Caută 
5 MIN
Când renunţă fumat, foştii fumători pot suferi de constipaţie, însoţită şi de balonare (care presupune şi creşterea perimetrului abdominal), cefalee (dureri de cap), stare de disconfort general şi de celelalte manifestări ale sindromului de sevraj.
„Vă rog să mă ajutaţi cu un sfat. Fumez de ?ase ani şi de două luni nu mi-am mai cumpărat ţigări, dar am mai fumat ocazional. Însă, de când nu mai fumez am probleme cu constipaţia: înainte mergeam la baie în fiecare dimineaţă după o ţigară şi cafea. Acum nu mai pot şi mă constip şi mă balonez, am zile când parcă îmi explodează burta. Poate mă ajutaţi cu un sfat.. Vă mulţumesc“.
Conf. dr. Paraschiva Postolache, şefa Secţiei Clinice de Recuperare Medicală Respiratorie a Spitalului Clinic de Recuperare Iaşi, consilier antifumat: „Da, nicotina dintre cele peste 4.800 de substanţe toxice din fumul de ţigară stimulează tranzitul intestinal (creşte activitatea motorie intestinală) prin acţiune pe receptori specifici. Ea este un excitant al sistemului nervos central şi periferic, în doze mici inhibând toţi ganglionii simpatici. Astfel, induce voma, scade diureza şi creşte activitatea motorie intestinală. Nicotina acţionează şi asupra altor aparate şi sisteme, ceea ce explică modificările polimorfe prezente la fumători. Nicotina este un toxic puternic şi cu acţiune rapidă, iniţial mărind activitatea ganglionară, pentru ca în faza următoare să producă o inhibare a ganglionilor, ceea ce explică acţiunea sa depresivă şi paralizantă. La fumători este prezentă intoxicaţia cronică cu nicotină, care se manifestă iniţial (la fumătorii începători) prin tulburări nervoase şi vasomotorii, palpitaţii, tulburări digestive, greţuri etc., tulburări care pot duce în final la toxicomanie (nicotinism).
Fumatul suprimă şi senzaţia de foame, mulţi fumători motivând că au început să fumeze pentru că aveau o greutate mai mare decât normalul sau că nu renunţă la fumat pentru a nu se îngrăşa (renunţarea la fumat creşte apetitul). De aceea, din momentul în care nu mai fumează, foştii fumători pot suferi de constipaţie, însoţită şi de balonare (care presupune şi creşterea perimetrului abdominal), cefalee (dureri de cap), stare de disconfort general şi de celelalte manifestări ale sindromului de sevraj. Pentru a evita manifestarea sindromului de sevraj se recomandă participarea la cel puţin o şedinţă de consiliere şi înlocuirea fumatului cu o altă „plăcere“, exerciţiu fizic şi o alimentaţie echilibrată, contraindicându-se înlocuirea consumului de tutun sub formă de ţigări (fumatul) cu un consum exagerat de alimente bogate în calorii (dulciuri); se recomandă consumul salatelor şi fructelor şi a minimum 2 l apă plată pe zi“.
Simptomele sindromului de sevraj nicotinic
* Nervozitatea, iritabilitatea, furia, frustarea sunt cauzate de lipsa substanţelor inhalate prin fumul de ţigară, care afectează întregul sistem nervos central. Aceste simptome (acuze) pot dura câteva zile, dar absenţa ritualului, ticului sau obiceiului induce aceste stări care pot dura uneori luni de zile, în funcţie de capacitatea de adaptare a persoanei. Ameliorarea sau rezolvarea acestora se realizează cu ajutorul psihologului, prin tehnici de relaxare, sau a medicului (administrarea unui calmant uşor în cazuri extreme).
* Anxietatea şi depresia, ca şi primele simptome, apar frecvent la persoanele nepregătite suficient sau care nu au un motiv personal puternic, durata depinzând de perioada de acomodare la noile condiţii a fostului fumător. Ameliorarea sau rezolvarea acestora se realizează prin observarea şi acceptarea câştigurilor, gândire pozitivă, rememorarea motivului renunţării la fumat şi chiar medicaţie antidepresivă.
* Insomnia prin creşterea energiei acumulate în organism în urma renunţării la fumat. Ameliorarea sau rezolvarea acesteia se realizează prin activitate fizică şi măsuri de igienă a somnului.
* Ameţelile şi cefaleea explicate prin creşterea afluxului de sânge şi a concentraţiei de oxigen la creier, prin disparţia vasoconstricţiei determinate de nicotină şi a monoxidului de carbon. Ameţelile pot apărea o dată sau de două ori pe zi în prima săptămână şi durează una – două secunde. Ameliorarea sau rezolvarea acestora se realizează prin administrare de medicamente simptomatice, dacă sunt prea intense.
* Nevoia acută de a fuma este cel mai frecvent şi tipic simptom, se datorează scăderii concentraţiei de nicotină din sânge, durata este scurtă (1 – 3 minute) şi poate surveni şi la câteva luni după renunţarea la fumat. Intensitatea simptomului depinde de gradul de dependenţă nicotinică, dar şi factori psihici (toleranţa la stress şi durere, motivaţie, contextul social, dependenţa de gest etc.). Ameliorarea sau rezolvarea acestuia se realizează prin răbdare şi înţelegerea cauzei, precum şi prin administrare de medicamente (bupropion, vareniclină etc).
* Senzaţia de foame apare la mulţi foşti fumători şi se explică prin revenirea la normal a centrilor foamei şi saţietăţii, precum şi a metabolismului, blocate de nicotină, dar şi prin înlocuirea gestului de a fuma cu cel de a mânca. Ameliorarea sau rezolvarea acestuia se realizează prin înlocuirea plăcerii de a fuma cu o altă plăcere, dar nu cu cea de mânca, şi practicarea de exerciţii fizice.
* Bradicardia şi hipotensiunea arterială (scăderea tensiunii arteriale) se explică prin lipsa nicotinei care creşte frecvenţa şi tensiunea arterială.
* Tremurul fin al minilor şi degetelor şi transpiraţia pot dura mai multe săptămâni şi se rezolvă prin menţinerea acestora ocupate permanent şi prin băi calde frecvente.
* Tusea prin revenirea la normal a cililor căilor aeriene, care curăţă arborele bronşic şi înlătură expectoraţia, poate dura până la câteva săptămâni. Uneori este necesară prezentarea la medic pentru a diferenţia această revenire la normal a căilor aeriene de o boală“, arată conf. dr. Paraschiva Postolache.
Îți recomandăm
