Harta seismică a României

Vrancea este punctul seismic principal al Romaniei, dar si al Europei. Insa cutremurele vrancene nu sunt singurele care zgaltaie Romania.

Mai sunt si cutremurele de suprafata, cele produse la o adancime cuprinsa intre 5 si 40 de kilometri.

Intre 60 si 200 de kilometri adancime este zona cutremurelor puternice. Ele se produc la intersectia celor trei placi tectonice continentale. Sunt cutremure subcrustale, au energie mare si foarte mare si sunt resimtite pe arii intinse. Sunt produse de asa-numitele forfecari determinate de compresiune. Adica placile continentale se imping intre ele si una cedeaza, se rupe, la o anumita adancime. Miscarea nu este una locala. Ea este determinata de presiunile exercitate de miscarile marilor placi terestre si de influentele pe care acestea le au asupra micro-placilor sau subplacilor din Romania.

Romania este insa incercata si de alte cutremure. Cum sunt cele produse la o adancime cuprinsa intre 5 si 40 de kilometri.

Aceste seisme intracrustale au loc in zonele unor rupturi de falie, precum cele din Muntii Fagaras, din zona Timisoara, in sistemul de falii din Carei - Oradea, in falia Sf. Gheorghe de pe marginea Dobrogei de Nord sau in Maramures, spre Vest de-a lungul Tisei. Cutremurele de suprafata sunt de joasa energie si intensitate (magnitudinea lor nu depaseste 6, 5-6, 7). Intre 40 si 60 de kilometri adancime nu se intampla nimic. Nici o activitate seismica nu tulbura pamantul.

Romania sta pe trei placi tectonice continentale, al caror punct de intalnire este zona Vrancea: placa Est-Europeana (practic, coltul de Sud-Vest a marii placi Est-Europene - in zona de Nord-Est a Romaniei, cu granita sub Carpatii Orientali), subplaca Intra-Alpina (cea care ocupa Transilvania si este parte componenta a placii Vest-Europene) si subplaca Moesica, cea din sudul Romaniei, care reprezinta zona frontala a microplacii Marii Negre. Fiecare dintre aceste placi tectonice continentale este direct influentata de miscarile sau presiunile la care este supusa placa-mama, cea din care face parte.

29 august 1471, ora 12. 00. Un cutremur cu o magnitudine de 6, 9 - pe actuala scara Richter si o intensitate de VIII - pe actuala scara Mercalli (au spus unii) sau 7, 1 - Richter si IX - Mercalli (dupa parerea altora). S-a petrecut in vreme ce au sezut Domnul Stefan cel Mare la masa in Cetatea Sucevei, deplasandu-i masa, dupa insemnarile cronicarului Grigore Ureche. O parte a turnului Nebuisei din Cetatea Sucevei s-a pravalit in rapa, iar domnitorul Stefan a iesit si a poruncit pivnicerului Andronic sa strapunga un butoi de vin de Cotnari pentru slujitori. Cutremurul era interpretat ca fiind un semn bun.

S-A RUPT TURNUL COLTEI 26 octombrie 1802, ora 12. 55. Cutremurul a avut o magnitudine de 7, 7 Richter si intensitate IX - X Mercalli. S-a intamplat la 7 pol ceasuri din zi, au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot. Aice in Bucuresti s-a rupt turnul cel inalt, Coltea, care era ...