QUOTE(silviu_79 @ 24 Jul 2010, 12:30) Din poza pusa de argon cu woo-ul lui se pare ca pe conducta de AC este o protectie termica (a acelui furtun) mai degraba decat o izolare. Se poate vedea ca e doar un tub gofrat din aluminiu care se misca liber pe acel furtun. S dupa cum ai observat ulterior, ma refeream la conducta ce pleaca din uscator(butelia aia) pe langa vasul de expansiune si pe sub galereia de admisie, si e izolata pana la intrarea in habitaclu, nustiu daca ajuta sau nu, sau cum ar raci fara, dar asa e din fabrica, cealalta conducta, calda, nu e izolata deloc. Nu bag mana in foc, dar exista posibilitatea sa fie izolata doar ca sa previna picurarea prin compartimentul motor, daca e goala, condeseaza umezeala din aer pe ea, si picura printre altele chiar pe electromotor, si vroiau sa evite asa.

Confirma acest lucru, dar nu pentru conductele de AC. La 206 izolarea aia cu tub de aluminiu gofrat e pe conducta de servo, dar tot in zona evacuarii.
Conductele de AC la 206 sunt ca la Logan, nu e mare diferenta.

M-am uitat la principiul frigiderului. Catre Habitaclu pleaca conducta de cald, care se raceste prin procedeul descris.
Dupa ce s-a facut rece in interiorul masinii, conducta aia rece, aduce licdidul inapoi in compresor. Deci izolatia ei e degeaba pentru ca ea nu trimite catre evaporator, ea se intoarce in compresor, dupa ce a facut rece deja in habitaclu.

http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-f...frigiderul.html

atunci nu e degeaba, e de la masina la masina, depinde ce traseu are teava, ti-am dat un motiv mai sus.

eu am dat jos izolatia...

... Ai dreptate cu explicatiile - si nu prea


în compresor inträ si iese lichid (Freonul este un amestec de gaze cu un ulei special ) care trebuie sä-i asigure si ungerea . Dacä izolezi returul si faci sá intre freonul în stare gazoasá ìn compresor o sä cumperi altul curìnd , în stare gazoasä nu poate asigura ungerea .
La trecerea prin diuzä ( supapa detentoare ) se transformä instantaneu în gaz si absoarbe cáldura - din habitaclu , prin intermediul vaporizatorului - ptr. a ajunge înapoi la compresor în stare lichidä - stare în care deja nu mai absoarbe cáldurä.
Deci acolo unde este izolatä teava de înaltä , a fost izolatä doar cu scopul de a nu te arde tu cînd o atingi si sá le ceri despägubiri .
"Uscätorul" e de fapt un filtru de particule , care ar trebui sá retinä impuritätile si eventual, apa care s-ar putea sá fi intrat în instalatie înainte de încárcarea cu freon.
Ajungerea apei în supapa detentoare ar putea produce dop de gheatä si implicit obturarea instalatiei (ceea ce se petrece în multe frigidere pe care "meseriasii" le încarcá cu freon fára a face vid înainte ).

...@tkx a dat jos izolatia , pe care el însusi o pusese - si a fäcut foarte bine .


Experimente pe instalatiile masinii cu modificäri dupä ureche sau " mi-a zis cutäricä sä fac asa " se cam lasá cu pierderi ( de timp , efort, bani ... iar cînd acestea afecteazä sisteme de sigurantä - frîne, directie - chiar si de vieti omenesti )
Gînditi de douä ori înainte de a actiona !

P.S. Chestia cu gînditu' de 2 ori nu se aplicá si cînd e nevoie sá frînezi , dar desigur actionezi frîna cu cap (piciorul primeste comanda de la cap ) , rotile blocate nu frîneazá mai repede masina, dimpotrivä .

Lichidele nu sunt incompresibile?

Eu ma gandesc ca acel compresor nu poate sa comprime decat un gaz. Odata comprimat, el se si incalzeste, dupa care e trimis in radiatorul din fata masinii unde se raceste, eventual pana la o temperatura la care sa condenseze. Apoi, la intrarea in radiatorul din habitaclu e acea duza ce asigura caderea de presiune, implicit vaporizarea, extinderea si racirea.

... compresorul acela e o pompä de recirculare a unui lichid într-un circuit închis , nu un compresor de aer care îndeasä (comprimä ) aer din atmosferä într-o butelie .

Nici uleiul masinii nu e un gaz si totusi existä o pompä ce-l împinge prin toate conductele de ungere ( färä a-l comprima !) de unde revine în baie si începe un nou ciclu ... ca sä fie pe întelesul täu .

Freonul este un amestec special care nu evaporä si condenseazä doar pe bazä de temperaturä ca apa, cum ai fi tentat sä crezi - tocmai proprietatea de gazificare prin destindere si absorbtia cäldurii înconjurätoare doar în stare gazoasä, l-au fäcut apt de a fi folosit în instalatii frigorifice în locul amoniacului .

Fä un experiment simplu pentru a întelege fenomenul .
Încearcä sä încarci o brichetä cu ajutorul unei butelii cu propan ( gaz care e lichefiat prin comprimare , si se mentine în stare lichidä într-o plajä foarte mare de temp. cîtä vreme este sub presiune ) si lasä sä scape foarte putin gaz ( îi spun gaz ca denumire genericä , el practic se aflä în stare lichidä si tot în stare lichidä ajunge si în brichetä - asa cum generic i se spune compresor acelei pompe capsulate de la frigider ... ) , ai sä observi cä acel lichid din butelie se transformä în gaz prin destindere - eliberarea printr-un orificiu foarte mic în atmosferä, un mediu cu presiune mult inferioarä celei din butelie - si "împrumutä" caldurä de la obiectele aflate împrejur - adicä le räceste .

Chiar dacä efectul este mult inferior celui produs prin destinderea freonului , este elocvent - si nu se petrece cu orice lichid eliberat în atmosferä de aceeasi formä dintr-un recipient ( sau conductä ) unde acel lichid s-ar afla sub presiune .

Compari gazul din bricheta cu uleiul din motor, nu prea are sens.
Compresorul de AC chiar este compresor, adica el comprima freonul, nu e deloc o pompa de recirculare.
Iar experimentul cu bricheta se face spargand-o, astfel are loc o expansiune rapida a gazului comprimat, proces ce se face cu absorbtie de caldura. Daca eliberarea gazului se face printr-un orificiu mic, sub presiune, efectul de racire este mai putin observabil.

A explicat suficient de clar ageana, dar hai sa mai aduc si eu cateva lucruri.
Ca terminologie, daca la masina avem pompa de ulei care e o pompa, avem pompa de servodirectie care e tot o pompa, de ce am avea o pompa de freon lichefiat care e numita 'compresor'?
Circuitul de racire poate fi impartit in doua portiuni: cea de inalta presiune si temperatura, intre compresor si duza de expansiune, si cealalta. In a doua zona, care include radiatorul rece, din aeroterma, e clar ca avem un gaz. Daca am presupune ca pe cealalta zona am avea un lichid, atunci acel compresor (pompa) ar exploda, el sau alte parti din circuit, furtune, radiatorul din fata, etc. La masina, pompa de ulei are o supapa de by-pass pe unde se scurge suprapresiunea, nu stiu sa existe asa ceva la compresorul de AC.
Eu nu contest ca, mai ales in radiatorul din fata si probabil si dupa, poate sa apara condens de freon, adica faza lichida, insa doar partial. Ceea ce face ca acel compresor sa ramana compresor (de gaz) si nu pompa (de lichid).
De altfel, cred ca freonul e ales tocmai pentru calitatile sale de a avea punctul de roua si temperaturile de fierbere si inghetare acolo unde trebuie in contextul de temperaturi si presiuni vizate de utilitatea aparatului, altfel s-ar fi putut folosi foarte bine orice alt fluid. Astfel se poate folosi pe langa acumularea de caldura datorata variatiei de presiune si cea adusa de schimbarea de faza, care e substantiala. Si apa si aerul se comporta exact ca freonul la variatii de presiune, cedand sau absorbind caldura. Oxigenul poate fi si el lichefiat la temperatura camerei, doar ca e nevoie de presiuni mai mari, insa in rest se va comporta la fel.
Referitor la experimente, ma dau cu deodorant destul de des, umflu cauciucurile la bicicleta cu pompa manuala, dezumflu camerele, deci am avut chiar ocazia 'experimentez'.

daca fasai din tubul de gas de umplut brichete, chiar ingheata un moment suprafata respectiva, mana sau ce o fi.

Ca terminologie existä "a nu întelege" si "a se face cä nu întelege" , eu cred totusi ca ai înteles dar o dai la întors ...
Ca fapt divers , ORICE COMPRESOR este practic o pompä , faptul cá este diferit d.p.d.v. al aplicatiilor si în imensa majoritate sunt preväzute cu supape nu schimbä faptul cä sunt pompe .

Iar "pompa de servo(frînä)" este un aspirator de vacuum , adicä un compresor ce are supape si se utilizeazä în sensul de absorbtie - dar chiar dacä e un compresor i se spune pompä ... pentru cä , dupä cum spuneam mai sus, orice compresor e o pompä dar nu orice pompä e un compresor.

De ce ar trebui sä "explodeze" o pompä aflatä într-un circuit închis presurizat , chiar presupunînd cá ar fi plin circuitul doar cu lichid ( vezi circuitul de räcire a motorului ), vád cä faci în continuare analogie cu "compresor" si "lichid" care nu se prea împacä dacä ar fi sä încercám comprimarea unui lichid într-un recipient, dar aici nu e cazul , aici pompa "compresorul" împinge într-un sens lichidul pe care îl absoarbe din cealaltä parte "de joasá" a aceluias circuit închis .

Faptul cä nu stii tu de existenta unei supape de protectie (by pass) în pompa "compresorul" de A.C. nu înseamnä cä nu ar exista .
Si apoi caracteristicile uleiului sunt net diferite de ale freonului , constructia filtrului de ulei (chiar dacä si acesta are o supapä de protectie "by pass") rezistä la presiuni MULT inferioare circuitului unei instalatii de AC , samd.

..."Si apa si aerul se comporta exact ca freonul la variatii de presiune" - chiar exact n-as zice , oricum le lipsesc proprietätile de ungere ... ceea ce le face foarte putin recomandate pentru folosirea în acest scop , ca sá nu vorbim de proprietatea apei de a îngheta foarte usor si prin urmare blocarea diuzei duce la anihilarea respectivului circuit de räcire cu apa - orice picáturä de apä ce ar pätrunde într-un asemenea sistem este fatal pentru functionare .

..."referitor la experimente, ma dau cu deodorant destul de des, umflu cauciucurile la bicicleta cu pompa manuala, dezumflu camerele, deci am avut chiar ocazia 'experimentez' " vezi , de asta folosesc eu deodorant "roll on" , ca sá nu-mi înghete articulatia umärului ( cu toate cä nu am auzit pe nimeni s-o päteascá) .
restul "argumentelor" prezentate de tine chiar nu au nici un fundament logic , îmi pare ráu ...

Ca tehnologie s-a tot discutat, dar sa revenim la problema initiatorului topicului, e bine sau nu sa izolezi tevile? daca da, cum, daca nu, de ce.

Din ce am citit nu ajuta cu nimic izolatia (dovedit si practic in cei 2 ani cat am tinut izolatia). Daca dauneaza sau nu, sunt pareri pro si contra. La mine in 2 ani nu s-a stricat nimic, dar am dat jos izolatia sa nu risc totusi...

This post has been edited by tkx: 27 Jul 2010, 12:02

Freonul este exact ca apa sau ca orice alt lichid. Fierbe si condenseaza in functie de temperatura si presiune. Singura diferenta este curba de echilibru lichid-vapori pe care se vede punctul de fierbere/condensare al apei la 100 C si presiune atmosferica si al freonului la -29.8(pentru freon R12). Punctul scazut de fierbere este unul dintre propritetatile care il face sa fie folosit ca refrigerant. In concluzie: in "vaporizator" are loc schimbare de faza de la lichid la vapori(vaporizarea) , iar in "condensator" schimbare de faza de la vapori la lichid(condensarea). Fara schimbare de faza nu avem circuit frigorific(pompa de caldura). Tocmai pentru a impiedica ajungerea lichidului in compresor , la logan, sandero , duster exista acea conditie la punerea in sarcina a compresorului numai atunci cand ventilatia este pornita , pentru a face posibila vaporizarea.

Comparatia de fapt era între uleiul masinii care este un lichid împins prin circuit - cu freonul (în stare lichidá) , nu cu gazul din brichetä , mai citeste o datá .
Iar comparatia freonului cu gazul de brichetä era schimbarea stárii de agregare LA ACEEASI TEMPERATURÄ ambientä datoritä schimbárii presiunii , si efectul de a "fura" temperatura obiectelor si a aerului aflate ìmprejur . Sä nu încurcäm concepte ...

Desigur cä acea pompá-compresor se poate utiliza si la comprimarea gazelor , eu chiar utilizam unul pentru umflarea gumelor balon la ARO , nu prea aveam chef sä dau atît la pompa de picior .
Metoda "experiment" propusä de mine era ne destructivä si relevantá , prin spargere eliberarea este instantanee si totalä , cu butelia liberare prin orificiu mic (simulînd destinderea prin diuzä ) si de lungä duratä - efectul mai clar .

Dar bine , fiecare foloseste metoda mai la îndemînä .

27 Jul 2010, 14:30:


Räspuns la întrebarea initiatorului topicului am dat "(Freonul este un amestec de gaze cu un ulei special ) care trebuie sä-i asigure si ungerea . Dacä izolezi returul si faci sá intre freonul în stare gazoasá ìn compresor o sä cumperi altul curìnd , în stare gazoasä nu poate asigura ungerea ." si aici "Experimente pe instalatiile masinii cu modificäri dupä ureche sau " mi-a zis cutäricä sä fac asa " se cam lasá cu pierderi ( de timp , efort, bani ..." .
Te pot asigura cä fabricantul de A.C. stie ce face , nu cautä explicatii sau solutii cu "gooogäl" - dacä izoleazä sau nu un tub , o face cu un scop precis nu pentru esteticá sau economie .
Asa cä hai sá nu inventäm din nou roata , sä gîndim cä suntem mai experti ca fabricantul cu experientä de zeci de ani în domeniu .



Deci R12 este un amestec de freon cu ulei , R146 este un amestec de 3 gaze în diferite cantitäti .
Deci similitudinea între aceste gaze refrigerante (care în butelia de încärcare se aflá în stare lichidá si tot ìn stare lichidä se introduc în "compresor" prin supapa de umplere ) cu "apa sau ca orice alt lichid" , este mai mult decît deplasatä .

mai citeste o datä acest enunt "Tocmai pentru a impiedica ajungerea lichidului in compresor , la logan, sandero , duster exista acea conditie la punerea in sarcina a compresorului numai atunci cand ventilatia este pornita , pentru a face posibila vaporizarea."
Vaporizarea freonului prin destindere la trecerea prin diuzä se face indiferent dacä îti place tie sau nu , ventilatorul este pornit sau nu .
Pericolul constá exact în faptul cá freonul aflat în stare gazoasá nu poate "fura" cáldura din mediu dacá nu este pornit ventilatorul , vaporizatorul se va acoperi cu un strat de gheatá din aerul care-l ìnconjoarä - gheatá care este un izolator si nu mai permite schimbul de cäldurä , freonul va continua sä circule prin conducte pînä la compresor ( în stare gazoasá, dacá nu acumuleazä cäldurä nu poate condensa ) unde va face ravagii prin functionarea pistoanelor pe uscat .
Aceeasi recomandare existá la toate masinile cu A.C., nu doar la Duster, Logan si Sandero .

This post has been edited by mecanick_maverick: 27 Jul 2010, 15:30

Da, doar ca la Dacia doar la anumite modele in anumite tari exista senzor de temperatura care intrerupe functionarea ac (simplu, deconecteaza butonul de ac de pe consola centrala) cand face gheata.

Doua intrebari pt. specialisti: daca ai conductele izolate, ce temperatura are freonul, iar neizolate ce temperatura are?

Am izolatie de 4 ani. N-am simtit nici o imbunatatire. Nici nu s-a stricat. O s-o dau jos. Consider ca e o narozenie. Avea dreptate cineva cand zicea ca fabricantul, daca ar fi fost necesar, ar fi pus-o el.

De ce nu ati citit in site-ul care l-am dat mai sus?

"Compresorul şi condensatorul

Agentul frigorific trece acum printr-un proces în urma căruia este extrasă căldura pe care acesta a absorbit-o din alimentele depozitate în frigider, revenind astfel la o temperatură scăzută. Ce se întâmplă de fapt in această etapă?

La început compresorul presurizează gazul, proces care îl încălzeşte asemenea felului în care o pompă de bicicletă se încălzeşte în timpul umflării unei roţi. Acum un gaz foarte fierbinte, agentul frigorific traversează reţeaua de conducte de lichefiere a condensatorului, care se găseşte, după cum am menţionat anterior, în exteriorul frigiderului, în partea din spate a acestuia. Pe măsură ce traversează conductele de lichefiere, gazul eliberează căldura acumulată, motiv pentru care aerul este cald în spaţiul din spatele frigiderului. De-a lungul reţelei de conducte, agentul se răceşte suficient pentru a trece prin condensare în formă lichidă. Practic are loc un proces de lichefiere, care este întotdeauna însoţit de cedare de căldură (vezi figura de mai jos)"

Vedeti ce face compresorul?

http://www.scientia.ro/tehnologie/39-cum-f...frigiderul.html

This post has been edited by Imparatul: 28 Jul 2010, 00:17

Ai dreptate , freonul va vaporiza la trecerea prin valva de destindere , dar nu total. La trecerea de la presiunea de pe refularea compresorului catre presiunea de pe aspiratie prin diuza de destindere , freonul nu face decat sa ajunga la echilibrul lichid-vapori , unde o parte este lichida iar o parte vaporizata , aducand amestecul la temperatura de fierbere la presiunea de dupa diuza. Vaporizatorul ,are rolul de a "strica" acest echilibru vaporizand tot freonul ramas lichid. A pus cineva un desen cu un circuit de AC auto pe prima pagina a topicului. Acolo se poate observa faptul ca diuza de destindere este de fapt un robinet care deschide si inchide in functie de presiunea de dupa vaporizator. Adica : daca vaporizarea are loc(ventilatorul pe viteza mare- aerul cald incalzeste vaporizatorul) , atunci ai presiune de vapori care face ca robinetul sa se deschida si sa permita freonului lichid sa treaca prin duza. Daca tu ai ventilatia pe minim , atunci vaporizarea nu are loc , ai o presiune mica de vapori iar robinetul inchide , pentru a nu permite freonului lichid sa treaca mai departe , decat in cantitatea pe care vaporizatorul o poate vaporiza.

depidne de fabricant, ca Dacia nu a considerat necesara nici bara stabilizatoare , nici recircularea aerului. Princiul e, daca reduce costurile de productie, nu e necesar.

recircularea aerului? sa nu-mi spui ca au scos-o la unele modele...
tre'a sa ma uit pe site

In functie de piata de desfacere, daca nu este nevoie de ea, nu o pune ...

E scoasa, iar pe principiul de mai sus, sa o scoateam si ceilalti, adica cei care o au.

da, acuma am vazut pe site. tare.

Pacat ca s-a scos din manualele de fizica "principul de functionare al frigiderului", ca eu chiar nu stiam exact cum se face.

Era o lectie necesara. Oricum e degeaba sa izolezi conducta de rece. Aerul rece merge catre compresor dupa ce s-a facut treaba de a raci in habitaclu.

Nu are treaba ventilatorul de la viteza 1 sau 4 cu faptul ca freonul se vaporizeaza sau nu.
El isi face ciclurile, numai ca tu nu iti faci rece in masina, asta e tot.

This post has been edited by Imparatul: 28 Jul 2010, 18:20

Din ce an era manualu de fizicä unde era descris acest principiu , sá-l recomand .

"... numai ca tu nu iti faci rece in masina, asta e tot." - nu-i chiar tot , faptul cä-ti îngheatä vaporizatorul dacä nu-i sträbätut de curent de aer nu are efecte prea pläcute asupra instalatiei .

Dar cum toatä lumea se pricepe la fotbal, politicá si frigidere , chestia e foarte simplä .

P.S. Eu nu mä pricep la fotbal si nu-mi plac politicienii

si cam pe unde nu ar fi nevoie de ea? am auzit ca prin Elvetia e aer curat, desi si acolo mai poti prinde un diesel obosit in fata ta.

sigur nu e vorba de noul compresor de AC ce se monteaza pe gama DACIA?

inainte era Sanden cu cilindree variabila si acu' e Calsonic cu cilindree fixa care are prostul obicei sa cicleze, adica sa porneasca si sa se opreasca automat....