În ultima perioadă, cercetătorii âncearcă să ânţeleagă unul dintre cele mai ruşinoase gesturi ale comportamentului uman: căscatul. De câte ori nu v-aţi simţit jenaţi de fiecare dată când cascatul îşi face apariţia în faţa şefului, la orele de curs, în orice caz, in momente nepotrivite?
Însă, căscatul este mult mai complicat decât v-aţi fi imaginat. Se pare că, atunci când căscăm, se declanşează o multitudine de cauze şi o varietate de funcţii, potrivit The Wall Street Journal. Căscatul, pare că ne ţine creierul în alertă, în condiţii de stres, deoarece atunci când căscăm, organismul nostru face pauză timp de şase secunde, moment în care ne relaxam, dar în acelaşi timp ne încărcăm bateriile.
Tendinţa omului de a căsca atunci când o altă persoană cască, a fost incorect numită, empatie.
Pentru e dezvălui misterele căscatului, oamenii de ştiinţă au început să caute indicii. S-a descoperit că în timpul verii, oamenii au tendinţa de a căsca mai des. Alţii, cască atunci când văd pe altcineva că o face, însă interesant este că persoanele autiste sau schizofrenice nu sunt afectate de acest efect contagios.
O ipoteză interesantă este aceea că atunci când căscăm, creierul îşi reglează temperatura pentru funcţionare eficientă. Profesorul Gallup, din cadrul Universităţii din New York, a studiat acest fenomen şi a efectuat un experiment pe caţiva şoareci. Apoi, în 2010, într-un studiu publicat în jurnalul Frontiers in Evolutionary Neuroscience, profesorul Gallup a concluzionat că temperatura creierului cobaiului s-a răcit cu 0.1 grade Celsius. Inhalarea aerului rece, scade temperatura creierului prin răcirea sângelui, care în final, ajunge tot la creier.
Un alt studiu făcut pe 120 de persoane, publicat în aprilie, în jurnalul Physiology & Behavior, arată că un număr mare de participanţi cască mai mult în timpul verii decât iarna, scrie the Wall Street Journal.
Totodată, stresul şi anxietatea, “ajută” la încălzirea creierului, însă căscatul ajută la răcirea şi funcţionarea la capacitate maximă, spune profesorul Gallup.
Apoi, într-un studiu realizat pe 328 de subiecţi, li s-a arătat un scurt video cu oameni care căscau. Aproximativ două treimi din participanţI au răspuns pozitiv la experiment, căscând.
Efectul contagios, poate avea şi o funcţie socială, pentru ca fiecare să simtă că aparţine unui grup. De altfel, s-a demostrat că animalele cască pentru a-i ţine pe ceilalţI vigilenţI la ce se întâmplă în jurul lor.
Oamenii de ştiinţă au identificat câteva schimbări chimice la nivelul creierului şI au descoperit o substanţă interesantă, dopamina. Nivelul dopaminei este mai ridicat în primele momente ale zilei, de aici şI motivul pentru care căscăm dimineaţa.
De asemenea, studiille arată că tindem să căscăm atunci când suntem obosiţi şI noaptea, deoarece temperatura creierului este mai ridicată decât în mode normal.
Pentru a diminua căscatul la locul de muncă, managerii ar trebui să ţină cont de faptul că o minte trebuie ţinută “la rece” .
