Fântâna cu cumpănă din satul Petrileni, judetul Arad, dateaza de la inceputul secolului al XX-lea. Acest tip de fantana comunitara era caracteristica in acea perioada in special zonelor de campie, in care panza de apa freatica era situata la mare adancime.
In zonele de deal si de munte, in care cateva izvoare de suprafata aprovizionau in vechime toate gospodariile dintr-un sat, fantanile cu cumpana au inceput sa fie construite frecvent abia mai tarziu, cand cresterea populatiei si departarea noilor gospodarii de vechile surse comunitare de apa au dictat adoptarea acestei solutii tehnice.
Daca izvoarele de suprafata erau amenajate cu usurinta, prin capturarea firului de apa fie intr-un scoc din lemn, din care curgea permanent, fie intr-un trunchi scobit, in care apa se acumula, construirea putului unei fantani de adancime, cu cumpana, pretindea cunostinte speciale. Sapatul la adancime era dificil si periculos, iar cladirea durabila a pietrei de rau sau a pietrei de mal, in spirala, peste o baza alcatuita dintr-un cadru masiv, de lemn, era doar apanajul mesterilor fantanari.
Dintre acestia, unii mai practicau inca si in deceniul sapte al secolului al XX-lea depistarea izvorului de adancime cu ajutorul unei nuiele bifurcate, tinute orizontal, cu bifurcatia inainte si cu cele doua capete ale nuielelor indoite la nivelul fiecarui sold. Conform acestor cautatori de izvoare, bifurcatia de ridica brusc in momentul in care dedesupt exista o vana de apa.
Fantana cu cumpana are un ghizd monumental, din lemn masiv, cum puteti vedea in fotografii.
MARCO FABRIS
LOGO paper 