Adevărata miză a luptei pe energia nucleară în Europa: Germania și Franța își dispută „coroana” industriei europene

0
Publicat:

Franța și Germania sunt în conflict în ceea ce privește viitorul rol al energiei nucleare în tranziția ecologică a UE, subliniind provocările pe care le ridică criza energetică. Adevăratele mize sunt însă competitivitatea industrială și poziția dominantă în topul economiilor europene.

Renunțarea la energia nucleară este problematică pentru marile economii UE. FOTO Shutterstock
Renunțarea la energia nucleară este problematică pentru marile economii UE. FOTO Shutterstock

În timp ce UE urmărește să atingă neutralitatea în materie de emisii de carbon, cele două națiuni se luptă cu prețurile energiei, cu rolul energiei nucleare și cu implicațiile pentru nucleul industrial al Europei.

Dezbaterea nucleară: Viitorul energetic al Europei în joc

Pe fondul ambițioasei tranziții ecologice a Uniunii Europene, doi dintre cei mai influenți membri ai săi, Franța și Germania, se află într-o dispută tot mai profundă, scriu jurnaliștii Bloomberg. În centrul acestui dezacord se află rolul energiei nucleare în viitorul peisaj energetic al blocului și implicațiile mai largi pentru bastionul industrial al Europei.

În ultima vreme, prețurile la energie au fost o problemă controversată în ambele națiuni. Franța, care încă se resimte de pe urma protestelor vestelor galbene de acum cinci ani, consideră că prețurile energiei reprezintă un subiect sensibil pentru administrația președintelui Emmanuel Macron.

În mod similar, coaliția cancelarului Olaf Scholz din Germania s-a confruntat cu reacții negative semnificative după o reformă controversată care vizează tranziția încălzirii gospodăriilor de la combustibilii fosili. Partidele de opoziție din ambele țări valorifică aceste preocupări legate de energie.

„Green Deal” al UE stârnește tensiuni pe axa Paris-Berlin

Cu toate acestea, dezbaterea privind prețul energiei este doar o fațetă a tensiunilor tot mai mari dintre Franța și Germania. Numai în acest an, cele două țări au avut dezacorduri cu privire la elementele de bază ale „Green Deal”.

Inițial, Germania s-a opus normelor care ar fi interzis efectiv noile vehicule cu motoare cu ardere internă începând cu 2035, căutând derogări pentru combustibilii electronici. În schimb, Franța a pledat pentru o excepție similară pentru energia nucleară în legislația privind energia regenerabilă.

Obiectivul principal al Franței este revizuirea reglementărilor UE privind piața energiei electrice pentru a favoriza flota sa îmbătrânită de reactoare. O astfel de măsură ar asigura o mai mare stabilitate pentru Electricite de France SA (EDF), controlată de stat, și ar deschide noi căi de finanțare pentru a prelungi durata de viață a reactoarelor sale.

Situația financiară a EDF este precară, compania de utilități indicând o nevoie potențială de a investi 25 de miliarde de euro anual pentru a-și menține și extinde operațiunile, în timp ce se confruntă cu o datorie uriașă de 65 de miliarde de euro.

Germania se teme că rămâne în urmă

Germania, pe de altă parte, este îngrijorată. În urma încetării livrărilor de gaze rusești anul trecut și a deciziei de a-și închide reactoarele nucleare, Germania se află în plin proces de reformare energetică.

Națiunea se teme că, în cazul în care reglementările propuse de Franța permit EDF să ofere energie electrică la prețuri sub cele ale pieței, prețurile energiei germane ar putea fi subminate.

Ministrul german al economiei, Robert Habeck, a subliniat punctul central al dezacordului lor, menționând că infrastructura energetică a Franței este deținută de stat. Acest sentiment a fost un răspuns la omologul său francez, Bruno Le Maire, care a declarat că energia nucleară reprezintă o „linie roșie” pentru Franța.

Habeck și-a exprimat îngrijorarea că, în cazul în care prețurile energiei în Germania rămân necompetitive, țara ar putea pierde baza industrială în favoarea națiunilor care oferă energie mai ieftină.

Într-adevăr, există dovezi care susțin îngrijorările lui Habeck. În ultimii doi ani, Franța a atras cu aproape 50% mai multe proiecte de investiții străine directe decât Germania, în principal datorită avantajelor sale energetice.

În încercarea de a contracara această tendință, Habeck a sugerat subvenții temporare pentru prețurile energiei industriale. Cu toate acestea, propunerea a întâmpinat rezistență, experți precum Claudia Kemfert de la Institutul German de Cercetare Economică din Berlin avertizând că astfel de măsuri ar putea împiedica tranziția către surse de energie mai puțin poluante.

Pe măsură ce timpul trece, presiunea crește la Paris. O lege internă care obligă EDF să ofere volume semnificative de energie la un preț foarte redus urmează să expire până la sfârșitul anului 2025.

Cu toate acestea, un consilier guvernamental francez de rang înalt rămâne optimist, sugerând că, în conformitate cu viitoarele reglementări, costurile energiei electrice din Franța și Germania ar putea converge, ceea ce ar putea duce la un consens asupra obiectivelor privind prețul energiei electrice pentru industriile lor.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite