“A fost odata ca niciodata o suzeta…”, incepe sa povesteasca Oribasius citandu-l pe Soranus, fizicianul din Efesul secolului al II-lea, in timp ce mai punea niste lemne pe foc.
De pe coridoarele secolului XVII, intram in salile Muzeului Metropolitan de Arta din New York [5], in salile Muzeului Copilariei „Victoria si Albert” [6], in salile muzeului Norfolk din Anglia [7] si ale Muzeului Colegiului Roial al Chirurgilor din Scotia [8]. Descoperim aici stramosii suzetelor moderne. Erau niste obiecte facute din metal, includeau un fluier, o zornaitoare si o parte grea din coral sau os. Parintii le foloseau pentru diminuarea durerilor eruptiilor dentare, dar le confereau si un sens mistic, superstitios, crezand ca zornaitoarea si fluierul pot mentine departe spiritele rele si bolile responsabile de ratele ridicate de mortilitate infantila.
…
E seara. 1901. O lampa aprinsa inca in magazinul Greenwich. Christian W. Meinecke sta aplecat deasupra unei mese si lucreaza la patentul de suzeta. O tetina de caciuc de India si un scut in forma de disc care sa asigure neinghitirea ei de catre bebelus (ceva in plus fata de tetina de cauciuc a lui Ellijah Pratt patentata in 1845). Iata ca i-a reusit, patentul a fost aprobat. In scurta vreme, au aparut si alti inventatori care au facut variatii, au adaugat un inel de care putea fi tinuta sau smulsa suzeta din gurita bebelusului, si in aceasta configuratie de baza o gasim si azi. Tetinele de cauciuc erau prelucrate cu sulf si erau urat mirositoare. Aveau si diferite culori, negru, maro si alb. Cele albe erau stropite cu plumb. Scuturile erau facute din os, fildes sau aluminiu. Desi au fost emise imediat avertismente si critici asupra pericolelor acestor suzete, mamele au continuat sa le foloseasca.
Cam tot pe atunci, in Anglia, bebelusii sugeau din biberoanele tip banjo, facute din sticla sau faianta, cu un tub de cauciuc lung care se rula de la tetina pana la partea de jos a sticlei, mediu extrem de favorizant pentru dezvoltarea de bacterii. Mamele epocii victoriene nu pretuiau atat de mult alaptarea; ele se mandreau cu faptul ca bebelusii sugeau singuri din biberoane, considerandu-l un act de independenta si au continuat sa le foloseasca, desi foarte multi bebelusi mureau din cauza lor. Opt din zece copii mici nu mai ajungeau sa isi sarbatoreasca a doua aniversare a vietii lor. Au fost numite „biberoanele mortii” [9].
Sursa foto: http://littlepennydreadful.tumblr.com/post/76193242995/a-little-history-of-the-victorian-murder
In 1926, Franta a interzis suzetele, considerandu-le nocive si neigienice. Similar, in SUA, ziarul New York Times publica un articol in care erau mentionate pericolele asupra dezvoltarii dentitiei si cresterii riscului de tuberculoza. Au ajuns sa fie controversate si datorita unor afirmatii aparute intr-o revista medicala germana in care suptul suzetei era asociat cu slabiciune, probleme sexuale si calitate scazuta a vietii in perioada de adult. Conceptul sexual desi complet nefondat a fost preluat si dezvoltat de Freud cativa zeci de ani mai tarziu.
Cu toate ca suptul de confort este la fel de important ca si suptul nutritiv si aceastea ambele se intampla in mod natural la san, unii bebelusi isi sugeau si degetelele pentru alin. Iar pentru aceasta erau aspru tratati. Mainile le erau legate de patuturi sau bagate in manusi cu degete de aluminiu [10].
Nu mai departe de anul 2013, intr-un articol din revista de pediatrie au fost scrise avertismente pentru parintii din Houston Texas care ofereau suzete inmuiate in miere [11].
Anno Domini 2017.
O mama intra in cabinetul medicului pediatru pentru consultatia programata a bebelusului de o luna. In timp ce bebelusul este examinat, acesta incepe sa planga.
– Este hranit mixt ?
– Nu, este alaptat exclusiv.
– Cand a supt ultima oara ?
– Acum 30 de minute, raspunde mama.
– In regula. Unde-i minciunica ? Aveti la dvs minciunica?
– Va referiti la suzeta ?
– Da. Daca nu aveti, sa cumparati. Suzeta il pacaleste pe sugar sa mai astepte, pana vine ora de masa. Trebuie sa suga la program. Mai are de asteptat 2 ore jumatate. Trebuie sa invete sa respecte timpii de digestie. Bebelusul incepe sa planga si mai tare…
– Tot asa, continua medicul, daca a supt 20 minute la fiecare san, scoateti sanul si introduceti suzeta. Altfel o sa va foloseasca pe dvs pe post de suzeta si nu doriti asta, nu ? Copilul de cand e mic trebuie sa stie ca nu-i dupa el…
Doua mame povestesc in parc in timp ce isi plimba bebelusii in carucior. La un moment dat, unul din micuti incepe sa planga.
– Vrei in brate ? Nu te iau, shhhh, poftim suzeta. Si continua discutia mai departe cu prietena ei.
– Ah, ma termina asta mic al meu. Toata ziua vrea numai in brate. Nu pot face nimic de el.
– Si a mea e tot asa! Cred ca ei doi s-au vorbit cum sa ne manipuleze…
Niste prieteni tineri vin in vizita la o familie cu nou-nascut. Bebele doarme linistit pe pieptul mamei.
– Ce dragalas e! Sa va bucurati de el! Ah , am luat ceva pentru bebelus. Cum noi nu avem bebe, ne-am orientat cam dupa ce este cel mai bun pe piata. Am gasit o suzeta foarte frumoasa, are cutie speciala, e ortodontica. Se numeste „mute button pacifier”. Asa arata.
Asteapta putin! Nu pleca! Si cum ramane cu ea ? E buna sau nu e buna, au nevoie bebelusii de ea ?
Suzeta de azi. Mai mare, mai mica, de latex sau silicon, rotunda sau ortodontica, cu cutii de protectie, lantisoare si clipsuri de agatat, arata foarte frumos in magazinele destinate bebelusilor. E atat de plin de ea incat nici nu ne-ar trece prin cap sa nu cumparam. Face parte din viata unui bebelus, este un accesoriu absolut normal din trusoul lui. Si totusi, aduce ea beneficii? Daca da, care sunt acestea si pentru cine ?
1. Efectele suzetei in raport cu afectiunile orale
Din punct de vedere al afectiunilor orale, conform studiilor lui Silva [12] , Degan [13] si Correa [14], se mentioneaza ca aparitia acestor afectiuni depinde de durata, frecventa, intensitatea utilizarii suzetelor, precum si de pozitia ocupata in cavitatea bucala, de hipotonia muschilor oro-faciali si de varsta copilului cand inceteaza suptul suzetei.
Riscul de malocluzii, muscaturi deformate creste in functie de timpul de supt al suzetei [15]. Cu cat suptul suzetei continua si dupa varsta de 3-4 ani, cu atat riscul de muscatura deschisa poate influenta semnificativ si dentitia definitiva. De asemenea pot aparea complicatii daca se dezvolta si muscatura asimetrica.
Pe de alta parte muscatura posterioara poate aparea inainte de 2 ani, datorita modificarii boltei palatine. Pentru a ameliora acest efect in jurul anilor ’50 au fost introduse suzetele ortodontice, mentionate ca si promovand miscari ale musculaturii mai apropiate de suptul natural, la san, spre deosebire de suzetele clasice. Desi unele studii nu au gasit diferente intre forma boltei palatine a copiilor care primeau biberoane cu tetine ortodontice si cei care erau alaptati, alte studii au aratat o incidenta mai mare a protruziei incisivilor la copiii care primeau suzetele ortodontice, si o incidenta mai mare a muscaturii deschise la cei care primeau suzetele conventionale.
In ceea ce priveste aparitia cariilor dentare, studii precum [16] atentioneaza asupra riscului crescut daca copilul inca suge suzeta la 18 luni, in timp ce studiul lui Yazquez-Nava [17] a descoperit un risc de 2 ori mai mare la copiii care primeau suzeta fata de cei care nu aveau.
- Daca riscul de afectare a lactatiei si modificare a mecanismului de supt exista inainte de 3 luni,
- daca riscul aparitiei cariilor dentare creste odata cu suptul suzetei pana la 18 luni,
- daca riscul deformarii structurilor bucale, a muscaturii posterioare creste odata cu utilizarea suzetelor pana la 2 ani, a muscaturii deschise si asimetrice daca suptul e prezent pana la 3-4 ani care impacteaza la randul lor procesul de alimentare (mestecarea, deglutitia) si vorbire,
- daca peste acestea mai suprapunem riscul de posibile infectii bacteriene, intoxicatii sau alergii, concluzia este ca… va las pe dumneavoastra sa spuneti.
2. Efectele suzetei asupra dezvoltarii psiho-afective
Suptul non-nutritiv sau de confort este un supt fiziologic care se dezvolta inca din mediul intrauterin. Acest supt reprezinta parte integranta a actului alaptarii, alaturi de suptul nutritiv, bebelusul gasindu-si alinul si mangaierea tot la sanul mamei. Intrucat hrana pentru suflet e la fel de importanta ca hrana pentru trup, suptul de confort nu ar trebui eliminat si nici inlocuit cu o suzeta. Este complet impropriu sa spunem „bebelusul suzeteaza la san” deoarece sanul este originalul, suptul la san reprezinta mecanismul biologic fundamental de linistire a unui bebelus, existent dinainte de a se inventa suzeta. Nu, nu suntem suzete umane. Mai degraba „bebelusul saneaza suzeta”. Dar este tot la fel de „logica” afirmatia precum este si „bebelusul biberoneaza sanul”.
Implicatiile acestui studiu sunt foarte importante, deoarece mecanismul de reglare emotionala precum si procesul de invatare pentru un bebelus depinde de activitatea faciala a celor care-i poarta de grija. Cand un bebelus plange si isi exprima liber exact starea sa, adultii din jurul sau au tendinta de a veni sa vada imediat ce se intampla cu el si de a rezolva nevoia pe care acesta o comunica, spre deosebire de situatia in care bebelusul plange cu suzeta in gurita – adultii se angajeaza mai putin in interactiune si rezolvarea nevoii bebelusului timp in care si bebelusii invata mai putin neputand reproduce mimica parintilor.
De asemenea, adultii raspund mai repede la starea de fericire a bebelusului cand nu are suzeta in gura iar exprimarea bucuriei in deplinatatea ei, bucurie la care participa nestingheriti si nelimitati copilul si parintii/ingrijitorii este de asemenea importanta pentru o atitudine optimista in viata. Se cunoaste efectul molipsitor si binefacator al zambetului si rasului de copil, se cunoaste si la nivel adult-adult.
- un bebelus supus unei interventii medicale complicate in care nu poate fi linistit la san;
- bebelus prematur pentru a invata sa suga, desi suptul pe degetul parintelui este o alternativa valida, cu eficienta mai ridicata;
- bebelusul cu reflux gastro-esofagian, prin stimularea producerii de saliva desi nu s-a dovedit ca ar reduce frecventa episoadelor de reflux [31], suptul non-nutritiv la san e mai potrivit ( e doar mai dificil de realizat daca reflexul de ejectie a laptelui este puternic sau bebelusul e in greva suptului);
- scaderea riscului de SIDS, risc minimizat de fapt prin dormitul bebelusului aproape de mama, cu luarea tuturor masurilor de siguranta;
- gemeni/tripleti care plang in acelasi timp, caz in care oricum este bine ca mama sa beneficieze de ajutor deosebit din partea familiei, sa fie tinuti in brate, sa ajunga la san amandoi in acelasi timp sau prin rotatie; (de multe ori bebelusi gemeni/tripleti se si nasc prematur);
- bebelusul aflat intr-o situatie de viata si de moarte, e ascuns cu mama lui intr-o zona unde e razboi, linistit din plans cu suzeta pentru a nu fi depistat;
- bebelusul orfan;
- bebelusul abandonat de mama lui, aflat in institutii de ingrijire a copiilor parasiti.
O mama care nu stie ca are un bebelus pentru ca acesta este pus permanent pe „silent mode”, inseamna un bebelus care nu stie ca are o mama.
3. Cum putem elimina suzeta ?
Asumarea responsabilitatii este o trasatura pretioasa de caracter si rara in zilele noastre. Este responsabilitatea noastra sa scoatem bland suzeta daca noi am oferit-o.
- eliminarea suzetei inainte de aparitia primelor semnale de atasament;
- cand ne vine sa oferim suzeta, oferim sanul;
- oferirea degetului nostru ca alternativa de supt pentru calmare ( cu igienizare in prealabil, desigur);
- orientarea atentiei inspre jucarii, natura;
- gasirea metodelor individualizate de calmare si linistire a bebelusului compatibile cu alaptarea (plimbat, leganat, sistem de purtat, etc);
- scadere graduala a frecventei folosirii de la zi la noapte, scoasa usor din gurita imediat cum a intrat in somnul profund.
- parte din sugestiile de mai sus ( scadere graduala a utilizarii, metode alternative de calmare);
- oferirea suzetei cand plange dupa ea, cu sanul disponibil langa, pentru a face inlocuirea imediat dupa linistire;
- povestiri terapeutice;
- „copacul suzetelor” sau „copacul unde minciunile inceteaza” (renumit in Copenhaga);
Sursa foto: ajudaica.com/flickr.com
- daruirea suzetei unui copil orfan de catre copilul nostru cand acesta este pregatit sa renunte singur la ea;
- discutarea efectelor care pot aparea asupra cavitatii bucale, materiale medicale educative aratate si explicate copilului.
Dorim ca bebelusii nostri sa inceapa viata cu cea mai mare incredere in noi, dorim ca ei sa stie si sa simta cu toata fiinta lor ca suntem langa ei, ca ii intelegem si le indeplinim nevoile. Ca ii ascultam. Ca ii coplesim de dragoste in bratele noastre. Infinita dragoste. Ca ii tinem cuibariti la san, cat au nevoie. Ca ii crestem oameni atenti la nevoile altora. Ca ceea ce dorim sa ne faca noua oamenii, facem si noi la fel. Fara „minciunica”.
Alăptează! 