Cum a reușit AUR marea surpriză electorală

PSD nu mai e un partid al pensionarilor, iar pe grupe de vârstă profilurile votanților USR-PLUS și AUR sunt asemănătoare, în schimb, aceste două partide sunt opuse la capitolul studii superioare, menționează sociologul Dan Jurcan, director de cercetare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES).

Într-un interviu acordat în avanpremieră pentru SpotMedia.ro, sociologul Dan Jurcan prezintă mai multe aspecte care reies din analiza efectuată de IRES ce va fi publicată în zilele următoare, în legătură cu structura pe grupe de vârstă / studii / mediu a votanților partidelor clasate pe primele locuri la alegerile parlamentare.

În plus, Dan Jurcan răspunde și la câteva întrebări care au stat pe buzele tuturor în ultimele zile, printre care: Cum a reușit AUR să obțină aproape 9% într-un timp atât de scurt? Care au fost cauzele principale ale absenteismului? Ce rol au jucat Biserica și pandemia în configurarea noului Parlament?

Spuneți-ne mai întâi cum arată profilele votanților PSD, PNL, USR PLUS și AUR. Cum au votat tinerii, cum s-a votat în mediul urban?

Se remarcă la aceste alegeri o schimbare în structura de vot față de ceea ce s-a întâmplat în 2016. De exemplu, știam despre PSD că e un ”partid al pensionarilor”, în sensul că aproape 50% dintre votanți aveau peste 65 de ani, iar acum vedem că procentul lor este de circa 32%. În schimb, 18% sunt tineri.

La PNL, unul din cinci votanți e pensionar (circa 20%), iar la AUR, partidul-surpriză, vedem doar 6% pensionari, așadar, nu ține ipoteza că e un partid de sorginte PRM-istă (PRM în general se adresa unor nostalgici ai comunismului și ai naționalismului comunist).

Să știți că pe grupe de vârstă, AUR seamănă foarte mult cu profilul celor de la USR-PLUS. USR-PLUS are 45% dintre alegători cu vârste între 18-35 de ani, iar la AUR procentul este de circa 40% (repet, acești tineri, foarte mulți, nu au nicio legătură cu PRM, PRM a dispărut și mulți dintre ei aveau atunci 10-12 ani, deci este cu totul altceva aici).

Dacă pe grupe de vârstă profilele sunt similare, în schimb pe partea de studii cele două partide sunt clar în opoziție. La USR-PLUS găsim 37% cu studii superioare, pe când la AUR sunt doar 8%. Din acest punct de vedere, profilul AUR seamănă mai degrabă cu cel al PSD (9% studii superioare) și PNL (16%).

Deci, în general, AUR este un partid al celor cu studii elementare și studii medii.

Pe distribuție Urban/Rural, lucrurile sunt relativ echilibrate, nu sunt diferențe majore, seamănă foarte mult cu profilul celorlalte partide: 53/47 %. Profilul este relativ similar și pentru PSD, PNL, Pro România, mai puțin USR-PLUS, care are un public preponderent urban: 72%.

Cum a reușit AUR să obțină acest succes electoral fulminant, într-un timp atât de scurt, dacă ne gândim la rezultatul foarte slab obținut la alegerile locale din 27 septembrie?

În condițiile în care a existat un embargo aproape implicit la posturile comerciale, cred că răspunsul constă în strategia de gherilă pe care a adoptat-o. Și pe Facebook!

A țintit în foarte multe grupuri, inclusiv în grupuri ale celor care erau de altă orientare politică. I-a adunat pe nehotărâți și pe cei care au început să își piardă încrederea în propriile partide.

În al doilea rând, a avut o foarte bună rețea în teritoriu. Nu uitați că în timp ce celelalte partide stăteau în liniște și respectau măsurile antipandemie, AUR era la Alba Iulia, era la Focșani, era la București pe la metrou, cu alte cuvinte erau pe străzi, încercau să convingă.

AUR vine clar pe fondul mesajelor anti-sistem, asumate inițial de USR. Dar cei de la USR-PLUS s-au instituționalizat, au pășit din stradă în Parlament, și au lăsat un spațiu gol, care a fost ocupat de AUR.

Pe de altă parte AUR vine și pe zona naționalistă, care a fost asumată de Dragnea în 2016, dar abandonată de noul PSD pentru a fi pro-european. În acest spațiu gol au intrat cei de la AUR.

Pe de altă parte, analizând ce spun ei, vedem că ei vor o Românie în Europa, dar nu într-o Europă ”neomarxistă”. Pe scurt, când e vorba de drepturile LGBT ei spun că vor familie, când e vorba despre globalism și multiculturalism cu orice preț, ei vin și opun patriotism și naționalism, când e vorba de secularizare, ei vin și opun credința, când e vorba de piața liberă la modul absolut, ei propun protecționismul economic.

Altfel spus, e un soi de iliberalism conservator pe care îl vedem deja în Polonia și Ungaria, și care, iată, începe să capete o nuanță politică și în România. Deocamdată e undeva pe la 10%, iar noi știm din experiența ultimilor 30 de ani că acest profil nu depășește 20-23%, în zilele cele mai proaste (PRM a reușit să obțină acest scor în anii 2000).

Cum s-a întâmplat? A fost și din cauza partidelor tradiționale, care au ignorat anumite semnale care existau în societate.

Noi le-am măsurat și în sondajele de opinie, dar ele nu s-au regăsit în mesajele politicienilor. Pe acest deficit de comunicare între partide și electorat, cei de la AUR au găsit soluția (cel puțin temporar). Rămâne să vedem cum se vor poziționa celelalte partide față de această nouă mișcare. Fiindcă deocamdată e o mișcare care s-a transformat într-un partid.

Partidele-sectă, Elitele de pe margine şi Poporul abstract. Ţara pe care credeam că ne-o cunoaștem

Ce ne puteți spune despre succesul AUR în diaspora? Să zicem că aici, în țară, ești, poate, neinformat, dezinformat, manipulat etc, dar în diaspora?!

Au avut un mesaj și au avut o prezență acolo. Nu uitați că la alegerile europarlamentare și prezidențiale, Rareș Bogdan de la PNL era prezent aproape peste tot în diaspora – a fost în Italia, în 10-15 locuri, în Spania, în Franța. Atunci PNL a fost mult, mult mai activ. La fel și USR-PLUS. Acum nu au mai reușit.

Puteţi citi interviul integral AICI.