TESTE GRILA AP.pdf

1TESTE – GRILĂDEONTOLOGIA ȘI STATUTUL FUNCȚIONARULUI PUBLIC1. Morala asigură respectarea normelor de conviețuire prin:a. forța de constrângere a statului;b. intermediul instanțelor judecătoreşti;c. forța educației.2. Etica este:a. un fenomen social, formă a conştiinței sociale;b. doctrina despre morală;c. ansamblul relațiilor morale.3. Se dau propozițiile: A - În limbajul comun, conceptele „etică” şi „morală” seutilizează deseori ca sinonime. B – Conştiința socială este cunoaşterea reflexivă pecare o are fiecare despre propria existență şi mediul care îl înconjoară. C – Numai încazul eticii şi moralei se produce o confuziune între cuvântul care desemnează ştiințaşi cuvântul care desemnează obiectul de studiu al acesteia.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată.4. În sfera moralei nu se înscriu:a. moravurile;b. atitudinea oamenilor față de normele existente în societatea dată;c. normele juridice.5. Deontologie este o denumire dată unui curent al eticii:a. potrivit concepției actuale despre deontologie;b. potrivit concepției lui Bentham;c. de către grupurile sociale compuse din persoane care desfăşoară anumiteactivități specializate.6. Respectarea normei juridice este asigurată prin:a. forța tradițiilor;b. forța opiniei publice;c. forța de constrângere a statului.7. Moravurile sunt:a. relațiile morale, cu un caracter relativ stabil, care caracterizează o societatedată;b. ansamblul cunoştințelor despre morală;c. normele de conviețuire socială.8. Conştiința individuală este:a. ansamblul normelor morale;b. cunoaşterea reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență şimediul înconjurător;

2c. ansamblul credințelor şi sentimentelor comune majorității membrilor uneisocietăți.9. Liberul arbitru este o categorie:a. etică;b. a dreptului comercial;c. sportivă.10. Se dau propozițiile: A – Norma morală se poate impune prin constrângerestatală. B – Morala nu cuprinde sentimentele şi sentimentele morale. C – Există oserie de categorii, care reflectă problematica moralei, de uz general în etică.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;c. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată;11. Se dă propoziția incompletă: „Afirmația: Principiul fundamental al oricărei etici şilegislații este cea mai mare fericire a celui mai mare număr de oameniaparține...”:a. curentului nihilist al eticii;b. curentului utilitarist al eticii;c. concepțiilor rasiste.12. Cuvintele greceşti deon, deontos se traduc prin:a. datorie;b. discurs;c. ştiință.13. Regulile care precizează obligațiile etice ale unei profesii au în vedere:a. numai raporturile dintre membrii profesiei;b. numai raporturile dintre membrii profesiei şi public;c. atât raporturile dintre membrii profesiei, cât şi raporturile dintre aceştia şipublic.14. Menținerea ordinii publice este una dintre rațiunile de existență ale:a. statului;b. profesiunii medicale;c. profesiunilor liberale.15. Nu se poate asigura, prin intervenția organelor profesiunii, respectarea:a. regulilor morale generale, care pot afecta imaginea profesiunii;b. obligațiilor de natură etică ce revin membrilor unei profesiuni;c. regulilor juridice edictate de stat pentru menținerea ordinii publice.16. Nu fac parte din obiectul deontologiei:a. normele juridice penale;b. regulile stabilite de profesiune pentru asigurarea moralității membrilor săi;c. obligațiile morale generale a căror încălcare poate afecta imagineaprofesiunii.17. Normele deontologice:

a. sunt strict delimitate de normele juridice penale;b. sunt strict delimitate de normele juridice civile;c. nu sunt strict delimitate de legea penală şi de legea civilă.18. Liber-profesionistul :a. are calitatea de angajat cu contract de muncă;b. are calitatea de angajat prin act unilateral de numire;c. îşi câştigă, în principiu, existență pe cont propriu.19. ”Jurământul lui Hipocrate” se presupune că datează :a. din ”secolul lui Pericle” ;b. din mileniul V î.e.n. ;c. din sec. V e.n.320. În cazul profesiunii medicale, este nedeontologică :a. acordarea îngrijirii medicale în afara programului de lucru, în caz deurgență ;b. colaborarea cu o instituție de îngrijire în care medicul nu îşi păstreazăindependența profesională.c. păstrarea secretului cu privire la informațiile încredințate de pacient.21. Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România :a. exclude răspunderea penală ;b. exclude răspunderea civilă ;c. nu exclude răspunderea penală, contravențională sau civilă.22. Se dau propozițiile: A – Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic,înființarea, organizarea şi funcționarea Colegiului Medicilor din România era o legecadru.B – Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății interziceexercitarea profesiei de medic, oricărui cetățean străin. C – Amenda nu face partedintre sancțiunile disciplinare aplicabile medicilor din România.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.23. Valoarea fundamentală a deontologiei profesiunii de avocat este :a. apărarea interesului general ;b. obținerea, prin orice mijloace, a rezultatului dorit de client ;c. devotamentul pentru apărarea drepturilor clientului, în fața autoritățilorpublice, prin utilizarea tuturor mijloacelor legale.24. Potrivit Codului deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, nu este ocondiție indispensabilă pentru activitatea avocatului:a. independența;b. dobândirea titlului de doctor în drept;c. păstrarea secretului profesional.25. Potrivit Legii nr.51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat înRomânia, republicată, activitatea avocatului se realizează prin :

a. consultații şi cereri cu caracter juridic;b. emiterea de acte de autoritate;c. aranjamente cu judecătorii şi procurorii.426. Potrivit Legii nr.51/1995, republicată, este un caz de nedemnitate, care împiedicăexercițiul profesiei de avocat :a. interdicția de a exercita profesia, stabilită printr-o hotărâre disciplinară;b. desfăşurarea unei activități salariate în cadrul altei profesii ;c. exercitarea nemijlocită a faptelor de comerț.27. Se dă propoziția incompletă: „Avocatul este supus interdicției de a-şi exercitaprofesia în fața unei instanțe judecătoreşti unde este judecător...”. Alegeți dintrevariantele de completare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. vărul primar;b. unchiul;c. vărul primar al soției.28. Deontologia a intrat în dreptul pozitiv, mai ales sub forma:a. dreptului penal;b. dreptului disciplinar;c. dreptului comercial.29. Se dau propozițiile: A – O caracteristică a deontologiei este imposibilitatea uneicodificări complete. B – „Onoarea” şi „prestigiul” pot fi strict determinate prin textenormative. C – Textele care enumeră, pentru o profesiune, pedepsele disciplinare,sunt limitative.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată.30. Se dau propozițiile: A – În cazul profesiunilor care nu sunt organizate prin lege,îndatoririle impuse membrilor sunt norme juridice. B – În cazul profesiunilororganizate prin lege, caracterul democratic al legislației deontologice se atenuează.C – În cazul profesiunilor organizate prin lege, respectarea normelor profesiei estegarantată de stat.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;b. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă.31. Jurisdicțiile profesionale, alese în cadrul profesiei, sancționează atingerile adusedeontologiei lor:a. prin pedepse penale;b. prin pedepse civile;c. prin pedepse disciplinare;

532. Deciziile adoptate de jurisdicțiile profesionale:a. pot fi anulate de instanțele judiciare;b. nu pot fi atacate în fața instanțelor judiciare;c. pot fi anulate numai de autoritățile administrative cu activitatejurisdicțională.33. Se dau propozițiile: A – Ca principiu, decizia luată de instanța disciplinară,competentă în materie de deontologie, este independentă de deciziile luate deinstanțele judecătoreşti civile sau penale, în aceeaşi speță. B – Ca principiu,jurisdicția disciplinară poate condamna inculpatul achitat de jurisdicția penală. C –Jurisdicția disciplinară îşi poate întemeia condamnarea pe un fapt negat în modexpres de jurisdicția penală.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată.34. În principiu, regulile deontologice:a. obligă judecătorul civil;b. obligă judecătorul penal;c. nu obligă nici judecătorul civil, nici judecătorul penal.35. Nu este un element constitutiv al deontologiei, în sens strict:a. organelor profesiunii le este recunoscută competența de a stabili normedeontologice;b. jurisdicția profesională are competența de a pronunța condamnări directexecutorii prin forța publică, împotriva unui profesionist;c. organelor profesiunii le este recunoscută competența de a sancționaîncălcarea normelor deontologice.36. Se dau propozițiile: A – Latura obiectivă a deontologiei este suficientă pentru ca oprofesiune să posede o deontologie reală. B – Latura subiectivă a deontologiei poatefi impusă numai prin represiune. C - Aplicarea normelor deontologice internaționalerevine organizațiilor naționale ale profesiunii.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată.37. Valorile apărate de deontologia unei profesiuni, determinate de misiunea socialăcare îi revine, sunt:a. valorile etice general valabile;b. valorile comune mai multor profesiuni;c. valorile specifice;38. Se dau propozițiile: A – Cuvântul „deontologie” are două sensuri: sensul comun şisensul strict. B – „Deontologia”, în sens strict, este ansamblul de reguli, de naturăsau de sorginte etică, aplicabile unei profesiuni, indiferent dacă există sau nu unmecanism sancționator care să asigure respectarea lor. C - – „Deontologia”, în sens

6larg, este ansamblul de reguli, de natură sau de sorginte etică, aplicabile uneiprofesiuni, receptate în dreptul pozitiv, precum şi mecanismul sancționator ataşat.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată.39. Apariția şi dezvoltarea deontologiei au fost determinate de:a. nevoia de încredere şi prestigiu a unui grup profesional, pentru a-şi puteaexercita în bune condiții funcția socială;b. voința statului;c. practica judiciară.40. Normele deontologice:a. nu diferă de normele etice general valabile;b. diferă de normele etice general valabile şi exclud aplicarea acestora;c. diferă de normele etice general valabile, însă nu le exclud.41. Nu este un element constitutiv al deontologiei, în sens strict:a. existența dreptului profesional;b. faptul că organelor profesiunii nu le este recunoscută competența de astabili norme deontologice;c. existența dreptului deontologic.42. O profesiune posedă o deontologie reală, dacă:a. este reglementată prin lege;b. respectarea regulilor deontologice este garantată printr-un mecanismsancționator intern;c. sunt întrunite ambele laturi ale deontologiei: obiectivă şi subiectivă.43. Aplicarea normelor deontologice internaționale revine:a. organizațiilor profesionale internaționale;b. organizațiilor profesionale naționale;c. statului.44. Este o valoare etică general valabilă:a. onestitatea;b. păstrarea secretului profesional;c. nediscriminarea între bolnavi.45. Este o valoare deontologică a mai multor profesiuni:a. onestitatea;b. păstrarea secretului profesional;c. nediscriminarea între bolnavi.46. Este o valoare deontologică specifică:a. onestitatea;b. păstrarea secretului profesional;c. nediscriminarea între bolnavi.47. „Prejudicierea onoarei”:

7a. este o noțiune nedeterminată;b. poate fi definită strict, prin texte normative;c. poate fi încadrată într-o ipoteză care să precizeze toate situațiile posibile.48. Are un caracter cominatoriu:a. blamul;b. mustrarea;c. avertismentul.49. Indicați cea mai gravă sancțiune dintre cele enumerate mai jos:a. suspendarea exercițiului profesiei;b. avertismentul;c. blamul.50. Textele care enumeră, pentru o profesie, sancțiunile disciplinare sunt:a. orientative;b. limitative;c. exemplificative.51. În cazul profesiunilor pentru care legislația nu impune o organizare națională:a. nu se pot constitui grupuri profesionale;b. grupurile profesionale se pot constitui în mod liber:c. respectarea regulilor de conduită profesională este asigurată de stat.52. Profesionistul sancționat pe nedrept de o jurisdicție profesională:a. nu se poate adresa instanței judiciare;b. poate cere instanței judiciare numai anularea sancțiunii;c. poate cere instanței judiciare atât anularea sancțiunii, cât şi acordarea dedespăgubiri.53. Dreptul deontologic nu cuprinde:a. reglementări prin care se stabilesc obligații pentru persoane care nu aparținprofesiei;b. reglementări privind jurisdicțiile profesionale;c. reglementări privind procedura de aplicare a sancțiunilor.54. Pentru aceeaşi faptă:a. se poate pronunța suspendarea exercițiului unei profesii, numai casancțiune disciplinară;b. se poate pronunța suspendarea exercițiului unei profesii, numai casancțiune penală;c. se pot pronunța două suspendări ale exercițiului unei profesii, una casancțiune disciplinară, cealaltă ca sancțiune penală, care se vor aplicaindependent una față de cealaltă.55. Prima formă a jurământului profesional pentru absolvenții facultăților de medicinăa fost adoptată:a. de conferința de la Versailles din 1921;b. de Reuniunea de la Geneva, din 1948, a Asociației Medicale Mondiale;c. prin Declarația de la Geneva, din 1975, a Asociației Medicale Mondiale.56. În sens restrâns, prin funcționari publici se înțelege:

8a. toate persoanele care prestează o activitate remunerată din fonduri publice;b. funcționarii de carieră din administrația publică;c. magistrații.57. Misiunea generală comună a funcționarilor publici este:a. servirea intereselor şefilor ierarhici;b. realizarea interesului general şi asigurarea serviciului public;c. realizarea intereselor partidului aflat la guvernare.58. Se dau propozițiile: A – Funcționarii publici apar odată cu prăbuşirea ImperiuluiRoman, pentru a servi principiul res-publica. B – În Franța, până în sec. XII, edificiulsocial s-a bazat pe legăturile personale şi contractuale. C – Legitimitatea acțiuniiadministrației publice este dată de realizarea interesului general.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;b. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată.59. Principiul care a deschis calea funcțiilor publice permanente, în Franța, este:a. principiul perpetuității;b. principiul unității domeniului regatului;c. principiul inalienabilității domeniului regatului.60. În Franța, promotorul separării finanțelor regelui de finanțele statului a fost:a. Richelieu;b. Colbert;c. Carnot.61. Se poate vorbi de deontologie în cazul:a. deputaților;b. senatorilor;c. magistraților.62. Sunt valorile specifice deontologiei judiciare:a. independența şi imparțialitatea judecătorilor;b. apărarea intereselor celui acuzat într-un proces;c. apărarea intereselor statului în cauzele pe care le judecă.63. Se dau propozițiile: A – Funcția socială a magistratului este de a impunesupremația legii, prin soluționarea litigiilor deduse judecății. B – Organelor corpuluimagistraților nu le este recunoscută competența de a sancționa încălcarea normelordeontologice. C – O caracteristică a deontologiei magistraților este exigențadeosebită față de conduita membrilor profesiunii.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată.

64. Judecătorii inamovibili:a. pot să desfăşoare activități de arbitraj în litigiile comerciale;b. pot fi transferați în interesul serviciului, fără acordul lor;c. nu pot fi avansați fără acordul lor.65. Funcția de magistrat nu este incompatibilă cu:a. unele activități didactice;b. mandatul parlamentar;c. funcția de ministru al justiției.966. Se dau propozițiile: A – Judecătorul poate refuza să judece pe motiv că legeaeste neclară. B – Judecătorii şi procurorii sunt obligați să-şi exprime public opinia cuprivire la procesele aflate în curs de desfăşurare. C – Judecătorii şi procurorii suntobligați să respecte secretul profesional.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;c. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.67. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din:a. 15 membri;b. 19 membri;c. 21 membri.68. Care dintre următoarele sancțiuni disciplinare este aplicabilă magistraților:a. atenționarea;b. avertismentul;c. votul de blam.69. Recursul împotriva sancțiunii aplicate magistratului de către Consiliul Superior alMagistraturii se soluționează de:a. Curtea Constituțională;b. Înalta Curte de Casație şi Justiție, în complet de 7 judecători;c. Înalta Curte de Casație şi Justiție, în complet de 9 judecători.70. Latura subiectivă a deontologiei administrative se poate realiza prin:a. elaborarea unui Cod deontologic cât mai amănunțit;b. multiplicarea sancțiunilor contravenționale;c. printr-un învățământ adecvat şi prin promovarea unei culturi corespunzătoareîn cadrul administrației publice.71. Profesionalizarea funcției publice atinge maturitatea :a. la sfârşitul sec. XIX;b. în a doua jumătate a sec. XX;c. la începutul sec. XXI.72. Organele cu caracter profesional ale corpurilor de funcționari publici au, deregulă, un rol:a. decizional;b. consultativ;

c. facultativ.1073. În cazul funcționarilor publici, competența aplicării sancțiunilor disciplinareaparține:a. conducerii instituției;b. jurisdicțiilor profesionale ;c. instanței de contencios administrativ.74. Principiul transparenței impune ca:a. administrația să respecte şi să asigure respectarea legii;b. administrația să nu opereze nici o discriminare;c. administrația să-şi motiveze actele.75. Încalcă în mod evident deontologia următoarea faptă a funcționarului public:a. întârzierea în efectuarea lucrărilor;b. întârzierea repetată de la serviciu;c. comportarea necorespunzătoare în familie, care aduce atingere onoareifuncționarului public.76. Se dau propozițiile: A – Funcția publică este un grup social alcătuit dinprofesionişti având aceeaşi specializare. B – Funcția publică este o profesiuneeterogenă. C – Nu există reguli generale comune privind accesul în funcția publicăde carieră.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;c. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C este falsă.77. Organizarea corpurilor de funcționari publici se realizează actualmente prin legicare poartă denumirea de:a. cod;b. statut;c. regulament.78. Se dă propoziția incompletă: „ Competența organelor profesiunii, din cadrulfuncției publice este... competența organelor profesiunilor liberale.” Alegeți dintrevariantele de completare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. mai largă decât;b. egală cu;c. mai restrânsă decât.79. Deontologia administrativă este:a. democratică;b. autoritară;c. anarhică.80. Organele profesiunii, din cadrul funcției publice:a. participă la aplicarea sancțiunilor disciplinare;b. au competența exclusivă de a aplica sancțiuni disciplinare;c. nu au nicio legătură cu aplicarea sancțiunilor disciplinare.

1181. Existența unor principii deontologice comune tuturor funcționarilor publici estedeterminată de:a. voința corpurilor de funcționari publici;b. misiunea socială a corpurilor de funcționari publici;c. Hotărârea nr.2/2007 a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.82. Este calificată ca abatere disciplinară a funcționarului public, fără naturădeontologică:a. comportarea necorespunzătoare în familie, care aduce atingere onoareifuncționarului public;b. comportarea în timpul serviciului care lezează prestigiul administrației;c. neglijența în efectuarea lucrărilor.83. În cazul funcționarului public, sancțiunea cea mai uşoară este:a. destituirea;b. avertismentul;c. suspendarea dreptului la avansare.84. Corpurile de funcționari publici:a. s-au organizat singure şi singure se organizează şi în prezent;b. s-au organizat singure şi la un moment dat statul le-a recunoscutorganizarea, prin acte normative;c. s-au organizat, de la început, de către autoritățile publice.85. Profesionalizarea funcționarilor publici începe atunci când accesul în anumitefuncții publice:a. se face pe criterii de rudenie;b. se face pe criterii politice;c. începe să fie condiționat de deținerea unei diplome de studii.86. Se dă propoziția incompletă: „ Accesul în funcția publică de carieră se face dupăreguli generale, care au în vedere...” Alegeți dintre variantele de completare de maijos pe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. sexul;b. cetățenia şi domiciliul;c. susținerea unui examen sau concurs.87. Sintagma „autoritate a administrației publice” evocă:a. instanțele judiciare;b. o structură administrativă cu activitate preponderent de decizie;c. o structură administrativă cu activitate preponderent de serviciu public.88. Sintagma „instituție a administrației publice” evocă:a. instanțele judiciare;b. o structură administrativă cu activitate preponderent de decizie;c. o structură administrativă cu activitate preponderent de serviciu public.89. Între sistemul politic şi sistemul administrativ:a. nu există nicio legătură;b. nu există zone de interferență;c. există o conexiune indisolubilă.

1290. Activitatea de administrație publică se desfăşoară, de regulă:a. de pe poziții de egalitate față de particulari;b. de pe poziții de autoritate față de particulari;c. de pe poziții de subordonare față de particulari.91. Regim de putere publică înseamnă:a. capacitatea de a încheia contracte civile;b. capacitatea de a presta servicii comerciale;c. capacitatea de a emite acte unilaterale obligatorii.92. Sistemul politic este:a. ansamblul partidelor politice;b. totalitatea instituțiilor politice;c. ansamblul format din instituțiile politice şi relațiile dintre ele.93. Este un principiu specific deontologiei judiciare:a. principiul competenței profesionale;b. respectarea prezumției de nevinovăție;c. asigurarea continuității serviciului public.94. Este un principiu specific deontologiei judiciare:a. proporționalitatea măsurilor coercitive;b. principiul competenței profesionale;c. asigurarea continuității serviciului public.95. Nu fac parte din categoria funcționari publici, în sens larg:a. şeful statului;b. parlamentarii;c. avocații.96. Sunt funcționari publici, în sens larg:a. avocații;b. notarii publici;c. militarii.97. Istoria funcționarilor publici este:a. o fațetă a istoriei statului;b. o latură a istoriei filozofiei;c. un fenomen de sine stătător.98. În Franța, până în sec. XII:a. problemele regatului erau tratate în regim de drept public;b. regalitatea era o funcție politică;c. autoritatea regelui era de natură patrimonială.99. Potrivit principiului inalienabilității domeniului regatului, apărut în Franța laînceputul sec. XIV:a. regatul nu poate fi împărțit;b. regele nu poate înstrăina teritoriul regatului;c. regele nu poate înstrăina prerogativele regalității.

100. Este un principiu deontologic comun tuturor categoriilor de funcționari dinadministrația publică:a. asigurarea dreptului la apărare;b. promovarea imparțialității justiției;c. principiul transparenței.13101. Calitatea de boierie este desființată de :a. Regulamentele Organice;b. Convenția de la Paris din 1858;c. Constituția din 1866.102. Prima dispoziție constituțională care impunea adoptarea unei legi privindcondițiile de admisibilitate şi de avansare în funcțiile administrației publice seregăseşte în :a. Statutul lui Cuza;b. Constituția din 1866;c. Constituția din 1923.103. Statutul general al funcționarilor publici a fost adoptat, după Revoluție, prin :a. Ordonanță de urgență;b. Lege dezbătută în Parlament;c. Lege adoptată ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în fațaParlamentului.104. Nu este o condiție generală de acces în funcția publică, potrivit actualeiConstituții:a. condiția de a avea cetățenia română;b. condiția de a avea exclusiv cetățenia română;c. condiția de a avea domiciliul în România.105. Potrivit actualului Statut, funcțiile publice se împart în categoria înalțilorfuncționari publici, categoria funcționarilor publici de conducere şi categoriafuncționarilor publici de execuție, utilizând drept criteriu:a. nivelul studiilor;b. nivelul atribuțiilor;c. specificitatea atribuțiilor.106. Agenția Națională a Funcționarilor Publici funcționează:a. în subordinea Guvernului;b. în subordinea Ministerului Administrației şi Internelor;c. ca organ autonom care se subordonează numai legii.107. Potrivit Statutului actual al funcționarilor publici, nu implică exercițiulprerogativelor de putere publică următoarele activități:a. de protocol;b. de gestionare a resurselor umane;c. de audit public intern.108. Potrivit Statutului actual al funcționarilor publici, implică exercițiul prerogativelorde putere publică următoarele activități:a. realizarea de activități în conformitate cu strategia de informatizare aadministrației publice;

. activitățile de secretariat;c. activitățile de gospodărire.14109. Funcțiile publice se împart în trei clase, potrivit criteriului:a. specificității atribuțiilor;b. nivelului studiilor;c. nivelului atribuțiilor.110. Obligația de imparțialitate impune funcționarului ca:a. în exercitarea atribuțiilor de serviciu să se abțină de la exprimarea saumanifestarea convingerilor sale politice sau religioase;b. în afara serviciului să se abțină de la exprimarea opiniilor personale cu privirela autoritățile publice;c. în viața particulară să nu comită gesturi care să provoace scandal sau disprețpublic.111. Dreptul la carieră semnifică:a. apărarea împotriva defăimării;b. posibilitatea de a avansa în funcție, potrivit meritelor personale;c. accesul la funcțiile de conducere, pe baza relațiilor politice.112. Funcția publică nu poate fi cumulată, potrivit Statutului actual, cu:a. un mandat eligibil;b. activitatea de cercetare ştiințifică;c. activitatea de creație literar-artistică.113. Reglementările privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentruocuparea funcțiilor publice se bazează pe selecția:a. după merit;b. după sex;c. după apartenență politică.114. Potrivit Statutului funcționarilor publici, modalitatea de învestire în funcțiapublică este :a. alegerea directă;b. numirea;c. încheierea unui contract de muncă.115. Forma scrisă a actului de numire într-o funcție publică este o condiție :a. ad probationem;b. ad validitatem;c. facultativă.116. Nu este o condiție de participare la concursul pentru ocuparea funcției de şefserviciu:a. vechimea în specialitatea studiilor de minimum 4 ani;b. deținerea unei funcții publice din clasa I;c. îndeplinirea cerințelor specifice prevăzute în fişa postului.117. Detaşarea se poate dispune:a. pentru cel mult 60 de zile calendaristice, fără nici o excepție;b. pentru cel mult 6 luni, fără nici o excepție;

15c. pentru cel mult 6 luni, ca regulă, perioadă care poate fi depăşită, pe cale deexcepție, cu acordul scris al funcționarului.118. Raportul de serviciu se suspendă de drept:a. prin eliberare din funcția publică;b. prin destituire din funcția publică;c. pe perioada în care funcționarul este arestat preventiv.119. Cea mai uşoară sancțiune disciplinară care poate fi aplicată funcționaruluipublic, potrivit actualului Statut, este:a. avertismentul;b. mustrarea;c. mustrarea scrisă.120. Sancțiunea disciplinară se poate aplică funcționarului public:a. în termen de cel mult 3 luni de la data săvârşirii abaterii;b. în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii abaterii;c. în termen de cel mult un 2 ani de la data săvârşirii abaterii.121. În cazul înalților funcționari publici sancțiunile disciplinare se aplică de:a. titularul dreptului de numire;b. comisia de disciplină;c. o comisie specială, constituită din 5 înalți funcționari publici, prin dispoziție aprimului-ministru.122. Principiul celerității procedurii, care stă la baza activității comisiilor de disciplină,semnifică:a. prezumția că funcționarul este nevinovat, atâta timp cât vinovăția sa nu afost dovedită;b. obligația comisiei de a proceda fără întârziere la soluționarea cauzei;c. stabilirea unui raport corect între gravitatea abaterii şi gravitatea sancțiuniiaplicate.123. Reabilitarea operează, în cazul destituirii:a. în termen de un an de la data aplicării;b. în termen de 7 ani de la data aplicării;c. niciodată.124. Se dau propozițiile: A – Împotriva sancțiunii „mustrare scrisă”, funcționarul publicnu se poate adresa instanței de contencios administrativ. B – Pentru o abateredisciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară. C – Refuzulfuncționarului public de a semna o declarație privitoare la abaterea imputatăîmpiedică aplicarea sancțiunii disciplinare.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă.125. Se dau propozițiile: A – Funcționarul public sancționat şi reabilitat se considerăcă nu a fost sancționat niciodată. B – Răspunderea civilă a funcționarului public nu

16operează în cazul nerestituirii, în termenele legale, a sumelor ce i s-ai acordatnecuvenit. C – Răspunderea disciplinară a funcționarului public se poate cumula curăspunderea civilă şi cu cea penală.Alegeți varianta corectă:a. propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C este falsă;b. propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă;c. propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă.126. Încălcarea cu vinovăție de către funcționarii publici a îndatoririlorcorespunzătoare funcției pe care o dețin atrage:a. răspunderea disciplinară;b. răspunderea contravențională;c. răspunderea civilă.127. Comiterea de către un funcționar public a unei contravenții, în timpul şi înlegătură cu serviciul, angajează:a. răspunderea disciplinară;b. răspunderea contravențională;c. răspunderea civilă.128. Nererstituirea de către un funcționar public a sumelor ce i s-au acordatnecuvenit atrage:a. răspunderea disciplinară;b. răspunderea contravențională;c. răspunderea civilă.129. Săvârşirea unei infracțiuni de către un funcționar public, în timpul serviciului sauîn legătură cu serviciul, atrage:a. răspunderea disciplinară;b. răspunderea contravențională;c. răspunderea penală.130. Dacă un funcționar public a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiuniide fals, conducătorul autorității va dispune:a. destituirea funcționarului public;b. suspendarea funcționarului public;c. transferarea funcționarului public.131. Răspunderea disciplinară a funcționarului public nu se poate cumula cu:a. răspunderea penală;b. răspunderea civilă;c. răspunderea contravențională.132. Este o sancțiune disciplinară aplicabilă funcționarului public:a. suspendarea dreptului de promovare pentru o perioadă de 3 ani;b. suspendarea dreptului de promovare pentru o perioadă de 5 ani;c. suspendarea dreptului de promovare pentru o perioadă de 6 luni.133. Este o sancțiune disciplinară aplicabilă funcționarului public:a. retrogradarea în funcție pentru o perioadă de până la un an;b. retrogradarea în funcție pentru o perioadă de până la 3 ani;

c. retrogradarea definitivă în funcție.17134. Se dă propoziția incompletă: „La individualizarea sancțiunii disciplinare aplicatefuncționarului public se va ține seama de...” Alegeți dintre variantele de completarede mai jos pe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. nivelul studiilor;b. comportarea generală în timpul serviciului;c. împrejurările în care a fost săvârşită abaterea.135. Conducătorul autorității poate aplica direct următoarea sancțiune:a. destituirea din funcție;b. diminuarea drepturilor salariale cu 20% pe două luni;c. mustrarea scrisă.136. Nu este o condiție necesară pentru aplicarea sancțiunii disciplinare în cazul unuifuncționar public:a. semnarea unei declarații privitoare la abaterea imputată, de cătrefuncționarul public învinuit;b. cercetarea prealabilă a faptei imputate;c. convocarea, pentru audiere, a funcționarului public.137. Comisia de disciplină se constituie:a. printr-o hotărâre a sindicatului funcționarilor publici;b. printr-un act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice;c. printr-o decizie a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.138. Potrivit principiului garantării dreptului la apărare, care stă la baza activitățiicomisiilor de disciplină:a. funcționarul public în cauză are dreptul de a fi audiat şi de a prezentadovezi în apărarea sa;b. funcționarul public în cauză este considerat nevinovat, atâta timp câtvinovăția sa nu a fost demonstrată;c. comisia de disciplină are obligația de a proceda fără întârziere lasoluționarea cauzei.139. Potrivit principiului contradictorialității, care stă la baza activității comisiilor dedisciplină:a. pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiunedisciplinară;b. trebuie respectat un raport corect între gravitatea abaterii săvârşite şisancțiunea disciplinară propusă;c. persoanele aflate pe poziții divergente trebuie să aibă asigurată posibilitateade a se exprima cu privire la orice fapt care are legătură cu abatereadisciplinară.140. Sesizarea comisiei de disciplină se poate face în termen de maximum:a. 6 luni de la data săvârşirii faptei;b. un an şi 6 luni de la data săvârşirii faptei;c. 2 ani de la data săvârşirii faptei;141. Împotriva sancțiunii aplicate, funcționarul public nemulțumit se poate adresa:a. organului ierarhic superior;

18b. instanței specializate în litigii de muncă;c. instanței de contencios administrativ.142. Cazierul administrativ cuprinde;a. antecedentele contravenționale ale funcționarului public;b. toate sancțiunile disciplinare aplicate funcționarului public;c. toate sancțiunile disciplinare aplicate funcționarului public şi care nu au fostradiate.143. Delegarea se caracterizează prin schimbarea:a. locului de desfăşurare a activității;b. funcției;c. salariului.144. Detaşarea se dispune:a. în interesul funcționarului public;b. în interesul autorității sau instituției publice în care urmează să îşidesfăşoare activitatea funcționarul;c. în interesul autorității sau instituției publice în care este încadratfuncționarul.145. Funcționarul public nu poate refuza delegarea dacă se află în următoareasituație:a. graviditate;b. îşi creşte singur copilul minor;c. este singurul întreținător de familie.146. Pe timpul detaşării în altă localitate, autoritatea sau instituția publică beneficiarăeste obligată să suporte:a. costul integral al transportului funcționarului în localitatea de domiciliu, dus– întors, cel puțin o dată pe săptămână;b. costul integral al transportului funcționarului în localitatea de domiciliu, dus– întors, cel puțin o dată pe lună;c. costul integral al transportului funcționarului în localitatea de domiciliu, dus –întors, cel puțin o dată pe trimestru.147. Transferul nu se poate face:a. într-o funcție publică superioară;b. într-o funcție publică echivalentă;c. într-o funcție publică inferioară.148. Mutarea definitivă a funcționarului public într-o altă funcție din cadrul altuicompartiment se poate face:a. pe o funcție publică dintr-o clasă superioară;b. pe o funcție publică din aceeaşi clasă;c. pe o funcție publică dintr-o clasă inferioară.149. Trecerea temporară pe o funcție de conducere se poate face pe o perioadă demaximum:a. 3 luni;b. 6 luni;c. un an.

19150. Sunt supuşi mobilității:a. funcționarii publici de execuție;b. funcționarii publici de conducere;c. înalții funcționari publici.151.Suspendarea de drept a raportului de serviciu se produce:a. pentru perioada în care funcționarul este în concediu pentru incapacitatetemporară de muncă;b. pe perioada concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2ani;c. pentru participarea la campania electorală.

GRILE - DREPT ADMINISTRATIV ILICENłĂ 20101.În doctrina actuală, noŃiunile de administraŃie publică şi administraŃie de stat sunt:a. echivalenteb. noŃiunea de administraŃie publică este inclusă în noŃiunea de administraŃie de statc. noŃiunea de administraŃie de stat este inclusă în noŃiunea de administraŃie publică.2.În sens organic, administraŃia publică reprezintă:a. activitatea de organizare a executării şi executare în concret a legiib. un ansamblu de autorităŃi publice prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinirelegile sau în limitele legii, se prestează servicii publicec. instrumentul prin care puterea politică aflată la conducerea unei Ńări stabileşte decizii obligatoriipentru cetăŃenii săi.3. Egalitatea în faŃa serviciului public presupune:a. că serviciul public este o activitate neîntreruptă, datorită caracterului permanent al nevoilorsociale ce trebuie satisfăcuteb. că serviciul public este o activitate supusă unui regim juridic de drept publicc. că toŃi cetăŃenii, în mod nediferenŃiat, au acces la serviciul public şi sunt îndreptăŃiŃi la prestaŃiilepe care acesta le oferă.4.Ce se înŃelege prin dreptul de apreciere sau puterea discreŃionară a administraŃiei ?a. depăşirea limitelor competenŃei organului administraŃiei publiceb. abuzul de puterec. marja de libertate lăsată la aprecierea celui chemat să aplice legea, pentru a ajunge la scopulstabilit de legiuitor.5.O structură înfiinŃată de stat care desfăşoară preponderent o activitate de serviciu public este ca natură:a. o instituŃie de utilitate publicăb. o instituŃie publicăc. un stabiliment public.8.O structură dotată cu o competenŃă decizională semnificativă care exercită prerogative de putere publicăpentru satisfacerea interesului public este ca natură:a. o autoritate publicăb. o instituŃie de utilitate publicăc. o instituŃie publică7.În ConstituŃia României republicată, principiul separaŃiei puterilor în stat este:a. sugerat implicitb. consacrat expresc. ignorat.8.Curtea de Conturi reprezintă:a. o autoritate publică cu atribuŃii de control privind gestiunea banului publicb. o autoritate administrativă autonomă cu atribuŃii jurisdicŃionalec. un organ politico-jurisdicŃional.

9.Care sunt cele trei tipuri de acte administrative care pot fi atacate în contencios administrativ potrivit art.52din ConstituŃia republicată ?a. actele de autoritate, actele de gestiune, actele administrative cu caracter internb. actele administrative ale autorităŃilor administraŃiei publice, actele administrative ale altor autorităŃipublice ce desfăşoară o activitate administrativă subsecventă activităŃii lor principale, acteleadministrative ale unor persoane juridice de drept privat autorizate să realizeze servicii publicec. actele administrative ale Guvernului, ale administraŃiei ministeriale şi ale administraŃiei extraministeriale.10.Care sunt cele trei teorii dezvoltate în doctrina postbelică cu privire la sfera de întindere a dreptuluiadministrativ ?a. teoria unicităŃii, teoria dublei naturi juridice şi teoria subsidiarităŃiib. teoria pluralităŃii, teoria dublei naturi juridice şi teoria subsidiarităŃiic. teoria unicităŃii, teoria triplei naturi juridice şi teoria subsidiarităŃii.11.Ce condiŃii trebuie să îndeplinească tratatul internaŃional pentru a fi izvor al dreptului administrativ?a. să fie de aplicaŃie directă, nemijlocită; să conŃină norme de drept administrativb. să fie de aplicaŃie directă, nemijlocită; să fie ratificat conform dispoziŃiilor constituŃionale, săconŃină norme de drept administrativc. să fie de aplicaŃie directă, nemijlocită; să fie ratificat conform dispoziŃiilor constituŃionale.12. Izvoarele nescrise ale dreptului administrativ sunt:a. obiceiul, jurisprudenŃa, principiile generale ale dreptuluib. obiceiul şi jurisprudenŃac. obiceiul şi principiile generale ale dreptului.13.În cazul raportului de drept administrativ:a. ambele subiecte sunt întotdeauna, autorităŃi ale administraŃiei publiceb. unul dintre subiecte este întotdeauna un purtător al autorităŃii publicec. ambele subiecte sunt întotdeauna, persoane juridice de drept public.14. SancŃiunea normei de drept administrativ, în sens restrâns are în vedere :a. urmările nefavorabile ce intervin în cazul nerespectării dispoziŃieib. măsurile de stimulare, de cointeresare a subiectului în vederea promovării conduitei prescrisec. atât consecinŃele nerespectării dispoziŃiei, cât şi măsurile de stimulare a subiectului în vedereapromovării conduitei prescrise.15.AdministraŃia publică locală de bază cuprinde:a. autorităŃile administraŃiei publice locale situate cel mai aproape de cetăŃenib. autorităŃile administraŃiei publice locale situate la nivelul unităŃilor administrativ-teritorialeintermediarec. organele administraŃiei de stat din teritoriu organizate în unităŃile administrativ-teritoriale de bază.16.DistincŃia dintre organe ale administraŃiei publice alese şi organe ale administraŃiei publice numite seîntemeiază pe următorul criteriu de clasificare:a. modul de compunere al conducerii lorb. competenŃa materialăc. modul de desemnare.17. AdministraŃia publică locală se compune din:a. administraŃia de stat în teritoriu şi administraŃia intermediarăb. administraŃia locală de bază şi administraŃia locală intermediarăc. administraŃia centrală şi administraŃia locală.

18. CompetenŃa desemnează:a. capacitatea unui organ al administraŃiei publice de a sta în justiŃieb. aptitudinea unui organ al administraŃiei publice de a fi subiect de dreptc. ansamblul atribuŃiilor stabilite de ConstituŃie sau lege ce conferă drepturi şi obligaŃii pentru adesfăşura în nume propriu şi în realizarea puterii publice o anumită activitate administrativă.19. În procedura de învestitură a Guvernului, Preşedintele României are rolul de a:a. numi candidatul la funcŃia de prim-ministrub. desemna în calitate de prim-ministru, pe preşedintele partidului majoritar în Parlamentc. desemna candidatul la funcŃia de prim-ministru şi de a numi Guvernul pe baza votului deîncredere acordat de Parlament.20. Potrivit ConstituŃiei, Preşedintele României exercită funcŃia de mediere între:a. puterile statului, precum şi între stat şi societateb. Parlament şi Guvernc. autorităŃile administraŃiei publiced. Guvern şi autorităŃile publice.21. În situaŃia în care a cerut reexaminarea unei legi de către Parlament, Preşedintele este obligat să opromulge în termen de:a. 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminareb. 10 zile de la data la care a solicitat reexaminareac. 10 zile de la data la care a primit decizia CurŃii ConstituŃionale, prin care i s-a confirmatconstituŃionalitatea legii.22.Întrucât Preşedintele României prezidează şedinŃele Consiliului Superior al Magistraturii la care participă,reiese că acesta:a. este membru al C.S.M.b. participă la adoptarea hotărârilor C.S.M.c. poate doar să participe la şedinŃele C.S.M.23. Acordarea votului de încredere de către Parlament presupune:a. votul majorităŃii parlamentarilorb. votul majorităŃii parlamentarilor prezenŃic. votul a două treimi dintre parlamentari.24.Potrivit ConstituŃiei României republicată, Guvernul răspunde politic numai în faŃa:a. Preşedinteluib. Parlamentuluic. CurŃii ConstituŃionale.25.Potrivit ConstituŃiei României republicată, administraŃia publică locală în România se întemeiază peurmătoarele principii de bază:a. descentralizarea, autonomia locală şi deconcentrarea serviciilor publiceb. descentralizarea administrativă şi descentralizarea politicăc. deconcentrarea administrativă şi federalismul.26. Legea privind administraŃia publică locală adaugă următoarele principii aplicabile administraŃiei publicelocale la cele prevăzute de ConstituŃie:a. proporŃionalitatea şi transparenŃab. motivarea şi subsidiaritateac. eligibilitatea, legalitatea şi consultarea cetăŃenilor în problemele locale de interes deosebit.

27. Prefectul este:a. reprezentantul Guvernului în teritoriub. reprezentantul Parlamentului în teritoriuc. reprezentantul Preşedintelui în teritoriu.28. Una din trăsăturile esenŃiale al regimului semi-prezidenŃial este următoarea:a. preşedintele este desemnat de către prefectb. executivul este bicefalc. guvernul răspunde numai în faŃa preşedintelui pentru întreaga activitate29. Este o atribuŃie a Preşedintelui României în raport cu puterea legiuitoare:a. declararea mobilizării totale sau parŃiale a forŃelor armateb. numirea pe post a magistraŃilor, la propunerea C.S.M.c. acreditarea misiunilor diplomatice.30. În România Guvernul are:a. numai un rol politicb. numai un rol administrativc. un rol politic şi administrativ.31. Votul de încredere al Parlamentului trebuie să vizeze:a. numai persoana primului-ministrub. membrii Guvernului, fără persoana primului ministruc. toată echipa guvernamentală, incluzând primul ministru şi programul de guvernare.32. Candidatul la funcŃia de prim ministru:a. trebuie să fie membru al unui partid politicb. poate fi şi un tehnocratc. nu trebuie să primească votul de încredere din partea Parlamentului.33.În mod normal, Guvernul României îşi exercită mandatul în plenitudinea sa, până la data:a. retragerii de către Parlament a încrederii acordateb. validării alegerilor parlamentare generalec. depunerii jurământului de către membrii noului Guvern.34. Pentru suspendarea Preşedintelui României este necesar avizul consultativ al:a. CurŃii de Conturib. Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃiec. CurŃii ConstituŃionale.35. Mesajele Preşedintelui României pot fi prezentate:a. numai în formă scrisăb. numai în formă oralăc. atât în formă scrisă cât şi în formă orală.36. În cazul în care Preşedintele României a cerut urmărirea penală a unui membru al Guvernului, acesta:a. va fi suspendat din funcŃie , la propunerea primului-ministrub. va fi demis din funcŃiec. poate fi suspendat din funcŃie.37. OrdonanŃele de urgenŃă ale Guvernului:a. intervin numai în domeniul legii organiceb. nu pot afecta drepturile electoralec pot fi adoptate atât în situaŃii obişnuite, cât şi în situaŃii extraordinare

38. Care sunt principiile specifice administraŃiei publice locale:a. descentralizării, deconcentrării şi autonomiei localeb. numai principiile autonomiei locale şi consultării cetăŃenilor în probleme locale de interes deosebitc. principiul legitimităŃii, descentralizării şi consultării cetăŃenilor.39. Presupune un transfer de competenŃe de natură administrativă de la nivel central la nivel local:a. descentralizareab. federalismulc. deconcentrarea.40. Principiul consultării cetăŃenilor în probleme locale de interes deosebit este menit:a. să confere echilibru la nivelul autorităŃilor administraŃiei publice localeb. să asigure consolidarea democraŃiei la nivel localc. să asigure egalitate între cetăŃeni.41. Consultarea cetăŃenilor se realizează prin:a. referendum localb. scrutin electoralc. alegeri locale.42. Nu poate fi aleasă consilier judeŃean persoana fizică care:a. este cetăŃean român cu drept de votb. a împlinit vârsta de 23 de anic. are reşedinŃa pe teritoriul unităŃii administrativ-tertoriale în care urmează să fie aleasă.43. Consiliul local poate fi dizolvat de drept:a. dacă nu a adoptat în 3 şedinŃe ordinare consecutive nicio hotârâreb. dacă numărul consilierilor se reduce sub două treimi şi nu poate fi completat prin supleanŃic. prin referendum naŃional.44. Preşedintele consiliului judeŃean este desemnat prin:a. sufragiu universal directb. de către consiliul judeŃean cu o majoritate absolutăc. de către consilul judeŃean cu o majoritate calificată de două treimi.45. Introducerea de către prefect a acŃiunii în contencios administrativ are întotdeauna ca efect:a.suspendarea actului atacatb. anularea actului atacatc. revocarea actului atacat46. Potrivit legii, constituirea consiliului judeŃean se face în termen de:a. 10 zile de la data desfăşurării alegerilor localeb. 20 zile de la data desfăşurării alegerilor localec. 25 zile de la data desfăşurării alegerilor locale47. Potrivit ConstituŃiei României republicată, Guvernul este alcătuit din:a. prim-ministru, miniştrii de stat, miniştri şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organicăb. prim-ministru, miniştri şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organicăc. prim-ministru, miniştri, miniştri delegaŃi cu însărcinări speciale pe lângă primul-ministru şi alŃimembri stabiliŃi prin lege organică.

48. Legea privind administraŃia publică locală adaugă următoarele principii aplicabile administraŃiei publicelocale la cele prevăzute de ConstituŃie:a. proporŃionalitatea şi transparenŃab. motivarea şi subsidiaritateac. eligibilitatea, legalitatea şi consultarea cetăŃenilor în problemele locale de interes deosebit.49. Între prefecŃi, pe de-o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeŃene şi preşedinŃiiacestora, pe de altă parte:a. nu există raporturi de subordonareb. există raporturi de subordonarec. există raporturi de participare.50. Preşedintele consiliului judeŃean este ales:a. pe un mandat de 4 ani, prin vot universal, direct, egal şi secretb. în fiecare şedinŃă, prin votul deschis al membrilor consiliului judeŃeanc. o dată la 3 luni, prin votul deschis al membrilor consiliului judeŃean.51. Prefectul este:a. funcŃionar public de conducereb. înalt funcŃionar publicc. un reprezentant diplomatic .52. Mandatul consiliului judeŃean poate fi prelungit:a. cu încă jumătate din durata sa iniŃială, potrivit legiib. în caz de război sau catastrofă, prin lege organicăc. numai cu acordul premierului în exerciŃiu.53. Numărul membrilor consiliului judeŃean se stabileşte în funcŃie de:a. numărul locuitorilor judeŃului, raportat de Institutul NaŃional de Statistică la data de 1 ianuarie aanului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerileb. numărul de localităŃi din judeŃul respectivc. numărul actelor normative adoptate în mandatul anterior.54. FuncŃia de administrator public este inspirată din sistemul anglo-saxon, din funcŃia de:a. city administratorb. city managerc. city chief.55. FuncŃia de administrator public:a. este prevăzută de textul constituŃionalb. nu este prevăzută de textul constituŃionalc. este prevăzută atât de textul constituŃional cât şi de legislaŃia în vigoare.56. FuncŃia de administrator public se regăseşte:a. numai la nivelul oraşelorb. exclusiv la nivelul judeŃelorc. la nivelul comunelor, oraşelor şi judeŃelor.57. Secretarul comunei, oraşului, municipiului, judeŃului este:a. funcŃionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrativeb. nu este funcŃionar publicc. este ales prin sufragiu direct.

58. Coform legislaŃiei în vigoare, municipiile reşedinŃă de judeŃ au:a. un primar şi un viceprimarb. un primar şi doi viceprimaric. un primar şi patru viceprimari.59. Candidatul la funcŃia de primar nu trebuie să aibă funcŃia de:a. profesor universitarb. magistrat – judecător sau procurorc. cadru didactic preuniversitar.60. În raport cu Consiliul Suprem de Apărare al łării, Preşedintele României:a. poate doar să participe la şedinŃele acestuiab. îi numeşte preşedintelec. este el însuşi preşedintele acestuia.61. Sunt izvoare nescrise de drept administrativ:a. cutuma, jurisprudenŃa, tratatele internaŃionaleb. cutuma, doctrina, jurisprudenŃac. ConstituŃia, legile constituŃionale, legile organice şi cele ordinare.62. Care sunt cele trei teze care fac referire la obiectul dreptului administrativ:a. teza unităŃii, teza subsidiarităŃii, teza dublei naturi juridiceb. teza unicităŃii, teza subsidiarităŃii, teza secundarităŃiic. teza unicităŃii, teza subsidiarităŃii, teza dublei naturi juridice.63. Interesul public este influenŃat de:a. globalizareb. tendinŃele autorităŃilor publice localec. sistemul politic existent.64. AdministraŃia publică este legată şi de puterea judecătorească deoarece:a. administraŃia publică este subordonată puterii judecătoreştib. administraŃia publică pune în aplicare hotărârile date de puterea judecătoreascăc. puterea judecătorească este parte din administraŃie.65. Serviciul public reprezintă:a. puterea exorbitantă de care dispune administraŃia publicăb. necesităŃile spirituale şi materiale ale societăŃii la un anumit momentc. o activitate cu caracter continuu şi regulat prin care se aduc la îndeplinire interese generale.66. Legile constituŃionale reprezintă:a. legi de modificare a sistemului electivb. legi de revizuire a ConstituŃieic. legi privind organizarea referendumului67. Cutuma sau obiceiul juridic reprezintă:a. o practică desfăşurată de o colectivitate umană pe o perioadă scurtă de timpb. o practică exercitată pe o perioadă îndelungată de timp, devenită obligatorie prin repetitivitatec. o regulă de conduită care ia naştere prin voinŃa legiuitorului.

68. Potrivit tezei subsidiarităŃii:a. dreptul administrativ este singura ramură de drept aplicabilă administraŃiei publiceb. dreptul administrativ se aplică şi activităŃilor de natură administrativă desfăşurate de alte autorităŃipublice decât cele din sfera activităŃii executivec. dreptul administrativ se aplică administraŃiei publice alături de norme specifice altor norme de drept.69. În România, administraŃia publică şi administraŃia de stat s-au suprapus:a. în perioada regimului democratic de după 1990b. în perioada interbelicăc. în perioada postblică70. Dizolvarea Parlamentului nu poate avea loc:a. în ultimul an al mandatului Preşedinteluib. în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedinteluic. în cazul unui al doilea mandat succesiv al Preşedintelui71. Acordarea graŃierii individuale este o atribuŃie exclusivă a:a. Preşedinteluib. Parlamentuluic. Guvernului72. Pentru a fi un izvor scris de drept administrativ, tratatul internaŃional trebuie să fie:a. de aplicaŃie directă, nemijlocităb. ratificat de Guvernul Românieic. în conformitate cu ConstituŃia Europeană73. Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:a. încălcarea dispoziŃiilor constituŃionale şi legaleb. săvârşirea unei contravenŃiic. punerea sub acuzare pentru înaltă trădare74. Fapta de înaltă trădare:a. nu este definită de Codul penal în vigoareb. este definită de Codul penal în vigoarec. este definită doar de textul ConstituŃiei revizuite75. Solicitarea votului de învestitură a candidatului desemnat la funcŃia de prim-ministru se face în termende:a. 10 zile de la desemnareb. 20 de zile de la desemnarec. 30 de zile de la desemnare.76. FuncŃia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:a. orice altă funcŃie de autoritate publicăb. orice altă funcŃie de autoritate, cu excepŃia celei de senator sau deputatc. funcŃiile de senator sau deputat.77. IdentificaŃi care dintre următoarele autorităŃi au un caracter autonom:a. consiliul local şi consiliul judeŃeanb. serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale de specialitatec. prefectul.

78. AdministraŃia publică are următoarele roluri:a. executarea legii şi prestarea de servicii publice, în limitele legiib. executarea legii şi elaborarea de acte normativec. executarea legii şi soluŃionarea de litigii.79. Între noŃiunile de executiv şi administraŃie publică este o corelaŃie:a. de la întreg la parteb. de la parte la întregc. sunt sinonime.80. Dreptul administrativ ca ramură de drept aparŃine:a. dreptului publicb. dreptului privatc. dreptului romano-germanic.81. Dreptul administrativ este ramura de drept public care reglementează raporturile conflictuale dintre:a. administraŃia publică activă şi persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitimeb. administraŃia publică activă şi persoanele vătămate numai în drepturile lorc. administraŃia publică activă şi persoanele vătămate numai în interesele lor legitime.82. De regulă, legea intră în vigoare:a. de la data publicării în Monitorul Oficialb. la 2 zile de la data publicării în Monitorul Oficialc. la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.83. Legea dispune:a. întotdeauna numai pentru viitorb. şi pentru trecut, numai în cazul legii penale mai favorabilec. pentru viitor dar şi pentru trecut, numai în cazul legii penale sau contravenŃionale mai favorabile.84. Hotărârile cu caracter militar adoptate de Guvern:a. se publică în Monitorul Oficial al Românieib. se comunică numai persoanelor interesatec. se comunică numai instituŃiilor interesate.85. OrdonanŃele obişnuite, emise în baza unei legi speciale de abilitare pot fi adoptate:a. numai în perioada în care Parlamentul se află în vacanŃăb. numai în perioada în care Parlamentul se află în sesiunec. atât în perioada vacanŃei parlamentare cât şi în perioada în care Parlamentul se află în sesiune.86. În cazul ordonanŃei de urgenŃă, Guvernul primeşte:a. abilitare expresă de la Parlamentb. abilitare de la legiuitorul constituantc. abilitare de la Preşedintele României.87. Prefectul emite:a. dispoziŃiib. ordine cu caracter normativ şi individualc. decizii.

88.Hotărârile Consiliului judeŃean se semnează:a. numai de către preşedintele acestuiab. numai de către secretarul acestuia, pentru legalitatec. de preşedintele consiliului judeŃean şi se contrasemenează de secretarul judeŃului.89. În situaŃia în care există neconcordanŃe între legile interne şi reglementările internaŃionale la careRomânia este parte, în materia drepturilor omului se aplică:a. întotdeauna legile interneb. reglementările internaŃionale chiar dacă ConstituŃia sau legile interne conŃin dispoziŃii maifavorabilec. reglementările internaŃionale, cu excepŃia cazului în care ConstituŃia sau legile interne conŃindispoziŃii mai favorabile.90. Ipoteza normei de drept administrativ poate face referire la:a. împrejurările, condiŃiile, situaŃiile în care se aplică norma juridică, subiectele de dreptb. drepturile şi obligaŃiile părŃilorc. consecinŃele nerespectării normei.91. Sunt exceptate de la obligativitatea publicării în Monitorul Oficial:a. hotărârile cu caracter militar care se comunică doar instituŃiilor interesateb. ordonanŃele cu caracter militar care se comunică doar instituŃiilor interesatec. deciziile primului ministru.92. Adoptarea moŃiunii de cenzură poate avea ca urmare:a. retragerea încrederii Guvernului în exerciŃiu de către Parlamentb. retragerea încrederii primului ministru de către Parlamentc. înlăturarea unor miniştrii din Guvernul în exerciŃiu93. Hotărârile de Guvern se semnează:a. numai de Primul-ministrub. de Primul ministru şi de ministrul şi secretarii de stat de la ministerul care a propus proiectulc. de Primul ministru şi de miniştrii care au sarcina punerii lor în executare.94. MoŃiunea de cenzură poate fi adoptată de:a. majoritatea deputaŃilorb. majoritatea senatorilorc. majoritatea senatorilor şi deputaŃilor.95. Răspunderea penală a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care aceştia le săvârşesc:a. în exerciŃiul funcŃiei lorb. indifderent de modul în care au fost săvârşite faptelec. în viaŃa lor privată.96. Hotărârile de Guvern pot fi atacate la:a. instanŃa de contencios administrativ competentăb. Curtea ConstituŃionalăc. instanŃa supremă.97. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusă de Preşedintele României:a. când s-a cerut urmărirea penală a acestuiab. când membrul Guvernului a fost trimis în judecatăc. când solicită Primul-ministru.

98. OrdonanŃele de urgenŃă pot fi adoptate:a. numai în domeniul legii organiceb. numai în domeniul legii ordinarec. în domeniul legii organice şi ordinare.99 . Răspunderea penală a Preşedintelui României intervine pentru:a. săvârşirea uneia dintre infracŃiunile prevăzute de Codul penalb. săvârşirea infracŃiunii de trădarec. săvârşirea faptei de înaltă trădare.100 . Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie, judecându-l pe Preşedinte pentru faptele de înaltă trădare:a. este obligată să îl condamneb. va proceda astfel, încât îl va achitac . în funcŃie de condiŃiile concrete de fapt şi de drept poate să îl condamne sau să îl achite.101 .Legalitatea competenŃei semnifică trăsătura acesteia de a se exercita:a. în strânsă conformitate cu legea, pe baza şi în limitele eib. aşa cum decid organele de conducere colegialăc. aşa cum decide un organ de conducere unipersonală.102. Regimul politic instituit prin ConstituŃia României este:a. parlamentarb. semi-prezidenŃial atenuat sau semiparlamentarc. prezidenŃial.103. Structura Guvernului potrivit ConstituŃiei este:a. prim ministru, miniştri şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organicăb. prim ministru, miniştri şi miniştri delegaŃic. prim ministru, miniştri, miniştri delegaŃi şi alŃi membri stabiliŃi prin lege organică.104 . Angajarea răspunderii Guvernului poate avea ca obiect:a. un program de guvernare, o declaraŃie de politică generală sau un proiect de legeb. numai o declaraŃie politică şi un proiect de lege organică sau ordinarăc. numai un program de guvernare şi o declaraŃie politică.105. Interpelările pot îmbrăca formă:a. numai oralăb. numai scrisăc. atât orală cât şi scrisă.106 . Preşedintele României desemnează:a. primul-ministrub. candidatul la funcŃia de prim-ministruc. echipa guvernamentală.107. FuncŃia de primar este compatibilă cu:a. activitatea din domeniul didacticb. funcŃia de preşedinte al consiliului judeŃeanc. funcŃia de senator sau deputat.108. Hotărârile cu caracter normativ ale consiliului local se aduc la cunoştinŃă publică în termen de:a. 5 zile, de la data comunicării oficiale către prefectb. 10 zile, de la data comunicării oficiale către prefectc. 20 zile, de la data comunicării oficiale către prefect.

119 . La şedinŃa de constituire a consiliului local trebuie să participe:a. cel puŃin jumătate plus unu din numărul consilierilor aleşib. majoritatea simplă a consilierilor aleşic. cel puŃin două treimi din numărul consilierilor aleşi.120 . O persoană juridică privată, autorizată să desfăşoare o activitate de serviciu public este, ca natură:a. o instituŃie publicăb.o instituŃie de utilitate publicăc.un stabiliment public.121. O structură dotată cu o competenŃă decizională semnificativă care exercită prerogative de puterepublică pentru satisfacerea interesului public este ca natură:a. o instituŃie publicăb. o instituŃie de utilitate publicăc. o autoritate publică.122. Prin intermediul întrebării :a. se solicită explicaŃii cu privire la probleme ce Ńin de politica generală a Guvernuluib. se exprimă poziŃia uneia din cele două Camere cu privire la probleme legate de politica internăsau externă a Ńăriic. se urmăreşte stabilirea unor împrejurări de fapt , a veridicităŃii unor informaŃii.123 .Potrivit tezei unicităŃii :a. dreptul administrativ este singura ramură de drept aplicabilă administraŃiei publiceb. dreptul administrativ se aplică şi activităŃilor de natură administrativă desfăşurate de alteautorităŃi publice decât cele ale puterii executivec. dreptul administrativ se aplică administraŃiei publice, alături de norme aparŃinând unor ramuriale dreptului privat.124. Propunerea de punere sub acuzare a Preşedintelui României poate fi iniŃiată de:a. cel puŃin o treime din numărul deputaŃilor şi senatorilorb. cel puŃin jumătate plus unu din numărul deputaŃilor şi senatorilorc. majoritatea deputaŃilor sau senatorilor.125 . Legile constituŃionale sunt:a. legile privind referendumulb. legile privind revizuirea ConstituŃieic. legile privind dizolvarea Parlementului.126. Normele de drept public sunt:a. mult mai transparente decât cele de drept privatb. ermeticec. interpretabile.127. Curtea ConstituŃională :a. face parte din puterea judecătoreascăb. face parte din puterea legislativăc. nu face parte din niciuna din cele trei puteri, deşi are legătură cu fiecare din ele în parte.

GRILE DREPT ADMINISTRATIV II128. Actele juridice ale administraŃiei publice:a. pot fi doar acte administrativeb. sunt reglementate în mod exclusiv de normele dreptului administrativc. cuprind, pe lângă actele administrative şi actele de natură contractuală încheiate de organeleadministraŃiei publice.129 . Sintagma contract administrativ:a. este consacrată expres în legislaŃia româneascăb. apare în ConstituŃia României, în urma revizuirii din anul 2003c. nu se referă la o categorie a actelor juridice ale autorităŃilor administraŃiei publice.130. AutorităŃile administraŃiei publice:a. pot emite doar acte administrativeb. pot încheia şi acte de drept civilc. pot emite doar acte de autoritate.131. Categoria operaŃiunilor şi faptelor materiale ale organelor administraŃiei publice include:a. faptele materiale ale organelor administraŃiei publice care nu concretizează o voinŃă juridicăb. contractele administrativec. prestarea de servicii publice.132 . Faptele materiale de la nivelul administraŃiei publice:a.produc întotdeauna efecte juridiceb. pot produce efecte juridice în baza legii, fără a fi efectuate în acest scopc. produc efecte juridice, dacă au fost efectuate în acest scop.133 . Scopul efectuării operaŃiunilor administrative poate consta în:a. producerea de efecte juridice în regim de putere publicăb. mijlocirea adoptării sau emiterii de acte administrativec. aplicarea unor sancŃiuni de natură administrativă.134. Actele administrative pot fi emise:a. numai de autorităŃile publice centraleb. numai de Guvernc. în principal, de autorităŃile administraŃiei publice centrale şi locale.135. Actul administrativ reprezintă:a. singura formă de activitate a administraŃiei publiceb. o specie a operaŃiunilor administrativec. forma juridică principală de activitate a administraŃiei publice.136 . Actul administrativ:a. nu cuprinde o manifestare de voinŃă expresă în scopul producerii de efecte juridiceb. cuprinde o manifestare de voinŃă expresă în scopul producerii de efecte juridicec. poate produce efecte juridice uneori, fără a fi acesta scopul emiterii lui.137 . Manifestarea de voinŃă inclusă într-un act administrativ:a. poate să nu fie expresă, ci implicită, în sensul naşterii unor drepturi şi obligaŃiib. este întoteauna expresăc. nu are caracter obligatoriu pentru destinatarii săi.

138. Caracterul unilateral al actului administrativ:a. nu se regăseşte atunci când actul este emis la cererea unei persoane juridice de drept privatinteresateb. nu se regăseşte atunci când actul administrativ este emis de organe colegialec. se regăseşte întotdeauna.139 . Actul administrativ are un caracter:a. obligatoriu şi executoriub. supletiv dar executoriuc. obligatoriu, dar neexecutoriu.140. Actele administrative pot fi verificate sub aspectul legalităŃii lor:a. doar de instanŃele judecătoreştib. doar de superiorul ierarhic al autorităŃii emitentec. de autorităŃile ierarhic superioare autorităŃilor emitente sau de instanŃele judecătoreşti.141. Legalitatea unui act presupune conformitatea sa cu:a. dispoziŃiile legii stricto sensu nu şi cu alte acte normativeb. dispoziŃiile actelor administrative emise de organele ierarhic superioarec. dispoziŃiile constituŃionale, legale şi ale celorlalte acte cu forŃă juridică superioară.142. Intrarea în vigoare a unui act administrativ normativ este:a. condiŃionată de publicarea acestuia în Monitorul Oficialb. precedată, în mod oficial, de publicarea acestuia la sediul emitentuluic. condiŃionată de aducerea acestuia la cunoştinŃă publică.143 . Actele administrative încep să producă efecte juridice:a. de la momentul publicăriib. pentru emitent din momentul emiterii, iar pentru celelalte subiecte de drept din momentuladucerii acestuia la cunoştinŃă, în funcŃie de natura actuluic. din momentul emiterii sau adoptării actului.144. Actele administrative cu caracter individual:a. trebuie întotdeauna publicateb. sunt aduse la cunoştinŃă publicăc. ca regulă, sunt supuse regulii comunicării subiectelor de drept cărora li se adresează.145 . Avizul conform:a. reprezintă o specie a actului administrativ individualb. produce întotdeauna efecte juridicec. face parte din categoria operaŃiunilor administrative.146. PrezumŃia de legalitate a actului administrativ:a. este o prezumŃie relativăb. este o prezumŃie absolutăc. nu operează decât în cazul actelor administrative individuale.147. Ieşirea din vigoare a unui act administrativ poate fi rezultatul:a. nepublicării sau necomunicării acestuiab. suspendării acestuiac. neexecutării materiale a acestuia.

148. Suspendarea actului administrativ reprezintă:a. o sancŃiune juridicăb. un rezultat al răspunderii contravenŃionalec. încetarea definitivă a efectelor actului administrativ.149. Revocarea actelor administrative reprezintă:a. o măsură vremelnicăb. încetarea definitivă a efectelor juridice ale actelor administrativec. rezultatul nepublicării sau necomunicării actelor administrative.150. Pot fi revocate:a. numai actele administrative normativeb. numai actele administrative individualec. ambele categorii de acte administrative.151. Sunt exceptate de la principiul revocării:a. actele administrative individualeb. actele administrative executate materialc. actele administrative normative.152. InexistenŃa actului administrativ intervine în cazul:a. nepublicării sau necomunicării actelor administrativeb. suspiciunii asupra legalităŃii actelor administrativec. neoportunităŃii actelor administrative.153 . Răspunderea în dreptul administrativ:a. intervine şi în absenŃa unor fapte iliciteb. intervine în prezenŃa ilicitului administrativc. intervine ca urmare a comiterii unor infracŃiuni.154. ContravenŃia reprezintă:a. o specie a infracŃiunii, reglementată de legi speciale fără caracter penalb. o faptă ilicită de natură civilăc. o faptă ilicită de natură administrativă.155. Nu pot fi reglementate contravenŃii prin:a. legi şi ordonanŃeb. hotărâri ale Guvernuluic. dispoziŃii ale primarului.156. SancŃiunile principale:a. nu pot fi aplicate cumulativb. pot fi aplicate cumulativ, dacă una din sancŃiuni este avertismentulc. nu pot fi aplicate cumulativ cu sancŃiunile complementare.157. Retractarea este:a. o formă a anulabilităŃiib. o formă a suspendăriic. o formă a revocării.158. Retractarea se face de către:a. organul ierarhic superior celui care a emis sau adoptat actulb. organul ierarhic inferior celui care a emis sau adoptat actulc. organul emitent.

159 . Actuala definiŃie a contravenŃiei, conform O.G.nr. 2/2001:a. nu mai prevede criteriul gradului de pericol social al contravenŃiei în raport cu infracŃiuneab. precizează pentru prima oară acest criteriuc. enunŃă faptul că gradul de pericol social al contravenŃiei este mai ridicat decât cel al infracŃiunii.160. SancŃiunile contravenŃionale principale sunt:a. amenda, prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii şi blocarea contului bancarb. amenda, avertismentul şi confiscareac. amenda, avertismentul şi prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii.161. Minimul general al amenzii contravenŃionale este de:a. 25 RONb. 250 RONc. 2,5 RON.162. Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiei se soluŃionează decătre:a. judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenŃiab. tribunalul în a cărui rază teritorială a fost săvârşită contravenŃiac. curtea de apel în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenŃia.163. Recursul la hotărârea dată de judecătorie, plângerii împotriva procesului-verbal de constatare şisancŃionare a contravenŃiei se judecă de către:a. secŃia de contencios administrativ şi fiscal a tribunaluluib. curtea de apel în a cărei rază teritorială fusese săvârşită contravenŃiac. instanŃa supremă164. Avertismentul poate fi aplicat:a. numai oralb. şi în scrisc. numai de faŃă cu contravenientul.165. Avertismentul:a. are un pronunŃat caracter moralizatorb. nu are decât un caracter materialc. se aplică numai în prezenŃa contravenientului.166 .Procesul-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiei:a. este un act administrativ individualb. este un act administrativ normativc. reprezintă o operaŃiune administrativă.167. Nu poate fi martor în cazul întocmirii unui proces-verbal de constatare şi sancŃionare a contravenŃiei decătre un agent constatator:a. o persoană cu un handicap fizicb. un alt agent constatatorc. o persoană care se afla la o distanŃă apreciabilă de locul săvârşirii contravenŃiei168 . Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii:a. se aplică cumulativ cu sancŃiunea amenziib. se aplică alternativ cu sancŃiunea amenziic. se poate transforma în sancŃiunea închisorii contravenŃionale, în caz de neexecutare.

169. Prestarea unei activităŃi în folosul comunităŃii se aplică:a. numai persoanelor juridiceb. atât persoanelor fizice cât şi celor juridicec. numai persoanelor fizice.170. Printre cauzele care înlătură caracterul contravenŃional al faptei se regăsesc:a. eroarea de fapt, beŃia involuntară completă şi legitima apărareb. beŃiac. numai constrângerea fizică şi morală.171. Legitima apărare constă în:a. o acŃiune îndreptată împotriva unui atac material direct şi injustb. o inacŃiune îndreptată împotriva unui act imaterial şi injustc. o acŃiune declanşată de factori externi şi care nu puteau fi prevăzuŃi.172. Constatarea contravenŃiei se face:a. printr-un proces verbal întocmit de un agent constatatorb. printr-o hotărâre judecătorească a instanŃei competente teritorialc. de un agent constatator, dar fără a consemna contravenŃia într-un act administrativ.173. Posibilitatea conferită de lege contravenientului de a plăti jumătate din minimul amenziicontravenŃionale pe loc sau în maxim 48 de ore se numeşte:a.sistemul prescripŃiuniib.sistemul compilaŃiuniic.sistemul ablaŃiunii.174 . Actele normative prin care se stabilesc contravenŃii trebuie să cuprindă obligatoriu:a. numele şi prenumele contravenientuluib. interdicŃia aplicării avertismentului, ca sancŃiunec. limita minimă şi limita maximă a amenzii, dacă aceasta este prevăzută ca sancŃiune.175. SancŃiunea prestării unei activităŃi în folosul comunităŃii poate fi prevăzută în:a. hotărâri ale Guvernuluib. hotărâri ale consiliilor judeŃene sau localec. legi sau ordonanŃe ale Guvernului.176. Potrivit legislaŃiei în vigoare, constituie contravenŃie:a. fapta săvârşită cu vinovăŃie, stabilită şi sancŃionată prin legi şi alte acte normativeb. fapta săvârşită cu vinovăŃie, care prezintă grad de pericol social mai redus decât infracŃiunea,stabilită şi sancŃionată prin legi şi alte acte normativec. fapta săvârşită cu vinovăŃie reglementată prin ordonanŃe ale Guvernului.177. Conform O.G. nr.2/2001, limita maximă a amenzii contravenŃionale nu poate depăşi:a. 100000 RONb. 10000 RONc. 50000 RON.178. Avertismentul ca sancŃiune contravenŃională se poate aplica:a. numai când actul normativ îl prevede expresb. şi când actul normativ nu îl prevede expresc. numai în cazul contravenŃiilor stabilite prin acte normative inferioare ca forŃă juridică legii.

179. PrescripŃia aplicării sancŃiunii amenzii contravenŃionale intervine în termen de:a. o lună de la data săvârşirii fapteib. 2 luni de la data săvârâşirii fapteic. 6 luni de la data săvârşirii faptei.180 . Potrivit legislaŃiei în vigoare, constituie contravenŃie:a. fapta săvârşită cu vinovăŃie, stabilită şi sancŃionată prin legi şi alte acte normativeb. fapta săvârşită cu vinovăŃie, stabilită şi sancŃionată prin acte ale autorităŃilor localec. fapta săvârşită cu vinovăŃie stabilită şi sancŃionată prin legi şi ordonanŃe ale Guvernului.181. Potrivit legislaŃiei în vigoare, primarul:a. poate stabili şi sancŃiona contravenŃii prin dispoziŃiib. poate sancŃiona contravenŃionalc. nu poate fi agent constatator.182. Executarea sancŃiunii amenzii contravenŃionale se prescrie dacă procesul verbal de constatare acontravenŃiei nu a fost comunicat contravenientului în termen de:a. 3 luni de la data aplicării sancŃiuniib. o lună de la data aplicării sancŃiuniic. 6 luni de la data aplicării sancŃiunii.183 . În dreptul administrativ pot fi identificate următoarele forme de ilicit:a.ilicitul administrativ propriu-zis, ilicitul contravenŃional şi ilicitul cauzator de prejudicii materiale şimoraleb. ilicitul penal şi ilicitul civilc. ilicitul disciplinar şi ilicitul penal.184 . Care dintre următoarele categorii de subiecte răspund contravenŃional:a. minorii până la 14 anib. minorii între 14 şi 18 anic. persoanele lipsite de discernământ.185 . Pot fi confiscate:a. numai bunurile provenite din infracŃiunib. numai bunurile provenite din contravenŃiic. bunurile care au fost destinate, folosite sau care au rezultat din infracŃiuni sau din contravenŃii.186 . Recursul împotriva soluŃiei pronunŃată de judecătorie la plângerea împotriva procesului-verbal deconstatare şi sancŃionare a contravenŃiei se soluŃionează:a. de tribunalul judeŃean sau al municipiului Bucureşti, secŃia de contencios administrativ şi fiscalb. de tribunalul judeŃean sau al municipiuli Bucureşti, secŃia civilăc. de tribunalul judeŃean sau al municipiului Bucureşti, secŃia comercială.187. Sistemul ablaŃiunii reprezintă :a. posibilitatea de a achita pe loc sau în 48 de ore jumătate din minimul amenzii prevăzută de legepentru contravenŃia săvârşităb. posibilitatea de a achita pe loc sau în 48 de ore jumătate din minimul amenzii stabilită deagentul constatatorc. posibilitatea de a achita pe loc sau în 7 zile jumătate din minimul amenzii prevăzută de legepentru fapta respectivă.

188. Pentru care din următoarele forme de erori judiciare este statul repsonsabil:a. erori provenite numai din procesele de contencios administrativb. erori provenite numai din procesele de natură penalăc. erori provenite din toate categoriile de procese, indiferent de natura lor.189. FuncŃionarul public poate chema în garanŃie:a. pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze unact administrativb. pe celălalt funcŃionar public, care a semnat alături de elc. pe conducătorul autorităŃii sau instituŃiei publice.190.Sediul constituŃional principal al instituŃiei contenciosului administrativ este:a. art 152b. art 52c. art 85.191. Pot fi atacate în contencios administrativ:a. numai actele administrative individualeb. actele administrative normative şi actele administrative individuale deopotrivăc. actele administrative emise de organele administraŃiei publice centrale.192. Pe calea contenciosului administrativ se pot obŃine:a.numai despăgubiri cu caracter materialb. numai depăgubiri cu caracter moralc. atât despăgubiri cu caracter material, cât şi despăgubiri cu caracter moral.193. SecŃiile de contencios administrativ şi fiscal competente să judece litigiile de contencios administrativsunt constituite în cadrul:a. tribunalelor judeŃene şi al judecătoriilorb. tribunalelor judeŃene şi al curŃilor de apelc. tribunalelor judeŃene, al curŃilor de apel şi al Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie.194. AcŃiunea în contencios administrativ poate fi formulată:a. numai împotriva autorităŃii de la care emană actulb. împotriva autorităŃii de la care emană actul şi a funcŃionarului public, indiferent de obiectulacŃiuniic. împotriva autorităŃii de la care emană actul şi a funcŃionarului public, atunci când se solicităplata unor despăgubiri.195. PrecizaŃi care dintre următoarele acte nu pot atacate în instanŃa de contencios administrativ:a. exclusiv actele de comandament cu caracter militarb. actele care privesc raporturile cu Parlamentul, cele de comandament cu caracter militar şi celesupuse recursului paralela. numai actele de comandament cu caracter militar şi cele supuse recursului paralel.196. Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică face parte din categoria:a. drepturilor garanŃiib. drepturilor social-politicec. drepturilor cu caracter economic.197. Pot fi atacate în contencios administrativ:a. toate actele administrative emise de autorităŃile administrativeb. toate actele emise de autorităŃile publicec. toate actele emise de autorităŃile publice, cu câteva excepŃii menŃionate în Legea nr. 554/2004.

198. Nu pot fi atacate în contencios administrativ:a. actele de comandament cu caracter militarb. actele juridice emise de structurile din cadrul armateic. hotărârile Guvernului.199. AcŃiunea în contencios administrativ reprezintă:a. cererea de soluŃionare a unei cereri de revocare a unui act administrativ nelegalb. cererea de soluŃionare de către superiorul ierahic al emitentului a cererii de revocare a actuluiadministrativ nelegalc. cererea de anulare a unui act administrativ considerat ca nelegal adresată instanŃei decontencios administrativ.200. Înainte de înregistrarea cererii de anulare a unui act administrativ este obligatorie:a. formularea unui memoriu către Ministerul AdministraŃiei şi Internelorb. formularea unei plângeri prealabile către Guvernul României în calitatea acestuia de conducătorgeneral al administraŃiei publicec. formularea unei plângeri prealabile către autoritatea emitentă sau superiorul ierarhic al acesteia.201. Sunt asimilate actelor administrative:a. toate contractele încheiate de autorităŃile administraŃiei publiceb. refuzul nejustificat de soluŃionare a unei cereri şi tăcerea administraŃieic. amânarea oferirii unei soluŃii legale.202 . Termenul de formulare a plângerii prealabile în contencios administrativ este de:a. 12 luni de la data comunicării actului administrativb. 30 de zile de la comunicarea actului administrativc. 2 luni de la comunicarea actului administrativ.203 . Au calitatea de pârât în procesele de contencios administrativ:a. autorităŃile publice sau structurile private care exercită potrivit legii, unele prerogative de puterepublicăb. numai autorităŃile administraŃiei publicec. Guvernul şi primul-ministru, exclusiv.204 . Actele administrative normative pot fi atacate în contencios administrativ:a. oricândb. în termen de 1 an de la data publicăriic. în termen de 6 luni de la data aducerii la cunoştinŃă publică.205. Care dintre următoarele condiŃii trebuie să fie îndeplinită pentru ca un act să poată fi atacat încontencios administrativ:a. actul să vatăme un drept subiectiv sau un interes legitim privat sau publicb. actul să emane de la o persoană fizicăc. plângerea prealabilă să fie introdusă obligatoriu, dar numai în cazul actelor individuale.206. Actele administrative individuale pot fi atacate în contencios administrativ:a. oricândb. în termen de 6 luni şi în mod excepŃional în termen de 1 an de la comunicarec. în termen de 6 luni şi în mod excepŃional în termen de 1 an de la publicare.

207. În cazul actelor administrative individuale, acŃiunea în contencios administrativ poate fi introdusă întermen de:a. 1 an în mod obişnuitb. 1 an, dar numai în situaŃii excepŃionalec. 6 luni, dar numai în situaŃii excepŃionale.208. Înainte de Legea 554 /2004 privind contenciosul administrativ în vigoare era:a.Legea 229/1991b.Legea 2019/1990c.Legea 29/1990.209. După natura autorităŃii publice care îl exercită, controlul asupra administraŃiei publice poate fi:a. parlamentar, administrativ sau judecătorescb. contencios sau necontenciosc. tradiŃional sau modern.210. Potrivit ConstituŃiei României revizuite, jurisdicŃiile speciale administrative sunt:a. obligatoriib. facultative dar presupun plata unei taxe de timbru.c. facultative şi gratuite.211.NesoluŃionarea în termenul legal a unei cereri:a. nu poate fi atacată în contencios administrativ deoarece nu este vorba despre un act tipicadministrativb. poate fi atacată în contencios administrativ, fiind considerată un act asimilatc. poate fi atacată la instanŃa de drept comun fiind o excepŃie de la controlul instanŃelor decontencios administrativ.212. Accesul liber la justiŃie face parte dintre:a. drepturile suplimentare ale cetăŃeanului, alături de drepturile fundamentaleb. drepturile garanŃii, fiind enunŃat şi de textul ConstituŃieic. drepturile facilitate de tratatele internaŃionale.213. Se consideră refuz nejustificat de rezolvare a unei cereri şi faptul de a nu răspunde petiŃionarului întermen dea. 15 zile de la data depunerii cereriib. 20 de zile de la data întregistrării cereriic. 30 de zile de la data înregistrării cererii, dacă prin lege nu se prevede un alt termen.214 . Reprezintă fine de neprimire în contenciosul administrativ:a. actele de comandament cu caracter militarb. actele juridice emise de structurile de conducere ale Parlamentuluic. actele emise de cei doi şefi ai Executivului.215. Actele administrative pot fi atacate sub aspectul neconstituŃionalităŃii lor la:a. instanŃa de drept comunb. Curtea ConstituiŃionalăc. instanŃa de contencios administrativ.216. ExcepŃia de nelegalitate a unui act administrativ unilateral:a. poate fi invocată oricând numai în cadrul unui proces de contencios administrativb. poate fi invocată oricând, în cadrul oricărui procesc. nu poate fi invocată oricând şi în faŃa oricărei instanŃe.

217. Nu este obligatorie procedura prealabilă în cazul acŃiunilor introduse de:a. persoanele juridice de utilitate publicăb. persoana vătămatăc. Ministerul Public.218. Interesul legitim care poate fi invocat în faŃa instanŃei de contencios administrativ:a. este întotdeauna un interes publicb. poate fi un interes publicc. este întotdeauna un interes privat.219. Nu poate avea calitatea de reclamant în procesele de contencios administrativ:a. AgenŃia NaŃională a FuncŃionarilor Publicib. superiorul ierarhic al emitentului actului administrativ nelegalc. persoana vătămată în interesele sale legitime.220. AutorităŃile administraŃiei publice:a. emit doar acte administrativeb. pot încheia şi acte de drept civilc. nu pot încheia contracte administrative.221. Care sunt cele trei tipuri de avize recunoscute de doctrina de drept administrativ:a. avizul constitutiv, avizul conform şi cel facultativb. avizul facultativ, avizul consultativ şi cel conformc. avizul facultativ, avizul alternativ şi cel conform.222. Avizul consultativ este acela care:a. trebuie cerut organului ierarhic superior dar nu este obligatoriu să fie şi respectatb. trebuie cerut organului ierarhic superior şi trebuie respectatc. nu trebuie nici cerut şi nici respectat.223. Avizul conform:a. reprezintă o specie a avizului consultativb. este echivalent cu aprobareac. nu produce el însuşi efecte juridice.224 .Conform tezei Şcolii de drept public de la Bucureşti:a. legalitatea şi oportunitatea sunt condiŃii distincte de validitate a actului administrativb. instanŃa de contencios administrativ poate verifica exclusiv legalitatea actului administrativc. instanŃa de contencios administrativ poate verifica şi oportunitatea actului administrativ.225. În cazul în care actul administrativ este emis la solicitarea prealabilă a unui subiect de drept există:a. o singură manifestare de voinŃăb. două manifestări de voinŃăc. mai multe manifestări de voinŃă.226. În cazul unui organ colegial care adoptă un act administrativ există:a. atâtea manifestări de voinŃă, câŃi membri compun respectivul organ colegialb. o singură manifestare de voinŃăc. numai manifestarea de voinŃă a preşedintelui respectivului organ colegial.227. NoŃiunea de act provine de la:a. latinescul actiumb. latinescul actumc. grecescul actium.

228. Actul administrativ este forma principală de activitate aflată:a. întotdeauna sub controlul instanŃelor de contencios administrativb. întotdeauna sub controlul instanŃelor de drept comunc. în principiu, sub controlul instanŃelor de contencios administrativ.229.Oportunitatea actului administrativ rezidă în:a. excesul de putere al administraŃiei publiceb. puterea discreŃionară a administraŃiei publicec. abuzul de putere al administraŃiei publice.230. Utilitatea formei scrise a actului administrativ constă în faptul că:a. actului îi poate fi mai uşor cunoscut conŃinutulb. actul poate fi mai uşor comunicat părŃilor interesatec. actul poate fi mai uşor elaborat.231. Motivarea actelor administrative este necesară pentru a evita:a. puterea discreŃionară a administraŃiei publiceb. abuzul de puterec. puterea politică a administraŃiei publice.232 .Cvorumul reprezintă:a. totalitatea membrilor unui organ colegial care trebuie să voteze pentru actul ce urmează a fi adoptatb. totalitatea de voturi care trebuie obŃinute pentru ca actul să fie adoptat în mod valabilc. numărul membrilor unui organ colegial raportat la numărul total de membri ai acestuia, necesar calucrările să se desfăşoare în mod valabil.233 . PrezumŃia de veridicitate reprezintă:a. calitatea pe care o are actul respectiv de a corespunde adevăruluib. calitatea pe care o are actul respectiv de a fi considerat că provine în mod real de la organulevocat prin forma sa exterioarăc. calitatea pe care o are actul de a se conforma legilor în vigoare.234 . Un exemplu de suspendare a actelor administrative individuale apare în textul:a. Legii nr.215/2001 a administraŃiei publice localeb. O.G.nr 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilorc. Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcŃionarea Guvernului României şi a ministerelor.235 .Sunt întotdeauna şi oricînd revocabile:a. actele administrative individualeb. actele administrative normativec. actele juridice civile.236 . Anulabilitatea intervine pentru :a. încălcarea unei condiŃii de valabilitate de mică importanŃăb. încălcarea unei condiŃii de valabilitate de maximă importanŃăc. inoportunitatea actului.237. Nulitatea unui act administrativ poate fi:a. totală sau parŃială, absolută şi relativăb. numai parŃială sau numai totalăc. numai absolută sau numai relativă.

238. În cazul inexistenŃei actelor administrative se consideră că respectivul act:a. nu a produs efecte juridiceb. nu a luat fiinŃăc. nu a fost oportun.239. Actele administrative ce constituie excepŃii de la principiul revocabilităŃii:a. sunt enumerate limitativ în Legea contenciosului administrativb. cunosc o consacrare constituŃionalăc. cunosc şi ele excepŃii la excepŃii.240. VinovăŃia poate fi reprezentată:a. numai de culpăb. numai de intenŃie depăşită / praeterintenŃiec. atât de culpă cât şi de intenŃie.241. În cazul răspunderii contravenŃionale, vinovăŃia poate îmbrăca:a. numai forma culpeib. atât forma culpei, cât şi forma intenŃieic. numai forma culpei cu previziune.242. DispoziŃiile din actele normative prin care se stabilesc şi se sancŃionează contravenŃii intră în vigoare întermen de:a. 30 de zile de la data publicăriib. 20 de zile de la data publicăriic. 15 zile de la data publicării.243. Legea administraŃiei publice locale 215/2001 a fost modificată prin:a. Legea 286/2006b. Legea 554/2004c. Legea 2/2001.244. O.G. nr 2/2001 privind regimul juridic al contravenŃiilor a fost aprobată cu modificări şi completări prin:a. Legea nr.180/2002b. Legea nr. 554/2004c. Legea nr. 90/2001.245. Prin hotărârile consiliilor judeŃene se pot stabili contravenŃii în următoarele domenii:a. salubritatea şi activitatea din pieŃeb. numai salubritatea şi întreŃinerea spaŃiilor verzic. numai amenajarea şi întreŃinerea spaŃiilor din jurul blocurilor de locuinŃe.246. În cazul contravenŃiilor stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor,limita maximă a amenzii este:a. 250 RONb. 2500 RONc. 25000 RON.247. Pentru contravenienŃii care au între 14 şi 18 ani limitele amenzii sunt reduse:a. la un sfertb. la jumătatec. la două treimi.

248. Răspunderea administrativ-patrimonială a statului în FranŃa a fost recunoscută începând cu decizia:a. Bergerb. Montesquieuc. Blanco.249. Constituie contravenŃie :a. vinderea de produse expirate pe piaŃăb. sustragerea unui bunc. limitarea de viteză.250. În cazul contravenŃiilor stabilite prin hotărâri ale Guvernului, limita maximă a amenzii este:a. 50.000 RONb. 5.000 RONc. 10.000 RON.

Teste pentru examenul de licenţă la disciplina„Instituţii politice şi Drept constituţional”sesiunea iulie 20101. Elementele statului sunt următoarele:a) teritoriul, populaţia şi existenţa unei autorităţi politice;b) teritoriul, populaţia şi naţiunea;c) naţiunea şi suveranitatea puterii de stat.2.Inalienabilitatea teritoriului este consacrată în Constituţia României la:a) art. 5, alin. 1;b) art. 3, alin. 1;c) art. 1.3. Activitatea statului arbitru cuprinde:a) problemele economice, intelectuale şi morale;b) legiferarea, menţinerea ordinii publice, apărarea, relaţiile internaţionaleşi protecţia socială;c) legiferarea, menţinerea ordinii publice, apărarea şi relaţiileinternaţionale.4.Teoria separaţiei puterilor în stat a fost enunţată de John Locke în lucrarea:a) Traité du gouvernement civil;b) De l'esprit des lois;c) Institutions politiques.5.În România, principiul separaţiei puterilor în stat este proclamat expres înConstituţie la:a) art. 1, alin. 4;b) art. 2, alin. 1;c) art. 1, alin. 2.6.Una dintre regulile formulate de Montesquieu privind teoria separaţieiputerilor în stat este:a) existenţa unui bicameralism politic în ceea ce priveşte puterea legislativă;b) puterea executivă trebuie să fie exercitată de două persoane, întrucât cereun control reciproc;c) puterea legislativă trebuie să aibă dreptul de a ţine în loc putereaexecutivă, datorită supremaţiei legislativului.7. Forma puterii de stat are următoarele elemente componente:a) populaţie, teritoriu, existenţa unei autorităţi politice;b) formă de guvernământ, structură de stat, regim politic;c) putere legislativă, putere executivă, putere judecătorească.8.Statele sub tutelă internaţională sunt varianta actuală a:a) statelor protejate;b) teritoriilor sub mandat;c) statelor vasale.9.Dictatura, ca formă a monocraţiei clasice:

a) nu se justifică nici chiar în situaţii excepţionale;b) nu este concepută ca o formă de guvernare în sine, ci ca un mijloc dedepăşire a unei situaţii de criză;c) presupune concentrarea puterii statale pe o perioadă îndelungată de timp,nefiind în consecinţă un remediu pentru situaţiile de criză.10. Mijloacele de intervenţie directă a poporului în procesul legiferării sunturmătoarele:a) iniţiativa populară, veto-ul popular şi scrutin de listă;b) revocarea mandatului, referendumul şi scrutin uninominal;c) iniţiativa populară, veto-ul popular, revocarea mandatului şireferendumul .11. Forma de guvernământ exprimă:a) modul de organizare a puterii de stat în raport cu teritoriul;b) modul de organizare şi exercitare a puterii într-un stat;c) realitatea guvernării unei ţări.12. Formele de guvernământ mixte prin sistem sunt:a) monarhia limitată, parlamentarismul dualist, cezarismul democratic;b) cezarismul democratic, plutocraţia cenzitară, aristocraţia;c) partidocraţia, parlamentarismul dualist, guvernământul pluripersonal.13. Formele monocraţiei se clasifică în următoarele categorii:a) monocraţiile clasice, tirania şi dictatura;b) monocraţiile clasice, monocraţiile populiste şi cele religioase şidictaturile militare;c) monocraţiile populiste şi cele religioase, dictaturile militare şiaristocraţia .14. Principalele modele oligarhice sunt:a) guvernământul pluripersonal, aristocraţia, plutocraţia cenzitară şipartidocraţia;b) guvernământul pluripersonal, aristocraţia, plutocraţia cenzitară şitirania;c) guvernământul pluripersonal, plutocraţia cenzitară, partidocraţia şiparlamentarismul dualist.15. Teoria suveranităţii populare consideră că:a) naţiunea este o entitate globală, iar puterea aparţine acestei entităţi;b) trebuie pus accentul atât pe prezent, cât şi pe trecut;c) puterea este atomizată la nivelul fiecărui individ.16. Asociaţiile de state se deosebesc de federaţii întrucât:a) nu dau naştere unui nou stat;b) dau naştere unui nou stat;c) se constituie pe teza principiului paternalismului.17. Confederaţia de state, uniunea personală şi uniunea reală sunt principaleleforme ale:a) ierarhiilor de state;b) asociaţiilor de state;c) statelor protejate.

18. În termenii dreptului internaţional public nu este subiect de drept distinctdecât în anumite condiţii:a) statul unitar;b) statul federativ;c) statul federat.19. Forma de guvernământ caracterizată prin exclusivism ideologic agresiv şidogmatic, promovat de un partid unic şi un suport real sau regizat al maseloreste:a) tirania;b) monocraţia populistă şi religioasă;c) dictatura.20. În România referendumul poate fi:a) naţional sau local;b) doar naţional;c) naţional şi regional.21. Veto-ul popular reprezintă:a) o modalitate de intervenţie a cetăţenilor în procesul legislativ;b) stabilirea unui termen pentru intrarea în vigoare a unei legi de la dataadoptării ei, termen în cadrul căruia un număr determinat de cetăţeni sepoate opune validării legii adoptate;c) modalitatea în care corpul electoral este convocat pentru a decide asupraunor probleme de interes general.22. Iniţiativa legislativă presupune:a) o relaţie de dependenţă între ales şi alegător;b) o formă de exprimare a voinţei poporului cu privire la cele maiimportante probleme ale ţării;c) participarea populaţiei la formularea legilor.23. Care este forma monocraţiei clasice care are ca principii ereditatea şisubordonarea monarhului faţă de lege:a) monarhia absolută;b) tirania;c) dictatura.24. Forma de guvernământ caracterizată prin exercitarea puterii de către ungrup restrâns de persoane este:a) monarhia;b) oligarhia;c) dictatura militară.25. Plutocraţia cenzitară este model de:a) democraţie reprezentativă;b) democraţie semi-directă;c) oligarhia.26. Câte tipuri de republică a cunoscut epoca modernă:a) patru tipuri;b) cinci tipuri;c) trei tipuri.

27. Tipul de republică ce se caracterizează prin poziţia superioară aparlamentului faţă de executiv este:a) republica semi-prezidenţială;b) republica parlamentară;c) republica prezidenţială.28. Dreptul de veto al executivului este o trăsătură caracteristică:a) republicii semi-prezidenţiale;b) republicii socialiste marxist-leniniste;c) republicii prezidenţiale.29. Care sunt prevederile din Constituţie, potrivit cărora România este orepublică în care Preşedintele se alege prin sufragiu universal direct:a) art. 1 şi art. 81;b) art. 1 şi art. 82;c) art. 2 şi art. 81.30. În ce situaţie Preşedintele României poate dizolva Parlamentul:a) după consultarea preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi aprimului ministru;b) când Parlamentul refuză votul de investitură într-un termen de 60 de zilede la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin douăsolicitări de investitură;c) după organizarea unui referendum.31. Regimul politic semnifică:a) organizarea puterii de stat în raport cu teritoriul;b) realitatea relaţiilor dintre guvernanţi, precum şi a relaţiilor dintreguvernanţi şi guvenaţi;c) modalităţile în care se exercită suveranitatea.32. Parlamentul are ca principală atribuţie:a) reprezentarea naţiunii;b) adoptarea legilor;c) constituirea guvernului.33. Ponderea procesului legislativ printr-o divizare a puterii legislative estecaracteristic:a) bicameralismului aristocratic;b) unicameralismului;c) bicameralismului politic.34. Existenţa unui parlament bicameral este obligatorie pentru:a) statul federativ;b) statul unitar;c) confederaţia de state.35. Principalele organe interne care se regăsesc în orice parlament dintr-unsistem pluripartit sunt:a) preşedintele adunării şi comisiile parlamentare;b) preşedintele adunării şi serviciile administrative ale adunării;c) preşedintele adunării, comisiile parlamentare şi grupurile parlamentare.36. În urma anchetei sau a controlului efectuat, comisiile parlamentare deanchetă sau control:

a) nu au dreptul să pronunţe sancţiuni;b) au dreptul să pronunţe sancţiuni;c) au dreptul să pronunţe sancţiuni doar în anumite cazuri.37. Autonomia parlamentară deplină se caracterizează prin:a) autonomia regulamentară, autonomia administrativă şi autonomiareprezentativă;b) autonomia regulamentară, autonomia administrativă şi autonomiafnanciară;c) autonomia regulamentară, autonomia financiară şi autonomiareprezentativă.38. Forma de lucru a parlamentului pe durata legislaturii sale este:a) sesiunea;b) şedinţele;c) mandatul.39. Majoritatea absolută reprezintă:a) jumătate+1 din numărul total de parlamentari;b) peste jumătate+1 din numărul total de parlamentari prezenţi;c) jumătate+1 din numărul total de parlamentari prezenţi.40. Forma „sancţiunii regale” în sistemele monarhice reprezintă:a) publicarea legii;b) promulgarea legii;c) cvorumul regal.41. În România:a) autonomia regulamentară a Parlamentului nu este limitată printr-uncontrol de constituţionalitate;b) funcţionează un bicameralism egalitar funcţional;c) nu este obligatoriu ca o comisie parlamentară să reflecte configuraţiapolitică a camerei care a creat-o.42. Elaborarea proiectului regulamentului fiecărei camere este de competenţa:a) Biroului permanent al camerei;b) Preşedintelui camerei;c) comisiilor parlamentare ale camerei.43. Propunerea de candidati pentru alegerea preşedinţilor celor două camereale Parlamentului român este atribuţia:a) grupurilor parlamentare;b) comisiilor parlamentare;c) biroului permanent al fiecărei camere.44. Imunitatea parlamentarului român cuprinde:a) iresponsabilitatea şi inviolabilitatea juridică;b) iresponsabilitatea juridică şi indemnizaţia;c) incompatibilităţile şi inviolabilităţile juridice.45. În România, calitatea de deputat nu este incompatibilă cu:a) calitatea de membru al guvernului;b) calitatea de consilier judeţean;c) funcţia de primar.

46. Este o atribuţie de desemnare exercitată de Camerele reunite aleParlamentului:a) numirea preşedintelui Curţii de Conturi;b) numirea a trei judecători la Curtea Constituţională;c) numirea avocatului poporului.47. În ceea ce priveşte autonomia financiară a Parlamentului României:a) camerele dispun de surse de venit propriu;b) camerele îşi stabilesc independent regulile de organizare şi funcţionare;c) camerele îşi stabilesc propriul buget şi controlează execuţia bugetară.48. Este cameră decizională pentru ratificarea tratatelor:a) camera deputaţilor;b) senatul;c) oricare dintre cele două camere.49. Iniţiativa legislativă trebuie să provină de la :a) 100.000 cetăţeni români cu drept de vot;b) 100.000 cetăţeni români cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţeleţării;c) 200.000 cetăţeni români cu drept de vot din cel puţin un sfert din judeţeleţării.50. Guvernul României:a) exercită o putere derivată de la organul reprezentativ al voinţei populare;b) nu poartă întreaga răspundere în fața Parlamentului pentru exercitareafuncției executive, întrucât executivul este dualist;c) este alcătuit din prim-ministru şi miniştri.51. Potrivit Constituţiei României, executivul este format din:a) Preşedinte şi guvern;b) Preşedinte, prim ministru şi miniştri;c) Preşedinte şi primul ministru.52. Preşedintele României poate fi suspendat din funcție:a) de către Curtea Constituţională;b) de camerele reunite ale Parlamentului;c) la cererea populaţiei, prin referendum.53. Potrivit dispoziţiilor din Constituţia României, justiţia se realizează prin:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curţile de Apel şi Tribunale;b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreştistabilite prin lege;c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, ConsiliulSuperior al Magistraturii.54. Jurisprudenţa judecătorească este formată din:a) totalitatea hotărârilor judecătoreşti;b) totalitatea hotărârilor judecătoreşti şi ale Curţii Constituţionale;c) totalitatea hotărârilor judecătoreşti şi ale Consiliului Superior alMagistraturii.55. Principiul legalităţii prezintă două aspecte principale:a) legalitatea instanţelor judecătoreşti şi legalitatea infracţiunilor şipedepselor;

) independenţa şi imparţialitatea judecătorului;c) fiecare parte într-un proces trebuie să aibă posibilitatea, pe de o parte, dea-şi apăra poziţia şi pe de altă parte, de a beneficia de avocat.56. Inviolabilitatea parlamentară, potrivit dispoziţiilor constituţionale:a) funcţionează nu numai pe durata mandatului;b) semnifică faptul că deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspunderejuridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitareamandatului;c) nu suprimă represiunea penală.57. În România:a) Preşedintele poate legifera prin referendum;b) ordonanţele sunt semnate de Preşedinte, Primul-ministru şi ministrul deresort;c) Preşedintele nu poate dizolva Parlamentul decât într-un singur caz.58. În sistemul nostru constituţional:a) nu este admisă intervenţia executivului în domeniul justiţiei sub nici oformă;b) justiţia poate interveni uneori în procesul legislativ;c) justiţia nu poate interveni în activitatea puterii legislative în nici osituaţie.59. Din totalul de 19 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, 14membri aleşi de adunările generale ale magistraţilor sunt validaţi de:a) Camerele reunite ale Parlamentului;b) Camera Deputaţilor;c) Senat.60. Este instanţă disciplinară pentru magistraţi, în cazul în care aceştia comitabateri disciplinare:a) Consiliului Superior al Magistraturii;b) Ministrul justiţiei;c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.61. În România, autoritatea judecătorească este compusă din:a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti;b) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti,Ministerul Public şi Consiliului Superior al Magistraturi;c) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, celelalte instanţe judecătoreşti şiConsiliului Superior al Magistraturii.62. Principiul care cere ca toţi cetăţenii să fie judecaţi de aceleaşi instanţe însituaţii similare este:a) principiul legalităţii;b) principiul privind independenţa judecătorului şi supunerea lui numailegii;c) principiul potrivit căruia justiţia este unică şi egală pentru toţi.63. Procesul de desemnare a guvernanţilor de către guvernaţi cuprinde:a) două etape principale;b) trei etape;

c) două etape principale şi una intermediară.64. Momentul culminant al competiţiei pentru putere îl constituie:a) scrutinul;b) campania electorală;c) Hotărârea Curţii Constituţionale.65. Condiţiile pentru a se înfiinţa un partid politic sunt următoarele:a) libera asociere, asociaţia să fie constituită numai din cetăţeni ai statuluirespectiv şi precizarea expresă a scopului politic;b) libera asociere, asociaţia poate fi constituită atât din cetăţeni ai statuluirespectiv cât şi din cetăţenii altui stat rezidenţi în statul respectiv şiprecizarea expresă a scopului politic;c) libera asociere, asociaţia să fie constituită din cetăţeni ai statuluirespectiv iar scopul politic poate fi prezumat.66. Partidele politice:a) pot oricând înstrăina bunurile din patrimoniul propriu;b) pot fi declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională;c) nu pot obţine venituri din activităţi proprii.67. Constituie sursă tradiţională de venituri pentru un partid politic:a) cotizaţiile membrilor;b) donaţiile;c) organizarea de activităţi lucrative.68. Asigură legătura partidelor cu electoratul:a) grupurile de presiune;b) grupurile de influenţă bazate pe prestigiu;c) mass-media.69. Presa scrisă suportă dependenţă faţă de:a) grupurile financiare care o susţin, interesele comerciale ale firmelorpentru care face reclamă şi faţă de agenţiile de presă care aparţin fieunor grupuri private, fie guvernului;b) grupurile financiare care o susţin şi faţă de agenţiile de presă careaparţin fie unor grupuri private, fie guvernului;c) presa scrisă nu suportă nici o dependenţă.70. Condiţiile pentru constituirea unui grup de presiune sunt următoarele:a) să reprezinte o asociere a unor persoane pentru apărarea unor interesecomune şi să nu urmărească dobândirea puterii politice pentru sine;b) să reprezinte o asociere a unor persoane pentru apărarea unor interesecomune, să nu urmărească dobândirea puterii politice pentru sine şi săaibă o organizare permanentă şi stabilă;c) să reprezinte o asociere a unor persoane pentru apărarea unor intereseeconomice şi să nu urmărească dobândirea puterii politice pentru sine şisă aibă o organizare temporară doar cât îşi atinge scopul.71. În categoria grupurilor de interese profesionale pot fi incluse :a) sindicatele;b) societăţile ştiinţifice;c) asociaţiile confesionale.72. Constituie mijloace de acţiune asupra puterii:

a) mijloacele de presiune asupra partidelor politice;b) intervenţii directe la parlamentari;c) mijloace de acţiune directe asupra opiniei publice.73. Scrutinul reprezintă:a) etapa în care se stabileşte rezultatul competiţiei pentru putere;b) întrecerea între candidaţi care are ca miză mandatele eligibile;c) mijloacele de influenţare a electoratului în obţinerea mandatului eligibil.74. După modul de distribuire a mandatelor există două moduri de scrutin:a) scrutinul majoritar şi scrutinul uninominal;b) scrutinul uninominal şi scrutinul plurinominal;c) scrutinul majoritar şi sistemul reprezentării proporţionale.75. După modul de propunere a candidaturilor există:a) scrutin uninominal sau plurinominal- cu un tur sau două şi scrutin delistă- cu un tur sau două tururi de scrutin;b) scrutin majoritar şi scrutin uninominal;c) scrutin uninominal şi sistemul reprezentării proporţionale.76. Modul de scrutin care asigură cea mai strânsă legătură între cel ales şialegător, reprezentând în acelaşi timp un sistem electoral simplu şi uşor de înţelesde către cetăţeni, este:a) scrutinul majoritar;b) reprezentarea proporţională aproximativă;c) reprezentarea proporţională integrală.77. Scrutinul majoritar:a) este un mijloc de combatere a absenteismului electoral;b) prezintă avantajul reprezentării minorităţilor în Parlament;c) evidenţiază caracterul politic al Parlamentului.78. Votul preferenţial permite alegătoruluia) să voteze o listă pe care a conceput-o singur;b) să modifice lista candidaţilor propuşi de partide prin schimbarea ordiniinumelor de pe liste;c) să înscrie în listă nume luate de pe mai multe liste de candidaţi depuse dediverse formaţiuni politice.79. În cazul reprezentării proporţionale integrale, se aplică:a) repartitorul;b) coeficientul electoral;c) metoda resturilor.80. Metoda Hondt favorizează:a) prtidul cel mai puternic;b) prtidul cel mai mic;c) nu favorizează nici un partid.81. Sistemul reprezentării proporţionale:a) nu avantajează multipartidismul;b) nu asigură reprezentarea în parlament a tuturor opţiunilor în raport cuforţa lor în electorat;

c) presupune ruperea legăturii dintre ales şi alegător.82. Faptul că cetăţenii români se bucură de un drept de vot fără discriminărireflectă:a) caracterul egal al votului;b) caracterul universal al votului;c) caracterul direct al votului.83. Se aleg în mod direct, prin scrutin majoritar:a) consilierii judeţeni, Preşedintele României, senatorii, deputaţii;b) primarul, viceprimarul, Preşedintele României;c) Preşedintele României, primarul.84. Dobândirea cetăţeniei române se face prin aplicarea principiului:a) jus sanguinis(prin naştere);b) jus soli(dreptul pământului);c) mixt: jus soli – mod originar de dobândire a cetăţeniei şi jus sanguinis –mod derivat de dobândire a cetăţeniei.85. Funcţii reprezentative la nivel local sunt:a) consilier local, primar, viceprimar;b) consilier local, consilier judeţean, primar;c) consilier local, preşedinte consiliu judeţean, consilier judeţean.86. Se aleg prin vot direct:a) primarul, consilierii locali şi viceprimarul;b) primarul şi consilierii locali;c) consilierii judeţeni, viceprimarii şi primarul.87. umărul de consilieri locali din fiecare circumscripţie se stabileşte prin:a) Ordin al prefectului;b) Hotărâre a consiliului local;c) Hotărâre de guvern.88. În România, alegerile sunt valabile:a) dacă au participat la vot majoritatea din numărul alegătorilor înscrişi înlistele electorale;b) indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot;c) dacă la vot au participat jumătate plus 1 din numărul alegătorilor înscrişiîn listele electorale.89. În România, deputaţii şi senatorii se aleg:a) prin scrutin de listă blocată în colegii uninominale;b) prin sistemul majoritar în colegii uninominale;c) în colegii uninominale, prin scrutin uninominal.90. Potrivit dispoziţiilor Legii nr. 35/2008, pentru partidele politice, pragulelectoral este de:a) 5% din voturile valabil exprimate pe întraga ţară;b) 3% din voturile valabil exprimate pe întraga ţară;c) 6% din voturile valabil exprimate pe întraga ţară.91. Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi senator se fac în:a) două etape;b) o singură etapă;c) trei etape.

92. Este declarat ales preşedinte al consiliului judeţean:a) candidatul care a întrunit două treimi din numărul de voturi valabilexprimate în primul tur;b) candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimateîn primul tur;c) doar după parcurgerea obligatorie a două tururi de scrutin.93. În România:a) căsătoria nu produce nici un efect asupra cetăţeniei soţilor;b) schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi determină şi schimbarea cetăţenieiceluilalt soţ;c) atât cetăţenii cât şi apatrizii au dreptul de a domicilia pe teritoriulRomâniei şi de a se deplasa nesânjenit pe acest teritoriu.94. În România, în cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţeanRomân, cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă:a) doar de instanţa de judecată;b) doar de Direcţia judeţeană pentru protecţia copilului;c) de comun acord, de către adoptatori.95. Potrivit Constituţiei României, sunt drepturi exclusiv politice:a) dreptul de vot şi de a fi ales;b) dreptul de a fi ales şi dreptul de a se asocia într-un partid politic;c) dreptul de vot şi dreptul de a se asocia într-un partid politic.96. O condiţie pentru existenţa dreptului de a fi ales presupune:a) persoana să aibă doar cetăţenia română şi domiciliul în ţară;b) persoana să aibă cetăţenia română şi domiciliul în ţară;c) persoana să aibă cetăţenia română.97. Pentru a fi ales în funcţia de primar, candidatul trebuie să aibă:a) 23 de ani împliniţi;b) 33 de ani împliniţi;c) 35 de ani împliniţi.98. Un partid politic îşi încetează activitatea prin:a) dizolvare prin hotărâre pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;b) dizolvare prin hotărâre pronunţată de Tribunalul Bucureşti;c) dizolvare prin hotărâre pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.99. Potrivit dispoziţiilor legii nr. 334/2006, sunt surse legale pentru activitateapartidelor politice:a) doar cotizaţiile membrilor de partid;b) donaţiile şi legatele;c) închirierea spaţiilor proprii pentru activităţi comerciale.100. Controlul respectării reglementărilor legale privind finanţarea partidelorşi a subvenţiiloor de la bugetul de stat se realizează de către:a) Curtea de Conturi, în exclusivitate;b) Autoritatea Electorală Permanentă;c) Autoritatea Electorală Permanentă şi Curtea de Conturi.101. Dreptul public este definit ca fiind ansamblul normelor juridice, carereglementează constituirea şi funcţionarea autorităţilor publice, precum şi:a) raporturile dintre autorităţile publice şi persoanele private;

) raporturile dintre autorităţile publice;c) raporturile dintre autoritaţile publice şi cetăţeni.102. In prezent sunt certe şi efective izvoare ale dreptului constituţionalurmătoarele:a) Constituţia şi legile de modificare a Constituţiei, legea ca act juridic alParlamentului, ordonanţele Guvernului, regulamentele Parlamentului;b) Constituţia şi legile de modificare a Constituţiei, legea ca act juridic alParlamentului, ordonanţele Guvernului, hotarârile Guvernului,regulamentele Parlamentului, tratatul internaţional;c) Constituţia şi legile de modificare a Constituţiei, legea ca act juridic alParlamentului, ordonanţele Guvernului, regulamentele Parlamentului,tratatul internaţional.103. Definim constituţia ca fiind :a) actul juridic normativ suprem, exprimat în formă scrisă, care cuprindenormele ce reglementează relaţiile sociale fundamentale privindmenţinerea şi exercitarea puterii, act adoptat, de obicei, printr-oprocedură specifică menită să-i confere forţa juridică supremă;b) actul juridic normativ suprem, exprimat în formă scrisă, care cuprindenormele ce reglementează relaţiile sociale privind instaurarea şiexercitarea puterii, act adoptat, de obicei, printr-o procedură specificămenită să-i confere forţa juridică supremă;c) actul juridic normativ suprem, exprimat de regulă în formă scrisă, carecuprinde normele ce reglementează relaţiile sociale fundamentale privindinstaurarea, menţinerea şi exercitarea puterii, act adoptat, de obicei,printr-o procedură specifică menită să-i confere forţa juridică supremă.104. Pentru a fi în prezenţa unei norme constituţionale cutumiare, trebuieîndeplinite următoarele condiţii:a) repetarea constantă, într-o perioadă de timp relativ îndelungată,corectitudinea, consensul privind legalitatea normei juridice, atât dinpartea autorităţilor publice cât şi din partea corpului social;b) repetarea constantă, într-o perioadă de timp relativ îndelungată,claritatea, consensul privind legalitatea normei juridice, atât din parteaautorităţilor publice cât şi din partea corpului social;c) repetarea constantă, într-o perioadă de timp relativ îndelungată,consensul privind legalitatea normei juridice, atât din partea autorităţilorpublice cât şi din partea corpului electoral.105. Suspendarea constituţiei semnifică :a) încetarea, pe o perioadă de timp determinată, a efectelor tuturor sau doara unora dintre prevederile constituţionale;b) încetarea, pe o perioadă de timp nedeterminată, a efectelor tuturorprevederilor constituţionale;c) încetarea, pe o perioadă de timp nedeterminată, doar a unora dintreprevederile constituţionale.106. Cea mai democratică formă de control a constituţionalităţii legilor esteconsiderată :a) controlul exercitat prin referendum;

) controlul exercitat printr-un organ jurisdicţional;c) controlul exercitat printr-un organ politic .107. Condiţiile prevăzute de Constituţia României pentru a putea candida lafuncţia de judecător al Curții Constituţionale sunt următoarele:a) pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională;o vechimede cel puţin 10 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superiorjuridic;b) pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională;o vechimede cel puţin 15 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superiorjuridic;c) pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională;o vechimede cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul superiorjuridic.108. Caracteristicile Curţii Constitiţionale a României sunt următoarele :a) este o autoritate apolitică, jurisdicţională, unică şi independentă;b) este o autoritate politico-jurisdicţională, unică şi independentă;c) este o autoritate politică, jurisdicţională, independentă.109. În ceea ce priveşte activitatea Curţii Constituţionale, se poate afirma că :a) aceasta priveşte numai controlul constituţionalităţii legilor;b) aceasta nu priveşte numai controlul constituţionalităţii legilor, ci şi altedomenii legate de aplicarea şi respectarea Constituţiei;c) aceasta nu priveşte numai controlul constituţionalităţii legilor, cicuprinde şi alte domenii legate de funcţionarea organelor statului.110. Controlul prealabil de constituţionalitate se exercită asupra :a) legilor votate de Parlament după promulgarea lor de către PreşedinteleRomâniei;b) legilor votate de Parlament înaintea promulgării lor de către PreşedinteleRomâniei;c) legilor votate de Parlament înaintea promulgării lor de către PreşedinteleSenatului.111. Excepţia de neconstituţionalitate este un procedeu juridic care permitepărţilor să ceară Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţiitextului legal de care depinde judecarea cauzei atunci când :a) părţile se află într-un proces la o instanţă judecătorească sau de arbitrajcomercial;b) părţile sunt nemulţumite de soluţia dată de instanţa judecătorească;c) părţile au epuizat toate căile de atac permise de lege pentru soluţionareacauzei.112. Declanşarea procedurii excepţiei de neconstituţionalitate determină:a) încetarea judecăţii;b) suspendarea judecăţii;c) anularea judecăţii.113. Dacă excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, instanţa poateacţiona astfel :a) o respinge printr-o încheiere motivată;

) o respinge printr-o hotărâre motivată;c) aplică sancţiuni părţii care cu rea credinţă a folosit acest procedeujuridic.114. Controlul conformităţii unui tratat cu Constituţia se va efectua :a) anterior ratificării lui de către Parlament;b) după ratificarea lui de către Parlament;c) anterior promulgării lui de către Preşedintele României.115. Singura situaţie în care Curtea Constituţională se autosesizează esteurmătoarea :a) când se propune organizarea unui referendum naţional;b) când se propune suspendarea Preşedintelui României;c) când se propune revizuirea Constituţiei.116. Curtea Constituţională poate începe controlul prealabil deconstituţionalitate:a) oricând;b) din oficiu;c) numai dacă este sesizată de unul dintre subiectele expres prevăzute deConstituţie.117. Soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate se realizează prin :a) analizarea sesizării de către fiecare judecător al Curţii Constituţionale;b) analizarea sesizării de către cel puţin jumătate din membrii CurţiiConstituţionale;c) dezbaterea sesizării în plenul Curţii Constituţionale.118. In urma controlului prealabil de constituţionalitate , dacă s-a constatatconstituţionalitatea legii, decizia se comunică :a) Preşedintelui României, pentru ca procedura de elaborare a legii să sedefinitiveze, prin promulgarea ei;b) Preşedintelui Camerei din Parlament care a solicitat controlul, pentru caacesta să o trimită spre promulgare Preşedintelui României;c) Primului Ministru, pentru ca acesta să o trimită spre promulgarePreşedintelui României.119. In cazul controlului posterior de constituţionalitate, deciziile CurţiiConstituţionale prin care se admit excepţii de neconstituţionalitate a unei legi sauordonanţe, au ca rezultat:a) obligarea Preşedintelui României de a nu proceda la promulgarea legii;b) obligarea Parlamentului sau a Guvernului de a pune de acord prevederileneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei;c) obligarea instanţei judecătoreşti de a decide rejudecarea cauzei.120. Ordonanţele Guvernului sunt supuse controlului de constituţionalitate :a) pe calea excepţiei de neconstituţionalitate;b) pe calea controlului prealabil de constituţionalitate;c) din oficiu.121. In cazul controlului posterior de constituţionalitate, deciziile CurţiiConstituţionale sunt:a) general obligatorii;b) opţionale;

c) facultative.122. În caz de contrarietate a unui tratat internaţional cu Constituţia, tratatulva putea fi ratificat numai după :a) suspendarea Constituţiei, pentru punerea de acord a normeiconstituţionale încălcate cu prevederile tratatului;b) revizuirea Constituţiei, pentru punerea de acord a normei constituţionaleîncălcate cu prevederile tratatului;c) abrogarea Constituţiei.123. În caz de conflict între o normă internaţională şi una naţională în materiadrepturilor omului se va aplica :a) norma internaţională;b) norma naţională;c) norma cea mai favorabilă.124. Legea internă contrară tratatului internaţional :a) este abrogată de tratat;b) devine inaplicabilă;c) rămâne în vigoare.125. Forma modernă de Constituţie este :a) constituţia cutumiară;b) constituţia scrisă;c) constituţia nescrisă.

TESTEECONOMIE POLITICĂ1). Pentru un consumator dat, utilitatea economică totală resimțită de pe urmacreşterii cantității consumate dintr-un bun este descrescătoare atunci când:a). Bunul respectiv este cumpărat pe credit;b). Unitățile consumate peste un anumit nivel nu-i mai sunt necesare;c). Utilitatea marginală creşte;d). Utilitatea marginală scade;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.2). Venitul unui consumator este de 40 u.m., iar el consumă două categorii debunuri (x, y), ale căror prețuri sunt P x = 8 u.m şi Py= 6 u.m conform tabelului următor:UtilitatemarginalăPrimadozăA II-adozăA III-adozăA IVaA V-adozăA VIadozădozăU mx 20 15 13 10 6 1U my 14 9 6 3 2 1Setul de consum care conferă satisfacția maximă consumatorului va fi:a) 2x+3y;b) x + y;c) x+4y;d) 3x+2y;e) Nici un răspuns anterior nu este corect.3). Care este venitul consumat de o persoană care achiziționează două bunurix şi y în proporția 8x + 3y, prețurile bunurilor fiind P x = 5 u.m. şi P y = 3 u.m.a) 28 u.m.;b) 290 u.m;c) 29 u.m.;d) 30 u.m.;e) Nici un răspuns anterior nu este corect.4). Un cumpărător are un venit total de 12.000 u.m. şi achiziționează bunurilex şi y conform tabelului:Cantitatea Prima A II-a A III-a A IV-a A V-a A VI-adoză doză doză doză doză dozăU mx 100 180 240 260 270 272U my 200 300 370 375 376 376O unitate de bun x sau y costă 2000 u.m. Care va fi setul optim de consum?a). 2x+4y;b). 3x+3y;c). 4x+2y;d). Nu se poate calcula;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.5). Care dintre următoarele afirmații este corectă:a). Aprecierea utilității economice are un caracter eminamente subiectiv;b). U m exprimă sporul de output obținut prin creşterea cu o unitate a volumuluicapitalului;

c). Utilitatea totală este produsul utilităților marginale;d). U m exprimă sporul suplimentar de input-uri necesar satisfacerii mai bune aconsumatorilor;e). Utilitatea unui bun este dată de prețul acestuia.6). Ce utilitate are un bun care nu mai este cerut de consumatori:a). 0;b). Negativă;c). Pozitivă;d). Mică;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.7). Fiecare unitate care se consumă succesiv dintr-un bun economic are carezultat:a). Creşterea U m ;b). Descreșterea U t ;c). Menținerea constantă a utilității marginale;d). Caracter unitar;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.8). Condiția maximizării utilității totale când există mai multe bunuri este:UTUTUTa). = = K = ;P P PABb). U U + K + U = 0 ;c).Umg+A mg Bmg Xmg APAUmgUBmg X= = ... = ;P PBXd). PA= PB= ... = PX;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.X9). Consumatorul care achiziționează bunurile A şi B obține o utilitate agregatămaximă ( în condițiile unui venit disponibil dat), atunci când:a). Rata creşterii U m a consumului unei doze din bunul A este superioarăsporului absolut al utilității totale;Umg PA Ab). = ;U PmgBBc). Raportul dintre productivitățile marginale ale factorilor şi utilitățile lormarginale este constant;d). U m se reduce, iar U T creşte;e). U m creşte, iar U T se reduce.10). Cunoscând :Doza 0 1 2 3 4 5 6 7U T 0 80 170 190 200 208 208 190Să se determine cantitatea consumată care maximizează satisfacția totală aconsumatorului.a). 4;

). 5;c). 6;d). nu se poate calcula;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.11. În anul 1950, durata medie de viață era de 50 ani, din care un individavea cinci ani timp liber, 11 ani timp muncă, 3 ani transport, 6 ani şcolarizare şi 20ani somn, hrană, igienă, iar în anul 2000 la o durată medie a vieții de 72 de aniaceeaşi indicatori reprezentau, în ordine, 31 ani, 8 ani, 6 ani, 8 ani şi 19 ani, atuncitimpul de şcolarizare în anul 2000 față de 1950:a). A crescut ;b.) A scăzut;c). A rămas acelaşi;d). Nu se poate preciza;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.12. Capitalul fix este aceea parte a capitalului tehnic care participă la, seconsumă şi se înlocuieşte după ani de utilizare:a) Mai multe procese de producție – integral - mai mulți;b). Mai multe cicluri economice – treptat - mai mulți;c). a + b;d). Mai multe cicluri de producție – treptat – mai mulți;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.13. Un agent economic obține în anul t 0 un output egal cu 10 buc. cu un costtotal de 100 u.m. În anul următor producția creşte la 12 buc. iar costul total la 120u.m. Costul marginal al firmei va fi:a). 100 u.m;b).10 u.m.;c).1 u.m;d). 5 u.m.;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.14. Costul marginal intersectează curba costului mediu în punctul :a). de maxim;b). de echilibru;c). superior costului total;d). de minim;e). Nici un răspuns anterior nu este corect.15. Costul total mediu este 1200 u.m., din care 10% constituie cost fix unitar.Costul variabil din perioada următoare creşte de 2,8 ori, iar producția ajunge la 600bucăți, sporind cu 200%. În asemenea condiții:a). Costul marginal va fi egal cu costul mediu din perioada de bază;b): Costul total mediu se reduce;c). Costul total mediu va creşte;d). Costul marginal creşte;e). Costul marginal va fi de 5 ori mai mare decât costul total mediu.

16. Costul variabil deține 75% din costul total, iar costul fix reprezintă 40.000u.m. În condițiile în care producția se dublează, care va fi mărimea costului total şi acostului variabil:a). 120.000 u.m., 40.000 u.m.;b). 280.000 u.m., 240.000 u.m.;c). 180.000 u.m., 120.000 u.m.;d). 320.000 u.m., 240.000 u.m.;e). Nu se poate calcula.17. Pe piața concurențială, cumpărătorul poate exercita influență asupraprețurilor în situația de:a) Oligopol;b) Oligopson;c) Monopol;d) Concurență perfectă;e) Piață monopolistică.18. Concurența este posibilă atunci când:a). Există proprietate privată;b). Prețurile sunt administrate;c). Economia este de tip centralizat;d). Inflația e sub control;e). Ofertanții sunt numeroşi.19. Piața de monopol se aseamănă cu piața de monopson prin:a). Atomicitatea ofertei;b). Număr mare de cumpărători;c). Număr mare de vânzători;d). Un singur cumpărător;e). Prețul este stabilit de un singur agent economic.20. Textul „fiecare ofertă individuală este o picătură de apă în oceanul oferteigenerale” aparține economistului:a). John Galbraith;b). M.Didier;c). J.M.Keynesd). F.Perroux;e). P.Samuelson.21). La o societate comercială costurile fixe medii sunt de 10.000 u.m., iarcosturile variabile medii de 20.000 u.m. Dacă producție creşte cu 100 %, iar costurilevariabile totale cu 125 %, atunci cu cât va spori profitul mediu ?a). 1000 u.m.;b). 1250 u.m.;c). 2500 u.m;d). 3750 u.m.;e). 5000 u.m..

22. Dacă încasările unui producător sunt de 11000 u.m., iar rata profitului lacost este de 10 % şi costurile materiale dețin 40 % din costul total, atunci costurilesalariale şi rata profitului la cifra de afaceri vor fi:a). 5600 u.m., 12 %;b). 6000 u.m., 9,09 %;c). 6000 u.m., 9 %;d). 5000 u.m., 9,5 %;e). 4000 u.m., 15 %.23. Mâna invizibilă care direcționează opțiunile economice în economia depiață este un concept care aparține luişi se referă la:a). P.Samuelson – prețuri şi proprietatea privată;b). M.Didier – prețul şi concurența;c). M.Didier – prețul şi proprietatea;d). M.Didier – concurența şi proprietatea;e). P.Samuelson – prețul şi concurența.24. Libertatea de acțiune a agenților economici se poate manifesta doar încondițiile:a. Respectării intereselor statului;b. Respectării suveranității naționale;c. Neamestecului în competiția din economia analizată;d. Lezării intereselor celorlalți agenți economici;e. Nici un răspuns anterior nu este corect.25. Oligopolul se deosebeşte de oligopson prin:a). Atomicitatea ofertei;b). Atomicitatea cererii;c). Funcționarea piețelor de echilibru;d). Existența monopolului;e). Nu există nici-o deosebire.26. Piața cu concurență monopolistică se deosebeşte, în principal, de piața cuconcurență perfectă prin:a). Atomicitatea cererii;b). Atomicitatea ofertei;c). Neomogenitatea ofertei;d). Prețuri mai mari decât costurile;e). Nu asigură o bună satisfacere a cererii.27. Care dintre elementele de mai jos caracterizează piața cu concurențămonopolistică:a). Diferențierea produselor;b). Un singur vânzător;c). Un singur cumpărător;d). Câțiva cumpărători;e). Un vânzător şi mai mulți cumpărători.28. Care dintre caracteristicile de mai jos este specifică pieței cu concurențăde oligopol:

a). Număr mare de producători;b). Fiecare producător trebuie să țină seama de deciziile celorlalți;c). Producătorii au posibilitatea să controleze prețurile;d). Elimină concurența;e). Există un singur cumpărător.29. Oligopolul nu este caracterizat de:a). Atomicitatea cererii;b). eterogenitatea ofertei;c). Câțiva producători-ofertanți;d). Existența prețurilor libere;e). Concurența.30. Bunăstarea reprezintă.al individului şi/sau al societății la un anumitmoment:a. nivelul calitativ de viață;b. nivelul cantitativ de viață;c. nivelul venitului disponibil;d. nivelul de confort;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.31. W. Nordhause şi J. Tobin au introdus, în anul 1972, conceptul de:a. calitatea vieții;b. produs intern brut;c. măsură a bunăstării economice;d. calitatea vieții;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.32. Măsurarea directă a venitului național nu ia în considerare:a. veniturile obținute din activități care nu se desfăşoară pe piețe organizate;b. veniturile din activități legale interne;c. taxele directe;d. veniturile din activități comerciale;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.33. În figura care reprezintă echilibrul cheltuieli agregate-output agregat, toatepunctele situate la dreapta axei Ch T= Y evidențiază:a. puncte de exces de cerere;b. puncte de exces de ofertă;c. puncte de deficit de cerere;d. puncte de deficit de ofertă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.34. Dacă rata dobânzii creşte, previziunile privind mediul economic seînrăutățesc sau creşte prețul bunurilor capital:a. valoarea prezentă netă a unui proiect de investiții creşte;b. valoarea prezentă netă a unui proiect de investiții nu se modifică;c. valoarea prezentă netă a unui proiect de investiții scade;d. cererea pentru bunuri de investiții creşte,e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

35. Funcțiile bugetului de stat vizează:a. economiile statelor dezvoltate;b. economiile în tranziție;c. ansamblul oricărei economii;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.36. Pe baza bugetului, guvernele îşi stabilesc anumite obiectivemacroeconomice ținând cont şi de:a. interesele grupurilor de presiune;b. doctrina politică de care aparțin;c. tendințele Uniunii Europene;d. a+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.37. În concepția liberară, rolul statului în economie trebuie să fie:a. minim;b. maxim;c. neutru;d. discret;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.38. În concepția keynes-istă, rolul statului în economie trebuie să fie:a. minim;b. maxim;c. neutru;d. activ;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.39. În caz de egalitate a veniturilor cu cheltuielile, execuția bugetară este:a. echilibrată;b. deficitară;c. excedentară;d. ineficientă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.40. Cheltuielile reprezintă suma totală pe care cetățenii unei țări o alocăachiziționării de.într-o perioadă specifică de timp, de obicei un an calendaristic:a. bunuri de folosință îndelungată;b. bunuri de uz curent;c. bunuri capital;d. bunuri de orice fel;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.41. reprezintă beneficierea de facilitățile şi avantajele pe care le poate oferiun bun:a. investiția;b. amortizarea;c. consumul;

d. funcția consumului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.42. La niveluri scăzute ale venitului, consumul poate fi superior venitului dacă:a. se apelează la economii făcute anterior;b. se apelează la investiții eficiente;c. se reduc cheltuielile de consum;d. se consumă bunuri de calitate superioară;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.43. omajul poate fi definit ca diferență între numărul de ore pe care indiviziidoresc să le muncească într-o anumită perioadă de timp şi.în aceeaşi perioadă detimp:a. salariile pe care le primesc;b. numărul de ore plătite;c. numărul de ore libere;d. numărul de ore de concediu;e. numărul de ore pe care le lucrează efectiv.44. omajul natural se manifestă în condițiile realizării. pe piața muncii:a. echilibrului dintre cererea şi oferta de bunuri;b. echilibrului dintre salarii şi costuri;c. echilibrului dintre cerea şi oferta de factor muncă;d. echilibrului între categoriile profesionale;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.45. omajul de dezechilibru este datorat unor cauze precum:a. creşterea ofertei de factor muncă în concordanță în reducerea niveluluisalariilor;b. acordarea unor salarii superioare salariului de echilibru;c. modificarea structurii pe ramuri a economiei;d. a+c;e. a+b.46. .apare ca efect al parcurgerii unui anumit interval de timp necesarindivizilor pentru a găsi o nouă slujbă:a. şomajul natural;b. şomajul de echilibru;c. şomajul structural;d. şomajul fricțional;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.47. .apare ca urmare a existenței unui exces de ofertă de factor muncă înramurile şi în domeniile de activitate a căror dinamică este negativă, exces dublat deun excedent de cerere de factor muncă în ramurile a căror dinamică este pozitivă:a. şomajul natural;b. şomajul de echilibru;c. şomajul structural;d. şomajul fricțional;e. nici-un răspuns anterior nu este corect

48. Analiza corelației progres tehnic-şomaj ține cont de elemente precum:a. tipul de tehnologie utilizat;b. nivelul salariilor,c. nivelul cererii de muncă;d. managementul regional;e. nivelul ofertei de muncă.49. Implementarea progresului tehnic conduce la scăderea cererii de factormuncă, mai ales atunci când progresul tehnic vizează..:a. crearea de noi produse;b. îmbunătățirea proceselor de fabricație deja existente;c. investiții pe termen lung;d. investiții pe termen scurt;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.50. Inflația este definită ca o tendință accentuată şi.de creştere a niveluluiglobal al prețurilor:a. evidentă;b. trecătoare;c. perpetuă;d. liniară;e. continuă.51. ..reprezintă o măsură a nivelului mediu al prețurilor din economie privităca un întreg:a. rata inflației;b. creşterea prețurilor;c. prețul;d. nivelul general al prețurilor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.52. ..este un fenomen cu care se confruntă toate economiile contemporane,inclusiv cele dezvoltate:a. creșterea economică;b. recesiunea;c. inflația;d. expansiunea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.53. Pe piața monetară internațională, echilibrul se atinge prin acțiunile:a. băncilor;b. investițiilor;c. statului;d. b+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.54. Dacă rata de schimb este superioară celei de echilibru:a. băncile vor creşte rata de schimb;b. băncile vor reduce rata de schimb;

c. statul va creşte rata de schimb;d. statul va reduce rata de schimb;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.55. Dacă rata de schimb este inferioară celei de echilibru:a. băncile vor creşte rata de schimb;b. băncile vor reduce rata de schimb;c. statul va creşte rata de schimb;d. statul va reduce rata de schimb;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.56. În practică, procesul prin care se atinge situația de echilibru este:a. lent;b. anevoios;c. rapid;d. în timp;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.57. Creditul balanței de plăți reprezintă:a. cererea de monedă străină;b. oferta de monedă străină;c. oferta de monedă națională;d. cererea de monedă națională;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.58. O rată de schimb ridicată face:a. exporturile naționale mai scumpe;b. importurile mai scumpe;c. exporturile naționale mai ieftine;d. importurile imposibile;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.59. Deficitul contului capital este:a. mai mare decât deficitul contului curent;b. mai mic decât deficitul contului curent;c. independent de deficitul contului curent;d. aproximativ la fel cu cel al contului curent;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.60. Modificările frecvente ale ratelor de schimb conduc la apariția:a. unei stări de incertitudine în mediul economic;b. unei creşteri economice rapide;c. unei stări de certitudine în mediul economic;d. unei creşteri economice lente;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.61. .. reprezintă un plasament de resurse băneşti în scopul obținerii unorvenituri viitoare sau al completării finanțării activității (finanțare externă):a. acțiunea;b. obligațiunea;

c. piața monetară;d. piața capitalului;e. bursa.62. Achiziționarea activelor fizice vizează:a. profituri ridicate;b. venituri prezente;c. servicii viitoare;d. acoperirea investițiilor brute;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.63. Achiziționarea activelor financiare vizează:a. profituri ridicate;b. contracararea inflației;c. servicii viitoare;d. acoperirea investițiilor brute;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.64. Ce caracteristică a banilor contemporani este necesară deoarece baniiintermediază tranzacții de diferite valori:a. uşurința utilizării;b. uniformitatea;c. divizibilitatea perfectă;d. durabilitatea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.65. Caracterul obiectiv al banilor rezultă din:a. funcțiile sociale pe care le îndeplinesc;b. acceptarea lor în calitate de instrument social;c. trecerea cu uşurință de la un sistem monetar la altul;d. acceptarea lor în orice loc şi în orice moment în cadrul comunității monetareemitente;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.66. Primele monede din metale prețioase au fost bătute în sec. XI î.H. în:a. India şi China;b. China şi Japonia;c. Persia şi Mesopotamia;d. Grecia şi Tracia;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.67. Conferința de la Bretton Woods (1944) a marcat:a. trecerea la convertibilitate a monedelor occidentale;b. sfârşitul convertibilității în aur a banilor de hârtie;c. începutul convertibilității în aur a banilor de hârtie;d. renunțarea la convertibilitate a monedelor occidentale;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.68. Definiția: „Banii reprezintă o convenție socială artificială acceptată”aparține lui:

a. John Sloman;b. Niță Dobrotă;c. Paul Samuelson;d. Andre Page;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.69. Paul Samuelson arăta că, alături de specializare şi., banii constituie unal treilea aspect al vieții economice moderne:a. investiții;b. progres tehnic;c. factor muncă;d. capital;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.70. Manifestarea funcțiilor banilor în cadrul economiei de piață sefundamentează pe:a. politica macroeconomică;b. politica monetară;c. nivelul cererii de pe piață;d. nivelurile cererii şi ofertei de pe piață;e. lichiditatea banilor.71. Sunt funcții ale banilor contemporani:a. mijloc de schimb şi de comensurare a output-ului;b. mijloc de măsurare a valorii şi de comensurare a output-ului;c. mijloc de economisire;d. b+c;e. a+b.72. .exprimă transformarea prin cumpărare a activelor nonmonetare înactive monetare:a. cererea de monedă;b. oferta de monedă;c. moneda;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.73. Ratele de creştere economică variazăde la o perioadă la alta chiar şila nivelul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic:a. foarte mult;b. nesemnificativ;c. rareori;d. o dată;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.74. Ciclicitatea în economie poate fi analizată prin:a. fluctuații;b. fluctuații în output-ul unor firme;c. fluctuații ale activității;d. fluctuații ale activității economice agregate;

e. nici-un răspuns anterior nu este corect.75. Expansiunea, ca fază a ciclului economic, se caracterizează prin:a. creşterea ratei şomajului;b. creşterea oscilațiilor din economie;c. creşterea profiturilor;d. creşterea masei monetare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.76. Evoluția ciclică a economiei privită în ansamblu este o caracteristicăpentru:a. economiile dezvoltate,b. economiile în dezvoltare,c. economiile care dispun de resurse limitate;d. b+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.77. În ansamblul fluctuațiilor care se produc în economie, cele ciclice:a. se produc cu o anumită neregularitate;b. se derulează de la an la an;c. sunt întâmplătoare;d. sunt determinate de modul specific de evoluție a eficienței utilizării factorilorde producție;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.78. În anul 0, venitul a fost 20000 u.m., iar consumul 15000 u.m. În anul 1,creşterea venitului la 24000 u.m. va face ca economiile să:a. crească cu 4000 u.m.;b. scadă cu 4000 u.m.;c. crească cu mai puțin de 4000 u.m.;d. scadă cu mai puțin 4000 u.m.;e. crească cu mai mult de 4000 u.m..79. Creşterea venitului agregat nu antrenează un nivel superior de trai atuncicând:a. scade plata muncii depuse de fiecare individ;b. creşte productivitatea muncii;c. scade durata muncii depuse de fiecare individ;d. scade productivitatea muncii;e. creşte output-ul de bunuri de calitate inferioară.80. Determinarea practică a dimensiunilor output-ului agregat se confruntă cudificultăți legate în principal de:a. unitățile monetare de exprimare;b. output-ul sectorului public;c. inflație;d. restructurarea economică;e. valoarea banilor.

81. La nivelul sectorului afaceri, output-ul agregat se determină prinînsumarea tuturor valorilor adăugate individuale din care se scade valoarea...:a. investițiilor;b. stocurilor;c. deprecierii capitalului;d. tranzacțiilor nete cu străinătatea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.82. Consumul privat include cheltuielile... făcute pentru achiziționareabunurilor materiale şi a serviciilor, indiferent de...:a. rezidenților/firma care le-a transportat;b. rezidenților şi nerezidenților/țara de origine a rezidenților;c. rezidenților/țara în care acestea au fost produse;d. a +b ;e. a+c.83. .....exprimă totalitatea bunurilor de consum reprezentative pentruconsumul populației din mediul urban, într-o perioadă determinată de timp:a. consumul agregat;b. consumul mediu;c. calitatea vieții;d. nivelul de trai;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.84. Egalitatea venitului agregat cu output-ul agregat este valabilă, în modevident, în cadrul unei economii:a. de piață;b. subterane;c. dezvoltate;d. în dezvoltare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.85. Pentru țări precum Turcia, India, fosta Yugoslavia, diferența dintre PIB şiPNB este:a. 4%;b. 3%;c. 2%;d. 1%;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.86. PIB la prețul factorilor este 43300 u.m., soldul relațiilor cu străinătatea este215 u.m., iar amortizarea 2314 u.m. Să se calculeze PNN:a. 40771 u.m.;b. 45829 u.m.;c. 40986 u.m.;d. 43085 u.m.;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

87. Într-o economie națională, economiile reprezintă 1500 u.m., iar rataeconomiilor 10%. În anul următor, economiile cresc cu 20%, iar venitul cu 10%. Săse calculeze multiplicatorul investițiilor:a. 3;b. 4;c. 5;d. 6;e. 7.88. În anul 0, venitul dintr-o economie este 30000 u.m., iar rata economiilor0,2. În anul 1, venitul devine 125% din venitul din anul 0, iar rata economiilor 25%.Să se determine înclinația marginală spre economii:a. 2,2;b. 2,22;c. 2,222;d. 2,3;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.89. Totalitatea bunurilor materiale şi a serviciilor produse de către o economienațională poartă denumirea de:a. ofertă națională;b. ofertă de bunuri;c. output industrial;d. output agregat;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.90. Tranzacțiile financiare pure cuprind:a. plăți legate de compensații;b. plăți şi transferuri private şi cele legate de protecția socială;c. plăți şi transferuri legate de restructurarea economică;d. tranzacții pe piețe organizate;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.91. Outputul serviciilor sectorului guvernamental va fi estimat la nivelul:a. costurilor aferente realizării lor;b. prețurilor de pe piețele specifice;c. prețurilor administrate;d. prețurilor minime;e. prețurilor de echilibru.92. Se cunosc următoarele date: consum menaje 500616 u.m., modificareainventarului 3101 u.m., consum sector public 157406 u.m., corecții de valoare ainventarului -219 u.m., consum sector afaceri 18484 u.m., formarea brută acapitalului fix 133710 u.m., corecții statistice 10 u.m. Să se determine PIB la prețturilecurente de piață:a. 801972 u.m.;b. 801 478 u.m.;c. 218535 u.m.;d. nu se poate calcula;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

93. Deflatorul implicit al PNB este calculat ca....ponderată cu cantitățile caresunt cerute la un moment dat:a. sumă a prețurilor tuturor bunurilor dintr-o economie;b. produs al prețurilor tuturor bunurilor dintr-o economie;c. raport al prețurilor tuturor bunurilor dintr-o economie;d. medie a prețurilor tuturor bunurilor dintr-o economie;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.94. PIN evidențiază veniturile obținute de agenții economici:a. de pe piață;b. care participă la tranzacții;c. după vînzarea outputului lor;d. după plata taxelor şi impozitelor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.95. Atunci când se analizează bunăstarea unei țări, se utilizează ca indicatorsintetic:a. PNB;b. PIB;c. VN;d. PNN;e. PIN.96. Mărimea profitului este influențată direct proporțional de:a. costul mărfii;b. output;c. rata dobânzii;d. impozite;e. modificarea structurii inputului.97. Costul mediu creşte dacă:a. costurile variabile totale scad mai repede decât scăderea outputului,rezultând o reducere costurilor variabile medii superioară sporului costurilor fixemedii;b. costurile variabile totale scad mai repede decât scăderea outputului,rezultând un nivel al costurilor variabile medii inferior costurilor fixe medii;c. costurile variabile totale scad mai repede decât scăderea outputului,rezultând o reducere costurilor variabile medii egală cu sporul costurilor fixe medii;d. costurile variabile totale scad mai încet decât scăderea outputului, rezultândun nivel al variației costurilor variabilre medii superior variației costurilor fixe medii;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.98. Când productivitatea medie a muncii este egală cu cea marginală:a. productivitatea medie este minimă;b. productivitatea medie este maximă;c. productivitatea medie începe să crească;d. productivitatea medie începe să scadă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.99. Utilitatea economică a unei cărți constă în:

a. cantitatea şi calitatea informației pe care o deține;b. notorietatea autorului;c. prețul de vânzare;d. venitul disponibil;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.100. Dacă cerea scade, prețul şi cantitatea de echilibru se vor diminua şi ele:a. da;b. nu;c. da, numai dacă oferta scade în acelaşi ritm cu cererea sau scade mai lent;d. rămân constante;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.101. Dacă prețul şi costul mediu sunt date, dublarea outputului şi a vânzărilorva avea ca efecte:a. masa şi rata profitului nu se modifică;b. masa şi rata profitului se dublează;c. se dublează masa profitului şi rămâne constantă rata profitului;d. masa profitului rămâne constantă şi se dublează rata profitului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.102. Costul mediu scade dacă:a. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând unspor al costurilor variabile medii superior volumului cu care scad costurile fixe medii;b. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând omodificare a costurilor variabile medii inferioară volumului cu care scad costurile fixemedii;c. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând omodificare a costurilor variabile medii superioară celei a costurilor fixe medii;d. costurile variabile totale scad mai încet decât scăderea outputului, rezultândun nivel al variației costurilor variabilre medii superior variației costurilor fixe medii;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.103. Costul mediu rămâne constant atunci cînd:a. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând unspor al costurilor variabile medii superior volumului cu care scad costurile fixe medii;b. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând omodificare a costurilor variabile medii egală cu cea cu care scad costurile fixe medii;c. costurile variabile totale cresc mai repede decât creşte outputul, rezultând omodificare a costurilor variabile medii superioară celei a costurilor fixe medii;d. costurile variabile totale scad mai încet decât scăderea outputului, rezultândun nivel al variației costurilor variabilre medii superior variației costurilor fixe medii;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.104. Când costurile variabile cresc mai repede decât outputul:a. costul mediu poate creşte, scădea sau rămâne constant;b. nu influențează costul mediu;c. nu se poate preciza;d. costul marginal scade;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

105. Din punct de vedere monetar, utilitatea marginală reprezintă:a. suma de bani pe care o persoană este dispusă să o plătească pentru ounitate suplimentară dintr-un bun;b. suma de bani pe care o persoană este dispusă să o plătească pentru un bun;c. suma de bani pe care o persoană este dispusă să o plătească pentruconsumul personal;d. suma de bani pe care o persoană este dispusă să o plătească pentrubunurile achiziționate;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.106. Creşterea nivelului productivității capitalului influențează, în orice condiții,invers proporțional:a. nivelul dobânzii bancare;b. costul total de producție;c. nivelul salariilor;d. cheltuielile fixe pe unitatea de output;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.107. Când outputul total scade:a. producția marginală este negativă;b. producția medie este negativă;c. producția marginală este zero;d. producția marginală este pozitivă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.108. Care dintre afirmațiile următoare este corectă:a. utilitatea unui curs universitar este aceeaşi pentru toți studenții dintr-un an;b. utilitatea economică a celei de-a patra prăjituri din sortimentul x este aceeaşipentru trei tineri;c. propoziția b este adevărată pentru tinere, deoarece, în principiu, ele sunt maipasionate de dulciuri;d. utilitatea depinde de venitul total al consumatorului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.109. Dacă cererea şi oferta cresc:a. prețul de echilibru creşte dacă cererea creşte mai mult decât oferta, iar prețulde echilibru creşte, în timp ce cantitatea de echilibru poate să crească, să scadă sausă rămână constantă;b. prețul de echilibru scade dacă oferta creşte mai mult decât cererea, caz încare va creşte şi cantitatea de echilibru;c. prețul de echilibru va evolua în funcție de raportul cerere-ofertă, iar cantitateade echilibru rămâne constantă;d. nu există o astfel de conexiune;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.110. Dacă oferta creşte:a. prețul poate să crească numai dacă sporeşte şi cererea, dar cantitatea deechilibru nu se modifică;b. prețul creşte numai dacă sporeşte şi cererea mai mult decât oferta, ceea ceare ca rezultat şi creşterea cantității de echilibru;

c. prețul şi cantitatea de echilibru pot să scadă numai în cazul în care scade şicererea;d. prețul şi cantitatea de echilibru scad;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.111. Pentru a determina dreapta cererii, este suficient să:a. verificăm ecuația acesteia;b. determinăm parametrii x şi y;c. verificăm panta şi ecuația acesteia în două puncte şi so determinăm valorileparametrilor dreptei;d. verificăm ecuația acesteia în trei puncte;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.112. Creşterea ofertei, în condițiile în care cererea nu se modifică, determină:a. deplasarea punctului inițial de echilibru şi reducerea prețului;b. deplasarea punctului inițial de echilibru şi creşterea prețului;c. deplasarea punctului inițial de echilibru şi menținerea nivelului prețului;d. scăderea cantității de echilibru;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.113. Scăderea cererii într-o proporție mai mare decât creşterea ofertei are caefecte:a. modificarea poziției de echilibru, scăderea prețului şi creşterea cantității;b. modificarea poziției de echilibru, creşterea prețului şi a cantității;c. modificarea poziției de echilibru, creşterea prețului şi scăderea cantității;d. modificarea poziției de echilibru, scăderea prețului şi a cantității;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.114. Utilul reprezintă....care măsoară satisfacția resimțită în urmaconsumului...:a. un concept/bunurilor;b. o unitate abstractă/bunurilor ;c. o unitate concretă/bunurilor ;d. o unitate abstractă/un anumit bun ;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.115. Cererea pentru un bun reprezintă o multitudine de alternative care pot fiînscrise într-un tabel în care sunt evidențiate:a. cantitățile care vor fi cerute;b. prețurile de pe piață;c. cantitățile care vor fi cerute în funcție de condițiile pieței;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.116. În condițiile în care prețul unui bun creşte, nivelul ofertei se va mărideoarece.a. dacă firmele produc mai mult, de la un anumit nivel al outputului lor, costurilevor începe să crească mult mai rapid;b. firmele vor avea poziție de monopol;c. noi firme vor intra pe piață;

d. a+b,e. nici-un răspuns anterior nu este corect.117. Utilitatea marginală reprezintă panta dreptei care reuneşte....pe curbautilității totale:a. două puncte;b. doi consumatori;c. doi consumatori raționali;d. două cantități adiacente;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.118. Limitarea veniturilor disponibile ale consumatorilor depinde de:a. salariile acestora;b. cheltuielile pe care le fac;c. nivelul taxelor şi impozitelor plătite;d. prețul bunurilor cumpărate;e. inputurile pe care menajele le pot vinde sectorului afaceri.119. Factorul fix este acel input a cărui ofertă....într-o anumită perioadă detimp:a. nu poate fi mărită;b. poate fi mărită;c. poate fi micşorată;d. nu poate fi menținută constantă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.120. În cazul unei inflații slabe sau nule, puterea de cumpărare a banilor este:a. oscilantă;b. în scădere;c. favorabilă atragerii de capitaluri străine;d. un factor de destabilizare a prețurilor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.121. Un element care stimulează activitatea de investiții este:a. rata natalității;b. situația economiei mondiale;c. reducerea implicării statului în economie;d. raportul dintre masa monetară şi viteza de rotație a banilor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.122. Ciclicitatea economică are un caracter:a. permanent;b. periodic;c. întâmplător;d. subiectiv;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.123. Un nou puseu inflaționist se poate aştepta când:a. se apreciază moneda națională;b. productivitatea muncii creşte mai repede decât salariile;

c. deficitul bugetar creşte;d. rezervele obligatorii ale băncilor cresc;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.124. Rata scontului este, comparativ cu rata rescontului:a. mai mică;b. egală;c. mai mare;d. inversă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.125. Politica de stimulare a cererii agregate vizează:a. preluarea controlului unor ramuri economice de către stat;b. scăderea investițiilor;c. creşterea outputului potențial;d. programarea economică;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

TESTE DE AUTOEVALUAREPOLITICI PUBLICE EUROPENE1. Politicile publice preiau metode din:a. geografie;b. economie;c. istorie;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.2. Evoluția politicilor publice poate fi analizată pe....etape esențiale:a. 2;b. 3;c. 5;d. 8;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.3. .......consideră că politica publică se referă la acțiunile guvernului și la intențiilecare au determinat aceste politici:a. Dye Th.R.;b. Malone E.;c. Peters B.;d. Birkland Th.;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.4. Actorii unei politici publice sunt analizați indiferent de:a. mărimea lor;b. gradul lor de implicare;c. factorul timp;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.5. Rolul central în elaborarea şi implementarea politicilor publice îl dețin:a. guvernul şi aparatul executiv;b. Preşedintele;c. mass-media;d. ONG-urile;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.6. Procesul politic de la inițierea sa până la sfârşitul ciclului poartă denumirea de:a. politică publică;b. ciclul politic;c. abordarea clasică a politicii publice;d. abordarea black-box a politicii publice;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.7. Abordarea black-box a politicii publice a fost completată cu cea de impact alacestei politici,care este un concept diferit de cel de:a. input;b. feed back;c. obiect condus;d. element de reglare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.8. Există....concepții de abordare a politicilor publice:a. 3;b. 4;

c. 5;d. 6;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.9. Instrumentele politicilor publice evoluează între două limite extreme:a. voluntarismul şi dirijismul;b. coerciunea şi dirijismul;c. dirijismul şi planificarea;d. voluntarismul şi coerciunea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.10. Practic, politica publică reprezintă o activitate:a. planificată;b. continuă;c. intermintentă;d. a+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.11. Principiul potrivit căruia bugetul trebuie să fie în întregime finanțat din resurseproprii a fost stipulat în:a. Tratatul de la Amsterdam;b. Tratatul de la Roma;c. reforma Delors;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.12. Crearea unei noi categorii de resurse bugetare bazată pe PNB-ul statelormembre U.E. a fost stipulată în:a. Tratatul de la Roma;b. Tratatul de la Amsterdam;c. Reforma Delors;d. Tratatul de la Maastricht;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.13. Bugetul actual al U.E. este de aproximativ:a. 1000 miliarde euro;b. 10 miliarde euro;c. 1 miliard euro;d. 200 miliarde euro;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.14. Regulile referitoare la procedurile, resursele și cheltuielile bugetare fac obiectularticolelor 268-280 din:a. Reforma Delors;b. Tratatul de la Roma;c. Tratatul de la Maastricht;d. Constituția europeană;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.15. Bugetul U.E. se fundamentează pe ....principii:a. 6;b. 5;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.16. Veniturile bugetare proprii au fost definite în.....și reformulate în.....:a. 1970/1998;

. 2004/2007;c. 1956/2007;d. 1956/2004;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.17. Taxele pe emisiile de bioxid de carbon, accizele pe tutun, alccol și ulei mineral,taxele pe veniturile corporațiilor, taxele pe comunicații și taxele pe venitul personalpoartă denumirea de:a. taxe la buget;b. taxe la bugetul U.E.;c. taxe la bugetul comunitar;d. taxe în cascadă;e. taxe europene.18. Aproximativ 22% din fondurile europene sunt, în prezent, gestionate:a. la nivelul Statelor Membre;b. la nivelul Comisiei Europene;c. la nivelul regiunilor europene;d. la nivelul statelor candidate la aderare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.19. .....este un exemplu de parteneriat între acțiunile regionale, naționale șicomunitare în scopul realizării politicilor U.E.:a. transparența;b. simplificarea;c. flexibilitatea;d. cofinanțarea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.20. Bugetul U.E. este calculat în:a. euro și dolari;b. euro, dolari și DST;c. DST;d. dolari și DST;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.21. În timp, legislația europeană privind concurența s-a concentrat pe:a. analiza poziției dominnate;b. menținerea unei concurențe active la nivel european;c. analiza monopolurilor;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.22. Cel mai eficient instrument de alocare a resurselor și de stabilire a prețurilor este:a. concurența;b. oligopolul;c. poziția dominnată;d. politica de concurență;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.23. Maniera concretă de intervenție pe piață este influențată de.....:a. nivelul concurenței;b. doctrina ideologică a guvernului;c. nivelul de dezvoltare economică;d. a+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

24. Producerea unui output dat cu costuri mai mari decât cele teoretice minimereprezintă:a. ineficiența x;b. pierdere de profit;c. falimentul firmei;d. ieșirea firmei de pe piață;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.25. Politica concurențială reprezintă o componentă a:a. politicii regionale europene;b. politicii sociale europene;c. politicii agricole comune;d. a+b;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.26. Concurența la nivelul U.E. este reglementată de:a. Tratatul C.E. și Tratatul de la Amsterdam;b. Comisia Europeană;c. Parlamentul European;d. Tratatul C.E. și Tratatul C.E.E.A.;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.27. Posibilitatea Statelor Membre de a acorda 26 ajutoare specifice care nunecesită aprobarea de către Comisia Europeană a fost stipulată în anul:a. 2004;b. 2009;c. 2007;d. nu a fost stipulată nicăieri;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.28. Stabilirea și implementarea unei politici concurențiale coerente în cadrul U.E.sunt de competența:a. Directoratului General pentru Concurență;b. Comisiei Europene;c. Parlamentului European;d. Curții Europene de Justiție;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.29. .....pune accentul mai mult pe efectele restrângerii concurenței decât pe formeleacestor restrângeri:a. legea concurenței;b. articolul 82 din Tratatul U.E.;c. articolul 81 din Tratatul U.E.;d. Comisia Europeană;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.30. Piața produsului, piața geografică și piața temporală permit definirea:a. concurenței;b. poziției dominante;c. cotelor de piață;d. pieței relevante;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.31. Politica industrială poate fi abordată în....maniere diferite:a. 5;b. 3;c. 4;

d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.32. Politicile fiscală, concurențială, regională, socială, a factorului muncă și protecțieimediului sunt incluse în:a. politica industrială verticală;b. politica industrială mixtă;c. politica industrială strategică;d. politica industrială negativă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.33. Cea mai mare parte din ceea ce reprezintă politica industrială europeană actualăpoate fi acoperită de termenul:a. politica industrială verticală;b. politica industrială mixtă;c. politica industrială strategică;d. politica industrială negativă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.34. Înființarea.....aduce beneficii concretizate în dezvoltarea cooperării, carestimulează flexibilitatea în utilizarea resurselor și care promovează inovația și știința:a. politicii industriale;b. restricțiilor industriale;c. firmelor multinaționale;d. clusterelor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.35. IMM-urile europene sunt clasificate, începând din anul 2003, în....categorii:a. 6;b. 5;c. 4;d. 3;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.36. Creșterea competitivității IMM-urilor din România este sprijinită financiar prin:a. SAPARD;b. PHARE;c. ISPA;d. EIF;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.37. Principalul promotor al noilor tehnologii la nivel mondial este:a. U.E.;b. Japonia;c. China;d. Germania;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.38. U.E. domină piața navală mondială în domeniul:a. navelor de pasageri;b. navelor cargo;c. tancurilor petroliere;d. navelor militare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.39. Industria aeronautică europeană se situează pe locul....în lume:a. 1;b. 3;

c. 2;d. 4;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.40. Țările europene net importatoare de energie sunt:a. Germania, Olanda, Italia;b. Olanda, Danemarca, Regatul Unit;c. Austria, Belgia, Italia;d. Italia, Germania, Franța;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.41. U.E. este cel mai mare exportator de:a. cereale;b. fructe;c. băuturi alcoolice;d. produse piscicole;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.42. Un obiectiv al politicii PAC, stipulat în art. 39 (1) din Tratatul de la Roma este:a. stabilizarea piețelor;b. creșterea prețurilor produselor agricole;c. interzicerea importurilor de produse agricole;d. stabilizarea piețelor agricole;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.43. PAC combină plata unor subsidii directe cu.....:a. mecanisme de sprijinire prin investiții;b. mecanisme de sprijinire prin export;c. mecanisme de sprijinire prin prețuri;d. mecanisme de sprijinire prin import;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.44. PAC este constituită în jurul a ....piloni:a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.45. Comitetul AGRI este un organ permanent al:a. Comisiei Europene;b. Comitetului Regiunilor;c. Ministerului Agriculturii;d. P.A.C.;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.46. Consiliul European stabilește anual....niveluri de preț aflate sub incidența PAC:a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.47. Prețul de intervenței este prețul minim garantat care poate fi obținut pentruproducția comercializată pe:a. piață;b. piața externă;c. bază de contract;

d. plan local;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.48. .....se acordă sub forma unei sume anuale fixe la hectar sau pe cap de animal:a. plățile compensatorii;b. plățile directe;c. cotele de producție;d. protecția vamală;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.49. Dezvoltarea rurală a devenit o componentă distinctă a PAC după adoptarea:a. Tratatului de la Roma;b. Tratatului de la Amsterdam;c. Agendei 2000;d. Constituției Europene;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.50. Măsurile de politică de dezvoltare rurală se împart în.....categorii:a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.51. Cei mai mari producători de pește dintre Statele Membre sunt:a. Spania și Grecia;b. Danemarca și Spania;c. Grecia și Italia;d. Franța și Italia;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.52. Pescuitul este mai puțin important din punct de vedere...., dar importanțasa.....este foarte mare:a. politic/social;b. economic/politic;c. social/politic;d. economic/politic și social;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.53. Politica U.E. în domeniul pescuitului vizează...mari obiective:a. 2;b. 3;c. 4;d. 5;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.54. Creșterea importurilor de pește din țările în dezvoltare se datorează... de pepiața U.E.:a. deficitului de ofertă;b. deficitului de cerere;c. excedentului de ofertă;d. crizei financiare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.55. O treime din output-ul acvaculturii marine este deținută de:a. somon;b. plătică;c. anghilă;

d. calcan;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.56. Noua politică europeană în domeniul pescuitului a fost adoptată în anul:a. 2004;b. 2005;c. 2006;d. 2007;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.57. Soluții pentru dezvoltarea durabilă a pisciculturii europene sunt oferite de:a. guvernele Statelor Membre;b. Comisia Europeană;c. consilii regionale consultative;d. Parlamentul European;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.58. În România, ca Stat Membru U.E., problemele specifice pescuitului șipisciculturii sunt de competența:a. guvernului;b. Ministerului Agriculturii,c. ANPA;d. a+c;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.59. Planul Național Strategic pentru Pescuit în România a fost definitivat în anul:a. 2007;b. 2008;c. 2006;d. 2009;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.60. Fondurile europene pentru pescuit vor fi alocate în România, până la orizontul2013, pe....axe principale:a. 1;b. 2;c. 3;d. 4;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.61. Reducerea cu 50% a emisiilor de gaze până în anul 2050 a fost stabilită deminiștrii mediului din G8 în anul:a. 2004;b. 2008;c. 2007;d. 2009;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.62. Principalele obiective ale....sunt protejarea mediului natural și realizareadezvoltării durabile în U.E.:a. Comisiei Europene;b. Parlamentului European;c. Statelor Membre;d. României;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.63. Dezvoltarea politicii de mediu la nivelul U.E. a fost influențată de....categorii defactori:

a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.64. Cel de-al șaselea Program de Mediu are ca orizont de timp anul:a. 2010;b. 2011;c. 2012;d. 2013;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.65. PAM6 dezvoltă....strategii în domeniul mediului:a. 4;b. 5;c. 6;d. 7;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.66. ”Giuvaerul” de pe coroana politicii comunitare de mediu este:a. controlul poluării solului;b. controlul poluării aerului;c. reciclarea și prelucrarea deșeurilor;d. controlul sănătății;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.67. Strategia europeană în domeniul deșeurilor se fundamentează pe...elemente:a. 2;b. 3;c. 4;d. 5;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.68. Principala sursă de informații pentru elaborarea politicii europene de mediu este:a. Curtea Europeană de Justiție;b. Comisia Europeană;c. Parlamentul European;d. Consiliul Miniștrilor Mediului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.69. Instrumentele financiare ale politicii comune de mediu sunt:a. Programul LIFE și PHARE;b. Programul LIFE și SAPARD;c. PHARE și Fondul de Coeziune;d. Fondul de Coeziune și Programul LIFE;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.70. POS Mediu a identificat......axe prioritare:a. 2;b. 3;c. 4;d. 6;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.71. De la începuturile ei, politica europeană a transporturilor s-a confruntat cu....mariprovocări:a. 3;

. 2;c. 4;d. 5;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.72. Directoratul General pentru Energie și Transport este o componentă a:a. Parlamentului European;b. Comitetului Economic și Social;c. Comitetului Regiunilor;d. Tratatului de la Amsterdam;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.73. Singurul mod de transport care a înregistrat scăderi continue este transportul:a. naval;b. rutier;c. combinat;d. aerian;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.74. Sistemul European de Management al Traficului European este implementatpe....rute internaționale:a. 2;b. 3;c. 4;d. 5;e. 6.75. Programul Marco Polo 2003-2007 a investit 115 milioane euro în dezvoltareatransporturilor:a. aeriene;b. navale;c. combinate;d. rutiere;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.76. Principalul mijloc de transport pentru mărfuri și călători în cadrul U.E. estetransportul:a. feroviar;b. rutier;c. maritim;d. aerian;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.77. Căile navigabile interioare din U.E. sunt grupate în....mari sisteme:a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.78. Cele mai multe reglementări specifice la nivel european au vizat transporturile:a. rutiere;b. aeriene;c. navale;d. feroviare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

79. Directiva 96/1692 prevede că, până în anul...., va fi stabilită rețeaua transeuropeanăde transport care va integra rețelele rutiere, aeriene și maritime, ca șiinfrastructura aferentă de pe teritoriul Comunității:a. 2007;b. 2008;c. 2009;d. 2010;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.80. Obiectivul esențial urmărit de politica transporturilor din România îl constituie.....în dezvoltarea durabilă și în strategia globală de dezvoltare.a. integrarea transporturilorb. integrarea siguranței transporturilor;c. integrarea infrastructurii maritime;d. reducerea impactului transporturilor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.81. La începul anului 2009, în cadrul Triadei U.E.-S.U.A.-Japonia, cea mai mare ratăa șomajului a avut-o:a. S.U.A.;b. U.E.;c. Japonia;d. nu se poate preciza;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.82. Politica socială a U.E. a debutat odată cu:a. Tratatul de la Amsterdam;b. adoptarea Constituției Europene;c. extinderea U.E. din anul 2004;d. extinderea U.E. din anul 2007;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.83. Instituția direct responsabilă pentru pregătirea și asigurarea implementăriipoliticilor sociale este:a. Parlamentul European;b. Consiliul European;c. Comisia Europeană;d. Comitetul Economic și Social;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.84. Creșterea performanțelor economice, crearea de noi locuri de muncă și utilizareaoptimală a posibilităților oferite de societatea bazată pe cunoaștere reprezintăobiectivele U.E. pentru orizontul:a. 2013;b. 2020;c. 2015;d. 2010;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.85. .....promovează crearea de noi locuri de muncă prin încurajarea dezvoltării lanivel local:a. antreprenoriatul;b. adaptabilitatea;c. asigurarea de șanse egale;d. angajabilitatea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.

86. Strategia U.E. de ocupare a factorului muncă este structurată pe ... piloni:a. 2;b. 3;c. 4;d. 5:e. nici-un răspuns anterior nu este corect.87. Dialogul social a fost inițiat în anul:a. 1990;b. 1989;c. 1988;d. 1987;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.88. Fondul Social European finanțează....tipuri de acțiuni aferente Strategieieuropene de ocupare:a. 2;b. 3;c. 4;d. 5;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.89. Franța, Belgia, Regatul Unit, Olanda, Irlanda și Luxemburg sunt statele membreU.E.27 cu un salariu minim garantat mai mare de....pe lună:a. 300 euro;b. 400 euro;c. 700 euro;d. 1200 euro;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.90. Nivelul minim al raței șomajui în România în anul 2009 se înregistrază în județul:a. Argeș;b. Timiș;c. Dolj;d. Bihor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.91. NUTS cuprinde.....niveluri principale:a. 3;b. 4;c. 5;d. 6;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.92. Cele mai multe analize la nivel comunitar se fundamentează pe NUTS:a. I;b. II;c. III;d. IV;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.93. Dintre cele 12 noi State Membre U.E.27, doar....au venituri medii peste 50% dinmedia U.E.15:a. 1;b. 2;c. 3;d. 4;

e. nici-un răspuns anterior nu este corect.94. Raportul dintre cele două extreme ale PIB pe locuitor față de media U.E.27 este:a. 10:1;b. 11:1;c. 12:1;d. 13:1;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.95. Cea mai slab dezvoltată regiune din U.E.27 se află în:a. Bulgaria;b. Slovacia;c. România;d. Ungaria;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.96. Disparitățile referitoare la șomaj sunt mai mari la nivelul....decât la nivelul.....:a. Statelor Membre/NUTS II;b. regiunilor/orașelor;c. NUTS II /Statelor Membre;d. vechilor State Membre/noilor State Membre;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.97. Politica regională europeană actuală se fundamentează pe ... principii:a. 4;b. 3;c. 2;d. 1;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.98. Modernizarea şi diversificarea structurii economice a Statelor Membre şi aregiunilor prioritare constituie obiectivul....al FEDR:a. 4;b. 3;c. 2;d. 1;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.99. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă în România a fost aprobată înanul:a. 2004;b. 2005;c. 2006;d. 2007;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.100. Fondul European de Dezvoltare Regională va finanța....Programe OperaționaleSectoriale:a. 5;b. 4;c. 3;d. 2;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.101. Necesitatea apariției și dezvoltării politicilor publice este legată de trinomul:a. resurse-output-evoluție globală;b. resurse-output-consum;c. output-consum-evoluție globală;

d. resurse-output-comerț internațional;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.102. ....se referă la acțiunile guvernului și la intențiile care au determinat acesteacțiuni:a. resursele;b. evoluția globală;c. outpotul;d. bunăstarea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.103. Coerența politicilor publice este dată de:a. măsurile concrete care dau substanță politicii publice;b. influentarea de către politica regională a unui grup țintă;c. alocarea resurselor însoțită de forme stimulative de monitorizare șicontrol;d. resursele materiale și financiare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.104. Criteriile de identificare a actorilor politicilor publice sunt:a. proveniența actorilor;b. apartenența politică;c. autoritatea;d. amploarea;e. puterea financiară.105. Actorii unei politici publice pot aparține:a. instituțiilor europene;b. organizațiilor politice;c. organizațiilor internaționale;d. firmelor private;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.106. Procedura bugetară este un procedeu....care implică principalele instituții aleU.E.:a. științific;b. tehnic;c. statistic;d. legislativ;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.107. Bugetul U.E. reprezintă....din cheltuielile publice totale ale U.E.27:a. 10%;b. 9%;c. 8%;d. 7%;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.108. În prezent, principala sursă de finanțare a bugetului U.E. este:a. taxele vamale;b. taxele agricole;c. TVA;d. taxele pentru protecția mediului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.109. Paritatea 1 ECU = 1 euro a fost realizată în anul:a. 2007;b. 2004;

c. 2000;d. 1999;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.110. Principiul potrivit căruia toate veniturile bugetare trebuie să fie folosite pentru afinanța toate cheltuielile bugetare este:a. unitatea;b. echilibrul;c. anualitatea;d. universalitatea;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.111. Legislația comunitară referitoare la concurență a evoluat concomitent cu:a. extinderea U.E.;b. globalizarea economiei;c. integrarea economico-financiară;d. adoptarea constituției europene;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.112. Ipoteze de lucru ale nalizei concurenței libere și a celei de monopol sunt:a. consumatorii își maximizează profiturile, iar producătorii utilitatea;b. surplusul consumatorului este identic cu cel al producătorului;c. surplusul total trebuie minimizat, în condițiile creșterii bunăstării;d. prețul plătit și neîncasat pe piață exprimă valoarea marginală a uneiunități de bun comercializat;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.113. Analiza concurenței pe piață vizează:a. concurența prin prețuri;b. oligopolul;c. minimizarea profitului;d. monopsonul;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.114. Normele juridice comunitare referitoare la concurență vizează, ca axeprincipale:a. crearea Pieței Unice;b. reguli care se adresează întreprinderilor;c. reguli care vizează Statele candidate la aderare și autoritățile publice;d. creșterea eficienței;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.115. Dominația cea mai răspândită pe piață este:a. dominația colectivă;b. dominația mixtă;c. dominația comună a firmelor mici;d. dominația individuală;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.116. Dominația pe piață este o stare de fapt a cărei apreciere se face:a. științific;b. mixt;c. contextual;d. nu se poate face;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.117. ....pun în valoare în mod artificial anumite regiuni neatractive pentru investitori:a. clusterele;

. externalitățile;c. aglomerările industriale;d. investițiile străine directe;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.118. Politica industrială comunitară poate facilita integrarea politică prin:a. cercetare-dezvoltare;b. calificarea factorului muncă;c. guvernare;d. structuri guvernamentale supranaționale;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.119. Din perspectiva politicii industriale comune, externalitățile vizează:a. cercetarea-dezvoltarea;b. salarizarea factorului muncă;c. libera circulație a capitalului, factorului muncă și bunurilor;d. coeziunea socio-economică;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.120. Obiectivul menținerii liberei circulații necesită inițial utilizarea.....la nivelcomunitar:a. politicii industriale mixte;b. politicii industriale pozitive;c. politicii industriale negative;d. intervenției statului;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.121. Mecanismele pieței legate de cercetare-dezvoltare şi de calificarea factoruluimuncă sunt considerate obstacole importante în calea dezvoltării unei bazeindustriale dinamice de către politica industrială:a. negativă;b. strategică;c. selectivă;d. mixtă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.122. Politica industrială orizontală vizează:a. anumite ramuri industriale;b. întreaga industrie;c. ramurile industriale strategice;d. ramurile industriale care depind de tehnologiile străine;e. ramurile industriale în declin.123. Ca sferă de cuprindere, politica indistrială comună prezintă...abordări diferite:a. 1;b. 2;c. 3;d. 4;e. 5.124. Politica industrială bazată pe mecanismele pieței este:a. negativă;b. pozitivă;c. strategică;d. selectivă;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.125. Ponderea producției agricole actuale a U.E. este deținută de:

a. vite, ovine, caprine;b. cereale;c. vite, porci, ovine și caprine;d. cartofi;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.126. Pe perioada 2008-2012, subsidiile se vor transfera mai degrabă spre:a. producția agricolă;b. terenuri;c. sfecla de zahăr;d. uleiul de măsline;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.127. Obiectivul esențial al PAC vizează următoarele categorii de destinatari:a. fermierii;b. exportatorii;c. terenurile;d. culturile agricole;e. mediul urban.128. În anii ’70, PAC a fost orientată preponderent spre:a. măsuri restrictive;b. reducerea prețurilor garantate;c. barierele netarifare;d. susținerea veniturilor;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.129. Măsurile de reformă a PAC introduse de Agenda 2000 au vizat:a. creșterea plăților directe;b. barierele netarifare;c. dezvoltarea urbană și protecția mediului;d. terenurile agricole;e. creşterea prețurilor de intervenție.130. Noua reformă a PAC a intrat în vigoare în perioada:a. 2005-2006;b. 2007-2008;c. 2008-2009;d. 2004-2005;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.131. Piloni ai PAC sunt:a. protecția mediului;b. organizațiile sindicale;c. dezvoltarea socio-economică;d. dezvoltarea durabilă;e. dezvoltarea rurală.132. Prețurile, intervenția pe piață, ajutoarele financiare, cotele de producție șiprotecția vamală comună reprezintă:a. actorii instituționali ai PAC;b. organizațiile comune de piață;c. obiectivele PAC;d. principiile PAC;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.133. Desprinderea politicii pescuitului de politica agricolă comună s-a realizat în:a. 1990;

. 2004;c. 2007;d. 1995;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.134. O caracteristică importantă a politicii europene în domeniul pescuitului este:a. dimensiunea internațională;b. dimensiunea regională;c. dimensiunea națională;d. dimensiunea temporală;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.135. Al şaselea Program de Mediu este axat pe....mari domenii:a. 7;b. 6;c. 5;d. 4;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.136. Cea mai mare putere a flotei de pescuit o deține:a. Franța;b. Italia;c. Spania;d. Regatul Unit;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.137. Cel mai mare tonaj al flotei de pescuit îl deține:a. Franța;b. Italia;c. Spania;d. Regatul Unit;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.138. Instrumente tehnice ale politicii comune de mediu sunt:a. acquis-ul comunitar în domeniul mediului;b. eticheta de mediu;c. programul LIFE;d. Fondul de Coeziune;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.139. Surse comunitare de finanțare a POS Mediu în România sunt:a. alocația bugetară;b. FEDR;c. Fondul Social;d. programul LIFE;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.140. Politica de mediu este o politică....a U.E.:a. importantă;b. mixtă;c. completă;d. secundară;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.141. Dezvoltarea politicii comunitare de mediu a fost influențată de:a. realizarea condițiilor pentru tranzacții comerciale libere şi inechitabile;b. poluarea transfrontalieră;c. obținerea unei dezvoltări eficiente şi ciclice;

d. abordatea bazată pe stimulente;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.142. Serviciul pentru Protecția Mediului la nivel european a devenit activ în anul:a. 2000;b. 2004;c. 2007;d. 2009;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.143. Al şaselea Program de Mediu vizează perioada:a. 2007-2013;b. 2005-2010;c. 2009-2013;d. 2009-2020;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.144. Cele mai dezvoltate rețele europene de transport rutier sunt în:a. Germania;b. Olanda;c. Spania;d. Franța;e. Italia.145. Permisul de conducere auto recunoscut de U.E. a fost introdus în anul:a. 2007;b. 2004;c. 2000;d. 1993;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.146. Rețeaua integrată transeuropeană de căi ferate a avut ca ax centralconexiunea:a. Londra-Paris;b. Londra-Paris-Bruxelles;c. Roma-Paris-Madrid;d. Londra-Paris-Berlin;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.147. Programul Marco Polo II vizează transporturile:a. rutiere;b. navale;c. aeriene;d. feroviare;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.148. Transporturile beneficiază de...din investițiile la nivel comunitar:a. 10%;b. 20%;c. 30%;d. 40%;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.149. Canalul Meuse-Scheldt leagă:a. Italia-Franța-Olanda;b. Belgia-Luxemburg-Olanda;c. Olanda-Belgia-Danemarca;d. Belgia-Franța-Germania;

e. nici-un răspuns anterior nu este corect.150. La nivelul U.E., cea mai mică rată a şomajului, la începutul anului 2009, s-aînregistrat în:a. Germania;b. Belgia;c. Olanda;d. Slovacia;e. nici-un răspuns anterior nu este corect.TEMATICĂ EXAMEN LICENȚĂ:Conceptul de politici publice1.1. Considerente generale1.2. Actorii implicați în politicile publice1.3. Abordări științifice ale politicilor publiceImpactul bugetului Uniunii Europene asupra politicilor publice2.1. Considerente generale2.2. Coceptul de buget european2.2.1. Veniturile bugetare2.2.2. Cheltuielile bugetare2.2.3. Procedurile bugetare2.3. Bugetul U.E. pe orizontul 2007-2013Politica Uniunii Europene în domeniul concurenței3.1. Considerente generale3.2. Eficiența relativă a concurenței şi monopolurile3.3. Conținutul politicii europene în domeniul concurenței3.3.1. Interdicția privind poziția dominantă3.3.2. Rolul pieței în analiza politicilor concurențiale europene3.3.3. Dominația individuală şi dominația colectivă3.3.4. Criteriile de determinare a dominației3.4. Politica comunitară în domeniul concurenței şi fuziunile de firme3.4.1. Abuzul de poziție dominantă3.4.2: Exemple ale implementării politicii concurențiale europene3.5. Piața concurențială din RomâniaPolitica Uniunii Europene în domeniul industriei4.1. Considerente generale

4.2. Necesitatea unei politici industriale la nivelul U.E.4.3. Categorii de politici industriale4.4. Tratatele Uniunii Europene şi politica industrială4.5. Competitivitatea şi politica industrială a Uniunii Europene4.6. Politica industrială de promovare a IMM-urilor4.7. Politica de promovare a sectoarelor favorizate4.8. Politica de promovare a inovației4.9. Politicile industriale sectoriale4.9.1. Industria siderurgică4.9.2. Industria construcțiilor navale4.9.3. Industriile textilă şi a îmbrăcămintei4.9.4. Industria aeronautică4.9.5. Industria constructoare de autovehicule4.9.6. Industria farmaceutică4.9.7. Industria energetică4.10. Concluzii4.11. Evoluția producției industriale în România post-aderarePolitica Agricolă Comună (PAC)5.1. Considerente generale5.2. Evoluția Politicii Agricole Comune (PAC)5.3. Stadiul actual al P.A.C.5.3.1. Actorii instituționali ai Politicii Agricole Comune5.3.2. Organizațiile comune de piață5.3.3. Dezvoltarea rurală5.4. Finanțarea Politicii Agricole Comunitare5.5. Agricultura din România sub incidența P.A.C.Politica Uniunii Europene în domeniul pescuitului6.1. Concepte definitorii6.2. Dezvoltarea politicilor privind pescuitul la nivelul Statelor Membre6.3. Politica privind pescuitul în RomâniaPolitica Uniunii Europene în domeniul mediului7.1. Necesitatea unei politici comune în domeniul mediului7.2. Evoluția politicii de mediu a Uniunii Europene7.3. Legislația Uniunii Europene în domeniul mediului7.4. Structuri instituționalizate ale politicii de mediu a Uniunii Europene7.4.1. Agenția Europeană de Mediu7.4.2. Curtea Europeană de Justiție7.4.3. Comisia Europeană DG Mediu7.4.4. Consiliul Miniştrilor Mediului7.4.5. Parlamentul European7.4.6. Fondul de Investiții în Protecția Mediului pentru Europa Centrală şi deEst7.5. Instrumentele de implementare a politicii comunitare de mediu7.6. Opinii pro şi contra politicii de mediu a Uniunii Europene7.7. Politica de mediu în RomâniaPolitica Uniunii Europene în domeniul transporturilor8.1. Evoluția politicii de transport8.2. Instituțiile europene şi obiectivele politicii de transport8.3. Transporturile feroviare8.4. Transporturile combinate

8.5. Transporturile rutiere de mărfuri8.6. Transporturile navale pe apele interioare8.7. Transporturile aeriene8.8. Transporturile maritime8.9. Politica transporturilor în RomâniaPolitica socială a Uniunii Europene9.1. Piața europeană a factorului muncă9.2. Tratatul de la Roma şi consecințele sale9.3. Conținutul politicii sociale actuale a Uniunii Europene9.3.1. Baza legală a politicii sociale europene9.3.2. Instituții care implementează Politica Socială a Uniunii Europene9.3.3. Agenda Politicii Sociale a Uniunii Europene9.4. Strategiile şi instrumentele de implementare ale Politicii Sociale Europene9.4.1. Strategia U.E. de ocupare a factorului muncă9.4.2. Dialogul social9.4.3. Fondul Social European9.5. Provocările actuale ale Politicii Sociale Europene9.6. Politica socială în RomâniaPolitica regională a Uniunii Europene10.1. Considerente generale10.2. Disparitățile economice regionale din cadrul Uniunii Europene10.2.1. Disparități regionale legate de venit10.2.2. Disparități regionale ale pieței muncii10.3. Evoluția politicii regionale a U.E.10.4. Fondul European de Dezvoltare Regională10.5. Strategia şi politica regională în RomâniaBIBLIOGRAFIE1. Ionescu Romeo, Impactul politicilor publice asupra evoluției Uniunii Europene,Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2010.2. Ionescu Romeo, Politici publice europene, Editura Universității Dunărea de Jos,Galați, 2009.

TESTE – GRILĂSISTEME ADMINISTRATIVE EUROPENE1. Nu este o trăsătură a fenomenului administrativ:a. este un fenomen social alcătuit din totalitatea faptelor administrative;b. faptele care îl alcătuiesc presupun organizarea unor mijloace pentruatingerea unui obiectiv;c. obiectivul de atins nu este stabilit de o autoritate superioară.2. În sens organic, sintagma administrație publică semnifică:a. autoritățile administrației publice;b. activitatea desfăşurată de organele administrației publice;c. operațiunile materiale prin care se execută legea.3. Prin regim politic se înțelege:a. ansamblul instituțiilor politice;b. modul de realizare a puterii politice;c. programul partidului de guvernământ.4. Regimurile politice se clasifică în:a. democratice, totalitare şi mixte;b. monarhii şi republici;c. unitare, federale şi confederale.5. Se dă propoziția incompletă: „În sistemul administrativ se încadrează...”. Alegețidintre variantele de completare date mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. şeful statului;b. parlamentul;c. instanțele judiciare.6. Primarul:a. face parte numai din sistemul politic;b. face parte numai din sistemul administrativ;c. face parte atât din sistemul politic, cât şi din sistemul administrativ.7. Nu este o condiție pentru ca un regim politic să fie considerat democratic, potrivitconcepției liberale occidentale:a. alegerea şefului statului prin sufragiu universal direct;b. dobândirea puterii politice prin alegeri libere;c. pluralismul politic.8. Politizarea funcției publice semnifică:a. acordarea calității de funcționar public, funcționarilor încadrați în aparatulfuncțional al partidelor politice;b. puterea de decizie a partidelor politice asupra recrutării şi cariereifuncționarilor publici;c. pregătirea funcționarilor publici în şcoli de partid.9. Se dau propozițiile: A – Puterea de reglementare este apanajul exclusiv alparlamentului. B – Puterea de a soluționa litigii aparține exclusiv instanțelor judiciare.C – Autoritatea judiciară are o componentă tehnico-administrativă.

- 2 -Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;b. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C estefalsă;c. Propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția Ceste falsă.10. Se dă propoziția incompletă: „eful statului este un element al sistemului politicoadministrativ...”Alegeți dintre variantele de completare de mai jos pe aceea care faceca propoziția să fie adevărată.a. de natură politică şi administrativă;b. de natură preponderent administrativă;c. de natură judiciară.11. Se dau propozițiile: A – Valorile politice sunt expresia interesului general. B –Interesul general nu intră niciodată în contradicție cu interesele individuale. C –Regimul de putere publică înseamnă capacitatea guvernanților de a stabili unilateralobligații în sarcina guvernaților.Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția Ceste falsă;b. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;c. Propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.12. În sens funcțional, sintagma administrație publică semnifică:a. autoritățile administrației publice;b. activitatea desfăşurată de organele administrației publice;c. unitatea dintre organele administrației publice şi activitatea pe care odesfăşoară.13. În sens global, sintagma administrație publică semnifică:a. autoritățile administrației publice;b. activitatea desfăşurată de organele administrației publice;c. unitatea dintre organele administrației publice şi activitatea pe care odesfăşoară.14. Potrivit teoriei separației puterilor în stat, funcția de reglementare revine:a. parlamentului;b. administrației;c. instanțelor judiciare.15. Potrivit teoriei separației puterilor în stat, funcția executivă revine:a. parlamentului;b. administrației;c. instanțelor judiciare.16. Potrivit teoriei separației puterilor în stat, funcția jurisdicțională revine:a. parlamentului;b. administrației;

- 3 -c. instanțelor judiciare.17. Nu se încadrează în sistemul administrativ:a. instanțele judiciare;b. autoritățile administrației publice centrale autonome;c. autoritățile administrației publice locale.18. Declarațiile pur politice:a. produc efecte juridice;b. nu produc efecte juridice;c. sunt obligatorii pentru administrație.19. Se dau propozițiile: A – Conducerea autorităților administrației publice sesituează în zona de interferență dintre sfera politicului şi sfera administrației publice.B – Autoritățile administrației publice au, de fapt, un caracter politico-administrativ.C – Instituțiile politice nu posedă o componentă administrativă.Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția Ceste falsă;b. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată;c. Propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.20. Potrivit concepției „militantismului politic”, funcționarilor publici:a. li se stabileşte un statut special dacă au dobândit un mandat politic eligibil;b. li se interzice accesul la mandatele politice eligibile;c. li se recunoaşte dreptul nelimitat de a se implica activ în politică.21. Se găsesc numai state unitare, în următoarea grupare :a. Belgia, Danemarca, Grecia;b. Franța, Germania, Olanda;c. Irlanda, Portugalia, Suedia.22. Esența relațiilor dintr-o cvasiconfederație o constituie :a. apariția unui nou stat, subiect distinct de drept internațional ;b. faptul că statele membre sunt independente, egale şi subiecte distincte dedrept internațional, având însă anumite organe comune ;c. existența unor forme de dependență a fostelor colonii față de fostelemetropole.23. Se dă propoziția incompletă: „... este un stat federal.”. Alegeți dintre variantele decompletare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. Austria;b. Belgia;c. Cipru;24. Se dau următoarele propoziții: A - Unitatea statului britanic implică unitateadreptului. B - Parlamentul britanic poate legifera în mod diferit pentru anumite părțiale teritoriului şi poate delega anumite atribuții unor organe regionale. C - Unitateastatului britanic este însoțită de diversitatea dreptului.Alegeți varianta corectă dintre următoarele:a. A este adevărată, B este falsă, C este falsă;

- 4 -b. A este falsă, B este adevărată, C este adevărată;c. A este adevărată, B este falsă, C este adevărată.25. Se dă propoziția incompletă: „Conform art.79 alin.3 din Legea fundamentală aRepublicii Federale Germania, nu poate face obiectul revizuirii...”. Alegeți dintrevariantele de completare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. procedura legislativă;b. participarea landurilor la elaborarea legislației federale;c. modul de alegere a preşedintelui republicii.26. Belgia este alcătuită din:a. 3 regiuni şi 3 comunități;b. 3 state federate;c. 6 landuri;27. Modelul statului regional a fost conceput de:a. Jacques Ziller;b. Philippe Lauvaux;c. autorii Constituției spaniole republicane din 1931;28. Spania este alcătuită din:a. 15 comunități autonome care au competențe diferite şi inegale;b. 15 regiuni autonome care se bucură de aceleaşi prerogative;c. 10 state federate;29. Este stat federal:a. Danemarca;b. Polonia;c. Belgia.30 Este un stat cu puternice structuri regionale şi comunitare:a. Franța;b. Italia;c. Ungaria.31. Este un stat integrat într-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal:a. Germania;b. Danemarca;c. Olanda.32. Se dau următoarele propoziții: A – Actele organelor comune ale confederațieisunt, de regulă, direct aplicabile în statele membre. B – Confederația nu constituieun stat nou, diferit de statele membre. C – Termenul „cvasiconfederația” se aplică şiraporturilor dintre Italia şi Republica San Marino.Alegeți varianta corectă dintre următoarele:a. A este adevărată, B este falsă, C este falsă;b. A este falsă, B este adevărată, C este falsă;c. A este adevărată, B este falsă, C este adevărată.33. Nu a fost o componentă a Regatului Țărilor de Jos, remaniat în anul 1954:

a. Indiile olandeze;b. Antilele Olandeze;c. Surinamul.- 5 -34. Se dă propoziția incompletă: „Competența cvasiconfederației din care face parteOlanda cuprinde...”. Alegeți dintre variantele de completare de mai jos pe aceea careface ca propoziția să fie falsă.a. cetățenia;b. apărarea;c. protecția mediului.35. Se dau următoarele propoziții: A – Statul unitar este incompatibil cudescentralizarea. B – Statele membre ale unei federații nu se deosebesc decolectivitățile teritoriale dintr-un stat unitar. C – Într-un stat unitar, competențaautorităților administrației publice locale este stabilită de puterea centrală.Alegeți varianta corectă dintre următoarele:a. A este adevărată, B este falsă, C este falsă;b. A este falsă, B este adevărată, C este falsă;c. A este falsă, B este falsă, C este adevărată.36. Ca urmare a reformei administrative din Marea Britanie, înfăptuită în anul 1997, adobândit numai competență de reglementare secundară:a. Adunarea Națională Galeză;b. Parlamentul Scoțian;c. Adunarea semi-autonomă din Irlanda de Nord.37.Până în anul 1993, singurul stat federal din Comunitatea Economică Europeană afost:a. Austria;b. Belgia;c. Germania.38. Germania:a. nu a fost niciodată stat unitar;b. a fost întotdeauna stat federal;c. a fost stat unitar în perioada 1933 – 1945.39. Vechiul adagiu al federalismului german „Dreptul federal primează asupradreptului landurilor” se aplică:a. în cazul competenței exclusive a federației;b. în cazul competenței concurente;c. în cazul competenței exclusive a landurilor.40.Germania este alcătuită din:a. 16 landuri, care sunt state unitare;b. 20 de landuri, care sunt la rândul lor state federale;c. 14 landuri care sunt simple circumscripții administrative ale statului federal.41. Singurul stat din Uniunea Europeană, care a trecut recent de la structura unitarăa statului la structura federală este:a. Austria;b. Belgia;

- 6 -c. Germania.42. În Belgia:a. există constituții ale regiunilor;b. există constituții ale comunităților;c. Senatul reprezintă comunitățile şi regiunile.43. Se dă propoziția incompletă: „În statul regional...”. Alegeți dintre variantele decompletare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. există o singură ordine constituțională;b. există o dualitate de ordini constituționale;c. atribuțiile organelor regionale sunt determinate potrivit principiului federalistde repartizare a competenței legislative.44. Actuala Constituție a Spaniei:a. consacră principiul autonomiei regionale;b. instaurează o cartă a autonomiilor;c. a stabilit comunitățile autonome.45. Aplicarea prevederilor actualei Constituții a Spaniei a condus la crearea:a. a 15 comunități autonome, care au aceleaşi competențe;b. a 15 comunități autonome, care au competențe diferite şi inegale;c. a 15 comunități autonome, care nu dispun de competență legislativă.46. Se dă propoziția incompletă: „Italia este membră fondatoare a...”. Alegeți dintrevariantele de completare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. Consiliului de Ajutor Economic Reciproc;b. Comunității Europene a Cărbunelui şi Oțelului;c. Tratatului de la Varşovia.47. Sursa de inspirație pentru statul italian regional se regăseşte în:a. Constituția spaniolă din 1931;b. Constituția Belgiei;c. Constituția Marii Britanii.48. Constituția Italiei recunoaşte expres statutul de autonomie pentru:a. 5 regiuni;b. 15 regiuni;c. 20 de regiuni.49. Una dintre cele mai importante şi complexe probleme, specifice statului regional,este:a. apărarea națională;b. repartizarea atribuțiilor între stat şi regiuni;c. organizarea judecătorească.50. Prin revizuirea Constituției, din anul 2001, Italia a făcut un pas important spre:a. structura unitară de stat;b. integrarea într-un ansamblu cu caracter cvasiconfederal;c. spre federalism.

- 7 -51.Dintre cele 27 de state comunitare studiate, se găsesc numai monarhii înurmătoarea grupare de state:a. Belgia, Danemarca, Luxemburg;b. Belgia, Grecia, Marea Britanie;c. Slovenia, Spania, Suedia.52. În condiții normale, nu are miză politică:a. succesiunea la tron într-o monarhie constituțională;b. succesiunea şefului de stat care se alege prin sufragiu universal direct;c. succesiunea şefului de stat care se alege în mod indirect.53. Preşedintele republicii se alege prin sufragiu universal direct în următoareagrupare de state:a. Grecia, Letonia, Spania;b. Austria, Irlanda, Slovenia;c. Luxemburg, Malta, Ungaria.54. Preşedintele republicii nu se alege prin sufragiu universal direct în următoareagrupare de state:a. Austria, Cehia, Estonia;b. Finlanda, Cipru, Letonia;c. Estonia, Letonia, Ungaria.55. Mandatul Preşedintelui este de 7 ani în:a. Germania;b. Belgia;c. Italia.56. Preşedintele are un statut influent în:a. Italia;b. Finlanda;c. Germania.57. Se dă propoziția incompletă: „În ... rolul preşedintelui de arbitru s-a transformat încel de adevărat ghid.” Alegeți dintre variantele de completare de mai jos pe aceeacare face ca propoziția să fie adevărată.a. Franța;b. Irlanda;c. Marea Britanie.58. Modul de alegerea a Preşedintelui Republicii situează România în aceeaşicategorie cu:a. Franța;b. Belgia;c. Germania.59. Preşedintelui Republicii numeşte şi revocă Primul-ministru şi, la propunereaacestuia, pe membrii Guvernului, fără intervenția Parlamentului, în:a. România;b. Spania;c. Franța.

- 8 -60. Se dau propozițiile: A - Regimul semi-prezidențial din România face capreşedintele să fie unul dintre cei mai puternici şefi de stat din Europa.B - Preşedintele României nu este arbitru, ci mediator între puterile statului.C - Preşedintele României poate dizolva Parlamentul, după consultarea preşedințilorcelor două Camere şi a Primului-ministru.Alegeți varianta corectă.a. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția Ceste adevărată.b. Propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C este falsă.c. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă.61. Belgia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.62. Austria este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.63. Cehia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.64. Danemarca este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.65. Bulgaria este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.66. Estonia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.67. Luxemburg este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.68. Cipru este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.

- 9 -69. Germania este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.70. Olanda este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.71. Finlanda este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.72. Grecia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.73. Marea Britanie este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.74. Franța este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.75. Italia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.76. Irlanda este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.77. Letonia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.78. Lituania este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.

- 10 -79. Spania este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.80. Polonia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.81. Malta este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.82. Portugalia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.83. Suedia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.84. Slovacia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.85. Ungaria este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.86. Slovenia este:a. monarhie constituțională;b. republică în care preşedintele se alege prin sufragiu universal direct;c. republică în care preşedintele se alege în mod indirect.87. Un exemplu de salvare a statului din criză l-a dat:a. monarhia italiană;b. monarhia greacă;c. monarhia spaniolă actuală.88. Mandatul Preşedintelui Republicii poate fi reînnoit în mod nelimitat în:a. Austria;b. Finlanda;c. Franța.

- 11 -89. În Germania, Preşedintele Federației este ales de:a. Convenția federală;b. Bundestag;c. Bundesrat.90. Pentru alegerea Preşedintelui Greciei este necesară o majoritate de cel puțin 3/5,la:a. prima votare;b. la a doua votare;c. la a treia votare.91. Pentru atingerea majorității necesare pentru alegerea Preşedintelui Italiei:a. se pot organiza numai două votări, după care Parlamentul se dizolvă;b. se pot organiza numai 3 votări, după care Parlamentul se dizolvă;c. se pot organiza un număr nelimitat de votări.92.Cu toate că este ales prin sufragiu universal direct, se comportă ca un şef de statdintr-o republică parlamentară:a. Preşedintele Portugaliei;b. Preşedintele Franței;c. Preşedintele Finlandei.93. Puterea de arbitraj în viața politică, de care dispune Preşedintele Republicii, nuse reduce la dreptul de a dizolva Parlamentul în:a. Franța;b. Germania;c. Irlanda.94. Prerogativa şefului statului de a promulga legea echivalează cu un drept de vetosuspensiv, în:a. Danemarca;b. Grecia;c. Marea Britanie.95. Sub aspectul modalității de alegere a Preşedintelui, România se înscrie înaceeaşi categorie cu:a. Ungaria;b. Bulgaria;c. Italia.96. Mandatul Preşedintelui României:a. are o durată de 5 ani şi poate fi reînnoit o singură dată;b. are o durată de 5 ani şi poate fi reînnoit fără restricții;c. are o durată de 4 ani şi poate fi reînnoit succesiv o singură dată.97. În România funcționează un regim:a. prezidențial;b. parlamentar;c. semi-prezidențial atenuat.

- 12 -98. Preşedintele României:a. poate revoca Primul-ministru;b. poate numi Primul-ministru şi Guvernul în mod discreționar;c. poate numi Primul-ministru şi Guvernul numai pe baza votului de încredereacordat de Parlament.99. Preşedintele României poate dizolva Parlamentul:a. atunci când doreşte formarea unei noi majorități parlamentare;b. numai atunci când Parlamentul refuză votul de învestitură a Guvernului,într-un termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea acel puțin două solicitări de învestitură;c. atunci când suspendarea Preşedintelui, hotărâtă de Parlament, a fostinvalidată prin referendum.100. Se dă propoziția incompletă: „Intervenția Preşedintelui României în procesullegislativ se poate realiza prin...” Alegeți dintre variantele de completare de mai jospe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. returnarea legii la Parlament, pentru o nouă deliberare, înainte depromulgare;b. sesizarea Curții Constituționale, pentru a exercita controlulconstituționalității legii, înainte de promulgare;c. opunerea unui veto definitiv, legii adoptate de Parlament.101. Raționalizarea parlamentarismului semnifică :a. întărirea prerogativelor Parlamentului în raporturile cu Guvernul;b. întărirea prerogativelor Guvernului în raporturile cu Parlamentul;c. limitarea cheltuielilor parlamentului.102. Au parlamente unicamerale statele din următoarea grupare:a. Danemarca, Grecia, Luxemburg şi Portugalia;b. Belgia, Danemarca, Grecia şi Luxemburg;c. Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg şi Portugalia.103. În cazul bicameralismului inegalitar :a. camera inferioară are puteri restrânse față de camera superioară;b. camera superioară şi camera inferioară au, în esență, competențe identice;c. camera superioară are puteri restrânse față de camera inferioară;104. În Grecia, dizolvarea Camerei Deputaților nu este facultativă, atunci când:a. Parlamentul nu reuşeşte să aleagă noul Preşedinte al Republicii.b. două guverne succesive au demisionat;c. Parlamentul a refuzat învestitura pentru două guverne.105. Foştii preşedinți ai republicii sunt membrii ai parlamentului în :a. Grecia;b. Germania;c. Italia.106. Durata mandatului de senator, în Franța, este de :a. 3 ani;b. 5 ani;c. 9 ani.

- 13 -107. Durata legislaturii în Marea Britanie este determinată de :a. durata mandatului Camerei Comunelor ;b. durata mandatului Camerei Lorzilor ;c. opțiunea Reginei.108. Bundesrat-ul este alcătuit din:a. deputați aleşi prin sufragiu universal direct;b. senatori aleşi de parlamentele landurilor;c. membri ai guvernelor landurilor numiți de aceste guverne.109. Potrivit Constituției din 1991, în România funcționează un Parlament:a. unicameral;b. bicameral inegalitar;c. bicameral egalitar.110. Bulgaria are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.111. Belgia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.112. Cipru are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.113. Austria are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.114. Estonia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.115. Italia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.116. Finlanda are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.

117. Cehia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.- 14 -118. Danemarca are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.119. Franța are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.120. Grecia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.121. Letonia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.122. Germania are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.123. Lituania are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.124. Irlanda are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.125. Luxemburg are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.126. Marea Britanie are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.

127. Malta are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.- 15 -128. Olanda are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.129. Portugalia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.130. Polonia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.131. Slovacia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.132. Slovenia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.133. Suedia are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.134. Spania are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.135. Ungaria are un parlament:a. unicameral;b. bicameral egalitar;c. bicameral inegalitar.136. Nu există incompatibilitate între funcția guvernamentală şi cea parlamentară înurmătorul grup de țări :a. Belgia, Portugalia, Spania ;b. Franța, Grecia, Luxemburg ;c. Germania, Italia, Olanda.

- 16 -137. Moțiunea de cenzură constructivă se utilizează în :a. Franța ;b. Germania ;c. Marea Britanie ;138. În Germania, Cancelarul este ales :a. prin sufragiu universal direct ;b. de Dietă ;c. de Consiliul federației ;139. În Italia, Guvernul trebuie să obțină votul de încredere :a. al Camerei inferioare a Parlamentului ;b. al celor două Camere ale Parlamentului, exprimat separat de fiecareCameră ;c. al celor două Camere ale Parlamentului exprimat în şedință comună.140. În Marea Britanie, Primul-ministru:a. este ales prin sufragiu universal indirect;b. este ales prin sufragiu universal direct;c. este numit de Camera Comunelor;141. În Marea Britanie, denumirea miniştri de stat este acordată:a. miniştrilor ministerelor celor mai vechi;b. miniştrilor ministerelor mai recente;c. adjuncților miniştrilor departamentali.142. În Spania, Preşedintele Guvernului:a. este desemnat de Rege;b. este desemnat printr-un acord între Rege şi PreşedinteleCongresului Deputaților;c. este ales de Congresul Deputaților.143. În România, votul de încredere acordat Guvernului, de către Parlament,necesită:a. majoritatea relativă;b. majoritatea absolută;c. majoritate calificată.144. Guvernul se numeşte de şeful de stat, fără a fi necesar votul de încredere alParlamentului, în următorul grup de state:a. Austria, Franța, Luxemburg;b. Marea Britanie, Olanda, Belgia;c. Franța, Danemarca, Portugalia.145. Organizarea şi funcționarea Guvernului, sunt reglementate pe larg deConstituție, în următorul grup de state;a. Germania, Grecia, Irlanda;b. Italia, Belgia, Franța;c. Olanda, Luxemburg, Spania.

- 17 -146. Stabilitatea guvernamentală nu influențează:a. acțiunea administrativă;b. vârfurile ierarhie administrației centrale;c. puterea judiciară.147. Modul de funcționare a echipei guvernamentale condiționează:a. funcționarea administrației publice locale;b. modalitățile de coordonare interministerială;c. controlul constituționalității legilor.148. În Franța, angajarea răspunderii Guvernului, cu ocazia constituirii sale, are uncaracter:a. obligatoriu;b. consultativ;c. facultativ.149. În Franța:a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;150. În Germania:151. În Italia:a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;152. În Marea Britanie:a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;153. În Spania:a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;

- 18 -b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;154. În România:a. calitatea de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatulparlamentar;b. calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu mandatulparlamentar;c. calitatea de membru al Guvernului este condiționată de mandatulparlamentar;155.În Franța, titlul de „ministru de stat”:a. desemnează înlocuitorul de drept al Primului-ministru;b. desemnează adjuncții miniştrilor;c. are doar un caracter onorific.156. În Germania:a. membrii Guvernului se numesc de Dieta federală, la propunereaCancelarului;b. membrii Guvernului se numesc de Preşedintele federației, lapropunerea Cancelarului;c. membrii Guvernului se numesc de Consiliul federal, la propunereaPreşedintelui federației.157. În Germania, nu face parte din Guvernul federal:a. Cancelarul;b. Preşedintele federației;c. miniştri federali.158. Ca regulă, în Germania, Cancelarul:a. conduce ministerul de interne;b. conduce Cancelaria federală;c. nu conduce niciun minister.159. În tradiția germană, titlul de secretar de stat, fără altă precizare:a. este pur onorific;b. desemnează funcționarul aflat în vârful ierarhiei administrative aministerului din care face parte;c. se acordă miniştrilor care conduc cele mai importante ministere.160. eful Guvernului italian se numeşte:a. Preşedintele Consiliului de Miniştri;b. Prim-ministru;c. Cancelar.161. În Italia, miniştri fără portofoliu:a. fac parte din Guvern;b. nu fac parte din Guvern;c. conduc câte un minister.

- 19 -162. În Italia, subsecretarii de stat:a. fac parte din Consiliul de miniştri;b. sunt adjuncți al miniştrilor;c. sunt funcționarii plasați în vârful ierarhiei ministerelor din care facparte.163. În Marea Britanie, Guvernul:a. se numeşte de Coroană;b. se numeşte de Camera comunelor;c. se numeşte de Camera lorzilor.164. În Marea Britanie, convențiile constituționale îl obligă pe Primul-ministru:a. să nu facă parte din Parlament;b. să facă parte din Camera lorzilor;c. să facă parte din Camera comunelor.165. În Marea Britanie, mandatul Camerei comunelor nu poate depăşi:a. 4 ani;b. 5 ani;c. 7 ani.166. În Marea Britanie, poartă denumirea de „secretari de stat”a. consilierii juridici ai Guvernului;b. miniştri departamentali care conduc ministerele cele mai recente;c. miniştri departamentali care conduc ministerele cele mai vechi.167. În Marea Britanie, componența Cabinetului este decisă de:a. Primul-ministrub. Regină;c. Camera comunelor.168. În Marea Britanie, dezacordul unui ministru cu privire la o decizie a Cabinetuluise poate manifesta prin:a. vot împotrivă;b. opunerea dreptului de veto;c. demisie.169. În Spania, şeful Guvernului poartă denumirea de:a. Preşedinte al Guvernului;b. Prim-ministru;c. Preşedinte al Consiliului de miniştri.170. În Spania, candidatul desemnat pentru funcția de şef al Guvernului trebuie săobțină la primul vot de încredere al Congresului:a. majoritatea calificată;b. majoritatea absolută;c. majoritatea simplă.171. În Spania, miniştri sunt numiți şi demişi de către:a. Camera inferioară a Parlamentului;b. Camera superioară a Parlamentului;c. Rege.

- 20 -172. În Spania, remanierile guvernamentale sunt la latitudinea:a. Preşedintelui Guvernului;b. Congresului;c. Preşedintelui Republicii.173. În Spania, Guvernul funcționează ca organ:a. colegial;b. unipersonal;c. bicefal.174. În Spania, secretarii de stat:a. fac parte din Guvern;b. nu fac parte din Guvern;c. participă la Consiliul de miniştri.175. În România, candidatul desemnat pentru funcția de Prim-ministru trebuie săsolicite Parlamentului votul de încredere în termen de:a. 5 zile de la data la care a fost desemnat;b. 10 zile de la data la care a fost desemnat;c. 15 zile de la data la care a fost desemnat.176. În România, votul de încredere necesar pentru învestitura Guvernului este:a. secret;b. deschis;c. nominal.177. A rezistat un întreg mandat de 4 ani:a. Guvernul Văcăroiu;b. Guvernul Ciorbea;c. Guvernul Radu Vasile.178. În Belgia:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.179. În Danemarca:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.180. În Grecia:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.181. În Italia:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.

- 21 -182. În Portugalia:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.183. În Austria:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.184. În Luxemburg:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.185. În Marea Britanie:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.186. În Olanda:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.187. În Finlanda:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.188. În Germania:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.189. În Irlanda:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.190. În Spania:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.191. În Suedia:a. învestitura Guvernului se face de către Parlament;b. Guvernul se numeşte de către eful statului;c. există o procedură specială de învestitură a Guvernului.

- 22 -192. Nu este o condiție pentru a ne afla în prezența unei componente asubsistemului politico-administrativ local:a. reglementarea constituțională a autonomiei locale;b. existența unei diviziuni administrativ teritoriale a statului;c. existența unei autorități reprezentative aparținând colectivității locale situatepe teritoriul diviziunii administrativ-teritoriale;193. În Franța, atribuțiile privind dezvoltarea economico-socială sunt caracteristice:a. nivelului regional de administrație publică locală;b. nivelului departamental de administrație publică locală;c. nivelului comunal de administrație publică locală;194. Se dau propozițiile: A – Prin descentralizare se realizează transferul unoratribuții ale statului în favoarea autorităților locale alese. B – Apropierea deciziei decetățean este o expresie a democrației. C – În Franța, atribuțiile transferateautorităților colectivităților teritoriale locale sunt, de regulă, facultative.Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este adevărată;b. Propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C este falsă;c. Propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C estefalsă;195. În Franța, preşedintele consiliului general:a. este ales direct prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi;b. este ales de către consiliul general, dintre membrii acestuia;c. este numit de prefectul departamentului;196. În Franța, primarul este ofițer de stare civilă:a. în calitate de autoritate executivă a comunei;b. în calitate de reprezentant al departamentului;c. în calitate de reprezentant al statului.197. Este un principiu de ordin constituțional al administrației publice locale dinRomânia:a. principiul autonomiei locale;b. principiul legalității;c. principiul colaborării între administrația publică locală de bază şi ceajudețeană;198. Se dau propozițiile: A – În România, controlul administrativ exercitat de prefectvizează legalitatea şi oportunitatea actelor emise de autoritățile administrației publicelocale. B – În Franța, actul atacat de prefect, la instanța de contencios administrativ,este suspendat de drept. C – Atât în România cât şi în Franța, repartizarea atribuțiilorîntre administrația publică centrală şi cea locală se bazează pe subsidiaritate.Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este adevărată, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.b. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C estefalsă.c. Propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C esteadevărată.

- 23 -199. Se dă propoziția incompletă: „În Franța, executivul comunal este...” Alegețidintre variantele de completare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fieadevărată.a. prefectul;b. primarulc. directorul executiv al Consiliului municipal200. Se dă propoziția incompletă: „În România,...” Alegeți dintre variantele decompletare de mai jos pe aceea care face ca propoziția să fie falsă.a. administrația locală de nivel intermediar este structurată pe două niveluri.b. consiliul județean se alege prin vot universal direct.c. preşedintele consiliului județean se alege prin vot universal direct.201. Se dau propozițiile: A – În România, atribuțiile de autoritate a administrațieipublice de nivel intermediar se exercită de către Delegația permanentă. B – ÎnFranța, primarul exercită unele atribuții în calitate de autoritate executivă a comunei,iar altele în calitate de reprezentant al statului. C – Nu există diferențe semnificativeîntre România şi Franța, în ceea ce priveşte competența autorităților administrațieipublice locale de bază.Alegeți varianta corectă:a. Propoziția A este adevărată, propoziția B este falsă, propoziția C estefalsă.b. Propoziția A este falsă, propoziția B este adevărată, propoziția C esteadevărată.c. Propoziția A este falsă, propoziția B este falsă, propoziția C este falsă.

TESTE GRILA AP.pdf

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?