Energia nucleară are nevoie de investiții de 5.000 de miliarde de dolari, până în 2050, iar băncile spun că este un cost mult peste puterea lor de finanțare. Aceasta este concluzia care s-a desprins la finalul Summitului Energiei Nucleare, desfășurat, joi, la Bruxelles.
În cadrul summitului, aflat la prima ediție, mai multe state, în principal occidentale, au promis că își vor tripla producţia de energie nucleară până în 2050. În ciuda acestui val de sprijin pe care îl are energia nucleară, bancherii s-au arătat rezervați în a finanța proiectele lor ambițioase, scrie Bloomberg, potrivit Agerpres.
„Trebuie să găsim o modalitate pentru a face energia nucleară predictibilă, stabilă, bancabilă şi accesibilă”, a declarat ministrul ceh al Industriei, Jozef Sikela.
Proiectele de centrale nucleare din Occident au fost afectate de întârzieri şi depăşiri de costuri în ultimele decenii, notează Bloomberg.
Cel mai nou reactor nuclear din UE, Olkiluoto 3 din Finlanda, a început să producă electricitate anul trecut, la peste un deceniu şi la un buget de trei ori mai mare decât planul iniţial.
Similar, în SUA, centrala nucleară de la Vogtle a demarat producţia cu o întârziere de şapte ani şi cu depăşiri de costuri de 16 miliarde de dolari.
„Riscurile acestor proiecte par să fie foarte mari”, este de părere vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii, Thomas Ostros. Acesta a adăugat că deşi BEI, cea mai mare instituţie financiară multilaterală, nu închide uşa în faţa energiei nucleare, ea recomandă totuşi ţărilor care au nevoie urgentă de electricitate să se concentreze pe regenerabile şi îmbunătăţirea eficienţei energetice.
La polul opus se află China şi Rusia, care construiesc cele mai multe reactoare. Însă modelul lor de dezvoltare este susţinut de stat, total opus celui din Europa şi SUA care este centrat pe capitalul privat. Cel mai probabil asta va trebui să se schimbe dacă economiile occidentale vor să menţină cota de piaţă a energiei nucleare.
„Avem nevoie de implicarea statului. Nu văd un alt model. Probabil avem nevoie de o implicare destul de mare a statului pentru a face proiectele bancabile”, a spus Ostros.
La rândul lor, Ines Rocha, director la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, şi Fernando Cubillos, bancher la Banca de Dezvoltare a Americii Latine, au spus şi ei că priorităţile lor de împrumuturi înclină spre regenerabile şi reţele de transport. „Energia nucleară vine abia la urmă”, a spus Cubillos.
