Anuar universitar

UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ 

— — R E C T O R A T U L = 

ANUARUL 

1936-37 

BCU Cluj / Central University Library Cluj 

SUIVI D'UN RESUME EN FRANCAIS 

B. C. U. Cltij-Napoca 

Nr. -nvijvlOO-WU 

1938 

CLUJ (ROMÂNIA) TIPOGRAFIA .CARTEA ROMÂNEASCĂ*, CALEA REOELE CAROL II 14

V 

BCU Cluj / Central University Library Cluj


Dl Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ 

Rectorul Universităţii Cluj

UNIVERSITATEA DIN CLUJ 

PATRON: 

REGELE FERDINAND I AL ROMÂNIEI 

SENATUL UNIVERSITAR IN ANUL 1936/37. 

Preşedinte: Prof. FLORIAN ŞTEFÂNESCU-GOANGĂ, Rector 

MEMBRI: 

Prof. NICOLAE DRAGANU Decan Litere (Prorector) 

„ EMIL HAŢIEGANU „ Drept 

„ DUMITRU MICHAIL „ Medicină 

„ ALEXANDRU BORZA „ Ştiinţe 

„ LAZAR IACOB Delegat Drept 

„ 

„ 

IULIU HAŢIEGANU „ Medicină până la 31 X 1936 

IULIU MOLDOVAN BCU Cluj / Central „ Medicină University dela Library 1 XI Cluj 

1936 

„ SEXTIL PUŞCARIU „ Litere până la 31 X 1936 

„ THEODOR CAPIDAN „ Litere dela 1 IX 1936—17 VI 1937 

„ GEORGE GIUGLEA „ Litere dela 18 VI 1937 

„ ION POPESCU-VOITEŞTI „ Ştiinţe până la 31 X 1936 

„ VICTOR STANCIU „ Ştiinţe dela 1 XI 1936 

Secretar: IOAN A. VATAŞESCU, Secretarul Rectoratului, iar dela 1IV 1937 

Secretar General al Universităţii. 

10. 

11. 

12. 

13. 

SEXTIL PUŞCARIU 

(t) VASILE DIMITRIU 

DIMITRIE CALUGAREANU 

IACOB IACOBOVICI 

NICOLAE BANESCU 

CAMIL NEGREA 

GHEORGHE SPACU 

IOAN MINEA 

(t) GH. BOGDAN-DUICA 

EMIL HAŢIEGANU 

EMIL G. RACOVIŢA 

IULIU HAŢIEGANU 

NICOLAE DRAGANU 

LISTA FOŞTILOR RECTORI: 

în anul universitar 1919/192t) 

1920/1921 

1921/1922 

1922/1923 

1923/1924 

1924/1925 

1925/1926 

1926/1927 

1927/1928 

1928/1929 

1929/1930 

1930/1931 

1931/1932


Senatul Universitar, în ajunul serbărilor de inaugurarea Colegiului Academic.

DOCTORI HONORIS CAUSA: 

M. S. REGELE CAROL II. 

M. S. REGINA MĂRIA A ROMÂNIEI. 

MATTEO BARTOLI, profesor la Universitatea din Torino 

(Italia). 

OCTAVIAN GOGA, literat. 

GHEORGHE MARINESCU, profesor la Facultatea de Medicină 

din Bucureşti. 

EMMANUEL 

(Paris). 

DE MARTONNE, profesor la Sorbona 

PAUL MONTEL, profesor la Sorbona (Paris). 

H. ROGER, decanul onorar al Facultăţii de Medicină din 

Paris. 

AUGUSTE-FELIX-CHARLES DE BEAUPOIL, COMTE 

DE SAINT-AULAIRE, fost Ambasador al Franţei. 

HENRY WICKHAM STEED, profesor la Universitatea 

din Londra, Director al revistei „The Review of Review". 

ROBERT WILLIAM SETON WATSON, profesor la 

King's College (Londra). 

METODIE ZAVORAL, Abate al Mânăstirei Strachow 

(Cehoslovacia). 

cureşti. 

Paris. 

cureşti. 


PROFESORI DE ONOARE: 

JULES GUIART, dela Facultatea de Medicină din Lyon. 

NICOLAE IORGA, de la Facultatea de Litere din Bu 

RENE JEANNEL, dela Muzeul de Istorie Naturală din 

DUMITRU POMPEI, dela Facultatea de Ştiinţe din Bu

DARE DE SEAMA*) 

ASUPRA ANULUI ŞCOLAR 1936/1937 

de Profesor FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ 

Rectorul Universităţii 

Domnilor Colegi, Iubiţi studenţi, 

Doamnelor şi Domnilor, 

Acum cinci ani, exact în aceeaşi zi de 8 Noembrie, în cuvântarea 

mea inaugurală BCU Cluj / Central de rector, University mi-am Library luat Cluj 

angajamentul 

solemn de a închina toată priceperea, toată munca şi întregul 

meu devotament acestei instituţii care mi-a făcut marea cinste 

de a mă alege, în vremuri destul de grele, conducător al ei. 

Ştiam că mari şi variate greutăţi îmi vor sta în cale şi îmi 

dam seama că sarcina plină de mari răspunderi de a duce cu un 

pas mai departe, cu o treaptă mai sus, soarta şi prestigiul Universităţii 

„Regele Ferdinand I" nu va fi din cele mai uşoare. 

După cinci ani de sforţări şi muncă fără preget, când ne găsim 

la sfârşitul unei etape de însemnate înfăptuiri, daţi-mi voe să vă 

mărturisesc, în cuget curat, că greutăţile pe care a trebuit să le 

înving au fost cu mult mai mari decât le-am presupus, iar sarcina 

conducerii cu mult mai grea decât o bănuiam. 

Dacă în acest interval de timp n'am putut realiza tot ceeace 

am râvnit pentru bunul mers şi propăşirea Universităţii noastre, 

aceasta se datoreşte şi faptului că vremurile prin care am trecut 

au fost grele, iar puterile omului sunt şi ele destul de limitate. 

Vă asigur însă că mi-am dat toată silinţa să fac cât mai mult 

bine şi că n'am cruţat nici o osteneală şi nici o jertfă pentru a 

duce la bun sfârşit misiunea ce mi s'a încredinţat. 

*) Rostită în şedinţa solemnă de deschiderea anului universitar 1937/38. 

ce a avut loc în ziua de 8 Noembrie 1937 îo Aula Universităţii.

б 

Domnilor Colegi, D-voastră aţi apreciat cu bună voinţă atât 

strădaniile mele, cât şi opera ce-am putut realiza, alegându-mă 

din nou rector. Vă mulţumesc din adâncul inimei mele pentru 

încrederea ce mi-aţi acordat şi pentru marea cinste ce mi-aţi 

făcut, incredinţându-mi pe o nouă perioadă, de cinci ani, postul 

de mare răspundere de conducător şi îndrumător al celei mai 

înalte instituţii de cultură din Dacia Superioară. 

Adânc mişcat de această nouă dovadă a preţuirii şi încrederii 

D-voastră, vă făgăduiesc că şi în viitor ca şi până acum 

voi închina toată puterea mea de muncă şi adâncul meu devotament 

intereselor superioare ale acestei Universităţi pentru ca ea 

să-şi poată îndeplini cu o putere din ce în ce mai sporită rolul 

său strălucitor de focar al culturii româneşti şi al afirmării 

noastre naţionale. 

Ideile fundamentale ce m'au călăuzit şi continuă să-mi fie 

drept îndreptar al activităţii de conducător al Universităţii vă 

sunt cunoscute, pentrucă ele sunt însăşi ideile conducătoare ale 

Universităţii noastre. Ele au fost expuse în discursul meu inaugural 

de acum cinci BCU Cluj ani / şi Central au fost University complectate Library şi Cluj 

desvoltate în 

cuvântările mele anuale. Acum în urmă ele au fost sintetizate 

în cuvântarea pe care am rostit-o în faţa M. S. Regelui cu ocazia 

inaugur-ării Colegiului Academic. 

Care sunt aceste idei conducătoare? 

1. Misiunea fundamentală a Universităţii este activitatea şi 

creaţia ştiinţifică. Ce trebue să ne preocupe pe noi în prima linie, 

este desvoltarea şi progresul ştiinţei- româneşti. Călăuziţi de gândul 

că existenţa naţională a unui popor atârnă mai mult de valoarea 

culturei sale decât de numărul populaţiei sau de întinderea 

teritorului ce-1 stăpâneşte şi fiind convinşi că forţa unei naţiuni 

creşte în măsura bogăţiei patrimoniului său cultural şi a 

puterii creatoare a spiritului său, datoria noastră primordială 

este să desvoltăm o cât mai bogată activitate ştiinţifică în toate 

domeniile gândirii umane. Dar nu o activitate ştiinţifică teoretică, 

de generalităţi, ci una de cercetare proprie, de adâncire a 

problemelor, în seminarii, laboratorii şi institute. 

2. Ştiinţa este mijlocul cel mai preţios pe care mintea omenească 

l'a născocit pentru a cunoaşte în mod obiectiv lumea în 

care trăim şi legile care o guvernează, pentru ca pe baza acestei 

cunoaşteri să putem utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii 

în vederea satisfacerii trebuinţelor şi aspiraţiunilor noastre. De


Senatul universitar şi corpul profesoral în şedinţa solemnă 

în care Dl. Rector pronunţă discursul inaugural şi darea de seamă

10 

aceea cred că principala misiune a Universităţii noastre e să 

cerceteze şi să cunoască realităţile noastre naţionale, pământul 

ţării în feluritele lui înfăţişări şi populaţia care-1 locuieşte în realitatea 

ei etnică şi socială şi în toate creaţiunile şi manifestările 

ei dealungul anilor. 

Această directivă realistă şi naţională a activităţii ştiinţifice 

desfăşurată în Universitatea noastră, a fost elogios apreciată şi 

admirabil formulată de M. S. Regele Carol II, anul acesta în 

Cuvântarea pe care M. Sa a rostit-o în incinta acestei Universităţi 

cu ocazia inaugurării Colegiului Academic: „Aţi mai priceput, 

spune M. Sa, un lucru esenţial pentru rolul ce-1 aveţi de 

îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue 

să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o 

cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune 

cu mai multă tărie imperativul naţionalist, ci fiindcă în sufletul 

fiecărui student şi profesor trebue să existe această credinţă, că 

ştiinţa care se face la Universitate trebue să fie o ştiinţă isvorâtă 

din nevoile absolute ale României şi să fie un efort la întărirea 

poziţiei Patriei BCU Cluj în cenaclul / Central University lumii civilizate. Library Cluj 

Prin cunoaşterea 

adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile şi posibilităţile 

noastre româneşti vom dovedi acea putere sufletească, spre a 

ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit'". 

3. Ştiinţa nu se poate face însă decât de cei înzestraţi cu o 

inteligenţă superioară, cu o putere de gândire şi pătrundere peste 

normă, dotaţi cu o capacitate de creaţie şi directivă proprie. In 

Universitate nu trebue să pătrundă decât cei destoinici, capabili 

să facă ştiinţă şi cei apţi să intre în profesiunile academice care 

sunt profesiuni de conducere, de iniţiativă şi de directivă proprie 

şi care cer dela cei ce le ocupă un inalt simţ de răspundere şi un 

discernământ critic, veşnic treaz, gata să intre în acţiune în orice 

moment. 

„Universitatea nu este o şcoală oarecare — a spus M. Sa 

Regele în aceeaşi cuvântare — ci ea este vârful piramidei culturii 

naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se predă între zidurile 

ei. Universitatea nu vrea să facă massă, ci selecţionare". 

Grija cea mare a Universităţii trebue să se îndrepte aşa dar 

spre pregătirea şi formarea tineretului. Ea trebue să dea posibilitate 

studenţilor să înveţe technica muncii creatoare. Metoda 

de seminar şi laborator care iniţiază şi învaţă pe studenţi cum 

trebue să lucreze singuri, cum trebue să pătrundă şi să adân-

ceaşcă o problemă, trebue intensificată şi extinsă la toate disciplinele, 

fiindcă prin ea studentul îşi întăreşte disciplina sa mintală 

şi se deprinde să verifice adevărul prin propria lui judecată. 

Munca ştiinţifică cu cerinţele ei de obiectivitate, cu îndatoririle 

ei de conştiinciozitate şi seriozitate, cu dezinteresarea de 

sine, cu formarea simţului de veracitate faţă de sine şi alţii, cu 

obligaţia de a recunoaşte şi a accepta ce este conform cu adevărul, 

contribue şi la educaţia etică a studentului şi la educaţia viitorului 

profesionist. Universitatea trebue să sădească în inima 

studenţilor nu numai cultul ştiinţei ci şi cultul muncii căci fără 

o pregătire temeinică profesională şi fără deprinderea de a munci 

cu cea mai conştiincioasă râvnă şi cu tot avântul tineresc, orice 

încercare de a face o operă utilă şi temeinică este zadarnică. 

4. Rostul Universităţii nu se reduce numai la sfera de activitate 

şi creaţie ştiinţifică, şi la misiunea de pregătire a tineretului 

pentru profesiunile academice. Universitatea reprezintă ceva 

mai mult decât o instituţie de înaltă învăţătură. Ea este centrul 

vieţii spirituale a naţiunii, focarul vecinie viu, din care trebue sa 

radieze lumina culturii BCU Cluj româneşti / Central University până în Library cele mai Cluj 

îndepărtate 

colţuri ale ţării, luminând căile progresului naţional. Ea trebue 

să desvolte o intensă propagandă naţională şi culturală, stimulând 

şi chemând energiile spirituale din tot cuprinsul ţării la o 

nouă viaţă de afirmare şi înălţare naţională prin lumina între 

mătoare a ştiinţei şi puterea creatoare a culturii. 

Iată de ce Universitatea noastră s'a simţit obligată să creeze 

opera de Extensiune Universitară, căreia profesorii i-au închinat 

o bună parte din activitatea, avântul şi căldura inimii lor. 

Extinderea lumini; academice în afară de zidurile Universităţii 

şi strânsa legătură între ea şi marile probleme naţionale şi 

culturale ale Ardealului iată ce-a urmărit şi continuă sa desvolte 

şi să adâncească Universitatea noastră. 

Dacă la aceste idei directive se adaugă şi preocuparea constantă 

de a da o organizare din ce în ce mai temeinică vieţii studenţeşti, 

prin creare de cămine şi cantine, prin înmulţirea burselor 

pentru studenţii săraci dar meritoşi, prin înfiinţarea unui 

serviciu de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă 

socială, precum şi prin organizarea unui oficiu universitar de 

informaţie şi de orientare profesională. Cu scopul de a asigura 

studentului sârguincios şi meritos cele mai bune condiţiuni de 

lucru şi o viaţă academică tihnită, lipsită de grija materială a 

11

12 

zilei de mâine, am complectat în câteva trăsături generale principalele 

idei care au stimulat şi dirijat activitatea Universităţii 

noastre. 

Datorită acestor idei şi muncii fără de preget plină de avânt 

a profesorilor ei, precum şi bogatei lor activităţi didactice şi 

ştiinţifice Universitatea noastră a corespuns aşteptărilor ce s'au 

pus în ea şi şi-a îndeplinit chemarea. Ea a devenit în scurtă vreme 

un puternic focar de ştiinţă şi cultură românească, al cărei renume 

a trecut de mult hotarele ţării, un altar de radiere a celor 

mai alese pr.oducţiuni ale minţii şi sufletului românesc, care 

constitue o afirmare puternică a culturii naţionale, „singură, 

care dă dreptul unui popor de a supravieţui eternităţii". 


Inimile noastre au tresărit de o intensă bucurie şi sufletul ni 

s'a umplut de o legitimă mândrie, când am auzit pe M. Sa Regele, 

marele animator şi protector al culturii româneşti, rostind cu autoritatea 

Sa nemărginită cuvintele ce urmează, care înseamnă 

consacrarea cea BCU mai Cluj înaltă / Central şi cea University mai de preţ Library a ideilor Cluj 

directive 

ale Universităţii noastre, a activităţii ei ştiinţifice şi culturale şi 

a întregii opere academice ce-am înfăptuit. 

„Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regele Ferdinand I, 

spune M. Sa Regele, merită toată lauda şi sunt fericit s'o pot 

afirma la această frumoasă serbare academică. Aţi avut norocul 

să porniţi la drum aşa cum trebue şi tradiţia creată de eminenţii 

începători s'a păstrat până astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte 

cu aceiaşi sfinţenie, căci este bună". 

# 


Vom păstra această tradiţie şi o vom desăvârşi, însufleţiţi de 

aceaşi nemărginită dragoste şi adânc devotament pentru instituţia 

din care facem parte şi căreia i-am închinat, într'o comunitate 

spirituală de sforţări şi năzuinţe, anii cei mai frumoşi şi mai bogaţi 

în roade ai tinereţii şi maturităţii noastre. Vom căuta să ne 

facem vrednici de această înaltă încredere Regală, şi nu vom cruţa 

nici o sforţare pentru ca Universitatea noastră, cum aşa de strălucit 

a spus-o M. Sa Regele, „să-şi îndeplinească şi de azi înainte, 

cu acelaş avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de piatră 

de hotar a culturii româneşti şi a afirmării noastre naţionale"


După mărturisirea de credinţă ce am făcut, şi după punerea 

în lumină a ideilor fundamentale care au dirijat activitatea noastră 

de până acum, şi vor continua să călăuzească paşii noştri în 

viitor, daţi-mi voie, potrivit tradiţiei Universităţii noastre, să vă 

fac o scurtă dare de seamă asupra activităţii desfăşurate la această 

instituţie, in cursul anului şcolar trecut. 

In expunerea ce voi face, nu voi insista decât asupra principalelor 

date şi evenimente, datele secundare şi amănuntele se 

vor publica, ca şi în anii trecuţi, în anuarul Universităţii, la capitolele 

respective. 


I. STUDENŢI. 

In cursul anului şcolar 1936/37 s'au înscris la Universitatea 

noastră 3191 studenţi, dintre care: 

2523 studenţi BCU Cluj / Central University Library în procente: Cluj 

79,06% 

668 studente ., în procente: 20,94% 

In comparaţie cu anul trecut, numărul înscrierilor arată o 

scădere de 500 studenţi. Este interesant de remarcat că această 

scădere nu atinge numărul studentelor, care arată numai o scădere 

cu totul neînsemnată de 2 unităţi, ci pe acela al studenţilor 

care sunt mai puţin cu 488, faţă de anul trecut. Această scădere 

îşi are explicarea în faptul că tinerii bacalaureaţi se îndreaptă 

mai mult spre Academiile de Comerţ şi Politechnici, care le dau 

perspectiva de a intra în profesiuni mai rentabile şi mai puţin 

ocupate, decât profesiunile academice propriu zise. 

. Pe facultăţi studenţii au fost repartizaţi în modul următor: 

Studenţi Studente Total In procente 

La Facultatea de Drept 1276 65 1341 42,04% 

La Facultatea de Medicină ., 722 140 862 27,01% 

... 280 307 587 18,39% 

,.. 245 156 401 12,56% 

Faţă de anul trecut se constată o scădere considerabilă de 

438 studenţi la Facultatea de Drept, o scădere de 94 studenţi la 

Facultatea de Medicină şi o creştere de 17 studenţi la Facultatea 

de Litere şi de 63 studenţi la Facultatea de Ştiinţe. 

13

14 

mător : 

După originea etnică repartiţia studenţilor ia aspectul ur 

Români 2067 în procente: 64,79% 

Maghiari 570 în procente: 17,86% 

Evrei 325 în procente: 10,18% 

Germani 167 în procente: 5,23% 

Alte naţionalităţi... 62 în procente: 1,94% 

Comparativ cu anul trecut se constată o uşoară creştere proporţională 

la români şi o mică scădere la maghiari — diferenţele 

la celelalte naţionalităţi fiind foarte neînsemnate. — Faţă de anii 

precedenţi proporţia românilor este însă în continuă creştere! In 

general distribuţia studenţilor pe origina etnică corespunde cu 

foarte mici diferenţe cu situaţia demografică a Ardealului. 

II. TITLURI ŞI DIPLOME. 

In cursul anului şcolar trecut Universitatea a acordat 548 

titluri de licenţă şi 337 titluri de doctor, după cum urmează: 


Licenţiaţi: 

348 la Facultatea de Drept. 

111 la. Facultatea de Filosof ie şi Litere. 

89 la Facultatea de Ştiinţe. 

Din aceştia: 

354 români 

117 maghiari 

44 germani 

29 evrei 

1 cehoslovac 

1 francez. 

1 grec. 

1 iugoslav. 

Doctori: 

193 la Facultatea de Drept; dintre care 100'Doctori în drept 

şi 93 doctori în ştiinţe de stat. 

132 la Facultatea de Medicină. 

3 la Facultatea de Filosofie şi Litere. 

9 la Facultatea de Ştiinţe.

Din aceştia: 

206 români 

69 maghiari 

38 evrei 

19 germani 

1 bulgar 

1 turc 

1 armean 

1 cehoslovac 

1 jugoslav 

In total în cursul anului şcolar 1936/37, Universitatea a acordat 

titlul de licenţiat sau doctor la un număr de 882 candidaţi, cu 

un număr de 57 mai puţin decât în anul trecut. 

După origina etnică aceste titluri au fost repartizate în modul 

următor: 

Români 561 în procente: 63,27% 

Maghiari 186 în procente: 21,10% 

Evrei 67 în procente: 7,59% 

Germani BCU Cluj / Central University 63 în Library procente: Cluj 

7,14% 

Alte naţionalităţi 8 în procente: 0,90% 

Repartiţia titraţilor după origina etnică este aproape identică 

cu repartiţia studenţilor după naţionalităţi, cu o uşoară diferenţă 

în favorul românilor şi maghiarilor. 

III. PERSONALUL DIDACTIC. 

A) Corpul profesoral în anul 1936/37 a fost compus din 119 

membri repartizaţi astfel: 

4 profesori onorari 

86 profesori titulari 

4 profesori agregaţi 

7 profesori suplinitori 

2 agregaţi onorifici 

7 conferenţiari 

9 docenţi. 

In acest an şcolar, în corpul profesoral al Universităţii noastre 

au survenit următoarele schimbări: Prof. I. C. Cătuneanu 

dela Facultatea de Drept şi Prof. I. Scriban dela Facultatea de 

Ştiinţe au încetat din viaţă. Să păstrăm câteva momente de reculegere 

în amintirea lor. 

15

16 

Prof. Casiu Maniu dela Facultatea de Drept a fost pensionat 

pentru limita de vârstă. 

Profesorii I. Popescu-Voiteşti şi I. Grinţescu dela Facultatea 

de Ştiinţe au fost chemaţi la Universitatea din Bucureşti. 

Dnii Agregaţi I. Aleman şi V. Bologa au fost avansaţi profesori 

titulari la Facultatea de Medicină. 

Dl Dumitru Popovici a fost numit prin concurs profesor 

agregat a catedra de Istoria literaturii române moderne dela Fac. 

de Litere. 

Dl Conferenţiar G. Athanasiu dela Facultatea de Ştiinţe & 

fost chemat ca profesor titular la Universitatea din Cernăuţi. 

Dlui Prof. Pierre Thomas dela Facultatea de Medicină nu i 

s'a mai reînoit contractul. Catedra s'a declarat vacantă, şi a fost 

ocupată prin chemarea Dlui şef de lucrări Ioan Manta ca profesor 

titular. 

Dl Conf. Ştefan Secăreanu a fost numit prin chemare profesor 

titular la catedra de chimie medicală dela Facultatea de Medicină. 

Dl Şef de BCU lucrări Cluj Grigore / Central Benetato University a Library fost Cluj 

numit prin chemare, 

profesor titular la catedra de Fiziologie dela Facultatea 

de Medicină. 

Dl asistent Emil Petrovici a fost numit prin concurs profesor 

agregat la catedra de slavistică dela Facultatea de Litere 

şi Filosofic 

B) Personalul ştiinţific a fost compus din 223 persoane, repartizate 

astfel: 

4 lectori 

43 şefi de lucrări (dintre cari unul adjunct) 

92 asistenţi 

84 preparatori. 

In cursul anului şcolar 1936/37 au fost desfiinţate următoarele 

catedre, conferinţe şi şefii de lucrări: 

La Facultatea de Drept: Catedrele de Statistică şi Finanţe. 

La Facultatea de Litere: Conferinţa de Filosof ie. 

La Facultatea de Medicină: Conferinţa de chimie analitică 

şi şefia de lucrări la Farmacia Clinicilor. 

Au fost înfiinţate: 

La Facultatea de Litere: Catedra de cultură română modernă 

şi Catedra de teoria cunoaşterii; 1 post de asistent la catedra 

de cultură română modernă, 1 post de preparator la catedra de filologie 

romanică.

La Facultatea de Medicină: Catedra de chimie medicală. 1 

post de preparator la Anatomie patologică, 1 post de şef de lucrări 

la catedra de biochimie. 

La Facultatea de Ştiinţe: 1 post de preparator la geografie 

î 1 post de preparator la botanică sistematică. 

IV. ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ. 

A) Facultatea de Drept. 

1. Prof. Traian Pop: Codul Penal „Regele Carol П" adnotat, 

voi. I, Bucureşti, 1937. 

2. Prof. G. Sofronie a tipărit în editura ziarului „Universul" 

în ediţie franceză şi engleză, lucrarea premiată şi tipărită 

în anul precedent în româneşte, despre „Principiul naţionalităţilor 

în tratatele de pace din 1919/20". 

1937. 

3. Prof. C. Petrescu-Ercea: Criza universitară, Bucureşti, 

4. Prof. G. Strat: BCU Cluj „Elogiul / Central Libertăţii, University 228 Library pag., Cluj 

Bucureşti. 

B) Facultatea de Litere şi Filosofic 

1. Prof. Onisifor Ghibu: „Ordinul catolic premostratens în 

România. Un instrument în serviciul revizionismului maghiar" 

Bucureşti, 1936. 

2. Prof. Ioan Lupaş: a) Probleme şcolare. Bucureşti, Editura 

Cugetarea, 1936, 272 pag. b) Istoria Unirii Românilor. Bucureşti, 

Editura Fundaţiilor Regale, 1937, 405 pag. 

3. Prof. Al. Lapedatu: a) Manifestul revoluţionar delal885 

Sibiu, 1937, 40 pag. b) Un episod revoluţionar în luptele naţionale 

ale românilor de peste munţi acum o jumătate de secol. Publicată 

în Mem. Secţiei Istorice ale Academiei Române. Bucureşti, 

1937, Ser. III, Tom. XVIII, Mem. 9. c) Ioan Câmpineanu 

(1798—1863). Publicată în figuri revoluţionare din trecutul românesc. 

Bucureşti. Aşezământul I. C. Brătianu, 1937 (şi separat). 

4. Prof. Coriolan Petranu: a) L'art roumain de Transylva- 

nie. b) Begriff und Erforschung der nationalen Kunst. c) Noui 

cercetări şi aprecieri asupra arhitecturii în lemn din Ardeal. 

5. Conf. Liviu Rusu: „Estetica poeziei lirice". Contribuţie la 

problema genurilor literare. Cluj, 1937. 

17 

2

18 

C) Facultatea de Medicină. 

1. Prof. Iuliu Haţieganu şi Ioan Goia: „Tratat elementar de 

Semiologie şi Patologie medicală". Ambele volume (unul de 756 

pag. altul de 652 pag.), au fost premiate de către Academia Română 

cu premiul Oroveanu. 

2. Prof. Mihail Kernbach: A. „Tratat de medicină legală". 

740 pag. în conformitate cu codul penal „Regele Carol II". B. Arhivele 

Institutului de Medicină legală a Universităţii din Cluj, 

Nr. 1, 1936, 196 pag. 

3. Prof. Titu Vasiliu: „Curs de anatomie patologică pentru 

studenţi (litografiat). 

4. Prof. G. Buzoianu: „Elemente de otologie", 504 pag. Prima 

carte didactică pentru boli de urechi în limba română. 

D) Facultatea de Ştiinţe. 

1. Prof. Th. Angheluţă: „Probleme şi exerciţii de analiză 

matematică, teoria funcţiunilor şi mecanica raţională. In editura 

Universităţii. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

2. Prof. N. Abramescu: „Lecţiuni de geometrie analitică", 

Ediţia II, Editura Universităţii, 1937. 

Au apărut primele două cărţi din colecţia Monografii Matematice 

: 

a) Paul Montei: Lecţiuni asupra funcţiunilor periodice şi 

aproape periodice, făcute la Cluj şi redactate de Tiberiu Popovici. 

b) W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice, făcute 

la Cluj. In editura Universităţii. 

V. DISTINCŢII, DECORAŢII, PREMII. 

1. Prof. Alexandru Lapedatu. a) A fost reales Preşedinte al 

Academiei Române, 31 Mai 1937. b) Ales Preşedinte al Senatului, 

15 Noemvrie 1936. 

2. Prof. G. Spacu a fost ales membru activ al Academiei Române. 

3. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost ales membru corespondent 

al Academiei Române. 

4. Prof. P. Sergescu a fost ales membru corespondent al 

Academiei Române şi membru al redacţiei revistei „Sphinx" din 

Bruxelles

5. Prof. N. Bănescu a fost proclamat Doctor honoris causa 

de Universitatea naţională şi Caposdistriană din Athena, cu prilejul 

serbărilor centenarului acelei Universităţi (Aprilie 1937). 

6. Prof. Al. Lapedatu a fost decorat cu Marea Cruce cu cordon 

al ordinului cehoslovac Vulturul Alb. b) Medalie comemorativă, 

oferită de prieteni şi discipoli, cu ocazia sărbătoririi dela 

Braşov la împlinirea vârstei de 60 ani, oferindu-i-se şi un volum 

omagial (21 Nov. 1936). 

7. Prof. F. Ştefănescu-Goangă a fost decorat cu ordinul 

Steaua României în grad de Comandor. 

8. Prof. N. Drăganu a fost decorat cu ordinul Coroana României 

în grad de Mare Ofiţer. Ordinul Steaua României în 

grad de comandor. Ordinul cehoslovac „Leul Alb" în grad de 

Comandor. Răsplata Muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Crucea 

de aur poloneză. 

9. Prof. Iuliu Haţieganu a fost decorat cu Meritul Cultural 

cl. I. Steaua României în grad de Mare Ofiţer. Coroana României 

în grad de Mare Ofiţer. Ehrenzeichen II Kl. Olympiade 

1936. 


10. Prof. N. Bănescu a fost decorat cu Meritul Cultural în 

grad de cavaler. 

11. Prof. Coriolan Tătaru a fost decorat cu ordinul „Coroana 

României" în grad de mare ofiţer. 

12. Prof. Traian Pop a fost decorat cu ordinul Steaua României 

în grad de Ofiţer. 

13. Conf. Constantin Daicovici a fost decorat cu ordinul Coroana 

României în grad de mare ofiţer. 

14. Adjunct Chappuis a fost decorat cu ordinul Steaua României 

în grad de cavaler. 

VI. RELAŢII INTERNAŢIONALE ŞI INTER- 

UNIVERSITARE. 

A) Profesorii noştri în străinătate. 

1. Prof. Gheorghe Sofronie, a participat ca membru delegat 

al grupului român la a X-a sesiune a „Conferinţei permanente de 

înalte studii internaţionale" care a avut loc la Paris între 28 Iunie 

şi 3 I ulie 1937. In acest congres a prezentat iun raport şi a desvoltat 

o comunicare cu subiectul: Le facteur economique internaţional 

et le Probleme de la Paix (în. secţiunea colonială, şedinţa

20 

din 30 Iunie). Deasemeni în cadrul şedinţei plenare din 3 Iulie, 

a tratat despre „La securite collective et l'organisation juridique 

de la Paix". 

2. Prof. Eugeniu Sperantia, a fost ales membru în „Institut 

internaţional de philosophie de droit et sociologie juridique" (sesiunea 

ţinută la Roma în Aprilie 1937). A participat ca membru activ 

cu o comunicare şi la diferite discuţii la al IX-lea Congres 

Internaţional de Filosof ie din Paris (Congresul Descartes), având 

calitatea de delegat al României şi al Universităţii din Cluj şi 

fiind designat anticipativ de către comitetul de organizare ca preşedinte 

de şedinţă. A fost ales de adunarea generală a congresului 

de mai sus ca membru în comitetul permanent al congreselor 

de Filosofic A participat tot ca delegat oficial al României şi al 

Universităţii din Cluj ca membru activ al celui de al II-lea congres 

internaţional de Estetică şi Ştiinţa artei (Paris 7—12 August 

1937) ca şef al delegaţiei române a fost preşedinte de şedinţă. 

A participat la discuţii şi a făcut o comunicare. Membru 

activ (participare la discuţii) în Congresul Institutului Internaţional 

de Sociologie BCU Cluj Paris / Central 1—5 University Septemvrie. Library Cluj 

3. Prof. Aurelian Ionaşcu: Secretar şi raportor al celui de 

al II-lea congres internaţional de Drept Comparat dela Haga 

(1937). Raportor pentru România la „Săptămâna Internaţională 

de Drept" dela Paris (1937). 

4. Prof. C. Petrescu Ercea: A luat parte la congresul internaţional 

de Drept (Semaine internaţionale de Droit) ţinut la 

Paris în Iulie 1937, unde a desvoltat comunicarea „La protection 

des obligataires". 

5. Prof. Gheorghe Strat: A fost delegat al României la 

„Congresul internaţional de politică socială" ţinut la Paris în 

zilele de 22—31 Iulie 1937, fiind ales raportor general pentru 

chestiunea „Controlul creditului din punct de vedere social". 

Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii Internaţionale 

pentru progresul social în revista franceză „Les documents 

du Travail" din luna Iunie 1937. A luat parte la Congresul internaţional 

al economiştilor din Paris, ţinut la Paris în zilele de 

22—26 Iulie 1937. 

6. Prof. Valeriu Bologa a participat ca delegat al Facultăţii 

de Medicină din Cluj la Congresul Internaţional de Istoria Ştiin 

ţelor ţinut în Praga în Septemvrie 1937. La acest congres a fost

împreună cu Dl Prof. Sergescu raportor oficial pentru România. 

(Istoria Ştiinţelor în Sec XVIII şi XIX). 

7. Prof. FI. Ştefănescu Goangă, a prezentat raportul său „La 

debilite mentale comme cause de la delinquence infantile et juvenile" 

la primul Congres Internaţional de Psihiatrie infantilă 

din 24—28 Iulie 1937 dela Paris. 

8. Prof. Const. Marinescu, a luat parte ca delegat al Facultăţii 

de Litere la al V-lea congres internaţional de Studii Bizantine 

ţinut la Roma dela 20—27 Sept. 1936. Dsa a prezentat 

în secţiunea de Istorie Bizantină a acestui congres, comunicarea 

intitulată „Contributions a l'histoire des relations economiques 

entre l'Empire bizantin, la Sicile et le royaume de Naples de 

1419 la 1453". In aceeaşi secţiune a propus — şi secţiunea a 

primit — noi norme de organizare a viitoarelor congrese de studii 

bizantine. In luna Mai 1937 a luat parte la Paris la desbaterile 

comisiunii care a propus pe viitorii membri ai Congresului Internaţional 

al Istoricilor. 

9. Prof. Nicolae Bănescu a participat ca reprezentant al 

Academiei Române BCU şi Cluj al Universităţii / Central University din Cluj Library la Cluj 

congresul in 

ternaţional de studii Bizantine din Roma în Sept. 1936 unde a 

prezidat o şedinţă şi a făcut o comunicare ştiinţifică „Le conflict 

entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere moitie 

du XV-eme siecle." 

10. Prof. Sextil Puşcariu fiind delegat a reprezenta Universitatea 

noastră la serbările bicentenarului Universităţii din 

Gottingen (Iunie 1937) a răspuns cu această ocazie invitaţiilor 

făcute de Universitatea din Leipzig unde a ţinut două conferinţe 

una despre atlasul linguistic Român şi a doua despre originea 

Românilor. Ambele conferinţe au avut un foarte larg ecou în 

presa germană. Aceste conferinţe au fost repetate apoi şi la Universitatea 

din Marburg. In fine Dsa a mai luat parte şi la congresul 

societăţii filosofice „Rudolf Eucken", al cărei membru de 

onoare este, luând astfel cuvântul ca singurul reprezentant al linguisticei 

în această adunare. 

11. Prof. Coriolan Petranu, a luat parte ca delegat al Universităţii 

şi al Guvernului la al XlV-lea congres internaţional de 

Istoria artei din Elveţia unde a făcut comunicarea: Begriff un i 

Erforschung der naţionale Kunst. A luat parte ca delegat al Universităţii 

la al II-lea congres internaţional de Estetică şi Ştiinţa 

artelor dela Paris, făcând comunicarea „L'analise des contenus 

psihiques dans Ies oeuvres d'art plastiques." 

21

22 

12. Prof. Gustâv Kisch a participat în calitate de oaspe de 

onoare la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen. 

13. Prof. Vladimir Ghidionescu, a participat la „Congresul 

internaţional al învăţământului primar şi al educaţiei populare" 

ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937 unde a prezentat lucrarea 

„Le travail et Ies loisirs de l'Enfant", care se va publica în volumul 

congresului. 

14. Prof. Petre Sergescu, fiind invitat oficial a făcut patru 

lecţii la Universitatea din Wilno, în Oct. 1936 despre „Progresele 

recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice. A ţinut o lecţiune 

la Universitatea din Varşovia în Oct. 1936 „Despre matematici 

modernă". A fost învitat să facă o conferinţă la „Săptămâna matematică 

internaţională din Paris" Iulie 1937, despre „Matematica 

Pariziană în evul mediu". La aceste şedinţe a lua parte şi 

Dl Prof. G. Bratu. A reprezentat Universitatea din Cluj, Academia 

Română, Asociaţia Istoricilor români şi Grupul Român de 

Istoria Ştiinţelor la al IV-lea congres Internaţional de Istoria 

Ştiinţelor, Praga, Sept. 1937 şi a făcut două comunicări. A reprezentat 

Universitatea BCU Cluj din / Central Cluj University şi Societatea Library română Cluj 

de Matematici 

la al III-lea congres al Matematicienilor polonezi, Varşovia, 

Sept.—Oct. 1937. A făcut două comunicări. A luat parte la 

al IX-lea congres internaţional de filosofie (Paris Aug. 1937) 

la al Il-lea congres internaţional de recreaţii matematice' (Paris 

Iulie 1937) unde a făcut parte din comitet şi a prezidat o şedinţă, 

a făcut o conferinţă; la congresul asociaţiei franceze pentru 

înaintarea ştiinţelor (Paris, Iulie 1937). 

15. Prof. Gheorghe Bratu, a reprezentat Facultatea de Ştiinţe 

din Cluj la congresul Internaţional de Astrofizica (Paris, Iulie 

1937). 

Dnii Prof. Gheorghe Bratu şi P. Sergescu au luat parte la 

congresul Alianţei franceze (Paris, Iulie 1937). 

Universitatea din Cluj a fost reprezentată la al II-lea congres 

al Uniunii matematice interbalcanice, Bucureşti, Septemvrie 

1937, prin o delegaţie compusă din Dnii Prof. N. Abramescu, 

T. Angheluţă, G. Bratu şi P. Sergescu. 

In anul acesta ţinându-se la Bucureşti congresul internaţio 

nal de Antropologie, Societatea română de Antropologie, cu se 

diul la Institutul de Anatomie topografică şi descriptivă din Cluj, 

a fost încărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei 

actuale în România a diferitelor discipline ce fac obiectul acestui

congres. Dl Prof. Victor Papilian şi Dl Docent C. C. Velluda au 

redactat „Istoricul antropologiei în România" în care s'a arătat 

nu numai evoluţia antropologiei dar şi starea ei actuală. 

sităţi. 

B) Savanţi şi Universitari străini, oaspeţii acestei Univer 

1. Prof. W. Sierpinski dela Varşovia (20—25 Mai 1937), a 

ţinut trei conferirţe asupra problemei conţinutului. 

2. Prof. M. Picone dela Roma a ţinut 2 conferinţe asupra 

Ecuaţiilor funcţionale (23—26 Mai 1937). 

3. Prof. Wavre dela Geneva, a ţinut o conferinţă despre 

potenţial. (Noemvrie 1936). 

4. Arhitect Epinar Dyggve, arheolog danez membru al Academiei 

Daneze a ţinut o conferinţă cu subiectul: „Le Heron de 

Klaydon, un monument funeraire hellenistique de l'Etoile". 

5. Prof. Dr. W. Denk dela Universitatea din Wiena, a conferenţiat 

la Institutul de Igienă, despre chirurgia pulmonară. 

6. Prof. E. de Martonne a ţinut următoarele 3 conferinţe: 

a) Les ruines BCU arides Cluj / de Central l'Amerique University du Library sud. Cluj 

!?J La France et l'Europe, Notation geographique. 

c) Les regions morphologiques de la France. 

7. Dl Prof. Charles Upson Clark, dela Citty College din New- 

York, a ţinut o conferinţă în limba română cu subiectul „Situaţia 

actuală în Statele Unite 1937". 

8. Dna Ducesă de Athol, cu ocazia călătoriei făcute la Bucureşti 

şi la Cluj a vizitat Universitatea şi câteva instituţii ale ei. 

9. Prof. Rene Jeannel a ţinut conferinţele următoare: 

a) Comment naissent des especes nouvelles par l'isolement 

geographique; 

b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique 

orientale; 

c) L'anciennete des insectes; 

d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de 

Mzab. 

e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre 

elles en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la 

vie isolee ou en groupes. 

10. Prof. Emilio Albertario dela Facultatea de Drept din 

Roma, a ţinut o conferinţă cu subiectul: Spiriti e forme del Diritto 

romani giustinaneo. 

11. Prof. Guido Bortolotto dela Facultatea de Ştiinţe poli- 

23

24 

tice din Roma a ţinut următoarele două conferinţe: 1. Economia 

e diritto corporativo şi 2. Michel Angelo. 

12. Prof. Louis Le Fur dela Facultatea de Drept din Paiis 

a ţinut două conferinţe cu subiectele: 1. Nation et Etat şi 2. 

L'idee de droit. 

VII. ORGANIZAREA VIEŢII STUDENŢEŞTI. 

Opera de organizare şi asistenţă a vieţii studenţeşti, care constitue 

una din titlurile de merit ale Universităţii noastre s'a desvoltat 

în modul cel mai mulţumitor, graţie bunei funcţionări a 

Oficiului Universitar a Căminelor şi Cantinei, precum şi mijloacelor 

materiale sporite care au fost puse la dispoziţia Universităţii 

de Ministerul Educaţiei Naţionale. 

Pentru a vedea cât de mare a fost sforţarea pe care a făcut-o 

Universitatea pentru a veni în ajutorul studenţilor în cursul anului 

trecut, daţi-mi voie să vă prezint următoarele date: 

Serviciul asistenţei sociale a pus la dispoziţia studenţilor 

trei cămine bine înzestrate, prevăzute cu tot confortul necesar şi 

o cantină universitară. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

In aceste cămine (două pentru studenţi şi xmul pentru studente) 

au fost găzduiţi 331 studenţi şi 120 studente, în total 451; 

iar la cantina universitară au luat masa zilnic 230 studenţi şi 

studente. 

Pentru ajutorarea studenţilor săraci dar meritoşi s'au distribuit 

91 de burse întregi (casă şi masă în cămine), 40 de burse 

în alimente (masa gratuită la cantina universitară), 28 de burse 

în bani a 540 lei lunar, plus 160 de burse în bani a 1500 lei lunar, 

nou înfiinţate anul acesta. In total 319 burse. Aceasta înseamnă 

că la fiecare grupă de 10 studenţi este un bursier, căci numărul 

total al studenţilor înscrişi în anul trecut a fost de 3191. 

Niciodată Universitatea noastră n'a avut un număr aşa de 

mare de burse şi niciodată statul n'a făcut atât de mari sacrificii 

ca acum, pentru a veni în ajutorul studenţilor săraci dar meritoşi. 

Pentru a vedea efortul făcut în această direcţie, trebue să 

vă amintesc că acum cinci ani, când am luat rectoratul în primire, 

nu exista în bugetul statului nici o bursă pentru studenţii Universităţii 

noastre, căci cele 100 de burse ce figuraseră în anii anteriori, 

fuseseră suprimate din motive de economie. Dar în afară 

de aceste 319 burse acordate de stat, studenţii Universităţii noastre 

mai beneficiază de un număr destul de însemnat de burse, 

acordate de diferitele fundaţiuni particulare, de biserici şi con-

gregaţiuni religioase, aşa că putem afirma că nu există astăzi 

nici un student sărac şi meritos la Universitatea noastră, care 

să nu obţină o bursă sau un ajutor bănesc, pentru ca lipsit de 

grija materială a zilei de mâine, să-şi poată consacra întreaga sa 

activitate studiului şi pregătirii sale profesionale. Nu cred să 

existe ţară în lume care să vină într'o aşa de mare măsură în 

ajutorul studenţilor, ca ţara noastră, fără ca în schimb să ceară 

dela ei decât să înveţe şi să se pregătească temeinic, pentru a deveni 

elemente folositoare societăţii. 

Totalul cheltuielilor făcute de Universitate în anul şcolar 

trecut, în contul serviciului asistenţei sociale, se ridică la suma de 

4.538,245 Lei, repartizată în modul următor: 

1. întreţinerea căminelor şi alimentaţia studenţilor 

bursieri 1.960,249 Lei 

2. întreţinerea cantinei şi procurarea de obiecte ne 

cesare funcţionării ei 970,797 „ 

3. întreţinerea cantinei universitare şi alimentaţia 

studenţilor bursieri BCU Cluj la / Central cantină University Library Cluj563,598 

„ 

4. Ajutoare în bani date de Rectorat studenţilor 

meritoşi dar lipsiţi de mijloace 242,481 „ 

5. Burse în bani â 1.500 Lei 720,000 „ 

6. Burse în bani a 540 Lei 151,120 :, 

25 

Total 4.538,245 Lei 

Serviciul asistenţei medicale a pus la dispoziţia studenţilor un 

dispensar antituberculos şi un dispensar antiveneric, precum şi 

tratamentul gratuit în Clinicile Universităţii, pentru studenţii 

bolnavi. 

In afară de aceasta, Universitatea mai dispune de un Sana 

toriu la Colibiţa, pentru repaosul şi întremarea studenţilor debili. 

Cheltuielile ocazionate de asistenţa medicală a studenţilor în 

cursul anului trecut, se ridică la suma de 565.918 Lei, repartizată 

în modul următor: 

1. Pentru întreţinerea şi tratamentul studenţilor 

bolnavi în clinici 408.338 Lei 

2. Pentru tratament şi medicamente în dispensarul 

antituberculos şi antiveneric 72.500 „ 

3. Pentru întreţinerea studenţilor la sanatorul Colibiţa 

85.080 „ 

Total 565.918 Lei

26 

Serviciul educaţiei fizice ia o desvoltare din ce în ce mai 

mare. Parcul sportiv al Universităţii s'a mărit considerabil prin 

incorporarea Parcului Marelui Voevod Mihai, cedat Universităţii 

de Primăria Municipiului pe timp de 50 de ani. Sub conducerea 

D-lui Prof. I. Haţieganu s'a făcut planul de amenajare al 

acestui parc şi s'au executat deja un număr însemnat de lucrări. 

Au început de asemenea lucrările pentru facerea bazinelor de 

înot pe terenul achiziţionat anii trecuţi de Universitate, obţinându-se 

pentru executarea lor din partea Guvernului, suma de patru 

milioane lei. Pentru educaţia fizică a studenţilor s'a cheltuit 

în anul şcolar trecut suma de 805.273 Lei, repartizată după cum 

urmează: 

1. Pt. lucrările de amenajare ale Parcului Sportiv... 605.097 Lei 

2. Ajutor societăţii sportive universitare 60.000 „ 

3. Pentru personal şi cele necesare pt. educaţia fizică 140.176 „ 

Total 805.273 Lei 

In total Universitatea noastră, în cursul anului şcolar trecut 

a venit în ajutorul BCU studenţilor, Cluj / Central prin University Oficiul Library său Cluj 

universitar, cu 

importanta sumă de 5.909,436 Lei. 

VIII. SITUAŢIA MATERIALĂ A UNIVERSITĂŢII, 

s'a îmbunătăţit considerabil faţă de anii precedenţi. Deşi în bu 

getul statului, la cheltuielile materiale, Universitatea noastră nu 

figurează decât cu suma foarte redusă 

de 2.764.700 Lei 

minus 10% blocat 276.470 ,. 

am reuşit să obţin prin bugetul extraordinar de 

cheltuieli al statului suma de 4.265.650 „ 

şi prin credite extraordinare speciale, suma de ... 2.709.828 „ 

Total 9.463.708 Lei 

Cu această sumă am putut face faţă cheltuielilor de întreţinere 

a Universităţii, rămânând şi un mic fond disponibil pentru 

diferite cheltuieli de reparaţii ce s'au executat la clădirile Universităţii. 

Situaţia n'a fost însă tot aşa de satisfăcătoare în ce priveşte 

fondurile necesare pentru întreţinerea seminariilor, laboratoarelor 

şi institutelor Universităţii, pentru care nu există în bu-

getul Statului nici o prevedere bugetară. Seminariile, laboratoarele 

şi institutele Universităţii se întreţin numai din sumele provenite 

din taxele de facultate plătite de studenţi cu care nu se 

poate acoperi însă, nici măcar o pătrime din cheltuielile de material 

necesare bunei lor funcţionări. 

Pentru a ieşi din această grea situaţie, am făcut cele mai mari 

sforţări pentru a obţine sumele de care Universitatea avea nevoie 

şi am reuşit să conving pe Ministrul de Finanţe să ne acorde un 

credit extraordinar de 20.000.000 Lei pentru toate Universităţile, 

din care Universităţii noastre i-a revenit suma de 6.650.500 

Lei, care a fost distribuită- de Senatul Universităţii după cum 

urmează: 

1. Pentru Seminarele Facultăţii de Drept 499.823 Lei 

2. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Me 

dicină 999.978 ,. 

3. „ Laboratoarele Clinicilor Fac. de Medicină 999.972 . : 

4. „ Institutele şi Laboratoarele Fac. de Ştiinţe 2.299.922 ,, 

5. „ Seminarele, Instit. şi Labor. Fac. de Litere 999.938 „ 

6. „ Biblioteca BCU Universităţii Cluj / Central University pentru Library procuraCluj 

rea de cărţi şi reviste 650.000 „ 

7. „ Oficiul de editură al Universităţii 200.867 ,. 

27 

Total 6^50.500 Lei 

Cu aceste sume s'au satisfăcut o bună parte din nevoile cele 

mai urgente ale laboratoarelor şi institutelor dar lipsurile sunt 

încă destul de mari. Ele nu vor putea fi înlăturate decât prin introducerea 

sumelor de care ele au nevoie în bugetul ordinar al 

statului. 

Un alt capitol de o însemnătate covârşitoare pentru care nu 

există nici o prevedere bugetară este acela privitor la publicaţiile 

ştiinţifice ale Universităţii. Este evident că fără manuale didactice 

bune şi eftine, ţinute la curent, deci în ediţii noui revăzute, 

pregătirea studenţilor suferă şi sforţarea ştiinţifică şi mereu 

trează a profesorului scade; iar fără publicaţii ştiinţifice, 

(icoana vie a activităţii lor neîntrerupte), Universităţile îşi pierd 

prestigiul, fără de care nu pot trăi; iar slujitorii lor, în lipsa 

emulaţiei şi stimulentului înviorător pe care-1 poate da publicitatea, 

sunt tentaţi să-şi caute afirmarea şi consacrarea personalităţii 

lor în alte domenii de activitate străine de preocupări ştiin 

ţifice şi deseori în opoziţie cu ele.

28 

Cu cât o Universitate este mai tânără cu atât nevoia ei de 

a se afirma prin creaţie ştiinţifică este mai mare. De aceea Universitatea 

noastră a făcut mari şi necontestate sforţări pentru a 

găsi fondurile necesare pentru aceste publicaţii. Anul trecut s'a 

pus la dispoziţia Oficiului de Editură al Universităţii, în afară 

de fondurile necesare pentru tipărirea manualelor didactice şi a 

lucrărilor ştiinţifice, suma de 300.000 Lei pentru publicaţiile periodice 

ale Universităţii, care a fost repartizată în modul următor: 

1. Rev. de Endocrinologie a Fac. de Medicină 30.000 Lei 

2. Arh. Inst. Medico-Legal a Fac. de Medicină 20.000 „ 

3. Buletinul Eugenie al Fac. de Medicină 20.000 ,. 

4. Daco-Romania a Facultăţii de Litere 25.000 , : 

5. Anuarul Inst. de Ist. Naţ. al Facultăţii de Litere 15.000 ,. 

6. Anuarul Inst. de Studii Clasice al Fac. de Litere 20.000 „ 

7. Melanges d'Histoire Gen. a Facultăţii de Litere 30.000 „ 

8. Buletinul Societăţii de Ştiinţe al Fac. de Ştiinţe 30.000 „ 

9. Buletinul Grădinii Botanice al Fac. de Ştiinţe... 35.000 „ 

10. Mathematica BCU a Fac. Cluj de / Central Ştiinţe University Library Cluj 

35.000 „ 

11. Rev. de Geologie şi Mineralogie a Fac. de Ştiinţe 20.000 „ 

12. Lucrările Inst. de Geografie a Fac. de Ştiinţe ... 20.000 „ 


Total 300.000 Lei 

Nevoile unei Universităţi sunt foarte mari şi multiple, ele 

nu se pot îndeplini, oricât ar fi bugetul ei de mare din veniturile 

ordinare anuale. Astfel de nevoi sunt cele privitoare la clădirile 

Universităţii, la înfiinţarea de noui institute şi laboratoare, 

precum şi la înzestrarea acestora cu utilajul necesar. Universitatea 

noastră are nevoie încă de multe clădiri, pentru clinicile, institutele 

şi laboratoarele noastre existente, care nu pot funcţiona 

mulţumitor şi nu se pot desvolta din lipsă de spaţiu, n'avem săli 

suficiente de cursuri pentru Facultăţile de litere şi ştiinţe, n'avem 

săli de seminarii şi bibliotecă pentru Facultatea de Drept. Ne 

trebuie neapărat o nouă aripă a Universităţii pentru Facultatea 

de Ştiinţe, căci clădirea actuală abia ajunge pentru Facultatea 

de Drept şi Litere, şi pentru Rectoratul Universităţii, împreună 

cu cele patru Decanate. Ne trebue de asemenea o clădire pentru 

Clinica infantilă şi Institutul de puericultura, a cărei lipsă este

atât de adânc simţită şi un pavilion nou pentru Clinica stomatologică. 

Sunt foarte mulţumit că Guvernul prezidat de Dl Gh. Tătărescu 

a înţeles nevoile noastre şi ne-a venit în ajutor, dându-ne 

puternicul său sprijin. După ce acum trei ani de zile ne-a dăruit 

44 milioane, cu care am înălţat monumentala clădire a Colegiului 

Academic „Regele Carol II" şi am terminat şi transformat 

atâtea clădiri pentru Institutele şi Clinicile noastre, în vara 

aceasta cu ocazia grandioaselor serbări de inaugurare a Colegiului 

Academic, prezidate de M. Sa Regele, ni s'a făcut un nou 

dar de 32 milioane lei, pe care i-am încasat, iar astăzi chiar în 

ziua serbării noastre de inaugurare a noului an şcolar, Dl Cancicov, 

Ministrul de Finanţe, predă reprezentantului nostru Prof. Al. 

Lapedatu, suma de 200 milioane de lei, în rentă de stat, pentru 

nevoile clinicilor Universităţii noastre. 

In numele Senatului universitar, şi al întregului corp profesoral, 

ţin să aduc şi din acest loc, şi cu această ocazie, cele mai 

vii mulţumiri Guvernului BCU Cluj / care Central ne-a University pus la Library dispoziţie Cluj 

aceste importante 

sume de bani. Să dea D-zeu ca şi Guvernul viitor şi cele 

ce se vor mai succede să fie tot atât de înţelegătoare pentru rostul 

şi nevoile acestei Universităţi şi tot atât de generoase, pentru 

ca în scurtă vreme să putem îndeplini întregul nostru program 

de construcţii şi înzestrări. 

Iată Doamnelor şi Domnilor în linii generale rezultatul activităţii 

desfăşurate de Universitatea noastră în cursul anului şcolar 

trecut. 

El reprezintă un activ de care avem tot dreptul să fim mulţumiţi 

şi un stimulent pentru fiecare din noi, să ne facem datoria 

la posturile unde suntem puşi, pentruca într'o comună şi armonică 

sforţare, într'un spirit de largă înţelegere şi conlucrare să 

putem spori din an în an şi din ce în ce mai mult patrimoniul 

material şi spiritual al Universităţii noastre. 

Mulţumindu-vă cu recunoştinţă, de activitatea ce aţi desfăşurat 

şi pentru sprijinul ce mi-aţi acordat, declar deschise cursurile 

anului şcolar 1937—38. 

29


ACTE SOLEMNE 

MANIFESTAREA DE SOLIDARITATE A REPREZENTAN 

ŢILOR PARLAMENTELOR MICII ÎNŢELEGERI 

Serbările desfăşurate în capitala ţării, în ziua atât de adânc 

săpată în istoria neamului nostru — 1 Decemvrie — pentru co 

memorarea a 20 ani dela intrarea României în războiu şi a 18 

ani dela unirea Transilvaniei cu Patria Mamă, au avut ultima 

grandioasă etapă la Cluj. 

In ziua de 3 Decemvrie BCU Cluj / Central 1936, orele University 10 a. Library m., au Cluj 

sosit în localitate, 

cu un tren special, reprezentanţii parlamentelor micii 

înţelegeri, 1 

) cărora li s'a făcut o primire din cele mai călduroase. 

г 

) Au luat parte la aceste serbări: 

Din partea Parlamentului Iugoslaviei: M. SteVan Tchiritch, Preşedinte 

al camerii deputaţilor, fost Ministru; Dr. Kosta Koumanoudi, deputat fost 

Ministru, fost preşedinte al camerei deputaţilor; Dr. Grga Andjelinovitsch, 

senator fost Ministru; Dr. Momtchilo Ivkovitch, senator fost subsecretar 

•de stat; Dragoslav Djordjevitch, senator fost Ban; Dr. Kosta Popovitch, 

•deputat fost vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Yova Banianine Senator, 

Milan Popovitch senator; Djuro Voukotitch senator; Frantz Smodey senator; 

Ycrămia Protitch deputat, fost ministru-adjoint; Stevan Yankovitch, deputat; 

Dr. Dragan Damitch, deputat secretar al camerii deputaţilor; Oto Gavrilovitch 

deputat; Miloye Sokitch deputat; Mustafa Moulalitch deputat; Dr. 

Vićkoslav Miletitch deputat; Dr. Ljoutitza Dimitriyevitch deputat; Voyislav 

•Gatchinovitch deputat; Jarko Tomachevitch deputat; Ljouba Yovanovitch 

deputat; Nikola Zouber deputat; Vladimir Kazimirovitch deputat; Tchaslav 

Nikitovitch deputat; Dr. Youray Kotze deputat; Milan Kouroulitch deputat; 

Alexandar Datchitch deputat; Dr. Alexatidar Boutorka deputat; Nouria Pouzderatz 

deputat; Ljoubicha Lazarevitch Consilier administrativ al camerii 

deputaţilor; Avacumovici consilier de Legaţie; 

Din partea Parlamentului Cehoslovac: Jan Malypetr preşedinte al 

camerii deputaţilor; Dr. Frantisek Soukoup preşedinte la Senat; Dr. Ivan 

Markovic vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Vaclav Klofac vice-preşe-

32 

Gara, frumos pavoazată cu verdeaţă şi drapelele celor trei ţări 

aliate, era neîncăpătoare pentru autorităţile, şcolile şi delegaţiile 

numeroase de ţărani din Transilvania, îmbrăcaţi în frumoase şi 

variate costume naţionale, veniţi în aşteptarea oaspeţilor. Sosirea 

acestora a deslănţuit urale nesfârşite ale spectatorilor, în timp ce 

muzica militară intona Imnul Naţional Iugoslav şi Cehoslovac. 

In sala de recepţia a gării dl primar Prof. Nicolae Drăganu 

a rostit un cuvânt de bun sosit, în limba franceză, la care au 


Sosirea oaspeţilor în gara Cluj 

dinte la Senat; Dr. Moric Hruban vice-preşedinte la Senat; Ştefan Onderco 

vice-preşedinte al camerii deputaţilor; Dr. Ing. Vlad Brdlîk deputat;. 

Dr. Josef Matousek senator; Dr. Anton Stefamek senator; Pavel Teplansky 

deputat; Josef David deputat; Josef Stivin deputat; Frantisek Svetlik deputat 

Alois J. Benes deputat; Dominik Nejezchleb-Marcha senator; Dr.. 

Josef Mares deputat; Dr. Vladimir Zadera secretar al delegaţiei; Dr. Albert 

Milota senator; Ing. Arnost Winter senator; Jaromir Spacek deputat, Alois. 

Hatina deputat; Julius Slama senator; Josef Vicanek deputat; Andrej Jancek 

senator; Dr. Ing. Hanus Lokscha deputat; Jindrich Miiller senator; Jan 

Lieka deputat; Jan Becko deputat; Ferdinand Richter deputat; Dr. Pavel. 

Kossey deputat; Rudolf Zischka deputat; Karol Rybarik deputat; Dr. Vladimir 

Korec consilier la Legaţie.

ăspuns: Dl Soukoup Preşedintele Senatului Cehoslovac, în numele 

Parlamentului Cehoslovac şi dl Tchiritch preşedintele čamerii 

deputaţilor Iugoslavi în numele parlamentarilor Iugoslavi. 

Dela gară convoiul s'a îndreptat spre Universitate, prin pitorescul 

naţional al oraşului care dădea zilei caracterul unei grandioase 

serbări, atât prin decorarea balcoanelor cu frumoase şi 

variate covoare naţionale, cât şi prin strălucitoarele costume ale 

mulţimii care se înşiruia pe toate străzile. 

Serbarea s'a desfăşurat în sala festivă a Colegiului Acade 

mic una din cele mai măreţe creaţii arhitectonice din ultimul 

timp care, cu acest prilej, îşi deschidea pentru prima oară porţile 

spre a se însufleţi de entuziasmul nesfârşit al participanţilor la 

această grandioasă serbătoare. 

In mijlocul unei săli care prin amploare, sobrietatea şi ele 

ganţa liniilor, impresiona deopotrivă pe cei de faţă, serbarea s'a 

desfăşurat cu entuziasmul pe care nu-1 poate stârni decât acea re 

vărsare de sentimente ale înfrăţirii directe şi ale solidarităţii 

indestructibile. 


Autorităţile şi publicul la primirea oaspeţilor în gara Cluj 

33

34 

După discursurile rostite, care se publică mai jos în extenso, 

a urmat un banchet la ora 13 în saloanele Cercului Militar la 

care au rostit câte un toast domnii: Nicolae Drăganu primarul 


Noua clădire a Colegiului Academic în sala căruia s'a desfăşurat această manilestaţie. 

municipiului, P. S. S. Episcop Colan, P. S. S. Episcop Hossu, 

profesor Iuliu Haţieganu, profesor Ion Lupaş, deputat Tomachevitch 

şi Senatorii Marcovici şi Hruban.

1. —DISCURSUL ROSTIT DE DOMNUL FLORIAN 

ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ, RECTORUL UNIVERSITĂŢII 

CLUJ. 

Domnilor Miniştri, 

Domnilor Preşedinţi ai Corpurilor Legiuitoare, 

înalt Prea Sfinţiţi Părinţi, 


Avem astăzi marea bucurie şi deosebita cinste de a avea în 

mijlocul nostru pe iubiţii reprezentanţi ai parlamentelor jugoslav 

şi cehoslovac în frunte cu cele mai strălucite personalităţi din 

viaţa publică a celor două ţări amice şi aliate. 


Dl. Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar. 

In fund se văd drapelele celor trei naţiuni. 

Ei au venit să participe în capitala ţării la cea mai mare săr 

bătoare a poporului român, la comemorarea Unirii pe veci a 

Transilvaniei cu patria mumă. In această zi memorabilă de 1 

Decemvrie 1936, ei au rostit în parlamentul ţării noastre cuvinte 

de sinceră şi profundă dragoste, pe care naţiunea română nici 

odată nu le va uita şi ne-au asigurat că popoarele pe care Ie re 

prezintă sunt hotărâte să formeze împreună cu noi, o unitate po 

litică indestructibilă şi un zid de netrecut al frontierelor noas- 

35

36 

tre comune, de care se vor sdrobi toate asalturile şi toate sforţă 

rile acelora care în nesocotinţa lor vor să dărâme aceea ce s'a 

realizat pentru totdeauna, în numele sfintei dreptăţi a popoare 

lor prin sacrificiile şi sângele martirilor căzuţi pe toate câmpu 

rile de bătae. 

înainte de a se întoarce la căminele lor, aceşti iubiţi şi prieteni 

devotaţi au ţinut să vie la noi acasă, în inima Ardealului 

desrobit, pentru ca să ne spună că sunt uniţi cu noi prin aceeaşi 

dragoste de libertate şi de drept şi prin aceeaşi hotărâre de a păstra 

cu orice sacrificii independenţa ţărilor noastre, cucerită după 

nesfârşite suferinţe, cu atât de mari jertfe. 

Pentru această dovadă de prietenie şi dragoste frăţească, 

pentru gestul lor pe cât de frumos pe atât de semnificativ, să-i 

salutăm cu toată căldura inimilor noastre şi să le spunem din 

adâncul sufletului nostru un cordial „Bine aţi venit". 

Messieurs Ies Presidents, 

Messieurs Ies Senateurs, 

Messieurs Ies BCU Deputes, Cluj / Central University Library Cluj 

Chers Allies, 

Je suiş tres heureux de vous saluer dans cette enceinte de 

l'Universite, sur cette terre de Transylvanie â. jamais delivree, et 

de vous sduhaiter la bienvenue de tout coeur. 

Ce ne sont pas seulement Ies intellectuels de cette viile, reunis 

en si grand nombre, et envahis comme moi par une puissante 

emotion qui vous saluent par ma voix: c'est tout le peuple roumain 

de Transylvanie, il vous attendait avec impatience; il vous 

accueille avec des sentiments d'affection et d'estime profondes 

pour vous-meme et pour nos chers allies que vous representez en 

ce jour de fete naţionale. 

Jour de fete naţionale, dis-je: il y a 18 ans en effet se dissipait 

le cauchemar seculaire dans lequel avaient ete etouffes le 

peuple tchecoslovaque et une grande pârtie des peuples yougoslave 

et roumain; il y a 18 ans, la Transylvanie chair de la chair du 

corps roumain, berceau de notre nation, etait pour toujours delivree 

de l'esclavage par sa libre volonte, qu'elle exprimait categoriquement 

dans la grande Assemblee d'Alba-Iulia. 

Votre visite, Messieurs, nous donne en ce jour de fete l'heureuse 

occasion d'affirmer l'etroite solidarite qui unit le peuple

oumain aux peuples que vous representez. L'amitie qui nous 

unit s'est scellee au cours des siecles. Elle n'a pas ete creee pour 

les besoins d'apres guerre. Depuis bien des generations nos peuples 

sont lies par des liens etrois. Les memes interets, les memes 

sentiments de liberte et d'independance nous ont rapproches toujours 

davantage. Pendant la grande guerre, lorsque notre sang 

a coule pour la meme cause sainte, celle de notre affranchissement, 

cette amitie s'est transformee en une indestructible union, 

qui depuis la guerre a ete cimentee par une action politique commune, 

par la lutte pour les memes interets, par le meme ideal de 

paix, de travail createur, de defense de notre liberte. Cette amitie, 

fondee sur un passe seculaire, defie toutes les tentatives, toutes 

les intrigues, tous les dangers. 

La main dans la main, indissolublement unis, pleins de foi, 

surs d'eux-memes, nos peuples continueront leur oeuvre dans un 

labeur commun, et, s'il le faut, dans une defense et une lutte communes. 

Nous ne craignons pas l'avenir, car nos pays ne sont pas le 

fruit de combinaisons BCU Cluj politiques / Central University artificielles Library emanees Cluj 

d'alliances 

interessees: ils ont ete crees par le triomphe d'un principe fondamental 

de la vie du monde civilise: le principe naţional. Nous 

representons des nations et non des classes dominantes, des democraties 

nationales et non des oligarchies etrangeres tyranniques. 

Nous representons la volonte de vivre, d'exprimer nos forces 

de peuples jeunes et vigoureux, avides d'un labeur fecond dans 

tous les domaines de la civilisation. 

Les liens indestructibles qui nous attachent â notre sol nous 

unissent aussi â vous, amis et allies, qui etes animes du meme 

amour de la terre ancestrale, du meme ideal, des memes sentiments, 

des memes aspirations. Nous sommes surs de l'avenir, 

parce que nos pays ont la foi et ont aussi la force. Ils savent 

qu'ils doivent de plus en plus s'appuyer sur eux-memes, sur leur 

propre puissance, et que la base la plus solide de la paix et de 

leur securite consiste dans la fermete de leur alliance et dans l'unite 

de leur action. 

Cette terre de Transylvanie sacree par les dures souffrances 

de tant de generations esthabitee depuis les temps les plus recules 

par une populaţion roumaine autochtone, qui represente aujourd'hui 

65% de l'ensemble des habitants contre 12% de hongrois et 

de 23% d'autres nationalites. 

37

38 

Avec l'appui de l'ancien regime magyar ces etrangers se sont 

infiltres continuellement et methodiquement dans la masse com 

pacte du peuple roumain. 

La domination hongroise, hostile et despotique n'a jamais 

reussi, malgre tous ces efforts, â reduire cette majorite roumaine 

â une minorite: aujourd'hui que ce peuple fier et vigoureux de 

Transylvanie a une pleine conscience de sa personnalite, qu'il a 

conquis sa liberte aux prix d'immenses sacrifices, qu'il s'est uni 

â ses freres pour former un etat naţional, la Grande Roumanie, 

comment s'imaginer qu'il puisse se laisser reduire de nouveaux 

a l'esclavage? 

Ni l'ardent deşir d'un peuple voisin, ni l'aide d'une grande 

puissance qui a elle-meme acquis sa liberte en vertu des principes 

que nous defendons, ni meme la coalitions de toutes Ies forces 

ennemies ne suffiraient â ebranler cette realite historique, ethnique 

et sociale que constitue le peuple roumain, et â lui arracher 

sa liberte. II est fier de son passe, il a conscience de ses droits 

il a foi dans sa mission historique. 


Messieurs le Senateurs, 

Messieurs Ies Deputes, 

Chers Allies, 

En ma qualite de Recteur de l'Universite de Cluj, j'ai le devoir 

d'affirmer en cet instant solennel qu'en dehors'des liens spirituels, 

des alliances politiques, des affinites entre nos gouvernements 

et nos chefs d'etat, nos trois peuples ont en commun 

d'antiques et vivantes traditions qui Ies unissent dans leurs efforts 

pour faire avancer la civilisation dans cette pârtie de l'Europe 

ou nous vivons. 

Antiques, dis-je, car elles remontent aux plus anciens temps. 

Roumains et Slaves ont longtemps vecu cote â cote dans Ies contrees 

du cours inferieur du Danube et de ses affluents, avânt que 

ne se constituent l'Etat yougoslave sur la rive droite, et Ies 

etats roumains sur la rive gauche du fleuve. Que de noms de localites 

attestent le souvenir des Roumains qui se sont fondus dans 

Ies masses serbes de la Yougoslavie actuelle, et des Slaves devenus 

Roumains dans la Roumanie d'aujourd'hui. Nos ballades populaires 

chantent encors Ies faits des princes serbes, de meme que 

Ies admirables poemes epiques serbes chantent nos grands voevodes 

Vladislav Basarab, Mircea le Grand et Ies noces de son

pere Radu. Les chroniques serbes sont riches en details sur l'alliance 

de Mircea avec Etienne Lazarovici. Les alliances entre familles 

regnantes cr.eerent les liens qui permirent au savant moine 

Serbe Nicodeme de s'etablir chez nous, oii il fonda les monasteres 

de Vodiţa et de Tismana, veritables foyers de culture. Au XVI-e 

siecle, le moine Serbe Macarie apporta de Cetinie les caracteres 

qui imprimerent nos premiers livres. Le metropolite Maxime, fils 

d'Anghelina, mere des derniers princes serbes Jean et Georges, a 

joue dans les pays roumains un role politique et culturel de grande 

importance. Les princes roumains surent recompenser ces bienfaits. 

Neagoe Basarab aida Maxime â batir le monastere de Cruşedolu: 

lui et ses successeurs devinrent les soutiens de l'eglise 

slave de la Yougoslavie subjuguee par les Turcs. Notre Voevode, 

Vasile Lupu combla de presents les monasteres de Lefavina en 

Croaţie, de Mileşevo et de Trebinje; Matei Basarab fit de princieres 

offrandes au monastere serbe de Poprata, et Serban Cantacuzino 

â celui de Ravaniţa. Au debut du siecle dernier, Karagheorghe 

fut en ambassade â Bucarest, ou il obtint des concours; 

le grand animateur serbe Dositei Obrâdovici se rappelait avec 


plaisir son sejour â Jassy. N'oublions pas non plus que le grand 

homme d etat Pâsici a passe ses annees d'exil dans l'atmosphere 

accueillante de Bucarest. 

L'histoire des Roumains de Transylvanie enregistre avec 

honneur le nom des deux metropolites serbes Paul Nedânovici defenseur 

au XVIII-e siecle de l'orthodoxie transylvaine, et Etienne 

Stratimirovici qui un siecle plus tard celebrait eloquemment l'eclat 

de notre origine et de l'avenir qui nous attend. Serbes d'origine 

etaient les grands eveques Sava Brancovici, Gedeon Nichitici 

et Gherasim Adamovici qui regirent l'eglise transylvaine, de leur 

residence de Răşinari. 

# 

Si le Danube nous unit â l'etat Yougoslave, les Carpathes 

nous unissent a l'etat tcheco-slovaque. L'intimite de nos rapports 

est attestee par les nombreuses troupes de pasteurs roumains qui 

ont jadis sillonne la Tcheco-slovaquie, en laissant tant de traces 

dans les noms de lieux, et en s'alliant aux montagnards tcheco- 

slovaques des Carpathes du Nord. 

Lors des agitations religieuses, un flot de Hussites se de 

versa dans nos regions. Les persecutes trouverent un asile sur, â 

39

40 

la cour du prince moldave Alexandre le Bon. Leurs preceptes religieux 

prirent racine aussi parmi Ies Roumains. Cest, semble-t-il, 

sur leur exemple que furent pour la premiere fois traduits en 

roumain Ies textes sacres, traduction qui posait la premiere pierre 

de notre litterature naţionale. 

Mais l'importance de nos rapports avec Ies Tcheco-slovaques 

ressort surtout de l'histoire de ces cent cinquante dernieres annees. 

Les Minstres tcheques et en particulier le puissant Kolovrat 

soutinrent notre cause â la fin du XVIII-e siecle. Avec la meme 

conviction, lors de la revolution de 48, de grands ecrivains tcheco-slovaques 

nous ont defendus et encourages dans nombreuses 

publications: Kollar dans „Slavi Dcera", Hodza dans „Slovo 

Slovakom", Ludovic Stur dans son vehement requisitoire dirige 

contre les Hongrois et Gitrenka dans les courageuses protestations 

ou etait admirablement defini le droit â la langue naţionale. 

En defendant ainsi la juste cause des nations, les representants 

du peuple tcheco-slovaque nous ont envoye une premiere aide morale 

qui devait exalter la conscience des generations passees et ren- 


forcer leur esperance du succes final. 

En outre, la lutte naţionale soutenue par les Tcheques dans 

la seconde moitie du XIX-е siecle, et jusqu'â la guerre, a ete 

pour notre peuple un eclatant exemple, un vivant enseignement. 

Les Tcheques ont ete les premiers a demontrer au monde, par la 

doctrine et les actes, que la monarchie austro-hongroise constituait 

un anachronisme, que les nationalites qui la formaient avaient 

droit â une vie naţionale propre. 

Aussi, la lutte decisive nous a-t-elle trouves du meme cote de 

la barricade, que les chefs tchecoslovaques, surtout dans les cinquante 

dernieres annees. Nous avons combattu ensemble, apres 

l'instauration du regime constitutionnel en Hongrie, contre toutes 

les tentatives de magyarisation par l'ecole et l'administration. 

Cest dans le feu de la lutte contre un ennemi commun que s'est 

cimentee notre amitie. 

Cluj a vu, lors du fameux proces du Memorandum, pierre de 

touche de l'action naţionale dans notre histoire politique, les slovaques 

Milos Stefanovici et Ştefan Fâynor et le serbe Emile Gavrila 

dans les rangs des defenseurs. 

II y a juste trente ans aujourd'hui que les quatorze deputes 

serbes, slovaques et roumains du parlement de Budapest,

apres avoir presente un contre-projet de reponse au message, signe 

par Liubomir Pavlovici, Milan Hodza, le premier Ministre 

actuel et Theodore Mihali, redigerent le celebre Manifeste aux 

nationalites. Et il y aura trente ans demain que (â Ruzomberok) 

L. Szobar et le pretre A. Hlinka, defendus par Coriolan Brediceanu 

et Juliu Maniu, etaient condamnes â la prison. 

Dans un autre ordre d'idees disons aussi que depuis un 

siecle bien des Roumains ont fait leurs etudes â Prague; le peintre 

Chladek a ete le maître de notre grand Grigorescu, les musiciens 

roumains ont egalement trouve dans la capitale de la Tchecoslovaquie 

une glorieuse ecole. Rappelons encore les rapports constants 

qu'entretint avec les Roumains le regrette professeur Jan 

Urban Jarnik, de l'Universite de Prague. Pendant quarante ans, 

il fut l'apotre de l'amitie tcheco-roumaine. II a sillonne tout notre 

pays, et appris parfaitement notre langue, dans laquelle il a 

traduit mainte oeuvre tcheque. II a publie en collaboration avec 

Andrei Bârseanu un volume de poesies populaires roumaines de 

ГArdeal, et Г Academie roumaine l'elut pour membre d'honneur. 

Son fils Hartvik Jarnik, professeur d'Universite continue au- 


jourd'hui la glorieuse tradition de son pere. De meme l'abbe Methode 

Zavoral, pour prodiguer ses consolations aux blesses roumains, 

soignes dans son abbaye, a appris le roumain et est devenu 

ensuite un des amis les plus precieux de notre peuple. Nous 

eumes en 1932 la joie de le recevoir et de le proclamer docteur 

„honoris causa" de notre Universite. 

L'amitie entre Yougoslaves, Tchecoslovaques et Roumains 

n'est donc point, comme d'aucuns se plaisent â le pretendre, une 

alliance artificielle destinee â defendre des positions acquises: 

c'est une fraternite qui a des racines antiques et profondes; elle 

a ete cimentee dans des temps douloureux par les souffrances subies 

en commun et par les combats heroîques menes pour obtenir 

la victoire du droit, victoire que cette fraternite saura defendre 

а tout prix. 

Nous sommes heureux, Messieurs les deputes et senateurs 

yougoslaves et tchecoslovaques que votre presence parmi nous ait 

donne l'occasion de rappeler les liens qui nous unissent. Ces liens 

sont destines â se resserrer toujours davantage, pour donner a 

nos peuples une unite spirituelle indestructible. 

Nos interets vitaux, les necessites historiques d'hier, d'aujourd'hui 

et de demain exigent que nous soyons etroitement unis. 

41

- 42 

Aujourd'hui plus que jamais, quand la situation internaţionale 

est lourde de difficultes, que dis-je? de graves menaces pour la 

paix de ГЕигоре. II faut donc nous connaître de mieux, pour 

renforcer Ies bases spirituelles de notre amitie et de notre alliance. 

Une collaboration assidue entre nos instituts de culture creerait 

â coup sur une atmosphere d'estime basee sur une connaissance 

reciproque. Je songe surtout â un echange bien organise d'etudiants 

qui se familiariseraient au cours d'un sejour prolonge 

avec le pays ami; â un echange de professeurs, dont Ies conferen - 

ces donneraient Ies derniers resultats obtenus par la science dans 

chaque pays. En arrivant ainsi â nous mieux connaître, nos efforts 

communs eleveront une digue indestructible que nous opposerons 

â quiconque voudrait nous denier notre droit â une existence 

libre, digne du glorieux passe de nos nations et de leur 

avenir. 

En cet instant de puissante emotion, quand nous sommes penetres 

jusqu'au fond du coeur par Ies souvenirs qui nous ont rapproches 

dans le passe, par tous Ies evenements qui nous ordonnent 

d'etre unis dans le present, par Ies esperances et Ies aspira- 


tions qui nous obligent â suivre la meme voie dans l'avenir, laissez-moi 

terminer en criant du fond de l'âme: 

Vive le peuple yougoslave. 

Vive le peuple tchecoslovaque, 

Vive le peuple roumain, 

Vive la Petite Entente. 

DISCOURS DE M. Dr. KOSTA KOUMANOUDI. 

Messieurs, 

Nous nous rejouissons tout particulierement de cet heureux 

moment de pouvoir participer, dans ce centre Universitaire d'un 

territoire libere et rendu â la mere patrie, â cette grandiose manifestation 

de la force et de la conscience nationales de la grande 

Roumanie, force et conscience exprimees si noblement et si hau-tement 

dans ce cadre et surotut ici, dans cette contree de Clouj, 

une reunion des representents parlementaires de la Petite Entente 

prend une signification extrement eloquente. 

Cette alliance de trois peuples jeunes et vigoureux a ete conţue 

comme une creation politique inspiree par l'idee de la legitime

deferise et de la sauvegarde des interets les plus sacres. La Roumanie, 

la Tchecoslovaquie et la Yougoslavie se sont liees â mort 

et â vie pour veiller sur leur patrimoine naţional acquis au prix 

des innombrables sacri fices librement consentis par les meilleurs 

de leurs enfants. Nos frontieres ont ete tracees par le sang verse 

au cours d'une guerre longue et atroce, — c'est pourquoi nos 

frontieres sont intangibles; nos Etats ne peuvent diminuer, encore 

moins perir, — car nous sommes des serviteurs devoues et 

sinceres de la paix et nous ne voulons provoquer aucune guerre. 

Nous sommes, par lâ, les garants les plus surs que rien ne peut 

changer par la force et contre la volonte de nos peuples dans cette 

pârtie de l'Europe. 

Ces verites primordiales, tous les hommes politiques doivent 

toujours les avoir presentes â leur esprit: elles sont un guide clairvoyant 

aux hommes d'Etat qui menent nos trois nations si etroitement 

unies. Nous avons ensemble et d'un xommun accord depuis 

plus de quinze annees toujours suivi cette ligne droite, avec plein 

succes, et nous ne devons jamais nous separer de cette politique, 

seule saine et salutaire. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Par les beaux discours prononces hier au Parlement Rou 

main par les representants les plus autorises de nos trois peuples 

ont ete definis nos buts politiques et le grand role qui nous in- 

combe dans la vie internaţionale. 

Mais nous considerons que la tâche de la Petite Entente ne 

doit pas se borner â atteindre et realiser seulement cet ideal unique. 

Une alliance si profondement enracinee dans le coeur meme 

de nos trois peuples doit s'etendre plus largement et embrasser 

toutes les manifestations multiples de leur vie naţionale, aussi 

bien politique qu'economique, scientifique, litteraire, artişti - 

que, culturelle. 

De nos jours les crises qui ont sevi partout, non seulement 

dans les domaines des activites materielles mais aussi bien morales 

de l'homme, exigent une collaboration etroite pour regler 

avânt tout la production et organiser les echanges commerciaux. 

Les efforts faits depuis 1930 afin de former la Petite Entente 

comme une unite economique ont ete tres serieux et bien combines, 

de sorte que les resultats obtenus, malgre les obstacles et les 

difficultes souvent plus fortes que nos volontes peuvent etre consideres 

comme satisfaisants. Mais il serait necessaire d'elaborer 

43

44 

un programme general de reglementation de la production et des 

echanges. Et cette fois, il faudra poursuivre l'examen, sous toutes 

ses faces, de la structure economique de chacun de trois Etats 

composant la Petite Entente, dans le but de dresser un plan qui 

embrasserait une periode assez longue determinee d'avance. On 

pourra obtenir de la sorte une amelioration notable dans tous les 

sens et preparer et garantir en meme temps la prosperite de notre 

agr icul ture et de notre industrie, la stabilite de notre monnaie, le 

perfectionnement de notre outillage naţionale et la mise en activite 

de la main d'oeuvre. 

Nous possedons un grand nombre d'hommes competents dans 

tous ces domaines, des savants et des praticiens d'experience, qui 

devraient se mettre â la tâche et qui, certainement, reussiront â 

resoudre tous les graves problemes â l'ordre du jour, au grand 

profit de toutes les classes laborieuses en Roumanie, Tchecoslovaquie 

et Yougoslavie. Pour accomplir cette mission, les Parlements 

respecţi fs de nos trois pays auront, j'en suiş sur, dans les 

Universites des collaborateurs et des conseillers de toute confiance 

et de tout devouement. BCU Cluj / Central Je suiş University convaincu Library que Cluj 

c'est des chaires, 

de laboratoires, des conferences universitaires, — de tous ces 

foyers de recherches scientifiques que nous viendront la lumiereet 

l'aide la plus precieuse pour arreter les crises du temps present. 

A mon avis, Messieurs, je me permets de vous faire remarquer, 

lâ ou il reste encore le plus â travailler, c'est au point de 

vue de rapprochement intellectuel ou plutot au point de vue de la 

connaissance et de la penetration mutuelle de nos peuples. Une alliance 

telle que la notre, pour produire son plein effet, doit tendre 

â une sorte de fusion de grandes qualites spirituelles qui caracterisent 

ses adherents. Par cette voie on arrive a mettre en 

oeuvre toutes les forces morales au service d'un ideal commun. 

Seuls les peuples qui se connaissent a fond se comprennent et s'estiment. 

Quoique vivant dans differents Etats, c'est par lâ qu'ils 

deviennent capables de s'imposer tous les sacrifices pour se defendre 

les uns les autres. C'est par lâ que les ennemis des uns se 

transforment en meme temps en ennemis des autres; c'est par lâ 

que les dangers menacant les uns arrivent a toucher les autres. Une 

alliance ainsi concue forme naturellement un tout indivisible. 

Lâ aussi, Messieurs, le role des Universites, des professeurs 

aussi bien que des etudiants, — des intellectuels en general est

considerable. Par les ecrits, les lecons, par les paroles, par les revues 

et journaux, les reunions publiques, ils disposent des moyens 

puissants pour reprendre dans les masses populaires toute la richesse 

inepuisable que chacune de nos nations possede en litterature, 

art, moeurs, histoire, en un mot tout ce qui dans le passe et 

le present constitue l'essence de la vie publique des Roumains, des 

Tchecoslovaques et des Yougoslaves. Nos parlementaires, eux 

aussi, comme nous le voyons par leur activite, ce sont mis de 

tout coeur â l'accomplissement de ce but si eleve. Ils sont representants 

et elus du peuple„donc ceux qui forcement sont appeles 

â connaitre le mieux les besoins, les exigences, les tendances et 

les aspirations de chaque peuple d'ou ils sont sortis. Cest leur mission 

la plus imperative, de precher cette union de nos trois Etats 

et, encore plus, de trois peuples qui constituent la Petite Entente. 

Je crois, Messieurs, que notre reunion â Bucarest a excellement 

servi â cette fin. Nous devons continuer. Car rien ne cimenta 

aussi fortement l'edifice que nous elevons avec nos forces 

communes que cet echange vivant de nos idees, de nos conceptions, 

de nos vues 

BCU 

sur 

Cluj 

tous 

/ Central 

les problemes 

University 

qui 

Library 

preoccupent 

Cluj 

le present 

et de la solution desquels depand l'avenir des peuples qui 

nous ont charges de defendre leurs interets et de satisfaire â leurs 

esperences. 

Nulle part qu'ici n'apparait aussi hautement la grandeur de 

nos devoirs nationaux et la lecon qu'elle comporte. Car le sol ou 

s'eleve aujourd'hui cette noble Universite de la Roumanie libre 

et independante avait longtemps subi le joug de la dominaţion 

etrangere et en avait cruellement souffert. Les Roumains de la 

Transylvanie comprennent le mieux le martyre qu'ont endure 

leurs freres Tchecoslovaques et Yougoslaves sous les memes maîtres 

d'une autre race et d'une mentalite dure et intolerante. Ce 

long passe des persecutions nous a rapproches dans l'adversite et 

nous a reunis dans la liberte. Ici nous pouvons proclamer avec 

fierte au nom de nos trois peuples que nos patries sont et resteront 

pour toujours notre bien sacre et intact, avec nos frontieres 

intangibles et inchangeables, avec notre liberte entiere. Notre 

patrimoine naţional que nous avons cherement acquis, nous le 

garderons: il est bien â nous pour toujours. 

45

46 

DISCOURS DE M. DR. ING. VLAD BRDLÎK 

Messieurs Ies Ministres, 

Messieurs Ies Presidents, 

Monsieur le Recteur, 

Monsieur le Commandant du corps d'armee, 

Messieurs Ies Eveques, 

Monsieur le Prefet, 

Monsieur le Maire, 

Mesdames et Messieurs, 

Admis â l'honneur de parler au nom de la Delegation Parlementaire 

tchecoslovaque je m'acquitte de ma mission avec d'autant 

plus de plaisir que je me trouve dans Ies murs augustes de 

l'edifice qui donne tant de preuves de votre culture naţionale. 

Dans la Salle des fetes, un grand hommage a ete rendu â un 

de nos compatriotes, admirateur enthousiaste du peuple roumain 

— grâce â votre universite qui a accorde dans une seance solen 

nelle le diplome de docteur honoris causa â notre Abbe de Strahov 

le Dr. Metod 

BCU 

Zavoral. 

Cluj / Central University Library Cluj 

Et cet honneur etait aussi l'honneur pour toute la nation 

tchecoslovaque. 

Combien de souvenirs pourrais-je mentionner, souvenirs rappelant 

Ies relations chaudes entretenues par Ies eminents savants 

et travailleurs culturels de nos pays amis: Notre Docteur Cihâk 

â Jaš, nos Professeurs Jarnik, Pravda, recemment votre celebre 

Professeur Iorga et actuel Ministre Professeur Nistor, nos Professeurs 

Kadlec, Bidlo et tant d'autres travailleurs scientifiques 

sur le terrain des sciences naturelles et techniques. 

Et combien de collaboration sur le terrain politique qui a 

cree la tradition de nos rapports cordiaux. 

Dans l'annee revolutionnaire de 1848, Ies Roumains ont formule 

leurs desiderata nationaux et politique â Blaj, Ies Serbes â 

Karlovice et Ies Slovaques â Lipt. Sv. Mikulâs. 

Sept decades se sont ecoulees avânt qu'on put realiser ces 

buts: L'union de tous Ies Roumains dans la Grande Roumanie; 

de tous Ies Serbes, Croates et Slovenes dans la Yougoslavie et 

des Tcheques et Slovaques dans la Tchecoslovaquie. 

Depuis l'annee 1895, et puis de nouveau depuis 1905 jusqu'â 

la fin de la grande guerre, notre collaboration politique etait or-

gamsee si ćtroitement qu'on peut la considerer a juste titre comme 

une sorte de Petite Entente. La collaboration sincere qui alors 

existait avânt la guerre etait apres la guerre transposee dans le 

large cadre europeen. La solidite de notre union n'est pas donc 

seulement mecanique, elle ne repose pas uniquement sur les traites 

diplomatiques, elle est sortie des coeurs memes de nos nations 

et de leur evolution historique. 

Et cette perspective historique nous assure que les amities 

qui ont fait leurs preuves admirables dans le passe, dureront et 

s'approfondiront dans l'avenir. 

Les rangs des champions de l'amitie traditionnelle roumanotchecoslovaque 

ne diminuent point. C'etait un honneur pour les 

deux nations que leurs Chefs supremes, Sa Majeste le Roi Carol 

II et le President de la Republique Tchecoslovaque Mr. Edvard 

Beneš sont devenus les representants des relations les plus chaleureuses 

entre nos pays. 

Le caractere de la visite de Sa Majeste le Roi Carol â Prague 

a confirme admirablement cette experience. L'enthousiasme 

qui accompagnait le Souverain roumain et Son fils â chaque pas 


au milieu du peuple tchecoslovaque etait une prevue que tout ce 

qui a ete cree par l'histoire et par la tradition etait confirme solennellement 

par les sentiments de nos nations. 

Si les representants des trois Etats de la Petite Entente se 

reunissent ces jours pour celebrer la Fete de l'anniversaire de rattachement 

de la Transylvanie et du Banat a leur mere, patrie 

roumaine, c'est que cette celebraţion n'appartient pas seulement 

aux evenements du passe, mais qu'elle a sa vivante raison dans 

les temps presents. Le retour de territoires â un Etat, avec lequel 

ils formaient au temps le plus glorieux une individualite historique, 

fut un acte de justice historique. 

Une vague — dite le dynamisme — court aujourd'hui par le 

monde. Les traites de paix sont bien entendu des oeuvres humaines, 

et ils ne sont pas en dehors de toutes discussions. Ce qui, 

neanmoins, doit rester en dehors de toute discussion, c'est l'integrite 

territoriale de nos Etats. 

La propagande revisioniste est infatigable dans l'elaboration 

de ses sofismes. Tantot elle montre les Etats de la Petite Entente 

comme etant le foyer d'intolerances religieuses, tantot elle montre 

la Tchecoslovaquie comme une porte ouverte a l'invasion bolcheviste 

en Europe Centrale. Mais aucune propagande ne saurait 

mettre au monde des choses qui n'existent pas. Nous sommes 

47

48 

persuades qu'une sage politique sociale est un bastion bien plus 

solide contre le bolchevisme que des proclamations â grand effet, 

et des moyens de violence. 

Personne ne refuse de reconnaître que dans nos Etats il y 

a des minorites nationales. Mais au temps de l'Autriche-Hongrie, 

c'etait une minor ite germano-magyare qui gouvernait! En Europe 

Centrale les peuples se melent et se penetrent reciproque 

ment, mais il ne ressort pas de cela des revisions de frontieres, 

mais seulement des revendications d'equite. Nous sommes contre 

la revision, parceque nous sommes pour la justice. Nous sommes 

contre la revision parceque nous somme persuades que la justice 

n'est pas seulement la base des Etats, mais la base de la stabilite 

et de la paix en Europe Centrale et dans l'Europe entiere. 

C'est pourquoi que nos allies seront aussi les valeurs morales 

comme elles ressortent du progres de civilisation. Sur cette 

terre academique rappelons-nous que le progres ne signifie pas 

seulement que par le telephone, la radiophonie, les avions nous 

franchissons l'espace et le temps. Ces progres ont fait davantage: 

Ils ont transforme la conception de l'Univers, de la dignite des 


droits de l'homme, des ideals de la liberte de l'individu et de la liberte 

des nations. 

Dans ce milieu de la science et de la culture: inclinons nous 

donc devant la memoire de tous ceux qui nous ont donne ces valeurs, 

devant la memoire de tous les pioniers du progres, devant 

la memoire des grands hommes de l'histoire de la civilisation humaine. 

Mais enfin, tel est le destin et l'ordre humain. La justice et 

les valeurs morales doivent quelquefois etre defendues par les armes 

et par les sacri fices du sang. C'est pour quoi notre amour 

pour la patrie este concretise par l'enthousiasme pour notre armee. 

Nous sommes persuades que l'armee fortement equippee et 

animee par l'esprit de la victoire constitue l'argument le plus fort 

de la Paix. 

Et quand nous avons vu defiler vos braves soldats — lâ bas 

â l'Arc de Triomphe, symbole de la Grande Roumanie, nous sommes 

fiers de votre armee, alliee â la notre. 

Lâ, nous avons compris votre devise: „nu, nu, niciodată" — 

votre ferme decision de defendre la justice par la force. 

Le cours enthousiasme qu'a eu la seance solennelle des Parlements 

des Etats de la Petite Entente ou le peuple de nos Pays 

se parlait â lui-meme par l'intermediaire de ses representants

elus et en presence occasionnelle de la Delegation militaire francaise 

dans la loge d'honneur, la voix du peuple retentissait clairement 

par dessus et loin des irontieres de la Roumanie: 

Ce qui a ete cree legalement par la grande guerre et ce qui 

a jailli de l'âme et de la tradition des peuples, sera defendu â tout 

prix. Ce n'est pas seulement une phrase si je dit: nous croyons 

â la Grande Roumanie, nous croyons â la grande Yougoslavie, 

nous croyons â l'amitie eternelle entre les peuples de la Petite Entente, 

l'heritage de nos peres, de nos grand-peres et des generations 

anciennes. A vous mes jeunes collegues: — n'oubliez jamais; 

les nations qui ne trahiront pas leurs ancetres glorieux, ne 

seront jamais trahies par la Destinee. 

Tribuna parlamentarilor Micii înţelegeri, deasupra căreia se vede loja 

Senatului Universitar cu reprezentanţii guvernului român. 

Vivat, crescat, floreat Universitas et cultura roumaniae! 

v Vive la Petite Entente! 


* # 

Au urmat apoi câteva cuvinte rostite în limba parlamentarilor 

străini, de către reprezentanţii studenţimii clujene şi anume: 

Dl Ioan Doval în limba cehă şi dl Gheorghevici N. Teodor în 

limba sârbă. 

4 

49


COLEGIUL ACADEMIC „REGELE CAROL 

ISTORIC. 

— Istoric, realizare, inaugurare — 

„Din isvorul credinţei fi al avântului pentru o operă pe care 

am intre prins-o cu toţii laolaltă tntr"o comunitate spirituală de 

sjorţări fi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care 

am trăit anii cei k 

mai frumoşi si mai bogaţi în roade ai tinereţii 

si maturităţii noastre, s'a desprins ideia de a înălţa acest 

edificiu închinat ştiinţei şi culturii român* şti, unde profesori 

şi studenţi să ne 'putem întâlni silnic, nu numai în orele rezervate 

muncii, ci si în clipele noastre de răgaz, în reuniuni 

restrânse familiare sau tn ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul 

de a ne apropia şi mai mult fi de a închega fi mai puternic 

sufletul şi năzuinţele noastre în acel tot spiritual, armonic 

ce formează tăria fi nota specijică a Universităţii noastre". 

(Din discursul de Inaugurare al Dlui Rector Ştefănescu-Goangă) 


Dintre bogatele creaţii de după război, ale Universităţii noastre, 

Colegiul Academic este poate cea mai de seamă atât ca scop 

în sine, cât şi ca realizare. Privind din acest punct de vedere, 

se înţelege mai uşor de ce a trebuit să treacă un timp aşa de îndelungat 

pentru ca această instituţie să nu poată fi realizată în forme 

definitive până acum, deşi ea fusese proectată, într'o formă 

mai restrânsă, încă cu câţiva ani mai înainte. 

Intr'adevăr, ideea renovării clădirii pe locul căreia azi se 

înalţă falnic o nouă instituţie universitară, ideea transformării 

vechiului teatru, care zăcea ca o ruină părăsită şi insalubră în 

imediata apropiere a Universităţii, nu este o idee recenta. într'o 

formă de a da o întrebuinţare practică clădirii fostului teatru, 

devenită proprietatea de drept a Universităţii clujene, această 

idee s'a pus încă din primii ani de organizare a Universităţii 

noastre. Mai târziu, la 3 Mai 1926, Senatul universitar întrunit 

într'o şedinţă specială, sub preşedinţia Dlui profesor Gheorghe 

Spacu, pe atunci Rectorul Universităţii, a luat în discuţie ideia 

concretizată în urma sugestiilor date de Dl profesor Emil G. 

Racoviţă, de a transforma această clădire într'o „casă univer-

52 

sitară care pe lângă cele 2—3 săli propriu zise ale Cercului profesorilor 

şi camerile necesare pentru găzduirea oaspeţilor străini", 

să aibe şi o sală mare de conferinţe adaptabilă şi în sală de bal. 

Inginerul Balş, căruia i se dăduse apoi însărcinarea de a face planurile 

necesare, a şi depus aceste planuri la Rectorat, împreună 

cu un deviz integral în sumă de 24.000.000 lei. Cifra a fost poate 

chiar descurajatoare pentru posibilităţile materiale de atunci, la 

care se mai adăoga succesiunea anuală în funcţia de Rector, nelăsând 

astfel posibilitatea continuării în timp a unei opere ca 

aceasta care nu se poate termina într'un an. Suma de 1.500.000 

lei, ce fusese primită ca subvenţie pentru întregirea fondului de 

construcţie, a fost învestită mai târziu într'o lucrare de mici 

reparaţii ale clădirii, care însă n'au adus nici un folos instituţiei, 

fiindcă edificiul a rămas tot o ruină neutilizabilă până acum. 

REALIZARE. 

Ideea acestei construcţii a fost însă reluată în mod fericit 


de Dl profesor Florian Ştefănescu-Goangă, care la alegerea sa 

de Rector, de această dată pe cinci ani, a înscris-o în programul 

Dsale de bogate creaţii şi importante realizări, deşi greutăţile 

crescuseră mult între timp, fiindcă tocmai atunci era în plină 

desfăşurare criza financiară cu urmările ei dezastruoase. Au trebuit 

deci, întâi de toate, sforţări uriaşe pe care Dsa, secondat de 

întregul Senat, le-a continuat cu tenacitate timp de un an, pentru 

a obţine fondul necesar dela Guvernul Tătărăscu, care a acceptat 

invitaţia de a se deplasa la Cluj şi, la faţa locului, a examinat 

doleanţele Universităţii nostre, în memorabila şedinţă din 4 Mai 

1934 unită cu Senatul universitar. In felul acesta s'a putut obţine 

frumoasa sumă de 44.000.000 lei graţie căreia s'a ridicat nu numai 

acest Colegiu, ci s'au făcut şi alte multe îmbunătăţiri universitare. 

Dar şi conceptul iniţial al clădirii, trebuia lărgit pentru a 

soluţiona astfel şi o altă nouă problemă universitară determinată 

de avântul vertiginos ce-1 luase Universitatea din Cluj, care în 

anul şcolar 1933/34 a numărat cel mai mare număr de studenţi 

dela înfiinţarea ei (4445). Astfel, Dl Rector Ştefănescu-Goangă, 

extinzând ideea acestei noi instituţii şi la celelalte cerinţe universitare, 

a adecuat-o unei armonioase realizări a următoarelor

trei mari probleme universitare: 1. contactul permanent al profesorilor 

între ei, cu savanţii străini, cu personalul ştiinţific auxiliar 

şi cu studenţii; 2. posibilitatea aranjării spectacolelor într'o 

sală corespunzătoare, atât pentru marile festivităţi universitare, 

cât şi pentru acelea organizate de publicul cult din oraş; 3. reunirea 

studenţilor într'un mediu corespunzător, în care problemele 

specifice vieţii studenţeşti organizate (spectacole, societăţi 

studenţeşti reprezentative, cantină), să-şi poată asigura o desvoltare 

încununată de înfăptuiri frumoase, utile şi durabile. 

Aceste trei mari probleme universitare, şi-au găsit într'adevăr 

deslegarea cea mai bună posibilă în următoarele realizări: 

1. Cercul profesoral şi camere pentru oaspeţii universitari. 

Lipsa unui local potrivit, în care membrii corpului profesoral 

universitar,: să poată lua contact între ei, şi în special să primească 

în mod corespunzător pe misionarii universitari străini, 

era o lipsă simţită din ce în ce mai mult, în dauna unităţii spirituale 

şi a comuniunii ştiinţifice interuniversitare, aceste două 


note specifice care formează tăria Universităţii noastre*). Astăzi, 

membrii corpului universitar (docenţi, conferenţiari, profesori), 

au pentru întrunirile lor trei saloane, înzestrate cu toate posibilităţile 

de destindere spirituală (jocuri distractive) şi o sală de 

lectură cu opere de interes general, reviste şi ziarele de seamă 

din ţară şi străinătate. într'un mediu ales şi cu un confort de 

primul rang, se pot aranja reuniuni universitare în cele mai bune 

condiţii. Aceste saloane sunt în directă legătură cu partea din 

clădire rezervată studenţilor (vezi în continuare p. 3), permiţând 

astfel un contact strâns între profesori şi studenţi, în afară de 

preocupările didactice. 

Misionarii străini, delegaţi ai diferitelor Universităţi şi instituţii 

înalte din ţară şi străinătate, au la dispoziţia lor patru camere 

elegante, spaţioase şi confortabile cum şi un salon şi un 

fumoar. Universitatea noastră este deci printre foarte puţinele 

instituţii de învăţământ superior care să poată oferi iluştrilor ei 

oaspeţi, în tot timpul şederii lor la Cluj, un loc plăcut, într'un mediu 

ales. 

*) F. Ştefănescu-Goangă, discurs de inaugurare (pag. 72). 

53

54 


Una din camerile oaspeţilor 


2. Sala de spectacole şi foaerul. Organizarea în bune condiţii 

a marilor festivităţi era aproape imposibilă pentru motivul că în 

tot oraşul nu se afla o sală corespunzătoare. Aula Universităţii, 

Sala mare de spectacole 

55

56 

potrivită de abia pentru festivităţi universitare restrânse (promoţii 

de doctori, deschiderea cursurilor, întrunirea consiliului profesoral), 

era neîncăpătoare pentru un conferenţiar de mare răsunet, 

sau pentru diferite alte mari manifestaţii din domeniul artistic, 

muzical, cultural şi intelectual. 

Această acută problemă universitară şi general culturală, a 

fost soluţionată în cel mai fericit mod prin construirea unei impunătoare 

săli de spectacole, în care peste 1000 persoane pot afla 

un loc confortabil la orice spectacol de mare anvergură. Două 

saloane pentru muzicanţi sau conferenţiari se află în dosul scenei; 

sala poate oricând să fie aranjată şi pentru baluri selecte, fotoliile 

ei fiind uşor demontabile. 

Valoarea acestei săli este însă mult ridicată şi prin admirabilul 

foaer ce-i aparţine, el însuşi o construcţie de apreciabilă valoare 

estetică. Acest foaer, cu acces direct prin cele trei porţi de 


Foaerul. 

aspect impunător, din str. Kogălniceanu, înglobează un întins 

spaţiu bine aranjat în dreapta şi stânga pentru garderobă. In 

prelungirea acesteia se află un salon confortabil, un bufet, iar

Salonul 


în partea dreaptă un fumoar cu acces prin trei uşi mari de sticlă 

spre frumoasa grădină a Colegiului, în stil roman. In fundul 

foaerului, ridicat pe o estradă de 125 cm. cu largi scări de piatră 

Bufetul 

57

58 

Fumoarul. 


şlefuită şi două basoreliefuri, se află sala de banchete care se 

poate izola printr'o monumentală uşe de fier păstrând însă frumoasa 

perspectivă în lungime a întregului foaer. 

Sala de banchete.

3. Organizaţii studenţeşti. Această clădire universitară, de o 

extensiune atât de largă, nu putea, desigur, să nu aibe unele crea 

ţii şi pentru studenţi, mai ales când în viaţa lor se iviseră pro 

bleme noi şi când făuritorul acestei clădiri a excelat prin atâtea 

acte de îmbunătăţirea vieţii studenţeşti 1 

). 

Intr'adevăr, o întreagă aripă a acestei clădiri a fost anume 

construită pentru studenţi cu următoarea destinaţie: 

a) O sală mare pentru cantină (parter), putând lua masa 

în cele mai bune condiţii până la 500 studenţi; sala având în di- 

Sala de cantină. 

rectă comunicare o bucătărie (subsol) cu cele mai moderne in 

stalaţii. 


1) Puţine Universităţi se pot intr'adevăr mândri cu realizările făcute 

la' Universitatea noastră în ce priveşte organizarea vieţii studenţeşti şi ameliorarea 

condiţiilor de viaţă a studenţilor. Amintim aici numai pe cele 

mai de seamă : trei cămine înzestrate cu tot confortul; un pavilion pentru 

recrearea celor slăbiţi, în munţii Rodnei; asistenţă medicală şi socială; dispensar 

antituberculos; dispensar antiveneric; oficiu universitar; educaţie 

fizică, cu un splendid parc. 

59

60 

b) O sală de spectacole (etaj I) cu 300 locuri, având un larg 


spaţiu destinat recreaţiei şi altul cu instalaţii de bufet în stil ame 

rican. Această sală, ca de altfel şi cea mare, poate fi folosită, la 

cerere, şi pentru alte spectacole organizate de publicul din oraş, 

sau de oricare personal universitar. 

Bufetul,


Această clădire, începută în toamna anului 1934, a fost complect 

terminată în luna Noembrie 1936, executarea ei fiind încredinţată 

pe cale de licitaţie mai multor firme 1 

). Planurie şi conducerea 

lucrărilor s'au făcut cu multă pricepere de Dl Arhitect-diriginte 

Georges Cristinel din Bucureşti, cunoscut şi apreciat prin 

multe alte lucrări arhitectonice de seamă. Dl Cristinel a fos însă 

ajutat şi de alţi specialişti în executarea diferitelor lucrări 2 

). 

Costul întreg al construcţiei, instalărilor şi înzestrărilor cu 

1) Construcţia zidăriei a fost încredinţată cunoscutei firme Tiberiu 

Eremia, sub conducerea inginerului Dordea. Celelalte lucrări au fost executate 

astfel : instalaţiile de încălzire de firma Instalator; instalaţiile de apaduct 

de firma Tors şi Ormai; mobilierul de Cooperativa Industr. de Mobile, 

Select Mobil, Lobel şi Lindemann, etc.; electrica de Bugariu; marmora şi 

pietrăria de Reimann; basoreliefurile de sculptorii Tofan şi Candido. 

2 

) Astfel Inginerul Minoniu din Ministerul Educaţiei Naţionale a condus 

lucrările de încălzire şi apaduct; Inginer Lam a condus lucrările de 

electricitate, iar Ing. Ivaşcu a făcut unele verificări de lucrări şi a situaţiilor 

de plată. 

61

62 

tot confortul necesar bunei ei funcţionări, se cifrează la suma de 

aproape 30.000.000 lei, sumă care faţă de bogatele înzestrări ale 

clădirii ar fi fost cu mult depăşită dacă nu s'ar fi procedat tot 

timpul cu cea mai mare cruţare şi economie. 

Vizitată de reprezentanţii presei în ajunul grandioaselor ser 

bări ale inaugurării, iată de exemplu cum a fost apreciată de un 

reporter al unui ziar local sub titlul de: 

O mare instituţie de cultură. 

„Arhitectura occidentală a clădirei Colegiului Academic, este 

curată, limpede, simplă şi omogenă. înfăţişarea proporţionată a 

construcţiei este împlinită cu ornamente proprii, dintre cari nişte 

frumoase şi apreciabile ca mărime, basoreliefuri, cari însufleţesc 

trista rigiditate a construcţiilor de acest gen. 

„Un turn semeţ, ridicat într'unul din colţurile clădirei, străjueşte 

impunător şi liniştit, gonind în parte, atmosfera de centru 

mort, pe care piaţeta Universităţii o are. Alcătuit din două corpuri 

distincte, între cari se intercalează un mignon şi cochet spa 


ţiu de pasaj de o atracţie şi impresie deosebită, strălucirea şr 

frumoasa înfăţişare exterioară a Colegiului este complectă. 

„Interiorul construcţiei întrece însă tot ceeace imaginaţia 

unui laic în probleme de arhitectură şi în chestiuni inginereşti 

în general poate produce. Admirăm aici, fără restricţiuni esenţiale, 

îndrăsneala, originalitatea şi lărgimea de orizont al unui 

neîntrecut organizator. Dar ceeace izbeşte în special este luxul şi 

fastul, care, fără să contrazică condiţiile materiale vitrege în 

care acest palat s'a ridicat, este uluitor. 

„Fără îndoială că secţiunile ce se arată unui vizitator oarecare, 

secţiuni ce excelează prin aplicarea principiilor de igienă, 

confort şi organizaţiune, nu este tot ceeace poate fi văzut şi admirat 

în această amplă instituţie. 

„Din punct de vedere pur „artistic" Colegiul deşi este conceput 

şi inspirat de stilul timpului, reprezintă — în interior — 

un aport nou de arhitectură modernă. Aceasta, indubitabil, pentru 

ceeace s'a făcut în acest gen la noi în ţară . .. 

„Impresia extraordinară şi vraja profundă pe care contactul 

senzorial cu Colegiul Academic îl procură oricărui vizitator, sunt 

similare atunci când, pe lângă analiza decorului fizic, se încearcă 

descifrarea rostului social şi educativ al acestei instituţii".

INAUGURAREA. 


Asp. ctul exterior al Colegiului Academic. 

O instituţie cu o astfel de extindere în viaţa spirituală a 

acestei părţi a ţării, nu putea mai bine să intre în adevăratele 

ei rosturi, decât punând-o subt înaltul Patronaj al Suveranului 

63

64 

Ţării, „Voevodul Culturii Româneşti"; Universitatea însăşi fiind 

pusă chiar din momentul preluării ei, sub scutul Augustului Său 

Părinte, primul Rege al României întregite. 

Grandioasele serbări de inaugurare, au avut loc în ziua de 

13 Iunie 1937 în prezenţa Majestăţii Sale Regelui Carol al II-lea, 

Patronul Instituţiei, a Guvernului Ţării, a tuturor reprezentanţilor 

culturali ai Transilvaniei, a întregului Corp Profesoral şi 

a studenţimii, urmând programul indicat în cele ce urmează. 

La sosirea în gară, M. S. Regele a fost primit cu fastul cu 

venit, iar dl profesor Nicolae Drăganu, primarul Municipiului şl 

prorectorul Universităţii, I-a adresat următoarele cuvinte: 

SIRE, 

Astăzi, când descindeţi în capitala Ardealului pentru a inaugura 

mai multe instituţii culturale şi a Vă convinge de buna 

gospodărie a banului public şi de progresul realizat de cultura 

românească în acest colţ de ţară, Clujul, cultural şi împreună cu 

el întregul Ardeal, 

BCU 

se 

Cluj 

grăbeşte 

/ Central 

să 

University 

Vă întâmpine 

Library 

şi 

Cluj 

să Vă exprime 

prin modestul meu glas cele mai adânc simţite sentimente de 

bucurie, de omagiu, devotament şi credinţă neclintită, oferindu- 

Vă pâinea şi sarea tradiţională. 

Vă asigurăm, Sire, că gândul nostru se îndreaptă mereu 

către Majestatea Voastră, Voevodul culturii româneşti, însoţindu- 

Vă pretutindeni cu iubire cu admiraţie şi mândrie în acelaş timp, 

ştiind că gândul Majestăţii Voastre este pururea la noi, la înflorirea 

instituţiilor noastre culturale, la binele, fericirea şi siguranţa 

ţării noastre scumpe, a României mari şi veşnice. 

Să trăiţi, Sire. Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod 

de Alba-Iulia. Să trăiască Augusta Dinastie. 

La ora 10.30 a. m., Suveranul a fost primit la Colegiu de 

Senatul Universitar în frunte cu dl Rector al Universităţii. După 

un scurt popas în salonul aparţinător sălii, membrii guvernului 

iau loc pe scenă în partea dreaptă; apoi îşi fac întrarea membrii 

Senatului Universitar care îmbrăcaseră pentru prima oară robele 

oficiale. Cel din urmă intră Majestatea Sa Regele anunţat de 

Secretarul General al Universităţii. întreaga asistenţă aplaudă 

cu entuziasm apariţia Suveranului, în timp ce corul Academiei 

de Muzică din Cluj, subt conducerea dlui Rector A. Bena, intonează 

Imnul Regal.

Se oficiază apoi un serviciu religios de către Prea Sfinţia Sa 

Episcop Nicolae Colan, după care se sfinţeşte clădirea. 

După terminarea serviciului religios, a luat cuvântul dl Florian 

Ştefănescu-Goangă, Rectorul Universităţii şi Subsecretar de 

Stat la Ministerul Educaţiunii Naţionale care a rostit următorul 

discurs: 

SIRE, 

Senatul Universitar şi prin el întreg corpul profesoral şi toată 

studenţimea, Vă exprimă profunda sa recunoştinţă pentru înaltul 

gest de cinstire pe care ni-1 aduceţi, când călăuziţi de cele mai 

nobile îndemnuri aţi venit să inauguraţi această nouă instituţie 

a Universităţii noastre. 

Profesori şi studenţi, uniţi în acelaş gând şi aceleaşi simţăminte 

de iubire şi gratitudine, prezentăm Majestăţii Voastre prinosul 

nostru de neţărmurit devotament şi Vă mulţumim din 

adâcul sufletului pentru înalta distincţiune ce ne-aţi acordat, ca 

acest edificiu să poarte numele Majestăţii Voastre. 

Această cinstire BCU Cluj o vom / Central purta University adânc în Library suflet ca Cluj 

un regesc îndemn 

în străduinţele şi munca noastră ştiinţifică. 

SIRE, 

Dorinţa de veacuri a poporului român din Ardeal de a-şi 

înălţa un sanctuar al culturii sale naţionale în aceste colţuri ale 

vechei Dacie Romane, a fost îndeplinită sub stăpânirea prea gloriosului 

şi în veci neuitatului Vostru părinte, Regele Ferdinand 

I, întregitorul României. 

Ce bucurie imensă, ce entuziasm de nedescris a cuprins poporul 

român din aceste ţinuturi, când regele întregitor de ţară, 

înconjurat de Augusta Sa familie a venit să prezideze serbările 

de inaugurare ale acestei Universităţi. 

Toată suflarea românească îşi da seama atunci, că acea înălţătoare 

ceremonie nu era o simplă sărbătoare şcolară, ci actul solemn 

de o covârşitoare importanţă istorică prin care naţiunea română 

din Transilvania reintra, după o robie sufletească de veacuri, 

în drepturile sale la o cultură superioară naţională. 

Prin acest act sărbătoresc întreaga naţiune română îşi afirma 

voinţa sa naţională de a-şi trăi viaţa ei proprie culturală şi 

intelectuală, potrivită cu firea şi geniul său. Ea făcea cunoscut 

lumii întregi hotărârea sa categorică de a fi stăpâna sufletească 

65

66 

a Ardealului pe care războiul de eliberare ni-1 dăduse în virtutea 

drepturilor noastre istorice şi etnice, imprescriptibile şi milenare. 

In locul instituţiei pe care vechea stăpânire maghiară o ere 

iase aici ca o unealtă crudă de desnaţionalizare lua fiinţă acum, 

sub cele mai promiţătoare auspicii, ca un semn luminos al idealului 

nostru înfăptuit, mult râvnita Universitate românească a 

Daciei superioare, făclie a ştiinţei româneşti, menită să răspândească 

razele sale de lumină şi căldură asupra întregului neam 

românesc de dincoace de Carpaţi. 

Se încheia astfel în mod fericit şi definitiv un străvechi proces 

istoric şi se desăvârşea consolidarea noastră culturală, ca o 

urmare firească a operii de întregire a neamului, pe care avântul 

militar şi înţelepciunea conducătorilor politici ai românilor de 

pretutindeni o înfăptuise milităreşte şi politiceşte. 

SIRE, 


Aspecte din sală în timpul solemnităţii. 

Misiunea ce s'a încredinţat Universităţii noastre a fost una 

din cele mai înalte şi grele misiuni pe care un popor o poate da 

unei instituţii de cultură. Ea ne-a copleşit de onoare, dar în ace-

laş timp ne-a împovărat sufletele cu o foarte mare răspundere. 

Era doar în joc prestigiul şi renumele ţării noastre. Cu orice sacrificiu, 

învingând orişice piedică trebuia să isbutim. Rezultatele 

activităţii noastre au dovedit că cei ce ne-au acordat o atât de 

mare încredere nu s'au înşelat în aşteptările lor. Universitatea 

„Regele Ferdinand I" din Cluj a devenit în scurtă vreme, datorită 

muncii fără preget, plină de elan a dascălilor ei şi bogatei 

lor activităţi didactice şi ştiinţifice, un puternic focar de cultură 

a cărui reputaţie şi prestigiu au trecut de mult hotarele ţării. 

SIRE, 

Ceeace ne-a preocupat în deosebi, pe noi, slujitorii devotaţi ai 

acestei instituţii şi ceeace continuă să ne preocupe din ce în ce mai 

mult, este desvoltarea şi progresul ştiinţei româneşti. 

Călăuziţi de gândul că existenţa naţională a unui popor atârnă 

mai mult de valoarea culturii sale decât de numărul populaţiei, 

sau de întinderea teritoriului pe care-1 stăpâneşte şi fiind convinşi 

că forţa unei naţiuni creşte în măsura bogăţiei culturii sale 

intelectuale şi a puterii creatoare a spiritului său, ne-am străduit 


să desvoltăm o activitate ştiinţifică cât mai intensă în toate domeniile 

gândirii umane. 

Bilanţul acestei activităţi poate umple de mândrie legitimă 

sufletul oricărui român. Producţia ştiinţifică a Universităţii „Regele 

Ferdinand I" în prima sa decadă de funcţionare, comparativ 

cu aceea a fostei universităţi maghiare, în acelaş interval de timp, 

este mai mult decât îndoită. In cifre: 

5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de 

2.124 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare. 

In timp de zece ani, Universitatea Română din Cluj, a dat 

la lumină aproape tot atât de multe lucrări cât a produs Universitatea 

maghiară în tot timpul existenţei ei de 45 de ani, anume 

5.761 de lucrări ale Universităţii Române din Cluj, faţă de 

7.146 de lucrări ale fostei Universităţi maghiare. 

Dintre acestea s'au publicat în diferite limbi străine: 

1.875 de Universitatea Română, faţă de 

1.425 publicate de Universitatea maghiară. 

Colaborarea Universităţii române din Cluj la periodicele publicate 

în limbi streine, constitue deasemenea unul din titlurile ei 

de merit. Faţă de fosta Universitate maghiară care colabora numai 

la 264 periodice, Universitatea română din Cluj îşi dă contribuţia 

ei la 531 de periodice. 

67

68 

Această intensă activitate ştiinţifică îşi găseşte expresiunea 

şi în faptul că Universitatea clujană redactează 20 de reviste ştiinţifice 

de specialitate, având şi un oficiu propriu de editură, care 

publică în fiecare an un număr însemnat de manuale şi lucrări 

ştiinţifice — elogios apreciate în lumea oamenilor de ştiinţă din 

ţară şi străinătate. 

SIRE, 

Universităţile nu trebue să piardă din vedere că ştiinţa nu 

are un scop în şine, ea nu este speculaţie pură, îndepărtată de cerinţele 

şi contingenţele vieţii reale; ea este dimpotrivă mijlocul 

cel mai preţios pe care mintea omenească l'a născocit pentru a 

cunoaşte în mod obiectiv şi exact lumea în care trăim şi legile 

care o guvernează, pentru ca pe baza acestei cunoaşteri să putem 

utiliza şi adapta bunurile şi forţele naturii în vederea satisfacerii 

trebuinţelor şi aspiraţiilor noastre. Ştiinţa trebue să se îndrepte, 

aşa dar, cu predilecţie spre cercetarea şi cunoaşterea realităţilor 

pe care viaţa ni le impune, şi tot ea trebue să ne indice mijloacele 

prin care le putem stăpâni şi utiliza. 


Societatea modernă pentru a putea trăi şi progresa, are nevoie 

să rezolve o serie de probleme din ce în ce mai numeroase 

şi mai complicate. Dar aceste probleme nu pot fi deslegate fără 

cunoaşterea temeinică şi obiectivă a realităţilor economice, sociale 

şi culturale ce stau la baza lor. 

Acţiunea inteligentă şi curajoasă a oamenilor de acţiune 

practică - 

, a oamenilor politici, trebue să se reazime pe cunoştinţele 

temeinice şi obiective pe care numai Universităţile prin cercetările 

lor desinteresate le pot procura. 

Astăzi nu se mai poate lucra la întâmplare, pe dibuite. 

Legătura dintre acţiune şi cunoştinţa temeinică, trebue făcută 

din ce în ce mai strânsă şi mai indispensabilă. 

Iată de ce Universitatea noastră şi-a îndreptat din ce în ce 

mai mult câmpul investigaţiilor sale ştiinţifice spre lumea realităţilor 

din ţara noastră, căutând să cunoască eât mai temeinic pământul 

şi bogăţiile ţării în feluritele lor înfăţişeri, populaţia care-1 

locuieşte în realitatea ei biologică, etnică, economică şi socială, 

precum şi toate manifestările şi creaţiunile ei culturale dealungul 

vremii. 

In măsura în care această cunoaştere vă deveni mai întinsă 

şi mai exactă, în aceiaşi măsură vor creşte şi posibilităţile noas-

tre de a utiliza şi fertiliza în mod raţional capitalul nostru uman 

şi imensele bogăţii naturale ale ţării, în folosul ridicării materiale 

şi strălucirii spirituale a neamului nostru. 

SIRE, 

Universitatea modernă se poate asemăna cu o imensă uzină 

care nu poate funcţiona cu profit, decât dacă pe de o parte are 

un corp unitar şi bine organizat de oameni de ştiinţă de primul 

rang şi de technicieni conştiincioşi şi foarte bine pregătiţi, iar pe 

de altă parte dacă este înzestrată cu utilajul cel mai desăvârşit şi 

corespunzător tuturor categoriilor de cercetări ştiinţifice. 

Gine îşi închipue că în zilele noastre se poate face pregătire 

şi creaţie ştiinţifică fără personal ştiinţific îndestulător şi temeinic 

pregătit, fără biblioteci bine organizate şi la zi ţinute, fără 

laboratoare şi institute înzestrate cu instrumentariul technic corespunzător 

şi cu posibilităţile de a-1 reînoi în măsura inovaţiilor 

şi perfecţiunilor mereu în creştere, se găseşte stăpânit de aceiaşi 

gravă şi periculoasă eroare ca şi acela care-şi închipue că în lupta 

economică de astăzi BCU vom Cluj putea / Central eşi University triumfători, Library fără Cluj 

utilajul technic 

impus de producţia modernă, fără raţionalizarea acestei producţii 

şi fără o organizare ştiinţifică a muncii. 

Pătrunsă de necesitatea imperativă a acestor cerinţe, Universitatea 

„Regele Ferdinand I" a căutat încă dela înfiinţarea ei 

să-şi dea organizarea cea mai corespunzătoare misiunii ce i s'a 

încredinţat. A înfiinţat o serie întreagă de laboratoare şi institute de 

cercetări, a reorganizat fundamental pe cele existente, înzestrândule 

cu utilajul necesar, în măsura mijloacelor materiale ce i-au fost 

puse la dispoziţie, şi a pregătit, din floarea intelectuală a tineretului 

său studios o armată întreagă de cercetători destoinici, care 

cu multă râvnă şi mare putere de muncă au desfăşurat o activitate 

demnă de laudă reuşind să sporească necontenit patrimoniul 

ştiinţific şi cultural al patriei noastre. 

„Pe zi ce trece, a spus Majestatea Voastră, scopul instituţiunilor 

de învăţământ superior se modifică: eri, acestea aveau înainte 

de toate, menirea de a pregăti slujbaşii treburilor obşteşti; azi, 

ele au înainte de toate datoria de a-i desăvârşi pe ostaşii purtători 

ai flamurii gândirii româneşti şi pe ziditorii adevăratei culturi 

naţionale, dincolo de hotarele României întregite pe veşnicie". 

Aceste memorabile cuvinte, rostite de Majestatea Voastră în 

G9

70 

Aula Universităţii Carolina din Cernăuţi, vor rămânea pentru 

noi nu numai o prea înaltă şi înţeleaptă îndrumare, dar şi cel mai 

puternic comandament şi imbold la o cât mai stăruitoare muncă, 

închinată ştiinţei şi culturii româneşti. 

SIRE, 

Rolul Universităţii nu se reduce numai la opera de activitate 

şi creaţie ştiinţifică, ea mai are şi misiunea de a răspândi ştiinţa 

în massele largi ale populaţiei şi de a contribui la formarea mentalităţii 

ştiinţifice a poporului. 

In epoca de adânci prefaceri sociale în care trăim, Universitatea 

nu poate rămânea izolată în turnul de fildeş al „cetăţii academice". 

Ea trebue să fie ceva mai mult decât un templu transcendent 

al cugetării abstracte, fără contact cu contingenţele şi actualităţile 

vieţii. 

Ca instituţie de înaltă cultură, ea are nobila misiune de a limpezi, 

printr'o elaborare proprie, năzuinţele şi curentele de gândire 

care frământă viaţa BCU Cluj socială / Central şi culturală University a Library poporului Cluj 

în fireasca 

lui desvoltare, de a creia impulsuri noui de viaţă naţională în toate 

direcţiile şi domeniile activităţii; iar lumina elaborată între zidurile 

ei nu trebue să rămână ascunsă marelui public, ci trebue să 

se reverse generoasă asupra neamului până în cele mai îndepărtate 

colţuri ale ţării, luminând căile greu de pătruns ale progresului 

naţional. 

In Ardeal, unde poporul românesc a fost ţinut atâta amar de 

vreme în robia întunericului, departe de isvoarele pline de viaţă 

ale culturii naţionale, rolul naţional, cultural şi social al Universităţii 

româneşti din Cluj s'a impus mai imperios ca ori unde. 

Profesorii acestei Universităţi au înţeles din primul moment 

această nobilă şi urgentă datorie a lor. Ei s'au constituit într'o 

„Extensiune Universitară" sub egida căreia, an de an, prin conferinţe 

sistematic organizate, au desfăşurat o intensă propagandă 

naţională şi culturală, stimulând şi chemând energiile intelectuale 

locale, din tot cuprinsul Ardealului la o nouă viaţă de afirmare şi 

înălţare naţională prin lumina întremătoare a ştiinţei şi puterea 

creatoare a culturii. 

In interval de 12 ani, profesorii Universităţii noastre, grupaţi 

în „Extensiunea Universitară" au ţinut, în 47 localităţi diferite 

din Ardeal 1.375 conferinţe.

SIRE, 

Organizarea vieţii studenţeşti a constituit una din principalele 

şi constantele preocupări ale Universităţii noastre. Rar există 

vreo Universitate în care să fi depus atât devotament şi atâta 

neînfrântă străduinţă cât s'a depus de corpul profesoral al Universităţii 

noastre, pentru a uşura viaţa studenţilor nevoiaşi şi 

mai că nu există Universitate în care, cu mijloace atât de restrânse, 

să se fi realizat în atât de scurt timp o atât de bogată 

operă de asistenţă socială, ca la Universitatea noastră. In afară 

de căminele Universităţii, care constitue obiectul de laudă al străinilor 

cari ne vizitează şi titlul de mândrie al Universităţii noastre, 

s'a realizat în ultimii ani o întreagă operă de ocrotire socială 

a studenţilor prin înfiinţarea şi organizarea unui întreit serviciu 

de asistenţă medicală, de educaţie fizică şi de asistenţă socială, 

pus în întregime la dispoziţia studenţilor. Această operă de organizare 

a vieţii studenţeşti a primit în anul trecut un puternic 

impuls prin crearea unor servicii noui, prin reorganizarea şi 

complectarea celor BCU existente Cluj / Central şi prin University gruparea Library lor armonică Cluj 

în Oficiul 

universitar, care a căpătat o consacrare definitivă prin noua 

lege a învăţământului universitar. 

In ultimii patru ani, Universitatea noastră a venit în ajuto 

rul studenţilor prin diferitele sale oficii de asistenţă cu importanta 

sumă de 21 milioane de Lei, ceeace în medie revine suma de cinci 

milioane Lei anual. 

SIRE, 

Dacă Universitatea noastră a putut înfăptui, într'un interval 

de timp atât de scurt, o operă atât de importantă, cu care s'ar 

putea mândri orice Universitate din apusul civilizat, aceasta se 

datoreşte într'o bună măsură râvnei depusă de profesorii ei care 

au priceput aşa de bine rolul şi datoria lor, dar mai presus de 

toate spiritului de colegială şi armonică colaborare ce-a animat pe 

toţi slujitorii acestei instituţii. 

Secretul reuşitei noastre stă tocmai în această unire sacră a 

sforţărilor tuturor puse cu adânc devotament şi dragoste nemărginită 

de ţară în serviciul ştiinţei şi culturii româneşti. 

Noi am constituit cu toţii o familie universitară, în care pro 

fesori şi studenţi, maeştrii şi ucenici, am fost tot timpul împreună, 

silindu-ne, printr'o sforţare comună, să cunoaştem şi să înţelegem 

71

72 

lumea în mijlocul căreia trăim, să descifrăm o părticică cât de 

mică din rosturile adânci şi tainele pline de mister ale vieţii, pentru 

a putea întrezări măcar un fir de lumină, care să ne conducă 

în întunerecul atât de greu de pătruns al destinului pe care providenţa 

ni 1-a hărăzit. 

Din isvorul credinţei şi al avântului pentru o operă pe care 

am întreprins-o cu toţii laolaltă într'o comunitate spirituală de 

sforţări şi năzuinţe, din această uniune sacră de muncă în care 

am trăit anii cei mai frumoşi şi mai bogaţi în roade ai tinereţii 

şi maturităţii noastre, s'a desprins idea de a înălţa acest edificiu 

închinat ştiinţei şi culturii româneşti, unde profesori şi studenţi 

să ne putem întâlni zilnic, nu numai în orele rezervate muncii, ci 

şi în clipele noastre de răgaz, în reuniuni restrânse familiare sau 

în ocazii mari sărbătoreşti, cu scopul de a ne apropia şi mai mult 

şi de a închega şi mai puternic sufletul şi năzuinţele noastre în 

acel tot spiritual, armonic, ce formează tăria şi nota specifică a 

Universităţii noastre. 

In această monumentală clădire, vrem să concentrăm manifestările 

culturale ale Clujului românesc. In această sală se vor 


ţinea conferinţele săptămânale ale „Extensiunii Universitare" 

Aci se vor da concertele şi producţiunile artistice organizate sau 

patronate de Universitate. Sălile alăturate sunt rezervate pentru 

expoziţii de artă şi pentru reuniunile culturale ale intelectualităţii 

clujene, iar aripa din stânga a clădirii pentru desfăşurarea vieţii 

academice studenţeşti, în toată plenitudinea şi entusiasmul ei tineresc. 

După ce Universitatea a înzestrat acest oraş cu cea mai bogată 

şi cea mai bine organizată Bibliotecă din câte se găsesc în 

ţară, cu cel mai mare şi mai complect muzeu arheologic al Ardealului, 

în care se oglindeşte o bună parte din trecutul său, din timpurile 

preistorice până aproape de zilele noastre; după ce a dăruit 

Clujului cea mai importantă şi cea mai bogată pinacotecă de 

artă naţională din tot cuprinsul Transilvaniei, după ce a pus la 

dispoziţia cetăţenilor acestui municipiu cea mai mare şi mai pitorească 

grădină botanică din întreaga ţară şi Parcul sportiv universitar 

„Regele Carol И" cu care s'ar putea mândri orice Universitate 

mare a apusului, vine acum să îmbogăţească patrimoniul 

cultural al Municipiului Cluj cu o nouă instituţie menită să 

sporească şi să dea un avânt şi mai puternic vieţii naţionale şi 

culturale a Românilor ce-1 locuesc.

Prin această operă constructivă la care lucrăm cu o perseverenţă 

neobosită, împinşi de resorturile cele mai adânci ale fiinţei 

noastre, urmărim să facem din Universitatea „Regele Ferdinand 

I" centrul vieţii spirituale a Capitalei Ardealului şi din această 

Capitală, cea mai puternică afirmaţie a fiinţei noastre naţionale, 

cetatea inexpugnabilă a spiritului, geniului şi culturii româneşti. 

SIRE, 

Nici străduinţele noastre cele mai îndărătnice, nici dorinţa 

noastră cea mai fierbinte n'ar fi fost îndeajuns să ridicăm această 

falnică clădire împreună cu celelalte aşezăminte cu care am îmbogăţit 

patrimoniul Universităţii noastre, dacă n'am fi fost încurajaţi 

şi ajutaţi de guvernul Majestăţii Voastre, care ne-a pus la 

dispoziţie mijloacele materiale de care am avut nevoie. 

Niciodată, dela întemeierea ei, Universitatea noastră n'a primit 

un dar mai bogat şi mai la timp dat, ca acest dar pe care 

guvernul ţării ni 1-a oferit cu atâta promptitudine şi cu o atât 

de largă înţelegere pentru străduinţele noastre puse în slujba înaltei 

misiuni ce ni BCU s'a Cluj încredinţat. / Central University Acest dar Library este cu Cluj 

atât mai preţios 

cu cât ne-a fost acordat într'o vreme de grea criză financiară. 

In numele Senatului Universitar şi al corpului profesoral, în 

numele studenţilor şi al meu personal, aduc cele mai vii mulţumiri 

înaltului guvern pentru ajutorul ce ne-a acordat. 

Mulţumirile Universităţii se îndreaptă în prima linie către 

Dv. Domnule Preşedinte al Consiliului de Miniştri, care acum 

trei ani aţi venit aici, în mijlocul nostru, înconjurat de membrii 

guvernului, ca să examinaţi, la faţa locului, nevoile şi lipsurile 

de care suferiam, pentru ca după ce v'aţi convins de dreptatea cerinţelor 

noastre, să ne acordaţi, fără zăbavă şi cu mare bunăvoinţă, 

mijloacele băneşti care ne-au permis să satisfacem o bună 

parte din nevoile noastre cele mai imperioase. 

SIRE, 

Descendent glorios al străluciţilor Voştri înaintaşi, Regele 

Carol 1 cel înţelept şi Ferdinand I cel Loial, ei înşişi iubitori şi 

protectori ai culturii, Majestatea Voastră, V'aţi făcut din întărirea 

şi înălţarea culturii româneşti un ideal şi o credinţă, fiind 

adânc convinşi că „numai prin cultură o naţiune poate rămâne 

înscrisă pentru totdeauna în istoria civilizaţiei". 

73

74 

Stăpânit de această biruitoare credinţă şi îndemnat de o nespusă 

dragoste de patrie, Majestatea Voastră a ridicat falnic stindardul 

culturii româneşti şi ne-a chemat la lupta sfântă a întăririi 

şi înălţării neamului pe cărările luminoase ale culturii, fără de 

care nimic viu şi trainic nu se clădeşte în viaţa popoarelor. 

Ca ostaşi purtători ai flamurii gândirii româneşti, cu sufletul 

încălzit şi inima plină de speranţe ne înşirăm sub faldurile 

strălucitoare ale acestui stindard şi plecându-ne cu adâncă admiraţie 

în faţa năvalnicului avânt al sufletului şi gândului dătător 

de înalte îndemnuri ale Majestăţii Voastre, jurăm să slujim cu 

neclintită credinţă, cu toată râvna şi puterea noastră de muncă, 

idealurile pe care Majestatea Voastră le urmăreşte spre binele şi 

isbânda neamului romanesc. 

Să trăiţi Majestate. 

Să trăiască Măria Sa Mihai, Marele Voevod de Alba Iulia. 

Să trăiască augusta voastră familie. 

Vivat, crescat, floreat, Alma Mater Ferdinantina Napocensis. 


Dl Rector rostind discursul la tribuna Senatului Universitar. 

S'a dat apoi cuvântul Dlui Nicolae Mihăilă care a rostit, în 

numele studenţimei universitare clujene, următorele cuvinte:

MAJESTATE, 

Un sfert de veac, e aproape trecut de când aceste ţinuturi, în 

care astăzi românismul îşi sărbătoreşte cu mare pompă una din 

înfăptuirile lui, erau încă sub cruda dominaţie a unui popor, pe 

care un neînţeles joc al destinului istoric 1-a făcut stăpân pe aceste 

plaiuri, moştenire de drept a noastră lăsată de străbunii daci şi 

romani. 

Atunci Românii de pretutindeni, călăuziţi de idealul naţional, 

ideal păstrat şi întărit prin lanţurile grele ale trecutului strămoşilor 

scumpi, au putut să se unească înfăptuind România Mare de 

astăzi. 

A fost mare bucurie şi sărbătoare de basm au trăit inimile 

româneşti, când fraţii de dincoace şi de dincolo de Carpaţi şi-au 

dat mâinile! Scump trebuie să fie inimilor româneşti Ardealul, 

acest minunat colţ de ţară, încins de Munţii Carpaţi, mai ales că 

în timpul furtunilor trecute, citadela românismului aici îşi pusese 

piatra de rezistenţă. 

Acest moment, trecut în istoria neamului nostru, pregătit 


prin jertfa de veacuri a atâtor martiri şi mucenici, pecetluit prin 

sacrificiul celor 800 de mii de fraţi şi părinţi de ai noştri, pe 

lângă restabilirea în valoarea drepturilor naţionale a Românilor 

transilvăneni, a deschis o eră nouă în viaţa poporului românesc. 

Cum faptele mari se fac totdeauna prin sacrificii nemăsurate, 

la fel şi dreptatea românească s'a făcut în urma unei mari sguduiri, 

un cataclism mondial. In mod fatal, au urmat timpuri aspre 

pentru toată omenirea, deci şi pentru poporul românesc, care 

fusese destul de greu încercat, timpuri a căror asprime a fost accentuată, 

nu numai prin dezechilibrul moral, ci şi prin greutăţile 

materiale resimţite în toate domeniile de activitate. 

In angrenajul acestor fapte a început manifestarea şi afirmarea 

elementului românesc, în adevărata lui libertate şi valoare 

în aceste părţi. 

Pe tărâmul cultural, cel mai hotărâtor pas a fost făcut când 

în 1919—1920, sub domnia înfăptuitorului României Mari, Regele 

Ferdinand I, gloriosul părinte al Majestăţii Voastre, a luat 

fiinţă Universitatea Ardeleană, aici în mijlocul munţilor, răspunzând 

dezideratului istoric formulat încă din 1848 pe Câmpia libertăţii 

şi reclamat mereu după aceasta în urma unei mari necesităţi 

pentru Românii Daciei Superioare. 

75

76 

Greutăţi inerente situaţiei, a avut de întâmpinat şi Universitatea 

Ardeleană. Cu toate acestea, conducătorii ei, susţinuţi de un 

entuziasm puternic, sincer şi curat românesc, nu au putut fi opriţi 

în avântul lor spre înfăptuiri durabile, spre minunate creaţii de 

afirmare a românismului din aceste părţi primejduite. 

Viaţa studenţească creată în acest focar cultural a urmat în 

aceşti ani o continuă evoluţie spre mai bine. 

Dela inceput s'a avut o mare grijă de starea materială şi de 

sănătatea trupească a studenţimii. In acest scop, şi mai ales pentru 

studenţimea lipsită de mijloacele corespunzătoare unui trai 

convenabil pentru studiu — iar în această situaţie sunt mulţi studenţi 

români — s'au dat, după posibilităţile bugetare, ajutoare, 

burse şi gratuităţi în cămine şi la cantină. 

S'a reorganizat unicul cămin studenţesc existent transformându-se 

într'un minunat aşezământ de educaţie şi viaţă studenţească, 

dându-i-se numele Craiului Munţilor „Avram Iancu". 

S'a creiat al doilea cămin pentru studenţi, ce poartă numele 

unei glorii a ştiinţii medicale române, al Ardeleanului „Babeş". 

S'a ridicat un splendid cămin pentru studentele universitare, 


ca şi cel dintâiu, model de bună organizare pilduitoare tuturor 

universităţilor. 

S'au reorganizat căminurilor fiilor şi fiicelor de învăţători, 

s'a creat un cămin al fiilor de funcţionari, etc. 

Pentru sănătatea studenţimii s'au creat dispensării studenţeşti 

speciale; cei slăbiţi de munca unui an fiind trimişi la sanatorul 

Colibiţa, spre reconfortare. 

In anii din urmă s'a organizat educaţia fizică studenţească, 

urmărindu-se desvoltarea şi punerea în evidenţă a vigoarei naţionale. 

Pe lângă Universitate funcţionează un oficiu de îndrumare 

socială şi ajutorare materială şi morală a studenţimii. 

Pentru educaţia ştiinţifică, pentru învăţământul universitar, 

s'au văzut îmbogăţindu-se an de an laboratoarele, seminariile cu 

bibliotecile lor şi creindu-se altele noui. 

Cred însă că apogeul acestor realizări e atins astăzi, când în 

atmosfera caldă de Iunie, natura plină de viaţă, natura românească 

concretizată în simţirile profesorilor acestei universităţi, reprezentată 

prin Rectorul nostru, prezintă Majestăţii Voastre spre 

deschidere acest minunat giuvaer de artă, această mândrie a culturii 

române, Colegiul Academic „Carol al II-lea", casa noastră 

studenţească.

Studenţimea clujeană, studenţimea Daciei Supeioare, aduce 

cu această ocazie întreg prinosul de adâncă admiraţie şi de profundă 

recunoştinţă profesorilor ei şi Rectorului ei, făuritorul acestui 

Colegiu, asigurându-i că le va păstra o amintire neuitată 

şi o veşnică mulţumire pentru părinteasca grijă, relevând totodată 

elita de corp profesoral a acestei universităţi, care unit într'un tot 

spre muncă sinceră şi cu o curată iubire românească, a făcut ca 

renumele acestei universităţi să fi trecut de mult hotarele ţării, 

reuşind a se impune tuturora spre admiraţie şi laudă. 

Majestate! Casei noastre, acest frumos colegiu, aţi primit 

ai fi protector, răspunzând astfel unui adânc simţimânt al nostru, 

al studenţimii româneşti, ale cărui suflete le stăpâniţi prin dragostea 

ce V'o purtăm. 

Tinerimea română şi prin excelenţă cea studioasă dându-şi 

seama, că are ca moşi şi strămoşi pe mândrii luptători daci, pe 

nobilii legionari romani, că de două ori sânge de viteaz curge în 

vinele sale, socoate că poporul românesc are de îndeplinit o no 

bilă misiune în această parte a Europei, şi e hotărâtă să lupte 

pentru realizarea BCU ei. O Cluj educaţie / Central naţională University Library a trăit Cluj 

tinerimea cultivându-şi 

în gradul cel mai mare sentimentele româneşti, pentru- 

ca apoi să-şi impună, ca primă sarcină, menţinerea idealurilor, 

răspunzând — convinsă — puternicului glas al străbunilor, al 

străbunilor care drept moştenire le-au găsit spre sfântă păstrare 

o bogată tradiţie, o minunată comoară spirituală ambele corelate 

în credinţa creştinească plămădită în suflete odată cu naşterea po 

porului românesc. 

Pentru gloria ţării noastre, Majestatea Voastră, este rugată 

de noi, studenţimea românească, să ne ia sub augusta Sa ocrotire, 

organizându-ne în spirit de entuziasm şi jertfă, căci numai 

astfel România Mare de astăzi şi de mâine va fi şi România 

Tare: tare spiritualiceşte, tare fiziceşte, tare prin românismul simţit 

puternic şi trăit cu mândrie de orice inimă ce bate în piept 

de Român. 

Majestatea Voastră, e rugată să primească omagiul cald al 

simţirii studenţeşti, care totdeauna va sta neclintită şi gata la 

jertfă pentru Tron şi Dinastie. 

Să trăiţi Majestate! 

77

78 

toarele: 

In urmă M. S. Regele Carol II a binevoit a răspunde urmă 

DOMNULE RECTOR, 

Evocaţi în cuvântarea Domniei Voastre amintiri cari şi Mie 

Mi-au rămas adânc întipărite în inimă. 

Pentru toţi Românii din toate colţurile ţării întregite, deschiderea 

Universităţii româneşti pe pământul Ardealului, a fost 

un moment de adâncă emoţie şi o clipă de nespusă înălţare sufletească. 

Universitatea din Cluj, clădită de alţii şi cu meniri străine de 

neamul nostru, a devenit o afirmare puternică a stăpânirii de 

drept a României pe aceste plaiuri, cari de veacuri aşteptau împlinirea 

unei dreptăţi naţionale. 

Această afirmare a puterii culturale a românismului a început 

sub cele mai frumoase auspicii. O pleiadă eminentă de profesori 

şi învăţaţi au venit aci, în Cluj, să întărească şi să desăvârşească 

această afirmare. 

Astăzi, când au trecut aproape 20 de ani, pentru toţi Românii 


este o bucurie de a şti că făgăduelile începutului s'au îndeplinit. 

Activitatea ştiinţifică a Universităţii Regelui Ferdinand I merită 

toată lauda şi sunt fericit s'o pot afirma la această frumoasă serbare 

academică. Aţi avut norocul să porniţi la drum aşa cum trebue 

şi tradiţia creiată de eminenţii începători, s'a păstrat până 

astăzi şi s'o păstraţi şi de azi înainte cu aceeaş sfinţenie, 

bună. 

căci este 


In expunerea ce aţi făcut asupra rezultatelor acestei Universităţi, 

aţi arătat în ce fel voi, acei de aci, din Cluj, aţi priceput 

rolul ce trebue să îndepliniţi, atât înăuntru cât şi în afară. 

Aţi priceput aşa de frumos că viaţa academică nu trebue să 

fie searbădă, că n'are numai rostul ei între zidurile laboratoriilor 

şi ale sălilor de cursuri, ci că aci, în aceste ţinuturi, aveţi rolul de 

a fi un far care să răspândească lumina culturii româneşti cât mai 

departe şi cât mai adânc. 

Aţi mai priceput un fapt primordial pentru realul progres, 

ce trebue făcut într'o instituţie de înalt învăţământ, că dascălii 

şi învăţăceii nu sunt corpuri aparte, ci două elemente componente 

şi inseparabile ale unuia şi aceluiaşi organism.

Univevrsitaiea nu este o şcoală oareşcare, ci este vârful pira 

midei culturii naţionale. De aci grija perfectă la tot ce se preda 

intre zidurile 

nare. 

ei. Universitatea nu vrea să zică massă, ci selecţio 

Deci, nu pot decât să revin cu sfatul ce atât de des L'am dat: 

grija noastră nu trebue să fie la înmulţirea numărului studenţilor 

şi a catedrelor, ci la consolidarea calitativă a ceea ce există. 

Seminare, institute, laboratoare — iată adevărata muncă ce 

se cere aci. Nu se cer generalităţi, ci se cer adâncirea problemelor. 

Aceasta ştiu că s'a dobândit în multe cazuri, deci pe această 

sănătoasă şi rodnică cale trebue urmat. 

Aţi mai priceput un lucru esenţial pentru rolul ce-l aveţi de. 

îndeplinit. Oricât de internaţională ar fi ştiinţa, ea poate şi trebue 

să se lege de nevoile naţionale şi etnice; şi aceasta aţi făcut-o 

cu prisosinţă. Nu fiindcă astăzi trăim o epocă în care se pune 

cu mai multă tărie imperativul naţional, ci fiindcă în sufletul 

fiecărui student şi BCU profesor Cluj / Central trebue University să existe Library această Cluj 

credinţă, că 

ştiinţa care se face ia Universitate trebue să fie o ştiinţă isvorâtă 

din nevoile absolute ale României şi să fie un aport la întărirea 

poziţiei Patriei în cenaclul lumii civilizate. 

Prin cunoaşterea adâncă a tot ce este în legătură cu nevoile 

şi posibilităţile noastre româneşti, vom dovedi acea putere sufletească, 

spre a ne afirma din ce în ce mai puternic şi mai strălucit. 


Astăzi aduceţi ia activitatea Universităţii clujene o nouă podoabă: 

este acest frumos local pe care îl inaugurăm astăzi şi care 

arată felul cum aţi ştiut să lucraţi. 

Extinderea luminii academice în afară şi legătura strânsă între 

studenţi şi profesori. 

Nădejdea Mea este că toţi vor şti să priceapă cât de mult 

bine poate face anexa, pc care cu cea mai mare bucurie am primit 

s'o inaugurez in cadrul acestei frumoase serbări. 

Cu inimă înălţată de progresele vădite ale Universităţii Daciei 

Superioare „Ferdinand I", urez acestui frumos Institut da 

cultură naţională să-şi îndeplinească şi de azi înainte, cu acelaş 

79

80 

avânt şi dragoste de Patrie, rolul său strălucitor de piatră de ho 

tar a culturii româneşti şi al afirmării noastre naţionale. 


M. S. Regele pronunţând discursul de inaugurare.

PROMOVAREA DE „DOCTOR HONORIS CAUSA" 

A MAJESTĂŢH SALE REGELUI CAROL AL II-LEA. 

După solemnitatea inaugurării Colegiului Academic, s'a procedat 

la săvârşirea primului act de covârşitoare importanţă spirituală 

în incinta Colegiului Academic inaugurat, şi anume la 

promovarea.-de „doctor honoris causa" a Majestăţii Sale Regelui 

Carol al II-lea, Patronul Colegiului. Această şedinţă solemnă de 

promoţie, a fost prezidată de Dl Rector Florian Ştefănescu-Goangă, 

asistat de întregul Senat şi a urmat ceremonialul reglementar, 

Dl Rector dând BCU cuvântul Cluj / Central întâi Dlui University raportor Library al Cluj 

facultăţii de Litere, 

apoi Dlui Decan şi în urmă săvârşindu-se actul promoţiei. 

1. — Cuvântarea dlui profesor Silviu Dragomir, raportorul 

Facultăţii de Litere: 

SIRE. 


Serbătoarea de astăzi are pentru viaţa noastră universitară 

un înţeles adânc şi o strălucire neasămuită. Aducând Suveranului 

iubit, supremul omagiu al devotamentului nostru, serbătorim în 

clipa de faţă, cu o covârşitoare mândrie, pe luminatul Voevod al 

culturii române pe ocrotitorul literelor şi artelor, pe generosul 

mecenate şi promotor al ştiinţelor, pe părintele plin de dragoste 

al tineretului şi pe făuritorul de suflete, care se vor ridica mâine 

pe culmile glorioase ale unui neam renăscut. 

Cea dintâi faptă, Sire, de care aţi ţinut a Vă lega numele, ca 

tânăr Prinţ, este întemeierea aşezămintelor culturale menite a 

sluji opera de luminare a poporului nostru chemat, la o viaţă 

nouă după întregirea hotarelor sale drepte şi fireşti.

82 

Preocuparea aceasta s'a împletit apoi statornic în grijile de 

fiecare zi ale Domnitorului, care şi-a închinat întreg sufletul şi 

toată activitatea progresului nostru cultural. Gândul şi hotărârea 

de a ocroti şi încuraja ori unde cultura românească, a devenit 

astfel un crez, mărturisit în cuvinte simple dar pline de puterea 

ce le-o dă o minte înaltă, o profundă şi fină înţelegere a spiritului 

vremii acesteia şi o voinţă regală îmbrăcată în purpura celei 

mai calde sincerităţi! 

Nu se poate concepe ca o ţară să însemneze ceva, oricât de 

mare ar fi puterea ei armată, dacă nu-şi sporeşte patrimoniul intelectual 

până la marginea puterilor ei sufleteşti. O naţiune nu 

trăieşte fără cultură, şi mai ales fără o cultură proprie, care înfiptă 

adânc în trecutul nostru şi sprijinită pe infinitele mijloace 

ale pământului de baştină, nu poate să fie un articol de import, 

ci numai produsul autentic al acestui neam. De aceea opera culturală 

se aşează pe primul plan al înfăptuirilor, fiind chezăşia supremă 

a menţinerii neamului nostru. 

Cu o pătrunzătoare înţelegere pentru realităţile vieţii româneşti, 

Majestatea BCU Voastră, Cluj / Central definiţi University această Library cultură Cluj 

ca o sinteză 

organică, în care se însumează toate nizuinţele, ce tind spre culmile 

spiritului şi care îmbrăţişează deopotrivă munca senină a 

omului de ştiinţă, elanul de creaţiune a scriitorului, setea de 

carte a păturii intelectuale şi trebuinţa de lumină a satului nostru, 

înfăptuirile, care Vă veşnicesc numele, servesc acest întreit domeniu 

şi grija ce o puneţi, zi de zi, ca diriguitor al acestei mişcări, 

pentru desfăşurarea unei activităţi totuşi atât de multiple, 

fac ca rezultatele bune să sporească în chip tot mai fericit, râvna 

de cultură să crească tot mai intensiv, iar echipele de pioneri însufleţiţi 

să fie tot mai numeroase pe întreg cuprinsul ţării. Inchinându-ne 

în faţa unei opere pe deplin biruitoare, această serbătoare 

ne dă prilejul de a aduce prinosul de recunoştinţă Voevodului 

luminat al culturii române, şi a-i mărturisi, că-1 urmăm cu 

neclintită credinţă pe acest drum de adevărată înălţare naţională. 

Universitatea noastră e mai cu deosebire recunoscătoare Sire, 

că aţi învrednicit-o a creia aici Fundaţia domnească, ce va purta 

numele „Institutul de Cercetări Ştiinţifice Regele Carol al II-lea' : 

. 

Ctitoria aşezată în acest centru de cultură închegat din entuziasmul 

şi din dorul de muncă a generaţiei noastre, reprezintă 

cel mai frumos dar care s'a făcut Transilvaniei româneşti.

Iubirea de ştiinţă constitue o nobilă tradiţie a Dinastiei noastre 

glorioase. Marii înaintaşi ai Majestăţii Voastre şi-au câştigat 

merite nepieritoare prin realizările, care au pus temeliile culturii 

ştiinţifice a României moderne. Măria-Ta ai urmărit cu cel mai 

viu interes şi cu cea mai caldă dragoste progresele în creştere ale 

ştiinţei româneşti. Atlasul Linguistic, care va fixa pentru veacuri 

graiul nostru din răstimpul măreţului popas al generaţiei unirii, 

are în Majestatea Voastră pe patronul şi ajutătoriul său prea'nalt. 

îndemnurile stăruitoare adresate la fiece ocazie oamenilor de 

ştiinţă, încrederea ce aţi rostit-o în munca lor şi înalta pricepere 

în a preţui rezultatul adeseori infim în raport cu sforţarea depusă 

şi totuşi de o valoare netrecătoare, V'au apropiat de suflet elita 

aceasta de cea mai nobilă esenţă. Regele este aevea prezent în 

laboratoarele şi institutele noastre, stimulând lucrul, împărtăşind 

cu noi bucuria succeselor puţin înţelese de lumea profană şi înregistrând 

progresul ştiinţei, în tot complexul şi în toate ramurile 

ei. Institutul de Cercetări, care se înfiinţează la Cluj va fi, suntem 

siguri, o expresie desăvârşită a acestor înalte gânduri şi intenţii 

generoase BCU pe care Cluj / le Central închinaţi University ştiinţei. Library Universitatea Cluj 

din 

Cluj, înţelege pe deplin importanţa creaţiunei monumentale şi se 

leagă prin solemnă făgăduinţă, Sire, de a se pune cu totul în 

slujba ideii măreţe, ce o înfăptuiţi. 

In concepţia atât de limpede şi luminată a Suveranului nostru 

iubit, propăşirea culturii şi înflorirea ştiinţelor, sunt factori 

cari determină viitorul însuşi al neamului românesc. Acest viitor 

pe care-L vedeţi în zare strălucind neschimbat, îl pregătesc generaţiile 

de acum, dar nu-1 poate garanta decât sufletul tineretului 

ce creşte şi se ridică în preajma noastră. Convingerea aceasta, o 

ştim, formează cea mai scumpă zestre a anilor de tinereţe ai Măriei 

Tale. In ea trebue căutat isvorul, din care se revarsă acum, 

cu o părintească duioşie, nemărginita dragoste faţă de tineretul 

român. De aceea studentul universitar are în Majestatea Voastră 

nu numai un povăţuitor înţelept, ci şi un părinte bun şi cu adevărat 

înţelegător. Cei cari am crescut aici, sub oblăduirea străină, 

copii ai nimănui, fără călăuză şi fără ocrotire, vedem în acest 

fapt una din cele mai mari binefaceri ale reîntregirei naţionale. 

Acest cult al tinereţii, această încredere neclintită în misiunea 

viitoarei generaţii, Va dat Sire, fericita inspiraţie de a ţese mănunchiul 

de poveţe care fac o podoabă a literaturei noastre, prin 

limpezimea lor de cristal şi prin caldă sinceritate ce vibrează în 

83

84 

ele. Alma Mater, o închipuiţi ca un adevărat cerc de familie în 

care studentul trebue să resimtă grija părintească plină de căldură 

şi de dragoste. Profesorul nu-şi poate îndeplini marea sa misiune 

decât păstrând în totdeauna contactul cel mai strâns cu învăţăcelul 

său. Marea datorie ce ne-o impuneţi, este însă, înainte 

de toate, de a plămădi caractere, de a sădi în inima tineretului 

acea iubire de muncă şi ştiinţă prin care un popor poate păşi spre 

progres. 

Educaţia tineretului trebuie să se facă integral privind în 

aceeaşi măsură, întărirea sufletului şi a corpului. Aţi fost cel dintâi, 

Majestate, care a înţeles rolul educaţiei fizice în desvoltarea 

morală a naţiunei. Datorită îndemnului şi exemplului prea înalt, 

tineretul român dispune azi de o organizaţie viguroasă pe acest 

teren, de care aţi legat şi minunata instituţie specific românească 

a străjeriei, clădită numai pe ceeace cer nevoile ţării noastre. Printr'o 

infuziune zilnică de credinţă sub ochii plini de veghe ai Majestăţii 

Voastre, se făuresc astfel sufletele României de mâine, 

se exaltează sentimentul de mândrie şi solidaritate şi se plămădeşte 

mişcarea de BCU regenerare Cluj / Central a naţiunei University noastre. Library Cluj 

Mai ales noi, in Ardealul desrobit, pătrundem mai viu tâlcul 

înaltului comandament de înţelepciune şi patriotism care se desprinde 

din îndrumarea programatică a Regelui. Credincioşi Dinastiei 

prin toate fibrele inimelor noastre şi dornici de progresul 

întârziat atâta vreme de vitregia destinului, noi am regăsit în 

povaţa Majestăţii Voastre crezul sănătos, care ne-a ajutat să prefacem 

nădejdea în isbândă şi visul în realitate. Dumnezeu a binecuvântat 

străduinţa umilului dascăl ardelean de altădată, care a 

sădit în sufletul Măriei Tale împărătescul dar de-a risipi şi dragoste 

şi credinţă pentru ridicarea celor care am fost obidiţi şi 

acum nizuim spre culmi de ideal. Vom fi de aceia crainici însufleţiţi 

ai acestei solii, luptători credincioşi ai avântului de propăşire 

şi slujitori gata de orice jertfă ai Regelui şi ai Ţărei. 

Cei mari şi cei mici, savanţii şi ucenicii lor, ceata scriitorilor 

şi pâlcurilor ei îndesate de cetitori, dascăli şi studenţi se înrolează 

astfel cu tot mai mult elan sub flamura ce desfăşuraţi ca Voevod 

al culturii româneşti. Concepţia integrală a misiunei generaţiei 

noastre, din care Măria Ta ai făcut o glorie a timpului ce trăim, 

şi un piedestal al României, ce se profilează în eternitate, ne impune 

datoria de a oferi Majestăţii Voastre tot ce avem mai de 

preţ. De aceea venim respectuos a propune, Domnule Rector, să

decerneţi Augustului nostru Rege Carol al II-lea, titlul de Doc 

tor Honoris Causa al Facultăţii de Litere dela Universitatea „Re 

gele Ferdinand I". 

Dl. Profesor Silvia Dragomir dând citire raportului. 

2. Dl profesor Nicolae Drăganu, Decanul Facultăţii de Litere, 

a pronunţat apoi următoarea alocuţiune: 

SIRE, 


Domnule Rector. 

Titlul de „doctor honoris causa" este cel mai înalt semn de 

cinstire, pe care Universitatea îl poate conferi celor ce au bine 

meritat pentru ştiinţă, literatură şi educaţie. 

Este o tradiţie universitară, ca acest titlu să se decearnă în 

rândul întâiu domnitorilor, care s'au distins prin întemeierea de 

institute menite cercetărilor ştiinţifice şi pregătirii tineretului în 

vederea necesităţilor timpului, a trebuinţelor mari ale ţării şi ale 

unei vieţi sociale şi culturale mai înalte. 

întreagă ţara admiră pe Majestatea Sa Regele Carol II, Au 

gustul nostru Suveran, pentru străduinţa fără preget şi munca 

neobosită pe care o desfăşoară pentru a pregăti şi întări trupeşte 

şi sufleteşte tineretul, temelia viitoare a ţării, prin creare de in 

stituţii de educaţie, de cercetări ştiinţifice şi de cultură, prin pa 

tronarea lor, prin îndemn şi sprijin cu vorba şi fapta. Rezultatele 

sunt cât se poate de rodnice în toate direcţiile. 

85

86 

De aceea Consiliul Facultăţii noastre, aprobând cu mare însufleţire 

şi cu unanimitate de voturi raportul D-lui profesor Silviu 

Dragomir, propune să i se confere Majestăţii Sale Regelui 

Carol II titlul de „doctor honoris causa" şi înaintează această 

propunere Onor. Senat spre aprobare. 

3. Ca urmare acestor propuneri, dl Rector Florian Ştefănescu- 

Goangă pronunţă următoarea formulă de proclamare: 

In urma propunerii Facultăţii de Litere şi Filosof ie şi a 

aprobării ei în unanimitate de către Senatul Universitar, declar 

Doctor Honoris Causa pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea. 

Secretarul General al Universităţii desface apoi din toc 

diploma, cu conţinutul următor, pe care dl Rector îl citeşte: 

NOS RECTOR ET UNIVERSITAS LITTERARUM 

REGIA DACOROMÂNA NAPOCENSIS 

REX FERDINANDUS I 

universis praesentes litteras inspecturis salutem 

Est hoc in more academico positum institutoque maiorum ut 

vel regibus principibusve BCU Cluj qui / Central cum University in reipublicae Library administratione 

Cluj 

tum praesertim in regendis studiis litterarum nec non in amplificanda 

eruditionis dignitate ad augendam omnium prosperitatem 

ad fundandam felicitatem patriae maximam posnerunt curam 

Eorum in sublevandis et tuendis omnis liberalis doctrinae studiis 

sapientiae testimonium detur. 

Cum enim Augustissimus Dominus Noster Carolus II Rex 

Romaniae singulari totius Patriae nostrae firmandae studio doctrina 

promovenda tot scientiarum condendis institutis adiumentis 

et praesidiis instructis litteras omnesque artes ingenuas quibus 

iuvenes ad virtutem in reipublicae usum et decus informantur 

tanta quanta maxima sit benevolentia foveat nec minus nostrae 

quoque Universitatis Litterarum studiosis insigni liberalitate pros 

piciat. 

Nos Maiestatem Suam Augustissimam Dominum Nostrum 

CAROLUM II REGEM ROMANIAE 

Facultatis Litterarum 

DOCTOREM HONORIS CAUSA 

creavimus, declaravimus, pronuntiavimus 

Suae igitur Maiestăţi Carolo II Regi Romaniae hac festa die 

quantam gratiam debeamus quantaque Eum admiratione et ve

neratione colamus testificati sumus maioreque Universitatis si- 

gilio muntum hoc. diploma dari curavimus. 

Dabamus Napocae die XIII mensis lunii ann. MCMXXXVII. 

Rector Decanus 

Florianus Ştefănescu Goangă Nicolaus Drăganu 

întreaga asistenţă, în frunte cu membrii guvernului, isbuc- 

neşte în urale, în timp ce dl Rector, împreună cu membrii Sena 

tului, învestmântează pe Suveran cu tradiţionala togă de purpu 

ră roşie, împodobită cu hermină, înmănându-I totdeodată şi di 

ploma de doctor honoris causa, care prezintă următoarea înfă 

ţişare: 


87

88 

M. S. Regele Carol II, purtând toga de „doctor honoris causa" 

alături de Senatul Universitar. 

In numele Guvernului a luat apoi cuvântul dl Gheorghe Tătărescu, 

Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne, 

care a rostit următorul discurs: 

SIRE, 

Ritul săvârşit azi, voeşte să însemne un act suprem de recu 

noştinţă prin care cel mai înalt aşezământ de cultură din Ardeal 

încununează toate iniţiativele şi toate sforţările, pe care Regele 

consolidator le-a desfăşurat în lumea preocupărilor spirituale. 

Un suprem act de recunoştinţă. 

Recunoştinţă pentru ctitorirea tuturor Fundaţiilor şi tuturor 

aşezămintelor în care literele, artele şi ştiinţele şi-au găsit loc de 

cald refugiu, de generoasă ocrotire şi de prielnică desvoltare şi 

propăşire. 


Recunoştinţă pentru toate îndemnurile şi avânturile risipite 

statornic din anii îndepărtaţi ai primei tinereţi ai Majestăţii Voa 

stre şi până azi, pentru a creia, în cadrul unei vieţi de lumină şi 

de sănătate, cultul vigoarei şi al îndemânării care prefaţează fi 

resc cultul binelui şi al frumosului, isgonind astfel ultimele ră 

măşiţe ale unor concepţii de viaţă răufăcătoare şi perimate.

Recunoştinţă pentru acţiunea cu urmări epocale prin care 

Majestatea Voastră deschizând orientări noui tineretului româ 

nesc, a aruncat generaţiile ce se ridică sub ochii noştri spre cul 

mile unui ideal social şi naţional întăritor al tuturor temeliilor, pe 

care se ridică Statul şi Monarhia. 

Recunoştinţă pentru actele de încurajare a tuturor iniţiative 

lor şi pentru actele de ajutorare aduse tuturor celor ce în luptă 

pentru ideal au cerut şi au găsit sprijinul şi asistenţa sufletului 

Majestăţii Voastre. 

La actul acesta de recunoştinţă guvernul se asociază cu mare 

însufleţire, căci nimeni nu cunoaşte mai bine decât sfetnicii Ma 

jestăţii Voastre ce datoreşte cultura românească îndemnurilor 

şi ostenelilor Regale, şi nimeni nu poate mărturisi mai cu temeiu 

ce a însemnat pentru atâtea mari înfăptuiri izvoarele de inspira 

ţie şi voinţa Majestăţii Voastre. 

Executor de fiecare zi, al atâtor mari gânduri, care au pre 

gătit isbândirea atâtor realizări, suntem fericiţi să putem fi 

părtaşi la această sărbătoare unică a neamului nostru. Căci unică 

este această sărbătoare BCU Cluj care / Central se desfăşoară University în Library cetatea Cluj 

desnaţionalizării 

de altădată, redevenită azi cetatea avântului şi simţirii ro 

mâneşti şi cu participarea cărturărimei revărsată din cele patru 

unghiuri ale Ardealului! 

Zilnic clipele acestea de înălţare evocă fără vrerea noastră 

faptele şi luptele cărturarilor Ardealului care s'au stins fără a fi 

văzut împlinirea visurilor pentru care s'au trudit şi s'au jertfit. 

Umbrele lui Şincai, şi a lui Micu şi a lui Maior se desprind 

azi din întunericul anilor, reînvie glasul lui Mureşean şi se aşează 

nevăzuţi în mijlocul nostru toţi mucenicii slovei, cari au ţinut 

treaz gândul originei comune. 

Dacă, Sire, este adevărat că nimic nu se pierde în lumea ma 

teriei, tot atât de adevărat este că nimic nu se pierde în lumea 

jertfelor. Ceasul acesta de apoteoză este continuarea în timp a 

muncilor eroice făcute de cărturari şi de grămăticii vremurilor 

de rezistenţă cari au pătimit şi s'au jertfit pentru gândul unirei 

şi triumful românismului, iar în urările şi strigătele noastre de 

bucurie răsună ultimul cuvânt al propovăduitorilor credinţei na 

ţionale şi ultimul suspin al lui Gheorghe Lazăr! Jertfele înainta 

şilor se regăsesc în actul care îl săvârşim azi, precum lozincele 

lor se regăsesc în lozincele noastre, iar gândurile care au tresărit 

în chiliile învăţăceilor dela Sf. Sava şi care au ţinut viaţa mu- 

89

90 

cenicilor plecaţi peste tiparniţele veacurilor, se regăsesc în idea 

lul generaţiei Majestăţii Voastre, în idealul generaţiei noastre, 

cultura în slujba românismului — românismul în slujba culturii! 

Să fim fericiţi că Dumnezeu ne-a învrednicit să trăim această 

zi, în care Regele tuturor Românilor a venit să îmbrace toga căr 

turărească în Ardealul tuturor visurilor şi al tuturor jertfelor şi 

desfăcându-se de tot ce ne poate desbina, uitând că aparţinem unui 

partid sau vreunei tagme, amintindu-ne numai de ceeace trebue 


Dl. Gheorghe Tătărăscu, Preşedintele Consiliului de Miniştri.

să ne unească pentru totdeauna, să oţelim hotărârea noastră de 

a munci neîncetat sub sceptrul Majestăţii Voastre, pentru ridi 

carea acestei provincii, pentru adâncirea acţiunii de reparare a 

nedreptăţilor istorice, pentru întărirea şi propăşirea ei astfel încât 

cronicarul domniei Majestăţii Voastre să poată pomeni cu evlavie 

în însemnările sale de „Transylvania Felix". 

Să trăiţi Sire! 

Să trăiască Măria Sa Mihai, Mare Voevod al Alba Iulii! 

Să trăiască Augusta Voastră Dinastie! 

In urmă Majestatea Sa Regele a binevoit a rosti următorul 

discurs: 


DOMNILOR, 

O vie emoţie Mă cuprinde, în această clipă, în care Universitatea 

„Ferdinand I" a Daciei Superioare îmi decerne cea mai 

înaltă distincţie academică: titlul de Doctor Honoris Xâusa al Facultăţii 

de Litere. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Cuvintele de mulţumire sunt o banalitate, deci nu prin cuvinte, 

ci prin fapte voiu încerca a mulţumi Universităţii clujene 

pentru această cinste şi pentru această bucurie ce Mi-o face astăzi. 

Este ceva simbolic poate, că această decernare se petrece în 

acest an al Domnului 1937, an ce însemnează pe răbojul vieţii 

Mele un sfert de veac de muncă plină de credinţă întru ridicarea 

neamului Meu pe un teren care până atunci nu fusese apreciat de 

nimeni. 

Astăzi tocmai, Universitatea Ardealului vine prin acest titlu 

de Doctor Honoris Causa să recunoască, că această credinţă de 

acum 25 de ani şi-a dat roadele voite. 

Nu pot zice că a fost o muncă lipsită de piedici. Am avut de 

luptat cu multe neplăceri şi am fost frânat de multe surâsuri. 

Dar credinţa pe care am pus-o acum 25 de ani în opera de ridi 

care a tineretului a fost imboldul care M'a mânat, pe Mine şi pe 

colaboratorii Mei, la victorie. S'a adeverit încă odată vorba Scrip- 

turei „Crede şi vei birui". 

Desigur nu din prima zi am găsit calea pe care păşesc astăzi 

pentru ridicarea culturii neamului. Au fost anii de ucenicie; au 

91

92 

fost apoi anii de cercetare a tinereţii — până ce astăzi am găsit 

calea adevărată a maturităţii. La 40 de ani trecuţi, calc pe ea cu 

acelaş avânt tineresc, cu aceeaş credinţă în izbândă, ca la vârsta 

de 19 ani. 

Pornit dela nevoia de a da un imbold sporturilor, deci sănătăţii 

fizice a tineretului, trecând pe urmă la planul mai înalt al 

unei adevărate educaţiuni sufleteşti, făcută în aer liber prin cerce 

tăşie > am ajuns în urma călătoriei Mele împrejurul lumii, la 

punctul decisiv prin înfiinţarea Fundaţiei „Principele Carol". 

De acolo s'a desvoltat din ce în ce mai mult credinţa că salvarea 

neamului nostru atârnă de felul cum vom desvolta în mod 

mai sănătos satul şi pătura ţărănească. Fundaţia Mea s'a dus către 

acest element atât de sănătos al românismului, nu ca să-i ceară 

ceva, ci ca să-i dea. N'a fost în această operă vreo idee preconcepută. 

Ţăranul Fundaţiei nu este un ţăran de operetă, ci este 

un ţăran pe care voim a-l ajuta; este un ţăran căruia îi dăruim 

sufletul şi munca noastră. 

Foloasele ce le tragem de aci sunt totuş mari, dar nevăzute: 

este putinţa de a BCU cunoaşte Cluj / sufletul Central University acestei ţări; Library este Cluj 

putinţa de a ne 

adăpa la adevăratul isvor al celui mai curat naţionalism. Cercetând 

de aproape sufletul şi nevoile tălpei ţării, cercetezi şi pricepi 

adevăratul românism. Şi ce nesecate comori sufleteşti culegi prin 

acest contact! Am învăţat să cunosc un alt ţăran decât acela din 

cărţi; un ţăran pe care numai două elemente au poate posibilitatea 

de a-l întrezări 

cruţii. 

— învăţătorul la şcoală şi ofiţerul instruind re 

Astăzi, când aci, în faţa acestei adunări atât de alese, sărbătoriţi 

prin Mine această înfăptuire, am datoria sfântă de a mulţumi 

Celui a tot puternic, Dumnezeului părinţilor noştri, că a 

sădit în sufletul Meu credinţa şi puterea de a putea îndeplini 

această operă. 


DOMNILOR, 

Baza culturii româneşti este ceea ce putem culege din chiar 

sufletul neamului nostru. Virtuţile cari veacuri dearândul ne-au 

păstrat neclintit neamul pe aceste plaiuri, sunt chiar virtuţile de 

căpetenie ce se cer pentru înfăptuirea unei opere ştiinţifice: răb

darea şi credinţa Mizbăndă. La aceasta trebue noi, generaţia nouă, 

să adăogăm încă o virtute: credinţa în muncă, — fiindcă fără 

ea, orice încercare de a face o operă utilă şi temeinică este zadarnică. 

Când zic că din sufletul neamului nostru trebue să culegem 

puterea culturii româneşti, nu vreau să zic că trebue să rămânem 

la o cultură primară şi rurală, — hotărît nu! Dar rolul omului 

de ştiinţă este tocmai de a alambica din acest suflet elixirul ce 

dă vieţii noastre intelectuale specificul românesc. 

Şi această operă am încercat să o fac prin Fundaţia Mea 

pentru literatură şi artă şi prin colaborarea Fundaţiilor în Uniune. 

Vreau să ridic şi să încurajez orice operă de valoare produsă 

de o minte românească. Dar cer mai înainte de toate ca această 

operă să fie serioasă şi să aducă un aport real ramurii de cultură 

căreia ii aparţine. 

Cultura nu este un lucru de sine stătător; este un element 

de căpetenie în sinteza puterii şi dreptului de viaţă al unui neam. 

Ea este partea nepieritoare BCU Cluj / Central a patrimoniului University Library naţional, Cluj 

care dă dreptul 

unui popor de a supravieţui eternităţii. 

Iată dece cu atâta dragoste şi cu atâta râvnă M'am înhămat 

la această operă, căci nu pot concepe ca neamul Meu să nu fie 

nepieritor „în ale lumii ginte mari." 

Operile mari suni produsul unor genii, dar geniile nu se 

produc decât în acele rase care au voinţa hotărîtoare colectivă de 

a birui pe calea cea largă a civilizaţiilor eterne. Această voinţă 

colectivă însă nu se poate creia decât prin creşterea progresivă 

a generaţiilor ce se urmează. Iată deci, în acest cadru ai desvoltării 

culturale naţionale, rolul străjeriei. 

Precum aţi văzut, un sfert de veac am urmat, fără şovăire, 

această operă, care pe zi ce trece s'a întărit şi s'a cristalizat — - 

acuma, pricepută de toţi, va putea păşi pe calea ce i-a fost 

trasată pentru întărirea şi ridicarea sufletului acestui neam. 


DOMNILOR, 

Adânc mişcat de gestul Universităţii „Regele Ferdinand I", 

îmi reînnoesc, drept mulţumire, făgăduiala de a păşi, cu şi mai 

93


M. S. Regele pronunţând' discursul în urma actului promoţiei.

OMAGIUL ADRESAT MAJESTĂŢII SALE REGELUI 

CAROL II, DE ARDEALUL CULTURAL. 

După această solemnitate, reprezentanţii Ardealului Cultural 

au omagiat pe Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, Doctor Honoris 

Causa al Universităţii Transilvănene. In cadrul acestei şedinţe 

de omagiere, prezidate de Dl Rector Florian Ştefănescu- 

Goangă, au rostit cuvântările publicate mai jos, I. P. S. S. Mitropolitul 

Nicolae Bălan al Ardealului, I. P. S. S. Mitropolitul 

Nicolescu al Blajului şi Dl Profesor Dr. Iuliu Moldovan, Preşedintele 

Astrei. 

1. — Cuvântarea rostită de înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul 

Nicolae Bălan al Ardealului: 

SIRE, 


La praznicul mărit de astăzi când se pecetlueşte din nou legătura 

organică dintre regalitatea şi cultura românească, legătură 

cu care ne-a obişnuit aşa de mult prin fapte şi lozinci fecunde 

Majestatea Voastră, Biserica ortodoxă din Ardeal participă 

cu bucurie deplină şi cu satisfacţie sufletească negrăită. 

De pe treapta de lumină a acestui moment sărbătoresc în 

care Universitatea Daciei Superioare aşează, recunoscătoare şi 

plină de admiraţie, pe fruntea Augustului Suveran al tuturor 

Românilor cununa de lauri a celei mai înalte consacrări în ordinea 

culturii, sufletul nostru mângâiat aruncă o scurtă ochire spre 

trecutul românesc de pe aceste meleaguri, care echivalează cu 

un urcuş eroic al neamului nostru spre lumină, având ca sprijinitoare 

şi îndrumătoare neobosită şi nedescurajată doar sfânta lui 

Biserică. In vremuri îndelungate de restrişte şi de adversităţi 

cumplite, Ea singură a stat cu răbdare şi cu nădejde, lângă sufletul 

neamului adăpându-1 din izvorul de lumină al adevărurilor 

nemuritoare şi întărindu-1 în oţelul virtuţilor eterne ale Evangheliei, 

Şi tocmai fiindcă a fost atâta vreme singură în această 

lucrare, influinţa ei a fost hotărâtoare asupra substratului culturii 

româneşti, imprimându-i o orientare categoric creştină.

96 

Astăzi, datorită străduinţelor acestui neam, datorită vitejiei 

armatei române comandate de marele şi gloriosul Rege Ferdinand, 

marea sete de lumină şi valenţele culturale ale sufletului 

românesc se văd satisfăcute şi ajutate să se descătuşeze de instituţii 

măreţe a căror lucrare e sprijinită, animată şi îndrumată de 

solicitudinea iubitoare şi înţeleaptă a Majestăţii Voastre. Dovada, 

între nenumărate altele, a acestei solicitudini regale sunt şi progresele 

în continuă ascensiune pe cari le-a realizat spre bucuria 

noastră Universitatea românească din Ardeal şi a căror solemnă 

inaugurare de astăzi a fost cinstită prin prezenţa Majestăţii 

Voastre. 

SIRE, 

Cultura e rodul cel mai nobil al sufletului unui neam. In 

cultură se manifestă strădania lui de a se depăşi continuu, înălţându-se 

tot mai mult spre lumină, spre nobleţe, spre simţire şi 

îmbrăcăminte de serbătoare. Cultura e sborul fiinţei omeneşti în 

sus, spre Dumnezeu. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Românismul ardelean, care a avut parte de dorul după cultură, 

e nespus de fericit că toată această strădanie e făcută obiectul 

celei mai alese griji din partea Celui care a declarat că vrea 

să fie „un Brâncoveanu al culturii româneşti". 

In gestul de azi al Universităţii româneşti a Ardealului se 

manifestă tocmai această pornire de recunoştinţă a Ardealului 

în sbor descătuşat spre lumină faţă de ocrotitorul şi animatorul 

culturii româneşti. Titlul ce s'a conferit astăzi Majestăţii Voastre 

e întovărăşit de toată iubirea şi întreg ataşamentul Ardealului. 

Şi pot spune, că iubirea şi ataşamentul acesta al Ardealului faţă 

de Majestatea Voastră au o nuntă specială de duioşie pentrucă 

Vă ştie adăpat în tinereţe din isvorul culturii ardelene, prin 

dascălii şagunieni, şi pentrucă nu poate uita mărturisirea mai 

veche a Majestăţii Voastre, că aveţi rezervat Ardealului un colţ 

duios în inima Majestăţii Voastre. 

Noi păstorii şi duhovnicii poporului nostru din Ardeal suntem 

cei mai în măsură să cunoaştem tainele sufletului acestui 

bun şi harnic popor şi astfel să dăm, în numele lui, încredinţarea 

profundului său devotament şi a iubirii sale fieşti, ce-1 leagă de 

înalta persoană a Majestăţii Voastre şi pe cari nimic pe lume 

nu este în stare a i le clăti!

Cu această încredinţare biserica ortodoxă strânsă lângă sufletul 

românesc de pe aceste plaiuri roagă pe Majestatea Voastră 

să primească la această ocazie omagiile ei cele mai adânc simţite 

şi roagă pe bunul Dumnezeu să-I ajute să realizeze cât mai 

deplin marele program pe care-1 urmăreşte cu atâta râvnă şi pricepere 

în slujba culturii româneşti. 



I. P. S. S. Mitropolitul Bălan. 

7 

97

98 

2. — Cuvântarea I. P. S. Mitropolit I. Niculescu al Blajului. 

SIRE, 

Nu este, spune-se spectacol mai măreţ în Europa noastră, 

decât cel oferit nouă de bătrânii Alpi, munţi cu picioare solide 

de rocă şi cap de zăpezi imaculate, munţi ce se ridică, trepţi uriaşe, 

spre sublimitatea empireului unde spiritele cereşti contemplă 

fericita candoare a neapropiatei lumini a Domnului. Spectacol 

măreţ sporit în măsură nebănuită în zile senine şi radioase când 

soarele mândrul crai îşi revarsă nestânjenit ploaia de raze pe 

culmile sihastre şi gheţarii transparenţi şi luminoşi schînteiază 

în culorile curcubeului, îşi variază şi nuanţează proteiform culorile, 

de ţipiere graiul de admiraţie. 

Alpi sunt, Sire, şi Universităţile noastre în lumea sufletelor, 

dacă îşi pricep chemarea sublimă. Ca Universitas scientiarum 

acesta li-e numele complect, fiecare Universitate trebuie să cuprindă 

toate culmile înalte ale ştiinţelor, dar având ancorate picioarele 

solide de BCU rocă Cluj în / Central câmpul University experimental Library dacă Cluj 

e vorba de 

ştiinţe naturale, de ştiinţe practice, sau în nevoile reale ale societăţii, 

ale ţărilor şi popoarelor, fiind vorba de orice alte ştiinţe fie 

chiar teoretice. 

Ce spectacol mai măreţ, Sire, decât atunci când Universităţile 

sunt luminate pe culmile marilor lor linii de doctrină, de 

lumina eternelor şi nestrămutatelor principii ale adevărului suprem, 

ale dreptului natural, ale justiţiei eterne, consimţând cu 

tilosoful grec Eraclid din Efes, că „Toate legile umane se hrănesc 

din unica lege divină". 

Dar ce spectacol măreţ este mai ales atunci când învăţaţii 

Aeropagului universitar recunosc că toată darea cea bună şi tot 

darul desăvârşit coboară de sus dela Părintele luminilor care luminează 

pe tot omul ce vine în lume. Recunosc va să zică, că raţiunea 

şi credinţa sunt surori născute din aceeaşi înţelepciune divină 

şi că adevărata mărire, semn al nemuririi este să recunoşti 

şi venerezi sângele comun ce le curge prin vine şi că e inutil să 

încerci a frânge lanţul care leagă natura şi universul de degetul 

Domnului care le-a creat, ca să împrumut o frază dela Cardinalul 

Pacelli. 

Ridicaţi deci peste materialismul ateu cotropitor strălucesc 

atunci aievea aceşti munţi falnici ai Universităţilor în toate nuan-

ţele culorilor fermecătoare, înălţându-se îndrăsneţ spre empireu 1 

unde rezidă. Cel ce şede în lumină neapropiată, pe care-1 con 

templă spiritele fericite faţă la faţă. 


I. P. S. S. Mitropolitul Niculescu. 

Sire, pe cât ştim noi Universitatea ce poartă numele glorios 

al părintelui Majestăţii Voastre de veşnică pomenire, urmează 

calea preconizată de noi şi oferă, în lumea spirituală, spectacolul 

măeţilor Alpi in zilele însorite ale anului. Nu-i putem ura decât 

99

100 

să urmeze pe calea apucată, cale ce duce spre culmile însorite 

ale gloriei. 

Sire! — Asistăm astăzi la alegerea Majestăţii Voastre ca 

doctor honoris causa al acestei ilustre Universităţi. 

Investirea aceasta împrumută şi Majestăţii Voastre din lumina 

ce se revarsă de pe culmile însorite ale Universităţii, dar îi 

dă în schimb şi acesteia un reflex special din nimbul sau aureola 

regalităţii pe care Majestatea Voastră o purtaţi cu atâta demnitate 

şi strălucire. Fie ca Universitatea avându-L de patron şi sprijinitor 

pe noul doctor al său care o onorează atât de mult prin 

înţelepciunea sa şi urmarea întocmai a principiilor desfăşurate 

mai sus, să se simtă îndemnată să-şi urmeze cu şi mai mult elan 

calea ascendentă, iar Majestatea Voastră, Regele culturii româneşti 

să aibă din această recunoştinţă inter vivos al Universităţii 

noastre, care ştie să-şi arete gratitudinea faţă de marii săi binefăcători, 

o confirmare în plus, dacă mai era nevoie, că jertfele 

ce le depuneţi pentru ridicarea nivelului cultural al ţării, la nivelul 

culturii ţărilor civilizate, sunt apreciate la justa valoare din 

partea tuturor fiilor acestei ţări. 

Termin Sire: cu dorinţa de-a Vă vedea ajungând la bătrâneţe 

unse în fruntea ţării pe care o conduceţi cu atâta înţelepciune 

şi cu urarea să vedeţi România noastră aşezată in şirurile cele 

dintâiu ale ţărilor celor mai luminate şi mai culte ale lumii. 

3. — Cuvântarea dlui profesor Dr. Iuliu Moldovan Preşedin 

tele Astrei. 

SIRE, 


In amintirea Ardelenilor stăruie din vremuri de înainte de 

răsboiu, o imagine scumpă: chipul unui tânăr şi mândru dorobanţ, 

îmbrăcat în strămoşească straie românească şi întruchipând 

— o ştiam cu toţii — cele mai de seamă însuşiri ale minţii 

şi sufletului. Era prinţul Carol cel iubit, asupra căruia poporul 

român din Ardeal îşi concentra înduioşat toată dragostea, toată 

nădejdea şi toată încrederea. 

In sufletul nostru stăruia tot mai insistent o dorinţă fierbinte: 

ca neamul nostru să-şi afle odată ieşirea din tulburătoarea 

desordine spirituală, care îi primejdueşte evoluţia, să se trezească 

la rosturile sale româneşti, având înaintea ochilor, ca ideal un 

mândru luptător, tare în voinţă şi credinţă, cu însuşiri strălucite

Dl. Profesor Dr. Iuliu Moldovan. 

101 

de român şi respectuos faţă de tradiţia strămoşească, îndrumă 

toare şi protectoare a firei etnice româneşti. 


Prinţul de eri şi Regele iubit de azi, urmând imboldul înţelepciunei 

moştenite, îndemnul sufletului său generos şi chemarea 

unui neam dornic de afirmare şi creiaţie românească, a înţeles 

înaintea tuturor să netezească drumul eliberării noastre spirituale 

şi a fortificării noastre etnice. Din înaltul gând al Majestăţii

102 

Voastre a pornit creiarea de aşezăminte menite să sporească şi 

să răspândească produsele gândirei româneşti, dar în acelaş timp 

şi realizarea de organizaţiuni, menite să contribue la formarea 

de caractere, educaţiunea generaţilor tinere în severă disciplină 

spre voinţă hotărîtă, conştiinţa valorii proprii şi răspunderea faţa 

de neam, tron şi ţară. 

Şi graţie vocaţiunei de mare educator a Majestăţii Voastre, 

drumul spre idealul nostru etnic pare netezit: Un tineret gata 

de luptă şi jertfă, crescut în frica lui Dumnezeu, îşi afirmă tot 

mai mult rostul regenerator de neam; iar în fruntea tuturor stă 

ca strălucitor exemplu de însuşiri moştenite, de educaţie înţeleaptă 

şi de respect al tradiţiei, un tânăr şi mândru principe, 

asupra căruia ne îndreptăm înduioşaţi toată dragostea şi toată 

nădejdea noastră, Măria Sa Marele Voevod Mihai. Şi aşa ne 

va hărăzi bunul Dumnezeu, în splendidă şi nesfârşită înşirare - 

vlăstare domneşti, strălucind prin moştenire firească şi educaţie, 

mari Regi, înţelepţi ocrotitori de ţară şi generaţii noui, veşnic 

reînoite tari pe glia lor strămoşească, gata să-şi merite destinul 

mai bun prin muncă, BCU Cluj luptă / Central şi jertfă University românească; Library Cluj 

un viitor în 

care elitele să conducă, cei mulţi să asculte disciplinat porunca 

binelui etnic, iar ficţiunea egalităţii, care ne robeşte altora, să 

dispară. 

SIRE. 

Societăţile culturale româneşti din Ardeal, în frunte cu 

Astra, în cari profesorii scumpei noastre Universităţi din Cluj 

au un rol atât de important ca îndrumători şi colaboratori 

distinşi, sunt mândre că pot să stea alături de Majestatea Voastră 

în această uriaşă şi minunată operă de educaţiune. Ele sunt profund 

recunoscătoare pentru noua manifestaţie de generoasă atenţie 

şi înaltă simpatie, preagraţios adresată azi prin cinstirea Universităţii 

din Cluj, Ardealului cultural şi sunt fericite, de a avea 

acest înălţător prilej, de a da respectuos expresie nu numai supunerei 

desăvârşite, admiraţiei şi recunoştinţei fără margini, dar 

şi dragostei şi mândriei, faţă de Regele nostru iubit, faţă de Marele 

educator şi făuritor de caractere. 

Să trăiţi Majestate!

M. S. Regele vizitând Colegiul împreună cu Dl Rector al Universităţii. 

Serbările au BCU luat Cluj sfârşit / Central la ora University 13, după Library care Cluj 

Majestatea Sa 

Regele şi înalţii demnitari au vizitat Colegiul. După această vi 

zită s'a servit masa academică în sala mică a Colegiului. 

Masa Academică.

104 

SERBĂRILE SPORTIVE. 

La ora 4 p. m., Majestatea Sa Regele însoţit de membrii Guvernului 

şi de celelalte autorităţi, a participat la manifestaţia 

străjerilor şi şoimilor în arena sportivă a Municipiului. Suveranul 

a fost întâmpinat de dl profesor universitar Dr. Iuliu Haţieganu, 

care a dat raportul, după care s'a executat următorul program. 

1. Ansamblul de coruri, executat de: „Astra-Şoimii Carpaţilor". 

2. Exerciţii de gimnastică executate de străjerii dela şcolile 

primare din Cluj. 

3. Exerciţii de gimnastică executate de studenţii în Medicină 

anul I. (Educaţia Fizică Universitară). 

4. Exerciţii de gimnastică executate de străjerele şcolilor secundare 

din Cluj. 

5. Ştafetă suedeză combinată cu obstacole, executată de străjerii-cercetaşi 

ai Cohortei Cluj. 

6. Exerciţii de gimnastică executate de organizaţia „Astra- 

Şoimii Carpaţilor". BCU Cluj / Central University Library Cluj 

7. Dansuri naţionale executate de organizaţia „Astra-Şoimii 

Carpaţilor". 

întâmpinarea M. S. Regelui şi darea raportului în Arena Sportivă.

Un aspect al programului. 

105 

INAUGURAREA ALTOR INSTITUŢII UNIVERSITARE. 

După terminarea serbărilor sportive, Majestatea Sa Regele 

însoţit de membrii Guvernului şi de Senatul Universitar, a participat 

la vizitarea şi inaugurarea următoarelor Instituţiuni: 

1. — Muzeul Etnografic la care a fost primit de dl profesor 

suplinitor Romul Vuia, directorul Muzeului, cu următoarele cuvinte: 

SIRE, 


Muzeul Etnografic al Ardealului, întemeiat de către Majestatea 

Voastră sub auspiciile Fundaţiei Principele Carol, împlineşte 

în acest an 14 ani de existenţă. In această perioadă, fără 

îndoială cea mai însemnată dar şi cea mai grea a instituţiei, grijea 

noastră de căpetenie a fost de a întreprinde acţiunea de salvare 

a mărturiilor civilizaţiei noastre populare şi pe deasupra 

adăpostirea colecţiunilor într'o clădire corespunzătoare.

106 


Acţiunea de salvare a fost asigurată prin înaltul sprijin al 

Majestăţii Voastre, iar adăpostirea colecţiunilor prin darul generos 

al Municipiului Cluj. 

Cu ziua de astăzi instituţia noastră intră într'o nouă perioadă 

a existenţii sale. Alături de acţiunea de salvare, care va constitui 

şi in această noua perioadă rostul principal şi grija permanentă 

a muzeului nostru, vom aşeza în primul plan şi activitatea 

ştiinţifică a instituţiei noastre. Sub auspiciile muzeului şi 

catedrei de Etnografie a Universităţii noastre s'au format o seamă 

de tineri cercetători, cari aşteaptă numai să li se asigure mijloacele 

necesare spre a desvolta o activitate sistematică şi rodnică 

în domeniul etnografiei româneşti. 

Deşi poporul nostru a desvoltat şi păstrat una dintre cele 

mai strălucite civilizaţii populare, etnografiei româneşti nu i s'a 

dat importanţa cuvenită. Nădăjduim că, într'o epocă în care graniţele 

ţărilor au fost trase în baza principiului etnic, iar problemele 

etnice interesează în cel mai înalt grad opinia publică, i se 

va asigura şi etnografiei un loc de frunte în cercul disciplinelor 

ştiinţifice. Considerăm Muzeul Etnografic din Cluj ca prima şi 

cea mai însemnată poziţie câştigată în această direcţie şi consi-

107 

derăm ca o supremă datorie a noastră de a nu dezarma până la 

definitiva izbândă a ştiinţei pe care o reprezentăm. 

Majestatea Voastră, ca suprem conducător şi înalt ctitor al 

culturii româneşti, a alcătuit un program de muncă şi a organi 

zat o serie de instituţii menite să cheme la o nouă viaţă puterile 

latente ale neamului. Muzeul Etnografic al Ardealului, instituţie 

creată de Majestatea Voastră, îşi cere şi el partea sa de muncă din 

acest program. 

Ingăduiţi-mi, Sire, să Vă exprim omagiile noastre de recunoştinţă 

pentru înalta onoare şi nespusa bucurie ce ne faceţi astăzi, 

venind în mijlocul nostru. Să-mi fie permis să mă folosesc 

de acest prilej să Vă exprim, atât în numele meu cât şi al colaboratorilor 

mei, sentimentele noastre de profundă gratitudine 

pentru augusta solicitudine şi interesul cald cu care aţi binevoit 

a învrednici întotdeauna instituţia noastră. 


Bine aţi venit Stăpâne! 


M. S. Regele ieşind din Muzeu, însoţit de Dl. Prof. R. Vuia.

108 

2. — Muzeul Limbei Române, la care a fost primit de dl pro 

fesor Sextil Puşcariu. 

M. S. Regele urmărind explicaţiile Dlui Prof. S. Puşcariu cu privire la 

Atlasul Linguistic. 

Suveranul a vizitat Muzeul şi s'a interesat îndeaproape de lucrările 

Atlasului Linguistic. 

3. — Muzeul de antichităţi (Institutul de Studii Clasice), la 

care dl profesor Teodor A. Naum directorul Institutului de Studii 

Clasice, a primit pe Suveran cu următoarele cuvinte: 

SIRE, 


Fericiţi că ni se dă astăzi putinţa să Vă conducem prin sălile 

acestui Muzeu, în care conştiinţa limpede a menirii noastre 

aici ne-a îndemnat să adunăm, să orânduim şi să păstrăm cu 

sfinţenie rămăşiţele elocvente ale trecutului nostru, Vă zicem: 

Bine aţi venit la Institutul de Studii Clasice! 

Majestatea Voastră va avea prilejul să vadă vechile colecţii 

ale Muzeului de antichităţi şi de artă medievală şi modernă clasate 

în chip unitar şi sistematic şi sporite cu interesante rămăşiţe 

ieşite din săpăturile arheologice făcute în anii din urmă, precum 

şi o galerie de pictură românească, pinacoteca „V. Cioflec",

109 

toate aceste rânduite, în parte, în aripa din nou clădită a acestui 

Institut, a cărei inaugurare am aşteptat s'o faceţi Majestatea 

Voastră cu prilejul vizitei de azi. 

Această vizită este nu numai o deosebită onoare pentru noi, 

ci şi ocaziunea binevenită de a ne exprima recunoştinţa pentru 

interesul pe care Majestatea Voastră îl arată instituţiilor de cultură 

în care disciplina ştiinţifică este pusă şi în serviciul ideei 

naţionale. Pentru noi, aceasta este ideea călăuzitoare a activităţii 

noastre şi noi vedem în Majestatea Voastră cea mai înaltă întrupare 

a ei. 

Fie-ne dar permis a Vă prezenta, în clipa aceasta, omagiul 

respectuos al acelora care, în acest Institut, cu un devotament 

vrednic de Augustele Voastre năzuinţi, lucrează la desvăluirea, 

adesea aşa de grea, şi la înţelegerea cât mai adâncă a vechilor 

noastre origini. 


Institutul de Studii Clasice în care este încorporat Muzeul de antichităţi

110 

4. — Institutul de Istorie Naţională, la care dl Prof. I. Lu- 

paş a întâmpinat pe Suveran cu următoarele cuvinte: 

SIRE, 

Vrednicul de pomenire cuvânt rostit de Augustul Vostru părinte, 

gloriosul Rege Ferdinand I, când s'a inaugurat Universitatea 

Daciei Superioare, în ziua de 1 Februarie 1920, — pe lângă valoarea 

morală a înălţătoarelor îndemnuri regale împărtăşite profesorilor 

şi studenţilor deopotrivă — avea şi importanţa istorică a 

unui act ctitoricesc de nepreţuită putere educativă. Ca semn al 

deosebitei preţuiri şi iubiri pentru Universitatea clujană şi pentru 

ţara Transilvaniei, — spunea atunci Suveranul desrobirii şi 

al întregirii noastre naţionale că a hotărât să dăruiască un fond 

de 400.000 Lei cu menirea de a contribui la înfiinţarea unui Institut 

de Istorie Română, — al cărui studiu fusese atât de vitreg 

tratat sub stăpânirea trecută. 

Odinioară, străluciţii voevozi ai Ţărilor Române înălţau, 

după fiecare izbândă BCU Cluj ostăşească, / Central University biserici şi Library mănăstiri, Cluj 

drept mulţumită 

Părintelui luminilor dela care purcede toată darea cea 

bună şi tot darul cel desăvârşit. Această generoasă tradiţie a fost 

deplin respectată şi sporită chiar, după încheerea cumplitului dar 

victoriosului războiu pentru întregirea României. Majestatea 

Voastră aţi avut fericitul prilej, Sire, nu numai să aşezaţi piatra 

cea din capul unghiului pentru monumentala clădire a Catedralei 

ortodoxe din capitala Transilvaniei, ci să şi participaţi activ la 

prasnicul târnosirii ei în toamna anului 1933. 

Cu aceleaşi sentimente de pietate creştină şi de patriotică 

prevedere, a întemeiat în veci neuitatul Rege Ferdinand I, Institutul 

nostru de Istorie Română, dând prin această nobilă ctitorie 

de ordin ştiinţific, o indicaţiune lămurită cu privire la valoarea 

educativă, pe care înţelegea să o atribue Istoriei Naţionale, aşezând-o 

pe aceeaşi treaptă alături de incontestabila valoare educativă 

a Religiei. Un templu pentru religia trecutului românesc, era 

deci menit să fie, chiar după intenţiile regescului întemeietor, 

Institutul nostru de Istorie Naţională aci, în inima Transilvaniei 

desrobite. 

Cum şi-a îndeplinit menirea până acum acest templu de ştiinţă 

românească, nu vom spune noi, cei obişnuiţi să oficiem zi de 

zi, din straja dimineţii până în noapte, între pereţii lui. In pro-

111 

pria sa cauză nu poate fi nimeni judecător. Lăsăm deci judecata 

în grijile celor cari nu vor pregeta să răsfoiască miile de pagini 

ale volumelor publicate până acum prin osârdia membrilor Institutului 

nostru de Istorie Naţională. 

Dar fiindcă s'a riscat în timpul din urmă afirmaţiunea lipsită 

de orice temeiu, că acest Institut nu ar fi fost în stare să pregătească 

până acum decât doi cercetători în domeniul istoriografiei 

române, Vă rugăm, Sire, să ne îngăduiţi a rectifica o asemenea 

afirmaţiune tendenţioasă arătând că între colaboratorii celui 

din urmă volum (al 7-lea), elaborat şi tipărit în cursul anului trecut 

în acest nou adăpost al Institutului nostru, se găsesc exact 

şaptesprezece foşti studenţi ai noştri actualmente membri ai corpului 

didactic secundar sau universitar, fiecare în parte şi toţi împreună 

destul de bine înarmaţi cu mijloacele tehnice necesare pentru 

munca dificilă de explorare şi reconstituire a trecutului. 

Bine înţeles, nu vom încerca să ne facem din aceasta un merit 

personal, exclusiv al nostru. Ştim că pentru pregătirea unui 

bun cercetător istoric nu e deajuns învăţătura din cărţi, dacă lipseşte 

talentul şi vocaţiunea, cari sunt daruri isvorâte din mila Ta 


tălui Ceresc, nici de cum din taina bibliotecilor sau arhivelor. Istoria 

fiind nu numai ştiinţă, ci în oarecare măsură şi artă: (Wissenschaft 

und Kunst zu gleich, — cum spunea Leopold Ranke) 

— îndeletnicirea cu tainele ei nu va putea fi însuşită nu numai 

din cărţi şi documente. Pe lângă cunoştinţele dobândite din cuprinsul 

acestora, pe lângă experienţele culese din peripeţiile vieţii, 

mai e necesară şi o predispoziţie personală proprie, ca la orice 

artă. Precum nu poate nimeni deveni pictor numai cu ajutorul 

învăţăturii din cărţi, dacă nu este înzestrat cu talentul picturii, 

tot aşa nu poate deveni nimeni istoric fără o similară înzestrare. 

Adevărat că talentele mari se pot manifesta şi fără pregătire 

tehnică, fără vre-o şcoală specială. Cunoaşte şi istoriografia noastră, 

ca şi istoriografia altor neamuri, asemenea manifestări de 

puternice talente înăscute, de diletanţi cari au fost în stare să dea 

opere de valoare. Cu atât mai de valoare vor fi operele celor talentaţi, 

dacă în timpul studiilor universitare, vor căuta să-şi însuşească 

în măsura cât mai deplină cunoştinţele tehnice şi metodele 

proprii să le înlesnească şi promoveze munca ştiinţifică. Sub 

acest raport, Institutul nostru de Istorie Naţională din Cluj se 

erede în drept să afirme că nu a pregetat nici până acum, şi nu va 

pregeta nici în viitor, să pună la îndemâna studenţilor de talent 

şi de vocaţiune toate mijloacele de trebuinţă pentru o cât mai me-

112 

todică activitate în slujba adevărului ştiinţific şi a năzuinţelor de 

progres obştesc ale patriei întregite. 

Mulţumind în numele tuturor celor cari muncesc în cadrele 

acestui Institut de Istorie Naţională, pentru înalta protecţiune şi 

deosebita atenţiune regală ce Majestatea Voastră a binevoit a ne-o 

acorda, participând personal la inaugurarea noului local, Vă ru 

găm, să fiţi încredinţaţi, Sire, că toată strădania noastră va fi 

închinată şi în viitor, cu acelaş devotament încercat, ca şi până 

acum, superioarelor interese culturale-ştiinţifice ale naţiunii ro 

mâne: ad majorem Dei, Regis et Patriae gloriam. 


Institutul de Istorie Naţională.

113 

5. — Muzeul Botanic, la care dl Prof. Al. Borza a adresat 

Suveranului următoarele cuvinte: 

MAJESTATE, 

Adânc emoţionat şi cu inima plină de sentimentul gratitudinei, 

salut pe Majestatea Voastră când ne-a învrednicit să păşească 

pentru a treia oară în incinta acestei instituţii, care s'a înfiripat 

şi s'a desvoltat sub ochii ocrotitori ai Majestăţii Voastre. 

întâia vizită, din 1921, a Majestăţii Voastre — atunci încă 

moştenitor al Tronului — a găsit aci o întinsă livadă de pomi, 

în care abia croiserăm câteva drumuri. Ea fusese achiziţionată la 

1911 pentru a crea în inima Transilvaniei o cetate a ştiinţei botanice 

străine, îndreptată împotriva autorităţii mari a Bucureştilor, 

unde activa generaţia nemuritorilor Brândză şi Grecescu. 

Când Majestatea Voastră a distins în 1930 pentru a doua 

oară instituţia noastră cu augusta Sa prezenţă, o nouă şi complectă 

grădină botanică fusese aci amenajată în liniile mari şi în 

cadrul unor concepţii 

BCU Cluj 

moderne, 

/ Central 

pusă 

University 

în serviciul 

Library Cluj 

investigaţiilor 

ştiinţifice, al învăţământului de toate gradele, răspândind cunoştinţe 

despre lumea florilor în cercurile largi ale poporului. Muzeul 

botanic abia se ridicase până la etaj. 

Vizita inaugurală de astăzi a Majestăţii Voastre este prilejuită 

de complecta terminare — prin înţelegătoarea grijă a înaltului 

Guvern — a Muzeului Botanic, care de azi înainte va fi 

consacrat definitiv înaltelor sale rosturi ştiinţifice şi culturale., 

pentru care a fost creat. Muzeul acesta cuprinde o zestre ştiinţifică 

imensă, proprietatea Universităţii şi a Muzeului Naţional 

Ardelean, strânsă timp de 75 ani, prin râvna înaintaşilor noştri 

şi prin munca fără preget a botaniştilor români. Aici se desfăşoară 

acum o activitate febrilă de explorare a florei şi vegetaţiei 

României, se cercetează bogata comoară etnobotanică română şi 

se fac ingenioase reconstituiri, din fosile răsleţe, a trecutului vegetaţiei 

noastre. Aici se alcătueşte monumentala publicaţie „Flora 

Romaniae exsiccata" — opera colectivă a aproape tuturor botaniştilor 

români — din care au ieşit 16 volume (centurii), răspândite 

în lumea întreagă. Aici publicăm rodul muncii noastre 

modeste, dar stăruitoare, „Buletinul Muzeului şi al Grădinii Botanice", 

care a ajuns la al 17-lea volum, adresându-ne lumii ştiinţifice 

internaţionale, ca singura revistă botanică românească. Aici 

8

114 

se desfăşoară şi o activitate de popularizare ştiinţifică intensă, 

prin reviste şi broşuri şi graiu viu, difuzând noţiunile „ştiinţei 

amabile" printre studenţi, elevi şi marele public iubitor de flori. 

Muzeul mai funcţionează ca o centrală de informaţii botanice 

pentru străinătate şi ca birou de îndrumare a mişcării pentru 

Protecţia Naturii în România. 


Această multilaterală şi complexă activitate botanică desfă 

şurată de o serie de eminenţi colaboratori, s'a sprijinit timp de 

11 ani pe un buget ordinar primit dela Stat; de 7 ani de zile lip- 

sindu-ne un suport financiar bugetar permanent, — subvenţii ex 

traordinare ca cea din anul acesta, sunt rare de tot! — ea se rea- 

zimă numai pe apeluri, adresate marelui public, institutelor fi 

nanciare, primăriei şi autorităţilor universitare. Activitatea ştiin 

ţifică, culturală condiţionată de această nobilă, dar istovitoare 

cerşitorie nu am mai avea puteri să o continuăm, dacă nu am 

simţi şi nu am cunoaşte caldul interes al Majestăţii Voastre pen 

tru activitatea creatoare de valori culturale a acestei instituţiuni. 

Ocrotirea permanentă a Majestăţii Voastre a fost întotdea 

una cel mai puternic stimulent şi cea mai de preţ răsplată pentru 

stăruinţa noastră pe calea spinoasă a acestei activităţi. Ctitorii

115 

spirituală a Majestăţii Voastre a făcut din acest institut o citadelă 

reprezentativă a ştiinţei române, îndreptată spre Apus, chiar 

spre aceia, care la 1911 intenţionau să-i dea fiinţă împotriva Bucureştilor! 

Pentru aceea implorăm Pronia Cerească, aceea, care a în 

dreptat aşa de minunat vrerile omeneşti, să ocrotească pe Majes 

tatea Voastră şi Augusta Casă Domnitoare, spre neîncetata înăl 

ţare culturală a ţării, pentru înflorirea acestei instituţiuni şi spre 

gloria ştiinţei române! 

Trăiţi, Majestate! 


M. S. Regele vizitând Grădina Botanică, însoţit de Dl Prof. A. Borza. 

VIZITĂ LA CĂMINELE STUDENŢEŞTI. 

In afară de programul oficial al vizitei regale la Cluj, Suveranul 

şi-a exprimat dorinţa să facă o vizită şi la Căminele Studenţeşti 

Avram Iancu şi al Studentelor univ. Vizita, necunoscută 

până atunci, a avut loc la orele 6 d. m. Suveranul fiind întâmpinat 

de numeroşi studenţi şi studente cari L-au ovaţionat călduros. 

Răspunzând cuvântului de bun sosit pe care un reprezen-

116 

tant 1-a adresat la Căminul Avram Iancu, M. Sa Regele şi-a exprimat 

bucuria de a se găsi în mijlocul studenţilor Clujeni, spunând 

în rezumat următoarele: 

Azi fiind o serbare pur academică nu puteam trece pe la 

această Universitate fără să vă fac şi vouă o vizită in semn de 

dragostea ce o port tinerimei şi studenţimei române. Dar în ace- 

laş timp am voit să amintesc studenţimei şi în special aceleia din 

Cluj, că acum aproape 7 ani mi-a depus jurământ că veţi fi cre 

dincioşi Regelui vostru şi veţi fi credincioşi cărţii voastre. 

V'am spus că munca nu este un sumum de travaliu, ci e, îna 

inte de toate, o credinţă. Şi speranţa ce o pun în această credinţă 

e că ea va conduce elanul biruitor al României de mâine. 

Deci nu am venit numai să vă văd, ci să vă dau şi îndrumarea 

mea, care sunt sigur că o veţi urma ori şi când. 

Cuvintele regale au fost acoperite de aplauze furtunoase şi 

ovaţiunile studenţilor. 

Serbările universitare, BCU Cluj / Central relatate University în acest Library capitol, Cluj 

s'au terminat 

printr'un fastuos banchet, oferit de Dl Ministru al Educaţiei 

Naţionale în saloanele Colegiului, la orele 9 seara, la care au 

participat peste 300 invitaţi. 

La acest banchet Dl Dr. C. Angelescu, Ministrul Educaţiei 

Naţionale, a rostit următorul toast: 

SIRE, 

Solemnitatea impunătoare, desfăşurată astăzi în inima Universităţii 

din Cluj, încheie o adevărată „săptămână luminată", 

bogată în strălucite manifestări, care însemnează tot atâtea afirmaţiuni 

ale importanţei ce se dă culturii în statul nostru. 

Se vorbeşte de primatul apărării naţionale, de acela al ridicării 

stării economice, primatul sănătăţii şi de atâtea alte nevoi 

imperioase ale unei ţări, care trebuie să-şi organizeze armătura 

completă a organelor sale de funcţionare şi de propăşire. 

Printre aceste nevoi, atât de indispensabile pentru viaţa noas 

tră de stat, Majestatea Voastră a aşezat cu hotărîre şi autoritate 

pe acelaş plan şi primatul culturii, trebuinţa întăririi naţiunei, prin 

înălţarea spirituală, prin înălţarea sufletească a fiilor acestei ţări.

117 

înţelegând cuvântul şi pilda dată de Majestatea Voastră ; 

toate forţele vii ale neamului îşi îndreaptă privirile, cu căldură şi 

dragoste, către tineretul român, mândria acestei ţări, nădejdea 

zilelor de mâine, pârghia de sprijin şi de ridicare a patriei în 

viitor, generaţia care primind o moştenire glorioasă, agonisită 

prin credinţa, munca şi jertfa de sânge a înaintaşilor, are datoria 

s'o păstreze, ca pe un depozit sfânt şi s'o apere cu sângele său, 

asigurându-i existenţa pentru totdeauna. 

A doua zi după splendida demonstraţie, care a dovedit românilor, 

prietenilor şi aliaţilor noştri, că desvoltarea factorilor 

de viaţă a Ţării, se poate sprijini pe chezăşia unei impunătoare 

forţe ostăşeşti, Majestatea Voastră aţi prezentat Ţării şi oaspeţilor 

acea admirabilă, acea emoţionantă trecere în revistă a tineretului 

român din ziua sărbătoarei Restauraţiei. 

Cu ochii umezi de emoţie, şi cu inima vibrând de bucurie, am 

privit spectacolul neuitat, al unei tinerimi însufleţite de vioiciunea 

şi de avântul vârstei, dar lucrând cu ordinea şi disciplina maturităţii, 

unind farmecul tineresc cu conştiinţa serioasă a rolului, 

pe care este chemată BCU Cluj să-1 / joace Central în University viitor, aducând Library Cluj 

prin năzuinţa 

spre perfecţiunea lucrărilor ce executa, cel mai duios prinos de 

iubire şi de respect către Majestatea Voastră, în care această tinerime 

vede şi trebuie să vadă, pe Cel care o iubeşte şi o înţelege, 

pe Cel ce o stimulează şi o îndrumează, pe simbolul viu al regenerării 

şi înoirii neamului, pe Marele Străjer al fiinţei şi viitorului 

Patriei noastre! 

Aceiaşi largă solicitudine pentru rosturile culturii, a arătat-o 

Majestatea Voastră în chip statornic, pentru nevoile înaltelor aşezăminte 

de învăţământ şi de ştiinţă. De aceea, am convingerea, 

că nu a fost zi mai fericită pentru Majestatea Voastră decât 

ziua în care, ca o urmare a unei politici de chibzuită administrare 

a banului public, guvernul ţării făcându-se ecoul dorinţelor şi sugestiunilor, 

constant exprimate de Majestatea Voastră, a putut 

face instituţiilor de cultură superioară un dar măreţ, fără precedent 

în istoria noastră culturală, dar menit să le înzestreze cu 

puţinele materiale, fără de cari nu se poate concepe astăzi un învăţământ 

superior. 

Astăzi, ne-a adunat în jurul Majestăţii Voastre, în Capitala 

Ardealului, unit pe vecie cu Patria Mamă, prin înţelepciunea, 

eroismului şi jertfa românească, ne-a adunat acelaş sentiment al 

preţuirii culturii, ca factor de înălţare a neamului, aceeaşi admi-

118 

raţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite a neamului, aceeaşi 

admiraţie respectoasă faţă de realizările îndeplinite sub impulsul 

Majestăţii Voastre, acelaş sentiment de încredere în puterile neamului 

şi de mulţumire pentru rezultatele sforţărilor noastre. 

Universitatea din Cluj, reprezintă pentru noi Românii, ceva 

mai mult decât o mare instituţie de înaltă învăţătură. Ea este 

afirmarea noastră ca naţiune de cultură superioară, ea este un 

altar de radiere a celor mai înalte, a celor mai alese producţiuni 

ale minţii şi sufletului românesc. Ea este un altar aşezat în inima 

Daciei Superioare, menit să dovedească, atât nouă ţnşi-ne, cât şi 

prietenilor şi adversarilor noştri, că suntem în stare să stăpânim 

cu puterea minţii, aceea ce am câştigat cu puterea braţelor; 

să dovedească, că revendicările noastre, izbândite prin sentinţa 

pronunţată de tribunalul istoriei, dacă să întemeiază pe prescripţiile 

ineluctabile ale dreptului ginţilor, se legitimează prin aceea 

ce putem să aducem în câmpul larg al luptei omenirii spre progres, 

ca factor de cultură, ca factor de civilizaţie. 

Preocuparea statornică de înălţarea Ardealului prin cultură, 

înfăţişează un punct BCU Cluj din / programul, Central University dela care Library guvernul Cluj 

Majestăţii 

Voastre nu s'a abătut o singură clipă. Această preocupare se 

aşează în chip firesc şi obligatoriu, pe marea linie a sforţărilor 

duse în lungul şir al veacurilor de opresiune, de către păstorii sufleteşti 

ai neamului românesc de dincoace de Carpaţi, cărturari 

şi vlădici ai Ardealului, care vedeau în Biserică şi în Şcoală singurele 

limanuri, unde sufletele româneşti, greu încercate, greu 

primejduite, puteau găsi adăpost şi îmbărbătare pentru a se organiza 

pentru lupta cea mare, lupta ce trebuia, odată şi odată, să 

ducă la biruinţa finală, la unirea tuturor românilor. 

Astăzi, după biruinţă, deşi obiectivul luptei nu mai este cel 

de altădată, puterea credinţii şi a culturii trebuie să rămână totuş, 

ca şi în trecut, armele cele mai puternice ale sufletului, ale neamului 

românesc; de aceea Biserica şi Şcoala sunt vrednice de 

aceeaşi caldă dragoste, de aceeaşi solicitudine. Datoria unui guvern 

conştient de misiunea lui este să le apere, să le ajute şi să 

le sporească puterea lor de influenţă, puterea lor de acţiune. 

Ca ministru al educaţiei naţionale, revendic pentru guvernul 

din care am cinstea să fac parte, meritul de a fi înţeles acest postulat 

al vremii şi de a fi făcut cele mai mari sforţări, pentru ca, 

împotriva împrejurărilor critice prin care am trecut, să înscrie 

astăzi în bilanţul activităţii acestor patru ani de guvernare, înfăptuiri 

pe care ne declarăm mândri de a le fi putut săvârşi.

119 

Ar fi prea lungă şi obositoare expunerea acestui bilanţ, şi de 

sigur nepotrivită cu împrejurarea în care am cinstea să vorbesc. 

Cer totuşi îngăduinţa Majestăţii Voastre, să precizez, că aceste 

înfăptuiri se întind în domeniul înălţării de locaşuri pentru biserici 

şi pentru şcoli, în acela al îmbunătăţirii situaţiei materiale 

a membrilor clerului şi a corpului didactic, în înmulţirea parohiilor, 

a şcoalelor şi a posturilor şi că urmând îndemnurile guvernului, 

administraţiile judeţene şi comunale ne-au dat un concurs 

nepreţuit, vrednic de toată lauda, rivalizând în opera de dotare 

a ţării în crearea de instituţiuni de interes public, de interes naţional. 

Mărginindu-ne deci numai la puţine exemple, putem afirma 

că numărul localurilor de şcoli construite, mărite sau renovate în 

ultimii patru ani în Ardeal şi Banat au fost de 2531, iar numărul 

bisericilor de 968. Tot astfel şi pe alte terenuri de folos public, 

opera de creaţie s'a urmărit cu aceaşi însufleţire, construindu-se 

161 case naţionale, 111 dispensării, 39 spitale, 1044 localuri de 

preturi, primării şi gospodării comunale. 

S'au făcut drumuri, BCU Cluj / poduri Central şi University pavaje, Library linii telefonice, Cluj 

uzine 

şi conducte electrice, apeducte şi canalizări şi s'a desăvârşit reforma 

agrară. 

Valoarea totală a sforţărilor realizate numai de administraţiile 

locale^ trece de suma impresionantă de 3 miliarde patru sute 

milioane lei. In acelaş timp, avem satisfacţia să constatăm, că în 

domeniul administraţiilor locale, avem în 1936, faţă de 1935, un 

spor de funcţionari români de 716 persoane şi un minus de neromâni 

de 763 persoane. 

Universitatea din Cluj a fost obiectul constant al dragostei 

şi al grijei noastre; de aceea nu am şovăit a face jertfă pentru 

a o mări şi a-i îmbogăţi înzestrarea, pentru a o ridica la înălţimea 

cerută de învăţământul modern universitar şi de situaţia particulară 

a acestei Universităţi. Creditele extraordinare puse la dispoziţe 

de guvern, Universităţii din Cluj, au atins în aceşti patru 

ani suma de 72 milioane, cu care s'au clădit, reînoit ori complectat; 

Colegiul Universitar Regele Carol II, Palatul Clinicilor, 

Muzeul de Botanică, Institutul de Studii Clasice şi Biblioteca 

Universităţii. Unele din aceste lucrări sunt încă în curs de executare, 

graţie însă celor 32 milioane, acordate zilele acestea, lucrările 

se vor continua şi termina. 

In toată această activitate, guvernul a avut ca îndemn, interesul 

permanent şi iubirea caldă manifestată de Majestatea Voastră, 

pentru această frumoasă parte a Ţării, pentru Ardeal.

120 

Pretutindeni, unde era de adus o încurajare la o înfăptuire 

nouă, sau unde trebuia consfinţită rodnicia unei osteneli, prezenţa 

şi cuvântul Majestăţii Voastre erau factorul bucuriei locale, 

dându-i caracterul de sărbătoare naţională. Aşa a fost la Năsăud, 

pentru jurământul de credinţă al noului regiment grăniceresc 

şi pentru începerea lucrărilor de construcţie a liniei ferate 

Ilva Mică—Vatra Dornei; aşa a fost la Braşov; aşa a fost la 

Sibiu pentru punerea pietrei fundamentale a şcoalei normale confesionale; 

la Blaj, pentru adunarea jubilară de 75 de ani a Astrei; 

la Lugoj, pentru sfinţirea catedralei unite şi pentru congresul 

şi procesiunea euharistică a Agrului; la Cluj, pentru sfinţirea 

catedralei ortodoxe; la Deva şi la Sarmisegetuza, pentru vizitarea 

săpăturilor arheologice dela Ulpia Traiană. 

Pretutindeni, înfăptuitorii întru cele de folos neamului şi 

norodul acestei ţări, au întâmpinat pe Majestatea Voastră cu sentimentul 

de dragoste şi recunoştinţă, care-i leagă de Acela, ce întrupează 

cele mai alese podoabe sufleteşti: dragostea de pământ 

strămoşesc şi munca fără de preget pentru înălţarea ţării şi a 

neamului. 


Titlul de „Doctor Honoris Causa", pe care Universitatea 

Daciei Superioare l'a oferit Majestăţii Voastre, însemnează consacrarea, 

sub tradiţionalele forme academice, a legăturilor indisolubile, 

stabilite între persoana Majestăţii Voastre, cu pământul 

Ardealului şi cu cea mai înaltă dintre instituţiile ei de cultură. 

Guvernul ţării este fericit ca, la urările ce au fost adresate 

Majestăţii Voastre din partea înaltelor foruri universitare, să se 

asocieze prin glasul meu, cu acelea ale Ardealului, care s'a ridicat 

prin acţiunea spirituală, şcolară şi culturală, îndeplinită de el 

sub ocrotirea şi îndemnul Majestăţii Voastre. 

El o face, cu conştiinţa senină, că a săvârşit aici o operă de 

lumină şi de românism, o operă isvorâtă din cele mai curate şi 

mai înalte simţiminte de iubire pentru Ardealul nostru al tuturor; 

o operă isvorâtă din conştiinţa obligaţiilor noastre morale, faţă 

de origina şi tradiţiile lui; faţă de amintirea marilor ierarhi şi 

învăţători ai neamului, cari i-au călăuzit în vremuri grele paşii 

dibuitori pe calea deşteptării naţionale; faţă de marii lui eroi, 

de marii lui mucenici, jertfiţi pentru apărarea drepturilor acestui 

popor; faţă de tot ce răscoleşte şi încântă sufletele noastre la 

vederea frumoaselor plaiuri ale Ardealului; faţă de tot ceeace a 

fost, este şi va fi Ardealul pentru sufletul românesc; faţă de preţul 

scump, cu care am răscumpărat o mie de ani de dureri, de

121 

doruri, de nădejdi şi de lupte; faţă de întruparea concretă pururea 

vie şi palpitantă, aceea ce generaţiile dinainte numeau, cu 

ochii înrouraţi de duioşie îndeplinirea idealului nostru naţional. 

Ingăduiţi-mi, Sire, ca în numele guvernului ţării, mândru de 

a fi secondat de Majestatea Voastră în această operă de înălţare 

a Ardealului prin Biserică, Şcoală şi Cultură, să ridic paharul în 

sănătatea şi pentru îndelungată viaţă şi domnie rodnică în fapte 

mari, a Majestăţii Voastre. 


Dl. Dr. Constantin Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale.

122 

M. S. Regele a binevoit a răspunde următoarele: 

DOMNULE MINISTRU, 

Mulţumindu-vă, pentru cuvintele atât de calde ce Mi le adre 

saţi, în numele Guvernului, am bucuria în această seară de a-Mi 

exprima adânca emoţie de care am fost cuprins în decursul tuturor 

festivităţilor de astăzi. 

Pe de o parte această atât de frumoasă recepţie academică 

pe care Mi-a dat-o Universitatea clujeană, această cinste de a Mă 

numi Doctor Honoris Causa, iar pe de altă parte, această primire 

atât de caldă şi aşi putea spune, atât de comunicativă, dela suflet 

la suflet, ce Mi s'a făcut din partea populaţiunii tuturor satelor 

adunate aci, sunt cea mai frumoasă răsplată pentru munca 

ce am depus-o, cu dragoste şi cu credinţă, în folosul acestui popor 

şi acestei ţări. 

Cum spuneam astăzi dimineaţa: o operă de ridicare culturală 

a unui neam, sigur că nu se poate face bătând din palme 

Astăzi se văd roadele BCU Cluj acestei / Central credinţe, University care Library M'a Cluj 

mânat un sfert 

de veac, şi, ceiace Mă bucură în deosebi, este că toţi, dela mic la 

mare, încep să recunoască că această operă este o operă utilă şi 

că este o operă de consolidare a viitorului. 

U-mi,-poate cred, că făcând o operă nouă, dorim să ştergem 

tot ceiace s'a^ făcut până acum. Hotărât că nu! Căci opera de 

consolidare a unei naţiuni este o înjghebare a eforturilor tuturor 

generaţiilor ce se urmează. 

Dar, fiecare generaţie cu timpul ei, fiecare generaţie cu mentalitatea 

ei, fiecare generaţie cu sufletul ei. Fără a crede că generaţiile, 

cari au făcut Marele Războiu şi cari, cu sufletul lor de 

atunci, au înfăptuit unificarea definitivă a României, au fost mai 

prejos decât cele de astăzi, am credinţa că sufletul generaţiei de 

astăzi este ceiace trebuie ţării de astăzi. 

Sunt fericit că pe zi ce trece, culeg roadele şi culeg şi mulţumirea 

sufletească, că priceperea acestor adevăruri pătrunde în 

sufletul celor mai mulţi. 

In această seară nu am dreptul să mai adaog altceva, decât 

că din adâncul sufletului Meu să aduc tuturor celor de aci, din 

Cluj, şi mici şi mari, academicieni şi popor, profesori şi studenţi, 

cele mai vii şi recunoscătoare mulţumiri pentru felul cum am fost 

primit.


FUNDAŢIILE Şl DONAŢIILE UNIVERSITARE*) 

Nr. 

crt. 

I. FUNDAŢII. 

1. FUNDAŢIA FONDULUI „VASILE PÂRVAN". 

Explicaţii 

Situaţia 

Intrate E ş i t e 

Efecte Numerar Efecte Numerar 

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 28.250 — 3.699"— — — 

2 încasat valoarea cupoanelor 

scad. t VIII 1936 şi 

15 Febr. 1937 â Lei 543, 

precum şi BCU 15 V Cluj şi 15 / Central XI University Library Cluj 

1936 â Lei 97, total Lei 1.280 — 

3 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - 28.250-- 4.979 — 

Nr. 

crt. 

Totaluri Lei . . 28.250 — 4.979 — 28 250 — 4 979'- 

2. INSTITUTUL DE ISTORIE NAŢIONALĂ. 

A) Fundaţia „Regele Ferdinand I" 

Explicaţii 

Situaţia 

1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 400.000-- 79 006 - 

Intrate Eş i t e 


scad. 1 Nov. 1936 . 10ooo-- 

3 Idem, scad 1 Aprilie 1937 — 10 000 - 


4 Sold la 30 Septemvrie 1937 - — 400.000-- 99 006- 

Totaluri Lei . . 400.000 - 99 006- - 400.000-- 99 006- 

*) Istoricul fundaţiilor de până acum a fost publicat în anuarele anterioare 

(1929—1932).

Nr 

crt. 

1 

2 

B) Fundaţia „Patriarhul Miron Cristea" 

Explicaţii 

Sold la 1 Oct. 1936 . . . 

Sold Ia 30 Sept. 1937 . . 

Situaţia 

Intrate E ş i t e 

125 


220.000- - 46 626 - 

220.000- - - 46 626,- 

Totaluri Lei . . 220 000-- 46.626.— 220.000-- 46 626'- 

3. FUNDAŢIA FONDULUI EXTRABUGETAR 

AL GRADINEI BOTANICE 

încasări: Soldul anului 1935—36 Lei — 

Subvenţii „ 43.500 

încasări din bilete de intrare „ 145.380 

Vânzări de plante, fructe, etc. ... „ 29.839 

Abonamente şi ajutoare la Buletinul 

Grădinii BCU Cluj şi Muzeului / Central University Botanic Library Cluj„ 

28.173 

Total încasări Lei 246.892 

Cheltueli: Diferite amenajări şi întreţinerea 

Nr. 

crt. 

Grădinii botanice etc Lei 201.537 

Cheltueli de publicaţii » 13.775 

Indemnizaţie casierei şi dactilografei „ 7.000 

Total cheltueli Lei 222.312 

Sold „ 24.580 

4. FUNDAŢIA FONDULUI „IOAN SCURTU" 

Explicaţii 

Situaţia 



1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 66 500- - 10.637-- - - 


după rentele de 

consolidare de Lei 16.500 494 — _ _ 

3 Sold Ia 30 Sept. 1937 . . - - 66.500 — 11.131 — 

Totaluri Lei 66 500'- П.13Г— 66 500 - 11.131-—

126 

Nr 

.5. FUNDAŢIA FONDULUI „GH. BOGDAN DUICĂ' 

crt. 

1 

2 

3 

Nr. 

crt. 

de ajutor şi împrumut pentru studenţi 

Explicaţii 

Sold la 1 Oct. 1936 . . . 

Restituiri din împrumuturi 

Sold la 30 Sept. 1937 . . 

S i t a a ţ i a 


Numerar 

în cassă 

234.504-- 

5.400-- 

Numerar în 

împrumuturi 

18 050-- 

Numerar 

din cassă 

239.904- 

Numerar din 

împrumuturi 

5.400- - 

12.650-- 

Total Lei 239.904-- 18.050-- 239.904-- 18.050-— 

6. FUNDAŢIA „V. PÂR VAN". 

E x p l i c a ţ i i 

Situaţia*) 

Intrate Eşite 

L e i 

1 Sold la 1 Octomvrie 1935*) 3.000 - - 

2 Ridicat pentru premierea studentului 

Mateiaţ D-tru la 2 Nov. 1935 . . — 3.000-— 

Nr. 

crt. 


Totaluri Lei . . 3.000-- 3 000-- 

7. FUNDAŢIA „CĂPITAN CONSTANTIN BOTEZ". 

Explicaţii 

Explicaţii 

Situaţia 



1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . — 9.466-- — 

2 Sold la 30 Sept. 1937 . . — - - 9.466 — 

Totaluri Lei . . 9.466-- — 9.466 - 

*) Situaţia din prezentul bilanţ fiind cea exactă modifică datele publicate 

în anuarele precedente în care se făcuseră unele erori de înregistrare 

la contabilitate.

Nr. 

crt. 

Explicaţii 

Situaţia 


127 


1 Sold la 1 Oct. 1936 . . . 5.797.100 11.968 — — 


scad. 1 Noem- _ 144.292 

3 Plătit la B. N. R. taxa de 

păstrare pe sem. II 1936 — — — 2.899 

4 Remis D-lui Cioflec . . . — 

5 Plătit Institutului de Studii 

- - 

126.710 

— _ — 2.205 

6 încasat valoarea cupoane» 

lor scad. 1 Mai 1937 . — 144.927 — — 

7 Plătit la B. N. R. comision 

pentru manipularea 

cupoanelor BCU Cluj . . . / Central . University Library Cluj 

725 

8 Idem, taxa de păstrare pe 

sem. I 1937 — — 2.899 

9 Plătit Instit. de Studii Clasice 

în contul cotei din 

cupoanele pe 1937 . . _ _ 20.000 

10 Remis D-lui Cioflec . . — 126.361 

11 Sold la 30 Sept 1937 . . — — 5.797.100 19.298 

Totaluri Lei . . 5.797.100 301.097 5.797 100 301.097 

Noui achiziţii la Pinacoteca V. Cioflec. 

In conformitate cu art. 3 din Regulamentul Fundaţiei (pu 

blicat în Anuarul 1929/30, pag. 36—38), din fondul A s'au fă 

cut, în intervalul dela 1 Octombrie 1936—30 Septembrie 1937, ur 

mătoarele achiziţii: 

8. FUNDAŢIA „VIRGIL CIOFLEC". 

1. Laetitia Lucasievici, „Vedere din Bucureşti", ulei. 

2. N. C. Dărăscu, „Natură moartă cu peşti", ulei. 

3. N. C. Dărăscu, „Vedere din braţul Macin", ulei. 

4. Iser, „Negresă", gravură.

128 

5. Iser, „Nud" (bust), gravură. 

6. Iser, „Negresă", gravură 

7. Iser, „Balcic", gravură. 

8. Iser, „Portret", gravură. 

9. Iser, „Balcic", gravură. 

10. Iser, „Turcoaică", gravură. 

11. /. Al. Steriadi, „Peisaj din Balcic", ulei. 

12. Repoţf, „Un lipovean", ulei. 

13. L. Grigorescu, „Peisaj din Balcic", ulei. 

14. Tonitza, „Ofiţeri în captivitate", desen. 

15. Tonitza, „Reminiscenţă", desen. 

16. Tonitza, „Fragment de compoziţie", desen. 

17. Tonitza, „Nud", desen. 

18. Tonitza, „In faţa oglinzii", desen. 

19. M. W. Arnold, „Balcic", aquarel. 

20. Iser, „Odalisca", guaşe. 

21. Iser, „Vedere din Turtucaia", guaşe. 

22. Iser, „Turcoaică, desen colorat. 

23. N. Grigorescu, BCU Cluj Panou / Central cu University desene. Library Cluj 

24. N. Grigorescu, Panou cu desene. 

25. Л7. Grigorescu, Panou cu desene. 



28. N. Grigorescu, Panou cu desene*). 

29. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (detaliu de parc), ulei 

30. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (vapor la imbarcader), 

ulei. 

31. Anatol Vulpe, „Vedere pe Dunăre" (port cu far), ulei. 

32. Al. Padina, „Vedere pe malul mării" (stâncă), ulei. 

33. Al. Padina, „Port la Marea Albastră", ulei. 

34. Al. Padina, „Port la marea verde", ulei. 

9. FUNDAŢIA „PROF. IOAN PAUL" 

Sold Ia 30 IX 1936 Lei 140.000* - 

Sold la 30 IX 1937 140.000'— 

*) Cele 6 panouri (No. 23—28) cuprind în total 33 schiţe şi desenuri.

Nr. crt. 1 

Data 

intrării 

II. DONAŢII. 

1. DONAŢIA „GH. SION" 

Sporul „Colecţiei Gh. Sion". 

(Dela 1 X 1936 până la 30 IX 1937) 

Obiectul 

De 

unde Preţul 

Obs. 

No. înv. 

1 15 XII 1936 Gl Berthelot fotografie 6h. Sion Donat XXXII-50 

2 » II Radu Porumbaru totografie » n XV1-113 

3 12 I. 1937 Maiorul Catargi fotografie » XXXII-53 

4 Gh. Sion fotografie » » XVI-115 

5 15 I. 1937 Stelian Popescu fotografie n » XX-133 

6 18 II. 1937 Marja Princeza Rumuska Krnly 

nlexandar 1 medalie plumb И 

2. DONAŢIA SIMU 

Situaţia neschimbată. Lista obiectelor care compun această 

donaţie a fost publicată în Anuarul 1929—30 pag. 27—28. 

3. DONAŢIA DOAMNEI ANNA HEMMERLE 

D-na Anna Hemmerle, proprietara Firmei Jacques Brunner, 

succesori Iosif Hemmerle şi Co., Bacău, a donat Universităţii su 

mele menţionate mai jos, fără altă condiţie decât aceia a progre 

sului ştiinţei. 


Lei 100.000 (vezi anuarul 1931—32, p. 32—34). 

Lei 20.000 (vezi anuarul 1933—34, p. 50—52). 

129 

9

130 

Nr. 

crt. 

4. DONAŢIA „GHEORGHE GH. SION"*) 

Explicaţii 

Situaţia 

Intrate Es 11 e 


1 Sold Ia 1 Oct. 1936 . . . 900.200 2.242 — — 

2 Plătit D-lui Gh. Sion cota 

din cupoane pe Sep- 

3 Incasat valoarea cupoanelor 

scad. 1 August 

1936 

5.815 

2.496 


din cupoane pe Oc- _ 2 496 

5 Incasat valoarea cupoane» 

lor scad 1 Noemvrie 

1936 _ 15.103 


din cupoane pe Noem» 

vrie 1936 . . . . . . _ 3.486 

7 Idem, pe luna Decemvrie 

1936 — — _ 3.485 

S Idem, pe luna Ianuarie 

— — — 3.485 

9 Idem, pe luna Februarie 

1937 — — 3.485 

10 Idem, pe luna Martie 1937 — — 

3.485 


lor scad. 1 XII 1936 . 135 

12 Idem, scad. 1 II 1937 . . — 5.815 — - 

13 Idem, scad. 1 V 1937 . . 

15.103 — 

- - 

14 Idem, scad. 1 VI 1937 . — 135 


din cupoane pe April 

1937 3.485 

16 Idem, pe luna Mai 1937 . 

17 Idem, pe luna Iunie 1937 

— 

- 

18 Idem, pe luna Iulie 1937 . — — 


lor scad. 1 XI 1937 . . — 10.044 

20 Sold la 30 Sept. 1937 . . 


- 

- 

- 

- 

— 

— — 3.485 

- 

- 

Г-.485 

3.485 

— 900.200 18 034 

Totaluri Lei . . -900.200 54 392 900 200 54.392 

*) A se vedea istoricul ei în Anuarul 1934—35, pag. 58—63.

PERSONALUL RECTORATULUI. 

Rector: 

FLORIAN ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ. 

Prorector: 

NICOLAE DRĂGANU. 

A) Secretariatul: 

Secretar General: Constantin Jurcan (doctor în drept din Cluj), 

până la 31. III. 1937 când a fost pensionat pentru limită 


de vârstă. 

Ioan A. Vătăşescu (licenţiat în litere dela Sorbona) dela 

1. IV. 1937 înainte. 

Secretar: Liviu Gomboş (doctor în drept) dela 1. IV. 1937. 

Arhivar registrator: Petre Opriţoiu (licenţiat al Academiei Co 

merciale) . 

Ajutor de secretar: Irina Ruja. 

Impiegat: Ol ga Gr eter. 

Impiegat: (detaşată) Constanţa Mehedincu (licenţiată în ştiinţe). 

Custode: Gaspar Kirsch. 

Camerist: Vasile Lung. 

Administrator: Bela David. 

B) Administraţia şi Contabilitatea: 

Şef-contabil: Ioan Ruja (licenţiat al Academiei Comerciale). 

Casier: Ioan Galoş. 

Maestru de educaţie fizică: (până la 31. III. 1937), Director de 

educaţie fizică (dela 1. IV. 1937), 

Onoriu Cheţianu (doctor în ştiinţele politice). 

Şefi de birou: Ioan Moldovan, Ernest Geiger. 

Secretar: Andrei Secui.

132 

Ajutori de secretar : Elisabeta Secui, Eutimiu Lazăr. 

Sub-şef de birou: (dela 1. IV. 1937) Ilie Sandu, licenţiat al Acade 

miei Comerciale. 

Impiegaţi: Măria Şortan, Stela Ionescu, (licenţiată în litere). 

Alexandru Budreală, Ilie Sandu (licenţiat al Academiei Co 

merciale, până la 31. III. 1937). 

Funcţionari extrabugetari: Emil Mircea (dela 1. VI. 1937), Mir- 

cea Munteanu (dela 22. VI. 1937). 

Intendent: Ilie Budreală (licenţiat în drept). 

Mecanic: Vasile Flueraş (până la 31. III. 1937), dela 1. IV. 1937 

vacant. 

Portar: Iosif Man. 

Oameni de serviciu: Iosif Piroşka, Andrei Cipcigan, Constantin 

Hidişan, Vasile Tălnaciu, Iulia Piroşka (până la 30. VI. 

1937), Măria Cipcigan. 

Fochişti: Ioan Pop (până la 31. III. 1937). Gheorghe Lazar dela 

1. IV. 1937. Filip Cazan (până la 31. III. 1937). Gavrilă Că- 

pâlna (dela 1. VI. 1937). 


Lemnar (până la 31. III. 1937), 

Portar la Parcul Fac. de Ştiinţe (dela 1. IV. 1937): Ioan Cordoş. 

C) Uzina Universităţii: 

Director: Prof. V. Stanciu. 

Şef mecanic: Petre Bărăianu sen. 

Mecanici: Petre Bărăianu jun., Iosif Lemeni. 

Apaductor: Ioan Potora. 

Tâmplar: Ioan Pop (dela 1. IV. 1937). 

Tinichigiu: Francisc Tuşoni (angajat cu contract). 

Fochişti: Tănase Iacob, Ştefan Marian. 

D) Colegiul Academic „Regele Carol II". 

(Posturi creiate şi ocupate dela 1 Aprilie 1937). 

Intendent: Victoria I. Vătăşescu (licenţiată în litere). 

Mecanic: Vasile Flueraş. 

Fochist: Vasile Miclea. 

Portar: Solomon Petrui. 

Servitori: Vasile Clnorean şi Adam Popa.

FACULTATEA DE DREPT 

Şi 

ŞTIINŢE DE STAT 


A) DECANATUL. 

1. FOŞTII DECANI. 

t Vasile Dimitriu în anul universitar 1919—20. 

Camil Negrea în anii universitari 1920—21 şi 1926—27. 

Emil Haţieganu jn anii universitari 1921—22 şi 1927—28. 

f Victor Onişor in anii universitari 1922—23 şi 1928—29. 

Romul Boilă în anii univ. 1923—24, 1929—30 şi dela 21. 

XII—1932 până la 31. XII. 1935. 

Petre Poruţiu în anii universitari 1924—25 şi 1930—31. 

Traian Pop în BCU anii Cluj universitari / Central University 1925—26 Library şi 1931—32. Cluj 

Nicolae Ghiulea dela 27—X până la 21. XII—1932. 

1. Vasile Dimitriu. 

2. Victor Onişor. 

3. Andrei Sigmond. 

4. Ion C. Cătuneanu. 

2. PROFESORI DECEDAŢI. 

3. PERSONALUL DECANATULUI. 

Decan: 

EMIL HAŢIEGANU (dela 1 I. 1936). 

Prodecan: 

NICOLAE GHIULEA. 

Secretar: Ferdinand Szathmâry. 

Ajutor de secretar: Ioan Mirişanu (dela 1. VI. 1937). 

Arhivar: Rozalia Zornic măr. Nyaguly (dela 1. VI. 1937). 

Bibliotecar : vacant.

135 

Impiegat: Rozalia Zomic măr. Nyaguly (până la 31. V. 

1937). 

Pedeli: Ludovic Bir o şi Andrei Laţi. 

Oameni de serviciu: Grigore Cheţan şi Dumitru Cucea. 

Curier: Mihai I. Pâzsi. 

Servitor: Mihai Solomie. 

Laborant: vacant. 

4. PERSONALUL DIDACTIC. 

Profesori titulari. 

1. Alexandru C. Angelescu, născut la 10 Decemvrie 1902 

în Bucureşti. Licenţiat în drept al Universităţii din Bucureşti 

(magna cum laude); Doctor în Drept şi Laureat al Universi 

tăţii din Paris (cu diplomele de studii superioare de Istoria 

dreptului, Drept roman şi Drept privat). Intrat în învăţămân 

tul superior pe data de 1 Martie 1931, în calitate de conferen 

ţiar de Drept civil la Facultatea de Drept din Oradea; fost profesor 

agregat de BCU Drept Cluj civil / Central la Facultatea University Library de Drept Clujdin 

Oradea 

(1931—1934) până în ziua de 1 Iulie 1934, când a fost ridicat 

la rangul de profesor titular. 

Titularul catedrei de Drept civil IV şi directorul seminaru 

lui corespunzător; membru la „Societe de Legislation comparee" 

din Paris. 

2. Romul Boilă. Născut la 8 Octomvrie 1881 în Diciosân- 

mărtin jud. Târnava-Mică. Doctor în studiile juridice şi poli 

tice. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept 

constituţional, fost membru al Consiliului Dirigent din Ardeal 

şi şeful departamentului comunicaţiilor şi al alimentării. (2 De 

cemvrie 1918—5 Aprilie 1920), în mai multe rânduri Deputat 

şi Senator, fost Vicepreşedinte al Senatului. Decan în anii 1923— 

24, 1929—30, 1932—35. Prodecan în anii 1924—25, 1928—29 şi 

1930—31. Directorul Seminarului de drept constituţional. Pro 

fesor suplinitor la catedra de „Ştiinţă şi Legislaţie Financiară" 

începând dela 1 Aprilie 1935. Decorat cu ordinele „Steaua Ro 

mâniei" în gradul de mare ofiţer, „Ferdinand I" în gradul de 

comandor şi medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. T. 

3. Victor G. Cădere. Născut la 22 Iulie 1891 în comuna 

Buhalniţa judeţul Neamţ. Doctor în drept dela Universitatea din 

Iaşi. Diplomat în ştiinţele politice dela Paris. Certificat de agre-

136 

gaţie de drept privat dela Facultatea de drept din Paris. Numir 

profesor titular de procedură civilă la Facultatea de drept din 

Oradea pe ziua de 4 Martie 1926. Titularul catedrei de Procedură 

Civilă II şi directorul seminarul respectiv. Ministru plenipotenţar. 

Fost deputat şi Secretar general la Ministerele de Justiţie 

şi Interne. Preşedintele onorar al F. I. D. A. C.-ului. Membru al 

societăţii de Legislaţie comparată din Paris. Membru al Societăţei 

de Geografie americană din New-York. 

Decoraţii: Steaua şi Coroana României de războiu, Comandor 

al ordinului Ferdinand L, Crucea pentru merit, Mare ofiţer 

Coroana României, Marele cordon „Polonia restituta", Coroana 

Iugoslaviei, Ordinul Sf. Mormânt, etc. 

4. Ioan C. Cătuneanu. Născut la 9 Mai 1883 în Bucureşti, 

jud. Ilfov. Doctor în drept dela Universitatea din Berlin. Numit 

pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat şi pe ziua de 1 Iulie 1924 

titular la catedra de drept roman. Directorul Seminarului de drept 

roman. Deputat. „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. Г 

Decedat la 7 Iunie 1937. 


5. Nicolae Ghiulea. Născut la 11 Sept. 1884 în Iaşi, jud. Iaşi. 

Licenţiat în matematică. Numit pe ziua de 1 Oct. 1919 agregat, 

iar pe ziua de 1 Ian. 1926 titular la catedra de Politică socială 

şi pe ziua de 1 Aprilie 1937 titular la catedra de Finanţe, Statistică 

şi Politică socială. Directorul seminarului de Politică socială. 

Fost director general al Casei Centrale a Asigurărilor sociale. 

Fost consilier tehnic cu grad de secretar general in Resortul 

muncii şi ocrotirilor sociale din Consiliul Dirigent din Ardeal. 

Fost secretar general al Ministerului Muncii. Fost deputat, 

fost preşedinte al comisiei bugetare şi financiare şi Raportor general 

la Bugetul general al Statului. Expert actuar în grad de 

consilier. Decan in anul 1932—33. Prodecan în anii 1933—34—35 

Decorat cu ordinele „Coroana României", în gradul de comandor. 

„Vulturul" în gradul de cavaler şi medalia „Răsplata Muncii" 

pentru învăţământ cl. I. 

6. Emil Haţieganu. Născut la 9 Decemvrie 1878 în Tritul 

de sus, jud. Turda. Doctor în ştiinţele juridice, fost magistrat. 

Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular la catedra 

de procedură civilă. Directorul Seminarul de procedură civilă. 

Suplinitor la catedra Il-a de drept comercial dela 1 Octomvrie 

1925 până la 1 Februarie 1930. Fost membru al Consiliului dirigent 

din Ardeal şi şeful resortului codificaţiei (2 Decemvrie—5

137 

Aprilie 1920), fost — în mai multe rânduri — deputat, 

fost vicepreşedinte al Adunării deputaţilor, fost subsecretar 

de stat la justiţie, fost ministru al Muncii, fost Ministru al Ardealului. 

Prodecan în anii 1920—21 şi 1922—23. Decan în anii 

1921—22, 1927—28 şi începând din anul 1936 (1 Ianuarie). Rector 

în anul 1928—29. Prorector în anul 1929—30. Decorat cu 

ordinele „Coroana României', în gradul de mare cruce, „Steaua 

României" şi „Ferdinand I" în gradul de mare ofiţer, şi medalia 

„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 

7. Lazăr Iacob. Născut la 28 Martie 1884 în Peşteş judeţul 

Bihor. Doctor în teologie. Fost profesor de Drept bisericesc la 

Academia teologică ortodoxă din Arad (1908—1922). Numit 

profesor titular de drept bisericesc la facultatea de drept din Oradea 

dela 1 Noemvrie 1921—22 August 1934 iar dela această dată 

profesor titular la Cluj, la catedra de drept bisericesc şi directorul 

seminarului respectiv. Profesor titular de drept bisericesc. 

Fost deputat, senator şi preşedinte al Casei Naţionale a judeţului 

Bihor. Fost decan în 1924—1927. Fost preşedinte al Comisiei 

Căminului şi Cantinei (Oradea 1925—1927). Directorul Cămi 


nului studenţesc, Oradea 1927—1934). Membru în Comisia Căminelor 

(Bucureşti 1933—1934). Preşedintele Comisiei Căminurilor 

dela 1934. Delegat în Senatul Universitar Bucureşti 1932— 

1934. Membru în Senatul Universitar dela 1934. Membru al Adunării 

Eparhiale şi al Consiliului Eparhial din Oradea, membru 

în Congresul Mitropoliei Sibiu. Ofiţer al „Coroanei României şi 

„Steaua României". 

8. Aurelian R. Ionaşcu. Născut la 3 Aprilie 1903 în Iaşi. 

Doctor în drept dela Universitatea din Paris cu diplomele de 

studii superioare de drept privat şi de economie politică. Fost 

conferenţiar de drept civil la Facultatea de drept din Iaşi (1 

Ianuarie 1930—1 Decembrie 1930) şi la Facultatea de drept din 

Oradea (1 Decembrie 1930—15 Iunie 1931). Numit profesor 

agregat de drept civil la facultatea de drept din Oradea pe ziua 

de 16 Iunie 1931. Ridicat la rangul de profesor titular pe ziua de 

1 Iulie 1934. Titularul catedrei de drept civil III (Introducere 

în dreptul civil) şi directorul seminarului corespunzător. Suplinitorul 

catedrei de drept roman II. Consilier temporar onorific la 

Consiliul Legislativ şi membru în comisia de codificare a codului 

civil (1936—1937). Secretar şi raportor al celui de al doilea' 

Congres Internaţional de drept comparat dela Haga (1937). Ra

138 

portor pentru România la „Săptămâna Internaţională de Drept" 

dela Paris (1937). Membru în Societatea de legislaţie comparată 

din Paris şi în Asociaţia Juriştilor de limbă franceză. Decorat cu 

Crucea Comemorativă a Războiului, Medalia Interaliată „Victoria" 

şi Meritul Sanitar cl. I. 

9. Bogdan Ionescu. Născut la 20 Iulie 1875, în Bârlad jud. 

Tutova, licenţiat în matematici din Bucureşti 1896, absolvent al 

şcoalei Superioare din Bucureşti 1897; numit profesor secundar 

din 1897 (Bucureşti 1902, cu examen de capacitate primul pe 

toată ţara) până la 1921; licenţiat în drept din Bucureşti 1906, 

înscris în Baroul advocaţiai din Bucureşti 1906—1923; doctor în 

drept din Paris 1914; înscris în Baroul advocaţiai Bihor 1923— 

1934; profesor titular de drept civil la Facultatea de drept din 

Oradea 1921 şi trecut cu acelaş titlu la Facultatea de drept din 

Cluj 1934. Membru al Ateneului Român Bucureşti din 1906. 

fost preşedinte al Ateneului Român Oradea 1923—1934. Decoraţii: 

„Coroana României" în gradul de Cavaler 1904 şi comandor 

1922; „Steaua României, în gradul de cavaler 1906, ofiţer 1912 

şi comandor 1925; „Răsplata Muncii" pentru învăţământ cl. I. 


1915, „Avântul Ţărei" 1914 pentru războiul din 1913, „Crucea 

Comemorativă" 1918 pentru "războiul din 1916—1918. 

10. Dimitrie B. Ionescu. Născut la 12 Februarie 1883 în 

Câmpulung, jud. Muscel. Doctor în ştiinţele economice, financiare 

şi politice dela Universitatea din Berlin. Numit pe ziua 

de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 1 August 1926 titular 

la eatedra de economie politică. Directorul Seminarului de 

economie politică I. Decorat cu ordinul „Coroana României" în 

gradul de ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" 

cl. I. 

11. Lazar Liviu. Născut în anul 1899 în Oradea. Doctor în 

Drept dela Universitatea din Cluj (1921)). Doctor în Drept dela 

Facultatea de Ddrept a Universităţii din Paris (1924)) Conferenţiar 

suplinitor la Facultatea de Drept din Oradea în Aprilie 1930. 

Profesor agregat (1931). Profesor titular (August 1934) de legislaţie 

agrară şi industrială. 

12. Cassiu Maniu. Născut în 27 Iulie 1867 în Şimleul-Silvaniei, 

jud. Sălaj. Doctor în ştiinţele juridice, fost advocat. Numit 

pe ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de politică. 

Directorul Seminarului de politică. Decorat cu ordinele „Steaua

139 

României" în gradul de comandor, „Ferdinand I" în gradul de 

ofiţer şi cu medalia „Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I. 

13. Vaier Moldovan. Născut la 5 August 1875 în Câmpeni, 

jud. Turda. Doctor în Drept. Numit pe ziua de 25 Ianuarie 1930 

agregat, iar pe ziua de 1 Aprilie 1933 titular la catedra de drept 

bisericesc. Din Octombrie 1934 titular la catedra de drept administrativ. 

Directorul Seminarului de Drept administrativ. Fost 

director ministerial al Ardealului. Fost subsecretar de stat la 

Ministerul Instrucţiunei şi Cultelor. Fost vice-preşedintele al Senatului. 

Parlamentar fără întrerupere din 1926. Decorat cu ordinele 

„Steaua României" în grad de mare ofiţer, „Ferdinand I" 

şi „Vulturul României" în gradul de Comandor. 

14. Tiberiu Moşoiu. Născut la Târgovişte în 23 Iunie 1898 

Doctor în drept al Universităţii din Bruxelles. Profesor titular 

de drept roman. 

15. Dimitrie D. Mototolescu. Născut în Brăila la 31 August 

1880. Licenţiat şi doctor în drept dela Facultatea de Drept a Universităţii 

din Bucureşti. Absolvent al Facultăţii de Litere a Universităţii 

din Bucureşti. BCU Cluj A / Central făcut University studii de Library specialite Cluj 

în direcţia 

dreptului romano-bizantin, german, slav şi filologia slavo-romanică 

la Universităţile Berlin, Leipzig, Miinchen, Praga şi Wien 

Doctor îh filologia slavo-romanică şi pedagogie dela Universitatea 

cehă „Carol IV" din Praga. Numit profesor suplinitor la 

Facultatea de Drept din Iaşi în anul 1918 la Istoria dreptului 

român public şi privat, apoi agregat de drept roman la Facultatea 

de drept „Regele Carol II" din Oradea iar dela 1 Octomvrie 

1934, titular la catedra „Istoria dreptului român public şi privat" 

şi directorul seminarului aceleiaşi catedre, la Facultatea de Drept 

din Cluj. Membru al „Societăţii ştiinţifice regale cehe" şi al „Institutului 

slav" din Praga. Decorat cu Leul alb, al rep. Cehoslovacă. 

16. Camil Negrea. Născut la 25 Februarie 1882 în Făgăraş, 

judeţul Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice, advocat. Numit pe 

ziua de 1 Octomvrie 1919 profesor titular de drept civil. Directorul 

Seminarului de drept civil. Prodecan în anii 1919—20 şi 

1926—27. Decan în anii 1920—21 şi 1926—27. Rector în anul 

1924—25. Prorector în anul 1925—26. Preşedintele Comisiei Căminurilor 

în anii 1925—26, 1926—27, 1927—28, 1933—34. Decorat 

cu ordinul „Coroana României" în grad de Comandor, 

„Răsplata Muncii pentru învăţământ" cl. I., şi „Răsplata Muncii 

pentru construcţii şcolare."

140 

17. Constantin Petrescu-Ercea. Născut la 28 Noembrie 1892, 

în comuna Ercea jud. Mehedinţi. Licenţiat în drept din Bucureşti. 

Doctor în drept din Paris. Fost Conferenţiar la Facultatea 

de Drept din Cernăuţi. Profesor titular la Catedra de Drept 

Comercial II. Directorul seminarului de Drept Comercial II. 

Membru în Societatea de Legislaţie comparată din Paris şi în 

Asociaţia juriştilor de limba franceză. 

18. Traian Pop. Născut la 10 Februarie 1885 în Şinca-veche, 

jud. Făgăraş. Doctor în ştiinţele juridice. Advocat. Numit pe 

ziua de 15 Noemvrie 1919 agregat, iar pe ziua de 15 Februarie 

1923, titular la catedra de drept penal. Directorul Seminarului 

de drept penal. Decan în anii 1925—26 şi 1931—32. Prodecan 

în anii 1926—27. Fost deputat. Fost senator. Fost membru în 

comisiunile de legislaţie civilă şi penală şi de instrucţie ale Senatului. 

Membru în comisiunea de unificare legislativă. Membru 

al Comisiei de 3 care a redactat proectul de cod penal 1933. Raportorul 

proectului în Comisia parlamentară mixtă. Decorat cu 

ordinul „Coroana României" în gradul de comandor, Răsplata 

Muncii pentru învăţământ" BCU Cluj / Central cl. I. University şi „Steaua Library României" Cluj 

în grad 

de ofiţer. 

19. Petre Poruţiu. Născut la 5 August 1884 în Timişoara, 

jud. Timiş-Torontal. Doctor în ştiinţele juridice şi politice de 

la Universitatea din Budapesta. Advocat. Numit pe ziua de 1 

Octomvrie 1919 profesor titular de drept comercial. Directorul 

Seminarului de Drept comercial I. Prodecan în anii 1923—24 şi 

1931—32. Decan în anii 1924—25 şi 1930—31. Membru tempo 

rar al Consiliului Legislativ. Decorat cu ordinele „Steaua Ro 

mâniei" în gradul de comandor, „Coroana României" în gradul 

de mare ofiţer, „Ferdinand I" în grad de ofiţer şi medalia „Răs 

plata Muncii pentru învăţământ cl. I." 

20. Iorgu Radu. Născut la 6 Decemvrie 1886 în Bacău, 

jud. Bacău. Doctor în ştiinţele juridice dela Universitatea din 

Berlin. Numit pe ziua de 1 Octomvrie 1919 agregat, iar pe ziua 

de 1 Mai 1923, titular la catedra de drept internaţional. Directorul 

Seminarului de drept internaţional privat. Decorat cu „Răsplata 

Muncii pentru învăţământ" cl. I. 

22. George Soţronie. Născut la 23 Aprilie 1901, în comuna 

Timişeşti, judeţul Neamţ. Doctor în Drept dela Universitatea 

din Bucureşti. Licenţiat în Litere. (Studii de specializare la Ge-

141 

neva). Profesor titular la catedra de Drept Internaţional Public. 

(Ridicat la rangul de profesor titular prin Decretul Regal Nr 

2172/1934, pe ziua de 1 Iulie 1934). Fost Deputat şi Secretar al 

Adunării Deputaţilor, fost prefect al Judeţului fost Preşedinte al 

Comisiuni Interimare a Municipiului Oradea. 

23. Eugeniu Speranţia. Născut în Bucureşti la 6 Maiu 1888. 

Studiile universitare (drept şi filosofie) la Bucureşti. Doctor 

în litere şi Filosofie din 1912. Studii de specializare la Universitatea 

din Berlin în 1913 şi 1914. Fost profesor titular în înv. 

secundar (clasificat I-ul la exam. de capacitate). Fost membru 

în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de profesori, în 

Cluj (1920—1921). Fost director al învăţământului superior la 

Secretariatul General al Instrucţiunii din Cluj (1920). Numit 

Conferenţiar supl. de Filosofia Dreptului la Oradea în Sept. 

1921. Conf. supl. de Sociologie dela 1 Oct. 1923. Conferenţiar 

definitiv de Sociologie şi Filosofia Dreptului la 1 Febr. 1927. 

Profesor de Filosofie la Academia Teologică ortodoxă din Oradea 

(1924—1934). Agregat de Filosofia Dreptului şi Sociologie 

la Facultatea de BCU Drept Cluj din / Central Oradea University dela 1931. Library Profesor Cluj 

titular 

din 1934. Transferat la Univ. din Cluj la 1 Iulie 1934. Fost preşedinte 

al Asoc. Prof. Secundari din Oradea (1921—1925). Vicepreşedinte 

al Reuniunii culturale „Cele trei Crişuri" (din 1925). 

Membru al Societăţii Române de Filosofie (din 1915). Membru 

al Societăţii Scriitorilor Români Bucureşti (din 1919). Membru 

fondator al „Ateneului Român" din Oradea. Premiat de Academia 

Română. Membru în „Internationale Vereinigung fiir 

Rechtsphilosophie" din Berlin (din 1928). Membru al societăţii 

internaţionale „Philosophia" cu sediul în Belgrad şi în „Association 

des juristes de langue francaise" (Paris). Reprezentant oficial 

al României la Congresul internaţional de Psihologie (Copenhaga, 

1932), la Congresul internaţional de Filosofie (Praga. 

1934) şi la Congr. Internaţional de Filosofie ştiinţifică (Paris, 

Sorbonne, 1935). La acesta din urmă a reprezentat şi Universitatea 

din Cluj. Cavaler al ord. Coroana României. 

24. George Strat. Născut la 4 Noembrie 1894. Licenţiat în 

drept de la Universitatea din Iaşi. Doctor în drept de la facultatea 

de drept din Paris în anul 1922. Laureat al facultăţii de 

drept din Paris în anul 1923. Referent titular al secţiei economice 

a Consiliului Legislativ din anul 1926—1934. Consilier onorar 

al Consiliului Legislativ din anul 1935. Conferenţiar al ca-

142 

tedrei de Economie politică de la Facultatea de Drept din Oradea 

din 1926—1929. Profesor agregat şi apoi titular la catedra de 

Economie politică la aceiaşi facultate până în anul 1934. Pofesor 

titular al catedrei de Economie politică II. Membru al Institutului 

Social Român. Vice-preşedinte al secţiei Economice. Membru 

fundator al Asociaţiunei Române pentru progresul social. Membru 

fundator al Asociaţiunei Generale a Economiştilor din România. 

Membru al Institutului Regal de Ştiinţe Administrative 

din România. Preşedintele şi fundator al Revistei „Libertatea". 

Conferenţiar al Universităţii Libere din Bucureşti. Decorat cu 

ordinele : „Steaua României" în gradul de ofiţer, „Coroana României" 

în gradul de cavaler cu spade, „Crucea de războiu cu 5 

barete", Medalia interaliată „Victoria", „Meritul Sanitar de aur" 

şi „Vulturul alb al Jugoslaviei" clasa a V. de războiu. 

Lista doctorilor promovaţi în anul şcolar 1936/37, 

în Drept. 

1. Albu Ioan (R) 24. Diirbach Ioan (G) 

2. Ambrus Pavel BCU Petru Cluj / (SI) Central 25. University Erdei Library Ioan (R) Cluj 

) 

2. Andrea I. B. Pompeiu (R) 26. Ernster Samuil (E) 

4. Andron Gh. Dragoş (R) 27. Fadgyas Andrei (M) 

5. Ardeleanu Lucreţia (R) 28. Faust Romul (R) 

6. Arnăut Ioan (R) 29. Fekete Gheorghe (E) 

7. Baczo Gavril (M) 30. Fenyvesi Ioan (M) 

8. Banciu Cornel (R) 31. Floriţa Ioan (R) 

9. Berczi Elisabeta (M)) 32. Gabriel Ferdinand (G) 

10. Bucur Florica (R) 33. Gavra Alexandru (R) 

11. Chindriş Vasile (R) 34. German Emil Ioan (R) 

12. Ciortea Ieronim (R) 35. German Joe (R) 

13. Cristea I. Gheorghe (R) - 36. Gitta A. Antoniu (R) 

14. Cusiner Clara (E) 37. Goldstein N. Iosif (E) 

15. Csiky Andrei (M) 38. Goldstein Lazar (E) 

16. Csipkes Zoltân (M) 39. Grenczer Emeric (G) 

17. Dan Ludovic (R) 40. Gross Frederic (G) 

18. Daniel Bćla (M) 41. Hints Nicolae (M) 

19. Daroczi Nicolae (M) 42. Ilieş Gavril (R) 

20. Deâk Francisc (M) 43. Uiescu C. Aurel (R) 

21. Demeny Pavel (M) 44. Imreh Elisabeta (M) 

22. Domănianţu Nicolae (R) 45. Jancso Adalbert (M) 

23. Dumitrescu P. Haralam- 46. 

Jodâl Gavril (M) 

bie (R) 47. 

Kalko Carol (M)

48. Kaveczky Ştefan (M) 

49. Kirâly Andrei (M) 

50. Kovâcs Gavril (M) 

51. Konnyii N. Ludovic (M) 

52. Krausz Gheorghe (E) 

53. Laza Gheorghe (R) 

54. Laurenţiu Emil (R) 

55. Ligeti Ecaterina (E) 

56. Lithvay Anton (M) 

57. Low M. Alexandru (E) 

58. Luca Cornelia (R) 

59. Magda Şt. Ioan (R) 

60. Marc Manasie (R) 

61. Mâthe Ştefan (M) 

62. Medeşan Lucia (R) 

63. Medgyesy A. Adalbert (M) 

64. Meteş V. Mircea (R) 

65. Mihalca Adrian (R) 

66. Miko Ştefan (M) 

70. Nagy Alexandru (M) 

71. Nagy Desideriu (M) 

72. Neagoe Elena Măria (R) 

73. Oancea Ioan (R) 

74. Ohlbaum Alexandru (E) 

75. Paradi Francisc (M) 

76. Pćter Ernest (M) 

77. Popa Ioan Emil (R) 

78. Reb Vilhelm (G) 

79. Rocaş Teodor (R) 

80. Sâgh Carol (M) 

81. Şandru Petronela (R) 

82. Sasu Virgil (R) 

83. Seviciu I. Constantin (R) 

84. Simonetti V. Ovidiu (R) 

85. Socol Aurel Emil (R) 

86. Ştefea Mircea Viorel (R) 

87. Suciu Tiberiu (R) 

88. Schiessel Măria (M) 

89. Szabo Paul (M) 

90. Szântai Iosif (M) 

91. Szoboszlay Ladislau (M) 

92. Szoke Ludovic 

BCU Cluj / Central 93. University Tătar Library Liviu Cluj 

(R) 

67. Mikola Vasile (M) 94. Teutsch Oswald (G) 

68. Moanţă Andrei (R) 95. Torma Bela (M) 

69. Molnar Cornel (R) 96. Ţoţin Ioan (Sârb) 

97. Trif Ioan (R) 

143 

98. Ujhelyi Iuliu (G) 

99. Weingârtner Arnold (G) 

100. Zoppelt Măria Carolina (G) 

Lista doctorilor promovaţi in anul şcolar 1936/37, 

1. Anastasiu Radu (R) 

2. Athanasescu Alex. Dan (R) 

3. Babeş Gheorghe (R) 

4. Barbul G. Nicolae (R) 

5. Bârluţiu Vasile (R) 

6. Beleş Camil (R) 

7. Brinzeu Iulian (R) 

8. Brinzei A. Vasile (R) 

în Ştiinţele de Stat. 

9. Briider Ludovic (E) 

10. Câmpian Valeriu (R) 

11. Ciupe Ioan (R) 

12. Clintoc E. Ioan (R) 

13. Corcescu Ştefan (R) 

14. Crişan A. Titus (R) 

15. Csallner Rolf Richard (G) 

16. Csutak Gavril (M)

ш 

17. Deacu Mihail (R) 

18. Devald Ladislau (M) 

19. Dinică Marin (R) 

20. Domuţa Vasile (R) 

21. Dragnea Florea (R) 

22. Feier FI. Elvira (R) 

23. Fetke Valentin (R) 

24. Friedlânder Pavel (E) 

25. Gardo Andrei (M) 

26. Geleşian F. C. Petru (R) 

27. Giuran Andrei (R) 

28. Gyorgy Anton (M) 

29. Hartstein Vilhelm (E) 

30. Haşaş Dumitru (R) 

31. Haţieganu Simion (R) 

32. Henning Hermann (G) 

33. Hermel Reinhold Andr. (G) 

34. Hirsch Alfred (E) 

40. Lazăr V. Alexandru (R) 

41. Lazar Dumitru (R) 

42. Mănescu I. Virgil (R) 

43. Marienuţ Dum. Traian (R) 

44. Matinca F. Isabella (R) 

45. Mesaroş Emil (R) 

46. Meşter Petre (R) 

47. Micu Liviu (R) 

48. Mitran Francisc (R) 

49. Modovan Petre (R) 

50. Moldovanj Gh. Dumitru (R) 

51. Moldovan Vasile (R) 

52. Murgu Traian (R) 

53. Munteanu H. Const. (R) 

54. Nâdas Victor (E) 

55. Nastasi I. Valerian (R) 

56. Nemet Nicolae (R) 

57. Nissel Cornelia (E) 

58. Nitteanu C. Ioan (R) 

59. Oltean Ioan (R) 

60. Opaiţ Emilian (R) 

61. Oşan Gheorghe (R) 

62. Pantaziu Emanoil (R) 

63. Puşan Gheorghe (R) 

64. Petrovan I. O. Francisc (R) 

65. Pop Cornel (R) 

66. Pop Ioan (R) 

67. Pop Victor Eugen (R) 

68. Popa Gheoroghe (R) 

69. Popescu Cr. Iulian (R) 

70. Rallet B. N. Nicolae (R) 

71. Roman Dionisie (R) 

72. Roman Iosif (R) 

73. Rosenzweig Ernest (E) 

35. Hoffman BCU Otto Cluj (G) / Central University 74. Rusu Library I. Otilia Cluj 

(R) 

36. Ivan Ioan Romul (R) 75. Rusu Romul (R) 

37. Iosof Constantin Dorin (R) 76. Sabău Ştefan (R) 

38. Kende Iosif (E) 

77. Sebeşan Gheorghe (R) 

39. Kovâcs Ernestin (M) 78. Şerban A. Florica (R) 

79. Ştefănuţ Lucreţia căs. 

Haşaş (R) 

80. Suciu Octavian (R) 

81. Schottenfeld I. Otto (E) 

82. Schultz Gunther (G) 

83. Taflan Tiberiu (R) 

84. Tămaş V. Emil (R) 

85. Topân Emma (M) 

86. Tutelea Oliviu (R) 

87. Veroiu Theodor (R) 

88. Vetzâk Eduard (M) 

89. Vlad Ioan (R) 

90. Voina Ioan (R) 

91. Weinberger Eugen (E) 

92. Weinstein Vasile (E) 

93. Willner M. Albert (E)

Lista licenţiaţilor în di 

1. Aciu Alexandru (R) 

2. Achim Mircea (R) 

3. Andrâsy Nicolae (M) 

4. Andru Liviu (R) 

5. Ardeleanu Gheorghe (R) 

6. Ardelean Gheorghe (R) 

7. Avram Gh. Valeriu (R) 

8. Acs Alexandru (M) 

9. Acs Gheorghe (E) 

10. Bâcs Adalbert (M) 

11. Balaş Oliver Ştefan (M) 

12. Bălan Petru (R) 

13. Bălănescu Petre (R) 

14. Ban Sever (R) 

15. Banciu Pavel (R) 

16. Banciu Nicolae (R) 

33. Borleşteanu Vasile (R) 

34. Boroş Gheoroghe (R) 

35. Bota Victor (R) 

36. Botâr L. Zoltân (M) 

37. B6hm Rudolf (G) 

38. Braver Samuil (E) 

39. Brinzei Nicolae (R) 

t în anul şcolar 1936/37. 

40. Bucur Brutus (R) 

41. Budreală Ilie (R) 

42. Bugar B. Vasile (R) 

43. Bunaciu Avram (R) 

44. Burcescu N. Mihai (R) 

45. Buşecan Vasile (R) 

46. Buzoianu Roman (R) 

47. Buziu Letiţia (R) 

48. Buziu Tiberiu (R) 

49. Cacoveanu Ilarie (R) 

50. Câmpian Gh. Ioan (R) 

145 

51. Caraba Grigore (R) 

52. Chimigeriu Constantin (R) 

53. Chirilovici Radu (R) 

54. Chişiu Margareta (R) 

55. Chitta Iulian (R) 

17. Barbu Bujor (R) 

56. Ciocâlteu C. Ioan (R) 

18. Barbu Ioan BCU (R) Cluj / Central University 57. Cioconea Library M. Cluj 

Gheorghe (R) 

19. Barbul Gheorghe (R) 58. Clepea Teodor (R) 

20. Barta Ştefan (R) 

59. Conţiu Victor (R) 

21. Basch Arpad (M) 

60. Cornea Nicolae (R) 

22. Bâthori Francisc (M) 61. Cosma Aurel (R) 

23. Belindeanu Ioan (R) 62..Cotîrlea Dumitru (R) 

24. Benea Cornel (R) 

63. Costina Alexandru (R) 

25. Bianu I. Ovidiu (R) 64. Coţoiu Vasile (R) 

26. Bichiş Vichiente (R) 65. Covaciu Vasile (R) 

27. Bişiţia Emil (R) 

66. Crăciun Ioan (R) 

28. Blum Eugen (E) 

67. Crâsnic Pavel (R) 

29. Boieşan Gh. Dionisie (R) 68. Cristea Vasile (R) 

30. Boja Gheorghe (R) 69. Cristian Ştefan (R) 

31. Bolba Ioan (R) 

70. Cucuiu Ioan (R) 

32. Boldor Flaviu (R) 

71. Cucuruz Lazar (R) 

72. Csâky Gustav (M) 

73. Danciu Dumitru (R) 

74. Danciu Ioan (R) 

75. Dandea Viorel (R) 

76. Daniel Anton (M) 

77. Danca C. Pavel (M) 

78. Darabanth Iuliu (R) 

10

146 

79. David Nicolae (R) 119 Ghiulea Radu (R) 

80. Deesi Etelca (M) 120. Giuran Anghel (R) 

81. Denes Francisc (M) 121. Giurgiu Măria (R) 

82. Derzsi Vasile (M) 122, Gliga Petru (R) 

83. Deutsch Lorant (E) 123, Gligor Cornel (R) 

84. Deva Virgil (R) 124. Gligor Nicolae (R) 

85. Dobo Elena Victoria (E) 125. Gross. A. Hermann (G) 

86. Dobreiu Arsenie (R) 126. Griinwald Carol (M) 

87. Domnariu Nicolae (R) 127. Gulyâs Ioan Adalbert (M) 

88. Dragomir V. Ilie (R) 128. Gyalay Mihail (M) 

89. Dragomir Ioan (R) 129. Hann Helmut Frideric (G) 

90. Dragoste Iuliu (R) 130. Har Dumitru (R) 

91. Drăghiceanu N. Virgil (R)131. Hâromszeky Alex. (M) 

92. Drecin D. Ioan (R) 132. Haţegan Ioan (R) 

93. Dreciu Vespasian (R) 133. Hellmann Francisc (E) 

94. Dreghiciu Romul (R) 134. Hirsch Coloman (E) 

95. Dubău Gh. Alexandru (R) 135. Horovitz Vasile (E) 

96. Dumitrescu Alexandru (R) 136. Honig Iuliu (G) 

97. Dumitrescu Valentin (R) 137. Hrabal Octavian (R) 


98. Dragomir Augustin (R) 138. Hrivnyâk Zoltân (M) 

99. Eneşel G. Iosif (R) 139. Hubbes Petru (G) 

100. Epure I. Virgil (R) 140. Hurgoi Petre (R) 

101. Falk Udo (G) 141. Inclănzan Vasile (R) 

102. Fărcăşan Eugen (R) 142. Imreh A. Geza (M) 

103. Fărcuţju Iuliu (R) 143. Issekutz Ioan (M) 

104. Feldrihan Vilhelm (R) 144. Jakabffy Adalbert (M) 

105. Fischhoff Emeric (E) 145. Iancovici Teodora (R) 

106. Florea Emil (R) 146. Jancso Adalbert (M) 

107. Foia Ioan (R) 147. Iancu Ioan (R) 

108. Frăţilă V. Adrian (R) 148. Ianota Iosif (R) 

109. Fried Vasile (E) 149. 

las Ioan (R) 

110. Frunză D. Victor (R) 150. 

Jega Dumitru (R) 

111. Gabriş Ioan (R) 151. 

Jeszenszky Leonard (M) 

112. Găitan Ioan (R) 152. 

Jeszenszky Ştefan (M) 

Jonâs Nicolae (M) 

113. Găzdac Virginia (R) 153. 

Ionaşcu Ovidiu (R) 

114. Geleşian Petru (R) 154. 

Ionescu Ioan (R) 

115. Gecse Ileana (E) 155. 

Iosif Gavril (R) 

116. Gherasim Ioan (R) 156. 

losof C. Dorin (R) 

117. Gheorghinescu Simion (R) 157. 

Juhos Francisc (M) 

118. Gherghinescu Elena (R) 158.

147 

159. Kampos Eugen (M) 199. Micşa Remus (A.-Iulia) (R'i 

160. Keresztes Geza (M) 200. Mihalte Iosif (R) 

161. Kiss Tiberiu A. Ştefan (M) 201. Mikola Vasile (G) 

162. Klein Emeric (E) 202. Miilea Carmen (R) 

163. Klein Walter Raimar (G) 203. Missits Măria (R) 

164. KonnerthGustav Adolf (G)204. Mistrie Andrei (R) 

165. Kovâcs Ernestin (M) 205. Мбск Vilhelm (G) 

166. Kovâcs Iuliu (M) 206. Modun Titus (R) 

167. Kradigathy Francisc (G) 207. Moga Ioan Gheorghe (R) 

168. Krausz Ioan (G) 208. Moga Vasile (R) 

169. Kugyela Eugen (M) 209. Morariu Petre (R) 

170. Kun Ştefan (E) 210. Morodan Ioan (R) 

171. Lăpădatu Z. Adrian (R) 211. Muntean Eugen (R) 

172. Laţicu Cornelia (R) 212. Muntean Gheorghe (R) 

173. Laza Teodor (R) 213. Muntean Septimiu (R) 

174. Lazar Alexandru (E) 214. Mureşan Gheorghe (R) 

175. Lazar Cornel (R) 215. Mureşanu Leontina (R) 

176. Lie Candit (R) 216. Murgău Eugen (R) 

177. Linzmayer Iosif (M) 217. Musca Ioan (R) 

178. Lorenz Victor BCU Cluj (G) / Central University 218. Muşat Library Viorel Cluj 

(R) 

179. Lovrov-Juhâsz Izabela (M)219. Muller Ernest (G) 

180. Lupaş Vasile (R) 220. 

Nâdler Carol (M) 

181. Măgurean Gheorghe (R) 221. 

Nagy Adalbert (M) 

182. Makkay Andrei (M) 222. 

Nagy Elemer (M) 

183. Mălăescu Traian (R) 223. 

Nagy Vilhelm (M) 

184. Măldărescu I. Nicolae (R) 224. 

Naum Virgil (R) 

185. Marchiş Ioan (R) 

186. Mărieş Gheorghe (R) 

187. Marina Mihail (R) 

188. Markovits Adalbert (E) 

189. Martor Iosif (M) 

190. Maşcovescu Tiberiu (R) 

191. Matinca Isabella (R) 

192. Mastan Dănilă (R) 

193. Medrea Vasile (R) 

194. Mesch Gerhard (G) 

195. Melzer Roland (G) 

196 Mezey Olimpia Stela (R) 

197. Mâţu Matei (R) 

198. Micşa Remus (Dej) (R) 

Negruţiu Ioan (R) 

225. 

Nemethy Pavel (M) 

226. 

Niţiu Eugen (R) 

227. 

Oana Simion (R) 

228. 

Olariu Nicolae (R) 

229. 

Opra Viliam (M) 

230. 

Oromy Iuliu (M) 

231. 

Papp Doina (R) 

232. 

Papp Gavril (M) 

233. 

Pasca Judita (R) 

234. 

Pasca Grigore (R) 

235. 

Paulian Octavian (R) 

236. 

PScurariu Enea Silviu (R) 

237. 

Perţia Titu Liviu (R) 

238.

148 

239. Petrila Victor (R) 

240. Petringel I. Viorel (R) 

241. Pirosky Nicolae (M) 

242. Plaian Augustin (R) 

243. Pogana Ioan (R) 

244. Pop Alexandru (R) 

245. Pop Emil (R) 

246. Pop V. Eugen (R) 

247. Pop Florian (R) 

248. Pop Ioan (R) 

249. Pop Iuliu (R) 

250. Pop L. Iuliu (R) 

251. Pop Liviu (R) 

266. Reb Vilhelm (G) 

267. Rebreanu Tiberiu (R) 

268. Reiner Ioan (G) 

269. Richter Magdalena (E) 

270. Rocaş Gheorghe (R) 

271. Rosenfeld Maximilian (E) 

272. Rosmann Desideriu (E) 

273. Roşian Mihail (R) 

274. Rotea Aurel (R) 

275. Rotsching Anton (G) 

276. Roxin Stela (R) 

277. Rucăreanu Mihail (R) 

278. Rusu Cornel (R) 

279. Sabău Valeria (R) 

280. Salamon Elemer (E) 

281. Sarkady Alexandru (M) 

282. Savin Ioan (R) 

283. Schiopu Vaier (R) 

284. Şerban Simion (R) 

285. Şerbănuţiu Iuliu (R) 

286. S fetea Vasile (R) 

287. Silaghi Alexandru (R) 

288. Silaghi Ioan (R)) 

289. Stan Vaier (R) 

290. Stanca Petre (R) 

291. Stanciu Minerva (R) 

292. Stark Ladislau (M) 

252. Pop Lazar (R) 

253. Pop Petru (R) 

293. Stefănescu Gheorghe (R) 

254. Pop Stela (R) 

294. Steer Alexandru (R) 

255. Pop Marcu (R) 

295. Stein Lazar (E) 

256. Pop Lucia (R) 

296. Steinherz Nicolae (E) 

257. Popa Ioan BCU (R) Cluj / Central University 297. Stepan Library Octavian Cluj 

(R) 

258. Popa Gheorghe (R) 298. Stoica Eftimiu (R) 

259. Popovici Gheorghe (R) 299. Stoia Iosif (R) 

260. Porcolab Minodora (R) 300. Stoichescu Petru (R) 

261. Pordea Petru (R) 

301. Strauss Francisc (G) 

262. Porumb Ioan (R) 

302. Şuşan Liviu (R) 

263. Prisadă Gheorghe (R) 303. Siikosd Paul (M) 

264. Raţiu Aurel (R) 

304. Scharfstein Avram (E) 

265. Râcz Francisc (M) 305. Scheimann Ştefan (E) 

306. Schiesser Erich Paul (G) 

307. Şchiopu Bucur (R) 

308. Schultz Carol (M) 

309. Schultz Gunther (G) 

310. Szabo Coloman (M) 

311. Szebeni Irina (M) 

312. Szenkovits Victor (M) 

313. Tar Andrei (M) 

314. Tarisnyâs Augustin (M) 

315. Tatâr Adalbert (M) 

316. Tatăr Aurel (R) 

317. Teodorescu Ovidiu (R) 

318. Teutsch Gheorghe (G)

319. Teutsch Frideric (G) 

320. Todea Absolon (R) 

321. Toşa Iuliu (R) 

322. Ţoţin Ioan (S) 

323. Tripon Flaviu (R) 

324. Turdean Traian (R) 

325. Ujfalussy Gavril (M) 

326. Urcan Petru (R) 

327. Ureche Gheorghe (R) 

328. Ursu Victor (R) 

329. Vădăşan Romul (R) 

330. Văleanu Aurel (R) 

331. Vâncza Edita (M) 

332. Vânyolos Nicolae (M) 

333. Vâradi Emeric (M) 

334. Varga I. Alexandru (M) 

335. Vaszika Bianca (M) 

336. Vasilescu Constantin (R) 

337. Vasiliu Constantin (R) 

338. Vereş Benedict (R) 

339. Veress Ştefan (R) 

340. Veress Vasile (M) 

341. Vlad Nicolae (R) 

342. Vuia Liviu (R) 

343. Weisz Francisc (E) 

344. Zekany Vasile (R) 

345. Zgâia Aurel (R) 

346. Zimânyi Iuliu (M) 

347. Zombor Coloman (M) 

348. Zimmermann Otto (G) 


149

B) ACTIVITATEA DIDACTICĂ 

I. Cursuri de licenţă. 

ANUL I. 

1. Drept roman. 

Catedra I. 

3 ore săptămânal fixate Lunia, Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Ion C. Cătuneanu. 

S'a tratat materia prevăzută în program. 

2. Istoria dreptului român. 

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Marţia (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu. 

A ţinut cursuri de Istoria dreptului român public şi privat. 

Seminar: Pe lângă lucrări scrise, date studenţilor, ca: „In 

fluenţele dreptului bizantin asupra dreptului român şi „Originea 

dreptului român" s'au făcut interpretări din Cod. Caragea şi din 

isvoarele lui romano-bizantine, ca Institutele lui Justinian, Hexa- 

biblos şi obiceiul pământului. 


3. Filosofia dreptului şi sociologia. 

4 ore săptămânal fixate Miercuria şi Joia (2 curs, 2 seminar). 

2 ore săptămânal seminar privat (facultativ): Vinerea. 

Profesor titular: Eugeniu Sperantia. 

1. Curs : Introducere generală : Problemele sociologiei faţă 

cu problemele filosofiei juridice. Vieaţa socială şi condiţiunile 

ei. Dreptul şi locul său în societate. 

Enciclopedia juridică : Definiţia dreptului. Geneza şi vieaţa 

dreptului. Legile evoluţiei dreptului. Drept subiectiv şi drept 

obiectiv. Interes şi cauză juridică. Subiectul de drept. Persoana

151 

(fizică şi juridică). Obiectul. Norma, legea, dreptul şi justiţia. 

Norme quasi-juridice. Norme juridice cardinale şi norme adven- 

tive. Dreptul şi statul. Sancţiunea şi coerciţiunea în drept. 

Filosofia juridică : problema teleologică şi problema axiolo 

gică (a dreptului). Principalele directive istorice în soluţionarea 

acestor probleme. Teoria dreptului natural şi istoricul său. Teo 

riile moderne. 

2. Seminar : Seminar public (obligator) : S'a rezumat şi 

discutat, din volumul „Droit Morale, Moeurs" (cuprizând lucră 

rile celei de a doua sesiuni ale Institutului Internaţional de Filo 

sofia Dreptului şi Sociologie juridică), rapoartele d-lor prof. G. 

Del Vecchio, W. Sauer, L. Le Fur, H. Kelsen, M. Djuvara, 

A. Goodhart, J. Dickinson, R. Hubert, L. Recasens Siches şi C. 

Tsatsos. (25 şedinţe). 

Seminar privat (facultativ) S'au făcut referate despre pe 

riodicele de specialitate şi despre câteva opere recente de sociolo 

gie şi Filosofie juridică. (10 şedinţe). 

3. Ore de convorbire BCU Cluj / Central (pentru University îndrumarea Library lucrărilor Cluj 

de doctorat 

şi de seminar): de două ori pe săptămână : Marţi şi Vinrei. 

4. Economia Politică. 

Catedra II. 

3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: George Strat. 

A tratat în tot acest an şcolar cursul general de Economie 

Politică. 

Lucrări de seminar: Conferinţe ţinute sub personala supraveghere 

şi îndrumare a titularului catedrei asupra următoarelor 

probleme şi de către studenţii indicaţi mai jos: 

nizate. 

a) Consideraţiuni generale asupra muncii intelectuale orga 

b) Munca cercetătorului in ştiinţele sociale. 

c) Bibliografia generală a istoriografiei economice româneşti. 

d) Expunerea metodei de lucru în seminarul de Ec. P. 

1. Opera economică a lui A. D. Xenopol referatul studentu 

lui Pascu. 

2. Semnificaţia operei lui /. Ghica pentru dezvoltarea econo-

152 

mică a României moderne — referatul studenţilor Sindrişteanu 

şi Pârvu. 

3. Naţionalismul economic a lui Eminescu — comunicarea 

studentului Iustian. 

4. Poziţia burgheză a lui Ştefan Zeletin comunicarea Drei 

Elena Klein. 

5. M. Kogălniceanu şi începuturile liberalismului român comunicarea 

studentului Chira Emanuel. 

6. Barbu Catargiu reprezentant al reacţiunii contra liberalismului 

romantic — comunicarea studentului Pop V. 

7. Ideile politice şi economice a lui P. P. Carp — comunicarea 

studentului Nonu. 

8. Concepţia economică din opera lui N. Iorga — comunicarea 

studentului Erdely. 

Lucrări practice în care s'au făcut exerciţii de cercetări 

bibliografice, de analize statistice precum şi un număr de colocvii 

asupra materiei generale a Economiei Politice şi Istoriei 

Doctrinelor economice au avut loc într'un număr de 10 şedinţe. 

La toate lucrările BCU de Cluj seminar / Central au University luat parte Library în mod Cluj 

regulat un 

număr de 40—50 studenţi. 

5. Drept civil. 

Catedra IV. 

3 ore săptămânal fixate Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Alexandru C. Angelescu. 

I. Cursuri: 1. Introducerea în studiul dreptului civil român, 

curs predat studenţilor anului I licenţă în primul semestru al 

anului. S'a tratat despre: Noţiunea de Drept. Dreptul civil, (privire 

generală), a) Caracterele dreptului civil (drept positiv, naţional, 

privat), b) Obiectul dreptului civil, c) Izvoarele dreptului 

civil. Codul civil Napoleonian. Doctrina, principalele reviste de 

drept civil. Izvoarele dreptului civil român. Teoria legii. 2. Dreptul 

de familie. Studenţilor din anul I, li-s'a predat în al 2-lea semestru 

un curs despre : Teoria generală a persoanei : a) Starea 

civilă, actele de stare civilă, b) Starea persoanelor în societate, 

c) Starea persoanelor în familie. 

II. Lucrări de seminar: Colocvii şi lucrări practice: s'au ţinut 

40 de şedinţe în cari s'a discutat întreaga materie de drept 

civil a anului, însistându-se mai ales asupra materii proprietăţii.

153 

Această materie neputând fi tratată la curs, din lipsă de timp, 

a fost examinată pe deaîntregul la seminar sub formă de lucrări 

scrise şi discuţii la cari au luat parte circa 60—70 de studenţi. 

tului. 

6. Drept constituţional. 


Prof. titular: Romul Boila. 

S'a tratat partea privitoare la problema Statului şi a Drep 

Lucrări în seminar: Tratarea condiţiunilor cerute dela un 

bun jurist. S'au cetit, s'au discutat şi criticat următoarele lucrări 

ale studenţilor: Surguciu Claudia: Viaţa şi opera lui Masaryk; 

Justian Teodor: Principalele răscole şi revoluţii din Transilvania 

privite din punct de vedere politic, social şi juridic". Erdei Vasilie: 

„însemnătatea zilei de 1 Decembrie din punct de vedere 

naţional, internaţional, juridic şi social". Cosciuc Octavia „Starea 

Bucovinei sub Austrieci"; Calotescu Constantin „Proiectul 

de Constituţie dela BCU 1822", Cluj / Cheţian Central University Tiberiu: Library „Suveranitatea Cluj 

poporului", 

Papuc Constantin „Rabindranath Tagore şi panteismul 

oriental"; Meteş Ioan: „Izvoarele de drept în Ţările române până 

la 1700"; Bunea Silviu: „Regulamentul organic"; Pârvu Dumitru: 

„Problema eredităţii"; Popescu Ştefan: „Dreptul şi morala" 

şi Botlinger Ioan: „Enciclica Papală din 6 Martie 1937" 

ANUL II. 


Catedra II. 

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Vineria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu). 

Profesor suplinitor: Aurelian R. lonaşcu. 

Curs despre : Teoria generală a obligaţiunilor. Contracte. 

Delicte. Succesiuni ab infestat şi testamentare. Procedura civilă 

(colocvii). Lucrări de seminar : Interpretări de texte : Legea ce 

lor 2 table (tabula I, tabula III, tabula IV, tabula V, tabula VI); 

Lex Julia municipialis. Gaius : Ad edictum provinciale libri 

XXXII; Gaius : Institutiones, Commentarius primus. Colocvii 

din întreaga materie predată la curs.

154 

8. Drept bisericesc. 

3 ore săptămânal fixate Joia şi Vineria (2 curs, 1 seminar). 

Prof. titular: Lazăr Iacob. 

S'au ţinut cursuri despre istoria izvoarelor dreptului bisericesc 

ortodox, catolic şi protestant. Organizaţia — constituţia — 

bisericească cu deosebită considerare la biserica ortodoxă, catolică 

şi protestantă şi organizaţia lor particulară în România. 

Dreptul bisericesc de stat în România. 

Seminar: S'au discutat chestiuni privitoare la regimul cultelor 

şi Concordatul cu Sf. Scaun. 

9. Economie politică. 

Catedra I. 


Profesor titular : Dumitru B. Ionescu. 

Istoria doctrinelor economice: Antichitatea, Evul mediu, 

Doctrina mercantilistă, Trecerea la liberalismul economic, Doctri 


na fiziocrată, Şcoala liberală clasică, Opoziţia contra şcolii clasice, 

Socialismul, Şcoala istorică, Noile direcţii. 

10. Drept administrativ. 


Profesor titular: Valeriu Moldovan. 

Drept administrativ, noţiuni generale, resurse. Organizaţia 

administraţiei centrale de Stat. Administraţia locală, control, tutelă, 

finanţe locale. Justiţia administrativă. Funcţionarii publici. 

Pensiuni. Persoane juridice. 

Probleme administrative: Susţinerea ordinei, sănătate publică, 

asigurări sociale, adm. agriculturii, silviculturii, zootehnicii, 

minele, regimul apelor, industrie, comerţ, muncă, culte şi 

instrucţie, finanţe, externe, justiţie şi armată. 


Catedra II. 


Profesor titular: Bogdan Ionescu. 

Drepturile reale: Proprietatea; Uzufructul, uzul, habitaţia; 

Servitutile reale; Embaticul; Dreptul de superficie.

155 

Teoria obligaţiilor: Efectele obligaţiilor; Stingerea obligaţiilor; 

Transmisiunea obligaţiilor; Modalităţile obligaţiilor; Teoria 

probelor; Isvoarele obligaţiilor; Contractele speciale. 

12. Drept penal şi procedură penală. 


A făcut cursuri despre : 

1. Criminologie. 

Profesor titular: Traian Pop. 

2. Drept penal: Codul penal nou, partea generală (art. 1— 

183) şi doctrina. 

Istoricul noului cod penal român (1937). Technica lui. Ideolo 

gia codului. Principiile sale. Conţinutul. 

Isvoarele dreptului penal. Compoziţia legii penale. Inter 

pretare. Analogie. Eficacitatea legii penale în timp, spaţiu şi 

asupra persoanelor. Conflicte în timp. Neretroactivitate şi re 

troactivitatea legii penale. Infracţiunea ca fenomen juridic. Diviziunea 

infracţiunilor. BCU Cluj Diviziunea / Central University tripartită. Library Corecţionalizarea. 

Cluj 

Infracţiuni politice şi de presă. Elementele constitutive ale in 

fracţiunilor. Imputabilitate. Culpabilitate. Responsabilitate. Cau 

zele care exclud imputabilitate. Cauzele care exclud culpabilita 

tea. Cauze justificative. Scuze. Circumstanţe atenuante. Plurali 

tate de infracţiuni. Concurs. Recidivă. Fazele infracţiuni. Act 

preparator. Tentativă. Infracţiune consumată. Participaţiunea pe 

nală. Autorat. Coautorat. Instigare. Complicitate. Pedepse. Mă 

suri de siguranţă. Executare. Stingerea acţiunei şi pedepsei. 

3. Procedura penală. Materia fost tratată după noul cod 

de procedură penală: 

Acţiunea penală şi acţiunea civilă. Competenţa. Incompatibilitatea. 

Ministerul public. Inculpatul. Partea civilă. Liberarea 

provizorie. Mijloacele de probaţiune. Cercetarea. Urmărirea. 

Instrucţia. Judecata. Ordonanţa penală. Curtea cu juraţi: numai 

art. 349—353, 389, 411, 412. Căile de atac: art. 439—440, 445— 

447; în contra ordonanţelor judecătorului de instrucţie art. 448— 

450; în contra hotărîrilor instanţelor de judecată: opoziţia, art. 

454, apelul, art. 455—460, recursul, art. 471—473. Cazurile de 

nulitate, art. 474. Revizuirea art. 499—502. 

La Seminar s'au cercetat diferite procese penale.

156 

ANUL III. 

13. Drept internaţional public. 

3 ore săptămânal fixate Marţia şi Miercuria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: George Sofronie. 

A ţinut un curs general de Drept Internaţional Public, 

privind principiile, instituţiile şi jurisprudenţa dreptului clasic, 

şi prezentându-se nouile tendinţe, la diferitele materii. Principa 

lele capitole desvoltate au fost: Persoanele, Bunurile, Relaţiile 

internaţionale cu specială privire asupra Dreptului diplomatic 

şi consular, Actele juridice internaţionale, Soluţionarea pacifică 

şi violentă, a diferendelor internaţionale, Dreptul de acţiune (răz 

boiul). S'a insistat în mod special asupra dreptului păcii şi asupra 

legilor şi cutumelor războiului terestru. S'au arătat principiile 

de bază ale organizării juridice internaţionale, înainte şi sub 

regimul Societăţii Naţiunilor. Acest curs a fost publicat sub 

formă de „Note şi idei sistematizate" (ediţia a Il-a) (a. 1936. 

pag. 440). 

In seminar, s'au comentat şi interpretat diferite texte de 

drept internaţional BCU pozitiv, Cluj / Central privind University mai ales Library Problema Cluj 

Securi 

tăţii cu specială referire la Securitatea Diplomatică a României. 

Deasemenea s'au prezentat date bibliografice şi critice asupra 

diferitelor materii, cercetate în cadrul cursului. 

Paralel s'a făcut un Curs comun pentru studenţii de la Doc 

torat şi din anul III asupra Principiilor şi normelor juridice in 

ternaţionale referitoare la Protecţiunea Minorităţilor. 

14. Ştiinţă şi legislaţie financiară.*) 


Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937). 

Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937). 

Asistent: Dorin Pop. 

S'a tratat de către Dl Prof. R. Boilă: 

Noţiunea catedrei. Ştiinţa şi legislaţia financiară în raport 

cu celelalte ştiinţe de Stat. Izvoarele acestei ştiinţe. Venitele Sta 

tului. Venite din economie particulară. Venite bazate pe forţe 

de constrângere a Statului. Teoria impozitelor. 

Lucrări în seminar: S'au cetit şi discutat următoarele trei 

conferinţe: Dinică I. Dumitru: Sindicalizmul şi problemele mun- 

*) Dela 1 Aprilie 1937 catedra a fost contopită cu catedrele de 

Statistică şi Politică socială sub titlul: Finanţe, Statistică şi Politică socială.

157 

citoreşti. Pop Victor: Impozitul agricol; Rădulescu Florian: 

Chestiunea devizelor în legătură cu schimbul internaţional". 

Dl Prof. N. Ghiulea a ţinut cursuri despre: Teoria bugetului. 

Cheltuielele publice. Controlul bugetar. Creditul şi datoria 

publică. 


Catedra I. 

3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Joia (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Camil Negrea. 

Asistent: Alexandru Olteanu. 

Introducere. Isvoarele dreptului. Interpretare. Neretroactivitatea 

legilor. 

Posesiunea. Proprietatea. Teoria generală a regimului 

funciar. 


BCU Cluj / 

Catedra 

Central University 

III. 

Library Cluj 


Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. 

1. Succesiunea ab intestat în dreptul civil român. 

2. Donaţiunile şi testamentele în dreptul civil român, curs 

predat studenţilor anului III şi studenţilor dela doctorat. 

Lucrări de seminar: 

Speţe de jurisprudenţă. S'au făcut exerciţii de soluţionare a 

12 speţe de jurisprudenţă prezentate instanţelor române şi străine. 

Următorii studenţi au întocmit referate sau proecte de hotărâri: 

Dinică Dumitru, Bocian Valentin, Şandor Victor, Chira Aurel, 

Rădulescu Florian, Raţiu Ioan, Todor Ioan, Barabassy Ladislau, 

Pop V. Ionel, Pop Victor, Petrescu Râul şi Dobo Anton. 

Proces fictiv. S'a desbătut în 5 şedinţe un proces fictiv din 

materia proprietăţei scrisorilor şi a drepturilor de probă ce re 

zultă din ele. Următorii studenţi au împlinit rolurile de părţi, 

judecători, avocaţi şi grefier: Dinică Dumitru, Chira Aurel, Ră 

dulescu Florian, Bocian Valentin, Petrescu Râul, Raţiu Ioan, 

Şandor Victor, Todor Ioan, Vamoşiu Emil, Dobo Anton şi Şimon 

Tiberiu. S'a redactat totodată toate scriptele privitoare la proces

158 

(cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, concluziile scrise 

ale părţilor şi hotărârea). 

Probleme de succesiune. S'au făcut câteva execiţii de solu 

ţionare a unor probleme de împărţire a moştenirilor. 

Colocvii: S'au ţinut câteva şedinţe de interogaţii şi discuţii 

asupra materiei actelor de stare civilă şi a materiei privilegiilor 

şi ipotecilor. 

Lucrări scrise. S'au dat lucrări scrise din materia contractelor 

speciale. 

17. Drept comercial. 

Catedra II. 

3 ore săptămânal fixate Joia şi Vioeria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Const. Petrescu Ercea. 

Izvoarele dreptului comercial. Teoria actelor de comerţ. Comercianţii. 

Societăţile comerciale. 

BCU Cluj Lucrări / Central de University seminar: Library Cluj 

1. Dinică Dumitru: „Dualismul dreptului privat." 

2. Dobo Anton: „Isvoarele dreptului comercial." 

3. Barabâssy Ladislau: „Istoria dreptului comercial." 

4. Rădulescu Florian: „Privire generală asupra actelor de 

comerţ." 

5. Chira Aurel: „Alineatul I şi II din art. 3." 

6. Şandor Victor: „Actele de comerţ în dreptul comercial 

local." 

7. Todor Ioan: „Alineatele 4, 5 şi 6 din art. 3." 

8. Petrescu Râul: „Privire generală asupra societăţilor comerciale." 

9. Bocianu Valentin: „Societăţile de persoane." 

18. Procedură civilă. 

Catedra I. 

3 ore săptămânal fixate Lunia şi Joia (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular ; Emil Haţieganu. 

Natura juridică, a procesului. Organizaţia judecătorească. 

Părţile. Constituirea procesului. Desbaterea în fond a procesului.

ANUL IV. 

159 

19. Drept internaţional privat. 

3 ore săptămânal fixate Marţia, Miercuria şi Vineria (2 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Iorgu Radu. 



Catedra I. 


Profesor titular: Petre Poruţiu. 

Dreptul comercial român şi local. Noţiunea şi locul dreptului 

comercial în sistemul dreptului pozitiv. Repriviri istorice: 

antichitatea, veacul de mijloc, codificările din veacul al XIX. 

Comerciantul. Firma. Fondul de comerţ. Registrul comerţului 

(firmelor). Societăţile comerciale. Actele de comerţ. Contractele 

comerciale, încheierea şi executarea lor. Titlurile de credit. Contul 

curent. Gajul comercial. Cumpărarea-vânzarea. Mandatul, comisionul. 

Expediţia. Transportul. Magazinele generale. Asigură 


rile. Contractul de editură. Mijlocirea contractelor comerciale. 

Seminar: Demonstraţiuni practice cu privire la materia tratată 

la cursuri. 


Catedra II. 


Profesor titular: Victor Cădere (în concediu). 

Profesor suplinitor: Emil Haţieganu. 


22. Politica. 

2 ore săptămânal fixate Miercuria (1 curs, 1 seminar). 

Profesor titular: Casiu Maniu. 

S'a ţinut cursuri asupra materiei din program. 

23. Politică socială.*) 


Profesor titular: Nicolae Ghiulea. 

Obiect. Natură. Scop. Raport cu celelalte discipline economie 

şi sociale. Mijloace de politică socială. Asociaţia. Sindicatul. 

*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe, Statistică 

şi Politică socială.

160 

Mutualitatea. Cooperaţia. Măsuri de Stat. Ocrotirea muncii. 

Reglementarea muncii. Organizarea muncii. Contractul de muncă. 

Asigurările sociale. Asistenţa socială. Organizarea internaţională 

a muncii. 

24. Statistica.*) 


Profesor titular: Nicoîae Ghiulea. 

(până la 1 Aprilie 1937 suplinitor). 

Statistica generală. Obiect. Natură. Fenomen. Istoria disciplinei 

statistice. Istoria statisticei în România. Metoda statistică. 

Organizarea statisticei. Monografia. Ancheta. Statistica aplicată. 

In special statistica populaţiei şi Statistica preţurilor (numere 

indicii). 

25. Legislaţia agrară şi industrială. 


BCU Profesor Cluj / titular: Central University Liviu Lazar. Library Cluj 


*) Dela 1 Aprilie 1937 a fost transformată sub titlul: Finanţe Statistica 


Pandecte. 

II. Cursuri de doctorat. 


Catedra I. 

1 oră săptămânal fixată Marţia. 

Profesor titular: Ion C. Cătuneanu. 


Catedra II. 

1 oră săptămânal fixată Sâmbăta. 

Profesor titular: Tiberiu Moşoiu (în concediu). 


Profesor suplinitor: Aurelian R. Ionaşcu. 

Noţiuni de drept penal roman. 

Regimul matrimonial. 


Catedra I. 

1 oră săptămânal fixată Vineria. 

Profesor titular : Camil Negrea. 


Catedra II. 


Profesor titular: Bogdan Ionescu. 

Privilegii: Generalităţi. Privilegii generale asupra mobile 

lor. Privilegii speciale asupra anumitor mobile. Privilegii spe 

ciale asupra imobilelor. Conflicte între privilegii. 

Ipoteci: Generalităţi. Felul ipotecelor. Ipoteca convenţională. 

Ipotecile legale. Rangul ipotecelor, radierea lor; purga ipotecelor; 

stingerea ipotecelor şi privilegiilor. 

11

162 


Catedra III. 


Profesor titular: Aurelian R. Ionaşcu. 

Curs predat în comun studenţilor dela doctorat şi studenţi 

lor anului III licenţă (vezi pag. 157). 

Despre nume. 

6. Drept civii. 

Catedra IV. 


Prof. titular: Alexandru C. Angelescu. 

7. Drept bisericesc. 


Pofesor titular: Lazăr Iacob. 

S'a tratat chestiunea: Patronatul suprem şi drepturile Sta 


tului Român. 

8. Drept constituţional. 

1 oră săptămânal fixată Lunia. 

Profesor titular: Romul Boilă. 

Democratismul în lumina constituţionalismului. Noţiunea 

democraţiei şi a constituţionalismului. Identitatea acestor doua 

noţiuni. Desvoltarea istorică. 

9. Drept administrativ. 

1 oră săptămânal fixată Miercuria. 

Profesor titular: Valeriu Moldovan. 

Justiţia administrativă. Noţiuni generale şi comparate. Con 

tenciosul administrativ român. Curţile administrative. Conten- 

cioase speciale. 

Drept penal special. 

10. Drept penal şi procedură penală. 


Profesor titular: Traian Pop.

pozitiv. 


Catedra I. 


Profesor titular: Emil Haţieganu. 

163 

Căile de atac în procedurile civile române. Curtea de Casaţie. 


Catedra II. 


Profesor titular: Victor Cădere (în concediu). 

Profesor suplinitor: Emil Haţieganu. 

S'a tratat despre execuţia silită. 


Catedra I. 


Profesor BCU Cluj titular: / Central Petre University Poruţiu. Library Cluj 

Cambia din punct de vedere istoric şi în dreptul nostru 


Catedra II. 


Profesor titular: Const. Petrescu Ercea. 

Obligaţiunile comerciale. 

15. Drept internaţional public. 


Profesor titular: George Sofronie. 

Curs comun pentru studenţii de la doctorat şi din anul I I I 

(vezi pag. 156). 

Conflictele de legi. 

16. Drept internaţional privat. 


Profesor titular: Iorgu Radu.

164 

17. Politica. 


Profesor titular: Casiu Maniu. 

Psihologia grupurilor omeneşti. 

18. Istoria dreptului român. 


Profesor titular: Dimitrie D. Mototolescu. 

Prescripţia în dreptul romano-bizantin comparat cu cea din 

legiuirile vechi: Matei Basarab, A. Ipsilanti, Caragea, And. Do- 

nici, Calimach şi cu cea din codul civil româno-austriac. 

19. Economia politică. 

Catedra I. 

1 oră săptămânal fixată Lunia. 

Profesor titular: D. B. Ionescu. 

Caracterul şi metoda ştiinţei economice. 

20. Economia politică. 

BCU Cluj / Catedra Central University II. Library Cluj 

1 oră săptămânal fixată Sâmbătă. 

Profesor titular: George Strat. 

Revoluţia Franceză cercetată sub aspectele sale economice. 

21. Politica socială.*) 

1 oră săptămânal fixată Miercuri. 


Solidaritatea socială. Solidaritatea naturală. Drepturile şi 

datoriile omului în societate. Mijloacele solidarităţii sociale. Cvasi 

contractul social şi dreptul la ajutorul mutual. Libertatea şi ajutorul 

mutual. Dreptatea socială. 

22. Ştiinţa ei legislaţie financiară.*) 

1 oră săptămânal fixată Luni. 

Profesor suplinitor: Romul Boilă (până la 31 Martie 1937). 

Profesor titular: Nicolae Ghiulea (dela 1 Aprilie 1937). 

Cursul ţinut de Dl Prof. Boilă: 

Cheltuelile Statului. Importanţa lor la întocmirea bugetului. 

Raportul lor cu cheltuelile economiei particulare. 

*) Transformată cu data de 1 Aprilie 1937, sub titlul: Finanţe, Statistică 


Contractul de ucenicie. 

Statistica aplicată. 

23. Legislaţia agrară şi industrială. 

1 oră săptămânal fixată Marţi. 

Profesor titular: Liviu Lazar. 

24. Statistica.*) 

1 oră săptămânal fixată Joi. 


(până la 31 Martie 1937 suplinitor). 


*) Dela 1 Aprilie 1937, transformată sub titlul: Finanţe, Statistică şi 

Politică socială. 

165

C) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ. 

Prof. Alexandru C. Angelescu. 

Despre nume (Extras din P. R. 1937, p. 88). 

Prof. Nicolae Ghiulea. 

Organizarea Ministerului Muncii („Revista Muncii, Sănătăţii 

şi Ocrotirilor sociale", Buceurşti, Anul IV, No. 7—8, 15 

Iulie—15 Aug. 1936, pag. 7).; Magazinul cooperativ („Sociologia 

românească". Revista secţiei sociologice a Institutului Social 

Român, Bucureşti, Anul I, No. 7—9, Iulie—Sept. 1936, pag. 71); 

Cheia de boltă a BCU organizării Cluj / Central agricole: University Asigurările Library Cluj 

agricole („România 

Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 9, Oct. 1936, pag. 1); 

Comasarea prin cooperaţie („România Agricolă", Bucureşti, Anul 

II, No. 10, pag. 1); Principiul asociaţiei („România Agricolă", 

Bucureşti, Anul II, No. 11, pag. 1); Legiferarea comasării („România 

Agricolă", Bucureşti, Anul II, No. 12, pag. 1); Camera 

de Muncă („Revista de studii sociologice şi muncitoreşti", Bucureşti, 

Anul III, No. 12, Noembrie 1936, pag. 1); Sărăcia („Prezentul" 

— economic, financiar, social, Bucureşti, Anul II, No. 

529); Preţurile maximale („Prezentul", Bucureşti, Anul II, No. 

523, Noembrie 1936); Infrânarea speculei („România Agricolă", 

Bucureşti, Anul II, No. 13, Noembrie 1936); Risipa („Prezentul", 

Bucureşti, Anul II, No. 536, pag. 1)); Lupta contra democraţiei: 

a) Democraţia şi Comunismul; b) Democraţia şi 

Evreii; c) Democraţia şi Partidele politice. („Libertatea" economică, 

politică, socială, culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 22, 

Noembrie 1936, pag. 339, Anul V, No. 1, Ian. 1937, pag. 4); 

Bazele financiare ale Asigurările agricole („România Agricolă", 

Anul II, No. 14, pag. 1); Luxul („Prezentul", Bucureşti, Anul 

II, No. 540, 15 Noembrie 1936, pag. 1); De-aşi fi Fuhrer („Adevărul", 

Anul 50, No. 16201, Noembrie 1936, pag. 1); Cenzura 

presei („Adevărul", Anul 50, No. 16207, Noembrie 1936, pag. 11;

Legăturile dintre Rege şi Popor („Adevărul", Anul 50, No 

167 

16209, pag. 1); Impozit sau primă de asigurare („România Agri 

colă", Bucureşti, Anul II, No. 15, pag. 1); Legea presei („Ade 

vărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16210, pag. 5); Organizarea cor 

pului ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16217, 

pag. 1); Asigurarea populară de grindină („România Agricolă", 

Bucureşti, Anul II, No. 17, pag. 7); Profesiunea de ziarist („Ade 

vărul", Bucureşti, Anul 50, No 16231, Decembrie 1936, pag. 1); 

Corpul ziariştilor („Adevărul", Bucureşti, Anul 50, No. 16232, 

pag. 1); Studenţi. Cursuri. Examene („Adevărul", Bucureşti, 

Anul 50, No. 16234, pag. 12) ; Ajutorul de familie („Revista mun 

cii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale", Bucureşti, Anul IV, Noem 

brie—Decembrie 1936, No. 11—12, pag. 9); Sistemul cooperativ 

Raiffeisen şi Agricultura („Cooperaţia" — economică, socială, 

culturală, Bucureşti, Anul IV, No. 12, Dec. 1936, pag. 1); Criza 

agricolă sau o nouă stare economică („Prezentul", Bucureşti, 

Anul II, No. 574, pag. 3); Spovedania unui profesor („Vremea", 

Bucureşti, Anul X, No. 471, Ian. 1937, pag. 3); Institutul de 

credit agricol („Cooperaţia", BCU Cluj / Central Bucureşti, University An. Library V, Cluj 

No. 2, Febr. 

1937, pag. 1); Şomajul tinerilor („Revista muncii, sănătăţii şi 

ocrotirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 1, Ian. 1937, pag. 7); 

Proiectul de lege pentru înfiinţarea creditului meşteşugăresc 

(„Adevărul", Bucureşti, An. 50, No. 16259, Ian. 1937, pag. 4); 

Creditul meşteşugăresc („Revista de studii sociologice şi munci 

toreşti", Bucureşti, An. III, No. 13, Febr. 1937, pag. 1); Asi 

gurările în cooperaţie („Cooperaţia", Bucureşti, An. V, No. 2, 

Febr. 1937, pag. 5); Alimentaţia ţărănimei române (..România 

agricolă", Bucureşti, An. II, No. 18—19, Febr. 1937, pag. 8); 

Problema tineretului („Revista muncii, sănătăţii şi ocrotirilor so 

ciale", Bucureşti, An. V, No. 3, Martie 1937, pag. 12); Reorga 

nizarea creditului meseriaşilor („Adevărul", Bucureşti, An. 51, 

No. 16278); Finanţarea mişcării cooperative („Curierul coope 

rator", Bucureşti, An. X, No. 2—3, pag. 7); Problema creditu 

lui meşteşugăresc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 617, 

pag. 1); Românii de peste Dunăre („Timocul", Bucureşti, An. 

III, No. 9—10, 1936, pag. 7); Organizarea muncii de folos ob 

ştesc („Prezentul", Bucureşti, An. III, No. 622, pag. 1); Ade 

văratul scop al organizării muncii de folos obştesc („Prezentul", 

Bucureşti, An. III, No. 624); Lupta contra Universităţii („Ade 

vărul", Bucureşti, An. 51, No. 16303, pag. 5); Desfiinţarea au-

168 

tonomiei universitare („Adevărul", Bucureşti, An. 51, No. 16307, 

pag. 6); Românismul şi muncitorii („Românismul", Bucureşti, 

An. I, No. 1, pag. 5); Spiritualizarea muncitorimii prin asociaţie 

(„Românismul", Bucureşti, An. I, No. 2, pag. 5); Primatul mun 

cii („Românismul", Bucureşti, An. T, No. 3, pag. 3); Munca 

şi democraţia („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 4, pag. 1); 

Valoarea muncii fizice („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 5, 

pag. 3); Organizarea cooperaţiei („Cooperaţia", Bucureşti, An. 

V, No. 5, Mai 1937, pag. 1); îndatoririle muncitorimii („Româ 

nismul", Bucureşti, An. I, No. 6, Mai 1937, pag. 1); Munca şi 

ştiinţa („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 7, pag. 1); Munca 

şi Arta („Românismul", Bucureşti, An. I, 8, pag. 1); Cooperaţia 

şi partidul politic (.„Dreptatea" pagina cooperaţiei, An. XI, No. 

2867, pag. 3); Arta e o înfăţişare a muncii („Românismul", Buc, 

An. I, No. 9, Iunie 1937, pag. 3); Către muncitorime („Drepta 

tea" pagina muncii, An. XI, No. 2869, pag. 3); Democraţie 

(„Românismul", Bucureşti, An. I, No. 10, Iunie 1937, pag. 4); 

Remunerarea muncii („Românismul", Bucureşti, An. I, No. 11, 

pag. 1); Datoria muncitorimii BCU Cluj / Central („Revista University muncii, Library sănătăţii Cluj 

şi ocro 

tirilor sociale", Bucureşti, An. V, No. 6, Iunie 1937, pag. 6); 

Remunerarea muncii cooperative („Românismul", Bucureşti, An. 

I, No. 12, Iunie 1937, pag. 1); Muncitorii şi statul naţional 

(„Dreptatea", pagina muncii, An. XI, No. 2884, pag. 3); Coma 

sarea. întâia problemă a agriculturii noastre (Biblioteca de Po 

litică economică şi socială. Apare sub îngrijirea dlui Prof. Ni 

colae Ghiulea, No. IV, An. 1, Bucureşti, 1937, in - 8°, pag. 64); 

Şomajul intelectual („Flamura verde", Bucureşti, An. VI, No. 

6—8, Iunie, pag. 237). Următoarele articole în „Marea Enciclo 

pedie agricolă", Bucureşti, voi. I: Amortizare, pag. 224; Apro 

vizionări, pag. 288; Asigurare, pag. 327; Asociaţie, pag. 332; 

Bancă, pag. 398; Bancnotă, pag. 402; Bilanţ, pag. 451; Buget, 

pag. 511; Bun, pag. 522; Bursă, pag. 526; Capital, pag. 628; şi 

altele. 

Prof. Aurelian R. Ionaşcu. 

1. Publicaţiuni ştiinţifice. 

a) „Les mesures prises en faveur des debiteurs pour l'execu- 

tion de leurs obligations ă la suite de la crise economique". Ra 

port prezentat la al doilea Congres Internaţional de Drept Com-

169 

parat dela Haga (4—11 August 1937), publicat în Bulletin de la 

Societe de Legislation Comparee din Paris (Nr. 3 din 1937) şi 

în Pandectele Române, Nr. 7—8 din 1937; 

b) „Hotărârile judecătoreşti cari rectifică, complectează ori 

înlocuiesc actele de stare civile", studiu publicat în Pandectele 

Române, No. l'O din 1937; 

c) „Influenţa politicei economice a României asupra proprietarei 

şi contractului", studiu publicat în Curierul Judiciar, No. 39 

din 1937' 

d) „Nulitatea actelor de stare civile", Pandectele Săptămâ 

nale, No. 35 din 1937; 

e) „Succesiunea legală în dreptul civil român", curs litogra 

fiat, Cluj, 1937; 

f) Diverse articole, cronici şi recenzii în revistele: Pandec 

tele Române, Pandectele Săptămânale, Curierul Judiciar, Revue 

Roumaine de Droit Prive şi Ardealul Juridic. 

2. Opera de unificare legislativă. 


In calitate de consilier temporar la Consiliul Legislativ, sec 

ţia II, şi membru al comisiunei de codificare civilă numită de 

Ministerul Justiţiei în 1936, a luat parte la întocmirea proectului 

definitiv al noului cod civil, cartea IV: „Despre moştenirea le 

gală şi testamentară", şi la întocmirea proectului definitiv pentru 

„Unificarea dispoziţiunilor privitoare la cărţile funciare", pre 

zentând Consiliului Legislativ observaţiuni scrise asupra ante- 

proectelor supuse discuţiunei. 

3. Congrese. 

a) A participat ca delegat oficial al Facultăţii şi ca repre 

zentant al grupului român din Cluj al Asociaţiei Juriştilor de 

Limbă Franceză la „Săptămâna Juridică Internaţională dela Pa 

ris" (19—26 Iulie 1937) şi la al doilea Congres Internaţional de 

Drept Comparat dela Haga (4—11 August 1937). 

b) La Haga a fost raportor pentru România a subiectului: 

„Les mesures prises en faveur des debiteurs â la suite de la crise 

economique" şi secretar al secţiunei a doua de drept civil a con 

gresului. 

tiuni : 

A făcut deasemeni comunicări asupra următoarelor ches

170 

a) Apergu general des tendances de la theorie des contrats; 

b) (Ltudes comparative des preuves; 

c) Les transformations des procedures de faillite et des me- 

sures preventives sous l'influence de la crise econmique; 

d) Les repercussions de l'economie dirigee sur les institu- 

tions de droit prive; 

e) Les mesures prises en faveur des debiteurs. 

c) La Paris a fost raportor pentru România a subiectului: 

„La modification des contrats par le juge" şi a făcut o comuni 

care în legătură cu acelaş subiect. In colaborare cu d. prof. Traian 

Ionaşcu a făcut o comunicare asupra chestiunei „Fiduciei", 

d) A luat partee în calitate de delegat al României la şedin 

ţele celei de a 12-a sesiuni a Comitetului Internaţional Tehnic 

al Experţilor Juridici Aeriene care a avut loc în Septembrie 1937 

la Bucureşti. 

4. Conferinţe publice. 

La Cluj: „Ce este căsătoria", conferinţă ţinută la Universitate, 

în cadrele BCU Extensiunei. Cluj / Central University Library Cluj 

La Oradea: „Drepturile femeiei", conferinţă ţinută în sala 

Primăriei, în cadrele Ateneului Român. 

La Timişoara: „Natura juridică a căsătoriei"', conferinţă 

ţinută la Şcoala Politehnică, în ciclul organizat de această şcoală. 

La Satu-Mare: „Sterilizarea şi Certificatul prenuptial", con 

ferinţă ţinută în sala teatrului, în cadrele Astrei. 

La Carei-Mare: „Problemele familiei", conferinţa ţinuta în 

sala Prefecturei, în cadrele Astrei. 

Pof. Dimitrie B. Ionescu. 

Compendiu de Istoria doctrinelor economice. 268 pagini. 

Editură proprie. 

Prof. Liviu Lazar. 

Curs de legislaţie industrială (1 voi., 400 pag.). Cluj, Tip. 

Ardealul, 1937. 

Prof. Valeriu Moldovan. 

1. „Administraţia locală română". Cluj, Tip. Naţ., 1937. 

2. „Conferinţele naţionale ale Românilor de dincoace de 

Carpaţi". Biblioteca Astra, No. 24, Sibiu.

171 

A ţinut conferinţe publice în: Cluj (4), Baia-Mare, Satu- 

Mare, Oradea, Sighet, Turda, Alba-Iulia şi Odorhei. 

Prof. Camil Negrea. 

1. „Noul cod penal şi legiuirile civile valabile în Ardeal". 

Publicate în revista „Pagini de drept" (Sibiu). 

2. „Edilitatea în noua lege administrativă". Publ. în „Re 

vista Administrativă" (Cluj). 

ficat. 

3. Colaborări la redactarea anteproectului de cod civil uni 

Prof. C. Petrescu-Ercea. 

1. Criza Universitară. Imprimeria centrală. Bucureşti, 1937. 

2. La protection des obligataires, comunicare făcută la con 

gresul internaţional de drept (Semaine internaţionale de droit) 

ţinut la Paris în Iulie 1937. 

3. Ştiinţa şi politica, conferinţă ţinută la Şcoala politehnică 

din Timişoara în BCU ziua Cluj de 16 / Central Februarie University 1937. Library Cluj 

Prof. Traian Pop. 

Codul penal' Regele Carol Il-a adnotat, voi. I, comentarul 

art. 95—183, Bucureşti, 1937. 

Prof. George Sofronie. 

Studii publicate: 

1. Le principe des Nationalites et les Traites de Paix de 

1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia franceză a lucrării 

premiată de ziarul „Universul"). 

2. The Principles of Nationalities and The Treates of Peace 

of 1919/20. Bucarest, 1937, pag. 280. (Ediţia engleză a lucrării 

premată de ziarul „Universul"). 

3. Problema ilegimităţii denunţărilor unilaterale de Tratate. 

(In „Omagiu lui Constantin Kiriţescu"). Bucureşti, 1937. 

4. România în viaţa Internaţională. (In „Enciclopedia Ro 

mâniei". Voi. I). Bucureşti, 1937. 

5. La position juridico-diplomatique de la Roumanie dans 

la nouvelle Communaute Internationale. Bucarest, 1937.

172 

6. Fenomenul războiului în lumina angajamentelor inter 

naţionale. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Conferinţelor"). 

Bucureşti, 1936. 

7. Fenomenul „Unirii" în lumina desvoltării Principiului 

Naţional la Români. (Extras din „Revista Cursurilor şi a Con 

ferinţelor"). Bucureşti, 1937. 

8. La Reforme du Pacte et Les Etats „a interets limites". 

(In „Revue de Droit International". Geneve a. 1937, No. 1). 

9. La regie de l'unanimite dans le Pacte de la S. D. N. (In 

„Revue de Droit International". Geneve, a. 1937. No. 2—3). 

10. La signification diplomatique de la Petite Entente. (In 

„L'Europe Orientale". Paris, 1937, No. 3—4). 

11. Apărarea noastră diplomatică. Arad, 1937. 

12. La Petite Entente et les projets de Reforme de la S. D. 

N. (In „Revue de Transylvanie", a. 1937. No. 1). 

13. Un principe antirevisioniste: La regie de l'unanimite des 

votes â Geneve. (En marge d'une theorie recente sur la revision 

des Traites). (In „Revue de Transylvanie, a. 1937. No. 3). 


14. Les moyens d'assurer le progres du Droit et le respect 

de la Justice, en dehors de la guerre. (Raport prezentat la a VIIT 

sesiune a „Conferinţei Permanente de înalte Studi Internaţio 

nale", dela Londra, din anul 1935 şi tipărit în volumul „La secu- 

rite collective", sub direcţiunea Prof. Maurice Boorquin. Paris, 

1936, pag. 255 şi urm.). Referinţele în raportul general şi în 

desbaterile Conferinţei, la acest raport, vezi pag. : 20, 23, 36, 490 

din volumul amintit. 

15. Diferite articole, note, recenzii, în diferite reviste de 

specialitate şi de cultură generală, din Ţară şi din străinătate. 

Cursuri: 

Curs despre Societatea Naţiunilor. (Principiile Pactului din 

28 Iunie 1919 şi comentariul lor juridic). Ediţia a Il-a complec 

tată. Cluj, 1937. 

Conferinţe publice şi comunicări: 

La Paris, a) Comunicare despre : „Le facteur economique 

internaţional et le probleme de la Paix", desvoltată în cadrul 

„Conferinţei permanente de înalte Studii Internaţionale". (In 

secţiunea colonială, la 30 Iunie 1937).

173 

b) Conferinţă despre: „La securite collective et l'organisa- 

tion juridique de la Paix", desvoltată în cadrul aceleaşi Confe 

rinţe, în şedinţa plenară, din 3 Iulie 1937. 

La Bucureşti. Semnificaţia juridico-diplomatică a regulei 

unanimităţii în Pactul genevez. (In cadrul „Centrului de înalte 

Studii Internaţionale" al Institutului Social Român). 

La Cluj. a) Revizionismul maghiar în lumina Dreptului in 

ternaţional. (La „Extensiunea Universitară"). 

b) „Unirea" în lumina desvoltării principiului naţional, la 

Români. (La Teatrul Naţional, în cadrul Ligii Culturale, la 24 

Ianuarie 1937). 

La Arad. Pentru ce sunt intangibile, în drept, hotarele noa 

stre? (In cadrul „Astrei", la 1 Dec. 1936). 

La Tărgu-Mureş. Fundamentul juridic al unităţii noastre 

naţionale. (In cadrul „Tinerimii Române"). 

La Deva. România întregită şi Dreptul popoarelor. (In 

cadrul „Astrei"). 

La Careii-Mari. Ce este şi ce trebue să fie Statul naţional? 

(In cadrul „Astrei"). BCU Cluj / Central University Library Cluj 

La Vălenii de Munte. Suveranitatea Românească între ve 

chile şi nouile hotare. (La „Universitatea populara" Nic Iorga) 

Prof. Eugeniu Speranţia. 

Publicaţii: 

1. „Droit, Morale, Moeurs", compte rendu în „Revue inter 

naţionale de la Theorie du droit". (Annee XI, Cah. I). 

2. „Filosofia del diritto privato" di Pietro Cogliolo. (Idem, 

An. XI, Cah. 2). 

3. „Iuristische Grundbegriffe aus dem Vertrags-, Schuld-, 

Urheber- und Sachenrecht" von F. A. Mullereisert. (Idem.). 

4. Concetto cristiane della proprietă (Jose Măria Palacio, 

O. P.). (Idem, cah. 3). 

5. „Einfluss des Christentums auf das Corpus juris civilis" 

von Const. Hohenlohe. (Idem). 

1937). 

6. „Lirismul imanent" (extr. din „Gând Românesc", No. 1. 

7. „La metaphysique implicite dans les postulats de toute 

pensee possible". (Extr. din „Travaux du IV-e Congres interna-

174 

tional de philosophie". Voi. VIII. Paris (Hermann et Comp., 

editeurs, 1937). 

8. „Une conception vitaliste du beau". (Travaux du 2-eme 

Congr. internaţional d'Esthetique et Science de l'Art). 

9. „Curs de sociologie generală" (ed. II, litogr.). 

Deosebit de acestea, alte câteva scrieri în cursul anului, sunt 

în curs de tipărire. 

Conferinţe: 

1. „Realităţi spirituale". (Ciclul Societ. Române de Filosofie; 

Fundaţia Carol I; Bucureşti, 7 Noembrie 1936. 

2. „încrederea ca forţă sufletească". (Astra, Sibiu, 8 Noem 

brie 1936). 

3. „Arta autentică şi arta mecanizată". (Ciclul Audiţilor mu 

zicale. Acad. Comerţ. Cluj. Conferinţă de deschidere. 13 Decem 

brie 1936) 

4. „Factorii sufleteşti ai producţiei economice". (Ciclul de 

Conferinţe al Şc. BCU Politehnice, Cluj / Central Timişoara. University Library 15 Decembrie Cluj 

1936). 

5. „Cultură şi civilizaţie". (Extensiunea Universităţii Cluj). 

Satu-Mare, 21 Febr. 1937. 

1937. 

6. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Cluj, 26 Febr. 

7. „Cultură şi civilizaţie". (Extens. univ.), Sebeş-Alba 

(Astra), 14 Martie 1937. 

8. „Fondul sufletesc al naţiunii". (Craiova; Conferinţele Cer 

cului didactic; 4 April 1937). 

9. „La philosophie cartesienne". (Ciclul de conferinţe „Alian- 

ce Francaise", Cluj, 12 April 1937). 

Diferite: 

Comunicare despre: „La metaphysique implicite dans Ies 

postulats de toute pensee possible" la Congresul internaţional de 

Filosofie ţinut la Paris în August 1937. 

Comunicare cu titlul: „Une conception vitaliste du beau", 

la Congresul Internaţional de Estetică (Paris, August, 1937). 

La ambele congrese a fost delegat al României şi al Uni 

versităţii din Cluj şi la ambele a fost onorat cu calitatea de pre 

şedinte de şedinţă

175 

In April 1937, la Institutul Internaţional de Filosofie a drep 

tului şi sociologie juridică, în sesiunea de lucrări care s'a ţinut 

la Roma, a fost ales cu unanimitate de voturi ca membru titular, 

într'unul din locurile vacante. 

In şedinţa plenară de încheere a Congresului internaţional 

de Filosofie din Paris, a fost ales membru al comitetului perma 

nent internaţional. 

Membru activ (participare la discuţii) în Congresul Institu 

tului Internaţional de Sociologie (Paris, 1—5 Septembrie). 

In sesiunea pe care a ţinut-o în April 1937 la Roma, „Insti 

tut internaţional de Philosophie du droit et sociologie juridique" 

1-a ales cu unanimitate de voturi ca membru titular, la unul din 

locurile vacante. 

A participat ca membru activ, cu o comunicare şi la diferite 

discuţii, la al IX-lea Congres internaţional de Filosofie din Paris 

(Congresul Descartes), având calitatea de delegat oficial al Ro 

mâniei şi al Universităţii din Cluj, şi fiind designat anticipativ 

de către comitetul de organizare ca preşedinte de şedinţă. 

A fost ales de BCU adunarea Cluj / Central generală University a congresului Library Clujde 

mai sus 

ca membru în comitetul permanent al congeselor internaţionale 

Ae filosofie. 

Prof. George Strat. 

Publicaţiuni: 

1. Curs de Economie Politică. Ediţia a Il-a, revăzută şi 

.adăugită, 448 pagini. Editura R. Cioflec, Cluj, 1937. 

1936). 

2. Mihail Kogălniceanu. („Libertatea", Anul IV, No. 22, 

3. Din ţara Utopiei. („Libertatea", Anul IV, No. 24, 1936). 

4. Adevărata racilă a economiei româneşti. (Revista „Admi 

nistraţia Finaciară", No. 109, Anul X, 1936). 

5. O scurtă privire asupra economiei medievale. I, II. („Li 

bertatea", Anul V, No. 3 şi No. 6, 1937). 

6. Pretinsa reorganizare a Universităţilor. („Libertatea", 

Anul V, No. 5, 1937). 

7. Alexandru Vianu. („Libertatea", Anul V, No. 7, 1937). 

8. Doctrinele scolastice şi ordinea medievală. („Libertatea", 

Anul V, No. 10, 1937).

176 

9. Câteva consider aţiuni asupra creditului şi controlului lui 

în România. (Revista „Administraţia Financiară", Anul XI, No. 

113, 1937). 

10. Săptămâna Cărţii. („Libertatea", Anul V , No. 11, 1937). 

11. Renaşterea şi Utopiştii. („Libertatea", Anul V, No. 13— 

14, 1937). 

12. Doctrina mercantilistă. („Libertatea", Anul V, No. 15— 

16, 1937). 

1937). 

13. Preşedintele Masaryk. („Libertatea", Anul V, No. 18, 

14. Adevărata carte a războiului nostru. („Libertatea", Anul 

V, No. 18, 1937). 

15. Cei patruzeci de ani ai Regelui nostru. („Libertatea", 

Anul V, No. 20, 1937). 

16. Drama noastră agrară. („Libertatea", Anul V, No. 

20, 1937). 

17. Criză şi credit în România. (Revista „Administraţia Fi 

nanciară", Anul XI, No. 120, 1937). 


18. Le contrele du credit dans l'interet social. Rapport pre- 

sente au II Congres internaţional de Politique sociale. („Les Do- 

cuments du Travail", XXI annee, No. 240—241, Paris, 19371 

19. „Elogiul Libertăţii". (Volum de 228 pagini, editura Leo- 

pold-Geller. Bucureşti, 1937). 

20. Reformismul („Argus", Ianuarie, 1937). 

21. Demagogia („Argus", Ianuarie, 1937). 

22. Burghezia. („Argus", Ianuarie, 1937). 

23. Patronatul. („Argus", Ianuarie, 1937). 

24. Regina Măria. („Libertatea", Anul V, No. 6. 1937). 

25. Românizarea vieţii noastre economice în cadrul restric- 

ţiunilor de transfer. („Libertatea", Anul V, No. 20, 1937). 

Recenzii. 

26. S. Lupaş: „Du Concordat preventif de faillite" („Liber 

tatea", Anul IV, No. 21, 1936). 

27. Marco Barasch: „Legislaţia Muncii în cadrul politicei 

sociale". („Libertatea", Anul IV, No. 22, 1936). 

28. Asturo Labriola : „Le Crepuscule de la c'wilisation". 

(„Libertatea", Anul V, No. 1, 1937).

177 

29. Louis Trotobas: „Les finances publiques et les impots de 

la France". („Libertatea", Anul V, No. 3, 1937). 

30. Edourd Julia: „L'Btat ce Neant". („Libertatea", Anul 

V", No. 5/1937). 

31. Andre Filip : „Trade-Unionisme et Sindicalisme". („Li 

bertatea", Anul V, No. 7, 1937). 

32. „Sărbătorirea Profesorului A. C. Cuza". („Libertatea", 

Anul V, No. 8, 1937). 

1937). 

33. „Lealismul britanic". („Libertatea", Anul V, No. 10, 

34. Gh. N. Leon: „Cum se scrie o carte cu privire specială 

la Economia Politică". („Libertatea", Anul V, No. 10, 1937). 

35. I. Lupaş: „Istoria Unirii Românilor". („Libertatea", 

Anul V, No. 11, 1937). 

36. „Electrificarea Satelor sau techia de mărgăritar". („Li 

bertatea", Anul V, No. 18, 1937). 

37. „Farsa preţurilor maximale". („Libertatea", Anul V, 


No. 19, 1937). 

19, 1937. 

38. „Controlul Schimbului". („Libertatea", Anul V, No. 

39. „Profesorul Henri Capitant". („Libertatea", Anul V, 

No. 19, 1937). 

Conferinţe. 

1. Cluj. Liberalismul politic şi economic doctrină de echilibru 

social. 

2. Galaţi. O paralelă între comunismul antic şi comunismul 

contemporan. (Ciclul conferinţelor organizate de Academia de 

Export în sesiunea 1936—1937). 

3. Cluj. La bourgeoisie francaise. (Ciclul conferinţelor or 

ganizate de Societatea „l'Alliance Francaise". 

4. Sibiu. Tineretul român în faţa ideii naţionale. (Ciclul con 

ferinţelor organizate de Soc. „Astra" din Sibiu). 

5 Bucureşti. Posibilităţile actuale ale economiei Româneşti. 

(I. S. R. Secţia economică). 

12

178 

Diferite. 

A fost delegat al României la „Congresul internaţional de 

Politică Socială" ţinut la Paris în zilele de 22—31 Iulie 1937, 

fiind ales raportor general pentru chestiunea „Controlul credi 

tului din punct de vedere social" (specificat mai sus la p. — ) . 

Acest raport a fost publicat prin grija Asociaţiunii interna 

ţionale p. Progresul Social în revista franceză „Les Documents 

du Travail" din luna Iunie, 1937. 

A luat parte la Congresul internaţional al Economiştilor din 

Paris, ţinut la Paris în zilele de 22—26 Iulie 1937. 


D) FIGURI DISPĂRUTE. 

Discursul funebru rostit la înmormântarea Profesorului 

I. C. Cătuneanu, în numele Facultăţii de Drept 

de către Dl. Prof. George Strat. 

întristată Adunare, 

In numele Facultăţii de Drept şi Ştiinţe de Stat a Universi 

tăţii Daciei 0 

Superioare „Regele Ferdinand I" din Cluj, în nume 

le întregului Corp profesoral şi al studenţimei noastre, am dure 

roasa sarcină de a rosti, în acest moment, cuvântul din urmă, cu 

vântul de despărţire, celui plecat în împărăţia liniştei eterne, ace 


luia care a fost colegul bun şi preţuit, bărbatul vrednic şi admirat, 

omul de înaltă ţinută etică, prietenul iubit şi respectat, profeso 

rul Ion Cătuneanu. La o vârstă care-i dădea dreptul încă la o lun 

gă perioadă de muncă pe ogorul culturii naţionale, Ion Cătuneanu 

se stinge, răpus de forţele misterioase ale boalei, care-i măcina de 

ani de zile trupul său chinuit, transformându-i existenţa într'un 

adevărat calvar. 

Sub proprii noştri ochi, ai colegilor cari-1 vedeau in ultimii 

doi ani, tot mai rar, urcând treptele catedrei, în jurul căreia o întreagă 

tinerime îi sorbea cuvântul greu de învăţătură, greu de înţelepciunea 

rară a umanistului clasic, a cercetătorului erudit, 

care-şi făcuse din cunoaşterea şi frecventarea marilor spirite juridice 

ale antichităţii latine, un adevărat cult al vieţii sale, sub 

proprii noştri ochi, îndurerate de priveliştea sumbră a morţii ce 

se sălăşluise în fiinţa sa chinuită, iubitul nostru coleg s'a stins, 

încetul cu încetul, asemenea unei făclii ce-şi topeşte ceara la propria 

sa flacără. 

De un an de zile, iubitul şi regretatul nostru coleg nu şi-a 

mai putut vedea nici studenţii dragi cărora el le închinase tot 

avântul inimii sale şi nici pe colegii care preţuiau în el unul dintre

180 

cele mai valoroase elemente ale ştiinţei juridice, ale culturii şi 

ştiinţei româneşti. 

Profesorul eminent de drept roman, care timp de 17 ani a 

cinstit catedra universitară, a însemnat pentru facultatea de drept 

şi ştiinţe de stat din Cluj, unul dintre ctitorii tinerei ştiinţe ro 

mâneşti, care trebuia să descalece dincolo de munţi, după marele 

act al Unirei, pentru a clădi o singură lege românească pe tot în 

tinsul pământului naţional. 

Cursurile sale erudite, atitudinea sa patriotică, de o intran 

sigenţă antică, implacabila sa severitate în toate actele vieţii sale, 

în toate manifestările carierei sale universitare ori politice, au fă 

cut din profesorul Ion Cătuneanu unul dintre cei mai ascultaţi şi 

mai respectaţi îndrumători ai tineretului nostru, care se lasă atras 

fără greş, de inimele cu adevărat calde, de caracterele cu adevă 

rat înalte. 

Lovit de aripa năprasnică a morţii, în momentul în care na 

ţiunea noastră tânără, are nevoie de toate forţele şi de toţi lup 

tătorii săi, Ion Cătuneanu a căzut ca un adevărat ostaş al culturii 

româneşti la datorie BCU şi Cluj moartea / Central sa University învălue numele Library Cluj 

său, în aureola 

cuvenită marilor valori naţionale. 

Om de cultură, inimă nobilă şi simţitoare, de o rară şi fer 

mecătoare modestie, trăind într'o totală izolare de ani de zile, 

ca un ascet, suferind cu resemnare loviturile crude ale destinului 

său, Ion Cătuneanu ne apare astăzi, la capătul vieţii sale frânte 

în plină bărbăţie, drept unul dintre cele mai impresionante exem 

plare de frumuseţe antică ale rasei noastre. 

Stimat de toţi colegii săi, pentru marile şi netăgăduitele cali 

tăţi intelectuale şi sufleteşti, profesorul Ion Cătuneanu lasă în ur 

ma sa numai regrete, pentru că viaţa lui a fost o permanentă si 

linţă spre mai bine, un exemplar rar de devotament şi patriotism. 

Moartea celor bătrâni îmbătrâneşte pe tineri, a zis un mare 

filosof al nostru, el însuşi, stăpânit în întreaga sa viaţă de taina 

aceasta supremă, de misterul nefiinţei. 

Cât ne îmbătrâneşte pe toţi însă, moartea unui om în plină 

bărbăţie ca Ion Cătuneanu! 

Tovarăş al generaţiei eroice, care la vârsta de 20 de ani avea 

să fixeze cu spada în mână hotarele eterne ale patriei mărite, eli 

berând prin jertfă milioanele de fraţi robiţi, Ion Cătuneanu, avea 

să aibă nespusa bucurie şi suprema onoare de a purta cuvântul

181 

ştiinţei româneşti în chiar inima Ardealului, în Clujul, transfor 

mat prin victoria românească în bastion cultural al Daciei supe 

rioare. 


f Profesorul Ion C. Câtuneanu. 

Cu ani în urmă, pentru noi toţi, colegi şi prieteni, Ion Câtu 

neanu, părea învăluit de flamurile negre, părea atins de stigmatul 

teribil al morţii necruţătoare şi lupta sa îndârjită, patetică, împo-

182 

triva destinului fatal ni-1 făcea şi mai iubit şi mai preţuit. Şi acum 

iubite prietene şi coleg, iată-te întors din Ardealul scump visuri 

lor tale, iată-te întors spre a odihni în pământul sacru al oraşu 

lui tău natal, care te-a văzut copil zburdalnic şi adolescent grav 

şi studios, iată-te întors spre a cunoaşte, după atâtea chinuri şi 

dureri, liniştea şi pacea eternă, în care te vom urma cu toţii, rând 

pe rând, fiecare la ceasul nostru. 

Şi totuşi, scumpe coleg, tu nu ai putut muri decât cu trupul, 

căci prin durere, prin acest foc purificator sufletul tău s'a îndrep 

tat de la pământ spre cer, acolo unde nu-i decât spirit şi viaţă 

fără de sfârşit. 

Sufletul tău trăeşte şi va trăi deapururi, prin studenţii tăi 

dragi, risipiţi de şeaptesprezece ani, în lungul şi latul ţării tale, 

el va dăinui în nobila sa puritate, până la capăt în inima celor ce 

te-au cunoscut şi preţuit. 

Familia ta îndoliată, îndurerata ta soţie care cu atâta jertfă 

şi stoicism şi-a consacrat viaţa îngrijim şi alinărei suferinţelor 

tale, scumpa ta fiică, toţi cei ce ţi-au fost dragi şi care stau as 

tăzi copleşiţi de durerea pierderei tale, găsească în acest ultim 

omagiu ale înaltei scoale pe care ai servit-o cu credinţă şi devota 

ment o slabă, o uşoară consolare nespusei lor dureri. Dzeu să te 

ierte şi să-ţi fie ţărâna uşoară! 

Buzău, M a i 1937. 


FACULTATEA DE MEDICINA 

o 


A. DECANATUL. 

1. FOŞTII DECANI. 

Iuliu Haţieganu, în anul universitar 1919—20. 

Ioan Minea, în anul universitar 1920—21. 

Iacob Iacobovici, în anul universitar 1921—22. 

Constantin Urechia, în anul universitar 1922—23. 

Titu Gane, în anul universitar 1923—24. 

Dimitrie Negru, în anul universitar 1923—24. 

Iuliu Moldovan, în anul universitar 1924—25. 

Ioan Niţescu, în anul universitar 1925—26. ' 


Titu Vasiliu, în anul universitar 1926—27. 

Mihail A. Botez, în anul universitar 1927—28. 

Coriolan Tătaru, în anul universitar, 1928—29. 

Ioan Drăgoiu, în anul universitar 1929—30. 

Victor Papilian, în anul universitar 1930—31. 

Cristea Grigoriu, în anul universitar 1931—32. 

Gheorghe Martinescu, în anii univ. 1932—33, 1933—34 şi 

dela 1./X 1934 până la 31/111 1935. 

Dr. Gheorghe Bilaşcu. 

Dr. Gheorghe Martinescu. 

2. PROFESORI DECEDAŢI. 


Decan: 

Prof. Dr. DUMITRU MICHAIL. 

Prodecan: 

Prof. Dr. IULIU HAŢIEGANU (până la 30. VI. 1937). 

Prof. Dr. IULIU MOLDOVAN (dela 1. VII. 1937).

185 

Secretar: Mir cea I. Ştefănuţ (doctor în ştiinţe politice, licen 

ţiat în drept). 

Ajutor de secretar: Teodor Chiran. 

Arhivar: Ioan Saşcă. 

Impiegat: Elena Zugravu. 

Dactilografe: Otilia Cosma şi Măria Danciu- Ţigăreanu. 

Pedel: Simion Runcan. 

Curieri: Ştefan David şi Timoftei Chifor. 

PERSONALUL DIDACTIC. 

a) Profesori titulari: 

1. Aleman Ioan, născut la 2 August 1891 în Sacadate de Olt, 

judeţul Sibiu. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent dela 1 Iu 

nie 1926. Profesor agregat (prin concurs) dela data de 1 Aprilie 

1932. Prof. titular la catedra de Clinică stomatologică, dela 1 

Dec. 1936. Directorul BCU Cluj Clinicei / Central stomatologice University Library din Cluj 

Cluj. Distincţiuni: 

Steaua României în grad de ofiţer pentru merite sanitare. 

2. Bologa Valeriu, născut la 26 Noembrie 1892, în comuna 

Braşov, Judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Absol 

vent al facultăţii de ştiinţe. In învăţământ dela 1 Octombrie 1919. 

Docent la 1 Iunie 1927. Prof. agregat (prin concurs) dela 1 Ia 

nuarie 1932. Profesor titular de Istoria Medicinei (dela 1. II. 

1937). Directorul Institutului de Istoria Medicinei şi Etnografie 

Medicală, Cluj. Membru corespondent al Academiei Internaţio- 

ţionale de Istoria Ştiinţelor, Paris. Membru în comisia permanen 

tă pentru rectificarea erorilor ştiinţifice a comitetului internaţio 

nal de istoria ştiinţelor. Membru al Comitetului Istoricilor Ro 

mâni. Membru titular al Secţiei ştiinţifice a Astrei. Membru în co 

mitetul de redacţie al revistei Archeion, Roma; etc, etc. Medic 

maior în rezervă. Medalia „Ferdinand I" cu spade. Crucea co 

memorativă cu baretele „Italia" şi „1919". Medalia Victoriei. 

3. Baroni Vitold, născut la Bacău în anul 1883-. Doctor în me 

dicină şi chirurgie dela Viena. Fost şef de laborator la clinica 

Prof. Nanu-Muscel. Studii de specializare în bacteriologie la In 

stitutul Pasteur din Paris, în laboratorul Prof. Borrel. Fost Di 

rector al Laboratorului de Igienă din Galaţi; fost Director al 

Serviciului Sanitar al Porturilor dela Gurile Dunărei şi Director

186 

al Serviciului Medical al spitalelor Comisiunei Europene a Du 

nărei. Fost membru în Secţiunea de Igienă a Societăţei Naţiuni 

lor din Geneva. Fost suplinitor al Agregaţiei de Patologie gene 

rală şi Medicină experimentală; apoi suplinitor al Agregaţiei de 

Igienă, la Facultatea de Medicină din Cluj. Profesor agregat prin 

concurs la catedra de Bacteriologic şi actualmente profesor titular 

al aceleiaşi catedre şi Director al Institutului de Bacteriologie al 

Universităţii din Cluj. Delegat supleant al României în Asociaţia 

internaţională pentru Combaterea cancerului. Membru asociat al 

Academiei de medicină din Bucureşti. 

Decorat cu „Virtutea militară de aur", „Bărbăţie şi Credin 

ţă", „Meritul Sanitar", Comandor al „Coroanei României", „Me- 

daille des epidemies". 

4. Benetato Grigore. născut la 1905, în comuna Chişinău, doc 

tor în medicină şi chirurgie. Numit prin chemare profesor titu 

lar la catedra de Fiziologie pe data de 1 Iunie 1937 (I. D. R. No. 

2361/1937, Rect. No. 1650/1937). Membru al Soc. de Biologie. 

Membru al Societe de Chimie biologique de Paris. Vicepreşedinte 

al Soc. Medicale BCU de Cluj Educaţie / Central Fizică, University Cluj. Library Cluj 

5. Botez A. Mihai, născut în 5/17 Februarie 1881. Doctor în 

medicină dela Facultatea de medicină din Bucureşti din 26 Mai 

1910. Medic secundar — prin concurs — al spitalelor Eforiei ci 

vile. Profesor agregat de igienă din 1919. In anii şcolari 1920—23 

a făcut cursul şi a condus benevol lucrările de Bacteriologie. Pro 

fesor titular al catedrei de Patologie generală şi experimentală 

din 1923. Director al Institutului de Patologie Generală şi Expe 

rimentală. Medic director al Institutului Antirabic din Cluj din 

1923. Fost decan al Facultăţii de medicină din Cluj în anul şcolar 

1927—28. 

Membru al: Societe de Biologie, Societatea de Ştiinţe din 

Cluj. Membru fondator al Extensiunei Universitare din Cluj. 

Medic Locotenent Colonel în rezervă. Decorat cu „Răsplata 

Muncii pentru învăţământ cl. I". 

6. Buzoianu Gheorghe, născut la 28 Decembrie 1901 în co 

muna Tg. Bujor, Judeţul Covurlui. Doctor în medicină şi chirur 

gie dela Facultatea de Medicină Bucureşti. Fost extern al spita 

lelor Eforiei (prin concurs), fost intern al spit. Brâncovenesc 

(prin concurs), fost intern al spitalelor Eforiei (prin concurs), 

fost intern al spitalelor asigurărilor sociale (prin concurs), fost

187 

secundar al spitalelor Eforiei (prin concurs), fost asistent, fost 

docent, fost medic oto-rino-laringologic al spitalelor asigurărilor 

sociale. Profesor titular la catedra de O. R. L. dela 1 Octombrie 

1934 (I. D. R. No. 2841, M . Of. No. 251—934). Directorul cli 

nicei oto-rino-laringologice din Cluj. Decorat: cu: crucea come 

morativă I. D.-R. 1744. 7. V I I . 1918, medalia Victoria I. D. R. 

3390. 20. V I I . 1921, insigna cercetăşească de răsboiu I. D. R. 

1802, 8. V I I . 1935, crucea meritul sanitar clasa I-a. I. D. R. 3045. 

14. X I . 1934. 

7. Drăgoiu Ioan, născut în anul 1878. Medic-Veterinar. In 

trat în învăţământ la 15 Octombrie 1905 ca şef de lucrări la ca 

tedra de Fiziologie şi Istologie de la Şcoala superioară de Medi 

cină Veterinară din Bucureşti. 

Profesor titular la catedra de Istologie şi Embriologie la Fa 

cultatea de Medicină din Cluj de la 1 Decemvrie 1924. Director 

al Institutului de Istologie şi Embriologie. Fost Decan al Facul 

tăţii de Medicină şi Farmacie în anul şcolar 1929—30; prodecan 

în anii 1928—29 şi 1930—31. Director al Căminului Studenţesc 

V. Babeş. Preşedinte al Societăţii de Biologie din Cluj. Colonel 

în rezervă. 


8. Goia Ioan, născut la 21 August 1892, în comuna Sohodol, 

Judeţul Alba. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titular al 

catedrei de Semiologie medicală dela 15 Februarie 1930. Vice 

preşedintele despărţământului Cluj al Astrei. Decorat cu Coroa 

na României în gradul de Comandor. 

9. Grigoriu Cristea, născut la 1 August 1883, în comuna Tg. 

Ocna, Judeţul Bacău. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor 

titular de Clinică Ginecologică şi obstetricală dela 1 Octombrie 

1919. Directorul Clinicei Gynecologice şi Obstetricale. Fost Decan 

al Facultăţii de medicină şi farmacie în anul şcolar 1931—32. 

Prodecan în anii şcolari 1932—33, 1933—34 şi 1934—35. Deco 

rat cu „Răsplata muncii pentru învăţământ" cl. I. 

10. Haţieganu Iuliu, născut la 14 Aprilie 1885, în comuna 

Dârja, Judeţul Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor 

titular de clinică medicală dela 1 Octombrie 1919. Director al Cli 

nicei medicală. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în 

anul şcolar 1919—20. Preşedintele secţiunii medicale şi biopo- 

litice a Astrei. Preşedintele Soc. Şoimii Carpaţilor. Preşedintele 

Soc. Medicale pentru Educaţia Fizică Cluj. Membre de la So-

188 

ciete d'etudes stientifiques sur la tuberculose. Consilier la Socie 

tatea Culturală Principele Carol. Membru al Ateneului Român. 

Membru în Consiliul Superior al Oficiului Ed. Tineretului Ro 

mân. Inspector General al „Străjii Ţării" pentru Ardeal şi Ba 

nat. Membru în Comitetul Central al ligii contra tuberculozei. 

Membru în Consiliul superior consultativ al Institutului superior 

de educaţie fizică. Membru ales al Academiei de Medicină Ro 

mâne. Fost Ministru al Ardealului în 1931. Rector în anul şco 

lar 1930—31, Prorector în 1931—32. Comandor al Coroanei Ro 

mâniei. Ofiţer al Instrucţiunei franceze. Cavaler al Legiunii de 

onoare (Franţa). Coroana României în grad de mare ofiţer. Răs 

plata Muncii pentru învăţământ cl. I. Comandor al ordinului Sf. 

Sava (medalia Jugoslavă), Steaua Rom. în grad de comandor, 

Steaua României în grad de mare ofiţer. Meritul cultural Cl. 1, 

Straja Ţării cl. II. Ehrenzeichen II. Klase Olympiade 1936. 

Steaua de aur cercetăşească. Crucea de aur a Ordinului „Zloty 

Krzyz Zaslugi" (Polonia). 

11. Kembach Mihail, născut la 3' Mai 1895 în comuna Vidra 

jud. Putna. Doctor 

BCU 

în 

Cluj 

medicină 

/ Central 

şi 

University 

chirurgie 

Library 

al Facultăţii 

Cluj 

de me 

dicină din Cluj. Profesor titular al catdrei de Medicină legală 

din 1 Noembrie 1933. Diplomat în Medicină legală a Facultăţii 

de Medicină din Bucureşti. Medic legist titrat al Trbiunalului 

Cluj. Medic Sublocotenent în campania 1916—1919. Vicepreşe 

dintele Colegiului Medical al judeţului Cluj. Decorat cu „medaille 

des epidemies". Ofiţer al Coroanei. Fost bursier al Fundaţiei 

Rockefeller. Membru al Societăţii de Medicină legală germană 

şi membru al Societăţii de Biologie Paris. Referent pentru Ro 

mânia la Deutsche z. f. gerichtliche Medizin, Berlin. Premiat 

de Academia Romănâ (Premiul Adamachi 1935). 

12. Manta Ioan, născut la 1900, doctor în chimie dela Univer 

sitatea din Nâncy, licenţiat în farmacie. Numit prin chemare 

profesor titular la catedra de Chimie biologică pe data de 1 Iulie 

1937 (I. D. R. No. 4058/1937. Rect. No. 4000/1937). Membru 

titular al societăţii de Chimie din Franţa, membru al Societăţii 

de Chimie biologică din Franţa. 

13. Michail Dumitru, născut în anul 1886. Doctor în medi 

cină şi chirurgie. Profesor titular de clinică oftalmologică. Di 

rectorul Clinicei Oftalmologice. Decorat cu răsplata muncii pen 

tru învăţământ cl. I. Decan al Facultăţii de Medicină dela data 

de 1 Aprilie 1935.

189 

14. Minea Ioan, născut la 17 Decembrie 1878 în comuna Tul- 

gheş judeţul Braşov. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor 

titular de clinică neurologică din 1919. Directorul Clinicei Neu 

rologice. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie în 

anul 1920—21. Rector în anul şcolar 1926—27. Prorector în anul 

1927—28. Decorat cu Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 

Comandor al Coroanei României, membru al Academiei de Me 

dicină. 

15. Moldovan Iuliu, născut în anul 1882, în comuna Bogata 

de Mureş, judeţul Turda. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe 

sor titular al Institutului de igienă şi igienă socială. Fost. Decan 

al Facultăţi de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 

1925—26. Directorul Institutului de Igienă şi Sănătate publică 

Cluj. Membru şi fost preşedinte al Societăţii de Biologie Cluj. 

Fost Secretar General şi Inspector General sanitar şi de ocrotire 

al Ardealufui. Fost Ministru Subsecretar de Stat la Departa 

mentul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor sociale. Fost Deputat de 

Hunedoara, Senator de Arad. Preşedintele „Astrei". Meritul Sanitar 

cl. I. Steaua BCU României Cluj / Central în grad University de Ofiţer. Library Coroana Cluj 

Rom. 

în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 

Meritul cultural cav. cl. I. Membru corespondent al Academiei 

Române. Medic Colonel în rezervă. 

16. Negru Dimitrie, născut la 30 Decembrie 1883, în co 

muna Buciumeni, judeţul Tecuci. Doctor în medicină şi chirur- 

gie.Profesor titular al catedrei de Radiologie dela 26 Ianuarie 

1923. Directorul Institutului de Radiologie. Fost Decan al Fa 

cultăţii de Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1923—24. 

Prodecan al Facultăţii de Medicină în anul şcolar 1924—25. In 

spector General Sanitar, directorul centrului de Radiologie. Pre 

şedintele Societăţii de Radiologie Cluj. Medic Colonel în rezervă. 

Decoraţii: Crucea de Războiu. Steaua României cu spade (cava 

ler). Crucea Meritul Sanitar cl. I. Răsplata Muncii pentru învă 

ţământ cl. I. Coroana României în gradul de Comandor şi de 

Mare Ofiţer. 

17. Papilian Victor, născut la 17 Iunie 1888, în comuna Ga 

laţi, judeţul Covurlui. Doctor în medicină dela Facultatea de Me 

dicină din Bucureşti. Extern şi intern al Eforiei spitalelor civile 

din Bucureşti. Prosector al Institutului de Anatomie descriptiva 

din Bucureşti. Profesor agregat şi apoi Profesor titular al ca-

190 

tedrei de Anatomie descriptivă şi topografică dela Facultatea de 

Medicină din Cluj. Fost Decan al Facultăţii de Medicină şi Far 

macie din Cluj în anul şcolar 1930—31. Prodecan al Facultăţii 

de Medicină şi Farmacie din Cluj în anul şcolar 1931—32. M e m 

bru al Societăţii de Biologie şi al Societăţii de Antropologie din 

Paris şi a diferitelor societăţi ştiinţifice din ţară. Director al 

Teatrului Naţional Cluj. Medalia Răsplata Muncii pentru învă 

ţământ cl. I. 

18. Pop Alexandru, născut la 31 M a i 1895. Doctor în me 

dicină şi chirurgie. Docent Fost conferenţiar definitiv de Se 

miologie chirurgicală. Fost agregat onorific (1 Iulie 1932). Fost 

suplinitor al catedrei de Oto-rino-laringologie. Fost suplinitor al 

catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 August 1933. Profesor 

titular al catedrei de Clinică Chirurgicală dela 1 Noembrie 1933. 

Director al Clinicei chirurgicale. Membru al Societăţii Germane 

de Chirurgie din Berlin. Membru al Asoc. Franceze de Chirurgie 

din Paris. Membru al Soc. internaţionale de gastro-enterologie. 

Fost medic primar la Inst. pentru profilaxia cancerului din Cluj. 

Distincţiuni: Steaua României în gradul de ofiţer, Decret No. 

25930/1930. Crucea Meritul Sanitar cl. I, Decret No. 2230/1933. 

19. Popoviciu Gheorghe, născut la 17 Aprilie 1895, în comuna 

Chişineu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent 

al Facultăţii de Medicină din Cluj (1926). Fost şef de lucrări al 

Institutului de Farmacologie 1922—32. Şef de secţie (inspector 

de puericultura) al Institutului de Igienă şi Sănătate Publică din 

1929. Suplinitor al catedrei de Fiziologie dela 1 Octombrie 1932. 

Titular al aceleiaşi catedre dela 1 Noembrie 1933 până la 1 Martie 

1935. Titular la Clinica Infantilă dela 1 Martie 1935 şi suplinitor 

la Institutul de Farmacologie dela 1 Aprilie 1935. Referent la 

Zentralblatt fiir Hygiene, Tbc, Forschung, Kinderheilkunde, 

Gynâkologie, Kinderforschung şi la Nervenarzt. Membru al So 

cietăţii de Biologie. Membru al Societăţii de chimie biologică 

(Paris). Membru pe viaţă al Astrei. Vicepreşedinte al Societăţii 

Ştiinţelor Medicale Cluj. Preşedintele Societăţii de Pediatrie şi 

Puericultura din Cluj. Comandor al Coroanei României. Premiat 

al Academiei Române. 


20. Secăreanu Ştefan, născut la 5 Iulie 1893, în oraşul Brăila. 

Doctor în Chimie. Licenţiat în Farmacie. Docent. Fost conferen 

ţiar şi agregat onorific. Membru în diverse societăţi ştiinţifice.

191 

Numit prin chemare profesor titular la catedra de Chimie me 

dicală pe data de 1 Iulie 1937 (I. D. R. No. 3471/1937, Rectorat 

No. 3219/1937). Decorat cu ordinul Coroana României cu spade. 

21. S tur za MariuSj născut la 27 August 1876, în comuna 

Sepreus, jud. Arad. Doctor în Medicină şi Chirurgie (Iunie 1901) 

al Universităţii din Viena. Profesor agregat de Balneologie şi 

Fizioterpie prin concurs, ţinut la 15 Februarie 1931. Profesor 

titular din Mai 1934. Directorul medical al staţiunii balneare So- 

vata din 1922. Vicepreşedinte al Soc. Române de Balneologie şi 

Climatologie Medicală. Membru al Societăţii de Balneologie ger 

mană (Deutsche balneologische Gesellschaft). Membru al Socie 

tăţii de Balneologie austiace (Oesterreichische balneologische Ge 

sellschaft). Membru al Societăţii Internaţionale de Hidrologie 

Medicală. Distincţiuni: Coroana României în gradul de Coman 

dor (I. D. Ц. 27.804—1928); Steaua României în gradul de Co 

mandor (I. D. R. 60.454—1929); Răsplata Muncii pentru Bise 

rică, cl. I (I. D. R. 4473—1929). 

22. Tătaru Coriolan, BCU Cluj / născut Central University la 15 Martie Library 1889, Cluj 

în comuna 

Corneni, judeţul Someş. Doctor în Medicină şi Chirurgie. Pro 

fesor titular de clinică dermato-venerică dela 1 Februarie 1923. 

Directorul Clinicei dermato-venerice. Fost decan al Facultăţii de 

Medicină şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1928-—29. Pro 

decan în anul şcolar 1929—30. Fost subsecretar de Stat al Ardea 

lului. Preşedintele Societăţii român de dermatologie şi sifiligrafie 

filiala Cluj. Preşedintele Colegiului medicilor din Cluj. Membru 

în comitetul central al Colegilor şi Asociaţiunei gen. al medicilor. 

Decorat cu: Steaua României în grad de Comandor, Coroana 

României în grad de mare ofiţer. Răsplata Muncii pentru învă 

ţământ cl. I. Meritul cultural pentru sport cavaler cl. I. 

23. Thomas Pierre, născut la 12 Mai 1876 în Flavigny, 

Franţa.Doctor în ştiinţe dela Sorbona. Fost şef de lucrări de 

chimie-biologica la Sorbona, fost asistent şi şef de lucrări la 

Institutul Pasteur din Paris din 1898—1922, fost director de 

laborator Bacteriologic în timpul războiului. Fost profesor angajat 

cu contract şi director al Inst. de chimie-biologică până la 1 

Aprilie 1937. Decorat cu Legiunea de onoare franceză. Comandor 

al Coroanei României. Răsplata muncii pentru învăţământ 

cl. I.

192 

24. Ţeposu Emil, născut la 29 Sept. 1890, în comuna Comana 

de sus, judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Profe 

sor titular la catedra de Clinica boalelor căilor urinare. Monitor 

al Clinicei Urologice Necker din Paris (anul 1921—22). Membru 

corespondent al Asociaţie franceze de Urologie (Oct. 1928). 

Membru al Soc. Internaţionale de Urologie (Aprilie 1930). Mem 

bru al Societăţii germane de Urologie din Berlin (Oct. 1928). 

Membru colaborator al Revistei italiene Urologia. Preşedinte al 

Societăţii Ştiinţelor medicale din Cluj, pe anul 1933—34—35, 

36 şi 37. Fost deputat de Sălaj (sesiunea din Iunie 1931). Fost 

Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (1931—32). Deputat si 

nodal al Eparchiei Clujului (ales al districtului Zlatna). Preşe 

dinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), Secţia Epar 

hia Clujului. Membru ales al Academiei de Medicină Române. 

Premiat al Academiei Române (Premiul Dr. Em. Rieger şi Neu- 

schotz în 1934 şi premiul Rieger în 1936). Distincţiuni: Ordinul 

Coroana Românii cu spade în gradul de Cavaler (Decretul No. 

8471 din Sept. 1920). Crucea de Război. Crucea Meritul Sanitar 

cl. I (Decret No. BCU 3372 Cluj din / Central Martie University 1930). Medalia Library Cluj 

Regele Feredinand 

I, cu spade (Decret R. No. 3946 din 4 Decembrie 1931). Medic 

maior în rezervă (I. D. R. No. 1542 din 31 Mai 1934). 

25. Urechia Constantin, născut la 30 Octombrie 1883, în co 

muna Fălticeni, judeţul Baia. Doctor în medicină şi chirurgie. 

Profesor titular de clinică psihiatrică dela 1 Octombrie 1919. 

Director al clinicei psihiatrice. Decan al Facultăţii de Medicină 

şi Farmacie din Cluj, în anul şcolar 1922—23. Fost Director al 

secţiunei medico-pedagogice de pe lângă clinica psihiatrică. Mem 

bru al Soc. de Neurologie şi al Soc. des Hopitaux de Paris. 

Membre dans le comite de direction des „Archives internationales 

de neurologie". Membru al Soc. Anatomice din Paris. Membru 

al Societăţii de Neurologie şi Psihiatrie din Elveţia. Preşedinte 

al Soc. de Biologie. Referent la Zeitschrift fur Neurol. und Psi- 

chiatrie. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pen 

tru învăţ. cl. I, etc. 

26. Vasiliu Titu, născut la 8 Mai 1895, în comuna Bârlău, 

judeţul Botoşani. Doctor în medicină şi chirurgie. Profesor titu 

lar al catedrei de Anatomie patologică din Oct. 1922. Director al 

Inst. de Anatomie patologică. Distincţiuni: Medic Locotenent 

colonel de rezervă. Medic Căpitan în camp. 1916—19. Fost pre-

193 

şedinţe al Soc. med. din Cluj. Membru al Soc. de Biologie Cluj. 

Preşedinte R. Anatomie Cluj. Membru corespondent al Soc. de 

Anatomie, Paris. Membru al Soc de Hematologie, Paris. Bărbăţie 

şi Credinţă cl. I. Medalia Regina Elisabeta cl. I (Meritul 

Sanitar). Medaille d'honneur des epidemies Franţa. Cavaler al 

Stelei României de Războiu. Ofiţer al Coroanei Române. Răsplata 

muncii pentru învăţământ, cl. I. Fost Decan al Facultăţii de Medicină 

şi Farmacie în anul şcolar 1926—27. Prodecan în anul şcolar 

1927—28. 

b) Profesor de onoare. 

27. Guiart Jules, născut la 4 Iulie 1870, în comuna Château- 

Thierry, Franţa. Doctor în medicină şi ştiinţe. Fost profesor an 

gajat cu contract special pentru catedra de Istoria medicinei şi 

farmaciei dela 1 Aprilie 1921 până la 1 Iulie 1930, iar dela acea 

dată profesor de onoare al acestei facultăţi. Fost director al Inst. 

de Istoria medicinei şi farmaciei. Profesor titular de Parazitolo- 

gie şi Istoria naturală medicală la Facultatea de Medicină şi Farmacie 

din Lyon. 

BCU 

Corespondent 

Cluj / Central 

al 

University 

Acad. de 

Library 

med. din 

Cluj 

Paris. Mem 

bru al Academiei Lyoneze. Secretar general al Soc. de Zoologie 

franceză şi membru în alte societăţi savante franceze. Membru 

în comitetul de onoare al Congresului de istoria medicinei şi în 

Comitetul Internaţional de Istoria Medicinei. Membru corespondent 

al Academiei Române al „Asociaţiunei". Membru de onoare 

al Soc. ştiinţelor medicale din Cluj. Membru al Soc. de ştiinţe 

Cluj. Membru de onoare al Soc. Reg. Române de Istoria medicinei 

1930. Preşedintele Societăţii Linneenne din Lyon, 1931. 

Vice-preşedintele Soc. de 1 

Geografie din Lyon. Medic maior 

în armata franceză. Ofiţere al Academiei. Cavaler al meritului 

agricol. Ofiţer al Stelei dAnjouan. Ofiţer al Instrucţiei publice. 

Laureat al Institutului şi al Academiei de medicină din Paris. 

Cavaler al Legiunei de onoare cu titlul militar. Coroana României. 

Meritul Sanitar (Român). Benemerenti cl. I. „Meritul Cultural" 

grad de Cavaler. 

c) Agregat onorific: 

28. Zolog Mihail, născut la 2 Decembrie 1894, în comuna 

Coroisânmartin, jud. Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. 

Docent. Conferenţiar definitiv. Agregat onorific de igienă 

13

194 

colectivă. Şef de secţie la Inst. de Igienă şi Sănătate Publică. 

Membru al Societăţii de Biologie Cluj. Membru în consiliul ge 

neral al Sănătăţii şi ocrotirei. Diplomat al şcoalei de igienă Har- 

vard (Harvard School of Public Health) Boston U. S. A. Co 

mandor al „Coroanei României". 

d) Conferenţiar definitiv: 

29. Bărbulescu Nicolae, născut în Bucureşti la 10 Iulie 1900. 

Conferenţiar definitiv de Fizică medicală din Iulie 1932. 

e) Docenţi: 

1. Cimoca Valeriu, născut la 1898, în comuna Hidiş, judeţul 

Cluj. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent al Clinicei 

dermatologice. 

2. Daniello Leon, născut la 2 Noembrie 1898, în comuna 

Budapesta (Ungaria). Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. 

Asistent al Clinicei medicale. Membru al „Soc. d'etudes scienti- 

fiques sur la tuberculose". 

3. Gavrilă Ioan, BCU născut Cluj / Central la 26 University August 1898, Library în Cluj 

comuna Ohaba, 

judeţul Făgăraş. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. Asistent 

al Clinicei medicale. Membru al Soc. de Biologie Paris, filiala 

Cluj. Secretar general al Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj şi al Asoc. 

Docenţilor din Cluj. 

4. Iancu Axente, doctor în medicină şi chirurgie. Docent 

la Clinica infantilă. 

5. Nichita Emanoil, doctor în medicină şi chirurgie. Medic 

maior abilitat docent în specialitatea „Ortopedie şi chirurgie in 

fantilă" cu data de 1 Februarie 1932, 

6. Popovici Traian, născut la 1 Mai 1894, în comuna Be- 

rechiu, judeţul Arad. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. 

Şef de lucrări la Clinica ginecologică şi obstetricală. 

7. Vancea Petru, doctor în medicină şi chirurgie. Docent. 

Şef de lucrări la Clinica oftalmologică. 

8. Velluda Constantin, născut la 18 Noembrie 1893, R.-Sărat. 

Doctor în medicină şi chirurgie (Nov. 1921). Docent. Şef de lu 

crări la Inst. de Anatomie descriptivă şi topografică. Membru al 

Soc. Anatomică din Paris. Cavaler al ord. „Coroana României". 

9. Voicu Ioan, născut la 4 Aprilie 1892, în comuna Blaj, ju 

deţul Târnava Mică. Doctor în medicină şi chirurgie. Docent. 

Asistent la Clinica ginecologică şi obstetricală.

195 

Lista doctorilor în medicină promovaţi în anul şcolar 1936/37. 

Adorjan Margareta (M) 

Albu Bela (M) 

Abraham Samoilă (E) 

Alberti Petre (G) 

Armeanu Virgil (R) 

Bodea Eugen (R) 

Bratanov Potlog Nadejda (R) Gheorghiu Teodora (R) 

Borgea Petru (R) 

Guţia Vaier (R) 

Bologa Elena (R) 

Grama Gheorghe (R/j 

Borcoman Octavian (R) Horvat Geza (M) 

Brazdă Alfred Leonard Iosif (R) Fforvath Andrei Bartolomei (M) 

Blos Clara (E) 

Barbu Bazil (R) 

Benczel Andrei (E) 

Hollos Magdalena (E) 

Boroş Eugenia (R) 

Hirschorn Ladislau (E) 

Borbâth Andrei (M) 

Holder Şarlota (E) 

Csiki Bela (M) 

Ifrim Costache (R) 


Cseke Petru (M) 

Josan Radu (R) 

Cipău Tiberiu (R) 

Iancu Gheorghe (R) 

Costescu Boris (R) 

Czettele Carol (M) 

Codreanu Angela Paulina (R) 

Cighi Ioan (R) 

Coifman Şmil (E) 

Csapo Ernest (M) 

Columb Teobald (R) 

Ciocâlteu Remus (R) 

Danciu Laurenţiu Victor (R) 

Danciu Ioan (R) 

Daneş F. Constantin (R) 

Dinculescu Traian (R) 

Doczy Pavel Ştefan (M) 

Duca Ioan (R) 

Domşa Liviu Teodor (R) 

Eperjesy Vasile (M) 

Egyed Adalbert (M) 

Fesztinger Maximilian (E) 

Fleischmann Eugen (E) 

Fractman Boris (E) 

Ferenczi Mihail Eva (M) 

Frăţian Eusebie (R) 

Georgescu I. C-tin (R) 

Gavrilă Victor (R) 

German Nicolae (R) 

Heinrich Mihail (M) 

Halmaghi Ştefan Ioan (R) 

Ivan Victoria (R) 

Ivan Măria Eugenia (R) 

Ionescu I. Măria (R) 

Keresztesi Francisc (E) 

Kintsch Iosif (G) 

Kirschen Crişan Ionel (E) 

Karacsony Ladislau (M) 

Kondray Grigore (M) 

Kondray Ioan (M) 

Krepsz Ivan (M) 

Krausz Vasile (E) 

Lungu Onoriu Mihail (R) 

Ludvig Erich (G) 

Meţianu Ioan (R) 

Man Augustin (R) 

Meşter Zoltan (M) 

Mircioiu Crişan (R) 

Mărgineanu Teodor (R) 

Mocofănescu Traian (R)

196 

Mera Zoltan (M) 

Milota Dumitru (R) 

Mărăcine Zamfira (R) 

Stoenescu Andrei (R) 

Semova Dobreva Teodora 

(Bulg.) 

Magda Ovidiu (R) 

Szilasi Andrei Eugen (M) 

Muhteanu Iuliu Aurel (R) Stoian Gheorghina Elisabeta (R) 

Negreţu Florea (R) 

Steuermann Nicolae (E) 

Neamţu Ilie (R) 

Stoenescu M. Const. Victor (R) 

Nagy Margareta Ema Măria (M)Sava Petre (R) 

Ovanesian N. Arutin (A) Stoica Emil (R) 

Petai Ana Zoe căs. Matache (R) Stoica Virgil (R) 

Popescu F. Teodor (R) Schwark Adela (R) 

Petcu Zamfira (R) 

Sichet Traian (R) 

Popovici Gheorghe (R) Schăffer Vasile (E) 

Pop Octavian (R) 

Teodorescu Andrei (R) 

Pelea Ion (R) 

Tufescu Romeo (R) 

Perţia Bazil Andrei (R) Tămaş Iosif (M) 

Păcurariu Teodor (R) 

Togănel Dionisiu (R) 

Petri şor Viorel (R) 

Tonk Emil (M) 

Pamfil Mihail Eduard BCU Cluj (R) / Central University Library Cluj 

Vasculescu Traina (R) 

Păunescu Virgil (R) 

Vântu Stănescu Nicolae (R) 

Radu Gheorghe (R) 

Vainer Abram (E) 

Roth Gheorghe (G) 

Voiosu Măria (R) 

Răduleţ Flavius (R) 

Vilhelem Andrei (M) 

Roxin Tiberiu Iosif (R) Veseli Paul Victor (R) 

Rădăşanu Filomela (R) Vegh Albert (M) 

Rădăşanu Claudia (R) Weisz Alexandru (E) 

Ruşcă I. Oprea (R) 

Zoran Armând Iuliu (R) 

Szabo Andrei (M) 

Zaftur Ilie (R) 

Selim Abdurahman (T) 

Lista echivalărilor de diplome de doctor în medicină 

şi chirurgie. 

1. Ovari Zoltan, doctor dela Universitatea din Paris. 

2. Jaeger Eugen, doctor dela Universitatea din Miinchem 

3. Spitzer Ernest, doctor dela Universitatea din Berlin. 

4. Nusbâcher Ernest, doctor dela Universitatea din Modena- 

5. Frankfurt Lazar, doctor dela Universitatea din Nancy- 

6. Viranyi Iosif, doctor dela Universitatea din Parma.

B) PERSONALUL ŞI ACTIVITATEA DIDACTICĂ*) 

1. Clinica chirurgicală. 

Director: 

Prof. titular: Dr. Alexandru Pop. 

Şef de lucrări: Dr. Zeno Şt. Borza. 

Asistenţi: Dr. Safta Emil, Dr. I. Totoianu, Dr. R. Puşcariu, 

Dr. A. Nana, Dr. Ioan Prăgoiu (dela 1. IV. 1937). 

Preparatori: Dr. Eugen Adam, Dr. Constantin Gheorghiu- 

Duncă şi Dr. Traian BCU Stoicoiu. Cluj / Central University Library Cluj 

Secretar-dactilograf: Măria Popa. 

Custode: Petre Toma. 

Laboranţi: Vasile Toma şi Ioan Hurdubaia. 

Activitatea didactică a profesorului (Dr. Al. Pop). 

In acest an activitatea didactică pentru cursurile de clinică chi 

rurgicală, semiologie chirurgicală şi mică chirurgie a fost făcută 

după cum urmează: semiologia chirurgicală şi mica chirurgie au 

fost înglobate în unul şi acelaş curs cu scopul de a se economisi 

timpul şi deci studenţii a beneficia de un număr cât mai mare de 

cursuri teoretice şi mai ales practice. Pentru aceste motive cursu 

rile de semiologie chirurgicală au fost introduse în cursurile de 

mică chirurgie şi ortopedie. La fiecare capitol s'a căutat să se 

arate mai întâi partea semiologică după care, în aceeaş şedinţă 

se trecea la partea de mică chirurgie propriu zisă. Pentru aceleaş 

motive cursurile cu studenţii anului III şi IV au fost cuplate pen- 

*) Se menţionează că in acest an şcolar activitatea didactică a fost 

Tedusă din cauza grevei studenţeşti (19 XI—20 I) şi apoi a închiderii Universităţii 

(3. III—7 IV).

198 

tru scopul ca studenţii a. III să beneficieze de cursurile a. IV şi 

viceversa. Acestora li s'au făcut cursuri şi aplicaţiuni practice ex 

clusiv de mică chirurgie şi mică ortopedie cu capitolele respective 

şi semiologie. 

S'a căutat pe cât a fost posibil să se câştige timpul pierdut 

prin greva studenţească şi suspendarea cursurilor în sensul că se 

prelungeau orele de curs sau cele de stagiu. Paralel cu cursurile 

teoretice, studenţii au făcut şi stagiul de spital, la patul bolnavu 

lui sub conducerea personalului clinicei. 

Cursurile anului III şi IV, au fost făcute de Dl Prof. Dr. Al. 

Pop pentru semiologia chirurgicală şi mica chirurgie, iar de Dl 

Doc. Maior Dr. M. Nichita pentru mica ortopedie. In cadru! 

acestor cursuri s'a expus majoritatea capitolelor de mică chirur 

gie şi mică ortopedie. După terminarea fiecărui capitol s'au execu 

tat aplicaţiuni practice de studenţi sub observarea directă a pro 

fesorului, cum ar fi: intervenţiuni de mică chirurgie (incizii de 

abcese, extirpări de mici tumori, injecţiuni, imobilizări ale mem 

brelor, executări de aparate gipsate, etc, etc). 


Cursurile an. V., au fost făcute exclusiv de profesor căutân- 

du-se a se da acestor studenţi care posedau deja noţiunile de se 

miologie chirurgicală şi mică chirurgie, capitole cât mai vaste din 

marea patologie chirurgicală. Pentruca studenţii să beneficieze 

atât de latura teoretică cât şi de cea practică fiecare şedinţă de 

curs cuprindea 2 ore; în prima oră se expunea partea teoretică» 

iar în cea care urma se făcea operaţiunea în faţa studenţilor, a 

afecţiunii ce fusese expusă teoretic. Astfel în cursul acestui an cu 

studenţii a. V. s'au epuizat capitole de chirurgie abdominală (pan 

creatita hemoragică, ulcerul gastro-duodenal, tumori ale colonu 

lui, chirurgia hepato-biliară) chirurgie pulmonară (toracoplastii- 

le, tumorile mediastinale, empiemul pleural) chirurgia membrelor 

etc, etc. 

Tot cu studenţii a. V, s'au executat cursurile şi lucrările 

practice de medicină operatorie. 

Lucrările practice au fost executate pe cadavre sub suprave 

gherea directă a şefului de lucrări Dl Dr. Z. Borza ajutat la rân 

dul său de personalul didactic al clinicei. 

Lucrările practice au fost întotdeauna precedate de o oră de 

curs în care timp se expunea partea teoretică demonstrându-li-se 

studenţilor pe planşe regiunile ce urmau să fie abordate în mođ

№ 

practic pe cadavru. Lucrările practice pe cadavru ţineau 2 ore şi 

aveau de scop să pue în aplicare cele expuse teoretic la curs. 

In cadrul acestor ore s'au expus şi executat practic diferitele 

descoperiri şi ligaturi vasculo-nervoase, dezarticulaţiuni, ampu 

taţii, etc. 

Cursurile a. VI., au fost făcute deasemenea de Dl Prof. Pop. 

S'a căutat să se desvolte studenţilor atât teoretic cât şi practic, 

operator acele afecţiuni de patologie chirurgicală care nu fuseseră 

expuse în anii precedenţi. In felul acesta s'au urmărit să se dea 

studentului de a. VI, viitorului medic un număr cât mai mare din 

capitolele marei chirurgie. Cu aceşti studenţi s'au făcut capitolele 

de mare chirurgie, abdominală, toracică, craniană, a membrelor, 

etc, cari nu fuseseră expuse în anul V. 

Stagiul de spital atât a anului V şi VI a fost făcut în clinica 

căutându-se a familiariza studentul cu diferitele secţii ale clinicei 

în mod rolativ (ortopedie, supuraţiuni, chirurgie mare). 

2. Clinica boalelor căilor urmare. 


Director: Prof. titular Dr. E. Ţeposu. 

Sef de lucrări: Dr. Ioan Danicico (până la 31. VIII. 1937). 

Asistenţi: Dr. I. Prăgoiu (până la 31. III. 1937), Dr. Petre 

Bruda şi Dr. Ioan Bratu (dela 1. IV. 1937). 

Preparatori: Dr. Ioan Popa, Dr. Ioan Bratu (până la 31. III. 

1937), Dr. Mir cea Popluca (dela 1. IV. 1937). 

Laborant: Uţiu Dumitru. 

Cursurile de Clinică Urologică au fost urmate de studenţii 

anului V medicină, în 2 ore pe săptămână. 

Cursurile au constat din o parte clinică şi altă parte de se 

miologie. S'a căutat ca atât cursurile de clinică cât şi cele de se 

miologie, să fie însoţite de demonstraţii de bolnavi, demonstra 

ţii de procedee noi terapeutice şi de şedinţe operatorii. 

Cursurile au fost ţinute de Directorul Clinicii Prof. Dr. E. 

Ţeposu, în total 41 lecţii, dintre cari 2 de Dl asistent Dr. Bruda şi 

au tratat următoarele subiecte: semiologia aparatului urinar, afec 

ţiunile renale, ureterale, ale vezicei, prostatei, uretrei şi organe 

lor genitale. Explorarea funcţiunei renale. Mijloacele fizice de 

diagnostic urinar. Technica intevenţiilor curente urologice.

200 

Stagiu de spital, a fost urmat sub directa supraveghere a 

Directorului Prof. Dr. E. Ţeposu, sub conducerea şefului de lu 

crări Dr. I. Danicico şi ajutat de asistenţii: Dr. P. Bruda. Dr. I. 

Bratu, Dr. I. Popa şi preparator Dr. Mircea Popluca. 

In cursul stagiului s'a căutat să se pună studentul în posibili 

tatea ca singur să ia contact cu bolnavul, el însuşi să-i depisteze 

boala şi tot el să aplice terapeutica, în cadrul cunoştinţelor sale. 

3. Clinica medicală. 

Director: 

Prof. titular Dr. Iuliu Haţieganu. 

Şef de lucrări: Dr. Marius Hăngănuţ. 

Asistenţi: Dr. Leon Daniello, Dr. Ioan Gavrilă, Dr. Tiberia 

Spârchez şi Dr. Aurel Moga. 

Preparatori: Dr. Degan Emil (până la 31. VIII. 1937), Dr. 

Florian Căprariu, Dr. Ioan Oprean, Dr. Vaier Secarea, Dr. Şte 

fan Preotesoiu, Dr. Felicia Peneş, Dr. Ioan Graur (dela 1. IX. 


1937), Dr. Aurel Baciu şi Dr. Nicolae Bumbăcescu. 

Preparator technic: Ioan Bâzsa. 

Desenator: Elena Todea născ. Finta. 

Custode: Gal Iuliu. 

Laborant: Ioan Roman (până la 31/X 1936), Alexandru Zi 

dar (dela 8. XI. 1936). 

Cursuri ţinute de Dl Prof. Iuliu Haţieganu. 

ANUL IV. 

1. Curs de deschidere. Concepţiuni noi în insuficienţă circula 

torie. 2. Prezentare de cazuri. Boală mitrală cu paralizie recuren- 

yţială. 3. Cardiopatii congenitale. Prezentări a 2 cazuri cu persis 

tenţa duetului lui Botal, un caz cu paralizia recurenţială. 4. Sin 

drom cardio-pulmonar. Patogenie şi tratament cu prezentarea 

unui caz. Prezentări: a) Endocardită recidivantă. b) Reumatism 

poliarticular cu xantocromie. 5. Curs despre endocardite cu pre 

zentarea unui caz. 6. Insuficienţa aortică cu prezentarea a 2 ca 

zuri. Zona zoster la un bărbat de 40 ani. Prezentarea cordului 

dela o bolnavă cu persistenţa comunicării interauriculare. 7. In 

suficienţă aortică în continuare. Prezentarea a 2 cazuri de endo-

201 

cardită recidivantă. 8. Prezentarea unui caz cu polisclerozită şi 

simfiză mediastino-pericardică. Insuficienţa aortică cu ruptură 

valvulară traumatică. 9. Astm bronşial. Prezentare a 2 cazuri, 

unul cu astm tipic şi altul cu astm atipic. 10. Astm bronşial. Ta 

blou clinic şi patogenic. 11. Pericardită acută şi subacută. Prezen 

tarea unui caz cu abces pulmonar. 12. Abcesul pulmonar. 13. Ste 

noză şi insuficienţă aortică, insuficienţă mitrală funcţională. Boa 

la mitrală cu endocardită subacută. Consideraţiuni generale asu 

pra cardiopatiilor. 14. Prezentări: a) Insuficienţă aortică, boală 

mitrală, insuficienţă circulatorie, b) Simfiză cardio-pulmonară. 

c) Sindrom cardio-pulmonar. 15. Lecţii despre insuficienţa corcu- 

latorie. a) Pancardită. b) Boală mitrală, iposistolie hepatică, ic 

ter. Discuţie în continuare asupra insuficienţei circulatorii. 16. 

a) Sindrom cardio-pulmonar, insuficienţă circulatorie, b) Boală 

mitrală, iposistolie hepatică, icter. 17. Discuţie asupra insuficen- 

ţei circulatorii. 18. Tratamentul insuficienţe circulatorii. Pneumo 

nia cu prezentări a 2 cazuri. Debut, evoluţie. 19. Tratamentul 

pneumoniei. Prezentarea unui caz cu boala lui Banti. 20. Nefritele 

cu prezentări BCU de 5 Cluj cazuri. / Central 21. University Tratamentul Library nefritelor. Cluj 

Prezentare 

a 2 cazuri de hemophilie la 2 fraţi. Prezentarea unui caz de 

uremie. 

Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. 

ANUL V. 

1. Insuficienţa coronariană acută şi cronică. Tromboze coro 

nariene. 2. Sindromul Adams Stockes, cu prezentarea unui caz. 

3. Nefropatii cronice cu prezentare a 4 cazuri. 4. Nefrita cronică 

azotemică (caz). Formele anatomo-clinice ale nefritelor cronice. 

•5. Forme anatomo-clinice ale nefritelor (continuare). Prezentarea 

unui caz cu edem pulmonar. (Sindrom anginoid complicat cu 

edem). 6. Aneurismele aortice cu prezentare de caz. 7. Iperten- 

siunea arterială cu prezentare a unui caz. 8. Arterita obliterantă. 

Scleroza renală anipertensivă cu azotemie. 9. Hipertensiunea ar 

terială. Prezentarea unui caz de insuficienţă circulatorie. 10. Iper- 

tensiunea arterială, tratament. 11. Sindromul hemoragipar cu 

prezentarea unui caz de purpură. Pneumonia în legătură cu un 

caz. 12. Sindromul miocardic cu prezentarea unui caz. 13. Pre 

zentare a 4 cazuri cu insuficienţă circulatorie.

202 

Cursuri ţinute de Dl Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. 

ANUL VI. 

1. Policlinică: 1. a) Icter prin obstrucţie choledociană, pro 

babil prin tumoră a pancreasului, b) Mieloză leucemică cronică, 

c) Limfadenoză cronică, d) Tuberculoza ileocecală. e) Bloc apen- 

dicular. f) Addison. 2. a) Un caz cu boala lui Bang. b) Un caz cu 

Basedow. c) Un caz cu insuficienţă aortică Hodgson şi edeme ro 

şii, d) Un abces rece în regiunea apendiculară. e) Peritonită tbc 

fibro-adesiyă. 3. a) Meningită acută benignă, b) Insuficienţă aor 

tică traumatică, c) Sindrom chloro-anemic. d) Sindrom aorto- 

anemic. 4. a) Meningită benignă, b) Meningită tbc. c) Chist hida- 

tic pulmonar, d) Chist hidatic hepatic, e) Ciroză hipertrofică 

Hannot. 5. a) Cholecistită, angiocolită. b) Hepato-splenomegalie 

sifilitică, c) Sifilis visceral şi osos. d) Sindrom hemoragipar. 6. 

a) Tetanos. b) Stenoză intestinală prin bridă. c) Limfadenoză for 

mă abdominală. 7. a) Cancer hepatic metastatic. b) Angiocolită, 

hepatită, c) Spondilită post-tifică. d) Antrax. 8. a) Purpură, b) 

Sindrom Bandi. c) Cholelitiază, cu anemie şi splenomegalie. d) 


Trei cazuri cu icter: 1) Icter plus idropizie. 2) Icter toxi-infec- 

ţios. 3) Icter mecanic prin cancer, e) Epilepsie cardiacă şi melenă. 

Cursuri ţinute de Dl Doc. Dr. Ioan Gavrilâ. 

ANUL VI. 

1. Prezentări de cazuri: a) Erizipel, b) Paralizia vălului Pa 

latin după difterie. c) Antrax cutanat, d) Scarlatină. 2. Prezen 

tarea unui caz de febră tifoidă la femei. Febră tifoidă, etiologie, 

patogenie, epidemiologie, contagiune. 3. Febra tifoidă: tabloul 

clinic. 4. Paritidita epidemică, expunerea boalei în legătură cu un 

caz. 5. Febra tifoidă: complicaţiuni. 6. Prezentare a 2 cazuri de 

pojar. 7. Febra tifoidă, diagnostic şi tratament. 8. Meningita ce- 

rebro-spinală epidemică în legătură cu un caz. 9. Prezentare a 4 

cazuri de erizipel. 10. Expunerea erizipelului. 11. Febrele parati- 

foide. Demonstrarea unui Basedow clasic. 12. Tetanosul (în le 

gătură cu un caz). Prezentare de un caz de diabet zaharat grav. 

Un caz de diabet zaharat uşor. 13. Expunerea cărbunelui în legă 

tură cu un caz de pustulă malignă. Un caz de scarlatină. 14. Pre 

zentarea unui caz de pustulă malignă. Prezentare a 5 cazuri de 

Basedow, indicaţiile terapeutice în Basedow. 15. Tratamentul dia 

betului uşor.

Dl Doc. Dr. I. Gavrilă a ţinut 20 lecţiuni asupra bolilor in 

fectocontagioase cu medicii igienişti şi 20 lecţiuni teoretice şi 

practice asupra aceloraşi boli cu elevele surori de ocrotire. A făcut 

stagiu de spital cu anul VI de med. de 3-ori 2 ore pe săptămână, 

de 2-ori la secţia de boli contagioase a clinicei şi odată pe săptă 

mână la Spitalul Epidemic din Cluj. A făcut 3 luni serviciu de 

consultaţiuni gratuite la ambulanţa clinicei. 

Cursuri ţinute de Dl. Doc. Dr. Leon Daniello. 

ANUL V. 

1. Problema tuberculozei din punct de vedere clinic şi social 

2. Virusul tuberculos şi infecţiunea bacilară. 3. Evoluţia infecţiu- 

nii tuberculoase în organism. Allergia, fenomenul lui Koch, teoria 

lui Ranke. 4. Clasificarea tuberculozei pulmonare. 5 şi 6. Tuber 

culoza incipientă a adultului. Diagnosticul ei precoce. 7. Tubercu 

loza fibrocazeoasă avansată. 8. Caverna tuberculoasă şi semnifi 

caţia ei clinică. 9. Emoptiziile. Importanţa clinică, diagnostic diferenţial. 


Dl Doc. Dr. L. Daniello a ţinut 10 lecţiuni asupra tubercu 

lozei pt. medicii igienişti, apoi acelaşi număr de lecţiuni cu ele 

vele surori de ocrotire. A făcut stagiu de spital cu studenţii anu 

lui VI med. de 2 ori 2 ore pe săptămână la secţia de boli pulmo 

nare a clinicei, a condus stagiul de spital cu anul III de med. A 

organizat un curs de perfecţionare despre diagnosticul şi trata 

mentul tuberculozei pulmonare a adultului în cadrele clinicei me 

dicale în colaborare cu Institutul de Radiologie şi cu Clinica Chi 

rurgicală. 

ANUL IV. 

1. Dr. A. Mo ga: Insuficienţa coronariană acută şi cronică. 

2. Boala mitrală cu prezentare a 2 cazuri. Un caz de stenoză, a 

arterei pulmonare şi comunicare interventriculară (congenitală). 

3. Simfiza pericardică. 

ANUL V. 

Dr. T. Sparchez: 1. Nefrită acută şi subacută. Prezentare a 

2 cazuri. 2. Tratamentul nevropaţiilor: consideraţiuni generale, 

regim.

204 

toarele: 

Doc. Dr. I. Cavrilă: 1. Prezentări de cazuri de diabet: un 

diabet uşor, un diabet grav cu lues concomitent. 2 cazuri de diabet 

4. Clinica de Semiologie Medicală. 

Director: 

Profesor titular Dr. Ioan Goia. 

Preparator: Dr. Ioan Graur (până la 31. VIII. 1937). 

Dr. Emil Degan (dela 1. IX. 1937). 

Catedra de Semiologie Medicală a funcţionat şi anul acesta 

(cum funcţionează de altfel dela înfiinţarea ei), în clinica me 

dicală. •., . 

Stagiul de spital cu studenţii anului III s'a făcut ca şi în 

anii precedenţi, conform programului Facultăţii de către asis 

tenţii şi preparatorii clinicei medicale, cât şi în secţia de boli pul 

monare a clinicei. 

Cursurile ţinute BCU Cluj cu studenţii / Central University anului III Library de Medicină Cluj 

de Prof. 

Dr. I. Goia au fost în număr de 35 şi au tratat despre urmă- 

grav. 

Istoricul şi importanţa semiologiei medicale. Noţiuni gene 

rale de propedeutică medicală: anamneză, interogator. Atitudi 

nea. Fizionomia. Starea psihică. Statura, constituţia, starea de 

nutriţie. Examinarea tegumentelor. Gălbenare, icter. Pigmenta 

ţiile anormale ale tegumentelor. Edemul. Circulaţia venoasă co 

laterală în tegumente. Turburări trofice. Erupţiuni cutanate. 

Emoragii cutanate, purpura. Ganglionii limfatici, adenopatii. 

Temperatura. 

Aparatul respirator. Simptome funcţionale: 1) durerea, 2) 

dispneea, 3) tuşea, 4) sputa. Explorarea directă: inspecţia, pal 

paiţa, mensuraţia toracelui. Percuţia toracelui. Auscultaţia apa 

ratului respirator: respiraţia normală. Sulfuri. Raluri. Frecături. 

Bronchofonie. Combinaţia percuţiei cu auscultaţie. Puncţia ex 

ploratoare. 

Aparatul circulator. Simptomele funcţionale: dispneea, pal 

pitaţie cardiacă, dureri precordiale. Explorarea directă: inspecţie, 

palpaţie, percuţie: matitatea absolută şi relativă în cazuri nor 

male. Matitatea cardiacă în cazuri patologice. Auscultaţia inimei:

205 

sgomote cardiace normale. Sufluri. Sufluri accidentale. Sgomotele 

extracardiace. 

Semiologia aparatului vascular: inspecţia palpaţia, ausculta- 

ţia. Pulsul, presiunea arterială. Aritmiile. Simptomatologia spe 

cială a bolilor cardiace: insuficienţa valvulară, stenoză valvulară 

şi afecţiunile valvulare combinate. 

Semiologia tubului digestiv. Explorarea cavităţii bucale. Ex- 

ploraţia esofagului. Examenul general al abdomenului. Semiolo 

gia stomacului: noţiuni de anatomie şi fiziologie. Simptomele 

funcţionale: durerea, vărsături, turburări dispeptice. Examenul 

obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia. Examenul func 

ţiunii şi a motilităţii gastrice: examenul chimic al conţinutului 

stomacal. Exploraţia tubului intestinal: noţiuni de anatomie şi 

fiziologie. Interogator, simptomele funcţionale: durere. Exame 

nul obiectiv: inspecţia, palpaţia, percuţia, auscultaţia. 

Semiologia pancreasului. Simpomele funcţionalei durerea, 

diaree (scaune abundente, lienterie, denutriţie). Examenul obiec 

tiv: inspecţia, palpaţia. Examenul funcţional (triptoliza, amiloliza). 


Semiologia ficatului. Simptome funcţionale: durerea. Explo 

rarea directă: inspecţia, palpaţia, percuta, auscultaţia. Explorarea 

funcţională: sindromul icterului. 

Semiologia splinei. Explorarea indirectă: interogator, simp 

tome funcţionale, durerea. Explorarea directă: inspecţia, palpaţia, 

percuţia. 

Semiologia aparatului uro-poetic. Explorarea indirectă: in 

terogator, simptome funcţionale: durerea, turburări urinare. Ex 

plorarea directă: a rinichilor ş a vesicei. Explorarea funcţională 

a rinichilor. Examinarea urinei: examenul fizic. Analiza chimica 

a urinei. 

tezeanu. 

Dr. Ioan Graur a făcut stagiu de spital cu anul III. 

5. Clinica psihiatrică. 

Director: Prof. titular Dr. Constantin Urechia. 

Şef de lucrări: Dr. Leonida Dragomir. 

Asistenţi: Dr. Gheorghe Retezeanu, Dr. Alexandrina Re- 

Preparator: Dr. Aurel Blaşiu.

206 

Desenator: Sever Furdui. 

Secretar-dactilograf: Elisabeta Blaşiu. 

Custode: Iosif Nagy. 

Prim-supraveghetori: Vasile Blag, Vaier ia Radu. 

Infirmieri speciali: Ştefan. Demeter, Niculae Gavriluţiu, 

Berta Ajkai Săcăluş, Petru Plic, Zamfira Plic, Sita Gheorghiu, 

Andrei Demeny. 

Servitor: Raveca Nagy. 

Cursuri pentru studenţii anului VI, cu următoarele subiecte: 

Problema inteligenţei. Localizări. Date anatomo-istologice de or 

din general. Etiologia. Cauze predispozante şi cauze determinante. 

Tehnica examinării. Turburări de atenţie, memorie, afectivitate, 

imaginaţie, asociaţie de idei şi de voinţă. Aulcinaţii. Deliruri. 

Obsesiuni, fobii. Pavor nocturnus, conştiinţă, personalitate. Stări 

generale de activitate, mimică, limbaj. Terorile nocturne cu pre 

zentări a 2 cazuri. Turburări de activitate, apraxie, acte patolo 

gice, impulsiuni, dromomanie, piromanie, dipsomanie. Caz de te- 

tanie. Tetania. Boala osteo-chistică. Paratiroidele. Coreele acute. 


Perversiuni sexuale. Demonstrări de cazuri, manie acută, exosto- 

ze osteogene, traume craniene, fractura boitei cu paraplegie. Hi- 

perfuncţiunea tiroidei: boala lui Basedow. Tetania. Mania. Me 

lancolia. Paralizia generală. Insuficienţa tiroidiană, guşă chistică, 

cretinism. Mexiedem. Lichidul cefalo-rachidian. Pancreasul duo 

denul, ficatul, timusul, apofiza. 

deşan- 

6. Clinica neurologică. 

Director: Prof. titular Dr. Ion Minea. 

Şef de lucrări: Dr. Teofil Dragomir. 

Asistenţi: Dr. Mihail Keusch, Dr. Vilhelm Prack. 

Preparator: Dr. Desideriu Duma. 

Custode: Măria Balcea. 

Infirmieri: Ana Ungurean, Floare Dovan şi Olimpia Tur- 

Laborant: Nicolae Simtion. 

Servitor: Gheorghina Avramescu. 

In acest an şcolar s'a ţinut un număr de cursuri cu mult mai 

redus decât in anii precedenţi, din cauza închiderii Universităţii 

în cursul anului. In aceste lecţiuni s'a tratat despre: hemiplegie,

207 

paraplegie, tabes dorsal, arofii musculare, polinevrite, scleroza 

în plăci şi sindrom cerebelos. Lecţiunile au fost însoţite de pre 

zentări de bolnavi şi proecţiuni. 

Activitatea personalului ajutător: 

Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări. A ţinut 2 ore pe săp 

tămână stagiu cu studenţii, demonstrând tehnica examenului 

neurologic teoretic şi practic. 

Dr. Keusch Mihail, asistent bugetar. A ţinut câte 4 ore pe 

săptămână stagiu cu studenţii la ambulanţa clinicei, demonstrând 

bolnavi şi insistând asupra importanţei anamnezei. 

Dr. Prack Wilhelm, asistent bugetar. A ţinut câte 2 ore sta 

giu cu studenţii la secţie, cu demonstraţiuni de bolnavi şi de me- 

canoterapie în bolile nervoase. 

Dr. Duma Desideriu, preparator bugetar, asistent onorific. 

A ţinut câte 1 oră pe săptămână stagiu cu studenţii la secţie, 

demonstrând bolnavi şi examene de laborator. 

Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific. A ţinut câte 1 oră 

pe săptămână stagiu cu studenţii, demonstraţiuni de electrodiagnostic 

şi electroterapie BCU Cluj în / Central bolile nervoase. University Library Cluj 

7. Clinica gynecologică şi obstetricală. 

Director: Prof. titular Dr. Cristea Grigoriu. 

Şef de lucrări: Docent Dr. Traian Popovici. 

Asistenţi: Docent Dr. Ioan Voicu şi Dr. Gheorghe Purge. 

Prepartori: Dr. Dumitru Căprioară şi Dr. Nicolae Coja. 

Moaşa primară: Margareta Stan (până la 31/111 1937). Ana 

Câmpian (dela l/IV 1937). 

Laborant: Ilie Roşea. 

Servitor: Pavel Rusu (până la 31/VII 1937), Simion Mărgi 

nean (dela 1/VIII 1937). 

La cursurile din acest an s'a tratat următoarele probleme: 

Importanţa glandelor endocrine. Rolul endocrin al ovarului. Ovu 

lul, fecundaţie şi desvoltarea oului fecundat. Modificările organe 

lor femeieşti în graviditate. Semnele de graviditate. Diagnosticul 

de graviditate. Higiena sarcinei. Antisepsia în obstetrică. Bazinu- 

rile. Prezentaţiile. Naşterea, lăuza, infecţia puerperală. Avortu 

rile, îngrijirea noului născut. Sarcina gemelară şi multiplă. Pla 

centa şi circulaţiunea sanghină placentară. Mola hidatiformâ

208 

Hidramniosul. Sarcina extrauterină. Eclampsia. Febra puerpe- 

rală. 

Operaţiunile obstetricale: Versiunile. Aplicarea forcepsului. 

Decapitaţiile. Cranioclaziile. Secţiunea cesariană. 

Gynecologia. Semiologia gynecologică. Turburări men 

struale. Retroversiile uterne. Prolapsurile. Vulvovaginita. Me- 

trita. Salpingoovarita. Bartolinite. Tumori în general. Chistele 

ovarului. Fibroamele organelor genitale femeieşti. Carcinomele. 

Chorioepitelioamele. Histerectomia subtotală. Histerectomie largă 

Wertheim. Histeropexii. Colporafii şi colpoperineorafii. Sarcină 

extrauterină. Prolapse uterine. Colpotomii. Fistule vesico-vagi- 

nale. 

Afară de aceste cursuri teoretice şi practice, studenţii au mai 

făcut stagiu clinic de 3 ori pe săptămână. Егагх împărţiţi în serii 

repartizaţi la Gynecologie, Obstetrică şi Fantom demonstrându- 

li-se în cele 18—20 zile de stagiu fiecare secţie, toate cazurile 

aflătoare în tratament şi practicând operaţiile Obstetricale la Fan 

tom. 


In activitatea didactică domnul Prof. Dr. Cristea Grigoriu 

a fost secondat de către: Dnii Docent Dr. Popoviciu Traian, 

Docent Dr. Ioan Voicu, Docent Dr. Axente Iancu, Dr. Purge 

Gheorghe, Dr. Căprioară Dumitru, Dr. N. Coja şi Dr. Kese 

Gheorghe. 

8. Clinica infantila. 

Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Popoviciu. 

Şef de lucrări: Dr. V. Gh. Munteanu (până la 310C 1936), 

Dr. Iuliana Cirlea (dela l/XI 1936 până la 31/111 1937), Dr. 

Adriana Berariu (dela l/IV 1937). 

Asistenţi: Dr. Iuliana Cirlea (până la 31/X 1936), Dr. V. Gh. 

Munteanu (dela l/XI 1936), Dr. Petre Avrămoiu. 

Preparatori: Dr. Adriana Berariu (până la 31/111 1937), Dr. 

Eugenia Băncilă-Mihalca (dela l/IV. 1937), Dr. Ortansa Miha- 

lescu (până la 30/X1 1936), Dr. Liviu Bogdan (dela 1/1 1937). 

Custode: Ion Nicula. 

Supraveghetoare: Ruxanda Mo ga (până la 30/X 1936), Vasilica 

Sandu (dela l/XI 1936). 

Laborant: Măria Mesaroş David.

209 

Cursurile de Clinică infantilă (pediatrie şi peuricultură, au 

fost predate studenţilor din anul V de medicină, în număr de 133. 

Conform programului s'au făcut în mod regulat câte 3 ore. de 

curs săptămânal. Cursurile au fost însoţite de prezentări de bol 

navi, fie din serviciul clinicei, fie din cei prezenţi la consultaţiu- 

nile zilnice. 

Rezumatul cursurilor: 1. Pediatria şi puericultura. Definiţie. 

Ocrotirea mamei şi a copilului. Natalitate. Mortalitate infantilă. 

Cauze. Pericolul congenital, alimentar, infecţios şi combaterea 

lor. Turburările de nutriţie. Semnele nutriţiei normale şi patolo 

gice (greutate, lungime, turgor, ete). 2. Fiziologia nutriţiei. 3. 

Turburări de nutriţie acute: dispepsia, etiologia, tratamentul. 

4. Turburări de nutriţie cronice. Distrofia, simptomele, cauza, 

tratamentul (inclusiv atrofia). 5. Nefritele, glomerulonefrita (ne 

frita emoragică acută, glomerulita). Tratament. 6. Alimentaţia 

copilului preşcolar şi şcolar. 7. Turburări de creştere în legătură 

cu starea de nutriţie. Starea de subnutriţie, slăbire, cahexie; stări 

de supranutriţie, obezitate. 8. Puericultura (ocrotirea preconcepţională 

şi prenatală). BCU Cluj Eugenia. / Central Ocrotirea University Library în timpul Clujsarcinei. 

9. 

Organizarea protecţiunei şi asistenţei materne infantile în pe 

rioada de naştere şi lăuzie. 10. Ocrotirea copilului de sân. Lupta 

contra turburărilor digestive. Lupta contra pericolului infecţios. 

11. Măsuri sociale, instituţii, personal. Puericultura (ocrotirea) 

în vârsta şcolară. 12. Semiologia copilului. Consideraţiuni gene 

rale. 13. Eczema. Neurodermita. Seboreea. Dermatita seboroidă - 

şi psoriazoidă. Moro. Boala lui Leiner. Strofulus. Eritemele di 

fuze. Eritrodermiile. Boala lui Ritter. Diateze exudative şi lim- 

fatismul. Diateza alergica. Neuroartritismul. 14. Simptome şi ex 

plorări generale. Fizionomia. Turburările de conştiinţă. Convulsii, 

paralizii. Inspecţia. Tratamentul diatezei exudative. Litiaza uri 

nară. Vărsăturile acetonemice. 15. Simptome şi explorări gene 

rale. 16. Inspecţia (continuare). Nevroza vegetativă a lui Feer- 

Swieft. Palpaţia. Alte simptome ale pielii. 17. Emoragii. Venec- 

tazii. Secreţia sudorală, culoarea pielii. Bolile glandelor endo 

crine. Patologia creşterii şi desvoltării. Consideraţiuni generale. 

18. Forme patologice ale mâinilor şi picioarelor. 19. Sângele. 20. 

Anemiile de cauze endogene necunoscute. 21. Bolile aparatului 

digestiv. 22. Colicele ombilicale (Moro). 23. Examenul organelor. 

24 Terapia copilului. 25. Dispoidozele. Diabetul zaharat (conti- 

14

210 

nuare). 26. Bolile ipofizei. Bolile capsulelor suprarenale. Bolile ce 

lorlalte glande endocrine. Bolile cavităţilor faciale. Bolile gurei. 

Bolile cavităţilor nasofaringiene. 

Tot în cursul acestui an şcolar s'a ţinut de Prof. Dr. 

Gh. Popoviciu un curs de puericultura (2 ore săptămânal între 

28/XI 1936—27/11 1937) pentru medicii cari au urmat cursurile 

de specializare în igienă. Deasemenea Prof. Dr. Gh. Popoviciu 

în cursul anului şcolar 1937 a ţinut curs de puericultura făcut 

medicilor sanitari, organizat de Inspectoratul Sanitar Cluj, intre 

31/V.—9/VI. 1937. 

Pe lângă cursurile menţionate, dna Dr. A. Berariu, prepa 

ratoare, a făcut 48 ore (2 lecţii de câte 1 oră săptămânal) de pe 

diatrie şi puericultura pentru elevele Surori de Ocrotire. Aceste 

eleve fac tot timpul un stagiu de practică în clinică, într'o secţie 

special amenajată cu concursul Fundaţiei Rockefeller. 

In afară de cursuri o activitate didactică importantă a fost 

ţinerea lucrărilor practice cu stagiarii anului V de medicină, cari 

au fost repartizaţi 

BCU 

de 

Cluj 

Decanat 

/ Central 

în 

University 

mai multe 

Library 

serii. 

Cluj 

Lucrările prac 

tice din clinică s'au făcut sub conducerea D-lui Prof. Dr. Gh. Po 

poviciu, ajutat de personalul medical al clinicei. 

In timpul anului s'au lucrat de către candidaţi mai multe 

teze de doctorat, cu subiecte alese de Prof. Dr. Gh Popoviciu. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu a ţinut conferinţe la cursurile de 

perfecţionare, aranjate pentru medici de Asociaţia Docenţilor 

Universitari din Cluj, la Congresul Surorilor de Ocrotire, etc. 

S'a continuat cu lărgirea activităţii clinicei şi înzestrarea ei 

cu deosebire a bibliotecei şi a laboratorului cii cărţi, instrumente, 

aparatură în limitele fondurilor, inclusiv plusul de fond dela Mi 

nisterul Educaţiei Naţionale. 

De asemenea s'a înzestrat bucătăria de lapte, cu ajutorul fon 

durilor primite dela Primăria oraşului Cluj, distribuindu-se lapte 

gratuit copiilor săraci din oraş. 

Primăria oraşului Turda a donat un teren la băile sărate, 

pentru zidirea unui pavilion al clinicei infantile din Cluj, pe seama 

copiilor trataţi de această clinică.

9. Clinica «lermato-venerică. 

Director: Prof. titular Dr. Coriolan Tătaru. 

Şef de lucrări: Dr. Leonida Pop (dela 1. XII. 1936). 

211 

Asistenţi: Dr. Vaier Сгтоса, Dr. Leonida Pop (până la 30. 

XI. 1936), Dr. Cirlea Petru, Dr. Ortansa Mihalescu (dela 1. XII. 

1936). 

Preparatori: Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Vasile Tătaru, Dr. 

Modranu Liviu. 

Desenator (secretara) Ida Dr. Motentan. 

Laboranţi: Ioan Dull, Ioan Kienle. 

Om de serviciu: Francisc Asztalos. 

Capitolele mai importante profesate în acest an au fost ur 

mătoarele : 

1. Sifilisul, patologia, etiologia, simptomatologia şi trata 

mentul lui! 

2. Blenoragia acută şi cronică, complicaţiunile, patologia, 

simptomatologia, şi tratamentul ei. 


3. Şancru simplu, complicaţiunile, patologia, simptomatolo 

gia şi tratamentul. 

4. Dermatozele cele mai frecvente: parazitare: epizoonose şi 

dermatozoonose, tuberculozele cutanate, dermatozele cryptoga- 

mice, dermatozele piococice, dermatozele buloase, dermatozele 

eritemato-scvamoase, etc. 

Stagiul clinic a fost destul de bine frecventat, numărul mare 

al studenţilor însă a împiedecat ca el să se facă în condiţiuni op 

time. Dealtfel timpul prea scurt a pricinuit că unele serii abia au 

beneficiat de câteva zile de stagiu. 

Clinica şi laboratorul datorite acordării unor credite extraor 

dinare au putut fi aprovizionate cu câteva instalaţiuni noui, iar 

biblioteca a fost complectată cu tratatele şi revistele cele mai tre 

buincioase. 

10. Clinica oftalmologică. 

Di rector: Prof. titular Dr. Dumitru Michail. 

Şef de lucrări: Dr. Petre Vancea. 

Asistent: Dr. Lavinia Rusu. 

Preparatori: Dr. Gheorghe Iliescu (până la 28. II. 1937;, 

Dr. Ion Păcurariu, Dr. Mihail Zolog (dela 1. III. 1937).

212 

Desenator: Cornel Codreanu. 

Preparator technic: Adam Simedru. 

Laborant: Axente Buda (până la 31. X. 1936), Ioan foldif 

(dela 1. Ian. 1937). 

S'au predat în total 28 lecţiuni teoretice şi de clinică oftalmo- 

logică şi tot atâtea ore de lucrări practice, studenţilor din anul 

V. de medicină. 

Rezumatul lecţiunilor teoretice: 

1. Importanţa oftalmologiei din punctul de vedere al legă 

turilor ei cu restul medicinei, al problemelor ei sociale şi al pro 

blemelor uzuale de pură specialitate. 2. Conjunctiva. 3. Examenul 

conjunctivei. 4. Afecţiunile conjunctivale traumatice. Prezentări 

clinice. 5 Afecţiunile conjunctivale infecţioase: trachomul. Pre 

zentări clinice. 6. Afecţiunile conjunctivale nodulare: catarhul 

primăvăratec. Prezentări clinice. 7. Afecţiunile conjunctivale de 

generative: pinguicula. Prezentări clinice. 8. Afecţiunile conjunc 

tivale degenerative BCU : Cluj pterigiomul. / Central University Prezentări Library clinice. Cluj 

9. Afecţiunile 

conjunctivale neoplasmice: polipul, papilonul granulonul con- 

junctival. Prezentări clinice. 10. Cornea: structura istologică, se 

miologia bolilor corneii. Prezentări clinice. 11. Cornea: metodele 

de examinare ale corneii. Prezentări clinice. 12. Patologia corneii; 

cheratita parenchimatoasă. Prezentare clinică. 13. Patologia cor 

neii: cheratita parenchimatoasă. Prezentări clinice de cheratita 

parenchimatoasă. 14. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezen- 

clinice. 15. Patologia corneii: ulcerul cornean. Prezentări clini 

ce, 16. Patologia corneii: degenerările corneii: (primitive: urati- 

ce, grase, calcare; secundare: hialine, amiloide, calcare) cu evo 

luţia şi tratamentul lor. Prezentări clinice. 17. Patologia corneii: 

cheratoconul. Prezentare clinică. 18. Irisul (anatomie, istologie, 

semiologie). 19. Patologia irisului. 20. Patologia irisului: iritele. 

Prezentări clinice. 21. Patologia irisului: -iritele (continuare). 

Prezentări clinice. 22. Cristaline. Prezentări clinice. 23. Crista 

linul. 24. Patologia cristalinului, cataractele congenitale şi cele 

traumatice. Prezentări clinice. 25. Patologia cristalinului : cata 

ractele primitive, cu'privire specială asupra cataractei senile. Pre 

zentări clinice: 4. cataracte complicate. 26. Patologia cristalinu 

lui, tratamentul operator al cataractei senile. Cataracta secundară 

şi cataracta complicată. Prezentări clinice de cataracte patologice.

213 

27. Glaucomul şi stările glaucomatoase. Prezentări clinice. 28. 

Glaucomul şi stările glaucomatoase. 

Tot în cursul acestui an şcolar, în cadrul celui de al lll-lea 

curs de perfecţionare, organizat de către „Asociaţia Docenţilor 

Universitari" între 5—17 Octomvrie 1936 s'au ţinut următoarele 

prelegeri: 

oculară. 

1. Prof. Dr. Michail: Probleme de actualitate în patologia 

2. Prof. Dr. D. Michail; Docent dr. P. Vancea şi Dr. Lavi- 

nia Rusu: Demonstraţiuni practice din domeniul oftalmologiei. 

comului. 

3. Docent dr. P. Vancea: Starea actuală în tratamentul glau- 

4. Docent dr. P. Vancea: Importanţa terapeuticei generale în 

tratamentul boalelor de ochi. 

Ca şi anii trecuţi, dl. Docent Dr. P. Vancea a ţinut şi în 

acest an uh curs elementar de oftalmologie cu elevele Institutului 

de Surori de Ocrotire. 

şi Joia. 


11. Clinica stomatologică. 

Directori Prof. titular Dr. Ioan Aleman. 

Şef de lucrări: Dr. Inocenţiu Băbuţiu. 

Asistent: Dr. Vasile Vasilescu. 

Preparatori: Dr. Liviu Ghidrai şi Dr. Iosif Baba. 

Mecanic-electrician: Vasile Petcaş. 

Laborant: Molnar Ştefan. 

Infirmiere: Cătălina Decsei şi Susana Decsei. 

Cursuri teoretice ţinute cu studenţii anului IV, Miercuria 

Istoricul Stomatologiei. Corelaţiunea dintre cavitatea bucală 

şi organism. Influenţa boalelor cavităţii bucale asupra organelor 

de vecinătate şi îndepărtate de cavitatea bucală. Anatomia dinţi 

lor, a cavităţii bucale şi a organelor anexe. Fiziologia cavităţii 

bucale şi a organelor anexe. Igiena cavităţii bucale. Articulaţia 

şi ocluzia şi anomaliile lor. Caria. Etiologie. Forme şi complica- 

ţiuni. Pulpite. Periodontite şi complicaţiunile lor. Pioreea alveo 

lară. Chiste de retenţie şi calculi salivari. Gingivite. Stomatite. 

Noma. Glosite. Tumori benigne. Tumori maligne. Anomaliile

214 

dinţilor. Anomaliile cavităţii bucale. (Buza de iepure şi gura de 

lup). Radiografii dentare şi interpretarea lor. 

Cursuri teoretice ţinute la doctorii-stagiari igienişti: 

Caria dentară şi profilaxia ei individuală şi socială. Ano 

malii dentare şi articulare în mediul şcolar. Tumorile cavităţii 

bucale. 

Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV şi 

doctorii-stagiari ai Clinicei (Intervenţiuni chirurgicale pe bol 

navi) : 

Rezecţii de granuloame. Extirpări de chisturi dentare după 

diferite metode. Ligatura arterei carotide. Rezecţii de maxilare 

totale şi parţiale, în îndepărtarea sechestrelor la osteomielită. In 

tervenţiuni chirurgicale la buza de iepure şi gura de lup. Extir 

pări de ganglioni (cancer, ete). Extirpări de epulisi (Termocau- 

ter). Intervenţiuni operatorice la chiste de retenţie şi calculi sa 

livari. Termocauterizări şi desinfecţii la noma. Osteoplastii. Tra 

tamente cu radium la diferite tumori maligne în cavitatea bucala. 

Intervenţiuni chirurgicale BCU Cluj / Central la macrocheilie. University Library Cluj 

Şef de lucrări Dr. Inocenţiu Băbuţiu: Activitatea didactică. 

Cursuri teoretice ţinute pentru studenţii anului IV: 

Tuberculoza cavităţii bucale. Sifilisul cavităţii bucale. 

Demonstraţiuni practice ţinute pe bolnavi pentru studenţii 

anului IV. Fracturile maxilarelor. Aspectul lor clinic şi radiolo 

gie. Repunerea şi fixarea fracturilor după diferite metode. Tra 

tamentul postoperator al fracturilor. Osteomielită maxilarelor. 

Tablou clinic şi radiologie. Tratamentul osteomielitei. Flegmoane 

şi abcese de origine dentară. Tabloul clinic şi radiologie şi tra 

tamentul. Demonstraţuni practice pe bolnavi în domeniul sto 

matologiei conservative ţinute pentru doctorii-stagiari ai Clini 

cei: împreună cu asistenţii Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai: 

Materialul de plombaj şi instrumentarul. Diferite metode de ob- 

turaţie (amalgame, silicate, cemente, inlay-uri). Curăţirea şi for 

marea cavităţii dentare. Obturaţia cavităţii. Tratamentul şi ob- 

turaţia canalelor radiculare la pulpite. Tratamentul şi obturţia ca 

nalelor radiculare la gangrene şi periodontite. Coroane de metal, 

de porţelan. Litingkease. Dinte cu cui. Richmond, Davis, Logan. 

Poduri fixe. Proteze din cauciuc şi metal. Proteze obturatoare la 

palatoschiză. Tratamente ortodontice.

Asistenţii: Dr. V. Vasilescu şi Dr. L. Ghidrai. 

215 

Demonstraţiuni practice ţinute pentru studenţii anului IV la 

stagiul de spital: Instrumentarul necesar examenului cavităţii bu 

cale şi extracţiunilor dentare. Tehnica examinării bucale şi a 

diagnosticării diferitelor maladii dentare. Tehnica anesteziilor şi 

a extracţiunilor dentare. 

12. Clinica oto-rino-laringologică. 

Director: Prof. titular Dr. Gheorghe Buzoianu. 

Asistenţi: Dr. Aurel Vaida, Dr. Dorin Ionescu, 

Preparatori: Dr. Teodor Naghi şi Dr. Gabriel Cotul. 

Supraveghetor: Aneta Miron. 

Laborant: Dumitru Gal. 

Servitor: Aurica Roman. 

Rezumatul lecţiilor făcute de Prof. Gh. Buzoianu. 


1. Urechea şi sifilisul. 2. Anatomia faringelui. 3. Mijloacele 

de explorare clinică a mezo-faringelui, a rino-faringelui, a hipo- 

faringelui. Riroscopia posterioară. Anatomia lojei amigdaliene. 

Anatomia amigdalei. 4. Malformaţiile faringelui. 5. Flegmoanele 

cervicale. 6. Flegmoanele latero-cervicale — prestiloidiene, retro- 

stiloidiene. Flegmoanele faringo-laringeene — flegm. lojei tiro- 

glosso-epiglotice. Angina Ludwig. Sinteza asupra anginelor — 

clasificaţie. Amigdalita acută — complicaţii. 7. Tratamentul 

amigdalo-faringitei acute. Problema gargarismelor, problema des- 

infecţiei naso-faringelui, problema badijonajului faringean, pro 

blema chininică. Anginele secundare — scarlatină, rugeola, va 

riola, reumatism poliarticular acut, febră tifoidă, erisipel, oreion 

etc. 8. Angina difterică. Angina agranulocitozică criptogenetică 

şi anginele agranulocitozice secundare. Anginele pseudo-membra- 

noase. 9. Tratamentul flegmoanelor periamigdaliene. Amigda 

lita cronică hipertrofică. 10. Tratamentul amigdalitelor cronice 

hipertrofice. 11. Complicaţiile amigdalotomiei şi amigdalecto- 

miei. Tratamentul hemoragiei postamigdalectomice. 12. Pronos 

ticul şi tratamentul vegetaţiilor adenoide. 13. Faringitele cronice. 

Sifilisul faringian. Tuberculoza faringelui. 14. Miceza faringeana 

şi amigdaliană. 15. Tratamentul cancerelor amigdaliene. 16. Ana- 

i

216 

tomia laringelui. 17. Examenul laringoscopic. 18. Plăgile larin- 

gelui. l&v Laringita sufocantă a copiilor. Laringitele secundare. 

Corpul difteric. 20. Flegmonul laringian — localizat — difuz. 

Pericondrita laringelui. Laringitele cronice. 21. Tuberculoza la- 

ringiană. Tratamentul formei disfonice. 22. Tumorile benigne ale 

laringelui. 23. Paraliziile laringeene. 24. Anatomia foselor na- 

sale şi a sinusurilor anexe: sfenoidal şi etmoidal. 25. Considera 

ţiuni generale asupra examinărilor şi intervenţiilor rmologicc 

26. Rinitele vestibulare. 27. Rinitele cronice: clasificaţie. Sinu- 

zita maxilară supurată acută şi cronică. 28. Anatomia sinusului 

frontal. Anatomia casei timpanului. Tratamentul operator al oti 

telor supurate. 

Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare în tuberculoză ţinut 

la Facultatea de Medicină, Cluj, între 21 Sept. 1936—3 Octombrie 

1936 de Profesorul Buzoianu. 

25 Septembrie 1936: Tuberculoza laringeană (etiologie, patogenie, 

simptome, evoluţie, prognostic). 


29 Septembrie 1936: Tratamentul tuberculozei laringeene. 

(Trat. general, trat. local: perioada de disfonie, perioada de dis- 

fagie, per. de dispnee). Tehnica inhalaţiilor laringeene, a insti- 

laţiilor. Anestezia nervului laringeu superior, rezecţia lui. 

Conferinţele ţinute la cursul de perfecţionare ţinut de Asociaţia 

Docenţilor din Cluj, 5—17 Oct. 1936, de Profesorul Buzoianu. 

7 Octombrie 1936. Incisiunile timpanului (timpanotomiile, 

miringotomiile, paracentezele, timpanotomia atrio-aticală). Indi 

caţii tehnice, contra-indicaţii, rezultate. 

14 Octombrie 1936. Demonstraţiuni practice în clinica O. R. 

L. din domeniul oto-rino-laringologiei. 

17 Octombrie 1936. Sindromul adenoidian în practica medi 

cală. (Importanţă, patologie, tratament, rezultate). 

Curs elementar .şi demonstraţiuni practice de O. L. făcute 

infirmierelor voluntare ale „Crucii Roşii" Cluj. 

de Prof. Buzoianu. 

Miercuri 3 Februarie 1937 şi Sâmbătă 6 Februarie 1937. No 

ţiuni elementare de igienă a nasului, a urechii, a faringelui, a la 

ringelui. Noţiuni de terapeutică elementară O. R. L.

Curs aţinut cu medicii igienişti Martie—Aprilie 1937. 

de Profesor Dr. Gh. Buzoianu. 

217 

Joi 11 Martie 1937. Vizitarea bolnavilor din clinică. Noţiuni 

patologice elementare asupra afecţiunilor bolnavilor internaţi 

— (la patul bolnavului) —. Noţiuni elementare asupra importan 

tei practice a cunoştinţelor de oto-rino-laringologie pentru medic. 

Luni 15 Martie 1937. Higiena conductului auditiv extern. 

Maladiile mai frecvente ale conductului : dopul de cerumen, cor 

pii străini auriculari, furonculoza conductului, eczema conduc 

tului auditiv extern. 

Vineri 18 Martie 1937. Conduita medicului în faţa unei su- 

puraţiuni auriculare. Otita medie supurată acută şi otita medie 

supurată cronică. Indicaţiile inciziei timpanului: timpanotomia. 

Băile auriculare. Otita sugarilor, otita bătrânilor, otita supurată 

acută a adulţilor. 

Luni 21 Martie BCU 1937. Cluj / Central Tratamentul University otitei Library medii Cluj 

supurate cronice. 

Ce sunt polipii urechii? Când este indicat tratamentul ope 

rator al supuraţiunii auriculare cronice? Cari sunt pericolele la 

cari expun scurgerile cronice? 

Luni 29 Martie 1937. Vegetaţiunile adenoide. Complexul 

simptomatic adenoidian. Turburările mecanice, turburările re 

flexe, turburările infecţioase. Diagnosticul vegetaţiilor adenoide, 

semnele de certitudine. Tuşeul rino- faringelui tehnică. Trata 

mentul vegetaţiilor adenoide, îngrijiri preoperatorii şi postope 

ratorii. 

Joi 1 Aprilie 1937. Amigdalită acută gripală. Simptome. 

Complicaţiuni. Tratamentul inflamaţiei acute amigdaliene. Teh 

nica gargarismelor, necesitatea desinfecţiei rino-faringelui. Pro 

blema badijonajufui, problema compreselor. Factorul amigdalian 

şi patolgia generală. 

Luni 5 Aprilie 1937. Supuraţiile periamigdaliene. Flegmonul 

periamigdalian primitiv, secundar — complicaţii. Tratament me 

dicamentos. Tehnica incisiunei flegmoanelor periamigdaliene 

(deschiderea cu pense, argumente în favoare). Tratamentul even 

tualelor recidive.

218 

Al II-lea curs practic de reîmprospătare şi de technică operatorie 

Oto-Rino-Laringologicâ ţinut de profesorul Buzoianu şi colabo 

ratorii pentru medicii practicieni între 14 Iu'nie şi 21 Iunie 1937 

inclusiv la Clinica O. R. L. din Cluj. 

Luni 14 Iunie. Examenul clinic al unei surdităţi; acumetria. 

Surditatea de transmisiune, de recepţiune, mixtă. Inciziunea tim 

panului (paracenteza, timpanotomia) indicaţii, technică, urmări 

imediate şi tardive. 

Marţi 15 Iunie. Mastoiditele acute — semiologie — demon 

straţiuni clinice — indicaţii operatorii (reacţia mastoidiană şi 

mastoidita adevărată). Şedinţă operatorie (trepanarea mastoidei) 

antrotomia, antrocelulotomia, antrocelulotomia maximă — în 

grijiri postoperatorii. 

Miercuri 16 Iunie. Otitele supurate cronice — otoreea tubară — 

semiologie (granulaţii, polipi, colesteatomul, osteita casei) tra 

tament medicamentos, — indicaţii operatorii cu demonstraţie 

technică — evidarea petro-mastoidiană. 

loi 17 Iunie. BCU Complicaţiile Cluj / Central endocraniene University Library ale otitelor Cluj 

— trom- 

bo-flebita sinusului lateral venos, meningita, abcesele encefalice. 

Indicaţii de tratament şi technică. Amigdalectomia totală extra- 

capsulară, technică — demonstraţiuni operatorii. 

Vineri 18 Iunie. Examenul aparatului vestibular în afecţiunile 

labirintice. Examenul simptomelor spontane (nistagmus, devia 

ţiile segmentare) examenul simptomelor provocate (proba calo 

rică, proba rotatorie). 

Sâmbătă 19 Iunie. Deviaţia septului nasal — semiologie — 

indicaţii operatorii, demonstraţie — technică operatorie. Hiper 

trofia cozilor cornetelor, demonstraţie technică operatorie. Fleg- 

moanele periamigdaliene; şedinţă operatorie cu demonstraţie 

technică de deschidere a flegmoanelor periamigdaliene. 

Duminecă 20 Iunie. Vegetaţiile adenoide în practica medicală 

— semiologie — tuşeu naso-faringian — rino-farnigoscopie su 

perioară, şedinţă operatorie cu demonstraţie technică, ablaţia 

vegetaţiilor adenoide, — îngrijiri postoperatorii. 

Luni 21 Iunie. Cancerul laringelui. Laringectomia. Sinuzita 

supurată maxilară, diagnostic, tratament, operaţie radicală vesti- 

bulo-bucală tip Denker. 

In limita cazurilor clinice se vor putea demonstra eventual

219 

tracheotomiile, laringotomiile, anesteziile cervicale paraverte- 

brale, anestezia maxilarului superior, a nervilor etmoidali, a gan 

glionului lui Gasser, — esofagoscopia şi tracheo-bronchoscopia. 

13. Institutul de istoria medicinii şi de etnografie medicală. 

Director onorific: Prof. Dr. Jules Guiart, (Lyon). 

Director: Profesor titular Dr. Valeriu Bologa. 

Asistent: Dr. Lia Dima. 

Servitor: P. Zseiki. 

Activitatea didactică. 

I. Cursul principal (1 oră pe săptămână, obligatoriu pt. anul 

IV): Fundamentele gândirii medicale. (Medicina magică şi em 

pirică; medfcina hipocratică). 

II. Curs facultativ (1 oră pe săptămână): Istoria medicinii 

în România. (Preistoria, protoistoria, epoca romană, medicina 

empirică medievală, începuturile medicinii ştiinţifice româneşti). 


Cursul a fost frecventat de 32 studenţi din anii superiori. 

III. Proseminar de Istoria medicinii (2 ore pe săptămână, 

obligatoriu pt. anul IV). S'au făcut exerciţii de seminar din ur 

mătoarele domenii ; Cartea şi istoricul ei; Paleopatologia; Insti 

tutele de cercetări ştiinţifice. S'au făcut demonstraţii în Biblio 

teca universitară în Muzeul de Geologie şi Paleontologie, în Mu 

zeul de Istoria medicinii şi la Institutul de Cancer. 

IV. Seminar de Istoria medicinii (facultativ pt. doctoranzi). 

S'au discutat planurile tezelor şi s'a controlat execuarea lor. Au 

participat 9 doctoranzi. 

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică. 

Director: Profesor Dr. V. Papilian. 

Şef de lucrări: Docent Dr. C. C. Velluda. 

Asistent: Dr. I. G. Russu. 

Preparatori: Dr. C. Antonescu (până la 31. III. 1937), Dr. 

Titu Spătaru (pană la 31. X. 1936), Dr. Preda Victor, Dr. V. 

Ilian (până la 31. X. 1936), Dr. Puiu Vespasian, Dna Florica Dr. 

Antonescu (dela 1. XI. 1936), Corondan Gheorghe (dela 1. XI. 

1936), Dr. Gheorghina Stoian (dela 1. IV. 1937).

220 

Desenator: Ştefan Toth. 

Intendent: Ossian Ioan. 

Custode: Mihail Baciu. 

Laboranţi: Ananie Aschilean, Iona Berţi, Vasile Moldovan. 

Servitori: Gavril Năsăudean, Vasile Roşea. 

1. Activitatea didactică a Institutului se compune din lucrări 

practice şi cursuri teoretice. 

Lucrările practice sunt împărţite astfel încât studentul să 

disece toate regiunile corpului omenesc 

Astfel în anul I studentul trebuie să disece două piese (ca 

pul şi unul din membre), iar în anul al doilea a treia piesă, 

splanchnele şi rreerul. Tot în anul al doilea în cadrul lucrărilor 

de Anatomie Topografică se face descoperirea organelor (vase, 

nervi, viscere) cu importanţă chirurgicală precum şi explorarea 

diferitelor regiuni la suprafaţa corpului, ca şi proecţiunea orga 

nelor. 

înainte de a începe disecţiunea unei regiuni, studentul trebue 

să cunoască BCU toate Cluj reperurile / Central University necesare Library prin Cluj 

explorarea regiunii, 

iar în timpul disecţiei să semneze pe caetele personale de 

planşe toate planurile şi raporturile mai importante, întâlnite în 

cursul disecţiei. Cu modul acesta fiecare student a cunoscut cor 

pul omenesc în întregul lui prin explorare manuală, disecţie şi 

desemn. 

Lucrările s'au făcut sub conducerea asistentului şi prepara 

torilor fiecare având câte trei mese; totul sub supravegherea şe 

fului de lucrări. 

In anul acesta din cauza întreruperei îndelungate a cursu 

rilor nu s'au putut diseca în anul I decât o singură piesă; iar 

în anul al doilea, a doua piesă, splanchnele şi creerul, rămânând 

astfel nelucrate a treia piesă şi descoperirile. 

Cursurile teoretice. S'a predat în anul I următoarele ma 

terii: Osteologia, Docent Dr. C. C. Velluda. 

Mediastinul, perineul, regiunile mai importante ale capului 

şi gâtului, Profesor Dr. V. Papilian, iar în anul II următoarele: 

splanchnele, morfogeneză, organe de simţ, Profesor Dr. V. Pa 

pilian; sistem nervos, Profesor Dr. V. Papilian şi Docent Dr. 

C. C. Velluda. Anatomia topografică, Docent Dr. C. C. Velluda. 

Muşchii şi articulaţiile s'au studiat în cadrul lucrărilor prac 

tice în sălile de disecţie.

221 

O parte din cursurile teoretice s'au făcut sub formă de co- 

loqiu. Studenţii, anunţaţi din vreme, veneau pregătiţi, cu ma 

teria ce urma a se discuta. Cu modul acesta cele mai grele ches 

tiuni erau desbătute pe larg, facilitându-se înţelegerea lor. 

15. Institutul de anatomie patologică. 

Director: Prof. titular: Dr. Titu Vasiliu. 

Şef de lucrări: Dr. Rubin Popa. 

Asistenţi: Dr. Valentina Dahnovici, Dr. Petru Radu. 

Preparatori: Dr. Augustin Mureşanu, Dr. Ioan Roman şi 

Dr. Radu Josan. 

Preparator tehnic: Iosif Bir o. 

Intendent: Ioan Dicu (până la 31/X 1936), Flaviu Boldor 

(dela 15/1 £937). 

Custozi: Dionisie Biro, Ioan Ciutac. 

Laboranţi: Elisabeta Biro, Leontina Ciutac, Vasile Popovki. 

Mecanic: Dionisie BCU Cluj Kolozsvâri. / Central University Library Cluj 

Activitatea didactică a Institutului a constat în cursuri şi 

lucrări practice de Anatomie Patologică şi Parazitologie, ţinute 

cu studenţii anului III medicină, constând din autopsii, exami 

nare de piese de muzeu şi lucrări practice de istologie cu exami 

narea la microscop şi cu microproector. 

S'au ţinut un număr total de 45 cursuri de anatomie pato 

logică; 10 de parazitologie; 33 şedinţe lucrări practice de ana 

tomie patologică; 9 şedinţe de lucrări practice de parazitologie 

şi 20 autopsii făcute de studenţi. 

Cursurile de anatomie patologică au fost făcute de Prof. 

Titu Vasiliu. Conferinţele de parazitologie au fost făcute de Dr. 

Rubin Popa şeful de lucrări, în cadrele cursului de agregaţie, 

cerut şi aprobat de facultate. La aşa zisele cursuri materia s'a 

predat după metoda Profesorului Vasiliu, studenţii împărţiţi în 

grupe fiind obligaţi să pregăteascc înainte materia lecţiunei res 

pective şi fiind chestionaţi în timpul când se explica această ma 

terie, sub formă de colocvii. Gruparea în serii face ca studenţii 

să poată lua parte efectiv, prin muncă proprie. 

Anatomia patologică făcându-se în anul III studenţii nu au 

pregătirea de a înţelege patologia pe care nu au studiat-o nici

222 

în clinici, nici la catedrele de patologie medicală şi chirurgicală 

pe care facultatea nu le are. S'a urmărit scopul fundamental ca 

studenţii să se deprindă a observa leziunile şi a le recunoaşte 

singuri, punându-le în legătură cu fenomenele semiologice stu 

diate în acelaş an. S'a căutat să se facă ca studenţii să gândească 

patogenetic, întrebuinţând noţiunile generale pe care le au. Re 

zultatele au fost mai bune anul acesta când studenţii au avut 

cursul litografiat al Profesorului T. Vasiliu. 

Pentru lucrările practice cari s'au făcut sub conducerea şe 

fului de lucrări Dr. R. Popa, Dr. Petru Radu şi Dr. V. Dachno- 

vici studenţii au fost repartizaţi în grupe mici, fiecare grup lu 

crând sub conducerea directă a unui asistent sau preparator. 

S'au tratat următoarele capitole: 

Procesele morbide circulatorii: turburări de circulaţie; tur- 

burări de metabolism : procese degenerative; procesele inflama 

torii : specifice şi nespecifice; generalităţi asupra proceselor tu- 

morale-blastomatoase. 

Toate lecţiunile BCU au Cluj fost / Central făcute University pe piese Library de autopsie Cluj 

sau mu 

zeu, studentul trebuind să le observe şi descrie singur. 

Parazitologia. 

S'au tratat toate capitolele mai importante studiindu-se: 

din protozoare: rizopodele, flagelatele, sporozoarele, infuzorii şi 

spirochetele, insistându-se în special asupra malariei şi sifilisului: 

din metazoare : anelidele, platelminţii, nematelminţii şi artropo- 

dele. 

S'a insistat cu deosebire asupra paraziţilor ce se găses; mai 

frecvent la noi şi produc boli mai importante. 

La lucrările practice s'au demonstrat şi făcut apoi, cu deosebite 

mijloace de laborator pentru diagnosticul şi evidenţierea 

paraziţilor. 

Obligaţiile frecvenţei şi notarea ei, face ca studentul din anul 

al III-lea să nu poată trece anul fără să fi dobândit cunoştinţele 

elementare de anatomie patologică şi patologia clinică, cu care 

să poată urma cu folos lucrările de clinici mai departe, cari încep 

in anul al IV-lea.

16. Institutul medico-legal. 

Director: Prof. Dr. Mihail Kernbach. 

Şef de lucrări: Dr. Coriolan Cotuţiu. 

Asistent: Dr. Vasile Hurghişiu. 

Preparator : Dr. Anton Rişcuţia. 

Custode: Dionisie Crăciun. 

Laborant: Constantin Olteanu 

223 

Dl Prof. Dr. M. Kernbach a predat întreaga materie a Me 

dicinei Legale conform programului analitic. Anul acesta, mate 

ria de Medicină Legală penală tratată în Manualul de Medicină 

Legală edit. Universităţii Cluj a fost ajustată Codului Penal Re 

gele Carol II. 

Dl Dr. C. Cotuţiu, şef de lucrări a ţinut curs asupra: moar 

tea şi cadavrul, asfixii şi răniri profesionale. 

Sub directa supraveghere a dlui Prof. M. Kernbach, dnii 

Dr. C. Cotuţiu şef de lucrări, Dr. V. Hurghişiu asistent şi Dr. 

A. Rişcuţia preparator, au făcut lucrările practice, studenţii fiind 

repartizaţi în trei BCU serii. Cluj / S'a Central executat University tehnica Library autopsiei Cluj 

medico- 

legale, redactarea raportului medico-legal, pe diferite capitole şi 

a certificatului medical, îndeosebi numai ale medicinei practice. 

In anul acesta s'au mai făcut două cicluri de conferinţe pen 

tru magistraţii şi ofiţerii de poliţie judiciară, în vederea aplicării 

noului cod penal. Titlul acestor conferinţe sunt indicate la capi 

tolul: „Comunicări şi conferinţe". 

17. Institutul de chimie biologică. 

Director: Prof. angajat cu contract Dr. Pierre Thomas 

(până la l/IV 1937). 

Director: Prof. titular Dr. Ioan Manta 

(suplinitor dela l/IV—30/VI 1937 şi titular dela 1/VII 1937) 

Şef de lucrări: Dr. Elena Mafteiu şi Dr. Ioan Manta (dela 

l/IV până la 30/VI 1937). 

Asistentă: Dr. Măria Bulgariu. 

Preparatori: Dr. Ecaterina Kălmân şi Dr. Traian Dinculescu. 

Laborant: Nicolae Mocan. 

Om de serviciu: Ioan Badiu. 

Cursurile de chimie biologică anul III medicină s'au predat 

în anul şcolar 1936—37 de profesor P. Thomas până la 15 Fe-

224 

bruarie 1937 şi apoi de Dr. I. Manta suplinitor al catedrei până 

la 1 Iulie 1937. La această dată dl I. Manta a fost chemat ca 

profesor titular al catedrei. 

S'au făcut 2 ore de curs săptămânal şi 4 ore lucrări practice 

le. Institutul de fiziologie. 

Director suplinitor: Prof. Dr. I. Drăgoiu (până la 31/V 1937)* 

Prof. titular: Dr. Grigore Benetato (dela 1/VI 1937). 

Şef de lucrări: Dr. Grigore Benetato (până la 31/V 1937). 

Asistenţi: Romul Oprean, Dr. Cornel Oprişiu. 

Preparatori: Nicolae Munteanu, Dr. Ioan Birău. 

Prejparator tehnic: Teodor Georgiu. 

Custode: Simion Pop. 

Laboranţi: Vasile Hurdubaia, Ioan Dopşa. 

1. Curs de fiziologie pentru studenţii în medicină anul I şi I I 

în număr de 278. 

S'au ţinut următoarele BCU Cluj / Central prelegeri, University demonstraţii Library Cluj 

şi lucrări: 

a) Anul I. 14 lecţiuni, în total 14Vfe ore. 

Obiectul: Fiziologie generală şi digestie. 

b) 12 şedinţe de lucrări practice, în total 30 ore. 

Anul II. 

a) 32 lecţiuni, în total 35 ore. 

Obiectul: Funcţiunile de nutriţie (generalităţi, metabolismul 

energetic şi material, circulaţie, respirate, excreţie). 

b) 25 şedinţe de lucrări practice în total 78 ore. 

c) 6 şedinţe de demonstraţiuni în total 10 ore. 

d) Un coloqviu scris. 

2. Curs elementar de nutriţie şi igienă alimentară, 12 lec 

ţiuni, în total 12 ore. 

19. Laboratorul de fizici medicală. 

Director: Conferenţiar Dr. N. Bărbulescu. 

Preparator: Dr. Mihail Eduard Pamfil. 

Servitor: Măria Hurdubaia. 

In anul şcolar 1936—1937, numărul studenţilor cari au frec 

ventat cursul şi demonstraţiile de Fizică medicală, a fost de 154.

226 

Pe tot timpul concediului medical al titularului (1 Noembrie 

1936—1 Martie 1937), suplinirea a fost ţinută, cu toate formele 

legale, de Dr. Ion Manta, şef de lucrări la Institutul de chimie 

biologică. 

Dr. I. Manta a ţinut 14 lecţii de câte o oră, iar titularul 10 

lecţiuni de program şi 4 suplimentare, de câte o oră. Dl. Dr. M. 

Pamfil a ţinut 8 şedinţe de demonstraţiuni, de câte 2 ore. 

20. Institutul de radiologie. 

Director: Prof. titular Dr. Dimitrie Negru. ', 

Asistent: Dr. Constantin Berariu. 

Preparatori: Dr. Viorel Rusu şi Drd. Traian Vasculescu. 

Electrician-constructor: Rudolf Stransky. 

Desenator-fotograf: Ana Stransky (până la 31/111 1937), 

Onofrei Văntu (dela l/IV 1937). 

Laborant: Onofrei Văntu (până la 31/111 1937, Elisabeta 

Elecheş (dela l/IV BCU 1937). Cluj / Central University Library Cluj 

Infirmiere: Rozalia Simon, Elisabeta Elecheş (până la 31/111 

1937), Victoria Moldovan (dela l/IV 1937. 

Fochist : Maxim Stretea. 

Curs teoretic (Prof. Dr. Dimitrie Negru): Razele Rontgen 

şi proprietăţile lor. Radiodiagnosticul afecţiunilor plămânilor, 

tracheei, bronchiilor, pleurei, mediastinului, diafragmului, inimei, 

esofagului, stomacului, intestinului subţire şi gros. Noţiuni ge 

nerale de radioterapie, Rontgen- şi radiumterapie. 

Lucrările practice (Dr. Constantin Berariu asistent): De 

monstraţiuni asupra curenţilor electrici şi aparatelor de raze 

Rontgen. Tehnica radioscopiei şi radiografiei. Interpretarea ra 

diografiilor normale şi patologice. Demonstraţiuni de radiografii: 

sistemul osos normal, patologie osoasă (fracturi, tuberculoza 

osoasă, osteomielită, sifilisul osos, anomalii osoase, rachitismul, 

tumorile osoase, bolile osoase rare. Patologia articulaţiilor. 

21. Biologie generală. 

Curs predat de Prof. E. G. Racoviţă, directorul Institutului 

de Speologie, pentru studenţii în Medicină din anul întâi. 

Materiile tratate sunt cele enumerate în Anuarele pe anii 

15

226 

şcolari 1931—32, p. 145 şi 1932—33, p. 114, cu adaosele urmă 

toare : poliformism, asociaţia pentru existenţă, societăţile ani 

male, chronosomii uriaşi din celulele glandelor salivare la dip- 

tera, evoluţia adaptării vietăţilor la schimbările factorului pri 

mar : temperatura. 

INSTITUTUL PASTEUR 

Personal administrativ şi de serviciu, comun pentru cele cinci 

institute din clădirea Inst. Pasteur (patologie generală, biochimie, 

igienă, balneologie şi bacteriologic). 

Administrator: Vasile Botha (decedat la 6/II 1937), Aurel 

David (dela 1/VI 1937). 

Desenator-fotograf Ecaterina Tomşa (până la 31/V 1937), 

Gheorghe Panaiteanu (dela 1/VII până la 31/VIII 1937). 

Dactilografă: Elisabeta Radius. 

Mecanic: Francisc Lâszlâ (până la 31/111 1937), Ioan Ar 


delean (dela 1/VIII 1937). 

Fochist: Gheorghe Merlaş (până la 31/X 1936), Vasile Lup 

(dela l/XI 1936). 

Portar: Nicolae Căian. 

Servitori: Vasile Lup (până la 30/X 1936), Alexandru Me- 

seşan, Alexandru Rozsnyai, Ileana Moldovan (până la 31/X 

1936), Ileana Deaj, Viorica Tarţia, Ioan Caila, Aurelia Cosma 

(dela l/XI 1936), Gheorghe Mierlaş (dela l/XI 1936). 

22. Institutul de igienă şi igienă socială. 

Director: Prof. titular Dr. Iuliu Moldovan. 

Şef de lucrări : Dr. Titu Turcu. 

Asistenţi: Dr. Ovidiu Comşa, Dr. Iordache Făcăoaru. 

Preparatori: Dr. Ilie Ardelean, Dr. Vasile Lustrea. 

Preparator tehnic: Car ol Ivanek. 

Laboranţi: Pavel Barciuc, Gavrilă Morar. 

Servitori: Carolina Lup, Alexandru Anica. 

Cursul de Igienă şi igienă socială s'a predat studenţilor din 

anii V şi VI Med., câte 3 ore cursuri şi 4 ore lucrări practice 

săptămânal, separat pentru fiecare an.

227 

Cursurile pentru anul VI Med. au fost făcute de dl Profesor 

Dr. Iuliu Moldovan, iar pentru anul V de dl Agregat Dr. M. 

Zolog, conform aprobării Consiliului Facultăţii. 

Materialul tratat la cursuri şi lucrări, este acelaş ca şi în 

anul şcolar 1935—36. 

23. Institutul de patologie generală si experimentală. 

Director: Prof. titular Dr. Botez Mihail. 

Şef de lucrări: Dr. Arsilia Aleman. 

Asistenţi : Dr. Eugenia Maho-Botez, Dr. Petru David. 

Preparatori: Dr. Eduard Mezincescu (până la 31/1 1937), 

Dr. Virgil I. Ilian (dela 1/VI 1936), Dr. Gheorghe Radu (dela 

l/II 1937). 

Custode: Măria Mureş (dela 15/X 1936). 

Laboranţi: Vasile Manciulea, Irimie Ţiplea. 

Oameni de serviciu: Măria Manciulea, Măria Cuibus, Ilie 

Rus. 


Cursul de Patologie generală şi experimentală s'a început 

la 4 Noembrie cu o Iecţiune de deschidere despre: Patologia ge 

nerală şi experimentală faţă de problemele actuale ale medicinei. 

In total, în cursul acestui an şcolar s'au făcut: 29 de lecţii 

de Patologie generală şi experimentală studenţilor, din anul al 

I-lea şi 7 lecţii de introducere în patologia generală studenţilor 

din anul al II-lea şi s'au condus 18 şedinţe de lucrări practice cu 

studenţii anului al 4-lea şi 9 şedinţe cu studenţii anului al 2-lea. 

Ca şi în anii trecuţi, Institutul de patologie generală şi ex 

perimentală a asigurat zilnic prin personalul său, sub conducerea 

directă a d-lui Director, prepararea vaccinului: antirabic pentru 

Institutul Antirabic din Cluj. 

De asemenea, Institutul a asigurat examinarea microscopica 

a creerilor animalelor suspecte de rabie trimişi pentru examinare. 

24. Institutul de istologie şi embriologie. 

Director: Prof. titular Ioan Drăgoiu. 

Şef de lucrări: Dr. Cornel Crişan. 

Asistenţi: Dr. Mihail Gundisch, Dr. Iosif Mihalca. 

Preparatori: Dr. Dumitru Pană, Irina Zagony, Ştefan Bojin.

228 

Custode: Vasile Christea. 

Laboranţi: Valeria Gheleţuş, Chir a Ana. 

Cursul de istologie şi embriologie se face în trei semestre; 

un semestru cu anul I şi două semestre cu anul al II-lea. 

Cu anul al II-lea, cunoştinţele sistemului nervos şi al orga 

nelor de simţ s'au completat prin preparaţiunile microscopice 

care s'au dat la lucrările practice. 

Cu anul I s'au făcut în total 15 lecţiuni de tehnică micro 

scopică şi citologie, fiecare lecţiune fiind urmată de 2 ore de 

lucrări practice şi demonstraţiuni. 

S'a tratat şi s'au făcut demonstraţiuni şi lucrări practice cu 

privire la: 

Necesitatea întrebuinţării instrumentelor optice măritoare în 

istologie; acuitatea vizuală; formarea imaginelor cu ajutorul len 

tilelor simple convergente şi cu ajutorul microscopului; abera- 

ţiunile lentilelor. Lupa. Microscopul propriu zis sau microscopul 

compus; partea optică a microscopului; partea mecanică; apara 

tul de transmis; BCU lumina Cluj şi / Central sursele University de lumină. Library Calităţile Cluj 

optice ale 

microscopului. Microscoapele binoculare. Aparatele de desenat 

Micrometrele. Determinarea puterii de mărire a microscopului şi 

măsurarea obiectelor microscopice. Ultramicroscopia şi luminatul 

pe fond negru. Lumina polarizată şi microscopul polarizant. 

Microfotografia. întreţinerea şi modul de întrebuinţare al micro 

scopului. Preparaţiuni microscopice: extemporane şi permanente. 

Fixarea, agenţii fixatori şi amestecurile fixatoare. Incluziuni în 

parafină şi celoidină. Secţionarea. Colorarea şi substanţele colo 

rante. Injecţiunile. Montarea preparaţiunii. 

Celula, element anatomic al fiinţelor vieţuitoare. Protoplas 

ma şi celula. Forme, dimensiuni şi raporturile celulelor între ele. 

Sinciţii sau simplaste şi plasmodii. Energide. Compoziţiunea chi 

mică a protoplasmei celulare. Starea fizico-chimică a protoplas- 

mei. Părţile constitutive ale celulei. Citoplasmă. Caractere gene 

rale, structura, enclave, nucleul, membrana celulară. 

Fiziologia celulei. Diviziunea celulară indirectă şi directă. 

Nutriţiunea celulei. Mişcarea şi tactismele celulelor. Senescenţa 

şi moartea celulei. 

Reproducţiunea indivizilor: asexuată, sexuată, partenogene- 

tică. Determinismul sexului. Segmentaţiunea oului. Blastule şi

229 

gastrule. Formarea mezodermului şi a organelor axiale. Evoluţia 

oului de mamifer. Mezenchinul. Anexele embrionare. Derivatele 

blastodermice. Diferenţiarea celulară. Formarea ţesuturilor. 

Cu anul al II-lea două semestre: studiul ţesuturilor şi al 

organelor. S'au făcut în total 29 lecţiuni, fiecare lecţiune fiind 

urmată de 3 ore de lucrări practice şi demonstraţiuni. 

S'a tratat şi s'au făcut lucrări practice cu privire la: 

Asociaţiunea celulelor şi ţesuturilor. Clasificarea ţesuturilor. 

Ţesutul epitelial de acoperire şi glandular. Proprietăţile epiteliilor. 

Glandele în general; proprietatea şi funcţiunea glandulară. Cla 

sificarea glandelor. 

Ţesuturile de legătură şi de susţinere: conjunctiv, cartilagi- 

nos şi osos. Istogeneza ţesutului osos, pe seama ţesutului fibros 

sau cartilaginos. Ţesutul muscular. Fibra musculară striată, ne 

tedă şi cardiacă. Reţeaua lui Purkinje din cord. Ţesutul nervos; 

istogeneza; celula nervoasă şi fibra nervoasă. Degenerarea şi re 

generarea fibrelor nervoase. Raporturile celulelor nervoase. 


Nevroglia. Microglia. Origini şi terminaţiuni nervoase. 

Sângele. Elementele sângelui. Chimia ematiei. Spectoscopia 

sângelui. Numărarea globulelor sângelui, procedeul Thoma şi 

Biirker. Valoarea globulară. Formula leucocitară. Istogeneza. 

Biologia leucocitelor. Globulinele. Limfa şi chilul. 

Organele: motocord, cartilaj, os, măduva osoasă; desvoltarea 

oaselor lungi, late şi scurte; articulaţiunile, tendonul şi muşchiul. 

Aparatul circulator sanguin şi limfatic. Organele limfoide. 

Ţesutul reticulo-endotelial. 

Aparatul digestiv. Desvoltarea aparatului digestiv. Organele 

anexe: glandele salivare, pancreasul şi ficatul. 

Aparatul respirator. Aparatul urinar. Glandele endocrine. 

Aparatul reproducător mascul şi femei. Glanda mamară. Placenta. 

In acest an, ca şi în anii trecuţi, personalul ajutător al Insti 

tutului şi-a dat osteneala de a executa 100 de colecţiuni complete 

de ţesuturi şi organe, adică în total 10.000 de preparaţiuni micro 

scopice, foarte clare şi foarte instructive, care au rămas în pro 

prietatea studenţilor.

230 

25. Institutul de bacteriologic 

Director: Prof. titular Dr. Vitold Baroni. 

Asistent: Dr. Elena Baroni. 

Preparator: Dr. Mitiţa Dumitre seu (până k 31/VI 1936), 

Alexandru Arşic (dela l/IX 1936). 

Custode: Alexandru Roşea. 

Cu studenţii anului III medicină s'au ţinut în cursul anului 

şcolar 1936—37, următoarele cursuri şi lucrări practice în localul 

propriu Institutului de Bacteriologic: 

1. Lecţiunea de deschidere la 6 Noembrie: Introducree, 

obiectul cursului, importanţa microbilor în patologie. Maladii 

infecţioase, epidemii. Scurt istoric. Generaţia spontană. Specifi 

citatea germenilor. Pasteur. 2. Comemorarea lui Borrel. 3. Ciu 

perci patogene. Protozoare patogene. Bacterii. Tabloul descope 

rim agenţilor vii, cauzatori de boli. Proecţiuni. 4. Morfologia 

microbilor. Bacterii. Forma, structura, spori. 5. Clasificarea bac 

teriilor. Fiziologia microbilor, multiplicare, culturi, respiraţia, 

fermentaţia. 6. Fiziologia microorganismelor. Putrefacţiunea. 


Ciclul azotului. Nutriţiunea. Coloizi. Disociaţiunea electrolitică. 

Determinarea PH-ului. 7. Desinfecţia, agenţi fizici, agenţi chi 

mici. 8. Diastaze, toxine, veninuri. Imunitatea naturală. Imuni 

tatea activă. 9. Imunitatea pasivă; antigeni; anticorpi. 10. Aglu- 

tinine, precipitine, bacteriolizine, hemolizine, opsonine. Bacterio- 

fag.'11. Structura antigenelor. Fiziochimia microorganismelor. 

12. Anafilaxia. 13. Stafilococi. 14. Streptococi. 15. Scarlatina. 

16. Pneumococi. 17. Afecţiunile aparatului respirator. 18. Gono- 

coci. 19. Meningococi. 20, 21. Antrax. 22—24. Difteria. 25—27. 

Tuberculoza. 28. Tifici. 29. Paratifici. 30. Desinteria. Coli. 31, 32. 

Malaria. 

Personalul Institutului, compus dintr'un asistent şi un pre 

parator, a ţinut 28 lucrări practice, a câte 2 ore, cu cei 170 stu 

denţi, împărţiţi în 4 serii. 

1. Sterilizarea, medii de cultură; aparate. 2. Preparate na 

tive, coloraţii simple. Ultramicroscopul. 3. Preparate de puroi, 

sânge şi culturi microbiene. Coloraţia Gram: stafilococ, streptor 

coc, pneumococ, gonococ. 4. Antrax: culturi şi organe. 5. Bacili 

difterici: frotiuri, culturi, coloraţia Neisser. 6. Bacili tuberculoşi 

şi paratuberculoşi. Coloraţia Ziehl-Nelsen. 7. Malaria. Coloraţia 

-Giemsa.

26. Institutul de balneologie şi fizioterapie. 

Director: Prof. titular Dr. Marius Sturza. 

Asistent: Dr. Eugen Morariu. 

Laborant: Iuliana Huber. 

231 

S'au predat 2 ore teoretice pe săptămână şi 2 ore lucrări 

practice studenţilor din anul V medicină. S'au făcut proecţiuni 

însoţite de explicaţiuni asupra tehnicei balneare şi hidroterapeu- 

tice, care din lipsa de instalaţiuni nu s'a putut demonstra la lu 

crările practice. 

Stagiu nu s'a putut face până acum, pentrucă lipseşte cu 

totul o instalaţie potrivită în Institutul de Balneologie şi Fizio 

terapie. 

S'au mai ţinut cursuri teoretice şi practice cu surorile de 

ocrotire, despre: tehnica hidroterapiei, în curs de 22 ore. 

27. Institutul de farmacologie şi farmacognozie. 

Director: Prof. BCU Cluj suplinitor / Central Dr. University Gheorghe Library Cluj 

Popoviciu. 

• Şef de lucrări: Dr. Măria Georgescu. 

Preparator: Dr. Eugenia Băncilă-Mihalca (până la 31/111 

1937), Dr. Caius Antonescu (dela l/IV 1937). 

Preparator tehnic: Gheorghe Rădulescu. 

Laborant: Alexandru Lungu. 

Activitatea didactică a Institutului de Farmacologie a con 

stat în cursuri şi lucrări practice de farmacologie şi farmacogno 

zie făcute cu studenţii anului IV de medicină. Conform progra 

mului s'au făcut săptămânal două ore curs, una oră lucrări. Cur 

surile au fost ţinute de Prof. Dr. Gh. Popoviciu, iar lucrările de 

către Dr. Măria Gheorghescu şi Gheorghe Rădulescu. 

Titlul lucrărilor. Acţiunea asupra inimei de broască a ionilor 

de calciu, potasiu şi sodiu. Acţiunea asupra inimei de broască a 

digitalei şi secarei cornute. Demonstrarea următoarelor droguri: 

tubera jalapa, scoarţa de cascara sagrada, rhizoma filix mas, oleul 

de croton, oleul de ricin, agar-agar, foile de sena, foile de digi 

tală, foile de belladona, foile de uva ursi, foile de coca, foile de 

tabac (nicotină), bulbul de scilla, nuca vomică, ceaiul, seminţele 

de strofantus, cozile de cireşi, mătasea de porumb, secara cornută,

232 

cafeaua, camforul, papaver somniferum, scoarţa de china, poli- 

carpus jaborandi. 

Curs. 

28. Laboratorul de chimie medicală. 

Director: Prof. titular Dr. S. Secăreanu. 

(agregat până la 30. VI. 1937). 

Ca şi în anul precedent, s'a insistat în primul semestru asu 

pra principiilor generale ale chimiei, ca şi asupra capitolului anor 

ganic respectiv. In semestrul al doilea s'a studiat în linii generale 

chimia organică insistând în special asupra chestiunilor strâns le 

gate de biologie şi medicină. 

Datorită faptului că în acest an nu s'a putut face la timp 

cursurile şi lucrările înscrise în program, au fost necesare un ma 

re număr de lecţiuni în afară de program. Această măsură a per 

mis în adevăr să şe treacă în revistă şi în mod normal toate ches 

tiunile prevăzute BCU în chestionarul Cluj / Central de University examen. Library Cluj 

Lucrări practice. 

1. Analiza calitativă anorganică: recunoaşterea cationilor şi 

anionilor curenţi. 

2. Analiza cantitativă volumetrică: alcalimetrie şi acidime- 

trie, oxidimetrie, iodametrie. 

29. Farmacia clinicelor. 

Director: Prof. Dr. Constantin Urechia. 

Şef farmacist: Dr. Aurel Russu (până la 31. VIII. 1937), 

Dr. Ioan Lupaş (dela 1. IX. 1937). 

Şef de lucrări: Dr. Ioan Manta (până la 31. III. 1937). 

Asistenţi: Aurelia Buze seu-Lu pas, Măria Simon, I. Lupaş 

(până la 31. VIII. 1937), Elena Rusu (dela 1. IX. 1937). 

Preparatori: Iulia Abrudan, Măria Popescu (până la 31. III. 

1937), Elena Russu (până la 31. VIII. 1937), Victoria Ciocă 

nele a (dela 1. IV. 1937). 

Preparatori ajut.: Victoria Ciocănelea (până la 31. III. 

1937), Mihail Peter jun. (până la 31. VIII. 1937), Lucreţia Pen-

233 

teker (până la 28. II. 1937), Ecaterina Athanasiu (dela 1. III. 

1937), Matiîda Peter-Valentini, Virgil Lupea, Elena Roşu (dela 

1. IV. 1937). 

Meeanic-şef: Mihail Peter sen. (până la 31. VIII. 1937), Ale 

xandru Balint (dela 1. IX. 1937), 

Fochist: George Cadar. 

Custode: Ştefan Gebefiighi. 

Portar: Victor Oltean. 

Laborant: Alexandru Balint (până la 31. VIII. 1937), Gheor 

ghe Vlas (dela 1. IX. 1937). 

Servitori: Gheorghe Vlas (până la 31. VIII. 1937), Petru 

Gal, Augustin Silvăşan (dela 1. IV. 1937). 

I. Activitatea didactică. 

a) Studierea şi prepararea medicamentelor necesare Clini 

cilor Universitare; cea. 700 recete pe zi. 

b) Prepararea fiolelor necesare Clinicilor Universitare; cea. 

300.000 fiole anual. 

c) Studierea BCU şi prepararea Cluj / Central unor University medicamente Library Cluj 

speciale pentru 

Clinicile Universitare.

Al. Pop: 

D) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ 

1, Clinica chirurgicală. 

Lucrările şi comunicările Directorului Clinicei Prof. Dr. 

1. Narcoza cu protoxid de azot în Clinica Chirurgicală din 

Cluj. Rev. de Chir. No. 1—4 1936. 

2. Vitaminele în tratamentul plăgilor. Conferinţă la Cursul 

de perfecţionare a medicilor din 5 Octombrie 1936. 

3. Diabetul traumatic în legătură cu o observaţie clinică (în 

colaborare cu Dr. BCU C. Cotuţiu). Cluj / Central Arch. University Inst. Med. Library Leg. Cluj 

Cluj, 1936. 

4. Prezentări de 3 cazuri clinice (în colab. cu Dr. I. Prăgoi). 

I. Arachnoidita adhesivă D. a X-a până la L. I-a, vindecată 

prin operaţia Albee. 

II. Fractura patologică (tbc.) a colului femoral stâng, vinde 

cată prin extenzie, imobilizare şi aparat gipsat. 

III. Decolare epifizară pură femorală inferioară; repunere 

pe cale nesângerândă. 

5. Un caz de tumoră a mediastinului posterior, operat, vin 

decat, (în colab. cu Doc. Dr. L. Daniello). Com. Soc. St. Med. 

Cluj, 13. II. 1937. 

6. Proectil intracerebral operat, vindecat, Com. Soc. St. Med. 

27. II. 1937 (în colab. cu Dr. Nana). 

7. Chirurgia şi Roentgen terapia în Basedow. Com. la al 

VI-lea Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937. 

Lucrările şi comunicările colaboratorilor. 

Dr. Zeno Borza : Tratament de buze de epure complicate 

cu defect al rebordului alveolar. Com. Soc. St. Med. 27. II. 1937. 

Dr. Safta Emil : 1. Rezecţiasau anus contra naturei în her 

niile strangulate cu gangrena intestinală. Rev. de Chirurgie, Bu 

cureşti, 1936.

235 

2. Forme atipice ale tuberculozei osoase. Com. la al II-lea 

Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj, 21—23 Mai 1937 (în colab. cu 

Dr. I. Prăgoi). 

3. Carcinoidul apendicular. Clujul Medical, No. 6, 1937. 

Dr. Prăgoi Ioan: 

1. Pielografia ascendentă în legătură cu 112 cazuri cu abrodil 

ascendent. Clujul Medical, No. 10, 1936, (în colab. cu Dr. Dani- 

cico I.). 

2. Un caz de tumoră intrarachidiană cu compresiune medu 

lară la im copil, vindecat prin operaţie. Com. la al VII-lea 

Congr. Naţ. de Chir. 8—13. XI. 1936 (în colab. cu Dr. Nana şi 

Dr. Pract" 

3. Fracturile coloanei vertebrale în Clinica Chirurgicală din 

Cluj. Clujul Medical No. 11/1936, (în colab. cu Dr. Stoicoiu Tr.). 

4. Defect al humerului. Plastie osoasă. Com. Soc. Şt. Med. 

21/XI. 1937. 

5. Enobarium sapic în explorarea radiologică a tubului di 

gestiv. România Medicală No. 12/1936 (în colab. cu Dr. Stoi 


coiu Tr.). 

6. Două cazuri de peritonite pneumococice vindecate prin 

seroterapie. Com. Soc. Şt. Med. 13/XII. 1937. 

'(. Primul ajutor în sport ţinut la primul curs de medicină 

sportivă dela Universitatea din Cluj. 3. VI. 1937. 

Medical. 

Dr. I. Totoianu: 

1. Evipanul sodic în Clinica Chirurgicală din Cluj. Clujul 

2. Pulmoseptul în tratamentul post-operator al complicaţiuni- 

lor pulmonare. Clujul Medical. 

Dr. Radu Puşcariu: 

1. Consideraţiuni asupra herniilor crurale drepte pseudo- 

strangulate de origine apendiculară în legătură cu un caz clinic. 

Clujul Medical No. 7. 1937, (in-eolab. cu Dr. E. Adam). 

2. Abcese reci ganglionare şi tratamentul lor prin panto- 

zol. Clujul Medical, August (în colab. cu Dr. T. Spătaru). 

Dr. Z. Papai: 

1. Un caz de hernie inghinală cu conţinut anexial. Com. 

Soc. Şt. Med. 24. X. 1936, (în colab cu Dr. E. Adam). 

2. Consideraţiuni asupra herniilor inghinale anexiale prin

236 

alunecare în legătură cu un caz operat. Clujul Medical No. 3/193? 

(în colab. cu Dr.E. Adam). 

Dr. A. Nana: 

1. Raport asupra activităţii operatorii în Clinica Chirurgi 

cală din Cluj pe anul 1936. Corn. Soc. Şt. Med. Cluj. 

Dr. E. Adam: 

1. Leziuni chirurgicale sportive mai frecvente ţinut la pri 

mul curs de medicină sportivă dela Universitatea din Cluj 1/VL 

1937. 

2. Studiu clinic asupra tumorilor sifilitice ale ficatului din 

punct de vedere chirurgical în legătură cu două cazuri perso 

nale. Clujul Medical No. 12/1936. 

Dr. Constantin Gheorghm: 

1. Un caz de chist hidatic suprascapular. Corn. Soc. Şt. 

Med. Cluj, 9. V. 1936. 

2. Tratamentul post-operator al fistulelor biliare cu un caz 

clinic. Corn. Soc. Şt. Med. 16. I. 1937. 

3. Echinocococa BCU Cluj externă. / Central Echinococoză University Library musculară Cluj 

primară 

legătură cu un caz clinic. Clujul Medical No. 1/1937. 

Dr. T. Spătaru: 

1. Anestezia locală prin infiltraţie cu Solvocaină. Clujul Me 

dical, August, 1937. 

a) Lucrări: 

2. Clinica căilor urinare. 

1) Prof. Emil Ţeposu: „Sur six cas de reins en fer â che- 

val diagnostiques par pyelographie", în colab. cu Dr. I. Dani- 

cico şi Dr. P. Bruda; XXXVI Congr. francais d'Urologie. Octav 

Doin 1936, pg. 330—338, avec 7 planches. 

2. Prof. E. Ţeposu : „Nevralgie sciatique due â la ptose re 

nale ou â l'hydronephrose", în colab cu Prof. C. I. Urechia. Ar- 

chives internat de Neurologie. No. 4, Avril 1936, Paris. 

3. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Klinische Beitrâge zum Prostata- 

carcinom", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. I. Danicico. 

VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien.. Sept. 1936. Bd. 

П, pg. 122. 

4. Prof. Dr. E. Ţeposu: „Ober die Eiterungen des Nieren- 

parenchyms", în colab. cu Prof. I. Iacobovici şi Dr. Danicico.

237 

VI. Kongress Internation. fiir Urologie. Wien. Sept. 1936. Bd. 

II. pg. 197. 

5. Medic Maior în rezervă (Prof.) Dr. E. Ţeposu: Contri- 

buţiuni la tratamentul stricturilor uretrale complicate", în colab. 

cu medic sublct. în rezervă Dr. I. Popa. Revista Sanitară Mili 

tară No. 1. Ian. 1937. 

6. Prof. Dr. Emil Ţeposu: „Apele minerale din România". 

Revista „Natura". No. 6, Iunie 1937. 14 pagini. 

7. Prof. Dr. E. Ţeposu:: „Climatoterapia şi Helioterapia". 

Revista „Natura" No. 6, Iunie 1937. 

8. Dr. Ioan Danicico şi Dr. Ioan Prăgoiu: Pielografia as 

cendentă cu 112 cazuri de pielografii cu Abrodil ascendent. Clu 

jul Medical No. 10, 1936, pag/ 606. 

9. Dr. I. Popa: Consideraţiuni asupra glucocalcium „Sa- 

pic" în Urologie. Revista Română Medicală 1. Oct. 1936. 

b) Comunicări: (Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj). 

1. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. Danicico şi Dr. Popa: „Un caz 

de calculoză ureterală BCU Cluj bilaterală / Central cu University crize de Library anurie Cluj 

şi hiperazote- 

mie. Clujul Medical No. 9, Sept. 1936, pag. 579—580. 

2. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. I. Popa şi Dr. Radu P.: Ob- 

servaţiuni asupra unui caz de diverticul vezical congenital". Clu 

jul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pag. 450—451. 

3. Prof. Dr. E. Ţeposu şi Dr. Bruda P.: „Asupra unui caz 

de epiteliom renal diagnosticat prin pielografie", Nefrectomie, 

vindecare. Clujul Medical No. 7, 1 Iulie 1937, pg. 452—453. 

4. Prof. Dr. I. Ţeposu, Dr. I. Danicico, Dr. P. Bruda: „Cal 

culoză bilaterală multiplă a rinichilor". Un caz operat şi vinde 

cat. Clujul Medical No. 8, 1 August 1937, pag. 482. 

5. Prof. Dr. E. Ţeposu, Dr. P. Bruda şi Dr. M. Popluca: 

„Asupra unui caz de cancer renal diagnosticat prin pielografie". 

Buletinul Societăţii Ştiinţelor Medicale 1936, pag. 234. 

c) Conferinţe: 

Prof. Dr. E. Ţeposu, a ţinut următoarele conferinţe: 

1. Timişoara, la Şcoala Politechnică, în ziua de 23 Febr. 

1937, despre : „Probleme noi medicale". 

2. Cluj, în cadrele „Extensiunii Universităţii", la 5 Martie, 

despre: „Tratamentul hidro-mineral în bolile rinichiului".

238 

3. Arad, în cadrele Astrei, la 7 Martie, despre „Religie şi 

Medicină". 

similare. 

4. Radio-Bucureşti, la 17 Iunie, despre: Căciulata şi alte ape 

d) Distincţii : 

Dl. Prof. Dr. E. Ţeposu a fost reales Preşedinte al Socie 

tăţii Ştiinţelor Medicale din Cluj, pe anul 1936/37. A fost ales 

(Iunie 1937) de membru titular al Academiei de Medicină Ro 

mâne şi Preşedinte al Frăţiei Ortodoxe Române (F. O. R.-ului), 

Secţia Eparhia Clujului. 

3. Clinica medicală. 

Prof. Dr. I. Haţieganu: Despre o nouă boală, boala lui Bang. 

Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, şed. 5. Dec. 1936. Clujul Medical, 

(Cluj), Anul XVIII 1937, Nr. 2, pag. 127—128. 

Prof. Dr. I. Haţieganu: Ce este medicina sportivă? Clujul 

Medical (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1. (Medicina Spor 

tivă). 


Prof. Dr. I. Haţieganu: Un scurt istoric al medicinei spor 

tive. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 1937, Nr. 4, Pag. 12. 

Prof. Dr. I. Haţieganu: Congresul internaţional de medi 

cină sportivă, Berlin, 27-31 Iulie, 1936. Clujul Med. (Cluj), anul 

XVIII, 1937, Nr. 4, pag. 1—2. (Medicina Sportivă). 

Prof. Dr. I. Haţieganu: Senatorul Nicolae Pende. Endocri 

nologie, gynecologie, obstetrică. (Cluj, 1936). Anul I, Nr. 3, pag. 

193—196. 

Prof. Dr. I. Haţieganu: Diagnosticul şi tratamentul diarei- 

lor. Conferinţă la cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc. 

Univ. Cluj, Oct. 1936. 

Prof. Dr. I. Haţieganu şi Dr. F. Antone seu: Tratamenul cu 

pernaemon Organom în anemii şi colite drepte. România Med. 

Bucureşti, anul XV, 1937, Nr. 10, pag. 139—140. 

Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duodenal. 

Conf. ţinută la cursul de perfecţionare org. de Soc. Doc. Univ. 

Cluj, Oct. 1936. 

Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez şi Dr. I. Meţianu: Consi- 

deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duode 

nal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII. 

1937, Nr. 5, pag. 275—300.

239 

Dr. M. Hângănuţ : Ober drei Falie Magen und Duodenal- 

fisteln. Primul Congres al Soc. Austriace de Radiologie Wien, 

Sept. 1936. 

Dr. M. Hângănuţ: Bedeutung der funktionellen Untersu- 

chungsmethode der Gallenblase an der Hand der Gallenblasen- 

anomalien. Primul Congr. al Soc. Austriace de Radiologie Wien, 

Sept., 1936. 

Dr. M. Hângănuţ: Beitrâge zur Dilatatio idiopatica oesofa- 

gei. Primul Congr. al Soc. Austr. de Radiologie. Sept., 1936. 

Dr. M. Hângănuţ: Despre ciclism şi automobilism. Curs de 

medicină sportivă. Iunie, 1937. 

Dr. M. Hângănuţ: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor 

gastro-duodenale cu demonstraţiuni de filme. Conf. ţinută la 

cursul de perfecţionare org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936 

Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. M. Popescu: Două 

cazuri de „Panzerherz". Comunicare la cel de al doilea congres 

naţional de radiologie şi electrologie. Cluj, Mai, 1937. 

Dr. M. Hângănuţ BCU Cluj şi Dr. / Central I. Popescu: University 2 Library cazuri Cluj 

de fistule duodeno-choledociene. 

Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de 

radiologie Cluj, Mai, 1937. 

Dr. M. Hângănuţ şi Dr. St. Preotesoiu: Activitatea pa 10 

ani al laboratorului de radiologie a clinicei medicale din Cluj. 

Comunicare la cel de al doilea congr. naţ. de radiologie. Mai. 

1937. 

Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Bilograful şi explorarea 

căilor biliare. Comunicare la cel de al doilea congres naţ. de ra 

diologie. Cluj, Mai, 1937. 

Dr. M. Hângănuţ şi Dr. A. Moga: Diagnosticul radiologie 

al afecţiunilor arterei pulmonare. Raport la al doilea congr. naţ. 

de radiologie. Cluj, 1937. 

Prof. Dr. I. Haţieganu, Dr. A. Moga şi Dr. St. Preotesoiu: 

Asociaţia digitală ouabaină în tratamentul insuficienţei circula 

torii. România Medicală, Nr. XIII—XIV, 1937. 

Dr. I. Popescu: Malformaţiunile congenitale ale duodenului 

şi importanţa lor în clinică. Revista sanitară militară. Nr. IV, 

1937. 

Dr. M. Hângănuţ, Dr. A. Moga şi Dr. I. Popescu: Conside 

raţiuni asupra unui caz de hernie diafragmatică. Soc. Şt. Med-

240 

din Cluj, şed. 27—11, 1937. Clujul Med. Anul XVIII 1937. Nr. 

5, pag. 336—337. 

Dr. M. Hângănuţ şi Dr. I. Popescu: Consideraţiuni- clinice 

şi radiologice asupra duodenului mobil în legătură cu 215 cazuri 

personale. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 3, pag. 165—172. 

Doc. Dr. L. Daniello: Diagnosticul radiologie al afecţiunilor 

scizurale şi periscizurale. Raport la al doilea congr. naţ. de Ra- 

diol. Cluj, 1937, 

Doc. Dr. Daniello şi P. Chiper: Un caz de cancer primitiv 

al plămânului cu diseminare canceroasă miliară. Clujul Med. 

Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 124. 

Doc. Dr. Danielo, Dr. Iepure şi Dr. Baciu: Tuberculoza gan- 

glionară generalizată acută, cu un caz clinic. Soc. Şt. Med. Cluj, 

şed. 5 Dec. 1936, Clujul Med. Anul XVIII, 1937. Nr. 2, pag. 126. 

Doc. Dr. Daniello şi Dr. Iepure: Tratamentul Hemoptizii 

lor tuberculoase cu vitamina C. Clujul Med. Anul XVIII, 1937. 

Nr. 3, pag. 181—183. 

Doc. Dr. Daniello, Prof. Dr. Al. Pop şi Dr. V. Iepure: Tumoră 

benignă a BCU mediastinului Cluj / Central posterior University (Neurinom?) Library Cluj 

extirpată 

cu succes pe cale operatorie. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13—II, 

1937. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 4, p. 260—261. 

Doc. Dr. Daniello: Problema granuliei cronice. Conf. la 

cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936. 

Doc. Dr. Daniello: Frenicectomia şi rezultatele ei tardive. 

Conf. la curs. de peri. org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct., 1936. 

Doc. Dr. Daniello : Les pleuresies et leur importance patho- 

genique sur le developpement de la marche de la tuberculose pul- 

monaire. Raport la al doilea congr. al Asoc. Ftiziologilor cehoslo 

vaci 26—29 Iunie, 1937. Novi-Smocovec (Tatra). 

Doc. Dr. Daniello: Das Rontgenbild der abgesackten, link- 

seitigen Pleuritis diafragmatica. Fortschritte auf dem gebiete 

der Rontgenstrahlen. 1937. 

Doc. Dr. Daniello şi Dr. V. Rusu: Hematologische Verân- 

derungen im Laufe der Goldtherapie. Bei trage zur Klinik der 

Tuberculose Berlin, Bd. 89, 44. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Noma într'un caz de febră tifoidă gra 

vă. Revista Stomatologică, 1937, Nr. 1, pag. 3—7. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Peritonita acută scarlatinoasă. Clujul 

Med. Anul XVII. 1936. Nr. 10, pag. 602—606.

241 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Gripa. Egeszseg. Anul III, 1937, 

(Cluj), Nr. 2, Febr. p. 21—23. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Organizarea şi funcţionarea clinicei me 

dicale din Cluj. Gazeta Ilustrată, Cluj, anul VI, Nr. 1—2, 1937, 

pag. 7-12. 

Doc. Dr. 1. Gavrilă: Tifosul exantematic. Clinica et Labo 

rant. Cluj, anul V, 1936, Nr. 2, anul VI, 1937, Nr. 1, pag. 1—4. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Rbntgenoterapia în boala lui Basedow. 

Coraport la al doilea Congres Naţional de Radiologie. 1937, Cluj. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Evoluţia scarlatinei la Cluj, în raport 

cu vaccinările antiscarlatinoase şi tratamentul ei. Conferinţă la 

cursul de perfect, org. de Asoc. Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. 

Doc. Dr. I. Gavrilă: Noi probleme în tratamentul diabetu 

lui. Conf. ţinută la cursul de perfect, al Asoc. Doc. Univ. Cluj, 

1936. 

Doc. Dr. I. Gavrilă şi Dr. P. Vlad: Evoluţia scarlatinei la 

indivizii vaccinaţi şi nevaccinaţi. Clujul Med. (Cluj), anul XVIII, 

1936, Nr. 12, pag. 727—730. 

Doc. Dr. I. BCU Gavrilă Cluj / Central şi Drd. University P. Neagoş: Library Vitamina Cluj 

C în tratamentul 

nefritelor scarlatinoase. Actualităţi Medicale (Bucu 

reşti), Anul II, Nr. 3—4. Apr. 1937, pag. 3—5. Clujul Medical 

(Cluj). Anul XVIII, Nr. 6, 1937, pag. 393—395. 

Doc. Dr. I. Gavrilă, Dr. Popa Pantea : La vitesse de sedi- 

mentation des hematies dans quelques maladies infectieuses 

aigues. Annales de Med. Paris, 1937, T. 41, Nr. 2. Pag. 132-137- 

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. G. Mihaileanu: L'indicanemie dans 

les nephrites. Annales de Med. Paris, 1937. Tome 41, Nr. 1, p. 

78—83. 

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan: Stările! hipoglicemice în me 

canismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul şi pato 

logia stărilor hipoglicemice. Cluju Medica. Anul XVIII, 1937, 

Nr. 3, p. 133—145. 

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. R. Josan şi Dr. Gârbea: Un caz de 

scarlatină gravă, asociat cu crup, tracheotomie, vindecare. Soc 

Şt. Medicale Cluj, şed. din 26. II, 1937. Clujul Medical. Anul 

XVIII, 1937, Nr. 5, p. 334—335. 

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. V. Gavrilă: Pronosilul în tratamentul 

erisipelului. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 27 Martie, 1937, Clujul 

Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400. 

16

242 

Doc. Dr. Gavrilă, Dr. Olariu : Scarlatină puerală. Endo 

crinologie, gynecologie, obsetrică Cluj, 1936. Anul I. Nr. 5, p. 

441—445. Nr. 6, p. 519—524. Anul II, Nr. 1, p. 80—92. 

Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz : Contribution â l'etude de 

l'action des composes sulfuriques sur la coagulation sanguine. Arch. 

Internat, de Pharmacodynam. et Therapic- 1937., Voi. LVI. 

Dr. T. Sparchez, Prof. Dr. Zunz: Effets des oxophenyl- 

methylaminotetanol sur la diurese aqueuse, Comp. rend. de la Soc. 

de Biol. 1936, Nr. 12, Soc. Belg. de Biol. p. 1257. 

Dr. Sparchez, Doc. Dr. Bistriceanu: Rezultatele tratamen 

tului cu unde ultrascurte. Raport la al doilea Congres Naţional 

de Radiologie 1937, Cluj. 

Dr. T. Spârchez, Dr. A. Moga,:. Acţiunea terpaeutică a foi 

lor de oleandru. Comunic, la Soc. Şt. Med. 15 Mai 1937. 

Dr. T. Spârchez, Dr. Rusu V.: Expreimentelle Untersuchun- 

gen bei Barbitursâuervergiftungen. Arch. Inst. de Pharmaco- 

dinamie et Therap. Voi. I. 55 Fasc. II. 25 Febr. 1937. 

Dr. T. Spârchez, Dr. V. Rusu: Neue Untersuchungen iiber 

die Wirkung der BCU Analeptike Cluj / Central auf dem University Kreislauf Library und Cluj 

Atemzentrum 

sowie auf das Organ Veget. Sist. Zeitschrift fiir die gesamt. Ex- 

per. Med. Bd. 98, H. 6, p. 772—779. 

Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Diverticoli duodenali, în 

porţ. III—IV. Comunicare la Congr. Naţ. de Radiologie şi Elec- 

trologie Med. Cluj, Mai 1937. 

Dr. T. Spârchez, Dr. I. Popescu: Consideraţiuni asupra 

chistului hidatic pulmonar multiplu primitiv în legătură cu un 

caz. Soc. Şt. Med. şed. din 25 Apr. 1936. Clujul Med. Anul XVII, 

Nr. 8, p. 530—531. 

Dr. T. Spârchez, Dr. E. Viciu: Consideraţiuni asupra unui 

caz de meningită urliană primitivă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13 

Febr. 1937. Clujul Med. 1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 259—260. 

Dr. A. Moga: Consideraţiuni asupra patogeniei sindromului 

Adams-Stockes în legătură cu 2 cauze. Soc. Şt. Med. şed. din 

7 Noembrie 1936. Clujul Medical 1937, Nr. 1, p, 48. 

Dr. Moga, Dr. Graur: Consideraţiuni asupra diagnosticului 

anevrismelor trunchiului bracheocefalic ale arterelor parotide şi 

subclaviculare. Sibiul Med. 1937. Nr. 2. 

Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de 

mieloză acută cu artrologie. Clujul Med. 1937, Nr. II, p. 76—81.

248 

Dr. A. Mo ga: Un caz de boală albastră complicată cu o 

hipertensiune arterială. Soc. Şt. Med. şed. 30 Ian. 1937, Clujul 

Med. Anul XVIII, Nr. 4, p. 256. 

Dr. A. Moga: Sportul şi circulaţia sanghină. Curs de Me 

dicină sportivă, Mai 1937. 

Dr. A. Moga, C. Urechia şi L. Dragomir: Recherches elec— 

trocardiographiques dans quelques maladies nerveuses. Bull. de 

l'Academie de Med. de Roumanie, I an. Tome II, Nr. 6. 

Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Două cazuri de sindrom coro 

narian. Reuniunea Anatomică, 20/111 1937. Clujul Med. 

Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Insuficienţă coronariană pe bază 

arteriosclerotică. Reuniunea Anat. 17/1V 1937. Clujul Medical. 

Dr. A. Moga, Dr. Medeşan; Turburările cardio-vasculare în 

boala lui Basedow. Endocrinologie, Gynec. Obstetr. Cluj, 1937, 

Anul I, Nr. 5, pag. 420—438. 

Dr. A. Moga, Dr. R. Popa: Persistenţa foramenului primum 

cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee de 23 ani 

Reuniunea anatomică BCU Cluj Cluj, / Central şed. University 6 Febr. Library Clujul Cluj 

Medical, Anul 

XVIII 1937, Nr. 5, p. 340. 

Dr. I. M. Popescu: Contribuţiuni la studiul diverticolilor 

duodenali. Clujul Med. Anul XVIII, 1937, Nr. 2, p. 63—71. 

Dr. I. Popescu, Dr. V, Secarea: Tuberculoza lobului azygos. 

Clujul Medical, Anul XVIII, 1937, Nr. 5, pag. 300—310. 

Dr. I. Popescu, Dr. V. Secarea: Un caz de lobită azygos tu 

berculoasă. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 13 Martie 1937. Clujul Med. 

Anul XVIII, 1937, Nr. 6, p. 397—400. 

Dr. E. Degan, Dr. F. Peneş: Un caz de fistulă broncho- 

biliară. Soc. Şt. Med. Cluj, şed. 30 Ian. 1937. Clujul Medical, 

1937, Anul XVIII, Nr. 4, p. 254—256. 

Dr. Chiper, Dr. Bumbăcescu: Tratamentul hemoptiziilor tu 

berculoase cu injecţii subcutanate de oxigen. Clujul Med. Anul 

XVIII, 1937, Nr. 2, p. 103—107. 

Dr. Popescu, Dr. Preotesoiu: Valoarea comparativă a cole- 

cistografiei şi a probei Melzer-Lyon în diagnosticul afecţiunilor 

vezicei biliare. Clujul Med. Anul XVIII, Nr. 1, 1937, pag. 1—10. 

Lungu Honoriu: Consideraţiuni asupra suferinţelor tardive 

după operaţiile pentru ulcer gastro-duodenal. Teză de Medicină 

Inst. de Arte Grafice „Ardealul", 1937.

244 

Ioan Meţianu: Consideraţiuni asupra tratamentului medical 

în ulcer gastric şi duodenal. Teză. Tip; Cartea Românească, 1936. 

Victor Gavrilă: Tratamentul erizipelului cu prontosil. Teza. 

„Ardealul", Cluj, 1937. 

1937. 

Nagy Margareta: Eritemul nodos. Teză. Tip. Nagy, Cluj» 

Viorel Petrişor: Proba cu gelatină-apă ca metodă de explo 

rare a funcţiunii hepatice. Teză. „Ardealul" Cluj, 1937. 

4. Clinica de semiologie medicală. 

Prof. Dr. I. Goia: Tratamentul ulcerului gastric şi duo 

denal. Conferinţă ţinută la cursul de perfecţionare, org. de Soc. 

Doc. Univ. Cluj, Oct. 1936. 

Prof. Dr. I. Goia, Dr. T. Sparchez, Dr. I. Meţianu: Consi- 

deraţiuni clinice şi terapeutice asupra ulcerului gastric şi duo 

denal în legătură cu 2700 cazuri. Clujul Medical, Anul XVIII,. 

1937, Nr. 5, pag. 275—300. 

Dr. Graur şi BCU Dr. Cluj Moga: / Central Consideraţiuni University Library asupra Clujdiagnosticu 

lui anevrismelor trunchiului bracheo-cefalic ale arterelor carotide 

şi subclaviculare. Sibiu Medical, 1937, Nr. II. 

Dr. Graur, Dr. Radu: Consideraţiuni asupra unui caz de 

mieloză acută cu artralgii. Clujul Medical, 1937, Nr. 2, p. 76—81. 

5. Clinica psihiatrică. 

1. Sur deux cas de syndrome pedonculaire, publicat în „Archives 

de Neurologie", Fevrier 1936. 

2. Trois cas de choree, publicat în „Archives de Neurologie'^ 

1936, p. 129. 

3. Myelite sacree apres la grippe. „Archives de Neurologie" 

1936, p. 181. 

4. Nevralgie sciatique due ă la ptose renale ou ă l'hvdronephrose 

(colaborare cu Prof. Ţeposu), publicat în „Archives 

de Neurologie" 1936, p. 185. 

5. Tabes traumatique, publicat în Societe med. des hopitaux, 

No. 1, 1936. 

6. Meningite ourlienne du type primitif. Societe med. deshopitaux, 

No. 10. 

7. Hemiatrophie faciale droite avec atrophie musculaire du

membre superieure gauche (colaborare cu d-na Retezeanu), pu 

blicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 398. 

8. Gynecomastie chez un paralytique general. Societe med. 

des hopitaux, 1936 juin, p. 975. 

9. Les variations du chlore et du sodium sanguin apres 

l'extirpation des surrenales (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na 

Retezeanu), publicat în Bull. de ГAcademie de Medicine de Rou 

manie, No. 1, 1936. 

10. Hemoragie cerebeloasă cu moarte rapidă, publicat în Re 

vista de Medicină Legală, 1936, p. 32. 

11. La reaction de Weltmann dans les affections du systeme 

nerveux (colaborare cu Dr. Manta şi Bumbăcescu), publicat în 

Academie de medecine roumaine, 1936, p. 290. 

12. Syndrome parkinsonien de nature syphilitique (colabo 

rare cu d-tna. Retezeanu), publicat în Societe med. des hopitaux 

de Paris, 1936, p. 1058. 

13. Hemiplegie avec amaurose unilaterale concomitente chez 

un cardiaque (colbaorare BCU Cluj / Central cu L. University Dragomir), Library publicat Cluj 

în „Paris 

Medical" 1936, No. 33, p. 106. 

14. Tabes et parkinsonisme syphilitique (colaborare cu d-na 

Retezeanu), publicat în „Revue Neurologique" 1936, juillet, p. 

105. 

15. Cancer metasiatique de la region hypophiso-tuberienne 

avec diabete insipide. Paris Medical, 1936, p. 129, No. 35. 

16. Nouvelles recherches sur le potassium dans l'insufţisance " 

surrenale (colaborare cu Dr. Benetato şi d-na Retezeanu). Societe 

de Biologie, 1936, p. 197, juin. 

17. Meningite lymphocitaire benigne (colaborare cu Dr. 

Elekes), publicat în Societe med. des hopitaux, 1936, p. 1293. 

18. Sur deux cas de myosite ossifiante (colaborare cu Dr. 

Bumbăcescu), publicat în „Annales de medicine", 1936. 

19. Etude sur le mecanisme de la reaction de Weltmann (co 

laborare cu Dr. Manta şi Dr. Bumbăcescu), publicat în Academie 

de med. de Roumanie, 1936, p. 510. 

20. Oreillons ă forme cerebrale, au debut psychosique (cola 

borare cu Dr. N. Elekes), Soc. med des hopitaux de Paris, 1936, 

p. 1290. 

21. Etudes sur la reaction de Weltmann. II-е note. Publicat 

în Academie roumaine de Medicine, p. 678, 1936), (cu d-niî 

Manta şi Bumbăcescu).

246 

22. Exostoses osteogenes avec complications medullaires (co- 

loborare cu Dr. N. Elekes), publicat în Soc. med. des hopitaux 

de Paris, 1936, p. 1594. 

23. Neuromelyte optique aigue; contrele anatomique, pu 

blicat în Soc. med. des hopitaux de Paris, 1936, p. 1594. 

24. Tabes heredo-syphilitique avec labyrinthite apparaissant 

â l'ăge adulte ou dans l'enfance, publicat în Societe Medicale des 

hopitaux def Paris, 1936. 

25. Sur quelques cas de cysticercose du systeme nerveux, 

publicat în „Bull. de PAcademie de Medicine de Roumanie", 

1937, p. 19. 

,26, Sur un cas d'epilepsie cardiaque, publicat in „Archives 

Internationale de Neurologie", p. 33. 

27. Un cas de Maladie d

ш 

3. Un caz de emiplegie ipofizară. — Mişcarea Medicala, 

Nr. 9—10, 1936. In colaborare cu Dr. A. Lakatos. 

4. Antifermentoterapia în artropatia tabetică. — Noua Re 

vistă Medicală, Mai 1937. In colaborare cu Dr. M. Keusch. 

5. Nouvelles recherches sur l'activation de la regenerescence 

nerveuse (sub presă). 

6. Studiul mişcărilor reflexe ale globilor oculari într'un caz 

de paralizie asociată a mişcărilor de lateralitate. — Clujul Me 

dical; Nr. 5, 1936. 

Dr. Dragomir Teofil, şef de lucrări: 

1. Comunicare asupra unor mialgii grave. — Societatea 

Ştiinţelor Medicale, 1937 Martie. 

Dr. Keusch Mihail, asistent: 

1. Două cazuri de maladia lui Dercum. — Clujul Medical, 

Nr. 3, 19Ž6. 

2. Un caz de cefalgie post-traumatică. — Comunicare la 

Societatea Ştiinţelor Medicale, 21/XI 1936. 

3. Un caz de BCU hemiplegie Cluj / Central isterică. University — Comunicare Library Cluj 

la Societa 

tea Ştiinţelor Medicale, 13/1 1937. 

Dr. Prack Wilhelm, asistent: 

1. Un caz de poliomielită cronică anterioară, ameliorare con 

siderabilă după 5 ani. — Comunicare la Societatea Ştiinţelor 

Medicale, 7 Noemvrie 1936. 

2. Compresiune medulară cu disociaţie siringo-mielitică, vin 

decată prin intervenţie chirurgicală. — Comuncare la Congresul 

de Chirurgie din Bucureşti, Noemvrie 1936. In colaborare cu 

Dr. Prăgoi. 

6, 1936. 

3. Despre un caz de eritromelalgie. — Clujul Medical, Nr. 

Dr. Duma Desideriu, preparator: 

1. Un caz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie. 

Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936. 

In colaborare cu Dr. Lakatos A. 

2. Un caz de paraplegie postvaccinală antirabică, vindecat 

prin ultratermie. Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale. 

3. Paraplegie cerebrală post-traumatică. — Comunicare la 

Societatea Ştiinţelor Medicale.

248 

Dr. Lakatos Adalbert, asistent onorific: 

1. Un acz de poliradiculo-nevrită, ameliorat prin ultratermie. 

Comunicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 24 Octomvrie 1936. 

In colaborare cu Dr. Duma D. 

2. Un caz de artropatie tabetică post-traumatică. — Comu 

nicare la Societatea Ştiinţelor Medicale, 19/XII 1936. 

3. Radioterapia în arachnoiditele spinale adesive. — Comu 

nicare la Congresul Naţional de Radiologie din Cluj, Iunie 1937. 

In colaborare cu Dr. V. Rusu. 

7. Clinica ginecologică şi obsteti icală. 

Profesor Dr. Grigoriu Cristea: 

1. Acţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei (cu 

Prof. Baroni şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyneco- 

logie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936. 

2. Rolul endocrin al glandei mamare (cu Dr. Petrescu). Soc. 

de Endocrinologie, BCU Gynecologie Cluj / Central şi University Obstetrică, Library şed. Cluj 

din 16 Martie 

1937. 

3. Injecţii intramamare cu foliculină (cu Doc. Dr. Voicu şi 

Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, 

şed. din 16 Martie 1937. 

4. Moaşele, agenţii puericulturei rurale (cu Doc. Dr. Iancu 

A.). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Iunie 

1936. 

5. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Dr. 

Coja). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, August 

1936. 

6. Asistenţa socială la ţară (cu Doc. Dr. Voicu). Rev. de 

Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Octomvrie 1936. 

7. Influenţa foliculinei asupra malariei la femei (cu Prof. 

Baroni şi Dr. Petrescu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi 

Obstetrică. Oct. 1936. 

8. Glanda mamară şi rolul ei endocrin (cu Dr. Petrescu). 

Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Aprilie 1937. 

9. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată (cerce 

tări experimentale şi clinice). Comunicare făcută la „Societatea 

de Chirurgie" din Bucureşti în 16 Iunie 1937.

Docent Dr. Popoviciu Traian: 

249 

1. Menstruaţie, şi caracterele ei privită prin prisma credin 

ţelor populare şi în lumina ştiinţei — cu 6 tablouri originale — 

(cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo- 

gie şi Obstetrică, Februarie 1936. 

2. Influenţa raselor ultraviolete asupra ţesuturilor embrionare 

(cercetări experimentale). Revista de Endocrinologie, Gynecolo- 

gie şi Obstetrică, Oct. 1936. 

3. Când şi cum să recomandăm inter secţiune a chirurgicală 

în afecţiunile gynecologice. Revista de Endocrinologie, Gyneco- 

logie şi Obstetrică, Oct. 1936. 

4. Accese de apnee şi cianozare la un nou născut (cu Doc. 

Dr. Iancu). Comunicare făcută la şedinţa „Societăţii de Endo 

crinologie, Gynecologie şi Obstetrică", 23 Nov. 1936. 

5. Uter graz'id în luna IV încarcerat cu o nefrită emoragică 

(cu Dr. Barbul). Comunicare la „Societatea de Endocrinologie, 

Gynecologie şi Obstetrică, 26 Februarie 1937. 

6. Sarcină extrauterină abdominală la termen (cu Dr. Kese). 

Comunicare la şedinţa 

BCU Cluj 

„Societăţii 

/ Central University 

de Endocrinologie, 

Library Cluj 

Gynecologie 

şi Obstetrică" din Cluj, 2 Aprilie 1937. 

Docent Dr. Voicu Ioan: 

1. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor 

1922—23—24 (cu dl Doc. Dr. Iancu). Societatea de Endocrino 

logie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, şedinţa din 23 Nov. 1936. 

2. Acţiunea extrasului de turbă asupra organelor genitale. 

(Studiu experimental şi clinic, cu Dr. I. Petrescu). Rev. de Endo 

crinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936. 

3. Asistenţa socială la ţară (cu dl Prof. Grigoriu). Rev. de 

Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Nr. 6 Oct. 1936. 

4. Pemfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâi 

nilor şi picioarelor (cu dl Doc. Dr. Iancu). Revista Spitalul, 

Anul IV. Nov. 1936, Nr. 11, pag. 436—37. 

5. Un caz de malemă şi hematomeza la un nou născut, (cu 

Doc. Dr. Iancu şi Dr. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, Gyne 

cologie şi Obstetrică, şedinţa din 26/11 1937. 

6. Situaţia avantagiată sub raportul greutăţii corporale a 

noilor născuţi din mame servitoare în bazele datelor statistice a 

7, an'krdin Clinica Obstetricală şi Gynecologică din Cluj (cu Dl.

250 

Docent Dr. Iancu) Soc. de Antropologie Cluj, şedinţa din 3 Mar 

tie 1937. 

7. Haemaperitoneu mortal prin ruptura nodulilor metastici 

îptr'un caz atipic de chorioepiteliomi generalizat (cu Dl. Dr. 

Rubin Popa), Rev. „Cancerul* anul IV. No. 4. Oct.-Dec. 1936, 

pag. 190—200. 

8. Variaţiunile greutăţii corporale a noilor născuţi în raport 

cu starea lor civilă şi sex. (Statistică înglobând 1797 de cazuri 

din Clinica Obstetricală şi Gynecologică a Univ.) In colaborare 

cu Dl. Doc. Dr. A. Iancu. (Soc. Rom. de Antropologie, şed. 19 

IV. 1937). 

9. Injecţiile intramamare cu foliculină. Cazuri clinice. In 

colaborare cu Dl. Prof. Dr. Cr. Grigoriu şi Dr. I. Petrescu. 

(Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Şed. din 

21 Aprilie 1937). 

10. întrebuinţarea dilaudidului şi dilaudid-scopolaminei 

„Knoll" în Gynecolgie şi Obstetrică. (Rev. de Endocrinologie, 

Gynecolgie şi Obstetrică. (Anul II. No. 1. Pag. 105—109). 

11. Consecinţele BCU Cluj muncii / Central mamei University în afară Library de cămin Cluj 

asupra 

greutăţii noilor născuţi. In colaborare cu Dl. Dr. A. Iancu (Rev. 

de Igienă Socială anul VII. No. 2, Febr. 1937, pag. 105—110. 

(Comunicare transmisă Congresului II. Internaţional „La mere 

au foyer", 1937, Paris, 21—26 Iunie. 

Docent Dr. Axente Iancu. 

1. Moaşele, agenţii puericulturei rurale. Revista de Endocri 

nologie, Gynecologie şi Obstetrică anul I. Iunie 1936, No. 4, pag. 

332—340. In colaborare cu dl Prof. Dr. C. Grigoriu. 

2. Fluctuaţiunile sezoniere ale greutăţii corporale la noii 

născuţi. Rev. de Igienă Socială anul VI. No. 6, 1936, pag. 385— 

389. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). 

3. Paludism acvirat de un copil mic în mediul de colectivi 

tate infantilă. Rev. „Cernăuţi Medical" anul III, No. 8. pag. 

547—549. 

4. Difteria sugarului sub aspectul unei rinite muc o purulente. 

Vestul medical, anul II, Nr. 9, Septembrie 1936, pag. 245—247. 

5. Mortalitatea infantilă în mediul rural din Transilvania. 

Rev. Societatea de Mâine, August 1936 (vezi şi ziarele : Patria,

251 

Anul XVIII. No. 209, 20 Septemvrie 1936; Curentul din 24 

Septemvrie 1936). 

6. Contribution â la etude des infections neuropropes ches 

l'enfant. Archiv de Medecine des Enfants. Tome 39, No. 10, Octomvrie 

1936, pag. 658—664. Ref. Vestul Medical anul II. No. 

12, 1936, pag. 389. 

7. L'emploi des arsenicaux pour la desinfection des porteurs 

de germes diphteriques dans les collectivites de nourrissions. (In 

colaborare cu Turcu, Dariu şi David). Le Nourrission 24-e annee 

No. 6, Nov. 1936, pag. 359—366. Rev. Viaţa noastră anul II-HI, 

1937, pag. 12. 

8. Accesele de cianozare şi acnee la un nou născut. Societa 

tea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şed. din 22 

Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. Tr. Popoviciu). 

9. Variaţiunile greutăţii noilor născuţi în cursul anilor 1922- 

1923-1924. Soc. de Endocrinologie, Obstetrică, Gynecologie, şed. 

din 22 Nov. 1936. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). 

10. Sugestii terapeutice în desinteria copilului. Rev. de En 


docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică Anul I. August 1936, 

No. 5, pag. 438—440. Ref. Vestul Medical. Anul III No. 3, 1937, 

pag. 120. 

11. Studiu asupra determinării „Cercului de reprezentări" 

la copii. Buletinul No. II al Soc. de Psihologie Medicală Sibiu, 

pag. Nr. 22—29. (In colaborare cu dl N. Spănu). 

12. Foliculino-terapia în vulvo-viginita blenoragică. (In colaborare 

cu D-nii Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. V. Tătaru (Soc. đe 

Dermatologie şi Sifiligrafie Cluj, şed. din 17 Ianuarie 1937. Vezi 

şi Clujul Medical No. 3, 1937, pag. 205. Publicat şi în Rev. România 

Medicală Anul XV. No. 10, pag. 134—135. 

13. Hereditatea hiperchratozei palmo-plantare în sânul unor 

familii înrudite. Soc. Română de Antropologie, Cluj, şedinţa din 

25 Ianuarie 1937. (In colaborare cu Dl. Dr. Od. Apostol). Vezi 

şi Clujul Medical No. 5, 1937 r pag. 341—342. 

14. Penfigus sifilitic cu un debut pe feţele dorsale ale mâini 

lor şi picioarelor. Rev. Spitalul anul XVI. Nov. 1936, No. 11, 

pag. 436—437. (In colaborare cu Doc. Dr. I. Voicu). Ref. in Le 

Nourriss'ion 25-e annee No. 3, Mai 1937, pag. 192. 

15. A difteriâs nâtha befolyâsa a csecsemok fejlodSsere. Rev. 

Egeszseg pag. 156/1936.

252 

16. Căderea spontană şi concomitentă a verucelor cu cea a 

crustelor variceloase la o fetiţă de 5 ani. Soc. Română de Derma 

tologie şi Sifiligrafie. Şed. din 21 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Me 

dical No. 4/1937, pag. 252. 

17. Acţiunea -foliculinei asupra glicemiei noilor născuţi şi a 

sugarilor (în colaborare cu dl Dr. Opriş). Soc. de Endocrinolo 

gie, Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 27 Febr. 1937. 

18. Un caz de melaenă la un nou născut. (In colaborare cu 

Doc. Dr. I. Voicu şi Dr. I. Petrescu). Soc. de Endocrinologie, 

Gynecologie şi Obstetrică din Cluj, şed. din 26 Febr. 1937. 

19. Dishepatiile anicterice ale sugarilor. Soc. Ştiinţelor Me 

dicale, şed. din 27 Febr. 1937. Vezi şi Clujul Medical No. 5/1937, 

pag. 335—336. 

20. Cele două atomatisme de bază ale sufletului copilului. 

Revista „Freamătul Şcoalei" anul III. No. 1—2/1937, pag. 1—5. 

21. Situaţia avantajată sub raportul greutăţii corporale a 

noilor născuţi din mame servitoare, în baza datelor statistice ale 

Clinicei Gynecologice şi Obstetricale din Cluj pe 7 ani. Soc. Ro 


mână de Antropologie, Cluj. Şed. dela 3 Martie 1937. 

22. Consecinţele muncii mamei asupra naşterilor. Societatea 

de Mâine. Anul XIV, No. 1, pag. 11. 

23. Noui născuţi purtători de bacili difterici. Cernăuţi Me 

dical Anul IV, No. 4, pag. 205—206. (In colaborare cu D-nii 

Dr. Turcu, Dr. David şi Dr. Vago). 

24. Ichtioza familiară la-un băiat de şase ani. Soc. Română 

de Dermatologie şi Sifiligrafie, şedinţa din 18 Aprilie 1937. (In 

colaborare cu D-ra Drd. Elena Russu). Vezi şi Clujul Medical 

No. 6/1937, pag. 405—406. 

25. Variaţiunile corporale a noilor născuţi în raport cu sta 

rea lor civilă şi cu sexul. Statistică înregistrând 1979 cazuri din 

Clinica Obstetricală a Universităţii (Soc. Română de Antropo 

logie Cluj, şedinţa din 19 Aprilie 1937). In colaborare cu Dl. 

Doc. Dr. I. Voicu. 

26. Vaccinaţia antxgripală în colectivităţile de sugar. Soc. 

Ştiinţelor Medicale din Cluj, şedinţa din 24 Aprilie 1937. (In co 

laborare cu dl Dr. A. Mânu). 

27. Consecinţele muncii mamei în afară de cămin asupra 

greutăţii noilor născuţi. Rev. de Igienă socială anul VII, No. 2, 

1937, pag. 105—110. (In colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu). Co-

253 

municare transmisă congresului „La mere au foyer", 1937, Paris, 

28. Sindromul de nutriţie progresivă de origină alimentară 

la copilul de curând născut. Rev. de Endocrinologie, Gynecologie 

şi Obstetrică anul II, No. 1, pag. 92—97. 

29. Ascorbicuria în câteva stări patologice ale copilului. Soc. 

Ştiinţelor Medicale Cluj, şedinţa din 29 Mai 1937. (In colabo 

rare cu Dl. Dr. C. Oprişiu). 

30. Orto-cefalo-sindactilie (apert) la un nou născut. Vestul 

Medical Anul III, No. 6/1937, pag. 213—214. 

31. Caracterul dominant legat de sex în ichtioza vulgară, 

observaţiuni personale. Trei generaţii. Soc. Română de Antro 

pologie, şedinţa din 3 Iunie 1937. (In colaborare cu D-ra Drd. 

Elena Russu). 

32. Edemul genital cronic idiopatic. Rev. Spitalelor anul I, 

No. 2/1936, pg. 89—91. 

33. Curba glicemică a noilor născuţi în primele zile ale vie- 

ţei. Rev. de Obstetrică, Gynecologie şi Puericultura anul XVI. 

1936, No. 3, pag. BCU 180—182. Cluj / Central (In colaborare University Library cu Dl. Cluj 

C. Opriş). 

Asistent: Dr. Purge Gheorghe 

1. Utilizarea terapeutică a principiului gonadotrop luteini- 

zant, izolat din urina de gravide. (Cu Dl. Prof. Dr. Grigoriu). 

Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, No. 1/1936. 

2. Sarcină şi paludism. Rev. de Endocrinologie, Gynecolo 

gie şi Obstetrică No. 2/1936. 

3. Mola hidatiformă. Studiu hormonal. (Cu Dl. Prof. Dr. 

Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică 

No. 3/1936. 

4. Problema actuală a secalei cornute. Rev. de Endocrinolo 

gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 4/1936. 

5. Tratamentul durerii spastice în ginecologie (cu Dr. Coja). 

Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 3/1936. 

Preparator: Dr. Căprioară Dumitru 

1. Acţiunea extrasului placentar şi urinei de femeie gravidă 

asupra ciclului cestral şi glandei mamare. Rev. de Endocrinolo 

gie, Gynecologie şi Obstetrică No. 5/1936.

254 

2. Efecte hormonale asupra grefelor ovariene. Revista de 

Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, Cluj, Nr. 1/1937. 

3. Avort spontan septic o-piemic produs de un abces al 

mâinii. Comunicare făcută la Societatea de Endocrinologie, Gy 

necologie şi Obstetrică din Cluj 1. IX. 1936. (In colaborare cu 

Dr. Cotuţiu şi Dr. Mureşan). 

4. Efecte hormonale asupra tr ans plantelor de ovare. (Comu 

nicare făcută la Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Obste 

trică din Cluj, şedinţa din 23. XI. 1936. (In colaborare cu D.I 

Dr. Pană). 

5. Deformaţiune osoasă la un nou născut. Comunicare făcută 

la Societatea de Endocrinologie, Antropologie, Cluj, şedinţa din 

20 Mai 1936. 

6. Asupra unui caz de hamartom placentar. Comunicare fă 

cută la Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică 

din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937. 

Preparator: Dr. Coja Nicolae 


1. Cercetări experimentale asupra ritmului oestral (cu Prof. 

Dr. Grigoriu). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obste 

trică, August 1936. 

2. Tratamentul turburărilor generale în climacteriu (cu Dr. 

Kese). Rev. de Endocrinologie, Ginecologie şi Obstetrică No. 1 

din 1937. 

Dr. Kese Gheorghe: 

1. Avort şi tetanos. Societatea de Endocrinologie, Gynecolo 

gie şi Obstetrică, şedinţa din 23 Nov. 1936. 

2. Sarcină extrauterină abdominală. (In colaborare cu Dl. 

Doc. Dr. Popoviciu Traian). Soc. de Endocrinologie, Gynecolo 

gie şi Obstetrică din Cluj, şedinţa din 21 Aprilie 1937. Nr.l, 

1937, pag. 102—104. 

3. Tratamentul tulburărilor generale în climacteriu. (In co 

laborare cu dl Dr. Coja N.). Revista de Endocrinologie, Gyne 

cologie şi Obstetrică, Nr. 1, 1937, pag. 102—104. 

Dr, Petrescu Iancu: 

1. Acţiunea foliculinei asupra malariei. (In colaborare cu Dl.

255 

Prof. Grigoriu şi Prof. Baroni). Soc. de Endocrinologie, Gyne 

cologie şi Obstetrică, şed. din 23 Nov. 1936. 

2. Un cas de melemă şi hematemeză la un nou născut. (In 

colaborare cu Dl. Doc. Dr. Voicu şi Doc. A. Iancu). Soc. de En 

docrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, şedinţa din 26 Fe 

bruarie 1937. 

3. Rolul endocrin al glandei mamare. (In colaborare cu Dl. 

Prof. Dr. Grigoriu. (Soc. de Endocrinologie, Gynecologie şi Ob 

stetrică, şedinţa din 26 Februarie 1937. 

4. Tratamentul hormonal al hipertrofiei de prostată. (Cerce 

tări experimentale şi clinice). (In colaborare cu Dl. Prof. Dr. 

Grigoriu). Comunicare făcută la Societatea de Chirurgie din Bu 

cureşti în 16 Iunie 1937. 

Activitatea „Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie 

a şi Obstetrică 

Şedinţa din 23 Noembrie 1936. 


1. Prof. Dr. Grigoriu, Prof. Dr. Baroni şi Dr. Petrescu: Ac 

ţiunea ormonului sexual femenin asupra malariei. 

2. Dr. Căprioară şi Dr. Pană: Efecte ormonale asupra 

transplantelor de ovare. 

3. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Tr. Popoviciu: Accese de acnee 

şi cianozare la un nou născut. 

4. Doc. Dr. Iancu şi Doc. Dr. Voicu : Variaţiunile curbei de 

greutate a noilor născuţi din Clinica Gynecologică şi Obstetri- 

cală din Cluj în 1922—23. 

5. Dr. Kese Gh. : Avort şi tetanos. 

Şedinţa din 27 Ianuarie 1937. 

1. Doc. Dr. Velluda C: Consideraţiuni de anatomie şi bio 

logie comparată şi experimentală asupra sarcinilor multigeme- 

lare la om. (Conferinţă). 

ciilar. 

2. Dr. Heller : Tumoare gigantică ovariană. 

3. Dr. Costa R. med. primar Oradea : Un caz de uter bilo- 

Şedinţa din 26 Februarie 1937. 

1. Prof. Dr. Ar. Grădinescu şi Santa N. : Asupra proprietă 

ţilor fiziologice ale extractului cortico-suprarenal.

256 

2. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Barbul M. : Uter gravid 

încarcerat cu nefrită emoragică. 

3. Doc. Dr. Iancu şi Dr. Oprişiu C: Acţiunea foliculinei 

asupra glicemiei noilor născuţi şi a sugarilor. 

4. Prof. Dr. Grigoriu şi Dr. Petrescu : Rolul endocrin al 

glandei mamare. 

— 5. Doc. Dr. Stanca C. : Rezultate tardive după injecţii intra- 

ovariene cu extract ovarian. 

6. Doc. Dr. Iancu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : Un caz 

de melemă şi ematemeză la un nou născut. 

Şedinţa din 16 Martie 1937. 

Prof. Dr. Marinescu (Bucureşti) : Acromegalie şi gigan 

tism. (Conferinţă publică în sala Bibliotecii Universităţii). 

Şedinţa din 21 Aprilie 1937. 

1. Prof. Agr. Orient : Instrumente medicale chirurgicale 

din epoca romanilor. 

2. Prof. Dr. Grigoriu, Doc. Dr. Voicu şi Dr. Petrescu : Injecţii 

intramamare BCU cu Cluj foliculină. / Central University (Cazuri clinice). Library Cluj 

3. Prof. Dr. Vasiliu T., Dr. Căprioară şi Dr. Vago : Asupra 

unui caz de hamartom placentar. 

4. Prof. Dr. Kernbach M.: Prezentarea „Genezimetrului 

Dr. Hurghişiu". 

5. Doc. Dr. Popoviciu Tr. şi Dr. Kese: Sarcină extrauterină 

abdominală. 

8. Clinica infantilă. 

Publicaţii. Conferinţe. Comunicări. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. A. Berariu: Contribuţiuni 

la acţiunea sanocrizinei. Comunicare făcută la Soc. Ped. şi 

Pueric, 20. XII. 1936. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu: Influenţarea 

rezistenţei faţă de pneumococi în rachitismul experimental prin 

foliculină. Com. la Soc. Ped. şi Pueric, 20. XII. 1936. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Băncilă : Eliminarea vi 

taminei C pe boli. Com. la Soc. Ped. şi Pueric. 20. XII. 1936. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihalca — Dr. R. Moga:

257 

Variaţiunile deceselor la copii pe seze, sezon după regiunile Ro 

mâniei, pe 1933-1935. Corn. la Soc. Ped. şi Pueric, 11. IV. 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu ; Problema alcalozei şi acidozei în 

tetanie. Corn. la Soc. Ped. şi Pueric, 23. V. 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu; Probleme şi necesităţi de actuali 

tate în medicina infantilă. — Conferinţă publicată în Rev. de 

Ped. şi Pueric. No. 1—4, 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. E. Mihalca — Dr. R. Moga: 

Influences de la situation geographique, du sexe, etc, sur la mor- 

talite infantile en Roumanie (specialement â la frontiere de 

l'Ouest et en Transylvanie). — Rev. de Ped. şi Pueric. No. 

1—4, 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Date noi asupra denatalităţii şi 

mortalităţii infantile. Combaterea depopulării. Legiferarea ocro- 

tirei mamei şi a copilului. •— Rev. de Ped. şi Puericultura. No. 

1—4. 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Prof. Dr. Gr. Benetato : Nefrită 

asociată cu sindromul BCU Cluj nefrozei / Central lipoidice. University — Library Rev. de Cluj 

Ped. şi Puericultura 

No. 1—4. 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — C. Blosu : Sur le role de la vita 

mine C dans Porganisme infantile. I Contribution â l'etude des 

etats prescorbutiques chez l'enfant. — Rev. de Ped. şi Pueric. 

No. 1—4. .1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. P. Avrămoiu ; Einfluss des 

Follikulins auf die geschlechtlichen Differenzen in der Pnemo- 

kokkenresistenz rachitischer Ratten. — Rev. de Ped. şi Pueric. 

No. 1—4. 1!>37. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu — Dr. O. Mihalescu : Contribu~ 

ţiuni la alcalozoterapia coreei asociată cu adrenalină sau efeto- 

nină. — Rev. de Ped. şi Pueric No. 1—4. 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu: Rolul surorii de ocrotire în com 

baterea mortalităţii infantile. — Conferinţă ţinută la congresul 

surorilor de ocrotire în Spetembrie 1936. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu. Mortalitatea infantilă şi combate 

rea ei. — Conferinţă ţinută la Soc. pentru protecţia mamei şi 

copilului. Ianuarie 1937. 

Prof. Dr. Gh. Popoviciu : Elemente de Pediatrie şi Pueri 

cultura, voi. al Hl-lea. „Lumina", Cluj 1937. 

17

258 

Dr. I. Cirlea : Un caz de hematemeză şi melenă la prema 

turi. — Corn. la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936. 

Dr. I. Cirlea — Dr. A. Berariu ; Rezultate în tratamentul 

toxicozelor. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I. 

1937, publicată în Rev. de Ped. şi Pueric. No. 1—4. 1937. 

Dr. I. Cirlea — Dr. L. Bogdan : Două cazuri de astm bron- 

chial la copii de sân. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. 

din 11. IV. 1937. 

Dr. I. Cirlea — Dr. V. Gh. Munteanu : Un caz de erythe- 

ma simplex gyratum Jadassohni. — Publ. în Rev. de Ped. şi 

Pueric. No. 1—4. 1937. 

Dr. I. Cirlea — Dr. P. Cirlea : Un caz de difterie vulvara. 

Comunicare la Soc. Şt. Med. din 21. XI. 1936. 

Dr. A. Berariu — Drd. A. Grepaly ; Malformaţiunile conge 

nitale ale maxilarului inferior în legătură cu un caz de hemiag- 

natie parţială. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 20. 

XII. 1936. 

Dr. A. Berariu : Malformaţiuni congenitale multiple.— Co 


municată la Soc. de Ped. şi Pueric. din 11. IV. 1937. 

Dr. A. Berariu : Tratamentul sifilisului congenital cu „Spi- 

rocid". — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. 

Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu : Activitatea clini 

cei infantile pe anul 1936 (copiii internaţi). — Comunicare la 

Soc. de Ped. şi Pueric. din 25. I. 1937. 

Dr. V. Gh. Munteanu : Tabloul radiologie în pneumonii în 

timpul şi după vindecare. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pue 

ricultura din 11. IV. 1937. 

Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Trei cazuri de 

boală a lui Calve—Legg—Perthes. — Comunicare la Soc. de 

Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. 

Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. Şt. Graur : Un caz de epifizită 

tibială anterioară (boala lui Schatter—Osgood). — Comuni 

care la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. 

Dr. V. Gh. Munteanu —r Dr. V. Curtuţiu : Un caz de doli- 

chosigma (sigma elengatum). — Comunicat la Soc. Şt. Med. din 

5. XII. 1936. 

Dr. V. Gh. Munteanu — Dr. V. Curtuţiu ; Un caz de mal 

formaţiuni osoase multiple. — Comunicat la Soc. Şt. Med. din 

21. XI. 1936.

259 

Dr. P. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Intradermoreacţia în as- 

caridoză, ca diagnostic. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. 

din 11. IV. 1937. 

Dr. P. Avrămoiu — Şt. Dăncilă : Un nou indicator al 

pH-ului. — Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 

1937. 

Dr. L. Bogdan : Natalitatea şi mortalitatea infantilă în "cir 

cumscripţia sanitară Călăţele (Cluj) în ultimii 5 ani. — Comu 

nicare la Soc, de Ped. şi Pueric. din 20. XII. 1936. 

Dr. E. Mihalca : Un caz de encefalită difterică eu emiplegie. 

Comunicare la Soc. de Ped. şi Pueric. din 23. V. 1937. 

Activitatea ştiinţifică a clinicei, a fost mult promovată prin 

Societatea de Pediatrie şi Puericultura, care a ţinut şedinţe lunare 

şi la care au fost prezentate lucrările de pediatrie şi puericultura 

ale membrilor clinicei, inclusiv ale corpului medical extern ata 

şat clinicei.'Aceste lucrări urmează să fie publicate în Revista de 

Pediatrie şi Puericultura, recent apărută ca organ al acestei so 

cietăţi. 

9. Clinica dermato-venerică. 

/. Lucrări originale : 

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Valoarea diagnostică a 

allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937. 

Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. Dr. A. Iancu şi Dr. V. Tătaru : 

Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, România Medi 

cală No. 10/1937. 

Dr. Pop Leonida : Metoda combinată de Rontgen—Radium, 

în tratamentul cancerelor localizate la colul uterin. Cancerul No. 

3/1936. 

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. P. Cirlea: Valoarea diagnostică 

a allergiei cutanate în şancrul moale. Clujul Medical No. 4/1937. 

Dr. Nicolae Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Comsa : Conside 

raţiuni asupra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clu 

jul Medical No. 10/1936. 

Dr. Vasile Tătaru şi Drd. Petrovici: Sifilis şi traumatism. 

Clujul!Medical No. 12/1936. 

Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Vasile Tătaru şi Doc. Dr. A. 

Iancu : Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică. Româ- 

nia Medicală No. 10/1937. 


260 

Dr. L. Modran, Dr. N. Lengyel şi Dr. Comşa : Considera 

ţiuni astipra etiologiei şi patogeniei eritemului polimorf. Clujul 

Medical No. 10/1936. 

II. C o m u n i c ă r i : 

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. L. Pop : Cazuri atipice de pemfi- 

gus : Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj din 13/XII, 1936. 

Prof. Dr. C. Tătaru, Doc. A. Ionescu şi Dr. V. Tătaru .- 

Foliculino-terapia în vulvovaginită blenoragică, Soc. Rom. de 

Derm. şi Sif. din 17/1. 1937. 

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Cirlea : Un caz de poikilodermie,. 

Ibidem. 21/11. 1937. 

Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. Pop şi Dr. Cirlea : Whites spot 

disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV. 1937. 

Prof. Dr. C. Tătaru şi Dr. Leonida Pop: Cazuri atipice de 

pemfigus. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. Secţia Cluj. 13/12 1936~ 

Dr. L. Pop: 2 cazuri de keratodermie palmo-plantară. Ibi 

dem, 21/11 1937. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Prof. Dr. C. Tătaru, Dr. P. Cirlea şi Dr. L. Pop: Whites 

spot disease cu crauroza vulvară. Ibidem, 18/IV 1937. 

Dr. L. Pop şi Dr. Mihalca: Un caz de tuberculire papulo- 

necrotice cu ulceraţiuni vulvare bacilare. Ibidem, 23/V 1937. 

Dr. L. Pop şi Dr. Fr. Veress: Psoriază pustuloasă. Ibidem,. 

23/V 1937. 

Dr. L. Pop, Dr. Comşa, Dr. Veress: Un caz de tuberculoză 

a mucoasei bucale. Ibidem, 23/V 1937. 

Dr. L. Pop, Dr. Danicico şi Dr. Bulbuca: Exostoze osteo- 

genetice familiare. Soc. Şt. Med. din 13/111 1937. 

Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium a can- 

cerelor linguale. Soc. Ştiinţelor Medicale. 

Dr. L. Pop şi Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al lupo- 

carcinomului. Congr. Naţ. de Radiologie Cluj, 20—21/V 1937. 

Dr. L. Pop, Dr. Bulbuca: Tratamentul cu radium al cance- 

relor localizate la cavitatea bucală. Ibidem. 

Dr. P. Cirlea şi Dr. I. Cirlea: Un caz de difterie vulvară. 

Soc. Ştiinţelor Med. 21/XI 1936. 

Dr. P. Cirlea: Un caz de parapsoriază gutată. Soc. Rom. de 

Derm. şi Sif. Secţia Cluj, 17/1 1937. 

Dr. P. Cirlea: Două cazuri de lichen ruber plan. Ibidem.

261 

Dr. P. Cirlea şi Prof. Dr. C. Tătaru: Un caz de poikilo- 

«dermie. Ibidem. 21/11 1937. 

Dr. P. Cirlea şi Dr. N. Păcescu: Un caz de infecţie sifilitică 

profesională. Ibidem. 18/IV 1937. 

Dr. P. Cirlea: Un caz de sclerodermie în plăci. Ibidem. 

Dr. P. Cirlea şi Prof. Dr. C. Urechia: Adenome sebacee 

multiple tip. Pringle, la un epileptic. Ibidem. 

Dr. P. Cirlea, Prof. Dr k C. Tătaru şi Dr. L. Pop: White spot 

«disease cu crauroză vulvară. Ibidem. 

Dr. P. Cirlea: Un caz de sicoză lupoidă Brocq. Ibidem. 

23JV 1937. 

Dr. N. Lengyel şi Dr. Păunescu: Eritrodermie descuama- 

tivă. Soc. Rom. de Derm. şi Sif. 17/1 1937. 

Dr. N. Lengyel, Dr. Goldberger şi Dr. V. Tătaru: Un caz 

«de lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937. 

Dr. N. Lengyel, Dr. V. Tătaru şi Dr. Modran: Purpura 

anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937. 

Dr. N. Lengyel, Dr. Modran şi Dr. Mihalca: Urticaria pig- 


mentoasă. Ibidem. 

Dr. N. Lengyel şi Dr. Modran: Lupus eritematos asociat cu 

granulom anular. Ibidem. 23/V 1937. 

Dr. Vasile Tătaru, Prof. Dr. C. Tătaru şi Doc. Dr. A. Iancu: 

Foliculino-terapia în vulvo-vaginită blenoragică. Soc. Rom. de 

Derm. şi Sif. Secţia Cluj, din 17/1937. 

Dr. V. Tătaru, Dr. Lengyel şi Dr. Goldberger: Un caz de 

lichen ruber plan linear. Ibidem. 21/11 1937. 

Dr. Liviu Modran, Dr. Lengyel şi Dr. V. Tătaru: Purpura 

anularis teleangiectodes Majocchi. Ibidem. 18/IV 1937. 

Dr. L. Modran, Dr. Lengyel şi Dr. Mihalca: Urticarie pig- 

mentoasă. Ibidem. 

Dr. L. Modran şi Dr. N. Lengyel: Lupus eritematos asociat 

cu granulom anular. Ibidem. 23/V 1937. 

10. Clinica oftalmologiei. 

1. Prof. Dr. Michail: Papjilom recidivant cherato-limbic. 

Clujul Med. Nr. 1, 1937, pag. 53—54. 

2. Prof. Dr. D. Michail: Ciclită metastatică de origină probabil 

intestinală, consecutivă unei extracţii de cataracte. Clujul 

Med. Nr. 3, 1937, pag. 198—199.

262 

3. Michail D. et Vancea P.: Nouvelles recherches sur la 

respiration des tissus oculaires. C. R. dela Soc. de Biol. T. 

CXXV, 1937, p. 185. 

4. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur l'elimination 

lacrymale du glucoze chez les diabetiques. C. R. dela Soc. de Biol. 

T. CXXV, 1937, p. 1194. 

5. Prof. Michail, P. Vancea et N. Zolog: Sur relimination 

lacrymale du glucoze au cours de l'hyperglycemie adrenalinique. 

C. R. dela Soc. de Bioli T. CXXV, 1937, p. 1095. 

6. Prof. Michail et N. Zolog: Sur l'elimination lacrymale du 

glucoze au cours de l'hyperglycemie alimentaire. C. R. dela Soc. 

de Biol. T. CXXVI, 1937, p. 1042. 

7. Docent Dr. P. Vancea: Contribuţiuni clinice şi experi 

mentale la studiul antisepticelor oculare. Rev. Sanit. Milit. T. 

XXXVI, 1937, p. 718. 

8. Dş. Dr. L. Rusu: Două cazuri de pterigioane chistice. 

Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 266. 


9. Dş. Dr. L. Rusu: Aspecte istologice din patologia cutei 

semilunare. Clujul Med. Nr. 5, 1937, pag. 340—41. 

10. Dş. Dr. Lavinia Rusu: Gomă tuberculoasă perforată 

ciliară. Clujul Med. Nr. 7, 1937, pag. 53—54. 

11. Dş. Dr. L. Rusu: Papilom ulcerat al corneei cu abcese in 

vitros. Clujul Med. Nr. 11, 1937, pag. 690—91. 

12. Dr. G. M. Iliescu: 'Tumoră congenitală prelacrimală. 

Clujul Med. Nr. 6, 1937, p. 396. 

13. Dr. I. Păcurariu: Tratamentul simple paronului total 

prin grefe. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 254. 

14. Pr. I. Păcurariu: Neurocretinită gripală. Clujul Med. 

Nr. 7, 1937, p. 453. 

15. Dr. N. Zolog: Consideraţiuni asupra sifilisului căilor 

lacrimale în legătură cu un caz de gomă a sacului lacrimal. Clujul 

Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94. 

16. Dr. N. Zolog: Traumatismele oculare la copii. Clujul 

Med. Nr. 3, 1937, p. 193—94. 

17. Dr. N. Zolog: Erectele Roentgenterapiei în cheratita pa- 

renchimatoasă. Clujul Med. Nr. 4, 1937, p. 376—81. 

18. Dr. N. Zolog: Cancer ocular. (Un caz de epiteliom epi- 

bulbar). Clujul Mde. Nr. 8, 1937, p. 480—82.

T E Z E . 

Nr. 1070. Szilasi Andrei: Tuberculoza conjunctivală. 

^ % r • 

Nr. 1076 Krebs Ivan: Activitatea chirurgicală a Clinicei 

Oftalmologice din Cluj între 1920—1927. 

Nr. 1080. Ivan Victoria: Microbiologia trachomului. 

Nr. 1084. Horvath Geza: Activitatea chirurgicală a Clinicei 

Oftalmologice din Cluj între 1928—1935. 

Nr. 1085. Tamâs Iosif: Cheratita silamentoasă. 

Nr. 1094. Heinrich Michail: Leziuni oculare în gripă. 

Nr. 1114 Voiosu Măria: Tuberculomul conjunctivei bulbare. 

Nr. 1131. Popovici Gheorghe: Pinguicula. 

Nr. 1136 Boris Costescu: Studiu statistic asupra strabis- 

melor tratate în Clinica Oftalmologică din Cluj. 

Nr. 1140 Boroş Eugenia: Privire asupra patologiei cutei 

semi lunare. 

Nr. 1156. Gutea Vaier: Dacrio-adenită. 

Nr. 1158. Munteanu V. Iuliu: Pterigiomul. 

Nr. 1170. Păunescu BCU Cluj I. / Central Virgil: University Oftalmia Library metastatică Cluj 

după 

operaţia de cataractă. 

11, Clinica stomatologică. 

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. I. Uleia: Concepţii noui asupra 

leziunilor buco-dentare în diabet. 

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. F. Klima: Sublimatul în doze ho 

meopatice într'un caz de flegmon gazos. 

Prof, Dr. I. Aleman: Zece ani dela moartea Prof. Bilaşcu. 

Activitatea Clinicei pe ultimii 5 ani. 

Prof. Dr. I. Aleman: Litiaza salivară. 

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. C. Oprişiu, Dr. V. Stoica: Coutri- 

buţiuni la studiul paradentozelor. 

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: O concepţie nouă şi 

un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina". 

Prof. Dr. I. Aleman, Dr. V. Vasilescu: Fizioterapia modernă 

în practica stomatologică. (Apărute în „Revista Stomatologică" 

1936—1937). 

Dr. I. Băbuţiu, şef de lucrări: Amintiri despre Profesorul 

Bilaşcu. Câteva observaţiuni în jurul anesteziilor în legătură cu

264 

extracţiunile dentare. (Apărute în „Revista Stomatologică" din 

1936—1937). 

Dr. V. Vasilescu, Dr. I. Uleia: Cum trebuesc priviţi şi în 

grijiţi dinţii de lapte. 

Dr. V. Vasilescu: Infecţiunile buco-dentare în etiopatogenia 

afecţiunilor gastrice. 

Dr. V. Vasilescu, Prof. Dr. I. Aleman: O concepţie nouă şi 

un medicament nou în anestezia locală „Salvocaina". 

Dr. V. Vasilescu, Prof. DrÎ. Aleman: Fizioterapia modernă 

în practica stomatologică. 

Dr. V. Vasilescu, Dr. L. Ghidrai: Dintele Richmond. 

Dr. L. Ghidrai, Dr. L. Csâszâr: Consideraţiuni asupra trata 

mentului oligodinamic al rădăcinilor gangrenoase cu conuri de 

argint. 

Dr. L. Ghidrai, Dr. V. Vasilescu: Dintele Richmond. 

12. Clinica oto-rino-laringologică. 

1. Prof. Dr. BCU G. Buzoianu: Cluj / Central Al University treilea congres Library internaţional Cluj 

de 

oto-rino-laringologie. Berlin, 17—22 August 1936. „România 

Medicală", 15 Septembrie 1936. 

2. Prof. Dr. G. Buzoianu: La luxation mediane par voie si- 

nusale des parois externes des fosses nasales dans l'ozene. Aca 

demia de Medicină, 21 Octombrie 1936. Buletinul Academiei de 

Medicină, Oct—Dec. 1936. T. II, Nr. 5. 

3. Prof. Dr. G. Buzoianu: Două cazuri noui de laringectomie 

totală pentru cancer. Societatea Ştiinţelor Medicale. Cluj, 24 Oct. 

1936. „Clujul Medical", Ianuarie, pag. 851. „Spitalul", Decem 

brie 1936. 

4. Prof. Dr. G. Buzoianu: Etmoidită supurată urmată de 

flegmon al orbitei. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12 Decembrie 

1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, pag. 264. 

5. Prof. Dr. G. Buzoianu: Cancere laringeene extirpate prin 

laringectomie totală (prezentări de piese). Reuniunea Anatomică, 

Cluj. 12 Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 264. 

6. Prof. Dr. G. Buzoianu: Papilome multiple ale corzilor vo 

cale extirpate prin tirotomie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 12 

Decembrie 1936. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 263. 

7. Prof. Dr. G. Buzoianu: Fistule supurate consecutive sinu-

265 

sitelor maxilare cronice purulente. „Clujul Medical", Decembrie 

1936. 

8. Prof. Dr. G. Buzoianu: Elemente de otologie, un volum 

504 pagini. Cluj, 1937. Recenzii: „România Medicală", Martie 

1937, p. 68. „Spitalul", Ianuarie 1937, p. 41. „Revista de Igienă 

Socială", Octombrie 1936, p. 631. „Bucureşti Medical",. Decem 

brie, 1936, p. 175. „Giornali Veneti di Scienze Mediche", 1937, 

p. 132. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 290. „Revista Română 

de Medicină Socială, Nr. 1—2, 1937, p. 1937. 

9. Prof. Dr. G. Buzoianu: Urechea şi sifilisul. Revista Ştiin 

ţelor oto-rino-laringologice, Cluj, 1 Ianuarie 1937. 

10. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Salamon: Sindrom vesti- 

bular tip Eagleton într'un caz de tumoră ponto-cerebeloasă. Re 

vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice. Ianuarie 1, 1937. 

11. Prof. Dr. G. Buzoianu: Osteomul sinusurilor fronto- 

etmoidale (două cazuri clinice). Societatea Ştiinţelor Medicale. 

16 Ianuarie 1937. „Clujul Medical", Martie 1937, p. 194. „Re 

vista Ştiinţelor oto-rino-laringologice", 1 Aprilie 1937. 


12. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Angina 

Ludwig (cu un caz clinic). Reuniunea Anatomică, Cluj, 23 Ia 

nuarie 1937. „Clujul Medical", Aprilie 1937, p. 269. 

13. Prof. Dr. G. Buzoianu: Câteva note medicale din Italia. 

„>România Medicală", Nr. 3, 1 Februarie 1937. 

14. Prof. Dr. G. Buzoianu: Tracheo-bronchoscopia în diag 

nosticul şi tratamentul camerelor pulmonare. Reuniunea Anato 

mică, Cluj, 6 Martie 1937. „Clujul Medical", 1937. 

15. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. A. Teodorescu (cu prezen 

tare de piesă şi bolnav). Cancer etmoido-maxilar cu invadarea 

orbitei. Exenteraţia orbitei, etmoidectomie, transmaxilo-nasală, 

roentgenoterapie. Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie 1937. 

„Clujul Medical", 1937. 

16. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Există o 

benignitate histologică în tumorile conjunctive hiperplasice inva- 

dante etmoido-maxilare? Reuniunea Anatomică, Cluj, 3 Aprilie 

1937. „Clujul Medical::, 1937. 

17. Prof. Dr. G. Buzoianu: La surdite histerique. Rev. d'oto- 

neuro-ophtalmologie, No. 3, Mars 1937. 

18. Prof. Dr. G. Buzoianu: 166 trepanări mastoidiene pentru 

mastoidită acută sau cronică. „Clujul Medical", Aprilie 1937.

266 

19. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. E. Csilag: Polipii comisu- 

rei anterioare ai glotei şi extracţia lor. Revista Ştiinţelor oto- 

rino-laringologie, 1 Iulie 1937. 

20. Prof. Dr. G. Buzoianu şi Dr. Dorin Ionescu: Paralizia 

recurenţială dreaptă revelatoare pentru cancer esofagian. Re 

vista Ştiinţelor oto-rino-laringologie, 1 Iulie 1937. 

21. Dorin Ionescu şi David Cornel: Reflexii asupra mastoi- 

ditei apicale. Revista „Spitalul", Nr. 6, Iunie 1936. 

22. Dr. Theodor Naghi: Trei cazuri de mastoidită acută su 

purată la sugaci. Revista Stomatologică, Iunie 1936. 

23. Th. Naghi: Slănicul Moldovei şi tratamentul afecţiunilor 

catârale cronice ale căilor respiratorii superioare prin apele sale 

cloro-sulfurice. Revista Ştiinţelor Medicale, Iulie—August 1936. 

24. Th. Naghi: Tuberculoza laringeană la un copil de 12 ani. 

Clujul Medical, Octombrie 1936. 

25. Th. Naghi: Corpii străini din ureche şi extracţia lor. 

Clujul Medical, Noembrie 1936. 

26. Th. Naghi: Abcesul septului nasal în legătură cu cazu 


rile observate în clinica de nas, gât şi urechi. Revista Şt. O. R. L. 

Ianuarie 1937. 

27. Gabriel Cotul: Rezecţia subpericondro-mucoasă a septu 

lui nasal. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie şi Iulie 1937, Nr. 1 şi 3. 

28. Dorin Ionescu: Aparat improvizat pentru fractura oase 

lor proprii nasale. Revista Şt. O. R. L. Ianuarie 1937. 

29. Măria Tudoranu: Amigdalita cronică şi stările reumatis 

male. Februarie 1937. Revista „Spitalul". 

1937. 

30. Roşiu Dumitru: Polipi ai corzilor vocale. Clujul Medical, 

31. Şt. Gârbea: Amigdalectbmia totală în clinica O. R. L. 

din Cluj. Clujul Medical, Februarie 1937. 

32. Th. Naghi: Consideraţiuni asupra tracheotomiei la copii 

(în legătură cu 6 cazuri operate la secţia epidemică a clinicei 

Medicale din Cluj). Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 

33. P. Bogdan: Activitatea operatorie a clinicei oto-rino- 

laringologice din Cluj în cursul anului 1936. Revista Ştiinţelor 

O. R. L. Aprilie 1937. 

34. D. Ionescu şi G. Cotul: Un caz de paralizie facială în 

cursul unei otite catarale â frigore. Revista Ştiinţelor O. R. L. 

Aprilie 1937.

267 

35. A. Teodor eseu şi V. Arghir: Afonie isterică la un adult. 

Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937.' 

36. A. Teodorescu: Vestibulită cronică nasală, bilaterală go- 

nococică. Revista Ştiinţelor O. R. L. Aprilie 1937. 

37. D. Blidescu (Constanţa): Impresiuni din Clujul medical. 

Bucureşti Medical, Nr. 7—8, 1936, p. 105. 

38. Dr. Ştefan Gârbea: Labirintită hefedo-sifilitică tardivă 

cu tabes frust. Revista Şt.nţelor oto-rino-laringologice, Iulie 

1937, Nr. 3. 

39. Dr. Vasile Arghir: Consideraţiuni asupra unui caz de 

epistaxis survenit la un hemofilitic. Rev. Ştiinţelor oto-rino-larin- 

gologică, 1937, Nr. 3, Iulie. 

40. Dr. Andrei Teodorescu: Stenoză cicatricială traheală si 

filitică. Revista Ştiinţelor oto-rino-laringologice, Iulie 1937, 

Nr. 3. 

41. Prof. Dr. G. Buzoianu: Igiena urechii. Conferinţa radio 

Bucureşti, 22 Februarie 1937. 

In cursul anului 

BCU Cluj 

şcolar 

/ Central 

1936—1937 

University 

profesorul 

Library Cluj 

Buzoianu a 

publicat volumul: Elemente de otologie, 504 pagini, 207 figuri 

care constitue prima carte didactică pentru boli de urechi in limba 

română. 

Deasemeni cu începere dela 1 Ianuarie 1937 apare sub di 

recţiunea profesorului Buzoianu: Revista Ştiinţelor oto-rino- 

laringologice în mod trimestrial, revistă care cuprinde nu numai 

articole ştiinţifice din clinica O. R. L. din Cluj, ci şi lucrări sem 

nate de ceilalţi medici specialişti români sau străni. 

TEZE EXECUTATE IN CLINICA O. R. L. DIN CLUJ 

dela 1 Iunie 1936—1 Iulie 1937. 

1. Dimitriu Mărie: Contribuţiuni la studiul lupusului nasal. 

30/VI 1936. Nr. 1023. 

2. Andrei Teodorescu: Ionizarea cu zinc in supuraţiile au 

riculare. 30 Octombrie 1936. Nr. 1046. 

3. Eugen Bodea: Laringectomia totală pentru cancer larin- 

gian în clinica oto-rino-laringologică din Cluj. 30 Octombrie 

1936. Nr. 1047. 

4. Cseke Petru: Amigdalitele cronice şi stările subfebrile. 

5 Noembrie 1936. Nr. 1050.

268 

5. Iosif Kintsch: Otologia în activitatea medico-legală. 14 

Noembrie 1936. Nr. 1053. (Preşedinte: Dr. Kernbach). 

6. Albu B. Iuliu: Contribuţiuni clinice relative la colesteato- 

mul urechii. 19 Noembrie 1936. Nr. 1062. 

7. Kandray Grigore: Contribuţiuni clinice asupra periflebi- 

telor supurate ale sinusului venos lateral în cursul mastoiditelor. 

25 Februarie 1937. Nr. 1073. 

8. Kondray Ioan: Corpi străini esofagieni. 25 Februarie 

1937. Nr. 1074. 

9. Văntu Nicolae: Contribuţiuni asupra cancerului etmoidial- 

25 Februarie 1937. Nr. 1075. 

10. Doczy Ştefan: Corpii străini ai foselor nasale. Martie 

1937. Nr. 1079. 

11. T. Mocofănescu: Radioterapia în tratamentul laringitei 

tuberculoase. Maiu 1937. Nr. 1096. 

12. Mera Zoltan: Consideraţiuni asupra polipilor auriculari. 

Aprilie 1937. Nr. 1097. 

13. Răduleţ Flaviu: Hipertrofia posterioară (coanală) a cor 

netelor. Maiu 1937. BCU Nr. Cluj 1111. / Central University Library Cluj 

14. Ferencz Mihâly Eva: Istoricul specialităţii oto-rino-la 

ringologice la Facultatea de Medicină a Universităţii din Cluj. 

Iunie 1937. Nr. 1112. 

15. German Nicolae: Corpii străini ai urechii. Iunie 1937, 

Nr. 1115. 

16. Frăţianu Eusebiu: Amigdalele în patologia generală. Iu 

nie 1937. Nr. 1133. 

17. Czetelle Carol: Paraliziile laringiene recurenţiale. Iunie 

1937. Nr. 1137. 

18. Felea Ioan: Reticulo-endoteliomul .amigdalitei palatine. 

Iulie 1937. Nr. 1141. 

19. Domşa Liviu: Vaccinarea preoperatorie în O. R. L. Iu 

lie 1937. Nr. 1145. 

20. Ciocălteu Remus: Consideraţiuni asupra hemoragiilor 

post-amigdalectomice. Iulie 1937. Nr. 1146. 

21. Ovanesian A.: Perforaţiunile septului nasal. Iulie 1937, 

Nr. 1165. 

1167. 

22. Csapo Ernest: Urechea şi şcolaritatea. Iulie 1937. Nr. 

23. Columb Teobald: Pentru ce sunt necesare cunoştinţele 

de O. R. L. medicului practician? Iulie 1937. Nr. 1171.

24. Ruşcă Oprea: Turburări oculare de origine nasală. Iulie 

1937. Nr. 1172. 

13. Institutul de istoria medicinii şi de etnografie medicală. 

a) Lucrările profesorului de onoare J. Guiart : 

Contribution â l'etude des Cestodes de Calmars avec des- 

cription d'une espece nouvelle: Dipholbothrium Pruvoti. Arch. 

de Zoi. exper. et gener. 2 voi. jubilaire, t. 75, fasc. 28, p. 465-473. 

avec 13 fig. dans le texte. 

Les historiens de ia Medecine ă Lyon. Bull. de la Soc. fran- 

caise d'Histoire de la Medecine, dec. 1933, p. 351—368 avec 6 

fig. dans le texte. 

Un ami de la France: le professeur Jean Cantacuzino, Sa 

lut public du 17 Janvier 1934. 

Le professeur Jean Cantacuzene. Journ. de Medecine de 

Lyon du 5 fev. 1934. 

2ђЏ 

La race mediterraneenne et le culte solaire dans l'antiquite. 


Hippocrate, avril 1934, no. 4, p. 315—337 avec 8 fig. dans le 

texte. 

La Gaule avânt les Gaulois: la religion ligure â l'epoque 

des dolmens dans ses rapports avec la medecine populaire. fran- 

caise. Biologie medicale, sept. 1934, p. 393—435, 22 fig. 

Zooclimatologie (climats et especes animales), în Trăite de 

Climatologie biologique et medicale par Piery, Mihaud et Van 

270 

libert. Bull. Soc. francaise Hist. de la Med., 1935, p. 117—119. 

Les stations thermales de la Gaule romaine. Rev. du Me 

mento Cartier, 25 mai 1935. 

Essai d'une carte raciale d'Alkmagne. Ann. de la Soc. linn. 

de Lyon, 1935, nouv. ser., t. 78, p. 265—268, 1 carte. 

Les titres de noblesse de nos stations thermales. Guerir, 15 

aout 1935, 10 fig. 

Xe. Congres internaţional d'Histoire de la Medecine (Mad 

rid, 22—29 sept. 1935). Lyon medical du 17 nov. 1935. 

Cestodes parasites provenant des Campagnes scientifiques 

du Prince Albert Ier de Monaco. Resultats des campagnes scien 

tifiques du Prince de Monaco, fasc. 91, 25 nov. 1935; un voi. in- 

folio de 115 pages 5 pl., dont 4 doubles. 

Les Tetrarhynques ă larves geantes. Bull. Soc. linn. de 

Lyon, dec. 1935, p. 161—163. 

Impressions de Lisbonne. Le Flambeau, dec. 1935; p. 4, 2 fig. 

Evolution de la Parasitologie : les parasites inoculateurs. 

Guerir, janvier 1935, p. 12—13, 8 fig. 


Le recent congres de Zoologie de Lisbonne. Bull. Soc. linn. 

de Lyon, 1936. 

A propos des conversations franco-romaines. Salut public 

du 7 fev. 1936. 

Les Crustaces parasites de Mola mola. Livre jubilaire du 

professeur Bouyier, Paris, 1936, p. 49—52. 

La Gaule et la medecine gauloise: 1° plantes medicinales et 

plantes megiques. Biologie medicale, fev. 1937, t. XXVII, p. 

65—126, 33 fig. 

Marc-Antoine Petit (1766—1811). Les Biographies medi- 

cales, mars 1937, p. 16, 1 fig. 4 pl. 

Tobie rendant la vue ă son pere. Aesculape, mars 1937, 

p. 73—78, 6 fig. 

I. Publicaţiuni : 

b) Lucrările prof. Valeriu L. Bologa : 

255. Les premiers naturalistes roumains. C. R. du IX-e 

Congres internaţional d'Hist. med., Bucureşti, 1936, p. 295— 

299, 4°. 

256. Un medecin luxenburgeois en TransylvanieAndre 

Etienne. Ibidem, p. 669—670. 4°.

271 

257. Braşovul, vechiu centru medical românesc. — Omagiu 

fraţilor Lăpădatu, Bucureşti, 1936, p. 120—132, 8°. 

258. Prof. Dr. Niculae Kalinderu. Rev. Sănătatea, voi. 36, 

Nr. 10, Bucureşti, 1936, p. 405—406, 8°, 1 fig. 

259. (In colaborare cu Lia Dima): Bibliografia tezelor dela 

Fac. de Med. şi Farm. Cluj. Bibi. Fac. Med. Cluj, Nr. 1, Cartea 

Românească, 1936. VIII+104 p., 8°. 

260. Iniţiatorul mişcării ştiinţifice în medicina românească: 

Dr. Kalinderu. (Conferinţă la Soc. Şt. Med. Cluj, 16/1 1937). 

Clujul Medical, Voi. 17, Nr. 3, p. 4, 4°. 

261. Cum se fereau în vechime Românii de vărsatul negru. 

Natura, Voi. 26, Nr. 2, Bucureşti, 1937, p. 49—52, 8°. 

II. Conferinţe. 

262. Dela medicina din trecut la cea de mâine. Cursul de 

perfecţionare pentru medici, Cluj, 16/X 1936 şi Ext. univ. Cluj, 

11/XII 193ff. 

263. Un boier moldovan la curtea chinezească (Milescu). 

Astra, Cluj, Cercul cultural G. Lazar, 7/II 1937. 


264. Din trecutul medicinii la noi. Astra, Alba-Iulia, 4/IV 

1937. 

c) Lucrările asistentei Dr. Lia Dima: 

Bibliografia tezelor (vezi la V. Bologa). 

162. Istoricul Inst. de istoria medicinii şi Etnografie medi 

cală din Cluj. Bul. Laboratoarelor, Voi. 2, Nr. 9—10, Bucureşti, 

1936, p. 82—85, 8°, 5 fig. 

d) Lucrările colaboratorilor institutului: 

163. Klima Francisc: Dela medicina veche la cea a viitorului. 

Clujul Med., Voi. 17, Nr. 11, Cluj, 1936, p. 689—695, 4°. 

164. Klima Franz: Rund um die Kriese der Medizin. Med 

Zeitschrift, Voi. 11, Nr. 5, Sibiu, 1937, p. 157—159, 8°. 

165. Mariran Victor: George Sarton, „The Study of the 

History of Science". Clujul Medical, Voi. X, Nr. 11, Cluj, 1936 

p. 719, 4°. 

166. Bran Gheorghe: începuturile şi istoricul vaccinării în 

Ardeal. Rev. Sanitară Militară, Voi. 21, Nr. 8—9, Bucureşti, p. 

317—318, 4°.

272 

Teze: 

167. Szabo Andrei: Indicele analitic A—N al tezelor făcute 

la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936. Cluj, Tip. 

Cartea Românească, 1936, 19 p., 8°. 

168. Petai-Matache Ana: Indicele analitic O—Z al tezelor 

făcute la Fac. de Med. şi Farm. Cluj în anii 1923—1936 şi câteva 

consideraţiuni generale asupra lor. Cluj. Tip. Cartea Românească,. 

1936, 25 p., 8°. 

169. Roth Gheorghe: Istoria medicinii în fascicolele 1—2? 

Voi. III (1793) al rev. „Siebenburgische Quartalschrift". Cluj, 

Tip. Nagy, 1937, 19 p., 8°. 

170. Alberti Petre: Ştiri interesând istoria medicinii româ 

neşti din voi. IV, Nr. 1—9 ale rev. „Wiener med. Wochenschrift" 

(1854). Cluj, Tip. Universală, 1937, 42 p., 8°. 

171. Coifman Şmil: Niculae Ivanovici Pirogoff în râsboiul 

din Crimea. Cluj, Tip. Pallas, 1937, 19 p., 8°. 

172. Tonk Emil: Câteva documente Clujene din 1831 privi 

toare la prima epidemie de holeră din Ardeal, Cluj, Tip. Orient, 


1937, 25 p., 8°. 

14. Institutul de anatomie descriptivă şi topografică. 

Prof. Dr. V. Papilian şi Doc. Dr. C. C. Velluda: Istoricul 

Antropologiei în România. Dare de seamă. Congresul Interna 

ţional de Antropologie, Bucureşti. 

Prof. Dr. V. Papilian şi Dr. C. V. Antone seu: Noi cercetări 

în studiul sincopei adrenalino-cloroformice. Clujul Medical, Nr. 

-6, Iunie 1937. 

Prof. Papilian şi Drd. I. Vinţi: 

1. Contribuţiuni la studiul antimerelor. Clujul Medical, Nr. 3, 

Martie 1937. 

2. Consideraţiuni patologice asupra antimerelor. Clujul Me 

dical, Nr. 3, Martie 1937. 

Prof. Dr. V. Papilian şi Drd. N. Mărgineanu: Contribuţiuni 

la studiul orbitei. Comunicare Societatea Română de Antropolo 

gie, Cluj, Aprilie 1937. 

Doc. Dr. C. C. Velluda: 

1. Un caz de comunicare interventriculară însoţit de origina 

arterei pulmonare şi aorte din ventricolul stâng. Clujul Medical, 

Nr. 8, 1937.

273 

2. Consideraţiuni de anatomie şi biologie experimentală asu 

pra sarcinilor multigemelare. Comunicare Societatea de Endocri 

nologie. 

3. Contribuţiuni la studiul antropologic al masivului facial 

la Români şi Unguri. Comunicare Societatea Română de Antro 

pologie Cluj. Iunie 1937. 

4. Frumosul Anatomic. Conferinţa. Cursul Medico-Sportiv. 

Cluj, Iulie 1937. 

Doc. Dr. C. C. Velluda şi Dr. Drăgulescu I.: Un caz de co 

municare interventriculară însoţită de origina comună a arterei 

aorte şi pulmonare din ventricolul stâng. Clujul Medical, Nr, 2, 

Februarie 1937. 

Doc. Dr. C. C. Velluda, Dr. Stroescu şi Dr. Aniţescu: Un 

caz de notomelie la o fetiţă de 7 luni. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 

1937. 

Dr. I. 6. Russu: Dare de seamă asupra Soc. Rom. de Antro 

pologie pe anul 1936. Clujul Medical, Nr. 3, 1937. 

Dr. I. G. Russu şi Dr. Valeriu Pop: Studiul anatomic al 

fasciilor în partea BCU medială Cluj / Central a genunchiului. University Library Rev. Cluj 

de Ortopedie, 

Nr. 3—4, 1936. 

Dr. I. G. Russu şi Drd. I. Boroica: Muşchiul gluteo-perineal. 

Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937. 

Dr. C. V. Antonescu şi Drd. I. Vinţi: Sincopa adrenatino- 

clorofojynică şi vagul. Clujul Medical, Nr. 8, August 1936. 

Dr. V. Preda: Consideraţiuni asupra epigenezei fiziologice 

în embriologia cauzală. Clujul Medical, Nr. 5, Maiu 1937. 

Teze. 1. Cighi Ioan: Cercetări asupra anastomozelor din sis 

temui carotidian extern şi intern. Iulie 1937. 

2. Adela Schwarck: Contribuţiuni la studiul mişcărilor pro 

vocate după moarte. Iunie 1937. 

In anul acesta ţinându-se la Bucureşti Congresul Internaţio 

nal de Antropologie, Societatea Română de Antropologie, cu se 

diul la Institutul de Anatomie Descriptivă şi Topografică a fost 

însărcinată să redacteze o dare de seamă asupra situaţiei actuale 

în România a diferitelor discipline, ce fac obiectul acestui con 

gres. 

Domnul Profesor Dr. Victor Papilian şi domnul Docent Dr. 

C. C. Velluda au redactat „Istoricul Antropologiei în România", 

in care s'a arătat nu numai evoluţia Antropologiei, dar şi starea 

ei actuală. 

18

274 

a) Publicaţii: 

15. Institutul de anatomie patologică. 

1. Prof. Titu Vasiliu: A editat un curs de Anatomie Pato 

logică pentru uzul studenţilor (litografiat). 

2. Dr. Rubin Popa: Cancerul cicatricial. Revista Cancerul, 

Cluj, Nr. 3, 1936, (cu Dr. Ioachim Stupariu). 

3. Dr. Rubin Popa: Haemoperitoneu mortal prin ruptura 

nodulilor mestastatici într'un caz atipic de chorioepiteliom gene 

ralizat. Rev. Cancerul, Nr. 4 din 1936, (cu Docent Dr. I. Voicu)'. 

4. Dr. Rubin Popa cu Dr. P. Radu: Consideraţiuni statistice 

asupra cancerului pulmonar primitiv pe baza materialului autopsie 

din anii 1920—1936 al Inst. de Anatomie Patologică din Cluj. 

Rev. Cancerul, Nr. 1, 1937. 

5. Dr. Radu Petru: Un caz rar de cancer gelatinos al apen- 

dicelui cu metastaze generalizate evoluând sub aspectul unei insuf. 

circulatorii. Clujul Medical, Nr. 8, 1937. 

6. Dr. Radu Petru cu Dr. Graur I.: Consideraţiuni asupra 

unui caz de mieloză BCU Cluj acută / Central cu artralgii. University Clujul Library Medical, Cluj 

Nr. 2, 

.p 75, 1937. 

7. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. I. Gavrilă: Stările ipoglice- 

mice. Mecanismul glicoregulator, simptomatologia, diagnosticul 

şi patogenia stărilor ipoglicemice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937. 

b) Comunicări: 

1. Prof. T. Vasiliu: Consideraţiuni anatomo-patologice asu 

pra cancerului pulmonar, Clujul Medical, 1937. 

2. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Popa Rubin: Carcinom stomacal 

cu metastaze generalizate. Clujul Medical, Nr. 4, p. 269, 1937. 

3. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de hepatită to 

xică infecţioasă. Clujul Medical, Nr. 2, 1937, p. 199. 

4. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Chist hidatic al ficatului 

cu fistulă hepato-pulmonară. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340. 

5. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Prezentări de cazuri de cc. 

pulmonare. Clujul Medical, 1937. 

6. Prof. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Un caz de pneumomatoză 

a intestinului. Clujul Medical, 1937. 

7. Prof. T. Vasiliu cu Dr. P. Radu: Carcinom cu metastaze 

generalizate şi insuf. circulatorie. Clujul Med. 1937.

276 

8. Prof. Vasiliu şi Dr. P. Radu: Carcinom stomacal cu he- 

patopneumopatie. Clujul Medical, 1937. 

9. Prof. Vasiliu cu Dr. Radu şi Drd. Roman L: Prezentări 

de cazuri de cancere pulmonare. Clujul Medical, 1937. 

10. Prof. T. Vasiliu cu Dr. Mureşan Aug.: Paraganglion 

retroperitoneal cu metastaze multiple în ficat şi plămâni. Clujul 

Medical, Nr. 1, 1937, p. 52. 

11. Prof. Titu Vasiliu cu Dr. Aug. Mureşan: Limfoblastom 

generalizat. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 265. 

12. Prof. T. Vasiliu cu Dr. A. Mureşan: Asupra unui caz 

de endocardită lentă. Clujul Medical, Nr. 4, 1937, p. 268. 

13. Prof. T. Vasiliu şi Dr. Aug. Mureşan: Endocardită cu 

tromboza venei subclaviculare şi jugulară dreaptă. Clujul Me 

dical, 1937. 

14. Dr. Popa Rubin: Dare de seamă asupra activităţii Reu- 

niunei Anatomice pe anul 1935—36. Clujul Medical, Nr. 1, 1937, 

p. 51. 

15. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Persistenţa Forame- 


nului primum cu angustia aortei şi ectazia pulmonarei la o femee 

de 23 ani. Clujul Medical, Nr. 5, 1937, p. 340. 

16. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Două cazuri de sin 

drom coronarian. Clujul Medical, 1937. 

17. Dr. Popa Rubin cu Dr. A. Moga: Insuficienţă corona 

riană pe bază arterioscleroasă. Clujul Medical, 1937. 

18. Dr. Popa Rubin cu Dr. Radu: Consideraţiuni statistice 

pe baza materialului autopsie al Inst. de Anat. Pat. din Cluj 

supra cancerelor pulmonare. Clujul Medical, 1937. 

19. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu: 

L'apparition et l'evolution de la fibirine dans les blessures. Un 

nouveau criterium pour le diagnostic histologique de la date d'une 

plaie. Bull. de l'Acad. de Med. Roum. An. I, p. 691. 

20. Dr. V. Dachnovici cu Prof. Kernbach şi Dr. Cotuţiu: 

Recherches critiques sur le diagnostic chronologique des blessu 

res par l'examen histologique. Bull. de l'Acad. de Med. Roum. 

An. I, p. 699. 

21. Dr. Radu P.: Despre un caz de cancer hepatic primitiv. 

Clujul Medical, 1937. 

22. Dr. P. Radu cu Prof. Ţeposu şi Dr. Popa I.: Despre un 

caz de diverticol vezical. Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937.

276 

23. Dr. Josan Radu cu Doc. Dr. Gavrilă şi Dr. Gârbea: Un 

caz de scarlatină gravă asociat cu crup, traeheotomie, vindecare. 

Soc. Şt. Med. Clujul Medical, 1937. 

16. Institutul medico-legal. 

A) Cărţi didactice. 

Prof. M. Kernbach: Medicina Legală, manual pentru stu 

denţii în medicină, studenţii de drept şi jurişti, în conformitate 

cu dispoziţiile Codului Penal Regele Carol II. 744 pag., 150 fig. 

Tip. Universala. Cluj, 1937. 

B) Publicaţii. 

Prof. M. Kernbach: Dreptul Medical. Revista Ştiinţelor Me 

dicale, Voi. XXV, Nr. 10, Oct. 1936, Bucureşti. 

Prof. M. Kernbach, Cotuţiu şi Dahnovici: Contributions â 

l'etude de la reaction vitale apres les blessures. Congresul Inter 

naţional de Medicină Legală. Paris, Mai 1937. Ann. de med. leg. 

Nov. 1937. 

Prof. M. Kernbach: BCU Cluj A / Central propos University de l'examen Library hysto-patologique 

Cluj 

des organes genitaux internes apres l'avortement. Congres Inter 

naţional de Medicină Legală. Paris, Mai, 1937. Ann. de med. leg. 

2, 1938. 

Prof. M. Kernbach: Starea de periculozitate şi concepţia ei 

medico-legală. Pandectele Române, August. 1937. 

Dr. V. Hurghişiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Sur un 

cas d'oligodendrogliome avec mort subite. Archives Internatio- 

nales de Neurologie, No. 3, Mars 1937. 

Dr. C. Cotuţiu în colaborare cu Prof. C. Urechia: Hemorra- 

gie protuberantielle de nature syphilitique. Revue Neurologique, 

Nr. 6, Decembrie 1936. 

C) Invenţii. 

Dr. V. Hurghişiu: „Genezimetru", aparat pentru aflarea pe 

rioadei fertile şi a perioadelor sterile fiziologice, ale femeii. 

Acest aparat a fost propus de Prof. Knaus pentru confecţionarea 

lui în Austria. 

D) Comunicări şi conferinţe. 

Prof. M. Kernbach şi V. Hurghişiu: Intoxicaţie alimentară, 

bacteriană. Reuniunea Anatomică, 14/XII 1936.

277 

Prof. M. Kernbach: Noul Cod Penal şi sancţiunile medicilor- 

Conferinţă ţinută la Societatea Ştiinţelor Medicale. 

Prof. M. Kernbach şi Dr. Birkle: Infarct al uterului datorit 

manoperelor abortive. Reuniunea Anatomică, 1937. 

Prof. M. Kernbach: Prezentarea Genezimetrului Dr. V. 

Hurghişiu. Soc. de Ginecologie, Obstetrică şi Endocrinologie, 

1937. 

Prof. M. Kernbach: Conferinţe făcute la Cercul de Studii 

Juridice de pe lângă Tribunalul Cluj: 

1. Responsabilitatea penală. Cauzele care apără şi micşorează 

responsabilitatea (art. 25, 579—586, 126—137, 154—160 C. P.). 

2. Infracţiuni de fals şi întrebuinţarea de fals. 

3. Infracţiuni contra bunelor moravuri. 

4. Infracţiuni contra integrităţii corporale. 

Prof. M. Kernbach: Conferinţe de criminalistică făcute pen 

tru PenaliŞtii şi ofiţerii de poliţie judiciară (Institutul Medico- 

Legal): 

1. Mijloacele de probaţiune în instrucţia criminală (art. 173 

C. Pr. P.). BCU Cluj / Central University Library Cluj 

2. Impresiunile: digitale, palmare, de picior, de corp, de 

obiecte, ete. 

3. Scrisul de mână şi expertiza lui. 

Dr. Ć. Cotuţiu: 

4. Petele ca mijloc de probaţiune în justiţie. 

5,. Răniri şi loviri. 

Dr. V. Hurghişiu: 

6. Urmele şi impresiunile ca mijloc de probaţiune în justiţie! 

Dr. C. Cotuţiu: Traumatismele în medicina internă. Conf. la 

Soc. Ştiinţelor Medicale Cluj, 7 Noembrie 1936. 

Dr. C. Cotuţiu şi V. Hurghişiu: Două cazuri de hemoragie 

cerebrală. Reuniunea Anatomică, 12 Decembrie 1936. 

Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Două cazuri de intoxi 

caţie cu oxid de cărbune. Soc. Ştiinţelor Medicale, 19 Dec. 1936. 

Dr. C. Cotuţiu şi Dr. V. Hurghişiu: Leziuni anatomo-pato- 

logice în două cazuri de intoxicaţiuni cu oxid de cărbune. Reu 

niunea Anatomică, 6 Februarie 1937. 

Dr. C. Cotuţiu: Cancerul pulmonar profesional. Reuniunea 

Anatomică.

278 

Dr. C. Cotuţiu: Miocardită sifilitică şi moarte subită. Reu 

niunea Anatomică. 

Dr. V. Hurghişiu: Spina bifida şi moarte subită. Reuniunea 

Anatomică, 28 Noembrie 1936. 

D ) Teze: 

1. Adorjan Margareta: Complicaţiile craniene după trauma 

tismele feţii. 

2. Bologa Elena: Consideraţiuni clinice şi medico-legale asu 

pra perforaţiunilor uterine. 

3. Borbath Andrei: Fracturile craniene şi interpretarea lor 

medico-legală. 

4. Codreanu Angela: Studiu comparat asupra legiferării a- 

tentatelor contra bunelor moravuri. 

5. Danciu Victor: Bibliografia sintetică a tezelor lucrate în 

Institutul Medico-Legal din Cluj în anii 1927—1936. 

6. Holder Şarolta: Leziunile traumatice articulare şi inter 

pretarea lor medico-legală. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

l.Horvath Andrei: Sifilisul traumatic. 

mânia. 

8. Mărăoine Zamfira: Noua legiferare a avortului în Ro 

9. Ivan E. Măria: Contribuţiuni la studiul perioadei genczice 

şi a perioadelor agenezice fiziologice. 

10. Karacsonyi Ladislau: Turburările psihice şi nervoase 

după traumatismele craniene. 

11. Kintsch Iosif: Otologia în activitatea medico-legală. 

12. Mărgineanu Teodor: Asfixiile mecanice. 

13. Petcu Zamfira: Căutarea paternităţii prin noile metode 

medicale şi antropologice. 

14. Sava Petre: Intoxicaţiile alimentare bacteriene. 

15. Şichet Traian: Autoritatea medicului în aplicarea măsu 

rilor de poliţie sanitară, la noi şi în străinătate. 

16. Semova Theodora: Fracturile maxilarelor din punct de 

vedere medico-legal. 

17. Tuf eseu L. Romeo: Problemele medicale ale identităţii. 

18. Paul Veseli: Intoxicaţia cu oxid de cărbune. 

19. Wilhelm Andrei: Căile ştiinţifice pentru combaterea criminalităţii.

17. Institutul de chimie biologică. 

ш 

Dr. I. Manta: Le potassium dans les affections nervcuses 

(în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de Medicină. 

Dr. I. Manta: Sur un principe febrigene dans les urines hu- 

maines (în colaborare cu Prof. Urechia). Academia Română de 

Medicine. 

Dr. I. Manta: L'hydrogenation catalitique de l'acide dehydro- 

cholique (în colaborare cu V. Lupea). Bull. Soc. de Chimie Bio- 

logique. 

Dr. I. Manta: Calcemia după injecţiile cu calciu (în colabo 

rare cu Dr. T. Dinculescu). Clujul Medical. 

Dr. I. Manta: Sur l'action de l'acide monoîodacetique sur la 

fermentation des sucres (în colaborare cu Dr. O. Comşia). 

Teze lucrate la Institutul de Chimie Biologică: 

Dr. T. Dinculescu: Asupra pentozelor în urina diabeticilor. 

18. Institutul de fiziologie. 

a) Publicaţiuni. 

1. Gr. Benetato, R. Oprean: Contribution â l'etude de l'asthe- 

nie surrenoprive (avec 3 fig.). Bull. de la Soc. de Chimie biolo- 

gique, t. 19, p. 69, 1937. 

2. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men. 

ţinerea echilibrului acido-bazic. Clujul Medical, Nr. 2, 1937. 

3. Gr. Benetato, C. Oprişiu: Contribuţiuni la studiul factori 

lor fizico-chimici cari intervin în patogenia afecţiunilor dentare. 

Revista Stomatologică, Nr. 1, 1937. 

4. Gr. Benetato: Ancheta asupra alimentaţiei ţăranului din 

Munţii Apuseni. Clujul Medical, Nr. 11—12, 1936. 

5. Gr. Benetato, C. Oprişiu et P. Ciurdariu: L'action de la 

trypsine et du „serum antitrypsique" sur la polypeptidemie chez 

le Lapin. C. R. de la Soc. de Biologie, 1937. 

6. Gr. Benetato: Alimentaţia la sportivi şi muncitori. Clujul 

Medical, Nr. 4, 1937. 


7. /. Niţescu, Gr. Benetato et R. Oprean: Nouvelles recherches 

sur le metabolisme des glucides dans l'avitaminose B a. C. R. de 

la Soc. de Biologie, t. 125, p. 188, 1937.

280 

8. /. Drăgoiu, Gr. Benetato et R. Oprean: Recherches sur la 

respiration des ovayres des mamiferes. C. R. de la Soc. de Bio 

logie, 1937. 

9. C. Urechia, Gr. Benetato şi A. Retezeanu: Cercetări asu 

pra potasiului în insuficienţa glandei suprarenale. Mişcarea Me 

dicală Română, Nr. 9—10, p. 460, 1936. 

10. Gh. Popoviciu, Gr. Benetato: Nefrită asociată cu sindro 

mul nefrozei lipoidice. Revista de Pediatrie şi Puericultura, Nr. 

1—4, 1937. 

11. C. Oprişiu: Variaţiunile amoniacului salivar sub influenţa 

travaliului muscular. Revista Stomatologică, p. 456, 1936. 

12. N. Munteanu: Uber das Vorkommen Oestrogener Wirck- 

stoffe in therapeutischen Mooren. Deutsche Med. Wochenschrift, 

Nr. 3, 1937. 

13. N. Munteanu: Cercetări asupra factorilor de creştere 

(Auxin) în nămolurile terapeutice. Clujul Medical, Nr. 3, 1937. 

BCU b) Cluj Conferinţe, / Central University comunicări. Library Cluj 

1. Gr. Bentato, C. Oprişiu: Rolul glandelor salivare în men 

ţinerea echilibrului acido-bazic. Soc. Ştiinţelor Medicale, Decem- 

brieţ, 1936. 

2 

. Gr. Benetato: Câteva probe pentru determinarea capaci 

tăţii pentru eforturi fizice. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai 

1937. 

3. Gr. Benetato, C. Oprişiu, P. Ciurdariu: Acţiunea tripsinei 

şi a „serului antitripsic" asupra polipeptidemiei. Soc. Ştiinţelor 

Med. Mai, 1937. 

4. Gr. Benetato: Consideraţiuni generale asupra fiziologiei 

efortului fizic. Soc. Med. de Educaţie fizică, Mai 1937. 

5. Gr. Benetato, Sportul şi sistemul endoglandular. Soc. Med. 

de Educaţie fizcă, Mai 1937. 

6. /. Iancu, C. Oprişiu: Ascorbicuria în câteva stări patolo 

gice la copil după administrarea dozei de saturaţie. Soc. Ştiinţe 

lor Med. Mai 1937. 

7. A T 

. Munteanu: Cercetări asupra prezenţei factorilor biolo 

gici din nămolurile terapeutice. Congresul al XVI-lea de Balneo 

logie, 1937, Bucureşti.

c) Teze: 

281 

1. M. E. Pamfil: Consideraţiuni asupra conductibilităţii elec~ 

trice a ţesuturilor ( (Teză de fizică medicală lucrată în parte în 

acest Institut). 32 pag. Cluj, 1937. 

2. /. Lupaş: Contribuţiuni la studiul 2. 4. 6-trinitro şi 4. 

6-dinitro-benzol-anilinelor. Transpunerea acestora cu sisteme 

idrozolonice şi acţiunea farmacodinamică a acestor sisteme. (Teză 

de doctorat în farmacie lucrată în parte în acest institut), 44 

pag. Cluj, 1937. 

La Institutul de Fiziologie s'a mai făcut în cursul acestui 

an examenul fiziologic şi complectarea fişelor fiziologice la un 

număr de 217, studenţi şi studente din anul I dela toate Facul 

tăţile. 

19. Institutul de Radiologie. 

1. Prof. Dr. D. Negru: Die Rontgenbehandlung der Lymphogranulomatosis 

BCU inguinalis. Cluj / Central Strahlentherapie, University Library Bd. Cluj56, 

1936. 

2. Prof. Dr. D. Negru: Radioterapia în astm. Mişcarea Me 

dicală Română, Craiova, Voi. 1—2 din 1937. 

3. Prof. Dr. D. Negru: Rontgenterapia în boala lui Basedow- 

Raport la Congresul al doilea Naţional de Radiologie. Cluj, 1937. 

4. Dr. C. Berariu: Tehnica examenului radiologie al tora 

celui şi imaginea toracică normală. Conferinţă la cursul de per 

fecţionare în tbc. pulmonară. 1936. 

5. Dr. C. Berariu: Imaginele patologice elementare ale apa 

ratului respirator. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. 

pulmonară. 1936. 

6. Dr. C. Berariu: Aspectele radiologice ale tuberculozei pul 

monare. Conferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm. 

7. Dr. C. Berariu: Tehnica dispensarului antituberculos. Con 

ferinţă la cursul de perfecţionare în tbc. pulm. 1936. 

8. Dr. C. Berariu: Demonstrări de filme radiologice despre 

cazuri mai dificile. Conferinţă la cursul al III-lea de perfecţio 

nare organizat de Asoc. Docenţilor Univ. Cluj, 1936. 

9. Dr. C. Berariu: Sora de ocrotire în lupta antituberculoasâ. 

Conferinţă la congresul surorilor de ocrotire. Cluj, 1937. 

10. Dr. C. Berariu: Un caz de boala lui Schiiller-Christian.

282 

Comunicare la al II-lea Congres Naţional de Radiologie Cluj, 

1937. 

11. Dr. C. Berariu şi Dr. C. Vasculescu : Contribuţiuni la 

radiodiagnosticul ascaridozei. Comunicare la al II-lea Congres 

Naţional de Radiologie. Cluj, 1937. 

12. Dr. C. Berariu şi Dr. T. Vasculescu : încercări compara 

tive cu Bilograf Egger. Comunicare la al II-lea Congres Naţ. 

de Radiologie, Cluj, 1937. 

13. Dr. C. Berariu: Noutăţi mai importante din domeniul 

radiologiei medicale. Conferinţă la şedinţa inaugurală a Soc. de 

Radiologie Cluj, 14 Iunie 1937. 

14. Dr. T. Vasculescu: Scurt raport asupra activităţii Insti 

tutului de Radiologie Cluj. Com. la Congr. Naţ. de Radiologie, 

1937. 

15. Dr. V. Rusu: Eficacitatea radioterapiei în sindromele 

emoragipare. Clujul Medical, Nr. 1, 1937. 

16. Dr. V. Rusu: Tratamentul răului radioterapie cu prepa 

rate vitaminice. Clinica et Laboratorium, April 1937. 


17. Dr. V. Rusu: Acţiunea terapeutică a razelor Rontgen în 

cheratitele parenchimatoase. Com. Congr. Naţ. de Radiologie, 

Cluj, 1937. 

18. Dr. V. Rusu, Dr. A. Lakatos : Radioterapia în arachnoi- 

ditele spinale adezive. Com. Congr. Naţ. de Radiologie, Cluj 

7139. 

Teze: 

1. Chici Bela: Radioterapia în astmul bronşial. 

2. Stoian Gheorghina: Radioterapia cancerului colului uterin 

3. Brazdă Alfred: Diagnosticul radiologie al scisuritelor 

tuberculoase. 

4. Togânel Dionis: Rontgenterapia în limfogranulomatoză. 

5. Rădăşan Filomela: Rontgenterapia tuberculozei genitale. 

20. Institutul de igienă şi igienă socială. 

1. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Tur cu; La localisation des 

bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par voie 

intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936. 

2. /• Moldovan, T. Turcu şi C. Crişan : L'action desensibili-

283 

sânte des bacilles tuberculeux injectes par voie veineuse. G. R. 

Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 204, 1936. 

3. /. Moldovan, T. Tur cu şi C. Crişan: Le „pneumotropisme" 

des bacilles acido-resistente. C. R. Soc. Biol. Voi. CXXIII, p. 

208, 1936. 

4. /. Moldovan, C. Crişan şi T. Turcu: La destinee des ba 

cilles acido-resistente injectes aux chiens et chats par voie endo- 

veineuse. Bull. l'Acad. de Med. Roum. Tome III, Nr. 2, p. 145. 

5. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, I. Bul. Eug. şi Biopoli- 

tia Voi. VII, 1936, p. 379. 

6. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, II. Ibidem, Voi. VIII, 

1937, p. 95. 

7. /. Moldovan: Actualităţi sanitare, III. Ibidem, Voi. VIII, 

1937, p. 169. 

8. Dr. M. Zolog: Sistemul reticulo-endotelial şi chemoterapia 

tripanosomiaselor. Clujul Medical, 1936, Nr. 7. (In colaborare 

cu O. Comşia). 

9. Dr. M. BCU Zolog: Cluj Toxicitatea / Central University corpilor Library arseno-bensolici Cluj 

şi 

metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co 

laborare cu O. Comşia). 

10. Dr. M. Zolog: Igiena şi igiena socială a vieţii studen 

ţeşti, îndrumări universitare. Of. Univ. al Universităţii Cluj, 

1936, p. 1. (In colaborare cu O. Comşia). 

11. Dr. M. Zolog şi Dr. I. Prodan: Plasa sanitară-model 

Gilău. Raport de activitate pe anii 1931—36. Bul. Eugenie şi Bio- 

politic. Voi. VIII, 1937, Nr. 1—3. 

12. Dr. T. Turcu, I. Moldovan şi C. Crişan: La localisation 

des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux cobayes par 

voie intraveineuse. C. R. Soc. de Biol. Voi. CXXIII, p. 206, 1936. 

13. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: L'action desensibi- 

lisante des bacilles tuberculeux injectee par voie veineuse. (vezi 

No. 2 de sus). 

14- Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan : Le „pneumotro 

pisme" des bacilles acido-resistente. (vezi mai sus No. 3). 

15- Dr. T. Turcu, Iancu, Darin şi David ; L'emploi des arse- 

nicaux pour la desinfection des porteurs du germes diphteriques 

dans les collectivites des nourrissons. Le nourrisson, Voi. 24, 

p. 359, 1936.

284 

16. Dr. T. Turcu, Iancu, David şi Vago : Noi născuţi purtă 

tori de bacili difterici. Cernăuţi Medical, Voi. 4, p. 205, 1937. 

17. Dr. T. Turcu, I. Moldovan, C. Crişan: La' destinee desba- 

cilles acido-resistents injectes aux chiens et aux chats par voie 

endo-veineuse. (vezi mai sus No. 4). 

18. Dr. O. Comşia: Sistemul reticulo-endotelial şi chemo- 

terapia tripanosomiaselor. Clujul Med. 1936, Nr. 7. (In colabo 

rare cu M. Zolog). 

19. Dr. O. Comşia: Toxicitatea corpilor arseno-benzolici şi 

metoda internaţională de evaluare. Ibid., Nr. 11, p. 659. (In co 

laborare cu M. Zolog). 

20. Dr. O. Comşia: Biopolitica. Gând Românesc, 1936, Nr. 

8—9, p. 430. 

21. Dr. O. Comşia: Igiena şi igiena socială a vieţii studen 

ţeşti, îndrumări universitare. Of. Univ. al Universităţii Cluj, 

1936, p. 1. (în colaborare cu M. Zolog). 

22. Dr. O. Comşia: Spaţiul biologic, I. Bul. Eug. şi Bio- 

politic, 1937, Nr. 11—12, p. 321. 


23. Dr. O. Comşia: Premunition anti-tuberculeuse du cobaye 

au moyen du B. C. G. injecte par Voie veineuse a raison d'une 

dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937, t. CXXIV, 

nr. I, p. 82. (In colaborare, cu I. Ardeleanu). 

24. Dr. O. Comşia: Terenul biologic în cancer. V. Problema 

eredităţii tumorilor umane. Cancerul, 1936, nr. 11—12. 

25. Dr. O. Comşia : Spaţiul biologic II. Bul. Eug. şi Biopo- 

litic, 1937, nr. 6—7. 

26. D r 

. O. Comşia : Biopolitica un imperativ al timpului. 

Transilvania, 1937. nr. 1, p. 57. 

27. Dr. O. Comşia : Criterii pentru determinarea valorii 

eredo-biologice. încercare metodologică. Bul. Eug. şi Biopolitic, 

1937, nr. 1—2. (In colaborare cu I. Făcăoaru). 

28. Dr. O. Comşia : Politică şi Biopolitica. Transilvania, 

1937, nr. 2. p. 111. 

29. Dr. O- Comşia : Viaţa şi legile ei. Ibid. nr. 2, p. 196. 

30. Dr. O. Comşia : Biotipologie şi sport. Conferinţă ţinută 

în ziua de 2/VI 1937. 

31. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei din 

Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească, 1/10.

285 

32. Dr. I. Făcăoaru : Perimetrul orizontal cefalic la români, 

săcui şi unguri. Bul. Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII (pag. 

43—53) 

33. Dr. I. Făcăoaru : Studiul genealogic al unei familii aso- 

ciale din Şanţ (Năsăud). Sociologie Românească. II. 4. p. 

176—178. 

34. Dr. I. Făcăoaru : Circumscripţia orizontală cefalică şi 

forma occipitului în populaţia din Măguri. Com. Soc. Antrop. 

Şed. din 25. I. 1937. 

35. Dr. I.Făcăoaru : Din problematica şi metodologia cerce 

tărilor eugenice şi genetice în cadrul monografiei sociologice. 

Arhiva pt. Şt. şi Ref. Soc. 1937. Ianuarie—Aprilie. 

36. Dr. I. Făcăoaru: Perimetrul orizontal cefalic în raport 

cu rasa la românii din Măguri. Com. Soc. Antrop. Şed. din 

19. IV. 1937. 

37. Dr. 1. Făcăoaru : Compoziţia rasială a 487 studenţi ro 

mâni dela Universitatea din Cluj. Com. Soc. Antr. Şed. din 31. 

V. 1937. 


38. Dr. I. Făcăoaru : Compozita rasială la români, săcui şi 

unguri. Bul Eug. şi Biopolitic. 1937. Voi. VIII. (124—142). 

39. Dr. I. Făcăoaru : Compoziţia rasială a populaţiei române 

din câteva sate mărginene (jud. Sibiu), Bul. Eug. şi Biop. 1937, 

VIII, nr. 6—7. 

40. Dr. I. Făcăoaru : Criterii pentru determinarea valorii 

eredo-biologice. (încercare metodologică). Bul. Eugenie şi Bio 

politic. 1937. VIII. p. 75—82. (In colaborare cu O. Comşia). 

41. Dr. I. Făcăoaru : Introducerea eugeniei în învăţământul 

ge.-man de toate gradele. Bul. Eug. şi Biop. 1936, VII. p. 

270—277. 

42. Dr. I. Făcăoaru : Realizări biopolitice şi eugenice, Bul. 

Eugenie şi Biop. 1936, VIL p. 347—355. 

43. Dr. I. Făcăoaru: Antropologia. Sociologie Românească, 

I, nr. 7—9. 

44. Dr. I. Făcăoaru: Ganzheitsanthropologie in Rumânien. 

Zeitschrift ftir Rassenkunde, 1937, Jan.—Mârz. 

.45. Dr. I. Făcăoaru: înzestrarea superioară ca fenomen ere 

ditar. Transilvania 1937, nr. 1, p. 55. 

46. Dr. I. Făcăoaru : înzestrarea inferioară ca fenomen ere 

ditar. Transilvania, 1937, nr. 2, p. 556.

286 

47. Dr. I. Făcăoaru : Selecţiunea socială negativă prin dena- 

talitatea elementelor superioare. Transilvania, 1937, nr. 3, p. 193. 

48. Dr. I. Făcăoaru : Rasismul şi eugenia. Conf. ţinută la 

secţia „Astrei" Careii-Mari. 4. IV. 1937. 

49. Dr. P. Râmneanţu : Cauzele mortalităţii copiilor de 

0—14 ani, la diferite vârste, pe sex şi mediu. Bul. Eug. şi Bio- 

politic nr. 5—6—7, 1936. 

50. Dr. P. Râmneanţu : Mecanismul reducerii natalităţii în _ 

Banat. Clujul Medical nr. 6, 1936. 

51. Dr. P. Râmneanţu : Tabele pentru înălţimea, greutatea 

şi determinarea stării de nutriţie a copiilor români de 5—16 ani. 

Bul. Eug. şi Biop. nr. 8—9—10, 1936. 

52. Dr. P. Râmneanţu : Fapte şi cifre despre mortalitatea 

prin tuberculoză din România. Clujul Medical nr. 12, 1936. 

53. Dr. P. Râmneanţu: Lungimea medie a vieţii în Cluj. Bu- 

let. Eug. şi Biop. nr. 11—12, 1936. 

54. Dr. P. Râmneanţu : Korpergrosse und Korpergewicht 


der rumânischen Schulkinder, Gesundheit und Erziehung. Heft. 

3. Mărz 1937. 

55. Dr. P. Râmneanţu : Aspectul natalităţii din Europa după 

războiul mondial. Transilvania, nr. 1—4, 1937. 

56. Dr. P. Râmneanţu : Evoluţia structurii pe vârstă a popu 

laţiei din România. Buletinul Eug. şi Biop. nr. 1—3, 1937. 

57. Dr. P. Râmneanţu : Problema mortalităţii în Europa, 

dela 1921 încoace. Transilvania, nr. 2, 1937. 

58. Dr. P. Râmneanţu : Mortalitatea infantilă ca problemă 

principală în România de astăzi. Transilvania nr. 3, 1937. 

59. Dr. P. Râmneanţu : Starea de nutriţie şi alimentaţie a 

ţăranilor din trei comune ale jud. Caras. Bul- Eug. şi Biop. Voi. 

VIII, 1937, nr. 4—5. 

60. Dr. L. Prodan : Reglementarea profesiunei medicale în 

Germania, Danemarca şi Ungaria. Bul. Eug. şi Biop. Voi. VIII, 

nr. 1—3, p. 82. 

61. Dr. I. Ardeleanu : Premunition anti-tuberculeuse du co- 

baye au moyen du B. C. G. injecte par voie veineuse a raison 

d'une dose forte et unique. C. R. de la Soc. de Biol., 1937. t. 

CXXIV, nr. 1, p. 82 (în colaborare cu O. Comşia).

21. Institutul de istologie şi embriologie. 

287 

1. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu Gr. Benetato şi R. 

Oprean : Recherches sur la respiration des ovocytes des Mam- 

miferes. Societe de Biologie, 1937. 

2. Drăgoiu Ioan — în colaborare cu C. Crişan : Correlation 

sur le developpement du cristalin et celui de la vesicule optique, 

â propos d'une anomalie oculaire. Societe de Biologie, 1937. 

3. Crişan C. — în colaborare cu I. Moldovan şi T. Turcu : 

La destineee des bacilles acido-resistants injectes aux chiens et 

chats par voie endoveineuse. Bulletin de l'Acad. de Med. de 

Roumanie, 937. 

4. Pană D. : Diagnosticul sexului înainte de naştere prin re 

acţia Dorn—Sugarmann. Rev. de Endocrin., Gynecol. şi Obste 

trică, 1937. 

5. Pană D. — în colaborare cu D. Căprioară : Efecte humo- 

rale asupra grefelor ovariene. Rev. de Endocrin., Ginecol. şi Ob 

stetrică, 1937. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

6. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : L'ac 

tion desensibilisante des bacilles tuberculeux injectes par voie 

veineuse. C. R. Soc. Biol. 1936. 

7. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : La 

localisation des bacilles tuberculeux injectes aux lapins et aux 

cobays par voie intraveineuse. C. R. Soc. Biol., 1936. 

8. Crişan C. — în colaborare cu Moldovan şi Turcu : Le 

pneumotropisme des bacilles acido-resistants. C. R. Soc. Biol. 

1936. 

22. Institutul de patologie generală şi experimentală. 

Articole de revistă 

1. Prof- Dr. Botez : Statistica tratamentului antirabic apli 

cat la Institutul Antirabic din Cluj în 1934. Buletinul Serviciului 

Antirabic nr. 2, Bucureşti, Ianuarie 1937. 

2. Prof. Dr. M. A. Botez şi Dr. V. Gligore : Vaccinarea an- 

tirabică la Institutul Antirabic din Cluj în anul 1935. (Date şi 

constatări). Clujul Medical nr. 9/1937.

288 

C o n f e r i n ţ e 

1. Autonomia universitară şi factorii ei determinanţi. Conf. 

ţinută la 26 Mai 1937 la Facultatea de medicină din Cluj. 

2. Patologia organică şi patologia funcţională. (Societ. Şti 

inţelor medicale din Cluj. Şedinţa dela 29 Mai 1937). 

23. Institutul de bacteriologic. 

In Institut s'au efectuat în colaborare cu D-l Prof. A. Gră- 

dinescu, experienţe pe guzgani, asupra efectului extrasului de 

cortico-suprarenală, asupra tumorilor experimentale (în curs de 

publicare). 

Deasemenea în colaborare cu Prof. C. Grigoriu şi I. Pe- 

trescu, „Efectul foliculinei asupra infecţiunei malarice". Publi 

cată în Revista de Obstetrică şi Endocrinologie, Cluj. Februarie 

1937. 

S'au făcut pasage regulate de guzgani şi şoareci din tumo 

rile canceroase, aduse dela Londra şi Buda-Pesta (carcinomul 

Walker şi sarcomul BCU Jensen). Cluj / Central University Library Cluj 

S'a întreţinut şi complectat colecţia de culturi microbiene,, 

izolându-se şi o serie de gonococi şi streptococi hemolitici. 

Se experimentează valoarea mediilor cu Tellur în clasifica 

rea bacililor difterici. 

24. Institutul de balneologie şi fizioterapie. 

Prof. Dr. M. Sturza : Importanţa climatoterapeutică a cli- 

maturilor României. Raport la Congresul de Balneologie din Iu 

nie 1937, în cadrul Congresului Internaţional de Medicină Mili 

tară. 

Infantile. 

25. Institutul de Farmacologie. 

Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu : Vezi raportul Clinicek 

Profesor Dr. Gheorghe Popoviciu — Dr. Eugenia Băncilă ;- 

Dozarea vitaminei C în urină prin metoda lui Harris Ray. 

Dr. Caius Antonescu : Vezi raportul Institutului de Anato 

mie descriptivă, unde a funcţionat până la data de 1 Aprilie 1937-

26. Laboratorul de chimie medicală. 

289 

In acest an a apărut deocamdată sub forma unei teze inau 

gurale, susţinută de către dl. doctor I. Lupaş, o chestiune relativ 

la acţiunea farmacodinamică a dinitro-N-oxo-fenil-indaxolonei, 

capul de serie al unor derivaţi nitrici sintetizaţi ca urmare a co 

laborării dsale la unele din lucrările dlui Agregat Dr. Secăreanu. 

Chestiunea fiind în curs de complectare, s'a studiat deocam 

dată numai acţiunea sus zisei substanţe asupra metabolismului. 

Lucrarea s'a executat cu colaborarea d-lui Prof. Dr. I. Niţescu 

dela Facultatea de Medicină din Bucureşti şi a d-lui Prof. Dr. Gr- 

Benetato dela Facultatea noastră, care au binevoit de a pune la 

dispoziţie animalele necesare. 

27, Farmacia clinicilor. 

1. Dr. Ion Lupaş: Sur les produits de transformation des 

2.4.6-trinitro-et des 2.4-dinitro-anilines sous l'action du carbo 

nate de sodium en renlieu alcoolique. Bull. Soc. Chim. de France. 


T. 3. p. 1161 an. 1936 (în colaborare cu dl. prof. Dr. S. Secă 

reanu). — Teza de doctorat în Farmacie cu titlul : Contribu 

ţiuni la studiul 2.4.6-trinitro- şi 4.6-dinitro-benzal anilinelor. 

Transformarea acestora în sisteme indazolonice şi acţiunea far 

macodinamică a acestor sisteme. (Susţinută în ziua de 10 Aprilie 

1937, la Facultatea de Farmacie din Bucureşti). 

2. Virgil Lupea: Contribuţiuni la studiul acizilor biliari. 

Comunicare la Soc. Ştiinţelor Medicale, Cluj, 20. III. 1937 (în 

colaborare cu dl. Prof. Dr. I. Manta). 

Sur les acides biliaires et leurs proprietes fiziologique (sub 

presă la Bull. de la Soc. de Chim. Biol., în colaborare cu dl 

Prof. Dr. I. Manta). 

19

1. In igienă. 

C) CURSURI DE SPECIALIZARE. 

In baza art. 204 din legea sanitară şi de ocrotire, s'a con 

tinuat şi în anul şcolar 1936—37 cursul de specializare în igienă, 

organizat de Facultatea de Medicină şi Farmacie, la Institutul 

de Igienă şi igienă socială de sub conducerea d-lui Prof Dr. Iu 

liu Moldovan. Au fost admişi la acest curs 13 candidaţi. Lecţiu- 

nile şi lucrările practice ca şi stagiile clinice reglementare au în 

ceput la 9 Noemvrie 1936 şi au durat până la 1 Iunie 1937, ur 

mând ca după terminarea stagiilor practice pe teren şi elaborarea 

tezei, candidaţii să treacă în toamnă examenul de specialitate. 


Materialul propus este acelaş ca şi în anul şcolar 1935—36. 

2. In stomatologie. 

Programul acestor cursuri s'a publicat la capitolul Clinicii, 

Stomatologice (pag. 213). 

3. Curs de perfecţionare pentru medicii practicieni şi absol 

venţi despre Diagnosticul şi tratamentul tuberculozei pulmonare, 

organizat de clinica medicală în colaborare cu alte clinici şi insti 

tute, între 27 Sept. şi 7 Oct. 1937. 

Luni 27 IX. : 9—10. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. 

I. Haţieganu : Cuvânt introductiv şi lecţiune despre „Turbură 

rile digestive ale bacilarilor". 10—11. Secţia de boli pulmonare a 

clinici medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică (demon 

straţie de cazuri) despre ftizia incipientă- 5—6 Institutul de ra 

diologie. Dr. C. Berariu, asistent al Institutului de radiologie : 

Technica examenului radiologie al toracelui şi imagnea toracică 

normală. 6—7. Amfiteatrul clincii medicale. Doc. Dr. L. Da 

niello : Principalele forme clinice ale tuberculozei pulmonare şi 

principii de clasificare. 

Marţi 28 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me 

dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace.

291 

'2Уг—4. Dispensarul Societăţii pentru profilaxia tuberculozei, 

str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu : Technica dispensarului antitu- 

berculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da 

niello : Concepţia noastră actuală despre debutul tuberculozei 

adultului. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Bu 

zoianu : Laringita tuberculoasă, diagnostic şi tratament. 

Miercuri 29 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii 

medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuber 

culozele nodulare diseminate. 5—6. Institutul de radiologie. Dr. 

C. Berariu : Imaginile patologice elementare ale aparatului res 

pirator. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Da 

niello : Relaţiunile dintre pleurezia exudativă şi tuberculoza pul 

monară. 

Joi 30 IX. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me 

dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace 

şi oleotorace.; 5—6. Institutul de radiologie. Dr. C. Berariu : As 

pectele radiologice ale tuberculozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul 

clinicii medicale. Prof. Dr. Gh. Buzoianu : Tracheobronchosco- 


pia ca metodă diagnostică în afecţiunile aparatului respirator. 

Vineri 1 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii chirurgicale. Prof. 

Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pul 

monare I, intervenţii pe nervul frenic (cu demonstraţii practice). 

5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. M. Hângănuţiu, şef de 

lucrări : Diagnosticul radiologie al tuberculozei gastro-intesti- 

nale. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : 

Principiile fundamentale, modul de acţiune şi indicaţiile colapso- 

terapiei. 

Sâmbătă 2 X.: 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me 

dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Demonstraţie de pleuroscopie şi ;e- 

zecţie de aderenţe (op. Jacobaeus). 5—6. Amfiteatrul clinicii me 

dicale. Dr. M. Alexandrov, directorul sanatorului de tuberculoză 

din Aiud, fost asistent al clinicii medicale : Auroterapia tubercu 

lozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Petre 

Chiper, asistent al clinicii medicale : Rezultatele frenicectomiei 

şi ameliorarea lor prin cura declivă şi alcoolizarea n. intercostali. 

Duminecă 3 X. : Vizitarea plasei sanitare model Gilău, a 

mai multor dispensare rurale şi a sanatorului de Tbc. Săvădisla. 

Luni 4 X. : 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii me 

dicale. Doc. Dr. L. Daniello : Lecţiune clinică despre tuberculo-

292 

zele fibroase şi sclerozele tuberculoase. 2^—4. Dispensarul Soc. 

pt. profilaxia tuberculozei, str. Babeş nr. 7. Dr. C. Berariu : 

Technica dispensarului antituberculos. 5—6. Amfiteatrul clinicii 

medicale. Dr. V. Rusu : Acidentele auroterapiei şi prevenirea 

lor. 6—7. Amfiteatrul clinicei medicale. Dr. M. Sireteanu medic 

primar, fost asistent al clinicii medicale : Bronchospirometria, o 

nouă metodă de explorare funcţională a aparatului respirator şi 

valoarea clinică. 

Marţi 5 X. 9—11. Secţia de boli pulmonare a clinicii medi 

cale. Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace. 

5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. L. Daniello : Me 

tode speciale de colapsoterapie; rezecţia aderenţelor, toracoplastia 

elastică, pneumotoracele extrapleural. 6—7. Amfiteatrul clinicii 

medicale. Dr. V. Iepure, asistent al clinicii medicale : Tratamen 

tul medical al empiemului bacilar. 

Miercuri : 6 X. : 9—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. 

Dr. Al. Pop : Colapsoterapia chirurgicală a tuberculozei pulmo 

nare II, apicoliza (pneumotorace extrapleural), toraco-plastiile. 


5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Arnošt Eckštein, director 

de sanator în Novy-Smokovec (Cehoslovacia) : Procese discrete 

ale vârfurilor pulmonare văzute în lumina cercetării bacteorolo- 

gice. 6—7. Amfiteatrul clinici medicale. Doc. Dr. M. Nasta dela 

Institutul de Seruri şi Vaccinuri Dr. I. M. Cantacuzino Bucu 

reşti : Biologia bacilului tuberculos, contagiune şi ereditate în tuberculoză. 

foi 7 X.: 9—10. Secţia de boli pulmonare a clinicii medicale. 

Doc. Dr. L. Daniello : Şedinţă practică de pneumotorace şi spă- 

lătură pleurală. 10—11. Amfiteatrul clinicii medicale. Prof. 

Agregat Dr. C. Poenaru-Căplescu, Bucureşti : Tuberculoza în 

clasa muncitoare. 5—6. Amfiteatrul clinicii medicale. Dr. Rudolf 

Krivinka, medic primar de sanator în Novy-Smokovec (Ceho 

slovacia) : Planigrafia şi însemnătatea ei în diagnosticul tuber 

culozei pulmonare. 6—7. Amfiteatrul clinicii medicale. Doc. Dr. 

M. Nasta, Bucureşti : Problema vaccinaţiunii preventive în con 

tra tuberculozei.

FACULTATEA DE LITERE 


A) DECANATUL. 

1. FOŞTII DECANI, 

t Gheorghe Bogdan-Duică în anul universitar 1919—20 

Nicolae Bănescu în anul universitar 1920—21. 

Alexandru Lapedatu în anul universitar 1921—22. 

"j" Ioan Ursu în anul universitar 1922—23. 

Nicolae Drăgan în anii universitari 1923—24 şi 1932— 

t Virgil Bărbat în anul universitar 1924—25. 

Silviu Dragomir în anul universitar 1925—26. 

Dumitru M. Teodorescu în anul universitar 1926—27. 

Theodor Capidan în anul universitar 1927—28. 

Onisifor Ghibu în anul universitar 1928—29. 

Gheorghe Giuglea BCU Cluj în anul / Central universitar University 1929—30. Library Cluj 

Petre Grimm în anul universitar 1930—31. 

Ştefan Bezdechi în anul universitar 1931—32. 

2. PROFESORI ŞI CONFERENŢIARI DECEDAŢI. 

1. Ioan Paul. 

2. Ioan Ursu. 

3. Iosif Popovici. 

4. Vasile B o gr ea. 

5. Virgil Bărbat. 

6. Gheorghe Bogdan-Duică. 

7. Gheorghe Mateescu (conferenţiar). 

8. Constantin Diculescu (conferenţiar). 


Decan : 

NICOLAE DRAGANU. 

Prodecan : 

ŞTEFAN BEZDECHI.

295 

Secretar: Gheorghe A. Vătăşescu (lic. în litere şi în Drept, 

doctor în ştiinţele de Stat). 

Ajutor de secretar : Olga Dumitrescu (lic. în litere). 

Arhivară : Ana Ghibu. 

Impiegat : Gheorghe Ghenuche (dela 1 V 1937). 

Intendent : Andrei Tur os (până la 31. I 1937), Gheorghe 

Rusu (dela 1. II 1937). 

Ordonanţe : Geza Batiz, Ioan Baciu, Ioan Caian, Aurel Bo- 

daciu (dela 1. IV. 1937). 

4. PERSONALUL DIDACTIC 

Profesori titulari. 

1. Auger Yves. Născut la 14 August 1893 în comuna la Ro- 

chelle (Charente-Inferieure) - Franţa. Ancien eleve de l'ficole 

Normale superieure. Agrege des lettres. Profesor angajat cu 

contract la catedra de Limba şi Literatura franceză. Intrat în învăţământ 

la 20 Septembrie BCU Cluj / Central 1921. University Directorul Library Seminarului Cluj 

de 

Limba şi Literatura franceză. Preşedintele Comisiei de capaci 

tate pentru Limba franceză. Comandor al ordinului „Coroana 

României." 

2. Bănescu Nicolae. Născut la 16 Decembrie 1878 în comuna 

Călăraşi, judeţul Ialomiţa. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 

1899. Doctor în Filosofie şi Litere dela Universitatea din Miin- 

chen. Profesor titular de Bizantologie. Directorul Seminarului 

de Bizantinologie. Prodecan al Facultăţii în anul 1919—20 şi 

1921—22. Decan în anul 1920—21. Rector al Universităţii în 

anul 1923—24. Prorector în anul 1924—25. Senator al Universi 

tăţii din 8 Iunie 1931 până în 12 Iunie 1932 şi din Decembrie 

1933. Membru activ al Academiei Române, membru de onoare al 

Societăţii de studii bizantine din Atena. Doctor honoris causa al 

Unversităţii din Atena. Fost deputat de Aleşd. Delegat al Aca 

demiei Române şi al Universităţii la serbările centenarului Uni 

versităţii din Atena. Delegatul Unversităţii şi al Academiei Ro 

mâne la al V-lea Congres internaţional de studii bizantine din 

1936, la Roma. Comandor al Ordinului Coroana României, 

Cavaler al Legiunii de onoare, Răsplata Muncii pentru învăţă 

mânt cl. I, Avântul Ţării, Medalia jubilară, Războiul pentru în-

296 

tregire, Meritul cultural în grad de cavaler, Bărbăţie şi Credinţă 

cl. I, Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. 

3. Bezdechi Ştefan. Născut la 24 Aprilie 1888, în comuna 

Ploeşti, judeţul Prahova. Numit în învăţământ în 1919. Doctor 

al Universităţii din Bucureşti. Fost agregat stagiar din 1919-23, 

agregat din 1923—26. Profesor titular al catedrei de limba şi li 

teratura greacă. Directorul Seminarului de Filologie Clasică. 

Decan în anul 1931—32. Prodecan în anii 1932—1937. Membru 

în Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Cluj. Fost direc 

tor gerant al Institutului de Studii Clasice- Răsplata muncii pen 

tru învăţământ clasa I. 

4. Capidan Theodor. Născut la 15 Aprilie 1879, în oraşul 

Perlepe, Macedonia jugoslavă. Numit în învăţământ la 15 Au 

gust 1902. Doctor în Litere dela Universitatea din Lipsea. 

Fost asistent al Institutului balcanic din Lipsea. Decan în 

anul 1927—1928. Prodecan în anul 1928—1929. Membru al Aca 

demiei Române. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I, Co 

roana României în gradul de ofiţer, Coroana României în gradul 

de comandor, BCU Răsplata Cluj / Central muncii University pentru 25 Library ani în Cluj 

serviciul Sta 

tului. Delegat al Academiei Române la Congresul internaţional 

al Linguiştilor din Copenhaga. Dela 1 Octombrie 1937 a fost 

chemat ca profesor titular la catedra de Filologie comparată a 

limbilor greco-latine din Bucureşti. 

5. Drăganu Nicolae. Născut la 18 Februarie 1884, în comuna 

Zagra, jud. Năsăud. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1906. 

Doctor în Filosofie. Docent, apoi profesor titular de Limba şi 

Literatura română şi Limbi clasice la liceul din Năsăud, 1906— 

1919. Membru al Comisiunii pentru organizarea Universităţii 

din Cluj (1919). Comisar ministerial pe lângă Directoratul re 

gional al învăţământului secundar din Cluj, 1919. Directorul 

cursurilor pentru pregătirea de profesori, Cluj 1919—20. Preşe 

dinte al comisiunii pentru examinarea candidaţilor de profesori, 

Cluj, 15 Sept. 1919—30 Iunie 1924, apoi membru în comisiunea 

examenelor de capacitate. Decan în anii 1923—1924, 1932— 

1937. Rector al Universităţii în anul şcolar 1931—32. Prorector 

din 12 Maiu 1919 până la începutul anului şcolar 1919—20, apoi 

în anii 1932—1937. Preşedintele Comisiunii Căminurilor. 

1923—24. Preşedintele Comisiunii Bibliotecii Universităţii, 

1932—33. Membru al Comisiunii Căminurilor şi al Bibliotecii

297 

Universităţii, mai mulţi ani. Preşedintele Oficiului de editură al 

Universităţii, 1932-1937. Membru corespondent al Academiei Ro 

mâne. Membru al Comitetului central şi al Secţiei literare a Aso- 

ciaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român, al 

comitetului de lectură al Teatrului Naţional din Cluj, al Societăţii 

AGRU, ete.etc. Delegat al Ministerului Cultelor şi Artelor la 

Uniunea Muzeului Ardelean din Decembrie 1925. Director de 

studii şi disciplină la Căminul Casa învăţătorilor, 1925—26, 

1930—31. Preşedintele Extensiunii Universitare din 1932. Pre 

şedintele Comisiei interimare a Municipului Cluj din 18 Noem 

brie 1933. 

Comandor al Coroanei României (Decret Regal Nr. 2429 

din 7 Iunie 1920). Răsplata muncii pentru învăţământ clasa 1 

(Brevet Nr. 6790, Decret Regal Nr. 4102 din 17 Decembrie 

1930). Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului (Bre 

vet Nr. 259, Decret Regal Nr. 3994 din 10 Decembrie 1931). Ofi 

ţer al Ordinului „Ferdinand" (Decret Regal Nr. 1556—1935). 

Ofiţer al „Legiunii de Onoare" (Decret din 16 Aprilie 1936, elU 


berat la 30 Aprilie 1936, înregistrat la Nr. 47282). Ordinul 

„Steaua României" în gradul de comandor (Decret Regal Nr. 

2813 din 19 Noev. 1936). Ordinul Coroana României în gradul de 

mare ofiţer (Decret Regal Nr. 2428 din 5 Nov. 1936). Răsplata 

muncii pentru construcţii şcolare cl. I. Crucea de aur pentru me 

rit (Zloty Krzyz Zaslugi), poloneză. Ordinul cehoslovac „Leul 

Alb" în gradul de comandor. 

6. Dragomir Silviu. Născut la 13 Martie 1888. în comuna 

Gurasadului, judeţul Hunedoara. Doctor în teologie. Numit în 

învăţământ la 11 Iunie 1911. Profesor. titular de Istoria sud-est 

europeană. Fost profesor la Seminarul teologic din Sibiu. Decan 

în anul 1925—26. Prodecan în anul 1926—27. Membru al Acade 

miei Române (1928). Directorul revistei „Revue de Transylva 

nie." Preşedintele comisiei examenelor de capacitate, specialitatea 

Istorie principal. 

Mare ofiţer al Ordinului Coroana României. Comandor al 

Ordinului Coroana României. Meritul cultural, cavaler cl. I. Me 

ritul cultural, ofiţer. Coroana României în gradul de mare cruce. 

Sf. Sava. Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Cavaler al Ordi 

nului Ferdinand I. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I.

298 

„Leul Alb", comandor (Cehoslovacia). Coroana României, 

cordon. 

7. Ghibu Onisifor. Născut la 31 Mai 1883, în comuna Să- 

lişte, judeţul Sibiu. Doctor în Filosofie dela Universitatea din 

Jena. Profesor titular de Pedagogie. Directorul Seminarului de 

Pedagogie. I. Numit în învăţământ la 1910. Inspector al învăţă 

mântului primar din Arhidieceza Ortodoxă a Transilvaniei 

(1910—1914). Profesor la Seminarul Andreian şi Şcoala Nor 

mală din Sibiu (1911—12). Membru al Consiliului judeţean Si 

biu (1912—15). Membru al Comitetului naţional al Românilor 

ardeleni şi bucovineni refugiaţi (Odessa 1918). Membru şi dele 

gat al Comisiunii şcolare moldoveneşti de pe lângă Zemstva gu- 

bernială a Basarabiei (1917—18). Membru al Comisiunii biseri 

ceşti din Basarabia (1918). Asesor onorar al Consistorului bise 

ricesc din Basarabia (1918) şi al celui din Eparhia Vadului, Fe- 

leacului, Clujului (1920). Membru în comisia universitară Cluj 

1919. Secretar general al Resortului de Culte şi Instrucţie pu 

blică din Transilvania (1918—20). Deputat în marele Sfat al 

Transilvaniei. Membru BCU Cluj / corespondent Central University al Library Academiei Cluj 

Române. 

Membru şi preşedinte al Secţiei Şcolare a Asociaţiunii pentru 

literatura română şi cultura poporului român din Transilvania. 

Membru de onoare al Universităţii populare, al Societăţii isto- 

rice-arheologice bisericeşti din Chişinău şi al Ateneului român 

din Dorohoi, al Sindicatului Presei din Ardeal şi al So 

cietăţii Meseriaşilor şi industriaşilor româri din Cluj. Membru al 

Societăţii regale române de Geografie. Membru în comitetul na 

ţional român al Alianţei mondiale pentru înfrăţirea popoarelor 

prin Biserică. Fost comisar al Astrei pentru Basarabia. Fost se 

nator de Orhei. Decan al-Facultăţii de Filosofie şi Litere în anul 

1928—29. Prodecan în anul 1929—30. Vice-preşedinte al Ligii 

antirevizioniste. Membru de onoare al Societăţii „Andreiu Şa- 

guna" dela Academia Teologică ortodoxă din Sibiu. Membru 

de onoare al Societăţii studenţilor în teologie ardeleni dela Uni 

versitatea din Cernăuţi. Membru de onoare al Societăţii studen 

ţilor în litere şi filosofie dela Universitatea din Cluj. A repre 

zentat Ministerul Educaţiei Naţionale în faţa instanţelor judecă 

toreşti în mai multe procese. Delegat de acelaş Minister să facă 

cercetări în Cehoslovacia. Bărbăţie şi Credinţă cl. I. Comandor 

al Ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Coroanei Roma-

299 

niei. Răsplata muncii cl. I. Mare ofiţer al Ordinului Steaua Ro 

mâniei. Ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Medalia Ferdinand 1, 

cu spade. Decorat cu Ordinul Ferdinand I în gradul de co 

mandor. 

8. Ghidionescu Vladimir. Născut la 28 Martie 1878, în co r 

muna Iaşi, judeţul Iaşi. Doctor în Filosofie, numit în învăţământ 

în 1916. Profesor titular de Pedagogie. Director al Seminarului 

Pedagogic Universitar şi al Laboratorului de Pedagogie experi 

mentală. Premiat de Academia Română. Membru în comitetul 

internaţional, pentru congresele Ligei internaţionale pentru edu 

caţia nouă. Membru al Societăţii Regale Române de Geografie. 

Membru al secţiei şcolare a Asociaţiunii pentru literatura ro 

mână şi cultura poporului român. Delegat al Ministerului In 

strucţiunii şi al Universităţii la congresul internaţional din Chel- 

tenham (Anglia). Delegat ca reprezentant al Ministerului şi al 

Universităţii la congresul învăţătorimii din Franţa. Răsplata 

muncii pentru învăţământ cl. I. Ofiţer al Coroanei Românei. Co 

mandor al Stelei României. Virtutea cercetăşească (medalie). 

Virtutea cercetăşească BCU Cluj de / Central aur. University Library Cluj 

9. Giuglea George. Născut la 29 Ianuarie 1884, în comuna 

Satulung, judeţul Braşov. Doctor în Litere. Profesor titular de 

Filologie romanică. Directorul Seminarului de Filologie roma 

nică. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1912. Fost lector de 

Limba română la Sorbonna (1914). Fost deputat de Bistriţa 

(1926—27). Membru în secţia literară a „Astrei". Decan în anul 

1929—30. Prodecan în anul 1930—31. Fost deputat de Cluj 

(1931). Membru corespondent al Academiei Române (din Mai 

1937). Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Bărbăţie şi Cre 

dinţă cl. II. Crucea comemorativă de războiu. Medalia jubilară. 

Coroana României în gradul de comandor. 

10. Grimm Petre. Născut la 22 Februarie 1881, în Bucureşti. 

Doctor în Litere. Profesor titular de Limba şi Literatura en 

gleză. Directorul Seminarului de Limba şi Literatura engleză. 

Numit în învăţământ la 1 Septembrie 1905. Fost profesor la li 

ceele şi gimnaziile din Târgu-Jiu, T. Severin, Târgovişte şi Mă 

năstirea Dealului (1905—1919), apoi lector de Limba engleză 

la Universitatea din Cluj (1919—1924). Decan în anul 1930— 

1931. Prodecan in anul 1931—1932. Preşedintele Comisiunii exa 

menului de capacitate de limba germană (fete) 1937. Răsplata

300 

muncii pentru învăţământ cl. I. Crucea de războiu- Ofiţer al Co 

roanei. Coroana României în gradul de Comandor. 

11. Kisch Gustav. Născut la 26 Martie 1869 în comuna Bistriţa, 

jud. Năsăud. Doctor în Filosofie dela Universitatea din 

Tubingen. Licenţiat în litere (Limba şi literatura germană şi la 

tină) şi magister art. lib. Numit în învăţământ la 1 Septembrie 

1891- Profesor titular de Limba şi Literatura germană. Director 

al Seminarului de Germanistică. Fost profesor la liceul din Bistriţa 

(1891—1911) şi consilier suprem bisericesc evanghelic din 

Sibiu (1912—1920). Fost inspector şcolar confesional (1911 

—1920). Membru al comisiunii pentru examinarea candidaţilor 

profesori, Cluj 1919—1920. Membru în comisiunea 

examenului de capacitate (1931 şi 1937). Membru al comitetului 

permanent al Societăţii „Verein fiir siebenbtirgische Landes>kunde". 

Membru de onoare la „Societe d'etudes linguistiques et 

dialectologiques" din Luxemburg (1924) şi al Societăţilor „Bistritzer 

Gesangs- und Musikkrânzchen" şi „Czernowitzer Mânnergesangverein". 

Membru corespondent al „Academiei Schiller" 

din Miinchen. Ofiţer BCU Cluj al Ordinului / Central University Couronne Library de Chene, Cluj 

Grand 

Duche de Luxembourg (1906). Crucea pentru merite civile în 

războiu cl. II (1917). Comandor al Ordinului Coroana României 

(1922), Răsplata Muncii pentru 25 ani în serviciul Statului 

(1931), Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I Medalia jubilară. 

12. Kristof Gheorghe. Născut la 2 Octombrie 1878, în comuna 

Dumbrăvioara, jud. Mureş. Intrat în învăţământ la 1 Septembrie 

1903. Doctor în Filosofie. Profesor titular de Limba şi 

Literatura maghiară. Directorul Seminarului de Limba maghiară. 

Fost profesor la liceul reformat Kun din Orăştie (1903— 

1922). Fost preşedinte al secţiei Filosofice, Linguistice şi Istorice 

a Societăţii Muzeului Ardelean (Erdely Muzeum Egyesiilet-'Bolcseszet, 

nyelv es tortenettudomâny szakosztâly). Membru al societăţii 

literare ardeleneşti din Cluj. Membru corespondent al 

Societăţii Petofi (Petofi târsasâg) din Budapesta- Membru în 

comitetul Societăţii Filologice din Budapesta (Budapesti Philologiai 

Târsasâg) şi al Societăţii de Istoria Literaturii maghiare 

(Magyar Irodalomtorteneti Târsasâg) din Budapesta. Preşedinte 

al secţiei literare, ştiinţifice şi artistice a societăţii reformate Kârolyi 

Gâspâr. Membru al Congresului Eparhiei reformate. Răsplata 

muncii pentru 25 ani în serviciul Statului.

301 

13. Lapedatu Alexandru. Născut la 14 Septembrie 1876. 

în comuna Cernatul Săcelelor-, jud. Braşov. Licenţiat în litere 

(Istorie-Geografie). Numit în învăţământ la 1 Aprilie 1904. Profesor 

titular de Istoria veche a Românilor (1919). Codirector al 

Institutului de Istorie Naţională. Membru (1918) şi preşedinte 

(1935—1937) al Academiei Române- Preşedinte al Comisiunii 

monumentelor Istorice pentru Transilvania (1921). Membru al 

Comisiei Istorice a României (1923). Membru în consiliul de conducere 

al Institutului sud-est european din Bucureşti (1927). 

Membru de onoare al „Asociaţiunei" (1924). Membru activ sau 

de onoare al mai multor societăţi istorice şi literare din ţară. Senator 

de drept (dela 19 Martie 1936) şi preşedinte al Senatului 

(dela 15 Noemvrie 1936). Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei 

Clujului, în Congresul bisericesc al Mitropoliei Transilvaniei, 

în Congresul naţional şi în Consiliul central al Bisericii ortodoxe 

române. 

Fost secretar al Comisiunii monumentelor istorice (1904— 

1919) şi al Comisiunii istorice a României (1911—1919). Fost 

Consilier al Delegaţiunii Române la Conferinţa de Pace dela Pa 


ris (1918—1920) şi dela Genova (1922). Fost decan (1921—1922) 

şi prodecan (1922—1923) al Facultăţii. Fost director general al 

Arhivelor Statului (1923). Fost Ministru al Cultelor şi Artelor 

(1 Noemvrie 1923—31 Martie 1926, 4 Iunie 1927—10 Noemvrie 

1928 şi 9 Iunie 1934—30 August 1936). Fost Ministru de Stat 

(14 Noemvrie 1933—9 Iunie 1934 şi 30 August—15 Noemvrie 

1936). Fost deputat în legislaturile: 1922—1926 şi 1931—1932. - 

Fost senator în legislaturile: 1919—1920, 1926—1927, 1927- 

1928, 1928—1931, 1932—1933 şi 1933—1937. 

Mare cruce cu cordon al ordinelor: Coroana României, Sf. 

Mormânt, Coroana Italiei, Polonia Restituta, Sf. Grigore cel 

Mare, Steaua României, Coroana jugoslavă şi Vulturul alb cehoslovac. 

Mare ofiţer al Ordinului Ferdinand I. Comandor ai 

Legiunii de Onoare. Comandor (cl. II) al Vulturului României. 

Ofiţer al Meritului Cultural. Bene Merenti (cl. I) pentru scrieri 

istorice şi literare. Răsplata muncii pentru biserică (cl. I). Răsplata 

muncii pentru învăţământ (cl. I). Răsplata muncii pentru 

25 ani în serviciul Statului. Medalia Regele Ferdinand I cu spade. 

Medalia Peleş. 

14. Lupaş Ioan. Născut la 9 August 1880, în comuna Săliştc 

judeţul Sibiu. După trecerea examenului de maturitate (bacalau-

302 

reat) la liceul ortodox-român din Braşov, a urmat studii de istorie 

şi literatură latină la Universitatea din Budapesta şi la cea 

din Berlin. Doctor în Filosof ie (1904). Intrat în învăţământ la 

1 Sept. 1905. Profesor titular de Istoria modernă a Românilor şi 

de Istoria Transilvaniei. Codirector al Institutului de Istorie 

Naţională. Profesor la Seminarul „Andreian" din Sibiu (1905— 

1909). Inspector şcolar confesional (1909—1919). Secretar general 

al Resortului de Culte şi Instrucţiune Publică în Sibiu 

(1918—1919). Membru activ al Academiei Române (din 1916) 

şi preşedinte al secţiunii istorice (1932—1935). Premiat de Academia 

Română (1910) pentru monografia istorică asupra Mitropolitului 

Andrei Şaguna. Deputat în Parlamentul României (1919 

—1920, 1922—1926 şi 1926—1927). Deputat în Congresul naţional-bisericesc 

din Bucureşti, în cel mitropolitan din Transilvania 

şi în sinodul Eparhiei Cluj. Fost membru în comisiunea celor 15 

pentru pregătirea proectului de lege relativ la unificarea organizaţiei 

constituţionale-bisericeşti şi în comisiunea pentru conservarea 

monumentelor istorice, secţia pentru Transilvania. Vicepreşedintele 

secţiunii istorice al Asociaţiunii. Ministru al Sănătăţii şi 


Ocrotirilor Sociale (1926—1927). Ministrul Cultelor şi Artelor 

(1937—1938). Preşedintele comisiunii examenului de capacitate 

al profesorilor secundari, specialitatea de istorie (1925—1926, 

1927—1928 şi 1935). Decorat de Regele Carol I cu Benemerenti 

cl. I (1910); de Regele Ferdinand: Comandor al Ordinului Coroana 

României, apoi Mare Ofiţer al Ordinului Steaua României; 

de Regele Carol II cu St. României în gradul de Ofiţer, Mare 

Cruce cu cordon; Răsplata muncii pentru învăţământ; Comandor 

al Ordinului Regele Ferdinand I şi Meritul Cultural cl. 

I; Crucea şi Steaua Sf. Mormânt, primite dela Patriarhul Ierusalimului 

Damianos la 31 August 1928. 

15. Marinescu Constantin. Născut la 11 August 1891, în comuna 

Şerbăneşti—Poduri, jud. Dâmboviţa. Doctor în Litere, licenţiat 

în Drept. Intrat în învăţământ la 1918. Bursier al Universităţii 

din Bucureşti pentru studii de specializare în Istoria 

medievală la Paris. Fost membru titular la Ecole Pratique des 

hautes Etudes din Paris. A urmat cursuri de specializare la Sorbona 

şi la Ecole Naţionale des Chartes. Conferenţiar la Universitatea 

din Bucureşti (1923—1925). Profesor agregat de Istorie 

universală dela 15 Ianuarie 1925 până la 1 Martie 1928, când a 

fost ridicat la rangul de titular al acestei catedre cu ord. Minist. 

Instr. Nr. 32,153—1928. Directorul Institutului şi Seminarului

303 

de Istorie universală. Membru corespondent al Academiei Regale 

din Barcelona, al soc. de Geografie din Lisabona şi al Academiei 

Române. Membru străin al Societăţii Regale de Litere şi Ştiinţe a 

Boemiei. Membru în secţiunea istorică a Astrei şi al Extensiunii 

universitare din Cluj. Membru al Comisiunii Internaţionale 

a învăţământului Istoriei şi al Comisiunii Internaţionale a 

Marilor Descoperiri geografice. A participat şi a prezentat comunicări 

în următoarele congrese internaţionale de Istorie: Bruxelles 

(1923), Bucureşti (1924), Sofia (1927), Oslo (1928), Atena 

(1930), Varşovia (1933), Sofia (1934), de Bizantinologie din Roma 

(1936). Reprezentant al Comitetului Istoric Român la şedinţele 

Comitetului internaţional al Ştiinţelor istorice dela Veneţia 

(1929), Cambridge (1930), Budapesta (1931), Varşovia (1933), 

Paris (1934). A fost ales membru „străin" al Societăţii Regale 

de Ştiinţe din Praga. A luat parte la desbaterile comisiunii de 

„numiri" în 0 

Comitetul internaţional al Istoricilor, în calitate de 

membru ales al pomenitei comisiuni. Medalii militare: Avântul 

Ţării (1913), Polonia Restituta. Crucea Comemorativă a războiului 

cu bareta Dunărea. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

16. Naum A. Teodor. Născut la 1 Septembrie 1891, în comuna 

Iaşi, jud. Iaşi. Licenţiat al Universităţii din Iaşi, specialitatea 

filologiei clasice. Doctor în filologia clasică dela Universitatea 

din Cluj. Numit în învăţământ la 1913. Profesor suplinitor 

de Limba şi Literatura Latină din 1 Noembrie 1926. Titular 

dela 1 Aprilie 1929. Director gerant al Institutului de Studii Clasice. 

17. Panaitescu Emil. Născut la 11 Februarie 1885, în comuna 

Cudalbi, jud. Covurlui. Intrat în învăţământ în Septembrie 

1909. Doctor în Litere şi Filosofie, profesor titular de Istoria 

antică. Directorul Seminarului de Istoria antică. Membru al Comisiunii 

Monumentelor Istorice secţia pentru Transilvania (1928). 

Membru al Comisiunii Muzeului etnografic din Cluj (1922). 

Membru al Asociaţiunii Astra. Fost profesor suplinitor de Arheologie 

la Universitatea din Iaşi (1919). Fost profesor conferenţiar 

la Seminarul pedagogic universitar din Bucureşti. Fost 

conferenţiar de Istoria antică la Universitatea din Cluj. Fost di 

rector al Institutului de studii clasice din Cluj (Febr. 1929— 

Febr. 1932). Directorul Şcoalei Române din Roma din 1929 până 

în 1937. Fost deputat în legislaturile dela 1920—1922 şi 1927— 

1928. Membru în Adunarea eparhială a Episcopiei Clujului. Membru 

ordinar (Socius ordinarius) al Institutului Arheologic ger-

304 

man din Berlin (1929). Membru ordinar al Institutului Arheologic 

din Viena (ordentliches Mitglied-oesterreichisches Arhâologisches 

Institut Wien). Membru corespondent al Academiei Pontificia 

din Roma (Pontificia Accademia Romana di Archeologia 

1931). Cooptat în comitetul Associazione Internazionale degli 

Studi Mediterranei, Roma 1930. Membru de onoare al Societăţii 

Numismatice din Bucureşti. Premiat de Academia Română cu 

premiul „V. Pârvan" pentru descoperiri arheologice. Membru 

onorar al „Accademia del Pantheon" din Roma. Răsplata muncii 

pentru învăţământ cl. I. Meritul cultural pentru cultură cavaler 

cl. I. Mare ofiţer al Coroanei Italiei. 

18. Petranu Coriolan. Născut la 11 Ianuarie 1893, în comuna 

Siria, jud. Arad. Doctor în Filosofie al Universităţii din Vie

305 

la Universitatea din Cernăuţi (decan în 1914—1918), iar dela 

1919 încoace la Universitatea din Cluj. Director al Muzeului 

Limbei Române. Fost comisar general al Consiliului Dirigent 

pentru organizarea Universităţii din Cluj. Rector în anul 1919— 

1920. Prorector în 1920—1921. Fost vicepreşedinte al Sfatului 

Naţional din Bucovina şi secretar de Stat pentru afacerile streine 

(1918). Delegat al României la Societatea Naţiunilor (1922— 

1925). Membru în Comisiunea istorică. Membru corespondent al 

Comitetului permanent internaţional de linguistică. Premiat de 

Academia Română. Membru al Academiei Române (1914), din 

a cărei însărcinare publică Dicţionarul Limbii Române (dela 

1906 încoace). Preşedinte al Frăţiei ortodoxe române. Membru 

activ al secţiei literare a Astrei. Membru onorific al Societăţii 

de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Membru corespondent al Societăţii 

Regale „Deputazione di Storia Patria" din Veneţia. Membru 

de onoare al Fundaţiunii Rudolf-Euken-Haus din Jena. Membru 

corespondent al Academiei de ştiinţe din Lipsea. Membru 

în Comitetul Internaţional Permanent de Linguistică (CIPL). 

Mare Cruce a ordinului Coroana României. Mare ofiţer al Or 


dinului Ferdinand I. Comandor al ordinului Steaua României. 

Cavaler al legiunii de onoare franceze. Răsplata muncii pentru 

învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul statului. 

Ofiţer al Meritului cultural pentru Litere şi Opere literare. 

20. Serra Giand omenie o. Născut la 4 August 1885, în comuna 

Locana Canavese, provincia din Torino, Italia. Numit în 

învăţământ în Italia la 1913, la noi la 1 Decembrie 1920. Doctor 

în Litere al Universităţii din Torino. Profesor angajat cu 

contract al catedrei de Limba şi Literatura italiană. Directorul 

Seminarului de Limba şi Literatura italiană. Membru al „Societa 

Piemontese di Arheologia e Belle Arti" din Torino, membru al 

„Societa storica subalpina" din Torino. Membru al „Societa italiana 

per il Progresse delle Scienze" din Roma. Membru al „Societa 

Arheologica Comense" din Como, academician onorar al 

Academiei „Lunigianese di Scienze Giovani Capellini" din La 

Spezia, membru al „Societe de Linguistique Romane". Ofiţer al 

Coroanei României şi decorat cu Crucea de războiu (Italia). 

21. Ştefănescu-Goangă Florian. Născut la 5 Aprilie 1881, 

în comuna Curtea de Argeş, jud. Argeş. Numit în învăţământ 

la 1 Sept. 1906. Doctor în Filosofie din Lipsea. Profesor titular 

de psihologie. Directorul Institutului de psihologie experimen- 

20

306 

tală, comparată şi aplicată. Membru corespondent al Academiei 

Române. Rector al Universităţii. Subsecretar de Stat la Ministerul 

Educaţiei Naţionale. Fost director al Căminului „A. Iancu". 

Fost membru în comisiunea pentru examinarea candidaţilor de 

profesori Cluj. Fost director al învăţământului primar şi normal. 

Fost senator al Universităţii. 

Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata muncii 

pentru 25 ani în serviciul Statului. Steaua României în gradul de 

comandor. 

22. Ştefănescu Marin. Născut la 10 Maiu 1880, in Bucureşti, 

jud. Ilfov. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela Sorbona (Paris). 

Numit în învăţământ la 3 Nov. 1914. Profesor titular de Filosofie. 

Director al Seminarului de Filosofie, Cluj. Asistent de Logică 

la Universitatea din Bucureşti în 1914. Docent la Universitatea 

din Bucureşti în 1915. Conferenţiar la Universitatea din 

Bucureşti 1918. A făcut o comunicare la Congresul de Filosofie 

din Paris. 

23. Teodorescu M. Dimitrie. Născut la 25 Septembrie 1881, 

în Bucureşti, jud. Ilfov. Numit în învăţământ la 7 Noembrie 


1912. Profesor titular de Arheologie şi Numismatică. Fost director 

al Institutului de Arheologie şi Numismatică. Membru al 

Comisiunii Monumentelor Istorice, secţiunea regională din Transilvania. 

Membru corespondent al Societăţii Numismatice române. 

A obţinut premiul „Hillel", premiul „V. Pârvan" al Academiei 

Române, pentru descoperiri arheologice. Ofiţer al Coroanei 

României. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 

b) Profesor de onoare, 

24. Iorga Nicolae. Născut la Botoşani în 6 Iunie 1871. Doctor 

în Litere al Universităţii din Lipsea. Diplomat dela Ecole 

pratique des Hautes Etudes din Paris. Profesor titular la catedra 

de Istoria Evului Mediu şi Modern dela Universitatea din Bucureşti 

(Octombrie 1895). Fost: Decan al Facultăţii de Filosofie 

şi Litere din Bucureşti, Rector al Universităţii din Bucureşti, 

Ministru al Instrucţiunii, Preşedinte al Consiliului de Miniştri, 

etc. 

Doctor honoris causa al Universităţilor din: Cernăuţi, Geneva, 

Lyon, Oxford, Roma, Strasbourg, Wilno, Paris. Doctor 

honoris causa al Facultăţii de Teologie protestantă din Paris. 

Membru al Academiei Române. Membru corespondent: al Institutului 

Franţei, al Academiei Polone, al Academiei Cehe, al

307 

Academiei Suedeze, al Academiei Sârbeşti, al Academiei Armene 

dela San-Lazzaro din Veneţia, al Academiei „Dei Lincei" din 

Roma. 

Membru: al Societăţii de Istorie din Lemberg, al Societăţii 

Ateneo Veneto, al Societăţii Instituto Veneto, al Societăţii la Deputazione 

Veneta di Storia Patria, al Societăţii de Studii Bizantine 

din Atena, al Institutului slav din Londra, al Institutului 

slav din Praga. 

Profesor de onoare al Facultăţii de Filosof ie şi Litere din 

Cluj, dela 3 Martie 1929. 

c) Profesori agregaţi. 

25. Popovici Dumitru. Născut la 25 Octombrie 1902, în comuna 

Dăneasa, judeţul Olt. Studii universitare la Bucureşti şi 

Paris. Licenţiat şi doctor în Litere dela Facultatea de Filosofic 

şi Litere dirf Bucureşti. Profesor agregat la catedra de Istoria Literaturii 

române moderne şi director al Seminarului respectiv, 

dela 1 Noembrie 1936. Intrat în învăţământ în 1926. Fost lector 

de limba română BCU la Facultatea Cluj / Central de University Litere din Library Paris Cluj 

şi la Şcoala 

naţională de limbi orientale din Paris (1930—1934). A participat 

la întemeierea şi conducerea revistei „Athenaeum" din Iaşi. 

26. Petrovici Emil. Născut la 23 Decembrie 1898, în comuna 

Toracul-Mic (Mali-Torak), Iugoslavia. Licenţiat al Facultăţii de 

Litere din Paris. Elev titular la Ecole pratique des Hautes Etudes 

din Paris. Doctor în litere (Cluj). Asistent la Laboratorul de 

Fonetică Experimentală al Universităţii din Cluj dela 1 Septembrie 

1926. Suplinitorul catedrei de Slavistică dela 1 Octombrie 

1931. Profesor agregat de Slavistică dela 1 Noeaabrie 1936. 

Directorul Laboratorului de Fonetică experimentală. 

d) Profesori suplinitori. 

27. Sudeţeanu Constantin. Născut la 27 Martie 1885, în comuna 

Buzău. Doctor în Sociologie din Bucureşti. Docent. Suplinitorul 

catedrei de Sociologie şi Etică din Decembrie 1931. Propus 

a fi numit profesor agregat în urma concursului din Februarie 

1936. Fost preşedintele Asociaţiei profesorilor secundari din 

Cluj. Coroana României în gradul de cavaler. 

28. Vuia Romulus. Născut la 28 Ianuarie 1887, în comuna 

Comloşul-Mare, jud. Timiş-Torontal. Numit în învăţământ la 1

308 

Septembrie 1910. Doctor în Geografie. Profesor suplinitor al catedrei 

de Etnografie şi Folklor din 1926. Directorul Muzeului 

Etnografic şi al Parcului Naţional din Cluj. Vicepreşedinte al 

Secţiunii geografice-etnografice al Asociaţiunii. Membru în Consiliul 

permanent al Congresului Internaţional de Antropologie şi 

Etnologie. A obţinut premiul „Fundaţiei Regale Ferdinand I" 

pentru monografia „Ţara Haţegului şi Regiunea Pădurenilor". 

Coroana României în gradul de ofiţer. Comandor al Ordinului 

Coroana României. 

e) Conferenţiari definitivi. 

29. Daicoviciu Constantin. Născut la 1 Martie 1898, în comuna 

Căvăran, jud. Severin. Doctor în Litere. Docent în specialitatea 

Istoria Antică (Antichităţi clasice şi Epigraf ie). Conferenţiar 

definitiv la conf. de Antichităţi şi Epigrafie. Secretarul 

Comisiunii Monumentelor Istorice, secţia pentru Transilvania. 

Membru corespondent al Institutului Arheologic german din Berlin; 

membru al „Societăţii de Arheologie şi Istorie bănăţeană", 

membru corespondent BCU Cluj al / „Societăţii Central University numismatice Library Cluj 

române", Bucureşti. 

Administrator al Institutului de Studii Clasice al Universităţii. 

Coroana României în gradul de ofiţer. 

30. Roşea D. Dumitru. Născut la 29 Ianuarie 1895, în comuna 

Sălişte, jud. Sibiu. Licenţiat şi doctor în Filosofie dela 

Sorbona. Diplomat al Şcoalei de Ştiinţe Politice din Paris. Asistent 

la Facultatea de Litere din Iaşi (1929). Docent în Istoria 

Filosofici şi Estetică. Conferenţiar provizoriu de Filosofie teoretică 

dela 1 Aprilie 1930. Conferenţiar definitiv dela 1 August 

1933. 

31. Rusu Liviu. Născut la 9 Noembrie 1901, în comuna Sărmaşu, 

jud. Cluj. Licenţiat în Filosofie dela Cluj. Doctor în Filosofie 

dela Cluj. Docent în Psihologie aplicată. Doctor în Estetică 

dela Sorbona (doctorat de Stat). Intrat în învăţământ la 1 

Noembrie 1923 ca preparator la Institutul de Psihologie al Universităţii 

din Cluj. Dela 1 Oct. 1925 până la 2 Februarie 1929 

asistent la acelaş institut. Numit cu ziua de 2 Februarie 1929 

conferenţiar suplinitor de Psihologie aplicată. Dela 24 Martie 

1932 conferenţiar definitiv de Psihologie aplicată. 

32. Pop Sever. Născut la 27 Iulie 1901, în comuna Poiana- 

Ilvei, jud. Năsăud. Licenţiat în Filologia romanică (Ianuarie

309 

1923), doctor în litere (Maiu 1925) al Universităţii „Regele Ferdinand 

I". Fost membru al Şcoalei Române din Franţa (1925— 

1927). Elev titular al Şcoalei de. înalte studii din Paris (1926). 

Membru al Societăţii de linguistică din Paris. A fost numit la 

Muzeul Limbei Române ca funcţionar în 1919, în 1921 ca şecretar-bibliotecar, 

iar în 1923 în postul de asistent atunci înfiinţat. 

In 1928 a fost numit, în urma trecerii examenului cerut de lege, 

asistent cu titlul provizoriu. Din 1929—1931 a fost lector de dialectologie. 

Ridicându-se lectoratul la conferinţă, din 1931—1933 

a funcţionat ca suplinitor, iar după trecerea examenului de conferenţiar 

cu titlul de conferenţiar provizoriu (1933—1937). Din 

1937 funcţionează cu titlul de conferenţiar definitiv. 

f) Conferenţiar suplinitor. 

33. Crăciun Ioachim. Născut la 25 Iunie 1898, în comuna 

Dârlos, jud. Târnava-Mare. Licenţiat în Litere al Universităţii 

•din Bucureşti şi Doctor în Litere şi Filosofie al Universităţii din 

Cluj. Numit în învăţământ la 1 Octombrie 1924. Conferenţiar 

suplinitor la conferinţa BCU Cluj de / Central Bibliografie University Generală Library Cluj 

dela 1 Octombrie 

1932. Asistent la Institutul de Istorie Naţională (1 Oct. 1924 

—1 Apr. 1937). Funcţionar de specialitate la Biblioteca Academiei 

Române din Bucureşti (1921—1923). Colaboratorul permanent 

al României la „International Bibliography of Historical 

Sciences" din Washington—Paris (începând cu anul 1926). Membru 

al secţiei bibliologice a Institutului Social Român din Bucureşti. 

Secretar al Comisiunii Serbărilor Jubilare ale Universităţii 

(1930). Membru corespondent în secţiunea istorică a Asociaţiunii 

„Astra" (1934) şi membru al Extensiunii Universitare din 

Cluj (1935). 

g) Lectori. 

1. Pasca Ştefan. Născut la 22 Martie 1901 în comuna Crişcior, 

jud. Hunedoara. Licenţiat şi doctor în Litere al Universităţii 

din Cluj. Fost membru al Şcoalei Române din Roma (1927 

—1929). Docent în Litere pe ziua de 3 Februarie 1932. Lector 

de Limba italiană la Facultatea de Litere. Profesor (1936—1937) 

de Limba italiană la Seminarul Pedagogic Universitar. Premiat 

de Academia Română. 

2. Diaconu I. Emil. Născut la 30 Iunie 1898, în comuna Păn-

310 

ceşti, jud. Putna. Licenţiat în engleză la Universitatea din Oxford. 

Doctor în Litere. Lector de Limba engleză. 

3. Jacquier Henri. Născut la 25 Septembrie 1900, în Grenoble, 

Franţa. Numit în învăţământ la 1 Oct. 1923. Licencie es 

lettres-philosophie (Lyon). Ancien boursier d'agregation. Conferenţiar 

suplinitor de limba şi literatura franceză dela 1 Octombrie 

1925 până la 1 Ianuarie 1931, iar de atunci lector. Ofiţer ai 

ordinului Steaua României. Răsplata muncii pentru învăţământ 

cl. I. 

4. Lang Frideric. Născut la 20 Mai 1894, în comuna Orăştie, 

jud. Hunedoara. Doctor în Filosofie. Numit în învăţământ la 1 

Februarie 1920. Lector de limba germană. Fost profesor de liceu. 

Lista licenţiaţilor din anul 1936-37. 

Numele şi pronumele Specialitatea 

Bugnariu Constanţa Limba română, Lit. ro- 

Zoe (R) mână şi Fii. romanică 

Cimoca Sabina — căs. Pedagogie, Psihologie şi 

Trifu BCU Cluj (R) / Central Sociologie University Library Cluj 

cum laude 

Ciocan Paraschiva (R) 

Comes Victor (R) 

Pedagogie, Psihologie şi 

Sociologie 

cum 

Pedagogie, Filosofie şi 

laude 

Cruce Ştefan (R) 

Estetică 

Ist. Românilor, Ist. Sud- 

Dan Mihail (R) 

Dănilă Octavian (R) 

Evuţian Letiţia (R) 

Est-Europ., Geografie 

Ist. Românilor, Ist. Sud- 

Est-Europ., Geografie 

Filosofie, Sociologie, 

Pedagogie 

Sociologie, Lit. română, 

Pedagogie 

magna 

cum laude 

magna 

cum laude 

Feldiorean Eugenia (R) 

Găgescu Nicolae (R) 

Ghibu Ileana (R) 

Sociologie, Psihologie, 

Filosofie 

Psihologie, Sociologie, 

Filosofie 


cum laude 

magna 

cum laude 

rnagna 

Gligor Octavian (R) 

Pedagogie 


cum laude 

Gomboş Ana (M) 

Hensel A. Doris (G) 

Estetică 

Limba şi Lit. franceză, 

Italiană şi Latină 

Limba şi Lit. germană 

Engleză şi Franceză 

Menţiunea

Numele şi pronumele 

Horedt Kurt Otto (G) 

Konya Arpad (M) 

Kugler Măria (G) 

Leoca Viorica Ana (R) 

Ludmann M. T. Charlotte 

(G) 

Mândroceanu Dumitru 

(R) 

Mateescu Ştefan (R) 

Michaelis Francisc 

Gustav (G) 

Mihăescu Nicoleta (R) 

Limba şi Lit. franceză, La 

Mozes Olga (E) 


tină, Fii. romanică 

Muşte Xenia Valeria (R) 

Nemeş Augustin (R) 

Opriş Leontina (R) 

Pop Lucia (R) 

Popescu Elvira, nasc. 

Teodorescu (R) 

Rusu Cristina, nasc 

Calcef (R) 

Sabău Ioan (R) 

Schiff Alice (G) 

Sturek Emil Eduard (G) 

Tarta Adrian (R) 

Trif Vasile (R) 

Specialitate» 

Istoria antică, Ist. Românilor, 

Geografie 

311 

Lit. română, Limba rom. 

Limba şi Lit. maghiară ă cum laude 

Limba română, Lit. rom. 

Filologie romanică 

Sociologie, Pedagogie, 

Limba şi Lit. franceză 

Limba şi Lit. germană, 

Franceză, Ist. Univers. 

Istoria Românilor, Ist. 

Universală, Geografie 

Limba română, Lit. rom. 

Istoria Românilor 

Ist. Universală, Işt. Românilor, 

Geografie 

Istoria Românilor, Ist. Universală, 

Arheologie 

Sociologie, Filosofie, Lim 

ba şi Lit. germană cum laude 

Limba şi Lit. franceză, Lit. 

română, Fii. romanică 

Limba şi Lit. latină, 

Greacă, Arheologie 

Ist. Românilor, Arheologie 

Limba şi Lit. Franceză ă cum laude 

Ist. Românilor, Geografie, 

Arheologie 

Filosofie, Psihologie, 

Sociologie 

Ist. Universală, Ist. Românilor, 

Geografie 

Limba şi Lit. germană, 

Engleză, Franceză 

Pedagogie, Sociologie, 



Pedagogie 

Limba şi Lit. Latină, 

Greacă, Arheologie 

Menţiunea 

magna 

cum laude 

cum laude 

magna 

cum laude 

cum laude 

cum laude 

cum laude 

cam laude 

magna 

cum laude

312 

Numele si pronumele Specialitatea Menţiunea 

Trifoiu Ioan (R) Sociologie, Filosofie, Lit. 

română 

Ţigara Ioan (R) Limba şi Lit. Latină, 

Greacă, Lit. română 

Ţurcanu Pavel (R) Pedagogie, Sociologie, 

Filosofie 

Vlădescu Ioan (R) Filosofie, Pedagogie, 

Sociologie 

Zărie Lucia Virginia (R) Sociologie, Pedagogie, 

Literatura română 

Zdrenghea Mircea (R) Limba română, Lit. română, 

Ist. Românilor cum laude 

Barbu Florica (R) Limba şi lit. Franceză, 

Italiană, Pedagogie 

Grimm Elza (R) Limba şi Lit. engleză, 

Franceză şi Linguistică cum laude 

Albu Iulia, născ. Limba şi Lit. Franceză rnagna 

Demian (R) Pedagogie, Ist. Artelor cum laude 

Balogh Ladislau BCU (M) Cluj / Limba Central şi University Lit. Maghiară Library Cluj 

Germană şi Ist. Univ. 

Blăgan Nicolae (R) Filosofie, Sociologie, Pedagogie 

Boteanu G. Suzana (R) Limba şi Lit. Engleză, magna 

Germană, Italiană cum laude 

Coman Septimia (R) Pedagogie, Psihologie, 

Sociologie cum laude 

Costea H. Felicia (R) Pedagogie, Sociologie, 

Filosofie 

Doda Valeria (R) Ist. Românilor, Ist. 

versală, Geografie 

Uni 

Erdely Ştefan (M) Lit. română, Limba română, 

Filosofie 

Filep Alexandru (M) Limba şi Lit. Germană, 

Ist. Univ., Lit. română 

Finta Eva Magdalena (M) Ist. Românilor, Ist. Univ. 

Ist. Sud-Est Europeană 

Gego Ana (M) Lit. română, Limba rom. 


Gtoszeck E. Ana Măria Limba şi Lit. germană, 

Felicia (M) Engleză, Ist. Universală cum laude 

Gruenwald Edith Limba şi Lit. Engleză, 

Viorica (G) Italiană, Pedagogie cum laude

313 

Numele şl pronumele Specialitatea Meeţienen 

Gutmayer Ioan (G) Limba şi Lit. Franceză, 

Germană, Ist. Univers, cum laude 

Handa Hortensia (R) Limba şi Lit. Italiană, magna 

Franceză, Fii. romanică cum laude 

Kalmucki Măria (R) Limba şi Lit. Germană, 

Franceză şi Engleză 

Kriştof Sarolta Filosofie, Sociologie şi 

Susana (M) Lit. română 

Lâszlo Măria Ecaterina Limba şi Lit. germană, 

(E) Engleză, Pedagogie 

Laţicu Cornelia (R) Sociologie, Filosofie, magna 

Estetică cum laude 

Lazăr Emilia (R) Limba română, Lit. rom. 


Luca Victoria Ana (R) Ist. Rom., Ist. Univ. 

şi Geografie 

Man Emilia (R) Ist. Universală, Ist. Rom. 

Ist. Sud-Est-Europeană 


Patriciu Vasile (R) Pedagogie, Sociologie, 

Filosofie 

Pescariu Eugenia Psihologie, Sociologie, 

Elvira (R) Filosofie 

Popa Veturia (R) Limba română, Lit. rom. 


Presecan Anastasia (R) Limba română, Lit. rom. 


Simon Carol (M) Filosofie, Sociologie, 

Literatura română 

Simon Toma (M) Ist. Universală, Ist. Rom. 

Limba şi Lit. Latină 

De Suys Robert Emil Limba şi Lit. franceză, 

Iosif Daniel (F) Fii. romanică, Estetică 

Szabo Ana (E) Limba şt Lit. Engleză, 

Germană, Pedagogie 

Siikosd Leontina (M) Lit. română, Limba rom. 


Szava Cristofor (M) Lit. română, Limba rom. 


Szilâgyi Ladislau Limba şi Lit. Maghiară, 

Iosif (M) Germană, Filosofie 

Szekely Zoltân (M) Limba şi Lit. Latină, 

Greacă, Ist. Antică

â!4 

Nomele şi pronumele Specialitate» Menţiune» 

Trailovici Teodora (R) Limba şi Lit. Franceză 

Germană, Lit. română 

Wagner Ernest Ist. Rom. Ist. Universală, 

Traugott (G) Ist. Sud-Est-Europeană 

Adam Margareta (M) Limba şi Lit. Franceză, 

Fii. romanică, Ist. Univ. 

Arghir Dorina, născ. Limba şi Lit. Franceză, magna 

Olariu (RV Italiană, Fii. romanică cum laude 

Barbu Zevedeiu (R) Psihologie, Sociologie, magna 

Filosofie cum laude 

Bogâthy Ema (M) Lit. Română, Limba rom., 


Bratan Petru (G) Limba şi Lit. franceză, 

Germană, Fii. romanică 

Chircev Anatolie (R) Psihologie, Sociologie, magna 

Pedagogie cum laude 

Comşa Ioan (R) Istoria Românilor, Istoria 

BCU Cluj / Central Antică, University Arheologie Library Cluj 

Crişan Măria (R) Limba şi Lit. franceză, 

Fii. romanică, Sociologie cum laude 

Foszto Olga (M) Limba şi Lit. Germană, L. 

română, L. şi Lit. Magh. 

Georgescu Ioan (R) Pedagogie, Sociologie, 


Goldschlâger Sidonia (E) Psihologie, Pedagogie, L. 

şi Literatura germană 

Horvâth Augustin (M) Limba şi Lit. Franceză, 

Fii. romanică, Arheologie 

Hunyade Mateiu (M) Ist. Univ. Ist. Rom., Ist. 

Sud-Est-Europeană 

Macaveu Zina-Natalia Ist. Universală, Istoria 

Astra (R) Românilor, Lit. rom. 

Măhăleanu Octavian (R) Sociologie, Filosofie, 

Pedagogie 

Mărgineanu Eufrosina Psihologie, Limba şi Lit. 

născ. Arvanitis (Gr) Engleză şi Sociologie cum laude 

Metz Iosif (M) Ist. Rom., Ist. Universală, 

Ist. Sud-Est-Europeană 

Mihu Vionela (R) Lit. română, Limba rom. 


Muller Regina Terezia Ist. Universală, Istoria 

(G) Românilor, Geografie

Numele şi pronumele 

Specialitatea Menţiunea 


Nistor Petru (R) 

Estetică 

Pârvu Virgil (R) 

Filosofie, Pedagogie, 

Sociologie 

Păunescu M. Ioan (R) 



Pop Gh. Irina (R) 


Filosofie 

Pop Fabiola, Sidonia (R) Limba şi Lit. Franceză, 

Latină, Sociologie cum laude 

Popa Ilie (R) 

Limba şi Lit. Latină, 

Greacă, Filosofie 

Radu Ioan (R) 

Limba şi Lit. Franceză, 

Lit. română, L. română 

Seucan Coloman (R) Pedagogie, Filosofie, 

Sociologie 

Stoia Gruia (R) 


Filosofie 

Telescu Aurora (R) Ist. Românilor, Arheologie, 

Geografie 

Tohăneanu Alexandru BCU Cluj (R) / Psihologie, Central University Pedagogie, Library Cluj 

Estetică cum laude 

Tripa Lucia (R) Limba şi Lit. Engleză, 

Fianceză, Pedagogie 

Viciu Cornelia (R) L. şi Lit. Franceză, Fii. 

romanică, Limba rom. 

Tabloul doctorilor Facultăţii de Filosofie şi Litere din anul 1936/37 

1. Eysser Rigomera Ana, Istoria universală, Istoria Românilor 

cu menţiunea cum laude. 

2. Macrea Mihail, Arheologie, Istoria antică, cu menţiunea 

magna cum laude. 

3. Pali Francisc, Istorie universală, Bizantinologie, cu menţiunea 

magna cum laude. 

Diplome echivalate 

1. Fiechtner Helmut, diplomă de doctor dela Viena din 

Limba şi Literatura germană şi Filologie romanică. 

2. Popova Gana, diplomă de licenţă dela Sofia — din Istoria 

Românilor şi Geografie. 

3. Rusu Liviu, diplomă de doctor dela Paris — Estetică, cu 

deosebită privire la estetica literară, Psihologie. 

4. Wallner Ernest, diplomă de doctor din Bonn, — Limba 

şi Literatura germană şi Filosofie.

Joia). 

B) ACTIVITATEA DIDACTICĂ ŞI PERSONALUL 

Cursuri: 

1. Istoria filozofiei; logica. 

Prof. titular: Marin Ştefănescu. 

Istoria Filosofiei: Filosofia lui Fichte (1 oră săptămânal, 

Logica: Logica integrală (1 oră săptămânal, Miercuria). 

Seminar: de logică şi istoria filosofiei (2 ore săptămânal, 

Vineria). 


Cursuri: 

Conferinţa de istoria filosofiei. 

Conferenţiar: D. D. Roşea. 

Introducere în filosofie (1 oră săptămânal, Sâmbăta). 

Curs de Istoria Filosofiei: Filosofii presocratici (1 oră săp 

tămânal, Vineria). 

II. Seminar: (2 ore săptămânal, Sâmbăta). 

S'au ţinut 17 : şedinţe. Seminarul a fost cercetat de 40 de studenţi, 

(înscrişi au fost 64). 

Studenţii din anul I au făcut obligator câte două lucrări fiecare. 

Una, răspunzând la întrebarea: „De ce studiez filosofia"?; 

a doua: Ideile esenţiale cuprinse în cap. La operii lui H. Bergson: 

„Les donnees immediates de la conscience". 

Cu studenţii din anii II—IV s'a discutat „problema adevărului". 

Chestiunea a fost studiată istoric şi sistematic. Au dat 

lucrări tratând diferitele aspecte ale problemei studenţii: Barbu, 

Bârluţiu, Chircef, Chitulea, Coste, Morariu, Noveanu, Pârvu, 

Popa-Cicău, Saladă şi Vuia.

Cursuri: 

2. Sociologia şi etica. 

Prof. suplinitor: Constantin Sudeţeanu. 

Cursul de sociologie (1 oră săptămânal, Sâmbăta), a tratat 

sub titlul de Introducere in Sociologie, ca urmare la anul anterior, 

câteva din chestiunile esenţiale într'o introducere şi în primul 

rând: 1. Chestiunea mediului fizic şi influenţa lui asupra 

societăţilor omeneşti; 2. Chestiunea rasei. 

Cursul de Etica (1 oră săptămânal, Vineria), a tratat: 

O serie de lecţiuni despre Etica valorilor a lui Max Scheler, 

în continuare cu anul precedent. 

O serie de lecţiuni despre Evoluţia conştiinţei morale în fazele 

ei principale, privite în desvoltarea socială. 

Seminar de Sociologie (2 ore săptămânal, Joia). 

3. Psihologie. 

Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată. 

A) Personalul: BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Director: Prof. titular Florian Şteţănescu-Goangă. 

Şef de lucrări: Nicolae Mârgineanu. 

Asistent: Alexandru Roşea. 

Preparatori: Mihail Beniuc, Tudor Arcan. 

Secretar-bibliotecar: Nicolae Arcan (dela 1. IV. 1937). 

Preparator tehnic: Ioan Mesaroş. 

Ordonanţă: Alexandru Horvat. 

B) Cursuri: 

F. Ştefănescu Goangă, profesor titular (suplinit de Dl Liviu 

Rusu, conferenţiar definitiv), Psihologie Socială (2 ore săptămânal, 

Lunia şi Marţia). 

Liviu Rusu, conferenţiar definitiv: Psihologie aplicată (2 

ore săptămânal, Miercuria şi Joia). 

Nicolae Mârgineanu, docent: Metoda statistică, aplicările ei 

la psihologie, pedagogie şi sociologie (1 oră săptămânal, Vineria). 

C) Seminarii: 

Seminarul de psihologie generală, condus de Dl prof. F. 

Ştefănescu Goangă, suplinit de Dl Liviu Rusu, conferenţiar (2 

ore săptămânal, Marţia).

318 

Studenţi înscrişi: 64. 

Studenţi cari au participat regulat: 50. 

S'au ţinut 17 şedinţe în care s'au prezentat şi discutat lucrările 

de mai jos asupra: „Aspectului afectiv al comportamentului". 

1. încadrarea aspectului afectiv în comportamentul general 

al organismului; Zevedeiu Barbu. 

I. Teoriile principale asupra afectivităţii. 

2. Teoriile psihologice şi fiziologice ale afectivităţii; Anatole 

Chircev. 

3. Teoriile biologice; Gruia Stoia. 

II. Clasificarea afectelor. 

4. Stările afective generale; Edda Schwartz. 

a) Emoţiile. 

5. Emoţiile primare şi secundare; Ioan Popa Cicău. 6. Expresîunea 

emoţiilor; 

BCU 

Gheorghe 


Noveanu. 

University Library Cluj 

b) Sentimentele. 

7. Procesul de formare al sentimentelor; Vasile Bârna. 8. 

Analiza şi descrierea principalelor sentimente; Irina Juricskay. 

9. Metodele de cercetare şi măsurare ale manifestărilor afective; 

Monica Athanasiu. 

III. Raportul afectivităţii cu celelalte aspecte. 

10. Rolul afectivităţii în procesul atenţiei; Traian Bârluţiu. 

11. Raportul dintre aspectul afectiv şi cognitiv; Virgil Stoia; 12. 

Raportul dintre aspectul afectiv şi conativ; Dumitru Salade. 13. 

Afectivitate şi temperament; Aron Coste. 14 Rolul afectivităţii 

în formarea eului, persoanei şi caracterului; Alexandru Ţundrea. 

15. Psihologia diferenţială a afectivităţii; Ştefan Voros. 16. 

Afectivitatea din punct de vedere evolutiv; Ana Roşea. 

2. Proseminarul de Psihologie, pentru studenţii din anul I, 

condus de Dl Dr. Liviu Rusu, conferenţiar definitiv (2 ore săptămânal, 

Joia). 

In 17 şedinţe s'a analizat şi discutat, capitol cu capitol manualul 

lui Howard C. Warren: Precis de Psyhologie, cu scopul 

de a familiariza studenţii cu problemele fundamentale ale psihologiei.

m 

D) Lucrări practice de psihologie aplicată, pentru studenţii 

din anul IV, conduse de Dl Conferenţiar Liviu Rusu. In 16 şedinţe 

s'au expus metodele de experimentare şi aplicare cu privire 

la Psihologia educaţiei. 

E) Lucrări practice de laborator, pentru studenţii din anul 

I şi II conduse de Dl Dr. Alexandru Roşea, asistent definitiv. 

1. Introducerea în metodele psihologiei experimentale. (Studenţi 

an. II). 

Studenţi înscrişi: 32. 

Studenţi cari au urmat regulat: 27. 

S'au ţinut 21 de şedinţe, urmate de un colocviu, în care s'au 

făcut demonstraţiuni privitoare la următoarele probleme de psihologie 

experimentală: 

1. Metodele Psihologiei. 2. Experimentul. 3. Experimentul 

(continuare). 4. Calcule. 5. Exprimări grafice. 6. Percepţia auditivă. 

7. Percepţia vizuală. 8. Percepţia vizuală (continuare). 9. 

Percepţia chinestezică. 10. Atenţia. 11. Memoria, asociaţia, imaginaţia. 

12. Măsurarea inteligenţei (testele individuale). 13. Măsurarea 

inteligenţei BCU (testele Cluj / Central colective). University 14. Library înregistrarea Cluj 

emoţiilor. 

15. Măsurarea însuşirilor de temperament şi caracter. 16. Aptitudinea 

tehnică. 17. Aptitudinea tehnică (continuare). 18. Aptitudinea 

tehnică muzicală. 19. Testele educaţionale. 20. Oboseala. 

21. Demonstraţiuni fiziologice. 

2. Lucrări individuale de Psihologie experimentală, au făcut 

următorii studenţi (din anul III): 

1. Atanasiu Monica: Interesul teoretic la băeţi de 11—12 

ani. 2. Chitulea Petre: Acuitatea vizuală. 3. Coste Aron: Interesul 

teoretic la băeţi de 11—12 ani. 4. Costea Gheorghina: Interesul 

social la fete de 17—18 ani. 5. Draser Măria: Corelaţie 

dintre interesul teoretic şi practic. 6. Frăţilă Victor: Impulsul 

parental protector. 7. Juricskay Irina: Erarhia impulsurilor primare. 

8. Noveanu Gheorghe: Acuitatea vizuală. 9. Popa Cicău 

Ioan: Interesul practic la băeţi de 11—12 ani. 10. Roşea Ana: 

Interesul social la băeţi de 15—16 ani. 11. Salade Dumitru: Acuitatea 

vizuală. 12. Stelea Eugenia: Interesul economic la fete de 

17—18 ani. 13. Stoia Virgil: Acuitatea vizuală. 

F) Examene parţiale şi de licenţă. 

In sesiunea Octomvrie 1936 s'au prezentat la examenul parţial 

49 de candidaţi.

320 

In sesiunea Februarie 1937 s'au prezentat Ia examenul parţial 

47 de candidaţi. 

In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat la examenul parţial 

99 de candidaţi. 

In sesiunea Octomvrie 1936 s'a prezentat următoarea teză 

de licenţă: 

„Impulsul activităţii la copii superior dotaţi"; Nicolae Găgescu. 

In sesiunea Februarie 1937 s'a prezentat următoarea teză de 

licenţă: 

„Testul de performanţă Seguin"; Dş. Elvira Pescariu. 

In sesiunea Iunie 1937 s'au prezentat următoarele teze de 

licenţă: 

'„Minciuna în lumea copilului"; Zevedei Barbu. „Măsurarea 

atitudinii faţă de tradiţie şi progres"; Anatole Chircev. „Interesele 

la copii"; Alexandru Tohăneanu. „Măsurarea atitudinii faţă 

de biserică"; D-na E. Mărgineanu Arvanitis. „Testul de complectare 

cu imagini"; Sidonia Goldshlăger. „Cuburile lui Knox"; 

Francisc Frucht. BCU „Testul Cluj / de Central construcţie University Healy Library A."; ClujGruia 

Stoia. 

G) Biblioteca Institutului. 

Biblioteca Institutului s'a sporit în cursul anului şcolar 1936 

—1937 cu 67 de cărţi în 72 de volume şi cu 24 reviste în 28 de 

volume. In total Biblioteca Institutului posedă: 2669 cărţi în 

2815 volume şi 68 reviste în 573 volume. 

Sala de lectură a Institutului este zilnic la dispoziţia studenţilor 

dela ora 9 a. m. până la ora 7 p. m. 

4. Pedagogia I. 

Prof. titular: Onisifor ćhibu*). 

Cursuri: Metodologia învăţământului secundar (2 ore săptămânal, 

Miercuria şi Joia). 

Istoria pedagogiei româneşti (1 oră săptămânal Miercuria). 

Seminar de Istoria pedagogiei (2 ore săptămânal, Vineria). 

*) Intre 17 februarie şi până la 17 Maiu 1937, în care timp a îndeplinit 

mai multe însărcinări cari i s'au dat din partea Ministerului Educaţiei 

Naţionale, a avut concediu, fiind suplinit la catedră dd d. conferenţiar D,. D. 

Roşea.

321 

La seminar au fost înscrişi 43 membri. S'au ţinut 17 şedinţe, 

în care s'au tratat probleme în legătură cu Specificul românesc în 

educaţie. In primele 5 şedinţe s'au făcut două expuneri teoretice 

asupra specificului românesc în educaţie, prima, de două ore, 

de către directorul seminarului, a doua, de trei ore, de către asistentul 

onorific al acestuia, d. Şerban Lungu, care a mai făcut şi 

o expunere a bibliografiei chestiunii. Dintre studenţi, au făcut 

comunicări: 1. Octavian Dănilă, despre Liceul din Beiuş. 2. Ioan 

Popa-Cicău, despre Blajul ca centru pedagogic. 3. Iosif Naghiu 

despre Specificul românesc în cadrul învăţământului religios. 4. 

Măria Crina, despre Rolul femeii române în cadrele specificului 

românesc în educaţie. 5. Gabriel Brumă, despre Problema educaţiei 

naţionale în funcţie de mediul rural şi de mediul orăşenesc 

dela noi. 6. Ion Georgescu, despre Statul românesc ca element 

al specificului românesc. 7. Traian Tulbure, despre Educaţia naţional-românească 

şi greco-catolicismul. 8. Anatolie Chircev, despre 

Familie, şcoală şi biserică ca factori ai educaţiei naţionale şi 

9. Dumitru Salade despre Spaţiul mioritic şi educaţia românească. 


5. Pedagogia II. 

Prof. titular: Vladimir Ghidionescu. 

Asistent: Aurel Pampu. 

Ordonanţă: Mihail Meschin. 

Cursuri: Pedagogie generală pe bazele pedologiei şi pedagogiei 

experimentale, partea Il-a (2 ore săptămânal, Lunia şi 

Marţia). 

Pedagogie socială (1 oră săptămânal, Lunia). 

Lucrări practice: Laborator de pedagogie experimentală (2 

ore săptămânal, Marţia). 

In anul şcolar curent s'au făcut în cadrul Laboratorului studii 

şi lucrări experimentale cu privire la: „Inteligenţa copilului 

şi metodele ei de cercetare". 

Laboratorul a fost frecventat de aproximativ 35 studenţi specialişti 

în pedagogie. In total s'au ţinut 18 şedinţe, Marţia dela 

3—5. S'au prezentat următoarele lucrări şi studii: 

1. In prima şedinţă Dl Prof. Vladimir Ghidionescu face o 

scurtă introducere în problema Inteligenţei copilului, dând directivele 

după care se va trata această problemă. 

21

322 

2. In şedinţa a doua Dl Munteanu Constantin face o expu 

nere asupra: „Inteligenţei copilului şi metodelor ei de măsurare". 

3. D-ra Juriscay Irma citeşte în a treia şedinţă lucrarea: 

„Corelaţia dintre inteligenţă şi aspectul cognitiv şi afectiv". 

4. D-ra Atanasiu Monica face o comunicare asupra calculu 

lui de corelaţie. 

5. Dl Ţundrea Alexandru face o comunicare asupra problemei: 

„Corelaţia dintre inteligenţă şi memorie". 

6. Dl Isac Dumitru prezintă o lucrare bine documentată asupra: 

„Corelaţiei dintre inteligenţă şi voinţă". 

7. D-ra Georgescu Ioana face o expunere asupra: „Raportului 

dintre inteligenţa copilului şi sugestie". 

8. D-ra Deleanu Viorica face o comunicare asupra problemei: 

„Randamentul şcolar şi inteligenţa". Cu această lucrare se 

face trecerea la măsurarea inteligenţei. 

9. D-ra Hulea Elvira expune lucrarea: „Viaţa socială şi inteligenţa 

copilului". (Orientarea şi selecţia profesională). 


10. Dl Naghiu Iosif face o comunicare asupra problemei: 

„Măsurarea inteligenţei; scare metrică Binet-Simon". 

11. In şedinţa 11-a Dl Seucan Coloman expune lucrarea. 

„Adaptările şi transformările scării metrice a lui Binet-Simon" 

12. D-ra Atanasiu Monica prezintă lucrarea: „Testele de 

performanţă". 

13. Dl Morariu Traian face o comunicare interesantă şi amplu 

documentată asupra: „Examenului analitic al inteligenţei: 

profilul psihologic". 

14. D-ra Munteanu E. citeşte lucrarea: „Testele colective de 

măsurarea inteligenţei copilului". 

15. Dl Seucan Coloman face o comunicare asupra problemei: 

„Inteligenţa practică a copilului". Prezintă un bogat material experimental. 

Trei şedinţe în decursul anului au fost rezervate experienţelor 

şi discuţiunilor. 

Tot în cursul acestui an s'au elaborat în cadrul acestui Laborator 

două teze de licenţă: Dl Georgescu Ion prezintă lucrarea 

de licenţă: ,;Orientarea profesională a învăţătorului", iar Dl 

Seucan Coloman prezintă lucrarea: „Inteligenţa practică a copilului". 

Ambele lucrări cuprind un bogat material experimental 

şi foarte interesante concluzii pedagogice.

SEMINARUL PEDAGOGIC UNIVERSITAR. 

Director: Prof. titular Vladimir Ghidionescu.- 

Asistent: Romulus Demetrescu. 

Secretar: Gheorghe Demetrescu. 

338 

I. Seminarul de pedagogie teoretică pentru pregătirea profesională 

a viitorilor profesori secundari, s'a ţinut câte 2 ore săptămânal 

în fiecare Sâmbătă în sala Vasile Pârvan a Facultăţii de 

Litere şi Filosofie. 

Şi anul acesta, din pricina numărului foarte mare de practicanţi, 

auditorii au fost împărţiţi în două serii, alegându-se în 

proporţii egale dela facultăţile diferite. 

Au frecventat acest seminar 432 de studenţi. 

S'a discutat în anul acesta ca şi în anii trecuţi probleme în 

jurul unei chestiuni centrale: Scopul educativ al predării materiilor 

din şcoala secundară. 

Această problemă a fost subîmpărţită în cele două şedinţe 

pe probleme subordonate, cercetându-se şi discutându-se deocamdată 

scopul învăţământului BCU Cluj / Central limbii University şi literaturii Library materne, Cluj 

a limbii 

şi literaturii franceze, a limbii şi literaturii germane şi engleze, 

al istoriei şi studiilor clasice şi al filosofiei. 

II. Practica Pedagogică. Anul acesta au fost înscrişi la Seminarul 

pedagogic universitar un total de 322 candidaţi dintre 

care: 

a) Pentru audiţii 71 de practicanţi. 

b) Pentru practică 251 de practicanţi, care au fost licenţiaţi 

şi absolvenţi de şcoli superioare. 

Dintre aceştia au absolvit practica pedagogică 222 de practicanţi. 

III. Biblioteca Seminarului Pedagogic Universitar a fost cer 

cetată de un număr de 273 cititori care au consultat 836 de cărţi 

şi trei reviste de specialitate. 

6. Estetica. 

Prof. suplinitor: Petre Grimm. 

Curs: Estetica contemporană (2 ore săptămânal, Lunia şi 

Miercuria). 

Seminar (2 ore săptămânal, Sâmbăta).

324 

B) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE. 

• INSTITUTUL DE STUDII CLASICE. 

Colegiul de direcţie: Profesorii Şt. Bezdechi, Th. A. Naum, 

Em. Panaitescu şi D. M. Teodorescu. 

Director girant: Prof. Th. A. Naum. 

Administrator: C. Daicoviciu, conferenţiar. 

Personalul ştiinţific: 

Şef de lucrări: Vacant. 

Arheolog-asistent: Şt. Kovâcs. 

Asistenţi: Al. Ferenczi, Gh. Pintea (la catedra de Istorie 

antică) şi N. Laslo (la catedra de Limba şi Lit. Latină). 

Preparatori: Mihail Macrea şi Ioan I. Russu. 

Practicanţi: Marius Moga şi Eugeniu Dobroiu (dela 1. VI. 

1937). 

Personalul administrativ. 


Secretară-dactilografă: Lucia Bugnariu, născ. Daicoviciu. 

Laborant: Petre Duca. 

Personalul de serviciu: 

Ordonanţe: Iuliu Keresztes, Pavel Chiorean, Gavril Mureşan, 

Timotei Popa, Gavril Borza. 

Raport de activitatea generală. 

Activitatea Institutului de Studii Clasice, în cursul anului 

şcolar 1936—1937, a fost deosebit de rodnică. Realizările înfăptuite 

în acest an şcolar sunt menite a da o nouă înfăţişare acestui 

Institut. 

Din activitatea ştiinţifică a Institutului amintim în deosebi 

următoarele: Publicarea volumului II al Anuarului său (pe anii 

1933—1935). Este un frumos volum de 340 pagini, cu un bogat 

conţinut filologic, arheologic şi istoric, scris aproape numai de 

profesorii şi personalul ştiinţific al Institutului. Tipărit în 500 

de exemplare, din sumele puse la dispoziţie de Facultatea de Litere 

şi de Oficiul de editură al Universităţii, el a fost trimis celor 

mai de seamă institute de cultură clasică din ţară şi streină-

325 

tate. In schimb, Institutul primeşte un număr însemnat de publicaţii 

de specialitate. 

S'a urmărit, cu deosebită atenţie, incidentalele descoperiri 

arheologice făcute pe teritoriul oraşului Cluj sau în împrejurimi. 

In felul acesta s'au achiziţionat pentru Muzeu mai multe obiecte 

şi monumente, unele romane, altele mai târzii, din epoca modernă. 

Deasemenea au fost aduse la Institut şi inventariate pentru 

Muzeu obiectele şi monumentele ieşite la lumină prin săpăturile 

sistematice executate de membrii Institutului, la Castrele romane 

dela Bologa şi dela Gherla, la cimitirul post-roman dela 

Teiuş, la staţiunea preistorică dela Măgura de lângă Subcetate, 

etc. 

Biblioteca Institutului s'a îmbogăţit simţitor anul acesta, căci 

pe lângă publicaţiile primite în schimb şi pe lângă cumpărările 

efectuate din fondurile obişnuite, Institutul a primit dela Universitate 

un ajutor extraordinar de 145.000 Lei. Din acest fond 

s'au făcut comenzi înseninate de cărţi şi reviste, reuşind a se completa 

lipsuri foarte BCU Cluj simţite / Central ale University Bibliotecii, Library mai Cluj 

ales opere mai 

mari, care din lipsă de fonduri n'au putut fi achiziţionate la timp. 

In total, Biblioteca a crescut cu 343 opere noui în 431 de volume. 

Ea oferă cel mai bun mijloc de studiu şi cercetări în domeniul 

antichităţii clasice şi al preistoriei. 

Deschisă în tot decursul anului şcolar, ea a fost cercetată de 

un însemnat număr de studenţi dela filologia clasică, istoria antică 

şi arheologie, precum şi mulţi specialişti şi cercetători din 

ţară şi streinătate. 

Muzeul de Antichităţi a primit, în sfârşit, o definitivă organizare 

a colecţiilor sale. Datorită solicitudinii d-lui rector FI. 

Ştefănescu-Goangă şi stăruinţii membrilor dela conducerea Institutului, 

lucrările de construcţie a aripei celei noui au fost duse 

la bun sfârşit. Au început îndată lucrările de reorganizare a colecţiilor, 

după noile posibilităţi de expunere. La etajul II al aripei 

celei nouă a fost instalată Pinacoteca „V. Cioflec", într'o sală 

mare, prevăzută cu mobilier nou. O nouă organizare şi o nouă 

expunere a primit colecţia de artă medievală şi modernă. S'a dat, 

deasemenea, o expunere mai ştiinţifică secţiei romane, prin triarea 

întregului material. A fost organizată şi expusă secţia migraţiilor, 

iar în parterul aripei noi lângă Lapidariul roman, s'a 

organizat un Tegularium.

326 

Cu aceste transformări, toate colecţiile Muzeului de Antichităţi 

sunt acum organic expuse, în clădire proprie, după un 

plan unitar şi după toate cerinţele muzeale de astăzi. Astfel, Universitatea 

românească a realizat, în mai puţin de două decenii, o 

operă însemnată, care pentru fosta Universitate ungurească a 

constituit doar un „pium desiderium". 

In înfăţişarea lui actuală, Muzeul de Antichităţi al Institutului 

de Studii Clasice constitue un adevărat Muzeu al Ardealului, 

căci el oferă vizitatorului şi cercetătorului o icoană fidelă a 

tuturor epocelor de civilizaţie desvoltate în Transilvania, dela 

cele dintâi mijiri ale vieţii preistorice, până la cele mai înalte manifestări 

artistice de astăzi. 

Inaugurarea şi deschiderea acestui Muzeu, în noua lui înfăţişare, 

s'a făcut în ziua de 13 Iunie 1937, cu ocazia înaltei vizite 

a M. S. Regelui Carol II. 

In organizarea lui de acum, Muzeul cuprinde următoarele 

secţii şi colecţii: 

Secţia preistorică, 

BCU Cluj 

secţia 

/ Central 

romană 

University 

compusă 

Library 

din colecţia 

Cluj 

romană 

de obiecte şi monumente mai mici, Lapidariul şi Tegulariul 

roman, apoi colecţia egipteană, secţia năvălirilor barbare, secţia 

numismatică, secţia medievală şi modernă împărţită în colecţia 

de artă, Lapidariul şi colecţia de ceramică medievală şi modernă. 

In sfârşit, Muzeul mai dispune de o colecţie etnografică, o colecţie 

a mulajelor de ghips şi de o colecţie de piese de farmacie. 

Pinacoteca V. Cioflec, noui achiziţii (vezi p. 127—128). 

7. Limba şi literatura greacă. 

Prof. titular: Ştefan Bezdechi. 

Cursuri: Istoria literaturii elene, Epoca clasică: continuare 

(1 oră săptămânal, Lunia). 

Interpretări din Protagoras de Platon şi Cyropaideia de Xenofon 

(2 ore săptămânal, Marţia). 

Seminar: O serie de versiuni graduate din diferiţi autori, 

cu specială privire la sintaxa greacă (2 ore săptămânal, Miercuria). 

8. Limba şi literatura latină. 

Prof. titular: Theodor A. Naum. 

1. Curs de Literatură Latină: 

Literatura Latină în epoca imperială (1 oră săptămânal, Lunia). 

Curs obligator pentru toţi studenţii.

327 

2. Interpretare: 

M. Annaei Lucani Belii civilis liber primus (1 oră săptămânal, 

Marţia). Curs obligator pentru studenţii dela specialitatea 

principală şi secundară. 

3. Gramatica istorică a Limbii Latine: 

Morfologia Limbii Latine (verbul) (1 oră săptămânal, Miercuria). 

4. Interpretări din Cicero, De Signis, cu d. asistent N. Laslo, 

2 ore săptămânal, pentru studenţii care dau examene auxiliare 

de Limba Latină. 

5. Seminar (2 ore săptămânal, Lunia) urmat de studenţii 

dela specialitatea principală şi secundară. S'au făcut Următoarele 

lucrări: 

a) Teme: Complementul direct; verbe cu genetivul, dativul 

şi ablativul; determinarea verbului în cazul dativ; sintaxa verbelor 

impersonale; complementul verbelor în forma pasivă; complementul 

adverbului. 

b) Versiuni: Seneca, Ad Polybium de consolatione, I, Ad 

Marciam de consolatione, BCU Cluj / XXVI; Central University Seneca Rhetor, Library Cluj 

Controversiae, 

I, 1—12; Seneca, Phoenissae, 51—79; Silius Italicus, Punica, 

70—122; Iuvenal, Satirae, VII, 151—188; Tacitus, Dialogus de 

oratoribus, 12—13. 

C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE. 

9. Istoria literaturii moderne. 

Prof. agregat: Dumitru I. Popovici. 

Asistent: Radu Paul. 

Cursuri: Junimea: acţiune şi reacţiune (2 ore săptămânal. 

Marţia şi Vineria). 

Joia). 

Seminar: Teatrul lui Vasile Alexandri (2 ore săptămânal, 

MUZEUL LIMBEI ROMÂNE. 

(A se vedea datele publicate la capitolul Activitatea ştiinţifică). 

Personalul Muzeului. 

Director: Prof. titular: Sextil Puşcariu. 

Şef de lucrări: Ioan Breazu (dela 1. IV. 1937). 

Asistenţi: Ştefan Pasca (până la 30. XI. 1936), Ioan Breazu 

(dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Măria Puşcariu.

328 

Preparatori: Dimitrie Macrea (până la 30. XI. 1936), Emil 

Capidan (dela LXII. 1936) şi Vasile Băjănică (dela 1. IV. 1937). 

Prim custode: Emil Capidan (până la 30. XI. 1936), Ştefan 

Mateescu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937). 

Cartografi: Ştefan Poenariu şi Liviu Onu. 

Laborant: Mihail Vonsza. 

10. Limba şi literatura română. 

Prof. titular: Sextil Puşcariu. 

Curs: Morfologia limbii române (2 ore săptămânal, Miercu 

ria şi Joia). 

Seminar: (în colaborare cu Sever Pop): Cercetări dialectale 

(2 ore săptămânal, Vineria). Au făcut anchete pe teren: 1. Sora 

Elena Kocsis, Graiul din Sişeşti (Satu-Mare). 2. Alexe Fiat, 

Graiul din Luncaviţa. 3. Elvira Moduna, Graiul din Roşia Montană. 

4. Meta Mesch, BCU Cluj Graiul / Central din University Sibiu. 5. Georgina Library Cluj 

Damian, Graiul 

din Brad. 6. Viorica Deleanu, Graiul din Tătăreni. 7. Ion 

Pătruţ, Graiul din Ohaba (Banat). Lucrările au fost discutate cu 

de-amănuntul. 

Conferinţa de dialectologie. 

Conferenţiar definitiv: Sever Pop. 

Curs: Dialectul aromân (două ore săptămânal, Vineria şi 

Sâmbăta). 

Seminar: Interpretări de texte aromâne (două ore săptămânal, 

Sâmbăta). 

A colaborat la Seminarul de Cercetări dialectale ţinut de dl 

prof. S. Puşcariu, arătând studenţilor cum trebuie făcute cercetările 

dialectale. In acest seminar a iniţiat cercetări dialectale care 

trebue să urmărească diferenţele de graiu între generaţii şi între 

sexe. 

Din însărcinarea prof. S. Puşcariu a distribuit teze de licenţă 

care vor urmări aceste probleme, care se vor încadra prin 

această între problemele urmărite de Atlasul Linguistic Român.

11. Limba şi literatura română II (veche). 

Prof. titular: Nicolae Drăganu. 

Asistentă: D-na Pia Gradea, născută Drăganu. 

329 

Curs: a) Istoria limbii şi literaturii române în sec. XVII 

şi XVIII, (1 oră săptămânal, Joia); b) Sintaxa română (2 ore 

săptămânal, Marţia şi Miercuria). 

Seminar: Exerciţii de sintaxă cu interpretare de texte vechi 

(2 ore săptămânal, Vineria). 

Dintre studenţii înscrişi au prezentat lucrări 20, şi anume: 

Andriţoiu I. Gheorghe, Asztalos Vilma, Băjănică Vasile, Berky 

Iuliana, Fielk Friederike, Georgescu Ioana, S. Gusztus Ana, S. 

Kocsis Ileana, Lelescu Ştefania, S. Lukâcs Elburga, Magyarody 

Măria, Mârton Iuliu, Moduna Elviră, Szabo Irina, Timbuş Eliza, 

Turcan Nicolae, Varga Rozalia, Widmann Wilhelm, Kiss Margareta, 

Szabo Martha. 

12. Linguistică. 

Prof. BCU Cluj titular: / Central Theodor University Capidan. Library Cluj 

Asistenţi: Ioan Breazu (până la 30. XI. 1936), Dimitrie 

Macrea (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), Ştefan Mateescu 

(dela 1. IV. 1937). 

Curs: Linguistică generală II, Limba (2 ore săptămânal, 

Joia şi Sâmbăta). 

Seminar: Probleme de linguistică generală şi balcanică (2 

ore săptămânal, Sâmbăta). 

13. Filologie romanică. 

Prof. titular: George Giuglea. 

Custode: Eugen Tanase (până la 31. III. 1937), Preparator 

(dela 1. IV. 1937). 

Cursuri: Romanitatea iberică. Fonologie spaniolă (Vocalism) 

(1 oră săptămânal, Lunia). Interpretări din clasicii romanici. 

(Vechea franceză şi vechea provensală) (1 oră săptămânal, Marţia). 

Seminar: Interpretări de texte latine, vulgare şi romanice 

(2 ore săptămânal, Lunia). 

Lucrări de lexicograf ie romanică: 

1. Anastasia Presecan: Mulomedicina Chironis 1 cap. 2. So-

330 

ra T. Oswald: Peregrinatio Sylviae cartea III cap. I—VIII. 3. 

Sora Chr. Meixl: Peregrinatio Sylviae cartea III cap, IX—XIX. 

4. Dumitriu Maniu: Chrestien de Troyes: Le chevalier au Hon 1 

cap. 5. Elisabeta Silaghi: Idem Erec et Enide 1 cap. 6. Margareta 

Adam: J. Renart: Le roman de la Rose 1 cap. 7. Ileana 

Kovacs: Idem. 8. Viorica Biliczky: Idem. 9. Francisc Ulrich: 

Idem. 10. Ortvin Pscheidt: Un fabliau (Du prestre qui ot mere 

a force). 11. Cornelia Popescu: Fr. Villon: Le grand Testament 

1 cap. 12. Gabriel Ţepelea: Folklor din Sologne Bourbon comparat 

cu folklor românesc. 13. Eugen Tănase: Saulo Toron: 

Monedas de cobre. Traduceri şi interpretări. 

14. Limba şi literatura franceză. 

Prof. cu contract: Yves Auger. 

Cursuri: Victor Hugo (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia). 

Grammaire historique: Phonologie (1 oră săptămânal, Vineria). 

Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria). Traduceri din Eminescu 

(Scrisoarea BCU I). Cluj / Central University Library Cluj 

S'au mai făcut următoarele interpretări din Corneille: 

1. Sora T. Oswald: La doctrine dramatique de Corneille. 2. 

Coste: Le Cid, acte III scene IV. 3. L. Tomuţa: Le Cid acte V 

scene I-ere. 4. D-ra Medrea: Horace acte II scene III. 5. Abuşan: 

Le caractere du vieil Horace. 6. D^ra S. Deâk: Cinna acte 

V, scene II. 7. D-ra C. Boca: Cinna acte V, scene I-ere. 8. Fr. Ulrich: 

Polyeucte acte V, scene VI. 

Lector: Henri Jacquier. 

Convorbiri despre literatura şi civilizaţia franceză (1 ora 

săptămânal, Lunia). 

Lucrări practice despre ortografia şi gramatica franceză (2 

ore săptămânal, Marţia). 

Lecturi comentate (1 oră săptămânal, Miercuria). 

Traduceri din româneşte în franţuzeşte (1 oră săptămânal, 

Miercuria). 

15. Limba şi literatura italiană. 

Prof. cu contract: Giandomenieo Serra. 

Cursuri: A. Manzoni (1 oră săptămânal, Lunia). 

II Rinasciamento (1 oră săptămânal, Marţia).

331 

Gramatica storica: Lessicologia (conţin.) e Fonetica (1 ora 

săptămânal, Sâmbăta). 

Linee di una storia generale della letteratura italiana (1 oră 

săptămânal, Lunia). 

Seminar: Interpretazione e discussione critica di testi letterari 

(1 oră săptămânal, Lunia). 

Esercizi di traduzione dai rumeno in italiano e viceversa (1 

oră săptămânal, Marţia). 

Au prezentat lucrări de seminar următorii studenţi: 

Florica Barbu: La vita e le opere di Vicenzio Monti dai 

Berilacqua. Dorina Arghir: La figura di Lucia nel romanzo 

„I. Promessi Spoşi". Suzana Boteanu: La lingua del Cesarotti 

nella traduzione dei poemi dell'Osian. Tertulia Micheş: Stadiul 

la care au ajuns cercetările asupra raportului dintre lit. populară 

italiană şi cea română. Minerva Schottel: Arcadia şi Metastasio: 

trad. din „Storia della letteratura italiana" di A. Monigliano. 

Gheorghe Bergner: II platonismo nelle poesie di Lorenzo dei 

Medici. Tertulia Micheş: Nastagio degli oneşti, nuvela di G. 

Boccaccio, traducere. 


La seminar s'au făcut şi rezumate în româneşte din cartea 

„Roma romantica" de către D-şoarele Cărpinişan Eugenia şi Ciplea 

Măria; apoi traduceri de poezii din limba italiană, comentate 

de D-nul profesor. 

Lector: Ştefan Pasca. 

Introducere în studiul limbii italiene (Linee e paradigmi di 

una grammatica italiana ad uso dei Rumeni) (2 ore săptămânal, 

Joia şi Sâmbăta). 

Traduceri din italieneşte în româneşte (Traduzioni dall'italiano 

in rumeno) 1 oră săptămânal, Vineria. 

Lecturi şi conversaţii asupra geografiei Italiei (Letture e 

conversazioni sull geografia dell'Italia) 1 oră săptămânal, Sâmbăta. 

Lecturi şi conversaţii asupra istoriei civile a Italiei (Letture 

e conversazioni nella storia civile dell'Italia) 1 oră săptămânal, 

Vineria. 

16. Limba şi literatura germană. 

Prof. titular: Gustav Kisch. 

Cursuri: Istoria literaturii germane dela Luther până la Lessing 

(Deutsche Literaturgeschichte von Luther bis Lessing) 1

332 

oră săptămânal, Marţia. 

Evoluţia culturii germane în lumina limbei (Deutsche Kulthurentwicklung 

im Lichte der Sprache) 1 oră săptămânal, Miercuria. 

Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia). 

S'a cetit şi s'a intepretat: Wolfram von Eschenbach „Parzival". 

S'au ţinut 23 şedinţe de seminar, toate sub conducerea directorului, 

cu care ocazie s'au prezentat şi s'au citit 23 lucrări, 

cari au fost discutate în şedinţele seminarului. Au luat parte 82 

studenţi. 

S'au făcut următoarele lucrări: 

Pschaidt Ortwin: Die Ostsnamen der Bukovina. Askenazi 

Rizzi: Die Toleranz in der deutschen Literatur. Boteanu Suzana: 

Schiller in der rumânischen Literatur. Braver Samuil: Der Jude 

in der germanischen Literatur. Veszelowsky Wilhelmine: Die 

Schwaber in der deutschen Literatur. Bogdan Stella: Goethe im 

Urteil seiner Zeitgenossen. Lillin Andrei: Der Turandottypus in 

der Weltliteratur. Keresztes Ioan: Dante und Goethe. Rozgova 

Edith: Weimar in BCU der Cluj deutschen, / Central University Literatur. Library Wonner Cluj 

Dore: Das 

Zwei-Seelenmotiv bei Goethe. Hermann Margareta: Herders Beziehungen 

zur englischen Literatur. Kremer Klothilde: Germanische 

Mythologie im Lichte der Literatur. Balogh Ladislau: Der 

Cid in Geschichte und Literatur. Antal Petru: Der Ritter in der 

deutschen Literatur. Kovâcs Anton: Goethe als Schiiler Herders. 

Bugner Gheorghe: Reališmus und Idealismus im Lichte Goethescher 

Darstellung. Bornemisa Ileana: Die Ăsthetik im Lichte 

der deutschen Literatur. Schelker Edith: Der Soldat in der deutschen 

Literatur. Kloos Andreiu: Die siebenbiirgisch-deutsche 

Dichtung im 20 Jahrhundert. Jost Franz: Wolframs Parzival, 

verglichen mit Goethes Faust. Stocz Ştefan: Goethe als Wanderer. 

Frucht Francisc: Schiller als Psychologe. Szabo Martha: 

Fichte als deutscher Schriftsteller. 

Lector: Frideric Lang. 

Interpretarea liricilor germani din sec. al XlX-lea (1 oră 

săptămânal, Marţia). 

Interpretarea operelor lui Gottfried Keller (1 oră săptămânal, 

Joia). 

Traduceri din româneşte în nemţeşte şi viceversa. (Carmen

333 

Sylva şi Eminescu) — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Lunia). 

Introducere în limba germană pe bază gramaticală cu exerciţii 

mai uşoare — cu începătorii — (1 oră săptămânal, Miercuria). 

Interpretarea şi traducerea lui Faust de Goethe. Partea II, 

actele 4—5, continuare — cu înaintaţii — (1 oră săptămânal, Vineria) 

. 

17. Limba şi literatura engleză. 

Prof. titular: Petre Grimm. 

Cursuri: Literatura engleză contemporană (1 oră săptămânal, 

Marţia). Literatura americană (1 oră săptămânal, Joia). 

Idiomatică engleză (1 oră săptămânal, Vineria). 

Seminar: (2 ore săptămânal, Vineria). 

Lector suplinitor: Emil I. Diaconu. 

Proseminar: Lecturi, conversaţii şi exerciţii gramaticale cu 

începătorii (2 ore BCU săptămânal, Cluj / Central Miercuria University şi Library Vineria). Cluj 

Traduceri din româneşte în englezeşte (1 oră săptămânal, 

Miercuria). 

Lecturi şi conversaţii despre istoria şi geografia Angliei (1 

oră săptămânal, Joia). 

Lecturi din autorii englezi şi exerciţii de conversaţie cu 

înaintaţii (1 oră săptămânal, Vineria). 

18. Limba şi literatura maghiară. 

Prof. titular: Gheorghe Kristof. 

Cursuri: Istoria dramei (2 ore săptămânal, Marţia şi Mier 

curia). Introducere în studiul literar (1 oră săptămânal, Marţia). 

Seminar: (1 oră săptămânal, Lunia). Capodoperile drama 

tice. Analiza şi explicarea lor din punct de vedere estetic şi isto 

ric. S'au citit 21 lucrări de seminar, cari au fost discutat sub con 

ducerea directorului. 

Cursuri: 

19. Slavistica. 

Profesor agregat: Emil Petrovici 

Fonologia limbilor slave (1 oră săptămânal, Marţia). 

Istoria literaturii ruseşti (1 oră săptămânal, Vineria).

334 

Gramatica limbii ruseşti (1 oră săptămânal, Lunia). 

Seminar: 

Cetiri şi interpretări de texte ruseşti (2 ore săptămânal, 

Joia). Au participat la şedinţe studenţii: Gheorghe I. Andriţoiu, 

Iuliana Berky, Antonia Butuza, Ana Eliseev, Alexa Fiat, Sr. Elena 

Kocsis, Mihail Kovâcs, Măria Magyarody, Petru Nistor, Ioan 

Pătruţ, Vasile Radu, Virgil B. Rusu, Nicolae M. Turcan, Hildegard 

Wellmann. 

20. Laboratorul de fonetică experimentală. 

Director: Prof. titular: Theodor Capidan (până la 28 Dec. 1936). 

Prof. agregat: Emil Petrovici (dela 29 Decembrie 1936). 

Asistent: Emil Petrovici (până la 31 Octombrie 1936). Di- 

mitrie Macrea (dela 1 Aprilie 1937). 

Ordonanţă: Pavel Podoabă. 

Cursuri: 

Sunetele limbii române, cu înregistrări la aparate fonetice 


(1 oră săptămânal, Miercuria). Au urmat cursul şi au asistat la 

înregistrările fonetice studenţii: Alexa Fiat, Iuliu Mârton, Liviu 

Onu, Ioan Pătruţ, Gheorghe Pavelescu, Virgil B. Rusu. 

D) SECŢIUNEA ISTORICĂ. 

21. Istoria antică. 

Prof. titular: Emil Panaitescu. 

(In concediu pentru a îndeplini funcţiunea de Director al şcolii 

române din Roma, fiind suplinit de Conf. def. Const. Daicoviciu}. 

Cursuri: Istoria Romei dela origini la Principat (2 ore săptămânal, 

Vineria şi Sâmbăta). 

Seminar: Isvoarele istoriei romane (2 ore săptămânal, Sâmbăta). 

Conferinţa de Antichităţi şi Epigrafie. 

Conferenţiar def.: Constantin Daicoviciu. 

Curs: Antichităţi religioase romane (2 ore săptămânal, Lunia 

şi Miercuria). 

Seminar: Exerciţii Epigrafice (2 ore săptămânal, Joia).

22. Arheologie. 

Prof. titular: Dimitrie M. Teodor eseu. 

335 

Cursuri: Istoria artei în antichitate (Preistoria, Istoria veche 

a Orientului), cu proiecţiuni (2 ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta) 

. 

Iconografia imperiului roman, cu proiecţiuni (1 oră săptămânal, 

Joia). 

Seminar: Civilizaţia Daciei traiane (2 ore săptămânal, Vineria). 

Exerciţii de Numismatică greacă. 

23. Istoria universală. 

Prof. titular: Constantin Marinescu. 

Institutul de Istorie Universală. 

Asistent: Francisc Pali. 

Secretar-bibliotecar: Ioan Sabău (dela 1. I. 1937). 

Ordonanţă: Martin Vereş. 

Cursuri: 


S'a ţinut un curs privitor la începuturile Epocei Moderne (2 

ore săptămânal, Joia şi Sâmbăta). 

Seminar: 

Au fost înscrişi 27 de studenţi. Au participat regulat la şedinţe 

16. S'au ţinut 18 şedinţe (36 de ore) în care ascultătorii au primit 

explicaţiuni şi îndrumări privitoare la metodele de cercetare 

şi la studiul istoriei în general. In cadrul şedinţelor s'a tradus şi interpretat 

din: Fritz Kern, Ouellen zur Geschichte der mittelalterlichen 

Geschichtsschreibung, voi. I, Leipzig 1915, fragmente din: 

Sulpicius Severus, Vita S Martini; Augustinus, De civitate Dei; 

Paulus Orosius, Historiae adversum paganos; Eusebius din Cesarea, 

Historia ecclesiastica; Hieronymus, De viris illustribus; 

Eugippius, Vita Severini; Jordanis, Getica; Grigore din Tours, 

Historia Francorum; Papa Grigore I cel Mare, Dialogi; Isidor 

din Sevilla, Historia Gothorum şi Chronica; Fredegarius, Chronica; 

Origo Gentis Lângobardorum; Paulus Diaconus, Historia 

Lângobardorum; Liber Ponţificalis. A prezentat şi a citit o lucrare 

de seminar Gheorghe Gindele: Zwingli. 

Biblioteca Seminarului de Istorie Universală s'a mărit în 

anul aceasta cu 117 opere, în 234 de volume şi cu 7 hărţi istorice.

336 

Institutul continuă să fie abonat la următoarele reviste: Revue 

Historique (Paris), Archivio Storico Italiano (Florenţa). 

The English Historical Review (Londra). 

Conferinţa de Istorie medievală cu specială privire la epoca 

migraţiunilor. 

Suplinitor: Prof. Const. Marinescu. 

Curs (2 ore săptămânal). 

Seminar (2 ore săptămânal). 

Au fost înscrişi ia seminar 15 studenţi. Au participat regulat 

la şedinţe 8. S'au ţinut 28 de. şedinţe (32 de ore), în cadrul cărora 

s'a tradus şi interpretat din Eginhard, Vita Karoli Magni 

Imperatoris, editat de Louis Halphen, Paris 1932. A prezentat şi 

a citit o lucrare de seminar Sora Gizela Kind: Războiul lui Carolcel-Mare 

împotriva Longobarzilor. 


INSTITUTUL DE ISTORIE ROMÂNĂ. 

Directori: Prof Alexandru Lapedatu şi Prof. Ioan Lupaş. 

Personalul: 

Asistenţi Ioachim Crăciun (până la 31. III. 1937), Ioan Mo 

ga, Gheorghe Duzinchevici (dela 1. IV. 1937). 

Preparator: Hortensia Georgescu. 

Secretar-bibliotecar: Gheorghe Vinulescu (dela 1. VII. 1937). 

Practicant: Gheorghe Vinulescu (până la 30. IV. 1937), Septimiu 

Martin (dela 1. VIL 1937). 

Custode: Ioan Bărăian (dela 1. IV. 1937). 

Servitor: Ioan Bărăian (până la 31. III. 1937), Ştefan Puşcaş 

(dela 1. IV. 1937). 

Biblioteca: 

Biblioteca Institutului de Istorie Română a crescut în acest 

an cu 500 de volume. De asemenea au fost completate mai multe 

colecţii de periodice. S'au legat în cursul acestui an 500 de volume.

387 

Institutul a continuat să fie abonat şi să aibă relaţii de 

schimb cu 30 de reviste şi periodice din ţară şi din străinătate. 

24. Istoria veche a românilor. 

Prof. titular: Alexandru Lapedatu. 

(în concediu dela catedră fiind suplinit de prof. Silviu Dragomir). 

Cursuri Istoria veche a Românilor (sec. XV şi XVI) (2 ore 

săptămânal, Marţia şi Miercuria). 

Seminar: Din izvoarele istoriei vechi a Românilor, sec. XV 

şi XVI — analize — (2 ore săptămânal, Miercuria). 

25. Istoria modernă a Românilor şi Istoria Transilvaniei. 

Prof. titular: Ioan Lupaş. 

Cursuri: 

C 

Istoria Românilor dela Constantin Brâncoveanu până la Tudor 

Vladimirescu (1 oră săptămânal, Lunia). 

Istoria Transilvaniei BCU Cluj / în Central timpul University suzeranităţii Library Cluj 

turceşti (1 oră 

săptămânal, Marţia). 

Seminarii: (2 ore săptămânal, Lunia). 

1. Proseminar cu studenţii din anul I. La şedinţele de proseminar 

s'au făcut, ca şi în anii trecuţi, exerciţii de paleografie 

română sub supravegherea d-lui asistent I. Moga. Pentru aceste 

exerciţii s'au folosit Albumul de paleografie românească al lui 

I. Bianu şi N. Cartojan, precum şi o serie de fotografii şi documente 

originale din colecţia Institutului. In afară de acestea 

s'au făcut şi lecturi din izvoarele istoriei române. 

2. Seminar cu studenţii din anii înaintaţi. S'a studiat şi discutat 

„Cronicari şi istorici români din Transilvania". Au prezentat 

lucrări următorii studenţi: 1. Bezdek Ştefan: Opera istorică 

a lui Timotei Ciparîu; 2. Boca Paulina: Opera istorică a lui Ioan 

Piuariu-Molnar; 3. Boroş Măria: Timotei Cipariu ca istoric; 4. 

Denderle Rozalia: Popa Sava Popovici din Răşinari şi problema 

continuităţii; 5. Ghişoiu Eugen: Răscoala ţăranilor dela 1437; 6. 

Gotz Elisabeta: Opera istorică a lui Nicolae Densuşianu; 7. Hontert 

Radu: Cronicarul Radu Tempea; 8. Sora A. Lukâcs: Reformele 

religioase ale lui Iosif II; 9. Mărgineanu-Constantinescu- 

Olivia: Cronicarul Gheorghe Brancovici; 10. Moldovan Ioan: 

Opera istorică a lui Gheorghe Şincai; 11. Neamtzu Carmen: O- 

22

338 

pera istorică a lui Ioan Piuariu-Molnar; 12. Palade Veronica: 

Simion Bărnuţiu; 13. Pârlog Măria: Opera istorică a lui Simion 

Bărnuţiu; 14. Pascu Ştefan: Cronicarul Gheorghe Brancovici; 

15. Perenyi A.: Opera istorică a lui Gh. Şincai; 16. Pop 

Hortensia: Opera istorică a lui Petru Maior; 17. Radu Vasile: 

Plângerea sfintei mănăstiri a Silvaşului; 18. Traşcă Natalia: Samuil 

Micu-Klein. 

26. Bizantinologie. 

Prof. titular: Nicolae Bănescu. 

Cursuri: Istoria imperiului de Niceia. Restauraţia Paleologilor. 

Bizanţul până la cucerirea turcească (2 ore săptămânal, Lunia 


Seminar: Vita S. Maximi Athonensis, interpretare, introducere 

în limba greacă medievală (2 ©re săptămânal). 

27. Istoria popoarelor sud-est europene. 

Prof. titular: Silviu Dragomir. 

Cursuri: Provinciile BCU Cluj dunărene / Central University în evul Library mediu Cluj 

şi formarea 

poporului român (2 ore săptămânal, Miercuria şi Joia). 

Seminar: Lucrări practice de paleografie şi diplomatică slavo-română 

(2 ore săptămânal, Joia). 

28. Istoria generală a artelor. 

Prof. titular: Coriolan Petranu. 

Curs: Istoria artei în evul mediu (2 ore săptămânal, Marţia 


Seminar: Analize de opere (2 ore săptămânal, Vineria). 

înavuţirea materialului didactic (dela 30. VI. 1936 până la 

30. VI. 1937), 352 fotografii, 91 cărţi, 38 diapozitive, 11 unelte 

şi mobile. 

Starea inventarelor: 11.565 diapozitive, 5.975 fotografii şi 

reproduceri, 2.163 opuri la bibliotecă, plus biblioteca Coriqlan 

Petranu, depozitată la Seminar. Mobilier şi unelte 60 buc. 

Cursuri: 

29. Etnografie şi folklor. 

Prof. suplinitor: Romulus Vuia. 

1. Etnografie (2 ore săptămânal, Marţia şi Miercuria). Rasele 

şi popoarele Europei.

339 

2. Capitole alese din etnografia poporului român (2 ore săptămânal). 

Arta populară. 

Seminar: (2 ore săptămânal, Lunia). îndrumări cu privire 

la cercetările din domeniul artei populare. S'au făcut şi exerciţii 

de transcriere şi culegeri de materiale folclorice, ajutat de dl 

L Chelcea şef de lucrări la Muzeul Etnografic. 

Au fost înscrişi 30 studenţi, dintre cari au urmat regulat 25. 

Următorii studenţi au prezentat lucrări şi dări de seamă: 

D-ra Boloca Ileana, despre N. Iorga: „L'art populaire en Roumanie" 

(1923); Sora Baumli Măria, despre „Bulgarien von Heute" 

(1935) de Stephan Ronart şi privitor la Herbert Wilhelmy; 

„Hochbulbarien", I. 1935. D-ra Caludi Anastasia a făcut o dare 

de seamă despre activitatea D-lui C. Petran — în special astipra 

lucrărilor sale privitoare la bisericile de lemn din Ardeal, Banat 

şi Maramureş. D-nul V. Cernea a tratat „Arta ţărănească la Români" 

de G. Oprescu. Honert Radu a discutat cartea lui A. Haberlandt: 

Volkskunst der Balkanlânder, apărută în 1910. Tdmlo 

Iuliu, a prezentat o lucrare cu obiceiurile dela Crăciun şi Anul 

Nou din comuna Reteag, jud. Someş. Martin Jonnes a prezentat 

problema indo-europeană BCU Cluj în / Central lumina University celor mai Library noui Cluj 

lucrări. D-nul 

Ion Moldovan a vorbit despre „Arta populară bulgară". D-nul 

Gh. Pavelescu a tratat despre icoanele pe sticlă din jud. Alba. 

D-nul Pereny Aladâr a prezentat voi. II din lucrarea lui Malo 

nyay Dezso, privitoare la arta populară maghiară, iar sora Baumgartner 

voi. I. D-ra Palade Veronica s'a ocupat de activitatea 

D-lui Tzigara Samurcaş în domeniul artei populare. D-ra Roman 

Aurelia a cetit o lucrare în care se descrie ohiceiurile dela 

Crăciun şi Anul Nou din comuna Bolintineni, jud. Mureş. 

Afară de acestea, s'au mai făcut expuneri libere din partea 

D-lor: Ion Chelcea (şef de lucrări), privitoare la desvoltarea etnografiei 

în Germania, cu ocazia apariţiei lucrării lui Adolf 

Spammer: Deutsche Volkskunde — 2 voi. — apărută în ultimii 

ani, precum şi asupra activităţii antropogeografului sârb: J. 

Cvijič, comentându-se lucrarea sa de sinteză: „La Peninsule Balkanique" 

apărută în 1919. Apoi D-nul Oćtavian Vuia (asistent), 

a discutat la seminar problema filosofiei culturii după Leo Frobenius, 

în legătură cu traducerea în franţuzeşte a cărţii „Kulturgeschichte 

Afrikas", în traducere, „Histoire de la civilisation 

Africaine", aducându-se în legătură cu teoriile lui Spengler asupra 

filosofiei culturii. Tot despre filosofia culturii şi în acelaş

340 

sens a mai stăruit şi D-nul Gh. Pavelescu (preparator), luându-se 

în consideraţie mai ales L. Blaga cu „Spaţiul Mioritic". 

Conferinţa de bibliografie generală. 

Conf. supl.: Ioachim Crăciun. 

Curs general de bibliografie. Istoric şi metodologie (2 ore 

săptămânal, Lunia şi Sâmbăta). 

Seminar: (2 ore săptămânal, Miercuria şi Vineria). Lucrări 

practice de bibliografie. 

La seminar s'a continuat adunarea materialului pentru bibliografia 

Istoriografiei Române dela 1931 încoace, cu toţi studenţii 

şi s'au făcut mai multe bibliografii speciale, cu studenţii diferitelor 

specialităţi. Studenţii: Eugen Ghişoiu, Măria Mânu, Iosif 

Naghiu, Ştefan Pascu, G. Pavelescu, Ioan Petruţiu, C. Popescu,. 

Vasile Radu, Beniamin Russu şi Ioan Tudor au pregătit bibliografia 

activităţii d-lui prof. Sextil Puşcariu (apărută în Bibliotheca 

Bibliologica No. 11), d-1 Iosif E. Naghiu a pregătit bibliografia 

activităţii prof. BCU Vasile Cluj / Central Bogrea University (apărută Library în Bibliotheca Cluj 

Bibliologica 

No. 12), iar d-1 Tiberiu Morariu, şef de lucrări la Institutul 

de Geografie, bibliografia activităţii prof. Gh. Valsam 

(apărută în Bibliotheca Bibliologică No. 14).

C) ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ LITERARĂ 

A) SECŢIA FILOSOFIEI. 

1. Istoria filosofiei; logica. 

Prof. titular: Marin Ştefănescu. 

A făcut comunicare la Congresul internaţional de Filosofie 

•dela Paris, — Congresul Descartes, — despre: „Unitatea în diversitatea 

Metodelor" (L'Unite dans la diversite des MethodesV 

A dat la tipar studiul, la care lucrează de mai mulţi ani, sub 


titlul: „Le Probleme de la Methode", Paris, Alean. Şi-a continuat 

activitatea extraşcolară, ca preşedinte al asociaţiei „Cultul 

Patriei", prin articole şi conferinţe, pentru luminarea poporului 

român în doctrina naţionalistă întemeiată pe filosofia creştină. 

Conferenţiar definitiv: D. D. Roşea. 

1. A scris capitolul „Hegel" în Istoria Filosofiei Moderne, 

operă actualmente sub tipar, scrisă de mai mulţi autori; 

2. In marginea unei cărţi, articol publicat în revista „Gând 

Românesc"; 

3. Tineretul ardelean şi filosofia, în revista „Pagini Literare". 

4. In preparaţie: O carte despre Hegel. 

2. Institutul de psihologie experimentală comparată şi aplicată. 

In Institut: 

1. F. Ştefănescu-Goahgă: La debilite mentale comme cause 

de la delinquance infantile et juvenile. 

Raport prezentat la primul congres internaţional de psihia 

trie infantilă din 24—28 Iulie 1937 dela Paris.

342 

2. Liviu Rusu: Estetica poeziei lirice. Contribuţie la proble 

ma genurilor literare. 

3. Roşea Alexandru: a) Chestionar de impulsuri primare, 

cu instrucţii de aplicare; b) Fişa de examinare psihologică; c> 

Chestionar de interese cu instrucţii de aplicare. 

4. Mihail Beniuc: Teste de performanţă. 

5. Arcan Tudor: a) Teste de acuitate vizuală, cu instrucţii 

de aplicare; b) Teste de dexteritate manuală, cu instrucţii de 

aplicare; c) Teste de inteligenţă tehnică, cu instrucţii de aplicare. 

In afară de Institut: 

1. F. Ştefănescu-Goangă: Contribuţia psihologiei experimen 

tale la psihiatrie. Buletinul Soc. de Psihologie Medicală, voi. II, 

1936, pag. 1—5. 

2. Nicolae Mărgineanu: a) Natura statistică a legii ştiinţifice. 

Arhiva pentru ştiinţa şi Reforma Socială, voi. XIV, 1936, 

p. 964—975. b) Natura legii ştiinţifice. Analele de psihologie, voi. 

III, 1936, p. 54—73. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

3. Alexandru Roşea: Adaptabilitatea socială. Buletinul Societăţii 

de Psihologie Medicală, voi. II, 1936, p. 18—21. 

4. Mihail Beniuc: a) Câteva metode de observaţie. Satul şi 

Şcoala, An. V., Nr. 5—6, 1936, p. 143—146; b) Importanţa pedepselor 

şi recompenselor. Satul şi Şcoala, Anul V, Nr. 7, 1936„ 

p. 195—197; c) Maturitatea copilului pentru clasa întâia primară. 

Satul şi Şcoala, An. V, Nr. 8—9, 1936, p. 247—250; d) Elevii 

cari nu reuşesc în cl. I-a primară. Satul şi Şcoala, An. VI, Nr. 

1—2, 1936, p. 39—41. 

5. Tudor Arcan: Măsurarea Inteligenţei la adulţi. Tipografia 

„Cartea Românească", Cluj, 1937, 1 voi. în 8° p. 80+VI. 

In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs 

de Psihologie pentru învăţători, cu privire la problema: „Individualitatea 

psihologică a copilului" de către următorii: 

F. Ştefănescu-Goangă, prof. Univ. Directorul Inst; Liviu 

Rusu, conferenţiar; Nicolae Mărgineanu, şef de lucrări; Alexandru 

Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tudor Arcan, 

preparator. 

In luna Iulie 1937, s'au ţinut 23 de conferinţe la un Curs de 

Psihologie, pentru profesorii de filosofie şi educaţie morală dela 

toate Liceele Militare din ţară, cu privire la problema „Psiho-

843 

logiei experimentale", de către următorii: 

Alexandru Roşea, asistent; Mihail Beniuc, preparator şi Tudor 

Arcan, preparator. 

3. Pedagogia I. 

Prof. titular: Onisifor Ghibu. 

Publicaţii: 

1. Ordinul canonic premonstratens în România. Un instrument 

în serviciul revizionismului maghiar. Bucureşti, 1936, 128 

pagini. (Nr. 2 din Studii şi Documente privitoare la politica religioasă 

a României întregite). 

2. Sfinţii unguri în România. — Eliminarea lor din cărţile 

liturgice, de către Papa. — Măsurile pe cari trebue să le ia Românii, 

drept urmare a acestei dispoziţii. Bucureşti, 1936, 32 pag. 

(Nr. 3 din Studii şi Documente privitoare la politica religioasă 

a României întregite). 

3. Revizionismul românesc, ca răspuns la provocările revi 


zionismului unguresc. Bucureşti, 1937, Extras din „Omagiu lui 

C. Kiriţescu, (12 pag.). 

4. Anomalii la graniţa de vest: Două episcopii ungureşti ilegale, 

cu episcopi cari n'au depus jurământ de fidelitate în faţa Regelui, 

(în ziarul „Universul", din 25 şi 26 Iulie 1936). 

5. Anomalii revoltătoare în Secuime. — Un institut de Stat, 

în care se continuă opera de maghiarizare, ca înainte de 1918, (în - 

„Universul" din 30 Sept.—3. Oct. 1936). 

6. Până unde merge îndrăzneala confesiunilor maghiare din 

România, („Universul", 21 Oct. 1936). 

7. Un răspuns Ligii revizioniste maghiare. („Universul", 

21 Ianuarie, 1937). 

8. Note despre Basarabia de astăzi, („Universul", 13 şi 14 

Sept. 1936). 

9. Noi note despre Basarabia de astăzi. („Universul" din 

19 Noembrie, 1936). 

10. Constatări asupra şcoalei basarabene, în Revista generală 

a învăţământului, Nr. 1—2 din 1937. 

11. In chestia mitropolitului Gurie, „Universul". 

12. Ora de lectură în şcoala primară, în revista „învăţătorul", 

Craiova, Septembrie, 1936.

344 

13. Un student bănăţean de acum 45 de ani: Aurel C. Popovici, 

în revista „Luceafărul" din Timişoara, N-rul de Crăciun, 

1936. 

14. Un răspuns Dlui Dr. V. Bledea, în Noua gazetă de Vest. 

15. Pedagogia la examenele de capacitate pentru profesori, 

în „Universul". 

16. Pe marginea unei colecţii de folklor muzical românesc, 

(303 colinde, de Sabin Drăgoiu). In N-rul dela 25 Decembrie 

1936 al ziarului „Universul". 

17. De vorbă cu maestrul G. Enescu, despre muzica românească, 

în „Universul", Februarie, 1937. 

Conferinţe: 

1. Ce este cultura ungurească? Galaţi, 1 Decembrie 1936. 

2. Naţionalizarea industriei şi comerţului în regiunile de 

Nord ale României, prin elemente din Sudul Transilvaniei, Să- 

. liste, 17 Iunie 1937. 

3. Acţiunea Catolicismului şi a protestanismului unguresc 


în Maramureşul românesc, Sighet, î.i 13 Aprilie 1937. 

4. Pedagogia II. 

Profesor titular: Vladimir Ghidionescu. 

A participat ca delegat al Guvernului şi al Universităţii din 

Cluj, la „Congresul Internaţional al învăţământului primar şi al 

educaţiei populare", ţinut la Paris între 23 şi 30 Iulie 1937. 

A prezentat lucrarea despre „Le travail et les loisirs de l'enfant" 

care se va publica în volumul congresului. 

B) SECŢIA FILOLOGIEI CLASICE. 

5. Limba şi literatura greacă. 

Prof. titular: Ştefan Bezdechi. 

1. Zece Predici despre statui, de I. Chrysostom, cu un studiu 

despre viaţa sofistului Ion Gură de Aur. 

Volumul 2 din aceeaşi lucrare e sub tipar. 

2. In memoriam V. Pârvani, elegie latinească cu prilejul împlinirii 

a zece ani dela moartea ilustrului învăţat.

6. Limba şi literatura latină. 

Prof. titular: Theodor A. Naum. 

345 

îndreptar şi vocabular ortografic, (Cartea Românească, Bucureşti), 

în colaborare cu d. prof. Sextil Puşcariu, ediţia a doua 

revăzută şi completată. 

C) SECŢIA FILOLOGIEI MODERNE. 

7. Muzeul limbei române. 

Şedinţele săptămânale s'au ţinut regulat, ca în anii trecuţi, 

în fiecare Marţi, între orele 5—8, cu comunicări şi discuţii, la 

care au luat parte: Th. Capidan, C. Daicoviciu, N. Drăganu, Gh. 

Giuglea, P. Grimm, G. Kisch, C. Lacea, C. Marinescu, T. Naum, 

Şt. Pasca, R. Paul, E. Petrovici, S. Pop, D. Popovici, S. 

Puşcariu, G. D. Serra. 

Secţiile au desvoltat* o activitate continuă: 

Secţia bibliografică, sub conducerea lui I. Breazu a terminat 

Bibliografia analitică BCU pe Cluj 1933—34 / Central şi University a început-o Library pe Cluj 

cea pe 1935. 

Secţia dialectologică a trimis membrilor corespondenţi ches 

tionarul VIII: Mâncări şi băuturi, întocmit de Şt. Pasca. 

Secţia Atlasului Linguistic: 

Sextil Puşcariu a vorbit despre Atlas la Leipzig şi Marburg, 

ca invitat al acestor universităţi şi a reprezentat Universitatea 

din Cluj la serbările bicentenarului Universităţii din Gottingen. 

E. Petrovici a continuat şi a terminat anchetele pe teren. 

S. Pop a început cartografierea materialului strâns în ancheta 

făcută de d-sa şi a tipărit întâia fasciculă din A. L. R. 

Lucrările dlui prof. Sextil Puşcariu. 

1. Etudes de linguistique roumaine. Cluj—Bucureşti, 1937. 

Imprimeria Naţională, XIX, 508 p. 

2. Atlasul Linguistic al României (A. L. R.), (Prospect în 

limba română, franceză şi germană), Bucureşti, 1936, Imprimeria 

Naţională, 2 f. + 2 pl. + 16 h. (In colaborare cu Sever 

Pop şi E. Petrovici). 

3. Les enseignements de l'Atlas Linguistique de Roumanie 

„Revue de Transylvanie", II, (1936), 12 p. + 15 h. 

4. Răspuns (la discursul de recepţiune în Academia Română

346 

a dlui Th. Capidan). „Academia Română, Discursuri de recep- 

ţiune", Bucureşti, 1936, Discursul LXVII, p. 63—68. 

5. Rostiri şi forme şovăitoare. „Revista Fundaţiilor Regale", 

III (1936), nr. 9, p. 566—582. 

6. Contribuţia Transilvaniei la formarea şi evoluţia Iimhii 

române. „Revista Fundaţiilor Regale", IV, (1937), nr. 5, p. 

296—323. 

7. Ost-und Westromanisch im Lichte der Sprache. „Die 

Tatwelt", XIII, (1937), nr. 3, p. 162—168. 

8. Câteva scrisori. Extras din volumul omagial închinat lui 

Ion I. Nistor. Cernăuţi, 1937, Ed. Glasul Bucovinei, 21 p. 

9. îndreptar şi vocabular ortografic. Ed. II, revăzută şi adăugită. 

Bucureşti, 1937, Cartea Rom. (In colaborare cu T. Naum). 

10. Zur Nachstellung des rumânischen Artikels. Extras din 

Zeitr. f. rom. Phil., voi LVII, (1937), p. 240—274. 

Lucrările dlui I. Breazu, Şef de lucrări. 


1. Povestitori ardeleni şi bănăţeni până la Unire. Antologie 

cu o prefaţă, note-bibliografice şi un glosar. Cluj, 1937, Cartea 

Românească. XIII+356 p. 

2. La litterature contemporaine en Roumanie. „Revue Internationale 

des Etudes Balkaniques", Tom. IV, (1936), p. 536-545. 

3. Matei Millo în Transilvania şi Banat. „Omagiu fraţilor 

Alexandru şi Ion Lapedatu". Bucureşti, 1937, Imprimeria Na 

ţională, p. 193—207. 

4. Bibliografia publicaţiunilor de literatură comparată pri 

vitoare la literatura română. „Revue de Litterature Comparee", 

1936—1937, passim. 

Conferinţa de dialectologie. 

Conferenţiar definitiv: Sever Pop. 

A terminat anchetele pentru Atlasul Linguistic Român I. In 

cei şapte ani de cercetări pe teren (1930—1937) a studiat, cu un 

chestionar de 2200 de întrebări, 301 de localităţi, care se repartizează 

astfel: în actualele graniţe ale ţării 280 de comune, la 

Românii din Rusia 4 comune (studiate în Chişinău), la cei din 

Cehoslovacia o comună (la faţa locului), la Românii din Ungaria 

2 comune, la cei din Banatul sârbesc şi din Timoc 4 comune (stu-

347 

diate la faţa locului), la Românii din Bulgaria 1 comună. Pentru 

dialectul aromân a studiat cinci comune, pentru cel meglenoromân 

două, iar pentru cel istroromân tot două (la faţa locului). 

Pe lângă aceste anchete a mai studiat graiul din două comune 

de Săcui şi din două de Huţuli (Ruteni). Pentru a cunoaşte şi 

rostirea scriitorilor consacraţi, a făcut anchete linguistice cu d-nii 

I. Al. Brătescu-Voineşti, M. Sadoveanu şi I. Agârbiceanu. 

întreg materialul adunat este grupat pe 672.800 de fişe şi se 

află la Muzeul Limbei Române. 

In anul 1937 a început lucrările pregătitoare pentru tipărirea 

primului volum din Atlasul Linguistic Român. 

In cadrele „Extensiunii universitare" a ţinut două conferinţe 

cu proiecţiuni despre: Cea mai nouă dovadă a continuităţii poporului 

românesc în graniţele actuale, în oraşele Deva şi Sebeş. 

Invitat de Şcoala Politehnică din Timişoara a desvoltat şi 

acolo aceeaşi conferinţă. 

In cadrele despărţământului „Astrei" din Satu-Mare a ţinut 

o conferinţă cu proiecţiuni despre: Cea mai mică insulă de Români 

(Românii din BCU Istria). Cluj / Central University Library Cluj 

A participat la al cincilea Congres internaţional de limbi ro - 

manice, care s'a ţinut la Nice din 31 Martie până în 4 Aprilie, 

fiind şi delegat al Facultăţii de Filosofie şi Litere. La acest congres 

a ţinut o comunicare, cu proiecţii despre: Quelques termes 

de la vie pastorale d'apres l'Atlas linguistique roumain. 

Tot la Nice, invitat de Centrul Universitar mediteranean, a 

ţinut o conferinţă la Catedra „Mihail Eminescu" despre: L'Atlas 

linguistique roumain (les travaux de l'enquete), cu proiecţiuni. 

A făcut comunicări la Muzeul Limbei române. 

A colaborat la lucrarea Essai de bibliographie de geographie 

linguistique speciale, pe care o publică prof. Jos. Schrijen, secretarul 

general al Comitetului permanent al Linguiştilor, redactând 

o bibliografie a lucrărilor de geografie linguistică din România. 

Publicaţii: 

1. Atlasul Linguistic Român I, cuprinzând 150 de hărţi (subt 

tipar). Lucrarea este subt conducerea prof. S. Puşcariu. 

2. L'Atlas linguistique roumain, cu o hartă în colori (subt 

tipar în revista „Balcania"). 

3. Atlasul limbii române, cu o hartă (în „Naţiunea Română" 

nr. 128—1937). 

4. S. Puşcariu, în Ţara Bârsei, IX, 1937.

348 

I. A tipărit: 

8. Limba şi literatura română II (veche;. 

Prof. titular: Nicolae Drăganu. 

1. „Un manuscris calvino-român din secolul XVII", în „Fraţilor 

Alexandru şi Ion I. Lapădatu la împlinirea vârstei de 60 de 

ani XIV. IX. MCMXXXVI", Bucureşti, 1936, p. 279—301 (şi 

în extras). 

2. Etimologii (Bărăgan; barancă; bedearcă; boacănă; mont), 

în Dacoromania, VIII, p. 132—137. 

3. Dări de seamă, în Dacoromania, VIII, p. 221—238. 

4. Necroloage (I. Bianu, Z. Gombocz), în Dacoromania, 

VIII, p. 487—493. 

II. Subt tipar: 

1. „Histoire de la litterature roumaine de Transylvanie des 

origines â la fin du XVIII-e siecle", în „La Transylvanie", p. 

165—231 (şi în extras). 

2. „Vechimea şi expansiunea Românilor pe baza toponimiei, 


a onomasticei şi a limbii", în revista „Balkania". 

Publicaţii: 

9. Filologie romanică. 

Prof. titular: Ceorge Giuglea. 

1. Călătoriile călugărului Chiriac dela Mănăstirea Secul. Pu 

blicate cu introducere, adnotări şi hartă. Buc. 1937. 

2. Concordances linguistiques entre le roumain et la zone 

pyreneenne. Cluj, 1937. 

10. Limba şi literatura italiană. 

Prof. cu contract: Giand omenie o Serra. 

I. S'a tipărit: Per la storia dei nomi locali lombardi (Note 

in margine al Dizionario di Toponomastica Lombarda di Dante 

Olivieri) în Zeitschrift fur romanische Philologie, Band. LVII 

(19—37), Heft V, pp. 521—563. 

Contribuţie la istoria Treminologiei Profesionale medievale 

(Despre tipul morfologic lat. vulg. panatarius, span. panadero, 

portugh. padeiro, catal. panater, provens. panatier, franc, panetier, 

ital. panattiere, panettiere) în Volumul Omagial pentru fra-

349 

ţii Alexandru şi Ion I. Lapedatu, Bucureşti, M. O., Imprimeria 

Naţională, 1936, pp. 779—797. 

A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvier 

1937, pp. 78—79. 

II. Sub tipar: „Ceneri e Faville" (Note lessicali ed etimologiche), 

în Dacoromania, voi. IX. 

Della denominazione di cime alpine dalie „ore" del giorno e 

della divisione medievale „per horas" (Stundeneiteilung) del territorio 

cittadino e rurale nell'Italia superiore, în Zeitschrift fur 

Ortsnamenforschung. 

Dell'antica estensione delle selve di tibuli „pinastri" sulle terre 

piemontesi e contigue, în Vox Romanica. 

A propos de „frontalier", în Le francais moderne, Janvrier 

cais moderne. 

Lector: Ştefan Pasca. 

Nume de persoană şi Nume de animale în Ţara Oltului. Academia 

Română. Studii şi Cercetări. Bucureşti 1936. Lucrare premiată 

cu Premiul BCU Statului Cluj / „Eliade Central University Rădulescu" Library de Cluj 

50.000 lei. 

Supranume colective intercomunale, în Dacoramania VIII, 

(1936), p. 199—212. 

Manuscrisul italian-român din Gottingen, în Studii Italiene, 

II, p. 119—136. 

Recenzii, in Dacoromania, voi. VIII, p. 230—245. 

11. Limba şi literatura germană. 

Prof. titular: Gustav Kisch. 

a) Publicaţii: 

1. Zur Wortforschung: „Beeofackel, Geist, Kranz Kriicke, 

Liining, Schvan, Schaf, schlecken, Schlowittchen, West, Ost, Siid, 

Nord". 

2. „Schunn, hesch, schî (n), Kirmes, Schîl Lîtsch". 

toate în Zeitschrift fiir Mundartforschung („Teathonista", Halle 

a, Saale), 1937. 

3. „Pflug", Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift No. 3, 1936. 

4. a) estlich; b) „Sachsen", în: Vierteljahrsblâtter fiir luxemburgische 

Sprachwissenschaft Volks-und Ortsnamen kunde, 

Neue Folge, 3 jg., Luxemburg, 1937, H. 9.

350 

5. Die „Germania Romana" im Lichte siebenburgisch-sâch- 

sischer Lehnworter", în: „Teuthonista", Jg. 1936, H. 1. 

6. Recenzie despre „Ernst M. Wallner: Die Herkunft der 

Nordsiebenbtirger Deutschen im Lichte der Flurnamengeographie". 

Rheinisches Archiv, Bonn, 1936, în „Teuthonista", 1937. 

b) Comunicări ştiinţifice în „Muzeul limbei române", (ca 

membru). 

c) Călătorie de studii: a făcut în Iulie şi August 1936 pe 

spesele proprii o călătorie în Germania, a participat la Olimpiada 

din Berlin în August 1936 şi ca oaspe de onoare la centenarul de 

200 ani al Universităţii din Gottingen dela 24—30 Iunie 1937. 

12. Limba şi literatura maghiară. 

Prof. titular: Gheorghe Kristof. 

1. Cuvântul keresztyen s'a învechinat... Protestâns Szemle, 

voi. 1937, no. 1. 

2. Articole şi recenzii în rev. Magyarosan şi în ziarul Keleti 

Ujsâg. 


3. Poeţi uitaţi. Conferinţă în cadrul E. M. E. 

13. Slavistică. 

Prof. agregat: Emil Petrovici. 

A publicat: 1. Contribuţiuni la rotacism. La Moţii din Scărişoara. 

Dacoromania, VIII, p. 149—163. 2. Toponimice slave 

din Valea Almăjului (Banat). Dacoromania, VIII, p. 175—180. 

3. Băn. U—W, V, B, P. Dacoromania, VIII, p. 180—181. 4 

Sufixul —OIU (—ONU) în toponimie. Dacoromania, VIII, p. 

181—182. 5. O seamă de toponimice româneşti din regiunile Nişulîii. 

Dacoromania, VILT, p. 182-—185. 6. Alf. Lombard, La prononciation 

du roumain. (Recensie). Dacoromania, VIII, p. 269— 

272. 7. Lazăr Şăineanu. Dacoromania, VIII, p. 493. 8. Reşiţa sau 

Recita? „Reşiţa", Anul III, No. 7, 14 Februarie 1937. 9. Alexandru 

Puşchin. Luceafărul, Timişoara, Anul III, p. 99—100. 10. 

Cârjaliul. (Traducere după A. Puşchin). Luceafărul, Anul III, 

p. 100—103. 

A studiat pentru Atlasul Linguistic Român graiul din localităţile: 

1. Grădiştea (Vâlcea); 2. Nucşoara (Muscel); 3. Covasna 

(Trei-Scaune) (graiul românesc); 4. Covasna (graiul săcu-

351 

iese); 5. Livezi (Ciuc); 6. Lunca-de-Sus (Ciuc) (graiul Ciangăilor); 

7. Brodina-Seletin (Rădăuţi) (graiul Huţanilor); 8. Trebisăuţi 

(Hotin); 9. Recea (Bălţi); 10 Saharna (Orhei) ;11. Oniţcani 

(Orhei); 12. Borceag (Cahul). 13. Voiniceni (Mureş); 14. 

Roşia (Bihor); 15. Valea-Lungă (Dâmboviţa); 16. Căzăneşti (Ialomiţa) 

; 17. Gura-Sărăţii (Buzău); 18. Furceni (Tecuci). 

A făcut o serie de comunicări în şedinţele săptămânale ale 

Muzeului Limbei Române. 

D) SECŢIUNEA ISTORICA. 

14. Istoria antică. 

Prof. titular: Emil Panaitescu. 

In calitate de director al Şcolii Române dela Roma, sub direcţia 

sa a apărut în 1937 volumul al VII din Ephemeris Dacoromâna. 

c 

Invitat de către Institutul de Studi Romani a ţinut conferinţa: 

II Limes Romano in România. 

A deschis ciclul 

BCU Cluj 

de conferinţe 

/ Central University 

de istoria 

Library 

artei 

Cluj 

ţinut la Şcoala 

Română dela Roma în anul 1937 cu conferinţa: Arte Bizantina 

in România — Chiesa Principesca — (Biserica Domnească dela 

Curtea de Argeş). 

Conferinţa de antichităţi şi epigrafie. 

Conferenţiar definitiv: Constantin Daicoviciu. 

Publicaţii: 

a) Epigraphica christiana graeca, (în „Omagiu Fraţilor Lapedatu", 

Bucureşti, 1936). 

b) Observaţii cu privire la noua etimologie a Sarmizegetusei. 

(Bemerkungen zu der neuen Etymologie von Sarmizegetusa). 

c) Există monumente creştine în Dacia Traiană din sec. 

II—III? (Gibt es christliche Denkmâler aus dem II—III Jahrhundert 

im trajanischen Dacien?). 

d) Dacica. In jurul unor probleme din Dacia Romană. (Dacica. 

Bemerkungen zu einigen Problemen des rdmischen Daciens). 

e) (In colaborare cu M. Macrea), Contribuţiuni la Bibliografia 

Daciei Romane (1920—1935). (Beitrage zur Bibliographie 

des romischen Daciens (1920—1935).

352 

A condus lucrările arheologice dela Sarmizegetusa şi Micia. 

A organizat o serie de cercetări arheologice pe teren, în diferite 

puncte ale Transilvaniei. 

15. Istoria universală. 

Dl Profesor C. Marinescu a luat parte, ca delegat al Facultăţii 

de Litere, la al V-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, 

ţinut la Roma dela 20 la 27 Septembrie 1936. 

D-nia Sa a prezentat in Secţiunea de Istorie Bizantină a acestui 

Congres comunicarea intitulată: Contribution â l'histoire 

des relations economiques entre l'Empire byzantin, la Sicile et 

le royaume de Naples, de 1419 â 1453. 

In aceeaşi secţiune D-nia Sa a propus — şi secţiunea a primit 

— noi norme de organizare a viitoarelor congrese de Studii 

Bizantine. 

In luna Mai 1937 Dl Profesor Marinescu a luat parte la 

Paris la desbaterile Comisiunii care a propus pe viitorii membri 

ai Comitetului Internaţional al Istoricilor. 

Volumul D-niei Sale întitulat: La Politique orientale d'Al- 


fonse V d'Aragon, roi de Naples, aflător sub tipar la Barcelona, 

n'a putut apărea încă, deşi o bună parte a fost scoasă de sub teascurile 

tipografiei, din pricina războiului civil din Spania. 

D-nia Sa a- tipărit în volumul omagial închinat Fraţilor 

Alexandru şi Ion I. Lapedatu la împlinirea vârstei de 60 ani, 

Bucureşti, 1936, un articol intitulat: Câteva acte făgărăşene. 

In luna Ianuarie 1937 Dl Profesor Marinescu a fost ales 

membru străin al Societăţii Regale de Litere şi de Ştiinţe a 

Boemiei. 

In aceeaşi lună D-nia Sa a ţinut la Cluj, în cadrele Extensiunii 

Universitare, două conferinţe cu titlul: Noi tendinţe în 

pregătirea tineretului european. 

In Martie 1937, invitat de Institutul Francez de înalte Studii 

di a Bucureşti, Dl Profesor Marinescu a ţinut în Sala Dalles o 

conferinţă intitulată: Lupta dintre Casa de Habsburg şi dinastia 

franceză. 

Teze: 

S'au trecut două doctorate cu specialitatea Istorie Universală 

şi anume: 

Dl Fr. Pali: Ciriaco d'Ancona şi cruciata împotriva Turcilor. 

Sora Rigomera Eysser, Papst Pius II. und der Kreuzzug 

gegen die Tiirken.

16. Istoria veche a românilor. 

Prof. titular: Alexandru Lapedatu. 

Publicaţiuni: 

353 

1. Manifestul revoluţionar dela 1885. Conferinţă ţinută la 

şedinţa festivă a Secţiunilor ştiinţifice-literare ale „Asociaţiunii", 

în adunarea generală jubiliară dela Blaj (20—21 Septembrie 

1936), în „Transilvania", Sibiu 1937, p. 7—42 (şi separat). 

2. Un episod revoluţionar în luptele naţionale ale Românilor 

de peste munţi acum o jumătate de veac. Comunicare la Academia 

Română (şedinţa dela 23 Octombrie 1936), Bucureşti, M. O. 

Imprimeria Naţională, 1937, 78 p. (Mem. Secţ. Ist., seria III, 

tom. XVIII, mem. 9). 

3. Ion Câmpineanu (1798—1863). Conferinţa rostită la Universitatea 

liberă din Bucureşti la 9 Decembrie 1936, în Figuri 

revoluţionare din trecutul românesc, Bucureşti, Aşezământul Ion 

C. Brătianu, 1937, pp. 75—99 (şi separat). 

4. Un domnitor desăvârşit, în „Naţiunea Română", Cluj, 

1937, Iunie 13. (An. XI, nr. 128). 


Cuvântări rostite la Academia Română. 

1. Ion Borcea. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui — (16 

Aprilie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. 

LVII, p. 17—18). 

2. Henri Perenne. Cuvânt pentru omagierea memoriei lui. — 

(22 Ianuarie 1937. Analele Academiei Române,, Şedinţe, 1936— 

37, t. LVII, p. 47—48). 

3. Constantin Hurmuzachi. Cuvânt pentru omagierea memoriei 

lui. — (26 Februarie 1937, Analele Academiei Române, Şedinţe, 

1936—37, t. LVII, p. 50—51). 

4. Salut d-lui prof. Rene Jeannel. (16 Aprilie 1937. Analele 

Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 55—56). 

5. A. C. Cuza. Cuvânt rostit cu ocazia sărbătorirei sale pentru 

a optzecea aniversare (16 Aprilie 1937. Analele Academiei 

Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 56—57). 

6. Gh. Topârceanu şi Cyril Purkinc. Cuvânt pentru omagierea 

memoriei lor — (4 Mai 1937. Analele Academiei Române, 

Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 61—62). 

7. Cuvânt de deschidere a sesiunii generale, (15 Mai 1937. 

Analele Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 63-66). 

23

354 

8. Salut d-lui prof. P. P. Negulescu, (15 Mai 1937. Analele 

Academiei Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 66). 

9. Despre premiile acordate de Academia Română în sesiunea 

din 1937. (1 Iunie 1937, Analele Academiei Române, Şedinţe, 

1936—37, t. LVII, p. 143—144). 

10. Cuvânt de întâmpinare a M. S. Regelui Carol II la şedinţa 

solemnă a Academiei Române. (5 Iunie 1937. Analele Academiei 

Române, Şedinţe, 1936—37, t. LVII, p. 189). 

11. Cuvânt la inaugurarea noului local al Bibliotecii Academiei 

Române. (5 Iunie 1937. Analele Academiei Române, Şedinţe, 

1936—37, t. LVII, p. 192—198). 

12. Salut d-lui Lucian Blaga, cu ocazia alegerii sale ca membru 

al Academiei (5 Iunie 1937. Viitorul, Bucureşti, Iunie 8, An. 

XXIX, nr. 8822). 

13. Despre donaţiunea de două sute milioane lei, făcută de 

Guvern Academiei Române. (22 Iunie 1937. Analele Academiei 

Române, Şedinţe, 1936—1937). 

14. Ignacy Moscicki, Preşedintele Republicii Poloneze, cuvânt 

rostit cu ocazia proclamării sale ca membru de onoare al 


Academiei Române. (23 Iunie 1937. „Viitorul", Bucureşti, 1937, 

Iunie 25, An. XXIX, nr. 8832). 

Lucrări omagiale: 

1. Fraţilor Alexandru şi Ioan I. Lapedatu, voi. omagial la 

împlinirea vârstei de 60 ani, Bucureşti, 1936, pp. 905. 

2. Alexandru I. Lapedatu, Bibliografie, extras din voi. precedent, 

de Ioachim Crăciun, Bucureşti 1936. 

3. Alexandru I. Lapedatu în lumina presei. (1901—1936). 

Şase albume cu extrase din presă privitoare la activitatea publicistică 

şi publică a d-lui A. Lapedatu, întocmite de dr. Oct. Buzea 

(la Institutul de Istorie Naţională din Cluj). 

4. Medalie oferită d-lui Alex. Lapedatu, de colaboratorii, 

prietenii şi discipolii săi din Transilvania şi Banat, la 14. IX 

1936 (lucrată de dl I. Becker). 

17. Istoria modernă a românilor şi istoria Transilvaniei. 

Prof. titular: Ioan Lupaş. 

1. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VI, Cluj, 

1936, XII—844 p. 

2. Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Voi. VII, Bucureşti, 

1936, LXXIV—905 p.

355 

3. Voevodatul Transilvaniei în sec. XII şi XIII. Bucureşti, 

1936, 32 p. 

16 p. 

4. Leopold Ranke şi Mihail Kogălniceanu. Bucureşti, 1936, 

5. Probleme şcolare — Critici şi sugestii — Bucureşti, 1936, 

272 p. 

6. Istoria Unirii Românilor. Bucureşti, 1937, 405 p. 

7. Mucenicia Brâncovenilor. Cluj, 1937, 16 p. 

Lucrări: 

18. Bizantinologie. 

Prof. titular: Nicolae Bănescu. 

1. Le conflit entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la 

premiere moitie du XV-e siecle. Comunicare făcută la congresul 

internaţional de studii bizantine, ţinut la Roma, în Sept. 1936. 

2. Sceau inedit de Katakalon, Katepano de Paradounavon, 

comunicare făcută la Academia Română şi tipărită în „Echos 

d'Orient", 39 (1936). 

3. Ion şi Dimitrie Brătianu, conferinţă ţinută la „Universitatea 

Populară", BCU din Cluj Bucureşti, / Central University tipărită în Library voi. în Clujciclul 

„Eroii 

revoluţionari". 

Diferite: 

a) A participat, ca reprezentant al Academiei Române şi al 

Univ. Cluj, la congresul internaţional de studii bizantine din Roma, 

în Septembrie 1936, unde a prezidat o şedinţă şi a făcut o 

comunicare ştiinţifică. 

b) A reprezentat Academia Română şi Univ. din Cluj la serbările 

centenarului Universităţii din Athena, care au avut loc în 

April 1937. 

A rostit cuvântarea de omagiu, în numele delegaţiei române. 

I. Publicaţii ştiinţifice: 

19. Istoria generală a artelor. 

Prof. titular: Coriolan Petranu. 

1. „L'art roumain de Transylvanie" în volumul „La Tran 

sylvanie", destinat pentru expoziţia internaţională din Paris, 1937 

(sub presă, aprox. 60 pag. tipărite). 

2. „Begriff und Erforschung der nationalen Kunst" mit ei-

356 

nem Amhang „Uber die naţionale Kunst der Ungarn". In revista 

„Sudostdeutsche Forschungen", Miinchen, 1937 şi separat, ca 

broşură. (Cuprinde textul integral al comunicării făcute la al 

XlV-lea Congres internaţional de istoria artei cu un nou adaos 

întitulat: „Despre arta naţională a Ungurilor"), 16 pag. 

3. „Die alte kirchliche Kunst der Rumânen", în revista „Kyrios" 

Vierteljahresschrift f. Kirchen- und Geistesgeschichte Osteuropas. 

1936, Heft IV, p. 363—381. Konigsberg (Pr.) 1937 

şi separat. 

4. „Vom byzantinischen Einfluss in der siebenbiirgischen 

Kunstentwicklung", în revista „Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift" 

59, p. 315—316, Sibiu, 1936. 

5. „L'histoire de l'art hongrois â tendance revisionniste devant 

la science etrangere", în „Revue de Transylvanie", T. III, 

no. 2, p. 235—240, Cluj, 1937. 

6. „M. Bartok et la musique roumaine. Observations â propos 

d'une reponse", în „Revue de Transylvanie", III, no. 3. Cluj, 

1937 şi separat. 

7. „Noui cercetări BCU Cluj şi aprecieri / Central University asupra arhitecturii Library Cluj 

în lemn din 

Ardeal" „Neue Untersuchungen und Wiirdigungen der Holzbankunst 

Siebenbiirgens". Bucureşti, 1936, 48 pag. (Partea românească 

apărută şi în albumul omagial închinat Fraţilor Lapedatu). 

8. „Al. XlV-lea Congres internaţional de istoria artei", în 

revista „Gând Românesc", IV, no. 10—11, p. 569—570, Cluj, 

1936. 

9. „G. Breazul: Die Musikerziehung in Rumânien"; „Franz 

Liszt: Rumânische Rhapsodie"; „Kurt Hielscher: Siebenbtirgen". 

Recenzii în „Gând Românesc" V, 4. p. 249—253, 1937. 

10. „Noui dovezi de prietenie cehoslovacă", în „Gând Românesc" 

V, 4. p. 259, 1937. 

11. „Poate fi considerat ca ungur Franz Liszt?", în „Gând 

Românesc" V, 5. 1937. 

12. „Arhitectul A. Perret la Cluj", în „România Nouă", V, 

86 din 28 Mai, 1937. 

II. Congrese internaţionale: 1. A luat parte ca delegat al 

Universităţii şi al Guvernului la al XlV-lea Congres internaţional 

de istoria artei din Elveţia, făcând comunicarea: „Begriff und 

Erforschung der nationalen Kunst", în ziua de 5 Sept. 1936 şi 

intervenind în discuţia altor comunicări. In decursul congresu-

3&7 

lui şi după aceia a luat parte la excursiile ştiinţifice, organizate 

de presidiu. 2. A fost delegat al Facultăţii şi al Universităţii la 

al II-lea Congres internaţional de estetică şi ştiinţa artelor din 

Paris, dela 8—11 August, 1937, făcând comunicarea: „L'analyse 

des contenus psychiques dans Ies oeuvres d'art plastique. La 

acest Congres a prezidat o secţie. 

III. Conferinţe publice: „Arta în Rusia", conferinţă în cadrele 

Extensiunii Universitare la Cluj. 

IV. Altă activitate: 1. Ca inspector onorific al muzeelor. 2. 

Ca expert al autorităţilor şi particularilor şi în cadrele Astrei. 

Publicaţii ştiinţifice: 

20. Etnografie şi folklor. 

Prof. suplinitor: Romulus Vuia. 

1. Chronologie des types de villages dans le Banat et la Tran • 

sylvanie. Revue de Transylvanie, Tome III, No. 1, p. 33—68. 

2. Le village Roumanie de Transylvanie et du Banat. Apărut 

în voi. „La Transylvanie", BCU Cluj / Central publicat University de către Library Academia Cluj 

Română 

pentru Expoziţia Internaţională dela Paris, 1937. 

Conferinţe publice: 

1. Acţiunea de păstrare a porturilor, cântecelor, dansurilor 

şi obiceiurilor strămoşeşti — în cadrele Astrei Culturale la Cluj 

şi Arad. Apărut în „Transylvania", Anul 68 (1937), No. 3. pp. 

180—186. 

2. Satul românesc — la Timişoara, invitat de către Institutul 

Social Banat—Crişana. 

3. Portul popular şi acţiunea de păstrare — la Universitatea 

Populară N. Iorga din Vălenii de Munte. 

Conferinţa de Bibliografie Generală, 

Conf. supl: Ioachim Crăciun. 

I. Publicaţii ştiinţifice: 

1. Bibliografia istoriografiei române în 1936. International 

Bibliography of Historical Sciences. Washington—Paris, 1936, 

11-year, dif. p. 

2. Cartea Românească în decursul veacurilor. Conferinţă ţinută 

la Extensiunea Universitară din Cluj în ziua de 16 Aprilie

358 

1937. Cluj, Tip. Eparhiei Ort. Rom., 1937, in-8°, 30 p. (Extras 

din „Viaţa Ilustrată", Cluj, 1937, No. 6—7). 

3, Recensii în Revue de Transylvanie, Cluj, Tom. III şi 

Anuarul Institutului de Istorie Naţională, Cluj, An. VI. 

II. Bibliotheca Bibliologica: 

A continuat tipărirea periodicului „Bibliotheca Bibliologica" 

în limba română şi franceză, din care au apărut în acest an: 

No. 9. I. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al. 

Sadi-Ionescu. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p. 

No. 10. I. Naghiu: Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae 

Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893— 

1936. Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p. 

No. 11. I. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu, 

1877—1937, cu ocazia împlinirii vârstei de 60 ani. Cluj, Tip. 

Cartea Românească, 1937, in-8°, 36 p. 

No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea, 

1881—1926. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 40 p. 


(In colaborare cu I. Naghiu). 

No. 13. I. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la istoriografia 

generală. Bibliografie, 1927—1936. Bucureşti, M. O., 

Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p. 

No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan, 

1885—1935. Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p. 

III. Conferinţe şi cuvântări ocazionale. 

1. La catafalcul lui Const. Diculescu. Cuvântare ţinută la 12 

Nov. 1936, în numele Secţiunii Istorice a Astrei. 

2. Omagiu D-lui Alexandru Lapedatu, cu ocazia împlinirii 

vârstei de 60 de ani. Cuvântare rostită la Braşov, în ziua de 21 

Nov. 1936, cu ocazia sărbătoririi şi oferirii volumului omagial. 

3. Creştinismul ca factor de coeziune socială în decursul istoriei. 

Conferinţă ţinută la Prefectura jud. Cluj în ziua de 10 

Dec. 1936. 

4. Unirea Principatelor. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţional 

din Timişoara, în ziua de 24 Ianuarie 1937. 

5. Unirea Basarabiei. Cuvântare ţinută la Teatrul Naţional 

din Cluj, în ziua de 28 Martie 1937. 

6. Conferinţă ţinută la Extensiunea Universitară din Cluj, 

în ziua de 16 Aprilie 1937.

FACULTATEA DE ŞTIINŢE 


A) DECANATUL 

1. LISTA FOŞTILOR DECANI 

Dimitrie Călugăreanu, în anii univ. 1919—20, 1920—21. 

Adrian Ostrogovich, în anii universitari 1921—22, 1922—23. 

Gheorghe Bratu, în anul universitar 1923—24. 

Gheorghe Spacu, în anul universitar 1924—25. 

Ioan Grinţescu, în anul universitar 1925—26. 

f Ioan A. Scriban, în anul universitar 1926—27. 

Aurel Angelescu, în anul universitar 1927—28. 

Ioan Popescu-Voiteşti, BCU Cluj / în Central anul University universitar Library 1928—29. Cluj 

Augustin Maior, în anul universitar 1929—30. 

Theodor Angheluţă, în anul universitar 1930—31. 

Vasile Meruţiu, în anul universitar 1931—32. 

Victor 

1934—35. 

Stanciu, în anii universitari 1932—33, 1933—34. 

2. PERSONALUL DECANATULUI 

Decan: 

ALEXANDRU BORZA. 

Prodecan: 

VICTOR STANCIU. 

Secretar: Dumitru Constantinescu (licenţiat în matematici). 

Ajutor-Secretar: Emil Deva. 

Archivar: Sofia Deva, născ. Papp. 

Prim-pedel: Iacob Mureşan. 

Pedel: Vasile Chiorean.

3. PERSONALUL DIDACTIC 

Profesori titulari: 

361 

1. Abramescu Nicolae, născut la 31 Martie 1884, în Târgovişte. 

Doctor în Ştiinţele Matematice. Numit în învăţământ în 

Nov. 1904. Conferenţiar la 1 Nov. 1919, agregat la 15 Sept. 1921, 

prof. titular la 15 Martie 1926. Profesor titular la catedra de 

Geometrie Descriptivă infinitezimală. Directorul Seminarului de 

Matematici. Membru al Societăţii matematice şi al Societăţii Astronomice 

din Franţa, al Societăţii Circolo Matematico di Palermo 

Italia, al Societăţii Unione mat. italiana, al Societăţii mat. 

germane, al Societăţii Gazeta Matematică Bucureşti, al Societăţii 

de Ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Referent 

la Zentralblatt ftir Mathematik Germania. Coroana României 

în gradul de Ofiţer. Răsplata Muncii pentru învăţământ clasa 

I. 

2. Angheluţă Theodor, născut în anul 1882. Doctor in matematici. 

Profesor titular la catedra de Algebră superioară. Membru 

al Societăţii române de ştiinţe din Bucureşti, al Societăţii de 


ştiinţe din Cluj, al Societăţii „Gazeta matematică". Membru al 

Societăţii de matematici din Franţa şi al Societăţii Astronomice 

din Franţa. Decan al Facultăţii de ştiinţe în 1930—31 şi prodecan 

în anul 1931—32. Preşedinte al Comitetului de Cenzori pentru 

Căminuri. Suplineşte catedra de Teoria funcţiilor dela 1 Ianuarie 

1930. Coroana României în grad de Comandor. 

3. Borza Alexandru, născut în anul 1887, în Alba-Iulia. Doctor 

în ştiinţele naturale, licenţiat în teologie. Profesor titular de 

Botanică sistematică. Directorul Institutului de Botanică Sistematică, 

al Muzeului Botanic şi al Gradinei Botanice din Cluj. 

Prodecan în 1919—20, 1920—21. Membru ordinar al Academiei 

de Ştiinţe din România. Membru în secţiunea ştiinţifică a Asoc. 

„Astra" şi al „Ateneului Român" din Bucureşti. Membru corespondent 

al „Societăţii botanice cehoslovace", al „Societăţii de 

Horticultura" din Lyon şi al „Societăţii Transilvane de Ştiinţe 

Naturale" din Sibiu. Membru extern al „Societăţii pentru Fauna 

şi Flora Fennică" din Helsingsfors. Protopop onorar. Preşedinte 

al „AGRU"-lui eparhial de Cluj. Membru al Societăţii de Ştiinţe 

din Cluj şi Bucureşti, al Societăţii Botanice din Franţa, al Soc. 

reg. rom. de Geografie. Membru onorar al Societăţii de Horticultura 

din România şi preşedinte al filialei Cluj. Membru în Co-

362 

misiunea Monumentelor Naturii şi preşedinte al Comisiunii pentru 

Ardeal. Membru în Comisiunea internaţională pentru Harta 

fitogeografică a Europei. Fost secretar general al Ministerului 

Instrucţiunii Publice şi al Cultelor în timpul dela 1. VI. 1929— 

20. IV. 1931. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I; Răsplata 

Muncii pentru biserică cl. I. Mare Ofiţer al Coroanei României, 

Mare Ofiţer al Stelei României, Comandor cu stea al Ord. Piu 

al IX-lea. Ordinul Ferdinand I în gradul de Cavaler. Meritul 

Cultural pentru ştiinţă, cavaler cl. II. 

4. Bratu Gheorghe, născut la 25 Februarie 1881, în Bucureşti—Ilfov. 

Doctor în ştiinţele matematice dela Universitatea 

din Paris. Profesor titular de Astronomie. Suplineşte catedra de 

Calcul diferenţial şi integral dela 3. IV. 1931. Prodecan în 1921 

—22, 1922—23, 1924—25, 1929—30. Decan în 1923—24. Membru 

al societăţilor următoare: Societatea de ştiinţe din Cluj, Soc. 

de ştiinţe din Bucureşti. Soc. Gazeta Matematică din Bucureşti, 

Societe mathematique de France, Societe Astronomique de France, 

Societa Astronomica Italiana din Milano şi Circolo matematico 

di Palermo, Italia. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. 


I. Ofiţer al Coroanei României. Cavaler al Legiunei de onoare. 

Crucea comemorativă a marelui războiu cu bareta „Mărăşeşti". 

5. Dima A. Gheorghe, născut la 1 Martie 1876, în Iaşi— 

Iaşi. Doctor în ştiinţele fizice. Profesor agregat dela 1 Nov. 1919, 

titular dela 1923 la catedra de Fizică generală experimentală. 

Directorul Institutului de Fizică generală experimentală. Fost 

institutor, fost prof. secundar, fost profesor la Şcoala Politehnică 

Bucureşti. 

6. Grădinescu Aristide, născut la 28 Februarie 1880 în comuna 

Girov, jud. Neamţ. Doctor în ştiinţe naturale. Numit asistent 

la Institutul de Fiziologie din Bucureşti la 1 Noembrie 

1905. Numit profesor de liceu la 15 Decembrie 1909. Numit profesor 

agregat la 10 Februarie 1928; titular dela 3 Aprilie 1931 

la catedra de Fiziologie generală. Membru la „Societe de Chimie 

biologique" din Paris. Membru al Reuniunii române de Biologie, 

secţia Bucureşti şi Cluj. Membru al Societăţii Regale române 

de Geografie şi al Societăţii Naturaliştilor din Bucureşti. 

Preşedinte al Societăţii de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică 

din Cluj. însărcinat cu organizarea laboratorului de Biologie 

al Casei Şcoalelor din Bucureşti (1913). Premiat de Universitatea 

din Bucureşti cu premiul Hillel. Premiat de Academia

363 

Română cu premiul Adamachi. Decoraţii: Medalia jubilară Carol 

I; medalia „Bărbăţie şi Credinţă" cl. I; Crucea comemorativă de 

războiu (1916—1918); Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I 

şi Răsplata Muncii pentru 25 de ani în serviciul Statului. 

7. Grinţescu Ioan, născut la 13 Ianuarie 1874, în Broşteni, 

Neamţ. Doctor în Ştiinţele naturale (1902) şi Diplomat în Farmacie 

dela Universitatea din Geneva (1898). Asistent la Institutul 

Botanic al aceleaşi Universităţi (1897—1898). Docent de Botanică 

la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Geneva dela 

14 Mai 1903. Numit prin concurs profesor de Botanică cu titlul 

provizor la Şcoala centrală de Agricultură dela Herăstrău (Bucureşti, 

11 Mai 1911). Numit profesor agregat la 4 Sept. 1919 

şi apoi profesor titular de Botanică generală (Anatomie şi fiziologie 

vegetală) la Universitatea din Cluj. Directorul Institutului 

de Botanică generală. Fost decan în anul 1925—26, prodecan în 

anul 1926—-27. Membru în Comitetul Societăţii de Ştiinţe din 

Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din România. Membru al 

Reuniunii Române de Biologie, secţia Cluj. Membru al Soc. helvetice 

de Şt. Naturale BCU Cluj şi / Central al Soc. University Deutsche Library Botanische Cluj 

Gesellschaft 

din Berlin. Membru al Soc. The International Faculty of 

Sciences din Londra. Medalia Jubilară Carol I, Bărbăţie şi Credinţă 

cl. I. Crucea Meritul Sanitar. Crucea comemorativă a Războiului 

1916—1918. Cavaler al Coroanei României. Răsplata 

muncii pentru învăţământ cl. I. Numit prin chemare, prof. titular 

la catedra de „Anatomie şi Fiziologie Vegetală" dela Facultatea 

de ştiinţe Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936. 

8. Ionescu V. Dumitru, născut la 14 Mai 1901, în Bucureşti. 

Doctor în ştiinţele Matematice dela Facultatea de Ştiinţe din Paris. 

Fost elev al Şcoalei Normale Superioare din Paris. Profesor 

agregat de Mecanică Raţională dela 15 Mai 1931; Profesor titular 

dela 1 Iulie 1934. Membru al societăţilor: Asociation des 

Anciens eleves de l'Ecole Normale Superieure, Societe mathematique 

de France, Societatea de ştiinţe din Bucureşti, Societatea 

de ştiinţe din Cluj. Societatea „Gazeta Matematică". 

9. luga Gheorghe, născut la 13/25 Octombrie 1871, în Braşov—Braşov. 

Doctor în Matematici. Profesor titular al Catedrei 

de Matematici generale, numit la 1 Nov. 1923. Membru al Societăţii 

de Ştiinţe din Cluj şi Bucureşti. Fost director al liceului 

din Tulcea, fost Inspector al şcoalelor particulare (străine), şi 

al şcoalelor Comerciale, fost Inspector general al învăţământului

364 

Profesional, fost membru în Consiliul General al Instrucţiunii, 

fost Preşedinte al Comisiunii de verificarea titlurilor şi drepturilor 

profesorilor secundari din Ardeal. Fost Secretar General al 

Ministerului Cultelor şi Artelor. Medalia jubiliară Carol I. Cavaler 

al Coroanei României. Avântul Ţării 1913, Bărbăţie şi 

şi Credinţă cl. I. Crucea comemorativă a Războiului 1916— 

1918. Comandor al Coroanei României. Răsplata muncii pentru 

învăţământ cl. I. Răsplata muncii pentru 25 ani în serviciul Statului. 

10. Maior Augustin, născut la 21 August 1882, în Reghinul- 

Săsesc, jud. Mureş. Inginer, studii fizico-matematice. Profesor 

titular de fizică teoretică şi aplicată, numit la 29 Ianuarie 1920. 

Fost Director central la P. T. T. din Cluj. Membru în Comitetul 

Soc. de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Gen. a Inginerilor 

din România. Membru al Soc. Reg. Române de Geografie. Fost 

Decan şi Prodecan al Facultăţii de Ştiinţe. Coroana României 

în grad de Comandor. Răsplata muncii pentru învăţământ cl. I. 

11. Meruţiu Vasile, născut la 3 Ianuarie 1881, în Năsăud, 

jud. Năsăud. Doctor BCU în Cluj geografie. / Central University Numit profesor Library Cluj 

agregat la 1 

Oct. 1919. Profesor titular de geografie fizică şi descriptivă. Directorul 

Institutului de geografie. Suplineşte şi catedra de Geografie 

generală. Decan în 1931—32. Prodecan din 1932—1935. 

Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul 

Societăţii Regale Române de Geografie. Ofiţer „Steaua României". 

Cavaler „Coroana României" cu spade. „St. Stanislas" cu 

spade. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 

12. Ostrogovich Adrian, născut la 16 August 1870, în Lecce, 

Italia. Doctor în chimie (30 Octombrie 1893) şi diplomat în Farmacie 

(Noembrie 1895) dela Universitatea din Florenţa (Italia). 

Asistent la Laboratorul de Chimie Generală al aceleaş Universităţi 

dela 1 Noembrie 1894 până la 31 Martie 1898 când a trecut 

ca Asistent la Laboratorul de Chimie organică al Universităţii 

din Bucureşti, fiind chemat de regretatul Prof. Dr. C. I. Istrati. 

înaintat Şef de lucrări la 1 Noembrie 1899 la acelaş Laborator 

de Chimie organică al Facultăţii de Ştiinţe din Bucureşti. Docent 

în Chimia organică Februarie 1907 (primul examen de Docenţă 

în chimie din ţară). Numit conferenţiar de Chimie Generală 

cu începerea anului şcolar 1908—1909. Numit Conferenţiar 

definitiv la 1 Aprilie 1912. Profesor titular de chimie generală 

la Universitatea din Cluj. numit la 1 Oct. 1919. Director al Insti-

365 

tutului de Chimie şi al Laboratorului de chimie generală. Decanul 

Facultăţii de Ştiinţe în anul 1921—22, reales pe anul şcolar 

1922—23. Membru al Societăţii italiene de chimie (Roma), al 

Societăţii italiene de chimie industrială şi aplicată (Milano), precum 

şi al Societăţii de chimie din Franţa (Paris). Vicepreşedinte 

al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, fost vicepreşedinte al Societăţii 

de Ştiinţe şi al Reuniunei biologice din Bucureşti. Fost Membru 

în Comisiunea Medico-legală din Bucureşti. Medalia jubilară 

„Carol I". Comandor al Coroanei României, Ofiţer „Coroana 

d'Italia". Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. 

13. Popescu-V oiteşti Ioan, născut la 18 Noembrie 1876, în 

comuna Voiteşti—Gorj. Doctor în ştiinţele naturale dela Universitatea 

din Paris. Numit profesor titular de Geologie şi Paleontologie 

la 1 Oct. 1919. Director al Institutului de Geologie 

şi Paleontologie. Fost decan în anul 1928—29. Membru geolog 

colaborator şî fost director şi geolog şef al Institutului Geologic 

al României. Membru al Societăţii geologice franceze (Soc. geol. 

de France). Membru al Soc. „Geologische Gesellschaft" în Wien. 

Membru corespondent BCU Cluj al Soc. / Central Geol. University de Belgique. Library Membru Cluj 

al Soc. 

Regale Române de Geografie. Membru şi vicepreşedinte al Soc. 

de Ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Naturaliştilor din Bucureşti. 

Membru al Soc. Lineenne din Lyon. Membru al Soc. geologice 

Române din Bucureşti. Membru în Internationaler Bohrtechniker 

Verband (I. B. N.) şi în Comitetul de conducere Krassin. 

Membru al Asoc. Inginerilor şi Technicienilor din Industria 

minieră din România. Membru al Soc. American Asociation of 

Petroleum geologists. Colaborator la Revue de geologie et des 

Sciences Connexes. Medalia jubiliară „Carol I". Răsplată Muncii 

cl. I. Comandor al Stelei Române. Ofiţer al Coroanei României. 

Meritul Industrial cl. I. Războiul 1913 şi 1916—1918. „Coroana 

Belgiei" în grad de ofiţer. (Mon. Of. No. 289—1932). Numit 

prin chemare, profesor titular la catedra de „Geologie" dela 

Fac. de Ştiinţe, Bucureşti, pe data de 20 Noembrie 1936. 

' 14. Racoviţâ G. Emil, născut la 15 Noembrie 1868 la Iaşi. 

Licenţiat în drept (Paris 1889). Doctor în ştiinţele naturale (Paris 

1896). Naturalistul expediţiei antartice belgiane S. S. Belgica 

1897—99). Subdirectorul laboratorului Arago, anexa Sorbonei 

din Paris (1900—1920). Profesor titular de Biologie şi Directorul 

Institutului de Speologie (1 Mai 1920). Directorul revistelor 

„Archives de Zoologie experimentale et generale Paris".

366 

„Biospeologica, Etudes sur l'Historre naturelle du Domaine souterrain 

Paris şi Cluj" şi „Lucrările Institutului de Speologie din 

Cluj". Preşedinte de onoare al „Societe Zoologique de France, 

Paris". Preşedinte (1910) al „Societe de Speologie, Paris", Preşedintele 

Academiei Române (1927—1929). Preşedintele Societăţii 

de Ştiinţe din Cluj. Senatorul Universităţii din Cluj (1922 

—1926). Rector al Universităţii (1929—1930). Prorector în 1930 

—1931. Preşedintele Comisiei serbărilor din Octombrie 1930. Corespondent 

al Institutului internaţional de colaboraţie intelectuală 

(Soc. Naţiunilor). Coroana României în grad de mare Cruce. 

Mare cruce al Stelei Române. Bene Merente cl. I. Comandor al 

însemnului pentru Merit, etc. Comandor al Legiunei de Onoare 

Franţa. 

15. Rădulescu Dan, născut la 13/26 Noembrie 1884, în Bucureşti—Ilfov. 

Doctor în chimie. Numit profesor agregat în anul 

1919. Profesor titular de Chimie fizicală. Directorul Laboratorului 

de Chimie fizică. Membru al Societăţii de Ştiinţe dn Cluj, 

al Societăţii de chimie din Paris, al Societăţii de Ştiinţe din Berlin. 

Membru de onoare BCU Cluj al / Soc. Central Carpatine University Transilvane. Library Cluj 

Preşedintele 

Soc. de chimie din România, secţiunea Cluj. Răsplata Muncii 

pentru învăţământ cl. I. 

16. Scriban A. Ioan, născut în Noembrie 1897, în Iaşi. Doctor 

în ştiinţele naturale. Profesor titular de Zoologie şi anatomie 

comparată, numit în Noembrie 1919. Directorul Institutului Zoologic. 

Fost decan în anul 1926—27, prodecan în 1927—28. Membru 

al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Membru al Soc. Reg. Rom. 

de Geografie. Răsplata Muncii pentru învăţământ cl. I. Răsplata 

Muncii cl. I pentru 25 ani de serviciu. Decedat la 20 Ianuarie 

1937*). 

17. Sergescu Petre, născut la 3 Dec. 1893 la Turnu Severin. 

Doctor în matematici şi licenţiat în filosofie; primul, cu media 

zece, la examenul de capacitate. Profesor titular de Geometrie 

Analitică dela 1 Aprilie 1931. Corespondent al Academiei Române. 

Membru al Academiei Internaţionale de Istoria Ştiinţelor 

(Paris) şi al Academiei Masaryk din Praga. Corespondent la 

Societas Scientiarum Varsoviensis şi la Societe Royale des Sciences 

de Liege. Corespondent al Soc. Les amis de l'histoire des 

sciences (Paris). Membru de onoare al Soc. Matematice din Bel- 

*) A se vedea în continuare Cap. C. („Figuri dispărute").

367 

gia şi al Soc. de Geografie din Lima (Peru). Membru al Ateneului 

Român şi al secţiilor ştiinţifice ale Astrei. Laureat al Academiei 

de Ştiinţe din Paris şi al Academiei Române. Preşedinte de 

onoare al Congresului Matematicienilor Polonezi (1931). Membru 

al următoarelor societăţi ştiinţifice: Societăţile matematice 

din România, Franţa, Polonia, Circolo Matematico di Palermo, 

Asociaţia franceză pentru înaintarea ştiinţelor, Soc. astronomică 

din Franţa, History of Science Society, Soc. Politecnică din România, 

Prietinii gândirii franceze, Gazeta Matematică, Soc. Ştiinţe 

din Cluj, Soc. ştiinţifică din Timişoara, Soc. Română de Filosofie, 

Asociaţia istoricilor români. Vicepreşedinte (1929) al Soc. 

Române de ştiinţe Bucureşti. Preşedinte (1929) al Soc. de Matematici 

din România. Referent la „Jahrbuch tiber die Fortschritte 

der Mathematik", „Archeion". Redactor la „Sphinx" (Bruxelles). 

Secretar de redacţie al revistei „Mathematica". Membru al Univ. 

libere din Craiova şi Ploeşti, al Tinerimei Române, al Ateneului 

N. Iorga din Bucureşti, al Casei Luminei din T. Severin, al Soc. 

Prietenii Poloniei şi al Ateneului din Câmpina. Fost deputat 

(1931—32). Decoraţii: 

BCU Cluj 

Cavaler 

/ Central 

al 

University 

Stelei României, 

Library Cluj 

Cavaler al 

Meritului Cultural, Comandor al ord. Polonia Restituta, Cavaler 

al Legiunii de onoare, Bărbăţie şi credinţă. 

18. Spacu Gheorghe, născut la 5 Decembrie 1883 în Iaşi. 

Doctor în chimie. Profesor titular şi Directorul Laboratorului de 

Chimie Anorganică şi Analitică ce a creat cu venirea sa la această 

catedră. Intrat în învăţământul superior la 1 Aprilie 1907 

ca Asistent la Universitatea din Iaşi. Şef de lucrări la Laboratorul 

de Chimie Minerală (1912) şi Conferenţiar al Facultăţii de 

Ştiinţe din Iaşi (1914). La 1 Noembrie 1919 a fost numit Profesor 

agregat iar la 1 Ianuarie 1923 Profesor titular la catedra 

de Chimie Anorganică şi Analitică ce ocupă. A fost prodecan al 

Facultăţii de Ştiinţe din Cluj în 1923—24 şi Decan în 1924—25. 

Rector al Universităţii în 1925—26 şi Prorector în 1926—27. 

Membru activ al Academiei Române. Membru în Comisiunea 

Internaţională pentru instituirea Tabelelor anuale de Constante 

•şi Date numerice din Paris. Secretar general al Societăţii de 

Ştiinţe din Cluj. Membru în Comitetul de redacţie a Publicaţiunei 

germane „Die Chemische Analyse" Stuttgart. Membru al Societăţii 

de Chimie din Paris şi al Societăţii Americane din Washington. 

Vicepreşedinte al Societăţii de Chimie din Bucureşti. 

Membru activ al Academiei de Ştiinţe din România. Membru al

368 

Societăţii de Chimie din Berlin, a Societăţii de Chimie Austriace 

şi a Societăţii Mikrochimie din Wiena. Consulent tehnic onori 

fic al Ministerului Armatei dela 1918. Răsplata Muncii pentru 

învăţământ cl. I. Răsplata Muncii pentru 25 de ani de serviciu 

şi alte ordine. Diferite premii pentru lucrări ştiinţifice. 

19. Victor Stanciu, născut la 28 Octombrie 1884 în Viştea 

de jos jud. Făgăraş. Doctor în Ştiinţele Naturale, numit profe 

sor agregat la 1 Septembrie 1919. Profesor titular de Mineralo 

gie şi Petrografie. Director al Institutului de Mineralogie şi 

Petrografie. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj. Membru 

al Soc. Mineralogilor germani. Preşedinte al secţiei ştiinţifice 

a „Astrei" Sibiu. Comandor al Coroanei Române. Răsplata Mun 

cii pentru învăţământ cl. I. Fost subsecretar de Stat la Ministe 

rul Agriculturii. 

20. Tănăsescu I. Ioan, născut la 23 Februarie 1892, în Bu 

cureşti. Doctor în Chimie. Profesor agregat la catedra de Chi 

mie Organică dela 23 Novembrie 1927. Profesor titular dela 1 

Ianuarie 1931. Membru al Societăţii de ştiinţe din Cluj. Vice 

preşedinte al „Societăţii de chimie din România". Vicepreşedinte 


al „Societăţii de Chimie din România" secţia Cluj. Membru al 

Societăţii de Chimie din Franţa. Membru al Societăţii de Chi 

mie germane. Membru corespondent al Academiei de ştiinţe din 

România. Crucea comemorativă a răsboiului 1916—18. 

Profesori de onoare. 

21. Rene Gabriel Jeannel, născut la 22 Martie 1879 în Pa 

ris, Franţa, Doctor în Ştiinţe şi în Medicină. Maestru de Confe 

rinţe la Toulouse, Profesor titular de biologie (1920—1931) şi 

subdirector al Institutului de Speologie din Cluj (1920—1927). 

însărcinat cu crearea unui Vivariu, apoi numit Profesor de Ento 

mologie la „Musee naţional d'Histoire naturelle" din Paris. Di 

rectorul Revistelor: l'Abeille, Annales et Memoires du Museum 

(Zoologie), Revue Franyaise d'Entomologie, Membru în Corni- 

siunea permanentă a congreselor internaţionale de Entomologie, 

etc. etc. Doctor honoris causa al Universităţii din Madrid. Mem 

bru corespondent al Academiei Române, Ofiţer al Legiunei de 

onoare, Ofiţer al Stelei României, Răsplata Muncii pentru în 

văţământ cl. I. 

2. Pompeiu Dimitrie, născut în 1873. Doctor în matematici-

369 

Profesor de Analiză superioară. Director Onorific al Seminarului 

de matematici. Profesor titular de Teoria Funcţiunilor la 

Universitatea din Bucureşti. Profesor la Şcoala Politehnică din 

Bucureşti. Fost preşedinte al Consiliului Permanent al Instrucţiunei 

Publice. Fost preşedinte al Adunărei Deputaţilor. Membru 

al Academiei Române. Membru al „Societas Scientiarum Varşoviensis". 

Doctor honoris causa al Universităţei din Varşovia. 

Profesor agregat la Universitatea din Paris. Membru al Soc. 

Matematice din România şi Franţa. Membru al Soc. de Ştiinţe 

din Cluj. Membru al Ateneului Român din Bucureşti. Decoraţii: 

Marea cruce cu cordon a ord. Coroane României, Comandor al 

ord. pentru Merit, Ofiţer al ord. Legiunea de onoare, etc. 

Adjunct: 

23. Pier re A. Chappuis, născut la 5 Septembrie 1891 în comuna 

Saint Cloud (Franţa). Doctor în ştiinţe, 28, VI. 1920 Basel 

(Elveţia). Conferenţiar angajat cu contract Rect. No. 

1735.26. V. 1922. Subdirectorul Institutului de Speologie, numit 

la 1 XII 1927, Min. BCU Instr. Cluj / Central No. 17863. University Insărcin. Library ştiinţifice: Cluj 

Exploraţii 

speologice anuale în România, Jugoslavia, Italia şi Franţa. 

Expediţii ştiinţifice: In regiunea Nilului superior (1921— 

1922), în Nordul Sahariei (1929), în vestul Africei (Sahara, 

Volta, Cote d'Ivoire), asociat misiunei Muzeului de istorie naturală 

din Paris (1930—31). Misiunea oficială hydrobiologică în 

Africa centrală. Regiunea fluviului Omo (Abissinia) şi Vulcanului 

Elgon, „Corespondent du Musee naţional d'Histoire naturelle 

de Paris", Agent consular onorar al Sviţerei, Cavaler al 

Stelei României. 

Conferenţiari. 

24. Atanasiu Gheorghe, născut la 13 Dec. 1893 în comuna 

Iaşi, jud. Iaşi. Intrat în învăţământ în 1919 ca asistent la Universitatea 

din Bucureşti. Examen de capacitate pentru profesori 

secundari, 1920. Bursier prin concurs al Casei Şcoalelor pentru 

studii în străinătate. Doctor în fizică dela Sorbona în 1925. Şef 

de lucrări la Universitatea din Bucureşti. Conferenţiar provizor 

de fizică la Universitatea din Cluj, Ianuarie 1926. Docent la 

Universitatea din Cluj în 1929. Conferenţiar definitiv în 1930. 

In Dec. 1935 Consiliul Facultăţii şi Senatul Universitar au pro- 

24

370 

pus ridicarea conferinţei ce deţine la rangul de Catedră de Fizică 

Moleculară. Pe ziua de 1 Iunie 1937 numit profesor titular, prin 

chemare, şi Director al Institutului de Fizică Experimentală dela 

Universitatea din Cernăuţi. 

Membru al Soc. Române de Fizică, al Soc. de Ştiinţe din 

Cluj, al Soc. Franceze de Fizică. Membru corespondent al Acad. 

de Ştiinţe din România. Coroana României cu spade şi cu panglica 

de Virtutea Militară. Crucea comemorativă de război. 

25. Ripan-Tilici Raluca, născută în 1894 în comuna Iaşi, 

jud. Iaşi. Licenţiată în Chimie dela Univ. din Iaşi 1914. Doctor 

în Chimie dela Univ. din Cluj 1922. Docenţă în Chimie Analitică 

dela Univ. din Cluj 1931. 

Intrată în învăţământ în 1919 ca asistentă la Univ. din Iaşi; 

apoi Şef de Lucrări la Univ. din Cluj, Conferenţiară Suplini 

toare de Chimie Analitică Facultatea de Medicină la Univ. din 

Cluj în 1926; Conferenţiară provizoriu de Chimie Alimentară la 

Facultatea de Ştiinţe Cluj, în anul 1926, şi Conferenţiară defi 

nitivă în 1931. 


Membră a Societăţei de Ştiinţe din Cluj, a Societăţei de 

Chimie din Bucureşti, a Societăţei de Chimie din Paris, etc. 

26. Călugăreanu D. George, născut la Iaşi, în 16 Iulie 1902. 

Doctor în Matematici din Paris. Docent în specialitatea „Teoria 

Funcţiilor" dela Universitatea din Bucureşti. Asistent la Institutul 

pentru învăţământul Matematicilor dela 1 Nov. 1930 la 1 

Oct. 1934. Conferenţiar provizoriu de Analisă Matematică dela 

1 Dec. 1934. Membru al Societăţii de Ştiinţe din Cluj, Soc. de 

Ştiinţe din Bucureşti şi al Societăţii matematice franceze. Membru 

corespondent al Academiei de Ştiinţe din România. Cavaler 

al Coroanei României. 

Cu convenţie specială: 

Ficheux Robert, născut la 12 August 1898 la Saint-Omer, 

diplome d'Etudes Superieures de Geographie, ancien pensionnaire 

de l'Institut Francais de Hautes Etudes en Roumanie 1924— 

1927, ancien secretaire de la Mission Universitaire Francaise en 

Roumanie 1932—1935, profesor detaşat la Universitatea din Cluj 

printr'o convenţie specială. Decorat cu Meritul Cultural (pentru 

Şcoală) cl. I.

Docent: 

371 

Pop Emil, născut la 13 Aprilie 1897 în com. Bucerdea vinoasă 

jud. Alba. Licenţiat în teologie. Doctor în ştiinţe naturale. 

Docent în specialitatea Geografie botanică. Membru al Soc. de 

Ştiinţe din Cluj. Membru al Uniunii Geobotanice a Carpaţilor; 

secretar al Grupului românesc. Membru pe viaţă al „Astrei"; 

6. Lista licenţiaţilor în 

1. Ambruş Iosif (R) 

2. Beniczky Ladislau (M) 

3. Boldea Gheorghe (R) 

4. Bindea Elisabeta (R) 

5. Bors Francisc (G) 

6. Baumchen Francisc (G) 

18. Cotuţiu Gustav Publiu (R) 

19. Constantinescu Olivia născ. 

Mărgineanu (R) 

20. Donath Ernest (M) 

21. Doval Ioan (CSI) 

22. Drăguţ C. Măria (R) 

23. Elek Emeric (M) 

24. Economu Raina (R) 

25. Fenyvessy Margareta (M) 

26. Florescu Gh. Irina (R) 

27. Geier Alfred (G) 

28. Grif Măria (R) 

29. Gere Berta (M) 

30. Gruia Cornelia (R) 

31. Gergely Ghizela (M) 


Chimie foarte bine 

Matematici bine 


Matematici foarte bine 

Chimie bine 

7. Balla Pavel (M) 

St. Naturale foarte bine 


8. Birta Emeric (M) 

Geogr. St. Nat. bine 

9. Bindea Ana (R) 

Matematici suficient 

10. Brumaru Nicolae (R) Chimie foarte bine 

11. Bancos Lorand BCU (M) Cluj / Central Geogr. University Istorie Library bine Cluj 

12. Borza Veturia (R) 


13. Căileanu Zenovia (R) Geogr. Istorie bine 

14. Ciucă Valeria (R) 

Geogr. Istorie bine 

15. Cseke Vilhelm (M) Matematici cu distincţie 

16. Cupcea Emilia (R) 


17. Csallner Kurt (G) 

St. Naturale bine 


Geogr. Istorie foarte bine 

Fiz. Chimice bine 


Matematici foarte bine 

Geogr. Istorie suficient 





Geogr. St. Nat. foarte bine 

Geogr. St. Nat foarte bine 


Geogr. Matemat. bine

372 

32. Giurcă Virgil (R) 

33. Gnâdig Andrei (M) 

34. Haâz Francisc (M) 

35. Henteş Eleonora (R) 

36. Harmath Alexandru (M) 

37. Harko Francisc (Mj 

38. Iodal Carol (M) 

39. Ionescu A. Vasile (R) 

40. Ionescu N. Vasile (R) 

41. Kinal Măria (M) 

42. Kiss Ernest (M) 

43. Kiss Ludovic (M) 

44. Krall Herta (G) 

45. Klein Albert Carol (G) 

46. Lazânyi Andrei (M) 

47. Lupan Aurora (R) 

48. Mitariu Viorica (R) 

49. Moldovan Melinda (M) 

50. Mâtyâs Anton (M) 

51. Marcu Alexandru (R) 

52. Mathe Andrei (M) 

53. Meşter Emil (R) 

54. Molnâr Ludovic (M) 

55. Moise Elisabeta (R) 

56. Moskovits Elisabeta (Izr.) 

57. Mathias Francisc (G) 

58. Man Gheza (R) 

59. Neculoiu Ioan (R) 

60. Nyaguly Alexandru (M) 

61. Olde Eva (R) 

62. Palii Liudmila (R) 

63. Porumbescu Ariadna (R) 

64. Păşun Taţiana (R) 

65. Perşa Ioan (R) 

66. Para Vilma Fidelis (M) 

67. Pteancu Paul (R) 

68. Pap Samoil (M) 

69. Purdilă Cecilia (R) 

70. Rusu Victor (R) 

71. Runcanu M. Felicia (R) 



Geogr. St. Nat. suficient 











Fiz. Chimice bine 















Fiz. Matematici suficient 





Fiz. Chimice suficient 

Geogr. Istorie bine . 


Geogr. St. Nat. foarte bine 


Fiz. Chimice suficient 



72. Roşeau Hortenzia (R) Matematici bine 

73. Rădulescu Fluor (R) Chimie foarte bine 

74. Reich Ludovic (G) Geogr. St. Naturale Dine 

75. Socol Victor (R) 


76. Ştefan Viorica (R) Geogr. St. Naturale bine 

77. S. Szasz Veronica (M) Matematici suficient 

78. Szabo Clara (M) 


79. Staicu Nicolae (R) Geogr. Istorie bine 

80. Silaş George (R) 

Matematici cu distincţie 

81. Stoica Coriolan (R) St. Naturale foarte bine 

82. Tomşa Ioan (R) 


83. Todoran Elena (R) Matematici suficient 

84. Vescan Teofil (R) 

Matematici cu distincţie 

85. Vereş Gheorghe (R) St. Naturale bine 

86. Velluda Constantin (R) St. Naturale cu distincţie 

87. Vicsa/ Viorica (M) Geogr. St. Naturale bine 

88. Vass Ghizela (M) 

Geogr. St. Naturale bine 

89. Valea Ioan (R) 

Chimie cu distincţie. 


1. Baciu Vasile (R) 

2. Novac Ladislau-Vasile (R) 

3. Petreanu Ioan (R) 

4. Popa Simion (R) 

5. Peterfi Ştefan (M) 

6. Suciu Marta (R) 

7. Tanislau Ionel (R) 

8. Ţilenschi Silviu (R) 

9. Zamfirescu Victor (R) 

4. Lista doctorilor promovaţi. 



Chimie cu distincţie 







5. Echivalări de diplome (doctorat). 

1. Eckhardt Hiigel (G) St. Naturale, Gottingen 

2. Iacob Caius (R) Matematici, Paris 

373

B. ACTIVITATEA DIDACTICĂ 

a) Secţiunea ştiinţelor matematice. 

Catedre şi conferinţe. 

1. Matematici generale Prof. titular: G. Juga 

2. Algebra superioară Prof. titular: Th. Angheluţă 

3. Geometria descriptivă Prof. titular: N. Abramescu 

4. Geometria analitică Prof. titular: P. Sergescu 

5. Calcul diferenţial şi integral Suplinit de: G. Bratu 

6. Astronomia BCU Cluj / Central Prof. University titular: Library G. Cluj 

Bratu 

7. Mecanica raţională Prof. titular: D. V. Ionescu 

8. Teoria funcţiunilor Suplinit de: Th. Angheluţă 

9. Conf. de Anal. şi Mecanică Suplinit de: N. Abramescu 

10. Conf. de Anal. Matematică Conferenţiar: G. Călugăreanu 

Directori onorifici 

Director 

Asistent 

Secretar 

Laborant 

1. Seminarul de matematici. 

Prof. P. Montei, membru al 

Institutului Paris 

Prof. D. Pompeiu, Bucureşti 

Prof. N. Abramescu (de la 1 III 

1937) 

Radu Bădescu (până la 30 XI 

1936) 

5. Zverca (de la 15 I, 1937) 

Mariana Abramescu-Pop 

Ioan Pipaş 

2. Institutul pentru învăţământul matematicii. 

Director Prof. Th. Angheluţă 

Servitor Gh. Cuş

Director 

Astronom 

Preparator 

Secretar bibliotecar 

Servitor 

3. Observatorul astronomic. 

Prof. G. Bratu 

I. Armeanca 

Gheorghe Chiş 

Ştefan Radu 

4. Seminarul de mecanică. 

37б 

Gh. Tomuş (până la 31. VII, 

1937), I. Motoc (dela 1. VIII. 

1937) 

Director Prof. D. V. lonescu 

1. Seminarul de matematici. 

a) Seminarul de matematici a avut ca invitaţi în cursul anului 

1936—37 pe dnii prof. W. Sierpinski, din Varşovia; M. Picone, 

din Roma; R. Wavre, din Geneva. 


Dl prof. W. Sierpinski a făcut, în Mai 1937, trei lecţiuni 

despre Problema continuului, precum şi o comunicare la Cercul 

Matematic al Soc. Ştiinţe din Cluj. 

Dl prof. Mauro Picone a făcut, în Mai 1937, două lecţiuni 

asupra metodelor noui în Teoria Ecuaţiilor funcţionale vectoriale. 

De asemeni, dânsul a făcut o comunicare, la Cercul Matematic 

al Soc. Ştiinţe din Cluj, despre Rolul şi activitatea institutului 

de aplicaţiile calculului, de la Roma. 

Dl prof. R. Wavre a făcut, în Noembrie 1936, o Iecţiune 

despre probleme noui în legătură cu Potenţialul.. 

In luna Mai 1937, Dl. prof. D. Pompeiu a făcut mai multe 

expuneri de analiză matematică şi teoria funcţiunilor. 

Seminarul de matematici a organizat, în Mai 1937, o „săptămână 

matematică". 

b) Publicaţiunile secţiunii de matematici a universităţii din 

Cluj au fost însemnate. A apărut ediţia H-a Geometria Analitică 

de N. Abramescu. După vreo sece ani de muncă în seminarul 

pentru pregătirea licenţiaţilor pentru examenele de capacitate, 

Dl prof. Th. Angheluţă, a publicat într'un volum de Probleme 

şi Exerciţii, peste 450 de probleme, cu soluţiile lor, din 

domeniul geometriei, al Analizei Matematice, al Teoriei func-

376 

ţiunilor şi al Mecanicii raţionale. Cartea aceasta este prima de 

acest gen apărută în literatura română şi va fi de un folos ne 

tăgăduit pentru toţi studenţii în matematici şi la şcoalele speciale,, 

pentru candidaţii la capacitate, pentru profesorii secundari 

şi de învăţământ superior. 

Colecţia de Monografii matematice, plănuită de ani de zile, 

a început, în sfârşit, să se realizeze. In anul şcolar 1936—37 

au apărut primele două fascicule. Prima reprezintă LecţiuniU 

despre funcţiunile periodice şi aproape periodice, făcute de Dl 

prof. Paul Montei la Cluj în Mai 1935. Redactarea e datorită 

Dlui Tiberiu Popoviciu, conferenţiar la universitatea din Cernăuţi 

şi fost asistent la Cluj. Dl Tib. Popoviciu a adăugat câteva 

paragrafe cu rezultate originale, ceeace dovedeşte folosul 

cursurilor de la Cluj ale Dlui Montei. Fascicula a fost publicată 

de Rectoratul Universităţii Cluj, din fondul de publicaţii B. 

(18.750 lei). A doua fasciculă reprezintă Lecţiunile despre mulţimile 

analitice, făcute de Dl prof. W. Sierpinski la Cluj în Mai 

1932. Alte două fascicule sunt gata pentru tipar. 

In colecţiunea BCU din Cluj Paris / Central Publications University du Library Seminaire Cluj 

Mathematique 

de l'Universite de Cluj, nu s'a publicat nimic nou în 


In ceea ce priveşte lucrări precedente ale membrilor seminarului 

de matematici, cartea Les Sciences Mathematiques en 

France din colecţia Tableau du XX-e siecle din Paris, scrisă de 

P. Sergescu, a fost citată în bibliografia indicată studenţilor din 

Harward University de către prof, G. Sarton (The study of History 

of Mathematies), precum şi în noul Memento Larousse. 

In volumul Les Sciences en Roumanie, publicat de Secţiunea 

Ştiinţifică a Academiei Române în vederea Expoziţiei Universale 

din Paris 1937, raportul despre Le developpement des 

sciences mathematiques en Roumanie a fost scris de Dl P. 

Sergescu. 

c) Revista Mathematica începe o eră nouă. Generosul mecenate 

român, ing. N. Malaxa, a binevoit să se intereseze de această 

publicaţie şi să-i asigure existenţa materială. In cursul anului 

şcolar 1936—37, Dsa a dat, prin Institutul ştiinţific N. Malaxa, 

din Bucureşti, o subvenţie de 100.000 (una sută mii) lei pentru 

revista Mathematica. Cu această sumă s'au plătit datoriile din 

trecut de la tipografie, comandându-se caractere tipografice noui 

din Germania, aşa încât cu începere de la Voi. XIV, Mathema-

377 

tica va apărea in vestmânt grafic excelent. Trebue să aducem şi 

aci expresiunea adâncei recunoştinţe Dlui Ing. N. Malaxa, pentru 

nobila sa donaţiune. De asemeni, mulţumirile noastre recunoscătoare 

merg şi către acel care a lucrat pentru obţinerea acestei 

strălucite subvenţii, Dl prof. O. Onkescu, din Bucureşti. 

Rectoratul Universităţii din Cluj a acordat anul acesta o 

subvenţie de 35.000 lei (din fondul de publicaţii C) pentru tipărirea 

revistei. 

Graţie acestor subvenţii, s'au putut plăti toate datoriile din 

trecut la tipografia Ardealul, s'a terminat de tipărit Volumul XII 

şi s'au tras primele şapte coaie din Volumul XIII. Iar secretarul 

de redacţie nu a mai fost obligat să facă donaţii importante, 

ca în trecut, pentru tipărire. 

In schimb, toată munca cerută de publicarea revistei Mathematica, 

continuă să fie făcută gratuit şi exclusiv de secretarul 

de redacţie, prof. P. Sergescu (corespondenţă, corecturi, adrese, 

expediţie). 

Colaboratori noui, la voi. XII şi XIII sunt: prof. G. Darmois 

de la Sorbona; BCU Cluj 5. Dobrzycki, / Central University Poznan; Library M. Krasner, Cluj 

Paris; 

G. Kurepa, Beograd; Henri Lebesgue, prof. la College de France, 

Membru al Institutului; decanul 5. Mazurkiewicz, Varşovia; 

Dra 5". Piccard, Neufchâtel; prof. L. Tchakaloţf, Sofia; prof. 

B. Vulich, Lenningrad. 

De la 1 Iulie 1936 până la 1 Iulie 1937, Mathematica a obţinut 

pentru biblioteca secţiunii de matematici unsprezece schimburi 

noui şi anume: 

83. Belgrad. Bulletin de l'Academie des Sciences Mathem. 

et Naturelles. 

84. Budapest. Anzeiger der Ungarischen Akademie der 

Wiss. 

85. Bruxelles. Revue de l'Universite. 

86. Geneve. Archives des Sciences Physiques et Naturelles. 

87. Giessen. Mitteilungen des Mathematischen Seminars. 

88. Iaşi. Revista ştiinţifică V. Adamachi. 

89. Kieff. Public, de l'Institut. Constr. Mec. de l'Academie 

d'Ucraine. 

90. Leningrad. Publications de l'Institut de Mathematiques 

et mecanique. 

91. Shanghai. Bull. of. the Chinese Mâthematical Society.

378 

92. Shanghai. Bull. of the Chinese Physical Society. 

93. Tiflis. Travaux de lTnstitut Mathematique. 

Situaţia materială a tipăririi revistei Mathematica a fost 

următoarea la 1 Iulie 1937, conform borderourilor încheiate de 

Institutul de Arte Grafice „Ardealul": 

.Subvenţia Rectoratului Cluj 35.000 — 

Donaţiunea Institutului N. Malaxa 100.000 — 

Donaţiunea prof. P. Sergescu 3.670 — 

Datorie la „Ardealul" 0 — 

Datoria veche, sfârşitul tipăririi Voi. XII, 

şi tipărirea coaielor 1—7 г 

/ 2 din Voi. XIII — 138.670 

Total: 138.670 138.670 lei 

Conform chitanţelor de la dosar, cheltuelile de expediţia vo 

lumului XII au fost de 14.979 lei, acoperite în modul următor: 

Abonamente 12.785 

Donaţie prof. C. Popovici Iaşi 1.000 


Report pentru anul viitor (datorie) 1.194 

Total: 14.979 lei 

dj Kelaţium interuniversitare. Dl prof. P. Sergescu a făcut, 

ca urmare a invitaţiilor primite, în Octombrie 1936 patru lecţiuni 

la Universitatea din Wilno şi o lecţiune la Universitatea 

din Varşovia. Două lecţiuni din Wlno au fost consacrate Progreselor 

recente ale teoriei ecuaţiilor algebrice, iar alte două Ideilor 

fundamentale ale matematicei in veacul al XlX-lea. Lecţiunea 

din Varşovia a avut ca subiect: Atmosfera matematică a veacului 

al XlX-lea. 

In Iulie 1937 a avut loc la Paris, o săptămână matematică 

internaţională. Invitat de organizatori, Dl prof. P. Sergescu a 

făcut o conferinţă despre: Matematica pariziană în Evul Mediu. 

Cu ocazia Expoziţiei internaţionale, au avut loc la Paris în 

vara 1937 numeroase. Congrese, la care au luat parte mulţi profesori 

ai universităţii Clujene. 

Dl prof. G. Bratu a luat parte ca delegat al Fac. Ştiinţe din 

Cluj, la Congresul de Astrofizica şi la acela al Alianţei Franceze, 

din Paris, precum şi la Săptămâna Matern. Internat, din 

Paris.

379 

Dl prof. P. Sergescu a luat parte la următoarele congrese: 

al IX-lea congres internaiţonal de filosof ie, (congresul Descartes); 

al 11-lea congres internaţional de recreaţiuni matematice, 

unde a făcut o comunicare, a prezidat o şedinţă şi a fost ales 

redactor al revistei Sphinx din Bruxelles; congresul Asociaţiei 

Franceze pentru înaintarea ştiinţelor şi Congresul Alianţei Franceze. 

Universitatea din Cluj a delegat la al doilea congres matematic 

al uniunei inter balcanice (Bucureşti) pe Dnii profesori: 

N. Abramescu, Th. Angheluţă (o comunicare), G. Bratu şi P. 

Sergescu (două comunicări). 

Universitatea din Cluj, Academia Română, Asociaţia Istoricolor 

Români şi Grupul Român pentru istoria ştiinţelor au 

delegat la al IV-lea congres internaţional pentru istoria ştiinţelor 

(Praga, Sept. 1937) pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două 

comunicări. Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare. Academia 

Internaţională de Istoria Ştiinţelor a ales ca vicepreşedinte (pe 

3 ani) pe Dl prof. P. Sergescu. 

La al treilea BCU congres Cluj / Central al matematicienilor University Library polonezi Cluj 

(Varşovia, 

Sept. 1937), Universitatea din Cluj şi Soc. Română de Matematici 

au delegat pe Dl prof. P. Sergescu, care a făcut două 

comunicări şi a fost proclamat Preşedinte de onoare al congresului. 

Dl prof. G. Bratu a făcut o comunicare. 

Seminarul a mai luat parte, prin telegrame, la bucuria 

pentru alegerea directorului său Onorific Paul Montei ca membru 

al Academiei de Ştiinţe din Paris şi pentru alegerea dnei 

Camille Marbo (Dna Borel) ca preşedinte a Soc. des Gens des 

Lettres din Paris. De asemeni, Seminarul s'a asociat la doliul 

pentru moartea marelui matematician francez E. Goursat. 

e) Cercul matematic al Soc. de ştiinţe din Cluj a ţinut şedinţe 

lunare, în care au făcut comunicări Dnii M. Picone, W. 

Sierpinski, D. Pompeiu, Th. Angheluţă, G. Bratu, etc. Intr'o 

şedinţă a fost comemorat E. Goursat, ţinând o conferinţă D. 

P. Sergescu. 

2. Institutul pentru învăţământul matematicii. 

a) Din motive de economie budgetară, s'a suprimat de la 

10 Oct. 1936 postul de asistent, aşa că acum întreaga muncă 

pentru organizarea ştiinţifică şi pentru administrarea instituţii-

380 

lui, cade exclusiv în sarcina directorului. Pentru opt catedre, din 

care şase ocupate efectiv, secţiunea de matematici din Cluj are 

un singur asistent, fapt care impune sarcini grele suplimentare 

corpului didactic. 

b) Dl prof.- Th. Angheluţă a organizat şi condus, ca şi în 

anii trecuţi, cursurile de matematici elementare, în care s'au reluat 

—- cu desvoltări — chestiunile studiate în liceul real şi 

cursurile speciale, facultative, pentru toţi studenţii în matematici. 

Intre aceste din urmă cursuri; Dl prof. P. Sergescu a tratat Istoria 

Matematicii în antichitate. (Indienii, Asiro-babilonienii, Egiptenii, 

Şcoalele ioniană, pitagoriciană, peripateticiană şi alexandrină) 

. 

c) Sub conducerea Dlui prof. Th. Angheluţă s'au continuat 

în mod regulat şedinţele de Seminar Matematic de Marţi (6—7) 

şi Joi (5—7). Au luat parte toţi profesorii. S'a urmărit buna 

pregătire a licenţiaţilor noştri pentru examenele de capacitatea 

pentru profesorii secundari. Şedinţele de Joi au fost consacrate 

problemelor date la diferite examene de capacitate din ţară 

sau din străinătate. BCU Publicarea Cluj / Central cărţei University Dlui Library prof. Th. Cluj 

Angheluţă, 

de Probleme şi Exerciţii, reprezintă un pas însemnat în pregătirea 

viitorilor profesor de matematici. 

Rezultatele acestei munci se văd oricând. De pildă, la examenul 

de capacitate pentru băieţi din 1937, în comisie nu era nici 

un profesor clujean. S'au prezentat 152 de candidaţi, din cari 

22 de clujeni. Au reuşit 33 de candidaţi, adică 22%. Dintre cei 

22 de clujeni au reuşit 10, reprezentând procentul, mult mai ridicat 

ca media pe ţară, de 46% din numărul celor prezentaţi. 

Şedinţele de Marţi ale Seminarului au fost consacrate expunerilor 

de memorii mai însemnate, care n'au putut fi înglobate 

în cursuri. Expunerile au fost făcăute de profesori, asistenţi 

studenţi şi de persoane din afară de universitate ca: Dra prof. 

Rozalia Luca, Dl prof. G. Pick, Dl W. Czeke; Drele M. Drăguţ. 

E. Bindea, E. Moise, etc. 

3. Observatorul astronomic. 

In acest an Observatorul se găseşte într'o situaţie mult mai 

bună, decât în anii precedenţi, graţie unor fonduri excepţionale 

ce le-a obţinut dela Universitate.

381 

1. Ca instrumente: 

a) S'a instalat pe stâlpi de beton şi în cutii speciale de aluminiu 

luneta de passage Heyde în primul vertical, împreună cu 

un colimator şi o miră, pentru determinarea latitudinii geografice 

a Observatorului din Cluj. 

b) S'a construit şi adaptat la telescop un şasiu fotografic. 

pentru plăci 9/12 şi 6/9. 

c) S'a comandat şi s'a efectuat 5 oculare ortoscopice dela 

Casa Hensoldt din Wetzlar (Germania). 

d) S'a instalat şi mobilat o cameră fotografică pentru lucrările 

de fotografie cerească. 

e) S'a comandat la Casa Toepfer din Potsdam un fotometru 

fotoelectric „Gutvich", care va servi fie la măsurarea directă a 

lumonizităţii stelelor, fie la măsurarea acestei luminozităţi pe fotografiile 

stelare. 

f) S'a lucrat mobilierul auxiliar necesar pentru argintarea 

oglinzilor dela telescop şi s'a făcut prima argintare şi a oglinzii 

parabolice de 50 cm. şi a oglinzii plane dela telescopul nostru, 

operaţii, care au reuşit BCU Cluj foarte / Central bine. University Library Cluj 

2. Pentru bibliotecă: 

S'a putut completa biblioteca cu 42 de volume cataloage cereşti 

şi cărţi fundamentale şi absolut necesare. 

3. Pentru edificiu: 

Din fondul pentru clădiri al Universităţii s'a putut da o sumă 

însemnată pentru a se instala apa la toate clădirile şi în curtea 

şi grădina Observatorului. Numai astfel s'a putut instala şi laboratorul 

de fotografie cerească într'o sală special amenajată în pavilionul 

lunetei ecuatoriale. 

4. Lucrări şi cercetări ştiinţifice: 

In afară de lucrările practice pentru studenţi, necesare pentru 

înţelegerea cursului de Astronomie, s'au făcut următoarele 

studii şi cercetări: 

a) S'a studiat şurubul micrometrului, instrument de cea mai 

înaltă precizie pentru determinarea coordonatelor astrelor cu luneta 

ecuatorială. 

b) S'au făcut observaţii de mici planete şi observaţia planetei 

Saturn. 

c) S'au făcut lucrările premergătoare pentru determinarea 

coordonatelor geografice (latitudinea şi longitudinea) Observatorului 

din Cluj.

382 

d) S'a continuat tot anul calculele pentru harta fotografică 

a cerului, zona 20°, ce ni s'a încredinţat nouă de către Observatorul 

Astronomic din Paris, care ne procură anual datele de pe 

clişeele obţinute la ecuatorialul fotografic din Paris. S'a obţinut 

rezultatele calculelor dela 6 clişee pe an. Sunt în total 24 de clişee 

în zona 20°; s'a terminat până acum 18 clişee; mai rămânând 

deci încă 6 şi prima parte a acestei lucrări va fi terminată în 

1938, când se va putea face şi publicarea întregei zone a Observatorului 

din Cluj. 

Pentru acest scop Dl Prof. G. Bratu, directorul Observatorului 

a fost şi în vara aceasta la Paris pentru a duce rezultatele obţinute 

până acum şi a lua noi date pentru lucrările anului viitor 

şcolar. 

Dl Director Bratu a vizitat şi marele Observator al Vaticanului 

dela Castel Gondolfo, cel mai modern Observator din Italia, 

precum şi Observatorul dela Arcetri—Florenţa, unde se studiază 

în special petele şi protuberantele solare, în vedere adaptării 

şi a lunetei noastre pentru studiul Soarelui. 

Pentru aceasta BCU însă Cluj vom / Central avea University nevoe de Library noi aparate Cluj 

auxiliare 

şi în primul rând de un spectroheliograf. 

Dl Astronom I. Armeanca, a luat parte în Iulie la Congresul 

Societăţii „Astronomische Gesellschaft" din Breslau; a lucrat 

în lunile de vară la Observatorul din Berlin—Neubabelsberg şi 

la Observatorul particular al principelui Ernst von Sachsen Altenburg 

din Wolfsdorf pentru a se exercita la măsurări fotometrice 

cu metoda fotoelectrică, în vederea viitoarelor lucrări ce 

se vor putea face la Observatorul nostru cu noul fotometru fotoelectric 

„Gutnich". 

PROGRAMUL CURSURILOR. 

1. Prof. Nicolae Âbramescu. 

Prof. titular de geometrie descriptivă şi infinitezimală. 

In cursul anului şcolar 1936—37 a făcut în mod efectiv 180 

(una sută optzeci) ore de curs şi de seminar, şi anume: 

Geometria Analitică cu studenţii din anii I şi II (104 lecţiuni). 

Geometria Descriptivă cu studenţii din anii I şi II (58 lecţiuni). 

Geometria Infinitezimală cu studenţii din anul IV (18 lecţiuni).

2. Prof. Th. Angheluţă. 

Prof. titular de algebră superioară. 

383 

A făcut în cursul anului şcolar 1936—37 una sută cincizeci 

şi cinci, 155, de ore de curs şi seminar, şi anume: 

Algebra superioară cu studenţii anilor I şi II; 73 ore de 

curs şi seminar. Materia tratată se găseşte indicată în anuarele 

precedente. 

Teoria funcţiunilor, curs suplinit în mod gratuit, cu studenţii 

anului IV; 53 ore de curs şi seminar. Programul e înscris 

în anuarele precedente. 

A condus Seminarul pentru pregătirea candidaţilor la exa 

menele de capacitate; 19 şedinţe. 

3. G. Bratu. 

Profesor titular de astronomie. 

A făcut la Universitate cursul şi seminarul de Astronomie 

pentru studenţii anului BCU Cluj III. / Central University Library Cluj 

Lucrările practice de Astronomie atât la luneta meridiană 

cât şi la ecuatorial au fost făcute seara, în nopţile senine, la Observatorul 

Astronomic. 

A făcut şi cursul de Analiză Matematică: Integrale multiple 

şi ecuaţiile cu derivate parţiale pentru studenţii anului IV. 

Programul acestor cursuri a fost publicat în anuarele anterioare. 

4. D. V. Ioneecu. 

Prof. titular de mecanică raţională. 

A fost membru în comisia examenului de capacitate pentru 

profesorii secundari, matematici fete. In cursul anului 1936—37, 

a făcut 126 (una sută douăzeci şi şase) ore de curs şi seminar: 

Mecanica raţională, partea I, cu studenţii anului III. 

Mecanica raţională, partea II, cu studenţii anului IV. In total 

73 ore de cursuri şi 41 şedinţe de seminar, în care s'au lucrat 

69 de probleme. 

Hidrodinamică, cu studenţii anului IV; 12 lecţiuni. 

Programul cursurilor â fost publicat în anuarele anterioare.

384 

5. G. H. Iuga. 

Profesor titular de matematici generale. 

A făcut în mod efectiv 109 (una sută şapte) ore de curs şi 

seminar, şi anume: 

Matematici generale, cu studenţii anilor I şi II. 

Programul cursurilor a fost publicat în anuarele precedente. 

6. P. Sergescu. 

Prof. titular de geometrie analitică. 

A făcut 102 (una sută două) ore de curs şi seminar: 

Elemente de analiză matematică, cu studenţii anului I, 4 ore 

săptămânal; 60 ore. Elementele de Teoria numerelor, Funcţiuni, 

Derivate, Integrale nedefinite, Aplicaţii geometrice ale calculului 

infinitezimal, Ecuaţii diferenţiale de ordinul I, Ecuaţii diferenţiale 

lineare. 

Analiza matematică, cu studenţii anului IV, 2 ore săptămânal; 

28 ore. Ecuaţii diferenţiale ordinare. Programul e în anua 


rul pe 1933—34. 

Istoria matematicii, 1 oră săptămânal; 14 ore. Matematica 

în antichitate: Indieni, Asiro-Babiloneni, Egipteni. Şcoalele ioniană, 

pitagoriciană, peripateticiană, alexandrină. 

7. G. Călugăreanu. 

Conferenţiar provizoriu de Analiză matematică. 

A ţinut cursul de Analiză matematică, partea I-a, cu studenţii 

anului III matern. A făcut 112 ore de curs şi seminar (6 

ore săptămânal), tratând despre Calculul diferenţial şi integral 

şi Geometria diferenţială. 

b) Secţiunea ştiinţelor fizice. 

1. Catedra de fizică generală experimentală. 

Prof. titular: G. A. Dima. 

Directorul Institutului de Fizică Generală Experimentală. 

Şef de lucrări: Augustin Roth. 

Asistenţi: H. Ţintea, Petre Pogângeanu. 

Preparator: Gh. P. Nedelco.

Şef de atelier: Carol Policek. 

Custode bibliotecară: Elena Or os. 

Mecanic: Ştefan Bodor. 

Laborant: Adalbert Mann. 

Ucenic: Ar pod Pazsint. 

Servitoare: Veronica Mureşan. 

385 

Anul I. (4 ore curs pentru studenţii în ştiinţe naturale, în 

chimie, în fizico-chimice şi fizico-matematici). 

2. ore seminar pentru studenţii în chimie, fizico-chimice, fizico-matematici. 

4 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe naturale. 

8 ore lucrări practice pentru studenţii în ştiinţe fizico-chimice, 

chimie şi fizico-matematici. 

Anul II şi /77. 4 ore lucrări practice de atelier pentru studenţii 

în chimie şi fizico-chimice (un semestru). 

2. Catedra de fizică teoretică şi aplicată. 

BCU Prof. Cluj / Central titular: University A. Maior. Library Cluj 

Directorul Institutului de Fizică teoretică şi aplicată. 

Şef de lucrări: Victor Marian. 

Asistenţi: Ioan Maxim şi Valeriu Novacu. 

Preparator: Teofil Vescan. 

Mecanici: Ioan Oroian şi Vasile Hossu. 

Servitori: Gheorghe Turoş, Toma Koşa şi Agneta Koşa (decedată 

la 18 Oct. 1936), Măria Pop (dela 15. I. 1937). 

1. Curs ciclic de doi ani pentru studenţii anilor III şi IV ai 

secţiilor fizico-chimice, fizico-matematici şi fizică din Acustică 

şi optică. 

2. Lucrări practice de laborator cu studenţii anilor III şi IV 

dela secţiile de mai sus, constând din: 

a) Teoria lucrărilor practice de laborator, lecţii explicative; 

b) Lucrări practice de electricitate şi magnetism (în special 

măsurări electrice) comune studenţilor din anii III şi IV dela 

secţiile de mai sus, efectuate în 18 respective 17 şedinţe de câte 

4 ore fiecare şi anume: 

Măsurări de capacităţi şi de rezistenţe (3 lucrări); Trasări 

de caracteristice: becuri, arcuri, lămpi cu doi şi trei electrozi (3 

25

386 

lucrări); Potenţiometrie; Mobilitatea ionilor; Curba de istereză 

cu ajutorul magnetometrului; Determinarea raportului unităţilor 

electromagnetice şi electrostatice; Coeficientul de temperatură 

al metalelor; Electrometrul Dolezalek; Amortizarea prin curenţi 

Foucault; Factorul de amplificare şi rezistenţa interioară a 

lămpii cu 3 electrozi; Montarea unui post receptor şi emiţător 

(2 lucrări); Fotografia în culori. 

3. Lucrări practice cu studenţii în Matematici din Anul III 

în vederea specialităţii secundare şi a examenului de capacitate 

pentru profesorii secundari, efectuate în 13 şedinţe de câte 3 1 

l-2 

ore după programul publicat în anuarul pe anul 1934—35 (pag. 

317). 

Conferinţa de fizică. 

Conferenţiar definitiv: G. Atanasiti. 

S'au făcut 53 ore de curs şi seminar după programul dar 

în Anuarele anilor precedenţi. 

lau. 


c) Secţia ştiinţelor chimice. 

1. Catedra de chimie generală. 

Prof. titular: Adrian Ostrogovich. 

Director general al Institutului de Chimie şi Director al 

Laboratorului de Chimie generală. 

Şef de lucrări: Gheorghe Gheorghiu. 

Asistenţi: Victoria Median, Măria Macarovici, Ionel Tanis- 

Preparatori: Virgil Galea, Ioan Cadariu (până la 30. XT. 

1936), Marta Suciu (dela 1. XII. 1936 până la 31. III. 1937), 

Ion Iliescu (dela 1. IV. 1937). 

Laboranţi: Mihai Ţentea, Ileana Stupariu, Livia Ţenţea. 

Casier contabil: Alexandru Băjenaru. 

Mecanic: Andrei Gebefughi. 

Electrician: Iosif Gebefughi (până la 31. I. 1937), Alexandrii 

Lemnian (dela 1. II. 1937). 

Maestru sticlar: Francisc Ewald. 

Focar: Ioan Cociş.

387 

In decursul anului şcolar 1936—37 s'au ţinut în total 78 

şedinţe de curs de Chimie generală de câte 1 X 

U—IV2 oră, în zilele 

de Luni, Marţi, Miercuri şi Joi, şi excepţional şi Vineri 

dela I8V4—1942. 

Lucrările practice de chimie generală s'au executat în felul 

următor: 

Cu studenţii chimişti şi fizico-chimişti anul I s'au făcut 18 

şedinţe de câte 4 ore în fiecare Miercuri dela orele 14 la 18, lucrările 

fiind conduse de D-nii Gh. Gheorghiu şi Virgil Galea. 

Cu studenţii naturalişti anul I s'au făcut 36 şedinţe de câte 

4 ore, în fiecare Marţi şi Joi dela orele 14 la 18, lucrările fiind 

conduse de D-na M. Macarovici şi Dl I. Tanislau. 

La sfârşitul anului s'au ţinut şi câteva şedinţe de seminar 

sub conducerea D-nei Victoria Median. 

2. Catedra de chimie anorganică şi analitică. 

Profesor titular: Gheorghe Spacu. 

Directorul Laboratorului de chimie anorganică şi analitică. 


Şef de lucrări: Petru Spacu. 

Asistenţi: Virgil Armeanu (până la 31. III. 1937), Constantin 

Macarovici, Erwin Popper, Petru Voichescu (dela 1. IV. 

1937), Coriolan Drăgulescu. 

Preparatori: Augustin Pop, Ion Doval (dela 1. IV. 1937). 

Secretar-bibliotecar: Valentin Nicolaescu. 

Laboranţi: Sabin Tolan; Ileana Bukbs. 

Servitori: Ion Flueraş, Măria Deac, Iustina Borza. 

Fochist: Nicolae Niţu. 

a) S'au ţinut în total 30 de prelegeri de chimie anorganică 

a IV2 oră, frecventate de 12 studenţi ai anului III, secţia chimie 

şi fizico-chimice. Subiectele tratate au fost următoarele: 

Teoriile fundamentale din chimie. Ipoteza atomică. Echivalenţi 

chimici. Materia în stare de gaz. Proprietăţi generale. Legile 

Boyle-Mariotte, Gay Lussac şi Dalton. Densităţile gazelor şi 

ale vaporilor. Determinări experimentale (V. Mayer şi Hoffmann). 

Ponderi moleculare şi atomice. Volum molecular, moleculă 

gram. Calculul valorii lui R. Teoria cinetică a gazelor. Calculul 

vitezii mijlocii. Drumuri moleculare. Cifra Loschmidt. Numărul 

N. Comportarea gazelor la presiune redusă. Ionizarea,

388 

emisiunea catodică. Razele X. Teoria electronică. Massa şi raza 

unui electron. Experienţele lui Crooks, Braun şi Thompson. Razele 

canal. Cercetările lui J. J. Thomson şi Aston. Analiza spectrală. 

Lichefacerea gazelor. Constantele critice. Metodele directe 

şi indirecte pentru determinarea lor. Maşina Linde, Hampson 

şi Claude. Formula lui van der Waals. Starea lichidă; structura 

lichidelor. Constante fizice şi determinarea lor. Rezultatele cercetărilor 

lui Kopp şi Traube. Tensiunea superficială. Formula 

lui Otvos, Ramsay şi Schields. Refracţiunea lichidelor. Refractometrul 

Pulfrich. Determinările lui Condradi şi Briihl. Formula 

lui L. Lorentz-H. Lorentz. Puterea rotatorie. Polarimetrul cu penumbră 

Laurent. Puterea rotatorie magnetică. Aplicaţiuni în rezolvarea 

diferitelor probleme chimice. 

Starea solidă. Constantele fizice. Căldura specifică. Legea 

lui Dulong şi Petit. Abateri. Disoluţiuni. Legea presiunilor şi a 

volumelor. Legea lui Henry. Explicarea fenomenului disoluţiuni 

i. Presiune osmotică. Experienţele lui Pfeiffer, de Vriess şi 

Leduc. Relaţiuni între gaze şi disoluţiuni. Concepţiunile lui van't 

Hoff. Tonometria, BCU ebulioscopia Cluj / Central şi University caryoscopia. Library Diferitele Cluj 

aparate 

pentru determinări de ponderi moleculare. Valori anormale. 

Valenţa. Isomeria. Stereochimia carbonului. 

Teoria lui Werner asupra combinaţiunilor complexe. Isomeria 

în chimia minerală şi isomeria optică (Capitol desvoltat în 12 

lecţiuni. 

Clasificarea elementelor: Lotar Mayer, Mendelejeff şi Losanitsch. 

Energia chimică. Termochimia. Principiile lui Berthelot şi 

teorema lui le Chatelier. Bomba calorimetrică. 

Electrochimia. Legile lui Faraday. Disociaţie electrolitică; 

teoria lui Arrhenius. Argumente pentru şi contra acestei teorii. 

Teoria lui Nernst, Thomson. Teoria ionilor mobili Reichler. Concepţiunile 

lui Werner. Conductibilitatea electrolitelor. Cercetările 

lui Hittorf şi Kohlrausch. Viteza ionilor şi numere de transport. 

Gradul de disociere al apei. 

Disocierea termică. Legea masselor. Aplicarea legii-lui Guldberg 

şi Waage la ambele fenomene de disociere. Legea lui Ostwald. 

Experienţele lui Deville, Berthelot şi Debray. Regula fazelor 

(Gibbs). Grade de libertate ale sistemelor. Aplicarea ei la 

diferitele elemente şi substanţe (sulf, apă). Diagrama asupra sistemului: 

clorură ferică şi apă. Backhuis Rozeboom. Sisteme condensate.

Partea descriptivă. 

389 

Descrierea amănunţită a următoarelor elemente şi a combinaţiunilor 

lor: 

Litiu; Rubidiu; Cesiu; Beriliu; pământurile rare. Galiu, Indiu, 

Thaliu, Vanadiu, Niobiu, Tantal. Molibden, Wolfram. Heteropoliacizi 

şi concepţiunile noi. Uraniu, Ruteniu, Rhodiu, Paladiu, 

Osmiu Iridiu, Platina. Germaniu, Titan şi Zircon. 

Gazele rare. Radiu. Substanţe radioactive. Seriile de transformare. 

Niton. Mesotoriu. Toriu X. Isotope. Edificiul cristalin 

şi reţele cristaline; cercetările lui Laue şi diagramele sale. 

b) Lucrările practice de chimie analitică calitativă au fost 

efectuate in 37 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 9 studenţi 

din anul II şi 13 studenţi din anul III secţia chimie şi 4 studenţi 

secţiunea fizico-chimice. 

c) Lucrările practice de chimie analitică cantitativă au fost 

efectuate în 39 şedinţe a 7 ore fiecare, frecventate de 13 studenţi 

anul III şi 4 studenţi anul IV secţia chimie şi 2 studenţi secţia 

fizico-chimice, anul III. 


d) Lucrările practice de analize de gaze au fost efectuate 

în 14 şedinţe a 5 ore fiecare, frecventate de 14 studenţi ai anului 

III secţia chimie. 

Tot în acest an s'au mai ţinut şi 4 colocvi speciale de chimie 

analitică cu studenţii anului III secţia chimie, în afară de colocviile 

obişnuite cu ocazia lucrărilor practice. 

Conferinţa de chimie alimentară. 

Conferenţiară definitivă: Raluca Ripan Tilici. 

S'au ţinut în localul Laboratorului de Chimie Anorganică 

şi Analitică Conferinţele de Chimie Alimentară şi Lucrările practice 

menţionate mai jos: 

a) Conferinţe de Chimie Alimentară. 

19 conferinţe a 1—V2 ore conferinţa, frecventate de studenţii 

anului IV, Secţia Chimie. 

Subiectul conferinţelor a fost: 

Istoric asupra desvoltărei Chimiei Alimentare, enunţarea 

principiilor alimentare şi caracterizarea lor, circuitul materiei în 

celulele vii, travaliu clorofilian şi sinteza clorofiliană, energetica 

alimentară, legea minimului de azot, enzyme, sucurile digestive

390 

şi digestia, vitamine, principii generale de analiză calitativă şi 

cantitativă, necesare în analiza alimentelor, legile nutriţiei. In 

partea a doua urmează descrierea alimentelor de natură animală 

şi vegetală, metodele de obţinere, de conservare şi de analiză pentru 

următoarele alimente: aerul, apa, carnea, ouăle, laptele cu toate 

preparatele, grăsimi animale şi vegetale, zahărurile solubile, 

amidonul, pâinea şi pastele făinoase, vinul, berea, rachiurile, romul, 

ţuica, etc. braga oţetul, legume, fructe condimente şi nervine. 

b) Lucrări practice de Chimie Alimentară: 

17 şedinţe de Laborator a 7 ore şedinţa, frecventate de studenţii 

anul IV, Secţia Chimie. 

Efectuându-se în aceste şedinţe de laborator, de către studenţi, 

analize complecte calitative şi cantitative pe alimente din 

toate grupele amintite mai sus, în cadrul conferinţelor ţinute. 

3. Catedra de chimie fizicală. 

Prof. titular: Dan Rădulescu. 

Directorul BCU Cluj Laboratorului / Central University de Chimie Library fizicală. Cluj 

Şef de lucrări: V. Alexa. 

Asistenţi: Florica Uzescu-Bărbulescu, Măria Alexa. 

Preparator: Valeriu Moga. 

Custode: Ioan Suciu (dela 1. IV. 1937). 

Laborant: Constantin Săndescu. 

Servitori: Măria Dumea, Ion Suciu (până la 31. III. 1937), 

Măria Lungu (dela 1. IV. 1937). 

Cursuri: Chimie fizicală A. III, 1. Sem. IV2 ore săpt. 

Atomistica. Stările materiei. Atomi şi molecule. Legea lui 

Avogadro. Greutăţi atomice şi moleculare. Teoria cinetică. Ecuaţia 

de stare. Ecuaţia stărilor reduse. Proprietăţi aditive ale materiei. 

Proprietăţi specifice. Fundamentele atomisticei moderne. 

Chimie fizicală şi electrochimie. A. IV, 3 ore săptămânal. 

Energetica chimică: termochimie, principiul al doilea al energeticei 

şi aplicaţile lui la fenomenele chimice. Afinitate. Măsura 

directă a afinităţii. Măsura din date termice, isochora lui van't 

Hof şi aplicaţii. Principiul al treilea (Teoremul lui Nernst). Potenţial 

termodinamic.

391 

Atomistica şi teoria structurei atomului: radioactivitatea şi 

legile ei fundamentale. Sistemul periodic. Isotopie. Valenţă şi teoria 

actetului electronic. Proprietăţile spectrale ale elementelor 

şi teoria lui N. Bohr. Teoria structurei nucleului, după Rutherford 

şi după Rădulescu. Teoria combinaţiilor chimice normale şi 

complexe. 

Electrochimie: Principii. Generalităţi, număr de transport, 

conductometrie. Potenţiometrie. Determinarea lui ph. Hydrolysa 

potenţial oxydoreductor. Analiza electrochimică. Galvanoplastie, 

galvanostegie, industrie electrochimică. 

Spectrochimie: Analiza spectrală calitativă şi cantitativă. Dinamica 

chimică şi aplicaţii. 

Elemente de chimie coloidală şi teoria fazelor. 

Lucrări practice: 

Electrochimie: Culometrie şi joje culometrică, conductometrie 

şi analiză conductometrică, potenţiometrie şi analiză potenţiometrică. 

Determinări de ph. Analiză electrochimică şi separări. 

Electroanaliza rapidă. Sinteze electrochimice. Randament de 

curent şi randament energetic. 


Chimie fizicală: Densimetrie. Greutăţi moleculare. Crioscopie, 

microcrioscopie, ebulioscopie. Refractometrie. Polarimetrie. 

Cinetică chimică. Tensiune capilară. Viscozitate. Spectrometrie 

de emisie şi absorbţie. 

(36 şedinţe cu 42 lucrări). 

4. Catedra de chimie organică. 

Profesor titular: Ioan Tănăsescu. 

Directorul Laboratorului de Chimie Organică. 

Şefi de lucrări: Elena Tănăsescu, Giorgio Ostrogovich. 

Asistenţi: Alexandru Silberg, Eugen Ramonţianu. 

Preparator: Măria Cnobloch Ionescu. 

Laborant: Grigorie Silaghi. 

Servitor: Gheorghe Topan. 

a) Curs cu studenţii anului III (partea I), 39 prelegeri a o 

oră frecventate de 12 studenţi. 

Capitolelele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34, 

la pagina 274. 

b) Lucrări practice cu studenţii anului III (analiza organică

392 

calitativă şi sinteze). 18 şedinţe a 6 ore şedinţa, frecventate de 

12 studenţi. 

c) Curs cu studenţii anului IV, (partea Il-a), 36 prelegeri 

a o oră frecventate de 8 studenţi. 

Capitolele tratate la curs sunt indicate în anuarul 1933—34, 

la pagina 275. 

d) Lucrări practice cu studenţii anului IV, (analiza organică 

cantitativă şi sinteze), 33 de şedinţe a 6 ore, frecventate de 8 

studenţi. 

d) Secţia ştiinţelor naturale. 

1. Catedra de biologie generală şi Institutul de Speologie. 

Prof. titular: Em. G. Racoviţă. 

Directorul Institutului de Speologie. 

Sub-directorul Inst. de Speologie: Petru A. Chappuis. 

Asistenţi: Valeriu Puşcariu, Radu Codreanu, Margareta Codreanu. 

Secretară: Clara BCU Cluj Nagy. / Central University Library Cluj 

Fotograf: Iuliu Viragh (până la 30 .VI. 1937). 

Preparator entomologist: Frederica 

nian. 

Zahăr eseu, născ. Cre- 

Şef de echipă speologică: Ioan Roth. 

Laboranţi: Ana Buda, Dumitru Flueraş. 

Servitor: Floare Flueraş. 

Raportul D-lui Director asupra stării şi activităţii Insti 

tutului de Speologie. 

In 1931 Guvernul ne-a suprimat complect fondurile de laborator, 

de cercetări şi de exploraţie pe teren. De atunci „mizeria 

laboratoarelor" a devenit boală cronică în Universităţile noastre. 

In acest an şcolar însă, s'a produs fericitul eveniment: Guvernul 

a acordat suma de Lei 2.300.000 pentru înzestrarea laboratoriilor 

Facultăţii de Ştiinţe. Astfel şi Inst. de Speologie a putut 

să-şi cumpere aparate, cărţi, material didactic şi de cercetări, 

pentru suma de Lei 100.670. Cu deosebită recunoaştere trebue să 

înregistrăm acest început de îmbunătăţire al soartei laboratoarelor, 

primul act dela 1931 încoace care poate servi de dovadă ca 

factorii răspunzători încep să-şi dee seama că nu trebue lăsate

393 

să devie cronice calamităţi atât de dăunătoare treburilor obşteşti 

cum e „mizeria laboratoarelor". 

Bine înţeles, că şase ani de restrişte au făcut, în inventarul 

laboratoarelor pustieri ce nu se pot îndrepta cu o sumă atât de 

mică. Ni s'a dat speranţa însă că noul an şcolar va putea sărbători 

o nouă izbândă asupra necunoaşterei sau desinteresului faţă 

de importanţa cercetărilor de laborator. 

A. — Biblioteca. S'a continuat cu catalogarea Bibliotecilor 

Institutelor de Speologie (s'a ajuns la No. 4311) şi de Zoologie 

(s'a ajuns la No. 3499). 

Sporul destul de mare al Bibliotecei rezultă, ca de obiceiu, 

în bună parte, din daruri şi schimburi, dar anul acesta să mai 

adaogă Lei 21.784, achiziţii din fondul extraordinar. Dar tot cu 

două abonamente am rămas căci nu putem să ne angajăm faţa 

de periodice când nu putem conta, ca în trecut, pe venituri anuale 

sigure. 

B. — Colecţia de Hărţi geografice. Nici o schimbare. 

C. — Colecţia fotografică. A sporit cu câteva clişee executate 

de personal din spese proprii, dar catalogarea pe fişe n'a 

putut continua, astfel- BCU Cluj că / funcţionarea Central University „Fototecilor", Library Cluj 

descrise în 

raportul 1930—31, suferă o reînoită întârziere. 

D. — Colecţia de Diapozitive pentru Proiecţiuni. Obiectul 

principal al acestei colecţii este ilustrarea Cursului de Biologie 

generală care nu poate fi pur verbal, dat fiiind stricta nevoe de 

a fi documentat cu descrieri, observaţii şi experienţe, de a fi 

bazat pe obiecte concrete şi foarte variate. Mă silesc însă că în 

această colecţie să mai figureze şi Speologia sub diversele ei 

aspecte şi, în general, ori ce documente ilustrând legile generale 

ale Istoriei naturale. Colecţia a sporit cu vre-o 80 de diapozitive 

noi. 

E. — Colecţia Biospeologică. Nici o schimbare notabilă din 

lipsa de mijloace. Nu s'a mai putut încasa din anul 1931 nici un 

fond pentru excursii şi exploraţii. 

F. — Fauna Transilvaniei. Nici o schimbare. 

G. — Exploraţii speologice si faunistice. Nu s'au putut face 

cercetări pe teren din lipsa de fonduri; dela 1931 n'a mai fost 

prevăzut budget pentru excursii şi exploraţii. 

Totuşi, cu ocazia misiunei Dlui R. Jeannel, fost subdirector 

al Inst. de Speologie şi actual Profesor la „Museum naţional 

d'Histoire naturelle" din Paris, Institutul a organizat, sub di-

394 

recţia dlui P. A. Chappuis, o campanie speologică în peşterile din 

judeţele Gorj şi Mehedinţi cu un automobil pus gratuit la dispoziţie, 

excursie ajutată de o subvenţie de 7000 Lei ce a binevoit 

a acorda On. Rectorat. 

Dl P. A. Chappuis a făcut, cu începere din Martie, numeroase 

cercetări în văile Iara şi Someşul Rece pentru a studia 

biologia şi evoluţia interesantului Cyclostom: Eudontomyzon 

Danfordi. 

Dl Valeriu Puşcariu a făcut numeroase excursii în Munţii 

Apuseni şi în Câmpia Transilvaniei pentru a câştiga materialul 

necesar tezei sale de doctorat. Toate aceste excursii au fost făcute 

pe cheltuială proprie. 

2. Biologie generală. 

Curs pentru studenţii anului IV dela Ştiinţe naturale. 

Prof. E. G. Racoviţă. 

Programul cursului BCU Cluj este / Central indicat University la pagina Library (vezi Cluj 

Facultatea 

de Medicină). 

3. Catedra de zoologie şi anatomie comparată. 

Profesor titular: loan A. Scriban. 

Directorul Institutului de Zoologie şi Anatomie comparată 

(până la 20 Ianuarie 1937). 

Suplinitor: Prof. Aristide Grădinescu. 

Şef de lucrări: Eugen Epure. 

Asistentă: Crustalo Acrivo. 

Preparatori: Nicolae Pogorevici, Elena Badiu. 

Desenatori: Emil Roşu (până la 31 I. 1937), Nicolae Pojghi 

(dela 1 III. 1937). 

Grădinar: Dezideriu Rusca. 

Mecanic: Ion Ardelean (până la 31 VIII. 1937). 

Laborant: Ion lurca. 

Servitori: Cristina Nagy (până la 30 IV. 1937), Suciu Alex. 

(dela 1 V. 1937), Elena Dari (până la 30 IV. 1937), Mihai Su~ 

ciu (dela 1 V. 1937)). 

I. Cursuri. Zoologie şi Anatomie comparată a Vertebratelor 

cu studenţii naturalişti din anii: I, II, III, şi cu studenţii în 

Geografie cu St. Naturale anii: II. III.

395 

In total s'au ţinut 42 de prelegeri a ore fiecare prelegere 

de 3 ori pe săptămână, total 63 ore de curs. 

II. Lucrări practice. Zoologie şi Anatomie comparată pentru 

Vertebrate cu studenţii naturalişti anii I, II, III, şi cu studenţii 

în Geografie cu St. Naturale anii II, III. 

In total s'au ţinut 61 de şedinţe de lucrări practice în 102 

ore, de trei ori pe săptămână. 

III. Excursiuni: 1. Prof. I. A. Scriban, excursie în Delta 

Dunării. 2. Eugen Epure, excursie la Sinaia. 3. Crustalo Acrivo, 

excursie la Vâlcov. 

IV. Muzeu: Lucrări pentru conservarea colecţiilor zoologice 

ale Muzeului Ardelean, făcute de Nicolae Pogorevici, preparator. 

V. Material didactic: Determinarea şi montarea materialului 

recoltat în excursii pentru lucrările practice ale studenţilor. 

4. Catedra de fiziologie generală. 

Prof. titular: Aristide Grădinescu 

Directorul Inst. de fiziologie generală. 


Şef de lucrări: Corneliu Degan. 

Asistent: Eugen A. Por a. 

Preparatori: Valeria Grădinescu, Nistor Şanta. 

Laboranţi: Ileana Harastoşi, Ion Peteanu. 

In cursul acestui an şcolar s'au făcut: 36 şedinţe de curs de 

câte 1 şi jumătate ore, deci 54 de ore de curs; 37 de şedinţe de 

lucrări practice de câte 3 ore şi jumătate deci 129 ore de lucrări 

practice şi 16 demonstraţiuni experimentale. 

Toate acestea au fost relativ la funcţiunile de nutriţiune şi 

reproducere. 

Programa amănunţită a cursurilor, lucrărilor practice şi 

demonstraţiunilor a fost publicată în Anuarul Universităţii pe 

anul 1928—28, p. 217—225. 

5. Catedra de botanică generală. 

Prof. titular: /. Grinţescu (până la 31. XII. 1936). 

Directorul Institutului de Botanică Generală. 

Prof. suplinitor: Alexandru Borza (dela 1. I. 1937). 

Şef de lucrări: Ion Mihăilescu. 

Asistent: Ştefan Peterfi.

396 

Preparatori: Romul Cioată (până la 31. X. 1936), Traian 

Tretiu, Alexandru Damian (dela 1. XI. 1936). 

Desenator: Coloman Keresztes. 

Secretară: Florica Stan-Fotoescu. 

Mecanic: Ioan Moldovan. 

Custode: Francisc Păzsi. 

Laborantă: Susana Pal. 

Servitori: Victor Vereş, Teodor Oargă. 

Curs. 3 ore pe săptămână, obligatorii pentru studenţii în 

Ştiinţele Naturale şi Geografie cu Şt.-Naturale. S'au ţinut în 

total 35 ore de curs. Cursul a fost ţinut până inclusiv la 2 Dec. 

1936 de Dl Prof. I. Grinţescu, iar dela 12 Dec. 1936 până 

la sfârşitul anului şcolar din încredinţarea suplinitorului, Prof. 

Al. Borza, de Docent Emil Pop. La aceste cursuri Dnii profesori 

au fost asistaţi de Alex. Damian în calitate de preparator. 

Programa cursurilor a insistat asupra următoarelor chestiuni 

principale: Istoricul Botanicei Generale. Elemente de Citologie 

şi Histologie vegetală: BCU Cluj ţesuturi / Central şi University clasificarea Library lor. Cluj 

Organele vegetative 

dela Talofite şi Cormofite. Organiografia. Organogenia 

şi anatomia rădăcinii, tulpinii şi frunzei. Elemente de Fiziologie 

vegetală: respiraţia, asimilaţia clorofiliană la plantele verzi. 

Asimilaţia carbonului la plantele fără clorofilă. Asimilaţia azotului. 

Transpiraţia. Reproducerea plantelor: Generalităţi. Instinctul 

de conservare al speciei. Reproducerea asexuată şi sexuată. 

Diviziunea celulei. Sporii, scleroţii, bulbi, stoloni. Amfigonia. 

Gameţi, zigot, izogamie, anizogamie. Elemente sexuate: oasfera, 

spermatozoid-anterozoid. Plasmoganie, cariogamie. Cariocineză. 

Cromozomii şi reducţiunea cromatică. Gene. Gonotoconţii. Ciclul 

evolutiv la Briophyte şi Pteridophyte. Reproducerea la Gymnos 

perme. Floarea la Angiosperme. Inflorescenţe. Caliciu, Corolă, 

Androceu şi Gineceu. Alcătuirea ovulului la Angiosperme. Simetria 

florală. Polenizare. Fecundaţia la Angiosperme. Embrionul 

şi originea lui. Fructul, Sămânţa. Germinaţia seminţelor. 

Diseminarea fructelor şi a seminţelor. 

Numeroase şedinţe au fost urmate de proiecţiuni. Şedinţele 

de Fiziologie Vegetală au fost însoţite de demonstraţiuni experimentale. 

Aproape toate şedinţele s'au făcut întrebuinţând material 

demonstrativ, viu, dela Grădina Botanică din Cluj. 

Lucrări practice. 5 ore pe săptămână. In cele 39 de şedinţe,

397 

a 2 ore şi jumătate, s'a studiat amănunţit celula vegetală, princi 

palele tipuri de ţesuturi vegetale; morfologia externă şi anato 

mia rădăcinii, tulpinii, frunzei, organelor de reproducere şi or 

ganizarea fructelor şi seminţelor la Criptogame şi Fanerogame 

Cursul şi lucrările practice au fost urmate regulat de 14 stu 

denţi şi studente ai anului I de Şt. Naturale şi anului II de Geo 

grafie cu Şt. Naturale. 

Fiziologia vegetală. 

Curs: 1 oră pe săptămână (un semestru) pentru studenţii 

în Şt. Naturale, an. IV. 

Ţinerea cursului de Fiziologie Vegetală în acest an şcolar 

a fost încredinţată Dlui I. Gr. Mihăilescu, şef de lucrări. S'au 

ţinut în total 22 de prelegeri în care au fost tratate următoarele 

probleme: 

Germinaţiunea. Vieaţa latentă a seminţelor. Factorii ce condiţionează 

facultatea şi puterea germinativă. Transformările substanţelor 

din seminţele pe cale de germinare. Factorii ce influen 


ţează germinaţiunea. 

Nutriţia plantelor. Studiul soluţiunilor cristaloide şi coloide. 

Permeabilitatea. Metode pentru evidenţierea permeabilităţii. 

Regulele permeabilităţii şi factorii ce u influenţează. Rolul presiunei 

osmotice şi al imbibiţiunei f 

aţă de pătrunderea substanţe 

lor in celulele de plante. Mecanismul permeabilităţii. Permeabilitatea 

selectivă a ionilor. 

Absorbţia substanţelor. Organe şi regiuni de absorbţie. Metode 

pentru studiul absorbţiei. Condiţiile ce fac să varieze ah 

sorbţia. Mecanismul absorbţiei. 

Nutriţia plantelor cu substanţe minerale în soluţiuni. Metode. 

Studiul static şi dinamic al elementelor minerale din plante: 

fosfor, sulf, siliciu, clor, fluor, iod, bor, arsen, potasiu, sodiu, 

litiu, calciu, magneziu, aluminiu, fer, mangan, zinc, bariu, cobalt, 

argint, mercur, cupru, crom, uranin. Repartiţia diferitelor 

substanţe minerale din organele de plante în decursul perioadelor 

de vegetaţie. Acumularea substanţelor minerale în plante. 

Toxicitate şi antitoxicitate. Excreţiunea substanţelor de către 

plante. Adaptarea plantelor la soluri cu compoziţiuni chimice 

diferite: soluri silicioase, soluri calcaroase, soluri cu aluminiu, 

soluri cu serpentină, soluri cu clorură de sodiu.

398 

Nutriţia cu azot a plantelor colorofiliene. Nutriţia cu azot 

a plantelor chemosintetice. Nutriţia cu azot a Heterotrofelor. 

Proteogeneza. Fermenţi ploteolitici. Acumularea şi variaţiunile 

substanţelor azotoase în organismele vegetale superioare. 

Nutriţia plantelor cu carbon. Nutriţia cu carbon sub forma 

minerală gazoasă (CO2) la plantele clorofiliene. 

Nutriţia cu carbon la plantele fără clorofilă (Heterotrofe). 

Nutriţia plantelor carnivore. 

CO 

Respiraţiunea. Intensitatea respiraţiunei. Raportul ~ 2 

Metode pentru studiul respiraţiunei. Factorii ce influenţează 

respiraţiunea. Condiţiunile ce fac să varieze raportul 

o 8 

Respiraţia intramoleculară. Fermentaţiunea alcoolică. 

Fermentaţiunea oxalică, citrică, gluconică, fermentaţiunea 

melasei, fermentaţiunea manitei, fermentaţiunea lactică, butirică, 

formenică, sulfhidrică. 

Schimbul de BCU energie Cluj / dintre Central plante University şi mediul Library Cluj 

exterior. 

Transpiraţiunea. Metode pentru studiul transpiraţiunei şi 

factorii ce o influenţează. 

Emisiunea lichidelor din plante: Gutaţiunea şi Secreţiunea 

nectarului. 

Transportul substanţelor în plante: Transportul sevei brute. 

Forţele care contribuiesc la ascensiunea sevei brute. Transformarea 

şi transportul substanţelor organice. 

Depunerea substanţelor organice în organe de rezervă: tuberculi, 

bulbi şi seminţe. Mecanismul depunerilor substanţelor de 

rezervă. 

Lucrări practice. 6 ore pe săptămână. In decursul acestui 

an s'au ţinut 29 şedinţe. Lucrările practice de Fiziologie 

Vegetală au fost conduse de Dl Dr. I. Gr. Mihăilescu, şef de 

lucrări, ajutat de dl Traian Tretiu, preparator. In acest an, au 

lucrat în laborator 16 studenţi. S'au făcut experienţe pentru difuziune, 

osmoză, determinarea presiunei osmotice, permeabilitatea 

membranelor, imbibiţiune, absorbţia substanţelor minerale, 

transpiraţie, gutaţie, conducerea sevei brute în plante şi pentru 

(orţele care contribuie la ascensiunea sevei brute. S'au studiat 

substanţele minerale din cenuşa plantelor prin numeroase reacţiuni 

macro şi microchimice precum şi din ţeusuturile vii prin 

reacţiuni histochimice. S'au făcut câteva experienţe pentru stu- 

CO 

2

399 

diul solului şi apoi culturi de plante în soluţii nutritive. S'a stu 

diat difuziunea gazelor, pigmenţii clorofilieni şi s'au încercat 

diverse metode pentru studiul asimilaţiunei clorofiliene. S'au fă 

cut multe reacţiuni pentru evidenţierea substanţelor organice din 

plante: pentru Monozaharide, Dizaharide şi Polizaharide, pentru 

grăsimi, pentru alcooli şi acizi, pentru glucosizi, taninuri şi sub 

stanţe proteice. S'a studiat acţiunea fermenţilor amilolitici, a 

lipazelor, a fermenţilor proteolitici, a oxidazelor şi catalazelor. 

S'au făcut apoi experienţe pentru respiraţia normală, pentru de 

terminarea raportului -7=^ la seminţele amilacee şi oleaginoase, 

pentru respiraţia intramoleculară şi fermentaţiuni. In ultimele 

şedinţe sau executat experienţe asupra fenomenelor de creştere 

şi de mişcare dela plantele fixate (tropisme, nastii) precum şi 

asupra mişcărilor dela plantele libere (tactisme). 

6. Catedra de botanică sistematică. 

Institutul de botanică sistematică, Muzeul şi Grădina botanică. 

Director: BCU Cluj / Prof. Central Dr. University Al. Borza. Library Cluj 

I. Institutul de Botanică sistematică. 

Şef de lucrări: Emil Pop. 

Asistent: Eugen Ghişa. 

Preparator: Paul Pteancu. 

Laborant: Ignat Sas. 

Servitori: Vasile Negrea, Ustina Mircea. 

II. Muzeul Botanic. 

Conservator de herbar: E. I. Nyârâdy. 

Custode: Ioan Szilâgyi. 

Laborator: Iosif Deaj. 

Servitori: Valeria Lup, Sâe Negrea. 

III. Grădina Botanică. 

Şef de culturi: Cornel Gurtler. 

Casier contabil: Veturia Suciu. 

Şef grădinar: Auguslin Trif. 

Grădinar titrat: Petru Ploată.

400 

Grădinari: Ioan Lup, Ioan Borza, Gheorghe Roşea. 

Vizitiu: Romul Lup. 

Portar: Mir cea Gavrilă. 

Paznici: Ioan Capău, Mircea Vilă. 

Lucrători permanenţi: Gavrilă Borza, Ananie Bolboacă. 

A) LABORATORUL DE BOTANICĂ SISTEMATICĂ. 

Prof. Dr. Al. Borza. 

1. Curs de Botanică sistematică. Săptămânal 3 ore de curs, 

ascultat de studenţii în ştiinţe naturale şi geografie cu ştiinţe 

naturale, anii III şi IV. In semestrul de iarnă s'a ţinut în amfiteatrul 

Institutului de Botanică generală, iar în semestrul de 

vară, la Institutul de Botanică sistematică din Grădina Botanică. 

Pe timp frumos cursurile s'au ţinut sub cerul liber, în Grădina 

Botanică. Materia de curs se tratează în trei semestre. In cursul 

acestui an s'au ţinut 38 de lecţiii, tratându—se: Botanica sistematică 

în decursul timpului; sisteme de clasificare. Doctrina evoluţiei 

şi Botanica. BCU Schizophyta, Cluj / Central Myxomycetes, University Library Flagellatae, Cluj 

Chlorophyta 

s. 1., Phaeophyta, Rhodophyta. Fungi et Lichenes, Bryophyta, 

Pteridophyta: (Psilophytinae, Lycopsida, Pteropsida, Psilotinae, 

Articulata), Pteridospermeae. Gymnospermae: Cycadinae, 

Bennettitinae, Cordaitinae, Cynkgoinae, Coniferae, Gnetinae. Angiospermae: 

Generalităţi şi clasificare. Ram. Monochlamydeae 

şi Centrospermae ş. 1.: Verticillatae, Fagales, Juglandales, Myricales, 

Salicales, Urticales, Piperales, Stantalales, Polygonales, 

Eucentrospermae, Primulales, Plumbaginales. Ram. Rosales: Eurosales, 

Saraceniales, Myrtiflorae, Umbelliflorae. Ram. Columniferae: 

Eucolumniferae (Malvales), Tricoccae, Geraniales, Sapindales, 

Rhamnales, Coelastrales, Ericales. Ram. Parietales: Rhoeadales, 

Euparietales, Guttiferales, — Cucurbitales şi Campanulatae 

2. Lucrări practice. 5 ore săptămânal pentru studenţii natu 

ralişti şi 2*/2 pentru studenţii în geografie cu ştiinţele naturale. 

S'au studiat micro-macroscopic tipurile principale ale grupărilor 

sistematice tratate la curs. Din Pteridofite, Gimnosperme şi 

Angiosperme pe lângă studii de anatomie, analize şi diagrame, 

formule florale, s'au făcut şi determinări după sistemul sexual 

a lui Linne şi după sistematul natural al lui Engler. In total s'au 

ţinut 38 de şedinţe de lucrări cu studenţiii naturalişti şi 24 de 

şedinţe cu studenţii geografişti.

401 

3. Excursii. Cursurile sunt urmate de excursii botanice la 

grupurile de plante tratate, iarna în sere şi vara prin grădină. 

Pe lângă aceste excursii obişnuite s'au mai făcut excursii 

didactice cu studenţii la Pădurea Hoia, în Făget, Fânaţele Clujului 

şi la colţii Trăscăului. 

4. Teze de licenţă lucrate în laborator: 

Flora şi Vegetaţia Stânei de Vale-Bihor (Veturia Borza). 

Făgetele din România (Herta Krall). 

Docent E. Pop. 

5. Curs de Geografie Botanică. A fost audiat de studenţii în 

Ştiinţe naturale şi Geografie cu Ştiinţe naturale din anii III şi 

IV. In cele 12 lecţii s'au tratat următoarele capitole: 

Aspectul geografic şi climatic al ţinutului românesc în pliocen. 

Flora pliocenică. Evoluţia ei din cea miocenică şi trecerea 

ei în cea cuaternară. Flora dela Borsec şi inşiruirea probabilă a 

etajelor de vegetaţie. Caracterele fizice ale diluviului. Flora noastră 

diluvială. Pădurea interglaciară din jurul Avrigului. Resturile 

vegetale din paleoliticul Basarabiei. Evoluţia climei, a flo 


rei şi a etajelor de vegetaţie în postglaciar. Cauzele geografice 

şi mai recente ale florei şi vegetaţiei actuale din România. 

B) HERBARUL ŞI MUZEUL BOTANIC, 

a) Herbarul. 

1. Herbarul a fost sporit cu următoarele plante lipite, inventariate 

(numerotate) şi repartizate la locul cuvenit. Sporul provine 

din: 

Colectările personalului 363 foi 

Donaţiuni 418 „ 

Material vechiu (Lichenes Posharskyi) 880 „ 

Material cumpărat Algae Ponţi Euxini exs.) . . . . 25 „ 

2. S'a primit contra schimb următorul material 

de herbar: 

Lichenes Romaniae exsicc. Bucureşti, Labor. de Bot. 

dela Şc. Politehnică 40 „ 

Bryotheca Polonica Physiographical Muzeum, Krakow . 50 „ 

Plante mediter. de H. Guyot, Basel 97 „ 

Missouri Bot. Garden, St. Louis (U. S. A.) 134 ,. 

26

402 

3. Material de herbar nelipit, şi ne inventariat care 

se află încă in lucru, am primit dela: 

Naturhist. Riksmuseum, Stockholm . . . . . . 539 „ 

Bot. Garten u. Muz. Berlin 424 „ 

Smithsonian Institution, Washington 88 „ 

Royal Bot. Garten, Kew 161 „ 

Hortus Bot. Univ. Cracoviensis, Krakow 100 

Acsademy of Sciences, San Francisco 200 „ 

Narodni Museum-botanicke 200 „ 

Univers. Bot. Muz.-Kobenhavn 314 „ 

Brooklyn Bot. Gart., Brooklyn 123 „ 

Inst. Bot. Univ., Brno 100 „ 

Panstwowy Institut Nankowy, Lwow 49 „ 

4. S'a trimis material contra schimb la următoarele 

instituţiuni: 

Academy of Sciences, San Francisco •. . 200 „ 

.5. S'a trimis ca imprumut material pentru studiu, 

cerut de: 

Inst. Bot. Beograd BCU (Fagus Cluj / Central orientalis) University Library Cluj 

2 „ 

Botaniska Museet, Lund (Muşchi) 30 „ 

Bot. Garten u. Institut, Graz (Poa) 20 „ 

6. S'a cerut împrumut material pentru studiu dela: 

Mus. Bot. Hist. Nat. Paris (Anemone) 5 „ 

Naturhist. Museum, Bot. Abteilung, Wien (Anemone) . 41 „ 

7. S'a cerut revizuirea materialului dela Inst. 

Bot. Iaşi (Muşchi, Alge, şi Melica) 15 „ 

8. Am reprimit materialul împrumutat pentru studiu 

de Muz. Naţ. Budapesta, încă înainte de război 549 „ 

b) Muzeul. 

1. Obiecte preparate de personalul Muzeului . . 17 bucăţi 

2. Donaţiuni: 

Modelul unei gospodării din Bucovina 1 „ 

Casă românească din Bucovina 1 „ 

Carlina acaulis 1 „ 

Coron subfosil de sub albia Mureşului 1 „ 

Colecţia paraziţilor viţei de vie 1 „ 

Fructe uscate şi dulceaţă din Physalis pubescens . . 2 ,. 

Diferite fructe, frunze, seminţe şi droguri donate de 

Fondations Salgues, Brignoles (France) . . 32 „

403 

Personalul Institutului de Botanică sistematică, Muzeului şi 

Grădinii botanice a făcut individual sau în grupuri în cursul 

acestui an şcolar, următoarele excursii didactice şi ştiinţifice prin 

împrejurimile Clujului şi prin diferitele regiuni din ţară: 

1. Pădurea Hoia-Cluj (excursie didactică, 15. XI. 1936: Al. 

Borza, E. Pop, E. Ghişa, P. Pteancu şi 23 studenţi). 2. Cheia 

Turzii (8. XII. 1936, E. I. Nyârâdy). 3. Carierele dela Baciu- 

Cluj (11. IV. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi A. Trif). 4. Făgetul 

Clujului (excursie didactică, 18. IV. 1937) Al. Borza, E. Pop, 

I. Gr. Mihăilescu, Şt. Peterfi. E. Ghişa, P. Pteancu şi 45 studenţi). 

5. Gilău-Cluj (23. IV. 1937: Al. Borza, A. Trif, şi P. 

Ploaţă). 6. Turda-Sărături (24. IV. 1937: Al. Borza). 7. Pădurea 

Hoia-Cluj (excursie didactică, 16. V. 1937: E. Pop, I. Gr. 

Mihăilescu, Şt. Peterfi, Al Buia, P. Pteancu, Al. Damian, T, 

Tretiu, N. Pojghi). 8. Colţii Trăscăului (excursie did., 23. V. 

1937: E. Pop, E. I. Nyarady, E. Chişa, I. Gr. Mihăilescu, Şt. 

Peterfi, Veturia şi Puiu Borza, Oct. Niţulescu, A. Sever, Al. 

Buia, N. Pojghi, P. Plata). 9. Porolissum—Jibău—Gârbău—Dej 

(30. V. 1937: Al. 

BCU 

Borza, 


Vet. Borza). 

University 

10. 

Library 

Turda—Săraturi 

Cluj 

şi 

Valea Sânduleşti (5. VI. 1937: Al. Borza). 11. Pădurea Lomb- 

Cluj (6. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza). 12. Pădurile dela 

Apahida şi Juc (8. VI. 1937: Al. Borza, Vet. Borza şi Pteancu). 

13. Rezervaţia dela Suat şi Moineşti, pădurea Cojocnei—Sărmaş 

(20. VI. 1937: Al. Borza, H. Meusel, asistent la Halle, Baschant 

şi P. Pteancu). 14. Călăţele—Bihor (24. VI. 1937: E. Pop, H. 

Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 15. Cheia Turzii (21. VI. 1937: 

E. I. Nyarady, H. Meusel, E. Ghişa şi Baschant). 16. Colţii 

Trăscăului (23. VI. 1937: C. Giirtler, H. Meusel, E. Ghişa). 

17. Stâna de Vale-Bihor (26—27 VI. 1937: H. Meusel şi P. 

Pteancu). 18. Munţii Rodnei—Ineu şi Corongis (30. VI.—3. VII. 

1937: C. Giirtler, H. Meusel cu Baschant, E. Ghişa, Puiu Borza). 

19. Turbăriile din bazinul Ciucului şi Hargitei, Egyesko, Hagimaşul 

Mare, Cheile Bicazului (6—15. VII. 1937: E. Pop. C. Nebert). 

20. Fânaţele Clujului (20. VII. 1937: Prof. Al. Borza, 

Prof. S. Braun-Blanquet (Montpellier), Doc. E. Pop, Dş. E. 

Soroceanu (ucureşti), G. Bujoreanu, E. Ţopa (Cernăuţi), A. 

Arvat (Cojuşna-Bas.), Al. Buia, E. Ghişa, P. Pteancu, N. 

Pojghi). 21. Stâna de Vale-Bihor (21—22. VII. 1937: Al. Borza, 

S. Braun-Blanquet, E. I. Nyarady, E. Pop I. Gr. Mihăilescu, 

Dş. Vet. Borza, Dş. S. Soroceanu, E. Ţopa, Al. Buia, E. Ghişa,

404 

A. Arvat, P. Pteancu, N. Pjoghi, Puiu Borza). 22. Călăţele- 

Bihor (27. VII. 1937: E. Pop, A. Arvat, P. Ploaţă). 23. Munţii 

Retezatului: Custura, Peleago, Bucura, Pleşu-Piule (7—14. VIII. 

1937: Doc. B. Pawlowski cu Dna, Asistenţi: J. Walas, T. Sulma 

dela Univ. din Cracovia şi E. Ghişa). 24. Fânaţele Clujului (16 

excursii făcăute în vederea studiului Rezervaţiei ştiinţifice, dela 

21. III—5. IX. 1937: E. Ghişa). 

C) GRĂDINA BOTANICĂ. 

a) Activitatea Grădinii propriuzise. 

In toamna a. 1936 s'au complectat grupurile geografice, biologice 

şi sistematice plantând arbuşti, arbori şi conifere donate 

de firma Ambrosi Fischer et Co. Aiud, şi de Ocolul silvic Turda 

S'a făcut repararea radicală la sera No. 3. In primăvara 

anului 1937 s'au plantat în faţa Muzeului trandafiri donaţi de 

diferite Stabilimente horticole din Ardeal şi Banat pentru Rosariul 

Grădinii botanice. 

Schimbul de 

BCU 

seminţe 


s'a făcut 

University 

cu 169 

Library 

Grădini 

Cluj 

botanice din 

ţară şi străinătate. S'au expediat 8295 probe şi s'au primit 5351 

probe de seminţe. 

S'au dat materiale cerute de la Grădină pentru lucrări ştiinţifice 

în străinătate pentru: Botanisches Institut-Jena, seminţe de 

Rubia peregrinum pentru „Bureau of Plant Industri—Washington, 

seminţe de Helianthus annuus, pentru Kaiser Wilhelm Institut 

fiir Zuchtungsforschung-Miincheberg, seminţe de Epilobium 

hirsutum, pentru The Salgues Fondation of Brignoles (France) 

colecţia muzeală de seminţe Astragalus, Trigonella, Lathyrus, 

Vicia, Euphorbiacee şi Cyperacee; pentru: N. V. Kweekerij de 

Teunisbloem-Overveen (Olanda) diferite seminţe; pentru dl Francis 

Dukes Edgbaston Birgminham 16 (England) seminţe de Geranium 

sanguineum; pentru Botaniska Institutet-Stockholm 

(Schweden) seminţe de Solanum lycopersicum var. racemigerum, 

Asperula cynanchica, Asperula glauca, Galicum verum, Galium 

pseudo-rubioides; pentru Szkolna racownia Przyrodnicza-Wilno 

(Polonia) seminţed e Oryza sativa şi Gossypium herbaceum. 

In afară de aceasta sau satisfăcut totdeauna cererile scoale 

lor secundare din ţară pentru amenajare de grădini botanice 

şcolare.

405 

Dl Dr. Eustatiu — Târgovişte, a donat Grădinii botanice 

70 varietăţi de Dahlii; Municipiul Timişoara a donat o colecţie 

de Canna indica hibrizi. 

b) Staţiunea meteorologică — ecologică dela Stâna de Vale. 

Ca şi în anii precedenţi şi în decursul acestui an s'a continuat 

cu notarea datelor zilnice dela aparatele acologice instalate 

în staţiune, luându-se măsuri ca să fie publicat în fiecare zi câte 

un buletin pentru vizitatorii staţiunii. 

In acest an a mai fost înzestrat alpinetul, aranjat însă din 

anii precedenţi, cu numeroase plante montane şi alpine, decorative. 

De asemenea s'au executat importante reparaţiuni şi amenajări 

Laboratorului botanic de aci, a cărui bibliotecă a fost sporită 

cu câteva volume noui, iar Laboratorul propriu zis a fost 

prevăzut cu toate cele necesare pentru a se putea lucra şi continua 

observaţiile în condiţiuni cât mai bune. 

c) Biblioteca. 

Dela 1 Iulie 1936—30 Iunie 1937 Institutul a primit în total 

89 reviste şi alte 

BCU 

publicaţiuni 


periodice 

University Library 

din ţară 

Cluj 

şi străinătate, 

dintre care 13 sunt noui în schimbul publicaţiilor Institutul nostru. 

In acest interval pentru bibliotecă s'au mai cumpărat următoarele: 

Karsten-Schenk: Vegetationsbilder XIX. 7/8. Nituschke: 

Das Reichsnaturschutzgesetz. Briquet, I.: International Bules 

of. Bot. Nomenclatur. Engler-Prantl: Die natiirlische Pflanzenfam, 

ed. II. voi. XVI b, XVI c şi XVII b. Just's Botanischer Jahresbericht 

voi. 49—56 (36 fascicole). Krussmann, G.: Die Laubgeholze. 

Muth'-Junge: Die Praxis des Obstbaues. Index Kewensis, 

Suplementum VI—VII. Ascherson u. Grâbner: Synopsis d. 

Mitteleuropâischen Flora-Lief. 123—133 (8 fasc). Hayek, A.: 

Prodromus FI. Pen. Balcanicae Bd. II, (6—7). Bd. III. Schwartz 

O.: Monographie der Eichen Europas u. Mittelmeorg. Mayer 

Ries: Gartentechnik und Gartenkunst. Kappert, H.: Grundriss 

der gârtnerischen Pflanzenziichtung. Chronica Botanica, voi. III. 

Marzell: Worterbuch der deutschen Pflanzennamen, Lief 1. 

7. Catedra de geologie-paleontologie. 

Prof. titular: Ion Popescu-Voiteşti (până la 31. XII. 1936). 

Directorul Institutului de Geologie-Paleontologie. 

Prof. suplinitor: Victor Stanciu (dela 1. I. 1937).

406 

Şef de lucrări: Ioan Maxim. 

Asistent: Octavian Niţulescu. 

Preparator: Iustin Gherman (până la 31. X. 1936), Coriolan 

Stoica (dela 1. XI. 1936). 

Secretar-bibliotecar: Aurelia Negrescu (până la 31. X. 1936). 

Veturia Borza (dela 15. II. 1937). 

Desenator-f otograf: Ştefan Pongracz. 

Custode: Iosif Filip. 

Laboranţi: Ioan Filip, Vasile Potora. 

I. Geologie: 

S'au ţinut conform programului în total 33 şedinţe de curs 

de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 35 şedinţe de lucrări de câte 

două ore (14—16), în care_ s'au tratat toate capitolele de Geologie 

generală şi stratigrafie. Cursurile şi lucrările au fost frecventate 

regulat de 23 studenţi şi studente (20 Naturalişti şi 3 Geografişti 

cu Naturale an. III). 

In afară de cursurile BCU Cluj / şi Central lucrările University obişnuite, Library s'au Cluj 

ţinut şi anul 

acesta o serie de lucrări de seminar şi anume: 11 şedinţe de câte 

o oră, în care au fost expuse de către studenţi şi studente subiecte 

concordante cursului, după care au urmat discuţii lămuritoare. 

Dispoziţia luată ca studenţii care se prezintă la examene să aibă 

şi câte-o colecţie de roce şi fosile din jurul Clujului sau din regiunile 

unde fac execursii, dând roade foarte bune, a fost menţinută 

şi anul acesta. 

Excursii s'au făcut în jurul Clujului la Valea Pleşca şi Cetăţuia. 

II. Paleontologie: 

Cursul şi lucrările practice au început la 6 Noembrie 1936 şi 

s'au continuat conform programului în fiecare Marţi, ţinându-se 

18 şedinţe de curs de câte 2 ore consecutive (16—18) şi 16 şedinţe 

de lucrări practice (14—16). Cursul a avut ca obiect Paleontologia 

Nevertebratelor (16 şedinţe) şi a Vertebratelor (2 

şedinţe), ţinute în parte de dl Prof. Stanciu şi în parte de dl asistent 

Oct. Niţulescu. Lucrările practice au fost ţinute de personalul 

ştiinţific al Inst. de Geologie-Paleontologie. S'au făcut 16 

lucrări de seminar. La examen studenţii au prezentat colecţii de 

fosile din regiunile unde s'au făcut excursii.

8. Catedra de mineralogie-petrografie. 

Prof. titular: Victor Stanciu. 

Directorul Institutului de Mineralogie-Petrografie. 

Şef de lucrări: Eugen Stoicovici. 

Asistent: Anton Sever. 

Preparator: Lucian Stoicovici. 

407 

Custode: Felicia Runcanu (până la 31 X. 1936), Florica Gădălean 

(dela 1. XI. 1936 până la 30. VI. 1937), Felicia Nana (dela 

1. VIII. 1937). 

Mecanic: Iustin Moldovanu. 

Laborant: Ioan Gădăleanu. 

Servitor: Ana Fulop (până la 30. VI. 1937), Florica Gădălean 

(dela 1. VII. 1937). 

I. Cursul de Mineralogie-Petrografie făcut în 34 prelegeri de 

câte IV2 ore cu studenţii anului II, dela secţiunile: chimie, fizicochimie, 

ştiinţe-naturale şi cu studenţii anului III dela secţia geografie 

cu ştiinţe naturale. 

II. Lucrările practice de mineralogie-petrografie urmate de 

studenţii anului II în fizico-chimice, chimie, ştiinţele naturale. S'a 

tratat în 34 şedinţe de câte 2 х 


/г ore materia menţionată în Anuarul 

Universităţii 1935—36, pag. 265. 

d) Secţia geografică. 

1. Institutul de geografie. 

Director: Prof. titular: V. Meruţiu. 

Şefi de lucrări: Tiberiu Morariu, Laurian Someşan. 

Asistenţi: Radu Meruţiu, Alexandrina Haţieganu. 

Preparatori: Elena Hotăran şi Fabiu Dumbravă (dela 1. VI. 

1937). 

Desenatori: Fabiu Dumbravă (până la 31. V. 1937), Felicia 

Runcan (dela 1. VI. 1937). 

Desenator-cartograf: Andrei Peter. 

Fotograf-mechanic: Livia Raţiu, căs. Meruţiu. 

Servitori: Simion Terec, Ioan Man.

408 

1. Catedra de geografie fizică şi descriptivă. 

Prof. titular: V. Meruţiu. 

S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform 

programului Facultăţii de Ştiinţe (secţia geografică). 

Cursuri: a) România, cu stud. an. I dela Geografie (spec. 

princip.) şi studenţii dela Fac. de Litere, care au geografia ca 

specialitate secundară. S'au mai ţinut cursuri pregătitoare de 

Geografia României şi a Continentelor. S'au făcut şi lucrări de 

seminar, pentru cunoaşterea literaturii geografice. 

b) Europa, curs general cu studenţii an. II, III, şi IV, dela 

Geografie. 

c) Lucrări practice: 

Cunoaşterea şi explicarea hărţilor, semnele cartografice, cote, 

curbe de nivel, haşuri, desenarea hărţilor, mărimi şi micşorări de 

schiţe. Reprezentări grafice prin sistemul coloanelor, diagrame cu 

reprezentări de climat. 

d) In orele de seminar s'au citit şi discutat lucrări cu subiecte 

alese, pe care studenţii BCU Cluj din / Central anii înaintaţi University le-au Library pregătit Cluj 

prin cercetări 

în diferite regiuni. Acestea dupăce sunt citite şi discutate în 

seminar, sub conducerea profesorului, se complectează ulterior în 

vederea tezelor de licenţă. 

e) S'au făcut excursii cu studenţii în împrejurimile Clujului, 

regiunea Piatra Craiului—Ciucea, precum şi una în Munţii Apuseni, 

la care a participat şi dl Prof. Emm. de Martonne dela Sorbona, 

d-nii Prof. V. Meruţiu, V. Stanciu, S. Opreanu, membrii 

Institutului de Geografie şi Geologie din Cluj şi geologi precum 

şi geografi dela Bucureşti. 

2. Catedra de geografie generală. 

Suplinită de Prof. V. Meruţiu, ajutat de personalul 

ştiinţific ajutător. 

S'au făcut cursuri şi lucrări practice şi de seminar, conform 

programului Facultăţii de Ştiinţe. 

Cursuri: a) Principii şi istoria Geografiei (cu stud. an. I). 

S'au mai ţinut şi cursuri pregătitoare de Geografie fizică şi bibliografie 

generală. 

b) Geografie generală: Cursuri despre Pământul Corp ceresc.

409 

Prof. Robert Ficheux, angajat cu o convenţie specială, a 

ţinut un curs de geografie fizică, relieful solului, climatologie şi 

oceanografie, cu studenţii din anii I, II, III şi IV. 

c) Lucrări practice: 

S'au făcut analize de hărţi, profile transversale, longitudinale 

şi de culmi, precum şi diferite forme morfologice; desemnări şt 

aplicări din cursul de oceanografie; fişiere geografice; s'au ţinut 

lecţii de către studenţi; s'au făcut bloc-diagrame; hărţi de curenţi 

etc. Excursii pe teren, în împrejurimile Clujului şi pe Valea Crişului 

Repede. 


ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ-LITERARĂ. 

(Publicări, comunicări, conferinţe, distincţii, etc). 

a) Secţiunea ştiinţelor matematice. 

. 1. Prof. N. Abramescu. 

Publicaţii ştiinţifice: 

1. Sullo studio di una superficie nell'intorno di un suo punto 

e una nuova interpretazione della cubica che dâ le tangente di 

Darboux e Segre, (Rendiconti Accademia dei Lincei, serie 6, 

voi. XXIV, fasc. BCU 10, Cluj 1936, / Central p. 340—342). University Library Cluj 

2. Sur l'etude de la forme d'une courbe ou d'une surface dans 

le voisinage de l'un de ses points et une nouvelle interpretation 

de la cubique donnant Ies tangentes de Darboux et Segre. (Mathematica, 

voi. XII, 1936, p. 217—226). 

3. Lecţiuni de Geometria Analitică, urmate de Introducere 

elementară în studiul analitic al Geometriilor neeuclidiene şi Noţiuni 

elementare de Geometrie Vectorială. (Ediţia II, editată de 

Universitatea din Cluj). 

2. Prof. Tb. Angheluţă. 

a) Publicaţii ştiinţifice: 

1. Exerciţii şi Probleme de Analiză Matematică, Teoria 

Funcţiunilor şi Mecanică Raţională. (Editura Universităţii din 

Cluj). 

2. C. R. Acad. Sciences de Paris, T. 194; 1936; p. 476. Sur 

une propriete qui caracterise la transformation conforme. 

3. Gazeta Matematică, voi. 42; 1936; pp. 561—569. Determinarea 

transformărilor omografice care lasă neschimbată o ecuaţie 

de gradul al doilea.

) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 

411 

1. Al doilea congres interbalcanic de matematici. Bucureşti, 

13 Sept. 1937. Sur une propriete qui caracterise la transformation 

conforme. 

2. Cercul matern, al Soc. de Ştiinţe din Cluj. 24 Febr. 1937. 

Asupra principiului de maximum al unei funcţiuni analitice. 

3. Cercul matern, al Soc. Ştiinţe din Cluj. 24 Martie 1937 

Asupra unui memoriu al Dlui G. Ţiţeica. 

3. Prof. G. Bratu. 

a) Publicaţii ştiinţifice: 

1. Bulletin de l'Ecole Polytechnique de Bucarest, voi. 7, 1936, 

p. 3. Sur un theoreme de M. Pompeiu. 

2. Colaborează cu Observatorul din Paris la Harta Fotografică 

a Cerului. 

b) Comunicări ştiinţifice. Conferinţe. 


1. Al IV-lea Congres Internaţional de Istoria Ştiinţelor. Praga, 

24 Sept. 1937. Un livre de l'abbe La Caille, public en Transylvanie. 

2. Al IH-lea congres al mat. Polonezi. Varşovia. 1 Oct. 1937. 

Sur un theoreme de M. Pompeiu. 

3. Cercul prof. secundari Dej. 19 Martie 1937. Astronomia 

franceză. 

4. Cercul franco-român. Turda. 6 Decembrie 1936. Metode 

nouă în Astronomie. 

c) Diverse. 

1. Preşedinte al Comisiei pentru Examenul de capacitate, 

matematici, fete. Octombrie 1937. 

4. G. Călugăreanu. 

Conferenţiar provizoriu. 

a) Publicaţii ştiinţifice. 

1. Sur un contrevariant attache aux fonctions analytiques. 

Comptes rendus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. I, 1936, 

p. 144.

412 

2. Sur certain invariant attache aux fonctions entieres. Comp- 

tes redus de l'Acad. des Sciences de Roumanie, t. II, 1937. 


1. Comunicare la Societatea de Ştiinţe din Cluj, în 24 Febr. 

1937: Asupra unor serii al căror cerc de convergenţă e o linie 

singulară. 

2. Comunicare la Acad. de Ştiinţe din România, Bucureşti, 

Mai 1937: Asupra unui invariant relativ la funcţiile întregi. 

5. Prof. D. V. Ionescu. 


1. C. R. Acad. Sciences de Roumanie, T. I; 1937; p. 271. 

Remarques sur une equation integrale singuliere de M. E. Picard. 


1. şi 2. Cercul matemat. al Soc. Ştiinţe din Cluj. 16 Dec. şi 

27 Ian. 1937. O BCU generalizare Cluj / Central a cercurilor University ortogonale Library Cluj 

şi a cercului 

ortotomic. 

c) Diverse. 

Membru în Comisia pentru Examenul de capacitate, matematici, 

fete. 

6. Prof. G. Iuga. 

Publicaţii ştiinţifice. 

1. Ştiinţă şi Progres; Voi. 2; 1937, pp. 253—259. Parabola. 

2. „Probleme referitoare la progresii". Revista liceeor mili 

tare „Ştiinţă şi Progres". Anul III, No. 10, Martie 1937. 

7. Prof. P. Sergescu. 


1. Revue de l'Universite de Bruxelles, voi. 42; 1936—37; 

pp. 110—133. La vie contemporaine des mathematiques. 

2. Conferenţa, voi. I; 1937; fasc. 9—10; pp. 17—26. Atmosfera 

matematică contimporană.

413 

3. Archeion, voi. 18; 1937; pp. 140—145. Les mathematiques 

dans le Journal des Savants, 1665—1701. 

4. Natura, voi. 26; 1937; pp. 149—151. E. Goursat. 

5. Societatea de mâine, voi. 13; 1936; pp. 151—152. Noua 

enciclopedie franceză. 

6. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 19—20, Aprilie 1937. Un nou vo 

lum al enciclopediei franceze. 

7. Gazeta Cărţilor, VI, nr. 8, 1936. Actualităţi ştiinţifice. 


1. Semaine mathem. Internationale. Paris 7 Iulie 1937. Les 

mathematiques â Paris au Moyen Age. 

2. Al doilea congres internat, de recreaţiuni matern. Paris, 

15 Iulie, 1937. Quelques mathematiciens francais du moyen âge. 

3. Soc. Matemat. din Poznan. 11 Oct. 1936. Les mathemati 

ques au XVII-e siecle vues â travers le Journal des Savants. 

4. şi 5. Soc. Matemat. din Varşovia şi Wilno. 16 Oct. 1936 


şi 28 Oct. 1936. Les mathematiques dans le Journal des Savants 

au XVII-e siecle. 

6. Soc. Matemat. din Lwow. 29 Oct. 1936. L'athmosphere 

mathematique au XVII-e siecle. 

7. Soc. Rom. Matemat. Bucureşti. 1 Martie 1937. P. Duhem 

şi E. Goursat. 

8. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 16 Dec. 1936. E. Goursat. 

9. Cercul matemat. al Soc. Şt. Cluj. 24 Martie 1937. Asupra 

ecuaţiilor diferenţiale lineare. 

10. Centre Internat, de Synthese. Paris. 27 Ian. 1937. P. 

Duhem. 

11. Universitatea liberă. Bucureşti. 3 Martie 1937. Matematica 

şi viaţa de toate zilele. 

12. Universitatea Ligii Culturale Braşov. 12. Dec. 1936. At 

mosfera matematică contimporană. . 

13. Cercul francez. Caransebeş. 24 Aprilie 1937. Ştiinţa fran 

ceză în evul mediu. 

14. Alliance francaise. Cluj. 23 Februarie 1937. P. Duhem, 

revelateur du moyen âge. 

15. Casa Luminii. T. Severin. 8. Nov. 1936. Cea mai veche 

revistă ştiinţifică din lume.

414 

16. Tinerimea Română. Tg. Mureş. 3. Aprilie 1937. Românii 

şi ştiinţa. 

17. Cercul prof. sec. Dej. 8 Aprilie 1937. Din trecutul ştiinţii 

la Români. 

c) Diverse. 

1. Referent la Jahrbuch iiber die Fortschritte der Mathematik. 

(Berlin) şi la Archeion (Roma). 

2. Gând Românesc, voi. 4, Nov. 1936. Elementul Românesc 

în Universitatea din Cluj. 

3. Observatorul Social Economic, 1937, G. G. Longinescu. 

4. Diferite articole în Neamul Românesc (P. Duhem, A. 

Mieii, Greşeli, Se deschid ochii, Punctul negru, etc), Patria (W. 

Sierpinski). Probleme propuse în Gazeta Matematică. 

5. Vice-preşedinte al Academiei Internaţionale 

ştiinţelor (1937—1940). 

de Istoria 

6. Preşedinte de onoare al celui de al treilea congres al matematicienilor 

polonezi, Varşovia, 28 Sept.—3 Oct. 1937. 


b) Secţiunea ştiinţelor fizice. 

1. Institutul de fizică generală experimentală. 

Profesorul G. A. Dima, în calitate de preşedinte al Societăţii 

Profesorilor Secundari de Ştiinţe Fizice din România, a organizat 

şi condus, în Bucureşti, cursuri practice de laborator pentru 

profesorii de ştiinţe fizico-naturale şi mărfuri dela liceele 

comerciale. Aceste cursuri au fost sprijinite de Camera de Comerţ 

şi de Industrie din Bucureşti. 

La Congresul Profesorilor Secundari de ştiinţe fizico-chimice, 

ţinut în Bucureşti, în luna Septembrie 1937, a ţinut o conferinţă 

despre: „Pregătirea universitară a profesorilor secundari 

de ştiinţe fizico-chimice şi cursurile de perfecţionare". 

2. Institutul de fizică teoretică şi aplicată. 

Prof. titular: A. Maior. 

Sunt în curs de publicare lucrări din domeniul gravitaţiei, al 

propagării curenţilor de înaltă frecvenţă şi al interacţiunii dintre 

materie şi radiaţie, drept continuări ale lucrărilor anterior publicate. 

(Vezi Anuarul pe 1936—37).

415 

Conferinţe în cadrul Astrei la Târgul-Mureş, Sighetul-Marmaţiei 

şi Cluj despre: „Orientări noui în ştiinţă". 

Victor Marian 

Şef de lucrări. 

1. Les points de Curie ferromagnetiques et la saturation absolue 

de quelques alliages de nickel. (Teză pentru doctoratul în 

ştiinţele fizice, susţinută în ziua de 6 Iulie 1936, la Universitatea 

din Strasbourg şi publicată în „Annales de Physique", T. 7, 

Avril 1937, p. 459). 

2. Două substanţe ferromagnetice noui. Ştiinţă şi Progres, 

IV. No. 3—4 din 15 Iunie 1937. 

3. O ediţie clujană a Compendiului lui Ch. Wolff. Gazeta 

Matematică, XLII. N-rii 3 din 15 Nov. 1936 şi 4 din 15 Decembrie 

1936. 

4. Pravila Comerţială dela 1837. Ţara Bârsei. IX. Martie— 

Aprilie 1937. 

5. Aritmetica lui G. Obradovici. Gazeta Matematică, XLII. 

No. 7 din 15 Martie BCU 1937. Cluj / Central University Library Cluj 

6. Aritmetica lui G. Şincai. Ţara Bârsei, IX. No. 3 din Mai- 

Iunie 1937. 

7. Două aritmetici anonime. Gazeta Matematică, XLII, N-rii 

9 din 15 Maiu 1937 şi 10 din 15 Iunie 1937. 

Teofil V esc an 

Preparator. 

1. Axiomatica numerelor întregi. 1936 No. I din „Colecţiunea 

introducerilor", publicată de Societatea licenţiaţilor în Matematici 

dela Universitatea din Cluj. 

2. Consideraciones sobre la mecanica vectorial y relativista 

de los medios deformables. Boletin Matematico, Buenos Aires, 

Tomul IX, No. 7 din Septembrie 1936. 

Teze de licenţă. 

In anul şcolar 1936—37 s'au trecut la acest Institut următoarele 

teze de licenţă în fizico-chimice: 

No. 44. Donâth Ernest: Propagarea undelor electrice în mediile 

ionizate. 29 Octombrie 1936. 

No. 45. Per şa Ioan: Cuarţul piezoelectric. 28 Iunie 1937. 

(Nrul de ordine este acela al tezelor trecute la acest Institut).

416 

Conferinţa de Fizică. 

Conferenţiar definitiv: G. Atanasiu. 

a) A continuat cercetările asupra magnetismului pământesc 

în Ardeal. 

b) Publicaţii ştiinţifice: 

1. Sur une anomalie du magnetisme terrestre dans la region 

de Cluj, (Note). Comptes Rendus de ГAcademie des Sciences de 

Roumanie, Dec. 1936. 

2. Mesures de magnetisme terrestre en Transylvanie, Bulet. 

Soc. Ştiinţe Cluj, t. VIII, p. 482—501, 1937. 

3. Hărţile magnetice ale României, Rev. Ştiinţ. V. Adamachi, 

1937. 

c) Secţiunea ştiinţelor chimice. 

1. Laboratorul de chimie generală. 

A. Ostrogovich şi V. Median: Azione del Gliossale e com- 


posti analoghi dicarbonilici sulla N. Amino-naftalimide. Bulet. 

Soc. de Ştiinţe din Cluj, Voi. VIII, pag. 603—611 (1937). 

V. Galea şi A. Ostrogovich: Ricerche sulle y triazine. Notă, 

XXXVII. Sull'amino-tiol-isobutil-triazina e sul derivato aminoidrossilato 

corrispondente. Gazz. Chimica italiana — fascicol în 

curs de publicaţie (1937). 

In afară de acestea sunt în curs diferite alte lucrări, dintre 

care unele în curs de redactare, precum şi teza de doctorat a dhu 

Ion Cadariu. 

2. Laboratorul de chimie anorganică şi analitică. 

a) Lucrările originale publicate în Buletinul Societăţii de 

Ştiinţe din Cluj, în Zeitschrift fiir anorganische und allgemeine 

Chemie, în Zeitschrift fiir analytische Chemie şi în Zeitschrift 

fiir physikalische Chemie: 

1. G. Spacu und E. Popper: Refraktometrischer Nachweis 

einer mit Tachydrit nicht identischen Verbindung hoherer Ordnung 

in wâsseriger Losung von M g C l 2 + C a C l 2 . 

2. G. Spacu und P. Voichescu: Beitrâge zum Studium der 

Ammoniakate des Ammonium-chlorids, — bromids und- jodids. 

(Tensimetrische Untersuchungen).

417 

3. G. Spacu et L. Dima: Contributions â l'etude des ammines 

complexes, correspondant â l'acide fluosilicique et fluoborique. 

4. G. Spacu und L. Dima: Ober eine neue gravimetrische 

und eine massanalytische Methode zur Bestimmung des Anilins 

in verdiinter wâsseringer Losung. 

5. G. Spacu et A. Pop: Contribution â la constitution des 

sulfosels. Les sulfoantimoniates complexes. (I-ere note). 

6. G. Spacu et O. Pete: Etude sur un nouveau type de charbon 

actif obtenu du Carbomet. (I-ere note). 

7. P. Spacu: Ober die Ammoniakate der U(IV) und U(VI) 

chloride. 

8. P. Spacu: Ober die Einwirkung des Ammoniaks auf Tantalpentachlorid. 

9. G. Spacu und E. Popper: Ober die Konstitution des Kaliumcyanid 

und Kaliumselenocyanid. (Refraktometrische Studien). 

10. G. Spacu et V. Nicolaescu: Contributions â la constitution 

des heteropolyacides. 

BCU Cluj / Central 

Les phposphomolybdates 

University Library Cluj 

complexes. 

(I-ere note). 

11. G. Spacu et C. Macarovici: Action de la pyridine et de 

I'ammoniac sur les ammines comoplexes avec la benzidine. 

12. P. Spacu: Ober die potentiometrische Bestimmung der 

Arseniate. 

Din publicaţiile Laboratorului de Chimie Anorganică şi Analitică 

a apărut şi Tome VII (1934—1936), 360 pagini. 

Conferinţa de Chimie alimentară. 

1. R. Ripan-Tilici: Complexe Piperazin-Metall-Sulfate. Pu 

blicată în: Berichte der Deutschen Chemischen Gesellschaft. 2, 70, 

pag. 401—407, 1937. 

2. R. Ripan-Tilici und C. Dragule seu: Dichte und Viscositât 

als Kennzeichen einer Verfâlschung. Publicată în: Zeitschrift fiir 

Untersuchung der Lebensmittel. Heft 2/3 B. 72. pag. 121—138, 

1936. 

3. Laboratorul de chimie organică. 

Publicaţiuni ştiinţifice. 

1. /. Tănăsescu et A. Baciu: Sur les produits d'addition de 

l'onitribenzaldehyde avec les acetophenones substitues. Bull. 

Soc. Chim. de France. 15. III. 1937. 

27

418 

2. /. Tănăsescu et A. Boem: Sur Ies chalcones onitrees. 

Idem. 11. VI. 1937. 

anilină. 

Teze de doctorat. 

1. Suciu Martha: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu 

2. Baciu Andrei: Condensarea o.-nitrobenzaldehidelor cu 

acetoferionele substituite. 


1. Klein Albert: Monografia indigoului. 

2. Brumariu Nicolae: Acizii biliari. Oxo- şi oxi-derivaţii. 

3. Ambruş Iosif: Combinaţiuni organice cu deuteriu. 

4. Laboratorul de chimie fizicală. 

Lucrări ştiinţifice publicate: 

1. Contribuţiuni la chimia capilară a cărbunelui activ. Teză 

de doctorat a Lt. BCU Silviu Cluj Ţilenschi. / Central University Library Cluj 

2. Contribuţiuni la electromeria grupei Nitro. Săruri complexe 

dela trinitroderivaţii benzenului. Teză de doctorat a Lt. 

Simion Popa. 

3. Descompunerea termică a nitroderivaţilor arilici cu dega 

jare de bioxid de azot. Teză de doctorat a Lt. Petreanu Ion. 

4. Raporturi de frecvenţă harmonice şi anharmonice în spectrele 

de absorbţie şi luminescenţă ale substanţelor anorganice. 

Teză de doctorat a Lt. Aurel Cioară. 

5. Prepararea şi proprietăţile acizilor trinitrotrimesic şi trinitroisoftalic. 

Studii refractometrice asupra trinitroderivaţilor simetrici 

ai benzenului. Teză de doctorat a Lt. Ladislau Novac. 

6. Dan Rădulescu: Resonnateurs d'ensemble XXII-eme note. 

La loi generale des frequences des bandes de structure fine. Bulet. 

soc. chimie din Rom. A. XVII, 193—222. 

7. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur la validite de la 

formule de Mecklemburg. Un nouveau point de vue sur la dinamique 

de l'absorption, ibid, p. 313—321. 

8. Dan Rădulescu et Silviu Ţilenschi: Sur une methode commode 

et de haute precision pour determiner Ies tensions de vapeur, 

ibid, pag. 323—327.

419 

9. Vasile Alexa: Etudes spectrales des polyenes cetoniques. 

I-er Memoire. Courbes d'extinction de la dibenzalacetone et de 

ses derives parasubstituees, ibid. voi. XVIII, p. 67—82. 

10. Vasile Alexa: Curbes d'exstinction de la benzalacetone 

et de ses derives, ibid. XVIII, p. 83—92. 

11. Vasile Alexa: Courbes d'extinction de la benzalacetophenon 

et de ses derives, ibid. XVIII, p. 93—101. 

12. Dan Rădăulescu und Silviu Ţilenschi: Uber eine diskontinuierliche 

stuffenartge Aenderung des Dampfdrucks von kapillaradsorbierten 

Stoffen und iiber eine neue Methode der Messung 

des Mollekulardurchmessers. Zeitschrifft fiir phys. Chemie abt. 

A. V. 1179, pag. 210—226. 

13. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Elements thermogalvaniques. 

Bull. soc. chem. Rom. XVIII p. 137—150. 

14. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs 

d'ensemble XXIII Note. Influence des facteurs physiques sur les 

spectres d'absorption. 

15. Dan Rădulescu et Florica Barbulescu: Resonnateurs 

d'ensemble XXIII. BCU Note. Cluj / Influence Central University des facteurs Library physiques Cluj 

sur les 

151—165. 

16. Dan Rădulescu et Vaier Moga: Sur les Spiranes. XII. 

Note. Activite optique sans carbone assymetrique. Ibid. p. 

167—175. 

17. Dan Rădulescu: Introduction â l'economie dirigee en sept 

lecons. 1 voi. de 130 pagini. Publicat în colecţia: „Bibliotheque 

generale d'economie politique", a editurei Marele Riviere din 

Paris. 

18. Publications de l'Institut chimique de Cluj. Laboratoire 

de chimie physique. Voi. IX., 128 pag. 

d) Secţia ştiinţelor naturale. 

1. Institutul de speologie. 

Publicaţii. 

A. — Biospeologica. Revistă internaţională, sub direcţia Dlui 

E. Racoviţă, în care se publică studiile definitive asupra materialului 

speologic, mai ales cel adunat la Institutul de Speologie. 

Tomurile I—V sunt apărute. Textul Tomului VI (fascicolele 

51—57) este de mult tipărit dar lipsesc: Tabla de Materii 

şi indexele, care nu se pot tipări căci s'au suprimat com-

420 

plect fondurile de laboratoare şi de publicaţii de către Guvernul 

Iorga (1931), „reformă'"' menţinută de toate Guvernele următoare. 

Tomul VII este în curs de publicare cu fascicolele 58 până la. 

65 tipărite. 

B. — Lucrările Institutului de Speologie. Acest periodic conţine, 

împărţit pe volume, colecţia lucrărilor care nu figurează, 

în revista „Biospeologica" şi care sunt publicate de către personalul 

Institutului sau de către alţi cercetători asupra materialului 

procurat de către institut. 

S'a editat anul trecut, cu întârziere de 3 ani din cauza lipsei 

de fonduri, Tomul VII; Tomul VIII este în curs de tipărire cu 

memoriile No. 99 până la 114 deja apărute. 

C. — Resultatele ştiinţifice ale Misiunei Fluviului Omo, în 

Africa orientală. (Vezi pentru amănunte raportul din Anuarul 

1933—34, p. 307). 

A apărut: Mission scientifique de l'Omo, Tome III, Zoologie, 

publice sous la direction de R. Jeannel, Professeur au Museum. 

(Memoires du Museum naţional d'Histoire naturelle, Paris, 

Nouvelle serie, BCU T. Cluj IV, / Central 347 p., University 238 fig. Library Păru en Cluj 

Juillet 1936). 

Acest volum conţine 13 lucrări originale asupra Reptilelor. 

Amfibiilor, Coleopterelor, Hymenopterelor, Efemeropterelor,. 

Neuropterelor, Hemipterelor, Crustaceilor, Arachnidelor, Hirudineelor 

şi Turbelariatelor. Sunt menţionate sau descrise, pe lângă 

foarte multe forme cunoscute, şi 18 genuri, 152 specii şi IO 1 

subspecii sau varietăţi noui. 

D. — Racoviţă E. G. Les Monuments naturels (MN). — 

Definition, classification, normes pour l'application des lois et 

reglements. — Ce qu'il faudrait faire et ce qu'il faudrait ne point 

faire. — Essais d'expose tres sommaire. (Soc. de Biogeographie r 

tome V: Contribution â l'etude des Reserves naturelles et des 

Parcs nationaux. Paris, P. Lechevalier, 267 p., 47 pl. — Păru 

le 20 Mai 1937). 

E. — Chappuis P. A. Brasilianische Ruderfusskrebse (Crustacea 

Copepoda) gesammelt von Herrn Dr. Otto Schubart. IV 

Mitteilung. (Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 450—461, 19 fig. 

Erscheinen am 28. VII. 1936). 

Chappuis P. A. Harpacticoidae in: Mission scientifique de 

l'Omo, T. III, fasc. 29, Crustacea III: Copepoda. (Mem. Mus. 

Nat. Hist. Nat, Paris, T. IV, n. s., p. 245—292, 137 fig. Păru 

au Juillet 1936).

421 

Chappuis P. A. Un nouveau Copepode troglobie des eaux 

scuterraines des environs de Liege. (Bull. Mus. Royal d'Hist. 

Nat. Belgique, Bruxelles, T. XIII, No. 3, 7 fig. Păru en Janvier 

1937). 

Chappuis P. A. Weitere subterrane Harpacticoiden aus Jugoslavien. 

(Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 503—532, 74 fig. Er- 

.schienen im April 1937). 

Chappuis P. A. Subterrane Harpacticoiden aus Nord-Spanien. 

(Bull. Soc. Sc. Cluj, T. VIII, p. 556—571, 51 fig. Er- 

:schienen im Juni 1937). 

2. Institutul de zoologie şî anatomie comparată. 

I. Prof. I. A. Scriban: Das Chondriom der Muskelzellen der 

Hirudineen. Zool. Anz. Bd. 117, Heft 3/4. 1937. 

II. Eugen Epure: 1. Observations sur le corps gras chez les 

lerves de Simulium. Arch. d. Zool. exp. Voi. — 1937. — 2. Eugen 

Epure a fost delegat de către Consiliul Fac. de Ştiinţe ca 

"bursier al Statului Francez pentru studii de specializare în Zoologie 

şi a lucrat BCU in decursul Cluj / Central anului University şcolar 1936—37 Library Cluj 

în laboratorul 

•dela Sorbona şi la Staţiunea Zoologică din Villefranche-sur-Mer. 

III. Crustalo Acrivo: A studiat în vederea lucrării de doctorat 

cu titlul: „Cercetări asupra anatomiei şi structurei bran- 

•chiei Peştilor", care a fost terminată, înaintată Decanatului şi în 

Consiliul Fac. de Ştiinţe s'a delegat comisia examinatoare. 

3. Institutul de fiziologie generală. 

S'a continuat cercetările ştiinţifice publicând în revistele de 

specialitate următoarele lucrări: 

1. Grădinescu Ar.: Profesorul G. Marinescu. Rev. Endocr. 

Gynecol. Obstetr. No. 2. Anul II. 1937. 

2. Grădinescu Ar. .şi Santa N ist or: Asupra proprietăţilor fiziologice 

ale extractului cortico-suprarenal. Rev. Endocr. Gynecol. 

Obtetr. No. 1. Anul II, pag. 20, 1937. 

3. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur le mecanisme regulateur 

•du volume sanguin chez les animaux surrenalectomises. C. R. 

Soc. Biol. voi. 125, pag. 195, 1937. 

4. Gradinesco Ar. et Santa N.: Sur les proprietes physiologiques 

des extraits cortico-surrenaux. C. R. Soc. Biol. voi. 125, 

pag. 197, 1937.

422 

5. Gradinesco Ar. et Degan C.: L'action de leucylglycine sur 

l'excretion de l'azote total endogene, des corps puriques et creatiniques. 

C. R. Soc. Biol. voi. 125, pag. 79, 1937. 

6. Gradinesco Ar. et Por a A. E.: L'influence du courant 

electrique conţinu sur la resistance des poissons dulcicoles aux 

salinites. Bull. Soc. Sc. Cluj, 1937. 

7. Degan C.: Action du glycocolle sur la production de creatine 

chez le sujet normal. Bull. Soc. Chim. Biol. voi. 19, pag. 

686, 1937. 

8. Degan C: Action de l'alanine et de leucine sur 1 excretion. 

des corps puriques et creatiniques. Bull. Soc. Chim. Biol. 1937. 

9. Por a A. E.: Un nouvel appareil pour la contention et la 

saignee de nombreux Teleosteens marins et d'eau douce. Bull. 

Inst. Oceanographique Monaco. No. 699, 1936. 

10. Pora A. E.: L'influence des saignees succesives sur la 

composition chimique et physico-chimique du sang des animaux 

marins. Journ. de Physiol. et de Pathol. gen. voi. 34, pag. 735„ 

1936. 

11. Pora A. 

BCU 

E.: 

Cluj 

Mediul 

/ Central 

intern 

University 

şi ciclul 

Library 

vieţii 

Cluj 

la „Aplysia 

depilans". Rev. şt. V. Adamachi, voi. 22, No. 3-4, 1936. 

12. Pora A. E.: Staţiunea biologică dela Roscoff. Rev. şt. V. 

Adamachi, voi. 23, pag. 26, 1937. 

13. Pora A. E. et Drilhon A.: Ionisation et tampons du milieu 

interieur du crabe părăsite (Carcinus moenas sacculine). 

C. R. Ac. Sc. voi. 202, pag. 1309, 1936. 

14. Pora A. E. et Drilhon A.: Sacculine et crabe. Etude chimique 

et physico-chimique. Travaux de la Station biol. de Roscoff 

fasc. 14, 1937. 


1. Cupcea Emilia: Coloizii şi importanţa lor în fenomenele 

vitale. 

2. lonescu Vasile: Colesterina. 

3. Lazany Andreiu: Culturile de ţesuturi. 

Aceste teze de licenţă în ştiinţele naturale s'au lucrat în Institutul 

de Fiziologie generală şi sunt inventariate în biblioteca 

Institutului. 

Societatea de Endocrinologie, Gynecologie şi Obstetrică, prezidată 

de Dl Prof. Grădinescu, ţine şedinţe lunare în cari se fac 

comunicări originale. Această societate editează o revistă „En~

423 

docrinologie, Gynecologie, Obstetrică", care este în anul al doilea 

de apariţie. Revista are aspectul şi nivelul revistelor ştiinţifice 

internaţionale de specialitate. 

La această revistă colaborează diferite personalităţi ştiinţifice 

din ţară şi străinătate. Dintre colaboratorii străini se menţionează: 

O. Frankl (Viena), B. Aschner (Viena), N. Pende (Roma), 

L. Antognetti (Roma), Silvio de Candia (Roma), C. Faelli (Roma), 

M. Reiss (Praga), F. Hartman (Ohio, U. S. A.). 

4. Institutul de botanică generală. 

Peterfi Ştefan: Contribuţiuni la morfologia şi fiziologia algei 

verzi Microthamnion Kutzingianum Naeg. Contribuţiuni botanice 

din Cluj, 1937. 

5. Institutul de botanică sistematică, muzeu şi grădina botanică. 

Prof. Al. Borza. 

a) Conferinţe: Basarabia (Cluj, Extensiunea univ.); Elementele 

florei (Stâna BCU Cluj de Vale); / Central Răsboae University în Library lumea Cluj 

plantelor (tot 

acolo). 

b) Comunicări: 1. Noutăţi etnobotanice. 2. Cercetări fitosociologice 

asupra pădurilor Basarabiei (Cercul Botanic, Cluj). 

c) Publicaţii: 1. La deschiderea expoziţiei de flori a „Societăţii 

de Horticultura din România, filiala Cluj" (Grădina Mea, 

t. II, 1936, No. 8—9, p. 4—5). — 2. Amintiri despre arheologuT 

A. Cserni şi săpăturile dela Apulum. 20 p. 2 fig. (Sep. ex.: Patria, 

t. XVIII, 1936, No. 243—245). — 3. Noutăţi etnobotanice 

româneşti: o farmacie băbească. Etnobotanische Neuheiten aus 

Rumânien: eine volkstumliche Apotheke. (Zusammenfassung). 

(Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, 

t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 17—27). — 4. Quercus pedunculiflora 

C. Koch, un stejar nou pentru România. Quercus pedunculi flora 

C. Koch, eine neue Eiche Rumâniens (Resume). 5 fig. (Buletinul 

Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVL 

1936, No. 1—4, p. 55—62). — 5. Numiri populare de plante din 

Basarabia. (Dacoromania, t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 197- 

199). — 6. Magnolia. 1 fig. (Grădina Mea, t. III, 1937, No. 4— 

5, p. 4—5). — 7. La moartea profesorului Ioan A. Scriban, 7 p. 

Cluj. — 8. Flora Romaniae Exsiccata. (Buletinul Grădinii bot. 

şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2,

424 

p. 95). — 9 Cercetări fitosociologice asupra pădurilor basarabene. 

Phytosociological studies ori the forests of Basarabia. (Summary). 

8 fig. 5 tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela 

Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No. 1—2, p. 1—85). — 10. Pop, 

E., Bibliographia botanica Romaniae, XXI. (Buletinul Grădinii 

bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 

1—4, p. 151—158). — 11. Catalogul de seminţe oferite pentru 

schimb de Grădina Botanică din Cluj, Catalogue des graines 

offertes en echange par le Jardin Botanique de l'Universite de 

Cluj, Roumanie ((cu C. Gurtler'şi A. Trif). (Buletinul Grădinii 

bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, XVI, 1936, App.). 

d) Redactează: 1. Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot • 

dela Univ. din Cluj. — 2. Flora Romaniae exsiccata. — 3. Contribuţiuni 

bot. din Cluj (în colaborare). — 4. Grădina Mea (în 

colaborare). — 5. Buletinul Comisiunii Monumentelor Naturii. 

Docent: Dr. Emil Pop. 

a) Comunicări: BCU 1. Cluj Congresul / Central University III pentru Library studiul Cluj 

Cuaternarului 

(Viena). — 2. Cercetări asupra plantei Equisetum maximum. 

— 3. Sorbus ancuparia var. lanuginosa. — 4. Studiu asupra 

secţiei Hepatice din genul Anemone. 5. — Comemorarea 

prof. K. Rudolph. (Cercul botanic, Cluj). 

b) Publicaţii: 1. Z. C. Panţu (1866—1934). (Dacoromania, 

t. VIII, 1936, (1934—1935), p. 510—511). — 2. Congresul internaţional 

pentru studiul Cuaternarului. (1—5 Sept. 1936). (Buletinul 

Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. 

XVI, 1936, No. 1—4, p. 143—150). — 3. Date noi cu privire 

la răspândirea pinului silvestru în Carpaţi. Neue Beitrăge iiber 

die Verbreitung und Vegetation von Pinus silvestris in den Kar- 

Pathen (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului 

bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI, 1936, No. 1—4, p. 32— 

42). — 4. Equisetum maximum Lam. din România. II. Equisetum 

maximum Lam. in Rumânien. II. (Zusammenfassung). 10 

fig., 3. tab. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. 

din Cuj, 3. XVI, 1936, No. 1—4, p. 1—17), — 5. Observaţii si 

date floristice. II. Sorbus aucuparia L. v. lanuginosa (Kit.) 

Beck. Floristische Bemerkungen. II. Sorbus aucuparis. L. v. lanuginosa 

(Kit.) Beck. (Zusammenfassung). (Buletinul Grădinii 

bot. şi al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj, t. XVII, 1937, No.

425 

1—2, p. 85—87). — 6. Aspecte din flora şi vegetaţia Munţilor 

Apuseni. Cu planşe, 16 p. (Sep. ex.: Primul anuar al Secţiei 

T. C. R. Frăţia Munteană). — 7. et Borza, AL, Bibliographia. 

c) Redactează împreună cu Prof. Al. Borza şi I. Grinţescu: 

Contribuţiuni Botanice din Cluj. 

Conservator: E. I. Nyârâdy. 

a) Comunicări: Contribuţiuni noui la flora României (Cercul 

Botanic, Cluj). 

b) Publicaţii: 1. Adnotaţiuni la Flora României. XII. Glossen 

zur Flora Rumâniens. XII. (Buletinul Grădinii bot. şi al Muzeului 

bot. dela Univ. din Cluj, t. XVI (1936), p. 63—69. — 2. 

Vegetaţia Pasului Bicazului şi a Lacului roşu. (A Gyilkos to) 

(Lacul roşu) es Bekaszoros (Pasul Bocazului) kornyekenek novenyzete), 

în Monografia şi Călăuza Lacului roşu, Braşov, 1937. 

Asistent: Eugen V. Ghişa. 

a) C omunicări: O expediţie ştiinţifică japoneză în Manciu 


ria (Repot of the first scientific expedition to Manchoukuo). 

b) Publicaţiuni; 1. Despre plantele spontane şi despre cele 

cultivate (3 pag). — 2. Cornul sau muma secării. Claviceps purpurea 

(3 pag., 9 fig.). — 3. Bananierul, arborele paradisului (3 

pag., 2 fig.). (Toate în Grădina Mea, t. II şi III). 

Şef de culturi: C. Gurtler. 

a) Comunicări: La Societatea de Horticultura, filiala Ardeleană: 

1. Paturile calde moderne. — 2. Cyclamen persicum şi 

cultura ei. — 3. Rugina trandafirilor. — 4. Cultura Cacteelon — 

5. Forţarea castraveţilor. — 6. înmulţirea Coniferelor pe cale 

vegetativă. 

b) Publicaţii: Catalog de seminţe (cu Prof. Al. Borza şi 

A. Trif, v. Borza). In Revista „Grădina Mea": 1. Orchidee tropicale. 

— 2. Forţarea castraveţilor în sere. — 3. înmulţirea Coniferelor 

pe cale vegetativă. — 4. Comunicări Dendrologice cu 

aplicaţiuni practice. 

Şef grădinar: A. Trif. 

a) Comunicări: (Societatea de Horticultura din România, fi 

liala Ardeleană, Cluj). 1. Microorganismele din sol. — 2. Darea

426 

de seamă despre Excursia de studii din Germania. — 3. Grylotalpa 

vulgaris. — 4. Diferite moduri de altoire. — 5. Fainarea 

plantelor horticole şi mijloacele de combatere. 

b) Publicaţii (în revista „Grădina Mea"): 1. Expoziţia horticolă 

din Dresda. — 2. Răsadniţa caldă. — 3. Calendar horticol. 

— 4. Schimbatul pământului la plantele din apartamente. — 5. 

Cultivaţi plantele anuale decorative. — 6. Cum ne apărăm contra 

boalelor cauzate de bacterii, de ciuperci şi de insecte vătămătoare. 

— 7. Catalog de seminţe (v. Borza) (Buletinul Grădinii Bot. şi 

al Muzeului bot. dela Univ. din Cluj). 

6. Institutul de geologie-paleontologie. 

Şef de lucrări Ioan Maxim: 

1. Bos primigenius Bojanus, din cuaternarul dela Mogoşeşti 

(Satu-Mare) şi dela Jibert (Târnava Mare). Cu o privire asupra 

răspândirii lui în România. Publ. în Rev. Muzeului de Geologie 

Mineralogie, Voi. VI, 1936. 

2. Contribuţiuni la explicarea fenomenului de încălzire al 


apelor sărate din Transilvania. Lacurile sărate dela Turda. Publicate 

în Revista Muz. de Geol.-Min. Voi. VI., 1936. 

3. Pe marginea unor lecţii de Ştiinţe nat. „Freamătul Şcoalei", 

Anul III, 1937. 

Asistent: Oct. Niţulescu: 

1. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Jurasice a Calcarului 

dela Sănduleşti (Turda). 

2. Contribuţiuni la cunoaşterea faunei Burdig. din Coasta 

cea Mare (Cluj). 

3. Contribuţiuni la studiul Geologic al reg. Schiopi-Petreşti 

(Turda). 

4. Radiolaritele dela Cheia Turzii. Bul. Soc. Geol. Rom. 

5. Contribuţiuni la fauna Eocenului superior din jurul Clujului. 

Lucrări apărute: 

7. Institutul de mineralogie. 

Prof.: Victor Stanciu. 

1. Vieaţa şi opera prof. I. P. Voiteşti. Tipărită de „Astra. 

Secţia Ştiinţelor Naturale. Biblioteca populară". Voi. 4. Clui, 

1936. 

2. Sur les roches eruptives de Mangalia (Dobrogea). Comptes 

rendus seances de l'Academie des Sciences. 1936.

427 

3. Bogăţiile subsolului din Extremul Orient. Natura, Oct, 

1937, Bucureşti. 

4. Un nou separator pentru granulele minerale ale rocelor. 

Rev. Muzeului Geologic Mineralogic, Voi. VI. Nr. 2, Cluj. 

5. Identificarea rocelor şi mineralelor din acelaş zăcământ 

cu ajutorul razelor ultraviolete. Revista Muzeului Geologic Mineralogic, 

Voi. VI, Nr. 2, Cluj. 

Suplinind şi Catedra de Geologie-Paleontologie, a făcut excursiuni 

cu studenţii înscrişi la cursurile de Mineralogie şi Geologie. 

A întregit datele referitoare la eruptivul din România pentru 

o monografie a rocelor eruptive din ţara noastră. 

Şef de lucrări: Eugen Stoicoviciu, în colaborare cu S. v. 

Gliszczynki şi L. Stoicoviciu: 

Die kristallmorphologisehen Konstanten der Doppelsalze 

vom Typus R •-S04.S04H2-Piperazin 6H2O, Zentralblatt f. Min. 

etc. 1937, Abt. A. Nr. 1, p. 13. 

Beitrag zur Chemie und Morphologie der Doppelsalze vom 

Typus RvS04.H2SO4-Piperazin 6H2O. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic 

BCU al Universităţii Cluj / Central University din Cluj, Library Voi. Cluj 

VI, Nr. 1—2, 

pg. 97, 1937. 

Studien an Colestinen von Cluj. Zentralblatt fiir Mineralogie, 

1937, p. 181—188. 

Uber orientierte Verwachsungen von Covellin auf Zinkblende, 

Zeitschrift fiir Kristallographie, 96, (1937), p. 389—395. 

Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda) 

Rumânien, Zentralblatt fiir Mineralogie 1937, p. 271—279. 

Mineraux de genese hydrothermale â Cluj, Comptes rendus 

des seances de l'Academie des Sciences de Roumanie, Tome I, 

p. 350—362. 

Uber eine Pseudobrookitzwilling, Zentralblatt fiir Mineralogie, 

1937, p. 343—349. 

Asistent Sever Anton: 

Cercetări geologice şi petrografice în Valea Seacă, Băiţa, 

jud. Bihor. Rev. Muz. Inst. de Geol. Miner. Univ. Cluj. Voi. 

VI, Nr. 1—2. 

Preparator Lucian Stoicovici: 

Beitrag zur Kenntnis der Erze von Băişoara (jud. Turda), 

Rumânien, Zentralblatt fiir Mineralogie etc. 1937. p. 271—279. 

In timpul anului 1937 a fost ca oaspe al acestui insti-

428 

tut, venit pentru studii de specializare, pe Dl S. von Gliszczynski. 

fost asistent la Universitatea din Berlin. 

e) Secţia de Geografie. 

1. Institutul de geografie. 

Prof. V. Meruţiu: a început tipărirea voi. VI din „Lu 

crările Institutului de Geografie". 

Prof. Robert Ficheux. 

Publicaţii: 

Les fprceries de Hoeylaert. 

Une foire aux filles en Roumanie. 

Munţii Apuseni. 

Remarques sur le reseau hydrographique du Bihor septentrional. 

Le bassin de Beius. 

Les niveaux de base pannonique dans le Massif du Bihor. 

Paysages de BCU France Cluj et / Central de Roumanie. University Library Cluj 

Villages de France et de Roumanie. 

Terrasses et niveaux d'erosion dans les vallees des Munţii 

Apuseni. 

Esquisse morphologique du Pays dAbrud. Bucureşti, 1937. 

T. Morariu, şef de lucrări, a publicat: Viaţa pastorală în 

Munţii Rodnei; Obiceiuri, credinţe şi superstiţii legate de focul 

viu; Contribuţiuni la aprinderea focului viu în Ardeal, Bucovina 

şi Munţii Apuseni; Contribuţiuni la medicina populară şi etnobotanică 

din comuna Măguri (Munţii Apuseni) (lucrare premiată 

de Academia Română). 

L. Someşan, şef de lucrări, a publicat: La Transylvanie 

est-elle inhabitee?; Structura orografică şi etnografică a Tran 

silvaniei. 

R. Meruţiu, asistent, a publicat: Regiunea Baia Mare— 

Baia Sprie—Capnic. (Teză de doctorat). 

Teze de licenţă tn geografie (în ordinea prezentării). 

"î&Reich Ludovic: Monografia masivului Retezat. 

2. Harko Francisc: Plasa Ozun. 

3. Moskovits Elisabeta: Plasa Iza.

429 

4. Vicsay Viorica: Valea Oltului dela Bicsad până la Dobo- 

ţii de jos. 

5. Molnar Ludovic: Lacul Roşu (Cheile Bicazului-Ardelean) 

. 

6. lodal Carol: Oraşul Odorhei şi împrejurimea. 

7. Grif Măria: Plasa Seini — jud. Satu-Mare. 

8. Gere Berta (Sora): Plasa Reghin. 

9. Căileanu Zenovia: Valea Băiţa. 

10. Socol Victor: Plasa Topliţa (jud. Mureş). 

11. Harmath Alexandru: Valea Mureşului dela Reghin până. 

la Tg. Mureş. 

12. Lupan Aurora: Masivul Gutin. 

13. Palii Ludmila: Regiunea lacurilor Cahul şi Ialpug, 

14. Tomşa Ioan: Plasa Buziaş. 

15. Olde Eva: Monografia oraşului Lugoj. 

16. Bankos Lor and: Valea Vaserului. 

17. Meşter Emil: Munţii Gilăului. 

18. Vass Gizela: Plasa Covasna. 

19. Runcan Felicia: BCU Cluj Regiunea / Central University Cluj—Turda. Library Cluj 

20. Mathe Andrei: 

nad. 

Valea Oltului dela Mădăraş până la Tuş- 

21. Birta Emeric: Depresiunea Borsec-Bilbor. 

22. Ştefan Viorica: Plasa Ora viţa. 

23. Cotuţiu Publm: Monografia comunei Feleac. 

24. Olivia Constantinescu-Mărgineanu: Evoluţia cartografiei 

şi problema hărţii. 

25. Haas Francisc: Comuna şi salina din Praid.

C) FIGURI DISPĂRUTE. 

Cuvântarea rostită de către Dl Prof. Al. Borza, decanul Facultăţii 

de Ştiinţe la înmormântarea Profesorului I. A. Scriban. 

îngerul Morţii a ocolit până acum, par'că într'adins, Facultatea 

de Ştiinţe dela Universitatea din Cluj. Rând pe rând doborâse 

pe atâţia dintre colegii cei mai buni dela Facultăţile surori, 

tulburând liniştea sufletească a acelor ce muncesc în atmosfera 

senină a ştiinţei şi a şcoalei. Pe noi ne-a cruţat destinul benign 

de asemenea încercări BCU Cluj pân'acum. / Central University Dar iată, Library azi cu Cluj 

toată brutalitatea 

sa neîngăduitoare fâlfăe aripa morţii şi peste noi. Ne-a 

răpit inopinat, fără indicaţii prealabile, fără preaviz şi fără introducerea 

obişnuită a unei boli fatale, pe unul din stâlpii Facultăţii, 

pe colegul Ioan Scriban. 

Pentru aceea facultatea noastră stă acum deosebit de afectată, 

întristată, înmărmurită în faţa primului ei dispărut, în faţa 

cosciugului deschis a primului tovarăş de muncă ce pleacă spre 

plaiurile nemuririi. 

Azi-mâine se împlinesc 18 ani decând acela, ce nu mai este 

azi, a fost chemat de înalţii diriguitori ai treburilor publice, să 

pună baze învăţământului ştiinţific al zoologiei în Ardeal, predând 

această disciplină întâi la cursurile pentru pregătirea profesorilor 

secundari, primind pe urmă catedra de zoologie dela Universitatea 

românească a Clujului. 

Cu greu s'ar fi găsit atunci un om mai potrivit la acest înalt 

post de comandă, ca marele nostru defunct. 

Profesorul Ioan Scriban era omul par'că anume pregătit, 

predestinat pentru această misiune, pentru apostolatul ce i-se 

cerea. 

Născut dintr'o veche familie preoţească din Moldova, ca fiu 

al profesorului de limba latină August Scriban, care preda la

431 

Liceul Naţional şi Seminarul Veniamin, Ioan Scriban arăta ca 

tânăr elev al Institutelor Unite şi al Liceului Naţional aptitudini 

speciale pentru studiul naturii. Pentru aceea a urmat Facultatea 


Ţ Profesorul Ioan A. Scriban. 

de Ştiinţe din Iaşi unde a fost îndrumat de mari dascăli, pe cât 

de învăţaţi, pe atât de entuziaşti creatori de un cald mediu ştiinţific 

şi de o muncitoare gardă de tineri cercetători. 

Tânărul Scriban a fost printre aceştia. Absolvent al Facul-

432 

taţii, cu pasiune cercetează fauna şi flora — prima sa publicaţie 

este chiar o notiţă relativă la flora Deltei Dunării — dar mai alesse 

înrolează între discipolii profesorului Bujor, marea autoritate 

ştiinţifică a laşului în studiul anatomiei. In calitate de şef de 

lucrări şi conferenţiar, parcurge toate etapele nu numai ale însărcinărilor 

didactice, dar mai ales.ale iniţierii în metodele subtile 

de cercetări în acest domeniu al Biologiei. 

Neastâmpărul său ştiinţific îl îndeamnă să urmeze şi cursurile 

Facultăţii de Medicină, iar la 1909 îl vedem lucrând în laboratorul 

marelui savant Biitschli la Heidelberg. Cu o astfel de 

armatură ştiinţifică începe el la 1904 studiul Hirudineelor, a 

lipitorilor de baltă, rămânând credincios studiului, tot mai amplu 

şi mai aprofundat, al acestui neam de animale, până la moartea 

sa prematură. 

La 1905 se dedică, după îndemnul profesorului Bujor, cercetărilor 

istologice asupra Hirudineelor, la 1910 publică cercetări 

asupra tubului lor digestiv, ţesutului conjunctiv, a fibrelor muschiulare 

şi lucrarea Fauna lipitorilor din România. Cea mai 

importantă operă a sa din această primă epocă a vieţii este o 


mare lucrare publicată la 1915 de Academia Română: Studii istologice 

şi anatomice asupra Hirudineelor. 

Marele răsboiu întrerupe această fecundă muncă ştiinţifică 

a conferenţiarului Ioan Scriban la Iaşi. El face războiul nostru 

eliberator ca locotenent-medic la Spitalul Militar, din Iaşi, apoi 

la alte formaţiuni sanitare, chiar în perioada tragică a epidemiei 

de tifos exantematic. 

Dar marele dezastru dela început al neamului, se transformă, 

din vrerea Proniei Cereşti, în strălucita biruinţă a întregirii 

neamului. 

Se putea ca Ioan Scriban, distinsul fiu al laşului cărturăresc, 

al laşului care a jertfit atâta pentru izbânda idealului naţional, 

pe care a pregătit-o cu mintea, cu inima şi cu braţul deopotrivă, 

să nu fie printre acei valoroşi ieşeni cari trebuiau prin noui eforturi 

supraomeneşti, să desăvârşească în Transilvania eliberată 

opera de închegare a neamului şi a ţării prin cheagul dumnezeesc 

al culturii? 

Abia luată în primire această Universitate, se organizează 

în vara anului 1919 cursurile pentru pregătirea profesorilor secundari. 

Atunci începe epoca a doua a vieţii de dascăl şi om de 

ştiinţă a lui Ioan Scriban, care se impune aci prin cursurile sale

433 

clare, prin simpatica şi blânda figură de savant pasionat pentru 

studiul său. Este chemat apoi de profesor la Universitatea Daciei 

Superioare şi încredinţat cu conducerea Institutului de Zoologie. 

Profesorul Ioan Scriban a înţeles dela început dubla problemă 

ce se punea echipei de muncă a profesorilor dela noua Facultate 

de Ştiinţe, acestor pioneri şi făuritori de drumuri noui. 

Aci trebuia să se facă întâi şcoală, pentru necesităţile curente 

ale Statului, pentru pregătirea celor chemaţi să propovăduiască 

elementele cunoştinţelor naturale în şcoala secundară. Predarea 

acestor învăţături clasice era prima datorie a profesorului Scriban, 

deşi nu cea mai importantă şi mai meritorie. Totuşi organizarea 

cursurilor şi a lucrărilor practice era o problemă mare la 

Facultatea noastră de Ştiinţe, unde profesorul era complect lipsit 

de un personal ştiinţific format, care să-1 secondeze, şi chiar 

de personalul tehnic indispensabil al laboratoarelor. Şi Ioan Scriban 

trebuia să facă aceste cursuri nu numai pentru studenţii înştiinţe 

şi geografie, ci deosebit şi cursuri de istologie pentru studenţii 

în medicină, şi — în lipsa altui specialist — şi cursuri de 

parasitologie la Academia de Agricultură. 


Sănătatea sa robustă i-a ajutat să birue munca imensă cerută 

de aceste nevoi didactice inexorabile. Zi şi noapte îl vedeai 

muncind la pregătirea miilor de preparate microscopice pentru 

lucrări, la recoltarea animalelor pentru disecţie, la elaborarea 

planşelor sale pentru curs. Făcea munca preparatorului, a asistentului 

şi a şefului de lucrări, dublată de a conservatorului de 

colecţii, într'un Muzeu zoologic deosebit de bogat. Dragostea lui 

mare pentru studenţi, devotamentul său jertfelnic pentru obligaţiile 

catedrei au învins toate lipsurile materiale, toate adversităţile 

timpurilor grele de prefaceri, în care i-a fost dat să lucreze. 

Ioan Scriban a întemeiat astfel învăţământul solid al Zoologiei 

şi Anatomiei comparate la această Universitate, lăsând în 

urmă-i o tradiţie, un făgaş pentru viitorime. 

Dar cât de bine a înţeles marele nostru dispărut, că rostul 

primordial, fundamental al său era totuşi activitatea ştiinţifică! 

Fără suportul muncii ştiinţifice însăşi opera didactică rămâne 

stearpă. Numai creaţia ştiinţifică justifică existenţa şi poate împrumuta 

strălucire unei catedre universitare. Şi aci iarăşi erau 

îndoite obligaţiile profesorilor acestei facultăţi. Nu ajunge să-ţi 

dai toată contribuţia de investigaţie personală şi de originalitate 

la comoara ştiinţifică universală, creând valorile eterne ale ade- 

28

434 

vărului pus în evidenţă, ale misterelor naturii, deslegate. Aci trebuia, 

chiar cu sacrificarea investigaţiei originale, creată ambianţa 

ştiinţifică, mediul ştiinţific, trebuiau organizate instituţiile, 

care să chezăşuiască continuitatea creaţiei, să fie pepiniera ştiinţei 

deplin aclimatizate pe aceste plaiuri româneşti. 

Profesorul Scriban a înţeles acest dublu imperativ al timpurilor 

de eforturi eroice, pe care le-am trăit dela Unire. El şi-a 

dat silinţa să creeze o comunitate de muncă, sfânta atmosferă de 

laborator, să-şi educe elevii. Dar înainte de toate a lucrat el însuşi. 

Memoriile sale asupra Hirudineelor au continuat să apară 

din timp in timp. Datorită acestei sforţări continue, ajunsese să 

fie considerat ca unul din cei mai buni specialişti în Hirudinei, 

încât i-se încredinţează la 1934, în colaborare cu specialistul german 

Autrum, redacţia părţii relativ la Hirudinee din tratatul 

monumental: Handbuch der Zoologie de Kiikenthal. 

Paralel cu aceasta lucrează şi asupra istologiei Peştilor. Se 

pare că intenţiona să îmbrăţişeze acest nou domeniu cu toată 

pasiunea ştiinţifică ce îl caracteriza, când moartea năprasnică 

rupse firul unei vieţi laborioase. 


Şi cât era de binefăcătoare pilda acestei munci pentru studenţii 

şi asistenţii săi, chiar pentru noi colegii! In consiliul Facultăţii 

de Ştiinţe aducea o notă de bunătate şi duhul blândeţei, 

care formau trăsătura fundamentală a caracterului său cinstit şi 

înţelegător. Aşa proceda el ca decan şi prodecan. 

Dar toată această nobleţă, această muncă şi jertfă n'au putut 

îndepărta obştescul sfârşit, destinul nostru al tuturor: 

... nec pietas moram rugis et instanti senectat 

afferet indomitaeque morţi.. . 

Şi cu cât a venit această nemiloasă moarte mai precipitat, 

cu atât o simţim mai zguduitoare, cu atât ne lasă mai neconsolaţi 

pe toţi aceia, cari l-am stimat, l-am aprecit, l-am iubit şi i-am 

fost tovarăşi de muncă în Facultate. 

Acela, care atât de mult cerceta tainele naturii şi miracolul 

eredităţii, nu putea, se pare, avea alt sfârşit, decât acela al tatălui 

său: o prăbuşire fulgerătoare, exact la aceeaş vrâstâ de 58 

ani şi — curioasă coincidenţă — în aceeaş zi de 8 Ianuarie stil 

vechiu! 

Iubite Coleg, tu, care atât de mult ai studiat vermii, te vei 

înfrăţi acum cu viermii tăi iubiţi cu viermii pământului, ca un 

suprem omagiu şi jertfă pe altarul naturii scumpe ţie.

435 

Rămâne însă spiritul tău, Iubite Coleg, de-apururi viu între 

noi: Non omnis moriar! Căci pe el l-ai zidit în piatra de temelie 

a Facultăţii tale de Ştiinţe din Cluj. Fie-ţi deci memoria binecuvântată 

! 

Discursul funerar rostit de Dl Prof. Ar. Grădinescu 

După cuvântarea D-lui Decan, daţi-mi voie ca, în numele 

secţiunii de Ştiinţe Naturale, să arăt dureroasa datorie ce ne-o 

îndiplinim astăzi, faţă de distinsul coleg şi prieten, Profesorul 

Ioan A. Scriban. 

Născut pe plaiurile laşului dintr'o familie moldovenească, 

ai cărei membri sunt cunoscuţi ca slujitori ai bisericii, el întruchipa 

caracteristica firii noastre: înalt, voinic, cu o frunte mare, 

domol la mers, fiindcă nu era grăbit niciodată. Tot ceia ce spunea 

izvora dintr'o adâncă convingere şi dintr'o profundă documentare. 

Nu e locul aci de a vorbi de activitatea lui ştiinţifică. In 

criza capitalului uman specializat de astăzi, Prof. Scriban înde 


plinea atribuţiunile sale cu multă competinţă. 

începuturile lui sunt foarte modeste: preparator, şef de 

lucrări şi docent în Histologie în 1911. Elev al Prof. Paul Bujor 

dela Iaşi, el îşi inaugurează începutul în ştiinţă cu o lucrare foarte 

interesantă: „Contribuţiuni la Anatomia şi Histologia Hirudineelor". 

După alte cercetări importante el trece în străinătate, în Germania 

şi Franţa, unde vine în contact cu diferiţi specialişti, adânsindu-şi 

şi mai mult cunoştinţele în ştiinţa Zoologiei, distingându-se 

în urmă ca un renumit zoologist, bazat pe cercetări de Anatomie 

Comparată, Histologie şi Embriologie. 

Cercetările lui îl impun în 1913 mai întâiu conferenţiar universitar 

la Iaşi, apoi profesor de Zoologie la Facultatea de Ştiinţe 

din Cluj încă din 1919, funcţionând în acelaş timp vre-o 10 am 

şi ca profesor de Histologie la Facultatea de Medicină. 

A fost cel dintâiu profesor sosit la Cluj, din falanga bine 

pregătită a Regatului. 

Plăcerea lui era natura şi laboratorul. In Institutul de Zoo 

logie din Str. Mico el publică numeroase cercetări, — fie singur, 

fie în colaborare cu diferiţi elevi, lucrări asupra celulelor adi-

436 

poase, botrioidale, chloragogene, stabilind structura intimă şi 

atribuindu-le şi un rol endocrinologie, de secreţiune internă. Apoi 

studii asupra epiteliilor respiratoare dela branchiile diferitelor 

animale; studii asupra fibrei musculare striate în timpul metamorfozelor 

şi în stare patologică; importante lucrări asupra miopatiilor; 

cercetări asupra Herpobdelidelor şi a epiteliului tubului 

•digestiv la Cobitis fosilis. 

Impunându-se prin lucrările şi publicaţiunile lui în străinătate, 

el este însărcinat cu o monografie asupra Hirudineelor, pe 

care o publică în limba germană în 1932 în marele „Handbuch 

der Zoologie" din Berlin, lucrarea având 227 pagini şi 30-1 

figuri. 

A făcut şi studii frumoase de medicină, şi în această calitate 

a făcut războiul de întregire a neamului 1916—1918 ca medic 

locotenent, însoţind armata şi alinând suferinţele multora. 

A colaborat cu distinsul Prof. Bacaloglu dela Facultatea de 

Medicină din Bucureşti la un studiu foarte interesant asupra miopatiilor, 

comunicat apoi şi la Academia de Medicină din Paris. 


In plin apogeu el cade. Munca şi preocupările i-au slăbit 

puterile, şi iese învins in această luptă neegală dintre el şi natură. 

Cade când se credea mai mulţumit poate, că vine după un 

mic repaos la Cluj la laboratorul lui, la colaboratori şi studenţi. 

Pierderea e mare. După moartea prof. Borcea succede moartea, 

prof. Scriban, ambii din aceiaşi specialitate. 

Cu moartea lui legăturile materie cu sufletul sunt rupte. 

Materia însă îşi urmează mai departe transformările sale. 

Din acest circuit însă s'a desprins ceva, care nu se va duce 

în pământ odată cu trupul: sunt lucrările lui tipărite, sunt cercetările 

şi metodele lui ştiinţifice, sunt sfaturile şi poveţele date 

tineretului, pe cari le-a infiltrat generaţiilor de studenţi ce s'au 

perindat dela 1919 şi până astăzi. 

Când ne uităm la tine, iubite Coleg, şi îţi vedem capul culcat, 

cu frutea înaltă şi gura întredeschisă, pe care par'că s'a oprit 

un surâs, te aşteptăm să ne vorbeşti iarăşi, dar realitatea e alta. 

In faţa destinului tău nemeritat, în faţa morţii prea timpurii, 

Colegii dela secţia Ştiinţelor Naturale exprimă familiei, care 

pierde pe unul din cei mai distinşi membri ai săi, regretele lor, 

şi luându-ne cu toţii adio dela tine, îţi spunem: Odihneşte-te în 

pace, fie-ţi ţărâna uşoară.

Lista lucrărilor ştiinţifice ale Prof. I. A. Scriban. 

437 

1. Contribution â la Faune des Hirudinees de Roumanie. 

Annal, Scient. l'Univers. Iassy. 1904. 

2. Note histologiques sur les Hirudinees. Arch. de Zool. 

Experim. Paris. T. VII. 1907. 

3. Note sur les Ecrevisses de Roumanie. Annal. Scient. de 

l'Univers. Iassy. 1908. 

4. Contribution â l'Anatomie et â l'Histologie des Hirudinees. 

Annal. Scient Univers. Iassy. 1910. 

5. Etude de la cellule adipeuse des Hirudinees. Ann. Biol. 

Paris, voi. I. 1911. 

6. Sur la presence des parasomes dans les cellules adipeuses 

•de la Pontobdella muricata. C. R. Societ. Biol. Paris. 1911. 

7. Studii histologice şi anatomice asupra Hirudineelor de 

apă dulce şi marine. Acad. Rom. Publ. Fond. Adamachi. N. XLIII. 

1915. 

8. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Sur l'origine embrion- 

Tiaire des myopathies BCU Cluj primitives / Central University progresives. Library C. Cluj 

R. Soc. Biol. 

Paris. T. LXXIX. 1916. 

9. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Contribution â l'Etude 

des myopathies. Bull. Secţ. Scientif. l'Academ. Rom. 1916. 

10. L'involution de la queue du tetard et les myopathies. 

Bull. et. Mem. de la Societe de Neurologie, Psychiatrie et Psychol. 

Iassy. N. 1. 1919. 

11. (In colaborare cu C. Bacaloglu). Cercetări asupra histologiei 

patologice şi a patogeniei miopatiilor primitive progresive 

pseudo-hipertroîice. Acad. Rom. Pub. Fond. Adamachi. N. 

XLVII. 1921. 

12. Sur la presence des fibres musculaires atypiques dans 

la musculature de la queue des tetards de Batraciens Anoures et 

dans les myopathies primitives pseudohypertrophiques. C. R. Soc. 

Biol. Paris. T. LXXXV. 1921. 

13. La structure des fibres conjunctives chez les Hirudinees. 

C. R. Soc. Biol. Paris. T. LXXXVIII. 1923. 

14. Une nouvelle methode de coloration trichrome. C. R. Soc. 

Biol. Paris. T. XC. 1924. 

15. Sur la structure et la cytophysiologie de la cellule adipeuse 

chez Gossosiphonia paludosa. C. R. Soc. Biol. Paris. T. 

XC. 1924. 

16. Sur la morphologie des noyaux de l'epithelium digestii 

chez Misgurnus fossilis. Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927.

438 

17. Observation sur la musculature du tube digestif des Cobitides 

Bull. Soc. Sc. Cluj. 1927. 

18. (In colaborare cu E. Epure). Sur la fonction adipogene 

du nevrileme chez Haementeria costată. M. C. R. Soc. Biol. Paris. 

T. C. 1929. 

19. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das 

GefâssYStem von Herpobdela atomaria, Carena. Zoolog. Anz. Bd_ 

94. 1931. 

20. Bemerkungen iiber die structur des larwalen Kiemenepithels 

von Petromyzon Planeri. Bull. Soc. Sc. Cluj. T. VI. 1931. 

21. Uber die bindegewebige natr der Pilasterzellen und der 

structur des Kiemenblâttchens von Scyllium canicula, Cuv. BuL 

Soc. Sc. Cluj. T. VI. 1931. 

22. Hirudinea. (In Handbuch der Zoologie). In colaborare 

cu Autrum. Berlin. Bd. II. 1932 de sub direcţia Dr. Kiikenthal. 

234 pag. cu 302 fig. 

23. (In colaborare cu D. Paulian). Sur L'histo-pathologie 

des Myopathies primitives et surtout de la myopathie pseudohypertrophique. 

Bull. BCU Acad. Cluj / Medic. Central University T. CVII. Library 1932. Cluj 

24. (In colaborare cu D. Paulian). iStude anatomo-pathologique 

d'un nouveau cas de myopathie primitive. Bull. Acad. Medic. 

T. CIX. 1933. 

25. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber die 

musculatur und das epithel des verdaungstraktus bei Herpobdella 

atomaria Carena und Hirudo medicinalis. Bul. Soc. Sc. 

Cluj. T. VII, 1933. 

26. Uber einige lymhoepitelialen gebilde der Kiemen bei Cyprinus 

carpio L. Bul. Soc. Sc. Cluj. T. VII, 1934. 

27. Uber ein freies Septalrudiment bei Silurus glanis. BuL 

Soc. Sc. Cluj. T. VII, 1934. 

28. (In colaborare cu E. Epure). Beobachtungen iiber das- 

Gefâsssystem der Herpobdelliden. Bul. Soc. Sc. Cluj. T. VIII, 

1934. 

29. Uber der Vandstruktur der ventralen Lakune bei Haementaria 

costată M. und das Ventralgefâss bei Haemopis sanguisuga 

L. Zoolog. Anz. 1936. 

30. Recherches sur la structure des cellules chloragogenes 

chez des Hirudinees. Bul. Soc. Sc. Cluj, 1936. 

31. Beobachtungen iiber die Morphologie Verdamungsepitheles 

bei Protoclepsis tesselata. Zoolog. Anz., 1936. 

32. Das Chondriom der Muskelzellen der Hirudineen. Zoolog. 

Anz, 1937.

BIBLIOTECA UNIVERSITĂŢII 


Preşedinte: 

Membri: 

Secretar: 

1. Comisiunea Bibliotecii. 

FI. Ştefănescu-Goangă, rector (substitut: 

N. Drăganu, prorector). 

Prof. Titu Vasiliu, deleg. Fac. de Med. 

Prof. Camil Negrea, deleg. Fac. de Drept. 

Prof. Const. Marinescu, deleg. F. de Litere. 

Prof. Gheorghe Spacu, deleg. F. de Ştiinţe. 

Ion Muşlea, directorul Bibliotecii. 

Virgil Vătăşianu, bibliotecar. 

Comisiunea a ţinut în cursul anului şcolar patru şedinţe (13 


Oct. 1936, 30 Ianuarie, 3 Aprilie şi 30 Iunie 1937). 

Director: 

Primbibliotecari: 

Bibliotecari: 

Arhivar: 

Subbibliotecari: 

2. Personalul Bibliotecii. 

a) Personalul ştiinţific: 

Ion Muşlea, doctor în litere. 

Anton Valentiny, profesor secundar. 

Sabin Mureşanu, prof. sec, doctor în drept. 

Gheorghe Ioanovici, doctor în drept. 

Ştefan Monoki, profesor secundar. 

Virgil Vătăşianu, doctor în filozofie. 

Tullia Găvruş, profesoară secundară. 

Olimpiu Boitoş, doctor în litere. 

Traian Mitrofanovici, doctor în drept. 

Ludovic Kelemen, profesor secundar. 

Ignaţie Balogh, abs. al Fac. de Ştiinţe. 

Teodor Mihăilescu, licenţiat în litere. 

Dumitru Petruţiu, licenţiat în litere (dela 

1. IV. 1937).

) Personalul administrativ şi tehnic: 

441 

Secretari: Dumitru Petruţiu (până la 31. III. 1937). 

Aurelia Botez, licenţiată în litere (dela 1 

IV. 1937). 

Cartotecari: Bela Karl, absolvent al Fac. de Litere. 

Ioan Andrasofszky, abs. al Fac. de Drept. 

Aurelia Botez (până la 31. III. 1937). 

Olga Csermâk, învăţătoare. 

Aurel David, licenţiat în drept (până la 31. 

III. 1937). 

Livia Crăciun, licenţiată a Fac. de Ştiinţe. 

Petroniu Şerban (dela 1. IV. 1937). 

Corneliu Iancin (dela 1. VI. 1937). 

Dactilografe: Ghizela Meder. 

Legâtor-şef: 

Mecanic: 

Mecanic-fo t o graf: 

Tâmplar: 

Intendent: 

Primlaboranţi: 

Laboranţi: 

Margareta Orban. 

Ilie Ferdinand. 

Vilhelm Anlauf. 

Ştefan Balâzs. 

BCU Cluj Dumitru / Central Russe. University Library Cluj 

c) Personalul de serviciu: 

Augustin Todor. 

Gheorghe Kovâcs. 

Farcaş Erdei (până la 31. XII. 1936). 

Ioan Mihalache (dela 1. I. 1937). 

Martin Mate, Ioan Vura, Ioan Bindea, Nicolae 

Todor, Vasile Săcară, Gheorghe 

Miklosi, Iosif Florian, Gheorghe Murăşan, 

Ioan Mihalache (până la 31. XII. 1936), 

Vasile Munte, Nicolae Rotar, Simion Sasu, 

Gavril Moldovan, Ilie Chira (dela 1. T. 

1937). 

Servitori: Ilie Chira (până la 31. XII. 1936), Vasile 

Mureşan, Gheorghe Pop, Vasile Micheşan. 

Aurel Drăgan (dela 1. I. 1937). 

3. Publicaţiile personalului ştiinţific al Bibliotecii. 

Ion Muşlea, director: 

1. Contribuţiuni nouă la viaţa şi opera Doctorului Vasilie 

Popp (1789—1842). Extras din Anuarul Inst. de istorie naţio 

nală VI. Cluj, 1936, 7 p.

442 

2. Le folklore roumain. Extras din „Revue internaţionale 

des etudes balkaniques" IV (1936), pp. 567—574. 

3. Un Sas braşovean — folklorist român: I. C. Hintz-Hinţescu. 

Contribuţiuni bio-bibliografice. Extras din Volumul omagial 

pentru fraţii Alexandru şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936, 

pp. 561—573. 

4. Materiale pentru cunoaşterea şi răspândirea „focului viu" 

la Români. Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei 

Române IV (1937), pp. 237—242. 

5. A publicat „Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române" 

IV (1937). Bucureşti 1937. M. O. şi Impr. Naţională. 

in-8°, 267 p. 

6. Redactor pentru partea românească la „Volkskundliche 

Bibliographie fiir die Jahre 1931 und 1932". Berlin 1937. 

Anton Valentiny, primbibliotecar: 

România magyar irodalmânak bibliogrâfiâja 1906 ev (Bibliografia 

literaturii BCU maghiare Cluj / Central din România University pe Library anul Cluj 

1936). Cluj, 

1937. Minerva, in-8°, 20 p. (Erdelyi Tudomânyos Ftizetek, 1937, 

95 sz.). 

Virgil Vătăşianu, bibliotecar: 

Icoana Maicii Domnului din Muzeul Institutului de Studii 

Clasice din Cluj. Extras din Volumul Omagial pentru fraţii Alexandru 

şi Ion Lapedatu. Bucureşti, 1936. 8 p. 

Olimpiu Boitoş, bibliotecar: 

„Sărăcia" literaturii noastre dramatice. Lanuri IV (1937), 

pp. 69—76. 

Dumitru Petruţiu, subbibliotecar: 

1. Ion Al. Lapedatu şi începuturile mişcării teatrale din Transilvania. 

Ctitorul dramei ardelene. Primele încercări de teatru 

românesc în Cluj. Cluj, 1937. Tipografia Cultura. 12 p. 

2. „Mironosiţele". O dramă religioasă din ţinutul Săliştei- 

Extras din Anuarul Arhivei de Folklor a Academiei Române IV 

(1937), pp. 13—29.

4. Conferinţele bibliotecarilor. 

443 

Conferinţele de specialitate ale bibliotecarilor au continuat 

şi în acest an, ţinându-se şase şedinţe. S'a discutat în special chestiunea 

funcţionării Biroului de Informaţii şi a „ghişeului" (serviciul 

sălii de lectură), redactându-se şi instrucţiunile respective 

ale acestor servicii. 

O comisiune restrânsă, compusă din bibliotecarii A. Valentiny, 

Şt. Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş, a lucrat la alcătuirea 

instrucţiunilor pentru catalogarea alfabetică. 

5. Localul. Inovaţiuni şi îmbunătăţiri. 

In cursul acestui an şcolar s'au continuat inovaţiunile şi îmbunătăţirile 

începute în anul trecut, de data aceasta însă în proporţii 

mai reduse. 

a) De ani de zile rafturile (de lemn) ale depozitului de ziare 

nu mai erau încăpătoare pentru mulţimea acestui gen de periodice, 

ceeace îngreuia BCU Cluj enorm / Central păstrarea University în ordine Library a Cluj 

ziarelor şi servirea 

lor. Comisiunea B. U, înţelegând necesitatea şi urgenţa 

lucrării, a aprobat propunerea directorului şi astfel s'au putut 

construi 31 de rafturi mari şi solide (3.23X1-90 m.), în continuarea 

celor vechi şi adâncirea altor 5 rafturi. Costul acestei lucrări 

(Lei 135.847), a fost achitat din „creditul extraordinar 

special" acordat de Ministerul Educaţiunii Naţionale Universităţii 

noastre (vezi p. 446). 

b) S'a perfecţionat funcţionarea ascensorului mare, cu ajutorul 

căruia se pot executa cu mai multă uşurinţă transformările 

de depozit. 

Costul acestei reparaţii a fost de Lei 17.000, sumă achitată 

din fondurile Bibliotecii. 

c) Cele mai multe din cărucioarele de transportat cărţi erau 

de multă vreme impracticabile din cauza deteriorării cauciucului 

roţilor. S'au montat cauciucuri nouă la toate cele 63 cărucioare; 

costul acestei lucrări (Lei 46.850), a fost achitat din taxele Facul 

tăţilor. 

d) In ce priveşte clădirea Bibliotecii, s'au reparat şanţurile 

de ciment în jurul depozitului de cărţi (Lei 9.090), sumă achitată 

din fondurile Bibliotecii.

444 

a) Catalogul alfabetic. 

6. Lucrări în Bibliotecă. 

S'au catalogat 5171 opere în 5664 volume, făcându-se în total 

18.419 fişe. Numărul mult mai redus al operelor catalogate, 

faţă de anul trecut, se explică prin faptul că în cursul acestui an 

o parte din funcţionarii dela catalogare au fost repartizaţi la lucrările 

de reorganizare ale altor servicii. 

S'au numerotat 6102 opere în 8041 volume, cu numerele 

280.180—280.340 şi 283.151—286.691. Ca şi în anul trecut, multe 

opere au fost trecute în locul dubletelor inutile. 

Lipsa unor instrucţiuni proprii pentru catalogarea alfabetică 

a fost de mult simţită la Biblioteca noastră. Pentru a se pune 

capăt acestei situaţii dăunătoare, bibliotecarii A. Valentiny, Şt. 

Monoki, V. Vătăşianu şi T. Găvruş au fost însărcinaţi să alcătuiască 

un proect de instrucţiuni, care a fost redactat în cursul 

anului şcolar. 

b) Catalogul topografic. 

Lucrările începute BCU Cluj la / 18 Central Februarie University 1936 Library (vezi Cluj 

Anuarul pe 

1935—36, p. 302—303), au continuat cu acelaşi număr de studenţi-practicanţi. 

In acest an şcolar s'au trecut în registre 68.393 

titluri (fişele Blar-Gropp). 

Iată numele studenţilor-practicanţi şi timpul cât au lucrat la 

Biblioteca noastră în cursul acestui an şcolar (a se vedea şi tabloul 

din Anuarul pe 1935—36, p. 302—303): 

1. Bratu Virgil, stud. în drept, 1. VI. 1936 — 8. XI. 1936. 

2. Cernău Augustin, stud. în litere, 1. XII. 1936 — 31. X. 

1937. 

3. Corodan Elemer, stud. în drept, 16. X. 1936 —*). 

4. Gyorbiro Eugen, stud. în litere, 1. V. 1936 —*). 

5. Hermann Ioan, stud. în medicină, 15. XI. 1935 — 17. II. 

1937. 

6. Iliovici Emil, stud. în drept, 16. IV. 1936 —*). 

7. Indre Liviu, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI. 1937. 

8. Iosa Gheorghe, stud. în drept, 1. II. 1936 — 8. XI. 1936. 

9. Ohler Sarolta, stud. în drept, 16. II. 1937 —*). 

10. Păşun Tatiana, stud. în ştiinţe, 10. — 30. VI. 1937. 

11. Pop Marcu, stud. în drept, 6. III. 1937 — 31. X. 1937. 

*) Continuă.

445 

12. Tăutan Titus, stud. în drept, 1. XII. 1936 —*). 

13. Schaljo Adalbert, stud. în ştiinţe, 1. I. 1936 — 9. IV, 1937. 

14. Stanca Petru, stud. în drept, 15. XI. 1935 — 8. XI. 1936. 

15. Timbuş Eliza, stud. în litere, 16. IV. 1936 —*). 

16. Trifănescu Ion, stud. în drept, 1. II. 1936 — 30. VI1937. 

c) Catalogul pe materii. 

La sfârşitul anului şcolar trecut (30. IX. 1936), catalogul 

pe materii cuprindea un număr de 45.568 fişe. In cursul anului 

şcolar 1936—37 s'au clasat şi împărţit definitiv 12.120 fişe şi astfel 

numărul lor s'a ridicat la 57.688 fişe. 

La catalogul pe materii au fost ocupaţi patru bibliotecari, 

care au avut însă şi alte însărcinări. 

Catalogul nostru pe materii a putut da şi anul acesta lămuriri 

preţioase publicului cercetător, care, luând cunoştinţă de existenţa 

lui, se adresează tot mai des Biroului de Informaţii pentru 

consultare. 

d) Lucrări de conservare si curăţire. 

S'au legat BCU în cursul Cluj / anului: Central University Library Cluj 

1654 voi. cărţi, pentru suma de Lei 42.884 

1569 voi. periodice pentru suma de Lei . . . 50.299 

Total: 3223 volume, Lei 93.183 

Din „creditul extraordinar special" (vezi p. 446), s'a destinat 

suma de Lei 35.000, cu care s'au executat 730 perechi cartoane 

speciale (scoarţe), în care să se păstreze toate ziarele primite ca 

imprimate legale începând cu anul 1922. Acestor ziare li se dăduse 

o legătură prea sumară (broşare), aşa că nu puteau fi aşezate 

în rafturi decât culcate şi astfel numerotarea lor până acum 

nu era posibilă. 

In cursul vacanţei de vară s'a lucrat la curăţirea şi aranjarea 

depozitului ziarelor precum şi a etajului V al depozitului 

de cărţi. 

In cursul unei săptămâni din vacanţa de Crăciun Biblioteca 

a fost închisă, pentru a se putea face transformarea unei secţii 

a depozitului. 

e) Alte lucrări. 

Diferitele periodice care erau catalogate până acum de către 

mai mulţi funcţionari, au fost trecute unui singur bibliotecar.

446 

realizându-se astfel o unitate de administrare a cărei necesitate 

era mult simţită. 

La 9 Ianuarie 1937 s'a început schimbarea tuturor etichetelor 

vechi (ungureşti) pe care e trecută şi signatura cărţilor. Până 

la sfârşitul anului şcolar s'au putut schimba 27.125 astfel de 

etichete. 

S'a început revizuirea şi reorganizarea bibliotecilor uzuale 

(manuale), din care s'au terminat în cursul acestui an două: ale 

birourilor bibliotecarilor şi a sălii de lectură a profesorilor universitari. 

Dubletele de cărţi şi de reviste care până în această vară 

stăteau de-avalma, în podul depozitului, au fost aranjate aşa ca 

să poată fi găsite cu uşurinţă. 

Sporirea colecţiunilor s'a făcut, ca în fiecare an, prin: 

a) cumpărături, b) donaţiuni, c) schimb internaţional 

primate legale. 

şi d) im 

a) Cumpărăturile din acest an s'au făcut: 

I. Din fondul „taxelor de bibliotecă". Ele au fost repartizate 

după cum urmează: 

Pentru cumpărări de reviste: 

Facultatea de Drept 

Facultatea de Litere 

Facultatea de Ştiinţe 

Facultatea de Medicină 

Total Lei 450.000 

Din aceste sume Biblioteca a reţinut, conform hotărîrei Co 

misiunii Bibliotecii Universităţii din 20 Ianuarie 1936,, 20% 

pentru legături. 

7. Creşterea colecţiunilor. 


Lei 75.000 

Lei 75.000 

Lei 150.000 

Lei 150.000 

Pentru cumpărări de cărţi, stabilirea şi repartizarea sumei 

disponibile urmează să se facă în cursul anului şcolar 1937—38. 

Din fondul pentru cumpărarea de opere enciclopedice şi de 

interes general (Lei 40.000), s'a achiziţionat: Enciclopedia Britannica 

(ediţia XIV, 24 volume) şi Handworterbuch der Naturwissenschaften 

(Ediţia II, 11 volume, Jena, 1931—35). 

II. Din „creditul extraordinar special" obţinut de Universitate 

dela Ministerul Educaţiunii Naţionale, Bibliotecii i s'a re-

447 

partizat suma de Lei 650.000. Din aceasta s'au distribuit pentru 

achiziţii şi legături de către Comisiunea Bibliotecii, Lei 455.000 

şi anume: 

a) Pentru completarea colecţiilor de reviste ale celor 

patru Facultăţi (Facultăţilor de Ştiinţe şi Medicină 

câte 83.350 Lei, Facultăţilor de Litere şi Drept 

câte 51.650 Lei), în special a revistelor al căror 

abonament a fost suspendat în anii de criză 

1931-32-33) Lei 270.000 

b) Pentru completarea publicaţiilor importante care 

apar în continuare (cărţi), câte 25.000 pentru Fac. 

de Litere şi Ştiinţe Lei 50.000 

c) Pentru achiziţionarea de manuale destinate studen 

ţilor Facultăţilor de Drept şi Medicină . . Lei 25.000 

d) Pentru completarea operelor de cultură generală şi 

literatură modernă franceză şi germană . . Lei 50.000 

e) Pentru completarea materialului vechiu românesc 

(cărţi şi periodice) Lei 30.000 

f) Pentru legarea BCU operelor Cluj / Central de subt University a-e . . Library . . Cluj 

Lei 30.000 

Total Lei 455.000 

S'au mai făcut cumpărături de reviste şi cărţi, în special româneşti, 

din fondurile proprii ale Bibliotecii şi anume în valoare 

de Lei 13.308. 

b) Din donaţiuni trebue să amintim în primul rând Societatea 

Naţiunilor (190 voi.), Guvernul Francez (64 voi.), The British 

Council (17 reviste), Bureau International du Travail (41 

voi.), Seminarul de limbă şi literatură maghiară al Facultăţii de 

Litere din Cluj (820 voi.). Dintre particulari, donaţiuni mai mari 

(peste 20 voi.) au făcut: dl Victor Popp, consilier la Curtea de 

Casaţie (58 voi. şi un document din anul 1578), doamna Victoria 

Lapedatu (47 voi.), familia regretatului Prof. Ioan A. Scriban 

(27 voi.). 

c) Biblioteca este în legătură de schimb cu 197 Universităţi 

şi institute ştiinţifice din întreaga lume. Pe această cale ea s'a 

îmbogăţit cu 9111 volume. Această cifră neobicinuit de mare se 

explică prin faptul că în acest an am reuşit să primim din nou 

tezele de doctorat trecute la universităţile franceze şi anume cu 

începere dela întreruperea relaţiilor de schimb (anul 1932—33K

448 

Facultatea de Medicină a pus la dispoziţia Bibliotecii pentru 

schimbul internaţional 7042 teze de doctorat, a căror expediere 

în străinătate este în curs. 

d) In ce priveşte imprimatele legale, observăm că legea dela 

22 Martie 1937 (publicată în Mon. Of. No. 69—1937), a redat 

tipografiilor gratuitatea poştală, suspendată în anul 1929. Datorită 

acestui fapt, numărul imprimatelor trimise de tipografii 

a sporit simţitor. (Pentru imprimatele legale, a se vedea Anexa 

I). 

Totalizând cele 4 mijloace de sporire ale colecţiunilor, s'au 

înregistrat în acest an: 

Cărţi şi broşuri 16741 voi. 

Bibi. Românească veche 13 voi. 

Reviste 3950 voi. 

Ziare 1324 voi. 

Teze de doctorat 11675 voi. 

Anuare universitare 185 voi. 

Anuare şcolare 153 voi. 

Diferite BCU Cluj imprimate / Central University 658 Library voi. Cluj 

Hărţi 47 voi. 

Manuscrise 12 voi. 

Documente 333 voi. 

Provenienţa materialului e arătată in Anexa I. 

8. Circulaţia cititorilor. 

(Consultarea colecţiunilor). 

Sălile de citire ale Bibliotecii au fost deschise în cursul anului 

şcolar în 276 zile de lucru şi sărbători mai puţin însemnate 

(diferenţa de 6 zile în minus faţă de anul şcolar trecut se datoreşte 

închiderii Bibliotecii în cursul unei săptămâni din vacanţa 

de Crăciun, închidere necesitată de transformarea unei secţiuni 

a depozitului), câte 10 ore pe zi (8—13, 15—20), iar între 1 Iulie—14 

August câte 4 ore pe zi (8—12). Ele au fost cu totul închise, 

conform Regulamentului, numai între 16—31 August. 

a) înscrierile. 

In cursul anului şcolar s'au eliberat 2266 cărţi de intrare 

în Bibliotecă; dintre acestea 9 fiind anulate, numărul cititorilor 

înscrişi rămâne 2257 şi se repartizează astfel:

Total 2257. 

1956 studenţi (din care 439 studente). 

449 

34 elevi (din care 5 eleve). 

267 diferite profesiuni (profesori sec, avocaţi, magistraţi, 

preoţi, medici, etc), din care 45 femei. 

b) Cititorii. 

Numărul cititorilor în acest an a fost de 56.333, dintre care 

49.279 studenţi, iar 7.054 alte categorii. Media zilnică a cititorilor 

a fost de 204 (minimum 41 în luna August, maximum 361 

în luna Februarie) (Vezi Anexa II). 

S'au consultat în total 85.287 opere în 99.070 voi., dintre care 

cărţi 80.967 op. în 88.333 voi., iar periodice: 4320 op., în 10.737 voi. 

Media zilnică a operelor consultate a fost de 309 (minimum 75 

în luna August, maximum 521 în luna Februarie). (Vezi Anexa 

II). 

Sala Revistelor curente a fost cercetată de 7497 cititori (media 

zilnică 271). (Vezi Anexa III). 

Biblioteca a mai adăpostit, în Sala destinată exclusiv consultării 

cărţilor proprii: BCU 21.534 Cluj / Central cititori University (media Library zilnică Cluj 

78). (Vezi 

Anexa IV). 

Numărul mai redus al cititorilor faţă de anul trecut se datoreşte 

închiderii Universităţii între 5 Martie—4 Aprilie. 

c) Imprumutătorii. 

Numărul împrumutătorilor a fost de 5272. S'au împrumutat 

7449 opere, dintre care 7142 cărţi şi 307 reviste. Media zilnică 

a împrumutătorilor a fost de 22 (minimum (10 în luna August 

şi maximum 29 în luna Decemvrie media zilnică a operelor 

împrumutate a fost de 31 (minimum 16 în luna August şi maximum 

43 în luna Decemvrie). (A se vedea Anexa V). 

d) împrumuturi în şi din străinătate şi provincie. 

In acest an s'au împrumutat din străinătate, pentru cititorii 

noştri, 11 opere în 11 volume şi anume: 

Dela Biblioteca Szechenyi din Budapesta . . . 1 op. 

Dela Biblioteca Univ. din Praga 3 op. 

Dela Biblioteca Univ. din Strasbourg . . . . 4 op. 

Dela Biblioteca Univ. din Viena 3 op. 

Biblioteca noastră a împrumutat în străinătate 5 opere în 5 

volume şi anume: 

Bibliotecii Muzeului Naţional din Budapesta . . 2 op. 

Bibliotecii Szechenyi din Budapesta 1 op. 

Bibliotecii Univ. din Viena 2 op. 

29

450 

Dela bibliotecile din ţară am împrumutat, pentru cititorii 

noştri, 22 opere în 30 volume, şi anume dela Biblioteca Acad. 

Române, a Facultăţii de Litere din Bucureşti, a Fundaţiei Regale 

Carol I, a Muzeului Brukenthal şi a Universităţii din Cernăuţi. 

Biblioteca noastră a împrumutat la diferite biblioteci, licee 

şi alte instituţiuni din ţară 59 opere în 96 volume. 

9. Arhiva istorică. 

In afară de colecţiile de tipărituri şi manuscrise ale Societăţii 

Muzeului Ardelean, administrate de către Biblioteca noastră, 

numita Societate posedă foarte bogate colecţii de documente, parte 

proprii, parte depuse de familiile nobile din Ardeal. La acestea 

se adaugă colecţiile Bibliotecii Universităţii, provenite din cumpărături, 

donaţii, depuneri. Toate aceste arhive sunt aşezate în 

cele trei săli speciale dela etajul II al edificiului. Pentru cercetători 

arhiva are aici deosebit o sală de lucru şi o bibliotecă uzuală. 

Dela Unire, această arhivă a fost administrată de un singur 

funcţionar. începând cu anul 1935 însă, Biblioteca a avut posi 


bilitatea să-i dea un ajutor, în persoana unui arhivar detaşat dela 

Arhivele Statului din Cluj. S'au putut începe astfel diferite lucrări 

propuse de Direcţiune şi aprobate de Comisiunea Bibliotecii 

şi anume: 

1. Introducerea unor formalităţi nouă în cercetări, pentru 

a spori mijloacele de control în păstrarea şi consultarea materialului 

arhivistic: cerere de admitere, carte specială de intrare, condică 

de prezenţă, buletine de cerere, registru pentru materialul 

ieşit din arhivă, etc. 

2. întocmirea listei tuturor colecţiilor, cu indicarea provenienţei, 

situaţiei şi mărimii lor. 

3. întocmirea unei schiţe topografice a Arhivei, din care să 

se poată vedea aşezarea şi gruparea materialului arhivistic, precum 

şi cuprinsul fiecărei cutii, pachet, grup sau volum. 

4. Descrierea generală a Arhivei. 

5. Descrierea tuturor mijloacelor de orientare în colecţiile 

arhivei: inventare, cataloage, registre, indice. 

6. Stabilirea provenienţei şi condiţiilor de depunere ale diferitelor 

colecţii. 

Executarea acestui program de lucru se apropie de sfârşit. 

In cursul acestui an au fost mutate sau regrupate mai multe

451 

colecţii (cea. 40.000 piese), au fost clasate câteva din arhivele 

mari familiare (Wesselenyi, Gyulai-Kuun, Josika, Berzenczey, 

cea. 70.000 piese) şi au fost reparate peste 1000 de documente 

deteriorate. 

Colecţiile Bibliotecii au crescut în acest an cu 333 piese, dintre 

care 82 donate şi 251 cumpărate. 

Arhiva a fost deschisă în acest an în 276 zile, câte 5 ore pe 

zi (8—13). Colecţiile ei au fost consultate în cursul acestui an de 

966 cercetători. 

10. Expoziţii. Diverse. 

In vederea „Congresului de numismatică şi arheologie", ţinut 

la Cluj între 25—27 Oct. 1936, s'a aranjat bogata colecţie de 

monede şi medalii din „Sala Gh. Sion", cu ajutorul Institutului 

de Studii Clasice al Universităţii, care a delegat pe dl preparator 

Gh. Macrea. 

In vederea aceluiaşi congres, s'a refăcut şi deschis expoziţia 

noastră din anul trecut („Publicaţiunile ştiinţifice ale profesorilor 

şi personalului BCU Cluj ştiinţific / Central ajutător University al Library Universităţii Cluj 

Clujene, 

apărute între anii 1920—1935" şi „Stampe privitoare la trecutul 

românesc" din „Colecţia Gh. Sion"). Expoziţia a rămas deschisă 

şi pentru publicul mare, dela 26—31 Octomvrie. 

S'a mai organizat o expoziţie consacrată „Cărţii româneşti 

din Ardeal 1831—1918". Cu această ocazie s'au expus din preţioasa 

colecţie de stampe a donatorului Gh. Sion „hărţi şi scene 

militare din trecutul românesc". Expoziţia a fost inaugurată la 

24 Mai 1937, în prezenţa d-lui Prorector N. Drăganu. A vorbit 

directorul Bibliotecii despre „Editura şi tipografia românească 

în Ardeal până la Unire". Expoziţia a rămas deschisă până la 

24 Iunie. 

In cursul acestui an şcolar Biblioteca a avut cinstea să fie 

vizitată de către înalte personalităţi din ţară şi străinătate. Amintim 

pe d-nii Prof. Mauro Picone dela Univ. din Roma, contele 

Alfred Poninski, însărcinatul de afaceri al Poloniei la Bucureşti, 

Mircea Cancicov, ministrul finanţelor, P. S. S. Episcopul Nicolae 

Colan al Vadului şi Feleacului, Cardinalul Tisserant. 

Congresul internaţional de antropologie şi arheologie preistorică 

a ţinut la 12 Sept. 1937, în Sala noastră de conferinţe, 

•o şedinţă la care au participat, între alţi iluştri savanţi, Prof. E. 

Pittard şi dl Louis Marin, cetăţean de onoare al Clujului.

452 

II. Biblioteca populară. 

A fost condusă în tot cursul anului şcolar de către dl Cornel 

Iancin, licenţiat în litere, care a continuat de o parte opera de 

epurare a-cărţilor dăunătoare, începută înainte cu un an, de altă 

parte ameliorarea condiţiilor de funcţionare. Bibliotecarul a condus 

şi o statistică amănunţită a categoriilor de cititori şi a lucrărilor 

consultate, ale cărei date le vom publica în curând. 

Biblioteca a primit şi în acest an bugetar suma de Lei 60.000 

ca subvenţie din partea Municipiului Cluj. 

Numărul cărţilor a sporit cu 207 volume, biblioteca având 

astăzi 10.242 volume. S'au legat 254 volume cu preţul de Lei 

3958. 

Biblioteca a fost deschisă în acest an şcolar 336 zile, câte 

5 ore pe zi (15—20). (Diferenţa de cinci zile în minus faţă de 

anul trecut se datoreşte unor reparaţii urgente). 

Numărul cititorilor a fost de 26.806, iar numărul cărţilor 

consultate 27.883. (A se vedea şi Anexa VI). Diferenţa în minus 

faţă de anul şcolar BCU trecut, Cluj / Central se datoreşte University în Library mare Cluj 

parte scoaterii 

din Bibliotecă a romanelor detective, poliţiste, în fascicole, ete, 

începută în vara anului 1936. 

Media zilnică a cititorilor a fost de 79 (minimum 23 în luna 

Iulie, maximum 186 în luna Februarie). Media zilnică a cărţilor 

consultate a fost de 83 (minimum 23 în luna Iulie, maximum 194 

în luna Februarie).

1Л 

a" 

с: 

O 

n 

o 

01 

3 

o» 

s 

o. 

o 

e 

№ 

M 

« 

3 

•o 

TOTAL. . . . 

16741 

Schimb internaţional . . 

155 

Exemplare legale*) . . 

13 801 

1 Al D1U П 

1175 

PROVENIENŢA 

Cărţi 

1 1 1 1 1 Incunabule 

co I I I » 

3950 

1324 

11676 

ie 

os ~a 

00 to co 

o' r— 

U> U> -3 J»- 

o> 

co 1 s 

~j eo - J 

os 

oo 

*>• 

1 

os 

*>• — 

U 1 и 

- 

OS i— 

tO 

B. R. V şi 

B. M. V. 

Reviste 

Ziare 

Teze 

Universitare 

Şcolare 

Diferite im» 

primate 

Hărţi 

UI 1 | O» -3 Manuscrise 

CO 

б 

36091 

1 1 00 S 

IC i- 1 

9111 

19184 

4578 

2218 

Acte şi do» 

cumente 

TOTAL 

1 ANUARE 

O 

ч 

n 

-co 

•* 


Л 

P 

O 

ST 

o 

c 

3 

> 

n 

И 

01

454 

TOTAL . 

-a 

os 

te 

co 

9625 

21703 

4471 

11926 

1554 

1177 

5213 

o< 

OS 

00 

O s 

eo 

os CC 

-a 

88333 

4320 

10737 

85287 

co 

s 

o 

Septemvrie 

August 

Iunie 

Iulie 

Aprilie 

Mai 

Februarie 

Martie 

Ianuarie 

Novemvrie 

Decemvrie 

Octomvrie 

LUNA 

Numărul zilelor 

de lucru 

o s l r o o t o c n o c o c o o - c o * . Profesori univ. 

626 

90 

1072 

239 

79 

1826 

185 

860 

862 

1126 

2386 

1824 

1314 

870 

3858 

1527 

714 

963 

1669 

2435 

996 

975 

2722 

2109 

cu w t e c e r e o o O î O * » 

O S * t ~ 3 £ O O i O S O O S O C Đ - 3 - * > 

882 

102 

47 

948 

1065 

1274 

1693 

1026 

730 

1297 

1375 

1387 

#»• * - N > O C O C O O O * » 0 * - ~ 3 

>-t — — l-k M —' 

© * » . c o o » e o o - j o s - a 0 3 N > © 

ce *•* co co co os -cn- № o

rfa.OSOreCnOCN-a^-a—'OS 

~ 3 t © C O ~ 3 » - » H * - l r - O S O S — 

503 

3534 

832 

5644 

6161 

2404 

982 

4774 

1036 

7008 

2008 

7688 

6165 

4597 

9159 

6673 

9793 

7251 

8686 

4630 

12142 

7103 

13094 

7639 

4061 

6133 

6135 

8321 

6836 

9051 

6295 

5920 

7744 

8198 

8372 

9062 

Personal 

ştiinţific univ. 

Litere 

Drept 

Ştiinţe 

Medicină 

Academiile 

Comerc. Agric 

Teol. Conserv. 

Elevi de Liceu 

Particulari 

STUDENŢI 

Totalul cititorilor 

opere Au con 

volume 

» - c o * * c 5 0 o c j > C T i o a s opere 

210 

526 

5862 

910 

1192 

6687 

870 

276 

7459 

2168 

8558 

2680 

796 

455 

9501 

6907 

10589 

7706 

785 

12523 

7467 

8424 

1343 

1108 

10394 

14202 

6392 

8875 

1100 

567 

7403 

2701 

8606 

8627 

11073 

10162 

ro 

o 

*»• o* — a ^ 30 oo - i — o s c o o s u ) 

co 

o 

CD 


ta и в ^ о с с о в о ш 

t s - a ^ e > - - - M O o c " * K 

О'С"С0СОС0СО03»-»СПСпСП — 

volume 

opere Totalul 

volume 

cititorilor 

operelor 

consultate 

Au consultat 

cărţi 

Au consultat 

periodice 

Totalul 

consultăconsultărilor Media 1 

pe zi a 1 

4 

O 

B. 

& 

p 

o 

I 

o 

o 

№ 

"O 

B 

B. 

> 

o 

B 

M 

0) 

2. 

» 

n 

Bl 

C 

5" 

n

Biblioteca Universităţii Anexa III Anexa IV 

Au consultat reviste curente 

(în Sala Revistelor) 

Personal ştiinţific 155 

Studenţi litere 1342 

, drept 2127 

„ ştiinţe 505 

„ medicină 1984 

„ academii 421 

Elevi 210 

Particulari t 753 

TOTAL 7497 

Media zilnică 27 

Au consultat exclusiv cărţi proprii (în sala 

destinată acestui scop) 

Personal ştiinţific 43 

Studenţi litere 2123 


„ drept 7530 

„ ştiinţe 1300 

„ medicină 8734 

„ academii 660 

Elevi 172 

Particulari 972 

T O T A L 21534 

Media zilnică 78

456 

general 

to 

CU 

~3 >f- 

"cu - 

O 

cn to 

8J4 

> 

c 

ta 

c 

e S > 2 

а pi "O 01 

re • • • • 

to 

cu 

to 

to 

to 

*— 

to 

IO 

to 

cu 

4 

re 

o* a 

-l 

C 

re 

o 

re 

S 

re 2 

If- to 00 CU os eo IU *> o< eo 

o -a 

cu -a to -3 os to 

cititori 

cu 

C 

*» os 

00 

2 

C 

00 

* 

-£u_ o» if 1—. 

I-» 

«- o« >-* 

ie- 00 os o 00 os 

CU eo 

eo 

OS -3 os 

1—. *• 

cu 

O 

c 

Ol 

op. re 

p. 

c 

o cu eo oi 

o to to 

D. 

IO 

o 

c 

00 1—L o> o 1-1 00 cititori 

3 

cu OS 

o» -3 -3 co 

E? D. 

CU 

eo 

I-* to 

cu Ol cu 

o os CU 

to >—. to h-1 

ел o CU 

00 -3 *- o eo oo 

(-^ re 3" 

00 op. 

re -» 

00 

re 

CU 

s c 

cu 

s 

-a 1—* 

to cu 

to IC *- to 

*- Ol OS eo *. eo eo 

cititori -oo 

B 

OS 

oo I-» -3 

oo eo oi 

to Ol cu OS os ce o> It*- 5' 

cu -3 

ел 

op. "re 

00 

ooo 3" - e 

»—. 

eo 

»-* 

I—1 

Ol to o - cu 

If- -3 

o» os CU CU 

Bl 

to ce cu cititori >âa 

00 Ol 

to 

os 

1-1 

O П (ђ 

~~i -a os 

Ф- Ol 

nil!, 

to E2 

o» cu cu *- op. o. ^ » 

OS to O" -3 

to 

cu 

o> cu 

O if*. cu O» eo №- to ro to to 

4» eo -a 

o> 

cititori 

to 

M 

cu 

re* 

to 

to o> oi CU to I-» cu to op. 

< 

os oo 

eo 

C* 

CU -3 c -r iC- C" iC- 

* 

i—* 

eo #- eo to 00 

eo 

to os cu CU 00 

to 

СЛ 00 eo 

o cititori а 

os 

3. 

o" 

to l~â 1—l 

os os eo eo*- os -3 -a cu -3 cu op. 

o 

O >f- os os -3 

C3> 

00 o 

o s to 00 

cu 

cu 

If- 

o 

to 

00 

00 

*eo 

o 

cu 

os o> 


00 

OS 

*eoIFos*eo 

cu 

*eo 

co 

Oi 

cu 

eo 

Totalul tmprumutătorilor 

1396 

1958 

485 

1262 

1924 

6272 

7142 

cu 

o 

•a 

*л 

#- 

*eo 

to 

IO 

cu 

>c 

cu 

to 

>-* 

os 

to 

cu 

o oo 

K*. 

os 

IO 

-3 

o 

Ol 

to o 

>f- to 

to 

00 

Ol 

-o 

o 

*. o co 

eo OS 

to 

»I 

to 

eo 

-3 

cu 

cu 

to 

to 

CU 

cu 

-3 

eo 

to 

to 

>f- eo 

*eo 

Oi 

i-» 

»3 

to 

*- 

oo 

l—t 

to 

-3 

cu 

~3 

OS 

co 

cu 

00 

eo 

cu CU 

os 

os 

cu 

00 

o> 

to 

to io 

00 

to 

CD 

cu 

-3 

os 

#- 

>p- 

cu 

eo 

OS 

00 

cu 

to 

to 

-a 

to 

to 

O" 

-3 

CU 

-3 

to 

CO 

cu Itcu 

os 

CD 

-3 

to 

cu oo 

~3 

to 

o 

Ol 

cu 

CU Cărţi 3 

Oi 

Ol 

1—1 

to 

to 00 

to 

eo 

to 

to 

Reviste 

Total 

3 и 

3 - z 

a S § 

и 

- z 

a S § 

•o a 

5T 5T 

Media zilnică a împrumutărilor 

Media zilnică a opere 

lor împrumutate 

Ш 

n 

ва 

C 

 

a 

re 

и

457 

Biblioteca Universităţii Anexa VI 

L U N A 

Tabloul cititorilor şi al cărţilor consultate la 

„Biblioteca Populară" în anul şcolar 1936-37 

N«rul zilelor 

de lucru 

Numărul 

cititorilor 

Media 

zilnică 

Numărul 1 

cărţilor I 

Media li 

zilnică 1 

Cititori 

români 

Cititori 

minoritari 

S'au consult.! 

cărţi rom. 1 

S'au consult, 

cărţi magh. 

Octomvrie 30 2071 69 2148 72 1220 851 1592 556 

Noemvrie 30 2779 93 2135 104 1466 1313 2038 1097 

Decemvrie 28 3179 113 3379 119 1605 1574 2266 1113 

Ianuarie 30 4079 136 4294 143 2133 1946 3001 1293 


Februarie 28 5210 186 5445 194 2899 2311 3810 1635 

Martie 29 3140 108 3209 112 1778 1362 2267 942 

Aprilie 28 2489 89 2465 88 1315 1174 1735 730 

Mai 29 1056 36 998 34 678 378 817 181 

Iunie 29 815 28 793 27 502 313 646 147 

Iulie 31 700 23 690 23 353 347 498 192 

August 14 38n 27 381 27 212 173 267 114 

Septemvrie 30 903 30 946 31 519 384 700 246 

TOTAL. . 336 26806 79 27883 83 14680 12126 19637 8246


I 

OFICIUL UNIVERSITAR 


Personalul. 

1. Directorul Oficiului (Şef de lucrări): Dimitrie Todorann 

(Doctor în Filosofic). 

2. Secretar (Preparator): Zevedeiu Barbu. 

cea. 

3. Medic (Dela 1 Aprilie 1937) (Preparator): Salvator Cup- 

4. Impiegată: Constanţa Mehedincu (detaşată la Rectorat). 

Activitatea. 


I. Serviciul de informaţiuni şi documentare. 

a) Acest serviciu a stat zilnic (2 ore) la dispoziţia studenţimii 

precum şi a tuturor celor interesaţi, dând informaţiile şi 

îndrumările practice cerute cu privire la: organizarea învăţământului 

universitar, alegerea cursurilor, cursurile de vară şi specializare 

în străinătate, etc. Deasemenea s'a răspuns tuturor cererilor 

adresate în scris, întreţinându-se astfel o întinsă corespondenţă 

cu persoanele din afara Clujului. 

b) Pentru buna şi obiectiva funcţionare a acestui serviciu. 

Oficiul şi-a înjghebat o bibliotecă proprie de specialitate (în parte 

din lucrările existente înainte vreme la Rectorat, în parte din 

lucrări achiziţionate sau cumpărate direct), care cuprinde esenţialele 

scrieri şi lucrări informative: anuare, ghiduri, prospecte, 

etc. ale universităţilor din ţară şi a principalelor universităţi din 

Occident şi de peste Ocean. Biblioteca este zi de zi întregită cu 

lucrările fundamentale ce au apărut sau apar asupra organizării, 

fiinţei, evoluţiei şi rolului învăţământului universitar şi superior. 

c) In cursul acestui an, în urma delegaţiunii date de Onor 

Minister al Ed. Naţionale şi a Rect. Univ., Oficiul Universitar 

în conexiune cu Insp. Şcolar Regional-Cluj a organizat un ser-

461 

viciu de informaţiuni şi găzduire a candidatelor prezentate la 

examenele de capacitate pentru profesorii secundari, ce s'au ţinut 

la Cluj începând cu luna Aprilie 1937. Acest serviciu s'a 

executat în bune condiţiuni datorită, în primul rând concursului 

căminelor universitare şi al internatelor şcolilor secundare din 

localitate şi în al doilea rând, datorită normalei funcţionări a biroului 

central dela Oficiul Universitar. Fiecărei candidate, în 

urma unei anunţări personale prealabile, i s'a fixat locul de încartiruire 

după preferinţa personală (hotel, cămin, internat, cameră 

în oraş) şi i-s'a comunicat locul rezervat în scris, prin 

poştă, la domiciliul obişnuit înainte de sosire la Cluj. 

d) In urma unei deciziuni a Senatului Universitar s'a luat 

măsura ca la sfârşitul fiecărui an şcolar Oficiul Universitar sa 

comunice părinţilor în scris situaţia şcolară (examene, taxe, etc.). 

a tuturor studenţilor. Această măsură a fost executată pentru 

întâia oară jla sfârşitul anului şcolar 1936—37, trimiţându-se la 

domiciliul părinţilor situaţia şcolară a tuturor studentelor şi studenţilor 

universităţii noastre. 


IL Asistenţa medicală, psihologică şi socială. 

Adevărata operă de organizare a asistenţei studenţilor nu se 

poate realiza decât pe temeiul unei adânci cunoaşteri a realităţilor 

vieţi studenţeşti. Organizarea asistenţei medicale presupune cunoaşterea 

stării sanitare a studenţimii, organizarea asistenţei psihologice 

şi sociale, se întemeiază pe cunoaşterea realităţilor psihologice 

şi sociale; îndrumarea generală şi orientarea profesională 

academică presupune determinarea structurii biologice integrale 

a fiecărui ins ce îmbrăţişează învăţământul superior, precum 

şi capacitatea de asimilare a statului pentru titraţii universitari. 

Pe temeiul acestor consideraţiuni, Oficiul Universitar a iniţiat 

în acest an universitar (1936—1937) pentru întâia oară la 

noi în ţară, cercetări şi anchete la toţi studenţii din anul I ai 

Universităţii noastre, menite să ne dea o icoană obiectivă şi 

ştiinţifică a principalelor aspecte din viaţa studenţească: Starea 

civilă, şcolară, social economică, medicală, psihologică şi fiziologic-constituţională. 

Anchetele s'au urmărit prin completarea fişelor 

A (stare civilă), B (şcolară) şi C (social-economică), ce au 

fost introduse obligator şi se completează, cu prilejul înscrierii, 

de studenţii tuturor facultăţilor.

462 

Cercetările, întreprinse deasemenea la toţi studenţii şi pentru 

întâia oară la universităţile din ţară noastră, s'au efectuat cu 

colaborarea Institutului de Igienă şi Igienă Socială, Institutului 

de Fiziologie, Institutului de Psihologie şi a dispensarelor Universităţii, 

prin intermediul Oficiului Universitar, care a pus la 

dispoziţia specialiştilor acestor institute materialul şi fişele necesare 

pentru consemnarea rezultatelor cercetărilor. Prin aceste 

cercetări s'a urmărit determinarea stării sanitare, psihologice şi 

biologic-constituţionale a studenţilor. Ordinea cercetărilor din 

acest an a fost următoarea: 

a) Examenul medical s'a făcut de medicii dispensarelor, sub 

conducerea dlui docent Dr. L. Daniello. Examinarea medicală a 

fost introdusă obligator încă din primii ani ai Universităţii; în 

anul curent s'a adus numai inovaţia fişei medicale individuale 

(E), în care se consemnează rezultatele examinării, al cărei model 

a fost întocmit de Oficiul Universitar. Examinarea s'a efectuat 

de trei echipe de medici, conduse de Doc. Dr. L. Daniello, 

ajutat de D-ri: Hângănuţiu, Berariu, Popescu şi Bumbăcescu. 

Examenul medical a fost cât se poate de complet, constând din: 


înregistrarea datelor anamnezice, examen fizic general, examen 

radiologie al toracelui, examinarea acuităţii vizuale, a cavităţii 

buco-faringiene şi analiza serologică a sângelui. 

In total au fost examinaţi 652 studenţi din anul întâi, repartizaţi 

pe Facultăţi după cum urmează: 

Medicină 234 

Ştiinţe 

Litere 

Drept 

Dăm rezultatele sumare ale examinării medicale, eliminatorii 

: 

1. Examenul pulmonar. Lipsiţi de or ce semn de leziune pulmonară 

101. 

Cu mici semne de tuberculoză latentă dar cliniceşte sănătoşi 

541. In această categorie au fost clasaţi toţi acei ce prezentau 

complexe primare calcefiate, adenopatii hilare, simfize pleurale, 

scleroze discrete pulmonare, etc. 

Cu tuberculoze pulmonare active 10 (1,5%). 

2. In ce priveşte rezultatul examinării celorlalte organe s'au 

constatat: 

59 

130 

229

Leziuni oculare în 80 cazuri: 

Cecitate unilaterală 1 caz 

Impermetropie 1 „ 

Miopie 76 „ 

Strabism 1 „ 

Blefarită 1 „ 

Afecţiuni de nas-gât, urechi 130 cazuri: 

Amigdale ipertrofice 119 cazuri 

Laringită 1 caz 

Deviaţii de sept 2 cazuri 

Vegetaţii aden. 1 caz 

Polipi 5 cazuri 

Rinită cronică 1 caz 

Faringită 1 caz 

Afecţiuni dentare 404 cazuri: 

Carii netratate 272 „ 

Plombe 92 „ 

Coroane BCU Cluj / Central University 30 Library „ Cluj 

Pod 7 „ 

Proteză în 3 „ 

Afecţiuni renale 1 caz (tuberculoză renală) 

Afecţiuni cutanate 18 cazuri: 

Acnee 12 cazuri 

Impetigo 1 caz 

Arsură 1 caz 

Pitiriază 4 cazuri 

463 

Alte afecţiuni (gastro-intestinale, endocrine, etc.) 58 cazuri. 

Cazurile cu tuberculoză pulmonară activă n'au fost admise 

în Universitate, ci li s'au dat sfaturile necesare în vederea tratamentului. 

b) Examinarea fiziologică s'a executat de Institutul de Fizio 

logie sub conducerea Prof. Dr. Gr. Benetato. 

c) Examinarea morfologică şi antropologică a studenţilor a 

fost făcută de asistentul Dr. I. Făcăoaru, delegatul Institutului 

de Igienă şi Igienă Socială, în cadrul acestui institut. 

d) Examinarea psihologică, pentru determinarea nivelului 

mintal şi a structurii afective a individualităţii studenţilor, a fost

446 

executată de directorul Oficiului şi de asistentul Dr. Alexandru 

Roşea, dela Institutul de Psihologie. 

In urma acestor anchete şi cercetări, Oficiul Universitar a 

întocmit şi are în arhiva sa foile personale ale studenţilor din 

anul I, — urmând ca în curs de 4 ani să se întocmească foile personale 

ale tuturor studenţilor Universităţii. Foaia personală cuprinde 

datele esenţiale (consemnate în fişe separate) privitoare 

la: stare civilă, şcolară, socială, medicală, psihologică şi morfologică 

— fiziologică a studentului. 

Prelucrarea statistică a bogatului material adunat precum 

şi elaborarea concluziilor ce se reliefează prin aceste cercetări este 

în curs. Rezultatele generale şi speciale ale cercetărilor vor fi 

date publicităţii în cursul anului viitor. 

1. Asistenţa medicală. 

a) O spitalizarea gratuită în clinici a studenţilor. 

Studenţii Universităţii din Cluj sunt trataţi, în caz de boală 

gratuit în Clinicile universitare, clasa H-a pe tot timpul anului 

şcolar, iar cu aprobare BCU Cluj specială / Central şi University în timpul Library vacanţei. Cluj 

Costul tratamentului 

se rambursează însă Clinicilor dintr'un fond alimentat 

prin atribuirea unei cote din taxa de înscriere plătită de studenţi. 

Astfel în acest an şcolar s'a achitat suma de lei 183.77S 

repartizată astfel: 

1. Pentru 42 stud. dela Facultatea de Drept lei 62.300 

2. Pentru 69 stud. dela Facultatea de Medicină ' lei 68.600 

3. Pentru 16 stud. dela Facultatea de Litere lei 22.330 

4. Pentru 20 stud. dela Facultatea de Ştiinţe lei 21.140 

Total: 147 stud. Total: lei 174.370 

5. Diferitele ajutoare medicale acordate individual lei 9.408 

Adică lei 183.778 acordaţi în acest an şcolar din fondul de 

asistenţă medicală a studenţimei. 

b) Tratament şi consultaţii gratuite acordate studenţilor 

in dispensare. 

Dispensarul an ti tuberculos *J. 

La consultaţiile gratuite ale Dispensarului care s'au ţinut 

Miercurea şi Vinerea, între orele 14—16, s'au prezentat în total 

*) Condus de Dl Docent Dr. L. Daniello.

465 

688 studenţi. Dintre aceştia 245 au fost cazuri nouă iar 443 au 

fost cazuri vechi, venite pentru reexaminare. 

In cursul acestui an au fost descoperite printre cazurile 

nouă 14 tuberculoze active, evolutive şi 40 de afecţiuni extrapulmonare 

sau netuberculoase. Cei mai mulţi dintre studenţii tuberculoşi 

au fost internaţi în secţia de boli pulmonare a clinicii 

medicale. 

In afară de cazurile de mai sus, au mai fost examinate la 

Dispensar 47 studente dela Căminul de fete din Calea Moţilor şi 

146 studenţi ai Academiei comerciale. 

Dintre studenţii debili sau cu tuberculoză latentă 50 au fost 

internaţi în preventorul Colibiţa. 

Dispensarul antivenerian. 

(Instalat în localul clinicei Dermato-Venerice). 

Dispensarul a funcţionat în cursul anului şcolar, începând 

dela 1 Noemvrie până la 30 Iunie, între orele 17—19. 

Tabloul mişcării BCU bolnavilor, Cluj / Central care University s'au Library adresat Cluj 

dispensarului 

pentru tratamente şi consultaţii gratuite, e următorul: 

Totalul bolnavilor 1,225; Totalul consultaţiilor 13.200. 

Dintre aceştia: 

Studenţi universitari 457 ;• Facultatea de drept 229; Facultatea 

de medicină 136; Facultatea de litere şi filozofie 51; Facultatea 

de ştiinţe 39; Facultatea de farmacie 2. Total: 457. 

Alte şcoli 768; Academia Comercială 282; Academia de 

Agricultură 113; Academia teologică 16; Politechnică 2; Academia 

de muzică 25; Şcoala de arte frumoase 1; Şcoala normală 56: 

Şcoala de conductori technici 31; Şcoala comercială 34; Şcoala 

de menaj 17. 

Şcoala profesională de fete 16; Liceul 143; Şcoala primară 

30; Educaţie fizică 2. Total: 768. 

După sex: 

Femei 70; Bărbaţi 1155. Total: 1225. 

Studenţi universitari după anii de studiu: 

Anul I 113; Anul II. 102; Anul III. 97; Anul IV. 101; 

Anul V. 12; Anul VI. 9; Absolvenţi 23. Total: 457. 

*) Condus: de asistent Dr. P. Cirlea şi prep. extrab. Dr. N. Păcescu. 

30

466 

I. Boli venerice: 

1. Sifilis: Sifilis primar 13; Sifilis secundar 3; Sifilis latent 

24. Total: 40. 

2. Blenoragie: Blenoragie acută necomplicată 118; Blenoragie 

acută complicată 45; Blenoragie cronică 9; Stare postblenoragică 

10. Total: 182. 

3. Şancru moale: Şancru moale necomplicat 45; Şancru 

moale complicat 6. Total: 51. 

4. Limfogranulomatoză inghinală Nicolas-Favre 6. Total 6. 

5. Alte afecţiuni ale sferei genitale: Balanită erozivă 38; 

Condilome acuminate 42; Eritrasma 5; Fimoză 4; Fimoză congenitală 

1; Ftiriază inghinală 8; Herpes progenital 16; Intertrigo 

2; Molluscum contagios 1; Neurastenie sexuală 11; Ruptura 

frenului 12; Uretrită catarală 31; Uretrită microbiană 49; 

Uretrodinie 1; Ulceraţiuni traumatice 8; Varicocel 6; Epidermofiţie 

inghinală 3. Total: 240. 

Boli venerice după facultate: 

Medicină: Sifilis BCU Cluj 11; / Şancru Central University moale 5; Library Blenoragie Cluj 

32; Limfogranulomatoză 

inghinală 1. Total: 49. 

Drept: Sifilis 13; Şancru moale 11; Blenoragie 38; Limfogranulomatoză 

inghinală 1. Total 63. 

Litere şi filozofie: Sifilis 3; Şancru moale 1; Blenoragie 16. 

Total: 20. 

Ştiinţe: Şancru moale 1; Blenoragie 8. Total: 9. 

Boli venerice după anii de studii: 

Anul I: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 17; Limfo 

granulomatoză inghinală 1. Total: 21. 

Anul II: Sifilis 8; Şancru moale 4; Blenoragie 23. Total: 35. 

Anul III: Sifilis 5; Şancru moale 7; Blenoragie 28; Nicolas 

Favre 1. Total: 41. 

tal: 34. 

Anul IV: Sifilis 11; Şancru moale 2; Blenoragie 21. To 

Anul V: Sifilis 1; Şancru moale 2; Blenoragie 2. Total: 5. 

Anul VI: Sifilis 1; Şancru moale 1; Blenoragie 2. Total: 4. 

Absolvenţi: Blenoragie 1; Nicolas Favre 1. Total: 2. 

Totalul bolilor venerice la studenţi: 

Universitari: Sifilis 27; Şancru moale 18; Blenoragie 94: 

Boala lui Nicolas Favre 2. Total: 141.

II. Diferite dermatoze: 

467 

Abces 3, — Acrocianoză 1, — Acnee juvenilă 2, — Acnee 

vulgară 17, — Acnee cheloidă 1, — Acnee necrotică 1, — Alopecie 

areată 3, — Alopecie difuză 1, — Alopecie seboreică 1, — 

Angliom stelat 1, — Angulus infecţios 1, — Aterom infectat 1, 

— Afte 2, — Combustie 1, — Dartre furfuracee 4, — Dermatită 

solară 1, — Dermatită artificială 22, — Dermatită polimorfă 

Diihring 1, — Dermografism 4, — Dishidroză 3, — Efelide 1, 

— Ectime 1, — Eczema 29, — Eczematide 11, — Eczematizaţie 

5, — Eritem exudativ multiform 4, — Eritem pernio 3, — Erisipeloid 

1, — Favus 1, — Foliculite 11, — Furunculi 22, —> Hemoroizi 

10, — Herpes labial 2, — Hidrosadenită 1, — Hiperhidroză 

palmo-plant 1, — Impetigo 17, — Lichen cornos 1, — 

Lichen pilar 2, — Lichen ruber plan 2, — Labialită streptococică 

1, — Neurodermită 4, — Panariţiu 1, — Pediculoza de cap 

1, — Pigmentaţiuni solare 1, — Piodermie 16, — Pitiriază seacă 

1, — Pitiriază albă 1, — Pitiriază rozată 4, — Pitiriază verzicoloră 

15, — Prurigo Hebrae 1, — Prurigo estival 1, — Psoriază 

vulgară 3, — BCU Rozacee Cluj / Central 1, — University Scabie 47, Library — Sclerodermie Cluj 

2, 

— Seboree 9, — Seboreea capului 23, — Toxidermie 2, — Tuberculide 

papulo-necrotice 1, — Trichofiţie superficială 2, — Urticarie 

5, — Varicelă 1, — Veruce vulgare 16, — Vitiligo 2, — 

Zona 2. 

Totalul dermatozelor: 258. 

Din totalul studenţilor s'au îmbolnăvit de boli venerice 457, 

ceeace dă un procent de 14,32%. Faţă de anul trecut constatăm, 

că morbiditatea a crescut cu 2 %. Deasemenea morbiditatea a fost 

mai accentuată în primii ani de studii, — ea descrescând în ultimii 

ani de studii universitare. 

c) Reconfortare în sanatorii. 

1. Studenţii debili lipsiţi de mijloace şi merituoşi surit trimişi 

la Sanatoriul din Colibiţa în munţii Rodnei, unde Univer 

sitatea are un pavilion propriu afiliat Societăţii „Caritatea" din 

Cluj. 

In acest an şcolar au fost trimişi la acel Sanatoriu, pe timp 

de una sau două luni, un număr de 48 studenţi ai acestei Universităţi, 

repartizaţi astfel:

468 

Dela Facultatea de Drept 12 studenţi 

„ „ „ Medicină 9 „ 

„ Litere 18 

„ Ştiinţe 9 

Rectoratul a plătit Societăţii „Caritatea" pentru întreţinerea 

acestor studenţi 1418 zile socotit â câte 60 lei ziua, suma totală 

de lei 85.080 din fondul de asistenţă socială. 

2. Asistenţa psihologică. 

Iniţiată în cadrul asistenţei generale a studenţilor, asistenţa 

psihologică este organizată şi tinde să dea studenţimii toate îndrumările 

necesare în materie de organizare ştiinţifică a muncii 

intelectuale academice şi a igienii mintale. In afară de publicarea 

volumului de „îndrumări Universitare", acest serviciu este 

la dispoziţia studenţimii pentru lămuriri şi informaţiuni directe 

dela caz la caz. 


3. Serviciul de asistenţă socială. 

Acest serviciu care a funcţionat şi anul acesta la Rectorat, cum 

a funcţionat dela început, a constat din verificarea situaţiei şcolare 

şi materiale a candidaţilor cari au solicitat ajutoare din fondul 

de asistenţă socială şi din distribuire de ajutoare celor merituoşi. 

Astfel pe baza cererilor aprobate de Dl Rector, s'au emis 

studenţilor săraci şi merituoşi bonuri de diferite ajutoare în sumă 

totală de Lei 119.100, care se repartizează astfel: 

24 ajutoare la Fac. de Drept 

33 „ „ „ „ Medicină 

43 „ „ „ „ Litere 

20 „ „ „ „ Ştiinţe. 

In afară de aceste bonuri s'au mai acordat ajutoare pe altă 

cale în sumă de Lei 58.415. 

Astfel în acest an şcolar s'a acordat în total suma de Lei 

177.515, sub diferite titluri de ajutoare din fondul de asistenţă 

socială.

III. Serviciul orientării profesionale. 

469 

Acest serviciu a stat la dispoziţia tuturor bacalaureaţilor şi 

studenţilor, care au cerut îndrumări ştiinţifice cu privire la alegerea 

facultăţii şi specialităţii precum şi la cerinţele de ordin economic, 

psihologic şi biologic a diferitelor profesiuni şi cariere 

libere sau de stat. Utilat cu toate elementele necesare unei orientări 

ştiinţifice (monografii profesionale, metode de examinare ale 

individualităţii prin institutele universitare de specialitate), acest 

serviciu a stat şi va sta şi mai mult în viitor în sprijinul tuturor 

bacalaureaţilor ce intră în învăţământul superior şi doresc să aibă 

asistenţă şi îndrumare obiectivă. 

IV. Serviciul de studii. 

In cadrul acestui serviciu se urmăresc din punct de vedere 

ştiinţific problemele privitoare la istoricul şi organizarea învăţământului 

universitar şi a vieţii studenţeşti. Se elaborează de asemenea 

datele cercetărilor şi anchetelor întreprinse de şi prin Oficiul 

Universitar, precum şi monografiile profesiunilor superioare 


ce sunt în curs de terminare şi publicare. 

I. Organizare. 

V. Educaţia fizică universitară. 

Educaţia fizică în Universitatea noastră funcţionează dirT 

1934—35. La început cursurile au fost urmate benevol, începând 

însă cu anul 1936 ele au devenit în parte obligatorii. 

In conducerea educaţiei fizice sunt două organe: 

1. Direcţiunea educaţiei fizice, şi 

2. Comisia de educaţie fizică. 

1. Direcţiunea educaţiei fizice, este organul permanent, care 

asigură continuitate în desvoltarea acestei discipline. 

Ea este reprezentată prin directorul educaţiei fizice şi ajutoarele 

sale. 

Personal: 1. Dr. Onoriu Cheţianu, dir educ. fizice; 2. Gheorghe 

Comănaru, prof. sec. educ. fiz.; 3. Zelma Precup, profesoară 

educ. fiz. pentru studente. 

2. Comisia de educaţie fizică, este organul de coordonare a 

activităţii în domeniul educaţiei fizice universitare. Ea este 

aleasă pe trei ani, reprezentând cele 4 facultăţi.

470 

Comisia actuală este astfel formată: 

1. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu, preşedinte. 

2. Prof. Dr. C. Tătaru, fac. de medicină. 

3. Prof. A. Grădinescu, fac. de ştiinţe. 

4. Prof. I. Lupaş, fac. de litere. 

5. Prof. A. Ionaşcu, fac. de drept. 

6. Prof. Al. Pop, preşed. soc. sport a sttid. Universitari. 

7. Dr. Onoriu Cheţianu, dir. educ. fizice. 

8. Dr. Dim. Todoranu, dir. Oficiului Universitar (ca mem 

bru consultativ). 

Comisia a ţinut în total 5 şedinţe, în cari a adus hotărâri 

importante în legătură cu: educaţia fizică în Universitate, lucrări 

ce s'au executat în Parcul Sportiv „Regele Carol II", şi introdu 

cerea educaţiei fizice în Căminurile studenţeşti sub forma exer- 

ciţiilor de înviorare. 


Vedere din parcul sportiv (clopotniţa) în care se desfăşoară exerciţiile in 

aer liber

471 

Pentru propagarea educaţiei fizice, sub patronajul Comisiunii, 

s'a desfăşurat serbarea din 29 Mai, la care au fost invitaţi 

profesorii şi asistenţii tuturor facultăţilor. Serbarea s'a bucurat 

de un succes desăvârşit constituind un mijloc puternic de propagandă 

a educaţiei fizice în rândurile studenţilor şi profesorilor 

dela Universitatea noastră. 

II. Activitate practică. 

Astăzi, educaţia fizică universitară, se prezintă sub două aspecte: 

a) obligatorie, şi b) benevolă. 

a) Conform statutelor, educaţia fizică devine obligatorie pentru 

anul I dela toate facultăţile. Anul acesta însă ea a fost introdusă 

numai la fac. de medicină sub titlul de experienţă. Frecventarea 

cursurilor este obligatorie în după masa rezervată special 

acestei discipline. 

Dăm mai jos o recapitulare a programei analitice a cursurilor 

anului I: 

15 lecţii în sală (după mese), 

13 lecţii în aer liber, 

total 28 lecţii. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

1. In sală: 

1 lecţie teoretică: Sisteme de educ. fizică 

4 lecţii gimnastică suedeză 

3 lecţii box 

1 lecţie giu-giţiu 

2 lecţii gimnastică medicală 

4 lecţii nepredate din cauză de grevă 

total 15 după mese. 

2. In aer liber (Parcul „Regele Carol II"): 

4 lecţii alergări 

4 lecţii aruncări, suliţă-disc-glob 

4 lecţii sărituri 

1 lecţie jocuri sportive 

total 13 după mese. 

b) Educaţia fizică benevolă (neobligatorie) se desfăşoară în 

aceleaşi cadre, cu acelaşi personal. Aceste cursuri au fost urmate 

de cea. 250 studenţi şi studente dela toate facultăţile. 

In cursul anului au loc concursurile atletice între Căminele 

studenţeşti şi pe facultăţi. Lupta tradiţională se dă anual pentru 

„Cupa Prof. Iuliu Haţieganu", care în ultimii doi ani a fost câştigată 

de către studenţii facultăţii de medicină.

472 


473 

Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare 

se face prin „Societatea Sportivă a Studenţilor Universitari" 

(„U"), al cărei preşedinte este Dl Prof. Al. Pop. 

Societatea are toate secţiile sportive afiliate la Federaţiile 

respective. Nu funcţionează însă din lipsă de fonduri decât secţia 

de nataţie, secţia de atletică şi cea de foot-ball. 

Secţia de foot-ball este adevărata mândrie a Universităţii 

noastre. Este singura echipă din Divizia A, amatoare şi nu profesionistă. 

Societatea Medicală de Educaţie fizică şi sport. 

Pentru anul 1937 Societatea Medicală de Educaţie fizică şi 

sport şi-a ales următorul comitet: 

Preşedinte: Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. 

Vice-preşedinţi: Prof. Dr. Grigore Benetato şi Dr. Liviu 

Telia. 

Secretar-general: Dr. Emil Viciu. 

In cursul anului s'au ţinut o serie de patru şedinţe publice 

cuprinzând următoarele 

BCU Cluj 

conferinţe: 

/ Central University Library Cluj 

Prof. I. Haţieganu: Raport asupra „Congresului internaţional 

de Medicină 

Berlin. 

aplicată la educaţia fizică şi la sport" dela 

Prof. Gr. Benetato: Câteva probe fiziologice pentru dozarea 

efortului fizic. 

Participarea la concursuri cari depăşesc cadrele universitare, 

Dr. L. Telia: Turburări cardiace în efortul fizic. 

Dr. I. Cheţianu: Gimnastica ortopedică a lui Knapp. 

Dr. E. Viciu: 1. Rezumat despre o călătorie de studii medico-sportive 

în Germania. 2. întocmirea unei „Foi de observaţie 

medico-sportivă". 

începând dela 24 Maiu, „Societatea Medicală de educaţie fizică 

şi sport" a organizat „Primul curs de medicină aplicată la 

educaţia fizică şi sport dela Universitatea din Cluj". Acest curs 

a durat până la data de 19 Iunie, ţinându-se în fiecare zi o conferinţă 

despre un subiect de medicină sportivă şi o demonstraţie 

practică în cuprinsul căreia fiecare cursist făcea diferite exerciţii 

fizice şi sporturi, sub conducerea unui profesor de educaţie fizică. 

Cursul s'a ţinut la „Parcul sportiv Regele Carol II". La 

acest curs a luat parte un număr de 72 înscrişi — medici şi studenţi 

în medicină.

474 

Programul cursului a cuprins următoarele conferinţe: 

1. a) Curs teoretic: Introducere la medicina sportivă. Prof. 

Dr. I. Haţieganu; b) Curs practic: Sisteme de gimnastică. Dr. 

O. Cheţianu. 2. a) Curs teoretic: Consideraţiuni generale asupra 

fiziologiei efortului fizic. Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Jocuri 

cu mingea. 3. a) Curs teoretic: Igiena sportului. Dr. E. Viciu; 

b) Curs practic: Atletică uşoară. 4. a) Curs teoretic: Sportul 

şi circulaţia sanghină. Dr. A. Moga; b) Curs practic: Atletică 

uşoară. 5. a) Curs teoretic: Sportul şi respiraţia. Doc. Dr. L. 

Daniello; b) Curs practic: Exerciţii la aparate şi atletică uşoară. 

6. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul nervos. Dr. T. Dragomir; 

c) Curs practic: Luptă, box, jiu-jiţiu. 7. a) Curs teoretic: 

Bolile sportive mai frecvente. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Jocuri 

cu mingea şi gimnastică corectivă. 8. a) Curs teoretic: Leziuni 

chirurgicale sportive mai frecvente. Dr. Prăgoiu; b) Curs 

practic: Atletică grea. 9. a) Curs teoretic: Biotipologie şi sport. 

Dr. L. Comşa; b) Curs practic: Jocuri cu mingea. 10. a) Cur.s 

teoretic: Primul ajutor în sport. Dr. Adam; b) Curs practic: Călăritul. 

11. a) Curs teoretic: Tehnica de ridicare a terenurilor 


sportive. Dr. Cheţianu; b) Curs practic: Scrimă. 12. a) Curs 

teoretic: Organizarea unei staţiuni de consultaţii medico-sportive. 

Dr. E. Viciu; b) Curs practic: Ciclism, automobilism: Dr. M. 

Hângănuţ. Tirul: Dr. Cheţianu. 13. a) Curs teoretic: Frumosul 

anatomic. Doc. Dr. Veluda; b) Curs practic: Tenisul. 14. a) Curs 

teoretic: Educaţia fizică a femeii. Prof. Dr. I. Haţieganu; b) 

Curs practic: Exerciţii fizice pentru femei. Dş. Precup. 15. a) 

Curs teoretic: Aviaţia şi medicina. Maior Dr. O. Apostol; b) Curs 

practic: Demonstraţii de sbor. 16. a) Curs teoretic: Consultaţiunile 

practice pentru sportivi. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Examinarea 

unui sportiv. Dr. L. Telia. 17. a) Curs teoretic: Terapia 

ortopedică în sport. Dr. Rădulescu; b) Curs practic: Demonstraţiuni 

practice. Dr. Rădulescu. 18. a) Curs teoretic: Consultaţii 

sportive la boli organice. Dr. L. Telia; b) Curs practic: Sporturile 

de apă. 19. a) Curs teoretic: Sportul şi sistemul endoglandular. 

Dr. Gr. Benetato; b) Curs practic: Educaţia fizică la copii. 

20. a) Curs teoretic: Turism, cantonament. Vaier Puşcariu; 

b) Curs practic: Excursiune la Băişoara.

CĂMINURILE SI CANTINA 

UNIVERSITARĂ 


1. Comisiunea căminurilor. 

Preşedinte: Prof. Lazar Iacob. 

Membrii: Prof. Camil Negrea, Prof. Ioan Drăgoiu, Prof. 

Mihail Kernbach, Prof. George Giuglea, Prof. Ştefan Bezdechi, 

Prof. Silviu Dragomir, Prof. Vasile Meruţiu, Prof. Augustin 

Maior. 

Secretar: Ioan A. Vătăşescu. 

2. Personalul căminurilor. 

BCU a) Cluj Căminul / Central Avram University Iancu. Library Cluj 

Adiministrator: Ilie Haşegan. 

Secretar: Emil Sângeorzan. 

Econom: Simion Oprişor (dela 15. I. 1937). 

Mecanic: Ştefan Ilea. 

Portar: Luca Nan. 

b) Căminul Studentelor. 

Administrator: Constantin Buga. 

Secretar: Livia Morariu. 

Econom: Măria Papp. 

Mecanic: Augustin Morariu. 

Portar: Ioan Sabău. 

c) Căminul V. Babeş. 

Administrator: Silviu Miilea. 

Secretar: Gheorghe Ciosa. 

Econom: Victor Tătaru.

3. Căminul studenţesc „Avram Iancu". 

477 

La 30 Iunie 1937, Căminul studenţesc „Avram Iancu" îşi 

închee al 17-lea an de activitate, fiind de un real folos pentru studenţii 

români, cari îşi fac studiile la Universitatea din Cluj, în 

tr'un oraş cu o populaţie încă în bună parte minoritară. 

Căminul a adăpostit în cursul anului trecut, un număr mediu 

de 216 studenţi, repartizaţi după naţionalitate, facultăţi, bursieri 

sau solvenţi, după cum urmează: 

Naţionalitatea 

Drept 

Litere 

Bursieri Solvenţi 

Ştiinţe 

Med. 

Total 

Drept 

Litere 

Ştiinţe 

Med. 

Total 

Total ger 

16 17 15 15 62 47 10 17 42 116 178 

Germani (saşi, şvabi) . . . - — — - — 3 3 1 9 16 16 

- - — — - 3 - — 4 7 7 

- - 

13 13 13 

Greci 1 — — - 1 1 


— — — - - - — 1 — 1 1 

Total 15 17 15 15 62 54 13 19 68 164 216 

Bursierii în număr de 62 au fost recrutaţi de facultăţi din 

studenţii lipsiţi de mijloace materiale şi foarte buni la studii, cei 

mai mulţi fiind fii de plugari (39 din 62) de preoţi, învăţători şi 

funcţionari. 

Solvenţii au fost în număr de 154, din cari numai 21 fii de 

agricultori, iar restul de 133 fii de funcţionari sau profesionişti. 

S'a încasat pentru întreţinerea bursierilor şi cheltueli comune, 

din subvenţia dată de Ministerul Educaţiei Naţionale, suma 

de , Lei 853,367 

dela solvenţi taxe de întreţinere . . . . „ 1,381,388 

pentru bibliotecă, baie şi diverse, suma de . „ 163,050 

Total . '. „ 2,397,805 

Fonduri+tranzitorii „ 920,471 

Total intrate . . „ 3,318,276 

S'a cheltuit: 

Pentru personal Lei 150,424 

Cheltueli alimentare „ 1,317,472 

Cheltueli pentru luminat şi încălzit . . „ 436,795 

Cheltueli pt. întreţinerea edif. apă, etc. „ 136,082

478 

Cheltueli pentru bibliotecă . . . . „ 50,901 

Cheltueli pentru completarea veselei, 

rufăriei şi mobilierului . . . . „ 43,060 

Cheltueli pt. reparaţiuni şi renovări . „ 106,096 

Cheltueli pentru impozite, cheltueli de 

birou şi diverse „ 44,876 

Cheltueli comune „ 199,627 2,485,333 

Fonduri şi tranzitorii Lei 303,635 

Mandate de plată rămase neîncasate din 1931 . „ 116,304 

Sold , . . . , „ 413,004 

Totalul eşitelor . . „ 3,318,276 

Alimentaţia studenţilor s'a făcut în condiţiuni mulţumitoare 

şi cu toată urcarea de preţuri de pe piaţă, ea nu a fost cu nimic 

inferioară celei din anii trecuţi. Media generală a costului alimentaţiei 

a fost de Lei 28,94 de zi şi persoană. 

Starea sanitară a studenţilor din cămin, în cursul anului expirat 

a fost satisfăcătoare. Medicul căminului, dl Dr. Liviu Telia, 

a stat la dispoziţia BCU Cluj studenţilor / Central University bolnavi, Library ori de Cluj 

câte ori aceştia 

au avut trebuinţă de asistenţă medicală. 

Baia căminului a funcţionat la început o singură dată pe 

săptămână, iar din Noembrie, când numărul studenţilor a crescut, 

de 2 ori pe săptămână. 

Grădina „Petran" din imediata apropiere a căminului, luată 

în arendă dela Asoc. „Astra", a servit ca loc de recreare şi studiu. 

Biblioteca în cursul anului expirat, s'a îmbogăţit cu 166 volume, 

în valoare de Lei 50,901. Valoarea cărţilor (5826 volume) 

este de Lei 1,071,589. Numărul cititorilor a fost de 20,500. 

Casina a funcţionat cu preţuri foarte reduse, oferind studenţilor, 

în timpul liber, o distracţie uşoară (jocuri de şah, biliard, 

table, ping-pong, ziare, radio, pian), fără ca ei să părăsească 

edificiul căminului. 

Ordinea şi disciplina în cămin au fost mulţumitoare. 

Inventarul căminului a sporit cu obiectele înscrise la No. 

4178—4211, în valoare de Lei 40,041. 

Valoarea mobilierului, a efectelor şi rufăriei de pat, a rechizitelor 

de bucătărie şi a obiectelor dela atelierul mecanic, este în 

total de Lei 2,913,178 — şi bibliotecii de Lei 1,071,243 — la care 

adăogând clădirea evaluată la Lei 14,612,000, rezultă suma de 

Lei 18,596,421

4. Lista studenţilor bursieri adăpostiţi în Căminul „Avram Ianeu". 

Dela Facultatea de Drept: 

1. Bocianu Valentin, Oct. 1936—Iunie 1937. 

2. Chira Aurel, Oct. 1936—Iunie 1937. 

3. Cornea Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937. 

4. Issekutz Ioan, Oct. 1936—1 Dec. 1936. 

5. Iuhas Leontin, Oct. 1936—Iunie 1937. 

6. Lechinţan Grigore, Oct. 1936—Iunie 1937. 

7. Pop V. Ionel, Nov. 1936—Iunie 1937. 

8. Pordea Petru, Oct. 1936—Iunie 1937. 

9. Sandor Victor, Oct. 1936—Iunie 1937. 

10. Tătaru Aurel, Oct. 1936—Iunie 1937. 

11. Todor Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

12. Todoran Dorift, Nov. 1936—Iunie 1937. 

13. Cristea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 

14. Neamţu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

15. Rădulescu Florian, Dec. 1936—Iunie 1937. 

16. Vasiliu Constantin, BCU Cluj Oct. / Central 1936—Nov. University 1936. Library Cluj 

17. Druiu Ioan, Febr. 1937—Iunie 1937. 

Dela Facultatea de Litere: 

1. Bârna Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 

2. Bârluţiu Traian, Nov. 1936—Iunie 1937. 

3. Chircev Anatole, Oct. 1936—Iunie 1937. 

4. Coste Aron, Nov. 1936—Iunie 1937. 

5. Dobroiu Eugen, Nov. 1936—Iunie 1937. 

6. Florea Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 

7. Mărgineanu Constantin, Nov. 1936—Iunie 1937. 

8. Morariu Traian, Oct. 1936—Iunie 1937. 

9. Pârvu Virgil, Nov. 1936—Iunie 1937. 

10. Pascu Ştefan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

11. Pavelescu Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937. 

12. Pervein Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937. 

13. Petruş Petru, Nov. 1936—Iunie 1937. 

14. Popescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

15. Popa Ioan Cicău, Oct. 1936—Iunie 1937. 

16. Turdean Gheorghe, Nov. 1936—Iunie 1937. 

479

480 

Dela Facultatea de Ştiinţe: 

1. Bal Lascu, Oct. 1936—Iunie 1937. 

2. Bâtea olan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

3. Cedrechi Vasile, Oct. 1936—Iunie 1937. 

4. Degan Valeriu, Oct. 1936—Iunie 1937. 

5. Drimuş Iosif, Oct. 1936—Iunie 1937. 

6. Mihăilă Nicolae, Oct. 1936—Iunie 1937. 

7. Moldovan Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

8. Mureşan Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 

9. Oltean George, Oct. 1936—Iunie 1937. 

10. Plisca Terenţiu, Oct. 1936—Iunie 1937. 

11. Pop Emil, Oct. 1936—Iunie 1937. 

12. Suciu Petru, Nov. 1936—Iunie 1937. 

13. Toraa Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 

14. Vancu Ioan, Nov. 1936—iunie 1937. 

Dela Facultatea de Medicină: 


1. Costina Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937. 

2. Ciurdariu Pavel, Oct. 1936—Iunie 1937. 

3. Dorea Nicolae, Nov. 1936—Iunie 1937. 

4. Faur Aron, Nov. 1936—Iunie 1937. 

5. Faur Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937. 

6. Fodor Octavian, Oct. 1936—Iunie 1937. 

7. Mihăleanu Liviu, Oct. 1936—Iunie 1937. 

8. Meţianu Cornel, Oct. 1936—Iunie 1937. 

9. Negulescu Ioan, Nov. 1936—Iunie 1937. 

10. Oprita Gheorghe, Oct. 1936—Iunie 1937. 

11. Perian Sorin, Oct. 1936—Iunie 1937. 

12. Pugna Ioan, Oct. 1936—Iunie 1937. 

13. Scurtu Alexe, Nov. 1936—Iunie 1937. 

14. Teşoiu Marin, Oct. 1936—Iunie 1937. 

15. Usinevici Gheorghe, Dec. 1936—Iunie 1937 

5. Căminul studentelor universitare. 

Situat în Calea Moţilor No. 70—72, cu un teren supraedificat 

de 2181 m 2 

şi curte, grădină-parc de 5867 m 2 

. Edificiile vechi 

partere u 73 încăperi, etaj 2 încăperi — edificiul nou parter, etaj 

I şi etaj II cu 62 încăperi. Camere de locuit: 58 cu 180 locuri.

Situaţia averii Căminului. 

481 

Imobilul şi mobilier cu destinaţie imobilieră Lei 9,000.000 

Mobilier . . „ 1,580.291 

Bibliotecă „ 370.547 

Unelte „ 27.104 

Instrumente mecanice „ 12.456 

Instalaţiuni de apaduct şi încălzire . . . . „ 1,173,822 

Articole de gospodărie „ 178.340 

Lingerie . „ 837.046 

Diverse „ 75.27» 

Plante , „ 11.050 

Cheltueli de alimentaţie şi efectivul Căminului în anul 1936-37. 

S'a cheltuit pentru alimentaţie Lei 685.373 

Solvente interne . . , 22.656 

Solvente externe . . . „ 442 

Personal administrativ „ 


Personal de serviciu „ 

2.797 

3.432 

Total , . , „ 29.327 

Cota medie 23.37. 

Cont de gestiune. 

~~ Intrate: Eşite: 

Solve . . . . Lei 1,321.823 Lefuri, diurne . Lei 75.645 

Taxe de bibliotecă „ 20.552 Alimentaţie . . „ 791.635" 

Taxe de bae . . „ 32.970 încălzit, luminat „ 275.239 

Taxe de uzaj . . „ 19.670 întreţinere, cură- 

Impozit . . . . „ 520 ţit, spălat, rep. 

Diverse . . . . „ 12.557 mici . . . . „ 63.984 

Salarii bugetare . „ 183.272 Spese de biurou . „ 7.228 

Total: 1,591.364 Spese pt. bibliotecă „ 5.266 

Complectări de 

mob.etc. . . „ 8.099 

Impozit . . . „ 585 

Diverse, transitorii „ 135.910 

Spoire , 2.410 

Salarii bugetare „ 183.272 

Total: Lei 1.580,084 

31

482 

Numărul persoanelor adăpostite în cămin în anul 1936—37. 

Bursiere 

Solvente în anul bugetar 

Solvente în anul şcolar 

Personal ad-tiv . . . 

Personal de serviciu . 

28—39 

80—297 

80—792 

6. Lista bursierelor adăpostite în căminul studentelor universitare. 

Fac. de Drept. 

Buziu Letiţia (1. 30. VI). 

Gavrilă Vionela (17. XI—30. VI). 

Fac. de Litere. 

Barbu Florica (1б IX—4. III). 

Ciocan Paraschiva (7. X—21. X). 

Cărpinişan Eugenia (26. X—30. VI). 

Costea Georgina (28. X—29. VI). 


Cre{u Măria (2. X—30. VI). 

Danciu Aurora (4. XI—30. VI). 

Deleanu Viorica (9. XI—29. VI). 

Hulea Elvira(20. X—30. VI). 

Huma Eva (4. XI—29. XI). 

Lazar Emilia (3. X—22. XII). 

Mânu Măria (12. XI—30. VI). 

Mărginean Ana (2. X—30, VI). 

Mustaţă Cecilia (30. IX—3. XI). 

Nemeş Veturia (2. X—30. VI). 

Oltean Elvira (3. XI—30. VI). 

Pop Li via (10. X—25. X). 

Pop Lucia (29. IX—4. III). 

Savu Măria (1. X—30. VI). 

Truţescu Virginia (3. XI—30. VI). 

Fac de Ştiinţe. 

Baba Raveca (26. X—26. VI). 

Boroş Măria (3. XI—30. VI). 

Căileanu Zenovia (6. X—30. VI). 

Cosma Cornelia (30. IX—30. VI). 

6 

12

Lupan Aurora (21. X—8. XI. 

Mâşcă Măria (2. XII—30. VI). 

Moise Eliza (6. X—18. XII). 

Onosiu Terezia 2. X—30. VI). 

Palade Veronica (5. XI—30. VI). 

Palcu Elisabeta (1. XI—30. VI). 

Pop Hortenzia (1. XI—30. VI). 

Roşeau Hortenzia (5. X—19. XII). 

Şandru Cornelia (5. X—30. VI). 

Şurani Georgina (7. X—30. VI). 

Tomas Lucia (4. XI—26. VI). j 

Fac. de Medicină. 

Berea Roxana (21. IX—30. VI). 

Gherlan Viorica (31. X—3. VII). 

Preda Sabina (19. X—3. VII). 

7. Căminul studenţesc „V. Babeş". 


Situat în Str. Victor Babeş No. 13, acest cămin se găseşte 

•vis-a-vis de Clinici şi în apropiere de Biblioteca Universităţii. 

Căminul, cu parter, trei etaje şi mansardă, este destinat pentru 

adăpostirea numai cu locuinţă a studenţilor universitari. In 

cămin se găsesc pentru închiriat 41 camere cu 126 locuri. Chiria 

pentru o persoană reprezintă vara: 300—450, iarna: 450—600 lei. 

Media locatarilor adăpostiţi în anul şcolar 1936—1937 atinge 

cifra de: 115 locatari, cari se repartizează după cum urmează: 

86% dela facultatea de medicină 

7% „ drept 

5 % „ litere 

2% „ ştiinţe 

Din acest număr: 20 au fost bursieri, restul solvenţi. 

Viaţa în cămin a fost familiară, nu s'a ivit nici un diferend. 

Ordinea, disciplina mulţumitoare. 

Starea sanitară a locatarilor a fost pe deplin satisfăcătoare. 

Nu s'a înregistrat nici un caz de boală, care ar fi reclamat 

asistenţă medicală. 

Baia cu duşuri reci şi calde a funcţionat tot anul.

484 

Casina a oferit cu preţuri foarte scăzute mâncări uşoare şi 

un local de distracţie cu şah, domino, table, biliard, ping-pong,. 

radio, ziare, etc 

Inventarul căminului reprezintă la sfârşitul anului şcolar suma 

de Lei: 4.739,331 care se repartizează astfel: 

A) Imobile şi instalaţiuni imobiliare: 

a) Imobil 2.800,000 

b) Instalaţiuni imobiliare . . . . 445,891 3.245,8911 

B) Obiecte mobiliare: 

a) Mobilier 1.037,323 

b) Efecte de pat şi lingerie . . . 419,485 

c) Utilaj de bucătărie . . . 25,935 

d) Maşini şi unelte 7,589 

e) Rechizite de birou 3,108 1.493,440* 

Totalul inventarului 4.739,331 

Bilanţul incasărilor şi cheltuielilor 

se prezintă BCU astfel. Cluj Venituri: / Central University Library Cluj 

Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,496 

Fondul sanitar 12,000 

Fond de ajutorare 11,072 

Chirii şi taxe de baie 436,654 

Impozite incasate dela personal . . . 5,453 

Diverse venituri 131,633 700,40» 

Salarii pentru personalul bugetar . . . 103,596 

Cheltuieli: 

Salarii pentru personalul nebugetar . . 150,500 

încălzit luminat apă-canal 211,338 

întreţinere: curăţit, spălat 48,130 

Complectare de inventar 19,990 

Construcţii, instalaţii: refacerea spălătoriei 45,513 

Cheltuieli de birou: telefon, registre . . 8,954 

Impozite vărsate pentru personal . . . 5,453 

Chirii şi taxe de baie restituite . . . . 21,210 

Fondul de ajutorare 1,000 

Diverse cheltuieli 4,137 619,821 

Sold la sfârşitul anului 80,587"

8. Cantina studenţească universitară. 

485 

1. Cantina s'a redeschis la data de 1 Septembrie 1936 în localul 

Primăriei Municipiului Cluj, din Str. Memorandului No. 

21 unde a funcţionat până la data de 24 Aprilie 1937. 

In acest interval de timp funcţionarea Cantinei a suferit o 

întrerupere dela 5 Martie până la 1 Aprilie 1937, cauzată de închiderea 

Universităţii. La 24 Aprilie Cantina a fost închisă cu 

ocazia mutării ei în localul Căminului Stud. „V. Babeş", unde s'a 

redeschis la data de 12 Maiu 1937 şi a funcţionat până la 1 Iulie 

1937. 

2. Masa s'a servit numai studenţilor universitari la un preţ 

de 700 lei lunar, care sumă a servit exclusiv la acoperirea cheltuelilor 

de nutriment, masa constând din 3 feluri de mâncare la 

prânz şi 2 seara. 

3. Numărul abonaţilor în decursul anului a variat între 

-250—300. 

4. Situaţia casei la data de 1 Iulie 1937 este următoarea: 

Intrate: 

1,686.632 Lei 


Eşite: 

1,615.047 Lei 

Sold în casă 

71.585 Lei 

5. Subvenţia acordată de către Rectorat Cantinei în acest 

an se ridică la suma de 317.028 Lei repartizată astfel: 

a) încălzit şi luminat Lei 82.991 

b) Complectarea mobilierului şi veselei . . . „ 35.367 

c) Chiria pivniţei „ 6.000 

d) Salariile personalului de serviciu . . . . „ 142.950 

e) Diurna personalului administrativ . . . . „ 35.000 

f) încasat pentru alimentele alterate din cauza 

închiderei Cantinei în luna Martie 1937 . „ 14.720 

Repartizând această sumă la numărul abonaţilor şi zile ar fi 

în medie 2,50 Lei de student pe zi.


OFICIUL DE EDITURA 


1. Consiliul oficiului. 

In conformitate cu art. 2 din regulamentul oficiului, aprobat 

de Senat la 16 Iunie 1934 şi publicat în Anuarul 1933—34, 

„Oficiul de editură este condus de un consiliu de administraţie 

numit de Senatul universitar pe doi ani cu începere dela 1 Octombrie. 

Acest Consiliu se compune din câte doi delegaţi ai fiecărei 

facultăţi şi din prorector ca preşedinte". In acest an şcolar 

Consiliul Oficiului de editură a avut compunerea următoare: 

Preşedinte. Nicolae Drăganu (Prorectorul Universităţii). 

Membrii: Camil BCU Cluj Negrea, / Central Gheorghe University Sofronie Library Cluj 

(drept). 

Valeriu Bologa, Gheorghe Buzoianu (medicină) 

Constantin Marinescu, George Giuglea (litere). 

Emil Racoviţă, Vasile Meruţiu (ştiinţe). 

Secretar: Ioan A. Vătăşescu. 

2. Bilanţul fondurilor. 

Fondul „A" Manuale Didactice. 

1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 693.107 

2. încasat din vânzarea manualelor „ 201.073 

3. Plătit pentru imprimarea manualelor 

şi cheltueli de poştă 


cu expedierea lor . . . . „ 283.757 

Total Lei 894.180 283.757 

Scăzând eşitele . . . . . . „ 283.757 

Sold la 30 Sept. 1937 . . . . „ 610.423

Fondul ,.B" Lucrări ştiinţifice. 

489 


1. Sold la 1 Octomvrie 1936 . . Lei 105.668 

2. Plătit pentru tipărirea lucrării 

„Monografii Matematice . " 19.750 

Total Lei 105.668 19.750 

Scăzând eşitele „ 19.750 

Sold la 30 Sept. 1937 . . . . „ 85.918 

Fondul „C." Publicaţii periodice" 


1. Sold .}a 1 Octomvrie 1936 . Lei 

2. Pentru tip. publ. Inst. de Geo 

45.203 

grafie „ 32.992 

3. Pentru tip. an. Inst. de Istorie 


Naţ. „ 

4. Pentru alimentarea dela Fon 

19.040 

dul de întreţinere . . . . „ 100.000 

5. Pentru alimentarea din Creditul 

Special , 200.000 

6. Achitat cota Rev. Inst de 

Geol. şi Min „ L0.000 

7. Achitat cota Bul. Soc. de Şt. „ 30.000 

S. Achitat cota Bulet. Grad Bot.* 

şi Muz. Bot „ 35.000 

9. Achitat cota Rev. de Endocrin. 

Gyn. şi Obst „ 30.000 

10. Achitat cota Bulet. Eugenie şi 

Biopolitic „ 20.000 

11. Achitat cota Arhivele Inst. 

Medico Legal „ 20.000 

12. Pentru tip. rev. Matematica . „ 35.000 

Total ~ „ 345.203 242.032 

Scăzând eşitele . . . . „ 242.032 

Sold la 30 Sept. 1937 . . „ 103.171

490 

REGULAMENTUL OFICIULUI DE EDITURĂ AL 

UNIVERSITĂŢII „REGELE FERDINAND I". 

Dispoziţii generale. 

Art. 1. — Oficiul de Editură a Universităţii „Regele Ferdinand 

I" din Cluj (OfEd), înfiinţat în baza art. 75 al Legii de 

organizare a învăţământului universitar 1 

), are menirea de a veni 

în ajutorul studenţimei şi a învăţământului superior prin editarea 

de manuale româneşti şi totodată de a sprijini creaţia ştiinţifică 

a personalului universitar prin editarea, sau numai subvenţionarea 

publicaţiilor şi periodicelor ştiinţifice. 

Art. 2. — Oficiul de Editură este condus de un Consiliu de 

administraţie (CAOfEd) numit de Senatul Universitar (SU) pe 

doi ani, care se numără dela 1 Octombrie. Acest Consiliu se compune 

din câte doi delegaţi ai fiecărui Facultăţi şi din prorector 

care este preşedinte de drept. Jumătate din delegaţii facultăţilor 

se aleg în luna Iunie a fiecărui an. 

Consiliul de BCU Administraţie Cluj / Central va University fi ajutat Library în lucrările Cluj 

sale de 

secretarul universităţii, însărcinat cu secretariatul, de administratorul 

şi de Contabilul Administraţiei Universitare pentru facerea 

plăţilor şi ţinerea contabilităţii oficiului. 

Consiliul se întruneşte odată la lună, două luni în cursul anului 

şcolar la convocarea preşedintelui sau la cererea a 5 membri. 

Consiliul poate lua hotărîri valabile dacă sunt prezenţi cel puţin 

5 membri. Hotărârile se iau cu majoritatea voturilor membrilor 

prezenţi. 

Art. 3. — întrebuinţarea, administrarea şi justificarea fondurilor 

se hotăreşte de către CAOfEd în conformitate cu Legea 

Contabilităţii Publice şi după normele ce se vor fixa printr'un 

regulament aprobat de Consiliul de Administraţie. 

Sumele disponibile pot fi depuse spre fructificare la una sau 

mai multe bănci din localitate, cu aprobarea prealabilă a SU. 

Art. 4. — Controlul gestiune! CAOfEd este încredinţat Comisiunei 

de Censori, compusă din trei membri numiţi de Senatul 

Universitar în luna Iunie pe câte un an, care va începe cu 1 

Octombrie. 

*) Decr. Regal No. 1444 din 20. IV. 1932, (Mon. Of. No. % din 22 

IV. 1932).

491 

Comisiunea de Censori poate face controlul gestiunei oricând 

în cursul anului. Ea este obligată să-şi depună raportul la 

sfârşitul anului financiar, cel mai târziu in cursul primei luni a 

noului an financiar. 

Art. 5. — La sfârşitul fiecărui an financiar, CAOfEd înaintează 

SU spre aprobare şi descărcare un raport asupra activităţii 

din acel an, împreună cu bilanţul gestiunei financiare şi cu raportul 

Comitetului de Censori. Atât raportul CAOfEd, cât şi bilanţul 

vor fi semnate de toţi membrii Consiliului de administraţie; 

un rezumat cuprinzând bilanţul se va publica în Anuar. 

Art. 6. — Publicaţiile editate în întregime pe spesele OfEd 

vor purta pe foaie de titlu antetul „Universitatea Regele Ferdinand 

I din Cluj" şi vor înşira pe copertă lista celorlalte publicaţii 

înrudite ale Universităţii. 

Publicaţiilor subvenţionate vor tipări în prefaţă sau pe contrapagina 

copertei cuvintele: „Publicaţie tipărită cu ajutorul acordat 

de Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj" şi vor menţiona 

subvenţia în eventuale introduceri. Autorii, directorii lor 

vor fi invitaţi să BCU împlinească Cluj / Central în University măsura Library putinţei, Cluj 

dorinţa Universităţii 

de a publica pe coperta, ori pe fila de gardă, lista publicaţiilor 

acesteia. 

Art. 7. — OfEd dispune de patru fonduri distincte, care 

sunt administrate după normele hotărâte de regulamentul lor 

special, regulamente care nu pot fi modificate decât cu formala 

aprobare a S. U. 

Fondul A) al manualelor didactice; 

Fondul B) al lucrărilor ştiinţifice; 

Fondul C) al subvenţionării periodicelor ştiinţifice; 

Fondul D) al subvenţionării tezelor de doctorat de specializare. 

Numărul fondurilor nu poate fi micşorat sau sporit decât de 

S. U. pentru modificarea statutului fondului A al Manualelor 

didactice trebue o consultare pxealabilă a Facultăţilor şi o majoritate 

de două treimi ai membrilor S. U. 

Schimbarea de destinaţie a sumelor aparţinând fondului manualelor 

didactice A, este interzisă. Repartiţia activului anual 

între fondurile B, C şi D se propune S. U. de către CAOfEd, 

socotindu-se mai întâi sumele care revin de drept fondurilor prin 

anume destinaţie 1 

) sau care sunt venituri din avere proprie, apoi 

*) Vezi art. 8, al. 2.

492 

împărţindu-se între fonduri după nevoile fiecăruia sumele anuale 

acordate de Universitate. 

Art. 8. — Senatul hotăreşte mai întâi ce sumă globală ar putea 

atribui în anul şcolar respectiv OfEd din veniturile universitare, 

pentru a decide mai apoi asupra propunerei motivate de 

repartizare între fonduri prezentate de OfEd. 

Fondul A al manualelor didactice au fost dela înfiinţare, şi 

rămâne, o alcătuire de sine stătătoare fără amestec cu celelalte 

fonduri prezente sau viitoare. El se întrebuinţează numai pentru 

scopul destinaţiei sale. Viramentele chiar temporare din sumele 

sale disponibile sau din rezervele sale, sunt strict interzise. 

Viramente în cursul anului între fondurile B şi următoarele 

se pot face de OfEd numai motivat şi cu aprobarea S. U. 

Art. 9. — Cererile de subvenţie vor fi înregistrate la Rectoratul 

Universităţii până la 15 Noembrie. 

S. U. va comunica OfEd până la 30 Noembrie ce sumă glo 

bală poate să-i pună la dispoziţie. 

OfEd va prezenta spre aprobare S. U. proiectul de repartiţie 

între fonduri şi o propunere de rezolvire a cererilor de sub 


venţie până la 15 Ianuarie. 

Tipărirea Manualelor şi Lucrărilor ştiinţifice, a căror editare 

a fost hotărâtă de S. U., se va face pe măsura procurării 

fondurilor, ţinându-se seamă de ordinea înregistrării la Rectorat, 

dar preferindu-se acelea care corespund nevoilor imediate ale 

învăţământului şi care nu sunt reprezentate în literatura Românească. 

Art. 10. — Autorii depunând manuscrisul trebue să declare 

în scris că vor face toate corecturile de tipar ce li se vor cere şi 

că vor sta la dispoziţia OfEd pentru a da toate lămuririle necesare 

unei bune tipăriri. 

Autorii lucrării editate integral vor primi, în schimb, fără 

nici o plată 100 (unasută) de exemplare din lucrarea tipărită, 

•exemplare pe care nu le va putea vinde sub nici o formă. 

Art. 11. — Prima ediţie a manualelor şi a lucrărilor editate 

de OfEd, este şi rămâne proprietatea exclusivă a Universităţii 

.Ediţiile următoare aparţin autorului. 

Universitatea acordă autorului o cotă de 25% din preţul de 

-vânzare al lucrărilor ce editează ca „drept de autor", cotă ce se 

va achita pe măsura încasărilor; îi mai remite fără plată toate 

clişeele figurilor sau planşelor.

493 

Art. 12. — Consiliul de Administraţie stabileşte preţul manualelor 

şi lucrărilor editate după următoarele norme: 

Costul total al imprimării se înmulţeşte cu 2 (doi) şi se împarte 

cu numărul exemplarelor tipărite din care s'a scăzut preţul 

celor 100 exemplare dăruite autorului. 

Din preţul astfel stabilit revine pentru fiecare exemplar» 

vândut: 

50% fondului de editură al OfEd; 

25% autorului sau autorilor; 

5% Administraţiei Universităţii, pentru plata personaluluiînsărcinat 

cu ţinerea contabilităţii, inventarului şi gestionareadesfacerei; 

20% remiza librăriilor. 

Art. 13. — Stocul manualelor şi lucrărilor editate se încredinţează 

Administraţiei Universităţii, care are sarcina de a conduce 

inventarul şi contabilitatea fiecărei lucrări în parte. 

Desfacerea se poate face: 

a) prin vânzare directă, în care caz cumpărătorul beneficiază 

de un rabat de BCU 20%, Cluj cotă / Central destinată University librarului; Library Cluj 

b) prin un oficiu de vânzare sau prin mai multe librării, cărora 

li se acordă o cotă de 20% prin preţul de vânzare. 

c) Prin societăţile studenţeşti pe facultăţi, cărora li se vaacorda 

o remiză de 5% din cota de 20% destinată librarului, derestul 

de 15% beneficiind cumpărătorul care trebue să fie student. 

Sumele realizate de societăţile studenţeşti din procentul de 

5% vor forma un fond pentru cumpărarea de cărţi didactice, necesare 

bibliotecilor lor. 

Societăţile studenţeşti sunt obligate să prezinte Rectoratului,, 

la finele anului, acte justificative alcătuite, conform legii, pentru 

întrebuinţarea acestor sume, cu sancţiunea, în caz de nesupunere, 

de a pierde pentru viitor această favoare. Comisia de Cenzori a- 

OfEd are sarcina controlului acestor fonduri. 

Art. 14. — Pentru realizarea scopului arătat în art. 1, Universitatea 

are dreptul de a încheia contracte cu persoane române 

sau străine, care nu fac parte din personalul Universităţii din 

Cluj, pentru a-şi asigura dreptul de editare al manualelor şi lucrărilor 

sau traducerilor acestora, ce ar putea promova învăţământul 

universitar.

494 

§ 1. — Fondul Manualelor didactiec (A) 

Art. 15. — Fondul manualelor didactice (Fondul A), este 

constituit din: 

a) sumele provenite din vânzarea manualelor didactice. 

b) din veniturile sumelor disponibile depuse cu dobândă cf. 

art. 3. 

c) subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către 

Ministerul Educaţiei Naţionale şi de către oricare alt minister 

sau autoritate publică. 

d) orice alte sume dăruite sau venituri de fondaţii închinate 

Universităţii, în acest scop. 

Art. 16. — Din fondul A se editează numai în limba românească 

exclusiv manuale didactice de vădit folos învăţământului 

universitar şi cu precădere acelea a căror specialitate nu este încă 

reprezentată în literatura românească. 

Art. 17. — Manualele pentru a fi editate, trebue să întrunească 

următoarele condiţii: 

a) Să fie prezentate de un profesor al Universităţii din Cluj, 

ca fiind opera proprie BCU Cluj sau / Central ca opera University altor Library membri Cluj 

ai personalului 

ştiinţific universitar, dat în acest caz prezentarea trebue făcută 

de profesori titulari de specialitate care-şi iau formal răspunderea 

ştiinţifică a lucrării. Excepţie face dispoziţia art. 14 privitoare 

la traduceri. 

b) Să fie recomandate pentru editare de către Consiliul Facultăţii 

competente. 

c) Să fie redactate şi terminate complect, atât textul cât şi 

figurele, să fie scrisă la maşină şi să fie gata pentru imprimat. 

Manualele care prin natura lor nu pot fi dactilografiate, vor 

fi prezentate în manuscris, scris citeţ. 

§ 2. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (B) 

Art. 18. — Fondul lucrărilor ştiinţifice (Fondul B) este constituit 

şi alimentat din: 

a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către 

Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alt Minister 

şi autoritate publică. 

b) Sumele provenite din vânzarea lucrărilor ştiinţifice editate.

c) Sumele alocate de S. U. 

d) Oricare alte Sume dăruite Universităţii în acest scop. 

495 

Art. 19. — In contul fondului B se editează sau se subvenţionează 

numai lucrări de pronunţat caracter ştiinţific, lucrări 

originale, care contribue la înzestrarea ştiinţei cu ceva nou, cu 

excluderea publicaţiilor de înaltă vulgarizare şi a acelora care 

pot beneficia de ajutorul fondurilor C şi D. 

Art. 20. — Pentru a fi editate, lucrările ştiinţifice trebue să 

prezinte condiţiile ce urmează: 

a) Să fie opera profesorilor sau personalului ajutător al Universităţii. 

b) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii competente. 

c) Să fie redactate complet, atât textul cât şi figurile, să fie 

scrise la maşină şi gata preparate pentru tipărire. Lucrările care 

prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi prezentate scrise 

cu mâna, dar citeţ. 

d) Lucrările ştiinţifice pot fi redactate în limba română sau 

în limbile: latină, BCU franceză, Cluj / Central germană, University engleză, Library italiană Cluj 

sau spaniolă. 

Lucrările vor avea o tablă de materie analitică în mod obligatoriu 

şi se recomandă un index de nume şi materie; cele în 

limba română vor fi înzestrate cu un sumar în una din limbile 

străine citate mai sus, cele în limbi străine cu un sumar în limba 

română. 

§ 3. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor periodice (C) 

Art. 21. — Fondul pentru subvenţionarea publicaţiilor periodice 

(fondul C) este constituit şi alimentat din: 

a) Subvenţiile acordate în acest scop de Ministerul Educaţiunii 

Naţionale şi de către oricare alte Ministere sau autorităţi 

publice. 

b) Din sumele alocate de S. U. 

c) Din oricare alte sume dăruite Universităţii sau din veniturile 

fundaţiilor instituite în acest scop. 

Art. 22. — Din fondul C se pot acorda subvenţii numai: 

a) Periodiciilor editate de Institutele, Clinicile, Seminariile 

şi Laboratoarele Universităţii din Cluj.

496 

b) Periodicelor Societăţilor de caracter pur ştiinţific înfiinţate 

şi conduse de fapt de profesorii universităţii „Regele Ferdinand 

I", cu sediul Direcţiei în Cluj şi cu colaboraţie Universitară 

Cluj ană însemnată. 

Art. 23. — Repartizarea subvenţiilor se va face după următoarele 

norme: 

a) Vor fi preferate periodicele cele mai vechi, mai cunoscute, 

mai răspândite şi mai apreciate în ţară şi străinătate. 

b) Se va ţine seamă de raportul între cheltuelile de editare 

şi încasările provenite din abonamente, vânzări, subvenţii bugetare 

sau de orice altă natură. 

c) Se va avea în vedere ca meritând întâietatea şi valoarea 

publicaţiilor primite ca schimb cu periodicul pentru care se cer 

subvenţii. 

Cererile de subvenţie vor fi însoţite de următoarele acte: 

1. Facturi sau devize ale tipografiei, stabilind preţurile de 

editare. 

2. Bilanţul încasărilor din abonamente, vânzări, anunţuri,, 

cotizaţii şi alte BCU venituri Cluj dela / Central apariţia University ultimului Library volum. Cluj 

3. Enumerarea subvenţiilor primite din buget sau de orice 

altă origine. 

4. Lista publicaţiilor primite în schimb şi inventariate. 

5. Avizul Facultăţii competente. 

Art. 24. — Periodicile subvenţionate rămân proprietatea Institutelor 

sau Societăţilor care le editează, cu obligaţia de a depune 

la Rectorat două exemplare complete. 

§ 4. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu caracter 

ştiinţific (D) 

Art. 25. — Fondul subvenţionării tezelor de doctorat cu caracter 

ştiinţific (Fondul D), este constituit din: 

a) Subvenţiile acordate în acest scop Universităţii de către 

Ministerul Educaţiei Naţionale sau de către oricare alte Ministere 

sau autorităţi publice. 

b) Sumele alocate de S. U. 

c) Oricare alte sume dăruite Universităţii în acest scop. 

Art. 26. — In contul fondului D se editează sau se subvenţionează, 

în vederea publicării lor, numai tezele de doctorat ale 

Universităţii din Cluj care prezintăûrmătoarele însuşiri:

497 

a) Să fie lucrări originale ce au cerut mai mulţi ani de cer 

cetări şi care aduc rezutate ştiinţifice noui, de vădită însemnătate. 

b) Să ceară pentru o expunere concisă un număr de pagini, 

cu sau fără figuri în text şi planşe, a căror editare să întreacă 

evident mijloacele proprii ale autorului împreunate cu subvenţiile 

ce ar fi obţinut dela instituţii universitare sau de orice altă ori 

gină 

c) Să fie recomandate de către Consiliul Facultăţii compe 

tente cu majoritatea de patru cincimi din numărul membrilor pre 

zenţi. 

d) Să fie recomandate prin raport în scris favorabil, de că 

tre o Comisie de trei specialişti numită ad hoc de CfEd dintre 

profesorii şi conferenţiarii universitari de aceiaşi specialitate sau 

de specialităţi înrudite şi aprobată de Senat. 

e) Să fie redactate complect, atât textul cât şi figurile, să 

fie scrise la maşină şi gata pregătite pentru tipărire. Textele care 

' prin natura lor nu pot fi dactilografiate pot fi scrise cu mâna, 

dar citeţ. 

Votat în şedinţa din 5 Februarie 1938. 


Preşedinte: 

ss. N. DRAGANU 

Acest regulament a fost aprobat de Senatul Universităţii in 

şedinţa din 17 Februarie 1938. 

Rector: Secretar General: 

FL. ŞTEFĂNESCU-GOANGĂ IOAN A. VÂTĂŞESCU 

Lista publicaţiilor Universităţii din Cluj. 

Liste des publications de l'Universite de Cluj. 

a) Manuale didactice (ediţia Universităţii). 

Manuels didactiques (editâs par l'Universiti). 

1. Tratat de drept administrativ român (Trăite de droit ad- 

ministratif roumain), 1923+784 pag.; de prof. V. Onişor. 

2. Tratat de anatomie umană (Trăite d'anatomie humaine), 

Voi. I. 1923+636 pag.; de Prof. Dr. V. Papilian. 

3. Sângele şi organele hematopoitice, Hematologia (Le sang 

et Ies organes hematopoîetiques, Hematologie). Tratat de pato- 

32

498 

logie clinică şi anatomie patologică 1923+530 pag.; de Prof. Dr. 

Titu Vasiliu. 

4. Curs de matematici generale (Cours de Mathematiques 

generales) Voi. I. Matematici elementare. (Calcul numeric. Calcul 

algebric. Reprezentare grafică. Trigonometrie. Operaţii cu 

numere apropiate). Fasc. I. 1926 +320 pag. Fasc. II. 1927+321 

—524 pag. de Prof. Gheorghe Bratu. 

5. Propedeutica Chirurgicală (Introduction â la Chirurgie) 

1927+792 pag.; de Prof. Dr. I. Iacobovici. 

6. Lecţiuni de Geometrie Analitică, (Lecons de Geometrie 

Analytique) urmate de introducere elementară în studiul analitic 

al geometriilor neeuclidiene şi noţiuni elementare de geometrie 

vectorială 1927+620 pag.; de Prof. N. Abramescu. 

7. Tratat de Oftalmologie Voi. I. (Trăite d'Ophtalmologie) 

1928+790 pag.; de Prof. Dr. D. Michail. 

8. Curs de Botanică Generală, (Cours de Botanique Generale); 

de Prof. Ioan Grinţescu. 

Fascicola I: Organizarea generală a plantelor (Citologie, 

Histologie) 1928+110 BCU Cluj pag. / Central University Library Cluj 

Fascicola II: Rădăcina, tulpina (pag. 111—278+1929). 

Fascicola III: Frunza (pag. 279—388+1930). 

Fascicola IV: Reproducerea plantelor (pag. 389—562+1932). 

Fascicola V: Reproducerea plantelor (sfârşit, cu bibliografie 

şi index alfabetic) 1934+563—838. 

9. Curs de biologie generală (Cours de biologie generale). 

Evoluţia şi ereditatea 1930+200 pagini; de Prof. Rene Jeannel. 

10. Lecţiuni de geografie pură infinitezimală. (Lecons de 

Geometrie pure infinitesimale) 1930+334 pag.; de Prof. Nicolae 

Abramescu. 

11. Elemente de Istologie şi de Tehnică Microscopică (Elements 

d'histologie et de technique microscopique); de Prof. Ioan 

Drăgoiu. 

Voi. I. Microscopul şi accesoriile sale. Preparaţiunea microscopică 

(Le Microscope et ses accessoires. Preparations microscopiques) 

1931+272 pag. 

Voi. II, fasc. 1. Ţesuturile (Ies tissus) pag. 273—140+1932. 

Voi. II, fasc. 2. Aparate, etc. pag. 441—720+1933). 

12. Radiologie medicală (Radiologie medicale), noţiuni pregătitoare 

şi technică generală) 1931+480 pag.; de Profesor Dr. 

Dimitrie Negru.

499 

13. Ştiinţa şi tehnica dreptului internaţional privat (la Scien 

ce et la technique du droit internaţional prive); de Prof. Iorgu 

Radu. 

Voi. I. Teorii fundamentale. Natura juridică şi metoda drep 

tului internaţional privat (1933+428 pag.). 

Voi. II. Elaborarea ştiinţifică a dreptului internaţional pri 

vat (1934+568 pag.). 

14. Curs de Fizică medicală I. 1936, 288 pagini, de conferen 

ţiar N. Barbulescu. 

bach. 

15. Medicina legală. 1937, 744 pagini, de Prof. Mihail Kern 

16. Exerciţii şi probleme de analiză, teoria funcţiilor şi me 

canica raţională. 1937, 256 pagini, de Prof. Theodor Angheluţă. 

b) Lucrări ştiinţifice (ediţia Universităţii). 

Travaux scientifiques (edites par l'Universite). 

1. Principii Fundamentale de Filosofie Juridică. 1936, 228 

pagini, de Prof. Eugeniu Speranţia. 


2. Flora pliocenică dela Borsec. 1936, 192 pagini, cu XXII 

Tabele, de docent Emil Pop. 

3. Monografii Matematice Fasc. I. Paul Montei profesor 

dela Sorbona: Lecţiuni despre Funcţiunile Aproape-Periodice, 

profesate la Univ. din Cluj. 1937, 72 pagini. 

c) Publicaţii ştiinţifice şi literare. 

Publications scientifiques et littiraires. 

1. Biblioteca Institutului de Istorie Naţională. Bibliotheque 

de l'Institut d'Histoire naţionale). 

No. 1. N. Drăganu: Toponimie şi Istorie. (Toponymie et 

Histoire), 1928. 11+178 p. 

No. 2. /. Crăciun: Cronicarul Szamoskozy şi însemnările lui 

privitoare la Români (Le Chroniquer Szamoskozy et ses notes au 

sujet des Roumains), 1928, 214 p. 

No. 3. I. Moga: Rivalitatea polono-austriacă şi orientarea 

politică a Ţărilor Române la sfârşitul secolului XVII (La riva- 

lite polono-autrichenne et l'orientation politique des Pays Rou 

mains â la fin du XVII-e s.), IV+240 p. 

No. 4. 6\ Stanca: Viaţa şi activitatea Episcopului Vasile Mo 

ga (La vie et l'activite de l'eveque Vasile Moga), (en cours).

500 

2. Publications de l'Institut d'Histoire generale. 

No. 1. S. Dragomir: Vlahii şi Morlacii, studiu din istoria 

românismului balcanic (Les „Vlaques" et les „Morlaques", etude 

sur les Roumains des Balkans), 136 p., (1924). 

No. 2. C. Marine seu: Şcoala istorică raţionalist! (L'Ecole 

historique raţionaliste), 19 p., (1925). 

No. 3. Melanges d'Histoire generale, 381 p., fig. et carte 

(1927). 

No. 4. închinare lui Nicolae Iorga (Hommage â Nicolas Iorga), 

440 p., fig. (1931). 

3. Biblioteca Medico-Istorică (Bibliotheque Medico-Historique 

publice par l'Institut d'Histoire de la Medecine et de la Pharmacie). 

No. 1. /. Guiart: Medicina în timpul Faraonilor (La Medecine 

aux temps des Pharaons) epuise, (1926), 52 p. et 39 fig. 

No. 2. V. Bologa: Contribuţiuni la Istoria Medicinei din Ardeal 

(Contributions â l'histoire de la Medecine en Transylvanie), 

(1927), 104 p. avec 16 fig. 

No. 3. V. Bologa: BCU Cluj începuturile / Central University medicinei Library ştiinţifice Cluj 

româneşti 

(Les debuts de la medecine scientifique roumaine), (1930), 

91 p. avec 14 fig. 

No. 4. V. Bologa: Din Istoria sifilisului (L'Histoire de la 

syphilis), (1931), 71 pag. 

No. 5. Alexandru Lenghel: Istoricul ciumei în Cluj la 1738 

—1739 (L'histoire de la peste de Cluj en 1738—1739, (1931), 161 

p., avec 20 fig. 

No. 6. Constantin Gheorghiu: Asfaltul şi petrolul ca medi 

camente. Bacău, 1935, 39 p. 8° cu fig. în text. 

No. 7. Valeriu L. Bologa: Lamaştu-Karia-Samca. Cluj, 

1935, IV+23, p. 8°. 

No. 8. Nic. Igna: Cultul lui Esculap şi al Higiei (cu specială 

privire la Dacia superioară). Cluj, 1935, 108 p. 8°, cu 1 planşă 

şi 35 fig. 

4. Biblioteca eugenică şi biopolitică a „Astrei" (Bibliotheque 

eugenique et biopolitique de „Astra"). 

No. 1. Iulm Moldovan: Igiena Naţiunei (L'hygiene de la 

nation), (1925), 70 p. 

No. 2. Iuliu Moldovan: Biopolitica (La Biopolitique), (1926) 

95 p.

501 

No. 3. 5. Mehedinţi: Şcoala română şi capitalul biologic naţional 

(L'Ecole roumaine et le capital biologique naţional), (1927) 

36 p. 

No. 4. E. Racoviţă: Evoluţia şi problemele ei (L'evolution 

et ses problemes), (1929), 183 p., 30 pl. 

5. Biblioteca medicală şi igienică a „Astrei" (Bibliotheque 

medicale et d'hygiene de „Astra"). 

No. 1. Iuliu Haţieganu: Infecţia tuberculoasă şi profilaxia 

ei socială, (1926), 57 p., 10 fig. 

No. 2. L. DanieUo: Tratamentul tuberculozei pulmonare, 

(1926), 106 p., 7 fig. 

No. 3. /. Iacobovici: Cancerul, (1926), 86 p., 15 fig. 

No. 4. /. Goia: Boalele infecţioase şi profilaxia lor, (1927), 

145 p., 12 fig., 3 pl. 

No. 5. A. Iancu: îngrijirea şi alimentaţia copilului mic, 

(1929), 142 p., 27 fig. 

No. 6. Şt. Bezdechi: Sportul la Eleni. Biblioteca subsecţiei 

de educaţie fizică „Astra". Problema tuberculozei. (Conferinţele 

cursului de perfecţionare). 

BCU Cluj / Central 

Bibi. 

University 

med. şi ig. 

Library 

Astra. 

Cluj 

6. Publicaţiile Institutului de Igienă şi Igienă socială. 

No. 1. Dr. Sabin Manuilă: Epidemiile din Transilvania, Cluj, 

1921, 60 p. 

No. 2. Dr. Gheorghe Popoviciu: Protecţia copiilor în Ardeal 

Cluj, 1925, p. 135. 

No. 3. Dr. Mihail Zolog: Cercetări asupra capacităţii fizice 

şi intelectuale ale elevilor de şcoală. Cluj, 1927, 62 p. 

No. 4. Dr. Titu Slăvoacă: Contribuţiuni la epidemiologia febrei 

tifoide. Cluj, 1927, 60 p. 

No. 5. Dr. Gheorghe Popoviciu: Mortalitatea copiilor în Ardeal. 

Cluj, 1933, p. 104. 

No. 6. Dr. Iordache Făcăoaru: Elemente de antropologie. 

Cluj, 1934. 

No. 7. Dr. Petre Râmneanţu: Cercetări asupra originii etnice 

a populaţiunei din sud-estul Transilvaniei. Cluj, 1935. 

No. 8. Dr. Petre Râmneanţu: Studii asupra depopulării Banatului. 

Cluj, 1936. 

7. Biblioteca Dacoromaniei (Bbliotheque de Dacoromania). 

No. 1. G. Bogdan-Duică: Istoria Literaturii române (His- 

toire de la Litterature roumaine), (1923), VII+917 p.

502 

No. 2. A. Bena: Limba română şi Saşii din Ardeal, (La langue 

roumaine et les Saxons de Transylvanie), (1925), 44 p. 

No. 3. E. E. Precup: Păstoritul din Munţii Rodnei, (LTndustrie 

pastorale dans les Montagnes de Rodna), (1926), 58 p. 

No. 4. Giandomenico Serra: Contributo toponomastico alia 

Teoria della Continuita nel Medioevo delle Comunitâ rurali romane 

e preromane dell'Italia Superiore, Cluj, (1931), 325 pag. 

No. 5. Ştefan Binder: Kind, Knabe, Mâdchen im Dacoromamschen 

Cluj, (1932), 43 p. 

No. 6. Al. Procopovici: Pronumele personal în funcţiune 

morfologică verbală, Cluj—Bucureşti, (1933), 16 p. 

No. 7. N. Drăganu: Numele proprii cu sufixul -şa, Cluj— 

Bucureşti, (1933), 37 p. 

No. 8. Emil Petrovici: Graiul Caraşovenilor, (Le parler des 

Krašovani). Cluj—Bucureşti, 1935), X+270 p. 

No. 9. Ion Breazu: J. Michelet şi Românii. Studiu de literatură 

comparată, Cluj, 1930, IV+162 p. 

8. Publications du Seminaire des Mathematiques de l'Universite 

de Cluj. Lecon BCU Cluj sur / Central les fonctions University entieres Library Cluj 

ou meromorphes 

par Paul Montei prof. â la Fac. des Sciences de l'Univ. de 

Paris, recueillies et redigees par P. Sergesco prof. l'Univ. de 

Cluj. Paris, Gauthiers-Villars et Co. Edit. 1932. 

9. Monografii matematice, publicate sub îngrijirea profesorilor 

dela secţia de matematici a Universităţii din Cluj. 

No. 1. Paul Montei: Lecţiuni despre funcţiunile aproape periodice 

(redactate de Tib. Popoviciu). Cluj, (1937), 68 p. Edit. 

Ardealul. 

No. 2. W. Sierpinski: Lecţiuni despre mulţimile analitice. 

Cluj, (1937). Edit. Ardealul. 

No. 3. Tiberiu Popoviciu: Lecţiuni despre polinoamele de 

cea mai bună aproximaţie. Cluj, (1937). Edit. Ardealul. 

10. Publications du Laboratoire de Geologie, Paleontologie. 

Elemente de geologie cu o privire generală asupra geologiei României, 

(Elements de geologie avec un apercu general sur la geologie 

de la Roumanie), 460 p., 349 fig. et la carte geologique de 

la Roumanie en couleurs. Cluj, 1924, II. (Edit. „Ardealul") par 

Prof. I. P. Voiteşti. 

Elemente de Paleontologie. I. Nevertebrate, 365 p., 454 fig. 

Cluj 1928 de Prof. I. Popescu-Voiteşti.

503 

10 bis. Biblioteca populară Astra, secţia ştiinţelor naturale: 

Voi. 4. Victor Stanciu: Viaţa şi opera profesorului I. P. Voiteşti, 

(1926), 95 pag. 

11. Publications du laboratoire de Pedologie et de Pedagogie 

experimentale de l'Universite de Cluj. 

No. 1. P. Ilcuş: Inteligenţa copilului, studiu critic şi experimental. 

No. 2.Lazăr Antilâ, Livu Sirea, V. Ghidionescu şi Gh. Comicescu: 

Inteligenţa copilului. (Intelligence de l'enfant, contributions 

experimentales), pp. VIII+206. 

No. 3. Gh. Comicescu: Raportul între intuiţie în învăţământ. 

Elaborarea mintală, (Le rapport entre l'intuition et l'abstraction 

dans l'enseignement. L'elaboration mentale), pp. VI-)-230. 

No. 4. Laboratorul de Pedologie şi Pedagogie experimentală: 

„Fişa Individuală", (La Fiche Individuelle), împreună cu 

Instrucţiunile, pp. 8. 

12. Studii şi cercetări psihologice, publicate de Institutul de 

Psihologie experimentală, BCU Cluj / Central comparată University şi aplicată, Library Cluj 

(Etudes et recherches 

psychologique publiees par Г Institut de Psichologie). 

No. 1. FI. Ştefănescu-Goangă: Selecţiunea capacităţilor şi orientarea 

profesională, (La selection des capacites et 

professionelle), 1929, IV+72. Ed. II. 

l'orientation 

No. 2. Liviu Rusu: Selecţia copiilor dotaţi, (La selection des 

enfants bien doues), 1929, pp. IV+228. 

No. 3. Nicolae Mărgineanu: Psihologia exerciţiului, (Psychologie 

de l'exercice), 1929, pp. XVI+212. 

No. 4. Liviu Rusu: etc. Psihologia configuraţiei, (Psychologie 

de la forme), 1929, VI+151. 

No. 5. N. Mărgineanu: Psihotehnica în Germania, (La Psychotechnique 

en Allemagne), 1929, pp. VI+82. 

No. 6. Alex. Roşea: Măsurarea inteligenţii şi debilitatea 

mintală, (La mesure de l'intelligence et la debilite mentale), 1930, 

pp. XIII+190. 

No. 7. Nicolae Mărgineanu: Psihologia germană contimporană, 

(La psychologie allemande contemporaine), 1930, pp. X+ 

348. 

No. 8. Lucian Bologa: Psihologia vieţii religioase, (Psychologie 

de la vie religieuse),1930, pp. X+331.

504 

No. 9. Liviu Rusu: Aptitudinea tehnică şi inteligenţa practică, 

(L'aptitude technique et l'intelligence practique), 1931, pp. 

ViI+141. 

No. 10. Nicolae Mărgineanul Psihologia învăţării, (La psychologie 

de l'education), 1931, pp. XV+165. 

No. 11. Alex. Roşea: Psihopatologia deviaţilor morali, (La 

psychopatologie des anormaux moraux), 1931, pp. VII+110. 

No. 12. Alex. Roşea: Debilitatea mintală, (La debili te mentale), 

1931, XII+76. 

No. 13. C. Pârlog: Psihologia desemnului, (La Psychologie 

du dessin), 1932, pp. VIII+136. 

No. 14. Dim. Todoranu: Psihologia temperamentului, (La 

Psychologie du temperament), 1932, pp. IV+170. 

No. 15. N. Mărgineanu: Psihologia franceză contimporană. 

(La Psychologie francaise contemporaine), 1932, pp. IV+169. 

No. 16. Alex. Roşea: Delincventul minor, (Le Deliquant mineur), 

1932, pp. VII+179. 

No. 17. L. Bologa: Lectura tineretului, (La Lecture de la 


jeunesse), 1933, pp. VI+118. 

No. 18. Al. Roşea: Psihologia Martorului, (La Psychologie 

du temoin), 1934, pp. IX+156. 

No. 19. M. Beniuc: învăţare şi Inteligenţă la animale, (Apprentissage 

et Intelligence chez les animaux), 1934, pp. 11+86. 

No. 20. FI. Ştefanescu-Goangă: Fişa personală de observaţie 

psihologică, (La Fiche personnelle d'observation psychologique). 

Instrucţii pentru utilizarea fişei personale. (Instructions pour l'utilisation 

de la fiche personnelle), 1934, pp. 25+44. 

No. 21. FI. Ştefane scu-Goangă: Teste pentru măsurarea 

Funcţiunilor mintale, p. 32. 

No. 22. Dimitrie Todoranu: Psihologia Reclamei, (La Psychologie 

de la Reclame), pp. VI+108. 

No. 23, FI. Ştefănescu-Goangă, A. Roşea şi i". Cupcea: In 

stabilitate emotivă, 200 p., 8°, 1936. 

No. 24. A. Roşea şi D. Tudoran: Teste colective verbale pentru 

măsurarea inteligenţei la adulţi (seria B). 

No. 25. M. Beniuc: Teste de performanţă (în curs de elaborare). 

No. 26. Nicolae Mărgineanu: Elemente de Psihometrie, (Elements 

de Psychometrie), 1937, pp. XIV+359. 

No. 27. Nicolae Mărgineanu: Analiza factorilor psihici, (ГАnalyse 

des Facteurs Psychologiques), 1937, pp. XIV+199.

505 

No. 28. Nicolae Mărgineanu: Teste de temperament şi caracter, 

(Tests de Temperament et caractere). Măsurarea trăsăturilor 

de temperament şi caracter, (La mesure du temperament 

et du caracter), pp. 31. 

No. 29. A. Chirchev, M. Draser şi N. Mărgineanu: Teste de 

atitudini sociale, (Tests d'attitudes sociales). Măsurarea atitudinilor 

sociale, (La mesure des attitudes sociales), pp. 8. 

13. Lucrări de Fonetică. Publicaţiunile Laboratorului de Fonetică 

Experimentală, (Travaux de Phonetique. Publications du 

Laboratoire de Phonetique Experimentale). 

No. 1. Joseph Popovici: Une prononciation bulgare, 1921, 

33 p. 

No. 2. Iosif Popovici: Fiziologia vocalelor româneşti ă şi î. 

(Physiologie des voyelles roumaines ă et î), 1921, 34 p. 

No. 3. Iosif Popovici: Ortoepia şi fonetica, (Orthoepie et 

phonetique), 1932, 70 p. 

No. 4. Iosif Popovici: Abatele Rousselot creatorul foneticei 

experimentale, (L'abbe Rousselot createur de la phonetique experimentale), 

1926, 34 BCU p. Cluj / Central University Library Cluj 

No. 5. Iosif Popovici: Vocalele româneşti, (Les voyelles roumaines), 

1927, 57 p. 

No. 6. Emile Petrovici: De la nasalite en roumain, 1930, 

125 p. 

d) Periodice (piriodxques). 

1. Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic (Bulletin 

du Jardin et du Musee botaniques de l'Universite de Cluj). 

Tome I (1921), VII+94+14 p.; 

Tome II (1922), VII+124+16 p., 3 pl., 6 fig.; 

Tome III (1923), VII+118+20 p., 5 pl., 1 fig.; 

Tome IV (1924), VIII+124+20 p., 3 pl., 7 fig.; 

Tome V (1925), VIII+134+49 p., 3 pl.; 

Tome VI (1926), VIII+134+24 p., 7 pl.; 

Tome VII (1927), VI+160+16+27 p., 11 pl., 19 fig.; 

Tome VIII (1928), IX+160+54+20+27 p., 19 fig., 1 c; 

Tome IX (1929), VIII+226+22+28 p., 16 fig., 13, 1 carte; 

Tome X (1930), VIII+222+29 p., 4 fig., 23 pl.; 

Tome XI (1931), VIII+116+26, 11 fig., 2 pl.; 

Tome XII (1932). VIII+168+4 p., 36 fig., 16 pl.;

506 

Tome XIII (1933), VII+128+24 p., 44 fig., 6 pl.; 

Tome XIV (1934), VIII+246+29 p, 31 fig., 39 tab.; 

Tome XV (1935), XII+250+64+31 p., 23 fig., 24 tab.; 

Tome XVI (1936), VIII+164+32 pag., 17 fig., 3 tab.; 

Tome XVII (1937), VII+200+32+35 p., 77 fig., 7 tab. 

2. Contribuţiuni botanice din Cluj, (Contributions botaniques 

publiees par lTnstitut botanique de Cluj). 

Tome I, (Fasc. 1—21), 1921—1930, XVI+281 p, 44 fig., 

21 pl.; 

Tome II, (Fasc. 1—11), 1929—1937, 456 p., 43 fig., 22 pl. 

3. Publicaţiile Institutului de Chimie, (Publications de lTnstitut 

de Chimie). 

a) Laboratorul de Chimic generală. 

27 Note publicate în diferite reviste din ţară şi străinătate 

dela 1926 până la 1936, precum şi I-a parte a unui Manual de 

lucrări practice de Chimie generală „Operaţiuni de laborator" 

publicată la Tip. „Ardealul" în 1925. 

b) Laboratorul BCU de Cluj Chimie / Central anorganică University Library şi analitică. Cluj 

Tome I (1920—23), 175 p.; 

Tome II (1923—26), 244 p.; 

Tome III 1926—28), 254 p.; 

Tome IV (1928—30), 510 p.; 

Tome V (1930—32), 400 p.; 

Tome VI (1932—34), 560 p.; 

Tome VII (1934—36), 380 p. 

c) Laboratorul de Chimie organică. 

Tome I (1925), Serie A, 64 p.; 

Ţome II (1926), Serie A, 153 p.; 

Tome III (1927), Serie A, 118 p.; 

Tome IV (1929), Serie A, 134 p. şi în plus 12 note separate, 

publicate dela 1929—1932. 

d) Laboratorul de chimie fizicalâ. 

Tome I (1922), Serie B, 75 p.; 

Tome IV, Serie B, (1928), 117 p. şi 5 pl.; 

Tome V, Serie B, 148 p.; 

Tome VI, Serie B, (1930), 149 p.; 

Tome VII, Serie B, (1932), 162 p.; 

Tome VIII, Serie B, (1935), 210 p.

507 

4. Buletinul extensiunei universitare, (Bulletin de l'Extension 

universitaire de Cluj), 1924 —25, 100 p.; 1925—26, 88 p.; 1926 

-27, 236 p. 

5. Lucrările Institutului de Geografie, (Travaux de 1'Institut 

de Geographie de l'Universite de Cluj). 

Tome I (1922) XIII+351 p. 54 fig. 31 pl.; 

Tome II (1926), 325 p. 24 fig., 11 c, 34 pl.; 

Tome III, (1929), 346 p.; 

Tome IV, (1931). 465 p., 6 c., 51 pl.; 

Tome V, (1931), 310 p. 19 pl.; 

Tome VI, (1936) 369 p., 7 fig. în text, 29 pl. cu 10 hărţi, 

36 fot. şi 36 fig. 

6. Revista Muzeului Geologic-Mineralogic (Revue du Mu- 

see Geologique-Mineralogique de l'Universite de Cluj). 

Tome I, No. 1 et 2, 185 p., 48 fig., 4 pl. 1 c; 

Tome II, No. 1, 59 p., 10 pl.; No. 2, 78 p., 3 pl.; 

Tome III, No. 1, 83 p. 5 pl.; 

Tome III, No. 2.; 

Tome IV, No. 1, 111 p., 19 fig., şi 6 pl.; No. 2, 64 p., plusieurs 

fig. pl. et cartes. 

Tome V, No. 1, 137 p., plusieurs fig. pl. et cartes. 

Tome V, No. 2, 211 p., avec 34 fig. 

Tome VI No. 1—2, 350 p. 184, fig. 22 pl. şi hărţi. 

Tome VII, No. 1. 

7. Anuarul Institutului de Istorie Naţională (Annuaire de 

lTnstitut d'Histoire naţionale). 


Tome I (1921—22) XVI+434 p.; 

Tome II (1923) XV+544 p.; 

Tome III (1924—1925) X+1045 p.; 

Tome IV (1926—1927) X+1000 p.; 

Tome V (1928—1930) XII+793 p.; 

Tome VI (1931—1935) XII+844 p.; 

Tome VII (1936) Omagiu Lapedatu), LXXIV+905 p.; 

Tome VIII (1937—1938) (en cours). 

8. Clujul medical, revistă medicală lunară. (Le Cluj medical, 

revue medicale mensuelle publice par les Professeurs de la Faculte 

de Medecine). 

Tome I (1919)+1001 pag.; 

Tome II (1921)+412 pag.;

508 

Tome III (1922)4-373 pag.; 

Tome IV (1923)+367 pag.; 

Tome V (1924)+346 pag. + II p.; 

Tome VI (1925)+504 pag.; 

Tome VII (1926)+532 pag.; 

Tome VIII (1927)+638 pag.; 

Tome IX (1928)+755 pag.; 

Tome X (1929)+708 pag.; 

Tome XI (1930)+660 pag.; 

Tome XII (1931)+686 pag.; 

Tome XIII (1932)+669 pag.; 

Tome XIV (1933)+730 pag.; 

Tome XV (1934); 

Tome XVI (1935); 

Tome XVII (1936); 

Tome XVIII (1937); 

Tome XIX (1938 cu cours). 

9. Buletin eugenie şi biopolitic. (Bulletin eugenique et bio- 


politique, organe mensuel de la section medicale et biopolitique 

de „Astra", publie par des professeurs de la Faculte de Medecine). 

Tome I (1927), 380 p.; 

Tome II (1928), 384 p.; 

Tome III (1929), 384 p.; 

Tome IV (1930), 343 p.; 

Tome V (1934), 384 p.; 

Tome VI (1935), 384 p.; 

Tome VII (1936), 384 p.; 

Tome VIII (1937), 384 p. 

10. Dacoromania (Bulletin du Musee de la Langue Roumaine). 

Tome I (1920—1921) VI+608 p.; 

Tome II (1921—1922), VIII+940 p.; 

Tome III (1922—1923), X+1157 p.; 

Tome IV (1924—1926) 1-rć pârtie. IV+640 p.; 2-me pârtie, 

XV+1000 p.; 

Tome V (1927—1928), VIII+943 p.; 

Tome VI (1929—1930), VHI+694 p.; 

Tome VII (1931—1933), IX+697 p.; 

Tome VIII (1934—1935), XII+531 p.

509 

Sever Pop şi Emil Petrovici, subt direcţia lui S. Puşcariu, 

Atlasul Linguistic Român, Prospect Bucureşti, 1936, 8 p. + 1 

hartă + 15 hărţi colorate. 

11. Mathematica, (Revue publiee par le Seminaire des Mathematiques 

de l'Universite de Cluj). 

Tome I (1929), 159 p.; 

Tome II (1929), 171 p.: 

Tome III (1930), 157 p.; 

Tome IV (1930), XVI+196 p.; 

Tome V (1931), 163 p.; 

Tome VI (1932), 181 p.; 

Tome VII (1933), 164 p.; 

Tome VIII (1934), 216 p.; 

Tome IX (1935), 333 p.; 

Tome X (1935), 212 p.; 

Tome XI (1935), 272 p.; 

Tome XII (1936), 248 p.; • 

Tome XIII (1937), 288 p. 


12. 'Buletinul Societăţii de Ştiinţe din Cluj. (Bulletin de la 

Societe des Sciences de Cluj). 

Tome I (1921—1923), 643 p., 173 fig., 3 pl.; 

Tome II (1924—1925), XVI+384+235 p., 368 fig., 8 pl.; 

Tome III (1926—1927), XIII+424+201 p., 106 fig., 8 pl.; 

Tome IV (1928—1929), 542+126 p., 121 fig., 7 pl.; 

Tome V (1929—1931), 504+147 p., 99 fig., 2 pl.; 

Tome VI (1931—1932), XVI+651 p., 188 fig., 3 pl.; 

Tome VII (1933—1934), 641 p., 87 fig., 3 pl.; 

Tome VIII (1934—1937), 651 p., 289 fig., 5 pl. 

13. Lucrările Institutului de Speologie din .Cluj. (Travaux 

de l'Institut de Speologie de Cluj). 

2pl.; 

Tome I (Nos 1—25), 1920—1924, 553 p., 229 fig.; 

Tome II (Nos 26—48), 1924—1926, XII+604 p., 523 fig., 

Tome III (Nos 49—52), 1926—1927, IX+393 p., 366 fig.; 

Tome IV (Nos 53—55), 1927—1928, IX+624 p., 1325 fig., 

1 Pl-; 

Tome V (No. 56), 1928, XII+808 p. 2270 fig.; 

Tome VI (Nos 57—80), 1928—1930, XVI+486 p., 184 fig.;

510 

Tome VII (Nos 81—98), 1930—1932, XVI+330 p., 298 fig.. 

2pl.; 

Tome VIII en cours. 

14. Biospeologica. (Etudes sur i'histoire naturelle du domaine 

souterrain. Editee depuis 1920 par lTnstitut de Speologie de 

Cluj). 

Tome I (Nos I—X), 1907—1909, VIII+710 p., 33 fig., 

42 pl. 

Tome II (Nos XI—XIX, 1909—1911, VIII+1074 p., 104 

fig., 47 pl.; 

Tome III (Nos XX—XXIX), 1911—1913, VIII+850 p., 46 

fig.,56pl.; 

Tome IV (Nos XXX—XL), 1913—1919, VIII—812 p., 197 

fig-, 18 pl.; 

Tome V (Nos XLI—L), 1919—1924, VIII+1138 p., 1206 

fig-, 22 pl.; 

En cours: Tomes VI et VJI (fascicules LI â LXV parus). 

15. Catalogue BCU des Cluj Revues / Central scientifiques University Library et medicales, Cluj 

inventaire 

methodique, (A) dans l'ordre alphabetique, (B) dans l'ordre 

geographique des pays et villes d'origine et (C) dans l'ordre des 

matieres, dresse sous la direction de E. G. Racovitza par A. Valentiny. 

(Cluj, Universite, 455 p., 1926). 

de Cluj). 

16. Anuarul Universităţii din Cluj (Annuaire de l'Universite 

Tome I, 1919—20+40 p. 

Tome II, 1921—22+238 p. 

Tome III, 1922—23+174 p. 

Tome IV, 1923—24+200 p. 

Tome V, 1924—25+173 p. 

Tome VI, 1925—27+260 p. 

Tome VII, 1927—28+248 p. 

Tome VIII, 1928—29+298 p. 

Tome IX, 1929—30+296 p. 

Tome X, 1930—31+384 p. 

Tome XI, 1931—32+365 p. 

Tome XII, 1932—33+375 p. 

Tome XIII, 1933—34+423 p. 

Tome XIV, 1934—35, 472 p. + 3 pl. şi fot.

Tome XV, 1935—36, XIV + 399 p. 

Tome XVI, 1936—37. 

511 

17. Revista de Sociologie, (Revue de Sociologie publice par 

le prof. V. Bărbat ancien directeur du Seminaire de Sociologie). 

(No. 1—8). 

18. Bibliotheca Bibliologica. (Publice par le Seminaire de 

Bibliographie Generale. Texte roumain et francais). 

No. 1. /. Crăciun: O ştiinţă nouă, Bibliologia, în învăţământul 

universitar din România. (Une science nouvelle, la Bibliologie, 

dans l'enseignement universitaire du Roumanie). Cluj, Tip. 

Cartea Românească, 1933, in-8°, 26 p. 

No. 2. C. Gollner: Anul revoluţionar 1848 în Principatele 

Române. O contribuţie bibliografică. (L'annee revolutionnaire 

1848 dans Ies Principautes Roumaines. Contribution bibliographique). 

Cluj, Tip. Cartea Românească, 1934, in-8°, 18 p. 

No. 3. /. Crăciun: Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele 

Ferdinand I" din Cluj în primul deceniu 1920—1930. (L'activite 

scientifique â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj 


au cours de la premiere periode decennale 1920—1930). Cluj, 

Tip. Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p. 

No. 4. T. Onişor, Bibliografia geografică a României în 1929 

şi 1930. Cu o introducere asupra Bibliografiilor geografice româneşti 

până în 1936. (Bibliographie geographique de la Roumanie 

en 1929 et 1930. Avec une introduction sur Ies Bibliographies 

geographiques roumaines jusqu'en 1936). Cluj, Tip. Cartea Românească, 

1936, in-8°, 186 p. 

No. 5. /. Crăciun: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Bogdan- 

Duică, 1866—1934. (Bio-Bibliographie de Georges Bogdan-Duică, 

ancien professeur â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie 

Roumaine, 1866—1934). Cluj, Tip. Cartea Românească, 

1936, in-8°, XIV+45 p. (In colaborare cu — En collaboration 

avec I. Breazu). 

No. 6. E. Roth: Bibliografia publicaţiilor Institutelor Medico-Legale 

din România, 1920—1935. (Bibliographie der Veroffenntlichungen 

der Gerichtsmedizinischen Institute Rumâniens, 

1920—1935). Cluj, Tip. Victoria, 1936, in-8°, 55 p. 

No. 7. /. Crăciun: Bio-Bibliografia Dlui Alexandru Lapedatu 

cu ocazia împlinirii vârstei de 60 de ani, 1876—1936. (Bio- 

Bibliographie de M. Alexandre Lapedatu, professeur â l'Univer-

512 

site de Cluj et president de l'Academie Roumaine, â l'occasion de 

son soixantieme anniversaire, 1876—1936). Bucureşti, M . O. Imprimeria 

Naţională, 1936, in-8°, 40 p. 

No. 8. V. Bologa: Bibliografia tezelor dela Facultatea de 

Medicină şi Farmacie din Cluj din anii 1923—1936, (Nr. 1— 

1000). (Bibliographie des theses presentees devant la Faculte de 

Medicine et de Pharmacie de Cluj de 1923 â 1936). Cluj, Tip. 

Cartea Românească, 1936, in-8°, 11+107 p. (In colaborare cu — 

En colla.boration avec Lia M . Dima). 

No. 9. /. Crăciun: Doi bibliologi români, Ioan Bianu şi Al. 

Sadi-lonescu. (Deux bibliologues roumains, Jean Bianu et Al. 

Sadi-Ionesco). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 49 p. 

No. 10. /. Naghiu, Bio-Bibliografia P. S. Episcop Nicolae 

Colan, cu ocazia instalării în scaunul vlădicesc din Cluj, 1893— 

1936. (Bio-Bibliographie de Mgr. Nicolas Colan, eveque de Cluj. 

publice â l'occasion de son intronisation sur le siege episcopal, 

1893—1936). Sibiu, Tip. Arhidiecezană, 1937, in-8°, 36 p. 

No. 11. /. Crăciun: Bio-Bibliografia D-lui Sextil Puşcariu, 

cu ocazia împlinirii BCU vârstei Cluj / Central de 60 University de ani, Library 1877—1937. Cluj 

(Bio-Bibliographie 

de M. Sextil Puşcariu, professeur â l'Universite de 

Cluj et membre de l'Academie Roumaine, â l'occasion de son soixentieme 

anniversaire, 1877—1937). Cluj, Tip. Cartea Românească, 

1937, in-8°, 36 p. 

No. 12. T. A. Naum: Bio-Bibliografia lui Vasile Bogrea, 

1881—1926. (Bio-Bibliographie de Vasile Bogrea, ancien professeur 

â l'Universite de Cluj et membre corresp. de l'Academie 

Roumaine, 1881—1926). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, 

in-8°, 34 p. (In colaborare cu — En collaboration avec Iosif E. 

Naghiu). 

No. 13. /. Crăciun: Contribuţii româneşti privitoare la istoriografia 

universală. Bibliografie, 1927—1936. (Contribution 

roumaine â l'historiographie generale. Bibliographie, 1927— 

1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°, 46 p. 

No. 14. T. Morariu: Bio-Bibliografia lui Gheorghe Vâlsan, 

1885—1935. (Bio-Bibliographie de Georges Vâlsan, ancien professeur 

â l'Universite de Cluj et membre de l'Academie Roumaine, 

1885—1935). Cluj, Tip. Cartea Românească, 1937, in-8°, 32 p. 

No. 15. /. Crăciun: Bibliografia Transilvaniei româneşti, 

1916—1936. (Bibliographie de la Transylvanie roumaine, 1916— 

1936). Bucureşti, M. O. Imprimeria Naţională, 1937, in-8°,366p.

d) Istoricul Universităţii şi al învăţământului superior. 

(Historique de VUniversite et de l'enseignement superieur). 

513 

1. Serbările pentru inaugurarea Univ. Cluj în 1920+168 p. 

2. Fetes de l'inauguration de l'Universite roumaine de Cluj 

en 1920+170 pages. 

3. Universitatea Daciei Superioare (Universite de la Dacie 

Superieure) de Prof. O. Ghibu, (112 p.+31 pl.). L'ouvrage se trou- 

ve au Rectorat de l'Universite. 

4. Annuaire de l'Universite de Cluj (voir ci-dessus No. 16). 

5. La Faculte de Medecine de l'Universite „Roi Ferdinand 

I-er" de 1919 â 1928. Cluj, 1930, 48 pag., 1 fig. 

6. Călăuza studentului la Oui (Guide de l'etudiant â Cluj) 

par Jean A. Vătăşescu, şecretaire (1928+263 pp. et 1 plan, com 

plete chaque annee). 

7. îndrumări universitare, publi c 

ate de oficiul universitar. 

(VII1+168 p.). 

8. Activitatea ştiinţifică la Universitatea „Regele Ferdinand 

I" din Cluj în primul BCU Cluj deceniu, / Central 1920—1930. University Library (L'activite Cluj 

scientifique 

â l'Universite „Regele Ferdinand I" de Cluj au cours de la pre 

miere -periode decennale, 1920—1930) par I. Crăciun. Cluj, Tip. 

Cartea Românească, 1935, in-8°, 321 p. (Bibliotheca Bibliologica 

No. 3) 

-33


CLINICILE UNIVERSITARE 


1. Consiliul Clinicilor. 

Preşedinte: Constantin Urechia. 

Membrii: Iuliu Haţieganu, Dir. Clinicei Medicale. 

Grigoriu Cristea, Dir. Clin. Gynecologice şi Obst 

Titu Vasiliu, Dir. Inst. de Anatomie Patologică. 

Ioan Minea, Dir. Clin. Neurologice. 

Coriolan Tătaru, Dir. Clin. Dermatp-venerice. 

Gheorghe Popoviciu, Dir. Clin. Infantile. 

Dumitriu Mihail, Dir. Clin. Oftalmologice. 

Dumitru Negru, Dir. Instit. de Radiologie. 

Ion BCU Goia, Cluj Dir. / Central Clin. University Semiologie Library Medicală. Cluj 

Ioan Aleman, Dir. Clin. Stomatologice. 

Emil Jeposu, Dir. Clin. Urologice. 

Alexandru Pop, Dir. Clin. Chirurgicale. 

Gheorghe Buzoianu, Dir. Clin. Oto-rino-laring. 

Ref.: Ioan Buzilă, Dir. Ad-tiv al Clinicilor (până la 

18. V. 1937). 

iar dela această dată prin delegaţie: dl adm-tor 

B. David şi dl şef contabil /. Ruja, dela Administraţia 

Universităţii. 

2. Comisiunea Clinicilor. 

Preşedinte: Constantin Urechia. 

Membrii: Emil Ţeposu şi Alexandru Pop. 

Ref.: Ioan Buzila Dir.-Ad-tiv al Clinicilor (până la 

18. V. 1937) iar dela această dată prin delegaţie: 

Dnii B. David şi I. Ruja.

Director adm-tiv: 

Administrator: 

Contabil: 

Cassier: 

Şef de birou: 

Şef de birou: 

Subşef de birou: 

Inventarizator: 

Impiegaţi: 

Verificator: 

Registrator: 

Economi: 

3. Personalul administrativ şi de serviciu al clinicelor. 

Prim portari: 

Ordonanţe de birou, 

Şef mecanic: 

Mecanici: 

Lăcătuşi: 

Eectrician: 

Fochişti: 

Buzilă Ioan (până la 18. V. 1937). 

Popp Ştefan. 

517 

Fediuc Gh. Constantin (dela 1. IX. 1937). 

Oltean Virgil autorizat prov. cu suplinirea 

postului de verificator. 

Titişan Ioan şeful serv. personal. 

Blăgescu Nicolae arch. şi registrator. 

Burie Alexandrina delegată (până la 28. I I . 

1937), Timar Ella (dela 1. IV. 1937). 

Hartmann Francisc. 

Waedt Wilhelmina (def. cl. II). 

Deac Petru (def. cl. I). 

Corpădean Iustin (până la 30. XI. 1936), 

Missits Florica (dela 1. VI. 1937). 

Miiller Elisabeta (def. cl. II). 

Savu Maftei (def. cl. II). 


jajna Samuil (def. cl. II). 

Petro Ştefan (def. cl. I), la Bucătăria 

Centrală. 

Morar Ioan autorizat prov. cu suplinirea 

postului de cassier. 

Bartok Coloman. 

Tătaru Ioan (la bucătăria Centrală). 

Păltineanu Atanasie autor. prov. cu conducerea 

serv. primirii bolnavilor. 

Istrate Nicolae şi Brăzdau Grigore. 

Cociş Ştefan şi Şooş Mihail. 

Alicuci Petre, Uzina Centrală şi uzina Clin. 

Neuro-Psichiatrice. 

Lupşor Ioan, Feher Gheorghe, Pop Vasile 

(Uzina Centrala). 

Bob Vasile, David Iuliu (Uzina Centrală) 

Someşfălean Vasile (Uzina Psichiatrică). 

Abiudan Lupu Teodor (Uzina Centr.). 

Baciu Ioan, Huciu Sevastian, Turdăşan Iosif 

(Uzina Centrală), Sângeorzan Ioan, Pura 

Gheorghe, Galfi Victor (Uzina Psichiatrică) 

.

518 

Apaductori: Turcu Vasile (Uzina Centrală), Hodrea 

Brutar: 

Ioan (Uzina Psichiatrică). 

Missits Florica (până la 31. V. 1937), Haşegan 

Gheorghe (dela 1. IX. 1937). 

Zidar de cazane: Miron Ioan. 

Prim grădinar: Tălnaciu Ioan. 

Tâmplar: Coroian Ştefan. 

Măcelar: Chendrean Vasile. 

Vizitii: Verde Gheorghe, Să Sălaj an Ioan. 

Portar la casa de cadavre: Vaida Dionisiu 

Portar fochist: Mureşan Ioan. 

Oameni de serviciu: 

Oameni de serviciu: 3 la poarta principală, 2 la poarta Psichiatrică; 

Surori de caritate: 79 la toate Clinicile; 

Spălătorese 8 la spălătoria Clinicilor; 

• îngrijitor de BCU maşini: Cluj / 1 Central la spălătoria University Clinicilor; Library Cluj 

Servitori pentru grădini: 4 la grădinăria Clinicilor; 

Ajutor zidar (servitor): 1 la atelierele Clinicilor; 

Servitori purt. de cadavre: 2 la casa de cadavre a Clin.; 

Servitor în sala de cazane: 1 (la uzină); 

Ucenici: 9 la ateliere; 

Servitori la Buc. centr.: 9; 

Servitori pt. buc. dietetică: 4; 

Bucătăreasă: 1 la Buc. Neuro-Psichiatrică; 

Servitori: 3 la Buc. Neuro-Psichiatrică; 

Ajutori mecanici: 2 Ja Uzina centrală; 

Servitori: 1 la Uzina centrală; 

Servitor: 1 la Uzina Psichiatrică. 

Personalul Clinicilor. 

a) Clinica psichiatrică: Murăşan Gheorghe infirmier băiaş, 

21 servitori. 

b) Clinica neurologică: Găvriluţ Măria primă infirmieră, 

Brăzdau Vasile portar fochist, 7 servitori. 

c) Clinica chirurgicală: Vădan Ioan portar fochist, 7 servitori.

519 

d) Clinica medicală: Strungariu Gherasim portar fochist, 

8 servitori. 

e) Secţia boalelor infect.: Ţiplea Ioan portar, 1 servitoare. 

f) Sanatoriul: Stan Gavrilă portar fochist, 5 servitori. 

g) Clinica ginecologică şi obstetricală: Racz Emerich portar 

fochist, 10 moaşe, 1 spălătoreasă şi 5 servitori. 

h) Clinica dermato-venerică: Gebefiigi Ştefan portar fochist, 

Bohăţel Floare primă infirmieră, 6 servitori. 

i) Clinica oftalmologică: Câmpian Gavrilă portar fochist şi 

4 servitori. 

j) Clinica infantilă: Horvath Mihail portar, 1 primă infirmieră 

şi 1 infirmier, 1 servitor, 1 spălătoreasă. 

k) Clinica oto-rino-laringologică: 1 servitoare. 

1) Clinica stomatologică: Titişan Vasile portar şi 2 servitoare 

m) Farmacia clinicilor: 1 servitoare. 

DARE DE SEAMA 

asupra activităţii BCU Cluj / Clinicilor Central University în acest Library an şcolar. Cluj 

Fonduri încasate: 

1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 15.265.500.— 

2. Ministrul Sănătăţii „ — 

3. Taxe de îngrijire încasate dela bolnavii 

internaţi, inel. taxe de îngrijire pt. 

restanţe „ 12.139.194.— 

4. Taxe reglementare şi unice pt. Clinici „ 1.122.600.— 

5. Contravaloarea combustibilului, întrebuinţat 

pt. încălzirea Institutului de 

Anatomie, Radiologie, Fiziologie şi 

Biblioteca Universităţii, încasat dela 

Universitate „ 599.799.— 

6. Taxele pt. Sanator şi sala de operaţie . „ 185.038.— 

7. Venituri întâmplătoare, etc „ 71.262.— 

8. Restanţe încasate — arieratele . . . . „ 4.743.184- 

9. Diferite conturi, reportat din anul 

1935/1936 „ 294.001.67 

10. Soldul reportat din anul 1935/1936 . . „ 15.708.251.87 

In total Lei 50.128.830.54

520 

Au rămas neordonanţate următoarele: 

1. Ministerul Educaţiunii Naţionale . . . Lei 34.500.— 

Bugetul personalului s'a urcat la suma 

de „ 3.296.187.- 

Totalul cheltuelilor: 

1. Materiale Lei 31.878.859-- 

2. Arieratele „ 8.775.399.— 

3. Diferite conturi „ 17.194.54 

In total Lei 40.675.452.54 

4. Personal „ 3.296.187.— 

Suma de 34.500 lei rămasa neordonanţată a fost angajată 

şi actele justificative se găsesc la Ministerul Educaţiunii Naţionale, 

Dir. Clinicilor fiind descoperită faţă de firma „Standard" 

din Bucureşti cu această sumă. 

Gestiunea 

BCU 

Clinicilor 

Cluj / 

s'a 

Central 

încheiat 

University 

cu un 

Library 

excedent. 

Cluj 

In cursul acestui anul s'au executat din fondurile bugetare 

ale Dir. Clinicilor următoarele lucrări: 

I. La Uzinele Clinicilor: 

1. S'a procurat un motor electric de rezervă, pentru transportarea 

apei de condens dela diferitele secţii cu încălzire centrală 

la Uzina Centrală. 

2. S'au înlocuit cărămizile refractare, devenite defecte, la 

ambele Uzine ale Clinicilor. 

3. S'au înlocuit mai multe ţevi fierbătoare, care în urma defectării 

au trebuit scoase din uz şi înlocuite cu altele noui. 

4. S'au angajat materiale necesare pentru funcţionarea şi 

întreţinerea Uzinelor, ca: uleiuri, benzină, garnituri, ţevi, fitinguri, 

etc. 

II. La diferitele clădiri ale Clinicilor: 

a) S'au reparat şi înlocuit mai multe conducte de apă şi canalizare, 

schimbându-se robinetele, bateriile, cuvetele, precum şi 

mai multe conducte electrice stricate, făcându-se astfel de reparaţiuni 

mai mari la secţia de Boli Infecţioase.

521 

b) S'au executat mici reparaţiuni de zidărie şi vopsitorie, la 

diferitele clădiri, cari nu mai sufereau amânare. 

c) S'a demontat şi remontat o casă de cadavre de pe lângă 

Clinica Psichiatrică şi o casă de iepuri. 

d) S'a reparat o parte din mobilerul Clinicei Psichiatrice. 

e) S'a reparat învelitura de tinichea dela unele clădiri ale 

Clinicilor. 

f) S'au reparat ascensoarele dela Clinica Medicală şi Bucătăria 

dietetică. 

III. Rufărie: 

Excedentele anilor bugetari trecuţi şi încasarea unor sume 

mai mari pe care C. F. R., le datorau Clinicilor pentru îngrijirea 

bolnavilor, au permis aprovizionarea Clinicilor cu un stoc 

mai mare de lingerie, făcându-se aprovizionarea cu cea mai mare 

parte dintre articolele de rufărie şi aşternut, reclamate de diferitele 

Clinici. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

IV. Medicamente: 

Fondurile Farmaciei fiind simţitor reduse, s'a simţit o lipsă 

de medicamente şi pansamente, în special a trebuit redusă, 

aproape complect, aprovizionarea Farmaciei cu specialităţi, — 

mai ales din motivul, că în urma dispoziţiunilor Ministerului de 

Industrie şi Comerţ, prin introducerea de noui taxe, la o mare 

parte din articolele importate din străinătate, cea mai mare parte 

a articolelor medicamentoase a suferit o scumpire serioasă. 

V. Aparate şi Instrumente: 

1. S'au procurat diferite instrumente pentru Clinica Chirurgicală 

la care se simţea o nevoie serioasă de asemenea instrumente 

chirurgicale, necesare pentru trebuinţele zilnice a acestei 

Clinici. 

2. S'a reparat un aparat de diatermie dela Clinica Psichiatrică. 

3. S'a procurat un aparat nou cu unde scurte „Ultratherm" 

pe seama Clinicei Psichiatrice.

522 

VI. Pentru Administraţia Centrala: 

Afară de rechizitele şi articolele de birou strict trebuincioase 

s'au procurat şi două maşini de scris — dintre cari una cu un 

car lung, a cărei nevoie se simţea de mai multă vreme. 

VII. Circulaţia bolnavilor 

în Clinici care şi anul acesta a atins o cifră destul de mare, se 

poate vedea din statistica dela pag. 523. 

VIII. Alimentaţia 

bolnavilor şi personalului alimentaţi dela Bucătăria Centrală şi 

Neuro-Psichiatrică a costat zilnic 17.65 lei; aceia a bolnavilor 

dela Bucătăria Dietetică lei 20 pe când pentru bolnavii alimentaţi 

dela Bucătăria Sanatorului a fost prevăzută o cotă zilnică de 

lei 25. BCU Cluj / Central University Library Cluj 

1. Dat fiindcă bugetul Clinicilor a fost limitat la o sumă cu 

care nu se putea face faţă tuturor cerinţelor reale ale diferitelor 

secţii, serviciile au avut de suferit în special în ce priveşte aprovizionarea 

cu medicamente. 

2. Afară de aceia din cauza lipsei numărului necesar de meseriaşi, 

o mare parte din reparaţiunile şi transformările proiectate 

nu s'au putut executa, acestea trebuind să fie amânate până 

la o dată când Clinicile vor fi înscrise în - 

bugetul anilor viitori 

cu o sumă, care să acopere nevoile reale ale Clinicilor. 

3. Lipsa unui personal suficient pentru serviciile auxiliare 

ale Dir. Clinicilor şi ale diferitelor secţii şi servicii ale Clinicilor 

s'a resimţit în cursul anului 1936/1937. 

Remedierea acestor lipsuri va forma preocuparea principală 

a anului viitor. 

In general Clinicile au funcţionat în mod satisfăcător, mai 

cu seamă graţie împrejurării că încasările taxelor de îngrijire 

a bolnavilor precum şi a cotelor bugetare lunare, cu care Clinicile 

se aflau înscrise în bugetul Ministerului Educaţiunii Naţionale, 

s'au putut face în condiţiuni mai normale decât în anii 

trecuţi.

523 

Pentru a putea asigura normala funcţionare a Clinicilor pe 

viitor din toate punctele de vedere, ar fi însă necesar, ca Onor. 

Minister al Educaţiunii Naţionale să prevadă în bugetul său pe 

seama Clinicilor, o alocaţie bugetară adaptată nevoilor reale ale 

acestora. In anii din urmă această alocaţie a fost succesiv comprimată 

şi redusă la o sumă cu care nu se pot acoperi nici cele 

mai indispensabile angajări. 

Graţie spiritului de înţelegere a Onor. Ministerului Educaţiunii 

Naţionale, Clinicile au obţinut în cursul anului trecut prin 

concursul Onor. Ministerului de Finanţe unele credite extraordinare, 

şi numai datorită acestora s'a putut face faţă celor mai urgente 

şi indispensabile nevoi ale Clinicilor. 

STATISTICA 

circulaţiei bolnavilor repartizaţi pe Clinici, în anul 1936—37 

Nr. cor. 1 

NUMELE CLINICILOR 

Rămaşi 

Veniţi 

Circulaţia bolnavilor 

Zile de 

îngrijire 

Plecaţi j 


1 1070 2816 36.198 2937 85 1081 

2 650 426 20.370 392 23 662 

3 1134 1962 37.077 1932 85 1165 

4 615 8S6 20.751 798 8 643 

5 Obsle/ricală 505 915 16.606 902 8 510 

6 414 647 13.367 626 20 415 

7 56 144 2.309 138 — 62 

8 228 383 7.508 361 10 243 

9 505 701 15 897 677 34 495 

10 931 870 £9.834 877 11 913 

11 696 805 22.380 802 699 

Vi 192 487 6.009 490 — 188 

13 734 539 22.599 527 17 717 

14 1641 861 50.691 818 36 1648 

Deced. 

Rămaşi


EXTENSIUNEA UNIVERSITARA 


Istoric şi realizări. 

Extensiunea universitară, înfiinţată în anul 1924, cu scopul 

de a răspândi cultura cât mai mult în massele poporului, a funcţionat 

şi în acest an şcolar cu următorul comitet: 

Preşedinte de onoare: Prof. Alexandru Lapedatu. 

Preşedinte activ: Prof. Nicolae Drăganu. 

Secretar General: Prof. Fior ian Ştefănescu-Goangă. 

Membri: Profesorii: Alexandru Borza, Mihail A. Botez, Silviu 

Dragomir, Iuliu Moldovan, Sextil Puşcariu, Victor Stanciu, 

Valeriu Moldovan, Ioan Minea şi George Sofronie. 

Extensiunea Universitară a desvoltat şi anul acesta o acti 


vitate rodnică, deşi mai puţin intensă ca în anii trecuţi, din cauză 

că subvenţiile i s'au redus simţitor. Fiind ajutată de „Astra" şi 

de alte societăţi culturale din ţară, a păstrat un contact viu cu 

populaţia doritoare de cultură şi progres din oraşele ardelene, 

prin conferinţele menţionate mai jos. 

Lista conferinţelor din acest an şcolar. 

Cluj. 

Revizionismul maghiar în lumina dreptului 

internaţional Prof. G. Sofronie 

Arta rusească (cu proiecţiuni) „ G. Petranu 

Dela medicina veche la cea a viitorului . . „ V . Bologa 

Hărţile graiului (cu proiecţiuni) . . . . „ S. Puşcariu 

Noi curente în pregătirea tineretului european 

„ C; Marinescu 

Noi curente în pregătirea tineretului european 

(Continuare) ,, Q Marinescu 

Ce este căsătoria? ,, A. Ionaşcu

Cultură şi civilizaţie „ E. Speranţia 

Tineretul de azi şi filosofia „ D. D. Roşea 

Tratamentul hidro-mineral în bolile rinichiului 

. „ E. Ţeposu 

Critica lui Shakespeare „ P. Grimm 

Cunoaşteţi Basarabia? (cu proiecţiuni) . . „ A . Borza 

Cartea românească în decursul veacurilor . Conf. I. Crăciun 

Hunedoara. 

Tineretul de azi şi filosofia Prof. D. D. Roşea 

Satu-Mare. 

527 

Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia 

Sterilizarea şi căsătoria „ A. Ionaşcu 


BCU Cluj / Central Sebeş-Alba. University Library Cluj 

Revizionismul maghiar şi dreptul popoarelor 

Prof. G. Sofronie 


Graiul satelor noastre, argument al continuităţii 

(cu pr.) Conf. Sever Pop 

Cultură şi civilizaţie Prof. E. Speranţia


ATELIERUL CENTRAL 


34

Comisiunea atelierului central: 

Atelierul central înfiinţat şi organizat în anul şcolar expirat, 

când s'a aprobat şi regulamentul său 1 

), a fost condus de 

următoarea Comisie: 

Preşedinte: Prof. Emil Haţieganu. 

Membrii: Prof. Lazăr Iacob, Ar. Grădinescu, D. Negru, 

D. Teodorescu. 

Director: Prof. Victor Stanciu. 

Secţiile atelierului central. 


In acest an şcolar Atelierul Central a avut 3 secţii: 

a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiilor şi instalaţiilor 

interioare ale Universităţii. 

b) Secţia de aparate şi instrumente de preciziune. 

c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire. 

Activitatea celor trei secţii. 

a) Secţia de reparaţie şi întreţinere a edificiului central 

a avut următorul personal: Şef: P. Bărăianu sen., electrician Iosif 

Lemeni, tâmplar Pop Ioan, tinichigiu Fr. Tuşoni şi fochiştii Lazar 

Gheorghe şi Tănase Iacob. Această secţiune a executat lucrări 

la edificiul central al Universităţii, la Institutul de Anatomie 

descriptivă, la instalaţia de încălzire centrală a clinicilor, la 

Seminarul de Filologie modernă, Institutul de Chimie generală, 

Colegiul universitar „Carol II". instalaţia caloriferului dela Rectorat, 

la Decanatul Facultăţii de Litere şi Administraţia Universităţii, 

Seminarul de Drept Comercial, ascensoarele Universităţii, 

Institutul de Psihologie, Institutul de Mineralogie-Petrografie, 

*) Vezi Anuarul 1935/36 cap. respectiv.

531 

Institutul de Studii Clasice, Oficiul. Universitar, Botanica Sistematică, 

Institutul Zoologic, casa Universităţii din strada Brătianu, 

Institutul de Radiologie, Institutul de Geografie, Seminarul 

de Filologie, Institutul de Farmacologie, Observatorul Astronomic, 

Seminarul de Limba Franceză, Seminarul de Limba Italiană 

şi Institutul de Fiziologie generală. 

Materialul întrebuinţat la aceste lucrări a fost în sumă de 

Lei 118.948 şi s'au executat lucrări cari făcute la atelierele din 

oraş ar fi costat peste 450.000 Lei. 

Această secţie pe lângă aparaturile necesare edificiilor Universităţii 

la instalaţia de electrică de apă şi gaz a reparat mobilierul 

şi a construit dulapuri, lampe, rafturi, candelabre, scări, 

sonerii etc, necesare diferitelor institute universitare. 

b) Secţia de aparate şi instrumente de precizie are ca şef pe 

dl V. Anlauf, căruia i s'a ataşat P. Bărăianu iun. Universitatea 

având numai puţine instrumente, a aprobat ca dl V. Anlauf să 

monteze şi să lucreze cu instalaţiile şi uneltele sale proprii în localul 

atelierului central prin proprii săi angajaţi şi alte lucrări 


decât cele necesare institutelor universitare. 

Secţia de aparate şi instrumente de precizie în cursul acestui 

an abia s'a instalat în noul local, totuşi a făcut toate 

reparaturile aparatelor deteriorate pe la diferitele institute universitare 

şi a construit din nou aparate la Observatorul Astronomic, 

Institutul de Mineralogie-Petrografie, Clinica Stomatologică, 

Institutul de chimie medicală şi Institutul de Fiziologie generală. 

Această secţiune este în stare să repare de-acum orice aparat 

ştiinţific şi să construiască cele mai uzuale aparate şi instalaţii 

noui 

c) Secţia de legătorie, cartonaje şi împânzire a funcţionat, ca 

şi în trecut, în cadrul Bibliotecii Universităţii, lucrând şi pentru 

diferitele institute universitare. A legat cărţi în condiţiuni avantajoase, 

sau a executat anumite lucrări complimentare, ce nu le 

pot executa institutele, cari îşi leagă singure cărţile.

TABLOU 

al corpului didactic universitar pe anul şcolar 1936/37 în ordinea 

protocolară a Facultăţilor, cu indicaţia catedrei şi a domiciliului. 

NUMELE ŞI 

PRONUMELE 

CATEDRA LOCUINŢA 

I. FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE DE STAT 

a) Prof. titulari: 

1 Angelescu Alexandru Drept civil IV Str. Mârzescu 24 3388 

2 Boilă Romul Drept constituţional Str. Băii 1 1386 

3 Cădere Victor Procedura civilă II Ministr. plenipot. 

4 f Cătuneanu C. Ioan Drept roman II Str. Regală 11 B. 

Б Ghiulea Nicolae BCU Finanţe, Cluj / Central Statist. University şi Pol. soc. Library Str. Mico Cluj 

36 3552 

6 Haţieganu Emil Procedura civilă Str. Şincai 13 2249 

7 Iacob Lazar Drept bisericesc Str. Iuliu Maniu 36 2041 

8 Ionaşcu Aurelian Drept civil III Str. Avram Iancu 1 2221 

9 Ionescu Bogdan Drept civil român II Str. Episcop Ivan 30 

10 Ionescu B. Dumitru Economia politică I Str. Donat 56-58 

11 Lazar Liviu Legislaţia agrară şi indust. Str. Bolintineanu 17 1007 

12 Maniu Cassiu Politica Str. Iuliu Maniu 4 

13 Moldovan Valeriu Drept administrativ Str. Regală 19 

14 Moşoiu Tiberiu Drept roman II Str. Grigorescu 92 3694 

15 Mototolescu Dimitrie Ist. dreptului român Str. Elisabeta 43 1358 

16 Negrea Camil Drept civil local 1 Str. Văcărescu 28 1815 

17 Petrescu Ercea C. Drept comercial II Str.Memorandului27 2173 

18 Pop Traian Drept pen. şi Proced. pen. Str. A. Iancu 14 3441 

19 Poruţiu Petre Drept comercial I Str. Regală 10 A 1151 

20 Radu Iorgu 

Drept internaţional privat Str. Bolintineanu 9 

21 Sofronie George Drept internaţional public Str. Mico 16 2322 

22 Sperantia Eugeniu Sociologie şi Filosol. drept Str. Oăşanu 48 3234 

23 Strat George Economie politică II Str. T. Cipariu 1 A /Seminar 

\ 2834 


П. FACULTATEA DE MEDICINĂ 

II Aleman Ioan I Stomatologie 

21 Baroni Vitold I Microbiologie 

Str. A. Iancu 16 I 2046 

Str. M. Foch 70 1488

Nr.crt.l 

NUMELE ŞI 

PRONUMELE 

533 

CATEDRA LOCUINŢA Telefon 

3 Benetato Grigore Fiziologie Str. Neculce 2 / institut 

\ 1457 

4 Bologa Valeriu Istoria Med şi Farm Str. Rahovei 10 2545 

5 Botez A. Mihail Patol. gen. şi experiment. Str. Pasteur 8 

6 Bozoianu Gheorghe Clin. Oto«Rino-Laringolog. Str Oct. Goga5 2636 

7 Drăgoiu Ioan Istologie şi Embriologie Str. Pasteur 6 

f Institut 

\ 1459 

8 Goia Ioan Semiologie Str. Petru Maior 3 i. 

9 Grigoriu Cristea Clin. ginecoloc. şi obstet 

/ Clinică 

Str Prof. T.Ionescu3 

\ 1202 

10 Haţieganu Iuliu Clinica medicală Str. Eminescu 8 3467 

11 Kernbach Mihail Medicină legală Str. A. Iancu 3 1119 

12 Manta Ioan Chimie biologică Str. M. Eminescu 10 3053 

13 Michail Dumitru Clinica oftalmologică Str. Maiorescu 8-10 fCab.cons. 

\ 2159 

14 Minea Ioan Clinica neurologică Str. Băii 19 2882 

15 Moldovan Iuliu Igiena şi igiena socială Str. Regală 33 2189 

16 Negru Dimitrie Radiologie Str. Negruzi 5 

17 Papilian Victor Anat descript. şi topogr. Str. Stroescu 18 

18 Pop Alexandru Clinica chirurgicală Calea Moţilor 77 

19 Popovici Gheoghe BCU Cluj Clinica / Central Infantilă University Library Str. Fântânele Cluj 

5 

1545 

2537 

20 Secăreanu Ştefan Chimie medicală Str. Baba Novac 21 

21 Sturza Marius Balneologie şi fizioterapie Str. Eminescu 12 3114 

22 Tătaru Coriolan Clinica dermatO'venerică Str. Grigorescu 41 1176 

23 Ţeposu Emil Urologie Str. I. G. Duca 3 1978 

24 Urechia Constantin Clinica psichiatrică Str. Pasteur 1 

f Clinică 

{ 1204 

25 Vasiliu Titu 

Anatomia patologică Str. Grigorescu 80 2638 

26 

b) Prof. de onoare 

Jules Guiart 

c) Agregaţi onorifici 

27 Zolog Mihail 

d) Conferenţiar def. 

28 Bărbulescu Nicolae 

e) Docenţi 

Parasitologie 

Lyon-Franţa 68 Bd. 

de la crolx rousse. 

Igiena colectivă Str. Ep. Ciorogariu 3 2171 

Fizică medicală Str. Oct. Goga 13 1255 

29 Axente Iancu Infantilă Str. Grigorescu 33 

30 Cimoca Valeriu Dermatologie Str. N. Iorga 4 1380 

31 Daniello Leon Fiziologie Str. Eminescu 3 3016 

32 Gavrilă Ioan Boli de nutriţie Str. Mico 46 1048_ 

33 Nichita Emanuel Ortoped, şi chirurg, infant. Str. M. Foch 35 

34 Popovici Traian Clinica Gynecologică Str. Moţilor 20 14£6 

35 Vancea Petru Oftalmologie Str. G. Coşbuc 9 1043 

36 Velluda Constantin Anatomie descriptivă Str. 1. Maiorescu 21 1897 

37 Voicu Ioan Obstetrică Str Regina Măria 34 1880

1 Nr.crtJ 

1 

2 

534 

NUMELE ŞI 

PRONUMELE 


III. FACULTATEA DE LITERE ŞI FILOSOFTE 


Auger Yves 

Bănescu Nicolae 

Limba şi lit. franceză 

Bizantinologie 

Str. Moţilor 26 

Str. IuliuManiu26 

1479 

3 Bezdechi Ştefan Limba si lit greacă 

/ Institut 

Str. Regală 15 A \ 1805 

4 Dragomir Silviu Ist. pop. sud»est europene Str. Mico 40 1441 

Б Drâganu Nicolae 

Limba şi lit. română II Str. I. G. Duca 1 2500 

6 Gbibu Onisifor 

Pedagogie I Str. Oct. Goga 7 1071 

7 Ghidionescu Vladimir Pedagogie II 

/Sem. Ped. 

Str. Kogălniceanu 9 { 2530 

S 

9 

10 

11 

12 

13 

14 

Giuglea George 

Grimm Petre 

Kiech Gustav 

Kristof Gheorghe 

Lapedatu Alexandru 

Lupas Ioan 

Marinescu Constantin 

Filologia romanică 

Limba şi lit. engleză 

Limba şi lit. germană 

Limba şi lit. maghiară 

Istoria veche a Românilor 

Istoria nouă a Românilor 

Istoria universală 

Str. O. Goga 1 A 

Str. Eminescu 10 

Str. Gherescu 6 

Str. M. Foch 44 

Str. Bolintineanu 12 

Str. Băii 21 

Str. Dragalina 112 

15 Naum Teodor Limba şi lit. latină Str. Reg. Măria 

16 Panaitescu Emil Istoria antică Str. O. Goga 5 

17 Petran Coriolan Istoria artelor Str. O. Goga 7 

18 Puşcariu Sextil Limba şi lit. română I Str. Elisabeta 23 

19 

20 

21 

22 

23 

24 

25 

26 

27 

28 

29 

30 

31 

32 

Serra Giandomenico 

Ştefanescu-Goangă FI. 

Ştefănescu Marin 

Theodorescu M. D. 

b) Prof. agregaţi 

Emil Petrovici 

Popovici Dumitru 

Limba şi lit. italiană 

Psihologie 

Filosofie 

Archeologie 

Slavistică 

Ist. Ut. române moderne 

Str. Elisabeta 24 

Str. Regală 29 

Str. N. Iorga 2 

Str. Coşbuc 12 

Str. Trecătoare 12 

Str. Şaguna 16 

c) Prof. de onoare. 

Iorga Nicolae Istorie Bucureşti 

d) Prof. suplinitori. 

Const Sudeţeanu 

Vuia Romulus 

e) Conferenţiari def. 

Sociologie 

Etnografie 

Str. Memorandului 4 

Parc, Muz. Etnogr. 

Daicoviciu Constantin Antichit. clasice şi epigrafle Str. G-l Gheres u 2 

Pop Sever 

Roşea D. Dumitru 

Rusu Liviu 

f) Conferenţiari supl. 

Crăciun Ioachim 


Dialectologie 

Filosofie teoretică 

Psihologie aplicată 

Bibliografie generală 

Str. Reg. Măria 49 

Cal. Reg. Carol II 7 

Str. Bolintineanu 3 A 

Str. N.BăIcescu3 

2033 

1302 

3033 

/ Institut Institut 

\ 1805 

j Institut 

\ 1805 

/Muz. L. R. 

\ 1802 

1067 

f Institut 

\ 1805

33 

34 

35 

8 

9 

10 

11 

12 

13 

14 

15 

16 

17 

18 

19 

20 

21 

22 

23 

24 

25 

NUMELE ŞI 

PRONUMELE 

g) Docenţi: 

Mărgineanu Nicolae 

Păşea Ştefan 

Motogna Victor 

a) Prof. titulari. 

Abramescu Nicolae 

Angheluţă Teodor 

Borza Alexandra 

Bratu Gheorghe 

Dima A. Gheorghe 

Grădinescu Aristide 

Ionescu V. Dumitru 

Iuga Gheorghe 

Maior Augustin 

Meruţiu Vasile 

Ostrogovich Adrian 

Racoviţă G. Emil 

Răduleacu Dan 

t Scriban A. Ioan 

Sergescu Petre 

Spacu Gheorghe 

Stanciu Victor 

Tănăsescu Ioan 

b) Prof. de onoare: 

Pompeiu Dimitrie 

Jeannel Rene 

c) Adjunct. 

Chappuis Pierre A. 

d) Conf. definitivi. 

Ripan Tilici Raluca 

e) Conferen. prov. 

Călugăreanu Gheorghe 

f) Prof cu conv. spec. 

Ficheuz Robert 

g) DocenţL 

Pop Emil 

535 


Psihologie 

Onomastică 


IV FACULTATEA DE ŞTIINŢE 

Geom. descr. infinitezimală 

Algebra superioară 

Botanică sistematică 

Astronomie 

Fizică generală 

Fiziologie generală 

Mecanica raţională 

Matematici generale 

Fizică teoretică 

Geogr. fizică şi descriptivă 

Chimie generală 

Biologie 

Chimie fizica lă 

Zoologie şi anat. comparată 

Geometrie analitică 

Chimie anorgan. şi analit. 

Mineralogie şi petrografie 

Chimie organică 

Algebră superioară 

Entomologie 

Biologie 

Chimie alimentară 

Analiză Mat. 

Geografie 

Botanică 



Dej 

Str. V. Alexandri 3 

Str Iuliu Matiiu 2 

5tr. Memorandului 27 

Str. Vulcan 1 A 

Str. Clemenceau 7 

Str. Cantemir 5 


Institut 


3303 

(Observator 

Str. Observatorului 4 

\ 1714 

Str. Băii 7 

Institut 

Str. Mico 5-7 

1604 

2020 

Str. Mico 6-7 


Str. Mico 5-7 

Str. Mico 6-7 

Str. Berde 3 

Str. Caragiale 1 

Piaţa Cuza Vodă 6 

Str. I. G. Duca 1 

Str Braziliei 4, Parcul 

Bonaparte, Bucureşti 

Paris, iardjn des Plontes 

Str. Grigorescu 7 

Str. Mico 20 

Calea Moţilor 42 

Str. Clemenceau 6 

Str. Av. Bădescu 2 

2862 

Institut 

3310 

Institut 

1603 

Institut 

3310 

Institut 

3338 

Institut 

3778 

Institut 

3310

E R R A T A. 

In afară de micile greşeli de tipar ca repetări şi deplasări 

de litere etc. (ex. pag. 79 rândul 1 de sus, sau pag. 170 pct. d), 

uşor de recunoscut, relevăm următoarele erori şi omisiuni: 

Pag. 234 titlul de sus va purta litera C în loc de D şi invers 

la pag. 290 titlul de sus va avea litera D în loc de C. 

Pag. 316 după rândul 1 de sus s'a omis titlul secţiunii: A) 

Secţia Filosofiei. 

Pag. 327 la mijloc, a se citi Istoria literaturii române moderne 

în loc de Istoria literaturii moderne. 

Pag. 374 rândul BCU 1 Cluj de sus / Central a se University citi: B. Personalul Library Cluj 

şi Activitatea 

Didactică. 

Pag. 410 a se citi: C. Activitatea Ştiinţifică-Literară. 

Pag. 431 titlul de sus va purta litera D în loc de C.

RESUME DE L'ANNUAIRE 

I. L'Universite de Cluj (vue d'ensemble sur le passe et l'etat actuel) 

La viile de Cluj 1 

), situee sur remplacement de la vieille 

cite romaine de Napoca, heritiere elle-meme d'une cite dace, 

jouit depuis longtemps des prerogatives d'une vie intellectuelle 

et academique. 

En effet, il y a plus de trois cent cinquante ans que fut fonde 

â Cluj un college academique jesuite, qui, depuis, passa par plu- 

sieurs phases jusqu'â la fondation d'une Universite hongroise en 

1872. 

Cette Universite hongroise, a dure jusqu'en 1919, date ou, 

par suite du trăite de Trianon, cette province habitee en grande 

majorite par des Roumains 2 

), a ete definitivement incorporee â 

la Mere-Patrie 3 


). 

*) Cluj (prononcez Clouge), chef-lieu du departement de Cluj. viile 

de 120.000 habitants, situee sur le Someş, est le centre meme de la Transylvanie. 

Cette province qui s'etend sur une superficie de 102.000 km. 2 

entre 

les Karpathes, la Hongrie et la Tchecoslovaquie, peuplee par presque 6.000.000 

habitants en grande majoritć roumains, a fait successivement pârtie du royaume 

des Daces dans l'antiquitc, de l'Empire romain apres la conquete de Trajan 

(107), et enfin, malgre toutes les resistances de la population majoritaire, 

elle a ete subjuguee par la Hongrie â partir du XI-е siecle. 

On ne connaît pas le sort de notre viile pendant les invasioms barbares 

mais, sous la forme slavo-roumaine de Clus, elle reapparaît pour la premiere 

fois dans un document de 1173. Cest â cette forme de „Clus" que 

se sont ajoutes plus tard des suffixes etrangers qui ont donnć: Klausenburg 

(< Clus + burg) et Kolozsvâr « Clus + var). 

2 

) Voici, en effet, la situation demographique de la Transylvanie, 

d'apres les donnees de l'Institut de statistique centralisćes â la suite du recensement 

de 1930: Roumains 3.206.261 (soit de 57.9%); Hongrois 1.353.675 

(soit de 24.4%); Allemands (saxons) 543.622 (soit de 9.8%); Juifs 178.421 

(soit de 3.2%); Tchecoslovaques 46.161; Russes, Ruthenes et Ukrainiens 

36.576; Bulgares 11.380; Serbes 53.454; Tziganes 107.449; Autres nationalites 

15.951. Au total 5.543.250. 

3 

) Pour plus de details concernant l'evolution de l'enseignement universitaire 

en Transylvanie, voir O. Ghibu, L'Universite de la Dacie Supćrieure, 

Imprimerie Naţionale, Bucarest, 1929, 112 pages + XXXI pl. (en 

roumain).

538 

Le gouvernement roumain de Transylvanie, institue en 1918, 

apres avoir laisse fonctionner librement l'ancienne Universite 

hongroise toute une annee scolaire (decembre 1918—mai 1919), 

invita les professeurs hongrois de cette Universite â continuer 

leurs fonctions â Cluj, et, en cette qualite, â preter serment de fidelite 

â l'Etat roumain. Mais ils repousserent cette demande et 

partirent pour Szeghed (Hongrie) ou ils fonderent une nouvelle 

Universite, qu'ils consideraient comme „l'Universite de Cluj en 

exil". 

Le personnel d'origine hongroise qui a prete serment a garde 

sa situaţi on â notre Universite, ou il jouit des memes droits 

que le personnel roumain 1 

). 

Une grande, une immense tâche, commencait maintenant 

pour la jeune Universite roumaine de Cluj. Cette tâche, d'organiser 

une nouvelle Universite, basee sur une toute autre conception, 

a ete menee â bonne fin grâce â l'esprit de large comprehension 

et de devouement de ses professeurs, et aussi du personnel 

qui les a secondes dans cette oeuvre difficile. 

C'est ainsi que, BCU le Cluj 2 fevrier / Central 1920, University on a Library pu inaugurer Cluj 

solennellement 

notre Universite devant feu le roi Ferdinand, la familie 

royale, le gouvernement roumain et les delegues etrangers. 

C'est le roi Ferdinand, patron de notre Universite, qui, dans son 

discours d'inauguration, a trace la voie que cette Universite n'a 

jamais quittee depuis: 

„Embrassant tous les domaines de la pensee, l'Universite 

est une source intarissable oii accourt la jeunesse studieuse pour 

y etancher sa soif de lumiere et de science. Plus elle planera haut 

sur les ailes resplendissantes de la pensee, plus riche et plus bien- 

faisante coulera cette science' 2 

). 

Les Universites des pays latins ou alliees, avec lesquelles 

notre Universite a etabli les premieres liaisons, envoyerent leurs 

x 

) Tout le personnel de la bibliotheque universitaire, le personnel administratif, 

technique et de service, une bonne pârtie du personnel scientifique 

et cteux maîtres de confćrences. 

a 

) Voir „Fetes de l'inauguration de l'Universitć de Cluj", page 17, 

Bucarest, Cartea Românească, 1920, ćditions franţaise et roumaine.

589 

delegues â cette grande solennite, qui fut, avânt tout, une veritable 

fete de la culture latine 1 

). 

Depuis lors, l'Universite de Cluj s'est definitivement incorporee 

au concert internaţional des hautes institutions d'enseignement 

superieur, poursuivant le meme but que ses soeurs ainees, 

celui de faire progresser l'esprit humain pour le bien de la patrie 

et de l'humanite. 

Par ses relations internationales, s'affirmant chaque annee 

de plus en plus nombreuses, par les oeuvres realisees et les travaux 

accomplis, par l'esprit de tolerance dont elle a fait preuve 

en toute circonstance, et enfin par une organisation qui constitue 

son titre de gloire, notre Universite a su donner la meilleure re 

ponse â tous ceux qui, dans les moments critiques de ses debuts, 

se sont dresses contre elle. 

# * 

* 

Le present Annuaire, relatant fidelement l'etat, Pactivite, les 

oeuvres et l'organisation de notre Universite, constitue un faisceau 

de renseignements complets et objectifs. On y verra le dy- 


namisme propre aux institutions en pleine ascension, qui cree 

et organise dans un esprit de synthese et de parfaite harmonie. 

II. Relations internationales et interuniversitaires. 

A) La manifestation de solidarite des Parlements de la Petite Entente. 

Les rapports de plus en plus etroits qui unissent les peuples 

yougoslave, tchecoslovaque et roumain, pour la defense de leurs 

interets communs et le maintien de la paix, ont donne cette annee 

une nouvelle preuve de la parfaite solidarite qui regne entre 

oes nations amies et alliees. La pârtie essentielle de cette manifestation 

de solidarite s'est deroulee dans l'enceinte de notre Universite. 

Cest â l'occasion des grandes fetes organisees â Bucarest 

par notre gouvernement, pour commemorer le 20-e anniversaire 

de l'entree de la Roumanie en guerre et la 18-e anniversaire du 

x 

) Ont pris part â ćette grande solennitć: les autorites diplomatiques 

(Ministres ou charges d'affaires) de: France, Italie, Espagne, Grande-Bretagne, 

Etats-Unis, Pologne, Tchecoslovaquie, Grece, Pays-Bas; les delćgues 

des Universites de: Paris, Strasbourg, Nancy, Lyon; 57 autres Universites 

ont envoye des lettres d'hommage qui ont etć publiees dans l'ouvrage 

cite ci-dessus.

540 

retour de la Transylvanie â la Mere-Patrie, que notre Urm ersite 

a eu un role important a jouer. 

La seance solennelle de cette manifestation â Cluj, presidee 

par Monsieur Florian Ştefănescu-Goangă, Recteur de l'Universite, 

entoure par tous Ies membres du Senat universitaire, s'est 

deroulee dans la grande salle des spectacles du nouveau College 

Academique 1 

), dont l'ampleur, la sobriete et l'elegance ont suscite 

l'interet de tous, car on penetrait pour la premiere fois dans 

cette salle de communion spirituelle. N'etait-ce pas un moment 

propice pour apprecier, avec plus d'interet et de comprehension, 

une des creaţions Ies plus originales de notre Universite? 

A cette memorable seance, animee d'un enthousiasme puis- 

sant, jailli des sentiments de fraternite directe et de solidarite 

indestructible, ont pris part 31 membres du Parlement yougosla- 

ves et 33 membres du Parlement Tchecoslovaque 2 

), â cote d'une 

nombreuse delegation roumaine, ayant â sa tete Ies membres du 

gouvernement. 

Les discours ayant ete prononces en francais, on pourra Ies 

lire aux pages 36—49 BCU Cluj de / cet Central Annuaire. University Library Cluj 

B) Savante et univereitaires de l'etranger en visite ă notre Universite 3 

). 

1. Monsieur W. Sierpinski, professeur â l'Universite de Var- 

sovie, a donne trois conferences â notre Institut de Mathema- 

tiques, sur le probleme du contenu. 

2. Monsieur M. Picone, professeur â l'Universite de Rome, 

a fait, au raeme Institut de Mathematiques, deux conferences sur 

les equations fonctionnelles. 

3. Monsieur Wavre, professeur a l'Universite de Geneve a 

donne, au merae Institut de Mathematiques, une conference sur 

le potenţi el. 

4. Monsieur Ejnar Dyggve, architecte et archeologue, membre 

de l'Academie danoise, a donne une conference sur „Le He- 

x 

) Sur cette nouvelle institution universitaire de Cluj, voir plus loin, 

le chapitre qu'on lui a consacre. 

2 

) Dans les notes publiees aux pages 32—33, on verra les noms de ces 

delegues. 

8 

) Dans l'ordre chronologique de leur arrivee.

541 

roon de Kalydon, un monument funeraire hellenistique de ГЕtoile" 

1 

). 

5. Monsieur le Dr. W. Denk, professeur â l'Universite de 

Vienne, a fait une conference sur la chirurgie pulmonaire. 

6. Monsieur Emmanuel de Martonne, professeur â la Sorbonne, 

docteur honoris causa de notre Universite, a donne trois 

conferences sur les sujets suivants: 

a) Les regions arides de l'Amerique de Sud. 

fcj La France et l'Europe; notations geqgraphiques. 

c) Les regions morphologiques de France. 

7. Monsieur Charles Upson Clark, professeur au Citty College 

de New-York, a donne, en roumain, une conference sur „La 

situation actuelle aux Etats-Unis". 

8. Monsieur Rene Jeannel, professeur au Museum d'Histoire 

Naturelle de Paris et professeur honoraire de notre Universite, 

a donne cinq conferences sur les sujets suivants: 

a) Comment naissent des especes nouvelles 

geographique; 

par l'isolement 

b) L'exploration du volcan Elgon (4300 m.) dans l'Afrique 

orientale; BCU Cluj / Central University Library Cluj 

c) L'anciennete des insectes; 

d) Une excursion zoologique au Sahara et aux oasis de 

Mzab; 

e) Le probleme des sauterelles et le moyen de lutter contre elles 

en Afrique. Les especes: Solitaria et Gregaria, effets de la vie 

isolee ou en groupes. 

*) II ne sera pas sans interet pour ceux qui veulent conmaître notre 

Universite, de citer un fragment de la lettre que M. Dyggve a adressee â 

Monsieur le Recteur lors de son retour au Danemark. „ ... II est toujours 

de la plus grande importance pour un homme de science de pouvoir entrer 

en contact personnel avec des confreres J'eus â Cluj le bonheur de faire 

la connaissance d'un grand nombre d'eminents professeurs de l'Universite 

de Cluj et de l'esprit distingue de cordiale collegialite qui y regne. Mais 

les conditions externes elle memes, dans cette grande Universitć, si bien 

orgamisee, me remplirent d'admiration et du plus grand respect. Ou trouve-t-on 

de nos jours, pour les eleves et pour les professeurs, une installation 

modele comme dans l'annexe de l'Universite recemment ćdifiee, avec 

ses salles de grand style decorćes avec art (II s'agit du College Academique, 

dont on parlera plus loin au chapitre III, mais qui alors n'ătait pas 

encore inaugure. N. R.). Je n'exagere pas en disant que Cluj avec ses ex. 

cellentes institutions culturelles — l'Universite, la bibliotheque, l'institut 

des etudes classiques — m'a fait une profonde impression ..." (Lettre du 

22 decembre 1936),

542 

9. Monsieur Emilio Albertario, professeur â la faculte de 

droit de Rome, a donne une conference en italien avec le sujet 

suivant „Spiriti e forme de-1 Diritto romano giustinaneo", 

10. Monsieur Guido Bortolotto, professeur â la faculte des 

sciences politiques de Rome, a fait en italien deux conferences 

sur les sujets suivants: 

a) Economia e diritto corporativo; 

b) Michelangelo. 

C) Nos professeurs â l'etranger 1 

). 

Faculte de droit. 

1. M. Aurelian Ionaşco, professeur de Droit civil, a participe 

comme delegue de la faculte et comme representant du groupe 

roumain de Cluj de l'Association des Juristes de langue francaise, 

â „La Semaine juridique internaţionale de Paris" (19—26 

juillet 1937), et au Il-e Congres internaţional de Droit compare â 

La Haye (4—11 August 1937). A La Haye, M. Ionaşco a ete 

rapporteur pour BCU la Roumanie Cluj / Central sur University le sujet: Library „Les Cluj 

mesures prises 

en faveur des debiteurs â la suite de la crise economique", et 

secretaire de la 2-e section de droit civil de ce Congres. 

M. Ionaşco a fait des Communications sur les questions suivantes: 

a) Etudes comparatives des preuves, c) Les transformations 

des procedures de faillite et des mesures preventives sous 

l'influence de la crise economique, d) Les repercussions de l'economie 

dirigee sur les institutions de droit prive, e) Les mesures 

prises en faveur des debiteurs. 

A Paris, M. Ionaşco a ete rapporteur pour la Roumanie au 

sujet „La modification des contracts par le juge" et y a fait une 

communication sur le meme sujet. 

2. Monsieur C. Petresco-Ercea, professeur de Droit commercial, 

a pris part au Congres internaţional de Droit (Semaine internaţionale 

de Droit), ou il a fait une communication sur „La 

protection des obligataires" (juillet 1937). 

3. Monsieur Georges Sofronie, professeur de Droit internaţional, 

a participe comme membre delegue du groupe roumain, 

â la IX-e session de la „Conference permanente de hautes etu- 

Par faculte, suivant l'ordre protocolaire adopte chez nous, et dans 

l'ordre alphabetique des noms des professeurs.

543 

des internationales" qui a eu lieu â Paris (juin-juillet 1937). II 

y a presente un rapport et a fait une conference sur „le facteur 

economique internaţional et le probleme de la paix". Au cours 

de la seance pleniere du 3 juillet, M. Sofronie a trăite le probleme 

de „la securite collective et l'organisation juridique de la 

Paix". 

4. Monsieur Eugene Sperantia, professeur de philosophie du 

droit et de sociologie, a ete elu membre de l'Institut internaţional 

de philosophie de droit, et de sociologie juridique. En cette 

qualite et comme delegue de l'Universite de Cluj, il a participe 

aux differentes discussions du IX-e Congres internaţional de philosophie 

de Paris (Congres Descartes) ou il a fait une communication 

et a preside une seance. L'assemblee generale de ce Congres 

l'a designe comme membre du comite permanent des 

Congres de philosophie. M>. Sperantia a participe encore comme 

representant de notre Universite au H-e Congres internaţional 

d'Esthetique et de Science de l'art (Paris, aout 1937). II y a ete 

president de seance, comme chef de la delegation roumaine, a 

participe aux discussions BCU Cluj / et Central a fait University une communication. Library Cluj 

Enfin, 

comme membre actif, M. Sperantia a pris part au Congres internaţional 

de sociologie (Paris, septembre 1937). 

5. Monsieur Georges Strat, professeur d'Economie politique, 

a represente notre pays au Congres internaţional de politique 

sociale, (Paris, juillet 1937) ou il a ete elu rapporteur general 

pour le „Controle du credit du point de vue social". Ce rapport 

a ete publie dans la revue francaise „Les documents du travail" 

(juin 1937), grâce au concours de l'Association internaţionale 

pour le progres social. M. Strat a pris encore part au Congres 

internaţional des economistes de Paris (juillet, 1937). 

Faculte de Medecine. 

1. Monsieur Vaiere Bologa, professeur d'Histoire de la medecine 

et de folklore medical a represente la faculte de Medecine 

de Cluj au Congres internaţional d'histoire des Sciences (Prague, 

septembre 1937), ou il a ete rapporteur officiel pour la Roumanie, 

avec M. Sergesco (voir plus bas, 2, â la faculte des Sciences).

544 

Faculte des Lettres. 

1. Monsieur Nicolas Banesco, professeur de Byzantinologie, 

a represenţe ГAcademie Roumaine et l'Universite de Cluj au Congres 

internaţional d'Etudes byzantines de Rome (septembre 1936) 

ou il a preside une seance et a fait une communication sur „Le 

conflict entre Genes et l'empire de Trebizonde dans la premiere 

moitie du XV-e siecle". 

2. Monsieur Vladimir Ghidionesco, professeur de Pedagogie, 

a participe au Congres internaţional de l'enseignement primaire 

et de l'education populaire (Paris, juillet 1937), et y a presente 

une communication sur „Le travail et les loisirs de l'Enfant", qui 

sera publice dans le volume du Congres. 

3. Monsieur Gustave Kisch, professeur de langue et de litterature 

allemandes, a participe en qualite d'hote d'honneur aux 

fetes du deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen. 

4. Monsieur C. Marinesco, professeur d'Histoire universelle, 

a represente la faculte des Lettres au V-e Congres internaţional 

des Etudes Byzantinnes (Rome, Septembre 1936). Dans la section 


d'histoire byzantine de ce Congres, M. Marinesco a fait une communication 

intitulee „Contributions â l'histoire des relations economiques 

entre l'Empire byzantin, la Sicile et le royaume de Naples, 

de 1419 â 1453". La meme section a accepte ses proposition* 

sur de nouvelles normes d'organisation des futurs congres d'etudes 

byzantines. En mai 1937, M. Marinesco a pris part, â Paris, aux 

debats de la Commission qui a propose les futurs membres du 

Congres internaţional des Historiens. 

5. Monsieur Coriolan Petranu, professeur d'histoire de l'Art, 

a pris part, comme delegue de l'Universite et du gouvernement 

roumain, au XIV-е Congres internaţional d'Histoire de 

l'Art ou il a fait une communication avec le sujet „Begriff und 

Erforschung der nationalen Kunst". II a represente encore notre 

Universite au H-e Congres internaţional d'Esthetique et 

d'Histoire des Arts de Paris avec une communication sur „L'analyse 

des contenus psychiques dans les oeuvres d'art plastiques". 

A ce Congres M. Petranu a preside une section. 

6. Monsieur Sextil Puşcariu, professeur de langue et de litterature 

roumaines, a represente notre Universite aux fetes du 

deuxieme centenaire de l'Universite de Gottingen (juin 1937). 

A cette occasion il a repondu aux invitations faites par l'Uni-

545 

versite de Leipzig et y a donne deux conferences, dont l'une sur 

l'Atlas linguistique roumain et l'autre sur l'origine des Roumains. 

Ces conferences, repetees aussi â l'Universite de Marburg, 

ont eu un large echo dans la presse allemande 1 

). Enfin, M 

Puşcariu a pris encore part au Congres de la societe philosophique 

„Rudolf Eucken" dont il est membre, etant le seul representant 

de la linguistique dans cette assemblee. 

7. Monsieur Florian Ştefanesco-Goanga, professeur de psychologie, 

a presente un rapport sur „La debilite mentale comme 

cause de la delinquence infantile et juvenile" au premier Congres 

internaţional de Psychiatrie infantile (Paris, juillet, 1937) 

Faculte des Sciences. 

1. Monsieur Georges Bratu, professeur d'Astronomie, a represente 

la faculte des Sciences au Congres internaţional d'Astrophysique 

(Paris, juin 1937) et a pris part aux travaux de la 

„Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937) et 

au Congres de l'Alliance Francaise (Paris, juillet 1937), â celle-ci 

en qualite de president BCU Cluj de sa / Central section University â Cluj. Library Cluj 

2. Monsieur Pierre Sergesco, professeur de Geometrie analytique, 

a eu â Tetranger l'activite suivante: il fait quatre le 

cons â l'Universite de Wilno. (Pologne) sur „les Progres recents 

de la theorie des equations algebriques", comme invite officiel 

(octobre 1936); il a fait une lecon sur „la Mathematique moderne", 

â l'Universite de Varsovie (octobre 1936); il a ete invite â faire une 

conference sur „la Mathematique parisienne au moyen âge", \ 

la „Semaine mathematique internaţionale" de Paris (juillet 1937); 

х 

) Voir â ce sujet: Die Tatwelt (september 1937), Leipziger Tageszei 

tung (No. 171 du 21 juin 1937), Leipziger Neueste Nachrichten (No. 171 

du 20 juin 1937). II faut retenir, pour la glorie de notre jeune Universite, 

les belles paroles avec lesquelles M. Wartburg, le professeur 

des langues romanes de Leipzig, a parte de l'ćcole philologique de 

Cluj, en disant entre autres: „Les ćtudes de philologie romaine fleurissaient, 

au debut de ce siecle, dans deux centres puissants; celui de Paris, ou autour 

de Gaston Paris se rassemblaient les jeunes savants de tous les pays, et celui 

de Vienne avec l'ecole de Meyer-Liibke. Mais ces deux foyers puissants de 

science se sont eteints. A leur place apparaissent, apres la guerre, trois 

autres centres de recherches remarquables et reconnus comme les premiers 

de tout le monde: l'un en Suisse, avec Karl Jaberg et Jacob Jud, le deuxieme 

en Espagne avec Menendez Pidal, et le troisieme qui est aussi le plus vigoureux, 

celui de Cluj. sous la direction de Sextil Puşcariu". 

3o

546 

il a represente l'Universite de Cluj, l'Academie Roumaine, l'Association 

des Historiens roumains et le Groupement roumain d'Histoire 

des Sciences, au IV-e Congres internaţional d'Histoire des 

Sciences, ou il a fait deux Communications (Prague, septembre 

1937; il a represente l'Universite de Cluj et la societe roumaine de 

Mathematique au 3-e Congres des Mathematiciens polonais et y 

a fait deux Communications (Varsovie, septembre-octobre 1937): 

il a pris part: au IX-e Congres internaţional de philosophie comme 

membre du comite, y a preside une seance et a fait une conference, 

au Congres de l'association francaise pour l'Avancement 

des Sciences, et au Congres de ГAlliance Francaise comme secretaire 

general de la section de celle-ci â Cluj (juillet 1937). 

D) Autres manifestations interuniversitaires. 

1. La Societe roumaine d'Anthropologie, dont le siege est 

â notre Institut d'Anatomie topographique et descriptive, a ete 

chargee de rediger un compte-rendu sur la situation actuelle en 

Roumanie des differents problemes de cette science, en vue du 

Congres internaţional BCU Cluj d'Anthropologie / Central University qui Library a eu Cluj 

lieu â Bucarest. 

A cette occasion, MM. Victor Papilian et C. Velluda ont redige 

„L'historique de l'Anthropologie en Roumanie". 

2. A l'occasion de ce Congres d'Anthropologie, notre Universite 

a ete visitee par les savants etrangers participant â ce 

Congres. Une reception officielle a eu lieu dans les salons du 

College Academique et une fete populai re dans le parc sportif de 

l'Universite. 

3. Monsieur Louis Marin, ancien Ministre de France, grand 

ami de notre pays, qui, â cette occasion, a visite notre viile, a ete 

vivement acclame et fete par les universitaires et la population 

de Cluj. En reconnaissance des grands services rendus â notre 

Patrie, il a ete proclame citoyen d'honneur de notre viile. 

4. Au 2-e Congres de l'Union mathematique interbalcanique, 

notre Universite a ete representee par une delegation composee 

de MM. les professeurs: T. Angheluţă, N. Abramesco, G. Bratu 

et P. Sergesco (Bucarest, septembre 1937).

III. Le College Academique Carol II. 

A) Historique et realisation. 

547 

Sur l'emplacement d'un viei edifice delabre et insalubre, au- 

trefois theâtre hongrois, devenu la propriete de droit de notre 

Universite, s'eleve maintenant une nouvelle institution universi- 

taire, qui par son ampleur, son confort et le role qu'elle joue, 

depasse toutes Ies creations universitaires, si nombreuses d'ailleurs 

chez nous. 

Cette nouvelle institution, qui doit son existence 1 

) et son mag- 

nifique aspect â Monsieur le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă, 

est destinee â repondre â un triple but: faciliter l'organisation 

de grands spectacles dans des salles modernes; reunir Ies profes- 

seurs pour leur permettre de prendre contact entre eux et avec 

le personnel universitaire et recevoir nos invites dans Ies meilleures 

conditions; permettre aux etudiants d'avoir, pres des professeurs, 

un milieu confortable pour leurs reunions, leurs spectacles et leur 

cantine. 

Comment cette triple exigence a-t-elle ete satisfaite? L'enumeration 

des locaux BCU construits Cluj / Central et University utilises va Library nous Cluj 

le montrer. 

Voici, en effet, la composition du College Academique: 

1. Une grande salle de spectacle (1000 places) destinee a 

toutes Ies grandes manifestations de la vie spirituelle (conferen- 

ces, concerts, reunions, representations theâtrales, etc, bals me- 

me, car Ies fauteuils sont facilement demontables). Deux petits sa • 

lons se trouvent derriere la scene et au-dessous s'etend un grand 

foyer avec un vestiaire, un salon, un buf fet et un fumoir qui don- 

nent sur un jardin de style romain. Au fond du foyer se trouve 

une grande salle de banquets; 

2. Le Cercle des professeurs se compose de trois salons, 

d'une bibliotheque et d'une longue terrasse qui donne sur le jardin. 

Au-dessus, se trouvent quatre chambres, un salon et un fumoir 

pour Ies professeurs etrangers invites â notre Universite: 

*) L'idee de cette institution en plus petit, existait depuis plusieurs annees 

II y a douze ans, le Senat universitaire avait discute l'idee d'une Maison Universitaire, 

concue par M. le professeur Emile G. Racovitza, ancien Recteur 

de notre Universitć. Mais c'est M. le Recteur Florian Ştefănesco- 

Goangă, qui reprenant cette idee, l'a elargie, en la poursuivant avec tenacite, 

comprehension et gout pour arriver â cette splendide realisation qui 

honore hautement notre Universitć.

548 

3. Pour les etudiants — et c'est ce qui constitue une nouveaute 

dans l'evolution du plan de cette institution — on a reserve 

toute une pârtie du bâtiment, en liaison directe avec les 

professeurs. On y trouve: les bureaux avec installation de bibliotheque 

pour les societes des etudiants, une salle de spectacles 

(300 places), un buffet, une salle â manger (la cantine) ou de 300 

â 500 etudiants peuvent prendre leurs repas dans les meilleures 

conditions, la cantine ayant une cuisine et des installations (machines, 

ascenseurs, vaisselle) de premier ordre. 

Les travaux et l'ameublement de cette institution, diriges 

avec beaucoup de gout par M. l'Architecte Georges Cristinel, ont 

coute presque 30.000.000 lei (ce qui revient actuellement â environ 

6.000.000 frs. fr.). Commences en septembre 1934, ils furent 

acheves en novembre 1936. 

B) Inauguration. 

Le 13 juin 1937 a eu lieu l'inauguration de cette institution 

dans le cadre d'une grande solennite honoree par la presence de 

S. M. Le Roi Carol II et du gouvernement roumain. 


Notre Souverain, animateur de toute notre vie naţionale et 

culturelle, a daigne accepter le patronage de ce College, l'Universite 

meme etant mise sous le patronage de Son Auguste Pere. 

Dans son discours d'inauguration, prononce apres la messe 

pontifice solennellement par Sa Grandeur Mgr. l'Eveque orthodoxe 

de Cluj, M. le Recteur Florian Ştefănesco-Goangă, rappelle tout 

d'abord â notre Souverain les jours enthousiastes ou notre Universite 

â ete inauguree en 1920 devant Son Auguste Pere 1 

). 

C'etait Paccomplissement de cet acte historique qui assurait â 

toute la Transylvanie „ses droits â une culture naţionale superieure", 

c'etait l'ouverture de cette „Universite roumaine, qui 

maintenant devra devenir ce „flambeau de science roumaine destine 

â repandre ses rayons de lumiere et de chaleur sur toute 

la nation roumaine d'en decâ des Karpathes". Les resultats, malgre 

les grosses difficultes du debut, sont-ils confirmes par la 

realite? Sans doute, „l'Universite Ferdinand I-er de Cluj est 

devenue, en peu de temps, grâce au travail plein d'enthousiasme 

de ses professeurs et â leur riche activite didactique et scienti- 

Voir notice 2 de la page 538 et l'ouvrage cite („Fetes de l'inauguration 

de l'Universite de Cluj").

549 

fique, un puissant foyer de culture dont la reputation et le prestige 

ont depuis longtemps depasse les frontieres du pays". Quelle 

autre preuve plus eclatante que les nombreuses creations actuelles 

et les oeuvres accomplies par notre Universite? 

Veut-on une comparaison avec l'Universite de l'ancien regime? 

Les chiffres 1 

) sont de beaucoup en notre faveur. Cest 

cette bonne direction qui a mene â la creation de cette institution 

universitaire „dediee â la science et â la culture roumaine, 

ou professeurs et etudiants puissent se reunir chaque jour, non 

seulement aux heures de travail mais aussi dans leurs moments 

de loisir, dans des reunions familieres ainsi qu'aux grandes so 

lenniţes dans le but de nous rapprocher davantage et de cimenter 

fortement notre esprit et nos aspirations dans cette unite spirituelle 

harmonieuse qui constitue la force et la note caracteristiqtie 

de notre Universite" 2 

). 

Un representant des etudiants a exprime ensuite la gratitude 

de ceux-ci, en enumerant les plus importantes creations par lesquelles 

notre Universite leur a temoigne un soin tout paternei. 

Sa Majeste le Roi, repondant aux discours qui venaient 


d'etre prononces, a montre Sa haute satisfaction pour l'oeuvre 

accomplie par notre Universite qui est, „une confirmation de la 

puissance culturette roumaine" et pour la bonne voie qu'elle a 

prise: „Vous avez eu le bonheur de commencer comme il fallait 

et cette tradition creee par les eminents professeurs du premier 

moment, a ete gardee jusqu'ă present; gardez-la aussi dorenavant 

aussi religieusement car elle est bonne". Apres avoir 

defini le role de notre Universite, „un phare qui repand la lumiere 

de la culture roumaine", par ses nombreuses oeuvres, apres 

avoir montre que toute oeuvre se consolide par la qualite, Sa 

Majeste a insiste sur le role de la science qui „si internaţionale 

qu'elle soit, peut et doit s'attacher aux besoins nationaux et ethniques". 

Notre Souverain a ensuite defini ainsi le role du College 

dont II a accepte de presider l'inauguration „L'extension de la 

lumiere academique au dehors et la liaison etroite entre etudiants 

et professeurs". 

Cette solennite d'inauguration a donne lieu â deux autres ma 

ni festa ti ons de haute importance que nous allons essayer de re- 

sumer. 

г 

) Voir au page 67 de l'Annuaire. 

) Voir au page 72 de l'Annuaire. 

2

550 

Carol II. 

C) La promotion de Docteur Honoris Causa de Sa Majeste Ie Roi 

L'Universite de Cluj, profondement devouee et reconnaissante 

â Notre Souverain de l'action qu'H poursuit pour le progres 

de notre nation, a voulu que le premier acte de haute importance 

spirituelle accompli dans l'enceinte de notre College inaugure, fut 

cette promotion. 

La seance solennelle, presidee par Monsieur le Recteur Florian 

Ştefănesco-Goangă, s'est deroulee suivant le ceremonial traditionnel: 

le rapporteur (M. le prof. S. Dragomir) a expose 

magnifiquement la base de la proposition, le doyen de la faculte 

des lettres (M. le prof. N. Drăganu) a lu la resolution du Conseil 

et ensuite M. le Recteur a prononce la formule suivante 

„A la suite de la proposition faite par la faculte des lettres et 

approuvee ă l'unanimite par le Senat universitaire, je declare Docteur 

Honoris Causa Sa Majeste le Roi Carol II". 

M. Le Recteur lit ensuite le texte du diplome puis le remet 

au Souverain en Le revetant de la toge officielle richement ornee 

d'hermine. 


Monsieur Georges Tataresco, President du Conseil et Ministre 

de lTnterieur, traduit ensuite, dans un magnifique discours, 

la signification speciale de cette ceremonie qui est „un acte supreme 

de reconnaissance par lequel le plus haut etablissement de 

culture de Transylvanie couronne toutes les initiatives et tous les 

efforts que le Roi consolidateur a deployes dans le monde des 

preoccupations spirituelles". Apres avoir fait un bref et suggestif 

tableau de tout ce que le present doit au passe, M. Tataresco 

termine ainsi son discours: „Soyons heureux que Dieu nous ait 

rendus dignes de vivre cet instant ou le Roi de tous les Roumains 

est venu revetir la toge litteraire dans la Transylvanie de 

tous nos reves et de tous nos sacrifices. En nous detachant de 

tout ce qui pourrait nous desunir, oublions que nous appartenons 

â quelque groupement ou classe et souvenons-nous seulement 

de ce qui doit nous unir â jamais. Affermissons donc notre 

resolution de travailler mcessamment sous le sceptre de Sa Majeste 

pour redresser et consolider cette province, pour creuser 

plus profondement encore l'action de reparation des injustices historiques 

et pour assurer le progres de cette contree, afin que 

l'historien du regne de Votre Majeste puisse noter pieusement 

„Transylvania Felix".

551 

Dans le discours de remerciement, qui a clos la seance de 

promotion, Sa Majeste le Roi rappelle que pour arriver â ce bon 

resultat qui est, en premiere ligne, le redressement de la jeunesse, 

il a fallu 25 ans d'effort conţinu. Au debut de cette action se 

place la „Fondation du Prince Carol" qui a mene â l'idee que 

le village et la classe paysanne sont â la base de toute bonne action. 

Maintenant que le pays s'est agrandi les Fondations Royales 

reunies ont le role de faire ressortir, de ce fonds naţional, ce qui 

constituera le propre de cette culture roumaine, car la culture 

est „le droit de vie d'une nation" et en raeme temps „la pârtie 

immortelle du patrimoine naţional qui donne ă un peuple le droit 

ă l'eternite". Cest dans ce cadre de developpement naţional et 

spirituel que se place la „străjerie", cette nouvelle organisation 

qui apportera un renouveau dans la vie du pays. 

D)L'hommage adresee â Sa Majeste le Roi Carol II par la Transylvanie 

culturelle. 

Cette consecration des liens indissolubles entre la personne 

de notre Souverain et la plus haute institution de culture, n'a pas 

manque de retentir BCU puissamment Cluj / Central University dans toute Library la Transylvanie, Cluj 

qui 

attestait son role et sa part dans cette solennite, par une nombreuse 

delegation de representants de chaque departement. 

Trois personnages, qui occupent une place eminente dans la 

vie spirituelle de cette contree, ont prononce l'hommage au Souverain, 

docteur honoris causa de l'Universite transylvanie. 

Ce sont Sa Grandeur l'Archeveque orthodoxe Bălan, Sa Grandeur 

l'Archeveque uniate Nicolesco et M. le professeur Moldovanu, 

president de l'Association Astra 1 

), qui, dans leurs discours, 

ont rappele „la liaison organique entre la royaute et la 

culture roumaine" qui se pretent reciproquement une gloire resplendissante, 

â laquelle l'eglise s'attache avec son role de Vestale * 

car „la raison st la foi sont deux soeurs qui descendent de la 

meme sagesse divine". En frayant „la voie de notre affranchissement 

spirituel et de notre fortification ethnique", notre Souverain 

a accompli ce grand role d'educateur de la Nation, pour 

lequel tous les Roumains Lui gardent une admiration et une 

reconnaissance sans bornes. 

x 

) Association roumaine fondee en Transylvanie il y a 43 ans pour 

repandre la culture.

552 

E) Âutres manifestions et inaugurations. 

Dans l'apres-midi de cette journee capitale pour la vie de 

notre Universite, a eu lieu une manifestation sportive execut.ee 

par la jeunesse sons la direction de M. le professeur Hatzieganu, 

et l'inauguration de quatre autres grandes institutions universitaires, 

devant Sa Majeste le Roi Carol II et le Gouvernement 

On a inaugure ainsi: le Musee Ethnographique, le Musee des 

Antiquites, lTnstitut d'Histoire naţionale, le Musee Botanique 

(situe dans un vaste jardin qui est une des gloires de notre Universite). 

Sa Majeste a ete recue par les Directeurs de ces institutions 

qui ont prononce une petite allocution. Dans cet itineraire, 

Sa Majeste a visite aussi le Musee de la langue roumaine dirige 

par M. le professeur Puşcariu qui a expose l'etat des travaux 

de l'Atlas linguistique roumain, en cours d'impression 1 

). 

Ces fetes se sont terminees par un grand banquet offert par 

Monsieur le Ministre de l'Education Naţionale dans les salonsdu 

College Academique. Monsieur le Ministre Angelesco, a souligne, 

dans son toast, l'action entreprise par notre Souverain de raffermir 

„la nation par une elevation spirituelle, par une elevation 


d'âme de la jeunesse de notre nation", qui est l'orgueil de notre 

patrie et l'espoir de demain. Mais cette large sollicitude pour la 

prosperite de notre nation se voit aussi, constamment, dans les 

soins de notre Souverain pour les hauts etablissements d'enseignement 

et de science. La preuve eclatante en est Sa presence â Cluj 

dont l'Universite „represente pour nous les Roumains, quelque 

chose de plus qu'une grande institution de haut enseignement. Cest 

notre affirmation comme nation de culture superieure, c'est l'autel 

du rayonnement des plus hautes et des plus distinguees productions 

de l'esprit et de l'âme humaine. C'est un autel assis 

dans le coeur de la Dacie Superieure destine â prouver tant â 

nous-memes, qu'â nos amis et â nos adversaires, que nous sommes 

capables de gouverner par la puissance de l'esprit tout ce que 

nous avons gagne par la puissance des bras; â prouver encore 

que nos revendications triomphantes par la sentence du tribunal 

de l'histoire, si elles s'appuient sur les prescriptions ineluctables 

des droits des nations, ne deviennent legitimes que 

par ce que nous pouvons apporter dans le vaste champ de la 

lutte de l'humanite pour le progres, comme facteur de culture et 

*) Voir la notice de la page 545.

553 

de civilisation". Cest dans cette direction que va l'Universite de 

Cluj, ce College en est une preuve eclatante, sans etre la premiere 

ni la derniere car la liste des creations de cette Universite est 

riche. 

Dans Sa reponse, S. M. le Roi a exprime Sa joie d'avoir 

ressenti toute la chaleur communicative de cette manifestation 

qui est „la meilleure recompense du travail poursuivi avec amour 

et foi pour le bien du peuple et du pays". Mais cette oeuvre de 

redressement s'accomplit avec le concours du temps et des hommes, 

chaque generation ayant son role et son âme qu'on doit 

apprecier â leur juste valeur. 

IV. Le budget de l'Universite. 

La situation materielle de notre Universite s'est beaucoup 

amelioree cette annee, grâce aux efforts de M. le Recteur aupres 

du Gouvernement. En efîet, outre l'allocation budgetaire de 


2.764.700 lei, â laquelle on a applique une compression de 10%, 

l'Universite a reussi â obtenir sur le budget extraordinaire la 

somme de 4.265.650 lei et par des credits extraordinaires la somme 

de 2.709.828 lei. Le chiffre total de notre budget s'elevant donc 

â la somme de 9.463.708 lei destinee â l'entretien de l'Universite 

et aux differentes reparations de ses bâtiments. En revanche les 

Seminaires, les Instituts, les Cliniques et les Laboratoires de 

l'Universite n'ont d'autres subventions que celles qui proviennent 

des taxes payees par les etudiants, ce qui est encore loin d'assurer 

leur parfait fonctionnement. Cette annee, heureusement on a pu 

obtenir une subvention extraordinaire de 20.000.000 lei, don't 

6.000.000 ont ete destines â la dotation des Seminaires, Instituts, 

Cliniques et Laboratoires. 

Le Gouvernement preside pendant 4 ans par M. Tataresco, 

qui s'est solde par un excedent budgetaire, a bien voulu accorder a 

notre Universite une nouvelle subvention de 32.000.000 lei grâce 

â laquelle se termineront les grands travaux en cours: le palais 

des Cliniques, la parc sportif et l'annexe de notre Universite pour 

les cours d'ete â Curtea de Argeş. Un fond special a ete constitue 

pour nos Cliniques, grâce au meme gouvernement, par la donation 

de rentes d'Etat en valeur totale de 200.000.000 lei.

554 

V. Les etudiants. 

1. Inscriptions. Au cours dc cette annee scolaire le nombre total 

des inscriptions s'est eleve a 3191, dont 2523 etudiants 

(79,06%) et 668 etudiantes (20,94%). 

En comparaison avec l'annee derniere il y a une diminution 

de 500. II est â remarquer que cette diminution n'atteint pas 

les etudiantes, dont le nombre a baisse seulement de 2 unites, 

mais les etudiants. Cette diminution s'explique par le fait que 

les jeunes bacheliers se dirigent plutot vers les Academies de 

Commerce et les Ecoles Polytechniques. 

La repartition par facultes est la suivante: 

Etudiants Etudiantes Total Pourcentage 

Droit 1276 65 1341 42.04% 

Medecine 722 140 862 27.01% 

Lettres 280 307 587 18.39% 

Sciences 245 156 401 12.56% 

En comparaison 

BCU Cluj 

avec 

/ Central 

l'annee 

University 

derniere 

Library 

on constate 

Cluj 

une diminution 

considerable de 438 etudiants â la faculte de droit, et 

de 94 â la faculte de medecine et une augmentation de 17 etudiants 

a la faculte des lettres et de 63 â la faculte des sciences. 

Repartition selon l'origine ethnique: 

Roumains 2067 64.79% 

Hongrois 570 17.86% 

Juifs 325 10.18% 

Allemands 167 5.23% 

Autres nationalites 1 

) 62 1.94% 

En comparaison avec l'annee derniere on constante une legare 

augmentation des Roumains et une petite diminution des 

Hongrois. Mais en general la distribution des inscriptions selon 

les nationalites, correspond â peu pres â la situation demographique 

de Transylvanie. 

2. Foyers, bourses, secours, etc. (voir plus loin le chapitre 

Foyer et Office universitaire). 

x 

) 32 Bulgares, 11 Russes, 5 Yougoslaves, 3 Fraracais, 2 Italiens, 2 

Tchccoslovaques, 2 Grecs, 2 Armeniens, 1 Anglais, 1 Polonais et 1 Autrichien

VI. Titres et diplomes. 

555 

Au cours de cette annee l'Universite de Cluj a accorde 548 

diplomes de licence et 337 diplomes de doctorat, repartis comme 

suit: 

Licences. 

348 â la faculte de droit 

111 â la faculte des lettres 

89 â la faculte des sciences 

Par nationalite les licencies se repartissent comme suit: 

554 Roumains 

117 Hongrois 

44 Allemands (saxons) 

29 Juifs 

1 Francais 

1 Tchecoslovaque 

1 Grec 

1 Yougoslave BCU Cluj / Central University Library Cluj 

Doctorat. 

193 â la faculte de droit (dont 100 en droit et 93 en sciences 

d'Etat. 

132 â la faculte de medecine 

3 â la faculte des lettres 

9 â la faculte des sciences 

Par nationalite les docteurs se repartissent comme suit: 

206 Roumains 

69 Hongrois 

38 Juifs 

19 Allemands (saxons) 

1 Bulgare 

1 Turc 

1 Armenien 

1 Tchecoslovaque 

1 Yougoslave 

Au total notre Universite a delivre, 882 titres universitaires 

â savoir, par naţionalites:

556 

Roumains . . . . 561 63,27% 

Hongrois . . . . 186 21,10% 

Juifs 67 7,59% 

Allemands (saxons) . . 63 7,14% 

Autres nationalites 8 0,90% 

VIL Faculte de droit et des sciences politiquee. 

1. Chaires et personnel. Cette faculte compte 23 chaires toutes 

occupees par des professeurs titulaires. Voici les titres de ces 

chaires: 

Droit civil (4 chaires). 

Procedure civile (2 chaires). 

Droit romain (2 chaires). 

Economie politique (2 chaires). 

Droit commercial (2 chaires). 

Histoire du droit roumain. 

Philosophie du droit et sociologie. 

Droit constitutionnel. 


Droit canonique. 

Droit administraţii 

Droit penal et procedure penale. 

Droit internaţional prive. 

Droit internaţional public. 

Politique sociale, statistique et finances. 

Legislation agraire et industrielle. 

Politique. 

2. L'activite didactique qui consiste dans l'execution du programme 

reglementaire, se divise en cours theoriques et travaux 

pratiques de seminaire pour les quatre ans de licence 

et un an de doctorat. Elle est poursuivie en raison de 3 heures par 

semaine (deux heures de cours, une heure de seminaire, travaux 

pratiques) et a ete resumee aux pages 150—165 de l'Annuaire. 

3. L'activite scientifique, enumeree par categorie, selon les 

titres qui ont ete publies aux page 166—178 de l'Annuaire: 6 

manuels; 8,travaux scientifiques; 21 articles et Communications 

â l'etranger; 123 differents articles et Communications en Roumanie, 

39 conferences en Roumanie eţ une conference â l'etranger.

657 

4. Changements, dans le personnel enseignant. Le professeur 

Casiu Maniu (politique) a ete mis â la retrăite par limite d'âge. 

Iê professeur I. C. Cătuneanu (droit romain) est decede. 

VIII. Faculte de medecine. 

1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte comprend 

12 cliniques, 13 instituts et 3 maîtrises de conferences, 

appartenant â 25 chaires dont voici la liste: 

Clinique chirurgicale. 

Clinique de maladies urinaires. 

Clinique medicale. 

Clinique de semiologie medicale. 

Clinique psychiatrique. 

Clinique neurologique. 

Clinique gynecologique et obstreticale. 

Clinique infantile. 

Clinique dermato-venerienne. 

Clinique ophtalmologique. 

Clinique stomatologique 


Clinique oto-rhino-laryngologique. 

Institut d'histoire de la medecine. 

Institut d'anatomie descriptive et anatomique. 

Institut d'anatomie pathologique. 

Institut medico-legal. 

Institut de chimie biologique. 

Institut de physiologie. 

Institut de radiologie. 

Institut d'hygiene et d'hygiene sociale. 

Institut de pathologie generale et experimentale. 

Institut d'histologie et d'embryologie. 

Institut de bacteriologie. 

Institut de balneologie et physiotherapie. 

Institut de pharmacologie et pharmacognosie. 

Laboratoire de chimie medicale (maîtrise de conf.). 

Laboratoire de physique medicale (maîtrise de conf.). 

Laboratoire d'hygiene collective (maîtrise de conf.). 

2. L'activite didactique — l'execution du programme reglementaire 

— a consiste dans des cours, des travaux pratiques 

et des stages dans Ies cliniques pour la duree de six ans en vue 

du doctorat. EUe a ete exposee aux pages 197—233 de l'Annuaire.

558 


titres qui ont ete publies aux pages 234—289 de l'Annuaire, consiste 

en: 2 manuels; 3 travaux scientifiques; 75 articles et Communications 

dans la presse ou institutions de l'etranger; 478 articles 

et Communications dans la presse ou institutions roumaines; 

47 conferences faites en Roumanie; 78 theses de doctorat. 

4. Cours de specialisation. 

a) En hygiene (â ITnstitut d'hygiene) conformement â l'article 

204 de la loi sanitaire. Ce cours, dont la duree est d'une 

annee, a ete suivi par 13 candidats, medecins, admis par voie 

de concours. 

b) En stomatologie (â la clinique stomatologique). Ce cours. 

dont la duree est d'une annee, a ete suivi par des medecins. Apres 

les cours, les travaux pratiques et le stage reglementai res, les 

candidats ont subi l'examen du certificat qui leur confere la libre 

pratique en stomatologie. 

c) De prefectionnement pour les medecins sur le „diagnostic 

et le traitement de la tuberculose", organise par la Clinique 

medicale en collaboration avec d'autres cliniques et instituts 


(27 septembre — 7 octobre 1937). On trouve le programme de 

ce cours aux pages 290—292 de l'Annuaire. 

5. Changements dans le personnel enseignant. MM. V. Bologa 

(professeur agrege), I. Aleman (professeur agrege), G. Benetato 

(chef de travaux), St. Secăreanu (maître de conferences) et I. 

Manta (chef de travaux), ont ete nommes professeurs titulaires. 

Le contract par lequel M. Pierre Thomas fonctionnait comme 

professeur de chimie biologique, n'a plus ete renouvele. 

IX. Faculte des lettres. 

1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte dont 

l'enseignement est reparti entre quatre sections — philosophie, 

philologie classique, philologie moderne, histoire — comprend 26 

chaires occupees et une suppleee par 24 prof. titulaires, 2 agreges, 

2 suppleants, 6 maîtrises de conferences et 4 lectorats. Voici la 

liste des chaires groupees par sections: 

Histoire de la philosophie; logique (avec une maîtrise de 

conferences: histoire de la philosophie). 

Sociologie et morale. 

Psychologie experimentale, comparee et appliquee (avec une 

maîtrise de conferences).

Pedagogie (deux chaires). 

Esthetique. 

Langue et iitterature grecques. 

Langue et iitterature latines. 

569 

Histoire de la Iitterature roumaine moderne. 

Langue et Iitterature roumaines (2 chaires) (avec une maîtrise 

de conference: dialectologie). 

Linguistique. 

Philologie romaine. 

Langue et Iitterature francaises (et un lectorat). 

Langue et Iitterature italiennes (et un lectorat). 

Langue et Iitterature allemandes (et un lectorat). 

Langue et Iitterature anglaises (et un lectorat). 

Langue et Iitterature hongroises. 

Philologie slave. 

Histoire antique (avec une maîtrise de conferences: Antiquites 

et Epigraphie). 

Archeologie. 


Histoire universelle (avec une maîtrise de conferences: Histoire 

medievale des migrations). 

Histoire ancienne des Roumains. 

Histoire moderne des Roumains. 

Byzantinologie. 

Histoire sud-est europeenne. 

Histoire generale des Arts. 

Ethnographie et folklore. 

Bibliographie (maîtrise de conferences). 


— a consiste dans des cours et de travaux pratiques 

en vue de la preparation â la licence (4 ans). Elle a ete resumee 

aux pages 316—340 de l'Annuaire. 


titres qui ont ete publies aux pages 341—358 de l'Annuaire, consiste 

en: 35 travaux scientifiques; 16 articles ou Communications 

dans la presse ou institutions de l'etranger; 80 articles ou Communications 

dans la presse ou institutions roumaines; 2 conferences 

â l'etranger; 80 conferences en Roumanie; 5 theses de 

doctorat.

560 

4. Changements dans le personnel enseignant: MM. Emile 

Petrovici et D. Popovici ont ete nommes professeurs agreges par 

voie de concours. 

X. Faculte des sciences. 

1. Chaires et maîtrises de conferences. Cette faculte, dont 

l'enseignement est reparti entre cinq section — mathematiques, 

sciences physiques, sciences chimiques, sciences naturelles, geographie 

— comprend 23 chaires oecupees et suppleees par 20 professeurs 

titulaires et 4 maîtrises de conferences. Voici la liste des 

chaires groupees par section: 

Mathematiques generales. 

Algebre superieure. 

Geometrie descriptive. 

Geometrie analytique. 

Calcul differentiel et integral (suppleee). 

Astronomie. 

Mecanique rationnelle. 

Theorie des fonctions (suppleee). 

Analyse et mecanique (maîtrise de conf. suppleee). . 

Analyse mathematique (maîtrise de conf.). 

Physique generale experimentale. 

Physique theorique et appliquee (avec une maîtrise de con 

ference: physique). 

Chimie generale. 

Chimie organique et analytique (avec une maîtrise de conferences: 

chimie alimentaire). 

Chimie physique. 

Chimie organique. 

Biologie generale (et institut de speologie avec un sous- 

directeur ayant rang de maître de conferences). 

Zoologie et anatomie comparee. 

Physiologie generale. 

Botanique generale. 

Botanique systematique. 

Geologie-paleontologie. 


Mineralogie-petrographie. 

4

Geographie physique et descriptive. 

Geographie generale. 

661 


— a consiste dans des cours et travaux pratiques 

en vue de la preparation â la licence dont la duree est de quatre 

ans. Cette activite a ete resumee aux pages 374—409 de 

l'Annuaire. 


titres qui ont ete publies aux pages 410—429, consiste en: 1 

manuel; 6 travaux scientifiques; 45 articles et Communications 

dans la presse ou institutions de l'etranger; 138 articles et Communications 

dans la presse ou institutions roumaines; 4 conference 

â l'etranger; 16 conferences en Roumanie; 33 theses de 

licence; 8 theses de doctorat. 

4. Changements dans le personnel enseignant: MM. les professeurs 

I. Popesco-Voiteşti et I. Grinţesco ont ete nommes â 

l'Universite de Bucarest comme professeurs titulaires; M. G. 

Athanasiu (maître BCU de Cluj conferences) / Central University a ete Library nomme Cluj 

professeur titulaire 

â l'Universite de Cernăuţi. M. le professeur I. A. Scriban 

est decede. 

XI. Bibliotheque universitaîre. 

La bibliotheque de l'Universite de Cluj est, dans sa nouvelle 

organisation, une des plus belles et des plus riches institutions 

de ce genre. Elle est dirigee par une commission nommee 

pour trois ans et qui se compose d'un professeur delegue par 

chaque faculte et du directeur de la bibliotheque. La fonction 

de president de cette commission est exercee, conformement au 

reglement general de la loi de l'enseignement universitaire, par 

le Recteur de l'Universite. Le personnel scientifique de la bibliotheque 

compte: un directeur, deux bibliothecaires en chef, six 

bibliothecaires, un archiviste et trois sous-bibliothecaires. II y a en 

outre le personnel administratif et technique (12 personnes) et 

le personnel de service (18 personnes). 

Une riche activite caracterise le bilan de la Bibliotheque 

universitaire au cours de cette annee: 13 travaux publies par le 

personnel scientifique, conferences periodiques des bibliothecaires, 

travaux de reparations, d'amelioration et d'innovation du 

36

562 

bâtiment, catalogues alphâbetique et topographique, reliure des 

livres dans l'atelier propre de la bibliotheque, une nouvelle organisation 

des archives historiques, trois expositions 1 

). 

En ce qui concerne l'augmentation des collections, elle s'est 

faite par: des achats sur le fond des taxes (490.000 lei) et celui 

de la subvention extraordinaire (455.000 lei), le depot legal, des 

dons, et des echanges internationaux, la bibliotheque etant en relations 

d'echange avec 197 Universites. Mais le nombre extremement 

grand de livres entres par voie de l'echange, est du â l'envoi 

d'un grand nombre de theses francaises qui attendaient la reprise 

de ce service interrompu pendant quelques annees 2 

). Par ces quatre 

moyens, les collections de notre bibliotheque se sont enrichies 

cete annee de 35.091 ouvrages. 

La circulation des lecteurs a ete grande. Pendant les 276 

jours de l'annee ou la Bibliotheque a ete ouverte 3 

), on a enregistre 

56.333 lecteurs, dont 49.279 etudiants, qui ont consulte 

85.287 ouvrages en 99.070 volumes. Au service des prets, la circulation 

a ete de 7449 ouvrages. Le service internaţional des prets 


aussi a ete actif avec les bibliotheques de: Vienne, Prague, Budapest 

et Strasbourg. 

La bibliotheque populaire, attachee â la bibliotheque universitaire 

et fonctionnant pour les eleves et pour le public de la viile 

les jours feries et dans l'apres midi de chaque jour, a ete frequentee 

par 26.806 lecteurs qui ont consulte 27.883 ouvrages. Son dep6t, 

augmente cette annee de 207 volumes, compte 10.242 volumes. 

*) L'exposition des monnaies et des medailles dans la salle G. Sion, 

en vue ац Congres numismatique et archeologique (Cluj, 25—27 octobre 

1937); l'exposition des „publications scientifiques des professeurs et du personnel 

scientifique de l'Universite de Cluj 1920—1935"; l'exposition consacree 

au „livre roumain de Transylvanie 1831—1918". Pour les autres 

dćtails concemant ce resume, voir le chapitre de cet Annuaire, pages 440— 

457, consacre â la bibliotheque, surtout les six dernieres statistiques. 

2 

) Nous exprimons ici encore, notre vive reconnaissance â M. Charles 

Beaulieu, conservateur en chef de la Sorbonne, inspecteur des echanges universitaires 

qui a bien voulu faciliter cet echange dont le role bienfaisant 

pour notre culture doit etre souligne. 

3 

) 10 heures pjtr jour pendant dix mois de l'annee (8—13 h. et 15^— 

20 h); pendant les deux autres mois de l'annće 4 heures par jour (8—12) du 

1 juillet au 14 aout.

XII. L'Office universitaire. 

563 

Cet office, institue par la loi universitaire de 1932 pour resoudre 

quelques problemes importants concernant et l'etudiant et 

l'Universite, comprend Ies services suivants: renseignements et 

documentation; assistance medicale, psycholoigique et sociale; 

orientation professionnelle; education physique. L'activite de ces 

services se resume comme suit: 

1. Les etudiants recoivent, deux heures par jour, des renseignements 

et des documents sur l'organisation de l'enseignement, 

cours d'ete et la vie a Cluj. Une bibliotheque, enrichie 

chaque annee, contient des oeuvres qui touchent â 

ce sujet: annuaires, guides, prospectus, differents travaux sur 

l'etat, l'historique, le role et l'evolution des differentes; institutions 

d'enseignement superieur. Par suite d'une decision du Senat 

universitaire, l'Office universitaire envoit â tous les parents 

ou tuteurs des etudiants, au mois de juillet, la situation scolaire 

de chaque etudiant ou etudiante pour I'annee scolaire expiree. 


2. L'oeuvre de l'assistance des etudiants supposant une bonne 

connaissance des realites de la vie de l'etudiant, une grande enquete 

se poursuit â l'entree â l'Universite de chaque etudiant, qui 

doit y contribuer en donnant tous les renseignements necessaires 

pour completer son dossier avec des donnees precises. Chaque etudiant 

ou etudiante est soumis â un examen minutieux, par des 

specialistes pour determiner son etat: medical, physiologique, 

morphologique et anthropologique, psychologique. 

a) Mais outre ces mesures qui permettront l'elaboration de 

conclusions â base de statisţiques, il y a â notre Universite, un 

service d'assistance medicale qui permet â chaque etudant d'etre 

trăite et surveille gratuitement dans les Cliniques universitaires 

ou dans les deux dispensaires qui sont exclusivement â leur disposition: 

le dispensaire anti-tuberculeux et le dispensaire antivenerien. 

Enfin, les etudiants surmenes par leurs etudes, sont 

envoyes gratuitement dans un Sanatorium d'une belle region raontagneuse 

des Karpathes, ou notre Universite a un pavilion de 

50 lits. 

b) L'assistance psychologique tâche de donner aux etudiants 

intellectuel et pour l'hygiene mentale. On a publie dans ce but 

toutes les directives pour l'organisation scientifique du travail

564 

un ouvrage intitule „Orientations universitaires", complete, le 

cas echeant, par des renseigenemts oraux. 

c) Le service d'assistance sociale consiste dans la verification 

de la situation materielle et scolaire des etudiants en vue des 

aides qu'ils demandent au Rectorat. On a distribue ainsi 119.000 

lei â 120 etudiants des quatre facultes. 

3. Les bacheliers qui hesitent un choix definiţii de leur carriere, 

ont â leur disposition un service special qui leur permet un 

choix base sur des considerations economique, psychologique et 

biologi que des differentes professins libres ou d'etat. 

4. L'education physique universitaire, organisee depuis 1934, 

est dirigee par une commission dont l'organe est un directeur, 

en rang de chef de travaux. Tendant â devenir obigatoire pour 

les etudiants de la premiere annee, l'education physique possede, 

chez nous les meilleurs moyens et un confort de premier rang 

pour qu'elle devienne une realite au servi c 

e de l'esprit „mens 

sano în corpore sano". II y a, en effet, un grand parc sportif 

situe â l'extremite de la viile sur une vaste superficie amenagee 

pour toute sorte de sports 1 


). Une societe medicae d'education 

sportive donne des consultations gratuites et des conferences sur 

les differentes questions touchant le sport el l'education physique. 

XIII. Les foyers et Ia cantine universitaires. 

Les trois foyers destines a abriter nos etudiants qui en ont 

bessoin (deux pour garcons, un pour jeunes filles) et la cantine, 

qui assure une bonne nourriture aux etudiants qui ne sont pas 

dans les foyers, sont places sous la direction d'une Commission, 

ayant comme president un delegue du Senat universitaire, comme 

membres les directeurs des foyers et un professeur delegue par 

chaque faculte, et comme secretaire, le secretaire general de l'Universite. 

Au cours de cette annee scolaire le foyer „Avram Iancu" a 

abrite 216 etudiants, dont 62 boursiers; le foyer „V. Babeş" 120 

etudiants, dont 20 boursiers; le foyer des etudiants 118 etudiantes 

dont 39 boursieres, tandis que, â la cantine, 250—300 etudiantes 

peuvent prendre leurs repas pour la modique somme de 750 lei 

(moins de 200 francs fr.) par mois. Encore ici il y a 60 boursiers. 

*) Voir page 469—473.

XIV. L'Office de 1 edition. 

565 

Prevu par la loi dt renseignement universitaire de 1932, cet 

Office, qui auparavant fonctionnait deja â notre Universite 

sous le titre de „commission des manuels d'enseignement" 

est place sous la direction d'un conseil preside par le Pro-recteur 

de l'Universite et ayant comme membres deux delegues de chaque 

faculte et comme secretaire, le secretaire general de l'Universite. 

Aux termes de son reglement, l'Office dispose de trois fonds: 

A) pour les manuels d'enseignement B) pour les travaux scientifiques, 

et C) pour les periodiques. 

Cette annee on a publie (fonds A et B) ou subventionne (fond 

C), les manuels, ouvrages et periodiques suivants: 

Manuels d'enseignement. 

a) LaMedecine legale, par le prof. M. Kernbach (744pages). 

b) Exercices et problemes d'analyse, la theorie des fonctions 

et la mecanique rationnelle, BCU Cluj / Central par le University prof. Th. Library Anghelutza Cluj 

(256 pages). 

Ouvrages scientiţiques. 

Monographies mathematiques, fasc. I-er: lecons de mathematiques 

faites â l'Universite de Cluj, par M. Paul Montei, professeur 

â la Sorbonne. 

Subventions accordees aux periodiques suivantes: 

Revue d'Endocrinologie 30.000 Lei 

Archives de l'Institut de Medecine legale . 20.000 „ 

Bulletin eugenique 20.000 „ 

Bulletin „Dacoromania" . 25.000 „ 

Annuaire de l'Institut d'histoire naţionale . 15.000 „ 

Annuaire de l'Institut d'etudes clasiques . 20.000 „ 

Melanges d'histoire generale 30.000 „ 

Bulletin de la Societe des Sciences . . . 30.000 „ 

Bulletin du Jardin botanique 35.000 „ 

Mathematica 35.000 „ 

Revue de Geologie et de Mineralogie . . 20.000 „ 

Travaux de l'Institut de Geographie . . 20.000 „ 

Au total . 300.000

566 

Liste des pubiications dc l'Universite de Cluj. 

La riche activite scientifique de notre Universite ressort 

mieux si on jette les yeux sur la longue liste de toutes les pubiications 

que l'Qffice d'edition et les differents instituts ont fait 

paraître depuis 1920, le debut de l'activite de notre Universite. 

Voici, extraits de la liste publice dans l'Annuaire aux pages 490— 

504, les titres et les chiffres de cette liste: 

16 Manuels d'enseignement en 25 tomes. 

3 Travaux scientifiques. 

75 Publication scientifiques et litteraires. 

16 Periodiques en 161 tomes. 

XV. Les Cliniques de l'Universite. 

Une situation materielle privilegiee qui situe toutes nos Clinique 

dans un meme quartier a ete la consequence logique de leur 

groupement dans une seule administration. Aussi, les Clinique sont 

elles dirigees par un Conseil forme des directeurs de toutes les 

Cliniques, et, pour BCU les Cluj question / Central administratives, University Library par Cluj 

une commission' 

restreinte composee de trois professeurs delegues chaque 

annee par le Conseil. 

Le budget des Cliniques s'eleve â 40.000.000 lei, provenant 

de l'allocation budgetaire annuelle, des differentes subventions et 

des taxes payees par les malades. Cette annee, ainsi que nous l'avons 

mentionne plus haut 1 

) le gouvernement a constitue une 

fondation de 200.000.000 lei, avec des rentes, qui assurent annuellement 

un revenu de 7—8.000.000 lei. 

La circulation annuelle se chiffre â 9353 malades dans toutes 

les Cliniques. Aussi, le budget est-il a peine suffisant pour 

les nombreuses depenses qui consistent en l'alimentation et lesmedicamets 

des malades, appareils et instruments, lingerie, reparations 

et constructions. 

XVI. L'Extension universitaire. 

Cette institution a pour but de repandre la culture le plus 

largement possible. Elle a pris naissance en 1924, repondant н 

une des grandes necessites pour la population majoritaire de 

Transylvanie, privee si longtemps des bienfaits de la culture 

г 

) Voir page 553.

spirituelle. Mais l'Extension universitaire ne se limite pas â la 

population roumaine, car il y a 'des conferences qui sont faites 

dans la langue de la population minoritaire meme (saxonne, 

hongroise), selon le milieu ou l'occasion. Ces conferences, pour qui 

le jour prefere en province est le dimanche, roulent sur des questions 

sociales, educatives et litteraires. 

XVII. L'Atelier central. 

Sous cette denomination on a groupe â notre Universite les 

mecaniciens qui auparavant fonctionnaient isolement dans le cadre 

de quelques instituts. On a forme ainsi trois sections: reparations 

et entretien des edifices et des installations; appareils et instruments 

de precision; reliure et cartonnage. Une quatrieme section 

celle de la photographie, est en voie d'organisation. 

L'Atelier central est dirige par une Commission presidee par 

un delegue du Senat universitaire, ayant comme membre un delegue 

de chaque faculte BCU Cluj et comme / Central directeur University un Library professeur Cluj 

nomme 

pour trois ans. 

Cette annee on a execute dans les trois sections existant 

de l'Atelier central, pour 118.948 lei des travaux qui dans les ateliers 

prives auraient coute plus de 450.000 lei. 

# # 

L'Annuaire se termine par ûne „liste du personnel enseignant". 

On y voit les noms, les chaires (maîtrises de conferences. 

etc.) et le domicile â Cluj de tout ce personnel qui compte: 4 

professeurs honoraires; 86 professeurs titulaires; 4 professeurs 

agreges; 7 professeurs suppleants; 2 agreges honoraires; 7 maitres 

de conferences et 9 docents. 

Le personnel scientifique auxiliare, mentionne au chapitre 

de l'activite enseignante de chaque faculte, compte 223 personnes' 

dont: 4 lecteurs; 43 chefs de travaux; 92 assistants et 84 preparateurs


TABLA DE MATERII. 

Senatul universitar în anul 1936—37 8 

Lista foştilor Rectori 3 

Doctori Honoris Causa 5 

Dare de seamă asupra anului şcolar 1936—37 7 

ACTE SOLEMNE. 

Manifestarea de solidaritate a reprezentanţilor parlamentelor Micii 

înţelegeri. 

Discursul rostit de Dl Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Univ. 35 

Discours de M. D. Kosta Koumanoudi 42 

Discours de M. Dr. Ing. Vlad Brdlik 46 

Colegiul Academic Regele Carol II. 

Istoric 51 

Realizare -82 

Inaugurare 

Discursul de inaugurare rostit de Dl Rector Florian Ştefănescu- 

63 

Goangă , 

Cuvântul reprezentantului BCU Cluj studenţimii / Central University Library Cluj 

65 

74 

Răspunsul M. S. Regele Carol II 78 

Promovarea de Doctor Honoris Causa a M. Sale Regelui . . . 81 

Cuvântarea M. S. Regelui Carol II 91 

Omagiul adresat M. S. Regelui Carol II de Ardealul Cultural. 

Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Bălan . 95 

Cuvântarea I. P. S. Mitropolitului Nicolescu 98 

Cuvântarea Dlui Prof. I. Moldovanu, preşedintele Astrei . . . 100 

Serbările sportive 104 

Inaugurarea şi vizitarea altor instituţii universitare (Muzeul 

Etnografic, Muzeul Limbii Române, Institutul de Istorie Naţională, 

Muzeul Botanic, Muzeul de Antichităţi dela Institutul 

de Studii Clasice) 105 

Vizita la Căminele studenţeşti 115 

Incheere (banchetul şi toastele) 116 

Fundaţiile şi donaţiile universitare. 

a) Fundaţii , , , 124 

b) Donaţii 129 

Personalul Rectoratului 131 

Statistica generală a înscrierilor 131 bis 

Statistica titlurilor pe originea etnică 131 bis 

Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat. 

A) Decanatul. 

Foştii Decani , 134 

Profesori decedaţi 134 

Personalul decanatului 134

570 

Personalul didactic (cu date amănunţite) 135 

Lista doctorilor în drept 142 

Lista doctorilor în ştiinţele de stat 143 

Statistica înscrierilor 149 bis 

B) Activitatea didactică. 

Cursuri de licenţă (detalii pe catedre grupate pe anii de licenţă). 

anul I 150 

anul II 153 

anul III 156 

anul IV . . . . 159 

Cursuri de doctorat . . . . 161 

C) Activitatea ştiinţifică 166 

D) Figuri dispărute (-j- prof. I. C. Cătuneanu) 179 

Facultatea de Medicină. 

A) Decanatul. 

Foştii Decani 184 

Profesori decedaţi 184 

Personalul decanatului 18i 

Personalul didactic (cu detalii) 185 

Lista doctorilor promovaţi 195 

Lista echivalărilor de diplome 196 

Statistica înscrierilor 


Ђ) Personalul şi activitatea didactică. 

196 bis 

Date asupra Clinicelor (1—12) 

Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor 

197 

(13—29) 

C) Activitatea ştiinţifică. 

219 

Date asupra Clinicelor (1—12) 

Date asupra Institutelor, laboratoarelor şi farmaciei Clinicelor 

234 

(13—27) . . . 269 

D) Cursuri de specializare (în igienă, în stomatologie şi pentru 

diagnosticul şi tratamentul tuberculozei) 290 

Facultatea de Litere. 

A) Decanatul. 

Foştii Decani 294 

Profesori şi conferenţiari decedaţi 294 

Personalul decanatului 294 

Personalul didactic (cu toate datele) 295 

Lista licenţiaţilor 310 


Tabloul doctorilor promovaţi 315 

Lista diplomelor echivalate 315 

B) Activitatea didactică şi personalul. 

a) Secţia filosofiei 316 

b) Secţia filologiei clasice 324 

c) Secţia filologiei moderne 327 

d) Secţia istorică 334

571 

'O Activitatea ştiinţifică-literară. 

a) Secţia filosof iei 341 

b) Secţia filologiei clasice , 344 

c) Secţia filologiei moderne 345 

d) Secţia istorică 351 

Facultatea de Ştiinţe. 

A) Decanatul. 

Lista foştilor Decani 360 

Personalul Decanatului 360 

Personalul (cu toate datele) 361 

Lista licenţiaţilor 271 


Lista doctorilor promovaţi 373 

Lista diplomelor echivalate 

B) Activitatea didactică. 

373 

a) Secţia ştiinţelor matematice 374 

b) Secţia ştiinţelor fizice 384 

c) Secţia ştiinţelor chimice 386 

d) Secţia ştiinţelor naturale 392 

e) Secţia geografică 407 

C) Activitatea ştiinţifică-literară. 

a) Secţia ştiinţelor BCU matematice Cluj / Central University Library Cluj 

410 

b) Secţia ştiinţelor fizice . . 411 

c) Secţia ştiinţelor chimice 416 

d) Secţia ştiinţelor naturale 419 

e) Secţia de geografie 428 

D) Figuri dispărute (f prof. I. A. Scriban) 430 

Lista lucrărilor ştiinţifice ale prof. Scriban 437 

Biblioteca Universităţii. 

Personalul bibliotecii 440 

Publicaţiile şi conferinţele personalului ştiinţific . . . . . . 441 

Localul, inovaţii şi îmbunătăţiri 443 

Lucrări în bibliotecă 444 

Creşterea colecţiilor 446 

Circulaţia cititorilor 448 

Arhiva istorică 450 

Expoziţii; diverse 451 

Biblioteca populară 452 

Statistici 453 

Oficiul Universitar. 

Personalul 460 

Serviciul de informaţii şi documentare 460 

Asistentele 

Medicală (ospitalizarea în Clinici şi dispensariile) 462

572 

Psihologică 46$ 

Socială 468 

Serviciul orientării profesionale 469 

Serviciul de studii 469 

Educaţia fizică universitară 469^ 

Căminele şi Cantina Universitară. 

Comisia Căminelor 476 

Personalul Căminelor 476 

Căminul Avram Iancu (situaţia şi lista bursierilor) . . . . 477 

Căminul studentelor (situaţia şi lista bursierelor) 480 

Căminul V. Babeş 48» 

Cantina studenţească universitară 485 

Oficiul de Editura. 

Consiliul Oficiului 488 

Bilanţul fondurilor A. B. C 489 

Regulamentul nou (fondurile (A. B. C. D.) 490 

Lista publicaţiilor universitare 

a) Manuale didactice 

b) Lucrări ştiinţifice BCU Cluj / Central University Library Cluj 

49T 

499 

c) Publicaţiile ştiinţifice şi lterare 49f> 

d) Periodice 505 

e) Istoricul Universităţii şi al învăţământului sup 51& 

Clinicele Universitare. 

Consiliul Clinicelor 516 

Comisia Clinicelor 516 

Personalul administrativ şi de serviciu 517 

Dare de seamă asupra activităţii Clinicelor 519 

Bilanţul Clinicelor .524 bis- 

Extensiunea Universitară. 

Istoric şi realizări 526 

Lista conferinţelor din acest an şcolar 526 

Atelierul Central. 

Comisia atelierului central 530 

Compunerea şi activitatea atelierului central 530 

Tabloul corpului didactic universitar 532 

Errata 536. 

Resume francais de l'Annuaire 537 

Tabla de materii 569?

Felul titlului 

'O 

cz 

CD 

Doctorat 

Facultate 

de Drept 

Facultatea 

de Med. 

Drept 1 

Ştiinţe de Stat 1 

•o 

IO 

Filosotie 

s т л т i s 

titlurilor conferite de Universitatea din Cluj pe anul 

R o m â n i M a g h i a r i G e r m a n i 

Facultatea 

de Litere 

Filologie mod. 1 

Filologie clas 1 

Istorie 

Facultatea 

de Ştiinţe 

Arheologie I 

Chimie 1 

Matematici 1 

Şt. naturale 1 

Geogr. Ist. 

Geogr. Şt. nat. 

Kiz -chimice | 

34 21 4 13 5 1б' 9 

1 

45 69 82 ij 1 

Total Români 

Facultatea 

de Drept 

Facultatea 

de Med. 

Drept 1 

Ştiinţe de Stat | 

3. 

'o 

0 

Facultatea 1 

de Litere j 

Filologie mod. 1 

Filologie clas. 1 

Istorie j 

Chimie | 

Matematici | 

Şt. naturale I 

Geogr. Istorie | 

Facultatea 

de Ştiinţe 


1 Geogr. Şt. nat. 

Geogr. Mat. 

a 

â 

'£ 

U 

1 

•5 Fiz-Matern. 

Total Maghiari 

Facultatea 

de Drept 

Facultatea 

de Med. 

1 Drept 

1 Ştiinţe de Slat 

Facultatea 

de Litere 

Facultatea 

de Ştiinţe 

1 Filosofie 

1 Istorie 

1 Filologie mod. 

1 Matematici 

1 Şt. naturale 

1 Geogr. Şt. nat. 

14 зј 2 354 65 1 4 1 7 5 7 8 1 l 1 117 25 1 4 7 1 3 1 

2 1 

] 

8 206 35 7 26 1 69 

i5 

4 I

3 *- Total Germani 

o 

00 

- 

Drept Facultatea 

Ştiinţe de Stnt de Drept 

Facultatea 

de Med. И 

Filozofie Facu tatea 

- 

Filologie mod. 

Geogr. Şt. nat. 

de Litere 

1 

Facultatea 

de Ştiinţe 

re 

>->• 

to 

Total Evrei 

- Total Bulgari 

- 

Total Turci 

Facultatea 

de Med. 

w 

c 

lgari 

Facultatea 

de Med. H 

Facultatea 

de Med. 

urci 

3> 


- Total Armeni 

Drept Fac. de Drept i_ 

- - Total Jugoslavi 

Drept Fac deDrept 

Chimie 

Facultatea 

de Ştiinţe 

- Total Cehoslovaci 

Crt 

Filologie modernă Facultatea 

de Litere 

Total Francezi 

- Filozofie 

Total Greci 

Ol 

*- 

00 TOTAL GENERAL 

meni 

ugosl. 

n 

CB 

osl. 

-n 

Bl 

ncezi 

Facultatea 

de Litere a 

a 

cj_

UNIVERSITATEA „REGELE FERDINAND I" DIN CLUJ 

Numirea Numirea 

Facultăţii 

R E C T O R A T U L 

Numărul 

Inscr. 

după sex 

Băeţi 

Fete 

gr. ort. 

gr. cat. 

E u p ă religie D u p ă ţ a r a de n a ş ' 

rom. cat. 

reformaţi 

evang. 

unitari 

izraeliţi 

protestanţi 

gregorieni 

calvini 

Transilvania 

şi părţile ei 

Muntenia şl 

Dobrogea 

R o m â n i a 

Facultatea de Litere') 280 307 218 146 81 59 34 5 42 1 1 - 408 36 31 27 30 6 7 1 7 - 20 - - 6 - 

Facultatea de Ştiinţe*) 245 156 140 93 72 47 11 8 28 — - 2 253 18 28 24 26 17 — 4 — — 19 1 — 2 - 

Facultatea de Med.*) 722 140 402 126 82 40 26 8 177 1 — 427 135 50 40 78 28 17 - 6 3 3 26 7 - 

9 22 

Facultatea de Drept**) 1276 65 529 436 152 104 25 21 74 - — - 978 103 48 87 45 9 — 5 10 — 32 8 1 1 1 

Total . . 2523 668 12S

t e r e 

lacedonia 

1 

S T A T I S T I C * 

înscrierilor la Universitatea din Cluj, pe anul şcolar 1936—37 

Ibania 

Grecia 

c 

"o 

Oh 

P 

«e 

B 

o 

« 

B. F. B. F. 

278306 

245156 

701 136 

1283 

58 

1 — 2507656 

D u p ă c e t ă ţ e n i e 

•a 

a 

B F. 

u 

O 

1—* 

TH 

O 

as 

Numărul 

înscrierilor 

după sex 

S T A Ţ I 

înscrierilor la Facultatea de Drept a Uni* 

DUPĂ RELIGIE D U p ă \ a r a d e n a ş t e re 

ANUL DE «3 

STUDII 

Băeţi 

Fete 

gr. ort. 

cat. 

U 

eo rom. 

reformaţi 

evang. 

unitari 

izraeliţi 

Transilvania 

şi părţile el 

Muntenia şl 

Dobrogea 

R 0 m i n i a c/3 

Oltenia 

Banat 

Moldova 

Basarabia 

Cehoslovaci 

Jugoslavia 


I 329 26 149 118 36 26 1 2 24 243 35 14 20 18 4 — 3 _ 8 2 - — — 7 1 

II 207 4 90 83 17 12 1 2 6 144 24 14 13 7 1 - 1 - 4 2 — — — 1 - 

III 312 7 135 105 38 19 6 4 12 235 22 9 24 6 - 2 3 - 12 2 1 - 1 2 - 

IV 428 28 155 130 61 48 17 13 32 356 22 11 30 14 4 3 3 - 8 2 - 1 - 2 — 

Total . . 1276 65 529 436 152Jl04 25 21 74 978J103 48 87 45 9 5 10 - 32 8 1 1 1 12 1 

*) După datele fişelor dela Administraţia Universităţii. 

Polonia 

Ungaria 

Austria 

Franţa 

Rusia U. R.; 

Bulgaria 

America 

Grecia

S T I C Jk*) 

ersităţii din Cluj, pe anul şcolar 1936/37 

Români 

Germani 

D u p ă o r i g i n e e t n 1 c a 

Maghiari 

3 

os 

Izraeliţi 

Francezi 

Bulgari 

Sârbi 

Greci 

Armeni 

După 

cetăţenie 

Români 


o t a 1 

Declaraţi in 

cursul anului 

B. F. B. F. B. F. B. F. B F B. F. B. F. B. F. B. F. B. F. B- F. H B. F. B. F. 

253 16 11 - 47 — - — 18 8 2 332 23 356 

171 1 2 - 30 - - - 4 2 - — 1 — - - - — - - 208 3 211 

242 4 12 - 46 — - - 10 2 - — 2 — — 1 - — - - 312 7 319 

274 15 26 1 99 4 1 - 27 6 - - - — - 1 - 1 - 431 25 456 

940 36 52 1 222 4 t — 59 1 i 2 - 3 — — 1 1 - 1 - 1283 68 1341 320 28 174 19 

c* 

o 

Doctori

ANUL DE 

STUDII 

S T A Ţ I 

înscrierilor la Facultatea de Medicină a U 

Numărul 

înscrierilor 

după sex După r e l igi e Dup ă ţ a r a d e n a Ş t e r e 

'ST 

>o 

CQ Fete 

gr. ort. 

gr. cat. 

rom. cat. 

reformaţi 

evang. 

unitari 

izraeliţi 

gregoriani 

Transilvania şi 

părţile ei 

Muntenia şl 

Dobrogea 


Oltenia 

Banat 

Moldova j 

Basarabia 

Bucovina 


I 133 27 90 23 16 6 9 — 16 71 21 9 10 17 3 3 1 1 2 2 1 14 1 1 3 

II 112 10 68 15 18 1 3 

- 26 1 52 24 2 6 12 5 — 1 1 — 4 1 2 8 

- - III 133 34 79 30 19 10 4 1 24 — 68 41 13 14 11 6 3 — 6 1 2 

1 

— — — 1 

IV 136 22 75 25 12 6 7 2 31 — 92 24 11 3 11 6 5 1 — 5 — 

V 104 28 55 13 7 8 1 2 46 — 66 19 7 4 18 5 5 — — 1 5 1 1 — 

- - - 

VI 104 19 45 20 10 9 2 3 34 78 6 8 3 9 3 4 1 1 1 4 2 1 - - — — 2 

Total . . 722 140 402 126 82 40 26 8 177 1 427 135 E0 40 78 28 17 6 3 3 26 7 9 22 1 1 7 

Cehoslovaci 

Jugoslavia 

Polonia 

Ungaria 

Austria 

U R. S S. 

Bulgaria 

Albania 

Spania 

I America

S ¥ I C Л 

Diversităţii din Cluj, pe lanul şcolar 1936/37 

Români 

D u p ă o r i g i n e a e t n i c ă D u p ă cetăţenie 

j Germani 

Maghiari 

Bulgari j 

j Austrieci 

3 

a 

J? a 

K Evrei 

ca BCU Cluj / Central University Library Cluj 

O B. F. B. F. B. F B. F. B. F. B. F. B. F. B F. B. F. B F. B. F. B. F. B. F. H B. F. 

_ — 82 12 14 1 13 2 1 9 7 13 4 1 _ 1 - - — 119 23 12 4 1 1 160 

1 58 6 9 - 10 3 — - 

26 

- 8 1 — - - - 1 - 105 10 7 - - - — — 122 

1 - 85 23 5 1 22 5 1 — 20 4 — 1 — 

- — — - - 133 34 — - - - — — — 84 16 7 - 17 3 - 

- 167 

— 28 3 — — - - - - - - 136 22 — - - - — — — 52 16 1 - 13 3 — — 38 8 — — - — - 

- 

— 1 104 28 

- 

- 158 

— -- - - 55 9 5 — 16 3 1 27 - 7 - - — — — - — - 104 19 

— - 

— — — - — 

— 

— 

132 

123 

1 1 41бј 82 41 2 91 1! ) 2 1 148 29 21 6 1 — 1 — 1 1 701 136 19 4 1 - 1 — 862 109 23 

Greci 

Cehi 

! Români 

Bulgari 

Greci 

Austrieci j 

o t a 1 

Declaraţi Doct< 

in cursul anuh

ANUL DE 

STUDII 

Numărul 

Înscrierilor 

după sex 

Băeţi 

4) 

U tt. c 

o 

u 

O u 

C 

» 

S T A Ţ I 

înscrierilor la Facultatea de Filosofie şi Litere 

Du P 1 r e l igie Dup ă ţ a r a d e n a ş t e r e 

I rom. cat. 

o rmaţi 

evang. 

u evang. 

izraeliţi 

ra 

e 

з izraeliţi 

protestanţi 

gregorieni 

"3 

H 

ED O» 

ŠS 

— i« 

'« *e 

£ Q> itenia şl 


brogea 

tenia 

Moldova 

"ra 

a 

ra 

M Moldova 

sarabia 

covina 

« 

hoslovaci' 

o EA _ 

»- t/A l Q 

ie 3 &> 

O 

« 


PA 

Jugoslavia 

U Jugoslavia 

igaria 

G 

R. S. S. 

* 

îcedonia 

ecia 

3 O 

• 

1 Germania 

America 

ra Români 

O 

H B . F. 

I 66 60 50 37 11 8 6 1 12 1 — 126 86 8 4 6 6 2 2 - 2 6 2 — 1 — 1 126 43 41 

II 85 100 72 37 31 18 13 2 12 — - 185 126 10 13 7 10 - 2 — 1 11 4 - — - 1 185 52 58 

ra 58 74 42 34 24 14 6 - 12 - - 132 93 9 8 7 5 3 - 1 1 2 - — - 

1 2 132 38 41 

IV 49 64 34 31 14 18 8 2 5 — 1 113 88 6 2 7 4 1 1 - 2 - - 1 — - 1 113 23 38 

DOCT. 22 9 20 7 1 1 1 — 1 — — 31 15 3 4 - 5 — 2 - 1 1 - - - — — 31 17 9 

Total . . 280 307 218Ј14бј 81 59 34 5 42 1 1 587 408 36 31 27 30 6 7 1 7 20 6 1 1 1 5 587 173Jl87

S T t c 

a Universităţii din Cluj, pe anul şcolar 1936/37 

Germani 

D U F 

Maghiari 

r—" 

% 

ă 

O I i g i n e a e t n i c ă După cetăţeni e Declaraţi in 

cursul anului 

*53- 

3 

od Englezi 

j Francezi 

Bulgari 

Evrei 

Italieni 

Sârbi 

Armeni 

Români 

Maghiari 


B. F. B. F. 3, F. B. F. B. F. b F. B. F. B. F. B. F B F. B. F. B. F. B. F. B. F. H B. F. B. F. 

6 4 11 6 - 1 - — — 1 — 3 9 - 1 — — - — 64 60 — — 1 — 1 — 126 

9 8 23 20 3 — — - — - — 3 9 - — — - - - 85 100 - - — - - - 185 

5 4 14 18 - - — - - - - 3 9 — - - — - - 58 73 - 

Englezi 

Jugoslavi 

o t a 1 

1 - — - — 132 

7 9 14 13 - — - 1 — - - 2 3 — - - 3 — 1 49 64 113 

1 31 

28 25 64 57 3 1 — 1 - 1 — 12 30 - 1 - 3 — 1 278 306 - I 1 - 1 - 587 52 59 2 1 

Licenţiaţi 

Doctori

ANUL DE 

STUDII 

S T A T I S T I C A 

înscrierilor la Fac. de Ştiinţe din Cluj, pe anul şcolar 1936/37 

Numărul 

înscrierilor 

după sex După re ligie După ţara de naştere E U P ă o r i g i n e a e t n i c ă 

Băeţi 

a 

Cu 

0 

c 

03 

rom. cat. 

o 

cat. 

o 

u 

co rom. 

ormaţi 

c 

3 izraeliţi 

Ivirii 

tisilvania , 

•ărţile 

itenia şi 

brogea 

Rom anii 

(0 

G 

0> 

ta 

U O 

ta 

ta 

ca 

ildova 

iarabia 

(0 

hoslovaci. 

o 

~z 10 

ca O 

garia 

stria 

9 

10 

II 

12 

13 

14 

15 

16 

17 

I I A N f 

Despre veniturile şi cheltuielile pentru exerciţiul 1936/37, (dela 1 Aprilie 1936, până 

V E N I T U R I 

Subvenţie dela Minister. Ed. Naţ. 

Din taxele de ospitalizare . . 

Din taxa regulamentară . . . 

Din taxa unică 

Din taxele de îngrijire restante 

Taxa pentru sala de operaţie . 

Kond special pentru sanator . 

TOTAL. . 

Venituri întâmplătoare şi soldurile 

reportate: 

Taxa comunală şi costul încălzitului, 

curent electric, încasate» 

dela funcţionari 

Restanţe încasate în contul exer« 

ciţiilor trecuţi 

Preţul de cost al medicamentelor 

elib. de Farmacia Clinicilor . 

Contravaloarea combustibilului şi 

curent electric pentru Institui. 

Universitare 

Vânzarea resturilor de mâncare . 

Augumentarea fondului de rufărie 

din soldul reportat din 1935/36 

Fondul pauperial 

Fond pt. mărirea locuinţ. surorilor 

Jurnalul depozitelor 

Soldul reportat din 1935/36 . . 

T3 -o j 

U ( 

> a i 

oi з i 

15,300.000 

9,563.700 

400 000 

200 000 

25,463.700 

15.000 

720.000 

18 000 

6,250.002 

15,265.500 

12,139 194 

761.700 

360.700 

82.678 

21.000 

81.360 

15,266.500 

13.446 832 

21.456- 

4,743.184- 

21.217-- 

599.799- • 

28.589- 

20.030 — 

2.050-- 

271.921-67 

15,708.251-87 

TOTAL j 7,003.702|21,416.498-54 

Salariile încasate prin Rect. Univ. | 3,296 187| 3,296.187 — 

Venituri dela Stat şi taxele dela 

bolnavi 

2 Veniturile întâmplătoare . . . . 

3 Salariile încasate prin Rect. Univ. 

In suma totală 

26,463.700 28,712.332 — 

7,003 702 21,416.498-54 

3,296.187 3,296.187 - 

35,763,589 

53,425.017 

34.500 

Figurează 

în soldul 

reportat 

1935/36 

C H E L T U E L I 

34.500 

Alimentaţia pt. toate bucătăriile . 

încălzit, curent electric, gaz aerian, 

becuri electrice . . . . 

Întreţinerea şi instalarea uzinei . 

întreţinerea bucătăriilor . . . . 

întreţinerea spălătoriei 

întreţinerea clădirilor • . . . . 

Reparaţiuni 

Rufărie 

Medicamente 

Instrumente şi repar, lor . . . . 

îngrijirea parcurilor 

Cheltueli de birou . . • . . . . 

Consumaţia de apă, taxa comunală, 

maturatul coşurilor . . 

Vechicole, luraje 

Cheltueli de autopsii 

Diurnele Comisiunei Clin. . . . 

Diurnele Comisiunei de rec . . 

Investiţii 

întreţinerea localurilor 

Taxa regulamentară 

Taxa unică 

Cheltueli tranzitorii 

Neprevăzute 

Taxa pt. sală de operaţie . . . 

BCU Cluj / Central University Fond Library special Cluj 

pt. Sanator . . . . 

Taxa de îngrijire, restanţe, vărsate 

la Administr. Financiară 

REC 

34.500 

34.600 

A P I T U l \ Ţ I E 

Total 

Cheltueli întâmplătoare: 

Din taxa corn s'a restitui . . . 

Restanţe achitate în contul exer~ciţiilor 

trecuţi 

Din contravaloarea combustibilului, 

incasat dela Univ. pentru 

păcură 

Din augumentarea fondului de ru« 

fărie s'a cheltuit 

Din fondul pauperial 

Total. 

•O 

u 3 

0-, 

la 31 Martie 1937). 

P B 

8 o 

8,250.000 

6,640.025 

316.605 

30.000 

18IS.100 

210.000 

36: .420 

2,000.000 

3,000.000 

14l).000 

211.000 

Sbil.OOO 

î,41:1.000 

90.000 

10.000 

180.000 

4'1.200 

15:1.276 

29:1.500 

400.000 

200.000 

885.000 

21.675 

•c -—io 

ГЛ 

6,745.305 

3,090.426 

199.532 

20.968 

157.802 

187.316 

207.910 

139.151 

2,984.251 

30.252 

8.866 

205.241 

1,005.871 

81.164 

6.718 

65.369 

124.376 

4.992 

25,463.700 16,265.500 

6,230 002 

6,2*0.002 

Salariile achitate prin Rect. Univ . | 3,296.187 

Cheltueli materiale 

Cheltuielile întâmplătoare . . . 

Salariile achftate prin Rect Univ. 

In Total 

Soldul transportat la anul 1937/38 

In suma totală 

25,463.700 15,265.500 

6,260.002 

3,296.187 

35,009.889 15.265.600 

36,009.889 15,265.600 

(O 43 

e - H 

д (O fO 

l/l •** *" 

1,189.472 

2,940.234 

99 367 

5.796 

17.605 

5.664 

124.521 

1,833 392 

341 213 

112.197 

3.054 

13.132 

382.097 

9.298 

3.282 

180.000 

49.200 

93.085 

164.549 

761.700 

360.894 

865.S00 

22.466 

21.000 

81.262 

82 678, 

S'a cheltuit 

în 

total 

7,934.777-- 

6,030.660 - 

298.899- - 

26.764-- 

175.407-- 

192.980- - 

332.431 - 

1,972.543- 

3,325.464- 

142.449- 

11.910 — 

218.373 — 

1,387.968-- 

90.462 — 

10,000 - 

180.000- 

49.200-- 

158.454 - 

288.925-- 

761.700 — 

360 894 — 

865.900 - 

27.468 — 

21.000-- 

81.262-- 

82.678'— 

9,763.058 25,028.668- 

9,763,058 

9,763 058 

500-- 

8,779.399'- 

599.799'— 

6,260.002-- 

17.194-54 

16,646 894.54 

3,*96.187 

25,028 558-— 

15,646.894-54 

3,296 187-— 

43,971.039-64 

9,453.378-54 

9,763.058 53,425.017 54

Anuar universitar

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?