Potentialul seismic al Romaniei. Exemplificari. Cutremurele produse pe teritoriul tarii noastre in intervalul 23 Oct-1 Nov 2018 (magnitudine, distributie spatiala si adancimea focarului seismic)

Activitatea seismica este prezenta zilnic pe teritoriul tarii noastre, insa foarte multe dintre cutremure nu sunt resimtite deoarece energia eliberata de acesta nu este foarte puternica. Exista situatii, din nefericite, in care ele genereaza pagube.

In acest articol vom analiza potentialul seismic din tara noastra. De asemenea, vom prezenta zonele seismice, vom vorbi mai detaliat despre locul unde se produc cele mai multe cutremure, precum si despre cauza care duce la formarea acestora in zona respectiva. Spre finalul textului analizam seismele inregistrate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INFP) in intervalul 23 octombrie – 1 noiembrie 2018.

Intr-un articol anterior am vorbit despre magnitudine, scara Richter, hipocentru si epicentru, cutremure, locul din Romania unde acestea sunt frecvente.

Seismul din data de 28 octombrie 2018, produs in zona seismica Vrancea (pe teritoriul judetului Buzau), a avut o magnitudine de 5.8 grade pe scara Richter. A fost resimtit si in Bucuresti, dar nu a produs pagube semnificative, fiind cel mai puternic din ultimii 14 ani. Interesant este faptul ca ultimul cutremur important a fost inregistrat tot in octombrie, mai exact pe 27 octombrie 2004. Acela a avut o magnitudine de 6 grade pe scara Richter si s-a produs tot in zona seismica Vrancea.

Harta-geologica-a-Romaniei-cu-zonele-de-contact-dintre-placile-tectonice-de-pe.png
Harta geologica a Romaniei cu zona Vrancea

Observam in harta geologica a Romaniei ca placile Panonioca, Est-Europeana, Moesica se intersecteaza in Vrancea. Cele doua din urma se deplaseaza spre placa Transilvano-Panonica. Deci, putem deduce de ce Carpatii au aceasta forma curbata. Convergenta tectonica genereaza cutremure.

Care este potentialul seismic al Romaniei?

Romania are un potential seismic destul de ridicat, fiind masurate cutremure de peste 7 grade pe scara Richter. Chiar daca majoritatea cutremurelor se produc in Vrancea (zona subcrustala Vrancea VR), exista si alte zone seismice: Est-Vrancea (EV), Fagaras-Campulung (FC), Danubiana (DA), Banat (BA), Crisana-Maramures (CM), Depresiunea Barlad (BD), Depresiunea Predobrogeana (PD), Falia Intramoesica (IM) si Depresiunea Transilvaniei. Mai jos puteti vedea o reprezentare grafica a acestor zone, punctele rosii fiind epicentrul cutremurelor. Daca acel punct este mai mare, inseamna ca seismul a fost mai puternic.

Harta seismica romania.PNG
Zone seismice in Romania

Observam pe harta de sus ca cele mai multe si mai mari cutremure se petrec in zona Vrancea (Carpatii de Curbura), deoarece aici se intersecteaza 3 placi tectonice, urmata de Fagaras-Campulung. Daca dam zoom pe cele doua areale (vezi harta de jos), observam ca este o diferenta semnificativa intre subcrustala Vrancea si Fagaras-Campulung. In arealul din urma se intersecteaza doar doua placi tectonice, Moesica si Panonica (aceasta este pasiva din punct de vedere seismic).

Capture.PNG
Zona Fagaras Campulung (stanga) si subcrusta Vrancea (dreapta)
subductie.PNG
Subductie continentala, fenomen intalnit in Vrancea. Placa extracarpatica se deplaseaza sub curbura carpatica

In zona subcrustala Vrancea se concentreaza cea mai puternica activitate seismica, la adancimi de 60-200 km (adancimi intermediare), intr-o placa subdusa veche (subductia este deplasarea unei placi sub alta placa tectonica). Mai intai se acumuleaza energie in zona contactului dintre placile tectonice (placile extracarpatice se deplaseaza spre curbura montana). Ulterior, acea tensiune este eliberata, rezultand seismul. Exista doua axe ale cutremurelor care se petrec in aceasta zona: Vrancea-Chisinau si Vrancea-Bucuresti-Zimnicea-Sofia. Daca un seism are originea la peste 130 km adancime, inseamna ca axa Vrancea-Chisinau este mai afectata deoarece energia este distribuita in aceasta directie (in 1940, hipocentrul a fost la 133 km, astfel, centrul si sudul Moldovei de astazi au fost puternic afectate; magnitudidea a fost de 7.4 grade pe scara Richter). In schimb, daca hipocentrul este la mai putin de 110 km, axa Vrancea-Bucuresti-Sofia va fi cea afectata. Asa s-a intamplat si in 1977 atunci cand seismul a avut loc la 94 km adancime, avand magnitudinea de 7.2 grade pe scara Richter.

Pagubele seismului din 1977 au fost insemnate, inregistrandu-se, din pacate, pierderi de vieti omenesti si distrugeri materiale. Bucuresti a fost puternic afectat. Ca o comparatie, cei din 2004, de 6 grade, nu a generat pagube materiale sau pierderi de vieti omenesti. In imaginile de mai jos, puteti vedea deosebirea grafica a celor doua cutremure (stanga 2004 si dreapta 1977). Seismul din 1977 s-a resimtit pe o suprafata semnificativ mai mare fata de cel din 2004.

Evenimentele din 1940 si 1977, de 7.2 respectiv 7.4 grade pe scara Richter, sunt considerate a fi majore deoarece au produs distrugeri pe intinderi mari. In 1802 a avut loc cel mai puternic cutremur cunoscut in zona Vrancea. Hipocentrul a fost la 150 km adancime, in timp ce magnitudinea a fost intre 7.9 si 8.2 grade pe scara Richter. Unda de soc s-a resimtit pana la Moscova si Sankt Petersburg, Creta si Marea Egee.

Exista o regula, cum ca daca focarul (hipocentrul) unui cutremur se afla la adancimi mai mari, atunci acesta va fi mai puternic. Dar, nu se aplica in totalitate deoarece au existat si seisme la adancimi mari cu o intensitate redusa.

Cutremurele produse in intervalul 23 octombrie-1 noiembrie 2018

nnov.PNG
Date referitoare la seisme (de la stanga la dreapta: ora de producere, magnitudine, localizare, adancime)

In continuarea acestui articol, vom vedea care a fost activitatea seismica in Romania pe parcursul unei saptamani si jumatate.

In tabelul alaturat, puteti observa date de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INFP). Acesta include cutremurul de 5.8 grade pe scara Richter, reprezentat pe fond rosu, din data de 28 octombrie (ora 3:38). Hipocentrul a fost localizat la 151 de km adancime, in timp ce epicentrul (proiectia la supragata a hipocentrului) a fost pe teritoriul judetului Buzau.

Comparativ cu celelalte, s-a produs la cea mai mare adancime si a avut cea mai mare putere. Regula precizata doua alineate mai sus se aplica in aceste situatii.

A avut doua replici, una de 3.2 grade, iar alta de 3,6 grade.

In schimb, cutremurul din judetul Vaslui (zona seismica Depresiunea Barlad BD), reprezentat cu verde. s-a produs pe 1 noiembrie, la numai 4 km adancime. A avut 2.5 grade pe scara Richter.

vaslui.PNG
Loc. cutremur Vaslui

Este singurul care nu s-a petrecut in zona seismica Vrancea. Statistica din tabel confirma faptul ca acolo se produc majoritatea cutremurelor, incluzandu-le aici pe cele mai puternice.

Conform tabelului, sunt si zile in care nu au fost inregistrate la INFP miscari seismice.

In concluzie, Romania are o activitate importanta in ceea ce priveste cutremurele ca urmare a convergentei tectonice. Vrancea este, de departe, cea mai importanta zona, aici fiind 90% din totatul cutremurelor.

 

Lasă un comentariu