12.12.2012 Views

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

Flux de stiri - Carte si Arte

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Flux</strong> <strong>de</strong> <strong>stiri</strong><br />

Învăţământul românilor din Ucraina.<br />

Ziarul “A<strong>de</strong>vărul” informează că prin <strong>de</strong>cret al preşedintelui Viktor Iuşcenko,<br />

Ministerul Învăţământului <strong>de</strong> la Kiev a <strong>de</strong>cis că <strong>de</strong> la 1 septembrie vor fi<br />

modificate substanţial programele <strong>de</strong> predare, iar până în 2011 majoritatea<br />

materiilor vor fi predate în limba ucraineană. Aurica Bojescu, secretar executiv al<br />

Uniunii Interregionale "Comunitatea Românilor din Ucraina", a <strong>de</strong>clarat pentru<br />

"A<strong>de</strong>vărul" că au fost făcute se<strong>si</strong>zări atât la preşedinţia Ucrainei, la autorităţile<br />

<strong>de</strong> la Bucureşti, precum şi la Con<strong>si</strong>liului Europei.<br />

Vineri,13.06.2008,doamna bibliotecar Pirvu Iuliana Camelia va finaliza proiectulconcurs:<br />

"Daca citesti, castigi!" care s-a <strong>de</strong>rulat pe parcursul anului scolar 2007-<br />

2008.Institutii implicate in proiect au fost toate scolile <strong>de</strong> pe raza comunei.<br />

Grupul tinta a fost elevii claselor I-IV Sirna. In cadrul serbarii <strong>de</strong> sfar<strong>si</strong>t <strong>de</strong><br />

an, elevii vor primi diplome <strong>de</strong> participare .Cei mai sarguincio<strong>si</strong> vor fi premiati<br />

.Vor participa la premiere reprezentanti ai BIBLIOTECII N. IORGA Ploiesti <strong>si</strong> unii<br />

sponsori.<br />

LA CONSTANTA FESTIVALUL INTERNATIONAL AL MUZICII SI DANSULUI<br />

Cea <strong>de</strong> a XXXIV-a editie a Festivalului International al Muzicii <strong>si</strong> Dansului,<br />

organizat <strong>de</strong> Teatrul National <strong>de</strong> Opera <strong>si</strong> Balet din Constanta, a <strong>de</strong>butat cu<br />

"Carmina Burana" <strong>de</strong> Orff care, sub bagheta lui Radu Ciorei. Opera lui Verdi "Bal<br />

mascat" a adus pe scena solisti cunoscuti <strong>de</strong> la Cluj, Bucuresti sau Sibiu evoluand,<br />

sub conducerea dirijorului Gheorghe Stanciu. Celebrand Anul Puccini, festivalul a<br />

inclus opera "Boema" dirijata <strong>de</strong> austriacul Viktor Bockmann i<br />

Premiera operetei "Ly<strong>si</strong>strata" <strong>de</strong> Gherase Dendrino, a beneficiat <strong>de</strong> inovatiile<br />

regizorului Stefan Neagrau, interpretand-o ca o parodie cu personaje antice <strong>si</strong><br />

mo<strong>de</strong>rne. Teatrul <strong>de</strong> Opereta a adus in festival o reprezentatie din repertoriul<br />

curent - Broadway iar la Muzeul <strong>de</strong> Arta au evoluat stu<strong>de</strong>nti ai claselor <strong>de</strong> canto<br />

ai Univer<strong>si</strong>tatii "Ovidius" (prof. univ. dr. Florenta Marinescu <strong>si</strong> a<strong>si</strong>st. univ. drd.<br />

Radu Fagarasan) <strong>si</strong> "Cvartet Tran<strong>si</strong>lvan" cu Gabriel Croitoru la vioara. Gala <strong>de</strong><br />

balet a intrunit numele constantenilor Monica <strong>si</strong> Horatiu Chereches <strong>si</strong> o intalnire<br />

cu Baletul israelian. De succes au fost montarea Studioului "Danubius" Bulgaria -<br />

"Vocea umana" <strong>de</strong> Poulenc in regia Teodor Stamboliev <strong>si</strong> concert ul cu "Povestea<br />

soldatului" <strong>de</strong> Stravinski.<br />

CASA TRADITIONALA A GERMANILOR BANATENI<br />

in cadrul CELEI DE a XI-a EDITII a Festivalului Etniilor din Banat, la care au<br />

participat reprezentanţi a zece etnii , au fost prezentate cu bogăţie porturile<br />

tradiţionale din zonă şi au fost gustate din belşug bucate pregătite <strong>de</strong> fiecare<br />

minoritate în parte. Minoritatea germană din Timiş şi-a inaugurat icu acest prilej,<br />

la Muzeul Satului din Timişoara, „casa tradiţională" formată din bucătărie,<br />

dormitor pentru familie şi „camera mare", adică ceapentru oaspeţi, folo<strong>si</strong>tă mai<br />

rar, apoi curtea cu anexele gospodăreşti. Mo<strong>de</strong>lul expus este vechi <strong>de</strong> 250 <strong>de</strong> ani,<br />

iar obiectele aparţin unei familii din localitatea Biled.<br />

BILANTUL TARGULUI DE CARTE BOOKFEST PRIN LISTA BEST-SELLER<br />

Radu Paraschivescu – „Cu inima smulsă din piept", Marcel Proust – „În căutarea<br />

timpului pierdut", Octavian Paler – „Viaţa pe un peron”, Orhan Pamuk – „Zăpada",<br />

Andrei Codrescu – „Prof pe drum", George R.R. Martin – „Urzeala tronurilor", seria


Orson Scott Card, Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu<br />

şi Nicolae Manolescu – „Poveşti <strong>de</strong> dragoste la prima ve<strong>de</strong>re", Salman Rushdie –<br />

„Versetele satanice", Doris Les<strong>si</strong>ng - „Poveşti africane”, John Grisham – „Fotbal şi<br />

pizza", Julia Navarro – „Sângele nevinovaţilor", Jeremy Clarkson – „Suflet <strong>de</strong><br />

maşină", Diana Mandache - „Regina Maria a României".<br />

Joi, 12 iunie 2008, ora 19, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova, Palatul Jean Mihail, are loc<br />

vernisajul Expozitiei Gheorghe Dican (pictura) <strong>si</strong> Va<strong>si</strong>le Soponariu (sculptura). Va<br />

asteptam cu drag.<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

10 iunie<br />

Ora 12,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Medalion aniversar “Scriitori români şi Valea Oltului”, Geo Bogza – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

la naştere, Alexandru Vlahuţă – 150 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere; Vitrină cu cartea “Valea<br />

Oltului – Urme şi poteci”<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

6 – 8 iunie<br />

Horezu<br />

“COCOŞUL DE HUREZ” – Târgul ceramicii populare româneşti, ediţia a XXXVIII-a<br />

Program:<br />

6 iunie<br />

Orele 15,00 – 15,45: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />

- Cuvânt <strong>de</strong> bun so<strong>si</strong>t din partea domnului ing. Gheorghe Niţă, primarul oraşului<br />

Horezu, adresat membrilor juriului concursului <strong>de</strong> creaţie şi participanţilor la<br />

târg<br />

- Vizitarea Galeriei <strong>de</strong> Artă Populară Contemporană<br />

Orele 16,00 – 16,30<br />

Deplasare la Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />

Orele 16,30 – 20,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />

Evaluarea producţiei <strong>de</strong> ceramică a meşterilor participanţi şi selecţia lucrărilor<br />

pentru Galeria <strong>de</strong> Artă Populară Contemporană<br />

7 iunie<br />

Orele 10,00 – 11,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />

Inaugurarea Târgului Ceramicii Populare Româneşti “Cocoşul <strong>de</strong> Hurez”, ediţia a<br />

XXXVIII-a<br />

Orele 11,00 – 12,00: Vizitarea târgului<br />

Orele 12,00 – 20,00: Program <strong>de</strong> prezentare şi <strong>de</strong>sfacere a produselor <strong>de</strong> ceramică<br />

Ora 14,00: Concert <strong>de</strong> muzică populară susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană”<br />

Orele 13,00 – 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />

Reuniunea juriului concursului <strong>de</strong> creaţie<br />

Orele 17,00 – 18,30: Colocviu pe tema “Ceramica populară, expre<strong>si</strong>e a i<strong>de</strong>ntităţii<br />

româneşti şi perspectivele supravieţuirii într-o lume globalizată”<br />

Orele 19,00 – 20,00: Palatul Brâncovenesc <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi<br />

Festivitatea <strong>de</strong> premiere a concursului <strong>de</strong> creaţie<br />

Orele 20,00 – 21,00: Trapeza Mănă<strong>stiri</strong>i Hurezi<br />

Recepţie oferită <strong>de</strong> Primăria oraşului Horezu<br />

8 iunie<br />

Orele 8,00 – 20,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />

Program <strong>de</strong> prezentare şi <strong>de</strong>sfacere a produselor <strong>de</strong> ceramică<br />

Organizatori:<br />

• Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

• Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală “Nişte ţărani”<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional


Vâlcea<br />

• Primăria Oraşului Horezu<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

PREMIILE FESTIVALULUI DE FILM TRANSILVANIA<br />

Juriul TIFF, compus din regizorul Corneliu Porumboiu, criticul <strong>de</strong> film al<br />

cunoscutei reviste „Variety” Jay Weissberg, cineastul Sebastian Lelio, scenaristul<br />

şi producătorul Michael Fitzgerald şi producătoarea Marie Pierre Macia, fosta<br />

directoare a Quinzaine <strong>de</strong>s Realisateurs a oferit trofeul Tran<strong>si</strong>lvania<br />

lungmetrajului „Shakespeare colţ cu Victor Hugo” <strong>de</strong> Yulene Olaizola(Mexic). El a<br />

fost înmînat <strong>de</strong> Paul Markowitz şi <strong>de</strong> Catherine Deneuve . Premiul pentru cea mai<br />

bună imagine a fost oferit operatorului filmului estonian „Balul <strong>de</strong> toamnă”, iar<br />

premiul pentru cea mai bună interpretare a fost <strong>de</strong>cernat pentru trei actori unguri<br />

- Peter Haumann, Peter Rudolf şi Milan Schruff - din lungmetrajul „Aventurierii”.<br />

Premiul pentru cea mai bună regie i s-a acordat peliculei „Jamil, mergi în pace” <strong>de</strong><br />

Omar Shargawi (Danemarca), iar Premiul juriului a revenit tot unei productii<br />

mexicane „Lake Tahoe” <strong>de</strong> Fernando Eimbcke.<br />

Astro-festivalul Craiova<br />

Asociaţia Astrologilor din Româniaorganiyeaya acest inedit festival care se află<br />

<strong>de</strong>ja la cea <strong>de</strong>-a treia ediţie şi a inceput sa se <strong>de</strong>sfăşoare din 7 iunie, la Muzeul<br />

<strong>de</strong> Artă din Craiova.<br />

Programul prezinta o serie <strong>de</strong> conferinţe şi prezentări astrologice, la care poate<br />

participa oricine. Simpozionul <strong>de</strong> anul acesta are ca tematică predominantă: Venus,<br />

dragostea, frumosul, eleganţa şi plăcerile în astrologie.<br />

Joi,5.06.2008, <strong>de</strong> ziua Inaltarii Domnului a avut loc in com. Sirna ,sat Tariceni<br />

hramul bisericii. La slujba ce a avut loc la Monumentul Eroilor <strong>de</strong> langa biserica<br />

au participat elevii scolii,cadrele didactice <strong>si</strong> actualul presedinte al<br />

Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>t ean: domnul MIRCEA COSMA care a închinat cuvinte <strong>de</strong> pomenire în<br />

memoria eroilor căzuţi pe câmpurile <strong>de</strong> luptă pentru apărarea ţării <strong>si</strong> a <strong>de</strong>pus o<br />

coroana <strong>de</strong> flori.<br />

Prezinta stirea-inv.IORDACHESCU NELA<br />

Felicitari doamnei bibliotecare PIRVU IULIANA CAMELIA -Biblioteca comunala SIRNA<br />

pentru modul <strong>de</strong>osebit in care a primit elevii <strong>si</strong> a finalizat proiectul <strong>de</strong><br />

parteneriat "Sa citim pentru mileniul III "incheiat intre scoala VARNITA <strong>si</strong><br />

Biblioteca comunala.Coordonatori au fost prof.MANEA VENERA ,inv.IORDACHESCU NELA<br />

<strong>si</strong> GHEORGHE SANDA.6.06.2008<br />

Felicitari doamnei bibliotecare PIRVU IULIANA CAMELIA -Biblioteca comunala SIRNA<br />

pentru modul <strong>de</strong>osebit in care a primit elevii <strong>si</strong> a finalizat proiectul <strong>de</strong><br />

parteneriat "Sa citim pentru mileniul III "incheiat intre scoala VARNITA <strong>si</strong><br />

Biblioteca comunala.Coordonatori au fost prof.MANEA VENERA ,inv.IORDACHESCU NELA<br />

<strong>si</strong> GHEORGHE SANDA.<br />

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York (Director<br />

Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu) invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 6 iunie 2008, ora 7:00 PM<br />

la lansarea volumului "Filosofie <strong>si</strong> literatura:<br />

O hermeneutica a provocarii metafizice" <strong>de</strong> Theodor Damian


vor vorbi Prof. Dr. Doru Tsaganea, Dr. Napoleon Savescu, Prof. Valentina<br />

Ciaprazi <strong>si</strong> autorul<br />

Statuia ecvestra a Regelui Ferdinand<br />

Realizată <strong>de</strong> sculptorul croat Ivan Mestrovici, statuia ecvestra a Regelui<br />

Ferdinand a fost distrusă <strong>de</strong> comunişti în 1948. Ministerul Culturii şi Cultelor va<br />

<strong>de</strong>mara un concurs pentru refacerea acestei statui, înaltă <strong>de</strong> 18 metri, care a fost<br />

realizată în 1940, la comanda Casei Regale, fiind amplasată în apropiere <strong>de</strong><br />

Biserica Mavrogheni, în primul rond al Şoselei Kiseleff.<br />

EXPOZITIE DESPRE NEOLITICUL ROMANESC IN ELVETIA<br />

La Historisches Museum Olten – Elveţia s-a inaugurat prima expoziţie <strong>de</strong>schisă în<br />

străinătate <strong>de</strong>dicată întregii epoci neolitice pe teritoriul ţării noastre.<br />

Rezultatele cercetărilor a câtorva generaţii <strong>de</strong> arheologi timp <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> un<br />

secol, sunt astfel reunite cu scopul evi<strong>de</strong>nţierii veritabilelor capodopere ale<br />

artei preistorice din epoca pietrei. Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, în<br />

colaborare cu alte 30 <strong>de</strong> muzee, univer<strong>si</strong>tăţi şi institute <strong>de</strong> cercetare din ţară şi<br />

cu sprijin elvetian, gireaza aceasta expozitie intitulata: «Meister <strong>de</strong>r<br />

Steinzeitkunst – Frühe Kulturen aus Rumänien» Ea va fi <strong>de</strong>schisă pentru marele<br />

public până în 1 octombrie a.c.<br />

LA ARAD O EXPOZITIE DE CARTEA RECORDURILOR<br />

S-a <strong>de</strong>schis la Arad <strong>si</strong> va functiona in perioada iunie-octombrie expozitia Aureliei<br />

Bobocel, pictorita al carei nume figureaza, incepand <strong>de</strong> anul trecut, in <strong>Carte</strong>a<br />

Recorurilor pentru ca a pictat cea mai mare icoana pe sticla din lume. Expunand in<br />

orasul sau natal un<strong>de</strong> va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> un curs pentru copii talentati , pictorita<br />

prezinta vitralii realizate printr-o tehnica speciala <strong>de</strong> lucru, care implica<br />

incalzirea sticlei inainte <strong>de</strong> aplicarea vopselelor.<br />

Evenimentele <strong>de</strong> astăzi la Bookfest<br />

Lansarea volumului „Nouă proze vechi. Ficţiuni ilicite" <strong>de</strong> Petru Cimpoeşu - standul<br />

Editurii Polirom, ora 12.30<br />

Lansarea volumului „Marea Miză" <strong>de</strong> Mihai Sin - stand Nemira, ora 16.00<br />

Decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din România - ora 17.00<br />

Întâlnire cu Zeruya Shalev, cea mai importantă scriitoare israeliană a momentului –<br />

spaţiul central, ora 18.00<br />

FESTIVAL DE NEOAVANGARDĂ PE STRĂZILE IAŞILOR<br />

Desfăşurându-se în patru secţiuni: literatură, muzică, teatru şi pictură.a doua<br />

ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Neoavangardăse <strong>de</strong>sfăşoară la Iaşi în prima<br />

săptămână a lunii iunie. Manifestarea din aceste zile se <strong>de</strong>sfăşoară pe cât cu<br />

putinţă în mediul stradal şi în spaţii <strong>de</strong>schise un<strong>de</strong>,pe lângă alţii, evoluează Ada<br />

Milea, Horaţiu Mălăiele, Evgheni Stepanov venit din Ru<strong>si</strong>a.<br />

LA ROMEXPO O NOUA EDITIE A TARGULUI DE CARTE "BOOK-FEST"


Ediţia 2008 a Târgului Bookfest reuneşte, în perioada 4-8 iunie, în pavilioanele<br />

13-17 <strong>de</strong> la Romexpo, pe o suprafaţă <strong>de</strong> expunere <strong>de</strong> 5.000 <strong>de</strong> mp, peste 150 <strong>de</strong><br />

edituri, cu o ofertă <strong>de</strong> 50.000 <strong>de</strong> titluri. R<strong>de</strong>ucerile <strong>de</strong> pret pot ajunge <strong>si</strong> pana la<br />

50%.<br />

CAMINUL CULTURAL CORNU<br />

01.06.2008 IN CADRUL CAMINULUI CULTURAL S-A DESFASURAT TURNEUL DE SAH LA CATEGORIA<br />

GENERAL SI CLASELE I-VIII, IAR IN SALA DE SPECTACOLE A AVUT LOC UN PROGRAM ARTISTIC<br />

CU OCAZIA ZILEI INTERNATIONALE A COPILULUI.<br />

BIBLIOTECA COMUNALA CORNU<br />

IN CADRUL BIBLIOTECII S-AU DESFASURAT O SERIE DE ACTIVITATI SPECIFICE ZILEI<br />

INTERNATIONALE A COPILULUI: CONCURSURI DE GHICITORI, DESENE PE ASFALT, IN PARC<br />

CONCURS DE ROLE SI BOCICLETE. TOTI COPII AU FOST PREMIATI.<br />

I<strong>de</strong>ea Europeana implineste - in toamna anului 2008 - cinci ani <strong>de</strong> cand a fost<br />

infiintata<br />

Va invitam la Salonul Cartii Bookfest,<br />

care se va <strong>de</strong>sfasura in perioada 4-8 iunie 2008,<br />

in Complexul Expozitional Romexpo, Bucuresti<br />

Program <strong>de</strong> vizitare:<br />

<strong>de</strong> miercuri, 4 iunie pana sambata, 7 iunie 2008: 10.00 - 20.00;<br />

Duminica, 8 iunie: 10.00 - 18.00.<br />

Zi <strong>de</strong> documentar muzical la festivalul filmului <strong>de</strong> la Cluj<br />

TIFF <strong>de</strong>dică ziua <strong>de</strong> azi Dock’n’Roll-ului, cu şase proiecţii, la Cinema Arta.<br />

Secţiunea show-case <strong>de</strong> documentar muzical a festivalului cuprin<strong>de</strong>, anul acesta, şi<br />

filmul câştigătorului <strong>de</strong> la Cannes pentru Regie în 2007, Lou Reed’s Berlin (regie<br />

Julian Schnabel). Poate fi vizionat <strong>de</strong> la 17.30, la Cinema Arta.<br />

COMUNICAT DE PRESA<br />

„Galactoria 2008”<br />

Univer<strong>si</strong>tatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune, Secţia Actorie,<br />

clasa Miklós Bács, organizează între 9 şi 15 iunie 2008, în Cluj-Napoca, Gala<br />

Tânărului Absolvent - „Galactoria 2008”. La această ediţie, a V-a, îşi vor<br />

<strong>de</strong>monstra talentul, în speranţa unui loc sub reflector, tinerii absolvenţi ai<br />

clasei <strong>de</strong> actorie. Veţi putea viziona spectacolele promoţiei, iar actorii vor<br />

încerca atingerea unui record: jucarea spectacolului cu numărul 50 în stagiunea<br />

stu<strong>de</strong>nţească 2007- 2008.<br />

De la exuberanta commedia <strong>de</strong>ll’ arte „Amor veneţian”, trecînd prin post-mo<strong>de</strong>rnistul<br />

şi autoreferenţialul „Hamlet”, şi continuând cu „Pianul”- o incur<strong>si</strong>une în universul<br />

teatrului p<strong>si</strong>hologic semnat H. Ibsen şi A. P. Cehov, publicul va putea alege între<br />

montări mult peste medie, atît ca joc cît şi ca scenografie. La Gală vor fi<br />

prezentate alte două spectacole - un colaj după piesele scurte ale lui E. Ionesco,<br />

adunate sub titlul „Ea”, şi „Biloxi Blues” <strong>de</strong> Neil Simon, o emoţionantă pledoarie<br />

pentru camara<strong>de</strong>rie şi omenie. Lista nu este epuizată, pentru că la ea se adaugă


mu<strong>si</strong>calul „West Si<strong>de</strong> Story”, <strong>de</strong> Leonard Bernstein, dar şi controversatul şi<br />

contestatul text al Evei Ensler „Monoloagele vaginului”.<br />

Nu vor fi uitate nici spectacolele non convenţionale - ca <strong>de</strong> exemplu proiecţia<br />

show-ului <strong>de</strong> coregrafie a luptei scenice „Scrimă şi pe<strong>de</strong>apsă” ori spectacolul<br />

<strong>de</strong>dicat sunetelor, „Capricii sonore”, realizat sub coordonarea prestigiosului<br />

compozitor Io<strong>si</strong>f Herţea. Amatorii <strong>de</strong> one-man-show să nu-şi facă griji: nu mai puţin<br />

<strong>de</strong> cinci spectacole <strong>de</strong> gen vor fi interpretate <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţii absolvenţi pe parcursul<br />

Galei. Nici latura educativă nu rămâne mai prejos, prin workshopuri pe teme cum ar<br />

fi Spontaneitatea, Teatrul Sport – Keith Johnstone sau Improvizaţia teatrală<br />

(coordonate <strong>de</strong> Prof. David A. Kipper <strong>de</strong> la Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty USA, Marina<br />

Constantinescu sau Dragoş Muscalu), <strong>de</strong>zbateri ale noii legi a teatrului (invitat<br />

secretarul <strong>de</strong> stat Demeter András), lansări <strong>de</strong> carte, sau o expoziţie <strong>de</strong><br />

fotografii teatrale.<br />

Statul major al „Galactoriei” va fi Cafeneaua Enigma, locul un<strong>de</strong> poţi a<strong>si</strong>sta la<br />

conferinţe <strong>de</strong> presă, proiecţii, concert, spectacole <strong>de</strong> stand up comedy cu Dragoş<br />

Pop, Adrian Cucu şi Robert Pavic<strong>si</strong>ts, dar un<strong>de</strong> poţi şi critica sau bârfi confraţii<br />

la o cafea fierbinte.<br />

Cu ocazia Cursului festiv care va avea loc în sala Mihai Eminescu a Facultăţii <strong>de</strong><br />

Litere se va <strong>de</strong>sfăşura o licitaţie a obiectelor <strong>de</strong> recuzită utilizate <strong>de</strong> absolvenţi<br />

<strong>de</strong>-a lungul anilor în spectacolele lor. Cei care-şi vor adju<strong>de</strong>ca pianul mecanizat<br />

sînt rugaţi să vină cu un mijloc <strong>de</strong> transport a<strong>de</strong>cvat. Calul Vifor, ve<strong>de</strong>ta<br />

spectacolului „Ea” nu este <strong>de</strong> vânzare. Aviz amatorilor!<br />

Promoţia 2008, clasa Miklós Bács, s-a remarcat prin participări <strong>de</strong> succes la<br />

festivaluri <strong>de</strong> profil, naţionale şi internaţionale. Amintim cîteva: Festivalul<br />

Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Tineret Piatra Neamţ 2007 (cu spectacolul „Hamlet”,<br />

nominalizări la titlul <strong>de</strong> cel mai bun actor pentru Matei Rotaru şi Cecilia Donat);<br />

Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Stu<strong>de</strong>nţi Carei 2007 (Bogdan Rădulescu-<br />

premiul pentru cel mai bun actor); Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru<br />

Stu<strong>de</strong>nţi Zagreb 2008.<br />

„Galactoria” se vrea un mijloc <strong>de</strong> promovare a tinerilor şi merituoşilor aspiranţi<br />

în ale actoriei care au avut grijă să treacă dificilul examen <strong>de</strong> licenţă. Se<br />

urmăreşte cunoaşterea lor <strong>de</strong> către mass-media, directorii <strong>de</strong> teatru precum şi <strong>de</strong><br />

către toţi cei care girează instituţii sau grupuri culturale ce folosesc sau doresc<br />

să folosească actori în activitatea lor.<br />

Ju<strong>de</strong>tul:Cluj<br />

Localitatea: Cluj Napoca<br />

Facultatea <strong>de</strong> Teatru <strong>si</strong> Televiziune din cadrul Univer<strong>si</strong>tatii Babes Bolyai, clasa<br />

conf.univ.dr. Miklos Bacs, anunta organizarea in perioada 9 -15 iunie a.c. a celei<br />

<strong>de</strong> a V a editii a galei absolventului Galactoria 2008 cu urmatorul program:<br />

LUNI, 9 IUNIE<br />

Ora 12 Meeting point ENIGMA<br />

Deschi<strong>de</strong>rea oficială a celei <strong>de</strong> a V-a ediţii<br />

“GALACTORIA” 2008<br />

Conferinţă <strong>de</strong> presă cu participarea absolvenţilor la<br />

actorie, promoţia<br />

2008, clasa Conf. Univ. Dr. Miklós Bács, Prep.Univ.<br />

Curuţiu Camelia<br />

Mo<strong>de</strong>ratori Conf.Univ.Dr. Liviu Maliţa, <strong>de</strong>can FTT<br />

Conf.Univ.Dr.Anca Măniuţiu, şef<br />

catedra <strong>Arte</strong>le<br />

Spectacolului FTT.<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă fotografică THEATRON 2<br />

Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />

Spectacol Biloxi Blues <strong>de</strong> Neil Simon, regia<br />

Miklós Bács<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – stand up comedy<br />

Cu Dragoş Pop şi Adrian Cucu


MARŢI, 10 IUNIE<br />

Ora 10 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

Conferinţă The meaning of spontaneity Empirical<br />

research.<br />

Prof.univ.dr. David A Kipper<br />

ABPP, TEP, CGP,<br />

Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty, S.U.A.<br />

Ora 12 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

Workshop Spontaneity training in action<br />

Prof.univ.dr. David A Kipper<br />

ABPP, TEP, CGP,<br />

Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty, S.U.A.<br />

Ora 16 Ceainăria “Qui One Quint”<br />

One man show Mad about the boy <strong>de</strong> Emmanuel A<strong>de</strong>ly<br />

Cu Giorgiana Popan<br />

Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />

Spectacol Amor veneţian commedia <strong>de</strong>ll’arte,<br />

regia Wintze Irina,<br />

Camelia Curuţiu <strong>si</strong> Miklós Bács<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – stand up comedy<br />

Nu înţeleg ? Cu Robert<br />

Pavic<strong>si</strong>ts<br />

MIERCURI,11 IUNIE<br />

Ora 10 Sala Club a Colegiului Aca<strong>de</strong>mic, UBB Cluj<br />

Colocviu Imporvizaţia în unele stiluri<br />

regizorale teatrale<br />

Invitat Marina Constantinescu-<br />

Bucureşti<br />

Ora 12 Sala Euphorion, Teatrul Naţional ”Lucian Blaga” Cluj<br />

Workshop Capricii sonore coordonator Io<strong>si</strong>f<br />

Herţea- Germania<br />

Ora 16 Casa Tranzit<br />

Spectacol Frumoasa călătorie a urşilor panda<br />

povestită <strong>de</strong> un<br />

saxofonist care avea o iubită<br />

la Frankfurt <strong>de</strong> Matei<br />

Vişniec, regia Ruxandra Olaru<br />

Ora 21 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />

Spectacol Pianul - Hedda Gabler, Ivanov, Trei<br />

surori,<br />

Pescăruşul, după Ibsen şi<br />

Cehov, regia Miklós Bács<br />

Ora 23,30 Meeting point ENIGMA<br />

JOI, 12 IUNIE<br />

Ora 11 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

Workshop Teatru sport coordonator Dragoş Muscalu-<br />

Bucureşti<br />

Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

One man show Totul va fi bine… Nu? <strong>de</strong> Christopher Durang<br />

Cu Horia Suru


Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />

Spectacol Ea după E.Ionescu, regia Miklós Bács<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – proiecţie<br />

Scrimă şi pe<strong>de</strong>apsă Habala<br />

Péter<br />

VINERI, 13 IUNIE<br />

Ora 11 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

Workshop Teatru sport coordonator Dragoş Muscalu-<br />

Bucureşti<br />

Ora 16 Casa Tranzit<br />

One man show Ghimpl netotul <strong>de</strong> Isaac Bashevis Singer<br />

Cu Tudor Lucanu<br />

0ra 19 Diesel Club<br />

Spectacol Monologurile vaginului <strong>de</strong> Eve Ensler,<br />

regia Irina Wintze, Camelia<br />

Curutiu <strong>si</strong> Miklós Bács<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – Spectacol <strong>de</strong> improvizaţie<br />

Teatru sport coordonator Dragoş<br />

Muscalu- Bucureşti<br />

SAMBATA, 14 IUNIE<br />

Ora 11 Sala Popovici, Facultatea <strong>de</strong> Litere<br />

Dezbatere Legea teatrelor, cu participarea<br />

directorilor <strong>de</strong> teatru<br />

participanţi la Galactoria, invitat<br />

secretarul <strong>de</strong> stat Demeter<br />

András, Ministerul Culturii şi<br />

Cultelor<br />

Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

One man show Me<strong>de</strong>ea Redux <strong>de</strong> Neil LaBute,<br />

Cu Andrea Gavriliu<br />

Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />

Spectacol West Si<strong>de</strong> Story <strong>de</strong> Leonard<br />

Bernstein,<br />

regia Miklós Bács<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – proiecţie<br />

DUMINICA, 15 IUNIE<br />

Ora 13 Sala “Mihai Eminescu” , Facultatea <strong>de</strong> Litere<br />

Curs Festiv Închi<strong>de</strong>rea oficială “GALACTORIA” 2008<br />

Licitaţie: costumele şi<br />

recuzita din spectacolele<br />

prezentate<br />

Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />

One man show Esti un animal, Viskovitz <strong>de</strong> Alessandro<br />

Boffa,<br />

Cu Matei Rotaru<br />

Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere


Spectacol Hamlet <strong>de</strong> William Shakespeare, regia<br />

Miklós Bács<br />

Al 50-lea spectacol al<br />

stagiunii stu<strong>de</strong>nţeşti 2007-2008<br />

Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – concert<br />

COMUNICAT ROMPRES<br />

Bucureşti, 29 mai /Rompres/ - "Vecinul cel bun" este titlul noului roman, apărut la<br />

Editura Realitatea, lansat, joi, într-un cadru "voit poetic", <strong>de</strong> scriitorul<br />

Corneliu Leu, la Librăria "Eminescu".<br />

"Pentru generaţia noastră, criticii au însemnat politrucii, aceia care ne dă<strong>de</strong>au<br />

direcţia, <strong>de</strong> aceea am invitat la lansare doi poeţi, pe Nicolae Dragoş şi pe Nicolae<br />

Dan-Fruntelată, pentru a ne <strong>de</strong>contamina", a mărturi<strong>si</strong>t autorul.<br />

Corneliu Leu a explicat că acţiunea romanului său, caracterizat <strong>de</strong> Nicolae Dragoş<br />

drept "o splendidă metaforă, o meditaţie adusă din alt veac spre veacul nostru", se<br />

petrece acum 2.000 <strong>de</strong> ani "când Atlanticul era Mare Nostrum, iar NATO se numea Pax<br />

Romana".<br />

La lansare, Nicolae Dragoş şi Nicolae Dan-Fruntelată au citit poeme din volumele<br />

recent apărute "Clipe din clipa cea repe<strong>de</strong>" (Editura Realitatea) şi "Vina <strong>de</strong> a fi<br />

român" (editura Fundaţiei România <strong>de</strong> Mâine).<br />

Printre romanele istorice semnate <strong>de</strong> Corneliu Leu se numără, <strong>de</strong> asemenea, "Drumul<br />

spre Damasc", "Călăul lui Dracula", "Anonimul Brâncovenesc", "Romanul nopţii <strong>de</strong><br />

februarie", "Romanul unei zile mari", "<strong>Carte</strong>a episcopilor cruciaţi".<br />

STRĂZILE BUCUREŞTENE (aşa cum sunt ele!) AU GĂZDUIT UN MARE FESTIVAL<br />

Timp <strong>de</strong> trei zile, Bucureştiul şi-a oferit străzile unor trupe europene <strong>de</strong> teatru<br />

care au prezentat săpectacole stradale antrenând publicul în prima ediţie a<br />

Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru în Stradă, „B-FIT in the Street“.Acestea îşi<br />

vor lua la reve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la spectatorii bucureşteni printr-o mare manifestare în<br />

Piaţa Constituţiei.<br />

Para<strong>de</strong>le alegorice, spectacolele, instalaţiile suspendate, concertele se încheie<br />

astăzi cu parada celor treisprezece companii <strong>de</strong> teatru europene invitate la<br />

eveniment .<br />

INTERESUL PENTRU LIMBA ROMÂNĂ<br />

Elevii bulgari care se pregătesc să susţină examenul <strong>de</strong> admitere la licee cu profil<br />

<strong>de</strong> limbi străine aleg să studieze limba română, în <strong>de</strong>trimentul limbii engleze. În<br />

oraşul Ruse, sute <strong>de</strong> copii vor să fie admişi la noul curs <strong>de</strong> română <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong><br />

limba engleză. Datorită interesului <strong>de</strong>osebit, se preconizează ca limba română să<br />

facă parte din programa liceelor din Bulgaria.<br />

CATHERINE DENEUVE LAUREATA LA CLUJ<br />

La cea <strong>de</strong>-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania din<br />

Cluj vor fi prezentate 200 <strong>de</strong> filme din 40 <strong>de</strong> ţări, în opt locaţii, printre care<br />

cinematografele Republica, Arta, Victoria, Galeria Muzeului <strong>de</strong> Artă şi Cinema<br />

Drive-In, primul <strong>de</strong> acest gen din România. Sâmbătă, 7 iunie, ora 18.00, la cinema<br />

Republica, publicul o va întâlni pe actriţa Catherine Deneuve (foto), căreia i se


va înmâna Premiul pentru Întreaga Carieră.<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

30 mai - 30 iunie<br />

Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţia <strong>de</strong> pictură Stelian Ghiga - Craiova<br />

Organizator:<br />

Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

31 mai – 01 iunie<br />

Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />

Concursul <strong>de</strong> pian “Irina Şaţchi”, ediţia I<br />

Organizator:<br />

Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />

Partener:<br />

Asociaţia Culturală “Concertino”<br />

OPERA ROCK LA CLUJ<br />

. Regizorul Vadas Laszlo lansează o nouă ver<strong>si</strong>une a operei"Mathias Rex" (titlul<br />

original "Matyas a verpadon"), creaţie a autorilor Csep Sandor, Moravets Levente şi<br />

Venczel Peter, care au prezentat-o în 1996 la Opera Maghiară din Cluj-Napoca . Pe<br />

aceea<strong>si</strong> scenă , cu un accent şi mai mare pus pe muzica rock şi pe instrumentul ei<br />

specific: chitara, realizatorii speră să atragă şi alt public <strong>de</strong>cât cel al operei<br />

cla<strong>si</strong>ce.Fulop Marton va juca rolul lui Matei Corvin. Costul montării <strong>de</strong> peste<br />

150.000 <strong>de</strong> lei fiind a<strong>si</strong>gurat in special <strong>de</strong><br />

Ministerul Culturii şi Cultelor.<br />

Con<strong>si</strong>liul Local şi Primăria comunei Aninoasa, jud. Dâmboviţa,<br />

în colaborare cu Radio „Antena Satelor”<br />

organizează joi, 5 iunie,<br />

în sfânta zi <strong>de</strong> Înălţare,<br />

SĂRBĂTOAREA ANINOASEI<br />

Ora 10,oo - Scena din curtea căminului cultural Aninoasa<br />

Manifestarea complexă „Flori şi zâmbet <strong>de</strong> copil”<br />

- participă copii din grădiniţele şi şcolile generale <strong>de</strong> pe raza comunei<br />

- spectacolul pentru copii „Iepuraşul Vânător”, prezentat <strong>de</strong> Teatrul „Junior” din<br />

Târgovişte<br />

Ora 17,oo - Monumentul Eroilor din Aninoasa<br />

Moment evocator „Eroi au fost, eroi sunt încă”<br />

Slujbă <strong>de</strong> pomenire a eroilor căzuţi pe câmpurile <strong>de</strong> luptă<br />

Depunere <strong>de</strong> coroane<br />

Ora 18,oo - Scena din curtea Căminului cultural Aninoasa<br />

Festivalul folcloric „În sat la Aninoasa” ( ediţia a XIII-a) – iniţiator Constantin<br />

Maricescu<br />

Îşi dau concursul: Nelu Bălăşoiu, Elisabeta Turcu, Camelia Conovici – Vulpoiu,<br />

Mitică Tavă, „Orchestra Maeştrilor”, condusă <strong>de</strong> Marian Mateescu, „Şcoala Micilor<br />

Ve<strong>de</strong>te”, Ansamblul „Vestitorii Aninoasei”<br />

Prezintă : Victor Mihalache


FILM INTERNATIONAL LA IASI<br />

Filmul „Podul <strong>de</strong> flori", în regia lui Thomas Ciulei. va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul<br />

filmului European care se <strong>de</strong>sfăşoară în perioada 28 -30 mai la Ia<strong>si</strong>. Festivalul va<br />

prezenta în total şapte producţii cinematografice din Germania, Polonia, Turcia,<br />

Spania, Finlanda Elveţia şi, bine înţeles, România <strong>de</strong>spre a carei cinematografie<br />

începe a se vorbi ca una bine consemnată an <strong>de</strong> an la Cannes.<br />

BUCUREŞTIUL VA AVEA UN PARC AL ARTELOR<br />

Parcul Naţional, loc <strong>de</strong> tradiţie bucureşteană, dar nu şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>lectare cu dotările<br />

pe care le-ar merita, începe să-şi împlinească <strong>de</strong>stinul gazduind evenimentul<br />

“Parcul <strong>Arte</strong>lor”. Acesta se va <strong>de</strong>sfăşura (din păcate numai) între 4 şi 8 iunie, cu<br />

un specific mai mult cinematografic, printr-o seară <strong>de</strong>dicată regizorului Nae<br />

Caranfil şi avanpremiera peliculei „Dincolo <strong>de</strong> America", în regia lui Marius<br />

Theodor Barna. Sunt anunţate <strong>de</strong> asemenea expoziţii <strong>de</strong> pictură şi sculptură şi<br />

spectacole <strong>de</strong> teatru. Să sperăm că acest eveniment începând timid se va perpetua<br />

în timp nu numai în aceasta festivă periodicitate anuală, ci instaurând în<br />

Bucureşti un a<strong>de</strong>vărat Parc Permanent al <strong>Arte</strong>lor<br />

FESTIVAL DE TEATRU PE STRĂZILE BUCUREŞTILOR<br />

Prima ediţie a Festivalului Internaţional “B-FIT in the Street” este ver<strong>si</strong>unea<br />

stradală a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru B-FIT a cărei primă ediţie a avut<br />

loc anul trecut, realizând <strong>de</strong> acum înainte o bienală alternativă. Participă13<br />

companii <strong>de</strong> teatru care vor evolua în mai-iunie în Parcul Izvor, pe esplanada<br />

Teatrului Naţional Bucureşti, în Parcul Unirii, Piaţa George Enescu, Parcul<br />

Cişmigiu, Parcul Colţea şi Piaţa Constituţiei. Pe lângă spectacolele propriu-zise<br />

festivalul cuprin<strong>de</strong> şi câteva para<strong>de</strong>. Ele vor porni din Piaţa Unirii, vor traversa<br />

Bulevardul Unirii şi vor staţiona în Piaţa Constituţiei. Pe 30 iunie, are loc<br />

parada "Lacher <strong>de</strong> Violons" a companiei franceze <strong>de</strong> teatru Transe Express, care<br />

reuneşte un număr impre<strong>si</strong>onant <strong>de</strong> artişti ce vor <strong>de</strong>fila prin centrul Bucureştiului.<br />

În Piaţa Constituţiei, un grup <strong>de</strong> violonişti, vor cânta suspendaţi <strong>de</strong> o structură<br />

aeriană la 30 <strong>de</strong> metri <strong>de</strong>asupra publicului. Pe 31 mai, compania <strong>de</strong> teatru Off<br />

prezintă parada "Les Giraffes". "Mobile homme" a companiei Transe Express şi "Le<br />

Voyage <strong>de</strong>s Aquareves" a companiei Malabar.<br />

PALMARESUL FESTIVALULUI HYPERION<br />

Teatru:<br />

Cel mai bun spectacol: Helena (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion"); Premiul special al<br />

juriului, ex aequo:Casatoria (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Platonov (UNATC<br />

"I.L.Caragiale"); Premiul pentru rol principal feminin, ex aequo: Alexandra Fasola<br />

(Platonov) <strong>si</strong> Tecla Tudor (Helena); Premiul pentru rol principal masculin, ex<br />

aequo: Alexandru Bogdan (Femei...femei..., Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Adrian<br />

Nicolae (Platonov); Premiul pentru rol secundar feminin, ex aequo: Meda Victor<br />

(Helena, Lumea intreaga e o scena) <strong>si</strong> Andreea Grama (Casa Bernar<strong>de</strong>i Alba,<br />

Univer<strong>si</strong>tatea "Spiru Haret"); Premiul pentru rol secundar masculin, ex aequo:<br />

Alexandru Cretulescu (Helena) <strong>si</strong> Serban Gomoi (Platonov); Premiul Presedintelui a<br />

fost acordat profesorului Damian Crasmaru, pentru spectacolul Stele in lumina<br />

diminetii (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion"); Premiul "Pacala": Ruxandra Iancu (Stele in<br />

lumina diminetii (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Aylin Cadar (Casatoria).<br />

Film:<br />

Premiul pentru cel mai bun film <strong>de</strong> fictiune: Intre ziduri (Germania) <strong>de</strong> Ana-<br />

Felicia Scutelnicu;<br />

Premiul pentru cea mai buna regie a unui film <strong>de</strong> fictiune: Interior scara <strong>de</strong> bloc,<br />

<strong>de</strong> Ciprian Alexandrescu (UNATC); Premiul pentru cel mai bun documentar: 52 la suta,<br />

<strong>de</strong> Rafal Skalski (Polonia);<br />

Premiul pentru poem cinematografic: La campanella, <strong>de</strong> Elena Mircea (Univer<strong>si</strong>tatea<br />

"Hyperion");


Premiul pentru film experimental:Filmele mele nefacute, <strong>de</strong> Eva Pervolovici (UNATC);<br />

Premiului pentru scenariu: ex aequo Lega<strong>de</strong>ma, <strong>de</strong> Cristian Negoescu (Univer<strong>si</strong>tatea<br />

Media) <strong>si</strong> Femeia din biblioteca, <strong>de</strong> Corina Sindie (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion");<br />

Premiul pentru imagine: Nothing girl, <strong>de</strong> Pierre Dau<strong>de</strong>lin (Canada); Premiul special<br />

pentru film <strong>de</strong> animatie: Terra Nova, <strong>de</strong> Leonardo Costache (Univer<strong>si</strong>tatea<br />

"Hyperion");<br />

Premiul Ion Truica: Opere alese neintelese, <strong>de</strong> Alexei Gubenko (Univer<strong>si</strong>tatea<br />

"Hyperion"); Premiul pentru interpretare masculina: Tudor Aaron Istodor (Sinop<strong>si</strong>s<br />

docu-drama <strong>si</strong> Interior scara <strong>de</strong> bloc); Premiul <strong>de</strong> interpretare feminina, ex aequo:<br />

Reka Barabas pentru Cucu (Univer<strong>si</strong>tatea Sapientia, Cluj) <strong>si</strong> Ramona Iacov pentru<br />

Recuzita (Univer<strong>si</strong>tatea Media); Premiul "Pacala" pentru film comic: Genius diabolis<br />

<strong>de</strong> Robert Lakatos (Univer<strong>si</strong>tatea Sapientia, Cluj).<br />

Arta fotografica:<br />

Premiul l: Razvan Baleanu (Univer<strong>si</strong>tatea Media), Robert Ba<strong>de</strong>a <strong>si</strong> Adrian Galea<br />

(Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion");Premiul ll: Mihai Gheorghe, Mihai Palsu <strong>si</strong> Marius<br />

Mihalache (Hyperion); Premiul lll: Marius Bogdan <strong>si</strong> Marius Bulboaca (UNATC) <strong>si</strong><br />

Sebastian Bolia (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion").<br />

ROCK FEST LA ARAD<br />

La Arad, are loc cea <strong>de</strong>-a doua ediţie a Rock Fest, care INTRUNESTE douăzeci şi două<br />

<strong>de</strong> formaţii din ţară (Timişoara, Cluj, Arad, Bucureşti) şi din străinătate (Franţa,<br />

Republica Moldova) Acestea susţin recitaluri în cadrul festivalului, pe scena <strong>de</strong> la<br />

Port Arthur, <strong>si</strong>tuată în Aradul Nou<br />

Teatrul Masca, <strong>si</strong>ngurul teatru <strong>de</strong> gest, pantomimă <strong>si</strong> expre<strong>si</strong>e corporală din<br />

România, prezintă o serie <strong>de</strong> spectacole astăzi, la intrarea Charles <strong>de</strong> Gaulle a<br />

Parcului Herăstrău, cu ocazia sărbătoririi a 18 ani <strong>de</strong> la înfiinţare.<br />

La ora 17.00, Vladimir Pesantes va interpreta unele melodii tradiţionale<br />

argentiniene, iar <strong>de</strong> la 18.00 Teatrul Masca prezintă o nouă premieră, "Actorii", cu<br />

stu<strong>de</strong>nţii anului I la Facultatea <strong>de</strong> Teatru din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii "Spiru Haret",<br />

în regia lui Mihai Mălaimare.<br />

Va urma un alt recital, susţinut <strong>de</strong> cântăreaţa britanică Lu Cosma, iar <strong>de</strong> la ora<br />

20.00, spectacolul "Gardienii veseli" cu actorii Teatrului Masca,<br />

DECERNAREA PREMIILOR NATIONALE PENTRU ARTE<br />

Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor a <strong>de</strong>cernat miercuri seara, la Ateneul Roman <strong>si</strong> in<br />

transmi<strong>si</strong>une directa la TVR, Premiile Nationale pentru <strong>Arte</strong>, aflate la prima<br />

<strong>de</strong>cernare în această nouă ediţie care reia o traditie antebelica. Valoarea<br />

premiilor este <strong>de</strong> 25.000 <strong>de</strong> euro fiecare. Faţă <strong>de</strong> lista nominalizărilor publicată<br />

mai înainte, o prezentăm acum pe cea a laureaţilor: arhitecta Livia Caltia pentru<br />

ansamblul parohial ortodox "Sf. Nicolae" din Campina, artista vizuala Geta Bratescu<br />

pentru expozitia "Resurse" <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> ArtaContemporana din Bucuresti,<br />

SCRIITORUL Mircea Cărtărescu, regizorul Cristian Mungiu (foto pentru filmul "4<br />

luni, 3 saptamani <strong>si</strong> 2 zile" , muzicologul Viorel Cosma pentru lexiconul "Muzicieni<br />

din Romania", volumul 9 , compozitorul Cornel Taranu pentru opera "Oreste - Oedipe"<br />

<strong>si</strong> regizorul Alexandru Dabija pentru regia spectacolului "Ionesco - cinci piese<br />

scurte", la Teatrul O<strong>de</strong>on din Bucuresti, <strong>si</strong> pentru excelenta creatiei regizorale<br />

din anul 2007<br />

TARG DE CARTE "PARCUL CARTII"<br />

Asociatia culturala "Orion Grup" alaturi <strong>de</strong> Asociatia " Iulia 'HASDEU " Club UNESCO<br />

va invita la carti <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> pictura in cadrul Targului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> "Parcul<br />

Cartii", organizat <strong>de</strong> Primaria Sectorului 6, a Municipiul Bucuresti . Evenimentul<br />

se va <strong>de</strong>sfasura in perioada 23-25 mai 2008, intre orele 10:00 <strong>si</strong>“ 20:30, zilnic, in


Parcul Drumul Taberei –Moghioros, este un targ <strong>de</strong> tip „open space”.<br />

BRASOV EURO-ART<br />

Pe scena Festivalului <strong>de</strong> Teatru EuroArt pentru tineret <strong>de</strong> la Braşov, care este<br />

scena Centrului Cultural „Reduta” va urca Ada Milea, care va oferi publicului,<br />

împreună cu Bogdan Burlăcianu, spectacolul-concert „Quijote”, creaţie proprie după<br />

capodopera lui Miguel <strong>de</strong> Cervantes Saavedra. Organizat <strong>de</strong> Alianţa Franceză şi<br />

Centrul Cultural German <strong>de</strong> la Braşov, cu sprijinul ambasa<strong>de</strong>lor Franţei şi Germaniei<br />

la Bucureşti, al Consulatului German <strong>de</strong> la Sibiu şi la Institutului pentru Relaţii<br />

Externe din Stuttgart, festivalul reuneşte, timp <strong>de</strong> trei zile, spectacole realizate<br />

<strong>de</strong> tinerii aspiranţi la gloria scenei din 16 trupe teatrale din toată ţara, jucate<br />

în limbile română, maghiară, germană şi franceză, spectacolul „Mon<strong>si</strong>eur et Madame<br />

O”, prezentat <strong>de</strong> o trupă din Franţa şi spectacolul cu piesa „Când zeii iubesc prea<br />

mult” susţinut <strong>de</strong> Strahl Theater din Berlin.<br />

“CULTURA CALULUI” O MÂNDRIE TRADIŢIONALĂ<br />

Râşnovul adună într-o atractivă manifestare cele mai frumoase rase <strong>de</strong> cai.<br />

Evenimentul local aduce <strong>de</strong>filarea prin centrul oraşului a căluşarilor, continuă cu<br />

spectacole <strong>de</strong> cântece şi dansuri populare, cu trăsuri trase <strong>de</strong> multe perechi <strong>de</strong><br />

cai şi un convoi <strong>de</strong> căruţe rustice, culminând cu cascadorii spectaculoase pe cai,<br />

<strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong> dresaj cla<strong>si</strong>c, concurs <strong>de</strong> frumuseţe cabalină şi concursul pentru<br />

caii <strong>de</strong> tracţiune. Juriul este format din medici veterinari şi crescători <strong>de</strong> cai<br />

interesaţi a <strong>de</strong>scoperi şi pune în evi<strong>de</strong>nţă exemplarele cele mai bune.<br />

PARTICIPARE DE SUCCES LA EUROVISION<br />

Consemnând că ediţia <strong>de</strong> anul acesta e mai puternică în mediatizare <strong>de</strong>cât în piese<br />

care să <strong>de</strong>vină cu a<strong>de</strong>vărat şlagăre, ne mândrim cu faptul că Nico <strong>si</strong> Vlad Mirita,<br />

reprezentantii Romaniei la Eurovi<strong>si</strong>on, au trecut <strong>de</strong> semifinale <strong>si</strong> vor participa la<br />

finala <strong>de</strong> la Belgrad. Piesa lor, "Pe o margine <strong>de</strong> lume", a fost aleasa pentru<br />

finala in urma voturilor telefonice ale telespectatorilor din tarile participante<br />

şi ne+ar putea răzbuna ratările din trecut.<br />

LA BUCURESTI SE DESCHIDE “LUNA ARTEI CONTEMPORANE”<br />

In paralel cu “Noaptea galeriilor” care va continua evenimentul “Noaptea muzeelor”<br />

<strong>de</strong> saptamana trecuta, Lucrările a peste 40 <strong>de</strong> artişti vor putea fi văzute în cinci<br />

spaţii din Capitală, dar şi pe străzi. Galeriile Simeza, Orizont, TC <strong>de</strong> la Hanul cu<br />

Tei, Muzeul <strong>de</strong> Geologie şi Pavilionul UniCredit sunt locurile în care va avea loc<br />

cea <strong>de</strong>-a treia ediţie a bienalei.<br />

La acestea se mai adaugă Centrul Dansului, un<strong>de</strong> va avea loc o parte din<br />

evenimentele paralele. În plus, în Parcul Kiseleff şi în spaţiile din faţa<br />

Ateneului şi Teatrului Naţional va putea fi văzut proiectul lui Cezar Lăzărescu:<br />

Călcaţi pe Iarbă<br />

Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong><br />

Data introducerii: 20.05.2008


În ziua <strong>de</strong> 21 mai 2008, orele 17:30, la Ateneul Român din Bucureşti, va avea loc<br />

spectacolul organizat cu ocazia <strong>de</strong>cernării Premiilor Naţionale pentru <strong>Arte</strong>.<br />

Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong> se acordă <strong>de</strong> către Primul–Ministru al României, în<br />

cadrul unei festivităţi anuale, pentru următoarele categorii: arhitectură, arte<br />

vizuale, cinematografie şi televiziune, literatură, muzică, spectacol, lucrări <strong>de</strong><br />

cercetare în domeniul artelor.<br />

Propunerile pentru acordarea premiilor au fost făcute <strong>de</strong> uniuni şi asociaţii ale<br />

creatorilor şi se adresează artiştilor români, rezi<strong>de</strong>nţi în ţară sau în<br />

străinătate, pentru lucrări sau opere <strong>de</strong> excelenţă ale acestora, aduse la<br />

cunoştinţa publicului în anul calendaristic prece<strong>de</strong>nt.<br />

Spectacolul va fi transmis în direct, pe postul naţional <strong>de</strong> televiziune.<br />

Nominalizările pentru Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong> sunt:<br />

Arhitectură<br />

Restaurarea bisericii <strong>de</strong> lemn <strong>de</strong> la Răpciuni, ju<strong>de</strong>ţul Neamţ, din cadrul Muzeului<br />

Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, autor expoziţie arh. Nils Auner;<br />

Biserica „Sf. Nicolae”, comuna Densuş, ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, Lucrări <strong>de</strong> conservare,<br />

restaurare, consolidare şi punere în valoare, autor expoziţie arh.exp. Ioan Aurel<br />

Botez;<br />

Ansamblul parohial ortodox „Sf. Nicolae”, Câmpina, arh. Livia Câlţia.<br />

<strong>Arte</strong> Vizuale<br />

Gheorghe Anghel, Expoziţie, Ministerul Culturii şi Cultelor;<br />

Geta Brătescu, expoziţia Resurse, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană;<br />

Suzana Fântânariu, Re(în)semnare 60 – Suzana Fântânariu;<br />

Cela Neamţu, Expoziţia personală, Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova;<br />

Cristian Paraschiv, Expoziţie retrospectivă, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană.<br />

Cinematografie şi televiziune<br />

Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.<br />

Literatură<br />

Mircea Cărtărescu, ORBITOR aripa dreaptă;<br />

Alexandra Ciocârlie, Şi totuşi, cla<strong>si</strong>cii;<br />

Nichita Danilov, Centura <strong>de</strong> castitate;<br />

Mihai Dinu, Bătrânul poet dintâi;<br />

Andrei Oişteanu, Religie, politică şi mit;<br />

Horia-Roman Patapievici, Despre i<strong>de</strong>i şi blocaje;<br />

Adrian Popescu, Dimineaţa în Forul Roman.<br />

Lucrări <strong>de</strong> cercetare în domeniul artelor<br />

Valentin Ciucă, albumul Artă şi <strong>de</strong>stin – Alecu Ivan Chilia, Exerciţii <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>litate<br />

– eseuri, portrete, vernisaje şi Mărturii peste veac – Doina Veturia (arte<br />

vizuale);<br />

Viorel Cosma, lexiconul Muzicieni din România, volumul 9 (muzică);<br />

Silvia Kerim, Amintirea ca un parfum (cinematografie şi televiziune);<br />

Erwin Kessler, Ruxandra Dreptu, Gheorghe Vida, Mariana Vida, Ioana Vla<strong>si</strong>u: albumul<br />

Culorile Avangar<strong>de</strong>i (arte vizuale);<br />

Grid Modorcea, Filmul românesc în context European şi Filmele noului val<br />

(cinematografie şi televiziune);


C.D. Zeletin, Principesa Elena Bibescu – marea pianistă (muzică).<br />

Muzică<br />

Cornel Ţăranu, opera Oreste – Oedipe.<br />

Spectacol<br />

Làszlò Bocsàrdi, regia spectacolului Don Juan la Teatrul „Toma Caragiu”, Ploieşti;<br />

Alexandru Dabija, regia spectacolului Ionesco – cinci piese scurte la Teatrul<br />

O<strong>de</strong>on, Bucureşti şi excelenţa creaţiei regizorale din anul 2007;<br />

Silviu Purcărete, regia spectacolului Faust la Teatrul Naţional „Radu Stanca”,<br />

Sibiu;<br />

Andrei Şerban, regia spectacolului Unchiul Vania la Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj-<br />

Napoca.<br />

O NOUĂ SALĂ LA NAŢIONALUL TIMIŞOREAN<br />

Fostul manej imperial, clădire <strong>de</strong> referinţă în Timişoara, care a funcţionat şi ca<br />

sală <strong>de</strong> sport, a fost obţinut pentru 49 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> Teatrul Naţional din localitate<br />

care îl amenajează ca o nouă sală <strong>de</strong> spectacole.<br />

Această sală numărul doi se dove<strong>de</strong>şte <strong>de</strong> pe acum aptă <strong>de</strong> a găzdui mo<strong>de</strong>rne<br />

spectacole <strong>de</strong>sfăşurate în spaţii neconvenţionale, mai bine zis, uzând <strong>de</strong><br />

scenografii neconvenţionale, cum este şi aceea în care se joacă piesa “Boala<br />

familiei D”, pusă în scenă <strong>de</strong> regizorul Radu Afrim chiar înainte <strong>de</strong> începerea<br />

reamenajărilor noului spaţiu teatral timişorean.<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

21 mai<br />

Stadionul sportiv Pesceana<br />

“Hora satului” - ed. a II - a, context tradiţional <strong>de</strong> coeziune socială şi afirmare<br />

spirituală. În context: Concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />

focloric “Rapsozii Oltului” şi formaţia <strong>de</strong> dansuri locală<br />

Organizator:<br />

Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />

Partener:<br />

Primăria comunei Pesceana<br />

22 mai<br />

Galeria <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu”<br />

“Vâlcea artististică” ed. a XII-a, concurs ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> creaţie literară şi<br />

plastică<br />

Organizator:<br />

Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />

Partener:<br />

Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

22 mai – 22 iunie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />

Expoziţia “Artă şi credinţă”<br />

Organizator:<br />

Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Partener:<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Bucureşti – Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă – Catedra <strong>de</strong> Artă Sacră


26 mai<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solist: Amit Peled - SUA<br />

Program: Haydn – Variaţiunile Rococo pentru violoncel şi orchestră<br />

Ravel – Bolero<br />

Ravel - “Ma mere l`oie”<br />

Organizator:<br />

Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

28 - 30 mai<br />

Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

Cursuri <strong>de</strong> măiestrie interpretativă - pian<br />

Organizator:<br />

Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

30 mai<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

30 mai<br />

Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

În cadrul „Întâlnirilor Teatrului Naţional Radiofonic” va avea loc audiţia piesei<br />

„Baba Dochia. Trei legen<strong>de</strong> româneşti”, regia artistică Va<strong>si</strong>le Manta<br />

Organizatori:<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune<br />

31 mai – 1 iunie<br />

Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs “Irina Saţchi”, ediţia I<br />

Organizator:<br />

Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

Partener:<br />

Asociaţia Culturală “Concertino”<br />

MUZEOGRAFIE DE PRESTIGIU EUROPEAN<br />

Forumul Muzeului European, organizaţie neguvernamentală paneuropeană, care<br />

funcţionează din 1976, sub auspiciile Con<strong>si</strong>liului Europei şi sub patronajul Reginei<br />

Fabiola a Belgiei. In 1996, Premiul Muzeului European al Anului a fost acordat<br />

muzeului Taranului Român. Anul acesta, Premiul a fost acordat Muzeului <strong>de</strong> Artă Kumu<br />

din Tallinn (Estonia). Din România, la această ediţie a concursului au participat<br />

Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. După<br />

o riguroasă selecţie, acesta din urma a fost inclus printre muzeele nominalizate în<br />

ve<strong>de</strong>rea obţinerii unuia dintre premiile acordate <strong>de</strong> juriu.Pentru proxima ediţie a<br />

concursului, din România, s-au înscris Complexul Naţional Muzeul ASTRA şi Muzeul<br />

Naţional Brukenthal.<br />

TINERI ARTISTI ROMÂNI LA ROMA<br />

In sala <strong>de</strong> conferinţe a Aca<strong>de</strong>miei Române din Roma, un grup <strong>de</strong> elevi ai liceului <strong>de</strong>


muzică „George Enescu" din Bucureşti va susţine un concert <strong>de</strong> muzică <strong>de</strong> cameră.<br />

Soliştii aparţin clasei profesoarei Ioana Olivia Papa şi au fost distinşi cu<br />

numeroase premii la festivalurile internaţionale. Pentru turneul în Italia au<br />

pregătit compoziţii <strong>de</strong> George Enescu, Dinu Lipatti, dar şi Bach, Corelli, Mozart şi<br />

Brahms<br />

,<br />

Festivalul Comediei Româneşti<br />

La cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a festCO, concurează piese regizate <strong>de</strong> Gelu Colceag,<br />

Alexandu Dabija şi Gianina Cărbunariu, iar în secţiunea „Off" vor fi prezentate<br />

spectacole stradale şi <strong>de</strong> stand-up comedy.<br />

În secţiunea oficială s-au înscris „Ultima oră" <strong>de</strong> Mihail Sebastian, în regia lui<br />

Gelu Colceag, „OO!" după Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, şi „Sado-Maso<br />

Blues Bar" <strong>de</strong> Gianina Cărbunariu, după un text <strong>de</strong> Maria Manolescu.<br />

Celelalte spectacole concurente sunt „Jacques sau supunerea" după Eugen Ionesco, în<br />

regia lui Florin Fătulescu, şi „Ionesco - cinci piese scurte" <strong>de</strong> Alexandru Dabija.<br />

Juriul este format din Dan C. Mihăilescu, Ileana Lucaciu, Crina Mureşan, Puiu<br />

Antemir şi Radu Nica.<br />

În cadrul Galei <strong>de</strong> premiere, care va avea loc pe 24 mai la Teatrul <strong>de</strong> Comedie, vor<br />

fi acordate premii pentru cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cel mai bun<br />

actor şi cea mai bună actriţă în rol principal. Spectacolele din secţiunea „Off" a<br />

festivalului sunt montate în zona Centrului istoric, pe străzi sau în baruri.<br />

Serbările Medievale <strong>de</strong> la Braşov<br />

Manifestarile s-au încheiat duminică seară. Cei prezenţi au avut parte <strong>de</strong> para<strong>de</strong><br />

ale cavalerilor, <strong>de</strong>monstraţii spectaculoase <strong>de</strong> luptă şi acrobaţii cu foc.<br />

Sărbătoarea Medievală <strong>de</strong> la Braşov a adunat sute <strong>de</strong> spectatori. Cele mai gustate<br />

momente au fost <strong>de</strong>monstraţiile cu arme şi turnirul cavalerilor. Seara, cavalerii<br />

au petrecut alături <strong>de</strong> spectatori la concertul Loredanei Groza.<br />

Festival international <strong>de</strong> teatru la ia<strong>si</strong><br />

Fundaţia culturală "Timpul" organizează, în perioada 19-25 mai, la Iaşi, Festivalul<br />

Internaţional <strong>de</strong> Teatru, eveniment în cadrul căruia vor fi puse în scenă la<br />

instituţiile culturale ieşene 21 <strong>de</strong> reprezentaţii.<br />

-- HYPERION STUD FEST 2008<br />

A inceput cea <strong>de</strong>-a VIII-a editie a Festivalului International <strong>de</strong> Teatru <strong>si</strong> Film<br />

Stu<strong>de</strong>ntesc Hyperion, organizat <strong>de</strong> Univer<strong>si</strong>tatea Hyperion <strong>si</strong> Institutul European <strong>de</strong><br />

Cultura pentru Comunicare <strong>si</strong> Educatie prin Imagine.<br />

Festivalul are trei componente: teatru, film, <strong>si</strong> salon <strong>de</strong> fotografie. In Sala<br />

Rapsodia vor avea loc spectacolele <strong>de</strong> teatru - cate doua zilnic, <strong>de</strong> la ora 17.00;<br />

in Aula Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, din Piata Palatului, vor fi vizionate<br />

filmele, intre orele 10.00-14.00; in Holul Aulei este amplasat Salonul<br />

International <strong>de</strong> Fotografie, care va fi vernisat luni, la ora 12.00.<br />

Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> Teatru va fi facuta la ora 18.00, la Sala Rapsodia<br />

Romana, din Str. Lipscani nr. 10, <strong>de</strong> presedintele HYPERION STUD FEST 2008, prof.<br />

univ. dr. Geo Saizescu, <strong>de</strong>canul Univer<strong>si</strong>tatii Hyperion. La ora 19.00 va fi pe scena<br />

spectacolul "Stele in lumina diminetii", al stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />

Hyperion, iar la ora 21.00, piesa "Ver<strong>de</strong> salbatic", al stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la<br />

Laboratory.@LMA@LTER. Sofia, Bulgaria. Pentru marti sunt programate spectacolele<br />

"Lumea intreaga e o scena", Univ. Hyperion, la ora 17.00, <strong>si</strong> "Casa Bernar<strong>de</strong>i Alba",<br />

Univ. Spiru Haret.<br />

Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> Film Stu<strong>de</strong>ntesc va avea loc marti, la ora 10.00, iar


vizionarile vor fi pana joi inclu<strong>si</strong>v, intre orele 10.00 - 14.00. Participa la<br />

concurs scurt metraje ale stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatile Hyperion, Media,<br />

Sapientia (Cluj) UNATC, dar <strong>si</strong> din Marea Britanie, Canada, SUA, Germania, Spania,<br />

Polonia etc.<br />

Juriul Festivalului <strong>de</strong> Teatru: Ion Tobosaru, estetician; Irina Bu<strong>de</strong>anu, jurnalist<br />

<strong>si</strong> critic <strong>de</strong> teatru; Calin Caliman, critic <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> film; Dinu Cernescu,<br />

regizor; George Genoiu, dramaturg; Alexandru Lazar, actor; Iurie Matei, plastician,<br />

Republica Moldova. Juriul Festivalului <strong>de</strong> Film: Presedinte: Yves Bes, critic <strong>de</strong><br />

arta, Franta; Andrei Blaier, regizor; Dmitri Dimitrov, regizor, director <strong>de</strong><br />

imagine, Bulgaria; Dana Duma, critic <strong>de</strong> film; Cristina Nichitus, regizor; Catalin<br />

Saizescu, regizor; Andreea Ven<strong>de</strong>tti, producator, Italia. Juriul Festivalului <strong>de</strong><br />

Fotografie: Presedinte: Al. G. Croitoru, regizor; Vlad Leu, director <strong>de</strong> imagine;<br />

Elena Santamaria, scriitor, Spania; Florin Toa<strong>de</strong>r, director <strong>de</strong> imagine; Ion Truica,<br />

regizor.<br />

COLECŢII DE PICTURĂ INTERBELICĂ<br />

Mai bine <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> lucrări selecţionate din colecţii <strong>de</strong> artă particulare care<br />

cuprind pictori din perioada interbelică şi pictori continuatori ai acestora<br />

alcătuiesc prima dintre expoziţiile pe care şi le propune pe această temă Muzeul<br />

Naţional <strong>de</strong> la Palatul Cotroceni. Intitulată "Interbelici şi continuatori",<br />

iniţiativa muzeală îşi propune să sublinieze valoarea <strong>de</strong>osebită şi nivelul artistic<br />

european marcat <strong>de</strong> o splendidă pleiadă <strong>de</strong> artişti plastici români.<br />

FESTIVAL DE UMORLA BOTOŞANI<br />

În concurenţă cu toamna Vasluiană, la Botoşani s-au încheiat manifestările<br />

Festivalului Naţional <strong>de</strong> umor, „Cu lama <strong>de</strong>... râs“. Finalul a fost marcat <strong>de</strong><br />

recitalurile orchestrei populare „Rapsozii Botoşanilor“ şi trupei „Monograma“,<br />

prin care au fost sărbătoriţi concurenţii premiaţi la „Gala tânărului actor“, la<br />

concursurile <strong>de</strong> caricatură, grafică şi satiră, precum şi la cel <strong>de</strong> interpretare.<br />

NOAPTEA ASTA-I NOAPTEA MUZEELOR!<br />

Superbă iniţiativă <strong>de</strong> petrecere nocturnă păstrând atracţia dar <strong>de</strong>păşind<br />

distracţia prin act cultural, o asemenea înţeleaptă acţiune a tradiţiilor europene<br />

se va <strong>de</strong>sfăşura în această primăvăratecă noapte şi la noi punând la încercare<br />

imaginaţia curatorilor <strong>de</strong> muzee: In mai multe centre culturale ale ţării, în<br />

capitala culturală europeană care a fost Sibiul precum şi în Bucureştiul în care<br />

se întrec douăsprezece mari instituţii muzeale, porţile acestora vor fi <strong>de</strong>schise<br />

pentru vizitatori toată noaptea, primindu-i atât cu exponatele dintot<strong>de</strong>auna cât şi<br />

cu alte manifestări şi spectacole care să-i atragă. In Bucureşti vor funcţiona "la<br />

întreaga capacitate" şi chiar peste aceasta, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă, Muzeul<br />

Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Muzeul Naţional<br />

<strong>de</strong> Geologie, Muzeul Naţional "George Enescu", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală<br />

"Grigore Antipa", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului<br />

"Dimitrie Gusti" şi Muzeul Ţăranului Român iar, între ele, pentru a da satisfacţie<br />

amatorilor <strong>de</strong> petreceri nocturne să ajungă la cât mai multe dintre acestea, va<br />

funcţiona o linie specială <strong>de</strong> autobuze.<br />

Menită să sublinieze atât ţinuta culturală a unei localităţi cât şi dorinţa<br />

<strong>de</strong> îmbogăţire a vieţii spirituale a celor cărora tot le place să petreacă noaptea,<br />

această iniţiativă care, <strong>de</strong>ocamdată, sărbătoreşte doar la modul festiv o zi dintrun<br />

an, ar putea fi permanentizată periodic dând oraşelor noastre nu doar<br />

atractivitate turistică, ci chiar o profunzime <strong>de</strong> viaţă culturală dusă zi <strong>de</strong> zi.<br />

PROGRAMUL<br />

Festivalul Internaţional al “PĂPUŞILOR VII”<br />

Ediţia a IV-a,<br />

21-25 MAI


Târgovişte 2008<br />

SPONSOR PRINCIPAL ORANGE ROMÂNIA<br />

21.05. 2008 - 22.05. 2008<br />

Deschi<strong>de</strong>rea atelierelor <strong>de</strong> creaţie a păpuşilor gigant şi a atelierului <strong>de</strong><br />

mânuire a marionetei<br />

Vineri, 23.05.2008<br />

Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />

Ora 14.00, Scena a III-a:<br />

Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului<br />

Deschi<strong>de</strong>rea expoziţiei <strong>de</strong> păpuşi din porţelan (colecţia Mihalache)<br />

Ora 15.00, Scena I:<br />

„Cocoşelul neascultător” - <strong>de</strong> Ion Lucian, regia Dan Ţopa, Teatrul Merlin<br />

(Timişoara)<br />

Ora 16.30, Cortul albastru:<br />

Atelier <strong>de</strong> creaţie personaje gigant: măşti, costume şi machiaj,<br />

confecţionare măşti şi păpuşi, mănuire păpuşi şi marionete, pictură pe faţă-<br />

Invitat special Radu Dinulescu - Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad<br />

Ora 16.30, Cortul alb:<br />

Atelier <strong>de</strong> „Mânuit Păpuşi” – Invitat special lector univ. dr. Gabriel<br />

Apostol<br />

Ora 17.30, Scena a II –a:<br />

Căsuţa cu poveşti (Expoziţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sen ale copiilor)<br />

Ora 18.30, Scena a III –a:<br />

“Mica Sirenă”- după Hans Christian An<strong>de</strong>rsen, regia Gabriel Apostol, Teatrul<br />

pentru copii şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)<br />

Ora 20.00<br />

„ Notes Mu<strong>si</strong>cales” - Trupa Quidams, Franţa<br />

Ora 22.00<br />

Spectacol pentru adulţi – „Cabaretis<strong>si</strong>mo” – Cabaret cu păpuşi – Paul<br />

Ionescu<br />

Sâmbătă, 24.05.2008<br />

Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />

Ora 10.00, Scena a II-a:<br />

Parada păpuşilor - Piaţa Mihai Viteazul<br />

Ora 10.30, Cortul albastru:<br />

Atelier <strong>de</strong> creaţie personaje gigant: măşti, costume şi machiaj,<br />

confecţionare măşti şi păpuşi, mănuire păpuşi şi marionete, pictură pe faţă-<br />

Invitat special Radu Dinulescu - Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad<br />

Ora 10.30, Cortul alb:<br />

Deschi<strong>de</strong>rea atelierului <strong>de</strong> „Mânuit Păpuşi” – Invitat special lector univ.


dr. Gabriel Apostol – Teatru Tăndărică Bucureşti<br />

Ora 10.30, Scena mică ( scena IV)<br />

„Va<strong>si</strong>lache”- Paul Ionescu, Teatrul Tăndărică Bucureşti<br />

Ora 11.30, Scena a III-a:<br />

“Vreau să număr stelele”- după Ion Sava, regia Bogdan Ulmu, Teatrul<br />

Bacovia (Bacău)<br />

Ora 12.30, Scena I:<br />

“Cenuşăreasa” - adaptare după Gh. Perarault, regia Cristian Pepino,<br />

Teatrul Toma Caragiu (Ploieşti)<br />

Ora 13.30, Scena a II-a:<br />

“Ciuboţelele Ogarului” – după Călin Gruia, regia Alin Antemir, Teatrul<br />

Anton Pann (Vâlcea)<br />

Ora 14.30<br />

Masă Rotundă – “Teatrul <strong>de</strong> animaţie încotro”<br />

Ora 16.30, Scena a III-a:<br />

“<strong>Carte</strong>a cu Poveşti” – regia Nicolae Banică, Teatrul Aschiuţă (Piteşti)<br />

Ora 17.30, Scena I:<br />

“Iepuraşul Vânător” –<strong>de</strong> Victor Mihalache, regia Victor Mihalache, Teatrul<br />

Junior (Târgovişte)<br />

Ora 18.30, Scena a II-a:<br />

“Albă ca Zăpada”- <strong>de</strong> Fraţii Grimm, regia Oana Leahu, Teatrul pentru copii<br />

şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)<br />

Ora 20.00<br />

„Reve d’ Herbert„ - Trupa Quidams, Francez<br />

Duminică, 25.05.2008<br />

Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />

Ora 10.00, Scena I:<br />

Deschi<strong>de</strong>re – Fanfara<br />

Ora 11.00, Scena a II-a:<br />

“Zâna Lacului” – regia Maria Gornic, Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad –<br />

Ora 12.30, Scena a III-a:<br />

“Vreau să număr stelele” - regia Bogdan Ulmu, Teatrul Bacovia (Bacău)“<br />

Ora 13.30, Scena I:<br />

“Privighetoarea” – <strong>de</strong> Arany Janos, regia Nagy Kopeczky Kalman, Teatrul<br />

Tama<strong>si</strong> Aron (Sf. Gheorghe)<br />

Ora 14.00, Scena a II-a:<br />

Jocuri şi concursuri, animaţie stradală, realizată <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> clovni a<br />

Teatrului Municipal pentru copii şi tineret „Mihai Popescu” Târgovişte<br />

Spectacol <strong>de</strong> Fanfara cu Majorete – Secţia Muzicală<br />

Ora 16.00, Scena a III-a:


„Iepuraşul Vânător” –<strong>de</strong> Victor Mihalache, regia Victor Mihalache, Teatrul<br />

Junior (Târgovişte)<br />

Ora 17.00<br />

Concert formaţia Zacusca – Târgul Mureş<br />

Ora 18.00, Scena I:<br />

“Vaca Rosmarie” – după Andri Beyeler, regia Cristi Juncu, Teatrul pentru<br />

copii şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)“<br />

Ora 19.00<br />

Compania Specimen Italia<br />

Ora 20.00<br />

Carnavalul Festivalului<br />

Parada<br />

Artificii<br />

PARTENERI MEDIA:<br />

TVR<br />

TVR INTERNAŢIONAL<br />

ARTPRESS<br />

PORT.ro<br />

Icity<br />

Minisat<br />

CENTENAR SIGISMUND TODUŢĂ<br />

La Simeria,în ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, a avut loc <strong>de</strong>zvelirea bustului maestului Sigismund<br />

Toduţă, manifestare ocazionată <strong>de</strong> Centenarul Sigismund Toduţă prin care este<br />

comemorat cunoscutul compozitor<br />

Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu (FITS)<br />

Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu (FITS)<br />

Intre 29 mai şi 8 iunie va avea loc la Sibiu editia aniversara a FITS reunind<br />

circa 350 <strong>de</strong> evenimente. Structurată pe mai multe secţiuni, această ediţie<br />

aniversară impre<strong>si</strong>onează, aşa cum îşi propun organizatorii, prin numărul mare <strong>de</strong><br />

ţări participante – circa 70, prin numărul mare <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong>stinate spectacolelor –<br />

peste 45, prin numărul mare <strong>de</strong> producţii invitate <strong>de</strong> diverse genuri – 20 <strong>de</strong><br />

spectacole <strong>de</strong> teatru, 31 <strong>de</strong> spectacole <strong>de</strong> teatru-dans, 26 <strong>de</strong> spectacole <strong>de</strong> stradă<br />

şi opt concerte.<br />

Cateva mii <strong>de</strong> carti donate <strong>de</strong> Primaria municipiului Calara<strong>si</strong> din Romania unei<br />

<strong>de</strong>legatii a orasului Calara<strong>si</strong> din Republica Moldova, localitati care s-au infratit<br />

in toamna anului trecut, au fost retinute la vama Leuseni fara nici o explicatie<br />

din partea autoritatilor, informeaza DECA-press, preluat <strong>de</strong> NewsIn.Potrivit<br />

agentiei moldovene <strong>de</strong> presa, este vorba <strong>de</strong> o donatie <strong>de</strong> 4.000 <strong>de</strong> volume, in valoare<br />

<strong>de</strong> circa 2.000 <strong>de</strong> euro. Lotul <strong>de</strong> carti, care, potrivit autoritatilor raionului<br />

Calara<strong>si</strong>, avea <strong>si</strong> un act <strong>de</strong> donatie, a fost retinut in seara zilei <strong>de</strong> marti.<br />

FESTIVAL DE FILM STUDENTESC<br />

Institutul European <strong>de</strong> Cultura pentru Comunicare <strong>si</strong> Comunicatie prin Imagine<br />

organizeaza ce-a <strong>de</strong>-a VIII-a editie a festivalului <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> film stu<strong>de</strong>ntesc<br />

Hyperion Stud Fest editia 2008 in perioada 19 – 23 mai.<br />

Locurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare ale manifestarii vor fi urmatoarele:


Luni 19 mai ora 12 – Vernisajul Salonului International <strong>de</strong> Fotografie <strong>si</strong> Pictura in<br />

Holul Aulei Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, Carol I.<br />

Ora 18 – Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> teatru la sala Rapsodia din strada<br />

Lipscani nr. 50<br />

Mrti 20 mai ora 10 – Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> film stu<strong>de</strong>ntesc, care se va<br />

<strong>de</strong>sfasura in Aula Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, Carol I.<br />

Hyperion Stud Fest 2008 se va incheia in seara zile <strong>de</strong> 23 mai la sala Rapsodia cu<br />

festivitatea <strong>de</strong> premiere a celor mai izbutite fotografii, filme <strong>si</strong> piese <strong>de</strong> teatru<br />

stu<strong>de</strong>ntesti.<br />

Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa<br />

Capela "Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel"<br />

Invitatie<br />

Seara <strong>de</strong> studiu biblic<br />

Vineri 16 Mai 2008, intre orele 7:00 - 9:00 PM va avea loc o noua intrunire <strong>de</strong><br />

Studiu Biblic la reşedinţa Pr. Prof. Theodor Damian<br />

30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />

(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />

Astoria (Queens)<br />

COSTEL BUSUIOC ÎŞI ÎNCEPE CARIERA<br />

Ne aflând căi <strong>de</strong> afirmare în ţară, plecând să lucreze ca pălmaş în Spania şi<br />

câştigător glorios al concursului "Fiii lui Babel", care-i poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat doar<br />

<strong>de</strong>butul, Costel Busuioc, va lansa pe 27 mai primul album muzical prin care va<br />

începe o carieră profe<strong>si</strong>onistă al cărei drum, <strong>de</strong> asemenea, nu este uşor. Având<br />

totuşi, acum, susţinerea firmei Sony, putem spera că românul nostru va continua cu<br />

succes. In acest prim album, el abor<strong>de</strong>ază diferite stiluri, <strong>de</strong> la arii <strong>de</strong> operă la<br />

romanţe, melodii napolitane sau spaniole, cântece din repertoriul The Beatles sau<br />

chiar şi unele piese compuse exclu<strong>si</strong>v pentru el.<br />

IN CADRULPROGRAMULUI EUROPEAN"NOAPTEA MUZEELOR"<br />

In Bucuresti, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană,<br />

Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Geologie, Muzeul Naţional<br />

"George Enescu", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală "Grigore Antipa", Muzeul<br />

Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi<br />

Muzeul Ţăranului Român, vor ţine porţile <strong>de</strong>schise <strong>de</strong> sâmbătă seara până duminică<br />

dimineaţa, la ora 05.00.<br />

O IMPORTANTĂ RETROSPECTIVĂ: MIRCIA DUMITRESCU<br />

Devenit celebru prin reanimarea artei tiparului initial, lansând cărţi cu grafică<br />

<strong>de</strong> mare valoare bibliofilă, Mircia Dumitrescu îşi arată astăzi plenitudinea<br />

creaţiei artistice în Sala Constantin Brâncuşi a Parlamentului României. Imensul<br />

spaţiu este populat <strong>de</strong> acuarele, <strong>de</strong>sene, gravuri, sculpturi, o operă comlexă creată<br />

<strong>de</strong> cel care se auto<strong>de</strong>numeşte " artistul vizual Mircia Dumitrescu"şi care îi<br />

redimen<strong>si</strong>onează viziunea sa artristică oferind-o publicului ca atare.<br />

Născut în 1941, la Căscioarele <strong>de</strong> Ilfov, absolvent, în 1965, a Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong><br />

Plastice "Nicolae Grigorescu" avându-i profesori pe pe Va<strong>si</strong>le Kazar, Eugen<br />

Schileru, Horia Teodoru, Gheorghe Ghiţescu, Petre Achiţenie, Mircia Dumitrescu s-a<br />

afirmat ca grafician, sculptor şi profesor la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Artă Bucureşti.


Creator extrem <strong>de</strong> harnic, cu interese multiple, atât pentru zonele culturale, cât<br />

şi pentru tehnicile şi genurile abordate el şi-a pus numele pe creaţia grafică a<br />

multor reviste <strong>de</strong> cultură, dar şi pe macheta artistică a multor cărţi şi albume.<br />

Inegalabil, în acest sens, este proiectul <strong>de</strong> carte bibliofilă iniţiat <strong>de</strong> el din<br />

1990, menit să sen<strong>si</strong>bilizeze gustul publicului şi al mediilor editoriale, urmărind<br />

în acelaşi timp spiritul tradiţiei tipografice româneşti. Multele volume<br />

bibliofile, premiate la târguri <strong>de</strong> carte, cu gravuri originale, se găsesc în mari<br />

biblioteci din Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Finlanda, Ungaria şi în<br />

mai toate cele din România, prezentând o operă care poate fi <strong>si</strong> "răsfoită", nu<br />

numai vizionată pe <strong>si</strong>meze.<br />

IN MEMORIAM COLEA RĂUTU<br />

Marele actor Colea Răutu, prezenţă permanentă, cu o figură distinctă în<br />

orice film românesc, actor prin firescul joc al căruia s+au întruchipat zeci <strong>de</strong><br />

personaje memorabile şi glas sentimental care a marcat în istoria şlagărului<br />

românesc "Ti-a ieşit coşaru-n drum" s-a stins din viaţă la vârsta <strong>de</strong> 95 <strong>de</strong> ani.<br />

A absolvit Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Artă Dramatică din Bucureşti. A fost elev la Colegiul<br />

„Regele Ferdinand" din Chişinău. Colea Răutu <strong>de</strong>clara că nu i-a plăcut niciodată<br />

cartea, a jucat fotbal în echipa Uzinelor „Mociorniţa". A urmat apoi Conservatorul<br />

<strong>de</strong> Artă Dramatică din Bucureşti. A fost corist la Opera din Cluj, apoi s-a lansat<br />

la Teatrul <strong>de</strong> Revistă „Cărăbuş" condus <strong>de</strong> Constantin Tănase, un<strong>de</strong> a interpretat o<br />

serie <strong>de</strong> memorabile cuplete şi a lansat a<strong>de</strong>vărate şlagăre, pentru a ajunge pe<br />

culmea artei sale în monumentale roluri <strong>de</strong> teatru şi film, căutat cu interes pentru<br />

expre<strong>si</strong>a specifică a jocului său <strong>de</strong> regizori şi spectatori.<br />

De-a lungul timpului, a făcut roluri memorabile în "Moara cu noroc", "Mihai<br />

Viteazul", "Fraţii J<strong>de</strong>ri", "Nemuritorii", "Pintea", "O lume fără cer" "Cel mai<br />

iubit dintre pământeni"etc. Actorul a primit premiul ACIN, în 1988, pentru întreaga<br />

activitate şi s-a numărat printre laureaţii Galei "Vârsta <strong>de</strong> Aur" din 2001, ai<br />

Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi ai Galei Premiilor în Cinematografie.<br />

"Zilele Elvira Go<strong>de</strong>anu", aflată la cea <strong>de</strong>-a VIII-a ediţie, a <strong>de</strong>butat la Teatrul<br />

Dramatic din Târgu Jiu şi va dura până pe 20 mai, când Teatrul "Masca" din<br />

Bucureşti va prezenta spectacolul stradal "La români", iar Teatrul Mic din<br />

Bucureşti - spectacolul "Alex şi Moris", <strong>de</strong> Michael Elkin. Programul mai inclu<strong>de</strong><br />

Gala Premiilor "Elvira Go<strong>de</strong>anu", prilejuită <strong>de</strong> împlinirea a 15 ani <strong>de</strong> la<br />

înfiinţarea Teatrului Dramatic, ce poartă numele marii actriţe originare din acest<br />

oraş.<br />

GALATI: COPIII SATELOR ATRASI CATRE TRADITIA SCUPTURII<br />

La Tabăra <strong>de</strong> Sculptură şi Grafică <strong>de</strong> la Costache Negri, participă un grup <strong>de</strong> cinci<br />

sculptori profe<strong>si</strong>onişti şi un grafician. Lucrările <strong>de</strong> sculptură vor fi realizate în<br />

curtea Casei Memoriale „Costache Negri", care va atrage copiii din sat să poată<br />

a<strong>si</strong>sta la realizarea lor, dar să fie şi implicaţi în procesul artistic invatand <strong>de</strong><br />

la sculptori meseria. Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 21 mai, când lucrările<br />

realizate vor fi donate primăr<br />

MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA RECENT RESTAURATE<br />

Biserica <strong>de</strong> lemn Adormirea Maicii Domnului<br />

Perioada: 1820; Localitatea: Lunca Motilor, comuna Baia <strong>de</strong> Cris; Ju<strong>de</strong>tul:<br />

Hunedoara;<br />

Monumentul este amplasat pe o inaltime in zona centrala a localitatii Lunca<br />

Motilor, la circa 9 km <strong>de</strong> localitatea Brad, ju<strong>de</strong>tul Hunedoara.<br />

Biserica dateaza <strong>de</strong> la sfar<strong>si</strong>tul secolului XVII <strong>si</strong> a fost construita <strong>de</strong><br />

credincio<strong>si</strong>i din Tebea pe <strong>de</strong>alul Gorgan, fiind folo<strong>si</strong>ta ca lacas <strong>de</strong> cult in Tebea<br />

pana la 1820 cand a fost vanduta credincio<strong>si</strong>lor din Lunca Motilor.


Biserica <strong>de</strong> lemn Buna Vestire, Birtin<br />

Perioada: 1760-1762; Localitatea: Sat Birtin, comuna Vata <strong>de</strong> Jos; Ju<strong>de</strong>tul:<br />

Hunedoara;<br />

Pe raza comunei hunedorene Vata <strong>de</strong> jos, in aria <strong>de</strong> civilizatie a lemnului, astfel<br />

zis intre moti, exista un sat anonim, putini hunedoreni auzind <strong>de</strong> numele lui,<br />

Birtin. Un eveniment natural l-a “scos” in atentia oamenilor. O furtuna <strong>de</strong> mari<br />

proportii s-a <strong>de</strong>slantuit din senin, prin <strong>de</strong>ceniul 8 al secolului trecut smulgand<br />

coiful turnului cornului <strong>de</strong> lemn.Turnul a ramas astfel multi ani fara acoperis.<br />

Abia atunci, cercetatorii arhitecturii populare romanesti au <strong>de</strong>scoperit un<br />

veritabil monument artistic, care atesta nu doar lupta romanilor pentru apararea<br />

credintei lor ortodoxe, dar <strong>si</strong> maiestria mesterilor lor, dospita in Ar<strong>de</strong>al <strong>de</strong>-a<br />

lungul a doua secole.<br />

Biserica <strong>de</strong> lemn Sf. Dumitru, Bretea<br />

Perioada: 1665; Localitatea: sat Bretea Muresana, comuna Ilia; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara;<br />

Biserica <strong>de</strong> lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Muresana face parte din<br />

categoria “bisericilor calatoare”, pe actualul loc fiind postata doar din anul<br />

1914, cand a fost achizitionata <strong>de</strong> sateni. O inscriptie pe clopotul original, aflat<br />

acum in clopotnita bisericii noi, <strong>de</strong>zvaluie faptul ca a fost construita in anul<br />

1665, prin partile Bradului, un<strong>de</strong> a <strong>si</strong> servit multa vreme ca lacas <strong>de</strong> cult.<br />

Ruinele Curtii Nobiliare a Can<strong>de</strong>stilor Localitatea: Rau <strong>de</strong> Mori; Ju<strong>de</strong>tul:<br />

Hunedoara;<br />

Localitatea Rau <strong>de</strong> Mori din Tara Hategului i<strong>si</strong> impleteste timpuriu <strong>de</strong>stinele cu<br />

cele ale familiei cneziale Can<strong>de</strong>a, fiind centrul uneia dintre cnezatele <strong>de</strong> vale<br />

hategane. In centul comunei se mai pastreaza o parte din zidurile unei curti<br />

cneziale intarite, vechea curte pastrandu-se in substructiile castelului ridicat in<br />

secolele XVI-XVII.<br />

Biserica <strong>de</strong> lemn Pogorarea Sf. Duh<br />

Perioada: 1748; Localitatea: sat Tisa; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara; Putine izvoare vorbesc<br />

<strong>de</strong>spre acest lacas <strong>de</strong> cult realizat in anul 1748 in satul Chelmac din jud. Arad.<br />

Se stie ca stramutarea pe actualul amplasament (localitatea Tisa, comuna Burjuc<br />

jud. Hunedoara) a avut loc la 1815, fiind transportata cu pluta trasa <strong>de</strong> cai <strong>de</strong>-a<br />

lungul Muresului. Boltile <strong>si</strong> suprafetele interioare ale peretilor din naos <strong>si</strong><br />

ab<strong>si</strong>da altarului sunt suprafete purtatoare <strong>de</strong> picturi murale. Pictura s-a realizat,<br />

se pare, la 1793. Pe bolta naosului, in martiajul tragerii pe roata, se mai<br />

distinge chipul lui Horea.<br />

Biserica Sf. Nicolae<br />

Perioada: 1458; Localitatea: Hunedoara; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara;<br />

Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara a fost zidita in anul 1458 pe locul altei<br />

biserici mai vechi, din lemn. Avand un plan <strong>de</strong> cruce greaca <strong>si</strong>mpla, nava cu ab<strong>si</strong><strong>de</strong><br />

in patru laturi, a fost transformata in 1634 cand s-a cladit pronaosul <strong>si</strong> s-a<br />

ridicat cupola sustinuta pe patru stalpi centrali; bolta altarului este sprijinita<br />

pe nervuri <strong>de</strong> tip gotic. In 1827 a fost pictata, iar in 1867 s-a adaugat pe latura<br />

vest un turn clopotnita. Cimitirul din jurul bisericii s-a extins pana in<br />

aproprierea zidurilor, existand cripte sapate la cca 2m distanta, ceea ce aduce<br />

prejudicii stabilitatii monumentului.<br />

Castelul Corvinilor<br />

Localitatea: Hunedoara; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara; Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul<br />

unei vechi intarituri, pe o stinca la picioarele careia curge paraul Zlasti,<br />

castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte <strong>si</strong> divers colorate, cu<br />

turnuri <strong>si</strong> turnulete, ferestre <strong>si</strong> balcoane impodobite cu dantelara pietrei<br />

cioplite. Este unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii medievale<br />

din Romania. In 1409 regele Sigismund <strong>de</strong> Luxembourg, daruieste acest castel cu tot<br />

domeniul ce-l inconjura printului Voicu ca dovada a recunostintei pentru actele


sale <strong>de</strong> curaj. Iancu <strong>de</strong> Hunedoara, fiul lui Voicu, face schimbari radicale<br />

construind un turn ma<strong>si</strong>v, pod mobil <strong>si</strong> zid <strong>de</strong> aparare transformind vechiul castel<br />

in fortareata militara care sa reziste asediului unei numeroase armate.<br />

AGENDA CULTURALA BRAILEANA<br />

Ciclul <strong>de</strong> conferinţe : Valenţe universale : Ana AslanPerioada: 05.05.2008 -<br />

30.05.2008<br />

» Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Muzică Uşoară ”George Grigoriu”Perioada: 16.05.2008 -<br />

18.05.2008<br />

» Zilele oraşului Făurei Festivalul Interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> muzică populară “Flori <strong>de</strong><br />

câmpie” Ed. a 8 – aPerioada: 19.05.2008 - 21.05.2008<br />

» Schimbări <strong>de</strong> anotimp- expoziţie <strong>de</strong> pictură Catrinel PatraşcuPerioada: 20.05.2008<br />

- 20.05.2008<br />

ARHEOLOGIE SUCEVEANA<br />

In satul Ciumuleşti, com. Vadul Moldovei, se<strong>si</strong>zat <strong>de</strong> articolele din presa locală<br />

<strong>de</strong>spre <strong>de</strong>scoperirea a cinci schelete umane în timpul efectuării unor lucrări <strong>de</strong><br />

canalizare, arheologul Florin HĂU are motive să creadă că e vorba <strong>de</strong>spre o<br />

necropolă a cărei vechime ar putea <strong>de</strong>păşi 600 <strong>de</strong> ani.<br />

În colaborare cu administraţia publică locală şi în în baza preve<strong>de</strong>rilor legale, sa<br />

procedat la instituirea unei zone <strong>de</strong> protecţie<br />

SCURT METRAJE ROMANESTI LA CANNES<br />

In cadrul programului "Short Film Corner" pavilonul românesc la celebrul Festival<br />

Cinematografic <strong>de</strong> la Cannes va prezenta 14 scurtmetraje. Vor rula urmatoarele<br />

filme romanesti: "Megatron" <strong>de</strong> Marian Crisan, "Acasa" , "Tarziu" <strong>si</strong> "Scurta<br />

plimbare cu ma<strong>si</strong>na" <strong>de</strong> Paul Negoescu, "Alexandra" <strong>de</strong> Radu Ju<strong>de</strong>, "Apa" <strong>si</strong> "Fata<br />

galbena care ra<strong>de</strong>" <strong>de</strong> Constantin Popescu, "Cronica unei morti amanate" <strong>de</strong> Andrei<br />

Gruzsniczki, "Joi" <strong>de</strong> Hadrian Marcu, "La drumul mare" <strong>de</strong> Gabriel Sarbu, "Lectia <strong>de</strong><br />

box" <strong>de</strong> Alexandru Mavrodineanu, "Networking Friday" <strong>de</strong> Razvan Radulescu <strong>si</strong> Melissa<br />

<strong>de</strong> Raaf, "O zi buna <strong>de</strong> plaja" <strong>de</strong> Bogdan Mustata <strong>si</strong> "Valuri" <strong>de</strong> Adrian Sitaru.<br />

"Short Film Corner" se <strong>de</strong>sfasoara in cadrul pietei <strong>de</strong> filme <strong>si</strong> a ajuns in acest an<br />

la a cincea editie. Filmele romanesti sunt prezentate sub genericul "Romanian Short<br />

Waves 2008".<br />

ARAD - FUN, UN FESTIVAL DE TEATRU NECONVENTIONAL<br />

Cea <strong>de</strong> a VI-a ediţie a Festivalului <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> Cameră şi Un<strong>de</strong>rground a <strong>de</strong>butat<br />

luni, la Arad, vor fi prezentate, în spaţii neconvenţionale, 34 <strong>de</strong> spectacole ale<br />

unor trupe din ţară, dar şi din Franţa, Finlanda, Belgia, Ungaria, Polonia,<br />

Ucraina, Slovenia şi Serbia.


Astfel, piesele <strong>de</strong> teatru vor fi interpretate în clădirea în care a funcţionat<br />

primul teatru permanent din ţară, veche <strong>de</strong> peste 180 <strong>de</strong> ani, într-un club, într-un<br />

cort amenajat într-o piaţă din municipiul Arad, dar şi în incinta Turnului <strong>de</strong> Apă,<br />

construit în urmă cu două secole pentru aprovizionarea cu apă ."Festivalul <strong>de</strong><br />

Teatru <strong>de</strong> Cameră şi Un<strong>de</strong>rground Arad - FUN a fost înfiinţat ca program al Casei <strong>de</strong><br />

Cultură a Municipiului Arad în anul 2003, ca un răspuns la nece<strong>si</strong>tatea promovării<br />

şi susţinerii curentului teatral in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Arad - FUN se adresează în primul<br />

rând tinerilor artişti sau spectatori. Festivalul este <strong>de</strong>ja unul <strong>de</strong> interes<br />

internaţional şi îşi propune să promoveze în primul rând spectacolele dramaturgiei<br />

contemporane, româneşti şi universale, produse <strong>de</strong> companii teatrale private,<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, dar şi <strong>de</strong> stat.<br />

„Curierul <strong>de</strong> Vâlcea"la majorat<br />

Volumul proaspat aparut este un documentar prilejuit <strong>de</strong> " Zilele Curierul <strong>de</strong><br />

Valcea - 18 ani / Majorat " manifestare organizata <strong>de</strong> ziarul <strong>si</strong> Fundatia " Curierul<br />

<strong>de</strong> Valcea " in 2008 <strong>si</strong> cuprin<strong>de</strong> evocari , discursuri <strong>si</strong> insemnari <strong>de</strong> PS Ghera<strong>si</strong>m<br />

Cristea ( Episcopul Valceii ) Mircia Gutau , primarul Ramnicului , *Pr. prof .dr.<br />

Cezar Va<strong>si</strong>liu (*Canada ) , *Emilian Frâncu*, <strong>de</strong>putat ,*Ion Câlea, vicepreşedinte al<br />

Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea , Petre Ungureanu, <strong>de</strong>putat , Alexandru William<br />

Cosmescu, director TV Vâlcea I , Romeo Popescu, director „Vocea Vâlcii",<br />

univer<strong>si</strong>tarii **Pompiliu Manea , **Mircea Perpelea , Drd. Florin Epure*, scriitorii<br />

*Alex Cetăţeanu*(Canada ) , Constantin Zarnescu , *Doru Moţoc , **Gabriela Rusu-<br />

Păsărin , **Theodor Răpan , **Petre Tănăsoaica * sculptorul *Doru Drăguşin ,<br />

**jurnalistii **Dan Manolăchescu,** **Lia-Maria Andreiţă şi Ion Andreiţă*,*<br />

editorii Pr. Nicolae State-Burluşi , Emil Catrinoiu** .*<br />

CENTRUL DE STUDII ETNO-ISTORICE îşi va începe<br />

activitatea în curând . Înscrieri şi opinii privitoare la această temă<br />

puteţi trimite la adresa monografii.locale@gmail.com De asemenea, sunt utile<br />

şi semnalări ale unor cărţi apărute <strong>de</strong>ja privind istoria locală, monografii<br />

<strong>de</strong> aşezăminte sau <strong>de</strong> personalităţi prea puţin cunoscute sau aproape uitate (<br />

<strong>de</strong> asemenea şi semnalarea unor cărţi şi studii redactate dar inedite ).<br />

Pagina web a CENTRULUI este http://monografii-locale.com<br />

De asemenea , în cadrul activităţilor noastre a fost creată cu un timp în<br />

urmă şi REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII ETNO-ISTORICE al cărei director este Pr.<br />

dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda , cunoscut cercetător şi istoric în acest<br />

domeniu .<br />

http://studii-etnoistorice.com<br />

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU<br />

Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu, cel mai<br />

important festival al artelor spectacolului din România, va avea loc în perioada 29<br />

mai – 8 iunie. Ediţia din acest an se va <strong>de</strong>rula sub genericul “Energii” şi va<br />

inclu<strong>de</strong> 350 <strong>de</strong> evenimente prezentate <strong>de</strong> companii <strong>de</strong> teatru din peste 70 <strong>de</strong> ţări.<br />

AGENDĂ CULTURALĂ GĂLĂŢEANĂ<br />

Galaţiul a găzduit a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Fanfare şi<br />

Orchestre <strong>de</strong> Marş şi Promenadă „Io<strong>si</strong>f Ivanovici", organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural<br />

„Dunărea <strong>de</strong> Jos". Zece fanfare <strong>de</strong> renume atât din ţară, cât şi din străinătate au<br />

adus muzica <strong>de</strong> promenadă pe faleza gălăţeană a Dunării, în cadrul Festivalului<br />

Internaţional "Io<strong>si</strong>f Ivanovici". Peste 200 <strong>de</strong> artişti din Piteşti, Giurgiu, Bârlad,<br />

Vaslui, Brăila, Freiburg (Germania), Nisporeni (Republica Moldova), Edyrne (Turcia)<br />

şi Ruse (Bulgaria) au susţinut concerte, zilnic, atât pe Faleza Dunării, cât şi în<br />

Grădina Publică. Seara, spectacolele s-au mutat pe esplanada Casei <strong>de</strong> Cultură a<br />

Sindicatelor. . Gazda evenimentului a fost Fanfara "Valurile Dunării" din Galaţi.


.<br />

A treia ediţie a Taberei <strong>de</strong> sculptură în lemn (care vizează realizarea <strong>de</strong> troiţe)<br />

s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Galaţi, în vechea tabără şcolară din Pădurea Gârboavele.<br />

Evenimentul este organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural „Dunărea <strong>de</strong> Jos", care a adus la<br />

această ediţie 12 artişti profe<strong>si</strong>onişti şi meşteri populari sculptori în lemn din<br />

Vaslui, Buzău, Dolj, Brăila, Maramureş şi Galaţi care lucrează în lemn <strong>de</strong> stejar,<br />

dimen<strong>si</strong>unile troiţelor putând ajunge până la cinci-şase metri înălţime. Pentru<br />

prima oară, printre participanţi se numără şi două femei – Cornelia şi Angela<br />

Ciurumelea, din Buzău, mamă şi fiică. De asemenea, tot ca noutate, anul acesta,<br />

unul dintre artişti, Paul Balaci, din Salcia – Dolj, execută o cruce pictată, nu<br />

sculptată. Ca şi lucrările realizate în cadrul ediţiilor prece<strong>de</strong>nte, şi acestea vor<br />

fi amplasate în comunele ju<strong>de</strong>ţului Galaţi, 18 din cele realizate până acum gă<strong>si</strong>nduşi<br />

<strong>de</strong>ja locul <strong>de</strong> expunere. Întenţia Con<strong>si</strong>liului ju<strong>de</strong>ţului este <strong>de</strong> a înzestra<br />

fiecare comună cu câte o astfel <strong>de</strong> sculptură. La prima ediţie s-au înscris nouă<br />

sculptori, la cea <strong>de</strong>-a doua, 11. Iar <strong>de</strong> anul viitor se intenţionează să se <strong>de</strong>a<br />

taberei <strong>de</strong> sculptură un caracter internaţional, fiind <strong>de</strong>ja contactaţi artişti din<br />

Franţa, Germania şi Ungaria.<br />

Eveniment muzical-ecologic la ediţia a treia<br />

Concertul <strong>de</strong> muzică religioasă susţinut <strong>de</strong> corul Catedralei Ortodoxe din Orăştie<br />

„A Capella" - ansamblu care a primit mai multe premii naţionale şi internaţionale,<br />

<strong>de</strong>spre care am relatat că s-a <strong>de</strong>sfăşurat în rezonanţa <strong>de</strong>osebită pe care o oferă<br />

Peştera Bolii din ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, este un eveniment artistic ce <strong>de</strong>vine<br />

tradiţional în zonă, fiind organizat petru al treilea an consecutiv <strong>de</strong> Asociaţia <strong>de</strong><br />

ecologie « Petro Aqua », instituţie care a restaurat şi redat circuitului turistic<br />

cea mai frumoasă peşteră din bazinul Văii Jiului - Peştera Bolii.<br />

Baletul etno-pop “Ciuleandra”,<br />

Directorului Operei Comice pentru Copii, Smaranda Oţeanu-Bunea, informează <strong>de</strong>spre<br />

reprezentaţia Operei Comice pentru Copii cu “Ciuleandra” la Disneyland Paris.<br />

Spectacolul îi are protagonişti pe elevii Liceului <strong>de</strong> coregrafie “Floria Capsali”<br />

din Bucureşti: Alis Gheorghe, Theodora Munteanu, Alexandra Corneanu, Cristina<br />

Marin, Mihai Pricope, Daniel Manea, Vlad Ar<strong>de</strong>leanu. Solista baletului este Diana<br />

Tudor, iar solista vocală Roberta Enişor. Autorul muzicii la acest balet <strong>de</strong><br />

inspiraţie folclorică este tînărul compozitor Roman Vlad. Regia şi coregrafia<br />

aparţin cunoscutului balerin Mihai Babuşka, iar scenografia Vioricăi Petrovici<br />

Un eveniment care se <strong>de</strong>sfăşoară o <strong>si</strong>ngură dată pe an.<br />

Un concert excepţional <strong>de</strong> muzică corală religioasă susţinut <strong>de</strong> un ansamblu renumit<br />

din municipiul Orăştie a avut loc în Peştera Bolii din ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara încântând<br />

grupuri mari <strong>de</strong> turişti care au avut cu acest prilej ocazia să viziteze<br />

monumentele istorice din zona Băniţa, printre care Cetatea care dă numele<br />

localităţii şi Turnul <strong>de</strong> la Crivadia, fortăreaţă medievală ridicată în secolul al<br />

XVI-lea.<br />

INITIATIVA ARADEANA<br />

Prima ediţie a Festivalului Graffiti Race în cadrul căreia au avut loc <strong>de</strong>monstraţii<br />

<strong>de</strong> electro graf&skate a fost oranizată <strong>de</strong> Primăria municipiului Arad, Casa <strong>de</strong><br />

Cultură a Municipiului Arad în parteneriat cu Asociaţia OSNI cu participanţi din<br />

România şi Franţa.<br />

FOLCLORUL ROMANESC IN ITALIA<br />

În apropiere <strong>de</strong> Bari, la San Severo are loc un tradiţional festival al folclorului<br />

internaţional. La ediţia din acest an sau înscris15 ţări printre care Italia,<br />

Albania, Irlanda, Ru<strong>si</strong>a, Letonia, Portugalia, Croaţia, Franţa, Spania, Turcia,<br />

Ungaria, România fiind reprezentată <strong>de</strong> Dorel Cosma, folclorist român director al<br />

Centrului Cultural Bistriţa.


PREFATA LA TRADITIONALUL FESTIVAL DE JAZZ DE LA SIBIU<br />

La Sibiu au inceput Galele Stu<strong>de</strong>ntesti, in <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Festivalului International<br />

<strong>de</strong> Jazz. La primul spectacol, sala Casei <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor a fost umpluta<br />

<strong>de</strong> cel putin sapte sute <strong>de</strong> tineri. In cadrul Galelor Stu<strong>de</strong>ntesti <strong>de</strong> Jazz, se intrec<br />

peste o suta <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nti artisti, din sapte centre univer<strong>si</strong>tare.<br />

Festivalul Filmului European reuneste in acest an, sub tema dialogului<br />

intercultural, filme din 25 <strong>de</strong> tari, Austria, Belgia, Cehia, Croatia, Danemarca,<br />

Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg,<br />

Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania,<br />

Suedia, Turcia <strong>si</strong> Ungaria. Aceasta a 12-a editie va <strong>de</strong>buta maine, cu o seara <strong>de</strong><br />

gala, la Sala Palatului, prilej cu care va fi proiectat filmul "La Graine et le<br />

Mulet/Cuscus cu chefal", in regia lui Ab<strong>de</strong>llatif Kechiche, laureatul editiei 2008 a<br />

premiilor Cesar<br />

ANIVERSAREA TIPARIRII BIBLIEI INTEGRALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ<br />

Anul 2008 consemnează împlinirea a 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea, în 1688, la<br />

Bucureşti, a primei ediţii integrale a Sfintei Scripturi, cunoscută sub numele <strong>de</strong><br />

"Biblia lui Şerban" dar, <strong>de</strong> asemenea, şi 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea primului<br />

Liturghier ortodox – Liturghierul slavon apărut la Târgovişte, în anul 1508.<br />

Prefaţând sărbătorirea, Patriarhul Daniel a anunţat anul 2008 ca "An jubiliar al<br />

Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii".<br />

AGENDA CULTURALĂ VÂLCEANĂ<br />

8 mai<br />

Ora 19,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe şi Holul Mare ale Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim<br />

Ivireanul" Vâlcea<br />

„Cu Ilinca Dumitrescu, <strong>de</strong>spre maestrul Ion Dumitrescu” – evocare la 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

naşterea maestrului<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

9 mai<br />

Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Ziua Europei – <strong>si</strong>mpozionul “Românii în istoria continentului” şi spectacol al<br />

ansamblului “Brăduleţul”<br />

Organizator:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

9 mai<br />

Ora 18,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură a artistului Olimpiu Orza<br />

Organizator:<br />

• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

9 – 11 mai<br />

Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Festivalul Filmelor <strong>de</strong> Foarte Scurt Metraj<br />

9 şi 10 mai<br />

Ora 18,30: Proiecţii film<br />

11 mai<br />

Ora 18,30: Gala laureaţilor – proiecţii ale filmelor premiate din cadrul Selecţiei<br />

Naţionale a Festivalul <strong>de</strong> Film <strong>de</strong> Foarte Scurt Metraj


Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Centrul Cultural Francez din Cluj- Napoca<br />

Parteneri media:<br />

• Kiss FM, „Zile şi nopţi” şi Ecran Vâlcean<br />

9 mai<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

“Ziua Europei”<br />

Organizator:<br />

• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

9 mai<br />

Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

9 Mai – Ziua Europei<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

10 - 12 mai<br />

Festivalul muzical “Tinere Talente”, ediţia a XXIX-a. Program:<br />

10 mai<br />

Ora 18,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Deschi<strong>de</strong>rea festivalului “Maeştri şi discipoli”<br />

“Primăvara” – concert susţinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Muzică din<br />

Bucureşti, clasa <strong>de</strong> canto prof. univ. Georgeta Stoleriu. În program :<br />

Solişti: Lavinia Alexandru – mezzosoprană, an III, Laura Dumitru – soprană, master;<br />

Irina<br />

Gheorghiu – mezzosoprană, an III; Silvia Nagy – soprană, master; Ana Maria Racu –<br />

mezzosoprană, an IV; Ionela Soare – mezzosoprană, an II; Claudiu Şola – bas, an I;<br />

La pian: Inna Oncescu<br />

Program: Antonio Caldara, Piotr Ilici Ceaikovski, Jules Massenet, Wolfgang Ama<strong>de</strong>us<br />

Mozart,<br />

S. Nicolăescu, Carl Orff, Franz Schubert, Pier Adolfo Tirin<strong>de</strong>lli,<br />

Giovanni Maria<br />

Pala Da Vinci<br />

“Fagottis<strong>si</strong>mo” - concert susţinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Muzică<br />

din Bucureşti, clasa <strong>de</strong> fagot prof. univ. dr. Mihai Nenoiu<br />

Solişti: Alexandra Neaga – an I, Teodor Iliescu – an II, Bogdan Tanislav – master<br />

Program: Johann Sebastian Bach - Sarabanda, pentru fagot solo<br />

Julius Weissenborn – Poloneza, Polka, Marş turc<br />

Francisco Mignone – Vals, pentru fagot solo<br />

Mihai Moldovan – Trei meditaţii la “Poemele” lui Mihai Nenoiu<br />

Înregistrare cu Dinu Ianculescu – recitator, Mihai Nenoiu – fagot, Ilie<br />

Mihalache<br />

- fagot<br />

Wiliam Buhlman - Suită<br />

11 mai<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

“Tineri dirijori...tineri solişti” - Orchestra filarmonicii “Ion Dumitrescu”<br />

Program: Bene<strong>de</strong>tto Marcelo - Concertul în do minor pentru oboi şi orchestră<br />

Solist: Alexandru Păvăloiu – clasa X, Liceul <strong>de</strong> Artă Ploieşti, prof. Dan Bândilă<br />

Pablo <strong>de</strong> Sarasate - Melodii Lăutăreşti pentru vioară şi orchestră<br />

Solistă: Laura Şandru – clasa VIII, Şcoala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> nr. 1 Bucureşti, prof.<br />

Claudia Angelescu<br />

Dirijor: Constantin Grigore<br />

F. M. Bartholdy - Concertul în re minor pentru vioară, pian şi orchestră<br />

Soliste: Anca Elena Campanie – bursă la Aca<strong>de</strong>mia “Menuhin” din Gstaad – Elveţia,<br />

prof. Alberto Lysy şi Andreea Butnaru – doctorand la Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong><br />

Muzică Bucureşti, prof.univ.dr. Şerban Soreanu


Dirijor: Leonard Boga<br />

12 mai<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Închi<strong>de</strong>rea festivalului - concert susţinut <strong>de</strong> Orchestra Filarmonicii "Ion<br />

Dumitrescu" (se transmite în direct la Radio România Cultural). Prezintă Criticul<br />

Muzical Rodica Sava<br />

Dirijor : Florin Totan<br />

Program: W. A. Mozart - Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră<br />

Solişti: Radu Paponiu – vioară, Drobeta Turnu Severin, clasa XII, Liceul “George<br />

Enescu”, prof. Carmen Runceanu şi Luiza Maria Antonescu – violă, clasa XII,<br />

Liceul “George Enescu”, prof. Camelia Vodă<br />

C. M. von WEBER - Concertul nr. 2 în Mi bemol major op. 74 pentru clarinet şi<br />

orchestră<br />

Solist: Dorinel Puia (comuna Agârbiciu), clasa XI, liceul <strong>de</strong> Artă Tg. Mureş, prof.<br />

Călin Călugăru<br />

Fr. Chopin - Concertul nr. 2 în fa minor pentru pian şi orchestră<br />

Solistă: Alina Balaban – doctorand la Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Muzică<br />

Bucureşti, prof.univ.dr. Şerban Soreanu<br />

Organizatori:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

• Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune<br />

Parteneri:<br />

• Filarmonica “Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

14 mai<br />

Călimăneşti<br />

“Arta populară din zona montană” – expoziţie în contextul <strong>si</strong>mpozionului<br />

internaţional pe tema: “Dezvoltarea durabilă a regiunilor montane” având ca motto:<br />

“Respectarea generaţiilor prezente fără a afecta nevoile generaţiilor viitoare”<br />

Organizator:<br />

• Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

14 - 15 mai<br />

Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”<br />

Spectacolul “La Lilieci”<br />

Organizator:<br />

• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”<br />

16 mai<br />

Ora 10,00: Statuia In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei<br />

Aniversarea <strong>de</strong>zvelirii Monumentului In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei – 93 <strong>de</strong> ani<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

16 - 17 mai<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Aniversarea a 55 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înfiinţarea Palatului Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea


17 mai<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong>: informatică şi <strong>si</strong>mpozionul interju<strong>de</strong>ţean “Creativitate şi<br />

eficienţă în învăţământul nonformal actual’’, matematică, ikebana-origami<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercurile <strong>de</strong> informatică, matematică,<br />

floricultură<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

18 - 20 mai<br />

Mănăstirea Cozia, Primăria oraşului Călimăneşti şi Biblioteca Orăşenească “A.E.<br />

Baconsky” Călimăneşti<br />

Călimăneşti – 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la atestarea documentară. În context: <strong>si</strong>mpozion,<br />

lansare <strong>de</strong> carte, ceremonie religioasă, expoziţie cu cartea “Călimăneşti, Oltul,<br />

Cozia şi Mircea în scrierile vremii”<br />

Organizatori:<br />

• Mănăstirea Cozia<br />

• Primăria oraşului Călimăneşti<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

18 mai<br />

Căminul Cultural Creţeni<br />

“Pridvorul tinereţii”, ediţia a XII - a<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria comunei Creţeni<br />

• Şcoala cu cls. I - VIII Creţeni<br />

19 mai<br />

Ora 9,,00 – 14,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>laj<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>laj<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

19 mai<br />

Ora: 11,00 - Sala <strong>de</strong> studii "Aurelian Sacerdoţeanu" a Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene Vâlcea a<br />

Arhivelor Naţionale<br />

Simpozion <strong>de</strong>dicat Zilei Râmnicului: "Râmnic – 620 <strong>de</strong> ani”<br />

Organizatori:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />

19 mai<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT DE MAI - Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic „Euphonia<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Solişti: Ovidiu Pîrjol şi Meda Stanciu<br />

Program: Serghei Rachmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră<br />

Ciprian Porumbescu – Balada pentru vioară şi orchestră<br />

4 madrigale <strong>de</strong> Paul Constantinescu pe versuri <strong>de</strong> Mihai Eminescu<br />

(orchestraţie Ovidiu Drăgan)<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea


21 mai<br />

Stadionul sportiv Pesceana<br />

“Hora satului” - ed. a II - a, context tradiţional <strong>de</strong> coeziune socială şi afirmare<br />

spirituală. În context: Concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />

focloric “Rapsozii Oltului” şi formaţia <strong>de</strong> dansuri locală<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Pesceana<br />

22 mai<br />

Galeria <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu”<br />

“Vâlcea artististică” ed. a XII-a, concurs ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> creaţie literară şi<br />

plastică<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

22 mai – 22 iunie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />

Expoziţia “Artă şi credinţă”<br />

Organizator:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Univer<strong>si</strong>tatea Bucureşti – Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă – Catedra <strong>de</strong> Artă<br />

Sacră<br />

Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova are <strong>de</strong>osebita placere <strong>de</strong> a va invita duminica 11 mai, 2008,<br />

ora 11, la vernisajul Expozitiei <strong>de</strong> pictura Iulian Segarceanu, ce va avea loc in<br />

saloanele Palatului Jean Mihail.<br />

Simpozion international romanitate <strong>si</strong> latinitate in Uniunea Europeana Craiova 2008<br />

Fundatia Scrisul Romanesc organizeaza la Craiova in perioada 9-10 mai 2008 editia a<br />

II-a a <strong>si</strong>mpozionului stiintific cu tema “Romanitate <strong>si</strong> latinitate in Uniunea<br />

Europeana”, manifestare realizata in colaborare cu Directia Ju<strong>de</strong>teana Dolj <strong>de</strong><br />

Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniu Cultural National, Studioul <strong>de</strong> Televiziune Craiova <strong>si</strong><br />

Radio Oltenia Craiova. Simpozionul va trata aspecte <strong>de</strong> actualitate referitoare la<br />

istoria romanismului balcanic in context European, participantii fiind invitati sa<br />

prezinte articole pe aceasta tema, in scopul publicarii lor. Manifestarea, ce se va<br />

<strong>de</strong>sfasura in incinta Muzeului <strong>de</strong> Arta din Craiova, va supune <strong>de</strong>zbaterii probleme <strong>de</strong><br />

istorie comuna privtoare la relatiile interetnice, precum <strong>si</strong> la cooperarea<br />

culturala <strong>si</strong> spirituala dintre tarile din regiunea <strong>de</strong> sud-est a Europei (Romania,<br />

Serbia, Grecia, Albania).<br />

La eveniment vor participa istorici, specialisti <strong>si</strong> cercetatori ai fenomenului<br />

romanismului balcanic din tara cat <strong>si</strong> din Serbia, Bulgaria <strong>si</strong> Basarabia.<br />

Persoanele interesate <strong>de</strong> eveniment pot accesa <strong>si</strong>te-ul romaniuitati.eu, iar pentru<br />

mai multe informatii au la dispozitie adresa <strong>de</strong> email contact@romaniuitati.eu<br />

Premiile Asociaţiei Internaţionale a Criticilor <strong>de</strong> Teatru (A I C T )<br />

- Secţia Română -


Ceremonia <strong>de</strong> acordare a premiilor pentru anul 2007 a avut loc în cadrul<br />

Festivalului Internaţional Shakespeare.<br />

La eveniment a participat Yun Cheol Kim (Coreea <strong>de</strong> Sud) – noul preşedinte A.I.C.T.<br />

Juriul format din Biroul A I C T – Secţia Română: Ludmila Patlanjoglu, Alice<br />

Georgescu, Ion Cazaban, Florica Ichim, Cristina Modreanu, Andreea Dumitru a acordat<br />

următoarele distincţii:<br />

• Premiul Criticii – DRAGOŞ BUHAGIAR pentru originalitatea şi valoarea<br />

universului plastic în creaţia scenografică<br />

• Premiul <strong>de</strong> Excelenţă – EMIL BOROGHINĂ pentru afirmarea valorilor teatrului<br />

românesc în dialog cu elita teatrului mondial<br />

• Premiul Special - GIANINA CĂRBUNARIU pentru creativitatea regizorală şi<br />

dramaturgică în căutarea unui nou realism teatral<br />

Laureaţii au fost prezentaţi <strong>de</strong> Ludmila Patlanjoglu – preşedinte A I C T – Secţia<br />

Română, Octavian Saiu, John Elsom – preşedinte <strong>de</strong> onoare A I C T şi regizorii Mihai<br />

Măniuţiu şi Alexandru Dabija<br />

La Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj a avut loc slujba <strong>de</strong> hirotoni<strong>si</strong>re a<br />

arhimandritului Macarie Drăgoi, noul episcop al Europei <strong>de</strong> Nord. Ceremonia a fost<br />

condusă <strong>de</strong> mitropolitul Bartolomeu Anania şi <strong>de</strong> Serafim, mitropolitul Germaniei, al<br />

Europei Centrale şi <strong>de</strong> Nord.<br />

Episcopia ortodoxă a Europei <strong>de</strong> Nord are sediul central la Stockholm şi inclu<strong>de</strong><br />

Suedia, Norvegia şi Danemarca. Numărul estimat al românilor din aceste comunităţi<br />

este <strong>de</strong> aproximativ 30.000.<br />

EVENIMENT CULTURAL CLUJEAN<br />

Marţi, 6 mai 2008, ora 17.00, la Polul cultural (Librăria Univer<strong>si</strong>tăţii) din Cluj-<br />

Napoca, Editura Sedan şi revista CETATEA CULTURALĂ iniţiază lansarea volumelor<br />

„Goga şi criticii săi”, respectiv „Goga şi Francmasoneria”, ambele semnate <strong>de</strong> Dan<br />

BRUDAŞCU. Prezintă: prof. univ. dr. Constantin Cubleşan, scriitor şi critic<br />

literar, prof. univ. dr. Va<strong>si</strong>le Fanache, critic şi istoric literar, Miron<br />

Scorobete, poet şi scriitor, dr. Ion Cristofor, poet şi critic literar. Mo<strong>de</strong>rator:<br />

Mariana Enache, coordonatoarea Polului cultural.<br />

Evenimentul este consacrat marcării a 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea, la 7 mai 1938, la<br />

Ciucea, a celui intrat în conştiinţa contemporanilor săi şi a generaţiilore<br />

următoare drept „poetul pătimirii noastre”. Prematura şi neaşteptata sa dispariţie<br />

se datorează otrăvirii, din ordinul morganaticului şi <strong>de</strong> ruşinoasă amintire rege<br />

Carol al II-lea, monarhul cu apetit dictatorial şi criminal, care, prin politica sa<br />

iresponsabilă şi aventuristă, a contribuit nu numai la pier<strong>de</strong>rea unei părţi<br />

însemnate a teritoriului naţional, la izolarea, treptată, a ţării pe plan<br />

internaţional, ci şi la <strong>de</strong>stabilizarea vieţii politice interne şi ascen<strong>si</strong>unea<br />

forţelor <strong>de</strong> dreapta, extremiste şi legionare. Văzând în marele poet şi tribun al<br />

neamului românesc, ce se bucura <strong>de</strong> un imens prestigiu şi popularitate în rândul<br />

populaţiei, un adversar <strong>de</strong> netrecut pentru planurile sale politice malefice, Carol<br />

al II-lea, care se face vinovat şi <strong>de</strong> moartea altor personalităţi politice, ca şi<br />

<strong>de</strong> intenţia <strong>de</strong> a uci<strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri importanţi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong> politice, a <strong>de</strong>cis eliminarea sa<br />

fizică.<br />

Cele două volume sunt consacrate, pe <strong>de</strong> o parte receptării artei poetice a lui<br />

Octavian Goga în critica literară românescă, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul său editorial, din anul<br />

1905 şi până în 2008, dar şi prezentării unor aspecte cva<strong>si</strong>-necunoscute, inexact<br />

sau insuficient cunoscute din viaţa şi activitatea sa literară, publicistică,<br />

aca<strong>de</strong>mică şi univer<strong>si</strong>tară. Capitole distincte sunt consacrate apartenenţei sale la


Francmasonerie, precum şi morţii poetului, la 7 mai 1938, în jurul orelor 14.15, la<br />

Castelul său <strong>de</strong> la Ciucea.<br />

Autorul şi organizatorii invită pe toţi iubitorii <strong>de</strong> poezie şi istorie, în special<br />

pe cei interesaţi <strong>de</strong> viaţa şi opera lui Octavian Goga să ia parte la acest<br />

eveniment.<br />

Artă şi carte romănească în Italia<br />

Cristian Gaita, editorul “colegei” noastre <strong>de</strong> web<strong>si</strong>te “Ora Romaniei” care<br />

seeditează la Torino subliniază cu optimism faţa noastră bună, cea culturală, pe<br />

care o avem în Italia:<br />

.Formaţia Piccola Banda Ikona a concertat în data <strong>de</strong> 28 aprilie 2008, la Roma,<br />

lansându-şi cel mai recent album. Acesta se numeşte „Marea cu sarea", titlul<br />

original fiind în limba română, şi conţine 10 piese cântate în sabir, unind astfel<br />

tradiţii populare balcanice şi greceşti, cu atmosfera orientală şi mediteraneană.<br />

Sabir este limba marinarilor, piraţilor, comercianţilor, armatorilor şi pescarilor,<br />

care se vorbea până înspre sfârşitul anilor 1900 în porturile Mării Mediterane.<br />

Cele două biserici ortodoxe româneşti <strong>de</strong> la Torino au fost locul <strong>de</strong> întâlnire a<br />

peste 15.000 <strong>de</strong> români în noaptea <strong>de</strong> Înviere. Una dintre slujbe s-a <strong>de</strong>sfăşurat în<br />

aer liber, în plin centru al oraşului, transformând pentru câteva ore parcul Cavour<br />

într-un loc <strong>de</strong> profundă spiritualitate. Nu puţini au fost tialienii atraşi <strong>de</strong> miile<br />

<strong>de</strong> lumânări aprinse şi <strong>de</strong> solemnitatea momentului, care s-au alăturat<br />

credincioşilor români. Anul acesta, la slujbă au participat mai mulţi credincioşi<br />

<strong>de</strong>cat anul trecut. Multe ru<strong>de</strong> din ţară au venit în Italia, ca să fie alături <strong>de</strong><br />

familie pentru petrecerea sărbătorii.<br />

Doi autori români îşi vor lansa concomitent cărţile la Torino, în data <strong>de</strong> 30 mai<br />

2008. Cei doi pot fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţi pionierii comunităţii româneşti din Italia, fiind<br />

printre primii şi puţinii contemporani care au reuşit să îşi publice operele în<br />

ţara lui Dante. Astfel, Valeria Mocanaşu va prezenta romanul „Savoarea pământului<br />

meu", iar Viorel Boldiş, culegerea <strong>de</strong> poezii „Singur în groapa comună". Evenimentul<br />

va fi găzduit <strong>de</strong> Biblioteca Villa Amoretti şi este promovat <strong>de</strong> Institutul Român <strong>de</strong><br />

Cultură şi Cercetare Umanistică <strong>de</strong> la Veneţia<br />

Fe<strong>de</strong>ratia Romanilor din Serbia a organizat a treia zi <strong>de</strong> Pasti <strong>de</strong>ja traditionalul<br />

festival al romanilor din Valea Timocului. De trei ani <strong>de</strong> zile, biserica romaneasca<br />

din Malainita <strong>de</strong>vine in aceasta perioada centrul spiritual al romanilor <strong>de</strong> la sud<br />

<strong>de</strong> Dunare. La editia din acest an a festivalului - organizat cu sprijinul<br />

Institutului Cultural Roman, au participat reprezentanti din cele 154 <strong>de</strong> localitati<br />

romanesti <strong>si</strong> 48 <strong>de</strong> sate cu populatie mixta din Valea Timocului. Manifestarea a fost<br />

<strong>de</strong>schisa cu o slujba la biserica Sfintii Arhangheli Mihail <strong>si</strong> Gavril din Malainita<br />

- prima <strong>si</strong> pana acum <strong>si</strong>ngura biserica un<strong>de</strong> se slujeste in limba romana in<br />

regiune.Organizatorul festivalului <strong>de</strong> la Malainita, directorul Fe<strong>de</strong>ratiei Romanilor<br />

din Serbia, Dusan Parvulovici a <strong>de</strong>clarat cu aceasta ocazie ca in regiunile locuite<br />

<strong>de</strong> romani la sudul Dunarii "se vorbeste <strong>si</strong> se canta in limba romana chiar daca<br />

multi ani autoritatile au impus o interdictie totala <strong>de</strong> utilizare a ei".<br />

AlbumGabi Luncă<br />

Intitulat "Sounds From A Bygone Age - Vol. 5“ s-a bucurat <strong>de</strong> succes fiind lansat pe<br />

piaţa europeană <strong>de</strong> muzică. Asphalt Tango, casa <strong>de</strong> discuri germană, specializată în<br />

muzici tradiţionale din Europa <strong>de</strong> Est, în special în muzică ţigănească, a avut o<br />

contribuţie majoră la popularizarea muzicienilor români cunoscuţi din perioada<br />

comunistă, când nu aveau acces la marele public internaţional. Piesele <strong>de</strong> pe album<br />

au fost culese <strong>de</strong> la Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune <strong>si</strong> prelucrate<br />

Institutul <strong>si</strong> Capela “Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel” din New York - cincisprezece ani<br />

<strong>de</strong> la infiintare


Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa, fondat in<br />

Aprilie 1993, este o organizatie crestina ortodoxa <strong>si</strong> educationala ecumenica avand<br />

ca scop promovarea valorilor romane <strong>si</strong> ortodoxe, aducand astfel o contributie la<br />

imbunatatirea lumii noastre contemporane, la unitatea <strong>si</strong> solidaritatea tuturor<br />

romanilor din diaspora romana pe <strong>de</strong> o parte, <strong>si</strong> la mai buna lor integrare in<br />

societatea prezenta, pe <strong>de</strong> alta parte.<br />

In special, Institutul are in ve<strong>de</strong>re dublul fel <strong>de</strong> relatii pe care<br />

romanii le au in aceasta tara: intre ei in<strong>si</strong><strong>si</strong>, <strong>si</strong> intre ei <strong>si</strong> americani.<br />

Vorbind <strong>de</strong>spre primul tip <strong>de</strong> relatie, Institutul doreste sa promoveze<br />

<strong>si</strong> popularizeze valorile culturii <strong>si</strong> spiritualitatii romane, sa creeze noi<br />

po<strong>si</strong>bilitati <strong>si</strong> mijloace pentru educarea oamenilor <strong>si</strong> in special a tinerei<br />

generatii in spiritul acestor valori ale religiei noastre ancestrale <strong>si</strong> traditiei<br />

noastre culturale.<br />

Scopul acesta are in ve<strong>de</strong>re consolidarea constiintei <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatii<br />

noastre nationale <strong>si</strong> culturale impotriva pericolului marginalizarii cu toate<br />

implicatiile lui negative in societatea ultra-secularizata in care traim astazi.<br />

Vorbind <strong>de</strong>spre al doilea tip <strong>de</strong> relatii, intelegem ca noi, romanii,<br />

suntem o minoritate in aceasta tara; credinta noastra ortodoxa, teologia <strong>si</strong><br />

traditiile noastre nu sunt bine cunoscute aici; totu<strong>si</strong> ele sunt parte fundamentala<br />

a i<strong>de</strong>ntitatii noastre personale <strong>si</strong> etnice.<br />

De aceea, in timp ce privim caracterul multi-cultural al societatii<br />

noastre ca pe o binecuvantare <strong>si</strong> ve<strong>de</strong>m diferenta ca pe un izvor <strong>de</strong> bogatie<br />

spirituala, <strong>si</strong> nu ca un risc <strong>si</strong> o amenintare, noi dorim sa invatam <strong>de</strong> la alte<br />

traditii, dar <strong>de</strong> asemenea sa o marturi<strong>si</strong>m pe a noastra. In consecinta, Institutul<br />

cre<strong>de</strong> ca Ecumenismul poate fi o temelie solida pentru o viata dusa impreuna in<br />

libertate, respect <strong>si</strong> armonie.<br />

Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa publica o<br />

revista teologica anuala intitulata Sympo<strong>si</strong>um, precum <strong>si</strong> Romanian Medievalia cu<br />

referatele reprezentantilor Institutului nostru la Congresele Internationale ale<br />

Institutului <strong>de</strong> Studii Medievale <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vest din Kalamazoo,<br />

Michigan, revista trimestriala <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> spiritualitate romaneasca Lumina Lina,<br />

Gracious Light, tine <strong>si</strong>mpozioane teologice <strong>si</strong> culturale, conferinte <strong>si</strong> consultatii,<br />

<strong>si</strong> sponsoreaza lucrari <strong>de</strong> cercetare in domeniile amintite.<br />

http://intelart.blogspot.com<br />

Marţi, 6 mai 2008, ora 17.00, la Polul cultural (Librăria Univer<strong>si</strong>tăţii) din Cluj-<br />

Napoca, Editura Sedan şi revista CETATEA CULTURALĂ iniţiază lansarea volumelor<br />

„Goga şi criticii săi”, respectiv „Goga şi Francmasoneria”, ambele semnate <strong>de</strong> Dan<br />

BRUDAŞCU. Prezintă: prof. univ. dr. Constantin Cubleşan, scriitor şi critic<br />

literar, prof. univ. dr. Va<strong>si</strong>le Fanache, critic şi istoric literar, Miron<br />

Scorobete, poet şi scriitor, dr. Ion Cristofor, poet şi critic literar. Mo<strong>de</strong>rator:<br />

Mariana Enache, coordonatoarea Polului cultural.<br />

Evenimentul este consacrat marcării a 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea, la 7 mai 1938, la<br />

Ciucea, a celui intrat în conştiinţa contemporanilor săi şi a generaţiilore<br />

următoare drept „poetul pătimirii noastre”. Prematura şi neaşteptata sa dispariţie<br />

se datorează otrăvirii, din ordinul morganaticului şi <strong>de</strong> ruşinoasă amintire rege<br />

Carol al II-lea, monarhul cu apetit dictatorial şi criminal, care, prin politica sa<br />

iresponsabilă şi aventuristă, a contribuit nu numai la pier<strong>de</strong>rea unei părţi<br />

însemnate a teritoriului naţional, la izolarea, treptată, a ţării pe plan


internaţional, ci şi la <strong>de</strong>stabilizarea vieţii politice interne şi ascen<strong>si</strong>unea<br />

forţelor <strong>de</strong> dreapta, extremiste şi legionare. Văzând în marele poet şi tribun al<br />

neamului românesc, ce se bucura <strong>de</strong> un imens prestigiu şi popularitate în rândul<br />

populaţiei, un adversar <strong>de</strong> netrecut pentru planurile sale politice malefice, Carol<br />

al II-lea, care se face vinovat şi <strong>de</strong> moartea altor personalităţi politice, ca şi<br />

<strong>de</strong> intenţia <strong>de</strong> a uci<strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri importanţi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong> politice, a <strong>de</strong>cis eliminarea sa<br />

fizică.<br />

Cele două volume sunt consacrate, pe <strong>de</strong> o parte receptării artei poetice a lui<br />

Octavian Goga în critica literară românescă, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul său editorial, din anul<br />

1905 şi până în 2008, dar şi prezentării unor aspecte cva<strong>si</strong>-necunoscute, inexact<br />

sau insuficient cunoscute din viaţa şi activitatea sa literară, publicistică,<br />

aca<strong>de</strong>mică şi univer<strong>si</strong>tară. Capitole distincte sunt consacrate apartenenţei sale la<br />

Francmasonerie, precum şi morţii poetului, la 7 mai 1938, în jurul orelor 14.15, la<br />

Castelul său <strong>de</strong> la Ciucea.<br />

Autorul şi organizatorii invită pe toţi iubitorii <strong>de</strong> poezie şi istorie, în special<br />

pe cei interesaţi <strong>de</strong> viaţa şi opera lui Octavian Goga să ia parte la acest<br />

eveniment.<br />

ROMÂNIA ŞI-A CONSACRAT UN IMPORTANT FESTIVAL SHAKESPEARE<br />

Ediţia a şasea a Festivalului Internaţional Shakespeare se <strong>de</strong>sfăşoară anul acesta<br />

sub genericul „Mari regizori, mari teatre ale Europei şi ale lumii" la Bucureşti şi<br />

Craiova. În paginile <strong>de</strong> mai înainte ale <strong>Flux</strong>ului nostru <strong>de</strong> ştiri am publicat in<br />

exenso calendarul manifestărilor teatrale prilejuite la Craiova, locul <strong>de</strong> baştină<br />

al acestei iniţiative. Iată acum câteva extrase <strong>de</strong>spre ediţia dn bucureşti a<br />

acestei mari manifestări teatrale care începe să-şi binestabilească locul în<br />

peisajul cultural european :<br />

În Piaţa din faţa Ateneului Român se va prezenta spectacolul „Macbeth: Who is that<br />

Bloodied Man", regizat <strong>de</strong> Pawel Szkotak. Piesa după Shakespeare aparţine teatrului<br />

Biuro Podrozy din Polonia. Tot în Bucureşti, Festivalul mai cuprin<strong>de</strong> o se<strong>si</strong>une <strong>de</strong><br />

shakespeareologie, <strong>si</strong>mpozioane teoretice, lansări <strong>de</strong> carte, DVD-uri ori casete cu<br />

cele mai însemnate creaţii shakespeariene, trei workshopuri <strong>de</strong> regie-teatru conduse<br />

<strong>de</strong> regizorul şi profesorul univer<strong>si</strong>tar David Esrig, însoţit <strong>de</strong> Margareta Soerenson,<br />

unul dintre cei mai cunoscuţi teatrologi din Suedia. Spectacolele din Capitală se<br />

<strong>de</strong>sfăşoară la Teatrul Naţional, Teatrul O<strong>de</strong>on, Teatrul Bulandra şi Teatrul<br />

Metropolis.Din programul festivalului, reţinem:<br />

Sâmbătă şi duminică, 3-4 mai, ora 21.00<br />

Piaţa „George Enescu"<br />

Macbeth, regia Pawel Szkotak<br />

Luni, 5 mai, ora 18.30<br />

Teatrul O<strong>de</strong>on<br />

Marele inchizitor, regia Peter Brook<br />

Marţi, 6 mai, ora 18.30<br />

Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />

Trilogia shakespeariană – Macbeth, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />

Teatrul O<strong>de</strong>on, ora 18.30<br />

Marele inchizitor, regia Peter Brook<br />

Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />

Eduard al III-lea, regia Alexandru Tocilescu<br />

Miercuri, 7 mai, ora 11.00<br />

Librăria „Mihail Sadoveanu", Bucureşti<br />

Lansarea volumelor: Shakespeare pentru toate timpurile, <strong>de</strong> Stanley Wells, Este<br />

a<strong>de</strong>vărat ce se spune <strong>de</strong>spre Shakespeare?, <strong>de</strong> Stanley Wells, Introducere în<br />

Shakespeareologie, <strong>de</strong> Dan Ame<strong>de</strong>o Lăzărescu<br />

Joi, 8 mai, ora 18.30<br />

Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />

Trilogia shakespeariană – Hamlet, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />

Vineri, sâmbătă şi duminică, 9, 10, 11 mai, ora 18.30


Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />

Regele Lear, regia Lev Dodin<br />

Sâmbătă, 10 mai, ora 18.30<br />

Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />

Trilogia shakespeariană – Othello, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />

Duminică, 11 mai, ora 20.00<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale"<br />

Bucureşti<br />

Lumea întreagă e o scenă, regia Rodica Mandache<br />

Luni, miercuri, joi, 12, 14, 15 mai, ora 9.00<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale"<br />

Bucureşti<br />

Atelier <strong>de</strong> regie-teatru, coordonator: David Esrig<br />

Marţi, 13 mai, ora 18.30<br />

Teatrul Metropolis<br />

Nobile William, recitalul actorului Michael Pennington<br />

Joi, 15 mai şi vineri, 16 mai, ora 18.30<br />

Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />

Femeia mării, regia Robert Wilson<br />

Teatrul <strong>de</strong> Comedie, ora 18.30<br />

Doi tineri din Verona, regia Felix Alexa<br />

Sâmbătă, 17 mai, ora 18.30<br />

Opera Naţională Bucureşti<br />

Macbeth (operă <strong>de</strong> Giuseppe Verdi), regia Petrică Ionescu<br />

Duminică, 18 mai, orele 17.00 şi 20.30<br />

Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />

Măsură pentru măsură, regia Silviu Purcărete<br />

O INCERCARE DE DEPĂŞIRE<br />

Faţă <strong>de</strong> ştirea <strong>de</strong> mai jos, Sulina, care a <strong>de</strong>venit cel mai estic oraş al Uniunii<br />

Europene, vine şi anunţă că, în această vacanţă ea va fi capitala distracţiei<br />

pentru 350 <strong>de</strong> tineri din toată ţara, <strong>de</strong>oarece la Gurile Dunării toate nopţile sunt<br />

albe ! Aceasta este şi <strong>de</strong>numirea manifestării cu focuri <strong>de</strong> tabără şi concerte pe<br />

plajă, iar perioa<strong>de</strong>le din zi, pentru doritori, vor mai fi combinate cu excur<strong>si</strong>i pe<br />

canalele Deltei, se<strong>si</strong>uni foto-vi<strong>de</strong>o şi vizite la edificiile culturale şi istorice<br />

din zonă<br />

EMANCIPAREA UNEI SARBĂTORI BANALIZATE<br />

O ştire din Capitală ne spune că Ziua Tineretului se va ţine în Parcul Herăstrău,<br />

un<strong>de</strong> vor fi organizate <strong>de</strong>-a lungul zilei diverse competiţii sportive , iar în cele<br />

41 <strong>de</strong> reşedinţe <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ va fi organizat un « Cros al Tinereţii ». Adică aceleaşi<br />

banalităţi prin care dicatura politiza cremvurştii daţi clasei muncitoare <strong>de</strong> ziua<br />

ei. Douăzecişi unu <strong>de</strong> oraşe, însă, au reuşit să se emancipeze : , tinerii sunt<br />

aşteptaţi să participe la programele cultural-artistice organizate în cadrul celei<br />

<strong>de</strong>-a patra ediţii a „Nopţii Albe » un program <strong>de</strong>venit tradiţional în ţările Uniunii<br />

Europene prin conţinutul său cultural îmbinat cu caracterul tineresc al petrecerii<br />

: Au loc spectacole şi concerte <strong>de</strong> noapte, sunt <strong>de</strong>schise muzeele şi îşi găsesc loc<br />

chiar conferenţiari care nu şi-au terminat discursul pe lumină. La Casa <strong>de</strong> Cultură<br />

a Stu<strong>de</strong>nţilor Bucureşti va fi organizat un maraton <strong>de</strong> film. Evenimente <strong>si</strong>milare vor<br />

avea loc în alte 20 <strong>de</strong> oraşe mari din ţară: Alba Iulia, Arad, Ora<strong>de</strong>a, Piteşti,<br />

Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Reşiţa, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,<br />

Miercurea-Ciuc, Deva, Târgu Mureş, Sibiu, Suceava, Timişoara, Buzău şi Ploieşti<br />

Fotografie romaneasca la Novi Sad<br />

Publicul iubitor <strong>de</strong> arta fotografica din Novi Sad – Serbia, are po<strong>si</strong>bilitatea ca in<br />

urmatoarele zile sa admire la galeria din centrul orasului <strong>de</strong> pe Dunare, expozitia<br />

personala a lui Constatin Dancoglu din Ora<strong>de</strong>a, transmite Romanian Global News.


Expozitia a fost <strong>de</strong>schisa <strong>de</strong> cunoscutul artist fotograf din Serbia, Dusan Zivkic,<br />

presedintele Asociatiei <strong>de</strong> Fotografie, Film <strong>si</strong> Vi<strong>de</strong>o din Voivodina – Serbia, in<br />

prezenta autorului.<br />

Noua ie<strong>si</strong>re in public a artistului fotograf ora<strong>de</strong>an este cunoscuta sub numele<br />

„Culorile Venetiei” <strong>si</strong> este organizata <strong>de</strong> Asociatia <strong>de</strong> Fotografie, Film <strong>si</strong> Vi<strong>de</strong>o<br />

din Voivodina. Aceasta a mai fost prezentata in cateva orase din Romania: Ora<strong>de</strong>a,<br />

Marghita, Bucuresti, Ungaria, la Debretin <strong>si</strong> Orosháza, respectiv in Basarabia, la<br />

Galeria Euro Foto Art din Chi<strong>si</strong>nau<br />

Original concurs <strong>de</strong> angajare artistică laArad<br />

Conducerea Teatrului Cla<strong>si</strong>c "Ioan Slavici" din Arad a anunţat că publicul poate să<br />

facă o selecţie a viitorilor actori care vor evolua pe scena ară<strong>de</strong>ană. Stu<strong>de</strong>nţii<br />

Facultăţii <strong>de</strong> Teatru din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii "Babeş-Bolyai vor susţine spectacole<br />

pe 5, 6 şi 7 mai. La intrarea în sală, spectatorii vor primi nişte formulare pe<br />

care vor putea nota impre<strong>si</strong>i şi vor acorda calificative tinerilor absolvenţi. Cele<br />

trei spectacole sunt „Hamlet", <strong>de</strong> William Shakespeare, „Ea", după texte <strong>de</strong> Eugen<br />

Ionescu şi „Biloxi Blues", <strong>de</strong> Neil Simon, toate în regia lui Bacs Miklos.<br />

A SASEA EDIŢIE A TÂRGULUI ANTICARILOR<br />

În Parcul Obor, se organizează cea <strong>de</strong>-a VI-a ediţie a Târgului Anticarilor.<br />

Evenimentul va aduna peste 100 <strong>de</strong> anticari din întreaga ţară, care vor prezenta<br />

obiecte <strong>de</strong> artă <strong>de</strong> diferite genuri, cărţi, fotografii, mobilier <strong>de</strong> epocă, costume<br />

vechi, numismatică. Cele 82 <strong>de</strong> corturi din Parcul Obor şi 17 în incinta Primăriei<br />

Sectorului 2 vor putea fi vizitate începând <strong>de</strong> vineri, 2 mai, <strong>de</strong> la ora 17.00.<br />

Zilele municipiului Sfântu Gheorghe, manifestare care a <strong>de</strong>butat cu un concert<br />

festiv, duminică seară, la Biserica Catolică a oraşului, va dura o săptămână şi va<br />

inclu<strong>de</strong> peste 200 <strong>de</strong> evenimente culturale, artistice, sportive şi economice.<br />

Fondurile alocate în acest an pentru organizarea uneia dintre cele mai mari<br />

manifestări din Tran<strong>si</strong>lvania se ridică la 400.000 lei, iar tema principală a<br />

evenimentului este renaşterea.<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

7 - 10 mai<br />

“Zilele Centrului Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea” - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate:O nouă Săptămână a icoanarilor; Vernisajul<br />

expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică; Moment aniversar în prezenţa directorilor Centrelor<br />

Ju<strong>de</strong>tene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale; Lansarea albumului<br />

“Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea –<br />

40 <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong> evenimente, <strong>de</strong> mărturii, 1968 - 2007<br />

1 – 4 mai<br />

Clubul Copiilor Drăgăşani<br />

Concursul <strong>de</strong> judo şi tenis <strong>de</strong> masă<br />

Organizator:<br />

• Clubul Copiilor Drăgăşani<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Drăgăşani<br />

2 mai<br />

Horezu – Romanii <strong>de</strong> Sus<br />

Târg la Romanii <strong>de</strong> Sus “Izvorul Tămăduirii” – ed. a III-a. În context: Spectacol<br />

folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană”, grupul folcloric “Rapsozii<br />

Oltului” şi Ansamblul folcloric “Brăduleţul” al Casei <strong>de</strong> Cultură “Constantin


Brâncoveanu” Horezu; Târg <strong>de</strong> artă populară, ceramică şi produse prelucrate din lemn<br />

(artă rudărească)<br />

Organizatori:<br />

• Primăria oraşului Horezu<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

2 mai<br />

Căminul Cultural “Constantin Popian” din Costeşti<br />

“La obârşie la izvor” – ed. a III - a – eveniment cultural <strong>de</strong> promovare a<br />

patrimoniului material şi spiritual al comunităţii Costeşti. În context: Medalion<br />

artistic <strong>de</strong>dicat grupului <strong>de</strong> dans feminin “Domniţele” al Cămunului Cultural<br />

Costeşti; Spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />

folcloric “Rapsozii Oltului”, grupul folcloric “Haiducii” din Amărăşti şi<br />

“Domniţele” din Costeşti<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria comunei Costeşti<br />

• Căminul Cultural “Constantin Popian” Costeşti<br />

2 mai<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

5 - 30 mai<br />

Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />

Proiectul “Satul bunicilor”<br />

Organizator:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

FESTIVAL ROMANESC LA STUTTGART<br />

Sambata 26. aprilie a avut loc ceremonia oficiala <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a festivalului<br />

<strong>de</strong>dicat Romaniei in cadrUl editiei din acest an a seriei <strong>de</strong> manifestari<br />

„Festivalul Tarilor“, care se <strong>de</strong>sfasoara la Stuttgart.<br />

"6 luni <strong>de</strong> pregatire intensa <strong>si</strong> selectare a programului, sute <strong>de</strong> mesaje,<br />

scrisori, fax-uri, telefoane, sedinte, intalniri, probe <strong>si</strong> <strong>de</strong>gustari" - ne<br />

transmite cu bucuria reu<strong>si</strong>tei Florin Zaheu.<br />

Aprilie se încheie la Institutul Cultural Român cu muzică lăutărească din Gorj<br />

Miercuri, 30 aprilie 2008, <strong>de</strong> la ora 18, la Institutul Cultural Român va răsuna<br />

Banda lui Nea Alită Piţigoi : cea <strong>de</strong>-a patra întâlnire din cadrul programului<br />

“Ultimii rapsozi” aduce, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, sonorităţi<br />

lăutăreşti <strong>de</strong> la Târgu Cărbuneşti.<br />

Constantin Piţigoi (Nea Alită), Dumitru Piţigoi, Dumitru (Bebe) Piţigoi, Gioni<br />

Piţigoi, Eugen Piţigoi, Gheorghe Piţigoi şi Laurenţiu Lătăreţu vor reprezenta, la<br />

“Ultimii rapsozi”, o breaslă muzicală proteică, printre ale cărei figuri istorice


ilustre se numără personaje precum Barbu Lăutaru şi Anghel Dinicu.<br />

Anul României" la Muzeul Naţional <strong>de</strong> Etnografie al Poloniei „Anul României” la<br />

Muzeul Naţional <strong>de</strong> Entografie al Poloniei este un proiect <strong>de</strong> colaborare între<br />

Institutul Cultural Român din Varşovia şi cunoscutul muzeu varşovian, realizat cu<br />

sprijinul Muzeului Ţăranului Român, Muzeului Banatului din Timişoara şi al Muzeului<br />

<strong>de</strong> Etnografie din Braşov. Seria <strong>de</strong> evenimente organizate sub această egidă se<br />

<strong>de</strong>schi<strong>de</strong> joi, 17 aprilie 2008, cu un concert al Fanfarei din Vorona<br />

Cea <strong>de</strong>-a XII-a ediţie a Festivalului Filmului European, organizat <strong>de</strong> Institutul<br />

Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comi<strong>si</strong>ei Europene şi al ambasa<strong>de</strong>lor şi<br />

centrelor culturale ale ţărilor europene, se <strong>de</strong>sfăşoară în perioada 8-30 mai în<br />

Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Iaşi. Ediţia din acest an reuneşte, sub tema<br />

dialogului intercultural, filme din 25 <strong>de</strong> ţări: Austria, Belgia, Cehia, Croaţia,<br />

Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania,<br />

Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,<br />

Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria. Se distinge, printre cele 40 <strong>de</strong><br />

titluri prezente în Festival, o selecţie în premieră <strong>de</strong> filme documentare.<br />

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE -EDIŢIA A VI-A<br />

„MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”<br />

CRAIOVA, 1-10 MAI 2008<br />

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE<br />

-CRAIOVA-<br />

EDIŢIA A<br />

VI-A<br />

„MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”<br />

CRAIOVA, 1-10 MAI 2008<br />

BUCUREŞTI, 28<br />

APRILIE – 18 MAI 2008<br />

ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(FOYER) TEATRUL<br />

NAŢIONAL<br />

(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONI-<br />

CĂ<br />

„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />

(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />

CASA ROMANESCU<br />

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9<br />

Joi<br />

1<br />

MAI 2000<br />

TROILUS<br />

ŞI CRESIDA, spectacol prezentat <strong>de</strong> Compania „Cheek by Jowl” din<br />

Londra<br />

regia:Declan Donnellan<br />

2200<br />

Decernarea PREMIULUI INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE<br />

prezintă: G.Banu 1930<br />

-Vernisajul expoziţiei SPECTACOLE SHAKESPEAREENE<br />

realizate <strong>de</strong> colective membre ale Convenţiei Teatrale Europene<br />

- Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> fotografie TEATRUL LUI ROBERT WILSON realizată <strong>de</strong> Mihail<br />

Modoveanu<br />

-Vernisajul expoziţiei EXEGEZELE SHAKESPEARE ale lui STANLEY WELLS la Editura<br />

„Oxford”.


Vineri<br />

2<br />

MAI 1100<br />

-Lansarea volumelor SHAKESPEARE PENTRU TOATE TIMPURILE <strong>de</strong> Stanley Wells (Editura<br />

„Li<strong>de</strong>r”) şi ESTE ADEVĂRAT CE SE SPUNE DESPRE SHAKESPEARE? <strong>de</strong> Stanley Wells (Editura<br />

„Scrisul Românesc”)<br />

-Lansarea volumului INTRODUCERE ÎN SHAKESPEAROLO-GIE <strong>de</strong> Dan .Ame<strong>de</strong>o Lăzărescu<br />

(Editura „Aius”)<br />

-Lansarea casetei COMEDIILE lui W. SHAKESPEARE, ediţie bilingvă româno-engleză în<br />

format liliput (Editura „Fortuna”) 900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

cu participarea stu<strong>de</strong>nţilor <strong>de</strong> la catedra Teatrologie-management cultural,<br />

jurnalism teatral (UNATC „I.L.Caragiale” Bucureşti) şi <strong>de</strong> la catedra <strong>de</strong> artă<br />

teatrală, Facultatea <strong>de</strong> Litere şi Artă (Univer<strong>si</strong>tatea Lucian Blaga din Sibiu)<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson, (Suedia)<br />

director stagii tineri critici (AICT)<br />

2100<br />

MARELE INCHIZITOR<br />

spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat <strong>de</strong> Teatrul Bouffes<br />

du Nord din Paris<br />

regia: Peter Brook 1700 Proiecţia spectacolului TRAGEDIA LUI HAMLET<br />

<strong>de</strong> la Teatrul Bouffes du Nord din Paris<br />

regia:<br />

Peter Brook<br />

participă:<br />

Scott Handy<br />

-Proiecţia filmului SHAKESPEARE -REGI ÎN FURTUNĂ<br />

scenariul:<br />

George Banu<br />

regia: Clau<strong>de</strong> Mourieras<br />

prezintă:<br />

George Banu<br />

ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />

„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />

(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT<br />

sau<br />

CASA ROMANESCU<br />

Sâm<br />

bătă<br />

3<br />

MAI 1900<br />

MACBETH<br />

spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul „Meno Fortas” din Vilnius<br />

regia:<br />

Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us 900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />

1030


SESIUNE DE SHAKESPEARO-LOGIE<br />

realizată <strong>de</strong> Asociaţia Internaţională a Criticilor <strong>de</strong> Teatru<br />

mo<strong>de</strong>ratori:<br />

John Elsom<br />

Kalina Stefanova Ludmila Patlanjoglu<br />

-Lansarea cărţii CURSA DE ŞOARECI ŞI ALTE ESEURI SHAKESPEAREE-<br />

NE <strong>de</strong> Mihai Măniuţiu<br />

(Editura „Casa Cărţii <strong>de</strong> Ştiinţă” din Cluj)<br />

-Lansarea DVD-ului HAMLET<br />

spectacol antologic înregistrat <strong>de</strong> la Teatrul Bulandra<br />

(Hamlet:<br />

Ion Caramitru)<br />

regia: Al. Tocilescu<br />

(editura „TVR Media”)<br />

-Lansarea DVD-ului<br />

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE --ediţiile I-Vproducţia<br />

şi regia:<br />

Laurenţiu Damian<br />

producător asociat:<br />

Ilarian Ştefănescu<br />

(editura „Vi<strong>de</strong>o”)<br />

a Ministerului Culturii şi Cultelor.<br />

ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />

„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />

(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />

CASA ROMANESCU<br />

Duminică<br />

4<br />

MAI 1900<br />

„MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ”<br />

spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova<br />

regia:<br />

Silviu Purcărete 900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />

SESIUNE DE SHAKESPEARO-<br />

LOGIE<br />

mo<strong>de</strong>ratori:<br />

Ian Herbert<br />

Don Rubin<br />

Ludmila Patlanjoglu<br />

Luni<br />

5<br />

MAI 1030<br />

1030


ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />

realizat <strong>de</strong> CATEDRA UNESCO–I.T.I. coordonator: prof. univ. Corneliu Dumitriu<br />

- Mini spectacole cu piesa ROMEO ŞI JULIETA<br />

prezentate <strong>de</strong> şcolile <strong>de</strong> teatru din:<br />

Cracovia (Polonia), Seoul (Coreea <strong>de</strong> Sud),Beijing (China),Kiev (Ucraina)<br />

900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />

1030<br />

ATELIER DE REGIE TEATRU condus <strong>de</strong> pof. univ.<br />

David Esrig: 1900<br />

CONCERT DE MUZICĂ RENASCENTISTĂ<br />

prezentat <strong>de</strong>:<br />

Corul Filarmonicii „Oltenia” Craiova<br />

dirijor: Alexandru Racu<br />

Marţi<br />

6<br />

MAI 1900<br />

REGELE LEAR<br />

spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul Maly din Sankt Petersburg<br />

regia: Lev Dodin 1030<br />

ATELIER TEATRUL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />

prezintă şcolile <strong>de</strong> teatru din: Shanghai (China)<br />

Sankt Petersburg (Ru<strong>si</strong>a)<br />

Tokyo (Japonia)<br />

Bucureşti (România) 1700Lansarea vol. CĂLĂTORIE FĂRĂ SFÂRŞIT <strong>de</strong> Lev Dodin şi<br />

LEV DODIN <strong>de</strong> Maria Shevtsova<br />

(Editura „Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”) 900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />

1030<br />

ATELIER DE REGIE-TEATRU condus <strong>de</strong> pof. univ.<br />

David Esrig:<br />

Mier-curi<br />

7<br />

MAI 1900<br />

A DOUĂSPREZE<br />

-CEA NOAPTE<br />

spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul<br />

„Sota Rustaveli” din Tbili<strong>si</strong><br />

regia:<br />

Robert Sturua 1030<br />

ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />

prezintă şcolile <strong>de</strong> teatru din: Sankt Petersburg (Ru<strong>si</strong>a), Sofia (Bulgaria)<br />

Londra (Marea Britanie)<br />

Craiova (România) 1300<br />

Lansarea volumului DICŢIONARUL PIESELOR ŞI PERSONAJELOR LUI SHAKESPEARE <strong>de</strong><br />

Corneliu Dumitriu<br />

colaborator:<br />

Florica Ichim 900<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson


ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />

(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />

sau<br />

PIAŢA MIHAI VITEAZUL CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />

(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />

CASA<br />

ROMANESCU<br />

Joi<br />

8<br />

MAI 1900<br />

NOBILE WILLIAM<br />

recitalul actorului<br />

MICHAEL PENNINGTON 1030<br />

ATELIER DE TEATROLOGIE<br />

condus <strong>de</strong><br />

Margareta Sorenson<br />

(finalizare)<br />

Vineri<br />

9<br />

MAI<br />

1030<br />

-Proiecţia înregistrării spectacolului HAMLET MONOLOG<br />

regia:<br />

Robert Wilson<br />

şi proiecţia filmului documentar ABSOLUTE<br />

WILSON <strong>de</strong> Katharina Otto - Bernstein 1830<br />

Concert <strong>si</strong>mfonic<br />

SHAKESPEARE ÎN MUZICĂ:<br />

„Visul unei nopţi <strong>de</strong> vară”<br />

<strong>de</strong> Felix Men<strong>de</strong>lssohn -Bartholdy şi „Romeo şi Julieta” <strong>de</strong> Serghei Prokofiev<br />

prezentat <strong>de</strong> orchestra<br />

Filarmonicii „Oltenia” Craiova<br />

dirijor:<br />

Alan Tongue<br />

(Marea Britanie)<br />

Sâmbătă<br />

10 MAI 1900<br />

FEMEIA MĂRII spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat <strong>de</strong><br />

Compania „Change Performing Arts” din Milano<br />

regia:<br />

Robert Wilson 11,00<br />

-Lansarea cărţilor ROBERT WILSON în dialog cu<br />

HEINER MÜLLER<br />

(Editura<br />

,,Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”)<br />

şi<br />

JUCÂND TRANSVERSAL<br />

Reimaginându-l pe Shakespeare şi viitorul critic.<br />

<strong>de</strong> Bryan Reynolds (Editura<br />

„Casa Cărţii <strong>de</strong> Ştiinţă din Cluj”)<br />

CARNET CULTURAL SALAJEAN


A avut loc cea <strong>de</strong>-a VIII-a ediţie a Festivalului “Primăvara poeziei”, manifestare<br />

organizată <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Sălaj, Centrul Culturii Tradiţionale Sălaj şi<br />

revista <strong>de</strong> cultură “Hepehupa”. Găzduit <strong>de</strong> Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Istorie şi Artă Zalău,<br />

evenimentul a avut în <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură a artistului<br />

Petkes József. Pictorul, originar din Sălaj, locuieşte in Ungaria şi a implinit 80<br />

<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţa. După vernisaj s-a <strong>de</strong>sfăşurat tradiţionala intalnire dintre poeţi<br />

romani şi maghiari, din ju<strong>de</strong>ţele Sălaj, Satu Mare, Cluj şi Bihor, şi din Ungaria,<br />

din Budapesta, Gyula şi Kapuvár.<br />

Corul Seminarului Teologic Ortodox "Sfintii Trei Ierarhi" Zalau a susţinut la<br />

Catedrala Sfanta Vineri, momentul cultural-duhovnicesc: "La umbra Sfintei Cruci".<br />

Spectatorii au audiat cantari specifice Postului Mare ale corului seminarului<br />

("Predania") <strong>si</strong> au vizitat expozitia cu vanzare <strong>de</strong> lucrari realizate <strong>de</strong> copiii <strong>de</strong><br />

la Centrul <strong>de</strong> Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei. Spectacolul a prilejuit şi<br />

lansarea celui <strong>de</strong>-al doilea CD al corului "Predania", intitulat "La umbra Sfintei<br />

Cruci".<br />

Se bucură <strong>de</strong> succes proiectul "Sa sustinem impreuna tinerii talentati din Zalau",<br />

in organizarea Asociatiilor "Furnicile albastre" <strong>si</strong> "Prieteni pentru Comunitate<br />

MATCA, <strong>si</strong> in colaborare cu Primaria Zalau, CNS, Club Rotaract Zalau <strong>si</strong> Casa <strong>de</strong><br />

Cultura a Sindicatelor. În cadrul lui, un spectacol teatral cu piesa <strong>de</strong> teatru<br />

"Ulciorul sfaramat" pe scena Casei <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor. În rolul principal<br />

este distribuit un talent pornit din Zalău : Alexandru Suciu, absolvent al UNATC<br />

"I. L. Caragiale" Bucuresti, fost elev al Colegiului National Silvania (CNS),<br />

promotia 2003 - 2004.<br />

Saptamanal valcean - reportaje, anchete, evenimente, analize, i<strong>de</strong>i <strong>de</strong> afaceri<br />

IMPACT REAL este o publicatie saptamanala care ofera cele mai diverse informatii <strong>de</strong><br />

interes general din ju<strong>de</strong>tul Vâlcea. Contine informatii din cele mai diverse domenii<br />

- politic, învatamânt, social, economic, divertisment, cultura, religie <strong>si</strong> sport.<br />

Echidistanta politica, <strong>de</strong>ontologia profe<strong>si</strong>onala, promptitudinea <strong>si</strong> acuratetea,<br />

grija pentru interesul cetateanului sunt elemente care au facut din "Impact real"<br />

un saptamânal al tuturor vâlcenilor.<br />

NICĂPETRE!<br />

In Saptamâna Patimilor s-a stins la Montreal marele artist plastic, sculptorul şi<br />

graficianul NICĂPETRE, cel care se năştea acum şaptezecişidoi <strong>de</strong> ani înla fel <strong>de</strong><br />

celebra Brăiliţa. Este unul dintre puţinii artişti pe care locurile lui <strong>de</strong> Baştină<br />

l-au ajutat să-şi permenentizeze memoria, Brăila invitându-l chiar anul trecut săşi<br />

facă un mare muzeu, aşa cum diriguitorii ţării încă nu-i invită pe alţii.Hristos<br />

înălţânduse va ridica <strong>si</strong> sufletul acestui mare talent românesc.<br />

Le Centre <strong>de</strong> Recherche en Littérature Comparée <strong>de</strong> l'Univer<strong>si</strong>té Paris-Sorbonne<br />

(Paris IV) et l'Institut Culturel roumain vous invitent à la journée d’étu<strong>de</strong><br />

Ilarie Voronca et les poètes roumains en France<br />

le samedi 17 mai 2008, <strong>de</strong> 10h à 18h


Matin, 10h – 12h, Univer<strong>si</strong>té Paris-Sorbonne (Paris IV), amphithéâtre Descartes, 17,<br />

rue <strong>de</strong> la Sorbonne, 75005<br />

Introduction par Pierre Brunel<br />

Jean-Pierre Bégot, écrivain<br />

Alain Vuillemin, professeur à l’Univer<strong>si</strong>té d’Artois, « Le poète Alexandru<br />

Macedonski »<br />

Patrice Beray, écrivain, « Imagination ou affectivité créatrice ? Le poème pour<br />

Benjamin Fondane et Ilarie Voronca »<br />

Après-midi, 14h – 18h, Maison <strong>de</strong> la Recherche, salle D 40, 28, rue Serpente, 75006<br />

Linda Maria Baros, poète, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Ver<strong>si</strong>on<br />

encore terrestre d’un poème. La dimen<strong>si</strong>on métapoétique <strong>de</strong> l’œuvre d’Ilarie Voronca<br />

»<br />

Andrei Cadar, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Voronca avant Voronca<br />

»<br />

Philippe Di Folco, écrivain et chroniqueur littéraire, « Ghera<strong>si</strong>m Luca, écrivain :<br />

mot dit mal dit, béni ad libitum »<br />

Expo<strong>si</strong>tion « Lumière secrètes d’Ilarie Voronca » réalisée par Didier<br />

"VIATA LITERARA":UN NUMAR NOU , INTERESANT , PE CARE VA INVITAM SA-L CITITI .<br />

www.viata-literara.com<br />

"Viata Literara " este un buletin lunar difuzat on-line <strong>de</strong> IMAGO PROMOTION , o<br />

agentie pentru imagine publica <strong>si</strong> promotie culturala . Continutul ei nu reprezinta<br />

un inventar complet al evolutiilor din lumea literara <strong>si</strong> <strong>de</strong> pe piata <strong>de</strong> carte ,<br />

fiind o selectie aplicata mai ales asupra i<strong>de</strong>ilor , autorilor <strong>si</strong> cartilor care nu


participa la cultura dominanta ; revista selecteaza <strong>si</strong> recomanda o alternativa la<br />

valorile oficiale care sunt constituite pe principiul corectitudinii politice<br />

.Propuneri pentru aparitia in VIATA LITERARA , observatii <strong>si</strong> selectii <strong>de</strong> cititor<br />

sau editor se pot face permanent la adresa <strong>de</strong> e-mail : viata.literara@gmail.com<br />

INSTITUTUL ROMAN DE TEOLOGIE SI SPIRITUALITATE ORTODOXA<br />

Capela “Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel”<br />

Va invita la<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<br />

<strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />

din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Marti 29 Aprilie 2008, ora 7:15 PM<br />

la o seara <strong>de</strong> prezentare a scriitorului <strong>si</strong> regizorului<br />

Mihai Iacob<br />

Dupa proiectia filmului Darclee, autorul romanelor Pasaport American <strong>si</strong> Jennifer va<br />

semna autografe.<br />

Vor vorbi Oana Radu, Theodor Damian, M.N. Rusu, Timotei Ursu <strong>si</strong> autorul<br />

Aici RADIO LUCIENI !!!


Aici Radio Lucieni! se va auzi începând <strong>de</strong> astăzi pe strada mare din comuna<br />

noastră. O mo<strong>de</strong>rnă staţie <strong>de</strong> radioficare, cu goarne precum cele <strong>de</strong> la Radio Vacanţa<br />

a pornit <strong>de</strong> astăzi să emită. Se vrea acesta a fi un alt cadou din partea Primariei,<br />

a Con<strong>si</strong>liului Local şi a Primarului pentru toţi cetăţenii din Lucieni. Oameni<br />

importanţi <strong>de</strong> presă aui fost prezenţi la inaugurarea Staţiei <strong>de</strong> Radio Lucieni,<br />

con<strong>si</strong>lieri locali, dar şi <strong>si</strong>mpli cetăţeni. Vanesa Toma a fost aceea care alături <strong>de</strong><br />

mine şi <strong>de</strong> poetul Victor Mihalache a făcut oficiile da gazdă. A avut loc <strong>de</strong>zvelirea<br />

<strong>si</strong>glei postului, s-a ascultat Cântecul pentru Lucieni, iar apoi s-a făcut auzită<br />

muzică religioasă. O premieră pentru satul dâmboviţean, pentru satul românesc în<br />

general s-a <strong>de</strong>rulat astăzi la Lucieni şi suntem foarte mândri <strong>de</strong> asta. Paşte<br />

fericit tuturor!<br />

Spuneam mai <strong>de</strong>mult ca prichin<strong>de</strong>ii reuniţi sub însemnele Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi<br />

ale Clubului Victorioşilor au avut două lăudabile iniţiative: au început să strângă<br />

jucării şi alimente pentru un copil <strong>de</strong> vârsta lor aflat în dificultate şi s-au<br />

mobilizat pentru o vizită la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Şi ambele superbe<br />

gesturi au fost finalizate în Joia Mare a Săptămânii Patimilor Domnulu<br />

Superbe gesturi <strong>de</strong> Paşte ale componenţilor ŞCOLII MICILOR VEDETE şi CLUBULUI<br />

VICTORIOŞILOR<br />

Spuneam mai <strong>de</strong>mult ca prichin<strong>de</strong>ii reuniţi sub însemnele Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi<br />

ale Clubului Victorioşilor au avut două lăudabile iniţiative: au început să strângă<br />

jucării şi alimente pentru un copil <strong>de</strong> vârsta lor aflat în dificultate şi s-au<br />

mobilizat pentru o vizită la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Şi ambele superbe<br />

gesturi au fost finalizate în Joia Mare a Săptămânii Patimilor Domnului Nostru


Iisus Hristos. Micuţul Ionuţ Marian Mănescu, <strong>de</strong> 7 ani, din localitatea Şuţa Seacă a<br />

fost fericitul beneficiar a foatre multe jucării, alimente şi o con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabilă sumă<br />

<strong>de</strong> bani donată <strong>de</strong> noii lui prieteni <strong>de</strong> la Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te. El ne-a mărturi<strong>si</strong>t<br />

că până acum nu a avut parte <strong>de</strong> jucării şi că este extrem <strong>de</strong> fericit la primirea<br />

acestui neaşteptat dar. Şi-a dorit şi un set <strong>de</strong> carioca, pentru a putea <strong>de</strong>sena şi<br />

colora şi l-a primit, <strong>de</strong> asemenea. Mai târziu am aflat că s-a jucat cu absolut<br />

toate jucăriile şi că le-a dat din ele şi frăţiorilor săi mai mici. Apoi, cu un<br />

autocar pus la dispoziţie <strong>de</strong> Primăria Aninoasa şi <strong>de</strong> firma Bossu Trans, s-a făcut<br />

<strong>de</strong>plasarea la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Pentru că ploua intens, întâlnirea<br />

a avut loc în sala <strong>de</strong> mese şi nu în parcul instituţiei, ca <strong>de</strong> obicei. Emoţie,<br />

lacrimi <strong>de</strong> fericire şi o reve<strong>de</strong>re la <strong>de</strong> la bunici la nepoţi, cu micuţii stând în<br />

braţele bătrânilor locatari şi cu multe mulţumiri din partea lor pentru componenţii<br />

Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi cei ai Clubului Victorioşilor. Artiştii cei <strong>de</strong> o şchioapă<br />

au prezentat un con<strong>si</strong>stent program muzical, au dansat <strong>de</strong> mama focului şi şi-au<br />

etalat cu mândrie noile costumaţii <strong>de</strong> scenă. Actorii Teatrului "Junior" au făcut şi<br />

ei câteva daruri muzicale. În cea <strong>de</strong>-a doua parte a programului, soliştii<br />

Orchestrei Populare "Chindia": Rodica Voicu, Ileana Pavelescu, Florentina Mâinea,<br />

Cristina Alexandru Gheorghilaş; precum şi Alina Oancea şi Nicolae Dulgheru au<br />

prezentat un spectacol folcloric cu totul şi cu totul <strong>de</strong>osebit. Vanesa Toma,<br />

Cristina Ilie, Loredana Dobrescu şi Beatrice Simion au avut, <strong>de</strong> asemenea, inspirate<br />

intervenţii artistice. Domnul Constantin Maricescu, inimosul priamr al comunei<br />

Aninoasa, a ţinut să fie prezent în mijlocul bătrânilor şi le-a adus daruri<br />

constând în alimente şi în dulciuri. Toatea aceste momente au fost înregistrate <strong>de</strong><br />

Televiziunea "Columna" pentru emi<strong>si</strong>unea "Clubul Victorioşilor" din Sfânta zi <strong>de</strong><br />

Paşte. Tuturor vă dorim Sărbători cu bine şi un Paşte Fericit!<br />

Cu ocazia Sfintelor Sărbători <strong>de</strong> Paşti, Biblioteca Comunală Cornu şi membrii<br />

cercului <strong>de</strong> teatru din cadrul acesteia, organizează duminică, 27 aprilie 2008, în<br />

cadrul Bisericii cu hramul "Înălţarea Domnului" din Cornu <strong>de</strong> Sus, un program <strong>de</strong><br />

cântece şi poezii <strong>de</strong>dicate acestei Sfinte Sărbători.<br />

LA BRASOV VIZITATI CASA MURESENILOR<br />

Casa Muresenilor O foarte valoroasă colecţie <strong>de</strong> mobilier, pictură, sculptură şi mai<br />

ales o arhivă <strong>de</strong> o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 <strong>de</strong><br />

documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu<br />

mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.<br />

Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate <strong>si</strong> importante arhive <strong>de</strong> familie.<br />

Conducînd timp <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> o jumatate <strong>de</strong> secol "Gazeta Tran<strong>si</strong>lvaniei", Muresenii<br />

au corespondat cu toti frunta<strong>si</strong>i politici ai vremii lor, atît din Ar<strong>de</strong>al cît <strong>si</strong> din<br />

celelalte provincii locuite <strong>de</strong> români. Pe lînga corespon<strong>de</strong>nta politica, în Arhiva<br />

Muresenilor se gasesc - sporindu-i valoarea culturala - numeroase manuscrise ale<br />

Muresenilor <strong>si</strong> ale corespon<strong>de</strong>ntilor ziarelor conduse <strong>de</strong> ei. Atrage atentia <strong>si</strong><br />

prezenta documentelor legate <strong>de</strong> istoria Imnului national "Desteapta-te, Romane",<br />

creatie a nemuritorului Andrei Muresanu.Muzeul "Casa Muresenilor" se indreapta spre<br />

transformarea intr-un complex <strong>de</strong> case memoriale <strong>de</strong>dicate amintirii unor mari<br />

personalitati brasovene precum Casa Memoriala Stefan Baciu."Stefan Baciu"<br />

INCEPAND CU DATA DE 25.04.2008, CU OCAZIA SFINTELOR SARBATORI PASCALE LA BISERICA<br />

" CUVIOASA PARASCHIVA " DIN CORNU DE JOS VA AVEA LOC, EXPOZITIA " OUA INCONDEIATE<br />

" EXPOZITIE A ELEVILOR SCOLII GENERALE, ELEVI MEMBRII AI CERCULUI DE CREATIE DIN<br />

CADRUL CAMINULUI CULTURAL CORNU.<br />

CU OCAZIA SFINTEI SARBATORI A PASTELUI<br />

URAM PENTRU TOTI CITITORII PORTALULUI CARTE SI ARTE CA MARETIA INVIERII DOMNULUI SA<br />

VA INCALZEASCA SUFLETELE SA VA DESCHIDA INIMILE SPRE IUBIRE CREDINTA SI IERTARE.


HRISTOS A INVIAT!<br />

DIRECTOR,CAMINUL CULTURAL CORNU, GABRIELA DOBRESCU<br />

BIBLIOTECAR,<br />

GRATIELA CIRCIU.<br />

INFORMATII PRIVIND FILOSOFIA ROMANA<br />

Semnalam newsletter-ul lunar <strong>de</strong>dicat filozofiei in Romania, acum la al<br />

16-lea numar : http://www.romanian-philosophy.ro/newsletter/.Portalul nostru va va<br />

oferi un link permanent catre aceasta sursa <strong>de</strong> informare.<br />

Teatrul Ariel din Targu-Mures impreuna cu Fundatia Dramafest <strong>si</strong> Uniter, in<br />

parteneriat cu E-ON, anunta lansarea Bursei <strong>de</strong> piese noi <strong>de</strong> teatru romanesti,<br />

finalizata cu premiul Dramafest - E-ON, in valoare <strong>de</strong> 10.000 lei. De asemenea, se<br />

va acorda un premiu in valoare <strong>de</strong> 2.000 lei pentru piesa cu cel mai important<br />

potential radiofonic.<br />

Dramaturgii interesati sa participe la concurs sunt rugati sa trimita cate un<br />

<strong>si</strong>ngur text, care nu a mai fost publicat sau jucat, partial sau integral. Textele<br />

se primesc numai in varianta electronica, pe adresa bursatexte@yahoo.com, pana la<br />

data <strong>de</strong> 1 septembrie. Piesele selectate vor fi anuntate pe 1 octombrie. Lecturile<br />

scenice vor avea loc in prezenta autorilor, intre 23 <strong>si</strong> 26 octombrie, <strong>si</strong> vor fi<br />

urmate <strong>de</strong> premierea piesei castigatoare <strong>si</strong> montarea ei in stagiunea 2008/2009, la<br />

Teatrul Ariel.Juriul <strong>de</strong> selectie a textelor este format din criticii <strong>de</strong> teatru Oana<br />

Cristea-Grigorescu, Iulia Popovici <strong>si</strong> Eugenia Anca Rotescu.Juriul <strong>de</strong> premiere este<br />

format din Sorin Crisan (critic <strong>si</strong> teoretician <strong>de</strong> teatru, profesor al UAT - Targu<br />

Mures), Alina Nelega (dramaturg), Teodor Cristian Popescu (regizor), Diana Popdan<br />

(ziarista radio), Iulia Popovici (critic <strong>de</strong> teatru).Detaliile privind regulamentul<br />

Bursei <strong>si</strong> <strong>de</strong>sfasurarea proiectului pot fi accesate la www.teatrulariel.ro, incepand<br />

cu data <strong>de</strong> 15 aprilie sau telefonic la 0748-203 172, persoana <strong>de</strong> contact Mariana<br />

Iordache (secretar literar, Teatrul Ariel).<br />

Top T Buzau,<br />

Festivalul <strong>de</strong> muzica rock din Buzau, a implinit 25 <strong>de</strong> ani. Editia <strong>de</strong> anul acesta<br />

a adus pe scena 15 formatii din tara <strong>si</strong> strainatate.<br />

Organizatorii au <strong>de</strong>dicat aceasta editie aniversara, in ajun <strong>de</strong> Florii, lui Florian<br />

Pittis, care a fost prezentator <strong>si</strong> membru al juriului festivalului intre anii 1993<br />

<strong>si</strong> 1995<br />

Duminica Floriilor difera <strong>de</strong> la o regiune la alta – relateaza agentia New<strong>si</strong>n. Daca<br />

la Ploiesti a fost organizat in premiera un pelerinaj intre doua biserici, in<br />

ju<strong>de</strong>tul Alba se pastreaza stravechiul obicei al "plimbatului cu salcia", iar in<br />

ju<strong>de</strong>tul Salaj, un<strong>de</strong> sambata Floriilor se mai numeste <strong>si</strong> Sambata Mortilor, oamenii<br />

organizeaza pomeni in cimitire.<br />

Sute <strong>de</strong> ploiesteni au luat parte la o proce<strong>si</strong>une religioasa pe strazile<br />

orasului, <strong>de</strong> la Biserica Sfantul Anton pana<br />

la Biserica Sfantul Andrei. Oamenii au strabatut orasul cantand cu icoane in brate.<br />

In fruntea convoiului s-a aflat un sobor <strong>de</strong> preoti. Multi alti credincio<strong>si</strong> s-au<br />

alaturat coloanei, motiv pentru care Biserica Sfantul Andrei a <strong>de</strong>venit<br />

neincapatoare.<br />

La randul lor, salajenii <strong>de</strong> pe Valea Somesului se aduna la cimitire in memoria<br />

celor trecuti in lumea dreptilor.<br />

In perioada 16-18 mai 2008, se organizeaza la Suceava, sub egida MECT, Concursul<br />

national <strong>de</strong> critica literara “Mihail Iordache”, editia a III-a, <strong>de</strong>stinat<br />

liceenilor. Participantii vor trimite, pe adresa <strong>de</strong> email:


concursmihailiordache@yahoo.com, cronica/ recenzia unei carti <strong>de</strong> beletristica,<br />

aparuta in anul 2007, carte scrisa <strong>de</strong> un autor roman. Termenul-limita <strong>de</strong> trimitere<br />

a lucrarilor: 30 aprilie a.c. Detalii, in pagina Concursului, aflata pe <strong>si</strong>te-ul<br />

www.olimpia<strong>de</strong>.ro. Mult succes!<br />

ROMÂNII PENTRU ROMÂNI<br />

Rugăm pe oricine, dar mai ales pe parlamentarii noştri europeni cărora le-a lip<strong>si</strong>t<br />

o asemenea iniţiativă, să citească ştirea <strong>de</strong> mai jos <strong>si</strong> sa intre în <strong>de</strong>zbatere pe<br />

forumul nostru sau scriindu-ne pe adresa <strong>de</strong> contact a portalului.<br />

Un proiect <strong>de</strong> rezolutie al APCE initiat <strong>de</strong> europarlamentarul basarabean Vlad<br />

Cubreacov,sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaConstatand ca minoritatea<br />

istro-romana locuieste in opt sate (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru,<br />

Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj <strong>si</strong><br />

Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea<br />

istorica Ciceria <strong>si</strong> ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial <strong>de</strong> catre<br />

Croatia ; Constantand <strong>de</strong> asemenea ca dupa cel <strong>de</strong> al doilea Razboi mondial in<br />

regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora <strong>si</strong> ca mici comunitati <strong>de</strong><br />

origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac <strong>si</strong> Polijane din<br />

nordul regiunii istorice Ciceria ;Amintind natura autohtona a minoritatii istroromane<br />

pe teritorul pe care locuieste istoric <strong>de</strong> secole ;Notand ca istro-romana,<br />

citata <strong>de</strong> UNESCO in <strong>Carte</strong>a Ro<strong>si</strong>e a limbilor in pericol <strong>de</strong> stingere ca aflandu-se<br />

«intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit <strong>de</strong> o populatie<br />

estimata intre 500 <strong>si</strong> 1500 <strong>de</strong> persoane care se autoi<strong>de</strong>ntifica prin endonimul<br />

Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita <strong>de</strong> croati, sloveni <strong>si</strong> italieni cu<br />

exonimul Ciribiri sau Cici, iar <strong>de</strong> lingvisti fiind numita Istro-romani ;Tinand cont<br />

<strong>de</strong> faptul ca intre 1921 <strong>si</strong> 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala<br />

«Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman <strong>si</strong> in romana<br />

literara, scoala infiintata <strong>de</strong> profesorul istro-roman Andrei Glavina ;Luand nona <strong>de</strong><br />

faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste<br />

(Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre<br />

fratii romani) ;Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost<br />

po<strong>si</strong>bila organizarea la Univer<strong>si</strong>tatea din Pola a primului Congres istro-roman<br />

;Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu<br />

beneficiaza <strong>de</strong>loc <strong>de</strong> invatamant public, <strong>de</strong> nici un fel <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stenta religioasa <strong>si</strong><br />

nu dispun <strong>de</strong> nici un fel <strong>de</strong> presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba<br />

;Ingrijorata <strong>de</strong> reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza a<strong>si</strong>milarii<br />

lor <strong>de</strong> catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba <strong>de</strong> <strong>de</strong> o minoritate<br />

puternic amenintata cu disparitia ;Apreciind ca aceasta <strong>si</strong>tuatie ingrijoratoare <strong>si</strong><br />

chiar critica nu este conforma cu normele <strong>si</strong> standar<strong>de</strong>le Con<strong>si</strong>liului Europei ;Luand<br />

in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie obligatiile statelor membre ale Con<strong>si</strong>liului Europei fata <strong>de</strong><br />

minoritati, precum <strong>si</strong> drepturile <strong>si</strong> obligatiile statelor inrudite fata <strong>de</strong><br />

minoritatile <strong>de</strong> peste hotare, Adunarea Parlamentara a Con<strong>si</strong>liului Europei,Invita<br />

autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana <strong>si</strong> sa-i<br />

garanteze acesteia respectarea drepturilor <strong>si</strong> libertatilor fundamentale asa cum<br />

sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului <strong>si</strong> mai cu seama<br />

drepturile lingvistice, culturale <strong>si</strong> religioase in urmatoarele domenii: a.<br />

invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare,<br />

reviste, emi<strong>si</strong>uni radio <strong>si</strong> <strong>de</strong> televiziune in limba materna; d. sustinerea<br />

asociatialor culturale ale istro-romanilor ;Invita autoritatile Romaniei, ca stat<br />

inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror<br />

masuri necesare pentru pastrarea i<strong>de</strong>ntitatii minoritatii istro-romane grav<br />

amenintate <strong>si</strong> pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit ; Invita<br />

autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite,<br />

urmatoarele masuri: 1. adoptarea progre<strong>si</strong>va a limbii materne in educatia copiilor<br />

(folo<strong>si</strong>rea dialectului istro-roman la nivel <strong>de</strong> vorbire in treapta prescolara <strong>si</strong><br />

folo<strong>si</strong>rea normei literare romanesti in invatamantul primar) ; 2. respectarea <strong>si</strong>


acordarea <strong>de</strong> ajutor public in favoarea utilizarii locale a dialectului istro-roman<br />

<strong>si</strong> a limbii romane literare, precum <strong>si</strong> in favoarea folo<strong>si</strong>rii lor curente in<br />

invatamantul mediu <strong>si</strong> presa din localitatile respective, in masura nece<strong>si</strong>tatilor<br />

comunitatilor care le vorbesc ; 3. permi<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> a oficia serviciile religioase in<br />

dialectul istro-roman <strong>si</strong> in standardul literar romanesc in bisericile din saltele<br />

istro-romane, astfel incat istro-romanii sa poata tine cantarile bisericesti in<br />

limba lor materna ; 4. organizarea unor forumuri internationale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbateri <strong>si</strong> a<br />

unor seminare ale expertilor pentru studierea <strong>si</strong> repertorierea cu grija a<br />

particularitatilor dialectului <strong>si</strong> culturii istro-romane ; Insarcineaza comi<strong>si</strong>a sa<br />

se<strong>si</strong>zata in fond sa includa pe ordinea <strong>de</strong> zi a viitoarelor ei sedinte chestiunea<br />

minoritatii istro-romane aflate in pericol, sa urmareasca in<strong>de</strong>aproape evolutiile<br />

privind acesta minoritate <strong>si</strong> sa prezinte un Raport asupra chestiunii respective.<br />

La câţiva zeci <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> Capitală, se află cea mai mare arie protejată din<br />

Câmpia Română. Este vorba <strong>de</strong>spre Parcul Natural Comana, care se întin<strong>de</strong> pe 25.000<br />

<strong>de</strong> hectare şi cuprin<strong>de</strong> un eco<strong>si</strong>stem caracteristic <strong>de</strong>ltei, cunoscut din vechime sub<br />

numele <strong>de</strong> Balta Comana. Specialiştii susţin că „Delta <strong>de</strong> lângă Bucureşti" ocupă<br />

locul doi ca biodiver<strong>si</strong>tate, după Rezervaţia Delta Dunării<br />

bucureştenii care trec prin zona Pieţei Univer<strong>si</strong>tăţii vor putea să <strong>de</strong>seneze oraşul,<br />

aşa cum îl văd sau doresc ei. Programul "I Love Bucharest" cuprin<strong>de</strong> proiectele<br />

'Desenează pentru Bucureşti', 'Bucharest metroArt' şi 'Strada Cărţii' şi se<br />

adresează tuturor celor care locuiesc în Capitală, având drept scop reînsufleţirea<br />

Capitalei<br />

La Malainita se va <strong>de</strong>sfasura primul Festivalul <strong>de</strong> Pasti al romanilor din Timoc<br />

Malainita, Serbia/Romanian Global News<br />

miercuri, 16 aprilie 2008<br />

Fe<strong>de</strong>ratia romanilor din Serbia organizeaza in data <strong>de</strong> 29 aprilie 2008, o<br />

manifestare culturala <strong>de</strong>dicata Sfintei sarbatori a Invierii <strong>si</strong> traditiilor<br />

romanesti <strong>de</strong> celebrare a Pastelui, transmite Romanian Global News. In dimineata<br />

fiecarei zile <strong>de</strong> Paste se va oficia Sfanta Liturghie incepand cu ora 5:00. La<br />

eveniment vor participa urmatoarele ansambluri folclorice: Ansamblul din Cobisnita<br />

<strong>si</strong> Bucopcea, Ansamblul din Criveli, <strong>si</strong> i Interpreti <strong>de</strong> muzica romaneasca din<br />

Pomoravlie <strong>si</strong> Craina<br />

Târg <strong>de</strong> Florii la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi la Muzeul<br />

Ţăranului Român<br />

Meşteri populari, produse tradiţionale interpreţi <strong>de</strong> muzică folclorică şi cântările<br />

specifice acestei sărbători – PRICESNELE. Artiştii plastici Nicolae şi Lucian Truţă<br />

din Slatina prezintă expoziţia <strong>de</strong> pictură şi ceramică "Reîntoarcere la vatră".<br />

Meşteşugari şi negustori din toate zonele ţării participă şi la Târgul <strong>de</strong> Florii<br />

<strong>de</strong> la Muzeul Ţăranului Român cu oale, linguri, ibrice <strong>de</strong> alamă, ii, marame, cergi,<br />

icoane şi cu o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> ouă încon<strong>de</strong>iate, pite armâneşti cu praz, brânză şi ou,<br />

cozonaci, colaci, suc <strong>de</strong> mere şi ţuică, flori şi ierburi <strong>de</strong> leac.<br />

Corul <strong>de</strong> Copii Radio va prezenta, sub bagheta dirijorului Voicu Popescu, un<br />

spectacol inedit <strong>de</strong> muzică şi mişcare intitulat "Amprente". Spectacolul este o<br />

producţie proprie a Corului <strong>de</strong> Copii Radio, bazat pe creaţia compozitorilor români,<br />

<strong>de</strong> la 1400 până astăzi<br />

Corul Mănă<strong>stiri</strong>i Stavropoleos din Bucureşti, la RomaCorul Mănă<strong>stiri</strong>i Stavropoleos<br />

din Bucureşi a susţinut ieri seară, la Roma, un concert <strong>de</strong> muzică liturgică.<br />

Evenimentul a anticipat pentru creştinii ortodocşi Sărbătoarea Floriilor. În<br />

biserica Sfântul Bartolomeu, din centrul Romei, grupul <strong>de</strong> preoţi a creeat o


atmosferă bizantină.<br />

SOCIETATEA UMORISTICA PACALA <strong>si</strong> revista HARABABURA va informeaza ca, din motive<br />

financiare nedorite, DECERNAREA PREMIILOR PACALA pe anul 2007, anuntate pentru data<br />

<strong>de</strong> 23 aprilie 2008, orele 12,00, la CASA UNIVERSITARILOR din Bucuresti, nu va mai<br />

avea loc.<br />

SOCIETATEA UMORISTICA PACALA <strong>si</strong> REVISTA HARABABURA, va invita miercuri, 23 aprilie<br />

2008, orele 12,00, la CASA UNIVERSITARILOR, str. Dioni<strong>si</strong>e Lupu nr. 46, SA RADETI SI<br />

SA VA BUCURATI cu prilejul <strong>de</strong>cernarii PREMIILOR pentru anul 2007. Manifestarea va<br />

fi insotita <strong>de</strong> o HARABABURA bine ORGANIZATA, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> nu va lip<strong>si</strong> O GUSTARE, O<br />

DEGUSTARE, O URARE! Presedinte fondator - Prof.univ.dr. GEO SAIZESCU<br />

1. Suceava, 24 aprilie-"VASILE VOICULESCU-ultimul mare sonetist"(45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

trecerea în nefiinţă)-expoziţie <strong>de</strong> cărţi şi documente<br />

2. Bilca, 27-28 aprilie-"BALUL GOSPODARILOR"-spectacol şi obiceiuri tradiţionale<br />

3. Valea Moldovei, 28 aprilie-"BALUL GOSPODARILOR", ediţia a IV-a<br />

1. Putna, 20aprilie-Comemorarea poetului iconar AUREL PUTNEANU-95 ani <strong>de</strong> la naştere<br />

2. Bilca, 20 aprilie-Festivalul concurs "COMORI DE SUFLET ROMÂNESC", ediţia a VIa,<br />

concurs al ansamblurilor folclorice <strong>de</strong> amatori, expoziţie <strong>de</strong> artă plastică<br />

itinerantă<br />

3. Gălăneşti, 21 aprilie-"GĂLĂNEŞTI-240 ani <strong>de</strong> atestare documentară"<br />

4. Suceava, 21-27 aprilie-"SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR"-expoziţii, lansări<br />

<strong>de</strong> carte, întâlniri cu autori şi editori<br />

1.Fântânele, 1 aprilie-Festivalul folcloric "Hora Satului"<br />

2.Suceava, 11 aprilie-SIMION FLOREA MARIAN-"SĂRBĂTORILE LA ROMÂNI"-evocarea<br />

personalităţii, expoziţie <strong>de</strong> manuscrise<br />

3.Vama, 13 aprilie-Festivalul concurs "COMORI DE SUFLET ROMÂNESC", ediţia a VI-a<br />

4.Ciprian Porumbescu, 15 aprilie-"STUPCA-390 ani <strong>de</strong> atestare documentară"<br />

5. Gura Humorului, 15 aprilie-"TÂRGUL DE PAŞTI"-expoziţia meşterilor şi<br />

meşteşugarilor; târgul ouălor închistrite<br />

VENETIA SI CRAIOVA – LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ITALIANĂ<br />

Miercuri, 23 aprilie, va avea loc la Veneţia un seminar pe tema "Contraste şi<br />

interferenţe între limba italiană şi română: aspecte lingvistice şi didactice".<br />

Mo<strong>de</strong>ratoarea evenimentului va fi Elena Pârvu, profesoară în cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii<br />

din Craiova. Seminarul va evi<strong>de</strong>nţia caracterul latin al limbii române şi<br />

<strong>si</strong>militudinile morfo<strong>si</strong>ntactice şi lexicale ale limbii noastre cu italiana. Vor fi<br />

prezenţi profesori şi specialişti ai Univer<strong>si</strong>tăţii "Ca Foscari", din Veneţia, dar<br />

şi stu<strong>de</strong>nţi italieni sau străini care frecventează cursuri <strong>de</strong> limba, cultura şi<br />

civilizaţia română.<br />

Frescele mănă<strong>stiri</strong>i Văcăreşti, expuse la Cotroceni<br />

La Muzeul Naţional Cotroceni, a fost vernisata expoziţia „Picturi murale recuperate<br />

<strong>de</strong> la Biserica Mănă<strong>stiri</strong>i Văcăreşti", organizată în colaborare cu Muzeul<br />

Municipiului Bucureşti. 24 <strong>de</strong> fragmente, însumând 120 <strong>de</strong> metri pătraţi, <strong>de</strong>capate <strong>de</strong><br />

un grup <strong>de</strong> specialişti şi <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice „Nicolae<br />

Grigorescu" în 1986, vor fi expuse până la 16 iunie.<br />

Romanii din Timoc pe agenda se<strong>si</strong>unii Adunarii Parlamentare a CE<br />

Strasbourg, Franta/ Romanian Global News<br />

marţi, 15 aprilie 2008


Adunarea Parlamentara a Con<strong>si</strong>liului Europei (APCE), care se <strong>de</strong>sfasoara la<br />

Strasbourg, Franta, intre 14-18 aprilie curent, va aborda problema romanilor din<br />

Serbia, dupa cum transmite AP <strong>Flux</strong>, ciatata <strong>de</strong> Romanian Global News.<br />

La reuniune va participa <strong>si</strong> o <strong>de</strong>legatie a parlamentului <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau, din<br />

componenta careia fac parte <strong>de</strong>putatii Arcadii Pasecinic, Vlad Cubreacov, Valeriu<br />

Cosarciuc <strong>si</strong> Oleg Tulea. Pe agenda discutiilor parlamentarilor din statele-membre<br />

ale Con<strong>si</strong>liului Europei figureaza, pe langa <strong>si</strong>tuatia minoritatii romanesti din<br />

Serbia <strong>si</strong> chestiuni privind comunitatile musulmanilor care se confrunta cu problema<br />

extremismului, abuzurile justitiei in Belarus.<br />

In ultima perioada Serbia, prin diverse instrumente din cadrul comunitatii<br />

romanesti a incercat sa influenteze discutiile din cadrul APCE. Astfel Vicarul<br />

Moise Ianes din Voivodina, cunoscut colaborator al organelor <strong>de</strong> securitate sarbesti<br />

<strong>si</strong> Dragomir Draghici, au trimis scrisori la membrii APCE in care <strong>de</strong>nunta<br />

recomandarile raportorului APCE pentru Serbia, parlamentarul german Jurgen Hermann.<br />

Fondurile Europene, cum se obţin şi cum pot fi gestionate<br />

Experienta spaniola in accesarea <strong>si</strong> gestionarea fondurilor europene,<br />

Susţinută <strong>de</strong><br />

DANIEL MATEOS<br />

Preşedinte Executiv<br />

Grupul Cosmos Internaţional<br />

Invitaţi speciali:<br />

Ioan Szilagyi – Prefect – Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Bistriţa Năsăud<br />

Gheorghe Marinescu – Preşedinte - Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Bistriţa Năsăud<br />

Va<strong>si</strong>le Moldovan – Primar - Primăria Municipiului Bistriţa<br />

Va<strong>si</strong>le Bar – Preşedinte - Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie Bistriţa Năsăud<br />

Locul <strong>de</strong>sfăşurării:<br />

Sala <strong>de</strong> Conferinţe a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Bistriţa Năsăud<br />

Ziua: 17 aprilie 2008 Ora: 11.00<br />

Festivalul ROMÂNIEI la Stuttgart : 26.04 - 09.05.2008<br />

Agero Stuttgart vă invită să participaţi la FESTIVAL RUMÄNIEN în data <strong>de</strong> 30.04.2008<br />

orele 21:00, la Treffpunkt Rotebühlplatz în Stuttgart, la un spectacol <strong>de</strong> folclor<br />

împreună cu Ansamblul Folcloric GUGULANA<br />

Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te şi Clubul Victorioşilor di Târgovişte vă invită să vă<br />

întâlniţi cu primăvara, cu copilăria şi cu tinereţe pe blogul <strong>de</strong>dicat<br />

http://scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com<br />

Vă aşteptăm şi vă dorim soare în suflete şi tot binele din lume!<br />

Vreme <strong>de</strong> patru săptămâni, în fiecare sâmbătă, la Sala <strong>de</strong> Sport a Şcolii Generale<br />

din Lehliu-Gară, a avut loc prima ediţie a Festivalului Copiilor "Primăvara -<br />

Kilometrul 0". Iniţiator este Iulian Iacomi (actualul primar <strong>de</strong> Dor Mărunt), iar<br />

organizatori, Companiile "Mix Mu<strong>si</strong>c" şi "Euro-Art Serv". Concursuri <strong>de</strong> recitări,<br />

muzică şi dans, tombole, spectacole ale Teatrului "Junior" din Târgovişte şi multe<br />

alte activităţi gustate <strong>de</strong> peste 2.000 <strong>de</strong> participanţi au intregit ineditul


festival.<br />

Comunicat <strong>de</strong> presă<br />

Cercetare asupra modului <strong>de</strong> filmare in contextul noilor formate in cinematografie<br />

Schimbarea în modul <strong>de</strong> captare a imaginii formatelor în film este subiectul unei<br />

cercetări, iniț iată <strong>de</strong> Univer<strong>si</strong>tatea Media din Stuttgart (Hochschule <strong>de</strong>r Medien) la<br />

data <strong>de</strong> 15 martie 2008. Ea este coordonată <strong>de</strong> Matthis Maasz în cadrul Institutului<br />

<strong>de</strong> Cercetări Aplicate – IAF și are dată <strong>de</strong> finalizare 30 iunie 2008. Direcț ia<br />

cercetării o reprezintă cantitatea acumulată și documentaț ia <strong>de</strong>taliată a practicii<br />

aplicate în producția filmului în epoca „revoluției digitale”.<br />

Directorii <strong>de</strong> Imagine, <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni, ale căror producț ii au rulat în Germania<br />

între 1997 și 2007 sunt invitaț i să participe. Distribuitorii din Germania au<br />

proiectat 3245 <strong>de</strong> titluri în perioada susmenț ionată având originea în peste 80 <strong>de</strong><br />

ț ări. Baza <strong>de</strong> date publicată <strong>de</strong> Editura Entertainment Media GmbH din Munchen a<br />

fost aleasă ca punct <strong>de</strong> referință. Din motive <strong>de</strong> ordin practic nu am avut cum să fim la curent cu toate producț iile<br />

europene, sau mondiale a căror premieră a avut loc <strong>de</strong>ja, dar toț i Directorii <strong>de</strong><br />

Imagine care au avut filme realizate în perioada amintită, înafara spaț iului german<br />

sunt invitați să participe la cercetare prin <strong>si</strong>te-ul www.filmformat.eu<br />

După completarea primei faze <strong>de</strong> contactare a Directorilor <strong>de</strong> Imagine din ț ările<br />

vorbitoare <strong>de</strong> limbă germană, urmează faza contactării restului <strong>de</strong> 1538 <strong>de</strong> Dir. De<br />

Imagine începând cu data <strong>de</strong> 9 aprilie. Fe<strong>de</strong>raț ia Europeană a DoP este partener la<br />

acest proiect, ajutând cu date <strong>de</strong> contact. De asemeni sunt mulț i Dir. De Imagine<br />

care nu sunt afiliați vreunei organizații și care sunt invitaț i să să intre pe<br />

paginile <strong>de</strong> WEB www.filmformat.eu Alți parteneri sunt Fundaț ia Deutsche Kinemathek<br />

din Berlin și Institutul <strong>de</strong> Literatură, Artă ș i Studii <strong>de</strong> Media <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />

Konstanz din Germania.<br />

Link-ul la chestionarul în engleză este:<br />

http://umfragen.hdm-stuttgart.<strong>de</strong>/StudiengangMW/filmformat_eng/fragebogen.htm<br />

Pentru informații <strong>de</strong>taliate persoana <strong>de</strong> contact este:<br />

Matthias Maasz<br />

Institute for Applied Research - IAF<br />

Stuttgart Media Univer<strong>si</strong>ty<br />

Nobelstr. 10<br />

D-70569 Stuttgart<br />

Germany<br />

Telefon: +49-711-8923-2226<br />

Mobile: +49-177-4531823<br />

E-Mail: filmformat@hdm-stuttgart.<strong>de</strong><br />

Câştigătorilor celei <strong>de</strong>-a XVI-a ediţii a Premiilor UNITER<br />

Debut: Cristina Ca<strong>si</strong>an, pentru rolul Amalia din spectacolul "Amalia respiră adânc",<br />

la Teatrul Act, Bucureşti.<br />

Teatru radiofonic: - "Dumnezeul <strong>de</strong> a doua zi" <strong>de</strong> Corneliu Mimi Brănescu, în regia<br />

lui Claudiu Goga, la SRR Bucureşti.<br />

Cea mai bună actriţă în rol secundar: Dana Dogaru, pentru rolul Mama/ Chelneriţa<br />

japoneză din spectacolul "În rolul victimei", la Teatrul Metropolis, Bucureşti.<br />

Cel mai bun actor în rol secundar - Ovidiu Ghiniţă, pentru rolul Tatălui din<br />

spectacolul "Vis Toamna", la Teatrul "Ioan Slavici", Arad.<br />

Cea mai bună actriţă în rol principal - Ofelia Popii, pentru rolul Mefisto din<br />

spectacolul "Faust", la Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu.<br />

Cel mai bun actor în rol principal - András Hatházi, pentru rolul Ivan Petrovici<br />

(Vania) din spectacolul "Unchiul Vania", la Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj Napoca.<br />

Cea mai bună scenografie - Helmut Sturmer, pentru <strong>de</strong>corul spectacolului "Faust", la<br />

Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu.<br />

Cel mai bun regizor - Andrei Şerban, pentru regia spectacolului "Unchiul Vania", la


Teatrului Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj Napoca.<br />

Cel mai bun spectacol - "Unchiul Vania" ? producţie a Teatrului Maghiar <strong>de</strong> Stat,<br />

Cluj Napoca.<br />

Premiul <strong>de</strong> excelenţă: Radu Beligan<br />

Premiul pentru întreaga activitate - actriţă: Dorina Lazăr; actor: Ion Besoiu;<br />

scenografie: Florica Mălureanu; regie: Sanda Manu şi critică: Ion Cocora;<br />

Premiul special pentru muzică <strong>de</strong> teatru: Ada Milea;<br />

Premiul special pentru teatru <strong>de</strong> copii: Marian Râlea;<br />

Premiul special pentru teatrul <strong>de</strong> păpuşi: Ionuţ Brancu;<br />

Premiul special pentru teatrul <strong>de</strong> revistă: Aurel Storin;<br />

Premiul special pentru circ: Brânduşa Novac;<br />

Premiul special pentru coregrafie în arta spectacolului: Florin Fieroiu;<br />

Premiul special pentru performanţă în teatrul non-verbal: Mihai Mălaimare şi<br />

Teatrul Masca.<br />

Premiul mecena: Carmen Adamescu, preşedinte Unirea Shopping Center<br />

Liceenii <strong>si</strong> teatrul<br />

Trupa <strong>de</strong> teatru „ArCa LuI nOe", formată din liceeni, împlineşte doi ani <strong>de</strong><br />

existenţă şi poate fi „evaluată" în fiecare duminică într-un bar din Bucureşti<br />

E vorba <strong>de</strong> barul Hot Shots din Bucureşti (str. Cercului, colţ cu Moşilor).Din trupă<br />

fac parte 16 elevi ai Liceului „Aurel Vlaicu", iar dramaturg este Carmen Cristiana<br />

Petrescu, profesoara lor <strong>de</strong> limbă latină şi limbă şi literatură română, care apare<br />

şi în două dintre piese şi scrie scenariile pe tipologia fiecărui actor în parte.<br />

Li<strong>de</strong>rul echipei, Alexandru Robert Nagy, care este şi regizorul trupei, este elev în<br />

clasa a XI-a. „ArCa LuI nOe" a apărut ca o alternativă a teatrului pentru tineri.<br />

Din 2008, direcţiunea liceului a început să investească în trupa <strong>de</strong> teatru. Tinerii<br />

artişti au fost prezenţi la mai multe festivaluri naţionale şi internaţionale şi au<br />

jucat pe scene ale unor teatre celebre<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York (Director<br />

Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 18 Aprilie 2008, ora 7:00 PM<br />

la lansarea volumului <strong>de</strong> versuri<br />

Ajunga vietii<br />

<strong>de</strong> George Alexe<br />

vor vorbi M.N. Rusu <strong>si</strong> Theodor Damian<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

15 - 20 aprilie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

“Sfintele Paşti” – semnificaţii, tradiţii, obiceiuri; expoziţii tematice<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

16 aprilie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Seminar cu titlul „Protecţia europeană a drepturilor <strong>de</strong> proprietate industrială şi<br />

<strong>de</strong> autor”<br />

Organizatori:<br />

• Centrul Europe Direct al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea


• Oficiul <strong>de</strong> Stat pentru Invenţii şi Mărci<br />

17 aprilie<br />

Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Medalion aniversar “Gheorghe Dumitraşcu – 70”<br />

Organizatori:<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

• Aca<strong>de</strong>mia Olimpică din România – Filiala Râmnicu Vâlcea<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

19 aprilie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concert <strong>de</strong> fanfară<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

20 aprilie<br />

Căminul Cultural Pietrari<br />

“Hora Costumelor” ediţia a XXXVI -a - sărbătoarea portului popular vâlcean<br />

În context: parada portului popular vâlcean; “În memoriam Gheorghiţa Măleanu şi Ctin<br />

Bănacu creatori şi poeţi ai lumii satului vâlcean”; concursul creatoarelor<br />

populare; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori şi<br />

Orchestra “Rapsodia vâlceană”<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria comunei Pietrari<br />

• Căminul Cultural Pietrari<br />

21 – 25 aprilie<br />

Turcia – Aydin<br />

Participarea unui grup <strong>de</strong> copii din muncipiu la Zilele Copilului în Turcia<br />

Organizator:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea - Serviciul pentru Cultură, Sport şi<br />

Tineret Vâlcea<br />

21 – 22 aprilie<br />

Palatul Copiilor Baia Mare<br />

“Ziua Mondială a Pamântului”. Participă cercurile <strong>de</strong>: cenaclu literar, chimie<br />

aplicativă, floricultură, origami, informatică, mo<strong>de</strong>laj, arheologie<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Baia Mare<br />

Partener:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

21 aprilie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT BERGAMASC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Pieralberto Cattaneo - Italia<br />

Solişti: Alexandra Ştefănaescu – soprană, Melinda Duffner – mezzosoprană, Paul<br />

Ştefan<br />

Onaga- tenor, Fodre Attila – bas<br />

Program: Simone Mayr – “Lodoiska” – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea


G. Donizetti – Qui tollis misere – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

– Ave Maria – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

Matteo Salvi – “Messa Votiva” – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

22 - 25 aprilie<br />

Holul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> obiecte <strong>de</strong>corative din metal<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Ceremonie cu vioara lui Enescu<br />

Vineri, 11 Aprilie 2008<br />

Vioara Guarnieri, care i-a aparţinut lui George Enescu, i-a fost înmânată<br />

violonistului Gabriel Croitoru în cadrul unei ceremonii organizate la Muzeul<br />

Naţional „George Enescu“, în prezenţa ministrului culturii şi cultelor, Adrian<br />

Iorgulescu. Violonistul a semnat actul prin care instrumentul îi este încredinţat<br />

pe o perioadă <strong>de</strong> trei ani, în urma concursului iniţiat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi<br />

Cultelor.<br />

COLUMNA LUI TRAIAN VA CAPATA CULOARE<br />

Aşa cum a fost la început, ca majoritatea basoreliefurilor romane care erau <strong>si</strong><br />

pictate, Centrul <strong>de</strong> Arheologie din Roma anunţă că în anul 2009, unul dintre cele<br />

mai bine conservat monumente ale antichităţii romane, Columna lui Traian, îşi va<br />

recăpăta culorile originale, fiind repictată cu raze <strong>de</strong> lumină. Hotărârea <strong>de</strong> a<br />

reda Columnei întreaga bogăţie <strong>de</strong> culori, cum era în anul 113 e.n., când a fost<br />

ridicată, a fost luată recent, la Ferrara, în cadrul unei întâlniri internaţionale<br />

a restauratorilor <strong>de</strong> artă. Proce<strong>de</strong>ul utilizat este unul inovator, în care culorile<br />

vor fi puse pe monument cu ajutorul razelor <strong>de</strong> lumină, monitorizate pe calculator<br />

IN POLONIA O MARE MANIFESTARE A CULTURII ROMANE<br />

Festivalul Culturii Române se va <strong>de</strong>sfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi<br />

Wieliczka, un oraş turistic din apropiere.<br />

Proiectul cultural <strong>de</strong> cea mai mare anvergură concretizat vreodată <strong>de</strong> români în<br />

Polonia aduce 25 <strong>de</strong> evenimente adresate unor categorii diferite <strong>de</strong> public şi a fost<br />

realizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român (ICR) <strong>de</strong> la Varşovia în colaborare cu<br />

Fundaţia "Perspectiva Estică".<br />

IN POLINOIA O MARE MANIFESTARE A CULTURII ROMANE<br />

Festivalul Culturii Române se va <strong>de</strong>sfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi<br />

Wieliczka, un oraş turistic din apropiere.<br />

Proiectul cultural <strong>de</strong> cea mai mare anvergură concretizat vreodată <strong>de</strong> români în<br />

Polonia aduce 25 <strong>de</strong> evenimente adresate unor categorii diferite <strong>de</strong> public şi a fost


ealizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român (ICR) <strong>de</strong> la Varşovia în colaborare cu<br />

Fundaţia "Perspectiva Estică".<br />

REZERVATIE NATURALA CREATA PRIN VOLUNTARIAT<br />

În munţii calcaroşi <strong>de</strong> lângă Horezu, pe o suprafaţă <strong>de</strong> numai 4.186 <strong>de</strong> hectare,<br />

trăiesc câteva zeci <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> plante şi animale unice în Europa : Capre negre,<br />

râşi, pi<strong>si</strong>ci sălbatice sau j<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> pădure pot fi văzute în cel mai mic parc<br />

naţional din România. Denumit după principalele vârfuri ale muntelui pe care-l<br />

înconjoară, Parcul Buila Vânturariţa e o bijuterie naturală, fiind <strong>si</strong>tuat în sudul<br />

Munţilor Căpăţânii. Parcul a fost înfiinţat <strong>de</strong> câţiva oameni inimoşi din Horezu,<br />

care în urma drumeţiilor pe munte au văzut că frumuseţile dispar sub privirile prea<br />

îngăduitoare ale autorităţilor. Principalul susţinător e Florin Stoican, un tânăr<br />

geolog care a crescut la poalele Munţilor Căpăţânii <strong>si</strong> care se ajuta cu voluntari,<br />

dintre care cei mai multi sunt elevi <strong>de</strong> la scolile din zona.<br />

ACADEMIA ROMANA SI-A SERBAT ZIUA NATIONALA<br />

Devenită o tradiţie, Ziua Naţională a Aca<strong>de</strong>miei Române a fost sărbătorită în<br />

adunarea generală a membrilor săi, în cadrul căreia au fost înmânate însemnele<br />

aca<strong>de</strong>mice M.S. Regele Mihai I, IAR acad. Dan Berin<strong>de</strong>i, vicepreşedinte al Aca<strong>de</strong>miei<br />

Române, a susţinut expunerea "Aca<strong>de</strong>mia Română - trecut, prezent, viitor".<br />

PREMIILE UNITER<br />

Ion Caramitru, preşedintele UNITER, a anunţat marţi că la ediţia <strong>de</strong> anul acesta a<br />

Premiilor Uniunii Teatrale, Senatul a acceptat propunerea membrilor juriului <strong>de</strong> a<br />

nu acorda premiul pentru critică. Singurul critic care va lua un premiu anul<br />

acesta este Ion Cocora, pentru întreaga activitate.<br />

Muzeul Naţional „George Enescu” va găzdui joi, 10 aprilie 2008, ora 11:00,<br />

ceremonia <strong>de</strong> atribuire a viorii Guarnierius, care i-a aparţinut marelui compozitor<br />

şi interpret George Enescu, domnului Gabriel Croitoru, câştigătorul concursului<br />

organizat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi Cultelor.<br />

La ceremonie vor lua parte dl. Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor,<br />

d-l Ştefan Gheorghiu, preşedintele juriului, şi violonistul Gabriel Croitoru. Gazda<br />

evenimentului va fi doamna Laura Manolache, directorul Muzeului Naţional „George<br />

Enescu”.<br />

După festivitatea <strong>de</strong> atribuire a viorii reprezentanţii presei vor avea privilegiul<br />

<strong>de</strong> a a<strong>si</strong>sta la primul concert susţinut <strong>de</strong> Gabriel Croitoru (acompaniat la pian <strong>de</strong><br />

Viorica Boerescu) pe vioara Guarnierius. În program:<br />

• George Enescu – Sonata a 3-a pentru pian şi vioară „în caracter popular românesc”<br />

• E. Ysaye – Sonata nr.3<br />

• E. Chausson – Poemul<br />

• J.S. Bach – Sonata (fragmentul solistic)<br />

ZIUA INTERNATIONALA A RROMILOR<br />

La 8 aprilie a fost sarbatorita Ziua Internationala a Rromilor, proclamata in<br />

cadrul primului Congres mondial al romilor, <strong>de</strong>sfasurat in perioada 6-8 aprilie<br />

1971, la Londra. Potrivit celor stabilite la congres, ziua <strong>de</strong> 8 aprilie este pentru<br />

romii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni <strong>si</strong> un moment <strong>de</strong> comemorare a celor uci<strong>si</strong> in anii celui <strong>de</strong>-al<br />

Doilea Razboi Mondial.


Romii caldarari din Bratei, ju<strong>de</strong>tul Sibiu, sunt cunoscuti chiar <strong>si</strong> peste hotare<br />

pentru mestesugul lor. I<strong>si</strong> vand marfa pe marginea Drumului National 14, dar <strong>si</strong> in<br />

cele mai alese targuri din Europa. Vazele, ulcioarele <strong>si</strong> ibricele la care muncesc<br />

zile intregi au ajuns chiar <strong>si</strong> in casele americanilor - relateaza New<strong>si</strong>n. Au un<br />

<strong>si</strong>ngur instrument, ciocanul, cu ajutorul caruia reusesc sa faca dintr-o <strong>si</strong>mpla<br />

bucata <strong>de</strong> cupru <strong>de</strong> la ibrice pana la cazane <strong>de</strong> tuica.Cele mai cunoscute comunitati<br />

<strong>de</strong> romi din Romania sunt ursarii - cei care da<strong>de</strong>au spectacole cu ur<strong>si</strong>, caldararii -<br />

cei care fac vase <strong>de</strong> arama, spoitorii - cei care vopsesc vase <strong>de</strong> bucatarie, rudarii<br />

- adica lucratorii in lemn, bol<strong>de</strong>nii - vanzatorii <strong>de</strong> flori, argintarii - cei care<br />

fac bijuterii, <strong>si</strong> zlatarii - cei care extrageau aurul din albiile raurilor.<br />

4 aprilie 2008. La Răzeni, în Basarabia, a avut loc o amplă manifestare închinată<br />

răzănenilor Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, patriarhi ai Actului Unirii <strong>de</strong> la 27 martie<br />

1918.<br />

MEMORIA LUI VASILE NETEA<br />

La Colegiul National "Alexandru Papiu Ilarian" din Targu Mures au <strong>de</strong>butat "Zilele<br />

culturale Va<strong>si</strong>le Netea, manifestare organizata <strong>de</strong> Fundatia care-i poarta numele.<br />

Comemorarea istoricului, literatului <strong>si</strong> folcloristului muresean Va<strong>si</strong>le Netea a<br />

continuat a doua zi, la Deda, locul un<strong>de</strong> este înmormântat carturarul. Cu aceasta<br />

ocazie, în prima zi, a fost lansat volumul intitulat "Va<strong>si</strong>le Netea, evocari <strong>si</strong><br />

bibliografie", îngrijit <strong>de</strong> Dimitrie Poptamas <strong>si</strong> Melinte Serban.<br />

În ziua <strong>de</strong> 8 aprilie 2008, orele 12. 00, Rectoratul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa<br />

va acorda titlul <strong>de</strong> Doctor Honoris Causa – în Sala Senatului (Campus) – Eminenţei<br />

Sale, Cardinal Péter Erdő, profesor univer<strong>si</strong>tar şi Ex-Rector al Univer<strong>si</strong>tăţii<br />

„Pázmány Péter”, Budapesta, Ungaria.<br />

Cardinalul Péter Erdő, Primat al Ungariei, Arhiepiscop <strong>de</strong> Esztergom-<br />

Budapesta şi Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din Europa, a fost<br />

propus Decanatului Facultăţii <strong>de</strong> Teologie pentru acordarea titlului <strong>de</strong> Doctor<br />

Honoris Causa <strong>de</strong> către profesorul univer<strong>si</strong>tar dr. Nicolae V. Dură, Prorectorul<br />

Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius.<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Ovidius Constanţa are prilejul <strong>de</strong> a acorda titlul aca<strong>de</strong>mic <strong>de</strong> Doctor<br />

Honoris Causa unuia dintre cei mai mari specialişti ai dreptului canonic din<br />

Ungaria şi din lumea romano-catolică. Reputat canonist şi teolog romano-catolic,<br />

care onorează învăţământul teologic, univer<strong>si</strong>tar, din ţara sa, încă din anul 1980,<br />

Eminenţa Sa, Cardinalul Péter Erdő, a fost pentru multă vreme şi Rectorul<br />

Univer<strong>si</strong>tăţii „Pázmány Péter” din Budapesta, Ungaria<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

In ziua <strong>de</strong>20 aprilie, la Căminul Cultural din comuna Pietrari va avea loc “Hora<br />

Costumelor” ediţia a XXXVI -a - sărbătoarea portului popular vâlcean<br />

În context: parada portului popular vâlcean; “În memoriam Gheorghiţa Măleanu şi Ctin<br />

Bănacu creatori şi poeţi ai lumii satului vâlcean”; concursul creatoarelor<br />

populare; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori şi<br />

Orchestra “Rapsodia vâlceană” . Organizator Centrul ptr. promovarea culturii.<br />

10 aprilie<br />

Ora 10,00: Parcul oraşului Olăneşti<br />

Concert <strong>de</strong> fanfară<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />

Partener:


• Primăria oraşului Băile Olăneşti<br />

10 aprilie<br />

Ora 11,00: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Olt<br />

Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />

Organizatori:<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Olt<br />

11 aprilie<br />

Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Lansarea cărţii „Reformele lui Bocchoris”, autor egiptologul Achim Popescu<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

11 aprilie<br />

Episcopia Râmnicului<br />

Lansarea cărţii “Poem <strong>de</strong>spre Râmnic – schituri şi mănă<strong>stiri</strong> vâlcene”, autor George<br />

Voica<br />

Organizatori:<br />

• Episcopia Râmnicului<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

12 – 15 aprilie<br />

Grecia: Atena – Ambasada României, Nafplion şi Salonic<br />

Schimb cultural româno-elen „Sărbătorile Pascale în spiritualitatea românească”<br />

Organizatori:<br />

• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />

• Asociaţia Culturală Româno-Elenă „Armonia”<br />

• Agenţia <strong>de</strong> Turism Mega Travel Rm. Vâlcea<br />

• Primăria comunei Oteşani<br />

14 - 18 aprilie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Săptămâna Naţională a Bibliotecilor - expoziţii, mese rotun<strong>de</strong>, manifestări<br />

culturale<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

14 aprilie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

MEDALION Wolfgang Ama<strong>de</strong>us Mozart - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Nicolas Jounis - Franţa<br />

Solişti: Alexandra Ştefănaescu – soprană, Melinda Duffner – mezzosoprană, Paul<br />

Ştefan Onaga<br />

– tenor, Fodre Attila - bas<br />

Program: - Missa Încoronării<br />

- Uvertura la Opera “Răpirea din Serai”<br />

- Simfonia nr. 41 “Jupiter”<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

15 – 20 aprilie<br />

Palatul Copiilor Sibiu<br />

Concursul <strong>de</strong> navomo<strong>de</strong>le “C” - Cupa “Cibinul”. Participă cercul <strong>de</strong> navomo<strong>de</strong>le


Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Sibiu<br />

Partener:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

15 - 20 aprilie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

“Sfintele Paşti” – semnificaţii, tradiţii, obiceiuri; expoziţii tematice<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

16 aprilie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Seminar cu titlul „Protecţia europeană a drepturilor <strong>de</strong> proprietate industrială şi<br />

<strong>de</strong> autor”<br />

Organizatori:<br />

• Centrul Europe Direct al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Oficiul <strong>de</strong> Stat pentru Invenţii şi Mărci<br />

17 aprilie<br />

Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Medalion aniversar “Gheorghe Dumitraşcu – 70”<br />

Organizatori:<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

• Aca<strong>de</strong>mia Olimpică din România – Filiala Râmnicu Vâlcea<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

19 aprilie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concert <strong>de</strong> fanfară<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

125.000 <strong>de</strong> lei pentru o lucrare <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu<br />

Pentru Plajă la Biaritz <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu, o pânză <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni medii, pictată<br />

în 1897, licitaţia a început <strong>de</strong> la 73 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> lei. La licitaţie a mai fost<br />

vândută o lucrare a pictorului Octav Băncilă, cu 15.000 <strong>de</strong> lei, şi o lucrare a lui<br />

Arthur Verona, cu 16.000 <strong>de</strong> lei.<br />

TINERI MUZICIENI ROMANI LA VERONA<br />

Elevi <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong> Artă din Târgovişte sunt invitati sa susţina un recital în<br />

cunoscutul oraş italian Verona. Pe nume: Cristian Alexandru Moroianu, Luiza<br />

Georgiana Stoica, Marina Bratu şi Denisa Mariana Grecu ei au fost pana acum<br />

laureaţi la diverse concursuri naţionale şi internaţionale.<br />

Recitalul vocal-instrumental pregatit conţine fragmente din lucrari <strong>de</strong> Bach,<br />

Haydn, Chopin şi Men<strong>de</strong>lsson Bartholdy, precum şi muzică vocală din folclorul<br />

românesc.<br />

După şapte zile <strong>de</strong> competiţie, ediţia a III-a a Galei „Star“ <strong>de</strong> la Bacău, care a<br />

început pe 28 martie, şi-a anunţat joi seară câştigătorii. Marele Trofeu, în


valoare <strong>de</strong> 3.000 <strong>de</strong> euro, a fost câştigat <strong>de</strong> actriţa Gabriela Popescu, pentru<br />

recitalul „Copilul din spatele ochilor“, <strong>de</strong> Nava Semel, montat <strong>de</strong> regizoarea Liana<br />

Ceterchi.<br />

Cea <strong>de</strong>-a IV-a ediţie a Festivalului ju<strong>de</strong>ţean „Theatrum Mundi" pentru elevi se va<br />

<strong>de</strong>sfăşura la Arad, sâmbătă, 5 aprilie 2008, începând cu ora 9.00, la Teatrul <strong>de</strong><br />

Marionete.<br />

Organizatorii acestei manifestări sunt „Asociaţia pentru <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri culturale"<br />

Arad, Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad şi Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean Şcolar Arad. În acest an,<br />

Festivalul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Teatru „Theatrum Mundi" pentru elevi va inclu<strong>de</strong>, în<br />

premieră, o secţiune <strong>de</strong> film <strong>de</strong> scurtmetraj, alături <strong>de</strong> <strong>de</strong>ja consacratele secţiuni<br />

<strong>de</strong> pictură şi <strong>de</strong> fotografie cu tema „Spectacolul lumii".<br />

ORGANIZAREA CENTRULUI NAŢIONAL CULTURAL – ECONOMIC – SOCIAL, DE AFACERI ŞI DE<br />

AGREMENT ALEXANDRU MARGHILOMAN BUZĂU<br />

Având în ve<strong>de</strong>re preocupările şi activităţile predilecte ale lui Alexandru<br />

Marghiloman, boier <strong>de</strong> viţă şi om politic care, ani <strong>de</strong>-a rândul, a fost preşedintele<br />

Partidului Conservator, ministru şi Prim – Ministru, proprietar a 13 mari moşii în<br />

Muntenia şi al unor herghelii <strong>de</strong> cai <strong>de</strong> rasă, creatorul Ansamblului « Conacul<br />

Marghiloman » din Buzău, fundatia Pro Patrimoniu propune înfiinţarea Centrului<br />

Naţional Cultural – Social – Economic, <strong>de</strong> Afaceri şi <strong>de</strong> Agrement « Alexandru<br />

Marghiloman » Buzău.<br />

Directia ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> Cultura, Culte, Patrimoniu Suceava anunta ca a avut loc<br />

editia a cincea a<br />

FESTIVALULUI NATIONAL AL OUALOR INCONDEIATE - CIOCANESTI<br />

care a continuat traditia acestei localitati sucevene reunind <strong>si</strong> in anul 2008 cei<br />

mai buni mesteri incon<strong>de</strong>ietori <strong>de</strong> oua din toate zonele tarii in care se practica<br />

tacest mestesug. Exponatele vor fi puse ]n valoare <strong>de</strong> Sfintele Pasti.<br />

CENTRU CULTURAL LOCAL "ION VINEA"din GIURGIU<br />

anunta pentru 23 aprilie 2008 Spectacolul muzical coregrafic " ZIUA ORASULUI";<br />

Organizatori : Primaria Giurgiu, Con<strong>si</strong>liul Local Giurgiu, C.C.L."Ion Vinea";<br />

Participanti: Orchestra <strong>de</strong> Suflatori "Valahia", Colaboratori, Invitati, Mass Media<br />

"povestea unei mari prietenii:Enescu <strong>si</strong> Menuhin"<br />

Data: 01.04.2008 - 30.04.2008<br />

Loc: ISnaia<br />

Organizator: Centrul European <strong>de</strong> Cultura Sinaia<br />

Telefon: 0244 312 939<br />

Fax: 0244 312 939<br />

Email: cec<strong>si</strong>naia@yahoo.com<br />

Site: http://www.centrul-european-<strong>si</strong>naia.ro<br />

Simpozion sustinut cu ocazia comemorarii zilei <strong>de</strong> nastere a lui Yehudi Menuhin.


PROGRAM DE SPECTACOLE<br />

TEATRUL NATIONAL „RADU STANCA” SIBIU<br />

PERIOADA 1 - 30 aprilie 2008<br />

Miercuri 2 aprilie 2008 ora 21.00 – C’EST L’AMOUR…IN MEMORIAM EDITH PIAF, Spectacol<br />

conceput, realizat <strong>si</strong> interpretat <strong>de</strong> Gabriela Neagu, Dana Talos <strong>si</strong> Catalin Neghina<br />

– sediu: Atrium Cafe<br />

DISTRIBUTIA: Gabriela Neagu, Dana Talos, Catalin Neghina, Ladislau Hunyadi<br />

Joi 3 aprilie 2008 ora 19.00 – VREMEA DRAGOSTEI, VREMEA MORTII <strong>de</strong> Fritz Kater –<br />

sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA, CONCEPT SI REALIZARE MULTIMEDIA: Andu Dumitrescu<br />

COREGRAFIA: Florin Fieroiu<br />

DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Catalin Patru, Diana Fufezan, Florentina Tilea, Florin<br />

Cosulet, Horia Nicoara, Bogdan Saratean.<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Vineri 4 aprilie ora 19.00 – PESCARUSUL <strong>de</strong> A. P. Cehov – sediu: Teatrul National<br />

"Radu Stanca"<br />

REGIA: Andrei Serban<br />

SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />

COSTUME: Maria Miu<br />

DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Adrian Neacsu, Gelu Potzolli, Cristina Flutur, Dan<br />

Glasu, Florentina Tilea, Diana Fufezan, Adrian Matioc, Doru Presecan, Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Sambata 5 aprilie 2008 ora 15.00 <strong>si</strong> duminica 6 aprilie 2008 ora 17.30 – UN TRAMVAI


NUMIT POPESCU dupa opera antuma <strong>si</strong> postuma a lui Cristian Popescu – sediu: Tramvai<br />

Ra<strong>si</strong>nari<br />

REGIA: Gavriil Pinte<br />

SCENARIUL: Gavriil Pinte<br />

DECORUL SI COSTUMELE: Roxana Ionescu<br />

DISTRIBUTIA: Florin Cosulet, Veronica Popescu, Diana Vacaru Lazar, Dana Talos,<br />

Catalin Neghina, Bogdan Saratean, Ema Vetean, Maria Anusca, Vlad Robas.<br />

- Pret bilete: 10 lei<br />

Sambata 5 aprilie ora 19.00 - OSTATIC LA MATUSICA <strong>de</strong> Moriss Panych – sediu: Teatrul<br />

National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Michael Devine<br />

SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />

DISTRIBUTIA: Gabi Neagu, Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Sambata 5 aprilie 2008, ora 19.00 – WER HAT ANGST VOR VIRGINIA WOOLF / CUI I-E<br />

FRICA DE VIRGINIA WOOLF dupa Edward Albee – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor,<br />

Sala <strong>de</strong> Sport (Spectacol realizat cu sprijinul EU Japan Fest) – Sectia Germana<br />

(spectacol cu traducere in limba romana)<br />

REGIA: Serban Puiu<br />

SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />

ILUSTRATIA MUZICALA: Marius Hristescu<br />

DISTRIBUTIA: Emoke Boldizsar, Iulia Popa, Veronica Popescu, Steve Walter, Tomohiko<br />

Kogi, Florin Cosulet, Catalin Patru.<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Duminica 6 aprilie 2008 ora 19.00 - TRANSPORT DE FEMEI <strong>de</strong> Steve Gooch – sediu:<br />

Teatrul National "Radu Stanca"<br />

REGIA: George Ivascu<br />

DISTRIBUTIA: Gabriel Sterian, Ali Deac, Simina Contras, Iulia Merca, Daniela<br />

Anghel, Lorelei Ghazawi, Emilia Iancu, Ada Soaica<br />

Spectacol sustinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>ntii anului IV Actorie – clasa lector univ. dr. George<br />

Ivascu, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong><br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei


Joi 10 aprilie 2008 ora 19.00 - CUMNATA LUI PANTAGRUEL dupa scrierile lui Francois<br />

Rabelais sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Silviu Purcarete<br />

SCENOGRAFIA: Helmut Stuermer<br />

MUZICA: Va<strong>si</strong>li Sirli<br />

DISTRIBUTIA: Marie Cayrol, Cristina Flutur, Diana Fufezan, Ofelia Popii, Cristina<br />

Ragos, Miklós Bacs, József Biró, Zsolt Bogdan, Jacques Bourgaux, Florin Cosulet,<br />

Aron Dimény, Adrian Matioc, Levente Molnar, Catalin Patru, Laurent Schuh, Cristian<br />

Stanca.<br />

Si muzicienele: Anca Stranici, Laura Calina<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Vineri 11 aprilie 2008 ora 18.00 - TAKE, IANKE SI CADIR <strong>de</strong> Victor Ion Popa – sediu:<br />

Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebes, jud. Alba<br />

REGIA: Dan Glasu<br />

SCENOGRAFIA: Va<strong>si</strong>le Rotaru<br />

DISTRIBUTIA: Dan Dlasu, Nicu Mihoc, Gelu Potzolli, Rodica Margarit, Barbara Crisan,<br />

Eduard Patrascu, Viorel Rata<br />

Sambata 12 aprilie 2008 ora 19.00 - TAKE, IANKE SI CADIR <strong>de</strong> Victor Ion Popa –<br />

sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Dan Glasu<br />

SCENOGRAFIA: Va<strong>si</strong>le Rotaru<br />

DISTRIBUTIA: Dan Dlasu, Nicu Mihoc, Gelu Potzolli, Rodica Margarit, Barbara Crisan,<br />

Eduard Patrascu, Viorel Rata<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Sambata 12 aprilie ora 19.00 - CUMNATA LUI PANTAGRUEL dupa scrierile lui Francois<br />

Rabelais sediu: Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat Cluj<br />

REGIA: Silviu Purcarete<br />

SCENOGRAFIA: Helmut Stuermer<br />

MUZICA: Va<strong>si</strong>li Sirli


DISTRIBUTIA: Marie Cayrol, Cristina Flutur, Diana Fufezan, Ofelia Popii, Cristina<br />

Ragos, Miklós Bacs, József Biró, Zsolt Bogdan, Jacques Bourgaux, Florin Cosulet,<br />

Aron Dimény, Adrian Matioc, Levente Molnar, Catalin Patru, Laurent Schuh, Cristian<br />

Stanca.<br />

Si muzicienele: Anca Stranici, Laura Calina<br />

Duminica 13 aprilie ora 19.00 - BALUL scenariul Radu-Alexandru Nica <strong>si</strong> Mihaela<br />

Michailov dupa o i<strong>de</strong>e a Theatre <strong>de</strong> Campagnol – sediu: Teatrul National "Radu<br />

Stanca"<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Helmut Sturmer<br />

COREGRAFIA: Carmen Cotofana<br />

DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruta<br />

Va<strong>si</strong>u, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacsu, Catalin Patru,<br />

Viorel Rata, Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Miercuri 16 aprilie 2008 ora 19.00 - DAS KALTE KIND / COPILUL RECE <strong>de</strong> Marius von<br />

Mayenburg – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" – Sectia Germana (cu traducere in<br />

limba romana)<br />

REGIA: Szabó K. Istvan<br />

SCENOGRAFIA: Borbala Kiss<br />

LIGHT DESIGN, EFECTE VIZUALE: Lucian Moga<br />

ILUSTRATIA MUZICALA: Dan Simion<br />

DISTRIBUTIA: Horia Nicoara, Cristina Stoleriu, Steve Walter, Catalin Neghina,<br />

Georg Potzolli, Renate Mueller Nica, Emöke Boldizsar, Iulia Maria Popa, Filip<br />

Mitachescu<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Joi 17 aprilie 2008 ora 19.00 - CERERE IN CASATORIE <strong>de</strong> A. P.Cehov – sediu: Teatrul<br />

National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Robert Raponja (Croatia)<br />

SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />

DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Pali Vecsei, Gelu Potzolli<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei


Vineri 18 aprilie <strong>si</strong> Sambata 19 aprile 2008 ora 19.00 - HAMLET dupa W. Shakespeare<br />

- sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

TRADUCEREA: Ion Vinea <strong>si</strong> Rares Moldovan<br />

ADAPTAREA: Oana Stoica <strong>si</strong> Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Dragos Buhagiar<br />

COREGRAFIA: Florin Fieroiu<br />

MUZICA ORIGINALA: Vlaicu Golcea<br />

VIDEO: Daniel Gontz<br />

DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Mariana Presecan, Codruta Va<strong>si</strong>u, Adrian Matioc, Adrian<br />

Neacsu, Catalin Patru, Vlad Robas, Ciprian Scurtea, Pali Vecsei.<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Duminica 20 aprilie 2008 ora 19.00 - NORA dupa Henrik Ibsen – sediu: Teatrul<br />

National "Radu Stanca"<br />

REGIA: Radu-Alexandru Nica<br />

ADAPTAREA: Anamaria Enescu <strong>si</strong> Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />

COREGRAFIA: Florin Fieroiu, Hugo Wolf<br />

DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Ofelia Popii, Adrian Matioc, Gelu Potzolli, Pali<br />

Vecsei, Tania Anastasof<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Duminica 20 aprilie 2008 ora 19.00 - TREI POVESTIRI CARE MERITA SA FIE POVESTITE <strong>de</strong><br />

Osvaldo Dragun – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor – Sala <strong>de</strong> sport<br />

REGIA: Dan Glasu<br />

DISTRIBUTIA: Alina Irom, Romina Stroia, Alexandra Tica, Arina Trif, Florin Besoiu,<br />

Catalin Grigoras<br />

Spectacol sustinut <strong>de</strong> absolventii Sectiei Actorie, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga”<br />

Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong>, cu participarea stu<strong>de</strong>ntilor anului II Actorie<br />

– clasa lector univ. drd. Dan Glasu <strong>si</strong> anului III Actorie – clasa lector univ. drd.<br />

Marian Ralea<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei


Miercuri 23 aprilie 2008 ora 19.00 – WER HAT ANGST VOR VIRGINIA WOOLF / CUI I-E<br />

FRICA DE VIRGINIA WOOLF dupa Edward Albee – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor,<br />

Sala <strong>de</strong> Sport (Spectacol realizat cu sprijinul EU Japan Fest) – Sectia Germana<br />

(spectacol cu traducere in limba romana)<br />

REGIA: Serban Puiu<br />

SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />

ILUSTRATIA MUZICALA: Marius Hristescu<br />

DISTRIBUTIA: Emoke Boldizsar, Iulia Popa, Veronica Popescu, Steve Walter, Tomohiko<br />

Kogi, Florin Cosulet, Catalin Patru.<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Miercuri 30 aprilie 2008 ora 21.00 - FAUST dupa W. J. Goethe – sediu: Centrala<br />

Simerom<br />

REGIA: Silviu Purcarete<br />

DECOR SI LIGHT DESIGN: Helmut Stuermer<br />

COSTUMELE: Lia Mantoc<br />

MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />

ORCHESTRATIA: Doru Apreotesei<br />

VIDEO: Andu Dumitrescu<br />

ASISTENT DE SCENOGRAFIE: Daniel Raduta<br />

DISTRIBUTIA:<br />

Ilie Gheorghe (Faust), Ofelia Popii (Mefisto)<br />

Cu: Maria Anusca, Emoke Boldizsar, Lerida Buchholtzer, Irina Deak, Diana Fufezan,<br />

Raluca Iani, Laura Ilea, Diana Vacaru Lazar, Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit,<br />

Gabriela Neagu, Renate Muller Nica, Veronica Popescu, Eleonora Po<strong>si</strong>rca, Mariana<br />

Presecan, Cristina Ragos, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u, Ema Vetean,<br />

Mihai Coman, Florin Cosulet, Dan Glasu, Tomohiko Kogi, Adrian Matioc, Adrian<br />

Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Doru Presecan, Viorel<br />

Rata, Vlad Robas, Bogdan Saratean, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei,<br />

Liviu Vlad, Steve Walter<br />

Stu<strong>de</strong>ntii Univer<strong>si</strong>tatii „Lucian Blaga” Sibiu, Sectia Actorie: Dana Anghel, Simina<br />

Contras, Raluca Covrig, Teodora Domnariu, Lorelei Gazawi, Bianca Goada, Iulia<br />

Mihaela Grigore, Emilia Iancu, Alina Irom, Laura Luca, Ilinca Mateescu, Iulia<br />

Merca, Diana Sofia Murarus, Florentina Neagu, Alexandra Petrasciuc, Iulia Popa,<br />

Romina Stroia, Andreea Soaica, Doriana Taut, Gabriela Tica, Arina Trif, Codruta<br />

Varadi, Mihai Alexandru, Florin Besoiu, Liviu Ble<strong>de</strong>a, Gabriel Budur, Alex Deac,<br />

Catalin Grigoras, Alexandru Verzescu, Laurentiu Vlad


Margareta: Tania Anastasof, Me<strong>de</strong>ea Dobrota, Doris Faff, Astrid Hermann, Irina<br />

Mihai, Aneea Oprin, Ana Maria Telebus<br />

Imperium Band: Dorin Pitariu (chitara), Calin Filip (bass), Lucian Fabro<br />

(percutie), Ciprian Oancea (claviaturi)<br />

- Pret bilete: 20 lei; redus: 10 lei<br />

--------------------------------------------------------------------------------<br />

Agentia Teatrala<br />

Str. Nicolae Balcescu, nr. 17<br />

Tel. 0369/10 15 78<br />

Program:<br />

Luni – Vineri 11.00 - 18.00<br />

Sambata 11.00 - 15.00<br />

In zilele <strong>de</strong> spectacol la Sediul Teatrului, cu 30 <strong>de</strong> minute inainte <strong>de</strong> ora <strong>de</strong><br />

incepere a reprezentatiei.<br />

MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA RESTAURATE ÎN PERIOADA 2000-2006<br />

Biserica <strong>de</strong> lemn Adormirea Maicii Domnului<br />

Perioada: 1820; Localitatea: Lunca Motilor, comuna Baia <strong>de</strong> Cris; Ju<strong>de</strong>tul:<br />

Hunedoara;<br />

Monumentul este amplasat pe o inaltime in zona centrala a localitatii Lunca<br />

Motilor, la circa 9 km <strong>de</strong> localitatea Brad, ju<strong>de</strong>tul Hunedoara.<br />

Biserica dateaza <strong>de</strong> la sfar<strong>si</strong>tul secolului XVII <strong>si</strong> a fost construita <strong>de</strong><br />

credincio<strong>si</strong>i din Tebea pe <strong>de</strong>alul Gorgan, fiind folo<strong>si</strong>ta ca lacas <strong>de</strong> cult in Tebea<br />

pana la 1820 cand a fost vanduta credincio<strong>si</strong>lor din Lunca Motilor.<br />

DIRECTIA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL HUNEDOARA<br />

Va informeaza:<br />

Biblioteca digitala <strong>de</strong> arheologie a fost completata la CIMEC cu noi titluri cla<strong>si</strong>ce<br />

din Va<strong>si</strong>le Parvan <strong>si</strong> Alexandru Odobescu, fac<strong>si</strong>milate digital dupa editiile priceps.<br />

Lucrarile sunt disponibile online, in format pdf, pe <strong>si</strong>tul nostru web, la adresa:<br />

http://www.cimec.ro/Resurse/Biblioteca_digitala.htm<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

SEARA CINEMATOGRAFICA DE VINERI VA RASPUNDE SOLICITARII CINEFILILOR CU O<br />

COMEDIE IN REGIA LUI OLIVER PARKER, PROTAGONISTUL FILMELOR DE MARE SUCCES « OTELLO<br />

»<br />

(1995) SI « SOTUL IDEAL »(1999) .<br />

« AM O SLUJBA NASPA RAU » CU O DISTRIBUTIE REMARCABILA : OANA PELLEA, ALEXANDRA<br />

MARIA LARA, NEVE CAMPBELL SI SHIRLEY HENDERSON, VA FI GAZDUIT, IN CADRUL<br />

PROGRAMULUI CULTURA PRIN FILM, DE CATRE SALA CONSILIULUI JUDETEAN VALCEA IN


SEARA ZILEI DE 4 APRILIE 2008, ORA 2<br />

4 - 6 aprilie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

“Salonul Naţional al Cărţii <strong>de</strong> Etnologie”, ediţia a IX - a<br />

În context: expoziţie-târg <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> etnologie; lansarea carţilor: “Tradiţii şi<br />

obiceiuri din jud. Olt, zonele Câmpia Boianului, Olt şi Romanaţi”, ed. Mega,<br />

Bucureşti 2007, autori: dr. Georgeta Stoica, Rada Ilie, “Costumul popular <strong>de</strong><br />

patrimoniu”, autori: dr. Doina Işfănoni, dr. Paula Popoiu, “Nereju, un sat din<br />

străvechiul ţinut al Vrancei”, autori: dr. Paula Popoiu, Ion Cherciu, “Plastica<br />

arhitecturii rurale”, autor: dr. Ana Bârcă, Muzeul “Astra” Sibiu, autori: dr.<br />

Corneliu Ioan Bucur, dr. Dumitru Budrală, “Abecedar şi Dicţionar etnologic”,<br />

autori: dr. Corneliu Bucur şi Raluca Ioan Andrei<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

4 aprilie<br />

Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> pictură – Olga Popescu<br />

Organizator:<br />

• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

4 aprilie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

7 aprilie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solist: Tudor Andrei<br />

Program: Dan Voiculescu - “Inflorescente” - primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

Mozart - Concertul nr. 4 pentru vioară şi orchestră<br />

Herminio <strong>de</strong> Almeida – Jobiniana – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

Camargo Guarnieri – Dansa Bra<strong>si</strong>leira nr.1 – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

10 – 20 aprilie<br />

Palatul Copiilor Caracal<br />

“Târgul <strong>de</strong> jucării Caracal”. Participă cercurile <strong>de</strong>: floricultură, origami<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Caracal<br />

Partener:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

10 aprilie<br />

Ora 10,00: Parcul oraşului Olăneşti<br />

Concert <strong>de</strong> fanfară<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />

Partener:<br />

• Primăria oraşului Băile Olăneşti<br />

10 aprilie<br />

Ora 11,00: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural


Naţional Olt<br />

Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />

Organizatori:<br />

3 aprilie<br />

Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Lansarea cărţii „Ieromonahul Macarie, tipograf român”, autor arhimandrit Veniamin<br />

Micle în cadrul proiectului „Anul 2008, anul cărţii vechi la Vâlcea”. 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

la apariţia tiparului <strong>de</strong> la Bistriţa şi a „Liturghierului” lui Macarie” (1508 –<br />

2008<br />

A APARUT NUMARUL 34 al revistei "Dor <strong>de</strong> Dor" pe luna aprilie 2008 in noul său<br />

format.In cele 32 <strong>de</strong> pagini puteti citi poezie, proză, eseu.<br />

Vă puteti intâlni cu scriitorul Nicolae Rotaru şi editorialul sau: Limba <strong>de</strong><br />

Bronz.In pagina 7 "Galasul Bisericii" <strong>de</strong>spre sărbătorile <strong>de</strong> Paşti.<br />

In pagina 18 un eseu semnat <strong>de</strong> P.Iuvenalie Ion Ionaşcu din Roma<br />

iar la pagina "Memoria pamântului Romanesc cititi <strong>de</strong>spre Eroul <strong>de</strong> legendă-<br />

Cpt.aviator Ilie Şerbănescu<br />

contactati-ne pentru abonament:marintoma@gmail.com<br />

Trei concerte <strong>de</strong>dicate memoriei lui Gică Petrescu vor avea loc pe 14, 15 şi 16<br />

aprilie, la Sala Palatului din Bucureşti. Astfel, pe 14 aprilie, vor susţine<br />

recitaluri <strong>de</strong> muzică uşoară Aura Urziceanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cătălin<br />

Crişan, Ovidiu Komornyik. Aceştia vor fi acompaniaţi <strong>de</strong> orchestra condusă <strong>de</strong> Ionel<br />

Tudor. Ziua următoare va fi <strong>de</strong>dicată romanţelor şi cântecelor <strong>de</strong> petrecere.<br />

Trei concerte <strong>de</strong>dicate memoriei lui Gică Petrescu vor avea loc pe 14, 15 şi 16<br />

aprilie, la Sala Palatului din Bucureşti. Astfel, pe 14 aprilie, vor susţine<br />

recitaluri <strong>de</strong> muzică uşoară Aura Urziceanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cătălin<br />

Crişan, Ovidiu Komornyik. Aceştia vor fi acompaniaţi <strong>de</strong> orchestra condusă <strong>de</strong> Ionel<br />

Tudor. Ziua următoare va fi <strong>de</strong>dicată romanţelor şi cântecelor <strong>de</strong> petrecere.<br />

Tineri poeţi din România şi Suedia şi-au tradus reciproc versurile şi vor publica<br />

un manuscris bilingv cu creaţiile lor, ce va fi lansat la Târgul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>de</strong> la<br />

Goteborg, din luna septembrie.<br />

Autorii români sunt A<strong>de</strong>la Greceanu, Claudiu Komartin, Dan Sociu şi Elena<br />

Vlădăreanu, în timp ce Suedia e reprezentată <strong>de</strong> Ida Borjel, Kristofer Flensmark,<br />

Malte Persson şi Kajsa Sundin<br />

Sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor, Asociaţia Culturală Accendo<br />

organizează Turneul Naţional Stradivarius, primul dintr-o serie <strong>de</strong> cinci astfel <strong>de</strong><br />

evenimente, <strong>de</strong>dicate faimosului instrument, ne informează Oltea Şerban-Pârâu.<br />

Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail vor ajunge în 14 oraşe ale<br />

ţării, pentru ca publicul român să afle cum sună vioara Stradivarius El<strong>de</strong>r-Voicu.<br />

Între 6 şi 8 aprilie, începe la Teatrul <strong>de</strong> Comedie secţiunea internaţională a<br />

Festivalului Comediei Româneşti, "festCO 2008", secţiunea românească urmând să se<br />

<strong>de</strong>sfăşoare între 18 şi 24 mai. Spectacolele jucate <strong>de</strong> trupe din Marea Britanie,<br />

Franţa şi Irlanda sunt "Cântăreaţa cheală" (duminică 6 aprilie), "Scaunele" (luni 7<br />

aprilie) şi "Lecţia" (luni 7 aprilie) <strong>de</strong> Eugen Ionescu, în regia lui Niall Henry,<br />

respectiv, Max Lewen<strong>de</strong>l, şi "Bătrânul clown cu inima fugară" <strong>de</strong> Matei Vişniec<br />

(marţi 8 aprilie), pus în scenă <strong>de</strong> Charles Lee.


Elevii şi stu<strong>de</strong>nţii din România şi Republica Moldova care sunt interesaţi <strong>de</strong><br />

tehnologia viitorului se pot înscrie, până la 15 mai 2008, la concursul<br />

Ştiinţa.info-Terra-Magazin. Tinerii care vor trimite un eseu, având ca temă una<br />

dintre provocările ştiinţifice majore ale secolului XXI, la adresa electronică:<br />

concurs@stiinta.info, vor concura pentru numeroasele premii, printre care două<br />

iPod-uri, puse la bătaie <strong>de</strong> organizatori. Echipa Ştiinţă.info, formată din 9<br />

doctoranzi aflaţi în străinătate, îi va învăţa pe concurenţi cum să scrie un eseu<br />

riguros, ce trebuie să facă pentru a fi originali şi cum să-şi argumenteze punctul<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

TEATRUL ROMANESC LA MADRID<br />

-- La prima Saptamana a Teatrului Romanesc la Madrid (6-13 aprilie), gazduita <strong>de</strong><br />

Teatrul Arenal, participa sase institutii din Bucuresti - Nottara, O<strong>de</strong>on, Bulandra,<br />

Comedie, Opera Comica pentru Copii <strong>si</strong> Teatrul Evreiesc <strong>de</strong> Stat. Evenimentul,<br />

organizat <strong>de</strong> Primaria Capitalei <strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Conservare <strong>si</strong> Valorificare a<br />

Traditiei <strong>si</strong> Creatiei Populare, in parteneriat cu Institutul Cultural Roman din<br />

capitala Spaniei, este completat <strong>si</strong> <strong>de</strong> doua expozitii<br />

MARELE PREMIU NICHITA<br />

În ziua împlinirii a 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea lui Nichita Stănescu, la Ploieşti s-a<br />

încheiat festivalul naţional care-i poartă numele.<br />

Marele premiu "Nichita Stănescu" pentru poezie, acordat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi<br />

Cultelor, în valoare <strong>de</strong> 1.000 <strong>de</strong> euro, a fost câştigat <strong>de</strong> Ioan S. Pop, poet şi<br />

publicist român născut în 1958, în Maramureş.<br />

Summitul poetilor la Teatrul 74 din Targu Mures<br />

Al doilea eveniment din seria "Conferintelor cetatii", inins-a bucurat <strong>de</strong> prezenta<br />

a patru din cei cinci poeti optzecisti invitati - Nichita Danilov, Ion Muresan,<br />

Ioan Es. Pop <strong>si</strong> Liviu Ioan Stoiciu, a criticului literar Bogdan Cretu, autorul<br />

prefetei antologiei "Bautorii <strong>de</strong> ab<strong>si</strong>nt", a profesorului univer<strong>si</strong>tar Alexandru<br />

Cistelecan, a actorilor Teatrului 74 <strong>si</strong> a unui public numeros din municipiul Targu<br />

Mures.<br />

CALENDAR CULTURAL V^LCEAN<br />

APRILIE 2008<br />

aprilie<br />

• 1867: Vizita principelui CAROL AL ROM^NIEI [n R@mnic ]i la m`n`<strong>stiri</strong>le<br />

v@lcene<br />

1 aprilie<br />

• 1969: ARHIVELE V^LCEA primesc statutul <strong>de</strong> filial` ju<strong>de</strong>\ean`<br />

2 aprilie<br />

• 1945: Se na]te medicul, artistul ]i fotograful TRESTIAN G~V~NESCU<br />

4 aprilie<br />

• 1868: Se na]te scriitorul ]i traduc`torul NICOLAE BASILESCU<br />

• 1954: Se na]te regizorul ]i scenograful ADRIAN ROMAN, directorul Teatrului<br />

<strong>de</strong> Stat "Anton Pann"<br />

5 aprilie<br />

• 1932: Se na]te istoricul ALEXANDRU I. CEBUC, director al Muzeului <strong>de</strong> Art`<br />

al Rom@niei (din 1977)


6 aprilie<br />

• 1907: Se na]te scriitorul BOGDAN AMARU<br />

• 1952: Se na]te sociologul LIGIA ELENA RIZEA<br />

7 aprilie<br />

• 1847: Incendiu <strong>de</strong> propor\ii care a distrus mai multe cl`diri din R@mnic<br />

• 1965: Se stinge din via\` regizorul ]i omul <strong>de</strong> teatru CONSTANTIN GEORGESCU<br />

9 aprilie<br />

• 1654: Se stinge din via\` MATEI BASARAB, domnitorul |`rii Rom@ne]ti<br />

10 aprilie<br />

• 1935: Se na]te folcloristul NICOLAE RO}IANU<br />

11 aprilie<br />

• 1868: Trece la cele ve]nice SF^NTUL CALINIC DE LA CERNICA, episcopul<br />

R@mnicului<br />

12 aprilie<br />

• 1944: Se na]te poetul GEORGE ANCA<br />

• 1949: Se na]te actorul ]i regizorul FLORIN ZAMFIRESCU<br />

13 aprilie<br />

• 1948: Se na]te arhitectul ]i artistul plastic ION CORNEA<br />

14 aprilie<br />

• 1956: Se na]te dirijorul MIHAIL }TEF~NESCU, directorul Filarmonicii <strong>de</strong> Stat<br />

"Ion Dumitrescu" R@mnicu V@lcea<br />

15 aprilie<br />

• 1927: Se na]te artistul popular VICTOR VIC}OREANU<br />

16 aprilie<br />

• 1981: Se stinge din via\` poetul, folcloristul ]i dirijorul ION I.<br />

ALEXANDRESCU<br />

17 aprilie<br />

• 1488: prima atestare documentară a comunei Sălătrucel<br />

18 aprilie<br />

• 1824: Pe scaunul episcopal <strong>de</strong> la R@mnic este ales NEOFIT<br />

19 aprilie<br />

• 1938: Se na]te istoricul GHEORGHE DUMITRA}CU, secretarul general al<br />

Forumului Cultural al R@mnicului<br />

22 aprilie<br />

• 1909: Se na]te publicistul ]i animatorul cultural NICOLAE GH. POPESCU-REBUS<br />

• 1951: Se na]te magistratul GHEORGHE BONCIU<br />

23 aprilie<br />

• 1894: Se na]te scriitorul GIB MIH~ESCU<br />

• 1910: Se na]te teologul ]i arheologul GHEORGHE I. PETRE-GOVORA<br />

24 aprilie<br />

• 1933: Se na]te cercet`torul ]i publicistul GHEORGHE M~MULARU<br />

• 1946: Se na]te etnografa ELENA STOICA, directorul Centrului Ju<strong>de</strong>\ean pentru<br />

Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale V@lcea<br />

• 1950: Se na]te scriitorul ]i ziaristul }TEFAN DUMITRESCU


28 aprilie<br />

• 1948: Se na]te arhitectul ]i muzeograful DORU POPIAN<br />

Calendar [ntocmit <strong>de</strong> Florin Epure<br />

30 martie<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

• 1852: Moare HRISANT PENETIS, egumenul Mănă<strong>stiri</strong>i Hurezi, ctitorul bisericii<br />

<strong>de</strong> la Schitul Troianu<br />

• 1874: Se naşte omul politic şi diplomatul NICOLAE RĂDESCU, general <strong>de</strong> corp<br />

<strong>de</strong> armată şi prim - ministru în perioada celui <strong>de</strong> - al doilea război mondial<br />

28 martie<br />

Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Se<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> comunicări “Călimăneşti şi oamenii săi: Generalul Nicolae Ră<strong>de</strong>scu – 134<br />

<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere şi 55 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moarte”<br />

Organizator:<br />

• Primăria oraşului Călimăneşti<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

28 martie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

31 martie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

„EUPHONIA SHOW” – Negro spirituals<br />

Dirijoare: Georgiana Popescu<br />

1 – 31 martie<br />

Centrul Winmarkt – Cozia<br />

Expoziţie - Origami<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea - Cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică şi<br />

mo<strong>de</strong>laj<br />

1 – 31 martie<br />

Magazinul “Cozia” - parter<br />

“Spectacolul primăverii” – dans, muzică uşoară şi fanfară<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea - Cercurile <strong>de</strong> dans mo<strong>de</strong>rn, muzică uşoară<br />

şi fanfară<br />

Parteneri:<br />

• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

1 – 31 martie<br />

Clubul Copiilor Drăgăşani<br />

Cupa “Mărţişorul” la tenis <strong>de</strong> masă<br />

Festivalul România - Stuttgart 2008<br />

În cadrul seriei <strong>de</strong> manifestări „FORUM GERRUM ANNO 03“, <strong>de</strong>dicată aniversării a<br />

trei ani <strong>de</strong> activitate a Forumului German-Român Stuttgart vă invităm la o cupă <strong>de</strong>


şampanie şi la O faBuloasă Comedie a TeatruLui - NOTTARA Bucureşti -<br />

- M O M Â I A -<br />

după Anton Pavlovici Cehov<br />

Scenariul şi regia: Niculae Urs<br />

VANDALISM CULTURAL IN LOCALITATI BASARABENE<br />

Mai multe acte <strong>de</strong> vandalism înregistrate până acum au vizat monumente ale unor<br />

personalităţi marcante din istoria şi cultura românească. Casa Limbii Române din<br />

Chişinău a fost profanată <strong>de</strong> trei ori. De asemenea, au fost profanate şi<br />

monumentele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Străşeni şi Bălţi şi bustul lui Mihai<br />

Eminescu din Străşeni<br />

Pe bustul lui Constantin Stere <strong>de</strong> pe Aleea Cla<strong>si</strong>cilor din centrul Chi<strong>si</strong>naului au<br />

aparut inscripţii în limba rusă conţinand cuvinte in<strong>de</strong>cente ce nu au fost şterse<br />

nici până acum, <strong>de</strong>şi poliţia a fost informată <strong>de</strong>spre profanarea monumentului. Cel<br />

mai probabil, bustul a fost profanat în noaptea <strong>de</strong> 26 spre 27 martie curent, iar<br />

inscripţiile în limba rusă au fost <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> membrii Partidului Liberal care<br />

au venit în dimineaţa <strong>de</strong> 27 martie, <strong>de</strong> Ziua Unirii, să <strong>de</strong>pună flori la bustul celui<br />

care a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918.<br />

Antologia <strong>de</strong> poezie contemporană româno-americană „Altare”.<br />

Evenimentul editorial încununează munca <strong>de</strong> creaţie a numeroşi poeţi care au<br />

ucenicit în cadrul cenaclului botoşănean „Artur Enăşescu”, <strong>de</strong>-a lungul anilor, şi<br />

efortul personal făcut <strong>de</strong> inimosul Va<strong>si</strong>le Amarghioalei, care împreună cu Teodor<br />

Damian conducătorul Cenaclului „Mihai Eminescu”, ce-şi are existenţa dincolo <strong>de</strong><br />

Ocean, a tradus în faptă o nobilă iniţiativă cu câţiva ani în urmă.<br />

Trupe din Anglia, Franta <strong>si</strong> Irlanda vor participa la Bucuresti la un “summit al<br />

comediei”.<br />

In perioada 6-8 aprilie are loc cea <strong>de</strong> a VI-a editie a Festivalului Comediei<br />

Romanesti, “festCO 2008”, sectiunea internationala. Evenimentul este organizat <strong>de</strong><br />

Teatrul <strong>de</strong> Comedie, impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti <strong>si</strong> cu Ministerul<br />

Culturii <strong>si</strong> Cultelor.<br />

Timp <strong>de</strong> 3 minute, cativa artisti romani s-au transformat in statui in parcul<br />

Cismigiu, in cadrul unei manifestari <strong>de</strong> tip happening, din seria "Frozen People".<br />

Potrivit Realitatea TV, protestul a vrut sa fie un semnal <strong>de</strong> alarma asupra faptului<br />

ca Bucurestiul <strong>de</strong>vine un oras din ce in ce mai aglomerat, poluat <strong>si</strong> haotic. In<br />

acela<strong>si</strong> timp protestul a fost <strong>si</strong> fata <strong>de</strong> organizarea Summit-ului NATO la<br />

Bucuresti."Au fost trei minute <strong>de</strong> nemiscare pentru a atrage atentia asupra unui<br />

oras incremenit. Este o forma <strong>de</strong> protest <strong>si</strong> impotriva NATO, dar <strong>si</strong> a autoritatilor<br />

care ne vor asa in tacere zilele astea", a spus Catalin Radulescu, unul dintre<br />

artistii prezenti la manifest.<br />

ROTONDELE 13 LA MUZEUL LITERATURII<br />

Muzeul Naţional al Literaturii Române reia una dintre cele mai apreciate<br />

manifestări culturale : „Roton<strong>de</strong>le 13“.<br />

Prima Rotondă va avea loc miercuri, 9 aprilie, iar tema propusă <strong>de</strong>zbaterii este<br />

chiar „Starea actuală a istoriei literare“ - <strong>si</strong>tuaţia ediţiilor, a <strong>si</strong>ntezelor, a<br />

textologiei şi a instrumentelor <strong>de</strong> lucru, subiecte tabu, preju<strong>de</strong>căţi<br />

relativizabile, aşteptări, eşecuri, resemnări, realizări - la care vor fi invitaţi<br />

să participe Nicolae Mecu, Andrei Nestorescu, Alex Ştefănescu, Paul Cernat, Daniel


Cristea-Enache.<br />

ROTONDELE 13 LA MUZEUL LITERATURII<br />

Muzeul Naţional al Literaturii Române reia una dintre cele mai apreciate<br />

manifestări culturale : „Roton<strong>de</strong>le 13“.<br />

Prima Rotondă va avea loc miercuri, 9 aprilie, iar tema propusă <strong>de</strong>zbaterii este<br />

chiar „Starea actuală a istoriei literare“ - <strong>si</strong>tuaţia ediţiilor, a <strong>si</strong>ntezelor, a<br />

textologiei şi a instrumentelor <strong>de</strong> lucru, subiecte tabu, preju<strong>de</strong>căţi<br />

relativizabile, aşteptări, eşecuri, resemnări, realizări - la care vor fi invitaţi<br />

să participe Nicolae Mecu,<br />

PENTRU CULTIVAREA ARTEI EXPERIMENTALE<br />

Cea <strong>de</strong>-a treia editie a Bienalei <strong>de</strong> Artă Experimentală, manifestare internaţională<br />

unicat iniţiată în România, a fost inaugurată la Palatul Mogoşoaia. Desfăşurându-se<br />

până pe data <strong>de</strong> 27 aprilie, evenimentul promovează experimentul in gravura, noi<br />

solutii <strong>si</strong> tehnici <strong>de</strong> imprimare cu intentia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra ca gravura este un mediu<br />

care nu <strong>si</strong>-a epuizat resursele.<br />

Expun 72 <strong>de</strong> artisti din 28 <strong>de</strong> tari<br />

PENTRU CULTIVAREA ARTEI EXPERIMENTALE<br />

Cea <strong>de</strong>-a treia editie a Bienalei <strong>de</strong> Artă Experimentală, manifestare internaţională<br />

unicat iniţiată în România, a fost inaugurată la Palatul Mogoşoaia. Desfăşurându-se<br />

până pe data <strong>de</strong> 27 aprilie, evenimentul promovează experimentul in gravura, noi<br />

solutii <strong>si</strong> tehnici <strong>de</strong> imprimare cu intentia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra ca gravura este un mediu<br />

care nu <strong>si</strong>-a epuizat resursele.<br />

Expun 72 <strong>de</strong> artisti din 28 <strong>de</strong> tari<br />

Manifestările Forului Democrat al Romanilor din republica Moldova închinate<br />

aniversării a 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către Sfatul Ţării<br />

a Actului Unirii Basarabiei cu România<br />

3 martie, Bălţi<br />

90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Bălţi a Declaraţiei <strong>de</strong> Unire a Basarabiei<br />

cu România<br />

11 martie, Soroca, Cetatea Sorocii<br />

90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Soroca a Declaraţiei <strong>de</strong> Unire a Basarabiei<br />

cu România<br />

17 martie, Cahul<br />

Chircani, Te<strong>de</strong>um al parohiilor mitropoliei Basarabiei din ju<strong>de</strong>ţul Cahul închinat<br />

<strong>de</strong>putaţilor din Sfatul Tarii; Univer<strong>si</strong>tatea din Cahul, manifestare culturalştiinţifică<br />

omagiala<br />

21-27 martie<br />

acţiuni artistice cultural-ştiintifice organizate în teritorii <strong>de</strong> către toate<br />

filialele FDRM<br />

25 martie, Orheiul Vechi<br />

90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Orheiului a Declaraţiei Unirii Basarabiei<br />

cu România<br />

27 martie, Chişinău<br />

9.00 Te<strong>de</strong>um la bisericile Sfânta Teodora <strong>de</strong> la Sihla, Sfinţii Apostoli Petru şi


Pavel şi alte parohii ale Mitropoliei Basarabiei<br />

10.00 Depunere <strong>de</strong> flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt<br />

11.00 Depunere <strong>de</strong> flori la mormintele <strong>de</strong>putaţilor Sfatului Ţării din Cimitirul<br />

Central<br />

11.00 Inaugurarea oficiala a „Parcului Sfatul Tarii”, <strong>si</strong> a „Pietii Unirii” in<br />

orasul Ialoveni.<br />

12.00 Depunere <strong>de</strong> flori la Palatul Sfatului Ţării<br />

13.00 Simpozion ştiinţific „90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Marea Unire”, biblioteca Oni<strong>si</strong>for Ghibu<br />

13.00 Lansarea albumului „Pe locurile românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni” <strong>de</strong> Va<strong>si</strong>le Şoimaru,<br />

biblioteca ASEM<br />

17.00 Şedinţa solemnă „90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea Actului Unirii Basarabiei cu<br />

România”,<br />

Eugeniu Ureche. După 90 ani<br />

La 7 martie Muzeul National <strong>de</strong> Istorie din Chi<strong>si</strong>nau a vernisat o ampla expozitie<br />

consacrata aniversarii a 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea marelui actor, regizor, cantaret<br />

<strong>de</strong> opera <strong>si</strong> <strong>de</strong> muzica populara, pictor, sculptor, fotograf <strong>si</strong> giuvaiergiu<br />

basarabean Eugeniu Ureche (1917-2004). Expozitia cuprin<strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> panze <strong>si</strong><br />

portrete...<br />

Biblioteca Comunala Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, organizează luni 31 martie 2008, în<br />

cadrul bibliotecii, acţiunea: "Nichita Stănescu - un poet pentru eternitate".<br />

Gala Premiilor Ministerului Culturii şi Cultelor pentru Patrimoniu Cultural<br />

Cea <strong>de</strong> a X-a Conferinţă Naţională a specialiştilor din domeniul protejării<br />

patrimoniului cultural naţional şi Gala Premiilor Ministerului Culturii şi Cultelor<br />

pentru patrimoniul cultural naţional, vor avea loc în perioada 27 - 28.03.2008 în<br />

Sălile Cazinoului din Sinaia.<br />

Organizatorii manifestărilor sunt: Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia pentru<br />

Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Ju<strong>de</strong>ţului Prahova, Muzeul Naţional<br />

<strong>de</strong> Artă al României şi Primăria oraşului Sinaia.<br />

PREMII MUZICALE PENTRU 2007<br />

Marţi 25 martie 2008, orele 11.00, în Aula Palatului Cantacuzino, revista<br />

"Actualitatea Muzicala" acordă următoarele premii pentru activitatea din 2007 :<br />

.La muzica cla<strong>si</strong>ca, laureatii editiei sunt: * interpretare - Catalin Petrescu<br />

(pentru plurivalenta talentului sau scenic <strong>de</strong>monstrat in spectacolele Teatrului<br />

National <strong>de</strong> Opereta "I. Dacian") * mass-media - Sorina Goia (pentru popularizarea<br />

muzicii prin emi<strong>si</strong>unile realizate la Radio Romania Cultural) * "Opera Omnia" -<br />

Remus Georgescu * management - Dan Buciu (pentru realizarile <strong>de</strong>osebite la<br />

rectoratul UNMB) * "Pro Mu<strong>si</strong>ca" - Violeta Dinescu (pentru promovarea in spatiul<br />

european a valorilor componisticii romanesti).<br />

Premiatii din lumea muzicii usoare vor fi: * "Muzica <strong>si</strong> poezie" - Tudor Gheorghe<br />

(pentru arta actorului in slujba muzicii) * premiul <strong>de</strong> excelenta - Corina Chiriac *<br />

premiul popularitatii - Fuego * jazz - Ionel Tudor (pentru fervoarea <strong>si</strong><br />

profe<strong>si</strong>onalismul activitatii <strong>de</strong> dirijor <strong>si</strong> pianist) * rock - Sarmalele reci (pentru<br />

cei 15 ani <strong>de</strong> succese) * diplome <strong>de</strong> excelenta - Gheorghe Ana (pentru sprijinirea<br />

Filarmonicii "Muntenia" din Targoviste) <strong>si</strong> Teodor Va<strong>si</strong>liu (pentru monografia<br />

"Istoria Crizantemei <strong>de</strong> aur)".


Continutul web<strong>si</strong>te-ului ValceaPlus.net este imbunatatit in permanenta !<br />

Printre noutati:<br />

1. Vizitatorii pot adauga anunturi gratuite - aici , nefiind nevoie <strong>de</strong> inregistrare<br />

!<br />

2. Vizitatorii i<strong>si</strong> pot inscrie web<strong>si</strong>teul din directorul web, nefiind necesara<br />

inregistrarea - aici .<br />

3. A fost adaugat un component ce prezinta prognoza vremii pe 10 zile - aici !<br />

4. Sectiune VIDEO - aici ! Utilizatorii vor putea incarca in curand materiale vi<strong>de</strong>o<br />

personale!<br />

Tot in curand web<strong>si</strong>teul va beneficia <strong>si</strong> <strong>de</strong> FORUM !<br />

Varietăţi muzicale cu Agero Stuttgart<br />

Asociaţia noastră vă invită la un spectacol <strong>de</strong> muzică şi dans împreună cu:<br />

Benone SINULESCU, Gheorghe GHEORGHIU<br />

şi formaţia STELELE<br />

Spectacolul va avea loc în Sin<strong>de</strong>lfingen, sâmbătă 29.03 la Restaurantul<br />

Tran<strong>si</strong>lvania, Corbeil-Essones-Platz 1 (DOMO, <strong>de</strong>asupra <strong>de</strong> Han<strong>de</strong>lshof ), începând cu<br />

orele 19.30<br />

Premiile Radio România Cultural<br />

Aflate la cea <strong>de</strong>-a opta ediţie, se vor <strong>de</strong>cerna,Luni, 24 Martie 2008 <strong>de</strong> la ora<br />

19.00, la Teatrul O<strong>de</strong>on.<br />

Spectacolul va fi transmis în direct <strong>de</strong> TVR Cultural şi Radio România Cultural şi<br />

va fi prezentat <strong>de</strong> actorii Ilinca Goia şi Victor Rebengiuc. Premiile acoperă 11<br />

categorii. Distincţia In memoriam „Io<strong>si</strong>f Sava“ va merge către Corul <strong>de</strong> copii Radio,<br />

premiul Lux Mundi îi revine dramaturgului Matei Vişniec, iar premiul <strong>de</strong> excelenţa<br />

lui Radu Beligan.<br />

Târgul <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Londra,<br />

Institutul Cultural Român a contractat un stand <strong>de</strong> 108 metri pătraţi, care a costat<br />

26.000 <strong>de</strong> lire sterline la târgul <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Londra. Acesta are loc între 14 şi<br />

16 aprilie fiind con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai mare târg <strong>de</strong> carte din Europa, .<br />

25 <strong>de</strong> edituri româneşti vor prezenta, în premieră la standurile din capitala<br />

britanică, 650 <strong>de</strong> cărţi şi 52 <strong>de</strong> audiobook-uri, aceasta fiind prima noastră<br />

participare la prestigioasa manifestare a vieţii editoriale europene.<br />

Cu prilejul aniversarii zilei <strong>de</strong> nastere din 28 martie, ora 1300, Fiul Argesului <strong>si</strong><br />

Cetateanul <strong>de</strong> Onoare al comunei Leor<strong>de</strong>ni, scriitorul, jurnalistul, magistrul <strong>si</strong><br />

osteanul NICOLAE ROTARU lanseaza la Centrul Cultural al MIRA doua carti: Terra<br />

teribila şi Al saselea <strong>si</strong>mt, avandu-i invitati <strong>de</strong> onoare pe DRPopescu, P<br />

Everac,I.Horea,F.Neagu, IDBalan,RCarneci,HGarbea, CLeu, DTPopa,<br />

MMicu,FlPopescu,ATDumitrescu,MEpure,GSovu,St.Cazimir,INeacsu, FCarp, G.Calugaru,<br />

GZarafu, GhGrosu,StMitroi etc.<br />

Cu prilejul aniversarii zilei <strong>de</strong> nastere din 28 martie, ora 1300, Fiul Argesului <strong>si</strong><br />

Cetateanul <strong>de</strong> Onoare al comunei Leor<strong>de</strong>ni, scriitorul, jurnalistul, magistrul <strong>si</strong><br />

osteanul NICOLAE ROTARU lanseaza la Centrul Cultural al MIRA doua carti: Terra<br />

teribila şi Al saselea <strong>si</strong>mt, avandu-i invitati <strong>de</strong> onoare pe DRPopescu, P


Everac,I.Horea,F.Neagu, IDBalan,RCarneci,HGarbea, CLeu, DTPopa,<br />

MMicu,FlPopescu,ATDumitrescu,MEpure,GSovu,St.Cazimir,INeacsu, FCarp, G.Calugaru,<br />

GZarafu, GhGrosu,StMitroi etc.<br />

FILM ITALIAN CU PERSONAJE ROMÂNEŞTI<br />

Din 21 martie 2008, în sălile <strong>de</strong> cinema italiene va rula filmul „Cover Boy",<br />

regizat <strong>de</strong> Carmine Amoroso. Personajul principal este Ioan, un român <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ani,<br />

care pleacă în Italia în căutarea norocului şi a unei vieţi mai bune. Povestea este<br />

cea a unei lumi italiene sărace, a unui drum în care încetul cu încetul <strong>de</strong>scoperim<br />

realitatea din Peninsulă, dificultăţile vieţii <strong>de</strong> emigrant la acelaşi nivel cu<br />

dificultăţile italianului <strong>de</strong> rând. (CR.GAIŢĂ - TORINO)<br />

IN LUMEA AGRESATA DE SHOW-BIZ, EL FACE CULTURA AUTENTICA<br />

Tudor Gheorghe va susţine turneul intitulat „La margine <strong>de</strong> imperii" în 18 oraşe din<br />

România, între 24 martie şi 23 aprilie, interpretand doine moldovenesti <strong>si</strong> vechi<br />

melodii bucovinene. Primul loc în care va concerta este Craiova, iar bucureştenii<br />

îl vor putea ve<strong>de</strong>a pe 11 aprilie, la Sala Palatului. Departajarea dintre show-biz<br />

<strong>si</strong> cultura ii apartine chiar marelui artist care ne ofera asemenea reculegeri<br />

intelectuale.<br />

Colectia pove<strong>stiri</strong>lor stiintifico fantastice<br />

> Sci-Fi Magazin Nr. I<br />

><br />

A fost lansata <strong>si</strong> contine, reunite sub aceea<strong>si</strong> coperta, primele 6 numere ale<br />

revistei<br />

> Sci-Fi Magazin.<br />

> 52 <strong>de</strong> pove<strong>stiri</strong> scrise <strong>de</strong> renumiti autori<br />

> ai genului<br />

PREMIILE UNIUNII CINEASTILOR PE 2007<br />

Marele premiu : Cristian Mungiu. La aceea<strong>si</strong> categorie – lungmetraj - s-au <strong>de</strong>cernat<br />

urmatoarele premii: Premiul pentru regie - Cristian Nemescu pentru "California<br />

Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru imagine - ex aequo - Silviu Stavila, pentru<br />

"Ingerul necesar" <strong>si</strong> Oleg Mutu pentru "4, 3, 2"; Premiul pentru scenariu - Cristian<br />

Nemescu <strong>si</strong> Tudor Voican pentru "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru<br />

interpretare feminina - Anamaria Marinca pentru rolul din filmul "4, 3, 2"; Premiul<br />

pentru interpretare masculina - Razvan Va<strong>si</strong>lescu pentru rolul din filmul<br />

"California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin<br />

- Laura Va<strong>si</strong>liu pentru rolul din filmul "4, 3, 2 zile"; Premiul pentru cel mai bun<br />

rol secundar masculin - Vlad Ivanov pentru rolul din filmul "4, 3, 2"; Premiul<br />

special al juriului - Armand Assante pentru rolul din filmul "California Dreamin'<br />

(nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul Opera Prima - regizorului Gheorghe Preda pentru filmul<br />

"Ingerul necesar"; Premiul pentru scenografie - Ioana Corciova pentru scenografia<br />

filmului "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru costume - Mihaela Ularu<br />

pentru costumele filmului "Ingerul necesar"; Premiul pentru montaj - Dana Bunescu<br />

pentru filmul "4, 3, 2".<br />

Alexandru Solomon a obtinut Premiul pentru film documentar <strong>de</strong> lungmetraj pentru<br />

"Cold Waves - Razboi pe calea un<strong>de</strong>lor", iar Radu Igazsag Premiul pentru film <strong>de</strong><br />

animatie <strong>de</strong> lungmetraj pentru "O scurta poveste".De asemenea, s-a acordat Premiul<br />

pentru carte <strong>de</strong> filmologie, care a revenit lui Marius Sopterean pentru volumul<br />

"Utopie <strong>si</strong> film".Mentiunea speciala a juriului a fost inmanata cuplului <strong>de</strong> tineri<br />

interpreti din "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)" - Maria Dinulescu <strong>si</strong> Alex<br />

Margineanu.Producatorului Vlad Paunescu (Castel Film) i-a fost acordat Premiul<br />

presedintelui Uniunii Cineastilor pentru merite <strong>de</strong>osebite in productia<br />

cinematografica.<br />

La sectiunea scurtmetraj, Marele Premiu <strong>si</strong> Trofeul UCIN le-a obtinut Bogdan Mustata


pentru filmul "O zi buna <strong>de</strong> plaja".Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj <strong>de</strong><br />

fictiune - "Portret <strong>de</strong> familie", scenariul <strong>si</strong> regia Marian Crisan; Premiul pentru<br />

cel mai bun scurtmetraj documentar - "Bela Lugo<strong>si</strong>: Vampirul cazut" (scenariul <strong>si</strong><br />

regia Florin Iepan); Premiul pentru film eseu - "Sincronicitati subiective"<br />

(scenariul <strong>si</strong> regia Cornel Mihalache); Premiul pentru reportaj - Tiberiu Stefanescu<br />

pentru filmele <strong>de</strong> televiziune "Cronica unor morti anuntate" <strong>si</strong> "Slujba dupa<br />

slujba"; Premiul Opera Prima - "La drumul mare" (scenariul <strong>si</strong> regia Gabriel Sirbu);<br />

Premiul special al juriului - "Apa" (scenariul <strong>si</strong> regia Constantin Popescu);<br />

Premiul pentru regie - Marius Sopterean pentru filmul "Marea integrare"; Premiul<br />

pentru scenariu - Radu Ju<strong>de</strong> <strong>si</strong> Andrei Butica pentru filmul "Dimineata".<br />

A patra ediţie a Festivalului Mondial <strong>de</strong> Artă Naivă<br />

FIVAN se va <strong>de</strong>sfăşura la Verneuil-sur-Avre, în Franţa, în perioada 22 martie - 27<br />

aprilie 2008, sub genericul Călătorie în ţara artiştilor naivi. Vor participa 120<br />

<strong>de</strong> artişti din 28 <strong>de</strong> ţări<br />

Vor fi expuse peste 800 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> artă naivă: pictură, sculptură, ceramică,<br />

tapiserie.<br />

La această ediţie a FIVAN sunt invitaţi şi cinci pictori naivi din România : Mihai<br />

Vintilă, Mariana Mihuţ, Radu Fetke, Camelia Ciobanu, Va<strong>si</strong>le Popovici<br />

De Ziua Mondiala a Apei artisti consacrati <strong>si</strong> incepatori pe malul Dambovitei<br />

Artistele Estera Lungu <strong>si</strong> Cuzina, insotite <strong>de</strong> elevi <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la liceele <strong>si</strong><br />

facultatile <strong>de</strong> arta, au pictat o pinza <strong>de</strong> 800 <strong>de</strong> metri lungime, asezata pe malul<br />

Dimbovitei pentru « a aduce un omagiu mult pomenitei ape curgatoare a Bucurestiului<br />

». Pinza, pe care participantii au putut <strong>de</strong>sena, picta sau face graffiti, a fost<br />

intinsa pe gardul <strong>de</strong> la malul Dimbovitei, <strong>de</strong> la podul din dreptul Hanului Manuc <strong>si</strong><br />

pina la Piata Natiunilor Unite.<br />

Construit din lemn <strong>de</strong> Reghin<br />

Pianul Steinway cumparat cu aproape o suta <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> dolari <strong>de</strong> Ministerul Culturii<br />

pentru Muzeul National "George Enescu" a fost inaugurat la Palatul Cantacuzino, <strong>de</strong><br />

ministrul Adrian Iorgulescu <strong>si</strong> <strong>de</strong> pianistul Dan Grigore .<br />

Expozitie retrospectiva Va<strong>si</strong>le Kazar.<br />

Expozitia <strong>de</strong> la Institutul Cultural Roman readuce in atentia publicului opera unui<br />

mare <strong>de</strong>senator, formator al multor serii <strong>de</strong> graficieni ]n arta noastra plastica.<br />

Nascut in Sighetul-Marmatiei, Kazar a colaborat la revistele vremii <strong>si</strong> a expus la<br />

Cluj, iar in '36 a publicat "Pita <strong>de</strong> malai" ale carei 12 <strong>de</strong>sene au fost prezentate<br />

intr-o expozitie la Paris. In anii 1944-'45 a fost <strong>de</strong>portat in lagare <strong>de</strong><br />

concentrare naziste. Din 1950 pana in 1976 a fost lector <strong>si</strong> apoi conferentiar la<br />

Institutul <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, iar in 1985 i s-a<br />

<strong>de</strong>cernat Premiul Uniunii Artistilor Plastici pentru intreaga activitate.<br />

PARADA REVISTELOR SCOLARE JUDETENE<br />

Data: 15.03.2008 - 15.03.2008<br />

Loc: Liceul Spiru Haret -Focsani<br />

In cadrul Festivalului International "Primavara Poetilor" a avut loc prezentarea<br />

revistelor scolare editate in liceele din ju<strong>de</strong>tul Vrancea la Liceul Spiru Haret<br />

din Focsani. Organizator prof Carmina Corbeanu, colaboratori Casa Corpului<br />

Didactic, prof Aurel Neculai <strong>de</strong> la Scoala nr.1 Marasesti <strong>si</strong> poetul Constantin<br />

Ghinita. Mo<strong>de</strong>rator prof Georgica Zaharia.


A 4-a ediţie română a Festivalului european ,,Le printemps <strong>de</strong>s Poetes - Primăvara<br />

Poeţilor" Tema Festivalului: L'Eloge <strong>de</strong> l'autre<br />

Data: 14.03.2008 - 25.03.2008<br />

Loc: Slobozia, Amara, Urziceni<br />

Organizator: Asociaţia Culturală Helis ş.a.; scriitorul Şerban Codrin,membru al<br />

Uniunii Scriitorilor din România<br />

Manifestare complexă: lansări <strong>de</strong> carte, lectură publică, expoziţie, spectacol<br />

folcloric.<br />

Simpozion „100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Unirea Basarabiei cu România”<br />

Data: 27.03.2008 - 28.03.2008<br />

Loc: Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, Casa memorială Nicolae Titulescu<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Olt „Ion Minulescu”,<br />

Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, DCCPCN Olt<br />

GALELE TEATRALE FOCSANENE<br />

Data: 24.03.2008 - 31.03.2008<br />

Loc: FOCSANI<br />

Organizator: TEATRUL MUNICIPAL FOCSANI; ATENEUL POPULAR FOCSANI<br />

24 martie: "Ionesco – 5 piese scurte", <strong>de</strong> Eugene Ionesco – Teatrul "O<strong>de</strong>on"<br />

25 martie: "Special Singe", <strong>de</strong> Guy Foissy – Teatrul "Nottara"<br />

26 martie: "Sonata pentru Saxofon <strong>si</strong> Eva", <strong>de</strong> Eugen Serbanescu – Teatrul<br />

"National"<br />

27 martie: "Hangita", <strong>de</strong> Carlo Goldoni – Teatrul Municipal Focsani<br />

28 martie: "Regele gol", <strong>de</strong> Evgheni Svart – TM Buzau<br />

29 martie: "Bolnavul inchipuit", <strong>de</strong> Moliere – TM Birlad<br />

30 martie: "Clinica", <strong>de</strong> Adrian Lustig – Teatrul <strong>de</strong> comedie<br />

Secţia <strong>de</strong> pictură-grafică a Şcolii Populare <strong>de</strong> Artă din Botoşani va reprezenta<br />

această instituţie la câteva expoziţii internaţionale <strong>de</strong> mare importanţa în Franţa<br />

şi Polonia. La începutul lunii martie au fost trimise 35 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură şi<br />

peste 40 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> arta fotografică în Franţa, la cea <strong>de</strong>-a 30 ediţie a<br />

concursului-expoziţie organizat sub egida UNESCO în oraşul Troyes- centrul UNESCO<br />

“Louis Francois”. ”În aceeaşi săptămână s-au expediat un număr <strong>de</strong> 11 lucrări către<br />

Polonia, la prima ediţie a Concursului Internaţional <strong>de</strong> artă plastică pentru copii<br />

şi tineret TRIENALA din ZACOPANE<br />

Lucrarea "Plajă la Biaritz" <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu va fi pusă în vânzare pentru suma<br />

<strong>de</strong> 73.200 <strong>de</strong> lei, alături <strong>de</strong> alte opere semnate <strong>de</strong> artişti precum H. H. Catargi,<br />

Octavian Băncilă, Corneliu Baba şi Arthur Verona, la prima licitaţie organizată <strong>de</strong><br />

Goldart, la galeria Galateca a BCU, în 6 aprilie.<br />

Lucrarea "Plajă la Biaritz" <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu va fi pusă în vânzare pentru suma<br />

<strong>de</strong> 73.200 <strong>de</strong> lei, alături <strong>de</strong> alte opere semnate <strong>de</strong> artişti precum H. H. Catargi,<br />

Octavian Băncilă, Corneliu Baba şi Arthur Verona, la prima licitaţie organizată <strong>de</strong><br />

Goldart, la galeria Galateca a BCU, în 6 aprilie.<br />

Cristian Mungiu a obtinut Marele Premiu al Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN)<br />

pe anul 2007, la sectiunea lungmetraj, distinctia fiind acordata pentru filmul '4


luni, 3 saptamani <strong>si</strong> 2 zile', care a primit Palme d'Or la Cannes, informeaza<br />

Rompres.<br />

PENTRU COPIII ROMÂNILOR, CARE ÎNVAŢĂ ÎMPREUNĂ CU PĂRINŢII LOR<br />

Ansamblul folcloric "Suflete româneşti", din Castellon, a început să organizeze în<br />

fiecare vineri seară, diverse activităţi pentru copiii românilor din Castellon.<br />

Acestea constau în ore <strong>de</strong> <strong>de</strong>sen şi muzică, la care participă şi părinţii celor<br />

mici. Părinţii şi copiii <strong>de</strong>prind împreună modul cu să-şi păstreze legăturile<br />

sufleteşti cu ţara<br />

Valentin Gheorghiu la 65 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> carieră concertistică.<br />

Născut la Galaţi pe 21 martie 1928, Valentin Gheorghiu a început să cânte la pian<br />

<strong>de</strong> la 5 ani. Între 1937 şi 1939 a studiat la Conservatorul Naţional Superior <strong>de</strong><br />

Muzică din Paris <strong>de</strong>venind stu<strong>de</strong>nt al lui Mihail Jora la Aca<strong>de</strong>mia Regală din<br />

Bucureşti, ca discipol al lui Mihail Jora. A <strong>de</strong>butat la Ateneul Român în 1943 ca<br />

solist în Concertul nr. 1 <strong>de</strong> Beethoven, sub bagheta lui George Georgescu.<br />

Urmaş al lui Enescu şi Lipatti, Valentin Gheorghiu a fsota sărbătorit pe 21<br />

martie într-o emi<strong>si</strong>une aniversară difuzată <strong>de</strong> Radio România Muzical. Pe 27 şi 28<br />

martie, <strong>de</strong> la ora 19.00, la Ateneul Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii<br />

“George Enescu” va interpreta câteva dintre creaţiile sale, sub bagheta dirijorului<br />

Cristian Man<strong>de</strong>al: “Amintiri din copilărie”, “Concertul pentru pian şi orchestră şi<br />

“Simfonia a II-a".<br />

IAŞI – 600 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> atestare documentară.<br />

Ziua revistei DACIA LITERARĂ, ediţia I<br />

În urmă cu 15 ani, ziua <strong>de</strong> 25 martie a <strong>de</strong>venit ziua poeziei în Iaşi, pe fondul unei<br />

tradiţii interbelice.<br />

În acest an, la CASA POGOR (sediul celor 12 muzee literare ieşene), manifestarea<br />

culturală din 25 martie va cuprin<strong>de</strong>:<br />

1. Bunavestire (ediţia a XV-a) – ora 12.00. Invitat <strong>de</strong> onoare: Dinu FLĂMÂND<br />

(Paris).<br />

· Recitalul poeţilor invitaţi. Acordarea premiului (Iaşi – 600) al revistei Dacia<br />

literară. Mo<strong>de</strong>ratori: Liviu APETROAIE, Daniel CORBU, Ioana COŞEREANU.<br />

2. Festivalul <strong>de</strong> poezie româno-canadian „Ronald Gasparic“ (ediţia a XII-a) – ora<br />

13.15. Mo<strong>de</strong>ratori: Va<strong>si</strong>le ANDRU, Cezar IVĂNESCU, Dan JUMARĂ.<br />

Organizatori: MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, SOCIETATEA CULTURALĂ JUNIMEA’90, FUNDAŢIA<br />

„Ronald Gasparic“ (Canada-România), revista DACIA LITERARĂ, în colaborare cu<br />

PRIMĂRIA IAŞI, UNIUNEA SCRIITORILOR – filiala Iaşi şi APLER (Asociaţia<br />

Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România).<br />

Informaţii suplimentare la telefon: 0332.212.853<br />

Coordonatorul manifestării: Lucian VASILIU<br />

Scriitorul CORNELIU LEU anunta,in premiera absoluta,la 11 <strong>de</strong>cembrie 2007,la Gala<br />

premiilor LAMURA,organizata <strong>de</strong> Directia Cultura Dolj,ca municipiul Craiova a fost<br />

selectat,impreuna cu Berlin,Lyon,Patras,in proiectul ORASE<br />

INTERCULTURALE.Urmare?In Banie se afla <strong>de</strong>legatia Con<strong>si</strong>liului Europei care,pe<br />

19.03,ora 10,la Primaria Craiovei,are intalnire oficiala cu sefii institutiilor <strong>si</strong><br />

ONG implicate.Doljul e unicul ju<strong>de</strong>t in care exista Forum Interetnic,pe langa<br />

serviciul <strong>de</strong>concentrat al Min.Culturii


Lansarea primului blog <strong>de</strong> primar dâmboviţean:<br />

http: constantin-maricescu.blogspot.com<br />

Joi, 13 martie 2008, în sediul primăriei din Aninoasa a avut loc un nou<br />

eveniment cu titlul <strong>de</strong> premieră: lansarea blogului „Constantin Maricescu – Inima<br />

mea bate pentru Aninoasa!”. Con<strong>si</strong>lieri locali, salariaţi ai primăriei, prieteni <strong>de</strong><br />

suflet ai domnului Constantin Maricescu, precum şi mulţi gazetari din presa locală<br />

şi naţională au participat la această inedită manifestare. Pentru început s-a făcut<br />

o incur<strong>si</strong>une în istoricul comunicării pe aceste meleaguri. De la străvechile focuri<br />

<strong>de</strong> pe <strong>de</strong>aluri cu care erau anunţate invaziile, trecând prin vorbele transmise prin<br />

toboşarul satului, urcând la goarnele aşezate pe maşina-caravană ( Aninoasa a fost<br />

prima comună dâmboviţeană care a apelat la această metodă <strong>de</strong> a face comunicări<br />

cetăţenilor!) şi ajungând la mo<strong>de</strong>rnul Internet, aici s-au făcut mereu paşi buni pe<br />

tărâmul transmiterii în timp util a informaţiilor. Apoi, <strong>de</strong> la calculatorul <strong>de</strong> pe<br />

biroul primarului a fost realizată incur<strong>si</strong>unea pe blog, iar Constantin Maricescu a<br />

reiterat i<strong>de</strong>ea apropierii <strong>de</strong> cetăţenii pe care îi reprezintă şi a rezolvării<br />

problemelor lor în cel mai scurt timp. Ori, pentru a nu mai fi nevoiţi să bată<br />

drumul până la primărie, pot comunica prin intermediul calculatorului, postând un<br />

comment pe acest blog. De asemenea, potenţiali investitori, sau vizitatori ai<br />

Aninoasei pot afla mai multe <strong>de</strong>spre aceste locuri, <strong>de</strong>spre agenda <strong>de</strong> lucru a<br />

edilului, sau <strong>de</strong>spre ce se realizeză şi ce urmează să se realizeze pe teritoriul<br />

aceste comune. Următorul pas a fost trecerea pe la câteva gospodării pentru a<br />

anunţa cetăţenii <strong>de</strong>spre noua iniţiativă a primarului.<br />

După doar câteva săptămâni <strong>de</strong> la lansare, blogul Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te din<br />

Târgovişte a <strong>de</strong>păşit 1.ooo <strong>de</strong> vizitatori. Oameni din întreaga ţară şi din<br />

străinătate care cred în primăvara adusă în suflete <strong>de</strong> copilărie, <strong>de</strong> muzică şi vers<br />

<strong>de</strong> calitate au "trecut" pe la http:scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com şi au lăsat<br />

câte un gând, sau ne-au contactat după aceea. Îi invităm pe organizatorii <strong>de</strong><br />

spectacole şi realizatorii <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni radio-tv, precum şi pe toţi cei ce îndrăgesc<br />

copilăria să ne cunoască!<br />

ROMÂNII CARE SE GRĂBESC (ACUM) SĂ SE BUCURE DE GENIUL ROMÂNESC…<br />

…sunt <strong>de</strong> mai multe categorii, <strong>de</strong> mai multe orientări şi <strong>de</strong> mai multe stări<br />

<strong>de</strong> <strong>si</strong>mţire (sau ne<strong>si</strong>mţire), pe care ne vom permite să le enumerăm mai jos:<br />

Culmea este că, exact în zilele când la Cotroceni se încerca a se pune<br />

<strong>de</strong>getul pe rana mare a problemelor educaţiei neglijate <strong>de</strong> guvernările <strong>de</strong> până acum,<br />

Costel Busuioc, cel <strong>de</strong> vocea căruia, chiar cei ce şi-au dat seama, nu s-au ocupat<br />

pentru că “nu avea studiile primare sau liceale ca să aibă dreptul să să şi-o poată<br />

perfecţiona”, învingea asemenea birocraţii stupi<strong>de</strong> într-o altă ţară, în vreme ce la<br />

noi fac carieră încă cei care au bani ca să-şi cumpere diplome, iar talentele<br />

copiilor săraci se pierd cu nemiluita într-un învăţământ rural lăsat <strong>de</strong> izbelişte,<br />

fiindcă la ţară nu e rentabil să faci univer<strong>si</strong>tăţi particulare.<br />

Acum, - tocmai când ne punem întrebarea dacă un proces <strong>de</strong> învăţământ,<br />

pretins naţional, sau un cadru <strong>de</strong> afirmare umană prin egalitate <strong>de</strong> şanse, pretins<br />

<strong>de</strong>mocratic, poate primi vreo calificare când îngroapă asemenea valori, am văzut cu<br />

stupoare apărând lăudători care ştiau <strong>de</strong> talentul său; şi nu le e ruşine s-o spună<br />

public, fără măcar a se-ntreba câţi alţi potenţiali mari savanţi şi câte alte<br />

talente nu se pierd prin precaritatea <strong>de</strong> fond şi superficialitatea venală <strong>de</strong><br />

atestare a învăţăturii în <strong>si</strong>stemul nostru. Şi, tot acum, mai fiind şi an electoral,<br />

primarii se-nghesuie să-l facă pe Costel Busuioc cetăţean <strong>de</strong> onoare, parti<strong>de</strong>le să-l<br />

pună afiş, iar negustorii proşti care au făcut să <strong>de</strong>cadă litoralul românesc, să-l<br />

aducă spre a încasa tarife <strong>de</strong> patru stele pentru serviciile lor care ar vrea să-i<br />

coste cât <strong>de</strong> niciuna.<br />

Urmărit cu emoţie doar <strong>de</strong> două categorii: pe <strong>de</strong> o parte acei conaţionali ai<br />

săi <strong>si</strong>nceri şi mo<strong>de</strong>şti care, în neajutorarea pe care o trăiesc, s-au bucurat măcar<br />

<strong>de</strong> succesul unuia <strong>de</strong>-al lor; iar, pe <strong>de</strong> alta, cei din străinătate, care, ca şi el,<br />

găsesc tot mai multă tărie să-şi caute <strong>si</strong>nguri, fără ajutor <strong>de</strong> la politicienii din


ţară, o rezolvare înafară - Costel le dă acestora speranţa că a<strong>de</strong>văratele virtuţi<br />

umane pot triumfa în orice domeniu, vocea sa <strong>de</strong> aur <strong>de</strong>venind un <strong>si</strong>mbol, tot <strong>de</strong><br />

aur, pentru efortul <strong>de</strong> afirmare în diverse domenii al românilor pe care<br />

vici<strong>si</strong>tudinile vieţii i-au învăţat să nu creadă nici în necinste, nici în <strong>de</strong>magogie<br />

şi să se bazeze cât mai mult pe meritul propriu.<br />

Dovedindu-se curat în Credinţă, Costel se bucură, cu zâmbetul său frumos<br />

prin mo<strong>de</strong>stie, alături <strong>de</strong> asemenea români din categoriile cărora face parte şi nu-I<br />

respinge pe niciunul dintre păcătoşi, ci se mulţumeşte să-şi afirme Crezul:<br />

“Biserica a însemnat pentru mine cam totul, locul în care am învăţat să citesc, că<br />

nici să citesc nu ştiam, locul în care mi-am dus zilele, una câte una, mai târziu a<br />

fost locul în care mi-am gă<strong>si</strong>t soţia. A fost bine... Tot acolo am cântat cu<br />

a<strong>de</strong>vărat pentru prima oară...” – spune el într-un interviu semnat <strong>de</strong> Diana Evantia<br />

Barca - ”…Nu vreau să mă laud. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am voce să cânt pentru<br />

Slava lui, şi pentru Slava lui o să cânt, nu-mi pasă dacă o să tăiaţi sau o să<br />

lăsaţi ce spun acum… din fericire pentru mine, faptul că sunt ortodox practicant<br />

înseamnă un uriaş punct <strong>de</strong> echilibru. Aşa sunt eu şi aşa o să rămân toată viaţă, nu<br />

mă vor schimba nici banii şi nimic până la sfârşitul ei. Sunt abia la început şi<br />

aţi putea cre<strong>de</strong> că nu ştiu ce spun, dar vă a<strong>si</strong>gur că aşa o să vorbim şi peste 20 <strong>de</strong><br />

ani. Pentru că am o bază foarte solidă. Rămân ne<strong>de</strong>spărţit <strong>de</strong> Biblie şi o port cu<br />

mine întot<strong>de</strong>auna, chiar şi ieri înainte <strong>de</strong> gală o aveam la mine şi am <strong>de</strong>schis-o<br />

puţin. Cum am o secundă liberă, profit să o studiez.. Din cauza asta ştiu aşa <strong>de</strong><br />

<strong>si</strong>gur că succesul ăsta nu mă va schimba”.<br />

Pe el, nu. Dar, poate îi va schimba pe alţii: Îi va face să aibă şi mai<br />

multă ambiţie pe cei care au avut tăria să se angajeze în munci cinstite oriun<strong>de</strong> -<br />

şi acasă şi pe meridianele lumii… Îi va face să le fie <strong>si</strong>lă <strong>de</strong> ei pe cei care nu<br />

l-au ajutat dar încearcă astăzi să politizeze lucrurile <strong>de</strong>scoperind <strong>de</strong>odată<br />

chemările patriotice… Şi, mai ales, ne va face pe toţi să gă<strong>si</strong>m şi noi acele<br />

secun<strong>de</strong> libere <strong>de</strong> legătură cu Învăţătura cea Bună care se dăruieşte dumnezeieşte<br />

oricui, indiferent <strong>de</strong> foaia matricolă a studiilor formale la care se uită acei<br />

birocraţi din educaţie, plătiţi, <strong>de</strong> fapt, nu spre a pune beţe-n roate, ci a<br />

<strong>de</strong>scoperi şi îndruma talentele inteligenţei naţionale, care este cel mai <strong>si</strong>gur<br />

garant al afirmării unui popor şi cel mai însemnat bun public al unei ţări.<br />

VĂ CONVINE,DOMNILOR EDUCATORI?!<br />

"Cântam la şcoală şi profesorii râ<strong>de</strong>au <strong>de</strong> mine, chiar făceau băşcălie, mă puneau<br />

să o imit pe Sofia Vicoveanca sau pe cine mai ştie cine. Pentru că pot să cânt şi<br />

d’astea" - SPUNE COSTEL BUSUIOC în Evenimentul zilei - "Profesorii râ<strong>de</strong>au; mai mult<br />

<strong>de</strong>cât un mic număr <strong>de</strong> circ nu am fost pentru ei niciodată. Îmi spuneau întruna că<br />

sunt urât şi prost... Nu vreau să vorbesc cu păcat... Poate că m-ar fi apreciat<br />

dacă ei înşişi ar fi putut să mă evalueze. Dar nivelul <strong>de</strong> atunci era altul... nu<br />

prea aveau cum să-şi <strong>de</strong>a seama, chiar dacă încă <strong>de</strong> mic aveam aceste inflexiuni în<br />

voce"...<br />

Asta spune Costel iertător. Dar noi ve<strong>de</strong>m că nivelul <strong>de</strong> atunci e şi acum: Profesori<br />

slabi şi ministri care tot fac reforme prostesti, fără a se gândi la vreo şansă<br />

pentru copii ca el din satele care au dat mereu gloria culturii şi ştiinţei<br />

româneşti. Dacă un glas ca al lui nu s-a auzit, cum ne dăm seama <strong>de</strong> copiii cu<br />

virtuţi în domenii mai ascunse, domnilor educatori ai neamului?!<br />

Portretul chinezesc<br />

Un concurs <strong>de</strong> nota 10 la Lucieni<br />

Abia ce a început primăvara şi – din acest Kilometru 0 al vieţii şi al<br />

firii – au răsărit mlădiţe <strong>de</strong> gând bun şi <strong>de</strong> activităţi interesante. Astfel, în<br />

organizarea Bibliotecii Comunale din Lucieni şi a Şcolii Generale şi beneficiind <strong>de</strong><br />

sprijinul generos al Primăriei din localitate, joi, 13 martie a.c., în Sala <strong>de</strong><br />

Con<strong>si</strong>liu <strong>de</strong> la Căminul Cultural Lucieni s-a <strong>de</strong>sfăşurat ineditul concurs „Portretul<br />

chinezesc”. În ce a constat? Fiecare dintre cei 20 <strong>de</strong> concurenţi ( elevi în clasele


a III-a şi a IV-a la Şcoala Generală Lucieni) au primit câte un chestionar cu<br />

întrebări <strong>de</strong> genul : „ În ce secol ţi-ar fi plăcut să te naşti?”, „Care este<br />

culoarea ta preferată şi <strong>de</strong> ce?” sau „ Care este instrumentul tău muzical<br />

preferat?”. Apoi, pe baza răspunsurilor din acest chestionar fiecare concurent a<br />

trebuit să facă un portret unui coleg. Juriul ( alcătuit din : Victor Mihalache –<br />

preşedinte şi membri: Roxana Constantin, Nicoleta Stan (învăţătoare), Jenica<br />

Constantin ( bibliotecar), Liliana Mocănescu ( educatoare) şi Raluca Iacob –<br />

institutor) a avut o mi<strong>si</strong>une grea. Răspunsurile au fost interesante şi pline <strong>de</strong><br />

neprevăzut. Până la urmă a fost stabilit următorul podium: Locul I – Vanessa Toma<br />

(clasa a III-a), Locul II – Maria Alexandra Enache ( clasa a III-a) şi Locul III –<br />

Bianca Şerban. Au mai fost acordate următoarele premii speciale: Premiul pentru<br />

umor ( din partea Teatrului „Junior”) – Mara Alexandra Enache, Premiul ”Şcolii<br />

Micilor Ve<strong>de</strong>te” – Vanessa Toma şi Premiul „Columna TV” – Silviu Ne<strong>de</strong>lcu (clasa a<br />

IV-a).<br />

Primarul Gheorghe Mocănescu a oferit premii atât din partea Primăriei Lucieni,<br />

cât şi în nume personal şi a fost o gazdă excelentă pentru oaspeţii din presa<br />

scrisă şi cea vizuală prezenţi la eveniment. O menţiune specială pentru doamna<br />

Jenica Constantin, iniţiatoarea concursului şi responsabila cu <strong>de</strong>stinele<br />

Bibliotecii Comunale din Lucieni.<br />

FOTOGRAFIA SATULUI ROMANESC IN MAROC<br />

În martie 2008, este <strong>de</strong>schisă la Rabat expoziţia <strong>de</strong> fotografie "Seminţele<br />

Cerului", organizată <strong>de</strong> Institutul Cultural Român în colaborare cu Ambasada<br />

României la Maroc şi Caisse <strong>de</strong> Dépôt et <strong>de</strong> Gestion.<br />

Expoziţia cuprin<strong>de</strong> imagini ale aceluiaşi sat românesc, imortalizate <strong>de</strong> trei artişti<br />

aparţinând unor generaţii diferite:Marx Joszef, Mihai Moiceanu, Gheorgha Serban.<br />

Fiecare viziune este o interpretare personală a pregnantei noastre culturi rurale.<br />

Proiectul „Primăvara – Kilometrul 0”<br />

„ CARNAVALUL PRIMĂVERII” LA LICEUL DE ARTE „BĂLAŞA DOAMNA” DIN TÂRGOVIŞTE<br />

Miercuri, 12 martie, începând cu ora 17,00, în Amfiteatrul Liceului <strong>de</strong><br />

<strong>Arte</strong> „Bălaşa Doamna” din Târgovişte s-a <strong>de</strong>sfăşurat „Carnavalul Primăverii”. Greu <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>scris în <strong>si</strong>mple cuvinte atmosfera creeată <strong>de</strong> cei peste 400 <strong>de</strong> spectatori care au<br />

făcut ca mo<strong>de</strong>rna şi cocheta sală <strong>de</strong> spectacol să <strong>de</strong>vină neîncăpătoare. Organizat <strong>de</strong><br />

conducerea liceului, Euro-Art Serv ( prin Teatrul „Junior”) şi Organizaţia „Salvaţi<br />

Copiii”, spectacolul a fost o supre-reuşită, la care au contribuit profesorii:<br />

Sabina teodorescu şi Alexandru Bondu şi învăţătoarele: Elena Tudose, Florica<br />

Burtescu, Florica Ioniţă. Stela Popescu, Ileana Văduva şi Viorica Cotovelea.<br />

Grafica şi recuzita au fost a<strong>si</strong>gurate <strong>de</strong> prof. Briena Costache, afişul manifestării<br />

a fost semnat <strong>de</strong> profesorii Gheorghe Simion şi Paul Mănguţă, iar coordonatoarele<br />

întregului program au fost doamnele profesoare Doina Bădica şi Carmen Antonescu. În<br />

cuvântul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, prof. Gabriela Istrate, directoarea Liceului „Bălaşa<br />

Doamna” a subliniat nece<strong>si</strong>tatea unor astfel <strong>de</strong> întâlniri pe triunghiul şcoală -<br />

părinţi – elevi şi a <strong>de</strong>zvoltării spiritului civic prin artă a tinerei generaţii. În<br />

spectacol au evoluat: Formaţia camerală „Preludium”, Corul Liceului ( coordonat <strong>de</strong><br />

lect.dr. Florin Ba<strong>de</strong>a), grupul folk „Sens Unic”, trupa <strong>de</strong> dans „No Limit”<br />

( pregătită <strong>de</strong> prof. Gabriela Pană), patinatoarea Liza Ipati, precum şi mulţi copii<br />

şi tineri instrumentişti care au acompaniat momentele <strong>de</strong> prezentare <strong>de</strong> costume,<br />

măşti şi personaje. Micuţii claselor I-IV au luat foarte în serios provocarea<br />

Carnavalului şi au venit cu costume şi măşti superbe, cu prezentări care mai <strong>de</strong><br />

care mai elaborate şi cu foarte multe zâmbete aducătoare <strong>de</strong> primăvară. Pentru<br />

elevele claselor V-VIII a avut loc prima ediţie a concursului „Miss Primăvara” –<br />

parte integrantă a caravanei „Miss Adolescenţa – Miss „Scena Vieţii”, organizată <strong>de</strong><br />

Teatrul „Junior”. 15 tinere s-au „luptat” pentru titlul pus în joc. Acesta a


evenit domnişoarei Roxana Căpitănescu, elevă în clasa a V-a. Roxana are 12 ani,<br />

este o fire ambiţioasă, îi place să citească, să cânte, să <strong>de</strong>seneze şi să îşi facă<br />

temele.<br />

A fost o seară a prieteniei şi a bucuriei, care s-a constituit într-un nou<br />

început, doamna Gabriela Istrate promiţându-le la final celor prezenţi că vor mai<br />

avea loc astfel <strong>de</strong> reuniuni şi pentru elevii <strong>de</strong> liceu şi pentru toţi cei ce fac<br />

cinste numelui Liceului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> „Bălaşa Doamna” din Târgovişte.<br />

Premieră romaneasca la Madrid<br />

Victor Mihalache<br />

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA MADRID a organizat în capitala Spaniei, în perioada<br />

7 - 9 martie 2008, trei spectacole <strong>de</strong> excepţie cu baletul Giselle. Pe scena <strong>de</strong> la<br />

Teatro <strong>de</strong> Madrid au evoluat Alina Cojocaru, prim-balerină a Teatrului Regal Covent<br />

Gar<strong>de</strong>n <strong>de</strong> la Londra, partenerul sau <strong>de</strong> la Royal Ballet, Johan Kobborg şi Baletul<br />

Naţional al Operei Bucureşti.<br />

Data <strong>de</strong> 13 martie va marca pentru localitatea dâmboviţeană Aninoasa şi pentru<br />

primarul ei, Constantin Maricescu încă o premieră: lansarea blogului Constantin<br />

Maricescu - Inima mea bate pentru Aninoasa. Evenimentul va avea loc la Primăria<br />

Aninoasa şi se va <strong>de</strong>sfăşura în prezenţa mai multor invitaţi şi a presei. Adresa la<br />

care poate fi vizionat blogul este: http:constantin-maricescu.blogspot.com<br />

Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes<br />

la ediţia a IV-a<br />

10 - 25 martie 2008<br />

Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes, aflat la ediţia a IV-a în<br />

România, se va <strong>de</strong>sfăşura anul acesta între 10 şi 25 martie. Peste 60 <strong>de</strong> ţări vor<br />

participa în luna martie la această sărbătoare a poeziei!<br />

Timp <strong>de</strong> şaisprezece zile, vor avea loc în întreaga ţară zeci <strong>de</strong> lecturi, mese<br />

rotun<strong>de</strong> şi <strong>de</strong>zbateri, lansări <strong>de</strong> carte şi <strong>de</strong> reviste, spectacole <strong>de</strong> muzică şi<br />

poezie. Treizeci <strong>de</strong> proiecte culturale vor reuni diferite evenimente care se<br />

adresează tinerilor cititori din licee, şcoli generale şi univer<strong>si</strong>tăţi (Cuvinte<br />

<strong>de</strong>spre poezia <strong>de</strong> astăzi, Ateliere literare 2008, concursuri literare) sau<br />

publicului larg (Maraton poetic, Biblioteca poeţilor şi Astăzi, poezie! – lecturi<br />

în spaţii publice, biblioteci, cluburi, ceainării şi cafenele, Acasă la poetul<br />

nostru, Poezie pe mai multe voci, Poezie vizuală, cărţi poştale cu poeme scrise <strong>de</strong><br />

autori români contemporani care vor fi oferite gratuit etc.). Există, <strong>de</strong> asemenea,<br />

câteva programe specifice <strong>de</strong>stinate persoanelor care se găsesc în spitale sau în<br />

case <strong>de</strong> batrâni, precum şi în penitenciare – Lumea dinăuntru, lumea din afară.<br />

Alte două programe – Les Belles Fraçaises şi Frumoasele Olan<strong>de</strong>ze Zburatoare – vor<br />

prezenta poezia contemporană din Franţa şi Olanda. Revista Versus/m, într-un număr<br />

special <strong>de</strong>dicat festivalului, îşi va invita cititorii să <strong>de</strong>scopere poemele unor<br />

autori consacraţi din Maroc. Iar programul ZOOM-ROUMANIE, iniţiat în 2006 <strong>de</strong> Linda<br />

Maria Baros, îşi continuă acţiunea <strong>de</strong> promovare a literaturii noastre în<br />

străinătate prin publicarea poeziilor câtorva zeci <strong>de</strong> autori români în Franţa,<br />

Canada şi Maroc, prin lecturi şi participări la diferite festivaluri<br />

internaţionale.<br />

În cadrul festivalului, vor fi lansate totodată două biblioteci virtuale: POETARIUM<br />

– care îi va prezenta pe poeţii invitaţi la manifestările literare, şi La<br />

Bibliothèque ZOOM – care va cuprin<strong>de</strong> autori francezi/belgieni/spanioli/olan<strong>de</strong>zi<br />

traduşi în limba română şi autori români traduşi în limba franceză (poezii, note<br />

biobibliografice, fotografii).


Organizatorii generali ai festivalului sunt Linda Maria Baros, Horia Gârbea,<br />

Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Institutul<br />

Cultural Francez. Acestora li se adaugă Muzeul Naţional al Literaturii Române,<br />

editurile <strong>Carte</strong>a Românească şi Vinea, precum şi diferite centre culturale şi<br />

asociaţii, case <strong>de</strong> cultură şi biblioteci ju<strong>de</strong>ţene, edituri, reviste sau librării<br />

din ţară. La organizarea unor evenimente din Bucureşti participă şi poeţii Dan<br />

Mircea Cipariu (atelier literar la Penitenciarul <strong>de</strong> maximă <strong>si</strong>guranţă Rahova,<br />

lecturi la Colegiul tehnic Edmond Nicolau, Liceul <strong>de</strong> coregrafie Floria Capsali,<br />

Club A), Peter Sragher şi Miruna Vlada (Primăvara Poeţilor în Club A – împreună cu<br />

Paul Radu, şi lecturi în 30 <strong>de</strong> licee).<br />

La această ediţie se estimează că vor participa peste 300 <strong>de</strong> scriitori, cântăreţi,<br />

actori, pictori şi diferiţi oameni <strong>de</strong> cultură din 60 <strong>de</strong> oraşe: Alexandria, Amara,<br />

Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Călăraşi,<br />

Călimăneşti, Câmpina, Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Caracal, Cluj-<br />

Napoca, Constanţa, Corabia, Craiova, Curtea <strong>de</strong> Argeş, Deva, Drăgăşani, Făgăraş,<br />

Focşani, Găeşti, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Lugoj, Mangalia, Mărăşeşti,<br />

Mizil, Oneşti, Ora<strong>de</strong>a, Orăştie, Piatra-Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu-Sărat,<br />

Râmnicu-Vâlcea, Reghin, Reşiţa, Roşiorii <strong>de</strong> Ve<strong>de</strong>, Sibiu, Sighetul Marmaţiei,<br />

Slatina, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mures, Târgu Neamţ,<br />

Timişoara, Topoloveni, Tulcea, Turnu Magurele, Turnu Severin, Zalău.<br />

Pe toată durata Festivalului Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes, Constanţa<br />

– un<strong>de</strong> evenimentele culturale vor fi organizate <strong>de</strong> poeta Amelia Stănescu – va fi<br />

oraşul poeziei!<br />

Informaţii <strong>de</strong>spre festival pot fi ga<strong>si</strong>te pe <strong>si</strong>te-ul www.primavarapoetilor.ro<br />

(începând cu data <strong>de</strong> 8 martie) sau la numărul <strong>de</strong> telefon 0723 685 201.<br />

La Dumbravita se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> biblioteca intr-un spatiu nou <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>rn. Pe langa<br />

spatiul amenajat pentru lectura, clientii vor avea acces la biblioteca virtuala pe<br />

Internet. va asteptam sa ne vizitati<br />

CAMINUL CULTURAL CORNU<br />

JOI 06.03.2008 IN SALA DE SPECTACOLE A CAMINULUI CULTURAL SE VA DESFASURA<br />

SPECTACOLUL " DE ZIUA TA, DRAGA MAMA!", SPECTACOL DEDICAT ZILEI INTERNATIONALE A<br />

FEMEII.<br />

In cadrul Salonului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong> Presa, <strong>de</strong> la sediul Muzeului National <strong>de</strong> Istorie,<br />

din Calea Victoriei, vizavi <strong>de</strong> CEC, vineri 07.03, orele 14.00 NICOLAE ROTARU<br />

lanseaza a 72 carte a sa (AL SASELEA SIMT), vol.IX al colectiei anuale BIblioteca<br />

Jandarmului, prefatata <strong>de</strong> cst.gl.prof.univ.dr. Anghel Andreescu <strong>si</strong> aparuta la<br />

Editura MIRA. Invitati <strong>de</strong> onoare: I.D.Balan, S.Cazimir, R. Carneci, N.Dragos,<br />

P.Everac, I.Horea, C.Leu, S. Mitroi, F.Neagu, D.T.Popa, D.R.Popescu, F.Popescu,<br />

G.Sovu.<br />

insuratei<br />

UN NOU DIAMANT ROMANESC: CODEX BRASOVENSIS!<br />

"Harul creator al compozitorului Dan Dediu, aflat acum în plină maturitate (<strong>de</strong>şi<br />

încă mai este alintat uneori cu apelativul <strong>de</strong> „tânărul compozitor"), s-a impus în<br />

urmă cu două <strong>de</strong>cenii, evoluţia sa estetică în spaţiul muzical pe care cu<br />

generozitate îl putem încă numi postmo<strong>de</strong>rnism fiind <strong>de</strong> atunci uneori<br />

surprinzătoare, alteori previzibilă. Recunosc că, ascultând „Co<strong>de</strong>x brasovien<strong>si</strong>s",<br />

am fost surprinsă. (Oltea Serban-Parau, in "A<strong>de</strong>varul")


PENTRU INAUGURAREA ANULUI EUROPEAN MULTICULTURAL, MINISTERUL CULTURIIMSI CULTELOR<br />

vă invită miercuri, 5 Martie 2008, începând cu ora 9:30 la evenimentul <strong>de</strong> lansare<br />

al Anului European al Dialogului Intercultural 2008 în România şi la conferinţa <strong>de</strong><br />

presă ce va avea loc între orele 10:40 – 11:15.<br />

În cadrul evenimentului <strong>de</strong> lansare vor fi prezentate proiectul naţional Puzzle,<br />

precum şi alte proiecte ce se vor <strong>de</strong>sfăşura sub egida AEDI.<br />

Cincisprezece parohii<br />

din raionul Ungheni au câştigat un proces la Curtea <strong>de</strong> Apel Chişinău, împotriva<br />

Ministerului <strong>de</strong> Justiţie, ca urmare a faptului că nu erau lăsate să treacă <strong>de</strong> la<br />

Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, informează BBC. Cererea <strong>de</strong> înregistrare a<br />

parohiilor a fost respinsă acum doi ani <strong>de</strong> către Serviciul <strong>de</strong> Stat pentru<br />

problemele cultelor, pe motiv că nu ar fi prezentat avizul pozitiv din partea<br />

preşedintelui raionului.<br />

A doua editie a Premiilor GOPO<br />

…va avea loc in 3 martie in Sala Tronului <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> Arta al<br />

Romaniei. Daca anul trecut s-au acordat 17 premii, acum se vor da sapte in plus,<br />

dintre care doua surpriza. Thiérry Fremaux va primi un premiu pentru sprijinirea<br />

filmului romanesc. Serialul "Toate panzele sus" va primi un Premiu Special, la 30<br />

<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la premiera, iar Orange va acorda "Premiul Orange pentru performanta<br />

anului" celui care va ie<strong>si</strong> castigator in urma voturilor abonatilor Orange. Cu o zi<br />

inainte, Asociatia Criticilor <strong>de</strong> Film organizeaza un colocviu <strong>de</strong>spre filmul<br />

romanesc.<br />

Prima editie a Festivalului Coral "Preot Stefan Racasan" va fi organizata la<br />

Buciumi, in 2 martie, la manifestare urmand sa ia parte patru coruri religioase din<br />

Salaj. Potrivit unui comunicat <strong>de</strong> presa remis ieri <strong>de</strong> Centrul Culturii Traditionale<br />

Salaj, formatiunile corale ce vor putea fi ascultate la Buciumi, saptamana<br />

viitoare, sunt Corul "Gloria Dei" - Zalau, dirijor prof. Maria Porumb, Corul<br />

"Sfanta Familie" - Zalau, dirijor prof. Grigore Grigorut, Corul Bisericii Ortodoxe<br />

din Cehu Silvaniei, dirijor prof. Oliviu Ar<strong>de</strong>lean <strong>si</strong> Corul "Stefan Racasan" -<br />

Buciumi, dirijori: inv. Anicuta Tap, Cantor Nicolae Farcas. Evenimentul va incepe<br />

la ora 13, la Caminul Cultural din localitatea sus amintita, organizatori fiind<br />

Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean Salaj, Centrul Ju<strong>de</strong>tean pentru Conservarea <strong>si</strong> Promovarea<br />

Culturii Traditionale Salaj, Parohia Ortodoxa Buciumi <strong>si</strong> Scoala Gimnaziala Buciumi<br />

Simpozionul „Marin Sorescu - Fascinaţia forţei cuvântului", la care şi-au anunţat<br />

participarea Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Alexandru Zup şi Victor Crăciun, va avea<br />

loc pe 29 februarie, în Sala Mare a Primăriei Craiova. Printre evenimentele<br />

organizate se numără piesa „Există nervi", expoziţii <strong>de</strong> carte Marin Sorescu şi<br />

spectacole realizate pe versuri ale poetului omagiat. În paralel, între 22 şi 24<br />

februarie, a avut loc, tot la Craiova, un colocviu <strong>de</strong>dicat scriitorului, organizat<br />

<strong>de</strong> Sorina Sorescu, nepoata artistului<br />

AMBASADA SUA SI CENTRUL DE CULTURA<br />

„GEORGHE APOSTU” DIN BACAU DESCHID EXPOZITIA<br />

„RODEO IN VESTUL AMERICAN ”


Ambasada SUA <strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Cultura ‘George Apostu’ din Bacau au placerea sa va<br />

invite la vernisajul expozitiei “Ro<strong>de</strong>o in Vestul American”, autor Joe Bensen, care<br />

va avea loc marti, 26 februarie, ora 17:00, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Contemporana ‘George<br />

Apostu’ Bacau (adresa: Str. Crangului nr 18).<br />

In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vor lua cuvantul directorul Centrului, Gheorghe (Geo) Popa <strong>si</strong><br />

atasatul cultural al Ambasa<strong>de</strong>i SUA la Bucuresti, Kathy Kavalec.<br />

Salonul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> şi Presă din Bucureşti.<br />

Manifestarea se va <strong>de</strong>sfăşura, ca <strong>de</strong> obicei, la Muzeului Naţional <strong>de</strong> Istorie al<br />

Românei.<br />

Ediţia 2008 a primei manifestări <strong>de</strong> carte a Capitalei reuneşte în perioada 5-9<br />

martie peste o sută <strong>de</strong> edituri, importatori şi distribuitori <strong>de</strong> carte, fundaţii,<br />

institute culturale şi se <strong>de</strong>sfăşoară în parteneriat cu Guvernul României<br />

.<br />

MANIFESTARI DE DRAGOBETE<br />

Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", organizeaza în incinta sa, duminica,<br />

24 februarie 2008, incepand cu orele 11.00, alese manifestări artistice care vin să<br />

celebreze Dragobetele, beneficiind <strong>de</strong> patronajul Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />

Cultelor.<br />

O amplă manifestare asemănătoare va avea loc în Dumbrava Sibiului<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova are plăcerea <strong>de</strong> a vă invita joi, 28 februarie 2008, la ora<br />

18, în Sala Oglinzilor, pentru a lua parte la prezentarea operei lui Constantin<br />

Brâncuşi în Occi<strong>de</strong>nt, făcută <strong>de</strong> scriitorul şi istoricul <strong>de</strong> artă Serge Fauchereau.<br />

Serge Fauchereau s-a născut la 31 octombrie 1939 la Rochefort-sur-Mer. După ce a<br />

fost profesor <strong>de</strong> literatură americană la univer<strong>si</strong>tăţile din New York, apoi în<br />

Texas, la Austin, a fost comisar <strong>de</strong> expoziţii internaţionale la Centrul George<br />

Pompidou din Paris (expoziţii Paris-New York, Paris-Berlin, Paris-Moscova) şi ale<br />

altor instituţii precum „Palazzo Grasso" din Veneţia („Futurismo et Futuri<strong>si</strong>mi",<br />

Galeria <strong>Arte</strong>i din Berlin („Europa-Europa"), Tate Mo<strong>de</strong>rn din Londra („Century<br />

City"), Muzeul Naţional Reina Sofia, Madrid, etc.<br />

Scriitor, istoric <strong>de</strong> artă şi literatură, Serge Fauchereau a publicat câteva zeci <strong>de</strong><br />

cărţi, multe dintre ele fiind traduse în alte limbi.În limba română tocmai au<br />

apărut un eseu autobiografic „Le petit âges" şi o monografie <strong>de</strong> artă, „Gaston<br />

Chaissac à côté <strong>de</strong> l'art brut".<br />

ARTE PENTRU LICEENI<br />

Festivalului National <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> pentru Liceeni – LicArt este cel mai mare concurs <strong>de</strong><br />

arte <strong>de</strong>stinat exclu<strong>si</strong>v elevilor <strong>de</strong> liceu. Concursul are trei sectiuni: poezie,<br />

fotografie (alb-negru, portret, tematica diversa) <strong>si</strong> teatru. Creatiile pot fi<br />

trimise prin posta, la adresa precizata in regulament, sau pe <strong>si</strong>te-ul<br />

www.licart.ro. Data limita 15 mai.<br />

IN PREGĂTIREA PREMIILOR UNITER<br />

- Uniunea Teatrală din România va acorda pe data <strong>de</strong> 14 aprilie, la Teatrul


Naţional din Bucureşti Premiile UNITER. Trei producţii au fost nominalizate la<br />

categoria Cel mai bun spectacol Cele trei spectacole selectate <strong>de</strong> juriul pentru<br />

nominalizări sunt 'Faust', în regia lui Silviu Purcărete - Teatrul Naţional 'Radu<br />

Stanca' din Sibiu, 'Ionesco - cinci piese scurte', în regia lui Alexandru Dabija -<br />

Teatrul O<strong>de</strong>on şi 'Unchiul Vanea', în regia lui Andrei Şerban - Teatrul Maghiar <strong>de</strong><br />

Stat din Cluj-Napoca.<br />

- Radu Beligan va primi, la Gala Premiilor UNITER, din 14 aprilie, Premiul <strong>de</strong><br />

Excelenţă, acordat <strong>de</strong> senatul UNITER<br />

Marele artist, însănătoşit după o absenţă <strong>de</strong> trei luni se va afla pe scena Sălii<br />

Mari a Naţionalului bucureşteanpe 8 martie <strong>de</strong> la ora 20:00, pentru “o întâlnire<br />

neobişnuită”, <strong>de</strong>sfăşurată sub genericul “Întâlnire cu profesorii şi spectatorii”.<br />

Publicul va fi părtaş la o seară <strong>de</strong> apropiere sufleteascã, <strong>de</strong>dicată evocării celor<br />

70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când numele lui Radu Beligan ţine afişul teatrului românesc.<br />

CICLU DE CONFERINŢE LA ACADEMIA ROMÂNĂ<br />

În Sala <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liu a Aca<strong>de</strong>miei Române, joia la orele la ora 18.00 sunt prezentate<br />

conferinţe din ciclul "Limba româna şi relaţiile ei cu istoria şi cultura<br />

românilor". Astfel, în ziua <strong>de</strong> 28 februarie - Dr. Manuela Nevaci, cercetător la<br />

Institutul <strong>de</strong> Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" va vorbi <strong>de</strong>spre: "Co<strong>de</strong>x<br />

Dimonie în literatura aromână veche", iar în 6 martie, Dr. Dana Luminiţa Teleoacă,<br />

cercetător la Institutul <strong>de</strong> Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" , <strong>de</strong>spre<br />

"Limbajul bisericesc actual, între tradiţie şi inovaţie"<br />

O ALTA VOCE DE AUR CU IZVOR ROMÂNESC<br />

În cadrul unui concurs pentru superstaruri organizat <strong>de</strong> televiziunea germană RTL,<br />

ultimele două run<strong>de</strong> au fost câştigate <strong>de</strong><br />

Linda Teodo<strong>si</strong>u, elevă în clasa a IX-a. Tanara <strong>de</strong> 16 ani e pe cale sa <strong>de</strong>vina un nume<br />

in muzica usoara germana. Ea s-a nascut in Germania, la Koln, tatăl ei fiind român.<br />

Ziarele germane scriu ca Linda are o voce fantastica prevăzându-i-se <strong>de</strong> pe acum o<br />

mare carieră.<br />

O aparitie editoriala <strong>de</strong> exceptie<br />

Alegerea Patriarhului. 41 zile ale <strong>de</strong>zinformarii<br />

PR. CONSTANTIN NECULA, FLORIAN BICHIR, ROMEO PETRASCIUC<br />

Editura Agnos, 256 <strong>de</strong> pagini<br />

Acest volumul acesta este unul al curajului marturi<strong>si</strong>rii oamenilor din<br />

Biserica în <strong>si</strong>tuatiile factuale ale provocarilor media. Perioada 41 – cum va fi<br />

numit intervalul dintre trecerea la cele vesnice a Prea Fericitului Teoctist <strong>si</strong><br />

alegerea Prea Fericitului Daniel – a fost normata, mediatic, <strong>de</strong> abordari dintre<br />

cele mai spectaculare, unele dintre ele la limita bunului-<strong>si</strong>mt <strong>si</strong> a <strong>de</strong>ontologiei<br />

profe<strong>si</strong>onale.<br />

Cei trei autori – Pr. Conf. Univ Dr. Constantin Necula, Florian Bichir <strong>si</strong><br />

Romeo Petrasciuc –, ei în<strong>si</strong><strong>si</strong> oameni <strong>de</strong> presa – au preluat, cu concursul unei<br />

organizatii <strong>de</strong> monitorizare a presei, tot ce s-a scris pe acest subiect în<br />

cotidienele centrale, încerând sa gaseasca mona<strong>de</strong>le care au gestionat acest<br />

eveniment.<br />

„Alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – se arata în prefata<br />

acestui volum – s-a petrecut sub o pre<strong>si</strong>une mediatica teribila. Spunem teribila,<br />

pentru ca aceste alegeri pentru întâistatatorul Bisericii au fost cu a<strong>de</strong>varat<br />

primele libere din istoria mult zbuciumata a Patriarhiei Române. Cum la mijloc a<br />

fost vorba <strong>de</strong> alegeri libere, inevitabil înaintea acestui proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong>mocratic al<br />

Bisericii – fara vreo implicare politica sau pre<strong>si</strong>uni – am avut parte <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varate<br />

campanii. Campanii <strong>de</strong> promovare a unui candidat, <strong>de</strong> compromitere a altuia, campanii


aproape electorale… Dar <strong>si</strong> autentice campanii <strong>de</strong> manipulare <strong>si</strong> <strong>de</strong>zinformare în<br />

perioada care a durat <strong>de</strong> la trecerea la cele vesnice a Prea Fericitului Teoctist <strong>si</strong><br />

pâna la alegerea Prea Fericitului Patriarh Daniel. În <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong> zile, în<br />

mass-media am avut <strong>de</strong>-a face cu tot spectrul manipularilor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zinformarilor: o<br />

multitudine <strong>de</strong> zvonuri (daca iese X, ne vin<strong>de</strong> catolicilor, masonilor etc.), o lipsa<br />

<strong>de</strong> informatii care a produs implicit <strong>de</strong>zinformare – prin omi<strong>si</strong>une, reactii<br />

amplificate prin tehnica citarii încrucisate, limbaj orientat, cuvinte magice<br />

(urmasul lui Teoctist, calugar autentic, element sclipitor) etc.”<br />

<strong>Carte</strong>a se axeaza, în abordarea sa, în principal asupra celor cinci mari<br />

diver<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> care a avutr parte aceasta perioada: moartea suspecta a Patriarhului<br />

Teoctist, implicarea masoneriei, implicarea politicului, CNSAS <strong>si</strong> dosarele<br />

Securitatii <strong>si</strong> implicarea mass-media. 256 <strong>de</strong> pagini <strong>de</strong> carte care te fascineaza cu<br />

fiecare capitol în parte, într-o analiza inedita <strong>si</strong> cu elemente tulburatoare.<br />

LEGEA INSTITUTIILOR DE SPECTACOL<br />

Pentru stimularea infiintarii <strong>de</strong> noi companii <strong>de</strong> spectacole sau concerte,<br />

o.g.21/2007 a fost confirmata printr-o Lege care stabileste grila <strong>de</strong> salarizare <strong>si</strong><br />

sustinerea din bani publici pentru plata chiriilor, productie, costume etc. In<br />

plus, potrivit acelora<strong>si</strong> reglementari, companiile <strong>de</strong> spectacol vor fi scutite <strong>de</strong> la<br />

plata impozitului atat pe cladire, cat <strong>si</strong> pe terenul aferent acesteia pe durata<br />

<strong>de</strong>sfasurarii activitatilor artistice<br />

GRIJA PENTRU ARTA MIERLEI<br />

Asociaţia „Rara Avis" va popula împrejurimile oraşului Sfântu Gheorghe. cu mierle<br />

<strong>de</strong> apă, cunoscute şi sub numele <strong>de</strong> pescărelul negru. Iniţiativa aparţine acestei<br />

asociaţii <strong>de</strong> protecţie a păsărilor care ne informeaza că mierlele <strong>de</strong> apă au<br />

dispărut <strong>de</strong> aproape patru ani.<br />

RECITAL PE VIOARA STRADIVARIUS<br />

Violonistul Alexandru Tomescu va susţine un recital pe vioara Stradivarius,<br />

împreună cu pianistul Horia Mihail, pe 11 martie, la Sala Auditorium <strong>de</strong> la Muzeul<br />

Naţional <strong>de</strong> Artă al României . Recitalul va începe la ora 19.00<br />

SPECTACOL CINEMATOGRAFIC CU FILMUL „ROMING”,<br />

"ECRAN-SRL, VALCEA INVITA LA VIZIONAREA COPRODUCTIEI<br />

ROMANO-CEHE, SELECTIONATA LA FESTIVALUL DE LA TORONTO, COMEDIE MUZICALA, IN<br />

SEARA ZILEI DE VINERI 22 FEBRUARIE 2008 LA SALA MARE A CONSILIULUI JUDETEAN DIN<br />

RM.VALCEA , ORA 20,00.<br />

ACTIUNEA SE INSCRIE IN CONTEXTUL MANIFESTARII CULTURA PRIN FILM INITIATA DE<br />

FIRMA NOASTRA SI SUSTINUTA DE DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA SI CONDUCEREA<br />

CONSILIULUI JUDETEAN VALCEA<br />

Euro- Art Serv / Teatrul „Junior”<br />

în colaborare cu<br />

„Columna Wyl Tv” Târgovişte<br />

şi<br />

Săptămânalul „Impact”<br />

PRIMĂVARA - KILOMETRUL 0<br />

iniţiază proiectul


Acest program este <strong>de</strong>stinat tuturor categoriilor sociale şi tuturor<br />

vârstelor şi urmează să fie <strong>de</strong>rulat în comunităţi urbane şi rurale. Proiectul este<br />

unul complex şi îşi propune <strong>de</strong>zvoltarea <strong>si</strong>mţului estetic, al spiritului <strong>de</strong><br />

prietenie şi <strong>de</strong> colaborare, precum şi al grijii faţă <strong>de</strong> semeni şi <strong>de</strong> mediul<br />

înconjurător. Activităţile urmează să se <strong>de</strong>sfăşoare pe întreaga perioadă a<br />

primăverii calendaristice şi vor fi mediatizate cu precă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> Columna Tv,<br />

săptămânalul „Impact” şi revista „Scena Vieţii”, dar invitate vor fi toate<br />

instituţiile media <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>ţului Dâmboviţa, precum şi parteneri media din<br />

ţară.<br />

Din program:<br />

- „Primăvara Culturală Rurală” – <strong>si</strong>mpozioane, lansări <strong>de</strong> carte, vernisaje <strong>de</strong><br />

expoziţii, concursuri şi spectacole în mediul rural, cu sprijinul reprezentanţilor<br />

comunităţilor locale.<br />

- „ Omul şi Natura” – acţiuni <strong>de</strong> ecologizare a unor zone, plantări <strong>de</strong> pomi şi<br />

flori, <strong>de</strong>zbateri pe tema poluării şi a potenţialei încălziri globale a Pământului.<br />

- Spectacole pentru copii şi adolescenţi, în spiritul acordării unei şanse întru<br />

frumos şi civilizaţie ( Teatrul „Junior” şi invitaţi din ju<strong>de</strong>ţ şi din ţară).<br />

Această suită <strong>de</strong> spectacole se va constitui şi într-o rampă <strong>de</strong> lansare pentru<br />

tinerele talente dâmboviţene.<br />

- Organizarea unor expoziţii şi târguri tematice, pentru a oferi un cadru<br />

a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> exprimare unor firme şi unor oameni <strong>de</strong> succes şi <strong>de</strong> iniţiativă pentru aşi<br />

promova i<strong>de</strong>ile şi realizările.<br />

- Alte activităţi ce vor fi sugerate organizatorilor <strong>de</strong> către potenţialii<br />

participanţi şi parteneri la proiectul „Primăvara – Kilometrul 0”.<br />

Pentru că se vrea a fi un complex <strong>de</strong> manifestări <strong>de</strong> anvergură, în ve<strong>de</strong>rea<br />

susţinerii acestui proiect ambiţios vor fi contactate instituţii ale statului din<br />

ju<strong>de</strong>ţul Dâmboviţa, primării, firme particulare, reprezentanţi ai parti<strong>de</strong>lor<br />

politice, organizaţii şi asociaţii care pot ajuta, logistic şi financiar,<br />

stabilirea calendarului <strong>de</strong> acţiuni şi sa buna <strong>de</strong>sfăşurare.<br />

Participând la organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea maratonului <strong>de</strong> activităţi cultural -<br />

educative şi <strong>de</strong> formare a unui spirit <strong>de</strong> iniţiativă şi <strong>de</strong> interes faţă <strong>de</strong> viaţa<br />

comunităţii şi a societăţii, sprijiniţi <strong>de</strong>mersul firesc al orientării către<br />

civilizaţie şi progres. Înscrierile pentru fixarea <strong>de</strong> întreve<strong>de</strong>ri întru semnarea <strong>de</strong><br />

parteneriate şi pentru colaborări se pot face la telefon: 0740-643071.<br />

Toţi factorii angrenaţi în proiectul complex „Primăvara – Kilometrul 0” vor fi<br />

menţionaţi ( pe poziţii ce vor reflecta implicarea lor materială şi logistică) în<br />

articolele din „Impact” şi „Scena Vieţii”, în materialele <strong>de</strong> televiziune difuzate<br />

<strong>de</strong> Columna Tv Târgovişte şi pe blogul Primăvara- Kilometrul 0, ce poate fi accesat<br />

la adresa http:primavara-kilometrul0.blogspot.com. De asemenea, toţi vor fi<br />

invitaţi la manifestări şi la <strong>de</strong>zbaterile <strong>de</strong> presă generate <strong>de</strong> proiect.<br />

Victor Mihalache,<br />

director Euro-Art Serv şi iniţiatorul<br />

Proiectului „Primăvara – Kilometrul 0”<br />

ROMANII SE AFIRMĂ ÎN EUROPA<br />

PREMIU GERMAN PENTRU MUZICOLOGIE<br />

Muzicologul român Valentina Sandu-Dediu a primit Premiul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe<br />

Berlin-Bran<strong>de</strong>nburg pentru anul 2008. Înfiinţat <strong>de</strong> Fundaţia Peregrinus (Rudolg


Meimberg) acest prestigios premiu a mai fost acordat unui <strong>si</strong>ngur român: Andrei<br />

Pleşu, în 1996. Argumentele au inclus întreaga activitate ştiinţifică a<br />

muzicologului, mai ales cartea tipărită la Pfau-Saarbrücken în 2006 (Rumänische<br />

Mu<strong>si</strong>k nach 1944) şi promovarea tinerei compoziţii româneşti prin proiectul<br />

„Profil", subvenţionat, din 2002, <strong>de</strong> Ernst von Siemens Mu<strong>si</strong>kstiftung, München<br />

PREMIU ELVETIAN PENTRU DEBUT ÎN PROZĂ<br />

Un român care trăieşte în Elveţia şi este şofer <strong>de</strong> autobuz a fost recompensat cu<br />

Premiul „Robert Walser“ pentru <strong>de</strong>but în proză. Primul roman al craioveanului Marius<br />

Daniel Popescu, „Simfonia lupului“, a fost primit cu entuziasm <strong>de</strong> critica literară<br />

elveţiană. Marius Daniel Popescu, născut în Craiova, s-a căsătorit cu o elveţiancă<br />

şi trăieşte din 1990 la Lausanne.Dintre 60 <strong>de</strong> autori aspiranţi la Premiul „Robert<br />

Walser“,cel mai prestigios premiu din Elveţia, juriul elveţian a ales un <strong>si</strong>ngur<br />

nume: Marius Daniel Popescu, scriitor, şofer <strong>de</strong> autobuz la Lausanne, ţigan şi<br />

imigrant. La el acasă, în Prilly, pe lângă Lausanne, Marius are instalată redacţia<br />

propriei reviste, „Le Per<strong>si</strong>l“ - „Pătrunjelul“.<br />

Cel mai important premiu pentru scurtmetraj la a 58-a ediţie a Festivalului <strong>de</strong> la<br />

Berlin.<br />

Juriul competiţiei <strong>de</strong> scurtmetraje <strong>de</strong> la Berlinală au ales filmul lui Bogdan<br />

Mustaţă dintre cele 11 care au concurat pentru Ursul <strong>de</strong> Aur şi Ursul <strong>de</strong> Argint,<br />

alese la rândul lor dintre 29 <strong>de</strong> scurtmetraje înscrise în festival. Printre cele 29<br />

s-a numărat şi un alt film românesc, "Târziu" <strong>de</strong> Paul Negoescu, care nu a fost însă<br />

eligibil pentru premiu.<br />

.SI CEA MAI SURPRINZATOARE VOCE DE LA SPIESS ÎNCOACE<br />

este cea a celui care a plecat în Spania să câştige ceva din zidărie şi a ajuns<br />

ve<strong>de</strong>ta numărul unu a marelui concurs muzical la care televiziunea spaniolă l-a<br />

<strong>de</strong>clarat câştigătorul absolut al mai multor etape: COSTEL BUSUIOC<br />

Gloria lui e semnificativă pentru noi. Dar şi faptul că, acum, când ministrul<br />

culturii din România i-a oferit o bursă <strong>de</strong> studii în Bucureşti, el încă nu a dat<br />

un răspuns, este la fel <strong>de</strong> semnificativ pentru ce avem <strong>de</strong> făcut ca să ne merităm<br />

păstrarea talentelor nationale: Ca să ne recunoască străinătatea, ar trebui ca, mai<br />

întâi, să-I recunoaştem noi pe ai noştri!<br />

Ia<strong>si</strong><br />

Teatrul Naţional din Iaşi prezintă miercuri, 20 februarie, <strong>de</strong> la ora 18,00:<br />

DRAGOSTE LA VENEŢIA. Spectacolul reprezintă finalizarea unei experienţe artistice<br />

pe care şase actori ieşeni au avut-o la celebrul Carnaval <strong>de</strong> la Veneţia. Aici au<br />

studiat şi aprofundat una dintre cele mai vechi forme <strong>de</strong> spectacol <strong>de</strong> stradă:<br />

commedia <strong>de</strong>ll’arte.<br />

01.03.2008 orele19.00. Asociaţia Agero din Stuttgart vă invită să participaţi la<br />

Balul Mărţişorului, organizat la Turn- und Versammlungshalle Stuttgart-<br />

Zuffenhausen, Hohensteinstr. 25. O seară <strong>de</strong> dans şi voie bună împreună cu formaţia<br />

STELELE. Intrarea generală - 10 Euro. Membrii Agero - 6 Euro. Informaţii şi<br />

rezervări la 0711-291344 sau 0173-3008253 >><br />

Intre 26.04 <strong>si</strong> 9.05.<br />

2008, Forumul<br />

German-Roman Stuttgart este coorganizator al „Festivalul Romania „, organizat <strong>de</strong><br />

mai multe institutii din<br />

Stuttgart, sub patronajul Ministrului Land-ului Ba<strong>de</strong>n-Württemberg <strong>si</strong> primarul<br />

orasului Stuttgart cu sprijinul ambasa<strong>de</strong>i Romaniei la Berlin <strong>si</strong> al consulatului<br />

onorific al Romaniei la Stuttgart s.a.m.d.


luni, 18.02.2008, ora 12.00, la sediul Muzeului Olteniei din Craiova / Sectia <strong>de</strong><br />

Stiintele Naturii , str. Popa sapca nr. 8, va avea loc lansarea mai multor volume<br />

etnografice, semnate <strong>de</strong> prof.univ.dr. ION GODEA<br />

Comunitatea Românilor din Serbia a organizat pe data <strong>de</strong> 24 ianuarie ”Ziua Unirii<br />

Principatelor Române”.<br />

Manifestaţia sa ţinut în Vârşeţ la „Casa Memorială Dr. Alexandru Butoarcă” un<strong>de</strong> se<br />

află şi sediul Comunităţii Românilor din Serbia. Ion Cizmaş, preşedintele<br />

Comunităţii Românilor din Serbia şi Gabriel Nicola, consulul general al<br />

Consulatului General al României din Vârşeţ, pe data <strong>de</strong> 24 ianuarie 2008. împreună<br />

cu reprezentanţii Asociaţiilor Româneşti şi massmedia din Voievodina şi din nord<br />

estul Serbiei, au sărbătorit 149 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Unirea Moldovei cu Valahia.<br />

ŞCOALA MICILOR VEDETE, INIŢIATIVĂ A EURO-ART SERV, PRIN DIVIZIA PENTRU COPII<br />

TEATRUL "JUNIOR" DIN TÂRGOVIŞTE, ARE PLACEREA SĂ VĂ INVITE SĂ ÎI URMĂRIŢI<br />

ACTIVITATEA PE BLOGUL : http: scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com. VĂ AŞTEPTĂM<br />

SUGESTIILE ŞI GÎNDURILE DE COLABORARE, PRECUM ŞI ÎNSCRIERI DIN ÎNTRAGA ŢARĂ!<br />

1. 6 februarie-Aniversarea poetului CEZAR FLAMURA- 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nastere,<br />

Campulung Moldovenesc<br />

2. 8-10 februarie - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la atestarea documentara a cetatii <strong>de</strong> scaun<br />

Suceava<br />

3. 23 februarie-555 <strong>de</strong> la atestarea localitatii Itcani<br />

4. 25 februarie- Legen<strong>de</strong>le romanilor, concurs la Dorna Candrenilor<br />

joi, 14 feb.2008, ora 19.00, TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI" - opera LUCIA DI<br />

LAMMERMOOR <strong>de</strong> G.Donizetti;<br />

Dirijor MARIUS HRISTESCU, Regia aristică - Arabella Tănase, Scenografia - Răsvan<br />

Drăgănescu, Coregrafia - Emilian Brateş.<br />

Joi, 21 feb.2008, ora 19.00, la TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI", premiera pe ţară a<br />

spectacolului BRACONIERUL <strong>de</strong> A. Lortzing,<br />

Dirijor - FLORIAN ZAMFIR, regia artistică - Tamas Ferkay (Austria), scenografia -<br />

Răsvan drăgănescu, maestru <strong>de</strong> cor - Pavel Şopov<br />

vineri, 15 feb.2008, ora 19.00 - Concert <strong>si</strong>mfonic pe tema "Iubirea în muzică".<br />

Dirijor- Radu Popa, solistă Florentina Onică (mezzosoprană). În program: GLINKA -<br />

Uvertura la opera "Ruslan şi Ludmila"/SAINT-SAENS - Arii din opera "Samson şi<br />

Dalila"/ CEAIKOVSKI - Uvertura fantezie "Romeo şi Julieta" / WAGNER - Preludiu şi<br />

Moartea Isol<strong>de</strong>i din opera "Tristan şi Isolda"<br />

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 16.feb.2008, ora<br />

12.00 - în sala TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul CREANGĂ : "Punguţa<br />

cu doi bani", "Capra cu trei iezi".<br />

TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 23 feb.2008, ora<br />

12.00 - în sala TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul "Un<strong>de</strong> se ascun<strong>de</strong><br />

zmeul?"<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova are <strong>de</strong>osebita plăcere <strong>de</strong> a vă invita miercuri, 13 februarie,<br />

ora 18, in Sala Oglinzilor, la Medalionul artistic aniversar Richard Wagner (1813-<br />

1883). Cu ocazia împlinirii a 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la dispariţia compozitorului,<br />

profesorul Remus Rizescu, <strong>de</strong> la Sibiu, va susţine o prelegere muzicală.


Foaierul Teatrului National MARIN SORESCU din Craiova va gazdui, in perioada 27<br />

febr.-2 martie 2008,o noua editie a Targului (itinerant) <strong>de</strong> <strong>Carte</strong><br />

GAUDEAMUS,organizat <strong>de</strong> Societatea Romana <strong>de</strong> Radiodifuziune <strong>si</strong> Radio Oltenia<br />

Craiova. Dupa <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea oficiala, la amiaza zilei <strong>de</strong> 27 februarie, primul<br />

eveniment cu impact <strong>de</strong>osebit va fi lansarea celor doua volume (736 pagini, )<br />

SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA,pentru care autorul,Dan<br />

Lupescu,a primit Marele Premiu al U.Z.P<br />

REDESCOPERA ROMANIA!iDENTITATE LOCALA.iDENTITATE NATIONALA.Acesta este genericul<br />

suitei <strong>de</strong> manifestari organizate la Ia<strong>si</strong>(15-17 febr.2008) <strong>de</strong> Agentia Punct Ro,in<br />

parteneriat cu revistele Vacante&calatorii,VIP, Cuvantul.institutiile<br />

spiritului:patrimoniul cultural national - oportunitati <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitati <strong>de</strong><br />

valorificare(DOCUMENTARE CU APLICATII PRACTICE), Premiile VIP Ia<strong>si</strong>, Gala <strong>de</strong>cernarii<br />

Superlativelor turismului romanesc constituie alte puncte <strong>de</strong> mare atractie din<br />

casrul seriei <strong>de</strong> evenimente.<br />

Ministerul Culturii şi Cultelor va reabilita, începând <strong>de</strong> anul acesta, 20 <strong>de</strong><br />

clădiri culturale din toată ţara.<br />

Ministerul Culturii ar trebui să finalizeze aceste investiţii în maximum trei ani,<br />

condiţia fiind impusă <strong>de</strong> Banca <strong>de</strong> Dezvoltare a Con<strong>si</strong>liului Europei care girează<br />

finanţarea. Pentru reabilitarea, consolidarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea Teatrului Naţional<br />

„I. L. Caragiale" (TNB) sunt alocate peste 27 milioane <strong>de</strong> euro. Tot în Bucureşti se<br />

vor mai reabilita şi Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă - Palatul Regal, pentru care s-au<br />

alocat aproape 17 milioane <strong>de</strong> euro, Opera Naţională, un<strong>de</strong> investiţiile se ridică la<br />

peste 11 milioane <strong>de</strong> euro, Sala Omnia, 7 milioane <strong>de</strong> euro, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong><br />

Artă, 5,9 milioane <strong>de</strong> euro, Palatul Cantacuzino - Muzeul „George Enescu", 6,2<br />

milioane <strong>de</strong> euro, Muzeul Ţăranului Român, 1,7 milioane <strong>de</strong> euro, în timp ce pentru<br />

Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală „Grigore Antipa" s-au alocat aproape 600.000 <strong>de</strong><br />

euro. Alte investiţii importante se fac în Sala Palatului, care urmeaza sa fie<br />

transformata in primul mall cultural din tara, în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi, un<strong>de</strong> pentru<br />

reabilitarea Palatului Culturii sunt alocate peste 7,8 milioane <strong>de</strong> euro, iar pentru<br />

lucrările la Palatul „Al.I. Cuza" din Ruginoasa, alte 2,2 milioane <strong>de</strong> euro. La<br />

Sibiu se va aloca un milion <strong>de</strong> euro pentru consolidarea şi amenjarea Muzeului<br />

Bruckenthal, iar la Cluj, pentru construcţia unei noi săli <strong>de</strong>asupra Teatrului<br />

Maghiar s-au alocat 1,6 milioane <strong>de</strong> euro. Aici lucrările au început <strong>de</strong>ja, iar<br />

clujenii se vor putea bucura <strong>de</strong> sediul înnoit al teatrului în luna octombrie a<br />

acestui an. Pentru reabilitarea Bibliotecii Naţionale s-au alocat peste 70 milioane<br />

<strong>de</strong> euro.. Amenajările interioare vor cuprin<strong>de</strong>, pe lângă spaţiile cla<strong>si</strong>ce <strong>de</strong><br />

bibliotecă şi săli <strong>de</strong> lectură, cafenele, anticariate şi librării.<br />

EXPOZIŢIE DESPRE STATUTUL DE “EUROPEAN”<br />

La Berlin s-a <strong>de</strong>schis expoziţia “Schengen”, <strong>de</strong>dicată urmărilor extin<strong>de</strong>rii Uniunii<br />

Europene. Un grup <strong>de</strong> arhitecţi şi artişti, din care fac parte şi românii Matei<br />

Bejenaru şi Ciprian Mureşan, îşi propune să mediteze asupra dărâmării graniţelor<br />

fizice şi virtuale dintre ţările europene, asupra i<strong>de</strong>ntităţii naţionale şi a<br />

imperativelor statutului <strong>de</strong> „European". Logoul expoziţiei este steagul Uniunii<br />

Europene sub forma unui cod <strong>de</strong> bare, în culorile ţărilor membre.<br />

Un nou album al trupei “Paraziţii”<br />

“Slalom printre cretini" se numeşte cel mai nou album al trupei Paraziţii şi<br />

cuprin<strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> piese. A fost lansat în club Gos<strong>si</strong>p, din Bucureşti şi se găseşte<br />

<strong>de</strong>ja în magazine, dar şi gratis, pe internet. Mesajul lor pentru cei care fură<br />

muzică <strong>de</strong> pe diverse <strong>si</strong>te-uri e următorul: „Mulţumim celor care nu cumpără albumul<br />

original şi ne sună să ne comunice că sunt fani".


GRIJA COMUNITARĂ PENTRU COPIII NOŞTRI<br />

Pentru copiii <strong>de</strong> vârstă şcolară veniţi din România, Bulgaria, Maroc, Brazilia şi<br />

China, care nu cunosc limba spaniolă, Comunitatea Asturiană, <strong>si</strong>tuată în nord-vestul<br />

Spaniei a organizat în instituţiile <strong>de</strong> învăţământ un program oficial <strong>de</strong> adaptare<br />

şcolară şi socială. În Gijon, Aviles şi Oviedo, şapte profesori predau cursuri <strong>de</strong><br />

limba spaniolă pentru începători şi familiarizează noii elevi cu tradiţiile şi<br />

modul <strong>de</strong> viaţă din Spania. La finalul celor trei luni <strong>de</strong> cursuri inten<strong>si</strong>ve,<br />

şcolarii rămân în atenţia profesorilor, care, împreună cu familiile, fac eforturi<br />

pentru integrarea şi convieţuirea interculturală a copiilor.<br />

CARNET BRAILEAN<br />

“Lada <strong>de</strong> zestre” – acţiune complexă <strong>de</strong> cercetare şi conservare a patrimoniului<br />

imaterial Program <strong>de</strong> divertisment “Iarna la ţară” Perioada: 15.01.2008 -<br />

15.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional Brăila<br />

Animale <strong>de</strong> pradă – fotoexpoziţie Perioada: 11.01.2008 - 28.02.2008Cine anunţă:<br />

Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila<br />

ACTIUNI CULTURALE ALE DIRECTIILOR JUDETENE<br />

Seminar metodic: ,, Aşezămintele <strong>de</strong> cultură - centre <strong>de</strong> cercetare, conservare şi<br />

promovare a tradiţiilor culturale locale'' Perioada: 25.01.2008Cine anunţă:<br />

Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Expoziţie: „Achizitii, donaţii şi obiecte provenite din cercetări arheologice<br />

recente” Perioada: 25.01.2008 - 02.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Teleorman<br />

Întâlnire cu serviciile <strong>de</strong> urbanism din cadrul primăriilor ju<strong>de</strong>ţului.<br />

Perioada: 31.01.2008 - 10.02.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />

Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura MAESTRI SI DISCIPOLI Perioada: 12.12.2007 -<br />

18.02.2008Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />

ACTIUNI CULTURALE ALE DIRECTIILOR JUDETENE<br />

Seminar metodic: ,, Aşezămintele <strong>de</strong> cultură - centre <strong>de</strong> cercetare, conservare şi<br />

promovare a tradiţiilor culturale locale'' Perioada: 25.01.2008Cine anunţă:<br />

Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Expoziţie: „Achizitii, donaţii şi obiecte provenite din cercetări arheologice<br />

recente” Perioada: 25.01.2008 - 02.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Teleorman<br />

Întâlnire cu serviciile <strong>de</strong> urbanism din cadrul primăriilor ju<strong>de</strong>ţului.<br />

Perioada: 31.01.2008 - 10.02.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />

Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura MAESTRI SI DISCIPOLI Perioada: 12.12.2007 -<br />

18.02.2008Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />

TÂRGUL NAŢIONAL DE CARTE LIBREX<br />

Primăvara Cărţilor la Iaşi<br />

20 – 24 februarie 2008, ediţia a XVI-a<br />

În fiecare primăvară, la Iaşi, Sedcom Libris, Organizaţia Patronală AGORA a<br />

Societăţilor pentru Difuzarea Tipăriturilor şi a altor Bunuri Culturale, împreună<br />

cu Primăria Municipiului Iaşi, în calitate <strong>de</strong> organizatori, în colaborare cu<br />

Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Iaşi, Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Iaşi, Muzeul Literaturii Române,<br />

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iaşi, readuc în atenţia publicului Târgul<br />

Naţional <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Librex, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong> specialişti, mass-media şi public, un


eveniment cultural <strong>de</strong> importanţă naţională. Târgul Naţional <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Librex îşi<br />

propune să faciliteze cunoaşterea diverselor programe editoriale şi a tehnologiilor<br />

mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> editare, tipărire şi comunicare, să promoveze şi să stimuleze a<strong>de</strong>vărata<br />

valoare culturală, prin acordarea premiilor Librex, să încurajeze relaţia<br />

tridimen<strong>si</strong>onală dintre edituri, autori şi publicul cititor, să organizeze un<br />

program cultural complex: lansări <strong>de</strong> carte, întâlniri cu scriitorii, <strong>de</strong>zbateri pe<br />

diverse teme.<br />

SPECTACOL LA 620 DE ANI AI CETĂŢII DE SCAUN<br />

Suceava, cetatea <strong>de</strong> scaun a Moldovei a sărbătorit pe 10 februarie 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

atestare. Momentul începerii construcţiei ei pentru mutarea capitalei <strong>de</strong> la Siret a<br />

fost celebrat printr-un mare spctacol <strong>de</strong> epocă întrunind sute <strong>de</strong> actori ,<br />

cascadori, cavalerie, recuzită <strong>de</strong> teatru şi <strong>de</strong> film pe câmpul <strong>de</strong> luptă <strong>de</strong> la<br />

zidurile cetăţii. Petru Muşat - întemeietorul a fost pomenit, dar personajul<br />

emblematic al spectacolului a rămas Stefan cel Mare şi Sfânt.<br />

DIPLOMA "OMENIA" INMANATA DE PATRIARH MARIANEI NICOLESCO<br />

Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, le-a înmânat<br />

sopranei Mariana Nicolesco şi altor personalităţi Diploma <strong>de</strong> Onoare a Fundaţiei<br />

Internaţionale Omenia. Laureaţii Concursului Internaţional <strong>de</strong> Canto "Hariclea<br />

Darclée" au oferit, cu această ocazie, un recital la Ateneul Român.<br />

CELE MAI BUNE FILME ALE ANULUI 2007<br />

alese pe baza voturilor presei <strong>de</strong> specialitate din Romania.<br />

Evenimentul va avea loc la Cinematograful STUDIO din Bucuresti<br />

<strong>si</strong> va incepe in 8 feb. 2008 cu o SEARA DE GALA la care vor fi invitate<br />

350 <strong>de</strong> personalitati din toate domeniile <strong>de</strong> activitate:<br />

actori, regizori, distribuitori, producatori, ve<strong>de</strong>te TV,<br />

dar <strong>si</strong> VIP-uri din domeniul presei, culturii, sportului <strong>si</strong> afacerilor.<br />

In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Serii <strong>de</strong> Gala din 8 feb., la ora 19.00 va avea loc<br />

in holul cinematografului STUDIO din Bucuresti vernisajul expozitiei<br />

Trofeele cinematografiei romanesti in 2007<br />

89 <strong>de</strong> premii pentru cineastii romani<br />

A aparut numarul festiv al revistei MAREA NOASTRA, editata <strong>de</strong> Liga Navala Romana la<br />

Constanta, numar <strong>de</strong>dicat evenimentului <strong>de</strong> la 8 martie a.c. <strong>si</strong> anume implinirea a 80<br />

<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la infiintarea acestei Asociatii <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> propaganda marinareasca.<br />

Revist fondata in 1931 <strong>de</strong> scriitorul Jean Bart a aparut> seria veche 1931-1949;<br />

seria noua 1991 ;i in prezent. Este o publicatie nationala cu aparitie<br />

trimestriala. Detalii la telefon 0744341187.<br />

CETATENII DIN OCNELE MARI CER SPRIJIN PRESEI<br />

La hotel Imsat din Ocnele Mari a avut loc o intalnire dintre reprezentantul<br />

Conversmin, reprezentantul Prefecturii Valcea <strong>si</strong> localnicii care au gospodariile<br />

pe<br />

suprafata <strong>de</strong> risc.Multe dintre case sunt crapate, drumul este<br />

inpracticabil,oamenii nu stiu ce se va intampla cu locuintele lor,<br />

daca mai pot construi, daca mai pot locui in astfel <strong>de</strong> case, insa<br />

autoritatile amana luarea unei <strong>de</strong>cizii. Asteptam orice fel <strong>de</strong> sprijin<br />

Sâmbătă, 9 februarie 2008, începând cu ora 10.oo, în Sala Mică a Casei<br />

Sindicatelor din Târgovişte va avea loc spectacolul <strong>de</strong> absolvire al celei <strong>de</strong>-a IIIa<br />

serii a ŞCOLII MICILOR VEDETE. Îşi dau concursul foşti şi actuali elevi ai<br />

Şcolii, profesorii lor, precum şi componenţii Clubului Victorioşilor. Spectacolul


va fi imprimat <strong>de</strong> Columna Tv şi difuzat integral duminică, 10 februarie, <strong>de</strong> la ora<br />

10,oo. De asemenea, va fi lansat suplimentul revistei "Scena Vieţii - JUNIOR"-<br />

Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te<br />

Elite Art<br />

“Fundaţia Elite Art Club UNESCO” are <strong>de</strong>schisă în Bucureşti, la Galeria Simeza,<br />

expoziţia Marilenei Murariu, la Centrul Metropolitan al Primăriei Sectorului 1<br />

expoziţia tinerilor artişti <strong>de</strong> la Liceul Tonitza, şi la Institutul Bancar Român<br />

încă o expoziţie <strong>de</strong> grup, ceea ce <strong>de</strong>monstrează perseverenţa în proiecte culturale<br />

care afirmă artişti tineri şi artişti consacraţi. Dintre toate se distinge în mod<br />

<strong>de</strong>osebit Balcicul Marilenei Murariu, care nu este unul real, cum a fost cel al<br />

marii generaţii <strong>de</strong> pictori interbelici. El se constituie dintr-o reproducere visată<br />

populată <strong>de</strong> casele, moscheea, copacii, vasele şi bărcile, falezele înalte, plăjile,<br />

cafeneaua, femeile cu şalvari prin care visul artistic din prezent reconstituie<br />

trecutul celei mai cunoscute şcoli artistice <strong>de</strong> pictură din România, într-un<br />

peisaj pe care acum nu-l mai are. O nostalgie şi, în acelaşi timp, o nouă viziune<br />

în redarea a ceea ce a fost<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />

din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 8 Februarie 2008, ora 7:00 PM<br />

la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />

30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />

(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />

Astoria (Queens)<br />

la o seara <strong>de</strong> poezie<br />

în avanpremiera volumului<br />

Sete <strong>de</strong> albastru<br />

<strong>de</strong> Valentina Ciaprazi<br />

BRÂNCUSI DIN BRĂILITA<br />

Brăilenii îl numesc pe renumitul sculptor român Petrică Bălănică: "Brancu<strong>si</strong> din<br />

Brăilita” iar semnătura care l-a consacrat este NICĂPETRE.


Lucrând <strong>de</strong> peste 20 <strong>de</strong> ani in Canada, la Toronto, maestrul are, incepand din<br />

aceasta toamna, o expozitie permanenta la Braila. Muzeul Brailei a pus la<br />

dispozitia artistului un imobil care a <strong>de</strong>venit Casa Colectiilor Nicăpetre.<br />

Sculptorul <strong>si</strong>-a adunat in acest scop toate lucrările lasate in tara inainte <strong>de</strong> a<br />

fugi in lumea libera.<br />

Nicăpetre a obtinut recunoasterea internationala in urma unor expozitii <strong>si</strong> tabere<br />

<strong>de</strong> sculptura la care a participat in mai multe tari europene dar <strong>si</strong> in Japonia,<br />

Statele Unite ale Americii <strong>si</strong> Canada. Nicapetre a avut o contributie substantiala<br />

în realizarea unui parc cultural românesc în Canada: "Campul romanesc <strong>de</strong> la<br />

Hamilton", <strong>de</strong>venit "Centrul Cultural Nae Ionescu". Aici, artistul expune un portret<br />

sculptural al lui Nae Ionescu, originar tot din Braila, dar a sculptat <strong>si</strong> busturile<br />

lui Va<strong>si</strong>le Bancilă, Anton Dumitriu, Perpes<strong>si</strong>cius <strong>si</strong> Eminescu. Importantul artist<br />

este <strong>si</strong> autor a doua carti extrem <strong>de</strong> critice la adresa "esteticii marxistleniniste"<br />

<strong>si</strong> a profesorilor <strong>si</strong> colegilor săi care s-au complăcut "să preaslăvească<br />

marile realizari", Acum, prin expozitia permanenta <strong>de</strong> la Braila, el încearca o<br />

împăcare cu <strong>si</strong>ne <strong>si</strong> cu confratii <strong>de</strong> care s-a <strong>de</strong>spărtit cândva . In acest sens stau<br />

marturie lucrarile in piatra <strong>si</strong> lemn aduse acasa: seria "cariati<strong>de</strong>lor" <strong>si</strong> cea a<br />

"semintelor".<br />

LA PREJMER CARNAVAL TRADITIONAL EVANGHELLIC<br />

Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc să-şi pregătească măştile.<br />

Dimineaţa, cete <strong>de</strong> feciori mascaţi colindă satul călări. Din alai fac parte<br />

acor<strong>de</strong>onişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelip<strong>si</strong>ta căruţă cu aragaz (foto) în<br />

care se pregătesc clătitele, pe care tinerii le oferă localnicilor primind în<br />

schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani. Aceasta s-a petrecut la Prejmer în<br />

weekendul trecut. Evenimentul a <strong>de</strong>butat in Sala Cetate Prejmer cu un atelier <strong>de</strong><br />

confecţionat măşti şi obiecte artizanale, continuat cu dansuri şi cântece germane,<br />

iar la Popasul Căprioara a avut loc Carnavalul. Duminică a pornit pe uliţele<br />

comunei caravana clătitelor, în paralel cu carnavalul copiilor, o expoziţie cu<br />

vânzare a produselor tradiţionale, un concurs gastronomic, „Clătita-surp ză", iar<br />

<strong>de</strong> la ora 14.00 este programat un spectacol în aer liber cu Mihai Trăistariu şi<br />

trupa Heaven. Seara, la Sala Cetate Prejmer a avut loc Parada Măştilor. Tradiţional<br />

Bisericii Evanghelice, carnavalul are rădăcini adânci în lumea satului săsesc,<br />

<strong>si</strong>mbolizând prevestirea primăverii şi alungarea iernii.<br />

Te<strong>si</strong>online.ro este un proiect ce naşte din colaborarea între Italia şi România şi<br />

are ca obiectiv acce<strong>si</strong>bilitatea prin Internet a lucrrilor şi tezelor stu<strong>de</strong>nţilor<br />

români.<br />

Acest proiect se bazează pe experienţa italiană a <strong>si</strong>te-ului Te<strong>si</strong>online.it - “te<strong>si</strong>”<br />

este <strong>de</strong>numirea italiană pentru teză şi lucrare - şi pe experienţa internaţională a<br />

<strong>si</strong>te-ului Te<strong>si</strong>online.com, două <strong>si</strong>te-uri care au ca şi mi<strong>si</strong>une aceea <strong>de</strong> a valoriza<br />

în toată lumea patrimoniul <strong>de</strong> cunoştinţe, <strong>de</strong> informaţii şi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i propri fiecărei<br />

lucrări.<br />

Publicarea propriei lucrări în cadrul <strong>si</strong>te-ului este complet gratuită. Este<br />

suficient să trimiteţi fişierul sau fişierele lucrării sau tezei în orice format<br />

pentru a le ve<strong>de</strong>a disponibile în cadrul <strong>si</strong>te-ului în format pdf în timp <strong>de</strong> câteva<br />

zile<br />

Editura Corgal Press Bacau (str. Ana Ipătescu 4/B/6) a scos <strong>de</strong> sub tipar volumul<br />

"George Bălăiţă. Biobibliografie" <strong>de</strong> Marilena Donea. Cele 266 pagini conţin o<br />

Cronologie, un capitol consacrat Operei prozatorului, altul Referinţelor critice,<br />

precum şi câte un capitol distinct <strong>de</strong>dicat Iconografiei, Indicelui <strong>de</strong> nume şi<br />

Ilustraţiilor. Un excelent îndrumar, util nu doar specialiştilor, ci tuturor<br />

iubitorilor <strong>de</strong> literatură. Poate fi procurat scriind la corgalpress@yahoo.fr sau<br />

sunând la 0740-370665.


1. 27 ianuarie: Vatra Dornei - lansarea volumului "Confe<strong>si</strong>uni adolescentine" scris<br />

<strong>de</strong> elevii clasei a XIa B <strong>de</strong> la Liceul teoretic "Ion Luca", profesor Jenica Romanica<br />

1. 7 ianuarie-Darmanesti-605 ani <strong>de</strong> atestare documentara<br />

2. 13 ianuarie-Horodnic <strong>de</strong> Jos-110 ani <strong>de</strong> la nasterea prozatorului Va<strong>si</strong>el Tiganescu<br />

3. 15 ianuarie-Eminescu <strong>si</strong> Bucovina-Radauti-spectacol cu participarea elevilor <strong>si</strong> a<br />

cadrelor didactice <strong>de</strong> la Scoala nr.3 Radauti, Grupul scolar agricol Radauti <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

la Scoala "Luca Arbure" din Arbore<br />

4. 15 ianuarie-Solca-590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare documentara<br />

24 ianuarie-"Sub semnul unirii"-programe la Radauti, Arbore, Suceava, Falticeni,<br />

Vatra Do<br />

BISERICI DE PIATRA IN CIVILIZATIA LEMNULUI<br />

Volumul “Hateg. Tara bisericilor <strong>de</strong> piatra” a fost lansat la Muzeul Taranului<br />

Roman . Monografia Editurii Igloo Media i<strong>si</strong> propune sa aduca in prim-plan 16<br />

monumente <strong>de</strong> cult, construite intre secolele XIII <strong>si</strong> XVI : cea din Densus, cea mai<br />

veche biserica romaneasca in care se tin slujbe <strong>si</strong> in ziua <strong>de</strong> azi, alături <strong>de</strong> care<br />

se află imagini ale bisericii din Gurasada, bisericii din Ostrov, bisericii din<br />

Ribita, bisericii Santamarie-Orlea, bisericii din Strei, etc. Reprezentantul MTR,<br />

etnologul Costion Nicolescu, a subliniat importanta <strong>de</strong>osebita pe care o au aceste<br />

edificii religioase: “Bisericile <strong>de</strong> piatra din Hateg reprezinta ceva special intr-o<br />

tara in care a predominat civilizatia lemnului”.<br />

SENTIMENTE FRATESTI IMPOTRIVA BOLSEVISMULUI<br />

Teatrul Naţional din Bucureşti gazduieşte în foaierele sale o expoziţie <strong>de</strong> mare<br />

importantă politică şi intelectuală în care sunt ilustrate clipe emotionante din<br />

ecoul evenimentelor din 1956 in Romania. Expozitia este realizată <strong>de</strong> un cunoscut<br />

istoric din Ungaria: Andrea Varga, om <strong>de</strong> stiintă maghiar care a a investit enorm<br />

din cunostintele sale, din energia sa, dar <strong>si</strong> din inima sa, in acest <strong>de</strong>mers<br />

educational prin care se <strong>de</strong>monstrează că actul <strong>de</strong> protest anticomunist din Ungaria<br />

a avut mari ecouri în foarte multe localităţi româneşti, cu toate că aici controlul<br />

sovietic asupra forţelor <strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une era mai puternic.<br />

CENTRUL DEVEI<br />

În centrul Devei vor fi reamenajate zonele pietonale <strong>si</strong> <strong>de</strong> promenda, <strong>de</strong> pe o<br />

suprafata <strong>de</strong> aproape 5700 <strong>de</strong> metri patrati, având în mijloc o fantana arteziana<br />

dotată cu iluminare <strong>de</strong>corativă, muzica ambientala, <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> reciclare a apei <strong>si</strong><br />

dale <strong>de</strong> granit. Lucrarile <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare, dupa mo<strong>de</strong>lul piatetelor din orasele<br />

occi<strong>de</strong>ntale, vor reamenaja, după 25 <strong>de</strong> ani, piata centrala a Devei<br />

Sarmalele Reci în 13 piese<br />

Cunoscuta formaţie lansează un nou CD care cuprin<strong>de</strong> 12 piese interpretate în<br />

ultimii trei ani pe scena Teatrului Naţional <strong>de</strong> Operetă la care s-a adăugat şi o a<br />

treisprezecea: Varianta <strong>de</strong> studio a piesei „Adrian Basescu" care, dupa cum spun<br />

interpretii, nu este nici o aluzie nici o confuzie <strong>de</strong> nume ci este doar o melodie<br />

cântată <strong>de</strong> formaţie pentru urechile alegătorilor, dar nu este <strong>de</strong>dicată lor ci<br />

politicienilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni.<br />

SCRISOARE DESCHISA CATRE CORNELIU LEU<br />

Simt impulsul multumirii cum imi gadila placut constiinta.<br />

Atat <strong>de</strong> frumos a fost cu Dvs la Mizil incat nu pot sa ma abtin sa nu va trimit<br />

acest gand ingenuncheat <strong>de</strong> frumusetea so<strong>si</strong>rii <strong>si</strong> trairii Domniei Voastre la Mizil<br />

pret <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 175 <strong>de</strong> minute.


Deja <strong>si</strong>mt ca imi este dor <strong>de</strong> dulcile tachinerii, <strong>de</strong> perechea atat <strong>de</strong> draga mie:<br />

Leu-Dragos.<br />

In numele celor care s-au bucurat <strong>de</strong> ceea ce le-ati oferit la Mizil va multumeste<br />

Laurentiu Badiciou.<br />

SCRISOARE DESCHISA CATRE CORNELIU LEU<br />

Simt impulsul multumirii cum imi gadila placut constiinta.<br />

Atat <strong>de</strong> frumos a fost cu Dvs la Mizil incat nu pot sa ma abtin sa nu va trimit<br />

acest gand ingenuncheat <strong>de</strong> frumusetea so<strong>si</strong>rii <strong>si</strong> trairii Domniei Voastre la Mizil<br />

pret <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 175 <strong>de</strong> minute.<br />

Deja <strong>si</strong>mt ca imi este dor <strong>de</strong> dulcile tachinerii, <strong>de</strong> perechea atat <strong>de</strong> draga mie:<br />

Leu-Dragos.<br />

In numele celor care s-au bucurat <strong>de</strong> ceea ce le-ati oferit la Mizil va multumeste<br />

Laurentiu Badiciou.<br />

sate<br />

sate<br />

"LICEUL GRIGORE TOCILESCU MIZIL, UN LICEU EUROPEAN", TVRM<br />

Miercuri, 30.01.'08, Liceul "Grigore Tocilescu" a sãrbãtorit a 2-a editie a Zilei<br />

Liceului, cu ocazia Sf.Grigorie Teologul<br />

Personalitati culturale numeroase au fost prezente: Corneliu Leu, Nicolae Dragos,<br />

Alexandru Mironov, Corneliu Berbente, insp.gen.scolar Matei Gheorghe, secretarul <strong>de</strong><br />

stat din M.Ed.C. Doru Dumitrescu etc.<br />

A fost inaugurat cu acest prilej cochetul Centru <strong>de</strong> Documentare <strong>si</strong> Informare al<br />

scolii, <strong>de</strong>stinat elevilor, profesorilor <strong>si</strong> membrilor comunitatii locale. Panglica<br />

a taiat-o inspectorul scolar general Gheorghe Matei.<br />

Concursul national <strong>de</strong> Poezie, Epigrame <strong>si</strong> Calambururi "Romeo <strong>si</strong> Julieta la Mizil" a<br />

fost finalizat prin premierea facuta <strong>de</strong> membri juriului<br />

Colocviul „115 ani <strong>de</strong> la naşterea lui Tudor Muşatescu”<br />

22.02.2008<br />

Ciclul „Mari personalităţi ale vieţii culturale româneşti – Bogdan Petriceicu<br />

Haş<strong>de</strong>u – 180 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere”<br />

26.02.2008<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Olt<br />

Brâncuşiana - complex <strong>de</strong> manifestări ştiinţifice şi culturale închinate naşterii<br />

lui Constantin Brâncuşi.<br />

Data: 19.02.2008<br />

Loc: Tg-Jiu şi Hobiţa<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-Jiu, Centrul pentru cultură şi artă<br />

,,Constantin Brâncuşi'' Tg-Jiu, Muzeul Gorjului, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană, CJCPCT Gorj,<br />

Ansamblul artistic ,,Doina Gorjului'', Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Peştiş


Concertele FILARMONICII DE STAT Sibiu - luna februarie 2008<br />

Data: 07.02.2008 - 28.02.2008<br />

Loc: Sibiu<br />

Organizator: FILARMONICA DE STAT<br />

Adresa: Str.Cetatii nr.3-5<br />

Telefon: 0269/210264<br />

Fax: 0269/210264<br />

Email:<br />

filarmo@rdslink.ro<br />

Site:<br />

http://www.filarmonica<strong>si</strong>biu.ro<br />

Joi 7 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />

CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR<br />

Dirijor: SABIN PAUTZA - 65 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţă<br />

45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate<br />

Solist: FLORIN CROITORU<br />

În program: Scott Joplin (S.Pautza) - 3 Rag-time pentru orchestră<br />

S.Pautza - Concertul pentru vioară şi orchestră<br />

F.Schubert (S.Pautza) - “Fata şi moartea”<br />

Joi 14 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />

CONCERT SIMFONIC<br />

Dirijor: ANDRAS VASS - Ungaria<br />

Solist: BARTHA GEZA<br />

În program: W.A.Mozart - Divertismentul pentru orchestră nr.13 în Re Major K 334<br />

Sandor Veress - Concert pentru clarinet şi orchestră<br />

primă audiţie<br />

J.Brahms - Simfonia a IV-a în mi minor, op.98<br />

Joi 21 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />

”SIBIU YOUTH ORCHESTRA”<br />

CONCERT SIMFONIC<br />

Dirijor: GABRIEL BEBEŞELEA<br />

Solişti: MARIUS TUŢĂ, AURELIAN BĂCAN<br />

În program: R.Schumann - Uvertura “Manfred op.115<br />

F.Men<strong>de</strong>lssohn-Bartholdy - Două piese <strong>de</strong> concert pentru doi clarineţi, op.113, nr.1<br />

şi 2<br />

F.Schubert - Simfonia a V-a în Si bemol Major D 485<br />

Joi 28 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />

CONCERT SIMFONIC<br />

Dirijor: VICTOR GH.DUMĂNESCU<br />

Solist: CRISTIAN FLOREA<br />

În program: C.Gounod - ”Noaptea Valpurgiei” din opera ”Faust”<br />

Manuel <strong>de</strong> Falla - Şase cântece spaniole pentru violoncel şi orchestră<br />

Fr.Couperin - Cinci piese pentru violoncel şi orchestră<br />

P.I.Ceaikovski - ”Capriciul italian” op.45<br />

Opera Maghiara Cluj<br />

Adresa: Str. Emil Isac nr.26-28, 400023 Cluj-Napoca<br />

Telefon: 0264-593463, 0264-439295<br />

Fax: 0264-593463, 0264-439295


Email:<br />

manager@hungarianopera.ro<br />

Site:<br />

http://www.hungarianopera.ro<br />

Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />

9 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />

ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />

Titrat în limba română<br />

***<br />

Duminică, Gală <strong>de</strong> operetă<br />

10 februarie Dirijor: Hary Béla<br />

ora 17.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />

***<br />

Luni, Cuvîntul<br />

11 februarie spectacolulansamblului <strong>de</strong> dans popular<br />

ora 20.00 din Odorheu Secuiesc<br />

***<br />

Marţi, Concert Cameral<br />

12 februarie cu participarea formaţiilor Operei MaghiareCluj<br />

ora 18.30<br />

***<br />

Joi, Kálmán Imre: Silvia – operetă în trei acte<br />

14 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />

ora 18.30 Regizor: Selmeczi György<br />

Titrat în limba română<br />

***<br />

Sâmbătă, Ábrahám Pál: Viktória – operetă în trei acte<br />

23 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />

ora 18.30 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />

Titrat în limba română<br />

***<br />

Duminică, Szirmai Albert: Mágnás Miska – operetă în trei acte<br />

24 februarie Dirijor: Kulcsár Szabolcs (<strong>de</strong>but )<br />

ora 17.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />

Titrat în limba română<br />

***<br />

Joi, Gyöngyö<strong>si</strong> Levente: Califul-barză – Premieră pe ţară


28 februarie Dirijor: Selmeczi György, Horváth József<br />

ora 18.30 Regizor: Selmeczi György<br />

Titrat în limba română<br />

In curind va aparea revista crestina<br />

> interconfe<strong>si</strong>onala (on line) Glas Comun, la<br />

> realizarea careia sunt asteptati sa-<strong>si</strong> aduca aportul<br />

> toti iubitorii <strong>de</strong> Hristos.<br />

><br />

> Vor fi cuprinse articole cu continut crestin,<br />

> eseuri, studii, arta fotografica, poezii, etc.<br />

> Nu vor fi acceptate materiale cu caracter<br />

> ten<strong>de</strong>ntios, i<strong>de</strong>ea comuna fiind -- SI TU SI EU IN<br />

> SLUJBA CELUI PREASFINT.<br />

><br />

> Nu se vor emite pretentii financiare in urma<br />

> publicarii materialelor trimise.<br />

><br />

> Editori fondatori preot stavr. Radu Botis, Alexandru<br />

> Losonczy<br />

><br />

> adresa <strong>de</strong> contact:<br />

> tel. 0745/369891<br />

> radu_va<strong>si</strong>le67@yahoo.com<br />

> www.radubotis.ro<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

FEBRUARIE 2008<br />

18 ianuarie - 17 februarie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />

Expoziţia “EXPO REPTILE VII”<br />

Organizator:<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Partener:<br />

· SC Gabonica SRL<br />

1 - 29 februarie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

,,Bucuriile iernii” – expoziţie <strong>de</strong> aranjamente florale, ikebana şi origini,<br />

mo<strong>de</strong>laj, pictură, fotografie<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

1 - 29 februarie<br />

Muzeul Satului Vâlcean<br />

Expoziţie <strong>de</strong> pictură „Imagini din Muzeul Satului Vâlcean”<br />

Organizator:<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

1 februarie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea


2 - 3 februarie<br />

Ora 9,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Training<br />

Organizatori:<br />

· Con<strong>si</strong>liul Copiilor "SPUNE" - coordonator prof. Dumitru Vlăduţ<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

4 februarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijoare: Iulia Cibişescu Duran<br />

Solist: Mihai Timofti<br />

Program: Schumann – Uvertura la opera „Manfred”<br />

Weber – Concertul nr. 1 pentru fagot şi orchestră op. 75 în Fa major<br />

Schubert – Simfonia a VIII- a „Neterminata”<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

7 februarie<br />

Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Lansarea cărţii „Ce a mai rămas dintr-un întreg” <strong>de</strong> Paul Everac<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

8 - 9 februarie<br />

Voineasa<br />

,,Serbările zăpezii”<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Primăria comunei Voineasa<br />

10 februarie<br />

Căminul cultural Oteşani<br />

Program artistic cu ocazia sfinţirii Bisericii Oteşani<br />

Organizatori:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

· Primăria comunei Oteşani<br />

· Căminul cultural Oteşani<br />

11 februarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solistă: Claudia Codreanu - mezzosoprană<br />

Program: Ros<strong>si</strong>ni – Uvertura la opera “Bărbierul din Sevilla”<br />

– Aria Ro<strong>si</strong>nei “Una voce pocco fa” din opera “Bărbierul din Sevilla”<br />

Bellini – Aria “Se Romeo t`ucise un figlio” lui Romeo din opera<br />

“Capuletti <strong>si</strong> Montecchi”<br />

Bizet – “Habanera” din opera “Carmen”<br />

Massenet – Suita <strong>de</strong> balet “Cidul”<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

12 februarie<br />

Orele 9,30 – 16,00: Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Cultelor<br />

Seminarul “Protecţia integrată a bunurilor culturale mobile” din cadrul proiectului<br />

PHARE-Twinning «Consolidare instituţională, redactare <strong>de</strong> legislaţie secundară şi


formare în domeniul patrimoniului cultural mobil şi al bunurilor culturale»<br />

Organizatori:<br />

· Ministerul Culturii şi Cultelor<br />

· Agenţia <strong>de</strong> Integrare Europeană şi Dezvoltare Economică (AEI) din Austria<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

13 februarie<br />

Ora 11,00: Muzeul Goleşti Argeş<br />

Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />

Organizatori:<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Argeş<br />

14 februarie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />

"In memoriam… Dragoş Vrânceanu”. În context: lansarea volumului omagial “Casa <strong>de</strong><br />

sub pădure”. In memoriam Dragoş Vrânceanu (1907 - 2007) apărut la Editura<br />

Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2007<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Casa <strong>de</strong> cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />

14 februarie<br />

Ora 18,00: Hotel Alutus<br />

Premiile Fundaţiei “Vâlcea Unu”, în domeniul culturii, pentru anul 2007<br />

Organizator:<br />

· Fundaţia “Vâlcea Unu” Râmnicu Vâlcea<br />

15 februarie<br />

Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> pictură – Olga Popescu<br />

Organizator:<br />

· Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

18 februarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Solişti: Dorin Farcaş – oboi, Cristian Modrescu – clarinet, Bogdan Tanislav –<br />

fagot,<br />

Alin Roman - corn<br />

Program: Mozart – Simfonia concertantă cu suflători<br />

A.Lyadov - 8 cântece populare ruseşti<br />

Ghiorghi Sviridov – Romance<br />

Fr. Chopin – Poloneză<br />

Evgheni Doga - Vals<br />

E. Smirnov – Tango<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

19 februarie<br />

Orele 11,00 – 13,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul"<br />

Vâlcea


Întâlnirea Agenţiei Naţionale Antidrog<br />

Organizator:<br />

· Agenţia Naţională Antidrog - Centrul <strong>de</strong> Prevenire, Evaluare şi Con<strong>si</strong>liere<br />

Antidrog Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

19 februarie<br />

Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Medalion plastic “Lumină şi culoare în opera lui Ştefan Luchian” – 140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

naşterea pictorului<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

21 februarie<br />

Casa Corpului Didactic Rm. Vâlcea<br />

Colocviu metodic cu instructorii artistici, coordonatori ai cercurilor <strong>de</strong> artă<br />

dramatică din şcoli, grădiniţe şi aşezăminte <strong>de</strong> cultură din ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea .<br />

În contex: Lansarea concursului “Ucenicii Thaliei”, ed. a VI-a 2008<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

21 februarie<br />

Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Festivitatea <strong>de</strong> premiere pe anul 2007 a Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Organizator:<br />

· Forumul Cultural al Râmnicului<br />

22 februarie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

24 februarie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

,,Dragobetele” – Carnavalul “dragostei şi prieteniei”, muzică, dans şi surprize<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

24 februarie<br />

Căminul cultural Racoviţa<br />

“Dragobetele” – Sărbătoarea Dragostei – Cap <strong>de</strong> primăvară<br />

În context: <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea ciclului <strong>de</strong> manifestări prilejuite <strong>de</strong> Anul Nou <strong>de</strong> Primăvară<br />

“Ziua tradiţiei”, ed. a IX-a; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />

Vâlceană”, grupul folcloric “Rapsozii Oltului” şi grupul <strong>de</strong> fluieraşi al Căminului<br />

Cultural Racoviţa<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Primăria comunei Racoviţa<br />

25 februarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”


Dirijor: Alexandru Iosub<br />

Solist: Sandu Sandrin<br />

Program: Brahms – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră<br />

Rimski - Korsakov - „Seherazada”<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

27 februarie<br />

Sala <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“Arta fereastră a sufletului” – salon al artelor pentru persoanele cu dizabilităţi.<br />

În context: vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> arte plastice; medalion literar – Ilorian<br />

Păunoiu; expoziţie <strong>de</strong> carte a autorilor vâlceni, persoane cu dizabilitaţi.<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Societatea Naţională a Persoanelor cu Handicap Vâlcea<br />

· Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Vâlcea<br />

· Asociaţia Surzilor din România<br />

· Fundaţia “Soul To Soul” Vâlcea<br />

· Centrul <strong>de</strong> zi “Cozia”<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

28 februarie<br />

Şcoala cu clasele I-VIII Bărbăteşti<br />

“Ziua tradiţiei”, ed. a IX – a, ciclu <strong>de</strong> manifestări prilejuite <strong>de</strong> Anul Nou <strong>de</strong><br />

Primăvară<br />

În context: In memoriam: “Constantin Bănacu” 105 ani <strong>de</strong> la naştere; Maria Boboacă -<br />

71 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţă şi activitate<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Primăria comunei Bărbăteşti<br />

· Şcoala cu clasele I-VIII Bărbăteşti<br />

28 februarie<br />

Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Lansarea cărţii "Comori <strong>de</strong> spiritualitate ale Râmnicului - Istoria Bisericii Toţi<br />

Sfinţii din Râmnicu Vâlcea" <strong>de</strong> pr. Constantin Cîrstea<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

· Biserica„Toţi Sfinţii“ Râmnicu Vâlcea<br />

28 februarie<br />

Holul Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea şi Magazinul <strong>de</strong> prezentare al<br />

Asociaţiei Paloşi<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> mărţişoare<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Primăria oraşului Horezu<br />

29 februarie<br />

Sala <strong>de</strong> împrumut a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Vitrina cu cartea <strong>de</strong>dicată zilelor <strong>de</strong> 1 şi 8 Martie “În cinstea ta cea mai<br />

frumoasă”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti


29 februarie<br />

Ora 18,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Lansarea cărţii "Giorgio Villa - incontro italo- romeno" <strong>de</strong> Giorgio Villa<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Partener:<br />

· SC Gian<strong>si</strong> Constructor SRL<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii februarie:<br />

12 februarie<br />

Horezu şi Vai<strong>de</strong>eni , orele 09,30 şi 11,00<br />

· „Scufiţa Roşie”, dramatizare după Fraţii Grimm <strong>de</strong> Viorica Stamate<br />

14 februarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />

18 februarie<br />

Sediul Teatrului “ Al. Davila” Piteşti, ora 11,00<br />

· „Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

ora 18,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

19 februarie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură Curtea <strong>de</strong> Argeş, ora 11,00<br />

· „ Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

20 februarie<br />

Grădiniţa Cozia, Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

· Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

· „ Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

21 februarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,30<br />

· Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />

26 februarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,30<br />

· Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

27 februarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />

28 februarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· „Întămplări provinciale “ <strong>de</strong> Alexandru Vampilov, regia Adrian Roman<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii februarie:<br />

Sala Studio Zăvoi, în fiecare marţi, miercuri şi joi, orele 18,30:<br />

· „O noapte furtunoasă” <strong>de</strong> Ion Luca Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

· “O scrisoare pierdută” <strong>de</strong> Ion Luca Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

· „Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux, regia: Brigitte Louveaux<br />

· „Cerere în căsătorie” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />

· „Ursul” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />

· “Farsele maestrului Pathelin”, regia Dan Constantin


· “Conu Leonida fata cu reacţiunea” <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

· „D’ale Carnavalului” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />

· Textul înainte <strong>de</strong> toate” <strong>de</strong> Doru Motoc, regia Doina Migleczi<br />

· „Tom şi Jerry” <strong>de</strong> Rick Cleveland, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />

· “Oedip” după Sofocle, regia Doina Migleczi<br />

5 – 12 februarie<br />

Sediul Teatrului Municipal “Ariel”<br />

· Ateliere Internaţionale pe tema: „All green – All theatre” (la aceste<br />

ateliere vor participa Sandy Maberley, Chris Ferris, Nathalie Noupadja şi Doina<br />

Migleczi)<br />

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />

FEBRUARIE<br />

1 februarie<br />

· 1945: S-a născut sculptorul EMIL GAGHEL<br />

· 1950: S-a născut CONSTANTIN CEAUŞU, dirijor, folclorist şi interpret <strong>de</strong><br />

muzică populară<br />

2 februarie<br />

· 1914: S-a născut muzicologul GHEORGHE MERIŞESCU<br />

3 februarie<br />

· 1658: 350 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înhumarea domnitorului MATEI BASARAB la Mănăstirea<br />

Arnota<br />

· 1898: Se naşte istoricul şi omul politic GHEORGHE I. BRATIANU, membru al<br />

Aca<strong>de</strong>miei Române<br />

4 februarie<br />

· 1907: S-a născut scriitorul LADMISS NICOLAE ANDREESCU<br />

5 februarie<br />

· 1907: S-a născut artistul liric MIRCEA BUCIU<br />

6 februarie<br />

· 1602: Prima atestare documentară a comunei PĂUŞEŞTI - MĂGLAŞI<br />

· 1927: S-a născut LUCIAN ZATTI, prozator şi publicist<br />

· 1980: S-a stins din viaţă muzicologul IONEL T. GEANTĂ<br />

7 februarie<br />

· 1951: S-a născut interpretul <strong>de</strong> muzică populară ION LUPU<br />

8 februarie<br />

· 1887: S-a născut folcloristul ION N. POPESCU<br />

9 februarie<br />

· 1880: S-a stins din viaţă ATANASIE STOENESCU, episcopul Râmnicului<br />

· 1948: S-a născut epigramistul şi publicistul NICHI URSEI<br />

10 februarie<br />

· 1938: S-a născut CONSTANTIN BOTORAN, istoric, cercetător ştiinţific,<br />

publicist<br />

13 februarie<br />

· 1574: Prima atestare documentară a comunei MUEREASCA<br />

· 1956: S-a născut publicistul EMILIAN FRÂNCU<br />

14 februarie<br />

· 1907: S-a născut poetul DRAGOŞ VRÂNCEANU<br />

· 1923: S-a născut dr. ION ALBESCU, promotor al culturii vâlcene peste hotare<br />

· 1933: S-a născut istoricul şi arhivistul CORNELIU TAMAŞ<br />

· 1962: S-a născut DOINA GHIŢAN, soprană<br />

15 februarie<br />

· 1944: S-a născut poeta FLORICA MITROI<br />

16 februarie<br />

· 1853: S-a născut dr. GHEORGHE SABIN, ctitorul statuii In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> pe<br />

<strong>de</strong>alul Capela<br />

· 1905: S-a născut CONSTANTIN BANACU, meşter popular


19 februarie<br />

· 1941: S-a născut ION MĂLDĂRESCU, publicist<br />

20 februarie<br />

· 1928: S-a născut istoricul şi publicistul EMILIAN POPESCU<br />

21 februarie<br />

· 1891: S-a născut poetul şi ziaristul MARIN PREDESCU<br />

· 1951: S-a născut artistul PETRE CICHIRDAN<br />

22 februarie<br />

· 1901: S-a născut IOAN MARINA - IUSTINIAN, fost Patriarh al Bisericii<br />

Ortodoxe Române (1848 – 1977)<br />

· 1934: S-a născut PETRE PETRIA, bibliograf, publicist, scriitor<br />

23 februarie<br />

· 1874/1876: S-a născut medicul şi cercetătorul ION PUŢUREANU<br />

25 februarie<br />

· 1896: S-a născut doctorul CONSTANTIN GEORGESCU, om <strong>de</strong> teatru<br />

· 1939: S-a stins din viaţă scriitorul IOAN N. DIANU<br />

· 1960: S-a născut GHEORGHE NICOLAE DICAN, artist plastic<br />

Calendar întocmit <strong>de</strong> Florin Epure<br />

Surse:<br />

· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />

Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />

· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />

· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Vâlcea<br />

PROTOPOPUL ŞI FAMILIA NOBILIARA BOLDEA<br />

În Borlovenii – Vechi din Ţara Almăjului ( Caraş – Severin<br />

almăjenii şi nu numai au cinstit memoria unui ilustru înaintaş, protopopul militar<br />

colonel Pavel Bol<strong>de</strong>a evocat <strong>de</strong> protopopul Nicolae Peres. La mormântul familiei<br />

nobiliare Bol<strong>de</strong>a, s-a oficiat o slujbă <strong>de</strong> pomenire, după care cei prezenţi s-au<br />

îndreptat spre casa familiei Bol<strong>de</strong>a, pe frontispiciul căreia a fost montată o placă<br />

comemorativă, prof. Pavel Panduru - directorul Şcolii <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Prigor,<br />

primarul comunei, Verin<strong>de</strong>anu Pavel <strong>si</strong> profesorul <strong>de</strong> religie Petrică Zamela au<br />

vorbit <strong>de</strong>spre Pavel Bol<strong>de</strong>a. Cu ocazia acestui eveniment, Căminul Cultural din<br />

Borlovenii-Vechi a primit numele „Protopop Colonel Pavel Bol<strong>de</strong>a” iar la şcoala din<br />

localitate a avut loc un <strong>si</strong>mpozion la care au vorbit: Alexandru Nemoianu, istoric<br />

şi filosof al culturii, Otilia Bârsan şi avocatul Ioan Bârsan, r profesorul poet<br />

Nicolae Sârbu, director al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa,<br />

scriitorul Nicolae Danciu–Petniceanu din Timişoara, prof. Nicolae Andrei din<br />

localitatea Bănia, profesorii Gheorghe Rancu şi Dănilă Sitariu din Şopotu–Vechi,<br />

primarul Iancu Panduru şi Şeful <strong>de</strong> Ocol Silvic Vlaicu Costel <strong>de</strong> la Mehadia.<br />

Profesorul poet Io<strong>si</strong>f Băcilă a vorbit <strong>de</strong>spre activitatea <strong>de</strong> cercetător a vieţii<br />

românilor <strong>de</strong> peste hotare şi <strong>de</strong> promotor cultural a domnului profesor Alexandru<br />

Nemoianu.<br />

a aparut nmarul 31 al revistei literare Dor <strong>de</strong> Dor pe luna ianuarie 2008.este dat<br />

la tiparire volumul doi al Antologiei liric[ ,epica Dor <strong>de</strong> Dor un<strong>de</strong> sunt antalogati<br />

33 <strong>de</strong> autori.Lucrez la o carte <strong>de</strong> corespon<strong>de</strong>nte un<strong>de</strong> vor fi publicate toata


corespom<strong>de</strong>nta primita pe adresa revistei <strong>de</strong> la primul numar pina la zi.Nu este<br />

putina corespon<strong>de</strong>nta <strong>si</strong> ea va fi selectata pe luni <strong>si</strong> pe ani. Daca Dumneyeu ma va<br />

ajuta, sper sa editez un numar <strong>de</strong> 37 <strong>de</strong> poeme neterminate inchinate scumpei mele<br />

sotii <strong>de</strong>cedata00<br />

In contextul manifestarilor intitulate generic „CULTURA PRIN FILM” , firma<br />

ECRAN VALCEAN organizeaza o intalnire a publicului cinefil, cu opera<br />

cinematografica a lui Cristian Nemescu: "CALIFORNIA DREAMIN' ", film<br />

castigator al multor premii!<br />

Premiera valceana a<br />

acestui film va avea loc in ziua <strong>de</strong> vineri 1 februarie 2008 ora 20 la Sala Mare a<br />

Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Valcea.<br />

Ma <strong>si</strong>mt onorata sa va invit la expozitia mea <strong>de</strong><br />

> pictura <strong>si</strong> poezie<br />

><br />

> intitulata "LUMINA DE PE UMARUL STANG",<br />

><br />

> <strong>de</strong> la centrul Cultura M.I.R.A , Bucuresti,(M.A.I)<br />

><br />

> www.c-cultural.ro<br />

><br />

> Vernisajul va avea loc<br />

><br />

> vineri, 1 februarie , 2008 la orele 18,<br />

><br />

> in Foaierul "Nichita Stanescu".<br />

MANIFESTAREA CULTURALĂ DEDICATĂ MEMORIEI PROTOPOPULUI CRONICAR NICOLAE STOICA DE<br />

HAŢEG<br />

Sâmbătă, 19 ianuarie 2008, sub auspiciile Societăţii literare<br />

„Sorin Titel”, conduse <strong>de</strong> către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, şi a pimăriei<br />

comunei Mehadia, condusă <strong>de</strong> primarul ec. Iancu Panduru, a avut loc comemorarea<br />

culturală <strong>de</strong>dicată protopopului Nicolae Stoica <strong>de</strong> Haţeg şi a învăţătorului Ion<br />

Băcilă.<br />

După slujba <strong>de</strong> comemorare, <strong>de</strong>sfăşurată la mormântul protopopului, a<br />

urmat un <strong>si</strong>mpozion la liceul din localitate – liceu ce poartă numele protopopului –<br />

un<strong>de</strong> s-au prezentat lucrări <strong>de</strong>spre activitatea protopopului şi a învăţătorului Ion<br />

Băcilă. Au fost susţinute comunicări <strong>de</strong> către cadrele didactice şi oameni <strong>de</strong><br />

cultură ai locului.<br />

După <strong>si</strong>mpozion întreaga a<strong>si</strong>stenţă s-a <strong>de</strong>plasat la casa<br />

învăţătorului Ion Băcilă, un<strong>de</strong> s-a <strong>de</strong>zvelit o placă comemorativă.<br />

Întreaga manifestare s-a <strong>de</strong>sfăşurat în acordurile muzicii fanfarei<br />

<strong>de</strong> elevi din Borlovenii – Vechi, Şcoala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Prigor, condusă <strong>de</strong> prof.<br />

<strong>de</strong> religie al acestei şcoli, Zamela Petrică.<br />

Aceste manifestări au drept scop păstrarea unităţii şi i<strong>de</strong>ntităţii<br />

naţionale în contextul marii globalizări.<br />

Profesor Pavel Panduru<br />

Joi, 31 ianuarie 2008, ora 19.00 la TEATRUL LIRIC ELENA TEODORINI din Craiova va<br />

avea loc spectacolul cu opera NABUCCO <strong>de</strong> Giuseppe Verdi;dirijor Victor Dumănescu<br />

(Cluj-Napoca), regia artistică Giuseppe Visciglia (Italia).


Vineri, 1 februarie, la Pleniţa - Dolj:<br />

Sărbătoarea Sfântului TRIFON - Patronul Spiritual al viilor<br />

Pentru anul 2008, Centrul Ju<strong>de</strong>ţean Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii<br />

Tradiţionale îşi propune să reînvie sărbătorirea SFÂNTULUI TRIFON în comunele<br />

Lipovu şi Pleniţa, comunităţi cu mari suprafeţe viticole.<br />

"CĂSUŢA CU POVEŞTI" - o nouă premieră a Tetarului "JUNIOR" din Târgovişte<br />

Victor Mihalache a pregătit pentru cei mai mici spectatori, dar şi pentru<br />

telespectatorii postului Columna Tv un one-man-show cu muzică, poveşti şi efecte<br />

speciale. Florin CVorlăteanu ( acompaniament muzical), Constantin Petrovici (camera<br />

tv) şi Aurel Ciuca (tour-manager) sunt cei care îl însoţesc pe Victor Mihalache în<br />

această incur<strong>si</strong>une în minunata lume a copiilor şi a copilăriei. În pregătire: o<br />

expoziţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene!<br />

FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK “TÂRGOVIŞTE”<br />

EDIŢIA a I-a – 28 februarie – 01 martie 2008<br />

Primăria Târgovişte, Con<strong>si</strong>liul Local Târgovişte, Teatrul pentru Copii şi<br />

Tineret “Mihai Popescu” în colaborare cu Casa <strong>de</strong> Cultură a Municipiului “I. Gh.<br />

Va<strong>si</strong>liu”, Fundaţia Culturală “Ghiocelul” în parteneriat cu Fundaţia Ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Tineret Dâmboviţa şi Centrul Naţional pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa<br />

organizează ediţia a I-a a Festivalului Naţional <strong>de</strong> Muzică Folk „Târgovişte”,<br />

potrivit următorului regulament:<br />

REGULAMENT DE CONCURS<br />

1. Concursul este <strong>de</strong>schis oricărui interpret sau grup folk, care poate<br />

prezenta în concurs cel puţin două creaţii proprii ( grupurile folk nu vor <strong>de</strong>păşi<br />

mai mult <strong>de</strong> 4 membri.) La festival se pot înscrie doar tinerii cu vârstă cuprinsă<br />

între 15 – 35 ani;<br />

2. Pentru înscriere la concurs participanţii vor expedia o casetă sau un CD<br />

<strong>de</strong>mo cu piesele propuse pentru concurs, interpretate voce şi chitară, şi un CV în<br />

ve<strong>de</strong>rea realizăriipliantului <strong>de</strong> sală cu date proprii şi date din activitatea<br />

<strong>de</strong>sfaşurată în domeniu, până cel târziu 15 februarie 2008. Documentele necesare<br />

înscrierii vor fi expediate pe adresa Casa Tineretului, strada Tineretului nr.1 cod<br />

130000 cu menţiunea Festivalul Naţional <strong>de</strong> Muzică Folk „Târgovişte” (pt. Viorel<br />

Dincă). Un juriu <strong>de</strong> specialitate va selecţiona interpreţii şi piesele alese pentru<br />

concurs în cel mult 3 zile <strong>de</strong> la data limită a înscrierii şi aduse la cunoştinţă<br />

concurenţilor selecţionaţi;<br />

3. Concursul va avea loc în perioada 28.02 – 01.03 2008 la sala <strong>de</strong><br />

spectacole a Fundaţiei pentru Tineret Dâmboviţa (Casa Tineretului), micro 6, zona<br />

„Select”;<br />

4. Organizatorii vor a<strong>si</strong>gura cazarea şi masa concurenţilor admişi în<br />

concurs pe perioada <strong>de</strong>sfăşurării festivalului;<br />

5. Ordinea intrării în concurs va fi stabilită <strong>de</strong> organizatori în funcţie<br />

<strong>de</strong> cerinţele spectacolului;<br />

6. Un juriu <strong>de</strong> specialitate format din personalităţi (TV – RADIO, artişti<br />

profe<strong>si</strong>onişti consacraţi) va acorda celor mai buni concurenţi următoarele premii:<br />

TROFEUL LORIN STĂNESCU<br />

În valoare <strong>de</strong> 3.000 lei<br />

Individual<br />

Grup<br />

Premiul I 2.000 lei Premiul I<br />

2.000 lei<br />

Premiul II 1.500 lei Premiul II


1.500 lei<br />

Premiul III 1.000 lei Premiul III<br />

1.000 lei<br />

Menţiune I, II, III – 500 lei fiecare<br />

7. Organizatorii şi sponsorii vor mai acorda premii în funcţie <strong>de</strong> opţiunile<br />

juriului ( creaţie, interpretare şi speciale, etc.)<br />

8. Laureaţii vor participa la Gala Laureaţilor. Neprezentarea în concert<br />

atrage după <strong>si</strong>ne anularea premiului;<br />

9. Organizatorii intenţionează să realizeze cu laureaţii un CD –<br />

înregistrare din concert, toate drepturile <strong>de</strong>curgând din Legea drepturilor <strong>de</strong> autor<br />

fiind cedate organizatorilor;<br />

10. Concurentul distins cu trofeul festivalului nu va mai putea participa<br />

la ediţiile viitoare ale concursului <strong>de</strong>cât ca invitat în recital. Concurentul sau<br />

grupul distins cu premiul I nu va mai putea concura <strong>de</strong>cât după următoarele două<br />

ediţii.<br />

Informaţii <strong>de</strong>spre Festival la telefon:<br />

Teatrul pentru copii şi Tineret „Mihai Popescu” Târgovişte<br />

Tel/fax : 0245.210879<br />

e-mail :tmp_tgv@yahoo.com<br />

Fundaţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Tineret Dâmboviţa<br />

Tel/fax : 0245.214389<br />

e-mail : fjt_db@yahoo.com<br />

joi, 31 ian. 2008, ora 11.00, la Craiova, la Muzeul Olteniei - Secţia <strong>de</strong> Istorie-<br />

Arheologie, va avea loc vernisajul expoziţiei SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUI ÎN SUD-<br />

VESTUL ROMÂNIEI, CULTURA GÂRLA MARE.<br />

Manifestarea este organizată <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>lile Ju<strong>de</strong>ţene Dolj şi Mehedinţi, prin Muzeul<br />

Olteniei şi Muzeul Regiunii Porţilor <strong>de</strong> Fier Drobeta Turnu-Severin.<br />

Expoziţia va putea fi vizitată şi în luna februarie.<br />

Reinaugurarea sălii <strong>de</strong> la Operetă<br />

Teatrul <strong>de</strong> Operetă începe a-şi pune în practică proiectele pentru 2008 în sala mică<br />

a Teatrului Naţional un<strong>de</strong> a funcţionat până la incendierea acesteia. Relansarea<br />

sălii a avut loc duminică, 27 ianuarie, cu un spectacol pregătit special, "Bal la<br />

prinţul Orlovski", un spectacol muzical-coregrafic, reunind un număr-record <strong>de</strong><br />

artişti, în selecţiuni din operete diferite. Început cu "Valsul Imperial" <strong>de</strong> Johann<br />

Strauss şi terminat cu "Marşul Ra<strong>de</strong>tzki", "Balul" a adus arii şi scene <strong>de</strong> balet din<br />

"Ţara Surâsului", "Văduva veselă", "Prinţesa circului", "Victoria şi al ei husar",<br />

"Lăsaţi-mă să cânt" şi "Liliacul" lui Kalman care a dat, <strong>de</strong> altfel, i<strong>de</strong>ea acestui<br />

spectacol. Sub bagheta dirijorilor Emil Maxim şi Lucian Vlă<strong>de</strong>scu au evoluat aproape<br />

toţi soliştii teatrului, trupa <strong>de</strong> balet, orchestra şi, mai ales, două intervenţii<br />

instrumentale solistice <strong>de</strong> prestigiu: Horia Mihail, care a inaugurat noul pian<br />

Bosendorfer şi Alexandru Tomescu, care a cântat pe vestita vioară Stradivarius.<br />

Proiectele Teatrului <strong>de</strong> Operetă pentru noua sală sunt ambiţioase, cu 7 premiere în<br />

acest an, dintre care remarcăm montarea regizorului maghiar Attila Beres cu "Văduva<br />

veselă" şi organizarea unui festival internaţional, la sfârşitul stagiunii 2007-<br />

2008, cu participarea unor ţări în care acest gen este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> preţuit -<br />

Ungaria, Ru<strong>si</strong>a, Ucraina, Bulgaria, Suedia - şi invitarea unor pianişti şi solişti<br />

vocali străini pentru recitaluri menite să pună în valoare noul pian sau<br />

continuarea proiectului "Memoria Operetei".<br />

Eveniment editorial


Recent, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, a apărut cartea „Don’t play with<br />

the snakes” semnat <strong>de</strong> Hanna Bota. Volumul cuprin<strong>de</strong> o selecţie din cele trei cărţi<br />

<strong>de</strong> poezie publicate până în prezent <strong>de</strong> autoare. Selecţia şi ver<strong>si</strong>unea engleză<br />

aparţin lui Dan Brudaşcu, profesor onorific adjunct al Univer<strong>si</strong>tăţii Districtului<br />

Columbia (S.U.A.).<br />

Hanna Bota (născută, în Cluj-Napoca, la 7 iulie 1968), absolventă în teologie,<br />

actualmente profesoară <strong>de</strong> religie într-un liceu clujean, s-a afirmat, începând din<br />

anii ‚90, atât ca poetă, cât şi ca prozatoare. Ultima ei carte, apărută în mai<br />

2007, este romanul Maria din Magdala con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong> unii critici drept una din<br />

apariţiile remarcabile ale anului editorial recent încheiat. Tot în acelaşi an,<br />

autoarea a publicat volumul <strong>de</strong> poezii Jurnalul unui nabi. De o bună şi extrem <strong>de</strong><br />

favorabilă primire s-au bucurat şi celelalte volume <strong>de</strong> poezie publicate <strong>de</strong> Hanna<br />

Bota: Candidaţi pentru ploaia târzie (1994), Dincolo <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne (1997), Ultimele poeme<br />

închipuite ale lui V.V. în transcriere imaginară <strong>de</strong> ... (2003) sau Elogiul pietrei<br />

(2004).<br />

O NOUA REVISTA LITERARA LA CHISINAU<br />

Un grup <strong>de</strong> tineri scriitori din Chi<strong>si</strong>nau: Marius Ianus <strong>si</strong> Dumitru Crudu impreuna<br />

cu colaboratorii Mihai Vakulovski, Pavel Paduraru, Stefan Bastovoi, Silvia<br />

Caloianu, Andrei Gamart, Hose Pablo, Mitos Micleusanu etc. au lansat <strong>de</strong> curand<br />

revista "Stare <strong>de</strong> Urgenta", cu subtitlul "revista bilunara <strong>de</strong> literatura, arta <strong>si</strong><br />

atitudine". Revista <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau i<strong>si</strong> propune sa aduca un suflu nou in preisajul<br />

publicistic in limba romana, Ajunsa la numarul al doilea, intr-un stil specific<br />

inci<strong>si</strong>v care caracterizeaza acest grup <strong>de</strong> valoroas[ tanara literatura, "Starea <strong>de</strong><br />

urgenta" are ca tema principala "Frica la moldoveni".<br />

Ma numesc Alecsandru BOBOC <strong>si</strong> sunt primarul comunei Gradistea, jud. Calara<strong>si</strong>.<br />

Astazi<br />

mi-am facut cont pe forumul <strong>si</strong>te-ului dvs. Cred ca avem cate ceva <strong>de</strong> aratat <strong>si</strong><br />

pentru a ne cunoaste mai bine, va rog sa accesati www.primariagradistea.ro De pe<br />

prima pagina se poate intra foarte bine pe ziarul local al comunei noastre, precum<br />

<strong>si</strong> pe prezentarea ansamblului nostru folcloric<br />

http://www.primariagradistea.ro/brauletul_dunarii.html<br />

LA CALARASI O EXPOZITIE EVOCANDU-L PE SCULPTORUL ION VLAD<br />

In ju<strong>de</strong>tul natal al marelui sculptor a fost inaugurata expozitia intitulata "Ion<br />

Vlad se intoarce acasa", ce va ramane <strong>de</strong>schisa pana pe 1 martie. Ion Vlad este unul<br />

dintre cei mai importanti artisti romani, care s-a nascut in 1920 la Fetesti <strong>si</strong> s-a<br />

stins din viata in 1992 la Paris. Prima expozitie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene a artistului a avut loc<br />

in 1933, cu portrete ale colegilor <strong>de</strong> liceu, ale profesorilor <strong>si</strong> ale<br />

personalitatilor orasului, la libraria din centrul orasului Calara<strong>si</strong>. Prieten <strong>si</strong><br />

confrate <strong>de</strong> avangarda artistica <strong>si</strong> literara cu Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru,<br />

Naum Corcescu, Geo Dumitrescu, Stephan Roll, Lucian Grigorescu, Ioan Anghel, Ion<br />

Vla<strong>si</strong>u, Romulus La<strong>de</strong>a, <strong>de</strong>-a lungul vietii sale Ion Vlad a expus in galerii<br />

importante din tara <strong>si</strong> din strainatate, a avut expozitii personale la Sighisoara,<br />

la Bucuresti, la Paris, la Nisa etc. O mare parte a vietii sale a petrecut-o in<br />

Franta. In 1991, Ion Vlad a fost ales membru al Aca<strong>de</strong>miei Romane<br />

La Veneţia: istroromânii<br />

Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, s-a <strong>de</strong>sfăşurat într-unul<br />

dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric<br />

"Dor călător" din Graz (Austria), condus <strong>de</strong> Ionel Mircea Popi, a prezentat<br />

veneţienilor şi turiştilor veniţi în Lagună ca să întâmpine celebrul carnaval<br />

veneţian, o serie <strong>de</strong> cântece şi dansuri specifice acestei vechi etnii <strong>de</strong> seminţie<br />

românească provenind din zona Maramureşului şi Banatului, ai cărei urmaşi locuiesc<br />

tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria. În


vestul Croaţiei, locuind peninsula ce le dă numele, ei sunt cunoscuţi drept<br />

"ciribiri" sau "vlahii din Istria".<br />

Cu acest prilej, Institutul <strong>de</strong> Cultură şi Cercetare Umanistică "Nicolae Iorga" <strong>de</strong><br />

la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română "Decebal" din Trieste<br />

au organizat o expoziţie cu documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse<br />

obiecte originale ca, <strong>de</strong> exemplu, primul manual <strong>de</strong> istroromână, stampe vechi şi<br />

hărţi care ilustrează istoria Istriei şi mai multe manifestări <strong>de</strong> promovare a<br />

acestei comunităţi, reunite sub genericul "Istroromânii: o cultură mică în marea<br />

istorie", sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia.<br />

Întâlnirea <strong>de</strong> lucru cu membrii proiectului Ale<strong>si</strong>a pentru parteneriatul în Proiectul<br />

<strong>de</strong> Restauare şi Promovare a Cetăţilor din Munţii Orăştiei a avut loc la Deva în<br />

organizarea Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong> Cultură, Culte Patrimoniu Naţional, stabilindu-se<br />

etapele <strong>de</strong> lucru pentru anul 2008 şi punerea în circuitul turistic a primelor<br />

obiective<br />

Manifestări culturale complexe în ju<strong>de</strong>ţul Olt:<br />

Expoziţii, <strong>si</strong>mpozion, spectacol <strong>de</strong> muzică şi poezie „Ion Minulescu”<br />

„Conservarea şi prezervarea tradiţiilor, a i<strong>de</strong>ntităţii culturale locale”<br />

Perioada: 01.01.2008 - 31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />

Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />

„Evi<strong>de</strong>nţa analitică şi clasarea patrimoniului-cultural” Perioada: 01.01.2008 -<br />

31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />

„Ju<strong>de</strong>ţul Olt în spaţiul cultural naţional şi european” Perioada: 01.01.2008 -<br />

31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />

Medalion literar – „Singur printre poeţi – Marin Sorescu – poet al plaiurilor<br />

olteneşti”Perioada: 19.02.2008 - 19.02.2008<br />

» Colocviul „115 ani <strong>de</strong> la naşterea lui Tudor Muşatescu”Perioada: 22.02.2008 -<br />

22.02.2008<br />

AGENDA CULTURALĂ VRÂNCEANĂ<br />

22 ianuarie FocsaniSala Tara Vrancei –Cinema Balada, orele 17.00 Ansamblul<br />

Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei”Arhivele StatuluiCon<strong>si</strong>liul Local al Tinerilor<br />

Focsani “ Unirea face puterea” concurs spectacol<br />

23 ianuarie FocsaniSala Tara Vrancei –Cinema Balada, orele 17.00 Ansamblul<br />

Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei” “Hai români la hora mare” spectacol muzicalcoregrafic<br />

24 Ianuarie FocsaniAteneul Popular, orele 14.00 Ateneul Popular “Mr Gh<br />

Pastia” Expozitie24 Ianuarie 1859 in colaborare cu Arhivele Statului Vrancea<br />

24 Ianuarie FocsaniPiata Unirii, orele 11.00 Teatrul Municipal Mr Gh<br />

PastiaAnsamblul Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei” Spectacol <strong>de</strong>dicat<br />

implinirii a 149 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la unirea Principatelor RomâneMoment folcloric “Hai să<br />

dam mână cu mână”<br />

24 Ianuarie Mărăşeşti Casa <strong>de</strong> Cultura Mărăşeşti Manifestari<br />

<strong>de</strong>dicate Unirii Principatelor<br />

24 Ianuarie Adjud Casa <strong>de</strong> CulturăAdjudMuzeul Vrancei 24 Ianuarie 1859 –<br />

Unirea Principatelor Române<br />

30 ianuarie FocsaniTeatrul Municipalsala “Mr.Gh.Pastia” orele 18.00 Teatrul<br />

Municipal O noapte furtunoasa; regia Catalin Naum


Cenaclul Literar Mihai Eminescu <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />

din New York (Director Theodor Damian, Con<strong>si</strong>lier M.N.Rusu)<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 25 Ianuarie 2008, ora 7:00 PM<br />

la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />

30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />

(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />

Astoria (Queens)<br />

la o seara literara pe tema:<br />

Bilant <strong>si</strong> Perspective<br />

prezinta M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />

va anunt cu placere aparitia la editura FIDES din Ia<strong>si</strong>, a volumului <strong>de</strong><br />

poezii „33 bis”, prefatat <strong>de</strong> domnul Dumitru Scortanu, <strong>si</strong> a minivolumului<br />

„Analfabetism literar”.<br />

Aceste doua noi volume pot fi citite <strong>si</strong> pe <strong>si</strong>teul www.ionutcaragea.ro<br />

Torino - capitala culturala romaneasca<br />

In intervalul 18-25 ianuarie 2008, cei <strong>de</strong> la Torino au po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a vizita o<br />

expozitie colectiva a trei dintre cei mai cunoscuti artisti romani din Piemonte:<br />

Liviu Margineanu, absolvent al Scolii Apostu din Bacau, Lucian Silisteanu, al<br />

Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> din Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> Simona Juncu Calpac, a Liceului <strong>de</strong> arte din Piatra


Neamt. Fiecare abor<strong>de</strong>aza arta in propriul stil prezentand astfel pictura abstracta,<br />

sculptura <strong>si</strong> arta <strong>de</strong>corativa textila.<br />

JOI, 24 IANUARIE 2008<br />

Craiova, Piaţa Alexandru Ioan Cuza<br />

Programul manifestărilor <strong>de</strong>dicate celebrării a 149 <strong>de</strong> la Unirea Principatelor<br />

Române:<br />

- ora 10.00 Intonarea Imnului Naţional<br />

- ora 10.05 Alocuţiunile oficialilor<br />

- ora 10.20 Depuneri <strong>de</strong> buchete <strong>de</strong> flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan<br />

cuza<br />

- ora 10.50 Defilarea Gărzii <strong>de</strong> onoare<br />

- ora 11.00 HORA UNIRII şi program muzical-artistic "Uniţi în cuget şi-n <strong>si</strong>mţiri"<br />

- ora 11.45 Masă festivă - Sala Mică a Primăriei Craiova<br />

vineri,01.02.2008, ora 11.00 / pe platoul Primăriei oraşului Segarcea:<br />

SĂRBĂTOAREA TRIFON - PATRONUL SPIRITUAL ŞI PROTECTORUL VIILOR<br />

Manifestarea va fi <strong>de</strong>schisă <strong>de</strong> alocuţiunile oficialilor, ceremonialul sfinţirii<br />

viilor pentru anul nou - 2008 şi continuată cu un spectacol folcloric susţiunut <strong>de</strong><br />

Ansamblul Folcloric "Maria Tănase"<br />

Romanul lui Mircea Elia<strong>de</strong> „Maitreyi" va fi dramatizat <strong>de</strong> Teatrul <strong>de</strong> Stat din<br />

Ora<strong>de</strong>a, repetiţiile la spectacolul cu acelaşi titlu fiind începute <strong>de</strong> trupa „Io<strong>si</strong>f<br />

Vulcan". Regia va fi semnată <strong>de</strong> Chris Simion. „Maitreyi" va fi a cincea premieră a<br />

stagiunii 2007-2008 pe scena oră<strong>de</strong>ană. Premiera va avea loc la mijlocul lunii<br />

februarie.<br />

vineri,1 feb.2008 / ora 19.00<br />

FILARMONICA OLTENIA<br />

Concert <strong>si</strong>mfonic - În program:<br />

BEETHOVEN<br />

Uvertura "Coriolan"<br />

Concertul nr.3 în Do minor pt.pian şi orchestră<br />

CEAIKOVSKI<br />

Simfonia a IV.a în Fa minor<br />

Dirijor - ALFONSO SAURA (Spania)<br />

Solist - VINICIU MAROIANU; pian<br />

COMPOZITORUL STEFAN NICULESCU<br />

Aflam cu durere ca s-a stins din viaţă unul dintre cei mai mari muzicieni români ai<br />

secolului XX, profesor-mo<strong>de</strong>l al multor talente <strong>si</strong> compozitor mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> mare<br />

prestigiu in avangarda artistica ce impune contributia romaneasca in lume. Anul<br />

trecut, lumea muzicală europeană l-a omagiat pe compozitorul şi aca<strong>de</strong>micianul<br />

Ştefan Niculescu la vârsta <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong>dicându-i portrete – în Bucureşti, în<br />

Basel, Zürich, Berlin, Hamburg şi în alte centre culturale ale lumii<br />

SARBATOAREA LICEULUI "GRIGORE TOCILESCU" MIZIL-30 IANUARIE 2008, ed.II<br />

In cadrul acesteia se vor <strong>de</strong>cerna premiile Concursului National <strong>de</strong> Poezie, Epigrame<br />

<strong>si</strong> Calambururi "ROMEO SI JULIETA LA MIZIL."<br />

Se va inaugura CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE al liceului.<br />

Printre invitatii <strong>de</strong> onoare: domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Alexandru<br />

Mironov, Corneliu Berbente, Didona Eminescu.


Aceasta editie, ca <strong>si</strong> aceea <strong>de</strong> anul trecut, are loc sub zodia traditiei <strong>si</strong> in<br />

spiritul inovatiei. L.B.<br />

SARBATOAREA LICEULUI "GRIGORE TOCILESCU" MIZIL-30 IANUARIE 2008, ed.II<br />

In cadrul acesteia se vor <strong>de</strong>cerna premiile Concursului National <strong>de</strong> Poezie, Epigrame<br />

<strong>si</strong> Calambururi "ROMEO SI JULIETA LA MIZIL."<br />

Se va inaugura CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE al liceului.<br />

Printre invitatii <strong>de</strong> onoare: domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Alexandru<br />

Mironov, Corneliu Berbente, Didona Eminescu.<br />

Aceasta editie, ca <strong>si</strong> aceea <strong>de</strong> anul trecut, are loc sub zodia traditiei <strong>si</strong> in<br />

spiritul inovatiei. L.B.<br />

mihai eminescu-evocari<br />

Expoziţia "Expre<strong>si</strong>vităţi textile", a artistului plastic Hedy M.Kiss<br />

Data: 18.01.2008 - 31.01.2008<br />

Loc: Timişoara<br />

Organizator: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a<br />

ju<strong>de</strong>ţului Timiş<br />

Adresa: str. Episcop Augustin Pacha nr.8<br />

Telefon: +40 (0)256 493659, 493661<br />

Fax: +40 (0)256 493659<br />

Email: dccpctimis@mail.dnttm.ro<br />

Site: http://www.dccpcnjtimis.ro<br />

Prezintă criticul <strong>de</strong> artă prof.univ.dr.Ioan Iovan şi criticul <strong>de</strong> artă Ioan<br />

Szekernyés, preşedinte al Filialei din Timişoara a UAP.<br />

Expoziţia <strong>de</strong> pictură "GEN PARADISIAC"<br />

a artistei Georgeta Cădărean Cocian.<br />

Prezintă: prof.univ.dr. Ioan Iovan, critic <strong>de</strong> artă ş prof.univ.dr. Mihai<br />

Dragomirescu.<br />

INVITAŢIE la eveniment<br />

Imagini din timpul evenimentului<br />

Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare:<br />

Timişoara, Casa <strong>Arte</strong>lor (sediul DCCPCNJ Timiş), str. Episcop Augustin Pacha nr.8<br />

Joi, 24 Ianuarie 2008, orele 19, la sala <strong>de</strong> concerte a Centrului National <strong>de</strong> Arta<br />

"TINERIMEA ROMANA" va avea loc concertul<br />

"DIASPORA COMPONISTICĂ ROMÂNEASCĂ" (VI)<br />

In program:<br />

COSTIN CAZABAN - SOLVE E COAGULA


YEHUDA YANNAY - SEVEN LATE SPRING PIECES<br />

TUDOR MISDOLEA - DANS NOCTURN<br />

VLADIMIR BELEAEV - SEPTET (IN MEMORIAM)<br />

AUREL STROE - HUMORESKE MIT ZWEI DURBLICKEN ZUM LEEREN<br />

Interpreteaza Ansamblul “ARCHAEUS”<br />

Anca Vartolomei - violoncel<br />

Şerban Novac - fagot<br />

Dorin Gliga - oboi<br />

Ion Ne<strong>de</strong>lciu – clarinet<br />

Rodica Dănceanu - pian<br />

Alexandru Matei - percuţie<br />

Marius Lăcraru - vioară<br />

Liviu Dănceanu - conducerea muzicală<br />

PROGRAM DE SPECTACOLE<br />

TEATRUL NATIONAL RADU STANCA SIBIU<br />

PERIOADA 8 - 30 ianuarie 2008


Marti 8 ianuarie 2008 ora 19.00 – TRANSPORT DE FEMEI <strong>de</strong> Steve Gooch – sediu:<br />

Teatrul National "Radu Stanca" – sectia germana<br />

REGIA: George Ivascu<br />

DISTRIBUTIA: Gabriel Sterian, Ali Deac, Simina Contras, Iula Merca, Daniela Anghel,<br />

lorelei Ghazawi, Emilia Iancu, Ada Soaica<br />

- intrarea libera, in limita locurilor disponibile<br />

Spectacol sustinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>ntii anului IV Actorie – clasa lector univ. dr. George<br />

Ivascu, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga†Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong><br />

Miercuri 9 ianuarie 2008 ora 19.00 – WIE FEUERE ICH MEINEN MORDER <strong>de</strong> Aki<br />

Kaurismaki – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" – sectia germana<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />

DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Johanna Adam, Franz Kattesch, Horia Nicoara, Pali<br />

Vecsei<br />

- cu subtitrare in limba romana<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=am_angajat_un_ucigas_profes<br />

ionist<br />

Joi 10 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELECTRA scenariu dramatic <strong>de</strong> Mihai Maniutiu dupa<br />

Sofocle <strong>si</strong> Euripi<strong>de</strong> – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Mihai Maniutiu<br />

SCENOGRAFIA: Cristian Rusu<br />

DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Ioana Craciunescu, Marian Ralea, Doru Presecan, Dan<br />

Glasu, Ofelia Popii, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Mihai Coman, Diana Fufezan,<br />

Adrian Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Viorel Rata, Bogdan<br />

Saratean, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u <strong>si</strong> Grupul „Iza†din<br />

Maramures<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei


http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=electra<br />

Vineri 11 ianuarie 2008 ora 19.00 – TREI POVESTIRI CARE MERITA SA FIE POVESTITE<br />

<strong>de</strong> Osvaldo Dragun<br />

– sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor – Sala <strong>de</strong> sport<br />

REGIA: Dan Glasu<br />

DISTRIBUTIA: Alina Irom, Romina Stroia, Alexandra Tica, Arina Trif, Florin Besoiu,<br />

Catalin Grigoras<br />

- intrarea libera, in limita locurilor disponibile<br />

Spectacol sustinut <strong>de</strong> absolventii Sectiei Actorie, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blagaâ€<br />

Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong>, cu participarea stu<strong>de</strong>ntilor anului II Actorie<br />

– clasa lector univ. drd. Dan Glasu <strong>si</strong> anului III Actorie – clasa lector univ.<br />

drd. Marian Ralea<br />

Sambata 12 ianuarie, Duminica 13 ianuarie 2008 ora 19.00 – FAUST <strong>de</strong> Goethe –<br />

sediu: Centrala Simerom<br />

SCENARIUL SI REGIA: Silviu Purcarete<br />

DECOR SI LIGHT DESIGN: Helmut Stürmer<br />

COSTUMELE: Lia Mantoc<br />

MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />

ORCHESTRATIA: Doru Apreotesei<br />

VIDEO: Andu Dumitrescu<br />

ASISTENT DE SCENOGRAFIE: Daniel Raduta<br />

DISTRIBUTIA: Ilie Gheorghe, Ofelia Popii, Johanna Adam, Maria Anusca, Emoke<br />

Boldizsar, Lerida Buchholtzer, Irina Deak, Diana Fufezan, Raluca Iani, Laura Ilea,<br />

Diana Vacaru Lazar, Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit, Gabriela Neagu, Renate<br />

Muller Nica, Veronica Popescu, Eleonora Po<strong>si</strong>rca, Mariana Presecan, Cristina Ragos,<br />

Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u, Ema Vetean, Mihai Coman, Florin<br />

Cosulet, Dan Glasu, Tomohiko Kogi, Adrian Matioc, Adrian Neacsu, Catalin Neghina,<br />

Eduard Patrascu, Catalin Patru, Doru Presecan, Viorel Rata, Vlad Robas, Bogdan<br />

Saratean, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Liviu Vlad, Steve Walter,<br />

Dana Anghel, Simina Contras, Raluca Covrig, Teodora Domnariu, Lorelei Gazawi,<br />

Bianca Goada, Iulia Mihaela Grigore, Emilia Iancu, Alina Irom, Laura Luca, Ilinca<br />

Mateescu, Iulia Merca, Diana Sofia Murarus, Florentina Neagu, Alexandra Petrasciuc,<br />

Romina Stroia, Andreea Soaica, Doriana Taut, Gabriela Tica, Arina Trif, Codruta<br />

Varadi, Mihai Alexandru, Florin Besoiu, Liviu Ble<strong>de</strong>a, Gabriel Budur, Alex Deac,<br />

Catalin Grigoras, Alexandru Verzescu, Laurentiu Vlad, Tania Anastasof, Me<strong>de</strong>ea<br />

Dobrota, Doris Faff, Astrid Hermann, Irina Mihai, Aneea Oprin, Ana Maria Telebus<br />

Imperium Band: Dorin Pitariu (chitara), Calin Filip (bass), Lucian Fabro<br />

(percutie), Ciprian Oancea (claviaturi)


- Pret bilete: 20 lei; redus: 10 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=faustpurcarete<br />

Miercuri 16 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELLING <strong>de</strong> Axel Hellstenius (in colaborare<br />

cu Peter Næss) dupa romanul "Frati <strong>de</strong> Sange" <strong>de</strong> Ingvar Ambjørnsen, tradus din<br />

norvegiana <strong>de</strong> Gabriele Haefs – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" - sectia<br />

germana<br />

REGIA: Vlad Massaci<br />

SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />

ILUSTRATIE MUZICALA: Cristian Juncu<br />

DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Franz Kattesch, Bogdan Saratean, Johanna Adam<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Joi 17 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELECTRA scenariu dramatic <strong>de</strong> Mihai Maniutiu dupa<br />

Sofocle <strong>si</strong> Euripi<strong>de</strong> – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Mihai Maniutiu<br />

SCENOGRAFIA: Cristian Rusu<br />

DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Ioana Craciunescu, Marian Ralea, Doru Presecan, Dan<br />

Glasu, Ofelia Popii, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Mihai Coman, Diana Fufezan,<br />

Adrian Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Viorel Rata, Bogdan<br />

Saratean, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u <strong>si</strong> Grupul „Iza†din<br />

Maramures<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=electra<br />

Vineri 18 ianuarie 2008 ora 19:00 – BALUL scenariu <strong>de</strong> Radu Alexandru Nica <strong>si</strong><br />

Mihaela Michailov dupa o i<strong>de</strong>e a Théatre <strong>de</strong> Campagnol – sediu: Teatrul National<br />

„Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Helmut Sturmer<br />

COSTUME: Maria Miu<br />

COREGRAFIA: Carmen Cotofana<br />

MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />

DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruta


Va<strong>si</strong>u, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacsu, Catalin Patru,<br />

Viorel Rata, Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=balul<br />

Sambata 19 ianuarie 2008 ora 19.00 – NASUL dupa N.V. Gogol – sediu: Teatrul<br />

National „Radu Stancaâ€<br />

DIRECTIA DE SCENA: Alexandru Dabija<br />

SCENOGRAFIE, LIGHT DESIGN, VIDEO: Andu Dumitrescu<br />

MUZICA SI VERSURILE: Ada Milea, Bogdan Burlacianu<br />

CU: Ada Milea, Bogdan Burlacianu<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=nasul<br />

Duminica 20 ianuarie 2008 ora 19.00 – GAITELE <strong>de</strong> Alexandru Kiritescu – sediu:<br />

Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Florin Zamfirescu<br />

DECORUL: Alin Gavrila<br />

COSTUMELE: Mc. Ranin<br />

DISTRIBUTIA: Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit, Dana Talos, Geraldina Basarab,<br />

Ofelia Popii, Diana Fufezan, Codruta Va<strong>si</strong>u, Florentina Tilea, Adrian Neacsu, Mihai<br />

Coman, Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

Miercuri 23 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELLING <strong>de</strong> Axel Hellstenius (in colaborare<br />

cu Peter Næss) dupa romanul "Frati <strong>de</strong> Sange" <strong>de</strong> Ingvar Ambjørnsen, tradus din<br />

norvegiana <strong>de</strong> Gabriele Haefs – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" - sectia<br />

germana<br />

REGIA: Vlad Massaci<br />

SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />

ILUSTRATIE MUZICALA: Cristian Juncu<br />

DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Franz Kattesch, Bogdan Saratean, Johanna Adam<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei


Vineri 25 ianuarie, Sambata 26 ianuarie 2008 ora 19:00 – PESCARUSUL <strong>de</strong> Cehov –<br />

sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Andrei Serban<br />

SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />

COSTUMELE: Maria Miu<br />

DISTRIBUTIA: Maia Morgenstern/Mariana Presecan, Tudor Aaron Istodor/Adrian Neacsu,<br />

Marian Ralea/Georg Potzolli, Cristina Flutur, Dan Glasu, Cristina<br />

Stoleriu/Florentina Tilea, Diana Fufezan/Raluca Iani/Ofelia Popii, Adrian Matioc,<br />

Cornel Raileanu/Doru Presecan, Viorel Rata/Pali Vecsei<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=pescarusulserban<br />

Duminica 27 ianuarie 2008 ora 19.00 –ASTEPTANDU-L PE GODOT <strong>de</strong> Samuel Beckett –<br />

sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

Regia: Silviu Purcarete<br />

Scenografia: Silviu Purcarete<br />

Distributia: Constantin Chiriac, Marian Ralea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Sanda<br />

Anastasof, Dan Mitrea <strong>si</strong> muzicienii: Aurel Tancu, Sena Ducariu, Lacrima Maria<br />

Stanescu<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=asteptandu_l_pe_godot_purca<br />

rete<br />

Miercuri 30 ianuarie 2008 ora 19.00 – DIE ARABISCHE NACHT <strong>de</strong> Roland<br />

Schimmelpfennig – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />

REGIA: Radu Alexandru Nica<br />

SCENOGRAFIA: Mihai Pacurar<br />

COREGRAFIA: Lóránt András<br />

DISTRIBUTIA: Franz Kattesch, Alexandru Deac, Johanna Adam, Horia Nicoara, Anca<br />

Cipariu, Florentina Tilea<br />

- cu subtitrare in limba romana<br />

- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />

http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=noapte_araba


REVISTA "PORTO-FRANCO" nr. 140<br />

a apărut <strong>de</strong> curînd la Galaţi reflectând activitatea susţinută a Societăţii<br />

scriitorilor"Costache Negri". Aniversarea aca<strong>de</strong>micianului Mihai Cimpoi şi un<br />

"Remember Ioanid Romanescu", evocările Horten<strong>si</strong>a Papadat Bengescu şi Mihail<br />

Sebastian însoţesc versurile şi proza<br />

lui Ion Croitoru, N.I.Staicu-Buciumeni, Angela Baciu,Mihai Ganea, Luminiţa Dascălu,<br />

Liliana Spătaru, Ana Cioriciu, Alina Cheşcă, Oana Mihai, Oltea Ştefănescu şi ale<br />

mentorului revistei: Sterian Vicol<br />

Teatrul LUNI <strong>de</strong> la Green Hours<br />

Subiecte tari, <strong>de</strong> actualitate, cu piese in<strong>de</strong>dite, constituie programul Teatrului<br />

LUNI <strong>de</strong> la Green Hours, în prezent jucându-se producţia complet românească<br />

“Bucarest Calling”. Piesa s-a jucat în străinătate <strong>de</strong> nouă ori, dar în România<br />

numai <strong>de</strong> patru ori. Trupa a fost invitată la festivalul internaţional “The New York<br />

Fringe” , unul dintre cele mai bine cotate festivaluri <strong>de</strong> teatru din lume. Numele<br />

autorului este Peca Ştefan, iar actorii sunt cu toţii foarte tineri: Isabela<br />

Neamţu, Katia Pascariut, Cosmin Sele<strong>si</strong>, Daniel Popa, Laurenţiu Bănescu. Teatrul<br />

LUNI are o activitate <strong>de</strong> 10 ani, timp în care şi-a format un public al său care a<br />

primit foarte bine “Bucarest Calling”. Personajele piesei se mişcă într-un cerc<br />

vicios care e <strong>de</strong> fapt Bucureştiul: Un fel <strong>de</strong> închisoare din care nu pot evada.<br />

Încearcă să eva<strong>de</strong>ze, totuşi, personajul interpretat <strong>de</strong> Isabela Neamţu – o<br />

prostituată al cărei vis e să <strong>de</strong>vină actriţă la Hollywood.<br />

Arad biennial 2007".<br />

Manifestarea <strong>de</strong> artă contemporană, care a <strong>de</strong>marat la Arad aduce în oraş lucrări <strong>de</strong><br />

pictură, grafică şi sculptură realizate <strong>de</strong> peste două sute <strong>de</strong> artişti din ţară şi<br />

din străinătate. „Arad biennialse" constituie într-un punct <strong>de</strong> întâlnire pe <strong>si</strong>meze<br />

şi în spaţiile galeriilor a celor mai reprezentative opere din sfera picturii,<br />

sculpturii, graficii contemporane semnate <strong>de</strong> autori aparţinând spaţiului central şi<br />

sud-est european. La acest proiect au a<strong>de</strong>rat oraşe partenere şi viitoare partenere<br />

ale Aradului: Pecs - Ungaria, Plzen - Cehia şi O<strong>si</strong>jek - Croaţia. După expunerea la<br />

Arad, o selecţie a bienalei va fi itinerată în cele trei oraşe şi la invitaţia<br />

primăriei oraşului Pohlarn - Austria, în locul <strong>de</strong> naştere al marelui pictor<br />

expre<strong>si</strong>onist Oskar Kokoschka. Vor fi expuse 78 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură, 37 sculpturi<br />

şi 15 lucrări <strong>de</strong> grafică, la Galeria Delta din Arad, la Muzeul <strong>de</strong> Artă, la Sala<br />

Clio, dar şi în holul Teatrului Cla<strong>si</strong>c „Ioan Slavici".<br />

TERMINAL00 2008: Săptămâna <strong>de</strong> Artă Contemporană Balcanică<br />

Încă <strong>de</strong> la înfiinţarea sa, în anul 2004, Terminal00 a <strong>de</strong>rulat o activitate<br />

susţinută în domeniul artei contemporane balcanice. Creat iniţial ca un focar<br />

pentru arta tânără balcanică, Terminaloo a <strong>de</strong>venit un centru în care se face o<br />

selecţie importantă a artelor vizuale şi multimedia, şi care stimulează cercetarea<br />

în arta balcanică printr-o varietate <strong>de</strong> discuţii publice inovatoare şi expoziţii<br />

ale unor evenimente culturale variate, încurajând iniţiativa artistică şi<br />

cooperarea regională.<br />

Terminaloo intenţionează să creeze o platformă <strong>de</strong> prezentare şi promovare şi un<br />

forum activ pentru arta balcanică contemporană, un<strong>de</strong> sunt invitaţi să participe<br />

atât artişti consacraţi cât şi <strong>de</strong>butanţi. Tema <strong>de</strong> înscriere în 2008 este „Ce este<br />

albul ?”. Cei interesaţi pot aplica online la adresa: www.terminal00.org, pentru<br />

următoarele categorii:<br />

1. vi<strong>de</strong>o/film/animaţie ;2. fotografie 3. arte vizuale; 4. jazz/improvizaţie/muzică<br />

electronică; 5. teatru contemporan/dans ;


6. proiecte multimedia<br />

Centrul Naţional al Dansului va fi <strong>de</strong>schis 24 <strong>de</strong> ore din 24, pe termen nelimitat.<br />

În ciuda procesului <strong>de</strong> renovare a Teatrului Naţional din Bucureşti, Centrul<br />

Naţional al Dansului, care funcţionează în clădire avându-şi intrarea pe la<br />

Lăptăria lui Enache, îşi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea cu expoziţia "La zid" a artistului Dan<br />

Perjovschi. El a acoperit un perete întreg cu <strong>de</strong>sene inspirate din actualitatea<br />

socială şi politică. În programul pe anul acesta al instituţiei se regăsesc mai<br />

multe proiecte internaţionale, printre care "What to affirm, what to perform?", în<br />

parteneriat cu Tanzquartier din Viena, CDu (Zagreb), Maska (Lublijana). Prin "What<br />

to affirm, what to perform?", CNDB îşi propune să adune din arhive publice sau<br />

personale informaţii <strong>de</strong>spre artişti, pedagogi şi gesturi sau evenimente artistice<br />

care au stat la baza istoriei dansului contemporan în România. Un alt proiect al<br />

Centrului, "CNDB pentru toţi", gândit pentru a sen<strong>si</strong>biliza şi forma publicul tânăr,<br />

va fi realizat în colaborare cu liceele din sectorul 1 din Capitală şi va cuprin<strong>de</strong><br />

ateliere şi spectacole <strong>de</strong> dans contemporan.Va continua, <strong>de</strong> asemenea, programul<br />

«cinematograf <strong>de</strong> dans» în fiecare joi.<br />

Joi, 17 ianuarie 2008, ora 10, are loc la Biblioteca Comunală Şirna, ju<strong>de</strong>ţul<br />

Prahova, manifestarea omagială <strong>de</strong>dicată lui Mihai Eminescu "Sub steaua...<br />

Cuvântului", la care participă cadre didactice şi elevi din comuna Şirna, iubitori<br />

<strong>de</strong> cultură. Cu acest prilej va <strong>de</strong>buta Cenaclul literar-artistic "Fântâna din<br />

Şirna", ce poartă numele Revistei culturale bianuale a localităţii, din care au<br />

apărut până acum 5 numere.<br />

GRUPUL ARTISTIC “ORION”<br />

Alexandra Meiloiu,Tudor Meiloiu, Eugen Ilina, Petrica Dancila, Sinescu Ctin,Macarie<br />

Laurentiu, Laurentiu Midvichi, Gabriela Radu, Alexandra Radu, Ana Maria<br />

Va<strong>si</strong>lescu, Dana Chivu, Voicu Reli Daniela, Ilinca Nathanael, Aurelia Ciobanu sunt<br />

câţiva dintre pictorii <strong>si</strong> scriitorii care s-au constituit in “Grupul Orion”<br />

organizând ca primă manifestare, o expozitie <strong>de</strong> pictura <strong>si</strong> sculptura la Cercul<br />

Militar BUCURESTI, în perioada 28 ianuarie - 28 februarie 2008.<br />

In cadrul acestei expozitii vor avea loc recitaluri <strong>de</strong> poezie <strong>si</strong> lansari <strong>de</strong> carte.<br />

Lucrarile catorva dintre expozanţi sunt prezentate pe <strong>si</strong>turile ale caror adrese<br />

le prezentam mai jos:<br />

www.vicdutu.wordpress.com<br />

www.laurentiumacarie.wordpress.com<br />

www.anamariava<strong>si</strong>lescu.wordpress.com<br />

www.tudormeiloiu.wordpress.com<br />

www.gabrielaradu.wordpress.com<br />

http://www.fanart.ro/profilartist.php?artist=1<br />

Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru aşezăminte<br />

culturale<br />

Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru aşezăminte<br />

culturale în localităţile un<strong>de</strong> nu există asemenea instituţii, precum şi pentru<br />

reabilitarea, mo<strong>de</strong>rnizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> construcţie a<br />

aşezămintelor culturale <strong>de</strong> drept public, din mediul rural şi mic urban instituit<br />

prin Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, cu modificările şi<br />

completările ulterioare este o iniţiativă a Guvernului României, <strong>de</strong>dicată creşterii<br />

calităţii vieţii culturale în mediul rural şi mic urban prin extin<strong>de</strong>rea şi


susţinerea infrastructurii culturale existente şi prin diver<strong>si</strong>ficarea ofertei<br />

culturale. Cele trei direcţii <strong>de</strong> acţiune ale Programului şi cele două surse <strong>de</strong><br />

finanţare au <strong>de</strong>terminat divizarea Programului Naţional în trei programe<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, cu operatori distincţi şi reguli <strong>de</strong> operare distincte, astfel:<br />

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va implementa activităţile pentru<br />

reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii culturale rurale existente şi dotarea<br />

cu echipamentul <strong>de</strong> practică culturală necesar, prin Programul Naţional <strong>de</strong><br />

Dezvoltare Rurală şi prin accesarea fondurilor europene din Fondul European Agricol<br />

pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).<br />

Aplicanţii cu proiecte <strong>de</strong> reabilitare a aşezămintelor culturale din mediul rural se<br />

pot adresa Ministerului Agriculturii <strong>si</strong> Dezvoltării Rurale pe adresa www.madr.ro,<br />

persoana <strong>de</strong> contact Graţiela Miron, şef serviciu promovare, tel: 021.307.8511, email:<br />

fadr@madr.ro. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va<br />

implementa Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru<br />

aşezăminte culturale, <strong>de</strong> drept public, în localităţile în care nu există astfel <strong>de</strong><br />

instituţii, din mediul rural şi mic urban şi reabilitarea aşezămintelor <strong>de</strong> cultura<br />

din mediul mic urban pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul<br />

Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare. Ministerul Culturii şi Cultelor va implementa Programul<br />

prioritar naţional pentru finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> construcţie a aşezămintelor<br />

culturale, <strong>de</strong> drept public, din mediul rural şi mic urban, în care nu există astfel<br />

<strong>de</strong> instituţii şi pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul Naţional<br />

<strong>de</strong> Dezvoltare.<br />

Florin Epure<br />

Director executiv,<br />

Prof. drd.<br />

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM TRANSILVANIA (TIFF) in 2008<br />

Cea <strong>de</strong>-a şaptea ediţie a celui mai cunoscut festival <strong>de</strong> film din România va avea<br />

anul acesta două ediţii, la Cluj (30 mai-8 iunie) şi Sibiu (10-16 iunie), dar şi o<br />

caravană în 12-15 oraşe din ţară. Astfel,festivalul va ajunge în oraşe mari -<br />

Timişoara, Iaşi, Constanţa, Arad, Zalău, Ora<strong>de</strong>a -, dar şi în oraşe mai mici, precum<br />

Sighişoara sau Deva. Festivalul "TIFF" aduce în 2008 producţii documentare<br />

româneşti <strong>si</strong> europene.<br />

LA PIATRA NEAMŢ, PE LÂNGĂ ALTE GLOBURI ŞI NOMINALIZĂRI<br />

Actriţa Laura Va<strong>si</strong>liu care a jucat unul dintre rolurile principale în lungmetrajul<br />

premiat la Festivalul <strong>de</strong> la Cannes, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", a <strong>de</strong>venit<br />

cetăţean <strong>de</strong> onoare al Municipiului Piatra Neamţ. Edilii municipiului au invitat-o<br />

la şedinţas festivă pentru a-i fi înmânat titlul. Invitaţia a fost adresată şi<br />

regizorului Cristian Mungiu.<br />

Un comentariu din Basarabia<br />

În comentariul din 16 noiembrie a.c., la Radio Europa Liberă, al dlui Vladimir<br />

Socor, în legătură cu suspecta recunoaştere <strong>de</strong> către Uniunea Europeană a îmbinării<br />

„limba moldoveneascău201D;, reputatul politolog face ample referiri la implicaţiile<br />

politice sau <strong>de</strong> altă natură atunci când se stabileşte <strong>de</strong>numirea unei limbi,<br />

oferindu-ne multe informaţii curioase şi edificatoare, în unele privinţe. Lista<br />

exemplelor, la acest capitol, poate fi continuată<br />

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ,<br />

CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL<br />

NAŢIONAL VÂLCEA<br />

STRATEGIA CULTURALĂ PENTRU ANUL 2008


Obiectiv general:<br />

PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL MOBIL ŞI IMOBIL<br />

Obiective specifice<br />

I. Evi<strong>de</strong>nţa, clasare<br />

II. Prevenirea şi combaterea încalcărilor legislatiei în vigoare în domeniul<br />

protejarii patrimoniului cultural mobil şi imobil<br />

III. Conservarea şi restaurarea monumentelor istorice<br />

IV. Promovarea patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil<br />

Obiectiv general<br />

PROTEJAREA ŞI PROMOVAREA PATRIMONIULUI IMATERIAL ŞI A CREAŢIEI ARTISTICE<br />

CONTEMPORANE<br />

Obiective specifice:<br />

I. Proiecte editoriale<br />

Obiective specifice:<br />

I. Respectarea în<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor <strong>de</strong> plată a contribuţiilor la Fondul<br />

Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege şi virarea<br />

taxei <strong>de</strong> timbru pe monumentele istorice<br />

II. Sprijină, în condiţiile legii, activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a<br />

altor persoane juridice <strong>de</strong> drept privat cu activitate în domeniile culturii şi<br />

cultelor<br />

Obiectiv general:<br />

CONSOLIDAREA INSTITUŢIONALĂ<br />

Obiective specifice:<br />

I. Creşterea eficienţei profe<strong>si</strong>onale în cadrul direcţiei<br />

II. Promovarea calităţii în managementul cultural<br />

PRINCIPALELE MANIFESTĂRI CULTURAL – ARTISTICE PRECONIZATE PENTRU ANUL 2008<br />

Aniversarea atestării documentare a localităţilor:<br />

· Râmnicu Vâlcea( 20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Băile Govora( 4 februarie 1488) -520 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

documentară a staţiunii cunoscută sub numele <strong>de</strong> Hinţa (în unele documente apare şi


data <strong>de</strong> 3 noiembrie 1533)<br />

· Călimăneşti( 20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Milcoiu(3 mai 1813) - 195 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Sălătrucel( 17 aprilie 1488) - 520 ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Berbeşti(1423) - 585 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Slătioara ( septembrie 1508) - 500 ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Orleşti (20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Prun<strong>de</strong>ni (18 ianuarie 1548) - 460 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Boişoara (1423) - 585 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare( în alte documente 1451)<br />

· Zătreni (1453) - 555 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />

· Drăgăşani (1833) - este recunoscut oficial ca oraş<br />

· Brezoi ,Horezu - 1968 sunt <strong>de</strong>clarate oraşe<br />

Aniversrea ctitoririi unor mănă<strong>stiri</strong>, schituri şi biserici din Eparhia Râmnicului:<br />

· Mânăstirea Arnota ( 1633-1637) - 375 ani <strong>de</strong> la începerea construcţiei<br />

· Mânăstirea Cozia (1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Biserica bolniţă a mănă<strong>stiri</strong>i Cozia, „Sfinţii Apostoli Petru şi<br />

Pavel”(1542-1543) - 465 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Schitul Iezer ( 1558) - 450 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Mânăstirea Sărăcineşti ( 1688) - 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Schitul „Sfinţii Apostoli” <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi (1698) - 310 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

la ctitorire<br />

· Schitul” Sfântul Ştefan” <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi (1703) - 305 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

ctitorire<br />

· Schitul <strong>de</strong> la Troianu, Râmnicu Vâlcea - 165 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la târno<strong>si</strong>re<br />

· Schitul Fe<strong>de</strong>leşoiu, com. Dăeşti – 325 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la punerea temeliei <strong>de</strong><br />

construcţie a lăcaşului <strong>de</strong> cult<br />

· Schitul Olteni, com. Bujoreni – 440 ani <strong>de</strong> la punerea pietrei <strong>de</strong> temelie<br />

· Biserica „Toţi Sfinţii”, cartier Bălăneşti, Horezu – 350 ani <strong>de</strong> la<br />

ctitorire<br />

· Biserica „Sfântul Nicolae” din Câinenii Mici (1733) - 275 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

ctitorire<br />

· Biserica „Toţi Sfinţii”, Proieni(1798) - 210 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Biserica „Sfântul Anton <strong>de</strong> Padova” – 285 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />

· Biserica „Sfântul Gheorghe” sat Gura Văii, Bujoreni – 250 ani <strong>de</strong> la<br />

ctitorire<br />

Date <strong>de</strong> aniversare sau <strong>de</strong> comemorare în cultura vâlceană:<br />

· 3 ianuarie 1988 - 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea Irinei Saţchi, animator cultural<br />

· 29 ianuarie 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea muzicologului Ionel T. Geantă<br />

· 31 ianuarie 1418 - 590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />

· 14 ianuarie 1963 - 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea teologului şi folcloristului<br />

G.F. Ciauşeanu<br />

· 3 februarie – 110 ani <strong>de</strong> la naşterea istoricului Gheorghe Brătianu


· 16 februarie 1853 - 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea dr. Sabin Gheorghe, ctitorul<br />

Statuii In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> pe <strong>de</strong>alul Capela<br />

· 7 martie 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la naşterea compozitorului Nicolae Oancea<br />

· 21 martie 1668: - 340 ani <strong>de</strong> la urcarea Prea Sfinţitului Serafim pe scaunul<br />

episcopal <strong>de</strong> la Râmnic<br />

· 4 aprilie 1868 - 140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului şi traducătorului<br />

Nicolae Ba<strong>si</strong>lescu<br />

· 8 mai 1748 - 260 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la alegerea lui Grigorie Socoteanu egumen al<br />

Coziei ca Episcop al Râmnicului<br />

· 10 mai 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la moartea scriitorului Ioan Emanoil Florescu<br />

· 18 mai 1968 - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea ceramistului Ion Vicşoreanu<br />

· 20 mai 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea compozitorului şi muzicologului Ion<br />

Dumitrescu<br />

· 24 mai 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la naşterea mitropolitului Efrem Enăchescu<br />

Tighineanu<br />

· 1 iunie 1838 - 170 <strong>de</strong> la naşterea geografului George I. Lahovari<br />

· 4 iunie 1888 -120 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea teologului Constantin Găiculescu<br />

· 20 iunie 1848 - 160 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ceremonia <strong>de</strong> sfinţire a stindar<strong>de</strong>lor<br />

revoluţiei la Biserica „Tuturor Sfinţiilor” din Râmnic<br />

· 8 iulie 1693 - 315 ani <strong>de</strong> la sfinţirea bisericii mari <strong>de</strong> la Mănăstirea<br />

Hurezi<br />

· 29 iulie 1848 - 160 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Revoluţia Română <strong>de</strong> la 1848<br />

· 9 august 1853 - 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea cercetătorului şi publicistului<br />

Alexandru Boicescu<br />

· 15 august 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea arheologului şi istoricului Ion<br />

Barnea<br />

· 1 septembrie1908 - 100 <strong>de</strong>ani <strong>de</strong> la naşterea folcloristului şi animatorului<br />

cultural Ion I. Alexandrescu<br />

· 16 septembrie 1878 - 130 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului şi pedagogului<br />

Eliodor Constantinescu<br />

· 5 octombrie 1968 - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înfiinţarea Muzeului Memorial Nicolae<br />

Bălcescu<br />

· 29 octombrie 1698 - 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la alegerea ca domn a lui Constantin<br />

Brâncoveanu<br />

· noiembrie – 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea, la Mănăstirea Bistriţa, a<br />

Liturghierului lui Macarie<br />

· 1 <strong>de</strong>cembrie 1918 - 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Marea Unire<br />

· 29 <strong>de</strong>cembrie 1933 - 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la asa<strong>si</strong>narea omului politic liberal I.G.<br />

Duca<br />

NOUTĂŢI DE LA MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI<br />

Până în luna martie 2008, la etajul I al muzeului poater fi vizitată expoziţia<br />

<strong>de</strong>dicată ansamblului <strong>de</strong> altare <strong>si</strong> biserici rupestre <strong>de</strong> la Murfatlar. Bisericile<br />

săpate în creta calcarului dobrogean în perioa<strong>de</strong> diferite, continuând altarele<br />

rupestre apostolice din perioada peşterii Sfântului Andrei şi până după terminarea<br />

năvălirilor barbare suportate <strong>de</strong> creştinii apostolici ai acestor locuri care au<br />

dăruit Europei episcopi, scriitori patristici şi mari gânditori ai Bisericii unice<br />

<strong>de</strong> dinainte <strong>de</strong> schismă, sunt mai numeroase iar cercetarea arheologică va conduce<br />

şi la alte <strong>de</strong>scoperiri. Expoziţia menţionată ne dă po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a constata<br />

valorile spirituale ale primeia dintre ele.<br />

Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României a expus „Gânditorul <strong>de</strong> la HamAgia” şi<br />

perechea sa <strong>de</strong> statuete-<strong>si</strong>mboluri celebre reprezentând o femeie şezând, pentru a<br />

putea fi admirate <strong>de</strong> către marele public, timp <strong>de</strong> trei luni. Cele două piese <strong>de</strong><br />

excepţie se află într-o vitrină blindată, special confecţionată pentru ele. Piesele<br />

<strong>de</strong> patrimoniu fac parte din programul „Naşterea unei mari expoziţii: A l’aube <strong>de</strong><br />

l’Europe” care începe cu capitolui <strong>de</strong>dicat nouă: “Les gran<strong>de</strong>s cultures neolithiques<br />

<strong>de</strong> Roumanie", prezentând în avanpremieră, 50 dintre cele mai frumoase piese care


vor face parte din expoziţia internaţională. Turneul european începe anul viitor la<br />

Olten, în Elveţia, şi va continua cu Muzeul Regal <strong>de</strong> Artă din Bruxelles.<br />

NOUTATI MUZICALE BUCURESTENE<br />

· Concertul Angelei Gheorghiu a fost mutat din <strong>de</strong>cembrie în februarie din<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rente ce nu au fost făcute publice.<br />

· Opera Naţională anunţă un eveniment pentru iubitorii <strong>de</strong> balet: Celebra<br />

balerină Alina Cojocaru şi partenerul său, Johann Kobborg, au so<strong>si</strong>t la Bucureşti<br />

pentru a susţine rolurile titulare din spectacolul „Baia<strong>de</strong>ra".<br />

· Un alt moment interesant, seara „Capodoperele baletului cla<strong>si</strong>c", <strong>de</strong>dicată<br />

aniversării marii balerine Irinel Liciu, va avea loc pe 26 ianuarie.<br />

· In studioul „Mihail Jora" al Radiodifuziunii, se anunţă două evenimente:<br />

opera în concert „Adrienne Lecouvreur" <strong>de</strong> Cilea cu soprana Nelly Miricioiu în rolul<br />

principal, dirijorul german Gerd Schaller, în 18 ianuarie, şi „Damnaţiunea lui<br />

Faust" <strong>de</strong> Berlioz cu mezzosoprana Carmen Oprişanu ca solistă, în 21 martie, ambele<br />

cu Orchestra Naţională şi Corul Radio.<br />

drama româncelor aflate la muncă în străinătate (Germania)<br />

Regizorul James Pastouna, angajat al postului <strong>de</strong> televiziune WDR din Germania,<br />

doreşte să facă un reportaj pozitiv <strong>de</strong>spre femei din România, care <strong>de</strong>sfaşoară o<br />

muncă în Germania şi care, datorită acestui fapt, au fost nevoite să-şi lase copiii<br />

şi familia acasă. Cine poate şi doreşte să împărtăşească din experienţele sale este<br />

rugat să ia legătura cu Dorina Fericean (foto), purtătoare <strong>de</strong> cuvânt a asociaţiei<br />

Agero, <strong>de</strong> la care puteti primi şi informaţii suplimentare în legatură cu acest<br />

reportaj. Comitetul pentru femei - Purtător <strong>de</strong> cuvânt al Agero - Frauenbeauftragte<br />

- Vereinssprecherin: Dorina Fericean, Telefon: 0049-(0)7152 904 552, e-mail:<br />

fericean@agero-stuttgart.<strong>de</strong><br />

Agero-Stuttgart vă invită la teatru<br />

Teatrul NOTARRA prezintă piesa "NEMURITORUL"<br />

Data <strong>de</strong> 27.01.08, orele 16.30. Spectacol al teatrului Nottara din Bucuresti în<br />

turneu la München & Stuttgart. Interpret: ŞTEFAN RADOF. Regia: Brigitte DRODTLOFF<br />

(München). Sala: Hotel Marbacher Hof, Marbacherstr. 18, Stuttgart-Zuffenhausen.<br />

Intrarea generală 7 euro. Turneul este realizat sub egida Institutului Cultural<br />

Român-Berlin şi a Societăţii pentru Promovarea Culturii şi Tradiţiilor Româneşti<br />

GEFORUM, München<br />

PREMIILE REVISTEI PORTO-FRANCO 2007<br />

- Nominalizari -<br />

POEZIE - Leonida LARI, San<strong>de</strong>l STAMATE, Mihai GANEA<br />

PROZA - Neculai I. STAICU-BUCIUMENI, Maximilian POPESCU. lon CROITORU<br />

CRITICA SI ISTORIE LITERARA - Mihai CIMPOI, Ionel NECULA. N. COLCERIU<br />

ESEU - Gabriela CIUBOTARU, MihaiANDONE, Dumitru POPOIU<br />

DEBUT- POEZIE - Ana CIORICIU, Horia MOCANU, Oltea STEFANESCU<br />

PLASTICA - Gabriela GEORGESCU, Marcel BEJAN, Liliana NEGOESCU<br />

590 <strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />

· Direcţia pentru Cultură Vâlcea organizează manifestări <strong>de</strong> comemorare a


voievodului la Râmnicu Vâlcea şi Mănăstirea Cozia<br />

După o î<strong>de</strong>lungată şi glorioasă domnie <strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> ani, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării<br />

Româneşti, a murit la 31 ianuarie 1418, iar trupul neînsufleţit a fost adus la<br />

Mănăstirea Cozia, construită în timpul vieţii pentru ca sa-i fie necropolă.<br />

Tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea l-au ajutat pe voievod să apere<br />

statalitatea şi creştinătatea în faţa primejdiei otomane şi să întărească statul<br />

care se întin<strong>de</strong>a <strong>de</strong> la Munţii Carpaţi până la Dunăre, şi <strong>de</strong> la Banatul Severinului<br />

până la Marea Neagră, cu pose<strong>si</strong>unile tran<strong>si</strong>lvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea<br />

Dârstorului. Ctitor <strong>de</strong> lăcaşuri sfinte şi iubitor <strong>de</strong> artă, domnitorul a înălţat sau<br />

a sporit în frumusete, importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc:<br />

Cozia, Bră<strong>de</strong>t, Vişina, Snagov, Cotmeana şi mănă<strong>stiri</strong>le <strong>de</strong> la Sfântul Munte Athos.<br />

Manifestările <strong>de</strong>dicate împlinirii a 590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la « pristăvirea » marelui<br />

voievod sunt organizate <strong>de</strong> către Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional Vâlcea în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea,<br />

Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Cozia, Teatrul “Ariel” şi Colegiul “Mircea cel<br />

Bătrân” Râmnicu Vâlcea, cu participarea înaltelor feţe bisericeşti, oficialităţilor<br />

ju<strong>de</strong>ţului, istorici şi elevi.<br />

Pe data <strong>de</strong> 30 ianuarie, la Colegiul “Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea se vor<br />

întâlni istorici şi oameni <strong>de</strong> cultură, pentru a <strong>de</strong>zbate importanţa domniei lui<br />

Mircea voievod în istoria românilor. A doua zi, pe data <strong>de</strong> 31 ianuarie, la<br />

Mănăstirea Cozia, programul manifestărilor va cuprin<strong>de</strong> slujba <strong>de</strong> pomenire, cântece<br />

religioase în interpretarea corului mănă<strong>stiri</strong>i condus <strong>de</strong> prof. Iustin Androne şi un<br />

program artistic oferit <strong>de</strong> actorii Teatrului „Ariel“.<br />

Prof. drd. Florin Epure<br />

La Drvengrad, în staţiunea montană Mokra Gora din Serbia, s-a inaugurat "Kustendorf<br />

Film Festival", aflat la prima ediţie. Iniţiat <strong>de</strong> cunoscutul regizor Emir<br />

Kusturica, festivalul are cinci secţiuni: Filme în competiţie, Retrospectiva<br />

excelenţei (Retrospective of Greatness), Tendinţe contemporane, Evergreen şi<br />

Retrospectiva filmului rus. În secţiunea Tendinţe contemporane sunt incluse filme<br />

premiate anul anterior, printre care, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", <strong>de</strong> Cristian<br />

Mungiu şi „California<br />

Florin Pier<strong>si</strong>c şi Emilia Popescu <strong>de</strong>schid, în luna februarie, noua stagiune a Operei<br />

Române, cu piesa "Străini în noapte", <strong>de</strong> Eric Assous, în regia lui Radu Beligan.<br />

Comedia romantică a fost jucată cu succes, din 2004, şi <strong>de</strong> Alain Delon şi Astrid<br />

Veillon la Paris şi în turnee în Franţa şi alte ţări din Europa.<br />

Vineri, 11 ianuarie, s-a re<strong>de</strong>schis, complet restaurat, Palatul Culturii din Târgu<br />

Mureş. Clădirea este un exemplu interesant al arhitecturii 1900 din România, atât<br />

prin plan, cât, mai ales, prin <strong>de</strong>corul faţa<strong>de</strong>i şi al interioarelor. Construit între<br />

1911 şi 1913, după proiectul arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezso, ca Sală <strong>de</strong><br />

concerte, clădirea se remarcă prin acoperişul colorat specific, prin vitraliile <strong>de</strong><br />

valoare europeană şi prin orga sa, ce urmează a fi şi ea restaurată<br />

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ,<br />

CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL<br />

NAŢIONAL VÂLCEA<br />

Agenda culturală a lunii ianuarie 2008<br />

6 ianuarie<br />

Muereasca <strong>de</strong> Sus<br />

“Alegerea <strong>de</strong> june” – sărbătoare tradiţională a comunităţii. În context: spectacol


folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi Grupul folcloric “Rapsozii<br />

Oltului”<br />

Organizatori:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />

• Primăria Comunei Muereasca<br />

8 ianuarie<br />

Ora 11,00: Sediul DJCCPCN Vâlcea<br />

Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5 - Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

14 ianuarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

OPERETA „LILIACUL”<br />

Dirijor: Marius Hristescu<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

15 ianuarie<br />

Ora 10,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Simpozion “Eminesciana”<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

15 ianuarie<br />

Orele 10,00 – 12,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Simpozion “Eminsciana” şi concert al Fanfarei Palatului Copiilor<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

15 ianuarie<br />

Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

“Eminesciana” – 158 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea Luceafărului poeziei româneşti. În<br />

context: Eminescu şi veşnicia neamului românesc; universul religios al lui<br />

Eminescu; Eminescu în amintirea contemporanilor; vitrina cu cartea “La steaua care<br />

a răsărit”<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Partener:<br />

• Grupul Şcolar Economic, Administrativ şi <strong>de</strong> Servicii Călimăneşti<br />

15 ianuarie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Simpozionul “Mitologie şi creaţie”<br />

Organizator:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

17 ianuarie<br />

Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Lansarea cărţii “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date” <strong>de</strong> Petre Petria, apărută<br />

la Editura “Conphys” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizatori:<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Episcopia Râmnicului<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea


• Liga Scriitorilor din România<br />

21 ianuarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Solist: Sergiu Cârstea – trompetă<br />

Program: Joseph Haydn - Concertul pentru trompetă<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

22 ianuarie<br />

Ora 12,00: Şcoala Generală Jiblea Veche Călimăneşti<br />

Medalion istoric “24 ianuarie 1859 – piatra <strong>de</strong> temelie în făurirea Statului Unitar<br />

Român”. În context: - Unirea Principatelor Române, coloană infinită a istoriei<br />

româneşti<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Partener:<br />

• Şcoala Generală Jiblea Veche Călimăneşti<br />

24 ianuarie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />

Simpozion pe tema: “De la Unirea Principatelor Române, la Unirea Europeană a<br />

zilelor noastre”<br />

Organizatori:<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

24 ianuarie<br />

Orele 12,00 – 14,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Simpozion “Marea Unire”, expoziţie <strong>de</strong> pictură, recital <strong>de</strong> poezii şi concert al<br />

Fanfarei Palatului Copiilor<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

24 ianuarie<br />

Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

Spectacol <strong>de</strong>dicat Unirii Principatelor Române<br />

Organizator:<br />

• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Teatrul Municipal “Ariel” Râmnicu Vâlcea<br />

24 ianuarie<br />

Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“Hai să dăm, mână cu mână !”, spectacol susţinut cu prilejul zilei Unirii<br />

Principatelor Române. Participă: Orchestra “Rapsodia vâlceană”, Grupul folcloric<br />

“Rapsozii Oltului” şi formaţii artistice <strong>de</strong> amatori din Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />

24 ianuarie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Spectacol folcloric al Ansamblului “Brăduleţul” susţinut cu prilejul zilei Unirii<br />

Principatelor Române<br />

Organizator:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu


25 ianuarie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

28 ianuarie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra Filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solist: Andrei Deleanu<br />

Program: L. Beethoven - Concertul nr. 4 pentru pian<br />

J. Brahms - Simfonia nr. 4<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

31 ianuarie<br />

Drăgăşani<br />

Lansarea CD-urilor: “Cânt şi joc din plai vâlcean” şi “Cântece <strong>de</strong> pe Olt” ale<br />

Orchestrei “Rapsodia vâlceană” şi Grupului folcloric “Rapsozii Oltului”<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Gib Mihăescu” Drăgăşani<br />

31 ianuarie<br />

Ora 10,00: Sfânta Mănăstire Cozia<br />

Manifestări cultural - ştiinţifice şi religioase <strong>de</strong>dicate împlinirii a 590 <strong>de</strong> ani<br />

<strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />

Organizatori:<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

• Mănăstirea Cozia<br />

31 ianuarie<br />

Ora 16,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Adunarea Generală anuală a Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Organizator:<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii ianuarie 2008:<br />

14 ianuarie<br />

Localitatea Bu<strong>de</strong>şti, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

15 ianuarie<br />

Localităţile Vai<strong>de</strong>eni şi Horezu, orele 10,00 şi 11,30<br />

• „Punguţa cu doi bani”, dramatizare <strong>de</strong> Ioan Brancu, după Ion Creangă, regia Ioan<br />

Brancu<br />

16 ianuarie<br />

Târgu-Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

23 ianuarie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură Sibiu, ora 11,00<br />

• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />

Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />

24 ianuarie


Drăgăşani, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

25 ianuarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />

Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />

28 ianuarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

29 ianuarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 17,00<br />

• „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, şi „Politica zilii”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale,<br />

regia Adrian Roman<br />

31 ianuarie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />

Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii ianuarie:<br />

Sala Studio Zăvoi, în fiecare marţi, miercuri şi joi, începând cu orele 18,00 –<br />

18,30:<br />

• „O noapte furtunoasă” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

• “O scrisoare pierdută” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

• „Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux, regia: Brigitte Louveaux<br />

• „Cerere în căsătorie” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />

• „Ursul” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />

• “Farsele Maestrului Pathelin”, regia Dan Constantin<br />

• “Conu Leonida faţă cu reacţiunea” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

• “D’ale Carnavalului” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />

• “Textul înainte <strong>de</strong> toate” <strong>de</strong> Doru Moţoc, regia Doina Migleczi<br />

• „Tom şi Jerry” <strong>de</strong> Rick Cleveland, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />

• “Oedip” după Sofocle, regia Doina Migleczi<br />

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN IANUARIE<br />

1 ianuarie<br />

• 1923: Se naşte regizorul IULIAN HERMENEANU<br />

• 1960: Se naşte ziaristul şi scriitorul SILVIU POPESCU<br />

3 ianuarie<br />

• 1916: Se naşte ADA ORLEANU, scriitor<br />

• 1988: Se stinge din viaţă IRINA ŞAŢCHI, animator cultural<br />

6 ianuarie<br />

• 1933: Se naşte scriitorul şi publicistul ILIE PURCARU<br />

7 ianuarie<br />

• 1943: Se naşte scriitorul şi publicistul N. POPESCU – BOGDĂNEŞTI<br />

8 ianuarie<br />

• 1392: Prima atestare documentară a ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea, într-un hrisov al<br />

voievodului Mircea cel Bătrân<br />

• 1581: Prima atestare documentară a comunei ROEŞTI<br />

9 ianuarie<br />

• 1920: Se naşte arhivistul ALEXANDRU BĂLINTESCU<br />

10 ianuarie<br />

• 1799: Se naşte inventatorul şi scriitorul PETRACHE POENARU<br />

• 1920: Se naşte scriitorul şi ziaristul ALEXANDRU CERNA-RĂDULESCU<br />

11 ianuarie<br />

• 1859: Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA vizitează mănăstirea Bistriţa<br />

12 ianuarie


• 1930: Se naşte artistul fotograf GHEORGHE LĂZĂROIU<br />

13 ianuarie<br />

• 1610: Prima atestare documentară a comunei OTEŞANI<br />

• 1931: Se naşte scriitorul şi colecţionarul MIHAI GHERGHINA<br />

• 1943: Se naşte lingvistul şi publicistul ION CÂRSTOIU<br />

• 1956: Se naşte pictorul şi graficianul CRISTIAN SIMA<br />

14 ianuarie<br />

• 1940: Se naşte preotul paroh SANDU CRISTESCU<br />

• 1951: Se naşte pictorul TUDOR-EMANUEL POPESCU<br />

• 1963: Se stinge din viaţă teologul şi folcloristul G.F. CIAUŞEANU<br />

15 ianuarie<br />

• 1432: Prima atestare documentară a comunei GOLEŞTI<br />

17 ianuarie<br />

• 1932: Se naşte diplomatul şi publicistul NICOLAE SPORIŞ<br />

18 ianuarie<br />

• 1480: Prima atestare documentară a comunelor FÂRTĂŢEŞTI şi LIVEZI<br />

21 ianuarie<br />

• 1915: Se naşte istoricul DRAGOŞ PETROŞANU<br />

23 ianuarie<br />

• 1536: Prima atestare documentară a comunei PIETRARI<br />

• 1871: Se naşte istoricul VIRGIL P. ANDRONESCU<br />

• 1926: Se naşte meşterul popular DUMITRU ŞCHIOPU<br />

• 1984: Se stinge din viaţă scriitorul ION APOSTOL POPESCU<br />

25 ianuarie<br />

• 1942: Se naşte ECATERINA POPA, artist plastic<br />

28 ianuarie<br />

• 1882: Se naşte animatorul cultural şi regizorul CONSTANTIN POPIAN<br />

29 ianuarie<br />

• 1913: Se naşte muzicologul IONEL T. GEANTĂ<br />

30 ianuarie<br />

• 1932: Se naşte scriitorul DINU SĂRARU<br />

• 1941: Se stinge din viaţă folcloristul TEODOR BĂLĂŞEL<br />

31 ianuarie<br />

• 1418: Se stinge din viaţă voievodul muntean MIRCEA CEL BĂTRÂN<br />

• 1929: Se naşte scriitorul CONSTANTIN MATEESCU<br />

Director executiv,<br />

drd. Florin Epure<br />

Prof.<br />

Documentarul "Icons", <strong>de</strong>spre pictura <strong>de</strong> icoane din România, prezentat la Palm<br />

Springs Festival<br />

Documentarul "Icons", realizat <strong>de</strong> regizorul <strong>de</strong> origine româna Teddy Grouya, <strong>de</strong>spre<br />

pictura <strong>de</strong> icoane ortodoxe din România, a fost prezentat la Palm Springs Festival,<br />

Statele Unite, eveniment care se va încheia pe 14 ianuarie, potrivit publicatiei<br />

The Desert Sun.<br />

Ministerul Culturii şi Cultelor intenţionează ca, pe parcursul anului 2008, să<br />

stimuleze <strong>de</strong>rularea unor acţiuni şi proiecte culturale care să aducă în atenţia<br />

publicului conceptele <strong>de</strong> diver<strong>si</strong>tate culturală şi <strong>de</strong> dialog intercultural, aşa cum<br />

ele sunt percepute în Convenţiile UNESCO şi în alte documente europene şi<br />

internaţionale, precum şi a beneficiilor pe care acestea le aduc atât în plan


politico-diplomatic, în relaţiile dintre state, cât şi în planul <strong>de</strong>zvoltării<br />

economico-sociale şi, pe cale <strong>de</strong> consecinţă, nivelului <strong>de</strong> bună-stare al fiecăruia<br />

dintre cetăţenii României.<br />

În acest context, Ministerul Culturii şi Cultelor îşi propune ca, prin Agenda<br />

Culturală proprie pentru anul 2008, să susţină cu prioritate acele proiecte şi<br />

acţiuni care conţin elemente <strong>de</strong>stinate sporirii gradului <strong>de</strong> conştientizare şi<br />

implicare a publicului în ve<strong>de</strong>rea respectării şi promovării noţiunilor <strong>de</strong><br />

diver<strong>si</strong>tate culturală şi dialog intercultural, atât la nivelul României, cât şi<br />

într-un cadru mai amplu, regional şi european.<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Central Europeana ofera programe <strong>de</strong> masterat <strong>si</strong> doctorat pentru anul<br />

univer<strong>si</strong>tar 2008–2009. Cursurile, cu predare în limba engleza, se vor tine la<br />

sediul univer<strong>si</strong>tatii din Budapesta. Nu exista un numar prestabilit <strong>de</strong> burse<br />

acordate stu<strong>de</strong>ntilor din Romania. Bursele <strong>de</strong> studii pot fi integrale sau partiale<br />

<strong>si</strong> <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> rezultatele procesului <strong>de</strong> selectie<br />

Domenii <strong>de</strong> studiu sunt: economie (MA, PhD), politicile <strong>si</strong> stiintele<br />

mediului (MS, PhD), gen <strong>si</strong> cultura (MA, PhD), istorie (MA, PhD), politici publice<br />

(MA), relatii internationale <strong>si</strong> studii europene (MA, PhD), studii juridice (LLM,<br />

MA, SJD), matematica (PhD), studii medievale (MA, PhD), nationalism (MA, PhD),<br />

filosofie (PhD), stiinte politice (MA, PhD), sociologie <strong>si</strong> antropologie sociala<br />

(MA, PhD).<br />

PREMIILE FORUMULUI MUZICAL ROMÂN<br />

Marţi, 8 ianuarie, orele 18,00, în incinta Muzeului Cotroceni, va avea loc<br />

festivitatea <strong>de</strong>cernării premiilor pe anul 2007 <strong>de</strong>cernate <strong>de</strong> Forumul Muzical Român<br />

Un nou brand al “Cerbului <strong>de</strong> Aur”<br />

Con<strong>si</strong>liul National al Audiovizualului a aprobat promovarea, in regim <strong>de</strong> campanie<br />

sociala, a editiei 2008 a Festivalului "Cerbul <strong>de</strong> Aur".<br />

Anul acesta, Festivalul Cerbul <strong>de</strong> Aur va avea doua editii. Una in luna martie, la<br />

Bucuresti, un<strong>de</strong> vor fi invitati toti castigatorii editiilor prece<strong>de</strong>nte, iar o alta,<br />

cla<strong>si</strong>ca, in luna august, la Brasov<br />

Ultima editie a Festivalului "Cerbul <strong>de</strong> Aur" a avut loc in septembrie 2005. In<br />

2006, TVR a anuntat ca festivalul i<strong>si</strong> va schimba locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare pentru<br />

"reinventarea brandului", apoi a anulat evenimentul. ,,Cerbul <strong>de</strong> Aur" are o<br />

istorie <strong>si</strong>nuoasa, fiind intrerupt in anul 1972 <strong>si</strong> reluat abia dupa 20 <strong>de</strong> ani, in<br />

1992. Festivalul are doua componente: concursul international <strong>si</strong> recitalurile<br />

invitatilor. Festivalul "Cerbul <strong>de</strong> Aur", ce a <strong>de</strong>butat ca manifestatie culturala in<br />

anul 1968, a adus <strong>de</strong>-a lungul timpului pe scena sa staruri internationale <strong>si</strong> nume<br />

celebre precum Julio Igle<strong>si</strong>as, Christina Aguilera, Ricky Martin, Joe Cocker, Toto<br />

Cutugno, Scorpions, Pink, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles,<br />

Kylie Minogue, Diana Ross sau Vaya con Dios.<br />

NOI INSTITUTE CULTURALE ROMÂNEŞTI<br />

HOTARÂREA DE GUVERN Nr. 1336 din 31 oct.2007 pentru modificarea art. 2 din H.G.<br />

492/2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale românesti din<br />

strainatate prin reorganizarea centrelor culturale din stainatate, preve<strong>de</strong> şi<br />

înfiinţarea unor institute noi : "Institutul Cultural Român <strong>de</strong> la Kiev, Ucraina, cu<br />

filială la Cernăuţi şi Institutul Cultural Român Mihai Eminescu <strong>de</strong> la Chişinău,<br />

Republica Moldova<br />

LA MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ<br />

GRIGORESCU, PICTOR AL NATURII(1838-1907)<br />

Cu ocazia comemorării a 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea pictorului Nicolae Grigorescu,


Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României din Bucureşti oferă publicului o selecţie<br />

substanţială bazată exclu<strong>si</strong>v pe opere din colecţiile sale, care <strong>de</strong>ţine cel mai<br />

bogat fond patrimonial Grigorescu. Sunt prezentate 230 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură şi<br />

grafică având ca temă peisajul, domeniu în care artistul român a excelat şi care<br />

reprezintă o componentă semnificativă a operei sale. Propunându-şi să înfăţişeze<br />

vocaţia <strong>de</strong> peisagist a lui Grigorescu, expoziţia <strong>de</strong>zvăluie evoluţia artistică a<br />

marelui pictor, prin inclu<strong>de</strong>rea unor lucrări ce acoperă toate perioa<strong>de</strong>le sale <strong>de</strong><br />

creaţie.<br />

Publicul are ocazia să re<strong>de</strong>scopere atât lucrări celebre precum Toamna la<br />

Fontainebleau, Andreescu la Barbizon, Ţăranca franceză în vie, Roşiorul, Studiu<br />

pentru atacul <strong>de</strong> la Smârdan, Fete lucrând la poartă, cât şi unele mai puţin<br />

cunoscute, cum ar fi lucrarea Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci,<br />

realizată într-o cromatică monocromă, sugerând fotografia.<br />

PASAREA ASCUNSA IN PIATRA-atelier ludic<br />

Prezentat în premieră în România, acest atelier a fost conceput şi realizat <strong>de</strong><br />

către specialiştii în educaţie ai Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă Mo<strong>de</strong>rnă - Centrul<br />

Georges Pompidou din Paris şi donat anul acesta Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />

României, după ce a fost itinerat în mai multe ţări europene.<br />

ARTA SPANIOLA DIN SECOLUL XX<br />

Expoziţia, organizată cu ocazia inaugurării primei sucursale a „la Caixa” în<br />

Bucureşti, prezintă în premieră publicului român 24 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> artă spaniolă din<br />

colecţia <strong>de</strong> artă contemporană a Fundaţiei „la Caixa”, semnate <strong>de</strong> treisprezece<br />

dintre cei mai importanţi artişti reprezentanţi ai curentelor abstracte manifestate<br />

în Spania postbelică<br />

Opera Maghiara Cluj program pe luna ianuarie<br />

Joi, Gală <strong>de</strong> operetă<br />

3 ianuarie Dirijor: Hary Béla<br />

ora 18.30 Regizor: Gy.Tatár Éva<br />

Joi, G. Bizet: Carmen – operă în trei acte<br />

10 ianuarie Dirijor: Horváth József<br />

ora 18.30 Regizor: Ionel Pantea<br />

Spectacolîn limba franceza<br />

Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />

12 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />

ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />

Titrat în limba română<br />

Duminică, Kálmán Imre: Silvia – operetă ăn trei acte<br />

13 ianuarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />

ora 17.00 Regizor: Selmeczi György<br />

Titrat în limba română<br />

Joi, G. Puccini: Madama Butterfly- operă în trei acte<br />

17 ianuarie Dirijor. Didier Lucche<strong>si</strong> ( Franţa)<br />

ora 18.30 Regizor: Vincent Liotta<br />

Spectacol în limba italiană<br />

Duminică, Csemiczky Miklós: Muzicanţii din Brema<br />

20 ianuarie Dirijor: Kulcsár Szabolcs<br />

ora 11.00 Regizor: Szabó Emese<br />

Operă pentru copii titrat în limba română<br />

Marţi, P.I. Ceaikovski: Spărgătorul <strong>de</strong> nuci<br />

22 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />

ora 18.30 Regizor-coreograf: Mîndruţiu Mihail<br />

Sâmbătă Gală <strong>de</strong> operetă<br />

26 ianuarie Dirijor: Hary Béla


ora 18.30 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />

Duminică, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />

27 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />

ora 17.00 Regizor: Szabó Emese<br />

Titrat în limba română<br />

Joi, G. Donizetti: Don Pasquale – opera buffa în trei acte<br />

31 ianuarie Vezényel: Horváth József<br />

ora 18.30 Dirijor: Sas László<br />

Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong><br />

CERAMICA ARHEOLOGICĂ DE CUCUTENI<br />

Centrul <strong>de</strong> Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural şi Muzeul <strong>de</strong> Istorie a<br />

Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” – prezintă în perioada<br />

noiembrie 2007 – ianuarie 2008, expoziţia Ceramica arheologică <strong>de</strong> Cucuteni: <strong>de</strong> la<br />

<strong>de</strong>scoperire la valorificare pentru public. Expoziţia prezentând această uimitoare<br />

civilizaţie preistorică este organizată în contextul proiectului <strong>de</strong> acţiune<br />

integrată româno-franceză PAI – Brâncuşi.<br />

Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura intitulata MAESTRI SI DISCIPOLI. SCOALA DE ARTE<br />

FRUMOASE DIN IASI (1860-1914) <strong>de</strong> la Palatul Culturii, Galeria <strong>de</strong> Arta Romaneasca<br />

Contemporana a Muzeului <strong>de</strong> Arta poate fi vizitata in perioada <strong>de</strong>cembrie 2007 -<br />

februarie 2008. Prezentarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a expozitiei a fost sustinuta <strong>de</strong> criticul<br />

<strong>de</strong> arta Valentin Ciuca. Curator Ivona Arama. Parteneri Media: TVR Ia<strong>si</strong>, Radio Ia<strong>si</strong><br />

Sponsor principal: SERIMAGE<br />

Arta plastică a unei cunoscute scriitoare.<br />

Pe <strong>si</strong>mezele Galeriei <strong>de</strong> Arta Nicolae Grigorescu <strong>de</strong> la Centrul Cultural MIRA din<br />

Bucuresti expoziţie <strong>de</strong> icoane pe sticlă semnate <strong>de</strong> MELANIA CUC, cunoscută poetă şi<br />

prozatoare bistriţeană.<br />

Ele aduc nou în pictura pe sticlă traditională, tran<strong>si</strong>lvanăFERESTRELE. Este vorba<br />

<strong>de</strong> lucrări în culori şi tonuri specifice artei iconarilor <strong>de</strong> la Nicula, dar aşezate<br />

într-un context nou, în giurgiuvele vechi <strong>de</strong> case care nu mai sunt astăzi <strong>de</strong>cât<br />

amintire. Scriitoarea <strong>de</strong> marcă, Melania Cuc, ne-a surprins încă odată <strong>de</strong>zvăluindune<br />

cu această ocazie şi veritabilul său talent în arta plastică prin ale sale<br />

„Ferestre tran<strong>si</strong>lvane”.<br />

Important solist la 17 ani<br />

Violoncelistul Gheorghe Claudiu Ştefănică are 17 ani şi e în clasa a X–a la Liceul<br />

<strong>de</strong> Muzică „George Enescu" din Bucureşti. Tatăl său a fost violoncelist în Orchestra<br />

populară „Barbu Lăutaru", Aurică, fratele mai mare, cântă la pian, Iani, la vioară,<br />

şi el la violoncel. Studiază cu profesorul Dan Totan, şeful catedrei <strong>de</strong> Corzi grave<br />

<strong>de</strong> la Liceul „George Enescu. A obţinut premiul I la Concursul <strong>de</strong> interpretare<br />

instrumentală „Silvia Şerbescu", premiul I la Concursul „In memoriam Io<strong>si</strong>f Sava",<br />

premiul I la Concursul internaţional „George Georgescu", premiul I şi Marele Premiu<br />

la Concursul „In memoriam Miriam Marbe", Premiul I şi premiul special al juriului<br />

la Concursul internaţional „Remember Enescu", premiul I la Concursul „Timotei<br />

Popovici". a susţinut numeroase recitaluri şi concerte: cu Orchestra din La Spezia,<br />

cu Filarmonica din Galaţi, cu Orchestra „Simfonia Bucureşti", cu Filarmonica din<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

15.IANUARIE.2008 BIBLIOTECA COMUNALA CORNU"MIHAI EMINESCU"- LUCEAFARUL POEZIEI<br />

ROMANESTI, MANIFESTARE INCHINATA IMPLINIRII A 158 ANI DE LA NASTEREA MARELUI<br />

CREATOR AL LIMBAJULUI LIRIC.<br />

24.IANUARIE.2008 CAMINUL CULTURAL CORNU"UNIREA PRINCIPATELOR"- MANIFESTARE DEDICATA<br />

MARII UNIRI.


Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa<br />

Cenaclul literar “Mihai Eminescu”<br />

Theodor Damian, George Alexe, Mihaela Albu<br />

va invita la<br />

Simpozionul Anual “Mihai Eminescu”<br />

Relevanta lui Mihai Eminescu in cultura romana contemporana<br />

Sambata 12 ianuarie 2007, 3:00 PM<br />

la Consulatul General al Romaniei la New York<br />

(38 Street cu 3 Ave. in Manhattan, NY)<br />

Mo<strong>de</strong>rator: M.N.Rusu<br />

La inceput <strong>de</strong> an, web<strong>si</strong>te-ul ValceaPortal.net ( http://www.valceaportal.net ) se<br />

prezinta intr-o noua infatisare.<br />

Accentul va continua sa fie pus pe informatie (<strong>stiri</strong> locale, nationale <strong>si</strong><br />

internationale (http://www.valceaportal.net/<strong>stiri</strong>/<strong>stiri</strong>.html ,<br />

http://www.valceaportal.net/<strong>stiri</strong>-locale-f22.html)) <strong>si</strong> divertisment.<br />

Lansat acum o luna, acest web<strong>si</strong>te a inregistrat in ultimele doua saptamani o<br />

crestere semnificativa a numarului <strong>de</strong> vizitatori. In acest moment se <strong>si</strong>tueaza pe<br />

locul 6 in clasamentul regional <strong>de</strong> la Trafic.ro -<br />

http://www.trafic.ro/top/regional/pagina1.html#valceaportalnet , cu 40.801 <strong>de</strong><br />

vizite<br />

<strong>si</strong> 226.463 <strong>de</strong> afisari ( 24 <strong>de</strong>cembrie - 13.315 vizitaori -<br />

http://stat.trafic.ro/stat/valceaportalnet/vizitatori/zi/#stat ).<br />

Acest lucru a fost po<strong>si</strong>bil datorita unei bune optimizari a web<strong>si</strong>te-ului <strong>si</strong> a<br />

promovarii sustinute.<br />

va ofer, cu draga inima, cel <strong>de</strong>-al<br />

patrulea volum <strong>de</strong> poezii al subsemnatului, aparut la editura ieseana FIDES:


Ionut Caragea - Omul din cutia neagra.<br />

Prefata este semnata <strong>de</strong> criticul literar Marius Chelaru, iar postfata <strong>de</strong><br />

catre poetul Adrian Erbiceanu. Tin sa le multumesc acestor domni pentru<br />

bunavointa lor, cat <strong>si</strong> domnului editor Dumitru Scortanu, pentru colaborarea<br />

frumoasa <strong>de</strong> pana acum. Volumul poate fi citit <strong>si</strong> in varianta html, pe <strong>si</strong>teul<br />

www.ionutcaragea.ro .<br />

Bucurati-va <strong>de</strong> splendorile Romaniei; macar vizual.<br />

aveti GRATUIT revista Invitatie in Carpati, nr. 85 la http://iic.alpinet.org;<br />

73 pagini A4, 16 harti, 94 fotografii: Flori din Muntii Carpati; Ibida, cea mai<br />

mare cetate din Dobrogea; Peisaje spectaculoase pe gre<strong>si</strong>i in Podisul Somesan;<br />

Casca<strong>de</strong> pe an<strong>de</strong>zit in Muntii Gutii; Granita misterioasa in Muntii Oas; Cele mai<br />

inalte virfuri din Muntii Bistritei <strong>si</strong> Stinisoara; bibliografie montana la zi.<br />

tot GRATUIT, ghiduri cu harti la zi: Retezat, Fagarasului, Bucegi, Ciucas, Macin,<br />

Latoritei, Tibles, Maramuresului, Paring, Dobrogea, Locvei, Berzunti. Suntem<br />

enciclopedia geografica a Romaniei; aducem informatii complete, in premiera;<br />

<strong>si</strong>ngura reprezentare fotografica explicata a tarii. Date foarte utile inclu<strong>si</strong>v<br />

pentru scoala, liceu, facultate<br />

Primul Revelion în aer liber din mediul rural dâmboviţean la avea loc în comuna<br />

Aninoasa, în curtea Primăriei. Începând cu ora 21,00, în seara <strong>de</strong> Revelion, solişti<br />

şi formaţii vor evolua printre momente <strong>de</strong> discotecă şi concursuri, într-un<br />

spectacol transmis <strong>de</strong> Columna Tv. Vin fiert şi câte o cupă <strong>de</strong> şampanie, dicursul<br />

primarului Constantin Maricescu şi focurile <strong>de</strong> artificii <strong>de</strong> la mieyul nopţii vor<br />

completa REVELIONUL PRIETENIEI, pus la cale <strong>de</strong> Euro-Art Serv. La multi ani,<br />

România!<br />

A aparut revista Dor <strong>de</strong> Dor ,numarul 30 pe luna <strong>de</strong>cembrie 2007.S.au adunat 522 <strong>de</strong><br />

pagini pentru Antologia lirica ,epica Dor <strong>de</strong> Dor. Este in lucru Almanahul revistei<br />

Dor <strong>de</strong> Dor. Se pot trimite materiale > poezie, epigrama,proza, pictura <strong>si</strong><br />

fotografie artistica pentru Festivalul National Dor <strong>de</strong> Dor, editia a 3/a Cluj<br />

,2008, poadresa. Al.Florin Ţene, strada Ion Mester,nr.3,bloc C, sc VI,ap.54,orasul<br />

Cluj Napoca,ju<strong>de</strong>tul Cluj, pana la data <strong>de</strong> 31 martie ,2008.Finala pe <strong>si</strong> premierea 25<br />

mai 2008,Cluj.<br />

CARNET CULTURAL BUCURESTEAN<br />

De Crăciun, la Palatul Brancovenesc <strong>de</strong> la Mogosoaia, Centrul Cultural "Palatele<br />

Brancovenesti" <strong>si</strong>-a propus sa recreeze atmosfera veacurilor trecute. Curtea<br />

Palatului a fost scena <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare a evenimentului. Formatii din importante zone<br />

etnografice ale tarii: Duba<strong>si</strong>i din Feregi (Hunedoara), Grupul <strong>de</strong> colindatori Spicul<br />

(satul Luciu, jud. Ialomita), formatia Trei Parale din Bucuresti <strong>si</strong> poetul Ion<br />

Zubascu (din Maramures), in contexul <strong>de</strong> exceptie al expozitiilor Biserici, Coloana,<br />

Ruina <strong>si</strong> Pasul, o incercare <strong>de</strong> re<strong>de</strong>finire a stilisticii artei postbizantine,<br />

semnata <strong>de</strong> Sorin Dumitrescu.<br />

La Galeria “Senso” functioneaza intre 18 <strong>de</strong>cembrie-18 ianuarie expozitia intitulata<br />

„Gheorghe Tattarescu <strong>si</strong> Biserica din Clejani”.<br />

Este vorba <strong>de</strong> o expozitie fotografica cu picturile lui Tattarescu ce fac şi mai<br />

celebră renumita comună. Gheorghe Tattarescu este cunoscut pentru picturile<br />

interiorului bisericii <strong>si</strong> icoanele <strong>de</strong> la Biserica din Clejani sau Manastirea<br />

Ratesti. A fost cel care a realizat in 1851 vestitul portret al lui Nicolae<br />

Balcescu.


Naţionalul Bucureştean la sfârşit <strong>de</strong> an:<br />

O comedie dulce-amară, <strong>de</strong>spre iubirea cu dublă acţiune - "Sâmbătă, duminică,<br />

luni", cu Ileana Stana Ionescu, Cecilia Bârbora, Costel Constantin, joi, 27<br />

<strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 19,00. Pe 28 şi 29 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 18,30, se joacă unul<br />

dintre cele mai excentrice spectacole din stagiunea actuală: "Burghezul gentilom",<br />

în regia lui Petrică Ionescu, vineri, 27 <strong>de</strong>cembrie, ora 19,00 - "Viaţa mea<br />

sexuală", o comedie contemporană, cu Tania Popa în rolul principal, şi sâmbătă, <strong>de</strong><br />

la ora 19,00, în două săli diferite - "Cinci femei <strong>de</strong> tranziţie" (Sala Amfiteatru)<br />

şi "Idolul şi Ion Anapoda" (Sala Atelier, cu Dan Puric).<br />

Stu<strong>de</strong>nţii închid anul la O<strong>de</strong>on, teatrele pentru copii continuă<br />

Teatrul O<strong>de</strong>on a programat pe 27 <strong>de</strong>cembrie "Ultima femeie a señorului Juan", cu<br />

Florin Zamfirescu şi Ionel Mihăilescu, iar pe 28 va avea loc spectacolul "Cum vă<br />

place?", după William Shakespeare, cu stu<strong>de</strong>nţii din anul IV <strong>de</strong> la UNATC. Ultimul<br />

spectacol al anului va fi "Un vis în miezul nopţii <strong>de</strong> vară", tot cu stu<strong>de</strong>nţi din<br />

anul IVPe 26 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 20,00, Silvia Codrescu va susţine one woman showul<br />

"Alice, o piesă neterminată". La Teatrul Ţăndărică vor avea loc reprezentaţii cu<br />

"Jack şi vrejul <strong>de</strong> fasole", pe 27 <strong>de</strong>cembrie, "Tom Degeţel", pe 3 ianuarie, şi "Mica<br />

<strong>si</strong>renă", pe 5 ianuarie, <strong>de</strong> la ora 11.00. Teatrul "Ion Creangă" îi invită pe copii<br />

la teatru pe 5 ianuarie, la piesa "De-aş fi Scufiţa Roşie", urmată <strong>de</strong> "Albă ca<br />

Zăpada şi cei şapte pitici", pe 6 ianuarie.<br />

Revista "Time Out", cronica tiparita a vietii boeme metropolitane, trage linie la<br />

sfar<strong>si</strong>t <strong>de</strong> an <strong>si</strong> face inventarul celor mai importante evenimente care au insufletit<br />

Bucurestiul in 2007. "Time Out" premiaza in noul numar cele mai bune expozitii <strong>si</strong><br />

galerii <strong>de</strong> arta, cele mai alese evenimente <strong>si</strong> cele mai bune proiecte urbane. Tot in<br />

paginile revistei au un loc rezervat <strong>si</strong> cele mai bune filme, carti <strong>si</strong> festivaluri<br />

<strong>de</strong> peste an, cele mai apreciate concerte, care au rasunat in Capitala in 2007. Nici<br />

cluburile bucurestene nu scapa <strong>de</strong> critica expertilor <strong>si</strong> se aliniaza in ordinea<br />

notelor date <strong>de</strong> juriul "Time Out".<br />

Datini Oşeneşti<br />

A noua editie a festivalului organizat la Negresti Oas a avut ca invitati formatii<br />

<strong>de</strong> muzica populara care au prezentat publicului colin<strong>de</strong> <strong>de</strong> Craciun. Evenimentul a<br />

fost urmat <strong>de</strong> o parada <strong>de</strong> costume populare şi <strong>de</strong>cernarea premiilor pentru<br />

castigatorii festivalului.<br />

Mircea Bunea<br />

Un Nume mare pe o <strong>Carte</strong> mare:<br />

DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD<br />

PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU<br />

EUROPA.<br />

Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste<br />

himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 <strong>de</strong> pagini, Editura ALMA,<br />

Craiova, 2007 ] vorbeşte <strong>de</strong>spre Oltenia nu ca <strong>de</strong>spre o provincie, nu ca <strong>de</strong>spre o<br />

parte a unui întreg, ci ca <strong>de</strong>spre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit<br />

nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva <strong>de</strong>cât esenţa esenţelor spiritului<br />

românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa<br />

<strong>de</strong>mersul, autorul nu se sfieşte să uzeze <strong>de</strong> argumentul autorităţii, (re)amintind<br />

amnezicilor şi nu numai că, <strong>de</strong> pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris<br />

<strong>de</strong>spre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul<br />

spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva


ar afirma, ba chiar ar şi <strong>de</strong>monstra că partea este mai mare <strong>de</strong>cât întregul, şi că<br />

tocmai <strong>de</strong> aceea el, întregul, ar fi mai mare <strong>de</strong>cât suma părţilor. Pare absurd, dar<br />

nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual –<br />

l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel <strong>de</strong> concluzie, extrăgând-o cu migală şi<br />

iscu<strong>si</strong>nţă din variile inci<strong>de</strong>nţe ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori<br />

enciclopediilor mo<strong>de</strong>rne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot<br />

lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze,<br />

fotografii artistice şi <strong>de</strong> ziar, din note, convorbiri cu personaje unele<br />

controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local un<br />

fel <strong>de</strong> mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat cu un eseu <strong>de</strong>spre<br />

praxiologie. Mai exact, summa summarum inclu<strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> interviuri, un sondaj <strong>de</strong><br />

opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi <strong>de</strong> arta<br />

plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în Cadran Univer<strong>si</strong>tar, Înainte,<br />

Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.<br />

Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele<br />

cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt<br />

trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>loc comodă după<br />

care dincolo <strong>de</strong> erele geologice ori <strong>de</strong> metamorfozele geografice, dincolo <strong>de</strong><br />

ştiinţă, conştiinţă şi <strong>de</strong> muncă, dincolo <strong>de</strong> zile şi <strong>de</strong> nopţi, dincolo <strong>de</strong> regimurile<br />

social-politice, dincolo <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong> timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce<br />

contează cu a<strong>de</strong>vărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele<br />

noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât<br />

omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, <strong>de</strong>şi suntem<br />

ceea ce <strong>de</strong>venim, <strong>de</strong>şi nimeni nu <strong>de</strong>vine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu <strong>de</strong> a<br />

publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare<br />

pe o CARTE mare.<br />

Ar mai fi <strong>de</strong> adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o<br />

veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul<br />

Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai<br />

cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbi<strong>si</strong>ma <strong>de</strong>dicaţie din pagina a<br />

doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului<br />

primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 <strong>de</strong><br />

ani <strong>de</strong> la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la<br />

primul veac <strong>de</strong> eternitate a capodoperei Sărutul, piatră <strong>de</strong> hotar în sculptura<br />

mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului <strong>de</strong> la naşterea în<br />

cer a Titanului din Hobiţa.”<br />

Vineri, 21.12.2007, la Mizil, in piata centrala, a avut loc un concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>.<br />

Au cantat Victor Socaciu, Narcisa Suciu <strong>si</strong> Fuego.<br />

Spectacolul a fost prezentat <strong>de</strong> Catalin Mitoseru. Au fost prezenti cateva sute <strong>de</strong><br />

spectatori. Concertul, care a durat o ora, a avut loc la initiativa Con<strong>si</strong>liului<br />

Ju<strong>de</strong>tean Prahova.<br />

In timpul concertului primarul orasului Mizil, Emil Proscan, a acut o interventie<br />

in care a urat "Sarbatori fericite" mizilenilor.<br />

CARNET CULTURAL SALAJEAN<br />

La Galeria <strong>de</strong> Arta "Atelier Z" din Zalau a avut loc lansarea cartii arheologului<br />

zalauan Ioan Bejinariu, "Depozitul <strong>de</strong> bronzuri <strong>de</strong> la Braglez", carte aparuta anul<br />

acesta la Editura "Mega" din Cluj Napoca, cu sprijinul financiar oferit <strong>de</strong><br />

societatea "Librariile Salajului". In arheologie, a explicat autorul, prin notiunea<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> bronzuri se intelege un ansamblu <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> bronz ingropate in<br />

pamant, fie <strong>de</strong>puse in izvoare, ape curgatoare sau statatoare, ascunse in pesteri<br />

sau crapaturi <strong>de</strong> stanca fara intentia <strong>de</strong> a mai fi recuperate. Aceasta practica a<br />

<strong>de</strong>punerii <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> metal a fost documentata arheologic in intreaga Europa pe<br />

parcursul unei lungi perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp, aproximativ intre sfar<strong>si</strong>tul mileniului III<br />

<strong>si</strong> pana la sfar<strong>si</strong>tul sec. VIII - inceputul sec. VII i.H., reprezentand un argument<br />

important pentru a putea vorbi <strong>de</strong>spre un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> credinte, i<strong>de</strong>i <strong>si</strong> imaginar


eligios comun, din multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, tuturor populatiilor care au locuit in<br />

Europa acelor vremuri. Ioan Bejinariu a subliniat ca Tran<strong>si</strong>lvania este una dintre<br />

regiunile europene un<strong>de</strong> aceasta practica este atestata printr-un numar foarte mare<br />

<strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong>scoperiri, doar pe teritoriul actual al Salajului cunoscandu-se in<br />

jur <strong>de</strong> 60 <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> bronzuri, <strong>de</strong>scoperite incepand din a doua jumatate a<br />

secolului al XIX-lea.<br />

Galeria <strong>de</strong> arta Atelier Z din Zalau gazduieste expozitia <strong>de</strong> arta plastica a<br />

stu<strong>de</strong>ntei Illyés Tímea, fosta eleva a Liceului <strong>de</strong> arta Ioan Sima din municipiu.<br />

Presedintele Asociatiei "Atelier Z", criticul <strong>de</strong> arta Szabó Attila, ne-a <strong>de</strong>clarat<br />

ca este vorba <strong>de</strong>spre lucrari <strong>de</strong> pictura in ulei, grafica mica <strong>si</strong> linogravuri<br />

Trei directori <strong>de</strong> unitati <strong>de</strong> invatamant din Salaj au fost premiati, ieri, <strong>de</strong><br />

ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, in cadrul "Galei Directorilor 2007". Este<br />

vorba <strong>de</strong> Ioan Bulgarean, directorul Colegiului National "Silvania" Zalau, Simona<br />

Crisan, directorul Colegiului Tehnic "Alesandru Papiu Ilarian" Zalau <strong>si</strong> Laura<br />

Crisan, directorul Grupului Scolar "Gheorghe Sincai" Zalau<br />

Primarul Zalaului, Radu Capilna<strong>si</strong>u, a primit premiul <strong>de</strong> excelenta "Omul Anului" -<br />

2007, din partea OOPS Management <strong>si</strong> a Societatii Civile, in parteneriat cu Radio<br />

Romania, alaturi <strong>de</strong> edilul Zalaului fiind premiate <strong>si</strong> alte figuri din lumea<br />

politica, sportiva, din mass media <strong>si</strong> ve<strong>de</strong>te din lumea muzicala. Astfel, printre<br />

altii, au mai primit distinctii Gheorghe Hagi <strong>si</strong> Adrian Mutu, pentru rezultatele<br />

obtinute in 2007 in sportul romanesc, regizorul Titus Munteanu, iar un premiu post<br />

mortem a fost acordat jurnalistei Jana Gheorghiu.<br />

Act <strong>de</strong> înaltă preţuire a Şcheilor Braşovului<br />

Celebra şcoală pentru copiii <strong>de</strong> români care a dăinuit vreme <strong>de</strong> secole pe lângă<br />

Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, aşezământ în care s-au făcut<br />

primele tipărituri şi s-au format mulţi dintre cărturarii Ar<strong>de</strong>alului, locul <strong>de</strong><br />

adunare al Junilor Braşovului şi clasa <strong>de</strong> învăţătură românească a lui Anton Pann,<br />

nu s-a prea bucurat <strong>de</strong> atenţia meritată pentru conservarea valorilor pe care le<br />

cuprin<strong>de</strong>. Peste 4000 <strong>de</strong> cărţi ieşite din primele tiparniţe, 30.000 <strong>de</strong> documente<br />

vechi şi colecţia completă a „Gazetei <strong>de</strong> Tran<strong>si</strong>lvania” cu celebrul ei supliment<br />

„Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, presa lui Core<strong>si</strong>, icoane şi odăjdii ale<br />

ansamblului bisericesc ortodox atestat din secolul XV sunt adunate sub grija<br />

celebrului cercetător istoric, părintele Va<strong>si</strong>le Oltean.<br />

După restaurarea interiorului somptuos al Bisericii Sfântul Nicolae, în sfârşit şi<br />

clădirile muzeale din incinta acestui aşezământ al „extra-murosului” braşovean<br />

asupra căruia a fluturat dintot<strong>de</strong>auna tricolorul limbii române vor fi reabilitate.<br />

Preşedintele Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Braşov şi mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului au semnat,<br />

ieri, un protocol prin care administraţia publică va aloca un milion <strong>de</strong> euro pentru<br />

reabilitarea complexului muzeal Prima Şcoală Românească şi Biserica Sf. Nicolae din<br />

Şcheii Braşovului.<br />

Festivalul Naţional <strong>de</strong> folk "Om Bun" a ajuns la ediţia a XVII-a pe scena<br />

"tradiţională" a Teatrului "Ion Creangă. Recitaluri Mircea Vintilă împreună cu<br />

formaţia sa, Brambura, Victor Socaciu cu al său Birou Executiv, Va<strong>si</strong>le Şeicaru,<br />

Tatiana Stepa, Vali Şerban, Andrei Păunescu, Elisabeta Piroşca. Cea <strong>de</strong>-a doua seară<br />

este <strong>de</strong>dicată noului val al folkului românesc. Este vorba <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>ja consacrata<br />

Ada Milea, Daniel Iancu şi Gashka<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> folk, Ţapinarii, Eugen Avram şi Dani Făt.<br />

După Gala Laureaţilor din secţiunea concurs va urma momentul <strong>de</strong>cernării premiului<br />

pentru întreaga activitate, în acest an laureatul fiind cantautorul bucureştean<br />

Alexandru "Jimmy" Zărnescu.


BILANTUL FESTIVALURILOR BRASOVENE<br />

Brasovul a fost recordman la festivaluri anul acesta. Nu s-a organizat „Cerbul <strong>de</strong><br />

Aur”, insa a compensat din plin cu trei festivaluri medievale, o sarbatoare a<br />

junilor, cate unul <strong>de</strong> Dramaturgie Contemporana, <strong>de</strong> Jazz <strong>si</strong> <strong>de</strong> Opera. Aproape<br />

fiecare localitate din ju<strong>de</strong>t a organizat cate o zi a satului, orasului <strong>si</strong> cate o<br />

serbare campeneasca. Varful a fost atins in lunile august <strong>si</strong> septembrie, cand<br />

saptamanal se <strong>de</strong>sfasurau cate doua-trei sarbatori.Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean <strong>si</strong> Centrul<br />

Ju<strong>de</strong>tean pentru Conservarea <strong>si</strong> Promovarea Culturii Traditionale Brasov au stimulat<br />

orice initiativa locala La Dumbravita „Zilele localitatii”, la Apata, un festival<br />

<strong>de</strong> gastronomie, iar la Bran, <strong>de</strong> branzeturi, pe langa traditionalul „Masuris al<br />

laptelui”. „Am vazut ca a venit lume la Apata “Impuscatul cocosului”. Si Rasnovul a<br />

excelat. Anul acesta au avut un festival medieval, unul <strong>de</strong> off-road, unul ecvestru<br />

<strong>si</strong> altul <strong>de</strong> arta<br />

Opera Naţională Bucureşti a găzduit spectacolul aniversar Ioan Tugearu, maestrul<br />

fiind un reper al artei coregrafice româneşti. Spectacolul a cuprins momente din<br />

creaţiile coregrafice concepute <strong>de</strong>-a lungul vremii: "Notre Dame <strong>de</strong> Paris", "Romeo<br />

şi Julieta", "Îmblânzirea Scorpiei", "Richard al III-lea", "Ţipătul cerbului",<br />

"Anna Karenina", "Simfonia Psalmilor<br />

Cronică CineMAiubit<br />

Un eveniment important în luma stu<strong>de</strong>ntească bucureşteană, mult aşteptat an <strong>de</strong> an<br />

este festivalul <strong>de</strong> scurt-metraje CineMAiubit. Ediţia din 2007, ce a avut loc in<br />

intervalul 10-13 <strong>de</strong>cembrie, ne-a ţinut pe toţi aproape <strong>de</strong> Cinema Studio o parte<br />

bună din timp reunind producţii semnificative atât ale şcolilor româneşti <strong>de</strong> film<br />

(UNATC, Univer<strong>si</strong>tatea Hyperion, Univer<strong>si</strong>tatea Media, Univer<strong>si</strong>tatea Sapienţia din<br />

Cluj-Napoca, UN<strong>Arte</strong> Bucuresti), cât şi ale şcolilor internaţionale cu tradiţie<br />

(Şcoala <strong>de</strong> la Tel-Aviv, Hochschule für Fernsehen und Film München, Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong><br />

Film, Televiziune şi Teatru din Łódż, Polonia, Şcoala <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la Sofia etc.).<br />

Anul acesta organizarea ne-a surprins foarte plăcut prin colaborarea cu<br />

Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Bucureşti la reunirea celor doua medii artistice<br />

1. 24.12.2007 Liteni-Datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna/recital <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />

2. 24.12.2007 Ciocanesti-Festivalul obieiurilor <strong>de</strong> iarna "La tulpina bradului"-<br />

spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri<br />

3. 25.12.2007 Vicovu <strong>de</strong> Sus - Datini <strong>si</strong> obiceiuri<br />

4. 26.12.2007 Brosteni -Datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna/editia V<br />

5. 26.12.2007 Cacica, Fra<strong>si</strong>n, Arbore -Iata, vin colindatorii/spectacole<br />

6. 28.12.2007 Vatra Dornei, Radauti - Festivalul international <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

obiceiuri <strong>de</strong> iarna "Porniti plugul, Feti-Frumo<strong>si</strong>!"<br />

AN DUPA AN SARBATORILE DE IARNA CARE CUPRIND INTREG PAMANTUL CU VRAJA LOR<br />

REAMINTESC OMENIRII DRAGOSTEA CREATORULUI PENTRU COPII SAI. FIE CA TOATE VISELE PE<br />

CARE LE FAURITI IN ACESTE ZILE MAGICE SA SE IMPLINEASCA SI DRUMUL STRABATUT PENTRU<br />

REALIZAREA LOR SA VA ADUCA BUCURIE IN INIMI. CU OCAZIA SFINTELOR SARBATORI SI A<br />

ANULUI NOU VA DORESC SANATATE ALATURI DE TRADITIONALA URARE LA MULTI ANI.<br />

DIRECTOR CAMINUL CULTURAL CORNU<br />

GABRIELA DOBRESCU<br />

PENTRU TOTI CITITORII ACESTUI PORTAL.<br />

SAMBATA 22.DECEMBRIE.2007, ORELE 10:30, IN SALA DE SPECTACOLE A CAMINULUI<br />

CULTURAL CORNU VA AVEA LOC UN PROGRAM DE COLINDE TRADITIONALE SUB TITLUL " IATA VIN<br />

COLINDATORII ", SUSTINUT DE GRUPUL DE COLINDATORI AI CAMINULUI CULTURAL SI AI


BIBLIOTECII COMUNALE.<br />

Pe 11.12.2007 la Biblioteca ju<strong>de</strong>teana Arges din Pitesti a avut loc o întâlnire a<br />

scriitorului şi profesorului Nicolae Rotaru, a dascălului şi publicistului Ion<br />

David şi a poetului <strong>si</strong> editorului Firiţă Carp cu cititorii <strong>si</strong> lansare cartilor lor<br />

apărute la Ed. Detectiv, organizata cu aportul structurii <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă a persoanei.<br />

Au fost <strong>de</strong> faţă directorul bibliotecii O.M. Sachelarie, comisarul argesean V.Ba<strong>de</strong>a<br />

şi Florentina Plesa secretara editurii bucureştene. Atmosfera a fost ludică şi<br />

<strong>de</strong>stinsă.<br />

FRUMOASA IARNĂ A LUI GEO SAIZESCU<br />

Împlinind în toamna aceasta 75 <strong>de</strong> ani, celebrul maestru complet al comediografiei –<br />

regizor, actor, scriitor, fondator <strong>de</strong> societăţi şi reviste umoristice şi, nu în<br />

ultimul rând, profesor al unor generaţii <strong>de</strong> comedieni - Geo Saizescu a lansat în<br />

miezul acestui <strong>de</strong>cembrie nu mai puţin <strong>de</strong> trei carţi recente:<br />

- „Istoria dramatică a unui film comic – Păcală” (Editura „Păcală”),<br />

- ”Svejk” - o viziune cinematografică după Jaroslaw Haşek (Editura „Victor”),<br />

- „Astă-seară dansăm cu… Bachus” )Editura „Scrisul Românesc”<br />

Înconjurat <strong>de</strong> prieteni la parterul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu bonomia<br />

omului <strong>de</strong> umor, el ne-a asezat în pomul acestui Crăciun sclipitoare pagini <strong>de</strong> comic<br />

românesc.<br />

CULTURA ROMANEASCĂ O PERMANENŢĂ LA TORINO<br />

După ce în librării importante din Torino au început să funcţioneze standuri <strong>de</strong><br />

carte românească, acum, galeria <strong>de</strong> artă „Mariana Papară" din Torino a găzduit<br />

expoziţia unui important reprezentant al picturii contemporane, Mircea T.<br />

Romanescu. Prezenţa sa la Torino vine să confirme efortul construirii unui nucleu<br />

cultural românesc aici, în ciuda interesului slab atât din partea Ministerului <strong>de</strong><br />

Externe, cât şi al reprezentanţelor consulare prezente în teritoriu.<br />

La Torino, revoluţia românească este culturală. Expoziţia curentă este intitulată<br />

„În căutarea semnului comun" şi are ca temă centrală acel element ancestral prezent<br />

în culturile ce mărginesc Mediterana, în căutarea căruia se porneşte încă din<br />

<strong>si</strong>mbologia antică a vechilor imperii.<br />

PRESTIGIOASĂ ANIVERSARE CLUJEANĂ<br />

Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat din Cluj împlineşte anul acesta 215 ani. Evenimentul a fost<br />

sărbătorit prin organizarea Festivalului Interferenţe. Un festival solid, cu<br />

spectacole <strong>de</strong> calitate, seriozitate şi profe<strong>si</strong>onalism. Interferenţele au putut fi<br />

se<strong>si</strong>zate în douăsprezece montări, patru ale teatrului-gazdă (printre care una <strong>de</strong><br />

referinţă, Unchiul Vanea, în regia lui Andrei Şerban, precedată <strong>de</strong> ultima premieră,<br />

Gianni Schicchi, în regia lui Silviu Purcărete şi <strong>de</strong> mai vechile Vinerea lungă şi<br />

Woyzeck) şi multe invitate din afara graniţelor: Ivanov, <strong>de</strong> la Teatrul "Katona<br />

Jozsef" din Budapesta, Tartuffe <strong>de</strong> la Stary Teatr, Cracovia, Ce zile frumoase, <strong>de</strong><br />

la Kammerspiele, Germania, O să-mi amintesc <strong>de</strong> voi toţi, Teatrul <strong>de</strong> La Abadia,<br />

Madrid, Grădina iubirilor interzise, spectacol <strong>de</strong> dans semnat <strong>de</strong> Yolan<strong>de</strong> Snaith,<br />

coregrafă care a lucrat la filmele lui Stanley Kubrik, şi La cui<strong>si</strong>ne <strong>de</strong> la Teatrul<br />

Tattoo din Toulouse.<br />

Cei 215 ani <strong>de</strong> existenţă a Teatrului Maghiar din Cluj fac subiectul unei expoziţii<br />

organizate în holul <strong>de</strong> la parter, în timp ce la etaj este etalată o selecţie din<br />

lucrările <strong>de</strong> scenografie semnate <strong>de</strong> Andrei Both, unul dintre artiştii distinşi cu<br />

titlul <strong>de</strong> Membru Onorific al teatrului. Demnă <strong>de</strong> reţinut este şi atenţia <strong>de</strong> care sa<br />

bucurat cartea <strong>de</strong> specialitate din partea organizatorilor.<br />

Patru lansări importante ale editurilor Koinonia şi Fundaţia Culturală "Camil<br />

Petrescu" au provocat intervenţii aplicate ale unor specialişti în dramaturgie, cum


ar fi George Banu, Tompa Gabor, Marina Constantinescu: "Scena supravegheată" <strong>de</strong><br />

George Banu (traducere în lb. maghiară), "Teatru" <strong>de</strong> Samuel Beckett (traducere <strong>de</strong><br />

Anca Măniuţiu), "Scenografii" <strong>de</strong> Helmut Sturmer şi albumul "Tompa Gabor, Viziuni<br />

scenice".<br />

EXEMPLU DEMN DE URMAT ŞI DE PROPAGAT<br />

Autoritatea Naţională <strong>de</strong> Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei<br />

(ANRCTI) şi organizaţia colectivă <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor EcoTic au donat 50 <strong>de</strong><br />

calculatoare reconditionate locuitorilor satului Cătiaşu, din ju<strong>de</strong>ţul Buzău şi<br />

altor 26 <strong>de</strong> telecentre instalate prin Programul pentru serviciu universal.<br />

Serviciul universal este un principiu european ce preve<strong>de</strong> că fiecare cetăţean are<br />

dreptul să aibă acces la serviciile <strong>de</strong> comunicaţii în anumite condiţii <strong>de</strong> calitate<br />

şi la un preţ acce<strong>si</strong>bil. Calculatoarele vor fi conectate la internet, iar<br />

localnicii care vor să comunice cu ru<strong>de</strong>le din alte oraşe sau din străinătate vor<br />

avea acces gratuit.<br />

Mi<strong>si</strong>unea Română Unită din Germania - vă invită la Concert <strong>de</strong> Colin<strong>de</strong> şi Cântece <strong>de</strong><br />

stea susţinut <strong>de</strong> Corul „Magnificat“ din Cluj-Napoca. Solişti Maria Subtirica, Dora<br />

Ionita-Rachita şi Io<strong>si</strong>f Lorant Barta. La pian Cornelia Cuteanu. Dirijor prof.<br />

Alexandru Suciu. Concertul va avea loc sâmbătă, 22 <strong>de</strong>cembrie, orele 19.00 în<br />

Mariahilfkirche, Mariahilfplatz 11, 81541 München (Straßenbahn 27, Haltestelle<br />

Mariahilfplatz) >><br />

Craciun <strong>si</strong> sfintenie-n Maramures<br />

Luminata <strong>si</strong> plina <strong>de</strong> incarcatura duhovniceasca sarbatoarea Nasterii Domnului<br />

aduce in fiecare an sfinta bucurie a reintilnirii cu Pruncul Iisus Izbavitorul <strong>si</strong><br />

Mintuitorul.Chemare tainica pentru fiecare dintre noi <strong>de</strong> a porni cu gind<br />

bun,fiecare,pe drumul magilor din rasarit,insotiti <strong>de</strong> steaua credintei cu dorinta<br />

<strong>de</strong> a-L reintilni pe Cel care,mereu iertator,a indumnezeit lumea prin valoarea<br />

Nasterii <strong>si</strong> a Jertfei Sale.<br />

Vestea Nasterii Mintuitorului a implinit proorocia,a implinit insa<strong>si</strong> fagaduinta<br />

lui Dumnezeu(Fac.3,15)<strong>de</strong> a ne reabilita din intinaciunea fara<strong>de</strong>legilor in care a<br />

cazut neamul omenesc prin pacatul neascultarii protoparintilor(Adam <strong>si</strong> Eva)<br />

nostrii.Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor <strong>si</strong> supus pacatelor sa fie<br />

indumnezeit.<br />

Cuvintul,,Craciun”este inrudit cu termenul <strong>de</strong> origine latina,,creatio”(latina<br />

culta),iata intelesul,semnificatia-precum o creatie,Dumnezeu coborind in lume cu<br />

scopul rezidirii acesteia aducind impacarea cu Fiul Sau Cel ce va ridica pacatele<br />

lumii,inceputul noii creatii prin Adam cel nou.<br />

Plina <strong>de</strong> parfum divin,minunata sarbatoare a Nasterii Domnului(Craciunul) revine<br />

iar ca prilej <strong>de</strong> bucurie.Cei mici i<strong>si</strong> lumineaza copilaria acestor zile <strong>de</strong>osebite<br />

semanind bucurie prin vestea colin<strong>de</strong>lor,recompensati fiind cu daruri crestineste<br />

daruite.Maramuresul imbraca sfinta haina a acestor sarbatori poate mai <strong>de</strong>osebit ca<br />

niciun<strong>de</strong> in lume.Colin<strong>de</strong>le,asemeni unor rugi inaltate spre ceruri <strong>de</strong>schid u<strong>si</strong>le<br />

inimilor <strong>si</strong> a caselor <strong>de</strong> maramureseni vrednici,cu frica <strong>si</strong> respect pentru<br />

Dumnezeu,bucurindu-i <strong>de</strong>opotriva.<br />

In Sfinta Noapte nu doarme nimeni caci <strong>de</strong> la casa preotului incep cetele <strong>de</strong><br />

colindatori,precum un regal,ducind pretutin<strong>de</strong>ni salba lor <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>.Apoi obiceiuri<br />

ramase din mo<strong>si</strong> stramo<strong>si</strong>, pastrate cu sfintenie intregesc frumusetea sfintelor<br />

sarbatori <strong>de</strong> Craciun.Miezul Noptii Sfinte e completat <strong>de</strong> ,,Vitflaim”,obicei care<br />

infatiseaza prin cei aproximativ douazeci <strong>si</strong> patru <strong>de</strong> tineri personaje biblice-


punctul central axindu-se pe Nasterea Domnului.Magica noapte i<strong>si</strong> continua<br />

farmecul,copii sanato<strong>si</strong>,rumeni in obraji umblind cu,,Steaua”ori<br />

amintind,,Irozii”.Din casele crestinilor nu lipseste nici bradul,darnic<br />

impodobit,mindria fiecarei familii crestine.In vremurile din trecut,bradul era<br />

ornat cu mere,nuci,<strong>si</strong>ruri <strong>de</strong> boabe <strong>de</strong> fasole alba ce <strong>si</strong>mboliza purificarea<br />

sufletului,acum inlocuiete cu ornamente mo<strong>de</strong>rne.Dar trecutul <strong>si</strong> prezentul aici<br />

poarta esenta aceleea<strong>si</strong> i<strong>de</strong>i nobile.<br />

Ultimii ani au completat frumusetea Maramuresului cu festivaluri <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />

obiceiuri cum ar fi cele <strong>de</strong> la Sighetu Marmatiei,Borsa ori <strong>de</strong> pe Valea Izei,Baia<br />

Mare,Tara Chioarului sau din zona Ulmeni.<br />

Pr.stavr.Botis Radu<br />

Asociaţia <strong>de</strong> Turism Oltenia organizează vineri, 14 <strong>de</strong>c.2007, cu participarea<br />

Cons.Jud.Dolj şi Agenţiei <strong>de</strong> Dezvolt. Reg. SV OLTENIA - Conferinţa Finală pentru<br />

proiectul "Studiu privind potenţialul turistic în ju<strong>de</strong>ţul Dolj şi modalitatea <strong>de</strong><br />

valorificare a acestzuia", implementat în cadrul Programului <strong>de</strong> finanţări<br />

nerambursabile din fondurile bugetului C.J.Dolj<br />

Acest studiu se doreşte un punct <strong>de</strong> plecare pentru viitoarele acţiuni <strong>de</strong> promovare<br />

şi <strong>de</strong>zvoltare a turismului (inclu<strong>si</strong>v cultural) în Dolj<br />

azi, 14 <strong>de</strong>c.2007, la Muzeul <strong>de</strong> Artă din Craiova, va avea loc expoziţia <strong>de</strong><br />

caricatură "BOURomahia", autor Octavian Bour<br />

tot azi, 14 <strong>de</strong>c.2007, Centrul Jud.Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii<br />

Tradiţionale în colaborare cu Primăria, Con<strong>si</strong>liul Local şi Căminul Cultural al<br />

comunei Pleniţa , va organiza la Galeriile "Cromatic" - expoziţia foto-documentare<br />

"SATUL DOLJEAN, IERI ŞI AZI"<br />

luni, 17 <strong>de</strong>c. - CORALA ACADEMICĂ A FILARMONICII "OLTENIA", dirijor maestrul<br />

Alexandru Racu: CONCERT DE COLINDE<br />

vineri, 14 <strong>de</strong>c.,2007: ZIUA FILARMONICII OLTENIA - 103 ani <strong>de</strong> la primul concert al<br />

Societăţii Filarmonice din Craiova. Dirijor RADU POPA, solistă CRISTINA ANGHELESCU,<br />

orchestra <strong>si</strong>mfonică a Filarmonicii Oltenia.<br />

În program - Beethoven: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră,<br />

op.61/Simfonia a VI-a în Fa major, op.68 - PASTORALA<br />

luni, 17 <strong>de</strong>c. - primul CONCERT DE CRACIUN, cu participarea JOHANN STRAUSS ENSEMBLE<br />

(Viena)<br />

vineri 21 Dec. - al doilea CONCERT DE CRĂCIUN - orchestra FOC<br />

sâmbătă, 22 <strong>de</strong>c. 2007, în sala Tetrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, în<br />

organizarea Tetrului Liric, va avea loc spectacolul <strong>de</strong> varietrăţi muzicale şi<br />

divertisment - STELE DE CRĂCIUN -,cu participarea sopranei Felicia Filip, a<br />

actriţei Stela Popescu, a coregrafului şi belerinului Răzvan Mazilu şi a<br />

folkistului Victor Socaciu. Îşi dau concursul orchestra şi corul Teatrului Liric<br />

"ELena Teodorini", regia artistică Cristian Mihăilescu, conducerea muzicală -<br />

Florian Zamfir<br />

duminică,16 <strong>de</strong>c.2007, la Teatrul Liric "Elena Teodorini" din Craiova, va avea loc<br />

premiera operei comice BRACONIERUL - <strong>de</strong> Albert Lortzing; dirijor Florian Zamfir,<br />

regia artistică Tamas Ferkay (Austria).<br />

joi, 20 <strong>de</strong>c. 2007, la Teatrul Liric din Craiova, va avea loc spectacolul cu opera<br />

TURANDOT <strong>de</strong> G.Puccini, regia artistică: Emil Strugaru.<br />

Duminică, 23 <strong>de</strong>c.2007, la Catedrala episcopală "Madona Dudu" din Craiova, corul


Teatrului Liric va prezenta un concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> şi muzică sacră.<br />

Din Italia,<br />

pentru fluxul <strong>de</strong> <strong>stiri</strong> al portalului<br />

Cristian Gaita semnaleaza o serata literara<br />

ce va avea loc la Torino, in data <strong>de</strong> 13 <strong>de</strong>cembrie 2007 - Via Bogino 9 un<strong>de</strong>, sub<br />

titlul Elogiul Romaniei (Elogio <strong>de</strong>lla Romania) se va prezenta un recital poeticomuzical<br />

pe versuri <strong>de</strong> Ana Blandiana <strong>si</strong> muzica <strong>de</strong> Liana Alexandra, Violeta Dinescu<br />

<strong>si</strong> Serban Nichifor.<br />

Pentru amanunte recomandam sa apasati in stanga jos pe bannerul "Ora Romaniei"<br />

intrand in legatura cu Asociatia Romanilor din Torino<br />

CRAIOVA ORAS INTERCULTURAL EUROPEAN<br />

PENTRU ÎNTREAGA ACTUALITATE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ PORTALUL NOSTRU ARE UN VAST<br />

SUBMENIU CUPRINS ÎN FLUXUL DE STIRI, IN EVENIMENTELE SELECTATE PE DOMENII SI IN<br />

FLUXURILE DE STIRI DE PE HARTA FIECĂRUI JUDEŢ. CU ACEASTA RUBRICĂ NOUĂ VOM<br />

SUBLINIA CEEA CE ESTE MAI IMPORTANT PENTRU PERIOADA APARIŢIEI FIECĂRUI NUMAR DIN<br />

REVISTA NOASTRĂ ELECTRONICĂ, PRIVIND ALINIEREA SI CONTRIBUŢIA CULTURII ROMÂNEŞTI LA<br />

MARILE EVENIMENTE ŞI ACŢIUNI INTERCULTURALE ALE CONTINENTULUI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL<br />

„ANUL MULTICULTURAL EUROPEAN 2008”. IAR BUCURIA NOASTRĂ ACUM, ESTE SĂ VĂ ANUNŢĂM:<br />

SELECŢIONAREA MUNICIPIULUI CRAIOVA<br />

printre primele 12 ORAŞE INTERCULTURALE EUROPENE<br />

IATĂ COMUNICATUL PE CARE L-AM PRIMIT:<br />

Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage<br />

Council of Europe<br />

F - 67075 Strasbourg Ce<strong>de</strong>x<br />

News about <strong>de</strong>velopments in relation to the Intercultural cities programme.<br />

1. The preliminary selection process for cities is over. 12 cities have been<br />

shortlisted (among 45 candidates) as potential participants. The final selection<br />

will be ma<strong>de</strong> following vi<strong>si</strong>ts on the spot (January-March). Here are the shortlisted<br />

cities:<br />

Berlin Neukölln (Germany)<br />

Craiova (Romania)<br />

Greenwhich (UK)<br />

Izhevsk (Rus<strong>si</strong>an Fe<strong>de</strong>ration)<br />

Lyon (France)<br />

Lublin (Poland)<br />

Melitopol (Ukraine)<br />

Neuchâtel (Switzerland)<br />

Patras (Greece)<br />

Reggio Emilia (Italy)<br />

Stavropol (Rus<strong>si</strong>an Fe<strong>de</strong>ration)<br />

Subotica (Serbia)<br />

Miercuri, 12 <strong>de</strong>cembrie 2007, în Amfiteatrul Liceului <strong>de</strong> Muzică şi <strong>Arte</strong> Plastice<br />

"Bălaşa Doamna" din Târgovişte va avea loc prima ediţie a GALEI PREMIILOR EURO-ART,<br />

precum şi Serbarea <strong>de</strong> Crăciun pentru ŞCOALA MICILOR VEDETE şi CLUBUL VICTORIOŞILOR.<br />

Actorii Teatrului "JUNIOR" din Târgovişte, împreună cu Moş Crăciun, vor întreţine<br />

buna-dispoziţie pentru cei peste 100 <strong>de</strong> elevi din Târgovişte, Găeşti şi Româneşti<br />

ai Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi Clubului Victorioşilor şi vor <strong>de</strong>cerna premii pentru<br />

2007.<br />

OPERA ROMÂNĂ LA 86 DE ANI


Opera Naţională Bucureşteană sărbătoreşte, în acest an, 86 <strong>de</strong> ani. Evenimentul a<br />

fost aniversat sâmbătă 8 <strong>de</strong>cembrie cu un spectacol <strong>de</strong> gală care a cuprins un<br />

fragment din opera “Lohengrin” <strong>de</strong> Wagner, titlu care a constituit, în 8 <strong>de</strong>cembrie<br />

1921, prima reprezentaţie instituţiei române <strong>de</strong> artă proaspăt confirmate, la<br />

pupitru fiind atunci George Enescu. Programul a mai cuprins secvenţe din Massenet,<br />

Enescu, Puccini, Verdi, Gounod, Bellini, Ros<strong>si</strong>ni, precum şi momente coregrafice pe<br />

muzică <strong>de</strong> Ceaikovski sşi Adam.<br />

Soliştii spectacolului au fost: Oana Andra, Iordache Basalic, Oana Bădănoiu, Laura<br />

Blică Toa<strong>de</strong>r, Roxana Briban, Virgil Ciocoiu, Mariana Colpoş, A<strong>de</strong>la Crăciun,<br />

Cristina Dijmaru, Felicia Filip, Bianca Fota, Mihaela Işpan, Pompeiu Hărăşteanu,<br />

Ştefan Ignat, Marius Manea, Silvia Sorina Munteanu, Cristina Opincaru, Oana<br />

Popescu, Mihaela Stanciu, Vlad Toa<strong>de</strong>r, Adina Tudor, Gigel Ungureanu, care au<br />

evoluat sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu. Regia - Cristina Cotescu,<br />

scenografia Adriana Urmuzescu, corul dirijat <strong>de</strong> Stelian Olariu, iar baletul <strong>de</strong><br />

Mihai Babuşka.<br />

În luna <strong>de</strong>cembrie a acestui an, publicul meloman este invitat să audieze trei<br />

concerte găzduite în Sala <strong>de</strong> concerte a Castelului Peleş, organizate în colaborare<br />

cu Romanian Piano Trio, format din Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan suma,<br />

Fundaţia Remember Enescu din Bucureşti şi Facultatea <strong>de</strong> muzică din Braşov.<br />

Vineri 14 <strong>de</strong>cembrie 2007, la orele 1700 - Romanian Piano Trio<br />

Joi 20 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 1700 - Gala Laureaţilor Festivalului Remember Enescu<br />

Sâmbătă 22 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 1700 - Mozart la Castel IV<br />

Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu"<br />

Data: 15.12.2007 - 17.12.2007<br />

Loc: Ploieşti<br />

Organizator: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Prahova pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional, Primăria Municipiului Ploieşti, Filarmonica "Paul<br />

Constantinescu" Ploieşti, Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Ploieşti<br />

Telefon: 0244517993<br />

Fax: 0244517993<br />

Această manifestare, <strong>de</strong>dicată memoriei compozitorului este menită să promoveze<br />

valorile muzicale româneşti şi să le facă cunoscute şi pe această cale. Acţiunea<br />

este organizată <strong>de</strong> Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Prahova, Primăria Ploieşti, Filarmonica “Paul Constantinescu” Ploieşti,<br />

Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” Ploieşti<br />

Centrul <strong>de</strong> Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural şi Muzeul <strong>de</strong> Istorie a<br />

Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” – prezintă în perioada<br />

noiembrie 2007 – ianuarie 2008, expoziţia Ceramica arheologică <strong>de</strong> Cucuteni: <strong>de</strong> la<br />

<strong>de</strong>scoperire la valorificare pentru public. Vernisajul va avea loc miercuri 28<br />

noiembrie 2007, ora 11 în sala „Orest Tafrali” <strong>de</strong> la Palatul Culturii. Vă aşteptăm<br />

să <strong>de</strong>scoperim împreună această uimitoare civilizaţie preistorică. Expoziţia este<br />

organizată în contextul proiectului <strong>de</strong> acţiune integrată româno-franceză PAI –<br />

Brâncuşi<br />

Asociatia culturala «Printemps Roumain»<br />

din Lille, i<strong>si</strong> propune sa animeze dialogul<br />

intercultural dintre Franta <strong>si</strong> România.


Initiatoare a numeroase proiecte culturale atat<br />

in Franta cat <strong>si</strong> in România, ea organizeaza cea<br />

<strong>de</strong>-a treia editie a Zilelor Culturale Românesti in<br />

perioada 30 noiembrie – 15 <strong>de</strong>cembrie 2007.<br />

Beneficiind <strong>de</strong> sustinerea numero<strong>si</strong>lor<br />

parteneri, printre care Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean<br />

Suceava, Con<strong>si</strong>liul General <strong>de</strong> Nord, primariile<br />

din Lille, Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> Fundu-Moldovei, Univer<strong>si</strong>tatile<br />

Lille 1 <strong>si</strong> Lille 2, asociatia culturala Dimitrie<br />

Gusti, cele doua saptamani <strong>de</strong> manifestari<br />

culturale vor reuni la Lille: actori, muzicieni,<br />

dansatori, artisti plastici precum <strong>si</strong> profesori<br />

univer<strong>si</strong>tari din România care vor face cunoscute<br />

cateva fatete culturale românesti locuitorilor din<br />

Nordul Frantei<br />

Calendar cultural gorjean<br />

Miracolul Crăciunului, ediţia a VI-a (expoziţii <strong>de</strong> artă şi carte religioasă).<br />

Perioada: 19.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />

Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Shukar Romane Ghilea Thai Kelimos/ Spectacol extraordinar <strong>de</strong> muzică şi dansuri rome<br />

Perioada: 19.12.2007 - 19.12.2007Cine anunţă: Centrul Naţional <strong>de</strong> Cultură al<br />

Romilor<br />

Corala târgujiană, ediţia a II-a. Perioada: 20.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Festival ecumenic / Spectacol <strong>de</strong> muzică religioasă şi colin<strong>de</strong>. Perioada:<br />

20.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional Gorj<br />

Spectacol <strong>de</strong> gală al formaţiilor <strong>de</strong> colindători ale Şcolii populare <strong>de</strong> artă<br />

,,Colindă, Doamne, colindă'' Perioada: 20.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Calendar botoşenean<br />

FESTIVALUL COMUNAL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU, ediţia a XIVaData:<br />

29.12.2007Loc: Cămin cultural UngureniOrganizator: Cămin cultural Ungureni<br />

» „CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />

împrejurimi.Perioada: 15.12.2007<br />

» „COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona<br />

SiretuluiPerioada: 15.12.20<br />

Evenimente din calendarul “Cultura pe NET”<br />

Gala sponsorilor ,,Doinei Gorjului'' Perioada: 14.12.2007Cine anunţă: Direcţia


ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Festivalul concurs interju<strong>de</strong>ţean "Căluşerul tran<strong>si</strong>lvănean" ediţia a XXXVIII-a la<br />

Certej şi Orăştie Perioada: 14.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

Expoziţie <strong>de</strong> pictură a membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori "Marcel<br />

Olinescu" Perioada: 14.12.2007 - 21.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

„CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />

împrejurimi. Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />

Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />

„COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona Siretului<br />

Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />

Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />

Gala Premiilor CJCPCT Gorj Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Seară muzeală: “Istoria aparatelor <strong>de</strong> înregistrare şi redare a sunetului. Audiţii<br />

muzicale” Perioada: 15.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila<br />

Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu" Perioada: 15.12.2007<br />

- 17.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional Prahova<br />

„SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – OBICEIURI ŞI TRADIŢII” Perioada: 16.12.2007Cine<br />

anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Botoşani<br />

Zilele Recunoştinţei / Complex <strong>de</strong> manifestări culturale închinate Revoluţiei<br />

române. Perioada: 16.12.2007 - 22.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Concurs international <strong>de</strong> vioara " Remember Enescu " Perioada: 17.12.2007 -<br />

21.12.2007Cine anunţă: Centrul European <strong>de</strong> Cultură din Sinaia<br />

Evenimente din calendarul “Cultura pe NET”<br />

Gala sponsorilor ,,Doinei Gorjului'' Perioada: 14.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Festivalul concurs interju<strong>de</strong>ţean "Căluşerul tran<strong>si</strong>lvănean" ediţia a XXXVIII-a la<br />

Certej şi Orăştie Perioada: 14.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

Expoziţie <strong>de</strong> pictură a membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori "Marcel<br />

Olinescu" Perioada: 14.12.2007 - 21.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />

„CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />

împrejurimi. Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />

Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />

„COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona Siretului<br />

Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />

Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />

Gala Premiilor CJCPCT Gorj Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Seară muzeală: “Istoria aparatelor <strong>de</strong> înregistrare şi redare a sunetului. Audiţii<br />

muzicale” Perioada: 15.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila


Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu" Perioada: 15.12.2007<br />

- 17.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional Prahova<br />

„SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – OBICEIURI ŞI TRADIŢII” Perioada: 16.12.2007Cine<br />

anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Botoşani<br />

Zilele Recunoştinţei / Complex <strong>de</strong> manifestări culturale închinate Revoluţiei<br />

române. Perioada: 16.12.2007 - 22.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />

Concurs international <strong>de</strong> vioara " Remember Enescu " Perioada: 17.12.2007 -<br />

21.12.2007Cine anunţă: Centrul European <strong>de</strong> Cultură din Sinaia<br />

program pe luna <strong>de</strong>cembrie<br />

AL OPEREI MAGHIARE DIN CLUJ<br />

Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy - premieră<br />

15 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Incze G. Katalin<br />

ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />

Operetă în trei acte, tradusă în limba română<br />

Duminică, Ábrahám Pál: Bal la Savoy<br />

16 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Jankó Zsolt<br />

ora 17.00 Regizor: Szabó Emese<br />

Operetă în trei acte, tradusă în limba română<br />

Joi, P.I.Csajkovszkij: Spărgătorul <strong>de</strong> nuci<br />

20 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Fumio Akizaki - Japonia<br />

ora 18.30 Regizor-coreograf: Mîndruţiu Mihail<br />

Luni, Csemiczky Miklós: Muzicanţii din Brema<br />

24 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Kulcsár Szabolcs<br />

ora 16.00 Regizor: Szabó Emese<br />

Intrare liberă pentru copii!<br />

Luni, Emlékszel még… Gală <strong>de</strong> operetă<br />

31 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Hary Béla<br />

ora 18.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />

LA MULTI ANI!!!!<br />

AGENDA CULTURALA DECEMBRIE a ju<strong>de</strong>tului VRANCEA<br />

Data Loc <strong>de</strong>sfasurare Organizator Manifestare<br />

1.12.2007 Tivoli -Italia Ansamblul Folcloric Tara Vrancei Tara mea <strong>de</strong><br />

glorii, tara mea <strong>de</strong> dor – spectacole folclorice <strong>si</strong> <strong>de</strong> datini romanesti, expozitie<br />

documentara <strong>si</strong> <strong>de</strong> arta populara traditionala realizate in orasul italian Tivoli cu<br />

priliejul <strong>de</strong>plasarii ansamblului in aceasta localitate, la invitatia primariei.<br />

01.12.2007 FocsaniAteneul Popular, Sala Mr Gh Pastia, orele 17.00 Ateneul<br />

Popular “Mr Gh Pastia” Expozitie organizata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei –<br />

Arta <strong>si</strong> Traditie Romaneasca


02.12.2007 Tivoli –ItaliaCentrul istoric, orele 18.00 Ansamblul Folcloric<br />

Tara Vrancei Spectacol <strong>de</strong> folclor italian realizat <strong>de</strong> gaz<strong>de</strong>le din<br />

TivoliSpectacol folcloric <strong>de</strong> datini romanesti <strong>de</strong> Craciun <strong>si</strong> Anul nou.<br />

03.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, foaier, orele 18.30 Teatrul Municipal<br />

Boul <strong>si</strong> viteii <strong>de</strong> Ion Baiesu; spectacol-lectura<br />

06.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 Teatrul<br />

Municipal …cu Pacala <strong>de</strong> Constantin Brehnescu<br />

07.12.2007 MarasestiCasa <strong>de</strong> Cultura, orele 18.00 Teatrul Municipal Casa <strong>de</strong><br />

Cultura Marasesti “Cateva palme false” <strong>de</strong> Paul Everac; regia I Albu<br />

7-9.12.2007 BucurestiPatriarhia Româna Formatia Corala Traditionala<br />

Pastorala Festival National <strong>de</strong> Muzica Religioasa<br />

08-09.12.2007 FocsaniDragosloveni DJCCPCNVrancea Salonul Literar<br />

Dragosloveni; editia XXXVI-a<br />

08.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 <strong>si</strong> 18.30<br />

Teatrul Municipal “Danila Prepeleac” dupa I. Creanga; regia C.<br />

Brehnescu“Hangita” <strong>de</strong> Carlo Goldoni, premiera; regia Gina Lazar<br />

09.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />

Municipal “Badaranii” <strong>de</strong> Carlo Goldoni; regia A. Damian<br />

10.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 <strong>si</strong> 19.00<br />

Teatrul Municipal Scufita Ro<strong>si</strong>e <strong>de</strong> Calin Gruia; regia I.<br />

Constantinescu;Mincinosul <strong>de</strong> Carlo Goldoni; spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul “Fani<br />

Tardini” Galati<br />

12.12.2007 AdjudCasa <strong>de</strong> Cultura Adjud Casa <strong>de</strong> Cultura AdjudAnsamblul<br />

Folcloric Tara Vrancei Domnulet <strong>si</strong> domn din cer…lerui ler! Spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />

obiceiuri <strong>de</strong> iarna la români.<br />

13.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />

Municipal Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />

14.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />

Municipal Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> –Corul Madrigal; invitata <strong>de</strong> onoare actrita<br />

A<strong>de</strong>la Marculescu<br />

15-25.12.2007 FocsaniSala Tara Vrancei Ansamblul Folcloric Tara Vrancei<br />

Iata …vin colindatorii expozitie, spectacole <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna,<br />

concerte <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> traditionale, realizate cu prilejul sarbatorilor <strong>de</strong> Craciun <strong>si</strong><br />

anul Nou<br />

15-30.12.2007 FocsaniGaleriile <strong>de</strong> Arta Sala Tara Vrancei Ansamblul Folcloric<br />

Tara VranceiScoala Populara <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> <strong>si</strong> Meserii Expozitia –concurs <strong>si</strong><br />

spectacolul folcloric Serban Tertiu<br />

17.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, foaier, orele 18.30 Teatrul Municipal<br />

Suferinta <strong>de</strong> Ion Baesu; spectacol-lectura<br />

20.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />

MunicipalCorul Pastorala Simpozion <strong>si</strong> concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>Corul Traditional<br />

Pastorala; invitata <strong>de</strong> onoare soprana Daniela Vla<strong>de</strong>scu<br />

20-29.12.2007 Odobesti Casa <strong>de</strong> CulturaOdobesti Spectacole <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />

obiceiuri<br />

21.12.2007 FocsaniAteneul Popular, Sala Florentin Delmar, orele 18.00<br />

Ateneul Popular “Mr Gh Pastia” Concert spectacol: 1 an <strong>de</strong> Athenaeum –grupul <strong>de</strong><br />

copii Athenaeum<br />

21.12.2007 FocsaniGradina Publica, orele 11.00 Teatrul Municipal Ansamblul<br />

Tara Vrancei Deschi<strong>de</strong>rea oraselului copiilor<br />

Salonul Internaţional <strong>de</strong> Caricatură<br />

Sambata 8 <strong>de</strong>cembrie la ora 13.00, s-a <strong>de</strong>schis la Brăila Salonul Internaţional <strong>de</strong><br />

Caricatură. 130 <strong>de</strong> caricaturişti din 27 <strong>de</strong> ţări, printre care Polonia, Franţa,<br />

Brazilia şi Germania, expun peste 400 <strong>de</strong> lucrări. Prima secţiune a salonului este<br />

intitulată „Brăila - ţinut multicultural", iar pentru cea <strong>de</strong>-a doua secţiune, temă<br />

la alegere.<br />

Brăila are o lungă tradiţie în organizarea saloanelor <strong>de</strong> caricatură. În 2006 tema<br />

salonului a fost: „La un pas <strong>de</strong> Europa". În acest an juriul este format dinTudor


Octavian - critic <strong>de</strong> artă, scriitor; Mihai Stănescu - caricaturist; Leonte Năstase<br />

– grafician, şi caricaturistul Costel Pătrăşcan.<br />

Luni 10 <strong>de</strong>cembrie, la ora 17.30, în Sala <strong>de</strong> Marmură a Uniunii Cineaştilor din<br />

Capitală, se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Film Stu<strong>de</strong>nţesc CineMAiubit, cu o<br />

expoziţie <strong>de</strong> fotografie. Aceasta va fi urmată <strong>de</strong> proiecţia filmelor din secţiunea<br />

competitivă <strong>de</strong> ficţiune. Între 10 şi 13 <strong>de</strong>cembrie vor fi prezentate la cinema<br />

Studio 17 ore <strong>de</strong> film <strong>de</strong> ficţiune şi trei ore <strong>de</strong> film experimental, documentar şi<br />

<strong>de</strong> animaţie.<br />

Va avea loc şi o retrospectivă a peliculelor premiate la CineMAiubit, în ediţiile<br />

anterioare, precum <strong>si</strong> "Panorama" şcolilor <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la Lodz, Munchen şi Tel Aviv<br />

AGENDA CULTURALA VÂLCEANĂ<br />

DECEMBRIE 2007<br />

noiembrie - <strong>de</strong>cembrie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie Râmnicu Vâlcea<br />

Trienala <strong>de</strong> tapiserie<br />

Organizatori:<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

· UAP – Filiala Vâlcea<br />

<strong>de</strong>cembrie – toată luna<br />

Sala <strong>de</strong> lectură “Marian Creangă” a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> icoane şi audiţie colin<strong>de</strong><br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul <strong>de</strong> Etnologie Mihai<br />

Pop<br />

6 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Organizator:<br />

· Forumul Cultural al Râmnicului<br />

7 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Lansarea cărţii “Istoria ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea 1948 – 1965” <strong>de</strong> prof. dr. Oane Sorin<br />

Organizatori:<br />

· Forumul Cultural al Râmnicului<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

7 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

8 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 19,00: Sala Sporturilor Traian<br />

Balul Primăriei<br />

Organizator:<br />

· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

9 <strong>de</strong>cembrie


Ora 17,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Spectacol coregrafic “Aripi” în regia şi scenografia Adinei Cezar – spectacol<br />

prezentat în cadrul Festivalului “George Enescu” Bucureşti<br />

Organizatori:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Liceul coregrafic „Floria Capsali” Bucureşti<br />

· Formaţia „Contemp” Bucureşti<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

10 - 20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

,,Tradiţii şi obiceiuri <strong>de</strong> iarnă’’ - expoziţii tematice (pictură, floricultură,<br />

mo<strong>de</strong>laj)<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />

cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, mo<strong>de</strong>laj, automo<strong>de</strong>lism şi pictură<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

10 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 10, 00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminarul “În ce Europă ne dorim sa trăim”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Centrul <strong>de</strong> Informare<br />

Comunitară<br />

10 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Teodor Costin<br />

Solişti: Meda Stanciu şi Aurel Piculeaţă<br />

Program: Mozart – Uvertura la Opera “Rapirea din Serai”<br />

– Simfonia nr. 40<br />

Bach – Concertul pentru 2 viori în re minor BMW 1043<br />

Vivaldi – Concertul pentru 2 viori in la minor<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

13 - 16 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Târg <strong>de</strong> carte pentru copii<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

13 <strong>de</strong>cembrie<br />

Craiova<br />

Spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană”, soliştii<br />

profe<strong>si</strong>onişti ai orchestrei şi din zona Olteniei<br />

Organizator:<br />

· Radio “Horion”<br />

Parteneri:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

· Studioul <strong>de</strong> Televiziune Sud Craiova


13 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

RECITAL DE PIAN - CARMEN DANIELA<br />

Program: Hän<strong>de</strong>l - Ciaccona în re minor<br />

- Passacaglia în sol minor<br />

Bach - Suita franceză nr. 5, BMW 816<br />

- Alleman<strong>de</strong>, Courante, Saraban<strong>de</strong>,Gavotte, Bouree, Loure, Gigue<br />

Beethoven - Sonata în Fa diez major op. 78<br />

- Adagio Cantabile, Allegro ma non troppo ,Allegro vivace<br />

Haydn - Sonata Hob. XVI/8<br />

- Allegro, Menuett, Andante, Allegro<br />

Liszt - Din „Pomul <strong>de</strong> Crăciun”, <strong>de</strong>dicat nepoatei Daniela von Bulow<br />

Men<strong>de</strong>lssohn - Decembrie, „Choral”<br />

Bela Bartok - Colin<strong>de</strong> Româneşti<br />

Schumann - Sonata pentru pian în fa diez minor op. 11<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

14 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Teatru Radiofonic pentru copii<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

14 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 16,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Spectacol cultural - artistic omagial <strong>de</strong>dicat pen<strong>si</strong>onarilor din cadrul Asociaţiei<br />

Seniorilor din Învăţământ<br />

Organizatori:<br />

· Forumul Cultural al Râmnicului<br />

· Asociaţia Seniorilor din Învăţământ<br />

14 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Târgul <strong>de</strong> Artă al membrilor U.A.P.<br />

Organizator:<br />

· U.A.P. – Filiala Vâlcea<br />

15 – 20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Spectacolul “Colindul, colin<strong>de</strong>lor”<br />

Organizatori:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Liceul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

· Primăria comunei Oteşani<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

15 - 20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 10,00: Parcarea Supermarketului INTEREX<br />

Antrenamente <strong>de</strong>monstrative <strong>de</strong> karting şi automo<strong>de</strong>lism<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> karting, auto şi<br />

navomo<strong>de</strong>lism


Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

15 - 18 <strong>de</strong>cembrie<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

“Moş Crăciun” vizitează Centrele <strong>de</strong> plasament<br />

Organizator:<br />

· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

15 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“Mărgăritare” – festival interju<strong>de</strong>ţean al trupelor <strong>de</strong> dans cla<strong>si</strong>c, mo<strong>de</strong>rn şi<br />

sportiv<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

15 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 11,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Spectacol <strong>de</strong> balet – “Cenuşăreasa”<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

15 <strong>de</strong>cembrie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

,,Uite vine Moş Crăciun”- spectacol artistic şi expoziţii tematice<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />

cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, mo<strong>de</strong>laj, automo<strong>de</strong>lism şi pictură<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

16 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Crăciun European<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

17 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Solistă: Carmen Daniela<br />

Program: Clara Schumann – Concert pentru pian şi orchestră în la minor op. 7 -<br />

primă audiţie<br />

la Râmnicu Vâlcea<br />

Bizet – Suita nr. 1 pt pentru orchestra<br />

– Simfonia in Do major<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

18 - 19 <strong>de</strong>cembrie<br />

Zilele Bibliotecii “A.E. Baconsky” Călimăneşti. Program:<br />

18 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Audiţie “Astăzi s-a născut Hristos” – colin<strong>de</strong> şi cântări <strong>de</strong> Crăciun


Expoziţie <strong>de</strong> carte “Iisus în literatură, artă şi religie”<br />

19 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 14,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

In memoriam “Marian Creangă – un fiu al Vâlcii, un om al cărţii – 10 ani <strong>de</strong> la<br />

trecerea în nefiinţă”<br />

Ron<strong>de</strong>luri şi catrene creştine rostite <strong>de</strong> membrii Cenaclului “A.E. Baconsky”<br />

Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> susţinut <strong>de</strong> prof. Georginel Sandu şi elevii săi<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

18 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 16,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Serbare <strong>de</strong> Crăciun<br />

Organizator:<br />

· Grădiniţa Traian Râmnicu Vâlcea<br />

18 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“Ucenicii Thaliei” – Festival-concurs ju<strong>de</strong>ţean al tinerilor interpreţi <strong>de</strong> artă<br />

teatrală<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

18 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Obiceiuri tradiţionale din zona Tomşani<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul <strong>de</strong> Etnologie Mihai<br />

Pop<br />

19 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Serbare <strong>de</strong> Crăciun<br />

Organizator:<br />

· Grădiniţa nr. 1 Râmnicu Vâlcea<br />

20 <strong>de</strong>cembrie 2007 – 03 ianuarie 2008<br />

Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />

Expoziţie <strong>de</strong> fotografie „Obiceiul tăierii porcului la români”<br />

Organizator:<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 10,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Festivalul <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> “Colin<strong>de</strong>, colin<strong>de</strong>”<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />

automo<strong>de</strong>lism, ecologie, astronomie, ecoturism<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala “Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“De Crăciun” – expoziţie <strong>de</strong> icoane a artiştilor plastici vâlceni<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale


Vâlcea<br />

20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Concert “Preludii <strong>de</strong> Crăciun”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

20 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT <strong>de</strong> COLINDE – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />

„Euphonia”<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

21 - 22 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea şi Piaţa “Mircea cel Bătrân” Râmnicu<br />

Vâlcea<br />

“Din Moşi - strămoşi” - festival interju<strong>de</strong>ţean al obiceiurilor <strong>de</strong> Crăciun şi Anul<br />

Nou<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

21 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 12,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Festivalul <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> “Colindul sfânt şi bun”<br />

Organizatori:<br />

· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

· Primăria oraşului Horezu<br />

· Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

· Clubul Copiilor Horezu<br />

21 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Seară <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

28 <strong>de</strong>cembrie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Carnavalul ,,Fulgilor <strong>de</strong> nea” – spectacol artistic<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> dans popular, famfară, dans<br />

sportiv, mo<strong>de</strong>laj, pictură şi tenis <strong>de</strong> masă<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

28 <strong>de</strong>cembrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

29 <strong>de</strong>cembrie<br />

Biserica “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi “Sfântul Ioan Botezătorul”


(Urşani) şi la Statuia “I .Gh. Duca” din Horezu<br />

Comemorare “I. Gh. Duca”<br />

Organizatori:<br />

· Primăria oraşului Horezu<br />

· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

31 <strong>de</strong>cembrie<br />

Centrul Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

PROGRAM DE REVELION şi FOCURI DE ARTIFICII<br />

Organizator:<br />

· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii <strong>de</strong>cembrie:<br />

3 <strong>de</strong>cembrie<br />

Băbeni şi Colonie Nuci ,ora 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

4 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />

· „Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

Rovinari, ora 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

5 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

· „Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

Rovinari, ora 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

6 <strong>de</strong>cembrie<br />

Câmpulung, ora10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />

7 <strong>de</strong>cembrie<br />

Drăgăşani, ora 10,00 şi 11,00<br />

· Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

10 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

· Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault – premieră<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />

11 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

· Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />

Perrault<br />

Păuşeşti-Măglaşi, ora 10,00 şi 11,30<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />

12 <strong>de</strong>cembrie<br />

Grădiniţa cu program prelungit Lenin Sud, Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,30<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

13 <strong>de</strong>cembrie<br />

Horezu, orele 10,00 şi 11,30<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

21 <strong>de</strong>cembrie


Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm- un<br />

spectacol gratuit oferit tuturor copiilor pentru sărbătorile <strong>de</strong> iarnă<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii <strong>de</strong>cembrie:<br />

1 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala “Zăvoi”, ora 20,00<br />

· Spectacol inaugural al noului sediu al Teatrului Municipal “Ariel”, cu<br />

participarea extraordinară a companiei DIOSCURI, reprezentată <strong>de</strong> Moreno Solinas şi<br />

Igor Urzelai <strong>de</strong> la London Contemporary Dance (LCDS) – U.K.<br />

8 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala Sporturilor Traian, ora 19,00<br />

· “Măşti veneţiene” la Balului Primăriei<br />

11 - 14 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala “Zăvoi”, ora 12,00<br />

· „Ivan Turbinca” după Ion Creangă, regia Ionuţ Iurcu şi Oana Rogojină<br />

Sala “Zăvoi”, ora 14,00<br />

· „Povestea diamantului”, regia Simina Constantin<br />

13 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala “Zăvoi”, ora 18,00<br />

· „Conu Leonida” <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

18 - 23 <strong>de</strong>cembrie<br />

Sala “Zăvoi”<br />

· Spectacole <strong>de</strong>dicate sărbătorilor <strong>de</strong> iarnă<br />

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />

- DECEMBRIE -<br />

1 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1918: Ziua Naţională a României<br />

2 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1871: Se naşte scriitorul Ion Th. Florescu<br />

4 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1973: Se naşte interpretul şi muzicologul Dalila Cernătescu<br />

· 1983: Se stinge din viaţă istoricul şi criticul literar Alexandru Oprea<br />

5 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1606: Prima atestare documentară a comunei Tomşani<br />

· 1725: Se stinge din viaţă Damaschin, Episcopul Râmnicului<br />

10 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1886: Ghenadie Enăceanu este ales episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />

12 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1646: Prima atestare documentară a comunei Guşoieni<br />

13 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1915: Se naşte compozitorul şi dirijorul Eugen Ciorăscu<br />

15 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1914: Se naşte compozitorul şi muzicologul Gheorghe Dumitrescu<br />

16 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1812: Nectarie, episcopul <strong>de</strong> Râmnic, este ales mitropolit al Olteniei<br />

· 1952: Se naşte omul <strong>de</strong> teatru Eugenia Doina Migleczi, directorul Teatrului<br />

Municipal "Ariel" Râmnicu Vâlcea<br />

18 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1574: Prima atestare documentară a comunei Bălceşti<br />

· 1936: Se naşte scriitorul şi animatorul cultural Traian D. Lungu<br />

· 1993: Încep să emită televiziunile „Vâlcea 1” şi „Etalon”<br />

20 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1904: Se naşte arhivistul şi istoricul Aurelian Sacerdoţeanu


21 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1915: Se naşte scriitorul Ada Orleanu<br />

22 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1930: Se stinge din viaţă economistul şi omul politic Vintilă Brătianu<br />

(1867 – 1930)<br />

24 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1672: Episcopul <strong>de</strong> Râmnic Varlaam este ales mitropolit al Ţării Româneşti<br />

· 1946: Se naşte istoricul Petre Bardaşu, director al Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Vâlcea (1992 - 2000)<br />

26 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1773: Chesarie este ales episcop al Râmnicului<br />

29 <strong>de</strong>cembrie<br />

· 1933: Moare asa<strong>si</strong>nat <strong>de</strong> legionari, în gara <strong>de</strong> la Sinaia, prim-ministrul<br />

României I.G. Duca<br />

· 1997: Se stinge din viaţă publicistul Marian Creangă, director al<br />

Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea (1990 - 1997)<br />

Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />

Surse:<br />

· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />

· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />

Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />

· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Vâlcea<br />

Filmul documentar <strong>de</strong> lungmetraj "Podul <strong>de</strong> Flori", în regia lui Thomas Ciulei, a<br />

fost selecţionat în competiţia internaţională a festivalului Cinéma du Réel, a<br />

aflat la cea <strong>de</strong>-a 30-a ediţie, informează Europolis.<br />

Festivalul va avea loc între 7 şi 18 martie 2008, la Centrul Pompidou din Paris.<br />

"Podul <strong>de</strong> Flori", o coproducţie româno-germană între Europolis Film, Studioul <strong>de</strong><br />

Creaţie Cinematografică a Ministerului Culturii şi Ciulei Films Germania, a<br />

câştigat concursul Centrului Naţional al Cinematografiei din anul 2005 şi a fost<br />

turnat între ianuarie şi aprilie 2007. Documentarul pune în scenă personaje reale<br />

care îşi interpretează propria lor poveste.<br />

Axat în jurul familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, filmul îşi propune<br />

să re<strong>de</strong>a lupta pentru existenţă a unor oameni aflaţi între două lumi: Costică Arhir<br />

s-a întors în sat să lucreze pământul şi să-şi crească cei trei copii, soţia lui<br />

munceşte <strong>de</strong> patru ani în Italia, încearcă să strîngă bani pentru educaţia copiilor<br />

pe care nu i-a văzut <strong>de</strong> când a plecat. Situaţia familiei Arhir este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi<br />

<strong>si</strong>ngulară - în Republica Moldova, în jur <strong>de</strong> 50% din forţa <strong>de</strong> muncă este plecată în<br />

străinătate.<br />

"California Dreamin' (nesfârşit)", al regretatului regizor Cristian Nemescu, a<br />

primit marele premiul "Aleksandar Saša Petrović", la cea <strong>de</strong>-a 13-a ediţie a Auteur<br />

Film Festival din Belgrad, Serbia, <strong>de</strong>sfăşurat în perioada 28 noiembrie - 3<br />

<strong>de</strong>cembrie, informează MediaPro Pictures.<br />

De asemenea, "California Dreamin' (nesfârşit)" a primit şi premiul FIPRESCI pentru


cel mai bun film din Festival.<br />

Filmul lui Cristian Nemescu a fost ales câştigător dintre 18 producţii ale unor<br />

regizori consacraţi, dar şi <strong>de</strong>butanţi. Premiul "Aleksandar Saša Petrović" i-a fost<br />

acordat filmului românesc "pentru autenticitate şi complexitate, şi, în acelaşi<br />

timp, personal şi tragicomic, o imagine a unui po<strong>si</strong>bil <strong>de</strong>stin a populaţiei din<br />

Balcani, exprimată în limbaj cinematografic", după cum au afirmat organizatorii<br />

evenimentului<br />

Ecran Valcean <strong>si</strong> Tv.Etalon<br />

Va invita vineri 7 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 20 la spectacolul <strong>de</strong> gala al filmului<br />

romanesc "Logodnicii din America".<br />

Regia Nicolae Margineanu<br />

Cu: Marcel Iures, Maria Ploae, Tamara Cretulescu, Horatiu Malaele.<br />

Vor fi prezenti protagonisti filmului.<br />

Intrarea<br />

gratuita!<br />

REVELION românesc cu AGERO<br />

Locul: Waldheimhalle, Waldheimstr. 26 73760, Ostfil<strong>de</strong>rn Ruit, lângă Stuttgart.<br />

Data: 31.12.2007, începând cu orele 20:00. Muzică, dans, antren împreună cu<br />

formaţia MON AMI. Preţul <strong>de</strong> persoană - 65 <strong>de</strong> Euro. Membrii Agero - 45 <strong>de</strong> Euro.<br />

Meniuri tradiţionale româneşti, <strong>de</strong>scrierea drumului, cu mijloace <strong>de</strong> transport în<br />

comun şi cu autoturismul (harta generală şi harta în localitate), le gă<strong>si</strong>ţi la<br />

rubrica spectacole. Vă aşteptăm cu drag! Rezervari la tel. 0711 - 291344 <strong>si</strong> (D2)<br />

0173 - 300 82 53<br />

Con<strong>si</strong>liul Director al Fundatiei MCP (MASS<br />

COMMUNICATION POWER) <strong>si</strong>-a propus sa lanseze publicatia<br />

”TALKING BUSINESS“ care va functiona online in primul<br />

an <strong>de</strong> activitate.<br />

”TALKING BUSINESS“ va evi<strong>de</strong>ntia mandria <strong>de</strong> a fi<br />

romani, <strong>de</strong> a ne prezenta performantele in mediul<br />

concurential, <strong>de</strong> a mediatiza ofertele ce faciliteaza<br />

imbunatatirea traiului cetatenilor, revigorarea<br />

mediului <strong>de</strong> afaceri <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>rea comunicarii pe plan<br />

mondial<br />

Buna ziua !<br />

Sunt scriitoarea Nusa Ili<strong>si</strong>e . Imi face o placere <strong>de</strong>osebita sa va anunt apropiata<br />

aparitie on-line a revistei LETRAS RUMANAS , publicatie in limba spaniola a<br />

scriitorilor romani . Revista este initiata <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> romani care traiesc<br />

-ori s-au stabilit -in Spania <strong>si</strong> tarile sud-americane <strong>si</strong> este sustinuta <strong>de</strong><br />

organizatii <strong>de</strong> romani din tari <strong>de</strong> limba spaniola .Revista LETRAS RUMANAS i<strong>si</strong><br />

propune sa contribuie atat la promovarea literaturii romane in spatiul <strong>de</strong> cultura<br />

ibero-american cat <strong>si</strong> cunoasterea mai buna a scriitorilor <strong>de</strong> origina romana care<br />

scriu <strong>si</strong> in limba spaniola<br />

Obiectivul ei consta in valorificarea creatiei literare romanesti prin prezentarea<br />

acesteia intr-o limba <strong>de</strong> larga circulatie . In ve<strong>de</strong>rea acestei aparitii , suntem<br />

interesati <strong>de</strong> contacte cu autori romani care au creatii traduse in limba spaniola<br />

sau scriu direct in limba spaniola ; solicitarea se adreseaza tuturor autorilor<br />

romani , indiferent <strong>de</strong> locul <strong>de</strong> domiciliu <strong>si</strong> <strong>de</strong> genul literar adoptat .<br />

De asemenea , ne pregatim sa <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>m <strong>si</strong> revista on-line CURTILE DORULUI , care va<br />

fi o revista completa scrisa numai in limba romana , un<strong>de</strong> , ca romani din Spania ,


dorim sa reflectam puntile <strong>de</strong> legatura din romanii aflati in toate regiunile lumii<br />

. Pentru aceasta publicatie , asteptam orice fel <strong>de</strong> materiale , din partea oricui<br />

doreste <strong>si</strong> are ceva <strong>de</strong> spus .<br />

A 11-a editie a FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE FILM STUDENTESC CINEMAIUBIT se va<br />

<strong>de</strong>sfasura in perioada 10-13 Decembrie 2007 la Cinema Studio, Bucuresti.<br />

Timp <strong>de</strong> 4 zile, in Decembrie, veti putea urmari filme stu<strong>de</strong>ntesti din intreaga<br />

lume.<br />

Pentru programul festivalului va rugam vizitati <strong>si</strong>te-ul www.cinemaiubit.ro<br />

Va asteptam!<br />

SE DĂ STARTUL CELEI DE-A DOUA EDIŢII A CONCURSULUI DE POEZIE PRIN SMS<br />

Ca şi anul trecut, pe tot parcursul lunii <strong>de</strong>cembrie, doritorii pot trimite mesaje<br />

poetice care vor fi jurizate şi apoi premiate la finele lunii ianuarie.<br />

Compania „Euro-Art Serv” lansează prin diviziile sale Teatrul „Junior” din<br />

Târgovişte şi revista „Scena Vieţii” cea <strong>de</strong>-a doua ediţie a Concursului <strong>de</strong> poezie<br />

prin SMS, la care se pot înscrie creatori din România, dar şi din întreaga lume.<br />

Regulamentul este extrem <strong>de</strong> <strong>si</strong>mplu: trimiteţi unul sau mai multe poeme - sms la<br />

numerele <strong>de</strong> telefon: 0740-643071 sau 0788-745435 şi veţi fi automat înscrişi în<br />

competiţia pentru premiile ce vor fi acordate, în urma unei atente şi competente<br />

jurizari, la finele lunii ianuarie a anului 2008. Data limită până la care sunt<br />

primite poeziile ( ce nu trebuie să <strong>de</strong>păşească 160 <strong>de</strong> caractere cu tot cu numele<br />

autorului) este 31 <strong>de</strong>cembrie 2007, ora 23,59. Eventualii sponsori sau parteneri <strong>de</strong><br />

publicitate ai acestui eveniment cultural inedit pot lua legătura cu iniţiatorul<br />

acestei competiţii, poetul Victor Mihalache, la aceleaşi numere <strong>de</strong> telefon. La<br />

prima ediţie a Concursului <strong>de</strong> poezie prin SMS au participat 62 <strong>de</strong> autori din ţară<br />

şi doi <strong>de</strong> peste hotare cu 174 <strong>de</strong> micro-poeme.<br />

ANUNT DIN MIZIL<br />

PREMIEREA PENTRU CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE ŞI CALAMBURURI “ROMEO ŞI JULIETA LA<br />

MIZIL” VA AVEA LOC, EVIDENT, LA MIZIL, ÎN CADRUL SĂRBĂTORII LICEULUI „GRIGORE<br />

TOCILESCU”, EDIŢIA A II-A, DE SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL, MIERCURI 30 IANUARIE 2008.<br />

Juriul a fost format din domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Emil Proscan,Ion<br />

Busuioc, Lucian Manailescu<br />

CONCURSUL A AVUT CA PARTENERI:<br />

INSPECTORATUL ŞCOLAR PRAHOVA, PRIMĂRIA MIZIL<br />

EDITURA UNIVERSAL DALSI BUCUREŞTI, S.C. CARMISTIN, MIRA TELECOM.<br />

CONCURSUL A FOST SPRIJINIT DE COTIDIANUL „EVENIMENTUL ZILEI”.<br />

VOM REVENI CU INFORMAŢII UTILE CELOR INTERESAŢI<br />

Deocamdata, prezentam clasamentul primilor 13, cu precizarea ca, celorlalti,<br />

aceasta cifra nu le-a purtat noroc, iar primii trei se vor infrupta chiar din<br />

premii<br />

Sâmbătă, 1 <strong>de</strong>cembrie, aproape 100 <strong>de</strong> copii talentaţi din ju<strong>de</strong>ţul Dâmboviţa vor<br />

"cuceri" Capitala şi târgul Ki<strong>de</strong>x prin evoluţii pline <strong>de</strong> farmec. Este vorba <strong>de</strong><br />

componenţii ŞCOLII MICILOR VEDETE ( secţiile din Târgovişte, Găeşti şi Româneşti ),<br />

precum şi <strong>de</strong> cei ai CLUBULUI VICTORIOŞILOR. Răspunzând invitaţiei organizatorilor,<br />

micuţele ve<strong>de</strong>te dâmboviţene vor evolua în două reprize, <strong>de</strong> la orele 12,30 şi 18,00<br />

pe scena Ki<strong>de</strong>x. Un alt recital va aparţine actorilor Teatrului "Junior" din


Târgovişte.<br />

REZULTATELE CONCURSULUI NAŢIONAL "ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL"<br />

SECŢIUNEA POEZIE DE DRAGOSTE<br />

CONCURENŢII JURIUL MEDIA<br />

CORNELIU LEU NICOLAE DRAGOŞ EMIL PROŞCAN ION BUSUIOC LUCIAN<br />

MĂNĂILESCU<br />

1. DAVIDOIU IULIA 8,5 10 8 7 8,375<br />

2. DUMITRAN RALUCA 8,25 10 8 5 7,8125<br />

3. IVAŞCU ION 8 8 7 8 7,75<br />

4. ADRIAN BOTEZ 8,5 7 9 6 7,625<br />

5. ELVIS DOBRESCU 8 9 8 5 7,5<br />

6. MARIN ION 7,5 9 8 5 7,375<br />

7. DUMITRU CORINA 7,5 8 8 6 7,375<br />

8. GHEORGHIŢĂ LIDIA 8,5 7 7 6 7,125<br />

9. COSTIN AURELIA 6 9 7 5 6,75<br />

10. CIOBICĂ ADRIAN 7 7 7 6 6,75<br />

11. CARAGEA IONUŢ 8 7 8 4 6,75<br />

12. MIRUNA TARCĂU 7,75 7 8 4 6,6875<br />

13. VASILESCU BOGDAN 6,5 7 7 5 6,375<br />

REZULTATELE CONCURSULUI NAŢIONAL "ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL"<br />

SECŢIUNEA URLAŢI 5 MINUTE LA… MIZIL! - EPIGRAME,<br />

CALAMBURURI<br />

1. CORNELIU BERBENTE<br />

2. JANET NICĂ<br />

3. CEHAN AURELIAN<br />

4. ILIE ANDRA<br />

5. TRIFON MĂDĂLINA<br />

6. IULIU AUGUSTIN IMRE<br />

7. TUDOR ANA<br />

8. COCOLOŞ VLAD<br />

9. ŢIGOI RALUCA<br />

10. NEACŞU OLTEA<br />

11. NEAGU ROXANA<br />

12. ADRIAN BERBEC<br />

13. CHIRĂSNEL ALINA<br />

INVITATIE<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<br />

<strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)


Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 30 Noiembrie, la ora 7:00 PM<br />

la lansarea cartii<br />

Camera <strong>de</strong> visat<br />

<strong>de</strong><br />

Mihai Bradu<br />

Va vorbi M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />

Oaspete <strong>de</strong> onoare:<br />

George Alexe<br />

teolog, scriitor, publicist din Detroit, MI<br />

Sâmbătă 01 <strong>de</strong>cembrie 2007, în comuna Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, în cadrul Muzeului<br />

Sătesc, va avea loc acţiunea "Noi suntem români!", acţiune <strong>de</strong>dicată împlinirii a 89<br />

ani <strong>de</strong> la Marea Unire şi Ziua naţională a României.<br />

Joi, 22 nov., la Colegiul Naţional "Elena Cuza" din Craiova, a avut loc<br />

evenimentul cultural SPIRITUALITATE ETNICĂ ÎN OLTENIA Manifestarea, organizată <strong>de</strong><br />

Centrul Regional <strong>de</strong> Formare pentru Administraţia Publică Locală Craiova, Studioul<br />

TVR Craiova şi Radio Oltenia a fost înscrisă în Anul European al Egalităţii <strong>de</strong><br />

Şanse pentru Toţi în Europa şi <strong>de</strong> a cuprins o expoziţie multiculturală - costume<br />

naţionale, publicaţii, preparate culinare,obiecte <strong>de</strong> cult-, o masă rotundă şi un<br />

spectacol artistic.<br />

Korona Mu<strong>si</strong>c Club, din Craiova, a găzduit marţi, 20 noiembrie 2007, lansarea<br />

ASOCIATIEI CULTURALE `GAG`. Aceasa a luat naştere în toamna acestui an, din nevoia<br />

<strong>de</strong> a crea alternative dinamice şi mo<strong>de</strong>rne în peisajul cultural craiovean, prin<br />

concentrarea pa<strong>si</strong>unii şi forţei creatoare a unui grup <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>onişti ai teatrului<br />

<strong>de</strong> păpuşi şi <strong>de</strong> animaţie (Eustaţiu Gregorian, Adriana şi Gusti Teodorescu) şi din<br />

nece<strong>si</strong>tatea perpetuării acestui gen ca formă <strong>si</strong>ncretică a artelor.


dobarceni<br />

Marti,11 <strong>de</strong>cembrie 2007, ora 17, Directia pt Cultura Dolj va invita la GALA<br />

PREMIILOR CULTURII DOLJENE SI REVISTEI EUROPENE LAMURA, gazduita <strong>de</strong> Muzeul <strong>de</strong> Arta<br />

Craiova. Evenimentul va fi transmis <strong>de</strong> Radio Oltenia <strong>si</strong> TVR Craiova. Lista<br />

nominalizarilor inclu<strong>de</strong> nume <strong>de</strong> rezonanta precum Sumiya Haruya (Japonia), Panaite<br />

Chifu (sculptor roman cu 12 premii internationale),Mihai Miltia<strong>de</strong> Nenoiu,Corneliu<br />

Leu,GeorgeSorescu,Ilie Gheorghe,Geo Saizescu, plus sapte romani din Timocul<br />

bulgaresc <strong>si</strong> sarbesc.<br />

ALBA IULIA, Capitala Reintregirii, va gazdui,in perioada 29 nov-1 Decembrie<br />

2007,editia a 11-a a CONGRESULUI SPIRITUALITATII ROMANESTI, initiat <strong>de</strong><br />

prof.univ.dr. Victor Craciun, presedintele Ligii Culturale pt Unitatea Romanilor <strong>de</strong><br />

Pretutin<strong>de</strong>ni.Si-au anuntat participarea sute <strong>de</strong> personalitati <strong>si</strong> li<strong>de</strong>ri ai<br />

asociatiilor comunitatilor romanesti <strong>de</strong> pe toate continentele. Pe langa reuniunile<br />

in plen (<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re,inchi<strong>de</strong>re), Congresul cuprin<strong>de</strong> se<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> comunicari<br />

stiintifice,lansari <strong>de</strong> carti,expozitii<br />

Teatrul National Marin Sorescu din Craiova a gazduit,vineri,23 nov 2007, lansarea<br />

editiei speciale <strong>de</strong>dicata CRAIOVEI <strong>de</strong> Revista MAGAZIN ISTORIC. Cofinantata <strong>de</strong><br />

Directia pt Cultura Dolj <strong>si</strong> Autoritatea Nationala pt Cercetare Stiintifica, editia<br />

e realizata in parteneriat cu Editura ALMA din Banie <strong>si</strong> Fundatia Culturala Magazin<br />

Istoric. Evenimentul a fost onorat <strong>de</strong> prezenta unor personalitati <strong>de</strong> exceptie,ale<br />

caror semnaturi se regasesc in revista: aca<strong>de</strong>micienii Radu P. Voinea <strong>si</strong> Stefan<br />

Stefanescu.<br />

MUZICA, POEZIE SI FAGOTTISIMO ,joi,22 nov.2007,la Biblioteca ANTIM IVIREANUL din<br />

Rm.Valcea.Eveniment:lansarea cartii SPIRITUL OLTENIEI <strong>de</strong> Dan Lupescu, prezentat <strong>de</strong><br />

prof.univdr. Ovidiu Ghidirmic .Muzica <strong>de</strong> Bach,Gounod,Mignone,Moldovan,Buhlman,Bizet<br />

interpretata <strong>de</strong> Cvartetul FAGOTTISIMO: Miltia<strong>de</strong> Nenoiu <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>ntii sai Alexandra<br />

Neaga,Teodor Iliescu,Bogdan Tanislav.Poeme <strong>de</strong><br />

Eminesci,Stanescu,Sorescu,Paunescu,Mircea Ciobanu,Ilie Constantin,Dan Lupescu,Mihai<br />

Nenoiu.Caramitru Ianculescu,fonotec aur<br />

La Târgul Gau<strong>de</strong>amus, în pavilionul central <strong>de</strong> la Romexpo s-a constatat un numărrecord<br />

<strong>de</strong> participanţi şi <strong>de</strong> lansări, aproximativ 450. Numărul <strong>de</strong> expozanţi a<br />

crescut faţă <strong>de</strong> ediţia 2006, când se înregistrase un număr <strong>de</strong> circa 400, iar<br />

spaţiul <strong>de</strong> expunere a sporit. Gau<strong>de</strong>amus a fost organizat pe patru niveluri, aleile<br />

dintre standuri purtând nume ca Strada Mihail Jora, Bulevardul Dragomir Hurmuzescu,<br />

Strada Liviu Rebreanu sau Strada Dimitrie Gusti, nume ce fac referire la oameni <strong>de</strong><br />

cultură care au însemnat ceva în istoria organizatorului: Societatea Română <strong>de</strong><br />

Radiodifuziune.<br />

La Târgul Gau<strong>de</strong>amus, în pavilionul central <strong>de</strong> la Romexpo s-a constatat un numărrecord<br />

<strong>de</strong> participanţi şi <strong>de</strong> lansări, aproximativ 450. Numărul <strong>de</strong> expozanţi a<br />

crescut faţă <strong>de</strong> ediţia 2006, când se înregistrase un număr <strong>de</strong> circa 400, iar<br />

spaţiul <strong>de</strong> expunere a sporit. Gau<strong>de</strong>amus a fost organizat pe patru niveluri, aleile<br />

dintre standuri purtând nume ca Strada Mihail Jora, Bulevardul Dragomir Hurmuzescu,<br />

Strada Liviu Rebreanu sau Strada Dimitrie Gusti, nume ce fac referire la oameni <strong>de</strong><br />

cultură care au însemnat ceva în istoria organizatorului: Societatea Română <strong>de</strong><br />

Radiodifuziune.<br />

Va invitam sambata , orele 16, la Targul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong><br />

Gau<strong>de</strong>amus un<strong>de</strong> are loc lansarea cartii "SINGURATATEA TATALUI", vol I, <strong>de</strong> VICTORITA<br />

DUTU.Intalnirea va avea loc la standul UNESCO, <strong>si</strong> lansarea<br />

propriu zisa va fi in fata Institutului Cultural Roman


La Sala Palatului, în 4 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 19:00, Mu<strong>si</strong>c Management şi Asociaţia<br />

culturală <strong>de</strong> teatru, muzică şi film Dracula oferă publicului bucureştean o “Noapte<br />

italiană” în a cărei distribuţie figurează cinci din primii 10 tenori ai lumii:<br />

Giuliano di Filippo, Luigi Frattola, Vicenzo Sanso, Stoyan Daskalov şi Orfeo<br />

Zanetti Pe lângă ariile celebre din opere precum La Traviata, Tosca, Rigoletto,<br />

Othello sau Turandot, programul cuprin<strong>de</strong> canţonete italiene şi cântece specifice<br />

napoletane, sub bagheta dirijorului Nay<strong>de</strong>n Todorov.<br />

La Cluj -Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Chitară<br />

Participanţi din Bulgaria, Italia, Portugalia, Serbia, Iran, Anglia, Ungaria,<br />

Ucraina şi România se prezintă la Casa municipală <strong>de</strong> cultură. Pe lângă concursul<br />

propriu-zis, zilnic au loc recitaluri extraordinare, susţinute <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>te <strong>de</strong> top:<br />

Francezul Gabriel Bianco, stu<strong>de</strong>nt la Conservatorul din Paris, bucureşteanul Mircea<br />

Gogoncea, 16 ani, proaspăt laureat la categoria juniori, cuplul italian Duo<br />

Giampaolo Bandini - Cesare Chiachiaretta. La festival participă, pe lângă solişti,<br />

şi formaţii camerale <strong>de</strong> chitară, trio şi cvartet.<br />

Ambasada SUA <strong>si</strong> Complexul Muzeal National “Moldova” din Ia<strong>si</strong> au placerea sa va<br />

invite la vernisajul expozitiei “Arhitectura pe drumurile Americii”, care va avea<br />

loc in prezenta autorului, John Margolies, pe 27 noiembrie, la Palatul Culturii din<br />

Ia<strong>si</strong>. Vernisajul va incepe la ora 18:00, la Compexul Muzeal National “Moldova”,<br />

Sala Voievozilor. In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vor lua cuvantul Gheorghe Nichita, Primarul<br />

municipiului Ia<strong>si</strong>, Judy Moon, Con<strong>si</strong>lierul pentru Presa <strong>si</strong> Cultura al Ambasa<strong>de</strong>i SUA,<br />

<strong>si</strong> Directorul General al muzeului, Lacramioara Stratulat. John Margolies va mai<br />

sustine in Ia<strong>si</strong> prelegeri pentru stu<strong>de</strong>ntii Facultatilor <strong>de</strong> Arhitectura, <strong>Arte</strong><br />

Plastice <strong>si</strong> Limbi Straine. Expozitia “Arhitectura pe drumurile Americii” va ramane<br />

<strong>de</strong>schisa la Palatul Culturii pana pe 10 <strong>de</strong>cembrie, cu program <strong>de</strong> vizitare marti -<br />

duminca, orele 10:00 – 17:00.<br />

Saptamana culturii olan<strong>de</strong>ze <strong>de</strong>schisă la Teatrul O<strong>de</strong>on din Bucureşti şi la Muzeul<br />

National <strong>de</strong> Arta Contemporana. In cadrul expozitiei, o vasta <strong>si</strong> variata colectie <strong>de</strong><br />

opere <strong>de</strong> grafica olan<strong>de</strong>za, fiind reprezentate toate stilurile importante ale epocii<br />

- Art Nouveau, De Stijl, Expre<strong>si</strong>onismul, Constructivismul <strong>si</strong> Rationalismul<br />

postbelic. Va urma spectacolul-lectura "Blowing", <strong>de</strong> Jeroen van <strong>de</strong>n Berg,<br />

"Vielfalt", spectacol <strong>de</strong> teatru non-verbal al lui Jakop Ahlbom in care artistul<br />

imbina miscarea cu muzica, acrobatiile, dansul, iluzionismul, bufoneria <strong>si</strong><br />

scenografia şi un concert al Izalinei Calister & Band din Amsterdam . Un Atelier<br />

Tipografic Olanda/Romania reuneste 12 stu<strong>de</strong>nti la <strong>de</strong><strong>si</strong>gn grafic din Olanda <strong>si</strong> 12 <strong>de</strong><br />

la Univer<strong>si</strong>tatea Nationala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> (UNA) din Capitala. Lucrarile atelierului <strong>si</strong>nt<br />

insotite <strong>de</strong> diferite expozitii <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> arhitectura, <strong>de</strong><strong>si</strong>gn <strong>si</strong> arta din Olanda<br />

Un nou domeniu: producţia autohtonă <strong>de</strong> programe tv. analizat <strong>de</strong> presă<br />

Cu toate că multe posturi tv apelează la emi<strong>si</strong>uni produse sau preluate din alte<br />

ţări, în România se formează o piaţă a furnizorilor <strong>de</strong> programe tv prin câteva<br />

case <strong>de</strong> producţie precum Ioana Pasca, Marketing & New Bu<strong>si</strong>ness Director Intact<br />

Production, Direct Target şi multe companii mici. Majoritatea televiziunilor produc<br />

sau adaptează <strong>si</strong>ngure. Astfel Intact Production a fost creată pentru a a<strong>si</strong>gura<br />

serviciile necesare producţiilor <strong>de</strong> televiziune difuzate pe canalele tv din trustul<br />

Intact şi, în aceeaşi <strong>si</strong>tuaţie se află şi Media Vi<strong>si</strong>on, casa <strong>de</strong> producţie a<br />

trustului Mediapro. Casele <strong>de</strong> producţie fac propuneri <strong>de</strong> formate <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>une, care<br />

sunt sau nu acceptate <strong>de</strong> televiziuni, în funcţie <strong>de</strong> strategia <strong>de</strong> programe pe care o<br />

are postul la momentul respectiv. Specializarea este o tendinţă din ce în ce mai<br />

evi<strong>de</strong>ntă pe piaţă, unii producători in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi specializându-se în reality,<br />

emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> platou, divertisment sau talk-show. De curând, la Tîrgovişte, o<br />

televiziune locală în colaborare cu formaţii ale Casei <strong>de</strong> Cultură a pornit turnarea<br />

unui serial.


Robert Gravelin<br />

is a painter, mu<strong>si</strong>cian, composer, and teacher from Harrisonburg, Virginia. Gravelin<br />

holds a Master of Fine Arts <strong>de</strong>gree in Visual Art from the Instituto Allen<strong>de</strong> in San<br />

Miguel <strong>de</strong> Allen<strong>de</strong>, Mexico and a Bachelor of Arts <strong>de</strong>gree from the Naropa Univer<strong>si</strong>ty<br />

in Boul<strong>de</strong>r, Colorado. He has studied with painters Michael Fuchs, Phil Jacobson,<br />

and Robert Vanosa.<br />

Gravelin has been living in Romania <strong>si</strong>nce September 2006. His exhibition entitled<br />

“Soulscapes” will open at the Constanta Art Museum on Wednesday, the 5th of<br />

Spectacolul românesc al teatrului „Maria Filotti„ din Brăila - „Drept ca o linie"<br />

<strong>de</strong> Luiz Alfaro, în regia lui Radu Apostol şi scenografia Alinei Herescu a fost<br />

evenimentul festivalului <strong>de</strong> teatru contemporan SKAMPA din Albania, după cum au<br />

comentat ziarele albaneze şi participanţii la festival. Performanţa actorilor<br />

Marius Manole şi Liliana Ghiţă în rolurile principale a fost subliniată, <strong>de</strong><br />

asemenea.<br />

<strong>si</strong>mpozion international "cultura -forma suprema <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nationala" organizat<br />

<strong>de</strong> scoala "constantin brancu<strong>si</strong> " din tg jiu ,pe 15 <strong>de</strong>cembrie ,2007<br />

<strong>si</strong>mpozion international "cultura -forma suprema <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nationala"<br />

GAUDEAMUS "Petru <strong>si</strong> Pavel - Intre lumi" roman, Daniela Albu; Lansare vineri 23<br />

noiembrie orele 17:30 pavilion Editura Dacia. <strong>Carte</strong>a poate fi comandata on -line pe<br />

<strong>si</strong>te-ul Editurii: www.edituradacia.ro<br />

GAUDEAMUS Lansare Standul Editurii Dacia nivel 7.70 pozitia 42 - romanul "Petru <strong>si</strong><br />

Pavel" autor Daniela Albu, vineri 23 noiembrie orele 17:30.<br />

"Dupa "Catrene din Deşert" şi parfumul sec al XIX-lea din jurnalul domnitei<br />

Ruxandra ("Parintele Ioan"), Daniela Albu ne propune prin acest roman o incur<strong>si</strong>une<br />

in lumea intelectualilor <strong>si</strong> artiştilor dinainte <strong>si</strong> <strong>de</strong> dupa 1989 când marea dilemă<br />

"a pleca sau a nu pleca din ţară" era la ordinea zilei - ce avem <strong>de</strong> lăsat în urma<br />

noastră, ce înfăptuim, ce ratăm?"<br />

Comuna Rîmnicelu, Ju<strong>de</strong>ţul Buzău<br />

Cu ocazia sărbătorii naţionale a României, la data <strong>de</strong> 1 <strong>de</strong>cembrie v-a avea loc<br />

la Sala <strong>de</strong> festivităţi a Căminului cultural <strong>si</strong>mpozionul cu tema "Romania - prezent<br />

şi viitor în Uniunea Europeană".<br />

Vor participa invitaţi şi specialişti în domeniul integrării în Uniunea<br />

Europeană.<br />

Ediţia a XVII-a a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> film DaKINO va avea loc între 20<br />

şi 24 noiembrie, la Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Complexul Auditorium.<br />

“The Deification of Imagination and Its Cathartic Function in Spiritual Growth”<br />

is the theme of the Fifteenth Ecumenical Theological Sympo<strong>si</strong>umTheology and<br />

Literature organized by THE ROMANIAN INSTITUTE OF ORTHODOX THEOLOGY AND<br />

SPIRITUALITY of New York, Saturday, December 1st, 2007, 3:00 PM,at the Romanian<br />

General Consulate, New York,<br />

Program:<br />

George Alexe<br />

Senior theologian of the Romanian Orthodox Church, member of the Union of Romanian<br />

Writers, director and foun<strong>de</strong>r of Romanian Communion; Chairman of the Romanian<br />

Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />

The Deification of the Creative Imagination as the Theandric Likeness of the Image<br />

of God in Us, according to the Byzantine Eastern Orthodox Spirituality<br />

Stefan Stoenescu


Professor, writer, translator, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt scholar:<br />

The Imagination’s Qua<strong>si</strong>-Religious Nature in Later Mo<strong>de</strong>rnity<br />

Richard Grallo, Ph.D.<br />

Professor of Applied Psychology, Metropolitan College of New York:<br />

Image and Imagination as Components of Learning<br />

Rev. Dr. Bert F. Breiner<br />

Episcopal Church USA, Chaplain Grace Church School, New York; Professor at Hunters<br />

College of City Univer<strong>si</strong>ty of New York:<br />

Science Fiction: Imaginative Exploration of the Human Condition<br />

Ali Shehzad Zaidi, Ph.D.<br />

State Univer<strong>si</strong>ty of New York at Canton:<br />

The Mythical Dream Voyage in “The Cobbles of Hydra”<br />

Theodor Damian, Ph.D.<br />

Professor of Philosophy and Ethics, Metropolitan College of New York; Pre<strong>si</strong><strong>de</strong>nt of<br />

the Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />

Literary Beauties in the Holy Scriptures: When the Mystical Mind of Man <strong>si</strong>ngs to<br />

God a New Song<br />

Carmen Harra, Ph.D.<br />

Psychologist, best seller author<br />

The Spiritual Cathartic Dimen<strong>si</strong>on of the World as Reflected in the Eternal<br />

Principles of the Phy<strong>si</strong>cal Universe<br />

Daniela Anghel, Ph.D.<br />

The Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />

Imagination and Contemplaton in the Light of the Image and Likeness of God as Gifts<br />

of the Holy Spirit and Their Spiritual Dynamism in Our Life<br />

DRAMATURGIE CONTEMPORANĂ LA BRAŞOV<br />

11 spectacole din toată ţara, realizate după texte <strong>de</strong> Heiner Müller, George F.<br />

Walker, Matei Vişniec sau Mircea Cărtărescu au fost selectate în programul<br />

Festivalului <strong>de</strong> Dramaturgie Contemporană <strong>de</strong> la Braşov. Evenimentul se <strong>de</strong>sfăşoară<br />

la Teatrul "Sică Alexandrescu" şi este împărţit în trei secţiuni - spectacole,<br />

lansări <strong>de</strong> carte şi spectacole-lectură/întâlniri. În concurs au fost incluse cele<br />

mai spectaculoase reprezentaţii din ultima vreme, printre ele aflându-se<br />

"Hamletmachine" <strong>de</strong> Heiner Müller, în regia lui Dragoş Galgoţiu (Teatrul O<strong>de</strong>on),<br />

"Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal" <strong>de</strong> Matei Vişniec, regia<br />

Florin Fătulescu (Teatrul Naţional Bucureşti), "Visul", după Mircea Cărtărescu, în<br />

regia Cătălinei Buzoianu (Teatrul Naţional Timişoara), "Colonelul şi păsările" <strong>de</strong><br />

Hristo Boicev, în regia lui Alexandru Dabija (Teatrul "Sică Alexandrescu" din<br />

Braşov) şi "Colonia îngerilor", <strong>de</strong> Ştefan Caraman, în regia Nonei Ciobanu (Teatrul<br />

Mic, Bucureşti).<br />

La Bucureşti s-a încheiat Festivalul Naţional <strong>de</strong> Teatru. Unul dintre cele mai<br />

apreciate spectacole a fost "5 piese scurte", în regia lui Alexandru Dabija. Minute<br />

<strong>de</strong> aplauze pentru actorii <strong>de</strong>sprinşi şi prinşi în absurdul-comic ionescian.<br />

Regizorul şi trupa Teatrului O<strong>de</strong>on au aranjat "5 piese scurte" (Eugène Ionesco)<br />

pentru a re<strong>de</strong>scoperi o lume în care trăim <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> o sută <strong>de</strong> ani: cinci<br />

fragmente <strong>de</strong> cotidian – "Îl cunoaşteţi?", "Salonul auto", "Guturaiul oniric",<br />

"Lacuna" şi "Fata <strong>de</strong> măritat". Domni şi doamne, tineri şi domnişoare, falşi<br />

aca<strong>de</strong>micieni, o menajeră, un vânzător, oameni-maşini! Acestea sunt rolurile<br />

interpretate <strong>de</strong> Antoaneta Zaharia, Pavel Bartoş, Dorina Lazăr, Ionel Mihăilescu,<br />

Oana Ştefănescu, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu.<br />

Festivalul <strong>de</strong> Folk „Ziua <strong>de</strong> Mâine”<br />

La Alba Iulia a început o nouă ediţie a evenimentului <strong>de</strong>dicat special muzicii folk.<br />

Pe lângă crearea unei tradiţii legate <strong>de</strong> acest festival, organizatorii s-au gândit<br />

că, în acest fel, vor promova şi potenţialul turistic al ju<strong>de</strong>ţului. În acelaşi<br />

timp, evenimentul reprezintă o bună rampă <strong>de</strong> lansare pentru tinerele talente, lucru


<strong>de</strong>monstrat <strong>de</strong> câştigătorul competiţiei <strong>de</strong> anul trecut, Silvian Stăcel, care este<br />

din ce în ce mai solicitat să susţină recitaluri.<br />

Tinerele talente prin Joy Art Festival la Braşov<br />

La Clubul Discover din braşov are loc a IV-a ediţie şi îi îmbie pe tinerii artişti<br />

să urce pe scenă, să aibă curajul <strong>de</strong> a apărea în faţa unui public şi, mai ales, să<br />

se facă cunoscuţi nu doar pe plan local, ci şi internaţional. Este o şansă pentru<br />

artiştii amatori <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni profe<strong>si</strong>onişti. Fe<strong>de</strong>raţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Organizaţiilor<br />

Nonguvernamentale <strong>de</strong> Tineret din Braşov a înfiinţat acest festival în urmă cu patru<br />

ani. Concurenţii, cu vârste cuprinse între 16 şi 30 <strong>de</strong> ani, trebuie să<br />

în<strong>de</strong>plinească întâi statutul <strong>de</strong> amator în domeniul în care participă: muzică,<br />

teatru şi multimedia - vi<strong>de</strong>o şi artă fotografică.<br />

Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu ceasornicarii ară<strong>de</strong>ni, organizează<br />

expoziţia <strong>de</strong> ceasuri „Orele Aradului", ce va putea fi vizitată până în 27 ianuarie<br />

2008 în cadrul expoziţiei „Ştiinţele Naturii".<br />

Expoziţia cuprin<strong>de</strong> documente, usten<strong>si</strong>le <strong>de</strong> lucru în diferite ipostaze sau ceasuri<br />

din colecţiile unor cunoscuţi ceasornicari ară<strong>de</strong>ni, Tekeres Emeric şi Lenuţa, Sabău<br />

Anton şi Diana, Gera Ludovic, Hell Gaspar, Havran Maria, dar şi din colecţia<br />

muzeului.<br />

În expoziţie se pot remarca ceasurile din secolele XVIII-XIX – tip Schwarzwald,<br />

tablou sau şemineu – ceasuri fabricate în Italia, Elveţia, Austria sau Franţa.<br />

Complexul Muzeal <strong>de</strong>ţine ceasuri fabricate la sfârşitul secolului XIX – stil<br />

roccoco, ceasuri din perioada interbelică, precum şi cele fabricate în renumita<br />

fabrică „Victoria" Arad înainte <strong>de</strong> anul 1989.<br />

„În Arad a funcţionat şcoala <strong>de</strong> ceasornicari cu tradiţie în cadrul fostului Liceu<br />

UCECOM. În prezent, absolvenţii sunt asociaţi şi continuă meticuloasa profe<strong>si</strong>e, o<br />

parte din colecţiile acestora fiind expuse la muzeu<br />

A doua ediţie a Festivalului <strong>de</strong> muzică lăutărească veche, la Piteşti<br />

Organizat <strong>de</strong> Primăria Municipiului Piteşti, prin Centrul Cultural Piteşti,<br />

festivalul îşi propune promovarea muzicii <strong>de</strong> gen, precum şi sprijinirea tinerelor<br />

talente.<br />

Evenimentul este <strong>de</strong>dicat în întregime marelui interpret <strong>de</strong> muzică lăutărească<br />

Zavaidoc, născut în Piteşti în urmă cu 111 ani. Primăria oraşului a şi <strong>de</strong>numit o<br />

stradă după talentatul artist. Festivalul se <strong>de</strong>sfăşoară sub forma unui concurs <strong>de</strong><br />

interpretare, care are loc pe scena Casei <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor.<br />

Preşedintele <strong>de</strong> onoare al evenimentului este primarul Tudor Pendiuc, iar directorul<br />

festivalului şi preşedinte al juriului - maestrul Tudor Gheorghe. Din juriu mai fac<br />

parte Gheorghe Oprea, Marius Hristescu, Gavril Prunoiu, Cristina Turcu-Preda,<br />

Mircea Micu.<br />

Cu ocazia acestui festival, organizatorii s-au gândit la o surpriză pentru toţi<br />

admiratorii marelui maestru al muzicii lăutăreşti: va fi <strong>de</strong>zvelit bustul lui<br />

Zavaidoc, realizat <strong>de</strong> sculptorul ploieştean Eugen Petri.<br />

Opera a fost realizată în cadrul unui <strong>si</strong>mpozion internaţional <strong>de</strong> sculptură, care se<br />

află încă în <strong>de</strong>sfăşurare. Din festival nu vor lip<strong>si</strong> prezentările a două cărţi,<br />

"Cântecul lui Zavaidoc" <strong>de</strong> Jozsef Pildner şi "Năbădăiosul Zavaidoc" <strong>de</strong> Jean<br />

Dumitraşcu<br />

Festival <strong>de</strong> teatru la Bistriţa<br />

Zece spectacole ale unor teatre şi companii din ţară se prezintă în cadrul celei<br />

<strong>de</strong>-a treia ediţii a Festivalului Naţional <strong>de</strong> Teatrul Profe<strong>si</strong>onist "Liviu Rebreanu",<br />

care se va organiza la Bistriţa, la Centrul Cultural, în perioada 18 – 23<br />

noiembrie. Festivalul a <strong>de</strong>butat prin punerea în scenă a spectacolelor "Hansel şi<br />

Gretel", în regia Corneliei Apostol (Teatrul <strong>de</strong> Păpuşi "Nichipercea" – Bistriţa) şi


"Gaiţele" <strong>de</strong> Alexandru Kriţescu, în regia lui Andrei Mihalache (Teatrul <strong>de</strong> Nord<br />

Satu Mare).<br />

Trupa Phoenix a sărbătorit luni, la Teatrul Naţional Bucureşti, 45 ani <strong>de</strong> existenţă<br />

cu un concert 100% live acustic având o serie <strong>de</strong> invitaţi speciali - Gheorghe<br />

Zamfir, Dumitru Fărcaş, Moni Bor<strong>de</strong>ianu, Marius Mihalache, Tavi Colen. Din banii<br />

strânşi se va înfiinţa o bursă în străinătate pentru un sunetist român. Înaintea<br />

concertului a avut loc şi o expoziţie cu vânzare a picturilor lui Nicu Covaci.<br />

DREPTURILE LIMBII ROMÂNE ÎN TIMOC<br />

La Paris a avut loc sedinta Comi<strong>si</strong>ei juridice a A dunarii Parlamentare a<br />

Con<strong>si</strong>liului Europei in cadrul careia a fost discutata <strong>si</strong> <strong>si</strong>tuatia romanilor<br />

(vlahilor) din Timoc. Raspunzand la prezentarea raportorului J.Herrmann,<br />

reprezentantul romanilor din Ucraina, Dr. Ion Popescu a cerut ca linia generala a<br />

raportului sa nu fi plasata in discutiile dintre romanii timoceni <strong>si</strong> cei ce se<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra vlahi, pentru ca ei <strong>si</strong>nguri se vor <strong>de</strong>scurca in ce limba vorbesc - in<br />

Voivodina limba romana este studiata in scoli, iar in Timoc - nu (<strong>de</strong> aceea acolo se<br />

vorbeste in grai). Principalul e sa se acor<strong>de</strong> pentru fratii nostri din Timoc<br />

acelea<strong>si</strong> drepturi ca <strong>si</strong> romanilor din Banatul sarbesc - sa li se <strong>de</strong>schida scoli, sa<br />

fie subventionate ziarele <strong>si</strong> emi<strong>si</strong>unile Radio <strong>si</strong> TV, sa nu aplice sarbizarea<br />

numelor prin botez, sa fie liber oficiul in limba materna in biserici etc.<br />

"Nu se permite ca intr-un stat <strong>de</strong>mocratic unele <strong>si</strong> acelea<strong>si</strong> legi, drepturi <strong>si</strong><br />

libertati sa fie aplicate in mod diferit in teritorii diferite ale aceea<strong>si</strong> tari" -<br />

a mai <strong>de</strong>clarat Ion Popescu. "<br />

E bine ca statul sarb, in sfar<strong>si</strong>t, ca rezultat al acestui raport, a inregistrat<br />

Con<strong>si</strong>liul National al Romanilor (Vlahilor) din Serbia <strong>si</strong> a inceput subventionarea<br />

unor programe; dar lucrul principal este <strong>de</strong> a oferi populatiei romanofone din Timoc<br />

acelea<strong>si</strong> drepturi pe care le au minoritatile in Voivodina"."Intr-o <strong>si</strong>tuatie<br />

<strong>si</strong>milara se afla <strong>si</strong> romanii (vlahii) din Bulgaria din regiunea Vidinului care sunt<br />

supu<strong>si</strong> unor procese <strong>de</strong> a<strong>si</strong>milare. Comi<strong>si</strong>a nu intot<strong>de</strong>auna monitorizeaza <strong>si</strong>tuatia<br />

dupa adoptarea rapoartelor <strong>si</strong> rezolutiilor. Daca era monitorizata la nivelul<br />

cuvenit rezolutia privind <strong>si</strong>tuatiea aromanilor (populatie romanofona din Balcani,<br />

raportor Luis Maria <strong>de</strong> Puig, Spania) unele probleme privind minoritatile din aceste<br />

zone erau rezolvate <strong>de</strong>mult!", - a mai <strong>de</strong>clarat Ion Popescu, solidarizandu-se cu<br />

fratii <strong>de</strong> Neam din Timoc.<br />

In sustinerea romanilor din Serbia a vorbit <strong>si</strong> europarlamentarul Boris Cilevics din<br />

Riga.<br />

( PRELUAT DIN “Ora României” - Bagiu Ovidiu Ilie)<br />

COMEMORAREA MONSENIORULUI GHIKA<br />

Monseniorul Vladimir Ghika, supranumit "Printul Saracilor", mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> viata<br />

consacrata semenilor <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> jertfa pentru credinta in Dumnezeu a fost<br />

comemorat in Bucuresti, la Biserica Franceza Sacre Coeur <strong>si</strong> la Cimitirul Bellu.<br />

CONCERT COMEMORATIV ION VOICU<br />

Sub bagheta lui Mădălin Voicu, la Ateneul Roman a avut loc concertul sustinut in<br />

memoria renumitului violonist Ion Voicu. evenimentul a <strong>de</strong>butAT cu Concertul pentru<br />

vioara <strong>si</strong> orchestra nr. 2 in mi major <strong>de</strong> J.S. Bach, solist Alexandru Tomescu <strong>si</strong><br />

Orchestra <strong>de</strong> Camera „Bucuresti-Ion Voicu“. A urmat Mozart cu Concertul nr. 5<br />

pentru vioara <strong>si</strong> orchestra in la major, supranumit „Concertul turcesc“.Alexandru<br />

Tomescu a revenit pe scena cu un bis cu care <strong>si</strong>-a incintat auditoriul: „Dimineata


dupa nunta“, compozitie a maestrului Ion Voicu <strong>si</strong> un al doilea bis, <strong>de</strong>monstrindu-<strong>si</strong><br />

<strong>de</strong> aceasta data calitatile <strong>de</strong> virtuoz pe Duetul pentru vioara solo <strong>de</strong> Paganini.<br />

In cea <strong>de</strong>-a doua parte a Concertului omagial „Ion Voicu“, Orchestra <strong>de</strong> Camera<br />

„Bucuresti-Ion Voicu“, dirijata <strong>de</strong> Madalin Voicu, interpretat Simfona V-a <strong>de</strong><br />

Schubert<br />

Arta interpretativa a Evului Mediu a fost reinviata in concerte <strong>de</strong> muzica sacra <strong>si</strong><br />

laica in FESTIVALULUI DE MUZICĂ VECHE DIN BUCURESTI. Manifestarea a fost <strong>de</strong>schisa<br />

<strong>de</strong> formatia <strong>de</strong> muzica renascentista Banchieri Singers din Ungaria, care a concertat<br />

in sala Auditorium a Muzeului National <strong>de</strong> Arta. A urmat la Palatul Sutu un concert<br />

<strong>de</strong> muzica romaneasca veche sustinut <strong>de</strong> trupa Trei parale. Grupul foloseste<br />

instrumente vechi pe cale <strong>de</strong> disparitie, cum sunt cavalul, tilinca, drimba sau<br />

cobza . Pentru a-<strong>si</strong> imbogati repertoriul, membrii formatiei traverseaza tara-n lung<br />

<strong>si</strong>-n lat <strong>si</strong> aduna melodii vechi <strong>de</strong> la batrinii <strong>de</strong> prin sate. Ei au interpretat,<br />

spre <strong>de</strong>liciul spectatorilor, „Cintece <strong>de</strong> lume“ <strong>de</strong> Anton Pann, <strong>si</strong>rbe, hore <strong>si</strong><br />

melodii vechi <strong>de</strong> nuntă.<br />

În cea <strong>de</strong>-a doua zi a Festivalului, la Biserica „Domnita Balasa“ a concertat corul<br />

Bisericii Stavropoleos dirijat <strong>de</strong> arhidiaconul Gabriel Constantin Oprea. Grupul,<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai valoros cor bisericesc din tara, a sustinut un program <strong>de</strong> muzica<br />

bizantina veche in compania protopsaltului grec Ioannis Arvanitis.Tot a doua zi, la<br />

Centrul Cultural Maghiar, tinara pianista Raluca Enea a sustinut un concert <strong>de</strong><br />

clavecin. Iar a treia zi, la Biserica Italiana, a avut loc un concert <strong>de</strong> orga<br />

sustinut <strong>de</strong> Erich Turk din Cluj, unul dintre putinii organisti din Romania.<br />

Festivalul <strong>de</strong> Muzica Veche s-a incheiat la Ateneul Roman cu un concert <strong>de</strong> muzica<br />

baroca sustinut <strong>de</strong> formatia Floripari din Cracovia..<br />

Primarii şi arta interpretativa<br />

Primarul din comuna Aninoasa <strong>de</strong> Damboviţa, care este şi el un interpret <strong>de</strong> folclor,<br />

a premiat, cu prilejul FESTIVALULUI PRIMARILOR ARTIŞTI pe care-l organizează anual,<br />

mai mulţi colegi <strong>de</strong>-ai săi din ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea, ceea ce <strong>de</strong>monstrează că ju<strong>de</strong>ţul<br />

nostru duce înainte arta lui Anton Pann, chiar prin aleşii satelor.<br />

Astfel, în cel puţin trei primării vâlcene administraţia publică se îmbină cu<br />

activitatea concertistică <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> angajaţii instituţiilor statului sau chiar<br />

<strong>de</strong> către edilii-şefi ai localităţilor. La Amărăşti, Constantin Drăghici, li<strong>de</strong>rul<br />

grupului folcloric „Haiducii” ocupă fotoliul <strong>de</strong> primar;la Prun<strong>de</strong>ni, <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong><br />

un an, toată suflarea feminină din primărie are program <strong>de</strong> repetiţii <strong>de</strong> trei ori pe<br />

săptămână, după ce primarul Horia Horăscu a înfiinţat <strong>si</strong>ngurul grup popular feminin<br />

din ju<strong>de</strong>ţ: „Mândrele” şi tot la iniţiativa lui, la Prun<strong>de</strong>ni s-a <strong>de</strong>sfăşurat faza<br />

ju<strong>de</strong>ţeană a festivalului <strong>de</strong> folclor „Glasul cântecului românesc”;iar Niculiţă<br />

Fetelea, primarul din Câineni-Vâlcea care mînuieşte şapte instrumente a prezentat<br />

la Aninoasa în cadrul ediţiei 2007 a Festivalului Primarilor Artişti pentru un<br />

recital la drâmbă luând premiu <strong>de</strong> patru ediţii ale festivalului din comuna<br />

dâmboviţeană.<br />

OMAGIU LUI BRANCUSI<br />

Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza expozitia omagiala<br />

<strong>de</strong>dicata lui Constantin Brancu<strong>si</strong>, intitulata "Brancu<strong>si</strong>: E=mc2" a pictorului<br />

roman Romeo Niram, <strong>de</strong>schisa intre 16 Noiembrie <strong>si</strong> 12 Decembrie 2007, la<br />

sediul sau din C/ Marques <strong>de</strong> Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid.<br />

Cu prilejul vernisajului din 16 noiembrie, ora 19:30, vor avea loc doua<br />

prezentari ilustrative. Dna. Prof. Dr. Maria Begona Fernan<strong>de</strong>z Cabaleiro va<br />

interveni cu o prelegere <strong>de</strong>spre arta contemporana, intitulata "Pictura <strong>si</strong><br />

Sculptura: Spatiu <strong>si</strong> Volum". Maria Begona Fernan<strong>de</strong>z Cabaleiro este Doctor<br />

in Istoria <strong>Arte</strong>i, cu specializarea in Arta <strong>si</strong> Gandire Contemporana, precum<br />

<strong>si</strong> critic <strong>de</strong> arta, membra a Asociatiei Criticilor <strong>de</strong> Arta din Spania


(AECA), autoarea a numeroase studii publicate in revistele <strong>de</strong> specialitate<br />

din Spania, <strong>si</strong> membra a Comitetului Spaniol <strong>de</strong> Istorie a <strong>Arte</strong>i (CEHA).<br />

Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Roman din Madrid va face o<br />

prezentare insotita <strong>de</strong> proiectii semnificative, intitulata "Cosmogonia lui<br />

Brancu<strong>si</strong>".<br />

Acesta este primul din cele patru evenimente culturale organizate lunar <strong>de</strong><br />

ICR Madrid pentru omagierea marilor personalitati romanesti Constantin<br />

Brancu<strong>si</strong>, Mircea Elia<strong>de</strong>, Eugen Ionesco <strong>si</strong> Emil Cioran, care vor cuprin<strong>de</strong><br />

expozitii <strong>de</strong> pictura <strong>de</strong> Romeo Niram, vernisajele fiind completate <strong>de</strong><br />

conferinte <strong>si</strong> prezentari <strong>de</strong>dicate marilor creatori.<br />

Ediţia a XIV-a a Târgului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Gau<strong>de</strong>amus, care se va <strong>de</strong>sfăşura între 21 - 25<br />

noiembrie, găzduieşte anul acesta aproximativ 450 <strong>de</strong> expozanţi şi beneficiază <strong>de</strong> un<br />

buget <strong>de</strong> aproximativ 500.000 <strong>de</strong> euro.<br />

Ambasada Franţei a pregătit un stand cu 650 <strong>de</strong> lucrări, <strong>de</strong> două ori mai multe <strong>de</strong>cât<br />

anul trecut, şi a invitat trei scriitori francezi importanţi: Philippe Clau<strong>de</strong>l,<br />

premiat cu Goncourt al Liceenilor pentru cartea "Le Rapport <strong>de</strong> Bro<strong>de</strong>ck", Régis<br />

Jauffret, premiat în 2005 cu Femina pentru "Case <strong>de</strong> nebuni" ("A<strong>si</strong>le <strong>de</strong> fous"), şi<br />

Laurent Graff, autorul volumului "Strigătul" ("Le Cri").<br />

Joi 22 nov a.c. ora 13.00, la Targul <strong>de</strong> carte Gau<strong>de</strong>amus, Piata Presei (pavilion<br />

central Romexpo, stand RAO) NICOLAE ROTARU lanseaza TRILOGIA DE AER, ultima din<br />

seriile trilogiilor elementelor primordiale, precum <strong>si</strong> cartea TERRA TERIBILA,<br />

scoasa la Ed. Timpolis, Timişoara. Prezinta:N.Dragos, C.Leu, I.D.Balan, Fl.<br />

Popescu, G.Sovu. Cu aceste volume autorul ajunge la 70 <strong>de</strong> cărti publicate. Alti<br />

invitati:D.R.Popescu,I.Horea,<br />

M.Micu,St.Mitroi,P.Everac,H.Garbea,C.Stan,I.Gorjan,N.Spiroiu,G.Calugaru etc.<br />

TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ<br />

ORFELINE, <strong>de</strong> Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.:<br />

Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR <strong>de</strong> GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu;<br />

luni - 19 nov. Spectacol prezentat <strong>de</strong> Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din<br />

Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în<br />

regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, <strong>de</strong> Neil La Bute, în regia lui<br />

Mircea Cornişteanu<br />

TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ<br />

ORFELINE, <strong>de</strong> Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.:<br />

Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR <strong>de</strong> GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu;<br />

luni - 19 nov. Spectacol prezentat <strong>de</strong> Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din<br />

Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în<br />

regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, <strong>de</strong> Neil La Bute, în regia lui<br />

Mircea Cornişteanu<br />

sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI<br />

CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Tran<strong>si</strong>lvania" din Cluj-<br />

Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: C<strong>si</strong>ky Boldizsar - la<br />

pian. În program: SMETANA - Poemul <strong>si</strong>mfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din<br />

Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră<br />

sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI<br />

CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Tran<strong>si</strong>lvania" din Cluj-


Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: C<strong>si</strong>ky Boldizsar - la<br />

pian. În program: SMETANA - Poemul <strong>si</strong>mfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din<br />

Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră<br />

În perioada 15 nov.-1 <strong>de</strong>c.a.c, va avea loc, la Craiova, cea <strong>de</strong>- a XXXIV-a ediţie a<br />

Festivalului Internaţional CRAIOVA MUZICALA, în organizarea Filarmonicii Oltenia,<br />

având ca parteneri Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Dolj şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Vor<br />

avea loc 11 concerte la care, vor fi invitate atît orchestre <strong>si</strong>mfonice, orchestre<br />

<strong>de</strong> cameră, ansambluri vocal-<strong>si</strong>mfonice şi a capella, un cvintet <strong>de</strong> coar<strong>de</strong>, un<br />

ansamblu <strong>de</strong> muzică veche - barcocă, cât şi un spectacol <strong>de</strong> jazz şi poezie.<br />

Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza expozitia omagiala <strong>de</strong>dicata lui<br />

Constantin Brancu<strong>si</strong>, intitulata "Brancu<strong>si</strong>: E=mc2" a pictorului roman Romeo Niram,<br />

<strong>de</strong>schisa intre 16 Noiembrie <strong>si</strong> 12 Decembrie 2007, la sediul sau din C/ Marques <strong>de</strong><br />

Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid. Romeo Niram s-a nascut in 1974 <strong>si</strong> a studiat<br />

Pictura la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Frumoase din Bucuresti. Dintre cele mai importante<br />

opere ale sa<br />

La Teatrul Katona Jozsef din Budapesta spectacolul „Inimă <strong>de</strong> câine”, în regia lui<br />

Yuryi Kordonskyi cu trupa Teatrului Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti, s-a<br />

bucurat <strong>de</strong> un mare succes. Reprezentaţia, supratitrată electronic, urmează după una<br />

a Teatrului Evreiesc din Bucureşti, invitat tot <strong>de</strong> Institutul Cultural Român din<br />

Budapesta care are in program viitoare spectacole precum “Un tango mas” al<br />

Teatrului O<strong>de</strong>on şi “Ma<strong>de</strong> in Romania”, <strong>de</strong> Dan Puric. “Inimă <strong>de</strong> câine” este un<br />

spectacol un<strong>de</strong> tânăra generaţie <strong>de</strong> actori se întâlneşte fericit cu marii<br />

consacraţi: Victor Rebengiuc, Mircea Rusu sau Şerban Ionescu alături <strong>de</strong> Cecilia<br />

Bârbora sau Marius Manole, ale cărui studii coregrafice au fost măiestrit adaptate<br />

pentru rolul câinelui. Anul trecut a urcat pe aceeaşi scenă Teatrul Bulandra,<br />

cu”Căsătoria” lui Gogol, iar pe alte scene, Teatrul O<strong>de</strong>on şi Teatrul din Cluj.<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 16 Noiembrie 2007, ora 7:00 PM<br />

la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian 30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY (tren R, V,<br />

G pana la statia 46 Street) Astoria (Queens) la lansarea volumului<br />

Launtrul <strong>si</strong> Departele<br />

Antologia Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York realizata <strong>de</strong> Theodor<br />

Damian <strong>si</strong> Aurel Sasu<br />

prezinta M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />

Spectacol cu Agero Stuttgart<br />

vă invităm la spectacolul <strong>de</strong> divertisment cu îndrăgiţii artişti:<br />

Jean Constantin, Maria Dragomiroiu,<br />

Mirabela Dauer<br />

24.11.2007, orele 20<br />

Restaurant Kappadokia( fost Bei Christo), Herrenbergerstr. 100, Böblingen.<br />

Rezervări la 0711 291344 şi 0173 300 8253


Un apel la care confratele nostru<br />

DAN BRUDASCU<br />

asteapta raspuns la adresa: brudascudan@hotmail.com<br />

Stimati prieteni,<br />

In 2008 se vor implini 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la <strong>de</strong>cesul, prin otravire, a lui<br />

Octavian Goga. Nici pana in prezent poetul nu beneficiaza <strong>de</strong> publicarea<br />

completa a operei sale lirice, dramatice, publicistice <strong>si</strong> oratorice.Iata <strong>de</strong><br />

ce, doresc sa initiez acest sondaj <strong>de</strong> opinie sub genericul - Spre un<br />

po<strong>si</strong>bil portret sau Octavian Goga contemporanul nostru. Va rog sa va<br />

exprimati opinia in legatura cu aceasta tema. Eventual sa argumentati daca<br />

merita (sau nu) <strong>si</strong> <strong>de</strong> ce sa ne intoarcem catre el <strong>si</strong> catre literatura lui?<br />

Astept opiniile voastre cat mai curand po<strong>si</strong>bil.<br />

Va multumesc anticipat tuturor,<br />

Dan Brudascu<br />

VIATA SPIRITUALĂ A COMUNEI VORONA<br />

este grăitor ilustrată <strong>de</strong> două pliante alcătuite <strong>de</strong> grupul inimos <strong>de</strong> intelectuali<br />

<strong>si</strong> sponsori din comuna atestată documentar la 1403, animaţi <strong>de</strong> primarul Voronei –<br />

profesorul Aurel Ştefan. Sunt consemnate festivalurile folclorice <strong>de</strong> anvergură<br />

internatională “Serbările pădurii” şi “Festivalul international folcloric pentru<br />

elevi”, “Zilele Eminescu” având aici o rezonanţă <strong>de</strong>osebită, alături <strong>de</strong> donaţia <strong>de</strong><br />

tablouri a profesorului Ioan Livadaru intitulată “Dor <strong>de</strong> Eminescu”. Facem<br />

cunoştinţă cu creatorii populari <strong>de</strong> măşti şi traforajul arhitecturii tradiţionale<br />

care este pusă în valoare alături <strong>de</strong> parada portului la festivalul “Moştenite din<br />

bătrâni” şi, în primul rând, cu marea dăruire a mănă<strong>stiri</strong>i “Sihăstria Voronei”<br />

prin canonizarea Sfântului Onufrie <strong>de</strong> la Vorona.<br />

Pentru toate acestea, cea <strong>de</strong> a opta ediţie a ConsfăturiiNaţionale a<br />

Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate <strong>de</strong>sfăşurată recent, a nominalizat comuna pentru diploma<br />

<strong>de</strong> excelenţă “Valori Culturale” care va fi <strong>de</strong>cernată la ediţia din 2008.<br />

N O U T Ă Ţ I B U C U R E S T E N E I N N O I E M B R I E<br />

UN TEATRU DE PROIECT DEDICAT TINERILOR DE ORICE VÂRSTĂ<br />

Încântat <strong>de</strong> a inaugura un teatru al tinerilor, maestrul Radu Beligan a tăiat<br />

panglica la intrarea în<br />

Teatrul Metropolis care s-a <strong>de</strong>schis oficial la începutul acestui noiembrie 2007 cu<br />

un spectacol special care a reunit scene din premiera "Jazzy Tarot", un recital al<br />

actritei Maia Morgenstern, alaturi <strong>de</strong> muzicianul AG Weinberger, <strong>si</strong> un moment<br />

artistic sustinut <strong>de</strong> soprana Leontina Vaduva <strong>si</strong> tenorul Nagy Robert.<br />

Festivităţile inaugurării au continuat a doua zi cu spectacolul "Eseuri <strong>de</strong>spre<br />

banalitatea raului" in regia lui Mihai Maniutiu, avandu-i in distributie pe Mariana<br />

Mihut, Mircea Albulescu, Marian Ralea <strong>si</strong> Claudiu Bleont. In cea <strong>de</strong>-a treia zi, s-au<br />

<strong>de</strong>sfasurat doua spectacole "Nijinski" realizat <strong>de</strong> Ema Nicola <strong>si</strong> Malina Andrei, <strong>si</strong><br />

"Peste cu mazare" recitalul extraordinar al Olgai Tudorache <strong>si</strong> al Tamarei<br />

Cretulescu. "Jocul <strong>de</strong>-a a<strong>de</strong>varul" regizat <strong>de</strong> Lia Bugnar <strong>si</strong> Dorina Chiriac a pus<br />

punct Galei <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a primului teatru <strong>de</strong> proiect din Romania, asa cum s-a<br />

autointitulat noul teatru bucureştean <strong>de</strong> pe strada Eminescu, nr. 89.<br />

STUDENTIADA BUCURESTEANĂ<br />

Carnavalul „Stu<strong>de</strong>nţiada" a închis săptămâna trecută Splaiul In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei, între<br />

Podul Grozăveşti şi Podul Semănătoarea, pe partea căminelor stu<strong>de</strong>nţeşti. În incinta


Univer<strong>si</strong>tăţii Politehnice Bucureşti s-a <strong>de</strong>sfăşurat, în cadrul aceluiaşi carnaval,<br />

un curs <strong>de</strong> echitaţie, concursul „Vopseşte-mi frigi<strong>de</strong>rul", „Noaptea <strong>de</strong>voratorilor <strong>de</strong><br />

publicitate" şi o petrecere francofonă. Evenimentul propriu-zis s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />

atât în stradă, cât şi în faţa discotecii din Regie, Maxx, printr-un mare concert,<br />

la care au fost invitate 20 <strong>de</strong> ambasa<strong>de</strong>.<br />

ARTA ITALIANA DE LA PALATUL FARNESINALa Muzeul National <strong>de</strong> Arta Contemporana din<br />

Bucuresti a avut loc inaugurarea uneia dintre cele mai prestigioase expozitii <strong>de</strong><br />

arta italiana contemporana, o selectie <strong>de</strong> opere apartinand celor mai importanti<br />

artisti italieni din a doua jumatate a secolului XX, care face parte din colectia<br />

Palatului "Farne<strong>si</strong>na". Dupa succesul avut la Sibiu, un<strong>de</strong> a fost gazduita in salile<br />

istorice ale Casei Altemberger, din cadrul complexului muzeal Brukenthal, expozitia<br />

aduce publicului bucurestean 100 <strong>de</strong> opere. Expozitia, care se inscrie in seria<br />

initiativelor ěToamnei Culturale Italienei, va ramane <strong>de</strong>schisa pana la data <strong>de</strong> 2<br />

<strong>de</strong>cembrie.<br />

COTA VALORICĂ A UNEI PICTURI DE TONITZA<br />

"Studiu pentru un portret" <strong>de</strong> Nicolae Tonitza a fost vanduta in cadrul licitatiei<br />

Casei Monavissa, la pretul <strong>de</strong> 320.000 <strong>de</strong> lei (aproape 96.000 <strong>de</strong> euro), pretul <strong>de</strong><br />

pornire fiind <strong>de</strong> 172.000 <strong>de</strong> lei (peste 51.000 <strong>de</strong> euro), <strong>si</strong> a <strong>de</strong>venit astfel cea mai<br />

scumpa opera <strong>de</strong> arta vanduta intr-o licitatie publica in Romania.<br />

Pictura in ulei pe carton a batut recordul <strong>de</strong> vanzare <strong>de</strong>tinut anterior <strong>de</strong> „Nud cu<br />

esarfa galbena”, <strong>de</strong> Theodor Pallady, vandut in martie la Casa Alis cu 230.000 <strong>de</strong><br />

lei (75.757 <strong>de</strong> euro).<br />

La Muzeul Naţional Cotroceni are loc in ziua <strong>de</strong> 20 noiembrie 2007 vernisajul<br />

expoziţiei <strong>de</strong> pictură<br />

GABRIELA PĂTULEA-DRĂGUŢ,<br />

încununând o binecunoscută activitate artistică şi prezenţa pe importante <strong>si</strong>meze<br />

ale muzeelor din lume.<br />

Cu acest prilej, va fi comemorat unul dintre cei mai insemnaţi istorici <strong>de</strong> artă ai<br />

secolului trecut<br />

PROFESORUL VASILE DRĂGUŢ<br />

rector al Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice şi Director General al Monumentelor<br />

Istorice, funcţie prin care a salvat multe valori naţionale.<br />

Uniunea Scriitorilor din Romania <strong>si</strong> Grupul I<strong>de</strong>ea Europeana & EuroPress va invita la<br />

o lansare a volumului „De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi” semnat <strong>de</strong> scriitorul Leon<br />

Volovici, eveniment care va avea loc Joi, 15 noiembrie, 2007, ora. 17.00, la sediul<br />

Uniunii Scriitorilor, Sala cu Oglinzi (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 115).<br />

Invitati: Nicolae Balota, George Balaita,<br />

Nicolae Breban, Ion Iano<strong>si</strong>, Leon Volovici<br />

Amfitrioni: Aura Christi, Andrei Potlog<br />

NOIEMBRIE 2007<br />

octombrie - noiembrie<br />

Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />

Expoziţie <strong>de</strong> covoare şi scoarţe olteneşti<br />

Organizatori:<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

· Muzeul Olteniei Craiova<br />

noiembrie - <strong>de</strong>cembrie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie Râmnicu Vâlcea<br />

Trienala <strong>de</strong> tapiserie<br />

Organizatori:


· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

· UAP – Filiala Vâlcea<br />

noiembrie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

“Matineul inocenţei” – manifestări artistice şi sportive în aer liber<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> dans popular, fanfară, dans<br />

sportiv, pictură, mo<strong>de</strong>laj şi tenis <strong>de</strong> masă<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

1 – 30 noiembrie<br />

Parcarea Supermarketului Interex<br />

Antrenamente <strong>de</strong>monstrative <strong>de</strong> karting<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

1 noiembrie<br />

Ora 12,30: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar: “Ce ştim <strong>de</strong>spre Parlamentul European”<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Centrul <strong>de</strong> Informare<br />

Comunitară<br />

· Grupul Şcolar “Henri Coandă” Râmnicu Vâlcea<br />

1 noiembrie<br />

Ora 13,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Masa rotundă cu tema “Televizorul, prieten sau duşman”<br />

Organizator:<br />

· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Parteneri:<br />

· Clubul Copiilor Horezu<br />

· Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

· Televiziunea “Vâlcea 2”<br />

2 - 3 noiembrie<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

“Povestea vorbei” ediţia a II-a – Festival naţional <strong>de</strong> creaţie umoristică, <strong>de</strong>dicat<br />

memoriei lui Anton Pann<br />

PROGRAM:<br />

2 noiembrie<br />

Orele: 17,00 - 18,30 – Clubul Spitalului Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Duel epigramistic “Hazoterapia”. Participă: membrii juriului festivalului,<br />

reprezentanţi ai celor mai renumiţi epigramişti şi umorişti din ţară, membrii<br />

Clubului Umoriştilor Vâlceani<br />

3 noiembrie<br />

Orele: 10,00 – 12,00 - Sala “Studio” a Casei <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Vâlcea<br />

- Lansare <strong>de</strong> carte<br />

- “Povestea vorbei...” în lectura actorului Cristian Alexandru <strong>de</strong> la Teatrul “Anton<br />

Pann” Rm. Vâlcea<br />

- Festivitatea <strong>de</strong> premiere a laureaţilor<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:


· Teatrul <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

· Clubul Umoriştilor Vâlceni<br />

· Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Vâlcea<br />

2 noiembrie<br />

Ora 9,00: Şcoala cu clasele I – IV Bistriţa - Costeşti<br />

Simpozionul ştiinţific “Economie şi ecologie în <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a comunei<br />

Costeşti”, ediţia a IV-a, cu tema “Satul Bistriţa încotro ?”<br />

Organizator:<br />

· Primăria comunei Costeşti<br />

2 noiembrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

4 noiembrie<br />

Voineasa<br />

“Ziua comunei Voineasa”, ediţia a VII - a - sărbătoare tradiţională a comunităţii.<br />

În program: inaugurarea noului Centru Civic Voineasa; Sfinţirea Monumentului<br />

Eroilor; Moment evocator susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Voineasa şi <strong>de</strong><br />

Fanfara Clubului Copiilor Rm.Vâlcea; Festivitatea <strong>de</strong> înmânare a unor diplome pentru<br />

veteranii <strong>de</strong> război; familiile care au împlinit 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> căsnicie; spectacol<br />

artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolilor cu clasele I-VIII Voineasa şi Malaia; concert<br />

folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />

Oltului”<br />

Organizatori:<br />

· Primăria comunei Voineasa<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Şcolile cu clasele I-VIII Voineasa şi Malaia<br />

· Clubul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

5 – 10 noiembrie<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

FESTIVALUL ŞANSELOR TALE, ediţia a VIII – a, festival european având ca slogan:<br />

”Educaţia pentru egalitate <strong>de</strong> şanse”<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea - coordonator zonal<br />

Parteneri:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanu” Vâlcea; Primăria Municipiului Rm.<br />

Valcea - Serviciul pentru Cultură, Sport şi Tineret; Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />

Cultura, Culte şi Patrimoniul Cultural Valcea; Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Vâlcea; Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Politie; Agenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Ocupare a Forţei <strong>de</strong><br />

Muncă Vâlcea (AJOFM); Centrul Regional <strong>de</strong> Formare Profe<strong>si</strong>onală a Adulţilor Vâlcea<br />

(CRFPA); Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea; Teatrul <strong>de</strong> Stat „Anton Pann” Vâlcea; Filarmonica<br />

<strong>de</strong> Stat „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea; Primăria Oteşani; Primăria şi Biblioteca<br />

Orăşenească Drăgăşani; Primăria şi Biblioteca Orăşenească Călimăneşti; Primăria şi<br />

Biblioteca Orăşenească Olăneşti; Primăria şi Biblioteca Publică Grădiştea; Primăria<br />

şi Biblioteca Publică Frânceşti; Primăria şi Biblioteca Publică Mateeşti; Camera <strong>de</strong><br />

Comerţ şi Industrie şi Euro Info Center; Univer<strong>si</strong>tatea „Constantin Brâncoveanu”;<br />

Univer<strong>si</strong>tatea „Spiru Haret”; Liceul „Matei Basarab”; Colegiul Naţional „Mircea cel<br />

Bătrân”; Colegiul Tehnic Economic; Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;<br />

Grupul Şcolar <strong>de</strong> Cooperaţie; Policlinica Straubing; Liga Femeilor Creştine Ortodoxe<br />

<strong>de</strong> pe lângă Episcopia Râmnicului; Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Sfântul Antim<br />

Ivireanul”; Organizaţia Creştin - Umanitară WORLD VISION; Asociatia „Mişcarea<br />

Europeană” Filiala Valcea; Forumul Cultural al Ramnicului; Fundaţia „Curierul <strong>de</strong><br />

Valcea”; S.C. INFORM SRL


PROGRAM:<br />

5 noiembrie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Deschi<strong>de</strong>rea festivalului. În context: prezentarea colaboratorilor; alocuţiuni ale<br />

organizatorilor; conferinţă <strong>de</strong> presă.<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />

Ora 11,30: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Târgul ofertei <strong>de</strong> educaţie, ofertei culturale şi ofertei locurilor <strong>de</strong> muncă<br />

Organizatori:<br />

· Agenţia Jud.<strong>de</strong> Ocupare a Forţei <strong>de</strong> Muncă Vâlcea, Inspectoratul Şcolar<br />

Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea, Centrul Regional <strong>de</strong> Formare Profe<strong>si</strong>onală a Adulţilor Vâlcea,<br />

Univer<strong>si</strong>tatea ”Constantin Brâncoveanu”, Univer<strong>si</strong>tatea ”Spiru Haret”, Filarmonica<br />

„Ion Dumitrescu”, Teatrul ”Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Lansarea proiectului "Biblioteca virtuală - o şansă reală pentru fiecare"<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

· Grupul Şcolar “General Magheru” Râmnicu Vâlcea<br />

Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

“Rolul con<strong>si</strong>lierii în formarea unei personalităţi armonioase care să confere şanse<br />

<strong>de</strong> adaptare socio - profe<strong>si</strong>onală”. Prezentarea instituţiilor şcolare liceale din<br />

ju<strong>de</strong>ţ.<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> A<strong>si</strong>stenţă P<strong>si</strong>hopedagogică<br />

Ora 17,00: Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> arte plastice cu lucrări realizate <strong>de</strong> elevii şcolii<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Emilian Piedicuţă<br />

Solist: Francesco Ionaşcu<br />

Program: W.A. Mozart - Uvertura la opera „Don Giovanni”<br />

E. Lalo – Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră<br />

P. I. Ceaikovski – Simfonia a IV - a, fa minor, op. 36<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

6 noiembrie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Se<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> informare „Educaţie, tineret, formare profe<strong>si</strong>nală în Uniunea Europeană”<br />

Organizator:<br />

· Asociaţia Pro Democraţia - Club APD Rm.Vâlcea<br />

Ora 19,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Seară <strong>de</strong> muzică şi poezie „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”<br />

Organizatori:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />

7 noiembrie


Ora 12,00: Şcoala Generală şi Căminul Cultural Oteşani<br />

„Tradiţii în comuna Oteşani ”<br />

Organizatori:<br />

· Primăria comunei Oteşani<br />

· Şcoala Generală Oteşani<br />

Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Medalion artistic ”Dumitru Zamfira, artist al cuvântului şi mânuitor al penelului”.<br />

În context: vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică; dialog cu autorul <strong>de</strong> literatură<br />

şi artistul plastic Dumitru Zamfira<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

8 noiembrie<br />

Ora 11,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Atelier <strong>de</strong> informare pe tema educaţiei în Uniunea Europeană „Cetăţenia europeană -<br />

pilon al politicilor educaţionale”<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Ora 16,00: Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea<br />

Spectacolul „Prostia omenească” <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />

Boureanu<br />

Organizator:<br />

· Teatrul <strong>de</strong> Stat „Anton Pann”<br />

Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />

Seară muzicală. Inaugurarea pianului <strong>de</strong> concert<br />

Organizatori:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />

9 noiembrie<br />

Ora 17,00: Clubul Pen<strong>si</strong>onarilor Rm. Vâlcea<br />

„Muzica nu are vârstă”<br />

Organizator:<br />

· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />

10 noiembrie<br />

Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> coregrafie a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />

Dans şi muzică, micuţii artişti în <strong>de</strong>venire<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />

Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />

Închi<strong>de</strong>rea Festivalului Şanselor Tale<br />

Organizator:<br />

· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />

6 noiembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar: “Ce ştim <strong>de</strong>spre Parlamentul European”<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Centrul <strong>de</strong> Informare<br />

Comunitară<br />

· Grupul Şcolar “Ferdinand I” Râmnicu Vâlcea<br />

7 noiembrie


Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar: “Drepturile mele sunt şi drepturile tale”<br />

Organizatori:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

· Casa Corpului Didactic Vâlcea<br />

8 – 10 noiembrie<br />

Palatul Copiilor Cluj<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting “Cupa Napoca”<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Cluj<br />

Partener:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

8 noiembrie<br />

Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Organizator:<br />

· Forumul Cultural al Râmnicului<br />

10 noiembrie<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> informatică<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercul <strong>de</strong> informatică<br />

10 noiembrie<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> mediu<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />

cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, chimie aplicată<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

10 noiembrie<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

“Andreluşa” – expoziţii, şezătoare cultural – artistică (poezii, ghicitori, snoave,<br />

scenete, jocuri populare tematice)<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />

cenaclu literar, chimie aplicată, pictură<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

11 noiembrie<br />

Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Dezbaterea “Construcţii geometrice”<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans<br />

mo<strong>de</strong>rn<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

11 noiembrie<br />

Perişani<br />

“Posada 2007” – sărbătoare tradiţională a comunei Perişani. În context: colocviul<br />

pe tema: “Bătălia la Posada şi climatul economic, social şi politic din Ţara<br />

Românească în care a avut loc evenimentul”; moment solemn <strong>de</strong> cinstire a eroilor la


Monumentul “Posada”; şedinţa solemnă a Con<strong>si</strong>liului Local Perişani; spectacol<br />

artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Perişani; concert folcloric<br />

susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului”.<br />

Organizatori:<br />

· Primăria comunei Perişani<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

· Şcoala cu clasele I-VIII Perişani<br />

12 - 14 noiembrie<br />

Vălenii <strong>de</strong> Munte, Prahova<br />

Participarea CJCPCT Vâlcea cu comunicarea “Lăutarii, un patrimoniu spiritual<br />

românesc” la Colocviile Naţionale ale Centrelor pentru Conservarea şi Promovarea<br />

Culturii Tradiţionale cu tema “Patrimoniul cultural imaterial – structuri şi<br />

<strong>si</strong>steme”<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

12 noiembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Radu Ciorei<br />

Solistă: Mayuko Katsumura<br />

Program: C. Silvestri - 3 piese pentru orchestră <strong>de</strong> coar<strong>de</strong> (primă audiţie la<br />

Râmnicu Vâlcea)<br />

S. Prokofiev – Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 2<br />

G. Faure - Suita op.80 Pelleas <strong>si</strong> Melisan<strong>de</strong> (primă audiţie la Râmnicu Vâlcea)<br />

M. <strong>de</strong> Falla - Suita <strong>de</strong> balet "Amorul Vrajitor”<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

14 noiembrie<br />

Ora 16,30: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

Figuri <strong>de</strong> seamă din istoria neamului românesc “Nicolae Bălcescu – 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

trecerea în eternitate”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

15 noiembrie<br />

Ora 16,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

Lansarea volumului muzical (casetă şi C.D.) “Faină-i mândra ar<strong>de</strong>leană” al dr.<br />

Manole Barna<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

15 noiembrie<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar: “Mircea Elia<strong>de</strong>”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

15 noiembrie


Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans sportiv<br />

Organizator:<br />

· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans<br />

mo<strong>de</strong>rn<br />

Parteneri:<br />

· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

16 noiembrie<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

Colocviu metodic cu directorii aşezămintelor <strong>de</strong> cultură din Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

16 noiembrie<br />

Ora 11,00: Sala “Fondul <strong>de</strong> carte Mihai Pop” al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />

Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar: “100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea lui Mihai Pop”<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

16 noiembrie<br />

Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> tapiserie – Gheorghiu Sanda<br />

Organizator:<br />

· Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

19 noiembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT VOCAL SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />

”Euphonia”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solist: Horia Văcărescu<br />

Program: J. Brahms - Concertul pentru vioară nr. 1, Re major, op. 77<br />

J. Haydn - Misa Cellen<strong>si</strong>s<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

20 noiembrie<br />

Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Evocare “Mihai Beniuc – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere” - <strong>si</strong>mpozionul cu tema “Poezia<br />

militantă”<br />

Organizator:<br />

· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

22 noiembrie<br />

Râmnicu Vâlcea<br />

Festivalul Naţional <strong>de</strong> Poezie “George Ţărnea”, ediţia a II-a. În context: moment<br />

evocator: ”George Ţărnea, poetul iubirii”; festivitatea <strong>de</strong> premiere a laureaţilor.<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

22 noiembrie<br />

Ora 18,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

După-amiază <strong>de</strong> muzic şi poezie susţinută <strong>de</strong> maestrul Miltia<strong>de</strong> Nenoiu împreună cu<br />

stu<strong>de</strong>nţii săi<br />

Organizator:<br />

· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea


26 noiembrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

SEARĂ CEAIKOVSKI – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Choi Yong Shin<br />

Solist: Elvis Ciuculescu<br />

Program: Ceaikovski - Uvertura la opera “Romeo şi Julieta”<br />

- Variaţiunile Rococo pentru violoncel şi orchestră<br />

- Suită pentru orchestră din baletul „Lacul Lebe<strong>de</strong>lor”<br />

Organizator:<br />

· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

29 noiembrie<br />

Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

“De ziua ta, Românie!” – concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />

vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului” <strong>de</strong> Ziua Naţională a României.<br />

Organizator:<br />

· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

30 noiembrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii noiembrie:<br />

5 noiembrie<br />

Sibiu, orele: 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

6 noiembrie<br />

Costeşti, ora 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

8 noiembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />

Boureanu - spectacol prezentat în cadrul Festivalului Şanselor Tale, ediţia a VIIIa<br />

9 noiembrie 2007<br />

Galaţi, ora 10,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm -<br />

spectacol prezentat în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului <strong>de</strong> Animaţie<br />

GULLIVER, ediţia a XV-a (Galaţi, 5 – 9 noiembrie).<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />

Boureanu<br />

11 noiembrie 200<br />

Piteşti, ora 17,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman - spectacol prezentat în<br />

cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului <strong>de</strong> Studio „DAVILASTUDIOINTERFEST”,<br />

ediţia a XI-a (Piteşti, 9 – 15 noiembrie)<br />

12 noiembrie<br />

Grădiniţa nr. 6, Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin


Antemir<br />

13 noiembrie<br />

Grădiniţa nr. 2 Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

14 noiembrie<br />

Târgu – Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Colegiul Pedagogic Sibiu, orele 14,00 şi 15,00<br />

· „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

15 noiembrie<br />

Târgu – Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />

Boureanu<br />

16 noiembrie<br />

Tigveni şi Bârseşti, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />

Boureanu<br />

19 noiembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

20 noiembrie<br />

Voineasa, ora 12,30<br />

„Ciuboţelele ogarului”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Călin Gruia, regia Alin<br />

Antemir<br />

21 noiembrie<br />

Grădiniţa Inspectoratului Şcolar Rm.Vâlcea, ora 10,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

22 noiembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 10,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

26 noiembrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

27 noiembrie<br />

Şcoala Goranu, ora 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />

· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

29 noiembrie<br />

Grădiniţa Cozia Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii noiembrie:<br />

11 – 18 noiembrie, Teatro S‘ Arza, Sassari - Sar<strong>de</strong>nia<br />

· Participarea la Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru Antic, cu spectacolul:<br />

“Oedip Rege” (“L‘Antico Rinasce”) <strong>de</strong> Sofocle, regia Doina Migleczi


CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />

- NOIEMBRIE -<br />

1 noiembrie<br />

· 1943: Se naşte scriitorul şi etnologul Ioan St. Lazăr<br />

· 1948: Se naşte pictorul, graficianul şi <strong>de</strong><strong>si</strong>gnerul Mariana Dina - Sima<br />

· 1950: Se înfiinţează Biblioteca Centrală Regională Vâlcea<br />

· 1993: Se stinge din viaţă ceramistul Victor Vicşoreanu<br />

2 noiembrie<br />

· 1635: Prima atestare documentară a comunei Şirineasa<br />

3 noiembrie<br />

· 1533: Prima atestare documentară a oraşului Băile Govora<br />

4 noiembrie<br />

· 1904: Se stinge din viaţă scriitorul şi traducătorul Nicolae I. Ba<strong>si</strong>lescu<br />

5 noiembrie<br />

· 1933: Se naşte prozatorul, gazetarul şi reporterul Ilie Purcaru<br />

· 1943: Se naşte pictorul Angela Tomaselli<br />

7 noiembrie<br />

· 1869: Se naşte folcloristul Teodor Bălăşel<br />

9 noiembrie<br />

· 1899: Se naşte istoricul Gheorghe I. Ştefan<br />

· 1943: Se naşte interpretul <strong>de</strong> muzică populară Dumitru Margine<br />

9 – 12 noiembrie<br />

· 1330: Bătălia <strong>de</strong> la Posada (localizare probabilă în Loviştea vâlceană )<br />

10 noiembrie<br />

· 1508: Se tipăreşte la Bistriţa, Liturghierul ieromonahului Macarie<br />

· 1931: Se naşte sculptorul Constantin Nicolin<br />

· 1945: Se naşte poetul şi ziaristul George Ţărnea<br />

11 noiembrie<br />

· 1914: Se naşte muzicologul Victor Giuleanu<br />

12 noiembrie<br />

· 1952: Se naşte criticul literar şi eseistul Ion Pre<strong>de</strong>scu<br />

14 noiembrie<br />

· 1914: Se naşte P.S. Ghera<strong>si</strong>m Cristea, Episcopul Râmnicului<br />

15 noiembrie<br />

· 1940: Se naşte publicistul Ion Stanciu<br />

· 1973: Se naşte Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

16 noiembrie<br />

· 1947: Se naşte poetul, scriitorul şi publicistul George Voica<br />

· 1957: Se naşte P.S. Irineu Slătineanu, Arhiereu Vicar al Episcopiei<br />

Râmnicului<br />

18 noiembrie<br />

· 1587: Prima atestare documentară a comunei Mateeşti<br />

· 1587: Prima atestare documentară a comunei Slătioara<br />

20 noiembrie<br />

· 842: Se stinge din viaţă, la Constantinopol, Sf. Grigore Decapolitul<br />

23 noiembrie<br />

· 1586: Prima atestare documentară a comunei Lungeşti<br />

25 noiembrie<br />

· 1905: Se naşte folcloristul şi animatorul cultural Alexandru Enăchescu<br />

27 noiembrie<br />

· 1933: Se naşte istoricul Gheorghe Simeanu<br />

· 1939: Se naşte criticul şi istoricul literar Nicolae Manolescu<br />

28 noiembrie<br />

· 1941: Se naşte scriitorul Eugen Negrici<br />

29 noiembrie


· 1852: Se stinge din viaţă, la Palermo (Italia), istoricul şi revoluţionarul<br />

român Nicolae Bălcescu<br />

· 1909: Se naşte pianista Irina Şaţchi - Popovici<br />

Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />

Surse:<br />

· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />

· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />

Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />

· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Vâlcea<br />

Vineri, 9 noiembrie, în comuna Şirna, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, va avea loc manifestarea<br />

"Educatie pentru cultura <strong>si</strong> arta", prilej cu care se va lansa <strong>si</strong> numarul 5 al<br />

revistei "Fântâna din Şirna".Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare este Şcoala cu Clasele I-VIII<br />

Tăriceni. Participa:Şcolile <strong>de</strong> pe raza comunei, Biblioteca Comunală Şirna, fii ai<br />

satului şi reprezentanţi ai Casei Personalului Didactic Prahova.<br />

http://www.proeditura.ro/ un <strong>si</strong>te <strong>de</strong> carte cu vanzare online.<br />

A aparut cartea "Maestrii spirituali-"la Proeditura. enciclopedie a celor mai<br />

importante figuri spirituale ale umanităţii.<br />

http://www.proedittura.ro/<br />

Va recomand un <strong>si</strong>te <strong>de</strong> carte cu vanzare online. Cartile comandate pe <strong>si</strong>te au<br />

reduceri substantiale.<br />

Siteul Proeditura http://www.proeditura.ro<br />

ţţţţţţ<br />

Cerc pedagogic al profesorilor <strong>de</strong> romana la Muzeul <strong>de</strong> Arta Ploiesti<br />

Marti, 6.11,'07, peste 40 <strong>de</strong> profesori au participat la cercul condus <strong>de</strong> prof<br />

Mariana Irimia <strong>si</strong> a<strong>si</strong>stat <strong>de</strong> <strong>si</strong> <strong>de</strong> inspectorii Cristina Ionescu Si Mihai Morar.<br />

Reu<strong>si</strong>ta s-a datorat organizatorilor, Gr. Sc. "Victor Slavescu".<br />

Echipe <strong>de</strong> elevi au prezentat multimedia <strong>si</strong>mbolismul.<br />

De asemenea s-a mai jucat un fragment din comedia "Chirita in provintie".<br />

Laura Opariuc a prezentat referatul "Modalitati alternative <strong>de</strong> evaluare".<br />

chestionare<br />

În perioada 4-7 noiembrie 2007, Univer<strong>si</strong>tatea Babeş-Bolyai va găzdui cea <strong>de</strong>-a<br />

XVIII-a conferinţă anuală a Alianţei Univer<strong>si</strong>tăţilor pentru Democraţie (AUDEM),<br />

(http://www.au<strong>de</strong>m.org), cu tema “Univer<strong>si</strong>tatea secolului XXI”.<br />

La conferinţă participă peste 120 <strong>de</strong> cadre didactice univer<strong>si</strong>tare, cercetători şi<br />

stu<strong>de</strong>nţi din România, Statele Unite ale Americii, Ru<strong>si</strong>a, Ungaria, Polonia,<br />

Lituania, Ucraina, Belarus, Turcia, Bulgaria şi Croaţia.<br />

Dintre temele conferinţei amintim Developments in Higher Education in the Region:<br />

Institutional Change – New Directions in Pedagogy – Univer<strong>si</strong>ties and Society –<br />

Implementing Bologna; The Changing Contours of Nationalism and I<strong>de</strong>ntity in the


Region; Developments in Bu<strong>si</strong>ness, Bu<strong>si</strong>ness Education & Commerce; Univer<strong>si</strong>ty<br />

Partnerships for Education and Citizenship (UPEC): Educating Citizens for the<br />

Global Challenge -- Univer<strong>si</strong>ty Partnership for Education and Citizenship (UPEC):<br />

Stu<strong>de</strong>nt Panel on Civic Engagement and the Contemporary Role of Youth in Politics<br />

etc.<br />

AUDEM este un consorţiu al instituţiilor <strong>de</strong> învăţământ superior care are drept scop<br />

sporirea rolului educaţiei în promovarea instituţiilor <strong>de</strong>mocratice, <strong>de</strong>zvoltării<br />

economice, culturale, a dialogului interconfe<strong>si</strong>onal şi a integrării în<br />

diver<strong>si</strong>tate şi globalizare. Prece<strong>de</strong>ntele ediţii ale conferinţei anuale au fost<br />

organizate la Praga, Varşovia, Belgra<strong>de</strong>, Sofia, Budapesta, etc.<br />

Univer<strong>si</strong>tatea Babeş-Bolyai a primit invitaţia <strong>de</strong> a găzdui şi organiza această<br />

conferinţă internaţională, ca o dovadă a recunoaşterii internaţionale şi a<br />

prestigiului tot mai mare <strong>de</strong> care se bucură univer<strong>si</strong>tatea clujeană<br />

Seară românească la Ludwigsburg<br />

vă invităm la o seară românească în data <strong>de</strong> 10 novembrie,<br />

începând cu ora 18.00, organizată la restaurantul<br />

"Zum Rad"<br />

Brucknerstr. 38, Ludwigsburg-Schlößlesfeld.<br />

Invitati speciali:<br />

Maria Butaciu<br />

Alexandru Lulescu<br />

şi formaţia<br />

Stelele<br />

Informatii suplimentare la tel. 07141-82503. Vă aşteptăm cu drag !<br />

Zilele Culturii în Aninoasa - ediţia a V-a<br />

- 8, 9, 10 noiembrie 2007-


Joi, 8 noiembrie<br />

Ora 8,00 - Sfânta Mănăstire Viforâta<br />

Slujbă <strong>de</strong> pomenire a tuturor artiştilor dâmboviţeni<br />

plecaţi <strong>de</strong> pe această lume<br />

Ora 10,oo - Căminul Cultural Săteni<br />

„Primul Pas” – manifestare pentru copiii comunei<br />

Concurs <strong>de</strong> cultură generală între şcolile <strong>de</strong> pe raza<br />

comunei<br />

Prezentarea cărţii „Dascălii Aninoasei”<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene „Aninoasa văzută<br />

prin ochii copiilor”<br />

Spectacolul „Lecţia <strong>de</strong> zâmbet”, prezentat <strong>de</strong><br />

actorii Teatrului „Junior” din Târgovişte<br />

Ora 16,oo - Primăria Aninoasa<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură„Culorile Amintirii”<br />

( expun artişti plastici din Piatra Neamţ)<br />

Deschi<strong>de</strong>rea primei ediţii a festivalului „Rural Film<br />

Fest” – concurs <strong>de</strong> film şi emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune<br />

cu subiect rural.<br />

Vizionări <strong>de</strong> producţii înscrise în concurs.<br />

Ora 18,oo - Căminul Cultural Săteni<br />

Spectacol <strong>de</strong> teatru cu piesa „Deşteapta lu’Pământu”,<br />

adaptare după Victor Ion Popa. Interpretează:<br />

Grupul teatral „Replica” al Cercului Militar Târgovişte.<br />

Ora 20,oo - Trapeza Mănă<strong>stiri</strong>i Viforâta<br />

Noaptea <strong>de</strong> poezie <strong>de</strong> la Mănăstirea Viforâta<br />

Vineri, 9 noiembrie<br />

Ora 10,oo - Primăria Aninoasa<br />

Vizionări <strong>de</strong> producţii în cadrul „Rural Film”<br />

Ora 13,oo - Vizită la Sfintele Mănă<strong>stiri</strong> Dealu şi Viforâta<br />

Ora 17,oo - Căminul Cultural Săteni<br />

„Festivalul Primarilor Artişti” – ediţia a V-a<br />

Sâmbătă, 10 noiembrie<br />

Ora 10,oo - Primăria Aninoasa<br />

Premierea laureaţilor „Rural Film Fest”<br />

Premierea câştigătorilor Concursului literar<br />

„Constantin Manolescu”<br />

Recital <strong>de</strong> muzică şi poezie susţinut <strong>de</strong> „Familia<br />

<strong>de</strong> Artişti”<br />

Organizatori :<br />

Primăria şi Con<strong>si</strong>liul Local Aninoasa, la iniţiativa primarului Constantin<br />

Maricescu<br />

Producător executiv:<br />

Compania Euro-Art Serv<br />

Parteneri:<br />

Etno Tv


Radio Antena Satelor<br />

Televiziunea Columna<br />

Uniunea Internaţională a Femeilor Române (UNIFERO)<br />

Teatrul „Junior”<br />

Grupul „Star Ty” al Centrului Republican pentru copii şi<br />

tineret Chişinău – Republica Moldova<br />

Comunicat<br />

A<strong>si</strong>stăm la una din cele mai periculoase, dar şi isterice acţiuni <strong>de</strong> discreditare a<br />

României şi a poporului român <strong>de</strong> către reprezentanţii unor autorităţi publice din<br />

Italia ca urmare a nenumăratelor fapte criminale şi a ilegalităţilor comise în<br />

ultimii ani <strong>de</strong> unii cetăţeni români, care au culminat cu o crimă odioasă, ce a<br />

îndurerat şi revoltat <strong>de</strong>opotrivă pe cetăţenii celor două ţări. Personal, con<strong>de</strong>mn cu<br />

tărie absolut orice încălcări ale legii sau acţiuni ce atentează la liniştea şi<br />

<strong>si</strong>guranţa oamenilor şi a avutului lor, oriun<strong>de</strong> ar fi acestea comise. De asemenea,<br />

cred că multe din aceste fapte şi acţiuni sunt rezultatul direct al prăbuşirii<br />

economiei naţionale şi a obligării <strong>de</strong> către guvernanţii, corupţi şi incopetenţi ai<br />

României, <strong>de</strong> după 1990, a milioane <strong>de</strong> cetăţeni români să emigreze pentru a putea<br />

supravieţui. Distrugerea <strong>si</strong>stematică a mii <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri, inclu<strong>si</strong>v prin<br />

privatizări oneroase şi ilegale a sporit, lună <strong>de</strong> lună, armata şomerilor şi a<br />

sărăciei în România.. Clasa politică românească, pusă ea însăşi pe jaf şi fraudă,<br />

nu numai că “n-a văzut” ce se întâmplă, dar a încercat să ascundă a<strong>de</strong>vărul şi să<br />

lase lucrurile absolut la voia întâmplării. De aceea, milioane <strong>de</strong> români, inclu<strong>si</strong>v<br />

personae cu studii univer<strong>si</strong>tare şi titluri ştiinţifice pentru care s-au cheltuit<br />

miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat al ţării, au pără<strong>si</strong>t România, lăsând-o şi<br />

mai săracă, dar şi mai puţin capabilă să facă faţă, în viitor, încercărilor la care<br />

va fi supusă.<br />

Datorită disperării, mizeriei, dar mai ales a lipsei oricărei perspective <strong>de</strong> a<br />

scăpa <strong>de</strong> sărăcie în propria lor ţară, uitaţi, neglijaţi şi abandonaţi <strong>de</strong><br />

autorităţile statului roman, emigranţii români au acceptat, a<strong>de</strong>sea cu mult prea<br />

mare uşurinţă, comportamentul discriminatoriu la care au fost şi mai sunt supuşi în<br />

noile lor ţări <strong>de</strong> adopţie.<br />

Este foarte a<strong>de</strong>vărat că, împreună cu atâţia cetăţeni români cinstiţi, muncitori,<br />

bine pregătiţi profes<strong>si</strong>onal, au pără<strong>si</strong>t România şi numeroşi infractori sau peroane<br />

care şi în ţară erau grav certate cu legea. Acestea, odată ajunse în Occi<strong>de</strong>nt, au<br />

revenit la vechile lor obiceiuri alăturându-se şi colaborând cu infractorii şi<br />

criminalii locali, <strong>de</strong>venind un grav şi autentic pericol pentru <strong>si</strong>guranţa,<br />

bunăstarea şi avutul cetăţenilor din acele ţări.<br />

Deşi astfel <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuaţii au fost tot<strong>de</strong>auna cunoscute autorităţilor române, acestea<br />

nu au făcut nimic sau mult prea puţin pentru a stopa infracţionalitatea şi<br />

criminalitatea comise <strong>de</strong> cetăţenii români emigranţi.<br />

Cele mai drastice măsuri, până acum, au fost luate <strong>de</strong> autorităţile italiene. Este<br />

dreptul şi datoria lor să-şi protejeze proprii cetăţeni, să a<strong>si</strong>gure un climat <strong>de</strong><br />

<strong>si</strong>guranţă şi legalitate în ţară. Dar <strong>de</strong> aici şi până la isterizările şi măsurile <strong>de</strong><br />

tip fascist este un drum pe care nu îl pot tolera. Autorităţile italiene trebuie să<br />

înţeleagă că una sunt măsurile ferme, pentru cazuri concrete, clar i<strong>de</strong>ntificate, şi<br />

alta campania fascistoidă, iresponsabilă la care au recurs reprezentanţii unor<br />

autorităţi locale şi centrale îndreptate exclu<strong>si</strong>v împotriva românilor şi a<br />

cetăţenilor României aflaţi în peninsula italică.<br />

Aş dori să reamintesc acelor primari, prefecţi şi chiar miniştri italieni<br />

isterizaţi şi inconştienţi că, în România, după 1990, au venit sute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />

italieni atraşi <strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilitatea unor câştiguri rapi<strong>de</strong> şi fabuloase. Sunt extrem <strong>de</strong><br />

numeroase cazurile <strong>de</strong> italieni care, în această perioadă, au săvârşit inclu<strong>si</strong>v<br />

crime în România, audit ţepe economiei şi propriilor lor parteneri, au creat<br />

a<strong>de</strong>vărate drame în mii <strong>de</strong> familii <strong>de</strong> români, fără ca vreo autoritate română, <strong>de</strong>şi<br />

îndreptăţită, să dispună măsuri <strong>de</strong> expulzare a infractorilor, <strong>de</strong> condamnare a<br />

poporului italian din rândul căruia aceştia proveneau.<br />

Nu cred că asemenea reacţii, lip<strong>si</strong>te <strong>de</strong> logică, dar şi <strong>de</strong> raţiune pot servi


înţelegerii multiseculare dintre români şi italieni. Dar, pe termen mediu şi lung,<br />

toată această tevatură, aceste măsuri extremiste, pot crea grave prejudicii nu<br />

numai României, ci şi Italiei, că ele vor da câştig <strong>de</strong> cauză grupărilor extremiste<br />

şi fasciste din viaţa politică italiană.<br />

Autorităţile <strong>de</strong> la Bucureşti cred că este cazul să treacă la gă<strong>si</strong>rea acelor măsuri<br />

care să stopeze compromiterea şi terfelirea <strong>de</strong>mnităţii şi imaginii României în<br />

lume, dar şi să sancţioneze, în temeiul legii şi al Constituţiei, orice<br />

ilegalităţii şi crime săvârşite, în ţară şi peste hotare, <strong>de</strong> cetăţenii români,<br />

indiferent cine sunt ei.<br />

Cred, totodată, că problema,. prin gravitatea şi complexitatea ei, trebuie,<br />

<strong>de</strong>opotrivă, să preocupe şi autorităţile comunitare competente, în parte<br />

responsabile <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuaţia gravă creată.<br />

Dan BRUDAŞCU,<br />

Fost <strong>de</strong>putat şi secretar al Comi<strong>si</strong>ei <strong>de</strong> politică externă a Camerei Deputaţilor<br />

Marti,6 noiembrie 2007 va avea loc in com.Teisani o adunare publica organizata <strong>de</strong><br />

primarul comunei in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zbaterii unor probleme <strong>de</strong> interes local.<br />

CALENDAR CULTURAL PE LUNA NOIEMBRIE<br />

CAMINUL CULTURAL<br />

COMUNA CORNU<br />

'' Intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia'' - concurs pe tme<br />

istorice - participa elevii scolii generale ''Cristea Stanescu.<br />

'' Expozitie ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> goblenuri ''<br />

'' Nicolae Iorga, trecerea in eternitate ''- evocare, expozitie <strong>de</strong> carte,<br />

lecturi din opera sa.<br />

La 20.octombrie.2007 s-au sarbatorit 420 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> atestare documentara a comunei<br />

Cornu. Am avut bucuria <strong>de</strong> a sarbatorii aceasta atestare, intr-un <strong>de</strong>cor mirific al<br />

toamnei, intr-o zi care speram sa ramana intiparita in inimile noastre, drept o<br />

sarbatoare plina <strong>de</strong> bucurie, lumina <strong>si</strong> speranta, emblematica pentru localitatea<br />

noastra, localitate '' binecuvantata '' <strong>de</strong> Dumnezeu cu oameni harnici <strong>si</strong> gospodari,<br />

pastratori <strong>de</strong> traditii, ancorati in noutatile civilizatiei contemporane.<br />

Concert Iris la Mizil anulat!<br />

Renumita <strong>si</strong> iubita formatie "Iris" urma sa sustina astazi, 1 noiembrie, un concert<br />

la Mizil, la Casa <strong>de</strong> Cultura.<br />

Concertul ar fi avut loc, conform conditiilor impuse <strong>de</strong> impresar, doar daca ar fi<br />

fost vandute 500 <strong>de</strong> bilete. S-au vandut sub 100, asa ca proiectatul concert "Iris"<br />

la Mizil s-a incheiat inainte <strong>de</strong> a incepe.<br />

Adrian Păunescu la MIZIL<br />

între biografie şi bibliografie<br />

Mijloace: proiector cinematografic, ecran filme, sala Casei <strong>de</strong> Cultură a oraşului<br />

Mi<br />

Formatul materialului: multimedia<br />

Grup ţintă: spectatorii şi invitatul<br />

Colaboratori: profesorii Badicioiu Laurentiu Aura Fru<strong>si</strong>noiu, Daniel Ivan, Michnea<br />

Ivanca, Catalin Şerban, Graţiela Macovei


Proiectul a luat naştere la iniţiativa primarului oraşului, Emil Proşcan.<br />

La intalnire cu Adrian Punescu s-a jucat <strong>si</strong> piesa ANOTIMPURILE, <strong>de</strong> Emil Proscan<br />

Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />

întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />

personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />

filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />

diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />

<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />

Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />

întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />

personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />

filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />

diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />

<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />

Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liulului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />

întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />

personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />

filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />

diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />

<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />

COMUNICAT DE PRESA<br />

ASTĂZI 1 NOIEMBRIE 2007 se <strong>de</strong>schid la Ploieşti lucrarile celei <strong>de</strong> a 8-a<br />

ediţii a Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate, principala temă <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>zbatere fiind:<br />

CĂRŢI ŞI REVISTE GRATUITE PENTRU TOATE BIBLIOTECILE, ÎNDRUMĂRI ŞI<br />

SCHIMBURI PERMANENTE DE INIŢITIVĂ PENTRU TOATE AŞEZĂMINTELE CULTURALE, FLUX<br />

CONTINUU DE ŞTIRI DIN TOATĂ ŢARA REALIZÂND HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE,<br />

PRIN PORTALUL INTERNET RECENT LANSAT: „CARTE SI ARTE”.<br />

Din prezentarea făcută <strong>de</strong> organizatorii Consfatuirii, care sunt: Mişcarea Pentru<br />

Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România, noua acţiune<br />

mediatică şi educaţională are drept scop consolidarea unei retele <strong>de</strong> iniţiative la<br />

nivel national care, prin mijloace mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> emulaţie reciprocă, <strong>de</strong> coagulare a<br />

activităţii instituţiilor culturale <strong>si</strong> a factorilor <strong>de</strong> creatie sa sprijine viaţa<br />

spirituală a localităţilor ţării. Ea arată participanţilor că:<br />

“La începutul acestui an, M.P.S.R. a lansat un vast portal internet menit să<br />

realizeze în plan virtual multiple acţiuni cultural-educative, punând la dispoziţia<br />

tuturor aşezămintelor culturale şi instituţiilor <strong>de</strong> învăţămâmt din comunele şi<br />

oraşele României toate informaţiile, mereu împrospătate, <strong>de</strong>spre viaţa culturalspirituală<br />

a ţării şi realizând o HARTĂ MULTICULTURALĂ A ROMÂNIEI care oglin<strong>de</strong>şte<br />

spiritualitatea fiecărui ju<strong>de</strong>ţ şi fiecărei zone, localităţi sau comunităţi.


In meniul principal al portalului puteţi citi ştirile din toată ţara pe care chiar<br />

dumneavoastră aveţi po<strong>si</strong>bilitatea să le introduceţi în FLUXUL DE ŞTIRI, ele apărând<br />

concomitent şi în liste centralizate şi pe HARTA CULTURALĂ A FIECĂRUI JUDEŢ; puteţi<br />

intra în legătură, pe lista specială <strong>de</strong> linkuri cu INSTITUTII CULTURALE din ţară;<br />

puteţi gă<strong>si</strong> în PAGINI PERSONALE date informative <strong>de</strong>spre peste 2000 <strong>de</strong> scriitori şi<br />

artişti plastici; puteţi accesa paginile oricarei REVISTE din România şi a unor<br />

publicaţii ale românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni; puteţi citi ştirile, articolele şi<br />

programele din ZIARE, RADIO, TV; puteţi vizita, contacta şi stabili legături<br />

permanente între dumneavoastră şi alte SITURI CU CARTE SI ARTE precum şi SITURI ALE<br />

COMUNELOR ŞI ORAŞELOR; puteţi consulta CALENDARUL MANIFESTĂRILOR TRADIŢIONALE, vă<br />

puteţi alege teme, conferinţe şi programe pentru a organiza în localitatea<br />

dumneavoastră UNIVERSITĂŢI POPULARE…<br />

Şi, mai ales, puteti accesa LINKURI SPRE DONATORII DE CĂRŢI în care aveti la<br />

dispoziţie gratuită <strong>de</strong>scărcarea mai multor mii <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> literatură, carte<br />

spirituală şi carte ştiinţifică, tot aşa cum din DOWNLOAD puteţi <strong>de</strong>scărca pentru<br />

lectura dumneavoastra, ca şi pentru a le printa spre aşezarea în raft şi citirea pe<br />

hârtie, o serie <strong>de</strong> cărţi şi reviste donate <strong>de</strong> autori, <strong>de</strong> editori sau <strong>de</strong> redacţii<br />

bibliotecilor şi tuturor cititorilor lor”.<br />

În cadrul Consfătruirii vor fi exp,licate şi lansate meniurile<br />

principale ale portalului internet www.carte<strong>si</strong>arte.ro al cărui aport se doreşte<br />

perfecţionat întru sprijinirea şi oglindirea întregului fenomen cultural românesc<br />

şi se va acorda diploma <strong>de</strong> excelenţă „VALORI CULTURALE” unor primari cu merite<br />

<strong>de</strong>osebite în <strong>de</strong>zvoltarea culturală a comunelor în care au fost aleşi.<br />

HARTA LITERARA A BUCURESTILOR<br />

Harta literară a Capitalei, care cuprin<strong>de</strong> şase trasee <strong>de</strong> obiective cu semnificaţie<br />

literară, istorică şi artistică, a fost lansată la Librăria Cărtureşti fiind<br />

prezentate harta cu traseele literare ale Bucureştiului şi o antologie <strong>de</strong> texte şi<br />

imagini <strong>de</strong>spre Bucureşti şi <strong>de</strong>spre alte oraşe implicate în proiect. Antologia<br />

cuprin<strong>de</strong> eseurile şi impre<strong>si</strong>ile <strong>de</strong> călătorie ale 34 <strong>de</strong> autori români şi străini.<br />

CALENDAR CULTURAL BOTOSANEAN PE LUNA NOIEMBRIE<br />

„DIN VIAŢA ŞI OPERA MARILOR BIOLOGI”. COMEMORARE „GRIGORE ANTIPA – 140 DE ANI DE LA<br />

NAŞTERE” Perioada: 01.11.2007<br />

„FESTIVALUL ŞANSELOR TALE” – expoziţie <strong>de</strong> pictură. Perioada: 01.11.2007<br />

„REZULTATELE CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ULTIMII 10 ANI” Perioada: 01.11.2007<br />

125 DE ANI DE LECTURĂ PUBLICĂ ÎN BOTOŞANI (1882 - 2007) Manifestări culturale <strong>de</strong><br />

promovare a bibliotecii şi a patrimoniului ei; vizite ghidate; expoziţii <strong>de</strong> carte<br />

Perioada: 01.11.2007<br />

FESTIVALUL NAŢIONAL AL TARAFURILOR, ediţia a III-a Perioada: 01.11.2007<br />

FESTIVAL-CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE A PIESEI DE TEATRU ÎNTR-UN ACT „MIHAIL<br />

SORBUL”.<br />

Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007<br />

„BALUL GOSPODARILOR”<br />

Perioada: 11.11.2007<br />

La Slatina in noiembrie<br />

Zilele Eugen Ionescu Perioada: 01.11.2007 - 01.11.2007Cine anunţă: Direcţia<br />

ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional OltData


înregistrării: 03.07.2007<br />

CALENDAR CULTURAL HUNEDOREAN<br />

Evocare "pe urmele lui Horea, Cloşca şi Crişan" Perioada: 04.11.2007 -<br />

04.11.2007<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură şi arte <strong>de</strong>corative - Maria MIertoiu Perioada:<br />

05.11.2007 - 30.11.2007<br />

Lansare <strong>de</strong> carte "Necropolele Miciei" autor Ioan Andriţoiu Perioada:<br />

13.11.2007 - 13.11.2007<br />

Salonul cărţii "Vox libri", ediţia I-a Perioada: 01.11.2007 - 04.11.2007<br />

LA CENTRUL DE CULTURA “GEORGE APOSTU” DIN BACAU<br />

Programul cultural-stiintific "Simpozionul National <strong>de</strong> Estetica" editia a XIII-a<br />

Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007<br />

GIURGIU: CALENDAR CULTURAL NOIEMBRIE<br />

140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea medicului giurgiuvean Mihai M. Manicati<strong>de</strong><br />

Perioada: 08.11.2007 - 08.11.2007<br />

120 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea lui Petre Ispirescu<br />

Perioada: 02.11.2007 - 02.11.2007<br />

ELIADE ŞI COPPOLA<br />

Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română<br />

ajunge în atenţia Hollywoodului.<br />

Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte <strong>de</strong> la proza lui Mircea Elia<strong>de</strong><br />

aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al<br />

cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români,<br />

Alexandra Maria Lara , care are <strong>de</strong>ja faimă internaţională, interpretând personajul<br />

Veronica şi evoluând alături <strong>de</strong> Marcel Iureş, Florin Pier<strong>si</strong>c junior, Andi<br />

Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a a<strong>si</strong>stat pe Coppola în<br />

România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Elia<strong>de</strong>, dă un<br />

plus <strong>de</strong> ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele<br />

publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul.<br />

Altele chiar găsesc note false prevestind <strong>de</strong>rutarea celor care au gustat până acum<br />

filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările<br />

regizorului”. Dar acesta, încă fascinat <strong>de</strong> citirea prozei marelui nostru compatriot<br />

care a fost Mircea Elia<strong>de</strong>, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care<br />

trebuie văzută <strong>de</strong> două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu<br />

putem <strong>de</strong>cât să ne bucurăm şi să ne mândrim.<br />

ELIADE ŞI COPPOLA<br />

Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română<br />

ajunge în atenţia Hollywoodului.<br />

Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte <strong>de</strong> la proza lui Mircea Elia<strong>de</strong><br />

aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al<br />

cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români,<br />

Alexandra Maria Lara , care are <strong>de</strong>ja faimă internaţională, interpretând personajul<br />

Veronica şi evoluând alături <strong>de</strong> Marcel Iureş, Florin Pier<strong>si</strong>c junior, Andi<br />

Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a a<strong>si</strong>stat pe Coppola în<br />

România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Elia<strong>de</strong>, dă un<br />

plus <strong>de</strong> ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele<br />

publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul.<br />

Altele chiar găsesc note false prevestind <strong>de</strong>rutarea celor care au gustat până acum<br />

filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările<br />

regizorului”. Dar acesta, încă fascinat <strong>de</strong> citirea prozei marelui nostru compatriot


care a fost Mircea Elia<strong>de</strong>, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care<br />

trebuie văzută <strong>de</strong> două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu<br />

putem <strong>de</strong>cât să ne bucurăm şi să ne mândrim.<br />

Cel mai mare festival <strong>de</strong> film documentar din România<br />

Un film <strong>de</strong>spre cazul Tanacu, unul <strong>de</strong>spre Radio Europa Liberă şi unul <strong>de</strong>spre Bela<br />

Lugo<strong>si</strong> sunt doar câteva dintre documentarele care au fost prezentate la Astra Film<br />

Fest 2007. În total, la festivalul ajuns anul acesta la a noua ediţie cuprinzând în<br />

total 14 premiere din cele aproape 100 <strong>de</strong> filme documentare şi o se<strong>si</strong>une specială<br />

intutulată „O privire asupra Europei <strong>de</strong> Est”. Ea conţine documentare produse în<br />

ultimii 15 ani <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi BBC. Tema expoziţiei <strong>de</strong> fotografie <strong>de</strong> anul acesta este<br />

„Tran<strong>si</strong>lvania mea”..<br />

Joi, 1 noiembrie, intre orele 10-14, la PLOIESTI (CONSILIUL JUDETEAN + CASA<br />

SINDICATELOR),are loc editia a VIII-a a CONFERINTEI NATIONALE A INTELECTUALILOR DE<br />

LA SATE.<br />

Organizatori: Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc <strong>si</strong> Asociatia Comunelor<br />

din Romania. Va asteptam cu dor <strong>si</strong> drag, dintr-al vesniciei prag. Noi, cei din<br />

linia intai, in frunte cu Maestrul CORNELIU LEU, Mare Ofiter al Ordinului Meritul<br />

Cultural, cu dl A. DRAGICI, presedinte, <strong>si</strong> Mariana GARJU,vice,Asocia<br />

tia Comunelor.<br />

▲ La Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, este <strong>de</strong>schisă<br />

expoziţia <strong>de</strong> icoană nouă,proiecte murale şi miniaturi intitulată „Sfinte Sărbători<br />

la Iaşi“▲ Punctul culminant al evenimentului îl constituie Zilele Univer<strong>si</strong>tăţii<br />

„Al. I. Cuza“ ▲ Expoziţia <strong>de</strong> icoane organizată <strong>de</strong> secţia Artă Sacră reprezintă<br />

„rezultatul strădaniilor stu<strong>de</strong>nţilor <strong>de</strong> a transmite, prin imagini, a<strong>de</strong>văruri ale<br />

credinţei ortodoxe“▲ „Şi prin vizibil se pot revela profun<strong>de</strong> trăiri spirituale,<br />

atunci când credinţa se întâlneşte cu arta şi <strong>de</strong>vine un tot unitar“▲<br />

Dezmatz oltenesc, cu iz occi<strong>de</strong>ntal, la Craiova, un<strong>de</strong>, in 21-28 octombrie ,<br />

s-a <strong>de</strong>sfasurat editia a XI-a a Zilelor Baniei, organizate <strong>de</strong> Primara <strong>si</strong> Con<strong>si</strong>liul<br />

Municipal. Sufocanta suita <strong>de</strong> manifestari cultural-artistice <strong>si</strong> kitsch-uri, cate<br />

10-16 pe zi, a costat vreo 24 miliar<strong>de</strong> lei. Neavand bani <strong>de</strong> paine, ii aruncam pe<br />

...circ, dupa celebra <strong>si</strong>ntagma a lui Juvenal PANEM ET CIRCENSENS. Multe actiuni<br />

reu<strong>si</strong>te,<strong>de</strong> nivel european,dar <strong>si</strong> spectacole faraonice,fara nicio legatura cu<br />

spiritul nostru.<br />

ELEMENTE DE ISTORIE LOCALA<br />

Secvente toponimice referitoare la localitatea<br />

Chelinta,ju<strong>de</strong>tul Maramures<br />

Satul Chelinta,apartinator actualmente orasului Ulmeni,ju<strong>de</strong>tul<br />

Maramures,este asezat la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea dinspre vest a Strimtorilor Ticaului(rest <strong>de</strong><br />

munti calcaro<strong>si</strong>),acolo un<strong>de</strong> incepe cea mai frumoasa lunca a Somesului.Situat in<br />

partea sud-vestica a districtului Chioar,a apartinut la sfir<strong>si</strong>tul sec.X <strong>si</strong> la<br />

inceputul secolului urmator voievodatului lui Menumorut.Ca localitate componenta a<br />

ju<strong>de</strong>tului Solnocul <strong>de</strong> Mijloc,s-a aflat,pe tot parcursul evului mediu,sub<br />

autoritatea principilor Ar<strong>de</strong>alului.<br />

Prima atestare documentara a satului Chelinta este din anul 1423 sub<br />

<strong>de</strong>numirea ,,Villa Olacallis Gelenczemezeo”;asezarea apartinea la acea<br />

vreme,familiei Kusaly Iacsy Gheorghe,din cetatea Chioarului.Evolutia toponimica<br />

pentru secolele urmatoare este tot <strong>de</strong> factura maghiara:1462 Kelenchew:1505


Kelenche;1540 Kelenchye;1553 Kelenchee;1569 Kelentze(cea mai apropiata <strong>de</strong> numele<br />

actual,prin traducere din limba maghiara);urmeaza apoi formele romanesti:1733<br />

Telincza <strong>si</strong>,mai apoi,Tyelincza.Cert este ca,atit pe timpul dominatiei habsburgice<br />

asupra Tran<strong>si</strong>lvaniei,cit <strong>si</strong> a dominatiei austro-ungare,localitatea s-a numit<br />

Kelencze.Locuitorii sai,tot timpul majoritatea romani,au numit-o T(y)elinta.<br />

Componenta etnica <strong>de</strong> factura romaneasca a asezarii reiese <strong>si</strong> din <strong>de</strong>numirile<br />

date variatelor forme <strong>de</strong> relief a <strong>de</strong>alurilor,a vailor <strong>si</strong> a ,,cimpurilor”(pamintul<br />

arabil,<strong>si</strong>tuat in diferite parti ale localitatii).Toate acestea exprima o anumita<br />

pozitie,forma sau plasare teritoriala.<br />

Dealurile se numesc:Dealul Glodului;Dealul Purcaretului;<br />

Turmatar;Priznel;Dealul Morii;Dealul Mare;Ciungi;Dealul Ingust;Dealul Viilor;La<br />

Prisaca;toate exprima realitati topo-geografice specifice graiului <strong>si</strong> diferitelor<br />

amplasamente teritoriale(Dealul Pietrii-calcaros;Turmatar-locul in care erau<br />

adunate vitele pentru adapat <strong>si</strong> innoptat;Dealul Viilor-acoperit cu vii aproape in<br />

totalitate).Legat <strong>de</strong> ultimul dintre ele,incepind cu secolul al XVIII-lea,vinul <strong>de</strong><br />

la Chelinta era la mare cautare in capitala imperiala,Viena.<br />

Paraurile,<strong>de</strong>numite <strong>de</strong> catre localnici,vai,cu un curs perpendicular pe<br />

lungimea satului,au <strong>de</strong> asemenea,nume sugestive:Valea Hotarului;Valea Glodului;Valea<br />

Poienitei;Valea Lespezoaia;Valea Purcaretului;Valea Morii;Valea Dealului Mare;Valea<br />

Ingustului;Valea Sighiletiului;dupa cum se poate observa,majoritatea <strong>de</strong>numirilor<br />

vailor,sunt legate <strong>de</strong> acelea al <strong>de</strong>alurilor,dovada imediata vecinatate a acestora.<br />

Organizarea hotarnica a satului este legata <strong>de</strong> acelea<strong>si</strong> realitati<br />

locale.Denumirile mai importante ale acestora sunt:Pe Rituri;Caraseu;Arini;Cimpul<br />

<strong>de</strong> Sus;Sub Vii;La Balti;La<br />

Gloduri;Pitioaia;Braniste;Sesuri;Furnicar;Rachiti;Sighileti;toate exprima<br />

particularitati locale <strong>de</strong>limitate doar <strong>de</strong> plasarea teritoriala.<br />

Inainte ca oamenii sa inceapa sa-<strong>si</strong> sape propriile fantini,existau asanumitele<br />

fantini obstesti,care erau folo<strong>si</strong>te in <strong>de</strong>valma<strong>si</strong>e <strong>de</strong> catre toti locuitorii<br />

satului:Fantana Satului;La Ciurgau;Fantana Pintii;ultima poarta <strong>de</strong>numirea<br />

vestitului haiduc maramuresean Pintea Viteazul,care,dupa ce s-a retras din Muntii<br />

Gutaiului,s-ar fi aciuat prin aceasta zona. Este <strong>si</strong>tuata la o altitudine <strong>de</strong> 670 m<br />

<strong>si</strong> la o distanta <strong>de</strong> aproximativ 5 km <strong>de</strong> sat,in padure.<br />

Localitatea Chelinta nu a existat dintot<strong>de</strong>auna in acela<strong>si</strong> areal<br />

teritorial,pe parcursul timpului,cunoscind citeva metamorfoze<br />

geografice.Conform,,Istoricului comunei Ulmeni”,publicat in ,,Arhivele<br />

Statului”Baia Mare,preluat dupa Petri Mor(Monografia ju<strong>de</strong>tului Salaj),satul a fost<br />

asezat la inceput in locul numit ,,La Arini”.Era un spatiu teritorial <strong>de</strong><br />

aproximativ 1 km lungime,intre locurile numite Caraseu <strong>si</strong> Capul Satului.Valea<br />

Purcaretului,care la acea vreme trecea prin mijlocul satului,neavind o albie<br />

regularizata,inundind periodic satul.Fiind intr-o zona mai joasa,era amenintat <strong>si</strong><br />

<strong>de</strong> raul Somes,care frecvent i<strong>si</strong> schimba albia.Aceasta locatie a fost schimbata in<br />

cursul sec.al XVII-lea,fie datorita revarsarilor Somesului,fie datorita cresterii<br />

numarului populatiei,neincapatoare pe vechea vatra a satului.<br />

In a II-a jumatate a secolului al XVII-lea,vatra satului era localizata in<br />

zona ,,Sub Vii”<strong>si</strong> ,,Pe Deal”(au avut loc mari <strong>de</strong>frisari <strong>de</strong> terenuri,acoperite<br />

inainte cu paduri).Zona fiind mai ridicata,oamenii erau mult mai protejati in caz<br />

<strong>de</strong> inundatii;in <strong>si</strong>tuatii extreme,exista po<strong>si</strong>bilitatea ca in timp foarte scurt,sa se<br />

retraga pe inaltimile din apropiere.<br />

Ultima pozitionare a localitatii este cea actuala,care cuprin<strong>de</strong> un teritoriu<br />

<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> intins,intre Caraseu <strong>si</strong> Valea Hotarului(aprox.4 km),satul fiind mai mult<br />

dispus pe lungime,fara a avea prea multe ulite secundare.Stramutarea unei parti a<br />

populatiei in zona numita ,,Pe Deal”,este consecinta <strong>de</strong>selor revarsari ale raului<br />

Somes,ale carui curs nu se afla la mai mult <strong>de</strong> 500 m <strong>de</strong> sat.<br />

Chelinta are o <strong>si</strong>tuare paralela cursului Somesului.In timpul migratiei<br />

populatiilor migratoare,drumurile erau <strong>de</strong>seori calcate <strong>de</strong> acestea,atacand <strong>si</strong><br />

pradand populatia bastinasa.Astfel,locuitorii au inceput sa <strong>de</strong>friseze padurile<br />

existente pe actualul loc al satului,<strong>de</strong>partandu-se astfel <strong>de</strong> zona expusa a<br />

Somesului;astfel,se puteau adaposti mai usor <strong>de</strong> dusmani,fiind protejati <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

inundatii.In padurile din imediata apropiere,au sapat gropi care le serveau drept


ascunzatori <strong>si</strong> <strong>de</strong>pozite pentru cereale.<br />

Raul Somes in repetate randuri <strong>si</strong>-a schimbat albia in <strong>de</strong>trimental hotarului<br />

localitatii.Se spune ca acesta ar fi ajuns pana la marginea satului Arduzel;un<strong>de</strong> ar<br />

fi existat o moara <strong>de</strong> apa ce a apartinut unor nobili din Chelinta(actualmente satul<br />

Arduzel se afla la o distanta <strong>de</strong> cca. 1,5 km <strong>de</strong> cursul raului Somes).<br />

Configuratia etnica a populatiei s-a schimbat;daca la inceput,marea<br />

majoritate era formata din romani,astazi,etnicii romani sunt paritari cu cei <strong>de</strong><br />

etnie rroma(primii rromi au fost colonizati aici abia pe la 1895,pe mo<strong>si</strong>a lui<br />

Merlas Va<strong>si</strong>le,un arendas local).<br />

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re confe<strong>si</strong>onal,astazi populatia este <strong>de</strong> rit ortodox(cu<br />

exceptia a doua familii ce apartin unui cult neoprotestant);<strong>de</strong> mentionat ca,pana in<br />

anul 1948 cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii,locuitorii erau<br />

<strong>de</strong> religie greco-catolica(majoritatea populatiei Tarii Chioarului ramanind totu<strong>si</strong><br />

in religia ortodoxa).<br />

Repere bibliografice:<br />

1.Matei Ulmeanul,Pagini memoriale,Volumul I,<br />

Editura Solstitiu,Satu Mare,2000<br />

2.Arhivele Statului Baia Mare,fondul Con<strong>si</strong>liului<br />

Popular Ulmeni,Istoricul comunei Ulmeni<br />

3.Petri Mor,Monografia ju<strong>de</strong>tului Salaj,Volumul<br />

I-IV,1901-1904<br />

4.Petru Cotet,Depre<strong>si</strong>unea Baia Mare in probleme<br />

<strong>de</strong> geografie,Volumul V,1957<br />

prof.istorie,Mircea Botis<br />

gr.I didactic,masterand<br />

Lic.Teoretic C-tin Noica,Sibiu<br />

pr.stavrofor,Radu Botis<br />

Par.Ort.Rom.Arduzel,MM<br />

Vineri, 26 octombrie 2007,ora 18, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova, va avea loc vernisajul<br />

Expozitiei <strong>de</strong> pictura Mircea Novac - Stefan Pelmus.Expozitia face parte din<br />

manifestarile organizate in perioada 21 / 28 octombrie 2007, cu ocazia zilelor<br />

Municipiului Craiova.<br />

Cultura<br />

ASOCIATIA "IULIA HASDEU", Club UNESCO, va invita<br />

joi , 1 noiembrie, ora 16,30 , PALATUL SUTU, la<br />

Simpozionul inchinat memoriei Iuliei Has<strong>de</strong>u.<br />

Vineri, 26 <strong>si</strong> sambata, 27 octombrie, Con<strong>si</strong>liul local <strong>si</strong> Primaria comunei<br />

dambovitene Lucieni, la initiativa primarului Gheorghe Mocanescu, organizeaza prima<br />

editie a "Zilelor Lucienilor". Vernisaje <strong>de</strong> expozitii, <strong>de</strong>cernari <strong>de</strong> diplome <strong>si</strong><br />

premii, intreceri sportive, inaugurari <strong>de</strong> edificii <strong>si</strong> spectacole pentru mari <strong>si</strong><br />

mici vor oferi bucurie localnicilor <strong>si</strong> oaspetilor soiti din ju<strong>de</strong>tul Dambovita <strong>si</strong><br />

din tara. Sunteti invitati la "Zilele Lucienilor" la un festival al rodniciei <strong>si</strong> al<br />

viselor implinite!<br />

DEZVOLTAREA PORTALULUI NOSTRU SI LARGIREA ARIEI LUI DE CUPRINDERE – O DEZBATERE<br />

NATIONALA PE ZIUA DE 1 NOIEMBRIE<br />

Vă adresăm pe aceasta cale invitaţia in<strong>si</strong>stentă să participaţi, în<br />

dimineaţa zilei <strong>de</strong> joi 1 noiembrie la Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor din Ploieşti,<br />

la prima parte a Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate, care va avea


drept temă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere:<br />

CĂRŢI ŞI REVISTE GRATUITE PENTRU TOATE BIBLIOTECILE, ÎNDRUMĂRI ŞI SCHIMBURI<br />

PERMANENTE DE INIŢITIVĂ PENTRU TOATE AŞEZĂMINTELE CULTURALE, FLUX CONTINUU DE ŞTIRI<br />

DIN TOATĂ ŢARA REALIZÂND HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE, PRIN PORTALUL<br />

INTERNET „CARTE SI ARTE”.<br />

Pentru edificarea dumneavoastră, vă cităm din prezentarea făcută <strong>de</strong><br />

organizatorii Consfatuirii, care sunt: Mişcarea Pentru Progresul Satului Românesc<br />

şi Asociaţia Comunelor din România:<br />

“La începutul acestui an, M.P.S.R. a lansat un vast portal internet menit să<br />

realizeze în plan virtual multiple acţiuni cultural-educative, punând la dispoziţia<br />

tuturor aşezămintelor culturale şi instituţiilor <strong>de</strong> învăţămâmt din comunele şi<br />

oraşele României toate informaţiile, mereu împrospătate, <strong>de</strong>spre viaţa culturalspirituală<br />

a ţării şi realizând o HARTĂ MULTICULTURALĂ A ROMÂNIEI care oglin<strong>de</strong>şte<br />

spiritualitatea fiecărui ju<strong>de</strong>ţ şi fiecărei zone, localităţi sau comunităţi.<br />

In meniul principal al portalului puteţi citi ştirile din toată ţara pe care chiar<br />

dumneavoastră aveţi po<strong>si</strong>bilitatea să le introduceţi în FLUXUL DE ŞTIRI; puteţi<br />

intra în legătură, pe lista specială <strong>de</strong> linkuri cu INSTITUTII CULTURALE din ţară;<br />

puteţi gă<strong>si</strong> în PAGINI PERSONALE date informative <strong>de</strong>spre peste 2000 <strong>de</strong> scriitori şi<br />

artişti plastici; puteţi accesa paginile oricarei REVISTE din România şi a unor<br />

publicaţii ale românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni; puteţi citi ştirile, articolele şi<br />

programele din ZIARE, RADIO, TV; puteţi vizita, contacta şi stabili legături<br />

permanente între dumneavoastră şi alte SITURI CU CARTE SI ARTE; puteţi consulta<br />

CALENDARUL MANIFESTĂRILOR TRADIŢIONALE, vă puteţi alege teme, conferinţe şi<br />

programe pentru a organiza în localitatea dumneavoastră UNIVERSITĂŢI POPULARE…<br />

Şi, mai ales, puteti accesa LINKURI SPRE DONATORII DE CĂRŢI în care aveti la<br />

dispoziţie gratuită <strong>de</strong>scărcarea mai multor mii <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> literatură, carte<br />

spirituală şi carte ştiinţifică, tot aşa cum din DOWNLOAD puteţi <strong>de</strong>scărca pentru<br />

lectura dumneavoastra, ca şi pentru a le printa spre aşezarea în raft şi citirea pe<br />

hârtie, o serie <strong>de</strong> cărţi şi reviste donate <strong>de</strong> autori, <strong>de</strong> editori şi <strong>de</strong> redacţii<br />

bibliotecilor şi tuturor cititorilor lor”.<br />

Acestea fiind datele întrunirii la care va rugăm să participaţi - şi<br />

a<strong>si</strong>gurându-vă că toată <strong>de</strong>zbaterea se va <strong>de</strong>sfăşura între orele 10 şi 14 pe ziua <strong>de</strong><br />

1 noiembrie, în aşa fel încât el să se poată întoarce în aceeaşi zi - contăm pe<br />

prezenţa şi interesul dumneavoastră, rugându-vă să vă edificaţi dinainte<br />

accesând:www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />

NICOLAE ROTARU vă invita Joi 25 10 ac ora 1100 la Centrul Cultural al MIRA, la<br />

lansarea vol CARTUSIERA FOV, Ed. Detectiv, in cadrul Salonului international <strong>de</strong><br />

carte, prezidat <strong>de</strong> prof.univ.dr. Costica Voicu. Invitati <strong>de</strong> onoare D.R.Popescu,<br />

C.B.Stolnici,I.D.Balan, C.Leu, I.Ba<strong>de</strong>scu,I. Horea, D.T.Popa, N.Spiroiu, N.Dragos,<br />

P.Everac, M.Tupan, St.Mitroi, I.Marin, Fl.Popescu, V.Ursache, G.Sovu, H.Garbea,<br />

M.Micu, G.Arion, O.Ungherea, M.Epure, AT.Dumitrescu, G.Zarafu, G.Calugaru,<br />

G.Grosu,V.Baran etc.<br />

Pe 19 octombrie, in cadrul salonului <strong>de</strong> carte Polemos gazduit <strong>de</strong> CMN, care<br />

prefatează Ziua O<strong>stiri</strong>i, Pavel Abraham şi Nicolae Rotaru au lansat cartea lor<br />

"Criza <strong>si</strong> comunicare", tiparita la Editura Detectiv. Au fost <strong>de</strong> fata mari<br />

personalitati ale culturii, structurilor <strong>de</strong> securitate natională, jurnalisti,<br />

public iubitor <strong>de</strong> carte. Tot cu acest prilej, s-a prezentat <strong>si</strong> cartea "P<strong>si</strong>comunicare"<br />

a lui Nicolae Rotaru, aflata la standul Editurii Aca<strong>de</strong>miei Nationale <strong>de</strong><br />

Informatii.<br />

DUMITRU PUIU POPESCU,exdirector al ImprimerieiOLTENIA din Craiova, pana in 1995,<br />

<strong>de</strong> atunci redactor sef al periodicului OBSERVATOR (Toronto, Canada) a participat,<br />

vineri, 19 oct 2007, la Salonul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Craiova, în foaierul Teatrului National<br />

MARIN SORESCU din Banie, la lansarea primului (dintre cele 15) volum al<br />

ENCICLOPEDIEI FRANCMASONERIEI, cea mai performantă lucrare <strong>de</strong> acest gen - sustine


Radu ComANESCU - publicata in lume. NU a participat nici un mason <strong>de</strong> elita din<br />

Oltenia.<br />

Duminica, 21 oct., ora 19.30, la Teatrul Liric Elena Teodorini din Craiova/ CARMINA<br />

BURANA, <strong>de</strong> C.Orff/<br />

Luni, 22 oct., ora 19.00, la Filarmonica Oltenia din Craiova/ CONCERT EXTRAORDINAR<br />

MAESTRUL ALEXANDRU RACU, 70 <strong>de</strong> ani<br />

Luni, 22 oct., ora 19.00, sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu din<br />

Craiova/ PARFUMELE NEBUNELOR DORINTI, spectacol extraordinar, in premiera, sustinut<br />

<strong>de</strong> TUDOR GHEORGHE.<br />

Vineri, 26 oct., intre orele 18.00/22.00, pe esplanada din fata postei Craiovita<br />

Noua/ CONCERT FOLCLORIC EXTRAORDINAR, urmat <strong>de</strong> focuri <strong>de</strong> artificii. Participa<br />

C.Enceanu, N.Stoican, N.Popa Ionescu, L.Lavric, Gh.Rosoga, M.Velicu, P.Matu Stoian,<br />

Ansamblul folcloric JUNII SIBIULUI s.a.<br />

Duminica,28 oct., ora 18.30, Teatrul Liric Elena Teodorini/ OPERETA MAM,ZELLE<br />

NITOUCHE.<br />

TOATE MANIFESTARILE SE INSCRIU IN PROGRAMUL PREGATIT PENTRU SARBATORIREA CELEI DE.A<br />

XI.A EDITII A YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA.<br />

In fiecare seara, in perioada 21/28 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 22.00, in diverse<br />

cluburi craiovene, PLAY, MURPHY.S, DaVINCI, PUB.S, EXCESS au loc spectacole <strong>de</strong><br />

seara pentru tineri, cafe/teatru, muzica folk, pantomima, discoteca, jazz / sub<br />

titulatura NOCTURNELE ARTISTICE ALE CRAIOVEI.<br />

In perioada 23/26 oct., in Piata Mihai Viteazul din Craiova se <strong>de</strong>sfasoara<br />

FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PENTRU TINERET GIL DOBRICA, cu participarea<br />

muzicologilor Horia Moculescu, Jolt Kerestelz, Dumitru Lupu s.a.<br />

Marti, 23 oct, ora 18.00, la Catedrala Episcopala Madona Dudu, corul Teatrului<br />

Liric Elena Teodorini va sustine un concert <strong>de</strong> muzica sacra<br />

Marti, 23 oct, ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/DULCE TOAMNA<br />

CRAIOVEANA, spectacol <strong>de</strong> muzica, poezie <strong>si</strong> dans al Teatrului ARIS din Craiova, cu<br />

Geta Luchian Tudor <strong>si</strong> invitatii sai<br />

Joi, 25 oct, ora 10.00 la Monumentul Eroilor din Cimitirul Sineasca va avea loc<br />

CEREMONIALUL RELIGIOS CUI PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMANE <strong>si</strong> la ora 18.30,<br />

PROCESIUNEA RELIGIOASA SFANTUL DUMITRU, cu plecare <strong>de</strong> la Catedrala Mitropolitana<br />

Sfantul Dumitru. Vor fi scoase sfintele moaste <strong>si</strong> urmat un traseu prin centrul<br />

orasului, urmand ca peste o ora sa fie aduse <strong>si</strong> <strong>de</strong>puse, doua zile, in curtea<br />

bisericii pentru a putea fi atinse <strong>de</strong> toti credincio<strong>si</strong>i participanti la proce<strong>si</strong>une.<br />

vineri, 26 oct., intre orele 19.00/20.00, in Piata Mihai Viteazu, la Fantana<br />

Muzicala, va avea loc un fanatstic spectacol stradal / DANSUL APELOR <strong>si</strong> intre orele<br />

20.00/23.00, pe aleile <strong>si</strong> pe lacul din Parcul Nicolae Romanescu, sub bagheta<br />

regizorala a, <strong>de</strong>ja celebrului McRANIN, va putea fi urmarit spectacolul extraordinar<br />

in aer liber/CARNAVALUL CRAIOVEI, urmat <strong>de</strong> un <strong>de</strong>osebit foc <strong>de</strong> artificii.<br />

TOATE ACESTE MANIFESTARI SUNT PRILEJUITE DE CEA DE.A XI.A EDITIE A YILELOR<br />

MUNICIPIULUI CRAIOVA.<br />

In programul special <strong>de</strong>dicat celei <strong>de</strong>.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA,<br />

vor avea loc mai multe spectacole <strong>de</strong> teatru, atat ale Nationalului Craiovean, cat<br />

<strong>si</strong> ale teatrelor invitate din tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> la Bucuresti.


23 oct.ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu /<br />

PORTRETUL LUI DORIAN GREY, spectacol al Tetrului ODEON din Bucuresti, Regia Dragos<br />

Galgotiu<br />

24 oct.ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu / SEFELE,<br />

spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, regia Sorin Militaru, muzica Ada Milea<br />

24 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu /<br />

MARCHIZUL DE SADE, spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, in regia lui<br />

Beatrice Rancea, costume Catalin Botezatu<br />

25 oct., ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ CINCI FEMEI DE<br />

TRANZITIE, spectacol al Teatrului National Bucuresti<br />

25 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu / CUM<br />

GANDESTE AMY, spectacol al Teatrului Mic Bucuresti<br />

26 oct., ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu/COLLORY,<br />

spectacol al Teatrului Mic Bucuresti<br />

26 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ ALEX SI<br />

MORIS, spectacol al Teatrului Mic din Bucuresti<br />

27 oct., ora18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ NEPOTUL, spectacol al<br />

Teatrului <strong>de</strong> Comedie Bucuresti<br />

27 oct., ora19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ SCANDAL<br />

LA OPERA, Teatrul Nottara Bucuresti<br />

In cadrul celei <strong>de</strong>.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, in intervalul<br />

22/28 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 11.00, in centrul orasului vor avea loc<br />

activita'i <strong>de</strong> animatie stradala/ spectacole <strong>de</strong> muzica <strong>si</strong> dans, teatrul stradal,<br />

parada personajelor, teatru <strong>de</strong> papu<strong>si</strong>, dansuri traditionale, care alegorice, jocuri<br />

<strong>si</strong> concursuri<br />

Tot in cadrul programelor <strong>de</strong>dicate ZILELOR MUNICIPULUI CRAIOVA, vor fi organizate,<br />

zilnic, in intervalul 23/26 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 15.00, la Studioul<br />

Facultatii <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tatii din Craiova, ATELIERELE FACULTATILOR DE TEATRU<br />

SI FILM DIN ROMANIA, la care vor participa profesori <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>nti ai facultatilor <strong>de</strong><br />

profil din diverse centre univer<strong>si</strong>tare.<br />

In serile <strong>de</strong> 27 <strong>si</strong> 28 oct. a.c., pe VElodromul din Parcul NICOLAE ROMANESCU, va fi<br />

organizat FESTIVALUL BERII.<br />

in seara <strong>de</strong> 27 oct. vor concerta formatiile BAMBI,ANIMAL X, DJ PROJECT, HOLOGRAF<br />

iar in seara <strong>de</strong> 28 oct. trupele TALISMAN, VH2, LOREDANA.<br />

Ca invitate speciale pentru Zilele Municipiului Craiova, vor sustine concerte<br />

extraordinare JENNIFER RUSH/in 27 oct. <strong>si</strong> BONNIE TYLER/ in 28 oct.<br />

In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea<br />

<strong>de</strong>/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat <strong>de</strong> Muzeul Olteniei din<br />

Craiova<br />

In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea<br />

<strong>de</strong>/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat <strong>de</strong> Muzeul Olteniei din<br />

Craiova<br />

duminica, 21 oct.2007, la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Craiova / SALONUL INTERNATIONAL DE


CARICATURA / Invitat <strong>de</strong> onoare Stefan Popa Popa.s<br />

luni,22 oct.2007, la Galeria ARTA I din Craiova/ SALONUL MUNICIPAL AL ARTISTILOR<br />

PLASTICI PROFESIONISTI DIN CRAIOVA<br />

miercuri, 24oct.2007 / la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Craiova /ADUNARE FESTIVA 80 DE ANI DE<br />

EXISTENTA A REVISTEI SCRISUL ROMANESC, lansare <strong>de</strong> carte<br />

vineri, 26 oct.2007 / in Sala Mare a Primariei Municipiului Craiova / COLOCVIILE<br />

REVISTEI MOZAICUL, cu tema RELATIVISMUL CONTEMPORAN.PROMISIUNI CONFIRMATE SI<br />

AMAGIRI.<br />

Sambata,20 oct 2007,la Salonul <strong>de</strong> carte din Craiova,eveniment cultural <strong>de</strong> exceptie:<br />

lansarea primelor doua volume ale cartii ALTITUDINI SI ATITUDIN FILOSOFICE.SCRIERI<br />

FILOSOFICE,reeditari ale celor mai importante studii <strong>si</strong> exegeze realizate <strong>de</strong><br />

prof.univ.dr.doc. ION ZAMFIRESCU. Va fi marcat astfel centenarul nasterii marelui<br />

carturar,care a vazut lumina zilei la Craiova,in ziua <strong>de</strong> 7 august 1907.Participa<br />

sora autorului:prof.MARIA TUTESCU <strong>si</strong> prof univ dr Marin Diaconu,ingrijitorul<br />

editiei.<br />

DICTIONARUL ISTORIC AL LOCALITATILOR DIN JUDETUL OLT. ORASE a avut lansarea<br />

miercuri,17 octombrie 2007, in cadrul Salonului <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Craiova.Acest prim<br />

volum,ce va fi urmat <strong>de</strong> altele <strong>de</strong>dicate comunelor din ju<strong>de</strong>tul Olt,este redactat <strong>de</strong><br />

un colectiv <strong>de</strong> cercetatori stiintifici <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> Studii Socio-Umane<br />

C.S.NICOLAESCU-PLOPSOR pendinte <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Romana,colectiv condus <strong>de</strong><br />

prof.univ.drCezar Avram,directorul institutiei.<strong>Carte</strong>a a fost prezentata <strong>de</strong> prof<br />

univ Vl.O<strong>si</strong>ac <strong>si</strong> Gh.Bica,<strong>de</strong>cani<br />

Vineri,19 oct 2007,<strong>de</strong> la ora 13,la Salonul <strong>de</strong> carte din Craiova,gazduit <strong>de</strong> foaierul<br />

Teatrului National MARIN SORESCU,va fi lansat cel dintai volum al ENCICLOPEDIEI<br />

FRANCMASONERIEI UNIVERSALE,publicat <strong>de</strong> Radu Comanescu <strong>si</strong> Ion Basgan la Editura ALMA<br />

din Banie.<br />

Marti, 23 octombrie a.c., ora 13.00, la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Cluj-Napoca va<br />

avea loc vernisajul expozitiei <strong>de</strong> caligrafie a artistului sud coreean Ji Won<br />

Park Yangjun. Laureat a numeroase premii <strong>si</strong> distinctii coreene <strong>si</strong><br />

internationale, participant la expozitii in numeroase tari din A<strong>si</strong>a, Europa<br />

<strong>si</strong> America, Park Yangjun este unul din maestrii artei caligrafice sud<br />

coreene. Lucrarile sale figureaza in colectiile unor prestigioase muzee <strong>si</strong> a<br />

unor persoane private din multe tari ale lumii. In prezent, artistul este<br />

profesor la Colegiul <strong>de</strong> arta din cadrul Univer<strong>si</strong>tatii Daejeon din Coreea <strong>de</strong><br />

Sud.<br />

Artistul sud coreean a fost oaspete al municipiului Cluj-Napoca in cursul<br />

lunii mai a.c. cu prilejul inaugurarii Centrului Cultural Coreean. Cu acel<br />

prilej, el a organizat un workshop in care a executat lucrari <strong>de</strong> caligrafie,<br />

a vorbit <strong>de</strong>spre aceasta arta traditionala <strong>de</strong> mare rafinament <strong>si</strong> <strong>si</strong>-a<br />

<strong>de</strong>monstrat talentul <strong>si</strong> in<strong>de</strong>manarea executand, in prezenta publicului<br />

clujean, cateva lucrari, care au impre<strong>si</strong>onat prin maiestria <strong>si</strong><br />

sen<strong>si</strong>bilitatea lor, ca <strong>si</strong> prin compexitatea mesajului, <strong>de</strong>potriva estetic,<br />

dar <strong>si</strong> filozofic <strong>si</strong> cultural transmis.<br />

Expozitia va fi <strong>de</strong>schisa in perioada 23 octombrie - 4 noiembrie 2007. Ea<br />

este initiata <strong>de</strong> Ambasada Republicii Coreea, Centrul Cultural Coreean <strong>si</strong><br />

realizata cu concursul Muzeului <strong>de</strong> Arta <strong>si</strong> al Revistei Cetatea Culturala.<br />

Organizatorii, printre care ma prenumar, vor fi onorati <strong>de</strong> prezenta dvs.<br />

Cu doriri <strong>de</strong> bine,<br />

Dan Brudascu


DUMINICĂ,22 OCT 2007, LA MUZEUL DE ARTĂ DIN CRAIOVA SE DESCHIDE SALONUL<br />

INTERNAŢIONAL DE CARICATURĂ. Invitat <strong>de</strong> onoare: Stefan Popa POPA*s. Oraş al<br />

acidului sulfuric,din care eşti sfătuit să fugi, nu să rămâi, dar şi metropolă care<br />

a născut tot<strong>de</strong>auna mituri - Neagoe Basarab, Brâncoveanu, Brâncuşi... -,Craiova a<br />

dăruit caricaturii mondiale creatori <strong>de</strong> prim rang precum Ion Anestin, Petrescu-<br />

Găină(punct aparte în Armistiţiul din 1916),Drăgulescu-Drag,Şirato,Tarru,Matty,<br />

Gaby Bratu, H. Mălăele.<br />

Biruinţă <strong>de</strong> excepţie a tuturor asociaţiilor românilor din Serbia <strong>de</strong> Răsărit,acolo<br />

un<strong>de</strong> există 154 sate compact româneşti şi altele circa 50 cu populaţie mixtă (dpdv<br />

etnic): Parlamentul Serbiei a recunoscut că limba vorbită <strong>de</strong> vlaşii/rumânii din<br />

Timocul Sârbesc este ROMÂNA.E un prim pas,după 175 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> interdicţie a şcolilor<br />

şi slujbei religioase in limba română, în Serbia <strong>de</strong> Răsărit, <strong>de</strong>şi românii din zona<br />

Pancevo-Voivodina au beneficiat mereu,aşa cum era firesc,<strong>de</strong> drepturile cuvenite.<br />

In partea finală a ceremonialului religios <strong>de</strong> sfinţire a Troiţei <strong>de</strong> la Sârmânovaţ-<br />

Negotin, pe moşia lui Duşan Pârvulovici, două superbe icoane, <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni mari,<br />

şi un album Mână<strong>stiri</strong> din Oltenia au fost dăruite părintelui Boian şi românilor din<br />

Timocul Sârbesc <strong>de</strong> Dan Lupescu şi Romulus Turbatu,din partea Aociaţiei Cultural<br />

ProEuropa LAMURA din Craiova.Intreaga manifestare s-a <strong>de</strong>sfăşurat sub stricta<br />

supraveghere a Poliţiei sârbe şi a agenţilor care au fotografiat şi înregistrat<br />

ostentativ.<br />

A 9-a troiţă din Europa, dar prima din Balcani, a fost dăruită românilor din<br />

Timocul Sârbesc <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Timiş şi Asociaţia Culturală George<br />

Pomuţ,condusă <strong>de</strong> preotul Stelian Borzea din Timişoara.In prezenţa a circa 60 <strong>de</strong><br />

jurnalişti şi a 150 <strong>de</strong> localnici, sfinţirea Troiţei a avut loc în satul<br />

Sârmânovaţ,comuna Negotin,în ceremonialul religios condus <strong>de</strong> părintele Boian<br />

Alexandrovici,care acum trei ani a construit,după 173 ani <strong>de</strong> interdicţie,prima<br />

bisericuţă românească,la el în curte.<br />

SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I <strong>si</strong> II), <strong>de</strong> Dan<br />

Lupescu.<br />

este marea surpriză cărturărească pe care o prezintă actuala eediţie a TÎRGULUI DE<br />

CARTE din foaierul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Capitala Olteniei.<br />

Craiova lansează, astfel, primele volume dintr-o a<strong>de</strong>vărată enciclopedie olteneacă<br />

pe care portalul nostru se va grăbi s-o găzduiască în întregime, construindu-i un<br />

meniu la harta ju<strong>de</strong>ţului Dolj pe care, îl va ruga pe autor să-l înnoiască<br />

necontenit.<br />

Tinând seama că ultima ştire se referă la celebra aşezare olteană "Leu"<br />

acest portal intitulat "Port@Leu" <strong>si</strong> care poate fi accesat <strong>de</strong> oricine la adresa<br />

www.carte<strong>si</strong>arete.ro introducând ştiri culturale din toate ju<strong>de</strong>tele ţării şi din<br />

diaspora noastră,<br />

se pune la dispoziţia întregii culturi dintr-o parte şi alta a Dunării, Banatelor<br />

şi Porţilor <strong>de</strong> Fier publicând cu bucurie asemenea ştiri şi întregind astfel HARTA<br />

CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE.<br />

Să ne-ajute Dumnezeu pe calea fără pulbere!<br />

Comuna doljeana Leu (la jumatatea distantei dintre Craiova ci Caracal) a gazduito<br />

noua editie a Festivalului vinului, prilej <strong>de</strong> parada a portului popular traditional<br />

<strong>si</strong> <strong>de</strong> spectacole artistice in aer liber sustinute <strong>de</strong> ansambluri folclorice din<br />

comunele Isalnita, Diosti, Leu.<br />

Pe malul drept al Dunarii, la Cladova (vizavi <strong>de</strong> Portile <strong>de</strong> Fier I) <strong>si</strong>-au dat<br />

intalnire circa 30 <strong>de</strong> edituri <strong>si</strong> reviste culturale, din Timocul Sarbesc, dar <strong>si</strong> din


Craiova, Timisoara, Drobeta Tr. Severin, aducand cele mai proaspete editii <strong>si</strong><br />

prezentandu-le in cadrul celei <strong>de</strong>-a patra editii a Salonului <strong>de</strong> carti <strong>si</strong> reviste<br />

romanesti. Mo<strong>de</strong>rator: poetul Va<strong>si</strong>le Barbu (Uzdin).Manifestarea a avut un puternic<br />

impact asupra localnicilor (93 % romani),carora recent li s-a recunoscut romana ca<br />

limba materna<br />

La Craiova, in foaierul Teatrului National MARIN SORESCU, se <strong>de</strong>sfasoara editia a<br />

treia a Salonului <strong>de</strong> carte (15-21 oct 2007) ,unicul salon cu acest profil, initiat<br />

<strong>de</strong> ing.Alexandru Manda, manager general al Imprimeriei <strong>si</strong> Editurii ALMA din Banie,<br />

fara nici un leu subventie <strong>de</strong> la stat. Carti lansate in primele zile: HERCULANE -<br />

ARC PESTE TIMP. TURISM SI ISTORIRE LA BAILE HERCULANE,<strong>de</strong> Dorin Balteanu: SPIRITUL<br />

OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I <strong>si</strong> II), <strong>de</strong> Dan Lupescu.<br />

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE A ÎMPLINIT 140 DE ANI<br />

Din păcate, fără o sărbătorire aşa cum ar fi meritat cel mai important <strong>de</strong>pozitar al<br />

cărturăriei româneşti şi al valorilor tipărite aflate în România, ca şi cel mai<br />

important loc <strong>de</strong> aprofundare a formării şi cercetării celor mai multe personalităţi<br />

din istoria intelectualităţii ţării, fără a i se da atenţia care se acordă , să<br />

zicem, unor formaţii pop, folk sau heavy-metal, venerabila vârstă a marii<br />

instituţii naţionale marchează cu glorie lista evenimentelor princeps ale culturii<br />

noastre.<br />

Fondata in 1867 prin donatia <strong>de</strong> carti facuta <strong>de</strong> episcopul Buzaului, Dioni<strong>si</strong>e<br />

Romano, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>ţine şi pune la dispoziţie circa 11 milioane <strong>de</strong><br />

piese <strong>de</strong> patrimoniu <strong>si</strong> peste 3 milioane <strong>de</strong> carti. Cu o construcţie mai veche, ce<br />

poate <strong>de</strong>veni astăzi clădire-muzeu pentru arhitectura bucureşteană interbelică,<br />

fiind inspirat şi funcţional proiectata in ani '30 <strong>de</strong> arhitectul Duiliu Marcu, dar<br />

şi cu o nouă cladire adăugând încă 16.000 <strong>de</strong> metri patrati <strong>de</strong> imperiu al cărţii,<br />

tipăriturii, documentului scris şi al celui imprimat, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei Române a<br />

avut în fruntea ei mari critici literari precum Perpes<strong>si</strong>cius, Tudor Vianu, Serban<br />

Cioculescu, dar şi mari specialişti în biblioteconomie care i-au <strong>si</strong>stematizat în<br />

permanenţă tezaurul şi au mo<strong>de</strong>rnizat accesul la valorile lui. În prezent este<br />

condusă <strong>de</strong> profesorul Dan Horia Mazilu.<br />

Casa <strong>de</strong> Cultura a Stu<strong>de</strong>ntilor din Bucuresti sarbatoreste 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenta<br />

prin intermediul unor concerte, spectacole <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> proiectii, care se vor<br />

<strong>de</strong>sfasura pana pe 4 noiembrie, readucand pe mo<strong>de</strong>sta ei scena atat <strong>de</strong> conseventa in<br />

lansari <strong>de</strong> talente artisti <strong>si</strong> formatii ale caror inceputuri au trecut pe acolo<br />

pentru a <strong>de</strong>veni celebritati astazi.<br />

« DAMIGENIUS » LA HUSI<br />

La Galeria <strong>de</strong> artă “PrimArt” din municipiul Huşi poate fi vizitata a 13-a ediţie a<br />

Salonului naţional <strong>de</strong> grafică satirică “Damigenius” nume semnificativ pentru artele<br />

husene, tot asa cum, pentru viticultura este cel al“Zghiharei” şi al<br />

“Busuioacei”.Organizatorii principali sunt graficianul şi regizorul Cristian Marcu,<br />

Asociaţiile culturale “Damigenius”, “Punct” şi Casa <strong>de</strong> cultură “Alexandru Giugaru”,<br />

sprijinite <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul local al oraşului. Plasticieni expozanţi: Constantin Pavel,<br />

Dan Silviu Turculeţ, Florian Doru Crihana, Octavian Bour, Doru Axinte, Mihai Boacă,<br />

Pavel Botezatu, Alex, Leonte Nastase şi Cristian Marcu – mentorul evenimentului.<br />

Tema <strong>de</strong> anul acesta tratează cu umor problema la moda pe planul Uniunii Europene :<br />

“Vinuri integrate & <strong>de</strong>zintegrate.<br />

LA CALARASI A APARUT NR.4 AL REVISTEI "CAMPIA"<br />

A<strong>de</strong>varata "revista culturala a Baraganului" ea este editată <strong>de</strong> Agenţia <strong>de</strong> Presă<br />

Sorida Press şi Institutul Cultural Regional.<br />

În colegiul <strong>de</strong> redacţie se afla Prof. Sorin Danciu, directorul Direcţiei Cultură,<br />

Culte, Patrimoniu (director), Florin Rădulescu (redactor-şef), Ilie-Ştefan<br />

Rădulescu, Aurel David, Nicolae Ţiripan, Teodor Parapiru, Virgil Paştină, Dumitru


Ghiţă, Marian Neagu, Ana-Amelia Dincă, Nicolae Andrei, Done Şerbănescu, Corneliu R<br />

Redacţia REALITATEA Galaţi, care sărbătoreşte în aceste zile apariţia ediţiei<br />

jubiliare cu numărul 150, organizează în data <strong>de</strong> 14 octombrie 2007, <strong>de</strong> Sf.Cuvioasă<br />

Paraschiva, în Parcul Central din Tecuci, cea mai frumoasă zonă <strong>de</strong> agrement din<br />

ju<strong>de</strong>ţ, primul TÂRG DE TOAMNĂ AL ARTEI GĂLĂŢENE, în cadrul căruia scriitorii vor<br />

oferi publicului ultimele lor volume, iar artiştii plastici vor vernisa inedite<br />

expoziţii. Banii care se vor strânge din vânzarea cărţilor, dar şi a tablourilor<br />

expuse, vor fi înmânaţi autorităţilor locale pentru ajutorarea <strong>si</strong>nistraţilor, iar<br />

restul lucrărilor vor fi donate Bibliotecii Municipale. Deja la târg şi-au anunţat<br />

participarea 20 scriitori şi 3 artişti plastici cunoscuţi,<br />

O sugestie<br />

Existenta unui <strong>si</strong>te, o pagina,in care sa se poata citi <strong>de</strong>spre romanii care au<br />

patruns pe un anumit loc, in cultura altor tari (scriitor, poet, cercetator,<br />

pictor, doctor. Cati romani care nu mai vor sa recunoasca ca sunt romani<br />

schimbandu-<strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatea au ajuns in anumite pozitii in alte tari?<br />

Un fel <strong>de</strong> statistica cu romanii care au ajuns "mari oameni" in afara granitelor<br />

tarii.<br />

Cine se se ocupa <strong>de</strong> asa ceva?<br />

Lisa Lora<br />

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE A ÎMPLINIT 140 DE ANI<br />

Din păcate, fără o sărbătorire aşa cum ar fi meritat cel mai important <strong>de</strong>pozitar al<br />

cărturăriei româneşti şi al valorilor tipărite aflate în România, ca şi cel mai<br />

important loc <strong>de</strong> aprofundare a formării şi cercetării celor mai multe personalităţi<br />

din istoria intelectualităţii ţării, fără a i se da atenţia care se acordă , să<br />

zicem, unor formaţii pop, folk sau heavy-metal, venerabila vârstă a marii<br />

instituţii naţionale marchează cu glorie lista evenimentelor princeps ale culturii<br />

noastre.<br />

Fondata in 1867 prin donatia <strong>de</strong> carti facuta <strong>de</strong> episcopul Buzaului, Dioni<strong>si</strong>e<br />

Romano, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>ţine şi pune la dispoziţie circa 11 milioane <strong>de</strong><br />

piese <strong>de</strong> patrimoniu <strong>si</strong> peste 3 milioane <strong>de</strong> carti. Cu o construcţie mai veche, ce<br />

poate <strong>de</strong>veni astăzi clădire-muzeu pentru arhitectura bucureşteană interbelică,<br />

fiind inspirat şi funcţional proiectata in ani '30 <strong>de</strong> arhitectul Duiliu Marcu, dar<br />

şi cu o nouă cladire adăugând încă 16.000 <strong>de</strong> metri patrati <strong>de</strong> imperiu al cărţii,<br />

tipăriturii, documentului scris şi al celui imprimat, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei Române a<br />

avut în fruntea ei mari critici literari precum Perpes<strong>si</strong>cius, Tudor Vianu, Serban<br />

Cioculescu, dar şi mari specialişti în biblioteconomie care i-au <strong>si</strong>stematizat în<br />

permanenţă tezaurul şi au mo<strong>de</strong>rnizat accesul la valorile lui. În prezent este<br />

condusă <strong>de</strong> profesorul Dan Horia Mazilu.<br />

Bruxelles proiect <strong>de</strong> jurnal romanesc ce trebuie sa apara la Bruxelles.Avem nevoie<br />

<strong>de</strong> informatii;toate domeniile.Multumim!<br />

Bruxelles<br />

ARTISTI ORADENI IN GALERII ITALIENE LA VENETIA<br />

http://www.galleriaterzomillennio.it/gravilas01.html<br />

ARTISTI ORADENI IN GALERII ITALIENE LA VENETIA<br />

BALUL CELOR ORIGINARI DIN ROMANIA ORGANIZAT DE ASOCIATIA ROMANO-GERMANA<br />

Vă invităm în data <strong>de</strong> 27.10.2007 la cea <strong>de</strong>-a zecea ediţie a tradiţionalei<br />

manifestări a AGERO Stuttgart, Balul celor originari din Romania, care va avea loc<br />

în Turn- und- Versammlungshalle Stuttgart-Ost, Schönbühlstr. 90, începând cu orele


19.00. Muzică, dans, antren impreună cu formaţia A2 şi alţi invitaţi surpriză. Alte<br />

informaţii şi rezervări la: 0173-300 8253 şi 0711-291344.<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura vineri 12 Octombrie, la ora 7:00 PM<br />

la o conferinta intitulata<br />

Viitorul american al literaturii romane<br />

(eseu <strong>de</strong>spre scriitorii romani din emigratie)<br />

sustinuta <strong>de</strong> Va<strong>si</strong>le Andru<br />

Vor vorbi scriitorii Theodor Damian, Constantin Negoita<br />

<strong>si</strong> Mircea Sandulescu<br />

Expozitia „Nicolae Grigorescu, permanenta a culturii romanesti” a fost <strong>de</strong>schisa la<br />

Sala Ronda a Bibliotecii Aca<strong>de</strong>miei Romane, pentru comemorarea a o suta <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

moartea pictorului (1838-1907), prilej cu care vor avea loc o serie <strong>de</strong> evocari pe<br />

care le-au inaugurat Dan Grigorescu <strong>si</strong> Ion Salisteanu, membrii corespon<strong>de</strong>nti ai<br />

Aca<strong>de</strong>miei.<br />

La Teatrul Metropolis din Bucuresti, Olga Tudorache <strong>si</strong>-a sarbatorit ziua <strong>de</strong><br />

nastereca regizoare <strong>si</strong> protagonista, cu un spectacol al carui i-a fost scris<br />

special, "Peste cu mazare" <strong>de</strong> Ana Maria Bamberger. Din 1951, cand a terminat<br />

Institutul <strong>de</strong> Teatru, marea actrita a interpretat rolurile Vitoria Lipan in<br />

"Baltagul" lui Sadoveanu, Cleopatra <strong>de</strong> Shakespeare, Antigona <strong>de</strong> Sofocle, l Ioana<br />

Boiu din "Suflete tari" <strong>de</strong> Camil Petrescu. Din 1976, Olga Tudorache a <strong>de</strong>venit <strong>si</strong><br />

profesor univer<strong>si</strong>tar la catedra <strong>de</strong> actorie a UNATC Bucuresti, un<strong>de</strong> a format<br />

generatii intregi<br />

Muzica <strong>de</strong> jazz in interpretarea unora dintre cei mai buni interpreti prezinta<br />

concerte vreme <strong>de</strong> patru zile la Cluj. Totodata la Sibiu se <strong>de</strong>sfasoara c ea <strong>de</strong> a<br />

treia editie a Festivalului International "Jazz and more" va fi gazduita <strong>de</strong><br />

Pavilionul 2007 cu Agusti Fernan<strong>de</strong>z, The A Trio (Liban), Mazen Kerbaj, Max Nagl<br />

Trio (Austria), Strings & Wires, Scorch (Finlanda), Sanda Weigl & Orchestra, Tyft<br />

Trio <strong>si</strong> Roy Nathanson's Sotto Voce - SUA, By Any Means.<br />

Jurnalistul <strong>si</strong> teologul Florian Bichir <strong>de</strong> la „Evenimentul Zilei” i<strong>si</strong> lanseaza joi<br />

18 octombrie volumul „Polemici Ortodoxe” in cadrul Targului National <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />

Revista Religioasa, editia a VIII-a organizat la Sibiu.<br />

Evenimentul va avea loc in sala <strong>de</strong> festivitati a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>tene Astra din<br />

Sibiu (Str. G. Baritiu, Nr. 5) la ora 17,00 <strong>si</strong> va fi urmat <strong>de</strong> o masa rotunda cu<br />

tema: „Biserica <strong>si</strong> mass-media in lumea contemporana”.<br />

<strong>Carte</strong>a aparuta la editura Agnos cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului dr.<br />

Laurentiu, Mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului are 180 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> o prefata a parintelui dr.<br />

Constantin Necula, profesor la Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din<br />

Sibiu.<br />

„Polemici Ortodoxe”<br />

Jurnalistul <strong>si</strong> teologul Florian Bichir <strong>de</strong> la „Evenimentul Zilei” i<strong>si</strong> lanseaza joi<br />

18 octombrie volumul „Polemici Ortodoxe” in cadrul Targului National <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />

Revista Religioasa, editia a VIII-a organizat la Sibiu.


Evenimentul va avea loc in sala <strong>de</strong> festivitati a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>tene Astra din<br />

Sibiu (Str. G. Baritiu, Nr. 5) la ora 17,00 <strong>si</strong> va fi urmat <strong>de</strong> o masa rotunda cu<br />

tema: „Biserica <strong>si</strong> mass-media in lumea contemporana”.<br />

<strong>Carte</strong>a aparuta la editura Agnos cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului dr.<br />

Laurentiu, Mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului are 180 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> o prefata a parintelui dr.<br />

Constantin Necula, profesor la Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din<br />

Sibiu.<br />

Volumul poate fi comandat la Editura Agnos<br />

e-mail: editura_agnos@yahoo.com<br />

comenzi@agnos.ro<br />

nr. tel: 0745 / 679038; 0766 / 530777.<br />

TARGUL DE CARTE DE LA FRANKFURT<br />

... va gazdui peste 2.500 <strong>de</strong> evenimente, cu peste 7.300 <strong>de</strong> expozanti din 110 tari.<br />

Standul Romaniei va expune cateva sute <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> la 35 <strong>de</strong> edituri.<br />

In cadrul proiectului „Scriitorii romani citesc in Frankfurt” vor citi fragmente<br />

din volumele proprii: Matei Visniec, Andrei Codrescu, Petru Cimpoesu, Ruxandra<br />

Cesereanu, George Balaita, Ion Pop, Adrian Popescu <strong>si</strong> Dan Cristea. Editura Polirom<br />

sustine participarea lui Florian Filip, tanarul autor al romanului „Degete mici”,<br />

in curs <strong>de</strong> traducere in limba germana la prestigioasa Editura Suhrkamp.<br />

REGALUL POEZIEI LA SIBIU<br />

Că Festivalul <strong>de</strong> poezie <strong>de</strong> la Sibiu pe care l-am anunţat in fluxul nostru <strong>de</strong> ştiri<br />

s-a <strong>de</strong>sfăşurat vreme <strong>de</strong> cincisprezece ore în aula Univer<strong>si</strong>tăţii Lucian Blaga<br />

adunând din ce în ce mai mulţi spectatori până când poeţii participanţi au ajuns să<br />

stea în picioare sau pe po<strong>de</strong>a, a <strong>de</strong>venit astăzi un lucru cunoscut, poate chiar o<br />

curiozitate românească ce ne ridică prestigiul cultural. Importantă însă nu este<br />

numai durata ci şi calitatea aristică a acestui maraton <strong>de</strong> poezie cum îl numeşte<br />

presa în cuvinte laudative.<br />

Fapt este că manifestarea din aula univer<strong>si</strong>tară s-a petrecut concomitent cu alta:<br />

Festivalul International <strong>de</strong> Litertură ai cărui participanţi au prezentat vreme <strong>de</strong><br />

mai multe zile recitaluri la Biserica Evanghelică şi a culminat cu o a treia:<br />

proiecţia <strong>de</strong> scurtmetraje care au ca temă ilustrarea unui poem, aduse <strong>de</strong> la Berlin<br />

<strong>de</strong> organizatorii festivalului "Zebra Poetry Film Award".<br />

De la orele 9 dimineaţa pănă la orele 2 noaptea, prin iubirea <strong>de</strong> poezie, putem<br />

spune că la Sibiu a triumfat pecetea unei reabilitări culturale care se produce la<br />

mai multe generaţii dând speranţe <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a insen<strong>si</strong>bilităţilor societăţii<br />

consumiste.<br />

Menţionăm că asemenea recitaluri-maraton au mai fost experimentate la Univer<strong>si</strong>tatea<br />

din Braşov dar, odată cu această explozie din Capitala Culturală Europeană a<br />

României sperăm să reîmpământenească poezia în spaţiul nostru spiritual.<br />

CRITERIUL CULTURII ACTIVE ÎN OPŢIUNEA ELECTORALĂ<br />

Spre a ne justifica iertătoarea atitudine faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>unea subculturii produsă pe<br />

canale politice şi canale <strong>de</strong> televiziune (la noi, dar <strong>de</strong><strong>si</strong>gur şi la alţii) odată cu<br />

<strong>de</strong>mocratizarea (iar această aşa zisă <strong>de</strong>mocratizare în cel mai <strong>de</strong>magogic sens<br />

populist nu începe acuma, ci chiar din dictatura care-şi lipea etichete <strong>de</strong>mocratice<br />

producând egalitarisme pentru cei flataţi gratuit a fi clasa muncitoare şi <strong>si</strong>tuaţii<br />

privilegiate prin venituri suplimentare numai pentru vârfurile ei), în materie <strong>de</strong><br />

înţelepciune <strong>de</strong>mocratică nu putem <strong>de</strong>cât să recurgem la resemnatul proverb „De un<strong>de</strong><br />

nu e, nici Dumnezeu nu cere”, renunţând a ne mai gândi la frumosul i<strong>de</strong>al al<br />

meritocraţiei.<br />

Şi aşa, cu această resemnare faţă <strong>de</strong> propriul nostru <strong>de</strong>stin, ajungem a ne complace<br />

într-un statut <strong>de</strong> populaţie bananieră manipulată <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> interese care, ele<br />

însele fiind vulgare, dinadins lasă şi populaţia într-o stare inferioară <strong>de</strong> gândire


şi într-o existenţă <strong>de</strong> mahala a omenirii, sordidă şi imorală. Mahalaua unora cu<br />

costume <strong>de</strong> firmă şi altora cu haine second-hand, mahalaua unora care nu numai că<br />

şi-au impus tacit manelele făcându-i să se retragă pe cei care anii trecuţi mai<br />

protestau, dar chiar au ajuns a conta pe cât mai mulţi aleşi <strong>de</strong>-ai lor în<br />

parlament. Iar culmea este că şefii <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>, tributari unicului crez al<br />

<strong>de</strong>mocraţiei statistice prin numărul votanţilor, propun pe liste asemenea specimene,<br />

la fel cum îi încurajează a se pretin<strong>de</strong> apţi <strong>de</strong> a fi parlamentari pe alţi<br />

„reprezentanţi”: cei ai galeriei fotbalistice. Adică galeria formată din acei<br />

scandalagii care sunt partizani ai cuiva doar fiindcă vor violenţă; şi nu-i <strong>de</strong>loc<br />

a<strong>de</strong>vărat că <strong>de</strong>vin violenţi din dragostea sau partizanatul pentru ceva sau cineva.<br />

Această stare („a”, sau „i”, sau pur şi <strong>si</strong>mplu) submorală se mută în politică<br />

pentru că e vorba <strong>de</strong> număr <strong>de</strong> voturi. Dar se mută şi în televiziune pentru că e<br />

vorba <strong>de</strong> ratingul <strong>de</strong> spectatori. Şi, astfel, constatăm o <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>re continuă spre<br />

mahalaua politică, mahalaua tv, mahalaua aspiraţiilor venale şi mahalaua<br />

parvenitismului sfidător, în aşa fel încât bietul mahalagiu propriu-zis e <strong>de</strong> multă<br />

vreme <strong>de</strong>păşit <strong>de</strong> mârlănia altor case mai mari, iar noi ajungem la o a doua<br />

formulare a resemnării naţionale gă<strong>si</strong>nd cealaltă justificare căreia începem să-i<br />

dăm şi ei valoare <strong>de</strong> proverb: „Fiecare comunitate umană îşi are conducătorii pe<br />

care îi merită”!...<br />

Astfel, din resemnare <strong>de</strong>că<strong>de</strong>m în recunoaşterea precarităţii stării noastre <strong>de</strong> fapt,<br />

a condiţiei inferioare între popoare, a <strong>de</strong>stinului <strong>de</strong> a ne fi rezervat locul în<br />

lumea a doua, sau a treia, sau în cea un<strong>de</strong> corupţia, imoralitatea, mitocănia şi<br />

nemunca sunt stări <strong>de</strong> normalitate. Meritul social nu mai contează; banii sfi<strong>de</strong>ază<br />

morala, legalitatea şi administraţia; aleşii jonglează cu banii noştri şi nu mai<br />

avem nici măcar o opoziţie credibilă <strong>de</strong> vreme ce în Parlament ca<strong>de</strong> moţiunea <strong>de</strong><br />

cenzură, iar în Con<strong>si</strong>liul General al Capitalei nici vorbă <strong>de</strong> vreo „moţiune <strong>de</strong>...<br />

bordură” la adresa marmorei şi granitului primarului general.<br />

Dar iată că, <strong>de</strong>odată, nu întâmplător arătând cert a inspiraţie adusă <strong>de</strong> Duhul<br />

Sfânt, ni s-a dăruit un exemplu încurajator. Şi nu oricând, ci tocmai când abjecţia<br />

politică începuse să-şi bage coada şi în <strong>si</strong>ngurul lucru sufleteşte sfânt pe care-l<br />

mai avem: Biserica. Biserica permanenţelor noastre şi a străvechii noastre<br />

credinţe!<br />

Pe această cale, a neaşteptatului dar pe care îl primeşte cel smerit, alegerea<br />

noului Patriarh vine ca un exemplu că meritocraţia poate învinge orice; chiar şi<br />

unele interese fundamentaliste. După toate <strong>de</strong>zamăgirile noastre cu guvernări<br />

penale, parlamentari versatili, <strong>de</strong>mnitari traseişti, electorat manipulat prin cel<br />

mai ieftin populism şi parti<strong>de</strong> politice <strong>si</strong>nucigaşe prin propria lor luptă internă,<br />

Adunarea Naţională Bisericească a Ortodoxiei Române ne-a arătat că putem avea un<br />

organism electoral <strong>de</strong>mn şi capabil <strong>de</strong> cea mai bună alegere (dintre cele po<strong>si</strong>bile,<br />

binenţeles); şi nu pentru satisfacţia unora sau a altora, ci pentru interesele<br />

marii obşti pe care o reprezintă.<br />

Fără a avea vreun alt mandat <strong>de</strong>cât cel moral şi cel tradiţional al Credinţei<br />

noastre, această Adunare a votat <strong>de</strong> o mie <strong>de</strong> ori mai responsabil <strong>de</strong>cât oricare<br />

dintre corpurile electorale care au funcţionat în România acestor optsprezece ani<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie. Decât oricare dintre politicienii care s-au perindat la conducerea<br />

ţării ridicându-se prin nemerit, ca profitori ai blazatei noastre convingeri că<br />

avem soarta <strong>de</strong> a fi reprezentaţi doar <strong>de</strong> aleşi <strong>de</strong>mocratici obedienţi intereselor <strong>de</strong><br />

grup, practicanţi ai sforăriilor, populismului şi a coruptelor aranjamente <strong>de</strong><br />

culise.<br />

Pentru că, orice ar spune cei care ar fi avut interese contrarii, orice ar pretin<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>făimătorii, oricum ar strâmba din nas cârcotaşii sau ar căuta alternative<br />

analiştii, ca oameni care păcătuim şi nu pretin<strong>de</strong>m perfecţiunea, avem totuşi<br />

convingerea că, pentru tronul patriarhal, s-a făcut alegerea cea mai dreaptă: Din<br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al reprezentativităţii a fost ales cel mai reprezentativ ierarh,<br />

cu cea mai cuprinzătoare activitate post<strong>de</strong>cembristă; din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

cărturăresc a fost ales cel mai abilitat şi mai recunoscut cărturar în lumea<br />

teologică europeană; din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ a fost ales cel mai <strong>de</strong><br />

evi<strong>de</strong>nţă ctitor bisericesc din ultimele <strong>de</strong>cenii; din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al vârstei a


fost ales cel aflat la anii care îţi trebuie ca să fii şi în putere şi înţelept,<br />

iar din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sufletului oamenilor contemporani cărora ne adresăm, a<br />

fost ales cel care n-a ezitat să implice mijloacele <strong>de</strong> comunicare mo<strong>de</strong>rnă în<br />

mi<strong>si</strong>onarismul poruncit prin apostolică tradiţie. Cu alte cuvinte, mai pali<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât<br />

cele ale sacralităţii şi mai înrobite faţă <strong>de</strong> ceea ce este secular, a fost vorba <strong>de</strong><br />

o opţiune electorală pentru cultura temeinică şi activă din care <strong>de</strong>curge atât darul<br />

novator social al diaconiei, cât şi virtutea teologică.<br />

După asemenea argumente, indiferent <strong>de</strong> preferinţele unora sau ale altora, avem doar<br />

dreptul ca, pentru luminarea noastră, să ne întrebăm dacă ar fi fost altul mai bun;<br />

iar, după această luminare, nu putem <strong>de</strong>cât să spunem: Punctum. Adunarea şi-a făcut<br />

datoria, iar criteriile ei meritocratice au triumfat. S-a <strong>si</strong>mţit limpe<strong>de</strong> puterea<br />

înţeleaptă <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a subiectivismelor, puterea votului responsabil pentru<br />

vrednicie şi virtute, aşa cum am avea nevoie în toată societatea românească. O<br />

gândire luminată nu spre utopia perfecţiunii, ci spre pragmatica respectării a ceea<br />

ce e mai promiţător pentru progresul obştei: buna formare a înţelepciunii cuiva şi<br />

spiritul activ al transformării acestei înţelepciuni în faptă.<br />

Deducem astfel că educaţia <strong>de</strong>mocratică înseamnă răspun<strong>de</strong>rea faţă <strong>de</strong> ce votezi, iar<br />

ea concordă evi<strong>de</strong>nt cu discernerea religioasă a binelui. Şi, dacă nu e omeneşte<br />

po<strong>si</strong>bil să preve<strong>de</strong>m tot ce va face în viitor cel ales, e omeneşte obligatoriu să<br />

fim atenţi la cel pe care îl alegem, prin meritele prezente pentru care îl alegem.<br />

Cum am afirmat <strong>de</strong> la început, nu aştern aceste rânduri ca un elogiu la adresa celui<br />

care, primind elogiul suprem al Bisericii sale, al marii eccle<strong>si</strong>i a românilor<br />

ortodocşi, nu mai are nevoie să fie elogiat. Nu fac <strong>de</strong>cât să-mi exprim reîncre<strong>de</strong>rea<br />

în cauza meritocraţiei pe care, chiar dacă nu o con<strong>si</strong><strong>de</strong>ram <strong>de</strong>loc pierdută,<br />

mărturisesc: nici nu-i preziceam un exemplu temeinic <strong>de</strong> susţinere la societatea<br />

românească, producându-se atât <strong>de</strong> rapid. Dar şi atât <strong>de</strong> necesar ca să mai putem<br />

spera în redresarea morală a politicilor noastre <strong>de</strong> afirmare <strong>de</strong>mocratică.<br />

Ca dovadă că există o luminare prin Duh Sfânt, este faptul că acest exemplu<br />

temeinic ni l-a oferit chiar o Adunare asupra căreia oricine aşteaptă să se coboare<br />

Duhul Sfânt, chiar rugăciunile care o preced invocând aceasta. Iar nouă, românilor,<br />

nu ne rămâne <strong>de</strong>cât să ne rugăm pentru coborârea Lui şi asupra altor adunări care ne<br />

<strong>de</strong>cid soarta.<br />

Dacă acest lucru a fost po<strong>si</strong>bil la Palatul Patriarhal, <strong>de</strong> ce n-ar fi po<strong>si</strong>bil şi la<br />

Palatul Parlamentului, la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria?! Condiţia e una<br />

<strong>si</strong>ngură: Adunarea să fie <strong>de</strong> credincioşi oneşti, care să cheme întra<strong>de</strong>văr Duhul<br />

întru inspirarea lor. Iar El va veni şi lucrarea Lui ne va feri <strong>de</strong> ceea ce, nu<br />

teologia, ca să nu mă refer la cele sfinte, ci proverbul nostru mirean numeşte:<br />

„Oameni neduşi la biserică”.<br />

De acest pericol şi <strong>de</strong> asemenea indivizi trebuie să ne ferească: De oamenii neduşi<br />

la biserică, fapt pentru care cred că ne pot conduce prin intrigi şi sforării; <strong>de</strong><br />

oamenii neduşi la biserică pentru care politica e scandal şi nu înţelegere; <strong>de</strong><br />

oamenii neduşi la biserică a căror <strong>si</strong>ngură cultură politică este cea <strong>de</strong> a face caz<br />

<strong>de</strong> banii lor şi a-şi face drum prin aceşti bani fie ei câştigaţi cinstit sau<br />

necinstit; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică pentru care nimic nu-i mai important <strong>de</strong>cât<br />

trufia lor vulgară, sau interesul lor meschin; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică şi, din<br />

pricina aceasta, ne învăţând că manipularea, fie ea şi politică, tot scula<br />

diavolului este, iar ispitirea celor creduli, chiar dacă e vorba numai <strong>de</strong><br />

electorat, tot prin necuratul se produce; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică pentru care<br />

nu există semen, ci există doar adversar, nu există înţelegere pe raţiuni<br />

superioare ci există numai luptă pentru ciolan, nu există dialog ci doar mitocănie;<br />

<strong>de</strong> oameni care, neduşi la biserică fiind, nu au auzit <strong>de</strong>spre saltul <strong>de</strong> la haită la<br />

societatea umană <strong>de</strong>spre care toate cărţile sfinte vorbesc!<br />

Dar nu la cărţile sfinte îmi permit eu, profanul, să mă refer, ci la cultura<br />

noastră strict laică din care rezultă această infamantă categori<strong>si</strong>re <strong>de</strong> „oameni<br />

neduşi la biserică” , dar pe care, noi, cu naivitate sau neştiinţă, îi ducem în<br />

fotolii <strong>de</strong> conducere doar pe criteriul că au fost şi alţii mai răi sau mai proşti.<br />

Or fi fost, dar tocmai <strong>de</strong> asta avem nevoie <strong>de</strong> un duh care să ne lumineze, chiar şi


fără invocări liturgice.<br />

Fiindcă, în ultimă instanţă, Duhul nu trebuie <strong>de</strong>cât chemat cu bună credinţă; El nu<br />

are ierarhii, nici preferinţe ecle<strong>si</strong>astice, pentru că mi<strong>si</strong>unea Sa este <strong>de</strong> a-i<br />

lumina pe toţi muritorii. Aşa precum S-a coborât asupra Adunării Naţionale<br />

Bisericeşti îndreptându-şi raza către cel vrednic, tot aşa S-ar putea coborâ şi<br />

asupra alegerilor pentru Parlamentul European şi asupra viitoarelor alegeri locale<br />

sau prezi<strong>de</strong>nţiale, fără a ne putea acuza cineva că-L secularizăm.<br />

Cel mult Îl exprimăm în cuvinte mo<strong>de</strong>rne. Pentru că meritocraţia, atât <strong>de</strong> necesară<br />

opţiunilor noastre electorale, se exprimă în limbajul <strong>de</strong> paraclis şi amvon prin<br />

acel emoţionant şi convingător: „Vrednic este” pe care l-am auzit rostit <strong>de</strong> curând<br />

datorită unui vot dat pe motive <strong>de</strong> vrednicie.<br />

Nu ar fi cu nimic un pas greşit intelectual şi nici măcar un semn <strong>de</strong> religiozitate,<br />

ci chiar unul firesc, <strong>de</strong> raţiune politică a <strong>de</strong>zvoltării unei ţări pe calea<br />

temeiniciei <strong>de</strong> afirmare prin merit. Şi prin recunoaşterea meritocraţiei ca act <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>mocraţie reală, dacă alegătorii ar putea afirma din toată inima <strong>de</strong>spre fiecare<br />

ales al lor că: „Vrednic este!”...<br />

CORNELIU LEU<br />

1. Arbore -04.10.2007- "Cosmonautica in slujba pacii" - prelegeri, concurs,<br />

expozitie foto <strong>si</strong> filatelica<br />

2. Pojorata -12.10.2007- "Carnavalul tineretii" - editia aVa<br />

3. Iacobeni -26.10.2007- "Hai la Hram <strong>de</strong> Sf. Dumitru!"<br />

4. Negostina-Balcauti -26.10.2007- "Hora satului <strong>de</strong> odinioara din Negostina"<br />

5. Dornesti, S -26.10.2007- "O crizantema pentru toamna vietii" - editia aIIa -<br />

sarbatoarea pen<strong>si</strong>onarilor<br />

6. Calafin<strong>de</strong>sti, -29.10.2007- "Festivalul interju<strong>de</strong>tean al fanfarelor" - editia aI<br />

Primarul Ilie Potocea <strong>si</strong> con<strong>si</strong>lierii locali ai comunei Tomşani din ju<strong>de</strong>tul Prahova<br />

vă invita în zilele <strong>de</strong> 6 şi 7 octombrie 2007 la<br />

TÂRGUL FERMIERILOR şi ZILELE COMUNEI TOMŞANI<br />

manifestare tradiţională pentru întreaga zonă <strong>de</strong> la poalele colinelor pe care se<br />

află Dealul Mare, Ceptura şi Pietroasele, cu toată frumuseţea folclorului ei, la<br />

care se vor adăuga formaţii şi artişti celebri din toată ţara, iar fermierii din<br />

Loloiasca, Sătuc, Mogula şi Tomşani vor primi diplomele Ministrului Agriculturii<br />

Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Culturii <strong>si</strong> Cultelor,<br />

prin programul PromoCult · 2007, organizeaza, în perioada 8-28 octombrie, un turneu<br />

<strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi<br />

publice sub genericul „Scriitorii romani <strong>si</strong> diaspora – Grecia 2007”. Protagonistii<br />

turneului sunt scriitorii Aura Christi, Nicolae Breban, Janina Iano<strong>si</strong>, Ion Iano<strong>si</strong>,<br />

Monica Savulescu-Voudouri, Victor Ivanovici <strong>si</strong> editorul Andrei Potlog. În cadrul<br />

acestui turneu se vor tine conferinte (la Salonic, Delphi <strong>si</strong> Atena), vor avea loc<br />

lecturi publice <strong>si</strong> lansari <strong>de</strong> carte. Între cartile, aparute la Editura I<strong>de</strong>ea<br />

Europeana, carti ce vor sa fie lansate în aceste orase figureaza Rilke, Tvetaieva,<br />

Pasternak, Roman epistolar (traducere <strong>de</strong> Janina Iano<strong>si</strong>), Vinovati fara vina,<br />

Puterea nevazuta, Elegii pari<strong>si</strong>ene, Fr. Nietzsche. Maxime comentate <strong>de</strong> Nicolae<br />

Breban, eu <strong>si</strong> el – însemnari subiective <strong>de</strong>spre Ceausescu, Dostoievski · Tragedia<br />

subteranei, Tolstoi · Romanul unei drame <strong>de</strong> Ion Iano<strong>si</strong>, De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong><br />

inapoi <strong>de</strong> Leon Volovici, Celalalt versant, Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin, Religia viului <strong>de</strong><br />

Aura Christi s.a.<br />

Teatrul "Ion Creangă" din Bucureşti organizează cea <strong>de</strong>-a treia ediţie a<br />

Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Copii, "100, 1.000, 1.000.000 <strong>de</strong><br />

poveşti".<br />

Manifestările din cadrul festivalului sunt variate şi cuprind, printre altele,


spectacole, lansări <strong>de</strong> carte, expoziţii, ateliere <strong>de</strong> improvizaţie, dar şi multe<br />

alte surprize plăcute pregătite pentru micii spectatori.<br />

Anul acesta participă la festival 12 teatre din România şi din străinătate – Coreea<br />

<strong>de</strong> Sud, Franţa, Germania, India, Italia, Lituania, Ru<strong>si</strong>a.<br />

Manifestare organizata odata la doi ani, Europalia este festivalul <strong>de</strong> cea mai mare<br />

anvergura la Bruxelles. Europalia invita cate o tara partenera. Printre tarile<br />

recent participante se numara Ru<strong>si</strong>a, Bulgaria, Italia.<br />

Anul acesta, pentru celebrarea a 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la semnarea Tratatului <strong>de</strong> la Roma,<br />

Europalia a invitat cele 27 <strong>de</strong> state membre, care, impreuna, sa ofere o imagine<br />

globala a istoriei <strong>si</strong> contemporaneitatii artei europene. Romania se afla in primplanul<br />

editiei Europalia Europa 2007, concertul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>de</strong> pe data <strong>de</strong> 3<br />

octombrie fiind oferit <strong>de</strong> Romania <strong>si</strong> Bulgaria prin Filarmonica George Enescu <strong>si</strong><br />

Corul Mixt al Radioului Bulgar sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.<br />

Programul comun al Europalia mai cuprin<strong>de</strong>, ca elemente romanesti, participarea cu<br />

lucrari la expozitia principala "Le Grand Atelier" <strong>si</strong> cele patru expozitii conexe<br />

acesteia, curatorul roman fiind Ruxandra Theodorescu, director al MNAR.<br />

Scriitorul, jurnalistul <strong>si</strong> dascălul militar Nicolae Rotaru va invita la lansarea<br />

cartilor CARTUSIERA FOV (Ed. Detectiv) şi PSI-COMUNICARE (Ed. ANI), joi 25<br />

octombrie 2007 orele 11.00 la Centrul Cultural al MIRA din str. Mihai Voda,<br />

17,sect.5, Bucuresti. Invitaţi:I.D.Balan, I.Ba<strong>de</strong>scu,R. Carneci, I.Chis,<br />

G.Cuza,N.Dragos, A.T.Dumitrescu, P.Everac,O.Goga, I.Horea,C.Leu,I.Marin, M.Micu,<br />

F.Neagu, D.T.Popa, D.R.Popescu,Fl. Popescu,S.Petrescu,G.Şovu,C.Troncota,M.<br />

Tupan,O.Ungherea, V.Ursache<br />

Anul acesta, s-au împlinit 61 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când Stalin a ordonat pentru Basarabia<br />

teroarea foamei. Cu această ocazie, Mişcarea Acţiunea Europeană, Forul Democrat al<br />

Românilor din Moldova şi Asociaţia Istoricilor din Moldova au organizat, ieri, la<br />

Chişinău, o conferinţă ştiinţifică <strong>de</strong>dicată victimelor genocidului comunist. (<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA - OCTOMBRIE 2007<br />

octombrie<br />

Muzeul Satului Vâlcean<br />

Expoziţie <strong>de</strong> covoare şi scoarţe olteneşti<br />

Organizatori:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

• Muzeul Olteniei Craiova<br />

octombrie<br />

Complexul Muzeal Măldăreşti<br />

Expoziţia temporară „Stil şi ambient oriental”<br />

Organizator:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

octombrie<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> icoane<br />

Organizator:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

1 octombrie – 15 noiembrie


Muzeul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> caricaturi „Silvan Ionescu”<br />

Organizator:<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

1 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

Deschi<strong>de</strong>rea celei <strong>de</strong> a XIII - a stagiuni <strong>de</strong> concerte. Anul internaţional Edvard<br />

Grieg (1843-1907) - cu participarea Excelenţei Sale Domnul Leif Arne Ulland,<br />

Ambasador al Norvegiei la Bucureşti<br />

Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />

Solistă: Ilinca Dumitrescu<br />

Program: - Suita pentru orchestra Peer Gynt<br />

- Concertul pentru pian în la minor op. 16<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

1 octombrie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Deschi<strong>de</strong>rea cursurilor Clubului Copiilor din Horezu<br />

Organizator:<br />

• Clubul Copiilor Horezu<br />

Partener:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

1 octombrie<br />

Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu şi la căminele<br />

culturale filiale<br />

,,Ziua vârstnicilor” - spectacol <strong>de</strong> folclor oferit generaţiei a-III-a<br />

Organizatori:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” şi căminele culturale filiale<br />

4 octombrie<br />

Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />

Organizator:<br />

• Forumul Cultural al Râmnicului<br />

4 octombrie<br />

Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Vizita <strong>de</strong> studiu la Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea în cadrul<br />

proiectului “Toţi în Europa, toţi egali”<br />

Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Liceul Ferdinand Râmnicu Vâlcea<br />

5 octombrie<br />

Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

Deschi<strong>de</strong>rea festivă a cursurilor<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

5 octombrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

7 octombrie<br />

Ioneşti


“Toamna merelor”, sărbătoare tradiţională a comunităţii. În context: spectacol<br />

folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />

Oltului”<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Ioneşti<br />

8 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Florin Totan<br />

Solist: Cristian Niculescu<br />

Program: Mozart - Uvertura la Opera “Directorul <strong>de</strong> Scenă”<br />

- Concertul în re minor KV 466 pentru pian şi orchestră<br />

Schumann – Simfonia a III a<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

9 octombrie<br />

Ora 12,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Râmnicu<br />

Vâlcea<br />

Manifestări <strong>de</strong>dicate Zilei Holocaustului din România. În context: <strong>de</strong>zbaterea<br />

ştiinţifică „Memoria Holocaustului”; vizionarea filmului documentar „Eclipsa<br />

umanităţii”.<br />

Organizator:<br />

• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea<br />

• Inspectoratul Şcolar al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />

10 octombrie<br />

Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Vi<strong>de</strong>oproiecţie <strong>de</strong>spre Uniunea Europeană<br />

Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Liceul Ferdinand Râmnicu Vâlcea<br />

11 octombrie<br />

Ora 11,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar “Delicvenţa juvenilă”<br />

Organizator:<br />

• Centrul <strong>de</strong> Informare Comunitară din cadrul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />

Ivireanul” Vâlcea<br />

11 octombrie<br />

Ora 17,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Evocare literară Ada Orleanu<br />

Organizator:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />

Partener:<br />

• Biblioteca orăşenească Horezu<br />

12 – 14 octombrie<br />

Palatul Copiilor Zalău<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting


Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Zalău<br />

Partener:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

12 octombrie<br />

Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />

Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură – Ţăruş Sorana Gabriela, Bucureşti<br />

Organizator:<br />

• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

14 octombrie<br />

Voiceşti<br />

“Ilie Zugrăvescu”, ediţia a VI-a - festival folcloric <strong>de</strong> interpretare a muzicii<br />

populare <strong>de</strong>dicat memoriei rapsodului popular, învăţătorului Ilie Zugrăvescu<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Voiceşti<br />

15 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT VOCAL - SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />

„Euphonia”<br />

Dirijor: Tiberiu Oprea<br />

Solist: Alexandr Serbakov<br />

Program: A. Copland – Dansuri din Ro<strong>de</strong>o<br />

Gershwin - Fantezia pentru vioară şi orchestră la Opera „PORGY <strong>si</strong> BESS” - primă<br />

audiţie la Ramnicu Valcea<br />

R. Rodgers – The Sound of Mu<strong>si</strong>c<br />

L. Bernstein – West Si<strong>de</strong> Story<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

18 octombrie<br />

Ora: 11,00 - Şcoala Generală Jiblea Veche<br />

Lumină şi culoare în pictura lui Nicolae Grigorescu – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moarte<br />

Organizatori:<br />

• Şcoala Generală Jiblea Veche<br />

• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />

18 octombrie<br />

Galeria “Constantin Iliescu” Rm. Vâlcea<br />

“Armonii” – vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică a plasticienilor vâlceni ce au<br />

participat la taberele <strong>de</strong> creaţie “Dialog plastic”, Băbeni şi “Brădişor - 2007”<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

21 octombrie<br />

Muereasca<br />

“Roa<strong>de</strong>le toamnei”, ediţia a III-a - sărbătoare tradiţională a comunei Muereasca. În<br />

context: colocviu pe tema: “Comuna Muereasca în perspectivă istorică”; spectacol<br />

folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />

Oltului”


Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Muereasca<br />

22 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

CONCERT CEAIKOVSKI – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />

Dirijor: Daniel Mana<strong>si</strong><br />

Solist: Gabriel Croitoru<br />

Program: - Concertul pentru vioara şi orchestra în Re major op. 35<br />

- Simfonia a –VI – a<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

24 octombrie<br />

Ora 15,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminar “Parlamentul European”<br />

Organizator:<br />

• Centrul <strong>de</strong> Informare Comunitară din cadrul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />

Ivireanul” Vâlcea<br />

24 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

RECITAL <strong>de</strong> PIAN - NICOLE PĂUŞESCU<br />

Organizator:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

25 octombrie<br />

Orele 11,00 – 16,00: Muzeul <strong>de</strong> Artă “Casa Simian” Râmnicu Vâlcea<br />

SESIUNEA DE COMUNICRI A TINERILOR ISTORICI VÂLCENI, ediţia a V – a, <strong>de</strong>dicată<br />

împlinirii a 60 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea regretatului istoric Sergiu Purece.<br />

Organizatori:<br />

• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

• Inspectoratul Şcolar al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />

26 – 28 octombrie<br />

Palatul Copiilor Cluj<br />

Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting<br />

Organizator:<br />

• Palatul Copiilor Cluj<br />

Partener:<br />

• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />

26 octombrie<br />

Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

28 octombrie<br />

Voineasa<br />

“Ziua comunei Voineasa”. În context: sfinţirea monumentului eroilor; spectacol<br />

artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Voineasa; concert al<br />

Orchestrei “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului”<br />

Organizator:


• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Voineasa<br />

29 octombrie<br />

Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

PREMIERA - Mam`zelle Nitouche <strong>de</strong> FLORIMOND HERVÉ<br />

Opereta în 3 acte (4 tablouri) <strong>de</strong> HENRI MEILHAC şi ARTHUR MILLHAUD<br />

Orchestra „Sinfonietta”, Corul şi Baletul Teatrului Liric<br />

Organizatori:<br />

• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />

• Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii octombrie:<br />

1 octombrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00, 17,00, 18,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

2 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 2 Râmnicu Vâlcea şi Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann", ora 10,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

3 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 17 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

4 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 2 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

5 octombrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />

• „Prostia omenească” după Ion Creangă, regia Alexandru Boureanu, scenariu<br />

Bogdan Ulmu<br />

8 octombrie<br />

Curtea <strong>de</strong> Argeş, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

9 octombrie<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Sibiu, orele 11,00 şi 12,00<br />

• „Alice în Ţara Minunilor” dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir (în cadrul programului „Sibiu Capitala Culturală Europeană - 2007”)<br />

10 octombrie<br />

Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

11 octombrie<br />

Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman


12 octombrie<br />

Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

15 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 14 Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00, 17,00 şi 18,00<br />

• „Prostia omenească” după Ion Creangă, regia Alexandru Boureanu, scenariu<br />

Bogdan Ulmu<br />

16 octombrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

17 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 1 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

19 octombrie<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />

• „Frumoasa adormită adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

22 octombrie<br />

Căminul nr. 2 Ostroveni Râmnicu Vâlcea, ora 10,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />

• „Alice în Ţara Minunilor” dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />

Antemir<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

23 octombrie<br />

Grădiniţa nr. 6 Ostroveni Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

24 octombrie<br />

Grădiniţa Traian Râmnicu Vâlcea, orele 9,30 şi 10,30<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

25 octombrie<br />

Drăgăşani, orele 9,30, 10,30 şi 11,30<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />

• „Trei surori” <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />

26 octombrie<br />

Drăgăşani, ora 10,30<br />

• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />

29 octombrie<br />

Drăgăşani, ora 18,00<br />

• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii octombrie :<br />

1 octombrie<br />

În faţa Teatrului “Zăvoi”, ora 19,30<br />

• “Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux<br />

15 – 23 octombrie<br />

Theatre <strong>de</strong> Variete - Monaco<br />

• Turneul Teatrului Municipal “Ariel” la Gala Teatrelor Europene <strong>de</strong> la<br />

Monaco, cu spectacolele: “Les Jocon<strong>de</strong>s” – ver<strong>si</strong>unea franceză a spectacolului<br />

“Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux (18 octombrie, ora 20,00) şi “Le texte avant<br />

toute chose” în traducerea Paolei Bentz Fauci, regia Doina Migleczi (19 octombrie,


ora 20,00)<br />

23 – 25 octombrie<br />

Italia<br />

• Turneu cu spectacolele: “Textul, înainte <strong>de</strong> toate!” <strong>de</strong> Doru Moţoc, regia<br />

Doina Migleczi şi “Oedip rege” <strong>de</strong> Sofocle, regia Doina Migleczi<br />

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />

- OCTOMBRIE -<br />

1 octombrie<br />

• 1951: Se înfiinţează la Râmnicu Vâlcea, Secţiunea Arhivelor Statului<br />

Regiunea Vâlcea<br />

4 octombrie<br />

• 1914: Se naşte arhitectul Mircea Alifanti<br />

5 octombrie<br />

• 1968: Se înfiinţează Memorialul Nicolae Bălcescu<br />

6 octombrie<br />

• 1933: Se naşte artistul plastic şi scenograful Viorel - Febus Ştefănescu<br />

• 2000: Se stinge din viaţă istoricul Petre Bardaşu, director al Muzeului<br />

Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea (1992 - 2000)<br />

7 octombrie<br />

• 1789: Se naşte Sfântul Ierarh Calinic Cernicanul<br />

• 1947: Se naşte istoricul Sergiu Purece, director al Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Vâlcea (1981 - 1992)<br />

10 octombrie<br />

• 1921: Se naşte actorul Dumitru Dumitrescu – Tică<br />

11 octombrie<br />

• 1512: Prima atestare documentară a localităţii Costeşti într-un hrisov al<br />

domnitorului Neagoe Basarab<br />

12 octombrie<br />

• 1962: Se naşte economistul şi publicistul Victor Giosan<br />

• 1972: Se naşte istoricul Florin Epure, directorul Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru<br />

Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />

14 octombrie<br />

• 1881: Se naşte sculptorul Constantin Gh. Mihăilescu, autorul "Monumentului<br />

domnitorului Barbu Ştirbey" din Parcul Zăvoi<br />

15 octombrie<br />

• 1726: Ieromonahul Ştefan este numit episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />

17 octombrie<br />

• 1852: Nicolae Bălcescu se stabileşte la Hotel „Alla Trinacria”, din<br />

Palermo, locul în care se va stinge din viaţă, la 29 noiembrie 1852<br />

18 octombrie<br />

• 1932: Se naşte actriţa Maria Cristiana Minculescu<br />

19 octombrie<br />

• 1935: Se stinge din viaţă scriitorul Gib Mihăescu<br />

20 octombrie<br />

• 1933: Se naşte filatelistul şi publicistul Ion - Bagdassar Şahinian<br />

24 octombrie<br />

• 1935: Se naşte muzicologul, folcloristul şi animatorul cultural Ion Piloiu<br />

• 1943: Se naşte criticul şi istoricul literar Cornel Moraru<br />

25 octombrie<br />

• 1879: Se naşte dirijorul, compozitorul şi animatorul cultural Ion Sgon<strong>de</strong>a<br />

26 octombrie<br />

• 1888: Se naşte scriitorul şi ziaristul Dem Theodorescu<br />

• 1941: Se naşte arhivistul, scriitorul şi publicistul Ion Soare


29 octombrie<br />

• 1626: Prima atestare documentară a localităţii Glăvile<br />

• 1688: Sfântul Constantin Brâncoveanu este uns domn al Ţării Româneşti<br />

• 1897: Se naşte rapsodul, poetul şi animatorul cultural Gheorghe Bobei<br />

• 1972: Se stinge din viaţă mitropolitul Firmilian<br />

Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />

Surse:<br />

• Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />

• Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />

Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />

• Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Vâlcea<br />

.<br />

.<br />

La Bruxelles, Festivalul "Fetes Romanes" este <strong>de</strong>dicat în exclu<strong>si</strong>vitate României .<br />

În Piaţa Saint-Lambert, "oferită" pentru trei zile ţării noastre, s-au întâlnit<br />

grupuri muzicale, artişti, actori şi animatori. În spaţiile expoziţionale conexe<br />

sălii <strong>de</strong> spectacol a fost amenajată o expoziţie <strong>de</strong> fotografie a artistului fotograf<br />

român rezi<strong>de</strong>nt la Paris, Dana Maitec: "Les artistes Roumains dans leurs ateliers".<br />

Printre alţii, în piaţă au concertat Şuie Paparu<strong>de</strong>, Marius Mihalache şi formaţia<br />

Hara.<br />

Cu ocazia vizitei la colegiul „Kamal Attaturk din Medgidia, in ziua <strong>de</strong> 4 octombrie,<br />

Ambasadorul Satelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman va dona „Colectia<br />

Ambasadoriala” bibliotecii liceului local <strong>de</strong> limba turca <strong>si</strong> va sustine un discurs,<br />

in prezenta Muftiului Murat Io<strong>si</strong>f. Aceasta colectie cuprin<strong>de</strong> o gama variata <strong>de</strong><br />

carti <strong>de</strong>spre istoria, cultura <strong>si</strong> valorile americane; cartile sunt <strong>de</strong>stinate<br />

copiilor cu varste intre 5 <strong>si</strong> 17 ani. Colectia inclu<strong>de</strong> albume, volume <strong>de</strong> referinta,<br />

carti <strong>de</strong> istorie, fictiune, biografii, carti <strong>de</strong>spre drepturile femeilor,<br />

beletristica, volume <strong>de</strong> arta, muzica, sport <strong>si</strong> istorie a afro-americanilor. De<br />

asemenea, exista carti <strong>de</strong> invatare a limbii engleze, precum <strong>si</strong> dictionare englezroman.<br />

Costul total al donatiei se ridica la 2.500 USD.<br />

Colegiul „Kamal Attaturk” este o scoala romaneasca acreditata, cu predare in<br />

limbile romana, turca <strong>si</strong> engleza, avand aproximativ 220 <strong>de</strong> elevi in clasele I-XII.<br />

La ora 15:15, Ambasadorul Nicholas Taubman se va afla in comuna Castelu pentru a<br />

dona carti pentru copii <strong>si</strong> rechizite scolare unor familii nevoiase.<br />

Donatiile se inscriu in cadrul evenimentelor care marcheaza luna in care<br />

comunitatea turca din Romania celebreaza Ramadanul.<br />

.<br />

Cu ocazia vizitei la colegiul „Kamal Attaturk din Medgidia, in ziua <strong>de</strong> 4 octombrie,<br />

Ambasadorul Satelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman va dona „Colectia<br />

Ambasadoriala” bibliotecii liceului local <strong>de</strong> limba turca <strong>si</strong> va sustine un discurs,<br />

in prezenta Muftiului Murat Io<strong>si</strong>f. Aceasta colectie cuprin<strong>de</strong> o gama variata <strong>de</strong><br />

carti <strong>de</strong>spre istoria, cultura <strong>si</strong> valorile americane; cartile sunt <strong>de</strong>stinate<br />

copiilor cu varste intre 5 <strong>si</strong> 17 ani. Colectia inclu<strong>de</strong> albume, volume <strong>de</strong> referinta,


carti <strong>de</strong> istorie, fictiune, biografii, carti <strong>de</strong>spre drepturile femeilor,<br />

beletristica, volume <strong>de</strong> arta, muzica, sport <strong>si</strong> istorie a afro-americanilor. De<br />

asemenea, exista carti <strong>de</strong> invatare a limbii engleze, precum <strong>si</strong> dictionare englezroman.<br />

Costul total al donatiei se ridica la 2.500 USD.<br />

Colegiul „Kamal Attaturk” este o scoala romaneasca acreditata, cu predare in<br />

limbile romana, turca <strong>si</strong> engleza, avand aproximativ 220 <strong>de</strong> elevi in clasele I-XII.<br />

La ora 15:15, Ambasadorul Nicholas Taubman se va afla in comuna Castelu pentru a<br />

dona carti pentru copii <strong>si</strong> rechizite scolare unor familii nevoiase.<br />

Donatiile se inscriu in cadrul evenimentelor care marcheaza luna in care<br />

comunitatea turca din Romania celebreaza Ramadanul.<br />

.<br />

La World Tra<strong>de</strong> Center s-a <strong>de</strong>sfasurat Târgul anticarilor, aflat la cea ce a 25-a<br />

ediţie, cu peste 70 <strong>de</strong> expozanţi, galerii <strong>de</strong> artă şi colecţionari particulari, atât<br />

din Bucureşti, cât şi din provincie, ce au etalat o mare diver<strong>si</strong>tate <strong>de</strong> piese. Din<br />

2003 încoace, Rom-Antiques şi-a câştigat renumele <strong>de</strong> cel mai <strong>de</strong> clasă târg al<br />

antichităţilor <strong>de</strong> la noi. Iubitorii <strong>de</strong> frumos s-au putut <strong>de</strong>lecta, <strong>de</strong> această dată,<br />

cu o bogată ofertă <strong>de</strong> pictură interbelică şi contemporană, fiind expuse lucrări<br />

semnate <strong>de</strong> nume prestigioase, precum Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Nicolae<br />

Vermont, Magdalena Rădulescu, Jean Keller, Octav Băncilă, Adam Bălţatu, dar şi <strong>de</strong><br />

Mircea Ciobanu, Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Ion Pacea, Ion Muşceleanu, Brăduţ<br />

Covaliu. Pictura românească a ajuns în ultimii ani la cote foarte înalte, preţurile<br />

fiind, în consecinţă foarte ridicate. Astfel, un Arlechin, <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni medii,<br />

semnat <strong>de</strong> Mircea Ciobanu, a fost evaluat la 2.000 euro, o Marină <strong>de</strong> Ion Pacea, la<br />

1.200 euro, Grădinile suspendate ale lui Alin Gheorghiu, <strong>de</strong> la 2.000 la 3.000 euro,<br />

compoziţiile fantastice cu cap <strong>de</strong> femeie ale lui Câlţia, la 6.000 euro, o Natură<br />

statică <strong>de</strong> Octav Băncilă, <strong>de</strong> foarte mari dimen<strong>si</strong>uni, la 8.000 euro, iar un Nud <strong>de</strong><br />

Tonitza, la 45.000 euro<br />

Un juriu format din Andrei Plesu, Livius Ciocarlie, Dumitru Avakian, Aurelia Mocanu<br />

<strong>si</strong> Alexandru Dabija i-a <strong>de</strong>semnat pe finalistii celei <strong>de</strong>-a VI-a editii a Premiilor<br />

Prometheus pentru Opera Omnia <strong>si</strong> Opera Prima.<br />

Pentru Opera Omnia au fost ale<strong>si</strong> Mircea Ivanescu (literatura), Horia Andreescu<br />

(muzica), Barbu Brezeanu (arte vizuale) <strong>si</strong> George Banu (artele spectacolului). La<br />

categoria <strong>de</strong>but, finalistii sunt Va<strong>si</strong>le Ernu, Luiza Borac, Alexandru Radvan <strong>si</strong> Radu<br />

Nica. Premiile, acordate <strong>de</strong> Fundatia Anonimul pentru intreaga cariera <strong>si</strong> pentru<br />

<strong>de</strong>but, au o valoare <strong>de</strong> 100.000, respectiv 10.000 <strong>de</strong> lei. Castigatorii vor fi<br />

premiati pe 17 octombrie, la Clubul Prometheus.<br />

Regizorul Savel Stiopul s-a stins din viaţă la vârsta <strong>de</strong> 81 <strong>de</strong> ani.<br />

Cariera sa a început în 1950, cele mai valoroase producţii ale sale fiind<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate "Anotimpuri” (1963) <strong>si</strong>"Falansterul” (1979), ambele selecţionate la la<br />

Festivalul <strong>de</strong> la Cannes. Un alt fil ]ndr[git al s[u a fost « Agentul straniu », iar<br />

rolurile pe care le-a jucat in filme regizate <strong>de</strong> colegii sai <strong>si</strong> le-a compus cu<br />

foarte multa fantezie. Cineast <strong>de</strong> mare sultura <strong>si</strong> sen<strong>si</strong>bilitate, Savel Stiopul a<br />

publicat volume <strong>de</strong> scenarii <strong>si</strong> memorii <strong>si</strong> a condus multi ani Arhiva nationala <strong>de</strong><br />

filme.<br />

Claire Gibault, autoarea raportului Parlamentului European asupra <strong>si</strong>tuatiei sociale<br />

a artistului, a prezentat aceasta problema in cadrul Conferintei Europene a<br />

Artistilor (ECA), tinuta pentru a doua oara la Sibiu <strong>si</strong> organizata <strong>de</strong> Alianta<br />

Nationala a Uniunilor <strong>de</strong> creatie (ANUC). Printre cei invitati sa participe la<br />

conferinta cu interventii directe s-au numarat Ion Caramitru (Uniter),<br />

reprezentanti ai ministerelor Culturii din patru tari (Austria, Lituania, Republica


Srpska <strong>si</strong> Romania), Philippe Kern (Belgia), Eugen Va<strong>si</strong>liu (ORDA), Liviu Danceanu<br />

(UCMR), Konstanze Breitebner (Austria), Vivan Storlund (Finlanda), Ludwig Laher<br />

(Austria, presedintele ECA), Dumitru Serban (UAP), Kornelijus Platelis<br />

(presedintele Asociatiei Artistilor din Lituania) <strong>si</strong>, din partea Comi<strong>si</strong>ei pentru<br />

Cultura a Parlamentului European, Erna Hennicot-Schoepges (Luxemburg) <strong>si</strong> Ovidiu<br />

Victor Gant (Romania).<br />

Ediţia a doua a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Animaţie Anim’est, ce se va <strong>de</strong>sfăşura<br />

între 5 şi 14 octombrie, va aduce cinci secţiuni competitive în premieră, filmeve<strong>de</strong>tă<br />

în cadrul secţiunii Mozaic şi multe evenimente speciale. Proiecţiile vor<br />

avea loc la cinema "Elvira Popescu", Europa şi Union. Competiţia Anim’est cuprin<strong>de</strong><br />

patru filme <strong>de</strong> lungmetraj, 47 <strong>de</strong> scurtmetraje, 33 <strong>de</strong> scurtmetraje ale animatorilor<br />

stu<strong>de</strong>nţi, 25 <strong>de</strong> animaţii româneşti, 17 vi<strong>de</strong>oclipuri şi şapte clipuri <strong>de</strong><br />

adverti<strong>si</strong>ng.<br />

In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />

implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />

care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />

inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />

cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />

In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />

implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />

care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />

inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />

cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />

In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />

implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />

care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />

inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />

cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />

Prima telenovelă locală din România intră în producţie luna aceasta<br />

La Târgovişte încep săptămâna viitoare filmările telenovelei „Viaţa care doare”<br />

– o producţie in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă EAS (Euro-Art Serv) Studio & Columna Film. Serialul va<br />

fi difuzat <strong>de</strong> televiziunea locală Columna Wyl.<br />

La concurenţă cu telenovelele produse şi difuzate <strong>de</strong> Acasă, Antena 1 sau Pro Tv,<br />

Columna Wyl Tv din Târgovişte introduce în grila <strong>de</strong> toamnă o telenovelă produsă <strong>de</strong><br />

EAS Studio şi Columna Film. Titlul provizoriu al serialului este „Viaţa care doare”<br />

şi – ca element <strong>de</strong> noutate- aduce faptul că acţiunea se petrece <strong>si</strong>multan în<br />

Târgovişte (România) şi Castellon ( Spania), acolo un<strong>de</strong> trăiesc şi muncesc mulţi<br />

dâmboviţeni. Scenariul şi regia sunt semnate <strong>de</strong> Victor Mihalache, iar între<br />

protagonişti se vor regă<strong>si</strong> actori ai Teatrului „Junior” din Târgovişte, mulţi<br />

<strong>de</strong>butanţi (elevi şi stu<strong>de</strong>nţi), dar şi –episodic- ve<strong>de</strong>te <strong>de</strong> talie naţională.<br />

Filmările vor <strong>de</strong>buta săptămâna viitoare la Târgovişte. La finele lunii, echipa <strong>de</strong><br />

filmare se va <strong>de</strong>plasa în Spania. Serialul va putea fi vizionat la Columna Wyl Tv<br />

din Târgovişte începând cu 19 noiembrie, <strong>de</strong> luni până vineri, la ora 20,oo. Echipa<br />

<strong>de</strong> realizare, condusă <strong>de</strong> Victor Mihalache, mai are la activ <strong>si</strong>tcomurile „Familia<br />

DeSaga”, difuzat <strong>de</strong> Antena 1 Târgovişte ( premieră la nivelul anului 2002!) şi<br />

„Pocânzeni 0750” , difuzat <strong>de</strong> OTV ( primul ţărcom <strong>de</strong> la noi, adică primul <strong>si</strong>tcom<br />

ţărănesc!).<br />

Personalitate marcanta a scenei lirice romanesti <strong>si</strong> europene, David Ohane<strong>si</strong>an a<br />

trecut în nemurire. Nascut pe 6 ianuarie 1927David Ohane<strong>si</strong>an a fost admis, in anul


1948, la Conservator, la clasa profesorului Aurel Costescu-Duca.<br />

Intre 1950 <strong>si</strong> 1958 a fost prim solist al Operei Romane din Cluj-Napoca, apoi pana<br />

in 1977, prim solist al Operei Romane din Bucuresti. Intre anii 1968-1977 a fost<br />

artist invitat al Operei din Hamburg, un<strong>de</strong> a cantat cu cei mai renumiti dirijori ai<br />

vremii <strong>si</strong> a avut ca parteneri <strong>de</strong> scena nume impre<strong>si</strong>onante ale artei lirice<br />

universale: Mirella Freni, Gwyneth Jones, Raina Kabaivanska, Lucia Popp, Tatiana<br />

Troyanos, Leonie Rysanek, Luciano Pavarotti, Peter Schreier, Nicolai Gedda, Carlo<br />

Bergonzi, Herman Prey, Montserrat Caballe etc.<br />

La prima ediţie a Festivalului International "George Enescu", în anul 1958, David<br />

Ohane<strong>si</strong>an a interpretat magistral rolul lui Oedip, din opera cu acela<strong>si</strong> nume a lui<br />

George Enescu, ducând apoi gloria operei enesciene la Paris, Atena, Berlin, Sofia,<br />

Stockholm, Moscova, Lausanne, Wiessba<strong>de</strong>n.<br />

Printre alte succese importante din cariera sa se numara roluri, precum: Rigoletto,<br />

Iago, Amonasro, Renato, Tannhauser.<br />

In 1999 a primit titlul <strong>de</strong> "Doctor Honoris Causa" al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Muzica "Gheorghe<br />

Dima" din Cluj-Napoca, iar in anul 2000 Ordinul National "Steaua Romaniei". In<br />

noiembrie 2006, baritonul David Ohane<strong>si</strong>an a primit titlul <strong>de</strong> Doctor Honoris Causa<br />

al Univer<strong>si</strong>tatii "Ovidius" din Constanta.<br />

Cariera sa a cuprins peste 2.000 <strong>de</strong> spectacole.<br />

Alături <strong>de</strong> Io<strong>si</strong>f Sava a publicat valoroase con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţii artistice în volumul«<br />

Patima muzicii ».<br />

ÎN RAHOVA, UN BUN EXEMPLU AL TEATRULUI DE CARTIER<br />

Din 2006, câţiva tineri regizori, actori şi dramaturgi au transformat un părculeţ<br />

pără<strong>si</strong>t <strong>de</strong> pe Calea Rahovei într-un loc în care prezintă spectacole sau proiecţii<br />

<strong>de</strong> filme inspirate din problemele carierului şi ale cetăţenilor lui. acestora.<br />

Prima piesă a noului spectacol are ca temă donarea <strong>de</strong> sânge. Personajele unei alte<br />

piese sunt <strong>de</strong>lincvenţii unui foarte mo<strong>de</strong>rn centru <strong>de</strong> reeducare. Conflictul între<br />

locatarii unui bloc acoperit <strong>de</strong> un mesh este subiectul celei <strong>de</strong>-a treia piese, iar<br />

personajele celei <strong>de</strong> a patra locuiesc în case revendicate <strong>de</strong> foştii proprietari.<br />

Confruntarea dintre proprietarul care a câştigat imobilul în instanţă şi familia<br />

care trebuie să elibereze casa şi nu are un<strong>de</strong> să se ducă a fost momentul care a<br />

stârnit şi cele mai multe reacţii. La 20 metri <strong>de</strong> părculeţ sunt două familii care<br />

şi-au mutat <strong>de</strong>ja lucrurile în stradă. O ultimă piesă-experiment în care spectatorii<br />

sunt invitaţi să îşi spună părerea <strong>de</strong>spre căsătoria între persoane <strong>de</strong> acelaşi sex<br />

şi intermezzo-uri cu clovni întregesc spectacolul care, spre a se bucura <strong>de</strong> succes,<br />

ar avea nevoie şi <strong>de</strong> nişte scaune sau bănci din partea primăriei, pentru ca<br />

spectatorii să nu mai stea în picioare. Artiştii au făcut <strong>de</strong>stul, pe lângă creaţia<br />

lor ocupândus-e şi <strong>de</strong> plantarea unor pomi în jur, ca să întregească scenografia.<br />

« Sinaia Forever »<br />

La cea <strong>de</strong>-a XIV-a ediţie a Festivalului Toamnei, Sinaia a <strong>de</strong>venit pentru zile <strong>de</strong><br />

28-30 septembrie oraş pietonal, plin <strong>de</strong> turişti şi <strong>de</strong> personaje <strong>de</strong> poveste. Mici,<br />

bere şi fripturi, artificii, lasere şi tunuri <strong>de</strong> lumină, primarul localităţii şi<br />

fanfara <strong>de</strong>filand prin fumul <strong>de</strong> la grătare, dar mai puţină artă <strong>de</strong>cât ne-am fi<br />

aşteptat.<br />

Andra, trupa Bandidos şi Loredana care a întârziat minute bune până s-a dat în<br />

spectacol cu un colaj <strong>de</strong> melodii şi schimbrea fustelor pe scenă. Următorii în<br />

program, Anda Adam, Simplu şi Voltaj, apoi Corina, Mandinga şi Holograf, n-au mai<br />

reuşit să strângă atât <strong>de</strong> mult popor la scena din parc.<br />

La Ca<strong>si</strong>no au fost spectacole <strong>de</strong> teatru cu actorii Teatrului <strong>de</strong> Revistă "Constantin<br />

Tănase". La Castelul Peleş au avut loc expoziţii şi vernisaje. Pe Bulevardul Carol<br />

I: teatru <strong>de</strong> păpuşi, stand up comedy cu Trupa Dell’ <strong>Arte</strong> – Mihai Gruia Sandu,<br />

concursuri sportive şi standuri ale oraşelor înfrăţite cu Sinaia.


JUDETUL MURES :<br />

MONUMENTUL DIN CODRUL FETEA INCHINAT REZISTENTEI ANTICOMUNISTE<br />

In grupul <strong>de</strong> rezistenta armata anticomunista din Codrul Fetea au activat zeci <strong>de</strong><br />

stu<strong>de</strong>nti ai Univer<strong>si</strong>tatii din Cluj pana in 1948, cand a fost anihilat <strong>de</strong><br />

Securitate.<br />

Sufletul acestei grupari, stu<strong>de</strong>ntul medicinist Ion Golea, s-a reintors in Codrul<br />

Fetea, in 1951, impreuna cu un grup <strong>de</strong> luptatori anticomunisti, parasutati <strong>de</strong><br />

avioane NATO, activand pana in 1953, cand au cazut prin tradare. Astazi mai<br />

supravietuiesc doar trei luptatori: dr. Teofil Mija, inginerul Aurel Ursu <strong>si</strong> Nelu<br />

Navodar.<br />

Monumentul din Codrul Fetea a fost construit, in 2003, prin grija dr. Teofil Mija<br />

<strong>si</strong> a inginerului Aurel Ursu. In fiecare toamna supravietuitorii <strong>si</strong> urma<strong>si</strong>i<br />

luptatorilor vin aici sa cinsteasca memoria eroilor martiri anticomunisti.<br />

Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Giurgiu<br />

anunţă :<br />

Centenar Mihai Sebastian 18.10.2007<br />

şi repertoriul Teatrului Valah cu :<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Familia Macam"<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Albena"<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Cat ma costa sotul tau?"<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Ostrov particular in ocean"<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Fata care da cu pumnul"<br />

piesa <strong>de</strong> teatru "Jasmin la rascruce <strong>de</strong> drumuri"<br />

Autori din 12 tari vor fi prezenti la Festivalul European <strong>de</strong> Poezie care se va<br />

<strong>de</strong>sfasura la Sibiu, in perioada 3-6 octombrie . Printre acestia se numara romanii<br />

Mircea Cartarescu, Nora Iuga, Caius Dobrescu. Dintre autorii straini prezenti la<br />

festival menţionăm prezenţa lui Urs Alleman din Elvetia, Inger Christensen din<br />

Danemarca <strong>si</strong> a austriacului Oswald Egger. Participantii se vor intalni la Centrul<br />

<strong>de</strong> Cultura <strong>si</strong> Dialog „Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice din Romania, un<strong>de</strong><br />

vor avea loc <strong>de</strong>zbateri <strong>si</strong> lecturi.<br />

Muzeul <strong>de</strong> Istorie-Casa Altemberger din Sibiu, a inaugurat o colectie apartinand<br />

celor mai importanti artisti italieni din cea <strong>de</strong>-a doua jumatate a secolului XX, ce<br />

fac parte din Colectia Palatului Farne<strong>si</strong>na, sediul Ministerului Afacerilor Externe<br />

italian. Expozitia cuprind 100 <strong>de</strong> opere care compun o imagine coerenta <strong>si</strong><br />

documentata a unui moment artistic <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> fecund al culturii italiene..<br />

Expozitia va ramane <strong>de</strong>schisa la Sibiu pana pe 21 octombrie, urmand ca din 7<br />

noiembrie sa soseasca la Bucuresti, la Muzeul National <strong>de</strong> Arta Contemporana.<br />

Festivalul International <strong>de</strong> Arta <strong>si</strong> Cultura Contemporana "Ovidius", Constanta-<br />

Sulmona, a sarbatorit 2050 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea poetului latin Ovidius Publius<br />

Naso. Prima parte a festivalului s-a <strong>de</strong>sfasurat la Constanta, în organizarea<br />

revistei « Tomis » prin mai multemanifestări şi o tabara <strong>de</strong> arta plastica <strong>si</strong><br />

fotografie, care a reunit lucrari realizate pe tema ovidiana „Metamorfoze”, iar<br />

continuarea se <strong>de</strong>sfăşoară în Italia.<br />

Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />

anunţă:<br />

CONGRESUL NAŢIONAL DE POEZIE la 1.10.2007<br />

ZILELE MUNICIPIULUI DOROHOI<br />

01.10.2007 - 06.10.2007


ZIUA COMUNEI DOBÂRCENI la 15.10.2007<br />

„TOAMNA SURPRIZELOR” la 21.10.2007<br />

La Muzeul Literaturii Romane, Riri Sylvia Manor <strong>si</strong>-a lansat ultimul volum <strong>de</strong> poezii<br />

“Save As… “. <strong>Carte</strong>a a fost publicata la Editura Paralela 45 <strong>si</strong> reuneste poeme<br />

scrise in ultimii sapte ani. Riri Manor scrie <strong>de</strong> la 9 ani, insa abia dupa multa<br />

vreme <strong>de</strong> la plecarea din tara a inceput sa publice. Acesta este al doilea volum <strong>de</strong><br />

poezie pe care il editeaza in tara, la sapte ani dupa <strong>de</strong>butul in limba romana.<br />

“Privind”, volumul cu care Riri Manor a <strong>de</strong>butat in 2000, a fost recompensat, un an<br />

mai tirziu, cu Premiul pentru poezie la Festivalul “Lucian Blaga”. Riri Manor a<br />

marturi<strong>si</strong>t ca multe din poeziile care se regasesc in “Save As… “ au fost scrise in<br />

ebraica <strong>si</strong> apoi traduse in romana.<br />

In satul Samarinovat din Valea Timocului a fost sfintita o troita romaneasca -<br />

eveniment care a adunat mai bine <strong>de</strong> doua sute <strong>de</strong> romani traitori in nord-vestul<br />

Serbiei. Troita a fost ridicata pe pamantul lui Dusan Parvulovici, directorul<br />

Fe<strong>de</strong>ratiei Romanilor din Serbia <strong>si</strong> presedinte al Comitetului pentru Drepturile<br />

Omului din Negotin. Parintele Bojan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia<br />

Ripens<strong>si</strong>s, impreuna cu preotii Iel Bobului, din localitatea romaneasca Isacova, <strong>de</strong><br />

pe Valea Moravei, <strong>si</strong> Stelian Borza <strong>si</strong> Adrian Boba, din Timisoara, au sfintit crucea<br />

care marcheaza locul un<strong>de</strong> va fi amplasat noul lacas <strong>de</strong> cult. Troita a fost donata<br />

<strong>de</strong> Fundatia Gheorghe Pomut din Timisoara <strong>si</strong> <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Local Timis. "Dupa 170 <strong>de</strong><br />

ani, iata drama noastra incepe sa ia sfar<strong>si</strong>t. Vom continua sa asezam noi biserici<br />

pana cand cetatenii din toate cele 300 <strong>de</strong> sate romanesti vor beneficia <strong>de</strong> slujbe in<br />

limba romaneasca", a <strong>de</strong>clarat parintele Boian Alexandrovici, preotul roman care a<br />

ridicat in anul 2004 o prima biserica romaneasca in Valea Timocului, fiind<br />

amenintat cu inchisoarea <strong>de</strong> autoritatile sarbe pentru aceasta realizare. Dusan<br />

Parvulovici a con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ca este nevoie ca biserica romaneasca din Valea Timocului<br />

sa fie sprijinita <strong>de</strong> autoritatile romanesti, astfel incat romanii din aceasta zona<br />

sa nu i<strong>si</strong> piarda credinta <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatea. "Faptul ca slujbele se <strong>de</strong>sfasoara in<br />

limba romana este sansa noastra <strong>de</strong> a ne putea pastra i<strong>de</strong>ntitatea", a <strong>de</strong>clarat cu<br />

aceasta ocazie Predrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al Romanilor<br />

din Serbia.<br />

A avut loc a treia editie a festivalului agrar Turda Fest <strong>de</strong>butand cu o parada a<br />

costumelor populare, <strong>de</strong>monstratii <strong>de</strong> calarie <strong>si</strong> un concurs <strong>de</strong> gatit gogo<strong>si</strong><br />

traditionale „gustat” <strong>de</strong> toata lumea. Punctul principal <strong>de</strong> atractie al primei zile<br />

a festivalului a fost, insa, balonul cu aer cald, care s-a ridicat <strong>de</strong> la punct fix,<br />

in zbor ancorat, cu oricine a dorit sa vada cum arata orasul Turda <strong>de</strong> la o inaltime<br />

<strong>de</strong> 10–15 metri. Daca anul trecut evenimentul a adunat aproximativ 40.000 <strong>de</strong><br />

participanti, in trei zile, anul acesta numarul vizitatorilor a <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>t 60.000.<br />

Standurile aranjate in centrul orasului Turda adapostesc producatori agricoli,<br />

firme cu specific agro-industrial, dar <strong>si</strong> mesteri populari invitati sa faca<br />

<strong>de</strong>monstratii in strada. 45 <strong>de</strong> standuri <strong>si</strong>nt realizate din lemn <strong>si</strong> trestie, <strong>de</strong><br />

mesteri maramureseni. Pe linga festivalul <strong>de</strong> folclor international, care reuneste<br />

formatii populare din sase tari s-au <strong>de</strong>sfasurat concerte in aer liber ;i proiectii<br />

<strong>de</strong> filme <strong>de</strong> scurt-metraj cu caracter antropologic. La organizarea evenimentului din<br />

acest an au muncit 168 <strong>de</strong> voluntari din Turda, ajutati <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong> voluntari americani<br />

care fac parte din PeaceCorp. Acestia <strong>si</strong>nt coordonati <strong>de</strong> Pamela Ratiu, care,<br />

alaturi <strong>de</strong> sotul ei, Indrei Ratiu, a initiat acest festival agrar dupa mo<strong>de</strong>lul<br />

celor din Marea Britanie, in numele Fundatiei Ion Ratiu.<br />

Va invit sa cititi un sondaj incitant marca BCS <strong>de</strong>spre incre<strong>de</strong>rea in<br />

elitele romanesti. Un esantion reprezentativ <strong>de</strong> 1.126 adulti ne-a


servit ca baza <strong>de</strong> analiza. O echipa <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> operatori <strong>de</strong> interviu a<br />

mers din casa in casa <strong>si</strong> a rugat pe fiecare din acesti subiecti sa<br />

spuna care sunt primii 2 oameni pe care ii admira cel mai mult din<br />

domeniul politicii, afacerilor, societatii civile, muzicii,<br />

fotbalului, care sunt cele mai sexy 2 persoane publice <strong>si</strong> care sunt<br />

cele mai importante personalitati culturale in viata. Rezultatele<br />

obtinute sunt fascinante, iar comparatiile cu datele sondajului <strong>de</strong><br />

anul trecut releva atat constante, cat <strong>si</strong> schimbari in structurile<br />

axiologice ale publicului. Daca primele locuri pe podiumul politic<br />

sunt adju<strong>de</strong>cate <strong>de</strong> aceia<strong>si</strong> indivizi (Traian Basescu, Ion Iliescu, Gigi<br />

Becali) in pon<strong>de</strong>ri relativ neschimbate, batalia pentru locurile<br />

secun<strong>de</strong> a produs rasturnari majore <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuatii: Stolojan <strong>si</strong> Melescanu<br />

au crescut vertiginos, Mona Musca s-a prabu<strong>si</strong>t dramatic, la fel ca <strong>si</strong><br />

Mircea Geoana, iar politicieni din tanara generatie, precum Victor<br />

Ponta, Mihai Razvan Ungureanu, Ludovic Orban, Daciana Sarbu, Elena<br />

Udrea, Lavinia Sandru sau Anca Boagiu au cucerit fulgerator <strong>si</strong>mpatiile<br />

publicului. Mai rapid <strong>de</strong>cat in politica, in domeniul presei o noua<br />

generatie <strong>de</strong> jurnalisti s-a impus cu mare autoritate in preferintele<br />

alegatorilor.<br />

Corelatia acestor <strong>si</strong>mpatii cu datele socio-<strong>de</strong>mografice <strong>si</strong> cu<br />

intentiile <strong>de</strong> vot releva profile incitante. Astfel, fanii echipei<br />

Rapid ii admira <strong>de</strong>opotriva pe Traian Basescu <strong>si</strong> Ludovic Orban, pe cand<br />

dinamovistii il prefera pe Ion Iliescu <strong>si</strong> Victor Ponta. Robert<br />

Turcescu, Teo Trandafir <strong>si</strong> Mihaela Radulescu au cucerit inimile<br />

alegatorilor PD-isti, pe cand Serban Huidu, Lucian Mandruta <strong>si</strong> Mircea<br />

Radu au sedus electoratul PNG. Iar Ovidiu Ioanitoaia trezeste multe<br />

<strong>si</strong>mpatii printre votantii PNL. Cantecele Irinei Loghin, Corinei<br />

Chiriac <strong>si</strong> ale lui Benone Sinulescu fac sa vibreze in primul rand<br />

inimile PD-istilor, pe cand cele ale lui Dan Bitman, Cristi Minculescu<br />

<strong>si</strong> Nicolae Furdui Iancu emotioneaza in special pe alegatorii PNL. Iar<br />

Ion Dolanescu ramane <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte idolul PSD-istilor.<br />

Preferintele sexuale ale votantilor PD se indreapta hotarat catre<br />

Monica Columbeanu, Roxana Ionescu <strong>si</strong> Simona Patruleasa, pe cand in<br />

fantasmele erotice ale PSD-istilor o intalnim, suprinzator, pe Mona<br />

Musca. Iar junele liberale viseaza la Stefan Banica jr <strong>si</strong> Catalin<br />

Botezatu. Daca barbatii o gasesc cea mai sexy persoana publica pe<br />

Elena Udrea, femeile o prefera pe Mihaela Radulescu ca VIP sexy.<br />

In fotbal, liberalii il admira pe Ionel Ganea, <strong>de</strong>mocratii pe Claudiu<br />

Niculescu, PSD-istii pe Ion Danciulescu <strong>si</strong> Danut Coman, femeile pe<br />

Cristi Chivu, iar barbatii pe Dorinel Munteanu, batranii pe Adrian<br />

Mutu, iar tinerii pe Banel Nicolita.<br />

In ciuda intensei satanizari facuta <strong>de</strong> Traian Basescu, Dinu Patriciu<br />

este admirat in primul rand <strong>de</strong> PD-isti. Adrian Porumboiu <strong>si</strong> Cristian<br />

Tantareanu au fanii cei mai numero<strong>si</strong> printre alegatorii liberali, pe<br />

cand Dan Voiculescu <strong>si</strong> Silviu Prigoana sunt admirati in special <strong>de</strong><br />

PSD-isti.<br />

Citind graficele <strong>si</strong> tabelele anexate veti <strong>de</strong>scoperi <strong>si</strong> alte profile<br />

interesante: Bogdan Olteanu place teribil PD-istilor; Ludovic Orban e<br />

admirat ma<strong>si</strong>v <strong>de</strong> femeile din Bucuresti; unul din 5 fani ai lui Adrian<br />

Nastase e PD-ist; Adrian Cioroianu e apreciat foarte mult <strong>de</strong> PSD-isti.<br />

In galeria elitelor romanesti se regasesc <strong>si</strong> numeroase personaje<br />

exotice: Silviu Prigoana <strong>si</strong> Irinel Columbeanu sunt oameni <strong>de</strong> afaceri<br />

ce starnesc multe <strong>si</strong>mpatii. Nicoleta Luciu ocupa un loc important pe


podiumul preferintelor personalitatilor din societatea civila, Nicolae<br />

Guta ocupa locul 6 in preferintele artistilor din muzica; aproape 1<br />

din 3 oameni o mentioneaza pe Elena Udrea ca cea mai sexy persoana<br />

publica din tara; Marius Tuca este un important personaj al culturii<br />

romane.<br />

In comentariul sau, profesorul Sorin Adam Matei <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />

Purdue, Indiana, SUA, compara ierarhiile obtinute cu pozitia astrelor<br />

in univers, reu<strong>si</strong>nd o fascinanta analiza, iar colegul Codrin Scutaru<br />

<strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea Bucuresti contureaza profilele microbistilor<br />

romani pe baza corelarii <strong>si</strong>mpatiilor sportive cu cele politice.<br />

Cu respect,<br />

Bruno Stefan ? presedinte BCS<br />

Sondajul poate fi accesat <strong>si</strong> pe<br />

http://sondaje.info/wp-content/uploads/2007/09/galeria-valorilor-romanesti.pdf<br />

ga<strong>si</strong>ti GRATUIT revista Invitatie in Carpati nr. 82 la http://iic.alpinet.org;<br />

88 pagini A4, 13 harti, 114 fotografii: trasee in Muntii Rodnei <strong>si</strong> Suhard; noutati<br />

pe creasta <strong>de</strong> vest a Fagarasului; creasta Muntilor Berzunti; cea mai mare ciuperca<br />

din Romania; pesteri din Muntii Rodnei <strong>si</strong> Fagarasului; bibliografie montana la zi.<br />

tot GRATUIT, ghiduri cu harti la zi: Retezat, Fagarasului, Bucegi, Macin,<br />

Latoritei, Tibles, Maramuresului, Paring, Dobrogea, Locvei, Berzunti. Suntem<br />

enciclopedia geografica a Romaniei; informatii foarte utile pentru cei care sunt la<br />

scoala (sau facultate <strong>de</strong> profil). Informatii complete, in premiera; <strong>si</strong>ngura<br />

reprezentare fotografica explicata a tarii. Bucurati-va <strong>de</strong> splendorile Romaniei;<br />

macar vizual.<br />

Opera Nationala Româna din Ia<strong>si</strong> va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea 2007-2008 cu un concert<br />

extraordinar, care va avea loc miercuri, 3 octombrie 2007, orele 19,00, in sala<br />

"Ion Baciu" a Filarmonicii “Moldova” Ia<strong>si</strong>. Ne face placere sa anuntam ca pentru<br />

acest eveniment am invitat un nume important al muzicii <strong>de</strong> opera, o soprana<br />

cunoscuta pe marile scene ale lumii: Leontina Vaduva. Alaturi <strong>de</strong> orchestra <strong>si</strong> corul<br />

Operei, artista va interpreta pagini muzicale care i-au adus elogiul criticii<br />

muzicale internationale <strong>si</strong> va crea, suntem <strong>si</strong>guri, o seara <strong>de</strong> neuitat pentru<br />

publicul iesean. Alaturi <strong>de</strong> soprana Leontina Vaduva pe scena vor fi prezente<br />

orchestra <strong>si</strong> corul Operei Nationale Romane Ia<strong>si</strong>.<br />

Conducerea muzicala: Leonard Dumitriu<br />

Maestru <strong>de</strong> cor: Valeriu Gâ<strong>de</strong>i<br />

În vreme ce parlamentarii vor să salveze castelul, iar Ministrul Culturii susţine<br />

înstrăinarea acestei valori naţionale, locuitorii din Bran vă invită pe<br />

proprietatea lor <strong>de</strong> mare tradiţie românească, prezentându-va programul<br />

„Festivalului brânzei şi pastramei" :<br />

Sâmbătă, 29 septembrie 2007<br />

Ora 10.00 – Hanul Bran - Întâlnirea crescătorilor <strong>de</strong> animale din zona Bran cu<br />

conducătorii asociaţiilor profe<strong>si</strong>onale şi cu şefii instituţiilor <strong>de</strong> specialitate


din ju<strong>de</strong>ţul Braşov.<br />

Simpozion: „Rolul transhumanţei în civilizaţia românească"; „Istoricul şi<br />

tradiţionalitatea brânzei <strong>de</strong> burduf <strong>de</strong> Bran"; Înmânarea către crescătorii <strong>de</strong><br />

animale din zona Bran a licenţelor <strong>de</strong> produse tradiţionale.<br />

Ora 15.00 - Platoul Inima Reginei: Deschi<strong>de</strong>rea Expoziţiei Gastronomice cu vânzarea<br />

produselor <strong>de</strong> brânză şi pastramă; Spectacol Folcloric „Răvăşitul oilor"<br />

Duminică, 30 septembrie 2007<br />

Platoul Inima Reginei<br />

Ora 10.00: Expoziţie animale - Prezentare <strong>de</strong> rase ovine, vânzare şi schimb <strong>de</strong><br />

berbecei;<br />

Ora 11.00: Evaluarea pe specii a celor mai frumoase exemplare.<br />

Ora 12.00: Expoziţie Canină.<br />

Premierea celor mai frumoase animale.<br />

Ora 13.00: Recital Petrică Mâtu Stoian<br />

Ora 14.00: Degustarea şi premierea celor mai bune produse <strong>de</strong> brânză şi pastramă.<br />

Ora 15.00: Spectacol Folcloric: Elena Merişoreanu, Elisabeta Turcu, Ansamblul<br />

Folcloric „Moecelul"<br />

.<br />

Premiul Apollinaire,<br />

cel mai important premiu <strong>de</strong> poezie din Franþa,<br />

i-a fost acordat Lin<strong>de</strong>i Maria Baros<br />

Înfiinþat în 1941, Premiul Apollinaire încoroneazã în fiecare an « dincolo <strong>de</strong> orice<br />

dogmatism scolastic sau tehnicã literarã, un volum caracterizat prin originalitate<br />

ºi mo<strong>de</strong>rnitate ». Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai important premiu <strong>de</strong> poezie din Franþa, un<br />

Goncourt al poeziei, el este înmânat câºtigãtorului în cadrul unei ceremonii<br />

fastuoase. Juriul, care este ales pe viaþã, ia în discuþie numai cãrþile poeþilor<br />

consacraþi, unanim recunoscuþi. De-a lungul anilor, în palmaresul acestui premiu sau<br />

numãrat, printre alþi laureaþi prestigioºi, Hervé Bazin, Léopold Sedar Senghor,<br />

Anise Koltz, Lionel Ray.<br />

Anul acesta, premiul i-a fost acordat poetei Linda Maria Baros, pentru volumul « La<br />

Maison en lames <strong>de</strong> rasoir », Cheyne éditeur, 2006 (« Casa din lame <strong>de</strong> ras »,<br />

Editura <strong>Carte</strong>a Româneascã, 2006). Ceremonia <strong>de</strong> premiere va avea loc pe 16 octombrie<br />

2007 la hotelul Claret din Paris.<br />

La 26 <strong>de</strong> ani, Linda Maria Baros este cel mai tânãr laureat al Premiului<br />

Apollinaire.<br />

Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al<br />

Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni, <strong>si</strong> cu<br />

sprijinul APLER, organizeaza marti, 2 octombrie, ora 14.00, in Rotonda Muzeului<br />

National al Literaturii Romana (Bucuresti, Bd. Dacia, nr. 12), conferinta <strong>de</strong> presa<br />

intitulata „Contributia scriitorilor evrei in cultura romana” – generic sub care,<br />

in perioada 17-24 septembrie 2007, Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana a <strong>de</strong>sfasurat<br />

un turneu <strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi publice in Israel. Mentionam ca turneul<br />

israelian a fost organizat in colaborare cu Univer<strong>si</strong>tatea Ebraica, Cinemateca <strong>si</strong><br />

Centrul Cultural din Ierusalim, Centrul <strong>de</strong> Studiere a Istoriei Evreilor din<br />

Romania, Asociatia Scriitorilor Israelieni <strong>de</strong> Limba Romana, Centrul Cultural din<br />

Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul I<strong>de</strong>ea Europeana a fost organizat in cadrul<br />

programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana <strong>si</strong> a cuprins discutii,<br />

<strong>de</strong>zbateri, polemici, lecturi publice care au avut loc la Tel Aviv, Ierusalim <strong>si</strong><br />

Haifa, sub semnul Clubului I<strong>de</strong>ea Europeana. Au fost lansate carti aparute sub egida<br />

Editurii I<strong>de</strong>ea Europeana, revista Contemporanul. I<strong>de</strong>ea Europeana – veche publicatie<br />

nationala <strong>de</strong> un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

infiintare <strong>si</strong> care este editata <strong>de</strong> Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana.<br />

Protagonistii turneului au fost poetul, romancierul <strong>si</strong> eseistul Aura Christi,<br />

editorul Andrei Potlog, scriitorii <strong>si</strong> carturarii Leon Volovici, Costel Safirman,


George Voicu, Moshe I<strong>de</strong>l, Andrei Fischof, Eran Shela, Ma<strong>de</strong>leine Davidsohn, Biti<br />

Caragiale, Francisca Stoleru, Shaul Carmel <strong>si</strong> altii.<br />

In cadrul acestui turneu au fost lansate cateva volume aparute la Editura I<strong>de</strong>ea<br />

Europeana: De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi – o carte-eveniment semnata <strong>de</strong> Leon<br />

Volovici, Religia viului <strong>si</strong> Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin <strong>de</strong> Aura Christi, „Problema<br />

evreiasca”, Scriitori evrei din Romania <strong>si</strong> Avangarda romaneasca <strong>de</strong> Ovidiu Morar<br />

s.a.<br />

Intre 27 <strong>si</strong> 30 septembrie la Centrul National al Dansului din Bucuresti, vor putea<br />

fi vazute paisprezece spectacole in cadrul Zilelor dansului „Restart 07“ Zilele<br />

Dansului,. Conceput ca o retrospectiva care aduna citeva dintre cele mai<br />

semnificative spectacole <strong>de</strong> dans contemporan din anul 2006 <strong>si</strong> 2007, manifestarea<br />

artistica este prima <strong>de</strong> acest tip din sfera dansului contemporan autohton, care are<br />

in program aproximativ patru spectacole in fiecare zi, intre orele 19.00 <strong>si</strong> 22.00.<br />

Evenimentul reuneste artisti consacrati <strong>si</strong> altii la inceputul carierei. In afara<br />

<strong>de</strong> momentele <strong>de</strong> dans artistic, evenimentul mai cuprin<strong>de</strong> <strong>si</strong> citeva proiectii ale<br />

unor pelicule: premiera „Fara cuprins“, regizata <strong>de</strong> Ion Dumitrescu, <strong>si</strong><br />

„Manufacturing“, <strong>de</strong> Paul Dunca.<br />

INVITATIE<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />

din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 28 Septembrie 2007, ora 7:00 PM<br />

La resedinta Pr.Prof. Theodor Damian: 30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, New York<br />

(Tren R, V, G pana la statia 46th St ., Astoria, Queens)<br />

La o seara <strong>de</strong> poezie cu poetii Theodor Damian <strong>si</strong> Alex Amalia Calin<br />

Vor prezenta Prof. Th. Damian <strong>si</strong> criticul literar M.N. Rusu<br />

Urmeaza receptie<br />

Pentru <strong>de</strong>talii sunati la tel. 917-892-6013<br />

DEMONSTRÂND ARMONIA MULTICULTURALITĂŢII<br />

Reţeaua <strong>de</strong> antene locale, <strong>si</strong>turi personale sau ale unor instituţii şi publicaţii<br />

on-line care s-a creat şi se amplifică în jurul Portalului nostru <strong>de</strong> „<strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />

<strong>Arte</strong>” începe să realizeze ceea ce ne-am propus <strong>de</strong> la început:<br />

HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE<br />

prin care Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc îşi continuă colaborarea în<br />

iniţiative conjugate cu cele ale Asociaţiei Comunelor din România pentru afirmarea<br />

conceptului european <strong>de</strong> „Multiculturalitate” ce <strong>de</strong>vine <strong>si</strong>mbolul continentului<br />

nostru pentru anul 2008.<br />

După întrunirea din primăvară, <strong>de</strong> la Buşteni, un<strong>de</strong> portalul a fost lansat cu<br />

precă<strong>de</strong>re pentru localităţile din centrul ţării, cu prilejul Zilelor Comunei<br />

Cumpăna din ju<strong>de</strong>ţul Constanţa, <strong>de</strong>mersul cultural interactiv pe care îl realizăm s-a<br />

împlinit prin lansarea hărţii virtuale pentru ju<strong>de</strong>ţele din zona <strong>de</strong> sud-est a<br />

României.<br />

Manifestare pregnantă, adunând participanţi din ţară şi străinătate într-o comună<br />

dobrogeană a cărei <strong>de</strong>zvoltare armonioasă se bazează tocmai pe multiculturalitatea<br />

ce au venit să o salute şi să contribuie la ea reprezentanţi ai unor localităţi<br />

înfrăţite din Austria, Belgia, Bulgaria, Turcia, ai unor asociaţii precum cea <strong>de</strong><br />

Colaborare Transfrontalieră în Regiunea Dunării şi cea a Educatorilor Catolici din<br />

Austria, ai unor formaţii celebre din Moldova şi Tran<strong>si</strong>lvania, această sărbătoare<br />

locală a <strong>de</strong>venit şi loc <strong>de</strong> <strong>de</strong>cernare a celor două<br />

DIPLOME DE EXCELENŢĂ PENTRU VALORI CULTURALE<br />

pe care le acordăm anual unor înfăptuiri <strong>de</strong>osebite.<br />

Astfel, împreună cu medalia comemorativă a celor două veacuri în care apare ca<br />

primă publicaţie în limba română revista „Albina româneasca”, diploma <strong>de</strong> excelenţă


a fost acordată:<br />

„Pentru eficienţa politicilor culturale locale prin care a reabilitat activitatea<br />

aşezămintelor comunale şi participarea cetăţenească la succesul lor, Doamnei<br />

MARIANA GÂJU – primarul comunei CUMPĂNA”, iar<br />

„Pentru consecvenţa politicii <strong>de</strong> coagulare a valorilor culturale contemporane<br />

româneşti din toate categoriile şi <strong>de</strong> pe toate meridianele lumii, în slujba<br />

unităţii culturale a românilor din ţară şi <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni, Domnului LUCIAN HETCO,<br />

editorul revistei AGERO” .<br />

Exprimând aceeaşi apreciere pentru o consecventă strădanie culturală într-un sat<br />

meritoriu <strong>de</strong> pe harta României, ca şi pentru o revistă ce apare în străinătate dar<br />

îi leagă sufleteşte pe toţi cei care-şi <strong>si</strong>mt responsabilitatea faţă <strong>de</strong> cultura lor<br />

naţională, distincţiile acordate <strong>de</strong> Fundaţia Episcopul Grigorie Leu - Mişcare<br />

pentru Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România ple<strong>de</strong>ază<br />

pentru afirmarea noastră culturală în contextul multiculturalităţii europene.<br />

(www.carte<strong>si</strong>arte.ro)<br />

În Bucureşti, pe 26 septembrie la ora 18.00 în Piaţa George Enescu se va inaugura<br />

ediţia 2007 a cunoscutei manifestări ”Vienna Mu<strong>si</strong>c Film Festival, încercând să<br />

aducă într-un spaţiu al muzicii bucureştene un crâmpei din oraşul muzicii. Timp <strong>de</strong><br />

cinci zile vor fi prezentate piese <strong>de</strong> mare interes ale creaţiei muzicale<br />

internaţionale, iar proiecţiile <strong>de</strong> film vor fi precedate <strong>de</strong> recitaluri <strong>de</strong> muzică<br />

live. Ăn acelaşi timp, Viena va veni cu standuri cu produse <strong>de</strong> patiserie, cafenele<br />

şi terase în completarea atmosferei culturale.<br />

În Jimbolia, pe strada Lorena, poetul Petre Stoica a organizat cu ajutorul<br />

primăriei un muzeu al presei româneşti, după mo<strong>de</strong>lul unuia care există în<br />

Germania, la Aachen adunând aici ziare, almanahuri, calendare, manifeste <strong>de</strong> pe<br />

actualul teritoriu al României, indiferent <strong>de</strong> limba în care au fost tipărite,<br />

colecţii rare din secolul al XVIII-lea<br />

Muzeul poartă numele lui Sever Bocu, fruntaşul bănăţean, gazetar la„Tribuna” -<br />

Arad, „România Mare” - Kiev, „Vestul” şi „Voinţa Banatului” – Timişoara. La un fost<br />

liceu industrial, <strong>de</strong> multă vreme pără<strong>si</strong>t, plasticiana şi arhitecta Mihaela<br />

Şchiopu,a făcut schiţele ulteriorului muzeu.<br />

În curând, instituţia proaspăt <strong>de</strong>schisă va începe să găzduiască colocvii,<br />

expoziţii şi alte manifestări culturale<br />

„Festivalul dintre blocuri" eveniment <strong>de</strong> cultură urbană ce se înscrie în campania<br />

Kartier, iniţiată în Bucureşti <strong>de</strong> Centrul <strong>de</strong> Tineret al Bibliotecii Metropolitane a<br />

avut loc în parcul aflat în spatele Palatului <strong>de</strong> Justiţie, botezat „Trifoiul" chiar<br />

cu această ocazie. Bucureştenii au avut parte <strong>de</strong> concursuri sportive <strong>de</strong> trial<br />

biking, street-dance şi street-ball, concerte hip-hop şi folk, <strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong><br />

break-dance, vizionări <strong>de</strong> filme în nocturnă şi lansări <strong>de</strong> carte.<br />

În programul Sibiu – Capitală europeană 2007 a avut loc o premieră-eveniment:<br />

"Faust" <strong>de</strong> Goethe, în regia lui Silviu Purcărete. Într-o hală transformată într-un<br />

spaţiu neconvenţional pentru artele spectacolului, publicul este amestecat cu<br />

interpreţii Reprezentaţia va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul Naţional <strong>de</strong> Teatru şi a primit<br />

oferte <strong>de</strong> turneu în Germania, Ru<strong>si</strong>a, Scoţia, SUA.<br />

Ritual popular românesc la ONU<br />

Artista americană <strong>de</strong> origine română Lia Lungu a prezentat la concertul din Central


Park, New York, prilejuit <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea se<strong>si</strong>unii <strong>de</strong> toamnă a ONU, spectacolul<br />

<strong>de</strong>spre tradiţia naşterii la români. Organizat anual <strong>de</strong> Ziua Naţiunilor Unite pentru<br />

Pace, acesta este spectacolul care <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Se<strong>si</strong>unea ONU <strong>de</strong> toamnă <strong>de</strong> la New York.<br />

El are loc în Bandshell, cea mai prestigioasă scenă <strong>de</strong> spectacole din Central Park,<br />

se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong>-a lungul întregii zile, are un ceremonial special <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re cu<br />

parada naţiunilor, un<strong>de</strong> sunt prezenţi reprezentaţii diplomatici. Cuvântul <strong>de</strong> salut<br />

la spectacol a fost rostit <strong>de</strong> secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Lia Lungu a<br />

fost invitată pentru a cincea oară în acest spectacol şi a prezentat un moment din<br />

ritualul <strong>de</strong> naştere: «Cântec <strong>de</strong> leagăn», «Descântec <strong>de</strong> noroc» şi «Jocul pruncului»,<br />

purtând în spate un leagăn în care româncele din Banat îşi cresc pruncii. Lia<br />

Lungu a făcut parte din Ansamblul Banatul şi a cântat la Opera Naţională din<br />

Timişoara. Are şapte albume editate <strong>de</strong> Electrecord. În Statele Unite a cântat,<br />

printre altele, la Lincoln Center, prima oară în 1996.<br />

CEA MAI LARG DESFĂŞURATĂ EDIŢIE A FESTIVALULUI GEORGE ENESCU<br />

Festivalul a început la 1 septembrie întrunind pe parcurs orchestrele <strong>si</strong>mfonice:<br />

Filarmonica din Oslo, dirijată <strong>de</strong> Jukka – Pekka Sasaraste, cu programul Stravinsky,<br />

Enescu – Suita a III-a pentru orchestră – Bartok şi Ravel: Orchestre <strong>de</strong> Paris şi<br />

dirijorul Christoph Eschenbach cu Debussy şi Dvorak; Filarmonica Arturo Toscanini<br />

şi Lawrence Foster cu Enescu – Simfonia III: Filarmonica din München cu Ion Marin<br />

cântând Enescu – Simfonia I, Hin<strong>de</strong>mith, Prokofiev şi Orff; Orchestra Naţională<br />

Rusă, condusă, pe rând, <strong>de</strong> Charles Dutoit şi Cristian Man<strong>de</strong>al; şi Valery Gergiev cu<br />

a sa Rotterdam Philharmonic Orchestra in Mahler; şi Enescu – Suita pentru orchestra<br />

nr. 2.<br />

De asemenea, concertele camerale <strong>de</strong> noapte <strong>de</strong> la Ateneul Român au oferit unei săli<br />

arhipline programe <strong>de</strong> mare fineţe şi rafinament. Cristian Man<strong>de</strong>al a condus<br />

Orchestra <strong>de</strong> cameră a Filarmonicii George Enescu în monumentala Artă a fugii <strong>de</strong><br />

J.S. Bach/ Erich Bergel; apoi, Europa galante, condus <strong>de</strong> Fabio Lui<strong>si</strong>, Ansamblul<br />

Hesperion XXI, condus <strong>de</strong> Jordi Savaal, şi Münchener Bachsolisten, dirijor Gerd<br />

Schaller. Virtuozii din Bucureşti, sub bagheta lui Paul Goodwin; Zukerman Chamber<br />

Players – care au inclus în programul lor şi Trio-ul pentru corzi "Auba<strong>de</strong>"<strong>de</strong> Enescu<br />

şi Trio-ul Beaux Arts – care a oferit o ver<strong>si</strong>une a lucrării "Serena<strong>de</strong> Lonaine" <strong>de</strong><br />

George Enescu! Duo-ul Martha Argerich şi Nelson Freire şi marea satisfacţie oferită<br />

<strong>de</strong> Murrai Perahia. Lista soliştilor începe cu Boris Berezovsky şi Ab<strong>de</strong>l – Rahaman<br />

el Bacha, continuând cu Pinchas Zukerman şi Martha Argerich, Leonidas Kavakos,<br />

Evgeni Kis<strong>si</strong>n, Joshua Bell şi Steven Isserlis – solist în Simfonia concertantă<br />

pentru violoncel şi orchestră <strong>de</strong> George Enescu. London Symphony Orchestra, sub<br />

bagheta celebrului dirijor englez Sir Colin Davis, impreuna cu pianistul rus Evgeny<br />

Kis<strong>si</strong>n, au evoluat vineri cu mare succes la Sala Palatului.<br />

Festivalul International "George Enescu" s-a incheiat tot la Sala Palatului, cu<br />

concertul <strong>de</strong> gală în care, sub bagheta dirijorului Ion Marin au evoluat Orchestra<br />

Filarmonicii din München, Corul Filarmonicii bucurestene, condus <strong>de</strong> Io<strong>si</strong>f Ion<br />

Prunner, Corul National <strong>de</strong> Camera "Madrigal", condus <strong>de</strong> maestrul Marin Constantin,<br />

<strong>de</strong> asemenea soprana Simina Ivan, tenorul Cosmin Ifrim, basul Stefan Ignat.<br />

ZILELE COMUNEI COGEALAC<br />

Primarul comunei Cogealac Ion Soare impreuna cu toti con<strong>si</strong>lierii locali ii invita<br />

pe cei ce iubesc Dobrogea <strong>si</strong> traditiile multiculturale ale zonei sa fie alaturi <strong>de</strong><br />

ei in zilele 28 - 30 septembrie.<br />

Ansamblurile artistice romane <strong>si</strong> aromane din localitate vor evolua alaturi <strong>de</strong><br />

cunoscuti cantareti <strong>de</strong> muzica usoara <strong>si</strong> populara, <strong>de</strong> ansamblul As<strong>si</strong>ros din Grecia,<br />

calusarii <strong>de</strong> la O<strong>si</strong>ca Mica - Olt, fetele <strong>de</strong> la Capalna, fanfara Cernavoda,<br />

ansamblurile din Cumpana <strong>si</strong> Harsova.<br />

ZILELE COMUNEI COGEALAC<br />

Primarul comunei Cogealac Ion Soare impreuna cu toti con<strong>si</strong>lierii locali ii invita<br />

pe cei ce iubesc Dobrogea <strong>si</strong> traditiile multiculturale ale zonei sa fie alaturi <strong>de</strong><br />

ei in zilele 28 - 30 septembrie.


Ansamblurile artistice romane <strong>si</strong> aromane din localitate vor evolua alaturi <strong>de</strong><br />

cunoscuti cantareti <strong>de</strong> muzica usoara <strong>si</strong> populara, <strong>de</strong> ansamblul As<strong>si</strong>ros din Grecia,<br />

calusarii <strong>de</strong> la O<strong>si</strong>ca Mica - Olt, fetele <strong>de</strong> la Capalna, fanfara Cernavoda,<br />

ansamblurile din Cumpana <strong>si</strong> Harsova.<br />

Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />

din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literature<br />

Vineri 21 Septembrie 2007, ora 7:00 PM<br />

La resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />

30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, New York<br />

(Tren R, V, G pina la statia 46th St ., Astoria, Queens)<br />

La lansarea revistei Lumina Lina, Nr. 2 <strong>si</strong> 3/ din 2007<br />

Vor prezenta Prof. Th. Damian <strong>si</strong> Criticul literar M.N. Rusu<br />

Ju<strong>de</strong>tul Dolj,municipiul Craiova,Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova.Vineri 21 septembrie,ora 12,<br />

in salile Muzeului <strong>de</strong> Arta Craiova va avea loc vernisajul Expozitiei Grigore<br />

Patrichi Smulti, 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viata <strong>si</strong> 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera artistica.Vor fi expuse<br />

42 <strong>de</strong> lucrari <strong>de</strong> sculptura in piatra <strong>si</strong> lemn <strong>si</strong> 30 <strong>de</strong> lucrari <strong>de</strong> grafica.Expozitia<br />

face parte din Programul 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima sculptura mo<strong>de</strong>rna din lume:<br />

Sarutul, <strong>de</strong> Constantin Brancu<strong>si</strong>, ce se <strong>de</strong>ruleaza anul acesta.Director Florin<br />

Rogneanu


Zilele Bucureştiului<br />

vor ţine <strong>de</strong> vineri 20 septembrie până duminică 23 septembrie şi se vor încheia cu<br />

spectacolul "Nopţi albe".<br />

Alături <strong>de</strong> Paris, Roma, Madrid, Bruxelles şi Riga, Bucureştiul va realiza pentru<br />

prima oară în Piaţa Constituţiei, pe cheiul Dâmboviţei şi în Centrul Istoric, în<br />

zonele reabilitate <strong>de</strong> pe Lipscani şi Smârdan un spectacol care va începe sâmbătă,<br />

la ora 18.00, şi se va termina duminică, la patru dimineaţa.<br />

Arcul <strong>de</strong> Triumf va fi <strong>de</strong>schis şi el toată noaptea, astfel încât oricine poate să<br />

vadă Bucureştiul <strong>de</strong> pe el. Teatrul „O<strong>de</strong>on" va ieşi pentru o noapte în stradă, pe<br />

platoul din faţă, şi va pune în scenă „Milonga Pu blica”. Celelalte teatre din<br />

Capitală vor fi şi ele <strong>de</strong>schise, începând cu ora 19.00, iar la ArCuB se va juca<br />

piesa „Străini în noapte", <strong>de</strong> Radu Beligan.<br />

Muzeele din Capitală vor fi <strong>de</strong>schise toată noaptea, iar accesul vizitatorilor va fi<br />

liber, în toate instituţiile culturale bucureştene.<br />

Opera Naţională Română Cluj-Napoca <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea 2007-2008 cu opereta<br />

americană "Candi<strong>de</strong>", <strong>de</strong> Leonard Bernstein, reprezentaţia urmând să aibă loc în 3<br />

octombrie, cu începere <strong>de</strong> la ora 19.00. În octombrie vor mai fi programate<br />

spectacolele "My Fair Lady", "Carmina Burana", "Carmen" (balet), "Trubadurul" şi<br />

"Bărbierul din Sevilla".<br />

Dan Grigore a sarbatorit 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera artistica<br />

In varsta <strong>de</strong> 64 <strong>de</strong> ani, marele nostru pianist a sustinut un concert aniversar la<br />

Sala Palatului.<br />

Nascut pe 6 august 1943, maestrul Dan Grigore <strong>si</strong>-a aniversat 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera<br />

pianistica printr-un eveniment cu totul <strong>de</strong>osebit din cadrul Festivalului „Enescu”:<br />

Un concert <strong>de</strong> factura <strong>de</strong>osebita care a avut loc la Sala Palatului, in ziua <strong>de</strong> 14<br />

septembrie 2007.<br />

Dan Grigore a cantat in compania Orchestrei Filarmonicii din Dresda <strong>si</strong> a<br />

dirijorului spaniol Rafael Frühbeck <strong>de</strong> Burgos. In program: celebra Rapsodie <strong>de</strong><br />

Serghei Rahmaninov, pe o tema <strong>de</strong> Paganini.<br />

Rezolutie europeana pentru limba romana<br />

-- Parlamentul European va lua in <strong>de</strong>zbatere o rezolutie in care se cere protejarea<br />

limbii romane in statele care oprima romanii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni<br />

Europarlamentarul roman Roberta Anastase (PPE-DE, PD) a <strong>de</strong>pus la Parlamentul<br />

European un proiect <strong>de</strong> rezolutie cu privire la protejarea limbii romane in<br />

contextul promovarii multilingvismului <strong>si</strong> a diver<strong>si</strong>tatii culturale<br />

Antologie <strong>de</strong> Radu Carneci - Totem - Poezie francofona din Africa <strong>si</strong> Caraibe<br />

ISBN 973-577-478-X<br />

„Poeziile cuprinse în Antologie exprima realitatiile africane, oglin<strong>de</strong>sc i<strong>de</strong>alurile<br />

africane: lupta pentru in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta impotriva imperialismului cu mii <strong>de</strong> fete, dar


<strong>si</strong> iubirile <strong>si</strong> visurile africane: patria <strong>si</strong> pamantul, femeia iubita, omul <strong>si</strong><br />

moartea. Iata teme comune tuturor oamenilor inca <strong>de</strong> la aparitia lui homo sapiens.<br />

Apoi, mai este vorba <strong>de</strong>spre stilul poeziei africane […] E stilul Africii negre,<br />

stil pe care il aflam in dans, muzica, sculptura <strong>si</strong> care se caracterizeaza in mod<br />

esential prin imagine <strong>si</strong>mbolica <strong>si</strong> ritm. Ma refer la un ritm care anima cantecul,<br />

care nu e o <strong>si</strong>metrie monotona, ci <strong>si</strong>ncopa <strong>si</strong> contratimp, asa cum sunt semnele<br />

vietii inse<strong>si</strong><br />

Interculturalitate pe PLAI bănăţeanÎn perioada 14 – 16 septembrie 2007 se va<br />

<strong>de</strong>sfăşura, la Timişoara, la Muzeul Satului Bănăţean, Festivalul Intercultural PLAI,<br />

organizat <strong>de</strong> Asociaţia Culturală Sunet Ambianţă Timişoara în parteneriat cu<br />

Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Timiş, Con<strong>si</strong>liul Local Timişoara, Institutul Cultural Român,<br />

Centrul Cultural Francez, Ambasada Ţărilor <strong>de</strong> Jos şi Autoritatea Naţională pentru<br />

Tineret.<br />

PLAI, ajuns la a doua ediţie, înseamnă trei zile <strong>de</strong> proiecţii <strong>de</strong> filme<br />

experimentale, <strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong> jonglerie, dans contemporan, workshopuri <strong>de</strong><br />

percuţie, concerte ale unor artişti celebri.<br />

Pe afişul festivalului sunt prezenţi Paco <strong>de</strong> Lucia, legendă vie a flamenco-ului,<br />

aflat în premieră în România, cunoscutul violonist francez Jean-Luc Ponty, solista<br />

tibetană Yungchen Lhamo, <strong>de</strong>numită <strong>de</strong> Dalai Lama “vocea Tibetului”, dinamicii<br />

muzicieni maghiari <strong>de</strong> la Ternipe, trupa germană experimentală Pentatones, formaţia<br />

Dullemajik, care va interpreta muzică luxemburgeză veche, vibrafonistul american <strong>de</strong><br />

origine israeliană Eldad Tarmu împreună cu Chamber Jazz Ensamble, fosta vocalistă<br />

<strong>de</strong> la Blazzaj Cristina Păduraru, muzicianul german <strong>de</strong> Balkan beat Äl Jawala,<br />

premiat la numeroase festivaluri<br />

Comunicarea internaţională şi promovarea limbilor naţionale<br />

În Uniunea Europeană, prin <strong>de</strong>finiţie o unitate în diver<strong>si</strong>tate, sunt 27 <strong>de</strong> state şi<br />

23 <strong>de</strong> limbi oficiale şi, neîndoielnic, extin<strong>de</strong>rile viitoare vor înscrie altele noi.<br />

Depăşirea barierelor lingvistice, necesară pentru o comunicare optimă, beneficiază<br />

<strong>de</strong> aportul tehnologiilor informatice, în afara cărora este <strong>de</strong> neimaginat<br />

durabilitatea oricărei strategii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Masa rotundă cu tema “Tehnologiile<br />

lingvistice, o prioritate a prezentului, o nece<strong>si</strong>tate a viitorului: contribuţii,<br />

direcţii <strong>de</strong> acţiune şi proiecte româneşti””, organizată <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Română, cu<br />

participarea domnului Leonard Orban, Comisar European pentru Multilingvism, a pus<br />

în <strong>de</strong>zbatere problemele specifice cercetării aca<strong>de</strong>mice din domeniile informaticii<br />

şi lingvisticii, care să răspundă eficient exigenţelor comunicării europene.<br />

Programul SEI<br />

Sistemul Educaţional Informatizat este un program complex iniţiat <strong>de</strong> Ministerul<br />

Educaţiei şi Cercetării, al cărui obiectiv <strong>de</strong> bază îl reprezintă susţinerea<br />

procesului <strong>de</strong> predare-învăţare în învăţământul preuniver<strong>si</strong>tar cu tehnologii <strong>de</strong><br />

ultimă oră. Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu<br />

planul <strong>de</strong> acţiune eEurope 2005, <strong>de</strong>marat <strong>de</strong> Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei<br />

europene eLearning.<br />

Programul este implementat <strong>de</strong> un parteneriat public-privat. Principalele companii<br />

implicate în implementarea SEI sunt SIVECO România, HP şi IBM.<br />

Castigatorii Galei Tanarului Actor HOP 2007


Editia din 2007 a Galei Tanarului Actor HOP s-a încheiat în seara <strong>de</strong> 4 septembrie.<br />

In urma <strong>de</strong>liberarii juriului format din Felix Alexa (regizor), Alexandru Berceanu<br />

(regizor), Andreea Bibiri (actrita), Florin Fieroiu (coregraf) <strong>si</strong> Cristina Modreanu<br />

(critic <strong>de</strong> teatru), s-au <strong>de</strong>semnat castigatorii:<br />

• Premiul pentru cel mai bun actor – RADU IACOBAN – „Mizerie” dupa „Sex, drugs and<br />

rock’n’roll” <strong>de</strong> E. Bogo<strong>si</strong>an<br />

• Premiul pentru cea mai buna actrita – ANA MACOVEI – „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel<br />

Pintilei<br />

• Premiul pentru cel mai bun grup – IN ASTEPTARE, regia Dan Lupu, participa:<br />

LILIANA FARCAS, SORANA HUIDAN, CASIANA SUTEU, DAN LUPU, TUDOR MUNTEANU<br />

• Premiul Sica Alexandrescu – ANIELA PETREANU – „Va urcati la prima?” <strong>de</strong> Teodora<br />

Herghelegiu<br />

Alte premii oferite in cadrul Galei HOP:<br />

• Premiul Timica, oferit in cadrul Asociatiei Master Class <strong>de</strong> Candole Partners –<br />

ANA MACOVEI – „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel Pintilei<br />

• Premiul pentru monolog cla<strong>si</strong>c, oferit <strong>de</strong> actrita Dorina Lazar – NU SE ACORDA<br />

• Premiul „Generatia Asteptata” acordat <strong>de</strong> ziarul Cotidianul, prin reprezentanta<br />

sa, criticul teatral Doamna Lena Boiangiu – AXEL MOUSTACHE – „Ni<strong>si</strong>p in buzunarul <strong>de</strong><br />

la piept”, <strong>de</strong> Victor Dragan<br />

• Premiul „Maria Filotti” – SIMINA COJOCARU – „Un cantec <strong>de</strong> clovn” dupa Jonas<br />

Gar<strong>de</strong>ll<br />

Premiile publicului:<br />

• Cea mai buna actrita – ANA MACOVEI, „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel Pintilei<br />

• Cel mai bun actor – RADU IACOBAN – „Mizerie” dupa „Sex, drugs and rock’n’roll” <strong>de</strong><br />

E. Bogo<strong>si</strong>an<br />

• Cel mai bun grup – MOSTENIREA, regia Lucia Muresan, , participa: DORIN IONESCU,<br />

MARIA-ANTOANETA TUDOR, SIMONA FABIAN, CATALIN CIURDAR, XENIA ALINA GRIGORE, CALIN<br />

RADULESCU<br />

Salonul Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică <strong>de</strong> la Sibiu, Ediţia a XII-a<br />

Descriere: Eveniment marcant în peisajul <strong>de</strong> gen, cea <strong>de</strong> a XII-a editie a Salonului<br />

Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică <strong>de</strong> la Sibiu se organizează sub patronajele:<br />

Fe<strong>de</strong>raţiei Internaţionale <strong>de</strong> Artă Fotografică, Asociaţiei Artiştilor Fotografi din<br />

România, National Geographic Romania şi ale Fe<strong>de</strong>raţiei Luxemburgheze <strong>de</strong> Artă<br />

Fotografică. Anul 2007 marchează pentru acest eveniment 10 ani <strong>de</strong> ediţii<br />

neîntrerupte <strong>de</strong>rulate sub patronajul Fe<strong>de</strong>raţiei Internaţionale <strong>de</strong> Artă Fotografică,<br />

dar şi 25 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima ediţie a Salonului Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică,<br />

un sfert <strong>de</strong> veac <strong>de</strong> valoare artistică datorat eforturilor susţinute a mai multor<br />

generaţii <strong>de</strong> fotografi amatori şi profe<strong>si</strong>onişti sau <strong>de</strong> iubitori ai artei<br />

fotografice. Evenimentul se constituie într-o platformă atât pentru seniori cât şi<br />

pentru generaţia douămiismă <strong>de</strong> artişti fotografi, dorindu-se a fi în acelaşi timp<br />

un forum al comunicaţiei între artişti, publicul iubitor <strong>de</strong> artă şi cei ce lucrează<br />

în domeniul IT<br />

Retrospectiva <strong>de</strong> Scenografie Helmut Sturmer, 15 septembrie- 13 octombrie<br />

Uniunea Teatrala din Romania (UNITER) <strong>si</strong> Asociatia Sibiu Capitala Culturala<br />

Europeana 2007 prezinta in perioada 15 septembrie – 13 octombrie ''Retrospectiva <strong>de</strong>


Scenografie Helmut Sturmer'' – un traseu vizual ce marcheaza 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera a<br />

unui important artist european, al carui inceput <strong>de</strong> drum a fost la Sibiu.<br />

Expozitia va putea fi vizitata la Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor din Sibiu in<br />

fiecare zi intre orele 10.00 - 18.00, in perioada 15 septembrie - 13 octombrie<br />

2007. Vernisajul va avea loc sambata 15 septembrie la ora 18.30, in spatiul<br />

expozitional, in prezenta mai multor pesonalitati ale lumii culturale, precum:<br />

criticul <strong>de</strong> teatru George Banu, scenograful Visky Andras, regizorul Tompa Gabor <strong>si</strong><br />

scenograful Dragos Buhagiar.<br />

Proiectul se concretizează în realizarea unei expoziţii <strong>de</strong> artă (scenografie -<br />

instalaţii - elemente plastice) şi itinerarea acesteia, producerea şi lansarea unui<br />

catalog album <strong>de</strong> scenografie Helmut Sturmer<br />

Emi<strong>si</strong>unea „Suplimentul <strong>de</strong> cultura“ a implinit un an<br />

In fiecare vineri, <strong>de</strong> la ora 19.05, Radio Ia<strong>si</strong> a difuzat in ultimul an emi<strong>si</strong>unea<br />

realizata <strong>de</strong> revista „Suplimentul <strong>de</strong> cultura“, produsa <strong>de</strong> Anca Baraboi <strong>si</strong> realizata<br />

<strong>de</strong> George Onofrei. Aceasta a inceput pe 14 septembrie un nou sezon. Ziua <strong>de</strong><br />

difuzare ramine aceea<strong>si</strong>: vinerea. Se schimba numai ora: 21.10<br />

DESPRE STAREA EDUCTIEI IN BASARABIA<br />

– Biroul national <strong>de</strong> Statistica al Republicii Moldova informeaza recent ca in tara<br />

sunt 1328 <strong>de</strong> gradinite <strong>de</strong> copii, 101 scoli primare, 679 <strong>de</strong> gimnazii, 316 <strong>de</strong> scoli<br />

medii <strong>si</strong> 406 licee. Numarul profesorilor <strong>si</strong> al educatorilor nu acopera nici 60% din<br />

nece<strong>si</strong>tati. Mai ales in zona rurala a RM <strong>si</strong>tuatia este catastrofala, profesorii<br />

sunt foarte batrani, unii nu au nici un fel <strong>de</strong> studii, multi elevi frecventeaza<br />

scoala doar ocazional, iar violenta, consumul <strong>de</strong> alcool, drogurile <strong>si</strong> prostitutia<br />

au <strong>si</strong> format o intreaga generatie <strong>de</strong> cetateni ai RM.<br />

Tabăra împăcării<br />

Tabăra Frie<strong>de</strong>nsgrund, organizată <strong>de</strong> Dieceza romano-catolică <strong>de</strong> Hil<strong>de</strong>sheim,<br />

Germania, a adunat, în vara acestui an, aproape 100 <strong>de</strong> tineri din mai multe ţări<br />

europene. Tabăra are loc, din 1990, în fiecare an, în altă locaţie, iar <strong>de</strong> două ori<br />

a avut loc şi în România, la Arad şi lângă un schit al Mănă<strong>stiri</strong>i Neamţ, iar în<br />

acest an a avut loc în Ungaria. Frie<strong>de</strong>nsgrund are ca punct <strong>de</strong> pornire i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong><br />

reconciliere, iar ca principiu <strong>de</strong> funcţionare, dictonul benedictin „ora et labora“<br />

- rugăciune şi muncă. Alături <strong>de</strong> tineri din Germania, Ungaria, Polonia, Bieloru<strong>si</strong>a,<br />

Serbia, Ucraina, Lituania, au participat, la ediţia din acest an, şi şase tineri<br />

din România. Tinerii din tabăra Frie<strong>de</strong>nsgrund au ajutat comunitatea „Chemin neuf“<br />

să pregătească un mic castel din nordul Ungariei pentru a fi folo<strong>si</strong>t în scopuri<br />

caritabile şi pentru activităţi ecumenice.<br />

RURAL FILM FEST - FESTIVAL DE FILM ŞI EMISIUNI TV DESPRE LUMEA SATULUI ÎN<br />

CADRUL 'ZILELOR CULTURII ÎN ANINOASA'<br />

salveaza in format PDF<br />

vezi ver<strong>si</strong>unea pentru tiparire<br />

Aninoasa , jud. Dâmboviţa- 12 Septembrie 2007 - Răspunzând unei dinamici fireşti,<br />

realizatorii <strong>de</strong> film documentar şi <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune se apleacă cu un


interes sporit asupra lumii satului. Tocmai <strong>de</strong> aceea vrem să îi cunoaştem, să le<br />

ve<strong>de</strong>m producţiile şi să le acordăm premii.<br />

În cadrul 'Zilelor Culturii în Aninoasa'( 6-8 noiembrie 2007), în organizarea<br />

Primăriei comunei dâmboviţene Aninoasa, a Companiei 'Euro-Art Serv' şi a<br />

Televiziunii 'Columna' Târgovişte se va <strong>de</strong>sfăşura prima ediţie a RURAL FILM FEST.<br />

Sunt aşteptate producţii vi<strong>de</strong>o ( filme documentare, docu-drama şi <strong>de</strong> animaţie),<br />

precum şi emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune( informative, reportaje, divertisment), toate<br />

inspirate <strong>de</strong> lumea satului, din întreaga ţară şi <strong>de</strong> peste hotare. Adresa la care<br />

pot fi trimise lucrările (în format DVD) este: Victor Mihalache , str. Gării,<br />

nr.12, Vulcana-Pan<strong>de</strong>le, jud. Dâmboviţa, cod poştal 137540. Relaţii suplimentare şi<br />

formular <strong>de</strong> înscriere pot fi obţinute dacă scrieţi la mail victormih2005@yahoo.com.<br />

Vor fi acordate diplome, trofee, premii în bani şi obiecte, iar în cadrul<br />

festivalului vor fi organizate proiecţii cu producţiile selecţionate, proiecţii ale<br />

unor filme şi emi<strong>si</strong>uni în afară <strong>de</strong> concurs, întâlniri cu personalităţi ale vieţii<br />

culturale româneşti şi responsabili culturali.<br />

Euro-Art Serv este o companie artistică ce are ca divizii Teatrul pentru copii şi<br />

tineret \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Junior\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\',<br />

revistele \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Scena<br />

Vieţii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' şi \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Scena<br />

Vieţii - Junior\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'.<br />

Victor Mihalache 0740-643071<br />

I<strong>de</strong>ea Europeana intr-un turneu in Israel<br />

Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al<br />

Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni,<br />

organizeaza, in perioada 17-23 septembrie 2007 un turneu <strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi<br />

publice in Israel. Printre partenerii acestei importante institutii romanesti se<br />

afla Asociatia Scriitorilor Israelieni <strong>de</strong> Limba Romana, Cinemateca din Ierusalim,<br />

Cercul Cultural din Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul este organizat in cadrul<br />

programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana <strong>si</strong> cuprin<strong>de</strong> discutii,<br />

<strong>de</strong>zbateri, polemici, lecturi publice care vor avea loc la Tel-Aviv, Ierusalim <strong>si</strong><br />

Haifa, sub semnul Clubului I<strong>de</strong>ea Europeana. Vor fi lansate carti aparute sub egida<br />

Editurii I<strong>de</strong>ea Europeana, revista Contemporanul I<strong>de</strong>ea Europeana – veche publicatie<br />

nationala <strong>de</strong> un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

infiintare <strong>si</strong> care este editata <strong>de</strong> Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana.<br />

Protagonistii turneului sunt poetul, romancierul <strong>si</strong> eseistul Aura Christi, editorul<br />

Andrei Potlog, scriitorii Leon Volovici, Eran Shela, Costel Shafirman, Shaul<br />

Carmel, Ma<strong>de</strong>leine Davidsohn, Biti Caragiale, Francisca Stoleru <strong>si</strong> altii.<br />

In cadrul acestui turneu vor fi lansate cateva carti proaspat aparute la Editura<br />

I<strong>de</strong>ea Europeana: De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi <strong>de</strong> Leon Volovici, Religia viului<br />

<strong>si</strong> Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin <strong>de</strong> Aura Christi s.a.<br />

CARTI DE REAL INTERES LA CONSTANŢA (1)<br />

Prin romanul „Oamenii lui Ma” la editura „Dada-Constanţa” consemnăm <strong>de</strong>butul<br />

literar al unei cunoscute semnături din lumea ştiinţifică, Doamna Dr. Elvira-<br />

Sînziana Ciufecu, până acum consacrată ca autoare <strong>de</strong> cercetări şi tratate medicale.<br />

Este vorba <strong>de</strong> un roman <strong>de</strong> anticipaţie pe care, intenţionat, nu dorim să-l numim<br />

„ştiinţifico- fantastic” pentru că nu are nici rigiditatea lipsei <strong>de</strong> fantezie a<br />

acestui absolut fantezist gen prin care autori mai puţin dotaţi folosesc<br />

„ştiinţificul” explicându-l tot ştiinţific, adică fără şarm literar, dar nici<br />

speculaţia pe fantezii nesăbuite care frizează incredibilul.<br />

Despre acest roman, în care evoluează personaje interesante folo<strong>si</strong>nd amestecul <strong>de</strong>


nume obişnuite cu nume sugerând onomastica unor lumi paralele, în ciuda faptului că<br />

are pe copertă o imagine galactică ce sugerează şi ea existenţa într-o pluralitate<br />

a lumilor, putem spune chiar, apreciindu-i viziunea filosofică asupra condiţiei<br />

umane, că avem <strong>de</strong>aface cu o literatură foarte realistă. Aşadar, un roman <strong>de</strong><br />

anticipaţie din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al plasării acţiunii în timp, dar şi <strong>de</strong> meditaţie<br />

asupra timpului prezent într-o viziune care face apel la multă responsabilitate şi<br />

la duioasă grijă pentru ceea ce are subtil şi sen<strong>si</strong>bil făptura umană aspirând spre<br />

firesc şi normalitate odată cu progresul tehnic şi negând abrutizarea tehnicistomilitaristă<br />

cu care, din păcate, unii se mândresc şi astăzi. O meditaţie plăcută,<br />

privită din viitor asupra timpului prezent, ridică şi valoarea literară a<br />

scriiturii, dar şi nivelul <strong>de</strong> participare la lectură a cititorului contemporan.<br />

CARTI DE REAL INTERES LA CONSTANŢA (2)<br />

Editura Tomis publică, din textele rămase pe dinafară pe motive <strong>de</strong> cenzură<br />

comunistă, un volum mult mai interesant <strong>de</strong>cât a fost, pe parcursul mai multor<br />

<strong>de</strong>cenii, revista „Tomis” care pendula între îndatorirea partinică <strong>de</strong> a cultiva<br />

„afirmarea muncitoreştii culturi locale” şi tentaţia elitistă <strong>de</strong> a colabora cu<br />

„notorietăţi <strong>de</strong> la centru”.<br />

Cu o a<strong>de</strong>vărată pa<strong>si</strong>une şi pricepere în gă<strong>si</strong>rea senzaţionalului printre hârţoagele<br />

<strong>de</strong> arhivă birocratică a dictaturii, cu un redutabil spirit <strong>de</strong>scoperitor<br />

arhivistic, dar şi ştiinţa selectivă a punerii expre<strong>si</strong>ve în pagină a extrasului <strong>de</strong><br />

document, Virgil Coman, coordonator, în colaborare cu Nicoleta Grigore, realizează<br />

o a<strong>de</strong>vărată frescă kafkiană a mecanismelor cenzurii din anii 19767 – 1977 în<br />

volumul <strong>de</strong> mărturii documentare „TOMIS. Cenzurat/Necenzurat”. Bazându-se pe<br />

subteranul controlului <strong>de</strong> partid care însoţea ocult apariţia publică a revistei<br />

„Tomis”, ei tipăresc astăzi în editura „Tomis”, aşa cum am spus, o carte mai<br />

interesantă <strong>de</strong>cât toată revista „Tomis” la vremea respectivă care, în parte, ne şi<br />

explică <strong>de</strong> ce era ea aşa<br />

In jurul datei <strong>de</strong> 15 septembrie a.c. va apare, la Cluj-Napoca, lucrarea Voices of<br />

contemporary Romanian poets. Antologia ilustrează poezia română a ultimilor 35-40<br />

<strong>de</strong> ani şi cuprin<strong>de</strong> traduceri, în limba engleză, din opera a 185 <strong>de</strong> poeţi români.<br />

Lucrarea, concepută şi realizată <strong>de</strong> Dan Brudaşcu, îşi propune să ofere iubitorilor<br />

<strong>de</strong> poezie din întreaga lume o imagine a curentelor şi tendinţelor din cadrul<br />

poeziei româneşti contemporane.<br />

Fragmente din lucrare au apărut, în ultimii 7-8 ani, în publicaţii din SUA.<br />

Autorul, distins cu Diploma <strong>de</strong> Excelenţă, precum şi cu titlul <strong>de</strong> Honorary Adjunct<br />

Professor <strong>de</strong> către Univer<strong>si</strong>tatea Districtului Columbia (SUA) în iunie 2001, a<br />

realizat şi publicat, până în prezent, în reviste şi antologii sau volume <strong>de</strong> autor,<br />

din opera a circa 800 <strong>de</strong> poeţi din întreaga lume.<br />

Actuala antologie, cea mai amplă apărută în ultimii ani în vreo limbă <strong>de</strong> circulaţie<br />

internaţională, propune cititorilor din întreaga lume o selecţie reprezentativă,<br />

care să evi<strong>de</strong>nţieze nivelul estetic şi valoric al liricii româneşti la început <strong>de</strong><br />

mileniu III.<br />

În antologie sunt incluşi poeţi din toate zonele şi marile centre culturale şi<br />

univer<strong>si</strong>tare din ţară, precum şi poeţi români care trăiesc în prezent în SUA,<br />

Canada, Elveţia, Germania, Ungaria, Suedia, Serbia, Franţa.<br />

Lucrarea va putea fi achiziţionată <strong>de</strong> cei interesaţi, precum şi <strong>de</strong> biblioteci<br />

publice, şcolare sau univer<strong>si</strong>tare pe bază <strong>de</strong> comandă fermă expediată pe adresa:<br />

Editura SEDAN<br />

Str. V. Pârvan nr. 2,<br />

Cluj-Napoca,<br />

la fax nr. 0040-264-440539, sau adresa <strong>de</strong> mail: brudascudan@hotmail.com.<br />

Solicitanţii vor indica adresa poştală (proprie sau a instituţiei) la care<br />

să se efectueze expedierea coletului.<br />

Preţul este <strong>de</strong> 8 euro/buc (cca. 27 RON)., la cursul zilei, plus taxele <strong>de</strong><br />

expediere, în lei în ţară, 6 euro/buc. pentru SUA şi Canada, iar pentru Europa 5


euro/buc..<br />

Plata se efectuează, prin ramburs, la primirea coletului. Pentru comenzile din<br />

străinătate, expedierea se face după primirea cecurilor emise pe numele Dan<br />

BRUDAŞCU sau SC SEDAN Casa <strong>de</strong> Editură S.R.L. Cluj-Napoca ori a confirmării<br />

efectuării transferului bancar în cont nr. RO06BTRL 01301202958947xx, <strong>de</strong>schis la<br />

Banca Tran<strong>si</strong>lvania din Cluj-Napoca.<br />

Evenimentele din 15.12.2007<br />

Titlul eveniment Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare Organizatori Ora <strong>de</strong> start<br />

Expoziţie <strong>de</strong> sculptură GRADINA - sculptor Liviu Mocan Parcul Bulevard Fundaţia<br />

TERRA 00:00<br />

Monument <strong>de</strong> artă contemporană ''Puntea'', realizat <strong>de</strong> sculptorul Ioan Thimmel<br />

Parcul Tineretului- expunere in aer liber Asociatia Sibienilor din Germania 00:00<br />

Istoria la pas. Faceţi cunoştinţă cu Hermann Diverse locatii Fundaţia Culturală<br />

INFOROM 08:00<br />

În Tran<strong>si</strong>lvania: "Mehr wie zum Leben braucht man nicht." O etnografie în cuvinte şi<br />

imagine Biserica Evanghelică - Ferula Parohia Evanghelică C.A. Sibiu<br />

Klaus Lückert 10:00<br />

A Personaly Territory- Radu remus Romeo. Galeria Art-VO Galeria Art-Vo 10:00<br />

Expozitie Stefan Oroian Galeria <strong>de</strong> Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal<br />

Fotoclubul ORIZONT Sibiu 10:00<br />

Europa Luminilor şi colecţionarii săi. Mo<strong>de</strong>lul Brukenthal - Samuel von Brukenthal.<br />

Mo<strong>de</strong>ll Aufklarung Muzeul National Brukenthal, Palat Brukenthal, etaj 1, salile 1-7<br />

Muzeul Naţional Brukenthal 10:00<br />

Expoziţie - Pictori români, germani şi maghiari în centre artistice europene Muzeul<br />

National Brukenthal, Palatul Brukenthal, etaj 1, salile 8-13 Muzeul Naţional<br />

Brukenthal 11:00<br />

Pinacoteca baronului Samuel von Brukenthal Muzeul Brukenthal - Etaj II (spaţiu<br />

expoziţional) Muzeul Naţional Brukenthal 11:30<br />

Oratoriul <strong>de</strong> Crăciun - serie <strong>de</strong> concerte Biserica Evanghelica' Filarmonica <strong>de</strong> Stat<br />

Sibiu 19:00<br />

Vineri, 14 septembrie 2007, ora 11.00, se inaugureaza Biblioteca pentru Copii <strong>si</strong><br />

Tineret. Sediul a fost consolidat <strong>si</strong> reamenajat prin proiect Phare cu sprijinul<br />

Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Vrancea.<br />

In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />

aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,<br />

Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu,Trandafir,Prunoiu,<br />

generali Spiroiu, Balaban, Constantin,Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun,<br />

D.Mazilu,Tonoiu, Văcăroiu, Diaconescu, Cîmpeanu, Constantinescu, scriitori Everac,<br />

M. Diaconescu, M.Ion, Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,Vla<strong>si</strong>e, L.Chişu, N. Leonachescu, Zarafu şi<br />

Nicolae Rotaru.<br />

In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />

aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,<br />

Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu,Trandafir,Prunoiu,<br />

generali Spiroiu, Balaban, Constantin,Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun,<br />

D.Mazilu,Tonoiu, Văcăroiu, Diaconescu, Cîmpeanu, Constantinescu, scriitori Everac,<br />

M. Diaconescu, M.Ion, Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,Vla<strong>si</strong>e, L.Chişu, N. Leonachescu, Zarafu şi<br />

Nicolae Rotaru.<br />

In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />

aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,


Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu, generali Spiroiu,<br />

Balaban, Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun, Mazilu,Tonoiu,<br />

Văcăroiu,Diaconescu, Cîmpeanu,Constantinescu, scriitori M. Diaconescu, M.Ion,<br />

Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,<br />

„LĂSAŢI BISERICA SĂ-ŞI ALEAGĂ PĂSTORUL !”<br />

Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini (AZEC) îşi manifestă public<br />

îngrijorarea faţă <strong>de</strong> repetatele încercări ale unor politicieni sau li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> opinie<br />

<strong>de</strong> a influenţa, prin mass-media sau pe alte căi, alegerea noului Patriarh al<br />

Bisericii Ortodoxe Române, urmărind numai interesele unor parti<strong>de</strong> sau grupuri <strong>de</strong><br />

influenţă, a<strong>de</strong>seori în totala ignorare a tradiţiei şi realităţilor bisericeşti.<br />

Con<strong>si</strong><strong>de</strong>răm că este în afara a<strong>de</strong>văratei religiozităţi şi lip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> moralitate ca<br />

anumite persoane şi cercuri informale să încerce să-şi facă popularitate<br />

„credibilă” pe seama <strong>si</strong>ngurei Instituţii naţionale care i-a însoţit pe români în<br />

toată istoria lor şi care, şi din cauza neimplicării moralei în politică, rămâne,<br />

conform tuturor sondajelor <strong>de</strong> după 1989, Instituţia cu cel mai mare credit public<br />

din România.<br />

AZEC cere întregii clase politice, ca şi factorilor <strong>de</strong> influenţă publică neavizaţi<br />

în treburile bisericeşti, să păstreze <strong>de</strong>cenţa şi să renunţe la încercările <strong>de</strong><br />

influenţare a votului Colegiului Electoral Bisericesc care pe 12 septembrie îl va<br />

alege pe cel <strong>de</strong>-al şaselea Patriarh al României.<br />

Lăsaţi forurilor consacrate ale Bisericii, care este şi trebuie să rămână mai<br />

presus <strong>de</strong> conjuncturile politice şi <strong>de</strong> interesele lumeşti, şansa şi răspun<strong>de</strong>rea <strong>de</strong><br />

a alege pe viitorul părinte spiritual al majorităţii românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni.<br />

Singurul agent electoral „admis” în acest eveniment major este Duhul Sfânt. Şi dacă<br />

aşa mărturi<strong>si</strong>m, ca dreptcredincioşi creştini, să ne şi comportăm ca atare, evitând<br />

să că<strong>de</strong>m în păcatul <strong>de</strong> a face din Dumnezeu şi din Biserica Lui o anexă a<br />

capriciilor şi intereselor noastre trecătoare.<br />

AZEC este o asociaţie non-guvernamentală nou înfiinţată, formată din peste 100 <strong>de</strong><br />

ziarişti creştini şi editori <strong>de</strong> carte religioasă<br />

1. Dornesti-22.09.2007/"Dialog intre generatii"-masa rotunda<br />

1. Sucevita 1.09.2007-"Sunt suflet din sufletul neamului meu"-prezentarea operei<br />

lui G. Cosbuc <strong>si</strong> recital <strong>de</strong> poezie<br />

2. Calafin<strong>de</strong>sti 8.09.2007-"Hora <strong>de</strong> la Calafin<strong>de</strong>sti"-editia aVII-a<br />

3. Vama 8-9.09.2007-"Zilele comunei Vama"-intalnire cu fii satului<br />

4. Cosna-10.09.2007-"Festivalul fructelor <strong>de</strong> padure"<br />

5. Sadova-14-16.09.2007-"Maria Surpat-Mina Pislaru"/festival, concurs <strong>de</strong><br />

interpretare-editia aII-a<br />

6. Brosteni/15.09-"Nicolae Nanu-primul invatator <strong>de</strong> pe Valea Bistritei"-medalion<br />

FESTIVALUL PRIMARILOR ARTIŞTI a ajuns la a V-a ediţie care se va <strong>de</strong>sfăşura şi anul<br />

acesta în comuna dâmboviţeană Aninoasa. Primarii cu veleităţi artistice sunt<br />

invitaţi să se înscrie telefonic (şi să primească informaţii suplimentare!) la<br />

numărul 0740-643071 (Victor Mihalache - iniţiatorul şi realizatorul festivalului).<br />

Sunt aşteptaţi primari cântăreţi, instrumentişti, scriitori, astronomi, sau cu<br />

diverse alte pa<strong>si</strong>uni. Festivalul se va <strong>de</strong>sfăşura în cadrul "Zilelor Culturii în<br />

Aninoasa".<br />

ŞCOALA MICILOR VEDETE, o iniţiativă a Teatrului JUNIOR din Târgovişte, pregăteşte<br />

un nou an şcolar, care va <strong>de</strong>mara sâmbătă, 28 septembrie, la ora 10, la Casa<br />

Sindicatelor din Târgovişte. Oferind cursuri <strong>de</strong> actorie, muzică, dans, bune<br />

maniere, precum şi aplicaţii <strong>de</strong> spectacol, radio şi televiziune, ŞCOALA MICILOR<br />

VEDETE îşi pregăteşte cursanţii în module <strong>de</strong> trei luni, costul unui curs fiind <strong>de</strong>


300 <strong>de</strong> lei. Doritorii se pot adresa pentru informaţii suplimentare şi înscrieri la<br />

tel. 0741-323635.<br />

• Medgidienii sarbatoresc Ziua orasului<br />

Primaria municipiului Medgidia organizeaza sambata 1 septembrie <strong>si</strong> duminica 2<br />

septembrie zilele orasului. La 2 septembrie se implinesc 151 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

intemeierea oficiala a orasului care s-a facut prin <strong>de</strong>cret al Imperiului Otoman <strong>si</strong><br />

cand asezarea a primit numele Medgidia.<br />

Din programul <strong>de</strong> anul acesta, amintim masa rotundă Medgidia 151 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

diver<strong>si</strong>tate etnică şi culturală, care se va <strong>de</strong>sfasura incepand cu orele 11.00 in<br />

sala <strong>de</strong> protocol a primariei <strong>si</strong> un<strong>de</strong> sunt invitati sa participe persoane pentru<br />

care Medgidia inseamna locul in care le place sa traiasca dar <strong>si</strong> persoane care sunt<br />

<strong>de</strong>parte <strong>de</strong> Medgidia dar cu sufletul aici.<br />

Medgidia un oraş bogat, o comunitate unită este titlul expozitiei <strong>de</strong> fotografii<br />

ce va inaugurata cu aceasta ocazie. Aceasta va cuprin<strong>de</strong> fotografii cu imagini ale<br />

unor obiective din oras <strong>si</strong> <strong>de</strong> la evenimentele comunitatii.<br />

Tot <strong>de</strong> Ziua Medgidiei primarul Dumitru Moinescu va premia elevii talentaţi şi cu<br />

rezultate <strong>de</strong>osebite care prin rezultatele obtinute la diverse concursuri nationale<br />

<strong>si</strong> internationale au contribuit la promovarea orasului, a culturii <strong>si</strong> sportului<br />

local.<br />

Duminica 2 septembrie, se va <strong>de</strong>sfasura crosul 151 <strong>de</strong> ani care invita la intrecere<br />

pe toti iubitorii sportului cu varsta cuprinsa intre 10 <strong>si</strong> 70 <strong>de</strong> ani <strong>si</strong><br />

tradiţionalele lupte tătăreşti Kureş.<br />

Nu lipsesc spectacolele muzicale <strong>si</strong> <strong>de</strong> divertisment în aer liber <strong>si</strong> focurile <strong>de</strong><br />

artificii care se vor <strong>de</strong>sfasura în parcul central 1 mai.<br />

190 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea lui Mihail Kogalniceanu<br />

Data: 06.09.2007 - 06.09.2007<br />

Loc: Biblioteca ju<strong>de</strong>teana "I.A.Bassarabescu" Giurgiu<br />

Organizator: Biblioteca ju<strong>de</strong>teana "I.A.Bassarabescu" Giurgiu<br />

prezentarea personalitatii scriitorului, diplomatului <strong>si</strong> istoricului M.<br />

Kogalniceanu<br />

A 6-a Reuniune a grupului <strong>de</strong> lucru pentru implementarea CONVENTIEI EUROPENE A<br />

PEISAJULUI, la Sibiu, in cadrul programului "Sibiu - Capitală Culturală Europeană<br />

2007"<br />

Data: 19.09.2007 - 22.09.2007<br />

Loc: Sibiu<br />

Organizator: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor , Ministerul<br />

Culturii şi Cultelor prin DJCCPCN Sibiu<br />

Festivalul Toamnei la Sinaia, ediţia a XIII-a<br />

Data: 21.09.2007 - 23.09.2007<br />

Loc: Sinaia<br />

Organizator: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Prahova pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />

Cultural Naţional, Primăria şi Casa <strong>de</strong> Cultură Sinaia


Telefon: 0244517993<br />

Fax: 0244517993<br />

Manifestarea se înscrie în seria activităţilor artistice, sportive şi <strong>de</strong><br />

divertisment având ca scop promovarea culturală, spirituală şi turistică a unuia<br />

dintre cele mai reprezentative oraşe turistice.<br />

Concertul corului <strong>de</strong> camera "PRELUDIU" in cadrul Festivalului International "George<br />

Enescu" - editia a XVIII-a<br />

Data: 02.09.2007<br />

Loc: Bucuresti<br />

Adresa: Str. Franklin nr. 2<br />

Telefon: 315.81.65<br />

Fax: 31.19.62<br />

Email: tinerimearomana@b.astral.ro<br />

Site: http://www.festivalenescu.ro/<br />

In program:<br />

Dan Buciu - Visare<br />

Vinicius Greftens - Cocorii<br />

Tudor Jarda - Ma luai, luai<br />

Adrian Mociulschi - Introduit, Agnus Dei<br />

Martian Negrea - Psalmul 123<br />

Paul Constantinescu - Axion<br />

Alexandru Pascanu - Noapte <strong>de</strong> mai<br />

Felicia Donceanu - Intre pasari<br />

Adrian Pop - Apa (Das Wasser)<br />

Richard Oschanitzky - Doua colin<strong>de</strong> laice<br />

Va<strong>si</strong>le Spatarelu - Catre…<br />

George Enescu - Waldgesang<br />

Dirijor: Voicu Enachescu<br />

Incepe Festivalul International "George Enescu"<br />

Anul acesta, Festivalul International “George Enescu” <strong>de</strong>buteaza maine <strong>si</strong> se anunta<br />

a fi un a<strong>de</strong>varat maraton care se va incheia in 23 septembrie.<br />

Festivalul este un maraton atat prin durata manifestarii, mai bine <strong>de</strong> 3 saptamani,<br />

dar <strong>si</strong> un a<strong>de</strong>varat tur <strong>de</strong> forta pentru public, care in unele zile poate sa a<strong>si</strong>ste<br />

la nu mai putin <strong>de</strong> 5 spectacole.<br />

Este in orice caz o noua editie marca Ioan Hollen<strong>de</strong>r, exceptionalul director al<br />

Operei din Viena care <strong>si</strong>-a transferat know-how-ul <strong>si</strong> asupra celui mai important <strong>si</strong>,<br />

<strong>de</strong> altfel, <strong>si</strong>ngurul festival international <strong>de</strong> muzica cla<strong>si</strong>ca din Romania. Iar marca<br />

Hollen<strong>de</strong>r se regaseste probabil cel mai bine conturata chiar in conceptia<br />

concertului <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a festivalului, care va avea loc maine, 1 septembrie, <strong>de</strong><br />

la ora 20,00, la Sala Mare a Palatului. La conferinta <strong>de</strong> presa din 24 iulie, Ioan<br />

Hollen<strong>de</strong>r a dat <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre acest concert, sa recunoastem, atipic, pentru ca mai<br />

bine <strong>de</strong> 3 ore publicul va a<strong>si</strong>sta la un gradios recital <strong>de</strong> opera, cu cele mai<br />

cunoscute arii din repertoriul liric.


Festivalul International al Muzicii Mecanice, editia a VIa, organizat <strong>de</strong> Muzeul<br />

Stiintei <strong>si</strong> Tehnicii "Stefan Procopiu" din cadrul Complexului Muzeal National<br />

"Moldova" Ia<strong>si</strong>, va avea loc in perioada 14-16 septembrie 2007.<br />

Reunind numero<strong>si</strong> artisti <strong>si</strong> specialisti internationali, din Franta, Germania,<br />

Cehia, Belgia, S.U.A., editia din acest an reuneste eforturile colectivului muzeal<br />

<strong>de</strong> valorificare a unui patrimoniu unic in Romania, o colectie <strong>de</strong> automate muzicale<br />

<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> valoroase<br />

Festivalul lăutarilor gorjeni<br />

Data: 14.09.2007<br />

Loc: Bolboşi<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, CJCPCT Gorj, Şcoala populară <strong>de</strong> artă,<br />

Ansamblul artistic ,, Doina Gorjului'' , Con<strong>si</strong>liul local Bolboşi<br />

Descoperire lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara<br />

Pe creasta <strong>de</strong> stană granitică a <strong>de</strong>alului Sânpetru, un<strong>de</strong> dăinuie Castelul-fort<br />

medieval al Corvinilor, arheologul prof. univ. Sabin LUCA, director al Muzeului<br />

Bruckenthal din Sibiu, a <strong>de</strong>scoperit recent mormântul complet intact al unui prinţ<br />

dac. Vechimea lui este atestată la peste 2100 <strong>de</strong> ani, mormântul datând din anul 100<br />

î.Chr.<br />

Simpozion internaţional Panait Istrati<br />

Data: 10.09.2007 - 10.09.2007<br />

Loc: Brăila, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Panait Istrati, Sediul Central<br />

Organizator: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Panait Istrati<br />

In organizarea Ambasa<strong>de</strong>i Romaniei din Berna, a Consulatului Onorific al Romaniei la<br />

Lugano <strong>si</strong> a Fundatiei „<strong>Arte</strong> e arta” din Bucuresti, la 24 mai a avut loc in orasul<br />

Bellinzona vernisajul expozitiei grupului <strong>de</strong> tineri artisti plastici romani<br />

alcatuit din pictorii: Mirela Traistaru, Victorita Dutu, Marius Cioc <strong>si</strong> Iuliana<br />

Sasarman.<br />

Organizata la Galeria „Spazio aperto” din capitala cantonului Ticino, expozitia va<br />

ramane <strong>de</strong>schisa in intervalul mai–octombrie 2007, lucrarile fiecarui artist<br />

beneficiind <strong>de</strong> cate o luna <strong>de</strong> expunere. Prima luna va <strong>de</strong>dicata expozitiei personale<br />

a Mirelei Traistaru.<br />

Alaturi <strong>de</strong> numero<strong>si</strong> membri ai comunitatii romanesti din zona, la vernisaj au<br />

participat personaltati publice din orasul Belinzona <strong>si</strong> cantonul Ticino, oameni <strong>de</strong><br />

arta, jurnalisti. Au rostit cuvinte <strong>de</strong> salut <strong>si</strong> prezentare Marinela Somazzi-Safta,<br />

consul onorific, Va<strong>si</strong>le Igna, con<strong>si</strong>lier cultural, <strong>si</strong> Gianni Bonvicini, presedintele<br />

ramurii elvetiene a Fundatiei „<strong>Arte</strong> e arta”.<br />

Gorjul tradiţional / Întâlnire a fiiilor satului / Sărbătorirea a 155 ani <strong>de</strong> la<br />

înfiinţarea Şcolii Leleşti şi a 35 ani <strong>de</strong> la Înfiinţarea Muzeului satului Leleşti<br />

Data: 09.09.2007<br />

Loc: Leleşti<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul local şi Căminul cultural Leleşti, cu sprijinul CJCPCT Gorj


Zilele oraşului Ianca – ediţia a VIII-a<br />

Data: 08.09.2007 - 09.09.2007<br />

Loc: Ianca, Casa <strong>de</strong> Cultură “Ion TŞeodorescu Sion” Muzeul orăşenesc Parcul<br />

orăşenesc<br />

Organizator: Primăria Oraşului Ianca<br />

Atelierul naţional <strong>de</strong> poezie ,, Serile <strong>de</strong> la Brădiceni''<br />

Data: 07.09.2007 - 09.08.2007<br />

Loc: Brădiceni<br />

Organizator: Biblioteca ju<strong>de</strong>ţeană, CJCPCT Gorj, Şcoala populară <strong>de</strong> artă,<br />

Reprezentanţa Gorj a U.S.R.,Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Brădiceni<br />

A 3-a ADUNARE ECUMENICA EUROPEANA, SIBIU 4-9 septembrie 2007 Al 14-lea Simpozion<br />

International <strong>de</strong> Muzică Bizantină, Sibiu 5-7 septembrie 2007 Festivalul<br />

International MUSICA SACRA, Sibiu 6-8 septembrie 2007<br />

Data: 04.09.2007 - 09.09.2007<br />

Loc: Sibiu<br />

Organizator: Ministerul Culturii şi Cultelor, Univer<strong>si</strong>tatea "Lucian Blaga" Sibiu,<br />

Facultatea <strong>de</strong> Teologie "Andrei Saguna", Filarmonica <strong>de</strong> Stat Sibiu, Centrul <strong>de</strong><br />

Studii Bizantine Iaşi<br />

Festivalul International <strong>de</strong> Poezie "Lira <strong>de</strong> argint -Sihleanu"<br />

Data: 02.09.2007<br />

Loc: Sihlea -conacul Sihleanu, ju<strong>de</strong>tul Vrancea<br />

Organizator: Fundatia Alexandru Sihleanu; Primaria Sihlea; DJCCPCNVN<br />

Va avea loc festivitatea <strong>de</strong> premiere a castigatorilor editiei 2007 cu participarea<br />

cenaclurilor <strong>si</strong> poetilor membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania; recital <strong>de</strong><br />

poezie din creatiile concurentilor.<br />

„UN MARE ARTIST – ION MURARU – 85 DE ANI”<br />

Data: 01.09.2007 - 01.10.2007<br />

Loc: Galeriile <strong>de</strong> Artă „Ştefan Luchian” Botoşani<br />

Organizator: Secţia <strong>de</strong> Artă a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />

Expoziţie personală<br />

In perioada 1-2 septembrie Muzeul „ASTRA” participa la doua targuri: Târgul <strong>de</strong><br />

porturi populare din Greding –Germania, ca reprezentant al Romaniei, impreuna cu 14<br />

creatori populari, precum <strong>si</strong><br />

la cea <strong>de</strong>-a XLI-a editie a<br />

TARGULUI OLARILOR, manifestare cuprinsa in cadrul programului „Sibiu Capitala<br />

Culturala Europeana, un<strong>de</strong> vor fi prezenti peste 100 <strong>de</strong> mesteri olari.<br />

Se apropie Cea <strong>de</strong>-a III-a Adunare Ecumenică <strong>de</strong> la Sibiu. Peste 2.500 <strong>de</strong> <strong>de</strong>legaţi,<br />

catolici, ortodocşi şi protestanţi se vor întâlni, în perioada 4-9 septembrie,<br />

având ca temă „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă <strong>de</strong> reînnoire şi


unitate în Europa“.<br />

În cadrul întâlnirii, promovată <strong>de</strong> Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi <strong>de</strong><br />

Con<strong>si</strong>liul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), se vor <strong>de</strong>zbate teme din<br />

documentul „Carta ecumenică“ (Charta oecumenica), cu privire la spiritualitate,<br />

mărturie, Europa, religii, migraţie, pace şi justiţie<br />

Tot ieri, la ora 17.00, 11 dintre ierarhii veniţi la Mănăstirea Secu pentru a se<br />

ruga Sfântului Ierarh Varlaam, au mers la Mănăstirea „Sf. Va<strong>si</strong>le cel Mare şi Sf.<br />

Varlaam“ din localitatea Bo<strong>de</strong>şti, <strong>si</strong>tuată între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.<br />

Aşezământul monahal a fost mult timp schit, iar acum a fost făcut mănăstire, prima<br />

închinată Sfântului Varlaam. Aici, soborul <strong>de</strong> ierarhi, condus <strong>de</strong> IPS Mitropolit<br />

Daniel, a sfinţit locaşul <strong>de</strong> cult al mănă<strong>stiri</strong>i. Pelerinii au venit şi aici pentru<br />

a se bucura alături <strong>de</strong> monahii mănă<strong>stiri</strong>i <strong>de</strong> acest eveniment <strong>de</strong>osebit<br />

▲ Ieri, 30 august 2007, la Mănăstirea Secu, un sobor <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ierarhi şi mai mulţi<br />

preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie în prima zi în care este sărbătorit<br />

Sfântul Ierarh Varlaam ▲ În ciuda vremii capricioase, credincioşii au venit să se<br />

roage noului sfânt din calendarul românesc ▲ Au fost oferite Diplome <strong>de</strong> onoare unor<br />

persoane care au contribuit la organizarea manifestărilor din perioada 28-30 august<br />

Marţi, 4 septembrie a.c., cu începere <strong>de</strong> la ora 17.00, se reia ciclul <strong>de</strong> anifestări<br />

“Serile cultural-muzicale ale revistei Cetatea Culturală”, găzduit <strong>de</strong> Casa<br />

municipală <strong>de</strong> cultură din Cluj-Napoca,.<br />

În program:<br />

- Oaspeţi vâlceni la Cluj-Napoca<br />

- Lansări <strong>de</strong> carte ale scriitorilor vâlceni: Ioan Barbu – Drumul spre Bruxelles; L<br />

INTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE<br />

OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI<br />

<strong>de</strong> Corneliu LEU<br />

In toate momentele mari ale unui neam exista o sfântă osmoză a i<strong>de</strong>alului <strong>de</strong><br />

afirmare care se transmite şi se generalizează până ce <strong>de</strong>vine act politic.<br />

Istoria noastră, a românilor, <strong>de</strong>monstrează aceasta din plin <strong>de</strong>oarece osmoza<br />

<strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Dunarii a existat in ciuda retrgerii Aureliene şi a<br />

mileniului negru, osmoza <strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Carpaţilor a existat in ciuda<br />

farâmiţării feudale sau împărţirii imperiale a Europei, osmoza naţională a fost cea<br />

care a produs 1877, înălţarea României la rangul <strong>de</strong> regat şi România Mare.<br />

Chiar dacă manipulat şi <strong>de</strong>turnat până la urmă <strong>de</strong> diverse interese a diverse<br />

alianţe <strong>de</strong> mari puteri, îndrăznesc să spun că şi momentul cuprins între „Vă ordon<br />

treceţi Prutul” şi actul <strong>de</strong> la 23 august venit la rându-i din în<strong>de</strong>lungul ecou al<br />

lui „Treceţi batalioane române Carpaţii!”, tot prin osmoza naţională se<br />

caracterizează. Iar toată speranţa mocnindă sub bolşevizare, <strong>de</strong> la legătura<br />

binecuvântată a Bisericii Ortodoxe Române - cea mai plecată <strong>de</strong> aici, cu cea mai<br />

dârză şi mai mi<strong>si</strong>onară din eterul slujbelor româneşti <strong>de</strong> la posturile <strong>de</strong> radio<br />

occi<strong>de</strong>ntale - la rezistenţa din munţi şi rezistenţa împotriva colectivizării, până<br />

la obse<strong>si</strong>a consecventă a românilor din orice parte a ţării cu „Vin americanii”, tot<br />

prin osmoză naţională s-a menţinut.<br />

Iar, atunci când vorbim <strong>de</strong> anul 1989, mă-ncearcă gândul să spun că „am<br />

păcătui”, dar reformulez afirmând doar că „am neglija un aspect esential al osmozei<br />

noastre nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice”, dacă ne-am referi numai la acele<br />

zile <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie <strong>de</strong> nemaipomenită însemnătate dar suferind şi implictele ciuntiri<br />

<strong>de</strong> replici în culise, taieturi <strong>de</strong> montaj, schimbari <strong>de</strong> planuri, machiaje,<br />

costumaţii şi alegeri preferenţiale <strong>de</strong> unghiuri <strong>de</strong> filmare pe care, marele<br />

spectacol european <strong>de</strong> televiziune pe care l-am dat, ca orice spectacol, tot le


presupune, chiar dacă este live. Pentru că, orice-ar vrea să spună bârfitorii,<br />

totul a fost <strong>de</strong> reală ten<strong>si</strong>une politică şi <strong>si</strong>mţire patriotică, înafară <strong>de</strong> playback-ul<br />

acelor <strong>si</strong>mulatoare <strong>de</strong> mitralieră, <strong>de</strong> refrenul ariei cu teroriştii pe carel<br />

reluau băieţii costumaţi în pulovere şi <strong>de</strong> permi<strong>si</strong>unea pe care şi-a luat-o<br />

Nicolaescu <strong>de</strong>-a copia la nesfârşit secvenţa cu Ceauşescu uitându-se la ceas şi a o<br />

monta <strong>de</strong> câte ori trebuia să ascundă figurile celor care girau condamnarea anteju<strong>de</strong>care,<br />

încât, pe un moment <strong>de</strong> asemenea dramatică încordare, a băgat suspans<br />

ieftin ca-n filmele lui <strong>de</strong> cartier.<br />

Nu-mi permit nici<strong>de</strong>cum să critic momentul şi nici să comentez vreun<br />

comportament care, poate, mai pune încă, istoriceşte, semne <strong>de</strong> întrebare. Vreau<br />

numai să precizez elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzător ca<br />

teritoriu şi ca <strong>si</strong>mţire naţională <strong>de</strong>cât platourile televiziunii şi, oricum, mult<br />

mai direct şi mai <strong>de</strong> sfântă trăire, pentru că se petrecea în sufletele noastre şi<br />

fără mo<strong>de</strong>ratori în pulovere <strong>de</strong> recuzită. Ten<strong>si</strong>unea unei asemenea trăiri <strong>de</strong> mult<br />

mocnin<strong>de</strong> începuse să se generalizeze cu o iarnă înainte, unii dintre noi stând în<br />

frig şi obligaţi să citească în ziare lecţii <strong>de</strong>spre alimentaţia raţională fiindcă<br />

tiranul înnebunise până la a-i mustra pe români că mănâncă; alţii disperau în<br />

satele <strong>de</strong>molate prin cealaltă nebunie că nu-i mai ajungea tiranului pământul;<br />

alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentară <strong>de</strong><br />

aprovizionare a populaţiei, dar nici măcar putând citi minciunile propagandistice<br />

într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor; iar alţii, a<strong>si</strong>stând cum li se<br />

dărâmă bisericile, li se impun păstori înregimentaţi sau li se închid porţile<br />

credinţei. Osmoza naţională producea o nemulţumire generală exact pe principiul<br />

opresorilor, adică într-un perfect lanţ <strong>de</strong> consecuţii materialist istorice, pornind<br />

<strong>de</strong> la cele fiziologice ale hranei şi habitatului, la cele educaţionale ale minţii<br />

şi până la cele spirituale ale credinţei la care ştiinţa marxist-leninistă nu se<br />

pricepea.<br />

În felul acesta, întristător şi mocnind peste tot, se producea osmoza<br />

nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care, dacă nu mă înşel,<br />

au avut o prefaţă acută, dar ştearsă istoriceşte din catalog cu ştiinţa securităţii<br />

<strong>de</strong> a face aceasta şi cu o evi<strong>de</strong>ntă creştere a repre<strong>si</strong>vităţii, a vigilenţei<br />

partinice, a sporirii numărului <strong>de</strong> turnători care să vegheze înăuntru şi <strong>de</strong> agenţi<br />

cumpăraţi care să muşamalizeze lucrurile înafară, acolo <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ar fi putut veni un<br />

ajutor, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”. E vorba <strong>de</strong> protestul<br />

spontan din faţa mănă<strong>stiri</strong>i Sfânta Vineri căreia i se pornise <strong>de</strong>molarea şi <strong>de</strong><br />

circulaţia organizată a listei <strong>de</strong> semnături care cerea păstrarea monumentelor <strong>de</strong><br />

cult. Aceasta a continuat cu legătura mai bună a celor din ţară care aveau ru<strong>de</strong><br />

peste hotare în sensul că, susţinuţi în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> aceia, puteau proceda la<br />

proteste publice fără teamă că dispariţia lor în beciurile securităţii va putea fi<br />

complet ascunsă; dar a avut şi o reacţie <strong>de</strong> „inteligenţă securisto-judiciară”<br />

provocându-se <strong>de</strong>liberat numai arestări <strong>de</strong> drept comun la cei care ar fi putut<br />

<strong>de</strong>veni li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> opinie anticeauşistă şi minţindu-se sfruntat că, în acel regim <strong>de</strong><br />

poliţism ultraaccentuat, nu există nici cenzură nici <strong>de</strong>ţinuţi politici.<br />

Pentru ca, <strong>de</strong>odată, în ciuda foţelor mari <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> securitate - şi<br />

repre<strong>si</strong>v, prin accentuarea aproape teroristă a supravegherii dinăuntru, a goanei<br />

după informatori şi a repartizării făţişe <strong>de</strong> „sectoristi ai securităţii” în toate<br />

instituţiile şi întreprin<strong>de</strong>rile – dar şi diver<strong>si</strong>onist prin infiltrarea <strong>de</strong> cârtiţe<br />

în diasporă, prin zvonuri <strong>de</strong>spre neînţelegeri din cadrul familiei Ceauşescu, fiind<br />

prezentaţi ca opozanţi când cocoana, când plodul, în ciuda tuturor concentrărilor<br />

forţelor opre<strong>si</strong>ve şi informative din ţară ca agenturi personale <strong>de</strong> familie şi a<br />

sumelor exorbitante cheltuite <strong>de</strong> acestea cu propagarea gloriei ei în străinătate,<br />

în ciuda unei nemaiîntâlnite întăriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţară,<br />

s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri,<br />

atrăgându-şi opre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> la o altă poliţie, se sparge membrana ce realiza doar<br />

înceata osmoză, iar dorinţa <strong>de</strong> afirmare naţională, <strong>de</strong> eliberare măcar morală a<br />

tuturor românilor, izbucneşte la Chişinău în vară, prin a<strong>de</strong>vărate lupte <strong>de</strong> stradă<br />

pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternă.<br />

Osmoza, funcţionând ca o reacţie la <strong>de</strong>partajările şi <strong>de</strong>limitările<br />

artificiale, a <strong>de</strong>venit atunci reală circulaţie <strong>de</strong> sentimente româneşti oriun<strong>de</strong>


inima <strong>de</strong>venirii noastre pompa acelaşi sânge, iar, <strong>de</strong> atunci, acel 29 - 31 August<br />

1989 care s-a încununat cu Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca<br />

limbă a încă patru milioane <strong>de</strong> români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la<br />

fel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nt ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie.<br />

Pentru că dorinţa emancipării <strong>de</strong> rău, prin afirmarea a ceea ce era real în<br />

sufletele românilor, a funcţionat ca sentiment naţional indiferent <strong>de</strong> oprelişiti,<br />

<strong>de</strong> natura lor, <strong>de</strong> profitorii lor. Iar <strong>si</strong>ncronia speranţelor în această emancipare a<br />

produs diacronia evenimentelor care ne-au emancipat <strong>de</strong> comunismul care ne încătuşa<br />

pe fiecare într-un fel sau altul: In limba naţională, ocupată <strong>de</strong> propaganda<br />

străinelor i<strong>de</strong>i, sau în limba ocupantului care ne dorea rupţi <strong>de</strong> a noastră.<br />

Iată <strong>de</strong> ce, astăzi, la ceas <strong>de</strong> vară, rememorez frământările pe care le<br />

trăiam noi aici la sfârşitul lui ’88 şi începutul lui ’89; frământări ale căror<br />

valuri au întărit la Chişinău în august barica<strong>de</strong>le din faţa unor forţe poliţieneşti<br />

<strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une dictatorială. Şi am în faţă filmul tuturor informaţiilor prin care<br />

aflam cum, sub tămâia părintelui Buburuz, confraţii mei scriitori basarabeni<br />

ridicau în slavă scrierea română, tot aşa cum îl am şi pe cel care a zguduit<br />

omenirea în iarnă, filmul transmis în direct <strong>de</strong> Televiziunea Română. Le văd şi le<br />

<strong>si</strong>mt pe amândouă alături, convins că valurile acelei mişcări din august au întărit<br />

barica<strong>de</strong>le pe care, în faţa altor forţe poliţieneşti <strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une dictatorială, au<br />

căzut tinerii noştri eroi în <strong>de</strong>cembrie.<br />

Şi îndrăznesc să spun că am neglija un aspect esential al osmozei noastre<br />

nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice, dacă nu privim evenimentele româneşti ale<br />

anului 1989 în ansamblul lor.<br />

Ziua Limbii Române trebuie să <strong>de</strong>vină o sărbătoare în toate colţurile<br />

României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria<br />

în<strong>de</strong>lungatei noastre lupte <strong>de</strong> emancipare şi, alături <strong>de</strong> Decembrie, dar şi <strong>de</strong> alte<br />

momente pe care le va evi<strong>de</strong>nţia o istorie cinstit transcrisă, ea va reflecta lumini<br />

<strong>de</strong> referinţă atunci când vom ajunge să înscriem fenomenul românesc al anului 1989,<br />

la fel cum îl avem înscris, <strong>de</strong> mai multe generaţii <strong>de</strong> istorici, pe cel al<br />

anului1848.<br />

Un<strong>de</strong> vor fi locurile generoase ale lui Alexandri, Bălcescu, Elia<strong>de</strong>,<br />

Kogălniceanu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, ca să-i enumerăm alfabetic, rămâne,<br />

<strong>de</strong>ocamdată, o teză <strong>de</strong> cercetare.<br />

Omagiu adus lui George Enescu la Munchen<br />

"Hommage a George Enescu" (cel <strong>de</strong>-al doilea concert al seriei <strong>de</strong> concerte<br />

Pelerinages, initiate in anul 2006 <strong>de</strong> muzicianul roman Razvan Popovici in<br />

Allerheiligen Hofkirche din cadrul renumitului complex Re<strong>si</strong><strong>de</strong>nz din Munchen) are ca<br />

scop promovarea muzicii compozitorului roman <strong>si</strong> creeaza premisele unei cooperari pe<br />

termen lung in cadrul retelei europene <strong>de</strong> festivaluri Europa Gesellschaft.<br />

Miercuri, 12 septembrie, <strong>de</strong> la ora 20 are loc la Munchen un concert cameral<br />

sustinut <strong>de</strong> Remus Azoitei (vioara) Priya Mitchell (vioara) Alexan<strong>de</strong>r Sitkovetsky<br />

(vioara) Corinne Chapelle (vioara) Razvan Popovici (viola) Cristian Nas (viola)<br />

Adrian Bren<strong>de</strong>l (violoncel), Andreas Fleck (violoncel), Diana Ketler (pian), Roxana<br />

Constantinescu (mezzosoprana). In program sunt incluse bucati <strong>de</strong> George Enescu:<br />

Ciclul <strong>de</strong> lieduri pe versurile lui Clement Marot op.15 pentru mezzosoprana <strong>si</strong> pian<br />

<strong>si</strong> celebrul Octet/octuor op. 7; Cvintetul cu pian <strong>de</strong> Cesar Franck<br />

PATRU EXPOZITII PERMANENTE ÎN DOUĂ BASTIOANE ŞI DOUĂ TURNURI ALE BRAŞOVULUI<br />

In vreme ce Bastionul Ţesătorilor prezintă expoziţia « Cetatea Braşovului şi<br />

fortificaţiile din Ţara Bârsei » iar Bastionul Graft pe cea intitulată « Arme albe<br />

şi <strong>de</strong> foc în sec.XVIII », la Turnul Alb, din Calea Poenii s-a organizat expoziţia «<br />

Războinici şi cavaleri pe teritoriul României » cu o paleta imensă, din secolul VII<br />

înainte <strong>de</strong> Hristos până în secolul XVI al erei noastre, iar la Turnul Negru, din<br />

Aleea <strong>de</strong> După Tiduri, cea cu tema : « Veselă, Co<strong>si</strong>tor şi Feronerie din Braşovul<br />

medieval ».


Pictura Ad-hoc la Campina 24 h<br />

In zilele <strong>de</strong> 8 <strong>si</strong> 9 septembrie are loc la Campina, Prahova, cea <strong>de</strong>-a doua editie a<br />

« Concursului <strong>de</strong> Pictura Ad-hoc Campina 24 h », la care participa peste 30 <strong>de</strong><br />

artisti din Romania <strong>si</strong> Bulgaria.<br />

Este o manifestare inedita, la care se acorda premii substantiale artistilor care<br />

vor lucra in aer liber, in oras, numai 24 <strong>de</strong> ore. Organizatorul evenimentului este<br />

Casa Municipala <strong>de</strong> Cultura “Geo Bogza” din Campina.<br />

Folk şi rock la Poiana Braşov<br />

„Montanfest", festivalul cântecelor şi al berii, s-a <strong>de</strong>sfîşurat între 24 şi 26<br />

august, la Poiana Braşov. Festivalul aduce la viaţă şi sărbătoreşte spiritul<br />

autentic <strong>de</strong> munte. Au cântat la festival Bio, Zob şi Bonca, Brand Manager Ciucaş.<br />

Iubitorii <strong>de</strong> folk au putut să cânte alături <strong>de</strong> artiştii preferaţi. În fiecare zi <strong>de</strong><br />

festival au avut loc concursuri <strong>de</strong> interpretare <strong>de</strong> muzică folk jurizate <strong>de</strong> aceştia<br />

şi <strong>de</strong> marele public, la finalul fiecărei se<strong>si</strong>uni fiind <strong>de</strong>semnat un câştigător. Pe<br />

toată durata festivalului, meşteşugari adu<strong>si</strong> din multe locuri au reînviat<br />

tradiţiile <strong>de</strong> munte.<br />

Festivalul minoritatilor - Cluj <strong>si</strong> Salaj<br />

Peste 600 <strong>de</strong> artisti amatori din opt tari europene s-au adunat la Cluj la cea<br />

<strong>de</strong>-a noua editie a Festivalului Folcloric Sfantul Stefan, la sfar<strong>si</strong>tu lui august,<br />

reunind diverse grupuri etnice <strong>de</strong> pe batranul continent.<br />

Printre invitatii care au participat la spectacol s-a numarat <strong>si</strong> un ansamblu <strong>de</strong><br />

romani din Ungaria, care a smuls ropote <strong>de</strong> aplauze publicului venit in centrul<br />

Clujului cu sutele sa vada costumele populare din intreaga Europa, atra<strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

muzica <strong>si</strong> dansurile minoritatilor nationale.<br />

Festivalul Sfantul Stefan a avut loc anul acesta in sase localitati din ju<strong>de</strong>tele<br />

Cluj <strong>si</strong> Salaj reu<strong>si</strong>nd sa contribuie la promovarea spiritului <strong>de</strong> toleranta, dar <strong>si</strong> a<br />

respectului intre minoritati.<br />

În week-end-ul finelui <strong>de</strong> august, la Podul Dâmboviţei, nobo<strong>si</strong>tul maestru Paul<br />

Everac este amfitrionul şi organizatorul unui inedit concurs <strong>de</strong> ron<strong>de</strong>luri în care<br />

se întrec I. Horea, R. Cârneci, N. Dragoş, N. Rotaru, G. Tei şi alţii. În<br />

cunoscutul aşezământ argeşean se vor <strong>de</strong>rula şi alte activităţi culturale în<br />

beneficiul localnicilor, mai ales al şcolarilor comunei, evenimentele fiind<br />

acce<strong>si</strong>bile tuturor celor ce iubesc spiritul autohton şi elevaţia culturală, girată<br />

<strong>de</strong> maestrul Everac şi invitaţi.<br />

Duminică, 25 august a.c., când localitatea Leor<strong>de</strong>ni , Argeş a sărbătorit 570 <strong>de</strong> ani<br />

<strong>de</strong> atestare, s-a lansat monografia aşezării, s-au înmânat titlul <strong>de</strong> cetăţean <strong>de</strong><br />

onoare senatorului N. Văcăroiu, gen. N. Spiroiu şi scriitorului N. Rotaru, s-au<br />

sărbătorit pentru fi<strong>de</strong>litate peste o sută <strong>de</strong> cupluri cu vechime <strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> ani<br />

<strong>de</strong> căsnicie, s-a prezentat un frumos program folcloric, fiind <strong>de</strong> faţă numeroase<br />

notabilităţi politice, culturale, militare, religioase. Masa festivă s-a servit la<br />

Casa Gos<strong>si</strong><br />

Centenar Bogdan Petriceicu Has<strong>de</strong>u<br />

APEL IN URMA RECUNOASTERII<br />

STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI<br />

Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ proeuropean<br />

facut <strong>de</strong> Guvernul Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI<br />

ROMANESC lanseaza acest apel <strong>de</strong> intarire prin contributiile noastre intelectuale <strong>si</strong><br />

materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC <strong>si</strong> Rompres care informeaza<br />

ca:<br />

Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea


statutului <strong>de</strong> minoritate nationala. Decizia guvernului <strong>de</strong> la Belgrad inseamna,<br />

printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din<br />

Serbia un<strong>de</strong> romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din<br />

Vojvodina sarbeasca aveau statut <strong>de</strong> minoritate nationala.<br />

Vlahii au fost recunoscuti in sfar<strong>si</strong>t ca minoritate nationala, iar limba romana a<br />

fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia,<br />

vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic.<br />

Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce<br />

acestora suma <strong>de</strong> 70.000 <strong>de</strong> euro anual din partea statului sarb pentru a-<strong>si</strong> putea<br />

sustine limba materna <strong>si</strong> cultura. Presedintele Fe<strong>de</strong>ratiei Rumanilor din Serbia,<br />

Predrag Balasevici afirma ca nece<strong>si</strong>tatea invatamantului in limba romana <strong>si</strong><br />

oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 <strong>de</strong> romani<br />

din Serbia <strong>de</strong> rasarit, care numara 156 localitati romanesti <strong>si</strong> 48 mixte, ar avea<br />

nevoie <strong>de</strong> sprijin <strong>si</strong> din partea Guvernului Romaniei.<br />

Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti<br />

membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti <strong>si</strong> la toti romanii din<br />

tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> peste hotare sa vina cu pareri scrise <strong>si</strong> cu solutii concrete <strong>de</strong><br />

contributie, prin Forumul pe care il <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » -<br />

cea mai veche publicatie in limba romana - transmitandu-le la e-mail<br />

albina@vipnet.ro sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile <strong>si</strong> propunerile<br />

trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei <strong>si</strong> pe web<strong>si</strong>tul<br />

www.carte<strong>si</strong>arte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica<br />

unui seminar national pe aceasta tema.<br />

Prioritatile Presedintiei portugheze in domeniul culturii<br />

FORUMUL CULTURAL PENTRU EUROPA<br />

PAS IMPORTANT SPRE CONCEPTUL DE INTERCULTURALITATE<br />

Comunicarea Comi<strong>si</strong>ei Europene referitoare la rolul culturii in procesul<br />

constructiei europene reprezinta un reper important pentru politica Presedintiei<br />

portugheze.<br />

Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al Presedintiei portugheze, aceasta comunicare trebuie sa fie<br />

cat mai cuprinzatoare cu putinta <strong>si</strong>, <strong>de</strong> aceea, invita societatea civila europeana<br />

sa prezinte propuneri <strong>de</strong> elaborare a unei noi agen<strong>de</strong> culturale pentru Europa <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

implementare a acesteia.<br />

In acest scop va avea loc, la Lisabona, pe 26-28 septembrie Forumul Cultural pentru<br />

Europa, care va reuni reprezentanti ai sectorului cultural, ai institutiilor<br />

Uniunii <strong>si</strong> ai organizatiilor internationale. Obiectivul acestui forum este <strong>de</strong> a<br />

promova <strong>de</strong>zbaterea asupra a trei puncte vitale:<br />

- importanta dialogului intercultural <strong>si</strong> a recunoasterii diver<strong>si</strong>tatii, marcarea<br />

rolului acestora ca factori contribuind la pace, coeziune sociala <strong>si</strong> exercitarea<br />

<strong>de</strong>plina a drepturilor cetatenesti in societati care au <strong>de</strong>venit din ce in ce mai <strong>de</strong>s<br />

multietnice, multira<strong>si</strong>ale <strong>si</strong> diver<strong>si</strong>ficate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re religios;<br />

- importanta economiei culturii in <strong>de</strong>zvoltarea economica;<br />

- prezenta Europei dincolo <strong>de</strong> hotarele sale, prin intermediul culturii.<br />

A fost lansat <strong>si</strong> un <strong>si</strong>te propriu al acestui forum <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se poate <strong>de</strong>scarca<br />

formularul prin care orice operator cultural, membru al societatii civile sau<br />

jurnalist poate solicita participarea.<br />

De asemenea, in timpul Presedintiei Portugaliei va fi initiata campania <strong>de</strong>dicata<br />

programului “2008 – Anul Dialogului Intercultural” <strong>si</strong>, <strong>de</strong> asemenea, vor fi duse<br />

negocieri cu Ru<strong>si</strong>a vizand adoptarea <strong>si</strong> implementarea unui acord <strong>de</strong> actiune <strong>si</strong><br />

cooperare culturala intre Uniunea Europeana <strong>si</strong> aceasta tara


Opera Nationala Bucuresti organizeaza sambata, 25 august, un concert extraordinar,<br />

care va cuprin<strong>de</strong> secvente din opere celebre: "Nunta lui Figaro" <strong>de</strong> Mozart,<br />

"Trubadurul", "Traviata" <strong>si</strong> "Rigoletto" <strong>de</strong> Verdi, "Tosca" <strong>si</strong> "Boema" <strong>de</strong> Puccini,<br />

"Carmen" <strong>de</strong> Bizet, "Liliacul" <strong>de</strong> Strauss sau "Carmina Burana" <strong>de</strong> Carl Orff.<br />

Concertul, <strong>de</strong>sfasurat sub bagheta dirijorului Iurie Florea, va avea loc in aer<br />

liber, iar publicul va avea acces gratuit.<br />

VINO LA CONCERTUL DEDICAT LIMBII ROMÂNE ŞI ARBOREAZĂ UN DRAPEL TRICOLOR<br />

*ORICE ALT SIMBOL POLITIC ESTE INTERZIS CU DESĂVÂRŞIRE<br />

concert ziua limbii romane Basarabia<br />

La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong> la<br />

Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />

în drepturile istorice a limbii române.<br />

La 17 ani <strong>de</strong> la aceste eveniment <strong>si</strong>tuaţia din Basarabia este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi<br />

îmbunătăţit con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil. Trecuţi <strong>de</strong> şocul provocat <strong>de</strong> că<strong>de</strong>rea <strong>si</strong>stemului autoritar<br />

în toate ţările Europei <strong>de</strong> Est şi mai apoi <strong>de</strong> <strong>de</strong>strămarea URSS-ului, comuniştii au<br />

recâştigat puterea la Chişinău. Astfel, românii <strong>de</strong> peste Prut se confruntă cu<br />

aceleaşi probleme ca şi înainte <strong>de</strong> '89: distrugerea i<strong>de</strong>ntităţii româneşti <strong>si</strong><br />

readucerea la lumină a farsei numită: “naţiunea moldovenească”.<br />

Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />

treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />

din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />

tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />

respectate drepturile.<br />

În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />

dată, în acelaşi loc, mesajul rămânând acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie<br />

lăsaţi să îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a<br />

strămoşilor lor, să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.


RADU Şerban - Concurs naţional <strong>de</strong> interpretare Caracal<br />

Data: 01.09.2007 - 01.09.2007<br />

Loc: Caracal<br />

Organizator: Primăria Caracal, DCCPCN Olt, Casa <strong>de</strong> cultură Caracal<br />

Telefon: 0249.439208<br />

Fax: 0249.439208<br />

Email: contact@olt.djc.ro<br />

„PERSONALITĂŢI ILUSTRE ALE BOTOŞANILOR – ACADEMICIAN OCTAV ONICESCU”<br />

Data: 01.09.2007<br />

Loc: Sala Polivalentă a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />

Organizator: Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />

Expoziţie foto-documentară<br />

O TABARA DE JAZZ SI MUZICA IMPROVIZATA<br />

se organizeaza in prima saptamana a lunii septembrie la Centrul Cultural Arcus di<br />

ju<strong>de</strong>tul Covasna.<br />

Celebri muzicieni romani stabiliti in capitale Europene, ca <strong>si</strong> profesori ai unor<br />

aca<strong>de</strong>mii muzicale din Romania <strong>si</strong> Ungaria sunt indrumatorii tinerilor a caror<br />

inscriere este libera cu conditia cunoasterii unui instrument<br />

MUZEU MEMORIAL LA BRASOV PENTRU POETUL STEFAN BACIU<br />

In strada George Baiulescu nr.9, cu intrare gratuita, aflati evocarea "Poetului<br />

tanar" cum <strong>si</strong>-a intitulat el cartea <strong>de</strong> <strong>de</strong>but exploziv pe care nu <strong>si</strong> l-a putut<br />

valorifica in climatul proletcultist care a incercat sa-l faca uitat.<br />

Dar Stefan Baciu a avut sansa sa ajunga "peste doua oceane" fiind profesor la<br />

univer<strong>si</strong>tatea din Haway <strong>si</strong> continuandu-<strong>si</strong> creatia nestingherit<br />

Pe strada Baiulescu din Brasov puteti rega<strong>si</strong> urmele unui <strong>de</strong>stin poetic salvat<br />

www.victoritadutu.wordpress.com<br />

www.victoritadutu.home.ro<br />

www.ilinca.wordpress.com<br />

www.ilincanatanael.wordpress.com<br />

victoritadutu@yahoo.com<br />

0740279908<br />

EXPOZITIA IN INTREGIME O VIZITATI PE<br />

www.ilincanatanael.wordpress.com<br />

EXPOZITIE ROMANEASCA DE PICTURA<br />

in POLONIA<br />

organizata <strong>de</strong><br />

DOMNUL CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI<br />

CORNEL CALOMFIRESCU<br />

cu titlul<br />

PUNCTUL DE LA INFINIT<br />

a artistei<br />

VICTORITA DUTU<br />

Prezentam mai jos programul itinerariului expozitiei: "PUNCTUL DE LA INFINIT"<br />

cu titlul original in limba polona<br />

"MIEJSCE Z KONCA NIESKONCZONOSC - WYSTAWA MALARSTWA RUMUNSKIEGO"


lista oraselor <strong>si</strong> datele vernisajelor:<br />

Kudowa Zdroj - 30.06. - 06.07. 2007. - D P T CYGANERIA-* Str. 1-go Maja 29<br />

Vernisaj: 30.07. 2007. ora.: 19,00<br />

Duszniki Zdroj - 09.07. - 18.07. 2007. - DWOREK CHOPINA -* PARK ZDROJOWY<br />

Vernisaj: 09.07.2007. ora.: 16,00<br />

Polanica Zdrój - 19.07. - 1.07. 2007. - Miejska Galeria Sztuki- Str. Lipowa 2,<br />

Vernisaj: 19.07.2007. ora: 17,00<br />

Nowa Ruda - 3.08 - 10.8.08.2007. - MIEJSKI OORODEK KULTURY -* Str. Strzelecka 2-a<br />

Vernisaj: 03.08.2007. ora: 17,00<br />

Bystrzyca Klodzka 11.08 - 21. 08. 200r - Muzeum Filumenistyczne w Bystrzycy<br />

Klodzkiej -* Str. Maly Rynek1, Vernisaj: ora 17.00<br />

Seara <strong>de</strong> film roamanesc - WIECZOR Z FILMEM RUMUNSKIM : "Contele Dracula" -<br />

"K<strong>si</strong>aze Dracula" Kudowa Zdroj - Park Zdrojowy - 29.06.2007r. ora: 21.30<br />

Concert <strong>de</strong> muzica romaneasca - KONCERT MUZYKI RUMUNSKIEJ - Zespól kameralny<br />

Fascination - Filarmonioca Jelenia Gora - Kudowa Zdroj - Park Zdrojowy -<br />

30.06.2007r. ora.: 16.00<br />

in program - W programie :<br />

Mariora fantazja rumuñska Eugen Mareczek<br />

Tance rumuñskie Bella Bartok<br />

Rumenüsch Jo Knümann<br />

Oblivione Astor Piazzola<br />

Frohes wochenend Józef Rixner<br />

Jalou<strong>si</strong>e Jacvob<br />

La vernisaje, care au fost in complexuitatea lor, in "Valea Klodzk" un mic<br />

festival <strong>de</strong> cultura romaneasca, premergator actiunii <strong>de</strong> parteneriat a<br />

orasului Calimanesti cu unul din orasele mentionate, au participat edili<br />

oraselor la fiecare fiind prezent primarul <strong>si</strong> con<strong>si</strong>lieri ai con<strong>si</strong>liilor <strong>de</strong><br />

administrare locala.<br />

Multi dintre vizitatorii expozitiei au dorit achizitionarea unora dintre<br />

exponate, acest lucru nu a fost po<strong>si</strong>bil avand in ve<strong>de</strong>re faptul ca expozitia<br />

trebuia sa-<strong>si</strong> urmeze intinerariul stabilit.<br />

De asemenea ca o completare, la vernisaj au avut loc <strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> vinuri romanesti<br />

precum <strong>si</strong> <strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> mancaruri romanesti printre care sarmalute in foi <strong>de</strong> vita ca<br />

la Romania acasa.<br />

Aveti atas imangini <strong>de</strong> la vernisaj <strong>si</strong> cele<br />

douazeci <strong>si</strong> cinci <strong>de</strong> lucrari pe care le puteti<br />

viziona pe <strong>si</strong>turile :<br />

www.ilincanatananel.wordpress.com<br />

www.ilinca.wordpress.com<br />

Prin Expozitia intitulata Punctul <strong>de</strong> la infinit artista i<strong>si</strong> propune sa realizaze<br />

noi forme <strong>de</strong> exprimare prin elementele geometrice care trimit la ordine <strong>si</strong> la<br />

armoia din lume, care este una matematica. In acela<strong>si</strong> timp <strong>si</strong>mbolurile <strong>si</strong> culorile<br />

au o tenta religioasa pentru ca artista con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca aceasta oerdine matematica<br />

care este prezenta in cratie etse ordinea pe care Dumnezeu a pus-o <strong>si</strong> omul,<br />

artistul trebuie sa cunoasca <strong>si</strong> sa caute aceasta ordine. Ceea ce propune artista<br />

Victorita Dutu prin pictura ei este urmatoarea i<strong>de</strong>a, ca arta din zilele noastre<br />

trbeuie sa vorbeasca <strong>de</strong>spre nevoia noastra <strong>de</strong> Dumnezeu, <strong>de</strong> absolut, <strong>de</strong> infinit, <strong>de</strong><br />

ordine , <strong>de</strong> liniste , <strong>de</strong> armonie. Artistul trebuie sa lupte impotriva tendintelor<br />

distructive <strong>si</strong> haotice pe care le prezinta imaginea sub toate aspectele ei din


zilele noastre.<br />

A<strong>si</strong>stam mereu la imagini care ne bulverseaza, ne agaseaza ne scin<strong>de</strong>aza prin<br />

interior, ne <strong>de</strong>termina sa ca<strong>de</strong>m dintr-o directie spirituala <strong>si</strong> fireasca intr-una<br />

pragmatica. Or arta viitorului trebuie sa revina la ceea ce a fost ea dintot<strong>de</strong>auna,<br />

mistica, o arta a templului un<strong>de</strong> omul mergea sa se reculeaga sa se roage sa <strong>de</strong>vina<br />

mai puternic. Arta nu mai trebuie sa vorbeasca <strong>de</strong>spre disolutia eului ci <strong>de</strong>spre<br />

mantuirea lui.<br />

Va invitam sa vizitati expozita on-line <strong>si</strong> sa fiti mai apropae <strong>de</strong> vizitatorii din<br />

Polonia care datorita efortului <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> Domnul consul Conel Calomfirescu picturile<br />

ei au putut fi appreciate <strong>si</strong> au fost o bucurie pentru cei care lea-u admirat.<br />

Multumim <strong>si</strong> pe aceasta cale Domnului Consul Cornel Calomfirescu pentru straduinta<br />

<strong>de</strong> a organiza acest intierariu in zece orase a unei artiste tinere din Romnia<br />

Ilinca Nathanael<br />

APEL IN URMA RECUNOASTERII<br />

STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI<br />

Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ proeuropean<br />

facut <strong>de</strong> Guvernul Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI<br />

ROMANESC lanseaza acest apel <strong>de</strong> intarire prin contributiile noastre intelectuale <strong>si</strong><br />

materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC <strong>si</strong> Rompres care informeaza<br />

ca:<br />

Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea<br />

statutului <strong>de</strong> minoritate nationala. Decizia guvernului <strong>de</strong> la Belgrad inseamna,<br />

printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din<br />

Serbia un<strong>de</strong> romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din<br />

Vojvodina sarbeasca aveau statut <strong>de</strong> minoritate nationala.<br />

Vlahii au fost recunoscuti in sfar<strong>si</strong>t ca minoritate nationala, iar limba romana a<br />

fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia,<br />

vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic.<br />

Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce<br />

acestora suma <strong>de</strong> 70.000 <strong>de</strong> euro anual din partea statului sarb pentru a-<strong>si</strong> putea<br />

sustine limba materna <strong>si</strong> cultura. Presedintele Fe<strong>de</strong>ratiei Rumanilor din Serbia,<br />

Predrag Balasevici afirma ca nece<strong>si</strong>tatea invatamantului in limba romana <strong>si</strong><br />

oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 <strong>de</strong> romani<br />

din Serbia <strong>de</strong> rasarit, care numara 156 localitati romanesti <strong>si</strong> 48 mixte, ar avea<br />

nevoie <strong>de</strong> sprijin <strong>si</strong> din partea Guvernului Romaniei.<br />

Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti<br />

membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti <strong>si</strong> la toti romanii din<br />

tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> peste hotare sa vina cu pareri scrise <strong>si</strong> cu solutii concrete <strong>de</strong><br />

contributie, prin Forumul pe care il <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » -<br />

cea mai veche publicatie in limba romana - transmitandu-le la e-mail<br />

albina@vipnet.ro sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile <strong>si</strong> propunerile<br />

trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei <strong>si</strong> pe web<strong>si</strong>tul<br />

www.carte<strong>si</strong>arte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica<br />

unui seminar national pe aceasta tema.<br />

In perioada 5 -8 septembrie 2007 are loc la complexul expozitional Expo<br />

Tran<strong>si</strong>lvania, Cluj-Napoca, a X-a editie a Targului International Specializat in<br />

Ecologie <strong>si</strong> Protectia Mediului ECO LIFE – ECO ZONNE.- Organizator târg A<strong>de</strong>la<br />

Sastras - Expo Tran<strong>si</strong>lvania Cluj-Napoca, Tel./Fax: 0264-432731, 410300, Mobil:<br />

0743-013559, E-mail: a<strong>de</strong>la@expo-tran<strong>si</strong>lvania.ro<br />

Evenimentul va inclu<strong>de</strong> <strong>si</strong> o componenta <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere stiintifica <strong>si</strong> educativa,


Conferintele IMPACT 2007 – INSTRUMENTE DE MEDIU IN DEZVOLTAREA AFACERII.<br />

Dezbaterile interactive vor fi sustinute <strong>de</strong> specialisti ai Ministerului Mediului <strong>si</strong><br />

Dezvoltarii Durabile, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Administratiei<br />

Fondului <strong>de</strong> Mediu precum cadre didactice cu experienta in domeniu.<br />

La Bruxelles, a fost inaugurata macheta Palatului Mogosoaia la parcul <strong>de</strong> atractii<br />

"Mini Europa".Parcul expune machete ce reprezinta constructii arhitecturale din<br />

statele membre UE, propunand vizitatorilor un tur cultural al Europei.La inaugurare<br />

au participat ambasadorul Romaniei in Belgia, comisarul roman pentru multilingvism,<br />

ministrul <strong>de</strong> externe al Romaniei, presedintele Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Ilfov,<br />

administratorul general al parcului <strong>si</strong> secretarul <strong>de</strong> stat pe afaceri europene din<br />

cadrul ministerului <strong>de</strong> externe belgian.<br />

• Primaria Medgidia investeste pentru un oras curat <strong>si</strong> civilizat.<br />

Primaria Medgidia prin Directia <strong>de</strong> salubritate a achizitionat 3 ma<strong>si</strong>ni<br />

autobasculante cu <strong>de</strong>scarcare usoara care vor incepe sa lucreze in oras incepand<br />

cu aceasta sapatmana, investitie in valoare <strong>de</strong> 1,5mld lei.<br />

Aceste ma<strong>si</strong>ni vor fi folo<strong>si</strong>te pentru transportul <strong>de</strong>seurilor rezultate in urma<br />

maturatului stradal <strong>si</strong> a aleilor dintre blocurile <strong>de</strong> locuinte, parcuri dar <strong>si</strong> cele<br />

rezultate in urma curateniei din spatiile verzi.<br />

Utilajele sunt mo<strong>de</strong>rne <strong>si</strong> vor contribui la imbunatatirea activitatii <strong>de</strong><br />

salubritate din oras. In prezent activitatea <strong>de</strong> salubritate a orasului este<br />

intretinuta cu 7 echipe <strong>de</strong> lucru distribuite dupa un program in intreg orasul <strong>si</strong><br />

cate o zi pe saptamana in satele Valea Dacilor <strong>si</strong> Remus Opreanu.<br />

Ma<strong>si</strong>nile <strong>de</strong> curatat vor fi exploatate <strong>de</strong> catre persoane calificate in acest sens<br />

<strong>si</strong> vor parcurge zilnic intreg orasul pentru a strange <strong>de</strong>seurile rezultate in urma<br />

curateniei.<br />

Aceasta nu este <strong>si</strong>ngura investitie pe care administratia locala Medgidia o face<br />

pentru ca Medgidia sa fie un oras curat, un oras civilizat. Primaria Medgidia a<br />

obtinut fonduri printr-un proiect Phare pentru mo<strong>de</strong>rnizarea platformele <strong>de</strong> gunoi<br />

din zonele blocurilor <strong>de</strong> locuinte. Cele 40 <strong>de</strong> platforme care in prezent sunt dotate<br />

cu containere nea<strong>de</strong>cvate vor fi mo<strong>de</strong>rnizate cu <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> canalizare <strong>si</strong> cu<br />

containere ecologice pentru fiecare tip <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri ( hartie, plastic, metal,<br />

sticla). Vor fi <strong>de</strong> asemenea amenajate <strong>si</strong> doua platforme in satele Valea Dacilor <strong>si</strong><br />

Remus Opreanu care vor fi la dispozitia locuitorilor din aceste localitati.<br />

In cadrul aceluia<strong>si</strong> proiect in valoare <strong>de</strong> 703.174,5 euro vor fi achizitionate <strong>si</strong><br />

montate doua prese <strong>de</strong> compactat (balotat) pentru reducerea volumului <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri<br />

reciclate. In perioada imediat urmatoare se va realiza licitatie pentru<br />

achizitionarea acestor eurocontainere.In luna august se vor realiza lucrarile <strong>de</strong><br />

proiectare pentru platformele <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri <strong>si</strong> realizarea documentatiei tehnice pentru<br />

achizitionarea ma<strong>si</strong>nilor <strong>si</strong> utilajelor. Primaria va realiza mai multe intalniri<br />

cu cetatenii, va tipari flutura<strong>si</strong> <strong>si</strong> brosuri informative <strong>de</strong>spre beneficiile pe care<br />

le va aduce implementarea corecta a acestui proiect, <strong>de</strong>spre cat <strong>de</strong> important este<br />

sa avem un oras curat, nepoluat <strong>si</strong> civilizat .<br />

PORT@LEU<br />

portalul nostru lansează aici o rubrică intitulată:<br />

„CARTE DE COMENTAT”<br />

în care publicam texte primite <strong>de</strong> la diverşi autori, iar vizitatorii care vor să<br />

intre în dialog cu ei sau să exprime păreri <strong>de</strong>spre cartea respectivă, sunt rugaţi<br />

sa acceseze „FORUM” prin butonul din meniul principal aflat pe prima pagină. Astfel<br />

Forumul portalului nostru va <strong>de</strong>veni un funcţional cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere pentru oricine<br />

se implică în reţeaua www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />

Începem cu un articol <strong>de</strong> Prof. Dr. Titus FILIPAŞ<br />

PORT@LEU


portalul nostru lansează aici o rubrica intitulata:<br />

„CARTE DE COMENTAT”<br />

în care publicam texte primite <strong>de</strong> la diver<strong>si</strong> autori, iar vizitatorii care vor sa<br />

intre în dialog cu ei sau să exprime păreri <strong>de</strong>spre cartea respectiva, sunt rugati<br />

sa intre pe „FORUM” prin butonul din meniul principal aflat pe prima pagina<br />

CĂRŢILE COCHON ÎN LECTURI NEDIGERATE<br />

Scriitorul francez Théophile Gautier (1811-1872) a influenţat ‚Junimea’ şi cultura<br />

românã prin i<strong>de</strong>ologia artei pentru artã şi totodatã prin i<strong>de</strong>ologia cãrţilor cochon<br />

(vezi Ion Creangã şi Mihai Eminescu, vezi Luca Piţu şi douãmiiştii). Intelectualii<br />

aceia estetizanţi, bine şcoliţi, <strong>de</strong> la Junimea, când frunzãreau cãrţile cochon ale<br />

lui Théophile Gautier, un<strong>de</strong> textul într-o francezã purã şi civilizatã, analizând<br />

politica internã a Franţei timpului, era însoţit pe liziera paginii <strong>de</strong> un limbaj<br />

figurativ înlocuind expletivele, exclamau nedumeriţi şi expletiv: "Ce-are sula cu<br />

prefectura!?"... Este o ipotezã privind originea întrebãrii. Altã ipotezã ar fi<br />

aceea cã elita administrativã din România celei <strong>de</strong> a doua jumãtãţi a secolului XIX,<br />

elitã din care fãceau parte şi prefecţii, punea aceeaşi întrebare privind cãrţile<br />

lui Théophile Gautier.<br />

Devine foarte probabil <strong>de</strong>ci ca retorica întrebãrii "Ce-are sula cu prefectura?" sã<br />

fi fost inventatã <strong>de</strong> un prefect junimist în contextul strict al unei etici<br />

utilitariene (benthamiene). Oricum, trebuie amintitã aceastã dihotomie junimistã <strong>de</strong><br />

interpretare a cãrţilor lui Théophile Gautier. Dar însuşi textul cãrţilor cochon<br />

scrise şi publicate <strong>de</strong> Théophile Gautier nu era <strong>de</strong>loc vulgar. Ion Creangã scrie<br />

textul Povestea poveştilor, jumãtate cochon jumãtate Mutinus, pur şi <strong>si</strong>mplu pentru<br />

cã nu ştia franţuzeşte când rãsfoia cãrţile lui Théophile Gautier!<br />

"Boccaccio însuşi ar fi pãlit <strong>de</strong> invidie dacã ar fi putut sã citeascã aceastã<br />

capodoperã a erotismului comic", cre<strong>de</strong> naiv Gabriel Liiceanu, directorul editurii<br />

Humanitas. „Ziarul <strong>de</strong> Iaşi” din 20/12/2006 adãugase aceastã „evaluare liiceanã”<br />

la ştirea: „Povestea poveştilor este publicatã <strong>de</strong> Humanitas în ediţie trilingvã<br />

românã-francezã-englezã, însoţitã <strong>de</strong> <strong>de</strong>senele pictorului Ioan Iacob. Textul lui Ion<br />

Creangã a fost tradus <strong>de</strong> Alistair Ian Blyth, absolvent <strong>de</strong> Cambridge, cunoscãtor la<br />

nuanţã al limbii române, şi <strong>de</strong> Marie-France Ionesco, fiica lui Eugene Ionesco,<br />

minuţioasã ca un bijutier în a şlefui fiecare cuvînt, informeazã Humanitas.<br />

Potrivit editurii, pictorul Ioan Iacob, stabilit în Germania, a reuşit, cu forţa şi<br />

expre<strong>si</strong>vitatea <strong>de</strong>senului, sã "re-povesteascã" "Povestea poveştilor", cu alte<br />

imagini pentru fiecare dintre cele trei variante: românã, englezã şi francezã.”<br />

Comentariul prompt al domnului Daniel Stuparu, un cititor obişnuit dar totuşi<br />

eminent al „Ziarului <strong>de</strong> Iaşi”, <strong>de</strong>monstreazã cã „dulcele tîrg al Ieşilor” rãmâne<br />

capitala culturalã a României :<br />

„Gabriel Liiceanu numeşte aceastã poveste în marginea cãreia nici mãcar un puber<br />

imberb al prezentului nu mai poate schiţa <strong>de</strong>cât cel mult un zâmbet con<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, o<br />

„capodoperã a erotismului comic”. Dacã ar fi sã fim riguroşi - în sens hei<strong>de</strong>ggerian<br />

sã zicem, cum îi plãcea cândva (ou sont les neiges d’antan?) domnului Liiceanu, pe<br />

când era ilustru profesor la catedra <strong>de</strong> filosofie a Univer<strong>si</strong>tãþii din Bucureşti –<br />

ne-am putea întreba, şi pe bunã dreptate: Care capodoperã? Care erotism? Care<br />

comic? Dacã acest text, nu mai lung <strong>de</strong> câteva pagini, fãrã cap şi coadã, <strong>de</strong>zlânat<br />

şi ridicol, care nici mãcar o glumã bunã nu poate fi numit (pentru cã un banc are o<br />

poantã, şi e indiscutabil mai scurt, adicã obţine un efect mai percutant cu un<br />

efort <strong>de</strong> mai mici proporţii) poate fi numit capodoperã, atunci bijuterii precum<br />

Paradisul pierdut al lui Milton sau Despre itinerarul minţii în Dumnezeu al lui<br />

Bonaventura ce sã mai zicem? Se pare însã cã cei care acuzau cercul <strong>de</strong> la Pãltiniş<br />

<strong>de</strong> un lamentabil epigonism aveau dreptate”...<br />

Comentariul acesta e îndreptãţit numai în mãsura în care îl disociem pe filosoful<br />

craiovean Constantin Barbu <strong>de</strong> amintitul epigonism al cercului <strong>de</strong> la Pãltiniş.<br />

Sã adãugãm noi ceea ce se pare cã nu ştie domnul Gabriel Liiceanu. Principiul<br />

junimist Artã pentru artã fusese împrumutat din prefaţa cãrţii Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong><br />

Maupin a lui Théophile Gautier. Graficianul Aubrey Beardsley (1872 – 1898), cel mai<br />

controversat, mai <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>nt, mai estetizant şi totodatã cel mai puţin recomandabil


dintre artiştii stilului Art Nouveau, ilustrase cartea „Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong> Maupin”<br />

(Six Drawings Illustrating Théophile Gautier's Romance Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong> Maupin by<br />

Aubrey Beardsley published by Leonard Smithers and Co., London, 1898). şi limbajul<br />

figurativ al cãrţilor cochon ale lui Théophile Gautier va fi imitat <strong>de</strong> graficianul<br />

englez Aubrey Beardsley, bun prieten cu Oscar Wil<strong>de</strong> (1854-1900) fãrã sã fie el<br />

însuşi homosexual, pentru a ilustra scenele falice din piesa anticã Ly<strong>si</strong>strata,<br />

compusã <strong>de</strong> grecul Aristofan. În perioada <strong>de</strong>gradãrii intelectuale forţatã <strong>de</strong><br />

comuniştii internaţionalişti din România, arii din opereta Li<strong>si</strong>strata erau repetate<br />

cu o in<strong>si</strong>stenţã absolut anormalã <strong>de</strong> radiodifuziunea românã. Tot pe atunci, unele<br />

dintre <strong>de</strong>senele lui Aubrey Beardsley (<strong>de</strong> exemplu Flosshil<strong>de</strong> şi Trandafirul din<br />

Lima) erau sursã <strong>de</strong> inspiraţie pentru ilustraţiile cãrţilor erotice <strong>de</strong>stinate<br />

copiilor, în care proletarul câştigã dragostea Cosânzenei ca într- o nuvelã <strong>de</strong> Kay<br />

Boyle. Aubrey Beardsley mai executase o serie <strong>de</strong> 17 ilustraţii pentru scene din<br />

Salomeea, piesa lui Oscar Wil<strong>de</strong> în ver<strong>si</strong>unea francezã.<br />

Dupã 1989, teoreticianul culturii Radu Ţeposu (1954-1999) începea sã publice<br />

<strong>de</strong>senele lui Aubrey Beardsley în revista Cuvântul. Probabil cã ar fi necesarã,<br />

chiar şi utilã, publicarea unui întreg volum ilustrat cu <strong>de</strong>senele lui Théophile<br />

Gautier şi Aubrey Beardsley, <strong>de</strong>sene însoţite obligatoriu <strong>de</strong> comentarii<br />

pertinente. Cãci ediţia trilingvã şi ilustratã a Poveştii Poveştilor pusã pe<br />

piaţã <strong>de</strong> editura Humanitas este doar „cumplit meşteşug <strong>de</strong> tîmpenie”.<br />

TITUS FILIPAS<br />

EXPOZITIE ROMANEASCA DE PICTURA in POLONIA a artistei VICTORITA DUTU<br />

Prezentam mai jos programul itinerariului expozitiei organizata <strong>de</strong> DOMNUL CONSUL<br />

ONORIFIC AL ROMANIEI CORNEL CALOMFIRESCU<br />

"PUNCTUL DE LA INFINIT" cu titlul original in limba polona<br />

"MIEJSCE Z KONCA NIESKONCZONOSC - WYSTAWA MALARSTWA RUMUNSKIEGO"<br />

Lista oraselor <strong>si</strong> datele:<br />

Kudowa Zdroj - 30.06. - 06.07. 2007. Duszniki Zdroj - 09.07. - 18.07. 2007.<br />

Polanica Zdrój - 19.07. - 1.07. 2007. Nowa Ruda - 3.08 - 10.8.08.2007. Bystrzyca<br />

Klodzka 11.08 - 21. 08. 200r<br />

La vernisaje, care au fost in complexitatea lor, un mic festival <strong>de</strong> cultura<br />

romaneasca, premergator actiunii <strong>de</strong> parteneriat a orasului Calimanesti cu unul din<br />

orasele mentionate, au participat edili oraselor la fiecare fiind prezent primarul<br />

<strong>si</strong> con<strong>si</strong>lieri ai con<strong>si</strong>liilor <strong>de</strong> administrare locala.<br />

Imangini <strong>de</strong> la vernisaj <strong>si</strong> cele douazeci <strong>si</strong> cinci <strong>de</strong> lucrari le puteti<br />

viziona apasând pe <strong>si</strong>turile :<br />

www.ilincanatanael.wordpress.com<br />

www.ilinca.wordpress.com<br />

www.victoritadutu.home.ro<br />

„Orase interculturale: guvernare <strong>si</strong> politici pentru comunitati diver<strong>si</strong>ficate”<br />

in atentia domnilor primari<br />

Directia pentru Cultura <strong>si</strong> Mostenire Culturala <strong>si</strong> Naturala din cadrul Con<strong>si</strong>liul<br />

Europei, a lansat programul „Orase interculturale: guvernare <strong>si</strong> politici pentru<br />

comunitati diver<strong>si</strong>ficate” <strong>de</strong>stinat oraselor europene. Obiectivul programului este<br />

consolidarea <strong>si</strong> sprijinirea eforturilor colectivitatilor locale pentru punerea in<br />

valoare a diver<strong>si</strong>tatii culturale. Programul urmareste sa constientizeze<br />

autoritatile publice locale asupra faptului ca diver<strong>si</strong>tatea culturala nu trebuie<br />

tratata ca o amenintare ci ca o resursa importanta pentru <strong>de</strong>zvoltarea,<br />

creativitatea <strong>si</strong> coeziunea comunitatilor respective. Programul se adreseaza<br />

oraselor mari, mici <strong>si</strong> mijlocii sau subdiviziunilor metropolelor.<br />

Orasele participante, trebuie sa puna la dispozitia programului nu numai<br />

sprijinul politic al autoritatilor publice locale respective, ci <strong>si</strong> resurse<br />

financiare <strong>si</strong> logistice.<br />

Ele vor fi selectate <strong>de</strong> catre o echipa a Con<strong>si</strong>liului Europei, in functie <strong>de</strong>


interesul manifestat <strong>si</strong> <strong>de</strong> modalitatile prin care pot sprijini programul <strong>si</strong> vor<br />

intra in „Reteaua oraselor inter-culturale ale Con<strong>si</strong>liului Europei” beneficiind,<br />

astfel, <strong>de</strong> o recunoastere publica a eforturilor <strong>si</strong> reu<strong>si</strong>telor lor, atat pe plan<br />

national, cat <strong>si</strong> international.<br />

Axele prioritare ale programului sunt urmatoarele: Guvernarea interculturala<br />

in sensul accesului la <strong>de</strong>zbatere publica, elaborarii <strong>si</strong> evaluarii politicilor<br />

publice la nivel local, participarii la procesul <strong>de</strong>cizional, accesului la educatie,<br />

locuri <strong>de</strong> munca <strong>si</strong> protectie sociala; discursul public <strong>si</strong> etica mijloacelor <strong>de</strong><br />

informare; medierea inter-culturala ; in scoli, spitale, servicii sociale, politie,<br />

tribunale, etc. ; politici <strong>si</strong> actiuni culturale.<br />

Autoritatile publice locale interesate sa participe la<br />

selectia pentru acest program trebuie sa completeze <strong>si</strong> sa transmita o scrisoare <strong>de</strong><br />

interes, pana in data <strong>de</strong> 30 septembrie 2007, pe adresa <strong>de</strong> e-mail:<br />

irena.guidikova@coe.int.<br />

Primarul şi secretatul comunei, părţi ale aceluiaşi întreg, împreună pentru o<br />

mi<strong>si</strong>une comună"<br />

În perioada 16-19 august va avea loc întâlnirea Con<strong>si</strong>liului director al A.Co.R în<br />

şedinţă ordinară pe semestrul II/2007. Aceasta va avea loc la Hotel Opal din<br />

Staţiunea Jupiter-Cap Aurora. La lucrări vor participa membrii Con<strong>si</strong>liului director<br />

al Asociaţiei Comunelor din România, precum şi membri ai Corpului Profe<strong>si</strong>onal al<br />

Secretarilor Comunelor din România.<br />

Lucrările menţionate sunt integrate unor programe <strong>de</strong> perfecţionare a căror durată<br />

este <strong>de</strong> 4 zile pentru primari şi <strong>de</strong> 7 zile pentru secretari, având ca temă<br />

„PRIMARUL ŞI SECRETARUL COMUNEI, PĂRŢI ALE ACELUIAŞI ÎNTREG, ÎMPREUNĂ PENTRU O<br />

MISIUNE COMUNĂ", finalizate cu certificate <strong>de</strong> absolvire.<br />

RADACINI-FEST-SAPANTA 2007<br />

In amintirea faptului ca celebrul cimitir vesel <strong>de</strong> la Sapanta a fost adus in<br />

atentie publica <strong>de</strong> ziaristi romani <strong>si</strong> francezi, Fundatia "Reporter" organizeaza<br />

anul acesta, la Sapanta, pe 17-19 august<br />

FESTIVALUL DE SPIRITUALITATE TRADITIONALA "RADACINI"<br />

in parteneriat cu UNESCO <strong>si</strong> primaria comunei.<br />

Sponsorul acestei initiative care tin<strong>de</strong> spre permanentizare este Asociatia<br />

Platitorilor <strong>de</strong> Impozite. Parteneri media Televiziunea Romana, TVRInternational,<br />

TVRM <strong>si</strong> TV-Axa.<br />

Asociatia Culturala "Ars Maris", cu sprijinul Primariei municipiului Reghin, al<br />

Con<strong>si</strong>liului Municipal Reghin <strong>si</strong> al Bibliotecii Municipale "Petru Maior" Reghin,<br />

organizeaza, in luna octombrie a.c., prima editie a Concursului national <strong>de</strong> poezie<br />

<strong>si</strong> proza scurta "Ars Maris".<br />

Concursul este <strong>de</strong>schis autorilor care nu au volum publicat, cu virsta maxima <strong>de</strong> 35<br />

<strong>de</strong> ani. Lucrarile (la sectiunea poezie - maxim 10 poezii, la sectiunea proza scurta<br />

- maxim 15 pagini), dactilografiate/listate in trei exemplare, insotite <strong>de</strong> un CV<br />

(nume, prenume, virsta, adresa, numar <strong>de</strong> telefon), vor fi expediate pe adresa:<br />

Ioan-Pavel Azap, str. Unirii nr. 17, ap. 34, Cluj-Napoca, jud. Cluj, pina in data<br />

<strong>de</strong> 1 octombrie a.c. Plicul va purta mentiunea Pentru concursul "Ars Maris".<br />

Prima ediţie a Zilei comunei Şuncuiuş-Bihor<br />

Organizatorii evenimentului sunt: Con<strong>si</strong>liul Local Şuncuiuş, Căminul Cultural<br />

Şuncuiuş, Asociaţia <strong>de</strong> Pădurit şi Păşunat "Vârful Runcului" Şuncuiuş, în colaborare<br />

cu Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor,<br />

care aqu organizat în zona turistică Peştera Unguru Mare programul artistic<br />

evoluand ansamblurile locale din Şuncuiuş şi Bălnaca, precum şi cele din Auşeu,<br />

Bratca, Mărişel, ju<strong>de</strong>ţul Cluj, Macea, ju<strong>de</strong>ţul Arad. A urmat Ansamblul Artistic<br />

Profe<strong>si</strong>onist "Crişana" din Ora<strong>de</strong>a, reprezentat <strong>de</strong>: Leontin Ciucur, Cornel Borza,


Luminiţa Tomuţa, Florica Bradu, Florica Duma, Felicia Costin şi Viorica Bra<strong>de</strong>a. Siau<br />

dat concursul <strong>de</strong> asemenea Dana Jurjuţ, Otilia Haragoş, Maria Golban şi Ovidiu<br />

Pur<strong>de</strong>a <strong>de</strong> la Cluj, Sânziana Toa<strong>de</strong>r, Aurel Ţurcaş, Cornelia şi Lupu Rednic.<br />

„Iulian Antonescu fondator al Muzeului din Bacău,<br />

remarcabil istoric, arheolog, muzeograf <strong>si</strong> om cu larg orizont cultura”<br />

a fost tema colocviului bacauan anuntat <strong>de</strong> Mihaela Babusanu Amalanci in revista<br />

„Agero”. Organizatori ai evenimentului au fost Complexul Muzeal „Iulian<br />

Antonescu”împreuna cu Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”, Filiala<br />

Bacău Arhivele Naţionale-Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Bacău, Protopopiatul Bacău Nord,<br />

Protopopiatul Bacău Sud iar mo<strong>de</strong>ratorul evenimentului a fost profesor doctor Ioan<br />

Mitrea preşedintele executiv al Fundaţiei Cultural Ştiinţifice „Iulian Antonescu”.<br />

Manifestarea a <strong>de</strong>butat la ora 9 la biserica „Precista”un<strong>de</strong> s-a ţinut o slujbă <strong>de</strong><br />

pomenire apoi s-a vizitat Curtea Domneasca. La sediul muzeului s-a <strong>de</strong>sfasurat<br />

colocviul la care a participat şi Eugenia Antonescu soţia celui comemorat.<br />

Iulian Antonescu a a pus bazele primului muzeu din Bacău creat la 1 aprilie 1957,<br />

fiind şi primul director al acestei instituţii<br />

Tot el a <strong>de</strong>marat şi o amplă acţiune <strong>de</strong> strângere <strong>de</strong> material muzeistic şi<br />

cercetare arheologică.<br />

Practic, Bacăul îi datorează lui Iulian Antonescu inclu<strong>de</strong>rea în circuitul<br />

muzeistic naţional lucru remarcat cu adânc respect <strong>de</strong> toţi participanţii la<br />

colocviu.<br />

Organizata <strong>de</strong> Fundatia Nationala pentru Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni <strong>si</strong> Centrul European<br />

<strong>de</strong> Studii Covasna-Harghita, cea <strong>de</strong>-a IX-a editie a Univer<strong>si</strong>tatii <strong>de</strong> vara <strong>de</strong> la<br />

Izvorul Muresului va avea loc in perioada 15-19 august 2007 sub genericul "Romania<br />

Europeana <strong>si</strong> romanii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni", <strong>de</strong>zbătând temele: "Comunitatile romanesti<br />

din afara frontierelor. Analiza <strong>si</strong>tuatiei: stadiul educatiei in limba romana,<br />

cultura <strong>si</strong> religia, mass-media in noul context european <strong>si</strong> mondial" <strong>si</strong> "Cetatenia<br />

romana <strong>si</strong> regimul vizelor pentru romanii din afara frontierelor".<br />

Cursurile "Prevenirea <strong>si</strong> combaterea traficului <strong>de</strong> fiinte umane <strong>si</strong> a traficului <strong>de</strong><br />

droguri in zona <strong>de</strong> frontiera a Uniunii Europene <strong>si</strong> a NATO", precum <strong>si</strong> "Rolul<br />

cultelor religioase in prevenirea <strong>si</strong> combaterea acestor fenomene", vor constitui<br />

cele doua teme <strong>de</strong> vineri, 17 august. Sambata, 18 august a.c., se vor discuta<br />

probleme referitoare la afirmarea i<strong>de</strong>ntitatii romanesti in medii multietnice <strong>si</strong><br />

pluriconfe<strong>si</strong>onale, parteneriatul romano-roman pentru promovarea spiritualitatii,<br />

educatiei <strong>si</strong> culturii romane - perspective europene.<br />

HRAM LA MANSTIREA FRANCISCANA DIN ORADEA<br />

Programul organizat <strong>de</strong> Mănăstirea franciscană "Adormirea Maicii Domnului", din<br />

Cartierul ora<strong>de</strong>an Rogerius, cu ocazia hramului bisericii, va cuprin<strong>de</strong>: marţi, 14<br />

august, <strong>de</strong> la ora 17.00 - <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea pelerinajului cu Paraclisul Maicii Domnului<br />

şi Cuvânt <strong>de</strong> învăţătură, ora 18.00 - Sfânta Liturghie <strong>de</strong> seară, ora 22.00 - Sfânta<br />

Liturghie, urmată <strong>de</strong> proce<strong>si</strong>une, cu Statuia Maicii Domnului, în jurul bisericii şi<br />

noapte <strong>de</strong> veghe. Programul va continua miercuri, 15 august, <strong>de</strong> la ora 5.00 - Sfânta<br />

Liturghie, ora 8.00 - Sfânta Liturghie, ora 10.00 - Liturghia solemnă a hramului,<br />

oficiată <strong>de</strong> PS Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic <strong>de</strong> Ora<strong>de</strong>a, împreună cu<br />

preoţii care vor veni la pelerinaj, după care se va trece la sfinţirea vitraliului<br />

mănă<strong>stiri</strong>i. În final, va avea loc proce<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> încheiere a pelerinajului.<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă din Constanta a găzduit, o dublă lansare editorială: antologia<br />

„Drumurile vieţii”, în care sînt reuniţi 19 poeţi şi volumul <strong>de</strong> versuri „Bucăţi din<br />

inima mea” <strong>de</strong> Amelia Magori. Volumul intitulat „Drumurile vieţii”, apărut la<br />

editura Anamarol, reprezintă o continuare a antologiei „Spiralele vieţii”, care a<br />

văzut lumina tiparului în anul 2006 şi care cuprin<strong>de</strong>, <strong>de</strong> asemenea, 19 poeţi.


Bucovinenii au un Festival Naţional al Păstrăvului<br />

In perioada 14-16 august, comuna muzeu Ciocăneşti găzduieşte cea <strong>de</strong>-a V-a ediţie a<br />

Festivalului Naţional al Păstrăvului. Manifestările <strong>de</strong>butează marţi, la ora 12:00,<br />

cu primirea şi înscrierea concurenţilor pentru cele două manşe <strong>de</strong> pescuit la<br />

păstrăv, dar şi înscrierea la concursul <strong>de</strong> gastronomie. La ora 19:30, La Biserica<br />

Adormirea Maicii Domnului” din Ciocăneşti se va oficia slujba „Prohodul Maicii<br />

Domnului”. Miercuri, 15 august, se vor săvârşi slujbe religioase la toate<br />

bisericile din comună, după care, între orele 12:00- 13:30, sub genericul „Ecologia<br />

Păstrăvului”, la Casa <strong>de</strong> Cultură, va avea loc o masă rotundă. Una dintre atracţiile<br />

festivalului: Parada portului popular, a călăreţilor şi a spectacolelor folclorice,<br />

îi <strong>de</strong>termină pe localnici să scoată a<strong>de</strong>vărate comori <strong>de</strong> artă populară – costumele<br />

tradiţionale.<br />

Sub genericul „La hramul satului”, gospodinele vor pregăti „cea mai mare mămăligă”<br />

şi cel mai gustos borş <strong>de</strong> păstrăv, ca un preambul la concursul gastronomic „Borşul<br />

păstrăvului” şi „Coşul fermierului”. Va fi şi o <strong>de</strong>filare a „Căruţei gospodarilor”,<br />

o prezentare a meşterilor populari, şi pentru prima data un concurs <strong>de</strong> pescuit<br />

sportiv <strong>de</strong>monstrativ pentru copii.<br />

După premierea câştigătorilor <strong>de</strong> la concursul <strong>de</strong> pescuit şi concursul gastronomic,<br />

organizatorii au pregătit un alt moment folcloric, începând cu ora 19:30, cu<br />

Ansamblul Folcloric Solca şi invitata <strong>de</strong> onoare Ştefania Stoica. Începând cu ora<br />

21:30, plăieşi cu făclii în mâini vor coborî <strong>de</strong> pe Dealul Tătarilor. Momentul este<br />

urmat <strong>de</strong> un foc <strong>de</strong> tabără şi balul festivalului.<br />

Se vor <strong>de</strong>semna „Cea mai frumoasă gospodărie tradiţională” şi „Cea mai frumoasă<br />

grădină cu flori”. Tot miercuri sunt programate întâlniri cu fiii satului, sunt<br />

cinstiţi şi plutaşii care vor coborî pe Bistriţa Aurie, între Botoş şi Ciocăneşti,<br />

se premiază persoana care poartă cel mai frumos costum popular autentic. Spectacole<br />

folclorice cu Ansamblul „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi invitata <strong>de</strong> onoare -<br />

Sofia Vicoveanca.<br />

Bucovinenii au un Festival Naţional al Păstrăvului<br />

In perioada 14-16 august, comuna muzeu Ciocăneşti găzduieşte cea <strong>de</strong>-a V-a ediţie a<br />

Festivalului Naţional al Păstrăvului. Manifestările <strong>de</strong>butează marţi, la ora 12:00,<br />

cu primirea şi înscrierea concurenţilor pentru cele două manşe <strong>de</strong> pescuit la<br />

păstrăv, dar şi înscrierea la concursul <strong>de</strong> gastronomie. La ora 19:30, La Biserica<br />

Adormirea Maicii Domnului” din Ciocăneşti se va oficia slujba „Prohodul Maicii<br />

Domnului”. Miercuri, 15 august, se vor săvârşi slujbe religioase la toate<br />

bisericile din comună, după care, între orele 12:00- 13:30, sub genericul „Ecologia<br />

Păstrăvului”, la Casa <strong>de</strong> Cultură, va avea loc o masă rotundă. Una dintre atracţiile<br />

festivalului: Parada portului popular, a călăreţilor şi a spectacolelor folclorice,<br />

îi <strong>de</strong>termină pe localnici să scoată a<strong>de</strong>vărate comori <strong>de</strong> artă populară – costumele<br />

tradiţionale.<br />

Sub genericul „La hramul satului”, gospodinele vor pregăti „cea mai mare mămăligă”<br />

şi cel mai gustos borş <strong>de</strong> păstrăv, ca un preambul la concursul gastronomic „Borşul<br />

păstrăvului” şi „Coşul fermierului”. Va fi şi o <strong>de</strong>filare a „Căruţei gospodarilor”,<br />

o prezentare a meşterilor populari, şi pentru prima data un concurs <strong>de</strong> pescuit<br />

sportiv <strong>de</strong>monstrativ pentru copii.<br />

După premierea câştigătorilor <strong>de</strong> la concursul <strong>de</strong> pescuit şi concursul gastronomic,<br />

organizatorii au pregătit un alt moment folcloric, începând cu ora 19:30, cu<br />

Ansamblul Folcloric Solca şi invitata <strong>de</strong> onoare Ştefania Stoica. Începând cu ora<br />

21:30, plăieşi cu făclii în mâini vor coborî <strong>de</strong> pe Dealul Tătarilor. Momentul este<br />

urmat <strong>de</strong> un foc <strong>de</strong> tabără şi balul festivalului.<br />

Se vor <strong>de</strong>semna „Cea mai frumoasă gospodărie tradiţională” şi „Cea mai frumoasă<br />

grădină cu flori”. Tot miercuri sunt programate întâlniri cu fiii satului, sunt<br />

cinstiţi şi plutaşii care vor coborî pe Bistriţa Aurie, între Botoş şi Ciocăneşti,<br />

se premiază persoana care poartă cel mai frumos costum popular autentic. Spectacole<br />

folclorice cu Ansamblul „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi invitata <strong>de</strong> onoare -


Sofia Vicoveanca.<br />

Orchestra <strong>de</strong> cameră “Sinfonietta” a Filarmonicii din Berlin, condusă <strong>de</strong> Ion Marin,<br />

dirijor român care se întoarce după 22 <strong>de</strong> ani pe scena muzicală din ţară, va<br />

susţine patru concerte la Sibiu săptămâna viitoare, cu lucrări <strong>de</strong> Bach, Haydn,<br />

Ceaikovski şi Mozart, iar în ultimul recital va cânta alături <strong>de</strong> Corul Madrigal.<br />

Înfiinţată şi condusă <strong>de</strong> dirijorul Ion Marin, aceasta prestigioasă orchestră <strong>de</strong><br />

cameră este compusă din instrumentisti ai Filarmonicii din Berlin şi este<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rată a fi una dintre cele mai <strong>de</strong> succes formaţii <strong>si</strong>nfonice din lume. În<br />

zilele <strong>de</strong> miercuri, joi şi vineri, orchestra <strong>de</strong> cameră « Sinfonietta » va concerta<br />

la Sala Thalia, iar vineri va cânta alături <strong>de</strong> Corul Madrigal. Concertele <strong>de</strong> la<br />

Sibiu marchează un real eveniment.<br />

REZIDIRE DUHOVNICEASCĂ ÎN DEFILEUL DUNĂRII<br />

Mănăstirea Mraconia se ridică lângă un viaduct din Defileul Dunarii, pe soseaua<br />

Orsova - Moldova-Noua. E o ctitorie ridicată prin stradania preotului Cristian<br />

Tartea in amintirea schitului Mracuna, disparut <strong>de</strong>finitiv sub apele fluviului dupa<br />

constructia barajului <strong>de</strong> la Portile <strong>de</strong> Fier care a alungat călugării acoperind<br />

toată Valea Mracunei. Originar din localitatea doljeana Cetate preotul Cristian<br />

Tartea s-a ocupat, timp <strong>de</strong> 14 ani, <strong>de</strong> constructia lacasului <strong>de</strong> închinare adunând<br />

obiectele <strong>de</strong> cult salvate prin podurile lăcaşurilor bisericeşti din zonă şi<br />

strângând donaţii în bani şi materiale <strong>de</strong> construcţii. Astăzi, parcurgând viaductul<br />

prin spectaculosul peisaj poţi admira împlinirea lui prin arhitctura lăcaşului <strong>de</strong><br />

cult care continuă tradiţia.<br />

12 artişti din ţară realizează troiţe pentru fiecare comună din ju<strong>de</strong>ţulGalati<br />

A treia ediţie a Taberei <strong>de</strong> sculptură în lemn, întrunind cioplitori <strong>de</strong> troiţe, se<br />

<strong>de</strong>sfăşoară la Galaţi, în Pădurea Gârboavele.<br />

Evenimentul este organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural „Dunărea <strong>de</strong> Jos", care a adus la<br />

această ediţie 12 artişti profe<strong>si</strong>onişti şi meşteri populari sculptori în lemn din<br />

Vaslui, Buzău, Dolj, Brăila, Maramureş şi Galaţi. Se lucrează în lemn <strong>de</strong> stejar,<br />

dimen<strong>si</strong>unile troiţelor putând ajunge până la cinci-şase metri înălţime. Pentru<br />

prima oară, printre participanţi se numără şi două femei – Cornelia şi Angela<br />

Ciurumelea, din Buzău, mamă şi fiică, iar Paul Balaci, din Salcia – Dolj, execută o<br />

cruce pictată, nu sculptată.<br />

Ca şi lucrările realizate în cadrul ediţiilor prece<strong>de</strong>nte, troitele vor fi amplasate<br />

în comunele ju<strong>de</strong>ţului Galaţi, 18 din cele realizate până acum gă<strong>si</strong>ndu-şi <strong>de</strong>ja locul<br />

<strong>de</strong> expunere. Prin aceasta ingenioasă şi lăudabilă iniţiativă intenţia Con<strong>si</strong>liului<br />

Ju<strong>de</strong>ţean Galaţi care finanţează în fiecae an tabăra, este <strong>de</strong> a înzestra fiecare<br />

comună cu câte o astfel <strong>de</strong> sculptură.<br />

Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, găzduieşte o expoziţie <strong>de</strong> gravura secolelor<br />

XVII-XIX, a celebrului Peter Paul Rubens. Lucrările sunt expuse în cele două săli<br />

ale Galeriei <strong>de</strong> Artă Europeană, special amenajate. Expoziţia prezintă un număr <strong>de</strong><br />

28 <strong>de</strong> gravuri realizate în atelierul lui Rubens, pe teme religioase şi mitologice,<br />

câteva portrete şi peisaje.<br />

Fundaţia "Scrisul Românesc" din Craiova are <strong>de</strong>osebita plăcere să vă invite la<br />

inaugurarea portalului intitulat sugestiv "Români Uitaţi" (www.romaniuitati.eu),<br />

concretizare a unei iniţiative mai vechi a noastră constând în abordarea unor<br />

aspecte <strong>de</strong> oridin istoric, sociologic, etnografic şi cultural, referitoare la<br />

comunităţile româneşti din zona Peninsulei Balcanice. Este o încercare <strong>de</strong> a<br />

în<strong>de</strong>părta praful istoriei aşezat <strong>de</strong>-a lungul vremurilor peste comunităţile <strong>de</strong><br />

români din Balcani şi <strong>de</strong> a atrage atenţia opiniei publice din ţară şi din


străinătate (dar şi a autorităţilor <strong>de</strong> resort din ţara noastră şi din ţările <strong>de</strong><br />

baştină ale conaţionalilor), asupra "Românilor Uitaţi" din Valea Timocului sau din<br />

alte zone ale Balcanilor. În acest scop, Fundaţia "Scrisul Românesc" s-a angajat să<br />

iniţieze o serie <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> recuperare a i<strong>de</strong>ntităţii culturale a românilor<br />

timoceni şi să ofere consultanţă asociaţiilor româneşti din Serbia şi Bulgaria,<br />

prin intermediul CENTRULUI DE STUDII ŞI CERCETĂRI PENTRU COMUNITĂŢILE DE ROMÂNI DIN<br />

BALCANI, în sensul promovării drepturilor minorităţii româneşti (vlahe) din Valea<br />

Timocului, cu respectarea riguroasă a dispoziţiilor juridice şi constituţionale din<br />

ţările <strong>de</strong> care aparţin şi a celor preluate din Convenţia Cadru a Uniunii Europene,<br />

privind Protecţia Minorităţilor Naţionale.<br />

Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu are<br />

plăcerea <strong>de</strong> a vă anunţa <strong>de</strong>sfăşurarea celei <strong>de</strong>-a XV-a ediţii a Festivalului concurs<br />

internaţional <strong>de</strong> muzică populară "Pe Marginea Dunării" începând cu data <strong>de</strong> 16<br />

August.<br />

Festivalul se va <strong>de</strong>sfăşura, ca şi până acum, în Sala Mare a Teatrului Valah Giurgiu<br />

şi va avea următorul program: în seara I şi seara a II a vor avea loc concursul<br />

propriu-zis şi spectacole <strong>de</strong> muzică şi dansuri populare oferite <strong>de</strong> Ansamblul<br />

Folcloric Vlaşca, iar în seara a IIIa va avea loc Gala Festivalului, cu<br />

festivitatea <strong>de</strong> premiere şi un spectacol <strong>de</strong>osebit oferit, <strong>de</strong> asemenea, <strong>de</strong> Ansamblul<br />

Folcloric <strong>de</strong> muzică şi dansuri populare româneşti "Vlaşca".<br />

Aproape 2000 <strong>de</strong> credincioşi au venit pe 7 august la Mănăstirea Sihăstria. Şase<br />

ierarhi au sfinţit pictura bisericii mari, închinată primei românce trecute în<br />

rândul sfinţilor, Cuvioasa Teodora <strong>de</strong> la Sihla. Liturghia care a urmat sfinţirii a<br />

fost cu totul <strong>de</strong>osebită, iar faptul că, oamenilor, ca după orice sfinţire, li se<br />

permite intrarea în Sfântul Altar pentru a se închina, a bucurat sufletele sutelor<br />

<strong>de</strong> credincioşi.<br />

Festival Folcloric la Vidin Imprimare E-mail<br />

Asociatia Vlahilor din Bulgaria organizeaza in perioada 11-12 August 2007 cea<br />

<strong>de</strong>-a IX a editie a Festivalului International Folcloric <strong>de</strong> Cantece <strong>si</strong> Dansuri<br />

Populare Vlaho-Romane. Vor participa ansambluri din Timocul bulgaresc dar <strong>si</strong><br />

formatii din Romania <strong>si</strong> Serbia.<br />

Organizarea festivalului se inscrie printre <strong>de</strong>mersurile Asociatiei Vlahilor din<br />

Bulgaria <strong>de</strong> pastrare a traditiilor, obiceiurilor <strong>si</strong> portului romanesc la sud <strong>de</strong><br />

Dunare.<br />

A apărut recent nr. 8 (68), pe august 2007, al revistei <strong>de</strong> cultură, literatură şi<br />

artă Cetatea Culturală. Revista, aflată în al VIII-lea an, respectiv a III-a serie,<br />

este editată <strong>de</strong> SC Sedan Casa <strong>de</strong> Editură SRL cu sediul in Cluj-Napoca. Din colegiul<br />

<strong>de</strong> redacţie al revistei fac parte: Dan Brudaşcu (redactor şef), fondatorul<br />

publicaţiei, Miron Scorobete (redactorşef adjunct), Ion Cristofor (secretar general<br />

<strong>de</strong> redacţie), Daniela Gîfu (grafică) şi Ioachim Gherman (tehnoredactare). Revista<br />

beneficiaza <strong>de</strong> colaborarea unor scriitori, poeţi, critici şi istorici literari şi<br />

<strong>de</strong> artă, univer<strong>si</strong>tari, aca<strong>de</strong>micieni, din ţară şi din peste 35 <strong>de</strong> ţări ale lumii.<br />

Publicaţia nu este şi nu a fost niciodată aservită politic. Urmăreşte, pe <strong>de</strong> o<br />

parte, promovarea valorilor cultural-literare tran<strong>si</strong>lvane şi naţionale, iar pe <strong>de</strong><br />

alta <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea spre cultura universală.<br />

Cea <strong>de</strong>-a XVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu va avea loc<br />

între 1 şi 23 septembrie, la Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Braşov, Timişoara, Cluj şi<br />

Sinaia. La spectacolele din seria „Creaţia muzicală românească contemporană" <strong>de</strong> la<br />

Ateneul Român, ca şi la „Dimineţi enesciene" <strong>de</strong> la Sala Mică a Palatului, intrarea


va fi gratuită, iar la recitalurile şi concertele organizate în cadrul Concursului<br />

Internaţional „George Enescu", accesul va fi gratuit şi se va face în limita<br />

locurilor disponibile, iar posesorii <strong>de</strong> abonamente vor avea prioritate.<br />

Edţia a II-a Bucureşti SummerJam 07<br />

31 august 2007 - 2 septembrie 2007<br />

Primul festival autohton <strong>de</strong> Hip-hop se va <strong>de</strong>sfăşura anul acesta în diferite locaţii<br />

indoor şi open air din Capitală şi va avea drept invitaţi nume <strong>de</strong> marcă ale Hiphop-ului.<br />

Concertele vor avea loc pe terasa Old School <strong>de</strong> pe Caleea Stirbey Voda. Primele<br />

confirmari: DEFARI, CESAR COMANCHE şi DJ-ul irlan<strong>de</strong>z FLIP, iar dintre trupele Hiphop<br />

autohtone vor fi prezente La Familia, K-Gula, Cedry2k, Funktastics, Ad<br />

Litteram, USM, KaTaNa, Cast, Zombie,THC, Da Hood, Kazi Ploae <strong>si</strong> Yawn & Spooke şi<br />

R.A.N.-S. Înscrierile la toate competiţiile sunt încă <strong>de</strong>schise<br />

.<br />

FânFest 2007 - Spune ver<strong>de</strong>!<br />

(Roşia Montană, 24 - 26 august)<br />

Fân Fest 2007 te invită să crezi şi să acţionezi pentru protejarea naturii! Locul<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a rămas acelaşi, Roşia Montană, pentru că este, încă, o zonă<br />

ameninţată şi un bastion al luptei <strong>de</strong> pro-mediu.<br />

Programul festivalului este mult mai bogat şi nu se mai axează pe muzică, <strong>de</strong>şi<br />

concerte vor fi şi anul acesta din belşug: electro, blues, alternative, jazz şi<br />

funk, vor fi şi piese <strong>de</strong> teatru, un cort <strong>de</strong> literatură şi un capitol întreg <strong>de</strong><br />

FânFest Extrem.<br />

"România nu gustă cianura!" <strong>de</strong>clară FânFest, în schimb te invită să guşti şi să<br />

apreciezi produsele ecologice, ţărăneşti, precum şi specialităţi ale localnicilor<br />

din Roşia Montană care se vor gă<strong>si</strong> în piaţa amenajată chiar în cadrul festivalului<br />

Publicaţie nouă editată <strong>de</strong> CRDE!<br />

Publicaţia "Buna guvernare în comunităţi multietnice: condiţii,<br />

instrumente, bune practici, modalităţi <strong>de</strong> a realiza <strong>si</strong> măsura buna guvernare la<br />

nivel local" este un instrument ce doreşte sa promoveze o înţelegere comună a<br />

conceptului <strong>de</strong> bună guvernare, precum şi un ghid <strong>de</strong> aplicare a bunei guvernări la<br />

nivel local.<br />

"Nymphea Dance" Ora<strong>de</strong>a<br />

Festivalul "Nymphea Dance" la a cincea ediţie. Ora<strong>de</strong>a găzduieşte acest festival<br />

internaţional <strong>de</strong>dicat dansului hip-hop şi breakdance-ului. Concursurile şi<br />

showurile din cadrul evenimentului vor avea loc pe 24 şi pe 25 august, la Teatrul<br />

<strong>de</strong> Stat Ora<strong>de</strong>a.<br />

Participare românească la Sărbătorile oraşului Setúbal *În perioada 31 iulie - 6<br />

august 2007, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în<br />

parteneriat cu Frăţia - Asociaţia Emigranţilor Români şi Moldoveni din Setúbal<br />

(Portugalia), organizează standul comunităţii româneşti la Sărbătorile oraşului<br />

Setúbal.<br />

Festivalul Berii din Oneşti <strong>de</strong>vine Festivalul Verii Oneşti<br />

Oneştiul găzduieşte pe 24 - 25 - 26 august Festivalul Verii. Oneştenii au <strong>de</strong>cis să<br />

renunţe la <strong>de</strong>numirea racoritoare pe care festivalul a purtat-o în primii ani <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>sfăşurare. Festivalul va fi o serbare câmpenească. În cazul în care berea şi<br />

micii nu vor mai fi actorii principali, vizitatorii se vor putea <strong>de</strong>lecta cu<br />

preparate din peşte, carne <strong>de</strong> pasăre, vinuri sau tării. Pentru programul artistic<br />

al festivalului se asteapta anunţarea trupelor.


Ediţia a XXXVII-a Festivalul Naţional <strong>de</strong> Muzică Uşoară Mamaia<br />

23 august 2007 - 26 august 2007<br />

Ediţia 2007 a Festivalului Mamaia, manifestare-reper pentru muzica uşoară<br />

românească, se va <strong>de</strong>sfăşura la Teatrul <strong>de</strong> vară din staţiunea Mamaia. Preselecţiile<br />

pentru secţiunea "interpretare" au avut loc în perioada 30 - 31 august, iar<br />

jurizarea pentru secţiunea "creaţie", pe 1 august.<br />

Concurenţii selecţionaţi, acompaniaţi <strong>de</strong> Big Bandul Radio, se vor prezenta în<br />

festival după următorul program:<br />

- 23 august - Secţiunea interpretare<br />

- 24 august - Secţiunea creaţie<br />

- 25 august - Secţiunea recitaluri<br />

- 26 august - Gala laureaţilor<br />

Premiile se anunţă a fi generoase: 500, 1000 şi 1500 Euro, la care se adaugă<br />

premiul special In memoriam "Teo Peter"!<br />

A DOUA EDITIE A CONCERTULUI LIMBII ROMANE<br />

La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong>la<br />

Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />

în drepturile istorice a limbii române.<br />

.Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />

treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />

din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />

tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />

respectate drepturile.<br />

În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />

dată, în acelaşi loc. Trupele vor fi mai numeroase, genurile muzicale vor fi mai<br />

diverse, doar mesajul va rămâne acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie lăsaţi să<br />

îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a strămoşilor lor,<br />

să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.<br />

Decorarea Centrul Dansului <strong>de</strong> catre trei artişti din Marea Britanie, SUA şi<br />

Belgia. Ei vor <strong>de</strong>cora pereţii Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti cu<br />

lucări <strong>de</strong> graffiti şi stencil. Instituţia va găzdui expoziţia Commonplayground,<br />

<strong>de</strong>schisă între 8 şi 31 august. Expoziţia cuprin<strong>de</strong> peste 20 <strong>de</strong> lucrări, graffitiuri,<br />

stencil-uri sau piese în lut, care vor integra Centrul Naţional al Dansului în<br />

aria culturii urbane. Între organizatori se numără şi Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />

României.<br />

Festivalul Folcloric "Sfântul Ştefan" vine cu o nouă ediţie, cea <strong>de</strong>-a IX - a, între<br />

18 şi 21 august. Acesta este un festival internaţional al valorilor autentice <strong>de</strong><br />

folclor ale grupărilor etnice şi culturilor regionale europene. Festivalul a<br />

<strong>de</strong>venit <strong>de</strong>ja un eveniment important în viaţa culturală a minorităţilor etnice din<br />

Europa Centrală. Evenimentul vă este oferit <strong>de</strong> către Fundaţia "Heltai Gaspar" şi va<br />

avea loc în mai multe localităţi din ju<strong>de</strong>ţul Cluj.<br />

Meşteri populari români la Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare<br />

*Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, sprijină<br />

participarea a 45 <strong>de</strong> artişti populari din Republica Moldova şi 43 din Serbia (din<br />

localităţi româneşti din Valea Timocului) la cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului<br />

Naţional al Tradiţiilor Populare <strong>de</strong> la Sibiu.<br />

ApăAerFoc: maraton teatral cu mare succes <strong>de</strong> public *În perioada 14 iulie – 5<br />

august 2007 s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Bucureşti, în Parcul Tineretului, Festivalul <strong>de</strong><br />

teatru în aer liber ApăAerFoc. Evenimentul, organizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român,<br />

a adus în România patru trupe <strong>de</strong> prestigiu: Strange Fruit, Teatro Ka, Ilotopie şi<br />

Tuig.


Festivalul Internaţional al Dunării<br />

Festivalul Internaţional al Dunării este un festival care are loc în două locaţii,<br />

în funcţie <strong>de</strong> ani: în anii pari se organizează în Ulm, localitatea germană care dă<br />

naştere Dunării iar în anii impari, cum este 2007, se organizează la Tulcea. Anul<br />

acesta, între 12 şi 15 august, vă puteţi <strong>de</strong>lecta cu muzică autohtonă şi<br />

internaţională, vernisaje, târguri meşteşugăreşti şi focuri <strong>de</strong> artificii. Printre<br />

invitaţi se numără HI-Q, Simplu, Ackent, Iris, Phoenix şi formaţii din Olanda,<br />

Bulgaria şi Serbia. Scena va fi plutitoare iar spectatorii vor sta pe faleză. Iata<br />

programul :<br />

12 august (duminică)<br />

21:00 Simplu - FALEZA DUNĂRII<br />

21:50 DJ Project - FALEZA DUNĂRII<br />

22:30 HI-Q - FALEZA DUNĂRII<br />

13 august (luni)<br />

21:30 Muiterij Kantje Boord (Werkendam, Olanda) - FALEZA DUNĂRII<br />

22:00 Loredana Ciubotaru - FALEZA DUNĂRII<br />

22:30 Akcent - FALEZA DUNĂRII<br />

23:00 Parlament - FALEZA DUNĂRII<br />

14 august (marţi)<br />

21:00 Ansamblul artistic Shumen (Bulgaria) - FALEZA DUNĂRII<br />

21:30 Earth Wheel Sky Band - (Novi Sad, Serbia) - FALEZA DUNĂRII<br />

22:00 Bala<strong>de</strong>le Deltei - FALEZA DUNĂRII<br />

22:30 Viorica şi Ionică din Clejani - FALEZA DUNĂRII<br />

23:30 Loredana & taraful - FALEZA DUNĂRII<br />

15 august (miercuri)<br />

20:30 Aaron - FALEZA DUNĂRII<br />

21:00 Fallen Angels (Vidin, Bulgaria) - FALEZA DUNĂRII<br />

21:30 Proconsul - FALEZA DUNĂRII<br />

22:20 Iris - FALEZA DUNĂRII<br />

23:10 Phoenix - FALEZA DUNĂRII<br />

Tabăra Internaţională <strong>de</strong> Artă Plastică Inter-Art 2007 Aiud<br />

10 august 2007 - 26 august 2007<br />

La a douasprezecea editie a iniţiativei Fundaţiei Inter-Art sunt aşteptaţi tineri<br />

artişti pa<strong>si</strong>onaţi <strong>de</strong> pictură, sculptură, grafică şi foto-vi<strong>de</strong>o-instalaţii.<br />

Juriul a selectat artişti din 23 <strong>de</strong> ţări din Europa (în principal), dar şi din<br />

Africa, A<strong>si</strong>a sau Statele Unite. Ei vor fi prezenţi în tabără, iar la sfârşitul<br />

stagiului <strong>de</strong> creaţie, vor dona o parte din lucrările create


Festivalul <strong>de</strong> Artă Medievală "Ştefan cel Mare" <strong>de</strong> la Suceava vine în acest an între<br />

10 şi 12 august. Programul celei <strong>de</strong> a doua ediţii a festivalului inclu<strong>de</strong><br />

reproduceri din istoria Moldovei, cascadorii şi spectacole <strong>de</strong> teatru. Un festival<br />

medieval în a<strong>de</strong>văratul sens al cuvântului. Cine vrea să vadă şi să audă ju<strong>de</strong>căţi<br />

ale boierilor trădători, încoronări <strong>de</strong> voievozi, încheieri <strong>de</strong> tratate, lupte,<br />

poveşti cavalereşti, dansuri medievale şi spectacole cu domniţe şi domnişori,<br />

trebuie musai să vină la Suceava. Evenimentul se <strong>de</strong>sfăşoară la cetatea <strong>de</strong> scaun.<br />

MUZEUL NAŢIONAL DE ARTA AL ROMÂNIEI ANUNŢĂ :<br />

După aproximativ şase luni <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> reamenjare, Galeria <strong>de</strong> Artă Europeană a<br />

fost re<strong>de</strong>schisă publicului într-o nouă formulă pe 21 iunie.<br />

Importante lucrări <strong>de</strong> artă recent restaurate sunt din nou prilej <strong>de</strong> admiraţie.<br />

Dintre acestea menţionăm: Buna Vestire <strong>de</strong> Tintoretto, Întoarcerea fiului ri<strong>si</strong>pitor<br />

<strong>de</strong> Bernardino Licinio, Venus şi Amor <strong>de</strong> Lucas Cranach cel Bătrân, Triumful<br />

Fecioarei înconjurată <strong>de</strong> Îngeri <strong>de</strong> Pedro Campaña.<br />

Premiera evenimentului o constituie inclu<strong>de</strong>rea în expunerea permanentă a unui<br />

număr important <strong>de</strong> picturi, sculpturi şi obiecte <strong>de</strong> artă <strong>de</strong>corativă ce nu au mai<br />

fost prezentate publicului în ultimii ani. Dintre picturi amintim: Lupta lui<br />

Hercule cu centaurul Nessus <strong>de</strong> Luca Giordano, Sfânta familie <strong>de</strong> Giorgio Vasari,<br />

Fuga lui Iacob <strong>de</strong> Jean Tassel, Iisus şi păcătoşii pocăiţi atribuit lui Anton van<br />

Dyck sau prestigioasa donaţie Madona cu Pruncul <strong>de</strong> Francesco Raibolini (numit Il<br />

Francia), care a intrat în patrimoniul muzeului în 2004 şi este expusă acum pentru<br />

prima dată.<br />

Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale anunţă<br />

apariţia a trei albume în colecţiile editoriale: „Tradiţii” şi „Albumul <strong>de</strong> artă<br />

populară”, coordonator: Oana Gabriela Petrică - director CNCPCT.<br />

Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confe<strong>si</strong>onale şi Inter-Religioase<br />

La Cluj, „Institutul Român <strong>de</strong> Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confe<strong>si</strong>onale şi Inter-<br />

Religioase" lanseaza o publicaţie <strong>de</strong> înaltă ţinută.<br />

Intitulată Inter-Revista Română <strong>de</strong> studii teologice şi religioase, revista al<br />

cărei editor este Radu Preda, secondat <strong>de</strong> Florin-Cătălin Ghiţ, beneficiază <strong>de</strong><br />

sprijinul unui comitet ştiinţific <strong>de</strong> prestigiu, din care nu lipsesc profesori<br />

români şi străini renumiţi, precum Daniel Barbu, Gabriel Bunge, Virgil Ciomoş,<br />

Marko Ivan Rupnik şi Dietmar W. Winkler. Susţinând în eseul său „Rolul catehetic al<br />

laicilor în Biserică. Paradigmă socială şi provocare profetică", nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> a<br />

i<strong>de</strong>ntifica dimen<strong>si</strong>unea catehetică cu cea liturgică a vieţii ecleziale, editorul<br />

revistei stabileşte exigenţa unui ton critic atât faţă <strong>de</strong> mirenii inerţi, cât şi<br />

faţă <strong>de</strong> preoţii şi ierarhii lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong> entuziasm patristic şi elan mi<strong>si</strong>onar: „Ce<br />

<strong>de</strong>monstrează acest tip <strong>de</strong> pastoraţie <strong>de</strong> clasă? Faptul că în parohiile noastre<br />

domneşte, cu rare şi notabile excepţii, o lehamite a comunicării, o lipsă crasă <strong>de</strong><br />

entuziasm şi <strong>de</strong> tinereţe a credinţei, o limbă <strong>de</strong> lemn şi o minte pastorală vătuită,<br />

toate acestea «salvate» liturgic, dar nu mai puţin semne evi<strong>de</strong>nte ale unei <strong>de</strong>că<strong>de</strong>ri<br />

îngrijorătoare". Însoţit în <strong>de</strong>mersul său <strong>de</strong> Jean Nicolae, „Cuvânt mi<strong>si</strong>onar pentru o<br />

altfel <strong>de</strong> cateheză", şi <strong>de</strong> Constantin Necula, „Catehizarea adulţilor. O nece<strong>si</strong>tate<br />

pastorală", Radu Preda <strong>si</strong>ntetizează într-o <strong>si</strong>ngură propoziţie marea provocare cu<br />

care se confruntă biserica apostolică: „Dacă nu vrea să <strong>de</strong>vină un muzeu, Biserica<br />

trebuie să re<strong>de</strong>vină o şcoală".<br />

Festivalul « Peştişorul <strong>de</strong> aur » se va <strong>de</strong>sfasura la Tulcea între 7 şi 12 august la<br />

teatrul <strong>de</strong> vară Dacia şi pe scena <strong>de</strong> pe faleză. Acolo se va zbengui alături <strong>de</strong><br />

micii dansatori veniţi să-i încânte pe spectatori cu dansuri tradiţionale.In<br />

atmosfera <strong>de</strong> sărbătoare specifică spectacolelor tradiţionale vin 22 <strong>de</strong> ansambluri<br />

din diferite ţări europene


Galele Stu<strong>de</strong>nţeşti 2007 Costineşti<br />

Tradiţia Galelor Stu<strong>de</strong>nţeşti este în<strong>de</strong>lungată în timp. Galele se organizau şi<br />

înainte <strong>de</strong> '89, tot la Costineşti, iar după Revoluţie, timp <strong>de</strong> câţiva ani, Galele<br />

au însemnat 3 - 4 zile <strong>de</strong> muzică la teatrul <strong>de</strong> vară. Anul trecut au durat 3<br />

săptămâni, fără a avea însă impactul <strong>de</strong> anul acesta. Acum se revine, practic, la<br />

tradiţia Galelor Stu<strong>de</strong>nţeşti. Anul acesta şi-au adunat din nou fanii într-un show<br />

non-stop <strong>de</strong> 6 săptămâni. Accesul este gratuit!Publicam programul ultimelor doua<br />

<strong>de</strong>ca<strong>de</strong>:<br />

10 august (vineri)<br />

21:00 Concert folk: Măr Ver<strong>de</strong> - SCENA DE LA OBELISC<br />

22:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune - SCENA DE LA OBELISC<br />

23:00 Concert Mircea Vintilă - SCENA DE LA OBELISC<br />

11 august (sâmbătă)<br />

21:00 Concert MS - SCENA DE LA OBELISC<br />

22:00 Concert Adi Manolovici - SCENA DE LA OBELISC<br />

12 august (duminică)<br />

21:00 Concert Seringa - SCENA DE LA OBELISC<br />

22:00 Concert M & m - SCENA DE LA OBELISC<br />

23:00 Concert Afro Latino - SCENA DE LA OBELISC<br />

14 august (marţi)<br />

20:00 Concert folk: Nu mă uita / 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi -<br />

SCENA DE LA OBELISC<br />

15 august (miercuri)<br />

21:00 Concert Naţionala <strong>de</strong> Rock / Adi Manolovici - SCENA DE LA<br />

OBELISC<br />

16 august (joi)<br />

20:00 Concert CCPC / M. S. B. / Impetus / Salsa Galaxy - SCENA DE<br />

LA OBELISC<br />

17 august (vineri)<br />

20:00 Concert folk: Nu mă uita / 3 Ceasuri Bune / Mircea Vintilă<br />

- SCENA DE LA OBELISC<br />

18 august (sâmbătă)<br />

21:00 Concert PHOENIX / Naţionala <strong>de</strong> Rock / Adi Manolovici -<br />

SCENA DE LA OBELISC<br />

19 august (duminică)<br />

20:00 Concert CCPC / M. S. B. / Impetus / Salsa Galaxy - SCENA DE<br />

LA OBELISC<br />

21 august (marţi)<br />

20:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi - SCENA DE LA<br />

OBELISC<br />

22 august (miercuri)<br />

20:00 Concert Promenada / Butonul <strong>de</strong> Panică - SCENA DE LA OBELISC


23 august (joi)<br />

20:00 Concert Pdf / Bacteria h / Mania Latina - SCENA DE LA<br />

OBELISC<br />

24 august (vineri)<br />

20:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi - SCENA DE LA<br />

OBELISC<br />

25 august (sâmbătă)<br />

20:00 Concert Promenada / Butonul <strong>de</strong> Panică - SCENA DE LA OBELISC<br />

26 august (duminică)<br />

20:00 Concert Pdf / Bacteria h / Mania Latina - SCENA DE LA<br />

OBELISC<br />

Taraful Haiducilor din Clejani, în concert la Bucureşti<br />

După trei ani <strong>de</strong> absenţă în România, Haiducii au <strong>de</strong>cis că este momentul pentru un<br />

concert care a avut loc marţi, 31 iulie, în spaţiul experimental E-Uranus din<br />

Bucureşti. Organizat <strong>de</strong> Metropolis Film, spectacolul Haiducilor a fost precedat <strong>de</strong><br />

proiecţia filmului "Gadjo Dilo", regizat <strong>de</strong> Tony Gatlif, cu Rona Hartner în rolul<br />

principal, tocmai pentru a prelungi magia unui film prin culoarea şi muzica<br />

lăutărească autentică.<br />

Cei peste 500 <strong>de</strong> spectatori au înconjurat şi au dansat în jurul scenei improvizate<br />

din câteva umbrele, scena pe care trei generaţii <strong>de</strong> lăutari cu vârste cuprinse<br />

între 20 <strong>si</strong> 85 <strong>de</strong> ani au trecut prin cele cinci albume scoase până acum. După<br />

miezul nopţii, cei 12 interpreţi au încălzit la propriu publicul, în cea mai<br />

răcoroasă noapte a verii, cu melodii<br />

Taraful Haiducilor din Clejani susţine încă din 1988 concerte prin toată lumea,<br />

începând din Franţa, până în Japonia şi Singapore. BBC World Mu<strong>si</strong>c i-a con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat<br />

în 2002 "cel mai bun grup din Europa şi Orientul Mijlociu"...<br />

Zilele Cavnicului 2007<br />

În luna august a fiecărui an, primăria Cavnicului organizează Serbările Cavnicului,<br />

care se i<strong>de</strong>ntifică cu Zilele Oraşului. Inventivii organizatori promit distracţie<br />

iar cei care participă vor avea parte mai mult ca <strong>si</strong>gur <strong>de</strong> distracţie, pentru că<br />

acolo îi aşteaptă: trupele Bere Gratis şi Compact, muzică populară, concursuri <strong>de</strong><br />

skan<strong>de</strong>rberg, tenis <strong>de</strong> masă, ciclism, şah, trasul camionului, fotbal pentru seniori,<br />

concurs <strong>de</strong> joagăre, expoziţii, tombole mici...bere...şi voie bună! Anul acesta vor<br />

avea loc în weekendul 11-12 august<br />

La împlinirea celor 75 <strong>de</strong> ani (21 iulie), prozatorului Corneliu Leu i-a fost<br />

dăruită o carte. O semnează fiul scriitorului, Tudor Leu, şi se intitulează<br />

„Amintirile şi răutăţile tatălui meu”: „Ca să fie limpe<strong>de</strong>, sunt consemnate în<br />

această carte amintirile tatălui meu, cărora nu le dă <strong>de</strong>cât cel mult atenţie<br />

pălăvrăgită şi doar în momente relaxante.” Va să zică, isprăvile tatălui,<br />

istori<strong>si</strong>te <strong>de</strong> fiu – cum ar veni, la mâna a doua – ceea ce nu le face mai puţin<br />

exacte şi credibile. De când îl ştiu, adică, <strong>de</strong> la vârsta pantalonilor scurţi,<br />

Tudor se-nvârtea printre cei mari, trăgând cu urechea şi înregistrând pe retina<br />

proaspătă a copilăriei tot soiul <strong>de</strong> scene, până la nivel <strong>de</strong> replică şi nuanţă. Şi a<br />

avut ce ve<strong>de</strong>a! Taică-său se află printre cei care au fondat, în 1949, Uniunea<br />

Scriitorilor (drept pentru care şi-a pus semnătura pe o carte-document intitulată<br />

„Amintiri din Casa Scriitorilor” – transparentă aluzie dostoievskiană); a vieţuit<br />

printre personalităţi emblematice ale liteturii române postbelice, întreţinând<br />

fireşti relaţii amicale cu reprentanţi ai tuturor artelor: actori, pictori,<br />

regizori, sculptori, cineaşti, compozitori, scenografi etc. S-ar putea ivi o


întrebare legitimă: ce mai are <strong>de</strong> spus fiul, când tatăl şi-a caligrafiat in extenso<br />

amintirile? Ei bine, are: probând meticulozitatea operatorului, Tudor a strâns cu<br />

osârdie pioasă bucăţele <strong>de</strong> film căzute la montaj. Ceea ce autorul autorului a<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat insuficient <strong>de</strong> relevant, odrasla a pus cap la cap şi a izvodit o carte<br />

cu sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> personaje, unele pe drept, altele nedrept uitate, fiecare pitoresc<br />

în felul său: Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Tudor Muşatescu, Al. Şahighian, Geo<br />

Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Laurenţiu Fulga, Dragoş Vicol, Const. Chiriţă,<br />

Nicolae Găr<strong>de</strong>scu, Ştefan Ciubotăraşu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Horia Lovinescu,<br />

Radu Tudoran, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Eug. Jebeleanu, Henry Catargi, Zaharia<br />

Stancu etc. etc. – lista ar cuprin<strong>de</strong> peste 100 <strong>de</strong> nume. Unele personaje (Dinu<br />

Săraru ş.a.) revin mereu; în pofida înţepăturilor <strong>de</strong> rigoare (<strong>de</strong>notând, la urma<br />

urmei, <strong>si</strong>mpatie şi preţuire) sunt revelate nu puţine contribuţii remarcabile în<br />

planul artelor, ocultate azi, fie din ignoranţă, fie din prea puţină bună credinţă.<br />

Nu se aruncă asupra epocii o privire blajină, edulcorată, flasc-nostalgică.<br />

Dimpotrivă. Tudor Leu operează cu ironie adusă până-n pragul sarcasmului, lucrând,<br />

cum se spune, numai cu „materialul clientului”. Cititorul <strong>de</strong> azi poate fi <strong>de</strong>-a<br />

dreptul surprins aflând (<strong>de</strong> pildă) că rafinatul A.E. Baconsky (tatăl ambasadorului<br />

<strong>de</strong> azi) a scris strofe <strong>de</strong> calibrul: „Trece-o zi, mai trece înc-o zi / Se ascute<br />

lupta între clase/ Iar chiaburii se arat-a fi / Elemente tot mai duşmănoase.”(Sic!)<br />

Unele povestioare au final trist (<strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>rea actorului D. Furdui la Paris), dar<br />

cele mai multe sunt <strong>de</strong> tot hazul, fiindcă breasla scriitorilor îşi constituise, din<br />

reflex <strong>de</strong> auto-protejare, o anume conduită potrivit căreia dacă scrisu-i cenzurat,<br />

barem la „Aca<strong>de</strong>mia liberă” a doamnei Candrea să lăsăm verbul slobod şi să nu ţinem<br />

seama <strong>de</strong> ierarhiile impuse. Numai că, la Casa Scriitorilor, scrumierele erau<br />

radioficate şi ceea ce Tudor istoriseşte cu zâmbetul <strong>de</strong> la o ureche la cealaltă, se<br />

regăseşte, tratat în cu totul alt registru, dacă se răsfoiesc dosarele <strong>de</strong> la CNSAS.<br />

(De altfel, Corneliu Leu a intrat în pose<strong>si</strong>a celor două impozante dosare <strong>de</strong><br />

urmărire, din care a <strong>de</strong>dus <strong>de</strong>tectivistic numele reale ale turnătorilor; este<br />

dreptul lui să le facă publice ori nu.) Ca o constatare generală: relaţiile <strong>de</strong><br />

breaslă, dincolo <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong>latoare, totuşi puţine şi datorate, <strong>de</strong> regulă,<br />

unor obscuri lumpen-scriitori, erau mai cordiale (farsele se fac din amiciţie, nu<br />

din duşmănie), iar obştea, mai unită. Şi-n bine, şi-n rău. Tudor Leu narează cu<br />

umor, <strong>si</strong>ne ira et studio.<br />

Părerea ta <strong>de</strong>spre acest articol !<br />

Sunt 0 comentarii <strong>si</strong> raspunsuri la acest articol... Articolul are 1004<br />

accesari.<br />

MIRCEA RADU IACOBAN<br />

mriacobanhotmail.com tiparire articol<br />

inapoi<br />

Tudor Popa a re-<strong>de</strong>venit cetăţean român<br />

::: www.voceabasarabiei.com :::<br />

"Jur sa fiu <strong>de</strong>votat patriei <strong>si</strong> poporului roman, sa apar drepturile <strong>si</strong> interesele<br />

nationale, sa respect Constitutia <strong>si</strong> legile Romaniei", a jurat marti Tudor Popa la<br />

Ministerul Justitiei inainte <strong>de</strong> a primi documentele <strong>de</strong> cetatean roman. Dosarul lui<br />

fusese aprobat inca din 2005 la pre<strong>si</strong>unile societatii civile <strong>de</strong> pe ambele maluri<br />

ale Prutului. Totu<strong>si</strong>, obtinerea cetateniei romane <strong>de</strong> catre Tudor Popa nu e legata<br />

<strong>de</strong> faptul ca cetatenii romani ai Basarabiei <strong>si</strong> Bucovinei au fost lip<strong>si</strong>ti <strong>de</strong><br />

cetatenia romana in 1940 fara ca ei sa doreasca acest lucru <strong>si</strong> fara ca statul roman<br />

sa le-o ia. Tudor Popa, Andrei Ivantoc <strong>si</strong> Alexandru Lesco au primit recent Ordinul<br />

National Steaua Romaniei <strong>si</strong> distinctii din partea societatii civile romanesti. Joi<br />

Primaria Capitalei va discuta propunerea inaintata <strong>de</strong> Civic Media privind<br />

conferirea cetateniei <strong>de</strong> onoare a Bucurestilor celor trei eroi romani. Luni, la<br />

Brasov, cei trei patrioti au fost ale<strong>si</strong> membri <strong>de</strong> onoare ai miscarii anticomuniste


omanesti coordonate <strong>de</strong> Asociatia 15 Noiembrie 1987, Civic Net - Piata<br />

Univer<strong>si</strong>tatii <strong>si</strong> Centrul Rezistentei Anticomuniste. Tot in cadrul aceluia<strong>si</strong><br />

eveniment a fost lansata <strong>si</strong> lucrarea "Eroi pentru Romania-Transnistria <strong>si</strong><br />

amenintarile rusesti la Marea Neagra". In cele 750 <strong>de</strong> pagini ale cartii este<br />

cuprinsa doar o mica parte din suferinta lor alaturi <strong>de</strong> con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratii geopolitice <strong>si</strong><br />

<strong>de</strong> informatii privind Romania, Ru<strong>si</strong>a <strong>si</strong> Basarabia. Din motive pe care nu le<br />

cunoastem, forte politice <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau <strong>si</strong> Bucuresti au impiedicat intalnirea lui<br />

Ilie Ilascu cu fostii sai camarazi <strong>de</strong> arme, cat <strong>si</strong> inatalnirea unor mari<br />

personalitati unioniste a Basarabiei (Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Nicolae Dabija)<br />

cu acesti eroi.<br />

Neprietenii noştri nu îl acceptă pe românul generic <strong>de</strong>cât în rolul <strong>de</strong> "ţap<br />

ispăşitor". Chiar şi atunci, el are parte <strong>de</strong> dispreţul lor asa<strong>si</strong>n faţă <strong>de</strong> o rasă<br />

inferioară, eventual temperat cu blân<strong>de</strong>ţea rece a satârului <strong>de</strong> ghilotină în<br />

impunerea nece<strong>si</strong>tăţii unei noi revoluţii în mentalitatea românului, totul culminând<br />

cu stârpirea lui din anumite ţinuturi ale Romanităţii Orientale. Astfel, în multe<br />

contribuţii documentare ale neprietenilor României, care găsesc un sprijin în<br />

trufia semidoctă a unui ministru <strong>de</strong> externe (Adrian Cioroianu), se afirmă pur şi<br />

<strong>si</strong>mplu că nu există români în Transnistria, după ce în anii prece<strong>de</strong>nţi îi acuzau pe<br />

românii din Transnistria <strong>de</strong> participarea la Holocaust ! Ce fel <strong>de</strong> Holocaust ? Antiromânesc,<br />

dacă românii transnistreni au dispărut <strong>de</strong> pe faţa pământului ! Cum se<br />

poate ajunge la atâta ignoranţă în legătură cu istoria românilor, manifestată cu<br />

asemenea seninătate ? Probabil că din citirea cărţilor editurii Humanitas şi a<br />

manualelor <strong>de</strong> istorie alternative.<br />

Indiferentă acolo un<strong>de</strong> noi plângem, o persoană cu pseudonim virtual ne spune pe<br />

forumul unui ziar bucureştean <strong>de</strong>spre un personaj cu totul real ce apare în romanul<br />

din 2002 ("Im Krebsgang") al lui Günter Grass, românul Alexandru Marinescu,<br />

originar din cartierul o<strong>de</strong>san Moldovanca : "În altă ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i trebuie<br />

menţionat că (virgula) căpitanul vasului din novela lui Günter Grass se numeşte<br />

Alexan<strong>de</strong>r Marinesko şi fusese născut la O<strong>de</strong>ssa. Că a fost român sau nu, nu ne<br />

povesteşte scriitorul. Si nici nu este acesta punctul important al novelei lui<br />

Günter Grass. Dar fiecare cititor citeşte ce doreşte şi păstrează din cartea citită<br />

ceea ce doreşte." N-am prea înţeles eu ce înseamnă (virgula), un nou "<strong>si</strong>gne<br />

d'institution" ? Dar, în fine, să trecem peste i<strong>de</strong>ile false <strong>de</strong>spre Limba Română<br />

corectă pe care şi le face orice instituţie generatoare <strong>de</strong> cacofonii care semnează<br />

cu pseudonim virtual.<br />

Mărturiile oştenilor din armata regelui sue<strong>de</strong>z Carol al XII-lea, --el a nutrit<br />

visul trasării unui drum <strong>de</strong> civilizaţie europeană pe istmul baltico-pontic--,<br />

dove<strong>de</strong>sc tuturor că la începutul veacului al XVIII-lea românii erau populaţia<br />

absolut majoritară în Transnistria. Cucerirea rusească va modifica letal raportul<br />

în <strong>de</strong>favoarea românilor, până la punctul la care ei nu mai sunt văzuţi acum chiar<br />

când te afli în prezenţa lor. Ru<strong>si</strong>a a fost clădită însă <strong>de</strong> Petru cel Mare ca un<br />

mare imperiu bazat pe cunoaştere. Funcţionarii imperiali ştiau un anumit <strong>de</strong>taliu <strong>de</strong><br />

istorie europeană (influenţa republicii maritime genoveze) ce-i <strong>de</strong>termină să vadă<br />

în românii din Moldova şi Transnistria nişte potenţial foarte buni marinari.<br />

Când, la sfârşitul celui <strong>de</strong> al doilea război mondial, sovieticii au vrut să îi<br />

aducă înapoi în URSS pe refugiaţii basarabeni, care, în treacăt fie spus, au fost<br />

protejaţi puternic <strong>de</strong> Gheorghe Gheorghiu-Dej şi <strong>de</strong> mărunţii lucrători uşor<br />

coruptibili ai Ministerului <strong>de</strong> Interne român, au recuperat băieţi basarabeni în<br />

special din oraşele din Moldova cu o puternică prezenţă evreiască, -"oameni <strong>de</strong><br />

omenie" ce s-au adresat cu <strong>de</strong>laţiunile direct autorităţilor <strong>de</strong> ocupaţie<br />

sovietice !-, băieţii aceia basarabeni rupţi pentru tot<strong>de</strong>auna <strong>de</strong> familiile lor erau<br />

trimişi în şcolile <strong>de</strong> matrozi, după care plecau la Oceanul Îngheţat <strong>de</strong> Nord,<br />

Petropavlovsk ori Magadan. Astfel, în catastrofa submarinului nuclear Kursk,<br />

constatam uimit că unul dintre amiralii din Flota Nordului avea nume "moldovenesc"!


Categoric, nici funcţionarii imperiali ruşi nu îi iubeau pe români mai mult <strong>de</strong>cât<br />

neprietenii noştri <strong>de</strong> acum, dar cel puţin aceia, prin obligaţia postului pe care-l<br />

ocupau, trebuiau să fie inteligenţi.<br />

Dr. Titus Filipaş<br />

Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />

Data: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />

Loc: Ia<strong>si</strong><br />

Organizator: Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong> - Muzeul <strong>de</strong> Arta<br />

Adresa: Piata Stefan cel Mare <strong>si</strong> Sfant Nr 1, Palatul Culturii<br />

Telefon: 0232275979 int 141<br />

Fax: 0232218383<br />

Email: contact@muzeul-moldova.ro<br />

Site: http://www.muzeul-moldova.ro<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal ”Moldova” Iaşi vă invită la<br />

vernisajul expoziţiei ”Christian Paraschiv - Retrospective 1977- 2007”, care va<br />

avea loc în data <strong>de</strong> 21 iunie 2007, orele 18:00, în holul central al Palatului<br />

Culturii. Expoziţia, organizată la iniţiativa Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă<br />

Contemporană din Bucureşti, va fi <strong>de</strong>schisă spre vizitare în Galeria <strong>de</strong> Artă<br />

Contemporană din Palatul Culturii până la sfârşitul lunii august, urmând a fi<br />

itinerată în Bistriţa, Sibiu şi Timişoara.<br />

Cuvântul inaugural va fi susţinut <strong>de</strong> acad. Dan Hăulică, iar artistul <strong>de</strong> origine<br />

română stabilit în Franţa, reprezentat permanent în Galeria L’Enciegne <strong>de</strong>s Oudin –<br />

Paris, va fi, <strong>de</strong> asemenea, prezent la vernisaj.<br />

"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />

Data: 29.06.2007 - 30.08.2007<br />

Loc: Bacau<br />

Organizator: Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor din Republica Moldova, Ministerul<br />

Culturii <strong>si</strong> Cultelor din Romania, U.A.P. din Romania <strong>si</strong> Republica Moldova,<br />

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacau<br />

Adresa: Crangului, 18<br />

Telefon: 0234/545515<br />

Fax: 0234/571083<br />

Email: cc.apostu@gmail.com<br />

Site: http://www.centrul-george-apostu.ro<br />

Expozitie–concurs <strong>de</strong> pictura, grafica, sculptura, arta <strong>de</strong>corativa, realizata cu<br />

sprijinul Ministerului Culturii din Republica Moldova <strong>si</strong> Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />

Cultelor din Romania, Uniunea Artistilor Plastici din Republica Moldova <strong>si</strong> din<br />

Romania, Directia Ju<strong>de</strong>teana pentru Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniul Cultural National<br />

Bacau, Muzeul <strong>de</strong> Arta din Bacau.<br />

Coorganizator: Centrul <strong>de</strong> Cultura “George Apostu”<br />

Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />

Data: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />

Loc: Ia<strong>si</strong><br />

Organizator: Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong> - Muzeul <strong>de</strong> Arta


Adresa: Piata Stefan cel Mare <strong>si</strong> Sfant Nr 1, Palatul Culturii<br />

Telefon: 0232275979 int 141<br />

Fax: 0232218383<br />

Email: contact@muzeul-moldova.ro<br />

Site: http://www.muzeul-moldova.ro<br />

Muzeul <strong>de</strong> Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal ”Moldova” Iaşi vă invită la<br />

vernisajul expoziţiei ”Christian Paraschiv - Retrospective 1977- 2007”, care va<br />

avea loc în data <strong>de</strong> 21 iunie 2007, orele 18:00, în holul central al Palatului<br />

Culturii. Expoziţia, organizată la iniţiativa Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă<br />

Contemporană din Bucureşti, va fi <strong>de</strong>schisă spre vizitare în Galeria <strong>de</strong> Artă<br />

Contemporană din Palatul Culturii până la sfârşitul lunii august, urmând a fi<br />

itinerată în Bistriţa, Sibiu şi Timişoara.<br />

Cuvântul inaugural va fi susţinut <strong>de</strong> acad. Dan Hăulică, iar artistul <strong>de</strong> origine<br />

română stabilit în Franţa, reprezentat permanent în Galeria L’Enciegne <strong>de</strong>s Oudin –<br />

Paris, va fi, <strong>de</strong> asemenea, prezent la vernisaj.<br />

Expoziţia prezintă lucrări <strong>de</strong> pictură, grafică, foto – instalaţii, picto-obiect ce<br />

se înscriu în mai multe cicluri <strong>de</strong> creaţie – din anii 1980 până în prezent.<br />

Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />

Data: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />

Loc: Deva<br />

Organizator: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în clădirea "Magna Curia"<br />

Adresa: B-dul 1 Decembrie, nr. 39<br />

Telefon: 0254216750<br />

Fax: 0254212200<br />

Email: muzeucdr_<strong>de</strong>va@smart.ro<br />

Expozitia prezinta o selectie a celor mai valoroase obiecte apartinând culturii<br />

Zuto Brdo-Gârla Mare din perioada epocii bronzului, care s-a <strong>de</strong>zvoltat pe malurile<br />

Dunării, din Oltenia până în Serbia.<br />

DESCOPERIREA PEISAJULUI. INCEPUTURILE MODERNITATII ROMANESTI<br />

Data: 25.07.2007 - 04.10.2007<br />

Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Cabinetul <strong>de</strong> Desene şi Gravuri<br />

Organizator: Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României<br />

Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />

Telefon: 021 314 81 19<br />

Fax: 021 312 43 27<br />

Email: national@art.museum.ro<br />

Site: http://www.mnar.arts.ro<br />

Cabinetul <strong>de</strong> Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă al României prezintă în<br />

perioada 25 iulie – 4 noiembrie 2007, în cadrul Galeriei <strong>de</strong> Artă Românească<br />

Mo<strong>de</strong>rnă, expoziţia Descoperirea peisajului. Începuturile mo<strong>de</strong>rnităţii româneşti.<br />

Selecţia celor 38 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică evi<strong>de</strong>nţiază multiplele faţete ale<br />

peisajului ca gen pictural şi retrasează un istoric al modului în care au fost<br />

abordate spaţiul şi mişcarea în pictură la începuturile artei mo<strong>de</strong>rne româneşti.


Apariţia peisajului în arta românească ca gen pictural a însemnat o eliberare faţă<br />

<strong>de</strong> constrângerile impuse <strong>de</strong> pictura oficială (portretul şi compoziţiile istorice)<br />

şi o mo<strong>de</strong>rnizare a viziunii plastice. Expoziţia Descoperirea peisajului.<br />

Începuturile mo<strong>de</strong>rnităţii româneşti prezintă trecerea <strong>de</strong> la peisajul <strong>de</strong> tip<br />

aca<strong>de</strong>mist la cel impre<strong>si</strong>onist, in<strong>si</strong>stând asupra peisajului romantic.<br />

Acest <strong>de</strong>mers expoziţional oferă publicului ocazia să admire opere ale unor artişti<br />

precum: Theodor Aman, Ion Andreescu, Carol Popp <strong>de</strong> Szathmary, Sava Henţia, Henri<br />

Trenk, Ion Georgescu, lucrate în tehnici diverse (acuarelă, creion, cărbune etc.).<br />

RODICA MANIU- PICTURA SI GRAFICA<br />

Data: 19.07.2007 - 30.09.2007<br />

Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Sălile Kretzulescu<br />

Organizator: Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României şi Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă<br />

Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />

Telefon: 021 314 81 19<br />

Fax: 021 312 43 27<br />

Email: national@atr.museum.ro<br />

Site: http://www.mnar.arts.ro<br />

Expoziţia Rodica Maniu - pictură şi grafică readuce în atenţia publicului larg şi a<br />

specialiştilor numele unei artiste pe nedrept marginalizată, reprezentativă pentru<br />

perioada interbelică, ce a cultivat atât acuarela, cât şi pictura în ulei.<br />

Această expoziţie cuprin<strong>de</strong> o selecţie <strong>de</strong> 91 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică şi<br />

pictură ale Rodicăi Maniu şi este un prilej <strong>de</strong> reconfirmare a originalităţii unei<br />

creaţii încărcate <strong>de</strong> poezie şi reflexivitate.<br />

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni are plăcerea <strong>de</strong> a vă prezenta o expoziţie<br />

itinerantă inedită, cu o tematică vastă, dar care se concentrează cu predilecţie<br />

asupra unui aspect mai rar cercetat şi expus. Expoziţia “Civilizaţia populară a<br />

lemnului. Exploatarea, plutăritul, prelucrarea şi transportul tradiţional” aduce în<br />

faţa vizitatorilor, pe lângă aspectele legate <strong>de</strong> natura lemnului, exploatarea,<br />

transportul şi utilizarea acestuia, un important şi inedit aspect, şi anume<br />

PLUTĂRITUL, o meserie <strong>de</strong> mult dispărută, dar care a constituit una dintre cele mai<br />

importante şi eficiente căi <strong>de</strong> transport a lemnului înainte <strong>de</strong> apariţia meto<strong>de</strong>lor<br />

mecanizate. De asemenea, atât această meserie, cât şi această metodă <strong>de</strong> transport a<br />

lemnului, fac legătura cu cele mai vechi timpuri din istoria acestor meleaguri,<br />

când nu existau drumuri, doar poteci care tăiau văile şi munţii, căile <strong>de</strong> transport<br />

fiind puţine şi anevoioase. Astfel, plutăritul dove<strong>de</strong>şte că apele învolburate <strong>de</strong><br />

munte şi râurile cu <strong>de</strong>bit suficient puteau fi folo<strong>si</strong>te, din cele mai vechi timpuri,<br />

drept căi <strong>de</strong> transport şi comunicaţie între aşezările umane, aflate la distanţe<br />

con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile una <strong>de</strong> cealaltă. Însăşi meseria <strong>de</strong> plutaş este una care se transmite<br />

<strong>de</strong> la tată la fiu, fiind o meserie grea, ale cărei rădăcini în timp nu se cunosc.<br />

Pe lângă obiectele tridimen<strong>si</strong>onale, legate direct <strong>de</strong> exploatarea, transportul şi<br />

prelucrarea lemnului, şi reconstituirea unei plute <strong>de</strong> mici dimen<strong>si</strong>uni, sunt expuse<br />

şi imagini din cercetările întreprinse <strong>de</strong> muzeul nostru <strong>de</strong>-a lungul anilor, dar şi


numeroase imagini din colecţii particulare, imagini inedite cu privire la<br />

plutăritul pe Mureş, Olt, Bistriţa şi Sebeş.<br />

Vernisată pe 4 iunie 2007, expoziţia poate fi vizitată până în luna <strong>de</strong>cembrie, la<br />

Sf. Gheorghe, după care va fi mutată la secţia noastră din Miercurea Ciuc, Muzeul<br />

Oltului şi Mureşului Superior. Preţul biletului <strong>de</strong> intrare este <strong>de</strong> 2 lei pentru<br />

adulţi, 1 leu pentru copii, elevi, pen<strong>si</strong>onari. Programul <strong>de</strong> vizitare: <strong>de</strong> marţi până<br />

duminică, între 09:00 - 17:00, lu<br />

Expoziţie <strong>de</strong> arheologie, etnografie şi icoane la secţia Muzeul Oltului şi Mureşului<br />

Superior, Miercurea-Ciuc<br />

Data: 10.07.2007 - 30.09.2007<br />

Loc: Miercurea Ciuc<br />

Organizator: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni - Sf. Gheorghe, secţia Muzeul<br />

Oltului şi Mureşului Superior, Centrul Cultural "Patriarh Miron Cristea" Miercurea-<br />

Ciuc<br />

Adresa: str. Petöfi Sándor, nr. 23<br />

Telefon: 0266-317726<br />

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Centrul Cultural<br />

„Patriarh Miron Cristea”, vă prezintă, la secţia sa din Miercurea Ciuc, Muzeul<br />

Oltului şi Mureşului Superior, trei expoziţii inedite. Expoziţia <strong>de</strong> arheologie<br />

prezintă rezultatele cercetărilor arheologice <strong>de</strong> la Păuleni Ciuc-Ciomortan,<br />

efectuate <strong>de</strong> MNCR în anii 1999-2006. Descoperirile aparţin perioa<strong>de</strong>i eneolitice<br />

(Culturii Cucuteni-Ariuşd) şi epocii bronzului mijlociu (Culturilor Costişa-<br />

Ciomortan şi Wietenberg).<br />

Expoziţia <strong>de</strong> icoane prezintă lucrările realizate <strong>de</strong> membrii cercului <strong>de</strong> pictură<br />

„Românaşul”, lucrări ce au fost prezentate la concursuri naţionale şi<br />

internaţionale, aducându-le importante premii micilor artişti, iar în luna august<br />

acestea vor fi prezentate publicului în cadrul unor manifestări organizate la Sibiu<br />

– Capitală Culturală Europeană.<br />

Expoziţia <strong>de</strong> etnografie aduce în faţa publicului vestigii ale culturii populare<br />

româneşti, legate <strong>de</strong> industria casnică textilă, <strong>de</strong> prelucrarea fibrelor textile şi<br />

folo<strong>si</strong>rea acestora în realizarea <strong>de</strong> ţesături, prezentând şi două războaie <strong>de</strong> ţesut<br />

funcţionale.<br />

Expoziţiile sunt <strong>de</strong>schise publicului din data <strong>de</strong> 10 iulie 2007, şi pot fi vizitate<br />

<strong>de</strong> marţi până duminică, între orele 10:00 – 18:00. Preţul biletului <strong>de</strong> intrare este<br />

<strong>de</strong> 2 lei pentru adulţi, 1 leu pentru copii, elevi, pen<strong>si</strong>onari.<br />

Festivalul internaţional <strong>de</strong> folclor ,,Tg-Jiu 2007'',ediţia a VIII-a<br />

Data: 20.08.2007 - 26.08.2007<br />

Loc: Tg-Jiu<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-Jiu, Ansamblul<br />

artistic ,,Doina Gorjului'', CJCPCT Gorj, Con<strong>si</strong>liile locale Novaci, Tg-<br />

Cărbuneşti,Rovinari,Turceni,Săcelu,Baia <strong>de</strong> Fie<br />

Festivalul interju<strong>de</strong>ţean al lăutarilor ,, Gena Bârsan'', ediţia a II-a<br />

Perioada: 24.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Gorj<br />

Data înregistrării: 02.08.2007


Târgul meşterilor populari din România, ediţia a III-a<br />

Data: 22.08.2007 - 26.08.2007<br />

Loc: Tg-Jiu<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, CJCPCT Gorj, Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-<br />

Jiu, C.C.A. ,,C-tin Brâncuşi''<br />

Partizanii anticomunisti comemorati la Sambata <strong>de</strong> Sus<br />

Infiintarea Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu”<br />

Ion Gavrila Ogoranu, li<strong>de</strong>rul Rezistentei armate anticomuniste din Muntii<br />

Fagarasului <strong>si</strong> camarazii sai, cazuti in lupta cu trupele <strong>de</strong> Securitate intre 1948<br />

<strong>si</strong> 1957, au fost comemorati duminica 22 iulie a.c., la manastirea Sambata <strong>de</strong> Sus<br />

(Fagaras). Oganizata <strong>de</strong> Fundatia « Ion Gavrila Ogoranu » <strong>si</strong> Partidul « Pentru<br />

Patrie » - formatiune politica al carei presedinte a fost pana la moarte Gavrila<br />

Ogoranu -, ceremonia a avut loc langa crucea <strong>de</strong> marmura ridicata <strong>de</strong><br />

supravietuitorii Rezistentei Fagarasene, <strong>si</strong> a <strong>de</strong>butat cu o slujba <strong>de</strong> pomenire in<br />

memoria tuturor celor care au luptat <strong>si</strong> suferit pentru Libertate, Credinta<br />

stramoseasca <strong>si</strong> Neamul romanesc. Pe tot parcursul evenimentului, tineri purtand<br />

drapele tricolore au facut <strong>de</strong> garda la monument. A luat cuvantul parintele Teofil<br />

Paraianu, <strong>de</strong> la manastirea Sambata<br />

Festivalul "Costeşti 2007". Evocări, spectacole folclorice pe platoul Costeşti.<br />

Data: 18.08.2007 - 19.08.2007<br />

Loc: Com Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />

Organizator: Primăria, Con<strong>si</strong>liul local, Căminul Cultural Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />

Adresa: Com. Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />

Telefon: 0254246622<br />

Fax: 0254246622<br />

Site: http://www.hunedoara.djc.ro<br />

Festival organizat anul pe platoul <strong>de</strong> la Costeşti <strong>de</strong> către autorităţile locale.<br />

Sunt invitaţi să participe cât mai mulţi hunedoreni.<br />

LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />

EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />

PARTENERI:<br />

PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />

S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />

PERIOADA INSCRIERII:<br />

10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />

PREMII:<br />

1–500 RON<br />

2–300 RON<br />

3–200 RON<br />

TAXA: 15 LEI<br />

Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />

Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247


LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />

EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />

PARTENERI:<br />

PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />

S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />

PERIOADA INSCRIERII:<br />

10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />

PREMII:<br />

1–500 RON<br />

2–300 RON<br />

3–200 RON<br />

TAXA: 15 LEI<br />

Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />

Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />

LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />

EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />

PARTENERI:<br />

PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />

S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />

PERIOADA INSCRIERII:<br />

10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />

PREMII:<br />

1–500 RON<br />

2–300 RON<br />

3–200 RON<br />

TAXA: 15 LEI<br />

Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />

Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />

LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />

EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />

PARTENERI:<br />

PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />

S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />

PERIOADA INSCRIERII:<br />

10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007


PREMII:<br />

1–500 RON<br />

2–300 RON<br />

3–200 RON<br />

TAXA: 15 LEI<br />

Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />

Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />

Festivalul "Miss Romanca 2007", ediţia a doua.<br />

Data: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />

Loc: Hunedoara<br />

Organizator: Asociaţia "Partida romilor" "Pro Europa" filiala HUnedoara, Con<strong>si</strong>liul<br />

local şi Primăria Hunedoara.<br />

Adresa: Hunedoara<br />

Telefon: 0254712543<br />

Fax: 0254712543<br />

Site: http://www.hunedoara.djc.ro<br />

Festival concurs <strong>de</strong> frumuseţe organizat <strong>de</strong> "Partida Romilor".<br />

Zilele Mun. Brad<br />

Data: 10.08.2007 - 13.08.2007<br />

Loc: Brad<br />

Organizator: Primăria, Con<strong>si</strong>liul Local,Casa <strong>de</strong> Cultură din Brad<br />

Adresa: Brad<br />

Telefon: 025461266<br />

Fax: 025461266<br />

Site: http://www.primariabrad.ro<br />

Sărbătoare anuală organizată pentru locuitorii oraşului Brad.<br />

Simpozion internaţional <strong>de</strong> artă plastică<br />

Data: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />

Loc: Arcus<br />

Organizator: Centrul <strong>de</strong> Cultură Arcuş<br />

Adresa: Centrului <strong>de</strong> Cultura Arcus, str.Bene<strong>de</strong>k Elek nr.493, loc.Arcus -<br />

jud.Covasna<br />

Telefon: 0267 373 651 - 0267 373 652<br />

Fax: 0267373651<br />

Email: cca@planet.ro<br />

Site: http://www.ccarcus.ro<br />

Simpozion international <strong>de</strong> artă plastică:<br />

-Mircea Oliv şi Piere Patrelle Zoran (Paris)<br />

-Christian Paraschiv şi Marie Chamont<br />

-Ioan Lupşe şi Ioan Lazăr<br />

Evenimente - pe scurt


Evenimente curente<br />

» Simpozion internaţional <strong>de</strong> artă plastică<br />

Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />

Evenimente viitoare<br />

» Gala Enescu<br />

Perioada: 20.08.2007 - 22.08.2007<br />

» Dimen<strong>si</strong>uni ale interculturalităţii în ju<strong>de</strong>ţul Covasna<br />

Perioada: 26.08.2007 - 26.08.2007<br />

"<br />

Festivalul Internaţional „Enescu şi Muzica Lumii”<br />

Ediţia a VIII-a<br />

15-19 august 2007<br />

Programul concertelor şi recitalurilor:<br />

Miercuri 15 august 2007, ora 17:00<br />

Castelul Peleş<br />

Partea I-a<br />

Recitalul participanţilor la cursurile internaţionale <strong>de</strong> violoncel<br />

Profesor Marin Cazacu<br />

Pauză<br />

Partea a II-a<br />

Rudolf Fatyol - vioară<br />

Mihály Duffek – pian<br />

În program:<br />

Francesco Maria Veracini – Sonata op. 1 nr.2 în La<br />

minor pentru<br />

vioară<br />

şi pian<br />

Preludio – adagio<br />

Allemanda – larghetto<br />

Siciliana – cantabile<br />

Aria – allegro<br />

Franz Liszt - Chapelle <strong>de</strong> Guillaume Tell pentru pian solo<br />

Béla Bartók (J. Szigeti) – 6 cântece maghiare pentru vioară<br />

şi pian<br />

Zoltán Kodály (L. Feigin) – 3 dansuri din Kallo pentru<br />

vioara şi pian<br />

George Enescu – Balada pentru vioară şi pian<br />

Béla Bartók (Z. Syekely) – 6 dansuri româneşti pentru vioară<br />

şi pian<br />

Joi 16 august 2007, ora 19:00<br />

Sala Cazino


Partea I-a<br />

Valentin Gheorghiu – pian<br />

Gabriel Croitoru – vioară<br />

Marin Cazacu - violoncel<br />

În program:<br />

Valentin Gheorghiu – Andante din Trio pentru pian,<br />

vioară şi<br />

violoncel<br />

Antonin Dvorak – Trio Dumky op. 90<br />

Lento maestoso-Allegro vivace-<br />

Allegro molto<br />

Poco adagio-Vivace non troppo-Vivace<br />

Andante-Vivace non troppo-Andante<br />

Andante mo<strong>de</strong>rato-Allegretto scherzando-Mo<strong>de</strong>rato<br />

Allegro<br />

Lento maestoso-Vivace-Lento-Vivace<br />

Pauză<br />

Partea a II-a<br />

Steluţa Radu – pian<br />

A<strong>de</strong>lina Oprean – vioară<br />

Thomas Füri – violă<br />

Conradin Brotbek – violoncel<br />

În program:<br />

George Enescu – Auba<strong>de</strong> pentru vioară, violă şi violoncel<br />

Johannes Brahms – Cvartetul cu pian nr. 1 în Sol minor<br />

Allegro<br />

Intermezzo – Allegro ma non troppo<br />

Andante con moto<br />

Rondo alla Zingarese – Allegro<br />

Vineri 17 august 2007, ora 19:00<br />

Sala Cazino<br />

Cvartetul VOCES:<br />

Bujor Prelipcean – vioara 1<br />

Anton Diaconu – vioara 2<br />

Constantin Stanciu – violă<br />

Dan Prelipcean – violoncel<br />

(cu participarea lui<br />

Marin Cazacu – violoncel)<br />

În program:


Franz Schubert – Cvartetul în Re minor, op. Post (D<br />

810)<br />

„Fata şi Moartea”<br />

Allegro<br />

Andante con moto<br />

Scherzo – Allegro molto. Trio<br />

Presto<br />

Pauză<br />

Franz Schubert – Cvintetul cu două violoncele în Do<br />

major<br />

op. 163 (D 956)<br />

Allegro ma non troppo<br />

Adagio<br />

Scheryo – Presto. Trio – Andante sostenuto<br />

Allegretto<br />

Sâmbăta 18 august 2007, ora 18:00<br />

Castelul Peleş<br />

Partea I-a<br />

Trio PRO ARTE:<br />

Nicolae Licareţ – pian<br />

Anda Petrovici – vioară<br />

Marin Cazacu - violoncel<br />

În program:<br />

Joseph Haydn – Trio în Sol major Hob XV nr. 41<br />

Allegro<br />

Menuet<br />

Adagio<br />

Finale. Presto<br />

Joseph Haydn – Trio în La major hob XV nr. 18<br />

Allegro mo<strong>de</strong>rato<br />

Andante<br />

Allegro<br />

Pauză<br />

Partea a II-a<br />

A<strong>de</strong>lina Oprean – vioară<br />

Thomas Füri - violă<br />

Conradin Brotbek – violoncel<br />

În program:<br />

Heinz Marti – Sinte<strong>si</strong> pentru vioară, violă şi


violoncel<br />

W. A. Mozart – Divertisment în Mi bemol major KV<br />

563<br />

pentru vioară, violă,<br />

violoncel<br />

Allegro<br />

Adagio<br />

Menuetto – Allegretto<br />

Andante<br />

Menuetto – Allegretto<br />

Allegro<br />

Duminică 19 august 2007, ora 19:00<br />

Sala Cazino<br />

Partea I-a<br />

Cristina Anghelescu – vioară<br />

Viniciu Moroianu – pian<br />

În program:<br />

Maurice Ravel – Sonata în Sol major<br />

Allegretto<br />

Blues. Mo<strong>de</strong>rato<br />

Perpetum mobile. Allegro<br />

George Enescu – Sonata a 3-a op. 25 „in caracter<br />

popular<br />

românesc”<br />

Mo<strong>de</strong>rato malinconico<br />

Andante sostenuto e misterioso<br />

Allegro con brio, ma non troppo<br />

mosso<br />

Pauză<br />

Partea a II-a<br />

Ursula Füri – Bernhard – soprană<br />

Steluţa Radu – pian<br />

În program:<br />

Othmar Schoeck<br />

Sommerabend (Heine) op. 4<br />

Erinnerung (Eichendorff) op. 10<br />

Die Einsame (Eichendorff) op. 10<br />

Mit einem gemalten Band (Goethe) op.<br />

Henri Duparc<br />

L’invitation au voyage (Bau<strong>de</strong>laire)<br />

La vie antérieure (Bau<strong>de</strong>laire)<br />

Gabriel Fauré<br />

Après un rêve (Bus<strong>si</strong>ne)<br />

Toujours (Grandmougin)<br />

Adieu (Grandmougin)<br />

Clair <strong>de</strong> lune (Verlaine)<br />

Notre amour (Silvestre)<br />

Johannes Brahms<br />

Komm bald (Groth)<br />

Dein blaues Auge (Groth)


(Groth)<br />

"The George Enescu Encounters"<br />

Mein wun<strong>de</strong>s Hery verlangt (Groth)<br />

Wir wan<strong>de</strong>lten (Daumer)<br />

O wüsst’ ich doch <strong>de</strong>n Weg zurück<br />

Meine Liebe ist grün (F. Schumann)<br />

Program cultural cu finantare europeana din programul "Cultura 2000", realizat in<br />

parteneriat cu Univer<strong>si</strong>tatea Nationala <strong>de</strong> Muzica din Bucuresti. La Sinaia se vor<br />

<strong>de</strong>sfasura cursuri <strong>de</strong> maiestrie artistica la violoncel sub indrumarea prof. dr.<br />

Marin Cazacu. Concertul final al participantilor la cursuri va avea loc in<br />

15.08.2007 la sala <strong>de</strong> concerte a Castelului Peles.<br />

V-A MURIT PITTIŞ<br />

V-a murit Pittiş, copii dragi ai tuturor vârstelor nonconformiste! Şi-a<br />

luat zborul spre cele celeste minunata pasăre <strong>de</strong> argint din pletele lui!...Pasărea<br />

aceea neostentativă, în blugi banali, precum mierla în penajul ei mo<strong>de</strong>st care<br />

<strong>de</strong>vine atăt <strong>de</strong> elocvent printre tot felul <strong>de</strong> codobaturi şi ciori vop<strong>si</strong>te stri<strong>de</strong>nt,<br />

ce nu ştiu <strong>de</strong>căt să cârâie. Pasarea ce ne dă<strong>de</strong>a ocol trasând cu zboru-i în jurul<br />

nostru o rotonda <strong>de</strong> concert prin planarea ei elegantă, usor, fara <strong>si</strong>ncope,<br />

înclinându-se când pe aripa rock şi când pe aripa folk, spre a-şi marca rotirea ca<br />

o vrajă a sentimentelor pure pe care le trezea în toate sufletele, făcându-le să<br />

uite în acea clipă că omul mai are şi latura sa <strong>de</strong> laşitate sau conformism.<br />

Pentru că - învaluindu-ne în pletele lui pe care mulţi ar fi vrut să i le<br />

tundă şi dăruindu-ne cu discretă apariţie tot harul <strong>si</strong>ncerităţii pentru o trăire<br />

estetică pe care politrucii ar fi vrut să ne-o sugrume - orice ar vrea să spuna<br />

unii sau oricum ar vrea să se împăuneze alţii, Pittiş a fost la noi a<strong>de</strong>văratul<br />

dizi<strong>de</strong>nt, a<strong>de</strong>văratul contestatar şi a<strong>de</strong>văratul consecvent pe această cale. Care nu<br />

a făcut nici exibiţionism atunci, nici caz după aceea; ci a rămas în geaca lui, cu<br />

cocul lui, cu sufletul lui curat <strong>de</strong> care n-avea cum să se apropie compromisul. Ca<br />

un <strong>si</strong>mbol <strong>de</strong> calmă perseverenţă în rectitudine, cu o filosofie <strong>de</strong> fond personal<br />

specifică fiecărui om ostil agre<strong>si</strong>unilor care-i încaleca valorile libertăţii.<br />

In acest fel Pittiş nu s-a izolat niciodata, ci s-a înconjurat în a<strong>de</strong>vărurile<br />

artistice şi comportamentale pe care le iubea şi, curat exemplu pentru generaţia<br />

lui, a fost mai tare <strong>de</strong>cât orice încercare <strong>de</strong> a-l <strong>de</strong>zbrăca sau a-l tun<strong>de</strong>. S-a<br />

îmbracat în hainele pe care le con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra necesare, s-a-nconjurat <strong>de</strong> rolurile,<br />

ritmurile şi armoniile pe care le iubea, s-a dăruit tehnicilor mo<strong>de</strong>rne în care<br />

cre<strong>de</strong>a şi a încărunţit astfel frumos, fără să-i fie teamă să clameze către acea «<br />

lume-lume » <strong>de</strong> banalitate şi conformism acuzator la adresa visurilor generaţiei<br />

lui, marele a<strong>de</strong>văr al « Vinovaţilor fără vină ».<br />

Ecoul a fost cu atât mai larg cu cât prezenţa lui se dove<strong>de</strong>a mai neostentativă.<br />

Moţu, mo<strong>de</strong>stul alint pe care-l accepta, rezona şi-n generaţia noastră, cea<br />

dinaintea lui, dar intra în vibraţie puternică, tocmai pentru că o exprima pe a sa<br />

şi pe cea viitoare. După cum alţii, mult mai gălăgioşi pe moment, s-au dovedit şi<br />

mult mai inconsecvenţi pe parcurs.<br />

Ştiind să intre exact în registrul <strong>de</strong> largă amplificare contemporană care a făcut<br />

ca, într-o ţară civilizată ca Anglia, Beatle<strong>si</strong>i să fie recunoscuţi drept autentici<br />

lorzi, el a reprezentat cu valoare <strong>de</strong> unicat acest curent aici, fără să-i pese că


era pe Dâmboviţa. Şi şi-a construit canalul lui cu apă limpe<strong>de</strong>, cu apă curată, cu<br />

apa plina <strong>de</strong> vivacitate care s-a numit Canalul Tineret al Radiodifuziunii. L-a<br />

construit, l-a mo<strong>de</strong>rnizat, i-a fost funcţionar credincios şi harnic şi a făcut<br />

echipă cu alţii fără să-sş <strong>de</strong>a aere <strong>de</strong> genialitate neînţeleasă. Apoi, datorită lui,<br />

datorită împătimirii lui <strong>de</strong> artist pentru mo<strong>de</strong>rna tehnica IT, lăsându-i laoparte pe<br />

neispiraţii care administrează umplerea cu prostioare şi banalităţi a lungimilor <strong>de</strong><br />

undă hertziene, a intemeiat, tot pentru acest tineret al inimii lui tinere, cel mai<br />

puternic şi mai inovativ Radio-net.<br />

Din pricina aceasta, tragica mea exclamaţie <strong>de</strong> astăzi este: « V-a murit<br />

Pittiş, copii dragi ai tuturor vârstelor nonconformiste! »... Dar, fiindca tot mă<br />

adresez la persoana a doua, nu mă pot abţine nici <strong>de</strong> la unda <strong>de</strong> sarcasm cu care leaş<br />

spune celor care l-au pen<strong>si</strong>onat în plina lui tinerete cu plete <strong>de</strong> argint: « V-a<br />

murit Pittiş, şi nu vă mai stă în cale, funcţionari nenorociţi şi lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong><br />

imaginaţie, care l-aţi pen<strong>si</strong>onat » !<br />

Nu vreau să comentez. Există crime care se consemnează ca atare fiindcă nu<br />

vin din răutate, impul<strong>si</strong>vitate, cinism sau instigare, ci vin din prostia care se<br />

manifestă prin rea-credinţa nepe<strong>de</strong>p<strong>si</strong>bilă. De exemplu: constatarea că moartea la<br />

vânătoare a lui Ludovic Spiess a fost naturală şi că nimeni n-a tras în el, nu este<br />

a<strong>de</strong>vărată. In inima lui <strong>de</strong> mare artist care a adus atâta glorie ţării, trăsese cu<br />

câteva săptămâni înainte ministrul <strong>de</strong> tristă amintire securistă care i-a trimis un<br />

control eminamente politizat, aşa cum, din strict interes <strong>de</strong> partid, a făcut fără<br />

rezultate concrete şi cu alte teatre. Si, iarăşi <strong>de</strong> exemplu: fără să-i fie ru<strong>si</strong>ne<br />

că şi generaţiile mai tinere sunt reprezentate <strong>de</strong> mulţi parlamentari incapabili sau<br />

corupţi, şeful carierist-traseist al unui partid care, în limba franceza înseamna<br />

exact ce reprezintă în România, cu evi<strong>de</strong>nt amatorism exibiţionist propune limita <strong>de</strong><br />

vârstă la candidaturi, în loc <strong>de</strong> criteriul valorii şi al însemnătătii politice. Şi,<br />

încă o dată, <strong>de</strong> exemplu...<br />

Dar ce să mai dăm exemple, când l-am avut pe Pittiş atât <strong>de</strong> tânăr şi <strong>de</strong><br />

creator până-n ultima clipă, <strong>de</strong>monstrând diferenţa dintre existenţa creatoare a<br />

monştrilor sacri şi meschinăria partizană a unora care işi dove<strong>de</strong>sc, încă <strong>de</strong> la<br />

tinereţe, nechemarea şi parazitismul în functie?!<br />

Despărţindu-ne <strong>de</strong> un om care şi-a marcat veacul prin propria-i pa<strong>si</strong>une,<br />

ajungând astfel a fi mult mai profe<strong>si</strong>onist <strong>de</strong>cat funcţionarii <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>e şi mai<br />

categoric dizi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>cat dizi<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>e, ne consolăm durerea constatând că,<br />

doar pentru satisfacţia celor din a doua categorie, el se <strong>si</strong>tuează la timpul<br />

trecut. Dar pentru toate vârstele creatoare şi nonconformiste Pittiş rămâne şi<br />

subiect <strong>de</strong> meditaţie şi exemplu <strong>de</strong> ce-i reprezintă în continuare personalitatea,<br />

chiar daca aici, lângă Balcani şi pe firul bălţit al Damboviţei, nimeni nu s-a<br />

gândit că sângele lui e cel puţin la fel <strong>de</strong> albastru ca al Beatle<strong>si</strong>lor recunoscu-i<br />

<strong>de</strong> Coroana Angliei.<br />

Corneliu LEU<br />

Premianţii Galei<br />

Premiul I: mezzosoprana Carmen Topciu (România), baritonul Valeriu Caradja<br />

(Republica Moldovă) şi tenorul Bogdan Mihai (România)<br />

Premiul II: tenorul Cesar Sanchez (Mexic), soprana Georgiana Marin (România), basul<br />

Zoltan Nagy (România)<br />

Premiul III: Iekaterina Tretiakova (Ru<strong>si</strong>a), tenorul Marius Manea (România), soprana<br />

Elvana Mihal (Albania)<br />

Premiul <strong>de</strong> Excelenţă - Florin Cezar Ouatu (România), contratenor<br />

Premiul Special al Juriului - atribuit mezzosopranei Bi Baoyi (China), basului<br />

Marius Boloş (România), baritonului Christopher Bolduc (USA), basului Pawel<br />

Lawreszuk (Polonia), baritonului Changhyung Lee (Coreea <strong>de</strong> Sud)


Premiul Fundaţiei Darclée - cucerit <strong>de</strong> soprana Paula Duca (România), tenorul Liviu<br />

Iftene (România), soprana Laura Dumitru (România), soprana Katrin Wittig (Germania)<br />

şi tenorul Ion Timofti (Republica Moldova)<br />

Menţiunea Specială a Juriului – acordată sopranei Daniela Păcurar (România) şi<br />

sopranei Alexandra Mindova (Bulgaria).<br />

Premiul celui mai tânăr interpret - basul Robert Marcaş (România), soprana Cristina<br />

Păsăroiu (România), soprana Tiberia Naghi (România) şi tenorul Ştefan Pop<br />

(România).<br />

Gala Laureaţilor a încheiat duminică seara marea competiţie internaţională <strong>de</strong> canto<br />

şi festivalul Hariclea Darclée, care a entuziasmat publicul timp <strong>de</strong> aproape două<br />

săptămâni. Mariana Nicolesco i-a prezentat pe laureaţii ediţiei 2007, care au fost<br />

acompaniaţi <strong>de</strong> Orchestra Festivalului Darclée, dirijată <strong>de</strong> Maestrul Marco Bal<strong>de</strong>ri.<br />

Concursul Internaţional <strong>de</strong> Canto Hariclea Darclée continuă cu ultima etapă, în care<br />

au intrat 47 <strong>de</strong> artişti din 13 ţări - 19 soprane, şapte mezzosoprane, nouă tenori,<br />

un contratenor, cinci baritoni,<br />

un bas-bariton şi cinci başi.<br />

Cu adâncă durere, Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania, (LARG), anunţă<br />

plecarea dintre noi a celui ce a fost VICTOR FRUNZĂ.<br />

Tristul eveniment s-a petrecut la mai puţin <strong>de</strong> trei săptămâni după ce l-am avut în<br />

mijlocul nostru la Primul Salon al Artistilor Români <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni care a avut<br />

loc între 8-15 iulie anul acesta, Salon organizat în cadrul festivalului CALLATIS,<br />

Mangalia 2007.<br />

Aflat în exil, Victor Frunză a înfiinţat în anul 1982, în oraşul Aarhus (Danemarca)<br />

cunoscuta editură care îi poartă numele. În anul 1990, editura a fost „repatriată”,<br />

astfel <strong>de</strong>venind cea mai veche editură particulară din peisajul cultural actual al<br />

României. La SARP ( Salonul Artiştilor Români <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni, foto sus), Victor<br />

Frunză a prezentat lucrări inedite din perioada <strong>de</strong> început a editurii <strong>de</strong> limbă<br />

română din Danemarca, diverse lucrări cu un pronunţat caracter militant împotriva<br />

comunismului.<br />

Dintre cărţile sale cele mai importante amintim „Istoria Comunismului în România”,<br />

una dintre primele cărţi care <strong>de</strong>scrie atent evoluţia unei epoci tragice pentru<br />

poporul român.<br />

Suntem <strong>si</strong>nguri că regretelor noastre se vor alătura toţi participanţii la SARP<br />

precum şi toţi românii care l-au cunoscut pe acest neobo<strong>si</strong>t militant pentru binele<br />

României.<br />

Dr. Ing. Emil Mateiaş<br />

purtător <strong>de</strong> cuvânt LARG


<strong>Arte</strong>n<strong>si</strong>ve este o mişcare experimentală care promovează cele mai noi şi inedite<br />

expre<strong>si</strong>i ale sunetului, imaginii, gestului, cuvântului. Am con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat necesar<br />

închegarea unei mişcări care să încurajeze şi să a<strong>si</strong>gure o bună promovare a<br />

artiştilor care aleg mijloacele noi pentru a se exprima, înţelegând aici tot ce<br />

înseamnă tehnici noi dar şi abordări inedite ale unor limbaje „cla<strong>si</strong>ce“. Am<br />

încercat să racordăm evenimentul la tendinţele culturale europene prin invitaţii<br />

prezenţi în festival şi, mai important, prin calitatea proiectelor prezentate.<br />

<strong>Arte</strong>n<strong>si</strong>ve este o noutate la Constanţa, toate lucrările expuse, parte din avangardă,<br />

au oglindit preocupările secolului XXI, <strong>si</strong>ncretismul, tendinţa <strong>de</strong> fragmentare,<br />

precum şi noile tehnici <strong>de</strong> exprimare artistică ce încearcă să anticipeze po<strong>si</strong>bilele<br />

direcţii şi orientări ale fenomenului cultural contemporan. Astfel, arta se face<br />

purtătoarea unui mesaj concentrat în eul intim al fiecărui creator, mo<strong>de</strong>lat, la<br />

rându-i, <strong>de</strong> impactul direct cu societatea, <strong>de</strong> multe ori ostilă artistului.<br />

Filarmonica din Piteşti reprezintă un vechi vis al iubitorilor <strong>de</strong> cultură <strong>de</strong> aici.<br />

I<strong>de</strong>ea înfiinţării acesteia datează <strong>de</strong> la începutul anilor ’70. Violonistul <strong>de</strong><br />

excepţie Marius Giura s-a stabilit atunci la Piteşti fiindcă auzise că se va face<br />

la noi filarmonică. O cereau oamenii <strong>de</strong> cultură şi iubitorii <strong>de</strong> frumos. O cereau<br />

în<strong>de</strong>osebi profesorii şi absolvenţii Liceului <strong>de</strong> arte Dinu Lipatti. A existat şi un<br />

festival, Darclee, la Palatul Culturii, preluat apoi <strong>de</strong> Mariana Nicolesco.<br />

Potenţialul cultural este <strong>de</strong>osebit şi el trebuie valorificat. Artiştii noştri au<br />

fost prea mult nevoiţi să prindă contracte <strong>de</strong> colaborare în orchestrele din<br />

Râmnicu-Vâlcea, Braşov, Ploieşti ori Bucureşti, făcând naveta ori dormind în<br />

cabine. Realitatea aceasta ne-a impus gă<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> soluţii. Faptele contează.<br />

Problema cea mare era şi este aceea a unui spaţiu a<strong>de</strong>cvat. Construcţia <strong>de</strong> la zero<br />

presupune fonduri con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile, plus un necesar <strong>de</strong> timp care nu mai corespun<strong>de</strong><br />

aşteptărilor actuale ale piteştenilor. Am <strong>de</strong>pus toate eforturile în această<br />

direcţie, am conlucrat cu oameni politici <strong>de</strong> primă importanţă ai ţării pentru<br />

obţinerea unui sediu. Dar nu ne-am mulţumit să aşteptăm, prevăzând, în bugetul pe<br />

acest an, fonduri pentru înfiinţarea orchestrei filarmonicii (<strong>de</strong> la angajări şi<br />

până la procurarea <strong>de</strong> instrumente).<br />

Premiile revistei Argeş<br />

Redacţia revistei <strong>de</strong> cultură Argeş a <strong>de</strong>cis ca premiile pentru anul 2006 să fie<br />

acordate următoarelor personalităţi:<br />

Premiul pentru Opera Omnia:<br />

Paul Goma<br />

Premiul pentru literatură:<br />

Liviu Ioan Stoiciu<br />

Premiul pentru muzică:<br />

Tudor Gheorghe<br />

Premiul pentru ştiinţă:<br />

Bogdan Suceavă<br />

Premiul pentru teatru:<br />

Florin Dumitru<br />

Premiul pentru publicistică:<br />

Flori Stănescu<br />

Premiul pentru arte plastice:<br />

Mariana Şenilă-Va<strong>si</strong>liu<br />

Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Arad, prin Centrul Cultural Ju<strong>de</strong>ţean, pune la dispoziţia<br />

solicitanţilor fonduri publice nerambursabile pentru proiecte din domeniile:<br />

culturã, turism, educaţie, sport şi tineret.<br />

Primii paşi pentru elaborarea propunerii <strong>de</strong> proiect:<br />

- consultarea <strong>si</strong>te-ului pentru obţinerea documentaţiei – standard, a Ghidului


solicitantului şi a altor informaţii utile privind organizarea licitaţiilor şi a<br />

concursurilor locale <strong>de</strong> proiecte; sau<br />

- <strong>de</strong>plasarea la sediul instituţiei Centrului Cultural Ju<strong>de</strong>ţean Arad, (str. Banu<br />

Mărăcine 22, bl.1E-parter, tel/fax 0257-252 439) un<strong>de</strong> se pot obţine informaţii<br />

direct <strong>de</strong> la personalul cu atribuţii în acest sens;<br />

- Serviciul Management şi Marketing Cultural-Turistic a<strong>si</strong>gură consultanţă <strong>de</strong><br />

specialitate privind modul <strong>de</strong> elaborare şi completare a documentaţiei-standard.<br />

Organizarea licitaţiilor publice <strong>de</strong> proiecte are loc perio-<br />

dic la datele anunţate în presa locală, în Monitorul Oficial al României şi pe<br />

<strong>si</strong>te-ul <strong>de</strong> mai sus.<br />

Este important să consultaţi legislaţia în vigoare, şi anume:<br />

- preve<strong>de</strong>rile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din<br />

fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit <strong>de</strong> interes general;<br />

- Legea nr. 350/21 iulie 2006 a tinerilor;<br />

- Ordinul nr.1.245/22 ian. 2007 privind aprobarea Structurii Programelor<br />

Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi a Metodologiei <strong>de</strong> finanţare a proiectelor<br />

<strong>de</strong> tineret.<br />

În cele ce urmează vă informăm asupra reperelor esenţiale <strong>de</strong> care trebuie să ţineţi<br />

cont în fundamentarea unui proiect <strong>de</strong> tineret:<br />

- stabilirea unui obiectiv clar, evaluând relaţia dintre nevoile tinerilor şi<br />

politicile <strong>de</strong> tineret din comunitatea <strong>de</strong> referinţă;<br />

- susţinerea prin proiect a acţiunilor <strong>de</strong> tineret selectând o arie tematică<br />

concretă;<br />

- stabilirea echipei <strong>de</strong> lucru, a responsabiltăţilor fiecărui membru în parte şi a<br />

coordonatorului <strong>de</strong> proiect.<br />

Cine poate fi aplicantul ?<br />

SAT (structuri asociative <strong>de</strong> şi pentru tineret) : asociaţii, fundaţii, persoane<br />

juridice <strong>de</strong> drept privat şi fără scop patrimonial care funcţionează în condiţiile<br />

OG nr.26/2000 şi Legii 246/2005.Proiecte eligibile: concursuri, festivaluri;<br />

editări, tipărituri; caravane; expoziţii; târguri; stagii, cursuri; seminarii,<br />

<strong>si</strong>mpozioane, mese rotun<strong>de</strong>, conferinţe; manifestări sportive şi turistice;<br />

evenimente, întâlniri <strong>de</strong> lucru la nivel naţional şi internaţional, schimburi<br />

internaţionale <strong>de</strong> tineret; centre <strong>de</strong> resurse; pagini WEB;<br />

Condiţii în ve<strong>de</strong>rea selecţionării proiectului:<br />

a) pre<br />

La Constanţa, în perioada 1-5 iunie, a avut loc Primul Congres Internaţional <strong>de</strong><br />

Haiku. Aproximativ 70 <strong>de</strong> autori, români şi străini, au participat la lucrările<br />

colocviului, aducând în atenţia ascultătorilor numeroase subiecte incitante.<br />

Congresul a plecat <strong>de</strong> la i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> haiku ca o punte spirituală între Orient şi<br />

Occi<strong>de</strong>nt, iar participanţii au încercat să <strong>de</strong>scopere po<strong>si</strong>bilităţile pe care<br />

literatura niponă le oferă astăzi, în contextul cultural românesc şi nu numai.<br />

Conferinţe apreciate <strong>de</strong> cei prezenţi în sală au fost: “Haiku românesc” – Marius


Chelaru (Iaşi), ”Despre filosofia vestică şi estică” – Dietmar Tauchner (Austria),<br />

“Impactul literaturii japoneze în contextul cultural actual” – Flueraşu Petre<br />

(Bucureşti), ”Haiku scris <strong>de</strong> copii, ca metodă <strong>de</strong> explorare şi cunoaştere a lumii” –<br />

Irina I. Kogan (Ru<strong>si</strong>a), ”Haiku tradiţional sau mo<strong>de</strong>rn” – Valentin Nicoliţov<br />

(Bucureşti), ”Haiku-ul în Ru<strong>si</strong>a şi câteva gânduri <strong>de</strong>spre mişcarea internaţională <strong>de</strong><br />

haiku” – Zinovy Vayman (SUA) precum şi multe altele.<br />

Au fost lansate revistele <strong>de</strong> haiku Albatros şi Haiku. De asemenea, cu ocazia<br />

lucrărilor, autorii români <strong>de</strong> haiku şi-au prezentat cărţile publicate în anul 2006<br />

şi au citit din creaţia proprie.<br />

Concursul Naţional <strong>de</strong> Proză Scurtă şi Eseu “Pavel Dan”<br />

Pentru omagierea operei unuia dintre cei mai valoroşi prozatori români, Pavel Dan,<br />

al cărui centenar se marchează în acest an, Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />

Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj, Uniunea Scriitorilor din România<br />

Filiala Cluj, Revista Tribuna, Con<strong>si</strong>liul Local şi Primăria Turda, precum şi Casa<br />

Municipală <strong>de</strong> Cultură Turda organizează cea <strong>de</strong> a XII-a ediţie a Concursului<br />

Naţional <strong>de</strong> Proză Scurtă şi Eseu „Pavel Dan”.<br />

Pot participa membrii asociaţiilor profe<strong>si</strong>onale (Uniunea Scriitorilor din România,<br />

Aspro etc.) sau autori in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi, indiferent dacă au sau nu volume publicate.<br />

Textele, în două exemplare, vor fi expediate până la data <strong>de</strong> 31 august a.c. pe<br />

adresa Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />

Cluj, Piaţa Unirii nr. 1, Cluj-Napoca, tel/fax: 0264-597616. Fiecare concurent va<br />

anexa şi un scurt CV, conţinând numele, prenumele, vârsta, adresa, numărul <strong>de</strong><br />

telefon şi un rezumat al activităţii literare. Plicul va purta menţiunea: Pentru<br />

Concursul „Pavel Dan”. La secţiunea proză, se acceptă texte <strong>de</strong> până la 15 pagini<br />

(30 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> semne, cu spaţii cu tot), nepublicate/inedite. La secţiunea eseu, se<br />

acceptă doar texte legate <strong>de</strong> opera sau viaţa lui Pavel Dan, <strong>de</strong> până la 20 <strong>de</strong> pagini<br />

(40 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> semne, cu spaţii cu tot), nepublicate/inedite. Proza şi eseul pot fi<br />

şi fragmente dintr-un volum aflat în lucru.<br />

Câştigătorii concursului literar vor fi anunţaţi personal. Premiile vor fi<br />

<strong>de</strong>cernate cu prilejul manifestărilor prilejuite <strong>de</strong> sărbătorirea Centenarului “Pavel<br />

Dan” care vor avea loc la Triteni şi Turda în luna septembrie a.c.<br />

Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0264-597616, Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană<br />

pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj; persoane <strong>de</strong> contact:<br />

Petru Poantă şi Victor Cubleşan.<br />

Curtea Comediantilor 2007<br />

Atelier european <strong>de</strong> arta medievala, renascentista <strong>si</strong> traditionala, editia a VIII-a.<br />

Ateliere interactive, cu publicul, <strong>de</strong>:dansuri medievale <strong>si</strong> traditionale, lupte,<br />

teatru. Participa: tineri din Spania (Galicia), Estonia, Lituania, Turcia,<br />

Portugalia, Croatia, Romania.<br />

Cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania,<br />

<strong>de</strong>sfăşurată în paralel la Cluj-Napoca (1-10 iunie) şi la Sibiu (4-10 iunie), s-a<br />

remarcat prin calitatea filmelor prezentate (cu minime, inevitabile, excepţii),<br />

în<strong>de</strong>osebi în secţiunea competitivă. În cadrul zilelor filmului românesc, am avut<br />

privilegiul vizionării în premieră a trei filme excepţionale: Restul e tăcere (r.<br />

Nae Caranfil), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – Amintiri din epoca <strong>de</strong> aur (r.<br />

Cristian Mungiu) şi Arizona Driming’ (r. Cristian Nemescu). Dacă la aceasta adăugăm<br />

şi afluneţa publicului, cel mai mare număr <strong>de</strong> spectatori înregistrat până acum la o<br />

ediţie TIFF (şi mă refer doar la Cluj), putem spune că această ediţie a fost cea<br />

mai reuşită. Juriul TIFF 2007 – format din: Claudia Landsberger (Olanda),<br />

preşedinte şi membru fondator al European Film Promotion, organizaţie ce a lucrat<br />

în<strong>de</strong>aproape cu numeroase festivaluri <strong>de</strong> film pentru a promova imaginea<br />

cinematografiei europene; Vibeke Win<strong>de</strong>løv (Danemarca), producător <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la<br />

jumătatea anilor ’70 până în prezent, colaboratoare <strong>de</strong> bază a regizorului Lars Von<br />

Trier; Christine Bardsley (Anglia), Film Programme Manager în <strong>de</strong>partamentul <strong>Arte</strong> <strong>de</strong>


la British Council; Vivi Drăgan Va<strong>si</strong>le (România), director <strong>de</strong> imagine a cărui<br />

filmografie cuprin<strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> titluri din 1976 până în prezent (din 1992<br />

este directorul artistic/ executiv al FAV, Fundaţia <strong>Arte</strong> Vizuale); Răzvan Va<strong>si</strong>lescu<br />

(România), actor renumit <strong>de</strong> teatru şi film care a<strong>de</strong>butat în cinematografie în 1978<br />

şi a cărui biografie personală cuprin<strong>de</strong> nenumărate mari producţii <strong>de</strong> film şi piese<br />

<strong>de</strong> teatru – a acordat următoarele premii: Trofeul “Tran<strong>si</strong>lvania” (10.000 EURO,<br />

oferit <strong>de</strong> Vodafone) pentru cel mai bun film aflat în Competiţie: La Sagrada Familia<br />

/ Familia sfântă (Chile, regia Sebastian Campos); Premiul <strong>de</strong> regie (5.000 EURO,<br />

oferit <strong>de</strong> Centrul Naţional al Cinematografiei): Ragnar Bragason, pentru filmul Börn<br />

/ Copii (Islanda); Premiul pentru cea mai bună interpretare (2000 EURO, oferit <strong>de</strong><br />

Vitrina Adverti<strong>si</strong>ng): Luca Lionello, pentru rolul din Cover-Boy – L’ultima<br />

rivoluzione / Fotomo<strong>de</strong>lul (Italia, regia Carmine Amoroso); Premiul pentru imagine<br />

(oferit <strong>de</strong> Kodak Cinelabs Romania): Cristian Cottet, pentru imaginea filmului La<br />

Antena / Antena (Argentina, regia Esteban Sapir); Menţiune specială: Azul Oscuro<br />

Ca<strong>si</strong> Negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo).<br />

Alte premii: Premiul special TIFF 2007 (oferit <strong>de</strong> organizatorii Festivalului<br />

Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania): echipa filmului 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile<br />

(România, regia Cristian Mungiu); Premiul FIPRESCI (oferit <strong>de</strong> Asociaţia Presei <strong>de</strong><br />

Film Străine): Dincolo <strong>de</strong> pădure/ Einst sühe Heimat (Austria, regia Gerlad Igor<br />

Hauzenberger); Premiul publicului (prin vot, oferit <strong>de</strong> Re:publik): Azul oscuro ca<strong>si</strong><br />

negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo);<br />

Premiul JAMESON pentru cel mai bun scurtmetraj prezentat în secţiunea „Umbre”:<br />

Droomtijd / În vis (Belgia, regia Tom Van Avermaet); Premiul pentru întreaga<br />

carieră (oferit <strong>de</strong> Banca Tran<strong>si</strong>lvania): Irina Petrescu şi Ioana Bulcă (România);<br />

Premiul pentru întreaga cariera oferit unei personalităţi din cinematografia<br />

europeană: Franco Nero (Italia); Premiul pentru întreaga carieră: regizorul<br />

britanic Nicolas Roeg; Premiu pentru scenariu <strong>de</strong> scurtmetraj (1000 USD, oferit <strong>de</strong><br />

HBO România): Doru Lupeanu, pentru scenariul Fata galbenă care râ<strong>de</strong>; Premiu pentru<br />

scenariu <strong>de</strong> lungmetraj (2000 USD, oferit <strong>de</strong> HBO România): Mircea Jacan, pentru<br />

scenariul Mi<strong>si</strong>unea; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurtmetraj<br />

(un pachet <strong>de</strong> editare Avid Media Composer, oferit <strong>de</strong> Marcotec Bucharest): Radu<br />

Ju<strong>de</strong>, pentru filmul Lampa cu căciulă; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru<br />

secţiunea lungmetraj (2000 EURO, oferit <strong>de</strong> Cinemax ): Cristian Mungiu pentru filmul<br />

4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Premiul pentru o tânără speranţă a cinematografului<br />

românesc (1500 EURO, oferit <strong>de</strong> Tomi): Anamaria Marinca (pentru rolul din filmul 4<br />

luni, 3 săptămâni şi 2 zile). În numărul următor al revistei noastre vom reveni cu<br />

un amplu grupaj <strong>de</strong>spre ediţia a şasea a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film<br />

Tran<strong>si</strong>lvania.<br />

Cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania,<br />

<strong>de</strong>sfăşurată în paralel la Cluj-Napoca (1-10 iunie) şi la Sibiu (4-10 iunie), s-a<br />

remarcat prin calitatea filmelor prezentate (cu minime, inevitabile, excepţii),<br />

în<strong>de</strong>osebi în secţiunea competitivă. În cadrul zilelor filmului românesc, am avut<br />

privilegiul vizionării în premieră a trei filme excepţionale: Restul e tăcere (r.<br />

Nae Caranfil), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – Amintiri din epoca <strong>de</strong> aur (r.<br />

Cristian Mungiu) şi Arizona Driming’ (r. Cristian Nemescu). Dacă la aceasta adăugăm<br />

şi afluneţa publicului, cel mai mare număr <strong>de</strong> spectatori înregistrat până acum la o<br />

ediţie TIFF (şi mă refer doar la Cluj), putem spune că această ediţie a fost cea<br />

mai reuşită. Juriul TIFF 2007 – format din: Claudia Landsberger (Olanda),<br />

preşedinte şi membru fondator al European Film Promotion, organizaţie ce a lucrat<br />

în<strong>de</strong>aproape cu numeroase festivaluri <strong>de</strong> film pentru a promova imaginea<br />

cinematografiei europene; Vibeke Win<strong>de</strong>løv (Danemarca), producător <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la<br />

jumătatea anilor ’70 până în prezent, colaboratoare <strong>de</strong> bază a regizorului Lars Von<br />

Trier; Christine Bardsley (Anglia), Film Programme Manager în <strong>de</strong>partamentul <strong>Arte</strong> <strong>de</strong><br />

la British Council; Vivi Drăgan Va<strong>si</strong>le (România), director <strong>de</strong> imagine a cărui<br />

filmografie cuprin<strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> titluri din 1976 până în prezent (din 1992<br />

este directorul artistic/ executiv al FAV, Fundaţia <strong>Arte</strong> Vizuale); Răzvan Va<strong>si</strong>lescu


(România), actor renumit <strong>de</strong> teatru şi film care a<strong>de</strong>butat în cinematografie în 1978<br />

şi a cărui biografie personală cuprin<strong>de</strong> nenumărate mari producţii <strong>de</strong> film şi piese<br />

<strong>de</strong> teatru – a acordat următoarele premii: Trofeul “Tran<strong>si</strong>lvania” (10.000 EURO,<br />

oferit <strong>de</strong> Vodafone) pentru cel mai bun film aflat în Competiţie: La Sagrada Familia<br />

/ Familia sfântă (Chile, regia Sebastian Campos); Premiul <strong>de</strong> regie (5.000 EURO,<br />

oferit <strong>de</strong> Centrul Naţional al Cinematografiei): Ragnar Bragason, pentru filmul Börn<br />

/ Copii (Islanda); Premiul pentru cea mai bună interpretare (2000 EURO, oferit <strong>de</strong><br />

Vitrina Adverti<strong>si</strong>ng): Luca Lionello, pentru rolul din Cover-Boy – L’ultima<br />

rivoluzione / Fotomo<strong>de</strong>lul (Italia, regia Carmine Amoroso); Premiul pentru imagine<br />

(oferit <strong>de</strong> Kodak Cinelabs Romania): Cristian Cottet, pentru imaginea filmului La<br />

Antena / Antena (Argentina, regia Esteban Sapir); Menţiune specială: Azul Oscuro<br />

Ca<strong>si</strong> Negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo).<br />

Alte premii: Premiul special TIFF 2007 (oferit <strong>de</strong> organizatorii Festivalului<br />

Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania): echipa filmului 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile<br />

(România, regia Cristian Mungiu); Premiul FIPRESCI (oferit <strong>de</strong> Asociaţia Presei <strong>de</strong><br />

Film Străine): Dincolo <strong>de</strong> pădure/ Einst sühe Heimat (Austria, regia Gerlad Igor<br />

Hauzenberger); Premiul publicului (prin vot, oferit <strong>de</strong> Re:publik): Azul oscuro ca<strong>si</strong><br />

negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo);<br />

Premiul JAMESON pentru cel mai bun scurtmetraj prezentat în secţiunea „Umbre”:<br />

Droomtijd / În vis (Belgia, regia Tom Van Avermaet); Premiul pentru întreaga<br />

carieră (oferit <strong>de</strong> Banca Tran<strong>si</strong>lvania): Irina Petrescu şi Ioana Bulcă (România);<br />

Premiul pentru întreaga cariera oferit unei personalităţi din cinematografia<br />

europeană: Franco Nero (Italia); Premiul pentru întreaga carieră: regizorul<br />

britanic Nicolas Roeg; Premiu pentru scenariu <strong>de</strong> scurtmetraj (1000 USD, oferit <strong>de</strong><br />

HBO România): Doru Lupeanu, pentru scenariul Fata galbenă care râ<strong>de</strong>; Premiu pentru<br />

scenariu <strong>de</strong> lungmetraj (2000 USD, oferit <strong>de</strong> HBO România): Mircea Jacan, pentru<br />

scenariul Mi<strong>si</strong>unea; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurtmetraj<br />

(un pachet <strong>de</strong> editare Avid Media Composer, oferit <strong>de</strong> Marcotec Bucharest): Radu<br />

Ju<strong>de</strong>, pentru filmul Lampa cu căciulă; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru<br />

secţiunea lungmetraj (2000 EURO, oferit <strong>de</strong> Cinemax ): Cristian Mungiu pentru filmul<br />

4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Premiul pentru o tânără speranţă a cinematografului<br />

românesc (1500 EURO, oferit <strong>de</strong> Tomi): Anamaria Marinca (pentru rolul din filmul 4<br />

luni, 3 săptămâni şi 2 zile). În numărul următor al revistei noastre vom reveni cu<br />

un amplu grupaj <strong>de</strong>spre ediţia a şasea a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film<br />

Tran<strong>si</strong>lvania.<br />

A DOUA EDITIE A CONCERTULUI LIMBII ROMANE<br />

La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong>la<br />

Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />

în drepturile istorice a limbii române.<br />

.Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />

treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />

din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />

tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />

respectate drepturile.<br />

În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />

dată, în acelaşi loc. Trupele vor fi mai numeroase, genurile muzicale vor fi mai<br />

diverse, doar mesajul va rămâne acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie lăsaţi să<br />

îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a strămoşilor lor,<br />

să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.<br />

LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL<br />

ORGANIZEAZĂ:<br />

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />

EPIGRAME ŞI CALAMBURURI<br />

ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL


EDIŢIA I<br />

MOTTO: RIDENDO CASTIGAT MORES<br />

PARTENERI:<br />

PRIMĂRIA MIZIL<br />

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN<br />

EDITURA UNIVERSAL DALSI<br />

S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />

-ÎN CADRUL PROIECTULUI „ACTIVITĂŢI DE VACANŢĂ”-<br />

PERIOADA DESFĂŞURĂRII: 10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />

ARGUMENT:<br />

Mass media, cea mai mare parte a ei, <strong>de</strong>vine tot mai mult o ameninţare la<br />

i<strong>de</strong>ntitatea noastră culturală, la valorile profund româneşti şi la sănătatea<br />

spirituală a tinerilor.<br />

Intenţia noastră este aceea <strong>de</strong> a organiza un concurs care să antreneze un număr cât<br />

mai mare <strong>de</strong> tineri hărăziţi <strong>de</strong> Dumnezeu, vizitaţi graţios şi benefic <strong>de</strong> Caliope,<br />

tineri cu un spirit critic, imaginativ, cu verbul caustic şi epitetul memorabil.<br />

Concursul răspun<strong>de</strong> dorinţei tinerilor <strong>de</strong> a se face cunoscuţi, <strong>de</strong> a-şi publica<br />

gândurile, viziunea <strong>de</strong>spre lumea cu care sunt contemporani, lume care nu e nici pe<br />

<strong>de</strong>parte cea mai bună dintre lumile po<strong>si</strong>bile. Lucrurile pot fi şi trebuie schimbate.<br />

Arta a fost este şi va fi un instrument care poate îndrepta a moravurile. Măcar<br />

prin râs…<br />

Am ales acest moment pentru că se împlinesc 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când George Ranetti,<br />

mizileanul cu un rafinat <strong>si</strong>mţ al comediei cuvântului, publica parodia Romeo şi<br />

Julieta la Mizil. În rândurile <strong>de</strong> mai jos vom oferi un scurt portret biobibliografic<br />

al celui care s-a născut la Mizil şi s-a afirmat în literatură la<br />

Bucureşti.<br />

George Ranetti, cel care a spus ieşind, într-o zi, în Calea Victoriei: „Ce dă lume,<br />

ce dă lume şi nici un Om!”, s-a născut pe 19 octombrie 1875 la Mizil. A urmat<br />

Liceul “Sf.Petru şi Pavel” la Ploieşti, apoi o vreme cursurile Facultăţii <strong>de</strong> Drept<br />

din Bucureşti, <strong>de</strong>venind funcţionar la Poştă (1897-1898). A condus publicaţiile Moş<br />

Teacă (1899-1901) şi Zeflemeaua (1901-1904). Împreună cu N.D.Ţăranu a editat<br />

Furnica (1904-1916, 1918-1930). A făcut gazetărie la Moftul român, revista lui<br />

I.L.Caragiale.<br />

Volumele publicate:<br />

De inimă albastră (1899), Strofe şi apostrofe (1900), Ahturi şi ofuri (1901), Eu<br />

râd, tu râzi, el râ<strong>de</strong> (1903), Franţuzomania (1904), Scrisori din Italia (1904),<br />

Romeo şi Julieta la Mizil, Săracu’ Dumitrescu!... (1907), Schiţe vesele (1908),<br />

Matache Pisălog (1914), De atunci şi <strong>de</strong>-acolo. Versuri uşurele scrise-n clipe grele<br />

(1921), Poezii (1924), Domnişoara Miau (1926), De inimă albastră. Dom Paladu<br />

(1928), Madam Strakinidy (1928).<br />

Ranetti a murit sărac la 25 mai 1928, la Bucureşti. Ca să i se a<strong>si</strong>gure un mijloc <strong>de</strong><br />

trai văduvei sale s-a făcut subscripţie publică.


(Bio-bibliografia a fost luată din prefaţa volumului Romeo şi Julieta la Mizil.<br />

Săracul Dumitrescu, volum aparut la Editura Universal Dal<strong>si</strong> în 2007)<br />

Rapsodia Dâmboviţei<br />

D-rei Elena Văcărescu*<br />

Un<strong>de</strong>-i bardul să repete, punând dreapta lui pe cruce,<br />

Cã eşti dulce şi că cine te-a băut nu se mai duce?...<br />

Un poet spune cam multe. Pentr-o rimă, pentr-un fleac,<br />

El, senin, jertfeşte-o roză <strong>de</strong> hatâr’ unui dovleac,<br />

Şi-o sonoră nerozie cu solemnitate-azvârlă!<br />

A<strong>de</strong>văru-i că-ntre gârle tu eşti cea mai proastă gârlă,<br />

Dâmboviţã! Şi Destinul a fost mare imbecil<br />

Când în Bucureşti te puse şi nu te-a pus la Mizil! [...]<br />

Însă-n Dâmboviţa noastră (dar-ar Dumnezeu să sece!)<br />

Nu pot nici măcar nebunii din amor ca să se-nece!<br />

*Elena Văcărescu este autoarea volumului <strong>de</strong> versuri Le rapso<strong>de</strong> <strong>de</strong> Dambovitza<br />

(1892), premiat <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Franceză.<br />

DESCRIEREA PROIECTULUI CULTURAL<br />

1. SCOP: Stimularea sau consacrarea potenţialului artistic creativ al tinerilor*,<br />

<strong>de</strong>scoperirea şi atragerea în competiţie a unui număr cât mai mare <strong>de</strong> tineri* cu<br />

înclinaţii artistice.<br />

2. OBIECTIVE:<br />

· stimularea creativităţii<br />

· stimularea spiritului critic al tinerilor* cu aptitudini literare;<br />

· promovarea talentului şi a fanteziei tinerilor*;<br />

· realizarea unui volum cu textele premiate în competiţie<br />

3. GRUP ŢINTĂ:<br />

· Tinerii* hărăziţi artistic.<br />

COMPONENŢA JURIULUI:<br />

Dumitru Matei – inspector şcolar general, jud.Prahova<br />

Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil<br />

Corneliu Leu – scriitor<br />

Ion Bălu-critic literar<br />

Nicolae Dragoş – scriitor, senior editor revista „Albina românească”<br />

Titus Constantin Vîjeu – profesor univer<strong>si</strong>tar, critic, scriitor<br />

Lucian Mănăilescu – scriitor<br />

Ion Busuioc – scriitor


PREMIILE ACORDATE:<br />

Marele Premiu „George Ranetti” – 500 RON<br />

Premiul „Agatha Bacovia” – 300 RON<br />

Premiul „Grigore Tocilescu” – 200 RON<br />

Se vor mai acorda 10 menţiuni constând în volume conţinând textele premiate ale<br />

competiţiei. Toţi participanţii vor primi diplome <strong>de</strong> participare.<br />

* Tineri = persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi… oricât <strong>de</strong> mulţi ani, cu<br />

spiritul viu şi muza filotimă.<br />

REGULAMENTUL ŞI METODOLOGIA CONCURSULUI<br />

SECŢIUNILE CONCURSULUI:<br />

1. Poezie <strong>de</strong> dragoste<br />

2. Urlaţi 5 minute - epigrame şi calambururi<br />

Pentru această secţiune autorii sunt obligaţi să folosească în două din cele 3<br />

epigrame sau calambururi cu care participă, cuvintele Mizil, Ranetti, Julieta,<br />

Romeo.<br />

PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 10 AUGUST – 20 SEPTEMBRIE 2007<br />

TAXA DE PARTICIPARE: 15 LEI<br />

PERSOANĂ DE CONTACT:<br />

prof. Bădicioiu Laurenţiu, mail badicioiu_laurentiu@yahoo.fr<br />

Tel.0744438247, fix : 0244253100<br />

Participanţii trebuie să trimită în perioada <strong>de</strong> înscriere, 10 august – 1 septembrie<br />

2007, pe adresa electronică, <strong>de</strong>ja menţionată la persoana <strong>de</strong> contact, câte trei<br />

texte pentru fiecare secţiune (format Word, caractere româneşti - aici stăm întra<strong>de</strong>văr<br />

mai rău! - , Times New Roman 12, Line spacing 1,5).<br />

Rezultatele concursului vor fi făcute cunoscute pe portalul cultural<br />

www.carte<strong>si</strong>arte.ro, şi pe www.didactic.ro. De asemenea ele vor fi publicate şi în<br />

revista FEREASTRA, cu apariţie lunară şi distribuţie cva<strong>si</strong>-naţională.<br />

ATENŢIE: materialele trimise după 20 septembrie nu vor mai intra în concurs<br />

Simpozionul International “Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni”<br />

Simpozionul International “Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni” editia a doua, Mangalia 7-9<br />

august 2004 Reprezentanti ai asociatiilor romanilor <strong>si</strong> ai presei <strong>de</strong> limba romana<br />

din strainatate<br />

Teatru intre flori - Spectacole gratuite pentru copii in Gradina Botanica Ia<strong>si</strong>.<br />

Este un proiect teatral estival pentru copii. In lunile iulie-august, in mirificul<br />

spatiu al Gradinii Botanice “Anasta<strong>si</strong>e Fatu” Ia<strong>si</strong>, Teatrul Bon Ton va prezenta 14<br />

spectacole oferite copiilor din Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> nu numai. Accesul la spectacolul “Prieteni<br />

ne<strong>de</strong>spartiti” va fi gratuit, micutii vor trebui sa achite doar biletul <strong>de</strong> acces in<br />

Gradina Botanica.<br />

Aceste spectacole sunt oferite <strong>de</strong> partenerii-finantatori ai acestui proiect.<br />

Programul spectacolelor: 8 iulie 2007, ora 11 - 14 iulie 2007, ora 11 -<br />

15 iulie, ora 11 - 17 iulie, ora 18 - 24 iulie, ora 11 - 25 iulie, ora 11 - 4<br />

august, ora 11 - 5 august, ora 11 - 8 august, ora 18 - 9 august, ora 18 -<br />

18 august, ora 11 - 19 august, ora 11 - 25 august, ora 11 - 26 august, ora 11-<br />

inchi<strong>de</strong>rea stagiunii estivale. Va asteptam!


International Romani Art Festival - recunoscut la nivel european.<br />

Asociatia Culturala TURN are onoarea sa anunte ca evenimentul International Romani<br />

Art Festival,<br />

care va avea loc in perioada 31 august - 6 septembrie 2007 in Timisoara, o<br />

initiativa indrazneata care pune bazele unei strategii serioase pentru lupta<br />

impotriva discriminarii in cadrul Uniunii Europene.<br />

Se <strong>de</strong>sfasoara sub Inaltul Patronaj al Institutului Cultural Roman, al Con<strong>si</strong>liului<br />

National pentru Combaterea Discriminarii <strong>si</strong> sub egida Anului European al Egalitatii<br />

<strong>de</strong> Sanse pentru Toti 2007.<br />

Acest An are ca scop sa faca oamenii mai constienti <strong>de</strong> faptul ca au dreptul sa se<br />

bucure <strong>de</strong> un tratament egal <strong>si</strong> <strong>de</strong> o viata fara discriminari, fie ele sexuale,<br />

ra<strong>si</strong>ale, etnice, religioase sau legate <strong>de</strong> dizabilitati.<br />

Festivalului International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt ANONIMUL 2007 -<br />

Fundatia Anonimul va invita in perioada 13 - 19 august la Sfantu Gheorghe, in Delta<br />

Dunarii, la cea <strong>de</strong>-a patra editie a Festivalului International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />

ANONIMUL. Invitatii speciali ai acestei editii a Festivalului sunt regizorul<br />

britanic Ken Loach <strong>si</strong> regizorul roman Cristian Mungiu, ultimii doi regizori<br />

laureati cu Palme d'Or la Festivalul <strong>de</strong> Film <strong>de</strong> la Cannes in 2006, respectiv 2007.<br />

ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA<br />

a avut initiativa unui act normativ referitor la<br />

PUBLICAREA CONTRACTELOR PRIVIND DATORIA PUBLICA LOCALA.<br />

In ziua <strong>de</strong> 2august a.c. Comi<strong>si</strong>a <strong>de</strong>semnata a luat in discutie forma propusa <strong>de</strong><br />

ACoR.manunte pe <strong>si</strong>tul www.acor.ro care poate fi acesat <strong>si</strong> pe bannerul <strong>de</strong> pe prima<br />

pagina a portalului nostru.<br />

salut<br />

FUNDATIA EPISCOPUL GRIGORIE LEU<br />

- persoana juridica romana <strong>de</strong> utilitate publica -<br />

La trecerea intru cele vesnice a Prea Fericitului Parinte Teoctist,<br />

fundatia ce poarta numele episcopului martir Grigorie Leu, fundatie careia Prea<br />

Fericirea Sa i-a fost Stalp <strong>de</strong> Intemeiere <strong>si</strong> Presedinte <strong>de</strong> Onoare, evoca<br />

personalitatea Sa <strong>de</strong> indrumator perpetuu care i-a binecuvantat actiunile <strong>de</strong><br />

luminare a satelor <strong>si</strong> <strong>de</strong> reinnodare a traditiilor <strong>de</strong> morala crestina in societatea<br />

romaneasca, i-a incurajat in spirit ecumenic initiativele interculturale in cadrul<br />

societatii civile europene <strong>si</strong> a adus Duh Sfant asupra fiecareia dintre<br />

Consfatuirile Nationale ale Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate care au stimulat initiative<br />

mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> asociere in spiritul obstilor ortodoxe romanesti dintot<strong>de</strong>auna.<br />

Cunoscand stradania episcopului Grigorie pentru o ortodoxie activa in<br />

folosul <strong>de</strong>zvoltarii nationale, Prea Fericitul Parinte Teoctist a fost din tineretea<br />

sa monahala alaturi <strong>de</strong> aceste i<strong>de</strong>i, a avut curajul maturitatii, ca arhimandrit <strong>de</strong><br />

scaun, <strong>de</strong> a sluji la inmormantarea ierarhului martir pe cand fratii <strong>si</strong>nodali ai<br />

acestuia erau in<strong>de</strong>partati <strong>de</strong> la ceremonie <strong>de</strong> catre autoritatile pagane <strong>si</strong> <strong>si</strong>-a<br />

in<strong>de</strong>plinit datoria senectutii <strong>de</strong> a reinfiinta scaunul episcopal al Hu<strong>si</strong>lor<br />

<strong>de</strong>sfiintat <strong>de</strong> guvernarea atee odata cu anihilarea ierarhului sau.<br />

Pastrandu-i in veci memoria, evocam aceste amanunte care intregesc figura<br />

lui <strong>de</strong> slujitor al Corabiei Mantuitorului in vremuri potrivnice <strong>si</strong> <strong>de</strong> intelept<br />

intaistatator al ei pe calea unei redresari nationale mo<strong>de</strong>rne, ne plecam in fata<br />

vredniciei cu care a afirmat rolul important al spiritului pasnic romanesc in<br />

intelegerea ecumenica <strong>si</strong> reintregirea Bisericii lui Hristos <strong>si</strong>, rugandu-ne pentru<br />

odihna lui cu dreptii, amintim consemnata noastra afirmatie ca, prin persoana Sa,<br />

tronul in care a stat doua <strong>de</strong>cenii a <strong>de</strong>venit cel al PATRIARHULUI ORTODOX AL TUTUROR


ROMANILOR, <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>nd prin slujirea spiritualitatii noastre limitele statale sau<br />

guvernamentale.<br />

Rentrop & Straton - Grup <strong>de</strong> editura <strong>si</strong> consultanta in afaceri iti trimite editia <strong>de</strong><br />

astazi a newsletter-ului electronic gratuit "E-CULT" - saptamanal <strong>de</strong> cultura!<br />

Conjugarea necesara: Esti cult! - "E-CULT"!<br />

==========================================<br />

E-CULT: Nr. 32-33 / Anul II - Marti, 31.07.2007<br />

==========================================<br />

+++ SUMAR +++<br />

// EDITORIAL //<br />

* "Parerea mea!"<br />

// PERSONALITATEA SAPTAMANII //<br />

* Martha Bibescu<br />

// MITOLOGIE //<br />

* Razboiul troian<br />

// CULTURA GENERALA //<br />

* Stiati ca...<br />

// TRADITII SI OBICEIURI //<br />

* Ikebana<br />

// POESIS //<br />

* "Vreau sa joc!"<br />

* "Singurul lucru care conteaza"<br />

// AGENDA CULTURALA //<br />

* Premiere cinematografice<br />

* Teatru<br />

// DEX //<br />

* "surtuc=..."<br />

* "turpitudine=..."<br />

* "inextricabil=..."<br />

* "conclu<strong>si</strong>v=..."<br />

// CARTEA DE PE NOPTIERA //<br />

* "Eseuri <strong>de</strong>spre lumea <strong>de</strong> azi",<br />

<strong>de</strong> Alain Besancon<br />

* "Revolta maselor",<br />

<strong>de</strong> Jose Ortega y Gasset<br />

// STIRI //<br />

>>> Festivalul <strong>de</strong> teatru IDEO IDEIS revitalizeaza viata artistica din Alexandria<br />

>>> Regizorul sue<strong>de</strong>z Ingmar Bergman s-a stins din viata<br />

>>> 29 iulie - ziua Imnului National<br />

>>> Bucurestenii au fost nemultumiti <strong>de</strong> concertul lui Julio Igle<strong>si</strong>as<br />

>>> Ultimii doi regizori laureati cu Palm d'Or, invitati speciali ai Festivalului<br />

International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt Anonimul<br />

>>> Gabriela Adamesteanu, lansata la Green Hours<br />

>>> Noul dictionar al Uniunii Europene: 23 <strong>de</strong> limbi, aproape 9 milioane <strong>de</strong> termeni


EDITORIAL //<br />

"Parerea<br />

29 iulie - ziua Imnului National<br />

Subunitati <strong>si</strong> formatii <strong>de</strong> muzici militare ale Ministerului Apararii au participat<br />

la ceremoniile publice <strong>de</strong> sarbatorire a Zilei Imnului National al Romaniei, care sau<br />

<strong>de</strong>sfasurat duminica, 29 iulie, in mai multe localitati din tara, la solicitarea<br />

<strong>si</strong> cu sprijinul administratiei publice locale.<br />

In Bucuresti, Ministerul Apararii, impreuna cu Ministerul Internelor <strong>si</strong> Reformei<br />

Administrative, Prefectura <strong>si</strong> Primaria Generala a Municipiului Bucuresti au<br />

organizat o ceremonie publica <strong>de</strong>dicata Zilei Imnului National, care a avut loc,<br />

incepand cu ora 10.00, in Piata Tricolorului, din fata Palatului Cercului Militar<br />

National.<br />

La eveniment au fost invitati reprezentanti ai unor institutii civile, militare <strong>si</strong><br />

religioase, atasati militari straini acreditati in Romania, veterani <strong>de</strong> razboi,<br />

cadre militare in rezerva <strong>si</strong> in retragere.<br />

Programul ceremoniei din Capitala a cuprins oficierea unei rugi pentru poporul<br />

roman, alocutiuni <strong>si</strong> un spectacol sustinut <strong>de</strong> muzicile reunite din garnizoana<br />

Bucuresti <strong>si</strong> corul Regimentului 30 Garda "Mihai Viteazu<br />

viata artistica din Alexandria<br />

Cea <strong>de</strong>-a doua editie a Festivalului National <strong>de</strong> Teatru Tanar IDEO IDEIS se va<br />

<strong>de</strong>sfasura intre 2-9 august la Alexandria.<br />

IDEO IDEIS reprezinta o oportunitate pentru tinerele trupe <strong>de</strong> teatru din intreaga<br />

tara <strong>de</strong> a interactiona cu mediul artistic, cu scopul <strong>de</strong> a-<strong>si</strong> mo<strong>de</strong>la personalitatea<br />

<strong>si</strong> <strong>de</strong> a-<strong>si</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> mintea <strong>si</strong> sufletul prin intermediul artei. Un factor<br />

diferentiator al festivalului il reprezinta faptul ca in cadrul acestuia se joaca<br />

exclu<strong>si</strong>v in limba romana.<br />

Organizat <strong>de</strong> liceenii din Asociatia Culturala T.E.T.A., IDEO IDEIS vizeaza<br />

promovarea activitatilor culturale (teatru, cinematografie) in comunitatile din<br />

Alexandria, urmarind renasterea orasului inactiv din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re artistic.<br />

Anul acesta s-au inscris in concurs 11 trupe, care reunesc 151 <strong>de</strong> participanti, din<br />

aproape toate regiunile tarii. Fiecare trupa participanta va sustine, incepand cu 3<br />

august, o reprezentatie a piesei <strong>de</strong> teatru, in fata juriului. Acesta i<strong>si</strong> va expune<br />

impre<strong>si</strong>ile pentru fiecare reprezentatie in parte.<br />

Juriul acestei editii este format din: Marcel Iures – actor <strong>si</strong> presedinte <strong>de</strong><br />

onoare, Andi<br />

Vasluianu – actor, Catalin Stefanescu – membru UNITER, mo<strong>de</strong>rator emi<strong>si</strong>une “Garantat<br />

100%”, TVR 1, Ana Maria Nistor – profesor UNATC Bucuresti, critic <strong>de</strong> teatru, editor<br />

sef TimeOut Bucuresti, Marius Manole – actor, Alina Herescu – scenograf.<br />

Pe langa competitie, in cadrul evenimentului vor avea loc alte trei tipuri <strong>de</strong><br />

activitati: ateliere <strong>de</strong> teatru, proiectii <strong>de</strong> filme <strong>si</strong> cateva evenimente speciale.<br />

Atelierele <strong>de</strong> Teatru vor avea loc intre 6 <strong>si</strong> 8 august <strong>si</strong> vor fi sustinute <strong>de</strong><br />

stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatile <strong>de</strong> Teatru din toata tara. Prin acestea, organizatorii<br />

<strong>si</strong>-au propus sa educe tinerii participanti, oferindu-le oportunitatea <strong>de</strong> a fi<br />

parta<strong>si</strong> la experientele celor care fac parte din domeniul artistic <strong>si</strong> o privire<br />

“din interior” asupra a ceea ce inseamna teatrul.


Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat” din Alexandria va gazdui, in fiecare seara,<br />

“Cinemateca tarzie”, in cadrul careia vor fi proiectate filme interesante prin<br />

perspectiva culturala pe care o ofera. Filmele rulate sunt productii europene ce nu<br />

pot fi vizionate in cinematografe.<br />

Evenimentele speciale, oferite <strong>de</strong> sponsorii festivalului, Enel, Provi<strong>de</strong>nt<br />

Financial, Candole Partners, Paralela 45 <strong>si</strong> UNICOM vor fi:<br />

Spectacol <strong>de</strong> dans – Centrul National al Dansului, Bucuresti<br />

“Fluturii sunt liberi” – Teatrul Foarte Mic, Bucuresti<br />

“Cui i-e frica <strong>de</strong> Virginia Woolf?” – Studioul <strong>de</strong> Teatru Casandra, Bucuresti<br />

“Crima <strong>si</strong> pe<strong>de</strong>apsa” – UNATC, Bucuresti.<br />

Festivalul se bucura <strong>de</strong> sprijinul partenerilor - Athenee Palace Hilton, Sister,<br />

Millenium Communications, Primaria Municipiului Alexandria, Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean<br />

Teleorman, Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor, Teatrul ODEON <strong>si</strong> a partenerilor media -<br />

TimeOut Bucuresti, Radio Romania Cultural Alexandria, Radio Semnal Alexandria.<br />

IDEO IDEIS este un eveniment realizat cu sprijinul Fundatiei Anonimul.<br />

> Regizorul sue<strong>de</strong>z Ingmar Bergman s-a stins<br />

"Porni Luceafărul...", evocare, <strong>de</strong>punere <strong>de</strong> jerbe, recital la statuia poetului<br />

Mihai Eminescu din parcul central Deva.<br />

Perioada: 15.01.2007 - 16.10.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 08.01.2007<br />

Medalion literar şi recital <strong>de</strong> poezie:"Fiind băiat, păduri cutreieram..."<br />

Perioada: 15.01.2007 - 16.10.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Sibiu, tinutul meu natal - publicatie virtuala: www.<strong>si</strong>biulmeu.ro in fiecare zi din<br />

01/01/2007 pana in 31/12/2007 Sibiu, INTERNET Complexul Naţional Muzeal "ASTRA"<br />

Perioada: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Sibiu<br />

Data înregistrării: 08.01.2007<br />

PINACOTECA BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL<br />

Perioada: 03.01.2007 - 19.09.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Sibiu<br />

Data înregistrării: 08.01.2007<br />

EUROPA LUMINILOR SI COLECTIONARII SAI. MODELUL BRUKENTHAL - SAMUEL VON BRUKENTHAL.<br />

Mo<strong>de</strong>l Aufklarung<br />

Perioada: 03.01.2007 - 30.12.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Sibiu<br />

Sibiu, tinutul meu natal - publicatie virtuala: www.<strong>si</strong>biulmeu.ro in fiecare zi din<br />

01/01/2007 pana in 31/12/2007 Sibiu, INTERNET Complexul Naţional Muzeal "ASTRA"<br />

Perioada: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Sibiu<br />

Data înregistrării: 08.01.2007<br />

PINACOTECA BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL<br />

Perioada: 03.01.2007 - 19.09.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural


Naţional Sibiu<br />

Data înregistrării: 08.01.2007<br />

EUROPA LUMINILOR SI COLECTIONARII SAI. MODELUL BRUKENTHAL - SAMUEL VON BRUKENTHAL.<br />

Mo<strong>de</strong>l Aufklarung<br />

Perioada: 03.01.2007 - 30.12.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Sibiu<br />

OPERA NATIONALA ROMANA IASI membra in opera Europa<br />

Data: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />

Loc: Ia<strong>si</strong><br />

Organizator: Opera Nationala Romana Ia<strong>si</strong><br />

Adresa: str. Agatha Barsescu nr. 18<br />

Telefon: 0232211144<br />

Fax: 0232211146<br />

Email: contact@opera-ia<strong>si</strong>.ro<br />

Site: http://www.opera-ia<strong>si</strong>.ro<br />

Ne face placere sa anuntam ca Opera nationala Romana ia<strong>si</strong> s-a inscris in Opera<br />

Europa, asociatia europeana a teatrelor <strong>si</strong> festivalurilor <strong>de</strong> opera profe<strong>si</strong>oniste<br />

din Europa. In perioada imediat urmatoare vom face toate <strong>de</strong>mersurile organizatorice<br />

concrete: crearea bazei <strong>de</strong> date <strong>de</strong>spre institutie <strong>si</strong> personalul angajat, crearea<br />

bazei <strong>de</strong> date <strong>de</strong> spectacole pentru <strong>si</strong>te-ul Operanase, crearea <strong>de</strong> contacte cu<br />

teatrele <strong>de</strong> opera membre pentru colaborari artistice, inscrierea in formurile <strong>de</strong><br />

marketing <strong>si</strong> Comunicare, Afaceri <strong>si</strong> Finante, Tehnic <strong>si</strong> <strong>de</strong> productie, o implicare<br />

activa in "Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> stringere <strong>de</strong> fonduri", care in aceasta perioada se<br />

organizeaza, urmand ca in etapa urmatoare sa gindim proiecte artistice <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />

comunicare in colaborare cu anumite teatre memebre <strong>si</strong> sa realizam proiecte care<br />

vizeaza finantari <strong>de</strong> la Comi<strong>si</strong>a europeana.<br />

Confluente europene in arta tran<strong>si</strong>lvaneana / secolele XVII-XX<br />

Data: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />

Loc: Sibiu<br />

Adresa: 550163, Piata Mare 4-5<br />

Telefon: 40269211699<br />

Fax: 40269211545<br />

Email: a.lungu@brukenthalmuseum.ro<br />

De-a lungul secolelor, arta tran<strong>si</strong>lvaneana s-a <strong>de</strong>zvoltat in contact strans cu arta<br />

central-europeana, fiind, in fapt, o componenta a acesteia <strong>si</strong> caracterizandu-se, in<br />

acela<strong>si</strong> timp, prin specificitate <strong>si</strong> originalitate. Avand o anume inertie in<br />

<strong>de</strong>zvoltarea sa, s-au constatat uneori <strong>de</strong>calari in receptarea unora dintre curentele<br />

<strong>si</strong> stilurile europene, ceea ce a dus in unele cazuri la o suprapunere a unora<br />

dintre stiluri. Au existat <strong>de</strong> asemenea <strong>si</strong> momente in care arta tran<strong>si</strong>lvaneana s-a<br />

<strong>si</strong>ncronizat intru totul cu fenomenul artistic european. Expozitia <strong>de</strong> fata,<br />

valorificand patrimoniul <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> generos al Muzeului Brukenthal (colectiile <strong>de</strong><br />

pictura, arta <strong>de</strong>corativa, grafica) <strong>si</strong>, in acela<strong>si</strong> timp, apeland la unele<br />

imprumuturi, i<strong>si</strong> propune sa ilustreze principalele momente <strong>de</strong> <strong>si</strong>ncronizare cu<br />

spatiul central european: gotic, baroc, Bie<strong>de</strong>rmeier, mo<strong>de</strong>rnism in grila<br />

tran<strong>si</strong>lvanean<br />

CIOCANESTI - CAPITALA CULTURII TRADITIONALE DIN CARPATI<br />

Data: 23.03.2007 - 31.12.2007<br />

Loc: Ciocanesti<br />

Organizator: Con<strong>si</strong>liul local Ciocanesti<br />

Adresa: jud Suceava


Dupa ce, prin hotarare a CL (nr. 39/22.12.2004), Ciocanestii au <strong>de</strong>venit COMUNA<br />

MUZEU CIOCANESTI, tot prin hotarire a CL (nr. 9/23.03.2007), localitatea se <strong>de</strong>clara<br />

CAPITALA A CULTURII TRADITIONALE DIN CARPATI.<br />

Expunerea <strong>de</strong> motive a primarului Gheorghe Tomoioaga aduce drept argumente: bogatia<br />

obiceiurilor <strong>si</strong> traditiilor conservate <strong>si</strong> respectul pe care localnicii il acorda<br />

acestora, unicitatea in mai multe privinte - intre care motivele traditionale<br />

sculptate pe fata<strong>de</strong>, costumul popular, stilpii ornati ai portilor, ouale<br />

incon<strong>de</strong>iate, obiceiurile legate <strong>de</strong> pastorit, plutarit, pescuit, prelucrarea<br />

lemnului, minerit <strong>si</strong> prelucrarea metalelor pretioase etc. -, frumusetea naturala a<br />

locului <strong>si</strong> istoria lui, ospitalitatea locuitorilor, sarbatori <strong>si</strong> petrecerea lor,<br />

viata spirituala, institutii <strong>si</strong> manifestari culturale (precum Muzeul Oualor<br />

Incon<strong>de</strong>iate <strong>si</strong> Festivalul Oualor Incon<strong>de</strong>iate), interesul <strong>si</strong> pretuirea aratate <strong>de</strong><br />

vizitatori, incurajarea <strong>si</strong> sustinerea din partea unor personalitati <strong>si</strong> institutii<br />

etc.<br />

Comuna-muzeu Ciocanesti <strong>si</strong>, <strong>de</strong> acum, "capitala a culturii traditionale din<br />

Carpati" dispune <strong>de</strong> un calendar propriu <strong>de</strong> evenimente culturale <strong>si</strong> <strong>de</strong> divertisment<br />

care cuprin<strong>de</strong>: programe <strong>de</strong> Anul Nou, Craciun, Boboteaza, Paste, hramuri bisericesti<br />

(Schitul Botos, Biserica Ciocanesti, Biserica Botos, Manastirea Suhard), Cupa<br />

Suhard - sporturi <strong>de</strong> iarna (februarie), Festivalul National al Oualor Incon<strong>de</strong>iate<br />

(februarie), Cocosul <strong>de</strong> munte la rotit (aprilie), Sarbatoarea rhodo<strong>de</strong>ndronului<br />

(inflorirea bujorului <strong>de</strong> munte: iunie-iulie), Festivalul National al Pastravului<br />

(august), Pluta pe Bistrita (august), Boncanitul cerbului <strong>si</strong> Balmos la rascolul<br />

st]nii (septembrie), Toamna la Ciocanesti (octombrie), Balul gospodarilor (lasatul<br />

secului), Solii lui Mos Nicolae (6 <strong>de</strong>cembrie) etc.<br />

ANSAMBLUL FOLCLORIC "ARCANUL" DIN FUNDU MOLDOVEI: PLANURI MARI PENTRU 2007<br />

Data: 01.03.2007 - 31.12.2007<br />

Loc: Fundu Moldovei<br />

Organizator: Caminul Cultural<br />

Site: http://www.fundu-moldovei.ro<br />

Unul dintre cele mai autentice, umblate prin lume, cunoscute <strong>si</strong> apreciate<br />

ansambluri folclorice <strong>de</strong> amatori ale Bucovinei, cu spectacole la Viena <strong>si</strong> Londra<br />

inca din anii interbelici, "Arcanul" se pregateste sa urce, in 2007, pe scene din<br />

Franta, Anglia <strong>si</strong> Italia.<br />

CAZARE PENTRU TINERI ÎN SIBIU – CAPITALÂ CULTURALÂ EUROPEANÂ 2007<br />

Aca<strong>de</strong>mia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu pune la dispozitie 260 <strong>de</strong><br />

locuri <strong>de</strong> cazare pentru tinerii care vor sa viziteze Sibiul, Capitala Culturala a<br />

anului 2007.<br />

Spatiile <strong>de</strong> cazare sunt a<strong>si</strong>gurate in urma unui acord intre Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />

Cultelor, prin Biroul Comisariatului pentru “Sibiu – CCE 2007” <strong>si</strong> Ministerul<br />

Apararii, care urmareste sa ofere tinerilor po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a participa, cu<br />

eforturi financiare reduse, la evenimentele Capitalei Culturale.<br />

Situate in caminele Aca<strong>de</strong>miei Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu,


locurile <strong>de</strong> cazare includ camere cu 2 pana la 15 paturi. Spatiile sunt oferite<br />

grupurilor organizate (doar cetateni romani) la pretul <strong>de</strong> 12 RON/zi <strong>de</strong> persoana.<br />

Cei interesati pot primi informatii suplimentare <strong>si</strong> i<strong>si</strong> pot rezerva locurile <strong>de</strong><br />

cazare, telefonic sau prin e-mail, prin<br />

Directia Ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniu Sibiu<br />

Persoana <strong>de</strong> contact: Dan Nanu<br />

Telefon:0745-263917 ; 0728-556158<br />

e-mail:nanu_ilie_dan@yahoo.com<br />

Căutare<br />

*<br />

Noutăţi - pe scurt<br />

CAZARE PENTRU TINERI IN SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />

» <strong>de</strong>talii ...<br />

Informatii utile privind portalul www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />

» <strong>de</strong>talii ...<br />

Graficul sedintelor <strong>de</strong> analiza ale Comi<strong>si</strong>ei Zonale a Monumentelor Istorice nr.10<br />

Sibiu, pentru anul 2007<br />

» <strong>de</strong>talii ...<br />

» Lista completă a noutătilor<br />

Anunţuri<br />

Dispoziţia nr. 5283/13.07.2007, privind măsurile suplimentare pentru protejarea<br />

patrimoniului cultural naţional şi a angajaţilor din structurile Ministerului<br />

Culturii şi Cultelor<br />

» <strong>de</strong>talii ...<br />

Ultima actualizare: 11.07.2007<br />

» Lista completă<br />

Evenimente - pe scurt<br />

Evenimente curente<br />

» FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL ARTEI LIRICE, editia a VI-a, in cadrul programului<br />

SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />

Perioada: 20.07.2007 - 02.08.2007<br />

» Istoria la pas. Faceţi cunoştinţă cu Hermann in fiecare zi din 23/04/2007 pana in<br />

31/12/2007 Diverse locatii Fundaţia Culturală INFOROM<br />

Perioada: 23.04.2007 - 31.12.2007<br />

» NOUTATE! CAZARE PENTRU TINERI ÎN CAPITALA CULTURALĂ EUROPEANĂ 2007!<br />

Perioada: 20.04.2007 - 12.12.2007<br />

Evenimente viitoare<br />

» FESTIVALUL DE DANS CONTEMPORAN "SIBIU - DANS 2007"<br />

Perioada: 17.08.2007 - 31.08.2007<br />

» Lista completă a evenimentelor


Cultur@ NET - Proiect realizat în cola<br />

Expoziţia personală <strong>de</strong> pictură a artistului plastic Torino Bocăniciu intitulată<br />

"Roşu".<br />

Perioada: 27.07.2007 - 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 30.07.2007<br />

Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />

Perioada: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 27.07.2007<br />

Expoziţia etnografică "Civilizaţia populară a lemnului - Exploatarea, plutăritul,<br />

prelucrarea şi comerţul tradiţional"<br />

Perioada: 04.06.2007 - 31.12.2007<br />

Cine anunţă: Muzeul Carpaţilor Răsăriteni<br />

Data înregistrării: 14.06.2007<br />

COLABORARE EXPOZITIE TEMPORARĂ " GUSTAV KLIMT ŞI COMPANIA ARTISTICĂ"<br />

Perioada: 20.06.2007 - 02.10.2007<br />

Cine anunţă: Muzeul Naţional PELEŞ<br />

Data înregistrării: 23.06.2007<br />

Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />

Perioada: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />

Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />

Data înregistrării: 21.06.2007<br />

"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />

Perioada: 29.06.2007 - 30.08.2007<br />

Cine anunţă: Centrul <strong>de</strong> Cultură GEORGE APOSTU<br />

Data înregistrării: 20.01.2006<br />

1 2 3 4 5 6 7 8<br />

Pa<br />

Expoziţia personală <strong>de</strong> pictură a artistului plastic Torino Bocăniciu intitulată<br />

"Roşu".<br />

Perioada: 27.07.2007 - 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 30.07.2007<br />

Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />

Perioada: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 27.07.2007<br />

Expoziţia etnografică "Civilizaţia populară a lemnului - Exploatarea, plutăritul,<br />

prelucrarea şi comerţul tradiţional"<br />

Perioada: 04.06.2007 - 31.12.2007<br />

Cine anunţă: Muzeul Carpaţilor Răsăriteni<br />

Data înregistrării: 14.06.2007<br />

COLABORARE EXPOZITIE TEMPORARĂ " GUSTAV KLIMT ŞI COMPANIA ARTISTICĂ"<br />

Perioada: 20.06.2007 - 02.10.2007<br />

Cine anunţă: Muzeul Naţional PELEŞ<br />

Data înregistrării: 23.06.2007<br />

Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />

Perioada: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />

Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />

Data înregistrării: 21.06.2007<br />

"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />

Perioada: 29.06.2007 - 30.08.2007


Cine anunţă: Centrul <strong>de</strong> Cultură GEORGE APOSTU<br />

Data înregistrării: 20.01.2006<br />

1 2 3 4 5 6 7 8<br />

Pa<br />

Tabăra <strong>de</strong> vară pentru elevi romi din Orăştie la Costineşti, jud. Constanţa.<br />

Data: 10.08.2007 - 20.08.2007<br />

Loc: Orăştie<br />

Organizator: Grupul <strong>de</strong> iniţiativă a romilor din Orăştie, Con<strong>si</strong>liul local şi<br />

Primăria Orăştie, Inspectoratul şcolar al jud. Hunedoara, Partida Romilor.<br />

Adresa: Orăştie<br />

Zilele culturii bumbeştene ,, Cântecul munţilor ''/ sărbătoare comunitară<br />

Perioada: 01.08.2007 - 07.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Gorj<br />

Data înregistrării: 19.06.2007<br />

Festival Internaţional <strong>de</strong> Folclor<br />

Perioada: 01.08.2007 - 10.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Galaţi<br />

Data înregistrării: 27.06.2007<br />

Expoziţie <strong>de</strong> caricatură “ Am intrat în Europa “<br />

Perioada: 01.08.2007 - 18.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Brăila<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Festival cultural-artistic "Convieţuire armonioasă"<br />

Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

CULORILE AVANGARDEI-Arta în România 1910-1950<br />

Data: 12.07.2007 - 02.09.2007<br />

Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Sala Tronului<br />

Organizator: Institutul Cultural Român în colaborare cu Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />

României<br />

Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />

Telefon: 021 314 81 19<br />

Fax: 021 312 43 27<br />

Email: theodorescu@art.museum.ro<br />

Site: http://www.mnar.arts.ro<br />

Expoziţia Culorile Avangar<strong>de</strong>i a constituit nucleul manifestărilor <strong>de</strong>sfăşurate în<br />

luna mai, sub egida ICR, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al<br />

British American Tobacco Romania (partener privat unic), la Sibiu – Capitală<br />

Culturală Europeană în 2007. După Bucureşti, în cadrul parteneriatului cu British<br />

American Tobacco Romania, expoziţia va mai fi itinerată până la sfârşitul acestui<br />

an la Constanţa (septembrie – noiembrie) şi Timişoara (noiembrie – <strong>de</strong>cembrie).<br />

Itinerarea expoziţiei Culorile Avangar<strong>de</strong>i este susţinută <strong>de</strong> British American<br />

Tobacco Romania.<br />

Cursurile <strong>de</strong> Vară ale Univer<strong>si</strong>tăţii Populare "Nicolae IOrga", ediţia 2007


Perioada: 12.08.2007 - 19.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Prahova<br />

Data înregistrării: 17.01.2007<br />

„HORA DE LA FLĂMÂNZI”. Invitaţi din Rep. Moldova şi Ucraina. ediţia a VIII-a<br />

Perioada: 13.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

- Zilele Brăilei<br />

Perioada: 13.08.2007 - 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Brăila<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM INDEPENDENT "ANONIMUL", editia a IV-a<br />

Perioada: 13.08.2007 - 19.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Tulcea<br />

Data înregistrării: 27.07.2007<br />

FESTIVALUL FANFARELOR, ediţia a VII-a<br />

Perioada: 14.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

„VATRA SATULUI”. Festival folcloric cu caracter internaţional<br />

Perioada: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

Festivalul "Miss Romanca 2007", ediţia a doua.<br />

Perioada: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Hunedoara<br />

Data înregistrării: 30.01.2007<br />

„CÂNT ŞI JOC PE VALEA JIJIEI”, ediţia a XV-a<br />

Perioada: 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

„CÂNT ŞI JOC PE VALEA PRUTULUI”, ediţia a VII-a<br />

Perioada: 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

HORA SATULUI – HRAMUL BISERICII. Seară <strong>de</strong> cântec, joc şi voie bună.<br />

Perioada: 15.08.2007<br />

Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Botoşani<br />

Data înregistrării: 21.02.2007<br />

1 2 3 4 5 6 7<br />

Aniversarea filialei <strong>de</strong> carte românească "Nicolae Titulescu" - Ialoveni Republica<br />

Moldova; în cadrul sărbătorii "Limba noastră cea română"<br />

Data: 01.08.2007 - 01.08.2007<br />

Loc: Ialoveni, Republica Moldova<br />

Organizator: Biblioteca Chişinău, Biblioteca Ialoveni<br />

VALENTE STILISTICE ÎN CREATIA LUI THEODOR PALLADY – Muzeul Theodor Pallady (strada


Spatarului nr. 22)<br />

Data: 22.03.2006 - 28.10.2007<br />

Loc: Muzeul Theodor Pallady<br />

Organizator: Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă<br />

Adresa: Strada Spătarului nr. 22, Bucureşti<br />

Telefon: 021 211 49 79<br />

Fax: 021 312 43 27<br />

Email: national@art.museum.ro<br />

Site: http://www.mnar.arts.ro<br />

Expoziţia face parte dintr-un ciclu iniţiat în anul 2003 cu scopul <strong>de</strong> a pune în<br />

valoare creaţia grafică a lui Theodor Pallady provenind din fondul generos al<br />

colecţiei Serafina şi Gheorghe Răut. Amintim dintre acestea: „Prezenţa umană în<br />

creaţia lui Theodor Pallady” şi „Influenţe ale <strong>si</strong>mbolismului francez în creaţia lui<br />

Theodor Pallady”.<br />

Expoziţia din acest an marchează 135 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea artistului şi 50 <strong>de</strong> ani<br />

<strong>de</strong> la moarte, reunind 26 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică, patru gravuri şi o pictură în ulei<br />

pe pânză. Selecţia lucrărilor ilustrează fenomenul subtil şi continuu al trecerii<br />

<strong>de</strong> la pictor la <strong>de</strong>senator şi <strong>de</strong> la <strong>de</strong>senator la pictor. Această trecere se poate<br />

observa şi la nivel tematic: nudul (Nud în picioare, Nud culcat în racourci, Nud<br />

aşezat, Nud culcat- grafică, Nud aşezat- acvaforte, Nud culcat sprijinit în cotul<br />

drept-acvaforte),autoportetul (Autoportet cu basc, Autoportet, 1936) sau peisajul<br />

citadin cu particularităţile sale pariziene (Ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la fereastra lui Paule M.,<br />

Anticarul din strada Rennes, La cafenea, Bulevardul Saint-Michel colţ cu Rue<br />

Racine, Paris-pasajul Bois d’Anglais, În faţa restaurantului La Coupole) sunt<br />

schiţate în <strong>de</strong>sen, fiind reluate apoi în picturi în diverse variante<br />

interpretative.<br />

– Concurs Naţional <strong>de</strong> Dans Mo<strong>de</strong>rn<br />

Perioada: 18.08.2007 - 19.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Zilele ju<strong>de</strong>ţului Brăila – 526 ani <strong>de</strong> la atestarea documentară 1481-2007 -<br />

spectacol <strong>de</strong> muzică populară susţinut <strong>de</strong> corul “ Muşeţeanca “ . Expoziţie <strong>de</strong><br />

fotografii cu atestarea documentară a oraşului Însurăţei<br />

Perioada: 20.08.2007 - 27.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Parada formaţiilor rock. Recital “Parlament”<br />

Perioada: 24.08.2007 - 26.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Spirite enciclopedice româneşti : Bogdan Petriceicu Haş<strong>de</strong>u -100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />

moarte.<br />

Perioada: 25.08.2007 - 25.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Olimpiada Naţională a Meşteşugarilor.<br />

Perioada: 28.08.2007 - 30.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Clubul <strong>de</strong> vacanţă<br />

Perioada: 01.07.2007 - 31.08.2007


Data înregistrării: 05.06.2007<br />

Expoziţie temporară : Ocrotirea naturii în ju<strong>de</strong>ţul Brăila<br />

Perioada: 21.07.2007 - 31.08.2007<br />

Data înregistrării: 05.06.2007<br />

1 2<br />

Evenimente - August, 2007<br />

< 2007 ><br />

Ianuarie<br />

(Evenimente: 14) Februarie<br />

(Evenimente: 10) Martie<br />

(Evenimente: 19) Aprilie<br />

(Evenimente: 21) Mai<br />

(Evenimente: 22) Iunie<br />

(Evenimente: 17) Iulie<br />

(Evenimente: 13) August<br />

(Evenimente: 17) Septembrie<br />

(Evenimente: 0) Octombrie<br />

(Evenimente: 0) Noiembrie<br />

(Evenimente: 0) Decembrie<br />

(Evenimente: 0)<br />

“Ziua Veteranilor <strong>de</strong> Război “ – <strong>si</strong>mpozion<br />

Perioada: 01.08.2007 - 01.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Expoziţie <strong>de</strong> caricatură “ Am intrat în Europa “<br />

Perioada: 01.08.2007 - 18.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Insula Mică a Brăilei – Tabăra <strong>de</strong> observaţii ornitologice şi educaţie ecologică<br />

Insula Mică a Brăilei.<br />

Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Marin Preda : Timpul n-a mai avut răbdare – 85 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului –<br />

expoziţie documentară<br />

Perioada: 03.08.2007 - 03.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

–“ Talente rurale “ – concursuri <strong>de</strong> dans şi <strong>de</strong> cântece.<br />

Perioada: 07.08.2007 - 07.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Târgul Meşteşugarilor <strong>de</strong> S.F. Maria<br />

Perioada: 09.08.2007 - 12.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Ziua Mircenilor “<br />

Perioada: 10.08.2007 - 10.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

Concurs Internaţional <strong>de</strong> muzică populară – “ Cântecul <strong>de</strong> dragoste <strong>de</strong>-a lungul<br />

Dunării”<br />

Perioada: 10.08.2007 - 12.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

- Zilele Brăilei<br />

Perioada: 13.08.2007 - 15.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

– Ziua satului Gura Călmăţui“<br />

Perioada: 15.08.2007 - 15.08.2007<br />

Data înregistrării: 17.07.2007<br />

1 2<br />

„FIII SATULUI”.


Data: 01.08.2007<br />

Loc: Căminul cultural Dobârceni, Parcul comunal<br />

Organizator: Căminul cultural Dobârceni<br />

Întâlnire între generaţii.<br />

„GEORGE ENESCU – ORFEUL MOLDAV”. Concurs <strong>de</strong> interpretare muzicală „Jurjac”, ediţia<br />

a III-a. „Suita sătească – impre<strong>si</strong>i din copilărie”.<br />

Data: 01.08.2007<br />

Loc: Secţia Memorialis-tică a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />

Organizator: Muzeul Memorial „George Enescu” Dorohoi, Primăria George Enescu<br />

Colocviu, concurs <strong>de</strong> interpretare pian-vioară, serbare câmpenească<br />

„IBĂNEŞTI - 400” ZILELE COMUNEI IBĂNEŞTI, ediţia I. Lansare monografie, finalizarea<br />

etapei I a proiectului „Ibăneşti – punct muzeistic”.<br />

Data: 01.08.2007<br />

Loc: Ibăneşti<br />

Organizator: Căminul cultural Ibăneşti<br />

FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL ARTEI LIRICE, editia a VI-a, in cadrul programului<br />

SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />

Data: 20.07.2007 - 02.08.2007<br />

Loc: Sibiu<br />

Organizator: FILARMONICA DE STAT<br />

Adresa: Piata Mare<br />

Telefon: 0269210264<br />

Fax: 0269210264<br />

Informatii pe <strong>si</strong>te-ul www.<strong>si</strong>biu2007.ro<br />

Biletele pentru festivalul international al artei lirice se pun in vinzare la<br />

Agentia Teatrala din Sibiu<br />

Expoziţie <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> artă şi evocare: ,,110 ani <strong>de</strong> la naşterea pictorului gorjean<br />

Io<strong>si</strong>f Keber''<br />

Data: 30.07.2007<br />

Loc: Tg-Jiu<br />

Organizator: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană<br />

Fundatia Darclee – biroul <strong>de</strong> presa<br />

Programul ediţiei 2007<br />

18 iulie Deschi<strong>de</strong>rea Festivă şi Concertul Inaugural<br />

19-22 iulie Etapa I a concursului<br />

22 iulie Omagiu lui Nicolae Herlea celebrând cei 80 <strong>de</strong> ani ai marelui


ariton<br />

23 şi 24 iulie Etapa a II-a a concursului<br />

25 şi 26 iulie Etapa a III-a a concursului (cu orchestră)<br />

27 iulie Spectacolul cu scene din capodoperele lui<br />

Gaetano Donizetti( Reginele donizettiene):<br />

Anna Bolena, Maria Stuarda şi<br />

Elisabeta I în Roberto Devereux<br />

28 iulie Marele Concert <strong>de</strong> pe Esplanada Dunării,<br />

cu orchestră şi cor, celebrând a<strong>de</strong>rarea<br />

României la U E : Europa cântă cu noi<br />

29 iulie Concertul <strong>de</strong> Gală al Laureaţilor<br />

CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />

- IULIE –<br />

iulie<br />

• 1451: Prima atestare documentară a localităţii Boişoara<br />

1 iulie<br />

• 1935: Se naşte istoricul şi scriitorul Veronica Tamaş<br />

3 iulie<br />

• 1918: Antim Petrescu este ales episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />

4 iulie<br />

• 1753: Se sfinţeşte Schitul Berislăveşti, ctitoria boierului Sandu<br />

Bucşenescu<br />

5 iulie<br />

• 1931: Se naşte scriitorul şi criticul literar Alexandru Oprea<br />

7 iulie<br />

• 1939: Se naşte teologul şi scriitorul Arhim. Veniamin Micle<br />

8 iulie<br />

• 1693: Sfinţirea bisericii mari <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi, <strong>de</strong> către<br />

mitropolitul Teodo<strong>si</strong>e, în prezenţa domnitorului Constantin Brâncoveanu<br />

9 iulie<br />

• 1959: Se naşte poetul şi publicistul pr. Leon Dură<br />

10 iulie<br />

• 1978: Se stinge din viaţă pedagogul şi diplomatul Ion I. Georgescu<br />

11 iulie<br />

• 1636: Mănăstirea Arnota este menţionată pentru prima oară în documente,<br />

când Matei Basarab cumpără ocină la Bogdăneşti<br />

• 1955: Se naşte interpreta <strong>de</strong> muzică populară Maria Dragomiroiu<br />

14 iulie<br />

• 1532: Prima atestare documentară a localităţii Runcu<br />

16 iulie<br />

• 1937: Se naşte folcloristul, scriitorul şi publicistul Costea Marinoiu,


preşedintele Societăţii culturale "Anton Pann "<br />

• 1938: Se naşte istoricul Horia Nestorescu - Bălceşti<br />

• 1943: Se naşte filologul, etnograful şi sociologul Gheorghe Iordache<br />

• 1955: Se naşte poetul şi publicistul Petre Tănăsoaica, directorul<br />

cotidianului "Viaţa Vâlcii"<br />

19 iulie<br />

• 1527: Prima atestare documentară a localităţii Olăneşti, în vremea domniei<br />

lui Radu <strong>de</strong> la Afumaţi<br />

• 1557: Prima atestare documentară a localităţii Stoileşti, într-un document<br />

emis <strong>de</strong> Pătraşcu voievod<br />

20 iulie<br />

• 1526: Prima atestare documentară a localităţii Lă<strong>de</strong>şti<br />

• 1526: Prima atestare documentară a localităţii Pesceana<br />

• 1929: Se naşte Gamalil Vaida, stareţ al mănă<strong>stiri</strong>i Cozia (1959 - 2000)<br />

21 iulie<br />

• 1718: Pacea <strong>de</strong> la Passarowitz - Oltenia intră sub stăpânirea imperială<br />

austriacă<br />

24 iulie<br />

• 1980: Se stinge din viaţă pictorul Constantin Iliescu<br />

27 iulie<br />

• 1952: Se naşte pictorul Constantin Neacşu<br />

29 iulie<br />

• 1848: Sărbătoarea prilejuită <strong>de</strong> citirea celor 21 puncte din Constituţia<br />

revoluţionară. Corul condus <strong>de</strong> Anton Pann, a interpretat la Râmnic, pentru prima<br />

oară într-un cadru oficial, cântecul "Deşteaptă-te, române!"<br />

31 iulie<br />

• 1948: Se naşte fizicianul şi ziaristul Mircea Monu<br />

- AUGUST –<br />

1 august<br />

• 1911: Se naşte slavistul şi cercetătorul Dumitru Bălaşa<br />

2 august<br />

• 1941: Se naşte coregrafa Maria Constantinescu<br />

3 august<br />

• 1489: Prima atestare documentară a localităţii Grădiştea<br />

• 1514: Prima atestare documentară a localităţii Suteşti<br />

6 august<br />

• 1920: Se naşte scriitorul Virgil Ierunca<br />

• 1944: Se naşte istoricul Mihai Voiculescu<br />

7 august<br />

• 1819: Se naşte scriitorul Ioan Emanoil Florescu<br />

• 1940: Se naşte cercetătorul şi publicistul Constantin Bulugea<br />

9 august<br />

• 1850: Ofisul domnesc prin care domnitorul Barbu Ştirbey, aflat în vizită în<br />

Vâlcea, înzestrează Râmnicul cu suma <strong>de</strong> bani necesară pentru organizarea unei<br />

grădini publice - Parcul Zăvoi<br />

• 1853: Se naşte cercetătorul şi publicistul Alexandru Boicescu<br />

• 1945: Se naşte teologul, istoricul şi publicistul Ioan Dură<br />

• 1969: Se stinge din viaţă animatorul cultural Constantin Popian<br />

12 august<br />

• 1856: Se naşte episcopul Athana<strong>si</strong>e Mironescu<br />

15 august<br />

• 1714: Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan,<br />

Radu şi Matei sunt <strong>de</strong>capitaţi la Constantinopol, împreună cu ei, este omorât şi<br />

Ianache Văcărescu, sfetnicul domnitorului<br />

• 1913: Se naşte arheologul şi istoricul Ion Barnea<br />

16 august<br />

• 1840: Se naşte oratorul şi publicistul Alexandru Lahovari


17 august<br />

• 1875: Se naşte matematicianul, astronomul şi cercetătorul Nicolae Enache <strong>de</strong><br />

la Olt<br />

20 august<br />

• 1727: Se stinge din viaţă Ştefan, episcopul Râmnicului<br />

22 august<br />

• 1908: Se constituie Societatea literară, cultural - ştiinţifică, "Junimea<br />

vâlceană"<br />

• 1990: Se stinge din viaţă publicistul Al. Cerna - Rădulescu<br />

23 august<br />

• 1890: Se naşte animatorul cultural Teodor Geantă<br />

25 august<br />

• 1875: Se naşte episcopul Vartolomeu Stănescu<br />

• 1947: Se naşte artistul plastic Sergiu Sălişte<br />

27 august<br />

• 1954: Se naşte publicistul, poetul şi prozatorul Gheorghe Smeoreanu<br />

29 august<br />

• 1530: Este ucis în luptă domnitorul Moise vodă (1529 - 1530) <strong>de</strong> turcii<br />

care-l aduceau pe tronul Ţării Româneşti pe Vlad Înecatul, şi este înhumat la<br />

Mănăstirea Bistriţa<br />

30 august<br />

• 1924: Se naşte dirijorul şi animatorul cultural Gabriel Chaborschi<br />

Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />

Surse:<br />

• Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />

Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />

• Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />

Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />

• Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />

Naţional Vâlcea<br />

AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii iulie :<br />

iulie<br />

Călimăneşti, Olăneşti, Deva<br />

• “Caragiale în turneu”<br />

iulie<br />

• Schimb cultural cu Teatro SARZA – Sassari – Sardinia – Italia<br />

20 - 30 iulie<br />

Călimăneşti, Olăneşti, Govora, Râmnicu Vâlcea<br />

• “Ateliere itinerante estivale” – ateliere <strong>de</strong> teatru cu participarea<br />

regizorului Romano Fodai - Italia<br />

26 iulie<br />

Parcul Zăvoi, ora 21,00<br />

• “Coeforele”- după Eschil, regia Romano Fodai<br />

27 iulie<br />

Parcul Zăvoi, ora 21,00<br />

• “Coeforele”- după Eschil, regia Romano Fodai<br />

27 - 30 iulie<br />

Parcul Zăvoi - Spectacole în cadrul “Zilelor Râmnicului”<br />

• Spectacole pentru copii, regia Simina Constantin<br />

• “O Noapte furtunoasă” <strong>de</strong> I.L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />

• “Farsele Maestrului Pathelin” şi alte farse medievale, regia Dan Constantin<br />

• Monologul “Coana Chiriţa” după V. Alecsandri - Camelia Constantin


• „Păpuşarii” fantezie muzicală <strong>de</strong> Dan Constantin<br />

• “Gipsy Show”, regia Doina Migleczi<br />

AUGUST 2007<br />

1 - 7 august<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Expoziţie <strong>de</strong> fotografie – Sebastian Szyd, artist fotograf din Argentina<br />

Organizator:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

2 – 12 august<br />

“Dealul Malului” Râmnicu Vâlcea<br />

Tabăra internaţională <strong>de</strong> pictură şi sculptură “Dealul Malului”. Participă artişti<br />

plastici din: Belgia, Germania, Italia, Grecia, Austria şi Moldova. Deschi<strong>de</strong>rea<br />

taberei va avea loc în data <strong>de</strong> 2 august, ora 18,00 la Dealul Malului, iar expoziţia<br />

finală va avea loc în data <strong>de</strong> 11 august, ora 18,00 la Muzeul <strong>de</strong> Artă “Casa Simian”.<br />

Organizatori:<br />

• Tina Popa<br />

• Primăria Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />

• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />

3 august<br />

Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

9 - 13 august<br />

Băbeni<br />

Casa <strong>de</strong> Cultură „Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />

“Dialog plastic” – tabără <strong>de</strong> artă plastică<br />

Organizatori:<br />

• Primăria oraşului Băbeni<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură „Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />

Partener:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

11 august<br />

Lăcusteni<br />

“Festivalul pâinii”, ediţia I – sărbătoare a comunităţii din sudul ju<strong>de</strong>ţului cu<br />

pon<strong>de</strong>re în agricultură. În context: colocviu pe tema: “Bobul <strong>de</strong> grâu, sursă <strong>de</strong><br />

hrană indispensabil vieţii şi semnificaţiile sale în plan spiritual. Cum îl<br />

protejăm?”; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori din zonă;<br />

Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul Rapsozii Oltului”.<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Lăcusteni<br />

15 august<br />

Maciuca<br />

“Târg la Măciuca” - sărbătoare tradiţională a comunei, cu impact asupra<br />

comunităţilor din zonă, cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. În<br />

context: târg tradiţional; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />

Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”.<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primaria comunei Măciuca


15 august<br />

Grădiştea<br />

“Zilele comunei Grădiştea” – sărbătoare tradiţională a comunei Gradiştea. În<br />

context: colocviu pe tema “Comuna Gradiştea, aşezare rurală înscrisă pe<br />

coordonatele integrării europene”; spectacol susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong><br />

amatori din localitate şi din împrejurimi; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra<br />

“Rapsodia Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Partener:<br />

• Primăria comunei Grădiştea<br />

16 august<br />

Mănăstirea Hurezi şi Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

Memorial “Constantin Brâncoveanu”<br />

Organizatori:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

• Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />

• Mănăstirea Hurezi<br />

18 - 19 august<br />

Călimăneşti<br />

“CÂNTECELE OLTULUI” - ediţia a XXXIX-a - festival al ansamblurilor folclorice din<br />

ju<strong>de</strong>ţele străbătute <strong>de</strong> râul Olt. Invitaţi: ansambluri din Grecia (Ligurio), Turcia<br />

(Davutlar) şi Polonia. În context: colocviu pe tema:“Costumul popular, cântecul,<br />

dansul, obiceiurile, expre<strong>si</strong>i ale i<strong>de</strong>ntităţii noastre culturale şi impactul cu<br />

societatea <strong>de</strong> consum”; parada portului popular; festivalul ansamblurilor folclorice<br />

şi al interpreţilor individuali; târg-expoziţie <strong>de</strong> artă populară; festivitatea <strong>de</strong><br />

premiere; concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia Vâlceană” şi al grupului<br />

“Rapsozii Oltului”.<br />

Organizatori:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

• Primăria oraşului Călimăneşti<br />

Partener:<br />

• Casa <strong>de</strong> Cultură Călimăneşti<br />

25 - 26 august<br />

Băbeni<br />

Festivalul <strong>de</strong> folclor păstoresc “La izvorul fermecat”.<br />

Program:<br />

25 august - “Casa <strong>de</strong> sub pădure”<br />

Colocviu literar pe tema: “Perenitatea poeziei lui Dragoş Vrânceanu în literatura<br />

primului <strong>de</strong>ceniu al mileniului trei la 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere”.<br />

26 august - Parcul oraşului<br />

Festivalul “La izvorul dorului”; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />

Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”.<br />

Organizator:<br />

• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />

Vâlcea<br />

Parteneri:<br />

• Primăria oraşului Băbeni<br />

• Casa <strong>de</strong> cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />

28 august<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

Seminarul “Astăzi elev/stu<strong>de</strong>nt – mâine angajat”<br />

Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Fundaţia “World Vi<strong>si</strong>on”<br />

29 august<br />

Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea


Cursuri <strong>de</strong> pian – prof. Walter Kraft<br />

Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />

• Filarmonica din Craiova<br />

30 - 31 august<br />

Muzeul Satului Bujoreni<br />

“Cunoaşterea şi valorificarea folclorului tradiţional”<br />

Organizatori:<br />

• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Fondul <strong>de</strong> Etnologie “Mihai<br />

Pop”<br />

• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />

31 august<br />

Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />

Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

Organizator:<br />

• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />

ALTE MANIFESTĂRI<br />

Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii august :<br />

august<br />

• “Ateliere itinerante estivale”<br />

23 - 30 august<br />

Sibiu<br />

• “Farsele Maestrului Pathelin” după Commedia Dell’ <strong>Arte</strong> şi alte farse<br />

medievale, regia Dan Constantin<br />

• “Cavalerii Brâncoveni” - care vor <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> parada Medievală<br />

• “Gipsy Show”, regia Doina Migleczi<br />

• “Păpuşarii”, regia Dan Constantin<br />

• Spectacole pentru copii<br />

Se poate <strong>de</strong>scarca din <strong>si</strong>tul:<br />

> http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/Indonezia.pdf<br />

.<br />

><br />

> O carte <strong>de</strong>spre cultura, religiile, limbile,<br />

filozofia, > viata oamenilor din arhipelagul<br />

indonezian... medicina > traditionala... gandirea<br />

orientala...<br />

INTERVIU CU CORNELIU LEU LA 75 DE ANI<br />

Buna ziua!<br />

Sunt <strong>de</strong> la "Jurnalul Naţional", Ramona Vintila este numele meu. Eu<br />

realizez rubrica "Astăzi e ziua ta" şi aţi fost ales pentru a fi sarbatorit.<br />

Acestea sunt întrebarile. Ele pot sa nu apara. Ramân raspunsurile dumneavoastră<br />

sub forma <strong>de</strong> eseu.<br />

C.L. Rog sa ramânem la întrebari. Au profe<strong>si</strong>onalism. Calitate <strong>de</strong> care unii<br />

dintre colegii


dumneavoastră, mai ales colege, nu prea tin seama. In plus, <strong>de</strong> eseuri sunt sătul.<br />

Mai ales <strong>de</strong> ale altora fiindcă, trebuie să recunosc: mă mai prostesc şi eu<br />

uneori!...<br />

Nu face un politician penibil şi subculturalizat vreo prostioară, vreo corupţioară<br />

sau vreo escrocheriuţă, ca să nu vină şi analistul <strong>de</strong> la ziar cu un eseu<br />

<strong>de</strong> acelaşi nivel analitic şi meditativ. Dacă ne-am lua după ce apare, nu după ce se<br />

citeşte,<br />

am zice că, după manele, cea mai mare preferinţă a românului este eseul.<br />

În fond, ar trebui doar să parafrazăm formula <strong>de</strong> şantaj spunând:"Pac la eseul"!...<br />

Principiul ar fi: "Eşti tu un neavenit în politică?!... Lasă că fac eu un eseu<br />

dispreţuitor <strong>de</strong>spre tine<br />

confundându-te cu naţiunea şi <strong>de</strong>vin celebru ca Cioran!"...<br />

R.V. De la inaltimea vârstei dumneavoastră cum aţi comenta <strong>de</strong>stinul<br />

scriitorului şi veritabilului sol al culturii Corneliu Leu ?<br />

C.L. Flatant spus "înălţimea vârstei". Parca e mai frumos <strong>de</strong>cât "înălţimea"<br />

aceea<br />

politică <strong>de</strong> care vorbeam mai înainte... Destinul mi-l comentez cu calificativul<br />

"<strong>de</strong> belea". Apreciaţi şi dumneavoastră: şaisprezece ani <strong>de</strong> copilarie<br />

frumoasa şi lectură liberă, patruzeci şi ceva <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> dictatură anostă şi<br />

marxism-lenininsm îndobitocitor; restul: amuzamentul nefast <strong>de</strong> a trăi printre<br />

oamenii tranziţiei,<br />

mângâiat <strong>de</strong> amăgitoarea libertate culturală, care nu pot spune că nu mă<br />

ambitionează.<br />

R.V. Care a fost momentul <strong>de</strong> graţie, când vă "vizitau" muzele ?<br />

C.L. Alaltăieri şi mâine.<br />

R.V. Care este după părerea dumneavoastră cel mai reu<strong>si</strong>t personaj din<br />

literatura creata <strong>de</strong> Corneliu Leu ?<br />

C.L. "Calaul lui Dracula" în ficţiune şi "Corneliu Leu" în publicistica din "În<br />

gura leului".<br />

R.V. Există eroi ai literaturii dumneavoastră în care să se regăsească ceva<br />

din omul Corneliu Leu ?<br />

C.L. Pardon, tocmai am răspuns. In proză nu mi-am permis un asemenea narci<strong>si</strong>sm<br />

caracteristic autorilor<br />

lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong> <strong>si</strong>mţul existenţei altora. Sau, în ultimă instanţă, prea plini <strong>de</strong> a lor.<br />

Poate în dramaturgie;<br />

pentru că textul dramaturgic e doar o propunere pentru un actor ca să te joace;<br />

<strong>de</strong>ci nu eşti atât <strong>de</strong> stupid ca sa te admiri pe tine, ci îi faci lui bucuria asta.<br />

R.V. Care este <strong>de</strong>stinul literaturii în perioada computerului ?<br />

C.L. Tocmai l-am <strong>de</strong>finit. Am pus la cale un mare PORTAL DE CARTE SI ARTE<br />

(vizitaţi-l la www.carte<strong>si</strong>arte.ro)<br />

în care vreau sa-mi servesc confraţii, generaţia şi cultura românească realizând o<br />

hartă activă şi permanentă în timp real,<br />

prin intervenţia şi adăugările făcute <strong>de</strong> oricine şi oricând în mod liber, cu orice<br />

cre<strong>de</strong> <strong>de</strong> cuviinţă că este <strong>de</strong> nivel<br />

cu a<strong>de</strong>varat cultural, pentru a realiza mereu o tot mai complexa HARTĂ A CULTURII<br />

CONTEMPORANE ROMÂNEŞTI.<br />

R.V. Ce regretati din viata dumneavoastra <strong>si</strong> ce va bucura ca realizari ?


C.L. Regret că, din motive <strong>de</strong> socializare, nu m-am putut bucura <strong>de</strong> realizarile<br />

mele atunci când ar fi fost cazul;<br />

dar mă bucură că alţii încep astăzi (cam palid şi-ntr-o lume vulgară) să se poata<br />

bucura.<br />

R.V. Care este <strong>de</strong>viza dumneavoastră <strong>de</strong> viaţă?<br />

C.L. "Pluralitas". E şi titlul unei reviste <strong>de</strong> mişcare pluralistă a i<strong>de</strong>ilor, pe<br />

care o public<br />

şi <strong>de</strong>viza unei Asociaţii Europene la care mă aflu printre fondatori. Dar este şi<br />

polemica mea<br />

cu extremismul politic pentru care nu există alte i<strong>de</strong>i, ca şi cu egocentrismul<br />

cultural care urăşte<br />

persoane în loc să polemizeze cu i<strong>de</strong>i, sau invidiază persoane în loc să le admire<br />

i<strong>de</strong>ile.<br />

R.V. Vârsta aduce înţelepciune sau resemnare ?<br />

C.L. Oricum, daca pe inţelepţi îi mai <strong>de</strong>ca<strong>de</strong> uneori in resemnare, resemnaţilor<br />

nu le aduce inţelepciune.<br />

R.V. Exista o vârsta a sufletului diferita <strong>de</strong> vârsta obisnuita? Un om poate<br />

visa indiferent <strong>de</strong> vârstă ?<br />

C.L. Ce-i aia "vârsta" când e vorba <strong>de</strong> vis?!... Daca ne-am coborâ cu totii doar<br />

la prostia pragmatica <strong>de</strong>-a câstiga ca sa cheltuim sau <strong>de</strong>-a<br />

produce ca să consumăm, un<strong>de</strong>-ar mai ajunge omenirea?!<br />

R.V. Ce vă doriţi cel mai mult <strong>de</strong> la noul an <strong>de</strong> viaţă?<br />

C.L. Alţi ani <strong>de</strong> viaţă.<br />

La 21 iulie Corneliu Leu a implinit 75 <strong>de</strong> ani<br />

Sarbatorirea a fost prefatata la libraria Eminescu prin primul volum din<br />

SERIA DE OPRERE DEFINTIVE - CORNELIU LEU<br />

<strong>si</strong> cartea scrisa cu umor <strong>de</strong> fiul acestuia:<br />

AMINTIRILE SI RAUTATILE TATALUI MEU<br />

Confratii, prietenii <strong>si</strong> o <strong>de</strong>legatie a Asociatiei Comunelor din Romania au celebrat<br />

evenimentul la casa scriiorului din Poiana Tapului.<br />

Interviurile acordate Jurnalului national <strong>si</strong> Radiodifuziunii le publcam in revista<br />

on-line - primul punct din meniul nostru.<br />

Vrednicia editurii HASEFER pune in valoare creatia poetica in limba romana ce<br />

se afirma in Israel prin COLECTIA ANTOLOGIILOR LIRICE DE AUTOR in care au aparut<br />

in grafica suprba, dar <strong>si</strong> cu <strong>de</strong>monstratii metritorii <strong>de</strong> literatura romana, poeti ca<br />

Sandu David, Shaoul Carmel, Andrei Fisschof. Bianca Marcovici, Aurel Storin.<br />

Titularul ultimei antologii intitulata IARNA VERDE este SOLO JUSTER, patriarh<br />

al literelor romane, in casa caruia se <strong>de</strong>sfasoara cenaclul <strong>si</strong> se redacteaza revista<br />

PUNCT.<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa


7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />

7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />

7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />

7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />

7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />

folcloric<br />

2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />

3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />

4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />

5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />

6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />

7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />

Parteneriat româno-german în educarea elevilor cu nevoi speciale Arad, 7-14<br />

iulie<br />

Expoziţie icoane pe sticlă - „Speranţe”, ed. III Arad<br />

Ne<strong>de</strong>ia <strong>de</strong> la Tăcăşele Tăcăşele, 14-15 iulie<br />

Târgul <strong>de</strong> Fete <strong>de</strong> pe Muntele Găina Platou Muntele Găina, 21-22 iulie<br />

Cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii <strong>si</strong> a Sarbatorii Sfintilor Petru <strong>si</strong> Pavel,<br />

la Muzeul Dunarii <strong>de</strong> Jos se verniseaza vineri, 29 iunie a.c., orele 12.30 expozitia<br />

"Civilizatia romana la Dunarea <strong>de</strong> Jos : DUROSTORUM", cu participarea exceptionala a<br />

Muzeului National <strong>de</strong> Istorie a Romaniei <strong>si</strong> a Muzeului <strong>de</strong> Istorie Silistra.


Expozitia are un caracter international. Pentru prima data nu vor mai exista<br />

abordari <strong>de</strong> genul Durostorum <strong>de</strong> Silistra sau Durostorum <strong>de</strong> Ostrov, municipiul roman<br />

fiind tratat in integrum. Sunt prezentate <strong>de</strong>opotriva <strong>de</strong>scoperirile arheologice din<br />

castrul roman <strong>si</strong> <strong>de</strong> pe teritoriul actual al orasului Silistra, cat <strong>si</strong> cele mai<br />

importante <strong>de</strong>scoperiri facute <strong>de</strong> colegii <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> Istorie a<br />

Romaniei (Dr. Crisan Museteanu, Dr. Paul Damian, Dr. A<strong>de</strong>la Baltac) pe actualul<br />

teritoriu al Romaniei.<br />

In expozitie sunt etalate urme materiale ale vietii cotidiene din asezarea <strong>de</strong> la<br />

Ferma 4 Ostrovit, piese aflate in colectiile Muzeului Dunarii <strong>de</strong> Jos (piese<br />

plastice, vase <strong>de</strong> cult din ceramica, vesela <strong>de</strong> transport, <strong>de</strong>pozitare, preparare <strong>si</strong><br />

prezentare a alimentelor, opaite, piese <strong>de</strong> port confectionate din os, metal, monete<br />

etc.)<br />

La manifestare sunt invitati sa participe <strong>si</strong> colegii din muzeele <strong>de</strong> pe linia<br />

Dunarii, din Bulgaria, <strong>de</strong> la Silistra, Dulovo, Tutrakan, Ruse, Svistov.<br />

From: "Ion Dura"<br />

To:<br />

Date: 10 iulie 2007 14:41<br />

O pagina <strong>de</strong> internet <strong>de</strong>spre <strong>si</strong> pentru comunitatile romanesti din Balcani<br />

Tipareste E-mail<br />

Craiova, Romania/Romanian Global News<br />

10 iulie 2007<br />

Fundatia "Scrisul Romanesc" din Craiova a inaugurat portalul intitulat<br />

sugestiv "Romani Uitati" (www.romaniuitati.eu), concretizare a unei<br />

initiative mai vechi constand in abordarea unor aspecte <strong>de</strong> ordin istoric,<br />

sociologic, etnografic <strong>si</strong> cultural, referitoare la comunitatile romanesti<br />

din zona Peninsulei Balcanice.Este o incercare <strong>de</strong> a in<strong>de</strong>parta praful<br />

istoriei asezat <strong>de</strong>-a lungul vremurilor peste comunitatile <strong>de</strong> romani din<br />

Balcani <strong>si</strong> <strong>de</strong> a atrage atentia opiniei publice din tara <strong>si</strong> din strainatate<br />

(dar <strong>si</strong> a autoritatilor <strong>de</strong> resort din tara noastra <strong>si</strong> din tarile <strong>de</strong> bastina<br />

ale conationalilor), asupra "Romanilor Uitati" din regiunea Timocului sau<br />

din alte zone ale Balcanilor.<br />

In acest scop, Fundatia "Scrisul Romanesc" s-a angajat sa initieze o serie<br />

<strong>de</strong> programe <strong>de</strong> recuperare a i<strong>de</strong>ntitatii culturale a romanilor timoceni <strong>si</strong> sa<br />

ofere consultanta asociatiilor romanesti din Serbia <strong>si</strong> Bulgaria, prin<br />

intermediul Centrului <strong>de</strong> Studii <strong>si</strong> Cercetari pentru Comunitatile <strong>de</strong> Romani<br />

din Balcani, in sensul promovarii drepturilor minoritatii romanesti (vlahe)<br />

din Timoc, cu respectarea riguroasa a dispozitiilor juridice <strong>si</strong><br />

constitutionale din tarile <strong>de</strong> care apartin <strong>si</strong> a celor preluate din Conventia<br />

Cadru a Uniunii Europene, privind Protectia Minoritatilor Nationale.<br />

_________________________________________________________________<br />

A la recherche d'un ami d'enfance ? Peut-être est-il dans la liste d'amis <strong>de</strong><br />

vos amis ! http://spaces.live.com/<strong>de</strong>fault.aspx?page=Ed01&ss=True<br />

1.Suceava, Fra<strong>si</strong>n-Hai la hora mare, editia a IIa<br />

2.Suceava, Arbore-Tendinte <strong>si</strong> modalitati <strong>de</strong> automatizare a activitatii<br />

bibliotecilor comunale-colocviu profe<strong>si</strong>onal<br />

3.Suceava, Brodina-Hutulca din Brodina, spectacol folcloric<br />

4.Suceava, Panaci-Zilele comunei Panaci, spectacol folcloric<br />

5.Suceava, Scheia-Flori <strong>de</strong> camp, editia a IVa<br />

6.Suceava, Fundu Moldovei-Felstivalul <strong>de</strong> folclor La hora satului, editia a IIa<br />

7.Suceava, Darmanesti-Zilele Culturii Darmanastene<br />

ASOCIAŢIA COMUNELOR DIN ROMÂNIA


FILIALA JUDETEANA PRAHOVA<br />

COMUNICAT DE PRESA<br />

4 Iulie 2007<br />

“eINSIEME”, un nou proiect <strong>de</strong> infratire intre Italia <strong>si</strong> Romania<br />

eINSIEME (european INformation System for twInning promotion in thE italian and<br />

romanian MunicipalitiEs), coordonat <strong>de</strong> ANCI Lazio (Italia) in parteneriat cu<br />

Asociatia comunelor ACoR Filiala Prahova (Romania), este un proiect cofinantat <strong>de</strong><br />

catre Comi<strong>si</strong>a europeana in cadrul Programului “Cetatenia europeana activa”<br />

(Actiunea 3 - Campanii <strong>de</strong> informare in ve<strong>de</strong>rea promovarii infratirilor intre<br />

orase).<br />

Cu o durata <strong>de</strong> 10 luni (octombrie 2006 – august 2007), proiectul consta in<br />

realizarea unei campanii <strong>de</strong> informare <strong>si</strong> sen<strong>si</strong>bilizare ce are ca <strong>de</strong>stinatari, in<br />

Italia, Primariile din Regiunea Latio <strong>si</strong>, in Romania, Primariile din Ju<strong>de</strong>tul<br />

Prahova, cu un total, pana azi, <strong>de</strong> 120 <strong>de</strong> comune <strong>si</strong> orase.<br />

Obiectivul fundamental al campaniei este acela <strong>de</strong> a apropia <strong>si</strong> <strong>de</strong> a incuraja<br />

institutiile locale (in momentul <strong>de</strong> fata pa<strong>si</strong>ve in acest context) sa participe<br />

activ la politicile europene in cadrul infratirilor intre orase stimuland crearea<br />

<strong>de</strong> noi acorduri intre regiunile implicate.<br />

Cu acest scop in cadrul proiectului au fost programate importante initiative, le<br />

citam pe cele doua mai insemnate: crearea unui <strong>si</strong>stem web (care poate fi consultat<br />

la adresa http://www.ein<strong>si</strong>eme.eu), principal instrument <strong>de</strong> promovare a<br />

activitatilor proiectului, <strong>si</strong> realizarea unui seminar informativ la Breaza<br />

(Prahova, Romania) in perioda 16 – 20 iulie 2007, importanta ocazie <strong>de</strong> intalnire<br />

directa intre reprezentantii autoritatilor locale italiene <strong>si</strong> romane <strong>de</strong> a schimba<br />

experiente <strong>si</strong> <strong>de</strong> a stabili primele baze in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>sfasurarii unor proiecte<br />

comune in cadrul unor politici <strong>de</strong> interes comunitar.<br />

Asemenea actiuni urmaresc in primul rind sa intareasca relatiile <strong>de</strong>ja existente <strong>si</strong><br />

sa creeze raporturi noi intre autoritatile locale partIcipante, promovand i<strong>de</strong>a <strong>de</strong><br />

infratire <strong>si</strong> facilitand parcursul cetateniei europene active in construirea<br />

i<strong>de</strong>ntitatii europene comune.<br />

Cornel Nanu<br />

Preşedinte A.Co.R. Filiala Prahova<br />

Alte informaţii se pot obţine <strong>de</strong> la sediul A.Co.R. Prahova: telefon 0244-367461;<br />

persoană <strong>de</strong> contact Daniela Iancu.<br />

<strong>Carte</strong>a a aparut in urma cu o saptamana la Editura<br />

Rozafa din Prishtina, <strong>si</strong> a fost onorata cu o lansare<br />

excellenta la amfiteatrul Bibliotecii Nationale <strong>si</strong><br />

Univer<strong>si</strong>tare din Kosova (joi, 28 iunie 2007), prin<br />

prezenta activa a poetul Dan Mircea Cipariu. Meritul<br />

principal pentru aceasta aparitie apartine Biroului<br />

Roman din Prishtina, precum <strong>si</strong> poetului kosovar cu<br />

prenume <strong>de</strong> roman, dl.Sali Bashota, directorul Editurii<br />

Rozafa. Vi-l prezentam manuscrisul antologiei<br />

respective, coperta <strong>si</strong><br />

"ROMANUL ROMANTIC"<br />

<strong>de</strong>numeste presa ANTOLOGIA POEZIEI ROMANE IN LIMBA ALBANEZA lansata la Biblioteca<br />

Nationala <strong>si</strong> Univer<strong>si</strong>tara din Kosovo prin prezentarea poetului Dan Mircea Cipariu.<br />

Editata <strong>de</strong> editura "Rozafa" condusa <strong>de</strong> poetul Sali Bashata, Antologia tradusa in


limba inrudita cu latina pe linie daco-traco-ilirica este realizata <strong>si</strong> poarta girul<br />

cunoscutului poet <strong>si</strong> om <strong>de</strong> cultura Baki Ymeri, care face o subtila opera literara<br />

<strong>de</strong>scifrand <strong>si</strong>militudinile poetice ale limbii romane <strong>si</strong> celei albaneze<br />

In revista on-line" AGERO" a Asociatiei Romano-Germane din Stuttgart, condusa <strong>de</strong><br />

Lucian Hetco (link pe fereastra din stanga primei noastre pagini), apare o<br />

prezentare a studiului lui Corneliu Leu <strong>de</strong>spre DEMOCRATIA REALA SI DEMOCRATIA<br />

STATISTICA<br />

La textul integral al acestui eseu care pune in discultie conceptul <strong>de</strong><br />

"MERITOCRATIE" se poate ajunge prin meniul principal al portalului nostru, apasand<br />

butonul PLURALITAS-STUDII SOCIO-POLITICE<br />

CENACLUL LITERAR"MIHAI EMINESCU"<br />

<strong>si</strong> revista "Lumina Lina" din New York<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literartura<br />

Vineri, 29 iunie ora 7 P.M.<br />

la restaurantul "Tran<strong>si</strong>lvania" - Queens Boulevard/42-ns Street<br />

pentru seara literarara<br />

"SCRIITORII DE LANAGA NOI"<br />

invitata cenaclului PROF. PAULA POPESCU<br />

vor vorbi Theodor Damina <strong>si</strong> M.N. Rusu<br />

urmeaza o receptie<br />

CENACLUL LITERAR"MIHAI EMINESCU"<br />

<strong>si</strong> revista "Lumina Lina" din New York<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literartura<br />

Vineri, 29 iunie ora 7 P.M.<br />

la restaurantul "Tran<strong>si</strong>lvania" - Queens Boulevard/42-ns Street<br />

pentru seara literarara<br />

"SCRIITORII DE LANAGA NOI"<br />

invitata cenaclului PROF. PAULA POPESCU<br />

vor vorbi Theodor Damina <strong>si</strong> M.N. Rusu<br />

urmeaza o receptie<br />

Maramureş, Baia Mare<br />

"Colocvii <strong>de</strong> literatură"<br />

Asociaţia Scriitorilor Baia Mare şi revista <strong>de</strong> cultură "Nord Literar",vor organiza<br />

în perioada 29-30 Iunie, colocviul <strong>de</strong> literatură "Condiţia romanului românesc<br />

contemporan", sub egida Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Maramureş, o nouă ediţie a zilelor<br />

revistei "Nord Literar" şi a Colocviilor <strong>de</strong> literatură Baia Mare.<br />

la ora 22.00, Schite Viata Mo<strong>de</strong>rna, Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Teatru din Shanghai,<br />

Sambata 07.07.2007, ora 11.00, Spectacol <strong>de</strong> papu<strong>si</strong> <strong>si</strong> marionete, productie UNATC<br />

Bucuresti,<br />

la ore 18.300, "Mascariciul" dupa A.P.Cehov, cu Horatiu Malaiela <strong>si</strong> Nicolae Urs<br />

Joi 05.07.2007, ora 19.00, Spectacol <strong>de</strong> muzica <strong>si</strong> poezie romaneasca<br />

la ora 19.00, "Lectia" <strong>de</strong> Eugen Ionescu, cu Adrian Nour, Monica Tarnacop <strong>si</strong> Alina<br />

Grigore,<br />

la ora 22.30, Spectacol <strong>de</strong> dansuri latino-americane, Univer<strong>si</strong>tatea Veracruzana din<br />

Mexic,<br />

Vineri 06.07.2007, ora 18.00, Spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri din Peru, Scoala<br />

Nationala <strong>de</strong> Teatru din Lima,<br />

la ora 19.15, Atelier <strong>de</strong>monstrativ, Institutul Nationel <strong>de</strong> Arta Dramatica din<br />

Sydney,<br />

Marti 03.07.2007, ora 19.00 "Frumoasa calatorie a ur<strong>si</strong>lor Panda, povestita <strong>de</strong> un<br />

saxofonist care avea o iubita laFrankfurt" <strong>de</strong> Matei Visniec, cu Cerasela Io<strong>si</strong>fescu


<strong>si</strong> Sorin Leoveanu,<br />

la ora 21.30 "Ran<strong>de</strong>z-vous" <strong>de</strong> Tudor Musatescu, cu Rodica Popescu Bitanescu,<br />

Miercuri, 04.07.2007, ora 19.00, "Trilogie Belgra<strong>de</strong>ana" <strong>de</strong> Biliana Sbrlianovici cu<br />

stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la UNATC Bucuresti.<br />

la ora 21.30 "Emigrantii" <strong>de</strong> Slavomir Mrozek, cu Gabriel Cosmin Enache <strong>si</strong> Sebastian<br />

Balan,<br />

programul festivalului <strong>de</strong> teatru <strong>de</strong> la Busteni:<br />

Duminica 01.07.2007, ora 21.00 "Sorry" <strong>de</strong> Alexandr Galin cu Mariana Mihut <strong>si</strong> Ion<br />

Caramitru<br />

Luni 02.07.2007, orele 19.00 "O noapte furtunoasa" cu Maia Morgenstern, Monica<br />

Anghel,Mircea Rus,Doru Ana, George Ivascu, Ioan Gyuri Pascu <strong>si</strong> Ioana Calota,<br />

Ora 21.30 "Scrisori <strong>de</strong> dragoste" <strong>de</strong> A. Gurney cu Mircea Albulescu <strong>si</strong> Ileana Stana<br />

Ionescu,<br />

ieri 17 iunie 2007,in comuna Domnesti, ju<strong>de</strong>tul Arges a avut loc <strong>de</strong>svelirea unui<br />

frmos bust din bronz in memoria celui ce a fost Petre Ionescu-Muscel ,fiu al<br />

acestei localitati, fondatorul fundatiei cu acela<strong>si</strong> nume. Multi dintre fiii satului<br />

au fost prezenti la acest inaltaor eveniment. Primarul comunei, av. Gheorghe va<strong>si</strong>le<br />

a fost gazda primitoare pentru toti oaspetii veniti chiar din ju<strong>de</strong>tele Calara<strong>si</strong>,<br />

Valcea.!Revista Dor <strong>de</strong> Dor a fost foarte bine primita.Marin Toma Cetatean <strong>de</strong><br />

Onoare aici<br />

ieri 17 iunie 2007,in comuna Domnesti, ju<strong>de</strong>tul Arges a avut loc <strong>de</strong>svelirea unui<br />

frmos bust din bronz in memoria celui ce a fost Petre Ionescu-Muscel ,fiu al<br />

acestei localitati, fondatorul fundatiei cu acela<strong>si</strong> nume. Multi dintre fiii satului<br />

au fost prezenti la acest inaltaor eveniment. Primarul comunei, av. Gheorghe va<strong>si</strong>le<br />

a fost gazda primitoare pentru toti oaspetii veniti chiar din ju<strong>de</strong>tele Calara<strong>si</strong>,<br />

Valcea.!Revista Dor <strong>de</strong> Dor a fost foarte bine primita.Marin Toma Cetatean <strong>de</strong><br />

Onoare aici<br />

DOUA GENERATII TRUICA<br />

Cam aceasta este semnificatia expozitiei pe care Uniunea Artistilor Plastici a<br />

vernisat-o joi 14 la galeria "Orizont", putand fi vizitata pe tot parcursul lunii<br />

iunie.<br />

Cunoscut pictor cu duioase sen<strong>si</strong>bilitati in<strong>de</strong>lung incercate <strong>si</strong> in lumea oplina <strong>de</strong><br />

fantezie a <strong>de</strong>senului animat, ION TRUICA expune acum alaturi <strong>de</strong> DAN TUDOR TRUICA<br />

intitulandu-<strong>si</strong> expozitia "AMPRENTE"<br />

Sunt amprentele unei familii <strong>de</strong> artisti puse atat asupra sevaletului cat <strong>si</strong> a<br />

obiectivului cinematografic.<br />

Asociatia regizorilor <strong>de</strong> film din Uniunea Cineastilor anunta pentru vineri 15 iunie<br />

2007,ora 11.00,in Sala <strong>de</strong> marmura, sedinta <strong>de</strong> dare <strong>de</strong> seama <strong>si</strong> alegeri.<br />

Fundatia Culturala Arania<br />

Uniunea Scriitorilor - Filiala din Brasov<br />

vineri 22 iunie, ora 13,00, laCasa Baiulescu<br />

din Brasov<br />

lanseaza volumul <strong>de</strong> sonete<br />

Paingul orb<br />

<strong>de</strong> Adrian Munteanu


<strong>si</strong> volumul <strong>de</strong> poeme<br />

De la Anna la Caiafa<br />

<strong>de</strong> Adrian Erbiceanu (Montreal)<br />

prezinta<br />

Bianca Osnaga<br />

Virgil Borcan<br />

şi Daniel Dragan<br />

Cvartetul GAUDEAMUS<br />

al Filarmonicii Brasov<br />

Valeria Manta Taicutu<br />

Căminul Cultural şi Biblioteca Comunală Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, organizează vineri<br />

01 iunie 2007, începând cu orele 11.00, acţiunea: "Copilăria, anotimp etern",<br />

acţiune <strong>de</strong>dicată Zilei Internaţionale a Copilului.<br />

Din program: Concursuri distractive, Jocuri, Muzică, Dans.<br />

Participă elevii claselor I-V ai Şcolii Generale "Cristea Stănescu" Cornu.<br />

COMUNICAT DE PRESĂ<br />

Centrul <strong>de</strong> Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor Trei<br />

Religii Monoteiste (mozaică, creştină şi islamică) – afiliat Facultăţii <strong>de</strong> Teologie<br />

din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa – organizează, în ziua <strong>de</strong> 30 mai a.c.,<br />

orele 9. 00 – 20. 00, primul său Simpozion internaţional, intitulat Religia şi<br />

Dreptul şi impactul lor asupra societăţii umane.<br />

Lucrările Simpozionului se vor <strong>de</strong>sfăşura la sediul Arhiepiscopiei Tomisului – din<br />

Strada Arhiepiscopiei nr. 23.<br />

Vor conferenţia personalităţi <strong>de</strong> seama din lumea aca<strong>de</strong>mică (aca<strong>de</strong>micieni, teologi,<br />

jurişti, diplomaţi, filosofi etc.) din ţară şi <strong>de</strong> peste hotare (Franţa, Italia,<br />

Spania, Germania, Bulgaria, Turcia, Israel, Iran, Republica Moldova, Georgia etc.).<br />

Trebuie precizat şi reţinut faptul că un asemenea Centru – înfiinţat în cadrul<br />

Univer<strong>si</strong>tăţii noastre – este unic în Europa. Această unicitate constă în faptul că,<br />

pentru prima dată în istoria Europei, la un Centru <strong>de</strong> studii şi cercetări participă<br />

atât univer<strong>si</strong>tari şi cercetători, din diverse domenii <strong>de</strong> cercetare, cât şi<br />

reprezentanţi <strong>de</strong> frunte ai celor trei religii monoteiste (rabini, prelaţi ortodocşi<br />

şi catolici, pastori protestanţi şi muftii). De asemenea, este pentru prima dată<br />

când un asemenea Centru este patronat <strong>de</strong> o Univer<strong>si</strong>tate şi este afiliat la o<br />

Facultate <strong>de</strong> Teologie. Această unicitate este sporită şi <strong>de</strong> faptul că Centrul<br />

nostru promovează dialogul interreligios şi intercultural şi încurajează abordarea<br />

şi soluţionarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea zilelor noastre, şi<br />

care îşi revendică uneori şi un substrat religios, cultural, etnic etc., ca, <strong>de</strong><br />

exemplu, extremismul şi fundamentalismul religios, xenofobia, terorismul,<br />

discriminarea, încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale<br />

omului etc.<br />

Pentru atingerea obiectivelor sale, Centrul studiază şi soluţionează această<br />

problematică atât prin prisma studiilor şi cercetărilor religioase, comparate, cât<br />

şi prin evaluarea celor juridice şi canonice, care sunt <strong>de</strong> altfel proprii celor<br />

trei religii monoteiste.<br />

Prin componenţa, natura şi obiectivele sale, Centrul nostru se înscrie aşadar în<br />

<strong>de</strong>mersul efortului întreprins <strong>de</strong> reprezentanţii avizaţi ai lumii univer<strong>si</strong>tare,<br />

europene, şi ai celor trei religii monoteiste <strong>de</strong> a conştientiza societatea zilelor


noastre asupra impactului pe care îl are asupra acesteia atât Religia, cât şi<br />

dreptul, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi nece<strong>si</strong>tatea imperioasă <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong> studii şi cercetări<br />

religioase şi juridico-canonice, aprofundate, privind religiile monoteiste.<br />

Centrul nostru îşi materializează acest <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat atât prin conferinţe, prelegeri,<br />

colocvii şi mese rotun<strong>de</strong>, cât şi prin <strong>si</strong>mpozioane internaţionale. Rezultatele<br />

acestor sunt publicate în Dyoni<strong>si</strong>ana, revista Centrului.<br />

Prof. univ. dr. Nicolae V. Dură<br />

COMUNICAT DE PRESĂ<br />

Centrul <strong>de</strong> Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor Trei<br />

Religii Monoteiste (mozaică, creştină şi islamică) – afiliat Facultăţii <strong>de</strong> Teologie<br />

din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa – organizează, în ziua <strong>de</strong> 30 mai a.c.,<br />

orele 9. 00 – 20. 00, primul său Simpozion internaţional, intitulat Religia şi<br />

Dreptul şi impactul lor asupra societăţii umane.<br />

Lucrările Simpozionului se vor <strong>de</strong>sfăşura la sediul Arhiepiscopiei Tomisului – din<br />

Strada Arhiepiscopiei nr. 23.<br />

Vor conferenţia personalităţi <strong>de</strong> seama din lumea aca<strong>de</strong>mică (aca<strong>de</strong>micieni, teologi,<br />

jurişti, diplomaţi, filosofi etc.) din ţară şi <strong>de</strong> peste hotare (Franţa, Italia,<br />

Spania, Germania, Bulgaria, Turcia, Israel, Iran, Republica Moldova, Georgia etc.).<br />

Trebuie precizat şi reţinut faptul că un asemenea Centru – înfiinţat în cadrul<br />

Univer<strong>si</strong>tăţii noastre – este unic în Europa. Această unicitate constă în faptul că,<br />

pentru prima dată în istoria Europei, la un Centru <strong>de</strong> studii şi cercetări participă<br />

atât univer<strong>si</strong>tari şi cercetători, din diverse domenii <strong>de</strong> cercetare, cât şi<br />

reprezentanţi <strong>de</strong> frunte ai celor trei religii monoteiste (rabini, prelaţi ortodocşi<br />

şi catolici, pastori protestanţi şi muftii). De asemenea, este pentru prima dată<br />

când un asemenea Centru este patronat <strong>de</strong> o Univer<strong>si</strong>tate şi este afiliat la o<br />

Facultate <strong>de</strong> Teologie. Această unicitate este sporită şi <strong>de</strong> faptul că Centrul<br />

nostru promovează dialogul interreligios şi intercultural şi încurajează abordarea<br />

şi soluţionarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea zilelor noastre, şi<br />

care îşi revendică uneori şi un substrat religios, cultural, etnic etc., ca, <strong>de</strong><br />

exemplu, extremismul şi fundamentalismul religios, xenofobia, terorismul,<br />

discriminarea, încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale<br />

omului etc.<br />

Pentru atingerea obiectivelor sale, Centrul studiază şi soluţionează această<br />

problematică atât prin prisma studiilor şi cercetărilor religioase, comparate, cât<br />

şi prin evaluarea celor juridice şi canonice, care sunt <strong>de</strong> altfel proprii celor<br />

trei religii monoteiste.<br />

Prin componenţa, natura şi obiectivele sale, Centrul nostru se înscrie aşadar în<br />

<strong>de</strong>mersul efortului întreprins <strong>de</strong> reprezentanţii avizaţi ai lumii univer<strong>si</strong>tare,<br />

europene, şi ai celor trei religii monoteiste <strong>de</strong> a conştientiza societatea zilelor<br />

noastre asupra impactului pe care îl are asupra acesteia atât Religia, cât şi<br />

dreptul, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi nece<strong>si</strong>tatea imperioasă <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong> studii şi cercetări<br />

religioase şi juridico-canonice, aprofundate, privind religiile monoteiste.<br />

Centrul nostru îşi materializează acest <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat atât prin conferinţe, prelegeri,<br />

colocvii şi mese rotun<strong>de</strong>, cât şi prin <strong>si</strong>mpozioane internaţionale. Rezultatele<br />

acestor sunt publicate în Dyoni<strong>si</strong>ana, revista Centrului.<br />

Prof. univ. dr. Nicolae V. Dură<br />

BIBLIOTECA MUNICIPALA . DR. C.I. ISTRATI.<br />

CAMPINA


Activitati culturale <strong>de</strong>sfasurate in cadrul bibliotecii:<br />

1. Montaj <strong>de</strong> versuri <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> carte: .Mihai Eminescu-poet national <strong>si</strong><br />

universal. . 15 ianuarie 2007<br />

Actiunea a avut loc la sediul bibliotecii <strong>si</strong> o fost organizata in<br />

colaborare cu biblioteca Grupului scolar Energetic.<br />

Partcipanti: elevi, cititori ai bibliotecii.<br />

2. Remember: .Nichita Stanescu . Ingerul blond.<br />

28 martie<br />

Actiunea a fost organizata in colaborare cu Grupul scolar Forestier.<br />

Au prezentat : profesorii: Carmen Rusu <strong>si</strong> Ghera<strong>si</strong>m Rusu- Togan.<br />

Participanti: elevi, profesori <strong>si</strong> cititori ai bibliotecii.<br />

3. Simpozion <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> carte : .9 mai, ziua In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntei, ziua<br />

Victoriei <strong>si</strong> ziua Europei. . 9 mai<br />

Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare: Biblioteca municipala Campina<br />

Participanti: profesori, invitati, elevi.<br />

Au prezentat comunicari:<br />

- prof. Râncu Gheorghe . .Prezentare generala a zilei <strong>de</strong> 9 Mai.<br />

- prof. Serban Vali . .Exten<strong>si</strong>unea spatiala a Uniunii Europene. Valori<br />

Europene.<br />

- prof. Cîţea Mihaela . . 9 Mai 1887.<br />

- prof. Secăreanu Camelia . . Semnificatii filozofice ale zilei <strong>de</strong> 9 mai.<br />

- elev Enache Razvan XI Fc . .Orasele Europei.<br />

- elev Stocheci Valentin X C- . Repere istorice ale Uniunii Europene<br />

4. .Porti <strong>de</strong>schise spre cultura. - vizite lunare ale elevilor din ciclul<br />

gimnazial.<br />

In cadrul acestor vizite sunt invitati elevii din ciclul gimnazial,<br />

impreuna cu invatatoarele, un<strong>de</strong> fac cunostinta cu biblioteca, cu conditiile <strong>de</strong> a<br />

<strong>de</strong>veni cititori, cu mijloacele <strong>de</strong> informare ale bibliotecii. Cu acest prilej le<br />

sunt prezentate carti, scriitori, casete vi<strong>de</strong>o <strong>si</strong> audio, discuri etc.<br />

Doctorul Grigore Busoi, editor al "Revistei medicale romane" prezinta un amplu<br />

volum <strong>de</strong> eseuri scrise pe parcursul unei in<strong>de</strong>lungi meditatii asupra fenomenului<br />

cultural , intitulandu-l "DIN ADANC SPRE CELE INALTE" <strong>si</strong> subintitulandu-l cu<br />

mo<strong>de</strong>stie "eseurile unui ostenitor intr-ale medicinei". Ele sunt, <strong>de</strong> fapt, eseurile<br />

unui ostenitor intr-ale literaturii <strong>si</strong> ale culturii romanesti abordate din unghiul<br />

antropologiei medicale.<br />

<strong>Carte</strong>a se va ga<strong>si</strong> la standul editurii "Amalteea" <strong>de</strong> la targul <strong>de</strong> carte<br />

Editura "Amalteea" (editori Dr.M.C.Popescu Dranda <strong>si</strong> Dr.Cristian Carstoiu) a scos<br />

<strong>de</strong> sub tipar, in intampinarea apropiatului Targ <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> din Bucuresti, un volum<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>osebit interes transdisciplinar, lansand chiar un nou domeniu <strong>de</strong> preocupare<br />

carturareasca la granitele dintre miscarea i<strong>de</strong>ilor stiintifice <strong>si</strong> creatia literara,<br />

datorat unui a<strong>de</strong>varat pionier in domeniu Doctorul Grigore Busoi, cunoscut publicist<br />

cu preocupari <strong>de</strong> antropologie culturala, el insu<strong>si</strong> editor al"Revistei medicale<br />

romane"


"HARABABURA" - revista <strong>de</strong> haz international editata <strong>de</strong> Societatea Umoristica<br />

Pacala fondata <strong>de</strong> cunoscutul cineast <strong>si</strong> om <strong>de</strong> arta comica Geo Saizescu, prezentata<br />

in informatia <strong>de</strong> mai inainte, a <strong>de</strong>cernat premiile pe anul 2006. Lista completa a<br />

celor care au primit laurii umorului romanesc va fi publicata in editia on-line a<br />

revistei "Harababura" gazduita <strong>de</strong> portalul nostru. Deschi<strong>de</strong>ti paginile ei cautand-o<br />

la butonul "reviste"<br />

07.06-08.06.07 Scoala <strong>de</strong> vară a Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România,<br />

Pre<strong>de</strong>al /Complex Rozmarin/ organizată <strong>de</strong> ANDR şi Revista Lumea Detectivilor.<br />

Participă Maria Bumbaru, preşedinte ANDR, Anton Gagi, organizator, Ioan Chiş,<br />

Stan Petrescu, Marian Rizea, cadre didactice şi scriitorul Nicolae Rotaru, care<br />

lansează romanul Omul din coşmar (Ed. MAI) şi cartea <strong>de</strong> eseuri P<strong>si</strong>-comunicare (Ed.<br />

ANI). Despre autor şi cele 7o <strong>de</strong> cărţi ale sale, <strong>de</strong>talii pe web.<strong>si</strong>te-ul www.<br />

nicolaerotaru.lx.ro<br />

In luna iunie a anului 2007 revista Dor <strong>de</strong> Dor împlineste doi ani <strong>de</strong> la prima sa<br />

apritie.Multumim tuturor celor care ne-au fost aproape in toată această perioda.In<br />

cursul lunii Mai ,2007 va apare Antologia lirică, epică, plastică Dor <strong>de</strong> Dor<br />

alcătuită <strong>de</strong> scriitorul Marin Toma.Suplimentul Pietrele Doamnei editat in<br />

colaborare cu revista Dor <strong>de</strong> Dor a ajuns la al cincilea număr.Primul numar a fost<br />

editat in patru pagini urmatorul in 6 apoi a ridicat la 8 al treilea numar,zece al<br />

patrulea al 5 în 12p<br />

Pe 25 Mai, a.c s-a <strong>de</strong>sfasurat la Cluj-Napoca festivitatile <strong>de</strong> premiere a<br />

participantilor la Concursul Naţional <strong>de</strong> poezie, proza, epigrama, pictura,<br />

fotografie "Dor <strong>de</strong> Dor", organizat <strong>de</strong> revista <strong>de</strong> literatura "Dor <strong>de</strong> Dor", în<br />

colaborare cu: Asociatia Filarmonia Turda, Asociatia Artisticilor Plastici Cluj,<br />

Cenaclul Literar "Va<strong>si</strong>le Sav", Centrul <strong>de</strong> zi pentru varstnici nr.2.Au participat <strong>si</strong><br />

prof.I.C.Hiru <strong>si</strong> George Baciu din partea Fundatiei "Petre Ionescu- Muscel din<br />

Domnesti-Argeş. La reve<strong>de</strong>re Cluj<br />

Rvista Dor <strong>de</strong> Dor apare cu regularitate <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> luni fara nici un sprijin din<br />

partea vreunui for cultural local ori <strong>de</strong> la nivel national. I<strong>si</strong> are redactia in<br />

comuna Dor Marunt, ju<strong>de</strong>tul Calara<strong>si</strong>.Are la aceasta ora prieteni colaboratori in 29<br />

<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>te cit <strong>si</strong> prieteni in afara granitelor tarii. In prezebt se editeaya in 16<br />

pagini , format A3, din care patru pagini plicromie. A fost fondata <strong>de</strong> scriitorul<br />

Marin Toma in luna iunie a anului 2005.Este o revista <strong>de</strong>schisa tuturor genurilor <strong>si</strong><br />

varstelor<br />

A apărut revista <strong>de</strong> literatura"DOR DE DOR", nr.21 şi a fost dat la tiparire numarul<br />

22 pe aprilie. Revista a editat pina in prezent in colaborare cu Fundatia "Petre<br />

Ionescu-Muscel" din localitatea Domnesti ,ju<strong>de</strong>tul Arges al patrulea numar al<br />

Suplimentului literar "Pietrele Doamnei".Fundatia este condusa <strong>de</strong> prof.I.C.Hiru <strong>si</strong><br />

prof.Gheorghe Baciu. Aceasta noua lucrare este editata in 10 paagini. Revista "Dor<br />

<strong>de</strong> Dor" poate fi accesata la adresa:www.dor<strong>de</strong>dor.lx.ro<br />

ASTAZI LKA BUSTENI ARE LOC INTRUNIREA GENERALA A TUTUROR<br />

REZULTATUL CONCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE, PROZĂ, EPIGRAMĂ, PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE<br />

ARTISTICĂ-.DOR <strong>de</strong> DOR., EDIŢIA, II-a, Cluj-Napoca, 2007.<br />

În urma jurizării a 78 <strong>de</strong> concurenţi la secţiunea poezie, 32 <strong>de</strong> prozatori, 18<br />

epigramişti, 38 <strong>de</strong> pictori şi 11 fotografi care au concurat la a doua ediţie a<br />

Concursului Naţional .Dor <strong>de</strong> Dor., organizat <strong>de</strong> Revista .Dor <strong>de</strong> Dor. , Cenaclul<br />

Va<strong>si</strong>le Sav, Liga Scriitorilor din România şi Asociaţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Artiştilor<br />

Plastici din Cluj-Napoca, membrii juriului format din: Al.Fl.Ţene, preşedinte, Ioan<br />

Marinescu Puiu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Bobină, Gavril Moisa, Va<strong>si</strong>le B.<br />

Gădălin, Octavian Popescu şi Mircea Bonda, au acordat următoarele premii:<br />

Secţiunea poezie:


Premiul I- Mihai Antonescu (Bucureşti)<br />

Premiul II-Jianu Liviu Florin (Craiova)<br />

Premiul III-Eugen Coţa (Cluj-Napoca)<br />

Menţiune - Irina Şova (Chişinău-Rep.Moldova)<br />

Secţiunea proză:<br />

Premiul I - Lucian Mihăilescu (Buzău)<br />

Premiul II - Lungeanu Camelia (Sinaia)<br />

Premiul III- Miron Ţic (Ilia-Hunedoara)<br />

Menţiune - Dănilă Florentina Loredana (Slobozia)<br />

Secţiunea Epigramă:<br />

Premiul I- Eugen Pop (Cluj-Napoca)<br />

Premiul II- Eugen Coţa ( Cluj-Napoca)<br />

Premiul III-Ionel Andaşoni (Cluj-Napoca )<br />

Menţiune - Florin Rotaru (Buzău)<br />

Secţiunea Pictură:<br />

Premiul I - Eugen Coţa (Cluj-Napoca)<br />

Premiul II - Maria Crista (Turda)<br />

Premiul III -Floarea Bulduş ( Cluj-Napoca)<br />

Menţiune -Grupul <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong><br />

Muzică şi <strong>Arte</strong> Plastice din Focşani format din elevii: Gologan Raluca Gabriela,<br />

Ploscaru Carmen, Costin Alex. Toma, Ben<strong>de</strong>a George Curcan, Mihai Lucian şi Gologan<br />

Laura Mihaela.<br />

Secţiunea fotografie:<br />

Marele Premiu .Va<strong>si</strong>le Blen<strong>de</strong>a.- Ioana Urdă<br />

( Giurgiu)<br />

Premiul I- Silvia Miler ( Galaţi)<br />

Premiul II- Viorel Enachi (Giurgiu)<br />

Menţiune - Lucian Mihăilescu ( Buzău)<br />

Festvitatea <strong>de</strong> premiere va avea loc la Cluj-Napoca în cadrul .Salonului <strong>Arte</strong>lor.<br />

organizat la .Polul Cultural., în data <strong>de</strong> 25 mai a.c ,ora 13 şi la Turda în 26 mai,<br />

cu ocazia Târgului Naţional <strong>de</strong> carte şi virotică, organizat <strong>de</strong> Primăria Turda şi<br />

Biblioteca municipala.T.Murăşeanu.-Turda. Cu acest prilej se va lansa Atologia .Dor<br />

<strong>de</strong> Dor. realizată <strong>de</strong> Marin Toma, ce cuprin<strong>de</strong> şi lucrări ale concurenţilor <strong>de</strong> la<br />

Ediţia I-a, a concursului Dor <strong>de</strong> Dor. Participarea la festivităţile <strong>de</strong> premiere se<br />

face pe cheltuiala premianţilor. Diplomele celor care nu se prezintă vor fi trimise<br />

prin poştă.<br />

Organizatorii.<br />

Lansare volum .Impactul procesului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Uniunea Europeană asupra<br />

administraţiei publice din România., a autoarei Mădălina Ivănică.<br />

Bucuresti - 05 Aprilie 2007 - Editura Lumen şi Librăria Mihai Eminescu din<br />

Bucureşti vă invită la lansarea volumului: .Impactul procesului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la<br />

Uniunea Europeană asupra administraţiei publice din România., a autoarei Mădălina<br />

Ivănică. Lansarea va avea loc în data <strong>de</strong> 5 aprilie, orele 11, la Libraria Mihai<br />

Eminescu.<br />

www.edituralumen.com<br />

Asociatia Civic Media doreste sa va invite la o Conferinta stiintifica<br />

Joi, 29 Martie, Ora 11, Palatul Sutu, Muzeul <strong>de</strong> Istorie a Bucurestiului<br />

Al cui e Raportul Tismaneanu?<br />

"Raportul Final" - document politici sau lucrare stiintifica, izvor <strong>de</strong> drept sau<br />

rafuiala trotkista?


La conferinta organizata impreuna cu Societatea Aca<strong>de</strong>mica pentru A<strong>de</strong>varul Istoric<br />

<strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Geopolitica <strong>si</strong> Antropologie Vizuala vor fi prezentate expuneri asupra<br />

carentelor Raportului Tismaneanu in ve<strong>de</strong>rea elabor<br />

Cenaclul Literar "Mihai Eminescu" <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />

(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />

invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />

Vineri 23 Martie 2007, ora 7:00 PM<br />

in sala culturala a restaurantului "Tran<strong>si</strong>lvania",<br />

Queens Boulevard, 42nd Street<br />

la o seara <strong>de</strong> proza memorialistica<br />

autor<br />

Alex Marandici<br />

Vor vorbi Theodor Damian, M.N. Rusu, Valentina Ciaprazi <strong>si</strong> Teofil Roll<br />

Urmeaza receptie<br />

Pentru <strong>de</strong>talii sunati la tel. 718-626-6013<br />

Asociatia Civic Media doreste sa va invite la o Conferinta publica.<br />

Marti, 27 Martie, Ora 17, la Univer<strong>si</strong>tatea Bucuresti, Sala Senatului, Palatul<br />

Facultatii <strong>de</strong> Drept<br />

Basarabia Acum<br />

Situatia relatiilor romano-romane la 89 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Actul Unirii<br />

Organizata impreuna cu Seniorii Ligii Stu<strong>de</strong>ntilor <strong>si</strong> Univer<strong>si</strong>tatea din Bucuresti,<br />

<strong>de</strong>zbaterea se va bucura <strong>de</strong> patronajul aca<strong>de</strong>micianului Dinu C Giurescu. Vor fi<br />

analizate provocarile agre<strong>si</strong>ve ale politicii strategice rusesti <strong>de</strong> la Est <strong>de</strong> Prut<br />

<strong>si</strong> vor fi oferite mai multe solutii pentru facilitarea redobandirii cetateniei<br />

romane <strong>si</strong> a vizelor basarabenilor <strong>si</strong> bucovinenilor, in contextul acce<strong>de</strong>rii Romaniei<br />

in UE.<br />

Participa: aca<strong>de</strong>micieni, profesori univer<strong>si</strong>tari, istorici, stu<strong>de</strong>nti, jurnalisti,<br />

oficiali ai Ministerelor <strong>de</strong> Interne, Externe, Integrarii.<br />

Invitati speciali: reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane <strong>si</strong> ai Presedintiei<br />

Romaniei.<br />

Va asteptam <strong>si</strong> va rugam sa mediatizati, in masura po<strong>si</strong>bilitatilor dvs, aceasta<br />

actiune.<br />

Atasat se afla afisul Conferintei.<br />

Va multumim,<br />

Echipa ACM<br />

Filarmonica din Cluj va avea un sediu <strong>de</strong> 18 milioane <strong>de</strong> euro<br />

Filarmonica "Tran<strong>si</strong>lvania" va fi găzduită <strong>de</strong> clădirea fostului Ca<strong>si</strong>no, din Parcul<br />

Central din Cluj, imobil în care se va face o investiţie <strong>de</strong> 18 milioane <strong>de</strong> euro.


Clădirea a aparţinut TVR, însă primăria Cluj a făcut un schimb cu Televiziunea<br />

Publică, instituţia condusă <strong>de</strong> Tudor Giurgiu primind spre folo<strong>si</strong>nţă un alt spaţiu.<br />

.Mă bucur că putem semna acest contract. Începem să punem în practică planurile pe<br />

care ni le-am propus, iar unul dintre acestea este <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta studiourile<br />

teritoriale. Varianta pe care am gă<strong>si</strong>t-o este foarte bună pentru noi. Vom<br />

transforma Şcoala Generală nr. 6 într-un mo<strong>de</strong>rn studio <strong>de</strong> televiziune, asemănător<br />

mo<strong>de</strong>lelor din Franţa şi Polonia, astfel încât să <strong>de</strong>zvoltăm la Cluj-Napoca un<br />

serviciu regional puternic., a <strong>de</strong>clarat Tudor Giurgiu, în cadrul ceremoniei <strong>de</strong><br />

predare-primire a spaţiilor.<br />

Pe <strong>de</strong> altă parte, primarul Emil Boc a afirmat că municipalitatea are datoria <strong>de</strong> a<br />

realiza un nou sediu pentru Filarmonica "Tran<strong>si</strong>lvania., instituţie care are "oameni<br />

valoroşi". Noul sediu va avea o sală <strong>de</strong> concerte cu o capacitate <strong>de</strong> 1.145 locuri<br />

pentru spectatori, în care vor putea concerta 90 instrumentişti şi 70 <strong>de</strong> corişti.<br />

În lipsa unui spaţiu a<strong>de</strong>cvat, Filarmonica a susţinut concerte în sala Casei <strong>de</strong><br />

Cultură a Stu<strong>de</strong>nţilor şi într-o sală <strong>de</strong> spectacole a Univer<strong>si</strong>tăţii .Babeş-Bolyai..<br />

Potrivit studiului <strong>de</strong> fezabilitate, investiţia ar putea fi realizată în patru ani.<br />

Festival pentru Nemescu<br />

Festivalul International <strong>de</strong> Scurt <strong>si</strong> Mediumetraj NexT, ce va avea loc intre 29 <strong>si</strong><br />

31 martie, va oferi cinefililor 29 <strong>de</strong> productii din 15 t`ri, selectate <strong>de</strong> criticul<br />

Andrei Gorzo. Festivalul este organizat <strong>de</strong> Societatea Cultural` NexT, fondat` \n<br />

memoria regizorului Cristian Nemescu <strong>si</strong> a sunetistului Andrei Toncu. Pe lang`<br />

competitie, evenimentul va cuprin<strong>de</strong> patru sectiuni, dintre care una <strong>de</strong>dicat`<br />

filmelor lui Cristian Nemescu. Vor avea loc <strong>si</strong> dou` seminarii, la care va lua parte<br />

Walter Murch, sunetistul lui Francis Ford Coppola <strong>si</strong> Anthony Minghella <strong>si</strong><br />

castig`tor a trei premii Oscar.<br />

F. BICHIR<br />

UMOR IN ARTA LA TEATRUL NATIONAL<br />

Teatrul National"I.L.CARAGIALE" Bucuresti gazduieste Salonul International <strong>de</strong> Umor<br />

in Arta cu tema "Dictatura Riscului".In foaierul salii mari a teatrului intalnim<br />

pe <strong>si</strong>meze nume celebre <strong>de</strong> caricaturisti <strong>si</strong> fotografi din 56 <strong>de</strong> tari.Putem spune ca<br />

avem astfel o panorama a umorului vizual mondial.La vernisaj Ion Caramitru<br />

directorul general al teatrului,a spus ca "acasa la Caragiale' era locul normal <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>sfasurare a unui eveniment <strong>de</strong> natura <strong>si</strong> amploarea aceasta.Salonul international<br />

<strong>de</strong> Umor in Arta este organizat <strong>de</strong> Cristian Topan presedinte al Uniunii<br />

Caricaturistilor <strong>si</strong> <strong>de</strong> Sorin Danciu directorul Inspectoratului <strong>de</strong> cultura Calara<strong>si</strong><br />

(o prima etapa s-a <strong>de</strong>sfasurat la Calara<strong>si</strong>).<br />

Din juriul international a facut parte <strong>si</strong> Peter Niuendijk secretarul general al<br />

Fe<strong>de</strong>ration of Cartoonists Organisations cea mai mare organizatie a caricaturistilor<br />

din lume din care face parte <strong>si</strong> Uniunea Caricaturistilor <strong>si</strong> a avut dificila mi<strong>si</strong>une<br />

<strong>de</strong> a alege castigatorii dintre sute <strong>de</strong> participanti. Jurizarea a durat trei zile.<br />

Fiind vorba <strong>de</strong> "Dictatura Riscului" multi au riscat putini au castigat.Sectiunea <strong>de</strong><br />

caricatura i-a avut ca laureati pe Jugoslav Vlahovic cunoscut caricaturist<br />

editorialist din Serbia ,colaboratot totodata <strong>si</strong> la "New York Times"<strong>si</strong> <strong>de</strong> Anatoly<br />

Stankulov caricaturist <strong>si</strong> pictor din Bulgaria.Pe <strong>si</strong>meze intilnim nume familiare<br />

publicului roman ca :Iulian Pena,Costel Patrascan,Puiu Gazdaru,Bogdan Petry,Leonte<br />

Nastase ,dar <strong>si</strong> lucrari ale caricaturistilor din Brazilia,China,Italia <strong>si</strong> ale<br />

celebrului Clive Collins din Marea Britanie ,fratele nu mai putin celebrului<br />

muzician Phil Collins.<br />

Sectiunea <strong>de</strong> fotografie a fost castigata <strong>de</strong> Gabriel Boholt din Romania <strong>si</strong> Luc<br />

Desecheemaker din Belgia iar mentiuni au obtinut Zamfira Nastasache,Claudiu Ciortan<br />

<strong>si</strong> Petrut Calinescu fotoreporteri romani.


Tema privind riscurile lumii mo<strong>de</strong>rnefiind <strong>de</strong> mare actualitate,iar caricatura <strong>si</strong><br />

fotografia domenii cu mare priza la public au <strong>de</strong>terminat firme importante sa<br />

sprijine un eveniment artistic international <strong>de</strong> tinuta.<br />

Florian BICHIR - "EVENIMENTUL ZILEI"<br />

Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te<br />

Organizată <strong>de</strong> către Compania "Euro-Art Serv" prin diviziile sale Teatrul<br />

"Junior" şi revista "Scena Vieţii", Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te funcţionează la Casa<br />

Sindicatelor din Târgovişte <strong>si</strong> are in componenţa primei promoţii 25 <strong>de</strong> cursanţi.<br />

Costul unui stagiu intens <strong>de</strong> pregătire <strong>de</strong> trei luni este <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> lei. Directorul<br />

şcolii este poetul, actorul şi realizatorul <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune pentru copii<br />

Victor Mihalache.<br />

In luna iunie a anului 2007 revista Dor <strong>de</strong> Dor împlineste doi ani <strong>de</strong> la prima sa<br />

apritie.Multumim tuturor celor care ne-au fost aproape in toată această perioda.In<br />

cursul lunii Mai ,2007 va apare Antologia lirică, epică, plastică Dor <strong>de</strong> Dor<br />

alcătuită <strong>de</strong> scriitorul Marin Toma<br />

Am pregatit o expozitie cu o tematica eco-logica. Titlul sau : AVEM O TARA, CUM<br />

PROCEDAM. Sunt peste 100 <strong>de</strong> fotografii A4 inramate pe suport A3. Comentariile<br />

apartin autorului, Niculae Radulescu-Dobrogea, Presedinte al Fundatiei ECOCIVICA.<br />

Grafica Io<strong>si</strong>f Teodorescu. Cautam o sala care sa poata gazdui vernisajul <strong>si</strong> unele<br />

aspecte din Bucuresti, <strong>de</strong> pe Valea Prahovei ori <strong>de</strong> pe Litoral. Site-ul<br />

www.ecocivica.ro poate fi accesat <strong>de</strong> catre cei interesati <strong>de</strong> mediu.<br />

E-mail NRDOBROGEA@CLICKNET.R<br />

Revista Contemporanul. I<strong>de</strong>ea Europeana<br />

Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana / EuroPress Group<br />

The European I<strong>de</strong>a Cultural Foundation<br />

Tel./fax: 4021-2125692; Tel: 4021-3106618<br />

Piata Amzei nr. 13, Et. 3, sector 1, Bucuresti, Romania<br />

CP 113, OP 22, sector 1, Bucuresti, Romania<br />

contemporanul@yahoo.com<br />

www.i<strong>de</strong>eaeuropeana.ro<br />

vegheate <strong>de</strong> Ingerul teribil al Marii Poezii.<br />

RAINER MARIA RILKE<br />

Elegii duineze<br />

Traducere <strong>de</strong> Nicolae Breban<br />

Romancierul Nicolae Breban ii tradusese - la inceputul carierei sale - lui<br />

Nichita<br />

Stanescu aceste Elegii, o indiscutabila culme a expre<strong>si</strong>onismului german; <strong>si</strong> nu<br />

numai. Aceasta ver<strong>si</strong>une ie<strong>si</strong>ta din comun apare acum pentru prima data. Marele<br />

iubitor <strong>de</strong> poezie - autorul Animalelor bolnave - pastreaza fi<strong>de</strong>litatea fata <strong>de</strong><br />

textul original - un text ultradificil, abstract,incarcat <strong>de</strong> metafore ale<br />

instrainarii,<br />

Carturesti & I<strong>de</strong>ea Europeana<br />

Va invita la Conferinta<br />

Rilke - o provocare a poeziei mo<strong>de</strong>rne<br />

Invitati: Nicolae Breban, Ion Iano<strong>si</strong>, Janina Iano<strong>si</strong>,<br />

Bogdan Mihai Dascalu, Aura Christi<br />

Conferinta va avea loc Vineri, 27 aprilie, ora 14.00, Libraria Carturesti,


Str. Arthur Verona, nr. 13 (langa Cinema Patria)<br />

COMUNICAT <strong>de</strong> PRESĂ<br />

Cu câţiva ani în urmă, un grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong> artă, cultură (şi nu numai),<br />

din dorinţa <strong>de</strong> a promova umorul naţional, au înfiinţat SOCIETATEA UMORISTICĂ<br />

.PĂCALĂ., menită să valorifice geniul comic românesc prin talentele din lumea<br />

artelor.<br />

Luni, 23 aprilie 2007, ora 12, la Casa Univer<strong>si</strong>tarilor din Bucuresti,<br />

str.Dioni<strong>si</strong>e Lupu 46, sect.1, va avea loc Decernarea Premiilor revistei Harababura<br />

pe anul 2006.<br />

Presedinte fondator,<br />

Prof.univ.dr. GEO SAIZESCU<br />

COMUNICAT <strong>de</strong> PRESĂ<br />

Cu câţiva ani în urmă, un grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong> artă, cultură (şi nu numai),<br />

din dorinţa <strong>de</strong> a promova umorul naţional, au înfiinţat SOCIETATEA UMORISTICĂ<br />

.PĂCALĂ., menită să valorifice geniul comic românesc prin talentele din lumea<br />

artelor.<br />

Încercând să stăvilim prostul gust, prezent în marea majoritate a<br />

publicaţiilor <strong>de</strong> la noi, <strong>de</strong> pe scena şi ecranul autohton, am editat . începând cu<br />

ultimul trimestru al anului 1998 . o revistă umoristică, <strong>de</strong> haz internaţional, cu<br />

nume s<br />

A apărut numarul 22 al revistei <strong>de</strong> literatura pentru toate genurile <strong>si</strong> vârstele<br />

"Dor <strong>de</strong> Dor" pe luna aprilie 2007<br />

A aprut numarul 22 al revistei <strong>de</strong> literatură pentru toate genurile şi vârstele"Dor<br />

<strong>de</strong> Dor".<br />

Facultatea <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică<br />

.I. L. Caragiale. Bucureşti organizează, în perioada 20-22 aprilie 2007, a-XI-a<br />

ediţie a evenimentului Uşi Deschise, care îşi propune să reflecte activitatea<br />

stu<strong>de</strong>nţilor noştri: actori, regizori, scenografi, coregrafi şi critici <strong>de</strong> teatru,<br />

prin intermediul unor ateliere <strong>de</strong> creaţie.<br />

.NU FACE FIGURAŢIE, JOACĂ PE BUNE!., sub acest slogan propunem o formulă<br />

interactivă <strong>de</strong> relaţionare cu publicul prin intermediul workshopurilor şi<br />

<strong>de</strong>monstraţiilor conduse <strong>de</strong> profesorii facultăţii şi <strong>de</strong> invitaţii lor.<br />

Ne adresăm: elevilor <strong>de</strong> liceu, stu<strong>de</strong>nţilor, jurnaliştilor, directorilor <strong>de</strong><br />

teatru şi specialiştilor din domeniu.<br />

Având în ve<strong>de</strong>re colaborarea noastră din anii trecuţi, prezenţa<br />

dumneavoastră la evenimentele organizate <strong>de</strong> noi fiind <strong>de</strong>ja tradiţională, vă<br />

solicităm sprijinul şi în promovarea acestuia.<br />

În schimbul acestei mediatizări vă propunem următoarele servicii:<br />

Apariţia <strong>si</strong>glei dumneavoastră pe materialele publicitare: afişe, broşuri şi flyere,<br />

care vor fi distribuite în liceele şi univer<strong>si</strong>tăţile din Bucureşti.<br />

Oferta noastră <strong>de</strong> publicitate este flexibilă.<br />

Mulţumim anticipat pentru colaborare.<br />

Persoane <strong>de</strong> contact:<br />

Irina Turcoiu: 0727883335, irina.liana3@gmail.com<br />

Silvia Năsta<strong>si</strong>e: 0741278782, n_<strong>si</strong>lvia2002@yahoo.com


Facultatea <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică<br />

.I. L. Caragiale. Bucureşti organizează, în perioada 20-22 aprilie 2007, a-XI-a<br />

ediţie a evenimentului Uşi Deschise, care îşi propune să reflecte activitatea<br />

stu<strong>de</strong>nţilor noştri: actori, regizori, scenografi, coregrafi şi critici <strong>de</strong> teatru,<br />

prin intermediul unor ateliere <strong>de</strong> creaţie.<br />

.NU FACE FIGURAŢIE, JOACĂ PE BUNE!., sub acest slogan propunem o formulă<br />

interactivă <strong>de</strong> relaţionare cu publicul prin intermediul workshopurilor şi<br />

<strong>de</strong>monstraţiilor conduse <strong>de</strong> profesorii facultăţii şi <strong>de</strong> invitaţii lor.<br />

Ne adresăm: elevilor <strong>de</strong> liceu, stu<strong>de</strong>nţilor, jurnaliştilor, directorilor <strong>de</strong><br />

teatru şi specialiştilor din domeniu.<br />

Având în ve<strong>de</strong>re colaborarea noastră din anii trecuţi, prezenţa<br />

dumneavoastră la evenimentele organizate <strong>de</strong> noi fiind <strong>de</strong>ja tradiţională, vă<br />

solicităm sprijinul şi în promovarea acestuia.<br />

În schimbul acestei mediatizări vă propunem următoarele servicii:<br />

Apariţia <strong>si</strong>glei dumneavoastră pe materialele publicitare: afişe, broşuri şi flyere,<br />

care vor fi distribuite în liceele şi univer<strong>si</strong>tăţile din Bucureşti.<br />

Oferta noastră <strong>de</strong> publicitate este flexibilă.<br />

Mulţumim anticipat pentru colaborare.<br />

Persoane <strong>de</strong> contact:<br />

Irina Turcoiu: 0727883335, irina.liana3@gmail.com<br />

Silvia Năsta<strong>si</strong>e: 0741278782, n_<strong>si</strong>lvia2002@yahoo.com<br />

A aprut Antologia *lirică*proză*plastică*Dor <strong>de</strong> Dor",2007 alcătuită <strong>de</strong> scriitorul<br />

marin Toma.Lucrarea are 522 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> sunt antalogate 49 <strong>de</strong> creatori <strong>de</strong> poezie,<br />

proză, pictură.Cei interesati <strong>de</strong> a o avea in propria biblioteca se pot adresa la<br />

adresa marintoma@gmail.com.Lucrarea va fi lansată in data <strong>de</strong> 25 mai a.c. la Cluj,<br />

în sala "Polului Cultural" şi la Turda în data <strong>de</strong> 26 mai cu ocazia Tîrgului <strong>de</strong><br />

carte organizat ăn municipiul Turda.Este in curs <strong>de</strong> aparitie revista Dor <strong>de</strong> Dor pe<br />

luna mai.c<br />

Florian Bichir, Reporter în pământul minunilor: 25 <strong>de</strong> popasuri mărturi<strong>si</strong>toare,<br />

Editura Lumea Credinţei, Bucureşti, 2006, 160 pp.<br />

25 aprilie 2007<br />

INAUGURAREA CENTRULUI DE DOCUMENTARE SI INFORMATII MIZIL<br />

MIZIL, PRAHOVA<br />

LICEUL TEORETIC GR.TOCILESCU MIZIL 0244250466<br />

COLECTIVUL REDACTIONAL FEREASTRA OCHIUL CONSTIINTEI<br />

EVENIMENTUL DUREAZA 3-4 ORE<br />

Badicioiu Laurentiu telfax 0244250466<br />

badidioiu_laurentiu@yahoo.fr<br />

www.didactic.ro<br />

Lansată în postul Naşterii Domnului, în ziua <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong>cembrie 2006, la Galeria <strong>de</strong><br />

Artă şi <strong>Carte</strong> .Mircea Ne<strong>de</strong>lciu. din Bucureşti, cartea Reporter în pământul<br />

minunilor. 25 <strong>de</strong> popasuri mărturi<strong>si</strong>toare punctează <strong>de</strong>butul remarcabil al<br />

jurnalistului Florian Bichir. Fără îndoială, nu poate fi întâmplătoare asocierea<br />

între Înainteprăznuirea Crăciunului şi sărbătorirea sfântului martir Ignatie<br />

Teoforul, pe <strong>de</strong> o parte, iar pe <strong>de</strong> alta, evenimentul menţionat aici. Aceasta


<strong>de</strong>oarece, mai întâi, inaugurarea sărbătorii împărăteşti a Naşterii lui Iisus<br />

Hristos este un prilej <strong>de</strong> binecuvântată <strong>de</strong>sfătare duhovnicească, asemenea bucuriei<br />

cititorului cărţii lui Florian Bichir, după mărturia Preasfinţitului Calinic<br />

Argatu, episcopul Argeşului şi Muscelului (Poftire la bucuria lecturii, p. 5).<br />

Apoi, mărturia autorului este <strong>de</strong> tip apostolic şi martiric, inspirată <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul<br />

Teoforului. Şi nu este vorba doar <strong>de</strong>spre lucrarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>but, ci <strong>de</strong> rolul asumat în<br />

presa românească, cel al jurnalistului creştin.<br />

Florian Bichir face parte din generaţia tinerilor jurnalişti, fiind născut în 1973.<br />

Este licenţiat în teologie şi filologie, master în comunicare şi doctorand în<br />

teologie. Prezent încă din 1990 în spaţiul presei religioase şi laice, a publicat<br />

mii <strong>de</strong> articole în Lumină pentru suflet, Actualitatea ortodoxă, Lumină lină, Puncte<br />

cardinale, Lumea credinţei, Dreptatea, Viitorul românesc, Baricada şi Tinerama. Din<br />

1997 este publicist-comentator la cotidianul Evenimentul Zilei. În tot acest timp,<br />

s-a remarcat ca unul dintre puţinii teologi implicaţi în presa laică, fiind un<br />

apreciat specialist şi analist al fenomenului religios. Competenţa sa se verifică<br />

prin <strong>de</strong>celarea multiplelor forme <strong>de</strong> reflectare ale faptului religios în ordinea<br />

culturii şi/sau civilizaţiei (cf. Răzvan Codrescu, Haiducul lui Dumnezeu, p. 7),<br />

după cum se poate observa din textele care alcătuiesc volumul, dar şi din<br />

permanenta şi intensa prezenţă a con<strong>de</strong>iului şi vocii lui Florian Bichir în spaţiul<br />

public autohton.<br />

În altă ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i, publicarea cărţii la Editura Lumea credinţei este expre<strong>si</strong>a<br />

naturală a fructuoasei colaborări din ultimii ani. De altfel, spirtul şi i<strong>de</strong>ile<br />

care hrănesc scrisul lui Florian Bichir converg spectrului editorial al brandului<br />

religios coordonat <strong>de</strong> Răzvan Bucuroiu, reprezentat, în special, <strong>de</strong> apariţia lunară<br />

a magazinului ilustrat Lumea credinţei.<br />

Sunt 160 <strong>de</strong> pagini şi o selecţie a 25 dintre cele mai relevante articole pentru<br />

interesul arătat <strong>de</strong> autor fenomenului religios, publicate separat în Evenimentul<br />

zilei, Lumea credinţei şi Puncte cardinale. <strong>Carte</strong>a beneficiază <strong>de</strong> binecuvântarea şi<br />

<strong>de</strong> invitaţia la lectură a ierarhului argeşean, Preasfinţitul Calinic Argatu, şi <strong>de</strong><br />

prefaţa lui Răzvan Codrescu, o radiografie a personalităţii luptătoare, a stilului<br />

inconfundabil şi a activităţii prolifice a .haiducului lui Dumnezeu. (pp. 6-8).<br />

Reportajele sunt structurate în trei capitole. Incur<strong>si</strong>unea în tărâmul minunilor<br />

este po<strong>si</strong>bilă, avansând pas cu pas .pe urmele sfinţilor., după titlul primei<br />

secţiuni (pp. 9-52). Sunt evocate: figurile sfântului Gheorghe, purtătorul <strong>de</strong><br />

biruinţă, în legătură cu po<strong>si</strong>bilitatea ca la biserica mână<strong>stiri</strong>i din Birda (ju<strong>de</strong>ţul<br />

Timiş) să se afle capul martirului; a sfântului Andrei, apostolul românilor, a<br />

cărui peşteră este ascunsă tainic în inima Dobrogei; a apostolului <strong>de</strong> la marginea<br />

capitalei, o parte din relicvele sfântului Simon Zilotul fiind adăpostite <strong>de</strong><br />

Biserica Po<strong>de</strong>anu din Bucureştii Noi; a părintelui Teofil Pârâianu <strong>de</strong> la Sâmbăta, un<br />

sfânt contemporan; a vecinului lui Dumnezeu, un <strong>si</strong>hastru din inima pădurii <strong>de</strong> la<br />

Lampa Mică (din Ma<strong>si</strong>vul Postăvaru); puterea tămăduitoare şi sfinţitoare a crucilor<br />

care cresc din pământ la Mânăstirea Dervent (ju<strong>de</strong>ţul Constanţa) şi rigoarea atonită<br />

a aşezământului monahal <strong>de</strong> la Fră<strong>si</strong>nei (ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea). Odată ajuns în ţinutul<br />

miracolelor, sunt împărtăşite tainele variate ale acestui topos mirific (pp. 53-<br />

110), citind <strong>de</strong>spre: mormântul lui Vlad Ţepeş <strong>de</strong> la Mânăstirea Snagov; Schitul<br />

Piatra Scrisă (ju<strong>de</strong>ţul Caransebeş); Biserica <strong>de</strong> la Corbii <strong>de</strong> Piatră (din Munţii<br />

Făgăraşului), cea mai veche din România; trupul neputrezit al .sfântului. Mişa, un<br />

ofiţer sârb înmormântat în 1885 în incinta bisericii din Clejani; tabloul sfintei<br />

Theresa din Li<strong>si</strong>eux, comercializat într-un talcioc din Târgu Mureş; ţăranca<br />

vizionară Maria Petre, .fecioara din Parepa. (ju<strong>de</strong>ţul Prahova), un caz <strong>si</strong>milar<br />

celor <strong>de</strong> la Fatima, Lour<strong>de</strong>s şi Medjugorje; icoanele făcătoare <strong>de</strong> minuni ale Maicii<br />

Domnului <strong>de</strong> la mână<strong>stiri</strong>le Neamţ, Dălhăuţi (ju<strong>de</strong>ţul Focşani), Dintr-un Lemn<br />

(ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea), Nicula (ju<strong>de</strong>ţul Cluj) şi din comuna Trifeşti (ju<strong>de</strong>ţul Roman);<br />

izvorul <strong>de</strong> sub altarul Bisericii Greceşti din Brăila; icoana izvorâtoare <strong>de</strong> mir <strong>de</strong><br />

la Letca Nouă (ju<strong>de</strong>ţul Giurgiu); cele peste 70 <strong>de</strong> icoane ale Mână<strong>stiri</strong>i Sfântul<br />

Pantelimon (ju<strong>de</strong>ţul Timişoara), care au izvorât mir şi sânge pe perioada<br />

păre<strong>si</strong>milor din 2004; cele două fresce izvorâtoare <strong>de</strong> mir <strong>de</strong> la biserica sfântul<br />

Nicolae din Sulina (ju<strong>de</strong>ţul Tulcea). În cea <strong>de</strong>-a treia parte, sugestiv intitulată<br />

Credinţa lucrătoare (pp. 111-158), autorul prezintă câteva modalităţi <strong>de</strong>


transpunere a înţelepciunii câştigată <strong>de</strong> cei care au făcut experienţa sălăşluirii<br />

sau popasurilor în tărâmul minunilor, precum şi riscurile ignorării puterii<br />

tainelor din tărâmul minunilor. De la farmecul cultural şi spiritual al oraşului<br />

Curtea <strong>de</strong> Argeş la istoria tumultoasă a Mână<strong>stiri</strong>i Plumbuita, <strong>de</strong> la spulberarea<br />

basmelor cu privire la mână<strong>stiri</strong>le rezervate penitenţei clericilor .zglobii., având<br />

ca exemplu obştea şi programul Mână<strong>stiri</strong>i Sitaru, la ineditul Mână<strong>stiri</strong>i Struţilor<br />

(Pis<strong>si</strong>ota), <strong>de</strong> la enormul chivot monahal al Văii Argeşului, Mânăstirea Sfântul Ioan<br />

Botezătorul, <strong>de</strong> care se leagă renaşterea Antoneştilor, un sat argeşean ctitorit <strong>de</strong><br />

mareşalul Antonescu, la mi<strong>si</strong>unea, pe cât <strong>de</strong> bizară, la prima ve<strong>de</strong>re, pe atât <strong>de</strong><br />

admirabilă, în realitate, a preotului şi duhovnicului Serviciului <strong>de</strong> Pază şi<br />

Protecţie, proto<strong>si</strong>nghelul Irineu Dogaru, <strong>de</strong> la secretul clopotelor <strong>de</strong>zvăluit <strong>de</strong><br />

inginerul Mihai Ioan Dan Mihăiescu la osteneala şi migala echipei <strong>de</strong> aurari ai<br />

sfinţilor condusă <strong>de</strong> bijutierul Va<strong>si</strong>le Va<strong>si</strong>le <strong>de</strong> la Monetăria Statului, diversele<br />

aspecte ale mărturiei creştine se <strong>de</strong>rulează şi se împletesc înaintea cititorului,<br />

adăugându-se, întregind şi lămurind tâlcul celorlalte episoa<strong>de</strong> ale volumului.<br />

Colecţia prezentată este o realizare <strong>de</strong> excepţie, reunind texte cuminţi, dar vioaie<br />

.<strong>de</strong>dicate dimen<strong>si</strong>unii creştin-ortodoxe a vieţii româneşti, cu punctul <strong>de</strong> plecare în<br />

realităţile curente, dar cu reverberaţii care ajung până în viscerele trecutului,<br />

căci viaţa religioasă aceasta este, până la urmă, tradiţie mereu actualizată,<br />

comuniune a viilor şi a morţilor în prezentul etern al Duhului. (Răzvan Codrescu,<br />

Haiducul lui Dumnezeu, p. 7). Altfel spus, <strong>de</strong>butul editorial al lui Florian Bichir<br />

constituie un <strong>de</strong>mers tradiţional viu, paradigmatic pentru jurnalismul creştin<br />

actual, care apelează memoria spiritualităţii ecle<strong>si</strong>ale pentru hermeneutica<br />

ziditoare şi întemeierea perenă a prezentului.<br />

preot drd. Nicolae-Cristian CÂDĂ<br />

Portal <strong>de</strong> carte <strong>si</strong> arte periodic <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> initiativa locala. Copyright ©2007 Editura<br />

Realitatea ISSN 1842 - 9971 carte<strong>si</strong>arte.ro

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!