Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Flux</strong> <strong>de</strong> <strong>stiri</strong><br />
Învăţământul românilor din Ucraina.<br />
Ziarul “A<strong>de</strong>vărul” informează că prin <strong>de</strong>cret al preşedintelui Viktor Iuşcenko,<br />
Ministerul Învăţământului <strong>de</strong> la Kiev a <strong>de</strong>cis că <strong>de</strong> la 1 septembrie vor fi<br />
modificate substanţial programele <strong>de</strong> predare, iar până în 2011 majoritatea<br />
materiilor vor fi predate în limba ucraineană. Aurica Bojescu, secretar executiv al<br />
Uniunii Interregionale "Comunitatea Românilor din Ucraina", a <strong>de</strong>clarat pentru<br />
"A<strong>de</strong>vărul" că au fost făcute se<strong>si</strong>zări atât la preşedinţia Ucrainei, la autorităţile<br />
<strong>de</strong> la Bucureşti, precum şi la Con<strong>si</strong>liului Europei.<br />
Vineri,13.06.2008,doamna bibliotecar Pirvu Iuliana Camelia va finaliza proiectulconcurs:<br />
"Daca citesti, castigi!" care s-a <strong>de</strong>rulat pe parcursul anului scolar 2007-<br />
2008.Institutii implicate in proiect au fost toate scolile <strong>de</strong> pe raza comunei.<br />
Grupul tinta a fost elevii claselor I-IV Sirna. In cadrul serbarii <strong>de</strong> sfar<strong>si</strong>t <strong>de</strong><br />
an, elevii vor primi diplome <strong>de</strong> participare .Cei mai sarguincio<strong>si</strong> vor fi premiati<br />
.Vor participa la premiere reprezentanti ai BIBLIOTECII N. IORGA Ploiesti <strong>si</strong> unii<br />
sponsori.<br />
LA CONSTANTA FESTIVALUL INTERNATIONAL AL MUZICII SI DANSULUI<br />
Cea <strong>de</strong> a XXXIV-a editie a Festivalului International al Muzicii <strong>si</strong> Dansului,<br />
organizat <strong>de</strong> Teatrul National <strong>de</strong> Opera <strong>si</strong> Balet din Constanta, a <strong>de</strong>butat cu<br />
"Carmina Burana" <strong>de</strong> Orff care, sub bagheta lui Radu Ciorei. Opera lui Verdi "Bal<br />
mascat" a adus pe scena solisti cunoscuti <strong>de</strong> la Cluj, Bucuresti sau Sibiu evoluand,<br />
sub conducerea dirijorului Gheorghe Stanciu. Celebrand Anul Puccini, festivalul a<br />
inclus opera "Boema" dirijata <strong>de</strong> austriacul Viktor Bockmann i<br />
Premiera operetei "Ly<strong>si</strong>strata" <strong>de</strong> Gherase Dendrino, a beneficiat <strong>de</strong> inovatiile<br />
regizorului Stefan Neagrau, interpretand-o ca o parodie cu personaje antice <strong>si</strong><br />
mo<strong>de</strong>rne. Teatrul <strong>de</strong> Opereta a adus in festival o reprezentatie din repertoriul<br />
curent - Broadway iar la Muzeul <strong>de</strong> Arta au evoluat stu<strong>de</strong>nti ai claselor <strong>de</strong> canto<br />
ai Univer<strong>si</strong>tatii "Ovidius" (prof. univ. dr. Florenta Marinescu <strong>si</strong> a<strong>si</strong>st. univ. drd.<br />
Radu Fagarasan) <strong>si</strong> "Cvartet Tran<strong>si</strong>lvan" cu Gabriel Croitoru la vioara. Gala <strong>de</strong><br />
balet a intrunit numele constantenilor Monica <strong>si</strong> Horatiu Chereches <strong>si</strong> o intalnire<br />
cu Baletul israelian. De succes au fost montarea Studioului "Danubius" Bulgaria -<br />
"Vocea umana" <strong>de</strong> Poulenc in regia Teodor Stamboliev <strong>si</strong> concert ul cu "Povestea<br />
soldatului" <strong>de</strong> Stravinski.<br />
CASA TRADITIONALA A GERMANILOR BANATENI<br />
in cadrul CELEI DE a XI-a EDITII a Festivalului Etniilor din Banat, la care au<br />
participat reprezentanţi a zece etnii , au fost prezentate cu bogăţie porturile<br />
tradiţionale din zonă şi au fost gustate din belşug bucate pregătite <strong>de</strong> fiecare<br />
minoritate în parte. Minoritatea germană din Timiş şi-a inaugurat icu acest prilej,<br />
la Muzeul Satului din Timişoara, „casa tradiţională" formată din bucătărie,<br />
dormitor pentru familie şi „camera mare", adică ceapentru oaspeţi, folo<strong>si</strong>tă mai<br />
rar, apoi curtea cu anexele gospodăreşti. Mo<strong>de</strong>lul expus este vechi <strong>de</strong> 250 <strong>de</strong> ani,<br />
iar obiectele aparţin unei familii din localitatea Biled.<br />
BILANTUL TARGULUI DE CARTE BOOKFEST PRIN LISTA BEST-SELLER<br />
Radu Paraschivescu – „Cu inima smulsă din piept", Marcel Proust – „În căutarea<br />
timpului pierdut", Octavian Paler – „Viaţa pe un peron”, Orhan Pamuk – „Zăpada",<br />
Andrei Codrescu – „Prof pe drum", George R.R. Martin – „Urzeala tronurilor", seria
Orson Scott Card, Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu<br />
şi Nicolae Manolescu – „Poveşti <strong>de</strong> dragoste la prima ve<strong>de</strong>re", Salman Rushdie –<br />
„Versetele satanice", Doris Les<strong>si</strong>ng - „Poveşti africane”, John Grisham – „Fotbal şi<br />
pizza", Julia Navarro – „Sângele nevinovaţilor", Jeremy Clarkson – „Suflet <strong>de</strong><br />
maşină", Diana Mandache - „Regina Maria a României".<br />
Joi, 12 iunie 2008, ora 19, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova, Palatul Jean Mihail, are loc<br />
vernisajul Expozitiei Gheorghe Dican (pictura) <strong>si</strong> Va<strong>si</strong>le Soponariu (sculptura). Va<br />
asteptam cu drag.<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
10 iunie<br />
Ora 12,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Medalion aniversar “Scriitori români şi Valea Oltului”, Geo Bogza – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
la naştere, Alexandru Vlahuţă – 150 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere; Vitrină cu cartea “Valea<br />
Oltului – Urme şi poteci”<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
6 – 8 iunie<br />
Horezu<br />
“COCOŞUL DE HUREZ” – Târgul ceramicii populare româneşti, ediţia a XXXVIII-a<br />
Program:<br />
6 iunie<br />
Orele 15,00 – 15,45: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />
- Cuvânt <strong>de</strong> bun so<strong>si</strong>t din partea domnului ing. Gheorghe Niţă, primarul oraşului<br />
Horezu, adresat membrilor juriului concursului <strong>de</strong> creaţie şi participanţilor la<br />
târg<br />
- Vizitarea Galeriei <strong>de</strong> Artă Populară Contemporană<br />
Orele 16,00 – 16,30<br />
Deplasare la Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />
Orele 16,30 – 20,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />
Evaluarea producţiei <strong>de</strong> ceramică a meşterilor participanţi şi selecţia lucrărilor<br />
pentru Galeria <strong>de</strong> Artă Populară Contemporană<br />
7 iunie<br />
Orele 10,00 – 11,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />
Inaugurarea Târgului Ceramicii Populare Româneşti “Cocoşul <strong>de</strong> Hurez”, ediţia a<br />
XXXVIII-a<br />
Orele 11,00 – 12,00: Vizitarea târgului<br />
Orele 12,00 – 20,00: Program <strong>de</strong> prezentare şi <strong>de</strong>sfacere a produselor <strong>de</strong> ceramică<br />
Ora 14,00: Concert <strong>de</strong> muzică populară susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană”<br />
Orele 13,00 – 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />
Reuniunea juriului concursului <strong>de</strong> creaţie<br />
Orele 17,00 – 18,30: Colocviu pe tema “Ceramica populară, expre<strong>si</strong>e a i<strong>de</strong>ntităţii<br />
româneşti şi perspectivele supravieţuirii într-o lume globalizată”<br />
Orele 19,00 – 20,00: Palatul Brâncovenesc <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi<br />
Festivitatea <strong>de</strong> premiere a concursului <strong>de</strong> creaţie<br />
Orele 20,00 – 21,00: Trapeza Mănă<strong>stiri</strong>i Hurezi<br />
Recepţie oferită <strong>de</strong> Primăria oraşului Horezu<br />
8 iunie<br />
Orele 8,00 – 20,00: Satul <strong>de</strong> vacanţă “Stejari”<br />
Program <strong>de</strong> prezentare şi <strong>de</strong>sfacere a produselor <strong>de</strong> ceramică<br />
Organizatori:<br />
• Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
• Fundaţia Naţională pentru Civilizaţie Rurală “Nişte ţărani”<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional
Vâlcea<br />
• Primăria Oraşului Horezu<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
PREMIILE FESTIVALULUI DE FILM TRANSILVANIA<br />
Juriul TIFF, compus din regizorul Corneliu Porumboiu, criticul <strong>de</strong> film al<br />
cunoscutei reviste „Variety” Jay Weissberg, cineastul Sebastian Lelio, scenaristul<br />
şi producătorul Michael Fitzgerald şi producătoarea Marie Pierre Macia, fosta<br />
directoare a Quinzaine <strong>de</strong>s Realisateurs a oferit trofeul Tran<strong>si</strong>lvania<br />
lungmetrajului „Shakespeare colţ cu Victor Hugo” <strong>de</strong> Yulene Olaizola(Mexic). El a<br />
fost înmînat <strong>de</strong> Paul Markowitz şi <strong>de</strong> Catherine Deneuve . Premiul pentru cea mai<br />
bună imagine a fost oferit operatorului filmului estonian „Balul <strong>de</strong> toamnă”, iar<br />
premiul pentru cea mai bună interpretare a fost <strong>de</strong>cernat pentru trei actori unguri<br />
- Peter Haumann, Peter Rudolf şi Milan Schruff - din lungmetrajul „Aventurierii”.<br />
Premiul pentru cea mai bună regie i s-a acordat peliculei „Jamil, mergi în pace” <strong>de</strong><br />
Omar Shargawi (Danemarca), iar Premiul juriului a revenit tot unei productii<br />
mexicane „Lake Tahoe” <strong>de</strong> Fernando Eimbcke.<br />
Astro-festivalul Craiova<br />
Asociaţia Astrologilor din Româniaorganiyeaya acest inedit festival care se află<br />
<strong>de</strong>ja la cea <strong>de</strong>-a treia ediţie şi a inceput sa se <strong>de</strong>sfăşoare din 7 iunie, la Muzeul<br />
<strong>de</strong> Artă din Craiova.<br />
Programul prezinta o serie <strong>de</strong> conferinţe şi prezentări astrologice, la care poate<br />
participa oricine. Simpozionul <strong>de</strong> anul acesta are ca tematică predominantă: Venus,<br />
dragostea, frumosul, eleganţa şi plăcerile în astrologie.<br />
Joi,5.06.2008, <strong>de</strong> ziua Inaltarii Domnului a avut loc in com. Sirna ,sat Tariceni<br />
hramul bisericii. La slujba ce a avut loc la Monumentul Eroilor <strong>de</strong> langa biserica<br />
au participat elevii scolii,cadrele didactice <strong>si</strong> actualul presedinte al<br />
Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>t ean: domnul MIRCEA COSMA care a închinat cuvinte <strong>de</strong> pomenire în<br />
memoria eroilor căzuţi pe câmpurile <strong>de</strong> luptă pentru apărarea ţării <strong>si</strong> a <strong>de</strong>pus o<br />
coroana <strong>de</strong> flori.<br />
Prezinta stirea-inv.IORDACHESCU NELA<br />
Felicitari doamnei bibliotecare PIRVU IULIANA CAMELIA -Biblioteca comunala SIRNA<br />
pentru modul <strong>de</strong>osebit in care a primit elevii <strong>si</strong> a finalizat proiectul <strong>de</strong><br />
parteneriat "Sa citim pentru mileniul III "incheiat intre scoala VARNITA <strong>si</strong><br />
Biblioteca comunala.Coordonatori au fost prof.MANEA VENERA ,inv.IORDACHESCU NELA<br />
<strong>si</strong> GHEORGHE SANDA.6.06.2008<br />
Felicitari doamnei bibliotecare PIRVU IULIANA CAMELIA -Biblioteca comunala SIRNA<br />
pentru modul <strong>de</strong>osebit in care a primit elevii <strong>si</strong> a finalizat proiectul <strong>de</strong><br />
parteneriat "Sa citim pentru mileniul III "incheiat intre scoala VARNITA <strong>si</strong><br />
Biblioteca comunala.Coordonatori au fost prof.MANEA VENERA ,inv.IORDACHESCU NELA<br />
<strong>si</strong> GHEORGHE SANDA.<br />
Cenaclul Literar "Mihai Eminescu <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York (Director<br />
Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu) invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 6 iunie 2008, ora 7:00 PM<br />
la lansarea volumului "Filosofie <strong>si</strong> literatura:<br />
O hermeneutica a provocarii metafizice" <strong>de</strong> Theodor Damian
vor vorbi Prof. Dr. Doru Tsaganea, Dr. Napoleon Savescu, Prof. Valentina<br />
Ciaprazi <strong>si</strong> autorul<br />
Statuia ecvestra a Regelui Ferdinand<br />
Realizată <strong>de</strong> sculptorul croat Ivan Mestrovici, statuia ecvestra a Regelui<br />
Ferdinand a fost distrusă <strong>de</strong> comunişti în 1948. Ministerul Culturii şi Cultelor va<br />
<strong>de</strong>mara un concurs pentru refacerea acestei statui, înaltă <strong>de</strong> 18 metri, care a fost<br />
realizată în 1940, la comanda Casei Regale, fiind amplasată în apropiere <strong>de</strong><br />
Biserica Mavrogheni, în primul rond al Şoselei Kiseleff.<br />
EXPOZITIE DESPRE NEOLITICUL ROMANESC IN ELVETIA<br />
La Historisches Museum Olten – Elveţia s-a inaugurat prima expoziţie <strong>de</strong>schisă în<br />
străinătate <strong>de</strong>dicată întregii epoci neolitice pe teritoriul ţării noastre.<br />
Rezultatele cercetărilor a câtorva generaţii <strong>de</strong> arheologi timp <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> un<br />
secol, sunt astfel reunite cu scopul evi<strong>de</strong>nţierii veritabilelor capodopere ale<br />
artei preistorice din epoca pietrei. Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, în<br />
colaborare cu alte 30 <strong>de</strong> muzee, univer<strong>si</strong>tăţi şi institute <strong>de</strong> cercetare din ţară şi<br />
cu sprijin elvetian, gireaza aceasta expozitie intitulata: «Meister <strong>de</strong>r<br />
Steinzeitkunst – Frühe Kulturen aus Rumänien» Ea va fi <strong>de</strong>schisă pentru marele<br />
public până în 1 octombrie a.c.<br />
LA ARAD O EXPOZITIE DE CARTEA RECORDURILOR<br />
S-a <strong>de</strong>schis la Arad <strong>si</strong> va functiona in perioada iunie-octombrie expozitia Aureliei<br />
Bobocel, pictorita al carei nume figureaza, incepand <strong>de</strong> anul trecut, in <strong>Carte</strong>a<br />
Recorurilor pentru ca a pictat cea mai mare icoana pe sticla din lume. Expunand in<br />
orasul sau natal un<strong>de</strong> va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> un curs pentru copii talentati , pictorita<br />
prezinta vitralii realizate printr-o tehnica speciala <strong>de</strong> lucru, care implica<br />
incalzirea sticlei inainte <strong>de</strong> aplicarea vopselelor.<br />
Evenimentele <strong>de</strong> astăzi la Bookfest<br />
Lansarea volumului „Nouă proze vechi. Ficţiuni ilicite" <strong>de</strong> Petru Cimpoeşu - standul<br />
Editurii Polirom, ora 12.30<br />
Lansarea volumului „Marea Miză" <strong>de</strong> Mihai Sin - stand Nemira, ora 16.00<br />
Decernarea premiilor Uniunii Scriitorilor din România - ora 17.00<br />
Întâlnire cu Zeruya Shalev, cea mai importantă scriitoare israeliană a momentului –<br />
spaţiul central, ora 18.00<br />
FESTIVAL DE NEOAVANGARDĂ PE STRĂZILE IAŞILOR<br />
Desfăşurându-se în patru secţiuni: literatură, muzică, teatru şi pictură.a doua<br />
ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Neoavangardăse <strong>de</strong>sfăşoară la Iaşi în prima<br />
săptămână a lunii iunie. Manifestarea din aceste zile se <strong>de</strong>sfăşoară pe cât cu<br />
putinţă în mediul stradal şi în spaţii <strong>de</strong>schise un<strong>de</strong>,pe lângă alţii, evoluează Ada<br />
Milea, Horaţiu Mălăiele, Evgheni Stepanov venit din Ru<strong>si</strong>a.<br />
LA ROMEXPO O NOUA EDITIE A TARGULUI DE CARTE "BOOK-FEST"
Ediţia 2008 a Târgului Bookfest reuneşte, în perioada 4-8 iunie, în pavilioanele<br />
13-17 <strong>de</strong> la Romexpo, pe o suprafaţă <strong>de</strong> expunere <strong>de</strong> 5.000 <strong>de</strong> mp, peste 150 <strong>de</strong><br />
edituri, cu o ofertă <strong>de</strong> 50.000 <strong>de</strong> titluri. R<strong>de</strong>ucerile <strong>de</strong> pret pot ajunge <strong>si</strong> pana la<br />
50%.<br />
CAMINUL CULTURAL CORNU<br />
01.06.2008 IN CADRUL CAMINULUI CULTURAL S-A DESFASURAT TURNEUL DE SAH LA CATEGORIA<br />
GENERAL SI CLASELE I-VIII, IAR IN SALA DE SPECTACOLE A AVUT LOC UN PROGRAM ARTISTIC<br />
CU OCAZIA ZILEI INTERNATIONALE A COPILULUI.<br />
BIBLIOTECA COMUNALA CORNU<br />
IN CADRUL BIBLIOTECII S-AU DESFASURAT O SERIE DE ACTIVITATI SPECIFICE ZILEI<br />
INTERNATIONALE A COPILULUI: CONCURSURI DE GHICITORI, DESENE PE ASFALT, IN PARC<br />
CONCURS DE ROLE SI BOCICLETE. TOTI COPII AU FOST PREMIATI.<br />
I<strong>de</strong>ea Europeana implineste - in toamna anului 2008 - cinci ani <strong>de</strong> cand a fost<br />
infiintata<br />
Va invitam la Salonul Cartii Bookfest,<br />
care se va <strong>de</strong>sfasura in perioada 4-8 iunie 2008,<br />
in Complexul Expozitional Romexpo, Bucuresti<br />
Program <strong>de</strong> vizitare:<br />
<strong>de</strong> miercuri, 4 iunie pana sambata, 7 iunie 2008: 10.00 - 20.00;<br />
Duminica, 8 iunie: 10.00 - 18.00.<br />
Zi <strong>de</strong> documentar muzical la festivalul filmului <strong>de</strong> la Cluj<br />
TIFF <strong>de</strong>dică ziua <strong>de</strong> azi Dock’n’Roll-ului, cu şase proiecţii, la Cinema Arta.<br />
Secţiunea show-case <strong>de</strong> documentar muzical a festivalului cuprin<strong>de</strong>, anul acesta, şi<br />
filmul câştigătorului <strong>de</strong> la Cannes pentru Regie în 2007, Lou Reed’s Berlin (regie<br />
Julian Schnabel). Poate fi vizionat <strong>de</strong> la 17.30, la Cinema Arta.<br />
COMUNICAT DE PRESA<br />
„Galactoria 2008”<br />
Univer<strong>si</strong>tatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune, Secţia Actorie,<br />
clasa Miklós Bács, organizează între 9 şi 15 iunie 2008, în Cluj-Napoca, Gala<br />
Tânărului Absolvent - „Galactoria 2008”. La această ediţie, a V-a, îşi vor<br />
<strong>de</strong>monstra talentul, în speranţa unui loc sub reflector, tinerii absolvenţi ai<br />
clasei <strong>de</strong> actorie. Veţi putea viziona spectacolele promoţiei, iar actorii vor<br />
încerca atingerea unui record: jucarea spectacolului cu numărul 50 în stagiunea<br />
stu<strong>de</strong>nţească 2007- 2008.<br />
De la exuberanta commedia <strong>de</strong>ll’ arte „Amor veneţian”, trecînd prin post-mo<strong>de</strong>rnistul<br />
şi autoreferenţialul „Hamlet”, şi continuând cu „Pianul”- o incur<strong>si</strong>une în universul<br />
teatrului p<strong>si</strong>hologic semnat H. Ibsen şi A. P. Cehov, publicul va putea alege între<br />
montări mult peste medie, atît ca joc cît şi ca scenografie. La Gală vor fi<br />
prezentate alte două spectacole - un colaj după piesele scurte ale lui E. Ionesco,<br />
adunate sub titlul „Ea”, şi „Biloxi Blues” <strong>de</strong> Neil Simon, o emoţionantă pledoarie<br />
pentru camara<strong>de</strong>rie şi omenie. Lista nu este epuizată, pentru că la ea se adaugă
mu<strong>si</strong>calul „West Si<strong>de</strong> Story”, <strong>de</strong> Leonard Bernstein, dar şi controversatul şi<br />
contestatul text al Evei Ensler „Monoloagele vaginului”.<br />
Nu vor fi uitate nici spectacolele non convenţionale - ca <strong>de</strong> exemplu proiecţia<br />
show-ului <strong>de</strong> coregrafie a luptei scenice „Scrimă şi pe<strong>de</strong>apsă” ori spectacolul<br />
<strong>de</strong>dicat sunetelor, „Capricii sonore”, realizat sub coordonarea prestigiosului<br />
compozitor Io<strong>si</strong>f Herţea. Amatorii <strong>de</strong> one-man-show să nu-şi facă griji: nu mai puţin<br />
<strong>de</strong> cinci spectacole <strong>de</strong> gen vor fi interpretate <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţii absolvenţi pe parcursul<br />
Galei. Nici latura educativă nu rămâne mai prejos, prin workshopuri pe teme cum ar<br />
fi Spontaneitatea, Teatrul Sport – Keith Johnstone sau Improvizaţia teatrală<br />
(coordonate <strong>de</strong> Prof. David A. Kipper <strong>de</strong> la Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty USA, Marina<br />
Constantinescu sau Dragoş Muscalu), <strong>de</strong>zbateri ale noii legi a teatrului (invitat<br />
secretarul <strong>de</strong> stat Demeter András), lansări <strong>de</strong> carte, sau o expoziţie <strong>de</strong><br />
fotografii teatrale.<br />
Statul major al „Galactoriei” va fi Cafeneaua Enigma, locul un<strong>de</strong> poţi a<strong>si</strong>sta la<br />
conferinţe <strong>de</strong> presă, proiecţii, concert, spectacole <strong>de</strong> stand up comedy cu Dragoş<br />
Pop, Adrian Cucu şi Robert Pavic<strong>si</strong>ts, dar un<strong>de</strong> poţi şi critica sau bârfi confraţii<br />
la o cafea fierbinte.<br />
Cu ocazia Cursului festiv care va avea loc în sala Mihai Eminescu a Facultăţii <strong>de</strong><br />
Litere se va <strong>de</strong>sfăşura o licitaţie a obiectelor <strong>de</strong> recuzită utilizate <strong>de</strong> absolvenţi<br />
<strong>de</strong>-a lungul anilor în spectacolele lor. Cei care-şi vor adju<strong>de</strong>ca pianul mecanizat<br />
sînt rugaţi să vină cu un mijloc <strong>de</strong> transport a<strong>de</strong>cvat. Calul Vifor, ve<strong>de</strong>ta<br />
spectacolului „Ea” nu este <strong>de</strong> vânzare. Aviz amatorilor!<br />
Promoţia 2008, clasa Miklós Bács, s-a remarcat prin participări <strong>de</strong> succes la<br />
festivaluri <strong>de</strong> profil, naţionale şi internaţionale. Amintim cîteva: Festivalul<br />
Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Tineret Piatra Neamţ 2007 (cu spectacolul „Hamlet”,<br />
nominalizări la titlul <strong>de</strong> cel mai bun actor pentru Matei Rotaru şi Cecilia Donat);<br />
Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Stu<strong>de</strong>nţi Carei 2007 (Bogdan Rădulescu-<br />
premiul pentru cel mai bun actor); Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru<br />
Stu<strong>de</strong>nţi Zagreb 2008.<br />
„Galactoria” se vrea un mijloc <strong>de</strong> promovare a tinerilor şi merituoşilor aspiranţi<br />
în ale actoriei care au avut grijă să treacă dificilul examen <strong>de</strong> licenţă. Se<br />
urmăreşte cunoaşterea lor <strong>de</strong> către mass-media, directorii <strong>de</strong> teatru precum şi <strong>de</strong><br />
către toţi cei care girează instituţii sau grupuri culturale ce folosesc sau doresc<br />
să folosească actori în activitatea lor.<br />
Ju<strong>de</strong>tul:Cluj<br />
Localitatea: Cluj Napoca<br />
Facultatea <strong>de</strong> Teatru <strong>si</strong> Televiziune din cadrul Univer<strong>si</strong>tatii Babes Bolyai, clasa<br />
conf.univ.dr. Miklos Bacs, anunta organizarea in perioada 9 -15 iunie a.c. a celei<br />
<strong>de</strong> a V a editii a galei absolventului Galactoria 2008 cu urmatorul program:<br />
LUNI, 9 IUNIE<br />
Ora 12 Meeting point ENIGMA<br />
Deschi<strong>de</strong>rea oficială a celei <strong>de</strong> a V-a ediţii<br />
“GALACTORIA” 2008<br />
Conferinţă <strong>de</strong> presă cu participarea absolvenţilor la<br />
actorie, promoţia<br />
2008, clasa Conf. Univ. Dr. Miklós Bács, Prep.Univ.<br />
Curuţiu Camelia<br />
Mo<strong>de</strong>ratori Conf.Univ.Dr. Liviu Maliţa, <strong>de</strong>can FTT<br />
Conf.Univ.Dr.Anca Măniuţiu, şef<br />
catedra <strong>Arte</strong>le<br />
Spectacolului FTT.<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă fotografică THEATRON 2<br />
Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />
Spectacol Biloxi Blues <strong>de</strong> Neil Simon, regia<br />
Miklós Bács<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – stand up comedy<br />
Cu Dragoş Pop şi Adrian Cucu
MARŢI, 10 IUNIE<br />
Ora 10 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
Conferinţă The meaning of spontaneity Empirical<br />
research.<br />
Prof.univ.dr. David A Kipper<br />
ABPP, TEP, CGP,<br />
Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty, S.U.A.<br />
Ora 12 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
Workshop Spontaneity training in action<br />
Prof.univ.dr. David A Kipper<br />
ABPP, TEP, CGP,<br />
Roosevelt Univer<strong>si</strong>ty, S.U.A.<br />
Ora 16 Ceainăria “Qui One Quint”<br />
One man show Mad about the boy <strong>de</strong> Emmanuel A<strong>de</strong>ly<br />
Cu Giorgiana Popan<br />
Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />
Spectacol Amor veneţian commedia <strong>de</strong>ll’arte,<br />
regia Wintze Irina,<br />
Camelia Curuţiu <strong>si</strong> Miklós Bács<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – stand up comedy<br />
Nu înţeleg ? Cu Robert<br />
Pavic<strong>si</strong>ts<br />
MIERCURI,11 IUNIE<br />
Ora 10 Sala Club a Colegiului Aca<strong>de</strong>mic, UBB Cluj<br />
Colocviu Imporvizaţia în unele stiluri<br />
regizorale teatrale<br />
Invitat Marina Constantinescu-<br />
Bucureşti<br />
Ora 12 Sala Euphorion, Teatrul Naţional ”Lucian Blaga” Cluj<br />
Workshop Capricii sonore coordonator Io<strong>si</strong>f<br />
Herţea- Germania<br />
Ora 16 Casa Tranzit<br />
Spectacol Frumoasa călătorie a urşilor panda<br />
povestită <strong>de</strong> un<br />
saxofonist care avea o iubită<br />
la Frankfurt <strong>de</strong> Matei<br />
Vişniec, regia Ruxandra Olaru<br />
Ora 21 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />
Spectacol Pianul - Hedda Gabler, Ivanov, Trei<br />
surori,<br />
Pescăruşul, după Ibsen şi<br />
Cehov, regia Miklós Bács<br />
Ora 23,30 Meeting point ENIGMA<br />
JOI, 12 IUNIE<br />
Ora 11 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
Workshop Teatru sport coordonator Dragoş Muscalu-<br />
Bucureşti<br />
Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
One man show Totul va fi bine… Nu? <strong>de</strong> Christopher Durang<br />
Cu Horia Suru
Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />
Spectacol Ea după E.Ionescu, regia Miklós Bács<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – proiecţie<br />
Scrimă şi pe<strong>de</strong>apsă Habala<br />
Péter<br />
VINERI, 13 IUNIE<br />
Ora 11 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
Workshop Teatru sport coordonator Dragoş Muscalu-<br />
Bucureşti<br />
Ora 16 Casa Tranzit<br />
One man show Ghimpl netotul <strong>de</strong> Isaac Bashevis Singer<br />
Cu Tudor Lucanu<br />
0ra 19 Diesel Club<br />
Spectacol Monologurile vaginului <strong>de</strong> Eve Ensler,<br />
regia Irina Wintze, Camelia<br />
Curutiu <strong>si</strong> Miklós Bács<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – Spectacol <strong>de</strong> improvizaţie<br />
Teatru sport coordonator Dragoş<br />
Muscalu- Bucureşti<br />
SAMBATA, 14 IUNIE<br />
Ora 11 Sala Popovici, Facultatea <strong>de</strong> Litere<br />
Dezbatere Legea teatrelor, cu participarea<br />
directorilor <strong>de</strong> teatru<br />
participanţi la Galactoria, invitat<br />
secretarul <strong>de</strong> stat Demeter<br />
András, Ministerul Culturii şi<br />
Cultelor<br />
Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
One man show Me<strong>de</strong>ea Redux <strong>de</strong> Neil LaBute,<br />
Cu Andrea Gavriliu<br />
Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere<br />
Spectacol West Si<strong>de</strong> Story <strong>de</strong> Leonard<br />
Bernstein,<br />
regia Miklós Bács<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – proiecţie<br />
DUMINICA, 15 IUNIE<br />
Ora 13 Sala “Mihai Eminescu” , Facultatea <strong>de</strong> Litere<br />
Curs Festiv Închi<strong>de</strong>rea oficială “GALACTORIA” 2008<br />
Licitaţie: costumele şi<br />
recuzita din spectacolele<br />
prezentate<br />
Ora 16 Sala “Harag György”, Facultatea <strong>de</strong> Teatru şi Televiziune<br />
One man show Esti un animal, Viskovitz <strong>de</strong> Alessandro<br />
Boffa,<br />
Cu Matei Rotaru<br />
Ora 19 Studioul “Radu Stanca” al Facultăţii <strong>de</strong> Litere
Spectacol Hamlet <strong>de</strong> William Shakespeare, regia<br />
Miklós Bács<br />
Al 50-lea spectacol al<br />
stagiunii stu<strong>de</strong>nţeşti 2007-2008<br />
Ora 22,30 Meeting point ENIGMA – concert<br />
COMUNICAT ROMPRES<br />
Bucureşti, 29 mai /Rompres/ - "Vecinul cel bun" este titlul noului roman, apărut la<br />
Editura Realitatea, lansat, joi, într-un cadru "voit poetic", <strong>de</strong> scriitorul<br />
Corneliu Leu, la Librăria "Eminescu".<br />
"Pentru generaţia noastră, criticii au însemnat politrucii, aceia care ne dă<strong>de</strong>au<br />
direcţia, <strong>de</strong> aceea am invitat la lansare doi poeţi, pe Nicolae Dragoş şi pe Nicolae<br />
Dan-Fruntelată, pentru a ne <strong>de</strong>contamina", a mărturi<strong>si</strong>t autorul.<br />
Corneliu Leu a explicat că acţiunea romanului său, caracterizat <strong>de</strong> Nicolae Dragoş<br />
drept "o splendidă metaforă, o meditaţie adusă din alt veac spre veacul nostru", se<br />
petrece acum 2.000 <strong>de</strong> ani "când Atlanticul era Mare Nostrum, iar NATO se numea Pax<br />
Romana".<br />
La lansare, Nicolae Dragoş şi Nicolae Dan-Fruntelată au citit poeme din volumele<br />
recent apărute "Clipe din clipa cea repe<strong>de</strong>" (Editura Realitatea) şi "Vina <strong>de</strong> a fi<br />
român" (editura Fundaţiei România <strong>de</strong> Mâine).<br />
Printre romanele istorice semnate <strong>de</strong> Corneliu Leu se numără, <strong>de</strong> asemenea, "Drumul<br />
spre Damasc", "Călăul lui Dracula", "Anonimul Brâncovenesc", "Romanul nopţii <strong>de</strong><br />
februarie", "Romanul unei zile mari", "<strong>Carte</strong>a episcopilor cruciaţi".<br />
STRĂZILE BUCUREŞTENE (aşa cum sunt ele!) AU GĂZDUIT UN MARE FESTIVAL<br />
Timp <strong>de</strong> trei zile, Bucureştiul şi-a oferit străzile unor trupe europene <strong>de</strong> teatru<br />
care au prezentat săpectacole stradale antrenând publicul în prima ediţie a<br />
Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru în Stradă, „B-FIT in the Street“.Acestea îşi<br />
vor lua la reve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la spectatorii bucureşteni printr-o mare manifestare în<br />
Piaţa Constituţiei.<br />
Para<strong>de</strong>le alegorice, spectacolele, instalaţiile suspendate, concertele se încheie<br />
astăzi cu parada celor treisprezece companii <strong>de</strong> teatru europene invitate la<br />
eveniment .<br />
INTERESUL PENTRU LIMBA ROMÂNĂ<br />
Elevii bulgari care se pregătesc să susţină examenul <strong>de</strong> admitere la licee cu profil<br />
<strong>de</strong> limbi străine aleg să studieze limba română, în <strong>de</strong>trimentul limbii engleze. În<br />
oraşul Ruse, sute <strong>de</strong> copii vor să fie admişi la noul curs <strong>de</strong> română <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong><br />
limba engleză. Datorită interesului <strong>de</strong>osebit, se preconizează ca limba română să<br />
facă parte din programa liceelor din Bulgaria.<br />
CATHERINE DENEUVE LAUREATA LA CLUJ<br />
La cea <strong>de</strong>-a şaptea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania din<br />
Cluj vor fi prezentate 200 <strong>de</strong> filme din 40 <strong>de</strong> ţări, în opt locaţii, printre care<br />
cinematografele Republica, Arta, Victoria, Galeria Muzeului <strong>de</strong> Artă şi Cinema<br />
Drive-In, primul <strong>de</strong> acest gen din România. Sâmbătă, 7 iunie, ora 18.00, la cinema<br />
Republica, publicul o va întâlni pe actriţa Catherine Deneuve (foto), căreia i se
va înmâna Premiul pentru Întreaga Carieră.<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
30 mai - 30 iunie<br />
Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţia <strong>de</strong> pictură Stelian Ghiga - Craiova<br />
Organizator:<br />
Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
31 mai – 01 iunie<br />
Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />
Concursul <strong>de</strong> pian “Irina Şaţchi”, ediţia I<br />
Organizator:<br />
Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />
Partener:<br />
Asociaţia Culturală “Concertino”<br />
OPERA ROCK LA CLUJ<br />
. Regizorul Vadas Laszlo lansează o nouă ver<strong>si</strong>une a operei"Mathias Rex" (titlul<br />
original "Matyas a verpadon"), creaţie a autorilor Csep Sandor, Moravets Levente şi<br />
Venczel Peter, care au prezentat-o în 1996 la Opera Maghiară din Cluj-Napoca . Pe<br />
aceea<strong>si</strong> scenă , cu un accent şi mai mare pus pe muzica rock şi pe instrumentul ei<br />
specific: chitara, realizatorii speră să atragă şi alt public <strong>de</strong>cât cel al operei<br />
cla<strong>si</strong>ce.Fulop Marton va juca rolul lui Matei Corvin. Costul montării <strong>de</strong> peste<br />
150.000 <strong>de</strong> lei fiind a<strong>si</strong>gurat in special <strong>de</strong><br />
Ministerul Culturii şi Cultelor.<br />
Con<strong>si</strong>liul Local şi Primăria comunei Aninoasa, jud. Dâmboviţa,<br />
în colaborare cu Radio „Antena Satelor”<br />
organizează joi, 5 iunie,<br />
în sfânta zi <strong>de</strong> Înălţare,<br />
SĂRBĂTOAREA ANINOASEI<br />
Ora 10,oo - Scena din curtea căminului cultural Aninoasa<br />
Manifestarea complexă „Flori şi zâmbet <strong>de</strong> copil”<br />
- participă copii din grădiniţele şi şcolile generale <strong>de</strong> pe raza comunei<br />
- spectacolul pentru copii „Iepuraşul Vânător”, prezentat <strong>de</strong> Teatrul „Junior” din<br />
Târgovişte<br />
Ora 17,oo - Monumentul Eroilor din Aninoasa<br />
Moment evocator „Eroi au fost, eroi sunt încă”<br />
Slujbă <strong>de</strong> pomenire a eroilor căzuţi pe câmpurile <strong>de</strong> luptă<br />
Depunere <strong>de</strong> coroane<br />
Ora 18,oo - Scena din curtea Căminului cultural Aninoasa<br />
Festivalul folcloric „În sat la Aninoasa” ( ediţia a XIII-a) – iniţiator Constantin<br />
Maricescu<br />
Îşi dau concursul: Nelu Bălăşoiu, Elisabeta Turcu, Camelia Conovici – Vulpoiu,<br />
Mitică Tavă, „Orchestra Maeştrilor”, condusă <strong>de</strong> Marian Mateescu, „Şcoala Micilor<br />
Ve<strong>de</strong>te”, Ansamblul „Vestitorii Aninoasei”<br />
Prezintă : Victor Mihalache
FILM INTERNATIONAL LA IASI<br />
Filmul „Podul <strong>de</strong> flori", în regia lui Thomas Ciulei. va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul<br />
filmului European care se <strong>de</strong>sfăşoară în perioada 28 -30 mai la Ia<strong>si</strong>. Festivalul va<br />
prezenta în total şapte producţii cinematografice din Germania, Polonia, Turcia,<br />
Spania, Finlanda Elveţia şi, bine înţeles, România <strong>de</strong>spre a carei cinematografie<br />
începe a se vorbi ca una bine consemnată an <strong>de</strong> an la Cannes.<br />
BUCUREŞTIUL VA AVEA UN PARC AL ARTELOR<br />
Parcul Naţional, loc <strong>de</strong> tradiţie bucureşteană, dar nu şi <strong>de</strong> <strong>de</strong>lectare cu dotările<br />
pe care le-ar merita, începe să-şi împlinească <strong>de</strong>stinul gazduind evenimentul<br />
“Parcul <strong>Arte</strong>lor”. Acesta se va <strong>de</strong>sfăşura (din păcate numai) între 4 şi 8 iunie, cu<br />
un specific mai mult cinematografic, printr-o seară <strong>de</strong>dicată regizorului Nae<br />
Caranfil şi avanpremiera peliculei „Dincolo <strong>de</strong> America", în regia lui Marius<br />
Theodor Barna. Sunt anunţate <strong>de</strong> asemenea expoziţii <strong>de</strong> pictură şi sculptură şi<br />
spectacole <strong>de</strong> teatru. Să sperăm că acest eveniment începând timid se va perpetua<br />
în timp nu numai în aceasta festivă periodicitate anuală, ci instaurând în<br />
Bucureşti un a<strong>de</strong>vărat Parc Permanent al <strong>Arte</strong>lor<br />
FESTIVAL DE TEATRU PE STRĂZILE BUCUREŞTILOR<br />
Prima ediţie a Festivalului Internaţional “B-FIT in the Street” este ver<strong>si</strong>unea<br />
stradală a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru B-FIT a cărei primă ediţie a avut<br />
loc anul trecut, realizând <strong>de</strong> acum înainte o bienală alternativă. Participă13<br />
companii <strong>de</strong> teatru care vor evolua în mai-iunie în Parcul Izvor, pe esplanada<br />
Teatrului Naţional Bucureşti, în Parcul Unirii, Piaţa George Enescu, Parcul<br />
Cişmigiu, Parcul Colţea şi Piaţa Constituţiei. Pe lângă spectacolele propriu-zise<br />
festivalul cuprin<strong>de</strong> şi câteva para<strong>de</strong>. Ele vor porni din Piaţa Unirii, vor traversa<br />
Bulevardul Unirii şi vor staţiona în Piaţa Constituţiei. Pe 30 iunie, are loc<br />
parada "Lacher <strong>de</strong> Violons" a companiei franceze <strong>de</strong> teatru Transe Express, care<br />
reuneşte un număr impre<strong>si</strong>onant <strong>de</strong> artişti ce vor <strong>de</strong>fila prin centrul Bucureştiului.<br />
În Piaţa Constituţiei, un grup <strong>de</strong> violonişti, vor cânta suspendaţi <strong>de</strong> o structură<br />
aeriană la 30 <strong>de</strong> metri <strong>de</strong>asupra publicului. Pe 31 mai, compania <strong>de</strong> teatru Off<br />
prezintă parada "Les Giraffes". "Mobile homme" a companiei Transe Express şi "Le<br />
Voyage <strong>de</strong>s Aquareves" a companiei Malabar.<br />
PALMARESUL FESTIVALULUI HYPERION<br />
Teatru:<br />
Cel mai bun spectacol: Helena (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion"); Premiul special al<br />
juriului, ex aequo:Casatoria (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Platonov (UNATC<br />
"I.L.Caragiale"); Premiul pentru rol principal feminin, ex aequo: Alexandra Fasola<br />
(Platonov) <strong>si</strong> Tecla Tudor (Helena); Premiul pentru rol principal masculin, ex<br />
aequo: Alexandru Bogdan (Femei...femei..., Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Adrian<br />
Nicolae (Platonov); Premiul pentru rol secundar feminin, ex aequo: Meda Victor<br />
(Helena, Lumea intreaga e o scena) <strong>si</strong> Andreea Grama (Casa Bernar<strong>de</strong>i Alba,<br />
Univer<strong>si</strong>tatea "Spiru Haret"); Premiul pentru rol secundar masculin, ex aequo:<br />
Alexandru Cretulescu (Helena) <strong>si</strong> Serban Gomoi (Platonov); Premiul Presedintelui a<br />
fost acordat profesorului Damian Crasmaru, pentru spectacolul Stele in lumina<br />
diminetii (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion"); Premiul "Pacala": Ruxandra Iancu (Stele in<br />
lumina diminetii (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion") <strong>si</strong> Aylin Cadar (Casatoria).<br />
Film:<br />
Premiul pentru cel mai bun film <strong>de</strong> fictiune: Intre ziduri (Germania) <strong>de</strong> Ana-<br />
Felicia Scutelnicu;<br />
Premiul pentru cea mai buna regie a unui film <strong>de</strong> fictiune: Interior scara <strong>de</strong> bloc,<br />
<strong>de</strong> Ciprian Alexandrescu (UNATC); Premiul pentru cel mai bun documentar: 52 la suta,<br />
<strong>de</strong> Rafal Skalski (Polonia);<br />
Premiul pentru poem cinematografic: La campanella, <strong>de</strong> Elena Mircea (Univer<strong>si</strong>tatea<br />
"Hyperion");
Premiul pentru film experimental:Filmele mele nefacute, <strong>de</strong> Eva Pervolovici (UNATC);<br />
Premiului pentru scenariu: ex aequo Lega<strong>de</strong>ma, <strong>de</strong> Cristian Negoescu (Univer<strong>si</strong>tatea<br />
Media) <strong>si</strong> Femeia din biblioteca, <strong>de</strong> Corina Sindie (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion");<br />
Premiul pentru imagine: Nothing girl, <strong>de</strong> Pierre Dau<strong>de</strong>lin (Canada); Premiul special<br />
pentru film <strong>de</strong> animatie: Terra Nova, <strong>de</strong> Leonardo Costache (Univer<strong>si</strong>tatea<br />
"Hyperion");<br />
Premiul Ion Truica: Opere alese neintelese, <strong>de</strong> Alexei Gubenko (Univer<strong>si</strong>tatea<br />
"Hyperion"); Premiul pentru interpretare masculina: Tudor Aaron Istodor (Sinop<strong>si</strong>s<br />
docu-drama <strong>si</strong> Interior scara <strong>de</strong> bloc); Premiul <strong>de</strong> interpretare feminina, ex aequo:<br />
Reka Barabas pentru Cucu (Univer<strong>si</strong>tatea Sapientia, Cluj) <strong>si</strong> Ramona Iacov pentru<br />
Recuzita (Univer<strong>si</strong>tatea Media); Premiul "Pacala" pentru film comic: Genius diabolis<br />
<strong>de</strong> Robert Lakatos (Univer<strong>si</strong>tatea Sapientia, Cluj).<br />
Arta fotografica:<br />
Premiul l: Razvan Baleanu (Univer<strong>si</strong>tatea Media), Robert Ba<strong>de</strong>a <strong>si</strong> Adrian Galea<br />
(Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion");Premiul ll: Mihai Gheorghe, Mihai Palsu <strong>si</strong> Marius<br />
Mihalache (Hyperion); Premiul lll: Marius Bogdan <strong>si</strong> Marius Bulboaca (UNATC) <strong>si</strong><br />
Sebastian Bolia (Univer<strong>si</strong>tatea "Hyperion").<br />
ROCK FEST LA ARAD<br />
La Arad, are loc cea <strong>de</strong>-a doua ediţie a Rock Fest, care INTRUNESTE douăzeci şi două<br />
<strong>de</strong> formaţii din ţară (Timişoara, Cluj, Arad, Bucureşti) şi din străinătate (Franţa,<br />
Republica Moldova) Acestea susţin recitaluri în cadrul festivalului, pe scena <strong>de</strong> la<br />
Port Arthur, <strong>si</strong>tuată în Aradul Nou<br />
Teatrul Masca, <strong>si</strong>ngurul teatru <strong>de</strong> gest, pantomimă <strong>si</strong> expre<strong>si</strong>e corporală din<br />
România, prezintă o serie <strong>de</strong> spectacole astăzi, la intrarea Charles <strong>de</strong> Gaulle a<br />
Parcului Herăstrău, cu ocazia sărbătoririi a 18 ani <strong>de</strong> la înfiinţare.<br />
La ora 17.00, Vladimir Pesantes va interpreta unele melodii tradiţionale<br />
argentiniene, iar <strong>de</strong> la 18.00 Teatrul Masca prezintă o nouă premieră, "Actorii", cu<br />
stu<strong>de</strong>nţii anului I la Facultatea <strong>de</strong> Teatru din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii "Spiru Haret",<br />
în regia lui Mihai Mălaimare.<br />
Va urma un alt recital, susţinut <strong>de</strong> cântăreaţa britanică Lu Cosma, iar <strong>de</strong> la ora<br />
20.00, spectacolul "Gardienii veseli" cu actorii Teatrului Masca,<br />
DECERNAREA PREMIILOR NATIONALE PENTRU ARTE<br />
Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor a <strong>de</strong>cernat miercuri seara, la Ateneul Roman <strong>si</strong> in<br />
transmi<strong>si</strong>une directa la TVR, Premiile Nationale pentru <strong>Arte</strong>, aflate la prima<br />
<strong>de</strong>cernare în această nouă ediţie care reia o traditie antebelica. Valoarea<br />
premiilor este <strong>de</strong> 25.000 <strong>de</strong> euro fiecare. Faţă <strong>de</strong> lista nominalizărilor publicată<br />
mai înainte, o prezentăm acum pe cea a laureaţilor: arhitecta Livia Caltia pentru<br />
ansamblul parohial ortodox "Sf. Nicolae" din Campina, artista vizuala Geta Bratescu<br />
pentru expozitia "Resurse" <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> ArtaContemporana din Bucuresti,<br />
SCRIITORUL Mircea Cărtărescu, regizorul Cristian Mungiu (foto pentru filmul "4<br />
luni, 3 saptamani <strong>si</strong> 2 zile" , muzicologul Viorel Cosma pentru lexiconul "Muzicieni<br />
din Romania", volumul 9 , compozitorul Cornel Taranu pentru opera "Oreste - Oedipe"<br />
<strong>si</strong> regizorul Alexandru Dabija pentru regia spectacolului "Ionesco - cinci piese<br />
scurte", la Teatrul O<strong>de</strong>on din Bucuresti, <strong>si</strong> pentru excelenta creatiei regizorale<br />
din anul 2007<br />
TARG DE CARTE "PARCUL CARTII"<br />
Asociatia culturala "Orion Grup" alaturi <strong>de</strong> Asociatia " Iulia 'HASDEU " Club UNESCO<br />
va invita la carti <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> pictura in cadrul Targului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> "Parcul<br />
Cartii", organizat <strong>de</strong> Primaria Sectorului 6, a Municipiul Bucuresti . Evenimentul<br />
se va <strong>de</strong>sfasura in perioada 23-25 mai 2008, intre orele 10:00 <strong>si</strong>“ 20:30, zilnic, in
Parcul Drumul Taberei –Moghioros, este un targ <strong>de</strong> tip „open space”.<br />
BRASOV EURO-ART<br />
Pe scena Festivalului <strong>de</strong> Teatru EuroArt pentru tineret <strong>de</strong> la Braşov, care este<br />
scena Centrului Cultural „Reduta” va urca Ada Milea, care va oferi publicului,<br />
împreună cu Bogdan Burlăcianu, spectacolul-concert „Quijote”, creaţie proprie după<br />
capodopera lui Miguel <strong>de</strong> Cervantes Saavedra. Organizat <strong>de</strong> Alianţa Franceză şi<br />
Centrul Cultural German <strong>de</strong> la Braşov, cu sprijinul ambasa<strong>de</strong>lor Franţei şi Germaniei<br />
la Bucureşti, al Consulatului German <strong>de</strong> la Sibiu şi la Institutului pentru Relaţii<br />
Externe din Stuttgart, festivalul reuneşte, timp <strong>de</strong> trei zile, spectacole realizate<br />
<strong>de</strong> tinerii aspiranţi la gloria scenei din 16 trupe teatrale din toată ţara, jucate<br />
în limbile română, maghiară, germană şi franceză, spectacolul „Mon<strong>si</strong>eur et Madame<br />
O”, prezentat <strong>de</strong> o trupă din Franţa şi spectacolul cu piesa „Când zeii iubesc prea<br />
mult” susţinut <strong>de</strong> Strahl Theater din Berlin.<br />
“CULTURA CALULUI” O MÂNDRIE TRADIŢIONALĂ<br />
Râşnovul adună într-o atractivă manifestare cele mai frumoase rase <strong>de</strong> cai.<br />
Evenimentul local aduce <strong>de</strong>filarea prin centrul oraşului a căluşarilor, continuă cu<br />
spectacole <strong>de</strong> cântece şi dansuri populare, cu trăsuri trase <strong>de</strong> multe perechi <strong>de</strong><br />
cai şi un convoi <strong>de</strong> căruţe rustice, culminând cu cascadorii spectaculoase pe cai,<br />
<strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong> dresaj cla<strong>si</strong>c, concurs <strong>de</strong> frumuseţe cabalină şi concursul pentru<br />
caii <strong>de</strong> tracţiune. Juriul este format din medici veterinari şi crescători <strong>de</strong> cai<br />
interesaţi a <strong>de</strong>scoperi şi pune în evi<strong>de</strong>nţă exemplarele cele mai bune.<br />
PARTICIPARE DE SUCCES LA EUROVISION<br />
Consemnând că ediţia <strong>de</strong> anul acesta e mai puternică în mediatizare <strong>de</strong>cât în piese<br />
care să <strong>de</strong>vină cu a<strong>de</strong>vărat şlagăre, ne mândrim cu faptul că Nico <strong>si</strong> Vlad Mirita,<br />
reprezentantii Romaniei la Eurovi<strong>si</strong>on, au trecut <strong>de</strong> semifinale <strong>si</strong> vor participa la<br />
finala <strong>de</strong> la Belgrad. Piesa lor, "Pe o margine <strong>de</strong> lume", a fost aleasa pentru<br />
finala in urma voturilor telefonice ale telespectatorilor din tarile participante<br />
şi ne+ar putea răzbuna ratările din trecut.<br />
LA BUCURESTI SE DESCHIDE “LUNA ARTEI CONTEMPORANE”<br />
In paralel cu “Noaptea galeriilor” care va continua evenimentul “Noaptea muzeelor”<br />
<strong>de</strong> saptamana trecuta, Lucrările a peste 40 <strong>de</strong> artişti vor putea fi văzute în cinci<br />
spaţii din Capitală, dar şi pe străzi. Galeriile Simeza, Orizont, TC <strong>de</strong> la Hanul cu<br />
Tei, Muzeul <strong>de</strong> Geologie şi Pavilionul UniCredit sunt locurile în care va avea loc<br />
cea <strong>de</strong>-a treia ediţie a bienalei.<br />
La acestea se mai adaugă Centrul Dansului, un<strong>de</strong> va avea loc o parte din<br />
evenimentele paralele. În plus, în Parcul Kiseleff şi în spaţiile din faţa<br />
Ateneului şi Teatrului Naţional va putea fi văzut proiectul lui Cezar Lăzărescu:<br />
Călcaţi pe Iarbă<br />
Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong><br />
Data introducerii: 20.05.2008
În ziua <strong>de</strong> 21 mai 2008, orele 17:30, la Ateneul Român din Bucureşti, va avea loc<br />
spectacolul organizat cu ocazia <strong>de</strong>cernării Premiilor Naţionale pentru <strong>Arte</strong>.<br />
Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong> se acordă <strong>de</strong> către Primul–Ministru al României, în<br />
cadrul unei festivităţi anuale, pentru următoarele categorii: arhitectură, arte<br />
vizuale, cinematografie şi televiziune, literatură, muzică, spectacol, lucrări <strong>de</strong><br />
cercetare în domeniul artelor.<br />
Propunerile pentru acordarea premiilor au fost făcute <strong>de</strong> uniuni şi asociaţii ale<br />
creatorilor şi se adresează artiştilor români, rezi<strong>de</strong>nţi în ţară sau în<br />
străinătate, pentru lucrări sau opere <strong>de</strong> excelenţă ale acestora, aduse la<br />
cunoştinţa publicului în anul calendaristic prece<strong>de</strong>nt.<br />
Spectacolul va fi transmis în direct, pe postul naţional <strong>de</strong> televiziune.<br />
Nominalizările pentru Premiile Naţionale pentru <strong>Arte</strong> sunt:<br />
Arhitectură<br />
Restaurarea bisericii <strong>de</strong> lemn <strong>de</strong> la Răpciuni, ju<strong>de</strong>ţul Neamţ, din cadrul Muzeului<br />
Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Bucureşti, autor expoziţie arh. Nils Auner;<br />
Biserica „Sf. Nicolae”, comuna Densuş, ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, Lucrări <strong>de</strong> conservare,<br />
restaurare, consolidare şi punere în valoare, autor expoziţie arh.exp. Ioan Aurel<br />
Botez;<br />
Ansamblul parohial ortodox „Sf. Nicolae”, Câmpina, arh. Livia Câlţia.<br />
<strong>Arte</strong> Vizuale<br />
Gheorghe Anghel, Expoziţie, Ministerul Culturii şi Cultelor;<br />
Geta Brătescu, expoziţia Resurse, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană;<br />
Suzana Fântânariu, Re(în)semnare 60 – Suzana Fântânariu;<br />
Cela Neamţu, Expoziţia personală, Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova;<br />
Cristian Paraschiv, Expoziţie retrospectivă, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană.<br />
Cinematografie şi televiziune<br />
Cristian Mungiu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile.<br />
Literatură<br />
Mircea Cărtărescu, ORBITOR aripa dreaptă;<br />
Alexandra Ciocârlie, Şi totuşi, cla<strong>si</strong>cii;<br />
Nichita Danilov, Centura <strong>de</strong> castitate;<br />
Mihai Dinu, Bătrânul poet dintâi;<br />
Andrei Oişteanu, Religie, politică şi mit;<br />
Horia-Roman Patapievici, Despre i<strong>de</strong>i şi blocaje;<br />
Adrian Popescu, Dimineaţa în Forul Roman.<br />
Lucrări <strong>de</strong> cercetare în domeniul artelor<br />
Valentin Ciucă, albumul Artă şi <strong>de</strong>stin – Alecu Ivan Chilia, Exerciţii <strong>de</strong> fi<strong>de</strong>litate<br />
– eseuri, portrete, vernisaje şi Mărturii peste veac – Doina Veturia (arte<br />
vizuale);<br />
Viorel Cosma, lexiconul Muzicieni din România, volumul 9 (muzică);<br />
Silvia Kerim, Amintirea ca un parfum (cinematografie şi televiziune);<br />
Erwin Kessler, Ruxandra Dreptu, Gheorghe Vida, Mariana Vida, Ioana Vla<strong>si</strong>u: albumul<br />
Culorile Avangar<strong>de</strong>i (arte vizuale);<br />
Grid Modorcea, Filmul românesc în context European şi Filmele noului val<br />
(cinematografie şi televiziune);
C.D. Zeletin, Principesa Elena Bibescu – marea pianistă (muzică).<br />
Muzică<br />
Cornel Ţăranu, opera Oreste – Oedipe.<br />
Spectacol<br />
Làszlò Bocsàrdi, regia spectacolului Don Juan la Teatrul „Toma Caragiu”, Ploieşti;<br />
Alexandru Dabija, regia spectacolului Ionesco – cinci piese scurte la Teatrul<br />
O<strong>de</strong>on, Bucureşti şi excelenţa creaţiei regizorale din anul 2007;<br />
Silviu Purcărete, regia spectacolului Faust la Teatrul Naţional „Radu Stanca”,<br />
Sibiu;<br />
Andrei Şerban, regia spectacolului Unchiul Vania la Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj-<br />
Napoca.<br />
O NOUĂ SALĂ LA NAŢIONALUL TIMIŞOREAN<br />
Fostul manej imperial, clădire <strong>de</strong> referinţă în Timişoara, care a funcţionat şi ca<br />
sală <strong>de</strong> sport, a fost obţinut pentru 49 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> Teatrul Naţional din localitate<br />
care îl amenajează ca o nouă sală <strong>de</strong> spectacole.<br />
Această sală numărul doi se dove<strong>de</strong>şte <strong>de</strong> pe acum aptă <strong>de</strong> a găzdui mo<strong>de</strong>rne<br />
spectacole <strong>de</strong>sfăşurate în spaţii neconvenţionale, mai bine zis, uzând <strong>de</strong><br />
scenografii neconvenţionale, cum este şi aceea în care se joacă piesa “Boala<br />
familiei D”, pusă în scenă <strong>de</strong> regizorul Radu Afrim chiar înainte <strong>de</strong> începerea<br />
reamenajărilor noului spaţiu teatral timişorean.<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
21 mai<br />
Stadionul sportiv Pesceana<br />
“Hora satului” - ed. a II - a, context tradiţional <strong>de</strong> coeziune socială şi afirmare<br />
spirituală. În context: Concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />
focloric “Rapsozii Oltului” şi formaţia <strong>de</strong> dansuri locală<br />
Organizator:<br />
Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />
Partener:<br />
Primăria comunei Pesceana<br />
22 mai<br />
Galeria <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu”<br />
“Vâlcea artististică” ed. a XII-a, concurs ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> creaţie literară şi<br />
plastică<br />
Organizator:<br />
Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />
Partener:<br />
Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
22 mai – 22 iunie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />
Expoziţia “Artă şi credinţă”<br />
Organizator:<br />
Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Partener:<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Bucureşti – Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă – Catedra <strong>de</strong> Artă Sacră
26 mai<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solist: Amit Peled - SUA<br />
Program: Haydn – Variaţiunile Rococo pentru violoncel şi orchestră<br />
Ravel – Bolero<br />
Ravel - “Ma mere l`oie”<br />
Organizator:<br />
Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
28 - 30 mai<br />
Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
Cursuri <strong>de</strong> măiestrie interpretativă - pian<br />
Organizator:<br />
Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
30 mai<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
30 mai<br />
Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
În cadrul „Întâlnirilor Teatrului Naţional Radiofonic” va avea loc audiţia piesei<br />
„Baba Dochia. Trei legen<strong>de</strong> româneşti”, regia artistică Va<strong>si</strong>le Manta<br />
Organizatori:<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune<br />
31 mai – 1 iunie<br />
Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs “Irina Saţchi”, ediţia I<br />
Organizator:<br />
Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
Partener:<br />
Asociaţia Culturală “Concertino”<br />
MUZEOGRAFIE DE PRESTIGIU EUROPEAN<br />
Forumul Muzeului European, organizaţie neguvernamentală paneuropeană, care<br />
funcţionează din 1976, sub auspiciile Con<strong>si</strong>liului Europei şi sub patronajul Reginei<br />
Fabiola a Belgiei. In 1996, Premiul Muzeului European al Anului a fost acordat<br />
muzeului Taranului Român. Anul acesta, Premiul a fost acordat Muzeului <strong>de</strong> Artă Kumu<br />
din Tallinn (Estonia). Din România, la această ediţie a concursului au participat<br />
Muzeul Literaturii Române Iaşi şi Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi. După<br />
o riguroasă selecţie, acesta din urma a fost inclus printre muzeele nominalizate în<br />
ve<strong>de</strong>rea obţinerii unuia dintre premiile acordate <strong>de</strong> juriu.Pentru proxima ediţie a<br />
concursului, din România, s-au înscris Complexul Naţional Muzeul ASTRA şi Muzeul<br />
Naţional Brukenthal.<br />
TINERI ARTISTI ROMÂNI LA ROMA<br />
In sala <strong>de</strong> conferinţe a Aca<strong>de</strong>miei Române din Roma, un grup <strong>de</strong> elevi ai liceului <strong>de</strong>
muzică „George Enescu" din Bucureşti va susţine un concert <strong>de</strong> muzică <strong>de</strong> cameră.<br />
Soliştii aparţin clasei profesoarei Ioana Olivia Papa şi au fost distinşi cu<br />
numeroase premii la festivalurile internaţionale. Pentru turneul în Italia au<br />
pregătit compoziţii <strong>de</strong> George Enescu, Dinu Lipatti, dar şi Bach, Corelli, Mozart şi<br />
Brahms<br />
,<br />
Festivalul Comediei Româneşti<br />
La cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a festCO, concurează piese regizate <strong>de</strong> Gelu Colceag,<br />
Alexandu Dabija şi Gianina Cărbunariu, iar în secţiunea „Off" vor fi prezentate<br />
spectacole stradale şi <strong>de</strong> stand-up comedy.<br />
În secţiunea oficială s-au înscris „Ultima oră" <strong>de</strong> Mihail Sebastian, în regia lui<br />
Gelu Colceag, „OO!" după Ion Creangă, în regia lui Alexandru Dabija, şi „Sado-Maso<br />
Blues Bar" <strong>de</strong> Gianina Cărbunariu, după un text <strong>de</strong> Maria Manolescu.<br />
Celelalte spectacole concurente sunt „Jacques sau supunerea" după Eugen Ionesco, în<br />
regia lui Florin Fătulescu, şi „Ionesco - cinci piese scurte" <strong>de</strong> Alexandru Dabija.<br />
Juriul este format din Dan C. Mihăilescu, Ileana Lucaciu, Crina Mureşan, Puiu<br />
Antemir şi Radu Nica.<br />
În cadrul Galei <strong>de</strong> premiere, care va avea loc pe 24 mai la Teatrul <strong>de</strong> Comedie, vor<br />
fi acordate premii pentru cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cel mai bun<br />
actor şi cea mai bună actriţă în rol principal. Spectacolele din secţiunea „Off" a<br />
festivalului sunt montate în zona Centrului istoric, pe străzi sau în baruri.<br />
Serbările Medievale <strong>de</strong> la Braşov<br />
Manifestarile s-au încheiat duminică seară. Cei prezenţi au avut parte <strong>de</strong> para<strong>de</strong><br />
ale cavalerilor, <strong>de</strong>monstraţii spectaculoase <strong>de</strong> luptă şi acrobaţii cu foc.<br />
Sărbătoarea Medievală <strong>de</strong> la Braşov a adunat sute <strong>de</strong> spectatori. Cele mai gustate<br />
momente au fost <strong>de</strong>monstraţiile cu arme şi turnirul cavalerilor. Seara, cavalerii<br />
au petrecut alături <strong>de</strong> spectatori la concertul Loredanei Groza.<br />
Festival international <strong>de</strong> teatru la ia<strong>si</strong><br />
Fundaţia culturală "Timpul" organizează, în perioada 19-25 mai, la Iaşi, Festivalul<br />
Internaţional <strong>de</strong> Teatru, eveniment în cadrul căruia vor fi puse în scenă la<br />
instituţiile culturale ieşene 21 <strong>de</strong> reprezentaţii.<br />
-- HYPERION STUD FEST 2008<br />
A inceput cea <strong>de</strong>-a VIII-a editie a Festivalului International <strong>de</strong> Teatru <strong>si</strong> Film<br />
Stu<strong>de</strong>ntesc Hyperion, organizat <strong>de</strong> Univer<strong>si</strong>tatea Hyperion <strong>si</strong> Institutul European <strong>de</strong><br />
Cultura pentru Comunicare <strong>si</strong> Educatie prin Imagine.<br />
Festivalul are trei componente: teatru, film, <strong>si</strong> salon <strong>de</strong> fotografie. In Sala<br />
Rapsodia vor avea loc spectacolele <strong>de</strong> teatru - cate doua zilnic, <strong>de</strong> la ora 17.00;<br />
in Aula Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, din Piata Palatului, vor fi vizionate<br />
filmele, intre orele 10.00-14.00; in Holul Aulei este amplasat Salonul<br />
International <strong>de</strong> Fotografie, care va fi vernisat luni, la ora 12.00.<br />
Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> Teatru va fi facuta la ora 18.00, la Sala Rapsodia<br />
Romana, din Str. Lipscani nr. 10, <strong>de</strong> presedintele HYPERION STUD FEST 2008, prof.<br />
univ. dr. Geo Saizescu, <strong>de</strong>canul Univer<strong>si</strong>tatii Hyperion. La ora 19.00 va fi pe scena<br />
spectacolul "Stele in lumina diminetii", al stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />
Hyperion, iar la ora 21.00, piesa "Ver<strong>de</strong> salbatic", al stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la<br />
Laboratory.@LMA@LTER. Sofia, Bulgaria. Pentru marti sunt programate spectacolele<br />
"Lumea intreaga e o scena", Univ. Hyperion, la ora 17.00, <strong>si</strong> "Casa Bernar<strong>de</strong>i Alba",<br />
Univ. Spiru Haret.<br />
Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> Film Stu<strong>de</strong>ntesc va avea loc marti, la ora 10.00, iar
vizionarile vor fi pana joi inclu<strong>si</strong>v, intre orele 10.00 - 14.00. Participa la<br />
concurs scurt metraje ale stu<strong>de</strong>ntilor <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatile Hyperion, Media,<br />
Sapientia (Cluj) UNATC, dar <strong>si</strong> din Marea Britanie, Canada, SUA, Germania, Spania,<br />
Polonia etc.<br />
Juriul Festivalului <strong>de</strong> Teatru: Ion Tobosaru, estetician; Irina Bu<strong>de</strong>anu, jurnalist<br />
<strong>si</strong> critic <strong>de</strong> teatru; Calin Caliman, critic <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> film; Dinu Cernescu,<br />
regizor; George Genoiu, dramaturg; Alexandru Lazar, actor; Iurie Matei, plastician,<br />
Republica Moldova. Juriul Festivalului <strong>de</strong> Film: Presedinte: Yves Bes, critic <strong>de</strong><br />
arta, Franta; Andrei Blaier, regizor; Dmitri Dimitrov, regizor, director <strong>de</strong><br />
imagine, Bulgaria; Dana Duma, critic <strong>de</strong> film; Cristina Nichitus, regizor; Catalin<br />
Saizescu, regizor; Andreea Ven<strong>de</strong>tti, producator, Italia. Juriul Festivalului <strong>de</strong><br />
Fotografie: Presedinte: Al. G. Croitoru, regizor; Vlad Leu, director <strong>de</strong> imagine;<br />
Elena Santamaria, scriitor, Spania; Florin Toa<strong>de</strong>r, director <strong>de</strong> imagine; Ion Truica,<br />
regizor.<br />
COLECŢII DE PICTURĂ INTERBELICĂ<br />
Mai bine <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> lucrări selecţionate din colecţii <strong>de</strong> artă particulare care<br />
cuprind pictori din perioada interbelică şi pictori continuatori ai acestora<br />
alcătuiesc prima dintre expoziţiile pe care şi le propune pe această temă Muzeul<br />
Naţional <strong>de</strong> la Palatul Cotroceni. Intitulată "Interbelici şi continuatori",<br />
iniţiativa muzeală îşi propune să sublinieze valoarea <strong>de</strong>osebită şi nivelul artistic<br />
european marcat <strong>de</strong> o splendidă pleiadă <strong>de</strong> artişti plastici români.<br />
FESTIVAL DE UMORLA BOTOŞANI<br />
În concurenţă cu toamna Vasluiană, la Botoşani s-au încheiat manifestările<br />
Festivalului Naţional <strong>de</strong> umor, „Cu lama <strong>de</strong>... râs“. Finalul a fost marcat <strong>de</strong><br />
recitalurile orchestrei populare „Rapsozii Botoşanilor“ şi trupei „Monograma“,<br />
prin care au fost sărbătoriţi concurenţii premiaţi la „Gala tânărului actor“, la<br />
concursurile <strong>de</strong> caricatură, grafică şi satiră, precum şi la cel <strong>de</strong> interpretare.<br />
NOAPTEA ASTA-I NOAPTEA MUZEELOR!<br />
Superbă iniţiativă <strong>de</strong> petrecere nocturnă păstrând atracţia dar <strong>de</strong>păşind<br />
distracţia prin act cultural, o asemenea înţeleaptă acţiune a tradiţiilor europene<br />
se va <strong>de</strong>sfăşura în această primăvăratecă noapte şi la noi punând la încercare<br />
imaginaţia curatorilor <strong>de</strong> muzee: In mai multe centre culturale ale ţării, în<br />
capitala culturală europeană care a fost Sibiul precum şi în Bucureştiul în care<br />
se întrec douăsprezece mari instituţii muzeale, porţile acestora vor fi <strong>de</strong>schise<br />
pentru vizitatori toată noaptea, primindu-i atât cu exponatele dintot<strong>de</strong>auna cât şi<br />
cu alte manifestări şi spectacole care să-i atragă. In Bucureşti vor funcţiona "la<br />
întreaga capacitate" şi chiar peste aceasta, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă, Muzeul<br />
Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Muzeul Naţional<br />
<strong>de</strong> Geologie, Muzeul Naţional "George Enescu", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală<br />
"Grigore Antipa", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului<br />
"Dimitrie Gusti" şi Muzeul Ţăranului Român iar, între ele, pentru a da satisfacţie<br />
amatorilor <strong>de</strong> petreceri nocturne să ajungă la cât mai multe dintre acestea, va<br />
funcţiona o linie specială <strong>de</strong> autobuze.<br />
Menită să sublinieze atât ţinuta culturală a unei localităţi cât şi dorinţa<br />
<strong>de</strong> îmbogăţire a vieţii spirituale a celor cărora tot le place să petreacă noaptea,<br />
această iniţiativă care, <strong>de</strong>ocamdată, sărbătoreşte doar la modul festiv o zi dintrun<br />
an, ar putea fi permanentizată periodic dând oraşelor noastre nu doar<br />
atractivitate turistică, ci chiar o profunzime <strong>de</strong> viaţă culturală dusă zi <strong>de</strong> zi.<br />
PROGRAMUL<br />
Festivalul Internaţional al “PĂPUŞILOR VII”<br />
Ediţia a IV-a,<br />
21-25 MAI
Târgovişte 2008<br />
SPONSOR PRINCIPAL ORANGE ROMÂNIA<br />
21.05. 2008 - 22.05. 2008<br />
Deschi<strong>de</strong>rea atelierelor <strong>de</strong> creaţie a păpuşilor gigant şi a atelierului <strong>de</strong><br />
mânuire a marionetei<br />
Vineri, 23.05.2008<br />
Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />
Ora 14.00, Scena a III-a:<br />
Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului<br />
Deschi<strong>de</strong>rea expoziţiei <strong>de</strong> păpuşi din porţelan (colecţia Mihalache)<br />
Ora 15.00, Scena I:<br />
„Cocoşelul neascultător” - <strong>de</strong> Ion Lucian, regia Dan Ţopa, Teatrul Merlin<br />
(Timişoara)<br />
Ora 16.30, Cortul albastru:<br />
Atelier <strong>de</strong> creaţie personaje gigant: măşti, costume şi machiaj,<br />
confecţionare măşti şi păpuşi, mănuire păpuşi şi marionete, pictură pe faţă-<br />
Invitat special Radu Dinulescu - Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad<br />
Ora 16.30, Cortul alb:<br />
Atelier <strong>de</strong> „Mânuit Păpuşi” – Invitat special lector univ. dr. Gabriel<br />
Apostol<br />
Ora 17.30, Scena a II –a:<br />
Căsuţa cu poveşti (Expoziţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sen ale copiilor)<br />
Ora 18.30, Scena a III –a:<br />
“Mica Sirenă”- după Hans Christian An<strong>de</strong>rsen, regia Gabriel Apostol, Teatrul<br />
pentru copii şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)<br />
Ora 20.00<br />
„ Notes Mu<strong>si</strong>cales” - Trupa Quidams, Franţa<br />
Ora 22.00<br />
Spectacol pentru adulţi – „Cabaretis<strong>si</strong>mo” – Cabaret cu păpuşi – Paul<br />
Ionescu<br />
Sâmbătă, 24.05.2008<br />
Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />
Ora 10.00, Scena a II-a:<br />
Parada păpuşilor - Piaţa Mihai Viteazul<br />
Ora 10.30, Cortul albastru:<br />
Atelier <strong>de</strong> creaţie personaje gigant: măşti, costume şi machiaj,<br />
confecţionare măşti şi păpuşi, mănuire păpuşi şi marionete, pictură pe faţă-<br />
Invitat special Radu Dinulescu - Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad<br />
Ora 10.30, Cortul alb:<br />
Deschi<strong>de</strong>rea atelierului <strong>de</strong> „Mânuit Păpuşi” – Invitat special lector univ.
dr. Gabriel Apostol – Teatru Tăndărică Bucureşti<br />
Ora 10.30, Scena mică ( scena IV)<br />
„Va<strong>si</strong>lache”- Paul Ionescu, Teatrul Tăndărică Bucureşti<br />
Ora 11.30, Scena a III-a:<br />
“Vreau să număr stelele”- după Ion Sava, regia Bogdan Ulmu, Teatrul<br />
Bacovia (Bacău)<br />
Ora 12.30, Scena I:<br />
“Cenuşăreasa” - adaptare după Gh. Perarault, regia Cristian Pepino,<br />
Teatrul Toma Caragiu (Ploieşti)<br />
Ora 13.30, Scena a II-a:<br />
“Ciuboţelele Ogarului” – după Călin Gruia, regia Alin Antemir, Teatrul<br />
Anton Pann (Vâlcea)<br />
Ora 14.30<br />
Masă Rotundă – “Teatrul <strong>de</strong> animaţie încotro”<br />
Ora 16.30, Scena a III-a:<br />
“<strong>Carte</strong>a cu Poveşti” – regia Nicolae Banică, Teatrul Aschiuţă (Piteşti)<br />
Ora 17.30, Scena I:<br />
“Iepuraşul Vânător” –<strong>de</strong> Victor Mihalache, regia Victor Mihalache, Teatrul<br />
Junior (Târgovişte)<br />
Ora 18.30, Scena a II-a:<br />
“Albă ca Zăpada”- <strong>de</strong> Fraţii Grimm, regia Oana Leahu, Teatrul pentru copii<br />
şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)<br />
Ora 20.00<br />
„Reve d’ Herbert„ - Trupa Quidams, Francez<br />
Duminică, 25.05.2008<br />
Piaţa Mihai Viteazul - Parcul Mitropoliei<br />
Ora 10.00, Scena I:<br />
Deschi<strong>de</strong>re – Fanfara<br />
Ora 11.00, Scena a II-a:<br />
“Zâna Lacului” – regia Maria Gornic, Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad –<br />
Ora 12.30, Scena a III-a:<br />
“Vreau să număr stelele” - regia Bogdan Ulmu, Teatrul Bacovia (Bacău)“<br />
Ora 13.30, Scena I:<br />
“Privighetoarea” – <strong>de</strong> Arany Janos, regia Nagy Kopeczky Kalman, Teatrul<br />
Tama<strong>si</strong> Aron (Sf. Gheorghe)<br />
Ora 14.00, Scena a II-a:<br />
Jocuri şi concursuri, animaţie stradală, realizată <strong>de</strong> echipa <strong>de</strong> clovni a<br />
Teatrului Municipal pentru copii şi tineret „Mihai Popescu” Târgovişte<br />
Spectacol <strong>de</strong> Fanfara cu Majorete – Secţia Muzicală<br />
Ora 16.00, Scena a III-a:
„Iepuraşul Vânător” –<strong>de</strong> Victor Mihalache, regia Victor Mihalache, Teatrul<br />
Junior (Târgovişte)<br />
Ora 17.00<br />
Concert formaţia Zacusca – Târgul Mureş<br />
Ora 18.00, Scena I:<br />
“Vaca Rosmarie” – după Andri Beyeler, regia Cristi Juncu, Teatrul pentru<br />
copii şi tineret “Mihai Popescu” (Târgovişte)“<br />
Ora 19.00<br />
Compania Specimen Italia<br />
Ora 20.00<br />
Carnavalul Festivalului<br />
Parada<br />
Artificii<br />
PARTENERI MEDIA:<br />
TVR<br />
TVR INTERNAŢIONAL<br />
ARTPRESS<br />
PORT.ro<br />
Icity<br />
Minisat<br />
CENTENAR SIGISMUND TODUŢĂ<br />
La Simeria,în ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, a avut loc <strong>de</strong>zvelirea bustului maestului Sigismund<br />
Toduţă, manifestare ocazionată <strong>de</strong> Centenarul Sigismund Toduţă prin care este<br />
comemorat cunoscutul compozitor<br />
Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu (FITS)<br />
Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu (FITS)<br />
Intre 29 mai şi 8 iunie va avea loc la Sibiu editia aniversara a FITS reunind<br />
circa 350 <strong>de</strong> evenimente. Structurată pe mai multe secţiuni, această ediţie<br />
aniversară impre<strong>si</strong>onează, aşa cum îşi propun organizatorii, prin numărul mare <strong>de</strong><br />
ţări participante – circa 70, prin numărul mare <strong>de</strong> spaţii <strong>de</strong>stinate spectacolelor –<br />
peste 45, prin numărul mare <strong>de</strong> producţii invitate <strong>de</strong> diverse genuri – 20 <strong>de</strong><br />
spectacole <strong>de</strong> teatru, 31 <strong>de</strong> spectacole <strong>de</strong> teatru-dans, 26 <strong>de</strong> spectacole <strong>de</strong> stradă<br />
şi opt concerte.<br />
Cateva mii <strong>de</strong> carti donate <strong>de</strong> Primaria municipiului Calara<strong>si</strong> din Romania unei<br />
<strong>de</strong>legatii a orasului Calara<strong>si</strong> din Republica Moldova, localitati care s-au infratit<br />
in toamna anului trecut, au fost retinute la vama Leuseni fara nici o explicatie<br />
din partea autoritatilor, informeaza DECA-press, preluat <strong>de</strong> NewsIn.Potrivit<br />
agentiei moldovene <strong>de</strong> presa, este vorba <strong>de</strong> o donatie <strong>de</strong> 4.000 <strong>de</strong> volume, in valoare<br />
<strong>de</strong> circa 2.000 <strong>de</strong> euro. Lotul <strong>de</strong> carti, care, potrivit autoritatilor raionului<br />
Calara<strong>si</strong>, avea <strong>si</strong> un act <strong>de</strong> donatie, a fost retinut in seara zilei <strong>de</strong> marti.<br />
FESTIVAL DE FILM STUDENTESC<br />
Institutul European <strong>de</strong> Cultura pentru Comunicare <strong>si</strong> Comunicatie prin Imagine<br />
organizeaza ce-a <strong>de</strong>-a VIII-a editie a festivalului <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> film stu<strong>de</strong>ntesc<br />
Hyperion Stud Fest editia 2008 in perioada 19 – 23 mai.<br />
Locurile <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare ale manifestarii vor fi urmatoarele:
Luni 19 mai ora 12 – Vernisajul Salonului International <strong>de</strong> Fotografie <strong>si</strong> Pictura in<br />
Holul Aulei Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, Carol I.<br />
Ora 18 – Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> teatru la sala Rapsodia din strada<br />
Lipscani nr. 50<br />
Mrti 20 mai ora 10 – Deschi<strong>de</strong>rea Festivalului <strong>de</strong> film stu<strong>de</strong>ntesc, care se va<br />
<strong>de</strong>sfasura in Aula Bibliotecii Centrale Univer<strong>si</strong>tare, Carol I.<br />
Hyperion Stud Fest 2008 se va incheia in seara zile <strong>de</strong> 23 mai la sala Rapsodia cu<br />
festivitatea <strong>de</strong> premiere a celor mai izbutite fotografii, filme <strong>si</strong> piese <strong>de</strong> teatru<br />
stu<strong>de</strong>ntesti.<br />
Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa<br />
Capela "Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel"<br />
Invitatie<br />
Seara <strong>de</strong> studiu biblic<br />
Vineri 16 Mai 2008, intre orele 7:00 - 9:00 PM va avea loc o noua intrunire <strong>de</strong><br />
Studiu Biblic la reşedinţa Pr. Prof. Theodor Damian<br />
30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />
(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />
Astoria (Queens)<br />
COSTEL BUSUIOC ÎŞI ÎNCEPE CARIERA<br />
Ne aflând căi <strong>de</strong> afirmare în ţară, plecând să lucreze ca pălmaş în Spania şi<br />
câştigător glorios al concursului "Fiii lui Babel", care-i poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat doar<br />
<strong>de</strong>butul, Costel Busuioc, va lansa pe 27 mai primul album muzical prin care va<br />
începe o carieră profe<strong>si</strong>onistă al cărei drum, <strong>de</strong> asemenea, nu este uşor. Având<br />
totuşi, acum, susţinerea firmei Sony, putem spera că românul nostru va continua cu<br />
succes. In acest prim album, el abor<strong>de</strong>ază diferite stiluri, <strong>de</strong> la arii <strong>de</strong> operă la<br />
romanţe, melodii napolitane sau spaniole, cântece din repertoriul The Beatles sau<br />
chiar şi unele piese compuse exclu<strong>si</strong>v pentru el.<br />
IN CADRULPROGRAMULUI EUROPEAN"NOAPTEA MUZEELOR"<br />
In Bucuresti, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă Contemporană,<br />
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Geologie, Muzeul Naţional<br />
"George Enescu", Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală "Grigore Antipa", Muzeul<br />
Naţional <strong>de</strong> Istorie a României, Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi<br />
Muzeul Ţăranului Român, vor ţine porţile <strong>de</strong>schise <strong>de</strong> sâmbătă seara până duminică<br />
dimineaţa, la ora 05.00.<br />
O IMPORTANTĂ RETROSPECTIVĂ: MIRCIA DUMITRESCU<br />
Devenit celebru prin reanimarea artei tiparului initial, lansând cărţi cu grafică<br />
<strong>de</strong> mare valoare bibliofilă, Mircia Dumitrescu îşi arată astăzi plenitudinea<br />
creaţiei artistice în Sala Constantin Brâncuşi a Parlamentului României. Imensul<br />
spaţiu este populat <strong>de</strong> acuarele, <strong>de</strong>sene, gravuri, sculpturi, o operă comlexă creată<br />
<strong>de</strong> cel care se auto<strong>de</strong>numeşte " artistul vizual Mircia Dumitrescu"şi care îi<br />
redimen<strong>si</strong>onează viziunea sa artristică oferind-o publicului ca atare.<br />
Născut în 1941, la Căscioarele <strong>de</strong> Ilfov, absolvent, în 1965, a Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong><br />
Plastice "Nicolae Grigorescu" avându-i profesori pe pe Va<strong>si</strong>le Kazar, Eugen<br />
Schileru, Horia Teodoru, Gheorghe Ghiţescu, Petre Achiţenie, Mircia Dumitrescu s-a<br />
afirmat ca grafician, sculptor şi profesor la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Artă Bucureşti.
Creator extrem <strong>de</strong> harnic, cu interese multiple, atât pentru zonele culturale, cât<br />
şi pentru tehnicile şi genurile abordate el şi-a pus numele pe creaţia grafică a<br />
multor reviste <strong>de</strong> cultură, dar şi pe macheta artistică a multor cărţi şi albume.<br />
Inegalabil, în acest sens, este proiectul <strong>de</strong> carte bibliofilă iniţiat <strong>de</strong> el din<br />
1990, menit să sen<strong>si</strong>bilizeze gustul publicului şi al mediilor editoriale, urmărind<br />
în acelaşi timp spiritul tradiţiei tipografice româneşti. Multele volume<br />
bibliofile, premiate la târguri <strong>de</strong> carte, cu gravuri originale, se găsesc în mari<br />
biblioteci din Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Finlanda, Ungaria şi în<br />
mai toate cele din România, prezentând o operă care poate fi <strong>si</strong> "răsfoită", nu<br />
numai vizionată pe <strong>si</strong>meze.<br />
IN MEMORIAM COLEA RĂUTU<br />
Marele actor Colea Răutu, prezenţă permanentă, cu o figură distinctă în<br />
orice film românesc, actor prin firescul joc al căruia s+au întruchipat zeci <strong>de</strong><br />
personaje memorabile şi glas sentimental care a marcat în istoria şlagărului<br />
românesc "Ti-a ieşit coşaru-n drum" s-a stins din viaţă la vârsta <strong>de</strong> 95 <strong>de</strong> ani.<br />
A absolvit Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Artă Dramatică din Bucureşti. A fost elev la Colegiul<br />
„Regele Ferdinand" din Chişinău. Colea Răutu <strong>de</strong>clara că nu i-a plăcut niciodată<br />
cartea, a jucat fotbal în echipa Uzinelor „Mociorniţa". A urmat apoi Conservatorul<br />
<strong>de</strong> Artă Dramatică din Bucureşti. A fost corist la Opera din Cluj, apoi s-a lansat<br />
la Teatrul <strong>de</strong> Revistă „Cărăbuş" condus <strong>de</strong> Constantin Tănase, un<strong>de</strong> a interpretat o<br />
serie <strong>de</strong> memorabile cuplete şi a lansat a<strong>de</strong>vărate şlagăre, pentru a ajunge pe<br />
culmea artei sale în monumentale roluri <strong>de</strong> teatru şi film, căutat cu interes pentru<br />
expre<strong>si</strong>a specifică a jocului său <strong>de</strong> regizori şi spectatori.<br />
De-a lungul timpului, a făcut roluri memorabile în "Moara cu noroc", "Mihai<br />
Viteazul", "Fraţii J<strong>de</strong>ri", "Nemuritorii", "Pintea", "O lume fără cer" "Cel mai<br />
iubit dintre pământeni"etc. Actorul a primit premiul ACIN, în 1988, pentru întreaga<br />
activitate şi s-a numărat printre laureaţii Galei "Vârsta <strong>de</strong> Aur" din 2001, ai<br />
Premiilor Naţionale în Domeniul Teatrului şi ai Galei Premiilor în Cinematografie.<br />
"Zilele Elvira Go<strong>de</strong>anu", aflată la cea <strong>de</strong>-a VIII-a ediţie, a <strong>de</strong>butat la Teatrul<br />
Dramatic din Târgu Jiu şi va dura până pe 20 mai, când Teatrul "Masca" din<br />
Bucureşti va prezenta spectacolul stradal "La români", iar Teatrul Mic din<br />
Bucureşti - spectacolul "Alex şi Moris", <strong>de</strong> Michael Elkin. Programul mai inclu<strong>de</strong><br />
Gala Premiilor "Elvira Go<strong>de</strong>anu", prilejuită <strong>de</strong> împlinirea a 15 ani <strong>de</strong> la<br />
înfiinţarea Teatrului Dramatic, ce poartă numele marii actriţe originare din acest<br />
oraş.<br />
GALATI: COPIII SATELOR ATRASI CATRE TRADITIA SCUPTURII<br />
La Tabăra <strong>de</strong> Sculptură şi Grafică <strong>de</strong> la Costache Negri, participă un grup <strong>de</strong> cinci<br />
sculptori profe<strong>si</strong>onişti şi un grafician. Lucrările <strong>de</strong> sculptură vor fi realizate în<br />
curtea Casei Memoriale „Costache Negri", care va atrage copiii din sat să poată<br />
a<strong>si</strong>sta la realizarea lor, dar să fie şi implicaţi în procesul artistic invatand <strong>de</strong><br />
la sculptori meseria. Vernisajul expoziţiei va avea loc pe 21 mai, când lucrările<br />
realizate vor fi donate primăr<br />
MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA RECENT RESTAURATE<br />
Biserica <strong>de</strong> lemn Adormirea Maicii Domnului<br />
Perioada: 1820; Localitatea: Lunca Motilor, comuna Baia <strong>de</strong> Cris; Ju<strong>de</strong>tul:<br />
Hunedoara;<br />
Monumentul este amplasat pe o inaltime in zona centrala a localitatii Lunca<br />
Motilor, la circa 9 km <strong>de</strong> localitatea Brad, ju<strong>de</strong>tul Hunedoara.<br />
Biserica dateaza <strong>de</strong> la sfar<strong>si</strong>tul secolului XVII <strong>si</strong> a fost construita <strong>de</strong><br />
credincio<strong>si</strong>i din Tebea pe <strong>de</strong>alul Gorgan, fiind folo<strong>si</strong>ta ca lacas <strong>de</strong> cult in Tebea<br />
pana la 1820 cand a fost vanduta credincio<strong>si</strong>lor din Lunca Motilor.
Biserica <strong>de</strong> lemn Buna Vestire, Birtin<br />
Perioada: 1760-1762; Localitatea: Sat Birtin, comuna Vata <strong>de</strong> Jos; Ju<strong>de</strong>tul:<br />
Hunedoara;<br />
Pe raza comunei hunedorene Vata <strong>de</strong> jos, in aria <strong>de</strong> civilizatie a lemnului, astfel<br />
zis intre moti, exista un sat anonim, putini hunedoreni auzind <strong>de</strong> numele lui,<br />
Birtin. Un eveniment natural l-a “scos” in atentia oamenilor. O furtuna <strong>de</strong> mari<br />
proportii s-a <strong>de</strong>slantuit din senin, prin <strong>de</strong>ceniul 8 al secolului trecut smulgand<br />
coiful turnului cornului <strong>de</strong> lemn.Turnul a ramas astfel multi ani fara acoperis.<br />
Abia atunci, cercetatorii arhitecturii populare romanesti au <strong>de</strong>scoperit un<br />
veritabil monument artistic, care atesta nu doar lupta romanilor pentru apararea<br />
credintei lor ortodoxe, dar <strong>si</strong> maiestria mesterilor lor, dospita in Ar<strong>de</strong>al <strong>de</strong>-a<br />
lungul a doua secole.<br />
Biserica <strong>de</strong> lemn Sf. Dumitru, Bretea<br />
Perioada: 1665; Localitatea: sat Bretea Muresana, comuna Ilia; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara;<br />
Biserica <strong>de</strong> lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Muresana face parte din<br />
categoria “bisericilor calatoare”, pe actualul loc fiind postata doar din anul<br />
1914, cand a fost achizitionata <strong>de</strong> sateni. O inscriptie pe clopotul original, aflat<br />
acum in clopotnita bisericii noi, <strong>de</strong>zvaluie faptul ca a fost construita in anul<br />
1665, prin partile Bradului, un<strong>de</strong> a <strong>si</strong> servit multa vreme ca lacas <strong>de</strong> cult.<br />
Ruinele Curtii Nobiliare a Can<strong>de</strong>stilor Localitatea: Rau <strong>de</strong> Mori; Ju<strong>de</strong>tul:<br />
Hunedoara;<br />
Localitatea Rau <strong>de</strong> Mori din Tara Hategului i<strong>si</strong> impleteste timpuriu <strong>de</strong>stinele cu<br />
cele ale familiei cneziale Can<strong>de</strong>a, fiind centrul uneia dintre cnezatele <strong>de</strong> vale<br />
hategane. In centul comunei se mai pastreaza o parte din zidurile unei curti<br />
cneziale intarite, vechea curte pastrandu-se in substructiile castelului ridicat in<br />
secolele XVI-XVII.<br />
Biserica <strong>de</strong> lemn Pogorarea Sf. Duh<br />
Perioada: 1748; Localitatea: sat Tisa; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara; Putine izvoare vorbesc<br />
<strong>de</strong>spre acest lacas <strong>de</strong> cult realizat in anul 1748 in satul Chelmac din jud. Arad.<br />
Se stie ca stramutarea pe actualul amplasament (localitatea Tisa, comuna Burjuc<br />
jud. Hunedoara) a avut loc la 1815, fiind transportata cu pluta trasa <strong>de</strong> cai <strong>de</strong>-a<br />
lungul Muresului. Boltile <strong>si</strong> suprafetele interioare ale peretilor din naos <strong>si</strong><br />
ab<strong>si</strong>da altarului sunt suprafete purtatoare <strong>de</strong> picturi murale. Pictura s-a realizat,<br />
se pare, la 1793. Pe bolta naosului, in martiajul tragerii pe roata, se mai<br />
distinge chipul lui Horea.<br />
Biserica Sf. Nicolae<br />
Perioada: 1458; Localitatea: Hunedoara; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara;<br />
Biserica Sf. Nicolae din Hunedoara a fost zidita in anul 1458 pe locul altei<br />
biserici mai vechi, din lemn. Avand un plan <strong>de</strong> cruce greaca <strong>si</strong>mpla, nava cu ab<strong>si</strong><strong>de</strong><br />
in patru laturi, a fost transformata in 1634 cand s-a cladit pronaosul <strong>si</strong> s-a<br />
ridicat cupola sustinuta pe patru stalpi centrali; bolta altarului este sprijinita<br />
pe nervuri <strong>de</strong> tip gotic. In 1827 a fost pictata, iar in 1867 s-a adaugat pe latura<br />
vest un turn clopotnita. Cimitirul din jurul bisericii s-a extins pana in<br />
aproprierea zidurilor, existand cripte sapate la cca 2m distanta, ceea ce aduce<br />
prejudicii stabilitatii monumentului.<br />
Castelul Corvinilor<br />
Localitatea: Hunedoara; Ju<strong>de</strong>tul: Hunedoara; Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul<br />
unei vechi intarituri, pe o stinca la picioarele careia curge paraul Zlasti,<br />
castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte <strong>si</strong> divers colorate, cu<br />
turnuri <strong>si</strong> turnulete, ferestre <strong>si</strong> balcoane impodobite cu dantelara pietrei<br />
cioplite. Este unul dintre cele mai valoroase monumente ale arhitecturii medievale<br />
din Romania. In 1409 regele Sigismund <strong>de</strong> Luxembourg, daruieste acest castel cu tot<br />
domeniul ce-l inconjura printului Voicu ca dovada a recunostintei pentru actele
sale <strong>de</strong> curaj. Iancu <strong>de</strong> Hunedoara, fiul lui Voicu, face schimbari radicale<br />
construind un turn ma<strong>si</strong>v, pod mobil <strong>si</strong> zid <strong>de</strong> aparare transformind vechiul castel<br />
in fortareata militara care sa reziste asediului unei numeroase armate.<br />
AGENDA CULTURALA BRAILEANA<br />
Ciclul <strong>de</strong> conferinţe : Valenţe universale : Ana AslanPerioada: 05.05.2008 -<br />
30.05.2008<br />
» Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Muzică Uşoară ”George Grigoriu”Perioada: 16.05.2008 -<br />
18.05.2008<br />
» Zilele oraşului Făurei Festivalul Interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> muzică populară “Flori <strong>de</strong><br />
câmpie” Ed. a 8 – aPerioada: 19.05.2008 - 21.05.2008<br />
» Schimbări <strong>de</strong> anotimp- expoziţie <strong>de</strong> pictură Catrinel PatraşcuPerioada: 20.05.2008<br />
- 20.05.2008<br />
ARHEOLOGIE SUCEVEANA<br />
In satul Ciumuleşti, com. Vadul Moldovei, se<strong>si</strong>zat <strong>de</strong> articolele din presa locală<br />
<strong>de</strong>spre <strong>de</strong>scoperirea a cinci schelete umane în timpul efectuării unor lucrări <strong>de</strong><br />
canalizare, arheologul Florin HĂU are motive să creadă că e vorba <strong>de</strong>spre o<br />
necropolă a cărei vechime ar putea <strong>de</strong>păşi 600 <strong>de</strong> ani.<br />
În colaborare cu administraţia publică locală şi în în baza preve<strong>de</strong>rilor legale, sa<br />
procedat la instituirea unei zone <strong>de</strong> protecţie<br />
SCURT METRAJE ROMANESTI LA CANNES<br />
In cadrul programului "Short Film Corner" pavilonul românesc la celebrul Festival<br />
Cinematografic <strong>de</strong> la Cannes va prezenta 14 scurtmetraje. Vor rula urmatoarele<br />
filme romanesti: "Megatron" <strong>de</strong> Marian Crisan, "Acasa" , "Tarziu" <strong>si</strong> "Scurta<br />
plimbare cu ma<strong>si</strong>na" <strong>de</strong> Paul Negoescu, "Alexandra" <strong>de</strong> Radu Ju<strong>de</strong>, "Apa" <strong>si</strong> "Fata<br />
galbena care ra<strong>de</strong>" <strong>de</strong> Constantin Popescu, "Cronica unei morti amanate" <strong>de</strong> Andrei<br />
Gruzsniczki, "Joi" <strong>de</strong> Hadrian Marcu, "La drumul mare" <strong>de</strong> Gabriel Sarbu, "Lectia <strong>de</strong><br />
box" <strong>de</strong> Alexandru Mavrodineanu, "Networking Friday" <strong>de</strong> Razvan Radulescu <strong>si</strong> Melissa<br />
<strong>de</strong> Raaf, "O zi buna <strong>de</strong> plaja" <strong>de</strong> Bogdan Mustata <strong>si</strong> "Valuri" <strong>de</strong> Adrian Sitaru.<br />
"Short Film Corner" se <strong>de</strong>sfasoara in cadrul pietei <strong>de</strong> filme <strong>si</strong> a ajuns in acest an<br />
la a cincea editie. Filmele romanesti sunt prezentate sub genericul "Romanian Short<br />
Waves 2008".<br />
ARAD - FUN, UN FESTIVAL DE TEATRU NECONVENTIONAL<br />
Cea <strong>de</strong> a VI-a ediţie a Festivalului <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> Cameră şi Un<strong>de</strong>rground a <strong>de</strong>butat<br />
luni, la Arad, vor fi prezentate, în spaţii neconvenţionale, 34 <strong>de</strong> spectacole ale<br />
unor trupe din ţară, dar şi din Franţa, Finlanda, Belgia, Ungaria, Polonia,<br />
Ucraina, Slovenia şi Serbia.
Astfel, piesele <strong>de</strong> teatru vor fi interpretate în clădirea în care a funcţionat<br />
primul teatru permanent din ţară, veche <strong>de</strong> peste 180 <strong>de</strong> ani, într-un club, într-un<br />
cort amenajat într-o piaţă din municipiul Arad, dar şi în incinta Turnului <strong>de</strong> Apă,<br />
construit în urmă cu două secole pentru aprovizionarea cu apă ."Festivalul <strong>de</strong><br />
Teatru <strong>de</strong> Cameră şi Un<strong>de</strong>rground Arad - FUN a fost înfiinţat ca program al Casei <strong>de</strong><br />
Cultură a Municipiului Arad în anul 2003, ca un răspuns la nece<strong>si</strong>tatea promovării<br />
şi susţinerii curentului teatral in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt. Arad - FUN se adresează în primul<br />
rând tinerilor artişti sau spectatori. Festivalul este <strong>de</strong>ja unul <strong>de</strong> interes<br />
internaţional şi îşi propune să promoveze în primul rând spectacolele dramaturgiei<br />
contemporane, româneşti şi universale, produse <strong>de</strong> companii teatrale private,<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, dar şi <strong>de</strong> stat.<br />
„Curierul <strong>de</strong> Vâlcea"la majorat<br />
Volumul proaspat aparut este un documentar prilejuit <strong>de</strong> " Zilele Curierul <strong>de</strong><br />
Valcea - 18 ani / Majorat " manifestare organizata <strong>de</strong> ziarul <strong>si</strong> Fundatia " Curierul<br />
<strong>de</strong> Valcea " in 2008 <strong>si</strong> cuprin<strong>de</strong> evocari , discursuri <strong>si</strong> insemnari <strong>de</strong> PS Ghera<strong>si</strong>m<br />
Cristea ( Episcopul Valceii ) Mircia Gutau , primarul Ramnicului , *Pr. prof .dr.<br />
Cezar Va<strong>si</strong>liu (*Canada ) , *Emilian Frâncu*, <strong>de</strong>putat ,*Ion Câlea, vicepreşedinte al<br />
Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea , Petre Ungureanu, <strong>de</strong>putat , Alexandru William<br />
Cosmescu, director TV Vâlcea I , Romeo Popescu, director „Vocea Vâlcii",<br />
univer<strong>si</strong>tarii **Pompiliu Manea , **Mircea Perpelea , Drd. Florin Epure*, scriitorii<br />
*Alex Cetăţeanu*(Canada ) , Constantin Zarnescu , *Doru Moţoc , **Gabriela Rusu-<br />
Păsărin , **Theodor Răpan , **Petre Tănăsoaica * sculptorul *Doru Drăguşin ,<br />
**jurnalistii **Dan Manolăchescu,** **Lia-Maria Andreiţă şi Ion Andreiţă*,*<br />
editorii Pr. Nicolae State-Burluşi , Emil Catrinoiu** .*<br />
CENTRUL DE STUDII ETNO-ISTORICE îşi va începe<br />
activitatea în curând . Înscrieri şi opinii privitoare la această temă<br />
puteţi trimite la adresa monografii.locale@gmail.com De asemenea, sunt utile<br />
şi semnalări ale unor cărţi apărute <strong>de</strong>ja privind istoria locală, monografii<br />
<strong>de</strong> aşezăminte sau <strong>de</strong> personalităţi prea puţin cunoscute sau aproape uitate (<br />
<strong>de</strong> asemenea şi semnalarea unor cărţi şi studii redactate dar inedite ).<br />
Pagina web a CENTRULUI este http://monografii-locale.com<br />
De asemenea , în cadrul activităţilor noastre a fost creată cu un timp în<br />
urmă şi REVISTA ROMÂNĂ DE STUDII ETNO-ISTORICE al cărei director este Pr.<br />
dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda , cunoscut cercetător şi istoric în acest<br />
domeniu .<br />
http://studii-etnoistorice.com<br />
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE TEATRU DE LA SIBIU<br />
Cea <strong>de</strong>-a XV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru <strong>de</strong> la Sibiu, cel mai<br />
important festival al artelor spectacolului din România, va avea loc în perioada 29<br />
mai – 8 iunie. Ediţia din acest an se va <strong>de</strong>rula sub genericul “Energii” şi va<br />
inclu<strong>de</strong> 350 <strong>de</strong> evenimente prezentate <strong>de</strong> companii <strong>de</strong> teatru din peste 70 <strong>de</strong> ţări.<br />
AGENDĂ CULTURALĂ GĂLĂŢEANĂ<br />
Galaţiul a găzduit a IV-a ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Fanfare şi<br />
Orchestre <strong>de</strong> Marş şi Promenadă „Io<strong>si</strong>f Ivanovici", organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural<br />
„Dunărea <strong>de</strong> Jos". Zece fanfare <strong>de</strong> renume atât din ţară, cât şi din străinătate au<br />
adus muzica <strong>de</strong> promenadă pe faleza gălăţeană a Dunării, în cadrul Festivalului<br />
Internaţional "Io<strong>si</strong>f Ivanovici". Peste 200 <strong>de</strong> artişti din Piteşti, Giurgiu, Bârlad,<br />
Vaslui, Brăila, Freiburg (Germania), Nisporeni (Republica Moldova), Edyrne (Turcia)<br />
şi Ruse (Bulgaria) au susţinut concerte, zilnic, atât pe Faleza Dunării, cât şi în<br />
Grădina Publică. Seara, spectacolele s-au mutat pe esplanada Casei <strong>de</strong> Cultură a<br />
Sindicatelor. . Gazda evenimentului a fost Fanfara "Valurile Dunării" din Galaţi.
.<br />
A treia ediţie a Taberei <strong>de</strong> sculptură în lemn (care vizează realizarea <strong>de</strong> troiţe)<br />
s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Galaţi, în vechea tabără şcolară din Pădurea Gârboavele.<br />
Evenimentul este organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural „Dunărea <strong>de</strong> Jos", care a adus la<br />
această ediţie 12 artişti profe<strong>si</strong>onişti şi meşteri populari sculptori în lemn din<br />
Vaslui, Buzău, Dolj, Brăila, Maramureş şi Galaţi care lucrează în lemn <strong>de</strong> stejar,<br />
dimen<strong>si</strong>unile troiţelor putând ajunge până la cinci-şase metri înălţime. Pentru<br />
prima oară, printre participanţi se numără şi două femei – Cornelia şi Angela<br />
Ciurumelea, din Buzău, mamă şi fiică. De asemenea, tot ca noutate, anul acesta,<br />
unul dintre artişti, Paul Balaci, din Salcia – Dolj, execută o cruce pictată, nu<br />
sculptată. Ca şi lucrările realizate în cadrul ediţiilor prece<strong>de</strong>nte, şi acestea vor<br />
fi amplasate în comunele ju<strong>de</strong>ţului Galaţi, 18 din cele realizate până acum gă<strong>si</strong>nduşi<br />
<strong>de</strong>ja locul <strong>de</strong> expunere. Întenţia Con<strong>si</strong>liului ju<strong>de</strong>ţului este <strong>de</strong> a înzestra<br />
fiecare comună cu câte o astfel <strong>de</strong> sculptură. La prima ediţie s-au înscris nouă<br />
sculptori, la cea <strong>de</strong>-a doua, 11. Iar <strong>de</strong> anul viitor se intenţionează să se <strong>de</strong>a<br />
taberei <strong>de</strong> sculptură un caracter internaţional, fiind <strong>de</strong>ja contactaţi artişti din<br />
Franţa, Germania şi Ungaria.<br />
Eveniment muzical-ecologic la ediţia a treia<br />
Concertul <strong>de</strong> muzică religioasă susţinut <strong>de</strong> corul Catedralei Ortodoxe din Orăştie<br />
„A Capella" - ansamblu care a primit mai multe premii naţionale şi internaţionale,<br />
<strong>de</strong>spre care am relatat că s-a <strong>de</strong>sfăşurat în rezonanţa <strong>de</strong>osebită pe care o oferă<br />
Peştera Bolii din ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara, este un eveniment artistic ce <strong>de</strong>vine<br />
tradiţional în zonă, fiind organizat petru al treilea an consecutiv <strong>de</strong> Asociaţia <strong>de</strong><br />
ecologie « Petro Aqua », instituţie care a restaurat şi redat circuitului turistic<br />
cea mai frumoasă peşteră din bazinul Văii Jiului - Peştera Bolii.<br />
Baletul etno-pop “Ciuleandra”,<br />
Directorului Operei Comice pentru Copii, Smaranda Oţeanu-Bunea, informează <strong>de</strong>spre<br />
reprezentaţia Operei Comice pentru Copii cu “Ciuleandra” la Disneyland Paris.<br />
Spectacolul îi are protagonişti pe elevii Liceului <strong>de</strong> coregrafie “Floria Capsali”<br />
din Bucureşti: Alis Gheorghe, Theodora Munteanu, Alexandra Corneanu, Cristina<br />
Marin, Mihai Pricope, Daniel Manea, Vlad Ar<strong>de</strong>leanu. Solista baletului este Diana<br />
Tudor, iar solista vocală Roberta Enişor. Autorul muzicii la acest balet <strong>de</strong><br />
inspiraţie folclorică este tînărul compozitor Roman Vlad. Regia şi coregrafia<br />
aparţin cunoscutului balerin Mihai Babuşka, iar scenografia Vioricăi Petrovici<br />
Un eveniment care se <strong>de</strong>sfăşoară o <strong>si</strong>ngură dată pe an.<br />
Un concert excepţional <strong>de</strong> muzică corală religioasă susţinut <strong>de</strong> un ansamblu renumit<br />
din municipiul Orăştie a avut loc în Peştera Bolii din ju<strong>de</strong>ţul Hunedoara încântând<br />
grupuri mari <strong>de</strong> turişti care au avut cu acest prilej ocazia să viziteze<br />
monumentele istorice din zona Băniţa, printre care Cetatea care dă numele<br />
localităţii şi Turnul <strong>de</strong> la Crivadia, fortăreaţă medievală ridicată în secolul al<br />
XVI-lea.<br />
INITIATIVA ARADEANA<br />
Prima ediţie a Festivalului Graffiti Race în cadrul căreia au avut loc <strong>de</strong>monstraţii<br />
<strong>de</strong> electro graf&skate a fost oranizată <strong>de</strong> Primăria municipiului Arad, Casa <strong>de</strong><br />
Cultură a Municipiului Arad în parteneriat cu Asociaţia OSNI cu participanţi din<br />
România şi Franţa.<br />
FOLCLORUL ROMANESC IN ITALIA<br />
În apropiere <strong>de</strong> Bari, la San Severo are loc un tradiţional festival al folclorului<br />
internaţional. La ediţia din acest an sau înscris15 ţări printre care Italia,<br />
Albania, Irlanda, Ru<strong>si</strong>a, Letonia, Portugalia, Croaţia, Franţa, Spania, Turcia,<br />
Ungaria, România fiind reprezentată <strong>de</strong> Dorel Cosma, folclorist român director al<br />
Centrului Cultural Bistriţa.
PREFATA LA TRADITIONALUL FESTIVAL DE JAZZ DE LA SIBIU<br />
La Sibiu au inceput Galele Stu<strong>de</strong>ntesti, in <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Festivalului International<br />
<strong>de</strong> Jazz. La primul spectacol, sala Casei <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor a fost umpluta<br />
<strong>de</strong> cel putin sapte sute <strong>de</strong> tineri. In cadrul Galelor Stu<strong>de</strong>ntesti <strong>de</strong> Jazz, se intrec<br />
peste o suta <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nti artisti, din sapte centre univer<strong>si</strong>tare.<br />
Festivalul Filmului European reuneste in acest an, sub tema dialogului<br />
intercultural, filme din 25 <strong>de</strong> tari, Austria, Belgia, Cehia, Croatia, Danemarca,<br />
Elvetia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg,<br />
Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania,<br />
Suedia, Turcia <strong>si</strong> Ungaria. Aceasta a 12-a editie va <strong>de</strong>buta maine, cu o seara <strong>de</strong><br />
gala, la Sala Palatului, prilej cu care va fi proiectat filmul "La Graine et le<br />
Mulet/Cuscus cu chefal", in regia lui Ab<strong>de</strong>llatif Kechiche, laureatul editiei 2008 a<br />
premiilor Cesar<br />
ANIVERSAREA TIPARIRII BIBLIEI INTEGRALE ÎN LIMBA ROMÂNĂ<br />
Anul 2008 consemnează împlinirea a 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea, în 1688, la<br />
Bucureşti, a primei ediţii integrale a Sfintei Scripturi, cunoscută sub numele <strong>de</strong><br />
"Biblia lui Şerban" dar, <strong>de</strong> asemenea, şi 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea primului<br />
Liturghier ortodox – Liturghierul slavon apărut la Târgovişte, în anul 1508.<br />
Prefaţând sărbătorirea, Patriarhul Daniel a anunţat anul 2008 ca "An jubiliar al<br />
Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii".<br />
AGENDA CULTURALĂ VÂLCEANĂ<br />
8 mai<br />
Ora 19,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe şi Holul Mare ale Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim<br />
Ivireanul" Vâlcea<br />
„Cu Ilinca Dumitrescu, <strong>de</strong>spre maestrul Ion Dumitrescu” – evocare la 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
naşterea maestrului<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
9 mai<br />
Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Ziua Europei – <strong>si</strong>mpozionul “Românii în istoria continentului” şi spectacol al<br />
ansamblului “Brăduleţul”<br />
Organizator:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
9 mai<br />
Ora 18,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură a artistului Olimpiu Orza<br />
Organizator:<br />
• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
9 – 11 mai<br />
Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Festivalul Filmelor <strong>de</strong> Foarte Scurt Metraj<br />
9 şi 10 mai<br />
Ora 18,30: Proiecţii film<br />
11 mai<br />
Ora 18,30: Gala laureaţilor – proiecţii ale filmelor premiate din cadrul Selecţiei<br />
Naţionale a Festivalul <strong>de</strong> Film <strong>de</strong> Foarte Scurt Metraj
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Centrul Cultural Francez din Cluj- Napoca<br />
Parteneri media:<br />
• Kiss FM, „Zile şi nopţi” şi Ecran Vâlcean<br />
9 mai<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
“Ziua Europei”<br />
Organizator:<br />
• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
9 mai<br />
Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
9 Mai – Ziua Europei<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
10 - 12 mai<br />
Festivalul muzical “Tinere Talente”, ediţia a XXIX-a. Program:<br />
10 mai<br />
Ora 18,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Deschi<strong>de</strong>rea festivalului “Maeştri şi discipoli”<br />
“Primăvara” – concert susţinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Muzică din<br />
Bucureşti, clasa <strong>de</strong> canto prof. univ. Georgeta Stoleriu. În program :<br />
Solişti: Lavinia Alexandru – mezzosoprană, an III, Laura Dumitru – soprană, master;<br />
Irina<br />
Gheorghiu – mezzosoprană, an III; Silvia Nagy – soprană, master; Ana Maria Racu –<br />
mezzosoprană, an IV; Ionela Soare – mezzosoprană, an II; Claudiu Şola – bas, an I;<br />
La pian: Inna Oncescu<br />
Program: Antonio Caldara, Piotr Ilici Ceaikovski, Jules Massenet, Wolfgang Ama<strong>de</strong>us<br />
Mozart,<br />
S. Nicolăescu, Carl Orff, Franz Schubert, Pier Adolfo Tirin<strong>de</strong>lli,<br />
Giovanni Maria<br />
Pala Da Vinci<br />
“Fagottis<strong>si</strong>mo” - concert susţinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Muzică<br />
din Bucureşti, clasa <strong>de</strong> fagot prof. univ. dr. Mihai Nenoiu<br />
Solişti: Alexandra Neaga – an I, Teodor Iliescu – an II, Bogdan Tanislav – master<br />
Program: Johann Sebastian Bach - Sarabanda, pentru fagot solo<br />
Julius Weissenborn – Poloneza, Polka, Marş turc<br />
Francisco Mignone – Vals, pentru fagot solo<br />
Mihai Moldovan – Trei meditaţii la “Poemele” lui Mihai Nenoiu<br />
Înregistrare cu Dinu Ianculescu – recitator, Mihai Nenoiu – fagot, Ilie<br />
Mihalache<br />
- fagot<br />
Wiliam Buhlman - Suită<br />
11 mai<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
“Tineri dirijori...tineri solişti” - Orchestra filarmonicii “Ion Dumitrescu”<br />
Program: Bene<strong>de</strong>tto Marcelo - Concertul în do minor pentru oboi şi orchestră<br />
Solist: Alexandru Păvăloiu – clasa X, Liceul <strong>de</strong> Artă Ploieşti, prof. Dan Bândilă<br />
Pablo <strong>de</strong> Sarasate - Melodii Lăutăreşti pentru vioară şi orchestră<br />
Solistă: Laura Şandru – clasa VIII, Şcoala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> nr. 1 Bucureşti, prof.<br />
Claudia Angelescu<br />
Dirijor: Constantin Grigore<br />
F. M. Bartholdy - Concertul în re minor pentru vioară, pian şi orchestră<br />
Soliste: Anca Elena Campanie – bursă la Aca<strong>de</strong>mia “Menuhin” din Gstaad – Elveţia,<br />
prof. Alberto Lysy şi Andreea Butnaru – doctorand la Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong><br />
Muzică Bucureşti, prof.univ.dr. Şerban Soreanu
Dirijor: Leonard Boga<br />
12 mai<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Închi<strong>de</strong>rea festivalului - concert susţinut <strong>de</strong> Orchestra Filarmonicii "Ion<br />
Dumitrescu" (se transmite în direct la Radio România Cultural). Prezintă Criticul<br />
Muzical Rodica Sava<br />
Dirijor : Florin Totan<br />
Program: W. A. Mozart - Simfonia concertantă pentru vioară, violă şi orchestră<br />
Solişti: Radu Paponiu – vioară, Drobeta Turnu Severin, clasa XII, Liceul “George<br />
Enescu”, prof. Carmen Runceanu şi Luiza Maria Antonescu – violă, clasa XII,<br />
Liceul “George Enescu”, prof. Camelia Vodă<br />
C. M. von WEBER - Concertul nr. 2 în Mi bemol major op. 74 pentru clarinet şi<br />
orchestră<br />
Solist: Dorinel Puia (comuna Agârbiciu), clasa XI, liceul <strong>de</strong> Artă Tg. Mureş, prof.<br />
Călin Călugăru<br />
Fr. Chopin - Concertul nr. 2 în fa minor pentru pian şi orchestră<br />
Solistă: Alina Balaban – doctorand la Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Muzică<br />
Bucureşti, prof.univ.dr. Şerban Soreanu<br />
Organizatori:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
• Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune<br />
Parteneri:<br />
• Filarmonica “Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
14 mai<br />
Călimăneşti<br />
“Arta populară din zona montană” – expoziţie în contextul <strong>si</strong>mpozionului<br />
internaţional pe tema: “Dezvoltarea durabilă a regiunilor montane” având ca motto:<br />
“Respectarea generaţiilor prezente fără a afecta nevoile generaţiilor viitoare”<br />
Organizator:<br />
• Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
14 - 15 mai<br />
Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”<br />
Spectacolul “La Lilieci”<br />
Organizator:<br />
• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Colegiul Naţional “Mircea cel Bătrân”<br />
16 mai<br />
Ora 10,00: Statuia In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei<br />
Aniversarea <strong>de</strong>zvelirii Monumentului In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei – 93 <strong>de</strong> ani<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
16 - 17 mai<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Aniversarea a 55 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înfiinţarea Palatului Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea
17 mai<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong>: informatică şi <strong>si</strong>mpozionul interju<strong>de</strong>ţean “Creativitate şi<br />
eficienţă în învăţământul nonformal actual’’, matematică, ikebana-origami<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercurile <strong>de</strong> informatică, matematică,<br />
floricultură<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
18 - 20 mai<br />
Mănăstirea Cozia, Primăria oraşului Călimăneşti şi Biblioteca Orăşenească “A.E.<br />
Baconsky” Călimăneşti<br />
Călimăneşti – 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la atestarea documentară. În context: <strong>si</strong>mpozion,<br />
lansare <strong>de</strong> carte, ceremonie religioasă, expoziţie cu cartea “Călimăneşti, Oltul,<br />
Cozia şi Mircea în scrierile vremii”<br />
Organizatori:<br />
• Mănăstirea Cozia<br />
• Primăria oraşului Călimăneşti<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
18 mai<br />
Căminul Cultural Creţeni<br />
“Pridvorul tinereţii”, ediţia a XII - a<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria comunei Creţeni<br />
• Şcoala cu cls. I - VIII Creţeni<br />
19 mai<br />
Ora 9,,00 – 14,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>laj<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>laj<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
19 mai<br />
Ora: 11,00 - Sala <strong>de</strong> studii "Aurelian Sacerdoţeanu" a Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene Vâlcea a<br />
Arhivelor Naţionale<br />
Simpozion <strong>de</strong>dicat Zilei Râmnicului: "Râmnic – 620 <strong>de</strong> ani”<br />
Organizatori:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />
19 mai<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT DE MAI - Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic „Euphonia<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Solişti: Ovidiu Pîrjol şi Meda Stanciu<br />
Program: Serghei Rachmaninov – Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră<br />
Ciprian Porumbescu – Balada pentru vioară şi orchestră<br />
4 madrigale <strong>de</strong> Paul Constantinescu pe versuri <strong>de</strong> Mihai Eminescu<br />
(orchestraţie Ovidiu Drăgan)<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea
21 mai<br />
Stadionul sportiv Pesceana<br />
“Hora satului” - ed. a II - a, context tradiţional <strong>de</strong> coeziune socială şi afirmare<br />
spirituală. În context: Concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />
focloric “Rapsozii Oltului” şi formaţia <strong>de</strong> dansuri locală<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Pesceana<br />
22 mai<br />
Galeria <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu”<br />
“Vâlcea artististică” ed. a XII-a, concurs ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> creaţie literară şi<br />
plastică<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
22 mai – 22 iunie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />
Expoziţia “Artă şi credinţă”<br />
Organizator:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Univer<strong>si</strong>tatea Bucureşti – Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă – Catedra <strong>de</strong> Artă<br />
Sacră<br />
Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova are <strong>de</strong>osebita placere <strong>de</strong> a va invita duminica 11 mai, 2008,<br />
ora 11, la vernisajul Expozitiei <strong>de</strong> pictura Iulian Segarceanu, ce va avea loc in<br />
saloanele Palatului Jean Mihail.<br />
Simpozion international romanitate <strong>si</strong> latinitate in Uniunea Europeana Craiova 2008<br />
Fundatia Scrisul Romanesc organizeaza la Craiova in perioada 9-10 mai 2008 editia a<br />
II-a a <strong>si</strong>mpozionului stiintific cu tema “Romanitate <strong>si</strong> latinitate in Uniunea<br />
Europeana”, manifestare realizata in colaborare cu Directia Ju<strong>de</strong>teana Dolj <strong>de</strong><br />
Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniu Cultural National, Studioul <strong>de</strong> Televiziune Craiova <strong>si</strong><br />
Radio Oltenia Craiova. Simpozionul va trata aspecte <strong>de</strong> actualitate referitoare la<br />
istoria romanismului balcanic in context European, participantii fiind invitati sa<br />
prezinte articole pe aceasta tema, in scopul publicarii lor. Manifestarea, ce se va<br />
<strong>de</strong>sfasura in incinta Muzeului <strong>de</strong> Arta din Craiova, va supune <strong>de</strong>zbaterii probleme <strong>de</strong><br />
istorie comuna privtoare la relatiile interetnice, precum <strong>si</strong> la cooperarea<br />
culturala <strong>si</strong> spirituala dintre tarile din regiunea <strong>de</strong> sud-est a Europei (Romania,<br />
Serbia, Grecia, Albania).<br />
La eveniment vor participa istorici, specialisti <strong>si</strong> cercetatori ai fenomenului<br />
romanismului balcanic din tara cat <strong>si</strong> din Serbia, Bulgaria <strong>si</strong> Basarabia.<br />
Persoanele interesate <strong>de</strong> eveniment pot accesa <strong>si</strong>te-ul romaniuitati.eu, iar pentru<br />
mai multe informatii au la dispozitie adresa <strong>de</strong> email contact@romaniuitati.eu<br />
Premiile Asociaţiei Internaţionale a Criticilor <strong>de</strong> Teatru (A I C T )<br />
- Secţia Română -
Ceremonia <strong>de</strong> acordare a premiilor pentru anul 2007 a avut loc în cadrul<br />
Festivalului Internaţional Shakespeare.<br />
La eveniment a participat Yun Cheol Kim (Coreea <strong>de</strong> Sud) – noul preşedinte A.I.C.T.<br />
Juriul format din Biroul A I C T – Secţia Română: Ludmila Patlanjoglu, Alice<br />
Georgescu, Ion Cazaban, Florica Ichim, Cristina Modreanu, Andreea Dumitru a acordat<br />
următoarele distincţii:<br />
• Premiul Criticii – DRAGOŞ BUHAGIAR pentru originalitatea şi valoarea<br />
universului plastic în creaţia scenografică<br />
• Premiul <strong>de</strong> Excelenţă – EMIL BOROGHINĂ pentru afirmarea valorilor teatrului<br />
românesc în dialog cu elita teatrului mondial<br />
• Premiul Special - GIANINA CĂRBUNARIU pentru creativitatea regizorală şi<br />
dramaturgică în căutarea unui nou realism teatral<br />
Laureaţii au fost prezentaţi <strong>de</strong> Ludmila Patlanjoglu – preşedinte A I C T – Secţia<br />
Română, Octavian Saiu, John Elsom – preşedinte <strong>de</strong> onoare A I C T şi regizorii Mihai<br />
Măniuţiu şi Alexandru Dabija<br />
La Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj a avut loc slujba <strong>de</strong> hirotoni<strong>si</strong>re a<br />
arhimandritului Macarie Drăgoi, noul episcop al Europei <strong>de</strong> Nord. Ceremonia a fost<br />
condusă <strong>de</strong> mitropolitul Bartolomeu Anania şi <strong>de</strong> Serafim, mitropolitul Germaniei, al<br />
Europei Centrale şi <strong>de</strong> Nord.<br />
Episcopia ortodoxă a Europei <strong>de</strong> Nord are sediul central la Stockholm şi inclu<strong>de</strong><br />
Suedia, Norvegia şi Danemarca. Numărul estimat al românilor din aceste comunităţi<br />
este <strong>de</strong> aproximativ 30.000.<br />
EVENIMENT CULTURAL CLUJEAN<br />
Marţi, 6 mai 2008, ora 17.00, la Polul cultural (Librăria Univer<strong>si</strong>tăţii) din Cluj-<br />
Napoca, Editura Sedan şi revista CETATEA CULTURALĂ iniţiază lansarea volumelor<br />
„Goga şi criticii săi”, respectiv „Goga şi Francmasoneria”, ambele semnate <strong>de</strong> Dan<br />
BRUDAŞCU. Prezintă: prof. univ. dr. Constantin Cubleşan, scriitor şi critic<br />
literar, prof. univ. dr. Va<strong>si</strong>le Fanache, critic şi istoric literar, Miron<br />
Scorobete, poet şi scriitor, dr. Ion Cristofor, poet şi critic literar. Mo<strong>de</strong>rator:<br />
Mariana Enache, coordonatoarea Polului cultural.<br />
Evenimentul este consacrat marcării a 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea, la 7 mai 1938, la<br />
Ciucea, a celui intrat în conştiinţa contemporanilor săi şi a generaţiilore<br />
următoare drept „poetul pătimirii noastre”. Prematura şi neaşteptata sa dispariţie<br />
se datorează otrăvirii, din ordinul morganaticului şi <strong>de</strong> ruşinoasă amintire rege<br />
Carol al II-lea, monarhul cu apetit dictatorial şi criminal, care, prin politica sa<br />
iresponsabilă şi aventuristă, a contribuit nu numai la pier<strong>de</strong>rea unei părţi<br />
însemnate a teritoriului naţional, la izolarea, treptată, a ţării pe plan<br />
internaţional, ci şi la <strong>de</strong>stabilizarea vieţii politice interne şi ascen<strong>si</strong>unea<br />
forţelor <strong>de</strong> dreapta, extremiste şi legionare. Văzând în marele poet şi tribun al<br />
neamului românesc, ce se bucura <strong>de</strong> un imens prestigiu şi popularitate în rândul<br />
populaţiei, un adversar <strong>de</strong> netrecut pentru planurile sale politice malefice, Carol<br />
al II-lea, care se face vinovat şi <strong>de</strong> moartea altor personalităţi politice, ca şi<br />
<strong>de</strong> intenţia <strong>de</strong> a uci<strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri importanţi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong> politice, a <strong>de</strong>cis eliminarea sa<br />
fizică.<br />
Cele două volume sunt consacrate, pe <strong>de</strong> o parte receptării artei poetice a lui<br />
Octavian Goga în critica literară românescă, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul său editorial, din anul<br />
1905 şi până în 2008, dar şi prezentării unor aspecte cva<strong>si</strong>-necunoscute, inexact<br />
sau insuficient cunoscute din viaţa şi activitatea sa literară, publicistică,<br />
aca<strong>de</strong>mică şi univer<strong>si</strong>tară. Capitole distincte sunt consacrate apartenenţei sale la
Francmasonerie, precum şi morţii poetului, la 7 mai 1938, în jurul orelor 14.15, la<br />
Castelul său <strong>de</strong> la Ciucea.<br />
Autorul şi organizatorii invită pe toţi iubitorii <strong>de</strong> poezie şi istorie, în special<br />
pe cei interesaţi <strong>de</strong> viaţa şi opera lui Octavian Goga să ia parte la acest<br />
eveniment.<br />
Artă şi carte romănească în Italia<br />
Cristian Gaita, editorul “colegei” noastre <strong>de</strong> web<strong>si</strong>te “Ora Romaniei” care<br />
seeditează la Torino subliniază cu optimism faţa noastră bună, cea culturală, pe<br />
care o avem în Italia:<br />
.Formaţia Piccola Banda Ikona a concertat în data <strong>de</strong> 28 aprilie 2008, la Roma,<br />
lansându-şi cel mai recent album. Acesta se numeşte „Marea cu sarea", titlul<br />
original fiind în limba română, şi conţine 10 piese cântate în sabir, unind astfel<br />
tradiţii populare balcanice şi greceşti, cu atmosfera orientală şi mediteraneană.<br />
Sabir este limba marinarilor, piraţilor, comercianţilor, armatorilor şi pescarilor,<br />
care se vorbea până înspre sfârşitul anilor 1900 în porturile Mării Mediterane.<br />
Cele două biserici ortodoxe româneşti <strong>de</strong> la Torino au fost locul <strong>de</strong> întâlnire a<br />
peste 15.000 <strong>de</strong> români în noaptea <strong>de</strong> Înviere. Una dintre slujbe s-a <strong>de</strong>sfăşurat în<br />
aer liber, în plin centru al oraşului, transformând pentru câteva ore parcul Cavour<br />
într-un loc <strong>de</strong> profundă spiritualitate. Nu puţini au fost tialienii atraşi <strong>de</strong> miile<br />
<strong>de</strong> lumânări aprinse şi <strong>de</strong> solemnitatea momentului, care s-au alăturat<br />
credincioşilor români. Anul acesta, la slujbă au participat mai mulţi credincioşi<br />
<strong>de</strong>cat anul trecut. Multe ru<strong>de</strong> din ţară au venit în Italia, ca să fie alături <strong>de</strong><br />
familie pentru petrecerea sărbătorii.<br />
Doi autori români îşi vor lansa concomitent cărţile la Torino, în data <strong>de</strong> 30 mai<br />
2008. Cei doi pot fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţi pionierii comunităţii româneşti din Italia, fiind<br />
printre primii şi puţinii contemporani care au reuşit să îşi publice operele în<br />
ţara lui Dante. Astfel, Valeria Mocanaşu va prezenta romanul „Savoarea pământului<br />
meu", iar Viorel Boldiş, culegerea <strong>de</strong> poezii „Singur în groapa comună". Evenimentul<br />
va fi găzduit <strong>de</strong> Biblioteca Villa Amoretti şi este promovat <strong>de</strong> Institutul Român <strong>de</strong><br />
Cultură şi Cercetare Umanistică <strong>de</strong> la Veneţia<br />
Fe<strong>de</strong>ratia Romanilor din Serbia a organizat a treia zi <strong>de</strong> Pasti <strong>de</strong>ja traditionalul<br />
festival al romanilor din Valea Timocului. De trei ani <strong>de</strong> zile, biserica romaneasca<br />
din Malainita <strong>de</strong>vine in aceasta perioada centrul spiritual al romanilor <strong>de</strong> la sud<br />
<strong>de</strong> Dunare. La editia din acest an a festivalului - organizat cu sprijinul<br />
Institutului Cultural Roman, au participat reprezentanti din cele 154 <strong>de</strong> localitati<br />
romanesti <strong>si</strong> 48 <strong>de</strong> sate cu populatie mixta din Valea Timocului. Manifestarea a fost<br />
<strong>de</strong>schisa cu o slujba la biserica Sfintii Arhangheli Mihail <strong>si</strong> Gavril din Malainita<br />
- prima <strong>si</strong> pana acum <strong>si</strong>ngura biserica un<strong>de</strong> se slujeste in limba romana in<br />
regiune.Organizatorul festivalului <strong>de</strong> la Malainita, directorul Fe<strong>de</strong>ratiei Romanilor<br />
din Serbia, Dusan Parvulovici a <strong>de</strong>clarat cu aceasta ocazie ca in regiunile locuite<br />
<strong>de</strong> romani la sudul Dunarii "se vorbeste <strong>si</strong> se canta in limba romana chiar daca<br />
multi ani autoritatile au impus o interdictie totala <strong>de</strong> utilizare a ei".<br />
AlbumGabi Luncă<br />
Intitulat "Sounds From A Bygone Age - Vol. 5“ s-a bucurat <strong>de</strong> succes fiind lansat pe<br />
piaţa europeană <strong>de</strong> muzică. Asphalt Tango, casa <strong>de</strong> discuri germană, specializată în<br />
muzici tradiţionale din Europa <strong>de</strong> Est, în special în muzică ţigănească, a avut o<br />
contribuţie majoră la popularizarea muzicienilor români cunoscuţi din perioada<br />
comunistă, când nu aveau acces la marele public internaţional. Piesele <strong>de</strong> pe album<br />
au fost culese <strong>de</strong> la Societatea Română <strong>de</strong> Radiodifuziune <strong>si</strong> prelucrate<br />
Institutul <strong>si</strong> Capela “Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel” din New York - cincisprezece ani<br />
<strong>de</strong> la infiintare
Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa, fondat in<br />
Aprilie 1993, este o organizatie crestina ortodoxa <strong>si</strong> educationala ecumenica avand<br />
ca scop promovarea valorilor romane <strong>si</strong> ortodoxe, aducand astfel o contributie la<br />
imbunatatirea lumii noastre contemporane, la unitatea <strong>si</strong> solidaritatea tuturor<br />
romanilor din diaspora romana pe <strong>de</strong> o parte, <strong>si</strong> la mai buna lor integrare in<br />
societatea prezenta, pe <strong>de</strong> alta parte.<br />
In special, Institutul are in ve<strong>de</strong>re dublul fel <strong>de</strong> relatii pe care<br />
romanii le au in aceasta tara: intre ei in<strong>si</strong><strong>si</strong>, <strong>si</strong> intre ei <strong>si</strong> americani.<br />
Vorbind <strong>de</strong>spre primul tip <strong>de</strong> relatie, Institutul doreste sa promoveze<br />
<strong>si</strong> popularizeze valorile culturii <strong>si</strong> spiritualitatii romane, sa creeze noi<br />
po<strong>si</strong>bilitati <strong>si</strong> mijloace pentru educarea oamenilor <strong>si</strong> in special a tinerei<br />
generatii in spiritul acestor valori ale religiei noastre ancestrale <strong>si</strong> traditiei<br />
noastre culturale.<br />
Scopul acesta are in ve<strong>de</strong>re consolidarea constiintei <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatii<br />
noastre nationale <strong>si</strong> culturale impotriva pericolului marginalizarii cu toate<br />
implicatiile lui negative in societatea ultra-secularizata in care traim astazi.<br />
Vorbind <strong>de</strong>spre al doilea tip <strong>de</strong> relatii, intelegem ca noi, romanii,<br />
suntem o minoritate in aceasta tara; credinta noastra ortodoxa, teologia <strong>si</strong><br />
traditiile noastre nu sunt bine cunoscute aici; totu<strong>si</strong> ele sunt parte fundamentala<br />
a i<strong>de</strong>ntitatii noastre personale <strong>si</strong> etnice.<br />
De aceea, in timp ce privim caracterul multi-cultural al societatii<br />
noastre ca pe o binecuvantare <strong>si</strong> ve<strong>de</strong>m diferenta ca pe un izvor <strong>de</strong> bogatie<br />
spirituala, <strong>si</strong> nu ca un risc <strong>si</strong> o amenintare, noi dorim sa invatam <strong>de</strong> la alte<br />
traditii, dar <strong>de</strong> asemenea sa o marturi<strong>si</strong>m pe a noastra. In consecinta, Institutul<br />
cre<strong>de</strong> ca Ecumenismul poate fi o temelie solida pentru o viata dusa impreuna in<br />
libertate, respect <strong>si</strong> armonie.<br />
Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa publica o<br />
revista teologica anuala intitulata Sympo<strong>si</strong>um, precum <strong>si</strong> Romanian Medievalia cu<br />
referatele reprezentantilor Institutului nostru la Congresele Internationale ale<br />
Institutului <strong>de</strong> Studii Medievale <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vest din Kalamazoo,<br />
Michigan, revista trimestriala <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> spiritualitate romaneasca Lumina Lina,<br />
Gracious Light, tine <strong>si</strong>mpozioane teologice <strong>si</strong> culturale, conferinte <strong>si</strong> consultatii,<br />
<strong>si</strong> sponsoreaza lucrari <strong>de</strong> cercetare in domeniile amintite.<br />
http://intelart.blogspot.com<br />
Marţi, 6 mai 2008, ora 17.00, la Polul cultural (Librăria Univer<strong>si</strong>tăţii) din Cluj-<br />
Napoca, Editura Sedan şi revista CETATEA CULTURALĂ iniţiază lansarea volumelor<br />
„Goga şi criticii săi”, respectiv „Goga şi Francmasoneria”, ambele semnate <strong>de</strong> Dan<br />
BRUDAŞCU. Prezintă: prof. univ. dr. Constantin Cubleşan, scriitor şi critic<br />
literar, prof. univ. dr. Va<strong>si</strong>le Fanache, critic şi istoric literar, Miron<br />
Scorobete, poet şi scriitor, dr. Ion Cristofor, poet şi critic literar. Mo<strong>de</strong>rator:<br />
Mariana Enache, coordonatoarea Polului cultural.<br />
Evenimentul este consacrat marcării a 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea, la 7 mai 1938, la<br />
Ciucea, a celui intrat în conştiinţa contemporanilor săi şi a generaţiilore<br />
următoare drept „poetul pătimirii noastre”. Prematura şi neaşteptata sa dispariţie<br />
se datorează otrăvirii, din ordinul morganaticului şi <strong>de</strong> ruşinoasă amintire rege<br />
Carol al II-lea, monarhul cu apetit dictatorial şi criminal, care, prin politica sa<br />
iresponsabilă şi aventuristă, a contribuit nu numai la pier<strong>de</strong>rea unei părţi<br />
însemnate a teritoriului naţional, la izolarea, treptată, a ţării pe plan
internaţional, ci şi la <strong>de</strong>stabilizarea vieţii politice interne şi ascen<strong>si</strong>unea<br />
forţelor <strong>de</strong> dreapta, extremiste şi legionare. Văzând în marele poet şi tribun al<br />
neamului românesc, ce se bucura <strong>de</strong> un imens prestigiu şi popularitate în rândul<br />
populaţiei, un adversar <strong>de</strong> netrecut pentru planurile sale politice malefice, Carol<br />
al II-lea, care se face vinovat şi <strong>de</strong> moartea altor personalităţi politice, ca şi<br />
<strong>de</strong> intenţia <strong>de</strong> a uci<strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri importanţi <strong>de</strong> parti<strong>de</strong> politice, a <strong>de</strong>cis eliminarea sa<br />
fizică.<br />
Cele două volume sunt consacrate, pe <strong>de</strong> o parte receptării artei poetice a lui<br />
Octavian Goga în critica literară românescă, <strong>de</strong> la <strong>de</strong>butul său editorial, din anul<br />
1905 şi până în 2008, dar şi prezentării unor aspecte cva<strong>si</strong>-necunoscute, inexact<br />
sau insuficient cunoscute din viaţa şi activitatea sa literară, publicistică,<br />
aca<strong>de</strong>mică şi univer<strong>si</strong>tară. Capitole distincte sunt consacrate apartenenţei sale la<br />
Francmasonerie, precum şi morţii poetului, la 7 mai 1938, în jurul orelor 14.15, la<br />
Castelul său <strong>de</strong> la Ciucea.<br />
Autorul şi organizatorii invită pe toţi iubitorii <strong>de</strong> poezie şi istorie, în special<br />
pe cei interesaţi <strong>de</strong> viaţa şi opera lui Octavian Goga să ia parte la acest<br />
eveniment.<br />
ROMÂNIA ŞI-A CONSACRAT UN IMPORTANT FESTIVAL SHAKESPEARE<br />
Ediţia a şasea a Festivalului Internaţional Shakespeare se <strong>de</strong>sfăşoară anul acesta<br />
sub genericul „Mari regizori, mari teatre ale Europei şi ale lumii" la Bucureşti şi<br />
Craiova. În paginile <strong>de</strong> mai înainte ale <strong>Flux</strong>ului nostru <strong>de</strong> ştiri am publicat in<br />
exenso calendarul manifestărilor teatrale prilejuite la Craiova, locul <strong>de</strong> baştină<br />
al acestei iniţiative. Iată acum câteva extrase <strong>de</strong>spre ediţia dn bucureşti a<br />
acestei mari manifestări teatrale care începe să-şi binestabilească locul în<br />
peisajul cultural european :<br />
În Piaţa din faţa Ateneului Român se va prezenta spectacolul „Macbeth: Who is that<br />
Bloodied Man", regizat <strong>de</strong> Pawel Szkotak. Piesa după Shakespeare aparţine teatrului<br />
Biuro Podrozy din Polonia. Tot în Bucureşti, Festivalul mai cuprin<strong>de</strong> o se<strong>si</strong>une <strong>de</strong><br />
shakespeareologie, <strong>si</strong>mpozioane teoretice, lansări <strong>de</strong> carte, DVD-uri ori casete cu<br />
cele mai însemnate creaţii shakespeariene, trei workshopuri <strong>de</strong> regie-teatru conduse<br />
<strong>de</strong> regizorul şi profesorul univer<strong>si</strong>tar David Esrig, însoţit <strong>de</strong> Margareta Soerenson,<br />
unul dintre cei mai cunoscuţi teatrologi din Suedia. Spectacolele din Capitală se<br />
<strong>de</strong>sfăşoară la Teatrul Naţional, Teatrul O<strong>de</strong>on, Teatrul Bulandra şi Teatrul<br />
Metropolis.Din programul festivalului, reţinem:<br />
Sâmbătă şi duminică, 3-4 mai, ora 21.00<br />
Piaţa „George Enescu"<br />
Macbeth, regia Pawel Szkotak<br />
Luni, 5 mai, ora 18.30<br />
Teatrul O<strong>de</strong>on<br />
Marele inchizitor, regia Peter Brook<br />
Marţi, 6 mai, ora 18.30<br />
Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />
Trilogia shakespeariană – Macbeth, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />
Teatrul O<strong>de</strong>on, ora 18.30<br />
Marele inchizitor, regia Peter Brook<br />
Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />
Eduard al III-lea, regia Alexandru Tocilescu<br />
Miercuri, 7 mai, ora 11.00<br />
Librăria „Mihail Sadoveanu", Bucureşti<br />
Lansarea volumelor: Shakespeare pentru toate timpurile, <strong>de</strong> Stanley Wells, Este<br />
a<strong>de</strong>vărat ce se spune <strong>de</strong>spre Shakespeare?, <strong>de</strong> Stanley Wells, Introducere în<br />
Shakespeareologie, <strong>de</strong> Dan Ame<strong>de</strong>o Lăzărescu<br />
Joi, 8 mai, ora 18.30<br />
Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />
Trilogia shakespeariană – Hamlet, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />
Vineri, sâmbătă şi duminică, 9, 10, 11 mai, ora 18.30
Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />
Regele Lear, regia Lev Dodin<br />
Sâmbătă, 10 mai, ora 18.30<br />
Teatrul „L.S. Bulandra", Sala Izvor<br />
Trilogia shakespeariană – Othello, regia Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us<br />
Duminică, 11 mai, ora 20.00<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale"<br />
Bucureşti<br />
Lumea întreagă e o scenă, regia Rodica Mandache<br />
Luni, miercuri, joi, 12, 14, 15 mai, ora 9.00<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Naţională <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale"<br />
Bucureşti<br />
Atelier <strong>de</strong> regie-teatru, coordonator: David Esrig<br />
Marţi, 13 mai, ora 18.30<br />
Teatrul Metropolis<br />
Nobile William, recitalul actorului Michael Pennington<br />
Joi, 15 mai şi vineri, 16 mai, ora 18.30<br />
Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />
Femeia mării, regia Robert Wilson<br />
Teatrul <strong>de</strong> Comedie, ora 18.30<br />
Doi tineri din Verona, regia Felix Alexa<br />
Sâmbătă, 17 mai, ora 18.30<br />
Opera Naţională Bucureşti<br />
Macbeth (operă <strong>de</strong> Giuseppe Verdi), regia Petrică Ionescu<br />
Duminică, 18 mai, orele 17.00 şi 20.30<br />
Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Mare<br />
Măsură pentru măsură, regia Silviu Purcărete<br />
O INCERCARE DE DEPĂŞIRE<br />
Faţă <strong>de</strong> ştirea <strong>de</strong> mai jos, Sulina, care a <strong>de</strong>venit cel mai estic oraş al Uniunii<br />
Europene, vine şi anunţă că, în această vacanţă ea va fi capitala distracţiei<br />
pentru 350 <strong>de</strong> tineri din toată ţara, <strong>de</strong>oarece la Gurile Dunării toate nopţile sunt<br />
albe ! Aceasta este şi <strong>de</strong>numirea manifestării cu focuri <strong>de</strong> tabără şi concerte pe<br />
plajă, iar perioa<strong>de</strong>le din zi, pentru doritori, vor mai fi combinate cu excur<strong>si</strong>i pe<br />
canalele Deltei, se<strong>si</strong>uni foto-vi<strong>de</strong>o şi vizite la edificiile culturale şi istorice<br />
din zonă<br />
EMANCIPAREA UNEI SARBĂTORI BANALIZATE<br />
O ştire din Capitală ne spune că Ziua Tineretului se va ţine în Parcul Herăstrău,<br />
un<strong>de</strong> vor fi organizate <strong>de</strong>-a lungul zilei diverse competiţii sportive , iar în cele<br />
41 <strong>de</strong> reşedinţe <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ţ va fi organizat un « Cros al Tinereţii ». Adică aceleaşi<br />
banalităţi prin care dicatura politiza cremvurştii daţi clasei muncitoare <strong>de</strong> ziua<br />
ei. Douăzecişi unu <strong>de</strong> oraşe, însă, au reuşit să se emancipeze : , tinerii sunt<br />
aşteptaţi să participe la programele cultural-artistice organizate în cadrul celei<br />
<strong>de</strong>-a patra ediţii a „Nopţii Albe » un program <strong>de</strong>venit tradiţional în ţările Uniunii<br />
Europene prin conţinutul său cultural îmbinat cu caracterul tineresc al petrecerii<br />
: Au loc spectacole şi concerte <strong>de</strong> noapte, sunt <strong>de</strong>schise muzeele şi îşi găsesc loc<br />
chiar conferenţiari care nu şi-au terminat discursul pe lumină. La Casa <strong>de</strong> Cultură<br />
a Stu<strong>de</strong>nţilor Bucureşti va fi organizat un maraton <strong>de</strong> film. Evenimente <strong>si</strong>milare vor<br />
avea loc în alte 20 <strong>de</strong> oraşe mari din ţară: Alba Iulia, Arad, Ora<strong>de</strong>a, Piteşti,<br />
Bistriţa, Botoşani, Brăila, Braşov, Reşiţa, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova,<br />
Miercurea-Ciuc, Deva, Târgu Mureş, Sibiu, Suceava, Timişoara, Buzău şi Ploieşti<br />
Fotografie romaneasca la Novi Sad<br />
Publicul iubitor <strong>de</strong> arta fotografica din Novi Sad – Serbia, are po<strong>si</strong>bilitatea ca in<br />
urmatoarele zile sa admire la galeria din centrul orasului <strong>de</strong> pe Dunare, expozitia<br />
personala a lui Constatin Dancoglu din Ora<strong>de</strong>a, transmite Romanian Global News.
Expozitia a fost <strong>de</strong>schisa <strong>de</strong> cunoscutul artist fotograf din Serbia, Dusan Zivkic,<br />
presedintele Asociatiei <strong>de</strong> Fotografie, Film <strong>si</strong> Vi<strong>de</strong>o din Voivodina – Serbia, in<br />
prezenta autorului.<br />
Noua ie<strong>si</strong>re in public a artistului fotograf ora<strong>de</strong>an este cunoscuta sub numele<br />
„Culorile Venetiei” <strong>si</strong> este organizata <strong>de</strong> Asociatia <strong>de</strong> Fotografie, Film <strong>si</strong> Vi<strong>de</strong>o<br />
din Voivodina. Aceasta a mai fost prezentata in cateva orase din Romania: Ora<strong>de</strong>a,<br />
Marghita, Bucuresti, Ungaria, la Debretin <strong>si</strong> Orosháza, respectiv in Basarabia, la<br />
Galeria Euro Foto Art din Chi<strong>si</strong>nau<br />
Original concurs <strong>de</strong> angajare artistică laArad<br />
Conducerea Teatrului Cla<strong>si</strong>c "Ioan Slavici" din Arad a anunţat că publicul poate să<br />
facă o selecţie a viitorilor actori care vor evolua pe scena ară<strong>de</strong>ană. Stu<strong>de</strong>nţii<br />
Facultăţii <strong>de</strong> Teatru din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii "Babeş-Bolyai vor susţine spectacole<br />
pe 5, 6 şi 7 mai. La intrarea în sală, spectatorii vor primi nişte formulare pe<br />
care vor putea nota impre<strong>si</strong>i şi vor acorda calificative tinerilor absolvenţi. Cele<br />
trei spectacole sunt „Hamlet", <strong>de</strong> William Shakespeare, „Ea", după texte <strong>de</strong> Eugen<br />
Ionescu şi „Biloxi Blues", <strong>de</strong> Neil Simon, toate în regia lui Bacs Miklos.<br />
A SASEA EDIŢIE A TÂRGULUI ANTICARILOR<br />
În Parcul Obor, se organizează cea <strong>de</strong>-a VI-a ediţie a Târgului Anticarilor.<br />
Evenimentul va aduna peste 100 <strong>de</strong> anticari din întreaga ţară, care vor prezenta<br />
obiecte <strong>de</strong> artă <strong>de</strong> diferite genuri, cărţi, fotografii, mobilier <strong>de</strong> epocă, costume<br />
vechi, numismatică. Cele 82 <strong>de</strong> corturi din Parcul Obor şi 17 în incinta Primăriei<br />
Sectorului 2 vor putea fi vizitate începând <strong>de</strong> vineri, 2 mai, <strong>de</strong> la ora 17.00.<br />
Zilele municipiului Sfântu Gheorghe, manifestare care a <strong>de</strong>butat cu un concert<br />
festiv, duminică seară, la Biserica Catolică a oraşului, va dura o săptămână şi va<br />
inclu<strong>de</strong> peste 200 <strong>de</strong> evenimente culturale, artistice, sportive şi economice.<br />
Fondurile alocate în acest an pentru organizarea uneia dintre cele mai mari<br />
manifestări din Tran<strong>si</strong>lvania se ridică la 400.000 lei, iar tema principală a<br />
evenimentului este renaşterea.<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
7 - 10 mai<br />
“Zilele Centrului Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea” - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate:O nouă Săptămână a icoanarilor; Vernisajul<br />
expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică; Moment aniversar în prezenţa directorilor Centrelor<br />
Ju<strong>de</strong>tene pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale; Lansarea albumului<br />
“Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea –<br />
40 <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong> evenimente, <strong>de</strong> mărturii, 1968 - 2007<br />
1 – 4 mai<br />
Clubul Copiilor Drăgăşani<br />
Concursul <strong>de</strong> judo şi tenis <strong>de</strong> masă<br />
Organizator:<br />
• Clubul Copiilor Drăgăşani<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Drăgăşani<br />
2 mai<br />
Horezu – Romanii <strong>de</strong> Sus<br />
Târg la Romanii <strong>de</strong> Sus “Izvorul Tămăduirii” – ed. a III-a. În context: Spectacol<br />
folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană”, grupul folcloric “Rapsozii<br />
Oltului” şi Ansamblul folcloric “Brăduleţul” al Casei <strong>de</strong> Cultură “Constantin
Brâncoveanu” Horezu; Târg <strong>de</strong> artă populară, ceramică şi produse prelucrate din lemn<br />
(artă rudărească)<br />
Organizatori:<br />
• Primăria oraşului Horezu<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
2 mai<br />
Căminul Cultural “Constantin Popian” din Costeşti<br />
“La obârşie la izvor” – ed. a III - a – eveniment cultural <strong>de</strong> promovare a<br />
patrimoniului material şi spiritual al comunităţii Costeşti. În context: Medalion<br />
artistic <strong>de</strong>dicat grupului <strong>de</strong> dans feminin “Domniţele” al Cămunului Cultural<br />
Costeşti; Spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană”, grupul<br />
folcloric “Rapsozii Oltului”, grupul folcloric “Haiducii” din Amărăşti şi<br />
“Domniţele” din Costeşti<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria comunei Costeşti<br />
• Căminul Cultural “Constantin Popian” Costeşti<br />
2 mai<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
5 - 30 mai<br />
Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />
Proiectul “Satul bunicilor”<br />
Organizator:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
FESTIVAL ROMANESC LA STUTTGART<br />
Sambata 26. aprilie a avut loc ceremonia oficiala <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a festivalului<br />
<strong>de</strong>dicat Romaniei in cadrUl editiei din acest an a seriei <strong>de</strong> manifestari<br />
„Festivalul Tarilor“, care se <strong>de</strong>sfasoara la Stuttgart.<br />
"6 luni <strong>de</strong> pregatire intensa <strong>si</strong> selectare a programului, sute <strong>de</strong> mesaje,<br />
scrisori, fax-uri, telefoane, sedinte, intalniri, probe <strong>si</strong> <strong>de</strong>gustari" - ne<br />
transmite cu bucuria reu<strong>si</strong>tei Florin Zaheu.<br />
Aprilie se încheie la Institutul Cultural Român cu muzică lăutărească din Gorj<br />
Miercuri, 30 aprilie 2008, <strong>de</strong> la ora 18, la Institutul Cultural Român va răsuna<br />
Banda lui Nea Alită Piţigoi : cea <strong>de</strong>-a patra întâlnire din cadrul programului<br />
“Ultimii rapsozi” aduce, la sediul ICR din Aleea Alexandru nr. 38, sonorităţi<br />
lăutăreşti <strong>de</strong> la Târgu Cărbuneşti.<br />
Constantin Piţigoi (Nea Alită), Dumitru Piţigoi, Dumitru (Bebe) Piţigoi, Gioni<br />
Piţigoi, Eugen Piţigoi, Gheorghe Piţigoi şi Laurenţiu Lătăreţu vor reprezenta, la<br />
“Ultimii rapsozi”, o breaslă muzicală proteică, printre ale cărei figuri istorice
ilustre se numără personaje precum Barbu Lăutaru şi Anghel Dinicu.<br />
Anul României" la Muzeul Naţional <strong>de</strong> Etnografie al Poloniei „Anul României” la<br />
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Entografie al Poloniei este un proiect <strong>de</strong> colaborare între<br />
Institutul Cultural Român din Varşovia şi cunoscutul muzeu varşovian, realizat cu<br />
sprijinul Muzeului Ţăranului Român, Muzeului Banatului din Timişoara şi al Muzeului<br />
<strong>de</strong> Etnografie din Braşov. Seria <strong>de</strong> evenimente organizate sub această egidă se<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong> joi, 17 aprilie 2008, cu un concert al Fanfarei din Vorona<br />
Cea <strong>de</strong>-a XII-a ediţie a Festivalului Filmului European, organizat <strong>de</strong> Institutul<br />
Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanţei Comi<strong>si</strong>ei Europene şi al ambasa<strong>de</strong>lor şi<br />
centrelor culturale ale ţărilor europene, se <strong>de</strong>sfăşoară în perioada 8-30 mai în<br />
Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Iaşi. Ediţia din acest an reuneşte, sub tema<br />
dialogului intercultural, filme din 25 <strong>de</strong> ţări: Austria, Belgia, Cehia, Croaţia,<br />
Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania,<br />
Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia,<br />
Slovenia, Spania, Suedia, Turcia şi Ungaria. Se distinge, printre cele 40 <strong>de</strong><br />
titluri prezente în Festival, o selecţie în premieră <strong>de</strong> filme documentare.<br />
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE -EDIŢIA A VI-A<br />
„MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”<br />
CRAIOVA, 1-10 MAI 2008<br />
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE<br />
-CRAIOVA-<br />
EDIŢIA A<br />
VI-A<br />
„MARI REGIZORI, MARI SPECTACOLE, MARI TEATRE ALE EUROPEI SI ALE LUMII”<br />
CRAIOVA, 1-10 MAI 2008<br />
BUCUREŞTI, 28<br />
APRILIE – 18 MAI 2008<br />
ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(FOYER) TEATRUL<br />
NAŢIONAL<br />
(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONI-<br />
CĂ<br />
„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />
(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />
CASA ROMANESCU<br />
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9<br />
Joi<br />
1<br />
MAI 2000<br />
TROILUS<br />
ŞI CRESIDA, spectacol prezentat <strong>de</strong> Compania „Cheek by Jowl” din<br />
Londra<br />
regia:Declan Donnellan<br />
2200<br />
Decernarea PREMIULUI INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE<br />
prezintă: G.Banu 1930<br />
-Vernisajul expoziţiei SPECTACOLE SHAKESPEAREENE<br />
realizate <strong>de</strong> colective membre ale Convenţiei Teatrale Europene<br />
- Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> fotografie TEATRUL LUI ROBERT WILSON realizată <strong>de</strong> Mihail<br />
Modoveanu<br />
-Vernisajul expoziţiei EXEGEZELE SHAKESPEARE ale lui STANLEY WELLS la Editura<br />
„Oxford”.
Vineri<br />
2<br />
MAI 1100<br />
-Lansarea volumelor SHAKESPEARE PENTRU TOATE TIMPURILE <strong>de</strong> Stanley Wells (Editura<br />
„Li<strong>de</strong>r”) şi ESTE ADEVĂRAT CE SE SPUNE DESPRE SHAKESPEARE? <strong>de</strong> Stanley Wells (Editura<br />
„Scrisul Românesc”)<br />
-Lansarea volumului INTRODUCERE ÎN SHAKESPEAROLO-GIE <strong>de</strong> Dan .Ame<strong>de</strong>o Lăzărescu<br />
(Editura „Aius”)<br />
-Lansarea casetei COMEDIILE lui W. SHAKESPEARE, ediţie bilingvă româno-engleză în<br />
format liliput (Editura „Fortuna”) 900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
cu participarea stu<strong>de</strong>nţilor <strong>de</strong> la catedra Teatrologie-management cultural,<br />
jurnalism teatral (UNATC „I.L.Caragiale” Bucureşti) şi <strong>de</strong> la catedra <strong>de</strong> artă<br />
teatrală, Facultatea <strong>de</strong> Litere şi Artă (Univer<strong>si</strong>tatea Lucian Blaga din Sibiu)<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson, (Suedia)<br />
director stagii tineri critici (AICT)<br />
2100<br />
MARELE INCHIZITOR<br />
spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat <strong>de</strong> Teatrul Bouffes<br />
du Nord din Paris<br />
regia: Peter Brook 1700 Proiecţia spectacolului TRAGEDIA LUI HAMLET<br />
<strong>de</strong> la Teatrul Bouffes du Nord din Paris<br />
regia:<br />
Peter Brook<br />
participă:<br />
Scott Handy<br />
-Proiecţia filmului SHAKESPEARE -REGI ÎN FURTUNĂ<br />
scenariul:<br />
George Banu<br />
regia: Clau<strong>de</strong> Mourieras<br />
prezintă:<br />
George Banu<br />
ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />
„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />
(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT<br />
sau<br />
CASA ROMANESCU<br />
Sâm<br />
bătă<br />
3<br />
MAI 1900<br />
MACBETH<br />
spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul „Meno Fortas” din Vilnius<br />
regia:<br />
Eimuntas Nekro<strong>si</strong>us 900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />
1030
SESIUNE DE SHAKESPEARO-LOGIE<br />
realizată <strong>de</strong> Asociaţia Internaţională a Criticilor <strong>de</strong> Teatru<br />
mo<strong>de</strong>ratori:<br />
John Elsom<br />
Kalina Stefanova Ludmila Patlanjoglu<br />
-Lansarea cărţii CURSA DE ŞOARECI ŞI ALTE ESEURI SHAKESPEAREE-<br />
NE <strong>de</strong> Mihai Măniuţiu<br />
(Editura „Casa Cărţii <strong>de</strong> Ştiinţă” din Cluj)<br />
-Lansarea DVD-ului HAMLET<br />
spectacol antologic înregistrat <strong>de</strong> la Teatrul Bulandra<br />
(Hamlet:<br />
Ion Caramitru)<br />
regia: Al. Tocilescu<br />
(editura „TVR Media”)<br />
-Lansarea DVD-ului<br />
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL SHAKESPEARE --ediţiile I-Vproducţia<br />
şi regia:<br />
Laurenţiu Damian<br />
producător asociat:<br />
Ilarian Ştefănescu<br />
(editura „Vi<strong>de</strong>o”)<br />
a Ministerului Culturii şi Cultelor.<br />
ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />
„OLTENIA” CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />
(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />
CASA ROMANESCU<br />
Duminică<br />
4<br />
MAI 1900<br />
„MĂSURĂ PENTRU MĂSURĂ”<br />
spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul Naţional „Marin Sorescu” Craiova<br />
regia:<br />
Silviu Purcărete 900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />
SESIUNE DE SHAKESPEARO-<br />
LOGIE<br />
mo<strong>de</strong>ratori:<br />
Ian Herbert<br />
Don Rubin<br />
Ludmila Patlanjoglu<br />
Luni<br />
5<br />
MAI 1030<br />
1030
ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />
realizat <strong>de</strong> CATEDRA UNESCO–I.T.I. coordonator: prof. univ. Corneliu Dumitriu<br />
- Mini spectacole cu piesa ROMEO ŞI JULIETA<br />
prezentate <strong>de</strong> şcolile <strong>de</strong> teatru din:<br />
Cracovia (Polonia), Seoul (Coreea <strong>de</strong> Sud),Beijing (China),Kiev (Ucraina)<br />
900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />
1030<br />
ATELIER DE REGIE TEATRU condus <strong>de</strong> pof. univ.<br />
David Esrig: 1900<br />
CONCERT DE MUZICĂ RENASCENTISTĂ<br />
prezentat <strong>de</strong>:<br />
Corul Filarmonicii „Oltenia” Craiova<br />
dirijor: Alexandru Racu<br />
Marţi<br />
6<br />
MAI 1900<br />
REGELE LEAR<br />
spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul Maly din Sankt Petersburg<br />
regia: Lev Dodin 1030<br />
ATELIER TEATRUL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />
prezintă şcolile <strong>de</strong> teatru din: Shanghai (China)<br />
Sankt Petersburg (Ru<strong>si</strong>a)<br />
Tokyo (Japonia)<br />
Bucureşti (România) 1700Lansarea vol. CĂLĂTORIE FĂRĂ SFÂRŞIT <strong>de</strong> Lev Dodin şi<br />
LEV DODIN <strong>de</strong> Maria Shevtsova<br />
(Editura „Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”) 900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson<br />
1030<br />
ATELIER DE REGIE-TEATRU condus <strong>de</strong> pof. univ.<br />
David Esrig:<br />
Mier-curi<br />
7<br />
MAI 1900<br />
A DOUĂSPREZE<br />
-CEA NOAPTE<br />
spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul<br />
„Sota Rustaveli” din Tbili<strong>si</strong><br />
regia:<br />
Robert Sturua 1030<br />
ATELIER TEATRAL INTERNAŢIONAL DE ARTA ACTORULUI<br />
prezintă şcolile <strong>de</strong> teatru din: Sankt Petersburg (Ru<strong>si</strong>a), Sofia (Bulgaria)<br />
Londra (Marea Britanie)<br />
Craiova (România) 1300<br />
Lansarea volumului DICŢIONARUL PIESELOR ŞI PERSONAJELOR LUI SHAKESPEARE <strong>de</strong><br />
Corneliu Dumitriu<br />
colaborator:<br />
Florica Ichim 900<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong> Margareta Sorenson
ZIUA TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MARE) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(SALA MICĂ) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(FOYER) TEATRUL NAŢIONAL<br />
(BIBLIOTECĂ) TEATRUL DE OPERĂ ŞI OPERETĂ FILARMONICĂ<br />
sau<br />
PIAŢA MIHAI VITEAZUL CINEMA MODERN CONSILIUL JUDEŢEAN<br />
(SALA DE CONFERINŢE) CETATE PORT sau<br />
CASA<br />
ROMANESCU<br />
Joi<br />
8<br />
MAI 1900<br />
NOBILE WILLIAM<br />
recitalul actorului<br />
MICHAEL PENNINGTON 1030<br />
ATELIER DE TEATROLOGIE<br />
condus <strong>de</strong><br />
Margareta Sorenson<br />
(finalizare)<br />
Vineri<br />
9<br />
MAI<br />
1030<br />
-Proiecţia înregistrării spectacolului HAMLET MONOLOG<br />
regia:<br />
Robert Wilson<br />
şi proiecţia filmului documentar ABSOLUTE<br />
WILSON <strong>de</strong> Katharina Otto - Bernstein 1830<br />
Concert <strong>si</strong>mfonic<br />
SHAKESPEARE ÎN MUZICĂ:<br />
„Visul unei nopţi <strong>de</strong> vară”<br />
<strong>de</strong> Felix Men<strong>de</strong>lssohn -Bartholdy şi „Romeo şi Julieta” <strong>de</strong> Serghei Prokofiev<br />
prezentat <strong>de</strong> orchestra<br />
Filarmonicii „Oltenia” Craiova<br />
dirijor:<br />
Alan Tongue<br />
(Marea Britanie)<br />
Sâmbătă<br />
10 MAI 1900<br />
FEMEIA MĂRII spectacol invitat în afara programului shakespearean prezentat <strong>de</strong><br />
Compania „Change Performing Arts” din Milano<br />
regia:<br />
Robert Wilson 11,00<br />
-Lansarea cărţilor ROBERT WILSON în dialog cu<br />
HEINER MÜLLER<br />
(Editura<br />
,,Fundaţia Culturală Camil Petrescu-Teatrul Azi”)<br />
şi<br />
JUCÂND TRANSVERSAL<br />
Reimaginându-l pe Shakespeare şi viitorul critic.<br />
<strong>de</strong> Bryan Reynolds (Editura<br />
„Casa Cărţii <strong>de</strong> Ştiinţă din Cluj”)<br />
CARNET CULTURAL SALAJEAN
A avut loc cea <strong>de</strong>-a VIII-a ediţie a Festivalului “Primăvara poeziei”, manifestare<br />
organizată <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Sălaj, Centrul Culturii Tradiţionale Sălaj şi<br />
revista <strong>de</strong> cultură “Hepehupa”. Găzduit <strong>de</strong> Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Istorie şi Artă Zalău,<br />
evenimentul a avut în <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură a artistului<br />
Petkes József. Pictorul, originar din Sălaj, locuieşte in Ungaria şi a implinit 80<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţa. După vernisaj s-a <strong>de</strong>sfăşurat tradiţionala intalnire dintre poeţi<br />
romani şi maghiari, din ju<strong>de</strong>ţele Sălaj, Satu Mare, Cluj şi Bihor, şi din Ungaria,<br />
din Budapesta, Gyula şi Kapuvár.<br />
Corul Seminarului Teologic Ortodox "Sfintii Trei Ierarhi" Zalau a susţinut la<br />
Catedrala Sfanta Vineri, momentul cultural-duhovnicesc: "La umbra Sfintei Cruci".<br />
Spectatorii au audiat cantari specifice Postului Mare ale corului seminarului<br />
("Predania") <strong>si</strong> au vizitat expozitia cu vanzare <strong>de</strong> lucrari realizate <strong>de</strong> copiii <strong>de</strong><br />
la Centrul <strong>de</strong> Servicii Comunitare din Cehu Silvaniei. Spectacolul a prilejuit şi<br />
lansarea celui <strong>de</strong>-al doilea CD al corului "Predania", intitulat "La umbra Sfintei<br />
Cruci".<br />
Se bucură <strong>de</strong> succes proiectul "Sa sustinem impreuna tinerii talentati din Zalau",<br />
in organizarea Asociatiilor "Furnicile albastre" <strong>si</strong> "Prieteni pentru Comunitate<br />
MATCA, <strong>si</strong> in colaborare cu Primaria Zalau, CNS, Club Rotaract Zalau <strong>si</strong> Casa <strong>de</strong><br />
Cultura a Sindicatelor. În cadrul lui, un spectacol teatral cu piesa <strong>de</strong> teatru<br />
"Ulciorul sfaramat" pe scena Casei <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor. În rolul principal<br />
este distribuit un talent pornit din Zalău : Alexandru Suciu, absolvent al UNATC<br />
"I. L. Caragiale" Bucuresti, fost elev al Colegiului National Silvania (CNS),<br />
promotia 2003 - 2004.<br />
Saptamanal valcean - reportaje, anchete, evenimente, analize, i<strong>de</strong>i <strong>de</strong> afaceri<br />
IMPACT REAL este o publicatie saptamanala care ofera cele mai diverse informatii <strong>de</strong><br />
interes general din ju<strong>de</strong>tul Vâlcea. Contine informatii din cele mai diverse domenii<br />
- politic, învatamânt, social, economic, divertisment, cultura, religie <strong>si</strong> sport.<br />
Echidistanta politica, <strong>de</strong>ontologia profe<strong>si</strong>onala, promptitudinea <strong>si</strong> acuratetea,<br />
grija pentru interesul cetateanului sunt elemente care au facut din "Impact real"<br />
un saptamânal al tuturor vâlcenilor.<br />
NICĂPETRE!<br />
In Saptamâna Patimilor s-a stins la Montreal marele artist plastic, sculptorul şi<br />
graficianul NICĂPETRE, cel care se năştea acum şaptezecişidoi <strong>de</strong> ani înla fel <strong>de</strong><br />
celebra Brăiliţa. Este unul dintre puţinii artişti pe care locurile lui <strong>de</strong> Baştină<br />
l-au ajutat să-şi permenentizeze memoria, Brăila invitându-l chiar anul trecut săşi<br />
facă un mare muzeu, aşa cum diriguitorii ţării încă nu-i invită pe alţii.Hristos<br />
înălţânduse va ridica <strong>si</strong> sufletul acestui mare talent românesc.<br />
Le Centre <strong>de</strong> Recherche en Littérature Comparée <strong>de</strong> l'Univer<strong>si</strong>té Paris-Sorbonne<br />
(Paris IV) et l'Institut Culturel roumain vous invitent à la journée d’étu<strong>de</strong><br />
Ilarie Voronca et les poètes roumains en France<br />
le samedi 17 mai 2008, <strong>de</strong> 10h à 18h
Matin, 10h – 12h, Univer<strong>si</strong>té Paris-Sorbonne (Paris IV), amphithéâtre Descartes, 17,<br />
rue <strong>de</strong> la Sorbonne, 75005<br />
Introduction par Pierre Brunel<br />
Jean-Pierre Bégot, écrivain<br />
Alain Vuillemin, professeur à l’Univer<strong>si</strong>té d’Artois, « Le poète Alexandru<br />
Macedonski »<br />
Patrice Beray, écrivain, « Imagination ou affectivité créatrice ? Le poème pour<br />
Benjamin Fondane et Ilarie Voronca »<br />
Après-midi, 14h – 18h, Maison <strong>de</strong> la Recherche, salle D 40, 28, rue Serpente, 75006<br />
Linda Maria Baros, poète, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Ver<strong>si</strong>on<br />
encore terrestre d’un poème. La dimen<strong>si</strong>on métapoétique <strong>de</strong> l’œuvre d’Ilarie Voronca<br />
»<br />
Andrei Cadar, traducteur et chercheur à Paris IV-Sorbonne, « Voronca avant Voronca<br />
»<br />
Philippe Di Folco, écrivain et chroniqueur littéraire, « Ghera<strong>si</strong>m Luca, écrivain :<br />
mot dit mal dit, béni ad libitum »<br />
Expo<strong>si</strong>tion « Lumière secrètes d’Ilarie Voronca » réalisée par Didier<br />
"VIATA LITERARA":UN NUMAR NOU , INTERESANT , PE CARE VA INVITAM SA-L CITITI .<br />
www.viata-literara.com<br />
"Viata Literara " este un buletin lunar difuzat on-line <strong>de</strong> IMAGO PROMOTION , o<br />
agentie pentru imagine publica <strong>si</strong> promotie culturala . Continutul ei nu reprezinta<br />
un inventar complet al evolutiilor din lumea literara <strong>si</strong> <strong>de</strong> pe piata <strong>de</strong> carte ,<br />
fiind o selectie aplicata mai ales asupra i<strong>de</strong>ilor , autorilor <strong>si</strong> cartilor care nu
participa la cultura dominanta ; revista selecteaza <strong>si</strong> recomanda o alternativa la<br />
valorile oficiale care sunt constituite pe principiul corectitudinii politice<br />
.Propuneri pentru aparitia in VIATA LITERARA , observatii <strong>si</strong> selectii <strong>de</strong> cititor<br />
sau editor se pot face permanent la adresa <strong>de</strong> e-mail : viata.literara@gmail.com<br />
INSTITUTUL ROMAN DE TEOLOGIE SI SPIRITUALITATE ORTODOXA<br />
Capela “Sf. Apostoli Petru <strong>si</strong> Pavel”<br />
Va invita la<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<br />
<strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />
din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Marti 29 Aprilie 2008, ora 7:15 PM<br />
la o seara <strong>de</strong> prezentare a scriitorului <strong>si</strong> regizorului<br />
Mihai Iacob<br />
Dupa proiectia filmului Darclee, autorul romanelor Pasaport American <strong>si</strong> Jennifer va<br />
semna autografe.<br />
Vor vorbi Oana Radu, Theodor Damian, M.N. Rusu, Timotei Ursu <strong>si</strong> autorul<br />
Aici RADIO LUCIENI !!!
Aici Radio Lucieni! se va auzi începând <strong>de</strong> astăzi pe strada mare din comuna<br />
noastră. O mo<strong>de</strong>rnă staţie <strong>de</strong> radioficare, cu goarne precum cele <strong>de</strong> la Radio Vacanţa<br />
a pornit <strong>de</strong> astăzi să emită. Se vrea acesta a fi un alt cadou din partea Primariei,<br />
a Con<strong>si</strong>liului Local şi a Primarului pentru toţi cetăţenii din Lucieni. Oameni<br />
importanţi <strong>de</strong> presă aui fost prezenţi la inaugurarea Staţiei <strong>de</strong> Radio Lucieni,<br />
con<strong>si</strong>lieri locali, dar şi <strong>si</strong>mpli cetăţeni. Vanesa Toma a fost aceea care alături <strong>de</strong><br />
mine şi <strong>de</strong> poetul Victor Mihalache a făcut oficiile da gazdă. A avut loc <strong>de</strong>zvelirea<br />
<strong>si</strong>glei postului, s-a ascultat Cântecul pentru Lucieni, iar apoi s-a făcut auzită<br />
muzică religioasă. O premieră pentru satul dâmboviţean, pentru satul românesc în<br />
general s-a <strong>de</strong>rulat astăzi la Lucieni şi suntem foarte mândri <strong>de</strong> asta. Paşte<br />
fericit tuturor!<br />
Spuneam mai <strong>de</strong>mult ca prichin<strong>de</strong>ii reuniţi sub însemnele Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi<br />
ale Clubului Victorioşilor au avut două lăudabile iniţiative: au început să strângă<br />
jucării şi alimente pentru un copil <strong>de</strong> vârsta lor aflat în dificultate şi s-au<br />
mobilizat pentru o vizită la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Şi ambele superbe<br />
gesturi au fost finalizate în Joia Mare a Săptămânii Patimilor Domnulu<br />
Superbe gesturi <strong>de</strong> Paşte ale componenţilor ŞCOLII MICILOR VEDETE şi CLUBULUI<br />
VICTORIOŞILOR<br />
Spuneam mai <strong>de</strong>mult ca prichin<strong>de</strong>ii reuniţi sub însemnele Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi<br />
ale Clubului Victorioşilor au avut două lăudabile iniţiative: au început să strângă<br />
jucării şi alimente pentru un copil <strong>de</strong> vârsta lor aflat în dificultate şi s-au<br />
mobilizat pentru o vizită la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Şi ambele superbe<br />
gesturi au fost finalizate în Joia Mare a Săptămânii Patimilor Domnului Nostru
Iisus Hristos. Micuţul Ionuţ Marian Mănescu, <strong>de</strong> 7 ani, din localitatea Şuţa Seacă a<br />
fost fericitul beneficiar a foatre multe jucării, alimente şi o con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabilă sumă<br />
<strong>de</strong> bani donată <strong>de</strong> noii lui prieteni <strong>de</strong> la Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te. El ne-a mărturi<strong>si</strong>t<br />
că până acum nu a avut parte <strong>de</strong> jucării şi că este extrem <strong>de</strong> fericit la primirea<br />
acestui neaşteptat dar. Şi-a dorit şi un set <strong>de</strong> carioca, pentru a putea <strong>de</strong>sena şi<br />
colora şi l-a primit, <strong>de</strong> asemenea. Mai târziu am aflat că s-a jucat cu absolut<br />
toate jucăriile şi că le-a dat din ele şi frăţiorilor săi mai mici. Apoi, cu un<br />
autocar pus la dispoziţie <strong>de</strong> Primăria Aninoasa şi <strong>de</strong> firma Bossu Trans, s-a făcut<br />
<strong>de</strong>plasarea la Căminul <strong>de</strong> Bătrâni <strong>de</strong> la Pucioasa. Pentru că ploua intens, întâlnirea<br />
a avut loc în sala <strong>de</strong> mese şi nu în parcul instituţiei, ca <strong>de</strong> obicei. Emoţie,<br />
lacrimi <strong>de</strong> fericire şi o reve<strong>de</strong>re la <strong>de</strong> la bunici la nepoţi, cu micuţii stând în<br />
braţele bătrânilor locatari şi cu multe mulţumiri din partea lor pentru componenţii<br />
Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi cei ai Clubului Victorioşilor. Artiştii cei <strong>de</strong> o şchioapă<br />
au prezentat un con<strong>si</strong>stent program muzical, au dansat <strong>de</strong> mama focului şi şi-au<br />
etalat cu mândrie noile costumaţii <strong>de</strong> scenă. Actorii Teatrului "Junior" au făcut şi<br />
ei câteva daruri muzicale. În cea <strong>de</strong>-a doua parte a programului, soliştii<br />
Orchestrei Populare "Chindia": Rodica Voicu, Ileana Pavelescu, Florentina Mâinea,<br />
Cristina Alexandru Gheorghilaş; precum şi Alina Oancea şi Nicolae Dulgheru au<br />
prezentat un spectacol folcloric cu totul şi cu totul <strong>de</strong>osebit. Vanesa Toma,<br />
Cristina Ilie, Loredana Dobrescu şi Beatrice Simion au avut, <strong>de</strong> asemenea, inspirate<br />
intervenţii artistice. Domnul Constantin Maricescu, inimosul priamr al comunei<br />
Aninoasa, a ţinut să fie prezent în mijlocul bătrânilor şi le-a adus daruri<br />
constând în alimente şi în dulciuri. Toatea aceste momente au fost înregistrate <strong>de</strong><br />
Televiziunea "Columna" pentru emi<strong>si</strong>unea "Clubul Victorioşilor" din Sfânta zi <strong>de</strong><br />
Paşte. Tuturor vă dorim Sărbători cu bine şi un Paşte Fericit!<br />
Cu ocazia Sfintelor Sărbători <strong>de</strong> Paşti, Biblioteca Comunală Cornu şi membrii<br />
cercului <strong>de</strong> teatru din cadrul acesteia, organizează duminică, 27 aprilie 2008, în<br />
cadrul Bisericii cu hramul "Înălţarea Domnului" din Cornu <strong>de</strong> Sus, un program <strong>de</strong><br />
cântece şi poezii <strong>de</strong>dicate acestei Sfinte Sărbători.<br />
LA BRASOV VIZITATI CASA MURESENILOR<br />
Casa Muresenilor O foarte valoroasă colecţie <strong>de</strong> mobilier, pictură, sculptură şi mai<br />
ales o arhivă <strong>de</strong> o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 <strong>de</strong><br />
documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu<br />
mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.<br />
Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate <strong>si</strong> importante arhive <strong>de</strong> familie.<br />
Conducînd timp <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> o jumatate <strong>de</strong> secol "Gazeta Tran<strong>si</strong>lvaniei", Muresenii<br />
au corespondat cu toti frunta<strong>si</strong>i politici ai vremii lor, atît din Ar<strong>de</strong>al cît <strong>si</strong> din<br />
celelalte provincii locuite <strong>de</strong> români. Pe lînga corespon<strong>de</strong>nta politica, în Arhiva<br />
Muresenilor se gasesc - sporindu-i valoarea culturala - numeroase manuscrise ale<br />
Muresenilor <strong>si</strong> ale corespon<strong>de</strong>ntilor ziarelor conduse <strong>de</strong> ei. Atrage atentia <strong>si</strong><br />
prezenta documentelor legate <strong>de</strong> istoria Imnului national "Desteapta-te, Romane",<br />
creatie a nemuritorului Andrei Muresanu.Muzeul "Casa Muresenilor" se indreapta spre<br />
transformarea intr-un complex <strong>de</strong> case memoriale <strong>de</strong>dicate amintirii unor mari<br />
personalitati brasovene precum Casa Memoriala Stefan Baciu."Stefan Baciu"<br />
INCEPAND CU DATA DE 25.04.2008, CU OCAZIA SFINTELOR SARBATORI PASCALE LA BISERICA<br />
" CUVIOASA PARASCHIVA " DIN CORNU DE JOS VA AVEA LOC, EXPOZITIA " OUA INCONDEIATE<br />
" EXPOZITIE A ELEVILOR SCOLII GENERALE, ELEVI MEMBRII AI CERCULUI DE CREATIE DIN<br />
CADRUL CAMINULUI CULTURAL CORNU.<br />
CU OCAZIA SFINTEI SARBATORI A PASTELUI<br />
URAM PENTRU TOTI CITITORII PORTALULUI CARTE SI ARTE CA MARETIA INVIERII DOMNULUI SA<br />
VA INCALZEASCA SUFLETELE SA VA DESCHIDA INIMILE SPRE IUBIRE CREDINTA SI IERTARE.
HRISTOS A INVIAT!<br />
DIRECTOR,CAMINUL CULTURAL CORNU, GABRIELA DOBRESCU<br />
BIBLIOTECAR,<br />
GRATIELA CIRCIU.<br />
INFORMATII PRIVIND FILOSOFIA ROMANA<br />
Semnalam newsletter-ul lunar <strong>de</strong>dicat filozofiei in Romania, acum la al<br />
16-lea numar : http://www.romanian-philosophy.ro/newsletter/.Portalul nostru va va<br />
oferi un link permanent catre aceasta sursa <strong>de</strong> informare.<br />
Teatrul Ariel din Targu-Mures impreuna cu Fundatia Dramafest <strong>si</strong> Uniter, in<br />
parteneriat cu E-ON, anunta lansarea Bursei <strong>de</strong> piese noi <strong>de</strong> teatru romanesti,<br />
finalizata cu premiul Dramafest - E-ON, in valoare <strong>de</strong> 10.000 lei. De asemenea, se<br />
va acorda un premiu in valoare <strong>de</strong> 2.000 lei pentru piesa cu cel mai important<br />
potential radiofonic.<br />
Dramaturgii interesati sa participe la concurs sunt rugati sa trimita cate un<br />
<strong>si</strong>ngur text, care nu a mai fost publicat sau jucat, partial sau integral. Textele<br />
se primesc numai in varianta electronica, pe adresa bursatexte@yahoo.com, pana la<br />
data <strong>de</strong> 1 septembrie. Piesele selectate vor fi anuntate pe 1 octombrie. Lecturile<br />
scenice vor avea loc in prezenta autorilor, intre 23 <strong>si</strong> 26 octombrie, <strong>si</strong> vor fi<br />
urmate <strong>de</strong> premierea piesei castigatoare <strong>si</strong> montarea ei in stagiunea 2008/2009, la<br />
Teatrul Ariel.Juriul <strong>de</strong> selectie a textelor este format din criticii <strong>de</strong> teatru Oana<br />
Cristea-Grigorescu, Iulia Popovici <strong>si</strong> Eugenia Anca Rotescu.Juriul <strong>de</strong> premiere este<br />
format din Sorin Crisan (critic <strong>si</strong> teoretician <strong>de</strong> teatru, profesor al UAT - Targu<br />
Mures), Alina Nelega (dramaturg), Teodor Cristian Popescu (regizor), Diana Popdan<br />
(ziarista radio), Iulia Popovici (critic <strong>de</strong> teatru).Detaliile privind regulamentul<br />
Bursei <strong>si</strong> <strong>de</strong>sfasurarea proiectului pot fi accesate la www.teatrulariel.ro, incepand<br />
cu data <strong>de</strong> 15 aprilie sau telefonic la 0748-203 172, persoana <strong>de</strong> contact Mariana<br />
Iordache (secretar literar, Teatrul Ariel).<br />
Top T Buzau,<br />
Festivalul <strong>de</strong> muzica rock din Buzau, a implinit 25 <strong>de</strong> ani. Editia <strong>de</strong> anul acesta<br />
a adus pe scena 15 formatii din tara <strong>si</strong> strainatate.<br />
Organizatorii au <strong>de</strong>dicat aceasta editie aniversara, in ajun <strong>de</strong> Florii, lui Florian<br />
Pittis, care a fost prezentator <strong>si</strong> membru al juriului festivalului intre anii 1993<br />
<strong>si</strong> 1995<br />
Duminica Floriilor difera <strong>de</strong> la o regiune la alta – relateaza agentia New<strong>si</strong>n. Daca<br />
la Ploiesti a fost organizat in premiera un pelerinaj intre doua biserici, in<br />
ju<strong>de</strong>tul Alba se pastreaza stravechiul obicei al "plimbatului cu salcia", iar in<br />
ju<strong>de</strong>tul Salaj, un<strong>de</strong> sambata Floriilor se mai numeste <strong>si</strong> Sambata Mortilor, oamenii<br />
organizeaza pomeni in cimitire.<br />
Sute <strong>de</strong> ploiesteni au luat parte la o proce<strong>si</strong>une religioasa pe strazile<br />
orasului, <strong>de</strong> la Biserica Sfantul Anton pana<br />
la Biserica Sfantul Andrei. Oamenii au strabatut orasul cantand cu icoane in brate.<br />
In fruntea convoiului s-a aflat un sobor <strong>de</strong> preoti. Multi alti credincio<strong>si</strong> s-au<br />
alaturat coloanei, motiv pentru care Biserica Sfantul Andrei a <strong>de</strong>venit<br />
neincapatoare.<br />
La randul lor, salajenii <strong>de</strong> pe Valea Somesului se aduna la cimitire in memoria<br />
celor trecuti in lumea dreptilor.<br />
In perioada 16-18 mai 2008, se organizeaza la Suceava, sub egida MECT, Concursul<br />
national <strong>de</strong> critica literara “Mihail Iordache”, editia a III-a, <strong>de</strong>stinat<br />
liceenilor. Participantii vor trimite, pe adresa <strong>de</strong> email:
concursmihailiordache@yahoo.com, cronica/ recenzia unei carti <strong>de</strong> beletristica,<br />
aparuta in anul 2007, carte scrisa <strong>de</strong> un autor roman. Termenul-limita <strong>de</strong> trimitere<br />
a lucrarilor: 30 aprilie a.c. Detalii, in pagina Concursului, aflata pe <strong>si</strong>te-ul<br />
www.olimpia<strong>de</strong>.ro. Mult succes!<br />
ROMÂNII PENTRU ROMÂNI<br />
Rugăm pe oricine, dar mai ales pe parlamentarii noştri europeni cărora le-a lip<strong>si</strong>t<br />
o asemenea iniţiativă, să citească ştirea <strong>de</strong> mai jos <strong>si</strong> sa intre în <strong>de</strong>zbatere pe<br />
forumul nostru sau scriindu-ne pe adresa <strong>de</strong> contact a portalului.<br />
Un proiect <strong>de</strong> rezolutie al APCE initiat <strong>de</strong> europarlamentarul basarabean Vlad<br />
Cubreacov,sustine drepturile istro-romanilor din CroatiaConstatand ca minoritatea<br />
istro-romana locuieste in opt sate (Žejane/Jeiani, Brdo/Barda, Jesenovik/Sucodru,<br />
Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Susnevita/Susgnevizza, Letaj <strong>si</strong><br />
Zankovci) din peninsula Istria (Croatia), in nordul Marii Adriatice, in regiunea<br />
istorica Ciceria <strong>si</strong> ca aceasta minoritate nu este recunoscuta oficial <strong>de</strong> catre<br />
Croatia ; Constantand <strong>de</strong> asemenea ca dupa cel <strong>de</strong> al doilea Razboi mondial in<br />
regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diaspora <strong>si</strong> ca mici comunitati <strong>de</strong><br />
origine istro-romana locuiesc in Slovenia, in localitatile Golac <strong>si</strong> Polijane din<br />
nordul regiunii istorice Ciceria ;Amintind natura autohtona a minoritatii istroromane<br />
pe teritorul pe care locuieste istoric <strong>de</strong> secole ;Notand ca istro-romana,<br />
citata <strong>de</strong> UNESCO in <strong>Carte</strong>a Ro<strong>si</strong>e a limbilor in pericol <strong>de</strong> stingere ca aflandu-se<br />
«intr-un serios pericol», este un dialect istoric romanesc vorbit <strong>de</strong> o populatie<br />
estimata intre 500 <strong>si</strong> 1500 <strong>de</strong> persoane care se autoi<strong>de</strong>ntifica prin endonimul<br />
Rumani/Rumari/Rumeri (Romani) fiind numita <strong>de</strong> croati, sloveni <strong>si</strong> italieni cu<br />
exonimul Ciribiri sau Cici, iar <strong>de</strong> lingvisti fiind numita Istro-romani ;Tinand cont<br />
<strong>de</strong> faptul ca intre 1921 <strong>si</strong> 1925 la Šušnjevica/Susnevita a functionat scoala<br />
«Imparatul Traian» cu predarea materiilor in dialectul istro-roman <strong>si</strong> in romana<br />
literara, scoala infiintata <strong>de</strong> profesorul istro-roman Andrei Glavina ;Luand nona <strong>de</strong><br />
faptul ca in ultimii ani Asociatia istro-romana «Andrei Glavina» publica la Trieste<br />
(Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore catre frat rumeri” (Scrisoare catre<br />
fratii romani) ;Observand cu satisfactie ca in primavara anului 2000 a fost<br />
po<strong>si</strong>bila organizarea la Univer<strong>si</strong>tatea din Pola a primului Congres istro-roman<br />
;Regretand ca, nefiind recunoscuti oficial ca minoritate, istro-romanii nu<br />
beneficiaza <strong>de</strong>loc <strong>de</strong> invatamant public, <strong>de</strong> nici un fel <strong>de</strong> a<strong>si</strong>stenta religioasa <strong>si</strong><br />
nu dispun <strong>de</strong> nici un fel <strong>de</strong> presa scrisa sau audiovizuala in propria lor limba<br />
;Ingrijorata <strong>de</strong> reducerea continua a numarului istro-romanilor din cauza a<strong>si</strong>milarii<br />
lor <strong>de</strong> catre nationalitatile inconjuratoare, fiind vorba <strong>de</strong> <strong>de</strong> o minoritate<br />
puternic amenintata cu disparitia ;Apreciind ca aceasta <strong>si</strong>tuatie ingrijoratoare <strong>si</strong><br />
chiar critica nu este conforma cu normele <strong>si</strong> standar<strong>de</strong>le Con<strong>si</strong>liului Europei ;Luand<br />
in con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratie obligatiile statelor membre ale Con<strong>si</strong>liului Europei fata <strong>de</strong><br />
minoritati, precum <strong>si</strong> drepturile <strong>si</strong> obligatiile statelor inrudite fata <strong>de</strong><br />
minoritatile <strong>de</strong> peste hotare, Adunarea Parlamentara a Con<strong>si</strong>liului Europei,Invita<br />
autoritatile Croatiei sa recunoasca oficial minoritatea istro-romana <strong>si</strong> sa-i<br />
garanteze acesteia respectarea drepturilor <strong>si</strong> libertatilor fundamentale asa cum<br />
sunt acestea inscrise in Conventia Europeana a Drepturilor Omului <strong>si</strong> mai cu seama<br />
drepturile lingvistice, culturale <strong>si</strong> religioase in urmatoarele domenii: a.<br />
invatamantul in limba materna; b. serviciile religioase in limba materna; c. ziare,<br />
reviste, emi<strong>si</strong>uni radio <strong>si</strong> <strong>de</strong> televiziune in limba materna; d. sustinerea<br />
asociatialor culturale ale istro-romanilor ;Invita autoritatile Romaniei, ca stat<br />
inrudit, sa conclucreze cu autoritatle Croatiei in scopul luarii urgente a oricaror<br />
masuri necesare pentru pastrarea i<strong>de</strong>ntitatii minoritatii istro-romane grav<br />
amenintate <strong>si</strong> pentru sustinerea dialectului istro-roman putin raspandit ; Invita<br />
autoritatile Croatiei sa puna in aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite,<br />
urmatoarele masuri: 1. adoptarea progre<strong>si</strong>va a limbii materne in educatia copiilor<br />
(folo<strong>si</strong>rea dialectului istro-roman la nivel <strong>de</strong> vorbire in treapta prescolara <strong>si</strong><br />
folo<strong>si</strong>rea normei literare romanesti in invatamantul primar) ; 2. respectarea <strong>si</strong>
acordarea <strong>de</strong> ajutor public in favoarea utilizarii locale a dialectului istro-roman<br />
<strong>si</strong> a limbii romane literare, precum <strong>si</strong> in favoarea folo<strong>si</strong>rii lor curente in<br />
invatamantul mediu <strong>si</strong> presa din localitatile respective, in masura nece<strong>si</strong>tatilor<br />
comunitatilor care le vorbesc ; 3. permi<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> a oficia serviciile religioase in<br />
dialectul istro-roman <strong>si</strong> in standardul literar romanesc in bisericile din saltele<br />
istro-romane, astfel incat istro-romanii sa poata tine cantarile bisericesti in<br />
limba lor materna ; 4. organizarea unor forumuri internationale <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbateri <strong>si</strong> a<br />
unor seminare ale expertilor pentru studierea <strong>si</strong> repertorierea cu grija a<br />
particularitatilor dialectului <strong>si</strong> culturii istro-romane ; Insarcineaza comi<strong>si</strong>a sa<br />
se<strong>si</strong>zata in fond sa includa pe ordinea <strong>de</strong> zi a viitoarelor ei sedinte chestiunea<br />
minoritatii istro-romane aflate in pericol, sa urmareasca in<strong>de</strong>aproape evolutiile<br />
privind acesta minoritate <strong>si</strong> sa prezinte un Raport asupra chestiunii respective.<br />
La câţiva zeci <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> Capitală, se află cea mai mare arie protejată din<br />
Câmpia Română. Este vorba <strong>de</strong>spre Parcul Natural Comana, care se întin<strong>de</strong> pe 25.000<br />
<strong>de</strong> hectare şi cuprin<strong>de</strong> un eco<strong>si</strong>stem caracteristic <strong>de</strong>ltei, cunoscut din vechime sub<br />
numele <strong>de</strong> Balta Comana. Specialiştii susţin că „Delta <strong>de</strong> lângă Bucureşti" ocupă<br />
locul doi ca biodiver<strong>si</strong>tate, după Rezervaţia Delta Dunării<br />
bucureştenii care trec prin zona Pieţei Univer<strong>si</strong>tăţii vor putea să <strong>de</strong>seneze oraşul,<br />
aşa cum îl văd sau doresc ei. Programul "I Love Bucharest" cuprin<strong>de</strong> proiectele<br />
'Desenează pentru Bucureşti', 'Bucharest metroArt' şi 'Strada Cărţii' şi se<br />
adresează tuturor celor care locuiesc în Capitală, având drept scop reînsufleţirea<br />
Capitalei<br />
La Malainita se va <strong>de</strong>sfasura primul Festivalul <strong>de</strong> Pasti al romanilor din Timoc<br />
Malainita, Serbia/Romanian Global News<br />
miercuri, 16 aprilie 2008<br />
Fe<strong>de</strong>ratia romanilor din Serbia organizeaza in data <strong>de</strong> 29 aprilie 2008, o<br />
manifestare culturala <strong>de</strong>dicata Sfintei sarbatori a Invierii <strong>si</strong> traditiilor<br />
romanesti <strong>de</strong> celebrare a Pastelui, transmite Romanian Global News. In dimineata<br />
fiecarei zile <strong>de</strong> Paste se va oficia Sfanta Liturghie incepand cu ora 5:00. La<br />
eveniment vor participa urmatoarele ansambluri folclorice: Ansamblul din Cobisnita<br />
<strong>si</strong> Bucopcea, Ansamblul din Criveli, <strong>si</strong> i Interpreti <strong>de</strong> muzica romaneasca din<br />
Pomoravlie <strong>si</strong> Craina<br />
Târg <strong>de</strong> Florii la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi la Muzeul<br />
Ţăranului Român<br />
Meşteri populari, produse tradiţionale interpreţi <strong>de</strong> muzică folclorică şi cântările<br />
specifice acestei sărbători – PRICESNELE. Artiştii plastici Nicolae şi Lucian Truţă<br />
din Slatina prezintă expoziţia <strong>de</strong> pictură şi ceramică "Reîntoarcere la vatră".<br />
Meşteşugari şi negustori din toate zonele ţării participă şi la Târgul <strong>de</strong> Florii<br />
<strong>de</strong> la Muzeul Ţăranului Român cu oale, linguri, ibrice <strong>de</strong> alamă, ii, marame, cergi,<br />
icoane şi cu o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> ouă încon<strong>de</strong>iate, pite armâneşti cu praz, brânză şi ou,<br />
cozonaci, colaci, suc <strong>de</strong> mere şi ţuică, flori şi ierburi <strong>de</strong> leac.<br />
Corul <strong>de</strong> Copii Radio va prezenta, sub bagheta dirijorului Voicu Popescu, un<br />
spectacol inedit <strong>de</strong> muzică şi mişcare intitulat "Amprente". Spectacolul este o<br />
producţie proprie a Corului <strong>de</strong> Copii Radio, bazat pe creaţia compozitorilor români,<br />
<strong>de</strong> la 1400 până astăzi<br />
Corul Mănă<strong>stiri</strong>i Stavropoleos din Bucureşti, la RomaCorul Mănă<strong>stiri</strong>i Stavropoleos<br />
din Bucureşi a susţinut ieri seară, la Roma, un concert <strong>de</strong> muzică liturgică.<br />
Evenimentul a anticipat pentru creştinii ortodocşi Sărbătoarea Floriilor. În<br />
biserica Sfântul Bartolomeu, din centrul Romei, grupul <strong>de</strong> preoţi a creeat o
atmosferă bizantină.<br />
SOCIETATEA UMORISTICA PACALA <strong>si</strong> revista HARABABURA va informeaza ca, din motive<br />
financiare nedorite, DECERNAREA PREMIILOR PACALA pe anul 2007, anuntate pentru data<br />
<strong>de</strong> 23 aprilie 2008, orele 12,00, la CASA UNIVERSITARILOR din Bucuresti, nu va mai<br />
avea loc.<br />
SOCIETATEA UMORISTICA PACALA <strong>si</strong> REVISTA HARABABURA, va invita miercuri, 23 aprilie<br />
2008, orele 12,00, la CASA UNIVERSITARILOR, str. Dioni<strong>si</strong>e Lupu nr. 46, SA RADETI SI<br />
SA VA BUCURATI cu prilejul <strong>de</strong>cernarii PREMIILOR pentru anul 2007. Manifestarea va<br />
fi insotita <strong>de</strong> o HARABABURA bine ORGANIZATA, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> nu va lip<strong>si</strong> O GUSTARE, O<br />
DEGUSTARE, O URARE! Presedinte fondator - Prof.univ.dr. GEO SAIZESCU<br />
1. Suceava, 24 aprilie-"VASILE VOICULESCU-ultimul mare sonetist"(45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
trecerea în nefiinţă)-expoziţie <strong>de</strong> cărţi şi documente<br />
2. Bilca, 27-28 aprilie-"BALUL GOSPODARILOR"-spectacol şi obiceiuri tradiţionale<br />
3. Valea Moldovei, 28 aprilie-"BALUL GOSPODARILOR", ediţia a IV-a<br />
1. Putna, 20aprilie-Comemorarea poetului iconar AUREL PUTNEANU-95 ani <strong>de</strong> la naştere<br />
2. Bilca, 20 aprilie-Festivalul concurs "COMORI DE SUFLET ROMÂNESC", ediţia a VIa,<br />
concurs al ansamblurilor folclorice <strong>de</strong> amatori, expoziţie <strong>de</strong> artă plastică<br />
itinerantă<br />
3. Gălăneşti, 21 aprilie-"GĂLĂNEŞTI-240 ani <strong>de</strong> atestare documentară"<br />
4. Suceava, 21-27 aprilie-"SĂPTĂMÂNA NAŢIONALĂ A BIBLIOTECILOR"-expoziţii, lansări<br />
<strong>de</strong> carte, întâlniri cu autori şi editori<br />
1.Fântânele, 1 aprilie-Festivalul folcloric "Hora Satului"<br />
2.Suceava, 11 aprilie-SIMION FLOREA MARIAN-"SĂRBĂTORILE LA ROMÂNI"-evocarea<br />
personalităţii, expoziţie <strong>de</strong> manuscrise<br />
3.Vama, 13 aprilie-Festivalul concurs "COMORI DE SUFLET ROMÂNESC", ediţia a VI-a<br />
4.Ciprian Porumbescu, 15 aprilie-"STUPCA-390 ani <strong>de</strong> atestare documentară"<br />
5. Gura Humorului, 15 aprilie-"TÂRGUL DE PAŞTI"-expoziţia meşterilor şi<br />
meşteşugarilor; târgul ouălor închistrite<br />
VENETIA SI CRAIOVA – LIMBA ROMÂNĂ ŞI LIMBA ITALIANĂ<br />
Miercuri, 23 aprilie, va avea loc la Veneţia un seminar pe tema "Contraste şi<br />
interferenţe între limba italiană şi română: aspecte lingvistice şi didactice".<br />
Mo<strong>de</strong>ratoarea evenimentului va fi Elena Pârvu, profesoară în cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii<br />
din Craiova. Seminarul va evi<strong>de</strong>nţia caracterul latin al limbii române şi<br />
<strong>si</strong>militudinile morfo<strong>si</strong>ntactice şi lexicale ale limbii noastre cu italiana. Vor fi<br />
prezenţi profesori şi specialişti ai Univer<strong>si</strong>tăţii "Ca Foscari", din Veneţia, dar<br />
şi stu<strong>de</strong>nţi italieni sau străini care frecventează cursuri <strong>de</strong> limba, cultura şi<br />
civilizaţia română.<br />
Frescele mănă<strong>stiri</strong>i Văcăreşti, expuse la Cotroceni<br />
La Muzeul Naţional Cotroceni, a fost vernisata expoziţia „Picturi murale recuperate<br />
<strong>de</strong> la Biserica Mănă<strong>stiri</strong>i Văcăreşti", organizată în colaborare cu Muzeul<br />
Municipiului Bucureşti. 24 <strong>de</strong> fragmente, însumând 120 <strong>de</strong> metri pătraţi, <strong>de</strong>capate <strong>de</strong><br />
un grup <strong>de</strong> specialişti şi <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi ai Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice „Nicolae<br />
Grigorescu" în 1986, vor fi expuse până la 16 iunie.<br />
Romanii din Timoc pe agenda se<strong>si</strong>unii Adunarii Parlamentare a CE<br />
Strasbourg, Franta/ Romanian Global News<br />
marţi, 15 aprilie 2008
Adunarea Parlamentara a Con<strong>si</strong>liului Europei (APCE), care se <strong>de</strong>sfasoara la<br />
Strasbourg, Franta, intre 14-18 aprilie curent, va aborda problema romanilor din<br />
Serbia, dupa cum transmite AP <strong>Flux</strong>, ciatata <strong>de</strong> Romanian Global News.<br />
La reuniune va participa <strong>si</strong> o <strong>de</strong>legatie a parlamentului <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau, din<br />
componenta careia fac parte <strong>de</strong>putatii Arcadii Pasecinic, Vlad Cubreacov, Valeriu<br />
Cosarciuc <strong>si</strong> Oleg Tulea. Pe agenda discutiilor parlamentarilor din statele-membre<br />
ale Con<strong>si</strong>liului Europei figureaza, pe langa <strong>si</strong>tuatia minoritatii romanesti din<br />
Serbia <strong>si</strong> chestiuni privind comunitatile musulmanilor care se confrunta cu problema<br />
extremismului, abuzurile justitiei in Belarus.<br />
In ultima perioada Serbia, prin diverse instrumente din cadrul comunitatii<br />
romanesti a incercat sa influenteze discutiile din cadrul APCE. Astfel Vicarul<br />
Moise Ianes din Voivodina, cunoscut colaborator al organelor <strong>de</strong> securitate sarbesti<br />
<strong>si</strong> Dragomir Draghici, au trimis scrisori la membrii APCE in care <strong>de</strong>nunta<br />
recomandarile raportorului APCE pentru Serbia, parlamentarul german Jurgen Hermann.<br />
Fondurile Europene, cum se obţin şi cum pot fi gestionate<br />
Experienta spaniola in accesarea <strong>si</strong> gestionarea fondurilor europene,<br />
Susţinută <strong>de</strong><br />
DANIEL MATEOS<br />
Preşedinte Executiv<br />
Grupul Cosmos Internaţional<br />
Invitaţi speciali:<br />
Ioan Szilagyi – Prefect – Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Bistriţa Năsăud<br />
Gheorghe Marinescu – Preşedinte - Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Bistriţa Năsăud<br />
Va<strong>si</strong>le Moldovan – Primar - Primăria Municipiului Bistriţa<br />
Va<strong>si</strong>le Bar – Preşedinte - Camera <strong>de</strong> Comerţ şi Industrie Bistriţa Năsăud<br />
Locul <strong>de</strong>sfăşurării:<br />
Sala <strong>de</strong> Conferinţe a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Bistriţa Năsăud<br />
Ziua: 17 aprilie 2008 Ora: 11.00<br />
Festivalul ROMÂNIEI la Stuttgart : 26.04 - 09.05.2008<br />
Agero Stuttgart vă invită să participaţi la FESTIVAL RUMÄNIEN în data <strong>de</strong> 30.04.2008<br />
orele 21:00, la Treffpunkt Rotebühlplatz în Stuttgart, la un spectacol <strong>de</strong> folclor<br />
împreună cu Ansamblul Folcloric GUGULANA<br />
Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te şi Clubul Victorioşilor di Târgovişte vă invită să vă<br />
întâlniţi cu primăvara, cu copilăria şi cu tinereţe pe blogul <strong>de</strong>dicat<br />
http://scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com<br />
Vă aşteptăm şi vă dorim soare în suflete şi tot binele din lume!<br />
Vreme <strong>de</strong> patru săptămâni, în fiecare sâmbătă, la Sala <strong>de</strong> Sport a Şcolii Generale<br />
din Lehliu-Gară, a avut loc prima ediţie a Festivalului Copiilor "Primăvara -<br />
Kilometrul 0". Iniţiator este Iulian Iacomi (actualul primar <strong>de</strong> Dor Mărunt), iar<br />
organizatori, Companiile "Mix Mu<strong>si</strong>c" şi "Euro-Art Serv". Concursuri <strong>de</strong> recitări,<br />
muzică şi dans, tombole, spectacole ale Teatrului "Junior" din Târgovişte şi multe<br />
alte activităţi gustate <strong>de</strong> peste 2.000 <strong>de</strong> participanţi au intregit ineditul
festival.<br />
Comunicat <strong>de</strong> presă<br />
Cercetare asupra modului <strong>de</strong> filmare in contextul noilor formate in cinematografie<br />
Schimbarea în modul <strong>de</strong> captare a imaginii formatelor în film este subiectul unei<br />
cercetări, iniț iată <strong>de</strong> Univer<strong>si</strong>tatea Media din Stuttgart (Hochschule <strong>de</strong>r Medien) la<br />
data <strong>de</strong> 15 martie 2008. Ea este coordonată <strong>de</strong> Matthis Maasz în cadrul Institutului<br />
<strong>de</strong> Cercetări Aplicate – IAF și are dată <strong>de</strong> finalizare 30 iunie 2008. Direcț ia<br />
cercetării o reprezintă cantitatea acumulată și documentaț ia <strong>de</strong>taliată a practicii<br />
aplicate în producția filmului în epoca „revoluției digitale”.<br />
Directorii <strong>de</strong> Imagine, <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni, ale căror producț ii au rulat în Germania<br />
între 1997 și 2007 sunt invitaț i să participe. Distribuitorii din Germania au<br />
proiectat 3245 <strong>de</strong> titluri în perioada susmenț ionată având originea în peste 80 <strong>de</strong><br />
ț ări. Baza <strong>de</strong> date publicată <strong>de</strong> Editura Entertainment Media GmbH din Munchen a<br />
fost aleasă ca punct <strong>de</strong> referință. Din motive <strong>de</strong> ordin practic nu am avut cum să fim la curent cu toate producț iile<br />
europene, sau mondiale a căror premieră a avut loc <strong>de</strong>ja, dar toț i Directorii <strong>de</strong><br />
Imagine care au avut filme realizate în perioada amintită, înafara spaț iului german<br />
sunt invitați să participe la cercetare prin <strong>si</strong>te-ul www.filmformat.eu<br />
După completarea primei faze <strong>de</strong> contactare a Directorilor <strong>de</strong> Imagine din ț ările<br />
vorbitoare <strong>de</strong> limbă germană, urmează faza contactării restului <strong>de</strong> 1538 <strong>de</strong> Dir. De<br />
Imagine începând cu data <strong>de</strong> 9 aprilie. Fe<strong>de</strong>raț ia Europeană a DoP este partener la<br />
acest proiect, ajutând cu date <strong>de</strong> contact. De asemeni sunt mulț i Dir. De Imagine<br />
care nu sunt afiliați vreunei organizații și care sunt invitaț i să să intre pe<br />
paginile <strong>de</strong> WEB www.filmformat.eu Alți parteneri sunt Fundaț ia Deutsche Kinemathek<br />
din Berlin și Institutul <strong>de</strong> Literatură, Artă ș i Studii <strong>de</strong> Media <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />
Konstanz din Germania.<br />
Link-ul la chestionarul în engleză este:<br />
http://umfragen.hdm-stuttgart.<strong>de</strong>/StudiengangMW/filmformat_eng/fragebogen.htm<br />
Pentru informații <strong>de</strong>taliate persoana <strong>de</strong> contact este:<br />
Matthias Maasz<br />
Institute for Applied Research - IAF<br />
Stuttgart Media Univer<strong>si</strong>ty<br />
Nobelstr. 10<br />
D-70569 Stuttgart<br />
Germany<br />
Telefon: +49-711-8923-2226<br />
Mobile: +49-177-4531823<br />
E-Mail: filmformat@hdm-stuttgart.<strong>de</strong><br />
Câştigătorilor celei <strong>de</strong>-a XVI-a ediţii a Premiilor UNITER<br />
Debut: Cristina Ca<strong>si</strong>an, pentru rolul Amalia din spectacolul "Amalia respiră adânc",<br />
la Teatrul Act, Bucureşti.<br />
Teatru radiofonic: - "Dumnezeul <strong>de</strong> a doua zi" <strong>de</strong> Corneliu Mimi Brănescu, în regia<br />
lui Claudiu Goga, la SRR Bucureşti.<br />
Cea mai bună actriţă în rol secundar: Dana Dogaru, pentru rolul Mama/ Chelneriţa<br />
japoneză din spectacolul "În rolul victimei", la Teatrul Metropolis, Bucureşti.<br />
Cel mai bun actor în rol secundar - Ovidiu Ghiniţă, pentru rolul Tatălui din<br />
spectacolul "Vis Toamna", la Teatrul "Ioan Slavici", Arad.<br />
Cea mai bună actriţă în rol principal - Ofelia Popii, pentru rolul Mefisto din<br />
spectacolul "Faust", la Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu.<br />
Cel mai bun actor în rol principal - András Hatházi, pentru rolul Ivan Petrovici<br />
(Vania) din spectacolul "Unchiul Vania", la Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj Napoca.<br />
Cea mai bună scenografie - Helmut Sturmer, pentru <strong>de</strong>corul spectacolului "Faust", la<br />
Teatrul Naţional "Radu Stanca", Sibiu.<br />
Cel mai bun regizor - Andrei Şerban, pentru regia spectacolului "Unchiul Vania", la
Teatrului Maghiar <strong>de</strong> Stat, Cluj Napoca.<br />
Cel mai bun spectacol - "Unchiul Vania" ? producţie a Teatrului Maghiar <strong>de</strong> Stat,<br />
Cluj Napoca.<br />
Premiul <strong>de</strong> excelenţă: Radu Beligan<br />
Premiul pentru întreaga activitate - actriţă: Dorina Lazăr; actor: Ion Besoiu;<br />
scenografie: Florica Mălureanu; regie: Sanda Manu şi critică: Ion Cocora;<br />
Premiul special pentru muzică <strong>de</strong> teatru: Ada Milea;<br />
Premiul special pentru teatru <strong>de</strong> copii: Marian Râlea;<br />
Premiul special pentru teatrul <strong>de</strong> păpuşi: Ionuţ Brancu;<br />
Premiul special pentru teatrul <strong>de</strong> revistă: Aurel Storin;<br />
Premiul special pentru circ: Brânduşa Novac;<br />
Premiul special pentru coregrafie în arta spectacolului: Florin Fieroiu;<br />
Premiul special pentru performanţă în teatrul non-verbal: Mihai Mălaimare şi<br />
Teatrul Masca.<br />
Premiul mecena: Carmen Adamescu, preşedinte Unirea Shopping Center<br />
Liceenii <strong>si</strong> teatrul<br />
Trupa <strong>de</strong> teatru „ArCa LuI nOe", formată din liceeni, împlineşte doi ani <strong>de</strong><br />
existenţă şi poate fi „evaluată" în fiecare duminică într-un bar din Bucureşti<br />
E vorba <strong>de</strong> barul Hot Shots din Bucureşti (str. Cercului, colţ cu Moşilor).Din trupă<br />
fac parte 16 elevi ai Liceului „Aurel Vlaicu", iar dramaturg este Carmen Cristiana<br />
Petrescu, profesoara lor <strong>de</strong> limbă latină şi limbă şi literatură română, care apare<br />
şi în două dintre piese şi scrie scenariile pe tipologia fiecărui actor în parte.<br />
Li<strong>de</strong>rul echipei, Alexandru Robert Nagy, care este şi regizorul trupei, este elev în<br />
clasa a XI-a. „ArCa LuI nOe" a apărut ca o alternativă a teatrului pentru tineri.<br />
Din 2008, direcţiunea liceului a început să investească în trupa <strong>de</strong> teatru. Tinerii<br />
artişti au fost prezenţi la mai multe festivaluri naţionale şi internaţionale şi au<br />
jucat pe scene ale unor teatre celebre<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York (Director<br />
Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 18 Aprilie 2008, ora 7:00 PM<br />
la lansarea volumului <strong>de</strong> versuri<br />
Ajunga vietii<br />
<strong>de</strong> George Alexe<br />
vor vorbi M.N. Rusu <strong>si</strong> Theodor Damian<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
15 - 20 aprilie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
“Sfintele Paşti” – semnificaţii, tradiţii, obiceiuri; expoziţii tematice<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
16 aprilie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Seminar cu titlul „Protecţia europeană a drepturilor <strong>de</strong> proprietate industrială şi<br />
<strong>de</strong> autor”<br />
Organizatori:<br />
• Centrul Europe Direct al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea
• Oficiul <strong>de</strong> Stat pentru Invenţii şi Mărci<br />
17 aprilie<br />
Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Medalion aniversar “Gheorghe Dumitraşcu – 70”<br />
Organizatori:<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
• Aca<strong>de</strong>mia Olimpică din România – Filiala Râmnicu Vâlcea<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
19 aprilie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concert <strong>de</strong> fanfară<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
20 aprilie<br />
Căminul Cultural Pietrari<br />
“Hora Costumelor” ediţia a XXXVI -a - sărbătoarea portului popular vâlcean<br />
În context: parada portului popular vâlcean; “În memoriam Gheorghiţa Măleanu şi Ctin<br />
Bănacu creatori şi poeţi ai lumii satului vâlcean”; concursul creatoarelor<br />
populare; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori şi<br />
Orchestra “Rapsodia vâlceană”<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria comunei Pietrari<br />
• Căminul Cultural Pietrari<br />
21 – 25 aprilie<br />
Turcia – Aydin<br />
Participarea unui grup <strong>de</strong> copii din muncipiu la Zilele Copilului în Turcia<br />
Organizator:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea - Serviciul pentru Cultură, Sport şi<br />
Tineret Vâlcea<br />
21 – 22 aprilie<br />
Palatul Copiilor Baia Mare<br />
“Ziua Mondială a Pamântului”. Participă cercurile <strong>de</strong>: cenaclu literar, chimie<br />
aplicativă, floricultură, origami, informatică, mo<strong>de</strong>laj, arheologie<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Baia Mare<br />
Partener:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
21 aprilie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT BERGAMASC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Pieralberto Cattaneo - Italia<br />
Solişti: Alexandra Ştefănaescu – soprană, Melinda Duffner – mezzosoprană, Paul<br />
Ştefan<br />
Onaga- tenor, Fodre Attila – bas<br />
Program: Simone Mayr – “Lodoiska” – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea
G. Donizetti – Qui tollis misere – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
– Ave Maria – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
Matteo Salvi – “Messa Votiva” – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
22 - 25 aprilie<br />
Holul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> obiecte <strong>de</strong>corative din metal<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Ceremonie cu vioara lui Enescu<br />
Vineri, 11 Aprilie 2008<br />
Vioara Guarnieri, care i-a aparţinut lui George Enescu, i-a fost înmânată<br />
violonistului Gabriel Croitoru în cadrul unei ceremonii organizate la Muzeul<br />
Naţional „George Enescu“, în prezenţa ministrului culturii şi cultelor, Adrian<br />
Iorgulescu. Violonistul a semnat actul prin care instrumentul îi este încredinţat<br />
pe o perioadă <strong>de</strong> trei ani, în urma concursului iniţiat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi<br />
Cultelor.<br />
COLUMNA LUI TRAIAN VA CAPATA CULOARE<br />
Aşa cum a fost la început, ca majoritatea basoreliefurilor romane care erau <strong>si</strong><br />
pictate, Centrul <strong>de</strong> Arheologie din Roma anunţă că în anul 2009, unul dintre cele<br />
mai bine conservat monumente ale antichităţii romane, Columna lui Traian, îşi va<br />
recăpăta culorile originale, fiind repictată cu raze <strong>de</strong> lumină. Hotărârea <strong>de</strong> a<br />
reda Columnei întreaga bogăţie <strong>de</strong> culori, cum era în anul 113 e.n., când a fost<br />
ridicată, a fost luată recent, la Ferrara, în cadrul unei întâlniri internaţionale<br />
a restauratorilor <strong>de</strong> artă. Proce<strong>de</strong>ul utilizat este unul inovator, în care culorile<br />
vor fi puse pe monument cu ajutorul razelor <strong>de</strong> lumină, monitorizate pe calculator<br />
IN POLONIA O MARE MANIFESTARE A CULTURII ROMANE<br />
Festivalul Culturii Române se va <strong>de</strong>sfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi<br />
Wieliczka, un oraş turistic din apropiere.<br />
Proiectul cultural <strong>de</strong> cea mai mare anvergură concretizat vreodată <strong>de</strong> români în<br />
Polonia aduce 25 <strong>de</strong> evenimente adresate unor categorii diferite <strong>de</strong> public şi a fost<br />
realizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român (ICR) <strong>de</strong> la Varşovia în colaborare cu<br />
Fundaţia "Perspectiva Estică".<br />
IN POLINOIA O MARE MANIFESTARE A CULTURII ROMANE<br />
Festivalul Culturii Române se va <strong>de</strong>sfăşura până pe 20 aprilie, la Cracovia şi<br />
Wieliczka, un oraş turistic din apropiere.<br />
Proiectul cultural <strong>de</strong> cea mai mare anvergură concretizat vreodată <strong>de</strong> români în<br />
Polonia aduce 25 <strong>de</strong> evenimente adresate unor categorii diferite <strong>de</strong> public şi a fost
ealizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român (ICR) <strong>de</strong> la Varşovia în colaborare cu<br />
Fundaţia "Perspectiva Estică".<br />
REZERVATIE NATURALA CREATA PRIN VOLUNTARIAT<br />
În munţii calcaroşi <strong>de</strong> lângă Horezu, pe o suprafaţă <strong>de</strong> numai 4.186 <strong>de</strong> hectare,<br />
trăiesc câteva zeci <strong>de</strong> specii <strong>de</strong> plante şi animale unice în Europa : Capre negre,<br />
râşi, pi<strong>si</strong>ci sălbatice sau j<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> pădure pot fi văzute în cel mai mic parc<br />
naţional din România. Denumit după principalele vârfuri ale muntelui pe care-l<br />
înconjoară, Parcul Buila Vânturariţa e o bijuterie naturală, fiind <strong>si</strong>tuat în sudul<br />
Munţilor Căpăţânii. Parcul a fost înfiinţat <strong>de</strong> câţiva oameni inimoşi din Horezu,<br />
care în urma drumeţiilor pe munte au văzut că frumuseţile dispar sub privirile prea<br />
îngăduitoare ale autorităţilor. Principalul susţinător e Florin Stoican, un tânăr<br />
geolog care a crescut la poalele Munţilor Căpăţânii <strong>si</strong> care se ajuta cu voluntari,<br />
dintre care cei mai multi sunt elevi <strong>de</strong> la scolile din zona.<br />
ACADEMIA ROMANA SI-A SERBAT ZIUA NATIONALA<br />
Devenită o tradiţie, Ziua Naţională a Aca<strong>de</strong>miei Române a fost sărbătorită în<br />
adunarea generală a membrilor săi, în cadrul căreia au fost înmânate însemnele<br />
aca<strong>de</strong>mice M.S. Regele Mihai I, IAR acad. Dan Berin<strong>de</strong>i, vicepreşedinte al Aca<strong>de</strong>miei<br />
Române, a susţinut expunerea "Aca<strong>de</strong>mia Română - trecut, prezent, viitor".<br />
PREMIILE UNITER<br />
Ion Caramitru, preşedintele UNITER, a anunţat marţi că la ediţia <strong>de</strong> anul acesta a<br />
Premiilor Uniunii Teatrale, Senatul a acceptat propunerea membrilor juriului <strong>de</strong> a<br />
nu acorda premiul pentru critică. Singurul critic care va lua un premiu anul<br />
acesta este Ion Cocora, pentru întreaga activitate.<br />
Muzeul Naţional „George Enescu” va găzdui joi, 10 aprilie 2008, ora 11:00,<br />
ceremonia <strong>de</strong> atribuire a viorii Guarnierius, care i-a aparţinut marelui compozitor<br />
şi interpret George Enescu, domnului Gabriel Croitoru, câştigătorul concursului<br />
organizat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi Cultelor.<br />
La ceremonie vor lua parte dl. Adrian Iorgulescu, ministrul culturii şi cultelor,<br />
d-l Ştefan Gheorghiu, preşedintele juriului, şi violonistul Gabriel Croitoru. Gazda<br />
evenimentului va fi doamna Laura Manolache, directorul Muzeului Naţional „George<br />
Enescu”.<br />
După festivitatea <strong>de</strong> atribuire a viorii reprezentanţii presei vor avea privilegiul<br />
<strong>de</strong> a a<strong>si</strong>sta la primul concert susţinut <strong>de</strong> Gabriel Croitoru (acompaniat la pian <strong>de</strong><br />
Viorica Boerescu) pe vioara Guarnierius. În program:<br />
• George Enescu – Sonata a 3-a pentru pian şi vioară „în caracter popular românesc”<br />
• E. Ysaye – Sonata nr.3<br />
• E. Chausson – Poemul<br />
• J.S. Bach – Sonata (fragmentul solistic)<br />
ZIUA INTERNATIONALA A RROMILOR<br />
La 8 aprilie a fost sarbatorita Ziua Internationala a Rromilor, proclamata in<br />
cadrul primului Congres mondial al romilor, <strong>de</strong>sfasurat in perioada 6-8 aprilie<br />
1971, la Londra. Potrivit celor stabilite la congres, ziua <strong>de</strong> 8 aprilie este pentru<br />
romii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni <strong>si</strong> un moment <strong>de</strong> comemorare a celor uci<strong>si</strong> in anii celui <strong>de</strong>-al<br />
Doilea Razboi Mondial.
Romii caldarari din Bratei, ju<strong>de</strong>tul Sibiu, sunt cunoscuti chiar <strong>si</strong> peste hotare<br />
pentru mestesugul lor. I<strong>si</strong> vand marfa pe marginea Drumului National 14, dar <strong>si</strong> in<br />
cele mai alese targuri din Europa. Vazele, ulcioarele <strong>si</strong> ibricele la care muncesc<br />
zile intregi au ajuns chiar <strong>si</strong> in casele americanilor - relateaza New<strong>si</strong>n. Au un<br />
<strong>si</strong>ngur instrument, ciocanul, cu ajutorul caruia reusesc sa faca dintr-o <strong>si</strong>mpla<br />
bucata <strong>de</strong> cupru <strong>de</strong> la ibrice pana la cazane <strong>de</strong> tuica.Cele mai cunoscute comunitati<br />
<strong>de</strong> romi din Romania sunt ursarii - cei care da<strong>de</strong>au spectacole cu ur<strong>si</strong>, caldararii -<br />
cei care fac vase <strong>de</strong> arama, spoitorii - cei care vopsesc vase <strong>de</strong> bucatarie, rudarii<br />
- adica lucratorii in lemn, bol<strong>de</strong>nii - vanzatorii <strong>de</strong> flori, argintarii - cei care<br />
fac bijuterii, <strong>si</strong> zlatarii - cei care extrageau aurul din albiile raurilor.<br />
4 aprilie 2008. La Răzeni, în Basarabia, a avut loc o amplă manifestare închinată<br />
răzănenilor Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, patriarhi ai Actului Unirii <strong>de</strong> la 27 martie<br />
1918.<br />
MEMORIA LUI VASILE NETEA<br />
La Colegiul National "Alexandru Papiu Ilarian" din Targu Mures au <strong>de</strong>butat "Zilele<br />
culturale Va<strong>si</strong>le Netea, manifestare organizata <strong>de</strong> Fundatia care-i poarta numele.<br />
Comemorarea istoricului, literatului <strong>si</strong> folcloristului muresean Va<strong>si</strong>le Netea a<br />
continuat a doua zi, la Deda, locul un<strong>de</strong> este înmormântat carturarul. Cu aceasta<br />
ocazie, în prima zi, a fost lansat volumul intitulat "Va<strong>si</strong>le Netea, evocari <strong>si</strong><br />
bibliografie", îngrijit <strong>de</strong> Dimitrie Poptamas <strong>si</strong> Melinte Serban.<br />
În ziua <strong>de</strong> 8 aprilie 2008, orele 12. 00, Rectoratul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa<br />
va acorda titlul <strong>de</strong> Doctor Honoris Causa – în Sala Senatului (Campus) – Eminenţei<br />
Sale, Cardinal Péter Erdő, profesor univer<strong>si</strong>tar şi Ex-Rector al Univer<strong>si</strong>tăţii<br />
„Pázmány Péter”, Budapesta, Ungaria.<br />
Cardinalul Péter Erdő, Primat al Ungariei, Arhiepiscop <strong>de</strong> Esztergom-<br />
Budapesta şi Preşedinte al Conferinţei Episcopilor Catolici din Europa, a fost<br />
propus Decanatului Facultăţii <strong>de</strong> Teologie pentru acordarea titlului <strong>de</strong> Doctor<br />
Honoris Causa <strong>de</strong> către profesorul univer<strong>si</strong>tar dr. Nicolae V. Dură, Prorectorul<br />
Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Ovidius Constanţa are prilejul <strong>de</strong> a acorda titlul aca<strong>de</strong>mic <strong>de</strong> Doctor<br />
Honoris Causa unuia dintre cei mai mari specialişti ai dreptului canonic din<br />
Ungaria şi din lumea romano-catolică. Reputat canonist şi teolog romano-catolic,<br />
care onorează învăţământul teologic, univer<strong>si</strong>tar, din ţara sa, încă din anul 1980,<br />
Eminenţa Sa, Cardinalul Péter Erdő, a fost pentru multă vreme şi Rectorul<br />
Univer<strong>si</strong>tăţii „Pázmány Péter” din Budapesta, Ungaria<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
In ziua <strong>de</strong>20 aprilie, la Căminul Cultural din comuna Pietrari va avea loc “Hora<br />
Costumelor” ediţia a XXXVI -a - sărbătoarea portului popular vâlcean<br />
În context: parada portului popular vâlcean; “În memoriam Gheorghiţa Măleanu şi Ctin<br />
Bănacu creatori şi poeţi ai lumii satului vâlcean”; concursul creatoarelor<br />
populare; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori şi<br />
Orchestra “Rapsodia vâlceană” . Organizator Centrul ptr. promovarea culturii.<br />
10 aprilie<br />
Ora 10,00: Parcul oraşului Olăneşti<br />
Concert <strong>de</strong> fanfară<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />
Partener:
• Primăria oraşului Băile Olăneşti<br />
10 aprilie<br />
Ora 11,00: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Olt<br />
Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />
Organizatori:<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Olt<br />
11 aprilie<br />
Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Lansarea cărţii „Reformele lui Bocchoris”, autor egiptologul Achim Popescu<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
11 aprilie<br />
Episcopia Râmnicului<br />
Lansarea cărţii “Poem <strong>de</strong>spre Râmnic – schituri şi mănă<strong>stiri</strong> vâlcene”, autor George<br />
Voica<br />
Organizatori:<br />
• Episcopia Râmnicului<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
12 – 15 aprilie<br />
Grecia: Atena – Ambasada României, Nafplion şi Salonic<br />
Schimb cultural româno-elen „Sărbătorile Pascale în spiritualitatea românească”<br />
Organizatori:<br />
• Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Râmnicu Vâlcea<br />
• Asociaţia Culturală Româno-Elenă „Armonia”<br />
• Agenţia <strong>de</strong> Turism Mega Travel Rm. Vâlcea<br />
• Primăria comunei Oteşani<br />
14 - 18 aprilie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Săptămâna Naţională a Bibliotecilor - expoziţii, mese rotun<strong>de</strong>, manifestări<br />
culturale<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
14 aprilie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
MEDALION Wolfgang Ama<strong>de</strong>us Mozart - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Nicolas Jounis - Franţa<br />
Solişti: Alexandra Ştefănaescu – soprană, Melinda Duffner – mezzosoprană, Paul<br />
Ştefan Onaga<br />
– tenor, Fodre Attila - bas<br />
Program: - Missa Încoronării<br />
- Uvertura la Opera “Răpirea din Serai”<br />
- Simfonia nr. 41 “Jupiter”<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
15 – 20 aprilie<br />
Palatul Copiilor Sibiu<br />
Concursul <strong>de</strong> navomo<strong>de</strong>le “C” - Cupa “Cibinul”. Participă cercul <strong>de</strong> navomo<strong>de</strong>le
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Sibiu<br />
Partener:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
15 - 20 aprilie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
“Sfintele Paşti” – semnificaţii, tradiţii, obiceiuri; expoziţii tematice<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
16 aprilie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Seminar cu titlul „Protecţia europeană a drepturilor <strong>de</strong> proprietate industrială şi<br />
<strong>de</strong> autor”<br />
Organizatori:<br />
• Centrul Europe Direct al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Oficiul <strong>de</strong> Stat pentru Invenţii şi Mărci<br />
17 aprilie<br />
Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Medalion aniversar “Gheorghe Dumitraşcu – 70”<br />
Organizatori:<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
• Aca<strong>de</strong>mia Olimpică din România – Filiala Râmnicu Vâlcea<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
19 aprilie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concert <strong>de</strong> fanfară<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
125.000 <strong>de</strong> lei pentru o lucrare <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu<br />
Pentru Plajă la Biaritz <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu, o pânză <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni medii, pictată<br />
în 1897, licitaţia a început <strong>de</strong> la 73 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> lei. La licitaţie a mai fost<br />
vândută o lucrare a pictorului Octav Băncilă, cu 15.000 <strong>de</strong> lei, şi o lucrare a lui<br />
Arthur Verona, cu 16.000 <strong>de</strong> lei.<br />
TINERI MUZICIENI ROMANI LA VERONA<br />
Elevi <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong> Artă din Târgovişte sunt invitati sa susţina un recital în<br />
cunoscutul oraş italian Verona. Pe nume: Cristian Alexandru Moroianu, Luiza<br />
Georgiana Stoica, Marina Bratu şi Denisa Mariana Grecu ei au fost pana acum<br />
laureaţi la diverse concursuri naţionale şi internaţionale.<br />
Recitalul vocal-instrumental pregatit conţine fragmente din lucrari <strong>de</strong> Bach,<br />
Haydn, Chopin şi Men<strong>de</strong>lsson Bartholdy, precum şi muzică vocală din folclorul<br />
românesc.<br />
După şapte zile <strong>de</strong> competiţie, ediţia a III-a a Galei „Star“ <strong>de</strong> la Bacău, care a<br />
început pe 28 martie, şi-a anunţat joi seară câştigătorii. Marele Trofeu, în
valoare <strong>de</strong> 3.000 <strong>de</strong> euro, a fost câştigat <strong>de</strong> actriţa Gabriela Popescu, pentru<br />
recitalul „Copilul din spatele ochilor“, <strong>de</strong> Nava Semel, montat <strong>de</strong> regizoarea Liana<br />
Ceterchi.<br />
Cea <strong>de</strong>-a IV-a ediţie a Festivalului ju<strong>de</strong>ţean „Theatrum Mundi" pentru elevi se va<br />
<strong>de</strong>sfăşura la Arad, sâmbătă, 5 aprilie 2008, începând cu ora 9.00, la Teatrul <strong>de</strong><br />
Marionete.<br />
Organizatorii acestei manifestări sunt „Asociaţia pentru <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri culturale"<br />
Arad, Teatrul <strong>de</strong> Marionete Arad şi Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean Şcolar Arad. În acest an,<br />
Festivalul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Teatru „Theatrum Mundi" pentru elevi va inclu<strong>de</strong>, în<br />
premieră, o secţiune <strong>de</strong> film <strong>de</strong> scurtmetraj, alături <strong>de</strong> <strong>de</strong>ja consacratele secţiuni<br />
<strong>de</strong> pictură şi <strong>de</strong> fotografie cu tema „Spectacolul lumii".<br />
ORGANIZAREA CENTRULUI NAŢIONAL CULTURAL – ECONOMIC – SOCIAL, DE AFACERI ŞI DE<br />
AGREMENT ALEXANDRU MARGHILOMAN BUZĂU<br />
Având în ve<strong>de</strong>re preocupările şi activităţile predilecte ale lui Alexandru<br />
Marghiloman, boier <strong>de</strong> viţă şi om politic care, ani <strong>de</strong>-a rândul, a fost preşedintele<br />
Partidului Conservator, ministru şi Prim – Ministru, proprietar a 13 mari moşii în<br />
Muntenia şi al unor herghelii <strong>de</strong> cai <strong>de</strong> rasă, creatorul Ansamblului « Conacul<br />
Marghiloman » din Buzău, fundatia Pro Patrimoniu propune înfiinţarea Centrului<br />
Naţional Cultural – Social – Economic, <strong>de</strong> Afaceri şi <strong>de</strong> Agrement « Alexandru<br />
Marghiloman » Buzău.<br />
Directia ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> Cultura, Culte, Patrimoniu Suceava anunta ca a avut loc<br />
editia a cincea a<br />
FESTIVALULUI NATIONAL AL OUALOR INCONDEIATE - CIOCANESTI<br />
care a continuat traditia acestei localitati sucevene reunind <strong>si</strong> in anul 2008 cei<br />
mai buni mesteri incon<strong>de</strong>ietori <strong>de</strong> oua din toate zonele tarii in care se practica<br />
tacest mestesug. Exponatele vor fi puse ]n valoare <strong>de</strong> Sfintele Pasti.<br />
CENTRU CULTURAL LOCAL "ION VINEA"din GIURGIU<br />
anunta pentru 23 aprilie 2008 Spectacolul muzical coregrafic " ZIUA ORASULUI";<br />
Organizatori : Primaria Giurgiu, Con<strong>si</strong>liul Local Giurgiu, C.C.L."Ion Vinea";<br />
Participanti: Orchestra <strong>de</strong> Suflatori "Valahia", Colaboratori, Invitati, Mass Media<br />
"povestea unei mari prietenii:Enescu <strong>si</strong> Menuhin"<br />
Data: 01.04.2008 - 30.04.2008<br />
Loc: ISnaia<br />
Organizator: Centrul European <strong>de</strong> Cultura Sinaia<br />
Telefon: 0244 312 939<br />
Fax: 0244 312 939<br />
Email: cec<strong>si</strong>naia@yahoo.com<br />
Site: http://www.centrul-european-<strong>si</strong>naia.ro<br />
Simpozion sustinut cu ocazia comemorarii zilei <strong>de</strong> nastere a lui Yehudi Menuhin.
PROGRAM DE SPECTACOLE<br />
TEATRUL NATIONAL „RADU STANCA” SIBIU<br />
PERIOADA 1 - 30 aprilie 2008<br />
Miercuri 2 aprilie 2008 ora 21.00 – C’EST L’AMOUR…IN MEMORIAM EDITH PIAF, Spectacol<br />
conceput, realizat <strong>si</strong> interpretat <strong>de</strong> Gabriela Neagu, Dana Talos <strong>si</strong> Catalin Neghina<br />
– sediu: Atrium Cafe<br />
DISTRIBUTIA: Gabriela Neagu, Dana Talos, Catalin Neghina, Ladislau Hunyadi<br />
Joi 3 aprilie 2008 ora 19.00 – VREMEA DRAGOSTEI, VREMEA MORTII <strong>de</strong> Fritz Kater –<br />
sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA, CONCEPT SI REALIZARE MULTIMEDIA: Andu Dumitrescu<br />
COREGRAFIA: Florin Fieroiu<br />
DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Catalin Patru, Diana Fufezan, Florentina Tilea, Florin<br />
Cosulet, Horia Nicoara, Bogdan Saratean.<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Vineri 4 aprilie ora 19.00 – PESCARUSUL <strong>de</strong> A. P. Cehov – sediu: Teatrul National<br />
"Radu Stanca"<br />
REGIA: Andrei Serban<br />
SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />
COSTUME: Maria Miu<br />
DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Adrian Neacsu, Gelu Potzolli, Cristina Flutur, Dan<br />
Glasu, Florentina Tilea, Diana Fufezan, Adrian Matioc, Doru Presecan, Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Sambata 5 aprilie 2008 ora 15.00 <strong>si</strong> duminica 6 aprilie 2008 ora 17.30 – UN TRAMVAI
NUMIT POPESCU dupa opera antuma <strong>si</strong> postuma a lui Cristian Popescu – sediu: Tramvai<br />
Ra<strong>si</strong>nari<br />
REGIA: Gavriil Pinte<br />
SCENARIUL: Gavriil Pinte<br />
DECORUL SI COSTUMELE: Roxana Ionescu<br />
DISTRIBUTIA: Florin Cosulet, Veronica Popescu, Diana Vacaru Lazar, Dana Talos,<br />
Catalin Neghina, Bogdan Saratean, Ema Vetean, Maria Anusca, Vlad Robas.<br />
- Pret bilete: 10 lei<br />
Sambata 5 aprilie ora 19.00 - OSTATIC LA MATUSICA <strong>de</strong> Moriss Panych – sediu: Teatrul<br />
National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Michael Devine<br />
SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />
DISTRIBUTIA: Gabi Neagu, Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Sambata 5 aprilie 2008, ora 19.00 – WER HAT ANGST VOR VIRGINIA WOOLF / CUI I-E<br />
FRICA DE VIRGINIA WOOLF dupa Edward Albee – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor,<br />
Sala <strong>de</strong> Sport (Spectacol realizat cu sprijinul EU Japan Fest) – Sectia Germana<br />
(spectacol cu traducere in limba romana)<br />
REGIA: Serban Puiu<br />
SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />
ILUSTRATIA MUZICALA: Marius Hristescu<br />
DISTRIBUTIA: Emoke Boldizsar, Iulia Popa, Veronica Popescu, Steve Walter, Tomohiko<br />
Kogi, Florin Cosulet, Catalin Patru.<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Duminica 6 aprilie 2008 ora 19.00 - TRANSPORT DE FEMEI <strong>de</strong> Steve Gooch – sediu:<br />
Teatrul National "Radu Stanca"<br />
REGIA: George Ivascu<br />
DISTRIBUTIA: Gabriel Sterian, Ali Deac, Simina Contras, Iulia Merca, Daniela<br />
Anghel, Lorelei Ghazawi, Emilia Iancu, Ada Soaica<br />
Spectacol sustinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>ntii anului IV Actorie – clasa lector univ. dr. George<br />
Ivascu, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga” Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong><br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei
Joi 10 aprilie 2008 ora 19.00 - CUMNATA LUI PANTAGRUEL dupa scrierile lui Francois<br />
Rabelais sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Silviu Purcarete<br />
SCENOGRAFIA: Helmut Stuermer<br />
MUZICA: Va<strong>si</strong>li Sirli<br />
DISTRIBUTIA: Marie Cayrol, Cristina Flutur, Diana Fufezan, Ofelia Popii, Cristina<br />
Ragos, Miklós Bacs, József Biró, Zsolt Bogdan, Jacques Bourgaux, Florin Cosulet,<br />
Aron Dimény, Adrian Matioc, Levente Molnar, Catalin Patru, Laurent Schuh, Cristian<br />
Stanca.<br />
Si muzicienele: Anca Stranici, Laura Calina<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Vineri 11 aprilie 2008 ora 18.00 - TAKE, IANKE SI CADIR <strong>de</strong> Victor Ion Popa – sediu:<br />
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebes, jud. Alba<br />
REGIA: Dan Glasu<br />
SCENOGRAFIA: Va<strong>si</strong>le Rotaru<br />
DISTRIBUTIA: Dan Dlasu, Nicu Mihoc, Gelu Potzolli, Rodica Margarit, Barbara Crisan,<br />
Eduard Patrascu, Viorel Rata<br />
Sambata 12 aprilie 2008 ora 19.00 - TAKE, IANKE SI CADIR <strong>de</strong> Victor Ion Popa –<br />
sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Dan Glasu<br />
SCENOGRAFIA: Va<strong>si</strong>le Rotaru<br />
DISTRIBUTIA: Dan Dlasu, Nicu Mihoc, Gelu Potzolli, Rodica Margarit, Barbara Crisan,<br />
Eduard Patrascu, Viorel Rata<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Sambata 12 aprilie ora 19.00 - CUMNATA LUI PANTAGRUEL dupa scrierile lui Francois<br />
Rabelais sediu: Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat Cluj<br />
REGIA: Silviu Purcarete<br />
SCENOGRAFIA: Helmut Stuermer<br />
MUZICA: Va<strong>si</strong>li Sirli
DISTRIBUTIA: Marie Cayrol, Cristina Flutur, Diana Fufezan, Ofelia Popii, Cristina<br />
Ragos, Miklós Bacs, József Biró, Zsolt Bogdan, Jacques Bourgaux, Florin Cosulet,<br />
Aron Dimény, Adrian Matioc, Levente Molnar, Catalin Patru, Laurent Schuh, Cristian<br />
Stanca.<br />
Si muzicienele: Anca Stranici, Laura Calina<br />
Duminica 13 aprilie ora 19.00 - BALUL scenariul Radu-Alexandru Nica <strong>si</strong> Mihaela<br />
Michailov dupa o i<strong>de</strong>e a Theatre <strong>de</strong> Campagnol – sediu: Teatrul National "Radu<br />
Stanca"<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Helmut Sturmer<br />
COREGRAFIA: Carmen Cotofana<br />
DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruta<br />
Va<strong>si</strong>u, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacsu, Catalin Patru,<br />
Viorel Rata, Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Miercuri 16 aprilie 2008 ora 19.00 - DAS KALTE KIND / COPILUL RECE <strong>de</strong> Marius von<br />
Mayenburg – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" – Sectia Germana (cu traducere in<br />
limba romana)<br />
REGIA: Szabó K. Istvan<br />
SCENOGRAFIA: Borbala Kiss<br />
LIGHT DESIGN, EFECTE VIZUALE: Lucian Moga<br />
ILUSTRATIA MUZICALA: Dan Simion<br />
DISTRIBUTIA: Horia Nicoara, Cristina Stoleriu, Steve Walter, Catalin Neghina,<br />
Georg Potzolli, Renate Mueller Nica, Emöke Boldizsar, Iulia Maria Popa, Filip<br />
Mitachescu<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Joi 17 aprilie 2008 ora 19.00 - CERERE IN CASATORIE <strong>de</strong> A. P.Cehov – sediu: Teatrul<br />
National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Robert Raponja (Croatia)<br />
SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />
DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Pali Vecsei, Gelu Potzolli<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei
Vineri 18 aprilie <strong>si</strong> Sambata 19 aprile 2008 ora 19.00 - HAMLET dupa W. Shakespeare<br />
- sediu: Teatrul National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
TRADUCEREA: Ion Vinea <strong>si</strong> Rares Moldovan<br />
ADAPTAREA: Oana Stoica <strong>si</strong> Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Dragos Buhagiar<br />
COREGRAFIA: Florin Fieroiu<br />
MUZICA ORIGINALA: Vlaicu Golcea<br />
VIDEO: Daniel Gontz<br />
DISTRIBUTIA: Ofelia Popii, Mariana Presecan, Codruta Va<strong>si</strong>u, Adrian Matioc, Adrian<br />
Neacsu, Catalin Patru, Vlad Robas, Ciprian Scurtea, Pali Vecsei.<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Duminica 20 aprilie 2008 ora 19.00 - NORA dupa Henrik Ibsen – sediu: Teatrul<br />
National "Radu Stanca"<br />
REGIA: Radu-Alexandru Nica<br />
ADAPTAREA: Anamaria Enescu <strong>si</strong> Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />
COREGRAFIA: Florin Fieroiu, Hugo Wolf<br />
DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Ofelia Popii, Adrian Matioc, Gelu Potzolli, Pali<br />
Vecsei, Tania Anastasof<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Duminica 20 aprilie 2008 ora 19.00 - TREI POVESTIRI CARE MERITA SA FIE POVESTITE <strong>de</strong><br />
Osvaldo Dragun – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor – Sala <strong>de</strong> sport<br />
REGIA: Dan Glasu<br />
DISTRIBUTIA: Alina Irom, Romina Stroia, Alexandra Tica, Arina Trif, Florin Besoiu,<br />
Catalin Grigoras<br />
Spectacol sustinut <strong>de</strong> absolventii Sectiei Actorie, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga”<br />
Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong>, cu participarea stu<strong>de</strong>ntilor anului II Actorie<br />
– clasa lector univ. drd. Dan Glasu <strong>si</strong> anului III Actorie – clasa lector univ. drd.<br />
Marian Ralea<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei
Miercuri 23 aprilie 2008 ora 19.00 – WER HAT ANGST VOR VIRGINIA WOOLF / CUI I-E<br />
FRICA DE VIRGINIA WOOLF dupa Edward Albee – sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor,<br />
Sala <strong>de</strong> Sport (Spectacol realizat cu sprijinul EU Japan Fest) – Sectia Germana<br />
(spectacol cu traducere in limba romana)<br />
REGIA: Serban Puiu<br />
SCENOGRAFIA: Alin Gavrila<br />
ILUSTRATIA MUZICALA: Marius Hristescu<br />
DISTRIBUTIA: Emoke Boldizsar, Iulia Popa, Veronica Popescu, Steve Walter, Tomohiko<br />
Kogi, Florin Cosulet, Catalin Patru.<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Miercuri 30 aprilie 2008 ora 21.00 - FAUST dupa W. J. Goethe – sediu: Centrala<br />
Simerom<br />
REGIA: Silviu Purcarete<br />
DECOR SI LIGHT DESIGN: Helmut Stuermer<br />
COSTUMELE: Lia Mantoc<br />
MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />
ORCHESTRATIA: Doru Apreotesei<br />
VIDEO: Andu Dumitrescu<br />
ASISTENT DE SCENOGRAFIE: Daniel Raduta<br />
DISTRIBUTIA:<br />
Ilie Gheorghe (Faust), Ofelia Popii (Mefisto)<br />
Cu: Maria Anusca, Emoke Boldizsar, Lerida Buchholtzer, Irina Deak, Diana Fufezan,<br />
Raluca Iani, Laura Ilea, Diana Vacaru Lazar, Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit,<br />
Gabriela Neagu, Renate Muller Nica, Veronica Popescu, Eleonora Po<strong>si</strong>rca, Mariana<br />
Presecan, Cristina Ragos, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u, Ema Vetean,<br />
Mihai Coman, Florin Cosulet, Dan Glasu, Tomohiko Kogi, Adrian Matioc, Adrian<br />
Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Doru Presecan, Viorel<br />
Rata, Vlad Robas, Bogdan Saratean, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei,<br />
Liviu Vlad, Steve Walter<br />
Stu<strong>de</strong>ntii Univer<strong>si</strong>tatii „Lucian Blaga” Sibiu, Sectia Actorie: Dana Anghel, Simina<br />
Contras, Raluca Covrig, Teodora Domnariu, Lorelei Gazawi, Bianca Goada, Iulia<br />
Mihaela Grigore, Emilia Iancu, Alina Irom, Laura Luca, Ilinca Mateescu, Iulia<br />
Merca, Diana Sofia Murarus, Florentina Neagu, Alexandra Petrasciuc, Iulia Popa,<br />
Romina Stroia, Andreea Soaica, Doriana Taut, Gabriela Tica, Arina Trif, Codruta<br />
Varadi, Mihai Alexandru, Florin Besoiu, Liviu Ble<strong>de</strong>a, Gabriel Budur, Alex Deac,<br />
Catalin Grigoras, Alexandru Verzescu, Laurentiu Vlad
Margareta: Tania Anastasof, Me<strong>de</strong>ea Dobrota, Doris Faff, Astrid Hermann, Irina<br />
Mihai, Aneea Oprin, Ana Maria Telebus<br />
Imperium Band: Dorin Pitariu (chitara), Calin Filip (bass), Lucian Fabro<br />
(percutie), Ciprian Oancea (claviaturi)<br />
- Pret bilete: 20 lei; redus: 10 lei<br />
--------------------------------------------------------------------------------<br />
Agentia Teatrala<br />
Str. Nicolae Balcescu, nr. 17<br />
Tel. 0369/10 15 78<br />
Program:<br />
Luni – Vineri 11.00 - 18.00<br />
Sambata 11.00 - 15.00<br />
In zilele <strong>de</strong> spectacol la Sediul Teatrului, cu 30 <strong>de</strong> minute inainte <strong>de</strong> ora <strong>de</strong><br />
incepere a reprezentatiei.<br />
MONUMENTE ISTORICE DIN JUDEŢUL HUNEDOARA RESTAURATE ÎN PERIOADA 2000-2006<br />
Biserica <strong>de</strong> lemn Adormirea Maicii Domnului<br />
Perioada: 1820; Localitatea: Lunca Motilor, comuna Baia <strong>de</strong> Cris; Ju<strong>de</strong>tul:<br />
Hunedoara;<br />
Monumentul este amplasat pe o inaltime in zona centrala a localitatii Lunca<br />
Motilor, la circa 9 km <strong>de</strong> localitatea Brad, ju<strong>de</strong>tul Hunedoara.<br />
Biserica dateaza <strong>de</strong> la sfar<strong>si</strong>tul secolului XVII <strong>si</strong> a fost construita <strong>de</strong><br />
credincio<strong>si</strong>i din Tebea pe <strong>de</strong>alul Gorgan, fiind folo<strong>si</strong>ta ca lacas <strong>de</strong> cult in Tebea<br />
pana la 1820 cand a fost vanduta credincio<strong>si</strong>lor din Lunca Motilor.<br />
DIRECTIA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU CULTURAL NATIONAL HUNEDOARA<br />
Va informeaza:<br />
Biblioteca digitala <strong>de</strong> arheologie a fost completata la CIMEC cu noi titluri cla<strong>si</strong>ce<br />
din Va<strong>si</strong>le Parvan <strong>si</strong> Alexandru Odobescu, fac<strong>si</strong>milate digital dupa editiile priceps.<br />
Lucrarile sunt disponibile online, in format pdf, pe <strong>si</strong>tul nostru web, la adresa:<br />
http://www.cimec.ro/Resurse/Biblioteca_digitala.htm<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
SEARA CINEMATOGRAFICA DE VINERI VA RASPUNDE SOLICITARII CINEFILILOR CU O<br />
COMEDIE IN REGIA LUI OLIVER PARKER, PROTAGONISTUL FILMELOR DE MARE SUCCES « OTELLO<br />
»<br />
(1995) SI « SOTUL IDEAL »(1999) .<br />
« AM O SLUJBA NASPA RAU » CU O DISTRIBUTIE REMARCABILA : OANA PELLEA, ALEXANDRA<br />
MARIA LARA, NEVE CAMPBELL SI SHIRLEY HENDERSON, VA FI GAZDUIT, IN CADRUL<br />
PROGRAMULUI CULTURA PRIN FILM, DE CATRE SALA CONSILIULUI JUDETEAN VALCEA IN
SEARA ZILEI DE 4 APRILIE 2008, ORA 2<br />
4 - 6 aprilie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
“Salonul Naţional al Cărţii <strong>de</strong> Etnologie”, ediţia a IX - a<br />
În context: expoziţie-târg <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> etnologie; lansarea carţilor: “Tradiţii şi<br />
obiceiuri din jud. Olt, zonele Câmpia Boianului, Olt şi Romanaţi”, ed. Mega,<br />
Bucureşti 2007, autori: dr. Georgeta Stoica, Rada Ilie, “Costumul popular <strong>de</strong><br />
patrimoniu”, autori: dr. Doina Işfănoni, dr. Paula Popoiu, “Nereju, un sat din<br />
străvechiul ţinut al Vrancei”, autori: dr. Paula Popoiu, Ion Cherciu, “Plastica<br />
arhitecturii rurale”, autor: dr. Ana Bârcă, Muzeul “Astra” Sibiu, autori: dr.<br />
Corneliu Ioan Bucur, dr. Dumitru Budrală, “Abecedar şi Dicţionar etnologic”,<br />
autori: dr. Corneliu Bucur şi Raluca Ioan Andrei<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
4 aprilie<br />
Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> pictură – Olga Popescu<br />
Organizator:<br />
• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
4 aprilie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
7 aprilie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solist: Tudor Andrei<br />
Program: Dan Voiculescu - “Inflorescente” - primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
Mozart - Concertul nr. 4 pentru vioară şi orchestră<br />
Herminio <strong>de</strong> Almeida – Jobiniana – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
Camargo Guarnieri – Dansa Bra<strong>si</strong>leira nr.1 – primă audiţie la Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
10 – 20 aprilie<br />
Palatul Copiilor Caracal<br />
“Târgul <strong>de</strong> jucării Caracal”. Participă cercurile <strong>de</strong>: floricultură, origami<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Caracal<br />
Partener:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
10 aprilie<br />
Ora 10,00: Parcul oraşului Olăneşti<br />
Concert <strong>de</strong> fanfară<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – Cercul <strong>de</strong> fanfară<br />
Partener:<br />
• Primăria oraşului Băile Olăneşti<br />
10 aprilie<br />
Ora 11,00: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural
Naţional Olt<br />
Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />
Organizatori:<br />
3 aprilie<br />
Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Lansarea cărţii „Ieromonahul Macarie, tipograf român”, autor arhimandrit Veniamin<br />
Micle în cadrul proiectului „Anul 2008, anul cărţii vechi la Vâlcea”. 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
la apariţia tiparului <strong>de</strong> la Bistriţa şi a „Liturghierului” lui Macarie” (1508 –<br />
2008<br />
A APARUT NUMARUL 34 al revistei "Dor <strong>de</strong> Dor" pe luna aprilie 2008 in noul său<br />
format.In cele 32 <strong>de</strong> pagini puteti citi poezie, proză, eseu.<br />
Vă puteti intâlni cu scriitorul Nicolae Rotaru şi editorialul sau: Limba <strong>de</strong><br />
Bronz.In pagina 7 "Galasul Bisericii" <strong>de</strong>spre sărbătorile <strong>de</strong> Paşti.<br />
In pagina 18 un eseu semnat <strong>de</strong> P.Iuvenalie Ion Ionaşcu din Roma<br />
iar la pagina "Memoria pamântului Romanesc cititi <strong>de</strong>spre Eroul <strong>de</strong> legendă-<br />
Cpt.aviator Ilie Şerbănescu<br />
contactati-ne pentru abonament:marintoma@gmail.com<br />
Trei concerte <strong>de</strong>dicate memoriei lui Gică Petrescu vor avea loc pe 14, 15 şi 16<br />
aprilie, la Sala Palatului din Bucureşti. Astfel, pe 14 aprilie, vor susţine<br />
recitaluri <strong>de</strong> muzică uşoară Aura Urziceanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cătălin<br />
Crişan, Ovidiu Komornyik. Aceştia vor fi acompaniaţi <strong>de</strong> orchestra condusă <strong>de</strong> Ionel<br />
Tudor. Ziua următoare va fi <strong>de</strong>dicată romanţelor şi cântecelor <strong>de</strong> petrecere.<br />
Trei concerte <strong>de</strong>dicate memoriei lui Gică Petrescu vor avea loc pe 14, 15 şi 16<br />
aprilie, la Sala Palatului din Bucureşti. Astfel, pe 14 aprilie, vor susţine<br />
recitaluri <strong>de</strong> muzică uşoară Aura Urziceanu, Corina Chiriac, Mirabela Dauer, Cătălin<br />
Crişan, Ovidiu Komornyik. Aceştia vor fi acompaniaţi <strong>de</strong> orchestra condusă <strong>de</strong> Ionel<br />
Tudor. Ziua următoare va fi <strong>de</strong>dicată romanţelor şi cântecelor <strong>de</strong> petrecere.<br />
Tineri poeţi din România şi Suedia şi-au tradus reciproc versurile şi vor publica<br />
un manuscris bilingv cu creaţiile lor, ce va fi lansat la Târgul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>de</strong> la<br />
Goteborg, din luna septembrie.<br />
Autorii români sunt A<strong>de</strong>la Greceanu, Claudiu Komartin, Dan Sociu şi Elena<br />
Vlădăreanu, în timp ce Suedia e reprezentată <strong>de</strong> Ida Borjel, Kristofer Flensmark,<br />
Malte Persson şi Kajsa Sundin<br />
Sub patronajul Ministerului Culturii şi Cultelor, Asociaţia Culturală Accendo<br />
organizează Turneul Naţional Stradivarius, primul dintr-o serie <strong>de</strong> cinci astfel <strong>de</strong><br />
evenimente, <strong>de</strong>dicate faimosului instrument, ne informează Oltea Şerban-Pârâu.<br />
Violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Horia Mihail vor ajunge în 14 oraşe ale<br />
ţării, pentru ca publicul român să afle cum sună vioara Stradivarius El<strong>de</strong>r-Voicu.<br />
Între 6 şi 8 aprilie, începe la Teatrul <strong>de</strong> Comedie secţiunea internaţională a<br />
Festivalului Comediei Româneşti, "festCO 2008", secţiunea românească urmând să se<br />
<strong>de</strong>sfăşoare între 18 şi 24 mai. Spectacolele jucate <strong>de</strong> trupe din Marea Britanie,<br />
Franţa şi Irlanda sunt "Cântăreaţa cheală" (duminică 6 aprilie), "Scaunele" (luni 7<br />
aprilie) şi "Lecţia" (luni 7 aprilie) <strong>de</strong> Eugen Ionescu, în regia lui Niall Henry,<br />
respectiv, Max Lewen<strong>de</strong>l, şi "Bătrânul clown cu inima fugară" <strong>de</strong> Matei Vişniec<br />
(marţi 8 aprilie), pus în scenă <strong>de</strong> Charles Lee.
Elevii şi stu<strong>de</strong>nţii din România şi Republica Moldova care sunt interesaţi <strong>de</strong><br />
tehnologia viitorului se pot înscrie, până la 15 mai 2008, la concursul<br />
Ştiinţa.info-Terra-Magazin. Tinerii care vor trimite un eseu, având ca temă una<br />
dintre provocările ştiinţifice majore ale secolului XXI, la adresa electronică:<br />
concurs@stiinta.info, vor concura pentru numeroasele premii, printre care două<br />
iPod-uri, puse la bătaie <strong>de</strong> organizatori. Echipa Ştiinţă.info, formată din 9<br />
doctoranzi aflaţi în străinătate, îi va învăţa pe concurenţi cum să scrie un eseu<br />
riguros, ce trebuie să facă pentru a fi originali şi cum să-şi argumenteze punctul<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
TEATRUL ROMANESC LA MADRID<br />
-- La prima Saptamana a Teatrului Romanesc la Madrid (6-13 aprilie), gazduita <strong>de</strong><br />
Teatrul Arenal, participa sase institutii din Bucuresti - Nottara, O<strong>de</strong>on, Bulandra,<br />
Comedie, Opera Comica pentru Copii <strong>si</strong> Teatrul Evreiesc <strong>de</strong> Stat. Evenimentul,<br />
organizat <strong>de</strong> Primaria Capitalei <strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Conservare <strong>si</strong> Valorificare a<br />
Traditiei <strong>si</strong> Creatiei Populare, in parteneriat cu Institutul Cultural Roman din<br />
capitala Spaniei, este completat <strong>si</strong> <strong>de</strong> doua expozitii<br />
MARELE PREMIU NICHITA<br />
În ziua împlinirii a 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea lui Nichita Stănescu, la Ploieşti s-a<br />
încheiat festivalul naţional care-i poartă numele.<br />
Marele premiu "Nichita Stănescu" pentru poezie, acordat <strong>de</strong> Ministerul Culturii şi<br />
Cultelor, în valoare <strong>de</strong> 1.000 <strong>de</strong> euro, a fost câştigat <strong>de</strong> Ioan S. Pop, poet şi<br />
publicist român născut în 1958, în Maramureş.<br />
Summitul poetilor la Teatrul 74 din Targu Mures<br />
Al doilea eveniment din seria "Conferintelor cetatii", inins-a bucurat <strong>de</strong> prezenta<br />
a patru din cei cinci poeti optzecisti invitati - Nichita Danilov, Ion Muresan,<br />
Ioan Es. Pop <strong>si</strong> Liviu Ioan Stoiciu, a criticului literar Bogdan Cretu, autorul<br />
prefetei antologiei "Bautorii <strong>de</strong> ab<strong>si</strong>nt", a profesorului univer<strong>si</strong>tar Alexandru<br />
Cistelecan, a actorilor Teatrului 74 <strong>si</strong> a unui public numeros din municipiul Targu<br />
Mures.<br />
CALENDAR CULTURAL V^LCEAN<br />
APRILIE 2008<br />
aprilie<br />
• 1867: Vizita principelui CAROL AL ROM^NIEI [n R@mnic ]i la m`n`<strong>stiri</strong>le<br />
v@lcene<br />
1 aprilie<br />
• 1969: ARHIVELE V^LCEA primesc statutul <strong>de</strong> filial` ju<strong>de</strong>\ean`<br />
2 aprilie<br />
• 1945: Se na]te medicul, artistul ]i fotograful TRESTIAN G~V~NESCU<br />
4 aprilie<br />
• 1868: Se na]te scriitorul ]i traduc`torul NICOLAE BASILESCU<br />
• 1954: Se na]te regizorul ]i scenograful ADRIAN ROMAN, directorul Teatrului<br />
<strong>de</strong> Stat "Anton Pann"<br />
5 aprilie<br />
• 1932: Se na]te istoricul ALEXANDRU I. CEBUC, director al Muzeului <strong>de</strong> Art`<br />
al Rom@niei (din 1977)
6 aprilie<br />
• 1907: Se na]te scriitorul BOGDAN AMARU<br />
• 1952: Se na]te sociologul LIGIA ELENA RIZEA<br />
7 aprilie<br />
• 1847: Incendiu <strong>de</strong> propor\ii care a distrus mai multe cl`diri din R@mnic<br />
• 1965: Se stinge din via\` regizorul ]i omul <strong>de</strong> teatru CONSTANTIN GEORGESCU<br />
9 aprilie<br />
• 1654: Se stinge din via\` MATEI BASARAB, domnitorul |`rii Rom@ne]ti<br />
10 aprilie<br />
• 1935: Se na]te folcloristul NICOLAE RO}IANU<br />
11 aprilie<br />
• 1868: Trece la cele ve]nice SF^NTUL CALINIC DE LA CERNICA, episcopul<br />
R@mnicului<br />
12 aprilie<br />
• 1944: Se na]te poetul GEORGE ANCA<br />
• 1949: Se na]te actorul ]i regizorul FLORIN ZAMFIRESCU<br />
13 aprilie<br />
• 1948: Se na]te arhitectul ]i artistul plastic ION CORNEA<br />
14 aprilie<br />
• 1956: Se na]te dirijorul MIHAIL }TEF~NESCU, directorul Filarmonicii <strong>de</strong> Stat<br />
"Ion Dumitrescu" R@mnicu V@lcea<br />
15 aprilie<br />
• 1927: Se na]te artistul popular VICTOR VIC}OREANU<br />
16 aprilie<br />
• 1981: Se stinge din via\` poetul, folcloristul ]i dirijorul ION I.<br />
ALEXANDRESCU<br />
17 aprilie<br />
• 1488: prima atestare documentară a comunei Sălătrucel<br />
18 aprilie<br />
• 1824: Pe scaunul episcopal <strong>de</strong> la R@mnic este ales NEOFIT<br />
19 aprilie<br />
• 1938: Se na]te istoricul GHEORGHE DUMITRA}CU, secretarul general al<br />
Forumului Cultural al R@mnicului<br />
22 aprilie<br />
• 1909: Se na]te publicistul ]i animatorul cultural NICOLAE GH. POPESCU-REBUS<br />
• 1951: Se na]te magistratul GHEORGHE BONCIU<br />
23 aprilie<br />
• 1894: Se na]te scriitorul GIB MIH~ESCU<br />
• 1910: Se na]te teologul ]i arheologul GHEORGHE I. PETRE-GOVORA<br />
24 aprilie<br />
• 1933: Se na]te cercet`torul ]i publicistul GHEORGHE M~MULARU<br />
• 1946: Se na]te etnografa ELENA STOICA, directorul Centrului Ju<strong>de</strong>\ean pentru<br />
Conservarea ]i Promovarea Culturii Tradi\ionale V@lcea<br />
• 1950: Se na]te scriitorul ]i ziaristul }TEFAN DUMITRESCU
28 aprilie<br />
• 1948: Se na]te arhitectul ]i muzeograful DORU POPIAN<br />
Calendar [ntocmit <strong>de</strong> Florin Epure<br />
30 martie<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
• 1852: Moare HRISANT PENETIS, egumenul Mănă<strong>stiri</strong>i Hurezi, ctitorul bisericii<br />
<strong>de</strong> la Schitul Troianu<br />
• 1874: Se naşte omul politic şi diplomatul NICOLAE RĂDESCU, general <strong>de</strong> corp<br />
<strong>de</strong> armată şi prim - ministru în perioada celui <strong>de</strong> - al doilea război mondial<br />
28 martie<br />
Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Se<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> comunicări “Călimăneşti şi oamenii săi: Generalul Nicolae Ră<strong>de</strong>scu – 134<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere şi 55 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moarte”<br />
Organizator:<br />
• Primăria oraşului Călimăneşti<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
28 martie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
31 martie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
„EUPHONIA SHOW” – Negro spirituals<br />
Dirijoare: Georgiana Popescu<br />
1 – 31 martie<br />
Centrul Winmarkt – Cozia<br />
Expoziţie - Origami<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea - Cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică şi<br />
mo<strong>de</strong>laj<br />
1 – 31 martie<br />
Magazinul “Cozia” - parter<br />
“Spectacolul primăverii” – dans, muzică uşoară şi fanfară<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea - Cercurile <strong>de</strong> dans mo<strong>de</strong>rn, muzică uşoară<br />
şi fanfară<br />
Parteneri:<br />
• Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
1 – 31 martie<br />
Clubul Copiilor Drăgăşani<br />
Cupa “Mărţişorul” la tenis <strong>de</strong> masă<br />
Festivalul România - Stuttgart 2008<br />
În cadrul seriei <strong>de</strong> manifestări „FORUM GERRUM ANNO 03“, <strong>de</strong>dicată aniversării a<br />
trei ani <strong>de</strong> activitate a Forumului German-Român Stuttgart vă invităm la o cupă <strong>de</strong>
şampanie şi la O faBuloasă Comedie a TeatruLui - NOTTARA Bucureşti -<br />
- M O M Â I A -<br />
după Anton Pavlovici Cehov<br />
Scenariul şi regia: Niculae Urs<br />
VANDALISM CULTURAL IN LOCALITATI BASARABENE<br />
Mai multe acte <strong>de</strong> vandalism înregistrate până acum au vizat monumente ale unor<br />
personalităţi marcante din istoria şi cultura românească. Casa Limbii Române din<br />
Chişinău a fost profanată <strong>de</strong> trei ori. De asemenea, au fost profanate şi<br />
monumentele lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Străşeni şi Bălţi şi bustul lui Mihai<br />
Eminescu din Străşeni<br />
Pe bustul lui Constantin Stere <strong>de</strong> pe Aleea Cla<strong>si</strong>cilor din centrul Chi<strong>si</strong>naului au<br />
aparut inscripţii în limba rusă conţinand cuvinte in<strong>de</strong>cente ce nu au fost şterse<br />
nici până acum, <strong>de</strong>şi poliţia a fost informată <strong>de</strong>spre profanarea monumentului. Cel<br />
mai probabil, bustul a fost profanat în noaptea <strong>de</strong> 26 spre 27 martie curent, iar<br />
inscripţiile în limba rusă au fost <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> membrii Partidului Liberal care<br />
au venit în dimineaţa <strong>de</strong> 27 martie, <strong>de</strong> Ziua Unirii, să <strong>de</strong>pună flori la bustul celui<br />
care a votat Unirea Basarabiei cu România în 1918.<br />
Antologia <strong>de</strong> poezie contemporană româno-americană „Altare”.<br />
Evenimentul editorial încununează munca <strong>de</strong> creaţie a numeroşi poeţi care au<br />
ucenicit în cadrul cenaclului botoşănean „Artur Enăşescu”, <strong>de</strong>-a lungul anilor, şi<br />
efortul personal făcut <strong>de</strong> inimosul Va<strong>si</strong>le Amarghioalei, care împreună cu Teodor<br />
Damian conducătorul Cenaclului „Mihai Eminescu”, ce-şi are existenţa dincolo <strong>de</strong><br />
Ocean, a tradus în faptă o nobilă iniţiativă cu câţiva ani în urmă.<br />
Trupe din Anglia, Franta <strong>si</strong> Irlanda vor participa la Bucuresti la un “summit al<br />
comediei”.<br />
In perioada 6-8 aprilie are loc cea <strong>de</strong> a VI-a editie a Festivalului Comediei<br />
Romanesti, “festCO 2008”, sectiunea internationala. Evenimentul este organizat <strong>de</strong><br />
Teatrul <strong>de</strong> Comedie, impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti <strong>si</strong> cu Ministerul<br />
Culturii <strong>si</strong> Cultelor.<br />
Timp <strong>de</strong> 3 minute, cativa artisti romani s-au transformat in statui in parcul<br />
Cismigiu, in cadrul unei manifestari <strong>de</strong> tip happening, din seria "Frozen People".<br />
Potrivit Realitatea TV, protestul a vrut sa fie un semnal <strong>de</strong> alarma asupra faptului<br />
ca Bucurestiul <strong>de</strong>vine un oras din ce in ce mai aglomerat, poluat <strong>si</strong> haotic. In<br />
acela<strong>si</strong> timp protestul a fost <strong>si</strong> fata <strong>de</strong> organizarea Summit-ului NATO la<br />
Bucuresti."Au fost trei minute <strong>de</strong> nemiscare pentru a atrage atentia asupra unui<br />
oras incremenit. Este o forma <strong>de</strong> protest <strong>si</strong> impotriva NATO, dar <strong>si</strong> a autoritatilor<br />
care ne vor asa in tacere zilele astea", a spus Catalin Radulescu, unul dintre<br />
artistii prezenti la manifest.<br />
ROTONDELE 13 LA MUZEUL LITERATURII<br />
Muzeul Naţional al Literaturii Române reia una dintre cele mai apreciate<br />
manifestări culturale : „Roton<strong>de</strong>le 13“.<br />
Prima Rotondă va avea loc miercuri, 9 aprilie, iar tema propusă <strong>de</strong>zbaterii este<br />
chiar „Starea actuală a istoriei literare“ - <strong>si</strong>tuaţia ediţiilor, a <strong>si</strong>ntezelor, a<br />
textologiei şi a instrumentelor <strong>de</strong> lucru, subiecte tabu, preju<strong>de</strong>căţi<br />
relativizabile, aşteptări, eşecuri, resemnări, realizări - la care vor fi invitaţi<br />
să participe Nicolae Mecu, Andrei Nestorescu, Alex Ştefănescu, Paul Cernat, Daniel
Cristea-Enache.<br />
ROTONDELE 13 LA MUZEUL LITERATURII<br />
Muzeul Naţional al Literaturii Române reia una dintre cele mai apreciate<br />
manifestări culturale : „Roton<strong>de</strong>le 13“.<br />
Prima Rotondă va avea loc miercuri, 9 aprilie, iar tema propusă <strong>de</strong>zbaterii este<br />
chiar „Starea actuală a istoriei literare“ - <strong>si</strong>tuaţia ediţiilor, a <strong>si</strong>ntezelor, a<br />
textologiei şi a instrumentelor <strong>de</strong> lucru, subiecte tabu, preju<strong>de</strong>căţi<br />
relativizabile, aşteptări, eşecuri, resemnări, realizări - la care vor fi invitaţi<br />
să participe Nicolae Mecu,<br />
PENTRU CULTIVAREA ARTEI EXPERIMENTALE<br />
Cea <strong>de</strong>-a treia editie a Bienalei <strong>de</strong> Artă Experimentală, manifestare internaţională<br />
unicat iniţiată în România, a fost inaugurată la Palatul Mogoşoaia. Desfăşurându-se<br />
până pe data <strong>de</strong> 27 aprilie, evenimentul promovează experimentul in gravura, noi<br />
solutii <strong>si</strong> tehnici <strong>de</strong> imprimare cu intentia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra ca gravura este un mediu<br />
care nu <strong>si</strong>-a epuizat resursele.<br />
Expun 72 <strong>de</strong> artisti din 28 <strong>de</strong> tari<br />
PENTRU CULTIVAREA ARTEI EXPERIMENTALE<br />
Cea <strong>de</strong>-a treia editie a Bienalei <strong>de</strong> Artă Experimentală, manifestare internaţională<br />
unicat iniţiată în România, a fost inaugurată la Palatul Mogoşoaia. Desfăşurându-se<br />
până pe data <strong>de</strong> 27 aprilie, evenimentul promovează experimentul in gravura, noi<br />
solutii <strong>si</strong> tehnici <strong>de</strong> imprimare cu intentia <strong>de</strong> a <strong>de</strong>monstra ca gravura este un mediu<br />
care nu <strong>si</strong>-a epuizat resursele.<br />
Expun 72 <strong>de</strong> artisti din 28 <strong>de</strong> tari<br />
Manifestările Forului Democrat al Romanilor din republica Moldova închinate<br />
aniversării a 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către Sfatul Ţării<br />
a Actului Unirii Basarabiei cu România<br />
3 martie, Bălţi<br />
90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Bălţi a Declaraţiei <strong>de</strong> Unire a Basarabiei<br />
cu România<br />
11 martie, Soroca, Cetatea Sorocii<br />
90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Soroca a Declaraţiei <strong>de</strong> Unire a Basarabiei<br />
cu România<br />
17 martie, Cahul<br />
Chircani, Te<strong>de</strong>um al parohiilor mitropoliei Basarabiei din ju<strong>de</strong>ţul Cahul închinat<br />
<strong>de</strong>putaţilor din Sfatul Tarii; Univer<strong>si</strong>tatea din Cahul, manifestare culturalştiinţifică<br />
omagiala<br />
21-27 martie<br />
acţiuni artistice cultural-ştiintifice organizate în teritorii <strong>de</strong> către toate<br />
filialele FDRM<br />
25 martie, Orheiul Vechi<br />
90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea <strong>de</strong> către zemstva Orheiului a Declaraţiei Unirii Basarabiei<br />
cu România<br />
27 martie, Chişinău<br />
9.00 Te<strong>de</strong>um la bisericile Sfânta Teodora <strong>de</strong> la Sihla, Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel şi alte parohii ale Mitropoliei Basarabiei<br />
10.00 Depunere <strong>de</strong> flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt<br />
11.00 Depunere <strong>de</strong> flori la mormintele <strong>de</strong>putaţilor Sfatului Ţării din Cimitirul<br />
Central<br />
11.00 Inaugurarea oficiala a „Parcului Sfatul Tarii”, <strong>si</strong> a „Pietii Unirii” in<br />
orasul Ialoveni.<br />
12.00 Depunere <strong>de</strong> flori la Palatul Sfatului Ţării<br />
13.00 Simpozion ştiinţific „90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Marea Unire”, biblioteca Oni<strong>si</strong>for Ghibu<br />
13.00 Lansarea albumului „Pe locurile românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni” <strong>de</strong> Va<strong>si</strong>le Şoimaru,<br />
biblioteca ASEM<br />
17.00 Şedinţa solemnă „90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la votarea Actului Unirii Basarabiei cu<br />
România”,<br />
Eugeniu Ureche. După 90 ani<br />
La 7 martie Muzeul National <strong>de</strong> Istorie din Chi<strong>si</strong>nau a vernisat o ampla expozitie<br />
consacrata aniversarii a 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea marelui actor, regizor, cantaret<br />
<strong>de</strong> opera <strong>si</strong> <strong>de</strong> muzica populara, pictor, sculptor, fotograf <strong>si</strong> giuvaiergiu<br />
basarabean Eugeniu Ureche (1917-2004). Expozitia cuprin<strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> panze <strong>si</strong><br />
portrete...<br />
Biblioteca Comunala Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, organizează luni 31 martie 2008, în<br />
cadrul bibliotecii, acţiunea: "Nichita Stănescu - un poet pentru eternitate".<br />
Gala Premiilor Ministerului Culturii şi Cultelor pentru Patrimoniu Cultural<br />
Cea <strong>de</strong> a X-a Conferinţă Naţională a specialiştilor din domeniul protejării<br />
patrimoniului cultural naţional şi Gala Premiilor Ministerului Culturii şi Cultelor<br />
pentru patrimoniul cultural naţional, vor avea loc în perioada 27 - 28.03.2008 în<br />
Sălile Cazinoului din Sinaia.<br />
Organizatorii manifestărilor sunt: Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia pentru<br />
Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a Ju<strong>de</strong>ţului Prahova, Muzeul Naţional<br />
<strong>de</strong> Artă al României şi Primăria oraşului Sinaia.<br />
PREMII MUZICALE PENTRU 2007<br />
Marţi 25 martie 2008, orele 11.00, în Aula Palatului Cantacuzino, revista<br />
"Actualitatea Muzicala" acordă următoarele premii pentru activitatea din 2007 :<br />
.La muzica cla<strong>si</strong>ca, laureatii editiei sunt: * interpretare - Catalin Petrescu<br />
(pentru plurivalenta talentului sau scenic <strong>de</strong>monstrat in spectacolele Teatrului<br />
National <strong>de</strong> Opereta "I. Dacian") * mass-media - Sorina Goia (pentru popularizarea<br />
muzicii prin emi<strong>si</strong>unile realizate la Radio Romania Cultural) * "Opera Omnia" -<br />
Remus Georgescu * management - Dan Buciu (pentru realizarile <strong>de</strong>osebite la<br />
rectoratul UNMB) * "Pro Mu<strong>si</strong>ca" - Violeta Dinescu (pentru promovarea in spatiul<br />
european a valorilor componisticii romanesti).<br />
Premiatii din lumea muzicii usoare vor fi: * "Muzica <strong>si</strong> poezie" - Tudor Gheorghe<br />
(pentru arta actorului in slujba muzicii) * premiul <strong>de</strong> excelenta - Corina Chiriac *<br />
premiul popularitatii - Fuego * jazz - Ionel Tudor (pentru fervoarea <strong>si</strong><br />
profe<strong>si</strong>onalismul activitatii <strong>de</strong> dirijor <strong>si</strong> pianist) * rock - Sarmalele reci (pentru<br />
cei 15 ani <strong>de</strong> succese) * diplome <strong>de</strong> excelenta - Gheorghe Ana (pentru sprijinirea<br />
Filarmonicii "Muntenia" din Targoviste) <strong>si</strong> Teodor Va<strong>si</strong>liu (pentru monografia<br />
"Istoria Crizantemei <strong>de</strong> aur)".
Continutul web<strong>si</strong>te-ului ValceaPlus.net este imbunatatit in permanenta !<br />
Printre noutati:<br />
1. Vizitatorii pot adauga anunturi gratuite - aici , nefiind nevoie <strong>de</strong> inregistrare<br />
!<br />
2. Vizitatorii i<strong>si</strong> pot inscrie web<strong>si</strong>teul din directorul web, nefiind necesara<br />
inregistrarea - aici .<br />
3. A fost adaugat un component ce prezinta prognoza vremii pe 10 zile - aici !<br />
4. Sectiune VIDEO - aici ! Utilizatorii vor putea incarca in curand materiale vi<strong>de</strong>o<br />
personale!<br />
Tot in curand web<strong>si</strong>teul va beneficia <strong>si</strong> <strong>de</strong> FORUM !<br />
Varietăţi muzicale cu Agero Stuttgart<br />
Asociaţia noastră vă invită la un spectacol <strong>de</strong> muzică şi dans împreună cu:<br />
Benone SINULESCU, Gheorghe GHEORGHIU<br />
şi formaţia STELELE<br />
Spectacolul va avea loc în Sin<strong>de</strong>lfingen, sâmbătă 29.03 la Restaurantul<br />
Tran<strong>si</strong>lvania, Corbeil-Essones-Platz 1 (DOMO, <strong>de</strong>asupra <strong>de</strong> Han<strong>de</strong>lshof ), începând cu<br />
orele 19.30<br />
Premiile Radio România Cultural<br />
Aflate la cea <strong>de</strong>-a opta ediţie, se vor <strong>de</strong>cerna,Luni, 24 Martie 2008 <strong>de</strong> la ora<br />
19.00, la Teatrul O<strong>de</strong>on.<br />
Spectacolul va fi transmis în direct <strong>de</strong> TVR Cultural şi Radio România Cultural şi<br />
va fi prezentat <strong>de</strong> actorii Ilinca Goia şi Victor Rebengiuc. Premiile acoperă 11<br />
categorii. Distincţia In memoriam „Io<strong>si</strong>f Sava“ va merge către Corul <strong>de</strong> copii Radio,<br />
premiul Lux Mundi îi revine dramaturgului Matei Vişniec, iar premiul <strong>de</strong> excelenţa<br />
lui Radu Beligan.<br />
Târgul <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Londra,<br />
Institutul Cultural Român a contractat un stand <strong>de</strong> 108 metri pătraţi, care a costat<br />
26.000 <strong>de</strong> lire sterline la târgul <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Londra. Acesta are loc între 14 şi<br />
16 aprilie fiind con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai mare târg <strong>de</strong> carte din Europa, .<br />
25 <strong>de</strong> edituri româneşti vor prezenta, în premieră la standurile din capitala<br />
britanică, 650 <strong>de</strong> cărţi şi 52 <strong>de</strong> audiobook-uri, aceasta fiind prima noastră<br />
participare la prestigioasa manifestare a vieţii editoriale europene.<br />
Cu prilejul aniversarii zilei <strong>de</strong> nastere din 28 martie, ora 1300, Fiul Argesului <strong>si</strong><br />
Cetateanul <strong>de</strong> Onoare al comunei Leor<strong>de</strong>ni, scriitorul, jurnalistul, magistrul <strong>si</strong><br />
osteanul NICOLAE ROTARU lanseaza la Centrul Cultural al MIRA doua carti: Terra<br />
teribila şi Al saselea <strong>si</strong>mt, avandu-i invitati <strong>de</strong> onoare pe DRPopescu, P<br />
Everac,I.Horea,F.Neagu, IDBalan,RCarneci,HGarbea, CLeu, DTPopa,<br />
MMicu,FlPopescu,ATDumitrescu,MEpure,GSovu,St.Cazimir,INeacsu, FCarp, G.Calugaru,<br />
GZarafu, GhGrosu,StMitroi etc.<br />
Cu prilejul aniversarii zilei <strong>de</strong> nastere din 28 martie, ora 1300, Fiul Argesului <strong>si</strong><br />
Cetateanul <strong>de</strong> Onoare al comunei Leor<strong>de</strong>ni, scriitorul, jurnalistul, magistrul <strong>si</strong><br />
osteanul NICOLAE ROTARU lanseaza la Centrul Cultural al MIRA doua carti: Terra<br />
teribila şi Al saselea <strong>si</strong>mt, avandu-i invitati <strong>de</strong> onoare pe DRPopescu, P
Everac,I.Horea,F.Neagu, IDBalan,RCarneci,HGarbea, CLeu, DTPopa,<br />
MMicu,FlPopescu,ATDumitrescu,MEpure,GSovu,St.Cazimir,INeacsu, FCarp, G.Calugaru,<br />
GZarafu, GhGrosu,StMitroi etc.<br />
FILM ITALIAN CU PERSONAJE ROMÂNEŞTI<br />
Din 21 martie 2008, în sălile <strong>de</strong> cinema italiene va rula filmul „Cover Boy",<br />
regizat <strong>de</strong> Carmine Amoroso. Personajul principal este Ioan, un român <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ani,<br />
care pleacă în Italia în căutarea norocului şi a unei vieţi mai bune. Povestea este<br />
cea a unei lumi italiene sărace, a unui drum în care încetul cu încetul <strong>de</strong>scoperim<br />
realitatea din Peninsulă, dificultăţile vieţii <strong>de</strong> emigrant la acelaşi nivel cu<br />
dificultăţile italianului <strong>de</strong> rând. (CR.GAIŢĂ - TORINO)<br />
IN LUMEA AGRESATA DE SHOW-BIZ, EL FACE CULTURA AUTENTICA<br />
Tudor Gheorghe va susţine turneul intitulat „La margine <strong>de</strong> imperii" în 18 oraşe din<br />
România, între 24 martie şi 23 aprilie, interpretand doine moldovenesti <strong>si</strong> vechi<br />
melodii bucovinene. Primul loc în care va concerta este Craiova, iar bucureştenii<br />
îl vor putea ve<strong>de</strong>a pe 11 aprilie, la Sala Palatului. Departajarea dintre show-biz<br />
<strong>si</strong> cultura ii apartine chiar marelui artist care ne ofera asemenea reculegeri<br />
intelectuale.<br />
Colectia pove<strong>stiri</strong>lor stiintifico fantastice<br />
> Sci-Fi Magazin Nr. I<br />
><br />
A fost lansata <strong>si</strong> contine, reunite sub aceea<strong>si</strong> coperta, primele 6 numere ale<br />
revistei<br />
> Sci-Fi Magazin.<br />
> 52 <strong>de</strong> pove<strong>stiri</strong> scrise <strong>de</strong> renumiti autori<br />
> ai genului<br />
PREMIILE UNIUNII CINEASTILOR PE 2007<br />
Marele premiu : Cristian Mungiu. La aceea<strong>si</strong> categorie – lungmetraj - s-au <strong>de</strong>cernat<br />
urmatoarele premii: Premiul pentru regie - Cristian Nemescu pentru "California<br />
Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru imagine - ex aequo - Silviu Stavila, pentru<br />
"Ingerul necesar" <strong>si</strong> Oleg Mutu pentru "4, 3, 2"; Premiul pentru scenariu - Cristian<br />
Nemescu <strong>si</strong> Tudor Voican pentru "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru<br />
interpretare feminina - Anamaria Marinca pentru rolul din filmul "4, 3, 2"; Premiul<br />
pentru interpretare masculina - Razvan Va<strong>si</strong>lescu pentru rolul din filmul<br />
"California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru cel mai bun rol secundar feminin<br />
- Laura Va<strong>si</strong>liu pentru rolul din filmul "4, 3, 2 zile"; Premiul pentru cel mai bun<br />
rol secundar masculin - Vlad Ivanov pentru rolul din filmul "4, 3, 2"; Premiul<br />
special al juriului - Armand Assante pentru rolul din filmul "California Dreamin'<br />
(nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul Opera Prima - regizorului Gheorghe Preda pentru filmul<br />
"Ingerul necesar"; Premiul pentru scenografie - Ioana Corciova pentru scenografia<br />
filmului "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)"; Premiul pentru costume - Mihaela Ularu<br />
pentru costumele filmului "Ingerul necesar"; Premiul pentru montaj - Dana Bunescu<br />
pentru filmul "4, 3, 2".<br />
Alexandru Solomon a obtinut Premiul pentru film documentar <strong>de</strong> lungmetraj pentru<br />
"Cold Waves - Razboi pe calea un<strong>de</strong>lor", iar Radu Igazsag Premiul pentru film <strong>de</strong><br />
animatie <strong>de</strong> lungmetraj pentru "O scurta poveste".De asemenea, s-a acordat Premiul<br />
pentru carte <strong>de</strong> filmologie, care a revenit lui Marius Sopterean pentru volumul<br />
"Utopie <strong>si</strong> film".Mentiunea speciala a juriului a fost inmanata cuplului <strong>de</strong> tineri<br />
interpreti din "California Dreamin' (nesfar<strong>si</strong>t)" - Maria Dinulescu <strong>si</strong> Alex<br />
Margineanu.Producatorului Vlad Paunescu (Castel Film) i-a fost acordat Premiul<br />
presedintelui Uniunii Cineastilor pentru merite <strong>de</strong>osebite in productia<br />
cinematografica.<br />
La sectiunea scurtmetraj, Marele Premiu <strong>si</strong> Trofeul UCIN le-a obtinut Bogdan Mustata
pentru filmul "O zi buna <strong>de</strong> plaja".Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj <strong>de</strong><br />
fictiune - "Portret <strong>de</strong> familie", scenariul <strong>si</strong> regia Marian Crisan; Premiul pentru<br />
cel mai bun scurtmetraj documentar - "Bela Lugo<strong>si</strong>: Vampirul cazut" (scenariul <strong>si</strong><br />
regia Florin Iepan); Premiul pentru film eseu - "Sincronicitati subiective"<br />
(scenariul <strong>si</strong> regia Cornel Mihalache); Premiul pentru reportaj - Tiberiu Stefanescu<br />
pentru filmele <strong>de</strong> televiziune "Cronica unor morti anuntate" <strong>si</strong> "Slujba dupa<br />
slujba"; Premiul Opera Prima - "La drumul mare" (scenariul <strong>si</strong> regia Gabriel Sirbu);<br />
Premiul special al juriului - "Apa" (scenariul <strong>si</strong> regia Constantin Popescu);<br />
Premiul pentru regie - Marius Sopterean pentru filmul "Marea integrare"; Premiul<br />
pentru scenariu - Radu Ju<strong>de</strong> <strong>si</strong> Andrei Butica pentru filmul "Dimineata".<br />
A patra ediţie a Festivalului Mondial <strong>de</strong> Artă Naivă<br />
FIVAN se va <strong>de</strong>sfăşura la Verneuil-sur-Avre, în Franţa, în perioada 22 martie - 27<br />
aprilie 2008, sub genericul Călătorie în ţara artiştilor naivi. Vor participa 120<br />
<strong>de</strong> artişti din 28 <strong>de</strong> ţări<br />
Vor fi expuse peste 800 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> artă naivă: pictură, sculptură, ceramică,<br />
tapiserie.<br />
La această ediţie a FIVAN sunt invitaţi şi cinci pictori naivi din România : Mihai<br />
Vintilă, Mariana Mihuţ, Radu Fetke, Camelia Ciobanu, Va<strong>si</strong>le Popovici<br />
De Ziua Mondiala a Apei artisti consacrati <strong>si</strong> incepatori pe malul Dambovitei<br />
Artistele Estera Lungu <strong>si</strong> Cuzina, insotite <strong>de</strong> elevi <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la liceele <strong>si</strong><br />
facultatile <strong>de</strong> arta, au pictat o pinza <strong>de</strong> 800 <strong>de</strong> metri lungime, asezata pe malul<br />
Dimbovitei pentru « a aduce un omagiu mult pomenitei ape curgatoare a Bucurestiului<br />
». Pinza, pe care participantii au putut <strong>de</strong>sena, picta sau face graffiti, a fost<br />
intinsa pe gardul <strong>de</strong> la malul Dimbovitei, <strong>de</strong> la podul din dreptul Hanului Manuc <strong>si</strong><br />
pina la Piata Natiunilor Unite.<br />
Construit din lemn <strong>de</strong> Reghin<br />
Pianul Steinway cumparat cu aproape o suta <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> dolari <strong>de</strong> Ministerul Culturii<br />
pentru Muzeul National "George Enescu" a fost inaugurat la Palatul Cantacuzino, <strong>de</strong><br />
ministrul Adrian Iorgulescu <strong>si</strong> <strong>de</strong> pianistul Dan Grigore .<br />
Expozitie retrospectiva Va<strong>si</strong>le Kazar.<br />
Expozitia <strong>de</strong> la Institutul Cultural Roman readuce in atentia publicului opera unui<br />
mare <strong>de</strong>senator, formator al multor serii <strong>de</strong> graficieni ]n arta noastra plastica.<br />
Nascut in Sighetul-Marmatiei, Kazar a colaborat la revistele vremii <strong>si</strong> a expus la<br />
Cluj, iar in '36 a publicat "Pita <strong>de</strong> malai" ale carei 12 <strong>de</strong>sene au fost prezentate<br />
intr-o expozitie la Paris. In anii 1944-'45 a fost <strong>de</strong>portat in lagare <strong>de</strong><br />
concentrare naziste. Din 1950 pana in 1976 a fost lector <strong>si</strong> apoi conferentiar la<br />
Institutul <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, iar in 1985 i s-a<br />
<strong>de</strong>cernat Premiul Uniunii Artistilor Plastici pentru intreaga activitate.<br />
PARADA REVISTELOR SCOLARE JUDETENE<br />
Data: 15.03.2008 - 15.03.2008<br />
Loc: Liceul Spiru Haret -Focsani<br />
In cadrul Festivalului International "Primavara Poetilor" a avut loc prezentarea<br />
revistelor scolare editate in liceele din ju<strong>de</strong>tul Vrancea la Liceul Spiru Haret<br />
din Focsani. Organizator prof Carmina Corbeanu, colaboratori Casa Corpului<br />
Didactic, prof Aurel Neculai <strong>de</strong> la Scoala nr.1 Marasesti <strong>si</strong> poetul Constantin<br />
Ghinita. Mo<strong>de</strong>rator prof Georgica Zaharia.
A 4-a ediţie română a Festivalului european ,,Le printemps <strong>de</strong>s Poetes - Primăvara<br />
Poeţilor" Tema Festivalului: L'Eloge <strong>de</strong> l'autre<br />
Data: 14.03.2008 - 25.03.2008<br />
Loc: Slobozia, Amara, Urziceni<br />
Organizator: Asociaţia Culturală Helis ş.a.; scriitorul Şerban Codrin,membru al<br />
Uniunii Scriitorilor din România<br />
Manifestare complexă: lansări <strong>de</strong> carte, lectură publică, expoziţie, spectacol<br />
folcloric.<br />
Simpozion „100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Unirea Basarabiei cu România”<br />
Data: 27.03.2008 - 28.03.2008<br />
Loc: Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, Casa memorială Nicolae Titulescu<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Olt „Ion Minulescu”,<br />
Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Olt, DCCPCN Olt<br />
GALELE TEATRALE FOCSANENE<br />
Data: 24.03.2008 - 31.03.2008<br />
Loc: FOCSANI<br />
Organizator: TEATRUL MUNICIPAL FOCSANI; ATENEUL POPULAR FOCSANI<br />
24 martie: "Ionesco – 5 piese scurte", <strong>de</strong> Eugene Ionesco – Teatrul "O<strong>de</strong>on"<br />
25 martie: "Special Singe", <strong>de</strong> Guy Foissy – Teatrul "Nottara"<br />
26 martie: "Sonata pentru Saxofon <strong>si</strong> Eva", <strong>de</strong> Eugen Serbanescu – Teatrul<br />
"National"<br />
27 martie: "Hangita", <strong>de</strong> Carlo Goldoni – Teatrul Municipal Focsani<br />
28 martie: "Regele gol", <strong>de</strong> Evgheni Svart – TM Buzau<br />
29 martie: "Bolnavul inchipuit", <strong>de</strong> Moliere – TM Birlad<br />
30 martie: "Clinica", <strong>de</strong> Adrian Lustig – Teatrul <strong>de</strong> comedie<br />
Secţia <strong>de</strong> pictură-grafică a Şcolii Populare <strong>de</strong> Artă din Botoşani va reprezenta<br />
această instituţie la câteva expoziţii internaţionale <strong>de</strong> mare importanţa în Franţa<br />
şi Polonia. La începutul lunii martie au fost trimise 35 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură şi<br />
peste 40 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> arta fotografică în Franţa, la cea <strong>de</strong>-a 30 ediţie a<br />
concursului-expoziţie organizat sub egida UNESCO în oraşul Troyes- centrul UNESCO<br />
“Louis Francois”. ”În aceeaşi săptămână s-au expediat un număr <strong>de</strong> 11 lucrări către<br />
Polonia, la prima ediţie a Concursului Internaţional <strong>de</strong> artă plastică pentru copii<br />
şi tineret TRIENALA din ZACOPANE<br />
Lucrarea "Plajă la Biaritz" <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu va fi pusă în vânzare pentru suma<br />
<strong>de</strong> 73.200 <strong>de</strong> lei, alături <strong>de</strong> alte opere semnate <strong>de</strong> artişti precum H. H. Catargi,<br />
Octavian Băncilă, Corneliu Baba şi Arthur Verona, la prima licitaţie organizată <strong>de</strong><br />
Goldart, la galeria Galateca a BCU, în 6 aprilie.<br />
Lucrarea "Plajă la Biaritz" <strong>de</strong> Gheorghe Petraşcu va fi pusă în vânzare pentru suma<br />
<strong>de</strong> 73.200 <strong>de</strong> lei, alături <strong>de</strong> alte opere semnate <strong>de</strong> artişti precum H. H. Catargi,<br />
Octavian Băncilă, Corneliu Baba şi Arthur Verona, la prima licitaţie organizată <strong>de</strong><br />
Goldart, la galeria Galateca a BCU, în 6 aprilie.<br />
Cristian Mungiu a obtinut Marele Premiu al Uniunii Cineastilor din Romania (UCIN)<br />
pe anul 2007, la sectiunea lungmetraj, distinctia fiind acordata pentru filmul '4
luni, 3 saptamani <strong>si</strong> 2 zile', care a primit Palme d'Or la Cannes, informeaza<br />
Rompres.<br />
PENTRU COPIII ROMÂNILOR, CARE ÎNVAŢĂ ÎMPREUNĂ CU PĂRINŢII LOR<br />
Ansamblul folcloric "Suflete româneşti", din Castellon, a început să organizeze în<br />
fiecare vineri seară, diverse activităţi pentru copiii românilor din Castellon.<br />
Acestea constau în ore <strong>de</strong> <strong>de</strong>sen şi muzică, la care participă şi părinţii celor<br />
mici. Părinţii şi copiii <strong>de</strong>prind împreună modul cu să-şi păstreze legăturile<br />
sufleteşti cu ţara<br />
Valentin Gheorghiu la 65 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> carieră concertistică.<br />
Născut la Galaţi pe 21 martie 1928, Valentin Gheorghiu a început să cânte la pian<br />
<strong>de</strong> la 5 ani. Între 1937 şi 1939 a studiat la Conservatorul Naţional Superior <strong>de</strong><br />
Muzică din Paris <strong>de</strong>venind stu<strong>de</strong>nt al lui Mihail Jora la Aca<strong>de</strong>mia Regală din<br />
Bucureşti, ca discipol al lui Mihail Jora. A <strong>de</strong>butat la Ateneul Român în 1943 ca<br />
solist în Concertul nr. 1 <strong>de</strong> Beethoven, sub bagheta lui George Georgescu.<br />
Urmaş al lui Enescu şi Lipatti, Valentin Gheorghiu a fsota sărbătorit pe 21<br />
martie într-o emi<strong>si</strong>une aniversară difuzată <strong>de</strong> Radio România Muzical. Pe 27 şi 28<br />
martie, <strong>de</strong> la ora 19.00, la Ateneul Român, Orchestra Simfonică a Filarmonicii<br />
“George Enescu” va interpreta câteva dintre creaţiile sale, sub bagheta dirijorului<br />
Cristian Man<strong>de</strong>al: “Amintiri din copilărie”, “Concertul pentru pian şi orchestră şi<br />
“Simfonia a II-a".<br />
IAŞI – 600 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> atestare documentară.<br />
Ziua revistei DACIA LITERARĂ, ediţia I<br />
În urmă cu 15 ani, ziua <strong>de</strong> 25 martie a <strong>de</strong>venit ziua poeziei în Iaşi, pe fondul unei<br />
tradiţii interbelice.<br />
În acest an, la CASA POGOR (sediul celor 12 muzee literare ieşene), manifestarea<br />
culturală din 25 martie va cuprin<strong>de</strong>:<br />
1. Bunavestire (ediţia a XV-a) – ora 12.00. Invitat <strong>de</strong> onoare: Dinu FLĂMÂND<br />
(Paris).<br />
· Recitalul poeţilor invitaţi. Acordarea premiului (Iaşi – 600) al revistei Dacia<br />
literară. Mo<strong>de</strong>ratori: Liviu APETROAIE, Daniel CORBU, Ioana COŞEREANU.<br />
2. Festivalul <strong>de</strong> poezie româno-canadian „Ronald Gasparic“ (ediţia a XII-a) – ora<br />
13.15. Mo<strong>de</strong>ratori: Va<strong>si</strong>le ANDRU, Cezar IVĂNESCU, Dan JUMARĂ.<br />
Organizatori: MUZEUL LITERATURII ROMÂNE, SOCIETATEA CULTURALĂ JUNIMEA’90, FUNDAŢIA<br />
„Ronald Gasparic“ (Canada-România), revista DACIA LITERARĂ, în colaborare cu<br />
PRIMĂRIA IAŞI, UNIUNEA SCRIITORILOR – filiala Iaşi şi APLER (Asociaţia<br />
Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România).<br />
Informaţii suplimentare la telefon: 0332.212.853<br />
Coordonatorul manifestării: Lucian VASILIU<br />
Scriitorul CORNELIU LEU anunta,in premiera absoluta,la 11 <strong>de</strong>cembrie 2007,la Gala<br />
premiilor LAMURA,organizata <strong>de</strong> Directia Cultura Dolj,ca municipiul Craiova a fost<br />
selectat,impreuna cu Berlin,Lyon,Patras,in proiectul ORASE<br />
INTERCULTURALE.Urmare?In Banie se afla <strong>de</strong>legatia Con<strong>si</strong>liului Europei care,pe<br />
19.03,ora 10,la Primaria Craiovei,are intalnire oficiala cu sefii institutiilor <strong>si</strong><br />
ONG implicate.Doljul e unicul ju<strong>de</strong>t in care exista Forum Interetnic,pe langa<br />
serviciul <strong>de</strong>concentrat al Min.Culturii
Lansarea primului blog <strong>de</strong> primar dâmboviţean:<br />
http: constantin-maricescu.blogspot.com<br />
Joi, 13 martie 2008, în sediul primăriei din Aninoasa a avut loc un nou<br />
eveniment cu titlul <strong>de</strong> premieră: lansarea blogului „Constantin Maricescu – Inima<br />
mea bate pentru Aninoasa!”. Con<strong>si</strong>lieri locali, salariaţi ai primăriei, prieteni <strong>de</strong><br />
suflet ai domnului Constantin Maricescu, precum şi mulţi gazetari din presa locală<br />
şi naţională au participat la această inedită manifestare. Pentru început s-a făcut<br />
o incur<strong>si</strong>une în istoricul comunicării pe aceste meleaguri. De la străvechile focuri<br />
<strong>de</strong> pe <strong>de</strong>aluri cu care erau anunţate invaziile, trecând prin vorbele transmise prin<br />
toboşarul satului, urcând la goarnele aşezate pe maşina-caravană ( Aninoasa a fost<br />
prima comună dâmboviţeană care a apelat la această metodă <strong>de</strong> a face comunicări<br />
cetăţenilor!) şi ajungând la mo<strong>de</strong>rnul Internet, aici s-au făcut mereu paşi buni pe<br />
tărâmul transmiterii în timp util a informaţiilor. Apoi, <strong>de</strong> la calculatorul <strong>de</strong> pe<br />
biroul primarului a fost realizată incur<strong>si</strong>unea pe blog, iar Constantin Maricescu a<br />
reiterat i<strong>de</strong>ea apropierii <strong>de</strong> cetăţenii pe care îi reprezintă şi a rezolvării<br />
problemelor lor în cel mai scurt timp. Ori, pentru a nu mai fi nevoiţi să bată<br />
drumul până la primărie, pot comunica prin intermediul calculatorului, postând un<br />
comment pe acest blog. De asemenea, potenţiali investitori, sau vizitatori ai<br />
Aninoasei pot afla mai multe <strong>de</strong>spre aceste locuri, <strong>de</strong>spre agenda <strong>de</strong> lucru a<br />
edilului, sau <strong>de</strong>spre ce se realizeză şi ce urmează să se realizeze pe teritoriul<br />
aceste comune. Următorul pas a fost trecerea pe la câteva gospodării pentru a<br />
anunţa cetăţenii <strong>de</strong>spre noua iniţiativă a primarului.<br />
După doar câteva săptămâni <strong>de</strong> la lansare, blogul Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te din<br />
Târgovişte a <strong>de</strong>păşit 1.ooo <strong>de</strong> vizitatori. Oameni din întreaga ţară şi din<br />
străinătate care cred în primăvara adusă în suflete <strong>de</strong> copilărie, <strong>de</strong> muzică şi vers<br />
<strong>de</strong> calitate au "trecut" pe la http:scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com şi au lăsat<br />
câte un gând, sau ne-au contactat după aceea. Îi invităm pe organizatorii <strong>de</strong><br />
spectacole şi realizatorii <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni radio-tv, precum şi pe toţi cei ce îndrăgesc<br />
copilăria să ne cunoască!<br />
ROMÂNII CARE SE GRĂBESC (ACUM) SĂ SE BUCURE DE GENIUL ROMÂNESC…<br />
…sunt <strong>de</strong> mai multe categorii, <strong>de</strong> mai multe orientări şi <strong>de</strong> mai multe stări<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>mţire (sau ne<strong>si</strong>mţire), pe care ne vom permite să le enumerăm mai jos:<br />
Culmea este că, exact în zilele când la Cotroceni se încerca a se pune<br />
<strong>de</strong>getul pe rana mare a problemelor educaţiei neglijate <strong>de</strong> guvernările <strong>de</strong> până acum,<br />
Costel Busuioc, cel <strong>de</strong> vocea căruia, chiar cei ce şi-au dat seama, nu s-au ocupat<br />
pentru că “nu avea studiile primare sau liceale ca să aibă dreptul să să şi-o poată<br />
perfecţiona”, învingea asemenea birocraţii stupi<strong>de</strong> într-o altă ţară, în vreme ce la<br />
noi fac carieră încă cei care au bani ca să-şi cumpere diplome, iar talentele<br />
copiilor săraci se pierd cu nemiluita într-un învăţământ rural lăsat <strong>de</strong> izbelişte,<br />
fiindcă la ţară nu e rentabil să faci univer<strong>si</strong>tăţi particulare.<br />
Acum, - tocmai când ne punem întrebarea dacă un proces <strong>de</strong> învăţământ,<br />
pretins naţional, sau un cadru <strong>de</strong> afirmare umană prin egalitate <strong>de</strong> şanse, pretins<br />
<strong>de</strong>mocratic, poate primi vreo calificare când îngroapă asemenea valori, am văzut cu<br />
stupoare apărând lăudători care ştiau <strong>de</strong> talentul său; şi nu le e ruşine s-o spună<br />
public, fără măcar a se-ntreba câţi alţi potenţiali mari savanţi şi câte alte<br />
talente nu se pierd prin precaritatea <strong>de</strong> fond şi superficialitatea venală <strong>de</strong><br />
atestare a învăţăturii în <strong>si</strong>stemul nostru. Şi, tot acum, mai fiind şi an electoral,<br />
primarii se-nghesuie să-l facă pe Costel Busuioc cetăţean <strong>de</strong> onoare, parti<strong>de</strong>le să-l<br />
pună afiş, iar negustorii proşti care au făcut să <strong>de</strong>cadă litoralul românesc, să-l<br />
aducă spre a încasa tarife <strong>de</strong> patru stele pentru serviciile lor care ar vrea să-i<br />
coste cât <strong>de</strong> niciuna.<br />
Urmărit cu emoţie doar <strong>de</strong> două categorii: pe <strong>de</strong> o parte acei conaţionali ai<br />
săi <strong>si</strong>nceri şi mo<strong>de</strong>şti care, în neajutorarea pe care o trăiesc, s-au bucurat măcar<br />
<strong>de</strong> succesul unuia <strong>de</strong>-al lor; iar, pe <strong>de</strong> alta, cei din străinătate, care, ca şi el,<br />
găsesc tot mai multă tărie să-şi caute <strong>si</strong>nguri, fără ajutor <strong>de</strong> la politicienii din
ţară, o rezolvare înafară - Costel le dă acestora speranţa că a<strong>de</strong>văratele virtuţi<br />
umane pot triumfa în orice domeniu, vocea sa <strong>de</strong> aur <strong>de</strong>venind un <strong>si</strong>mbol, tot <strong>de</strong><br />
aur, pentru efortul <strong>de</strong> afirmare în diverse domenii al românilor pe care<br />
vici<strong>si</strong>tudinile vieţii i-au învăţat să nu creadă nici în necinste, nici în <strong>de</strong>magogie<br />
şi să se bazeze cât mai mult pe meritul propriu.<br />
Dovedindu-se curat în Credinţă, Costel se bucură, cu zâmbetul său frumos<br />
prin mo<strong>de</strong>stie, alături <strong>de</strong> asemenea români din categoriile cărora face parte şi nu-I<br />
respinge pe niciunul dintre păcătoşi, ci se mulţumeşte să-şi afirme Crezul:<br />
“Biserica a însemnat pentru mine cam totul, locul în care am învăţat să citesc, că<br />
nici să citesc nu ştiam, locul în care mi-am dus zilele, una câte una, mai târziu a<br />
fost locul în care mi-am gă<strong>si</strong>t soţia. A fost bine... Tot acolo am cântat cu<br />
a<strong>de</strong>vărat pentru prima oară...” – spune el într-un interviu semnat <strong>de</strong> Diana Evantia<br />
Barca - ”…Nu vreau să mă laud. Îi mulţumesc lui Dumnezeu că am voce să cânt pentru<br />
Slava lui, şi pentru Slava lui o să cânt, nu-mi pasă dacă o să tăiaţi sau o să<br />
lăsaţi ce spun acum… din fericire pentru mine, faptul că sunt ortodox practicant<br />
înseamnă un uriaş punct <strong>de</strong> echilibru. Aşa sunt eu şi aşa o să rămân toată viaţă, nu<br />
mă vor schimba nici banii şi nimic până la sfârşitul ei. Sunt abia la început şi<br />
aţi putea cre<strong>de</strong> că nu ştiu ce spun, dar vă a<strong>si</strong>gur că aşa o să vorbim şi peste 20 <strong>de</strong><br />
ani. Pentru că am o bază foarte solidă. Rămân ne<strong>de</strong>spărţit <strong>de</strong> Biblie şi o port cu<br />
mine întot<strong>de</strong>auna, chiar şi ieri înainte <strong>de</strong> gală o aveam la mine şi am <strong>de</strong>schis-o<br />
puţin. Cum am o secundă liberă, profit să o studiez.. Din cauza asta ştiu aşa <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>gur că succesul ăsta nu mă va schimba”.<br />
Pe el, nu. Dar, poate îi va schimba pe alţii: Îi va face să aibă şi mai<br />
multă ambiţie pe cei care au avut tăria să se angajeze în munci cinstite oriun<strong>de</strong> -<br />
şi acasă şi pe meridianele lumii… Îi va face să le fie <strong>si</strong>lă <strong>de</strong> ei pe cei care nu<br />
l-au ajutat dar încearcă astăzi să politizeze lucrurile <strong>de</strong>scoperind <strong>de</strong>odată<br />
chemările patriotice… Şi, mai ales, ne va face pe toţi să gă<strong>si</strong>m şi noi acele<br />
secun<strong>de</strong> libere <strong>de</strong> legătură cu Învăţătura cea Bună care se dăruieşte dumnezeieşte<br />
oricui, indiferent <strong>de</strong> foaia matricolă a studiilor formale la care se uită acei<br />
birocraţi din educaţie, plătiţi, <strong>de</strong> fapt, nu spre a pune beţe-n roate, ci a<br />
<strong>de</strong>scoperi şi îndruma talentele inteligenţei naţionale, care este cel mai <strong>si</strong>gur<br />
garant al afirmării unui popor şi cel mai însemnat bun public al unei ţări.<br />
VĂ CONVINE,DOMNILOR EDUCATORI?!<br />
"Cântam la şcoală şi profesorii râ<strong>de</strong>au <strong>de</strong> mine, chiar făceau băşcălie, mă puneau<br />
să o imit pe Sofia Vicoveanca sau pe cine mai ştie cine. Pentru că pot să cânt şi<br />
d’astea" - SPUNE COSTEL BUSUIOC în Evenimentul zilei - "Profesorii râ<strong>de</strong>au; mai mult<br />
<strong>de</strong>cât un mic număr <strong>de</strong> circ nu am fost pentru ei niciodată. Îmi spuneau întruna că<br />
sunt urât şi prost... Nu vreau să vorbesc cu păcat... Poate că m-ar fi apreciat<br />
dacă ei înşişi ar fi putut să mă evalueze. Dar nivelul <strong>de</strong> atunci era altul... nu<br />
prea aveau cum să-şi <strong>de</strong>a seama, chiar dacă încă <strong>de</strong> mic aveam aceste inflexiuni în<br />
voce"...<br />
Asta spune Costel iertător. Dar noi ve<strong>de</strong>m că nivelul <strong>de</strong> atunci e şi acum: Profesori<br />
slabi şi ministri care tot fac reforme prostesti, fără a se gândi la vreo şansă<br />
pentru copii ca el din satele care au dat mereu gloria culturii şi ştiinţei<br />
româneşti. Dacă un glas ca al lui nu s-a auzit, cum ne dăm seama <strong>de</strong> copiii cu<br />
virtuţi în domenii mai ascunse, domnilor educatori ai neamului?!<br />
Portretul chinezesc<br />
Un concurs <strong>de</strong> nota 10 la Lucieni<br />
Abia ce a început primăvara şi – din acest Kilometru 0 al vieţii şi al<br />
firii – au răsărit mlădiţe <strong>de</strong> gând bun şi <strong>de</strong> activităţi interesante. Astfel, în<br />
organizarea Bibliotecii Comunale din Lucieni şi a Şcolii Generale şi beneficiind <strong>de</strong><br />
sprijinul generos al Primăriei din localitate, joi, 13 martie a.c., în Sala <strong>de</strong><br />
Con<strong>si</strong>liu <strong>de</strong> la Căminul Cultural Lucieni s-a <strong>de</strong>sfăşurat ineditul concurs „Portretul<br />
chinezesc”. În ce a constat? Fiecare dintre cei 20 <strong>de</strong> concurenţi ( elevi în clasele
a III-a şi a IV-a la Şcoala Generală Lucieni) au primit câte un chestionar cu<br />
întrebări <strong>de</strong> genul : „ În ce secol ţi-ar fi plăcut să te naşti?”, „Care este<br />
culoarea ta preferată şi <strong>de</strong> ce?” sau „ Care este instrumentul tău muzical<br />
preferat?”. Apoi, pe baza răspunsurilor din acest chestionar fiecare concurent a<br />
trebuit să facă un portret unui coleg. Juriul ( alcătuit din : Victor Mihalache –<br />
preşedinte şi membri: Roxana Constantin, Nicoleta Stan (învăţătoare), Jenica<br />
Constantin ( bibliotecar), Liliana Mocănescu ( educatoare) şi Raluca Iacob –<br />
institutor) a avut o mi<strong>si</strong>une grea. Răspunsurile au fost interesante şi pline <strong>de</strong><br />
neprevăzut. Până la urmă a fost stabilit următorul podium: Locul I – Vanessa Toma<br />
(clasa a III-a), Locul II – Maria Alexandra Enache ( clasa a III-a) şi Locul III –<br />
Bianca Şerban. Au mai fost acordate următoarele premii speciale: Premiul pentru<br />
umor ( din partea Teatrului „Junior”) – Mara Alexandra Enache, Premiul ”Şcolii<br />
Micilor Ve<strong>de</strong>te” – Vanessa Toma şi Premiul „Columna TV” – Silviu Ne<strong>de</strong>lcu (clasa a<br />
IV-a).<br />
Primarul Gheorghe Mocănescu a oferit premii atât din partea Primăriei Lucieni,<br />
cât şi în nume personal şi a fost o gazdă excelentă pentru oaspeţii din presa<br />
scrisă şi cea vizuală prezenţi la eveniment. O menţiune specială pentru doamna<br />
Jenica Constantin, iniţiatoarea concursului şi responsabila cu <strong>de</strong>stinele<br />
Bibliotecii Comunale din Lucieni.<br />
FOTOGRAFIA SATULUI ROMANESC IN MAROC<br />
În martie 2008, este <strong>de</strong>schisă la Rabat expoziţia <strong>de</strong> fotografie "Seminţele<br />
Cerului", organizată <strong>de</strong> Institutul Cultural Român în colaborare cu Ambasada<br />
României la Maroc şi Caisse <strong>de</strong> Dépôt et <strong>de</strong> Gestion.<br />
Expoziţia cuprin<strong>de</strong> imagini ale aceluiaşi sat românesc, imortalizate <strong>de</strong> trei artişti<br />
aparţinând unor generaţii diferite:Marx Joszef, Mihai Moiceanu, Gheorgha Serban.<br />
Fiecare viziune este o interpretare personală a pregnantei noastre culturi rurale.<br />
Proiectul „Primăvara – Kilometrul 0”<br />
„ CARNAVALUL PRIMĂVERII” LA LICEUL DE ARTE „BĂLAŞA DOAMNA” DIN TÂRGOVIŞTE<br />
Miercuri, 12 martie, începând cu ora 17,00, în Amfiteatrul Liceului <strong>de</strong><br />
<strong>Arte</strong> „Bălaşa Doamna” din Târgovişte s-a <strong>de</strong>sfăşurat „Carnavalul Primăverii”. Greu <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>scris în <strong>si</strong>mple cuvinte atmosfera creeată <strong>de</strong> cei peste 400 <strong>de</strong> spectatori care au<br />
făcut ca mo<strong>de</strong>rna şi cocheta sală <strong>de</strong> spectacol să <strong>de</strong>vină neîncăpătoare. Organizat <strong>de</strong><br />
conducerea liceului, Euro-Art Serv ( prin Teatrul „Junior”) şi Organizaţia „Salvaţi<br />
Copiii”, spectacolul a fost o supre-reuşită, la care au contribuit profesorii:<br />
Sabina teodorescu şi Alexandru Bondu şi învăţătoarele: Elena Tudose, Florica<br />
Burtescu, Florica Ioniţă. Stela Popescu, Ileana Văduva şi Viorica Cotovelea.<br />
Grafica şi recuzita au fost a<strong>si</strong>gurate <strong>de</strong> prof. Briena Costache, afişul manifestării<br />
a fost semnat <strong>de</strong> profesorii Gheorghe Simion şi Paul Mănguţă, iar coordonatoarele<br />
întregului program au fost doamnele profesoare Doina Bădica şi Carmen Antonescu. În<br />
cuvântul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, prof. Gabriela Istrate, directoarea Liceului „Bălaşa<br />
Doamna” a subliniat nece<strong>si</strong>tatea unor astfel <strong>de</strong> întâlniri pe triunghiul şcoală -<br />
părinţi – elevi şi a <strong>de</strong>zvoltării spiritului civic prin artă a tinerei generaţii. În<br />
spectacol au evoluat: Formaţia camerală „Preludium”, Corul Liceului ( coordonat <strong>de</strong><br />
lect.dr. Florin Ba<strong>de</strong>a), grupul folk „Sens Unic”, trupa <strong>de</strong> dans „No Limit”<br />
( pregătită <strong>de</strong> prof. Gabriela Pană), patinatoarea Liza Ipati, precum şi mulţi copii<br />
şi tineri instrumentişti care au acompaniat momentele <strong>de</strong> prezentare <strong>de</strong> costume,<br />
măşti şi personaje. Micuţii claselor I-IV au luat foarte în serios provocarea<br />
Carnavalului şi au venit cu costume şi măşti superbe, cu prezentări care mai <strong>de</strong><br />
care mai elaborate şi cu foarte multe zâmbete aducătoare <strong>de</strong> primăvară. Pentru<br />
elevele claselor V-VIII a avut loc prima ediţie a concursului „Miss Primăvara” –<br />
parte integrantă a caravanei „Miss Adolescenţa – Miss „Scena Vieţii”, organizată <strong>de</strong><br />
Teatrul „Junior”. 15 tinere s-au „luptat” pentru titlul pus în joc. Acesta a
evenit domnişoarei Roxana Căpitănescu, elevă în clasa a V-a. Roxana are 12 ani,<br />
este o fire ambiţioasă, îi place să citească, să cânte, să <strong>de</strong>seneze şi să îşi facă<br />
temele.<br />
A fost o seară a prieteniei şi a bucuriei, care s-a constituit într-un nou<br />
început, doamna Gabriela Istrate promiţându-le la final celor prezenţi că vor mai<br />
avea loc astfel <strong>de</strong> reuniuni şi pentru elevii <strong>de</strong> liceu şi pentru toţi cei ce fac<br />
cinste numelui Liceului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> „Bălaşa Doamna” din Târgovişte.<br />
Premieră romaneasca la Madrid<br />
Victor Mihalache<br />
INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN DE LA MADRID a organizat în capitala Spaniei, în perioada<br />
7 - 9 martie 2008, trei spectacole <strong>de</strong> excepţie cu baletul Giselle. Pe scena <strong>de</strong> la<br />
Teatro <strong>de</strong> Madrid au evoluat Alina Cojocaru, prim-balerină a Teatrului Regal Covent<br />
Gar<strong>de</strong>n <strong>de</strong> la Londra, partenerul sau <strong>de</strong> la Royal Ballet, Johan Kobborg şi Baletul<br />
Naţional al Operei Bucureşti.<br />
Data <strong>de</strong> 13 martie va marca pentru localitatea dâmboviţeană Aninoasa şi pentru<br />
primarul ei, Constantin Maricescu încă o premieră: lansarea blogului Constantin<br />
Maricescu - Inima mea bate pentru Aninoasa. Evenimentul va avea loc la Primăria<br />
Aninoasa şi se va <strong>de</strong>sfăşura în prezenţa mai multor invitaţi şi a presei. Adresa la<br />
care poate fi vizionat blogul este: http:constantin-maricescu.blogspot.com<br />
Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes<br />
la ediţia a IV-a<br />
10 - 25 martie 2008<br />
Festivalul Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes, aflat la ediţia a IV-a în<br />
România, se va <strong>de</strong>sfăşura anul acesta între 10 şi 25 martie. Peste 60 <strong>de</strong> ţări vor<br />
participa în luna martie la această sărbătoare a poeziei!<br />
Timp <strong>de</strong> şaisprezece zile, vor avea loc în întreaga ţară zeci <strong>de</strong> lecturi, mese<br />
rotun<strong>de</strong> şi <strong>de</strong>zbateri, lansări <strong>de</strong> carte şi <strong>de</strong> reviste, spectacole <strong>de</strong> muzică şi<br />
poezie. Treizeci <strong>de</strong> proiecte culturale vor reuni diferite evenimente care se<br />
adresează tinerilor cititori din licee, şcoli generale şi univer<strong>si</strong>tăţi (Cuvinte<br />
<strong>de</strong>spre poezia <strong>de</strong> astăzi, Ateliere literare 2008, concursuri literare) sau<br />
publicului larg (Maraton poetic, Biblioteca poeţilor şi Astăzi, poezie! – lecturi<br />
în spaţii publice, biblioteci, cluburi, ceainării şi cafenele, Acasă la poetul<br />
nostru, Poezie pe mai multe voci, Poezie vizuală, cărţi poştale cu poeme scrise <strong>de</strong><br />
autori români contemporani care vor fi oferite gratuit etc.). Există, <strong>de</strong> asemenea,<br />
câteva programe specifice <strong>de</strong>stinate persoanelor care se găsesc în spitale sau în<br />
case <strong>de</strong> batrâni, precum şi în penitenciare – Lumea dinăuntru, lumea din afară.<br />
Alte două programe – Les Belles Fraçaises şi Frumoasele Olan<strong>de</strong>ze Zburatoare – vor<br />
prezenta poezia contemporană din Franţa şi Olanda. Revista Versus/m, într-un număr<br />
special <strong>de</strong>dicat festivalului, îşi va invita cititorii să <strong>de</strong>scopere poemele unor<br />
autori consacraţi din Maroc. Iar programul ZOOM-ROUMANIE, iniţiat în 2006 <strong>de</strong> Linda<br />
Maria Baros, îşi continuă acţiunea <strong>de</strong> promovare a literaturii noastre în<br />
străinătate prin publicarea poeziilor câtorva zeci <strong>de</strong> autori români în Franţa,<br />
Canada şi Maroc, prin lecturi şi participări la diferite festivaluri<br />
internaţionale.<br />
În cadrul festivalului, vor fi lansate totodată două biblioteci virtuale: POETARIUM<br />
– care îi va prezenta pe poeţii invitaţi la manifestările literare, şi La<br />
Bibliothèque ZOOM – care va cuprin<strong>de</strong> autori francezi/belgieni/spanioli/olan<strong>de</strong>zi<br />
traduşi în limba română şi autori români traduşi în limba franceză (poezii, note<br />
biobibliografice, fotografii).
Organizatorii generali ai festivalului sunt Linda Maria Baros, Horia Gârbea,<br />
Uniunea Scriitorilor din România, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Institutul<br />
Cultural Francez. Acestora li se adaugă Muzeul Naţional al Literaturii Române,<br />
editurile <strong>Carte</strong>a Românească şi Vinea, precum şi diferite centre culturale şi<br />
asociaţii, case <strong>de</strong> cultură şi biblioteci ju<strong>de</strong>ţene, edituri, reviste sau librării<br />
din ţară. La organizarea unor evenimente din Bucureşti participă şi poeţii Dan<br />
Mircea Cipariu (atelier literar la Penitenciarul <strong>de</strong> maximă <strong>si</strong>guranţă Rahova,<br />
lecturi la Colegiul tehnic Edmond Nicolau, Liceul <strong>de</strong> coregrafie Floria Capsali,<br />
Club A), Peter Sragher şi Miruna Vlada (Primăvara Poeţilor în Club A – împreună cu<br />
Paul Radu, şi lecturi în 30 <strong>de</strong> licee).<br />
La această ediţie se estimează că vor participa peste 300 <strong>de</strong> scriitori, cântăreţi,<br />
actori, pictori şi diferiţi oameni <strong>de</strong> cultură din 60 <strong>de</strong> oraşe: Alexandria, Amara,<br />
Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Braşov, Bucureşti, Buzău, Călăraşi,<br />
Călimăneşti, Câmpina, Câmpulung Moldovenesc, Câmpulung Muscel, Caracal, Cluj-<br />
Napoca, Constanţa, Corabia, Craiova, Curtea <strong>de</strong> Argeş, Deva, Drăgăşani, Făgăraş,<br />
Focşani, Găeşti, Galaţi, Giurgiu, Hunedoara, Iaşi, Lugoj, Mangalia, Mărăşeşti,<br />
Mizil, Oneşti, Ora<strong>de</strong>a, Orăştie, Piatra-Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râmnicu-Sărat,<br />
Râmnicu-Vâlcea, Reghin, Reşiţa, Roşiorii <strong>de</strong> Ve<strong>de</strong>, Sibiu, Sighetul Marmaţiei,<br />
Slatina, Slobozia, Suceava, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mures, Târgu Neamţ,<br />
Timişoara, Topoloveni, Tulcea, Turnu Magurele, Turnu Severin, Zalău.<br />
Pe toată durata Festivalului Primăvara Poeţilor/Le Printemps <strong>de</strong>s Poètes, Constanţa<br />
– un<strong>de</strong> evenimentele culturale vor fi organizate <strong>de</strong> poeta Amelia Stănescu – va fi<br />
oraşul poeziei!<br />
Informaţii <strong>de</strong>spre festival pot fi ga<strong>si</strong>te pe <strong>si</strong>te-ul www.primavarapoetilor.ro<br />
(începând cu data <strong>de</strong> 8 martie) sau la numărul <strong>de</strong> telefon 0723 685 201.<br />
La Dumbravita se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> biblioteca intr-un spatiu nou <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>rn. Pe langa<br />
spatiul amenajat pentru lectura, clientii vor avea acces la biblioteca virtuala pe<br />
Internet. va asteptam sa ne vizitati<br />
CAMINUL CULTURAL CORNU<br />
JOI 06.03.2008 IN SALA DE SPECTACOLE A CAMINULUI CULTURAL SE VA DESFASURA<br />
SPECTACOLUL " DE ZIUA TA, DRAGA MAMA!", SPECTACOL DEDICAT ZILEI INTERNATIONALE A<br />
FEMEII.<br />
In cadrul Salonului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong> Presa, <strong>de</strong> la sediul Muzeului National <strong>de</strong> Istorie,<br />
din Calea Victoriei, vizavi <strong>de</strong> CEC, vineri 07.03, orele 14.00 NICOLAE ROTARU<br />
lanseaza a 72 carte a sa (AL SASELEA SIMT), vol.IX al colectiei anuale BIblioteca<br />
Jandarmului, prefatata <strong>de</strong> cst.gl.prof.univ.dr. Anghel Andreescu <strong>si</strong> aparuta la<br />
Editura MIRA. Invitati <strong>de</strong> onoare: I.D.Balan, S.Cazimir, R. Carneci, N.Dragos,<br />
P.Everac, I.Horea, C.Leu, S. Mitroi, F.Neagu, D.T.Popa, D.R.Popescu, F.Popescu,<br />
G.Sovu.<br />
insuratei<br />
UN NOU DIAMANT ROMANESC: CODEX BRASOVENSIS!<br />
"Harul creator al compozitorului Dan Dediu, aflat acum în plină maturitate (<strong>de</strong>şi<br />
încă mai este alintat uneori cu apelativul <strong>de</strong> „tânărul compozitor"), s-a impus în<br />
urmă cu două <strong>de</strong>cenii, evoluţia sa estetică în spaţiul muzical pe care cu<br />
generozitate îl putem încă numi postmo<strong>de</strong>rnism fiind <strong>de</strong> atunci uneori<br />
surprinzătoare, alteori previzibilă. Recunosc că, ascultând „Co<strong>de</strong>x brasovien<strong>si</strong>s",<br />
am fost surprinsă. (Oltea Serban-Parau, in "A<strong>de</strong>varul")
PENTRU INAUGURAREA ANULUI EUROPEAN MULTICULTURAL, MINISTERUL CULTURIIMSI CULTELOR<br />
vă invită miercuri, 5 Martie 2008, începând cu ora 9:30 la evenimentul <strong>de</strong> lansare<br />
al Anului European al Dialogului Intercultural 2008 în România şi la conferinţa <strong>de</strong><br />
presă ce va avea loc între orele 10:40 – 11:15.<br />
În cadrul evenimentului <strong>de</strong> lansare vor fi prezentate proiectul naţional Puzzle,<br />
precum şi alte proiecte ce se vor <strong>de</strong>sfăşura sub egida AEDI.<br />
Cincisprezece parohii<br />
din raionul Ungheni au câştigat un proces la Curtea <strong>de</strong> Apel Chişinău, împotriva<br />
Ministerului <strong>de</strong> Justiţie, ca urmare a faptului că nu erau lăsate să treacă <strong>de</strong> la<br />
Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei, informează BBC. Cererea <strong>de</strong> înregistrare a<br />
parohiilor a fost respinsă acum doi ani <strong>de</strong> către Serviciul <strong>de</strong> Stat pentru<br />
problemele cultelor, pe motiv că nu ar fi prezentat avizul pozitiv din partea<br />
preşedintelui raionului.<br />
A doua editie a Premiilor GOPO<br />
…va avea loc in 3 martie in Sala Tronului <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> Arta al<br />
Romaniei. Daca anul trecut s-au acordat 17 premii, acum se vor da sapte in plus,<br />
dintre care doua surpriza. Thiérry Fremaux va primi un premiu pentru sprijinirea<br />
filmului romanesc. Serialul "Toate panzele sus" va primi un Premiu Special, la 30<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la premiera, iar Orange va acorda "Premiul Orange pentru performanta<br />
anului" celui care va ie<strong>si</strong> castigator in urma voturilor abonatilor Orange. Cu o zi<br />
inainte, Asociatia Criticilor <strong>de</strong> Film organizeaza un colocviu <strong>de</strong>spre filmul<br />
romanesc.<br />
Prima editie a Festivalului Coral "Preot Stefan Racasan" va fi organizata la<br />
Buciumi, in 2 martie, la manifestare urmand sa ia parte patru coruri religioase din<br />
Salaj. Potrivit unui comunicat <strong>de</strong> presa remis ieri <strong>de</strong> Centrul Culturii Traditionale<br />
Salaj, formatiunile corale ce vor putea fi ascultate la Buciumi, saptamana<br />
viitoare, sunt Corul "Gloria Dei" - Zalau, dirijor prof. Maria Porumb, Corul<br />
"Sfanta Familie" - Zalau, dirijor prof. Grigore Grigorut, Corul Bisericii Ortodoxe<br />
din Cehu Silvaniei, dirijor prof. Oliviu Ar<strong>de</strong>lean <strong>si</strong> Corul "Stefan Racasan" -<br />
Buciumi, dirijori: inv. Anicuta Tap, Cantor Nicolae Farcas. Evenimentul va incepe<br />
la ora 13, la Caminul Cultural din localitatea sus amintita, organizatori fiind<br />
Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean Salaj, Centrul Ju<strong>de</strong>tean pentru Conservarea <strong>si</strong> Promovarea<br />
Culturii Traditionale Salaj, Parohia Ortodoxa Buciumi <strong>si</strong> Scoala Gimnaziala Buciumi<br />
Simpozionul „Marin Sorescu - Fascinaţia forţei cuvântului", la care şi-au anunţat<br />
participarea Eugen Simion, Mihai Cimpoi, Alexandru Zup şi Victor Crăciun, va avea<br />
loc pe 29 februarie, în Sala Mare a Primăriei Craiova. Printre evenimentele<br />
organizate se numără piesa „Există nervi", expoziţii <strong>de</strong> carte Marin Sorescu şi<br />
spectacole realizate pe versuri ale poetului omagiat. În paralel, între 22 şi 24<br />
februarie, a avut loc, tot la Craiova, un colocviu <strong>de</strong>dicat scriitorului, organizat<br />
<strong>de</strong> Sorina Sorescu, nepoata artistului<br />
AMBASADA SUA SI CENTRUL DE CULTURA<br />
„GEORGHE APOSTU” DIN BACAU DESCHID EXPOZITIA<br />
„RODEO IN VESTUL AMERICAN ”
Ambasada SUA <strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Cultura ‘George Apostu’ din Bacau au placerea sa va<br />
invite la vernisajul expozitiei “Ro<strong>de</strong>o in Vestul American”, autor Joe Bensen, care<br />
va avea loc marti, 26 februarie, ora 17:00, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Contemporana ‘George<br />
Apostu’ Bacau (adresa: Str. Crangului nr 18).<br />
In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vor lua cuvantul directorul Centrului, Gheorghe (Geo) Popa <strong>si</strong><br />
atasatul cultural al Ambasa<strong>de</strong>i SUA la Bucuresti, Kathy Kavalec.<br />
Salonul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> şi Presă din Bucureşti.<br />
Manifestarea se va <strong>de</strong>sfăşura, ca <strong>de</strong> obicei, la Muzeului Naţional <strong>de</strong> Istorie al<br />
Românei.<br />
Ediţia 2008 a primei manifestări <strong>de</strong> carte a Capitalei reuneşte în perioada 5-9<br />
martie peste o sută <strong>de</strong> edituri, importatori şi distribuitori <strong>de</strong> carte, fundaţii,<br />
institute culturale şi se <strong>de</strong>sfăşoară în parteneriat cu Guvernul României<br />
.<br />
MANIFESTARI DE DRAGOBETE<br />
Muzeul National al Satului "Dimitrie Gusti", organizeaza în incinta sa, duminica,<br />
24 februarie 2008, incepand cu orele 11.00, alese manifestări artistice care vin să<br />
celebreze Dragobetele, beneficiind <strong>de</strong> patronajul Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />
Cultelor.<br />
O amplă manifestare asemănătoare va avea loc în Dumbrava Sibiului<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova are plăcerea <strong>de</strong> a vă invita joi, 28 februarie 2008, la ora<br />
18, în Sala Oglinzilor, pentru a lua parte la prezentarea operei lui Constantin<br />
Brâncuşi în Occi<strong>de</strong>nt, făcută <strong>de</strong> scriitorul şi istoricul <strong>de</strong> artă Serge Fauchereau.<br />
Serge Fauchereau s-a născut la 31 octombrie 1939 la Rochefort-sur-Mer. După ce a<br />
fost profesor <strong>de</strong> literatură americană la univer<strong>si</strong>tăţile din New York, apoi în<br />
Texas, la Austin, a fost comisar <strong>de</strong> expoziţii internaţionale la Centrul George<br />
Pompidou din Paris (expoziţii Paris-New York, Paris-Berlin, Paris-Moscova) şi ale<br />
altor instituţii precum „Palazzo Grasso" din Veneţia („Futurismo et Futuri<strong>si</strong>mi",<br />
Galeria <strong>Arte</strong>i din Berlin („Europa-Europa"), Tate Mo<strong>de</strong>rn din Londra („Century<br />
City"), Muzeul Naţional Reina Sofia, Madrid, etc.<br />
Scriitor, istoric <strong>de</strong> artă şi literatură, Serge Fauchereau a publicat câteva zeci <strong>de</strong><br />
cărţi, multe dintre ele fiind traduse în alte limbi.În limba română tocmai au<br />
apărut un eseu autobiografic „Le petit âges" şi o monografie <strong>de</strong> artă, „Gaston<br />
Chaissac à côté <strong>de</strong> l'art brut".<br />
ARTE PENTRU LICEENI<br />
Festivalului National <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> pentru Liceeni – LicArt este cel mai mare concurs <strong>de</strong><br />
arte <strong>de</strong>stinat exclu<strong>si</strong>v elevilor <strong>de</strong> liceu. Concursul are trei sectiuni: poezie,<br />
fotografie (alb-negru, portret, tematica diversa) <strong>si</strong> teatru. Creatiile pot fi<br />
trimise prin posta, la adresa precizata in regulament, sau pe <strong>si</strong>te-ul<br />
www.licart.ro. Data limita 15 mai.<br />
IN PREGĂTIREA PREMIILOR UNITER<br />
- Uniunea Teatrală din România va acorda pe data <strong>de</strong> 14 aprilie, la Teatrul
Naţional din Bucureşti Premiile UNITER. Trei producţii au fost nominalizate la<br />
categoria Cel mai bun spectacol Cele trei spectacole selectate <strong>de</strong> juriul pentru<br />
nominalizări sunt 'Faust', în regia lui Silviu Purcărete - Teatrul Naţional 'Radu<br />
Stanca' din Sibiu, 'Ionesco - cinci piese scurte', în regia lui Alexandru Dabija -<br />
Teatrul O<strong>de</strong>on şi 'Unchiul Vanea', în regia lui Andrei Şerban - Teatrul Maghiar <strong>de</strong><br />
Stat din Cluj-Napoca.<br />
- Radu Beligan va primi, la Gala Premiilor UNITER, din 14 aprilie, Premiul <strong>de</strong><br />
Excelenţă, acordat <strong>de</strong> senatul UNITER<br />
Marele artist, însănătoşit după o absenţă <strong>de</strong> trei luni se va afla pe scena Sălii<br />
Mari a Naţionalului bucureşteanpe 8 martie <strong>de</strong> la ora 20:00, pentru “o întâlnire<br />
neobişnuită”, <strong>de</strong>sfăşurată sub genericul “Întâlnire cu profesorii şi spectatorii”.<br />
Publicul va fi părtaş la o seară <strong>de</strong> apropiere sufleteascã, <strong>de</strong>dicată evocării celor<br />
70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când numele lui Radu Beligan ţine afişul teatrului românesc.<br />
CICLU DE CONFERINŢE LA ACADEMIA ROMÂNĂ<br />
În Sala <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liu a Aca<strong>de</strong>miei Române, joia la orele la ora 18.00 sunt prezentate<br />
conferinţe din ciclul "Limba româna şi relaţiile ei cu istoria şi cultura<br />
românilor". Astfel, în ziua <strong>de</strong> 28 februarie - Dr. Manuela Nevaci, cercetător la<br />
Institutul <strong>de</strong> Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" va vorbi <strong>de</strong>spre: "Co<strong>de</strong>x<br />
Dimonie în literatura aromână veche", iar în 6 martie, Dr. Dana Luminiţa Teleoacă,<br />
cercetător la Institutul <strong>de</strong> Lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" , <strong>de</strong>spre<br />
"Limbajul bisericesc actual, între tradiţie şi inovaţie"<br />
O ALTA VOCE DE AUR CU IZVOR ROMÂNESC<br />
În cadrul unui concurs pentru superstaruri organizat <strong>de</strong> televiziunea germană RTL,<br />
ultimele două run<strong>de</strong> au fost câştigate <strong>de</strong><br />
Linda Teodo<strong>si</strong>u, elevă în clasa a IX-a. Tanara <strong>de</strong> 16 ani e pe cale sa <strong>de</strong>vina un nume<br />
in muzica usoara germana. Ea s-a nascut in Germania, la Koln, tatăl ei fiind român.<br />
Ziarele germane scriu ca Linda are o voce fantastica prevăzându-i-se <strong>de</strong> pe acum o<br />
mare carieră.<br />
O aparitie editoriala <strong>de</strong> exceptie<br />
Alegerea Patriarhului. 41 zile ale <strong>de</strong>zinformarii<br />
PR. CONSTANTIN NECULA, FLORIAN BICHIR, ROMEO PETRASCIUC<br />
Editura Agnos, 256 <strong>de</strong> pagini<br />
Acest volumul acesta este unul al curajului marturi<strong>si</strong>rii oamenilor din<br />
Biserica în <strong>si</strong>tuatiile factuale ale provocarilor media. Perioada 41 – cum va fi<br />
numit intervalul dintre trecerea la cele vesnice a Prea Fericitului Teoctist <strong>si</strong><br />
alegerea Prea Fericitului Daniel – a fost normata, mediatic, <strong>de</strong> abordari dintre<br />
cele mai spectaculare, unele dintre ele la limita bunului-<strong>si</strong>mt <strong>si</strong> a <strong>de</strong>ontologiei<br />
profe<strong>si</strong>onale.<br />
Cei trei autori – Pr. Conf. Univ Dr. Constantin Necula, Florian Bichir <strong>si</strong><br />
Romeo Petrasciuc –, ei în<strong>si</strong><strong>si</strong> oameni <strong>de</strong> presa – au preluat, cu concursul unei<br />
organizatii <strong>de</strong> monitorizare a presei, tot ce s-a scris pe acest subiect în<br />
cotidienele centrale, încerând sa gaseasca mona<strong>de</strong>le care au gestionat acest<br />
eveniment.<br />
„Alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române – se arata în prefata<br />
acestui volum – s-a petrecut sub o pre<strong>si</strong>une mediatica teribila. Spunem teribila,<br />
pentru ca aceste alegeri pentru întâistatatorul Bisericii au fost cu a<strong>de</strong>varat<br />
primele libere din istoria mult zbuciumata a Patriarhiei Române. Cum la mijloc a<br />
fost vorba <strong>de</strong> alegeri libere, inevitabil înaintea acestui proce<strong>de</strong>u <strong>de</strong>mocratic al<br />
Bisericii – fara vreo implicare politica sau pre<strong>si</strong>uni – am avut parte <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varate<br />
campanii. Campanii <strong>de</strong> promovare a unui candidat, <strong>de</strong> compromitere a altuia, campanii
aproape electorale… Dar <strong>si</strong> autentice campanii <strong>de</strong> manipulare <strong>si</strong> <strong>de</strong>zinformare în<br />
perioada care a durat <strong>de</strong> la trecerea la cele vesnice a Prea Fericitului Teoctist <strong>si</strong><br />
pâna la alegerea Prea Fericitului Patriarh Daniel. În <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong> zile, în<br />
mass-media am avut <strong>de</strong>-a face cu tot spectrul manipularilor <strong>si</strong> <strong>de</strong>zinformarilor: o<br />
multitudine <strong>de</strong> zvonuri (daca iese X, ne vin<strong>de</strong> catolicilor, masonilor etc.), o lipsa<br />
<strong>de</strong> informatii care a produs implicit <strong>de</strong>zinformare – prin omi<strong>si</strong>une, reactii<br />
amplificate prin tehnica citarii încrucisate, limbaj orientat, cuvinte magice<br />
(urmasul lui Teoctist, calugar autentic, element sclipitor) etc.”<br />
<strong>Carte</strong>a se axeaza, în abordarea sa, în principal asupra celor cinci mari<br />
diver<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> care a avutr parte aceasta perioada: moartea suspecta a Patriarhului<br />
Teoctist, implicarea masoneriei, implicarea politicului, CNSAS <strong>si</strong> dosarele<br />
Securitatii <strong>si</strong> implicarea mass-media. 256 <strong>de</strong> pagini <strong>de</strong> carte care te fascineaza cu<br />
fiecare capitol în parte, într-o analiza inedita <strong>si</strong> cu elemente tulburatoare.<br />
LEGEA INSTITUTIILOR DE SPECTACOL<br />
Pentru stimularea infiintarii <strong>de</strong> noi companii <strong>de</strong> spectacole sau concerte,<br />
o.g.21/2007 a fost confirmata printr-o Lege care stabileste grila <strong>de</strong> salarizare <strong>si</strong><br />
sustinerea din bani publici pentru plata chiriilor, productie, costume etc. In<br />
plus, potrivit acelora<strong>si</strong> reglementari, companiile <strong>de</strong> spectacol vor fi scutite <strong>de</strong> la<br />
plata impozitului atat pe cladire, cat <strong>si</strong> pe terenul aferent acesteia pe durata<br />
<strong>de</strong>sfasurarii activitatilor artistice<br />
GRIJA PENTRU ARTA MIERLEI<br />
Asociaţia „Rara Avis" va popula împrejurimile oraşului Sfântu Gheorghe. cu mierle<br />
<strong>de</strong> apă, cunoscute şi sub numele <strong>de</strong> pescărelul negru. Iniţiativa aparţine acestei<br />
asociaţii <strong>de</strong> protecţie a păsărilor care ne informeaza că mierlele <strong>de</strong> apă au<br />
dispărut <strong>de</strong> aproape patru ani.<br />
RECITAL PE VIOARA STRADIVARIUS<br />
Violonistul Alexandru Tomescu va susţine un recital pe vioara Stradivarius,<br />
împreună cu pianistul Horia Mihail, pe 11 martie, la Sala Auditorium <strong>de</strong> la Muzeul<br />
Naţional <strong>de</strong> Artă al României . Recitalul va începe la ora 19.00<br />
SPECTACOL CINEMATOGRAFIC CU FILMUL „ROMING”,<br />
"ECRAN-SRL, VALCEA INVITA LA VIZIONAREA COPRODUCTIEI<br />
ROMANO-CEHE, SELECTIONATA LA FESTIVALUL DE LA TORONTO, COMEDIE MUZICALA, IN<br />
SEARA ZILEI DE VINERI 22 FEBRUARIE 2008 LA SALA MARE A CONSILIULUI JUDETEAN DIN<br />
RM.VALCEA , ORA 20,00.<br />
ACTIUNEA SE INSCRIE IN CONTEXTUL MANIFESTARII CULTURA PRIN FILM INITIATA DE<br />
FIRMA NOASTRA SI SUSTINUTA DE DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA SI CONDUCEREA<br />
CONSILIULUI JUDETEAN VALCEA<br />
Euro- Art Serv / Teatrul „Junior”<br />
în colaborare cu<br />
„Columna Wyl Tv” Târgovişte<br />
şi<br />
Săptămânalul „Impact”<br />
PRIMĂVARA - KILOMETRUL 0<br />
iniţiază proiectul
Acest program este <strong>de</strong>stinat tuturor categoriilor sociale şi tuturor<br />
vârstelor şi urmează să fie <strong>de</strong>rulat în comunităţi urbane şi rurale. Proiectul este<br />
unul complex şi îşi propune <strong>de</strong>zvoltarea <strong>si</strong>mţului estetic, al spiritului <strong>de</strong><br />
prietenie şi <strong>de</strong> colaborare, precum şi al grijii faţă <strong>de</strong> semeni şi <strong>de</strong> mediul<br />
înconjurător. Activităţile urmează să se <strong>de</strong>sfăşoare pe întreaga perioadă a<br />
primăverii calendaristice şi vor fi mediatizate cu precă<strong>de</strong>re <strong>de</strong> Columna Tv,<br />
săptămânalul „Impact” şi revista „Scena Vieţii”, dar invitate vor fi toate<br />
instituţiile media <strong>de</strong> pe raza ju<strong>de</strong>ţului Dâmboviţa, precum şi parteneri media din<br />
ţară.<br />
Din program:<br />
- „Primăvara Culturală Rurală” – <strong>si</strong>mpozioane, lansări <strong>de</strong> carte, vernisaje <strong>de</strong><br />
expoziţii, concursuri şi spectacole în mediul rural, cu sprijinul reprezentanţilor<br />
comunităţilor locale.<br />
- „ Omul şi Natura” – acţiuni <strong>de</strong> ecologizare a unor zone, plantări <strong>de</strong> pomi şi<br />
flori, <strong>de</strong>zbateri pe tema poluării şi a potenţialei încălziri globale a Pământului.<br />
- Spectacole pentru copii şi adolescenţi, în spiritul acordării unei şanse întru<br />
frumos şi civilizaţie ( Teatrul „Junior” şi invitaţi din ju<strong>de</strong>ţ şi din ţară).<br />
Această suită <strong>de</strong> spectacole se va constitui şi într-o rampă <strong>de</strong> lansare pentru<br />
tinerele talente dâmboviţene.<br />
- Organizarea unor expoziţii şi târguri tematice, pentru a oferi un cadru<br />
a<strong>de</strong>cvat <strong>de</strong> exprimare unor firme şi unor oameni <strong>de</strong> succes şi <strong>de</strong> iniţiativă pentru aşi<br />
promova i<strong>de</strong>ile şi realizările.<br />
- Alte activităţi ce vor fi sugerate organizatorilor <strong>de</strong> către potenţialii<br />
participanţi şi parteneri la proiectul „Primăvara – Kilometrul 0”.<br />
Pentru că se vrea a fi un complex <strong>de</strong> manifestări <strong>de</strong> anvergură, în ve<strong>de</strong>rea<br />
susţinerii acestui proiect ambiţios vor fi contactate instituţii ale statului din<br />
ju<strong>de</strong>ţul Dâmboviţa, primării, firme particulare, reprezentanţi ai parti<strong>de</strong>lor<br />
politice, organizaţii şi asociaţii care pot ajuta, logistic şi financiar,<br />
stabilirea calendarului <strong>de</strong> acţiuni şi sa buna <strong>de</strong>sfăşurare.<br />
Participând la organizarea şi <strong>de</strong>sfăşurarea maratonului <strong>de</strong> activităţi cultural -<br />
educative şi <strong>de</strong> formare a unui spirit <strong>de</strong> iniţiativă şi <strong>de</strong> interes faţă <strong>de</strong> viaţa<br />
comunităţii şi a societăţii, sprijiniţi <strong>de</strong>mersul firesc al orientării către<br />
civilizaţie şi progres. Înscrierile pentru fixarea <strong>de</strong> întreve<strong>de</strong>ri întru semnarea <strong>de</strong><br />
parteneriate şi pentru colaborări se pot face la telefon: 0740-643071.<br />
Toţi factorii angrenaţi în proiectul complex „Primăvara – Kilometrul 0” vor fi<br />
menţionaţi ( pe poziţii ce vor reflecta implicarea lor materială şi logistică) în<br />
articolele din „Impact” şi „Scena Vieţii”, în materialele <strong>de</strong> televiziune difuzate<br />
<strong>de</strong> Columna Tv Târgovişte şi pe blogul Primăvara- Kilometrul 0, ce poate fi accesat<br />
la adresa http:primavara-kilometrul0.blogspot.com. De asemenea, toţi vor fi<br />
invitaţi la manifestări şi la <strong>de</strong>zbaterile <strong>de</strong> presă generate <strong>de</strong> proiect.<br />
Victor Mihalache,<br />
director Euro-Art Serv şi iniţiatorul<br />
Proiectului „Primăvara – Kilometrul 0”<br />
ROMANII SE AFIRMĂ ÎN EUROPA<br />
PREMIU GERMAN PENTRU MUZICOLOGIE<br />
Muzicologul român Valentina Sandu-Dediu a primit Premiul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe<br />
Berlin-Bran<strong>de</strong>nburg pentru anul 2008. Înfiinţat <strong>de</strong> Fundaţia Peregrinus (Rudolg
Meimberg) acest prestigios premiu a mai fost acordat unui <strong>si</strong>ngur român: Andrei<br />
Pleşu, în 1996. Argumentele au inclus întreaga activitate ştiinţifică a<br />
muzicologului, mai ales cartea tipărită la Pfau-Saarbrücken în 2006 (Rumänische<br />
Mu<strong>si</strong>k nach 1944) şi promovarea tinerei compoziţii româneşti prin proiectul<br />
„Profil", subvenţionat, din 2002, <strong>de</strong> Ernst von Siemens Mu<strong>si</strong>kstiftung, München<br />
PREMIU ELVETIAN PENTRU DEBUT ÎN PROZĂ<br />
Un român care trăieşte în Elveţia şi este şofer <strong>de</strong> autobuz a fost recompensat cu<br />
Premiul „Robert Walser“ pentru <strong>de</strong>but în proză. Primul roman al craioveanului Marius<br />
Daniel Popescu, „Simfonia lupului“, a fost primit cu entuziasm <strong>de</strong> critica literară<br />
elveţiană. Marius Daniel Popescu, născut în Craiova, s-a căsătorit cu o elveţiancă<br />
şi trăieşte din 1990 la Lausanne.Dintre 60 <strong>de</strong> autori aspiranţi la Premiul „Robert<br />
Walser“,cel mai prestigios premiu din Elveţia, juriul elveţian a ales un <strong>si</strong>ngur<br />
nume: Marius Daniel Popescu, scriitor, şofer <strong>de</strong> autobuz la Lausanne, ţigan şi<br />
imigrant. La el acasă, în Prilly, pe lângă Lausanne, Marius are instalată redacţia<br />
propriei reviste, „Le Per<strong>si</strong>l“ - „Pătrunjelul“.<br />
Cel mai important premiu pentru scurtmetraj la a 58-a ediţie a Festivalului <strong>de</strong> la<br />
Berlin.<br />
Juriul competiţiei <strong>de</strong> scurtmetraje <strong>de</strong> la Berlinală au ales filmul lui Bogdan<br />
Mustaţă dintre cele 11 care au concurat pentru Ursul <strong>de</strong> Aur şi Ursul <strong>de</strong> Argint,<br />
alese la rândul lor dintre 29 <strong>de</strong> scurtmetraje înscrise în festival. Printre cele 29<br />
s-a numărat şi un alt film românesc, "Târziu" <strong>de</strong> Paul Negoescu, care nu a fost însă<br />
eligibil pentru premiu.<br />
.SI CEA MAI SURPRINZATOARE VOCE DE LA SPIESS ÎNCOACE<br />
este cea a celui care a plecat în Spania să câştige ceva din zidărie şi a ajuns<br />
ve<strong>de</strong>ta numărul unu a marelui concurs muzical la care televiziunea spaniolă l-a<br />
<strong>de</strong>clarat câştigătorul absolut al mai multor etape: COSTEL BUSUIOC<br />
Gloria lui e semnificativă pentru noi. Dar şi faptul că, acum, când ministrul<br />
culturii din România i-a oferit o bursă <strong>de</strong> studii în Bucureşti, el încă nu a dat<br />
un răspuns, este la fel <strong>de</strong> semnificativ pentru ce avem <strong>de</strong> făcut ca să ne merităm<br />
păstrarea talentelor nationale: Ca să ne recunoască străinătatea, ar trebui ca, mai<br />
întâi, să-I recunoaştem noi pe ai noştri!<br />
Ia<strong>si</strong><br />
Teatrul Naţional din Iaşi prezintă miercuri, 20 februarie, <strong>de</strong> la ora 18,00:<br />
DRAGOSTE LA VENEŢIA. Spectacolul reprezintă finalizarea unei experienţe artistice<br />
pe care şase actori ieşeni au avut-o la celebrul Carnaval <strong>de</strong> la Veneţia. Aici au<br />
studiat şi aprofundat una dintre cele mai vechi forme <strong>de</strong> spectacol <strong>de</strong> stradă:<br />
commedia <strong>de</strong>ll’arte.<br />
01.03.2008 orele19.00. Asociaţia Agero din Stuttgart vă invită să participaţi la<br />
Balul Mărţişorului, organizat la Turn- und Versammlungshalle Stuttgart-<br />
Zuffenhausen, Hohensteinstr. 25. O seară <strong>de</strong> dans şi voie bună împreună cu formaţia<br />
STELELE. Intrarea generală - 10 Euro. Membrii Agero - 6 Euro. Informaţii şi<br />
rezervări la 0711-291344 sau 0173-3008253 >><br />
Intre 26.04 <strong>si</strong> 9.05.<br />
2008, Forumul<br />
German-Roman Stuttgart este coorganizator al „Festivalul Romania „, organizat <strong>de</strong><br />
mai multe institutii din<br />
Stuttgart, sub patronajul Ministrului Land-ului Ba<strong>de</strong>n-Württemberg <strong>si</strong> primarul<br />
orasului Stuttgart cu sprijinul ambasa<strong>de</strong>i Romaniei la Berlin <strong>si</strong> al consulatului<br />
onorific al Romaniei la Stuttgart s.a.m.d.
luni, 18.02.2008, ora 12.00, la sediul Muzeului Olteniei din Craiova / Sectia <strong>de</strong><br />
Stiintele Naturii , str. Popa sapca nr. 8, va avea loc lansarea mai multor volume<br />
etnografice, semnate <strong>de</strong> prof.univ.dr. ION GODEA<br />
Comunitatea Românilor din Serbia a organizat pe data <strong>de</strong> 24 ianuarie ”Ziua Unirii<br />
Principatelor Române”.<br />
Manifestaţia sa ţinut în Vârşeţ la „Casa Memorială Dr. Alexandru Butoarcă” un<strong>de</strong> se<br />
află şi sediul Comunităţii Românilor din Serbia. Ion Cizmaş, preşedintele<br />
Comunităţii Românilor din Serbia şi Gabriel Nicola, consulul general al<br />
Consulatului General al României din Vârşeţ, pe data <strong>de</strong> 24 ianuarie 2008. împreună<br />
cu reprezentanţii Asociaţiilor Româneşti şi massmedia din Voievodina şi din nord<br />
estul Serbiei, au sărbătorit 149 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Unirea Moldovei cu Valahia.<br />
ŞCOALA MICILOR VEDETE, INIŢIATIVĂ A EURO-ART SERV, PRIN DIVIZIA PENTRU COPII<br />
TEATRUL "JUNIOR" DIN TÂRGOVIŞTE, ARE PLACEREA SĂ VĂ INVITE SĂ ÎI URMĂRIŢI<br />
ACTIVITATEA PE BLOGUL : http: scoalamicilorve<strong>de</strong>te.blogspot.com. VĂ AŞTEPTĂM<br />
SUGESTIILE ŞI GÎNDURILE DE COLABORARE, PRECUM ŞI ÎNSCRIERI DIN ÎNTRAGA ŢARĂ!<br />
1. 6 februarie-Aniversarea poetului CEZAR FLAMURA- 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nastere,<br />
Campulung Moldovenesc<br />
2. 8-10 februarie - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la atestarea documentara a cetatii <strong>de</strong> scaun<br />
Suceava<br />
3. 23 februarie-555 <strong>de</strong> la atestarea localitatii Itcani<br />
4. 25 februarie- Legen<strong>de</strong>le romanilor, concurs la Dorna Candrenilor<br />
joi, 14 feb.2008, ora 19.00, TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI" - opera LUCIA DI<br />
LAMMERMOOR <strong>de</strong> G.Donizetti;<br />
Dirijor MARIUS HRISTESCU, Regia aristică - Arabella Tănase, Scenografia - Răsvan<br />
Drăgănescu, Coregrafia - Emilian Brateş.<br />
Joi, 21 feb.2008, ora 19.00, la TEATRUL LIRIC "ELENA TEODORINI", premiera pe ţară a<br />
spectacolului BRACONIERUL <strong>de</strong> A. Lortzing,<br />
Dirijor - FLORIAN ZAMFIR, regia artistică - Tamas Ferkay (Austria), scenografia -<br />
Răsvan drăgănescu, maestru <strong>de</strong> cor - Pavel Şopov<br />
vineri, 15 feb.2008, ora 19.00 - Concert <strong>si</strong>mfonic pe tema "Iubirea în muzică".<br />
Dirijor- Radu Popa, solistă Florentina Onică (mezzosoprană). În program: GLINKA -<br />
Uvertura la opera "Ruslan şi Ludmila"/SAINT-SAENS - Arii din opera "Samson şi<br />
Dalila"/ CEAIKOVSKI - Uvertura fantezie "Romeo şi Julieta" / WAGNER - Preludiu şi<br />
Moartea Isol<strong>de</strong>i din opera "Tristan şi Isolda"<br />
TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 16.feb.2008, ora<br />
12.00 - în sala TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul CREANGĂ : "Punguţa<br />
cu doi bani", "Capra cu trei iezi".<br />
TEATRUL PENTRU COPII SI TINERET "COLIBRI" va prezenta sâmbătă, 23 feb.2008, ora<br />
12.00 - în sala TEATRULUI LIRIC "ELENA TEODORINI" spectacolul "Un<strong>de</strong> se ascun<strong>de</strong><br />
zmeul?"<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă Craiova are <strong>de</strong>osebita plăcere <strong>de</strong> a vă invita miercuri, 13 februarie,<br />
ora 18, in Sala Oglinzilor, la Medalionul artistic aniversar Richard Wagner (1813-<br />
1883). Cu ocazia împlinirii a 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la dispariţia compozitorului,<br />
profesorul Remus Rizescu, <strong>de</strong> la Sibiu, va susţine o prelegere muzicală.
Foaierul Teatrului National MARIN SORESCU din Craiova va gazdui, in perioada 27<br />
febr.-2 martie 2008,o noua editie a Targului (itinerant) <strong>de</strong> <strong>Carte</strong><br />
GAUDEAMUS,organizat <strong>de</strong> Societatea Romana <strong>de</strong> Radiodifuziune <strong>si</strong> Radio Oltenia<br />
Craiova. Dupa <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea oficiala, la amiaza zilei <strong>de</strong> 27 februarie, primul<br />
eveniment cu impact <strong>de</strong>osebit va fi lansarea celor doua volume (736 pagini, )<br />
SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA,pentru care autorul,Dan<br />
Lupescu,a primit Marele Premiu al U.Z.P<br />
REDESCOPERA ROMANIA!iDENTITATE LOCALA.iDENTITATE NATIONALA.Acesta este genericul<br />
suitei <strong>de</strong> manifestari organizate la Ia<strong>si</strong>(15-17 febr.2008) <strong>de</strong> Agentia Punct Ro,in<br />
parteneriat cu revistele Vacante&calatorii,VIP, Cuvantul.institutiile<br />
spiritului:patrimoniul cultural national - oportunitati <strong>si</strong> po<strong>si</strong>bilitati <strong>de</strong><br />
valorificare(DOCUMENTARE CU APLICATII PRACTICE), Premiile VIP Ia<strong>si</strong>, Gala <strong>de</strong>cernarii<br />
Superlativelor turismului romanesc constituie alte puncte <strong>de</strong> mare atractie din<br />
casrul seriei <strong>de</strong> evenimente.<br />
Ministerul Culturii şi Cultelor va reabilita, începând <strong>de</strong> anul acesta, 20 <strong>de</strong><br />
clădiri culturale din toată ţara.<br />
Ministerul Culturii ar trebui să finalizeze aceste investiţii în maximum trei ani,<br />
condiţia fiind impusă <strong>de</strong> Banca <strong>de</strong> Dezvoltare a Con<strong>si</strong>liului Europei care girează<br />
finanţarea. Pentru reabilitarea, consolidarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea Teatrului Naţional<br />
„I. L. Caragiale" (TNB) sunt alocate peste 27 milioane <strong>de</strong> euro. Tot în Bucureşti se<br />
vor mai reabilita şi Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă - Palatul Regal, pentru care s-au<br />
alocat aproape 17 milioane <strong>de</strong> euro, Opera Naţională, un<strong>de</strong> investiţiile se ridică la<br />
peste 11 milioane <strong>de</strong> euro, Sala Omnia, 7 milioane <strong>de</strong> euro, Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong><br />
Artă, 5,9 milioane <strong>de</strong> euro, Palatul Cantacuzino - Muzeul „George Enescu", 6,2<br />
milioane <strong>de</strong> euro, Muzeul Ţăranului Român, 1,7 milioane <strong>de</strong> euro, în timp ce pentru<br />
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie Naturală „Grigore Antipa" s-au alocat aproape 600.000 <strong>de</strong><br />
euro. Alte investiţii importante se fac în Sala Palatului, care urmeaza sa fie<br />
transformata in primul mall cultural din tara, în ju<strong>de</strong>ţul Iaşi, un<strong>de</strong> pentru<br />
reabilitarea Palatului Culturii sunt alocate peste 7,8 milioane <strong>de</strong> euro, iar pentru<br />
lucrările la Palatul „Al.I. Cuza" din Ruginoasa, alte 2,2 milioane <strong>de</strong> euro. La<br />
Sibiu se va aloca un milion <strong>de</strong> euro pentru consolidarea şi amenjarea Muzeului<br />
Bruckenthal, iar la Cluj, pentru construcţia unei noi săli <strong>de</strong>asupra Teatrului<br />
Maghiar s-au alocat 1,6 milioane <strong>de</strong> euro. Aici lucrările au început <strong>de</strong>ja, iar<br />
clujenii se vor putea bucura <strong>de</strong> sediul înnoit al teatrului în luna octombrie a<br />
acestui an. Pentru reabilitarea Bibliotecii Naţionale s-au alocat peste 70 milioane<br />
<strong>de</strong> euro.. Amenajările interioare vor cuprin<strong>de</strong>, pe lângă spaţiile cla<strong>si</strong>ce <strong>de</strong><br />
bibliotecă şi săli <strong>de</strong> lectură, cafenele, anticariate şi librării.<br />
EXPOZIŢIE DESPRE STATUTUL DE “EUROPEAN”<br />
La Berlin s-a <strong>de</strong>schis expoziţia “Schengen”, <strong>de</strong>dicată urmărilor extin<strong>de</strong>rii Uniunii<br />
Europene. Un grup <strong>de</strong> arhitecţi şi artişti, din care fac parte şi românii Matei<br />
Bejenaru şi Ciprian Mureşan, îşi propune să mediteze asupra dărâmării graniţelor<br />
fizice şi virtuale dintre ţările europene, asupra i<strong>de</strong>ntităţii naţionale şi a<br />
imperativelor statutului <strong>de</strong> „European". Logoul expoziţiei este steagul Uniunii<br />
Europene sub forma unui cod <strong>de</strong> bare, în culorile ţărilor membre.<br />
Un nou album al trupei “Paraziţii”<br />
“Slalom printre cretini" se numeşte cel mai nou album al trupei Paraziţii şi<br />
cuprin<strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> piese. A fost lansat în club Gos<strong>si</strong>p, din Bucureşti şi se găseşte<br />
<strong>de</strong>ja în magazine, dar şi gratis, pe internet. Mesajul lor pentru cei care fură<br />
muzică <strong>de</strong> pe diverse <strong>si</strong>te-uri e următorul: „Mulţumim celor care nu cumpără albumul<br />
original şi ne sună să ne comunice că sunt fani".
GRIJA COMUNITARĂ PENTRU COPIII NOŞTRI<br />
Pentru copiii <strong>de</strong> vârstă şcolară veniţi din România, Bulgaria, Maroc, Brazilia şi<br />
China, care nu cunosc limba spaniolă, Comunitatea Asturiană, <strong>si</strong>tuată în nord-vestul<br />
Spaniei a organizat în instituţiile <strong>de</strong> învăţământ un program oficial <strong>de</strong> adaptare<br />
şcolară şi socială. În Gijon, Aviles şi Oviedo, şapte profesori predau cursuri <strong>de</strong><br />
limba spaniolă pentru începători şi familiarizează noii elevi cu tradiţiile şi<br />
modul <strong>de</strong> viaţă din Spania. La finalul celor trei luni <strong>de</strong> cursuri inten<strong>si</strong>ve,<br />
şcolarii rămân în atenţia profesorilor, care, împreună cu familiile, fac eforturi<br />
pentru integrarea şi convieţuirea interculturală a copiilor.<br />
CARNET BRAILEAN<br />
“Lada <strong>de</strong> zestre” – acţiune complexă <strong>de</strong> cercetare şi conservare a patrimoniului<br />
imaterial Program <strong>de</strong> divertisment “Iarna la ţară” Perioada: 15.01.2008 -<br />
15.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional Brăila<br />
Animale <strong>de</strong> pradă – fotoexpoziţie Perioada: 11.01.2008 - 28.02.2008Cine anunţă:<br />
Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila<br />
ACTIUNI CULTURALE ALE DIRECTIILOR JUDETENE<br />
Seminar metodic: ,, Aşezămintele <strong>de</strong> cultură - centre <strong>de</strong> cercetare, conservare şi<br />
promovare a tradiţiilor culturale locale'' Perioada: 25.01.2008Cine anunţă:<br />
Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Expoziţie: „Achizitii, donaţii şi obiecte provenite din cercetări arheologice<br />
recente” Perioada: 25.01.2008 - 02.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Teleorman<br />
Întâlnire cu serviciile <strong>de</strong> urbanism din cadrul primăriilor ju<strong>de</strong>ţului.<br />
Perioada: 31.01.2008 - 10.02.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />
Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura MAESTRI SI DISCIPOLI Perioada: 12.12.2007 -<br />
18.02.2008Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />
ACTIUNI CULTURALE ALE DIRECTIILOR JUDETENE<br />
Seminar metodic: ,, Aşezămintele <strong>de</strong> cultură - centre <strong>de</strong> cercetare, conservare şi<br />
promovare a tradiţiilor culturale locale'' Perioada: 25.01.2008Cine anunţă:<br />
Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Expoziţie: „Achizitii, donaţii şi obiecte provenite din cercetări arheologice<br />
recente” Perioada: 25.01.2008 - 02.03.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Teleorman<br />
Întâlnire cu serviciile <strong>de</strong> urbanism din cadrul primăriilor ju<strong>de</strong>ţului.<br />
Perioada: 31.01.2008 - 10.02.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />
Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura MAESTRI SI DISCIPOLI Perioada: 12.12.2007 -<br />
18.02.2008Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />
TÂRGUL NAŢIONAL DE CARTE LIBREX<br />
Primăvara Cărţilor la Iaşi<br />
20 – 24 februarie 2008, ediţia a XVI-a<br />
În fiecare primăvară, la Iaşi, Sedcom Libris, Organizaţia Patronală AGORA a<br />
Societăţilor pentru Difuzarea Tipăriturilor şi a altor Bunuri Culturale, împreună<br />
cu Primăria Municipiului Iaşi, în calitate <strong>de</strong> organizatori, în colaborare cu<br />
Prefectura Ju<strong>de</strong>ţului Iaşi, Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Iaşi, Muzeul Literaturii Române,<br />
Uniunea Scriitorilor din România, filiala Iaşi, readuc în atenţia publicului Târgul<br />
Naţional <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Librex, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong> specialişti, mass-media şi public, un
eveniment cultural <strong>de</strong> importanţă naţională. Târgul Naţional <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Librex îşi<br />
propune să faciliteze cunoaşterea diverselor programe editoriale şi a tehnologiilor<br />
mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> editare, tipărire şi comunicare, să promoveze şi să stimuleze a<strong>de</strong>vărata<br />
valoare culturală, prin acordarea premiilor Librex, să încurajeze relaţia<br />
tridimen<strong>si</strong>onală dintre edituri, autori şi publicul cititor, să organizeze un<br />
program cultural complex: lansări <strong>de</strong> carte, întâlniri cu scriitorii, <strong>de</strong>zbateri pe<br />
diverse teme.<br />
SPECTACOL LA 620 DE ANI AI CETĂŢII DE SCAUN<br />
Suceava, cetatea <strong>de</strong> scaun a Moldovei a sărbătorit pe 10 februarie 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
atestare. Momentul începerii construcţiei ei pentru mutarea capitalei <strong>de</strong> la Siret a<br />
fost celebrat printr-un mare spctacol <strong>de</strong> epocă întrunind sute <strong>de</strong> actori ,<br />
cascadori, cavalerie, recuzită <strong>de</strong> teatru şi <strong>de</strong> film pe câmpul <strong>de</strong> luptă <strong>de</strong> la<br />
zidurile cetăţii. Petru Muşat - întemeietorul a fost pomenit, dar personajul<br />
emblematic al spectacolului a rămas Stefan cel Mare şi Sfânt.<br />
DIPLOMA "OMENIA" INMANATA DE PATRIARH MARIANEI NICOLESCO<br />
Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, le-a înmânat<br />
sopranei Mariana Nicolesco şi altor personalităţi Diploma <strong>de</strong> Onoare a Fundaţiei<br />
Internaţionale Omenia. Laureaţii Concursului Internaţional <strong>de</strong> Canto "Hariclea<br />
Darclée" au oferit, cu această ocazie, un recital la Ateneul Român.<br />
CELE MAI BUNE FILME ALE ANULUI 2007<br />
alese pe baza voturilor presei <strong>de</strong> specialitate din Romania.<br />
Evenimentul va avea loc la Cinematograful STUDIO din Bucuresti<br />
<strong>si</strong> va incepe in 8 feb. 2008 cu o SEARA DE GALA la care vor fi invitate<br />
350 <strong>de</strong> personalitati din toate domeniile <strong>de</strong> activitate:<br />
actori, regizori, distribuitori, producatori, ve<strong>de</strong>te TV,<br />
dar <strong>si</strong> VIP-uri din domeniul presei, culturii, sportului <strong>si</strong> afacerilor.<br />
In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea Serii <strong>de</strong> Gala din 8 feb., la ora 19.00 va avea loc<br />
in holul cinematografului STUDIO din Bucuresti vernisajul expozitiei<br />
Trofeele cinematografiei romanesti in 2007<br />
89 <strong>de</strong> premii pentru cineastii romani<br />
A aparut numarul festiv al revistei MAREA NOASTRA, editata <strong>de</strong> Liga Navala Romana la<br />
Constanta, numar <strong>de</strong>dicat evenimentului <strong>de</strong> la 8 martie a.c. <strong>si</strong> anume implinirea a 80<br />
<strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la infiintarea acestei Asociatii <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> propaganda marinareasca.<br />
Revist fondata in 1931 <strong>de</strong> scriitorul Jean Bart a aparut> seria veche 1931-1949;<br />
seria noua 1991 ;i in prezent. Este o publicatie nationala cu aparitie<br />
trimestriala. Detalii la telefon 0744341187.<br />
CETATENII DIN OCNELE MARI CER SPRIJIN PRESEI<br />
La hotel Imsat din Ocnele Mari a avut loc o intalnire dintre reprezentantul<br />
Conversmin, reprezentantul Prefecturii Valcea <strong>si</strong> localnicii care au gospodariile<br />
pe<br />
suprafata <strong>de</strong> risc.Multe dintre case sunt crapate, drumul este<br />
inpracticabil,oamenii nu stiu ce se va intampla cu locuintele lor,<br />
daca mai pot construi, daca mai pot locui in astfel <strong>de</strong> case, insa<br />
autoritatile amana luarea unei <strong>de</strong>cizii. Asteptam orice fel <strong>de</strong> sprijin<br />
Sâmbătă, 9 februarie 2008, începând cu ora 10.oo, în Sala Mică a Casei<br />
Sindicatelor din Târgovişte va avea loc spectacolul <strong>de</strong> absolvire al celei <strong>de</strong>-a IIIa<br />
serii a ŞCOLII MICILOR VEDETE. Îşi dau concursul foşti şi actuali elevi ai<br />
Şcolii, profesorii lor, precum şi componenţii Clubului Victorioşilor. Spectacolul
va fi imprimat <strong>de</strong> Columna Tv şi difuzat integral duminică, 10 februarie, <strong>de</strong> la ora<br />
10,oo. De asemenea, va fi lansat suplimentul revistei "Scena Vieţii - JUNIOR"-<br />
Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te<br />
Elite Art<br />
“Fundaţia Elite Art Club UNESCO” are <strong>de</strong>schisă în Bucureşti, la Galeria Simeza,<br />
expoziţia Marilenei Murariu, la Centrul Metropolitan al Primăriei Sectorului 1<br />
expoziţia tinerilor artişti <strong>de</strong> la Liceul Tonitza, şi la Institutul Bancar Român<br />
încă o expoziţie <strong>de</strong> grup, ceea ce <strong>de</strong>monstrează perseverenţa în proiecte culturale<br />
care afirmă artişti tineri şi artişti consacraţi. Dintre toate se distinge în mod<br />
<strong>de</strong>osebit Balcicul Marilenei Murariu, care nu este unul real, cum a fost cel al<br />
marii generaţii <strong>de</strong> pictori interbelici. El se constituie dintr-o reproducere visată<br />
populată <strong>de</strong> casele, moscheea, copacii, vasele şi bărcile, falezele înalte, plăjile,<br />
cafeneaua, femeile cu şalvari prin care visul artistic din prezent reconstituie<br />
trecutul celei mai cunoscute şcoli artistice <strong>de</strong> pictură din România, într-un<br />
peisaj pe care acum nu-l mai are. O nostalgie şi, în acelaşi timp, o nouă viziune<br />
în redarea a ceea ce a fost<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />
din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 8 Februarie 2008, ora 7:00 PM<br />
la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />
30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />
(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />
Astoria (Queens)<br />
la o seara <strong>de</strong> poezie<br />
în avanpremiera volumului<br />
Sete <strong>de</strong> albastru<br />
<strong>de</strong> Valentina Ciaprazi<br />
BRÂNCUSI DIN BRĂILITA<br />
Brăilenii îl numesc pe renumitul sculptor român Petrică Bălănică: "Brancu<strong>si</strong> din<br />
Brăilita” iar semnătura care l-a consacrat este NICĂPETRE.
Lucrând <strong>de</strong> peste 20 <strong>de</strong> ani in Canada, la Toronto, maestrul are, incepand din<br />
aceasta toamna, o expozitie permanenta la Braila. Muzeul Brailei a pus la<br />
dispozitia artistului un imobil care a <strong>de</strong>venit Casa Colectiilor Nicăpetre.<br />
Sculptorul <strong>si</strong>-a adunat in acest scop toate lucrările lasate in tara inainte <strong>de</strong> a<br />
fugi in lumea libera.<br />
Nicăpetre a obtinut recunoasterea internationala in urma unor expozitii <strong>si</strong> tabere<br />
<strong>de</strong> sculptura la care a participat in mai multe tari europene dar <strong>si</strong> in Japonia,<br />
Statele Unite ale Americii <strong>si</strong> Canada. Nicapetre a avut o contributie substantiala<br />
în realizarea unui parc cultural românesc în Canada: "Campul romanesc <strong>de</strong> la<br />
Hamilton", <strong>de</strong>venit "Centrul Cultural Nae Ionescu". Aici, artistul expune un portret<br />
sculptural al lui Nae Ionescu, originar tot din Braila, dar a sculptat <strong>si</strong> busturile<br />
lui Va<strong>si</strong>le Bancilă, Anton Dumitriu, Perpes<strong>si</strong>cius <strong>si</strong> Eminescu. Importantul artist<br />
este <strong>si</strong> autor a doua carti extrem <strong>de</strong> critice la adresa "esteticii marxistleniniste"<br />
<strong>si</strong> a profesorilor <strong>si</strong> colegilor săi care s-au complăcut "să preaslăvească<br />
marile realizari", Acum, prin expozitia permanenta <strong>de</strong> la Braila, el încearca o<br />
împăcare cu <strong>si</strong>ne <strong>si</strong> cu confratii <strong>de</strong> care s-a <strong>de</strong>spărtit cândva . In acest sens stau<br />
marturie lucrarile in piatra <strong>si</strong> lemn aduse acasa: seria "cariati<strong>de</strong>lor" <strong>si</strong> cea a<br />
"semintelor".<br />
LA PREJMER CARNAVAL TRADITIONAL EVANGHELLIC<br />
Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc să-şi pregătească măştile.<br />
Dimineaţa, cete <strong>de</strong> feciori mascaţi colindă satul călări. Din alai fac parte<br />
acor<strong>de</strong>onişti, toboşari, trompetişti mascaţi şi nelip<strong>si</strong>ta căruţă cu aragaz (foto) în<br />
care se pregătesc clătitele, pe care tinerii le oferă localnicilor primind în<br />
schimb făină, zahăr, ouă, vin sau bani. Aceasta s-a petrecut la Prejmer în<br />
weekendul trecut. Evenimentul a <strong>de</strong>butat in Sala Cetate Prejmer cu un atelier <strong>de</strong><br />
confecţionat măşti şi obiecte artizanale, continuat cu dansuri şi cântece germane,<br />
iar la Popasul Căprioara a avut loc Carnavalul. Duminică a pornit pe uliţele<br />
comunei caravana clătitelor, în paralel cu carnavalul copiilor, o expoziţie cu<br />
vânzare a produselor tradiţionale, un concurs gastronomic, „Clătita-surp ză", iar<br />
<strong>de</strong> la ora 14.00 este programat un spectacol în aer liber cu Mihai Trăistariu şi<br />
trupa Heaven. Seara, la Sala Cetate Prejmer a avut loc Parada Măştilor. Tradiţional<br />
Bisericii Evanghelice, carnavalul are rădăcini adânci în lumea satului săsesc,<br />
<strong>si</strong>mbolizând prevestirea primăverii şi alungarea iernii.<br />
Te<strong>si</strong>online.ro este un proiect ce naşte din colaborarea între Italia şi România şi<br />
are ca obiectiv acce<strong>si</strong>bilitatea prin Internet a lucrrilor şi tezelor stu<strong>de</strong>nţilor<br />
români.<br />
Acest proiect se bazează pe experienţa italiană a <strong>si</strong>te-ului Te<strong>si</strong>online.it - “te<strong>si</strong>”<br />
este <strong>de</strong>numirea italiană pentru teză şi lucrare - şi pe experienţa internaţională a<br />
<strong>si</strong>te-ului Te<strong>si</strong>online.com, două <strong>si</strong>te-uri care au ca şi mi<strong>si</strong>une aceea <strong>de</strong> a valoriza<br />
în toată lumea patrimoniul <strong>de</strong> cunoştinţe, <strong>de</strong> informaţii şi <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i propri fiecărei<br />
lucrări.<br />
Publicarea propriei lucrări în cadrul <strong>si</strong>te-ului este complet gratuită. Este<br />
suficient să trimiteţi fişierul sau fişierele lucrării sau tezei în orice format<br />
pentru a le ve<strong>de</strong>a disponibile în cadrul <strong>si</strong>te-ului în format pdf în timp <strong>de</strong> câteva<br />
zile<br />
Editura Corgal Press Bacau (str. Ana Ipătescu 4/B/6) a scos <strong>de</strong> sub tipar volumul<br />
"George Bălăiţă. Biobibliografie" <strong>de</strong> Marilena Donea. Cele 266 pagini conţin o<br />
Cronologie, un capitol consacrat Operei prozatorului, altul Referinţelor critice,<br />
precum şi câte un capitol distinct <strong>de</strong>dicat Iconografiei, Indicelui <strong>de</strong> nume şi<br />
Ilustraţiilor. Un excelent îndrumar, util nu doar specialiştilor, ci tuturor<br />
iubitorilor <strong>de</strong> literatură. Poate fi procurat scriind la corgalpress@yahoo.fr sau<br />
sunând la 0740-370665.
1. 27 ianuarie: Vatra Dornei - lansarea volumului "Confe<strong>si</strong>uni adolescentine" scris<br />
<strong>de</strong> elevii clasei a XIa B <strong>de</strong> la Liceul teoretic "Ion Luca", profesor Jenica Romanica<br />
1. 7 ianuarie-Darmanesti-605 ani <strong>de</strong> atestare documentara<br />
2. 13 ianuarie-Horodnic <strong>de</strong> Jos-110 ani <strong>de</strong> la nasterea prozatorului Va<strong>si</strong>el Tiganescu<br />
3. 15 ianuarie-Eminescu <strong>si</strong> Bucovina-Radauti-spectacol cu participarea elevilor <strong>si</strong> a<br />
cadrelor didactice <strong>de</strong> la Scoala nr.3 Radauti, Grupul scolar agricol Radauti <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
la Scoala "Luca Arbure" din Arbore<br />
4. 15 ianuarie-Solca-590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare documentara<br />
24 ianuarie-"Sub semnul unirii"-programe la Radauti, Arbore, Suceava, Falticeni,<br />
Vatra Do<br />
BISERICI DE PIATRA IN CIVILIZATIA LEMNULUI<br />
Volumul “Hateg. Tara bisericilor <strong>de</strong> piatra” a fost lansat la Muzeul Taranului<br />
Roman . Monografia Editurii Igloo Media i<strong>si</strong> propune sa aduca in prim-plan 16<br />
monumente <strong>de</strong> cult, construite intre secolele XIII <strong>si</strong> XVI : cea din Densus, cea mai<br />
veche biserica romaneasca in care se tin slujbe <strong>si</strong> in ziua <strong>de</strong> azi, alături <strong>de</strong> care<br />
se află imagini ale bisericii din Gurasada, bisericii din Ostrov, bisericii din<br />
Ribita, bisericii Santamarie-Orlea, bisericii din Strei, etc. Reprezentantul MTR,<br />
etnologul Costion Nicolescu, a subliniat importanta <strong>de</strong>osebita pe care o au aceste<br />
edificii religioase: “Bisericile <strong>de</strong> piatra din Hateg reprezinta ceva special intr-o<br />
tara in care a predominat civilizatia lemnului”.<br />
SENTIMENTE FRATESTI IMPOTRIVA BOLSEVISMULUI<br />
Teatrul Naţional din Bucureşti gazduieşte în foaierele sale o expoziţie <strong>de</strong> mare<br />
importantă politică şi intelectuală în care sunt ilustrate clipe emotionante din<br />
ecoul evenimentelor din 1956 in Romania. Expozitia este realizată <strong>de</strong> un cunoscut<br />
istoric din Ungaria: Andrea Varga, om <strong>de</strong> stiintă maghiar care a a investit enorm<br />
din cunostintele sale, din energia sa, dar <strong>si</strong> din inima sa, in acest <strong>de</strong>mers<br />
educational prin care se <strong>de</strong>monstrează că actul <strong>de</strong> protest anticomunist din Ungaria<br />
a avut mari ecouri în foarte multe localităţi româneşti, cu toate că aici controlul<br />
sovietic asupra forţelor <strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une era mai puternic.<br />
CENTRUL DEVEI<br />
În centrul Devei vor fi reamenajate zonele pietonale <strong>si</strong> <strong>de</strong> promenda, <strong>de</strong> pe o<br />
suprafata <strong>de</strong> aproape 5700 <strong>de</strong> metri patrati, având în mijloc o fantana arteziana<br />
dotată cu iluminare <strong>de</strong>corativă, muzica ambientala, <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> reciclare a apei <strong>si</strong><br />
dale <strong>de</strong> granit. Lucrarile <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare, dupa mo<strong>de</strong>lul piatetelor din orasele<br />
occi<strong>de</strong>ntale, vor reamenaja, după 25 <strong>de</strong> ani, piata centrala a Devei<br />
Sarmalele Reci în 13 piese<br />
Cunoscuta formaţie lansează un nou CD care cuprin<strong>de</strong> 12 piese interpretate în<br />
ultimii trei ani pe scena Teatrului Naţional <strong>de</strong> Operetă la care s-a adăugat şi o a<br />
treisprezecea: Varianta <strong>de</strong> studio a piesei „Adrian Basescu" care, dupa cum spun<br />
interpretii, nu este nici o aluzie nici o confuzie <strong>de</strong> nume ci este doar o melodie<br />
cântată <strong>de</strong> formaţie pentru urechile alegătorilor, dar nu este <strong>de</strong>dicată lor ci<br />
politicienilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni.<br />
SCRISOARE DESCHISA CATRE CORNELIU LEU<br />
Simt impulsul multumirii cum imi gadila placut constiinta.<br />
Atat <strong>de</strong> frumos a fost cu Dvs la Mizil incat nu pot sa ma abtin sa nu va trimit<br />
acest gand ingenuncheat <strong>de</strong> frumusetea so<strong>si</strong>rii <strong>si</strong> trairii Domniei Voastre la Mizil<br />
pret <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 175 <strong>de</strong> minute.
Deja <strong>si</strong>mt ca imi este dor <strong>de</strong> dulcile tachinerii, <strong>de</strong> perechea atat <strong>de</strong> draga mie:<br />
Leu-Dragos.<br />
In numele celor care s-au bucurat <strong>de</strong> ceea ce le-ati oferit la Mizil va multumeste<br />
Laurentiu Badiciou.<br />
SCRISOARE DESCHISA CATRE CORNELIU LEU<br />
Simt impulsul multumirii cum imi gadila placut constiinta.<br />
Atat <strong>de</strong> frumos a fost cu Dvs la Mizil incat nu pot sa ma abtin sa nu va trimit<br />
acest gand ingenuncheat <strong>de</strong> frumusetea so<strong>si</strong>rii <strong>si</strong> trairii Domniei Voastre la Mizil<br />
pret <strong>de</strong> mai mult <strong>de</strong> 175 <strong>de</strong> minute.<br />
Deja <strong>si</strong>mt ca imi este dor <strong>de</strong> dulcile tachinerii, <strong>de</strong> perechea atat <strong>de</strong> draga mie:<br />
Leu-Dragos.<br />
In numele celor care s-au bucurat <strong>de</strong> ceea ce le-ati oferit la Mizil va multumeste<br />
Laurentiu Badiciou.<br />
sate<br />
sate<br />
"LICEUL GRIGORE TOCILESCU MIZIL, UN LICEU EUROPEAN", TVRM<br />
Miercuri, 30.01.'08, Liceul "Grigore Tocilescu" a sãrbãtorit a 2-a editie a Zilei<br />
Liceului, cu ocazia Sf.Grigorie Teologul<br />
Personalitati culturale numeroase au fost prezente: Corneliu Leu, Nicolae Dragos,<br />
Alexandru Mironov, Corneliu Berbente, insp.gen.scolar Matei Gheorghe, secretarul <strong>de</strong><br />
stat din M.Ed.C. Doru Dumitrescu etc.<br />
A fost inaugurat cu acest prilej cochetul Centru <strong>de</strong> Documentare <strong>si</strong> Informare al<br />
scolii, <strong>de</strong>stinat elevilor, profesorilor <strong>si</strong> membrilor comunitatii locale. Panglica<br />
a taiat-o inspectorul scolar general Gheorghe Matei.<br />
Concursul national <strong>de</strong> Poezie, Epigrame <strong>si</strong> Calambururi "Romeo <strong>si</strong> Julieta la Mizil" a<br />
fost finalizat prin premierea facuta <strong>de</strong> membri juriului<br />
Colocviul „115 ani <strong>de</strong> la naşterea lui Tudor Muşatescu”<br />
22.02.2008<br />
Ciclul „Mari personalităţi ale vieţii culturale româneşti – Bogdan Petriceicu<br />
Haş<strong>de</strong>u – 180 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere”<br />
26.02.2008<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Olt<br />
Brâncuşiana - complex <strong>de</strong> manifestări ştiinţifice şi culturale închinate naşterii<br />
lui Constantin Brâncuşi.<br />
Data: 19.02.2008<br />
Loc: Tg-Jiu şi Hobiţa<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-Jiu, Centrul pentru cultură şi artă<br />
,,Constantin Brâncuşi'' Tg-Jiu, Muzeul Gorjului, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană, CJCPCT Gorj,<br />
Ansamblul artistic ,,Doina Gorjului'', Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Peştiş
Concertele FILARMONICII DE STAT Sibiu - luna februarie 2008<br />
Data: 07.02.2008 - 28.02.2008<br />
Loc: Sibiu<br />
Organizator: FILARMONICA DE STAT<br />
Adresa: Str.Cetatii nr.3-5<br />
Telefon: 0269/210264<br />
Fax: 0269/210264<br />
Email:<br />
filarmo@rdslink.ro<br />
Site:<br />
http://www.filarmonica<strong>si</strong>biu.ro<br />
Joi 7 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />
CONCERT SIMFONIC EXTRAORDINAR<br />
Dirijor: SABIN PAUTZA - 65 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţă<br />
45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> activitate<br />
Solist: FLORIN CROITORU<br />
În program: Scott Joplin (S.Pautza) - 3 Rag-time pentru orchestră<br />
S.Pautza - Concertul pentru vioară şi orchestră<br />
F.Schubert (S.Pautza) - “Fata şi moartea”<br />
Joi 14 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />
CONCERT SIMFONIC<br />
Dirijor: ANDRAS VASS - Ungaria<br />
Solist: BARTHA GEZA<br />
În program: W.A.Mozart - Divertismentul pentru orchestră nr.13 în Re Major K 334<br />
Sandor Veress - Concert pentru clarinet şi orchestră<br />
primă audiţie<br />
J.Brahms - Simfonia a IV-a în mi minor, op.98<br />
Joi 21 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />
”SIBIU YOUTH ORCHESTRA”<br />
CONCERT SIMFONIC<br />
Dirijor: GABRIEL BEBEŞELEA<br />
Solişti: MARIUS TUŢĂ, AURELIAN BĂCAN<br />
În program: R.Schumann - Uvertura “Manfred op.115<br />
F.Men<strong>de</strong>lssohn-Bartholdy - Două piese <strong>de</strong> concert pentru doi clarineţi, op.113, nr.1<br />
şi 2<br />
F.Schubert - Simfonia a V-a în Si bemol Major D 485<br />
Joi 28 februarie, ora 19 - Sala THALIA<br />
CONCERT SIMFONIC<br />
Dirijor: VICTOR GH.DUMĂNESCU<br />
Solist: CRISTIAN FLOREA<br />
În program: C.Gounod - ”Noaptea Valpurgiei” din opera ”Faust”<br />
Manuel <strong>de</strong> Falla - Şase cântece spaniole pentru violoncel şi orchestră<br />
Fr.Couperin - Cinci piese pentru violoncel şi orchestră<br />
P.I.Ceaikovski - ”Capriciul italian” op.45<br />
Opera Maghiara Cluj<br />
Adresa: Str. Emil Isac nr.26-28, 400023 Cluj-Napoca<br />
Telefon: 0264-593463, 0264-439295<br />
Fax: 0264-593463, 0264-439295
Email:<br />
manager@hungarianopera.ro<br />
Site:<br />
http://www.hungarianopera.ro<br />
Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />
9 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />
ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />
Titrat în limba română<br />
***<br />
Duminică, Gală <strong>de</strong> operetă<br />
10 februarie Dirijor: Hary Béla<br />
ora 17.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />
***<br />
Luni, Cuvîntul<br />
11 februarie spectacolulansamblului <strong>de</strong> dans popular<br />
ora 20.00 din Odorheu Secuiesc<br />
***<br />
Marţi, Concert Cameral<br />
12 februarie cu participarea formaţiilor Operei MaghiareCluj<br />
ora 18.30<br />
***<br />
Joi, Kálmán Imre: Silvia – operetă în trei acte<br />
14 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />
ora 18.30 Regizor: Selmeczi György<br />
Titrat în limba română<br />
***<br />
Sâmbătă, Ábrahám Pál: Viktória – operetă în trei acte<br />
23 februarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />
ora 18.30 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />
Titrat în limba română<br />
***<br />
Duminică, Szirmai Albert: Mágnás Miska – operetă în trei acte<br />
24 februarie Dirijor: Kulcsár Szabolcs (<strong>de</strong>but )<br />
ora 17.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />
Titrat în limba română<br />
***<br />
Joi, Gyöngyö<strong>si</strong> Levente: Califul-barză – Premieră pe ţară
28 februarie Dirijor: Selmeczi György, Horváth József<br />
ora 18.30 Regizor: Selmeczi György<br />
Titrat în limba română<br />
In curind va aparea revista crestina<br />
> interconfe<strong>si</strong>onala (on line) Glas Comun, la<br />
> realizarea careia sunt asteptati sa-<strong>si</strong> aduca aportul<br />
> toti iubitorii <strong>de</strong> Hristos.<br />
><br />
> Vor fi cuprinse articole cu continut crestin,<br />
> eseuri, studii, arta fotografica, poezii, etc.<br />
> Nu vor fi acceptate materiale cu caracter<br />
> ten<strong>de</strong>ntios, i<strong>de</strong>ea comuna fiind -- SI TU SI EU IN<br />
> SLUJBA CELUI PREASFINT.<br />
><br />
> Nu se vor emite pretentii financiare in urma<br />
> publicarii materialelor trimise.<br />
><br />
> Editori fondatori preot stavr. Radu Botis, Alexandru<br />
> Losonczy<br />
><br />
> adresa <strong>de</strong> contact:<br />
> tel. 0745/369891<br />
> radu_va<strong>si</strong>le67@yahoo.com<br />
> www.radubotis.ro<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
FEBRUARIE 2008<br />
18 ianuarie - 17 februarie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />
Expoziţia “EXPO REPTILE VII”<br />
Organizator:<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Partener:<br />
· SC Gabonica SRL<br />
1 - 29 februarie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
,,Bucuriile iernii” – expoziţie <strong>de</strong> aranjamente florale, ikebana şi origini,<br />
mo<strong>de</strong>laj, pictură, fotografie<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
1 - 29 februarie<br />
Muzeul Satului Vâlcean<br />
Expoziţie <strong>de</strong> pictură „Imagini din Muzeul Satului Vâlcean”<br />
Organizator:<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
1 februarie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea
2 - 3 februarie<br />
Ora 9,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Training<br />
Organizatori:<br />
· Con<strong>si</strong>liul Copiilor "SPUNE" - coordonator prof. Dumitru Vlăduţ<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
4 februarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijoare: Iulia Cibişescu Duran<br />
Solist: Mihai Timofti<br />
Program: Schumann – Uvertura la opera „Manfred”<br />
Weber – Concertul nr. 1 pentru fagot şi orchestră op. 75 în Fa major<br />
Schubert – Simfonia a VIII- a „Neterminata”<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
7 februarie<br />
Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Lansarea cărţii „Ce a mai rămas dintr-un întreg” <strong>de</strong> Paul Everac<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
8 - 9 februarie<br />
Voineasa<br />
,,Serbările zăpezii”<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Primăria comunei Voineasa<br />
10 februarie<br />
Căminul cultural Oteşani<br />
Program artistic cu ocazia sfinţirii Bisericii Oteşani<br />
Organizatori:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
· Primăria comunei Oteşani<br />
· Căminul cultural Oteşani<br />
11 februarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solistă: Claudia Codreanu - mezzosoprană<br />
Program: Ros<strong>si</strong>ni – Uvertura la opera “Bărbierul din Sevilla”<br />
– Aria Ro<strong>si</strong>nei “Una voce pocco fa” din opera “Bărbierul din Sevilla”<br />
Bellini – Aria “Se Romeo t`ucise un figlio” lui Romeo din opera<br />
“Capuletti <strong>si</strong> Montecchi”<br />
Bizet – “Habanera” din opera “Carmen”<br />
Massenet – Suita <strong>de</strong> balet “Cidul”<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
12 februarie<br />
Orele 9,30 – 16,00: Sala Multimedia a Ministerului Culturii şi Cultelor<br />
Seminarul “Protecţia integrată a bunurilor culturale mobile” din cadrul proiectului<br />
PHARE-Twinning «Consolidare instituţională, redactare <strong>de</strong> legislaţie secundară şi
formare în domeniul patrimoniului cultural mobil şi al bunurilor culturale»<br />
Organizatori:<br />
· Ministerul Culturii şi Cultelor<br />
· Agenţia <strong>de</strong> Integrare Europeană şi Dezvoltare Economică (AEI) din Austria<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
13 februarie<br />
Ora 11,00: Muzeul Goleşti Argeş<br />
Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5<br />
Organizatori:<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Argeş<br />
14 februarie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />
"In memoriam… Dragoş Vrânceanu”. În context: lansarea volumului omagial “Casa <strong>de</strong><br />
sub pădure”. In memoriam Dragoş Vrânceanu (1907 - 2007) apărut la Editura<br />
Offsetcolor, Rm.Vâlcea, 2007<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Casa <strong>de</strong> cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />
14 februarie<br />
Ora 18,00: Hotel Alutus<br />
Premiile Fundaţiei “Vâlcea Unu”, în domeniul culturii, pentru anul 2007<br />
Organizator:<br />
· Fundaţia “Vâlcea Unu” Râmnicu Vâlcea<br />
15 februarie<br />
Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> pictură – Olga Popescu<br />
Organizator:<br />
· Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
18 februarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Solişti: Dorin Farcaş – oboi, Cristian Modrescu – clarinet, Bogdan Tanislav –<br />
fagot,<br />
Alin Roman - corn<br />
Program: Mozart – Simfonia concertantă cu suflători<br />
A.Lyadov - 8 cântece populare ruseşti<br />
Ghiorghi Sviridov – Romance<br />
Fr. Chopin – Poloneză<br />
Evgheni Doga - Vals<br />
E. Smirnov – Tango<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
19 februarie<br />
Orele 11,00 – 13,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul"<br />
Vâlcea
Întâlnirea Agenţiei Naţionale Antidrog<br />
Organizator:<br />
· Agenţia Naţională Antidrog - Centrul <strong>de</strong> Prevenire, Evaluare şi Con<strong>si</strong>liere<br />
Antidrog Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
19 februarie<br />
Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Medalion plastic “Lumină şi culoare în opera lui Ştefan Luchian” – 140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
naşterea pictorului<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
21 februarie<br />
Casa Corpului Didactic Rm. Vâlcea<br />
Colocviu metodic cu instructorii artistici, coordonatori ai cercurilor <strong>de</strong> artă<br />
dramatică din şcoli, grădiniţe şi aşezăminte <strong>de</strong> cultură din ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea .<br />
În contex: Lansarea concursului “Ucenicii Thaliei”, ed. a VI-a 2008<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
21 februarie<br />
Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Festivitatea <strong>de</strong> premiere pe anul 2007 a Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Organizator:<br />
· Forumul Cultural al Râmnicului<br />
22 februarie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
24 februarie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
,,Dragobetele” – Carnavalul “dragostei şi prieteniei”, muzică, dans şi surprize<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
24 februarie<br />
Căminul cultural Racoviţa<br />
“Dragobetele” – Sărbătoarea Dragostei – Cap <strong>de</strong> primăvară<br />
În context: <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea ciclului <strong>de</strong> manifestări prilejuite <strong>de</strong> Anul Nou <strong>de</strong> Primăvară<br />
“Ziua tradiţiei”, ed. a IX-a; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />
Vâlceană”, grupul folcloric “Rapsozii Oltului” şi grupul <strong>de</strong> fluieraşi al Căminului<br />
Cultural Racoviţa<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Primăria comunei Racoviţa<br />
25 februarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”
Dirijor: Alexandru Iosub<br />
Solist: Sandu Sandrin<br />
Program: Brahms – Concertul nr. 1 pentru pian şi orchestră<br />
Rimski - Korsakov - „Seherazada”<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
27 februarie<br />
Sala <strong>de</strong> arte “Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“Arta fereastră a sufletului” – salon al artelor pentru persoanele cu dizabilităţi.<br />
În context: vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> arte plastice; medalion literar – Ilorian<br />
Păunoiu; expoziţie <strong>de</strong> carte a autorilor vâlceni, persoane cu dizabilitaţi.<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Societatea Naţională a Persoanelor cu Handicap Vâlcea<br />
· Asociaţia Nevăzătorilor din România – Filiala Vâlcea<br />
· Asociaţia Surzilor din România<br />
· Fundaţia “Soul To Soul” Vâlcea<br />
· Centrul <strong>de</strong> zi “Cozia”<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
28 februarie<br />
Şcoala cu clasele I-VIII Bărbăteşti<br />
“Ziua tradiţiei”, ed. a IX – a, ciclu <strong>de</strong> manifestări prilejuite <strong>de</strong> Anul Nou <strong>de</strong><br />
Primăvară<br />
În context: In memoriam: “Constantin Bănacu” 105 ani <strong>de</strong> la naştere; Maria Boboacă -<br />
71 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viaţă şi activitate<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Primăria comunei Bărbăteşti<br />
· Şcoala cu clasele I-VIII Bărbăteşti<br />
28 februarie<br />
Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Lansarea cărţii "Comori <strong>de</strong> spiritualitate ale Râmnicului - Istoria Bisericii Toţi<br />
Sfinţii din Râmnicu Vâlcea" <strong>de</strong> pr. Constantin Cîrstea<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
· Biserica„Toţi Sfinţii“ Râmnicu Vâlcea<br />
28 februarie<br />
Holul Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea şi Magazinul <strong>de</strong> prezentare al<br />
Asociaţiei Paloşi<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> mărţişoare<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Primăria oraşului Horezu<br />
29 februarie<br />
Sala <strong>de</strong> împrumut a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Vitrina cu cartea <strong>de</strong>dicată zilelor <strong>de</strong> 1 şi 8 Martie “În cinstea ta cea mai<br />
frumoasă”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti
29 februarie<br />
Ora 18,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Lansarea cărţii "Giorgio Villa - incontro italo- romeno" <strong>de</strong> Giorgio Villa<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Partener:<br />
· SC Gian<strong>si</strong> Constructor SRL<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii februarie:<br />
12 februarie<br />
Horezu şi Vai<strong>de</strong>eni , orele 09,30 şi 11,00<br />
· „Scufiţa Roşie”, dramatizare după Fraţii Grimm <strong>de</strong> Viorica Stamate<br />
14 februarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />
18 februarie<br />
Sediul Teatrului “ Al. Davila” Piteşti, ora 11,00<br />
· „Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
ora 18,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
19 februarie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură Curtea <strong>de</strong> Argeş, ora 11,00<br />
· „ Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
20 februarie<br />
Grădiniţa Cozia, Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
· Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
· „ Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
21 februarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,30<br />
· Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />
26 februarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,30<br />
· Motanul încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
27 februarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Adrian Roman<br />
28 februarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· „Întămplări provinciale “ <strong>de</strong> Alexandru Vampilov, regia Adrian Roman<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii februarie:<br />
Sala Studio Zăvoi, în fiecare marţi, miercuri şi joi, orele 18,30:<br />
· „O noapte furtunoasă” <strong>de</strong> Ion Luca Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
· “O scrisoare pierdută” <strong>de</strong> Ion Luca Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
· „Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux, regia: Brigitte Louveaux<br />
· „Cerere în căsătorie” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />
· „Ursul” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />
· “Farsele maestrului Pathelin”, regia Dan Constantin
· “Conu Leonida fata cu reacţiunea” <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
· „D’ale Carnavalului” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />
· Textul înainte <strong>de</strong> toate” <strong>de</strong> Doru Motoc, regia Doina Migleczi<br />
· „Tom şi Jerry” <strong>de</strong> Rick Cleveland, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />
· “Oedip” după Sofocle, regia Doina Migleczi<br />
5 – 12 februarie<br />
Sediul Teatrului Municipal “Ariel”<br />
· Ateliere Internaţionale pe tema: „All green – All theatre” (la aceste<br />
ateliere vor participa Sandy Maberley, Chris Ferris, Nathalie Noupadja şi Doina<br />
Migleczi)<br />
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />
FEBRUARIE<br />
1 februarie<br />
· 1945: S-a născut sculptorul EMIL GAGHEL<br />
· 1950: S-a născut CONSTANTIN CEAUŞU, dirijor, folclorist şi interpret <strong>de</strong><br />
muzică populară<br />
2 februarie<br />
· 1914: S-a născut muzicologul GHEORGHE MERIŞESCU<br />
3 februarie<br />
· 1658: 350 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înhumarea domnitorului MATEI BASARAB la Mănăstirea<br />
Arnota<br />
· 1898: Se naşte istoricul şi omul politic GHEORGHE I. BRATIANU, membru al<br />
Aca<strong>de</strong>miei Române<br />
4 februarie<br />
· 1907: S-a născut scriitorul LADMISS NICOLAE ANDREESCU<br />
5 februarie<br />
· 1907: S-a născut artistul liric MIRCEA BUCIU<br />
6 februarie<br />
· 1602: Prima atestare documentară a comunei PĂUŞEŞTI - MĂGLAŞI<br />
· 1927: S-a născut LUCIAN ZATTI, prozator şi publicist<br />
· 1980: S-a stins din viaţă muzicologul IONEL T. GEANTĂ<br />
7 februarie<br />
· 1951: S-a născut interpretul <strong>de</strong> muzică populară ION LUPU<br />
8 februarie<br />
· 1887: S-a născut folcloristul ION N. POPESCU<br />
9 februarie<br />
· 1880: S-a stins din viaţă ATANASIE STOENESCU, episcopul Râmnicului<br />
· 1948: S-a născut epigramistul şi publicistul NICHI URSEI<br />
10 februarie<br />
· 1938: S-a născut CONSTANTIN BOTORAN, istoric, cercetător ştiinţific,<br />
publicist<br />
13 februarie<br />
· 1574: Prima atestare documentară a comunei MUEREASCA<br />
· 1956: S-a născut publicistul EMILIAN FRÂNCU<br />
14 februarie<br />
· 1907: S-a născut poetul DRAGOŞ VRÂNCEANU<br />
· 1923: S-a născut dr. ION ALBESCU, promotor al culturii vâlcene peste hotare<br />
· 1933: S-a născut istoricul şi arhivistul CORNELIU TAMAŞ<br />
· 1962: S-a născut DOINA GHIŢAN, soprană<br />
15 februarie<br />
· 1944: S-a născut poeta FLORICA MITROI<br />
16 februarie<br />
· 1853: S-a născut dr. GHEORGHE SABIN, ctitorul statuii In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> pe<br />
<strong>de</strong>alul Capela<br />
· 1905: S-a născut CONSTANTIN BANACU, meşter popular
19 februarie<br />
· 1941: S-a născut ION MĂLDĂRESCU, publicist<br />
20 februarie<br />
· 1928: S-a născut istoricul şi publicistul EMILIAN POPESCU<br />
21 februarie<br />
· 1891: S-a născut poetul şi ziaristul MARIN PREDESCU<br />
· 1951: S-a născut artistul PETRE CICHIRDAN<br />
22 februarie<br />
· 1901: S-a născut IOAN MARINA - IUSTINIAN, fost Patriarh al Bisericii<br />
Ortodoxe Române (1848 – 1977)<br />
· 1934: S-a născut PETRE PETRIA, bibliograf, publicist, scriitor<br />
23 februarie<br />
· 1874/1876: S-a născut medicul şi cercetătorul ION PUŢUREANU<br />
25 februarie<br />
· 1896: S-a născut doctorul CONSTANTIN GEORGESCU, om <strong>de</strong> teatru<br />
· 1939: S-a stins din viaţă scriitorul IOAN N. DIANU<br />
· 1960: S-a născut GHEORGHE NICOLAE DICAN, artist plastic<br />
Calendar întocmit <strong>de</strong> Florin Epure<br />
Surse:<br />
· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />
Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />
· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />
· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Vâlcea<br />
PROTOPOPUL ŞI FAMILIA NOBILIARA BOLDEA<br />
În Borlovenii – Vechi din Ţara Almăjului ( Caraş – Severin<br />
almăjenii şi nu numai au cinstit memoria unui ilustru înaintaş, protopopul militar<br />
colonel Pavel Bol<strong>de</strong>a evocat <strong>de</strong> protopopul Nicolae Peres. La mormântul familiei<br />
nobiliare Bol<strong>de</strong>a, s-a oficiat o slujbă <strong>de</strong> pomenire, după care cei prezenţi s-au<br />
îndreptat spre casa familiei Bol<strong>de</strong>a, pe frontispiciul căreia a fost montată o placă<br />
comemorativă, prof. Pavel Panduru - directorul Şcolii <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Prigor,<br />
primarul comunei, Verin<strong>de</strong>anu Pavel <strong>si</strong> profesorul <strong>de</strong> religie Petrică Zamela au<br />
vorbit <strong>de</strong>spre Pavel Bol<strong>de</strong>a. Cu ocazia acestui eveniment, Căminul Cultural din<br />
Borlovenii-Vechi a primit numele „Protopop Colonel Pavel Bol<strong>de</strong>a” iar la şcoala din<br />
localitate a avut loc un <strong>si</strong>mpozion la care au vorbit: Alexandru Nemoianu, istoric<br />
şi filosof al culturii, Otilia Bârsan şi avocatul Ioan Bârsan, r profesorul poet<br />
Nicolae Sârbu, director al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa,<br />
scriitorul Nicolae Danciu–Petniceanu din Timişoara, prof. Nicolae Andrei din<br />
localitatea Bănia, profesorii Gheorghe Rancu şi Dănilă Sitariu din Şopotu–Vechi,<br />
primarul Iancu Panduru şi Şeful <strong>de</strong> Ocol Silvic Vlaicu Costel <strong>de</strong> la Mehadia.<br />
Profesorul poet Io<strong>si</strong>f Băcilă a vorbit <strong>de</strong>spre activitatea <strong>de</strong> cercetător a vieţii<br />
românilor <strong>de</strong> peste hotare şi <strong>de</strong> promotor cultural a domnului profesor Alexandru<br />
Nemoianu.<br />
a aparut nmarul 31 al revistei literare Dor <strong>de</strong> Dor pe luna ianuarie 2008.este dat<br />
la tiparire volumul doi al Antologiei liric[ ,epica Dor <strong>de</strong> Dor un<strong>de</strong> sunt antalogati<br />
33 <strong>de</strong> autori.Lucrez la o carte <strong>de</strong> corespon<strong>de</strong>nte un<strong>de</strong> vor fi publicate toata
corespom<strong>de</strong>nta primita pe adresa revistei <strong>de</strong> la primul numar pina la zi.Nu este<br />
putina corespon<strong>de</strong>nta <strong>si</strong> ea va fi selectata pe luni <strong>si</strong> pe ani. Daca Dumneyeu ma va<br />
ajuta, sper sa editez un numar <strong>de</strong> 37 <strong>de</strong> poeme neterminate inchinate scumpei mele<br />
sotii <strong>de</strong>cedata00<br />
In contextul manifestarilor intitulate generic „CULTURA PRIN FILM” , firma<br />
ECRAN VALCEAN organizeaza o intalnire a publicului cinefil, cu opera<br />
cinematografica a lui Cristian Nemescu: "CALIFORNIA DREAMIN' ", film<br />
castigator al multor premii!<br />
Premiera valceana a<br />
acestui film va avea loc in ziua <strong>de</strong> vineri 1 februarie 2008 ora 20 la Sala Mare a<br />
Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Valcea.<br />
Ma <strong>si</strong>mt onorata sa va invit la expozitia mea <strong>de</strong><br />
> pictura <strong>si</strong> poezie<br />
><br />
> intitulata "LUMINA DE PE UMARUL STANG",<br />
><br />
> <strong>de</strong> la centrul Cultura M.I.R.A , Bucuresti,(M.A.I)<br />
><br />
> www.c-cultural.ro<br />
><br />
> Vernisajul va avea loc<br />
><br />
> vineri, 1 februarie , 2008 la orele 18,<br />
><br />
> in Foaierul "Nichita Stanescu".<br />
MANIFESTAREA CULTURALĂ DEDICATĂ MEMORIEI PROTOPOPULUI CRONICAR NICOLAE STOICA DE<br />
HAŢEG<br />
Sâmbătă, 19 ianuarie 2008, sub auspiciile Societăţii literare<br />
„Sorin Titel”, conduse <strong>de</strong> către scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, şi a pimăriei<br />
comunei Mehadia, condusă <strong>de</strong> primarul ec. Iancu Panduru, a avut loc comemorarea<br />
culturală <strong>de</strong>dicată protopopului Nicolae Stoica <strong>de</strong> Haţeg şi a învăţătorului Ion<br />
Băcilă.<br />
După slujba <strong>de</strong> comemorare, <strong>de</strong>sfăşurată la mormântul protopopului, a<br />
urmat un <strong>si</strong>mpozion la liceul din localitate – liceu ce poartă numele protopopului –<br />
un<strong>de</strong> s-au prezentat lucrări <strong>de</strong>spre activitatea protopopului şi a învăţătorului Ion<br />
Băcilă. Au fost susţinute comunicări <strong>de</strong> către cadrele didactice şi oameni <strong>de</strong><br />
cultură ai locului.<br />
După <strong>si</strong>mpozion întreaga a<strong>si</strong>stenţă s-a <strong>de</strong>plasat la casa<br />
învăţătorului Ion Băcilă, un<strong>de</strong> s-a <strong>de</strong>zvelit o placă comemorativă.<br />
Întreaga manifestare s-a <strong>de</strong>sfăşurat în acordurile muzicii fanfarei<br />
<strong>de</strong> elevi din Borlovenii – Vechi, Şcoala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Prigor, condusă <strong>de</strong> prof.<br />
<strong>de</strong> religie al acestei şcoli, Zamela Petrică.<br />
Aceste manifestări au drept scop păstrarea unităţii şi i<strong>de</strong>ntităţii<br />
naţionale în contextul marii globalizări.<br />
Profesor Pavel Panduru<br />
Joi, 31 ianuarie 2008, ora 19.00 la TEATRUL LIRIC ELENA TEODORINI din Craiova va<br />
avea loc spectacolul cu opera NABUCCO <strong>de</strong> Giuseppe Verdi;dirijor Victor Dumănescu<br />
(Cluj-Napoca), regia artistică Giuseppe Visciglia (Italia).
Vineri, 1 februarie, la Pleniţa - Dolj:<br />
Sărbătoarea Sfântului TRIFON - Patronul Spiritual al viilor<br />
Pentru anul 2008, Centrul Ju<strong>de</strong>ţean Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii<br />
Tradiţionale îşi propune să reînvie sărbătorirea SFÂNTULUI TRIFON în comunele<br />
Lipovu şi Pleniţa, comunităţi cu mari suprafeţe viticole.<br />
"CĂSUŢA CU POVEŞTI" - o nouă premieră a Tetarului "JUNIOR" din Târgovişte<br />
Victor Mihalache a pregătit pentru cei mai mici spectatori, dar şi pentru<br />
telespectatorii postului Columna Tv un one-man-show cu muzică, poveşti şi efecte<br />
speciale. Florin CVorlăteanu ( acompaniament muzical), Constantin Petrovici (camera<br />
tv) şi Aurel Ciuca (tour-manager) sunt cei care îl însoţesc pe Victor Mihalache în<br />
această incur<strong>si</strong>une în minunata lume a copiilor şi a copilăriei. În pregătire: o<br />
expoziţie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene!<br />
FESTIVALUL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK “TÂRGOVIŞTE”<br />
EDIŢIA a I-a – 28 februarie – 01 martie 2008<br />
Primăria Târgovişte, Con<strong>si</strong>liul Local Târgovişte, Teatrul pentru Copii şi<br />
Tineret “Mihai Popescu” în colaborare cu Casa <strong>de</strong> Cultură a Municipiului “I. Gh.<br />
Va<strong>si</strong>liu”, Fundaţia Culturală “Ghiocelul” în parteneriat cu Fundaţia Ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Tineret Dâmboviţa şi Centrul Naţional pentru Cultură Tradiţională Dâmboviţa<br />
organizează ediţia a I-a a Festivalului Naţional <strong>de</strong> Muzică Folk „Târgovişte”,<br />
potrivit următorului regulament:<br />
REGULAMENT DE CONCURS<br />
1. Concursul este <strong>de</strong>schis oricărui interpret sau grup folk, care poate<br />
prezenta în concurs cel puţin două creaţii proprii ( grupurile folk nu vor <strong>de</strong>păşi<br />
mai mult <strong>de</strong> 4 membri.) La festival se pot înscrie doar tinerii cu vârstă cuprinsă<br />
între 15 – 35 ani;<br />
2. Pentru înscriere la concurs participanţii vor expedia o casetă sau un CD<br />
<strong>de</strong>mo cu piesele propuse pentru concurs, interpretate voce şi chitară, şi un CV în<br />
ve<strong>de</strong>rea realizăriipliantului <strong>de</strong> sală cu date proprii şi date din activitatea<br />
<strong>de</strong>sfaşurată în domeniu, până cel târziu 15 februarie 2008. Documentele necesare<br />
înscrierii vor fi expediate pe adresa Casa Tineretului, strada Tineretului nr.1 cod<br />
130000 cu menţiunea Festivalul Naţional <strong>de</strong> Muzică Folk „Târgovişte” (pt. Viorel<br />
Dincă). Un juriu <strong>de</strong> specialitate va selecţiona interpreţii şi piesele alese pentru<br />
concurs în cel mult 3 zile <strong>de</strong> la data limită a înscrierii şi aduse la cunoştinţă<br />
concurenţilor selecţionaţi;<br />
3. Concursul va avea loc în perioada 28.02 – 01.03 2008 la sala <strong>de</strong><br />
spectacole a Fundaţiei pentru Tineret Dâmboviţa (Casa Tineretului), micro 6, zona<br />
„Select”;<br />
4. Organizatorii vor a<strong>si</strong>gura cazarea şi masa concurenţilor admişi în<br />
concurs pe perioada <strong>de</strong>sfăşurării festivalului;<br />
5. Ordinea intrării în concurs va fi stabilită <strong>de</strong> organizatori în funcţie<br />
<strong>de</strong> cerinţele spectacolului;<br />
6. Un juriu <strong>de</strong> specialitate format din personalităţi (TV – RADIO, artişti<br />
profe<strong>si</strong>onişti consacraţi) va acorda celor mai buni concurenţi următoarele premii:<br />
TROFEUL LORIN STĂNESCU<br />
În valoare <strong>de</strong> 3.000 lei<br />
Individual<br />
Grup<br />
Premiul I 2.000 lei Premiul I<br />
2.000 lei<br />
Premiul II 1.500 lei Premiul II
1.500 lei<br />
Premiul III 1.000 lei Premiul III<br />
1.000 lei<br />
Menţiune I, II, III – 500 lei fiecare<br />
7. Organizatorii şi sponsorii vor mai acorda premii în funcţie <strong>de</strong> opţiunile<br />
juriului ( creaţie, interpretare şi speciale, etc.)<br />
8. Laureaţii vor participa la Gala Laureaţilor. Neprezentarea în concert<br />
atrage după <strong>si</strong>ne anularea premiului;<br />
9. Organizatorii intenţionează să realizeze cu laureaţii un CD –<br />
înregistrare din concert, toate drepturile <strong>de</strong>curgând din Legea drepturilor <strong>de</strong> autor<br />
fiind cedate organizatorilor;<br />
10. Concurentul distins cu trofeul festivalului nu va mai putea participa<br />
la ediţiile viitoare ale concursului <strong>de</strong>cât ca invitat în recital. Concurentul sau<br />
grupul distins cu premiul I nu va mai putea concura <strong>de</strong>cât după următoarele două<br />
ediţii.<br />
Informaţii <strong>de</strong>spre Festival la telefon:<br />
Teatrul pentru copii şi Tineret „Mihai Popescu” Târgovişte<br />
Tel/fax : 0245.210879<br />
e-mail :tmp_tgv@yahoo.com<br />
Fundaţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Tineret Dâmboviţa<br />
Tel/fax : 0245.214389<br />
e-mail : fjt_db@yahoo.com<br />
joi, 31 ian. 2008, ora 11.00, la Craiova, la Muzeul Olteniei - Secţia <strong>de</strong> Istorie-<br />
Arheologie, va avea loc vernisajul expoziţiei SFÂRŞITUL EPOCII BRONZULUI ÎN SUD-<br />
VESTUL ROMÂNIEI, CULTURA GÂRLA MARE.<br />
Manifestarea este organizată <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>lile Ju<strong>de</strong>ţene Dolj şi Mehedinţi, prin Muzeul<br />
Olteniei şi Muzeul Regiunii Porţilor <strong>de</strong> Fier Drobeta Turnu-Severin.<br />
Expoziţia va putea fi vizitată şi în luna februarie.<br />
Reinaugurarea sălii <strong>de</strong> la Operetă<br />
Teatrul <strong>de</strong> Operetă începe a-şi pune în practică proiectele pentru 2008 în sala mică<br />
a Teatrului Naţional un<strong>de</strong> a funcţionat până la incendierea acesteia. Relansarea<br />
sălii a avut loc duminică, 27 ianuarie, cu un spectacol pregătit special, "Bal la<br />
prinţul Orlovski", un spectacol muzical-coregrafic, reunind un număr-record <strong>de</strong><br />
artişti, în selecţiuni din operete diferite. Început cu "Valsul Imperial" <strong>de</strong> Johann<br />
Strauss şi terminat cu "Marşul Ra<strong>de</strong>tzki", "Balul" a adus arii şi scene <strong>de</strong> balet din<br />
"Ţara Surâsului", "Văduva veselă", "Prinţesa circului", "Victoria şi al ei husar",<br />
"Lăsaţi-mă să cânt" şi "Liliacul" lui Kalman care a dat, <strong>de</strong> altfel, i<strong>de</strong>ea acestui<br />
spectacol. Sub bagheta dirijorilor Emil Maxim şi Lucian Vlă<strong>de</strong>scu au evoluat aproape<br />
toţi soliştii teatrului, trupa <strong>de</strong> balet, orchestra şi, mai ales, două intervenţii<br />
instrumentale solistice <strong>de</strong> prestigiu: Horia Mihail, care a inaugurat noul pian<br />
Bosendorfer şi Alexandru Tomescu, care a cântat pe vestita vioară Stradivarius.<br />
Proiectele Teatrului <strong>de</strong> Operetă pentru noua sală sunt ambiţioase, cu 7 premiere în<br />
acest an, dintre care remarcăm montarea regizorului maghiar Attila Beres cu "Văduva<br />
veselă" şi organizarea unui festival internaţional, la sfârşitul stagiunii 2007-<br />
2008, cu participarea unor ţări în care acest gen este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> preţuit -<br />
Ungaria, Ru<strong>si</strong>a, Ucraina, Bulgaria, Suedia - şi invitarea unor pianişti şi solişti<br />
vocali străini pentru recitaluri menite să pună în valoare noul pian sau<br />
continuarea proiectului "Memoria Operetei".<br />
Eveniment editorial
Recent, la Editura Napoca Star din Cluj-Napoca, a apărut cartea „Don’t play with<br />
the snakes” semnat <strong>de</strong> Hanna Bota. Volumul cuprin<strong>de</strong> o selecţie din cele trei cărţi<br />
<strong>de</strong> poezie publicate până în prezent <strong>de</strong> autoare. Selecţia şi ver<strong>si</strong>unea engleză<br />
aparţin lui Dan Brudaşcu, profesor onorific adjunct al Univer<strong>si</strong>tăţii Districtului<br />
Columbia (S.U.A.).<br />
Hanna Bota (născută, în Cluj-Napoca, la 7 iulie 1968), absolventă în teologie,<br />
actualmente profesoară <strong>de</strong> religie într-un liceu clujean, s-a afirmat, începând din<br />
anii ‚90, atât ca poetă, cât şi ca prozatoare. Ultima ei carte, apărută în mai<br />
2007, este romanul Maria din Magdala con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat <strong>de</strong> unii critici drept una din<br />
apariţiile remarcabile ale anului editorial recent încheiat. Tot în acelaşi an,<br />
autoarea a publicat volumul <strong>de</strong> poezii Jurnalul unui nabi. De o bună şi extrem <strong>de</strong><br />
favorabilă primire s-au bucurat şi celelalte volume <strong>de</strong> poezie publicate <strong>de</strong> Hanna<br />
Bota: Candidaţi pentru ploaia târzie (1994), Dincolo <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne (1997), Ultimele poeme<br />
închipuite ale lui V.V. în transcriere imaginară <strong>de</strong> ... (2003) sau Elogiul pietrei<br />
(2004).<br />
O NOUA REVISTA LITERARA LA CHISINAU<br />
Un grup <strong>de</strong> tineri scriitori din Chi<strong>si</strong>nau: Marius Ianus <strong>si</strong> Dumitru Crudu impreuna<br />
cu colaboratorii Mihai Vakulovski, Pavel Paduraru, Stefan Bastovoi, Silvia<br />
Caloianu, Andrei Gamart, Hose Pablo, Mitos Micleusanu etc. au lansat <strong>de</strong> curand<br />
revista "Stare <strong>de</strong> Urgenta", cu subtitlul "revista bilunara <strong>de</strong> literatura, arta <strong>si</strong><br />
atitudine". Revista <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau i<strong>si</strong> propune sa aduca un suflu nou in preisajul<br />
publicistic in limba romana, Ajunsa la numarul al doilea, intr-un stil specific<br />
inci<strong>si</strong>v care caracterizeaza acest grup <strong>de</strong> valoroas[ tanara literatura, "Starea <strong>de</strong><br />
urgenta" are ca tema principala "Frica la moldoveni".<br />
Ma numesc Alecsandru BOBOC <strong>si</strong> sunt primarul comunei Gradistea, jud. Calara<strong>si</strong>.<br />
Astazi<br />
mi-am facut cont pe forumul <strong>si</strong>te-ului dvs. Cred ca avem cate ceva <strong>de</strong> aratat <strong>si</strong><br />
pentru a ne cunoaste mai bine, va rog sa accesati www.primariagradistea.ro De pe<br />
prima pagina se poate intra foarte bine pe ziarul local al comunei noastre, precum<br />
<strong>si</strong> pe prezentarea ansamblului nostru folcloric<br />
http://www.primariagradistea.ro/brauletul_dunarii.html<br />
LA CALARASI O EXPOZITIE EVOCANDU-L PE SCULPTORUL ION VLAD<br />
In ju<strong>de</strong>tul natal al marelui sculptor a fost inaugurata expozitia intitulata "Ion<br />
Vlad se intoarce acasa", ce va ramane <strong>de</strong>schisa pana pe 1 martie. Ion Vlad este unul<br />
dintre cei mai importanti artisti romani, care s-a nascut in 1920 la Fetesti <strong>si</strong> s-a<br />
stins din viata in 1992 la Paris. Prima expozitie <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene a artistului a avut loc<br />
in 1933, cu portrete ale colegilor <strong>de</strong> liceu, ale profesorilor <strong>si</strong> ale<br />
personalitatilor orasului, la libraria din centrul orasului Calara<strong>si</strong>. Prieten <strong>si</strong><br />
confrate <strong>de</strong> avangarda artistica <strong>si</strong> literara cu Dimitrie Stelaru, Constant Tonegaru,<br />
Naum Corcescu, Geo Dumitrescu, Stephan Roll, Lucian Grigorescu, Ioan Anghel, Ion<br />
Vla<strong>si</strong>u, Romulus La<strong>de</strong>a, <strong>de</strong>-a lungul vietii sale Ion Vlad a expus in galerii<br />
importante din tara <strong>si</strong> din strainatate, a avut expozitii personale la Sighisoara,<br />
la Bucuresti, la Paris, la Nisa etc. O mare parte a vietii sale a petrecut-o in<br />
Franta. In 1991, Ion Vlad a fost ales membru al Aca<strong>de</strong>miei Romane<br />
La Veneţia: istroromânii<br />
Un spectacol unic, prezentând tradiţiile istroromânilor, s-a <strong>de</strong>sfăşurat într-unul<br />
dintre celebrele scuaruri ale Veneţiei. La Campo Santa Fosca, Ansamblul folcloric<br />
"Dor călător" din Graz (Austria), condus <strong>de</strong> Ionel Mircea Popi, a prezentat<br />
veneţienilor şi turiştilor veniţi în Lagună ca să întâmpine celebrul carnaval<br />
veneţian, o serie <strong>de</strong> cântece şi dansuri specifice acestei vechi etnii <strong>de</strong> seminţie<br />
românească provenind din zona Maramureşului şi Banatului, ai cărei urmaşi locuiesc<br />
tradiţional în vestul Croaţiei, ca şi în anumite zone din Italia şi Austria. În
vestul Croaţiei, locuind peninsula ce le dă numele, ei sunt cunoscuţi drept<br />
"ciribiri" sau "vlahii din Istria".<br />
Cu acest prilej, Institutul <strong>de</strong> Cultură şi Cercetare Umanistică "Nicolae Iorga" <strong>de</strong><br />
la Veneţia, în colaborare cu Asociaţia Culturală Italo-Română "Decebal" din Trieste<br />
au organizat o expoziţie cu documente, fotografii, afişe, cărţi, precum şi diverse<br />
obiecte originale ca, <strong>de</strong> exemplu, primul manual <strong>de</strong> istroromână, stampe vechi şi<br />
hărţi care ilustrează istoria Istriei şi mai multe manifestări <strong>de</strong> promovare a<br />
acestei comunităţi, reunite sub genericul "Istroromânii: o cultură mică în marea<br />
istorie", sub patronajul Primăriei din Trieste şi al UNESCO Italia.<br />
Întâlnirea <strong>de</strong> lucru cu membrii proiectului Ale<strong>si</strong>a pentru parteneriatul în Proiectul<br />
<strong>de</strong> Restauare şi Promovare a Cetăţilor din Munţii Orăştiei a avut loc la Deva în<br />
organizarea Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene <strong>de</strong> Cultură, Culte Patrimoniu Naţional, stabilindu-se<br />
etapele <strong>de</strong> lucru pentru anul 2008 şi punerea în circuitul turistic a primelor<br />
obiective<br />
Manifestări culturale complexe în ju<strong>de</strong>ţul Olt:<br />
Expoziţii, <strong>si</strong>mpozion, spectacol <strong>de</strong> muzică şi poezie „Ion Minulescu”<br />
„Conservarea şi prezervarea tradiţiilor, a i<strong>de</strong>ntităţii culturale locale”<br />
Perioada: 01.01.2008 - 31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />
Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />
„Evi<strong>de</strong>nţa analitică şi clasarea patrimoniului-cultural” Perioada: 01.01.2008 -<br />
31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />
„Ju<strong>de</strong>ţul Olt în spaţiul cultural naţional şi european” Perioada: 01.01.2008 -<br />
31.01.2008Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional OltData înregistrării: 14.01.2008<br />
Medalion literar – „Singur printre poeţi – Marin Sorescu – poet al plaiurilor<br />
olteneşti”Perioada: 19.02.2008 - 19.02.2008<br />
» Colocviul „115 ani <strong>de</strong> la naşterea lui Tudor Muşatescu”Perioada: 22.02.2008 -<br />
22.02.2008<br />
AGENDA CULTURALĂ VRÂNCEANĂ<br />
22 ianuarie FocsaniSala Tara Vrancei –Cinema Balada, orele 17.00 Ansamblul<br />
Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei”Arhivele StatuluiCon<strong>si</strong>liul Local al Tinerilor<br />
Focsani “ Unirea face puterea” concurs spectacol<br />
23 ianuarie FocsaniSala Tara Vrancei –Cinema Balada, orele 17.00 Ansamblul<br />
Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei” “Hai români la hora mare” spectacol muzicalcoregrafic<br />
24 Ianuarie FocsaniAteneul Popular, orele 14.00 Ateneul Popular “Mr Gh<br />
Pastia” Expozitie24 Ianuarie 1859 in colaborare cu Arhivele Statului Vrancea<br />
24 Ianuarie FocsaniPiata Unirii, orele 11.00 Teatrul Municipal Mr Gh<br />
PastiaAnsamblul Folcloric Profe<strong>si</strong>onist “Tara Vrancei” Spectacol <strong>de</strong>dicat<br />
implinirii a 149 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la unirea Principatelor RomâneMoment folcloric “Hai să<br />
dam mână cu mână”<br />
24 Ianuarie Mărăşeşti Casa <strong>de</strong> Cultura Mărăşeşti Manifestari<br />
<strong>de</strong>dicate Unirii Principatelor<br />
24 Ianuarie Adjud Casa <strong>de</strong> CulturăAdjudMuzeul Vrancei 24 Ianuarie 1859 –<br />
Unirea Principatelor Române<br />
30 ianuarie FocsaniTeatrul Municipalsala “Mr.Gh.Pastia” orele 18.00 Teatrul<br />
Municipal O noapte furtunoasa; regia Catalin Naum
Cenaclul Literar Mihai Eminescu <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />
din New York (Director Theodor Damian, Con<strong>si</strong>lier M.N.Rusu)<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 25 Ianuarie 2008, ora 7:00 PM<br />
la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />
30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY<br />
(tren R, V, G pana la statia 46 Street)<br />
Astoria (Queens)<br />
la o seara literara pe tema:<br />
Bilant <strong>si</strong> Perspective<br />
prezinta M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />
va anunt cu placere aparitia la editura FIDES din Ia<strong>si</strong>, a volumului <strong>de</strong><br />
poezii „33 bis”, prefatat <strong>de</strong> domnul Dumitru Scortanu, <strong>si</strong> a minivolumului<br />
„Analfabetism literar”.<br />
Aceste doua noi volume pot fi citite <strong>si</strong> pe <strong>si</strong>teul www.ionutcaragea.ro<br />
Torino - capitala culturala romaneasca<br />
In intervalul 18-25 ianuarie 2008, cei <strong>de</strong> la Torino au po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a vizita o<br />
expozitie colectiva a trei dintre cei mai cunoscuti artisti romani din Piemonte:<br />
Liviu Margineanu, absolvent al Scolii Apostu din Bacau, Lucian Silisteanu, al<br />
Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> din Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> Simona Juncu Calpac, a Liceului <strong>de</strong> arte din Piatra
Neamt. Fiecare abor<strong>de</strong>aza arta in propriul stil prezentand astfel pictura abstracta,<br />
sculptura <strong>si</strong> arta <strong>de</strong>corativa textila.<br />
JOI, 24 IANUARIE 2008<br />
Craiova, Piaţa Alexandru Ioan Cuza<br />
Programul manifestărilor <strong>de</strong>dicate celebrării a 149 <strong>de</strong> la Unirea Principatelor<br />
Române:<br />
- ora 10.00 Intonarea Imnului Naţional<br />
- ora 10.05 Alocuţiunile oficialilor<br />
- ora 10.20 Depuneri <strong>de</strong> buchete <strong>de</strong> flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan<br />
cuza<br />
- ora 10.50 Defilarea Gărzii <strong>de</strong> onoare<br />
- ora 11.00 HORA UNIRII şi program muzical-artistic "Uniţi în cuget şi-n <strong>si</strong>mţiri"<br />
- ora 11.45 Masă festivă - Sala Mică a Primăriei Craiova<br />
vineri,01.02.2008, ora 11.00 / pe platoul Primăriei oraşului Segarcea:<br />
SĂRBĂTOAREA TRIFON - PATRONUL SPIRITUAL ŞI PROTECTORUL VIILOR<br />
Manifestarea va fi <strong>de</strong>schisă <strong>de</strong> alocuţiunile oficialilor, ceremonialul sfinţirii<br />
viilor pentru anul nou - 2008 şi continuată cu un spectacol folcloric susţiunut <strong>de</strong><br />
Ansamblul Folcloric "Maria Tănase"<br />
Romanul lui Mircea Elia<strong>de</strong> „Maitreyi" va fi dramatizat <strong>de</strong> Teatrul <strong>de</strong> Stat din<br />
Ora<strong>de</strong>a, repetiţiile la spectacolul cu acelaşi titlu fiind începute <strong>de</strong> trupa „Io<strong>si</strong>f<br />
Vulcan". Regia va fi semnată <strong>de</strong> Chris Simion. „Maitreyi" va fi a cincea premieră a<br />
stagiunii 2007-2008 pe scena oră<strong>de</strong>ană. Premiera va avea loc la mijlocul lunii<br />
februarie.<br />
vineri,1 feb.2008 / ora 19.00<br />
FILARMONICA OLTENIA<br />
Concert <strong>si</strong>mfonic - În program:<br />
BEETHOVEN<br />
Uvertura "Coriolan"<br />
Concertul nr.3 în Do minor pt.pian şi orchestră<br />
CEAIKOVSKI<br />
Simfonia a IV.a în Fa minor<br />
Dirijor - ALFONSO SAURA (Spania)<br />
Solist - VINICIU MAROIANU; pian<br />
COMPOZITORUL STEFAN NICULESCU<br />
Aflam cu durere ca s-a stins din viaţă unul dintre cei mai mari muzicieni români ai<br />
secolului XX, profesor-mo<strong>de</strong>l al multor talente <strong>si</strong> compozitor mo<strong>de</strong>rn <strong>de</strong> mare<br />
prestigiu in avangarda artistica ce impune contributia romaneasca in lume. Anul<br />
trecut, lumea muzicală europeană l-a omagiat pe compozitorul şi aca<strong>de</strong>micianul<br />
Ştefan Niculescu la vârsta <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong>dicându-i portrete – în Bucureşti, în<br />
Basel, Zürich, Berlin, Hamburg şi în alte centre culturale ale lumii<br />
SARBATOAREA LICEULUI "GRIGORE TOCILESCU" MIZIL-30 IANUARIE 2008, ed.II<br />
In cadrul acesteia se vor <strong>de</strong>cerna premiile Concursului National <strong>de</strong> Poezie, Epigrame<br />
<strong>si</strong> Calambururi "ROMEO SI JULIETA LA MIZIL."<br />
Se va inaugura CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE al liceului.<br />
Printre invitatii <strong>de</strong> onoare: domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Alexandru<br />
Mironov, Corneliu Berbente, Didona Eminescu.
Aceasta editie, ca <strong>si</strong> aceea <strong>de</strong> anul trecut, are loc sub zodia traditiei <strong>si</strong> in<br />
spiritul inovatiei. L.B.<br />
SARBATOAREA LICEULUI "GRIGORE TOCILESCU" MIZIL-30 IANUARIE 2008, ed.II<br />
In cadrul acesteia se vor <strong>de</strong>cerna premiile Concursului National <strong>de</strong> Poezie, Epigrame<br />
<strong>si</strong> Calambururi "ROMEO SI JULIETA LA MIZIL."<br />
Se va inaugura CENTRUL DE DOCUMENTARE SI INFORMARE al liceului.<br />
Printre invitatii <strong>de</strong> onoare: domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Alexandru<br />
Mironov, Corneliu Berbente, Didona Eminescu.<br />
Aceasta editie, ca <strong>si</strong> aceea <strong>de</strong> anul trecut, are loc sub zodia traditiei <strong>si</strong> in<br />
spiritul inovatiei. L.B.<br />
mihai eminescu-evocari<br />
Expoziţia "Expre<strong>si</strong>vităţi textile", a artistului plastic Hedy M.Kiss<br />
Data: 18.01.2008 - 31.01.2008<br />
Loc: Timişoara<br />
Organizator: Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a<br />
ju<strong>de</strong>ţului Timiş<br />
Adresa: str. Episcop Augustin Pacha nr.8<br />
Telefon: +40 (0)256 493659, 493661<br />
Fax: +40 (0)256 493659<br />
Email: dccpctimis@mail.dnttm.ro<br />
Site: http://www.dccpcnjtimis.ro<br />
Prezintă criticul <strong>de</strong> artă prof.univ.dr.Ioan Iovan şi criticul <strong>de</strong> artă Ioan<br />
Szekernyés, preşedinte al Filialei din Timişoara a UAP.<br />
Expoziţia <strong>de</strong> pictură "GEN PARADISIAC"<br />
a artistei Georgeta Cădărean Cocian.<br />
Prezintă: prof.univ.dr. Ioan Iovan, critic <strong>de</strong> artă ş prof.univ.dr. Mihai<br />
Dragomirescu.<br />
INVITAŢIE la eveniment<br />
Imagini din timpul evenimentului<br />
Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare:<br />
Timişoara, Casa <strong>Arte</strong>lor (sediul DCCPCNJ Timiş), str. Episcop Augustin Pacha nr.8<br />
Joi, 24 Ianuarie 2008, orele 19, la sala <strong>de</strong> concerte a Centrului National <strong>de</strong> Arta<br />
"TINERIMEA ROMANA" va avea loc concertul<br />
"DIASPORA COMPONISTICĂ ROMÂNEASCĂ" (VI)<br />
In program:<br />
COSTIN CAZABAN - SOLVE E COAGULA
YEHUDA YANNAY - SEVEN LATE SPRING PIECES<br />
TUDOR MISDOLEA - DANS NOCTURN<br />
VLADIMIR BELEAEV - SEPTET (IN MEMORIAM)<br />
AUREL STROE - HUMORESKE MIT ZWEI DURBLICKEN ZUM LEEREN<br />
Interpreteaza Ansamblul “ARCHAEUS”<br />
Anca Vartolomei - violoncel<br />
Şerban Novac - fagot<br />
Dorin Gliga - oboi<br />
Ion Ne<strong>de</strong>lciu – clarinet<br />
Rodica Dănceanu - pian<br />
Alexandru Matei - percuţie<br />
Marius Lăcraru - vioară<br />
Liviu Dănceanu - conducerea muzicală<br />
PROGRAM DE SPECTACOLE<br />
TEATRUL NATIONAL RADU STANCA SIBIU<br />
PERIOADA 8 - 30 ianuarie 2008
Marti 8 ianuarie 2008 ora 19.00 – TRANSPORT DE FEMEI <strong>de</strong> Steve Gooch – sediu:<br />
Teatrul National "Radu Stanca" – sectia germana<br />
REGIA: George Ivascu<br />
DISTRIBUTIA: Gabriel Sterian, Ali Deac, Simina Contras, Iula Merca, Daniela Anghel,<br />
lorelei Ghazawi, Emilia Iancu, Ada Soaica<br />
- intrarea libera, in limita locurilor disponibile<br />
Spectacol sustinut <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>ntii anului IV Actorie – clasa lector univ. dr. George<br />
Ivascu, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blaga†Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong><br />
Miercuri 9 ianuarie 2008 ora 19.00 – WIE FEUERE ICH MEINEN MORDER <strong>de</strong> Aki<br />
Kaurismaki – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" – sectia germana<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Carmencita Brojboiu<br />
DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Johanna Adam, Franz Kattesch, Horia Nicoara, Pali<br />
Vecsei<br />
- cu subtitrare in limba romana<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=am_angajat_un_ucigas_profes<br />
ionist<br />
Joi 10 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELECTRA scenariu dramatic <strong>de</strong> Mihai Maniutiu dupa<br />
Sofocle <strong>si</strong> Euripi<strong>de</strong> – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Mihai Maniutiu<br />
SCENOGRAFIA: Cristian Rusu<br />
DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Ioana Craciunescu, Marian Ralea, Doru Presecan, Dan<br />
Glasu, Ofelia Popii, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Mihai Coman, Diana Fufezan,<br />
Adrian Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Viorel Rata, Bogdan<br />
Saratean, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u <strong>si</strong> Grupul „Iza†din<br />
Maramures<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=electra<br />
Vineri 11 ianuarie 2008 ora 19.00 – TREI POVESTIRI CARE MERITA SA FIE POVESTITE<br />
<strong>de</strong> Osvaldo Dragun<br />
– sediu: Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor – Sala <strong>de</strong> sport<br />
REGIA: Dan Glasu<br />
DISTRIBUTIA: Alina Irom, Romina Stroia, Alexandra Tica, Arina Trif, Florin Besoiu,<br />
Catalin Grigoras<br />
- intrarea libera, in limita locurilor disponibile<br />
Spectacol sustinut <strong>de</strong> absolventii Sectiei Actorie, Univer<strong>si</strong>tatea „Lucian Blagaâ€<br />
Sibiu, Facultatea <strong>de</strong> Litere <strong>si</strong> <strong>Arte</strong>, cu participarea stu<strong>de</strong>ntilor anului II Actorie<br />
– clasa lector univ. drd. Dan Glasu <strong>si</strong> anului III Actorie – clasa lector univ.<br />
drd. Marian Ralea<br />
Sambata 12 ianuarie, Duminica 13 ianuarie 2008 ora 19.00 – FAUST <strong>de</strong> Goethe –<br />
sediu: Centrala Simerom<br />
SCENARIUL SI REGIA: Silviu Purcarete<br />
DECOR SI LIGHT DESIGN: Helmut Stürmer<br />
COSTUMELE: Lia Mantoc<br />
MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />
ORCHESTRATIA: Doru Apreotesei<br />
VIDEO: Andu Dumitrescu<br />
ASISTENT DE SCENOGRAFIE: Daniel Raduta<br />
DISTRIBUTIA: Ilie Gheorghe, Ofelia Popii, Johanna Adam, Maria Anusca, Emoke<br />
Boldizsar, Lerida Buchholtzer, Irina Deak, Diana Fufezan, Raluca Iani, Laura Ilea,<br />
Diana Vacaru Lazar, Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit, Gabriela Neagu, Renate<br />
Muller Nica, Veronica Popescu, Eleonora Po<strong>si</strong>rca, Mariana Presecan, Cristina Ragos,<br />
Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u, Ema Vetean, Mihai Coman, Florin<br />
Cosulet, Dan Glasu, Tomohiko Kogi, Adrian Matioc, Adrian Neacsu, Catalin Neghina,<br />
Eduard Patrascu, Catalin Patru, Doru Presecan, Viorel Rata, Vlad Robas, Bogdan<br />
Saratean, Ciprian Scurtea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Liviu Vlad, Steve Walter,<br />
Dana Anghel, Simina Contras, Raluca Covrig, Teodora Domnariu, Lorelei Gazawi,<br />
Bianca Goada, Iulia Mihaela Grigore, Emilia Iancu, Alina Irom, Laura Luca, Ilinca<br />
Mateescu, Iulia Merca, Diana Sofia Murarus, Florentina Neagu, Alexandra Petrasciuc,<br />
Romina Stroia, Andreea Soaica, Doriana Taut, Gabriela Tica, Arina Trif, Codruta<br />
Varadi, Mihai Alexandru, Florin Besoiu, Liviu Ble<strong>de</strong>a, Gabriel Budur, Alex Deac,<br />
Catalin Grigoras, Alexandru Verzescu, Laurentiu Vlad, Tania Anastasof, Me<strong>de</strong>ea<br />
Dobrota, Doris Faff, Astrid Hermann, Irina Mihai, Aneea Oprin, Ana Maria Telebus<br />
Imperium Band: Dorin Pitariu (chitara), Calin Filip (bass), Lucian Fabro<br />
(percutie), Ciprian Oancea (claviaturi)
- Pret bilete: 20 lei; redus: 10 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=faustpurcarete<br />
Miercuri 16 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELLING <strong>de</strong> Axel Hellstenius (in colaborare<br />
cu Peter Næss) dupa romanul "Frati <strong>de</strong> Sange" <strong>de</strong> Ingvar Ambjørnsen, tradus din<br />
norvegiana <strong>de</strong> Gabriele Haefs – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" - sectia<br />
germana<br />
REGIA: Vlad Massaci<br />
SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />
ILUSTRATIE MUZICALA: Cristian Juncu<br />
DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Franz Kattesch, Bogdan Saratean, Johanna Adam<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Joi 17 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELECTRA scenariu dramatic <strong>de</strong> Mihai Maniutiu dupa<br />
Sofocle <strong>si</strong> Euripi<strong>de</strong> – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Mihai Maniutiu<br />
SCENOGRAFIA: Cristian Rusu<br />
DISTRIBUTIA: Mariana Presecan, Ioana Craciunescu, Marian Ralea, Doru Presecan, Dan<br />
Glasu, Ofelia Popii, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Mihai Coman, Diana Fufezan,<br />
Adrian Neacsu, Catalin Neghina, Eduard Patrascu, Catalin Patru, Viorel Rata, Bogdan<br />
Saratean, Cristina Stoleriu, Dana Talos, Codruta Va<strong>si</strong>u <strong>si</strong> Grupul „Iza†din<br />
Maramures<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=electra<br />
Vineri 18 ianuarie 2008 ora 19:00 – BALUL scenariu <strong>de</strong> Radu Alexandru Nica <strong>si</strong><br />
Mihaela Michailov dupa o i<strong>de</strong>e a Théatre <strong>de</strong> Campagnol – sediu: Teatrul National<br />
„Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Helmut Sturmer<br />
COSTUME: Maria Miu<br />
COREGRAFIA: Carmen Cotofana<br />
MUZICA ORIGINALA: Va<strong>si</strong>le Sirli<br />
DISTRIBUTIA: Diana Fufezan, Gabriela Neagu, Ofelia Popii, Florentina Tilea, Codruta
Va<strong>si</strong>u, Florin Cosulet, Adrian Matioc, Horia Nicoara, Adrian Neacsu, Catalin Patru,<br />
Viorel Rata, Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=balul<br />
Sambata 19 ianuarie 2008 ora 19.00 – NASUL dupa N.V. Gogol – sediu: Teatrul<br />
National „Radu Stancaâ€<br />
DIRECTIA DE SCENA: Alexandru Dabija<br />
SCENOGRAFIE, LIGHT DESIGN, VIDEO: Andu Dumitrescu<br />
MUZICA SI VERSURILE: Ada Milea, Bogdan Burlacianu<br />
CU: Ada Milea, Bogdan Burlacianu<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=nasul<br />
Duminica 20 ianuarie 2008 ora 19.00 – GAITELE <strong>de</strong> Alexandru Kiritescu – sediu:<br />
Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Florin Zamfirescu<br />
DECORUL: Alin Gavrila<br />
COSTUMELE: Mc. Ranin<br />
DISTRIBUTIA: Dana Maria Lazarescu, Rodica Margarit, Dana Talos, Geraldina Basarab,<br />
Ofelia Popii, Diana Fufezan, Codruta Va<strong>si</strong>u, Florentina Tilea, Adrian Neacsu, Mihai<br />
Coman, Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
Miercuri 23 ianuarie 2008 ora 19.00 – ELLING <strong>de</strong> Axel Hellstenius (in colaborare<br />
cu Peter Næss) dupa romanul "Frati <strong>de</strong> Sange" <strong>de</strong> Ingvar Ambjørnsen, tradus din<br />
norvegiana <strong>de</strong> Gabriele Haefs – sediu: Teatrul National "Radu Stanca" - sectia<br />
germana<br />
REGIA: Vlad Massaci<br />
SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />
ILUSTRATIE MUZICALA: Cristian Juncu<br />
DISTRIBUTIA: Georg Potzolli, Franz Kattesch, Bogdan Saratean, Johanna Adam<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei
Vineri 25 ianuarie, Sambata 26 ianuarie 2008 ora 19:00 – PESCARUSUL <strong>de</strong> Cehov –<br />
sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Andrei Serban<br />
SCENOGRAFIA: Andu Dumitrescu<br />
COSTUMELE: Maria Miu<br />
DISTRIBUTIA: Maia Morgenstern/Mariana Presecan, Tudor Aaron Istodor/Adrian Neacsu,<br />
Marian Ralea/Georg Potzolli, Cristina Flutur, Dan Glasu, Cristina<br />
Stoleriu/Florentina Tilea, Diana Fufezan/Raluca Iani/Ofelia Popii, Adrian Matioc,<br />
Cornel Raileanu/Doru Presecan, Viorel Rata/Pali Vecsei<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=pescarusulserban<br />
Duminica 27 ianuarie 2008 ora 19.00 –ASTEPTANDU-L PE GODOT <strong>de</strong> Samuel Beckett –<br />
sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
Regia: Silviu Purcarete<br />
Scenografia: Silviu Purcarete<br />
Distributia: Constantin Chiriac, Marian Ralea, Cristian Stanca, Pali Vecsei, Sanda<br />
Anastasof, Dan Mitrea <strong>si</strong> muzicienii: Aurel Tancu, Sena Ducariu, Lacrima Maria<br />
Stanescu<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=asteptandu_l_pe_godot_purca<br />
rete<br />
Miercuri 30 ianuarie 2008 ora 19.00 – DIE ARABISCHE NACHT <strong>de</strong> Roland<br />
Schimmelpfennig – sediu: Teatrul National „Radu Stancaâ€<br />
REGIA: Radu Alexandru Nica<br />
SCENOGRAFIA: Mihai Pacurar<br />
COREGRAFIA: Lóránt András<br />
DISTRIBUTIA: Franz Kattesch, Alexandru Deac, Johanna Adam, Horia Nicoara, Anca<br />
Cipariu, Florentina Tilea<br />
- cu subtitrare in limba romana<br />
- Pret bilete: 10 lei; redus: 5 lei<br />
http://galerie.liternet.ro/view_album.php?set_albumName=noapte_araba
REVISTA "PORTO-FRANCO" nr. 140<br />
a apărut <strong>de</strong> curînd la Galaţi reflectând activitatea susţinută a Societăţii<br />
scriitorilor"Costache Negri". Aniversarea aca<strong>de</strong>micianului Mihai Cimpoi şi un<br />
"Remember Ioanid Romanescu", evocările Horten<strong>si</strong>a Papadat Bengescu şi Mihail<br />
Sebastian însoţesc versurile şi proza<br />
lui Ion Croitoru, N.I.Staicu-Buciumeni, Angela Baciu,Mihai Ganea, Luminiţa Dascălu,<br />
Liliana Spătaru, Ana Cioriciu, Alina Cheşcă, Oana Mihai, Oltea Ştefănescu şi ale<br />
mentorului revistei: Sterian Vicol<br />
Teatrul LUNI <strong>de</strong> la Green Hours<br />
Subiecte tari, <strong>de</strong> actualitate, cu piese in<strong>de</strong>dite, constituie programul Teatrului<br />
LUNI <strong>de</strong> la Green Hours, în prezent jucându-se producţia complet românească<br />
“Bucarest Calling”. Piesa s-a jucat în străinătate <strong>de</strong> nouă ori, dar în România<br />
numai <strong>de</strong> patru ori. Trupa a fost invitată la festivalul internaţional “The New York<br />
Fringe” , unul dintre cele mai bine cotate festivaluri <strong>de</strong> teatru din lume. Numele<br />
autorului este Peca Ştefan, iar actorii sunt cu toţii foarte tineri: Isabela<br />
Neamţu, Katia Pascariut, Cosmin Sele<strong>si</strong>, Daniel Popa, Laurenţiu Bănescu. Teatrul<br />
LUNI are o activitate <strong>de</strong> 10 ani, timp în care şi-a format un public al său care a<br />
primit foarte bine “Bucarest Calling”. Personajele piesei se mişcă într-un cerc<br />
vicios care e <strong>de</strong> fapt Bucureştiul: Un fel <strong>de</strong> închisoare din care nu pot evada.<br />
Încearcă să eva<strong>de</strong>ze, totuşi, personajul interpretat <strong>de</strong> Isabela Neamţu – o<br />
prostituată al cărei vis e să <strong>de</strong>vină actriţă la Hollywood.<br />
Arad biennial 2007".<br />
Manifestarea <strong>de</strong> artă contemporană, care a <strong>de</strong>marat la Arad aduce în oraş lucrări <strong>de</strong><br />
pictură, grafică şi sculptură realizate <strong>de</strong> peste două sute <strong>de</strong> artişti din ţară şi<br />
din străinătate. „Arad biennialse" constituie într-un punct <strong>de</strong> întâlnire pe <strong>si</strong>meze<br />
şi în spaţiile galeriilor a celor mai reprezentative opere din sfera picturii,<br />
sculpturii, graficii contemporane semnate <strong>de</strong> autori aparţinând spaţiului central şi<br />
sud-est european. La acest proiect au a<strong>de</strong>rat oraşe partenere şi viitoare partenere<br />
ale Aradului: Pecs - Ungaria, Plzen - Cehia şi O<strong>si</strong>jek - Croaţia. După expunerea la<br />
Arad, o selecţie a bienalei va fi itinerată în cele trei oraşe şi la invitaţia<br />
primăriei oraşului Pohlarn - Austria, în locul <strong>de</strong> naştere al marelui pictor<br />
expre<strong>si</strong>onist Oskar Kokoschka. Vor fi expuse 78 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură, 37 sculpturi<br />
şi 15 lucrări <strong>de</strong> grafică, la Galeria Delta din Arad, la Muzeul <strong>de</strong> Artă, la Sala<br />
Clio, dar şi în holul Teatrului Cla<strong>si</strong>c „Ioan Slavici".<br />
TERMINAL00 2008: Săptămâna <strong>de</strong> Artă Contemporană Balcanică<br />
Încă <strong>de</strong> la înfiinţarea sa, în anul 2004, Terminal00 a <strong>de</strong>rulat o activitate<br />
susţinută în domeniul artei contemporane balcanice. Creat iniţial ca un focar<br />
pentru arta tânără balcanică, Terminaloo a <strong>de</strong>venit un centru în care se face o<br />
selecţie importantă a artelor vizuale şi multimedia, şi care stimulează cercetarea<br />
în arta balcanică printr-o varietate <strong>de</strong> discuţii publice inovatoare şi expoziţii<br />
ale unor evenimente culturale variate, încurajând iniţiativa artistică şi<br />
cooperarea regională.<br />
Terminaloo intenţionează să creeze o platformă <strong>de</strong> prezentare şi promovare şi un<br />
forum activ pentru arta balcanică contemporană, un<strong>de</strong> sunt invitaţi să participe<br />
atât artişti consacraţi cât şi <strong>de</strong>butanţi. Tema <strong>de</strong> înscriere în 2008 este „Ce este<br />
albul ?”. Cei interesaţi pot aplica online la adresa: www.terminal00.org, pentru<br />
următoarele categorii:<br />
1. vi<strong>de</strong>o/film/animaţie ;2. fotografie 3. arte vizuale; 4. jazz/improvizaţie/muzică<br />
electronică; 5. teatru contemporan/dans ;
6. proiecte multimedia<br />
Centrul Naţional al Dansului va fi <strong>de</strong>schis 24 <strong>de</strong> ore din 24, pe termen nelimitat.<br />
În ciuda procesului <strong>de</strong> renovare a Teatrului Naţional din Bucureşti, Centrul<br />
Naţional al Dansului, care funcţionează în clădire avându-şi intrarea pe la<br />
Lăptăria lui Enache, îşi <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea cu expoziţia "La zid" a artistului Dan<br />
Perjovschi. El a acoperit un perete întreg cu <strong>de</strong>sene inspirate din actualitatea<br />
socială şi politică. În programul pe anul acesta al instituţiei se regăsesc mai<br />
multe proiecte internaţionale, printre care "What to affirm, what to perform?", în<br />
parteneriat cu Tanzquartier din Viena, CDu (Zagreb), Maska (Lublijana). Prin "What<br />
to affirm, what to perform?", CNDB îşi propune să adune din arhive publice sau<br />
personale informaţii <strong>de</strong>spre artişti, pedagogi şi gesturi sau evenimente artistice<br />
care au stat la baza istoriei dansului contemporan în România. Un alt proiect al<br />
Centrului, "CNDB pentru toţi", gândit pentru a sen<strong>si</strong>biliza şi forma publicul tânăr,<br />
va fi realizat în colaborare cu liceele din sectorul 1 din Capitală şi va cuprin<strong>de</strong><br />
ateliere şi spectacole <strong>de</strong> dans contemporan.Va continua, <strong>de</strong> asemenea, programul<br />
«cinematograf <strong>de</strong> dans» în fiecare joi.<br />
Joi, 17 ianuarie 2008, ora 10, are loc la Biblioteca Comunală Şirna, ju<strong>de</strong>ţul<br />
Prahova, manifestarea omagială <strong>de</strong>dicată lui Mihai Eminescu "Sub steaua...<br />
Cuvântului", la care participă cadre didactice şi elevi din comuna Şirna, iubitori<br />
<strong>de</strong> cultură. Cu acest prilej va <strong>de</strong>buta Cenaclul literar-artistic "Fântâna din<br />
Şirna", ce poartă numele Revistei culturale bianuale a localităţii, din care au<br />
apărut până acum 5 numere.<br />
GRUPUL ARTISTIC “ORION”<br />
Alexandra Meiloiu,Tudor Meiloiu, Eugen Ilina, Petrica Dancila, Sinescu Ctin,Macarie<br />
Laurentiu, Laurentiu Midvichi, Gabriela Radu, Alexandra Radu, Ana Maria<br />
Va<strong>si</strong>lescu, Dana Chivu, Voicu Reli Daniela, Ilinca Nathanael, Aurelia Ciobanu sunt<br />
câţiva dintre pictorii <strong>si</strong> scriitorii care s-au constituit in “Grupul Orion”<br />
organizând ca primă manifestare, o expozitie <strong>de</strong> pictura <strong>si</strong> sculptura la Cercul<br />
Militar BUCURESTI, în perioada 28 ianuarie - 28 februarie 2008.<br />
In cadrul acestei expozitii vor avea loc recitaluri <strong>de</strong> poezie <strong>si</strong> lansari <strong>de</strong> carte.<br />
Lucrarile catorva dintre expozanţi sunt prezentate pe <strong>si</strong>turile ale caror adrese<br />
le prezentam mai jos:<br />
www.vicdutu.wordpress.com<br />
www.laurentiumacarie.wordpress.com<br />
www.anamariava<strong>si</strong>lescu.wordpress.com<br />
www.tudormeiloiu.wordpress.com<br />
www.gabrielaradu.wordpress.com<br />
http://www.fanart.ro/profilartist.php?artist=1<br />
Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru aşezăminte<br />
culturale<br />
Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru aşezăminte<br />
culturale în localităţile un<strong>de</strong> nu există asemenea instituţii, precum şi pentru<br />
reabilitarea, mo<strong>de</strong>rnizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> construcţie a<br />
aşezămintelor culturale <strong>de</strong> drept public, din mediul rural şi mic urban instituit<br />
prin Ordonanţa <strong>de</strong> Urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, cu modificările şi<br />
completările ulterioare este o iniţiativă a Guvernului României, <strong>de</strong>dicată creşterii<br />
calităţii vieţii culturale în mediul rural şi mic urban prin extin<strong>de</strong>rea şi
susţinerea infrastructurii culturale existente şi prin diver<strong>si</strong>ficarea ofertei<br />
culturale. Cele trei direcţii <strong>de</strong> acţiune ale Programului şi cele două surse <strong>de</strong><br />
finanţare au <strong>de</strong>terminat divizarea Programului Naţional în trei programe<br />
in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte, cu operatori distincţi şi reguli <strong>de</strong> operare distincte, astfel:<br />
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va implementa activităţile pentru<br />
reabilitarea şi mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii culturale rurale existente şi dotarea<br />
cu echipamentul <strong>de</strong> practică culturală necesar, prin Programul Naţional <strong>de</strong><br />
Dezvoltare Rurală şi prin accesarea fondurilor europene din Fondul European Agricol<br />
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).<br />
Aplicanţii cu proiecte <strong>de</strong> reabilitare a aşezămintelor culturale din mediul rural se<br />
pot adresa Ministerului Agriculturii <strong>si</strong> Dezvoltării Rurale pe adresa www.madr.ro,<br />
persoana <strong>de</strong> contact Graţiela Miron, şef serviciu promovare, tel: 021.307.8511, email:<br />
fadr@madr.ro. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va<br />
implementa Programul prioritar naţional pentru construirea <strong>de</strong> sedii pentru<br />
aşezăminte culturale, <strong>de</strong> drept public, în localităţile în care nu există astfel <strong>de</strong><br />
instituţii, din mediul rural şi mic urban şi reabilitarea aşezămintelor <strong>de</strong> cultura<br />
din mediul mic urban pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul<br />
Naţional <strong>de</strong> Dezvoltare. Ministerul Culturii şi Cultelor va implementa Programul<br />
prioritar naţional pentru finalizarea lucrărilor <strong>de</strong> construcţie a aşezămintelor<br />
culturale, <strong>de</strong> drept public, din mediul rural şi mic urban, în care nu există astfel<br />
<strong>de</strong> instituţii şi pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul Naţional<br />
<strong>de</strong> Dezvoltare.<br />
Florin Epure<br />
Director executiv,<br />
Prof. drd.<br />
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM TRANSILVANIA (TIFF) in 2008<br />
Cea <strong>de</strong>-a şaptea ediţie a celui mai cunoscut festival <strong>de</strong> film din România va avea<br />
anul acesta două ediţii, la Cluj (30 mai-8 iunie) şi Sibiu (10-16 iunie), dar şi o<br />
caravană în 12-15 oraşe din ţară. Astfel,festivalul va ajunge în oraşe mari -<br />
Timişoara, Iaşi, Constanţa, Arad, Zalău, Ora<strong>de</strong>a -, dar şi în oraşe mai mici, precum<br />
Sighişoara sau Deva. Festivalul "TIFF" aduce în 2008 producţii documentare<br />
româneşti <strong>si</strong> europene.<br />
LA PIATRA NEAMŢ, PE LÂNGĂ ALTE GLOBURI ŞI NOMINALIZĂRI<br />
Actriţa Laura Va<strong>si</strong>liu care a jucat unul dintre rolurile principale în lungmetrajul<br />
premiat la Festivalul <strong>de</strong> la Cannes, "4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", a <strong>de</strong>venit<br />
cetăţean <strong>de</strong> onoare al Municipiului Piatra Neamţ. Edilii municipiului au invitat-o<br />
la şedinţas festivă pentru a-i fi înmânat titlul. Invitaţia a fost adresată şi<br />
regizorului Cristian Mungiu.<br />
Un comentariu din Basarabia<br />
În comentariul din 16 noiembrie a.c., la Radio Europa Liberă, al dlui Vladimir<br />
Socor, în legătură cu suspecta recunoaştere <strong>de</strong> către Uniunea Europeană a îmbinării<br />
„limba moldoveneascău201D;, reputatul politolog face ample referiri la implicaţiile<br />
politice sau <strong>de</strong> altă natură atunci când se stabileşte <strong>de</strong>numirea unei limbi,<br />
oferindu-ne multe informaţii curioase şi edificatoare, în unele privinţe. Lista<br />
exemplelor, la acest capitol, poate fi continuată<br />
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ,<br />
CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL<br />
NAŢIONAL VÂLCEA<br />
STRATEGIA CULTURALĂ PENTRU ANUL 2008
Obiectiv general:<br />
PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL NAŢIONAL MOBIL ŞI IMOBIL<br />
Obiective specifice<br />
I. Evi<strong>de</strong>nţa, clasare<br />
II. Prevenirea şi combaterea încalcărilor legislatiei în vigoare în domeniul<br />
protejarii patrimoniului cultural mobil şi imobil<br />
III. Conservarea şi restaurarea monumentelor istorice<br />
IV. Promovarea patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil<br />
Obiectiv general<br />
PROTEJAREA ŞI PROMOVAREA PATRIMONIULUI IMATERIAL ŞI A CREAŢIEI ARTISTICE<br />
CONTEMPORANE<br />
Obiective specifice:<br />
I. Proiecte editoriale<br />
Obiective specifice:<br />
I. Respectarea în<strong>de</strong>plinirii obligaţiilor <strong>de</strong> plată a contribuţiilor la Fondul<br />
Cultural Naţional, în condiţiile şi la termenele stabilite prin lege şi virarea<br />
taxei <strong>de</strong> timbru pe monumentele istorice<br />
II. Sprijină, în condiţiile legii, activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a<br />
altor persoane juridice <strong>de</strong> drept privat cu activitate în domeniile culturii şi<br />
cultelor<br />
Obiectiv general:<br />
CONSOLIDAREA INSTITUŢIONALĂ<br />
Obiective specifice:<br />
I. Creşterea eficienţei profe<strong>si</strong>onale în cadrul direcţiei<br />
II. Promovarea calităţii în managementul cultural<br />
PRINCIPALELE MANIFESTĂRI CULTURAL – ARTISTICE PRECONIZATE PENTRU ANUL 2008<br />
Aniversarea atestării documentare a localităţilor:<br />
· Râmnicu Vâlcea( 20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Băile Govora( 4 februarie 1488) -520 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
documentară a staţiunii cunoscută sub numele <strong>de</strong> Hinţa (în unele documente apare şi
data <strong>de</strong> 3 noiembrie 1533)<br />
· Călimăneşti( 20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Milcoiu(3 mai 1813) - 195 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Sălătrucel( 17 aprilie 1488) - 520 ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Berbeşti(1423) - 585 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Slătioara ( septembrie 1508) - 500 ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Orleşti (20 mai 1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Prun<strong>de</strong>ni (18 ianuarie 1548) - 460 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Boişoara (1423) - 585 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare( în alte documente 1451)<br />
· Zătreni (1453) - 555 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima atestare<br />
· Drăgăşani (1833) - este recunoscut oficial ca oraş<br />
· Brezoi ,Horezu - 1968 sunt <strong>de</strong>clarate oraşe<br />
Aniversrea ctitoririi unor mănă<strong>stiri</strong>, schituri şi biserici din Eparhia Râmnicului:<br />
· Mânăstirea Arnota ( 1633-1637) - 375 ani <strong>de</strong> la începerea construcţiei<br />
· Mânăstirea Cozia (1388) - 620 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Biserica bolniţă a mănă<strong>stiri</strong>i Cozia, „Sfinţii Apostoli Petru şi<br />
Pavel”(1542-1543) - 465 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Schitul Iezer ( 1558) - 450 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Mânăstirea Sărăcineşti ( 1688) - 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Schitul „Sfinţii Apostoli” <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi (1698) - 310 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
la ctitorire<br />
· Schitul” Sfântul Ştefan” <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi (1703) - 305 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
ctitorire<br />
· Schitul <strong>de</strong> la Troianu, Râmnicu Vâlcea - 165 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la târno<strong>si</strong>re<br />
· Schitul Fe<strong>de</strong>leşoiu, com. Dăeşti – 325 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la punerea temeliei <strong>de</strong><br />
construcţie a lăcaşului <strong>de</strong> cult<br />
· Schitul Olteni, com. Bujoreni – 440 ani <strong>de</strong> la punerea pietrei <strong>de</strong> temelie<br />
· Biserica „Toţi Sfinţii”, cartier Bălăneşti, Horezu – 350 ani <strong>de</strong> la<br />
ctitorire<br />
· Biserica „Sfântul Nicolae” din Câinenii Mici (1733) - 275 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
ctitorire<br />
· Biserica „Toţi Sfinţii”, Proieni(1798) - 210 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Biserica „Sfântul Anton <strong>de</strong> Padova” – 285 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ctitorire<br />
· Biserica „Sfântul Gheorghe” sat Gura Văii, Bujoreni – 250 ani <strong>de</strong> la<br />
ctitorire<br />
Date <strong>de</strong> aniversare sau <strong>de</strong> comemorare în cultura vâlceană:<br />
· 3 ianuarie 1988 - 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea Irinei Saţchi, animator cultural<br />
· 29 ianuarie 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea muzicologului Ionel T. Geantă<br />
· 31 ianuarie 1418 - 590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />
· 14 ianuarie 1963 - 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea teologului şi folcloristului<br />
G.F. Ciauşeanu<br />
· 3 februarie – 110 ani <strong>de</strong> la naşterea istoricului Gheorghe Brătianu
· 16 februarie 1853 - 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea dr. Sabin Gheorghe, ctitorul<br />
Statuii In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei <strong>de</strong> pe <strong>de</strong>alul Capela<br />
· 7 martie 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la naşterea compozitorului Nicolae Oancea<br />
· 21 martie 1668: - 340 ani <strong>de</strong> la urcarea Prea Sfinţitului Serafim pe scaunul<br />
episcopal <strong>de</strong> la Râmnic<br />
· 4 aprilie 1868 - 140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului şi traducătorului<br />
Nicolae Ba<strong>si</strong>lescu<br />
· 8 mai 1748 - 260 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la alegerea lui Grigorie Socoteanu egumen al<br />
Coziei ca Episcop al Râmnicului<br />
· 10 mai 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la moartea scriitorului Ioan Emanoil Florescu<br />
· 18 mai 1968 - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea ceramistului Ion Vicşoreanu<br />
· 20 mai 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea compozitorului şi muzicologului Ion<br />
Dumitrescu<br />
· 24 mai 1893 - 115 ani <strong>de</strong> la naşterea mitropolitului Efrem Enăchescu<br />
Tighineanu<br />
· 1 iunie 1838 - 170 <strong>de</strong> la naşterea geografului George I. Lahovari<br />
· 4 iunie 1888 -120 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea teologului Constantin Găiculescu<br />
· 20 iunie 1848 - 160 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la ceremonia <strong>de</strong> sfinţire a stindar<strong>de</strong>lor<br />
revoluţiei la Biserica „Tuturor Sfinţiilor” din Râmnic<br />
· 8 iulie 1693 - 315 ani <strong>de</strong> la sfinţirea bisericii mari <strong>de</strong> la Mănăstirea<br />
Hurezi<br />
· 29 iulie 1848 - 160 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Revoluţia Română <strong>de</strong> la 1848<br />
· 9 august 1853 - 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea cercetătorului şi publicistului<br />
Alexandru Boicescu<br />
· 15 august 1913 - 95 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea arheologului şi istoricului Ion<br />
Barnea<br />
· 1 septembrie1908 - 100 <strong>de</strong>ani <strong>de</strong> la naşterea folcloristului şi animatorului<br />
cultural Ion I. Alexandrescu<br />
· 16 septembrie 1878 - 130 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului şi pedagogului<br />
Eliodor Constantinescu<br />
· 5 octombrie 1968 - 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la înfiinţarea Muzeului Memorial Nicolae<br />
Bălcescu<br />
· 29 octombrie 1698 - 320 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la alegerea ca domn a lui Constantin<br />
Brâncoveanu<br />
· noiembrie – 500 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la tipărirea, la Mănăstirea Bistriţa, a<br />
Liturghierului lui Macarie<br />
· 1 <strong>de</strong>cembrie 1918 - 90 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Marea Unire<br />
· 29 <strong>de</strong>cembrie 1933 - 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la asa<strong>si</strong>narea omului politic liberal I.G.<br />
Duca<br />
NOUTĂŢI DE LA MUZEUL NAŢIONAL DE ISTORIE A ROMANIEI<br />
Până în luna martie 2008, la etajul I al muzeului poater fi vizitată expoziţia<br />
<strong>de</strong>dicată ansamblului <strong>de</strong> altare <strong>si</strong> biserici rupestre <strong>de</strong> la Murfatlar. Bisericile<br />
săpate în creta calcarului dobrogean în perioa<strong>de</strong> diferite, continuând altarele<br />
rupestre apostolice din perioada peşterii Sfântului Andrei şi până după terminarea<br />
năvălirilor barbare suportate <strong>de</strong> creştinii apostolici ai acestor locuri care au<br />
dăruit Europei episcopi, scriitori patristici şi mari gânditori ai Bisericii unice<br />
<strong>de</strong> dinainte <strong>de</strong> schismă, sunt mai numeroase iar cercetarea arheologică va conduce<br />
şi la alte <strong>de</strong>scoperiri. Expoziţia menţionată ne dă po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a constata<br />
valorile spirituale ale primeia dintre ele.<br />
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Istorie a României a expus „Gânditorul <strong>de</strong> la HamAgia” şi<br />
perechea sa <strong>de</strong> statuete-<strong>si</strong>mboluri celebre reprezentând o femeie şezând, pentru a<br />
putea fi admirate <strong>de</strong> către marele public, timp <strong>de</strong> trei luni. Cele două piese <strong>de</strong><br />
excepţie se află într-o vitrină blindată, special confecţionată pentru ele. Piesele<br />
<strong>de</strong> patrimoniu fac parte din programul „Naşterea unei mari expoziţii: A l’aube <strong>de</strong><br />
l’Europe” care începe cu capitolui <strong>de</strong>dicat nouă: “Les gran<strong>de</strong>s cultures neolithiques<br />
<strong>de</strong> Roumanie", prezentând în avanpremieră, 50 dintre cele mai frumoase piese care
vor face parte din expoziţia internaţională. Turneul european începe anul viitor la<br />
Olten, în Elveţia, şi va continua cu Muzeul Regal <strong>de</strong> Artă din Bruxelles.<br />
NOUTATI MUZICALE BUCURESTENE<br />
· Concertul Angelei Gheorghiu a fost mutat din <strong>de</strong>cembrie în februarie din<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rente ce nu au fost făcute publice.<br />
· Opera Naţională anunţă un eveniment pentru iubitorii <strong>de</strong> balet: Celebra<br />
balerină Alina Cojocaru şi partenerul său, Johann Kobborg, au so<strong>si</strong>t la Bucureşti<br />
pentru a susţine rolurile titulare din spectacolul „Baia<strong>de</strong>ra".<br />
· Un alt moment interesant, seara „Capodoperele baletului cla<strong>si</strong>c", <strong>de</strong>dicată<br />
aniversării marii balerine Irinel Liciu, va avea loc pe 26 ianuarie.<br />
· In studioul „Mihail Jora" al Radiodifuziunii, se anunţă două evenimente:<br />
opera în concert „Adrienne Lecouvreur" <strong>de</strong> Cilea cu soprana Nelly Miricioiu în rolul<br />
principal, dirijorul german Gerd Schaller, în 18 ianuarie, şi „Damnaţiunea lui<br />
Faust" <strong>de</strong> Berlioz cu mezzosoprana Carmen Oprişanu ca solistă, în 21 martie, ambele<br />
cu Orchestra Naţională şi Corul Radio.<br />
drama româncelor aflate la muncă în străinătate (Germania)<br />
Regizorul James Pastouna, angajat al postului <strong>de</strong> televiziune WDR din Germania,<br />
doreşte să facă un reportaj pozitiv <strong>de</strong>spre femei din România, care <strong>de</strong>sfaşoară o<br />
muncă în Germania şi care, datorită acestui fapt, au fost nevoite să-şi lase copiii<br />
şi familia acasă. Cine poate şi doreşte să împărtăşească din experienţele sale este<br />
rugat să ia legătura cu Dorina Fericean (foto), purtătoare <strong>de</strong> cuvânt a asociaţiei<br />
Agero, <strong>de</strong> la care puteti primi şi informaţii suplimentare în legatură cu acest<br />
reportaj. Comitetul pentru femei - Purtător <strong>de</strong> cuvânt al Agero - Frauenbeauftragte<br />
- Vereinssprecherin: Dorina Fericean, Telefon: 0049-(0)7152 904 552, e-mail:<br />
fericean@agero-stuttgart.<strong>de</strong><br />
Agero-Stuttgart vă invită la teatru<br />
Teatrul NOTARRA prezintă piesa "NEMURITORUL"<br />
Data <strong>de</strong> 27.01.08, orele 16.30. Spectacol al teatrului Nottara din Bucuresti în<br />
turneu la München & Stuttgart. Interpret: ŞTEFAN RADOF. Regia: Brigitte DRODTLOFF<br />
(München). Sala: Hotel Marbacher Hof, Marbacherstr. 18, Stuttgart-Zuffenhausen.<br />
Intrarea generală 7 euro. Turneul este realizat sub egida Institutului Cultural<br />
Român-Berlin şi a Societăţii pentru Promovarea Culturii şi Tradiţiilor Româneşti<br />
GEFORUM, München<br />
PREMIILE REVISTEI PORTO-FRANCO 2007<br />
- Nominalizari -<br />
POEZIE - Leonida LARI, San<strong>de</strong>l STAMATE, Mihai GANEA<br />
PROZA - Neculai I. STAICU-BUCIUMENI, Maximilian POPESCU. lon CROITORU<br />
CRITICA SI ISTORIE LITERARA - Mihai CIMPOI, Ionel NECULA. N. COLCERIU<br />
ESEU - Gabriela CIUBOTARU, MihaiANDONE, Dumitru POPOIU<br />
DEBUT- POEZIE - Ana CIORICIU, Horia MOCANU, Oltea STEFANESCU<br />
PLASTICA - Gabriela GEORGESCU, Marcel BEJAN, Liliana NEGOESCU<br />
590 <strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />
· Direcţia pentru Cultură Vâlcea organizează manifestări <strong>de</strong> comemorare a
voievodului la Râmnicu Vâlcea şi Mănăstirea Cozia<br />
După o î<strong>de</strong>lungată şi glorioasă domnie <strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> ani, Mircea cel Bătrân, domnul Ţării<br />
Româneşti, a murit la 31 ianuarie 1418, iar trupul neînsufleţit a fost adus la<br />
Mănăstirea Cozia, construită în timpul vieţii pentru ca sa-i fie necropolă.<br />
Tăria credinţei, vitejia şi înţelepciunea l-au ajutat pe voievod să apere<br />
statalitatea şi creştinătatea în faţa primejdiei otomane şi să întărească statul<br />
care se întin<strong>de</strong>a <strong>de</strong> la Munţii Carpaţi până la Dunăre, şi <strong>de</strong> la Banatul Severinului<br />
până la Marea Neagră, cu pose<strong>si</strong>unile tran<strong>si</strong>lvane şi părţile tătăreşti şi cu cetatea<br />
Dârstorului. Ctitor <strong>de</strong> lăcaşuri sfinte şi iubitor <strong>de</strong> artă, domnitorul a înălţat sau<br />
a sporit în frumusete, importante valori arhitecturale ale patrimoniului românesc:<br />
Cozia, Bră<strong>de</strong>t, Vişina, Snagov, Cotmeana şi mănă<strong>stiri</strong>le <strong>de</strong> la Sfântul Munte Athos.<br />
Manifestările <strong>de</strong>dicate împlinirii a 590 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la « pristăvirea » marelui<br />
voievod sunt organizate <strong>de</strong> către Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional Vâlcea în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea,<br />
Episcopia Râmnicului, Mănăstirea Cozia, Teatrul “Ariel” şi Colegiul “Mircea cel<br />
Bătrân” Râmnicu Vâlcea, cu participarea înaltelor feţe bisericeşti, oficialităţilor<br />
ju<strong>de</strong>ţului, istorici şi elevi.<br />
Pe data <strong>de</strong> 30 ianuarie, la Colegiul “Mircea cel Bătrân” din Râmnicu Vâlcea se vor<br />
întâlni istorici şi oameni <strong>de</strong> cultură, pentru a <strong>de</strong>zbate importanţa domniei lui<br />
Mircea voievod în istoria românilor. A doua zi, pe data <strong>de</strong> 31 ianuarie, la<br />
Mănăstirea Cozia, programul manifestărilor va cuprin<strong>de</strong> slujba <strong>de</strong> pomenire, cântece<br />
religioase în interpretarea corului mănă<strong>stiri</strong>i condus <strong>de</strong> prof. Iustin Androne şi un<br />
program artistic oferit <strong>de</strong> actorii Teatrului „Ariel“.<br />
Prof. drd. Florin Epure<br />
La Drvengrad, în staţiunea montană Mokra Gora din Serbia, s-a inaugurat "Kustendorf<br />
Film Festival", aflat la prima ediţie. Iniţiat <strong>de</strong> cunoscutul regizor Emir<br />
Kusturica, festivalul are cinci secţiuni: Filme în competiţie, Retrospectiva<br />
excelenţei (Retrospective of Greatness), Tendinţe contemporane, Evergreen şi<br />
Retrospectiva filmului rus. În secţiunea Tendinţe contemporane sunt incluse filme<br />
premiate anul anterior, printre care, „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile", <strong>de</strong> Cristian<br />
Mungiu şi „California<br />
Florin Pier<strong>si</strong>c şi Emilia Popescu <strong>de</strong>schid, în luna februarie, noua stagiune a Operei<br />
Române, cu piesa "Străini în noapte", <strong>de</strong> Eric Assous, în regia lui Radu Beligan.<br />
Comedia romantică a fost jucată cu succes, din 2004, şi <strong>de</strong> Alain Delon şi Astrid<br />
Veillon la Paris şi în turnee în Franţa şi alte ţări din Europa.<br />
Vineri, 11 ianuarie, s-a re<strong>de</strong>schis, complet restaurat, Palatul Culturii din Târgu<br />
Mureş. Clădirea este un exemplu interesant al arhitecturii 1900 din România, atât<br />
prin plan, cât, mai ales, prin <strong>de</strong>corul faţa<strong>de</strong>i şi al interioarelor. Construit între<br />
1911 şi 1913, după proiectul arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezso, ca Sală <strong>de</strong><br />
concerte, clădirea se remarcă prin acoperişul colorat specific, prin vitraliile <strong>de</strong><br />
valoare europeană şi prin orga sa, ce urmează a fi şi ea restaurată<br />
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ,<br />
CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL<br />
NAŢIONAL VÂLCEA<br />
Agenda culturală a lunii ianuarie 2008<br />
6 ianuarie<br />
Muereasca <strong>de</strong> Sus<br />
“Alegerea <strong>de</strong> june” – sărbătoare tradiţională a comunităţii. În context: spectacol
folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi Grupul folcloric “Rapsozii<br />
Oltului”<br />
Organizatori:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />
• Primăria Comunei Muereasca<br />
8 ianuarie<br />
Ora 11,00: Sediul DJCCPCN Vâlcea<br />
Comi<strong>si</strong>a Zonală a Monumentelor Istorice nr. 5 - Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
14 ianuarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
OPERETA „LILIACUL”<br />
Dirijor: Marius Hristescu<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
15 ianuarie<br />
Ora 10,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Simpozion “Eminesciana”<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
15 ianuarie<br />
Orele 10,00 – 12,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Simpozion “Eminsciana” şi concert al Fanfarei Palatului Copiilor<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
15 ianuarie<br />
Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
“Eminesciana” – 158 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea Luceafărului poeziei româneşti. În<br />
context: Eminescu şi veşnicia neamului românesc; universul religios al lui<br />
Eminescu; Eminescu în amintirea contemporanilor; vitrina cu cartea “La steaua care<br />
a răsărit”<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Partener:<br />
• Grupul Şcolar Economic, Administrativ şi <strong>de</strong> Servicii Călimăneşti<br />
15 ianuarie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Simpozionul “Mitologie şi creaţie”<br />
Organizator:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
17 ianuarie<br />
Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Lansarea cărţii “Vâlcea în timp şi spaţiu. Fapte şi date” <strong>de</strong> Petre Petria, apărută<br />
la Editura “Conphys” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizatori:<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Episcopia Râmnicului<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea
• Liga Scriitorilor din România<br />
21 ianuarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Solist: Sergiu Cârstea – trompetă<br />
Program: Joseph Haydn - Concertul pentru trompetă<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
22 ianuarie<br />
Ora 12,00: Şcoala Generală Jiblea Veche Călimăneşti<br />
Medalion istoric “24 ianuarie 1859 – piatra <strong>de</strong> temelie în făurirea Statului Unitar<br />
Român”. În context: - Unirea Principatelor Române, coloană infinită a istoriei<br />
româneşti<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Partener:<br />
• Şcoala Generală Jiblea Veche Călimăneşti<br />
24 ianuarie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />
Simpozion pe tema: “De la Unirea Principatelor Române, la Unirea Europeană a<br />
zilelor noastre”<br />
Organizatori:<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Vâlcea a Arhivelor Naţionale<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
24 ianuarie<br />
Orele 12,00 – 14,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Simpozion “Marea Unire”, expoziţie <strong>de</strong> pictură, recital <strong>de</strong> poezii şi concert al<br />
Fanfarei Palatului Copiilor<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
24 ianuarie<br />
Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
Spectacol <strong>de</strong>dicat Unirii Principatelor Române<br />
Organizator:<br />
• Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Teatrul Municipal “Ariel” Râmnicu Vâlcea<br />
24 ianuarie<br />
Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“Hai să dăm, mână cu mână !”, spectacol susţinut cu prilejul zilei Unirii<br />
Principatelor Române. Participă: Orchestra “Rapsodia vâlceană”, Grupul folcloric<br />
“Rapsozii Oltului” şi formaţii artistice <strong>de</strong> amatori din Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />
24 ianuarie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Spectacol folcloric al Ansamblului “Brăduleţul” susţinut cu prilejul zilei Unirii<br />
Principatelor Române<br />
Organizator:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu
25 ianuarie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
28 ianuarie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra Filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solist: Andrei Deleanu<br />
Program: L. Beethoven - Concertul nr. 4 pentru pian<br />
J. Brahms - Simfonia nr. 4<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
31 ianuarie<br />
Drăgăşani<br />
Lansarea CD-urilor: “Cânt şi joc din plai vâlcean” şi “Cântece <strong>de</strong> pe Olt” ale<br />
Orchestrei “Rapsodia vâlceană” şi Grupului folcloric “Rapsozii Oltului”<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Gib Mihăescu” Drăgăşani<br />
31 ianuarie<br />
Ora 10,00: Sfânta Mănăstire Cozia<br />
Manifestări cultural - ştiinţifice şi religioase <strong>de</strong>dicate împlinirii a 590 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> la moartea domnitorului Mircea cel Bătrân<br />
Organizatori:<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
• Mănăstirea Cozia<br />
31 ianuarie<br />
Ora 16,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Adunarea Generală anuală a Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Organizator:<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii ianuarie 2008:<br />
14 ianuarie<br />
Localitatea Bu<strong>de</strong>şti, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
15 ianuarie<br />
Localităţile Vai<strong>de</strong>eni şi Horezu, orele 10,00 şi 11,30<br />
• „Punguţa cu doi bani”, dramatizare <strong>de</strong> Ioan Brancu, după Ion Creangă, regia Ioan<br />
Brancu<br />
16 ianuarie<br />
Târgu-Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
23 ianuarie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură Sibiu, ora 11,00<br />
• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />
Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />
24 ianuarie
Drăgăşani, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
25 ianuarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />
Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />
28 ianuarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
29 ianuarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 17,00<br />
• „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”, şi „Politica zilii”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale,<br />
regia Adrian Roman<br />
31 ianuarie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
• „Motanul încălţat”, scenariu dramatic <strong>de</strong> Bogdan Tudor după basmul lui Charles<br />
Perrault, scenografia Rareş Moldovan, regia Bogdan Tudor<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii ianuarie:<br />
Sala Studio Zăvoi, în fiecare marţi, miercuri şi joi, începând cu orele 18,00 –<br />
18,30:<br />
• „O noapte furtunoasă” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
• “O scrisoare pierdută” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
• „Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux, regia: Brigitte Louveaux<br />
• „Cerere în căsătorie” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />
• „Ursul” <strong>de</strong> A.P. Cehov, regia Doina Migleczi<br />
• “Farsele Maestrului Pathelin”, regia Dan Constantin<br />
• “Conu Leonida faţă cu reacţiunea” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
• “D’ale Carnavalului” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />
• “Textul înainte <strong>de</strong> toate” <strong>de</strong> Doru Moţoc, regia Doina Migleczi<br />
• „Tom şi Jerry” <strong>de</strong> Rick Cleveland, regia Aurel Pala<strong>de</strong><br />
• “Oedip” după Sofocle, regia Doina Migleczi<br />
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN IANUARIE<br />
1 ianuarie<br />
• 1923: Se naşte regizorul IULIAN HERMENEANU<br />
• 1960: Se naşte ziaristul şi scriitorul SILVIU POPESCU<br />
3 ianuarie<br />
• 1916: Se naşte ADA ORLEANU, scriitor<br />
• 1988: Se stinge din viaţă IRINA ŞAŢCHI, animator cultural<br />
6 ianuarie<br />
• 1933: Se naşte scriitorul şi publicistul ILIE PURCARU<br />
7 ianuarie<br />
• 1943: Se naşte scriitorul şi publicistul N. POPESCU – BOGDĂNEŞTI<br />
8 ianuarie<br />
• 1392: Prima atestare documentară a ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea, într-un hrisov al<br />
voievodului Mircea cel Bătrân<br />
• 1581: Prima atestare documentară a comunei ROEŞTI<br />
9 ianuarie<br />
• 1920: Se naşte arhivistul ALEXANDRU BĂLINTESCU<br />
10 ianuarie<br />
• 1799: Se naşte inventatorul şi scriitorul PETRACHE POENARU<br />
• 1920: Se naşte scriitorul şi ziaristul ALEXANDRU CERNA-RĂDULESCU<br />
11 ianuarie<br />
• 1859: Domnitorul ALEXANDRU IOAN CUZA vizitează mănăstirea Bistriţa<br />
12 ianuarie
• 1930: Se naşte artistul fotograf GHEORGHE LĂZĂROIU<br />
13 ianuarie<br />
• 1610: Prima atestare documentară a comunei OTEŞANI<br />
• 1931: Se naşte scriitorul şi colecţionarul MIHAI GHERGHINA<br />
• 1943: Se naşte lingvistul şi publicistul ION CÂRSTOIU<br />
• 1956: Se naşte pictorul şi graficianul CRISTIAN SIMA<br />
14 ianuarie<br />
• 1940: Se naşte preotul paroh SANDU CRISTESCU<br />
• 1951: Se naşte pictorul TUDOR-EMANUEL POPESCU<br />
• 1963: Se stinge din viaţă teologul şi folcloristul G.F. CIAUŞEANU<br />
15 ianuarie<br />
• 1432: Prima atestare documentară a comunei GOLEŞTI<br />
17 ianuarie<br />
• 1932: Se naşte diplomatul şi publicistul NICOLAE SPORIŞ<br />
18 ianuarie<br />
• 1480: Prima atestare documentară a comunelor FÂRTĂŢEŞTI şi LIVEZI<br />
21 ianuarie<br />
• 1915: Se naşte istoricul DRAGOŞ PETROŞANU<br />
23 ianuarie<br />
• 1536: Prima atestare documentară a comunei PIETRARI<br />
• 1871: Se naşte istoricul VIRGIL P. ANDRONESCU<br />
• 1926: Se naşte meşterul popular DUMITRU ŞCHIOPU<br />
• 1984: Se stinge din viaţă scriitorul ION APOSTOL POPESCU<br />
25 ianuarie<br />
• 1942: Se naşte ECATERINA POPA, artist plastic<br />
28 ianuarie<br />
• 1882: Se naşte animatorul cultural şi regizorul CONSTANTIN POPIAN<br />
29 ianuarie<br />
• 1913: Se naşte muzicologul IONEL T. GEANTĂ<br />
30 ianuarie<br />
• 1932: Se naşte scriitorul DINU SĂRARU<br />
• 1941: Se stinge din viaţă folcloristul TEODOR BĂLĂŞEL<br />
31 ianuarie<br />
• 1418: Se stinge din viaţă voievodul muntean MIRCEA CEL BĂTRÂN<br />
• 1929: Se naşte scriitorul CONSTANTIN MATEESCU<br />
Director executiv,<br />
drd. Florin Epure<br />
Prof.<br />
Documentarul "Icons", <strong>de</strong>spre pictura <strong>de</strong> icoane din România, prezentat la Palm<br />
Springs Festival<br />
Documentarul "Icons", realizat <strong>de</strong> regizorul <strong>de</strong> origine româna Teddy Grouya, <strong>de</strong>spre<br />
pictura <strong>de</strong> icoane ortodoxe din România, a fost prezentat la Palm Springs Festival,<br />
Statele Unite, eveniment care se va încheia pe 14 ianuarie, potrivit publicatiei<br />
The Desert Sun.<br />
Ministerul Culturii şi Cultelor intenţionează ca, pe parcursul anului 2008, să<br />
stimuleze <strong>de</strong>rularea unor acţiuni şi proiecte culturale care să aducă în atenţia<br />
publicului conceptele <strong>de</strong> diver<strong>si</strong>tate culturală şi <strong>de</strong> dialog intercultural, aşa cum<br />
ele sunt percepute în Convenţiile UNESCO şi în alte documente europene şi<br />
internaţionale, precum şi a beneficiilor pe care acestea le aduc atât în plan
politico-diplomatic, în relaţiile dintre state, cât şi în planul <strong>de</strong>zvoltării<br />
economico-sociale şi, pe cale <strong>de</strong> consecinţă, nivelului <strong>de</strong> bună-stare al fiecăruia<br />
dintre cetăţenii României.<br />
În acest context, Ministerul Culturii şi Cultelor îşi propune ca, prin Agenda<br />
Culturală proprie pentru anul 2008, să susţină cu prioritate acele proiecte şi<br />
acţiuni care conţin elemente <strong>de</strong>stinate sporirii gradului <strong>de</strong> conştientizare şi<br />
implicare a publicului în ve<strong>de</strong>rea respectării şi promovării noţiunilor <strong>de</strong><br />
diver<strong>si</strong>tate culturală şi dialog intercultural, atât la nivelul României, cât şi<br />
într-un cadru mai amplu, regional şi european.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Central Europeana ofera programe <strong>de</strong> masterat <strong>si</strong> doctorat pentru anul<br />
univer<strong>si</strong>tar 2008–2009. Cursurile, cu predare în limba engleza, se vor tine la<br />
sediul univer<strong>si</strong>tatii din Budapesta. Nu exista un numar prestabilit <strong>de</strong> burse<br />
acordate stu<strong>de</strong>ntilor din Romania. Bursele <strong>de</strong> studii pot fi integrale sau partiale<br />
<strong>si</strong> <strong>de</strong>pind <strong>de</strong> rezultatele procesului <strong>de</strong> selectie<br />
Domenii <strong>de</strong> studiu sunt: economie (MA, PhD), politicile <strong>si</strong> stiintele<br />
mediului (MS, PhD), gen <strong>si</strong> cultura (MA, PhD), istorie (MA, PhD), politici publice<br />
(MA), relatii internationale <strong>si</strong> studii europene (MA, PhD), studii juridice (LLM,<br />
MA, SJD), matematica (PhD), studii medievale (MA, PhD), nationalism (MA, PhD),<br />
filosofie (PhD), stiinte politice (MA, PhD), sociologie <strong>si</strong> antropologie sociala<br />
(MA, PhD).<br />
PREMIILE FORUMULUI MUZICAL ROMÂN<br />
Marţi, 8 ianuarie, orele 18,00, în incinta Muzeului Cotroceni, va avea loc<br />
festivitatea <strong>de</strong>cernării premiilor pe anul 2007 <strong>de</strong>cernate <strong>de</strong> Forumul Muzical Român<br />
Un nou brand al “Cerbului <strong>de</strong> Aur”<br />
Con<strong>si</strong>liul National al Audiovizualului a aprobat promovarea, in regim <strong>de</strong> campanie<br />
sociala, a editiei 2008 a Festivalului "Cerbul <strong>de</strong> Aur".<br />
Anul acesta, Festivalul Cerbul <strong>de</strong> Aur va avea doua editii. Una in luna martie, la<br />
Bucuresti, un<strong>de</strong> vor fi invitati toti castigatorii editiilor prece<strong>de</strong>nte, iar o alta,<br />
cla<strong>si</strong>ca, in luna august, la Brasov<br />
Ultima editie a Festivalului "Cerbul <strong>de</strong> Aur" a avut loc in septembrie 2005. In<br />
2006, TVR a anuntat ca festivalul i<strong>si</strong> va schimba locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare pentru<br />
"reinventarea brandului", apoi a anulat evenimentul. ,,Cerbul <strong>de</strong> Aur" are o<br />
istorie <strong>si</strong>nuoasa, fiind intrerupt in anul 1972 <strong>si</strong> reluat abia dupa 20 <strong>de</strong> ani, in<br />
1992. Festivalul are doua componente: concursul international <strong>si</strong> recitalurile<br />
invitatilor. Festivalul "Cerbul <strong>de</strong> Aur", ce a <strong>de</strong>butat ca manifestatie culturala in<br />
anul 1968, a adus <strong>de</strong>-a lungul timpului pe scena sa staruri internationale <strong>si</strong> nume<br />
celebre precum Julio Igle<strong>si</strong>as, Christina Aguilera, Ricky Martin, Joe Cocker, Toto<br />
Cutugno, Scorpions, Pink, Patricia Kaas, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles,<br />
Kylie Minogue, Diana Ross sau Vaya con Dios.<br />
NOI INSTITUTE CULTURALE ROMÂNEŞTI<br />
HOTARÂREA DE GUVERN Nr. 1336 din 31 oct.2007 pentru modificarea art. 2 din H.G.<br />
492/2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale românesti din<br />
strainatate prin reorganizarea centrelor culturale din stainatate, preve<strong>de</strong> şi<br />
înfiinţarea unor institute noi : "Institutul Cultural Român <strong>de</strong> la Kiev, Ucraina, cu<br />
filială la Cernăuţi şi Institutul Cultural Român Mihai Eminescu <strong>de</strong> la Chişinău,<br />
Republica Moldova<br />
LA MUZEUL NAŢIONAL DE ARTĂ<br />
GRIGORESCU, PICTOR AL NATURII(1838-1907)<br />
Cu ocazia comemorării a 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moartea pictorului Nicolae Grigorescu,
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României din Bucureşti oferă publicului o selecţie<br />
substanţială bazată exclu<strong>si</strong>v pe opere din colecţiile sale, care <strong>de</strong>ţine cel mai<br />
bogat fond patrimonial Grigorescu. Sunt prezentate 230 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> pictură şi<br />
grafică având ca temă peisajul, domeniu în care artistul român a excelat şi care<br />
reprezintă o componentă semnificativă a operei sale. Propunându-şi să înfăţişeze<br />
vocaţia <strong>de</strong> peisagist a lui Grigorescu, expoziţia <strong>de</strong>zvăluie evoluţia artistică a<br />
marelui pictor, prin inclu<strong>de</strong>rea unor lucrări ce acoperă toate perioa<strong>de</strong>le sale <strong>de</strong><br />
creaţie.<br />
Publicul are ocazia să re<strong>de</strong>scopere atât lucrări celebre precum Toamna la<br />
Fontainebleau, Andreescu la Barbizon, Ţăranca franceză în vie, Roşiorul, Studiu<br />
pentru atacul <strong>de</strong> la Smârdan, Fete lucrând la poartă, cât şi unele mai puţin<br />
cunoscute, cum ar fi lucrarea Prinţul Carol trecând în revistă prizonierii turci,<br />
realizată într-o cromatică monocromă, sugerând fotografia.<br />
PASAREA ASCUNSA IN PIATRA-atelier ludic<br />
Prezentat în premieră în România, acest atelier a fost conceput şi realizat <strong>de</strong><br />
către specialiştii în educaţie ai Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă Mo<strong>de</strong>rnă - Centrul<br />
Georges Pompidou din Paris şi donat anul acesta Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />
României, după ce a fost itinerat în mai multe ţări europene.<br />
ARTA SPANIOLA DIN SECOLUL XX<br />
Expoziţia, organizată cu ocazia inaugurării primei sucursale a „la Caixa” în<br />
Bucureşti, prezintă în premieră publicului român 24 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> artă spaniolă din<br />
colecţia <strong>de</strong> artă contemporană a Fundaţiei „la Caixa”, semnate <strong>de</strong> treisprezece<br />
dintre cei mai importanţi artişti reprezentanţi ai curentelor abstracte manifestate<br />
în Spania postbelică<br />
Opera Maghiara Cluj program pe luna ianuarie<br />
Joi, Gală <strong>de</strong> operetă<br />
3 ianuarie Dirijor: Hary Béla<br />
ora 18.30 Regizor: Gy.Tatár Éva<br />
Joi, G. Bizet: Carmen – operă în trei acte<br />
10 ianuarie Dirijor: Horváth József<br />
ora 18.30 Regizor: Ionel Pantea<br />
Spectacolîn limba franceza<br />
Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />
12 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />
ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />
Titrat în limba română<br />
Duminică, Kálmán Imre: Silvia – operetă ăn trei acte<br />
13 ianuarie Dirijor: Incze G. Katalin<br />
ora 17.00 Regizor: Selmeczi György<br />
Titrat în limba română<br />
Joi, G. Puccini: Madama Butterfly- operă în trei acte<br />
17 ianuarie Dirijor. Didier Lucche<strong>si</strong> ( Franţa)<br />
ora 18.30 Regizor: Vincent Liotta<br />
Spectacol în limba italiană<br />
Duminică, Csemiczky Miklós: Muzicanţii din Brema<br />
20 ianuarie Dirijor: Kulcsár Szabolcs<br />
ora 11.00 Regizor: Szabó Emese<br />
Operă pentru copii titrat în limba română<br />
Marţi, P.I. Ceaikovski: Spărgătorul <strong>de</strong> nuci<br />
22 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />
ora 18.30 Regizor-coreograf: Mîndruţiu Mihail<br />
Sâmbătă Gală <strong>de</strong> operetă<br />
26 ianuarie Dirijor: Hary Béla
ora 18.30 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />
Duminică, Ábrahám Pál: Bal la Savoy – operetă în trei acte<br />
27 ianuarie Dirijor: Jankó Zsolt<br />
ora 17.00 Regizor: Szabó Emese<br />
Titrat în limba română<br />
Joi, G. Donizetti: Don Pasquale – opera buffa în trei acte<br />
31 ianuarie Vezényel: Horváth József<br />
ora 18.30 Dirijor: Sas László<br />
Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong><br />
CERAMICA ARHEOLOGICĂ DE CUCUTENI<br />
Centrul <strong>de</strong> Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural şi Muzeul <strong>de</strong> Istorie a<br />
Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” – prezintă în perioada<br />
noiembrie 2007 – ianuarie 2008, expoziţia Ceramica arheologică <strong>de</strong> Cucuteni: <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>scoperire la valorificare pentru public. Expoziţia prezentând această uimitoare<br />
civilizaţie preistorică este organizată în contextul proiectului <strong>de</strong> acţiune<br />
integrată româno-franceză PAI – Brâncuşi.<br />
Expozitia <strong>de</strong> grafica <strong>si</strong> sculptura intitulata MAESTRI SI DISCIPOLI. SCOALA DE ARTE<br />
FRUMOASE DIN IASI (1860-1914) <strong>de</strong> la Palatul Culturii, Galeria <strong>de</strong> Arta Romaneasca<br />
Contemporana a Muzeului <strong>de</strong> Arta poate fi vizitata in perioada <strong>de</strong>cembrie 2007 -<br />
februarie 2008. Prezentarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a expozitiei a fost sustinuta <strong>de</strong> criticul<br />
<strong>de</strong> arta Valentin Ciuca. Curator Ivona Arama. Parteneri Media: TVR Ia<strong>si</strong>, Radio Ia<strong>si</strong><br />
Sponsor principal: SERIMAGE<br />
Arta plastică a unei cunoscute scriitoare.<br />
Pe <strong>si</strong>mezele Galeriei <strong>de</strong> Arta Nicolae Grigorescu <strong>de</strong> la Centrul Cultural MIRA din<br />
Bucuresti expoziţie <strong>de</strong> icoane pe sticlă semnate <strong>de</strong> MELANIA CUC, cunoscută poetă şi<br />
prozatoare bistriţeană.<br />
Ele aduc nou în pictura pe sticlă traditională, tran<strong>si</strong>lvanăFERESTRELE. Este vorba<br />
<strong>de</strong> lucrări în culori şi tonuri specifice artei iconarilor <strong>de</strong> la Nicula, dar aşezate<br />
într-un context nou, în giurgiuvele vechi <strong>de</strong> case care nu mai sunt astăzi <strong>de</strong>cât<br />
amintire. Scriitoarea <strong>de</strong> marcă, Melania Cuc, ne-a surprins încă odată <strong>de</strong>zvăluindune<br />
cu această ocazie şi veritabilul său talent în arta plastică prin ale sale<br />
„Ferestre tran<strong>si</strong>lvane”.<br />
Important solist la 17 ani<br />
Violoncelistul Gheorghe Claudiu Ştefănică are 17 ani şi e în clasa a X–a la Liceul<br />
<strong>de</strong> Muzică „George Enescu" din Bucureşti. Tatăl său a fost violoncelist în Orchestra<br />
populară „Barbu Lăutaru", Aurică, fratele mai mare, cântă la pian, Iani, la vioară,<br />
şi el la violoncel. Studiază cu profesorul Dan Totan, şeful catedrei <strong>de</strong> Corzi grave<br />
<strong>de</strong> la Liceul „George Enescu. A obţinut premiul I la Concursul <strong>de</strong> interpretare<br />
instrumentală „Silvia Şerbescu", premiul I la Concursul „In memoriam Io<strong>si</strong>f Sava",<br />
premiul I la Concursul internaţional „George Georgescu", premiul I şi Marele Premiu<br />
la Concursul „In memoriam Miriam Marbe", Premiul I şi premiul special al juriului<br />
la Concursul internaţional „Remember Enescu", premiul I la Concursul „Timotei<br />
Popovici". a susţinut numeroase recitaluri şi concerte: cu Orchestra din La Spezia,<br />
cu Filarmonica din Galaţi, cu Orchestra „Simfonia Bucureşti", cu Filarmonica din<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
15.IANUARIE.2008 BIBLIOTECA COMUNALA CORNU"MIHAI EMINESCU"- LUCEAFARUL POEZIEI<br />
ROMANESTI, MANIFESTARE INCHINATA IMPLINIRII A 158 ANI DE LA NASTEREA MARELUI<br />
CREATOR AL LIMBAJULUI LIRIC.<br />
24.IANUARIE.2008 CAMINUL CULTURAL CORNU"UNIREA PRINCIPATELOR"- MANIFESTARE DEDICATA<br />
MARII UNIRI.
Institutul Roman <strong>de</strong> Teologie <strong>si</strong> Spiritualitate Ortodoxa<br />
Cenaclul literar “Mihai Eminescu”<br />
Theodor Damian, George Alexe, Mihaela Albu<br />
va invita la<br />
Simpozionul Anual “Mihai Eminescu”<br />
Relevanta lui Mihai Eminescu in cultura romana contemporana<br />
Sambata 12 ianuarie 2007, 3:00 PM<br />
la Consulatul General al Romaniei la New York<br />
(38 Street cu 3 Ave. in Manhattan, NY)<br />
Mo<strong>de</strong>rator: M.N.Rusu<br />
La inceput <strong>de</strong> an, web<strong>si</strong>te-ul ValceaPortal.net ( http://www.valceaportal.net ) se<br />
prezinta intr-o noua infatisare.<br />
Accentul va continua sa fie pus pe informatie (<strong>stiri</strong> locale, nationale <strong>si</strong><br />
internationale (http://www.valceaportal.net/<strong>stiri</strong>/<strong>stiri</strong>.html ,<br />
http://www.valceaportal.net/<strong>stiri</strong>-locale-f22.html)) <strong>si</strong> divertisment.<br />
Lansat acum o luna, acest web<strong>si</strong>te a inregistrat in ultimele doua saptamani o<br />
crestere semnificativa a numarului <strong>de</strong> vizitatori. In acest moment se <strong>si</strong>tueaza pe<br />
locul 6 in clasamentul regional <strong>de</strong> la Trafic.ro -<br />
http://www.trafic.ro/top/regional/pagina1.html#valceaportalnet , cu 40.801 <strong>de</strong><br />
vizite<br />
<strong>si</strong> 226.463 <strong>de</strong> afisari ( 24 <strong>de</strong>cembrie - 13.315 vizitaori -<br />
http://stat.trafic.ro/stat/valceaportalnet/vizitatori/zi/#stat ).<br />
Acest lucru a fost po<strong>si</strong>bil datorita unei bune optimizari a web<strong>si</strong>te-ului <strong>si</strong> a<br />
promovarii sustinute.<br />
va ofer, cu draga inima, cel <strong>de</strong>-al<br />
patrulea volum <strong>de</strong> poezii al subsemnatului, aparut la editura ieseana FIDES:
Ionut Caragea - Omul din cutia neagra.<br />
Prefata este semnata <strong>de</strong> criticul literar Marius Chelaru, iar postfata <strong>de</strong><br />
catre poetul Adrian Erbiceanu. Tin sa le multumesc acestor domni pentru<br />
bunavointa lor, cat <strong>si</strong> domnului editor Dumitru Scortanu, pentru colaborarea<br />
frumoasa <strong>de</strong> pana acum. Volumul poate fi citit <strong>si</strong> in varianta html, pe <strong>si</strong>teul<br />
www.ionutcaragea.ro .<br />
Bucurati-va <strong>de</strong> splendorile Romaniei; macar vizual.<br />
aveti GRATUIT revista Invitatie in Carpati, nr. 85 la http://iic.alpinet.org;<br />
73 pagini A4, 16 harti, 94 fotografii: Flori din Muntii Carpati; Ibida, cea mai<br />
mare cetate din Dobrogea; Peisaje spectaculoase pe gre<strong>si</strong>i in Podisul Somesan;<br />
Casca<strong>de</strong> pe an<strong>de</strong>zit in Muntii Gutii; Granita misterioasa in Muntii Oas; Cele mai<br />
inalte virfuri din Muntii Bistritei <strong>si</strong> Stinisoara; bibliografie montana la zi.<br />
tot GRATUIT, ghiduri cu harti la zi: Retezat, Fagarasului, Bucegi, Ciucas, Macin,<br />
Latoritei, Tibles, Maramuresului, Paring, Dobrogea, Locvei, Berzunti. Suntem<br />
enciclopedia geografica a Romaniei; aducem informatii complete, in premiera;<br />
<strong>si</strong>ngura reprezentare fotografica explicata a tarii. Date foarte utile inclu<strong>si</strong>v<br />
pentru scoala, liceu, facultate<br />
Primul Revelion în aer liber din mediul rural dâmboviţean la avea loc în comuna<br />
Aninoasa, în curtea Primăriei. Începând cu ora 21,00, în seara <strong>de</strong> Revelion, solişti<br />
şi formaţii vor evolua printre momente <strong>de</strong> discotecă şi concursuri, într-un<br />
spectacol transmis <strong>de</strong> Columna Tv. Vin fiert şi câte o cupă <strong>de</strong> şampanie, dicursul<br />
primarului Constantin Maricescu şi focurile <strong>de</strong> artificii <strong>de</strong> la mieyul nopţii vor<br />
completa REVELIONUL PRIETENIEI, pus la cale <strong>de</strong> Euro-Art Serv. La multi ani,<br />
România!<br />
A aparut revista Dor <strong>de</strong> Dor ,numarul 30 pe luna <strong>de</strong>cembrie 2007.S.au adunat 522 <strong>de</strong><br />
pagini pentru Antologia lirica ,epica Dor <strong>de</strong> Dor. Este in lucru Almanahul revistei<br />
Dor <strong>de</strong> Dor. Se pot trimite materiale > poezie, epigrama,proza, pictura <strong>si</strong><br />
fotografie artistica pentru Festivalul National Dor <strong>de</strong> Dor, editia a 3/a Cluj<br />
,2008, poadresa. Al.Florin Ţene, strada Ion Mester,nr.3,bloc C, sc VI,ap.54,orasul<br />
Cluj Napoca,ju<strong>de</strong>tul Cluj, pana la data <strong>de</strong> 31 martie ,2008.Finala pe <strong>si</strong> premierea 25<br />
mai 2008,Cluj.<br />
CARNET CULTURAL BUCURESTEAN<br />
De Crăciun, la Palatul Brancovenesc <strong>de</strong> la Mogosoaia, Centrul Cultural "Palatele<br />
Brancovenesti" <strong>si</strong>-a propus sa recreeze atmosfera veacurilor trecute. Curtea<br />
Palatului a fost scena <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare a evenimentului. Formatii din importante zone<br />
etnografice ale tarii: Duba<strong>si</strong>i din Feregi (Hunedoara), Grupul <strong>de</strong> colindatori Spicul<br />
(satul Luciu, jud. Ialomita), formatia Trei Parale din Bucuresti <strong>si</strong> poetul Ion<br />
Zubascu (din Maramures), in contexul <strong>de</strong> exceptie al expozitiilor Biserici, Coloana,<br />
Ruina <strong>si</strong> Pasul, o incercare <strong>de</strong> re<strong>de</strong>finire a stilisticii artei postbizantine,<br />
semnata <strong>de</strong> Sorin Dumitrescu.<br />
La Galeria “Senso” functioneaza intre 18 <strong>de</strong>cembrie-18 ianuarie expozitia intitulata<br />
„Gheorghe Tattarescu <strong>si</strong> Biserica din Clejani”.<br />
Este vorba <strong>de</strong> o expozitie fotografica cu picturile lui Tattarescu ce fac şi mai<br />
celebră renumita comună. Gheorghe Tattarescu este cunoscut pentru picturile<br />
interiorului bisericii <strong>si</strong> icoanele <strong>de</strong> la Biserica din Clejani sau Manastirea<br />
Ratesti. A fost cel care a realizat in 1851 vestitul portret al lui Nicolae<br />
Balcescu.
Naţionalul Bucureştean la sfârşit <strong>de</strong> an:<br />
O comedie dulce-amară, <strong>de</strong>spre iubirea cu dublă acţiune - "Sâmbătă, duminică,<br />
luni", cu Ileana Stana Ionescu, Cecilia Bârbora, Costel Constantin, joi, 27<br />
<strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 19,00. Pe 28 şi 29 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 18,30, se joacă unul<br />
dintre cele mai excentrice spectacole din stagiunea actuală: "Burghezul gentilom",<br />
în regia lui Petrică Ionescu, vineri, 27 <strong>de</strong>cembrie, ora 19,00 - "Viaţa mea<br />
sexuală", o comedie contemporană, cu Tania Popa în rolul principal, şi sâmbătă, <strong>de</strong><br />
la ora 19,00, în două săli diferite - "Cinci femei <strong>de</strong> tranziţie" (Sala Amfiteatru)<br />
şi "Idolul şi Ion Anapoda" (Sala Atelier, cu Dan Puric).<br />
Stu<strong>de</strong>nţii închid anul la O<strong>de</strong>on, teatrele pentru copii continuă<br />
Teatrul O<strong>de</strong>on a programat pe 27 <strong>de</strong>cembrie "Ultima femeie a señorului Juan", cu<br />
Florin Zamfirescu şi Ionel Mihăilescu, iar pe 28 va avea loc spectacolul "Cum vă<br />
place?", după William Shakespeare, cu stu<strong>de</strong>nţii din anul IV <strong>de</strong> la UNATC. Ultimul<br />
spectacol al anului va fi "Un vis în miezul nopţii <strong>de</strong> vară", tot cu stu<strong>de</strong>nţi din<br />
anul IVPe 26 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 20,00, Silvia Codrescu va susţine one woman showul<br />
"Alice, o piesă neterminată". La Teatrul Ţăndărică vor avea loc reprezentaţii cu<br />
"Jack şi vrejul <strong>de</strong> fasole", pe 27 <strong>de</strong>cembrie, "Tom Degeţel", pe 3 ianuarie, şi "Mica<br />
<strong>si</strong>renă", pe 5 ianuarie, <strong>de</strong> la ora 11.00. Teatrul "Ion Creangă" îi invită pe copii<br />
la teatru pe 5 ianuarie, la piesa "De-aş fi Scufiţa Roşie", urmată <strong>de</strong> "Albă ca<br />
Zăpada şi cei şapte pitici", pe 6 ianuarie.<br />
Revista "Time Out", cronica tiparita a vietii boeme metropolitane, trage linie la<br />
sfar<strong>si</strong>t <strong>de</strong> an <strong>si</strong> face inventarul celor mai importante evenimente care au insufletit<br />
Bucurestiul in 2007. "Time Out" premiaza in noul numar cele mai bune expozitii <strong>si</strong><br />
galerii <strong>de</strong> arta, cele mai alese evenimente <strong>si</strong> cele mai bune proiecte urbane. Tot in<br />
paginile revistei au un loc rezervat <strong>si</strong> cele mai bune filme, carti <strong>si</strong> festivaluri<br />
<strong>de</strong> peste an, cele mai apreciate concerte, care au rasunat in Capitala in 2007. Nici<br />
cluburile bucurestene nu scapa <strong>de</strong> critica expertilor <strong>si</strong> se aliniaza in ordinea<br />
notelor date <strong>de</strong> juriul "Time Out".<br />
Datini Oşeneşti<br />
A noua editie a festivalului organizat la Negresti Oas a avut ca invitati formatii<br />
<strong>de</strong> muzica populara care au prezentat publicului colin<strong>de</strong> <strong>de</strong> Craciun. Evenimentul a<br />
fost urmat <strong>de</strong> o parada <strong>de</strong> costume populare şi <strong>de</strong>cernarea premiilor pentru<br />
castigatorii festivalului.<br />
Mircea Bunea<br />
Un Nume mare pe o <strong>Carte</strong> mare:<br />
DAN LUPESCU – SPIRITUL OLTENIEI. POD<br />
PESTE HIMERE. HOLOGRAME PENTRU<br />
EUROPA.<br />
Dan Lupescu este oltean şi în Spiritul Olteniei. Pod peste<br />
himere. Holograme pentru Europa [ două volume, 736 <strong>de</strong> pagini, Editura ALMA,<br />
Craiova, 2007 ] vorbeşte <strong>de</strong>spre Oltenia nu ca <strong>de</strong>spre o provincie, nu ca <strong>de</strong>spre o<br />
parte a unui întreg, ci ca <strong>de</strong>spre o ţară al cărei spirit universal, negrăniţuit<br />
nici în timp şi nici în spaţiu, nu este altceva <strong>de</strong>cât esenţa esenţelor spiritului<br />
românesc, nemuritor, imiscibil şi invincibil. [ Aici fie spus. Pentru a-şi ranforsa<br />
<strong>de</strong>mersul, autorul nu se sfieşte să uzeze <strong>de</strong> argumentul autorităţii, (re)amintind<br />
amnezicilor şi nu numai că, <strong>de</strong> pildă, Nicolae Iorga şi Dan Simionescu au scris<br />
<strong>de</strong>spre Oltenia ca fiind “ măduva romanităţii noastre “, ori chiar “ epicentrul<br />
spiritului românesc” ] Mutatis mutandis, într-un anume fel, este ca şi când cineva
ar afirma, ba chiar ar şi <strong>de</strong>monstra că partea este mai mare <strong>de</strong>cât întregul, şi că<br />
tocmai <strong>de</strong> aceea el, întregul, ar fi mai mare <strong>de</strong>cât suma părţilor. Pare absurd, dar<br />
nu e. În schimb, este pentru prima dată în cultura românească cînd un intelectual –<br />
l-am numit pe Dan Lupescu - propune o astfel <strong>de</strong> concluzie, extrăgând-o cu migală şi<br />
iscu<strong>si</strong>nţă din variile inci<strong>de</strong>nţe ale metodologiei întocmirii dicţionarelor, ori<br />
enciclopediilor mo<strong>de</strong>rne. Paginile cărţii configurează un vitraliu-portret-robot<br />
lucrat cu acribie şi patimă din documente ale timpului, din poezii, proze,<br />
fotografii artistice şi <strong>de</strong> ziar, din note, convorbiri cu personaje unele<br />
controversate, cu personalităţi adulate, dar şi cu somităţi ale arealului local un<br />
fel <strong>de</strong> mit al Olteanului – cu „ O „ mare! – combinat cu un eseu <strong>de</strong>spre<br />
praxiologie. Mai exact, summa summarum inclu<strong>de</strong> 32 <strong>de</strong> interviuri, un sondaj <strong>de</strong><br />
opinie aplicat pe unsprezece subiecţi, dar şi cronici dramatice şi <strong>de</strong> arta<br />
plastică, recenzii, tablete, editoriale publicate în Cadran Univer<strong>si</strong>tar, Înainte,<br />
Cuvântul Libertăţii, Lamura, Flacăra ş.a. între anii 1971 şi 2007.<br />
Definesc, cele enumerate mai sus, doar una dintre performanţele<br />
cărţii lui Dan Lupescu. Mai sunt două. [ Vorba neamţului: Toate lucrurile bune sunt<br />
trei, nu?] Anume? Autorul reuşeşte să-i inducă cititorului i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>loc comodă după<br />
care dincolo <strong>de</strong> erele geologice ori <strong>de</strong> metamorfozele geografice, dincolo <strong>de</strong><br />
ştiinţă, conştiinţă şi <strong>de</strong> muncă, dincolo <strong>de</strong> zile şi <strong>de</strong> nopţi, dincolo <strong>de</strong> regimurile<br />
social-politice, dincolo <strong>de</strong> ani, <strong>de</strong> timpuri, anotimpuri şi tehnologii, ceea ce<br />
contează cu a<strong>de</strong>vărat este numai ceea ce lăsăm în urma noastră. Adică faptele<br />
noastre, vieţile noastre, NUMELE noastre. Ele rămân în oameni şi trăiesc cât<br />
omenirea. Sunt, adică, nemurire. Şi încă. Deşi nu-şi propune aşa ceva, <strong>de</strong>şi suntem<br />
ceea ce <strong>de</strong>venim, <strong>de</strong>şi nimeni nu <strong>de</strong>vine ceea ce n-a fost, fapta lui Dan Lupescu <strong>de</strong> a<br />
publica ceea a scris şi a strâns după 1989 va rămâne ceea ce este azi: un NUME mare<br />
pe o CARTE mare.<br />
Ar mai fi <strong>de</strong> adăugat: într-o ţara trăitoare acum într-o<br />
veritabilă junglă mediatică, socială, politică, şi cultural-istorică, în Spiritul<br />
Olteniei, Dan Lupescu aminteşte o dată în plus că floarea recunoştinţei se mai<br />
cultivă încă între Carpaţi şi Dunăre, dovadă şi superbi<strong>si</strong>ma <strong>de</strong>dicaţie din pagina a<br />
doua a primului volum: „ Închin această carte memoriei nepieritoare a Voievodului<br />
primei uniri politice a românilor, MIHAI VITEAZUL, în ajunul împlinirii a 550 <strong>de</strong><br />
ani <strong>de</strong> la naşterea sa, precum şi sculptorului nepereche CONSTANTIN BRÂNCUŞI, la<br />
primul veac <strong>de</strong> eternitate a capodoperei Sărutul, piatră <strong>de</strong> hotar în sculptura<br />
mondială a secolului al XX-lea, şi la împlinirea semicentenarului <strong>de</strong> la naşterea în<br />
cer a Titanului din Hobiţa.”<br />
Vineri, 21.12.2007, la Mizil, in piata centrala, a avut loc un concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>.<br />
Au cantat Victor Socaciu, Narcisa Suciu <strong>si</strong> Fuego.<br />
Spectacolul a fost prezentat <strong>de</strong> Catalin Mitoseru. Au fost prezenti cateva sute <strong>de</strong><br />
spectatori. Concertul, care a durat o ora, a avut loc la initiativa Con<strong>si</strong>liului<br />
Ju<strong>de</strong>tean Prahova.<br />
In timpul concertului primarul orasului Mizil, Emil Proscan, a acut o interventie<br />
in care a urat "Sarbatori fericite" mizilenilor.<br />
CARNET CULTURAL SALAJEAN<br />
La Galeria <strong>de</strong> Arta "Atelier Z" din Zalau a avut loc lansarea cartii arheologului<br />
zalauan Ioan Bejinariu, "Depozitul <strong>de</strong> bronzuri <strong>de</strong> la Braglez", carte aparuta anul<br />
acesta la Editura "Mega" din Cluj Napoca, cu sprijinul financiar oferit <strong>de</strong><br />
societatea "Librariile Salajului". In arheologie, a explicat autorul, prin notiunea<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>pozit <strong>de</strong> bronzuri se intelege un ansamblu <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> bronz ingropate in<br />
pamant, fie <strong>de</strong>puse in izvoare, ape curgatoare sau statatoare, ascunse in pesteri<br />
sau crapaturi <strong>de</strong> stanca fara intentia <strong>de</strong> a mai fi recuperate. Aceasta practica a<br />
<strong>de</strong>punerii <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> metal a fost documentata arheologic in intreaga Europa pe<br />
parcursul unei lungi perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp, aproximativ intre sfar<strong>si</strong>tul mileniului III<br />
<strong>si</strong> pana la sfar<strong>si</strong>tul sec. VIII - inceputul sec. VII i.H., reprezentand un argument<br />
important pentru a putea vorbi <strong>de</strong>spre un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> credinte, i<strong>de</strong>i <strong>si</strong> imaginar
eligios comun, din multe puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, tuturor populatiilor care au locuit in<br />
Europa acelor vremuri. Ioan Bejinariu a subliniat ca Tran<strong>si</strong>lvania este una dintre<br />
regiunile europene un<strong>de</strong> aceasta practica este atestata printr-un numar foarte mare<br />
<strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong>scoperiri, doar pe teritoriul actual al Salajului cunoscandu-se in<br />
jur <strong>de</strong> 60 <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> bronzuri, <strong>de</strong>scoperite incepand din a doua jumatate a<br />
secolului al XIX-lea.<br />
Galeria <strong>de</strong> arta Atelier Z din Zalau gazduieste expozitia <strong>de</strong> arta plastica a<br />
stu<strong>de</strong>ntei Illyés Tímea, fosta eleva a Liceului <strong>de</strong> arta Ioan Sima din municipiu.<br />
Presedintele Asociatiei "Atelier Z", criticul <strong>de</strong> arta Szabó Attila, ne-a <strong>de</strong>clarat<br />
ca este vorba <strong>de</strong>spre lucrari <strong>de</strong> pictura in ulei, grafica mica <strong>si</strong> linogravuri<br />
Trei directori <strong>de</strong> unitati <strong>de</strong> invatamant din Salaj au fost premiati, ieri, <strong>de</strong><br />
ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, in cadrul "Galei Directorilor 2007". Este<br />
vorba <strong>de</strong> Ioan Bulgarean, directorul Colegiului National "Silvania" Zalau, Simona<br />
Crisan, directorul Colegiului Tehnic "Alesandru Papiu Ilarian" Zalau <strong>si</strong> Laura<br />
Crisan, directorul Grupului Scolar "Gheorghe Sincai" Zalau<br />
Primarul Zalaului, Radu Capilna<strong>si</strong>u, a primit premiul <strong>de</strong> excelenta "Omul Anului" -<br />
2007, din partea OOPS Management <strong>si</strong> a Societatii Civile, in parteneriat cu Radio<br />
Romania, alaturi <strong>de</strong> edilul Zalaului fiind premiate <strong>si</strong> alte figuri din lumea<br />
politica, sportiva, din mass media <strong>si</strong> ve<strong>de</strong>te din lumea muzicala. Astfel, printre<br />
altii, au mai primit distinctii Gheorghe Hagi <strong>si</strong> Adrian Mutu, pentru rezultatele<br />
obtinute in 2007 in sportul romanesc, regizorul Titus Munteanu, iar un premiu post<br />
mortem a fost acordat jurnalistei Jana Gheorghiu.<br />
Act <strong>de</strong> înaltă preţuire a Şcheilor Braşovului<br />
Celebra şcoală pentru copiii <strong>de</strong> români care a dăinuit vreme <strong>de</strong> secole pe lângă<br />
Biserica Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului, aşezământ în care s-au făcut<br />
primele tipărituri şi s-au format mulţi dintre cărturarii Ar<strong>de</strong>alului, locul <strong>de</strong><br />
adunare al Junilor Braşovului şi clasa <strong>de</strong> învăţătură românească a lui Anton Pann,<br />
nu s-a prea bucurat <strong>de</strong> atenţia meritată pentru conservarea valorilor pe care le<br />
cuprin<strong>de</strong>. Peste 4000 <strong>de</strong> cărţi ieşite din primele tiparniţe, 30.000 <strong>de</strong> documente<br />
vechi şi colecţia completă a „Gazetei <strong>de</strong> Tran<strong>si</strong>lvania” cu celebrul ei supliment<br />
„Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, presa lui Core<strong>si</strong>, icoane şi odăjdii ale<br />
ansamblului bisericesc ortodox atestat din secolul XV sunt adunate sub grija<br />
celebrului cercetător istoric, părintele Va<strong>si</strong>le Oltean.<br />
După restaurarea interiorului somptuos al Bisericii Sfântul Nicolae, în sfârşit şi<br />
clădirile muzeale din incinta acestui aşezământ al „extra-murosului” braşovean<br />
asupra căruia a fluturat dintot<strong>de</strong>auna tricolorul limbii române vor fi reabilitate.<br />
Preşedintele Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Braşov şi mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului au semnat,<br />
ieri, un protocol prin care administraţia publică va aloca un milion <strong>de</strong> euro pentru<br />
reabilitarea complexului muzeal Prima Şcoală Românească şi Biserica Sf. Nicolae din<br />
Şcheii Braşovului.<br />
Festivalul Naţional <strong>de</strong> folk "Om Bun" a ajuns la ediţia a XVII-a pe scena<br />
"tradiţională" a Teatrului "Ion Creangă. Recitaluri Mircea Vintilă împreună cu<br />
formaţia sa, Brambura, Victor Socaciu cu al său Birou Executiv, Va<strong>si</strong>le Şeicaru,<br />
Tatiana Stepa, Vali Şerban, Andrei Păunescu, Elisabeta Piroşca. Cea <strong>de</strong>-a doua seară<br />
este <strong>de</strong>dicată noului val al folkului românesc. Este vorba <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>ja consacrata<br />
Ada Milea, Daniel Iancu şi Gashka<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> folk, Ţapinarii, Eugen Avram şi Dani Făt.<br />
După Gala Laureaţilor din secţiunea concurs va urma momentul <strong>de</strong>cernării premiului<br />
pentru întreaga activitate, în acest an laureatul fiind cantautorul bucureştean<br />
Alexandru "Jimmy" Zărnescu.
BILANTUL FESTIVALURILOR BRASOVENE<br />
Brasovul a fost recordman la festivaluri anul acesta. Nu s-a organizat „Cerbul <strong>de</strong><br />
Aur”, insa a compensat din plin cu trei festivaluri medievale, o sarbatoare a<br />
junilor, cate unul <strong>de</strong> Dramaturgie Contemporana, <strong>de</strong> Jazz <strong>si</strong> <strong>de</strong> Opera. Aproape<br />
fiecare localitate din ju<strong>de</strong>t a organizat cate o zi a satului, orasului <strong>si</strong> cate o<br />
serbare campeneasca. Varful a fost atins in lunile august <strong>si</strong> septembrie, cand<br />
saptamanal se <strong>de</strong>sfasurau cate doua-trei sarbatori.Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean <strong>si</strong> Centrul<br />
Ju<strong>de</strong>tean pentru Conservarea <strong>si</strong> Promovarea Culturii Traditionale Brasov au stimulat<br />
orice initiativa locala La Dumbravita „Zilele localitatii”, la Apata, un festival<br />
<strong>de</strong> gastronomie, iar la Bran, <strong>de</strong> branzeturi, pe langa traditionalul „Masuris al<br />
laptelui”. „Am vazut ca a venit lume la Apata “Impuscatul cocosului”. Si Rasnovul a<br />
excelat. Anul acesta au avut un festival medieval, unul <strong>de</strong> off-road, unul ecvestru<br />
<strong>si</strong> altul <strong>de</strong> arta<br />
Opera Naţională Bucureşti a găzduit spectacolul aniversar Ioan Tugearu, maestrul<br />
fiind un reper al artei coregrafice româneşti. Spectacolul a cuprins momente din<br />
creaţiile coregrafice concepute <strong>de</strong>-a lungul vremii: "Notre Dame <strong>de</strong> Paris", "Romeo<br />
şi Julieta", "Îmblânzirea Scorpiei", "Richard al III-lea", "Ţipătul cerbului",<br />
"Anna Karenina", "Simfonia Psalmilor<br />
Cronică CineMAiubit<br />
Un eveniment important în luma stu<strong>de</strong>ntească bucureşteană, mult aşteptat an <strong>de</strong> an<br />
este festivalul <strong>de</strong> scurt-metraje CineMAiubit. Ediţia din 2007, ce a avut loc in<br />
intervalul 10-13 <strong>de</strong>cembrie, ne-a ţinut pe toţi aproape <strong>de</strong> Cinema Studio o parte<br />
bună din timp reunind producţii semnificative atât ale şcolilor româneşti <strong>de</strong> film<br />
(UNATC, Univer<strong>si</strong>tatea Hyperion, Univer<strong>si</strong>tatea Media, Univer<strong>si</strong>tatea Sapienţia din<br />
Cluj-Napoca, UN<strong>Arte</strong> Bucuresti), cât şi ale şcolilor internaţionale cu tradiţie<br />
(Şcoala <strong>de</strong> la Tel-Aviv, Hochschule für Fernsehen und Film München, Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong><br />
Film, Televiziune şi Teatru din Łódż, Polonia, Şcoala <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la Sofia etc.).<br />
Anul acesta organizarea ne-a surprins foarte plăcut prin colaborarea cu<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Bucureşti la reunirea celor doua medii artistice<br />
1. 24.12.2007 Liteni-Datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna/recital <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />
2. 24.12.2007 Ciocanesti-Festivalul obieiurilor <strong>de</strong> iarna "La tulpina bradului"-<br />
spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri<br />
3. 25.12.2007 Vicovu <strong>de</strong> Sus - Datini <strong>si</strong> obiceiuri<br />
4. 26.12.2007 Brosteni -Datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna/editia V<br />
5. 26.12.2007 Cacica, Fra<strong>si</strong>n, Arbore -Iata, vin colindatorii/spectacole<br />
6. 28.12.2007 Vatra Dornei, Radauti - Festivalul international <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
obiceiuri <strong>de</strong> iarna "Porniti plugul, Feti-Frumo<strong>si</strong>!"<br />
AN DUPA AN SARBATORILE DE IARNA CARE CUPRIND INTREG PAMANTUL CU VRAJA LOR<br />
REAMINTESC OMENIRII DRAGOSTEA CREATORULUI PENTRU COPII SAI. FIE CA TOATE VISELE PE<br />
CARE LE FAURITI IN ACESTE ZILE MAGICE SA SE IMPLINEASCA SI DRUMUL STRABATUT PENTRU<br />
REALIZAREA LOR SA VA ADUCA BUCURIE IN INIMI. CU OCAZIA SFINTELOR SARBATORI SI A<br />
ANULUI NOU VA DORESC SANATATE ALATURI DE TRADITIONALA URARE LA MULTI ANI.<br />
DIRECTOR CAMINUL CULTURAL CORNU<br />
GABRIELA DOBRESCU<br />
PENTRU TOTI CITITORII ACESTUI PORTAL.<br />
SAMBATA 22.DECEMBRIE.2007, ORELE 10:30, IN SALA DE SPECTACOLE A CAMINULUI<br />
CULTURAL CORNU VA AVEA LOC UN PROGRAM DE COLINDE TRADITIONALE SUB TITLUL " IATA VIN<br />
COLINDATORII ", SUSTINUT DE GRUPUL DE COLINDATORI AI CAMINULUI CULTURAL SI AI
BIBLIOTECII COMUNALE.<br />
Pe 11.12.2007 la Biblioteca ju<strong>de</strong>teana Arges din Pitesti a avut loc o întâlnire a<br />
scriitorului şi profesorului Nicolae Rotaru, a dascălului şi publicistului Ion<br />
David şi a poetului <strong>si</strong> editorului Firiţă Carp cu cititorii <strong>si</strong> lansare cartilor lor<br />
apărute la Ed. Detectiv, organizata cu aportul structurii <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nţă a persoanei.<br />
Au fost <strong>de</strong> faţă directorul bibliotecii O.M. Sachelarie, comisarul argesean V.Ba<strong>de</strong>a<br />
şi Florentina Plesa secretara editurii bucureştene. Atmosfera a fost ludică şi<br />
<strong>de</strong>stinsă.<br />
FRUMOASA IARNĂ A LUI GEO SAIZESCU<br />
Împlinind în toamna aceasta 75 <strong>de</strong> ani, celebrul maestru complet al comediografiei –<br />
regizor, actor, scriitor, fondator <strong>de</strong> societăţi şi reviste umoristice şi, nu în<br />
ultimul rând, profesor al unor generaţii <strong>de</strong> comedieni - Geo Saizescu a lansat în<br />
miezul acestui <strong>de</strong>cembrie nu mai puţin <strong>de</strong> trei carţi recente:<br />
- „Istoria dramatică a unui film comic – Păcală” (Editura „Păcală”),<br />
- ”Svejk” - o viziune cinematografică după Jaroslaw Haşek (Editura „Victor”),<br />
- „Astă-seară dansăm cu… Bachus” )Editura „Scrisul Românesc”<br />
Înconjurat <strong>de</strong> prieteni la parterul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu bonomia<br />
omului <strong>de</strong> umor, el ne-a asezat în pomul acestui Crăciun sclipitoare pagini <strong>de</strong> comic<br />
românesc.<br />
CULTURA ROMANEASCĂ O PERMANENŢĂ LA TORINO<br />
După ce în librării importante din Torino au început să funcţioneze standuri <strong>de</strong><br />
carte românească, acum, galeria <strong>de</strong> artă „Mariana Papară" din Torino a găzduit<br />
expoziţia unui important reprezentant al picturii contemporane, Mircea T.<br />
Romanescu. Prezenţa sa la Torino vine să confirme efortul construirii unui nucleu<br />
cultural românesc aici, în ciuda interesului slab atât din partea Ministerului <strong>de</strong><br />
Externe, cât şi al reprezentanţelor consulare prezente în teritoriu.<br />
La Torino, revoluţia românească este culturală. Expoziţia curentă este intitulată<br />
„În căutarea semnului comun" şi are ca temă centrală acel element ancestral prezent<br />
în culturile ce mărginesc Mediterana, în căutarea căruia se porneşte încă din<br />
<strong>si</strong>mbologia antică a vechilor imperii.<br />
PRESTIGIOASĂ ANIVERSARE CLUJEANĂ<br />
Teatrul Maghiar <strong>de</strong> Stat din Cluj împlineşte anul acesta 215 ani. Evenimentul a fost<br />
sărbătorit prin organizarea Festivalului Interferenţe. Un festival solid, cu<br />
spectacole <strong>de</strong> calitate, seriozitate şi profe<strong>si</strong>onalism. Interferenţele au putut fi<br />
se<strong>si</strong>zate în douăsprezece montări, patru ale teatrului-gazdă (printre care una <strong>de</strong><br />
referinţă, Unchiul Vanea, în regia lui Andrei Şerban, precedată <strong>de</strong> ultima premieră,<br />
Gianni Schicchi, în regia lui Silviu Purcărete şi <strong>de</strong> mai vechile Vinerea lungă şi<br />
Woyzeck) şi multe invitate din afara graniţelor: Ivanov, <strong>de</strong> la Teatrul "Katona<br />
Jozsef" din Budapesta, Tartuffe <strong>de</strong> la Stary Teatr, Cracovia, Ce zile frumoase, <strong>de</strong><br />
la Kammerspiele, Germania, O să-mi amintesc <strong>de</strong> voi toţi, Teatrul <strong>de</strong> La Abadia,<br />
Madrid, Grădina iubirilor interzise, spectacol <strong>de</strong> dans semnat <strong>de</strong> Yolan<strong>de</strong> Snaith,<br />
coregrafă care a lucrat la filmele lui Stanley Kubrik, şi La cui<strong>si</strong>ne <strong>de</strong> la Teatrul<br />
Tattoo din Toulouse.<br />
Cei 215 ani <strong>de</strong> existenţă a Teatrului Maghiar din Cluj fac subiectul unei expoziţii<br />
organizate în holul <strong>de</strong> la parter, în timp ce la etaj este etalată o selecţie din<br />
lucrările <strong>de</strong> scenografie semnate <strong>de</strong> Andrei Both, unul dintre artiştii distinşi cu<br />
titlul <strong>de</strong> Membru Onorific al teatrului. Demnă <strong>de</strong> reţinut este şi atenţia <strong>de</strong> care sa<br />
bucurat cartea <strong>de</strong> specialitate din partea organizatorilor.<br />
Patru lansări importante ale editurilor Koinonia şi Fundaţia Culturală "Camil<br />
Petrescu" au provocat intervenţii aplicate ale unor specialişti în dramaturgie, cum
ar fi George Banu, Tompa Gabor, Marina Constantinescu: "Scena supravegheată" <strong>de</strong><br />
George Banu (traducere în lb. maghiară), "Teatru" <strong>de</strong> Samuel Beckett (traducere <strong>de</strong><br />
Anca Măniuţiu), "Scenografii" <strong>de</strong> Helmut Sturmer şi albumul "Tompa Gabor, Viziuni<br />
scenice".<br />
EXEMPLU DEMN DE URMAT ŞI DE PROPAGAT<br />
Autoritatea Naţională <strong>de</strong> Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei<br />
(ANRCTI) şi organizaţia colectivă <strong>de</strong> gestionare a <strong>de</strong>şeurilor EcoTic au donat 50 <strong>de</strong><br />
calculatoare reconditionate locuitorilor satului Cătiaşu, din ju<strong>de</strong>ţul Buzău şi<br />
altor 26 <strong>de</strong> telecentre instalate prin Programul pentru serviciu universal.<br />
Serviciul universal este un principiu european ce preve<strong>de</strong> că fiecare cetăţean are<br />
dreptul să aibă acces la serviciile <strong>de</strong> comunicaţii în anumite condiţii <strong>de</strong> calitate<br />
şi la un preţ acce<strong>si</strong>bil. Calculatoarele vor fi conectate la internet, iar<br />
localnicii care vor să comunice cu ru<strong>de</strong>le din alte oraşe sau din străinătate vor<br />
avea acces gratuit.<br />
Mi<strong>si</strong>unea Română Unită din Germania - vă invită la Concert <strong>de</strong> Colin<strong>de</strong> şi Cântece <strong>de</strong><br />
stea susţinut <strong>de</strong> Corul „Magnificat“ din Cluj-Napoca. Solişti Maria Subtirica, Dora<br />
Ionita-Rachita şi Io<strong>si</strong>f Lorant Barta. La pian Cornelia Cuteanu. Dirijor prof.<br />
Alexandru Suciu. Concertul va avea loc sâmbătă, 22 <strong>de</strong>cembrie, orele 19.00 în<br />
Mariahilfkirche, Mariahilfplatz 11, 81541 München (Straßenbahn 27, Haltestelle<br />
Mariahilfplatz) >><br />
Craciun <strong>si</strong> sfintenie-n Maramures<br />
Luminata <strong>si</strong> plina <strong>de</strong> incarcatura duhovniceasca sarbatoarea Nasterii Domnului<br />
aduce in fiecare an sfinta bucurie a reintilnirii cu Pruncul Iisus Izbavitorul <strong>si</strong><br />
Mintuitorul.Chemare tainica pentru fiecare dintre noi <strong>de</strong> a porni cu gind<br />
bun,fiecare,pe drumul magilor din rasarit,insotiti <strong>de</strong> steaua credintei cu dorinta<br />
<strong>de</strong> a-L reintilni pe Cel care,mereu iertator,a indumnezeit lumea prin valoarea<br />
Nasterii <strong>si</strong> a Jertfei Sale.<br />
Vestea Nasterii Mintuitorului a implinit proorocia,a implinit insa<strong>si</strong> fagaduinta<br />
lui Dumnezeu(Fac.3,15)<strong>de</strong> a ne reabilita din intinaciunea fara<strong>de</strong>legilor in care a<br />
cazut neamul omenesc prin pacatul neascultarii protoparintilor(Adam <strong>si</strong> Eva)<br />
nostrii.Dumnezeu se face om pentru ca omul muritor <strong>si</strong> supus pacatelor sa fie<br />
indumnezeit.<br />
Cuvintul,,Craciun”este inrudit cu termenul <strong>de</strong> origine latina,,creatio”(latina<br />
culta),iata intelesul,semnificatia-precum o creatie,Dumnezeu coborind in lume cu<br />
scopul rezidirii acesteia aducind impacarea cu Fiul Sau Cel ce va ridica pacatele<br />
lumii,inceputul noii creatii prin Adam cel nou.<br />
Plina <strong>de</strong> parfum divin,minunata sarbatoare a Nasterii Domnului(Craciunul) revine<br />
iar ca prilej <strong>de</strong> bucurie.Cei mici i<strong>si</strong> lumineaza copilaria acestor zile <strong>de</strong>osebite<br />
semanind bucurie prin vestea colin<strong>de</strong>lor,recompensati fiind cu daruri crestineste<br />
daruite.Maramuresul imbraca sfinta haina a acestor sarbatori poate mai <strong>de</strong>osebit ca<br />
niciun<strong>de</strong> in lume.Colin<strong>de</strong>le,asemeni unor rugi inaltate spre ceruri <strong>de</strong>schid u<strong>si</strong>le<br />
inimilor <strong>si</strong> a caselor <strong>de</strong> maramureseni vrednici,cu frica <strong>si</strong> respect pentru<br />
Dumnezeu,bucurindu-i <strong>de</strong>opotriva.<br />
In Sfinta Noapte nu doarme nimeni caci <strong>de</strong> la casa preotului incep cetele <strong>de</strong><br />
colindatori,precum un regal,ducind pretutin<strong>de</strong>ni salba lor <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>.Apoi obiceiuri<br />
ramase din mo<strong>si</strong> stramo<strong>si</strong>, pastrate cu sfintenie intregesc frumusetea sfintelor<br />
sarbatori <strong>de</strong> Craciun.Miezul Noptii Sfinte e completat <strong>de</strong> ,,Vitflaim”,obicei care<br />
infatiseaza prin cei aproximativ douazeci <strong>si</strong> patru <strong>de</strong> tineri personaje biblice-
punctul central axindu-se pe Nasterea Domnului.Magica noapte i<strong>si</strong> continua<br />
farmecul,copii sanato<strong>si</strong>,rumeni in obraji umblind cu,,Steaua”ori<br />
amintind,,Irozii”.Din casele crestinilor nu lipseste nici bradul,darnic<br />
impodobit,mindria fiecarei familii crestine.In vremurile din trecut,bradul era<br />
ornat cu mere,nuci,<strong>si</strong>ruri <strong>de</strong> boabe <strong>de</strong> fasole alba ce <strong>si</strong>mboliza purificarea<br />
sufletului,acum inlocuiete cu ornamente mo<strong>de</strong>rne.Dar trecutul <strong>si</strong> prezentul aici<br />
poarta esenta aceleea<strong>si</strong> i<strong>de</strong>i nobile.<br />
Ultimii ani au completat frumusetea Maramuresului cu festivaluri <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />
obiceiuri cum ar fi cele <strong>de</strong> la Sighetu Marmatiei,Borsa ori <strong>de</strong> pe Valea Izei,Baia<br />
Mare,Tara Chioarului sau din zona Ulmeni.<br />
Pr.stavr.Botis Radu<br />
Asociaţia <strong>de</strong> Turism Oltenia organizează vineri, 14 <strong>de</strong>c.2007, cu participarea<br />
Cons.Jud.Dolj şi Agenţiei <strong>de</strong> Dezvolt. Reg. SV OLTENIA - Conferinţa Finală pentru<br />
proiectul "Studiu privind potenţialul turistic în ju<strong>de</strong>ţul Dolj şi modalitatea <strong>de</strong><br />
valorificare a acestzuia", implementat în cadrul Programului <strong>de</strong> finanţări<br />
nerambursabile din fondurile bugetului C.J.Dolj<br />
Acest studiu se doreşte un punct <strong>de</strong> plecare pentru viitoarele acţiuni <strong>de</strong> promovare<br />
şi <strong>de</strong>zvoltare a turismului (inclu<strong>si</strong>v cultural) în Dolj<br />
azi, 14 <strong>de</strong>c.2007, la Muzeul <strong>de</strong> Artă din Craiova, va avea loc expoziţia <strong>de</strong><br />
caricatură "BOURomahia", autor Octavian Bour<br />
tot azi, 14 <strong>de</strong>c.2007, Centrul Jud.Dolj pentru Conservarea şi Promovarea Culturii<br />
Tradiţionale în colaborare cu Primăria, Con<strong>si</strong>liul Local şi Căminul Cultural al<br />
comunei Pleniţa , va organiza la Galeriile "Cromatic" - expoziţia foto-documentare<br />
"SATUL DOLJEAN, IERI ŞI AZI"<br />
luni, 17 <strong>de</strong>c. - CORALA ACADEMICĂ A FILARMONICII "OLTENIA", dirijor maestrul<br />
Alexandru Racu: CONCERT DE COLINDE<br />
vineri, 14 <strong>de</strong>c.,2007: ZIUA FILARMONICII OLTENIA - 103 ani <strong>de</strong> la primul concert al<br />
Societăţii Filarmonice din Craiova. Dirijor RADU POPA, solistă CRISTINA ANGHELESCU,<br />
orchestra <strong>si</strong>mfonică a Filarmonicii Oltenia.<br />
În program - Beethoven: Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră,<br />
op.61/Simfonia a VI-a în Fa major, op.68 - PASTORALA<br />
luni, 17 <strong>de</strong>c. - primul CONCERT DE CRACIUN, cu participarea JOHANN STRAUSS ENSEMBLE<br />
(Viena)<br />
vineri 21 Dec. - al doilea CONCERT DE CRĂCIUN - orchestra FOC<br />
sâmbătă, 22 <strong>de</strong>c. 2007, în sala Tetrului Naţional "Marin Sorescu" din Craiova, în<br />
organizarea Tetrului Liric, va avea loc spectacolul <strong>de</strong> varietrăţi muzicale şi<br />
divertisment - STELE DE CRĂCIUN -,cu participarea sopranei Felicia Filip, a<br />
actriţei Stela Popescu, a coregrafului şi belerinului Răzvan Mazilu şi a<br />
folkistului Victor Socaciu. Îşi dau concursul orchestra şi corul Teatrului Liric<br />
"ELena Teodorini", regia artistică Cristian Mihăilescu, conducerea muzicală -<br />
Florian Zamfir<br />
duminică,16 <strong>de</strong>c.2007, la Teatrul Liric "Elena Teodorini" din Craiova, va avea loc<br />
premiera operei comice BRACONIERUL - <strong>de</strong> Albert Lortzing; dirijor Florian Zamfir,<br />
regia artistică Tamas Ferkay (Austria).<br />
joi, 20 <strong>de</strong>c. 2007, la Teatrul Liric din Craiova, va avea loc spectacolul cu opera<br />
TURANDOT <strong>de</strong> G.Puccini, regia artistică: Emil Strugaru.<br />
Duminică, 23 <strong>de</strong>c.2007, la Catedrala episcopală "Madona Dudu" din Craiova, corul
Teatrului Liric va prezenta un concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> şi muzică sacră.<br />
Din Italia,<br />
pentru fluxul <strong>de</strong> <strong>stiri</strong> al portalului<br />
Cristian Gaita semnaleaza o serata literara<br />
ce va avea loc la Torino, in data <strong>de</strong> 13 <strong>de</strong>cembrie 2007 - Via Bogino 9 un<strong>de</strong>, sub<br />
titlul Elogiul Romaniei (Elogio <strong>de</strong>lla Romania) se va prezenta un recital poeticomuzical<br />
pe versuri <strong>de</strong> Ana Blandiana <strong>si</strong> muzica <strong>de</strong> Liana Alexandra, Violeta Dinescu<br />
<strong>si</strong> Serban Nichifor.<br />
Pentru amanunte recomandam sa apasati in stanga jos pe bannerul "Ora Romaniei"<br />
intrand in legatura cu Asociatia Romanilor din Torino<br />
CRAIOVA ORAS INTERCULTURAL EUROPEAN<br />
PENTRU ÎNTREAGA ACTUALITATE CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ PORTALUL NOSTRU ARE UN VAST<br />
SUBMENIU CUPRINS ÎN FLUXUL DE STIRI, IN EVENIMENTELE SELECTATE PE DOMENII SI IN<br />
FLUXURILE DE STIRI DE PE HARTA FIECĂRUI JUDEŢ. CU ACEASTA RUBRICĂ NOUĂ VOM<br />
SUBLINIA CEEA CE ESTE MAI IMPORTANT PENTRU PERIOADA APARIŢIEI FIECĂRUI NUMAR DIN<br />
REVISTA NOASTRĂ ELECTRONICĂ, PRIVIND ALINIEREA SI CONTRIBUŢIA CULTURII ROMÂNEŞTI LA<br />
MARILE EVENIMENTE ŞI ACŢIUNI INTERCULTURALE ALE CONTINENTULUI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL<br />
„ANUL MULTICULTURAL EUROPEAN 2008”. IAR BUCURIA NOASTRĂ ACUM, ESTE SĂ VĂ ANUNŢĂM:<br />
SELECŢIONAREA MUNICIPIULUI CRAIOVA<br />
printre primele 12 ORAŞE INTERCULTURALE EUROPENE<br />
IATĂ COMUNICATUL PE CARE L-AM PRIMIT:<br />
Directorate of Culture and Cultural and Natural Heritage<br />
Council of Europe<br />
F - 67075 Strasbourg Ce<strong>de</strong>x<br />
News about <strong>de</strong>velopments in relation to the Intercultural cities programme.<br />
1. The preliminary selection process for cities is over. 12 cities have been<br />
shortlisted (among 45 candidates) as potential participants. The final selection<br />
will be ma<strong>de</strong> following vi<strong>si</strong>ts on the spot (January-March). Here are the shortlisted<br />
cities:<br />
Berlin Neukölln (Germany)<br />
Craiova (Romania)<br />
Greenwhich (UK)<br />
Izhevsk (Rus<strong>si</strong>an Fe<strong>de</strong>ration)<br />
Lyon (France)<br />
Lublin (Poland)<br />
Melitopol (Ukraine)<br />
Neuchâtel (Switzerland)<br />
Patras (Greece)<br />
Reggio Emilia (Italy)<br />
Stavropol (Rus<strong>si</strong>an Fe<strong>de</strong>ration)<br />
Subotica (Serbia)<br />
Miercuri, 12 <strong>de</strong>cembrie 2007, în Amfiteatrul Liceului <strong>de</strong> Muzică şi <strong>Arte</strong> Plastice<br />
"Bălaşa Doamna" din Târgovişte va avea loc prima ediţie a GALEI PREMIILOR EURO-ART,<br />
precum şi Serbarea <strong>de</strong> Crăciun pentru ŞCOALA MICILOR VEDETE şi CLUBUL VICTORIOŞILOR.<br />
Actorii Teatrului "JUNIOR" din Târgovişte, împreună cu Moş Crăciun, vor întreţine<br />
buna-dispoziţie pentru cei peste 100 <strong>de</strong> elevi din Târgovişte, Găeşti şi Româneşti<br />
ai Şcolii Micilor Ve<strong>de</strong>te şi Clubului Victorioşilor şi vor <strong>de</strong>cerna premii pentru<br />
2007.<br />
OPERA ROMÂNĂ LA 86 DE ANI
Opera Naţională Bucureşteană sărbătoreşte, în acest an, 86 <strong>de</strong> ani. Evenimentul a<br />
fost aniversat sâmbătă 8 <strong>de</strong>cembrie cu un spectacol <strong>de</strong> gală care a cuprins un<br />
fragment din opera “Lohengrin” <strong>de</strong> Wagner, titlu care a constituit, în 8 <strong>de</strong>cembrie<br />
1921, prima reprezentaţie instituţiei române <strong>de</strong> artă proaspăt confirmate, la<br />
pupitru fiind atunci George Enescu. Programul a mai cuprins secvenţe din Massenet,<br />
Enescu, Puccini, Verdi, Gounod, Bellini, Ros<strong>si</strong>ni, precum şi momente coregrafice pe<br />
muzică <strong>de</strong> Ceaikovski sşi Adam.<br />
Soliştii spectacolului au fost: Oana Andra, Iordache Basalic, Oana Bădănoiu, Laura<br />
Blică Toa<strong>de</strong>r, Roxana Briban, Virgil Ciocoiu, Mariana Colpoş, A<strong>de</strong>la Crăciun,<br />
Cristina Dijmaru, Felicia Filip, Bianca Fota, Mihaela Işpan, Pompeiu Hărăşteanu,<br />
Ştefan Ignat, Marius Manea, Silvia Sorina Munteanu, Cristina Opincaru, Oana<br />
Popescu, Mihaela Stanciu, Vlad Toa<strong>de</strong>r, Adina Tudor, Gigel Ungureanu, care au<br />
evoluat sub bagheta dirijorului Cornel Trăilescu. Regia - Cristina Cotescu,<br />
scenografia Adriana Urmuzescu, corul dirijat <strong>de</strong> Stelian Olariu, iar baletul <strong>de</strong><br />
Mihai Babuşka.<br />
În luna <strong>de</strong>cembrie a acestui an, publicul meloman este invitat să audieze trei<br />
concerte găzduite în Sala <strong>de</strong> concerte a Castelului Peleş, organizate în colaborare<br />
cu Romanian Piano Trio, format din Alexandru Tomescu, Horia Mihail şi Răzvan suma,<br />
Fundaţia Remember Enescu din Bucureşti şi Facultatea <strong>de</strong> muzică din Braşov.<br />
Vineri 14 <strong>de</strong>cembrie 2007, la orele 1700 - Romanian Piano Trio<br />
Joi 20 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 1700 - Gala Laureaţilor Festivalului Remember Enescu<br />
Sâmbătă 22 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 1700 - Mozart la Castel IV<br />
Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu"<br />
Data: 15.12.2007 - 17.12.2007<br />
Loc: Ploieşti<br />
Organizator: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Prahova pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional, Primăria Municipiului Ploieşti, Filarmonica "Paul<br />
Constantinescu" Ploieşti, Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Ploieşti<br />
Telefon: 0244517993<br />
Fax: 0244517993<br />
Această manifestare, <strong>de</strong>dicată memoriei compozitorului este menită să promoveze<br />
valorile muzicale româneşti şi să le facă cunoscute şi pe această cale. Acţiunea<br />
este organizată <strong>de</strong> Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Prahova, Primăria Ploieşti, Filarmonica “Paul Constantinescu” Ploieşti,<br />
Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” Ploieşti<br />
Centrul <strong>de</strong> Restaurare – Conservare a Patrimoniului Cultural şi Muzeul <strong>de</strong> Istorie a<br />
Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” – prezintă în perioada<br />
noiembrie 2007 – ianuarie 2008, expoziţia Ceramica arheologică <strong>de</strong> Cucuteni: <strong>de</strong> la<br />
<strong>de</strong>scoperire la valorificare pentru public. Vernisajul va avea loc miercuri 28<br />
noiembrie 2007, ora 11 în sala „Orest Tafrali” <strong>de</strong> la Palatul Culturii. Vă aşteptăm<br />
să <strong>de</strong>scoperim împreună această uimitoare civilizaţie preistorică. Expoziţia este<br />
organizată în contextul proiectului <strong>de</strong> acţiune integrată româno-franceză PAI –<br />
Brâncuşi<br />
Asociatia culturala «Printemps Roumain»<br />
din Lille, i<strong>si</strong> propune sa animeze dialogul<br />
intercultural dintre Franta <strong>si</strong> România.
Initiatoare a numeroase proiecte culturale atat<br />
in Franta cat <strong>si</strong> in România, ea organizeaza cea<br />
<strong>de</strong>-a treia editie a Zilelor Culturale Românesti in<br />
perioada 30 noiembrie – 15 <strong>de</strong>cembrie 2007.<br />
Beneficiind <strong>de</strong> sustinerea numero<strong>si</strong>lor<br />
parteneri, printre care Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean<br />
Suceava, Con<strong>si</strong>liul General <strong>de</strong> Nord, primariile<br />
din Lille, Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> Fundu-Moldovei, Univer<strong>si</strong>tatile<br />
Lille 1 <strong>si</strong> Lille 2, asociatia culturala Dimitrie<br />
Gusti, cele doua saptamani <strong>de</strong> manifestari<br />
culturale vor reuni la Lille: actori, muzicieni,<br />
dansatori, artisti plastici precum <strong>si</strong> profesori<br />
univer<strong>si</strong>tari din România care vor face cunoscute<br />
cateva fatete culturale românesti locuitorilor din<br />
Nordul Frantei<br />
Calendar cultural gorjean<br />
Miracolul Crăciunului, ediţia a VI-a (expoziţii <strong>de</strong> artă şi carte religioasă).<br />
Perioada: 19.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />
Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Shukar Romane Ghilea Thai Kelimos/ Spectacol extraordinar <strong>de</strong> muzică şi dansuri rome<br />
Perioada: 19.12.2007 - 19.12.2007Cine anunţă: Centrul Naţional <strong>de</strong> Cultură al<br />
Romilor<br />
Corala târgujiană, ediţia a II-a. Perioada: 20.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Festival ecumenic / Spectacol <strong>de</strong> muzică religioasă şi colin<strong>de</strong>. Perioada:<br />
20.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional Gorj<br />
Spectacol <strong>de</strong> gală al formaţiilor <strong>de</strong> colindători ale Şcolii populare <strong>de</strong> artă<br />
,,Colindă, Doamne, colindă'' Perioada: 20.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Calendar botoşenean<br />
FESTIVALUL COMUNAL DE DATINI ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU, ediţia a XIVaData:<br />
29.12.2007Loc: Cămin cultural UngureniOrganizator: Cămin cultural Ungureni<br />
» „CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />
împrejurimi.Perioada: 15.12.2007<br />
» „COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona<br />
SiretuluiPerioada: 15.12.20<br />
Evenimente din calendarul “Cultura pe NET”<br />
Gala sponsorilor ,,Doinei Gorjului'' Perioada: 14.12.2007Cine anunţă: Direcţia
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Festivalul concurs interju<strong>de</strong>ţean "Căluşerul tran<strong>si</strong>lvănean" ediţia a XXXVIII-a la<br />
Certej şi Orăştie Perioada: 14.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
Expoziţie <strong>de</strong> pictură a membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori "Marcel<br />
Olinescu" Perioada: 14.12.2007 - 21.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
„CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />
împrejurimi. Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />
„COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona Siretului<br />
Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />
Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />
Gala Premiilor CJCPCT Gorj Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Seară muzeală: “Istoria aparatelor <strong>de</strong> înregistrare şi redare a sunetului. Audiţii<br />
muzicale” Perioada: 15.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila<br />
Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu" Perioada: 15.12.2007<br />
- 17.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional Prahova<br />
„SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – OBICEIURI ŞI TRADIŢII” Perioada: 16.12.2007Cine<br />
anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Botoşani<br />
Zilele Recunoştinţei / Complex <strong>de</strong> manifestări culturale închinate Revoluţiei<br />
române. Perioada: 16.12.2007 - 22.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Concurs international <strong>de</strong> vioara " Remember Enescu " Perioada: 17.12.2007 -<br />
21.12.2007Cine anunţă: Centrul European <strong>de</strong> Cultură din Sinaia<br />
Evenimente din calendarul “Cultura pe NET”<br />
Gala sponsorilor ,,Doinei Gorjului'' Perioada: 14.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Festivalul concurs interju<strong>de</strong>ţean "Căluşerul tran<strong>si</strong>lvănean" ediţia a XXXVIII-a la<br />
Certej şi Orăştie Perioada: 14.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
Expoziţie <strong>de</strong> pictură a membrilor Asociaţiei Artiştilor Plastici Amatori "Marcel<br />
Olinescu" Perioada: 14.12.2007 - 21.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Hunedoara<br />
„CARNAVALUL ZĂPEZII” – Festival <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din Municipiul Dorohoi şi<br />
împrejurimi. Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />
„COLINDA-VOM COLINDA!” Spectacol <strong>de</strong> datini şi obiceiuri din zona Siretului<br />
Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi<br />
Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />
Gala Premiilor CJCPCT Gorj Perioada: 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Seară muzeală: “Istoria aparatelor <strong>de</strong> înregistrare şi redare a sunetului. Audiţii<br />
muzicale” Perioada: 15.12.2007 - 15.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Brăila
Concursul Naţional <strong>de</strong> Interpretare "Paul Constantinescu" Perioada: 15.12.2007<br />
- 17.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional Prahova<br />
„SĂRBĂTORILE DE IARNĂ – OBICEIURI ŞI TRADIŢII” Perioada: 16.12.2007Cine<br />
anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Botoşani<br />
Zilele Recunoştinţei / Complex <strong>de</strong> manifestări culturale închinate Revoluţiei<br />
române. Perioada: 16.12.2007 - 22.12.2007Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Gorj<br />
Concurs international <strong>de</strong> vioara " Remember Enescu " Perioada: 17.12.2007 -<br />
21.12.2007Cine anunţă: Centrul European <strong>de</strong> Cultură din Sinaia<br />
program pe luna <strong>de</strong>cembrie<br />
AL OPEREI MAGHIARE DIN CLUJ<br />
Sâmbătă, Ábrahám Pál: Bal la Savoy - premieră<br />
15 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Incze G. Katalin<br />
ora 18.30 Regizor: Szabó Emese<br />
Operetă în trei acte, tradusă în limba română<br />
Duminică, Ábrahám Pál: Bal la Savoy<br />
16 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Jankó Zsolt<br />
ora 17.00 Regizor: Szabó Emese<br />
Operetă în trei acte, tradusă în limba română<br />
Joi, P.I.Csajkovszkij: Spărgătorul <strong>de</strong> nuci<br />
20 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Fumio Akizaki - Japonia<br />
ora 18.30 Regizor-coreograf: Mîndruţiu Mihail<br />
Luni, Csemiczky Miklós: Muzicanţii din Brema<br />
24 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Kulcsár Szabolcs<br />
ora 16.00 Regizor: Szabó Emese<br />
Intrare liberă pentru copii!<br />
Luni, Emlékszel még… Gală <strong>de</strong> operetă<br />
31 <strong>de</strong>cembrie Dirijor: Hary Béla<br />
ora 18.00 Regizor: Gy. Tatár Éva<br />
LA MULTI ANI!!!!<br />
AGENDA CULTURALA DECEMBRIE a ju<strong>de</strong>tului VRANCEA<br />
Data Loc <strong>de</strong>sfasurare Organizator Manifestare<br />
1.12.2007 Tivoli -Italia Ansamblul Folcloric Tara Vrancei Tara mea <strong>de</strong><br />
glorii, tara mea <strong>de</strong> dor – spectacole folclorice <strong>si</strong> <strong>de</strong> datini romanesti, expozitie<br />
documentara <strong>si</strong> <strong>de</strong> arta populara traditionala realizate in orasul italian Tivoli cu<br />
priliejul <strong>de</strong>plasarii ansamblului in aceasta localitate, la invitatia primariei.<br />
01.12.2007 FocsaniAteneul Popular, Sala Mr Gh Pastia, orele 17.00 Ateneul<br />
Popular “Mr Gh Pastia” Expozitie organizata cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei –<br />
Arta <strong>si</strong> Traditie Romaneasca
02.12.2007 Tivoli –ItaliaCentrul istoric, orele 18.00 Ansamblul Folcloric<br />
Tara Vrancei Spectacol <strong>de</strong> folclor italian realizat <strong>de</strong> gaz<strong>de</strong>le din<br />
TivoliSpectacol folcloric <strong>de</strong> datini romanesti <strong>de</strong> Craciun <strong>si</strong> Anul nou.<br />
03.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, foaier, orele 18.30 Teatrul Municipal<br />
Boul <strong>si</strong> viteii <strong>de</strong> Ion Baiesu; spectacol-lectura<br />
06.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 Teatrul<br />
Municipal …cu Pacala <strong>de</strong> Constantin Brehnescu<br />
07.12.2007 MarasestiCasa <strong>de</strong> Cultura, orele 18.00 Teatrul Municipal Casa <strong>de</strong><br />
Cultura Marasesti “Cateva palme false” <strong>de</strong> Paul Everac; regia I Albu<br />
7-9.12.2007 BucurestiPatriarhia Româna Formatia Corala Traditionala<br />
Pastorala Festival National <strong>de</strong> Muzica Religioasa<br />
08-09.12.2007 FocsaniDragosloveni DJCCPCNVrancea Salonul Literar<br />
Dragosloveni; editia XXXVI-a<br />
08.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 <strong>si</strong> 18.30<br />
Teatrul Municipal “Danila Prepeleac” dupa I. Creanga; regia C.<br />
Brehnescu“Hangita” <strong>de</strong> Carlo Goldoni, premiera; regia Gina Lazar<br />
09.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />
Municipal “Badaranii” <strong>de</strong> Carlo Goldoni; regia A. Damian<br />
10.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 11.30 <strong>si</strong> 19.00<br />
Teatrul Municipal Scufita Ro<strong>si</strong>e <strong>de</strong> Calin Gruia; regia I.<br />
Constantinescu;Mincinosul <strong>de</strong> Carlo Goldoni; spectacol prezentat <strong>de</strong> Teatrul “Fani<br />
Tardini” Galati<br />
12.12.2007 AdjudCasa <strong>de</strong> Cultura Adjud Casa <strong>de</strong> Cultura AdjudAnsamblul<br />
Folcloric Tara Vrancei Domnulet <strong>si</strong> domn din cer…lerui ler! Spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />
obiceiuri <strong>de</strong> iarna la români.<br />
13.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />
Municipal Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />
14.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />
Municipal Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> –Corul Madrigal; invitata <strong>de</strong> onoare actrita<br />
A<strong>de</strong>la Marculescu<br />
15-25.12.2007 FocsaniSala Tara Vrancei Ansamblul Folcloric Tara Vrancei<br />
Iata …vin colindatorii expozitie, spectacole <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri <strong>de</strong> iarna,<br />
concerte <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> traditionale, realizate cu prilejul sarbatorilor <strong>de</strong> Craciun <strong>si</strong><br />
anul Nou<br />
15-30.12.2007 FocsaniGaleriile <strong>de</strong> Arta Sala Tara Vrancei Ansamblul Folcloric<br />
Tara VranceiScoala Populara <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> <strong>si</strong> Meserii Expozitia –concurs <strong>si</strong><br />
spectacolul folcloric Serban Tertiu<br />
17.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, foaier, orele 18.30 Teatrul Municipal<br />
Suferinta <strong>de</strong> Ion Baesu; spectacol-lectura<br />
20.12.2007 FocsaniTeatrul Municipal, Sala Teatrului, orele 18.30 Teatrul<br />
MunicipalCorul Pastorala Simpozion <strong>si</strong> concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong>Corul Traditional<br />
Pastorala; invitata <strong>de</strong> onoare soprana Daniela Vla<strong>de</strong>scu<br />
20-29.12.2007 Odobesti Casa <strong>de</strong> CulturaOdobesti Spectacole <strong>de</strong> datini <strong>si</strong><br />
obiceiuri<br />
21.12.2007 FocsaniAteneul Popular, Sala Florentin Delmar, orele 18.00<br />
Ateneul Popular “Mr Gh Pastia” Concert spectacol: 1 an <strong>de</strong> Athenaeum –grupul <strong>de</strong><br />
copii Athenaeum<br />
21.12.2007 FocsaniGradina Publica, orele 11.00 Teatrul Municipal Ansamblul<br />
Tara Vrancei Deschi<strong>de</strong>rea oraselului copiilor<br />
Salonul Internaţional <strong>de</strong> Caricatură<br />
Sambata 8 <strong>de</strong>cembrie la ora 13.00, s-a <strong>de</strong>schis la Brăila Salonul Internaţional <strong>de</strong><br />
Caricatură. 130 <strong>de</strong> caricaturişti din 27 <strong>de</strong> ţări, printre care Polonia, Franţa,<br />
Brazilia şi Germania, expun peste 400 <strong>de</strong> lucrări. Prima secţiune a salonului este<br />
intitulată „Brăila - ţinut multicultural", iar pentru cea <strong>de</strong>-a doua secţiune, temă<br />
la alegere.<br />
Brăila are o lungă tradiţie în organizarea saloanelor <strong>de</strong> caricatură. În 2006 tema<br />
salonului a fost: „La un pas <strong>de</strong> Europa". În acest an juriul este format dinTudor
Octavian - critic <strong>de</strong> artă, scriitor; Mihai Stănescu - caricaturist; Leonte Năstase<br />
– grafician, şi caricaturistul Costel Pătrăşcan.<br />
Luni 10 <strong>de</strong>cembrie, la ora 17.30, în Sala <strong>de</strong> Marmură a Uniunii Cineaştilor din<br />
Capitală, se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Film Stu<strong>de</strong>nţesc CineMAiubit, cu o<br />
expoziţie <strong>de</strong> fotografie. Aceasta va fi urmată <strong>de</strong> proiecţia filmelor din secţiunea<br />
competitivă <strong>de</strong> ficţiune. Între 10 şi 13 <strong>de</strong>cembrie vor fi prezentate la cinema<br />
Studio 17 ore <strong>de</strong> film <strong>de</strong> ficţiune şi trei ore <strong>de</strong> film experimental, documentar şi<br />
<strong>de</strong> animaţie.<br />
Va avea loc şi o retrospectivă a peliculelor premiate la CineMAiubit, în ediţiile<br />
anterioare, precum <strong>si</strong> "Panorama" şcolilor <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la Lodz, Munchen şi Tel Aviv<br />
AGENDA CULTURALA VÂLCEANĂ<br />
DECEMBRIE 2007<br />
noiembrie - <strong>de</strong>cembrie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie Râmnicu Vâlcea<br />
Trienala <strong>de</strong> tapiserie<br />
Organizatori:<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
· UAP – Filiala Vâlcea<br />
<strong>de</strong>cembrie – toată luna<br />
Sala <strong>de</strong> lectură “Marian Creangă” a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> icoane şi audiţie colin<strong>de</strong><br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul <strong>de</strong> Etnologie Mihai<br />
Pop<br />
6 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Organizator:<br />
· Forumul Cultural al Râmnicului<br />
7 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Lansarea cărţii “Istoria ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea 1948 – 1965” <strong>de</strong> prof. dr. Oane Sorin<br />
Organizatori:<br />
· Forumul Cultural al Râmnicului<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
7 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
8 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 19,00: Sala Sporturilor Traian<br />
Balul Primăriei<br />
Organizator:<br />
· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
9 <strong>de</strong>cembrie
Ora 17,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Spectacol coregrafic “Aripi” în regia şi scenografia Adinei Cezar – spectacol<br />
prezentat în cadrul Festivalului “George Enescu” Bucureşti<br />
Organizatori:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Liceul coregrafic „Floria Capsali” Bucureşti<br />
· Formaţia „Contemp” Bucureşti<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
10 - 20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
,,Tradiţii şi obiceiuri <strong>de</strong> iarnă’’ - expoziţii tematice (pictură, floricultură,<br />
mo<strong>de</strong>laj)<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />
cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, mo<strong>de</strong>laj, automo<strong>de</strong>lism şi pictură<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
10 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 10, 00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminarul “În ce Europă ne dorim sa trăim”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Centrul <strong>de</strong> Informare<br />
Comunitară<br />
10 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC - Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Teodor Costin<br />
Solişti: Meda Stanciu şi Aurel Piculeaţă<br />
Program: Mozart – Uvertura la Opera “Rapirea din Serai”<br />
– Simfonia nr. 40<br />
Bach – Concertul pentru 2 viori în re minor BMW 1043<br />
Vivaldi – Concertul pentru 2 viori in la minor<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
13 - 16 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Târg <strong>de</strong> carte pentru copii<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
13 <strong>de</strong>cembrie<br />
Craiova<br />
Spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană”, soliştii<br />
profe<strong>si</strong>onişti ai orchestrei şi din zona Olteniei<br />
Organizator:<br />
· Radio “Horion”<br />
Parteneri:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
· Studioul <strong>de</strong> Televiziune Sud Craiova
13 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
RECITAL DE PIAN - CARMEN DANIELA<br />
Program: Hän<strong>de</strong>l - Ciaccona în re minor<br />
- Passacaglia în sol minor<br />
Bach - Suita franceză nr. 5, BMW 816<br />
- Alleman<strong>de</strong>, Courante, Saraban<strong>de</strong>,Gavotte, Bouree, Loure, Gigue<br />
Beethoven - Sonata în Fa diez major op. 78<br />
- Adagio Cantabile, Allegro ma non troppo ,Allegro vivace<br />
Haydn - Sonata Hob. XVI/8<br />
- Allegro, Menuett, Andante, Allegro<br />
Liszt - Din „Pomul <strong>de</strong> Crăciun”, <strong>de</strong>dicat nepoatei Daniela von Bulow<br />
Men<strong>de</strong>lssohn - Decembrie, „Choral”<br />
Bela Bartok - Colin<strong>de</strong> Româneşti<br />
Schumann - Sonata pentru pian în fa diez minor op. 11<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
14 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Teatru Radiofonic pentru copii<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
14 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 16,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Spectacol cultural - artistic omagial <strong>de</strong>dicat pen<strong>si</strong>onarilor din cadrul Asociaţiei<br />
Seniorilor din Învăţământ<br />
Organizatori:<br />
· Forumul Cultural al Râmnicului<br />
· Asociaţia Seniorilor din Învăţământ<br />
14 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Târgul <strong>de</strong> Artă al membrilor U.A.P.<br />
Organizator:<br />
· U.A.P. – Filiala Vâlcea<br />
15 – 20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Spectacolul “Colindul, colin<strong>de</strong>lor”<br />
Organizatori:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Liceul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
· Primăria comunei Oteşani<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
15 - 20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 10,00: Parcarea Supermarketului INTEREX<br />
Antrenamente <strong>de</strong>monstrative <strong>de</strong> karting şi automo<strong>de</strong>lism<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> karting, auto şi<br />
navomo<strong>de</strong>lism
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
15 - 18 <strong>de</strong>cembrie<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
“Moş Crăciun” vizitează Centrele <strong>de</strong> plasament<br />
Organizator:<br />
· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
15 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“Mărgăritare” – festival interju<strong>de</strong>ţean al trupelor <strong>de</strong> dans cla<strong>si</strong>c, mo<strong>de</strong>rn şi<br />
sportiv<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
15 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 11,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Spectacol <strong>de</strong> balet – “Cenuşăreasa”<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
15 <strong>de</strong>cembrie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
,,Uite vine Moş Crăciun”- spectacol artistic şi expoziţii tematice<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />
cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, mo<strong>de</strong>laj, automo<strong>de</strong>lism şi pictură<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
16 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Crăciun European<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
17 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Solistă: Carmen Daniela<br />
Program: Clara Schumann – Concert pentru pian şi orchestră în la minor op. 7 -<br />
primă audiţie<br />
la Râmnicu Vâlcea<br />
Bizet – Suita nr. 1 pt pentru orchestra<br />
– Simfonia in Do major<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
18 - 19 <strong>de</strong>cembrie<br />
Zilele Bibliotecii “A.E. Baconsky” Călimăneşti. Program:<br />
18 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Audiţie “Astăzi s-a născut Hristos” – colin<strong>de</strong> şi cântări <strong>de</strong> Crăciun
Expoziţie <strong>de</strong> carte “Iisus în literatură, artă şi religie”<br />
19 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 14,00: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
In memoriam “Marian Creangă – un fiu al Vâlcii, un om al cărţii – 10 ani <strong>de</strong> la<br />
trecerea în nefiinţă”<br />
Ron<strong>de</strong>luri şi catrene creştine rostite <strong>de</strong> membrii Cenaclului “A.E. Baconsky”<br />
Concert <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> susţinut <strong>de</strong> prof. Georginel Sandu şi elevii săi<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
18 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 16,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Serbare <strong>de</strong> Crăciun<br />
Organizator:<br />
· Grădiniţa Traian Râmnicu Vâlcea<br />
18 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“Ucenicii Thaliei” – Festival-concurs ju<strong>de</strong>ţean al tinerilor interpreţi <strong>de</strong> artă<br />
teatrală<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
18 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Obiceiuri tradiţionale din zona Tomşani<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea - Fondul <strong>de</strong> Etnologie Mihai<br />
Pop<br />
19 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Serbare <strong>de</strong> Crăciun<br />
Organizator:<br />
· Grădiniţa nr. 1 Râmnicu Vâlcea<br />
20 <strong>de</strong>cembrie 2007 – 03 ianuarie 2008<br />
Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />
Expoziţie <strong>de</strong> fotografie „Obiceiul tăierii porcului la români”<br />
Organizator:<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 10,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Festivalul <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> “Colin<strong>de</strong>, colin<strong>de</strong>”<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />
automo<strong>de</strong>lism, ecologie, astronomie, ecoturism<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala “Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“De Crăciun” – expoziţie <strong>de</strong> icoane a artiştilor plastici vâlceni<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale
Vâlcea<br />
20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Concert “Preludii <strong>de</strong> Crăciun”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
20 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT <strong>de</strong> COLINDE – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />
„Euphonia”<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
21 - 22 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea şi Piaţa “Mircea cel Bătrân” Râmnicu<br />
Vâlcea<br />
“Din Moşi - strămoşi” - festival interju<strong>de</strong>ţean al obiceiurilor <strong>de</strong> Crăciun şi Anul<br />
Nou<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
21 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 12,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Festivalul <strong>de</strong> colin<strong>de</strong> “Colindul sfânt şi bun”<br />
Organizatori:<br />
· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
· Primăria oraşului Horezu<br />
· Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
· Clubul Copiilor Horezu<br />
21 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Seară <strong>de</strong> colin<strong>de</strong><br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
28 <strong>de</strong>cembrie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Carnavalul ,,Fulgilor <strong>de</strong> nea” – spectacol artistic<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> dans popular, famfară, dans<br />
sportiv, mo<strong>de</strong>laj, pictură şi tenis <strong>de</strong> masă<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
28 <strong>de</strong>cembrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
29 <strong>de</strong>cembrie<br />
Biserica “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” şi “Sfântul Ioan Botezătorul”
(Urşani) şi la Statuia “I .Gh. Duca” din Horezu<br />
Comemorare “I. Gh. Duca”<br />
Organizatori:<br />
· Primăria oraşului Horezu<br />
· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
31 <strong>de</strong>cembrie<br />
Centrul Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
PROGRAM DE REVELION şi FOCURI DE ARTIFICII<br />
Organizator:<br />
· Primăria Municipiului Râmnicu Vâlcea<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii <strong>de</strong>cembrie:<br />
3 <strong>de</strong>cembrie<br />
Băbeni şi Colonie Nuci ,ora 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
4 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />
· „Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
Rovinari, ora 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
5 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
· „Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
Rovinari, ora 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
6 <strong>de</strong>cembrie<br />
Câmpulung, ora10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />
7 <strong>de</strong>cembrie<br />
Drăgăşani, ora 10,00 şi 11,00<br />
· Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
10 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
· Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault – premieră<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />
11 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
· Motanul Încălţat”, adaptare <strong>de</strong> Bogdan Tudor, după basmul lui Charles<br />
Perrault<br />
Păuşeşti-Măglaşi, ora 10,00 şi 11,30<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
· “Trei surori”, <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />
12 <strong>de</strong>cembrie<br />
Grădiniţa cu program prelungit Lenin Sud, Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,30<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
13 <strong>de</strong>cembrie<br />
Horezu, orele 10,00 şi 11,30<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
21 <strong>de</strong>cembrie
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm- un<br />
spectacol gratuit oferit tuturor copiilor pentru sărbătorile <strong>de</strong> iarnă<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii <strong>de</strong>cembrie:<br />
1 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala “Zăvoi”, ora 20,00<br />
· Spectacol inaugural al noului sediu al Teatrului Municipal “Ariel”, cu<br />
participarea extraordinară a companiei DIOSCURI, reprezentată <strong>de</strong> Moreno Solinas şi<br />
Igor Urzelai <strong>de</strong> la London Contemporary Dance (LCDS) – U.K.<br />
8 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala Sporturilor Traian, ora 19,00<br />
· “Măşti veneţiene” la Balului Primăriei<br />
11 - 14 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala “Zăvoi”, ora 12,00<br />
· „Ivan Turbinca” după Ion Creangă, regia Ionuţ Iurcu şi Oana Rogojină<br />
Sala “Zăvoi”, ora 14,00<br />
· „Povestea diamantului”, regia Simina Constantin<br />
13 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala “Zăvoi”, ora 18,00<br />
· „Conu Leonida” <strong>de</strong> I.L.Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
18 - 23 <strong>de</strong>cembrie<br />
Sala “Zăvoi”<br />
· Spectacole <strong>de</strong>dicate sărbătorilor <strong>de</strong> iarnă<br />
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />
- DECEMBRIE -<br />
1 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1918: Ziua Naţională a României<br />
2 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1871: Se naşte scriitorul Ion Th. Florescu<br />
4 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1973: Se naşte interpretul şi muzicologul Dalila Cernătescu<br />
· 1983: Se stinge din viaţă istoricul şi criticul literar Alexandru Oprea<br />
5 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1606: Prima atestare documentară a comunei Tomşani<br />
· 1725: Se stinge din viaţă Damaschin, Episcopul Râmnicului<br />
10 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1886: Ghenadie Enăceanu este ales episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />
12 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1646: Prima atestare documentară a comunei Guşoieni<br />
13 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1915: Se naşte compozitorul şi dirijorul Eugen Ciorăscu<br />
15 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1914: Se naşte compozitorul şi muzicologul Gheorghe Dumitrescu<br />
16 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1812: Nectarie, episcopul <strong>de</strong> Râmnic, este ales mitropolit al Olteniei<br />
· 1952: Se naşte omul <strong>de</strong> teatru Eugenia Doina Migleczi, directorul Teatrului<br />
Municipal "Ariel" Râmnicu Vâlcea<br />
18 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1574: Prima atestare documentară a comunei Bălceşti<br />
· 1936: Se naşte scriitorul şi animatorul cultural Traian D. Lungu<br />
· 1993: Încep să emită televiziunile „Vâlcea 1” şi „Etalon”<br />
20 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1904: Se naşte arhivistul şi istoricul Aurelian Sacerdoţeanu
21 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1915: Se naşte scriitorul Ada Orleanu<br />
22 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1930: Se stinge din viaţă economistul şi omul politic Vintilă Brătianu<br />
(1867 – 1930)<br />
24 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1672: Episcopul <strong>de</strong> Râmnic Varlaam este ales mitropolit al Ţării Româneşti<br />
· 1946: Se naşte istoricul Petre Bardaşu, director al Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Vâlcea (1992 - 2000)<br />
26 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1773: Chesarie este ales episcop al Râmnicului<br />
29 <strong>de</strong>cembrie<br />
· 1933: Moare asa<strong>si</strong>nat <strong>de</strong> legionari, în gara <strong>de</strong> la Sinaia, prim-ministrul<br />
României I.G. Duca<br />
· 1997: Se stinge din viaţă publicistul Marian Creangă, director al<br />
Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea (1990 - 1997)<br />
Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />
Surse:<br />
· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />
· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />
Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />
· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Vâlcea<br />
Filmul documentar <strong>de</strong> lungmetraj "Podul <strong>de</strong> Flori", în regia lui Thomas Ciulei, a<br />
fost selecţionat în competiţia internaţională a festivalului Cinéma du Réel, a<br />
aflat la cea <strong>de</strong>-a 30-a ediţie, informează Europolis.<br />
Festivalul va avea loc între 7 şi 18 martie 2008, la Centrul Pompidou din Paris.<br />
"Podul <strong>de</strong> Flori", o coproducţie româno-germană între Europolis Film, Studioul <strong>de</strong><br />
Creaţie Cinematografică a Ministerului Culturii şi Ciulei Films Germania, a<br />
câştigat concursul Centrului Naţional al Cinematografiei din anul 2005 şi a fost<br />
turnat între ianuarie şi aprilie 2007. Documentarul pune în scenă personaje reale<br />
care îşi interpretează propria lor poveste.<br />
Axat în jurul familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, filmul îşi propune<br />
să re<strong>de</strong>a lupta pentru existenţă a unor oameni aflaţi între două lumi: Costică Arhir<br />
s-a întors în sat să lucreze pământul şi să-şi crească cei trei copii, soţia lui<br />
munceşte <strong>de</strong> patru ani în Italia, încearcă să strîngă bani pentru educaţia copiilor<br />
pe care nu i-a văzut <strong>de</strong> când a plecat. Situaţia familiei Arhir este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi<br />
<strong>si</strong>ngulară - în Republica Moldova, în jur <strong>de</strong> 50% din forţa <strong>de</strong> muncă este plecată în<br />
străinătate.<br />
"California Dreamin' (nesfârşit)", al regretatului regizor Cristian Nemescu, a<br />
primit marele premiul "Aleksandar Saša Petrović", la cea <strong>de</strong>-a 13-a ediţie a Auteur<br />
Film Festival din Belgrad, Serbia, <strong>de</strong>sfăşurat în perioada 28 noiembrie - 3<br />
<strong>de</strong>cembrie, informează MediaPro Pictures.<br />
De asemenea, "California Dreamin' (nesfârşit)" a primit şi premiul FIPRESCI pentru
cel mai bun film din Festival.<br />
Filmul lui Cristian Nemescu a fost ales câştigător dintre 18 producţii ale unor<br />
regizori consacraţi, dar şi <strong>de</strong>butanţi. Premiul "Aleksandar Saša Petrović" i-a fost<br />
acordat filmului românesc "pentru autenticitate şi complexitate, şi, în acelaşi<br />
timp, personal şi tragicomic, o imagine a unui po<strong>si</strong>bil <strong>de</strong>stin a populaţiei din<br />
Balcani, exprimată în limbaj cinematografic", după cum au afirmat organizatorii<br />
evenimentului<br />
Ecran Valcean <strong>si</strong> Tv.Etalon<br />
Va invita vineri 7 <strong>de</strong>cembrie 2007, orele 20 la spectacolul <strong>de</strong> gala al filmului<br />
romanesc "Logodnicii din America".<br />
Regia Nicolae Margineanu<br />
Cu: Marcel Iures, Maria Ploae, Tamara Cretulescu, Horatiu Malaele.<br />
Vor fi prezenti protagonisti filmului.<br />
Intrarea<br />
gratuita!<br />
REVELION românesc cu AGERO<br />
Locul: Waldheimhalle, Waldheimstr. 26 73760, Ostfil<strong>de</strong>rn Ruit, lângă Stuttgart.<br />
Data: 31.12.2007, începând cu orele 20:00. Muzică, dans, antren împreună cu<br />
formaţia MON AMI. Preţul <strong>de</strong> persoană - 65 <strong>de</strong> Euro. Membrii Agero - 45 <strong>de</strong> Euro.<br />
Meniuri tradiţionale româneşti, <strong>de</strong>scrierea drumului, cu mijloace <strong>de</strong> transport în<br />
comun şi cu autoturismul (harta generală şi harta în localitate), le gă<strong>si</strong>ţi la<br />
rubrica spectacole. Vă aşteptăm cu drag! Rezervari la tel. 0711 - 291344 <strong>si</strong> (D2)<br />
0173 - 300 82 53<br />
Con<strong>si</strong>liul Director al Fundatiei MCP (MASS<br />
COMMUNICATION POWER) <strong>si</strong>-a propus sa lanseze publicatia<br />
”TALKING BUSINESS“ care va functiona online in primul<br />
an <strong>de</strong> activitate.<br />
”TALKING BUSINESS“ va evi<strong>de</strong>ntia mandria <strong>de</strong> a fi<br />
romani, <strong>de</strong> a ne prezenta performantele in mediul<br />
concurential, <strong>de</strong> a mediatiza ofertele ce faciliteaza<br />
imbunatatirea traiului cetatenilor, revigorarea<br />
mediului <strong>de</strong> afaceri <strong>si</strong> extin<strong>de</strong>rea comunicarii pe plan<br />
mondial<br />
Buna ziua !<br />
Sunt scriitoarea Nusa Ili<strong>si</strong>e . Imi face o placere <strong>de</strong>osebita sa va anunt apropiata<br />
aparitie on-line a revistei LETRAS RUMANAS , publicatie in limba spaniola a<br />
scriitorilor romani . Revista este initiata <strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> romani care traiesc<br />
-ori s-au stabilit -in Spania <strong>si</strong> tarile sud-americane <strong>si</strong> este sustinuta <strong>de</strong><br />
organizatii <strong>de</strong> romani din tari <strong>de</strong> limba spaniola .Revista LETRAS RUMANAS i<strong>si</strong><br />
propune sa contribuie atat la promovarea literaturii romane in spatiul <strong>de</strong> cultura<br />
ibero-american cat <strong>si</strong> cunoasterea mai buna a scriitorilor <strong>de</strong> origina romana care<br />
scriu <strong>si</strong> in limba spaniola<br />
Obiectivul ei consta in valorificarea creatiei literare romanesti prin prezentarea<br />
acesteia intr-o limba <strong>de</strong> larga circulatie . In ve<strong>de</strong>rea acestei aparitii , suntem<br />
interesati <strong>de</strong> contacte cu autori romani care au creatii traduse in limba spaniola<br />
sau scriu direct in limba spaniola ; solicitarea se adreseaza tuturor autorilor<br />
romani , indiferent <strong>de</strong> locul <strong>de</strong> domiciliu <strong>si</strong> <strong>de</strong> genul literar adoptat .<br />
De asemenea , ne pregatim sa <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>m <strong>si</strong> revista on-line CURTILE DORULUI , care va<br />
fi o revista completa scrisa numai in limba romana , un<strong>de</strong> , ca romani din Spania ,
dorim sa reflectam puntile <strong>de</strong> legatura din romanii aflati in toate regiunile lumii<br />
. Pentru aceasta publicatie , asteptam orice fel <strong>de</strong> materiale , din partea oricui<br />
doreste <strong>si</strong> are ceva <strong>de</strong> spus .<br />
A 11-a editie a FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE FILM STUDENTESC CINEMAIUBIT se va<br />
<strong>de</strong>sfasura in perioada 10-13 Decembrie 2007 la Cinema Studio, Bucuresti.<br />
Timp <strong>de</strong> 4 zile, in Decembrie, veti putea urmari filme stu<strong>de</strong>ntesti din intreaga<br />
lume.<br />
Pentru programul festivalului va rugam vizitati <strong>si</strong>te-ul www.cinemaiubit.ro<br />
Va asteptam!<br />
SE DĂ STARTUL CELEI DE-A DOUA EDIŢII A CONCURSULUI DE POEZIE PRIN SMS<br />
Ca şi anul trecut, pe tot parcursul lunii <strong>de</strong>cembrie, doritorii pot trimite mesaje<br />
poetice care vor fi jurizate şi apoi premiate la finele lunii ianuarie.<br />
Compania „Euro-Art Serv” lansează prin diviziile sale Teatrul „Junior” din<br />
Târgovişte şi revista „Scena Vieţii” cea <strong>de</strong>-a doua ediţie a Concursului <strong>de</strong> poezie<br />
prin SMS, la care se pot înscrie creatori din România, dar şi din întreaga lume.<br />
Regulamentul este extrem <strong>de</strong> <strong>si</strong>mplu: trimiteţi unul sau mai multe poeme - sms la<br />
numerele <strong>de</strong> telefon: 0740-643071 sau 0788-745435 şi veţi fi automat înscrişi în<br />
competiţia pentru premiile ce vor fi acordate, în urma unei atente şi competente<br />
jurizari, la finele lunii ianuarie a anului 2008. Data limită până la care sunt<br />
primite poeziile ( ce nu trebuie să <strong>de</strong>păşească 160 <strong>de</strong> caractere cu tot cu numele<br />
autorului) este 31 <strong>de</strong>cembrie 2007, ora 23,59. Eventualii sponsori sau parteneri <strong>de</strong><br />
publicitate ai acestui eveniment cultural inedit pot lua legătura cu iniţiatorul<br />
acestei competiţii, poetul Victor Mihalache, la aceleaşi numere <strong>de</strong> telefon. La<br />
prima ediţie a Concursului <strong>de</strong> poezie prin SMS au participat 62 <strong>de</strong> autori din ţară<br />
şi doi <strong>de</strong> peste hotare cu 174 <strong>de</strong> micro-poeme.<br />
ANUNT DIN MIZIL<br />
PREMIEREA PENTRU CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE ŞI CALAMBURURI “ROMEO ŞI JULIETA LA<br />
MIZIL” VA AVEA LOC, EVIDENT, LA MIZIL, ÎN CADRUL SĂRBĂTORII LICEULUI „GRIGORE<br />
TOCILESCU”, EDIŢIA A II-A, DE SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL, MIERCURI 30 IANUARIE 2008.<br />
Juriul a fost format din domnii Corneliu Leu, Nicolae Dragos, Emil Proscan,Ion<br />
Busuioc, Lucian Manailescu<br />
CONCURSUL A AVUT CA PARTENERI:<br />
INSPECTORATUL ŞCOLAR PRAHOVA, PRIMĂRIA MIZIL<br />
EDITURA UNIVERSAL DALSI BUCUREŞTI, S.C. CARMISTIN, MIRA TELECOM.<br />
CONCURSUL A FOST SPRIJINIT DE COTIDIANUL „EVENIMENTUL ZILEI”.<br />
VOM REVENI CU INFORMAŢII UTILE CELOR INTERESAŢI<br />
Deocamdata, prezentam clasamentul primilor 13, cu precizarea ca, celorlalti,<br />
aceasta cifra nu le-a purtat noroc, iar primii trei se vor infrupta chiar din<br />
premii<br />
Sâmbătă, 1 <strong>de</strong>cembrie, aproape 100 <strong>de</strong> copii talentaţi din ju<strong>de</strong>ţul Dâmboviţa vor<br />
"cuceri" Capitala şi târgul Ki<strong>de</strong>x prin evoluţii pline <strong>de</strong> farmec. Este vorba <strong>de</strong><br />
componenţii ŞCOLII MICILOR VEDETE ( secţiile din Târgovişte, Găeşti şi Româneşti ),<br />
precum şi <strong>de</strong> cei ai CLUBULUI VICTORIOŞILOR. Răspunzând invitaţiei organizatorilor,<br />
micuţele ve<strong>de</strong>te dâmboviţene vor evolua în două reprize, <strong>de</strong> la orele 12,30 şi 18,00<br />
pe scena Ki<strong>de</strong>x. Un alt recital va aparţine actorilor Teatrului "Junior" din
Târgovişte.<br />
REZULTATELE CONCURSULUI NAŢIONAL "ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL"<br />
SECŢIUNEA POEZIE DE DRAGOSTE<br />
CONCURENŢII JURIUL MEDIA<br />
CORNELIU LEU NICOLAE DRAGOŞ EMIL PROŞCAN ION BUSUIOC LUCIAN<br />
MĂNĂILESCU<br />
1. DAVIDOIU IULIA 8,5 10 8 7 8,375<br />
2. DUMITRAN RALUCA 8,25 10 8 5 7,8125<br />
3. IVAŞCU ION 8 8 7 8 7,75<br />
4. ADRIAN BOTEZ 8,5 7 9 6 7,625<br />
5. ELVIS DOBRESCU 8 9 8 5 7,5<br />
6. MARIN ION 7,5 9 8 5 7,375<br />
7. DUMITRU CORINA 7,5 8 8 6 7,375<br />
8. GHEORGHIŢĂ LIDIA 8,5 7 7 6 7,125<br />
9. COSTIN AURELIA 6 9 7 5 6,75<br />
10. CIOBICĂ ADRIAN 7 7 7 6 6,75<br />
11. CARAGEA IONUŢ 8 7 8 4 6,75<br />
12. MIRUNA TARCĂU 7,75 7 8 4 6,6875<br />
13. VASILESCU BOGDAN 6,5 7 7 5 6,375<br />
REZULTATELE CONCURSULUI NAŢIONAL "ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL"<br />
SECŢIUNEA URLAŢI 5 MINUTE LA… MIZIL! - EPIGRAME,<br />
CALAMBURURI<br />
1. CORNELIU BERBENTE<br />
2. JANET NICĂ<br />
3. CEHAN AURELIAN<br />
4. ILIE ANDRA<br />
5. TRIFON MĂDĂLINA<br />
6. IULIU AUGUSTIN IMRE<br />
7. TUDOR ANA<br />
8. COCOLOŞ VLAD<br />
9. ŢIGOI RALUCA<br />
10. NEACŞU OLTEA<br />
11. NEAGU ROXANA<br />
12. ADRIAN BERBEC<br />
13. CHIRĂSNEL ALINA<br />
INVITATIE<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<br />
<strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)
Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 30 Noiembrie, la ora 7:00 PM<br />
la lansarea cartii<br />
Camera <strong>de</strong> visat<br />
<strong>de</strong><br />
Mihai Bradu<br />
Va vorbi M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />
Oaspete <strong>de</strong> onoare:<br />
George Alexe<br />
teolog, scriitor, publicist din Detroit, MI<br />
Sâmbătă 01 <strong>de</strong>cembrie 2007, în comuna Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, în cadrul Muzeului<br />
Sătesc, va avea loc acţiunea "Noi suntem români!", acţiune <strong>de</strong>dicată împlinirii a 89<br />
ani <strong>de</strong> la Marea Unire şi Ziua naţională a României.<br />
Joi, 22 nov., la Colegiul Naţional "Elena Cuza" din Craiova, a avut loc<br />
evenimentul cultural SPIRITUALITATE ETNICĂ ÎN OLTENIA Manifestarea, organizată <strong>de</strong><br />
Centrul Regional <strong>de</strong> Formare pentru Administraţia Publică Locală Craiova, Studioul<br />
TVR Craiova şi Radio Oltenia a fost înscrisă în Anul European al Egalităţii <strong>de</strong><br />
Şanse pentru Toţi în Europa şi <strong>de</strong> a cuprins o expoziţie multiculturală - costume<br />
naţionale, publicaţii, preparate culinare,obiecte <strong>de</strong> cult-, o masă rotundă şi un<br />
spectacol artistic.<br />
Korona Mu<strong>si</strong>c Club, din Craiova, a găzduit marţi, 20 noiembrie 2007, lansarea<br />
ASOCIATIEI CULTURALE `GAG`. Aceasa a luat naştere în toamna acestui an, din nevoia<br />
<strong>de</strong> a crea alternative dinamice şi mo<strong>de</strong>rne în peisajul cultural craiovean, prin<br />
concentrarea pa<strong>si</strong>unii şi forţei creatoare a unui grup <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>onişti ai teatrului<br />
<strong>de</strong> păpuşi şi <strong>de</strong> animaţie (Eustaţiu Gregorian, Adriana şi Gusti Teodorescu) şi din<br />
nece<strong>si</strong>tatea perpetuării acestui gen ca formă <strong>si</strong>ncretică a artelor.
dobarceni<br />
Marti,11 <strong>de</strong>cembrie 2007, ora 17, Directia pt Cultura Dolj va invita la GALA<br />
PREMIILOR CULTURII DOLJENE SI REVISTEI EUROPENE LAMURA, gazduita <strong>de</strong> Muzeul <strong>de</strong> Arta<br />
Craiova. Evenimentul va fi transmis <strong>de</strong> Radio Oltenia <strong>si</strong> TVR Craiova. Lista<br />
nominalizarilor inclu<strong>de</strong> nume <strong>de</strong> rezonanta precum Sumiya Haruya (Japonia), Panaite<br />
Chifu (sculptor roman cu 12 premii internationale),Mihai Miltia<strong>de</strong> Nenoiu,Corneliu<br />
Leu,GeorgeSorescu,Ilie Gheorghe,Geo Saizescu, plus sapte romani din Timocul<br />
bulgaresc <strong>si</strong> sarbesc.<br />
ALBA IULIA, Capitala Reintregirii, va gazdui,in perioada 29 nov-1 Decembrie<br />
2007,editia a 11-a a CONGRESULUI SPIRITUALITATII ROMANESTI, initiat <strong>de</strong><br />
prof.univ.dr. Victor Craciun, presedintele Ligii Culturale pt Unitatea Romanilor <strong>de</strong><br />
Pretutin<strong>de</strong>ni.Si-au anuntat participarea sute <strong>de</strong> personalitati <strong>si</strong> li<strong>de</strong>ri ai<br />
asociatiilor comunitatilor romanesti <strong>de</strong> pe toate continentele. Pe langa reuniunile<br />
in plen (<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re,inchi<strong>de</strong>re), Congresul cuprin<strong>de</strong> se<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> comunicari<br />
stiintifice,lansari <strong>de</strong> carti,expozitii<br />
Teatrul National Marin Sorescu din Craiova a gazduit,vineri,23 nov 2007, lansarea<br />
editiei speciale <strong>de</strong>dicata CRAIOVEI <strong>de</strong> Revista MAGAZIN ISTORIC. Cofinantata <strong>de</strong><br />
Directia pt Cultura Dolj <strong>si</strong> Autoritatea Nationala pt Cercetare Stiintifica, editia<br />
e realizata in parteneriat cu Editura ALMA din Banie <strong>si</strong> Fundatia Culturala Magazin<br />
Istoric. Evenimentul a fost onorat <strong>de</strong> prezenta unor personalitati <strong>de</strong> exceptie,ale<br />
caror semnaturi se regasesc in revista: aca<strong>de</strong>micienii Radu P. Voinea <strong>si</strong> Stefan<br />
Stefanescu.<br />
MUZICA, POEZIE SI FAGOTTISIMO ,joi,22 nov.2007,la Biblioteca ANTIM IVIREANUL din<br />
Rm.Valcea.Eveniment:lansarea cartii SPIRITUL OLTENIEI <strong>de</strong> Dan Lupescu, prezentat <strong>de</strong><br />
prof.univdr. Ovidiu Ghidirmic .Muzica <strong>de</strong> Bach,Gounod,Mignone,Moldovan,Buhlman,Bizet<br />
interpretata <strong>de</strong> Cvartetul FAGOTTISIMO: Miltia<strong>de</strong> Nenoiu <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>ntii sai Alexandra<br />
Neaga,Teodor Iliescu,Bogdan Tanislav.Poeme <strong>de</strong><br />
Eminesci,Stanescu,Sorescu,Paunescu,Mircea Ciobanu,Ilie Constantin,Dan Lupescu,Mihai<br />
Nenoiu.Caramitru Ianculescu,fonotec aur<br />
La Târgul Gau<strong>de</strong>amus, în pavilionul central <strong>de</strong> la Romexpo s-a constatat un numărrecord<br />
<strong>de</strong> participanţi şi <strong>de</strong> lansări, aproximativ 450. Numărul <strong>de</strong> expozanţi a<br />
crescut faţă <strong>de</strong> ediţia 2006, când se înregistrase un număr <strong>de</strong> circa 400, iar<br />
spaţiul <strong>de</strong> expunere a sporit. Gau<strong>de</strong>amus a fost organizat pe patru niveluri, aleile<br />
dintre standuri purtând nume ca Strada Mihail Jora, Bulevardul Dragomir Hurmuzescu,<br />
Strada Liviu Rebreanu sau Strada Dimitrie Gusti, nume ce fac referire la oameni <strong>de</strong><br />
cultură care au însemnat ceva în istoria organizatorului: Societatea Română <strong>de</strong><br />
Radiodifuziune.<br />
La Târgul Gau<strong>de</strong>amus, în pavilionul central <strong>de</strong> la Romexpo s-a constatat un numărrecord<br />
<strong>de</strong> participanţi şi <strong>de</strong> lansări, aproximativ 450. Numărul <strong>de</strong> expozanţi a<br />
crescut faţă <strong>de</strong> ediţia 2006, când se înregistrase un număr <strong>de</strong> circa 400, iar<br />
spaţiul <strong>de</strong> expunere a sporit. Gau<strong>de</strong>amus a fost organizat pe patru niveluri, aleile<br />
dintre standuri purtând nume ca Strada Mihail Jora, Bulevardul Dragomir Hurmuzescu,<br />
Strada Liviu Rebreanu sau Strada Dimitrie Gusti, nume ce fac referire la oameni <strong>de</strong><br />
cultură care au însemnat ceva în istoria organizatorului: Societatea Română <strong>de</strong><br />
Radiodifuziune.<br />
Va invitam sambata , orele 16, la Targul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong><br />
Gau<strong>de</strong>amus un<strong>de</strong> are loc lansarea cartii "SINGURATATEA TATALUI", vol I, <strong>de</strong> VICTORITA<br />
DUTU.Intalnirea va avea loc la standul UNESCO, <strong>si</strong> lansarea<br />
propriu zisa va fi in fata Institutului Cultural Roman
La Sala Palatului, în 4 <strong>de</strong>cembrie, <strong>de</strong> la ora 19:00, Mu<strong>si</strong>c Management şi Asociaţia<br />
culturală <strong>de</strong> teatru, muzică şi film Dracula oferă publicului bucureştean o “Noapte<br />
italiană” în a cărei distribuţie figurează cinci din primii 10 tenori ai lumii:<br />
Giuliano di Filippo, Luigi Frattola, Vicenzo Sanso, Stoyan Daskalov şi Orfeo<br />
Zanetti Pe lângă ariile celebre din opere precum La Traviata, Tosca, Rigoletto,<br />
Othello sau Turandot, programul cuprin<strong>de</strong> canţonete italiene şi cântece specifice<br />
napoletane, sub bagheta dirijorului Nay<strong>de</strong>n Todorov.<br />
La Cluj -Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Chitară<br />
Participanţi din Bulgaria, Italia, Portugalia, Serbia, Iran, Anglia, Ungaria,<br />
Ucraina şi România se prezintă la Casa municipală <strong>de</strong> cultură. Pe lângă concursul<br />
propriu-zis, zilnic au loc recitaluri extraordinare, susţinute <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>te <strong>de</strong> top:<br />
Francezul Gabriel Bianco, stu<strong>de</strong>nt la Conservatorul din Paris, bucureşteanul Mircea<br />
Gogoncea, 16 ani, proaspăt laureat la categoria juniori, cuplul italian Duo<br />
Giampaolo Bandini - Cesare Chiachiaretta. La festival participă, pe lângă solişti,<br />
şi formaţii camerale <strong>de</strong> chitară, trio şi cvartet.<br />
Ambasada SUA <strong>si</strong> Complexul Muzeal National “Moldova” din Ia<strong>si</strong> au placerea sa va<br />
invite la vernisajul expozitiei “Arhitectura pe drumurile Americii”, care va avea<br />
loc in prezenta autorului, John Margolies, pe 27 noiembrie, la Palatul Culturii din<br />
Ia<strong>si</strong>. Vernisajul va incepe la ora 18:00, la Compexul Muzeal National “Moldova”,<br />
Sala Voievozilor. In <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re vor lua cuvantul Gheorghe Nichita, Primarul<br />
municipiului Ia<strong>si</strong>, Judy Moon, Con<strong>si</strong>lierul pentru Presa <strong>si</strong> Cultura al Ambasa<strong>de</strong>i SUA,<br />
<strong>si</strong> Directorul General al muzeului, Lacramioara Stratulat. John Margolies va mai<br />
sustine in Ia<strong>si</strong> prelegeri pentru stu<strong>de</strong>ntii Facultatilor <strong>de</strong> Arhitectura, <strong>Arte</strong><br />
Plastice <strong>si</strong> Limbi Straine. Expozitia “Arhitectura pe drumurile Americii” va ramane<br />
<strong>de</strong>schisa la Palatul Culturii pana pe 10 <strong>de</strong>cembrie, cu program <strong>de</strong> vizitare marti -<br />
duminca, orele 10:00 – 17:00.<br />
Saptamana culturii olan<strong>de</strong>ze <strong>de</strong>schisă la Teatrul O<strong>de</strong>on din Bucureşti şi la Muzeul<br />
National <strong>de</strong> Arta Contemporana. In cadrul expozitiei, o vasta <strong>si</strong> variata colectie <strong>de</strong><br />
opere <strong>de</strong> grafica olan<strong>de</strong>za, fiind reprezentate toate stilurile importante ale epocii<br />
- Art Nouveau, De Stijl, Expre<strong>si</strong>onismul, Constructivismul <strong>si</strong> Rationalismul<br />
postbelic. Va urma spectacolul-lectura "Blowing", <strong>de</strong> Jeroen van <strong>de</strong>n Berg,<br />
"Vielfalt", spectacol <strong>de</strong> teatru non-verbal al lui Jakop Ahlbom in care artistul<br />
imbina miscarea cu muzica, acrobatiile, dansul, iluzionismul, bufoneria <strong>si</strong><br />
scenografia şi un concert al Izalinei Calister & Band din Amsterdam . Un Atelier<br />
Tipografic Olanda/Romania reuneste 12 stu<strong>de</strong>nti la <strong>de</strong><strong>si</strong>gn grafic din Olanda <strong>si</strong> 12 <strong>de</strong><br />
la Univer<strong>si</strong>tatea Nationala <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> (UNA) din Capitala. Lucrarile atelierului <strong>si</strong>nt<br />
insotite <strong>de</strong> diferite expozitii <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> arhitectura, <strong>de</strong><strong>si</strong>gn <strong>si</strong> arta din Olanda<br />
Un nou domeniu: producţia autohtonă <strong>de</strong> programe tv. analizat <strong>de</strong> presă<br />
Cu toate că multe posturi tv apelează la emi<strong>si</strong>uni produse sau preluate din alte<br />
ţări, în România se formează o piaţă a furnizorilor <strong>de</strong> programe tv prin câteva<br />
case <strong>de</strong> producţie precum Ioana Pasca, Marketing & New Bu<strong>si</strong>ness Director Intact<br />
Production, Direct Target şi multe companii mici. Majoritatea televiziunilor produc<br />
sau adaptează <strong>si</strong>ngure. Astfel Intact Production a fost creată pentru a a<strong>si</strong>gura<br />
serviciile necesare producţiilor <strong>de</strong> televiziune difuzate pe canalele tv din trustul<br />
Intact şi, în aceeaşi <strong>si</strong>tuaţie se află şi Media Vi<strong>si</strong>on, casa <strong>de</strong> producţie a<br />
trustului Mediapro. Casele <strong>de</strong> producţie fac propuneri <strong>de</strong> formate <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>une, care<br />
sunt sau nu acceptate <strong>de</strong> televiziuni, în funcţie <strong>de</strong> strategia <strong>de</strong> programe pe care o<br />
are postul la momentul respectiv. Specializarea este o tendinţă din ce în ce mai<br />
evi<strong>de</strong>ntă pe piaţă, unii producători in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi specializându-se în reality,<br />
emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> platou, divertisment sau talk-show. De curând, la Tîrgovişte, o<br />
televiziune locală în colaborare cu formaţii ale Casei <strong>de</strong> Cultură a pornit turnarea<br />
unui serial.
Robert Gravelin<br />
is a painter, mu<strong>si</strong>cian, composer, and teacher from Harrisonburg, Virginia. Gravelin<br />
holds a Master of Fine Arts <strong>de</strong>gree in Visual Art from the Instituto Allen<strong>de</strong> in San<br />
Miguel <strong>de</strong> Allen<strong>de</strong>, Mexico and a Bachelor of Arts <strong>de</strong>gree from the Naropa Univer<strong>si</strong>ty<br />
in Boul<strong>de</strong>r, Colorado. He has studied with painters Michael Fuchs, Phil Jacobson,<br />
and Robert Vanosa.<br />
Gravelin has been living in Romania <strong>si</strong>nce September 2006. His exhibition entitled<br />
“Soulscapes” will open at the Constanta Art Museum on Wednesday, the 5th of<br />
Spectacolul românesc al teatrului „Maria Filotti„ din Brăila - „Drept ca o linie"<br />
<strong>de</strong> Luiz Alfaro, în regia lui Radu Apostol şi scenografia Alinei Herescu a fost<br />
evenimentul festivalului <strong>de</strong> teatru contemporan SKAMPA din Albania, după cum au<br />
comentat ziarele albaneze şi participanţii la festival. Performanţa actorilor<br />
Marius Manole şi Liliana Ghiţă în rolurile principale a fost subliniată, <strong>de</strong><br />
asemenea.<br />
<strong>si</strong>mpozion international "cultura -forma suprema <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nationala" organizat<br />
<strong>de</strong> scoala "constantin brancu<strong>si</strong> " din tg jiu ,pe 15 <strong>de</strong>cembrie ,2007<br />
<strong>si</strong>mpozion international "cultura -forma suprema <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nationala"<br />
GAUDEAMUS "Petru <strong>si</strong> Pavel - Intre lumi" roman, Daniela Albu; Lansare vineri 23<br />
noiembrie orele 17:30 pavilion Editura Dacia. <strong>Carte</strong>a poate fi comandata on -line pe<br />
<strong>si</strong>te-ul Editurii: www.edituradacia.ro<br />
GAUDEAMUS Lansare Standul Editurii Dacia nivel 7.70 pozitia 42 - romanul "Petru <strong>si</strong><br />
Pavel" autor Daniela Albu, vineri 23 noiembrie orele 17:30.<br />
"Dupa "Catrene din Deşert" şi parfumul sec al XIX-lea din jurnalul domnitei<br />
Ruxandra ("Parintele Ioan"), Daniela Albu ne propune prin acest roman o incur<strong>si</strong>une<br />
in lumea intelectualilor <strong>si</strong> artiştilor dinainte <strong>si</strong> <strong>de</strong> dupa 1989 când marea dilemă<br />
"a pleca sau a nu pleca din ţară" era la ordinea zilei - ce avem <strong>de</strong> lăsat în urma<br />
noastră, ce înfăptuim, ce ratăm?"<br />
Comuna Rîmnicelu, Ju<strong>de</strong>ţul Buzău<br />
Cu ocazia sărbătorii naţionale a României, la data <strong>de</strong> 1 <strong>de</strong>cembrie v-a avea loc<br />
la Sala <strong>de</strong> festivităţi a Căminului cultural <strong>si</strong>mpozionul cu tema "Romania - prezent<br />
şi viitor în Uniunea Europeană".<br />
Vor participa invitaţi şi specialişti în domeniul integrării în Uniunea<br />
Europeană.<br />
Ediţia a XVII-a a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> film DaKINO va avea loc între 20<br />
şi 24 noiembrie, la Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Complexul Auditorium.<br />
“The Deification of Imagination and Its Cathartic Function in Spiritual Growth”<br />
is the theme of the Fifteenth Ecumenical Theological Sympo<strong>si</strong>umTheology and<br />
Literature organized by THE ROMANIAN INSTITUTE OF ORTHODOX THEOLOGY AND<br />
SPIRITUALITY of New York, Saturday, December 1st, 2007, 3:00 PM,at the Romanian<br />
General Consulate, New York,<br />
Program:<br />
George Alexe<br />
Senior theologian of the Romanian Orthodox Church, member of the Union of Romanian<br />
Writers, director and foun<strong>de</strong>r of Romanian Communion; Chairman of the Romanian<br />
Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />
The Deification of the Creative Imagination as the Theandric Likeness of the Image<br />
of God in Us, according to the Byzantine Eastern Orthodox Spirituality<br />
Stefan Stoenescu
Professor, writer, translator, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt scholar:<br />
The Imagination’s Qua<strong>si</strong>-Religious Nature in Later Mo<strong>de</strong>rnity<br />
Richard Grallo, Ph.D.<br />
Professor of Applied Psychology, Metropolitan College of New York:<br />
Image and Imagination as Components of Learning<br />
Rev. Dr. Bert F. Breiner<br />
Episcopal Church USA, Chaplain Grace Church School, New York; Professor at Hunters<br />
College of City Univer<strong>si</strong>ty of New York:<br />
Science Fiction: Imaginative Exploration of the Human Condition<br />
Ali Shehzad Zaidi, Ph.D.<br />
State Univer<strong>si</strong>ty of New York at Canton:<br />
The Mythical Dream Voyage in “The Cobbles of Hydra”<br />
Theodor Damian, Ph.D.<br />
Professor of Philosophy and Ethics, Metropolitan College of New York; Pre<strong>si</strong><strong>de</strong>nt of<br />
the Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />
Literary Beauties in the Holy Scriptures: When the Mystical Mind of Man <strong>si</strong>ngs to<br />
God a New Song<br />
Carmen Harra, Ph.D.<br />
Psychologist, best seller author<br />
The Spiritual Cathartic Dimen<strong>si</strong>on of the World as Reflected in the Eternal<br />
Principles of the Phy<strong>si</strong>cal Universe<br />
Daniela Anghel, Ph.D.<br />
The Romanian Institute of Orthodox Theology and Spirituality:<br />
Imagination and Contemplaton in the Light of the Image and Likeness of God as Gifts<br />
of the Holy Spirit and Their Spiritual Dynamism in Our Life<br />
DRAMATURGIE CONTEMPORANĂ LA BRAŞOV<br />
11 spectacole din toată ţara, realizate după texte <strong>de</strong> Heiner Müller, George F.<br />
Walker, Matei Vişniec sau Mircea Cărtărescu au fost selectate în programul<br />
Festivalului <strong>de</strong> Dramaturgie Contemporană <strong>de</strong> la Braşov. Evenimentul se <strong>de</strong>sfăşoară<br />
la Teatrul "Sică Alexandrescu" şi este împărţit în trei secţiuni - spectacole,<br />
lansări <strong>de</strong> carte şi spectacole-lectură/întâlniri. În concurs au fost incluse cele<br />
mai spectaculoase reprezentaţii din ultima vreme, printre ele aflându-se<br />
"Hamletmachine" <strong>de</strong> Heiner Müller, în regia lui Dragoş Galgoţiu (Teatrul O<strong>de</strong>on),<br />
"Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal" <strong>de</strong> Matei Vişniec, regia<br />
Florin Fătulescu (Teatrul Naţional Bucureşti), "Visul", după Mircea Cărtărescu, în<br />
regia Cătălinei Buzoianu (Teatrul Naţional Timişoara), "Colonelul şi păsările" <strong>de</strong><br />
Hristo Boicev, în regia lui Alexandru Dabija (Teatrul "Sică Alexandrescu" din<br />
Braşov) şi "Colonia îngerilor", <strong>de</strong> Ştefan Caraman, în regia Nonei Ciobanu (Teatrul<br />
Mic, Bucureşti).<br />
La Bucureşti s-a încheiat Festivalul Naţional <strong>de</strong> Teatru. Unul dintre cele mai<br />
apreciate spectacole a fost "5 piese scurte", în regia lui Alexandru Dabija. Minute<br />
<strong>de</strong> aplauze pentru actorii <strong>de</strong>sprinşi şi prinşi în absurdul-comic ionescian.<br />
Regizorul şi trupa Teatrului O<strong>de</strong>on au aranjat "5 piese scurte" (Eugène Ionesco)<br />
pentru a re<strong>de</strong>scoperi o lume în care trăim <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> o sută <strong>de</strong> ani: cinci<br />
fragmente <strong>de</strong> cotidian – "Îl cunoaşteţi?", "Salonul auto", "Guturaiul oniric",<br />
"Lacuna" şi "Fata <strong>de</strong> măritat". Domni şi doamne, tineri şi domnişoare, falşi<br />
aca<strong>de</strong>micieni, o menajeră, un vânzător, oameni-maşini! Acestea sunt rolurile<br />
interpretate <strong>de</strong> Antoaneta Zaharia, Pavel Bartoş, Dorina Lazăr, Ionel Mihăilescu,<br />
Oana Ştefănescu, Mircea Constantinescu, Gelu Niţu.<br />
Festivalul <strong>de</strong> Folk „Ziua <strong>de</strong> Mâine”<br />
La Alba Iulia a început o nouă ediţie a evenimentului <strong>de</strong>dicat special muzicii folk.<br />
Pe lângă crearea unei tradiţii legate <strong>de</strong> acest festival, organizatorii s-au gândit<br />
că, în acest fel, vor promova şi potenţialul turistic al ju<strong>de</strong>ţului. În acelaşi<br />
timp, evenimentul reprezintă o bună rampă <strong>de</strong> lansare pentru tinerele talente, lucru
<strong>de</strong>monstrat <strong>de</strong> câştigătorul competiţiei <strong>de</strong> anul trecut, Silvian Stăcel, care este<br />
din ce în ce mai solicitat să susţină recitaluri.<br />
Tinerele talente prin Joy Art Festival la Braşov<br />
La Clubul Discover din braşov are loc a IV-a ediţie şi îi îmbie pe tinerii artişti<br />
să urce pe scenă, să aibă curajul <strong>de</strong> a apărea în faţa unui public şi, mai ales, să<br />
se facă cunoscuţi nu doar pe plan local, ci şi internaţional. Este o şansă pentru<br />
artiştii amatori <strong>de</strong> a <strong>de</strong>veni profe<strong>si</strong>onişti. Fe<strong>de</strong>raţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Organizaţiilor<br />
Nonguvernamentale <strong>de</strong> Tineret din Braşov a înfiinţat acest festival în urmă cu patru<br />
ani. Concurenţii, cu vârste cuprinse între 16 şi 30 <strong>de</strong> ani, trebuie să<br />
în<strong>de</strong>plinească întâi statutul <strong>de</strong> amator în domeniul în care participă: muzică,<br />
teatru şi multimedia - vi<strong>de</strong>o şi artă fotografică.<br />
Complexul Muzeal Arad, în colaborare cu ceasornicarii ară<strong>de</strong>ni, organizează<br />
expoziţia <strong>de</strong> ceasuri „Orele Aradului", ce va putea fi vizitată până în 27 ianuarie<br />
2008 în cadrul expoziţiei „Ştiinţele Naturii".<br />
Expoziţia cuprin<strong>de</strong> documente, usten<strong>si</strong>le <strong>de</strong> lucru în diferite ipostaze sau ceasuri<br />
din colecţiile unor cunoscuţi ceasornicari ară<strong>de</strong>ni, Tekeres Emeric şi Lenuţa, Sabău<br />
Anton şi Diana, Gera Ludovic, Hell Gaspar, Havran Maria, dar şi din colecţia<br />
muzeului.<br />
În expoziţie se pot remarca ceasurile din secolele XVIII-XIX – tip Schwarzwald,<br />
tablou sau şemineu – ceasuri fabricate în Italia, Elveţia, Austria sau Franţa.<br />
Complexul Muzeal <strong>de</strong>ţine ceasuri fabricate la sfârşitul secolului XIX – stil<br />
roccoco, ceasuri din perioada interbelică, precum şi cele fabricate în renumita<br />
fabrică „Victoria" Arad înainte <strong>de</strong> anul 1989.<br />
„În Arad a funcţionat şcoala <strong>de</strong> ceasornicari cu tradiţie în cadrul fostului Liceu<br />
UCECOM. În prezent, absolvenţii sunt asociaţi şi continuă meticuloasa profe<strong>si</strong>e, o<br />
parte din colecţiile acestora fiind expuse la muzeu<br />
A doua ediţie a Festivalului <strong>de</strong> muzică lăutărească veche, la Piteşti<br />
Organizat <strong>de</strong> Primăria Municipiului Piteşti, prin Centrul Cultural Piteşti,<br />
festivalul îşi propune promovarea muzicii <strong>de</strong> gen, precum şi sprijinirea tinerelor<br />
talente.<br />
Evenimentul este <strong>de</strong>dicat în întregime marelui interpret <strong>de</strong> muzică lăutărească<br />
Zavaidoc, născut în Piteşti în urmă cu 111 ani. Primăria oraşului a şi <strong>de</strong>numit o<br />
stradă după talentatul artist. Festivalul se <strong>de</strong>sfăşoară sub forma unui concurs <strong>de</strong><br />
interpretare, care are loc pe scena Casei <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor.<br />
Preşedintele <strong>de</strong> onoare al evenimentului este primarul Tudor Pendiuc, iar directorul<br />
festivalului şi preşedinte al juriului - maestrul Tudor Gheorghe. Din juriu mai fac<br />
parte Gheorghe Oprea, Marius Hristescu, Gavril Prunoiu, Cristina Turcu-Preda,<br />
Mircea Micu.<br />
Cu ocazia acestui festival, organizatorii s-au gândit la o surpriză pentru toţi<br />
admiratorii marelui maestru al muzicii lăutăreşti: va fi <strong>de</strong>zvelit bustul lui<br />
Zavaidoc, realizat <strong>de</strong> sculptorul ploieştean Eugen Petri.<br />
Opera a fost realizată în cadrul unui <strong>si</strong>mpozion internaţional <strong>de</strong> sculptură, care se<br />
află încă în <strong>de</strong>sfăşurare. Din festival nu vor lip<strong>si</strong> prezentările a două cărţi,<br />
"Cântecul lui Zavaidoc" <strong>de</strong> Jozsef Pildner şi "Năbădăiosul Zavaidoc" <strong>de</strong> Jean<br />
Dumitraşcu<br />
Festival <strong>de</strong> teatru la Bistriţa<br />
Zece spectacole ale unor teatre şi companii din ţară se prezintă în cadrul celei<br />
<strong>de</strong>-a treia ediţii a Festivalului Naţional <strong>de</strong> Teatrul Profe<strong>si</strong>onist "Liviu Rebreanu",<br />
care se va organiza la Bistriţa, la Centrul Cultural, în perioada 18 – 23<br />
noiembrie. Festivalul a <strong>de</strong>butat prin punerea în scenă a spectacolelor "Hansel şi<br />
Gretel", în regia Corneliei Apostol (Teatrul <strong>de</strong> Păpuşi "Nichipercea" – Bistriţa) şi
"Gaiţele" <strong>de</strong> Alexandru Kriţescu, în regia lui Andrei Mihalache (Teatrul <strong>de</strong> Nord<br />
Satu Mare).<br />
Trupa Phoenix a sărbătorit luni, la Teatrul Naţional Bucureşti, 45 ani <strong>de</strong> existenţă<br />
cu un concert 100% live acustic având o serie <strong>de</strong> invitaţi speciali - Gheorghe<br />
Zamfir, Dumitru Fărcaş, Moni Bor<strong>de</strong>ianu, Marius Mihalache, Tavi Colen. Din banii<br />
strânşi se va înfiinţa o bursă în străinătate pentru un sunetist român. Înaintea<br />
concertului a avut loc şi o expoziţie cu vânzare a picturilor lui Nicu Covaci.<br />
DREPTURILE LIMBII ROMÂNE ÎN TIMOC<br />
La Paris a avut loc sedinta Comi<strong>si</strong>ei juridice a A dunarii Parlamentare a<br />
Con<strong>si</strong>liului Europei in cadrul careia a fost discutata <strong>si</strong> <strong>si</strong>tuatia romanilor<br />
(vlahilor) din Timoc. Raspunzand la prezentarea raportorului J.Herrmann,<br />
reprezentantul romanilor din Ucraina, Dr. Ion Popescu a cerut ca linia generala a<br />
raportului sa nu fi plasata in discutiile dintre romanii timoceni <strong>si</strong> cei ce se<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra vlahi, pentru ca ei <strong>si</strong>nguri se vor <strong>de</strong>scurca in ce limba vorbesc - in<br />
Voivodina limba romana este studiata in scoli, iar in Timoc - nu (<strong>de</strong> aceea acolo se<br />
vorbeste in grai). Principalul e sa se acor<strong>de</strong> pentru fratii nostri din Timoc<br />
acelea<strong>si</strong> drepturi ca <strong>si</strong> romanilor din Banatul sarbesc - sa li se <strong>de</strong>schida scoli, sa<br />
fie subventionate ziarele <strong>si</strong> emi<strong>si</strong>unile Radio <strong>si</strong> TV, sa nu aplice sarbizarea<br />
numelor prin botez, sa fie liber oficiul in limba materna in biserici etc.<br />
"Nu se permite ca intr-un stat <strong>de</strong>mocratic unele <strong>si</strong> acelea<strong>si</strong> legi, drepturi <strong>si</strong><br />
libertati sa fie aplicate in mod diferit in teritorii diferite ale aceea<strong>si</strong> tari" -<br />
a mai <strong>de</strong>clarat Ion Popescu. "<br />
E bine ca statul sarb, in sfar<strong>si</strong>t, ca rezultat al acestui raport, a inregistrat<br />
Con<strong>si</strong>liul National al Romanilor (Vlahilor) din Serbia <strong>si</strong> a inceput subventionarea<br />
unor programe; dar lucrul principal este <strong>de</strong> a oferi populatiei romanofone din Timoc<br />
acelea<strong>si</strong> drepturi pe care le au minoritatile in Voivodina"."Intr-o <strong>si</strong>tuatie<br />
<strong>si</strong>milara se afla <strong>si</strong> romanii (vlahii) din Bulgaria din regiunea Vidinului care sunt<br />
supu<strong>si</strong> unor procese <strong>de</strong> a<strong>si</strong>milare. Comi<strong>si</strong>a nu intot<strong>de</strong>auna monitorizeaza <strong>si</strong>tuatia<br />
dupa adoptarea rapoartelor <strong>si</strong> rezolutiilor. Daca era monitorizata la nivelul<br />
cuvenit rezolutia privind <strong>si</strong>tuatiea aromanilor (populatie romanofona din Balcani,<br />
raportor Luis Maria <strong>de</strong> Puig, Spania) unele probleme privind minoritatile din aceste<br />
zone erau rezolvate <strong>de</strong>mult!", - a mai <strong>de</strong>clarat Ion Popescu, solidarizandu-se cu<br />
fratii <strong>de</strong> Neam din Timoc.<br />
In sustinerea romanilor din Serbia a vorbit <strong>si</strong> europarlamentarul Boris Cilevics din<br />
Riga.<br />
( PRELUAT DIN “Ora României” - Bagiu Ovidiu Ilie)<br />
COMEMORAREA MONSENIORULUI GHIKA<br />
Monseniorul Vladimir Ghika, supranumit "Printul Saracilor", mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> viata<br />
consacrata semenilor <strong>si</strong> mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> jertfa pentru credinta in Dumnezeu a fost<br />
comemorat in Bucuresti, la Biserica Franceza Sacre Coeur <strong>si</strong> la Cimitirul Bellu.<br />
CONCERT COMEMORATIV ION VOICU<br />
Sub bagheta lui Mădălin Voicu, la Ateneul Roman a avut loc concertul sustinut in<br />
memoria renumitului violonist Ion Voicu. evenimentul a <strong>de</strong>butAT cu Concertul pentru<br />
vioara <strong>si</strong> orchestra nr. 2 in mi major <strong>de</strong> J.S. Bach, solist Alexandru Tomescu <strong>si</strong><br />
Orchestra <strong>de</strong> Camera „Bucuresti-Ion Voicu“. A urmat Mozart cu Concertul nr. 5<br />
pentru vioara <strong>si</strong> orchestra in la major, supranumit „Concertul turcesc“.Alexandru<br />
Tomescu a revenit pe scena cu un bis cu care <strong>si</strong>-a incintat auditoriul: „Dimineata
dupa nunta“, compozitie a maestrului Ion Voicu <strong>si</strong> un al doilea bis, <strong>de</strong>monstrindu-<strong>si</strong><br />
<strong>de</strong> aceasta data calitatile <strong>de</strong> virtuoz pe Duetul pentru vioara solo <strong>de</strong> Paganini.<br />
In cea <strong>de</strong>-a doua parte a Concertului omagial „Ion Voicu“, Orchestra <strong>de</strong> Camera<br />
„Bucuresti-Ion Voicu“, dirijata <strong>de</strong> Madalin Voicu, interpretat Simfona V-a <strong>de</strong><br />
Schubert<br />
Arta interpretativa a Evului Mediu a fost reinviata in concerte <strong>de</strong> muzica sacra <strong>si</strong><br />
laica in FESTIVALULUI DE MUZICĂ VECHE DIN BUCURESTI. Manifestarea a fost <strong>de</strong>schisa<br />
<strong>de</strong> formatia <strong>de</strong> muzica renascentista Banchieri Singers din Ungaria, care a concertat<br />
in sala Auditorium a Muzeului National <strong>de</strong> Arta. A urmat la Palatul Sutu un concert<br />
<strong>de</strong> muzica romaneasca veche sustinut <strong>de</strong> trupa Trei parale. Grupul foloseste<br />
instrumente vechi pe cale <strong>de</strong> disparitie, cum sunt cavalul, tilinca, drimba sau<br />
cobza . Pentru a-<strong>si</strong> imbogati repertoriul, membrii formatiei traverseaza tara-n lung<br />
<strong>si</strong>-n lat <strong>si</strong> aduna melodii vechi <strong>de</strong> la batrinii <strong>de</strong> prin sate. Ei au interpretat,<br />
spre <strong>de</strong>liciul spectatorilor, „Cintece <strong>de</strong> lume“ <strong>de</strong> Anton Pann, <strong>si</strong>rbe, hore <strong>si</strong><br />
melodii vechi <strong>de</strong> nuntă.<br />
În cea <strong>de</strong>-a doua zi a Festivalului, la Biserica „Domnita Balasa“ a concertat corul<br />
Bisericii Stavropoleos dirijat <strong>de</strong> arhidiaconul Gabriel Constantin Oprea. Grupul,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai valoros cor bisericesc din tara, a sustinut un program <strong>de</strong> muzica<br />
bizantina veche in compania protopsaltului grec Ioannis Arvanitis.Tot a doua zi, la<br />
Centrul Cultural Maghiar, tinara pianista Raluca Enea a sustinut un concert <strong>de</strong><br />
clavecin. Iar a treia zi, la Biserica Italiana, a avut loc un concert <strong>de</strong> orga<br />
sustinut <strong>de</strong> Erich Turk din Cluj, unul dintre putinii organisti din Romania.<br />
Festivalul <strong>de</strong> Muzica Veche s-a incheiat la Ateneul Roman cu un concert <strong>de</strong> muzica<br />
baroca sustinut <strong>de</strong> formatia Floripari din Cracovia..<br />
Primarii şi arta interpretativa<br />
Primarul din comuna Aninoasa <strong>de</strong> Damboviţa, care este şi el un interpret <strong>de</strong> folclor,<br />
a premiat, cu prilejul FESTIVALULUI PRIMARILOR ARTIŞTI pe care-l organizează anual,<br />
mai mulţi colegi <strong>de</strong>-ai săi din ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea, ceea ce <strong>de</strong>monstrează că ju<strong>de</strong>ţul<br />
nostru duce înainte arta lui Anton Pann, chiar prin aleşii satelor.<br />
Astfel, în cel puţin trei primării vâlcene administraţia publică se îmbină cu<br />
activitatea concertistică <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> angajaţii instituţiilor statului sau chiar<br />
<strong>de</strong> către edilii-şefi ai localităţilor. La Amărăşti, Constantin Drăghici, li<strong>de</strong>rul<br />
grupului folcloric „Haiducii” ocupă fotoliul <strong>de</strong> primar;la Prun<strong>de</strong>ni, <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong><br />
un an, toată suflarea feminină din primărie are program <strong>de</strong> repetiţii <strong>de</strong> trei ori pe<br />
săptămână, după ce primarul Horia Horăscu a înfiinţat <strong>si</strong>ngurul grup popular feminin<br />
din ju<strong>de</strong>ţ: „Mândrele” şi tot la iniţiativa lui, la Prun<strong>de</strong>ni s-a <strong>de</strong>sfăşurat faza<br />
ju<strong>de</strong>ţeană a festivalului <strong>de</strong> folclor „Glasul cântecului românesc”;iar Niculiţă<br />
Fetelea, primarul din Câineni-Vâlcea care mînuieşte şapte instrumente a prezentat<br />
la Aninoasa în cadrul ediţiei 2007 a Festivalului Primarilor Artişti pentru un<br />
recital la drâmbă luând premiu <strong>de</strong> patru ediţii ale festivalului din comuna<br />
dâmboviţeană.<br />
OMAGIU LUI BRANCUSI<br />
Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza expozitia omagiala<br />
<strong>de</strong>dicata lui Constantin Brancu<strong>si</strong>, intitulata "Brancu<strong>si</strong>: E=mc2" a pictorului<br />
roman Romeo Niram, <strong>de</strong>schisa intre 16 Noiembrie <strong>si</strong> 12 Decembrie 2007, la<br />
sediul sau din C/ Marques <strong>de</strong> Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid.<br />
Cu prilejul vernisajului din 16 noiembrie, ora 19:30, vor avea loc doua<br />
prezentari ilustrative. Dna. Prof. Dr. Maria Begona Fernan<strong>de</strong>z Cabaleiro va<br />
interveni cu o prelegere <strong>de</strong>spre arta contemporana, intitulata "Pictura <strong>si</strong><br />
Sculptura: Spatiu <strong>si</strong> Volum". Maria Begona Fernan<strong>de</strong>z Cabaleiro este Doctor<br />
in Istoria <strong>Arte</strong>i, cu specializarea in Arta <strong>si</strong> Gandire Contemporana, precum<br />
<strong>si</strong> critic <strong>de</strong> arta, membra a Asociatiei Criticilor <strong>de</strong> Arta din Spania
(AECA), autoarea a numeroase studii publicate in revistele <strong>de</strong> specialitate<br />
din Spania, <strong>si</strong> membra a Comitetului Spaniol <strong>de</strong> Istorie a <strong>Arte</strong>i (CEHA).<br />
Horia Barna, Directorul Institutului Cultural Roman din Madrid va face o<br />
prezentare insotita <strong>de</strong> proiectii semnificative, intitulata "Cosmogonia lui<br />
Brancu<strong>si</strong>".<br />
Acesta este primul din cele patru evenimente culturale organizate lunar <strong>de</strong><br />
ICR Madrid pentru omagierea marilor personalitati romanesti Constantin<br />
Brancu<strong>si</strong>, Mircea Elia<strong>de</strong>, Eugen Ionesco <strong>si</strong> Emil Cioran, care vor cuprin<strong>de</strong><br />
expozitii <strong>de</strong> pictura <strong>de</strong> Romeo Niram, vernisajele fiind completate <strong>de</strong><br />
conferinte <strong>si</strong> prezentari <strong>de</strong>dicate marilor creatori.<br />
Ediţia a XIV-a a Târgului <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Gau<strong>de</strong>amus, care se va <strong>de</strong>sfăşura între 21 - 25<br />
noiembrie, găzduieşte anul acesta aproximativ 450 <strong>de</strong> expozanţi şi beneficiază <strong>de</strong> un<br />
buget <strong>de</strong> aproximativ 500.000 <strong>de</strong> euro.<br />
Ambasada Franţei a pregătit un stand cu 650 <strong>de</strong> lucrări, <strong>de</strong> două ori mai multe <strong>de</strong>cât<br />
anul trecut, şi a invitat trei scriitori francezi importanţi: Philippe Clau<strong>de</strong>l,<br />
premiat cu Goncourt al Liceenilor pentru cartea "Le Rapport <strong>de</strong> Bro<strong>de</strong>ck", Régis<br />
Jauffret, premiat în 2005 cu Femina pentru "Case <strong>de</strong> nebuni" ("A<strong>si</strong>le <strong>de</strong> fous"), şi<br />
Laurent Graff, autorul volumului "Strigătul" ("Le Cri").<br />
Joi 22 nov a.c. ora 13.00, la Targul <strong>de</strong> carte Gau<strong>de</strong>amus, Piata Presei (pavilion<br />
central Romexpo, stand RAO) NICOLAE ROTARU lanseaza TRILOGIA DE AER, ultima din<br />
seriile trilogiilor elementelor primordiale, precum <strong>si</strong> cartea TERRA TERIBILA,<br />
scoasa la Ed. Timpolis, Timişoara. Prezinta:N.Dragos, C.Leu, I.D.Balan, Fl.<br />
Popescu, G.Sovu. Cu aceste volume autorul ajunge la 70 <strong>de</strong> cărti publicate. Alti<br />
invitati:D.R.Popescu,I.Horea,<br />
M.Micu,St.Mitroi,P.Everac,H.Garbea,C.Stan,I.Gorjan,N.Spiroiu,G.Calugaru etc.<br />
TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ<br />
ORFELINE, <strong>de</strong> Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.:<br />
Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR <strong>de</strong> GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu;<br />
luni - 19 nov. Spectacol prezentat <strong>de</strong> Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din<br />
Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în<br />
regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, <strong>de</strong> Neil La Bute, în regia lui<br />
Mircea Cornişteanu<br />
TEATRUL NAŢIONAL "MARIN SORESCU" CRAIOVA: sâmbătă - 17 nov.: Spectacolul CELE DOUĂ<br />
ORFELINE, <strong>de</strong> Eugen Mirea, în regia lui George Ivaşcu;duminică - 18 nov.:<br />
Spectacolul CÂNTA MAICĂ-MEA ÎN FAR <strong>de</strong> GIlles Granouillet, regia Alex. Boureanu;<br />
luni - 19 nov. Spectacol prezentat <strong>de</strong> Ansamblul Folcloric "Maria Tănase" din<br />
Craiova; marţi - 20 nov. :La ora 11.00, PROSTIA OMENEASCĂ, după Ion Creangă, în<br />
regia lui Alex. Boureanu; la ora 18-00 - GRĂSANA, <strong>de</strong> Neil La Bute, în regia lui<br />
Mircea Cornişteanu<br />
sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI<br />
CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Tran<strong>si</strong>lvania" din Cluj-<br />
Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: C<strong>si</strong>ky Boldizsar - la<br />
pian. În program: SMETANA - Poemul <strong>si</strong>mfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din<br />
Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră<br />
sâmbătă, 17 nov., ora 19.00 - la FILARMONICA OLTENIA, în cadrul FESTIVALULUI<br />
CRAIOVA MUZICALA: Orchestra Simfonică a Filarmonicii "Tran<strong>si</strong>lvania" din Cluj-
Napoca; Dirijor:Pierre-Dominique Ponelle (Franţa), solist: C<strong>si</strong>ky Boldizsar - la<br />
pian. În program: SMETANA - Poemul <strong>si</strong>mfonic "Vltava"; KODALY - Dansurile din<br />
Galanta; RAVEL - Concertul în sol major prntru pian şi orchestră<br />
În perioada 15 nov.-1 <strong>de</strong>c.a.c, va avea loc, la Craiova, cea <strong>de</strong>- a XXXIV-a ediţie a<br />
Festivalului Internaţional CRAIOVA MUZICALA, în organizarea Filarmonicii Oltenia,<br />
având ca parteneri Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Dolj şi Ministerul Culturii şi Cultelor. Vor<br />
avea loc 11 concerte la care, vor fi invitate atît orchestre <strong>si</strong>mfonice, orchestre<br />
<strong>de</strong> cameră, ansambluri vocal-<strong>si</strong>mfonice şi a capella, un cvintet <strong>de</strong> coar<strong>de</strong>, un<br />
ansamblu <strong>de</strong> muzică veche - barcocă, cât şi un spectacol <strong>de</strong> jazz şi poezie.<br />
Institutul Cultural Roman din Madrid organizeaza expozitia omagiala <strong>de</strong>dicata lui<br />
Constantin Brancu<strong>si</strong>, intitulata "Brancu<strong>si</strong>: E=mc2" a pictorului roman Romeo Niram,<br />
<strong>de</strong>schisa intre 16 Noiembrie <strong>si</strong> 12 Decembrie 2007, la sediul sau din C/ Marques <strong>de</strong><br />
Urquijo, 47, 1o-dcha., 28008 Madrid. Romeo Niram s-a nascut in 1974 <strong>si</strong> a studiat<br />
Pictura la Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Frumoase din Bucuresti. Dintre cele mai importante<br />
opere ale sa<br />
La Teatrul Katona Jozsef din Budapesta spectacolul „Inimă <strong>de</strong> câine”, în regia lui<br />
Yuryi Kordonskyi cu trupa Teatrului Naţional "I.L.Caragiale" din Bucureşti, s-a<br />
bucurat <strong>de</strong> un mare succes. Reprezentaţia, supratitrată electronic, urmează după una<br />
a Teatrului Evreiesc din Bucureşti, invitat tot <strong>de</strong> Institutul Cultural Român din<br />
Budapesta care are in program viitoare spectacole precum “Un tango mas” al<br />
Teatrului O<strong>de</strong>on şi “Ma<strong>de</strong> in Romania”, <strong>de</strong> Dan Puric. “Inimă <strong>de</strong> câine” este un<br />
spectacol un<strong>de</strong> tânăra generaţie <strong>de</strong> actori se întâlneşte fericit cu marii<br />
consacraţi: Victor Rebengiuc, Mircea Rusu sau Şerban Ionescu alături <strong>de</strong> Cecilia<br />
Bârbora sau Marius Manole, ale cărui studii coregrafice au fost măiestrit adaptate<br />
pentru rolul câinelui. Anul trecut a urcat pe aceeaşi scenă Teatrul Bulandra,<br />
cu”Căsătoria” lui Gogol, iar pe alte scene, Teatrul O<strong>de</strong>on şi Teatrul din Cluj.<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 16 Noiembrie 2007, ora 7:00 PM<br />
la resedinta Pr. Prof. Theodor Damian 30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, NY (tren R, V,<br />
G pana la statia 46 Street) Astoria (Queens) la lansarea volumului<br />
Launtrul <strong>si</strong> Departele<br />
Antologia Cenaclului literar “Mihai Eminescu” din New York realizata <strong>de</strong> Theodor<br />
Damian <strong>si</strong> Aurel Sasu<br />
prezinta M.N. Rusu, critic <strong>si</strong> istoric literar<br />
Spectacol cu Agero Stuttgart<br />
vă invităm la spectacolul <strong>de</strong> divertisment cu îndrăgiţii artişti:<br />
Jean Constantin, Maria Dragomiroiu,<br />
Mirabela Dauer<br />
24.11.2007, orele 20<br />
Restaurant Kappadokia( fost Bei Christo), Herrenbergerstr. 100, Böblingen.<br />
Rezervări la 0711 291344 şi 0173 300 8253
Un apel la care confratele nostru<br />
DAN BRUDASCU<br />
asteapta raspuns la adresa: brudascudan@hotmail.com<br />
Stimati prieteni,<br />
In 2008 se vor implini 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la <strong>de</strong>cesul, prin otravire, a lui<br />
Octavian Goga. Nici pana in prezent poetul nu beneficiaza <strong>de</strong> publicarea<br />
completa a operei sale lirice, dramatice, publicistice <strong>si</strong> oratorice.Iata <strong>de</strong><br />
ce, doresc sa initiez acest sondaj <strong>de</strong> opinie sub genericul - Spre un<br />
po<strong>si</strong>bil portret sau Octavian Goga contemporanul nostru. Va rog sa va<br />
exprimati opinia in legatura cu aceasta tema. Eventual sa argumentati daca<br />
merita (sau nu) <strong>si</strong> <strong>de</strong> ce sa ne intoarcem catre el <strong>si</strong> catre literatura lui?<br />
Astept opiniile voastre cat mai curand po<strong>si</strong>bil.<br />
Va multumesc anticipat tuturor,<br />
Dan Brudascu<br />
VIATA SPIRITUALĂ A COMUNEI VORONA<br />
este grăitor ilustrată <strong>de</strong> două pliante alcătuite <strong>de</strong> grupul inimos <strong>de</strong> intelectuali<br />
<strong>si</strong> sponsori din comuna atestată documentar la 1403, animaţi <strong>de</strong> primarul Voronei –<br />
profesorul Aurel Ştefan. Sunt consemnate festivalurile folclorice <strong>de</strong> anvergură<br />
internatională “Serbările pădurii” şi “Festivalul international folcloric pentru<br />
elevi”, “Zilele Eminescu” având aici o rezonanţă <strong>de</strong>osebită, alături <strong>de</strong> donaţia <strong>de</strong><br />
tablouri a profesorului Ioan Livadaru intitulată “Dor <strong>de</strong> Eminescu”. Facem<br />
cunoştinţă cu creatorii populari <strong>de</strong> măşti şi traforajul arhitecturii tradiţionale<br />
care este pusă în valoare alături <strong>de</strong> parada portului la festivalul “Moştenite din<br />
bătrâni” şi, în primul rând, cu marea dăruire a mănă<strong>stiri</strong>i “Sihăstria Voronei”<br />
prin canonizarea Sfântului Onufrie <strong>de</strong> la Vorona.<br />
Pentru toate acestea, cea <strong>de</strong> a opta ediţie a ConsfăturiiNaţionale a<br />
Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate <strong>de</strong>sfăşurată recent, a nominalizat comuna pentru diploma<br />
<strong>de</strong> excelenţă “Valori Culturale” care va fi <strong>de</strong>cernată la ediţia din 2008.<br />
N O U T Ă Ţ I B U C U R E S T E N E I N N O I E M B R I E<br />
UN TEATRU DE PROIECT DEDICAT TINERILOR DE ORICE VÂRSTĂ<br />
Încântat <strong>de</strong> a inaugura un teatru al tinerilor, maestrul Radu Beligan a tăiat<br />
panglica la intrarea în<br />
Teatrul Metropolis care s-a <strong>de</strong>schis oficial la începutul acestui noiembrie 2007 cu<br />
un spectacol special care a reunit scene din premiera "Jazzy Tarot", un recital al<br />
actritei Maia Morgenstern, alaturi <strong>de</strong> muzicianul AG Weinberger, <strong>si</strong> un moment<br />
artistic sustinut <strong>de</strong> soprana Leontina Vaduva <strong>si</strong> tenorul Nagy Robert.<br />
Festivităţile inaugurării au continuat a doua zi cu spectacolul "Eseuri <strong>de</strong>spre<br />
banalitatea raului" in regia lui Mihai Maniutiu, avandu-i in distributie pe Mariana<br />
Mihut, Mircea Albulescu, Marian Ralea <strong>si</strong> Claudiu Bleont. In cea <strong>de</strong>-a treia zi, s-au<br />
<strong>de</strong>sfasurat doua spectacole "Nijinski" realizat <strong>de</strong> Ema Nicola <strong>si</strong> Malina Andrei, <strong>si</strong><br />
"Peste cu mazare" recitalul extraordinar al Olgai Tudorache <strong>si</strong> al Tamarei<br />
Cretulescu. "Jocul <strong>de</strong>-a a<strong>de</strong>varul" regizat <strong>de</strong> Lia Bugnar <strong>si</strong> Dorina Chiriac a pus<br />
punct Galei <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a primului teatru <strong>de</strong> proiect din Romania, asa cum s-a<br />
autointitulat noul teatru bucureştean <strong>de</strong> pe strada Eminescu, nr. 89.<br />
STUDENTIADA BUCURESTEANĂ<br />
Carnavalul „Stu<strong>de</strong>nţiada" a închis săptămâna trecută Splaiul In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei, între<br />
Podul Grozăveşti şi Podul Semănătoarea, pe partea căminelor stu<strong>de</strong>nţeşti. În incinta
Univer<strong>si</strong>tăţii Politehnice Bucureşti s-a <strong>de</strong>sfăşurat, în cadrul aceluiaşi carnaval,<br />
un curs <strong>de</strong> echitaţie, concursul „Vopseşte-mi frigi<strong>de</strong>rul", „Noaptea <strong>de</strong>voratorilor <strong>de</strong><br />
publicitate" şi o petrecere francofonă. Evenimentul propriu-zis s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
atât în stradă, cât şi în faţa discotecii din Regie, Maxx, printr-un mare concert,<br />
la care au fost invitate 20 <strong>de</strong> ambasa<strong>de</strong>.<br />
ARTA ITALIANA DE LA PALATUL FARNESINALa Muzeul National <strong>de</strong> Arta Contemporana din<br />
Bucuresti a avut loc inaugurarea uneia dintre cele mai prestigioase expozitii <strong>de</strong><br />
arta italiana contemporana, o selectie <strong>de</strong> opere apartinand celor mai importanti<br />
artisti italieni din a doua jumatate a secolului XX, care face parte din colectia<br />
Palatului "Farne<strong>si</strong>na". Dupa succesul avut la Sibiu, un<strong>de</strong> a fost gazduita in salile<br />
istorice ale Casei Altemberger, din cadrul complexului muzeal Brukenthal, expozitia<br />
aduce publicului bucurestean 100 <strong>de</strong> opere. Expozitia, care se inscrie in seria<br />
initiativelor ěToamnei Culturale Italienei, va ramane <strong>de</strong>schisa pana la data <strong>de</strong> 2<br />
<strong>de</strong>cembrie.<br />
COTA VALORICĂ A UNEI PICTURI DE TONITZA<br />
"Studiu pentru un portret" <strong>de</strong> Nicolae Tonitza a fost vanduta in cadrul licitatiei<br />
Casei Monavissa, la pretul <strong>de</strong> 320.000 <strong>de</strong> lei (aproape 96.000 <strong>de</strong> euro), pretul <strong>de</strong><br />
pornire fiind <strong>de</strong> 172.000 <strong>de</strong> lei (peste 51.000 <strong>de</strong> euro), <strong>si</strong> a <strong>de</strong>venit astfel cea mai<br />
scumpa opera <strong>de</strong> arta vanduta intr-o licitatie publica in Romania.<br />
Pictura in ulei pe carton a batut recordul <strong>de</strong> vanzare <strong>de</strong>tinut anterior <strong>de</strong> „Nud cu<br />
esarfa galbena”, <strong>de</strong> Theodor Pallady, vandut in martie la Casa Alis cu 230.000 <strong>de</strong><br />
lei (75.757 <strong>de</strong> euro).<br />
La Muzeul Naţional Cotroceni are loc in ziua <strong>de</strong> 20 noiembrie 2007 vernisajul<br />
expoziţiei <strong>de</strong> pictură<br />
GABRIELA PĂTULEA-DRĂGUŢ,<br />
încununând o binecunoscută activitate artistică şi prezenţa pe importante <strong>si</strong>meze<br />
ale muzeelor din lume.<br />
Cu acest prilej, va fi comemorat unul dintre cei mai insemnaţi istorici <strong>de</strong> artă ai<br />
secolului trecut<br />
PROFESORUL VASILE DRĂGUŢ<br />
rector al Institutului <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> Plastice şi Director General al Monumentelor<br />
Istorice, funcţie prin care a salvat multe valori naţionale.<br />
Uniunea Scriitorilor din Romania <strong>si</strong> Grupul I<strong>de</strong>ea Europeana & EuroPress va invita la<br />
o lansare a volumului „De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi” semnat <strong>de</strong> scriitorul Leon<br />
Volovici, eveniment care va avea loc Joi, 15 noiembrie, 2007, ora. 17.00, la sediul<br />
Uniunii Scriitorilor, Sala cu Oglinzi (Bucuresti, Calea Victoriei, nr. 115).<br />
Invitati: Nicolae Balota, George Balaita,<br />
Nicolae Breban, Ion Iano<strong>si</strong>, Leon Volovici<br />
Amfitrioni: Aura Christi, Andrei Potlog<br />
NOIEMBRIE 2007<br />
octombrie - noiembrie<br />
Muzeul Satului Vâlcean - Bujoreni<br />
Expoziţie <strong>de</strong> covoare şi scoarţe olteneşti<br />
Organizatori:<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
· Muzeul Olteniei Craiova<br />
noiembrie - <strong>de</strong>cembrie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie Râmnicu Vâlcea<br />
Trienala <strong>de</strong> tapiserie<br />
Organizatori:
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
· UAP – Filiala Vâlcea<br />
noiembrie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
“Matineul inocenţei” – manifestări artistice şi sportive în aer liber<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> dans popular, fanfară, dans<br />
sportiv, pictură, mo<strong>de</strong>laj şi tenis <strong>de</strong> masă<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
1 – 30 noiembrie<br />
Parcarea Supermarketului Interex<br />
Antrenamente <strong>de</strong>monstrative <strong>de</strong> karting<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
1 noiembrie<br />
Ora 12,30: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar: “Ce ştim <strong>de</strong>spre Parlamentul European”<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Centrul <strong>de</strong> Informare<br />
Comunitară<br />
· Grupul Şcolar “Henri Coandă” Râmnicu Vâlcea<br />
1 noiembrie<br />
Ora 13,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Masa rotundă cu tema “Televizorul, prieten sau duşman”<br />
Organizator:<br />
· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Parteneri:<br />
· Clubul Copiilor Horezu<br />
· Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
· Televiziunea “Vâlcea 2”<br />
2 - 3 noiembrie<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
“Povestea vorbei” ediţia a II-a – Festival naţional <strong>de</strong> creaţie umoristică, <strong>de</strong>dicat<br />
memoriei lui Anton Pann<br />
PROGRAM:<br />
2 noiembrie<br />
Orele: 17,00 - 18,30 – Clubul Spitalului Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Duel epigramistic “Hazoterapia”. Participă: membrii juriului festivalului,<br />
reprezentanţi ai celor mai renumiţi epigramişti şi umorişti din ţară, membrii<br />
Clubului Umoriştilor Vâlceani<br />
3 noiembrie<br />
Orele: 10,00 – 12,00 - Sala “Studio” a Casei <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Vâlcea<br />
- Lansare <strong>de</strong> carte<br />
- “Povestea vorbei...” în lectura actorului Cristian Alexandru <strong>de</strong> la Teatrul “Anton<br />
Pann” Rm. Vâlcea<br />
- Festivitatea <strong>de</strong> premiere a laureaţilor<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:
· Teatrul <strong>de</strong> Stat “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
· Clubul Umoriştilor Vâlceni<br />
· Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Vâlcea<br />
2 noiembrie<br />
Ora 9,00: Şcoala cu clasele I – IV Bistriţa - Costeşti<br />
Simpozionul ştiinţific “Economie şi ecologie în <strong>de</strong>zvoltarea durabilă a comunei<br />
Costeşti”, ediţia a IV-a, cu tema “Satul Bistriţa încotro ?”<br />
Organizator:<br />
· Primăria comunei Costeşti<br />
2 noiembrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
4 noiembrie<br />
Voineasa<br />
“Ziua comunei Voineasa”, ediţia a VII - a - sărbătoare tradiţională a comunităţii.<br />
În program: inaugurarea noului Centru Civic Voineasa; Sfinţirea Monumentului<br />
Eroilor; Moment evocator susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Voineasa şi <strong>de</strong><br />
Fanfara Clubului Copiilor Rm.Vâlcea; Festivitatea <strong>de</strong> înmânare a unor diplome pentru<br />
veteranii <strong>de</strong> război; familiile care au împlinit 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> căsnicie; spectacol<br />
artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolilor cu clasele I-VIII Voineasa şi Malaia; concert<br />
folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />
Oltului”<br />
Organizatori:<br />
· Primăria comunei Voineasa<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Şcolile cu clasele I-VIII Voineasa şi Malaia<br />
· Clubul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
5 – 10 noiembrie<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
FESTIVALUL ŞANSELOR TALE, ediţia a VIII – a, festival european având ca slogan:<br />
”Educaţia pentru egalitate <strong>de</strong> şanse”<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Râmnicu Vâlcea - coordonator zonal<br />
Parteneri:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanu” Vâlcea; Primăria Municipiului Rm.<br />
Valcea - Serviciul pentru Cultură, Sport şi Tineret; Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru<br />
Cultura, Culte şi Patrimoniul Cultural Valcea; Inspectoratul Şcolar Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Vâlcea; Inspectoratul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> Politie; Agenţia Ju<strong>de</strong>ţeană <strong>de</strong> Ocupare a Forţei <strong>de</strong><br />
Muncă Vâlcea (AJOFM); Centrul Regional <strong>de</strong> Formare Profe<strong>si</strong>onală a Adulţilor Vâlcea<br />
(CRFPA); Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea; Teatrul <strong>de</strong> Stat „Anton Pann” Vâlcea; Filarmonica<br />
<strong>de</strong> Stat „Ion Dumitrescu” Râmnicu Vâlcea; Primăria Oteşani; Primăria şi Biblioteca<br />
Orăşenească Drăgăşani; Primăria şi Biblioteca Orăşenească Călimăneşti; Primăria şi<br />
Biblioteca Orăşenească Olăneşti; Primăria şi Biblioteca Publică Grădiştea; Primăria<br />
şi Biblioteca Publică Frânceşti; Primăria şi Biblioteca Publică Mateeşti; Camera <strong>de</strong><br />
Comerţ şi Industrie şi Euro Info Center; Univer<strong>si</strong>tatea „Constantin Brâncoveanu”;<br />
Univer<strong>si</strong>tatea „Spiru Haret”; Liceul „Matei Basarab”; Colegiul Naţional „Mircea cel<br />
Bătrân”; Colegiul Tehnic Economic; Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;<br />
Grupul Şcolar <strong>de</strong> Cooperaţie; Policlinica Straubing; Liga Femeilor Creştine Ortodoxe<br />
<strong>de</strong> pe lângă Episcopia Râmnicului; Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Sfântul Antim<br />
Ivireanul”; Organizaţia Creştin - Umanitară WORLD VISION; Asociatia „Mişcarea<br />
Europeană” Filiala Valcea; Forumul Cultural al Ramnicului; Fundaţia „Curierul <strong>de</strong><br />
Valcea”; S.C. INFORM SRL
PROGRAM:<br />
5 noiembrie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Deschi<strong>de</strong>rea festivalului. În context: prezentarea colaboratorilor; alocuţiuni ale<br />
organizatorilor; conferinţă <strong>de</strong> presă.<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />
Ora 11,30: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Târgul ofertei <strong>de</strong> educaţie, ofertei culturale şi ofertei locurilor <strong>de</strong> muncă<br />
Organizatori:<br />
· Agenţia Jud.<strong>de</strong> Ocupare a Forţei <strong>de</strong> Muncă Vâlcea, Inspectoratul Şcolar<br />
Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea, Centrul Regional <strong>de</strong> Formare Profe<strong>si</strong>onală a Adulţilor Vâlcea,<br />
Univer<strong>si</strong>tatea ”Constantin Brâncoveanu”, Univer<strong>si</strong>tatea ”Spiru Haret”, Filarmonica<br />
„Ion Dumitrescu”, Teatrul ”Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Lansarea proiectului "Biblioteca virtuală - o şansă reală pentru fiecare"<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
· Grupul Şcolar “General Magheru” Râmnicu Vâlcea<br />
Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
“Rolul con<strong>si</strong>lierii în formarea unei personalităţi armonioase care să confere şanse<br />
<strong>de</strong> adaptare socio - profe<strong>si</strong>onală”. Prezentarea instituţiilor şcolare liceale din<br />
ju<strong>de</strong>ţ.<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> A<strong>si</strong>stenţă P<strong>si</strong>hopedagogică<br />
Ora 17,00: Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> arte plastice cu lucrări realizate <strong>de</strong> elevii şcolii<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Emilian Piedicuţă<br />
Solist: Francesco Ionaşcu<br />
Program: W.A. Mozart - Uvertura la opera „Don Giovanni”<br />
E. Lalo – Simfonia spaniolă pentru vioară şi orchestră<br />
P. I. Ceaikovski – Simfonia a IV - a, fa minor, op. 36<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
6 noiembrie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Se<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> informare „Educaţie, tineret, formare profe<strong>si</strong>nală în Uniunea Europeană”<br />
Organizator:<br />
· Asociaţia Pro Democraţia - Club APD Rm.Vâlcea<br />
Ora 19,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Seară <strong>de</strong> muzică şi poezie „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă”<br />
Organizatori:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />
7 noiembrie
Ora 12,00: Şcoala Generală şi Căminul Cultural Oteşani<br />
„Tradiţii în comuna Oteşani ”<br />
Organizatori:<br />
· Primăria comunei Oteşani<br />
· Şcoala Generală Oteşani<br />
Ora 18,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Medalion artistic ”Dumitru Zamfira, artist al cuvântului şi mânuitor al penelului”.<br />
În context: vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică; dialog cu autorul <strong>de</strong> literatură<br />
şi artistul plastic Dumitru Zamfira<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
8 noiembrie<br />
Ora 11,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Atelier <strong>de</strong> informare pe tema educaţiei în Uniunea Europeană „Cetăţenia europeană -<br />
pilon al politicilor educaţionale”<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Ora 16,00: Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea<br />
Spectacolul „Prostia omenească” <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />
Boureanu<br />
Organizator:<br />
· Teatrul <strong>de</strong> Stat „Anton Pann”<br />
Ora 17,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />
Seară muzicală. Inaugurarea pianului <strong>de</strong> concert<br />
Organizatori:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />
9 noiembrie<br />
Ora 17,00: Clubul Pen<strong>si</strong>onarilor Rm. Vâlcea<br />
„Muzica nu are vârstă”<br />
Organizator:<br />
· Liceul <strong>de</strong> Artă Rm.Vâlcea<br />
10 noiembrie<br />
Ora 11,00: Sala <strong>de</strong> coregrafie a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />
Dans şi muzică, micuţii artişti în <strong>de</strong>venire<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm. Vâlcea<br />
Ora 13,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Şcolii Populare <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />
Închi<strong>de</strong>rea Festivalului Şanselor Tale<br />
Organizator:<br />
· Şcoala Populară <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi Meserii Rm.Vâlcea<br />
6 noiembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar: “Ce ştim <strong>de</strong>spre Parlamentul European”<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Centrul <strong>de</strong> Informare<br />
Comunitară<br />
· Grupul Şcolar “Ferdinand I” Râmnicu Vâlcea<br />
7 noiembrie
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar: “Drepturile mele sunt şi drepturile tale”<br />
Organizatori:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
· Casa Corpului Didactic Vâlcea<br />
8 – 10 noiembrie<br />
Palatul Copiilor Cluj<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting “Cupa Napoca”<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Cluj<br />
Partener:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
8 noiembrie<br />
Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Organizator:<br />
· Forumul Cultural al Râmnicului<br />
10 noiembrie<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> informatică<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercul <strong>de</strong> informatică<br />
10 noiembrie<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> mediu<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />
cenaclu literar, ecologie, astronomie, ecoturism, chimie aplicată<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
10 noiembrie<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
“Andreluşa” – expoziţii, şezătoare cultural – artistică (poezii, ghicitori, snoave,<br />
scenete, jocuri populare tematice)<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> floricultură, informatică,<br />
cenaclu literar, chimie aplicată, pictură<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
11 noiembrie<br />
Ora 10,00: Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Dezbaterea “Construcţii geometrice”<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans<br />
mo<strong>de</strong>rn<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
11 noiembrie<br />
Perişani<br />
“Posada 2007” – sărbătoare tradiţională a comunei Perişani. În context: colocviul<br />
pe tema: “Bătălia la Posada şi climatul economic, social şi politic din Ţara<br />
Românească în care a avut loc evenimentul”; moment solemn <strong>de</strong> cinstire a eroilor la
Monumentul “Posada”; şedinţa solemnă a Con<strong>si</strong>liului Local Perişani; spectacol<br />
artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Perişani; concert folcloric<br />
susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului”.<br />
Organizatori:<br />
· Primăria comunei Perişani<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
· Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
· Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
· Şcoala cu clasele I-VIII Perişani<br />
12 - 14 noiembrie<br />
Vălenii <strong>de</strong> Munte, Prahova<br />
Participarea CJCPCT Vâlcea cu comunicarea “Lăutarii, un patrimoniu spiritual<br />
românesc” la Colocviile Naţionale ale Centrelor pentru Conservarea şi Promovarea<br />
Culturii Tradiţionale cu tema “Patrimoniul cultural imaterial – structuri şi<br />
<strong>si</strong>steme”<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
12 noiembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Radu Ciorei<br />
Solistă: Mayuko Katsumura<br />
Program: C. Silvestri - 3 piese pentru orchestră <strong>de</strong> coar<strong>de</strong> (primă audiţie la<br />
Râmnicu Vâlcea)<br />
S. Prokofiev – Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 2<br />
G. Faure - Suita op.80 Pelleas <strong>si</strong> Melisan<strong>de</strong> (primă audiţie la Râmnicu Vâlcea)<br />
M. <strong>de</strong> Falla - Suita <strong>de</strong> balet "Amorul Vrajitor”<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
14 noiembrie<br />
Ora 16,30: Sala <strong>de</strong> lectură a Bibliotecii Orăşeneşti “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
Figuri <strong>de</strong> seamă din istoria neamului românesc “Nicolae Bălcescu – 155 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
trecerea în eternitate”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
15 noiembrie<br />
Ora 16,00: Sala <strong>de</strong> expoziţii ”Constantin Iliescu” a Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
Lansarea volumului muzical (casetă şi C.D.) “Faină-i mândra ar<strong>de</strong>leană” al dr.<br />
Manole Barna<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
15 noiembrie<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar: “Mircea Elia<strong>de</strong>”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
15 noiembrie
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans sportiv<br />
Organizator:<br />
· Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea – cercurile <strong>de</strong> pictură, mo<strong>de</strong>laj şi dans<br />
mo<strong>de</strong>rn<br />
Parteneri:<br />
· Şcoli din Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
16 noiembrie<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
Colocviu metodic cu directorii aşezămintelor <strong>de</strong> cultură din Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
16 noiembrie<br />
Ora 11,00: Sala “Fondul <strong>de</strong> carte Mihai Pop” al Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />
Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar: “100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea lui Mihai Pop”<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
16 noiembrie<br />
Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> tapiserie – Gheorghiu Sanda<br />
Organizator:<br />
· Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
19 noiembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT VOCAL SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />
”Euphonia”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solist: Horia Văcărescu<br />
Program: J. Brahms - Concertul pentru vioară nr. 1, Re major, op. 77<br />
J. Haydn - Misa Cellen<strong>si</strong>s<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
20 noiembrie<br />
Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Evocare “Mihai Beniuc – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere” - <strong>si</strong>mpozionul cu tema “Poezia<br />
militantă”<br />
Organizator:<br />
· Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
22 noiembrie<br />
Râmnicu Vâlcea<br />
Festivalul Naţional <strong>de</strong> Poezie “George Ţărnea”, ediţia a II-a. În context: moment<br />
evocator: ”George Ţărnea, poetul iubirii”; festivitatea <strong>de</strong> premiere a laureaţilor.<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
22 noiembrie<br />
Ora 18,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
După-amiază <strong>de</strong> muzic şi poezie susţinută <strong>de</strong> maestrul Miltia<strong>de</strong> Nenoiu împreună cu<br />
stu<strong>de</strong>nţii săi<br />
Organizator:<br />
· Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea
26 noiembrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
SEARĂ CEAIKOVSKI – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Choi Yong Shin<br />
Solist: Elvis Ciuculescu<br />
Program: Ceaikovski - Uvertura la opera “Romeo şi Julieta”<br />
- Variaţiunile Rococo pentru violoncel şi orchestră<br />
- Suită pentru orchestră din baletul „Lacul Lebe<strong>de</strong>lor”<br />
Organizator:<br />
· Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
29 noiembrie<br />
Sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
“De ziua ta, Românie!” – concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />
vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului” <strong>de</strong> Ziua Naţională a României.<br />
Organizator:<br />
· Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
30 noiembrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
· Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii noiembrie:<br />
5 noiembrie<br />
Sibiu, orele: 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
6 noiembrie<br />
Costeşti, ora 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
8 noiembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />
Boureanu - spectacol prezentat în cadrul Festivalului Şanselor Tale, ediţia a VIIIa<br />
9 noiembrie 2007<br />
Galaţi, ora 10,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm -<br />
spectacol prezentat în cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului <strong>de</strong> Animaţie<br />
GULLIVER, ediţia a XV-a (Galaţi, 5 – 9 noiembrie).<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />
Boureanu<br />
11 noiembrie 200<br />
Piteşti, ora 17,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman - spectacol prezentat în<br />
cadrul Festivalului Internaţional al Teatrului <strong>de</strong> Studio „DAVILASTUDIOINTERFEST”,<br />
ediţia a XI-a (Piteşti, 9 – 15 noiembrie)<br />
12 noiembrie<br />
Grădiniţa nr. 6, Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin
Antemir<br />
13 noiembrie<br />
Grădiniţa nr. 2 Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
14 noiembrie<br />
Târgu – Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Colegiul Pedagogic Sibiu, orele 14,00 şi 15,00<br />
· „Năpasta”, <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
15 noiembrie<br />
Târgu – Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />
Boureanu<br />
16 noiembrie<br />
Tigveni şi Bârseşti, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Prostia omenească”, <strong>de</strong> Bogdan Ulmu, după Ion Creangă, regia Alexandru<br />
Boureanu<br />
19 noiembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
20 noiembrie<br />
Voineasa, ora 12,30<br />
„Ciuboţelele ogarului”, dramatizare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Călin Gruia, regia Alin<br />
Antemir<br />
21 noiembrie<br />
Grădiniţa Inspectoratului Şcolar Rm.Vâlcea, ora 10,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
22 noiembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 10,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
26 noiembrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
27 noiembrie<br />
Şcoala Goranu, ora 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 16,00<br />
· „Alice în Ţara Minunilor”, dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
29 noiembrie<br />
Grădiniţa Cozia Rm.Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
· „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii noiembrie:<br />
11 – 18 noiembrie, Teatro S‘ Arza, Sassari - Sar<strong>de</strong>nia<br />
· Participarea la Festivalul Internaţional <strong>de</strong> Teatru Antic, cu spectacolul:<br />
“Oedip Rege” (“L‘Antico Rinasce”) <strong>de</strong> Sofocle, regia Doina Migleczi
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />
- NOIEMBRIE -<br />
1 noiembrie<br />
· 1943: Se naşte scriitorul şi etnologul Ioan St. Lazăr<br />
· 1948: Se naşte pictorul, graficianul şi <strong>de</strong><strong>si</strong>gnerul Mariana Dina - Sima<br />
· 1950: Se înfiinţează Biblioteca Centrală Regională Vâlcea<br />
· 1993: Se stinge din viaţă ceramistul Victor Vicşoreanu<br />
2 noiembrie<br />
· 1635: Prima atestare documentară a comunei Şirineasa<br />
3 noiembrie<br />
· 1533: Prima atestare documentară a oraşului Băile Govora<br />
4 noiembrie<br />
· 1904: Se stinge din viaţă scriitorul şi traducătorul Nicolae I. Ba<strong>si</strong>lescu<br />
5 noiembrie<br />
· 1933: Se naşte prozatorul, gazetarul şi reporterul Ilie Purcaru<br />
· 1943: Se naşte pictorul Angela Tomaselli<br />
7 noiembrie<br />
· 1869: Se naşte folcloristul Teodor Bălăşel<br />
9 noiembrie<br />
· 1899: Se naşte istoricul Gheorghe I. Ştefan<br />
· 1943: Se naşte interpretul <strong>de</strong> muzică populară Dumitru Margine<br />
9 – 12 noiembrie<br />
· 1330: Bătălia <strong>de</strong> la Posada (localizare probabilă în Loviştea vâlceană )<br />
10 noiembrie<br />
· 1508: Se tipăreşte la Bistriţa, Liturghierul ieromonahului Macarie<br />
· 1931: Se naşte sculptorul Constantin Nicolin<br />
· 1945: Se naşte poetul şi ziaristul George Ţărnea<br />
11 noiembrie<br />
· 1914: Se naşte muzicologul Victor Giuleanu<br />
12 noiembrie<br />
· 1952: Se naşte criticul literar şi eseistul Ion Pre<strong>de</strong>scu<br />
14 noiembrie<br />
· 1914: Se naşte P.S. Ghera<strong>si</strong>m Cristea, Episcopul Râmnicului<br />
15 noiembrie<br />
· 1940: Se naşte publicistul Ion Stanciu<br />
· 1973: Se naşte Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
16 noiembrie<br />
· 1947: Se naşte poetul, scriitorul şi publicistul George Voica<br />
· 1957: Se naşte P.S. Irineu Slătineanu, Arhiereu Vicar al Episcopiei<br />
Râmnicului<br />
18 noiembrie<br />
· 1587: Prima atestare documentară a comunei Mateeşti<br />
· 1587: Prima atestare documentară a comunei Slătioara<br />
20 noiembrie<br />
· 842: Se stinge din viaţă, la Constantinopol, Sf. Grigore Decapolitul<br />
23 noiembrie<br />
· 1586: Prima atestare documentară a comunei Lungeşti<br />
25 noiembrie<br />
· 1905: Se naşte folcloristul şi animatorul cultural Alexandru Enăchescu<br />
27 noiembrie<br />
· 1933: Se naşte istoricul Gheorghe Simeanu<br />
· 1939: Se naşte criticul şi istoricul literar Nicolae Manolescu<br />
28 noiembrie<br />
· 1941: Se naşte scriitorul Eugen Negrici<br />
29 noiembrie
· 1852: Se stinge din viaţă, la Palermo (Italia), istoricul şi revoluţionarul<br />
român Nicolae Bălcescu<br />
· 1909: Se naşte pianista Irina Şaţchi - Popovici<br />
Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />
Surse:<br />
· Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />
· Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />
Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />
· Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Vâlcea<br />
Vineri, 9 noiembrie, în comuna Şirna, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, va avea loc manifestarea<br />
"Educatie pentru cultura <strong>si</strong> arta", prilej cu care se va lansa <strong>si</strong> numarul 5 al<br />
revistei "Fântâna din Şirna".Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare este Şcoala cu Clasele I-VIII<br />
Tăriceni. Participa:Şcolile <strong>de</strong> pe raza comunei, Biblioteca Comunală Şirna, fii ai<br />
satului şi reprezentanţi ai Casei Personalului Didactic Prahova.<br />
http://www.proeditura.ro/ un <strong>si</strong>te <strong>de</strong> carte cu vanzare online.<br />
A aparut cartea "Maestrii spirituali-"la Proeditura. enciclopedie a celor mai<br />
importante figuri spirituale ale umanităţii.<br />
http://www.proedittura.ro/<br />
Va recomand un <strong>si</strong>te <strong>de</strong> carte cu vanzare online. Cartile comandate pe <strong>si</strong>te au<br />
reduceri substantiale.<br />
Siteul Proeditura http://www.proeditura.ro<br />
ţţţţţţ<br />
Cerc pedagogic al profesorilor <strong>de</strong> romana la Muzeul <strong>de</strong> Arta Ploiesti<br />
Marti, 6.11,'07, peste 40 <strong>de</strong> profesori au participat la cercul condus <strong>de</strong> prof<br />
Mariana Irimia <strong>si</strong> a<strong>si</strong>stat <strong>de</strong> <strong>si</strong> <strong>de</strong> inspectorii Cristina Ionescu Si Mihai Morar.<br />
Reu<strong>si</strong>ta s-a datorat organizatorilor, Gr. Sc. "Victor Slavescu".<br />
Echipe <strong>de</strong> elevi au prezentat multimedia <strong>si</strong>mbolismul.<br />
De asemenea s-a mai jucat un fragment din comedia "Chirita in provintie".<br />
Laura Opariuc a prezentat referatul "Modalitati alternative <strong>de</strong> evaluare".<br />
chestionare<br />
În perioada 4-7 noiembrie 2007, Univer<strong>si</strong>tatea Babeş-Bolyai va găzdui cea <strong>de</strong>-a<br />
XVIII-a conferinţă anuală a Alianţei Univer<strong>si</strong>tăţilor pentru Democraţie (AUDEM),<br />
(http://www.au<strong>de</strong>m.org), cu tema “Univer<strong>si</strong>tatea secolului XXI”.<br />
La conferinţă participă peste 120 <strong>de</strong> cadre didactice univer<strong>si</strong>tare, cercetători şi<br />
stu<strong>de</strong>nţi din România, Statele Unite ale Americii, Ru<strong>si</strong>a, Ungaria, Polonia,<br />
Lituania, Ucraina, Belarus, Turcia, Bulgaria şi Croaţia.<br />
Dintre temele conferinţei amintim Developments in Higher Education in the Region:<br />
Institutional Change – New Directions in Pedagogy – Univer<strong>si</strong>ties and Society –<br />
Implementing Bologna; The Changing Contours of Nationalism and I<strong>de</strong>ntity in the
Region; Developments in Bu<strong>si</strong>ness, Bu<strong>si</strong>ness Education & Commerce; Univer<strong>si</strong>ty<br />
Partnerships for Education and Citizenship (UPEC): Educating Citizens for the<br />
Global Challenge -- Univer<strong>si</strong>ty Partnership for Education and Citizenship (UPEC):<br />
Stu<strong>de</strong>nt Panel on Civic Engagement and the Contemporary Role of Youth in Politics<br />
etc.<br />
AUDEM este un consorţiu al instituţiilor <strong>de</strong> învăţământ superior care are drept scop<br />
sporirea rolului educaţiei în promovarea instituţiilor <strong>de</strong>mocratice, <strong>de</strong>zvoltării<br />
economice, culturale, a dialogului interconfe<strong>si</strong>onal şi a integrării în<br />
diver<strong>si</strong>tate şi globalizare. Prece<strong>de</strong>ntele ediţii ale conferinţei anuale au fost<br />
organizate la Praga, Varşovia, Belgra<strong>de</strong>, Sofia, Budapesta, etc.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Babeş-Bolyai a primit invitaţia <strong>de</strong> a găzdui şi organiza această<br />
conferinţă internaţională, ca o dovadă a recunoaşterii internaţionale şi a<br />
prestigiului tot mai mare <strong>de</strong> care se bucură univer<strong>si</strong>tatea clujeană<br />
Seară românească la Ludwigsburg<br />
vă invităm la o seară românească în data <strong>de</strong> 10 novembrie,<br />
începând cu ora 18.00, organizată la restaurantul<br />
"Zum Rad"<br />
Brucknerstr. 38, Ludwigsburg-Schlößlesfeld.<br />
Invitati speciali:<br />
Maria Butaciu<br />
Alexandru Lulescu<br />
şi formaţia<br />
Stelele<br />
Informatii suplimentare la tel. 07141-82503. Vă aşteptăm cu drag !<br />
Zilele Culturii în Aninoasa - ediţia a V-a<br />
- 8, 9, 10 noiembrie 2007-
Joi, 8 noiembrie<br />
Ora 8,00 - Sfânta Mănăstire Viforâta<br />
Slujbă <strong>de</strong> pomenire a tuturor artiştilor dâmboviţeni<br />
plecaţi <strong>de</strong> pe această lume<br />
Ora 10,oo - Căminul Cultural Săteni<br />
„Primul Pas” – manifestare pentru copiii comunei<br />
Concurs <strong>de</strong> cultură generală între şcolile <strong>de</strong> pe raza<br />
comunei<br />
Prezentarea cărţii „Dascălii Aninoasei”<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>sene „Aninoasa văzută<br />
prin ochii copiilor”<br />
Spectacolul „Lecţia <strong>de</strong> zâmbet”, prezentat <strong>de</strong><br />
actorii Teatrului „Junior” din Târgovişte<br />
Ora 16,oo - Primăria Aninoasa<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură„Culorile Amintirii”<br />
( expun artişti plastici din Piatra Neamţ)<br />
Deschi<strong>de</strong>rea primei ediţii a festivalului „Rural Film<br />
Fest” – concurs <strong>de</strong> film şi emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune<br />
cu subiect rural.<br />
Vizionări <strong>de</strong> producţii înscrise în concurs.<br />
Ora 18,oo - Căminul Cultural Săteni<br />
Spectacol <strong>de</strong> teatru cu piesa „Deşteapta lu’Pământu”,<br />
adaptare după Victor Ion Popa. Interpretează:<br />
Grupul teatral „Replica” al Cercului Militar Târgovişte.<br />
Ora 20,oo - Trapeza Mănă<strong>stiri</strong>i Viforâta<br />
Noaptea <strong>de</strong> poezie <strong>de</strong> la Mănăstirea Viforâta<br />
Vineri, 9 noiembrie<br />
Ora 10,oo - Primăria Aninoasa<br />
Vizionări <strong>de</strong> producţii în cadrul „Rural Film”<br />
Ora 13,oo - Vizită la Sfintele Mănă<strong>stiri</strong> Dealu şi Viforâta<br />
Ora 17,oo - Căminul Cultural Săteni<br />
„Festivalul Primarilor Artişti” – ediţia a V-a<br />
Sâmbătă, 10 noiembrie<br />
Ora 10,oo - Primăria Aninoasa<br />
Premierea laureaţilor „Rural Film Fest”<br />
Premierea câştigătorilor Concursului literar<br />
„Constantin Manolescu”<br />
Recital <strong>de</strong> muzică şi poezie susţinut <strong>de</strong> „Familia<br />
<strong>de</strong> Artişti”<br />
Organizatori :<br />
Primăria şi Con<strong>si</strong>liul Local Aninoasa, la iniţiativa primarului Constantin<br />
Maricescu<br />
Producător executiv:<br />
Compania Euro-Art Serv<br />
Parteneri:<br />
Etno Tv
Radio Antena Satelor<br />
Televiziunea Columna<br />
Uniunea Internaţională a Femeilor Române (UNIFERO)<br />
Teatrul „Junior”<br />
Grupul „Star Ty” al Centrului Republican pentru copii şi<br />
tineret Chişinău – Republica Moldova<br />
Comunicat<br />
A<strong>si</strong>stăm la una din cele mai periculoase, dar şi isterice acţiuni <strong>de</strong> discreditare a<br />
României şi a poporului român <strong>de</strong> către reprezentanţii unor autorităţi publice din<br />
Italia ca urmare a nenumăratelor fapte criminale şi a ilegalităţilor comise în<br />
ultimii ani <strong>de</strong> unii cetăţeni români, care au culminat cu o crimă odioasă, ce a<br />
îndurerat şi revoltat <strong>de</strong>opotrivă pe cetăţenii celor două ţări. Personal, con<strong>de</strong>mn cu<br />
tărie absolut orice încălcări ale legii sau acţiuni ce atentează la liniştea şi<br />
<strong>si</strong>guranţa oamenilor şi a avutului lor, oriun<strong>de</strong> ar fi acestea comise. De asemenea,<br />
cred că multe din aceste fapte şi acţiuni sunt rezultatul direct al prăbuşirii<br />
economiei naţionale şi a obligării <strong>de</strong> către guvernanţii, corupţi şi incopetenţi ai<br />
României, <strong>de</strong> după 1990, a milioane <strong>de</strong> cetăţeni români să emigreze pentru a putea<br />
supravieţui. Distrugerea <strong>si</strong>stematică a mii <strong>de</strong> întreprin<strong>de</strong>ri, inclu<strong>si</strong>v prin<br />
privatizări oneroase şi ilegale a sporit, lună <strong>de</strong> lună, armata şomerilor şi a<br />
sărăciei în România.. Clasa politică românească, pusă ea însăşi pe jaf şi fraudă,<br />
nu numai că “n-a văzut” ce se întâmplă, dar a încercat să ascundă a<strong>de</strong>vărul şi să<br />
lase lucrurile absolut la voia întâmplării. De aceea, milioane <strong>de</strong> români, inclu<strong>si</strong>v<br />
personae cu studii univer<strong>si</strong>tare şi titluri ştiinţifice pentru care s-au cheltuit<br />
miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> dolari <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat al ţării, au pără<strong>si</strong>t România, lăsând-o şi<br />
mai săracă, dar şi mai puţin capabilă să facă faţă, în viitor, încercărilor la care<br />
va fi supusă.<br />
Datorită disperării, mizeriei, dar mai ales a lipsei oricărei perspective <strong>de</strong> a<br />
scăpa <strong>de</strong> sărăcie în propria lor ţară, uitaţi, neglijaţi şi abandonaţi <strong>de</strong><br />
autorităţile statului roman, emigranţii români au acceptat, a<strong>de</strong>sea cu mult prea<br />
mare uşurinţă, comportamentul discriminatoriu la care au fost şi mai sunt supuşi în<br />
noile lor ţări <strong>de</strong> adopţie.<br />
Este foarte a<strong>de</strong>vărat că, împreună cu atâţia cetăţeni români cinstiţi, muncitori,<br />
bine pregătiţi profes<strong>si</strong>onal, au pără<strong>si</strong>t România şi numeroşi infractori sau peroane<br />
care şi în ţară erau grav certate cu legea. Acestea, odată ajunse în Occi<strong>de</strong>nt, au<br />
revenit la vechile lor obiceiuri alăturându-se şi colaborând cu infractorii şi<br />
criminalii locali, <strong>de</strong>venind un grav şi autentic pericol pentru <strong>si</strong>guranţa,<br />
bunăstarea şi avutul cetăţenilor din acele ţări.<br />
Deşi astfel <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuaţii au fost tot<strong>de</strong>auna cunoscute autorităţilor române, acestea<br />
nu au făcut nimic sau mult prea puţin pentru a stopa infracţionalitatea şi<br />
criminalitatea comise <strong>de</strong> cetăţenii români emigranţi.<br />
Cele mai drastice măsuri, până acum, au fost luate <strong>de</strong> autorităţile italiene. Este<br />
dreptul şi datoria lor să-şi protejeze proprii cetăţeni, să a<strong>si</strong>gure un climat <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>guranţă şi legalitate în ţară. Dar <strong>de</strong> aici şi până la isterizările şi măsurile <strong>de</strong><br />
tip fascist este un drum pe care nu îl pot tolera. Autorităţile italiene trebuie să<br />
înţeleagă că una sunt măsurile ferme, pentru cazuri concrete, clar i<strong>de</strong>ntificate, şi<br />
alta campania fascistoidă, iresponsabilă la care au recurs reprezentanţii unor<br />
autorităţi locale şi centrale îndreptate exclu<strong>si</strong>v împotriva românilor şi a<br />
cetăţenilor României aflaţi în peninsula italică.<br />
Aş dori să reamintesc acelor primari, prefecţi şi chiar miniştri italieni<br />
isterizaţi şi inconştienţi că, în România, după 1990, au venit sute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />
italieni atraşi <strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilitatea unor câştiguri rapi<strong>de</strong> şi fabuloase. Sunt extrem <strong>de</strong><br />
numeroase cazurile <strong>de</strong> italieni care, în această perioadă, au săvârşit inclu<strong>si</strong>v<br />
crime în România, audit ţepe economiei şi propriilor lor parteneri, au creat<br />
a<strong>de</strong>vărate drame în mii <strong>de</strong> familii <strong>de</strong> români, fără ca vreo autoritate română, <strong>de</strong>şi<br />
îndreptăţită, să dispună măsuri <strong>de</strong> expulzare a infractorilor, <strong>de</strong> condamnare a<br />
poporului italian din rândul căruia aceştia proveneau.<br />
Nu cred că asemenea reacţii, lip<strong>si</strong>te <strong>de</strong> logică, dar şi <strong>de</strong> raţiune pot servi
înţelegerii multiseculare dintre români şi italieni. Dar, pe termen mediu şi lung,<br />
toată această tevatură, aceste măsuri extremiste, pot crea grave prejudicii nu<br />
numai României, ci şi Italiei, că ele vor da câştig <strong>de</strong> cauză grupărilor extremiste<br />
şi fasciste din viaţa politică italiană.<br />
Autorităţile <strong>de</strong> la Bucureşti cred că este cazul să treacă la gă<strong>si</strong>rea acelor măsuri<br />
care să stopeze compromiterea şi terfelirea <strong>de</strong>mnităţii şi imaginii României în<br />
lume, dar şi să sancţioneze, în temeiul legii şi al Constituţiei, orice<br />
ilegalităţii şi crime săvârşite, în ţară şi peste hotare, <strong>de</strong> cetăţenii români,<br />
indiferent cine sunt ei.<br />
Cred, totodată, că problema,. prin gravitatea şi complexitatea ei, trebuie,<br />
<strong>de</strong>opotrivă, să preocupe şi autorităţile comunitare competente, în parte<br />
responsabile <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuaţia gravă creată.<br />
Dan BRUDAŞCU,<br />
Fost <strong>de</strong>putat şi secretar al Comi<strong>si</strong>ei <strong>de</strong> politică externă a Camerei Deputaţilor<br />
Marti,6 noiembrie 2007 va avea loc in com.Teisani o adunare publica organizata <strong>de</strong><br />
primarul comunei in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zbaterii unor probleme <strong>de</strong> interes local.<br />
CALENDAR CULTURAL PE LUNA NOIEMBRIE<br />
CAMINUL CULTURAL<br />
COMUNA CORNU<br />
'' Intrarea triumfala a lui Mihai Viteazul in Alba Iulia'' - concurs pe tme<br />
istorice - participa elevii scolii generale ''Cristea Stanescu.<br />
'' Expozitie ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> goblenuri ''<br />
'' Nicolae Iorga, trecerea in eternitate ''- evocare, expozitie <strong>de</strong> carte,<br />
lecturi din opera sa.<br />
La 20.octombrie.2007 s-au sarbatorit 420 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> atestare documentara a comunei<br />
Cornu. Am avut bucuria <strong>de</strong> a sarbatorii aceasta atestare, intr-un <strong>de</strong>cor mirific al<br />
toamnei, intr-o zi care speram sa ramana intiparita in inimile noastre, drept o<br />
sarbatoare plina <strong>de</strong> bucurie, lumina <strong>si</strong> speranta, emblematica pentru localitatea<br />
noastra, localitate '' binecuvantata '' <strong>de</strong> Dumnezeu cu oameni harnici <strong>si</strong> gospodari,<br />
pastratori <strong>de</strong> traditii, ancorati in noutatile civilizatiei contemporane.<br />
Concert Iris la Mizil anulat!<br />
Renumita <strong>si</strong> iubita formatie "Iris" urma sa sustina astazi, 1 noiembrie, un concert<br />
la Mizil, la Casa <strong>de</strong> Cultura.<br />
Concertul ar fi avut loc, conform conditiilor impuse <strong>de</strong> impresar, doar daca ar fi<br />
fost vandute 500 <strong>de</strong> bilete. S-au vandut sub 100, asa ca proiectatul concert "Iris"<br />
la Mizil s-a incheiat inainte <strong>de</strong> a incepe.<br />
Adrian Păunescu la MIZIL<br />
între biografie şi bibliografie<br />
Mijloace: proiector cinematografic, ecran filme, sala Casei <strong>de</strong> Cultură a oraşului<br />
Mi<br />
Formatul materialului: multimedia<br />
Grup ţintă: spectatorii şi invitatul<br />
Colaboratori: profesorii Badicioiu Laurentiu Aura Fru<strong>si</strong>noiu, Daniel Ivan, Michnea<br />
Ivanca, Catalin Şerban, Graţiela Macovei
Proiectul a luat naştere la iniţiativa primarului oraşului, Emil Proşcan.<br />
La intalnire cu Adrian Punescu s-a jucat <strong>si</strong> piesa ANOTIMPURILE, <strong>de</strong> Emil Proscan<br />
Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />
întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />
personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />
filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />
diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />
Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />
întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />
personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />
filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />
diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />
Astăzi, 1 noiembrie 2007, în sala Con<strong>si</strong>liulului Ju<strong>de</strong>ţean Prahova a avut loc<br />
întrunirea comună a Filialei Ju<strong>de</strong>ţene Prahova a Asociaţiei Comunelor din România, a<br />
personalului din aşezămintele culturale şi bibliotecile prahovene a <strong>de</strong>legaţilor<br />
filialelor din ţară ale Mişcării pentru Progresul Satului Românesc. Se vor acorda<br />
diplome <strong>de</strong> excelenţă pentru primarii comunelor care au rezultate <strong>de</strong>osebite pentru<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea vieţii culturale în care au fost aleşi.<br />
COMUNICAT DE PRESA<br />
ASTĂZI 1 NOIEMBRIE 2007 se <strong>de</strong>schid la Ploieşti lucrarile celei <strong>de</strong> a 8-a<br />
ediţii a Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate, principala temă <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zbatere fiind:<br />
CĂRŢI ŞI REVISTE GRATUITE PENTRU TOATE BIBLIOTECILE, ÎNDRUMĂRI ŞI<br />
SCHIMBURI PERMANENTE DE INIŢITIVĂ PENTRU TOATE AŞEZĂMINTELE CULTURALE, FLUX<br />
CONTINUU DE ŞTIRI DIN TOATĂ ŢARA REALIZÂND HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE,<br />
PRIN PORTALUL INTERNET RECENT LANSAT: „CARTE SI ARTE”.<br />
Din prezentarea făcută <strong>de</strong> organizatorii Consfatuirii, care sunt: Mişcarea Pentru<br />
Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România, noua acţiune<br />
mediatică şi educaţională are drept scop consolidarea unei retele <strong>de</strong> iniţiative la<br />
nivel national care, prin mijloace mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> emulaţie reciprocă, <strong>de</strong> coagulare a<br />
activităţii instituţiilor culturale <strong>si</strong> a factorilor <strong>de</strong> creatie sa sprijine viaţa<br />
spirituală a localităţilor ţării. Ea arată participanţilor că:<br />
“La începutul acestui an, M.P.S.R. a lansat un vast portal internet menit să<br />
realizeze în plan virtual multiple acţiuni cultural-educative, punând la dispoziţia<br />
tuturor aşezămintelor culturale şi instituţiilor <strong>de</strong> învăţămâmt din comunele şi<br />
oraşele României toate informaţiile, mereu împrospătate, <strong>de</strong>spre viaţa culturalspirituală<br />
a ţării şi realizând o HARTĂ MULTICULTURALĂ A ROMÂNIEI care oglin<strong>de</strong>şte<br />
spiritualitatea fiecărui ju<strong>de</strong>ţ şi fiecărei zone, localităţi sau comunităţi.
In meniul principal al portalului puteţi citi ştirile din toată ţara pe care chiar<br />
dumneavoastră aveţi po<strong>si</strong>bilitatea să le introduceţi în FLUXUL DE ŞTIRI, ele apărând<br />
concomitent şi în liste centralizate şi pe HARTA CULTURALĂ A FIECĂRUI JUDEŢ; puteţi<br />
intra în legătură, pe lista specială <strong>de</strong> linkuri cu INSTITUTII CULTURALE din ţară;<br />
puteţi gă<strong>si</strong> în PAGINI PERSONALE date informative <strong>de</strong>spre peste 2000 <strong>de</strong> scriitori şi<br />
artişti plastici; puteţi accesa paginile oricarei REVISTE din România şi a unor<br />
publicaţii ale românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni; puteţi citi ştirile, articolele şi<br />
programele din ZIARE, RADIO, TV; puteţi vizita, contacta şi stabili legături<br />
permanente între dumneavoastră şi alte SITURI CU CARTE SI ARTE precum şi SITURI ALE<br />
COMUNELOR ŞI ORAŞELOR; puteţi consulta CALENDARUL MANIFESTĂRILOR TRADIŢIONALE, vă<br />
puteţi alege teme, conferinţe şi programe pentru a organiza în localitatea<br />
dumneavoastră UNIVERSITĂŢI POPULARE…<br />
Şi, mai ales, puteti accesa LINKURI SPRE DONATORII DE CĂRŢI în care aveti la<br />
dispoziţie gratuită <strong>de</strong>scărcarea mai multor mii <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> literatură, carte<br />
spirituală şi carte ştiinţifică, tot aşa cum din DOWNLOAD puteţi <strong>de</strong>scărca pentru<br />
lectura dumneavoastra, ca şi pentru a le printa spre aşezarea în raft şi citirea pe<br />
hârtie, o serie <strong>de</strong> cărţi şi reviste donate <strong>de</strong> autori, <strong>de</strong> editori sau <strong>de</strong> redacţii<br />
bibliotecilor şi tuturor cititorilor lor”.<br />
În cadrul Consfătruirii vor fi exp,licate şi lansate meniurile<br />
principale ale portalului internet www.carte<strong>si</strong>arte.ro al cărui aport se doreşte<br />
perfecţionat întru sprijinirea şi oglindirea întregului fenomen cultural românesc<br />
şi se va acorda diploma <strong>de</strong> excelenţă „VALORI CULTURALE” unor primari cu merite<br />
<strong>de</strong>osebite în <strong>de</strong>zvoltarea culturală a comunelor în care au fost aleşi.<br />
HARTA LITERARA A BUCURESTILOR<br />
Harta literară a Capitalei, care cuprin<strong>de</strong> şase trasee <strong>de</strong> obiective cu semnificaţie<br />
literară, istorică şi artistică, a fost lansată la Librăria Cărtureşti fiind<br />
prezentate harta cu traseele literare ale Bucureştiului şi o antologie <strong>de</strong> texte şi<br />
imagini <strong>de</strong>spre Bucureşti şi <strong>de</strong>spre alte oraşe implicate în proiect. Antologia<br />
cuprin<strong>de</strong> eseurile şi impre<strong>si</strong>ile <strong>de</strong> călătorie ale 34 <strong>de</strong> autori români şi străini.<br />
CALENDAR CULTURAL BOTOSANEAN PE LUNA NOIEMBRIE<br />
„DIN VIAŢA ŞI OPERA MARILOR BIOLOGI”. COMEMORARE „GRIGORE ANTIPA – 140 DE ANI DE LA<br />
NAŞTERE” Perioada: 01.11.2007<br />
„FESTIVALUL ŞANSELOR TALE” – expoziţie <strong>de</strong> pictură. Perioada: 01.11.2007<br />
„REZULTATELE CERCETĂRILOR ARHEOLOGICE DIN ULTIMII 10 ANI” Perioada: 01.11.2007<br />
125 DE ANI DE LECTURĂ PUBLICĂ ÎN BOTOŞANI (1882 - 2007) Manifestări culturale <strong>de</strong><br />
promovare a bibliotecii şi a patrimoniului ei; vizite ghidate; expoziţii <strong>de</strong> carte<br />
Perioada: 01.11.2007<br />
FESTIVALUL NAŢIONAL AL TARAFURILOR, ediţia a III-a Perioada: 01.11.2007<br />
FESTIVAL-CONCURS NAŢIONAL DE INTERPRETARE A PIESEI DE TEATRU ÎNTR-UN ACT „MIHAIL<br />
SORBUL”.<br />
Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007<br />
„BALUL GOSPODARILOR”<br />
Perioada: 11.11.2007<br />
La Slatina in noiembrie<br />
Zilele Eugen Ionescu Perioada: 01.11.2007 - 01.11.2007Cine anunţă: Direcţia<br />
ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional OltData
înregistrării: 03.07.2007<br />
CALENDAR CULTURAL HUNEDOREAN<br />
Evocare "pe urmele lui Horea, Cloşca şi Crişan" Perioada: 04.11.2007 -<br />
04.11.2007<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură şi arte <strong>de</strong>corative - Maria MIertoiu Perioada:<br />
05.11.2007 - 30.11.2007<br />
Lansare <strong>de</strong> carte "Necropolele Miciei" autor Ioan Andriţoiu Perioada:<br />
13.11.2007 - 13.11.2007<br />
Salonul cărţii "Vox libri", ediţia I-a Perioada: 01.11.2007 - 04.11.2007<br />
LA CENTRUL DE CULTURA “GEORGE APOSTU” DIN BACAU<br />
Programul cultural-stiintific "Simpozionul National <strong>de</strong> Estetica" editia a XIII-a<br />
Perioada: 08.11.2007 - 10.11.2007<br />
GIURGIU: CALENDAR CULTURAL NOIEMBRIE<br />
140 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea medicului giurgiuvean Mihai M. Manicati<strong>de</strong><br />
Perioada: 08.11.2007 - 08.11.2007<br />
120 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea lui Petre Ispirescu<br />
Perioada: 02.11.2007 - 02.11.2007<br />
ELIADE ŞI COPPOLA<br />
Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română<br />
ajunge în atenţia Hollywoodului.<br />
Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte <strong>de</strong> la proza lui Mircea Elia<strong>de</strong><br />
aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al<br />
cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români,<br />
Alexandra Maria Lara , care are <strong>de</strong>ja faimă internaţională, interpretând personajul<br />
Veronica şi evoluând alături <strong>de</strong> Marcel Iureş, Florin Pier<strong>si</strong>c junior, Andi<br />
Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a a<strong>si</strong>stat pe Coppola în<br />
România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Elia<strong>de</strong>, dă un<br />
plus <strong>de</strong> ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele<br />
publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul.<br />
Altele chiar găsesc note false prevestind <strong>de</strong>rutarea celor care au gustat până acum<br />
filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările<br />
regizorului”. Dar acesta, încă fascinat <strong>de</strong> citirea prozei marelui nostru compatriot<br />
care a fost Mircea Elia<strong>de</strong>, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care<br />
trebuie văzută <strong>de</strong> două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu<br />
putem <strong>de</strong>cât să ne bucurăm şi să ne mândrim.<br />
ELIADE ŞI COPPOLA<br />
Prin cel mai recent film al marelui regizor Francis Ford Coppola, literatura română<br />
ajunge în atenţia Hollywoodului.<br />
Intitulat “Tinereţe fără tinereţe” filmul porneşte <strong>de</strong> la proza lui Mircea Elia<strong>de</strong><br />
aducându-i în prim plan personajul: un profesor român pe nume Dominic Matei, al<br />
cărui rol îl joacă Tim Roth. In alte roluri sunt prezenţi cunoscuţi actori români,<br />
Alexandra Maria Lara , care are <strong>de</strong>ja faimă internaţională, interpretând personajul<br />
Veronica şi evoluând alături <strong>de</strong> Marcel Iureş, Florin Pier<strong>si</strong>c junior, Andi<br />
Vasluianu, Cristi Iacob şi toată echipa tehnică ce l-a a<strong>si</strong>stat pe Coppola în<br />
România, la turnarea acestei pelicule care, datorită literaturii lui Elia<strong>de</strong>, dă un<br />
plus <strong>de</strong> ciudăţenie filmografiei monstrului hollywoodian, în aşa fel încât unele<br />
publicaţii se miră că şi-a schimbat stilul.<br />
Altele chiar găsesc note false prevestind <strong>de</strong>rutarea celor care au gustat până acum<br />
filmele lui Coppola, sau spun că fimul este “un balsam pentru frustările<br />
regizorului”. Dar acesta, încă fascinat <strong>de</strong> citirea prozei marelui nostru compatriot
care a fost Mircea Elia<strong>de</strong>, atrage atenţia că este o operă cu conotaţii grave care<br />
trebuie văzută <strong>de</strong> două ori spre a fi înţeleasă în toate sensurile ei. Aşa că nu<br />
putem <strong>de</strong>cât să ne bucurăm şi să ne mândrim.<br />
Cel mai mare festival <strong>de</strong> film documentar din România<br />
Un film <strong>de</strong>spre cazul Tanacu, unul <strong>de</strong>spre Radio Europa Liberă şi unul <strong>de</strong>spre Bela<br />
Lugo<strong>si</strong> sunt doar câteva dintre documentarele care au fost prezentate la Astra Film<br />
Fest 2007. În total, la festivalul ajuns anul acesta la a noua ediţie cuprinzând în<br />
total 14 premiere din cele aproape 100 <strong>de</strong> filme documentare şi o se<strong>si</strong>une specială<br />
intutulată „O privire asupra Europei <strong>de</strong> Est”. Ea conţine documentare produse în<br />
ultimii 15 ani <strong>de</strong> <strong>Arte</strong> şi BBC. Tema expoziţiei <strong>de</strong> fotografie <strong>de</strong> anul acesta este<br />
„Tran<strong>si</strong>lvania mea”..<br />
Joi, 1 noiembrie, intre orele 10-14, la PLOIESTI (CONSILIUL JUDETEAN + CASA<br />
SINDICATELOR),are loc editia a VIII-a a CONFERINTEI NATIONALE A INTELECTUALILOR DE<br />
LA SATE.<br />
Organizatori: Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc <strong>si</strong> Asociatia Comunelor<br />
din Romania. Va asteptam cu dor <strong>si</strong> drag, dintr-al vesniciei prag. Noi, cei din<br />
linia intai, in frunte cu Maestrul CORNELIU LEU, Mare Ofiter al Ordinului Meritul<br />
Cultural, cu dl A. DRAGICI, presedinte, <strong>si</strong> Mariana GARJU,vice,Asocia<br />
tia Comunelor.<br />
▲ La Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi, este <strong>de</strong>schisă<br />
expoziţia <strong>de</strong> icoană nouă,proiecte murale şi miniaturi intitulată „Sfinte Sărbători<br />
la Iaşi“▲ Punctul culminant al evenimentului îl constituie Zilele Univer<strong>si</strong>tăţii<br />
„Al. I. Cuza“ ▲ Expoziţia <strong>de</strong> icoane organizată <strong>de</strong> secţia Artă Sacră reprezintă<br />
„rezultatul strădaniilor stu<strong>de</strong>nţilor <strong>de</strong> a transmite, prin imagini, a<strong>de</strong>văruri ale<br />
credinţei ortodoxe“▲ „Şi prin vizibil se pot revela profun<strong>de</strong> trăiri spirituale,<br />
atunci când credinţa se întâlneşte cu arta şi <strong>de</strong>vine un tot unitar“▲<br />
Dezmatz oltenesc, cu iz occi<strong>de</strong>ntal, la Craiova, un<strong>de</strong>, in 21-28 octombrie ,<br />
s-a <strong>de</strong>sfasurat editia a XI-a a Zilelor Baniei, organizate <strong>de</strong> Primara <strong>si</strong> Con<strong>si</strong>liul<br />
Municipal. Sufocanta suita <strong>de</strong> manifestari cultural-artistice <strong>si</strong> kitsch-uri, cate<br />
10-16 pe zi, a costat vreo 24 miliar<strong>de</strong> lei. Neavand bani <strong>de</strong> paine, ii aruncam pe<br />
...circ, dupa celebra <strong>si</strong>ntagma a lui Juvenal PANEM ET CIRCENSENS. Multe actiuni<br />
reu<strong>si</strong>te,<strong>de</strong> nivel european,dar <strong>si</strong> spectacole faraonice,fara nicio legatura cu<br />
spiritul nostru.<br />
ELEMENTE DE ISTORIE LOCALA<br />
Secvente toponimice referitoare la localitatea<br />
Chelinta,ju<strong>de</strong>tul Maramures<br />
Satul Chelinta,apartinator actualmente orasului Ulmeni,ju<strong>de</strong>tul<br />
Maramures,este asezat la <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea dinspre vest a Strimtorilor Ticaului(rest <strong>de</strong><br />
munti calcaro<strong>si</strong>),acolo un<strong>de</strong> incepe cea mai frumoasa lunca a Somesului.Situat in<br />
partea sud-vestica a districtului Chioar,a apartinut la sfir<strong>si</strong>tul sec.X <strong>si</strong> la<br />
inceputul secolului urmator voievodatului lui Menumorut.Ca localitate componenta a<br />
ju<strong>de</strong>tului Solnocul <strong>de</strong> Mijloc,s-a aflat,pe tot parcursul evului mediu,sub<br />
autoritatea principilor Ar<strong>de</strong>alului.<br />
Prima atestare documentara a satului Chelinta este din anul 1423 sub<br />
<strong>de</strong>numirea ,,Villa Olacallis Gelenczemezeo”;asezarea apartinea la acea<br />
vreme,familiei Kusaly Iacsy Gheorghe,din cetatea Chioarului.Evolutia toponimica<br />
pentru secolele urmatoare este tot <strong>de</strong> factura maghiara:1462 Kelenchew:1505
Kelenche;1540 Kelenchye;1553 Kelenchee;1569 Kelentze(cea mai apropiata <strong>de</strong> numele<br />
actual,prin traducere din limba maghiara);urmeaza apoi formele romanesti:1733<br />
Telincza <strong>si</strong>,mai apoi,Tyelincza.Cert este ca,atit pe timpul dominatiei habsburgice<br />
asupra Tran<strong>si</strong>lvaniei,cit <strong>si</strong> a dominatiei austro-ungare,localitatea s-a numit<br />
Kelencze.Locuitorii sai,tot timpul majoritatea romani,au numit-o T(y)elinta.<br />
Componenta etnica <strong>de</strong> factura romaneasca a asezarii reiese <strong>si</strong> din <strong>de</strong>numirile<br />
date variatelor forme <strong>de</strong> relief a <strong>de</strong>alurilor,a vailor <strong>si</strong> a ,,cimpurilor”(pamintul<br />
arabil,<strong>si</strong>tuat in diferite parti ale localitatii).Toate acestea exprima o anumita<br />
pozitie,forma sau plasare teritoriala.<br />
Dealurile se numesc:Dealul Glodului;Dealul Purcaretului;<br />
Turmatar;Priznel;Dealul Morii;Dealul Mare;Ciungi;Dealul Ingust;Dealul Viilor;La<br />
Prisaca;toate exprima realitati topo-geografice specifice graiului <strong>si</strong> diferitelor<br />
amplasamente teritoriale(Dealul Pietrii-calcaros;Turmatar-locul in care erau<br />
adunate vitele pentru adapat <strong>si</strong> innoptat;Dealul Viilor-acoperit cu vii aproape in<br />
totalitate).Legat <strong>de</strong> ultimul dintre ele,incepind cu secolul al XVIII-lea,vinul <strong>de</strong><br />
la Chelinta era la mare cautare in capitala imperiala,Viena.<br />
Paraurile,<strong>de</strong>numite <strong>de</strong> catre localnici,vai,cu un curs perpendicular pe<br />
lungimea satului,au <strong>de</strong> asemenea,nume sugestive:Valea Hotarului;Valea Glodului;Valea<br />
Poienitei;Valea Lespezoaia;Valea Purcaretului;Valea Morii;Valea Dealului Mare;Valea<br />
Ingustului;Valea Sighiletiului;dupa cum se poate observa,majoritatea <strong>de</strong>numirilor<br />
vailor,sunt legate <strong>de</strong> acelea al <strong>de</strong>alurilor,dovada imediata vecinatate a acestora.<br />
Organizarea hotarnica a satului este legata <strong>de</strong> acelea<strong>si</strong> realitati<br />
locale.Denumirile mai importante ale acestora sunt:Pe Rituri;Caraseu;Arini;Cimpul<br />
<strong>de</strong> Sus;Sub Vii;La Balti;La<br />
Gloduri;Pitioaia;Braniste;Sesuri;Furnicar;Rachiti;Sighileti;toate exprima<br />
particularitati locale <strong>de</strong>limitate doar <strong>de</strong> plasarea teritoriala.<br />
Inainte ca oamenii sa inceapa sa-<strong>si</strong> sape propriile fantini,existau asanumitele<br />
fantini obstesti,care erau folo<strong>si</strong>te in <strong>de</strong>valma<strong>si</strong>e <strong>de</strong> catre toti locuitorii<br />
satului:Fantana Satului;La Ciurgau;Fantana Pintii;ultima poarta <strong>de</strong>numirea<br />
vestitului haiduc maramuresean Pintea Viteazul,care,dupa ce s-a retras din Muntii<br />
Gutaiului,s-ar fi aciuat prin aceasta zona. Este <strong>si</strong>tuata la o altitudine <strong>de</strong> 670 m<br />
<strong>si</strong> la o distanta <strong>de</strong> aproximativ 5 km <strong>de</strong> sat,in padure.<br />
Localitatea Chelinta nu a existat dintot<strong>de</strong>auna in acela<strong>si</strong> areal<br />
teritorial,pe parcursul timpului,cunoscind citeva metamorfoze<br />
geografice.Conform,,Istoricului comunei Ulmeni”,publicat in ,,Arhivele<br />
Statului”Baia Mare,preluat dupa Petri Mor(Monografia ju<strong>de</strong>tului Salaj),satul a fost<br />
asezat la inceput in locul numit ,,La Arini”.Era un spatiu teritorial <strong>de</strong><br />
aproximativ 1 km lungime,intre locurile numite Caraseu <strong>si</strong> Capul Satului.Valea<br />
Purcaretului,care la acea vreme trecea prin mijlocul satului,neavind o albie<br />
regularizata,inundind periodic satul.Fiind intr-o zona mai joasa,era amenintat <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong> raul Somes,care frecvent i<strong>si</strong> schimba albia.Aceasta locatie a fost schimbata in<br />
cursul sec.al XVII-lea,fie datorita revarsarilor Somesului,fie datorita cresterii<br />
numarului populatiei,neincapatoare pe vechea vatra a satului.<br />
In a II-a jumatate a secolului al XVII-lea,vatra satului era localizata in<br />
zona ,,Sub Vii”<strong>si</strong> ,,Pe Deal”(au avut loc mari <strong>de</strong>frisari <strong>de</strong> terenuri,acoperite<br />
inainte cu paduri).Zona fiind mai ridicata,oamenii erau mult mai protejati in caz<br />
<strong>de</strong> inundatii;in <strong>si</strong>tuatii extreme,exista po<strong>si</strong>bilitatea ca in timp foarte scurt,sa se<br />
retraga pe inaltimile din apropiere.<br />
Ultima pozitionare a localitatii este cea actuala,care cuprin<strong>de</strong> un teritoriu<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> intins,intre Caraseu <strong>si</strong> Valea Hotarului(aprox.4 km),satul fiind mai mult<br />
dispus pe lungime,fara a avea prea multe ulite secundare.Stramutarea unei parti a<br />
populatiei in zona numita ,,Pe Deal”,este consecinta <strong>de</strong>selor revarsari ale raului<br />
Somes,ale carui curs nu se afla la mai mult <strong>de</strong> 500 m <strong>de</strong> sat.<br />
Chelinta are o <strong>si</strong>tuare paralela cursului Somesului.In timpul migratiei<br />
populatiilor migratoare,drumurile erau <strong>de</strong>seori calcate <strong>de</strong> acestea,atacand <strong>si</strong><br />
pradand populatia bastinasa.Astfel,locuitorii au inceput sa <strong>de</strong>friseze padurile<br />
existente pe actualul loc al satului,<strong>de</strong>partandu-se astfel <strong>de</strong> zona expusa a<br />
Somesului;astfel,se puteau adaposti mai usor <strong>de</strong> dusmani,fiind protejati <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
inundatii.In padurile din imediata apropiere,au sapat gropi care le serveau drept
ascunzatori <strong>si</strong> <strong>de</strong>pozite pentru cereale.<br />
Raul Somes in repetate randuri <strong>si</strong>-a schimbat albia in <strong>de</strong>trimental hotarului<br />
localitatii.Se spune ca acesta ar fi ajuns pana la marginea satului Arduzel;un<strong>de</strong> ar<br />
fi existat o moara <strong>de</strong> apa ce a apartinut unor nobili din Chelinta(actualmente satul<br />
Arduzel se afla la o distanta <strong>de</strong> cca. 1,5 km <strong>de</strong> cursul raului Somes).<br />
Configuratia etnica a populatiei s-a schimbat;daca la inceput,marea<br />
majoritate era formata din romani,astazi,etnicii romani sunt paritari cu cei <strong>de</strong><br />
etnie rroma(primii rromi au fost colonizati aici abia pe la 1895,pe mo<strong>si</strong>a lui<br />
Merlas Va<strong>si</strong>le,un arendas local).<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re confe<strong>si</strong>onal,astazi populatia este <strong>de</strong> rit ortodox(cu<br />
exceptia a doua familii ce apartin unui cult neoprotestant);<strong>de</strong> mentionat ca,pana in<br />
anul 1948 cand Biserica Greco-Catolica a fost scoasa in afara legii,locuitorii erau<br />
<strong>de</strong> religie greco-catolica(majoritatea populatiei Tarii Chioarului ramanind totu<strong>si</strong><br />
in religia ortodoxa).<br />
Repere bibliografice:<br />
1.Matei Ulmeanul,Pagini memoriale,Volumul I,<br />
Editura Solstitiu,Satu Mare,2000<br />
2.Arhivele Statului Baia Mare,fondul Con<strong>si</strong>liului<br />
Popular Ulmeni,Istoricul comunei Ulmeni<br />
3.Petri Mor,Monografia ju<strong>de</strong>tului Salaj,Volumul<br />
I-IV,1901-1904<br />
4.Petru Cotet,Depre<strong>si</strong>unea Baia Mare in probleme<br />
<strong>de</strong> geografie,Volumul V,1957<br />
prof.istorie,Mircea Botis<br />
gr.I didactic,masterand<br />
Lic.Teoretic C-tin Noica,Sibiu<br />
pr.stavrofor,Radu Botis<br />
Par.Ort.Rom.Arduzel,MM<br />
Vineri, 26 octombrie 2007,ora 18, la Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova, va avea loc vernisajul<br />
Expozitiei <strong>de</strong> pictura Mircea Novac - Stefan Pelmus.Expozitia face parte din<br />
manifestarile organizate in perioada 21 / 28 octombrie 2007, cu ocazia zilelor<br />
Municipiului Craiova.<br />
Cultura<br />
ASOCIATIA "IULIA HASDEU", Club UNESCO, va invita<br />
joi , 1 noiembrie, ora 16,30 , PALATUL SUTU, la<br />
Simpozionul inchinat memoriei Iuliei Has<strong>de</strong>u.<br />
Vineri, 26 <strong>si</strong> sambata, 27 octombrie, Con<strong>si</strong>liul local <strong>si</strong> Primaria comunei<br />
dambovitene Lucieni, la initiativa primarului Gheorghe Mocanescu, organizeaza prima<br />
editie a "Zilelor Lucienilor". Vernisaje <strong>de</strong> expozitii, <strong>de</strong>cernari <strong>de</strong> diplome <strong>si</strong><br />
premii, intreceri sportive, inaugurari <strong>de</strong> edificii <strong>si</strong> spectacole pentru mari <strong>si</strong><br />
mici vor oferi bucurie localnicilor <strong>si</strong> oaspetilor soiti din ju<strong>de</strong>tul Dambovita <strong>si</strong><br />
din tara. Sunteti invitati la "Zilele Lucienilor" la un festival al rodniciei <strong>si</strong> al<br />
viselor implinite!<br />
DEZVOLTAREA PORTALULUI NOSTRU SI LARGIREA ARIEI LUI DE CUPRINDERE – O DEZBATERE<br />
NATIONALA PE ZIUA DE 1 NOIEMBRIE<br />
Vă adresăm pe aceasta cale invitaţia in<strong>si</strong>stentă să participaţi, în<br />
dimineaţa zilei <strong>de</strong> joi 1 noiembrie la Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor din Ploieşti,<br />
la prima parte a Consfătuirii Naţionale a Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate, care va avea
drept temă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere:<br />
CĂRŢI ŞI REVISTE GRATUITE PENTRU TOATE BIBLIOTECILE, ÎNDRUMĂRI ŞI SCHIMBURI<br />
PERMANENTE DE INIŢITIVĂ PENTRU TOATE AŞEZĂMINTELE CULTURALE, FLUX CONTINUU DE ŞTIRI<br />
DIN TOATĂ ŢARA REALIZÂND HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE, PRIN PORTALUL<br />
INTERNET „CARTE SI ARTE”.<br />
Pentru edificarea dumneavoastră, vă cităm din prezentarea făcută <strong>de</strong><br />
organizatorii Consfatuirii, care sunt: Mişcarea Pentru Progresul Satului Românesc<br />
şi Asociaţia Comunelor din România:<br />
“La începutul acestui an, M.P.S.R. a lansat un vast portal internet menit să<br />
realizeze în plan virtual multiple acţiuni cultural-educative, punând la dispoziţia<br />
tuturor aşezămintelor culturale şi instituţiilor <strong>de</strong> învăţămâmt din comunele şi<br />
oraşele României toate informaţiile, mereu împrospătate, <strong>de</strong>spre viaţa culturalspirituală<br />
a ţării şi realizând o HARTĂ MULTICULTURALĂ A ROMÂNIEI care oglin<strong>de</strong>şte<br />
spiritualitatea fiecărui ju<strong>de</strong>ţ şi fiecărei zone, localităţi sau comunităţi.<br />
In meniul principal al portalului puteţi citi ştirile din toată ţara pe care chiar<br />
dumneavoastră aveţi po<strong>si</strong>bilitatea să le introduceţi în FLUXUL DE ŞTIRI; puteţi<br />
intra în legătură, pe lista specială <strong>de</strong> linkuri cu INSTITUTII CULTURALE din ţară;<br />
puteţi gă<strong>si</strong> în PAGINI PERSONALE date informative <strong>de</strong>spre peste 2000 <strong>de</strong> scriitori şi<br />
artişti plastici; puteţi accesa paginile oricarei REVISTE din România şi a unor<br />
publicaţii ale românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni; puteţi citi ştirile, articolele şi<br />
programele din ZIARE, RADIO, TV; puteţi vizita, contacta şi stabili legături<br />
permanente între dumneavoastră şi alte SITURI CU CARTE SI ARTE; puteţi consulta<br />
CALENDARUL MANIFESTĂRILOR TRADIŢIONALE, vă puteţi alege teme, conferinţe şi<br />
programe pentru a organiza în localitatea dumneavoastră UNIVERSITĂŢI POPULARE…<br />
Şi, mai ales, puteti accesa LINKURI SPRE DONATORII DE CĂRŢI în care aveti la<br />
dispoziţie gratuită <strong>de</strong>scărcarea mai multor mii <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> literatură, carte<br />
spirituală şi carte ştiinţifică, tot aşa cum din DOWNLOAD puteţi <strong>de</strong>scărca pentru<br />
lectura dumneavoastra, ca şi pentru a le printa spre aşezarea în raft şi citirea pe<br />
hârtie, o serie <strong>de</strong> cărţi şi reviste donate <strong>de</strong> autori, <strong>de</strong> editori şi <strong>de</strong> redacţii<br />
bibliotecilor şi tuturor cititorilor lor”.<br />
Acestea fiind datele întrunirii la care va rugăm să participaţi - şi<br />
a<strong>si</strong>gurându-vă că toată <strong>de</strong>zbaterea se va <strong>de</strong>sfăşura între orele 10 şi 14 pe ziua <strong>de</strong><br />
1 noiembrie, în aşa fel încât el să se poată întoarce în aceeaşi zi - contăm pe<br />
prezenţa şi interesul dumneavoastră, rugându-vă să vă edificaţi dinainte<br />
accesând:www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />
NICOLAE ROTARU vă invita Joi 25 10 ac ora 1100 la Centrul Cultural al MIRA, la<br />
lansarea vol CARTUSIERA FOV, Ed. Detectiv, in cadrul Salonului international <strong>de</strong><br />
carte, prezidat <strong>de</strong> prof.univ.dr. Costica Voicu. Invitati <strong>de</strong> onoare D.R.Popescu,<br />
C.B.Stolnici,I.D.Balan, C.Leu, I.Ba<strong>de</strong>scu,I. Horea, D.T.Popa, N.Spiroiu, N.Dragos,<br />
P.Everac, M.Tupan, St.Mitroi, I.Marin, Fl.Popescu, V.Ursache, G.Sovu, H.Garbea,<br />
M.Micu, G.Arion, O.Ungherea, M.Epure, AT.Dumitrescu, G.Zarafu, G.Calugaru,<br />
G.Grosu,V.Baran etc.<br />
Pe 19 octombrie, in cadrul salonului <strong>de</strong> carte Polemos gazduit <strong>de</strong> CMN, care<br />
prefatează Ziua O<strong>stiri</strong>i, Pavel Abraham şi Nicolae Rotaru au lansat cartea lor<br />
"Criza <strong>si</strong> comunicare", tiparita la Editura Detectiv. Au fost <strong>de</strong> fata mari<br />
personalitati ale culturii, structurilor <strong>de</strong> securitate natională, jurnalisti,<br />
public iubitor <strong>de</strong> carte. Tot cu acest prilej, s-a prezentat <strong>si</strong> cartea "P<strong>si</strong>comunicare"<br />
a lui Nicolae Rotaru, aflata la standul Editurii Aca<strong>de</strong>miei Nationale <strong>de</strong><br />
Informatii.<br />
DUMITRU PUIU POPESCU,exdirector al ImprimerieiOLTENIA din Craiova, pana in 1995,<br />
<strong>de</strong> atunci redactor sef al periodicului OBSERVATOR (Toronto, Canada) a participat,<br />
vineri, 19 oct 2007, la Salonul <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> Craiova, în foaierul Teatrului National<br />
MARIN SORESCU din Banie, la lansarea primului (dintre cele 15) volum al<br />
ENCICLOPEDIEI FRANCMASONERIEI, cea mai performantă lucrare <strong>de</strong> acest gen - sustine
Radu ComANESCU - publicata in lume. NU a participat nici un mason <strong>de</strong> elita din<br />
Oltenia.<br />
Duminica, 21 oct., ora 19.30, la Teatrul Liric Elena Teodorini din Craiova/ CARMINA<br />
BURANA, <strong>de</strong> C.Orff/<br />
Luni, 22 oct., ora 19.00, la Filarmonica Oltenia din Craiova/ CONCERT EXTRAORDINAR<br />
MAESTRUL ALEXANDRU RACU, 70 <strong>de</strong> ani<br />
Luni, 22 oct., ora 19.00, sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu din<br />
Craiova/ PARFUMELE NEBUNELOR DORINTI, spectacol extraordinar, in premiera, sustinut<br />
<strong>de</strong> TUDOR GHEORGHE.<br />
Vineri, 26 oct., intre orele 18.00/22.00, pe esplanada din fata postei Craiovita<br />
Noua/ CONCERT FOLCLORIC EXTRAORDINAR, urmat <strong>de</strong> focuri <strong>de</strong> artificii. Participa<br />
C.Enceanu, N.Stoican, N.Popa Ionescu, L.Lavric, Gh.Rosoga, M.Velicu, P.Matu Stoian,<br />
Ansamblul folcloric JUNII SIBIULUI s.a.<br />
Duminica,28 oct., ora 18.30, Teatrul Liric Elena Teodorini/ OPERETA MAM,ZELLE<br />
NITOUCHE.<br />
TOATE MANIFESTARILE SE INSCRIU IN PROGRAMUL PREGATIT PENTRU SARBATORIREA CELEI DE.A<br />
XI.A EDITII A YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA.<br />
In fiecare seara, in perioada 21/28 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 22.00, in diverse<br />
cluburi craiovene, PLAY, MURPHY.S, DaVINCI, PUB.S, EXCESS au loc spectacole <strong>de</strong><br />
seara pentru tineri, cafe/teatru, muzica folk, pantomima, discoteca, jazz / sub<br />
titulatura NOCTURNELE ARTISTICE ALE CRAIOVEI.<br />
In perioada 23/26 oct., in Piata Mihai Viteazul din Craiova se <strong>de</strong>sfasoara<br />
FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PENTRU TINERET GIL DOBRICA, cu participarea<br />
muzicologilor Horia Moculescu, Jolt Kerestelz, Dumitru Lupu s.a.<br />
Marti, 23 oct, ora 18.00, la Catedrala Episcopala Madona Dudu, corul Teatrului<br />
Liric Elena Teodorini va sustine un concert <strong>de</strong> muzica sacra<br />
Marti, 23 oct, ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/DULCE TOAMNA<br />
CRAIOVEANA, spectacol <strong>de</strong> muzica, poezie <strong>si</strong> dans al Teatrului ARIS din Craiova, cu<br />
Geta Luchian Tudor <strong>si</strong> invitatii sai<br />
Joi, 25 oct, ora 10.00 la Monumentul Eroilor din Cimitirul Sineasca va avea loc<br />
CEREMONIALUL RELIGIOS CUI PRILEJUL ZILEI ARMATEI ROMANE <strong>si</strong> la ora 18.30,<br />
PROCESIUNEA RELIGIOASA SFANTUL DUMITRU, cu plecare <strong>de</strong> la Catedrala Mitropolitana<br />
Sfantul Dumitru. Vor fi scoase sfintele moaste <strong>si</strong> urmat un traseu prin centrul<br />
orasului, urmand ca peste o ora sa fie aduse <strong>si</strong> <strong>de</strong>puse, doua zile, in curtea<br />
bisericii pentru a putea fi atinse <strong>de</strong> toti credincio<strong>si</strong>i participanti la proce<strong>si</strong>une.<br />
vineri, 26 oct., intre orele 19.00/20.00, in Piata Mihai Viteazu, la Fantana<br />
Muzicala, va avea loc un fanatstic spectacol stradal / DANSUL APELOR <strong>si</strong> intre orele<br />
20.00/23.00, pe aleile <strong>si</strong> pe lacul din Parcul Nicolae Romanescu, sub bagheta<br />
regizorala a, <strong>de</strong>ja celebrului McRANIN, va putea fi urmarit spectacolul extraordinar<br />
in aer liber/CARNAVALUL CRAIOVEI, urmat <strong>de</strong> un <strong>de</strong>osebit foc <strong>de</strong> artificii.<br />
TOATE ACESTE MANIFESTARI SUNT PRILEJUITE DE CEA DE.A XI.A EDITIE A YILELOR<br />
MUNICIPIULUI CRAIOVA.<br />
In programul special <strong>de</strong>dicat celei <strong>de</strong>.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA,<br />
vor avea loc mai multe spectacole <strong>de</strong> teatru, atat ale Nationalului Craiovean, cat<br />
<strong>si</strong> ale teatrelor invitate din tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> la Bucuresti.
23 oct.ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu /<br />
PORTRETUL LUI DORIAN GREY, spectacol al Tetrului ODEON din Bucuresti, Regia Dragos<br />
Galgotiu<br />
24 oct.ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu / SEFELE,<br />
spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, regia Sorin Militaru, muzica Ada Milea<br />
24 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu /<br />
MARCHIZUL DE SADE, spectacol al Teatrului ODEON din Bucuresti, in regia lui<br />
Beatrice Rancea, costume Catalin Botezatu<br />
25 oct., ora 18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ CINCI FEMEI DE<br />
TRANZITIE, spectacol al Teatrului National Bucuresti<br />
25 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu / CUM<br />
GANDESTE AMY, spectacol al Teatrului Mic Bucuresti<br />
26 oct., ora 17.00, in sala I.D.Sarbu a Teatrului National Marin Sorescu/COLLORY,<br />
spectacol al Teatrului Mic Bucuresti<br />
26 oct., ora 19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ ALEX SI<br />
MORIS, spectacol al Teatrului Mic din Bucuresti<br />
27 oct., ora18.30, in sala Teatrului Liric Elena Teodorini/ NEPOTUL, spectacol al<br />
Teatrului <strong>de</strong> Comedie Bucuresti<br />
27 oct., ora19.00, in sala Amza Pellea a Teatrului National Marin Sorescu/ SCANDAL<br />
LA OPERA, Teatrul Nottara Bucuresti<br />
In cadrul celei <strong>de</strong>.a XI.a editii a ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, in intervalul<br />
22/28 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 11.00, in centrul orasului vor avea loc<br />
activita'i <strong>de</strong> animatie stradala/ spectacole <strong>de</strong> muzica <strong>si</strong> dans, teatrul stradal,<br />
parada personajelor, teatru <strong>de</strong> papu<strong>si</strong>, dansuri traditionale, care alegorice, jocuri<br />
<strong>si</strong> concursuri<br />
Tot in cadrul programelor <strong>de</strong>dicate ZILELOR MUNICIPULUI CRAIOVA, vor fi organizate,<br />
zilnic, in intervalul 23/26 oct., cu incepere <strong>de</strong> la ora 15.00, la Studioul<br />
Facultatii <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tatii din Craiova, ATELIERELE FACULTATILOR DE TEATRU<br />
SI FILM DIN ROMANIA, la care vor participa profesori <strong>si</strong> stu<strong>de</strong>nti ai facultatilor <strong>de</strong><br />
profil din diverse centre univer<strong>si</strong>tare.<br />
In serile <strong>de</strong> 27 <strong>si</strong> 28 oct. a.c., pe VElodromul din Parcul NICOLAE ROMANESCU, va fi<br />
organizat FESTIVALUL BERII.<br />
in seara <strong>de</strong> 27 oct. vor concerta formatiile BAMBI,ANIMAL X, DJ PROJECT, HOLOGRAF<br />
iar in seara <strong>de</strong> 28 oct. trupele TALISMAN, VH2, LOREDANA.<br />
Ca invitate speciale pentru Zilele Municipiului Craiova, vor sustine concerte<br />
extraordinare JENNIFER RUSH/in 27 oct. <strong>si</strong> BONNIE TYLER/ in 28 oct.<br />
In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul ZILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea<br />
<strong>de</strong>/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat <strong>de</strong> Muzeul Olteniei din<br />
Craiova<br />
In perioada 26/28 oct.2007, in cadrul YILELOR MUNICIPIULUI CRAIOVA, va avea loc cea<br />
<strong>de</strong>/a XXX a editie a TARGULUI MESTERILOR POPULARI, organizat <strong>de</strong> Muzeul Olteniei din<br />
Craiova<br />
duminica, 21 oct.2007, la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Craiova / SALONUL INTERNATIONAL DE
CARICATURA / Invitat <strong>de</strong> onoare Stefan Popa Popa.s<br />
luni,22 oct.2007, la Galeria ARTA I din Craiova/ SALONUL MUNICIPAL AL ARTISTILOR<br />
PLASTICI PROFESIONISTI DIN CRAIOVA<br />
miercuri, 24oct.2007 / la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Craiova /ADUNARE FESTIVA 80 DE ANI DE<br />
EXISTENTA A REVISTEI SCRISUL ROMANESC, lansare <strong>de</strong> carte<br />
vineri, 26 oct.2007 / in Sala Mare a Primariei Municipiului Craiova / COLOCVIILE<br />
REVISTEI MOZAICUL, cu tema RELATIVISMUL CONTEMPORAN.PROMISIUNI CONFIRMATE SI<br />
AMAGIRI.<br />
Sambata,20 oct 2007,la Salonul <strong>de</strong> carte din Craiova,eveniment cultural <strong>de</strong> exceptie:<br />
lansarea primelor doua volume ale cartii ALTITUDINI SI ATITUDIN FILOSOFICE.SCRIERI<br />
FILOSOFICE,reeditari ale celor mai importante studii <strong>si</strong> exegeze realizate <strong>de</strong><br />
prof.univ.dr.doc. ION ZAMFIRESCU. Va fi marcat astfel centenarul nasterii marelui<br />
carturar,care a vazut lumina zilei la Craiova,in ziua <strong>de</strong> 7 august 1907.Participa<br />
sora autorului:prof.MARIA TUTESCU <strong>si</strong> prof univ dr Marin Diaconu,ingrijitorul<br />
editiei.<br />
DICTIONARUL ISTORIC AL LOCALITATILOR DIN JUDETUL OLT. ORASE a avut lansarea<br />
miercuri,17 octombrie 2007, in cadrul Salonului <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> la Craiova.Acest prim<br />
volum,ce va fi urmat <strong>de</strong> altele <strong>de</strong>dicate comunelor din ju<strong>de</strong>tul Olt,este redactat <strong>de</strong><br />
un colectiv <strong>de</strong> cercetatori stiintifici <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> Studii Socio-Umane<br />
C.S.NICOLAESCU-PLOPSOR pendinte <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Romana,colectiv condus <strong>de</strong><br />
prof.univ.drCezar Avram,directorul institutiei.<strong>Carte</strong>a a fost prezentata <strong>de</strong> prof<br />
univ Vl.O<strong>si</strong>ac <strong>si</strong> Gh.Bica,<strong>de</strong>cani<br />
Vineri,19 oct 2007,<strong>de</strong> la ora 13,la Salonul <strong>de</strong> carte din Craiova,gazduit <strong>de</strong> foaierul<br />
Teatrului National MARIN SORESCU,va fi lansat cel dintai volum al ENCICLOPEDIEI<br />
FRANCMASONERIEI UNIVERSALE,publicat <strong>de</strong> Radu Comanescu <strong>si</strong> Ion Basgan la Editura ALMA<br />
din Banie.<br />
Marti, 23 octombrie a.c., ora 13.00, la Muzeul <strong>de</strong> Arta din Cluj-Napoca va<br />
avea loc vernisajul expozitiei <strong>de</strong> caligrafie a artistului sud coreean Ji Won<br />
Park Yangjun. Laureat a numeroase premii <strong>si</strong> distinctii coreene <strong>si</strong><br />
internationale, participant la expozitii in numeroase tari din A<strong>si</strong>a, Europa<br />
<strong>si</strong> America, Park Yangjun este unul din maestrii artei caligrafice sud<br />
coreene. Lucrarile sale figureaza in colectiile unor prestigioase muzee <strong>si</strong> a<br />
unor persoane private din multe tari ale lumii. In prezent, artistul este<br />
profesor la Colegiul <strong>de</strong> arta din cadrul Univer<strong>si</strong>tatii Daejeon din Coreea <strong>de</strong><br />
Sud.<br />
Artistul sud coreean a fost oaspete al municipiului Cluj-Napoca in cursul<br />
lunii mai a.c. cu prilejul inaugurarii Centrului Cultural Coreean. Cu acel<br />
prilej, el a organizat un workshop in care a executat lucrari <strong>de</strong> caligrafie,<br />
a vorbit <strong>de</strong>spre aceasta arta traditionala <strong>de</strong> mare rafinament <strong>si</strong> <strong>si</strong>-a<br />
<strong>de</strong>monstrat talentul <strong>si</strong> in<strong>de</strong>manarea executand, in prezenta publicului<br />
clujean, cateva lucrari, care au impre<strong>si</strong>onat prin maiestria <strong>si</strong><br />
sen<strong>si</strong>bilitatea lor, ca <strong>si</strong> prin compexitatea mesajului, <strong>de</strong>potriva estetic,<br />
dar <strong>si</strong> filozofic <strong>si</strong> cultural transmis.<br />
Expozitia va fi <strong>de</strong>schisa in perioada 23 octombrie - 4 noiembrie 2007. Ea<br />
este initiata <strong>de</strong> Ambasada Republicii Coreea, Centrul Cultural Coreean <strong>si</strong><br />
realizata cu concursul Muzeului <strong>de</strong> Arta <strong>si</strong> al Revistei Cetatea Culturala.<br />
Organizatorii, printre care ma prenumar, vor fi onorati <strong>de</strong> prezenta dvs.<br />
Cu doriri <strong>de</strong> bine,<br />
Dan Brudascu
DUMINICĂ,22 OCT 2007, LA MUZEUL DE ARTĂ DIN CRAIOVA SE DESCHIDE SALONUL<br />
INTERNAŢIONAL DE CARICATURĂ. Invitat <strong>de</strong> onoare: Stefan Popa POPA*s. Oraş al<br />
acidului sulfuric,din care eşti sfătuit să fugi, nu să rămâi, dar şi metropolă care<br />
a născut tot<strong>de</strong>auna mituri - Neagoe Basarab, Brâncoveanu, Brâncuşi... -,Craiova a<br />
dăruit caricaturii mondiale creatori <strong>de</strong> prim rang precum Ion Anestin, Petrescu-<br />
Găină(punct aparte în Armistiţiul din 1916),Drăgulescu-Drag,Şirato,Tarru,Matty,<br />
Gaby Bratu, H. Mălăele.<br />
Biruinţă <strong>de</strong> excepţie a tuturor asociaţiilor românilor din Serbia <strong>de</strong> Răsărit,acolo<br />
un<strong>de</strong> există 154 sate compact româneşti şi altele circa 50 cu populaţie mixtă (dpdv<br />
etnic): Parlamentul Serbiei a recunoscut că limba vorbită <strong>de</strong> vlaşii/rumânii din<br />
Timocul Sârbesc este ROMÂNA.E un prim pas,după 175 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> interdicţie a şcolilor<br />
şi slujbei religioase in limba română, în Serbia <strong>de</strong> Răsărit, <strong>de</strong>şi românii din zona<br />
Pancevo-Voivodina au beneficiat mereu,aşa cum era firesc,<strong>de</strong> drepturile cuvenite.<br />
In partea finală a ceremonialului religios <strong>de</strong> sfinţire a Troiţei <strong>de</strong> la Sârmânovaţ-<br />
Negotin, pe moşia lui Duşan Pârvulovici, două superbe icoane, <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni mari,<br />
şi un album Mână<strong>stiri</strong> din Oltenia au fost dăruite părintelui Boian şi românilor din<br />
Timocul Sârbesc <strong>de</strong> Dan Lupescu şi Romulus Turbatu,din partea Aociaţiei Cultural<br />
ProEuropa LAMURA din Craiova.Intreaga manifestare s-a <strong>de</strong>sfăşurat sub stricta<br />
supraveghere a Poliţiei sârbe şi a agenţilor care au fotografiat şi înregistrat<br />
ostentativ.<br />
A 9-a troiţă din Europa, dar prima din Balcani, a fost dăruită românilor din<br />
Timocul Sârbesc <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Timiş şi Asociaţia Culturală George<br />
Pomuţ,condusă <strong>de</strong> preotul Stelian Borzea din Timişoara.In prezenţa a circa 60 <strong>de</strong><br />
jurnalişti şi a 150 <strong>de</strong> localnici, sfinţirea Troiţei a avut loc în satul<br />
Sârmânovaţ,comuna Negotin,în ceremonialul religios condus <strong>de</strong> părintele Boian<br />
Alexandrovici,care acum trei ani a construit,după 173 ani <strong>de</strong> interdicţie,prima<br />
bisericuţă românească,la el în curte.<br />
SPIRITUL OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I <strong>si</strong> II), <strong>de</strong> Dan<br />
Lupescu.<br />
este marea surpriză cărturărească pe care o prezintă actuala eediţie a TÎRGULUI DE<br />
CARTE din foaierul Teatrului Naţional "Marin Sorescu" din Capitala Olteniei.<br />
Craiova lansează, astfel, primele volume dintr-o a<strong>de</strong>vărată enciclopedie olteneacă<br />
pe care portalul nostru se va grăbi s-o găzduiască în întregime, construindu-i un<br />
meniu la harta ju<strong>de</strong>ţului Dolj pe care, îl va ruga pe autor să-l înnoiască<br />
necontenit.<br />
Tinând seama că ultima ştire se referă la celebra aşezare olteană "Leu"<br />
acest portal intitulat "Port@Leu" <strong>si</strong> care poate fi accesat <strong>de</strong> oricine la adresa<br />
www.carte<strong>si</strong>arete.ro introducând ştiri culturale din toate ju<strong>de</strong>tele ţării şi din<br />
diaspora noastră,<br />
se pune la dispoziţia întregii culturi dintr-o parte şi alta a Dunării, Banatelor<br />
şi Porţilor <strong>de</strong> Fier publicând cu bucurie asemenea ştiri şi întregind astfel HARTA<br />
CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE.<br />
Să ne-ajute Dumnezeu pe calea fără pulbere!<br />
Comuna doljeana Leu (la jumatatea distantei dintre Craiova ci Caracal) a gazduito<br />
noua editie a Festivalului vinului, prilej <strong>de</strong> parada a portului popular traditional<br />
<strong>si</strong> <strong>de</strong> spectacole artistice in aer liber sustinute <strong>de</strong> ansambluri folclorice din<br />
comunele Isalnita, Diosti, Leu.<br />
Pe malul drept al Dunarii, la Cladova (vizavi <strong>de</strong> Portile <strong>de</strong> Fier I) <strong>si</strong>-au dat<br />
intalnire circa 30 <strong>de</strong> edituri <strong>si</strong> reviste culturale, din Timocul Sarbesc, dar <strong>si</strong> din
Craiova, Timisoara, Drobeta Tr. Severin, aducand cele mai proaspete editii <strong>si</strong><br />
prezentandu-le in cadrul celei <strong>de</strong>-a patra editii a Salonului <strong>de</strong> carti <strong>si</strong> reviste<br />
romanesti. Mo<strong>de</strong>rator: poetul Va<strong>si</strong>le Barbu (Uzdin).Manifestarea a avut un puternic<br />
impact asupra localnicilor (93 % romani),carora recent li s-a recunoscut romana ca<br />
limba materna<br />
La Craiova, in foaierul Teatrului National MARIN SORESCU, se <strong>de</strong>sfasoara editia a<br />
treia a Salonului <strong>de</strong> carte (15-21 oct 2007) ,unicul salon cu acest profil, initiat<br />
<strong>de</strong> ing.Alexandru Manda, manager general al Imprimeriei <strong>si</strong> Editurii ALMA din Banie,<br />
fara nici un leu subventie <strong>de</strong> la stat. Carti lansate in primele zile: HERCULANE -<br />
ARC PESTE TIMP. TURISM SI ISTORIRE LA BAILE HERCULANE,<strong>de</strong> Dorin Balteanu: SPIRITUL<br />
OLTENIEI.POD PESTE HIMERE.HOLOGRAME PENTRU EUROPA (vol.I <strong>si</strong> II), <strong>de</strong> Dan Lupescu.<br />
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE A ÎMPLINIT 140 DE ANI<br />
Din păcate, fără o sărbătorire aşa cum ar fi meritat cel mai important <strong>de</strong>pozitar al<br />
cărturăriei româneşti şi al valorilor tipărite aflate în România, ca şi cel mai<br />
important loc <strong>de</strong> aprofundare a formării şi cercetării celor mai multe personalităţi<br />
din istoria intelectualităţii ţării, fără a i se da atenţia care se acordă , să<br />
zicem, unor formaţii pop, folk sau heavy-metal, venerabila vârstă a marii<br />
instituţii naţionale marchează cu glorie lista evenimentelor princeps ale culturii<br />
noastre.<br />
Fondata in 1867 prin donatia <strong>de</strong> carti facuta <strong>de</strong> episcopul Buzaului, Dioni<strong>si</strong>e<br />
Romano, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>ţine şi pune la dispoziţie circa 11 milioane <strong>de</strong><br />
piese <strong>de</strong> patrimoniu <strong>si</strong> peste 3 milioane <strong>de</strong> carti. Cu o construcţie mai veche, ce<br />
poate <strong>de</strong>veni astăzi clădire-muzeu pentru arhitectura bucureşteană interbelică,<br />
fiind inspirat şi funcţional proiectata in ani '30 <strong>de</strong> arhitectul Duiliu Marcu, dar<br />
şi cu o nouă cladire adăugând încă 16.000 <strong>de</strong> metri patrati <strong>de</strong> imperiu al cărţii,<br />
tipăriturii, documentului scris şi al celui imprimat, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei Române a<br />
avut în fruntea ei mari critici literari precum Perpes<strong>si</strong>cius, Tudor Vianu, Serban<br />
Cioculescu, dar şi mari specialişti în biblioteconomie care i-au <strong>si</strong>stematizat în<br />
permanenţă tezaurul şi au mo<strong>de</strong>rnizat accesul la valorile lui. În prezent este<br />
condusă <strong>de</strong> profesorul Dan Horia Mazilu.<br />
Casa <strong>de</strong> Cultura a Stu<strong>de</strong>ntilor din Bucuresti sarbatoreste 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenta<br />
prin intermediul unor concerte, spectacole <strong>de</strong> teatru <strong>si</strong> proiectii, care se vor<br />
<strong>de</strong>sfasura pana pe 4 noiembrie, readucand pe mo<strong>de</strong>sta ei scena atat <strong>de</strong> conseventa in<br />
lansari <strong>de</strong> talente artisti <strong>si</strong> formatii ale caror inceputuri au trecut pe acolo<br />
pentru a <strong>de</strong>veni celebritati astazi.<br />
« DAMIGENIUS » LA HUSI<br />
La Galeria <strong>de</strong> artă “PrimArt” din municipiul Huşi poate fi vizitata a 13-a ediţie a<br />
Salonului naţional <strong>de</strong> grafică satirică “Damigenius” nume semnificativ pentru artele<br />
husene, tot asa cum, pentru viticultura este cel al“Zghiharei” şi al<br />
“Busuioacei”.Organizatorii principali sunt graficianul şi regizorul Cristian Marcu,<br />
Asociaţiile culturale “Damigenius”, “Punct” şi Casa <strong>de</strong> cultură “Alexandru Giugaru”,<br />
sprijinite <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul local al oraşului. Plasticieni expozanţi: Constantin Pavel,<br />
Dan Silviu Turculeţ, Florian Doru Crihana, Octavian Bour, Doru Axinte, Mihai Boacă,<br />
Pavel Botezatu, Alex, Leonte Nastase şi Cristian Marcu – mentorul evenimentului.<br />
Tema <strong>de</strong> anul acesta tratează cu umor problema la moda pe planul Uniunii Europene :<br />
“Vinuri integrate & <strong>de</strong>zintegrate.<br />
LA CALARASI A APARUT NR.4 AL REVISTEI "CAMPIA"<br />
A<strong>de</strong>varata "revista culturala a Baraganului" ea este editată <strong>de</strong> Agenţia <strong>de</strong> Presă<br />
Sorida Press şi Institutul Cultural Regional.<br />
În colegiul <strong>de</strong> redacţie se afla Prof. Sorin Danciu, directorul Direcţiei Cultură,<br />
Culte, Patrimoniu (director), Florin Rădulescu (redactor-şef), Ilie-Ştefan<br />
Rădulescu, Aurel David, Nicolae Ţiripan, Teodor Parapiru, Virgil Paştină, Dumitru
Ghiţă, Marian Neagu, Ana-Amelia Dincă, Nicolae Andrei, Done Şerbănescu, Corneliu R<br />
Redacţia REALITATEA Galaţi, care sărbătoreşte în aceste zile apariţia ediţiei<br />
jubiliare cu numărul 150, organizează în data <strong>de</strong> 14 octombrie 2007, <strong>de</strong> Sf.Cuvioasă<br />
Paraschiva, în Parcul Central din Tecuci, cea mai frumoasă zonă <strong>de</strong> agrement din<br />
ju<strong>de</strong>ţ, primul TÂRG DE TOAMNĂ AL ARTEI GĂLĂŢENE, în cadrul căruia scriitorii vor<br />
oferi publicului ultimele lor volume, iar artiştii plastici vor vernisa inedite<br />
expoziţii. Banii care se vor strânge din vânzarea cărţilor, dar şi a tablourilor<br />
expuse, vor fi înmânaţi autorităţilor locale pentru ajutorarea <strong>si</strong>nistraţilor, iar<br />
restul lucrărilor vor fi donate Bibliotecii Municipale. Deja la târg şi-au anunţat<br />
participarea 20 scriitori şi 3 artişti plastici cunoscuţi,<br />
O sugestie<br />
Existenta unui <strong>si</strong>te, o pagina,in care sa se poata citi <strong>de</strong>spre romanii care au<br />
patruns pe un anumit loc, in cultura altor tari (scriitor, poet, cercetator,<br />
pictor, doctor. Cati romani care nu mai vor sa recunoasca ca sunt romani<br />
schimbandu-<strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatea au ajuns in anumite pozitii in alte tari?<br />
Un fel <strong>de</strong> statistica cu romanii care au ajuns "mari oameni" in afara granitelor<br />
tarii.<br />
Cine se se ocupa <strong>de</strong> asa ceva?<br />
Lisa Lora<br />
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE A ÎMPLINIT 140 DE ANI<br />
Din păcate, fără o sărbătorire aşa cum ar fi meritat cel mai important <strong>de</strong>pozitar al<br />
cărturăriei româneşti şi al valorilor tipărite aflate în România, ca şi cel mai<br />
important loc <strong>de</strong> aprofundare a formării şi cercetării celor mai multe personalităţi<br />
din istoria intelectualităţii ţării, fără a i se da atenţia care se acordă , să<br />
zicem, unor formaţii pop, folk sau heavy-metal, venerabila vârstă a marii<br />
instituţii naţionale marchează cu glorie lista evenimentelor princeps ale culturii<br />
noastre.<br />
Fondata in 1867 prin donatia <strong>de</strong> carti facuta <strong>de</strong> episcopul Buzaului, Dioni<strong>si</strong>e<br />
Romano, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong>ţine şi pune la dispoziţie circa 11 milioane <strong>de</strong><br />
piese <strong>de</strong> patrimoniu <strong>si</strong> peste 3 milioane <strong>de</strong> carti. Cu o construcţie mai veche, ce<br />
poate <strong>de</strong>veni astăzi clădire-muzeu pentru arhitectura bucureşteană interbelică,<br />
fiind inspirat şi funcţional proiectata in ani '30 <strong>de</strong> arhitectul Duiliu Marcu, dar<br />
şi cu o nouă cladire adăugând încă 16.000 <strong>de</strong> metri patrati <strong>de</strong> imperiu al cărţii,<br />
tipăriturii, documentului scris şi al celui imprimat, Biblioteca Aca<strong>de</strong>miei Române a<br />
avut în fruntea ei mari critici literari precum Perpes<strong>si</strong>cius, Tudor Vianu, Serban<br />
Cioculescu, dar şi mari specialişti în biblioteconomie care i-au <strong>si</strong>stematizat în<br />
permanenţă tezaurul şi au mo<strong>de</strong>rnizat accesul la valorile lui. În prezent este<br />
condusă <strong>de</strong> profesorul Dan Horia Mazilu.<br />
Bruxelles proiect <strong>de</strong> jurnal romanesc ce trebuie sa apara la Bruxelles.Avem nevoie<br />
<strong>de</strong> informatii;toate domeniile.Multumim!<br />
Bruxelles<br />
ARTISTI ORADENI IN GALERII ITALIENE LA VENETIA<br />
http://www.galleriaterzomillennio.it/gravilas01.html<br />
ARTISTI ORADENI IN GALERII ITALIENE LA VENETIA<br />
BALUL CELOR ORIGINARI DIN ROMANIA ORGANIZAT DE ASOCIATIA ROMANO-GERMANA<br />
Vă invităm în data <strong>de</strong> 27.10.2007 la cea <strong>de</strong>-a zecea ediţie a tradiţionalei<br />
manifestări a AGERO Stuttgart, Balul celor originari din Romania, care va avea loc<br />
în Turn- und- Versammlungshalle Stuttgart-Ost, Schönbühlstr. 90, începând cu orele
19.00. Muzică, dans, antren impreună cu formaţia A2 şi alţi invitaţi surpriză. Alte<br />
informaţii şi rezervări la: 0173-300 8253 şi 0711-291344.<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu”<strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura vineri 12 Octombrie, la ora 7:00 PM<br />
la o conferinta intitulata<br />
Viitorul american al literaturii romane<br />
(eseu <strong>de</strong>spre scriitorii romani din emigratie)<br />
sustinuta <strong>de</strong> Va<strong>si</strong>le Andru<br />
Vor vorbi scriitorii Theodor Damian, Constantin Negoita<br />
<strong>si</strong> Mircea Sandulescu<br />
Expozitia „Nicolae Grigorescu, permanenta a culturii romanesti” a fost <strong>de</strong>schisa la<br />
Sala Ronda a Bibliotecii Aca<strong>de</strong>miei Romane, pentru comemorarea a o suta <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
moartea pictorului (1838-1907), prilej cu care vor avea loc o serie <strong>de</strong> evocari pe<br />
care le-au inaugurat Dan Grigorescu <strong>si</strong> Ion Salisteanu, membrii corespon<strong>de</strong>nti ai<br />
Aca<strong>de</strong>miei.<br />
La Teatrul Metropolis din Bucuresti, Olga Tudorache <strong>si</strong>-a sarbatorit ziua <strong>de</strong><br />
nastereca regizoare <strong>si</strong> protagonista, cu un spectacol al carui i-a fost scris<br />
special, "Peste cu mazare" <strong>de</strong> Ana Maria Bamberger. Din 1951, cand a terminat<br />
Institutul <strong>de</strong> Teatru, marea actrita a interpretat rolurile Vitoria Lipan in<br />
"Baltagul" lui Sadoveanu, Cleopatra <strong>de</strong> Shakespeare, Antigona <strong>de</strong> Sofocle, l Ioana<br />
Boiu din "Suflete tari" <strong>de</strong> Camil Petrescu. Din 1976, Olga Tudorache a <strong>de</strong>venit <strong>si</strong><br />
profesor univer<strong>si</strong>tar la catedra <strong>de</strong> actorie a UNATC Bucuresti, un<strong>de</strong> a format<br />
generatii intregi<br />
Muzica <strong>de</strong> jazz in interpretarea unora dintre cei mai buni interpreti prezinta<br />
concerte vreme <strong>de</strong> patru zile la Cluj. Totodata la Sibiu se <strong>de</strong>sfasoara c ea <strong>de</strong> a<br />
treia editie a Festivalului International "Jazz and more" va fi gazduita <strong>de</strong><br />
Pavilionul 2007 cu Agusti Fernan<strong>de</strong>z, The A Trio (Liban), Mazen Kerbaj, Max Nagl<br />
Trio (Austria), Strings & Wires, Scorch (Finlanda), Sanda Weigl & Orchestra, Tyft<br />
Trio <strong>si</strong> Roy Nathanson's Sotto Voce - SUA, By Any Means.<br />
Jurnalistul <strong>si</strong> teologul Florian Bichir <strong>de</strong> la „Evenimentul Zilei” i<strong>si</strong> lanseaza joi<br />
18 octombrie volumul „Polemici Ortodoxe” in cadrul Targului National <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />
Revista Religioasa, editia a VIII-a organizat la Sibiu.<br />
Evenimentul va avea loc in sala <strong>de</strong> festivitati a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>tene Astra din<br />
Sibiu (Str. G. Baritiu, Nr. 5) la ora 17,00 <strong>si</strong> va fi urmat <strong>de</strong> o masa rotunda cu<br />
tema: „Biserica <strong>si</strong> mass-media in lumea contemporana”.<br />
<strong>Carte</strong>a aparuta la editura Agnos cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului dr.<br />
Laurentiu, Mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului are 180 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> o prefata a parintelui dr.<br />
Constantin Necula, profesor la Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din<br />
Sibiu.<br />
„Polemici Ortodoxe”<br />
Jurnalistul <strong>si</strong> teologul Florian Bichir <strong>de</strong> la „Evenimentul Zilei” i<strong>si</strong> lanseaza joi<br />
18 octombrie volumul „Polemici Ortodoxe” in cadrul Targului National <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />
Revista Religioasa, editia a VIII-a organizat la Sibiu.
Evenimentul va avea loc in sala <strong>de</strong> festivitati a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>tene Astra din<br />
Sibiu (Str. G. Baritiu, Nr. 5) la ora 17,00 <strong>si</strong> va fi urmat <strong>de</strong> o masa rotunda cu<br />
tema: „Biserica <strong>si</strong> mass-media in lumea contemporana”.<br />
<strong>Carte</strong>a aparuta la editura Agnos cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului dr.<br />
Laurentiu, Mitropolitul Ar<strong>de</strong>alului are 180 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> o prefata a parintelui dr.<br />
Constantin Necula, profesor la Facultatea <strong>de</strong> Teologie Ortodoxa „Andrei Saguna” din<br />
Sibiu.<br />
Volumul poate fi comandat la Editura Agnos<br />
e-mail: editura_agnos@yahoo.com<br />
comenzi@agnos.ro<br />
nr. tel: 0745 / 679038; 0766 / 530777.<br />
TARGUL DE CARTE DE LA FRANKFURT<br />
... va gazdui peste 2.500 <strong>de</strong> evenimente, cu peste 7.300 <strong>de</strong> expozanti din 110 tari.<br />
Standul Romaniei va expune cateva sute <strong>de</strong> titluri <strong>de</strong> la 35 <strong>de</strong> edituri.<br />
In cadrul proiectului „Scriitorii romani citesc in Frankfurt” vor citi fragmente<br />
din volumele proprii: Matei Visniec, Andrei Codrescu, Petru Cimpoesu, Ruxandra<br />
Cesereanu, George Balaita, Ion Pop, Adrian Popescu <strong>si</strong> Dan Cristea. Editura Polirom<br />
sustine participarea lui Florian Filip, tanarul autor al romanului „Degete mici”,<br />
in curs <strong>de</strong> traducere in limba germana la prestigioasa Editura Suhrkamp.<br />
REGALUL POEZIEI LA SIBIU<br />
Că Festivalul <strong>de</strong> poezie <strong>de</strong> la Sibiu pe care l-am anunţat in fluxul nostru <strong>de</strong> ştiri<br />
s-a <strong>de</strong>sfăşurat vreme <strong>de</strong> cincisprezece ore în aula Univer<strong>si</strong>tăţii Lucian Blaga<br />
adunând din ce în ce mai mulţi spectatori până când poeţii participanţi au ajuns să<br />
stea în picioare sau pe po<strong>de</strong>a, a <strong>de</strong>venit astăzi un lucru cunoscut, poate chiar o<br />
curiozitate românească ce ne ridică prestigiul cultural. Importantă însă nu este<br />
numai durata ci şi calitatea aristică a acestui maraton <strong>de</strong> poezie cum îl numeşte<br />
presa în cuvinte laudative.<br />
Fapt este că manifestarea din aula univer<strong>si</strong>tară s-a petrecut concomitent cu alta:<br />
Festivalul International <strong>de</strong> Litertură ai cărui participanţi au prezentat vreme <strong>de</strong><br />
mai multe zile recitaluri la Biserica Evanghelică şi a culminat cu o a treia:<br />
proiecţia <strong>de</strong> scurtmetraje care au ca temă ilustrarea unui poem, aduse <strong>de</strong> la Berlin<br />
<strong>de</strong> organizatorii festivalului "Zebra Poetry Film Award".<br />
De la orele 9 dimineaţa pănă la orele 2 noaptea, prin iubirea <strong>de</strong> poezie, putem<br />
spune că la Sibiu a triumfat pecetea unei reabilitări culturale care se produce la<br />
mai multe generaţii dând speranţe <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a insen<strong>si</strong>bilităţilor societăţii<br />
consumiste.<br />
Menţionăm că asemenea recitaluri-maraton au mai fost experimentate la Univer<strong>si</strong>tatea<br />
din Braşov dar, odată cu această explozie din Capitala Culturală Europeană a<br />
României sperăm să reîmpământenească poezia în spaţiul nostru spiritual.<br />
CRITERIUL CULTURII ACTIVE ÎN OPŢIUNEA ELECTORALĂ<br />
Spre a ne justifica iertătoarea atitudine faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>unea subculturii produsă pe<br />
canale politice şi canale <strong>de</strong> televiziune (la noi, dar <strong>de</strong><strong>si</strong>gur şi la alţii) odată cu<br />
<strong>de</strong>mocratizarea (iar această aşa zisă <strong>de</strong>mocratizare în cel mai <strong>de</strong>magogic sens<br />
populist nu începe acuma, ci chiar din dictatura care-şi lipea etichete <strong>de</strong>mocratice<br />
producând egalitarisme pentru cei flataţi gratuit a fi clasa muncitoare şi <strong>si</strong>tuaţii<br />
privilegiate prin venituri suplimentare numai pentru vârfurile ei), în materie <strong>de</strong><br />
înţelepciune <strong>de</strong>mocratică nu putem <strong>de</strong>cât să recurgem la resemnatul proverb „De un<strong>de</strong><br />
nu e, nici Dumnezeu nu cere”, renunţând a ne mai gândi la frumosul i<strong>de</strong>al al<br />
meritocraţiei.<br />
Şi aşa, cu această resemnare faţă <strong>de</strong> propriul nostru <strong>de</strong>stin, ajungem a ne complace<br />
într-un statut <strong>de</strong> populaţie bananieră manipulată <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> interese care, ele<br />
însele fiind vulgare, dinadins lasă şi populaţia într-o stare inferioară <strong>de</strong> gândire
şi într-o existenţă <strong>de</strong> mahala a omenirii, sordidă şi imorală. Mahalaua unora cu<br />
costume <strong>de</strong> firmă şi altora cu haine second-hand, mahalaua unora care nu numai că<br />
şi-au impus tacit manelele făcându-i să se retragă pe cei care anii trecuţi mai<br />
protestau, dar chiar au ajuns a conta pe cât mai mulţi aleşi <strong>de</strong>-ai lor în<br />
parlament. Iar culmea este că şefii <strong>de</strong> parti<strong>de</strong>, tributari unicului crez al<br />
<strong>de</strong>mocraţiei statistice prin numărul votanţilor, propun pe liste asemenea specimene,<br />
la fel cum îi încurajează a se pretin<strong>de</strong> apţi <strong>de</strong> a fi parlamentari pe alţi<br />
„reprezentanţi”: cei ai galeriei fotbalistice. Adică galeria formată din acei<br />
scandalagii care sunt partizani ai cuiva doar fiindcă vor violenţă; şi nu-i <strong>de</strong>loc<br />
a<strong>de</strong>vărat că <strong>de</strong>vin violenţi din dragostea sau partizanatul pentru ceva sau cineva.<br />
Această stare („a”, sau „i”, sau pur şi <strong>si</strong>mplu) submorală se mută în politică<br />
pentru că e vorba <strong>de</strong> număr <strong>de</strong> voturi. Dar se mută şi în televiziune pentru că e<br />
vorba <strong>de</strong> ratingul <strong>de</strong> spectatori. Şi, astfel, constatăm o <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>re continuă spre<br />
mahalaua politică, mahalaua tv, mahalaua aspiraţiilor venale şi mahalaua<br />
parvenitismului sfidător, în aşa fel încât bietul mahalagiu propriu-zis e <strong>de</strong> multă<br />
vreme <strong>de</strong>păşit <strong>de</strong> mârlănia altor case mai mari, iar noi ajungem la o a doua<br />
formulare a resemnării naţionale gă<strong>si</strong>nd cealaltă justificare căreia începem să-i<br />
dăm şi ei valoare <strong>de</strong> proverb: „Fiecare comunitate umană îşi are conducătorii pe<br />
care îi merită”!...<br />
Astfel, din resemnare <strong>de</strong>că<strong>de</strong>m în recunoaşterea precarităţii stării noastre <strong>de</strong> fapt,<br />
a condiţiei inferioare între popoare, a <strong>de</strong>stinului <strong>de</strong> a ne fi rezervat locul în<br />
lumea a doua, sau a treia, sau în cea un<strong>de</strong> corupţia, imoralitatea, mitocănia şi<br />
nemunca sunt stări <strong>de</strong> normalitate. Meritul social nu mai contează; banii sfi<strong>de</strong>ază<br />
morala, legalitatea şi administraţia; aleşii jonglează cu banii noştri şi nu mai<br />
avem nici măcar o opoziţie credibilă <strong>de</strong> vreme ce în Parlament ca<strong>de</strong> moţiunea <strong>de</strong><br />
cenzură, iar în Con<strong>si</strong>liul General al Capitalei nici vorbă <strong>de</strong> vreo „moţiune <strong>de</strong>...<br />
bordură” la adresa marmorei şi granitului primarului general.<br />
Dar iată că, <strong>de</strong>odată, nu întâmplător arătând cert a inspiraţie adusă <strong>de</strong> Duhul<br />
Sfânt, ni s-a dăruit un exemplu încurajator. Şi nu oricând, ci tocmai când abjecţia<br />
politică începuse să-şi bage coada şi în <strong>si</strong>ngurul lucru sufleteşte sfânt pe care-l<br />
mai avem: Biserica. Biserica permanenţelor noastre şi a străvechii noastre<br />
credinţe!<br />
Pe această cale, a neaşteptatului dar pe care îl primeşte cel smerit, alegerea<br />
noului Patriarh vine ca un exemplu că meritocraţia poate învinge orice; chiar şi<br />
unele interese fundamentaliste. După toate <strong>de</strong>zamăgirile noastre cu guvernări<br />
penale, parlamentari versatili, <strong>de</strong>mnitari traseişti, electorat manipulat prin cel<br />
mai ieftin populism şi parti<strong>de</strong> politice <strong>si</strong>nucigaşe prin propria lor luptă internă,<br />
Adunarea Naţională Bisericească a Ortodoxiei Române ne-a arătat că putem avea un<br />
organism electoral <strong>de</strong>mn şi capabil <strong>de</strong> cea mai bună alegere (dintre cele po<strong>si</strong>bile,<br />
binenţeles); şi nu pentru satisfacţia unora sau a altora, ci pentru interesele<br />
marii obşti pe care o reprezintă.<br />
Fără a avea vreun alt mandat <strong>de</strong>cât cel moral şi cel tradiţional al Credinţei<br />
noastre, această Adunare a votat <strong>de</strong> o mie <strong>de</strong> ori mai responsabil <strong>de</strong>cât oricare<br />
dintre corpurile electorale care au funcţionat în România acestor optsprezece ani<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie. Decât oricare dintre politicienii care s-au perindat la conducerea<br />
ţării ridicându-se prin nemerit, ca profitori ai blazatei noastre convingeri că<br />
avem soarta <strong>de</strong> a fi reprezentaţi doar <strong>de</strong> aleşi <strong>de</strong>mocratici obedienţi intereselor <strong>de</strong><br />
grup, practicanţi ai sforăriilor, populismului şi a coruptelor aranjamente <strong>de</strong><br />
culise.<br />
Pentru că, orice ar spune cei care ar fi avut interese contrarii, orice ar pretin<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>făimătorii, oricum ar strâmba din nas cârcotaşii sau ar căuta alternative<br />
analiştii, ca oameni care păcătuim şi nu pretin<strong>de</strong>m perfecţiunea, avem totuşi<br />
convingerea că, pentru tronul patriarhal, s-a făcut alegerea cea mai dreaptă: Din<br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al reprezentativităţii a fost ales cel mai reprezentativ ierarh,<br />
cu cea mai cuprinzătoare activitate post<strong>de</strong>cembristă; din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
cărturăresc a fost ales cel mai abilitat şi mai recunoscut cărturar în lumea<br />
teologică europeană; din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re administrativ a fost ales cel mai <strong>de</strong><br />
evi<strong>de</strong>nţă ctitor bisericesc din ultimele <strong>de</strong>cenii; din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al vârstei a
fost ales cel aflat la anii care îţi trebuie ca să fii şi în putere şi înţelept,<br />
iar din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sufletului oamenilor contemporani cărora ne adresăm, a<br />
fost ales cel care n-a ezitat să implice mijloacele <strong>de</strong> comunicare mo<strong>de</strong>rnă în<br />
mi<strong>si</strong>onarismul poruncit prin apostolică tradiţie. Cu alte cuvinte, mai pali<strong>de</strong> <strong>de</strong>cât<br />
cele ale sacralităţii şi mai înrobite faţă <strong>de</strong> ceea ce este secular, a fost vorba <strong>de</strong><br />
o opţiune electorală pentru cultura temeinică şi activă din care <strong>de</strong>curge atât darul<br />
novator social al diaconiei, cât şi virtutea teologică.<br />
După asemenea argumente, indiferent <strong>de</strong> preferinţele unora sau ale altora, avem doar<br />
dreptul ca, pentru luminarea noastră, să ne întrebăm dacă ar fi fost altul mai bun;<br />
iar, după această luminare, nu putem <strong>de</strong>cât să spunem: Punctum. Adunarea şi-a făcut<br />
datoria, iar criteriile ei meritocratice au triumfat. S-a <strong>si</strong>mţit limpe<strong>de</strong> puterea<br />
înţeleaptă <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a subiectivismelor, puterea votului responsabil pentru<br />
vrednicie şi virtute, aşa cum am avea nevoie în toată societatea românească. O<br />
gândire luminată nu spre utopia perfecţiunii, ci spre pragmatica respectării a ceea<br />
ce e mai promiţător pentru progresul obştei: buna formare a înţelepciunii cuiva şi<br />
spiritul activ al transformării acestei înţelepciuni în faptă.<br />
Deducem astfel că educaţia <strong>de</strong>mocratică înseamnă răspun<strong>de</strong>rea faţă <strong>de</strong> ce votezi, iar<br />
ea concordă evi<strong>de</strong>nt cu discernerea religioasă a binelui. Şi, dacă nu e omeneşte<br />
po<strong>si</strong>bil să preve<strong>de</strong>m tot ce va face în viitor cel ales, e omeneşte obligatoriu să<br />
fim atenţi la cel pe care îl alegem, prin meritele prezente pentru care îl alegem.<br />
Cum am afirmat <strong>de</strong> la început, nu aştern aceste rânduri ca un elogiu la adresa celui<br />
care, primind elogiul suprem al Bisericii sale, al marii eccle<strong>si</strong>i a românilor<br />
ortodocşi, nu mai are nevoie să fie elogiat. Nu fac <strong>de</strong>cât să-mi exprim reîncre<strong>de</strong>rea<br />
în cauza meritocraţiei pe care, chiar dacă nu o con<strong>si</strong><strong>de</strong>ram <strong>de</strong>loc pierdută,<br />
mărturisesc: nici nu-i preziceam un exemplu temeinic <strong>de</strong> susţinere la societatea<br />
românească, producându-se atât <strong>de</strong> rapid. Dar şi atât <strong>de</strong> necesar ca să mai putem<br />
spera în redresarea morală a politicilor noastre <strong>de</strong> afirmare <strong>de</strong>mocratică.<br />
Ca dovadă că există o luminare prin Duh Sfânt, este faptul că acest exemplu<br />
temeinic ni l-a oferit chiar o Adunare asupra căreia oricine aşteaptă să se coboare<br />
Duhul Sfânt, chiar rugăciunile care o preced invocând aceasta. Iar nouă, românilor,<br />
nu ne rămâne <strong>de</strong>cât să ne rugăm pentru coborârea Lui şi asupra altor adunări care ne<br />
<strong>de</strong>cid soarta.<br />
Dacă acest lucru a fost po<strong>si</strong>bil la Palatul Patriarhal, <strong>de</strong> ce n-ar fi po<strong>si</strong>bil şi la<br />
Palatul Parlamentului, la Palatul Cotroceni, la Palatul Victoria?! Condiţia e una<br />
<strong>si</strong>ngură: Adunarea să fie <strong>de</strong> credincioşi oneşti, care să cheme întra<strong>de</strong>văr Duhul<br />
întru inspirarea lor. Iar El va veni şi lucrarea Lui ne va feri <strong>de</strong> ceea ce, nu<br />
teologia, ca să nu mă refer la cele sfinte, ci proverbul nostru mirean numeşte:<br />
„Oameni neduşi la biserică”.<br />
De acest pericol şi <strong>de</strong> asemenea indivizi trebuie să ne ferească: De oamenii neduşi<br />
la biserică, fapt pentru care cred că ne pot conduce prin intrigi şi sforării; <strong>de</strong><br />
oamenii neduşi la biserică pentru care politica e scandal şi nu înţelegere; <strong>de</strong><br />
oamenii neduşi la biserică a căror <strong>si</strong>ngură cultură politică este cea <strong>de</strong> a face caz<br />
<strong>de</strong> banii lor şi a-şi face drum prin aceşti bani fie ei câştigaţi cinstit sau<br />
necinstit; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică pentru care nimic nu-i mai important <strong>de</strong>cât<br />
trufia lor vulgară, sau interesul lor meschin; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică şi, din<br />
pricina aceasta, ne învăţând că manipularea, fie ea şi politică, tot scula<br />
diavolului este, iar ispitirea celor creduli, chiar dacă e vorba numai <strong>de</strong><br />
electorat, tot prin necuratul se produce; <strong>de</strong> oameni neduşi la biserică pentru care<br />
nu există semen, ci există doar adversar, nu există înţelegere pe raţiuni<br />
superioare ci există numai luptă pentru ciolan, nu există dialog ci doar mitocănie;<br />
<strong>de</strong> oameni care, neduşi la biserică fiind, nu au auzit <strong>de</strong>spre saltul <strong>de</strong> la haită la<br />
societatea umană <strong>de</strong>spre care toate cărţile sfinte vorbesc!<br />
Dar nu la cărţile sfinte îmi permit eu, profanul, să mă refer, ci la cultura<br />
noastră strict laică din care rezultă această infamantă categori<strong>si</strong>re <strong>de</strong> „oameni<br />
neduşi la biserică” , dar pe care, noi, cu naivitate sau neştiinţă, îi ducem în<br />
fotolii <strong>de</strong> conducere doar pe criteriul că au fost şi alţii mai răi sau mai proşti.<br />
Or fi fost, dar tocmai <strong>de</strong> asta avem nevoie <strong>de</strong> un duh care să ne lumineze, chiar şi
fără invocări liturgice.<br />
Fiindcă, în ultimă instanţă, Duhul nu trebuie <strong>de</strong>cât chemat cu bună credinţă; El nu<br />
are ierarhii, nici preferinţe ecle<strong>si</strong>astice, pentru că mi<strong>si</strong>unea Sa este <strong>de</strong> a-i<br />
lumina pe toţi muritorii. Aşa precum S-a coborât asupra Adunării Naţionale<br />
Bisericeşti îndreptându-şi raza către cel vrednic, tot aşa S-ar putea coborâ şi<br />
asupra alegerilor pentru Parlamentul European şi asupra viitoarelor alegeri locale<br />
sau prezi<strong>de</strong>nţiale, fără a ne putea acuza cineva că-L secularizăm.<br />
Cel mult Îl exprimăm în cuvinte mo<strong>de</strong>rne. Pentru că meritocraţia, atât <strong>de</strong> necesară<br />
opţiunilor noastre electorale, se exprimă în limbajul <strong>de</strong> paraclis şi amvon prin<br />
acel emoţionant şi convingător: „Vrednic este” pe care l-am auzit rostit <strong>de</strong> curând<br />
datorită unui vot dat pe motive <strong>de</strong> vrednicie.<br />
Nu ar fi cu nimic un pas greşit intelectual şi nici măcar un semn <strong>de</strong> religiozitate,<br />
ci chiar unul firesc, <strong>de</strong> raţiune politică a <strong>de</strong>zvoltării unei ţări pe calea<br />
temeiniciei <strong>de</strong> afirmare prin merit. Şi prin recunoaşterea meritocraţiei ca act <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>mocraţie reală, dacă alegătorii ar putea afirma din toată inima <strong>de</strong>spre fiecare<br />
ales al lor că: „Vrednic este!”...<br />
CORNELIU LEU<br />
1. Arbore -04.10.2007- "Cosmonautica in slujba pacii" - prelegeri, concurs,<br />
expozitie foto <strong>si</strong> filatelica<br />
2. Pojorata -12.10.2007- "Carnavalul tineretii" - editia aVa<br />
3. Iacobeni -26.10.2007- "Hai la Hram <strong>de</strong> Sf. Dumitru!"<br />
4. Negostina-Balcauti -26.10.2007- "Hora satului <strong>de</strong> odinioara din Negostina"<br />
5. Dornesti, S -26.10.2007- "O crizantema pentru toamna vietii" - editia aIIa -<br />
sarbatoarea pen<strong>si</strong>onarilor<br />
6. Calafin<strong>de</strong>sti, -29.10.2007- "Festivalul interju<strong>de</strong>tean al fanfarelor" - editia aI<br />
Primarul Ilie Potocea <strong>si</strong> con<strong>si</strong>lierii locali ai comunei Tomşani din ju<strong>de</strong>tul Prahova<br />
vă invita în zilele <strong>de</strong> 6 şi 7 octombrie 2007 la<br />
TÂRGUL FERMIERILOR şi ZILELE COMUNEI TOMŞANI<br />
manifestare tradiţională pentru întreaga zonă <strong>de</strong> la poalele colinelor pe care se<br />
află Dealul Mare, Ceptura şi Pietroasele, cu toată frumuseţea folclorului ei, la<br />
care se vor adăuga formaţii şi artişti celebri din toată ţara, iar fermierii din<br />
Loloiasca, Sătuc, Mogula şi Tomşani vor primi diplomele Ministrului Agriculturii<br />
Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Culturii <strong>si</strong> Cultelor,<br />
prin programul PromoCult · 2007, organizeaza, în perioada 8-28 octombrie, un turneu<br />
<strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi<br />
publice sub genericul „Scriitorii romani <strong>si</strong> diaspora – Grecia 2007”. Protagonistii<br />
turneului sunt scriitorii Aura Christi, Nicolae Breban, Janina Iano<strong>si</strong>, Ion Iano<strong>si</strong>,<br />
Monica Savulescu-Voudouri, Victor Ivanovici <strong>si</strong> editorul Andrei Potlog. În cadrul<br />
acestui turneu se vor tine conferinte (la Salonic, Delphi <strong>si</strong> Atena), vor avea loc<br />
lecturi publice <strong>si</strong> lansari <strong>de</strong> carte. Între cartile, aparute la Editura I<strong>de</strong>ea<br />
Europeana, carti ce vor sa fie lansate în aceste orase figureaza Rilke, Tvetaieva,<br />
Pasternak, Roman epistolar (traducere <strong>de</strong> Janina Iano<strong>si</strong>), Vinovati fara vina,<br />
Puterea nevazuta, Elegii pari<strong>si</strong>ene, Fr. Nietzsche. Maxime comentate <strong>de</strong> Nicolae<br />
Breban, eu <strong>si</strong> el – însemnari subiective <strong>de</strong>spre Ceausescu, Dostoievski · Tragedia<br />
subteranei, Tolstoi · Romanul unei drame <strong>de</strong> Ion Iano<strong>si</strong>, De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong><br />
inapoi <strong>de</strong> Leon Volovici, Celalalt versant, Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin, Religia viului <strong>de</strong><br />
Aura Christi s.a.<br />
Teatrul "Ion Creangă" din Bucureşti organizează cea <strong>de</strong>-a treia ediţie a<br />
Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Teatru pentru Copii, "100, 1.000, 1.000.000 <strong>de</strong><br />
poveşti".<br />
Manifestările din cadrul festivalului sunt variate şi cuprind, printre altele,
spectacole, lansări <strong>de</strong> carte, expoziţii, ateliere <strong>de</strong> improvizaţie, dar şi multe<br />
alte surprize plăcute pregătite pentru micii spectatori.<br />
Anul acesta participă la festival 12 teatre din România şi din străinătate – Coreea<br />
<strong>de</strong> Sud, Franţa, Germania, India, Italia, Lituania, Ru<strong>si</strong>a.<br />
Manifestare organizata odata la doi ani, Europalia este festivalul <strong>de</strong> cea mai mare<br />
anvergura la Bruxelles. Europalia invita cate o tara partenera. Printre tarile<br />
recent participante se numara Ru<strong>si</strong>a, Bulgaria, Italia.<br />
Anul acesta, pentru celebrarea a 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la semnarea Tratatului <strong>de</strong> la Roma,<br />
Europalia a invitat cele 27 <strong>de</strong> state membre, care, impreuna, sa ofere o imagine<br />
globala a istoriei <strong>si</strong> contemporaneitatii artei europene. Romania se afla in primplanul<br />
editiei Europalia Europa 2007, concertul <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>de</strong> pe data <strong>de</strong> 3<br />
octombrie fiind oferit <strong>de</strong> Romania <strong>si</strong> Bulgaria prin Filarmonica George Enescu <strong>si</strong><br />
Corul Mixt al Radioului Bulgar sub bagheta dirijorului Horia Andreescu.<br />
Programul comun al Europalia mai cuprin<strong>de</strong>, ca elemente romanesti, participarea cu<br />
lucrari la expozitia principala "Le Grand Atelier" <strong>si</strong> cele patru expozitii conexe<br />
acesteia, curatorul roman fiind Ruxandra Theodorescu, director al MNAR.<br />
Scriitorul, jurnalistul <strong>si</strong> dascălul militar Nicolae Rotaru va invita la lansarea<br />
cartilor CARTUSIERA FOV (Ed. Detectiv) şi PSI-COMUNICARE (Ed. ANI), joi 25<br />
octombrie 2007 orele 11.00 la Centrul Cultural al MIRA din str. Mihai Voda,<br />
17,sect.5, Bucuresti. Invitaţi:I.D.Balan, I.Ba<strong>de</strong>scu,R. Carneci, I.Chis,<br />
G.Cuza,N.Dragos, A.T.Dumitrescu, P.Everac,O.Goga, I.Horea,C.Leu,I.Marin, M.Micu,<br />
F.Neagu, D.T.Popa, D.R.Popescu,Fl. Popescu,S.Petrescu,G.Şovu,C.Troncota,M.<br />
Tupan,O.Ungherea, V.Ursache<br />
Anul acesta, s-au împlinit 61 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când Stalin a ordonat pentru Basarabia<br />
teroarea foamei. Cu această ocazie, Mişcarea Acţiunea Europeană, Forul Democrat al<br />
Românilor din Moldova şi Asociaţia Istoricilor din Moldova au organizat, ieri, la<br />
Chişinău, o conferinţă ştiinţifică <strong>de</strong>dicată victimelor genocidului comunist. (<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA - OCTOMBRIE 2007<br />
octombrie<br />
Muzeul Satului Vâlcean<br />
Expoziţie <strong>de</strong> covoare şi scoarţe olteneşti<br />
Organizatori:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
• Muzeul Olteniei Craiova<br />
octombrie<br />
Complexul Muzeal Măldăreşti<br />
Expoziţia temporară „Stil şi ambient oriental”<br />
Organizator:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
octombrie<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> icoane<br />
Organizator:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
1 octombrie – 15 noiembrie
Muzeul <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> caricaturi „Silvan Ionescu”<br />
Organizator:<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
1 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
Deschi<strong>de</strong>rea celei <strong>de</strong> a XIII - a stagiuni <strong>de</strong> concerte. Anul internaţional Edvard<br />
Grieg (1843-1907) - cu participarea Excelenţei Sale Domnul Leif Arne Ulland,<br />
Ambasador al Norvegiei la Bucureşti<br />
Dirijor: Mihail Ştefănescu<br />
Solistă: Ilinca Dumitrescu<br />
Program: - Suita pentru orchestra Peer Gynt<br />
- Concertul pentru pian în la minor op. 16<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
1 octombrie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Deschi<strong>de</strong>rea cursurilor Clubului Copiilor din Horezu<br />
Organizator:<br />
• Clubul Copiilor Horezu<br />
Partener:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
1 octombrie<br />
Ora 15,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu şi la căminele<br />
culturale filiale<br />
,,Ziua vârstnicilor” - spectacol <strong>de</strong> folclor oferit generaţiei a-III-a<br />
Organizatori:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” şi căminele culturale filiale<br />
4 octombrie<br />
Ora 11,00: Sediul Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Reuniunea lunară <strong>de</strong> lucru a Forumului Cultural al Râmnicului<br />
Organizator:<br />
• Forumul Cultural al Râmnicului<br />
4 octombrie<br />
Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Vizita <strong>de</strong> studiu la Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea în cadrul<br />
proiectului “Toţi în Europa, toţi egali”<br />
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Liceul Ferdinand Râmnicu Vâlcea<br />
5 octombrie<br />
Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
Deschi<strong>de</strong>rea festivă a cursurilor<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
5 octombrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
7 octombrie<br />
Ioneşti
“Toamna merelor”, sărbătoare tradiţională a comunităţii. În context: spectacol<br />
folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />
Oltului”<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Ioneşti<br />
8 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Florin Totan<br />
Solist: Cristian Niculescu<br />
Program: Mozart - Uvertura la Opera “Directorul <strong>de</strong> Scenă”<br />
- Concertul în re minor KV 466 pentru pian şi orchestră<br />
Schumann – Simfonia a III a<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
9 octombrie<br />
Ora 12,00: Sala <strong>de</strong> festivităţi a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim Ivireanul” Râmnicu<br />
Vâlcea<br />
Manifestări <strong>de</strong>dicate Zilei Holocaustului din România. În context: <strong>de</strong>zbaterea<br />
ştiinţifică „Memoria Holocaustului”; vizionarea filmului documentar „Eclipsa<br />
umanităţii”.<br />
Organizator:<br />
• Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea<br />
• Inspectoratul Şcolar al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />
10 octombrie<br />
Ora 12,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Vi<strong>de</strong>oproiecţie <strong>de</strong>spre Uniunea Europeană<br />
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Liceul Ferdinand Râmnicu Vâlcea<br />
11 octombrie<br />
Ora 11,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar “Delicvenţa juvenilă”<br />
Organizator:<br />
• Centrul <strong>de</strong> Informare Comunitară din cadrul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />
Ivireanul” Vâlcea<br />
11 octombrie<br />
Ora 17,00: Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Evocare literară Ada Orleanu<br />
Organizator:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu”<br />
Partener:<br />
• Biblioteca orăşenească Horezu<br />
12 – 14 octombrie<br />
Palatul Copiilor Zalău<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Zalău<br />
Partener:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
12 octombrie<br />
Ora 17,00: Galeria <strong>de</strong> Artă Râmnicu Vâlcea<br />
Vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> pictură – Ţăruş Sorana Gabriela, Bucureşti<br />
Organizator:<br />
• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
14 octombrie<br />
Voiceşti<br />
“Ilie Zugrăvescu”, ediţia a VI-a - festival folcloric <strong>de</strong> interpretare a muzicii<br />
populare <strong>de</strong>dicat memoriei rapsodului popular, învăţătorului Ilie Zugrăvescu<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Voiceşti<br />
15 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT VOCAL - SIMFONIC – Orchestra filarmonică „Sinfonietta” şi Corul Aca<strong>de</strong>mic<br />
„Euphonia”<br />
Dirijor: Tiberiu Oprea<br />
Solist: Alexandr Serbakov<br />
Program: A. Copland – Dansuri din Ro<strong>de</strong>o<br />
Gershwin - Fantezia pentru vioară şi orchestră la Opera „PORGY <strong>si</strong> BESS” - primă<br />
audiţie la Ramnicu Valcea<br />
R. Rodgers – The Sound of Mu<strong>si</strong>c<br />
L. Bernstein – West Si<strong>de</strong> Story<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
18 octombrie<br />
Ora: 11,00 - Şcoala Generală Jiblea Veche<br />
Lumină şi culoare în pictura lui Nicolae Grigorescu – 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la moarte<br />
Organizatori:<br />
• Şcoala Generală Jiblea Veche<br />
• Biblioteca Orăşenească “A.E. Baconsky” Călimăneşti<br />
18 octombrie<br />
Galeria “Constantin Iliescu” Rm. Vâlcea<br />
“Armonii” – vernisajul expoziţiei <strong>de</strong> artă plastică a plasticienilor vâlceni ce au<br />
participat la taberele <strong>de</strong> creaţie “Dialog plastic”, Băbeni şi “Brădişor - 2007”<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
21 octombrie<br />
Muereasca<br />
“Roa<strong>de</strong>le toamnei”, ediţia a III-a - sărbătoare tradiţională a comunei Muereasca. În<br />
context: colocviu pe tema: “Comuna Muereasca în perspectivă istorică”; spectacol<br />
folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii<br />
Oltului”
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Muereasca<br />
22 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
CONCERT CEAIKOVSKI – Orchestra filarmonică „Sinfonietta”<br />
Dirijor: Daniel Mana<strong>si</strong><br />
Solist: Gabriel Croitoru<br />
Program: - Concertul pentru vioara şi orchestra în Re major op. 35<br />
- Simfonia a –VI – a<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
24 octombrie<br />
Ora 15,00: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminar “Parlamentul European”<br />
Organizator:<br />
• Centrul <strong>de</strong> Informare Comunitară din cadrul Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene “Antim<br />
Ivireanul” Vâlcea<br />
24 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
RECITAL <strong>de</strong> PIAN - NICOLE PĂUŞESCU<br />
Organizator:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
25 octombrie<br />
Orele 11,00 – 16,00: Muzeul <strong>de</strong> Artă “Casa Simian” Râmnicu Vâlcea<br />
SESIUNEA DE COMUNICRI A TINERILOR ISTORICI VÂLCENI, ediţia a V – a, <strong>de</strong>dicată<br />
împlinirii a 60 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea regretatului istoric Sergiu Purece.<br />
Organizatori:<br />
• Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
• Inspectoratul Şcolar al Ju<strong>de</strong>ţului Vâlcea<br />
26 – 28 octombrie<br />
Palatul Copiilor Cluj<br />
Concurs interju<strong>de</strong>ţean <strong>de</strong> karting<br />
Organizator:<br />
• Palatul Copiilor Cluj<br />
Partener:<br />
• Palatul Copiilor Râmnicu Vâlcea<br />
26 octombrie<br />
Ora 17,00: Casa Memorială “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
28 octombrie<br />
Voineasa<br />
“Ziua comunei Voineasa”. În context: sfinţirea monumentului eroilor; spectacol<br />
artistic susţinut <strong>de</strong> elevii Şcolii cu clasele I-VIII Voineasa; concert al<br />
Orchestrei “Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric “Rapsozii Oltului”<br />
Organizator:
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Voineasa<br />
29 octombrie<br />
Ora 19,00: Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
PREMIERA - Mam`zelle Nitouche <strong>de</strong> FLORIMOND HERVÉ<br />
Opereta în 3 acte (4 tablouri) <strong>de</strong> HENRI MEILHAC şi ARTHUR MILLHAUD<br />
Orchestra „Sinfonietta”, Corul şi Baletul Teatrului Liric<br />
Organizatori:<br />
• Filarmonica <strong>de</strong> Stat "Ion Dumitrescu" Râmnicu Vâlcea<br />
• Teatrul Liric „Elena Teodorini” Craiova<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" prezintă spectacolele lunii octombrie:<br />
1 octombrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00, 17,00, 18,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
2 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 2 Râmnicu Vâlcea şi Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann", ora 10,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
3 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 17 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
4 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 2 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
5 octombrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />
• „Prostia omenească” după Ion Creangă, regia Alexandru Boureanu, scenariu<br />
Bogdan Ulmu<br />
8 octombrie<br />
Curtea <strong>de</strong> Argeş, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
9 octombrie<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură a Sindicatelor Sibiu, orele 11,00 şi 12,00<br />
• „Alice în Ţara Minunilor” dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir (în cadrul programului „Sibiu Capitala Culturală Europeană - 2007”)<br />
10 octombrie<br />
Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
11 octombrie<br />
Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman
12 octombrie<br />
Târgu - Jiu, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
15 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 14 Râmnicu Vâlcea, ora 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00, 17,00 şi 18,00<br />
• „Prostia omenească” după Ion Creangă, regia Alexandru Boureanu, scenariu<br />
Bogdan Ulmu<br />
16 octombrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
17 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 1 Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
19 octombrie<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />
• „Frumoasa adormită adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
22 octombrie<br />
Căminul nr. 2 Ostroveni Râmnicu Vâlcea, ora 10,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 12,00<br />
• „Alice în Ţara Minunilor” dramatizare după Lewis Carroll, regia Alin<br />
Antemir<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 16,00 şi 17,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
23 octombrie<br />
Grădiniţa nr. 6 Ostroveni Râmnicu Vâlcea, orele 10,00 şi 11,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, orele 15,00 şi 16,00<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
24 octombrie<br />
Grădiniţa Traian Râmnicu Vâlcea, orele 9,30 şi 10,30<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
25 octombrie<br />
Drăgăşani, orele 9,30, 10,30 şi 11,30<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
Sediul Teatrului <strong>de</strong> Stat "Anton Pann" Râmnicu Vâlcea, ora 18,00<br />
• „Trei surori” <strong>de</strong> A.P.Cehov, regia Adrian Roman<br />
26 octombrie<br />
Drăgăşani, ora 10,30<br />
• „Frumoasa adormită”, adaptare <strong>de</strong> Alin Antemir, după Fraţii Grimm<br />
29 octombrie<br />
Drăgăşani, ora 18,00<br />
• „Năpasta” <strong>de</strong> I. L. Caragiale, regia Adrian Roman<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii octombrie :<br />
1 octombrie<br />
În faţa Teatrului “Zăvoi”, ora 19,30<br />
• “Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux<br />
15 – 23 octombrie<br />
Theatre <strong>de</strong> Variete - Monaco<br />
• Turneul Teatrului Municipal “Ariel” la Gala Teatrelor Europene <strong>de</strong> la<br />
Monaco, cu spectacolele: “Les Jocon<strong>de</strong>s” – ver<strong>si</strong>unea franceză a spectacolului<br />
“Giocon<strong>de</strong>le” <strong>de</strong> Brigitte Louveaux (18 octombrie, ora 20,00) şi “Le texte avant<br />
toute chose” în traducerea Paolei Bentz Fauci, regia Doina Migleczi (19 octombrie,
ora 20,00)<br />
23 – 25 octombrie<br />
Italia<br />
• Turneu cu spectacolele: “Textul, înainte <strong>de</strong> toate!” <strong>de</strong> Doru Moţoc, regia<br />
Doina Migleczi şi “Oedip rege” <strong>de</strong> Sofocle, regia Doina Migleczi<br />
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />
- OCTOMBRIE -<br />
1 octombrie<br />
• 1951: Se înfiinţează la Râmnicu Vâlcea, Secţiunea Arhivelor Statului<br />
Regiunea Vâlcea<br />
4 octombrie<br />
• 1914: Se naşte arhitectul Mircea Alifanti<br />
5 octombrie<br />
• 1968: Se înfiinţează Memorialul Nicolae Bălcescu<br />
6 octombrie<br />
• 1933: Se naşte artistul plastic şi scenograful Viorel - Febus Ştefănescu<br />
• 2000: Se stinge din viaţă istoricul Petre Bardaşu, director al Muzeului<br />
Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea (1992 - 2000)<br />
7 octombrie<br />
• 1789: Se naşte Sfântul Ierarh Calinic Cernicanul<br />
• 1947: Se naşte istoricul Sergiu Purece, director al Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Vâlcea (1981 - 1992)<br />
10 octombrie<br />
• 1921: Se naşte actorul Dumitru Dumitrescu – Tică<br />
11 octombrie<br />
• 1512: Prima atestare documentară a localităţii Costeşti într-un hrisov al<br />
domnitorului Neagoe Basarab<br />
12 octombrie<br />
• 1962: Se naşte economistul şi publicistul Victor Giosan<br />
• 1972: Se naşte istoricul Florin Epure, directorul Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru<br />
Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Vâlcea<br />
14 octombrie<br />
• 1881: Se naşte sculptorul Constantin Gh. Mihăilescu, autorul "Monumentului<br />
domnitorului Barbu Ştirbey" din Parcul Zăvoi<br />
15 octombrie<br />
• 1726: Ieromonahul Ştefan este numit episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />
17 octombrie<br />
• 1852: Nicolae Bălcescu se stabileşte la Hotel „Alla Trinacria”, din<br />
Palermo, locul în care se va stinge din viaţă, la 29 noiembrie 1852<br />
18 octombrie<br />
• 1932: Se naşte actriţa Maria Cristiana Minculescu<br />
19 octombrie<br />
• 1935: Se stinge din viaţă scriitorul Gib Mihăescu<br />
20 octombrie<br />
• 1933: Se naşte filatelistul şi publicistul Ion - Bagdassar Şahinian<br />
24 octombrie<br />
• 1935: Se naşte muzicologul, folcloristul şi animatorul cultural Ion Piloiu<br />
• 1943: Se naşte criticul şi istoricul literar Cornel Moraru<br />
25 octombrie<br />
• 1879: Se naşte dirijorul, compozitorul şi animatorul cultural Ion Sgon<strong>de</strong>a<br />
26 octombrie<br />
• 1888: Se naşte scriitorul şi ziaristul Dem Theodorescu<br />
• 1941: Se naşte arhivistul, scriitorul şi publicistul Ion Soare
29 octombrie<br />
• 1626: Prima atestare documentară a localităţii Glăvile<br />
• 1688: Sfântul Constantin Brâncoveanu este uns domn al Ţării Româneşti<br />
• 1897: Se naşte rapsodul, poetul şi animatorul cultural Gheorghe Bobei<br />
• 1972: Se stinge din viaţă mitropolitul Firmilian<br />
Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />
Surse:<br />
• Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />
• Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />
Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />
• Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Vâlcea<br />
.<br />
.<br />
La Bruxelles, Festivalul "Fetes Romanes" este <strong>de</strong>dicat în exclu<strong>si</strong>vitate României .<br />
În Piaţa Saint-Lambert, "oferită" pentru trei zile ţării noastre, s-au întâlnit<br />
grupuri muzicale, artişti, actori şi animatori. În spaţiile expoziţionale conexe<br />
sălii <strong>de</strong> spectacol a fost amenajată o expoziţie <strong>de</strong> fotografie a artistului fotograf<br />
român rezi<strong>de</strong>nt la Paris, Dana Maitec: "Les artistes Roumains dans leurs ateliers".<br />
Printre alţii, în piaţă au concertat Şuie Paparu<strong>de</strong>, Marius Mihalache şi formaţia<br />
Hara.<br />
Cu ocazia vizitei la colegiul „Kamal Attaturk din Medgidia, in ziua <strong>de</strong> 4 octombrie,<br />
Ambasadorul Satelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman va dona „Colectia<br />
Ambasadoriala” bibliotecii liceului local <strong>de</strong> limba turca <strong>si</strong> va sustine un discurs,<br />
in prezenta Muftiului Murat Io<strong>si</strong>f. Aceasta colectie cuprin<strong>de</strong> o gama variata <strong>de</strong><br />
carti <strong>de</strong>spre istoria, cultura <strong>si</strong> valorile americane; cartile sunt <strong>de</strong>stinate<br />
copiilor cu varste intre 5 <strong>si</strong> 17 ani. Colectia inclu<strong>de</strong> albume, volume <strong>de</strong> referinta,<br />
carti <strong>de</strong> istorie, fictiune, biografii, carti <strong>de</strong>spre drepturile femeilor,<br />
beletristica, volume <strong>de</strong> arta, muzica, sport <strong>si</strong> istorie a afro-americanilor. De<br />
asemenea, exista carti <strong>de</strong> invatare a limbii engleze, precum <strong>si</strong> dictionare englezroman.<br />
Costul total al donatiei se ridica la 2.500 USD.<br />
Colegiul „Kamal Attaturk” este o scoala romaneasca acreditata, cu predare in<br />
limbile romana, turca <strong>si</strong> engleza, avand aproximativ 220 <strong>de</strong> elevi in clasele I-XII.<br />
La ora 15:15, Ambasadorul Nicholas Taubman se va afla in comuna Castelu pentru a<br />
dona carti pentru copii <strong>si</strong> rechizite scolare unor familii nevoiase.<br />
Donatiile se inscriu in cadrul evenimentelor care marcheaza luna in care<br />
comunitatea turca din Romania celebreaza Ramadanul.<br />
.<br />
Cu ocazia vizitei la colegiul „Kamal Attaturk din Medgidia, in ziua <strong>de</strong> 4 octombrie,<br />
Ambasadorul Satelor Unite ale Americii, Nicholas Taubman va dona „Colectia<br />
Ambasadoriala” bibliotecii liceului local <strong>de</strong> limba turca <strong>si</strong> va sustine un discurs,<br />
in prezenta Muftiului Murat Io<strong>si</strong>f. Aceasta colectie cuprin<strong>de</strong> o gama variata <strong>de</strong><br />
carti <strong>de</strong>spre istoria, cultura <strong>si</strong> valorile americane; cartile sunt <strong>de</strong>stinate<br />
copiilor cu varste intre 5 <strong>si</strong> 17 ani. Colectia inclu<strong>de</strong> albume, volume <strong>de</strong> referinta,
carti <strong>de</strong> istorie, fictiune, biografii, carti <strong>de</strong>spre drepturile femeilor,<br />
beletristica, volume <strong>de</strong> arta, muzica, sport <strong>si</strong> istorie a afro-americanilor. De<br />
asemenea, exista carti <strong>de</strong> invatare a limbii engleze, precum <strong>si</strong> dictionare englezroman.<br />
Costul total al donatiei se ridica la 2.500 USD.<br />
Colegiul „Kamal Attaturk” este o scoala romaneasca acreditata, cu predare in<br />
limbile romana, turca <strong>si</strong> engleza, avand aproximativ 220 <strong>de</strong> elevi in clasele I-XII.<br />
La ora 15:15, Ambasadorul Nicholas Taubman se va afla in comuna Castelu pentru a<br />
dona carti pentru copii <strong>si</strong> rechizite scolare unor familii nevoiase.<br />
Donatiile se inscriu in cadrul evenimentelor care marcheaza luna in care<br />
comunitatea turca din Romania celebreaza Ramadanul.<br />
.<br />
La World Tra<strong>de</strong> Center s-a <strong>de</strong>sfasurat Târgul anticarilor, aflat la cea ce a 25-a<br />
ediţie, cu peste 70 <strong>de</strong> expozanţi, galerii <strong>de</strong> artă şi colecţionari particulari, atât<br />
din Bucureşti, cât şi din provincie, ce au etalat o mare diver<strong>si</strong>tate <strong>de</strong> piese. Din<br />
2003 încoace, Rom-Antiques şi-a câştigat renumele <strong>de</strong> cel mai <strong>de</strong> clasă târg al<br />
antichităţilor <strong>de</strong> la noi. Iubitorii <strong>de</strong> frumos s-au putut <strong>de</strong>lecta, <strong>de</strong> această dată,<br />
cu o bogată ofertă <strong>de</strong> pictură interbelică şi contemporană, fiind expuse lucrări<br />
semnate <strong>de</strong> nume prestigioase, precum Samuel Mutzner, Nicolae Tonitza, Nicolae<br />
Vermont, Magdalena Rădulescu, Jean Keller, Octav Băncilă, Adam Bălţatu, dar şi <strong>de</strong><br />
Mircea Ciobanu, Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Ion Pacea, Ion Muşceleanu, Brăduţ<br />
Covaliu. Pictura românească a ajuns în ultimii ani la cote foarte înalte, preţurile<br />
fiind, în consecinţă foarte ridicate. Astfel, un Arlechin, <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>uni medii,<br />
semnat <strong>de</strong> Mircea Ciobanu, a fost evaluat la 2.000 euro, o Marină <strong>de</strong> Ion Pacea, la<br />
1.200 euro, Grădinile suspendate ale lui Alin Gheorghiu, <strong>de</strong> la 2.000 la 3.000 euro,<br />
compoziţiile fantastice cu cap <strong>de</strong> femeie ale lui Câlţia, la 6.000 euro, o Natură<br />
statică <strong>de</strong> Octav Băncilă, <strong>de</strong> foarte mari dimen<strong>si</strong>uni, la 8.000 euro, iar un Nud <strong>de</strong><br />
Tonitza, la 45.000 euro<br />
Un juriu format din Andrei Plesu, Livius Ciocarlie, Dumitru Avakian, Aurelia Mocanu<br />
<strong>si</strong> Alexandru Dabija i-a <strong>de</strong>semnat pe finalistii celei <strong>de</strong>-a VI-a editii a Premiilor<br />
Prometheus pentru Opera Omnia <strong>si</strong> Opera Prima.<br />
Pentru Opera Omnia au fost ale<strong>si</strong> Mircea Ivanescu (literatura), Horia Andreescu<br />
(muzica), Barbu Brezeanu (arte vizuale) <strong>si</strong> George Banu (artele spectacolului). La<br />
categoria <strong>de</strong>but, finalistii sunt Va<strong>si</strong>le Ernu, Luiza Borac, Alexandru Radvan <strong>si</strong> Radu<br />
Nica. Premiile, acordate <strong>de</strong> Fundatia Anonimul pentru intreaga cariera <strong>si</strong> pentru<br />
<strong>de</strong>but, au o valoare <strong>de</strong> 100.000, respectiv 10.000 <strong>de</strong> lei. Castigatorii vor fi<br />
premiati pe 17 octombrie, la Clubul Prometheus.<br />
Regizorul Savel Stiopul s-a stins din viaţă la vârsta <strong>de</strong> 81 <strong>de</strong> ani.<br />
Cariera sa a început în 1950, cele mai valoroase producţii ale sale fiind<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate "Anotimpuri” (1963) <strong>si</strong>"Falansterul” (1979), ambele selecţionate la la<br />
Festivalul <strong>de</strong> la Cannes. Un alt fil ]ndr[git al s[u a fost « Agentul straniu », iar<br />
rolurile pe care le-a jucat in filme regizate <strong>de</strong> colegii sai <strong>si</strong> le-a compus cu<br />
foarte multa fantezie. Cineast <strong>de</strong> mare sultura <strong>si</strong> sen<strong>si</strong>bilitate, Savel Stiopul a<br />
publicat volume <strong>de</strong> scenarii <strong>si</strong> memorii <strong>si</strong> a condus multi ani Arhiva nationala <strong>de</strong><br />
filme.<br />
Claire Gibault, autoarea raportului Parlamentului European asupra <strong>si</strong>tuatiei sociale<br />
a artistului, a prezentat aceasta problema in cadrul Conferintei Europene a<br />
Artistilor (ECA), tinuta pentru a doua oara la Sibiu <strong>si</strong> organizata <strong>de</strong> Alianta<br />
Nationala a Uniunilor <strong>de</strong> creatie (ANUC). Printre cei invitati sa participe la<br />
conferinta cu interventii directe s-au numarat Ion Caramitru (Uniter),<br />
reprezentanti ai ministerelor Culturii din patru tari (Austria, Lituania, Republica
Srpska <strong>si</strong> Romania), Philippe Kern (Belgia), Eugen Va<strong>si</strong>liu (ORDA), Liviu Danceanu<br />
(UCMR), Konstanze Breitebner (Austria), Vivan Storlund (Finlanda), Ludwig Laher<br />
(Austria, presedintele ECA), Dumitru Serban (UAP), Kornelijus Platelis<br />
(presedintele Asociatiei Artistilor din Lituania) <strong>si</strong>, din partea Comi<strong>si</strong>ei pentru<br />
Cultura a Parlamentului European, Erna Hennicot-Schoepges (Luxemburg) <strong>si</strong> Ovidiu<br />
Victor Gant (Romania).<br />
Ediţia a doua a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Animaţie Anim’est, ce se va <strong>de</strong>sfăşura<br />
între 5 şi 14 octombrie, va aduce cinci secţiuni competitive în premieră, filmeve<strong>de</strong>tă<br />
în cadrul secţiunii Mozaic şi multe evenimente speciale. Proiecţiile vor<br />
avea loc la cinema "Elvira Popescu", Europa şi Union. Competiţia Anim’est cuprin<strong>de</strong><br />
patru filme <strong>de</strong> lungmetraj, 47 <strong>de</strong> scurtmetraje, 33 <strong>de</strong> scurtmetraje ale animatorilor<br />
stu<strong>de</strong>nţi, 25 <strong>de</strong> animaţii româneşti, 17 vi<strong>de</strong>oclipuri şi şapte clipuri <strong>de</strong><br />
adverti<strong>si</strong>ng.<br />
In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />
implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />
care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />
inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />
cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />
In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />
implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />
care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />
inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />
cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />
In 29 octombrie Opera bucuresteana va gazdui trupa <strong>de</strong> rock alternativ Kumm care<br />
implineste zece ani <strong>de</strong> spectacole prin cluburi, interpretand un grupaj <strong>de</strong> piese<br />
care acopera intreaga istorie a formatiei. Concertul <strong>de</strong> la Opera din Bucuresti este<br />
inceputul unui turneu in care rockul va urca pe scenele operelor <strong>si</strong> care va<br />
cuprin<strong>de</strong> toate orasele mari ale Romaniei<br />
Prima telenovelă locală din România intră în producţie luna aceasta<br />
La Târgovişte încep săptămâna viitoare filmările telenovelei „Viaţa care doare”<br />
– o producţie in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă EAS (Euro-Art Serv) Studio & Columna Film. Serialul va<br />
fi difuzat <strong>de</strong> televiziunea locală Columna Wyl.<br />
La concurenţă cu telenovelele produse şi difuzate <strong>de</strong> Acasă, Antena 1 sau Pro Tv,<br />
Columna Wyl Tv din Târgovişte introduce în grila <strong>de</strong> toamnă o telenovelă produsă <strong>de</strong><br />
EAS Studio şi Columna Film. Titlul provizoriu al serialului este „Viaţa care doare”<br />
şi – ca element <strong>de</strong> noutate- aduce faptul că acţiunea se petrece <strong>si</strong>multan în<br />
Târgovişte (România) şi Castellon ( Spania), acolo un<strong>de</strong> trăiesc şi muncesc mulţi<br />
dâmboviţeni. Scenariul şi regia sunt semnate <strong>de</strong> Victor Mihalache, iar între<br />
protagonişti se vor regă<strong>si</strong> actori ai Teatrului „Junior” din Târgovişte, mulţi<br />
<strong>de</strong>butanţi (elevi şi stu<strong>de</strong>nţi), dar şi –episodic- ve<strong>de</strong>te <strong>de</strong> talie naţională.<br />
Filmările vor <strong>de</strong>buta săptămâna viitoare la Târgovişte. La finele lunii, echipa <strong>de</strong><br />
filmare se va <strong>de</strong>plasa în Spania. Serialul va putea fi vizionat la Columna Wyl Tv<br />
din Târgovişte începând cu 19 noiembrie, <strong>de</strong> luni până vineri, la ora 20,oo. Echipa<br />
<strong>de</strong> realizare, condusă <strong>de</strong> Victor Mihalache, mai are la activ <strong>si</strong>tcomurile „Familia<br />
DeSaga”, difuzat <strong>de</strong> Antena 1 Târgovişte ( premieră la nivelul anului 2002!) şi<br />
„Pocânzeni 0750” , difuzat <strong>de</strong> OTV ( primul ţărcom <strong>de</strong> la noi, adică primul <strong>si</strong>tcom<br />
ţărănesc!).<br />
Personalitate marcanta a scenei lirice romanesti <strong>si</strong> europene, David Ohane<strong>si</strong>an a<br />
trecut în nemurire. Nascut pe 6 ianuarie 1927David Ohane<strong>si</strong>an a fost admis, in anul
1948, la Conservator, la clasa profesorului Aurel Costescu-Duca.<br />
Intre 1950 <strong>si</strong> 1958 a fost prim solist al Operei Romane din Cluj-Napoca, apoi pana<br />
in 1977, prim solist al Operei Romane din Bucuresti. Intre anii 1968-1977 a fost<br />
artist invitat al Operei din Hamburg, un<strong>de</strong> a cantat cu cei mai renumiti dirijori ai<br />
vremii <strong>si</strong> a avut ca parteneri <strong>de</strong> scena nume impre<strong>si</strong>onante ale artei lirice<br />
universale: Mirella Freni, Gwyneth Jones, Raina Kabaivanska, Lucia Popp, Tatiana<br />
Troyanos, Leonie Rysanek, Luciano Pavarotti, Peter Schreier, Nicolai Gedda, Carlo<br />
Bergonzi, Herman Prey, Montserrat Caballe etc.<br />
La prima ediţie a Festivalului International "George Enescu", în anul 1958, David<br />
Ohane<strong>si</strong>an a interpretat magistral rolul lui Oedip, din opera cu acela<strong>si</strong> nume a lui<br />
George Enescu, ducând apoi gloria operei enesciene la Paris, Atena, Berlin, Sofia,<br />
Stockholm, Moscova, Lausanne, Wiessba<strong>de</strong>n.<br />
Printre alte succese importante din cariera sa se numara roluri, precum: Rigoletto,<br />
Iago, Amonasro, Renato, Tannhauser.<br />
In 1999 a primit titlul <strong>de</strong> "Doctor Honoris Causa" al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Muzica "Gheorghe<br />
Dima" din Cluj-Napoca, iar in anul 2000 Ordinul National "Steaua Romaniei". In<br />
noiembrie 2006, baritonul David Ohane<strong>si</strong>an a primit titlul <strong>de</strong> Doctor Honoris Causa<br />
al Univer<strong>si</strong>tatii "Ovidius" din Constanta.<br />
Cariera sa a cuprins peste 2.000 <strong>de</strong> spectacole.<br />
Alături <strong>de</strong> Io<strong>si</strong>f Sava a publicat valoroase con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţii artistice în volumul«<br />
Patima muzicii ».<br />
ÎN RAHOVA, UN BUN EXEMPLU AL TEATRULUI DE CARTIER<br />
Din 2006, câţiva tineri regizori, actori şi dramaturgi au transformat un părculeţ<br />
pără<strong>si</strong>t <strong>de</strong> pe Calea Rahovei într-un loc în care prezintă spectacole sau proiecţii<br />
<strong>de</strong> filme inspirate din problemele carierului şi ale cetăţenilor lui. acestora.<br />
Prima piesă a noului spectacol are ca temă donarea <strong>de</strong> sânge. Personajele unei alte<br />
piese sunt <strong>de</strong>lincvenţii unui foarte mo<strong>de</strong>rn centru <strong>de</strong> reeducare. Conflictul între<br />
locatarii unui bloc acoperit <strong>de</strong> un mesh este subiectul celei <strong>de</strong>-a treia piese, iar<br />
personajele celei <strong>de</strong> a patra locuiesc în case revendicate <strong>de</strong> foştii proprietari.<br />
Confruntarea dintre proprietarul care a câştigat imobilul în instanţă şi familia<br />
care trebuie să elibereze casa şi nu are un<strong>de</strong> să se ducă a fost momentul care a<br />
stârnit şi cele mai multe reacţii. La 20 metri <strong>de</strong> părculeţ sunt două familii care<br />
şi-au mutat <strong>de</strong>ja lucrurile în stradă. O ultimă piesă-experiment în care spectatorii<br />
sunt invitaţi să îşi spună părerea <strong>de</strong>spre căsătoria între persoane <strong>de</strong> acelaşi sex<br />
şi intermezzo-uri cu clovni întregesc spectacolul care, spre a se bucura <strong>de</strong> succes,<br />
ar avea nevoie şi <strong>de</strong> nişte scaune sau bănci din partea primăriei, pentru ca<br />
spectatorii să nu mai stea în picioare. Artiştii au făcut <strong>de</strong>stul, pe lângă creaţia<br />
lor ocupândus-e şi <strong>de</strong> plantarea unor pomi în jur, ca să întregească scenografia.<br />
« Sinaia Forever »<br />
La cea <strong>de</strong>-a XIV-a ediţie a Festivalului Toamnei, Sinaia a <strong>de</strong>venit pentru zile <strong>de</strong><br />
28-30 septembrie oraş pietonal, plin <strong>de</strong> turişti şi <strong>de</strong> personaje <strong>de</strong> poveste. Mici,<br />
bere şi fripturi, artificii, lasere şi tunuri <strong>de</strong> lumină, primarul localităţii şi<br />
fanfara <strong>de</strong>filand prin fumul <strong>de</strong> la grătare, dar mai puţină artă <strong>de</strong>cât ne-am fi<br />
aşteptat.<br />
Andra, trupa Bandidos şi Loredana care a întârziat minute bune până s-a dat în<br />
spectacol cu un colaj <strong>de</strong> melodii şi schimbrea fustelor pe scenă. Următorii în<br />
program, Anda Adam, Simplu şi Voltaj, apoi Corina, Mandinga şi Holograf, n-au mai<br />
reuşit să strângă atât <strong>de</strong> mult popor la scena din parc.<br />
La Ca<strong>si</strong>no au fost spectacole <strong>de</strong> teatru cu actorii Teatrului <strong>de</strong> Revistă "Constantin<br />
Tănase". La Castelul Peleş au avut loc expoziţii şi vernisaje. Pe Bulevardul Carol<br />
I: teatru <strong>de</strong> păpuşi, stand up comedy cu Trupa Dell’ <strong>Arte</strong> – Mihai Gruia Sandu,<br />
concursuri sportive şi standuri ale oraşelor înfrăţite cu Sinaia.
JUDETUL MURES :<br />
MONUMENTUL DIN CODRUL FETEA INCHINAT REZISTENTEI ANTICOMUNISTE<br />
In grupul <strong>de</strong> rezistenta armata anticomunista din Codrul Fetea au activat zeci <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>nti ai Univer<strong>si</strong>tatii din Cluj pana in 1948, cand a fost anihilat <strong>de</strong><br />
Securitate.<br />
Sufletul acestei grupari, stu<strong>de</strong>ntul medicinist Ion Golea, s-a reintors in Codrul<br />
Fetea, in 1951, impreuna cu un grup <strong>de</strong> luptatori anticomunisti, parasutati <strong>de</strong><br />
avioane NATO, activand pana in 1953, cand au cazut prin tradare. Astazi mai<br />
supravietuiesc doar trei luptatori: dr. Teofil Mija, inginerul Aurel Ursu <strong>si</strong> Nelu<br />
Navodar.<br />
Monumentul din Codrul Fetea a fost construit, in 2003, prin grija dr. Teofil Mija<br />
<strong>si</strong> a inginerului Aurel Ursu. In fiecare toamna supravietuitorii <strong>si</strong> urma<strong>si</strong>i<br />
luptatorilor vin aici sa cinsteasca memoria eroilor martiri anticomunisti.<br />
Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Giurgiu<br />
anunţă :<br />
Centenar Mihai Sebastian 18.10.2007<br />
şi repertoriul Teatrului Valah cu :<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Familia Macam"<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Albena"<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Cat ma costa sotul tau?"<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Ostrov particular in ocean"<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Fata care da cu pumnul"<br />
piesa <strong>de</strong> teatru "Jasmin la rascruce <strong>de</strong> drumuri"<br />
Autori din 12 tari vor fi prezenti la Festivalul European <strong>de</strong> Poezie care se va<br />
<strong>de</strong>sfasura la Sibiu, in perioada 3-6 octombrie . Printre acestia se numara romanii<br />
Mircea Cartarescu, Nora Iuga, Caius Dobrescu. Dintre autorii straini prezenti la<br />
festival menţionăm prezenţa lui Urs Alleman din Elvetia, Inger Christensen din<br />
Danemarca <strong>si</strong> a austriacului Oswald Egger. Participantii se vor intalni la Centrul<br />
<strong>de</strong> Cultura <strong>si</strong> Dialog „Friedrich Teutsch” al Bisericii Evanghelice din Romania, un<strong>de</strong><br />
vor avea loc <strong>de</strong>zbateri <strong>si</strong> lecturi.<br />
Muzeul <strong>de</strong> Istorie-Casa Altemberger din Sibiu, a inaugurat o colectie apartinand<br />
celor mai importanti artisti italieni din cea <strong>de</strong>-a doua jumatate a secolului XX, ce<br />
fac parte din Colectia Palatului Farne<strong>si</strong>na, sediul Ministerului Afacerilor Externe<br />
italian. Expozitia cuprind 100 <strong>de</strong> opere care compun o imagine coerenta <strong>si</strong><br />
documentata a unui moment artistic <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> fecund al culturii italiene..<br />
Expozitia va ramane <strong>de</strong>schisa la Sibiu pana pe 21 octombrie, urmand ca din 7<br />
noiembrie sa soseasca la Bucuresti, la Muzeul National <strong>de</strong> Arta Contemporana.<br />
Festivalul International <strong>de</strong> Arta <strong>si</strong> Cultura Contemporana "Ovidius", Constanta-<br />
Sulmona, a sarbatorit 2050 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea poetului latin Ovidius Publius<br />
Naso. Prima parte a festivalului s-a <strong>de</strong>sfasurat la Constanta, în organizarea<br />
revistei « Tomis » prin mai multemanifestări şi o tabara <strong>de</strong> arta plastica <strong>si</strong><br />
fotografie, care a reunit lucrari realizate pe tema ovidiana „Metamorfoze”, iar<br />
continuarea se <strong>de</strong>sfăşoară în Italia.<br />
Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Botoşani<br />
anunţă:<br />
CONGRESUL NAŢIONAL DE POEZIE la 1.10.2007<br />
ZILELE MUNICIPIULUI DOROHOI<br />
01.10.2007 - 06.10.2007
ZIUA COMUNEI DOBÂRCENI la 15.10.2007<br />
„TOAMNA SURPRIZELOR” la 21.10.2007<br />
La Muzeul Literaturii Romane, Riri Sylvia Manor <strong>si</strong>-a lansat ultimul volum <strong>de</strong> poezii<br />
“Save As… “. <strong>Carte</strong>a a fost publicata la Editura Paralela 45 <strong>si</strong> reuneste poeme<br />
scrise in ultimii sapte ani. Riri Manor scrie <strong>de</strong> la 9 ani, insa abia dupa multa<br />
vreme <strong>de</strong> la plecarea din tara a inceput sa publice. Acesta este al doilea volum <strong>de</strong><br />
poezie pe care il editeaza in tara, la sapte ani dupa <strong>de</strong>butul in limba romana.<br />
“Privind”, volumul cu care Riri Manor a <strong>de</strong>butat in 2000, a fost recompensat, un an<br />
mai tirziu, cu Premiul pentru poezie la Festivalul “Lucian Blaga”. Riri Manor a<br />
marturi<strong>si</strong>t ca multe din poeziile care se regasesc in “Save As… “ au fost scrise in<br />
ebraica <strong>si</strong> apoi traduse in romana.<br />
In satul Samarinovat din Valea Timocului a fost sfintita o troita romaneasca -<br />
eveniment care a adunat mai bine <strong>de</strong> doua sute <strong>de</strong> romani traitori in nord-vestul<br />
Serbiei. Troita a fost ridicata pe pamantul lui Dusan Parvulovici, directorul<br />
Fe<strong>de</strong>ratiei Romanilor din Serbia <strong>si</strong> presedinte al Comitetului pentru Drepturile<br />
Omului din Negotin. Parintele Bojan Alexandrovici, protop al protopopiatului Dacia<br />
Ripens<strong>si</strong>s, impreuna cu preotii Iel Bobului, din localitatea romaneasca Isacova, <strong>de</strong><br />
pe Valea Moravei, <strong>si</strong> Stelian Borza <strong>si</strong> Adrian Boba, din Timisoara, au sfintit crucea<br />
care marcheaza locul un<strong>de</strong> va fi amplasat noul lacas <strong>de</strong> cult. Troita a fost donata<br />
<strong>de</strong> Fundatia Gheorghe Pomut din Timisoara <strong>si</strong> <strong>de</strong> Con<strong>si</strong>liul Local Timis. "Dupa 170 <strong>de</strong><br />
ani, iata drama noastra incepe sa ia sfar<strong>si</strong>t. Vom continua sa asezam noi biserici<br />
pana cand cetatenii din toate cele 300 <strong>de</strong> sate romanesti vor beneficia <strong>de</strong> slujbe in<br />
limba romaneasca", a <strong>de</strong>clarat parintele Boian Alexandrovici, preotul roman care a<br />
ridicat in anul 2004 o prima biserica romaneasca in Valea Timocului, fiind<br />
amenintat cu inchisoarea <strong>de</strong> autoritatile sarbe pentru aceasta realizare. Dusan<br />
Parvulovici a con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ca este nevoie ca biserica romaneasca din Valea Timocului<br />
sa fie sprijinita <strong>de</strong> autoritatile romanesti, astfel incat romanii din aceasta zona<br />
sa nu i<strong>si</strong> piarda credinta <strong>si</strong> i<strong>de</strong>ntitatea. "Faptul ca slujbele se <strong>de</strong>sfasoara in<br />
limba romana este sansa noastra <strong>de</strong> a ne putea pastra i<strong>de</strong>ntitatea", a <strong>de</strong>clarat cu<br />
aceasta ocazie Predrag Balasevici, presedintele Partidului Democrat al Romanilor<br />
din Serbia.<br />
A avut loc a treia editie a festivalului agrar Turda Fest <strong>de</strong>butand cu o parada a<br />
costumelor populare, <strong>de</strong>monstratii <strong>de</strong> calarie <strong>si</strong> un concurs <strong>de</strong> gatit gogo<strong>si</strong><br />
traditionale „gustat” <strong>de</strong> toata lumea. Punctul principal <strong>de</strong> atractie al primei zile<br />
a festivalului a fost, insa, balonul cu aer cald, care s-a ridicat <strong>de</strong> la punct fix,<br />
in zbor ancorat, cu oricine a dorit sa vada cum arata orasul Turda <strong>de</strong> la o inaltime<br />
<strong>de</strong> 10–15 metri. Daca anul trecut evenimentul a adunat aproximativ 40.000 <strong>de</strong><br />
participanti, in trei zile, anul acesta numarul vizitatorilor a <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>t 60.000.<br />
Standurile aranjate in centrul orasului Turda adapostesc producatori agricoli,<br />
firme cu specific agro-industrial, dar <strong>si</strong> mesteri populari invitati sa faca<br />
<strong>de</strong>monstratii in strada. 45 <strong>de</strong> standuri <strong>si</strong>nt realizate din lemn <strong>si</strong> trestie, <strong>de</strong><br />
mesteri maramureseni. Pe linga festivalul <strong>de</strong> folclor international, care reuneste<br />
formatii populare din sase tari s-au <strong>de</strong>sfasurat concerte in aer liber ;i proiectii<br />
<strong>de</strong> filme <strong>de</strong> scurt-metraj cu caracter antropologic. La organizarea evenimentului din<br />
acest an au muncit 168 <strong>de</strong> voluntari din Turda, ajutati <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong> voluntari americani<br />
care fac parte din PeaceCorp. Acestia <strong>si</strong>nt coordonati <strong>de</strong> Pamela Ratiu, care,<br />
alaturi <strong>de</strong> sotul ei, Indrei Ratiu, a initiat acest festival agrar dupa mo<strong>de</strong>lul<br />
celor din Marea Britanie, in numele Fundatiei Ion Ratiu.<br />
Va invit sa cititi un sondaj incitant marca BCS <strong>de</strong>spre incre<strong>de</strong>rea in<br />
elitele romanesti. Un esantion reprezentativ <strong>de</strong> 1.126 adulti ne-a
servit ca baza <strong>de</strong> analiza. O echipa <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> operatori <strong>de</strong> interviu a<br />
mers din casa in casa <strong>si</strong> a rugat pe fiecare din acesti subiecti sa<br />
spuna care sunt primii 2 oameni pe care ii admira cel mai mult din<br />
domeniul politicii, afacerilor, societatii civile, muzicii,<br />
fotbalului, care sunt cele mai sexy 2 persoane publice <strong>si</strong> care sunt<br />
cele mai importante personalitati culturale in viata. Rezultatele<br />
obtinute sunt fascinante, iar comparatiile cu datele sondajului <strong>de</strong><br />
anul trecut releva atat constante, cat <strong>si</strong> schimbari in structurile<br />
axiologice ale publicului. Daca primele locuri pe podiumul politic<br />
sunt adju<strong>de</strong>cate <strong>de</strong> aceia<strong>si</strong> indivizi (Traian Basescu, Ion Iliescu, Gigi<br />
Becali) in pon<strong>de</strong>ri relativ neschimbate, batalia pentru locurile<br />
secun<strong>de</strong> a produs rasturnari majore <strong>de</strong> <strong>si</strong>tuatii: Stolojan <strong>si</strong> Melescanu<br />
au crescut vertiginos, Mona Musca s-a prabu<strong>si</strong>t dramatic, la fel ca <strong>si</strong><br />
Mircea Geoana, iar politicieni din tanara generatie, precum Victor<br />
Ponta, Mihai Razvan Ungureanu, Ludovic Orban, Daciana Sarbu, Elena<br />
Udrea, Lavinia Sandru sau Anca Boagiu au cucerit fulgerator <strong>si</strong>mpatiile<br />
publicului. Mai rapid <strong>de</strong>cat in politica, in domeniul presei o noua<br />
generatie <strong>de</strong> jurnalisti s-a impus cu mare autoritate in preferintele<br />
alegatorilor.<br />
Corelatia acestor <strong>si</strong>mpatii cu datele socio-<strong>de</strong>mografice <strong>si</strong> cu<br />
intentiile <strong>de</strong> vot releva profile incitante. Astfel, fanii echipei<br />
Rapid ii admira <strong>de</strong>opotriva pe Traian Basescu <strong>si</strong> Ludovic Orban, pe cand<br />
dinamovistii il prefera pe Ion Iliescu <strong>si</strong> Victor Ponta. Robert<br />
Turcescu, Teo Trandafir <strong>si</strong> Mihaela Radulescu au cucerit inimile<br />
alegatorilor PD-isti, pe cand Serban Huidu, Lucian Mandruta <strong>si</strong> Mircea<br />
Radu au sedus electoratul PNG. Iar Ovidiu Ioanitoaia trezeste multe<br />
<strong>si</strong>mpatii printre votantii PNL. Cantecele Irinei Loghin, Corinei<br />
Chiriac <strong>si</strong> ale lui Benone Sinulescu fac sa vibreze in primul rand<br />
inimile PD-istilor, pe cand cele ale lui Dan Bitman, Cristi Minculescu<br />
<strong>si</strong> Nicolae Furdui Iancu emotioneaza in special pe alegatorii PNL. Iar<br />
Ion Dolanescu ramane <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte idolul PSD-istilor.<br />
Preferintele sexuale ale votantilor PD se indreapta hotarat catre<br />
Monica Columbeanu, Roxana Ionescu <strong>si</strong> Simona Patruleasa, pe cand in<br />
fantasmele erotice ale PSD-istilor o intalnim, suprinzator, pe Mona<br />
Musca. Iar junele liberale viseaza la Stefan Banica jr <strong>si</strong> Catalin<br />
Botezatu. Daca barbatii o gasesc cea mai sexy persoana publica pe<br />
Elena Udrea, femeile o prefera pe Mihaela Radulescu ca VIP sexy.<br />
In fotbal, liberalii il admira pe Ionel Ganea, <strong>de</strong>mocratii pe Claudiu<br />
Niculescu, PSD-istii pe Ion Danciulescu <strong>si</strong> Danut Coman, femeile pe<br />
Cristi Chivu, iar barbatii pe Dorinel Munteanu, batranii pe Adrian<br />
Mutu, iar tinerii pe Banel Nicolita.<br />
In ciuda intensei satanizari facuta <strong>de</strong> Traian Basescu, Dinu Patriciu<br />
este admirat in primul rand <strong>de</strong> PD-isti. Adrian Porumboiu <strong>si</strong> Cristian<br />
Tantareanu au fanii cei mai numero<strong>si</strong> printre alegatorii liberali, pe<br />
cand Dan Voiculescu <strong>si</strong> Silviu Prigoana sunt admirati in special <strong>de</strong><br />
PSD-isti.<br />
Citind graficele <strong>si</strong> tabelele anexate veti <strong>de</strong>scoperi <strong>si</strong> alte profile<br />
interesante: Bogdan Olteanu place teribil PD-istilor; Ludovic Orban e<br />
admirat ma<strong>si</strong>v <strong>de</strong> femeile din Bucuresti; unul din 5 fani ai lui Adrian<br />
Nastase e PD-ist; Adrian Cioroianu e apreciat foarte mult <strong>de</strong> PSD-isti.<br />
In galeria elitelor romanesti se regasesc <strong>si</strong> numeroase personaje<br />
exotice: Silviu Prigoana <strong>si</strong> Irinel Columbeanu sunt oameni <strong>de</strong> afaceri<br />
ce starnesc multe <strong>si</strong>mpatii. Nicoleta Luciu ocupa un loc important pe
podiumul preferintelor personalitatilor din societatea civila, Nicolae<br />
Guta ocupa locul 6 in preferintele artistilor din muzica; aproape 1<br />
din 3 oameni o mentioneaza pe Elena Udrea ca cea mai sexy persoana<br />
publica din tara; Marius Tuca este un important personaj al culturii<br />
romane.<br />
In comentariul sau, profesorul Sorin Adam Matei <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea<br />
Purdue, Indiana, SUA, compara ierarhiile obtinute cu pozitia astrelor<br />
in univers, reu<strong>si</strong>nd o fascinanta analiza, iar colegul Codrin Scutaru<br />
<strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea Bucuresti contureaza profilele microbistilor<br />
romani pe baza corelarii <strong>si</strong>mpatiilor sportive cu cele politice.<br />
Cu respect,<br />
Bruno Stefan ? presedinte BCS<br />
Sondajul poate fi accesat <strong>si</strong> pe<br />
http://sondaje.info/wp-content/uploads/2007/09/galeria-valorilor-romanesti.pdf<br />
ga<strong>si</strong>ti GRATUIT revista Invitatie in Carpati nr. 82 la http://iic.alpinet.org;<br />
88 pagini A4, 13 harti, 114 fotografii: trasee in Muntii Rodnei <strong>si</strong> Suhard; noutati<br />
pe creasta <strong>de</strong> vest a Fagarasului; creasta Muntilor Berzunti; cea mai mare ciuperca<br />
din Romania; pesteri din Muntii Rodnei <strong>si</strong> Fagarasului; bibliografie montana la zi.<br />
tot GRATUIT, ghiduri cu harti la zi: Retezat, Fagarasului, Bucegi, Macin,<br />
Latoritei, Tibles, Maramuresului, Paring, Dobrogea, Locvei, Berzunti. Suntem<br />
enciclopedia geografica a Romaniei; informatii foarte utile pentru cei care sunt la<br />
scoala (sau facultate <strong>de</strong> profil). Informatii complete, in premiera; <strong>si</strong>ngura<br />
reprezentare fotografica explicata a tarii. Bucurati-va <strong>de</strong> splendorile Romaniei;<br />
macar vizual.<br />
Opera Nationala Româna din Ia<strong>si</strong> va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea 2007-2008 cu un concert<br />
extraordinar, care va avea loc miercuri, 3 octombrie 2007, orele 19,00, in sala<br />
"Ion Baciu" a Filarmonicii “Moldova” Ia<strong>si</strong>. Ne face placere sa anuntam ca pentru<br />
acest eveniment am invitat un nume important al muzicii <strong>de</strong> opera, o soprana<br />
cunoscuta pe marile scene ale lumii: Leontina Vaduva. Alaturi <strong>de</strong> orchestra <strong>si</strong> corul<br />
Operei, artista va interpreta pagini muzicale care i-au adus elogiul criticii<br />
muzicale internationale <strong>si</strong> va crea, suntem <strong>si</strong>guri, o seara <strong>de</strong> neuitat pentru<br />
publicul iesean. Alaturi <strong>de</strong> soprana Leontina Vaduva pe scena vor fi prezente<br />
orchestra <strong>si</strong> corul Operei Nationale Romane Ia<strong>si</strong>.<br />
Conducerea muzicala: Leonard Dumitriu<br />
Maestru <strong>de</strong> cor: Valeriu Gâ<strong>de</strong>i<br />
În vreme ce parlamentarii vor să salveze castelul, iar Ministrul Culturii susţine<br />
înstrăinarea acestei valori naţionale, locuitorii din Bran vă invită pe<br />
proprietatea lor <strong>de</strong> mare tradiţie românească, prezentându-va programul<br />
„Festivalului brânzei şi pastramei" :<br />
Sâmbătă, 29 septembrie 2007<br />
Ora 10.00 – Hanul Bran - Întâlnirea crescătorilor <strong>de</strong> animale din zona Bran cu<br />
conducătorii asociaţiilor profe<strong>si</strong>onale şi cu şefii instituţiilor <strong>de</strong> specialitate
din ju<strong>de</strong>ţul Braşov.<br />
Simpozion: „Rolul transhumanţei în civilizaţia românească"; „Istoricul şi<br />
tradiţionalitatea brânzei <strong>de</strong> burduf <strong>de</strong> Bran"; Înmânarea către crescătorii <strong>de</strong><br />
animale din zona Bran a licenţelor <strong>de</strong> produse tradiţionale.<br />
Ora 15.00 - Platoul Inima Reginei: Deschi<strong>de</strong>rea Expoziţiei Gastronomice cu vânzarea<br />
produselor <strong>de</strong> brânză şi pastramă; Spectacol Folcloric „Răvăşitul oilor"<br />
Duminică, 30 septembrie 2007<br />
Platoul Inima Reginei<br />
Ora 10.00: Expoziţie animale - Prezentare <strong>de</strong> rase ovine, vânzare şi schimb <strong>de</strong><br />
berbecei;<br />
Ora 11.00: Evaluarea pe specii a celor mai frumoase exemplare.<br />
Ora 12.00: Expoziţie Canină.<br />
Premierea celor mai frumoase animale.<br />
Ora 13.00: Recital Petrică Mâtu Stoian<br />
Ora 14.00: Degustarea şi premierea celor mai bune produse <strong>de</strong> brânză şi pastramă.<br />
Ora 15.00: Spectacol Folcloric: Elena Merişoreanu, Elisabeta Turcu, Ansamblul<br />
Folcloric „Moecelul"<br />
.<br />
Premiul Apollinaire,<br />
cel mai important premiu <strong>de</strong> poezie din Franþa,<br />
i-a fost acordat Lin<strong>de</strong>i Maria Baros<br />
Înfiinþat în 1941, Premiul Apollinaire încoroneazã în fiecare an « dincolo <strong>de</strong> orice<br />
dogmatism scolastic sau tehnicã literarã, un volum caracterizat prin originalitate<br />
ºi mo<strong>de</strong>rnitate ». Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat cel mai important premiu <strong>de</strong> poezie din Franþa, un<br />
Goncourt al poeziei, el este înmânat câºtigãtorului în cadrul unei ceremonii<br />
fastuoase. Juriul, care este ales pe viaþã, ia în discuþie numai cãrþile poeþilor<br />
consacraþi, unanim recunoscuþi. De-a lungul anilor, în palmaresul acestui premiu sau<br />
numãrat, printre alþi laureaþi prestigioºi, Hervé Bazin, Léopold Sedar Senghor,<br />
Anise Koltz, Lionel Ray.<br />
Anul acesta, premiul i-a fost acordat poetei Linda Maria Baros, pentru volumul « La<br />
Maison en lames <strong>de</strong> rasoir », Cheyne éditeur, 2006 (« Casa din lame <strong>de</strong> ras »,<br />
Editura <strong>Carte</strong>a Româneascã, 2006). Ceremonia <strong>de</strong> premiere va avea loc pe 16 octombrie<br />
2007 la hotelul Claret din Paris.<br />
La 26 <strong>de</strong> ani, Linda Maria Baros este cel mai tânãr laureat al Premiului<br />
Apollinaire.<br />
Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al<br />
Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni, <strong>si</strong> cu<br />
sprijinul APLER, organizeaza marti, 2 octombrie, ora 14.00, in Rotonda Muzeului<br />
National al Literaturii Romana (Bucuresti, Bd. Dacia, nr. 12), conferinta <strong>de</strong> presa<br />
intitulata „Contributia scriitorilor evrei in cultura romana” – generic sub care,<br />
in perioada 17-24 septembrie 2007, Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana a <strong>de</strong>sfasurat<br />
un turneu <strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi publice in Israel. Mentionam ca turneul<br />
israelian a fost organizat in colaborare cu Univer<strong>si</strong>tatea Ebraica, Cinemateca <strong>si</strong><br />
Centrul Cultural din Ierusalim, Centrul <strong>de</strong> Studiere a Istoriei Evreilor din<br />
Romania, Asociatia Scriitorilor Israelieni <strong>de</strong> Limba Romana, Centrul Cultural din<br />
Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul I<strong>de</strong>ea Europeana a fost organizat in cadrul<br />
programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana <strong>si</strong> a cuprins discutii,<br />
<strong>de</strong>zbateri, polemici, lecturi publice care au avut loc la Tel Aviv, Ierusalim <strong>si</strong><br />
Haifa, sub semnul Clubului I<strong>de</strong>ea Europeana. Au fost lansate carti aparute sub egida<br />
Editurii I<strong>de</strong>ea Europeana, revista Contemporanul. I<strong>de</strong>ea Europeana – veche publicatie<br />
nationala <strong>de</strong> un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
infiintare <strong>si</strong> care este editata <strong>de</strong> Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana.<br />
Protagonistii turneului au fost poetul, romancierul <strong>si</strong> eseistul Aura Christi,<br />
editorul Andrei Potlog, scriitorii <strong>si</strong> carturarii Leon Volovici, Costel Safirman,
George Voicu, Moshe I<strong>de</strong>l, Andrei Fischof, Eran Shela, Ma<strong>de</strong>leine Davidsohn, Biti<br />
Caragiale, Francisca Stoleru, Shaul Carmel <strong>si</strong> altii.<br />
In cadrul acestui turneu au fost lansate cateva volume aparute la Editura I<strong>de</strong>ea<br />
Europeana: De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi – o carte-eveniment semnata <strong>de</strong> Leon<br />
Volovici, Religia viului <strong>si</strong> Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin <strong>de</strong> Aura Christi, „Problema<br />
evreiasca”, Scriitori evrei din Romania <strong>si</strong> Avangarda romaneasca <strong>de</strong> Ovidiu Morar<br />
s.a.<br />
Intre 27 <strong>si</strong> 30 septembrie la Centrul National al Dansului din Bucuresti, vor putea<br />
fi vazute paisprezece spectacole in cadrul Zilelor dansului „Restart 07“ Zilele<br />
Dansului,. Conceput ca o retrospectiva care aduna citeva dintre cele mai<br />
semnificative spectacole <strong>de</strong> dans contemporan din anul 2006 <strong>si</strong> 2007, manifestarea<br />
artistica este prima <strong>de</strong> acest tip din sfera dansului contemporan autohton, care are<br />
in program aproximativ patru spectacole in fiecare zi, intre orele 19.00 <strong>si</strong> 22.00.<br />
Evenimentul reuneste artisti consacrati <strong>si</strong> altii la inceputul carierei. In afara<br />
<strong>de</strong> momentele <strong>de</strong> dans artistic, evenimentul mai cuprin<strong>de</strong> <strong>si</strong> citeva proiectii ale<br />
unor pelicule: premiera „Fara cuprins“, regizata <strong>de</strong> Ion Dumitrescu, <strong>si</strong><br />
„Manufacturing“, <strong>de</strong> Paul Dunca.<br />
INVITATIE<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />
din New York (Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 28 Septembrie 2007, ora 7:00 PM<br />
La resedinta Pr.Prof. Theodor Damian: 30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, New York<br />
(Tren R, V, G pana la statia 46th St ., Astoria, Queens)<br />
La o seara <strong>de</strong> poezie cu poetii Theodor Damian <strong>si</strong> Alex Amalia Calin<br />
Vor prezenta Prof. Th. Damian <strong>si</strong> criticul literar M.N. Rusu<br />
Urmeaza receptie<br />
Pentru <strong>de</strong>talii sunati la tel. 917-892-6013<br />
DEMONSTRÂND ARMONIA MULTICULTURALITĂŢII<br />
Reţeaua <strong>de</strong> antene locale, <strong>si</strong>turi personale sau ale unor instituţii şi publicaţii<br />
on-line care s-a creat şi se amplifică în jurul Portalului nostru <strong>de</strong> „<strong>Carte</strong> <strong>si</strong><br />
<strong>Arte</strong>” începe să realizeze ceea ce ne-am propus <strong>de</strong> la început:<br />
HARTA CULTURALĂ A ROMÂNIEI CONTEMPORANE<br />
prin care Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc îşi continuă colaborarea în<br />
iniţiative conjugate cu cele ale Asociaţiei Comunelor din România pentru afirmarea<br />
conceptului european <strong>de</strong> „Multiculturalitate” ce <strong>de</strong>vine <strong>si</strong>mbolul continentului<br />
nostru pentru anul 2008.<br />
După întrunirea din primăvară, <strong>de</strong> la Buşteni, un<strong>de</strong> portalul a fost lansat cu<br />
precă<strong>de</strong>re pentru localităţile din centrul ţării, cu prilejul Zilelor Comunei<br />
Cumpăna din ju<strong>de</strong>ţul Constanţa, <strong>de</strong>mersul cultural interactiv pe care îl realizăm s-a<br />
împlinit prin lansarea hărţii virtuale pentru ju<strong>de</strong>ţele din zona <strong>de</strong> sud-est a<br />
României.<br />
Manifestare pregnantă, adunând participanţi din ţară şi străinătate într-o comună<br />
dobrogeană a cărei <strong>de</strong>zvoltare armonioasă se bazează tocmai pe multiculturalitatea<br />
ce au venit să o salute şi să contribuie la ea reprezentanţi ai unor localităţi<br />
înfrăţite din Austria, Belgia, Bulgaria, Turcia, ai unor asociaţii precum cea <strong>de</strong><br />
Colaborare Transfrontalieră în Regiunea Dunării şi cea a Educatorilor Catolici din<br />
Austria, ai unor formaţii celebre din Moldova şi Tran<strong>si</strong>lvania, această sărbătoare<br />
locală a <strong>de</strong>venit şi loc <strong>de</strong> <strong>de</strong>cernare a celor două<br />
DIPLOME DE EXCELENŢĂ PENTRU VALORI CULTURALE<br />
pe care le acordăm anual unor înfăptuiri <strong>de</strong>osebite.<br />
Astfel, împreună cu medalia comemorativă a celor două veacuri în care apare ca<br />
primă publicaţie în limba română revista „Albina româneasca”, diploma <strong>de</strong> excelenţă
a fost acordată:<br />
„Pentru eficienţa politicilor culturale locale prin care a reabilitat activitatea<br />
aşezămintelor comunale şi participarea cetăţenească la succesul lor, Doamnei<br />
MARIANA GÂJU – primarul comunei CUMPĂNA”, iar<br />
„Pentru consecvenţa politicii <strong>de</strong> coagulare a valorilor culturale contemporane<br />
româneşti din toate categoriile şi <strong>de</strong> pe toate meridianele lumii, în slujba<br />
unităţii culturale a românilor din ţară şi <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni, Domnului LUCIAN HETCO,<br />
editorul revistei AGERO” .<br />
Exprimând aceeaşi apreciere pentru o consecventă strădanie culturală într-un sat<br />
meritoriu <strong>de</strong> pe harta României, ca şi pentru o revistă ce apare în străinătate dar<br />
îi leagă sufleteşte pe toţi cei care-şi <strong>si</strong>mt responsabilitatea faţă <strong>de</strong> cultura lor<br />
naţională, distincţiile acordate <strong>de</strong> Fundaţia Episcopul Grigorie Leu - Mişcare<br />
pentru Progresul Satului Românesc şi Asociaţia Comunelor din România ple<strong>de</strong>ază<br />
pentru afirmarea noastră culturală în contextul multiculturalităţii europene.<br />
(www.carte<strong>si</strong>arte.ro)<br />
În Bucureşti, pe 26 septembrie la ora 18.00 în Piaţa George Enescu se va inaugura<br />
ediţia 2007 a cunoscutei manifestări ”Vienna Mu<strong>si</strong>c Film Festival, încercând să<br />
aducă într-un spaţiu al muzicii bucureştene un crâmpei din oraşul muzicii. Timp <strong>de</strong><br />
cinci zile vor fi prezentate piese <strong>de</strong> mare interes ale creaţiei muzicale<br />
internaţionale, iar proiecţiile <strong>de</strong> film vor fi precedate <strong>de</strong> recitaluri <strong>de</strong> muzică<br />
live. Ăn acelaşi timp, Viena va veni cu standuri cu produse <strong>de</strong> patiserie, cafenele<br />
şi terase în completarea atmosferei culturale.<br />
În Jimbolia, pe strada Lorena, poetul Petre Stoica a organizat cu ajutorul<br />
primăriei un muzeu al presei româneşti, după mo<strong>de</strong>lul unuia care există în<br />
Germania, la Aachen adunând aici ziare, almanahuri, calendare, manifeste <strong>de</strong> pe<br />
actualul teritoriu al României, indiferent <strong>de</strong> limba în care au fost tipărite,<br />
colecţii rare din secolul al XVIII-lea<br />
Muzeul poartă numele lui Sever Bocu, fruntaşul bănăţean, gazetar la„Tribuna” -<br />
Arad, „România Mare” - Kiev, „Vestul” şi „Voinţa Banatului” – Timişoara. La un fost<br />
liceu industrial, <strong>de</strong> multă vreme pără<strong>si</strong>t, plasticiana şi arhitecta Mihaela<br />
Şchiopu,a făcut schiţele ulteriorului muzeu.<br />
În curând, instituţia proaspăt <strong>de</strong>schisă va începe să găzduiască colocvii,<br />
expoziţii şi alte manifestări culturale<br />
„Festivalul dintre blocuri" eveniment <strong>de</strong> cultură urbană ce se înscrie în campania<br />
Kartier, iniţiată în Bucureşti <strong>de</strong> Centrul <strong>de</strong> Tineret al Bibliotecii Metropolitane a<br />
avut loc în parcul aflat în spatele Palatului <strong>de</strong> Justiţie, botezat „Trifoiul" chiar<br />
cu această ocazie. Bucureştenii au avut parte <strong>de</strong> concursuri sportive <strong>de</strong> trial<br />
biking, street-dance şi street-ball, concerte hip-hop şi folk, <strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong><br />
break-dance, vizionări <strong>de</strong> filme în nocturnă şi lansări <strong>de</strong> carte.<br />
În programul Sibiu – Capitală europeană 2007 a avut loc o premieră-eveniment:<br />
"Faust" <strong>de</strong> Goethe, în regia lui Silviu Purcărete. Într-o hală transformată într-un<br />
spaţiu neconvenţional pentru artele spectacolului, publicul este amestecat cu<br />
interpreţii Reprezentaţia va <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Festivalul Naţional <strong>de</strong> Teatru şi a primit<br />
oferte <strong>de</strong> turneu în Germania, Ru<strong>si</strong>a, Scoţia, SUA.<br />
Ritual popular românesc la ONU<br />
Artista americană <strong>de</strong> origine română Lia Lungu a prezentat la concertul din Central
Park, New York, prilejuit <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea se<strong>si</strong>unii <strong>de</strong> toamnă a ONU, spectacolul<br />
<strong>de</strong>spre tradiţia naşterii la români. Organizat anual <strong>de</strong> Ziua Naţiunilor Unite pentru<br />
Pace, acesta este spectacolul care <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> Se<strong>si</strong>unea ONU <strong>de</strong> toamnă <strong>de</strong> la New York.<br />
El are loc în Bandshell, cea mai prestigioasă scenă <strong>de</strong> spectacole din Central Park,<br />
se <strong>de</strong>sfăşoară <strong>de</strong>-a lungul întregii zile, are un ceremonial special <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re cu<br />
parada naţiunilor, un<strong>de</strong> sunt prezenţi reprezentaţii diplomatici. Cuvântul <strong>de</strong> salut<br />
la spectacol a fost rostit <strong>de</strong> secretarul general al ONU, Ban Ki-moon. Lia Lungu a<br />
fost invitată pentru a cincea oară în acest spectacol şi a prezentat un moment din<br />
ritualul <strong>de</strong> naştere: «Cântec <strong>de</strong> leagăn», «Descântec <strong>de</strong> noroc» şi «Jocul pruncului»,<br />
purtând în spate un leagăn în care româncele din Banat îşi cresc pruncii. Lia<br />
Lungu a făcut parte din Ansamblul Banatul şi a cântat la Opera Naţională din<br />
Timişoara. Are şapte albume editate <strong>de</strong> Electrecord. În Statele Unite a cântat,<br />
printre altele, la Lincoln Center, prima oară în 1996.<br />
CEA MAI LARG DESFĂŞURATĂ EDIŢIE A FESTIVALULUI GEORGE ENESCU<br />
Festivalul a început la 1 septembrie întrunind pe parcurs orchestrele <strong>si</strong>mfonice:<br />
Filarmonica din Oslo, dirijată <strong>de</strong> Jukka – Pekka Sasaraste, cu programul Stravinsky,<br />
Enescu – Suita a III-a pentru orchestră – Bartok şi Ravel: Orchestre <strong>de</strong> Paris şi<br />
dirijorul Christoph Eschenbach cu Debussy şi Dvorak; Filarmonica Arturo Toscanini<br />
şi Lawrence Foster cu Enescu – Simfonia III: Filarmonica din München cu Ion Marin<br />
cântând Enescu – Simfonia I, Hin<strong>de</strong>mith, Prokofiev şi Orff; Orchestra Naţională<br />
Rusă, condusă, pe rând, <strong>de</strong> Charles Dutoit şi Cristian Man<strong>de</strong>al; şi Valery Gergiev cu<br />
a sa Rotterdam Philharmonic Orchestra in Mahler; şi Enescu – Suita pentru orchestra<br />
nr. 2.<br />
De asemenea, concertele camerale <strong>de</strong> noapte <strong>de</strong> la Ateneul Român au oferit unei săli<br />
arhipline programe <strong>de</strong> mare fineţe şi rafinament. Cristian Man<strong>de</strong>al a condus<br />
Orchestra <strong>de</strong> cameră a Filarmonicii George Enescu în monumentala Artă a fugii <strong>de</strong><br />
J.S. Bach/ Erich Bergel; apoi, Europa galante, condus <strong>de</strong> Fabio Lui<strong>si</strong>, Ansamblul<br />
Hesperion XXI, condus <strong>de</strong> Jordi Savaal, şi Münchener Bachsolisten, dirijor Gerd<br />
Schaller. Virtuozii din Bucureşti, sub bagheta lui Paul Goodwin; Zukerman Chamber<br />
Players – care au inclus în programul lor şi Trio-ul pentru corzi "Auba<strong>de</strong>"<strong>de</strong> Enescu<br />
şi Trio-ul Beaux Arts – care a oferit o ver<strong>si</strong>une a lucrării "Serena<strong>de</strong> Lonaine" <strong>de</strong><br />
George Enescu! Duo-ul Martha Argerich şi Nelson Freire şi marea satisfacţie oferită<br />
<strong>de</strong> Murrai Perahia. Lista soliştilor începe cu Boris Berezovsky şi Ab<strong>de</strong>l – Rahaman<br />
el Bacha, continuând cu Pinchas Zukerman şi Martha Argerich, Leonidas Kavakos,<br />
Evgeni Kis<strong>si</strong>n, Joshua Bell şi Steven Isserlis – solist în Simfonia concertantă<br />
pentru violoncel şi orchestră <strong>de</strong> George Enescu. London Symphony Orchestra, sub<br />
bagheta celebrului dirijor englez Sir Colin Davis, impreuna cu pianistul rus Evgeny<br />
Kis<strong>si</strong>n, au evoluat vineri cu mare succes la Sala Palatului.<br />
Festivalul International "George Enescu" s-a incheiat tot la Sala Palatului, cu<br />
concertul <strong>de</strong> gală în care, sub bagheta dirijorului Ion Marin au evoluat Orchestra<br />
Filarmonicii din München, Corul Filarmonicii bucurestene, condus <strong>de</strong> Io<strong>si</strong>f Ion<br />
Prunner, Corul National <strong>de</strong> Camera "Madrigal", condus <strong>de</strong> maestrul Marin Constantin,<br />
<strong>de</strong> asemenea soprana Simina Ivan, tenorul Cosmin Ifrim, basul Stefan Ignat.<br />
ZILELE COMUNEI COGEALAC<br />
Primarul comunei Cogealac Ion Soare impreuna cu toti con<strong>si</strong>lierii locali ii invita<br />
pe cei ce iubesc Dobrogea <strong>si</strong> traditiile multiculturale ale zonei sa fie alaturi <strong>de</strong><br />
ei in zilele 28 - 30 septembrie.<br />
Ansamblurile artistice romane <strong>si</strong> aromane din localitate vor evolua alaturi <strong>de</strong><br />
cunoscuti cantareti <strong>de</strong> muzica usoara <strong>si</strong> populara, <strong>de</strong> ansamblul As<strong>si</strong>ros din Grecia,<br />
calusarii <strong>de</strong> la O<strong>si</strong>ca Mica - Olt, fetele <strong>de</strong> la Capalna, fanfara Cernavoda,<br />
ansamblurile din Cumpana <strong>si</strong> Harsova.<br />
ZILELE COMUNEI COGEALAC<br />
Primarul comunei Cogealac Ion Soare impreuna cu toti con<strong>si</strong>lierii locali ii invita<br />
pe cei ce iubesc Dobrogea <strong>si</strong> traditiile multiculturale ale zonei sa fie alaturi <strong>de</strong><br />
ei in zilele 28 - 30 septembrie.
Ansamblurile artistice romane <strong>si</strong> aromane din localitate vor evolua alaturi <strong>de</strong><br />
cunoscuti cantareti <strong>de</strong> muzica usoara <strong>si</strong> populara, <strong>de</strong> ansamblul As<strong>si</strong>ros din Grecia,<br />
calusarii <strong>de</strong> la O<strong>si</strong>ca Mica - Olt, fetele <strong>de</strong> la Capalna, fanfara Cernavoda,<br />
ansamblurile din Cumpana <strong>si</strong> Harsova.<br />
Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” <strong>si</strong> revista Lumina Lina<br />
din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
Invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literature<br />
Vineri 21 Septembrie 2007, ora 7:00 PM<br />
La resedinta Pr. Prof. Theodor Damian<br />
30-18 50th Street, Wood<strong>si</strong><strong>de</strong>, New York<br />
(Tren R, V, G pina la statia 46th St ., Astoria, Queens)<br />
La lansarea revistei Lumina Lina, Nr. 2 <strong>si</strong> 3/ din 2007<br />
Vor prezenta Prof. Th. Damian <strong>si</strong> Criticul literar M.N. Rusu<br />
Ju<strong>de</strong>tul Dolj,municipiul Craiova,Muzeul <strong>de</strong> Arta Craiova.Vineri 21 septembrie,ora 12,<br />
in salile Muzeului <strong>de</strong> Arta Craiova va avea loc vernisajul Expozitiei Grigore<br />
Patrichi Smulti, 70 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> viata <strong>si</strong> 45 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera artistica.Vor fi expuse<br />
42 <strong>de</strong> lucrari <strong>de</strong> sculptura in piatra <strong>si</strong> lemn <strong>si</strong> 30 <strong>de</strong> lucrari <strong>de</strong> grafica.Expozitia<br />
face parte din Programul 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima sculptura mo<strong>de</strong>rna din lume:<br />
Sarutul, <strong>de</strong> Constantin Brancu<strong>si</strong>, ce se <strong>de</strong>ruleaza anul acesta.Director Florin<br />
Rogneanu
Zilele Bucureştiului<br />
vor ţine <strong>de</strong> vineri 20 septembrie până duminică 23 septembrie şi se vor încheia cu<br />
spectacolul "Nopţi albe".<br />
Alături <strong>de</strong> Paris, Roma, Madrid, Bruxelles şi Riga, Bucureştiul va realiza pentru<br />
prima oară în Piaţa Constituţiei, pe cheiul Dâmboviţei şi în Centrul Istoric, în<br />
zonele reabilitate <strong>de</strong> pe Lipscani şi Smârdan un spectacol care va începe sâmbătă,<br />
la ora 18.00, şi se va termina duminică, la patru dimineaţa.<br />
Arcul <strong>de</strong> Triumf va fi <strong>de</strong>schis şi el toată noaptea, astfel încât oricine poate să<br />
vadă Bucureştiul <strong>de</strong> pe el. Teatrul „O<strong>de</strong>on" va ieşi pentru o noapte în stradă, pe<br />
platoul din faţă, şi va pune în scenă „Milonga Pu blica”. Celelalte teatre din<br />
Capitală vor fi şi ele <strong>de</strong>schise, începând cu ora 19.00, iar la ArCuB se va juca<br />
piesa „Străini în noapte", <strong>de</strong> Radu Beligan.<br />
Muzeele din Capitală vor fi <strong>de</strong>schise toată noaptea, iar accesul vizitatorilor va fi<br />
liber, în toate instituţiile culturale bucureştene.<br />
Opera Naţională Română Cluj-Napoca <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> stagiunea 2007-2008 cu opereta<br />
americană "Candi<strong>de</strong>", <strong>de</strong> Leonard Bernstein, reprezentaţia urmând să aibă loc în 3<br />
octombrie, cu începere <strong>de</strong> la ora 19.00. În octombrie vor mai fi programate<br />
spectacolele "My Fair Lady", "Carmina Burana", "Carmen" (balet), "Trubadurul" şi<br />
"Bărbierul din Sevilla".<br />
Dan Grigore a sarbatorit 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera artistica<br />
In varsta <strong>de</strong> 64 <strong>de</strong> ani, marele nostru pianist a sustinut un concert aniversar la<br />
Sala Palatului.<br />
Nascut pe 6 august 1943, maestrul Dan Grigore <strong>si</strong>-a aniversat 50 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera<br />
pianistica printr-un eveniment cu totul <strong>de</strong>osebit din cadrul Festivalului „Enescu”:<br />
Un concert <strong>de</strong> factura <strong>de</strong>osebita care a avut loc la Sala Palatului, in ziua <strong>de</strong> 14<br />
septembrie 2007.<br />
Dan Grigore a cantat in compania Orchestrei Filarmonicii din Dresda <strong>si</strong> a<br />
dirijorului spaniol Rafael Frühbeck <strong>de</strong> Burgos. In program: celebra Rapsodie <strong>de</strong><br />
Serghei Rahmaninov, pe o tema <strong>de</strong> Paganini.<br />
Rezolutie europeana pentru limba romana<br />
-- Parlamentul European va lua in <strong>de</strong>zbatere o rezolutie in care se cere protejarea<br />
limbii romane in statele care oprima romanii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni<br />
Europarlamentarul roman Roberta Anastase (PPE-DE, PD) a <strong>de</strong>pus la Parlamentul<br />
European un proiect <strong>de</strong> rezolutie cu privire la protejarea limbii romane in<br />
contextul promovarii multilingvismului <strong>si</strong> a diver<strong>si</strong>tatii culturale<br />
Antologie <strong>de</strong> Radu Carneci - Totem - Poezie francofona din Africa <strong>si</strong> Caraibe<br />
ISBN 973-577-478-X<br />
„Poeziile cuprinse în Antologie exprima realitatiile africane, oglin<strong>de</strong>sc i<strong>de</strong>alurile<br />
africane: lupta pentru in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta impotriva imperialismului cu mii <strong>de</strong> fete, dar
<strong>si</strong> iubirile <strong>si</strong> visurile africane: patria <strong>si</strong> pamantul, femeia iubita, omul <strong>si</strong><br />
moartea. Iata teme comune tuturor oamenilor inca <strong>de</strong> la aparitia lui homo sapiens.<br />
Apoi, mai este vorba <strong>de</strong>spre stilul poeziei africane […] E stilul Africii negre,<br />
stil pe care il aflam in dans, muzica, sculptura <strong>si</strong> care se caracterizeaza in mod<br />
esential prin imagine <strong>si</strong>mbolica <strong>si</strong> ritm. Ma refer la un ritm care anima cantecul,<br />
care nu e o <strong>si</strong>metrie monotona, ci <strong>si</strong>ncopa <strong>si</strong> contratimp, asa cum sunt semnele<br />
vietii inse<strong>si</strong><br />
Interculturalitate pe PLAI bănăţeanÎn perioada 14 – 16 septembrie 2007 se va<br />
<strong>de</strong>sfăşura, la Timişoara, la Muzeul Satului Bănăţean, Festivalul Intercultural PLAI,<br />
organizat <strong>de</strong> Asociaţia Culturală Sunet Ambianţă Timişoara în parteneriat cu<br />
Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Timiş, Con<strong>si</strong>liul Local Timişoara, Institutul Cultural Român,<br />
Centrul Cultural Francez, Ambasada Ţărilor <strong>de</strong> Jos şi Autoritatea Naţională pentru<br />
Tineret.<br />
PLAI, ajuns la a doua ediţie, înseamnă trei zile <strong>de</strong> proiecţii <strong>de</strong> filme<br />
experimentale, <strong>de</strong>monstraţii <strong>de</strong> jonglerie, dans contemporan, workshopuri <strong>de</strong><br />
percuţie, concerte ale unor artişti celebri.<br />
Pe afişul festivalului sunt prezenţi Paco <strong>de</strong> Lucia, legendă vie a flamenco-ului,<br />
aflat în premieră în România, cunoscutul violonist francez Jean-Luc Ponty, solista<br />
tibetană Yungchen Lhamo, <strong>de</strong>numită <strong>de</strong> Dalai Lama “vocea Tibetului”, dinamicii<br />
muzicieni maghiari <strong>de</strong> la Ternipe, trupa germană experimentală Pentatones, formaţia<br />
Dullemajik, care va interpreta muzică luxemburgeză veche, vibrafonistul american <strong>de</strong><br />
origine israeliană Eldad Tarmu împreună cu Chamber Jazz Ensamble, fosta vocalistă<br />
<strong>de</strong> la Blazzaj Cristina Păduraru, muzicianul german <strong>de</strong> Balkan beat Äl Jawala,<br />
premiat la numeroase festivaluri<br />
Comunicarea internaţională şi promovarea limbilor naţionale<br />
În Uniunea Europeană, prin <strong>de</strong>finiţie o unitate în diver<strong>si</strong>tate, sunt 27 <strong>de</strong> state şi<br />
23 <strong>de</strong> limbi oficiale şi, neîndoielnic, extin<strong>de</strong>rile viitoare vor înscrie altele noi.<br />
Depăşirea barierelor lingvistice, necesară pentru o comunicare optimă, beneficiază<br />
<strong>de</strong> aportul tehnologiilor informatice, în afara cărora este <strong>de</strong> neimaginat<br />
durabilitatea oricărei strategii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare. Masa rotundă cu tema “Tehnologiile<br />
lingvistice, o prioritate a prezentului, o nece<strong>si</strong>tate a viitorului: contribuţii,<br />
direcţii <strong>de</strong> acţiune şi proiecte româneşti””, organizată <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Română, cu<br />
participarea domnului Leonard Orban, Comisar European pentru Multilingvism, a pus<br />
în <strong>de</strong>zbatere problemele specifice cercetării aca<strong>de</strong>mice din domeniile informaticii<br />
şi lingvisticii, care să răspundă eficient exigenţelor comunicării europene.<br />
Programul SEI<br />
Sistemul Educaţional Informatizat este un program complex iniţiat <strong>de</strong> Ministerul<br />
Educaţiei şi Cercetării, al cărui obiectiv <strong>de</strong> bază îl reprezintă susţinerea<br />
procesului <strong>de</strong> predare-învăţare în învăţământul preuniver<strong>si</strong>tar cu tehnologii <strong>de</strong><br />
ultimă oră. Programul sprijină obiectivele reformei educaţionale în conformitate cu<br />
planul <strong>de</strong> acţiune eEurope 2005, <strong>de</strong>marat <strong>de</strong> Uniunea Europeană ca parte a iniţiativei<br />
europene eLearning.<br />
Programul este implementat <strong>de</strong> un parteneriat public-privat. Principalele companii<br />
implicate în implementarea SEI sunt SIVECO România, HP şi IBM.<br />
Castigatorii Galei Tanarului Actor HOP 2007
Editia din 2007 a Galei Tanarului Actor HOP s-a încheiat în seara <strong>de</strong> 4 septembrie.<br />
In urma <strong>de</strong>liberarii juriului format din Felix Alexa (regizor), Alexandru Berceanu<br />
(regizor), Andreea Bibiri (actrita), Florin Fieroiu (coregraf) <strong>si</strong> Cristina Modreanu<br />
(critic <strong>de</strong> teatru), s-au <strong>de</strong>semnat castigatorii:<br />
• Premiul pentru cel mai bun actor – RADU IACOBAN – „Mizerie” dupa „Sex, drugs and<br />
rock’n’roll” <strong>de</strong> E. Bogo<strong>si</strong>an<br />
• Premiul pentru cea mai buna actrita – ANA MACOVEI – „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel<br />
Pintilei<br />
• Premiul pentru cel mai bun grup – IN ASTEPTARE, regia Dan Lupu, participa:<br />
LILIANA FARCAS, SORANA HUIDAN, CASIANA SUTEU, DAN LUPU, TUDOR MUNTEANU<br />
• Premiul Sica Alexandrescu – ANIELA PETREANU – „Va urcati la prima?” <strong>de</strong> Teodora<br />
Herghelegiu<br />
Alte premii oferite in cadrul Galei HOP:<br />
• Premiul Timica, oferit in cadrul Asociatiei Master Class <strong>de</strong> Candole Partners –<br />
ANA MACOVEI – „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel Pintilei<br />
• Premiul pentru monolog cla<strong>si</strong>c, oferit <strong>de</strong> actrita Dorina Lazar – NU SE ACORDA<br />
• Premiul „Generatia Asteptata” acordat <strong>de</strong> ziarul Cotidianul, prin reprezentanta<br />
sa, criticul teatral Doamna Lena Boiangiu – AXEL MOUSTACHE – „Ni<strong>si</strong>p in buzunarul <strong>de</strong><br />
la piept”, <strong>de</strong> Victor Dragan<br />
• Premiul „Maria Filotti” – SIMINA COJOCARU – „Un cantec <strong>de</strong> clovn” dupa Jonas<br />
Gar<strong>de</strong>ll<br />
Premiile publicului:<br />
• Cea mai buna actrita – ANA MACOVEI, „Lucruri mici” <strong>de</strong> Gabriel Pintilei<br />
• Cel mai bun actor – RADU IACOBAN – „Mizerie” dupa „Sex, drugs and rock’n’roll” <strong>de</strong><br />
E. Bogo<strong>si</strong>an<br />
• Cel mai bun grup – MOSTENIREA, regia Lucia Muresan, , participa: DORIN IONESCU,<br />
MARIA-ANTOANETA TUDOR, SIMONA FABIAN, CATALIN CIURDAR, XENIA ALINA GRIGORE, CALIN<br />
RADULESCU<br />
Salonul Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică <strong>de</strong> la Sibiu, Ediţia a XII-a<br />
Descriere: Eveniment marcant în peisajul <strong>de</strong> gen, cea <strong>de</strong> a XII-a editie a Salonului<br />
Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică <strong>de</strong> la Sibiu se organizează sub patronajele:<br />
Fe<strong>de</strong>raţiei Internaţionale <strong>de</strong> Artă Fotografică, Asociaţiei Artiştilor Fotografi din<br />
România, National Geographic Romania şi ale Fe<strong>de</strong>raţiei Luxemburgheze <strong>de</strong> Artă<br />
Fotografică. Anul 2007 marchează pentru acest eveniment 10 ani <strong>de</strong> ediţii<br />
neîntrerupte <strong>de</strong>rulate sub patronajul Fe<strong>de</strong>raţiei Internaţionale <strong>de</strong> Artă Fotografică,<br />
dar şi 25 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la prima ediţie a Salonului Internaţional <strong>de</strong> Artă Fotografică,<br />
un sfert <strong>de</strong> veac <strong>de</strong> valoare artistică datorat eforturilor susţinute a mai multor<br />
generaţii <strong>de</strong> fotografi amatori şi profe<strong>si</strong>onişti sau <strong>de</strong> iubitori ai artei<br />
fotografice. Evenimentul se constituie într-o platformă atât pentru seniori cât şi<br />
pentru generaţia douămiismă <strong>de</strong> artişti fotografi, dorindu-se a fi în acelaşi timp<br />
un forum al comunicaţiei între artişti, publicul iubitor <strong>de</strong> artă şi cei ce lucrează<br />
în domeniul IT<br />
Retrospectiva <strong>de</strong> Scenografie Helmut Sturmer, 15 septembrie- 13 octombrie<br />
Uniunea Teatrala din Romania (UNITER) <strong>si</strong> Asociatia Sibiu Capitala Culturala<br />
Europeana 2007 prezinta in perioada 15 septembrie – 13 octombrie ''Retrospectiva <strong>de</strong>
Scenografie Helmut Sturmer'' – un traseu vizual ce marcheaza 40 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> cariera a<br />
unui important artist european, al carui inceput <strong>de</strong> drum a fost la Sibiu.<br />
Expozitia va putea fi vizitata la Casa <strong>de</strong> Cultura a Sindicatelor din Sibiu in<br />
fiecare zi intre orele 10.00 - 18.00, in perioada 15 septembrie - 13 octombrie<br />
2007. Vernisajul va avea loc sambata 15 septembrie la ora 18.30, in spatiul<br />
expozitional, in prezenta mai multor pesonalitati ale lumii culturale, precum:<br />
criticul <strong>de</strong> teatru George Banu, scenograful Visky Andras, regizorul Tompa Gabor <strong>si</strong><br />
scenograful Dragos Buhagiar.<br />
Proiectul se concretizează în realizarea unei expoziţii <strong>de</strong> artă (scenografie -<br />
instalaţii - elemente plastice) şi itinerarea acesteia, producerea şi lansarea unui<br />
catalog album <strong>de</strong> scenografie Helmut Sturmer<br />
Emi<strong>si</strong>unea „Suplimentul <strong>de</strong> cultura“ a implinit un an<br />
In fiecare vineri, <strong>de</strong> la ora 19.05, Radio Ia<strong>si</strong> a difuzat in ultimul an emi<strong>si</strong>unea<br />
realizata <strong>de</strong> revista „Suplimentul <strong>de</strong> cultura“, produsa <strong>de</strong> Anca Baraboi <strong>si</strong> realizata<br />
<strong>de</strong> George Onofrei. Aceasta a inceput pe 14 septembrie un nou sezon. Ziua <strong>de</strong><br />
difuzare ramine aceea<strong>si</strong>: vinerea. Se schimba numai ora: 21.10<br />
DESPRE STAREA EDUCTIEI IN BASARABIA<br />
– Biroul national <strong>de</strong> Statistica al Republicii Moldova informeaza recent ca in tara<br />
sunt 1328 <strong>de</strong> gradinite <strong>de</strong> copii, 101 scoli primare, 679 <strong>de</strong> gimnazii, 316 <strong>de</strong> scoli<br />
medii <strong>si</strong> 406 licee. Numarul profesorilor <strong>si</strong> al educatorilor nu acopera nici 60% din<br />
nece<strong>si</strong>tati. Mai ales in zona rurala a RM <strong>si</strong>tuatia este catastrofala, profesorii<br />
sunt foarte batrani, unii nu au nici un fel <strong>de</strong> studii, multi elevi frecventeaza<br />
scoala doar ocazional, iar violenta, consumul <strong>de</strong> alcool, drogurile <strong>si</strong> prostitutia<br />
au <strong>si</strong> format o intreaga generatie <strong>de</strong> cetateni ai RM.<br />
Tabăra împăcării<br />
Tabăra Frie<strong>de</strong>nsgrund, organizată <strong>de</strong> Dieceza romano-catolică <strong>de</strong> Hil<strong>de</strong>sheim,<br />
Germania, a adunat, în vara acestui an, aproape 100 <strong>de</strong> tineri din mai multe ţări<br />
europene. Tabăra are loc, din 1990, în fiecare an, în altă locaţie, iar <strong>de</strong> două ori<br />
a avut loc şi în România, la Arad şi lângă un schit al Mănă<strong>stiri</strong>i Neamţ, iar în<br />
acest an a avut loc în Ungaria. Frie<strong>de</strong>nsgrund are ca punct <strong>de</strong> pornire i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong><br />
reconciliere, iar ca principiu <strong>de</strong> funcţionare, dictonul benedictin „ora et labora“<br />
- rugăciune şi muncă. Alături <strong>de</strong> tineri din Germania, Ungaria, Polonia, Bieloru<strong>si</strong>a,<br />
Serbia, Ucraina, Lituania, au participat, la ediţia din acest an, şi şase tineri<br />
din România. Tinerii din tabăra Frie<strong>de</strong>nsgrund au ajutat comunitatea „Chemin neuf“<br />
să pregătească un mic castel din nordul Ungariei pentru a fi folo<strong>si</strong>t în scopuri<br />
caritabile şi pentru activităţi ecumenice.<br />
RURAL FILM FEST - FESTIVAL DE FILM ŞI EMISIUNI TV DESPRE LUMEA SATULUI ÎN<br />
CADRUL 'ZILELOR CULTURII ÎN ANINOASA'<br />
salveaza in format PDF<br />
vezi ver<strong>si</strong>unea pentru tiparire<br />
Aninoasa , jud. Dâmboviţa- 12 Septembrie 2007 - Răspunzând unei dinamici fireşti,<br />
realizatorii <strong>de</strong> film documentar şi <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune se apleacă cu un
interes sporit asupra lumii satului. Tocmai <strong>de</strong> aceea vrem să îi cunoaştem, să le<br />
ve<strong>de</strong>m producţiile şi să le acordăm premii.<br />
În cadrul 'Zilelor Culturii în Aninoasa'( 6-8 noiembrie 2007), în organizarea<br />
Primăriei comunei dâmboviţene Aninoasa, a Companiei 'Euro-Art Serv' şi a<br />
Televiziunii 'Columna' Târgovişte se va <strong>de</strong>sfăşura prima ediţie a RURAL FILM FEST.<br />
Sunt aşteptate producţii vi<strong>de</strong>o ( filme documentare, docu-drama şi <strong>de</strong> animaţie),<br />
precum şi emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune( informative, reportaje, divertisment), toate<br />
inspirate <strong>de</strong> lumea satului, din întreaga ţară şi <strong>de</strong> peste hotare. Adresa la care<br />
pot fi trimise lucrările (în format DVD) este: Victor Mihalache , str. Gării,<br />
nr.12, Vulcana-Pan<strong>de</strong>le, jud. Dâmboviţa, cod poştal 137540. Relaţii suplimentare şi<br />
formular <strong>de</strong> înscriere pot fi obţinute dacă scrieţi la mail victormih2005@yahoo.com.<br />
Vor fi acordate diplome, trofee, premii în bani şi obiecte, iar în cadrul<br />
festivalului vor fi organizate proiecţii cu producţiile selecţionate, proiecţii ale<br />
unor filme şi emi<strong>si</strong>uni în afară <strong>de</strong> concurs, întâlniri cu personalităţi ale vieţii<br />
culturale româneşti şi responsabili culturali.<br />
Euro-Art Serv este o companie artistică ce are ca divizii Teatrul pentru copii şi<br />
tineret \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Junior\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\',<br />
revistele \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Scena<br />
Vieţii\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\' şi \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'Scena<br />
Vieţii - Junior\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\'.<br />
Victor Mihalache 0740-643071<br />
I<strong>de</strong>ea Europeana intr-un turneu in Israel<br />
Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al<br />
Romaniei, prin Departamentul pentru Relatiile cu Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni,<br />
organizeaza, in perioada 17-23 septembrie 2007 un turneu <strong>de</strong> conferinte <strong>si</strong> lecturi<br />
publice in Israel. Printre partenerii acestei importante institutii romanesti se<br />
afla Asociatia Scriitorilor Israelieni <strong>de</strong> Limba Romana, Cinemateca din Ierusalim,<br />
Cercul Cultural din Haifa sub egida H.O.R. Haifa. Turneul este organizat in cadrul<br />
programului Contributia scriitorilor evrei in cultura romana <strong>si</strong> cuprin<strong>de</strong> discutii,<br />
<strong>de</strong>zbateri, polemici, lecturi publice care vor avea loc la Tel-Aviv, Ierusalim <strong>si</strong><br />
Haifa, sub semnul Clubului I<strong>de</strong>ea Europeana. Vor fi lansate carti aparute sub egida<br />
Editurii I<strong>de</strong>ea Europeana, revista Contemporanul I<strong>de</strong>ea Europeana – veche publicatie<br />
nationala <strong>de</strong> un real prestigiu, care anul trecut a implinit 125 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
infiintare <strong>si</strong> care este editata <strong>de</strong> Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana.<br />
Protagonistii turneului sunt poetul, romancierul <strong>si</strong> eseistul Aura Christi, editorul<br />
Andrei Potlog, scriitorii Leon Volovici, Eran Shela, Costel Shafirman, Shaul<br />
Carmel, Ma<strong>de</strong>leine Davidsohn, Biti Caragiale, Francisca Stoleru <strong>si</strong> altii.<br />
In cadrul acestui turneu vor fi lansate cateva carti proaspat aparute la Editura<br />
I<strong>de</strong>ea Europeana: De la Ia<strong>si</strong> la Ierusalim <strong>si</strong> inapoi <strong>de</strong> Leon Volovici, Religia viului<br />
<strong>si</strong> Exercitii <strong>de</strong> <strong>de</strong>stin <strong>de</strong> Aura Christi s.a.<br />
CARTI DE REAL INTERES LA CONSTANŢA (1)<br />
Prin romanul „Oamenii lui Ma” la editura „Dada-Constanţa” consemnăm <strong>de</strong>butul<br />
literar al unei cunoscute semnături din lumea ştiinţifică, Doamna Dr. Elvira-<br />
Sînziana Ciufecu, până acum consacrată ca autoare <strong>de</strong> cercetări şi tratate medicale.<br />
Este vorba <strong>de</strong> un roman <strong>de</strong> anticipaţie pe care, intenţionat, nu dorim să-l numim<br />
„ştiinţifico- fantastic” pentru că nu are nici rigiditatea lipsei <strong>de</strong> fantezie a<br />
acestui absolut fantezist gen prin care autori mai puţin dotaţi folosesc<br />
„ştiinţificul” explicându-l tot ştiinţific, adică fără şarm literar, dar nici<br />
speculaţia pe fantezii nesăbuite care frizează incredibilul.<br />
Despre acest roman, în care evoluează personaje interesante folo<strong>si</strong>nd amestecul <strong>de</strong>
nume obişnuite cu nume sugerând onomastica unor lumi paralele, în ciuda faptului că<br />
are pe copertă o imagine galactică ce sugerează şi ea existenţa într-o pluralitate<br />
a lumilor, putem spune chiar, apreciindu-i viziunea filosofică asupra condiţiei<br />
umane, că avem <strong>de</strong>aface cu o literatură foarte realistă. Aşadar, un roman <strong>de</strong><br />
anticipaţie din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al plasării acţiunii în timp, dar şi <strong>de</strong> meditaţie<br />
asupra timpului prezent într-o viziune care face apel la multă responsabilitate şi<br />
la duioasă grijă pentru ceea ce are subtil şi sen<strong>si</strong>bil făptura umană aspirând spre<br />
firesc şi normalitate odată cu progresul tehnic şi negând abrutizarea tehnicistomilitaristă<br />
cu care, din păcate, unii se mândresc şi astăzi. O meditaţie plăcută,<br />
privită din viitor asupra timpului prezent, ridică şi valoarea literară a<br />
scriiturii, dar şi nivelul <strong>de</strong> participare la lectură a cititorului contemporan.<br />
CARTI DE REAL INTERES LA CONSTANŢA (2)<br />
Editura Tomis publică, din textele rămase pe dinafară pe motive <strong>de</strong> cenzură<br />
comunistă, un volum mult mai interesant <strong>de</strong>cât a fost, pe parcursul mai multor<br />
<strong>de</strong>cenii, revista „Tomis” care pendula între îndatorirea partinică <strong>de</strong> a cultiva<br />
„afirmarea muncitoreştii culturi locale” şi tentaţia elitistă <strong>de</strong> a colabora cu<br />
„notorietăţi <strong>de</strong> la centru”.<br />
Cu o a<strong>de</strong>vărată pa<strong>si</strong>une şi pricepere în gă<strong>si</strong>rea senzaţionalului printre hârţoagele<br />
<strong>de</strong> arhivă birocratică a dictaturii, cu un redutabil spirit <strong>de</strong>scoperitor<br />
arhivistic, dar şi ştiinţa selectivă a punerii expre<strong>si</strong>ve în pagină a extrasului <strong>de</strong><br />
document, Virgil Coman, coordonator, în colaborare cu Nicoleta Grigore, realizează<br />
o a<strong>de</strong>vărată frescă kafkiană a mecanismelor cenzurii din anii 19767 – 1977 în<br />
volumul <strong>de</strong> mărturii documentare „TOMIS. Cenzurat/Necenzurat”. Bazându-se pe<br />
subteranul controlului <strong>de</strong> partid care însoţea ocult apariţia publică a revistei<br />
„Tomis”, ei tipăresc astăzi în editura „Tomis”, aşa cum am spus, o carte mai<br />
interesantă <strong>de</strong>cât toată revista „Tomis” la vremea respectivă care, în parte, ne şi<br />
explică <strong>de</strong> ce era ea aşa<br />
In jurul datei <strong>de</strong> 15 septembrie a.c. va apare, la Cluj-Napoca, lucrarea Voices of<br />
contemporary Romanian poets. Antologia ilustrează poezia română a ultimilor 35-40<br />
<strong>de</strong> ani şi cuprin<strong>de</strong> traduceri, în limba engleză, din opera a 185 <strong>de</strong> poeţi români.<br />
Lucrarea, concepută şi realizată <strong>de</strong> Dan Brudaşcu, îşi propune să ofere iubitorilor<br />
<strong>de</strong> poezie din întreaga lume o imagine a curentelor şi tendinţelor din cadrul<br />
poeziei româneşti contemporane.<br />
Fragmente din lucrare au apărut, în ultimii 7-8 ani, în publicaţii din SUA.<br />
Autorul, distins cu Diploma <strong>de</strong> Excelenţă, precum şi cu titlul <strong>de</strong> Honorary Adjunct<br />
Professor <strong>de</strong> către Univer<strong>si</strong>tatea Districtului Columbia (SUA) în iunie 2001, a<br />
realizat şi publicat, până în prezent, în reviste şi antologii sau volume <strong>de</strong> autor,<br />
din opera a circa 800 <strong>de</strong> poeţi din întreaga lume.<br />
Actuala antologie, cea mai amplă apărută în ultimii ani în vreo limbă <strong>de</strong> circulaţie<br />
internaţională, propune cititorilor din întreaga lume o selecţie reprezentativă,<br />
care să evi<strong>de</strong>nţieze nivelul estetic şi valoric al liricii româneşti la început <strong>de</strong><br />
mileniu III.<br />
În antologie sunt incluşi poeţi din toate zonele şi marile centre culturale şi<br />
univer<strong>si</strong>tare din ţară, precum şi poeţi români care trăiesc în prezent în SUA,<br />
Canada, Elveţia, Germania, Ungaria, Suedia, Serbia, Franţa.<br />
Lucrarea va putea fi achiziţionată <strong>de</strong> cei interesaţi, precum şi <strong>de</strong> biblioteci<br />
publice, şcolare sau univer<strong>si</strong>tare pe bază <strong>de</strong> comandă fermă expediată pe adresa:<br />
Editura SEDAN<br />
Str. V. Pârvan nr. 2,<br />
Cluj-Napoca,<br />
la fax nr. 0040-264-440539, sau adresa <strong>de</strong> mail: brudascudan@hotmail.com.<br />
Solicitanţii vor indica adresa poştală (proprie sau a instituţiei) la care<br />
să se efectueze expedierea coletului.<br />
Preţul este <strong>de</strong> 8 euro/buc (cca. 27 RON)., la cursul zilei, plus taxele <strong>de</strong><br />
expediere, în lei în ţară, 6 euro/buc. pentru SUA şi Canada, iar pentru Europa 5
euro/buc..<br />
Plata se efectuează, prin ramburs, la primirea coletului. Pentru comenzile din<br />
străinătate, expedierea se face după primirea cecurilor emise pe numele Dan<br />
BRUDAŞCU sau SC SEDAN Casa <strong>de</strong> Editură S.R.L. Cluj-Napoca ori a confirmării<br />
efectuării transferului bancar în cont nr. RO06BTRL 01301202958947xx, <strong>de</strong>schis la<br />
Banca Tran<strong>si</strong>lvania din Cluj-Napoca.<br />
Evenimentele din 15.12.2007<br />
Titlul eveniment Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare Organizatori Ora <strong>de</strong> start<br />
Expoziţie <strong>de</strong> sculptură GRADINA - sculptor Liviu Mocan Parcul Bulevard Fundaţia<br />
TERRA 00:00<br />
Monument <strong>de</strong> artă contemporană ''Puntea'', realizat <strong>de</strong> sculptorul Ioan Thimmel<br />
Parcul Tineretului- expunere in aer liber Asociatia Sibienilor din Germania 00:00<br />
Istoria la pas. Faceţi cunoştinţă cu Hermann Diverse locatii Fundaţia Culturală<br />
INFOROM 08:00<br />
În Tran<strong>si</strong>lvania: "Mehr wie zum Leben braucht man nicht." O etnografie în cuvinte şi<br />
imagine Biserica Evanghelică - Ferula Parohia Evanghelică C.A. Sibiu<br />
Klaus Lückert 10:00<br />
A Personaly Territory- Radu remus Romeo. Galeria Art-VO Galeria Art-Vo 10:00<br />
Expozitie Stefan Oroian Galeria <strong>de</strong> Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal<br />
Fotoclubul ORIZONT Sibiu 10:00<br />
Europa Luminilor şi colecţionarii săi. Mo<strong>de</strong>lul Brukenthal - Samuel von Brukenthal.<br />
Mo<strong>de</strong>ll Aufklarung Muzeul National Brukenthal, Palat Brukenthal, etaj 1, salile 1-7<br />
Muzeul Naţional Brukenthal 10:00<br />
Expoziţie - Pictori români, germani şi maghiari în centre artistice europene Muzeul<br />
National Brukenthal, Palatul Brukenthal, etaj 1, salile 8-13 Muzeul Naţional<br />
Brukenthal 11:00<br />
Pinacoteca baronului Samuel von Brukenthal Muzeul Brukenthal - Etaj II (spaţiu<br />
expoziţional) Muzeul Naţional Brukenthal 11:30<br />
Oratoriul <strong>de</strong> Crăciun - serie <strong>de</strong> concerte Biserica Evanghelica' Filarmonica <strong>de</strong> Stat<br />
Sibiu 19:00<br />
Vineri, 14 septembrie 2007, ora 11.00, se inaugureaza Biblioteca pentru Copii <strong>si</strong><br />
Tineret. Sediul a fost consolidat <strong>si</strong> reamenajat prin proiect Phare cu sprijinul<br />
Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Vrancea.<br />
In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />
aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,<br />
Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu,Trandafir,Prunoiu,<br />
generali Spiroiu, Balaban, Constantin,Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun,<br />
D.Mazilu,Tonoiu, Văcăroiu, Diaconescu, Cîmpeanu, Constantinescu, scriitori Everac,<br />
M. Diaconescu, M.Ion, Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,Vla<strong>si</strong>e, L.Chişu, N. Leonachescu, Zarafu şi<br />
Nicolae Rotaru.<br />
In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />
aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,<br />
Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu,Trandafir,Prunoiu,<br />
generali Spiroiu, Balaban, Constantin,Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun,<br />
D.Mazilu,Tonoiu, Văcăroiu, Diaconescu, Cîmpeanu, Constantinescu, scriitori Everac,<br />
M. Diaconescu, M.Ion, Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,Vla<strong>si</strong>e, L.Chişu, N. Leonachescu, Zarafu şi<br />
Nicolae Rotaru.<br />
In ziua Santamariei Mici, la Sarbatorile Argesului <strong>si</strong> Muscelului, s-au <strong>de</strong>semnat <strong>si</strong><br />
aproape 450 <strong>de</strong> Fii ai Argesului, intre care Dobrin,G. Moiceanu,Mutu,Calinic,
Balaceanu-Stolnici, Dinica, Papaiani, I.Petrescu, M. Diaconu, generali Spiroiu,<br />
Balaban, Berechet , Andreescu, Fătuloiu, acad Paun, Mazilu,Tonoiu,<br />
Văcăroiu,Diaconescu, Cîmpeanu,Constantinescu, scriitori M. Diaconescu, M.Ion,<br />
Bar<strong>si</strong>la,Ioniţă,<br />
„LĂSAŢI BISERICA SĂ-ŞI ALEAGĂ PĂSTORUL !”<br />
Asociaţia Ziariştilor şi Editorilor Creştini (AZEC) îşi manifestă public<br />
îngrijorarea faţă <strong>de</strong> repetatele încercări ale unor politicieni sau li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> opinie<br />
<strong>de</strong> a influenţa, prin mass-media sau pe alte căi, alegerea noului Patriarh al<br />
Bisericii Ortodoxe Române, urmărind numai interesele unor parti<strong>de</strong> sau grupuri <strong>de</strong><br />
influenţă, a<strong>de</strong>seori în totala ignorare a tradiţiei şi realităţilor bisericeşti.<br />
Con<strong>si</strong><strong>de</strong>răm că este în afara a<strong>de</strong>văratei religiozităţi şi lip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> moralitate ca<br />
anumite persoane şi cercuri informale să încerce să-şi facă popularitate<br />
„credibilă” pe seama <strong>si</strong>ngurei Instituţii naţionale care i-a însoţit pe români în<br />
toată istoria lor şi care, şi din cauza neimplicării moralei în politică, rămâne,<br />
conform tuturor sondajelor <strong>de</strong> după 1989, Instituţia cu cel mai mare credit public<br />
din România.<br />
AZEC cere întregii clase politice, ca şi factorilor <strong>de</strong> influenţă publică neavizaţi<br />
în treburile bisericeşti, să păstreze <strong>de</strong>cenţa şi să renunţe la încercările <strong>de</strong><br />
influenţare a votului Colegiului Electoral Bisericesc care pe 12 septembrie îl va<br />
alege pe cel <strong>de</strong>-al şaselea Patriarh al României.<br />
Lăsaţi forurilor consacrate ale Bisericii, care este şi trebuie să rămână mai<br />
presus <strong>de</strong> conjuncturile politice şi <strong>de</strong> interesele lumeşti, şansa şi răspun<strong>de</strong>rea <strong>de</strong><br />
a alege pe viitorul părinte spiritual al majorităţii românilor <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni.<br />
Singurul agent electoral „admis” în acest eveniment major este Duhul Sfânt. Şi dacă<br />
aşa mărturi<strong>si</strong>m, ca dreptcredincioşi creştini, să ne şi comportăm ca atare, evitând<br />
să că<strong>de</strong>m în păcatul <strong>de</strong> a face din Dumnezeu şi din Biserica Lui o anexă a<br />
capriciilor şi intereselor noastre trecătoare.<br />
AZEC este o asociaţie non-guvernamentală nou înfiinţată, formată din peste 100 <strong>de</strong><br />
ziarişti creştini şi editori <strong>de</strong> carte religioasă<br />
1. Dornesti-22.09.2007/"Dialog intre generatii"-masa rotunda<br />
1. Sucevita 1.09.2007-"Sunt suflet din sufletul neamului meu"-prezentarea operei<br />
lui G. Cosbuc <strong>si</strong> recital <strong>de</strong> poezie<br />
2. Calafin<strong>de</strong>sti 8.09.2007-"Hora <strong>de</strong> la Calafin<strong>de</strong>sti"-editia aVII-a<br />
3. Vama 8-9.09.2007-"Zilele comunei Vama"-intalnire cu fii satului<br />
4. Cosna-10.09.2007-"Festivalul fructelor <strong>de</strong> padure"<br />
5. Sadova-14-16.09.2007-"Maria Surpat-Mina Pislaru"/festival, concurs <strong>de</strong><br />
interpretare-editia aII-a<br />
6. Brosteni/15.09-"Nicolae Nanu-primul invatator <strong>de</strong> pe Valea Bistritei"-medalion<br />
FESTIVALUL PRIMARILOR ARTIŞTI a ajuns la a V-a ediţie care se va <strong>de</strong>sfăşura şi anul<br />
acesta în comuna dâmboviţeană Aninoasa. Primarii cu veleităţi artistice sunt<br />
invitaţi să se înscrie telefonic (şi să primească informaţii suplimentare!) la<br />
numărul 0740-643071 (Victor Mihalache - iniţiatorul şi realizatorul festivalului).<br />
Sunt aşteptaţi primari cântăreţi, instrumentişti, scriitori, astronomi, sau cu<br />
diverse alte pa<strong>si</strong>uni. Festivalul se va <strong>de</strong>sfăşura în cadrul "Zilelor Culturii în<br />
Aninoasa".<br />
ŞCOALA MICILOR VEDETE, o iniţiativă a Teatrului JUNIOR din Târgovişte, pregăteşte<br />
un nou an şcolar, care va <strong>de</strong>mara sâmbătă, 28 septembrie, la ora 10, la Casa<br />
Sindicatelor din Târgovişte. Oferind cursuri <strong>de</strong> actorie, muzică, dans, bune<br />
maniere, precum şi aplicaţii <strong>de</strong> spectacol, radio şi televiziune, ŞCOALA MICILOR<br />
VEDETE îşi pregăteşte cursanţii în module <strong>de</strong> trei luni, costul unui curs fiind <strong>de</strong>
300 <strong>de</strong> lei. Doritorii se pot adresa pentru informaţii suplimentare şi înscrieri la<br />
tel. 0741-323635.<br />
• Medgidienii sarbatoresc Ziua orasului<br />
Primaria municipiului Medgidia organizeaza sambata 1 septembrie <strong>si</strong> duminica 2<br />
septembrie zilele orasului. La 2 septembrie se implinesc 151 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
intemeierea oficiala a orasului care s-a facut prin <strong>de</strong>cret al Imperiului Otoman <strong>si</strong><br />
cand asezarea a primit numele Medgidia.<br />
Din programul <strong>de</strong> anul acesta, amintim masa rotundă Medgidia 151 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
diver<strong>si</strong>tate etnică şi culturală, care se va <strong>de</strong>sfasura incepand cu orele 11.00 in<br />
sala <strong>de</strong> protocol a primariei <strong>si</strong> un<strong>de</strong> sunt invitati sa participe persoane pentru<br />
care Medgidia inseamna locul in care le place sa traiasca dar <strong>si</strong> persoane care sunt<br />
<strong>de</strong>parte <strong>de</strong> Medgidia dar cu sufletul aici.<br />
Medgidia un oraş bogat, o comunitate unită este titlul expozitiei <strong>de</strong> fotografii<br />
ce va inaugurata cu aceasta ocazie. Aceasta va cuprin<strong>de</strong> fotografii cu imagini ale<br />
unor obiective din oras <strong>si</strong> <strong>de</strong> la evenimentele comunitatii.<br />
Tot <strong>de</strong> Ziua Medgidiei primarul Dumitru Moinescu va premia elevii talentaţi şi cu<br />
rezultate <strong>de</strong>osebite care prin rezultatele obtinute la diverse concursuri nationale<br />
<strong>si</strong> internationale au contribuit la promovarea orasului, a culturii <strong>si</strong> sportului<br />
local.<br />
Duminica 2 septembrie, se va <strong>de</strong>sfasura crosul 151 <strong>de</strong> ani care invita la intrecere<br />
pe toti iubitorii sportului cu varsta cuprinsa intre 10 <strong>si</strong> 70 <strong>de</strong> ani <strong>si</strong><br />
tradiţionalele lupte tătăreşti Kureş.<br />
Nu lipsesc spectacolele muzicale <strong>si</strong> <strong>de</strong> divertisment în aer liber <strong>si</strong> focurile <strong>de</strong><br />
artificii care se vor <strong>de</strong>sfasura în parcul central 1 mai.<br />
190 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la nasterea lui Mihail Kogalniceanu<br />
Data: 06.09.2007 - 06.09.2007<br />
Loc: Biblioteca ju<strong>de</strong>teana "I.A.Bassarabescu" Giurgiu<br />
Organizator: Biblioteca ju<strong>de</strong>teana "I.A.Bassarabescu" Giurgiu<br />
prezentarea personalitatii scriitorului, diplomatului <strong>si</strong> istoricului M.<br />
Kogalniceanu<br />
A 6-a Reuniune a grupului <strong>de</strong> lucru pentru implementarea CONVENTIEI EUROPENE A<br />
PEISAJULUI, la Sibiu, in cadrul programului "Sibiu - Capitală Culturală Europeană<br />
2007"<br />
Data: 19.09.2007 - 22.09.2007<br />
Loc: Sibiu<br />
Organizator: Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor , Ministerul<br />
Culturii şi Cultelor prin DJCCPCN Sibiu<br />
Festivalul Toamnei la Sinaia, ediţia a XIII-a<br />
Data: 21.09.2007 - 23.09.2007<br />
Loc: Sinaia<br />
Organizator: Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Prahova pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul<br />
Cultural Naţional, Primăria şi Casa <strong>de</strong> Cultură Sinaia
Telefon: 0244517993<br />
Fax: 0244517993<br />
Manifestarea se înscrie în seria activităţilor artistice, sportive şi <strong>de</strong><br />
divertisment având ca scop promovarea culturală, spirituală şi turistică a unuia<br />
dintre cele mai reprezentative oraşe turistice.<br />
Concertul corului <strong>de</strong> camera "PRELUDIU" in cadrul Festivalului International "George<br />
Enescu" - editia a XVIII-a<br />
Data: 02.09.2007<br />
Loc: Bucuresti<br />
Adresa: Str. Franklin nr. 2<br />
Telefon: 315.81.65<br />
Fax: 31.19.62<br />
Email: tinerimearomana@b.astral.ro<br />
Site: http://www.festivalenescu.ro/<br />
In program:<br />
Dan Buciu - Visare<br />
Vinicius Greftens - Cocorii<br />
Tudor Jarda - Ma luai, luai<br />
Adrian Mociulschi - Introduit, Agnus Dei<br />
Martian Negrea - Psalmul 123<br />
Paul Constantinescu - Axion<br />
Alexandru Pascanu - Noapte <strong>de</strong> mai<br />
Felicia Donceanu - Intre pasari<br />
Adrian Pop - Apa (Das Wasser)<br />
Richard Oschanitzky - Doua colin<strong>de</strong> laice<br />
Va<strong>si</strong>le Spatarelu - Catre…<br />
George Enescu - Waldgesang<br />
Dirijor: Voicu Enachescu<br />
Incepe Festivalul International "George Enescu"<br />
Anul acesta, Festivalul International “George Enescu” <strong>de</strong>buteaza maine <strong>si</strong> se anunta<br />
a fi un a<strong>de</strong>varat maraton care se va incheia in 23 septembrie.<br />
Festivalul este un maraton atat prin durata manifestarii, mai bine <strong>de</strong> 3 saptamani,<br />
dar <strong>si</strong> un a<strong>de</strong>varat tur <strong>de</strong> forta pentru public, care in unele zile poate sa a<strong>si</strong>ste<br />
la nu mai putin <strong>de</strong> 5 spectacole.<br />
Este in orice caz o noua editie marca Ioan Hollen<strong>de</strong>r, exceptionalul director al<br />
Operei din Viena care <strong>si</strong>-a transferat know-how-ul <strong>si</strong> asupra celui mai important <strong>si</strong>,<br />
<strong>de</strong> altfel, <strong>si</strong>ngurul festival international <strong>de</strong> muzica cla<strong>si</strong>ca din Romania. Iar marca<br />
Hollen<strong>de</strong>r se regaseste probabil cel mai bine conturata chiar in conceptia<br />
concertului <strong>de</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re a festivalului, care va avea loc maine, 1 septembrie, <strong>de</strong><br />
la ora 20,00, la Sala Mare a Palatului. La conferinta <strong>de</strong> presa din 24 iulie, Ioan<br />
Hollen<strong>de</strong>r a dat <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre acest concert, sa recunoastem, atipic, pentru ca mai<br />
bine <strong>de</strong> 3 ore publicul va a<strong>si</strong>sta la un gradios recital <strong>de</strong> opera, cu cele mai<br />
cunoscute arii din repertoriul liric.
Festivalul International al Muzicii Mecanice, editia a VIa, organizat <strong>de</strong> Muzeul<br />
Stiintei <strong>si</strong> Tehnicii "Stefan Procopiu" din cadrul Complexului Muzeal National<br />
"Moldova" Ia<strong>si</strong>, va avea loc in perioada 14-16 septembrie 2007.<br />
Reunind numero<strong>si</strong> artisti <strong>si</strong> specialisti internationali, din Franta, Germania,<br />
Cehia, Belgia, S.U.A., editia din acest an reuneste eforturile colectivului muzeal<br />
<strong>de</strong> valorificare a unui patrimoniu unic in Romania, o colectie <strong>de</strong> automate muzicale<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> valoroase<br />
Festivalul lăutarilor gorjeni<br />
Data: 14.09.2007<br />
Loc: Bolboşi<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, CJCPCT Gorj, Şcoala populară <strong>de</strong> artă,<br />
Ansamblul artistic ,, Doina Gorjului'' , Con<strong>si</strong>liul local Bolboşi<br />
Descoperire lângă Castelul Corvinilor din Hunedoara<br />
Pe creasta <strong>de</strong> stană granitică a <strong>de</strong>alului Sânpetru, un<strong>de</strong> dăinuie Castelul-fort<br />
medieval al Corvinilor, arheologul prof. univ. Sabin LUCA, director al Muzeului<br />
Bruckenthal din Sibiu, a <strong>de</strong>scoperit recent mormântul complet intact al unui prinţ<br />
dac. Vechimea lui este atestată la peste 2100 <strong>de</strong> ani, mormântul datând din anul 100<br />
î.Chr.<br />
Simpozion internaţional Panait Istrati<br />
Data: 10.09.2007 - 10.09.2007<br />
Loc: Brăila, Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Panait Istrati, Sediul Central<br />
Organizator: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană Panait Istrati<br />
In organizarea Ambasa<strong>de</strong>i Romaniei din Berna, a Consulatului Onorific al Romaniei la<br />
Lugano <strong>si</strong> a Fundatiei „<strong>Arte</strong> e arta” din Bucuresti, la 24 mai a avut loc in orasul<br />
Bellinzona vernisajul expozitiei grupului <strong>de</strong> tineri artisti plastici romani<br />
alcatuit din pictorii: Mirela Traistaru, Victorita Dutu, Marius Cioc <strong>si</strong> Iuliana<br />
Sasarman.<br />
Organizata la Galeria „Spazio aperto” din capitala cantonului Ticino, expozitia va<br />
ramane <strong>de</strong>schisa in intervalul mai–octombrie 2007, lucrarile fiecarui artist<br />
beneficiind <strong>de</strong> cate o luna <strong>de</strong> expunere. Prima luna va <strong>de</strong>dicata expozitiei personale<br />
a Mirelei Traistaru.<br />
Alaturi <strong>de</strong> numero<strong>si</strong> membri ai comunitatii romanesti din zona, la vernisaj au<br />
participat personaltati publice din orasul Belinzona <strong>si</strong> cantonul Ticino, oameni <strong>de</strong><br />
arta, jurnalisti. Au rostit cuvinte <strong>de</strong> salut <strong>si</strong> prezentare Marinela Somazzi-Safta,<br />
consul onorific, Va<strong>si</strong>le Igna, con<strong>si</strong>lier cultural, <strong>si</strong> Gianni Bonvicini, presedintele<br />
ramurii elvetiene a Fundatiei „<strong>Arte</strong> e arta”.<br />
Gorjul tradiţional / Întâlnire a fiiilor satului / Sărbătorirea a 155 ani <strong>de</strong> la<br />
înfiinţarea Şcolii Leleşti şi a 35 ani <strong>de</strong> la Înfiinţarea Muzeului satului Leleşti<br />
Data: 09.09.2007<br />
Loc: Leleşti<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul local şi Căminul cultural Leleşti, cu sprijinul CJCPCT Gorj
Zilele oraşului Ianca – ediţia a VIII-a<br />
Data: 08.09.2007 - 09.09.2007<br />
Loc: Ianca, Casa <strong>de</strong> Cultură “Ion TŞeodorescu Sion” Muzeul orăşenesc Parcul<br />
orăşenesc<br />
Organizator: Primăria Oraşului Ianca<br />
Atelierul naţional <strong>de</strong> poezie ,, Serile <strong>de</strong> la Brădiceni''<br />
Data: 07.09.2007 - 09.08.2007<br />
Loc: Brădiceni<br />
Organizator: Biblioteca ju<strong>de</strong>ţeană, CJCPCT Gorj, Şcoala populară <strong>de</strong> artă,<br />
Reprezentanţa Gorj a U.S.R.,Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Brădiceni<br />
A 3-a ADUNARE ECUMENICA EUROPEANA, SIBIU 4-9 septembrie 2007 Al 14-lea Simpozion<br />
International <strong>de</strong> Muzică Bizantină, Sibiu 5-7 septembrie 2007 Festivalul<br />
International MUSICA SACRA, Sibiu 6-8 septembrie 2007<br />
Data: 04.09.2007 - 09.09.2007<br />
Loc: Sibiu<br />
Organizator: Ministerul Culturii şi Cultelor, Univer<strong>si</strong>tatea "Lucian Blaga" Sibiu,<br />
Facultatea <strong>de</strong> Teologie "Andrei Saguna", Filarmonica <strong>de</strong> Stat Sibiu, Centrul <strong>de</strong><br />
Studii Bizantine Iaşi<br />
Festivalul International <strong>de</strong> Poezie "Lira <strong>de</strong> argint -Sihleanu"<br />
Data: 02.09.2007<br />
Loc: Sihlea -conacul Sihleanu, ju<strong>de</strong>tul Vrancea<br />
Organizator: Fundatia Alexandru Sihleanu; Primaria Sihlea; DJCCPCNVN<br />
Va avea loc festivitatea <strong>de</strong> premiere a castigatorilor editiei 2007 cu participarea<br />
cenaclurilor <strong>si</strong> poetilor membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania; recital <strong>de</strong><br />
poezie din creatiile concurentilor.<br />
„UN MARE ARTIST – ION MURARU – 85 DE ANI”<br />
Data: 01.09.2007 - 01.10.2007<br />
Loc: Galeriile <strong>de</strong> Artă „Ştefan Luchian” Botoşani<br />
Organizator: Secţia <strong>de</strong> Artă a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />
Expoziţie personală<br />
In perioada 1-2 septembrie Muzeul „ASTRA” participa la doua targuri: Târgul <strong>de</strong><br />
porturi populare din Greding –Germania, ca reprezentant al Romaniei, impreuna cu 14<br />
creatori populari, precum <strong>si</strong><br />
la cea <strong>de</strong>-a XLI-a editie a<br />
TARGULUI OLARILOR, manifestare cuprinsa in cadrul programului „Sibiu Capitala<br />
Culturala Europeana, un<strong>de</strong> vor fi prezenti peste 100 <strong>de</strong> mesteri olari.<br />
Se apropie Cea <strong>de</strong>-a III-a Adunare Ecumenică <strong>de</strong> la Sibiu. Peste 2.500 <strong>de</strong> <strong>de</strong>legaţi,<br />
catolici, ortodocşi şi protestanţi se vor întâlni, în perioada 4-9 septembrie,<br />
având ca temă „Lumina lui Hristos luminează tuturor. Speranţă <strong>de</strong> reînnoire şi
unitate în Europa“.<br />
În cadrul întâlnirii, promovată <strong>de</strong> Conferinţa Bisericilor Europene (CBE) şi <strong>de</strong><br />
Con<strong>si</strong>liul Conferinţelor Episcopale Europene (CCEE), se vor <strong>de</strong>zbate teme din<br />
documentul „Carta ecumenică“ (Charta oecumenica), cu privire la spiritualitate,<br />
mărturie, Europa, religii, migraţie, pace şi justiţie<br />
Tot ieri, la ora 17.00, 11 dintre ierarhii veniţi la Mănăstirea Secu pentru a se<br />
ruga Sfântului Ierarh Varlaam, au mers la Mănăstirea „Sf. Va<strong>si</strong>le cel Mare şi Sf.<br />
Varlaam“ din localitatea Bo<strong>de</strong>şti, <strong>si</strong>tuată între Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ.<br />
Aşezământul monahal a fost mult timp schit, iar acum a fost făcut mănăstire, prima<br />
închinată Sfântului Varlaam. Aici, soborul <strong>de</strong> ierarhi, condus <strong>de</strong> IPS Mitropolit<br />
Daniel, a sfinţit locaşul <strong>de</strong> cult al mănă<strong>stiri</strong>i. Pelerinii au venit şi aici pentru<br />
a se bucura alături <strong>de</strong> monahii mănă<strong>stiri</strong>i <strong>de</strong> acest eveniment <strong>de</strong>osebit<br />
▲ Ieri, 30 august 2007, la Mănăstirea Secu, un sobor <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ierarhi şi mai mulţi<br />
preoţi şi diaconi a oficiat Sfânta Liturghie în prima zi în care este sărbătorit<br />
Sfântul Ierarh Varlaam ▲ În ciuda vremii capricioase, credincioşii au venit să se<br />
roage noului sfânt din calendarul românesc ▲ Au fost oferite Diplome <strong>de</strong> onoare unor<br />
persoane care au contribuit la organizarea manifestărilor din perioada 28-30 august<br />
Marţi, 4 septembrie a.c., cu începere <strong>de</strong> la ora 17.00, se reia ciclul <strong>de</strong> anifestări<br />
“Serile cultural-muzicale ale revistei Cetatea Culturală”, găzduit <strong>de</strong> Casa<br />
municipală <strong>de</strong> cultură din Cluj-Napoca,.<br />
În program:<br />
- Oaspeţi vâlceni la Cluj-Napoca<br />
- Lansări <strong>de</strong> carte ale scriitorilor vâlceni: Ioan Barbu – Drumul spre Bruxelles; L<br />
INTÂMPINÂND ZIUA LIMBII ROMÂNE<br />
OSMOZA AFIRMĂRII ROMÂNEŞTI<br />
<strong>de</strong> Corneliu LEU<br />
In toate momentele mari ale unui neam exista o sfântă osmoză a i<strong>de</strong>alului <strong>de</strong><br />
afirmare care se transmite şi se generalizează până ce <strong>de</strong>vine act politic.<br />
Istoria noastră, a românilor, <strong>de</strong>monstrează aceasta din plin <strong>de</strong>oarece osmoza<br />
<strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Dunarii a existat in ciuda retrgerii Aureliene şi a<br />
mileniului negru, osmoza <strong>de</strong>-o parte <strong>si</strong> <strong>de</strong> alta a Carpaţilor a existat in ciuda<br />
farâmiţării feudale sau împărţirii imperiale a Europei, osmoza naţională a fost cea<br />
care a produs 1877, înălţarea României la rangul <strong>de</strong> regat şi România Mare.<br />
Chiar dacă manipulat şi <strong>de</strong>turnat până la urmă <strong>de</strong> diverse interese a diverse<br />
alianţe <strong>de</strong> mari puteri, îndrăznesc să spun că şi momentul cuprins între „Vă ordon<br />
treceţi Prutul” şi actul <strong>de</strong> la 23 august venit la rându-i din în<strong>de</strong>lungul ecou al<br />
lui „Treceţi batalioane române Carpaţii!”, tot prin osmoza naţională se<br />
caracterizează. Iar toată speranţa mocnindă sub bolşevizare, <strong>de</strong> la legătura<br />
binecuvântată a Bisericii Ortodoxe Române - cea mai plecată <strong>de</strong> aici, cu cea mai<br />
dârză şi mai mi<strong>si</strong>onară din eterul slujbelor româneşti <strong>de</strong> la posturile <strong>de</strong> radio<br />
occi<strong>de</strong>ntale - la rezistenţa din munţi şi rezistenţa împotriva colectivizării, până<br />
la obse<strong>si</strong>a consecventă a românilor din orice parte a ţării cu „Vin americanii”, tot<br />
prin osmoză naţională s-a menţinut.<br />
Iar, atunci când vorbim <strong>de</strong> anul 1989, mă-ncearcă gândul să spun că „am<br />
păcătui”, dar reformulez afirmând doar că „am neglija un aspect esential al osmozei<br />
noastre nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice”, dacă ne-am referi numai la acele<br />
zile <strong>de</strong> <strong>de</strong>cembrie <strong>de</strong> nemaipomenită însemnătate dar suferind şi implictele ciuntiri<br />
<strong>de</strong> replici în culise, taieturi <strong>de</strong> montaj, schimbari <strong>de</strong> planuri, machiaje,<br />
costumaţii şi alegeri preferenţiale <strong>de</strong> unghiuri <strong>de</strong> filmare pe care, marele<br />
spectacol european <strong>de</strong> televiziune pe care l-am dat, ca orice spectacol, tot le
presupune, chiar dacă este live. Pentru că, orice-ar vrea să spună bârfitorii,<br />
totul a fost <strong>de</strong> reală ten<strong>si</strong>une politică şi <strong>si</strong>mţire patriotică, înafară <strong>de</strong> playback-ul<br />
acelor <strong>si</strong>mulatoare <strong>de</strong> mitralieră, <strong>de</strong> refrenul ariei cu teroriştii pe carel<br />
reluau băieţii costumaţi în pulovere şi <strong>de</strong> permi<strong>si</strong>unea pe care şi-a luat-o<br />
Nicolaescu <strong>de</strong>-a copia la nesfârşit secvenţa cu Ceauşescu uitându-se la ceas şi a o<br />
monta <strong>de</strong> câte ori trebuia să ascundă figurile celor care girau condamnarea anteju<strong>de</strong>care,<br />
încât, pe un moment <strong>de</strong> asemenea dramatică încordare, a băgat suspans<br />
ieftin ca-n filmele lui <strong>de</strong> cartier.<br />
Nu-mi permit nici<strong>de</strong>cum să critic momentul şi nici să comentez vreun<br />
comportament care, poate, mai pune încă, istoriceşte, semne <strong>de</strong> întrebare. Vreau<br />
numai să precizez elementele unui dramatism mult mai amplu, mult mai cuprinzător ca<br />
teritoriu şi ca <strong>si</strong>mţire naţională <strong>de</strong>cât platourile televiziunii şi, oricum, mult<br />
mai direct şi mai <strong>de</strong> sfântă trăire, pentru că se petrecea în sufletele noastre şi<br />
fără mo<strong>de</strong>ratori în pulovere <strong>de</strong> recuzită. Ten<strong>si</strong>unea unei asemenea trăiri <strong>de</strong> mult<br />
mocnin<strong>de</strong> începuse să se generalizeze cu o iarnă înainte, unii dintre noi stând în<br />
frig şi obligaţi să citească în ziare lecţii <strong>de</strong>spre alimentaţia raţională fiindcă<br />
tiranul înnebunise până la a-i mustra pe români că mănâncă; alţii disperau în<br />
satele <strong>de</strong>molate prin cealaltă nebunie că nu-i mai ajungea tiranului pământul;<br />
alţii, stând tot la cozile comunismului inconştient la îndatorirea elmentară <strong>de</strong><br />
aprovizionare a populaţiei, dar nici măcar putând citi minciunile propagandistice<br />
într-un ziar în limba lor, sau cu alfabetul lor; iar alţii, a<strong>si</strong>stând cum li se<br />
dărâmă bisericile, li se impun păstori înregimentaţi sau li se închid porţile<br />
credinţei. Osmoza naţională producea o nemulţumire generală exact pe principiul<br />
opresorilor, adică într-un perfect lanţ <strong>de</strong> consecuţii materialist istorice, pornind<br />
<strong>de</strong> la cele fiziologice ale hranei şi habitatului, la cele educaţionale ale minţii<br />
şi până la cele spirituale ale credinţei la care ştiinţa marxist-leninistă nu se<br />
pricepea.<br />
În felul acesta, întristător şi mocnind peste tot, se producea osmoza<br />
nemulţumirii naţionale premergând evenimentele anului 1989. Care, dacă nu mă înşel,<br />
au avut o prefaţă acută, dar ştearsă istoriceşte din catalog cu ştiinţa securităţii<br />
<strong>de</strong> a face aceasta şi cu o evi<strong>de</strong>ntă creştere a repre<strong>si</strong>vităţii, a vigilenţei<br />
partinice, a sporirii numărului <strong>de</strong> turnători care să vegheze înăuntru şi <strong>de</strong> agenţi<br />
cumpăraţi care să muşamalizeze lucrurile înafară, acolo <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ar fi putut veni un<br />
ajutor, aşa cum venise prin operaţiunea „Villages roumaines”. E vorba <strong>de</strong> protestul<br />
spontan din faţa mănă<strong>stiri</strong>i Sfânta Vineri căreia i se pornise <strong>de</strong>molarea şi <strong>de</strong><br />
circulaţia organizată a listei <strong>de</strong> semnături care cerea păstrarea monumentelor <strong>de</strong><br />
cult. Aceasta a continuat cu legătura mai bună a celor din ţară care aveau ru<strong>de</strong><br />
peste hotare în sensul că, susţinuţi în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> aceia, puteau proceda la<br />
proteste publice fără teamă că dispariţia lor în beciurile securităţii va putea fi<br />
complet ascunsă; dar a avut şi o reacţie <strong>de</strong> „inteligenţă securisto-judiciară”<br />
provocându-se <strong>de</strong>liberat numai arestări <strong>de</strong> drept comun la cei care ar fi putut<br />
<strong>de</strong>veni li<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> opinie anticeauşistă şi minţindu-se sfruntat că, în acel regim <strong>de</strong><br />
poliţism ultraaccentuat, nu există nici cenzură nici <strong>de</strong>ţinuţi politici.<br />
Pentru ca, <strong>de</strong>odată, în ciuda foţelor mari <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> securitate - şi<br />
repre<strong>si</strong>v, prin accentuarea aproape teroristă a supravegherii dinăuntru, a goanei<br />
după informatori şi a repartizării făţişe <strong>de</strong> „sectoristi ai securităţii” în toate<br />
instituţiile şi întreprin<strong>de</strong>rile – dar şi diver<strong>si</strong>onist prin infiltrarea <strong>de</strong> cârtiţe<br />
în diasporă, prin zvonuri <strong>de</strong>spre neînţelegeri din cadrul familiei Ceauşescu, fiind<br />
prezentaţi ca opozanţi când cocoana, când plodul, în ciuda tuturor concentrărilor<br />
forţelor opre<strong>si</strong>ve şi informative din ţară ca agenturi personale <strong>de</strong> familie şi a<br />
sumelor exorbitante cheltuite <strong>de</strong> acestea cu propagarea gloriei ei în străinătate,<br />
în ciuda unei nemaiîntâlnite întăriri piramidale a puterii poliţieneşti din ţară,<br />
s-a întâmplat minunea: Printr-un por românesc dinafara sferei acestei puteri,<br />
atrăgându-şi opre<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> la o altă poliţie, se sparge membrana ce realiza doar<br />
înceata osmoză, iar dorinţa <strong>de</strong> afirmare naţională, <strong>de</strong> eliberare măcar morală a<br />
tuturor românilor, izbucneşte la Chişinău în vară, prin a<strong>de</strong>vărate lupte <strong>de</strong> stradă<br />
pentru obţinerea dreptului la ceea ce are mai etnic un popor: Limba maternă.<br />
Osmoza, funcţionând ca o reacţie la <strong>de</strong>partajările şi <strong>de</strong>limitările<br />
artificiale, a <strong>de</strong>venit atunci reală circulaţie <strong>de</strong> sentimente româneşti oriun<strong>de</strong>
inima <strong>de</strong>venirii noastre pompa acelaşi sânge, iar, <strong>de</strong> atunci, acel 29 - 31 August<br />
1989 care s-a încununat cu Ziua Limbii Române, ziua recunoaşterii ei oficiale ca<br />
limbă a încă patru milioane <strong>de</strong> români, se înscrie în istoria anului revoluţionar la<br />
fel <strong>de</strong> evi<strong>de</strong>nt ca şi marile noastre zile din 17 – 23 Decembrie.<br />
Pentru că dorinţa emancipării <strong>de</strong> rău, prin afirmarea a ceea ce era real în<br />
sufletele românilor, a funcţionat ca sentiment naţional indiferent <strong>de</strong> oprelişiti,<br />
<strong>de</strong> natura lor, <strong>de</strong> profitorii lor. Iar <strong>si</strong>ncronia speranţelor în această emancipare a<br />
produs diacronia evenimentelor care ne-au emancipat <strong>de</strong> comunismul care ne încătuşa<br />
pe fiecare într-un fel sau altul: In limba naţională, ocupată <strong>de</strong> propaganda<br />
străinelor i<strong>de</strong>i, sau în limba ocupantului care ne dorea rupţi <strong>de</strong> a noastră.<br />
Iată <strong>de</strong> ce, astăzi, la ceas <strong>de</strong> vară, rememorez frământările pe care le<br />
trăiam noi aici la sfârşitul lui ’88 şi începutul lui ’89; frământări ale căror<br />
valuri au întărit la Chişinău în august barica<strong>de</strong>le din faţa unor forţe poliţieneşti<br />
<strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une dictatorială. Şi am în faţă filmul tuturor informaţiilor prin care<br />
aflam cum, sub tămâia părintelui Buburuz, confraţii mei scriitori basarabeni<br />
ridicau în slavă scrierea română, tot aşa cum îl am şi pe cel care a zguduit<br />
omenirea în iarnă, filmul transmis în direct <strong>de</strong> Televiziunea Română. Le văd şi le<br />
<strong>si</strong>mt pe amândouă alături, convins că valurile acelei mişcări din august au întărit<br />
barica<strong>de</strong>le pe care, în faţa altor forţe poliţieneşti <strong>de</strong> repre<strong>si</strong>une dictatorială, au<br />
căzut tinerii noştri eroi în <strong>de</strong>cembrie.<br />
Şi îndrăznesc să spun că am neglija un aspect esential al osmozei noastre<br />
nationale întru aspiraţii <strong>de</strong>mocratice, dacă nu privim evenimentele româneşti ale<br />
anului 1989 în ansamblul lor.<br />
Ziua Limbii Române trebuie să <strong>de</strong>vină o sărbătoare în toate colţurile<br />
României şi în toate colţurile româneşti din lume. Ea face parte din istoria<br />
în<strong>de</strong>lungatei noastre lupte <strong>de</strong> emancipare şi, alături <strong>de</strong> Decembrie, dar şi <strong>de</strong> alte<br />
momente pe care le va evi<strong>de</strong>nţia o istorie cinstit transcrisă, ea va reflecta lumini<br />
<strong>de</strong> referinţă atunci când vom ajunge să înscriem fenomenul românesc al anului 1989,<br />
la fel cum îl avem înscris, <strong>de</strong> mai multe generaţii <strong>de</strong> istorici, pe cel al<br />
anului1848.<br />
Un<strong>de</strong> vor fi locurile generoase ale lui Alexandri, Bălcescu, Elia<strong>de</strong>,<br />
Kogălniceanu, Avram Iancu, Eftimie Murgu, ca să-i enumerăm alfabetic, rămâne,<br />
<strong>de</strong>ocamdată, o teză <strong>de</strong> cercetare.<br />
Omagiu adus lui George Enescu la Munchen<br />
"Hommage a George Enescu" (cel <strong>de</strong>-al doilea concert al seriei <strong>de</strong> concerte<br />
Pelerinages, initiate in anul 2006 <strong>de</strong> muzicianul roman Razvan Popovici in<br />
Allerheiligen Hofkirche din cadrul renumitului complex Re<strong>si</strong><strong>de</strong>nz din Munchen) are ca<br />
scop promovarea muzicii compozitorului roman <strong>si</strong> creeaza premisele unei cooperari pe<br />
termen lung in cadrul retelei europene <strong>de</strong> festivaluri Europa Gesellschaft.<br />
Miercuri, 12 septembrie, <strong>de</strong> la ora 20 are loc la Munchen un concert cameral<br />
sustinut <strong>de</strong> Remus Azoitei (vioara) Priya Mitchell (vioara) Alexan<strong>de</strong>r Sitkovetsky<br />
(vioara) Corinne Chapelle (vioara) Razvan Popovici (viola) Cristian Nas (viola)<br />
Adrian Bren<strong>de</strong>l (violoncel), Andreas Fleck (violoncel), Diana Ketler (pian), Roxana<br />
Constantinescu (mezzosoprana). In program sunt incluse bucati <strong>de</strong> George Enescu:<br />
Ciclul <strong>de</strong> lieduri pe versurile lui Clement Marot op.15 pentru mezzosoprana <strong>si</strong> pian<br />
<strong>si</strong> celebrul Octet/octuor op. 7; Cvintetul cu pian <strong>de</strong> Cesar Franck<br />
PATRU EXPOZITII PERMANENTE ÎN DOUĂ BASTIOANE ŞI DOUĂ TURNURI ALE BRAŞOVULUI<br />
In vreme ce Bastionul Ţesătorilor prezintă expoziţia « Cetatea Braşovului şi<br />
fortificaţiile din Ţara Bârsei » iar Bastionul Graft pe cea intitulată « Arme albe<br />
şi <strong>de</strong> foc în sec.XVIII », la Turnul Alb, din Calea Poenii s-a organizat expoziţia «<br />
Războinici şi cavaleri pe teritoriul României » cu o paleta imensă, din secolul VII<br />
înainte <strong>de</strong> Hristos până în secolul XVI al erei noastre, iar la Turnul Negru, din<br />
Aleea <strong>de</strong> După Tiduri, cea cu tema : « Veselă, Co<strong>si</strong>tor şi Feronerie din Braşovul<br />
medieval ».
Pictura Ad-hoc la Campina 24 h<br />
In zilele <strong>de</strong> 8 <strong>si</strong> 9 septembrie are loc la Campina, Prahova, cea <strong>de</strong>-a doua editie a<br />
« Concursului <strong>de</strong> Pictura Ad-hoc Campina 24 h », la care participa peste 30 <strong>de</strong><br />
artisti din Romania <strong>si</strong> Bulgaria.<br />
Este o manifestare inedita, la care se acorda premii substantiale artistilor care<br />
vor lucra in aer liber, in oras, numai 24 <strong>de</strong> ore. Organizatorul evenimentului este<br />
Casa Municipala <strong>de</strong> Cultura “Geo Bogza” din Campina.<br />
Folk şi rock la Poiana Braşov<br />
„Montanfest", festivalul cântecelor şi al berii, s-a <strong>de</strong>sfîşurat între 24 şi 26<br />
august, la Poiana Braşov. Festivalul aduce la viaţă şi sărbătoreşte spiritul<br />
autentic <strong>de</strong> munte. Au cântat la festival Bio, Zob şi Bonca, Brand Manager Ciucaş.<br />
Iubitorii <strong>de</strong> folk au putut să cânte alături <strong>de</strong> artiştii preferaţi. În fiecare zi <strong>de</strong><br />
festival au avut loc concursuri <strong>de</strong> interpretare <strong>de</strong> muzică folk jurizate <strong>de</strong> aceştia<br />
şi <strong>de</strong> marele public, la finalul fiecărei se<strong>si</strong>uni fiind <strong>de</strong>semnat un câştigător. Pe<br />
toată durata festivalului, meşteşugari adu<strong>si</strong> din multe locuri au reînviat<br />
tradiţiile <strong>de</strong> munte.<br />
Festivalul minoritatilor - Cluj <strong>si</strong> Salaj<br />
Peste 600 <strong>de</strong> artisti amatori din opt tari europene s-au adunat la Cluj la cea<br />
<strong>de</strong>-a noua editie a Festivalului Folcloric Sfantul Stefan, la sfar<strong>si</strong>tu lui august,<br />
reunind diverse grupuri etnice <strong>de</strong> pe batranul continent.<br />
Printre invitatii care au participat la spectacol s-a numarat <strong>si</strong> un ansamblu <strong>de</strong><br />
romani din Ungaria, care a smuls ropote <strong>de</strong> aplauze publicului venit in centrul<br />
Clujului cu sutele sa vada costumele populare din intreaga Europa, atra<strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
muzica <strong>si</strong> dansurile minoritatilor nationale.<br />
Festivalul Sfantul Stefan a avut loc anul acesta in sase localitati din ju<strong>de</strong>tele<br />
Cluj <strong>si</strong> Salaj reu<strong>si</strong>nd sa contribuie la promovarea spiritului <strong>de</strong> toleranta, dar <strong>si</strong> a<br />
respectului intre minoritati.<br />
În week-end-ul finelui <strong>de</strong> august, la Podul Dâmboviţei, nobo<strong>si</strong>tul maestru Paul<br />
Everac este amfitrionul şi organizatorul unui inedit concurs <strong>de</strong> ron<strong>de</strong>luri în care<br />
se întrec I. Horea, R. Cârneci, N. Dragoş, N. Rotaru, G. Tei şi alţii. În<br />
cunoscutul aşezământ argeşean se vor <strong>de</strong>rula şi alte activităţi culturale în<br />
beneficiul localnicilor, mai ales al şcolarilor comunei, evenimentele fiind<br />
acce<strong>si</strong>bile tuturor celor ce iubesc spiritul autohton şi elevaţia culturală, girată<br />
<strong>de</strong> maestrul Everac şi invitaţi.<br />
Duminică, 25 august a.c., când localitatea Leor<strong>de</strong>ni , Argeş a sărbătorit 570 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> atestare, s-a lansat monografia aşezării, s-au înmânat titlul <strong>de</strong> cetăţean <strong>de</strong><br />
onoare senatorului N. Văcăroiu, gen. N. Spiroiu şi scriitorului N. Rotaru, s-au<br />
sărbătorit pentru fi<strong>de</strong>litate peste o sută <strong>de</strong> cupluri cu vechime <strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> căsnicie, s-a prezentat un frumos program folcloric, fiind <strong>de</strong> faţă numeroase<br />
notabilităţi politice, culturale, militare, religioase. Masa festivă s-a servit la<br />
Casa Gos<strong>si</strong><br />
Centenar Bogdan Petriceicu Has<strong>de</strong>u<br />
APEL IN URMA RECUNOASTERII<br />
STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI<br />
Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ proeuropean<br />
facut <strong>de</strong> Guvernul Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI<br />
ROMANESC lanseaza acest apel <strong>de</strong> intarire prin contributiile noastre intelectuale <strong>si</strong><br />
materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC <strong>si</strong> Rompres care informeaza<br />
ca:<br />
Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea
statutului <strong>de</strong> minoritate nationala. Decizia guvernului <strong>de</strong> la Belgrad inseamna,<br />
printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din<br />
Serbia un<strong>de</strong> romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din<br />
Vojvodina sarbeasca aveau statut <strong>de</strong> minoritate nationala.<br />
Vlahii au fost recunoscuti in sfar<strong>si</strong>t ca minoritate nationala, iar limba romana a<br />
fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia,<br />
vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic.<br />
Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce<br />
acestora suma <strong>de</strong> 70.000 <strong>de</strong> euro anual din partea statului sarb pentru a-<strong>si</strong> putea<br />
sustine limba materna <strong>si</strong> cultura. Presedintele Fe<strong>de</strong>ratiei Rumanilor din Serbia,<br />
Predrag Balasevici afirma ca nece<strong>si</strong>tatea invatamantului in limba romana <strong>si</strong><br />
oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 <strong>de</strong> romani<br />
din Serbia <strong>de</strong> rasarit, care numara 156 localitati romanesti <strong>si</strong> 48 mixte, ar avea<br />
nevoie <strong>de</strong> sprijin <strong>si</strong> din partea Guvernului Romaniei.<br />
Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti<br />
membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti <strong>si</strong> la toti romanii din<br />
tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> peste hotare sa vina cu pareri scrise <strong>si</strong> cu solutii concrete <strong>de</strong><br />
contributie, prin Forumul pe care il <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » -<br />
cea mai veche publicatie in limba romana - transmitandu-le la e-mail<br />
albina@vipnet.ro sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile <strong>si</strong> propunerile<br />
trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei <strong>si</strong> pe web<strong>si</strong>tul<br />
www.carte<strong>si</strong>arte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica<br />
unui seminar national pe aceasta tema.<br />
Prioritatile Presedintiei portugheze in domeniul culturii<br />
FORUMUL CULTURAL PENTRU EUROPA<br />
PAS IMPORTANT SPRE CONCEPTUL DE INTERCULTURALITATE<br />
Comunicarea Comi<strong>si</strong>ei Europene referitoare la rolul culturii in procesul<br />
constructiei europene reprezinta un reper important pentru politica Presedintiei<br />
portugheze.<br />
Din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al Presedintiei portugheze, aceasta comunicare trebuie sa fie<br />
cat mai cuprinzatoare cu putinta <strong>si</strong>, <strong>de</strong> aceea, invita societatea civila europeana<br />
sa prezinte propuneri <strong>de</strong> elaborare a unei noi agen<strong>de</strong> culturale pentru Europa <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
implementare a acesteia.<br />
In acest scop va avea loc, la Lisabona, pe 26-28 septembrie Forumul Cultural pentru<br />
Europa, care va reuni reprezentanti ai sectorului cultural, ai institutiilor<br />
Uniunii <strong>si</strong> ai organizatiilor internationale. Obiectivul acestui forum este <strong>de</strong> a<br />
promova <strong>de</strong>zbaterea asupra a trei puncte vitale:<br />
- importanta dialogului intercultural <strong>si</strong> a recunoasterii diver<strong>si</strong>tatii, marcarea<br />
rolului acestora ca factori contribuind la pace, coeziune sociala <strong>si</strong> exercitarea<br />
<strong>de</strong>plina a drepturilor cetatenesti in societati care au <strong>de</strong>venit din ce in ce mai <strong>de</strong>s<br />
multietnice, multira<strong>si</strong>ale <strong>si</strong> diver<strong>si</strong>ficate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re religios;<br />
- importanta economiei culturii in <strong>de</strong>zvoltarea economica;<br />
- prezenta Europei dincolo <strong>de</strong> hotarele sale, prin intermediul culturii.<br />
A fost lansat <strong>si</strong> un <strong>si</strong>te propriu al acestui forum <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se poate <strong>de</strong>scarca<br />
formularul prin care orice operator cultural, membru al societatii civile sau<br />
jurnalist poate solicita participarea.<br />
De asemenea, in timpul Presedintiei Portugaliei va fi initiata campania <strong>de</strong>dicata<br />
programului “2008 – Anul Dialogului Intercultural” <strong>si</strong>, <strong>de</strong> asemenea, vor fi duse<br />
negocieri cu Ru<strong>si</strong>a vizand adoptarea <strong>si</strong> implementarea unui acord <strong>de</strong> actiune <strong>si</strong><br />
cooperare culturala intre Uniunea Europeana <strong>si</strong> aceasta tara
Opera Nationala Bucuresti organizeaza sambata, 25 august, un concert extraordinar,<br />
care va cuprin<strong>de</strong> secvente din opere celebre: "Nunta lui Figaro" <strong>de</strong> Mozart,<br />
"Trubadurul", "Traviata" <strong>si</strong> "Rigoletto" <strong>de</strong> Verdi, "Tosca" <strong>si</strong> "Boema" <strong>de</strong> Puccini,<br />
"Carmen" <strong>de</strong> Bizet, "Liliacul" <strong>de</strong> Strauss sau "Carmina Burana" <strong>de</strong> Carl Orff.<br />
Concertul, <strong>de</strong>sfasurat sub bagheta dirijorului Iurie Florea, va avea loc in aer<br />
liber, iar publicul va avea acces gratuit.<br />
VINO LA CONCERTUL DEDICAT LIMBII ROMÂNE ŞI ARBOREAZĂ UN DRAPEL TRICOLOR<br />
*ORICE ALT SIMBOL POLITIC ESTE INTERZIS CU DESĂVÂRŞIRE<br />
concert ziua limbii romane Basarabia<br />
La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong> la<br />
Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />
în drepturile istorice a limbii române.<br />
La 17 ani <strong>de</strong> la aceste eveniment <strong>si</strong>tuaţia din Basarabia este <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi<br />
îmbunătăţit con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil. Trecuţi <strong>de</strong> şocul provocat <strong>de</strong> că<strong>de</strong>rea <strong>si</strong>stemului autoritar<br />
în toate ţările Europei <strong>de</strong> Est şi mai apoi <strong>de</strong> <strong>de</strong>strămarea URSS-ului, comuniştii au<br />
recâştigat puterea la Chişinău. Astfel, românii <strong>de</strong> peste Prut se confruntă cu<br />
aceleaşi probleme ca şi înainte <strong>de</strong> '89: distrugerea i<strong>de</strong>ntităţii româneşti <strong>si</strong><br />
readucerea la lumină a farsei numită: “naţiunea moldovenească”.<br />
Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />
treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />
din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />
tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />
respectate drepturile.<br />
În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />
dată, în acelaşi loc, mesajul rămânând acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie<br />
lăsaţi să îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a<br />
strămoşilor lor, să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.
RADU Şerban - Concurs naţional <strong>de</strong> interpretare Caracal<br />
Data: 01.09.2007 - 01.09.2007<br />
Loc: Caracal<br />
Organizator: Primăria Caracal, DCCPCN Olt, Casa <strong>de</strong> cultură Caracal<br />
Telefon: 0249.439208<br />
Fax: 0249.439208<br />
Email: contact@olt.djc.ro<br />
„PERSONALITĂŢI ILUSTRE ALE BOTOŞANILOR – ACADEMICIAN OCTAV ONICESCU”<br />
Data: 01.09.2007<br />
Loc: Sala Polivalentă a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />
Organizator: Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />
Expoziţie foto-documentară<br />
O TABARA DE JAZZ SI MUZICA IMPROVIZATA<br />
se organizeaza in prima saptamana a lunii septembrie la Centrul Cultural Arcus di<br />
ju<strong>de</strong>tul Covasna.<br />
Celebri muzicieni romani stabiliti in capitale Europene, ca <strong>si</strong> profesori ai unor<br />
aca<strong>de</strong>mii muzicale din Romania <strong>si</strong> Ungaria sunt indrumatorii tinerilor a caror<br />
inscriere este libera cu conditia cunoasterii unui instrument<br />
MUZEU MEMORIAL LA BRASOV PENTRU POETUL STEFAN BACIU<br />
In strada George Baiulescu nr.9, cu intrare gratuita, aflati evocarea "Poetului<br />
tanar" cum <strong>si</strong>-a intitulat el cartea <strong>de</strong> <strong>de</strong>but exploziv pe care nu <strong>si</strong> l-a putut<br />
valorifica in climatul proletcultist care a incercat sa-l faca uitat.<br />
Dar Stefan Baciu a avut sansa sa ajunga "peste doua oceane" fiind profesor la<br />
univer<strong>si</strong>tatea din Haway <strong>si</strong> continuandu-<strong>si</strong> creatia nestingherit<br />
Pe strada Baiulescu din Brasov puteti rega<strong>si</strong> urmele unui <strong>de</strong>stin poetic salvat<br />
www.victoritadutu.wordpress.com<br />
www.victoritadutu.home.ro<br />
www.ilinca.wordpress.com<br />
www.ilincanatanael.wordpress.com<br />
victoritadutu@yahoo.com<br />
0740279908<br />
EXPOZITIA IN INTREGIME O VIZITATI PE<br />
www.ilincanatanael.wordpress.com<br />
EXPOZITIE ROMANEASCA DE PICTURA<br />
in POLONIA<br />
organizata <strong>de</strong><br />
DOMNUL CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI<br />
CORNEL CALOMFIRESCU<br />
cu titlul<br />
PUNCTUL DE LA INFINIT<br />
a artistei<br />
VICTORITA DUTU<br />
Prezentam mai jos programul itinerariului expozitiei: "PUNCTUL DE LA INFINIT"<br />
cu titlul original in limba polona<br />
"MIEJSCE Z KONCA NIESKONCZONOSC - WYSTAWA MALARSTWA RUMUNSKIEGO"
lista oraselor <strong>si</strong> datele vernisajelor:<br />
Kudowa Zdroj - 30.06. - 06.07. 2007. - D P T CYGANERIA-* Str. 1-go Maja 29<br />
Vernisaj: 30.07. 2007. ora.: 19,00<br />
Duszniki Zdroj - 09.07. - 18.07. 2007. - DWOREK CHOPINA -* PARK ZDROJOWY<br />
Vernisaj: 09.07.2007. ora.: 16,00<br />
Polanica Zdrój - 19.07. - 1.07. 2007. - Miejska Galeria Sztuki- Str. Lipowa 2,<br />
Vernisaj: 19.07.2007. ora: 17,00<br />
Nowa Ruda - 3.08 - 10.8.08.2007. - MIEJSKI OORODEK KULTURY -* Str. Strzelecka 2-a<br />
Vernisaj: 03.08.2007. ora: 17,00<br />
Bystrzyca Klodzka 11.08 - 21. 08. 200r - Muzeum Filumenistyczne w Bystrzycy<br />
Klodzkiej -* Str. Maly Rynek1, Vernisaj: ora 17.00<br />
Seara <strong>de</strong> film roamanesc - WIECZOR Z FILMEM RUMUNSKIM : "Contele Dracula" -<br />
"K<strong>si</strong>aze Dracula" Kudowa Zdroj - Park Zdrojowy - 29.06.2007r. ora: 21.30<br />
Concert <strong>de</strong> muzica romaneasca - KONCERT MUZYKI RUMUNSKIEJ - Zespól kameralny<br />
Fascination - Filarmonioca Jelenia Gora - Kudowa Zdroj - Park Zdrojowy -<br />
30.06.2007r. ora.: 16.00<br />
in program - W programie :<br />
Mariora fantazja rumuñska Eugen Mareczek<br />
Tance rumuñskie Bella Bartok<br />
Rumenüsch Jo Knümann<br />
Oblivione Astor Piazzola<br />
Frohes wochenend Józef Rixner<br />
Jalou<strong>si</strong>e Jacvob<br />
La vernisaje, care au fost in complexuitatea lor, in "Valea Klodzk" un mic<br />
festival <strong>de</strong> cultura romaneasca, premergator actiunii <strong>de</strong> parteneriat a<br />
orasului Calimanesti cu unul din orasele mentionate, au participat edili<br />
oraselor la fiecare fiind prezent primarul <strong>si</strong> con<strong>si</strong>lieri ai con<strong>si</strong>liilor <strong>de</strong><br />
administrare locala.<br />
Multi dintre vizitatorii expozitiei au dorit achizitionarea unora dintre<br />
exponate, acest lucru nu a fost po<strong>si</strong>bil avand in ve<strong>de</strong>re faptul ca expozitia<br />
trebuia sa-<strong>si</strong> urmeze intinerariul stabilit.<br />
De asemenea ca o completare, la vernisaj au avut loc <strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> vinuri romanesti<br />
precum <strong>si</strong> <strong>de</strong>gustari <strong>de</strong> mancaruri romanesti printre care sarmalute in foi <strong>de</strong> vita ca<br />
la Romania acasa.<br />
Aveti atas imangini <strong>de</strong> la vernisaj <strong>si</strong> cele<br />
douazeci <strong>si</strong> cinci <strong>de</strong> lucrari pe care le puteti<br />
viziona pe <strong>si</strong>turile :<br />
www.ilincanatananel.wordpress.com<br />
www.ilinca.wordpress.com<br />
Prin Expozitia intitulata Punctul <strong>de</strong> la infinit artista i<strong>si</strong> propune sa realizaze<br />
noi forme <strong>de</strong> exprimare prin elementele geometrice care trimit la ordine <strong>si</strong> la<br />
armoia din lume, care este una matematica. In acela<strong>si</strong> timp <strong>si</strong>mbolurile <strong>si</strong> culorile<br />
au o tenta religioasa pentru ca artista con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra ca aceasta oerdine matematica<br />
care este prezenta in cratie etse ordinea pe care Dumnezeu a pus-o <strong>si</strong> omul,<br />
artistul trebuie sa cunoasca <strong>si</strong> sa caute aceasta ordine. Ceea ce propune artista<br />
Victorita Dutu prin pictura ei este urmatoarea i<strong>de</strong>a, ca arta din zilele noastre<br />
trbeuie sa vorbeasca <strong>de</strong>spre nevoia noastra <strong>de</strong> Dumnezeu, <strong>de</strong> absolut, <strong>de</strong> infinit, <strong>de</strong><br />
ordine , <strong>de</strong> liniste , <strong>de</strong> armonie. Artistul trebuie sa lupte impotriva tendintelor<br />
distructive <strong>si</strong> haotice pe care le prezinta imaginea sub toate aspectele ei din
zilele noastre.<br />
A<strong>si</strong>stam mereu la imagini care ne bulverseaza, ne agaseaza ne scin<strong>de</strong>aza prin<br />
interior, ne <strong>de</strong>termina sa ca<strong>de</strong>m dintr-o directie spirituala <strong>si</strong> fireasca intr-una<br />
pragmatica. Or arta viitorului trebuie sa revina la ceea ce a fost ea dintot<strong>de</strong>auna,<br />
mistica, o arta a templului un<strong>de</strong> omul mergea sa se reculeaga sa se roage sa <strong>de</strong>vina<br />
mai puternic. Arta nu mai trebuie sa vorbeasca <strong>de</strong>spre disolutia eului ci <strong>de</strong>spre<br />
mantuirea lui.<br />
Va invitam sa vizitati expozita on-line <strong>si</strong> sa fiti mai apropae <strong>de</strong> vizitatorii din<br />
Polonia care datorita efortului <strong>de</strong>pus <strong>de</strong> Domnul consul Conel Calomfirescu picturile<br />
ei au putut fi appreciate <strong>si</strong> au fost o bucurie pentru cei care lea-u admirat.<br />
Multumim <strong>si</strong> pe aceasta cale Domnului Consul Cornel Calomfirescu pentru straduinta<br />
<strong>de</strong> a organiza acest intierariu in zece orase a unei artiste tinere din Romnia<br />
Ilinca Nathanael<br />
APEL IN URMA RECUNOASTERII<br />
STATUTULUI DE MINORITATE NATIONALA PENTRU ROMANII TIMOCENI<br />
Pentru a intampina cu sentimente corespunzatoare constructivul act legislativ proeuropean<br />
facut <strong>de</strong> Guvernul Serbiei vecine, MISCAREA PENTRU PROGRESUL SATULUI<br />
ROMANESC lanseaza acest apel <strong>de</strong> intarire prin contributiile noastre intelectuale <strong>si</strong><br />
materiale a statutului dobandit, conform surselor BBC <strong>si</strong> Rompres care informeaza<br />
ca:<br />
Romanii din Valea Timocului, cunoscuti drept VLAHI, au obtinut recunoasterea<br />
statutului <strong>de</strong> minoritate nationala. Decizia guvernului <strong>de</strong> la Belgrad inseamna,<br />
printre altele, ca limba romana ar putea fi predata in premiera in scolile din<br />
Serbia un<strong>de</strong> romanii timoceni sunt majoritari. Pana acum, numai romanii din<br />
Vojvodina sarbeasca aveau statut <strong>de</strong> minoritate nationala.<br />
Vlahii au fost recunoscuti in sfar<strong>si</strong>t ca minoritate nationala, iar limba romana a<br />
fost acceptata ca fiind limba lor materna. La ultimele alegeri generale din Serbia,<br />
vlahii au sustinut Partidul Democrat pro-european al presedintelui Boris Tadic.<br />
Recunoasterea oficiala a minoritatilor romanilor din Valea Timocului le va aduce<br />
acestora suma <strong>de</strong> 70.000 <strong>de</strong> euro anual din partea statului sarb pentru a-<strong>si</strong> putea<br />
sustine limba materna <strong>si</strong> cultura. Presedintele Fe<strong>de</strong>ratiei Rumanilor din Serbia,<br />
Predrag Balasevici afirma ca nece<strong>si</strong>tatea invatamantului in limba romana <strong>si</strong><br />
oficierea slujbelor bisericesti in limba materna a celor peste 250.000 <strong>de</strong> romani<br />
din Serbia <strong>de</strong> rasarit, care numara 156 localitati romanesti <strong>si</strong> 48 mixte, ar avea<br />
nevoie <strong>de</strong> sprijin <strong>si</strong> din partea Guvernului Romaniei.<br />
Pana la acest sprijin, Miscarea pentru Progresul Satului Romanesc face apel la toti<br />
membrii sai, la organizatiile societatii civile romanesti <strong>si</strong> la toti romanii din<br />
tara <strong>si</strong> <strong>de</strong> peste hotare sa vina cu pareri scrise <strong>si</strong> cu solutii concrete <strong>de</strong><br />
contributie, prin Forumul pe care il <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> in revista sa « ALBINA ROMANEASCA » -<br />
cea mai veche publicatie in limba romana - transmitandu-le la e-mail<br />
albina@vipnet.ro sau fax 021 6105659. Toate scrisorile, parerile <strong>si</strong> propunerile<br />
trimise pe adresa forumului vor putea fi citite in paginile revistei <strong>si</strong> pe web<strong>si</strong>tul<br />
www.carte<strong>si</strong>arte.ro . In baza materialelor ce se vor aduna, va fi elaborata tematica<br />
unui seminar national pe aceasta tema.<br />
In perioada 5 -8 septembrie 2007 are loc la complexul expozitional Expo<br />
Tran<strong>si</strong>lvania, Cluj-Napoca, a X-a editie a Targului International Specializat in<br />
Ecologie <strong>si</strong> Protectia Mediului ECO LIFE – ECO ZONNE.- Organizator târg A<strong>de</strong>la<br />
Sastras - Expo Tran<strong>si</strong>lvania Cluj-Napoca, Tel./Fax: 0264-432731, 410300, Mobil:<br />
0743-013559, E-mail: a<strong>de</strong>la@expo-tran<strong>si</strong>lvania.ro<br />
Evenimentul va inclu<strong>de</strong> <strong>si</strong> o componenta <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere stiintifica <strong>si</strong> educativa,
Conferintele IMPACT 2007 – INSTRUMENTE DE MEDIU IN DEZVOLTAREA AFACERII.<br />
Dezbaterile interactive vor fi sustinute <strong>de</strong> specialisti ai Ministerului Mediului <strong>si</strong><br />
Dezvoltarii Durabile, Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, Administratiei<br />
Fondului <strong>de</strong> Mediu precum cadre didactice cu experienta in domeniu.<br />
La Bruxelles, a fost inaugurata macheta Palatului Mogosoaia la parcul <strong>de</strong> atractii<br />
"Mini Europa".Parcul expune machete ce reprezinta constructii arhitecturale din<br />
statele membre UE, propunand vizitatorilor un tur cultural al Europei.La inaugurare<br />
au participat ambasadorul Romaniei in Belgia, comisarul roman pentru multilingvism,<br />
ministrul <strong>de</strong> externe al Romaniei, presedintele Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>tean Ilfov,<br />
administratorul general al parcului <strong>si</strong> secretarul <strong>de</strong> stat pe afaceri europene din<br />
cadrul ministerului <strong>de</strong> externe belgian.<br />
• Primaria Medgidia investeste pentru un oras curat <strong>si</strong> civilizat.<br />
Primaria Medgidia prin Directia <strong>de</strong> salubritate a achizitionat 3 ma<strong>si</strong>ni<br />
autobasculante cu <strong>de</strong>scarcare usoara care vor incepe sa lucreze in oras incepand<br />
cu aceasta sapatmana, investitie in valoare <strong>de</strong> 1,5mld lei.<br />
Aceste ma<strong>si</strong>ni vor fi folo<strong>si</strong>te pentru transportul <strong>de</strong>seurilor rezultate in urma<br />
maturatului stradal <strong>si</strong> a aleilor dintre blocurile <strong>de</strong> locuinte, parcuri dar <strong>si</strong> cele<br />
rezultate in urma curateniei din spatiile verzi.<br />
Utilajele sunt mo<strong>de</strong>rne <strong>si</strong> vor contribui la imbunatatirea activitatii <strong>de</strong><br />
salubritate din oras. In prezent activitatea <strong>de</strong> salubritate a orasului este<br />
intretinuta cu 7 echipe <strong>de</strong> lucru distribuite dupa un program in intreg orasul <strong>si</strong><br />
cate o zi pe saptamana in satele Valea Dacilor <strong>si</strong> Remus Opreanu.<br />
Ma<strong>si</strong>nile <strong>de</strong> curatat vor fi exploatate <strong>de</strong> catre persoane calificate in acest sens<br />
<strong>si</strong> vor parcurge zilnic intreg orasul pentru a strange <strong>de</strong>seurile rezultate in urma<br />
curateniei.<br />
Aceasta nu este <strong>si</strong>ngura investitie pe care administratia locala Medgidia o face<br />
pentru ca Medgidia sa fie un oras curat, un oras civilizat. Primaria Medgidia a<br />
obtinut fonduri printr-un proiect Phare pentru mo<strong>de</strong>rnizarea platformele <strong>de</strong> gunoi<br />
din zonele blocurilor <strong>de</strong> locuinte. Cele 40 <strong>de</strong> platforme care in prezent sunt dotate<br />
cu containere nea<strong>de</strong>cvate vor fi mo<strong>de</strong>rnizate cu <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> canalizare <strong>si</strong> cu<br />
containere ecologice pentru fiecare tip <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri ( hartie, plastic, metal,<br />
sticla). Vor fi <strong>de</strong> asemenea amenajate <strong>si</strong> doua platforme in satele Valea Dacilor <strong>si</strong><br />
Remus Opreanu care vor fi la dispozitia locuitorilor din aceste localitati.<br />
In cadrul aceluia<strong>si</strong> proiect in valoare <strong>de</strong> 703.174,5 euro vor fi achizitionate <strong>si</strong><br />
montate doua prese <strong>de</strong> compactat (balotat) pentru reducerea volumului <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri<br />
reciclate. In perioada imediat urmatoare se va realiza licitatie pentru<br />
achizitionarea acestor eurocontainere.In luna august se vor realiza lucrarile <strong>de</strong><br />
proiectare pentru platformele <strong>de</strong> <strong>de</strong>seuri <strong>si</strong> realizarea documentatiei tehnice pentru<br />
achizitionarea ma<strong>si</strong>nilor <strong>si</strong> utilajelor. Primaria va realiza mai multe intalniri<br />
cu cetatenii, va tipari flutura<strong>si</strong> <strong>si</strong> brosuri informative <strong>de</strong>spre beneficiile pe care<br />
le va aduce implementarea corecta a acestui proiect, <strong>de</strong>spre cat <strong>de</strong> important este<br />
sa avem un oras curat, nepoluat <strong>si</strong> civilizat .<br />
PORT@LEU<br />
portalul nostru lansează aici o rubrică intitulată:<br />
„CARTE DE COMENTAT”<br />
în care publicam texte primite <strong>de</strong> la diverşi autori, iar vizitatorii care vor să<br />
intre în dialog cu ei sau să exprime păreri <strong>de</strong>spre cartea respectivă, sunt rugaţi<br />
sa acceseze „FORUM” prin butonul din meniul principal aflat pe prima pagină. Astfel<br />
Forumul portalului nostru va <strong>de</strong>veni un funcţional cadru <strong>de</strong> <strong>de</strong>zbatere pentru oricine<br />
se implică în reţeaua www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />
Începem cu un articol <strong>de</strong> Prof. Dr. Titus FILIPAŞ<br />
PORT@LEU
portalul nostru lansează aici o rubrica intitulata:<br />
„CARTE DE COMENTAT”<br />
în care publicam texte primite <strong>de</strong> la diver<strong>si</strong> autori, iar vizitatorii care vor sa<br />
intre în dialog cu ei sau să exprime păreri <strong>de</strong>spre cartea respectiva, sunt rugati<br />
sa intre pe „FORUM” prin butonul din meniul principal aflat pe prima pagina<br />
CĂRŢILE COCHON ÎN LECTURI NEDIGERATE<br />
Scriitorul francez Théophile Gautier (1811-1872) a influenţat ‚Junimea’ şi cultura<br />
românã prin i<strong>de</strong>ologia artei pentru artã şi totodatã prin i<strong>de</strong>ologia cãrţilor cochon<br />
(vezi Ion Creangã şi Mihai Eminescu, vezi Luca Piţu şi douãmiiştii). Intelectualii<br />
aceia estetizanţi, bine şcoliţi, <strong>de</strong> la Junimea, când frunzãreau cãrţile cochon ale<br />
lui Théophile Gautier, un<strong>de</strong> textul într-o francezã purã şi civilizatã, analizând<br />
politica internã a Franţei timpului, era însoţit pe liziera paginii <strong>de</strong> un limbaj<br />
figurativ înlocuind expletivele, exclamau nedumeriţi şi expletiv: "Ce-are sula cu<br />
prefectura!?"... Este o ipotezã privind originea întrebãrii. Altã ipotezã ar fi<br />
aceea cã elita administrativã din România celei <strong>de</strong> a doua jumãtãţi a secolului XIX,<br />
elitã din care fãceau parte şi prefecţii, punea aceeaşi întrebare privind cãrţile<br />
lui Théophile Gautier.<br />
Devine foarte probabil <strong>de</strong>ci ca retorica întrebãrii "Ce-are sula cu prefectura?" sã<br />
fi fost inventatã <strong>de</strong> un prefect junimist în contextul strict al unei etici<br />
utilitariene (benthamiene). Oricum, trebuie amintitã aceastã dihotomie junimistã <strong>de</strong><br />
interpretare a cãrţilor lui Théophile Gautier. Dar însuşi textul cãrţilor cochon<br />
scrise şi publicate <strong>de</strong> Théophile Gautier nu era <strong>de</strong>loc vulgar. Ion Creangã scrie<br />
textul Povestea poveştilor, jumãtate cochon jumãtate Mutinus, pur şi <strong>si</strong>mplu pentru<br />
cã nu ştia franţuzeşte când rãsfoia cãrţile lui Théophile Gautier!<br />
"Boccaccio însuşi ar fi pãlit <strong>de</strong> invidie dacã ar fi putut sã citeascã aceastã<br />
capodoperã a erotismului comic", cre<strong>de</strong> naiv Gabriel Liiceanu, directorul editurii<br />
Humanitas. „Ziarul <strong>de</strong> Iaşi” din 20/12/2006 adãugase aceastã „evaluare liiceanã”<br />
la ştirea: „Povestea poveştilor este publicatã <strong>de</strong> Humanitas în ediţie trilingvã<br />
românã-francezã-englezã, însoţitã <strong>de</strong> <strong>de</strong>senele pictorului Ioan Iacob. Textul lui Ion<br />
Creangã a fost tradus <strong>de</strong> Alistair Ian Blyth, absolvent <strong>de</strong> Cambridge, cunoscãtor la<br />
nuanţã al limbii române, şi <strong>de</strong> Marie-France Ionesco, fiica lui Eugene Ionesco,<br />
minuţioasã ca un bijutier în a şlefui fiecare cuvînt, informeazã Humanitas.<br />
Potrivit editurii, pictorul Ioan Iacob, stabilit în Germania, a reuşit, cu forţa şi<br />
expre<strong>si</strong>vitatea <strong>de</strong>senului, sã "re-povesteascã" "Povestea poveştilor", cu alte<br />
imagini pentru fiecare dintre cele trei variante: românã, englezã şi francezã.”<br />
Comentariul prompt al domnului Daniel Stuparu, un cititor obişnuit dar totuşi<br />
eminent al „Ziarului <strong>de</strong> Iaşi”, <strong>de</strong>monstreazã cã „dulcele tîrg al Ieşilor” rãmâne<br />
capitala culturalã a României :<br />
„Gabriel Liiceanu numeşte aceastã poveste în marginea cãreia nici mãcar un puber<br />
imberb al prezentului nu mai poate schiţa <strong>de</strong>cât cel mult un zâmbet con<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt, o<br />
„capodoperã a erotismului comic”. Dacã ar fi sã fim riguroşi - în sens hei<strong>de</strong>ggerian<br />
sã zicem, cum îi plãcea cândva (ou sont les neiges d’antan?) domnului Liiceanu, pe<br />
când era ilustru profesor la catedra <strong>de</strong> filosofie a Univer<strong>si</strong>tãþii din Bucureşti –<br />
ne-am putea întreba, şi pe bunã dreptate: Care capodoperã? Care erotism? Care<br />
comic? Dacã acest text, nu mai lung <strong>de</strong> câteva pagini, fãrã cap şi coadã, <strong>de</strong>zlânat<br />
şi ridicol, care nici mãcar o glumã bunã nu poate fi numit (pentru cã un banc are o<br />
poantã, şi e indiscutabil mai scurt, adicã obţine un efect mai percutant cu un<br />
efort <strong>de</strong> mai mici proporţii) poate fi numit capodoperã, atunci bijuterii precum<br />
Paradisul pierdut al lui Milton sau Despre itinerarul minţii în Dumnezeu al lui<br />
Bonaventura ce sã mai zicem? Se pare însã cã cei care acuzau cercul <strong>de</strong> la Pãltiniş<br />
<strong>de</strong> un lamentabil epigonism aveau dreptate”...<br />
Comentariul acesta e îndreptãţit numai în mãsura în care îl disociem pe filosoful<br />
craiovean Constantin Barbu <strong>de</strong> amintitul epigonism al cercului <strong>de</strong> la Pãltiniş.<br />
Sã adãugãm noi ceea ce se pare cã nu ştie domnul Gabriel Liiceanu. Principiul<br />
junimist Artã pentru artã fusese împrumutat din prefaţa cãrţii Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong><br />
Maupin a lui Théophile Gautier. Graficianul Aubrey Beardsley (1872 – 1898), cel mai<br />
controversat, mai <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>nt, mai estetizant şi totodatã cel mai puţin recomandabil
dintre artiştii stilului Art Nouveau, ilustrase cartea „Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong> Maupin”<br />
(Six Drawings Illustrating Théophile Gautier's Romance Ma<strong>de</strong>moiselle <strong>de</strong> Maupin by<br />
Aubrey Beardsley published by Leonard Smithers and Co., London, 1898). şi limbajul<br />
figurativ al cãrţilor cochon ale lui Théophile Gautier va fi imitat <strong>de</strong> graficianul<br />
englez Aubrey Beardsley, bun prieten cu Oscar Wil<strong>de</strong> (1854-1900) fãrã sã fie el<br />
însuşi homosexual, pentru a ilustra scenele falice din piesa anticã Ly<strong>si</strong>strata,<br />
compusã <strong>de</strong> grecul Aristofan. În perioada <strong>de</strong>gradãrii intelectuale forţatã <strong>de</strong><br />
comuniştii internaţionalişti din România, arii din opereta Li<strong>si</strong>strata erau repetate<br />
cu o in<strong>si</strong>stenţã absolut anormalã <strong>de</strong> radiodifuziunea românã. Tot pe atunci, unele<br />
dintre <strong>de</strong>senele lui Aubrey Beardsley (<strong>de</strong> exemplu Flosshil<strong>de</strong> şi Trandafirul din<br />
Lima) erau sursã <strong>de</strong> inspiraţie pentru ilustraţiile cãrţilor erotice <strong>de</strong>stinate<br />
copiilor, în care proletarul câştigã dragostea Cosânzenei ca într- o nuvelã <strong>de</strong> Kay<br />
Boyle. Aubrey Beardsley mai executase o serie <strong>de</strong> 17 ilustraţii pentru scene din<br />
Salomeea, piesa lui Oscar Wil<strong>de</strong> în ver<strong>si</strong>unea francezã.<br />
Dupã 1989, teoreticianul culturii Radu Ţeposu (1954-1999) începea sã publice<br />
<strong>de</strong>senele lui Aubrey Beardsley în revista Cuvântul. Probabil cã ar fi necesarã,<br />
chiar şi utilã, publicarea unui întreg volum ilustrat cu <strong>de</strong>senele lui Théophile<br />
Gautier şi Aubrey Beardsley, <strong>de</strong>sene însoţite obligatoriu <strong>de</strong> comentarii<br />
pertinente. Cãci ediţia trilingvã şi ilustratã a Poveştii Poveştilor pusã pe<br />
piaţã <strong>de</strong> editura Humanitas este doar „cumplit meşteşug <strong>de</strong> tîmpenie”.<br />
TITUS FILIPAS<br />
EXPOZITIE ROMANEASCA DE PICTURA in POLONIA a artistei VICTORITA DUTU<br />
Prezentam mai jos programul itinerariului expozitiei organizata <strong>de</strong> DOMNUL CONSUL<br />
ONORIFIC AL ROMANIEI CORNEL CALOMFIRESCU<br />
"PUNCTUL DE LA INFINIT" cu titlul original in limba polona<br />
"MIEJSCE Z KONCA NIESKONCZONOSC - WYSTAWA MALARSTWA RUMUNSKIEGO"<br />
Lista oraselor <strong>si</strong> datele:<br />
Kudowa Zdroj - 30.06. - 06.07. 2007. Duszniki Zdroj - 09.07. - 18.07. 2007.<br />
Polanica Zdrój - 19.07. - 1.07. 2007. Nowa Ruda - 3.08 - 10.8.08.2007. Bystrzyca<br />
Klodzka 11.08 - 21. 08. 200r<br />
La vernisaje, care au fost in complexitatea lor, un mic festival <strong>de</strong> cultura<br />
romaneasca, premergator actiunii <strong>de</strong> parteneriat a orasului Calimanesti cu unul din<br />
orasele mentionate, au participat edili oraselor la fiecare fiind prezent primarul<br />
<strong>si</strong> con<strong>si</strong>lieri ai con<strong>si</strong>liilor <strong>de</strong> administrare locala.<br />
Imangini <strong>de</strong> la vernisaj <strong>si</strong> cele douazeci <strong>si</strong> cinci <strong>de</strong> lucrari le puteti<br />
viziona apasând pe <strong>si</strong>turile :<br />
www.ilincanatanael.wordpress.com<br />
www.ilinca.wordpress.com<br />
www.victoritadutu.home.ro<br />
„Orase interculturale: guvernare <strong>si</strong> politici pentru comunitati diver<strong>si</strong>ficate”<br />
in atentia domnilor primari<br />
Directia pentru Cultura <strong>si</strong> Mostenire Culturala <strong>si</strong> Naturala din cadrul Con<strong>si</strong>liul<br />
Europei, a lansat programul „Orase interculturale: guvernare <strong>si</strong> politici pentru<br />
comunitati diver<strong>si</strong>ficate” <strong>de</strong>stinat oraselor europene. Obiectivul programului este<br />
consolidarea <strong>si</strong> sprijinirea eforturilor colectivitatilor locale pentru punerea in<br />
valoare a diver<strong>si</strong>tatii culturale. Programul urmareste sa constientizeze<br />
autoritatile publice locale asupra faptului ca diver<strong>si</strong>tatea culturala nu trebuie<br />
tratata ca o amenintare ci ca o resursa importanta pentru <strong>de</strong>zvoltarea,<br />
creativitatea <strong>si</strong> coeziunea comunitatilor respective. Programul se adreseaza<br />
oraselor mari, mici <strong>si</strong> mijlocii sau subdiviziunilor metropolelor.<br />
Orasele participante, trebuie sa puna la dispozitia programului nu numai<br />
sprijinul politic al autoritatilor publice locale respective, ci <strong>si</strong> resurse<br />
financiare <strong>si</strong> logistice.<br />
Ele vor fi selectate <strong>de</strong> catre o echipa a Con<strong>si</strong>liului Europei, in functie <strong>de</strong>
interesul manifestat <strong>si</strong> <strong>de</strong> modalitatile prin care pot sprijini programul <strong>si</strong> vor<br />
intra in „Reteaua oraselor inter-culturale ale Con<strong>si</strong>liului Europei” beneficiind,<br />
astfel, <strong>de</strong> o recunoastere publica a eforturilor <strong>si</strong> reu<strong>si</strong>telor lor, atat pe plan<br />
national, cat <strong>si</strong> international.<br />
Axele prioritare ale programului sunt urmatoarele: Guvernarea interculturala<br />
in sensul accesului la <strong>de</strong>zbatere publica, elaborarii <strong>si</strong> evaluarii politicilor<br />
publice la nivel local, participarii la procesul <strong>de</strong>cizional, accesului la educatie,<br />
locuri <strong>de</strong> munca <strong>si</strong> protectie sociala; discursul public <strong>si</strong> etica mijloacelor <strong>de</strong><br />
informare; medierea inter-culturala ; in scoli, spitale, servicii sociale, politie,<br />
tribunale, etc. ; politici <strong>si</strong> actiuni culturale.<br />
Autoritatile publice locale interesate sa participe la<br />
selectia pentru acest program trebuie sa completeze <strong>si</strong> sa transmita o scrisoare <strong>de</strong><br />
interes, pana in data <strong>de</strong> 30 septembrie 2007, pe adresa <strong>de</strong> e-mail:<br />
irena.guidikova@coe.int.<br />
Primarul şi secretatul comunei, părţi ale aceluiaşi întreg, împreună pentru o<br />
mi<strong>si</strong>une comună"<br />
În perioada 16-19 august va avea loc întâlnirea Con<strong>si</strong>liului director al A.Co.R în<br />
şedinţă ordinară pe semestrul II/2007. Aceasta va avea loc la Hotel Opal din<br />
Staţiunea Jupiter-Cap Aurora. La lucrări vor participa membrii Con<strong>si</strong>liului director<br />
al Asociaţiei Comunelor din România, precum şi membri ai Corpului Profe<strong>si</strong>onal al<br />
Secretarilor Comunelor din România.<br />
Lucrările menţionate sunt integrate unor programe <strong>de</strong> perfecţionare a căror durată<br />
este <strong>de</strong> 4 zile pentru primari şi <strong>de</strong> 7 zile pentru secretari, având ca temă<br />
„PRIMARUL ŞI SECRETARUL COMUNEI, PĂRŢI ALE ACELUIAŞI ÎNTREG, ÎMPREUNĂ PENTRU O<br />
MISIUNE COMUNĂ", finalizate cu certificate <strong>de</strong> absolvire.<br />
RADACINI-FEST-SAPANTA 2007<br />
In amintirea faptului ca celebrul cimitir vesel <strong>de</strong> la Sapanta a fost adus in<br />
atentie publica <strong>de</strong> ziaristi romani <strong>si</strong> francezi, Fundatia "Reporter" organizeaza<br />
anul acesta, la Sapanta, pe 17-19 august<br />
FESTIVALUL DE SPIRITUALITATE TRADITIONALA "RADACINI"<br />
in parteneriat cu UNESCO <strong>si</strong> primaria comunei.<br />
Sponsorul acestei initiative care tin<strong>de</strong> spre permanentizare este Asociatia<br />
Platitorilor <strong>de</strong> Impozite. Parteneri media Televiziunea Romana, TVRInternational,<br />
TVRM <strong>si</strong> TV-Axa.<br />
Asociatia Culturala "Ars Maris", cu sprijinul Primariei municipiului Reghin, al<br />
Con<strong>si</strong>liului Municipal Reghin <strong>si</strong> al Bibliotecii Municipale "Petru Maior" Reghin,<br />
organizeaza, in luna octombrie a.c., prima editie a Concursului national <strong>de</strong> poezie<br />
<strong>si</strong> proza scurta "Ars Maris".<br />
Concursul este <strong>de</strong>schis autorilor care nu au volum publicat, cu virsta maxima <strong>de</strong> 35<br />
<strong>de</strong> ani. Lucrarile (la sectiunea poezie - maxim 10 poezii, la sectiunea proza scurta<br />
- maxim 15 pagini), dactilografiate/listate in trei exemplare, insotite <strong>de</strong> un CV<br />
(nume, prenume, virsta, adresa, numar <strong>de</strong> telefon), vor fi expediate pe adresa:<br />
Ioan-Pavel Azap, str. Unirii nr. 17, ap. 34, Cluj-Napoca, jud. Cluj, pina in data<br />
<strong>de</strong> 1 octombrie a.c. Plicul va purta mentiunea Pentru concursul "Ars Maris".<br />
Prima ediţie a Zilei comunei Şuncuiuş-Bihor<br />
Organizatorii evenimentului sunt: Con<strong>si</strong>liul Local Şuncuiuş, Căminul Cultural<br />
Şuncuiuş, Asociaţia <strong>de</strong> Pădurit şi Păşunat "Vârful Runcului" Şuncuiuş, în colaborare<br />
cu Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor,<br />
care aqu organizat în zona turistică Peştera Unguru Mare programul artistic<br />
evoluand ansamblurile locale din Şuncuiuş şi Bălnaca, precum şi cele din Auşeu,<br />
Bratca, Mărişel, ju<strong>de</strong>ţul Cluj, Macea, ju<strong>de</strong>ţul Arad. A urmat Ansamblul Artistic<br />
Profe<strong>si</strong>onist "Crişana" din Ora<strong>de</strong>a, reprezentat <strong>de</strong>: Leontin Ciucur, Cornel Borza,
Luminiţa Tomuţa, Florica Bradu, Florica Duma, Felicia Costin şi Viorica Bra<strong>de</strong>a. Siau<br />
dat concursul <strong>de</strong> asemenea Dana Jurjuţ, Otilia Haragoş, Maria Golban şi Ovidiu<br />
Pur<strong>de</strong>a <strong>de</strong> la Cluj, Sânziana Toa<strong>de</strong>r, Aurel Ţurcaş, Cornelia şi Lupu Rednic.<br />
„Iulian Antonescu fondator al Muzeului din Bacău,<br />
remarcabil istoric, arheolog, muzeograf <strong>si</strong> om cu larg orizont cultura”<br />
a fost tema colocviului bacauan anuntat <strong>de</strong> Mihaela Babusanu Amalanci in revista<br />
„Agero”. Organizatori ai evenimentului au fost Complexul Muzeal „Iulian<br />
Antonescu”împreuna cu Fundaţia Cultural-Ştiinţifică „Iulian Antonescu”, Filiala<br />
Bacău Arhivele Naţionale-Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană Bacău, Protopopiatul Bacău Nord,<br />
Protopopiatul Bacău Sud iar mo<strong>de</strong>ratorul evenimentului a fost profesor doctor Ioan<br />
Mitrea preşedintele executiv al Fundaţiei Cultural Ştiinţifice „Iulian Antonescu”.<br />
Manifestarea a <strong>de</strong>butat la ora 9 la biserica „Precista”un<strong>de</strong> s-a ţinut o slujbă <strong>de</strong><br />
pomenire apoi s-a vizitat Curtea Domneasca. La sediul muzeului s-a <strong>de</strong>sfasurat<br />
colocviul la care a participat şi Eugenia Antonescu soţia celui comemorat.<br />
Iulian Antonescu a a pus bazele primului muzeu din Bacău creat la 1 aprilie 1957,<br />
fiind şi primul director al acestei instituţii<br />
Tot el a <strong>de</strong>marat şi o amplă acţiune <strong>de</strong> strângere <strong>de</strong> material muzeistic şi<br />
cercetare arheologică.<br />
Practic, Bacăul îi datorează lui Iulian Antonescu inclu<strong>de</strong>rea în circuitul<br />
muzeistic naţional lucru remarcat cu adânc respect <strong>de</strong> toţi participanţii la<br />
colocviu.<br />
Organizata <strong>de</strong> Fundatia Nationala pentru Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni <strong>si</strong> Centrul European<br />
<strong>de</strong> Studii Covasna-Harghita, cea <strong>de</strong>-a IX-a editie a Univer<strong>si</strong>tatii <strong>de</strong> vara <strong>de</strong> la<br />
Izvorul Muresului va avea loc in perioada 15-19 august 2007 sub genericul "Romania<br />
Europeana <strong>si</strong> romanii <strong>de</strong> pretutin<strong>de</strong>ni", <strong>de</strong>zbătând temele: "Comunitatile romanesti<br />
din afara frontierelor. Analiza <strong>si</strong>tuatiei: stadiul educatiei in limba romana,<br />
cultura <strong>si</strong> religia, mass-media in noul context european <strong>si</strong> mondial" <strong>si</strong> "Cetatenia<br />
romana <strong>si</strong> regimul vizelor pentru romanii din afara frontierelor".<br />
Cursurile "Prevenirea <strong>si</strong> combaterea traficului <strong>de</strong> fiinte umane <strong>si</strong> a traficului <strong>de</strong><br />
droguri in zona <strong>de</strong> frontiera a Uniunii Europene <strong>si</strong> a NATO", precum <strong>si</strong> "Rolul<br />
cultelor religioase in prevenirea <strong>si</strong> combaterea acestor fenomene", vor constitui<br />
cele doua teme <strong>de</strong> vineri, 17 august. Sambata, 18 august a.c., se vor discuta<br />
probleme referitoare la afirmarea i<strong>de</strong>ntitatii romanesti in medii multietnice <strong>si</strong><br />
pluriconfe<strong>si</strong>onale, parteneriatul romano-roman pentru promovarea spiritualitatii,<br />
educatiei <strong>si</strong> culturii romane - perspective europene.<br />
HRAM LA MANSTIREA FRANCISCANA DIN ORADEA<br />
Programul organizat <strong>de</strong> Mănăstirea franciscană "Adormirea Maicii Domnului", din<br />
Cartierul ora<strong>de</strong>an Rogerius, cu ocazia hramului bisericii, va cuprin<strong>de</strong>: marţi, 14<br />
august, <strong>de</strong> la ora 17.00 - <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea pelerinajului cu Paraclisul Maicii Domnului<br />
şi Cuvânt <strong>de</strong> învăţătură, ora 18.00 - Sfânta Liturghie <strong>de</strong> seară, ora 22.00 - Sfânta<br />
Liturghie, urmată <strong>de</strong> proce<strong>si</strong>une, cu Statuia Maicii Domnului, în jurul bisericii şi<br />
noapte <strong>de</strong> veghe. Programul va continua miercuri, 15 august, <strong>de</strong> la ora 5.00 - Sfânta<br />
Liturghie, ora 8.00 - Sfânta Liturghie, ora 10.00 - Liturghia solemnă a hramului,<br />
oficiată <strong>de</strong> PS Sa Virgil Bercea, episcopul greco-catolic <strong>de</strong> Ora<strong>de</strong>a, împreună cu<br />
preoţii care vor veni la pelerinaj, după care se va trece la sfinţirea vitraliului<br />
mănă<strong>stiri</strong>i. În final, va avea loc proce<strong>si</strong>unea <strong>de</strong> încheiere a pelerinajului.<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă din Constanta a găzduit, o dublă lansare editorială: antologia<br />
„Drumurile vieţii”, în care sînt reuniţi 19 poeţi şi volumul <strong>de</strong> versuri „Bucăţi din<br />
inima mea” <strong>de</strong> Amelia Magori. Volumul intitulat „Drumurile vieţii”, apărut la<br />
editura Anamarol, reprezintă o continuare a antologiei „Spiralele vieţii”, care a<br />
văzut lumina tiparului în anul 2006 şi care cuprin<strong>de</strong>, <strong>de</strong> asemenea, 19 poeţi.
Bucovinenii au un Festival Naţional al Păstrăvului<br />
In perioada 14-16 august, comuna muzeu Ciocăneşti găzduieşte cea <strong>de</strong>-a V-a ediţie a<br />
Festivalului Naţional al Păstrăvului. Manifestările <strong>de</strong>butează marţi, la ora 12:00,<br />
cu primirea şi înscrierea concurenţilor pentru cele două manşe <strong>de</strong> pescuit la<br />
păstrăv, dar şi înscrierea la concursul <strong>de</strong> gastronomie. La ora 19:30, La Biserica<br />
Adormirea Maicii Domnului” din Ciocăneşti se va oficia slujba „Prohodul Maicii<br />
Domnului”. Miercuri, 15 august, se vor săvârşi slujbe religioase la toate<br />
bisericile din comună, după care, între orele 12:00- 13:30, sub genericul „Ecologia<br />
Păstrăvului”, la Casa <strong>de</strong> Cultură, va avea loc o masă rotundă. Una dintre atracţiile<br />
festivalului: Parada portului popular, a călăreţilor şi a spectacolelor folclorice,<br />
îi <strong>de</strong>termină pe localnici să scoată a<strong>de</strong>vărate comori <strong>de</strong> artă populară – costumele<br />
tradiţionale.<br />
Sub genericul „La hramul satului”, gospodinele vor pregăti „cea mai mare mămăligă”<br />
şi cel mai gustos borş <strong>de</strong> păstrăv, ca un preambul la concursul gastronomic „Borşul<br />
păstrăvului” şi „Coşul fermierului”. Va fi şi o <strong>de</strong>filare a „Căruţei gospodarilor”,<br />
o prezentare a meşterilor populari, şi pentru prima data un concurs <strong>de</strong> pescuit<br />
sportiv <strong>de</strong>monstrativ pentru copii.<br />
După premierea câştigătorilor <strong>de</strong> la concursul <strong>de</strong> pescuit şi concursul gastronomic,<br />
organizatorii au pregătit un alt moment folcloric, începând cu ora 19:30, cu<br />
Ansamblul Folcloric Solca şi invitata <strong>de</strong> onoare Ştefania Stoica. Începând cu ora<br />
21:30, plăieşi cu făclii în mâini vor coborî <strong>de</strong> pe Dealul Tătarilor. Momentul este<br />
urmat <strong>de</strong> un foc <strong>de</strong> tabără şi balul festivalului.<br />
Se vor <strong>de</strong>semna „Cea mai frumoasă gospodărie tradiţională” şi „Cea mai frumoasă<br />
grădină cu flori”. Tot miercuri sunt programate întâlniri cu fiii satului, sunt<br />
cinstiţi şi plutaşii care vor coborî pe Bistriţa Aurie, între Botoş şi Ciocăneşti,<br />
se premiază persoana care poartă cel mai frumos costum popular autentic. Spectacole<br />
folclorice cu Ansamblul „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi invitata <strong>de</strong> onoare -<br />
Sofia Vicoveanca.<br />
Bucovinenii au un Festival Naţional al Păstrăvului<br />
In perioada 14-16 august, comuna muzeu Ciocăneşti găzduieşte cea <strong>de</strong>-a V-a ediţie a<br />
Festivalului Naţional al Păstrăvului. Manifestările <strong>de</strong>butează marţi, la ora 12:00,<br />
cu primirea şi înscrierea concurenţilor pentru cele două manşe <strong>de</strong> pescuit la<br />
păstrăv, dar şi înscrierea la concursul <strong>de</strong> gastronomie. La ora 19:30, La Biserica<br />
Adormirea Maicii Domnului” din Ciocăneşti se va oficia slujba „Prohodul Maicii<br />
Domnului”. Miercuri, 15 august, se vor săvârşi slujbe religioase la toate<br />
bisericile din comună, după care, între orele 12:00- 13:30, sub genericul „Ecologia<br />
Păstrăvului”, la Casa <strong>de</strong> Cultură, va avea loc o masă rotundă. Una dintre atracţiile<br />
festivalului: Parada portului popular, a călăreţilor şi a spectacolelor folclorice,<br />
îi <strong>de</strong>termină pe localnici să scoată a<strong>de</strong>vărate comori <strong>de</strong> artă populară – costumele<br />
tradiţionale.<br />
Sub genericul „La hramul satului”, gospodinele vor pregăti „cea mai mare mămăligă”<br />
şi cel mai gustos borş <strong>de</strong> păstrăv, ca un preambul la concursul gastronomic „Borşul<br />
păstrăvului” şi „Coşul fermierului”. Va fi şi o <strong>de</strong>filare a „Căruţei gospodarilor”,<br />
o prezentare a meşterilor populari, şi pentru prima data un concurs <strong>de</strong> pescuit<br />
sportiv <strong>de</strong>monstrativ pentru copii.<br />
După premierea câştigătorilor <strong>de</strong> la concursul <strong>de</strong> pescuit şi concursul gastronomic,<br />
organizatorii au pregătit un alt moment folcloric, începând cu ora 19:30, cu<br />
Ansamblul Folcloric Solca şi invitata <strong>de</strong> onoare Ştefania Stoica. Începând cu ora<br />
21:30, plăieşi cu făclii în mâini vor coborî <strong>de</strong> pe Dealul Tătarilor. Momentul este<br />
urmat <strong>de</strong> un foc <strong>de</strong> tabără şi balul festivalului.<br />
Se vor <strong>de</strong>semna „Cea mai frumoasă gospodărie tradiţională” şi „Cea mai frumoasă<br />
grădină cu flori”. Tot miercuri sunt programate întâlniri cu fiii satului, sunt<br />
cinstiţi şi plutaşii care vor coborî pe Bistriţa Aurie, între Botoş şi Ciocăneşti,<br />
se premiază persoana care poartă cel mai frumos costum popular autentic. Spectacole<br />
folclorice cu Ansamblul „Străjerii Bucovinei” din Pojorâta şi invitata <strong>de</strong> onoare -
Sofia Vicoveanca.<br />
Orchestra <strong>de</strong> cameră “Sinfonietta” a Filarmonicii din Berlin, condusă <strong>de</strong> Ion Marin,<br />
dirijor român care se întoarce după 22 <strong>de</strong> ani pe scena muzicală din ţară, va<br />
susţine patru concerte la Sibiu săptămâna viitoare, cu lucrări <strong>de</strong> Bach, Haydn,<br />
Ceaikovski şi Mozart, iar în ultimul recital va cânta alături <strong>de</strong> Corul Madrigal.<br />
Înfiinţată şi condusă <strong>de</strong> dirijorul Ion Marin, aceasta prestigioasă orchestră <strong>de</strong><br />
cameră este compusă din instrumentisti ai Filarmonicii din Berlin şi este<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rată a fi una dintre cele mai <strong>de</strong> succes formaţii <strong>si</strong>nfonice din lume. În<br />
zilele <strong>de</strong> miercuri, joi şi vineri, orchestra <strong>de</strong> cameră « Sinfonietta » va concerta<br />
la Sala Thalia, iar vineri va cânta alături <strong>de</strong> Corul Madrigal. Concertele <strong>de</strong> la<br />
Sibiu marchează un real eveniment.<br />
REZIDIRE DUHOVNICEASCĂ ÎN DEFILEUL DUNĂRII<br />
Mănăstirea Mraconia se ridică lângă un viaduct din Defileul Dunarii, pe soseaua<br />
Orsova - Moldova-Noua. E o ctitorie ridicată prin stradania preotului Cristian<br />
Tartea in amintirea schitului Mracuna, disparut <strong>de</strong>finitiv sub apele fluviului dupa<br />
constructia barajului <strong>de</strong> la Portile <strong>de</strong> Fier care a alungat călugării acoperind<br />
toată Valea Mracunei. Originar din localitatea doljeana Cetate preotul Cristian<br />
Tartea s-a ocupat, timp <strong>de</strong> 14 ani, <strong>de</strong> constructia lacasului <strong>de</strong> închinare adunând<br />
obiectele <strong>de</strong> cult salvate prin podurile lăcaşurilor bisericeşti din zonă şi<br />
strângând donaţii în bani şi materiale <strong>de</strong> construcţii. Astăzi, parcurgând viaductul<br />
prin spectaculosul peisaj poţi admira împlinirea lui prin arhitctura lăcaşului <strong>de</strong><br />
cult care continuă tradiţia.<br />
12 artişti din ţară realizează troiţe pentru fiecare comună din ju<strong>de</strong>ţulGalati<br />
A treia ediţie a Taberei <strong>de</strong> sculptură în lemn, întrunind cioplitori <strong>de</strong> troiţe, se<br />
<strong>de</strong>sfăşoară la Galaţi, în Pădurea Gârboavele.<br />
Evenimentul este organizat <strong>de</strong> Centrul Cultural „Dunărea <strong>de</strong> Jos", care a adus la<br />
această ediţie 12 artişti profe<strong>si</strong>onişti şi meşteri populari sculptori în lemn din<br />
Vaslui, Buzău, Dolj, Brăila, Maramureş şi Galaţi. Se lucrează în lemn <strong>de</strong> stejar,<br />
dimen<strong>si</strong>unile troiţelor putând ajunge până la cinci-şase metri înălţime. Pentru<br />
prima oară, printre participanţi se numără şi două femei – Cornelia şi Angela<br />
Ciurumelea, din Buzău, mamă şi fiică, iar Paul Balaci, din Salcia – Dolj, execută o<br />
cruce pictată, nu sculptată.<br />
Ca şi lucrările realizate în cadrul ediţiilor prece<strong>de</strong>nte, troitele vor fi amplasate<br />
în comunele ju<strong>de</strong>ţului Galaţi, 18 din cele realizate până acum gă<strong>si</strong>ndu-şi <strong>de</strong>ja locul<br />
<strong>de</strong> expunere. Prin aceasta ingenioasă şi lăudabilă iniţiativă intenţia Con<strong>si</strong>liului<br />
Ju<strong>de</strong>ţean Galaţi care finanţează în fiecae an tabăra, este <strong>de</strong> a înzestra fiecare<br />
comună cu câte o astfel <strong>de</strong> sculptură.<br />
Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, găzduieşte o expoziţie <strong>de</strong> gravura secolelor<br />
XVII-XIX, a celebrului Peter Paul Rubens. Lucrările sunt expuse în cele două săli<br />
ale Galeriei <strong>de</strong> Artă Europeană, special amenajate. Expoziţia prezintă un număr <strong>de</strong><br />
28 <strong>de</strong> gravuri realizate în atelierul lui Rubens, pe teme religioase şi mitologice,<br />
câteva portrete şi peisaje.<br />
Fundaţia "Scrisul Românesc" din Craiova are <strong>de</strong>osebita plăcere să vă invite la<br />
inaugurarea portalului intitulat sugestiv "Români Uitaţi" (www.romaniuitati.eu),<br />
concretizare a unei iniţiative mai vechi a noastră constând în abordarea unor<br />
aspecte <strong>de</strong> oridin istoric, sociologic, etnografic şi cultural, referitoare la<br />
comunităţile româneşti din zona Peninsulei Balcanice. Este o încercare <strong>de</strong> a<br />
în<strong>de</strong>părta praful istoriei aşezat <strong>de</strong>-a lungul vremurilor peste comunităţile <strong>de</strong><br />
români din Balcani şi <strong>de</strong> a atrage atenţia opiniei publice din ţară şi din
străinătate (dar şi a autorităţilor <strong>de</strong> resort din ţara noastră şi din ţările <strong>de</strong><br />
baştină ale conaţionalilor), asupra "Românilor Uitaţi" din Valea Timocului sau din<br />
alte zone ale Balcanilor. În acest scop, Fundaţia "Scrisul Românesc" s-a angajat să<br />
iniţieze o serie <strong>de</strong> programe <strong>de</strong> recuperare a i<strong>de</strong>ntităţii culturale a românilor<br />
timoceni şi să ofere consultanţă asociaţiilor româneşti din Serbia şi Bulgaria,<br />
prin intermediul CENTRULUI DE STUDII ŞI CERCETĂRI PENTRU COMUNITĂŢILE DE ROMÂNI DIN<br />
BALCANI, în sensul promovării drepturilor minorităţii româneşti (vlahe) din Valea<br />
Timocului, cu respectarea riguroasă a dispoziţiilor juridice şi constituţionale din<br />
ţările <strong>de</strong> care aparţin şi a celor preluate din Convenţia Cadru a Uniunii Europene,<br />
privind Protecţia Minorităţilor Naţionale.<br />
Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Giurgiu are<br />
plăcerea <strong>de</strong> a vă anunţa <strong>de</strong>sfăşurarea celei <strong>de</strong>-a XV-a ediţii a Festivalului concurs<br />
internaţional <strong>de</strong> muzică populară "Pe Marginea Dunării" începând cu data <strong>de</strong> 16<br />
August.<br />
Festivalul se va <strong>de</strong>sfăşura, ca şi până acum, în Sala Mare a Teatrului Valah Giurgiu<br />
şi va avea următorul program: în seara I şi seara a II a vor avea loc concursul<br />
propriu-zis şi spectacole <strong>de</strong> muzică şi dansuri populare oferite <strong>de</strong> Ansamblul<br />
Folcloric Vlaşca, iar în seara a IIIa va avea loc Gala Festivalului, cu<br />
festivitatea <strong>de</strong> premiere şi un spectacol <strong>de</strong>osebit oferit, <strong>de</strong> asemenea, <strong>de</strong> Ansamblul<br />
Folcloric <strong>de</strong> muzică şi dansuri populare româneşti "Vlaşca".<br />
Aproape 2000 <strong>de</strong> credincioşi au venit pe 7 august la Mănăstirea Sihăstria. Şase<br />
ierarhi au sfinţit pictura bisericii mari, închinată primei românce trecute în<br />
rândul sfinţilor, Cuvioasa Teodora <strong>de</strong> la Sihla. Liturghia care a urmat sfinţirii a<br />
fost cu totul <strong>de</strong>osebită, iar faptul că, oamenilor, ca după orice sfinţire, li se<br />
permite intrarea în Sfântul Altar pentru a se închina, a bucurat sufletele sutelor<br />
<strong>de</strong> credincioşi.<br />
Festival Folcloric la Vidin Imprimare E-mail<br />
Asociatia Vlahilor din Bulgaria organizeaza in perioada 11-12 August 2007 cea<br />
<strong>de</strong>-a IX a editie a Festivalului International Folcloric <strong>de</strong> Cantece <strong>si</strong> Dansuri<br />
Populare Vlaho-Romane. Vor participa ansambluri din Timocul bulgaresc dar <strong>si</strong><br />
formatii din Romania <strong>si</strong> Serbia.<br />
Organizarea festivalului se inscrie printre <strong>de</strong>mersurile Asociatiei Vlahilor din<br />
Bulgaria <strong>de</strong> pastrare a traditiilor, obiceiurilor <strong>si</strong> portului romanesc la sud <strong>de</strong><br />
Dunare.<br />
A apărut recent nr. 8 (68), pe august 2007, al revistei <strong>de</strong> cultură, literatură şi<br />
artă Cetatea Culturală. Revista, aflată în al VIII-lea an, respectiv a III-a serie,<br />
este editată <strong>de</strong> SC Sedan Casa <strong>de</strong> Editură SRL cu sediul in Cluj-Napoca. Din colegiul<br />
<strong>de</strong> redacţie al revistei fac parte: Dan Brudaşcu (redactor şef), fondatorul<br />
publicaţiei, Miron Scorobete (redactorşef adjunct), Ion Cristofor (secretar general<br />
<strong>de</strong> redacţie), Daniela Gîfu (grafică) şi Ioachim Gherman (tehnoredactare). Revista<br />
beneficiaza <strong>de</strong> colaborarea unor scriitori, poeţi, critici şi istorici literari şi<br />
<strong>de</strong> artă, univer<strong>si</strong>tari, aca<strong>de</strong>micieni, din ţară şi din peste 35 <strong>de</strong> ţări ale lumii.<br />
Publicaţia nu este şi nu a fost niciodată aservită politic. Urmăreşte, pe <strong>de</strong> o<br />
parte, promovarea valorilor cultural-literare tran<strong>si</strong>lvane şi naţionale, iar pe <strong>de</strong><br />
alta <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea spre cultura universală.<br />
Cea <strong>de</strong>-a XVIII-a ediţie a Festivalului Internaţional George Enescu va avea loc<br />
între 1 şi 23 septembrie, la Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Braşov, Timişoara, Cluj şi<br />
Sinaia. La spectacolele din seria „Creaţia muzicală românească contemporană" <strong>de</strong> la<br />
Ateneul Român, ca şi la „Dimineţi enesciene" <strong>de</strong> la Sala Mică a Palatului, intrarea
va fi gratuită, iar la recitalurile şi concertele organizate în cadrul Concursului<br />
Internaţional „George Enescu", accesul va fi gratuit şi se va face în limita<br />
locurilor disponibile, iar posesorii <strong>de</strong> abonamente vor avea prioritate.<br />
Edţia a II-a Bucureşti SummerJam 07<br />
31 august 2007 - 2 septembrie 2007<br />
Primul festival autohton <strong>de</strong> Hip-hop se va <strong>de</strong>sfăşura anul acesta în diferite locaţii<br />
indoor şi open air din Capitală şi va avea drept invitaţi nume <strong>de</strong> marcă ale Hiphop-ului.<br />
Concertele vor avea loc pe terasa Old School <strong>de</strong> pe Caleea Stirbey Voda. Primele<br />
confirmari: DEFARI, CESAR COMANCHE şi DJ-ul irlan<strong>de</strong>z FLIP, iar dintre trupele Hiphop<br />
autohtone vor fi prezente La Familia, K-Gula, Cedry2k, Funktastics, Ad<br />
Litteram, USM, KaTaNa, Cast, Zombie,THC, Da Hood, Kazi Ploae <strong>si</strong> Yawn & Spooke şi<br />
R.A.N.-S. Înscrierile la toate competiţiile sunt încă <strong>de</strong>schise<br />
.<br />
FânFest 2007 - Spune ver<strong>de</strong>!<br />
(Roşia Montană, 24 - 26 august)<br />
Fân Fest 2007 te invită să crezi şi să acţionezi pentru protejarea naturii! Locul<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare a rămas acelaşi, Roşia Montană, pentru că este, încă, o zonă<br />
ameninţată şi un bastion al luptei <strong>de</strong> pro-mediu.<br />
Programul festivalului este mult mai bogat şi nu se mai axează pe muzică, <strong>de</strong>şi<br />
concerte vor fi şi anul acesta din belşug: electro, blues, alternative, jazz şi<br />
funk, vor fi şi piese <strong>de</strong> teatru, un cort <strong>de</strong> literatură şi un capitol întreg <strong>de</strong><br />
FânFest Extrem.<br />
"România nu gustă cianura!" <strong>de</strong>clară FânFest, în schimb te invită să guşti şi să<br />
apreciezi produsele ecologice, ţărăneşti, precum şi specialităţi ale localnicilor<br />
din Roşia Montană care se vor gă<strong>si</strong> în piaţa amenajată chiar în cadrul festivalului<br />
Publicaţie nouă editată <strong>de</strong> CRDE!<br />
Publicaţia "Buna guvernare în comunităţi multietnice: condiţii,<br />
instrumente, bune practici, modalităţi <strong>de</strong> a realiza <strong>si</strong> măsura buna guvernare la<br />
nivel local" este un instrument ce doreşte sa promoveze o înţelegere comună a<br />
conceptului <strong>de</strong> bună guvernare, precum şi un ghid <strong>de</strong> aplicare a bunei guvernări la<br />
nivel local.<br />
"Nymphea Dance" Ora<strong>de</strong>a<br />
Festivalul "Nymphea Dance" la a cincea ediţie. Ora<strong>de</strong>a găzduieşte acest festival<br />
internaţional <strong>de</strong>dicat dansului hip-hop şi breakdance-ului. Concursurile şi<br />
showurile din cadrul evenimentului vor avea loc pe 24 şi pe 25 august, la Teatrul<br />
<strong>de</strong> Stat Ora<strong>de</strong>a.<br />
Participare românească la Sărbătorile oraşului Setúbal *În perioada 31 iulie - 6<br />
august 2007, Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, în<br />
parteneriat cu Frăţia - Asociaţia Emigranţilor Români şi Moldoveni din Setúbal<br />
(Portugalia), organizează standul comunităţii româneşti la Sărbătorile oraşului<br />
Setúbal.<br />
Festivalul Berii din Oneşti <strong>de</strong>vine Festivalul Verii Oneşti<br />
Oneştiul găzduieşte pe 24 - 25 - 26 august Festivalul Verii. Oneştenii au <strong>de</strong>cis să<br />
renunţe la <strong>de</strong>numirea racoritoare pe care festivalul a purtat-o în primii ani <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfăşurare. Festivalul va fi o serbare câmpenească. În cazul în care berea şi<br />
micii nu vor mai fi actorii principali, vizitatorii se vor putea <strong>de</strong>lecta cu<br />
preparate din peşte, carne <strong>de</strong> pasăre, vinuri sau tării. Pentru programul artistic<br />
al festivalului se asteapta anunţarea trupelor.
Ediţia a XXXVII-a Festivalul Naţional <strong>de</strong> Muzică Uşoară Mamaia<br />
23 august 2007 - 26 august 2007<br />
Ediţia 2007 a Festivalului Mamaia, manifestare-reper pentru muzica uşoară<br />
românească, se va <strong>de</strong>sfăşura la Teatrul <strong>de</strong> vară din staţiunea Mamaia. Preselecţiile<br />
pentru secţiunea "interpretare" au avut loc în perioada 30 - 31 august, iar<br />
jurizarea pentru secţiunea "creaţie", pe 1 august.<br />
Concurenţii selecţionaţi, acompaniaţi <strong>de</strong> Big Bandul Radio, se vor prezenta în<br />
festival după următorul program:<br />
- 23 august - Secţiunea interpretare<br />
- 24 august - Secţiunea creaţie<br />
- 25 august - Secţiunea recitaluri<br />
- 26 august - Gala laureaţilor<br />
Premiile se anunţă a fi generoase: 500, 1000 şi 1500 Euro, la care se adaugă<br />
premiul special In memoriam "Teo Peter"!<br />
A DOUA EDITIE A CONCERTULUI LIMBII ROMANE<br />
La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong>la<br />
Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />
în drepturile istorice a limbii române.<br />
.Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />
treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />
din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />
tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />
respectate drepturile.<br />
În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />
dată, în acelaşi loc. Trupele vor fi mai numeroase, genurile muzicale vor fi mai<br />
diverse, doar mesajul va rămâne acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie lăsaţi să<br />
îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a strămoşilor lor,<br />
să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.<br />
Decorarea Centrul Dansului <strong>de</strong> catre trei artişti din Marea Britanie, SUA şi<br />
Belgia. Ei vor <strong>de</strong>cora pereţii Centrului Naţional al Dansului din Bucureşti cu<br />
lucări <strong>de</strong> graffiti şi stencil. Instituţia va găzdui expoziţia Commonplayground,<br />
<strong>de</strong>schisă între 8 şi 31 august. Expoziţia cuprin<strong>de</strong> peste 20 <strong>de</strong> lucrări, graffitiuri,<br />
stencil-uri sau piese în lut, care vor integra Centrul Naţional al Dansului în<br />
aria culturii urbane. Între organizatori se numără şi Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />
României.<br />
Festivalul Folcloric "Sfântul Ştefan" vine cu o nouă ediţie, cea <strong>de</strong>-a IX - a, între<br />
18 şi 21 august. Acesta este un festival internaţional al valorilor autentice <strong>de</strong><br />
folclor ale grupărilor etnice şi culturilor regionale europene. Festivalul a<br />
<strong>de</strong>venit <strong>de</strong>ja un eveniment important în viaţa culturală a minorităţilor etnice din<br />
Europa Centrală. Evenimentul vă este oferit <strong>de</strong> către Fundaţia "Heltai Gaspar" şi va<br />
avea loc în mai multe localităţi din ju<strong>de</strong>ţul Cluj.<br />
Meşteri populari români la Festivalului Naţional al Tradiţiilor Populare<br />
*Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Ţării, sprijină<br />
participarea a 45 <strong>de</strong> artişti populari din Republica Moldova şi 43 din Serbia (din<br />
localităţi româneşti din Valea Timocului) la cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului<br />
Naţional al Tradiţiilor Populare <strong>de</strong> la Sibiu.<br />
ApăAerFoc: maraton teatral cu mare succes <strong>de</strong> public *În perioada 14 iulie – 5<br />
august 2007 s-a <strong>de</strong>sfăşurat la Bucureşti, în Parcul Tineretului, Festivalul <strong>de</strong><br />
teatru în aer liber ApăAerFoc. Evenimentul, organizat <strong>de</strong> Institutul Cultural Român,<br />
a adus în România patru trupe <strong>de</strong> prestigiu: Strange Fruit, Teatro Ka, Ilotopie şi<br />
Tuig.
Festivalul Internaţional al Dunării<br />
Festivalul Internaţional al Dunării este un festival care are loc în două locaţii,<br />
în funcţie <strong>de</strong> ani: în anii pari se organizează în Ulm, localitatea germană care dă<br />
naştere Dunării iar în anii impari, cum este 2007, se organizează la Tulcea. Anul<br />
acesta, între 12 şi 15 august, vă puteţi <strong>de</strong>lecta cu muzică autohtonă şi<br />
internaţională, vernisaje, târguri meşteşugăreşti şi focuri <strong>de</strong> artificii. Printre<br />
invitaţi se numără HI-Q, Simplu, Ackent, Iris, Phoenix şi formaţii din Olanda,<br />
Bulgaria şi Serbia. Scena va fi plutitoare iar spectatorii vor sta pe faleză. Iata<br />
programul :<br />
12 august (duminică)<br />
21:00 Simplu - FALEZA DUNĂRII<br />
21:50 DJ Project - FALEZA DUNĂRII<br />
22:30 HI-Q - FALEZA DUNĂRII<br />
13 august (luni)<br />
21:30 Muiterij Kantje Boord (Werkendam, Olanda) - FALEZA DUNĂRII<br />
22:00 Loredana Ciubotaru - FALEZA DUNĂRII<br />
22:30 Akcent - FALEZA DUNĂRII<br />
23:00 Parlament - FALEZA DUNĂRII<br />
14 august (marţi)<br />
21:00 Ansamblul artistic Shumen (Bulgaria) - FALEZA DUNĂRII<br />
21:30 Earth Wheel Sky Band - (Novi Sad, Serbia) - FALEZA DUNĂRII<br />
22:00 Bala<strong>de</strong>le Deltei - FALEZA DUNĂRII<br />
22:30 Viorica şi Ionică din Clejani - FALEZA DUNĂRII<br />
23:30 Loredana & taraful - FALEZA DUNĂRII<br />
15 august (miercuri)<br />
20:30 Aaron - FALEZA DUNĂRII<br />
21:00 Fallen Angels (Vidin, Bulgaria) - FALEZA DUNĂRII<br />
21:30 Proconsul - FALEZA DUNĂRII<br />
22:20 Iris - FALEZA DUNĂRII<br />
23:10 Phoenix - FALEZA DUNĂRII<br />
Tabăra Internaţională <strong>de</strong> Artă Plastică Inter-Art 2007 Aiud<br />
10 august 2007 - 26 august 2007<br />
La a douasprezecea editie a iniţiativei Fundaţiei Inter-Art sunt aşteptaţi tineri<br />
artişti pa<strong>si</strong>onaţi <strong>de</strong> pictură, sculptură, grafică şi foto-vi<strong>de</strong>o-instalaţii.<br />
Juriul a selectat artişti din 23 <strong>de</strong> ţări din Europa (în principal), dar şi din<br />
Africa, A<strong>si</strong>a sau Statele Unite. Ei vor fi prezenţi în tabără, iar la sfârşitul<br />
stagiului <strong>de</strong> creaţie, vor dona o parte din lucrările create
Festivalul <strong>de</strong> Artă Medievală "Ştefan cel Mare" <strong>de</strong> la Suceava vine în acest an între<br />
10 şi 12 august. Programul celei <strong>de</strong> a doua ediţii a festivalului inclu<strong>de</strong><br />
reproduceri din istoria Moldovei, cascadorii şi spectacole <strong>de</strong> teatru. Un festival<br />
medieval în a<strong>de</strong>văratul sens al cuvântului. Cine vrea să vadă şi să audă ju<strong>de</strong>căţi<br />
ale boierilor trădători, încoronări <strong>de</strong> voievozi, încheieri <strong>de</strong> tratate, lupte,<br />
poveşti cavalereşti, dansuri medievale şi spectacole cu domniţe şi domnişori,<br />
trebuie musai să vină la Suceava. Evenimentul se <strong>de</strong>sfăşoară la cetatea <strong>de</strong> scaun.<br />
MUZEUL NAŢIONAL DE ARTA AL ROMÂNIEI ANUNŢĂ :<br />
După aproximativ şase luni <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> reamenjare, Galeria <strong>de</strong> Artă Europeană a<br />
fost re<strong>de</strong>schisă publicului într-o nouă formulă pe 21 iunie.<br />
Importante lucrări <strong>de</strong> artă recent restaurate sunt din nou prilej <strong>de</strong> admiraţie.<br />
Dintre acestea menţionăm: Buna Vestire <strong>de</strong> Tintoretto, Întoarcerea fiului ri<strong>si</strong>pitor<br />
<strong>de</strong> Bernardino Licinio, Venus şi Amor <strong>de</strong> Lucas Cranach cel Bătrân, Triumful<br />
Fecioarei înconjurată <strong>de</strong> Îngeri <strong>de</strong> Pedro Campaña.<br />
Premiera evenimentului o constituie inclu<strong>de</strong>rea în expunerea permanentă a unui<br />
număr important <strong>de</strong> picturi, sculpturi şi obiecte <strong>de</strong> artă <strong>de</strong>corativă ce nu au mai<br />
fost prezentate publicului în ultimii ani. Dintre picturi amintim: Lupta lui<br />
Hercule cu centaurul Nessus <strong>de</strong> Luca Giordano, Sfânta familie <strong>de</strong> Giorgio Vasari,<br />
Fuga lui Iacob <strong>de</strong> Jean Tassel, Iisus şi păcătoşii pocăiţi atribuit lui Anton van<br />
Dyck sau prestigioasa donaţie Madona cu Pruncul <strong>de</strong> Francesco Raibolini (numit Il<br />
Francia), care a intrat în patrimoniul muzeului în 2004 şi este expusă acum pentru<br />
prima dată.<br />
Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale anunţă<br />
apariţia a trei albume în colecţiile editoriale: „Tradiţii” şi „Albumul <strong>de</strong> artă<br />
populară”, coordonator: Oana Gabriela Petrică - director CNCPCT.<br />
Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confe<strong>si</strong>onale şi Inter-Religioase<br />
La Cluj, „Institutul Român <strong>de</strong> Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confe<strong>si</strong>onale şi Inter-<br />
Religioase" lanseaza o publicaţie <strong>de</strong> înaltă ţinută.<br />
Intitulată Inter-Revista Română <strong>de</strong> studii teologice şi religioase, revista al<br />
cărei editor este Radu Preda, secondat <strong>de</strong> Florin-Cătălin Ghiţ, beneficiază <strong>de</strong><br />
sprijinul unui comitet ştiinţific <strong>de</strong> prestigiu, din care nu lipsesc profesori<br />
români şi străini renumiţi, precum Daniel Barbu, Gabriel Bunge, Virgil Ciomoş,<br />
Marko Ivan Rupnik şi Dietmar W. Winkler. Susţinând în eseul său „Rolul catehetic al<br />
laicilor în Biserică. Paradigmă socială şi provocare profetică", nece<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> a<br />
i<strong>de</strong>ntifica dimen<strong>si</strong>unea catehetică cu cea liturgică a vieţii ecleziale, editorul<br />
revistei stabileşte exigenţa unui ton critic atât faţă <strong>de</strong> mirenii inerţi, cât şi<br />
faţă <strong>de</strong> preoţii şi ierarhii lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong> entuziasm patristic şi elan mi<strong>si</strong>onar: „Ce<br />
<strong>de</strong>monstrează acest tip <strong>de</strong> pastoraţie <strong>de</strong> clasă? Faptul că în parohiile noastre<br />
domneşte, cu rare şi notabile excepţii, o lehamite a comunicării, o lipsă crasă <strong>de</strong><br />
entuziasm şi <strong>de</strong> tinereţe a credinţei, o limbă <strong>de</strong> lemn şi o minte pastorală vătuită,<br />
toate acestea «salvate» liturgic, dar nu mai puţin semne evi<strong>de</strong>nte ale unei <strong>de</strong>că<strong>de</strong>ri<br />
îngrijorătoare". Însoţit în <strong>de</strong>mersul său <strong>de</strong> Jean Nicolae, „Cuvânt mi<strong>si</strong>onar pentru o<br />
altfel <strong>de</strong> cateheză", şi <strong>de</strong> Constantin Necula, „Catehizarea adulţilor. O nece<strong>si</strong>tate<br />
pastorală", Radu Preda <strong>si</strong>ntetizează într-o <strong>si</strong>ngură propoziţie marea provocare cu<br />
care se confruntă biserica apostolică: „Dacă nu vrea să <strong>de</strong>vină un muzeu, Biserica<br />
trebuie să re<strong>de</strong>vină o şcoală".<br />
Festivalul « Peştişorul <strong>de</strong> aur » se va <strong>de</strong>sfasura la Tulcea între 7 şi 12 august la<br />
teatrul <strong>de</strong> vară Dacia şi pe scena <strong>de</strong> pe faleză. Acolo se va zbengui alături <strong>de</strong><br />
micii dansatori veniţi să-i încânte pe spectatori cu dansuri tradiţionale.In<br />
atmosfera <strong>de</strong> sărbătoare specifică spectacolelor tradiţionale vin 22 <strong>de</strong> ansambluri<br />
din diferite ţări europene
Galele Stu<strong>de</strong>nţeşti 2007 Costineşti<br />
Tradiţia Galelor Stu<strong>de</strong>nţeşti este în<strong>de</strong>lungată în timp. Galele se organizau şi<br />
înainte <strong>de</strong> '89, tot la Costineşti, iar după Revoluţie, timp <strong>de</strong> câţiva ani, Galele<br />
au însemnat 3 - 4 zile <strong>de</strong> muzică la teatrul <strong>de</strong> vară. Anul trecut au durat 3<br />
săptămâni, fără a avea însă impactul <strong>de</strong> anul acesta. Acum se revine, practic, la<br />
tradiţia Galelor Stu<strong>de</strong>nţeşti. Anul acesta şi-au adunat din nou fanii într-un show<br />
non-stop <strong>de</strong> 6 săptămâni. Accesul este gratuit!Publicam programul ultimelor doua<br />
<strong>de</strong>ca<strong>de</strong>:<br />
10 august (vineri)<br />
21:00 Concert folk: Măr Ver<strong>de</strong> - SCENA DE LA OBELISC<br />
22:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune - SCENA DE LA OBELISC<br />
23:00 Concert Mircea Vintilă - SCENA DE LA OBELISC<br />
11 august (sâmbătă)<br />
21:00 Concert MS - SCENA DE LA OBELISC<br />
22:00 Concert Adi Manolovici - SCENA DE LA OBELISC<br />
12 august (duminică)<br />
21:00 Concert Seringa - SCENA DE LA OBELISC<br />
22:00 Concert M & m - SCENA DE LA OBELISC<br />
23:00 Concert Afro Latino - SCENA DE LA OBELISC<br />
14 august (marţi)<br />
20:00 Concert folk: Nu mă uita / 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi -<br />
SCENA DE LA OBELISC<br />
15 august (miercuri)<br />
21:00 Concert Naţionala <strong>de</strong> Rock / Adi Manolovici - SCENA DE LA<br />
OBELISC<br />
16 august (joi)<br />
20:00 Concert CCPC / M. S. B. / Impetus / Salsa Galaxy - SCENA DE<br />
LA OBELISC<br />
17 august (vineri)<br />
20:00 Concert folk: Nu mă uita / 3 Ceasuri Bune / Mircea Vintilă<br />
- SCENA DE LA OBELISC<br />
18 august (sâmbătă)<br />
21:00 Concert PHOENIX / Naţionala <strong>de</strong> Rock / Adi Manolovici -<br />
SCENA DE LA OBELISC<br />
19 august (duminică)<br />
20:00 Concert CCPC / M. S. B. / Impetus / Salsa Galaxy - SCENA DE<br />
LA OBELISC<br />
21 august (marţi)<br />
20:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi - SCENA DE LA<br />
OBELISC<br />
22 august (miercuri)<br />
20:00 Concert Promenada / Butonul <strong>de</strong> Panică - SCENA DE LA OBELISC
23 august (joi)<br />
20:00 Concert Pdf / Bacteria h / Mania Latina - SCENA DE LA<br />
OBELISC<br />
24 august (vineri)<br />
20:00 Concert folk: 3 Ceasuri Bune / Ducu Bertzi - SCENA DE LA<br />
OBELISC<br />
25 august (sâmbătă)<br />
20:00 Concert Promenada / Butonul <strong>de</strong> Panică - SCENA DE LA OBELISC<br />
26 august (duminică)<br />
20:00 Concert Pdf / Bacteria h / Mania Latina - SCENA DE LA<br />
OBELISC<br />
Taraful Haiducilor din Clejani, în concert la Bucureşti<br />
După trei ani <strong>de</strong> absenţă în România, Haiducii au <strong>de</strong>cis că este momentul pentru un<br />
concert care a avut loc marţi, 31 iulie, în spaţiul experimental E-Uranus din<br />
Bucureşti. Organizat <strong>de</strong> Metropolis Film, spectacolul Haiducilor a fost precedat <strong>de</strong><br />
proiecţia filmului "Gadjo Dilo", regizat <strong>de</strong> Tony Gatlif, cu Rona Hartner în rolul<br />
principal, tocmai pentru a prelungi magia unui film prin culoarea şi muzica<br />
lăutărească autentică.<br />
Cei peste 500 <strong>de</strong> spectatori au înconjurat şi au dansat în jurul scenei improvizate<br />
din câteva umbrele, scena pe care trei generaţii <strong>de</strong> lăutari cu vârste cuprinse<br />
între 20 <strong>si</strong> 85 <strong>de</strong> ani au trecut prin cele cinci albume scoase până acum. După<br />
miezul nopţii, cei 12 interpreţi au încălzit la propriu publicul, în cea mai<br />
răcoroasă noapte a verii, cu melodii<br />
Taraful Haiducilor din Clejani susţine încă din 1988 concerte prin toată lumea,<br />
începând din Franţa, până în Japonia şi Singapore. BBC World Mu<strong>si</strong>c i-a con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat<br />
în 2002 "cel mai bun grup din Europa şi Orientul Mijlociu"...<br />
Zilele Cavnicului 2007<br />
În luna august a fiecărui an, primăria Cavnicului organizează Serbările Cavnicului,<br />
care se i<strong>de</strong>ntifică cu Zilele Oraşului. Inventivii organizatori promit distracţie<br />
iar cei care participă vor avea parte mai mult ca <strong>si</strong>gur <strong>de</strong> distracţie, pentru că<br />
acolo îi aşteaptă: trupele Bere Gratis şi Compact, muzică populară, concursuri <strong>de</strong><br />
skan<strong>de</strong>rberg, tenis <strong>de</strong> masă, ciclism, şah, trasul camionului, fotbal pentru seniori,<br />
concurs <strong>de</strong> joagăre, expoziţii, tombole mici...bere...şi voie bună! Anul acesta vor<br />
avea loc în weekendul 11-12 august<br />
La împlinirea celor 75 <strong>de</strong> ani (21 iulie), prozatorului Corneliu Leu i-a fost<br />
dăruită o carte. O semnează fiul scriitorului, Tudor Leu, şi se intitulează<br />
„Amintirile şi răutăţile tatălui meu”: „Ca să fie limpe<strong>de</strong>, sunt consemnate în<br />
această carte amintirile tatălui meu, cărora nu le dă <strong>de</strong>cât cel mult atenţie<br />
pălăvrăgită şi doar în momente relaxante.” Va să zică, isprăvile tatălui,<br />
istori<strong>si</strong>te <strong>de</strong> fiu – cum ar veni, la mâna a doua – ceea ce nu le face mai puţin<br />
exacte şi credibile. De când îl ştiu, adică, <strong>de</strong> la vârsta pantalonilor scurţi,<br />
Tudor se-nvârtea printre cei mari, trăgând cu urechea şi înregistrând pe retina<br />
proaspătă a copilăriei tot soiul <strong>de</strong> scene, până la nivel <strong>de</strong> replică şi nuanţă. Şi a<br />
avut ce ve<strong>de</strong>a! Taică-său se află printre cei care au fondat, în 1949, Uniunea<br />
Scriitorilor (drept pentru care şi-a pus semnătura pe o carte-document intitulată<br />
„Amintiri din Casa Scriitorilor” – transparentă aluzie dostoievskiană); a vieţuit<br />
printre personalităţi emblematice ale liteturii române postbelice, întreţinând<br />
fireşti relaţii amicale cu reprentanţi ai tuturor artelor: actori, pictori,<br />
regizori, sculptori, cineaşti, compozitori, scenografi etc. S-ar putea ivi o
întrebare legitimă: ce mai are <strong>de</strong> spus fiul, când tatăl şi-a caligrafiat in extenso<br />
amintirile? Ei bine, are: probând meticulozitatea operatorului, Tudor a strâns cu<br />
osârdie pioasă bucăţele <strong>de</strong> film căzute la montaj. Ceea ce autorul autorului a<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat insuficient <strong>de</strong> relevant, odrasla a pus cap la cap şi a izvodit o carte<br />
cu sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> personaje, unele pe drept, altele nedrept uitate, fiecare pitoresc<br />
în felul său: Mihu Dragomir, Nicolae Tăutu, Tudor Muşatescu, Al. Şahighian, Geo<br />
Dumitrescu, Dimitrie Stelaru, Laurenţiu Fulga, Dragoş Vicol, Const. Chiriţă,<br />
Nicolae Găr<strong>de</strong>scu, Ştefan Ciubotăraşu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Horia Lovinescu,<br />
Radu Tudoran, Dan Deşliu, Mihai Beniuc, Eug. Jebeleanu, Henry Catargi, Zaharia<br />
Stancu etc. etc. – lista ar cuprin<strong>de</strong> peste 100 <strong>de</strong> nume. Unele personaje (Dinu<br />
Săraru ş.a.) revin mereu; în pofida înţepăturilor <strong>de</strong> rigoare (<strong>de</strong>notând, la urma<br />
urmei, <strong>si</strong>mpatie şi preţuire) sunt revelate nu puţine contribuţii remarcabile în<br />
planul artelor, ocultate azi, fie din ignoranţă, fie din prea puţină bună credinţă.<br />
Nu se aruncă asupra epocii o privire blajină, edulcorată, flasc-nostalgică.<br />
Dimpotrivă. Tudor Leu operează cu ironie adusă până-n pragul sarcasmului, lucrând,<br />
cum se spune, numai cu „materialul clientului”. Cititorul <strong>de</strong> azi poate fi <strong>de</strong>-a<br />
dreptul surprins aflând (<strong>de</strong> pildă) că rafinatul A.E. Baconsky (tatăl ambasadorului<br />
<strong>de</strong> azi) a scris strofe <strong>de</strong> calibrul: „Trece-o zi, mai trece înc-o zi / Se ascute<br />
lupta între clase/ Iar chiaburii se arat-a fi / Elemente tot mai duşmănoase.”(Sic!)<br />
Unele povestioare au final trist (<strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>rea actorului D. Furdui la Paris), dar<br />
cele mai multe sunt <strong>de</strong> tot hazul, fiindcă breasla scriitorilor îşi constituise, din<br />
reflex <strong>de</strong> auto-protejare, o anume conduită potrivit căreia dacă scrisu-i cenzurat,<br />
barem la „Aca<strong>de</strong>mia liberă” a doamnei Candrea să lăsăm verbul slobod şi să nu ţinem<br />
seama <strong>de</strong> ierarhiile impuse. Numai că, la Casa Scriitorilor, scrumierele erau<br />
radioficate şi ceea ce Tudor istoriseşte cu zâmbetul <strong>de</strong> la o ureche la cealaltă, se<br />
regăseşte, tratat în cu totul alt registru, dacă se răsfoiesc dosarele <strong>de</strong> la CNSAS.<br />
(De altfel, Corneliu Leu a intrat în pose<strong>si</strong>a celor două impozante dosare <strong>de</strong><br />
urmărire, din care a <strong>de</strong>dus <strong>de</strong>tectivistic numele reale ale turnătorilor; este<br />
dreptul lui să le facă publice ori nu.) Ca o constatare generală: relaţiile <strong>de</strong><br />
breaslă, dincolo <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong>latoare, totuşi puţine şi datorate, <strong>de</strong> regulă,<br />
unor obscuri lumpen-scriitori, erau mai cordiale (farsele se fac din amiciţie, nu<br />
din duşmănie), iar obştea, mai unită. Şi-n bine, şi-n rău. Tudor Leu narează cu<br />
umor, <strong>si</strong>ne ira et studio.<br />
Părerea ta <strong>de</strong>spre acest articol !<br />
Sunt 0 comentarii <strong>si</strong> raspunsuri la acest articol... Articolul are 1004<br />
accesari.<br />
MIRCEA RADU IACOBAN<br />
mriacobanhotmail.com tiparire articol<br />
inapoi<br />
Tudor Popa a re-<strong>de</strong>venit cetăţean român<br />
::: www.voceabasarabiei.com :::<br />
"Jur sa fiu <strong>de</strong>votat patriei <strong>si</strong> poporului roman, sa apar drepturile <strong>si</strong> interesele<br />
nationale, sa respect Constitutia <strong>si</strong> legile Romaniei", a jurat marti Tudor Popa la<br />
Ministerul Justitiei inainte <strong>de</strong> a primi documentele <strong>de</strong> cetatean roman. Dosarul lui<br />
fusese aprobat inca din 2005 la pre<strong>si</strong>unile societatii civile <strong>de</strong> pe ambele maluri<br />
ale Prutului. Totu<strong>si</strong>, obtinerea cetateniei romane <strong>de</strong> catre Tudor Popa nu e legata<br />
<strong>de</strong> faptul ca cetatenii romani ai Basarabiei <strong>si</strong> Bucovinei au fost lip<strong>si</strong>ti <strong>de</strong><br />
cetatenia romana in 1940 fara ca ei sa doreasca acest lucru <strong>si</strong> fara ca statul roman<br />
sa le-o ia. Tudor Popa, Andrei Ivantoc <strong>si</strong> Alexandru Lesco au primit recent Ordinul<br />
National Steaua Romaniei <strong>si</strong> distinctii din partea societatii civile romanesti. Joi<br />
Primaria Capitalei va discuta propunerea inaintata <strong>de</strong> Civic Media privind<br />
conferirea cetateniei <strong>de</strong> onoare a Bucurestilor celor trei eroi romani. Luni, la<br />
Brasov, cei trei patrioti au fost ale<strong>si</strong> membri <strong>de</strong> onoare ai miscarii anticomuniste
omanesti coordonate <strong>de</strong> Asociatia 15 Noiembrie 1987, Civic Net - Piata<br />
Univer<strong>si</strong>tatii <strong>si</strong> Centrul Rezistentei Anticomuniste. Tot in cadrul aceluia<strong>si</strong><br />
eveniment a fost lansata <strong>si</strong> lucrarea "Eroi pentru Romania-Transnistria <strong>si</strong><br />
amenintarile rusesti la Marea Neagra". In cele 750 <strong>de</strong> pagini ale cartii este<br />
cuprinsa doar o mica parte din suferinta lor alaturi <strong>de</strong> con<strong>si</strong><strong>de</strong>ratii geopolitice <strong>si</strong><br />
<strong>de</strong> informatii privind Romania, Ru<strong>si</strong>a <strong>si</strong> Basarabia. Din motive pe care nu le<br />
cunoastem, forte politice <strong>de</strong> la Chi<strong>si</strong>nau <strong>si</strong> Bucuresti au impiedicat intalnirea lui<br />
Ilie Ilascu cu fostii sai camarazi <strong>de</strong> arme, cat <strong>si</strong> inatalnirea unor mari<br />
personalitati unioniste a Basarabiei (Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Nicolae Dabija)<br />
cu acesti eroi.<br />
Neprietenii noştri nu îl acceptă pe românul generic <strong>de</strong>cât în rolul <strong>de</strong> "ţap<br />
ispăşitor". Chiar şi atunci, el are parte <strong>de</strong> dispreţul lor asa<strong>si</strong>n faţă <strong>de</strong> o rasă<br />
inferioară, eventual temperat cu blân<strong>de</strong>ţea rece a satârului <strong>de</strong> ghilotină în<br />
impunerea nece<strong>si</strong>tăţii unei noi revoluţii în mentalitatea românului, totul culminând<br />
cu stârpirea lui din anumite ţinuturi ale Romanităţii Orientale. Astfel, în multe<br />
contribuţii documentare ale neprietenilor României, care găsesc un sprijin în<br />
trufia semidoctă a unui ministru <strong>de</strong> externe (Adrian Cioroianu), se afirmă pur şi<br />
<strong>si</strong>mplu că nu există români în Transnistria, după ce în anii prece<strong>de</strong>nţi îi acuzau pe<br />
românii din Transnistria <strong>de</strong> participarea la Holocaust ! Ce fel <strong>de</strong> Holocaust ? Antiromânesc,<br />
dacă românii transnistreni au dispărut <strong>de</strong> pe faţa pământului ! Cum se<br />
poate ajunge la atâta ignoranţă în legătură cu istoria românilor, manifestată cu<br />
asemenea seninătate ? Probabil că din citirea cărţilor editurii Humanitas şi a<br />
manualelor <strong>de</strong> istorie alternative.<br />
Indiferentă acolo un<strong>de</strong> noi plângem, o persoană cu pseudonim virtual ne spune pe<br />
forumul unui ziar bucureştean <strong>de</strong>spre un personaj cu totul real ce apare în romanul<br />
din 2002 ("Im Krebsgang") al lui Günter Grass, românul Alexandru Marinescu,<br />
originar din cartierul o<strong>de</strong>san Moldovanca : "În altă ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i trebuie<br />
menţionat că (virgula) căpitanul vasului din novela lui Günter Grass se numeşte<br />
Alexan<strong>de</strong>r Marinesko şi fusese născut la O<strong>de</strong>ssa. Că a fost român sau nu, nu ne<br />
povesteşte scriitorul. Si nici nu este acesta punctul important al novelei lui<br />
Günter Grass. Dar fiecare cititor citeşte ce doreşte şi păstrează din cartea citită<br />
ceea ce doreşte." N-am prea înţeles eu ce înseamnă (virgula), un nou "<strong>si</strong>gne<br />
d'institution" ? Dar, în fine, să trecem peste i<strong>de</strong>ile false <strong>de</strong>spre Limba Română<br />
corectă pe care şi le face orice instituţie generatoare <strong>de</strong> cacofonii care semnează<br />
cu pseudonim virtual.<br />
Mărturiile oştenilor din armata regelui sue<strong>de</strong>z Carol al XII-lea, --el a nutrit<br />
visul trasării unui drum <strong>de</strong> civilizaţie europeană pe istmul baltico-pontic--,<br />
dove<strong>de</strong>sc tuturor că la începutul veacului al XVIII-lea românii erau populaţia<br />
absolut majoritară în Transnistria. Cucerirea rusească va modifica letal raportul<br />
în <strong>de</strong>favoarea românilor, până la punctul la care ei nu mai sunt văzuţi acum chiar<br />
când te afli în prezenţa lor. Ru<strong>si</strong>a a fost clădită însă <strong>de</strong> Petru cel Mare ca un<br />
mare imperiu bazat pe cunoaştere. Funcţionarii imperiali ştiau un anumit <strong>de</strong>taliu <strong>de</strong><br />
istorie europeană (influenţa republicii maritime genoveze) ce-i <strong>de</strong>termină să vadă<br />
în românii din Moldova şi Transnistria nişte potenţial foarte buni marinari.<br />
Când, la sfârşitul celui <strong>de</strong> al doilea război mondial, sovieticii au vrut să îi<br />
aducă înapoi în URSS pe refugiaţii basarabeni, care, în treacăt fie spus, au fost<br />
protejaţi puternic <strong>de</strong> Gheorghe Gheorghiu-Dej şi <strong>de</strong> mărunţii lucrători uşor<br />
coruptibili ai Ministerului <strong>de</strong> Interne român, au recuperat băieţi basarabeni în<br />
special din oraşele din Moldova cu o puternică prezenţă evreiască, -"oameni <strong>de</strong><br />
omenie" ce s-au adresat cu <strong>de</strong>laţiunile direct autorităţilor <strong>de</strong> ocupaţie<br />
sovietice !-, băieţii aceia basarabeni rupţi pentru tot<strong>de</strong>auna <strong>de</strong> familiile lor erau<br />
trimişi în şcolile <strong>de</strong> matrozi, după care plecau la Oceanul Îngheţat <strong>de</strong> Nord,<br />
Petropavlovsk ori Magadan. Astfel, în catastrofa submarinului nuclear Kursk,<br />
constatam uimit că unul dintre amiralii din Flota Nordului avea nume "moldovenesc"!
Categoric, nici funcţionarii imperiali ruşi nu îi iubeau pe români mai mult <strong>de</strong>cât<br />
neprietenii noştri <strong>de</strong> acum, dar cel puţin aceia, prin obligaţia postului pe care-l<br />
ocupau, trebuiau să fie inteligenţi.<br />
Dr. Titus Filipaş<br />
Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />
Data: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />
Loc: Ia<strong>si</strong><br />
Organizator: Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong> - Muzeul <strong>de</strong> Arta<br />
Adresa: Piata Stefan cel Mare <strong>si</strong> Sfant Nr 1, Palatul Culturii<br />
Telefon: 0232275979 int 141<br />
Fax: 0232218383<br />
Email: contact@muzeul-moldova.ro<br />
Site: http://www.muzeul-moldova.ro<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal ”Moldova” Iaşi vă invită la<br />
vernisajul expoziţiei ”Christian Paraschiv - Retrospective 1977- 2007”, care va<br />
avea loc în data <strong>de</strong> 21 iunie 2007, orele 18:00, în holul central al Palatului<br />
Culturii. Expoziţia, organizată la iniţiativa Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă<br />
Contemporană din Bucureşti, va fi <strong>de</strong>schisă spre vizitare în Galeria <strong>de</strong> Artă<br />
Contemporană din Palatul Culturii până la sfârşitul lunii august, urmând a fi<br />
itinerată în Bistriţa, Sibiu şi Timişoara.<br />
Cuvântul inaugural va fi susţinut <strong>de</strong> acad. Dan Hăulică, iar artistul <strong>de</strong> origine<br />
română stabilit în Franţa, reprezentat permanent în Galeria L’Enciegne <strong>de</strong>s Oudin –<br />
Paris, va fi, <strong>de</strong> asemenea, prezent la vernisaj.<br />
"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />
Data: 29.06.2007 - 30.08.2007<br />
Loc: Bacau<br />
Organizator: Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor din Republica Moldova, Ministerul<br />
Culturii <strong>si</strong> Cultelor din Romania, U.A.P. din Romania <strong>si</strong> Republica Moldova,<br />
Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacau<br />
Adresa: Crangului, 18<br />
Telefon: 0234/545515<br />
Fax: 0234/571083<br />
Email: cc.apostu@gmail.com<br />
Site: http://www.centrul-george-apostu.ro<br />
Expozitie–concurs <strong>de</strong> pictura, grafica, sculptura, arta <strong>de</strong>corativa, realizata cu<br />
sprijinul Ministerului Culturii din Republica Moldova <strong>si</strong> Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />
Cultelor din Romania, Uniunea Artistilor Plastici din Republica Moldova <strong>si</strong> din<br />
Romania, Directia Ju<strong>de</strong>teana pentru Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniul Cultural National<br />
Bacau, Muzeul <strong>de</strong> Arta din Bacau.<br />
Coorganizator: Centrul <strong>de</strong> Cultura “George Apostu”<br />
Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />
Data: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />
Loc: Ia<strong>si</strong><br />
Organizator: Complexul Muzeal National "Moldova" Ia<strong>si</strong> - Muzeul <strong>de</strong> Arta
Adresa: Piata Stefan cel Mare <strong>si</strong> Sfant Nr 1, Palatul Culturii<br />
Telefon: 0232275979 int 141<br />
Fax: 0232218383<br />
Email: contact@muzeul-moldova.ro<br />
Site: http://www.muzeul-moldova.ro<br />
Muzeul <strong>de</strong> Artă din cadrul Complexului Naţional Muzeal ”Moldova” Iaşi vă invită la<br />
vernisajul expoziţiei ”Christian Paraschiv - Retrospective 1977- 2007”, care va<br />
avea loc în data <strong>de</strong> 21 iunie 2007, orele 18:00, în holul central al Palatului<br />
Culturii. Expoziţia, organizată la iniţiativa Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă<br />
Contemporană din Bucureşti, va fi <strong>de</strong>schisă spre vizitare în Galeria <strong>de</strong> Artă<br />
Contemporană din Palatul Culturii până la sfârşitul lunii august, urmând a fi<br />
itinerată în Bistriţa, Sibiu şi Timişoara.<br />
Cuvântul inaugural va fi susţinut <strong>de</strong> acad. Dan Hăulică, iar artistul <strong>de</strong> origine<br />
română stabilit în Franţa, reprezentat permanent în Galeria L’Enciegne <strong>de</strong>s Oudin –<br />
Paris, va fi, <strong>de</strong> asemenea, prezent la vernisaj.<br />
Expoziţia prezintă lucrări <strong>de</strong> pictură, grafică, foto – instalaţii, picto-obiect ce<br />
se înscriu în mai multe cicluri <strong>de</strong> creaţie – din anii 1980 până în prezent.<br />
Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />
Data: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />
Loc: Deva<br />
Organizator: Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în clădirea "Magna Curia"<br />
Adresa: B-dul 1 Decembrie, nr. 39<br />
Telefon: 0254216750<br />
Fax: 0254212200<br />
Email: muzeucdr_<strong>de</strong>va@smart.ro<br />
Expozitia prezinta o selectie a celor mai valoroase obiecte apartinând culturii<br />
Zuto Brdo-Gârla Mare din perioada epocii bronzului, care s-a <strong>de</strong>zvoltat pe malurile<br />
Dunării, din Oltenia până în Serbia.<br />
DESCOPERIREA PEISAJULUI. INCEPUTURILE MODERNITATII ROMANESTI<br />
Data: 25.07.2007 - 04.10.2007<br />
Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Cabinetul <strong>de</strong> Desene şi Gravuri<br />
Organizator: Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României<br />
Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />
Telefon: 021 314 81 19<br />
Fax: 021 312 43 27<br />
Email: national@art.museum.ro<br />
Site: http://www.mnar.arts.ro<br />
Cabinetul <strong>de</strong> Desene şi Gravuri al Muzeului Naţional <strong>de</strong> Artă al României prezintă în<br />
perioada 25 iulie – 4 noiembrie 2007, în cadrul Galeriei <strong>de</strong> Artă Românească<br />
Mo<strong>de</strong>rnă, expoziţia Descoperirea peisajului. Începuturile mo<strong>de</strong>rnităţii româneşti.<br />
Selecţia celor 38 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică evi<strong>de</strong>nţiază multiplele faţete ale<br />
peisajului ca gen pictural şi retrasează un istoric al modului în care au fost<br />
abordate spaţiul şi mişcarea în pictură la începuturile artei mo<strong>de</strong>rne româneşti.
Apariţia peisajului în arta românească ca gen pictural a însemnat o eliberare faţă<br />
<strong>de</strong> constrângerile impuse <strong>de</strong> pictura oficială (portretul şi compoziţiile istorice)<br />
şi o mo<strong>de</strong>rnizare a viziunii plastice. Expoziţia Descoperirea peisajului.<br />
Începuturile mo<strong>de</strong>rnităţii româneşti prezintă trecerea <strong>de</strong> la peisajul <strong>de</strong> tip<br />
aca<strong>de</strong>mist la cel impre<strong>si</strong>onist, in<strong>si</strong>stând asupra peisajului romantic.<br />
Acest <strong>de</strong>mers expoziţional oferă publicului ocazia să admire opere ale unor artişti<br />
precum: Theodor Aman, Ion Andreescu, Carol Popp <strong>de</strong> Szathmary, Sava Henţia, Henri<br />
Trenk, Ion Georgescu, lucrate în tehnici diverse (acuarelă, creion, cărbune etc.).<br />
RODICA MANIU- PICTURA SI GRAFICA<br />
Data: 19.07.2007 - 30.09.2007<br />
Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Sălile Kretzulescu<br />
Organizator: Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României şi Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă<br />
Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />
Telefon: 021 314 81 19<br />
Fax: 021 312 43 27<br />
Email: national@atr.museum.ro<br />
Site: http://www.mnar.arts.ro<br />
Expoziţia Rodica Maniu - pictură şi grafică readuce în atenţia publicului larg şi a<br />
specialiştilor numele unei artiste pe nedrept marginalizată, reprezentativă pentru<br />
perioada interbelică, ce a cultivat atât acuarela, cât şi pictura în ulei.<br />
Această expoziţie cuprin<strong>de</strong> o selecţie <strong>de</strong> 91 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică şi<br />
pictură ale Rodicăi Maniu şi este un prilej <strong>de</strong> reconfirmare a originalităţii unei<br />
creaţii încărcate <strong>de</strong> poezie şi reflexivitate.<br />
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni are plăcerea <strong>de</strong> a vă prezenta o expoziţie<br />
itinerantă inedită, cu o tematică vastă, dar care se concentrează cu predilecţie<br />
asupra unui aspect mai rar cercetat şi expus. Expoziţia “Civilizaţia populară a<br />
lemnului. Exploatarea, plutăritul, prelucrarea şi transportul tradiţional” aduce în<br />
faţa vizitatorilor, pe lângă aspectele legate <strong>de</strong> natura lemnului, exploatarea,<br />
transportul şi utilizarea acestuia, un important şi inedit aspect, şi anume<br />
PLUTĂRITUL, o meserie <strong>de</strong> mult dispărută, dar care a constituit una dintre cele mai<br />
importante şi eficiente căi <strong>de</strong> transport a lemnului înainte <strong>de</strong> apariţia meto<strong>de</strong>lor<br />
mecanizate. De asemenea, atât această meserie, cât şi această metodă <strong>de</strong> transport a<br />
lemnului, fac legătura cu cele mai vechi timpuri din istoria acestor meleaguri,<br />
când nu existau drumuri, doar poteci care tăiau văile şi munţii, căile <strong>de</strong> transport<br />
fiind puţine şi anevoioase. Astfel, plutăritul dove<strong>de</strong>şte că apele învolburate <strong>de</strong><br />
munte şi râurile cu <strong>de</strong>bit suficient puteau fi folo<strong>si</strong>te, din cele mai vechi timpuri,<br />
drept căi <strong>de</strong> transport şi comunicaţie între aşezările umane, aflate la distanţe<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile una <strong>de</strong> cealaltă. Însăşi meseria <strong>de</strong> plutaş este una care se transmite<br />
<strong>de</strong> la tată la fiu, fiind o meserie grea, ale cărei rădăcini în timp nu se cunosc.<br />
Pe lângă obiectele tridimen<strong>si</strong>onale, legate direct <strong>de</strong> exploatarea, transportul şi<br />
prelucrarea lemnului, şi reconstituirea unei plute <strong>de</strong> mici dimen<strong>si</strong>uni, sunt expuse<br />
şi imagini din cercetările întreprinse <strong>de</strong> muzeul nostru <strong>de</strong>-a lungul anilor, dar şi
numeroase imagini din colecţii particulare, imagini inedite cu privire la<br />
plutăritul pe Mureş, Olt, Bistriţa şi Sebeş.<br />
Vernisată pe 4 iunie 2007, expoziţia poate fi vizitată până în luna <strong>de</strong>cembrie, la<br />
Sf. Gheorghe, după care va fi mutată la secţia noastră din Miercurea Ciuc, Muzeul<br />
Oltului şi Mureşului Superior. Preţul biletului <strong>de</strong> intrare este <strong>de</strong> 2 lei pentru<br />
adulţi, 1 leu pentru copii, elevi, pen<strong>si</strong>onari. Programul <strong>de</strong> vizitare: <strong>de</strong> marţi până<br />
duminică, între 09:00 - 17:00, lu<br />
Expoziţie <strong>de</strong> arheologie, etnografie şi icoane la secţia Muzeul Oltului şi Mureşului<br />
Superior, Miercurea-Ciuc<br />
Data: 10.07.2007 - 30.09.2007<br />
Loc: Miercurea Ciuc<br />
Organizator: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni - Sf. Gheorghe, secţia Muzeul<br />
Oltului şi Mureşului Superior, Centrul Cultural "Patriarh Miron Cristea" Miercurea-<br />
Ciuc<br />
Adresa: str. Petöfi Sándor, nr. 23<br />
Telefon: 0266-317726<br />
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, în colaborare cu Centrul Cultural<br />
„Patriarh Miron Cristea”, vă prezintă, la secţia sa din Miercurea Ciuc, Muzeul<br />
Oltului şi Mureşului Superior, trei expoziţii inedite. Expoziţia <strong>de</strong> arheologie<br />
prezintă rezultatele cercetărilor arheologice <strong>de</strong> la Păuleni Ciuc-Ciomortan,<br />
efectuate <strong>de</strong> MNCR în anii 1999-2006. Descoperirile aparţin perioa<strong>de</strong>i eneolitice<br />
(Culturii Cucuteni-Ariuşd) şi epocii bronzului mijlociu (Culturilor Costişa-<br />
Ciomortan şi Wietenberg).<br />
Expoziţia <strong>de</strong> icoane prezintă lucrările realizate <strong>de</strong> membrii cercului <strong>de</strong> pictură<br />
„Românaşul”, lucrări ce au fost prezentate la concursuri naţionale şi<br />
internaţionale, aducându-le importante premii micilor artişti, iar în luna august<br />
acestea vor fi prezentate publicului în cadrul unor manifestări organizate la Sibiu<br />
– Capitală Culturală Europeană.<br />
Expoziţia <strong>de</strong> etnografie aduce în faţa publicului vestigii ale culturii populare<br />
româneşti, legate <strong>de</strong> industria casnică textilă, <strong>de</strong> prelucrarea fibrelor textile şi<br />
folo<strong>si</strong>rea acestora în realizarea <strong>de</strong> ţesături, prezentând şi două războaie <strong>de</strong> ţesut<br />
funcţionale.<br />
Expoziţiile sunt <strong>de</strong>schise publicului din data <strong>de</strong> 10 iulie 2007, şi pot fi vizitate<br />
<strong>de</strong> marţi până duminică, între orele 10:00 – 18:00. Preţul biletului <strong>de</strong> intrare este<br />
<strong>de</strong> 2 lei pentru adulţi, 1 leu pentru copii, elevi, pen<strong>si</strong>onari.<br />
Festivalul internaţional <strong>de</strong> folclor ,,Tg-Jiu 2007'',ediţia a VIII-a<br />
Data: 20.08.2007 - 26.08.2007<br />
Loc: Tg-Jiu<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-Jiu, Ansamblul<br />
artistic ,,Doina Gorjului'', CJCPCT Gorj, Con<strong>si</strong>liile locale Novaci, Tg-<br />
Cărbuneşti,Rovinari,Turceni,Săcelu,Baia <strong>de</strong> Fie<br />
Festivalul interju<strong>de</strong>ţean al lăutarilor ,, Gena Bârsan'', ediţia a II-a<br />
Perioada: 24.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Gorj<br />
Data înregistrării: 02.08.2007
Târgul meşterilor populari din România, ediţia a III-a<br />
Data: 22.08.2007 - 26.08.2007<br />
Loc: Tg-Jiu<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Gorj, CJCPCT Gorj, Con<strong>si</strong>liul local şi Primăria Tg-<br />
Jiu, C.C.A. ,,C-tin Brâncuşi''<br />
Partizanii anticomunisti comemorati la Sambata <strong>de</strong> Sus<br />
Infiintarea Fundatiei “Ion Gavrila Ogoranu”<br />
Ion Gavrila Ogoranu, li<strong>de</strong>rul Rezistentei armate anticomuniste din Muntii<br />
Fagarasului <strong>si</strong> camarazii sai, cazuti in lupta cu trupele <strong>de</strong> Securitate intre 1948<br />
<strong>si</strong> 1957, au fost comemorati duminica 22 iulie a.c., la manastirea Sambata <strong>de</strong> Sus<br />
(Fagaras). Oganizata <strong>de</strong> Fundatia « Ion Gavrila Ogoranu » <strong>si</strong> Partidul « Pentru<br />
Patrie » - formatiune politica al carei presedinte a fost pana la moarte Gavrila<br />
Ogoranu -, ceremonia a avut loc langa crucea <strong>de</strong> marmura ridicata <strong>de</strong><br />
supravietuitorii Rezistentei Fagarasene, <strong>si</strong> a <strong>de</strong>butat cu o slujba <strong>de</strong> pomenire in<br />
memoria tuturor celor care au luptat <strong>si</strong> suferit pentru Libertate, Credinta<br />
stramoseasca <strong>si</strong> Neamul romanesc. Pe tot parcursul evenimentului, tineri purtand<br />
drapele tricolore au facut <strong>de</strong> garda la monument. A luat cuvantul parintele Teofil<br />
Paraianu, <strong>de</strong> la manastirea Sambata<br />
Festivalul "Costeşti 2007". Evocări, spectacole folclorice pe platoul Costeşti.<br />
Data: 18.08.2007 - 19.08.2007<br />
Loc: Com Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />
Organizator: Primăria, Con<strong>si</strong>liul local, Căminul Cultural Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />
Adresa: Com. Orăştioara <strong>de</strong> Sus<br />
Telefon: 0254246622<br />
Fax: 0254246622<br />
Site: http://www.hunedoara.djc.ro<br />
Festival organizat anul pe platoul <strong>de</strong> la Costeşti <strong>de</strong> către autorităţile locale.<br />
Sunt invitaţi să participe cât mai mulţi hunedoreni.<br />
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />
PARTENERI:<br />
PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />
S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />
PERIOADA INSCRIERII:<br />
10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />
PREMII:<br />
1–500 RON<br />
2–300 RON<br />
3–200 RON<br />
TAXA: 15 LEI<br />
Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />
Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />
PARTENERI:<br />
PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />
S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />
PERIOADA INSCRIERII:<br />
10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />
PREMII:<br />
1–500 RON<br />
2–300 RON<br />
3–200 RON<br />
TAXA: 15 LEI<br />
Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />
Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />
PARTENERI:<br />
PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />
S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />
PERIOADA INSCRIERII:<br />
10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />
PREMII:<br />
1–500 RON<br />
2–300 RON<br />
3–200 RON<br />
TAXA: 15 LEI<br />
Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />
Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL ORGANIZEAZĂ:<br />
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL EDIŢIA I<br />
PARTENERI:<br />
PRIMĂRIA MIZIL, INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN, EDITURA UNIVERSAL DALSI,<br />
S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />
PERIOADA INSCRIERII:<br />
10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007
PREMII:<br />
1–500 RON<br />
2–300 RON<br />
3–200 RON<br />
TAXA: 15 LEI<br />
Cont TREZORERIA MIZIL RO733 TREZ 524 5010 XXX 000 394 CF 2845192<br />
Info la: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr 0744438247<br />
Festivalul "Miss Romanca 2007", ediţia a doua.<br />
Data: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />
Loc: Hunedoara<br />
Organizator: Asociaţia "Partida romilor" "Pro Europa" filiala HUnedoara, Con<strong>si</strong>liul<br />
local şi Primăria Hunedoara.<br />
Adresa: Hunedoara<br />
Telefon: 0254712543<br />
Fax: 0254712543<br />
Site: http://www.hunedoara.djc.ro<br />
Festival concurs <strong>de</strong> frumuseţe organizat <strong>de</strong> "Partida Romilor".<br />
Zilele Mun. Brad<br />
Data: 10.08.2007 - 13.08.2007<br />
Loc: Brad<br />
Organizator: Primăria, Con<strong>si</strong>liul Local,Casa <strong>de</strong> Cultură din Brad<br />
Adresa: Brad<br />
Telefon: 025461266<br />
Fax: 025461266<br />
Site: http://www.primariabrad.ro<br />
Sărbătoare anuală organizată pentru locuitorii oraşului Brad.<br />
Simpozion internaţional <strong>de</strong> artă plastică<br />
Data: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />
Loc: Arcus<br />
Organizator: Centrul <strong>de</strong> Cultură Arcuş<br />
Adresa: Centrului <strong>de</strong> Cultura Arcus, str.Bene<strong>de</strong>k Elek nr.493, loc.Arcus -<br />
jud.Covasna<br />
Telefon: 0267 373 651 - 0267 373 652<br />
Fax: 0267373651<br />
Email: cca@planet.ro<br />
Site: http://www.ccarcus.ro<br />
Simpozion international <strong>de</strong> artă plastică:<br />
-Mircea Oliv şi Piere Patrelle Zoran (Paris)<br />
-Christian Paraschiv şi Marie Chamont<br />
-Ioan Lupşe şi Ioan Lazăr<br />
Evenimente - pe scurt
Evenimente curente<br />
» Simpozion internaţional <strong>de</strong> artă plastică<br />
Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />
Evenimente viitoare<br />
» Gala Enescu<br />
Perioada: 20.08.2007 - 22.08.2007<br />
» Dimen<strong>si</strong>uni ale interculturalităţii în ju<strong>de</strong>ţul Covasna<br />
Perioada: 26.08.2007 - 26.08.2007<br />
"<br />
Festivalul Internaţional „Enescu şi Muzica Lumii”<br />
Ediţia a VIII-a<br />
15-19 august 2007<br />
Programul concertelor şi recitalurilor:<br />
Miercuri 15 august 2007, ora 17:00<br />
Castelul Peleş<br />
Partea I-a<br />
Recitalul participanţilor la cursurile internaţionale <strong>de</strong> violoncel<br />
Profesor Marin Cazacu<br />
Pauză<br />
Partea a II-a<br />
Rudolf Fatyol - vioară<br />
Mihály Duffek – pian<br />
În program:<br />
Francesco Maria Veracini – Sonata op. 1 nr.2 în La<br />
minor pentru<br />
vioară<br />
şi pian<br />
Preludio – adagio<br />
Allemanda – larghetto<br />
Siciliana – cantabile<br />
Aria – allegro<br />
Franz Liszt - Chapelle <strong>de</strong> Guillaume Tell pentru pian solo<br />
Béla Bartók (J. Szigeti) – 6 cântece maghiare pentru vioară<br />
şi pian<br />
Zoltán Kodály (L. Feigin) – 3 dansuri din Kallo pentru<br />
vioara şi pian<br />
George Enescu – Balada pentru vioară şi pian<br />
Béla Bartók (Z. Syekely) – 6 dansuri româneşti pentru vioară<br />
şi pian<br />
Joi 16 august 2007, ora 19:00<br />
Sala Cazino
Partea I-a<br />
Valentin Gheorghiu – pian<br />
Gabriel Croitoru – vioară<br />
Marin Cazacu - violoncel<br />
În program:<br />
Valentin Gheorghiu – Andante din Trio pentru pian,<br />
vioară şi<br />
violoncel<br />
Antonin Dvorak – Trio Dumky op. 90<br />
Lento maestoso-Allegro vivace-<br />
Allegro molto<br />
Poco adagio-Vivace non troppo-Vivace<br />
Andante-Vivace non troppo-Andante<br />
Andante mo<strong>de</strong>rato-Allegretto scherzando-Mo<strong>de</strong>rato<br />
Allegro<br />
Lento maestoso-Vivace-Lento-Vivace<br />
Pauză<br />
Partea a II-a<br />
Steluţa Radu – pian<br />
A<strong>de</strong>lina Oprean – vioară<br />
Thomas Füri – violă<br />
Conradin Brotbek – violoncel<br />
În program:<br />
George Enescu – Auba<strong>de</strong> pentru vioară, violă şi violoncel<br />
Johannes Brahms – Cvartetul cu pian nr. 1 în Sol minor<br />
Allegro<br />
Intermezzo – Allegro ma non troppo<br />
Andante con moto<br />
Rondo alla Zingarese – Allegro<br />
Vineri 17 august 2007, ora 19:00<br />
Sala Cazino<br />
Cvartetul VOCES:<br />
Bujor Prelipcean – vioara 1<br />
Anton Diaconu – vioara 2<br />
Constantin Stanciu – violă<br />
Dan Prelipcean – violoncel<br />
(cu participarea lui<br />
Marin Cazacu – violoncel)<br />
În program:
Franz Schubert – Cvartetul în Re minor, op. Post (D<br />
810)<br />
„Fata şi Moartea”<br />
Allegro<br />
Andante con moto<br />
Scherzo – Allegro molto. Trio<br />
Presto<br />
Pauză<br />
Franz Schubert – Cvintetul cu două violoncele în Do<br />
major<br />
op. 163 (D 956)<br />
Allegro ma non troppo<br />
Adagio<br />
Scheryo – Presto. Trio – Andante sostenuto<br />
Allegretto<br />
Sâmbăta 18 august 2007, ora 18:00<br />
Castelul Peleş<br />
Partea I-a<br />
Trio PRO ARTE:<br />
Nicolae Licareţ – pian<br />
Anda Petrovici – vioară<br />
Marin Cazacu - violoncel<br />
În program:<br />
Joseph Haydn – Trio în Sol major Hob XV nr. 41<br />
Allegro<br />
Menuet<br />
Adagio<br />
Finale. Presto<br />
Joseph Haydn – Trio în La major hob XV nr. 18<br />
Allegro mo<strong>de</strong>rato<br />
Andante<br />
Allegro<br />
Pauză<br />
Partea a II-a<br />
A<strong>de</strong>lina Oprean – vioară<br />
Thomas Füri - violă<br />
Conradin Brotbek – violoncel<br />
În program:<br />
Heinz Marti – Sinte<strong>si</strong> pentru vioară, violă şi
violoncel<br />
W. A. Mozart – Divertisment în Mi bemol major KV<br />
563<br />
pentru vioară, violă,<br />
violoncel<br />
Allegro<br />
Adagio<br />
Menuetto – Allegretto<br />
Andante<br />
Menuetto – Allegretto<br />
Allegro<br />
Duminică 19 august 2007, ora 19:00<br />
Sala Cazino<br />
Partea I-a<br />
Cristina Anghelescu – vioară<br />
Viniciu Moroianu – pian<br />
În program:<br />
Maurice Ravel – Sonata în Sol major<br />
Allegretto<br />
Blues. Mo<strong>de</strong>rato<br />
Perpetum mobile. Allegro<br />
George Enescu – Sonata a 3-a op. 25 „in caracter<br />
popular<br />
românesc”<br />
Mo<strong>de</strong>rato malinconico<br />
Andante sostenuto e misterioso<br />
Allegro con brio, ma non troppo<br />
mosso<br />
Pauză<br />
Partea a II-a<br />
Ursula Füri – Bernhard – soprană<br />
Steluţa Radu – pian<br />
În program:<br />
Othmar Schoeck<br />
Sommerabend (Heine) op. 4<br />
Erinnerung (Eichendorff) op. 10<br />
Die Einsame (Eichendorff) op. 10<br />
Mit einem gemalten Band (Goethe) op.<br />
Henri Duparc<br />
L’invitation au voyage (Bau<strong>de</strong>laire)<br />
La vie antérieure (Bau<strong>de</strong>laire)<br />
Gabriel Fauré<br />
Après un rêve (Bus<strong>si</strong>ne)<br />
Toujours (Grandmougin)<br />
Adieu (Grandmougin)<br />
Clair <strong>de</strong> lune (Verlaine)<br />
Notre amour (Silvestre)<br />
Johannes Brahms<br />
Komm bald (Groth)<br />
Dein blaues Auge (Groth)
(Groth)<br />
"The George Enescu Encounters"<br />
Mein wun<strong>de</strong>s Hery verlangt (Groth)<br />
Wir wan<strong>de</strong>lten (Daumer)<br />
O wüsst’ ich doch <strong>de</strong>n Weg zurück<br />
Meine Liebe ist grün (F. Schumann)<br />
Program cultural cu finantare europeana din programul "Cultura 2000", realizat in<br />
parteneriat cu Univer<strong>si</strong>tatea Nationala <strong>de</strong> Muzica din Bucuresti. La Sinaia se vor<br />
<strong>de</strong>sfasura cursuri <strong>de</strong> maiestrie artistica la violoncel sub indrumarea prof. dr.<br />
Marin Cazacu. Concertul final al participantilor la cursuri va avea loc in<br />
15.08.2007 la sala <strong>de</strong> concerte a Castelului Peles.<br />
V-A MURIT PITTIŞ<br />
V-a murit Pittiş, copii dragi ai tuturor vârstelor nonconformiste! Şi-a<br />
luat zborul spre cele celeste minunata pasăre <strong>de</strong> argint din pletele lui!...Pasărea<br />
aceea neostentativă, în blugi banali, precum mierla în penajul ei mo<strong>de</strong>st care<br />
<strong>de</strong>vine atăt <strong>de</strong> elocvent printre tot felul <strong>de</strong> codobaturi şi ciori vop<strong>si</strong>te stri<strong>de</strong>nt,<br />
ce nu ştiu <strong>de</strong>căt să cârâie. Pasarea ce ne dă<strong>de</strong>a ocol trasând cu zboru-i în jurul<br />
nostru o rotonda <strong>de</strong> concert prin planarea ei elegantă, usor, fara <strong>si</strong>ncope,<br />
înclinându-se când pe aripa rock şi când pe aripa folk, spre a-şi marca rotirea ca<br />
o vrajă a sentimentelor pure pe care le trezea în toate sufletele, făcându-le să<br />
uite în acea clipă că omul mai are şi latura sa <strong>de</strong> laşitate sau conformism.<br />
Pentru că - învaluindu-ne în pletele lui pe care mulţi ar fi vrut să i le<br />
tundă şi dăruindu-ne cu discretă apariţie tot harul <strong>si</strong>ncerităţii pentru o trăire<br />
estetică pe care politrucii ar fi vrut să ne-o sugrume - orice ar vrea să spuna<br />
unii sau oricum ar vrea să se împăuneze alţii, Pittiş a fost la noi a<strong>de</strong>văratul<br />
dizi<strong>de</strong>nt, a<strong>de</strong>văratul contestatar şi a<strong>de</strong>văratul consecvent pe această cale. Care nu<br />
a făcut nici exibiţionism atunci, nici caz după aceea; ci a rămas în geaca lui, cu<br />
cocul lui, cu sufletul lui curat <strong>de</strong> care n-avea cum să se apropie compromisul. Ca<br />
un <strong>si</strong>mbol <strong>de</strong> calmă perseverenţă în rectitudine, cu o filosofie <strong>de</strong> fond personal<br />
specifică fiecărui om ostil agre<strong>si</strong>unilor care-i încaleca valorile libertăţii.<br />
In acest fel Pittiş nu s-a izolat niciodata, ci s-a înconjurat în a<strong>de</strong>vărurile<br />
artistice şi comportamentale pe care le iubea şi, curat exemplu pentru generaţia<br />
lui, a fost mai tare <strong>de</strong>cât orice încercare <strong>de</strong> a-l <strong>de</strong>zbrăca sau a-l tun<strong>de</strong>. S-a<br />
îmbracat în hainele pe care le con<strong>si</strong><strong>de</strong>ra necesare, s-a-nconjurat <strong>de</strong> rolurile,<br />
ritmurile şi armoniile pe care le iubea, s-a dăruit tehnicilor mo<strong>de</strong>rne în care<br />
cre<strong>de</strong>a şi a încărunţit astfel frumos, fără să-i fie teamă să clameze către acea «<br />
lume-lume » <strong>de</strong> banalitate şi conformism acuzator la adresa visurilor generaţiei<br />
lui, marele a<strong>de</strong>văr al « Vinovaţilor fără vină ».<br />
Ecoul a fost cu atât mai larg cu cât prezenţa lui se dove<strong>de</strong>a mai neostentativă.<br />
Moţu, mo<strong>de</strong>stul alint pe care-l accepta, rezona şi-n generaţia noastră, cea<br />
dinaintea lui, dar intra în vibraţie puternică, tocmai pentru că o exprima pe a sa<br />
şi pe cea viitoare. După cum alţii, mult mai gălăgioşi pe moment, s-au dovedit şi<br />
mult mai inconsecvenţi pe parcurs.<br />
Ştiind să intre exact în registrul <strong>de</strong> largă amplificare contemporană care a făcut<br />
ca, într-o ţară civilizată ca Anglia, Beatle<strong>si</strong>i să fie recunoscuţi drept autentici<br />
lorzi, el a reprezentat cu valoare <strong>de</strong> unicat acest curent aici, fără să-i pese că
era pe Dâmboviţa. Şi şi-a construit canalul lui cu apă limpe<strong>de</strong>, cu apă curată, cu<br />
apa plina <strong>de</strong> vivacitate care s-a numit Canalul Tineret al Radiodifuziunii. L-a<br />
construit, l-a mo<strong>de</strong>rnizat, i-a fost funcţionar credincios şi harnic şi a făcut<br />
echipă cu alţii fără să-sş <strong>de</strong>a aere <strong>de</strong> genialitate neînţeleasă. Apoi, datorită lui,<br />
datorită împătimirii lui <strong>de</strong> artist pentru mo<strong>de</strong>rna tehnica IT, lăsându-i laoparte pe<br />
neispiraţii care administrează umplerea cu prostioare şi banalităţi a lungimilor <strong>de</strong><br />
undă hertziene, a intemeiat, tot pentru acest tineret al inimii lui tinere, cel mai<br />
puternic şi mai inovativ Radio-net.<br />
Din pricina aceasta, tragica mea exclamaţie <strong>de</strong> astăzi este: « V-a murit<br />
Pittiş, copii dragi ai tuturor vârstelor nonconformiste! »... Dar, fiindca tot mă<br />
adresez la persoana a doua, nu mă pot abţine nici <strong>de</strong> la unda <strong>de</strong> sarcasm cu care leaş<br />
spune celor care l-au pen<strong>si</strong>onat în plina lui tinerete cu plete <strong>de</strong> argint: « V-a<br />
murit Pittiş, şi nu vă mai stă în cale, funcţionari nenorociţi şi lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong><br />
imaginaţie, care l-aţi pen<strong>si</strong>onat » !<br />
Nu vreau să comentez. Există crime care se consemnează ca atare fiindcă nu<br />
vin din răutate, impul<strong>si</strong>vitate, cinism sau instigare, ci vin din prostia care se<br />
manifestă prin rea-credinţa nepe<strong>de</strong>p<strong>si</strong>bilă. De exemplu: constatarea că moartea la<br />
vânătoare a lui Ludovic Spiess a fost naturală şi că nimeni n-a tras în el, nu este<br />
a<strong>de</strong>vărată. In inima lui <strong>de</strong> mare artist care a adus atâta glorie ţării, trăsese cu<br />
câteva săptămâni înainte ministrul <strong>de</strong> tristă amintire securistă care i-a trimis un<br />
control eminamente politizat, aşa cum, din strict interes <strong>de</strong> partid, a făcut fără<br />
rezultate concrete şi cu alte teatre. Si, iarăşi <strong>de</strong> exemplu: fără să-i fie ru<strong>si</strong>ne<br />
că şi generaţiile mai tinere sunt reprezentate <strong>de</strong> mulţi parlamentari incapabili sau<br />
corupţi, şeful carierist-traseist al unui partid care, în limba franceza înseamna<br />
exact ce reprezintă în România, cu evi<strong>de</strong>nt amatorism exibiţionist propune limita <strong>de</strong><br />
vârstă la candidaturi, în loc <strong>de</strong> criteriul valorii şi al însemnătătii politice. Şi,<br />
încă o dată, <strong>de</strong> exemplu...<br />
Dar ce să mai dăm exemple, când l-am avut pe Pittiş atât <strong>de</strong> tânăr şi <strong>de</strong><br />
creator până-n ultima clipă, <strong>de</strong>monstrând diferenţa dintre existenţa creatoare a<br />
monştrilor sacri şi meschinăria partizană a unora care işi dove<strong>de</strong>sc, încă <strong>de</strong> la<br />
tinereţe, nechemarea şi parazitismul în functie?!<br />
Despărţindu-ne <strong>de</strong> un om care şi-a marcat veacul prin propria-i pa<strong>si</strong>une,<br />
ajungând astfel a fi mult mai profe<strong>si</strong>onist <strong>de</strong>cat funcţionarii <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>e şi mai<br />
categoric dizi<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>cat dizi<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong> profe<strong>si</strong>e, ne consolăm durerea constatând că,<br />
doar pentru satisfacţia celor din a doua categorie, el se <strong>si</strong>tuează la timpul<br />
trecut. Dar pentru toate vârstele creatoare şi nonconformiste Pittiş rămâne şi<br />
subiect <strong>de</strong> meditaţie şi exemplu <strong>de</strong> ce-i reprezintă în continuare personalitatea,<br />
chiar daca aici, lângă Balcani şi pe firul bălţit al Damboviţei, nimeni nu s-a<br />
gândit că sângele lui e cel puţin la fel <strong>de</strong> albastru ca al Beatle<strong>si</strong>lor recunoscu-i<br />
<strong>de</strong> Coroana Angliei.<br />
Corneliu LEU<br />
Premianţii Galei<br />
Premiul I: mezzosoprana Carmen Topciu (România), baritonul Valeriu Caradja<br />
(Republica Moldovă) şi tenorul Bogdan Mihai (România)<br />
Premiul II: tenorul Cesar Sanchez (Mexic), soprana Georgiana Marin (România), basul<br />
Zoltan Nagy (România)<br />
Premiul III: Iekaterina Tretiakova (Ru<strong>si</strong>a), tenorul Marius Manea (România), soprana<br />
Elvana Mihal (Albania)<br />
Premiul <strong>de</strong> Excelenţă - Florin Cezar Ouatu (România), contratenor<br />
Premiul Special al Juriului - atribuit mezzosopranei Bi Baoyi (China), basului<br />
Marius Boloş (România), baritonului Christopher Bolduc (USA), basului Pawel<br />
Lawreszuk (Polonia), baritonului Changhyung Lee (Coreea <strong>de</strong> Sud)
Premiul Fundaţiei Darclée - cucerit <strong>de</strong> soprana Paula Duca (România), tenorul Liviu<br />
Iftene (România), soprana Laura Dumitru (România), soprana Katrin Wittig (Germania)<br />
şi tenorul Ion Timofti (Republica Moldova)<br />
Menţiunea Specială a Juriului – acordată sopranei Daniela Păcurar (România) şi<br />
sopranei Alexandra Mindova (Bulgaria).<br />
Premiul celui mai tânăr interpret - basul Robert Marcaş (România), soprana Cristina<br />
Păsăroiu (România), soprana Tiberia Naghi (România) şi tenorul Ştefan Pop<br />
(România).<br />
Gala Laureaţilor a încheiat duminică seara marea competiţie internaţională <strong>de</strong> canto<br />
şi festivalul Hariclea Darclée, care a entuziasmat publicul timp <strong>de</strong> aproape două<br />
săptămâni. Mariana Nicolesco i-a prezentat pe laureaţii ediţiei 2007, care au fost<br />
acompaniaţi <strong>de</strong> Orchestra Festivalului Darclée, dirijată <strong>de</strong> Maestrul Marco Bal<strong>de</strong>ri.<br />
Concursul Internaţional <strong>de</strong> Canto Hariclea Darclée continuă cu ultima etapă, în care<br />
au intrat 47 <strong>de</strong> artişti din 13 ţări - 19 soprane, şapte mezzosoprane, nouă tenori,<br />
un contratenor, cinci baritoni,<br />
un bas-bariton şi cinci başi.<br />
Cu adâncă durere, Liga Asociaţiilor Româno-Germane din Germania, (LARG), anunţă<br />
plecarea dintre noi a celui ce a fost VICTOR FRUNZĂ.<br />
Tristul eveniment s-a petrecut la mai puţin <strong>de</strong> trei săptămâni după ce l-am avut în<br />
mijlocul nostru la Primul Salon al Artistilor Români <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni care a avut<br />
loc între 8-15 iulie anul acesta, Salon organizat în cadrul festivalului CALLATIS,<br />
Mangalia 2007.<br />
Aflat în exil, Victor Frunză a înfiinţat în anul 1982, în oraşul Aarhus (Danemarca)<br />
cunoscuta editură care îi poartă numele. În anul 1990, editura a fost „repatriată”,<br />
astfel <strong>de</strong>venind cea mai veche editură particulară din peisajul cultural actual al<br />
României. La SARP ( Salonul Artiştilor Români <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni, foto sus), Victor<br />
Frunză a prezentat lucrări inedite din perioada <strong>de</strong> început a editurii <strong>de</strong> limbă<br />
română din Danemarca, diverse lucrări cu un pronunţat caracter militant împotriva<br />
comunismului.<br />
Dintre cărţile sale cele mai importante amintim „Istoria Comunismului în România”,<br />
una dintre primele cărţi care <strong>de</strong>scrie atent evoluţia unei epoci tragice pentru<br />
poporul român.<br />
Suntem <strong>si</strong>nguri că regretelor noastre se vor alătura toţi participanţii la SARP<br />
precum şi toţi românii care l-au cunoscut pe acest neobo<strong>si</strong>t militant pentru binele<br />
României.<br />
Dr. Ing. Emil Mateiaş<br />
purtător <strong>de</strong> cuvânt LARG
<strong>Arte</strong>n<strong>si</strong>ve este o mişcare experimentală care promovează cele mai noi şi inedite<br />
expre<strong>si</strong>i ale sunetului, imaginii, gestului, cuvântului. Am con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat necesar<br />
închegarea unei mişcări care să încurajeze şi să a<strong>si</strong>gure o bună promovare a<br />
artiştilor care aleg mijloacele noi pentru a se exprima, înţelegând aici tot ce<br />
înseamnă tehnici noi dar şi abordări inedite ale unor limbaje „cla<strong>si</strong>ce“. Am<br />
încercat să racordăm evenimentul la tendinţele culturale europene prin invitaţii<br />
prezenţi în festival şi, mai important, prin calitatea proiectelor prezentate.<br />
<strong>Arte</strong>n<strong>si</strong>ve este o noutate la Constanţa, toate lucrările expuse, parte din avangardă,<br />
au oglindit preocupările secolului XXI, <strong>si</strong>ncretismul, tendinţa <strong>de</strong> fragmentare,<br />
precum şi noile tehnici <strong>de</strong> exprimare artistică ce încearcă să anticipeze po<strong>si</strong>bilele<br />
direcţii şi orientări ale fenomenului cultural contemporan. Astfel, arta se face<br />
purtătoarea unui mesaj concentrat în eul intim al fiecărui creator, mo<strong>de</strong>lat, la<br />
rându-i, <strong>de</strong> impactul direct cu societatea, <strong>de</strong> multe ori ostilă artistului.<br />
Filarmonica din Piteşti reprezintă un vechi vis al iubitorilor <strong>de</strong> cultură <strong>de</strong> aici.<br />
I<strong>de</strong>ea înfiinţării acesteia datează <strong>de</strong> la începutul anilor ’70. Violonistul <strong>de</strong><br />
excepţie Marius Giura s-a stabilit atunci la Piteşti fiindcă auzise că se va face<br />
la noi filarmonică. O cereau oamenii <strong>de</strong> cultură şi iubitorii <strong>de</strong> frumos. O cereau<br />
în<strong>de</strong>osebi profesorii şi absolvenţii Liceului <strong>de</strong> arte Dinu Lipatti. A existat şi un<br />
festival, Darclee, la Palatul Culturii, preluat apoi <strong>de</strong> Mariana Nicolesco.<br />
Potenţialul cultural este <strong>de</strong>osebit şi el trebuie valorificat. Artiştii noştri au<br />
fost prea mult nevoiţi să prindă contracte <strong>de</strong> colaborare în orchestrele din<br />
Râmnicu-Vâlcea, Braşov, Ploieşti ori Bucureşti, făcând naveta ori dormind în<br />
cabine. Realitatea aceasta ne-a impus gă<strong>si</strong>rea <strong>de</strong> soluţii. Faptele contează.<br />
Problema cea mare era şi este aceea a unui spaţiu a<strong>de</strong>cvat. Construcţia <strong>de</strong> la zero<br />
presupune fonduri con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile, plus un necesar <strong>de</strong> timp care nu mai corespun<strong>de</strong><br />
aşteptărilor actuale ale piteştenilor. Am <strong>de</strong>pus toate eforturile în această<br />
direcţie, am conlucrat cu oameni politici <strong>de</strong> primă importanţă ai ţării pentru<br />
obţinerea unui sediu. Dar nu ne-am mulţumit să aşteptăm, prevăzând, în bugetul pe<br />
acest an, fonduri pentru înfiinţarea orchestrei filarmonicii (<strong>de</strong> la angajări şi<br />
până la procurarea <strong>de</strong> instrumente).<br />
Premiile revistei Argeş<br />
Redacţia revistei <strong>de</strong> cultură Argeş a <strong>de</strong>cis ca premiile pentru anul 2006 să fie<br />
acordate următoarelor personalităţi:<br />
Premiul pentru Opera Omnia:<br />
Paul Goma<br />
Premiul pentru literatură:<br />
Liviu Ioan Stoiciu<br />
Premiul pentru muzică:<br />
Tudor Gheorghe<br />
Premiul pentru ştiinţă:<br />
Bogdan Suceavă<br />
Premiul pentru teatru:<br />
Florin Dumitru<br />
Premiul pentru publicistică:<br />
Flori Stănescu<br />
Premiul pentru arte plastice:<br />
Mariana Şenilă-Va<strong>si</strong>liu<br />
Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>ţean Arad, prin Centrul Cultural Ju<strong>de</strong>ţean, pune la dispoziţia<br />
solicitanţilor fonduri publice nerambursabile pentru proiecte din domeniile:<br />
culturã, turism, educaţie, sport şi tineret.<br />
Primii paşi pentru elaborarea propunerii <strong>de</strong> proiect:<br />
- consultarea <strong>si</strong>te-ului pentru obţinerea documentaţiei – standard, a Ghidului
solicitantului şi a altor informaţii utile privind organizarea licitaţiilor şi a<br />
concursurilor locale <strong>de</strong> proiecte; sau<br />
- <strong>de</strong>plasarea la sediul instituţiei Centrului Cultural Ju<strong>de</strong>ţean Arad, (str. Banu<br />
Mărăcine 22, bl.1E-parter, tel/fax 0257-252 439) un<strong>de</strong> se pot obţine informaţii<br />
direct <strong>de</strong> la personalul cu atribuţii în acest sens;<br />
- Serviciul Management şi Marketing Cultural-Turistic a<strong>si</strong>gură consultanţă <strong>de</strong><br />
specialitate privind modul <strong>de</strong> elaborare şi completare a documentaţiei-standard.<br />
Organizarea licitaţiilor publice <strong>de</strong> proiecte are loc perio-<br />
dic la datele anunţate în presa locală, în Monitorul Oficial al României şi pe<br />
<strong>si</strong>te-ul <strong>de</strong> mai sus.<br />
Este important să consultaţi legislaţia în vigoare, şi anume:<br />
- preve<strong>de</strong>rile Legii nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din<br />
fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit <strong>de</strong> interes general;<br />
- Legea nr. 350/21 iulie 2006 a tinerilor;<br />
- Ordinul nr.1.245/22 ian. 2007 privind aprobarea Structurii Programelor<br />
Autorităţii Naţionale pentru Tineret şi a Metodologiei <strong>de</strong> finanţare a proiectelor<br />
<strong>de</strong> tineret.<br />
În cele ce urmează vă informăm asupra reperelor esenţiale <strong>de</strong> care trebuie să ţineţi<br />
cont în fundamentarea unui proiect <strong>de</strong> tineret:<br />
- stabilirea unui obiectiv clar, evaluând relaţia dintre nevoile tinerilor şi<br />
politicile <strong>de</strong> tineret din comunitatea <strong>de</strong> referinţă;<br />
- susţinerea prin proiect a acţiunilor <strong>de</strong> tineret selectând o arie tematică<br />
concretă;<br />
- stabilirea echipei <strong>de</strong> lucru, a responsabiltăţilor fiecărui membru în parte şi a<br />
coordonatorului <strong>de</strong> proiect.<br />
Cine poate fi aplicantul ?<br />
SAT (structuri asociative <strong>de</strong> şi pentru tineret) : asociaţii, fundaţii, persoane<br />
juridice <strong>de</strong> drept privat şi fără scop patrimonial care funcţionează în condiţiile<br />
OG nr.26/2000 şi Legii 246/2005.Proiecte eligibile: concursuri, festivaluri;<br />
editări, tipărituri; caravane; expoziţii; târguri; stagii, cursuri; seminarii,<br />
<strong>si</strong>mpozioane, mese rotun<strong>de</strong>, conferinţe; manifestări sportive şi turistice;<br />
evenimente, întâlniri <strong>de</strong> lucru la nivel naţional şi internaţional, schimburi<br />
internaţionale <strong>de</strong> tineret; centre <strong>de</strong> resurse; pagini WEB;<br />
Condiţii în ve<strong>de</strong>rea selecţionării proiectului:<br />
a) pre<br />
La Constanţa, în perioada 1-5 iunie, a avut loc Primul Congres Internaţional <strong>de</strong><br />
Haiku. Aproximativ 70 <strong>de</strong> autori, români şi străini, au participat la lucrările<br />
colocviului, aducând în atenţia ascultătorilor numeroase subiecte incitante.<br />
Congresul a plecat <strong>de</strong> la i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> haiku ca o punte spirituală între Orient şi<br />
Occi<strong>de</strong>nt, iar participanţii au încercat să <strong>de</strong>scopere po<strong>si</strong>bilităţile pe care<br />
literatura niponă le oferă astăzi, în contextul cultural românesc şi nu numai.<br />
Conferinţe apreciate <strong>de</strong> cei prezenţi în sală au fost: “Haiku românesc” – Marius
Chelaru (Iaşi), ”Despre filosofia vestică şi estică” – Dietmar Tauchner (Austria),<br />
“Impactul literaturii japoneze în contextul cultural actual” – Flueraşu Petre<br />
(Bucureşti), ”Haiku scris <strong>de</strong> copii, ca metodă <strong>de</strong> explorare şi cunoaştere a lumii” –<br />
Irina I. Kogan (Ru<strong>si</strong>a), ”Haiku tradiţional sau mo<strong>de</strong>rn” – Valentin Nicoliţov<br />
(Bucureşti), ”Haiku-ul în Ru<strong>si</strong>a şi câteva gânduri <strong>de</strong>spre mişcarea internaţională <strong>de</strong><br />
haiku” – Zinovy Vayman (SUA) precum şi multe altele.<br />
Au fost lansate revistele <strong>de</strong> haiku Albatros şi Haiku. De asemenea, cu ocazia<br />
lucrărilor, autorii români <strong>de</strong> haiku şi-au prezentat cărţile publicate în anul 2006<br />
şi au citit din creaţia proprie.<br />
Concursul Naţional <strong>de</strong> Proză Scurtă şi Eseu “Pavel Dan”<br />
Pentru omagierea operei unuia dintre cei mai valoroşi prozatori români, Pavel Dan,<br />
al cărui centenar se marchează în acest an, Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură,<br />
Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj, Uniunea Scriitorilor din România<br />
Filiala Cluj, Revista Tribuna, Con<strong>si</strong>liul Local şi Primăria Turda, precum şi Casa<br />
Municipală <strong>de</strong> Cultură Turda organizează cea <strong>de</strong> a XII-a ediţie a Concursului<br />
Naţional <strong>de</strong> Proză Scurtă şi Eseu „Pavel Dan”.<br />
Pot participa membrii asociaţiilor profe<strong>si</strong>onale (Uniunea Scriitorilor din România,<br />
Aspro etc.) sau autori in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi, indiferent dacă au sau nu volume publicate.<br />
Textele, în două exemplare, vor fi expediate până la data <strong>de</strong> 31 august a.c. pe<br />
adresa Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional<br />
Cluj, Piaţa Unirii nr. 1, Cluj-Napoca, tel/fax: 0264-597616. Fiecare concurent va<br />
anexa şi un scurt CV, conţinând numele, prenumele, vârsta, adresa, numărul <strong>de</strong><br />
telefon şi un rezumat al activităţii literare. Plicul va purta menţiunea: Pentru<br />
Concursul „Pavel Dan”. La secţiunea proză, se acceptă texte <strong>de</strong> până la 15 pagini<br />
(30 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> semne, cu spaţii cu tot), nepublicate/inedite. La secţiunea eseu, se<br />
acceptă doar texte legate <strong>de</strong> opera sau viaţa lui Pavel Dan, <strong>de</strong> până la 20 <strong>de</strong> pagini<br />
(40 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> semne, cu spaţii cu tot), nepublicate/inedite. Proza şi eseul pot fi<br />
şi fragmente dintr-un volum aflat în lucru.<br />
Câştigătorii concursului literar vor fi anunţaţi personal. Premiile vor fi<br />
<strong>de</strong>cernate cu prilejul manifestărilor prilejuite <strong>de</strong> sărbătorirea Centenarului “Pavel<br />
Dan” care vor avea loc la Triteni şi Turda în luna septembrie a.c.<br />
Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon 0264-597616, Direcţia Ju<strong>de</strong>ţeană<br />
pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Cluj; persoane <strong>de</strong> contact:<br />
Petru Poantă şi Victor Cubleşan.<br />
Curtea Comediantilor 2007<br />
Atelier european <strong>de</strong> arta medievala, renascentista <strong>si</strong> traditionala, editia a VIII-a.<br />
Ateliere interactive, cu publicul, <strong>de</strong>:dansuri medievale <strong>si</strong> traditionale, lupte,<br />
teatru. Participa: tineri din Spania (Galicia), Estonia, Lituania, Turcia,<br />
Portugalia, Croatia, Romania.<br />
Cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania,<br />
<strong>de</strong>sfăşurată în paralel la Cluj-Napoca (1-10 iunie) şi la Sibiu (4-10 iunie), s-a<br />
remarcat prin calitatea filmelor prezentate (cu minime, inevitabile, excepţii),<br />
în<strong>de</strong>osebi în secţiunea competitivă. În cadrul zilelor filmului românesc, am avut<br />
privilegiul vizionării în premieră a trei filme excepţionale: Restul e tăcere (r.<br />
Nae Caranfil), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – Amintiri din epoca <strong>de</strong> aur (r.<br />
Cristian Mungiu) şi Arizona Driming’ (r. Cristian Nemescu). Dacă la aceasta adăugăm<br />
şi afluneţa publicului, cel mai mare număr <strong>de</strong> spectatori înregistrat până acum la o<br />
ediţie TIFF (şi mă refer doar la Cluj), putem spune că această ediţie a fost cea<br />
mai reuşită. Juriul TIFF 2007 – format din: Claudia Landsberger (Olanda),<br />
preşedinte şi membru fondator al European Film Promotion, organizaţie ce a lucrat<br />
în<strong>de</strong>aproape cu numeroase festivaluri <strong>de</strong> film pentru a promova imaginea<br />
cinematografiei europene; Vibeke Win<strong>de</strong>løv (Danemarca), producător <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la<br />
jumătatea anilor ’70 până în prezent, colaboratoare <strong>de</strong> bază a regizorului Lars Von<br />
Trier; Christine Bardsley (Anglia), Film Programme Manager în <strong>de</strong>partamentul <strong>Arte</strong> <strong>de</strong>
la British Council; Vivi Drăgan Va<strong>si</strong>le (România), director <strong>de</strong> imagine a cărui<br />
filmografie cuprin<strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> titluri din 1976 până în prezent (din 1992<br />
este directorul artistic/ executiv al FAV, Fundaţia <strong>Arte</strong> Vizuale); Răzvan Va<strong>si</strong>lescu<br />
(România), actor renumit <strong>de</strong> teatru şi film care a<strong>de</strong>butat în cinematografie în 1978<br />
şi a cărui biografie personală cuprin<strong>de</strong> nenumărate mari producţii <strong>de</strong> film şi piese<br />
<strong>de</strong> teatru – a acordat următoarele premii: Trofeul “Tran<strong>si</strong>lvania” (10.000 EURO,<br />
oferit <strong>de</strong> Vodafone) pentru cel mai bun film aflat în Competiţie: La Sagrada Familia<br />
/ Familia sfântă (Chile, regia Sebastian Campos); Premiul <strong>de</strong> regie (5.000 EURO,<br />
oferit <strong>de</strong> Centrul Naţional al Cinematografiei): Ragnar Bragason, pentru filmul Börn<br />
/ Copii (Islanda); Premiul pentru cea mai bună interpretare (2000 EURO, oferit <strong>de</strong><br />
Vitrina Adverti<strong>si</strong>ng): Luca Lionello, pentru rolul din Cover-Boy – L’ultima<br />
rivoluzione / Fotomo<strong>de</strong>lul (Italia, regia Carmine Amoroso); Premiul pentru imagine<br />
(oferit <strong>de</strong> Kodak Cinelabs Romania): Cristian Cottet, pentru imaginea filmului La<br />
Antena / Antena (Argentina, regia Esteban Sapir); Menţiune specială: Azul Oscuro<br />
Ca<strong>si</strong> Negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo).<br />
Alte premii: Premiul special TIFF 2007 (oferit <strong>de</strong> organizatorii Festivalului<br />
Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania): echipa filmului 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile<br />
(România, regia Cristian Mungiu); Premiul FIPRESCI (oferit <strong>de</strong> Asociaţia Presei <strong>de</strong><br />
Film Străine): Dincolo <strong>de</strong> pădure/ Einst sühe Heimat (Austria, regia Gerlad Igor<br />
Hauzenberger); Premiul publicului (prin vot, oferit <strong>de</strong> Re:publik): Azul oscuro ca<strong>si</strong><br />
negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo);<br />
Premiul JAMESON pentru cel mai bun scurtmetraj prezentat în secţiunea „Umbre”:<br />
Droomtijd / În vis (Belgia, regia Tom Van Avermaet); Premiul pentru întreaga<br />
carieră (oferit <strong>de</strong> Banca Tran<strong>si</strong>lvania): Irina Petrescu şi Ioana Bulcă (România);<br />
Premiul pentru întreaga cariera oferit unei personalităţi din cinematografia<br />
europeană: Franco Nero (Italia); Premiul pentru întreaga carieră: regizorul<br />
britanic Nicolas Roeg; Premiu pentru scenariu <strong>de</strong> scurtmetraj (1000 USD, oferit <strong>de</strong><br />
HBO România): Doru Lupeanu, pentru scenariul Fata galbenă care râ<strong>de</strong>; Premiu pentru<br />
scenariu <strong>de</strong> lungmetraj (2000 USD, oferit <strong>de</strong> HBO România): Mircea Jacan, pentru<br />
scenariul Mi<strong>si</strong>unea; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurtmetraj<br />
(un pachet <strong>de</strong> editare Avid Media Composer, oferit <strong>de</strong> Marcotec Bucharest): Radu<br />
Ju<strong>de</strong>, pentru filmul Lampa cu căciulă; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru<br />
secţiunea lungmetraj (2000 EURO, oferit <strong>de</strong> Cinemax ): Cristian Mungiu pentru filmul<br />
4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Premiul pentru o tânără speranţă a cinematografului<br />
românesc (1500 EURO, oferit <strong>de</strong> Tomi): Anamaria Marinca (pentru rolul din filmul 4<br />
luni, 3 săptămâni şi 2 zile). În numărul următor al revistei noastre vom reveni cu<br />
un amplu grupaj <strong>de</strong>spre ediţia a şasea a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film<br />
Tran<strong>si</strong>lvania.<br />
Cea <strong>de</strong>-a şasea ediţie a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania,<br />
<strong>de</strong>sfăşurată în paralel la Cluj-Napoca (1-10 iunie) şi la Sibiu (4-10 iunie), s-a<br />
remarcat prin calitatea filmelor prezentate (cu minime, inevitabile, excepţii),<br />
în<strong>de</strong>osebi în secţiunea competitivă. În cadrul zilelor filmului românesc, am avut<br />
privilegiul vizionării în premieră a trei filme excepţionale: Restul e tăcere (r.<br />
Nae Caranfil), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – Amintiri din epoca <strong>de</strong> aur (r.<br />
Cristian Mungiu) şi Arizona Driming’ (r. Cristian Nemescu). Dacă la aceasta adăugăm<br />
şi afluneţa publicului, cel mai mare număr <strong>de</strong> spectatori înregistrat până acum la o<br />
ediţie TIFF (şi mă refer doar la Cluj), putem spune că această ediţie a fost cea<br />
mai reuşită. Juriul TIFF 2007 – format din: Claudia Landsberger (Olanda),<br />
preşedinte şi membru fondator al European Film Promotion, organizaţie ce a lucrat<br />
în<strong>de</strong>aproape cu numeroase festivaluri <strong>de</strong> film pentru a promova imaginea<br />
cinematografiei europene; Vibeke Win<strong>de</strong>løv (Danemarca), producător <strong>de</strong> film <strong>de</strong> la<br />
jumătatea anilor ’70 până în prezent, colaboratoare <strong>de</strong> bază a regizorului Lars Von<br />
Trier; Christine Bardsley (Anglia), Film Programme Manager în <strong>de</strong>partamentul <strong>Arte</strong> <strong>de</strong><br />
la British Council; Vivi Drăgan Va<strong>si</strong>le (România), director <strong>de</strong> imagine a cărui<br />
filmografie cuprin<strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> titluri din 1976 până în prezent (din 1992<br />
este directorul artistic/ executiv al FAV, Fundaţia <strong>Arte</strong> Vizuale); Răzvan Va<strong>si</strong>lescu
(România), actor renumit <strong>de</strong> teatru şi film care a<strong>de</strong>butat în cinematografie în 1978<br />
şi a cărui biografie personală cuprin<strong>de</strong> nenumărate mari producţii <strong>de</strong> film şi piese<br />
<strong>de</strong> teatru – a acordat următoarele premii: Trofeul “Tran<strong>si</strong>lvania” (10.000 EURO,<br />
oferit <strong>de</strong> Vodafone) pentru cel mai bun film aflat în Competiţie: La Sagrada Familia<br />
/ Familia sfântă (Chile, regia Sebastian Campos); Premiul <strong>de</strong> regie (5.000 EURO,<br />
oferit <strong>de</strong> Centrul Naţional al Cinematografiei): Ragnar Bragason, pentru filmul Börn<br />
/ Copii (Islanda); Premiul pentru cea mai bună interpretare (2000 EURO, oferit <strong>de</strong><br />
Vitrina Adverti<strong>si</strong>ng): Luca Lionello, pentru rolul din Cover-Boy – L’ultima<br />
rivoluzione / Fotomo<strong>de</strong>lul (Italia, regia Carmine Amoroso); Premiul pentru imagine<br />
(oferit <strong>de</strong> Kodak Cinelabs Romania): Cristian Cottet, pentru imaginea filmului La<br />
Antena / Antena (Argentina, regia Esteban Sapir); Menţiune specială: Azul Oscuro<br />
Ca<strong>si</strong> Negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo).<br />
Alte premii: Premiul special TIFF 2007 (oferit <strong>de</strong> organizatorii Festivalului<br />
Internaţional <strong>de</strong> Film Tran<strong>si</strong>lvania): echipa filmului 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile<br />
(România, regia Cristian Mungiu); Premiul FIPRESCI (oferit <strong>de</strong> Asociaţia Presei <strong>de</strong><br />
Film Străine): Dincolo <strong>de</strong> pădure/ Einst sühe Heimat (Austria, regia Gerlad Igor<br />
Hauzenberger); Premiul publicului (prin vot, oferit <strong>de</strong> Re:publik): Azul oscuro ca<strong>si</strong><br />
negro / Albastru închis aproape negru (Spania, regia Daniel Sánchez Arévalo);<br />
Premiul JAMESON pentru cel mai bun scurtmetraj prezentat în secţiunea „Umbre”:<br />
Droomtijd / În vis (Belgia, regia Tom Van Avermaet); Premiul pentru întreaga<br />
carieră (oferit <strong>de</strong> Banca Tran<strong>si</strong>lvania): Irina Petrescu şi Ioana Bulcă (România);<br />
Premiul pentru întreaga cariera oferit unei personalităţi din cinematografia<br />
europeană: Franco Nero (Italia); Premiul pentru întreaga carieră: regizorul<br />
britanic Nicolas Roeg; Premiu pentru scenariu <strong>de</strong> scurtmetraj (1000 USD, oferit <strong>de</strong><br />
HBO România): Doru Lupeanu, pentru scenariul Fata galbenă care râ<strong>de</strong>; Premiu pentru<br />
scenariu <strong>de</strong> lungmetraj (2000 USD, oferit <strong>de</strong> HBO România): Mircea Jacan, pentru<br />
scenariul Mi<strong>si</strong>unea; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru secţiunea scurtmetraj<br />
(un pachet <strong>de</strong> editare Avid Media Composer, oferit <strong>de</strong> Marcotec Bucharest): Radu<br />
Ju<strong>de</strong>, pentru filmul Lampa cu căciulă; Premiul Zilelor Filmului Românesc pentru<br />
secţiunea lungmetraj (2000 EURO, oferit <strong>de</strong> Cinemax ): Cristian Mungiu pentru filmul<br />
4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile; Premiul pentru o tânără speranţă a cinematografului<br />
românesc (1500 EURO, oferit <strong>de</strong> Tomi): Anamaria Marinca (pentru rolul din filmul 4<br />
luni, 3 săptămâni şi 2 zile). În numărul următor al revistei noastre vom reveni cu<br />
un amplu grupaj <strong>de</strong>spre ediţia a şasea a Festivalului Internaţional <strong>de</strong> Film<br />
Tran<strong>si</strong>lvania.<br />
A DOUA EDITIE A CONCERTULUI LIMBII ROMANE<br />
La 31 august 1989, cu aproape 4 luni înainte <strong>de</strong> prăbuşirea regimului comunist <strong>de</strong>la<br />
Bucureşti, dincolo <strong>de</strong> Prut, autorităţile <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>au, la pre<strong>si</strong>unea maselor, repunerea<br />
în drepturile istorice a limbii române.<br />
.Pe 31 august 2006 11 formaţii au răspuns chemării şi au acceptat să cânte pe<br />
treptele TNB pentru a aduce în atenţia bucureştenilor problemele cu care populaţia<br />
din stânga Prutului se confruntă. O tristă coinci<strong>de</strong>nţă a făcut ca în acel moment 9<br />
tineri să fie arestaţi la Chişinău <strong>de</strong>oarece manifestaseră legal pentru a le fi<br />
respectate drepturile.<br />
În acest an ediţia a 2-a a “Concertului Limbii Române” se va <strong>de</strong>sfăşura la aceeaşi<br />
dată, în acelaşi loc. Trupele vor fi mai numeroase, genurile muzicale vor fi mai<br />
diverse, doar mesajul va rămâne acelaşi: românii <strong>de</strong> peste Prut trebuie lăsaţi să<br />
îşi vorbeasca şi să îşi înveţe limba, să cunoască istoria reală a strămoşilor lor,<br />
să aibă dreptul <strong>de</strong> a-şi alege <strong>si</strong>nguri drumul.<br />
LICEUL TEORETIC “GRIGORE TOCILESCU” MIZIL<br />
ORGANIZEAZĂ:<br />
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE,<br />
EPIGRAME ŞI CALAMBURURI<br />
ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL
EDIŢIA I<br />
MOTTO: RIDENDO CASTIGAT MORES<br />
PARTENERI:<br />
PRIMĂRIA MIZIL<br />
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN<br />
EDITURA UNIVERSAL DALSI<br />
S.C.CARMISTIN S.R.L.<br />
-ÎN CADRUL PROIECTULUI „ACTIVITĂŢI DE VACANŢĂ”-<br />
PERIOADA DESFĂŞURĂRII: 10 AUGUST - 20 SEPTEMBRIE 2007<br />
ARGUMENT:<br />
Mass media, cea mai mare parte a ei, <strong>de</strong>vine tot mai mult o ameninţare la<br />
i<strong>de</strong>ntitatea noastră culturală, la valorile profund româneşti şi la sănătatea<br />
spirituală a tinerilor.<br />
Intenţia noastră este aceea <strong>de</strong> a organiza un concurs care să antreneze un număr cât<br />
mai mare <strong>de</strong> tineri hărăziţi <strong>de</strong> Dumnezeu, vizitaţi graţios şi benefic <strong>de</strong> Caliope,<br />
tineri cu un spirit critic, imaginativ, cu verbul caustic şi epitetul memorabil.<br />
Concursul răspun<strong>de</strong> dorinţei tinerilor <strong>de</strong> a se face cunoscuţi, <strong>de</strong> a-şi publica<br />
gândurile, viziunea <strong>de</strong>spre lumea cu care sunt contemporani, lume care nu e nici pe<br />
<strong>de</strong>parte cea mai bună dintre lumile po<strong>si</strong>bile. Lucrurile pot fi şi trebuie schimbate.<br />
Arta a fost este şi va fi un instrument care poate îndrepta a moravurile. Măcar<br />
prin râs…<br />
Am ales acest moment pentru că se împlinesc 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> când George Ranetti,<br />
mizileanul cu un rafinat <strong>si</strong>mţ al comediei cuvântului, publica parodia Romeo şi<br />
Julieta la Mizil. În rândurile <strong>de</strong> mai jos vom oferi un scurt portret biobibliografic<br />
al celui care s-a născut la Mizil şi s-a afirmat în literatură la<br />
Bucureşti.<br />
George Ranetti, cel care a spus ieşind, într-o zi, în Calea Victoriei: „Ce dă lume,<br />
ce dă lume şi nici un Om!”, s-a născut pe 19 octombrie 1875 la Mizil. A urmat<br />
Liceul “Sf.Petru şi Pavel” la Ploieşti, apoi o vreme cursurile Facultăţii <strong>de</strong> Drept<br />
din Bucureşti, <strong>de</strong>venind funcţionar la Poştă (1897-1898). A condus publicaţiile Moş<br />
Teacă (1899-1901) şi Zeflemeaua (1901-1904). Împreună cu N.D.Ţăranu a editat<br />
Furnica (1904-1916, 1918-1930). A făcut gazetărie la Moftul român, revista lui<br />
I.L.Caragiale.<br />
Volumele publicate:<br />
De inimă albastră (1899), Strofe şi apostrofe (1900), Ahturi şi ofuri (1901), Eu<br />
râd, tu râzi, el râ<strong>de</strong> (1903), Franţuzomania (1904), Scrisori din Italia (1904),<br />
Romeo şi Julieta la Mizil, Săracu’ Dumitrescu!... (1907), Schiţe vesele (1908),<br />
Matache Pisălog (1914), De atunci şi <strong>de</strong>-acolo. Versuri uşurele scrise-n clipe grele<br />
(1921), Poezii (1924), Domnişoara Miau (1926), De inimă albastră. Dom Paladu<br />
(1928), Madam Strakinidy (1928).<br />
Ranetti a murit sărac la 25 mai 1928, la Bucureşti. Ca să i se a<strong>si</strong>gure un mijloc <strong>de</strong><br />
trai văduvei sale s-a făcut subscripţie publică.
(Bio-bibliografia a fost luată din prefaţa volumului Romeo şi Julieta la Mizil.<br />
Săracul Dumitrescu, volum aparut la Editura Universal Dal<strong>si</strong> în 2007)<br />
Rapsodia Dâmboviţei<br />
D-rei Elena Văcărescu*<br />
Un<strong>de</strong>-i bardul să repete, punând dreapta lui pe cruce,<br />
Cã eşti dulce şi că cine te-a băut nu se mai duce?...<br />
Un poet spune cam multe. Pentr-o rimă, pentr-un fleac,<br />
El, senin, jertfeşte-o roză <strong>de</strong> hatâr’ unui dovleac,<br />
Şi-o sonoră nerozie cu solemnitate-azvârlă!<br />
A<strong>de</strong>văru-i că-ntre gârle tu eşti cea mai proastă gârlă,<br />
Dâmboviţã! Şi Destinul a fost mare imbecil<br />
Când în Bucureşti te puse şi nu te-a pus la Mizil! [...]<br />
Însă-n Dâmboviţa noastră (dar-ar Dumnezeu să sece!)<br />
Nu pot nici măcar nebunii din amor ca să se-nece!<br />
*Elena Văcărescu este autoarea volumului <strong>de</strong> versuri Le rapso<strong>de</strong> <strong>de</strong> Dambovitza<br />
(1892), premiat <strong>de</strong> Aca<strong>de</strong>mia Franceză.<br />
DESCRIEREA PROIECTULUI CULTURAL<br />
1. SCOP: Stimularea sau consacrarea potenţialului artistic creativ al tinerilor*,<br />
<strong>de</strong>scoperirea şi atragerea în competiţie a unui număr cât mai mare <strong>de</strong> tineri* cu<br />
înclinaţii artistice.<br />
2. OBIECTIVE:<br />
· stimularea creativităţii<br />
· stimularea spiritului critic al tinerilor* cu aptitudini literare;<br />
· promovarea talentului şi a fanteziei tinerilor*;<br />
· realizarea unui volum cu textele premiate în competiţie<br />
3. GRUP ŢINTĂ:<br />
· Tinerii* hărăziţi artistic.<br />
COMPONENŢA JURIULUI:<br />
Dumitru Matei – inspector şcolar general, jud.Prahova<br />
Emil Proşcan – primarul oraşului Mizil<br />
Corneliu Leu – scriitor<br />
Ion Bălu-critic literar<br />
Nicolae Dragoş – scriitor, senior editor revista „Albina românească”<br />
Titus Constantin Vîjeu – profesor univer<strong>si</strong>tar, critic, scriitor<br />
Lucian Mănăilescu – scriitor<br />
Ion Busuioc – scriitor
PREMIILE ACORDATE:<br />
Marele Premiu „George Ranetti” – 500 RON<br />
Premiul „Agatha Bacovia” – 300 RON<br />
Premiul „Grigore Tocilescu” – 200 RON<br />
Se vor mai acorda 10 menţiuni constând în volume conţinând textele premiate ale<br />
competiţiei. Toţi participanţii vor primi diplome <strong>de</strong> participare.<br />
* Tineri = persoane cu vârsta cuprinsă între 14 şi… oricât <strong>de</strong> mulţi ani, cu<br />
spiritul viu şi muza filotimă.<br />
REGULAMENTUL ŞI METODOLOGIA CONCURSULUI<br />
SECŢIUNILE CONCURSULUI:<br />
1. Poezie <strong>de</strong> dragoste<br />
2. Urlaţi 5 minute - epigrame şi calambururi<br />
Pentru această secţiune autorii sunt obligaţi să folosească în două din cele 3<br />
epigrame sau calambururi cu care participă, cuvintele Mizil, Ranetti, Julieta,<br />
Romeo.<br />
PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 10 AUGUST – 20 SEPTEMBRIE 2007<br />
TAXA DE PARTICIPARE: 15 LEI<br />
PERSOANĂ DE CONTACT:<br />
prof. Bădicioiu Laurenţiu, mail badicioiu_laurentiu@yahoo.fr<br />
Tel.0744438247, fix : 0244253100<br />
Participanţii trebuie să trimită în perioada <strong>de</strong> înscriere, 10 august – 1 septembrie<br />
2007, pe adresa electronică, <strong>de</strong>ja menţionată la persoana <strong>de</strong> contact, câte trei<br />
texte pentru fiecare secţiune (format Word, caractere româneşti - aici stăm întra<strong>de</strong>văr<br />
mai rău! - , Times New Roman 12, Line spacing 1,5).<br />
Rezultatele concursului vor fi făcute cunoscute pe portalul cultural<br />
www.carte<strong>si</strong>arte.ro, şi pe www.didactic.ro. De asemenea ele vor fi publicate şi în<br />
revista FEREASTRA, cu apariţie lunară şi distribuţie cva<strong>si</strong>-naţională.<br />
ATENŢIE: materialele trimise după 20 septembrie nu vor mai intra în concurs<br />
Simpozionul International “Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni”<br />
Simpozionul International “Romanii <strong>de</strong> Pretutin<strong>de</strong>ni” editia a doua, Mangalia 7-9<br />
august 2004 Reprezentanti ai asociatiilor romanilor <strong>si</strong> ai presei <strong>de</strong> limba romana<br />
din strainatate<br />
Teatru intre flori - Spectacole gratuite pentru copii in Gradina Botanica Ia<strong>si</strong>.<br />
Este un proiect teatral estival pentru copii. In lunile iulie-august, in mirificul<br />
spatiu al Gradinii Botanice “Anasta<strong>si</strong>e Fatu” Ia<strong>si</strong>, Teatrul Bon Ton va prezenta 14<br />
spectacole oferite copiilor din Ia<strong>si</strong> <strong>si</strong> nu numai. Accesul la spectacolul “Prieteni<br />
ne<strong>de</strong>spartiti” va fi gratuit, micutii vor trebui sa achite doar biletul <strong>de</strong> acces in<br />
Gradina Botanica.<br />
Aceste spectacole sunt oferite <strong>de</strong> partenerii-finantatori ai acestui proiect.<br />
Programul spectacolelor: 8 iulie 2007, ora 11 - 14 iulie 2007, ora 11 -<br />
15 iulie, ora 11 - 17 iulie, ora 18 - 24 iulie, ora 11 - 25 iulie, ora 11 - 4<br />
august, ora 11 - 5 august, ora 11 - 8 august, ora 18 - 9 august, ora 18 -<br />
18 august, ora 11 - 19 august, ora 11 - 25 august, ora 11 - 26 august, ora 11-<br />
inchi<strong>de</strong>rea stagiunii estivale. Va asteptam!
International Romani Art Festival - recunoscut la nivel european.<br />
Asociatia Culturala TURN are onoarea sa anunte ca evenimentul International Romani<br />
Art Festival,<br />
care va avea loc in perioada 31 august - 6 septembrie 2007 in Timisoara, o<br />
initiativa indrazneata care pune bazele unei strategii serioase pentru lupta<br />
impotriva discriminarii in cadrul Uniunii Europene.<br />
Se <strong>de</strong>sfasoara sub Inaltul Patronaj al Institutului Cultural Roman, al Con<strong>si</strong>liului<br />
National pentru Combaterea Discriminarii <strong>si</strong> sub egida Anului European al Egalitatii<br />
<strong>de</strong> Sanse pentru Toti 2007.<br />
Acest An are ca scop sa faca oamenii mai constienti <strong>de</strong> faptul ca au dreptul sa se<br />
bucure <strong>de</strong> un tratament egal <strong>si</strong> <strong>de</strong> o viata fara discriminari, fie ele sexuale,<br />
ra<strong>si</strong>ale, etnice, religioase sau legate <strong>de</strong> dizabilitati.<br />
Festivalului International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt ANONIMUL 2007 -<br />
Fundatia Anonimul va invita in perioada 13 - 19 august la Sfantu Gheorghe, in Delta<br />
Dunarii, la cea <strong>de</strong>-a patra editie a Festivalului International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />
ANONIMUL. Invitatii speciali ai acestei editii a Festivalului sunt regizorul<br />
britanic Ken Loach <strong>si</strong> regizorul roman Cristian Mungiu, ultimii doi regizori<br />
laureati cu Palme d'Or la Festivalul <strong>de</strong> Film <strong>de</strong> la Cannes in 2006, respectiv 2007.<br />
ASOCIATIA COMUNELOR DIN ROMANIA<br />
a avut initiativa unui act normativ referitor la<br />
PUBLICAREA CONTRACTELOR PRIVIND DATORIA PUBLICA LOCALA.<br />
In ziua <strong>de</strong> 2august a.c. Comi<strong>si</strong>a <strong>de</strong>semnata a luat in discutie forma propusa <strong>de</strong><br />
ACoR.manunte pe <strong>si</strong>tul www.acor.ro care poate fi acesat <strong>si</strong> pe bannerul <strong>de</strong> pe prima<br />
pagina a portalului nostru.<br />
salut<br />
FUNDATIA EPISCOPUL GRIGORIE LEU<br />
- persoana juridica romana <strong>de</strong> utilitate publica -<br />
La trecerea intru cele vesnice a Prea Fericitului Parinte Teoctist,<br />
fundatia ce poarta numele episcopului martir Grigorie Leu, fundatie careia Prea<br />
Fericirea Sa i-a fost Stalp <strong>de</strong> Intemeiere <strong>si</strong> Presedinte <strong>de</strong> Onoare, evoca<br />
personalitatea Sa <strong>de</strong> indrumator perpetuu care i-a binecuvantat actiunile <strong>de</strong><br />
luminare a satelor <strong>si</strong> <strong>de</strong> reinnodare a traditiilor <strong>de</strong> morala crestina in societatea<br />
romaneasca, i-a incurajat in spirit ecumenic initiativele interculturale in cadrul<br />
societatii civile europene <strong>si</strong> a adus Duh Sfant asupra fiecareia dintre<br />
Consfatuirile Nationale ale Intelectualilor <strong>de</strong> la Sate care au stimulat initiative<br />
mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> asociere in spiritul obstilor ortodoxe romanesti dintot<strong>de</strong>auna.<br />
Cunoscand stradania episcopului Grigorie pentru o ortodoxie activa in<br />
folosul <strong>de</strong>zvoltarii nationale, Prea Fericitul Parinte Teoctist a fost din tineretea<br />
sa monahala alaturi <strong>de</strong> aceste i<strong>de</strong>i, a avut curajul maturitatii, ca arhimandrit <strong>de</strong><br />
scaun, <strong>de</strong> a sluji la inmormantarea ierarhului martir pe cand fratii <strong>si</strong>nodali ai<br />
acestuia erau in<strong>de</strong>partati <strong>de</strong> la ceremonie <strong>de</strong> catre autoritatile pagane <strong>si</strong> <strong>si</strong>-a<br />
in<strong>de</strong>plinit datoria senectutii <strong>de</strong> a reinfiinta scaunul episcopal al Hu<strong>si</strong>lor<br />
<strong>de</strong>sfiintat <strong>de</strong> guvernarea atee odata cu anihilarea ierarhului sau.<br />
Pastrandu-i in veci memoria, evocam aceste amanunte care intregesc figura<br />
lui <strong>de</strong> slujitor al Corabiei Mantuitorului in vremuri potrivnice <strong>si</strong> <strong>de</strong> intelept<br />
intaistatator al ei pe calea unei redresari nationale mo<strong>de</strong>rne, ne plecam in fata<br />
vredniciei cu care a afirmat rolul important al spiritului pasnic romanesc in<br />
intelegerea ecumenica <strong>si</strong> reintregirea Bisericii lui Hristos <strong>si</strong>, rugandu-ne pentru<br />
odihna lui cu dreptii, amintim consemnata noastra afirmatie ca, prin persoana Sa,<br />
tronul in care a stat doua <strong>de</strong>cenii a <strong>de</strong>venit cel al PATRIARHULUI ORTODOX AL TUTUROR
ROMANILOR, <strong>de</strong>pa<strong>si</strong>nd prin slujirea spiritualitatii noastre limitele statale sau<br />
guvernamentale.<br />
Rentrop & Straton - Grup <strong>de</strong> editura <strong>si</strong> consultanta in afaceri iti trimite editia <strong>de</strong><br />
astazi a newsletter-ului electronic gratuit "E-CULT" - saptamanal <strong>de</strong> cultura!<br />
Conjugarea necesara: Esti cult! - "E-CULT"!<br />
==========================================<br />
E-CULT: Nr. 32-33 / Anul II - Marti, 31.07.2007<br />
==========================================<br />
+++ SUMAR +++<br />
// EDITORIAL //<br />
* "Parerea mea!"<br />
// PERSONALITATEA SAPTAMANII //<br />
* Martha Bibescu<br />
// MITOLOGIE //<br />
* Razboiul troian<br />
// CULTURA GENERALA //<br />
* Stiati ca...<br />
// TRADITII SI OBICEIURI //<br />
* Ikebana<br />
// POESIS //<br />
* "Vreau sa joc!"<br />
* "Singurul lucru care conteaza"<br />
// AGENDA CULTURALA //<br />
* Premiere cinematografice<br />
* Teatru<br />
// DEX //<br />
* "surtuc=..."<br />
* "turpitudine=..."<br />
* "inextricabil=..."<br />
* "conclu<strong>si</strong>v=..."<br />
// CARTEA DE PE NOPTIERA //<br />
* "Eseuri <strong>de</strong>spre lumea <strong>de</strong> azi",<br />
<strong>de</strong> Alain Besancon<br />
* "Revolta maselor",<br />
<strong>de</strong> Jose Ortega y Gasset<br />
// STIRI //<br />
>>> Festivalul <strong>de</strong> teatru IDEO IDEIS revitalizeaza viata artistica din Alexandria<br />
>>> Regizorul sue<strong>de</strong>z Ingmar Bergman s-a stins din viata<br />
>>> 29 iulie - ziua Imnului National<br />
>>> Bucurestenii au fost nemultumiti <strong>de</strong> concertul lui Julio Igle<strong>si</strong>as<br />
>>> Ultimii doi regizori laureati cu Palm d'Or, invitati speciali ai Festivalului<br />
International <strong>de</strong> Film In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt Anonimul<br />
>>> Gabriela Adamesteanu, lansata la Green Hours<br />
>>> Noul dictionar al Uniunii Europene: 23 <strong>de</strong> limbi, aproape 9 milioane <strong>de</strong> termeni
EDITORIAL //<br />
"Parerea<br />
29 iulie - ziua Imnului National<br />
Subunitati <strong>si</strong> formatii <strong>de</strong> muzici militare ale Ministerului Apararii au participat<br />
la ceremoniile publice <strong>de</strong> sarbatorire a Zilei Imnului National al Romaniei, care sau<br />
<strong>de</strong>sfasurat duminica, 29 iulie, in mai multe localitati din tara, la solicitarea<br />
<strong>si</strong> cu sprijinul administratiei publice locale.<br />
In Bucuresti, Ministerul Apararii, impreuna cu Ministerul Internelor <strong>si</strong> Reformei<br />
Administrative, Prefectura <strong>si</strong> Primaria Generala a Municipiului Bucuresti au<br />
organizat o ceremonie publica <strong>de</strong>dicata Zilei Imnului National, care a avut loc,<br />
incepand cu ora 10.00, in Piata Tricolorului, din fata Palatului Cercului Militar<br />
National.<br />
La eveniment au fost invitati reprezentanti ai unor institutii civile, militare <strong>si</strong><br />
religioase, atasati militari straini acreditati in Romania, veterani <strong>de</strong> razboi,<br />
cadre militare in rezerva <strong>si</strong> in retragere.<br />
Programul ceremoniei din Capitala a cuprins oficierea unei rugi pentru poporul<br />
roman, alocutiuni <strong>si</strong> un spectacol sustinut <strong>de</strong> muzicile reunite din garnizoana<br />
Bucuresti <strong>si</strong> corul Regimentului 30 Garda "Mihai Viteazu<br />
viata artistica din Alexandria<br />
Cea <strong>de</strong>-a doua editie a Festivalului National <strong>de</strong> Teatru Tanar IDEO IDEIS se va<br />
<strong>de</strong>sfasura intre 2-9 august la Alexandria.<br />
IDEO IDEIS reprezinta o oportunitate pentru tinerele trupe <strong>de</strong> teatru din intreaga<br />
tara <strong>de</strong> a interactiona cu mediul artistic, cu scopul <strong>de</strong> a-<strong>si</strong> mo<strong>de</strong>la personalitatea<br />
<strong>si</strong> <strong>de</strong> a-<strong>si</strong> <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> mintea <strong>si</strong> sufletul prin intermediul artei. Un factor<br />
diferentiator al festivalului il reprezinta faptul ca in cadrul acestuia se joaca<br />
exclu<strong>si</strong>v in limba romana.<br />
Organizat <strong>de</strong> liceenii din Asociatia Culturala T.E.T.A., IDEO IDEIS vizeaza<br />
promovarea activitatilor culturale (teatru, cinematografie) in comunitatile din<br />
Alexandria, urmarind renasterea orasului inactiv din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re artistic.<br />
Anul acesta s-au inscris in concurs 11 trupe, care reunesc 151 <strong>de</strong> participanti, din<br />
aproape toate regiunile tarii. Fiecare trupa participanta va sustine, incepand cu 3<br />
august, o reprezentatie a piesei <strong>de</strong> teatru, in fata juriului. Acesta i<strong>si</strong> va expune<br />
impre<strong>si</strong>ile pentru fiecare reprezentatie in parte.<br />
Juriul acestei editii este format din: Marcel Iures – actor <strong>si</strong> presedinte <strong>de</strong><br />
onoare, Andi<br />
Vasluianu – actor, Catalin Stefanescu – membru UNITER, mo<strong>de</strong>rator emi<strong>si</strong>une “Garantat<br />
100%”, TVR 1, Ana Maria Nistor – profesor UNATC Bucuresti, critic <strong>de</strong> teatru, editor<br />
sef TimeOut Bucuresti, Marius Manole – actor, Alina Herescu – scenograf.<br />
Pe langa competitie, in cadrul evenimentului vor avea loc alte trei tipuri <strong>de</strong><br />
activitati: ateliere <strong>de</strong> teatru, proiectii <strong>de</strong> filme <strong>si</strong> cateva evenimente speciale.<br />
Atelierele <strong>de</strong> Teatru vor avea loc intre 6 <strong>si</strong> 8 august <strong>si</strong> vor fi sustinute <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatile <strong>de</strong> Teatru din toata tara. Prin acestea, organizatorii<br />
<strong>si</strong>-au propus sa educe tinerii participanti, oferindu-le oportunitatea <strong>de</strong> a fi<br />
parta<strong>si</strong> la experientele celor care fac parte din domeniul artistic <strong>si</strong> o privire<br />
“din interior” asupra a ceea ce inseamna teatrul.
Liceul Pedagogic “Mircea Scarlat” din Alexandria va gazdui, in fiecare seara,<br />
“Cinemateca tarzie”, in cadrul careia vor fi proiectate filme interesante prin<br />
perspectiva culturala pe care o ofera. Filmele rulate sunt productii europene ce nu<br />
pot fi vizionate in cinematografe.<br />
Evenimentele speciale, oferite <strong>de</strong> sponsorii festivalului, Enel, Provi<strong>de</strong>nt<br />
Financial, Candole Partners, Paralela 45 <strong>si</strong> UNICOM vor fi:<br />
Spectacol <strong>de</strong> dans – Centrul National al Dansului, Bucuresti<br />
“Fluturii sunt liberi” – Teatrul Foarte Mic, Bucuresti<br />
“Cui i-e frica <strong>de</strong> Virginia Woolf?” – Studioul <strong>de</strong> Teatru Casandra, Bucuresti<br />
“Crima <strong>si</strong> pe<strong>de</strong>apsa” – UNATC, Bucuresti.<br />
Festivalul se bucura <strong>de</strong> sprijinul partenerilor - Athenee Palace Hilton, Sister,<br />
Millenium Communications, Primaria Municipiului Alexandria, Con<strong>si</strong>liul Ju<strong>de</strong>tean<br />
Teleorman, Ministerul Culturii <strong>si</strong> Cultelor, Teatrul ODEON <strong>si</strong> a partenerilor media -<br />
TimeOut Bucuresti, Radio Romania Cultural Alexandria, Radio Semnal Alexandria.<br />
IDEO IDEIS este un eveniment realizat cu sprijinul Fundatiei Anonimul.<br />
> Regizorul sue<strong>de</strong>z Ingmar Bergman s-a stins<br />
"Porni Luceafărul...", evocare, <strong>de</strong>punere <strong>de</strong> jerbe, recital la statuia poetului<br />
Mihai Eminescu din parcul central Deva.<br />
Perioada: 15.01.2007 - 16.10.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 08.01.2007<br />
Medalion literar şi recital <strong>de</strong> poezie:"Fiind băiat, păduri cutreieram..."<br />
Perioada: 15.01.2007 - 16.10.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Sibiu, tinutul meu natal - publicatie virtuala: www.<strong>si</strong>biulmeu.ro in fiecare zi din<br />
01/01/2007 pana in 31/12/2007 Sibiu, INTERNET Complexul Naţional Muzeal "ASTRA"<br />
Perioada: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Sibiu<br />
Data înregistrării: 08.01.2007<br />
PINACOTECA BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL<br />
Perioada: 03.01.2007 - 19.09.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Sibiu<br />
Data înregistrării: 08.01.2007<br />
EUROPA LUMINILOR SI COLECTIONARII SAI. MODELUL BRUKENTHAL - SAMUEL VON BRUKENTHAL.<br />
Mo<strong>de</strong>l Aufklarung<br />
Perioada: 03.01.2007 - 30.12.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Sibiu<br />
Sibiu, tinutul meu natal - publicatie virtuala: www.<strong>si</strong>biulmeu.ro in fiecare zi din<br />
01/01/2007 pana in 31/12/2007 Sibiu, INTERNET Complexul Naţional Muzeal "ASTRA"<br />
Perioada: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Sibiu<br />
Data înregistrării: 08.01.2007<br />
PINACOTECA BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL<br />
Perioada: 03.01.2007 - 19.09.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural
Naţional Sibiu<br />
Data înregistrării: 08.01.2007<br />
EUROPA LUMINILOR SI COLECTIONARII SAI. MODELUL BRUKENTHAL - SAMUEL VON BRUKENTHAL.<br />
Mo<strong>de</strong>l Aufklarung<br />
Perioada: 03.01.2007 - 30.12.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Sibiu<br />
OPERA NATIONALA ROMANA IASI membra in opera Europa<br />
Data: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />
Loc: Ia<strong>si</strong><br />
Organizator: Opera Nationala Romana Ia<strong>si</strong><br />
Adresa: str. Agatha Barsescu nr. 18<br />
Telefon: 0232211144<br />
Fax: 0232211146<br />
Email: contact@opera-ia<strong>si</strong>.ro<br />
Site: http://www.opera-ia<strong>si</strong>.ro<br />
Ne face placere sa anuntam ca Opera nationala Romana ia<strong>si</strong> s-a inscris in Opera<br />
Europa, asociatia europeana a teatrelor <strong>si</strong> festivalurilor <strong>de</strong> opera profe<strong>si</strong>oniste<br />
din Europa. In perioada imediat urmatoare vom face toate <strong>de</strong>mersurile organizatorice<br />
concrete: crearea bazei <strong>de</strong> date <strong>de</strong>spre institutie <strong>si</strong> personalul angajat, crearea<br />
bazei <strong>de</strong> date <strong>de</strong> spectacole pentru <strong>si</strong>te-ul Operanase, crearea <strong>de</strong> contacte cu<br />
teatrele <strong>de</strong> opera membre pentru colaborari artistice, inscrierea in formurile <strong>de</strong><br />
marketing <strong>si</strong> Comunicare, Afaceri <strong>si</strong> Finante, Tehnic <strong>si</strong> <strong>de</strong> productie, o implicare<br />
activa in "Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> stringere <strong>de</strong> fonduri", care in aceasta perioada se<br />
organizeaza, urmand ca in etapa urmatoare sa gindim proiecte artistice <strong>si</strong> <strong>de</strong><br />
comunicare in colaborare cu anumite teatre memebre <strong>si</strong> sa realizam proiecte care<br />
vizeaza finantari <strong>de</strong> la Comi<strong>si</strong>a europeana.<br />
Confluente europene in arta tran<strong>si</strong>lvaneana / secolele XVII-XX<br />
Data: 01.01.2007 - 31.12.2007<br />
Loc: Sibiu<br />
Adresa: 550163, Piata Mare 4-5<br />
Telefon: 40269211699<br />
Fax: 40269211545<br />
Email: a.lungu@brukenthalmuseum.ro<br />
De-a lungul secolelor, arta tran<strong>si</strong>lvaneana s-a <strong>de</strong>zvoltat in contact strans cu arta<br />
central-europeana, fiind, in fapt, o componenta a acesteia <strong>si</strong> caracterizandu-se, in<br />
acela<strong>si</strong> timp, prin specificitate <strong>si</strong> originalitate. Avand o anume inertie in<br />
<strong>de</strong>zvoltarea sa, s-au constatat uneori <strong>de</strong>calari in receptarea unora dintre curentele<br />
<strong>si</strong> stilurile europene, ceea ce a dus in unele cazuri la o suprapunere a unora<br />
dintre stiluri. Au existat <strong>de</strong> asemenea <strong>si</strong> momente in care arta tran<strong>si</strong>lvaneana s-a<br />
<strong>si</strong>ncronizat intru totul cu fenomenul artistic european. Expozitia <strong>de</strong> fata,<br />
valorificand patrimoniul <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> generos al Muzeului Brukenthal (colectiile <strong>de</strong><br />
pictura, arta <strong>de</strong>corativa, grafica) <strong>si</strong>, in acela<strong>si</strong> timp, apeland la unele<br />
imprumuturi, i<strong>si</strong> propune sa ilustreze principalele momente <strong>de</strong> <strong>si</strong>ncronizare cu<br />
spatiul central european: gotic, baroc, Bie<strong>de</strong>rmeier, mo<strong>de</strong>rnism in grila<br />
tran<strong>si</strong>lvanean<br />
CIOCANESTI - CAPITALA CULTURII TRADITIONALE DIN CARPATI<br />
Data: 23.03.2007 - 31.12.2007<br />
Loc: Ciocanesti<br />
Organizator: Con<strong>si</strong>liul local Ciocanesti<br />
Adresa: jud Suceava
Dupa ce, prin hotarare a CL (nr. 39/22.12.2004), Ciocanestii au <strong>de</strong>venit COMUNA<br />
MUZEU CIOCANESTI, tot prin hotarire a CL (nr. 9/23.03.2007), localitatea se <strong>de</strong>clara<br />
CAPITALA A CULTURII TRADITIONALE DIN CARPATI.<br />
Expunerea <strong>de</strong> motive a primarului Gheorghe Tomoioaga aduce drept argumente: bogatia<br />
obiceiurilor <strong>si</strong> traditiilor conservate <strong>si</strong> respectul pe care localnicii il acorda<br />
acestora, unicitatea in mai multe privinte - intre care motivele traditionale<br />
sculptate pe fata<strong>de</strong>, costumul popular, stilpii ornati ai portilor, ouale<br />
incon<strong>de</strong>iate, obiceiurile legate <strong>de</strong> pastorit, plutarit, pescuit, prelucrarea<br />
lemnului, minerit <strong>si</strong> prelucrarea metalelor pretioase etc. -, frumusetea naturala a<br />
locului <strong>si</strong> istoria lui, ospitalitatea locuitorilor, sarbatori <strong>si</strong> petrecerea lor,<br />
viata spirituala, institutii <strong>si</strong> manifestari culturale (precum Muzeul Oualor<br />
Incon<strong>de</strong>iate <strong>si</strong> Festivalul Oualor Incon<strong>de</strong>iate), interesul <strong>si</strong> pretuirea aratate <strong>de</strong><br />
vizitatori, incurajarea <strong>si</strong> sustinerea din partea unor personalitati <strong>si</strong> institutii<br />
etc.<br />
Comuna-muzeu Ciocanesti <strong>si</strong>, <strong>de</strong> acum, "capitala a culturii traditionale din<br />
Carpati" dispune <strong>de</strong> un calendar propriu <strong>de</strong> evenimente culturale <strong>si</strong> <strong>de</strong> divertisment<br />
care cuprin<strong>de</strong>: programe <strong>de</strong> Anul Nou, Craciun, Boboteaza, Paste, hramuri bisericesti<br />
(Schitul Botos, Biserica Ciocanesti, Biserica Botos, Manastirea Suhard), Cupa<br />
Suhard - sporturi <strong>de</strong> iarna (februarie), Festivalul National al Oualor Incon<strong>de</strong>iate<br />
(februarie), Cocosul <strong>de</strong> munte la rotit (aprilie), Sarbatoarea rhodo<strong>de</strong>ndronului<br />
(inflorirea bujorului <strong>de</strong> munte: iunie-iulie), Festivalul National al Pastravului<br />
(august), Pluta pe Bistrita (august), Boncanitul cerbului <strong>si</strong> Balmos la rascolul<br />
st]nii (septembrie), Toamna la Ciocanesti (octombrie), Balul gospodarilor (lasatul<br />
secului), Solii lui Mos Nicolae (6 <strong>de</strong>cembrie) etc.<br />
ANSAMBLUL FOLCLORIC "ARCANUL" DIN FUNDU MOLDOVEI: PLANURI MARI PENTRU 2007<br />
Data: 01.03.2007 - 31.12.2007<br />
Loc: Fundu Moldovei<br />
Organizator: Caminul Cultural<br />
Site: http://www.fundu-moldovei.ro<br />
Unul dintre cele mai autentice, umblate prin lume, cunoscute <strong>si</strong> apreciate<br />
ansambluri folclorice <strong>de</strong> amatori ale Bucovinei, cu spectacole la Viena <strong>si</strong> Londra<br />
inca din anii interbelici, "Arcanul" se pregateste sa urce, in 2007, pe scene din<br />
Franta, Anglia <strong>si</strong> Italia.<br />
CAZARE PENTRU TINERI ÎN SIBIU – CAPITALÂ CULTURALÂ EUROPEANÂ 2007<br />
Aca<strong>de</strong>mia Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu pune la dispozitie 260 <strong>de</strong><br />
locuri <strong>de</strong> cazare pentru tinerii care vor sa viziteze Sibiul, Capitala Culturala a<br />
anului 2007.<br />
Spatiile <strong>de</strong> cazare sunt a<strong>si</strong>gurate in urma unui acord intre Ministerului Culturii <strong>si</strong><br />
Cultelor, prin Biroul Comisariatului pentru “Sibiu – CCE 2007” <strong>si</strong> Ministerul<br />
Apararii, care urmareste sa ofere tinerilor po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a participa, cu<br />
eforturi financiare reduse, la evenimentele Capitalei Culturale.<br />
Situate in caminele Aca<strong>de</strong>miei Fortelor Terestre “Nicolae Balcescu” din Sibiu,
locurile <strong>de</strong> cazare includ camere cu 2 pana la 15 paturi. Spatiile sunt oferite<br />
grupurilor organizate (doar cetateni romani) la pretul <strong>de</strong> 12 RON/zi <strong>de</strong> persoana.<br />
Cei interesati pot primi informatii suplimentare <strong>si</strong> i<strong>si</strong> pot rezerva locurile <strong>de</strong><br />
cazare, telefonic sau prin e-mail, prin<br />
Directia Ju<strong>de</strong>teana <strong>de</strong> Cultura, Culte <strong>si</strong> Patrimoniu Sibiu<br />
Persoana <strong>de</strong> contact: Dan Nanu<br />
Telefon:0745-263917 ; 0728-556158<br />
e-mail:nanu_ilie_dan@yahoo.com<br />
Căutare<br />
*<br />
Noutăţi - pe scurt<br />
CAZARE PENTRU TINERI IN SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />
» <strong>de</strong>talii ...<br />
Informatii utile privind portalul www.carte<strong>si</strong>arte.ro<br />
» <strong>de</strong>talii ...<br />
Graficul sedintelor <strong>de</strong> analiza ale Comi<strong>si</strong>ei Zonale a Monumentelor Istorice nr.10<br />
Sibiu, pentru anul 2007<br />
» <strong>de</strong>talii ...<br />
» Lista completă a noutătilor<br />
Anunţuri<br />
Dispoziţia nr. 5283/13.07.2007, privind măsurile suplimentare pentru protejarea<br />
patrimoniului cultural naţional şi a angajaţilor din structurile Ministerului<br />
Culturii şi Cultelor<br />
» <strong>de</strong>talii ...<br />
Ultima actualizare: 11.07.2007<br />
» Lista completă<br />
Evenimente - pe scurt<br />
Evenimente curente<br />
» FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL ARTEI LIRICE, editia a VI-a, in cadrul programului<br />
SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />
Perioada: 20.07.2007 - 02.08.2007<br />
» Istoria la pas. Faceţi cunoştinţă cu Hermann in fiecare zi din 23/04/2007 pana in<br />
31/12/2007 Diverse locatii Fundaţia Culturală INFOROM<br />
Perioada: 23.04.2007 - 31.12.2007<br />
» NOUTATE! CAZARE PENTRU TINERI ÎN CAPITALA CULTURALĂ EUROPEANĂ 2007!<br />
Perioada: 20.04.2007 - 12.12.2007<br />
Evenimente viitoare<br />
» FESTIVALUL DE DANS CONTEMPORAN "SIBIU - DANS 2007"<br />
Perioada: 17.08.2007 - 31.08.2007<br />
» Lista completă a evenimentelor
Cultur@ NET - Proiect realizat în cola<br />
Expoziţia personală <strong>de</strong> pictură a artistului plastic Torino Bocăniciu intitulată<br />
"Roşu".<br />
Perioada: 27.07.2007 - 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 30.07.2007<br />
Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />
Perioada: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 27.07.2007<br />
Expoziţia etnografică "Civilizaţia populară a lemnului - Exploatarea, plutăritul,<br />
prelucrarea şi comerţul tradiţional"<br />
Perioada: 04.06.2007 - 31.12.2007<br />
Cine anunţă: Muzeul Carpaţilor Răsăriteni<br />
Data înregistrării: 14.06.2007<br />
COLABORARE EXPOZITIE TEMPORARĂ " GUSTAV KLIMT ŞI COMPANIA ARTISTICĂ"<br />
Perioada: 20.06.2007 - 02.10.2007<br />
Cine anunţă: Muzeul Naţional PELEŞ<br />
Data înregistrării: 23.06.2007<br />
Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />
Perioada: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />
Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />
Data înregistrării: 21.06.2007<br />
"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />
Perioada: 29.06.2007 - 30.08.2007<br />
Cine anunţă: Centrul <strong>de</strong> Cultură GEORGE APOSTU<br />
Data înregistrării: 20.01.2006<br />
1 2 3 4 5 6 7 8<br />
Pa<br />
Expoziţia personală <strong>de</strong> pictură a artistului plastic Torino Bocăniciu intitulată<br />
"Roşu".<br />
Perioada: 27.07.2007 - 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 30.07.2007<br />
Expoziţie "Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul României. Cultura Gârla Mare"<br />
Perioada: 31.07.2007 - 31.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 27.07.2007<br />
Expoziţia etnografică "Civilizaţia populară a lemnului - Exploatarea, plutăritul,<br />
prelucrarea şi comerţul tradiţional"<br />
Perioada: 04.06.2007 - 31.12.2007<br />
Cine anunţă: Muzeul Carpaţilor Răsăriteni<br />
Data înregistrării: 14.06.2007<br />
COLABORARE EXPOZITIE TEMPORARĂ " GUSTAV KLIMT ŞI COMPANIA ARTISTICĂ"<br />
Perioada: 20.06.2007 - 02.10.2007<br />
Cine anunţă: Muzeul Naţional PELEŞ<br />
Data înregistrării: 23.06.2007<br />
Expozitia retrospectiva "Christian Paraschiv 1977-2007"<br />
Perioada: 21.06.2007 - 30.08.2007<br />
Cine anunţă: Complexul Muzeal Naţional MOLDOVA<br />
Data înregistrării: 21.06.2007<br />
"Saloanele Moldovei" editia XVI-a Expozitie-concurs<br />
Perioada: 29.06.2007 - 30.08.2007
Cine anunţă: Centrul <strong>de</strong> Cultură GEORGE APOSTU<br />
Data înregistrării: 20.01.2006<br />
1 2 3 4 5 6 7 8<br />
Pa<br />
Tabăra <strong>de</strong> vară pentru elevi romi din Orăştie la Costineşti, jud. Constanţa.<br />
Data: 10.08.2007 - 20.08.2007<br />
Loc: Orăştie<br />
Organizator: Grupul <strong>de</strong> iniţiativă a romilor din Orăştie, Con<strong>si</strong>liul local şi<br />
Primăria Orăştie, Inspectoratul şcolar al jud. Hunedoara, Partida Romilor.<br />
Adresa: Orăştie<br />
Zilele culturii bumbeştene ,, Cântecul munţilor ''/ sărbătoare comunitară<br />
Perioada: 01.08.2007 - 07.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Gorj<br />
Data înregistrării: 19.06.2007<br />
Festival Internaţional <strong>de</strong> Folclor<br />
Perioada: 01.08.2007 - 10.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Galaţi<br />
Data înregistrării: 27.06.2007<br />
Expoziţie <strong>de</strong> caricatură “ Am intrat în Europa “<br />
Perioada: 01.08.2007 - 18.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Brăila<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Festival cultural-artistic "Convieţuire armonioasă"<br />
Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
CULORILE AVANGARDEI-Arta în România 1910-1950<br />
Data: 12.07.2007 - 02.09.2007<br />
Loc: Bucureşti, Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al României, Sala Tronului<br />
Organizator: Institutul Cultural Român în colaborare cu Muzeul Naţional <strong>de</strong> Artă al<br />
României<br />
Adresa: Calea Victoriei, 49-53<br />
Telefon: 021 314 81 19<br />
Fax: 021 312 43 27<br />
Email: theodorescu@art.museum.ro<br />
Site: http://www.mnar.arts.ro<br />
Expoziţia Culorile Avangar<strong>de</strong>i a constituit nucleul manifestărilor <strong>de</strong>sfăşurate în<br />
luna mai, sub egida ICR, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al<br />
British American Tobacco Romania (partener privat unic), la Sibiu – Capitală<br />
Culturală Europeană în 2007. După Bucureşti, în cadrul parteneriatului cu British<br />
American Tobacco Romania, expoziţia va mai fi itinerată până la sfârşitul acestui<br />
an la Constanţa (septembrie – noiembrie) şi Timişoara (noiembrie – <strong>de</strong>cembrie).<br />
Itinerarea expoziţiei Culorile Avangar<strong>de</strong>i este susţinută <strong>de</strong> British American<br />
Tobacco Romania.<br />
Cursurile <strong>de</strong> Vară ale Univer<strong>si</strong>tăţii Populare "Nicolae IOrga", ediţia 2007
Perioada: 12.08.2007 - 19.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Prahova<br />
Data înregistrării: 17.01.2007<br />
„HORA DE LA FLĂMÂNZI”. Invitaţi din Rep. Moldova şi Ucraina. ediţia a VIII-a<br />
Perioada: 13.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
- Zilele Brăilei<br />
Perioada: 13.08.2007 - 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Brăila<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
FESTIVALUL INTERNATIONAL DE FILM INDEPENDENT "ANONIMUL", editia a IV-a<br />
Perioada: 13.08.2007 - 19.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Tulcea<br />
Data înregistrării: 27.07.2007<br />
FESTIVALUL FANFARELOR, ediţia a VII-a<br />
Perioada: 14.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
„VATRA SATULUI”. Festival folcloric cu caracter internaţional<br />
Perioada: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
Festivalul "Miss Romanca 2007", ediţia a doua.<br />
Perioada: 14.08.2007 - 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Hunedoara<br />
Data înregistrării: 30.01.2007<br />
„CÂNT ŞI JOC PE VALEA JIJIEI”, ediţia a XV-a<br />
Perioada: 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
„CÂNT ŞI JOC PE VALEA PRUTULUI”, ediţia a VII-a<br />
Perioada: 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
HORA SATULUI – HRAMUL BISERICII. Seară <strong>de</strong> cântec, joc şi voie bună.<br />
Perioada: 15.08.2007<br />
Cine anunţă: Direcţia ju<strong>de</strong>ţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Botoşani<br />
Data înregistrării: 21.02.2007<br />
1 2 3 4 5 6 7<br />
Aniversarea filialei <strong>de</strong> carte românească "Nicolae Titulescu" - Ialoveni Republica<br />
Moldova; în cadrul sărbătorii "Limba noastră cea română"<br />
Data: 01.08.2007 - 01.08.2007<br />
Loc: Ialoveni, Republica Moldova<br />
Organizator: Biblioteca Chişinău, Biblioteca Ialoveni<br />
VALENTE STILISTICE ÎN CREATIA LUI THEODOR PALLADY – Muzeul Theodor Pallady (strada
Spatarului nr. 22)<br />
Data: 22.03.2006 - 28.10.2007<br />
Loc: Muzeul Theodor Pallady<br />
Organizator: Muzeul Colecţiilor <strong>de</strong> Artă<br />
Adresa: Strada Spătarului nr. 22, Bucureşti<br />
Telefon: 021 211 49 79<br />
Fax: 021 312 43 27<br />
Email: national@art.museum.ro<br />
Site: http://www.mnar.arts.ro<br />
Expoziţia face parte dintr-un ciclu iniţiat în anul 2003 cu scopul <strong>de</strong> a pune în<br />
valoare creaţia grafică a lui Theodor Pallady provenind din fondul generos al<br />
colecţiei Serafina şi Gheorghe Răut. Amintim dintre acestea: „Prezenţa umană în<br />
creaţia lui Theodor Pallady” şi „Influenţe ale <strong>si</strong>mbolismului francez în creaţia lui<br />
Theodor Pallady”.<br />
Expoziţia din acest an marchează 135 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea artistului şi 50 <strong>de</strong> ani<br />
<strong>de</strong> la moarte, reunind 26 <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> grafică, patru gravuri şi o pictură în ulei<br />
pe pânză. Selecţia lucrărilor ilustrează fenomenul subtil şi continuu al trecerii<br />
<strong>de</strong> la pictor la <strong>de</strong>senator şi <strong>de</strong> la <strong>de</strong>senator la pictor. Această trecere se poate<br />
observa şi la nivel tematic: nudul (Nud în picioare, Nud culcat în racourci, Nud<br />
aşezat, Nud culcat- grafică, Nud aşezat- acvaforte, Nud culcat sprijinit în cotul<br />
drept-acvaforte),autoportetul (Autoportet cu basc, Autoportet, 1936) sau peisajul<br />
citadin cu particularităţile sale pariziene (Ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> la fereastra lui Paule M.,<br />
Anticarul din strada Rennes, La cafenea, Bulevardul Saint-Michel colţ cu Rue<br />
Racine, Paris-pasajul Bois d’Anglais, În faţa restaurantului La Coupole) sunt<br />
schiţate în <strong>de</strong>sen, fiind reluate apoi în picturi în diverse variante<br />
interpretative.<br />
– Concurs Naţional <strong>de</strong> Dans Mo<strong>de</strong>rn<br />
Perioada: 18.08.2007 - 19.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Zilele ju<strong>de</strong>ţului Brăila – 526 ani <strong>de</strong> la atestarea documentară 1481-2007 -<br />
spectacol <strong>de</strong> muzică populară susţinut <strong>de</strong> corul “ Muşeţeanca “ . Expoziţie <strong>de</strong><br />
fotografii cu atestarea documentară a oraşului Însurăţei<br />
Perioada: 20.08.2007 - 27.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Parada formaţiilor rock. Recital “Parlament”<br />
Perioada: 24.08.2007 - 26.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Spirite enciclopedice româneşti : Bogdan Petriceicu Haş<strong>de</strong>u -100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la<br />
moarte.<br />
Perioada: 25.08.2007 - 25.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Olimpiada Naţională a Meşteşugarilor.<br />
Perioada: 28.08.2007 - 30.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Clubul <strong>de</strong> vacanţă<br />
Perioada: 01.07.2007 - 31.08.2007
Data înregistrării: 05.06.2007<br />
Expoziţie temporară : Ocrotirea naturii în ju<strong>de</strong>ţul Brăila<br />
Perioada: 21.07.2007 - 31.08.2007<br />
Data înregistrării: 05.06.2007<br />
1 2<br />
Evenimente - August, 2007<br />
< 2007 ><br />
Ianuarie<br />
(Evenimente: 14) Februarie<br />
(Evenimente: 10) Martie<br />
(Evenimente: 19) Aprilie<br />
(Evenimente: 21) Mai<br />
(Evenimente: 22) Iunie<br />
(Evenimente: 17) Iulie<br />
(Evenimente: 13) August<br />
(Evenimente: 17) Septembrie<br />
(Evenimente: 0) Octombrie<br />
(Evenimente: 0) Noiembrie<br />
(Evenimente: 0) Decembrie<br />
(Evenimente: 0)<br />
“Ziua Veteranilor <strong>de</strong> Război “ – <strong>si</strong>mpozion<br />
Perioada: 01.08.2007 - 01.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Expoziţie <strong>de</strong> caricatură “ Am intrat în Europa “<br />
Perioada: 01.08.2007 - 18.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Insula Mică a Brăilei – Tabăra <strong>de</strong> observaţii ornitologice şi educaţie ecologică<br />
Insula Mică a Brăilei.<br />
Perioada: 01.08.2007 - 30.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Marin Preda : Timpul n-a mai avut răbdare – 85 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naşterea scriitorului –<br />
expoziţie documentară<br />
Perioada: 03.08.2007 - 03.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
–“ Talente rurale “ – concursuri <strong>de</strong> dans şi <strong>de</strong> cântece.<br />
Perioada: 07.08.2007 - 07.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Târgul Meşteşugarilor <strong>de</strong> S.F. Maria<br />
Perioada: 09.08.2007 - 12.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Ziua Mircenilor “<br />
Perioada: 10.08.2007 - 10.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
Concurs Internaţional <strong>de</strong> muzică populară – “ Cântecul <strong>de</strong> dragoste <strong>de</strong>-a lungul<br />
Dunării”<br />
Perioada: 10.08.2007 - 12.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
- Zilele Brăilei<br />
Perioada: 13.08.2007 - 15.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
– Ziua satului Gura Călmăţui“<br />
Perioada: 15.08.2007 - 15.08.2007<br />
Data înregistrării: 17.07.2007<br />
1 2<br />
„FIII SATULUI”.
Data: 01.08.2007<br />
Loc: Căminul cultural Dobârceni, Parcul comunal<br />
Organizator: Căminul cultural Dobârceni<br />
Întâlnire între generaţii.<br />
„GEORGE ENESCU – ORFEUL MOLDAV”. Concurs <strong>de</strong> interpretare muzicală „Jurjac”, ediţia<br />
a III-a. „Suita sătească – impre<strong>si</strong>i din copilărie”.<br />
Data: 01.08.2007<br />
Loc: Secţia Memorialis-tică a Muzeului Ju<strong>de</strong>ţean Botoşani<br />
Organizator: Muzeul Memorial „George Enescu” Dorohoi, Primăria George Enescu<br />
Colocviu, concurs <strong>de</strong> interpretare pian-vioară, serbare câmpenească<br />
„IBĂNEŞTI - 400” ZILELE COMUNEI IBĂNEŞTI, ediţia I. Lansare monografie, finalizarea<br />
etapei I a proiectului „Ibăneşti – punct muzeistic”.<br />
Data: 01.08.2007<br />
Loc: Ibăneşti<br />
Organizator: Căminul cultural Ibăneşti<br />
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL AL ARTEI LIRICE, editia a VI-a, in cadrul programului<br />
SIBIU - CAPITALA CULTURALA EUROPEANA 2007<br />
Data: 20.07.2007 - 02.08.2007<br />
Loc: Sibiu<br />
Organizator: FILARMONICA DE STAT<br />
Adresa: Piata Mare<br />
Telefon: 0269210264<br />
Fax: 0269210264<br />
Informatii pe <strong>si</strong>te-ul www.<strong>si</strong>biu2007.ro<br />
Biletele pentru festivalul international al artei lirice se pun in vinzare la<br />
Agentia Teatrala din Sibiu<br />
Expoziţie <strong>de</strong> carte <strong>de</strong> artă şi evocare: ,,110 ani <strong>de</strong> la naşterea pictorului gorjean<br />
Io<strong>si</strong>f Keber''<br />
Data: 30.07.2007<br />
Loc: Tg-Jiu<br />
Organizator: Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană<br />
Fundatia Darclee – biroul <strong>de</strong> presa<br />
Programul ediţiei 2007<br />
18 iulie Deschi<strong>de</strong>rea Festivă şi Concertul Inaugural<br />
19-22 iulie Etapa I a concursului<br />
22 iulie Omagiu lui Nicolae Herlea celebrând cei 80 <strong>de</strong> ani ai marelui
ariton<br />
23 şi 24 iulie Etapa a II-a a concursului<br />
25 şi 26 iulie Etapa a III-a a concursului (cu orchestră)<br />
27 iulie Spectacolul cu scene din capodoperele lui<br />
Gaetano Donizetti( Reginele donizettiene):<br />
Anna Bolena, Maria Stuarda şi<br />
Elisabeta I în Roberto Devereux<br />
28 iulie Marele Concert <strong>de</strong> pe Esplanada Dunării,<br />
cu orchestră şi cor, celebrând a<strong>de</strong>rarea<br />
României la U E : Europa cântă cu noi<br />
29 iulie Concertul <strong>de</strong> Gală al Laureaţilor<br />
CALENDAR CULTURAL VÂLCEAN<br />
- IULIE –<br />
iulie<br />
• 1451: Prima atestare documentară a localităţii Boişoara<br />
1 iulie<br />
• 1935: Se naşte istoricul şi scriitorul Veronica Tamaş<br />
3 iulie<br />
• 1918: Antim Petrescu este ales episcop <strong>de</strong> Râmnic<br />
4 iulie<br />
• 1753: Se sfinţeşte Schitul Berislăveşti, ctitoria boierului Sandu<br />
Bucşenescu<br />
5 iulie<br />
• 1931: Se naşte scriitorul şi criticul literar Alexandru Oprea<br />
7 iulie<br />
• 1939: Se naşte teologul şi scriitorul Arhim. Veniamin Micle<br />
8 iulie<br />
• 1693: Sfinţirea bisericii mari <strong>de</strong> la Mănăstirea Hurezi, <strong>de</strong> către<br />
mitropolitul Teodo<strong>si</strong>e, în prezenţa domnitorului Constantin Brâncoveanu<br />
9 iulie<br />
• 1959: Se naşte poetul şi publicistul pr. Leon Dură<br />
10 iulie<br />
• 1978: Se stinge din viaţă pedagogul şi diplomatul Ion I. Georgescu<br />
11 iulie<br />
• 1636: Mănăstirea Arnota este menţionată pentru prima oară în documente,<br />
când Matei Basarab cumpără ocină la Bogdăneşti<br />
• 1955: Se naşte interpreta <strong>de</strong> muzică populară Maria Dragomiroiu<br />
14 iulie<br />
• 1532: Prima atestare documentară a localităţii Runcu<br />
16 iulie<br />
• 1937: Se naşte folcloristul, scriitorul şi publicistul Costea Marinoiu,
preşedintele Societăţii culturale "Anton Pann "<br />
• 1938: Se naşte istoricul Horia Nestorescu - Bălceşti<br />
• 1943: Se naşte filologul, etnograful şi sociologul Gheorghe Iordache<br />
• 1955: Se naşte poetul şi publicistul Petre Tănăsoaica, directorul<br />
cotidianului "Viaţa Vâlcii"<br />
19 iulie<br />
• 1527: Prima atestare documentară a localităţii Olăneşti, în vremea domniei<br />
lui Radu <strong>de</strong> la Afumaţi<br />
• 1557: Prima atestare documentară a localităţii Stoileşti, într-un document<br />
emis <strong>de</strong> Pătraşcu voievod<br />
20 iulie<br />
• 1526: Prima atestare documentară a localităţii Lă<strong>de</strong>şti<br />
• 1526: Prima atestare documentară a localităţii Pesceana<br />
• 1929: Se naşte Gamalil Vaida, stareţ al mănă<strong>stiri</strong>i Cozia (1959 - 2000)<br />
21 iulie<br />
• 1718: Pacea <strong>de</strong> la Passarowitz - Oltenia intră sub stăpânirea imperială<br />
austriacă<br />
24 iulie<br />
• 1980: Se stinge din viaţă pictorul Constantin Iliescu<br />
27 iulie<br />
• 1952: Se naşte pictorul Constantin Neacşu<br />
29 iulie<br />
• 1848: Sărbătoarea prilejuită <strong>de</strong> citirea celor 21 puncte din Constituţia<br />
revoluţionară. Corul condus <strong>de</strong> Anton Pann, a interpretat la Râmnic, pentru prima<br />
oară într-un cadru oficial, cântecul "Deşteaptă-te, române!"<br />
31 iulie<br />
• 1948: Se naşte fizicianul şi ziaristul Mircea Monu<br />
- AUGUST –<br />
1 august<br />
• 1911: Se naşte slavistul şi cercetătorul Dumitru Bălaşa<br />
2 august<br />
• 1941: Se naşte coregrafa Maria Constantinescu<br />
3 august<br />
• 1489: Prima atestare documentară a localităţii Grădiştea<br />
• 1514: Prima atestare documentară a localităţii Suteşti<br />
6 august<br />
• 1920: Se naşte scriitorul Virgil Ierunca<br />
• 1944: Se naşte istoricul Mihai Voiculescu<br />
7 august<br />
• 1819: Se naşte scriitorul Ioan Emanoil Florescu<br />
• 1940: Se naşte cercetătorul şi publicistul Constantin Bulugea<br />
9 august<br />
• 1850: Ofisul domnesc prin care domnitorul Barbu Ştirbey, aflat în vizită în<br />
Vâlcea, înzestrează Râmnicul cu suma <strong>de</strong> bani necesară pentru organizarea unei<br />
grădini publice - Parcul Zăvoi<br />
• 1853: Se naşte cercetătorul şi publicistul Alexandru Boicescu<br />
• 1945: Se naşte teologul, istoricul şi publicistul Ioan Dură<br />
• 1969: Se stinge din viaţă animatorul cultural Constantin Popian<br />
12 august<br />
• 1856: Se naşte episcopul Athana<strong>si</strong>e Mironescu<br />
15 august<br />
• 1714: Constantin Brâncoveanu şi cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan,<br />
Radu şi Matei sunt <strong>de</strong>capitaţi la Constantinopol, împreună cu ei, este omorât şi<br />
Ianache Văcărescu, sfetnicul domnitorului<br />
• 1913: Se naşte arheologul şi istoricul Ion Barnea<br />
16 august<br />
• 1840: Se naşte oratorul şi publicistul Alexandru Lahovari
17 august<br />
• 1875: Se naşte matematicianul, astronomul şi cercetătorul Nicolae Enache <strong>de</strong><br />
la Olt<br />
20 august<br />
• 1727: Se stinge din viaţă Ştefan, episcopul Râmnicului<br />
22 august<br />
• 1908: Se constituie Societatea literară, cultural - ştiinţifică, "Junimea<br />
vâlceană"<br />
• 1990: Se stinge din viaţă publicistul Al. Cerna - Rădulescu<br />
23 august<br />
• 1890: Se naşte animatorul cultural Teodor Geantă<br />
25 august<br />
• 1875: Se naşte episcopul Vartolomeu Stănescu<br />
• 1947: Se naşte artistul plastic Sergiu Sălişte<br />
27 august<br />
• 1954: Se naşte publicistul, poetul şi prozatorul Gheorghe Smeoreanu<br />
29 august<br />
• 1530: Este ucis în luptă domnitorul Moise vodă (1529 - 1530) <strong>de</strong> turcii<br />
care-l aduceau pe tronul Ţării Româneşti pe Vlad Înecatul, şi este înhumat la<br />
Mănăstirea Bistriţa<br />
30 august<br />
• 1924: Se naşte dirijorul şi animatorul cultural Gabriel Chaborschi<br />
Calendar întocmit <strong>de</strong> FLORIN EPURE<br />
Surse:<br />
• Petria, Petre: Vâlcea. Oameni <strong>de</strong> ştiinţă, cultură şi artă. Dicţionar,<br />
Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1997<br />
• Măldărescu Ion; Frâncu, Emilian: Râmnicu Vâlcea - Mica enciclopedie. II.<br />
Oameni cunoscuţi ai Râmnicului contemporan, Editura Anton Pann, 2002<br />
• Arhiva Direcţiei Ju<strong>de</strong>ţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural<br />
Naţional Vâlcea<br />
AGENDA CULTURALA VALCEANA<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii iulie :<br />
iulie<br />
Călimăneşti, Olăneşti, Deva<br />
• “Caragiale în turneu”<br />
iulie<br />
• Schimb cultural cu Teatro SARZA – Sassari – Sardinia – Italia<br />
20 - 30 iulie<br />
Călimăneşti, Olăneşti, Govora, Râmnicu Vâlcea<br />
• “Ateliere itinerante estivale” – ateliere <strong>de</strong> teatru cu participarea<br />
regizorului Romano Fodai - Italia<br />
26 iulie<br />
Parcul Zăvoi, ora 21,00<br />
• “Coeforele”- după Eschil, regia Romano Fodai<br />
27 iulie<br />
Parcul Zăvoi, ora 21,00<br />
• “Coeforele”- după Eschil, regia Romano Fodai<br />
27 - 30 iulie<br />
Parcul Zăvoi - Spectacole în cadrul “Zilelor Râmnicului”<br />
• Spectacole pentru copii, regia Simina Constantin<br />
• “O Noapte furtunoasă” <strong>de</strong> I.L. Caragiale, regia Doina Migleczi<br />
• “Farsele Maestrului Pathelin” şi alte farse medievale, regia Dan Constantin<br />
• Monologul “Coana Chiriţa” după V. Alecsandri - Camelia Constantin
• „Păpuşarii” fantezie muzicală <strong>de</strong> Dan Constantin<br />
• “Gipsy Show”, regia Doina Migleczi<br />
AUGUST 2007<br />
1 - 7 august<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Expoziţie <strong>de</strong> fotografie – Sebastian Szyd, artist fotograf din Argentina<br />
Organizator:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
2 – 12 august<br />
“Dealul Malului” Râmnicu Vâlcea<br />
Tabăra internaţională <strong>de</strong> pictură şi sculptură “Dealul Malului”. Participă artişti<br />
plastici din: Belgia, Germania, Italia, Grecia, Austria şi Moldova. Deschi<strong>de</strong>rea<br />
taberei va avea loc în data <strong>de</strong> 2 august, ora 18,00 la Dealul Malului, iar expoziţia<br />
finală va avea loc în data <strong>de</strong> 11 august, ora 18,00 la Muzeul <strong>de</strong> Artă “Casa Simian”.<br />
Organizatori:<br />
• Tina Popa<br />
• Primăria Municipiul Râmnicu Vâlcea<br />
• Filiala Vâlcea a Uniunii Artiştilor Plastici din România<br />
3 august<br />
Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Reuniunea lunară a Societăţii Culturale “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
9 - 13 august<br />
Băbeni<br />
Casa <strong>de</strong> Cultură „Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />
“Dialog plastic” – tabără <strong>de</strong> artă plastică<br />
Organizatori:<br />
• Primăria oraşului Băbeni<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură „Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />
Partener:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
11 august<br />
Lăcusteni<br />
“Festivalul pâinii”, ediţia I – sărbătoare a comunităţii din sudul ju<strong>de</strong>ţului cu<br />
pon<strong>de</strong>re în agricultură. În context: colocviu pe tema: “Bobul <strong>de</strong> grâu, sursă <strong>de</strong><br />
hrană indispensabil vieţii şi semnificaţiile sale în plan spiritual. Cum îl<br />
protejăm?”; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong> amatori din zonă;<br />
Orchestra “Rapsodia Vâlceană” şi grupul Rapsozii Oltului”.<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Lăcusteni<br />
15 august<br />
Maciuca<br />
“Târg la Măciuca” - sărbătoare tradiţională a comunei, cu impact asupra<br />
comunităţilor din zonă, cu prilejul sărbătorii Adormirii Maicii Domnului. În<br />
context: târg tradiţional; spectacol folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />
Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”.<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primaria comunei Măciuca
15 august<br />
Grădiştea<br />
“Zilele comunei Grădiştea” – sărbătoare tradiţională a comunei Gradiştea. În<br />
context: colocviu pe tema “Comuna Gradiştea, aşezare rurală înscrisă pe<br />
coordonatele integrării europene”; spectacol susţinut <strong>de</strong> formaţii artistice <strong>de</strong><br />
amatori din localitate şi din împrejurimi; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra<br />
“Rapsodia Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Partener:<br />
• Primăria comunei Grădiştea<br />
16 august<br />
Mănăstirea Hurezi şi Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
Memorial “Constantin Brâncoveanu”<br />
Organizatori:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
• Grupul Şcolar “Constantin Brâncoveanu” Horezu<br />
• Mănăstirea Hurezi<br />
18 - 19 august<br />
Călimăneşti<br />
“CÂNTECELE OLTULUI” - ediţia a XXXIX-a - festival al ansamblurilor folclorice din<br />
ju<strong>de</strong>ţele străbătute <strong>de</strong> râul Olt. Invitaţi: ansambluri din Grecia (Ligurio), Turcia<br />
(Davutlar) şi Polonia. În context: colocviu pe tema:“Costumul popular, cântecul,<br />
dansul, obiceiurile, expre<strong>si</strong>i ale i<strong>de</strong>ntităţii noastre culturale şi impactul cu<br />
societatea <strong>de</strong> consum”; parada portului popular; festivalul ansamblurilor folclorice<br />
şi al interpreţilor individuali; târg-expoziţie <strong>de</strong> artă populară; festivitatea <strong>de</strong><br />
premiere; concert folcloric al Orchestrei “Rapsodia Vâlceană” şi al grupului<br />
“Rapsozii Oltului”.<br />
Organizatori:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
• Primăria oraşului Călimăneşti<br />
Partener:<br />
• Casa <strong>de</strong> Cultură Călimăneşti<br />
25 - 26 august<br />
Băbeni<br />
Festivalul <strong>de</strong> folclor păstoresc “La izvorul fermecat”.<br />
Program:<br />
25 august - “Casa <strong>de</strong> sub pădure”<br />
Colocviu literar pe tema: “Perenitatea poeziei lui Dragoş Vrânceanu în literatura<br />
primului <strong>de</strong>ceniu al mileniului trei la 100 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la naştere”.<br />
26 august - Parcul oraşului<br />
Festivalul “La izvorul dorului”; concert folcloric susţinut <strong>de</strong> Orchestra “Rapsodia<br />
Vâlceană” şi grupul “Rapsozii Oltului”.<br />
Organizator:<br />
• Centrul Ju<strong>de</strong>ţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale<br />
Vâlcea<br />
Parteneri:<br />
• Primăria oraşului Băbeni<br />
• Casa <strong>de</strong> cultură “Dragoş Vrânceanu” Băbeni<br />
28 august<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
Seminarul “Astăzi elev/stu<strong>de</strong>nt – mâine angajat”<br />
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Fundaţia “World Vi<strong>si</strong>on”<br />
29 august<br />
Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea
Cursuri <strong>de</strong> pian – prof. Walter Kraft<br />
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea<br />
• Filarmonica din Craiova<br />
30 - 31 august<br />
Muzeul Satului Bujoreni<br />
“Cunoaşterea şi valorificarea folclorului tradiţional”<br />
Organizatori:<br />
• Biblioteca Ju<strong>de</strong>ţeană “Antim Ivireanul” Vâlcea – Fondul <strong>de</strong> Etnologie “Mihai<br />
Pop”<br />
• Muzeul Ju<strong>de</strong>ţean Vâlcea<br />
31 august<br />
Ora 17,00 : Sala <strong>de</strong> conferinţe a Bibliotecii Ju<strong>de</strong>ţene "Antim Ivireanul" Vâlcea<br />
Întâlnirea cenaclului literar “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
Organizator:<br />
• Societatea Culturală “Anton Pann” Râmnicu Vâlcea<br />
ALTE MANIFESTĂRI<br />
Teatrul Municipal "Ariel" prezintă spectacolele lunii august :<br />
august<br />
• “Ateliere itinerante estivale”<br />
23 - 30 august<br />
Sibiu<br />
• “Farsele Maestrului Pathelin” după Commedia Dell’ <strong>Arte</strong> şi alte farse<br />
medievale, regia Dan Constantin<br />
• “Cavalerii Brâncoveni” - care vor <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> parada Medievală<br />
• “Gipsy Show”, regia Doina Migleczi<br />
• “Păpuşarii”, regia Dan Constantin<br />
• Spectacole pentru copii<br />
Se poate <strong>de</strong>scarca din <strong>si</strong>tul:<br />
> http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/Indonezia.pdf<br />
.<br />
><br />
> O carte <strong>de</strong>spre cultura, religiile, limbile,<br />
filozofia, > viata oamenilor din arhipelagul<br />
indonezian... medicina > traditionala... gandirea<br />
orientala...<br />
INTERVIU CU CORNELIU LEU LA 75 DE ANI<br />
Buna ziua!<br />
Sunt <strong>de</strong> la "Jurnalul Naţional", Ramona Vintila este numele meu. Eu<br />
realizez rubrica "Astăzi e ziua ta" şi aţi fost ales pentru a fi sarbatorit.<br />
Acestea sunt întrebarile. Ele pot sa nu apara. Ramân raspunsurile dumneavoastră<br />
sub forma <strong>de</strong> eseu.<br />
C.L. Rog sa ramânem la întrebari. Au profe<strong>si</strong>onalism. Calitate <strong>de</strong> care unii<br />
dintre colegii
dumneavoastră, mai ales colege, nu prea tin seama. In plus, <strong>de</strong> eseuri sunt sătul.<br />
Mai ales <strong>de</strong> ale altora fiindcă, trebuie să recunosc: mă mai prostesc şi eu<br />
uneori!...<br />
Nu face un politician penibil şi subculturalizat vreo prostioară, vreo corupţioară<br />
sau vreo escrocheriuţă, ca să nu vină şi analistul <strong>de</strong> la ziar cu un eseu<br />
<strong>de</strong> acelaşi nivel analitic şi meditativ. Dacă ne-am lua după ce apare, nu după ce se<br />
citeşte,<br />
am zice că, după manele, cea mai mare preferinţă a românului este eseul.<br />
În fond, ar trebui doar să parafrazăm formula <strong>de</strong> şantaj spunând:"Pac la eseul"!...<br />
Principiul ar fi: "Eşti tu un neavenit în politică?!... Lasă că fac eu un eseu<br />
dispreţuitor <strong>de</strong>spre tine<br />
confundându-te cu naţiunea şi <strong>de</strong>vin celebru ca Cioran!"...<br />
R.V. De la inaltimea vârstei dumneavoastră cum aţi comenta <strong>de</strong>stinul<br />
scriitorului şi veritabilului sol al culturii Corneliu Leu ?<br />
C.L. Flatant spus "înălţimea vârstei". Parca e mai frumos <strong>de</strong>cât "înălţimea"<br />
aceea<br />
politică <strong>de</strong> care vorbeam mai înainte... Destinul mi-l comentez cu calificativul<br />
"<strong>de</strong> belea". Apreciaţi şi dumneavoastră: şaisprezece ani <strong>de</strong> copilarie<br />
frumoasa şi lectură liberă, patruzeci şi ceva <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> dictatură anostă şi<br />
marxism-lenininsm îndobitocitor; restul: amuzamentul nefast <strong>de</strong> a trăi printre<br />
oamenii tranziţiei,<br />
mângâiat <strong>de</strong> amăgitoarea libertate culturală, care nu pot spune că nu mă<br />
ambitionează.<br />
R.V. Care a fost momentul <strong>de</strong> graţie, când vă "vizitau" muzele ?<br />
C.L. Alaltăieri şi mâine.<br />
R.V. Care este după părerea dumneavoastră cel mai reu<strong>si</strong>t personaj din<br />
literatura creata <strong>de</strong> Corneliu Leu ?<br />
C.L. "Calaul lui Dracula" în ficţiune şi "Corneliu Leu" în publicistica din "În<br />
gura leului".<br />
R.V. Există eroi ai literaturii dumneavoastră în care să se regăsească ceva<br />
din omul Corneliu Leu ?<br />
C.L. Pardon, tocmai am răspuns. In proză nu mi-am permis un asemenea narci<strong>si</strong>sm<br />
caracteristic autorilor<br />
lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong> <strong>si</strong>mţul existenţei altora. Sau, în ultimă instanţă, prea plini <strong>de</strong> a lor.<br />
Poate în dramaturgie;<br />
pentru că textul dramaturgic e doar o propunere pentru un actor ca să te joace;<br />
<strong>de</strong>ci nu eşti atât <strong>de</strong> stupid ca sa te admiri pe tine, ci îi faci lui bucuria asta.<br />
R.V. Care este <strong>de</strong>stinul literaturii în perioada computerului ?<br />
C.L. Tocmai l-am <strong>de</strong>finit. Am pus la cale un mare PORTAL DE CARTE SI ARTE<br />
(vizitaţi-l la www.carte<strong>si</strong>arte.ro)<br />
în care vreau sa-mi servesc confraţii, generaţia şi cultura românească realizând o<br />
hartă activă şi permanentă în timp real,<br />
prin intervenţia şi adăugările făcute <strong>de</strong> oricine şi oricând în mod liber, cu orice<br />
cre<strong>de</strong> <strong>de</strong> cuviinţă că este <strong>de</strong> nivel<br />
cu a<strong>de</strong>varat cultural, pentru a realiza mereu o tot mai complexa HARTĂ A CULTURII<br />
CONTEMPORANE ROMÂNEŞTI.<br />
R.V. Ce regretati din viata dumneavoastra <strong>si</strong> ce va bucura ca realizari ?
C.L. Regret că, din motive <strong>de</strong> socializare, nu m-am putut bucura <strong>de</strong> realizarile<br />
mele atunci când ar fi fost cazul;<br />
dar mă bucură că alţii încep astăzi (cam palid şi-ntr-o lume vulgară) să se poata<br />
bucura.<br />
R.V. Care este <strong>de</strong>viza dumneavoastră <strong>de</strong> viaţă?<br />
C.L. "Pluralitas". E şi titlul unei reviste <strong>de</strong> mişcare pluralistă a i<strong>de</strong>ilor, pe<br />
care o public<br />
şi <strong>de</strong>viza unei Asociaţii Europene la care mă aflu printre fondatori. Dar este şi<br />
polemica mea<br />
cu extremismul politic pentru care nu există alte i<strong>de</strong>i, ca şi cu egocentrismul<br />
cultural care urăşte<br />
persoane în loc să polemizeze cu i<strong>de</strong>i, sau invidiază persoane în loc să le admire<br />
i<strong>de</strong>ile.<br />
R.V. Vârsta aduce înţelepciune sau resemnare ?<br />
C.L. Oricum, daca pe inţelepţi îi mai <strong>de</strong>ca<strong>de</strong> uneori in resemnare, resemnaţilor<br />
nu le aduce inţelepciune.<br />
R.V. Exista o vârsta a sufletului diferita <strong>de</strong> vârsta obisnuita? Un om poate<br />
visa indiferent <strong>de</strong> vârstă ?<br />
C.L. Ce-i aia "vârsta" când e vorba <strong>de</strong> vis?!... Daca ne-am coborâ cu totii doar<br />
la prostia pragmatica <strong>de</strong>-a câstiga ca sa cheltuim sau <strong>de</strong>-a<br />
produce ca să consumăm, un<strong>de</strong>-ar mai ajunge omenirea?!<br />
R.V. Ce vă doriţi cel mai mult <strong>de</strong> la noul an <strong>de</strong> viaţă?<br />
C.L. Alţi ani <strong>de</strong> viaţă.<br />
La 21 iulie Corneliu Leu a implinit 75 <strong>de</strong> ani<br />
Sarbatorirea a fost prefatata la libraria Eminescu prin primul volum din<br />
SERIA DE OPRERE DEFINTIVE - CORNELIU LEU<br />
<strong>si</strong> cartea scrisa cu umor <strong>de</strong> fiul acestuia:<br />
AMINTIRILE SI RAUTATILE TATALUI MEU<br />
Confratii, prietenii <strong>si</strong> o <strong>de</strong>legatie a Asociatiei Comunelor din Romania au celebrat<br />
evenimentul la casa scriiorului din Poiana Tapului.<br />
Interviurile acordate Jurnalului national <strong>si</strong> Radiodifuziunii le publcam in revista<br />
on-line - primul punct din meniul nostru.<br />
Vrednicia editurii HASEFER pune in valoare creatia poetica in limba romana ce<br />
se afirma in Israel prin COLECTIA ANTOLOGIILOR LIRICE DE AUTOR in care au aparut<br />
in grafica suprba, dar <strong>si</strong> cu <strong>de</strong>monstratii metritorii <strong>de</strong> literatura romana, poeti ca<br />
Sandu David, Shaoul Carmel, Andrei Fisschof. Bianca Marcovici, Aurel Storin.<br />
Titularul ultimei antologii intitulata IARNA VERDE este SOLO JUSTER, patriarh<br />
al literelor romane, in casa caruia se <strong>de</strong>sfasoara cenaclul <strong>si</strong> se redacteaza revista<br />
PUNCT.<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
1.Suceava, Saru Dornei-iulie-Sarbatoarea bujorului <strong>de</strong> munte, excur<strong>si</strong>e, spectacol<br />
folcloric<br />
2.Suceava, Ulma-iulie-Festivalul Frunza <strong>de</strong> Ulm, parada portului spectacol folcloric<br />
3.Suceava, Cacica-5august-Ziua Minerului<br />
4.Suceava, Forasti-7 august-Hora la Forasti, editia XXIX<br />
5.Suceava, Bunesti-14-15 august, Hora la Bunesti, editia aIXa<br />
6.Suceava, Ciocanesti-14-16 august, Festivalul National al Pastravului, editia aVa<br />
7.Suceava, Bilca-15-16 august, La hram <strong>de</strong> Sfanta Maria, editia a XIIa<br />
Parteneriat româno-german în educarea elevilor cu nevoi speciale Arad, 7-14<br />
iulie<br />
Expoziţie icoane pe sticlă - „Speranţe”, ed. III Arad<br />
Ne<strong>de</strong>ia <strong>de</strong> la Tăcăşele Tăcăşele, 14-15 iulie<br />
Târgul <strong>de</strong> Fete <strong>de</strong> pe Muntele Găina Platou Muntele Găina, 21-22 iulie<br />
Cu ocazia Zilei Internationale a Dunarii <strong>si</strong> a Sarbatorii Sfintilor Petru <strong>si</strong> Pavel,<br />
la Muzeul Dunarii <strong>de</strong> Jos se verniseaza vineri, 29 iunie a.c., orele 12.30 expozitia<br />
"Civilizatia romana la Dunarea <strong>de</strong> Jos : DUROSTORUM", cu participarea exceptionala a<br />
Muzeului National <strong>de</strong> Istorie a Romaniei <strong>si</strong> a Muzeului <strong>de</strong> Istorie Silistra.
Expozitia are un caracter international. Pentru prima data nu vor mai exista<br />
abordari <strong>de</strong> genul Durostorum <strong>de</strong> Silistra sau Durostorum <strong>de</strong> Ostrov, municipiul roman<br />
fiind tratat in integrum. Sunt prezentate <strong>de</strong>opotriva <strong>de</strong>scoperirile arheologice din<br />
castrul roman <strong>si</strong> <strong>de</strong> pe teritoriul actual al orasului Silistra, cat <strong>si</strong> cele mai<br />
importante <strong>de</strong>scoperiri facute <strong>de</strong> colegii <strong>de</strong> la Muzeul National <strong>de</strong> Istorie a<br />
Romaniei (Dr. Crisan Museteanu, Dr. Paul Damian, Dr. A<strong>de</strong>la Baltac) pe actualul<br />
teritoriu al Romaniei.<br />
In expozitie sunt etalate urme materiale ale vietii cotidiene din asezarea <strong>de</strong> la<br />
Ferma 4 Ostrovit, piese aflate in colectiile Muzeului Dunarii <strong>de</strong> Jos (piese<br />
plastice, vase <strong>de</strong> cult din ceramica, vesela <strong>de</strong> transport, <strong>de</strong>pozitare, preparare <strong>si</strong><br />
prezentare a alimentelor, opaite, piese <strong>de</strong> port confectionate din os, metal, monete<br />
etc.)<br />
La manifestare sunt invitati sa participe <strong>si</strong> colegii din muzeele <strong>de</strong> pe linia<br />
Dunarii, din Bulgaria, <strong>de</strong> la Silistra, Dulovo, Tutrakan, Ruse, Svistov.<br />
From: "Ion Dura"<br />
To:<br />
Date: 10 iulie 2007 14:41<br />
O pagina <strong>de</strong> internet <strong>de</strong>spre <strong>si</strong> pentru comunitatile romanesti din Balcani<br />
Tipareste E-mail<br />
Craiova, Romania/Romanian Global News<br />
10 iulie 2007<br />
Fundatia "Scrisul Romanesc" din Craiova a inaugurat portalul intitulat<br />
sugestiv "Romani Uitati" (www.romaniuitati.eu), concretizare a unei<br />
initiative mai vechi constand in abordarea unor aspecte <strong>de</strong> ordin istoric,<br />
sociologic, etnografic <strong>si</strong> cultural, referitoare la comunitatile romanesti<br />
din zona Peninsulei Balcanice.Este o incercare <strong>de</strong> a in<strong>de</strong>parta praful<br />
istoriei asezat <strong>de</strong>-a lungul vremurilor peste comunitatile <strong>de</strong> romani din<br />
Balcani <strong>si</strong> <strong>de</strong> a atrage atentia opiniei publice din tara <strong>si</strong> din strainatate<br />
(dar <strong>si</strong> a autoritatilor <strong>de</strong> resort din tara noastra <strong>si</strong> din tarile <strong>de</strong> bastina<br />
ale conationalilor), asupra "Romanilor Uitati" din regiunea Timocului sau<br />
din alte zone ale Balcanilor.<br />
In acest scop, Fundatia "Scrisul Romanesc" s-a angajat sa initieze o serie<br />
<strong>de</strong> programe <strong>de</strong> recuperare a i<strong>de</strong>ntitatii culturale a romanilor timoceni <strong>si</strong> sa<br />
ofere consultanta asociatiilor romanesti din Serbia <strong>si</strong> Bulgaria, prin<br />
intermediul Centrului <strong>de</strong> Studii <strong>si</strong> Cercetari pentru Comunitatile <strong>de</strong> Romani<br />
din Balcani, in sensul promovarii drepturilor minoritatii romanesti (vlahe)<br />
din Timoc, cu respectarea riguroasa a dispozitiilor juridice <strong>si</strong><br />
constitutionale din tarile <strong>de</strong> care apartin <strong>si</strong> a celor preluate din Conventia<br />
Cadru a Uniunii Europene, privind Protectia Minoritatilor Nationale.<br />
_________________________________________________________________<br />
A la recherche d'un ami d'enfance ? Peut-être est-il dans la liste d'amis <strong>de</strong><br />
vos amis ! http://spaces.live.com/<strong>de</strong>fault.aspx?page=Ed01&ss=True<br />
1.Suceava, Fra<strong>si</strong>n-Hai la hora mare, editia a IIa<br />
2.Suceava, Arbore-Tendinte <strong>si</strong> modalitati <strong>de</strong> automatizare a activitatii<br />
bibliotecilor comunale-colocviu profe<strong>si</strong>onal<br />
3.Suceava, Brodina-Hutulca din Brodina, spectacol folcloric<br />
4.Suceava, Panaci-Zilele comunei Panaci, spectacol folcloric<br />
5.Suceava, Scheia-Flori <strong>de</strong> camp, editia a IVa<br />
6.Suceava, Fundu Moldovei-Felstivalul <strong>de</strong> folclor La hora satului, editia a IIa<br />
7.Suceava, Darmanesti-Zilele Culturii Darmanastene<br />
ASOCIAŢIA COMUNELOR DIN ROMÂNIA
FILIALA JUDETEANA PRAHOVA<br />
COMUNICAT DE PRESA<br />
4 Iulie 2007<br />
“eINSIEME”, un nou proiect <strong>de</strong> infratire intre Italia <strong>si</strong> Romania<br />
eINSIEME (european INformation System for twInning promotion in thE italian and<br />
romanian MunicipalitiEs), coordonat <strong>de</strong> ANCI Lazio (Italia) in parteneriat cu<br />
Asociatia comunelor ACoR Filiala Prahova (Romania), este un proiect cofinantat <strong>de</strong><br />
catre Comi<strong>si</strong>a europeana in cadrul Programului “Cetatenia europeana activa”<br />
(Actiunea 3 - Campanii <strong>de</strong> informare in ve<strong>de</strong>rea promovarii infratirilor intre<br />
orase).<br />
Cu o durata <strong>de</strong> 10 luni (octombrie 2006 – august 2007), proiectul consta in<br />
realizarea unei campanii <strong>de</strong> informare <strong>si</strong> sen<strong>si</strong>bilizare ce are ca <strong>de</strong>stinatari, in<br />
Italia, Primariile din Regiunea Latio <strong>si</strong>, in Romania, Primariile din Ju<strong>de</strong>tul<br />
Prahova, cu un total, pana azi, <strong>de</strong> 120 <strong>de</strong> comune <strong>si</strong> orase.<br />
Obiectivul fundamental al campaniei este acela <strong>de</strong> a apropia <strong>si</strong> <strong>de</strong> a incuraja<br />
institutiile locale (in momentul <strong>de</strong> fata pa<strong>si</strong>ve in acest context) sa participe<br />
activ la politicile europene in cadrul infratirilor intre orase stimuland crearea<br />
<strong>de</strong> noi acorduri intre regiunile implicate.<br />
Cu acest scop in cadrul proiectului au fost programate importante initiative, le<br />
citam pe cele doua mai insemnate: crearea unui <strong>si</strong>stem web (care poate fi consultat<br />
la adresa http://www.ein<strong>si</strong>eme.eu), principal instrument <strong>de</strong> promovare a<br />
activitatilor proiectului, <strong>si</strong> realizarea unui seminar informativ la Breaza<br />
(Prahova, Romania) in perioda 16 – 20 iulie 2007, importanta ocazie <strong>de</strong> intalnire<br />
directa intre reprezentantii autoritatilor locale italiene <strong>si</strong> romane <strong>de</strong> a schimba<br />
experiente <strong>si</strong> <strong>de</strong> a stabili primele baze in ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>sfasurarii unor proiecte<br />
comune in cadrul unor politici <strong>de</strong> interes comunitar.<br />
Asemenea actiuni urmaresc in primul rind sa intareasca relatiile <strong>de</strong>ja existente <strong>si</strong><br />
sa creeze raporturi noi intre autoritatile locale partIcipante, promovand i<strong>de</strong>a <strong>de</strong><br />
infratire <strong>si</strong> facilitand parcursul cetateniei europene active in construirea<br />
i<strong>de</strong>ntitatii europene comune.<br />
Cornel Nanu<br />
Preşedinte A.Co.R. Filiala Prahova<br />
Alte informaţii se pot obţine <strong>de</strong> la sediul A.Co.R. Prahova: telefon 0244-367461;<br />
persoană <strong>de</strong> contact Daniela Iancu.<br />
<strong>Carte</strong>a a aparut in urma cu o saptamana la Editura<br />
Rozafa din Prishtina, <strong>si</strong> a fost onorata cu o lansare<br />
excellenta la amfiteatrul Bibliotecii Nationale <strong>si</strong><br />
Univer<strong>si</strong>tare din Kosova (joi, 28 iunie 2007), prin<br />
prezenta activa a poetul Dan Mircea Cipariu. Meritul<br />
principal pentru aceasta aparitie apartine Biroului<br />
Roman din Prishtina, precum <strong>si</strong> poetului kosovar cu<br />
prenume <strong>de</strong> roman, dl.Sali Bashota, directorul Editurii<br />
Rozafa. Vi-l prezentam manuscrisul antologiei<br />
respective, coperta <strong>si</strong><br />
"ROMANUL ROMANTIC"<br />
<strong>de</strong>numeste presa ANTOLOGIA POEZIEI ROMANE IN LIMBA ALBANEZA lansata la Biblioteca<br />
Nationala <strong>si</strong> Univer<strong>si</strong>tara din Kosovo prin prezentarea poetului Dan Mircea Cipariu.<br />
Editata <strong>de</strong> editura "Rozafa" condusa <strong>de</strong> poetul Sali Bashata, Antologia tradusa in
limba inrudita cu latina pe linie daco-traco-ilirica este realizata <strong>si</strong> poarta girul<br />
cunoscutului poet <strong>si</strong> om <strong>de</strong> cultura Baki Ymeri, care face o subtila opera literara<br />
<strong>de</strong>scifrand <strong>si</strong>militudinile poetice ale limbii romane <strong>si</strong> celei albaneze<br />
In revista on-line" AGERO" a Asociatiei Romano-Germane din Stuttgart, condusa <strong>de</strong><br />
Lucian Hetco (link pe fereastra din stanga primei noastre pagini), apare o<br />
prezentare a studiului lui Corneliu Leu <strong>de</strong>spre DEMOCRATIA REALA SI DEMOCRATIA<br />
STATISTICA<br />
La textul integral al acestui eseu care pune in discultie conceptul <strong>de</strong><br />
"MERITOCRATIE" se poate ajunge prin meniul principal al portalului nostru, apasand<br />
butonul PLURALITAS-STUDII SOCIO-POLITICE<br />
CENACLUL LITERAR"MIHAI EMINESCU"<br />
<strong>si</strong> revista "Lumina Lina" din New York<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literartura<br />
Vineri, 29 iunie ora 7 P.M.<br />
la restaurantul "Tran<strong>si</strong>lvania" - Queens Boulevard/42-ns Street<br />
pentru seara literarara<br />
"SCRIITORII DE LANAGA NOI"<br />
invitata cenaclului PROF. PAULA POPESCU<br />
vor vorbi Theodor Damina <strong>si</strong> M.N. Rusu<br />
urmeaza o receptie<br />
CENACLUL LITERAR"MIHAI EMINESCU"<br />
<strong>si</strong> revista "Lumina Lina" din New York<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literartura<br />
Vineri, 29 iunie ora 7 P.M.<br />
la restaurantul "Tran<strong>si</strong>lvania" - Queens Boulevard/42-ns Street<br />
pentru seara literarara<br />
"SCRIITORII DE LANAGA NOI"<br />
invitata cenaclului PROF. PAULA POPESCU<br />
vor vorbi Theodor Damina <strong>si</strong> M.N. Rusu<br />
urmeaza o receptie<br />
Maramureş, Baia Mare<br />
"Colocvii <strong>de</strong> literatură"<br />
Asociaţia Scriitorilor Baia Mare şi revista <strong>de</strong> cultură "Nord Literar",vor organiza<br />
în perioada 29-30 Iunie, colocviul <strong>de</strong> literatură "Condiţia romanului românesc<br />
contemporan", sub egida Con<strong>si</strong>liului Ju<strong>de</strong>ţean Maramureş, o nouă ediţie a zilelor<br />
revistei "Nord Literar" şi a Colocviilor <strong>de</strong> literatură Baia Mare.<br />
la ora 22.00, Schite Viata Mo<strong>de</strong>rna, Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Teatru din Shanghai,<br />
Sambata 07.07.2007, ora 11.00, Spectacol <strong>de</strong> papu<strong>si</strong> <strong>si</strong> marionete, productie UNATC<br />
Bucuresti,<br />
la ore 18.300, "Mascariciul" dupa A.P.Cehov, cu Horatiu Malaiela <strong>si</strong> Nicolae Urs<br />
Joi 05.07.2007, ora 19.00, Spectacol <strong>de</strong> muzica <strong>si</strong> poezie romaneasca<br />
la ora 19.00, "Lectia" <strong>de</strong> Eugen Ionescu, cu Adrian Nour, Monica Tarnacop <strong>si</strong> Alina<br />
Grigore,<br />
la ora 22.30, Spectacol <strong>de</strong> dansuri latino-americane, Univer<strong>si</strong>tatea Veracruzana din<br />
Mexic,<br />
Vineri 06.07.2007, ora 18.00, Spectacol <strong>de</strong> datini <strong>si</strong> obiceiuri din Peru, Scoala<br />
Nationala <strong>de</strong> Teatru din Lima,<br />
la ora 19.15, Atelier <strong>de</strong>monstrativ, Institutul Nationel <strong>de</strong> Arta Dramatica din<br />
Sydney,<br />
Marti 03.07.2007, ora 19.00 "Frumoasa calatorie a ur<strong>si</strong>lor Panda, povestita <strong>de</strong> un<br />
saxofonist care avea o iubita laFrankfurt" <strong>de</strong> Matei Visniec, cu Cerasela Io<strong>si</strong>fescu
<strong>si</strong> Sorin Leoveanu,<br />
la ora 21.30 "Ran<strong>de</strong>z-vous" <strong>de</strong> Tudor Musatescu, cu Rodica Popescu Bitanescu,<br />
Miercuri, 04.07.2007, ora 19.00, "Trilogie Belgra<strong>de</strong>ana" <strong>de</strong> Biliana Sbrlianovici cu<br />
stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> la UNATC Bucuresti.<br />
la ora 21.30 "Emigrantii" <strong>de</strong> Slavomir Mrozek, cu Gabriel Cosmin Enache <strong>si</strong> Sebastian<br />
Balan,<br />
programul festivalului <strong>de</strong> teatru <strong>de</strong> la Busteni:<br />
Duminica 01.07.2007, ora 21.00 "Sorry" <strong>de</strong> Alexandr Galin cu Mariana Mihut <strong>si</strong> Ion<br />
Caramitru<br />
Luni 02.07.2007, orele 19.00 "O noapte furtunoasa" cu Maia Morgenstern, Monica<br />
Anghel,Mircea Rus,Doru Ana, George Ivascu, Ioan Gyuri Pascu <strong>si</strong> Ioana Calota,<br />
Ora 21.30 "Scrisori <strong>de</strong> dragoste" <strong>de</strong> A. Gurney cu Mircea Albulescu <strong>si</strong> Ileana Stana<br />
Ionescu,<br />
ieri 17 iunie 2007,in comuna Domnesti, ju<strong>de</strong>tul Arges a avut loc <strong>de</strong>svelirea unui<br />
frmos bust din bronz in memoria celui ce a fost Petre Ionescu-Muscel ,fiu al<br />
acestei localitati, fondatorul fundatiei cu acela<strong>si</strong> nume. Multi dintre fiii satului<br />
au fost prezenti la acest inaltaor eveniment. Primarul comunei, av. Gheorghe va<strong>si</strong>le<br />
a fost gazda primitoare pentru toti oaspetii veniti chiar din ju<strong>de</strong>tele Calara<strong>si</strong>,<br />
Valcea.!Revista Dor <strong>de</strong> Dor a fost foarte bine primita.Marin Toma Cetatean <strong>de</strong><br />
Onoare aici<br />
ieri 17 iunie 2007,in comuna Domnesti, ju<strong>de</strong>tul Arges a avut loc <strong>de</strong>svelirea unui<br />
frmos bust din bronz in memoria celui ce a fost Petre Ionescu-Muscel ,fiu al<br />
acestei localitati, fondatorul fundatiei cu acela<strong>si</strong> nume. Multi dintre fiii satului<br />
au fost prezenti la acest inaltaor eveniment. Primarul comunei, av. Gheorghe va<strong>si</strong>le<br />
a fost gazda primitoare pentru toti oaspetii veniti chiar din ju<strong>de</strong>tele Calara<strong>si</strong>,<br />
Valcea.!Revista Dor <strong>de</strong> Dor a fost foarte bine primita.Marin Toma Cetatean <strong>de</strong><br />
Onoare aici<br />
DOUA GENERATII TRUICA<br />
Cam aceasta este semnificatia expozitiei pe care Uniunea Artistilor Plastici a<br />
vernisat-o joi 14 la galeria "Orizont", putand fi vizitata pe tot parcursul lunii<br />
iunie.<br />
Cunoscut pictor cu duioase sen<strong>si</strong>bilitati in<strong>de</strong>lung incercate <strong>si</strong> in lumea oplina <strong>de</strong><br />
fantezie a <strong>de</strong>senului animat, ION TRUICA expune acum alaturi <strong>de</strong> DAN TUDOR TRUICA<br />
intitulandu-<strong>si</strong> expozitia "AMPRENTE"<br />
Sunt amprentele unei familii <strong>de</strong> artisti puse atat asupra sevaletului cat <strong>si</strong> a<br />
obiectivului cinematografic.<br />
Asociatia regizorilor <strong>de</strong> film din Uniunea Cineastilor anunta pentru vineri 15 iunie<br />
2007,ora 11.00,in Sala <strong>de</strong> marmura, sedinta <strong>de</strong> dare <strong>de</strong> seama <strong>si</strong> alegeri.<br />
Fundatia Culturala Arania<br />
Uniunea Scriitorilor - Filiala din Brasov<br />
vineri 22 iunie, ora 13,00, laCasa Baiulescu<br />
din Brasov<br />
lanseaza volumul <strong>de</strong> sonete<br />
Paingul orb<br />
<strong>de</strong> Adrian Munteanu
<strong>si</strong> volumul <strong>de</strong> poeme<br />
De la Anna la Caiafa<br />
<strong>de</strong> Adrian Erbiceanu (Montreal)<br />
prezinta<br />
Bianca Osnaga<br />
Virgil Borcan<br />
şi Daniel Dragan<br />
Cvartetul GAUDEAMUS<br />
al Filarmonicii Brasov<br />
Valeria Manta Taicutu<br />
Căminul Cultural şi Biblioteca Comunală Cornu, ju<strong>de</strong>ţul Prahova, organizează vineri<br />
01 iunie 2007, începând cu orele 11.00, acţiunea: "Copilăria, anotimp etern",<br />
acţiune <strong>de</strong>dicată Zilei Internaţionale a Copilului.<br />
Din program: Concursuri distractive, Jocuri, Muzică, Dans.<br />
Participă elevii claselor I-V ai Şcolii Generale "Cristea Stănescu" Cornu.<br />
COMUNICAT DE PRESĂ<br />
Centrul <strong>de</strong> Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor Trei<br />
Religii Monoteiste (mozaică, creştină şi islamică) – afiliat Facultăţii <strong>de</strong> Teologie<br />
din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa – organizează, în ziua <strong>de</strong> 30 mai a.c.,<br />
orele 9. 00 – 20. 00, primul său Simpozion internaţional, intitulat Religia şi<br />
Dreptul şi impactul lor asupra societăţii umane.<br />
Lucrările Simpozionului se vor <strong>de</strong>sfăşura la sediul Arhiepiscopiei Tomisului – din<br />
Strada Arhiepiscopiei nr. 23.<br />
Vor conferenţia personalităţi <strong>de</strong> seama din lumea aca<strong>de</strong>mică (aca<strong>de</strong>micieni, teologi,<br />
jurişti, diplomaţi, filosofi etc.) din ţară şi <strong>de</strong> peste hotare (Franţa, Italia,<br />
Spania, Germania, Bulgaria, Turcia, Israel, Iran, Republica Moldova, Georgia etc.).<br />
Trebuie precizat şi reţinut faptul că un asemenea Centru – înfiinţat în cadrul<br />
Univer<strong>si</strong>tăţii noastre – este unic în Europa. Această unicitate constă în faptul că,<br />
pentru prima dată în istoria Europei, la un Centru <strong>de</strong> studii şi cercetări participă<br />
atât univer<strong>si</strong>tari şi cercetători, din diverse domenii <strong>de</strong> cercetare, cât şi<br />
reprezentanţi <strong>de</strong> frunte ai celor trei religii monoteiste (rabini, prelaţi ortodocşi<br />
şi catolici, pastori protestanţi şi muftii). De asemenea, este pentru prima dată<br />
când un asemenea Centru este patronat <strong>de</strong> o Univer<strong>si</strong>tate şi este afiliat la o<br />
Facultate <strong>de</strong> Teologie. Această unicitate este sporită şi <strong>de</strong> faptul că Centrul<br />
nostru promovează dialogul interreligios şi intercultural şi încurajează abordarea<br />
şi soluţionarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea zilelor noastre, şi<br />
care îşi revendică uneori şi un substrat religios, cultural, etnic etc., ca, <strong>de</strong><br />
exemplu, extremismul şi fundamentalismul religios, xenofobia, terorismul,<br />
discriminarea, încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale<br />
omului etc.<br />
Pentru atingerea obiectivelor sale, Centrul studiază şi soluţionează această<br />
problematică atât prin prisma studiilor şi cercetărilor religioase, comparate, cât<br />
şi prin evaluarea celor juridice şi canonice, care sunt <strong>de</strong> altfel proprii celor<br />
trei religii monoteiste.<br />
Prin componenţa, natura şi obiectivele sale, Centrul nostru se înscrie aşadar în<br />
<strong>de</strong>mersul efortului întreprins <strong>de</strong> reprezentanţii avizaţi ai lumii univer<strong>si</strong>tare,<br />
europene, şi ai celor trei religii monoteiste <strong>de</strong> a conştientiza societatea zilelor
noastre asupra impactului pe care îl are asupra acesteia atât Religia, cât şi<br />
dreptul, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi nece<strong>si</strong>tatea imperioasă <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong> studii şi cercetări<br />
religioase şi juridico-canonice, aprofundate, privind religiile monoteiste.<br />
Centrul nostru îşi materializează acest <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat atât prin conferinţe, prelegeri,<br />
colocvii şi mese rotun<strong>de</strong>, cât şi prin <strong>si</strong>mpozioane internaţionale. Rezultatele<br />
acestor sunt publicate în Dyoni<strong>si</strong>ana, revista Centrului.<br />
Prof. univ. dr. Nicolae V. Dură<br />
COMUNICAT DE PRESĂ<br />
Centrul <strong>de</strong> Studii şi Cercetări Religioase şi Juridico-Canonice al celor Trei<br />
Religii Monoteiste (mozaică, creştină şi islamică) – afiliat Facultăţii <strong>de</strong> Teologie<br />
din cadrul Univer<strong>si</strong>tăţii Ovidius Constanţa – organizează, în ziua <strong>de</strong> 30 mai a.c.,<br />
orele 9. 00 – 20. 00, primul său Simpozion internaţional, intitulat Religia şi<br />
Dreptul şi impactul lor asupra societăţii umane.<br />
Lucrările Simpozionului se vor <strong>de</strong>sfăşura la sediul Arhiepiscopiei Tomisului – din<br />
Strada Arhiepiscopiei nr. 23.<br />
Vor conferenţia personalităţi <strong>de</strong> seama din lumea aca<strong>de</strong>mică (aca<strong>de</strong>micieni, teologi,<br />
jurişti, diplomaţi, filosofi etc.) din ţară şi <strong>de</strong> peste hotare (Franţa, Italia,<br />
Spania, Germania, Bulgaria, Turcia, Israel, Iran, Republica Moldova, Georgia etc.).<br />
Trebuie precizat şi reţinut faptul că un asemenea Centru – înfiinţat în cadrul<br />
Univer<strong>si</strong>tăţii noastre – este unic în Europa. Această unicitate constă în faptul că,<br />
pentru prima dată în istoria Europei, la un Centru <strong>de</strong> studii şi cercetări participă<br />
atât univer<strong>si</strong>tari şi cercetători, din diverse domenii <strong>de</strong> cercetare, cât şi<br />
reprezentanţi <strong>de</strong> frunte ai celor trei religii monoteiste (rabini, prelaţi ortodocşi<br />
şi catolici, pastori protestanţi şi muftii). De asemenea, este pentru prima dată<br />
când un asemenea Centru este patronat <strong>de</strong> o Univer<strong>si</strong>tate şi este afiliat la o<br />
Facultate <strong>de</strong> Teologie. Această unicitate este sporită şi <strong>de</strong> faptul că Centrul<br />
nostru promovează dialogul interreligios şi intercultural şi încurajează abordarea<br />
şi soluţionarea marilor probleme cu care se confruntă omenirea zilelor noastre, şi<br />
care îşi revendică uneori şi un substrat religios, cultural, etnic etc., ca, <strong>de</strong><br />
exemplu, extremismul şi fundamentalismul religios, xenofobia, terorismul,<br />
discriminarea, încălcarea flagrantă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale<br />
omului etc.<br />
Pentru atingerea obiectivelor sale, Centrul studiază şi soluţionează această<br />
problematică atât prin prisma studiilor şi cercetărilor religioase, comparate, cât<br />
şi prin evaluarea celor juridice şi canonice, care sunt <strong>de</strong> altfel proprii celor<br />
trei religii monoteiste.<br />
Prin componenţa, natura şi obiectivele sale, Centrul nostru se înscrie aşadar în<br />
<strong>de</strong>mersul efortului întreprins <strong>de</strong> reprezentanţii avizaţi ai lumii univer<strong>si</strong>tare,<br />
europene, şi ai celor trei religii monoteiste <strong>de</strong> a conştientiza societatea zilelor<br />
noastre asupra impactului pe care îl are asupra acesteia atât Religia, cât şi<br />
dreptul, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> şi nece<strong>si</strong>tatea imperioasă <strong>de</strong> a întreprin<strong>de</strong> studii şi cercetări<br />
religioase şi juridico-canonice, aprofundate, privind religiile monoteiste.<br />
Centrul nostru îşi materializează acest <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat atât prin conferinţe, prelegeri,<br />
colocvii şi mese rotun<strong>de</strong>, cât şi prin <strong>si</strong>mpozioane internaţionale. Rezultatele<br />
acestor sunt publicate în Dyoni<strong>si</strong>ana, revista Centrului.<br />
Prof. univ. dr. Nicolae V. Dură<br />
BIBLIOTECA MUNICIPALA . DR. C.I. ISTRATI.<br />
CAMPINA
Activitati culturale <strong>de</strong>sfasurate in cadrul bibliotecii:<br />
1. Montaj <strong>de</strong> versuri <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> carte: .Mihai Eminescu-poet national <strong>si</strong><br />
universal. . 15 ianuarie 2007<br />
Actiunea a avut loc la sediul bibliotecii <strong>si</strong> o fost organizata in<br />
colaborare cu biblioteca Grupului scolar Energetic.<br />
Partcipanti: elevi, cititori ai bibliotecii.<br />
2. Remember: .Nichita Stanescu . Ingerul blond.<br />
28 martie<br />
Actiunea a fost organizata in colaborare cu Grupul scolar Forestier.<br />
Au prezentat : profesorii: Carmen Rusu <strong>si</strong> Ghera<strong>si</strong>m Rusu- Togan.<br />
Participanti: elevi, profesori <strong>si</strong> cititori ai bibliotecii.<br />
3. Simpozion <strong>si</strong> expozitie <strong>de</strong> carte : .9 mai, ziua In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntei, ziua<br />
Victoriei <strong>si</strong> ziua Europei. . 9 mai<br />
Locul <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfasurare: Biblioteca municipala Campina<br />
Participanti: profesori, invitati, elevi.<br />
Au prezentat comunicari:<br />
- prof. Râncu Gheorghe . .Prezentare generala a zilei <strong>de</strong> 9 Mai.<br />
- prof. Serban Vali . .Exten<strong>si</strong>unea spatiala a Uniunii Europene. Valori<br />
Europene.<br />
- prof. Cîţea Mihaela . . 9 Mai 1887.<br />
- prof. Secăreanu Camelia . . Semnificatii filozofice ale zilei <strong>de</strong> 9 mai.<br />
- elev Enache Razvan XI Fc . .Orasele Europei.<br />
- elev Stocheci Valentin X C- . Repere istorice ale Uniunii Europene<br />
4. .Porti <strong>de</strong>schise spre cultura. - vizite lunare ale elevilor din ciclul<br />
gimnazial.<br />
In cadrul acestor vizite sunt invitati elevii din ciclul gimnazial,<br />
impreuna cu invatatoarele, un<strong>de</strong> fac cunostinta cu biblioteca, cu conditiile <strong>de</strong> a<br />
<strong>de</strong>veni cititori, cu mijloacele <strong>de</strong> informare ale bibliotecii. Cu acest prilej le<br />
sunt prezentate carti, scriitori, casete vi<strong>de</strong>o <strong>si</strong> audio, discuri etc.<br />
Doctorul Grigore Busoi, editor al "Revistei medicale romane" prezinta un amplu<br />
volum <strong>de</strong> eseuri scrise pe parcursul unei in<strong>de</strong>lungi meditatii asupra fenomenului<br />
cultural , intitulandu-l "DIN ADANC SPRE CELE INALTE" <strong>si</strong> subintitulandu-l cu<br />
mo<strong>de</strong>stie "eseurile unui ostenitor intr-ale medicinei". Ele sunt, <strong>de</strong> fapt, eseurile<br />
unui ostenitor intr-ale literaturii <strong>si</strong> ale culturii romanesti abordate din unghiul<br />
antropologiei medicale.<br />
<strong>Carte</strong>a se va ga<strong>si</strong> la standul editurii "Amalteea" <strong>de</strong> la targul <strong>de</strong> carte<br />
Editura "Amalteea" (editori Dr.M.C.Popescu Dranda <strong>si</strong> Dr.Cristian Carstoiu) a scos<br />
<strong>de</strong> sub tipar, in intampinarea apropiatului Targ <strong>de</strong> <strong>Carte</strong> din Bucuresti, un volum<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>osebit interes transdisciplinar, lansand chiar un nou domeniu <strong>de</strong> preocupare<br />
carturareasca la granitele dintre miscarea i<strong>de</strong>ilor stiintifice <strong>si</strong> creatia literara,<br />
datorat unui a<strong>de</strong>varat pionier in domeniu Doctorul Grigore Busoi, cunoscut publicist<br />
cu preocupari <strong>de</strong> antropologie culturala, el insu<strong>si</strong> editor al"Revistei medicale<br />
romane"
"HARABABURA" - revista <strong>de</strong> haz international editata <strong>de</strong> Societatea Umoristica<br />
Pacala fondata <strong>de</strong> cunoscutul cineast <strong>si</strong> om <strong>de</strong> arta comica Geo Saizescu, prezentata<br />
in informatia <strong>de</strong> mai inainte, a <strong>de</strong>cernat premiile pe anul 2006. Lista completa a<br />
celor care au primit laurii umorului romanesc va fi publicata in editia on-line a<br />
revistei "Harababura" gazduita <strong>de</strong> portalul nostru. Deschi<strong>de</strong>ti paginile ei cautand-o<br />
la butonul "reviste"<br />
07.06-08.06.07 Scoala <strong>de</strong> vară a Asociaţiei Naţionale a Detectivilor din România,<br />
Pre<strong>de</strong>al /Complex Rozmarin/ organizată <strong>de</strong> ANDR şi Revista Lumea Detectivilor.<br />
Participă Maria Bumbaru, preşedinte ANDR, Anton Gagi, organizator, Ioan Chiş,<br />
Stan Petrescu, Marian Rizea, cadre didactice şi scriitorul Nicolae Rotaru, care<br />
lansează romanul Omul din coşmar (Ed. MAI) şi cartea <strong>de</strong> eseuri P<strong>si</strong>-comunicare (Ed.<br />
ANI). Despre autor şi cele 7o <strong>de</strong> cărţi ale sale, <strong>de</strong>talii pe web.<strong>si</strong>te-ul www.<br />
nicolaerotaru.lx.ro<br />
In luna iunie a anului 2007 revista Dor <strong>de</strong> Dor împlineste doi ani <strong>de</strong> la prima sa<br />
apritie.Multumim tuturor celor care ne-au fost aproape in toată această perioda.In<br />
cursul lunii Mai ,2007 va apare Antologia lirică, epică, plastică Dor <strong>de</strong> Dor<br />
alcătuită <strong>de</strong> scriitorul Marin Toma.Suplimentul Pietrele Doamnei editat in<br />
colaborare cu revista Dor <strong>de</strong> Dor a ajuns la al cincilea număr.Primul numar a fost<br />
editat in patru pagini urmatorul in 6 apoi a ridicat la 8 al treilea numar,zece al<br />
patrulea al 5 în 12p<br />
Pe 25 Mai, a.c s-a <strong>de</strong>sfasurat la Cluj-Napoca festivitatile <strong>de</strong> premiere a<br />
participantilor la Concursul Naţional <strong>de</strong> poezie, proza, epigrama, pictura,<br />
fotografie "Dor <strong>de</strong> Dor", organizat <strong>de</strong> revista <strong>de</strong> literatura "Dor <strong>de</strong> Dor", în<br />
colaborare cu: Asociatia Filarmonia Turda, Asociatia Artisticilor Plastici Cluj,<br />
Cenaclul Literar "Va<strong>si</strong>le Sav", Centrul <strong>de</strong> zi pentru varstnici nr.2.Au participat <strong>si</strong><br />
prof.I.C.Hiru <strong>si</strong> George Baciu din partea Fundatiei "Petre Ionescu- Muscel din<br />
Domnesti-Argeş. La reve<strong>de</strong>re Cluj<br />
Rvista Dor <strong>de</strong> Dor apare cu regularitate <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> luni fara nici un sprijin din<br />
partea vreunui for cultural local ori <strong>de</strong> la nivel national. I<strong>si</strong> are redactia in<br />
comuna Dor Marunt, ju<strong>de</strong>tul Calara<strong>si</strong>.Are la aceasta ora prieteni colaboratori in 29<br />
<strong>de</strong> ju<strong>de</strong>te cit <strong>si</strong> prieteni in afara granitelor tarii. In prezebt se editeaya in 16<br />
pagini , format A3, din care patru pagini plicromie. A fost fondata <strong>de</strong> scriitorul<br />
Marin Toma in luna iunie a anului 2005.Este o revista <strong>de</strong>schisa tuturor genurilor <strong>si</strong><br />
varstelor<br />
A apărut revista <strong>de</strong> literatura"DOR DE DOR", nr.21 şi a fost dat la tiparire numarul<br />
22 pe aprilie. Revista a editat pina in prezent in colaborare cu Fundatia "Petre<br />
Ionescu-Muscel" din localitatea Domnesti ,ju<strong>de</strong>tul Arges al patrulea numar al<br />
Suplimentului literar "Pietrele Doamnei".Fundatia este condusa <strong>de</strong> prof.I.C.Hiru <strong>si</strong><br />
prof.Gheorghe Baciu. Aceasta noua lucrare este editata in 10 paagini. Revista "Dor<br />
<strong>de</strong> Dor" poate fi accesata la adresa:www.dor<strong>de</strong>dor.lx.ro<br />
ASTAZI LKA BUSTENI ARE LOC INTRUNIREA GENERALA A TUTUROR<br />
REZULTATUL CONCURSULUI NAŢIONAL DE POEZIE, PROZĂ, EPIGRAMĂ, PICTURĂ ŞI FOTOGRAFIE<br />
ARTISTICĂ-.DOR <strong>de</strong> DOR., EDIŢIA, II-a, Cluj-Napoca, 2007.<br />
În urma jurizării a 78 <strong>de</strong> concurenţi la secţiunea poezie, 32 <strong>de</strong> prozatori, 18<br />
epigramişti, 38 <strong>de</strong> pictori şi 11 fotografi care au concurat la a doua ediţie a<br />
Concursului Naţional .Dor <strong>de</strong> Dor., organizat <strong>de</strong> Revista .Dor <strong>de</strong> Dor. , Cenaclul<br />
Va<strong>si</strong>le Sav, Liga Scriitorilor din România şi Asociaţia Ju<strong>de</strong>ţeană a Artiştilor<br />
Plastici din Cluj-Napoca, membrii juriului format din: Al.Fl.Ţene, preşedinte, Ioan<br />
Marinescu Puiu, Victor Constantin Măruţoiu, Maria Bobină, Gavril Moisa, Va<strong>si</strong>le B.<br />
Gădălin, Octavian Popescu şi Mircea Bonda, au acordat următoarele premii:<br />
Secţiunea poezie:
Premiul I- Mihai Antonescu (Bucureşti)<br />
Premiul II-Jianu Liviu Florin (Craiova)<br />
Premiul III-Eugen Coţa (Cluj-Napoca)<br />
Menţiune - Irina Şova (Chişinău-Rep.Moldova)<br />
Secţiunea proză:<br />
Premiul I - Lucian Mihăilescu (Buzău)<br />
Premiul II - Lungeanu Camelia (Sinaia)<br />
Premiul III- Miron Ţic (Ilia-Hunedoara)<br />
Menţiune - Dănilă Florentina Loredana (Slobozia)<br />
Secţiunea Epigramă:<br />
Premiul I- Eugen Pop (Cluj-Napoca)<br />
Premiul II- Eugen Coţa ( Cluj-Napoca)<br />
Premiul III-Ionel Andaşoni (Cluj-Napoca )<br />
Menţiune - Florin Rotaru (Buzău)<br />
Secţiunea Pictură:<br />
Premiul I - Eugen Coţa (Cluj-Napoca)<br />
Premiul II - Maria Crista (Turda)<br />
Premiul III -Floarea Bulduş ( Cluj-Napoca)<br />
Menţiune -Grupul <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> la Liceul <strong>de</strong><br />
Muzică şi <strong>Arte</strong> Plastice din Focşani format din elevii: Gologan Raluca Gabriela,<br />
Ploscaru Carmen, Costin Alex. Toma, Ben<strong>de</strong>a George Curcan, Mihai Lucian şi Gologan<br />
Laura Mihaela.<br />
Secţiunea fotografie:<br />
Marele Premiu .Va<strong>si</strong>le Blen<strong>de</strong>a.- Ioana Urdă<br />
( Giurgiu)<br />
Premiul I- Silvia Miler ( Galaţi)<br />
Premiul II- Viorel Enachi (Giurgiu)<br />
Menţiune - Lucian Mihăilescu ( Buzău)<br />
Festvitatea <strong>de</strong> premiere va avea loc la Cluj-Napoca în cadrul .Salonului <strong>Arte</strong>lor.<br />
organizat la .Polul Cultural., în data <strong>de</strong> 25 mai a.c ,ora 13 şi la Turda în 26 mai,<br />
cu ocazia Târgului Naţional <strong>de</strong> carte şi virotică, organizat <strong>de</strong> Primăria Turda şi<br />
Biblioteca municipala.T.Murăşeanu.-Turda. Cu acest prilej se va lansa Atologia .Dor<br />
<strong>de</strong> Dor. realizată <strong>de</strong> Marin Toma, ce cuprin<strong>de</strong> şi lucrări ale concurenţilor <strong>de</strong> la<br />
Ediţia I-a, a concursului Dor <strong>de</strong> Dor. Participarea la festivităţile <strong>de</strong> premiere se<br />
face pe cheltuiala premianţilor. Diplomele celor care nu se prezintă vor fi trimise<br />
prin poştă.<br />
Organizatorii.<br />
Lansare volum .Impactul procesului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la Uniunea Europeană asupra<br />
administraţiei publice din România., a autoarei Mădălina Ivănică.<br />
Bucuresti - 05 Aprilie 2007 - Editura Lumen şi Librăria Mihai Eminescu din<br />
Bucureşti vă invită la lansarea volumului: .Impactul procesului <strong>de</strong> a<strong>de</strong>rare la<br />
Uniunea Europeană asupra administraţiei publice din România., a autoarei Mădălina<br />
Ivănică. Lansarea va avea loc în data <strong>de</strong> 5 aprilie, orele 11, la Libraria Mihai<br />
Eminescu.<br />
www.edituralumen.com<br />
Asociatia Civic Media doreste sa va invite la o Conferinta stiintifica<br />
Joi, 29 Martie, Ora 11, Palatul Sutu, Muzeul <strong>de</strong> Istorie a Bucurestiului<br />
Al cui e Raportul Tismaneanu?<br />
"Raportul Final" - document politici sau lucrare stiintifica, izvor <strong>de</strong> drept sau<br />
rafuiala trotkista?
La conferinta organizata impreuna cu Societatea Aca<strong>de</strong>mica pentru A<strong>de</strong>varul Istoric<br />
<strong>si</strong> Centrul <strong>de</strong> Geopolitica <strong>si</strong> Antropologie Vizuala vor fi prezentate expuneri asupra<br />
carentelor Raportului Tismaneanu in ve<strong>de</strong>rea elabor<br />
Cenaclul Literar "Mihai Eminescu" <strong>si</strong> revista Lumina Lina din New York<br />
(Director Theodor Damian, Redactor-sef Mihaela Albu)<br />
invita pe toti iubitorii <strong>de</strong> literatura<br />
Vineri 23 Martie 2007, ora 7:00 PM<br />
in sala culturala a restaurantului "Tran<strong>si</strong>lvania",<br />
Queens Boulevard, 42nd Street<br />
la o seara <strong>de</strong> proza memorialistica<br />
autor<br />
Alex Marandici<br />
Vor vorbi Theodor Damian, M.N. Rusu, Valentina Ciaprazi <strong>si</strong> Teofil Roll<br />
Urmeaza receptie<br />
Pentru <strong>de</strong>talii sunati la tel. 718-626-6013<br />
Asociatia Civic Media doreste sa va invite la o Conferinta publica.<br />
Marti, 27 Martie, Ora 17, la Univer<strong>si</strong>tatea Bucuresti, Sala Senatului, Palatul<br />
Facultatii <strong>de</strong> Drept<br />
Basarabia Acum<br />
Situatia relatiilor romano-romane la 89 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la Actul Unirii<br />
Organizata impreuna cu Seniorii Ligii Stu<strong>de</strong>ntilor <strong>si</strong> Univer<strong>si</strong>tatea din Bucuresti,<br />
<strong>de</strong>zbaterea se va bucura <strong>de</strong> patronajul aca<strong>de</strong>micianului Dinu C Giurescu. Vor fi<br />
analizate provocarile agre<strong>si</strong>ve ale politicii strategice rusesti <strong>de</strong> la Est <strong>de</strong> Prut<br />
<strong>si</strong> vor fi oferite mai multe solutii pentru facilitarea redobandirii cetateniei<br />
romane <strong>si</strong> a vizelor basarabenilor <strong>si</strong> bucovinenilor, in contextul acce<strong>de</strong>rii Romaniei<br />
in UE.<br />
Participa: aca<strong>de</strong>micieni, profesori univer<strong>si</strong>tari, istorici, stu<strong>de</strong>nti, jurnalisti,<br />
oficiali ai Ministerelor <strong>de</strong> Interne, Externe, Integrarii.<br />
Invitati speciali: reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane <strong>si</strong> ai Presedintiei<br />
Romaniei.<br />
Va asteptam <strong>si</strong> va rugam sa mediatizati, in masura po<strong>si</strong>bilitatilor dvs, aceasta<br />
actiune.<br />
Atasat se afla afisul Conferintei.<br />
Va multumim,<br />
Echipa ACM<br />
Filarmonica din Cluj va avea un sediu <strong>de</strong> 18 milioane <strong>de</strong> euro<br />
Filarmonica "Tran<strong>si</strong>lvania" va fi găzduită <strong>de</strong> clădirea fostului Ca<strong>si</strong>no, din Parcul<br />
Central din Cluj, imobil în care se va face o investiţie <strong>de</strong> 18 milioane <strong>de</strong> euro.
Clădirea a aparţinut TVR, însă primăria Cluj a făcut un schimb cu Televiziunea<br />
Publică, instituţia condusă <strong>de</strong> Tudor Giurgiu primind spre folo<strong>si</strong>nţă un alt spaţiu.<br />
.Mă bucur că putem semna acest contract. Începem să punem în practică planurile pe<br />
care ni le-am propus, iar unul dintre acestea este <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta studiourile<br />
teritoriale. Varianta pe care am gă<strong>si</strong>t-o este foarte bună pentru noi. Vom<br />
transforma Şcoala Generală nr. 6 într-un mo<strong>de</strong>rn studio <strong>de</strong> televiziune, asemănător<br />
mo<strong>de</strong>lelor din Franţa şi Polonia, astfel încât să <strong>de</strong>zvoltăm la Cluj-Napoca un<br />
serviciu regional puternic., a <strong>de</strong>clarat Tudor Giurgiu, în cadrul ceremoniei <strong>de</strong><br />
predare-primire a spaţiilor.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, primarul Emil Boc a afirmat că municipalitatea are datoria <strong>de</strong> a<br />
realiza un nou sediu pentru Filarmonica "Tran<strong>si</strong>lvania., instituţie care are "oameni<br />
valoroşi". Noul sediu va avea o sală <strong>de</strong> concerte cu o capacitate <strong>de</strong> 1.145 locuri<br />
pentru spectatori, în care vor putea concerta 90 instrumentişti şi 70 <strong>de</strong> corişti.<br />
În lipsa unui spaţiu a<strong>de</strong>cvat, Filarmonica a susţinut concerte în sala Casei <strong>de</strong><br />
Cultură a Stu<strong>de</strong>nţilor şi într-o sală <strong>de</strong> spectacole a Univer<strong>si</strong>tăţii .Babeş-Bolyai..<br />
Potrivit studiului <strong>de</strong> fezabilitate, investiţia ar putea fi realizată în patru ani.<br />
Festival pentru Nemescu<br />
Festivalul International <strong>de</strong> Scurt <strong>si</strong> Mediumetraj NexT, ce va avea loc intre 29 <strong>si</strong><br />
31 martie, va oferi cinefililor 29 <strong>de</strong> productii din 15 t`ri, selectate <strong>de</strong> criticul<br />
Andrei Gorzo. Festivalul este organizat <strong>de</strong> Societatea Cultural` NexT, fondat` \n<br />
memoria regizorului Cristian Nemescu <strong>si</strong> a sunetistului Andrei Toncu. Pe lang`<br />
competitie, evenimentul va cuprin<strong>de</strong> patru sectiuni, dintre care una <strong>de</strong>dicat`<br />
filmelor lui Cristian Nemescu. Vor avea loc <strong>si</strong> dou` seminarii, la care va lua parte<br />
Walter Murch, sunetistul lui Francis Ford Coppola <strong>si</strong> Anthony Minghella <strong>si</strong><br />
castig`tor a trei premii Oscar.<br />
F. BICHIR<br />
UMOR IN ARTA LA TEATRUL NATIONAL<br />
Teatrul National"I.L.CARAGIALE" Bucuresti gazduieste Salonul International <strong>de</strong> Umor<br />
in Arta cu tema "Dictatura Riscului".In foaierul salii mari a teatrului intalnim<br />
pe <strong>si</strong>meze nume celebre <strong>de</strong> caricaturisti <strong>si</strong> fotografi din 56 <strong>de</strong> tari.Putem spune ca<br />
avem astfel o panorama a umorului vizual mondial.La vernisaj Ion Caramitru<br />
directorul general al teatrului,a spus ca "acasa la Caragiale' era locul normal <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>sfasurare a unui eveniment <strong>de</strong> natura <strong>si</strong> amploarea aceasta.Salonul international<br />
<strong>de</strong> Umor in Arta este organizat <strong>de</strong> Cristian Topan presedinte al Uniunii<br />
Caricaturistilor <strong>si</strong> <strong>de</strong> Sorin Danciu directorul Inspectoratului <strong>de</strong> cultura Calara<strong>si</strong><br />
(o prima etapa s-a <strong>de</strong>sfasurat la Calara<strong>si</strong>).<br />
Din juriul international a facut parte <strong>si</strong> Peter Niuendijk secretarul general al<br />
Fe<strong>de</strong>ration of Cartoonists Organisations cea mai mare organizatie a caricaturistilor<br />
din lume din care face parte <strong>si</strong> Uniunea Caricaturistilor <strong>si</strong> a avut dificila mi<strong>si</strong>une<br />
<strong>de</strong> a alege castigatorii dintre sute <strong>de</strong> participanti. Jurizarea a durat trei zile.<br />
Fiind vorba <strong>de</strong> "Dictatura Riscului" multi au riscat putini au castigat.Sectiunea <strong>de</strong><br />
caricatura i-a avut ca laureati pe Jugoslav Vlahovic cunoscut caricaturist<br />
editorialist din Serbia ,colaboratot totodata <strong>si</strong> la "New York Times"<strong>si</strong> <strong>de</strong> Anatoly<br />
Stankulov caricaturist <strong>si</strong> pictor din Bulgaria.Pe <strong>si</strong>meze intilnim nume familiare<br />
publicului roman ca :Iulian Pena,Costel Patrascan,Puiu Gazdaru,Bogdan Petry,Leonte<br />
Nastase ,dar <strong>si</strong> lucrari ale caricaturistilor din Brazilia,China,Italia <strong>si</strong> ale<br />
celebrului Clive Collins din Marea Britanie ,fratele nu mai putin celebrului<br />
muzician Phil Collins.<br />
Sectiunea <strong>de</strong> fotografie a fost castigata <strong>de</strong> Gabriel Boholt din Romania <strong>si</strong> Luc<br />
Desecheemaker din Belgia iar mentiuni au obtinut Zamfira Nastasache,Claudiu Ciortan<br />
<strong>si</strong> Petrut Calinescu fotoreporteri romani.
Tema privind riscurile lumii mo<strong>de</strong>rnefiind <strong>de</strong> mare actualitate,iar caricatura <strong>si</strong><br />
fotografia domenii cu mare priza la public au <strong>de</strong>terminat firme importante sa<br />
sprijine un eveniment artistic international <strong>de</strong> tinuta.<br />
Florian BICHIR - "EVENIMENTUL ZILEI"<br />
Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te<br />
Organizată <strong>de</strong> către Compania "Euro-Art Serv" prin diviziile sale Teatrul<br />
"Junior" şi revista "Scena Vieţii", Şcoala Micilor Ve<strong>de</strong>te funcţionează la Casa<br />
Sindicatelor din Târgovişte <strong>si</strong> are in componenţa primei promoţii 25 <strong>de</strong> cursanţi.<br />
Costul unui stagiu intens <strong>de</strong> pregătire <strong>de</strong> trei luni este <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> lei. Directorul<br />
şcolii este poetul, actorul şi realizatorul <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>uni <strong>de</strong> televiziune pentru copii<br />
Victor Mihalache.<br />
In luna iunie a anului 2007 revista Dor <strong>de</strong> Dor împlineste doi ani <strong>de</strong> la prima sa<br />
apritie.Multumim tuturor celor care ne-au fost aproape in toată această perioda.In<br />
cursul lunii Mai ,2007 va apare Antologia lirică, epică, plastică Dor <strong>de</strong> Dor<br />
alcătuită <strong>de</strong> scriitorul Marin Toma<br />
Am pregatit o expozitie cu o tematica eco-logica. Titlul sau : AVEM O TARA, CUM<br />
PROCEDAM. Sunt peste 100 <strong>de</strong> fotografii A4 inramate pe suport A3. Comentariile<br />
apartin autorului, Niculae Radulescu-Dobrogea, Presedinte al Fundatiei ECOCIVICA.<br />
Grafica Io<strong>si</strong>f Teodorescu. Cautam o sala care sa poata gazdui vernisajul <strong>si</strong> unele<br />
aspecte din Bucuresti, <strong>de</strong> pe Valea Prahovei ori <strong>de</strong> pe Litoral. Site-ul<br />
www.ecocivica.ro poate fi accesat <strong>de</strong> catre cei interesati <strong>de</strong> mediu.<br />
E-mail NRDOBROGEA@CLICKNET.R<br />
Revista Contemporanul. I<strong>de</strong>ea Europeana<br />
Fundatia Culturala I<strong>de</strong>ea Europeana / EuroPress Group<br />
The European I<strong>de</strong>a Cultural Foundation<br />
Tel./fax: 4021-2125692; Tel: 4021-3106618<br />
Piata Amzei nr. 13, Et. 3, sector 1, Bucuresti, Romania<br />
CP 113, OP 22, sector 1, Bucuresti, Romania<br />
contemporanul@yahoo.com<br />
www.i<strong>de</strong>eaeuropeana.ro<br />
vegheate <strong>de</strong> Ingerul teribil al Marii Poezii.<br />
RAINER MARIA RILKE<br />
Elegii duineze<br />
Traducere <strong>de</strong> Nicolae Breban<br />
Romancierul Nicolae Breban ii tradusese - la inceputul carierei sale - lui<br />
Nichita<br />
Stanescu aceste Elegii, o indiscutabila culme a expre<strong>si</strong>onismului german; <strong>si</strong> nu<br />
numai. Aceasta ver<strong>si</strong>une ie<strong>si</strong>ta din comun apare acum pentru prima data. Marele<br />
iubitor <strong>de</strong> poezie - autorul Animalelor bolnave - pastreaza fi<strong>de</strong>litatea fata <strong>de</strong><br />
textul original - un text ultradificil, abstract,incarcat <strong>de</strong> metafore ale<br />
instrainarii,<br />
Carturesti & I<strong>de</strong>ea Europeana<br />
Va invita la Conferinta<br />
Rilke - o provocare a poeziei mo<strong>de</strong>rne<br />
Invitati: Nicolae Breban, Ion Iano<strong>si</strong>, Janina Iano<strong>si</strong>,<br />
Bogdan Mihai Dascalu, Aura Christi<br />
Conferinta va avea loc Vineri, 27 aprilie, ora 14.00, Libraria Carturesti,
Str. Arthur Verona, nr. 13 (langa Cinema Patria)<br />
COMUNICAT <strong>de</strong> PRESĂ<br />
Cu câţiva ani în urmă, un grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong> artă, cultură (şi nu numai),<br />
din dorinţa <strong>de</strong> a promova umorul naţional, au înfiinţat SOCIETATEA UMORISTICĂ<br />
.PĂCALĂ., menită să valorifice geniul comic românesc prin talentele din lumea<br />
artelor.<br />
Luni, 23 aprilie 2007, ora 12, la Casa Univer<strong>si</strong>tarilor din Bucuresti,<br />
str.Dioni<strong>si</strong>e Lupu 46, sect.1, va avea loc Decernarea Premiilor revistei Harababura<br />
pe anul 2006.<br />
Presedinte fondator,<br />
Prof.univ.dr. GEO SAIZESCU<br />
COMUNICAT <strong>de</strong> PRESĂ<br />
Cu câţiva ani în urmă, un grup <strong>de</strong> oameni <strong>de</strong> artă, cultură (şi nu numai),<br />
din dorinţa <strong>de</strong> a promova umorul naţional, au înfiinţat SOCIETATEA UMORISTICĂ<br />
.PĂCALĂ., menită să valorifice geniul comic românesc prin talentele din lumea<br />
artelor.<br />
Încercând să stăvilim prostul gust, prezent în marea majoritate a<br />
publicaţiilor <strong>de</strong> la noi, <strong>de</strong> pe scena şi ecranul autohton, am editat . începând cu<br />
ultimul trimestru al anului 1998 . o revistă umoristică, <strong>de</strong> haz internaţional, cu<br />
nume s<br />
A apărut numarul 22 al revistei <strong>de</strong> literatura pentru toate genurile <strong>si</strong> vârstele<br />
"Dor <strong>de</strong> Dor" pe luna aprilie 2007<br />
A aprut numarul 22 al revistei <strong>de</strong> literatură pentru toate genurile şi vârstele"Dor<br />
<strong>de</strong> Dor".<br />
Facultatea <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică<br />
.I. L. Caragiale. Bucureşti organizează, în perioada 20-22 aprilie 2007, a-XI-a<br />
ediţie a evenimentului Uşi Deschise, care îşi propune să reflecte activitatea<br />
stu<strong>de</strong>nţilor noştri: actori, regizori, scenografi, coregrafi şi critici <strong>de</strong> teatru,<br />
prin intermediul unor ateliere <strong>de</strong> creaţie.<br />
.NU FACE FIGURAŢIE, JOACĂ PE BUNE!., sub acest slogan propunem o formulă<br />
interactivă <strong>de</strong> relaţionare cu publicul prin intermediul workshopurilor şi<br />
<strong>de</strong>monstraţiilor conduse <strong>de</strong> profesorii facultăţii şi <strong>de</strong> invitaţii lor.<br />
Ne adresăm: elevilor <strong>de</strong> liceu, stu<strong>de</strong>nţilor, jurnaliştilor, directorilor <strong>de</strong><br />
teatru şi specialiştilor din domeniu.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re colaborarea noastră din anii trecuţi, prezenţa<br />
dumneavoastră la evenimentele organizate <strong>de</strong> noi fiind <strong>de</strong>ja tradiţională, vă<br />
solicităm sprijinul şi în promovarea acestuia.<br />
În schimbul acestei mediatizări vă propunem următoarele servicii:<br />
Apariţia <strong>si</strong>glei dumneavoastră pe materialele publicitare: afişe, broşuri şi flyere,<br />
care vor fi distribuite în liceele şi univer<strong>si</strong>tăţile din Bucureşti.<br />
Oferta noastră <strong>de</strong> publicitate este flexibilă.<br />
Mulţumim anticipat pentru colaborare.<br />
Persoane <strong>de</strong> contact:<br />
Irina Turcoiu: 0727883335, irina.liana3@gmail.com<br />
Silvia Năsta<strong>si</strong>e: 0741278782, n_<strong>si</strong>lvia2002@yahoo.com
Facultatea <strong>de</strong> Teatru a Univer<strong>si</strong>tăţii Naţionale <strong>de</strong> Artă Teatrală şi Cinematografică<br />
.I. L. Caragiale. Bucureşti organizează, în perioada 20-22 aprilie 2007, a-XI-a<br />
ediţie a evenimentului Uşi Deschise, care îşi propune să reflecte activitatea<br />
stu<strong>de</strong>nţilor noştri: actori, regizori, scenografi, coregrafi şi critici <strong>de</strong> teatru,<br />
prin intermediul unor ateliere <strong>de</strong> creaţie.<br />
.NU FACE FIGURAŢIE, JOACĂ PE BUNE!., sub acest slogan propunem o formulă<br />
interactivă <strong>de</strong> relaţionare cu publicul prin intermediul workshopurilor şi<br />
<strong>de</strong>monstraţiilor conduse <strong>de</strong> profesorii facultăţii şi <strong>de</strong> invitaţii lor.<br />
Ne adresăm: elevilor <strong>de</strong> liceu, stu<strong>de</strong>nţilor, jurnaliştilor, directorilor <strong>de</strong><br />
teatru şi specialiştilor din domeniu.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re colaborarea noastră din anii trecuţi, prezenţa<br />
dumneavoastră la evenimentele organizate <strong>de</strong> noi fiind <strong>de</strong>ja tradiţională, vă<br />
solicităm sprijinul şi în promovarea acestuia.<br />
În schimbul acestei mediatizări vă propunem următoarele servicii:<br />
Apariţia <strong>si</strong>glei dumneavoastră pe materialele publicitare: afişe, broşuri şi flyere,<br />
care vor fi distribuite în liceele şi univer<strong>si</strong>tăţile din Bucureşti.<br />
Oferta noastră <strong>de</strong> publicitate este flexibilă.<br />
Mulţumim anticipat pentru colaborare.<br />
Persoane <strong>de</strong> contact:<br />
Irina Turcoiu: 0727883335, irina.liana3@gmail.com<br />
Silvia Năsta<strong>si</strong>e: 0741278782, n_<strong>si</strong>lvia2002@yahoo.com<br />
A aprut Antologia *lirică*proză*plastică*Dor <strong>de</strong> Dor",2007 alcătuită <strong>de</strong> scriitorul<br />
marin Toma.Lucrarea are 522 <strong>de</strong> pagini <strong>si</strong> sunt antalogate 49 <strong>de</strong> creatori <strong>de</strong> poezie,<br />
proză, pictură.Cei interesati <strong>de</strong> a o avea in propria biblioteca se pot adresa la<br />
adresa marintoma@gmail.com.Lucrarea va fi lansată in data <strong>de</strong> 25 mai a.c. la Cluj,<br />
în sala "Polului Cultural" şi la Turda în data <strong>de</strong> 26 mai cu ocazia Tîrgului <strong>de</strong><br />
carte organizat ăn municipiul Turda.Este in curs <strong>de</strong> aparitie revista Dor <strong>de</strong> Dor pe<br />
luna mai.c<br />
Florian Bichir, Reporter în pământul minunilor: 25 <strong>de</strong> popasuri mărturi<strong>si</strong>toare,<br />
Editura Lumea Credinţei, Bucureşti, 2006, 160 pp.<br />
25 aprilie 2007<br />
INAUGURAREA CENTRULUI DE DOCUMENTARE SI INFORMATII MIZIL<br />
MIZIL, PRAHOVA<br />
LICEUL TEORETIC GR.TOCILESCU MIZIL 0244250466<br />
COLECTIVUL REDACTIONAL FEREASTRA OCHIUL CONSTIINTEI<br />
EVENIMENTUL DUREAZA 3-4 ORE<br />
Badicioiu Laurentiu telfax 0244250466<br />
badidioiu_laurentiu@yahoo.fr<br />
www.didactic.ro<br />
Lansată în postul Naşterii Domnului, în ziua <strong>de</strong> 20 <strong>de</strong>cembrie 2006, la Galeria <strong>de</strong><br />
Artă şi <strong>Carte</strong> .Mircea Ne<strong>de</strong>lciu. din Bucureşti, cartea Reporter în pământul<br />
minunilor. 25 <strong>de</strong> popasuri mărturi<strong>si</strong>toare punctează <strong>de</strong>butul remarcabil al<br />
jurnalistului Florian Bichir. Fără îndoială, nu poate fi întâmplătoare asocierea<br />
între Înainteprăznuirea Crăciunului şi sărbătorirea sfântului martir Ignatie<br />
Teoforul, pe <strong>de</strong> o parte, iar pe <strong>de</strong> alta, evenimentul menţionat aici. Aceasta
<strong>de</strong>oarece, mai întâi, inaugurarea sărbătorii împărăteşti a Naşterii lui Iisus<br />
Hristos este un prilej <strong>de</strong> binecuvântată <strong>de</strong>sfătare duhovnicească, asemenea bucuriei<br />
cititorului cărţii lui Florian Bichir, după mărturia Preasfinţitului Calinic<br />
Argatu, episcopul Argeşului şi Muscelului (Poftire la bucuria lecturii, p. 5).<br />
Apoi, mărturia autorului este <strong>de</strong> tip apostolic şi martiric, inspirată <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul<br />
Teoforului. Şi nu este vorba doar <strong>de</strong>spre lucrarea <strong>de</strong> <strong>de</strong>but, ci <strong>de</strong> rolul asumat în<br />
presa românească, cel al jurnalistului creştin.<br />
Florian Bichir face parte din generaţia tinerilor jurnalişti, fiind născut în 1973.<br />
Este licenţiat în teologie şi filologie, master în comunicare şi doctorand în<br />
teologie. Prezent încă din 1990 în spaţiul presei religioase şi laice, a publicat<br />
mii <strong>de</strong> articole în Lumină pentru suflet, Actualitatea ortodoxă, Lumină lină, Puncte<br />
cardinale, Lumea credinţei, Dreptatea, Viitorul românesc, Baricada şi Tinerama. Din<br />
1997 este publicist-comentator la cotidianul Evenimentul Zilei. În tot acest timp,<br />
s-a remarcat ca unul dintre puţinii teologi implicaţi în presa laică, fiind un<br />
apreciat specialist şi analist al fenomenului religios. Competenţa sa se verifică<br />
prin <strong>de</strong>celarea multiplelor forme <strong>de</strong> reflectare ale faptului religios în ordinea<br />
culturii şi/sau civilizaţiei (cf. Răzvan Codrescu, Haiducul lui Dumnezeu, p. 7),<br />
după cum se poate observa din textele care alcătuiesc volumul, dar şi din<br />
permanenta şi intensa prezenţă a con<strong>de</strong>iului şi vocii lui Florian Bichir în spaţiul<br />
public autohton.<br />
În altă ordine <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i, publicarea cărţii la Editura Lumea credinţei este expre<strong>si</strong>a<br />
naturală a fructuoasei colaborări din ultimii ani. De altfel, spirtul şi i<strong>de</strong>ile<br />
care hrănesc scrisul lui Florian Bichir converg spectrului editorial al brandului<br />
religios coordonat <strong>de</strong> Răzvan Bucuroiu, reprezentat, în special, <strong>de</strong> apariţia lunară<br />
a magazinului ilustrat Lumea credinţei.<br />
Sunt 160 <strong>de</strong> pagini şi o selecţie a 25 dintre cele mai relevante articole pentru<br />
interesul arătat <strong>de</strong> autor fenomenului religios, publicate separat în Evenimentul<br />
zilei, Lumea credinţei şi Puncte cardinale. <strong>Carte</strong>a beneficiază <strong>de</strong> binecuvântarea şi<br />
<strong>de</strong> invitaţia la lectură a ierarhului argeşean, Preasfinţitul Calinic Argatu, şi <strong>de</strong><br />
prefaţa lui Răzvan Codrescu, o radiografie a personalităţii luptătoare, a stilului<br />
inconfundabil şi a activităţii prolifice a .haiducului lui Dumnezeu. (pp. 6-8).<br />
Reportajele sunt structurate în trei capitole. Incur<strong>si</strong>unea în tărâmul minunilor<br />
este po<strong>si</strong>bilă, avansând pas cu pas .pe urmele sfinţilor., după titlul primei<br />
secţiuni (pp. 9-52). Sunt evocate: figurile sfântului Gheorghe, purtătorul <strong>de</strong><br />
biruinţă, în legătură cu po<strong>si</strong>bilitatea ca la biserica mână<strong>stiri</strong>i din Birda (ju<strong>de</strong>ţul<br />
Timiş) să se afle capul martirului; a sfântului Andrei, apostolul românilor, a<br />
cărui peşteră este ascunsă tainic în inima Dobrogei; a apostolului <strong>de</strong> la marginea<br />
capitalei, o parte din relicvele sfântului Simon Zilotul fiind adăpostite <strong>de</strong><br />
Biserica Po<strong>de</strong>anu din Bucureştii Noi; a părintelui Teofil Pârâianu <strong>de</strong> la Sâmbăta, un<br />
sfânt contemporan; a vecinului lui Dumnezeu, un <strong>si</strong>hastru din inima pădurii <strong>de</strong> la<br />
Lampa Mică (din Ma<strong>si</strong>vul Postăvaru); puterea tămăduitoare şi sfinţitoare a crucilor<br />
care cresc din pământ la Mânăstirea Dervent (ju<strong>de</strong>ţul Constanţa) şi rigoarea atonită<br />
a aşezământului monahal <strong>de</strong> la Fră<strong>si</strong>nei (ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea). Odată ajuns în ţinutul<br />
miracolelor, sunt împărtăşite tainele variate ale acestui topos mirific (pp. 53-<br />
110), citind <strong>de</strong>spre: mormântul lui Vlad Ţepeş <strong>de</strong> la Mânăstirea Snagov; Schitul<br />
Piatra Scrisă (ju<strong>de</strong>ţul Caransebeş); Biserica <strong>de</strong> la Corbii <strong>de</strong> Piatră (din Munţii<br />
Făgăraşului), cea mai veche din România; trupul neputrezit al .sfântului. Mişa, un<br />
ofiţer sârb înmormântat în 1885 în incinta bisericii din Clejani; tabloul sfintei<br />
Theresa din Li<strong>si</strong>eux, comercializat într-un talcioc din Târgu Mureş; ţăranca<br />
vizionară Maria Petre, .fecioara din Parepa. (ju<strong>de</strong>ţul Prahova), un caz <strong>si</strong>milar<br />
celor <strong>de</strong> la Fatima, Lour<strong>de</strong>s şi Medjugorje; icoanele făcătoare <strong>de</strong> minuni ale Maicii<br />
Domnului <strong>de</strong> la mână<strong>stiri</strong>le Neamţ, Dălhăuţi (ju<strong>de</strong>ţul Focşani), Dintr-un Lemn<br />
(ju<strong>de</strong>ţul Vâlcea), Nicula (ju<strong>de</strong>ţul Cluj) şi din comuna Trifeşti (ju<strong>de</strong>ţul Roman);<br />
izvorul <strong>de</strong> sub altarul Bisericii Greceşti din Brăila; icoana izvorâtoare <strong>de</strong> mir <strong>de</strong><br />
la Letca Nouă (ju<strong>de</strong>ţul Giurgiu); cele peste 70 <strong>de</strong> icoane ale Mână<strong>stiri</strong>i Sfântul<br />
Pantelimon (ju<strong>de</strong>ţul Timişoara), care au izvorât mir şi sânge pe perioada<br />
păre<strong>si</strong>milor din 2004; cele două fresce izvorâtoare <strong>de</strong> mir <strong>de</strong> la biserica sfântul<br />
Nicolae din Sulina (ju<strong>de</strong>ţul Tulcea). În cea <strong>de</strong>-a treia parte, sugestiv intitulată<br />
Credinţa lucrătoare (pp. 111-158), autorul prezintă câteva modalităţi <strong>de</strong>
transpunere a înţelepciunii câştigată <strong>de</strong> cei care au făcut experienţa sălăşluirii<br />
sau popasurilor în tărâmul minunilor, precum şi riscurile ignorării puterii<br />
tainelor din tărâmul minunilor. De la farmecul cultural şi spiritual al oraşului<br />
Curtea <strong>de</strong> Argeş la istoria tumultoasă a Mână<strong>stiri</strong>i Plumbuita, <strong>de</strong> la spulberarea<br />
basmelor cu privire la mână<strong>stiri</strong>le rezervate penitenţei clericilor .zglobii., având<br />
ca exemplu obştea şi programul Mână<strong>stiri</strong>i Sitaru, la ineditul Mână<strong>stiri</strong>i Struţilor<br />
(Pis<strong>si</strong>ota), <strong>de</strong> la enormul chivot monahal al Văii Argeşului, Mânăstirea Sfântul Ioan<br />
Botezătorul, <strong>de</strong> care se leagă renaşterea Antoneştilor, un sat argeşean ctitorit <strong>de</strong><br />
mareşalul Antonescu, la mi<strong>si</strong>unea, pe cât <strong>de</strong> bizară, la prima ve<strong>de</strong>re, pe atât <strong>de</strong><br />
admirabilă, în realitate, a preotului şi duhovnicului Serviciului <strong>de</strong> Pază şi<br />
Protecţie, proto<strong>si</strong>nghelul Irineu Dogaru, <strong>de</strong> la secretul clopotelor <strong>de</strong>zvăluit <strong>de</strong><br />
inginerul Mihai Ioan Dan Mihăiescu la osteneala şi migala echipei <strong>de</strong> aurari ai<br />
sfinţilor condusă <strong>de</strong> bijutierul Va<strong>si</strong>le Va<strong>si</strong>le <strong>de</strong> la Monetăria Statului, diversele<br />
aspecte ale mărturiei creştine se <strong>de</strong>rulează şi se împletesc înaintea cititorului,<br />
adăugându-se, întregind şi lămurind tâlcul celorlalte episoa<strong>de</strong> ale volumului.<br />
Colecţia prezentată este o realizare <strong>de</strong> excepţie, reunind texte cuminţi, dar vioaie<br />
.<strong>de</strong>dicate dimen<strong>si</strong>unii creştin-ortodoxe a vieţii româneşti, cu punctul <strong>de</strong> plecare în<br />
realităţile curente, dar cu reverberaţii care ajung până în viscerele trecutului,<br />
căci viaţa religioasă aceasta este, până la urmă, tradiţie mereu actualizată,<br />
comuniune a viilor şi a morţilor în prezentul etern al Duhului. (Răzvan Codrescu,<br />
Haiducul lui Dumnezeu, p. 7). Altfel spus, <strong>de</strong>butul editorial al lui Florian Bichir<br />
constituie un <strong>de</strong>mers tradiţional viu, paradigmatic pentru jurnalismul creştin<br />
actual, care apelează memoria spiritualităţii ecle<strong>si</strong>ale pentru hermeneutica<br />
ziditoare şi întemeierea perenă a prezentului.<br />
preot drd. Nicolae-Cristian CÂDĂ<br />
Portal <strong>de</strong> carte <strong>si</strong> arte periodic <strong>de</strong> cultura <strong>si</strong> initiativa locala. Copyright ©2007 Editura<br />
Realitatea ISSN 1842 - 9971 carte<strong>si</strong>arte.ro