Polovraci - FPDL

VÂLCEARÂMNICUPARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂProgram derulat deFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALA – FPDLCu sprijinul financiar al Guvernului Marii BritaniiEvaluarea potenţialului dedezvoltare economică a localităţiiGHID PENTRU COLECTAREA DATELORTÂRGU JIUCRASNANOVACIBAIA DE FIERPO LO VRAGIVAIDEENIHO REZUCO STESTITOMŞ ANIM Ă LDĂ REŞ TILOCALITATEA:JUDETUL:COMUNA POLOVRAGIJUDEŢUL GORJ

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăInstrucţiuni pentru completare ghidO parte din datele pe care le veţi colecta se regăsesc în Situaţia dezvoltării economico-sociale şiedilitare a localităţii pe anul 2004 (situaţie care este solicitată anual tuturor localităţilor din Româniadeci trebuie să se găsească şi în Primăria dvs.) şi/sau Memoriile tehnice realizate în cadruldocumentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului - PUG, PUZ, PATJ, PATZDatele privitoare la agenţii economici se pot obţine de la Biroul de impozite şi taxe al primăriei.Date privitoare la resursele umane + populaţie şi forţa de munca se pot obţine de la Agenţia zonalăde ocupare a forţei de muncă (AZOFM) in raza căreia este situata comuna dvs., de la oficiul poştal sipoliţie.Ghidul vă va fi transmis şi electronic pe adresa de email comunicată. Pentru a putea prelucra şiinclude aceste informaţii în raportul final, vă rugam să completaţi datele în format electronic.Ghidul completat va constitui Raportul preliminar asupra situaţiei localităţii dvs. Raportul va ficompletat prin interviuri şi sondaje în comunitate care vor fi realizate cu asistenţa FPDL şi aparticipanţilor la Şcoala de vară în perioada 1-6 august 2005.Pe baza raportului dvs.• se va realiza planul de lucru în cooperare cu FPDL în localitatea dvs.• planul de lucru al echipei de studenţi care va fi la dispoziţia dvs. în perioada 1-6 august 2005 cuocazia Şcolii de vară.Pentru pregătirea activităţilor din cadrul Şcolii de Vară când un număr de studenţi vor veni să văasiste la colectarea datelor necesare direct din teren, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie o copie (sauoriginalele pentru a fi copiate) după următoarele documente:- planul localităţii 1:1000 sau 1:2000 parte componentă a documentaţiilor de urbanism şiamenajarea teritoriului - PUG, PUZ, PATJ, PATZ)- Memoriile tehnice realizate în cadrul documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului pecare le deţineţi - PUG, PUZ, PATJ, PATZ- Lista completa a firmelor din localitate, precum si a Asociaţiilor Familiale şi Persoanelor Fiziceautorizate- Alte materiale care conţin date solicitateVă rugăm să ne transmiteţi raportul completat până la data de 18 iulie 2005 pe email lafpdl@fpdl.ro sau prin poştă cu plata ramburs prioripost la adresaFUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALA – FPDLStr Piata Amzei 7-9, sc D, et 6, ap 34Bucureşti, sector 1, Cod 010342Puteţi anexa orice alte documente relevante de tipul celor de mai sus.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 2

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică1 DATE GENERALE• Localitatea: comuna POLOVRAGI• Populaţia totala la data 18.07.2005 este de 3.054 locuitori.• Amplasarea geografica: 45 o 12` latitudine nordică, 23 o 15` longitudine estică• Suprafaţa totala 8.783 ha• Relieful:Comuna Polovragi este aşezată în Depresiunea Polovragi – Baia de Fier careeste situată în partea central sud-vestică a ţării, făcând parte din DepresiuneaSubcarpatică Olteană ce se întinde ca un uluc adânc scobit la poalele munţilor întreBistriţa Vâlcei şi Tismana.Din punct de vedere fizico-geografic, Depresiunea Polovragi – Baia de Fier estesituată la poalele sudice ale Munţilor Căpăţânei şi Parâng, Em. de Martona fiind celcare a delimitat cele două grupe muntoase de către valea superioară a Olteţului şiCurmătura de la obârşiile sale.Între zona montană Parâng – Căpăţânei şi Depresiunea Polovragi este un triplucontact: geologic, tectonic şi morfologic, care se observă clar în teren.Depresiunea este cuprinsă între 45 grade 6 min 25 sec. şi 45 grade 2 min 45 sec.latitudine nordică şi 23 grade 44min 35 sec. si 23 grade 54 min 32 sec. longitudineestică.• Climatul:Depresiunea Polovragi – Baia de Fier este mai călduroasă faţă de alte regiuni aleţării datorită topoclimatului de adăpost dat de relief.Aici izoterma anuală scade odată cu relieful fiind de 8 – 10 grade C în vatradepresiunii, 6 – 8 grade C la contactul cu muntele, 2 –4 grade C în zona munţilormijlocii şi 0 grade c pe vârful munţilor înalţi. La staţia Polovragi temperatura mediemultianuală este de 9,2 grade C.Dacă umiditatea relativa este mai ridicată iarna, situaţia se prezintă invers încazul umidităţii totale cu maximum în iunie şi minimum în februarie, concordând curegimul baric, termic şi pluviometric.De-a lungul unui an, sfârşitul verii şi începutul toamnei au de obicei nebulozitatescăzută şi iarna mai ridicată.Cele mai mari cantităţi de precipitaţii cad la sfârşitul primăverii şi începutul verii– cu valori ce se apropie sau depăşesc 100 mm/lună, ca urmare a intensificăriicirculaţiei vestice a maselor de aer – iar cele mai reduse la sfârşitul verii şi începutultoamnei – valorile lunare se apropie de 50 mm/lună – în unii ani înregistrându-se lungiperioade de secetă (anii 1987, 1996).• Teritoriile administrative (comunele) vecine sunt 1 :- la Nord comuna MALAIA, sat CIUNGET cu o populaţie de 2.500 locuitori- la Est comuna VAIDEENI, jud. VÂLCEA cu o populaţie de 3.400 locuitori1 Populaţii conform recensământului din 2002 – date finale.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 3

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică- la Sud comuna ALIMPEŞTI, GORJ cu o populaţie de 2.880 locuitori- la Vest comuna BAIA DE FIER cu o populaţie de 4.602 locuitori• Teritoriul administrativ al oraşului/comunei 2 cuprinde un număr de 2 sate:localitatea reşedinţă POLOVRAGI şi un sat aparţinător RACOVIŢA.Tabel 1: Populaţia localităţilor componente *Nr. crt. Localitate (sat) Populaţie *1. POLOVRAGI 2.4942. RACOVIŢA 560Total 3.054* Date recensământ 2002• Altitudinea – localităţii reşedinţă şi a localităţilor componenteConform hărţii hipsografice, relieful din Depresiunea Polovragi, precum şi zonamontană din vecinătatea nordică este dispus în mai multe trepte şi anume:- o primă treaptă cu altitudini de 480 – 550 m, reprezentată de VatraDepresiunii, sau Câmpul Polovragilor (alt. medie 500 m);- a doua treaptă corespunde cu înălţimile ce reprezintă rama depresiunii pelatura sudică, estică şi prispa piemontană, cu altitudini între 550 – 700 m. Încadrul său intră şi Gruiul Polovragiului, un martor de eroziune fluvială,rămas de pe vremea când Olteţul curgea împreună cu Tăraia, pe actualaVale a Tărâiei din aval de satul Milostea, judeţul Vâlcea, comuna Slătioara.- a treia treaptă cuprinsă între 800 – 1.000 m; îi corespund înălţimile uneorinetede, alteori rotunjite, ce domină depresiunea subcarpatică. Este vorba dePiatra Polovragilor, un şes neted în vârful masivului calcaros cunoscutsub numele de Platoul de la Crucea lui Ursache, apoi poienile Padeş,Runcu şi Ograda.- a patra treaptă cuprinde munţii de înălţime mijlocie ce se desprind ca niştecontraforturi prelungi din culmea alpină Parâng – Căpăţânei. Ei poartănumele de plaiuri deoarece vârfurile au fost despădurite devenind poienifrumoase. Este vorba de: Plaiul Izmana, Plaiul Stânişoara, PoianaAscunsă (deasupra Polovragilor) şi Plaiul Fântânilor (deasupra satuluiRacoviţa). Toate se încadrează la altitudini cuprinse între 1.100 m şi1.500 m.- a cincea şi ultima treaptă, cu înălţimi între 1.600- 2.200 m., suntreprezentate de culmile de o mare netezime: Negovanul, Nedeiul, Cujba.Marea netezime a acestor culmi şi întinsele suprafeţe acoperite cupajişti alpine au favorizat dezvoltarea păstoritului.Dealurile piemontane pornesc imediat de sub munte, ca nişte gruiri: DealulRoşcăi, Dealul Cernii, Dealul Fometeştilor.2În România, conform Constituţiei şi legii 2 /1968, unităţile teritorial – administrative sunt judeţul, oraşul şi comuna. Oraşeleşi comunele sunt numite unităţi administrativ teritoriale de bază. Unele oraşe pot fi declarate municipii conform legii. Peteritoriul oraşelor şi comunelor pot fi una sau mai multe localităţi. Localitatea unde se află sediul Primărie se numeştelocalitate de reşedinţă. Celelalte localităţi poartă numele de sate aparţinătoare, sau localităţi componente. Oraşele suntteritorii administrative cu caracter urban, iar comunele sunt teritorii administrative cu caracter rural.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 4

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică• Ocupaţiile principale ale locuitorilorLocuitorii comunei Polovragi au practicat de-a lungul timpului activităţi de naturăeconomică în volum şi cu specific diferenţiat de cele al aşezărilor situate învecinătatea sudică. Economia agrară, bazată în special pe creşterea vitelor, a alternatcu forma de economie industrială caracterizată prin practicarea unor meşteşuguriţărăneşti şi prelucrarea fierului.Condiţiile naturale şi istorice în care s-au dezvoltat satele de aici au permis locuitorilor săîmbine activitatea industrial – minieră şi industrial – forestieră cu caractermeşteşugăresc cu activitatea de creştere a vitelor, care a rămas multă vreme ocupaţiade căpetenie.Râurile de munte au fost folosite pentru punerea în mişcare a morilor, joagărelor şipivelor de bătut dimie care au dăinuit până în zilele noastre.Calcarul din Cheile Olteţului şi ale Tărâiei a fost ars în cuptoare locale numite“vărniţi” timp de mai multe generaţii.Toate aceste activităţi, atât agricole cât şi de tip industrial, au făcut ca satele comuneiPolovragi să fie considerate “mai răsărite” ca aspect şi nivel de viaţă, comparativ cu sateledin sud.• Principalele activităţi economiceIndustria minieră, se extrage grafitul în zona muntoasă din nordul Depresiunii Polovragi– Baia de Fier, fiind unica producătoare de grafit din ţară.Industria energiei electriceDacă în trecut râurile din zonă erau folosite doar pentru plutăritul sălbatic al lemnului şipentru punerea în mişcare a morilor, joagărelor şi pivelor, astăzi forţa apei acestor râuri, înspecial Olteţul, este folosită la punerea în mişcare a turbinelor celor două microhidrocentrale,cu o putere instalata de 0,8 MW fiecare. Utilajele cu care sunt echipate sunt produse deUzinele mecanice Reşiţa.Industria constructoare de maşini.Este reprezentată doar prin ateliere de reparaţii a utilajelor forestiere (TAF-uri, drujbe,funiculare).Industria forestierăReprezentată prin exploatarea şi prelucrarea lemnului.ECONOMIA FORESTIERĂProdusele păduriiPe lângă lemn care constituie produsul principal, pădurea mai furnizează şi alte bunurinumite produse secundare. De raza Ocolului Silvic Polovragi se recoltează anual 10 tonezmeură, 2 tone afine, 3 tone ciuperci, 3 tone mure, 3 tone măceşe, 1tonă păducele şi 1 tonăplante medicinale.VânătoareaPădurile carpatice şi subcarpatice constituie un spaţiu de străveche activitateacinegetică. Anual sunt vânate un număr de 3 cerbi carpatini (1 mascul şi 2 femele), 4căprioare (2 masculi şi 2 femele)3 capre negre, 10 mistreţi, 2 cocoşi de munte, iar lupul, ursulşi râsul cu autorizaţie specială, fiind animale ocrotite.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 5

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăPisciculturaFauna piscicolă este bogată şi de mare valoare economică, în apele Olteţului trăindpăstrăvul (indigen şi auriu), iar la ieşirea din munţi mreana.Într-un viitor apropiat se va amenaja la ieşirea Olteţului din Chei o păstrăvărie.INDUSTRIA DE PRELUCRARE A LEMNULUIDin cei 20.000 m.c exploataţi numai 15% se prelucrează la Fabrica de cherestea de leBaia de Fier, restul fiind orientat spre C.P.L. Vâlcea (lemn derulaj pentru furnire) şi C.P.L.Brăila şi Dej (lemn pentru celuloză).Fabrica de cherestea din zonă produce scândură de răşinoase, grinzi, scândură defag aburit pentru export, semifabricate pentru mobilă.Pentru transportul lemnului de la pădure spre punctele de prelucrare şi de aici cătrebeneficiari sunt folosite autocamioane.ALTE ACTIVITĂŢI INDUSTRIALEAici se înscriu prestările de servicii. Astfel în comuna Polovragi funcţionează 3 moripentru mălai (2 în satul Polovragi, 1 în satul Racoviţa) şi una pentru furaje - satul Polovragi –toate acţionate electric. Mai funcţionează 3 gatere, de asemenea cu acţionare electrică şi unatelier de tâmplărie.AGRICULTURA ÎN LOCALITATEA POLOVRAGIDin cele prezentate mai înainte se observă că analiza pe o perioadă mai îndelungatăasupra terenului permite înţelegerea cauzelor ce au dus la utilizarea actuală, dând operspectivă a dezvoltării ramurilor agricole în funcţie de cerinţele locale şi naţionale aleeconomiei de piaţă.În urma observaţiile din teren, din analiza hărţilor topografice şi din interpretareadatelor luate de la Direcţia pentru Agricultură Gorj am ajuns la următoarele concluzii:a) Cea mai mare suprafaţă este ocupată cu păduri (53,1%), având o frecvenţă maimare în zona montană. În perioada 1965 – 1995 s-a observat o scădere sensibilăa fondului forestier, ca urmare a exploatărilor intense – mai ales pană în anul 1985;b) Poziţia a doua este deţinută de suprafeţele agricole cu o pondere de 38,5% dinsuprafaţa totală;c) Alte terenuri (drumuri, suprafeţe acvatice, vetre de aşezări, terenuri neproductiveetc.) deţin o pondere de 8,4%.Analizând structura suprafeţelor agricole constatăm faptul că terenurile arabile ocupăsuprafeţe mai mici.Livezile de pomi fructiferi ocupă în general suprafeţe modeste, comparativ cu alteregiuni subcarpatice. Se impune creşterea suprafeţelor pomicole mai ales pe terenurile cupantă accentuată, ocupate în prezent de fâneţe.Livezi mai întinse se găsesc pe raza satului Racoviţa, atât datorită reliefului fragmentatcât şi tradiţiei introdusă aici de familia Rusu, recunoscută cu 60-70 de ani în urmă pentrupriceperea în sădirea, altoirea şi îngrijirea pomilor fructiferi (N. Rădescu – monografia satuluiRacoviţa).O plantaţie care a dat bune rezultate a fost şi cea de pe raza satului Polovragi înpunctul denumit “Întovărăşire”, unde în urmă cu 45 de ani s-a plantat specii de prunproductiv: Anaşpet, Tuleu gras. În prezent plantaţia prezintă semne de îmbătrânire.Producţia pomicolă este folosită local în fabricarea ţuicii, colectare pentru producţia deconserve şi la vânzarea pe piaţa oraşelor şi centrelor muncitoreşti.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 6

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăViile şi pepinierele viticole plantate pe terenurile puţin productive şi pe versanţiiînsoriţi au înregistrat o sensibilă creştere în ultimii 45 ani.Dacă în urmă cu 40 – 50 de ani această cultură ocupa puţine suprafeţe, cea mai mareparte a locuitorilor satelor noastre cumpărând de sărbători vin din localităţile situate mai lasud, în prezent viţa-de-vie s-a extins, cu bune rezultate pe suprafeţele puţin fertile, pietroaseşi nisipoase neprielnice altor culturi. Se folosesc soiurile autohtone: nova şi fraga şi hibridlocal şi mai puţin soiul altoit.Culturile agricolePrincipala cultură de câmp este porumbul care găseşte condiţii bune pe terenurilealuviale de pe dreapta Tărâiei în punctele “Bengeasca şi Săiele”. Culturile de porumb se maipractică şi pe terenurile de de pe lângă casă, numite şi “bătături” sau “săliştea casei”, terenuricu randament mai ridicat în partea de est a satului Polovragi, mai apropiate de Tărâia.Grâul şi celelalte păioase ocupau suprafeţe mai întinse în trecut (în special ovăzul şigrâul furajer – triticale), dar după 1989, odată cu creşterea costului lucrărilor agricole, s-auredus mult aceste suprafeţe.Cartoful se cultivă pe suprafeţe relativ întinse, nefiind prea pretenţios la condiţiilepedoclimatice. Fiind căutat în localităţile “din jos”, adică cele din Podişul Getic şi CâmpiaOlteniei, la schimb cu cerealele, suprafeţele cultivate au crescut simţior, în ciuda necazurilorpricinuite de gândacul de Colorado.Dintre leguminoase o mare extindere a căpătat fasolea cultivată fie separat fie înculturi intercalate (cu cartoful sau porumbul). Ca şi cartoful este căutată în zonele centrale şisudice ale ţării.Culturile de legume şi zarzavaturi se practică pe terenurile de pe lângă case. Mairăspândite sunt: ceapa, usturoiul, ardeii, varza şi roşiile.Plantele furajere: lucerna, trifoiul, sfecla furajeră sau extins în ultima vreme caurmare a dorinţei locuitorilor de a avea vite bune, cu un randament sporit de carne şi lapte.O cultură care a luat amploare în ultimii 40 de ani este cea a căpşunului, nefiindpretenţioase la condiţiile de sol. Dacă în urmă cu câţiva ani erau foarte numeroase centre decolectare, în prezent se practică fie livrarea lor unor intermediari (bucureşteni, ploieşteni,buzoieni, hunedoreni), fie deplasarea producătorilor în marile centre muncitoreşti. Aducevenituri destul de importante cultivatorilor, care astfel uită munca destul de grea prestată laîntreţinerea culturii şi recoltare.CREŞTEREA ANIMALELORExistenţa unor întinse păşuni de munte, ca şi a suprafeţelor întinse ocupate de fâneţenaturale a făcut ca locuitorii satelor Polovragi şi Racoviţa să practice această activitate dintimpuri imemoriale.I.Conea arăta că în preajma primului război mondial, comuna vecină Vaideeni avea în jurde 150.000 oi şi tot el menţiona că păstoritul era practicat şi în celelalte sate de sub munte:Mariţa, Racoviţa, Polovragi, Baia de Fier, Novaci şi Crasna.Mara N. Popp, în lucrarea “ciobănia la ungurenii din dreapta Oltului” menţiona printrealtele, că activitatea pastorală practicată de românii din sudul Carpaţilor provine dinzona”Mărginimii Sibiului”, pentru care mai sunt numiţi “ungureni”.În lucrarea “Păstoritul Românesc şi problemele sale”, I. Donat arăta că în deceniul VI şiVII al sec. al XX-lea, în zonele Novaci şi Horezu nu mai erau decât cca. 25.000 oi, ceea cene face să credem că în decurs de 50 de ani numărul ovinelor a scăzut vertiginos. Ulterior,numărul lor a crescut simţitor, dar după 1989, scade din nou deoarece lâna ţurcană nu maiProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 7

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăeste căutată de Industria textilă Românească, preferându-se lână adusă de la mari distanţedin ţările emisferei sudice (Australia, Africa de Sud, Argentina).Creşterea ovinelor se practică în două moduri:a) vărat pe păşunile de munte şi iernat în Câmpia Dunării sau Câmpia Banatului(transhumanţă);b) vărat pe păşunile de munte şi iernat acasă cu bază furajeră asigurată din fâneţelenaturale. Acest mod este preferat de cei care au mai puţine oi, iar primul de ceicare au turme mari.În afară de ovine se mai cresc şi bovine pentru carne şi lapte şi mai puţin pentrutracţiune. Rasele întâlnite sunt: Bruna de Maramureş, Sura de stepă ameliorată,Bălţata Românească şi în ultima vreme Holstein.Dacă în trecut predominau boii pentru tracţiune, în special pentru transportulbuştenilor din pădure cu roate de munte, astăzi numărul lor a scăzut doar la câtevaperechi pe sate. Acest fapt se datorează introducerii pe scară largă a mijloacelormecanizate: tractoare, TAF-uri, autocamioane. Ca animale de tracţiune se cresc caii alcăror număr a crescut simţitor, deoarece transportul cu aceste animale este mai rapid.Porcinele se cresc în sistem gospodăresc, fiecare familie crescând 1-2 porci pentrunevoile proprii şi mai rar pentru vânzare. Rase de porci: Marele alb, Bazna, Landrace.Păsările, se cresc de asemenea în sistem gospodăresc: găini, raţe, gâşte, curci.Pentru creşterea albinelor există o bază meliferă diversă: salcâm, tei, zmeur, flori decâmp. Încă nu este dezvoltată apicultura pe măsura posibilităţilor. De aceea primăvara şivara apicultorii din Câmpia Olteniei îşi aduc stupii pentru mai multe săptămâni în zonanoastră.TRANSPORTURILE ÎN ZONĂTransporturile rutiere.Prin modernizarea şoselei naţionale D.N. 67 (Rm Vâlcea – Tg. Jiu) şi a celei judeţeneD.J. 665 (Horezu – Vaideeni – Polovragi – Novaci – Bumbeşti Jiu) ca şi construireaşoselelor prin Văile Olteţului şi Tărâiei, zona are acum o reţea destul de densă de drumuricare suplineşte în bună parte lipsa unei căi ferate.Pe şoseaua naţională D.N. 67 Rm.Vâlcea – Tg. Jiu, sunt transportate zilnic 4.500 tonemărfuri.Legături rutiere transcarpatice se realizează pe Valea Olteţului, şoseaua ajungândpeste Curmătura Olteţului în Valea Latoriţei şi, de aici în Valea Lotrului până la Voineasa.Numeroase sunt drumurile forestiere pe afluenţii Olteţului, în zona de munte, folositede tractoare şi TAF-uri pentru transportul lemnului.Înainte de cel de-al doilea război mondial s-a pus problema construirii unei căi feratecu plecarea de la Polovragi, pe Valea Tărâiei, apoi pe Valea Olteţului, până la Balş, undear fi întâlnit calea ferată Craiova – Piatra Olt – Piteşti – Bucureşti. Poate nu ar fi lipsită deinteres reluarea ideii şi realizarea ei în viitor.Transporturile speciale.Sunt reprezentate de funiculare în bazinele forestiere şi de conducte de apă carealimentează comuna Polovragi. În prezent se derulează lucrări de suplimentare şiextindere a reţelei de alimentare cu apă.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 8

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică2 SCURT ISTORICPrimele mărturii arheologice:Depresiunea Polovragi, ca de altfel întreaga arie de sub Carpaţi, se caracterizeazăprintr-o străveche locuire, fapt dovedit de numeroase cercetări arheologice, care atestăexistenţa unor centre bine populate încă din secolul II Î. Hr.Ospitalierul cadru geografic al zonei a favorizat stabilirea omului pe aceste meleaguri.Peşterile din defileu au constituit principalul refugiu, în cazuri de război, pentru femei, bătrânişi copii. În timp de pace, locuitorii de aici, creşteau animale (oi şi vaci) şi cultivau plante peterenurile din imediata vecinătate a munţilor.S-a descoperit o aşezare dacică cu două nivele, datând din sec. II – I Î. Hr. Un nivel alaşezării era situat la înălţime pe Platoul Padeşului şi al Crucii lui Ursache şi funcţiona ca ocetate de refugiu. Un alt nivel, jos, în apropiere de ieşirea Olteţului din Chei, în punctul numit“Gura Pietrei”, nivel ce funcţiona ca aşezare civilă.Prima menţiune documentară:18 ianuarie 1480 – prin HRISOVUL DOMNESC dat de BASARAB CEL TÂNĂR(Ţepeluş) prin care se întăreşte boierului Ticuci şi fraţilor săi Bran, Radu şi Pătru,împreună cu alte 24 de sate dobândite de acesta prin moştenire, cumpărare sau zestre.Recentele cercetări istorice stabilesc vechimea Mânăstirii Polovragi în jurulanului 1505, ctitorită fiind de Radu şi Pătru, fii lui Danciul Zamona, menţionaţi întrunhrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481).Monumente natural-istorice: (Puteţi anexa lista Monumentelor Istorice de pe teritoriulcomunei precum si detaliile si referinţe bibliografice pe care le deţineţi).Se remarcă, prin sălbăticia şi spectaculozitatea lor, Cheile Olteţului cu o lungime de2.000 m. care, prin îngustimea lor, prin verticalitatea şi înălţimea ameţitoare a pereţilor,rivalizează cu vestitele Chei ale Bicazului.Tot aici se află Peştera Polovragi (Peştera lui Pahomie) cu o lungime de 9.200 m (încare intră şi ramificaţiile), fiind una dintre cele mai lungi din ţară. Electrificată pe o lungime de700 m., care este deschisă marelui public, peştera prezintă numeroase concreţiunicalcaroase pe care fantezia localnicilor le-a botezat cu diferite nume: Jilţul lui Zamolxe,Cuptorul dacic etc. De altfel credinţa populară susţine că ”după înfrângerea dacilor decătre romani, zeul protector al acestora - Zamolxe, s-ar fi retras în peşteră plângândsoarta poporului său. Picurii din tavan nefiind altceva decât lacrimile sale” (Al. VlahuţăRomânia Pitorească - 1901). Restul peşterii, cercetată în amănunţime de un colectiv alInstitutului Speologic Bucureşti, condus de I. Povară şi G. Diaconu în anii 70, a fost închis,deoarece mulţi falşi speologi intraţi aici au început să devasteze concreţiunile calcaroasefoarte bogate în acest sector.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 9

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăMai la vest, pe teritoriul comunei Baia de Fier, Cheile Galbenului, mai puţinimpresionante, ascund în interiorul lor cea mai cunoscută peşteră din România – “PeşteraMuierilor”, cu o mare bogăţie de forme pe care luminile reflectoarelor desenează figuri şiumbre dintre cele mai interesante. Peştera a fost cercetată ştiinţific în perioada 1951 – 1956de către un colectiv al secţiei de antropologie a Academiei, condus de C.S. Nicolăescu –Plopşor şi ulterior de un colectiv al Institutului Speologic Emil Racoviţă din Bucureşti. Eaprezintă două etaje, unul superior de 640 m, electrificat şi deschis circuitului turistic; altulinferior – de 200 m., nevizitat, fiind rezervaţie speologică.Un obiectiv turistic al comunei Polovragi, mai puţin cunoscut şi mai greu de vizitat îlreprezintă “Cetatea dacică” de pe platoul Pietrei Polovragiului, pus în evidenţă de săpăturilearheologice din anii 70 – 80 de profesorul Floricel Marinescu de la Muzeul Militar Central dinBucureşti. Cetatea situată pe un platou calcaros înconjurat din trei părţi de abrupturi greuaccesibile a servit ca loc de refugiu pentru un trib dacic din sec. II –I î. Hr., ce avea aşezarestabilă jos pe terasa Olteţului. S-a propus organizarea unui muzeu în aer liber cu vitrine caresă conţină obiectele găsite aici: vase, monezi romane,. Obiecte din bronz şi fier, obiecte dinpiatră şlefuită. Propunerea nu s-a materializat niciodată.Tot aici este “Crucea lui Ursache” şi “Oborul Jidovilor”- o dolină uriaşă adâncă de2,5 m. cu pereţii abrupţi despre care se spune ca ar fi funcţionat ca staul pentru viteleoamenilor preistorici. Şi astăzi ea serveşte, primăvara înainte de urcatul oilor la munte, caobor pentru oile localnicilor.Crucea lui Ursache, domină platoul calcaros fiind vizibilă din satul Polovragi. Estecioplită în piatră dură, fiind o mărturie a existenţei Căpitanului de plai Ursache, care a străjuitpe aceste locuri la sfârşitul sec. XVIII şi începutul sec. XIX.Sfânta Mânăstire PolovragiSfânta Mânăstire Polovragi este aşezată într-un cadru pitoresc, la poaleleMuntelui Piatra Polovragilor, în vecinătatea Cheilor Olteţului, într-o livadă cu pomifructiferi şi castani comestibili, amintind de clima blândă a Mânăstirilor Tismana şiBistriţa.Străbătând larga depresiune a Polovragilor, pelerinul îşi aminteşte cu emoţie căstrăbunii noştri geto-daci s-au stabilit aici din vremuri străvechi, dezvoltând oînfloritoare aşezare civilă, pe şesul din faţa actualei mânăstiri şi alta militară, sus pemunte – în Poiana Padeşului. Despre ele mărturisesc vetrele, uneltele,podoabele,monezile precum şi obiectele cultice şi casnice aduse la lumină derecentele cercetări arheologice.DENUMIREA MÂNĂSTIRIIMânăstirea şi-a luat denumirea de la localitatea vecină – Polovragi – Aceastătoponimie românească cu rezonanţă particulară, a dat naştere la multe interepretări.Unii au pus-o în legătură cu o plantă numită povragă sau polvragă, folosită camedicament; alţii au derivat-o de la un cuvânt grecesc compus, care ar însemna multstâncoasă (Ghenadie Enăceanu); sau de la cuvintele slave indicând o jumătate de valecu maluri râpoase (Iorgu Iordan); iar alţii au văzut în ea o vale diabolică sau o câmpievrăjită (Aurelian Sacerdoţeanu). Cu toate acestea n-ar fi exclus ca denumirea să fie deorigine geto-dacă, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, referitoare lacredinţele religioase şi practicile medicale răspândite în viţa strămoşilor noştri. Însprijinul acestei opinii ar veni şi faptul că în conştiinţa localnicilor se păstreazătradiţia, conform căreia, zeul dac Zamolxis a locuit în peştera de la Polovragi. Înpreajma lui se găseau vraci, medici sau preoţi, cunoscători ai cultului dar şi ai tainelorvindecării neputinţelor trupeşti, oferind oamenilor leacuri preparate din planteProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 10

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicămedicinale răspândite din belşug în flora locală. Scriitorul Alexandru Vlahuţăconsemnează această legendă în lucrarea sa. “România Pitorească”, unde spune că zeulîndemna poporul să-şi apere pământul strămoşesc, “iar stropii ce se preling şi picurăşi azi din steiurile acestea sunt lacrimile lui”.VECHIMEA ŞI CTITORII MÂNĂSTIRIIRecentele cercetări istorice stabilesc vechimea Mânăstirii Polovragi în jurulanului 1505, ctitorită fiind de Radu şi Pătru, fii lui Danciul Zamona, menţionaţi într-unhrisov emis la 18 ianuarie 1480 de voievodul Basarab cel Tânăr (1477-1481).Timp de un secol şi jumătate documentele nu mai pomenesc nimic despreaceastă mânăstire.În anul 1645, satul Polovragi devine proprietatea logofătului Danciul Pârârianul,fiul lui Hamza. Stăpân peste o serie de moşii, potrivit tradiţiei, a zidit la “Branişteasemănată”, cum se numea atunci Platoul Polovragilor, un locaş de cult pentru odihnăşi reculegere sufletească, iar în caz de pericol, pentru refugiu şi adăpost.Prima atestarea documentară a Mânăstirii Polovragi rezultă dintr-un hrisov emisla 6 iulie 1648 de Matei Basarab, prin care voievodul îi confirmă satul cu acelaşi nume,dăruit de ctitor.Danciul Pârâianul a zidit biserica pe vechile temelii, păstrând partea cea bună,cum dovedeşte zidăria din partea inferioară a construcţiei. Ctitorirea vechilor bisericipe fundaţii anterioare era un procedeu frecvent, datorită distrugerilor şi calamităţilorde tot felul, care se ţineau lanţ.În anul 1657, mânăstirea a fost vizitată de arhidiaconul Paul de Alep, însoţitorulpatriarhului Macarie al Antiopiei,prin Ţara Românească. În jurnalul său consemneazăcă un boier vestit a clădit în satul Polovragi “o mare mânăstire cu hramul “AdormireaMaicii Domnului”... Am făcut şi slujbă în faţa lui, într-o mare biserică de lemn, lângă zidireacea nouă.”. De aici se constată că în perioada respectivă, a existat la MânăstireaPolovragi o biserică de lemn, ridicată în urma ruinării celei de zid, unde s-a oficiatcultul divin, până la terminarea bisericii actuale.Ctitorul Danciul Pârâianul a închinat mânăstirea Sfântului Mormânt, către carecălugării trebuiau să plătească anual 50 de taleri.Perioada “închinării” a fost, pentru Mânăstirea Polovragi, o etapă întunecată. Deaceea marele domnitor Constantin Brâncoveanu o răscumpără în anul 1763 şi o facemetoc al Mânăstirii Hurezi.Istoria Mânăstirii Polovragi din această perioadă este cuprinsă în frumoasainscripţie chirilică din pronaosul bisericii, aşezată deasupra uşii de la intrare.Voievodul Constantin Brâncoveanu este, deci al treilea ctitor al MânăstiriiPolovragi. Prin purtarea sa de grijă s-a zugrăvit interiorul, s-a adăugat pridvorul în stilbrâncovenesc, s-au construit unele chilii şi clopotniţa precum şi zidurile de cetate.Mânăstirea Polovragi s-a bucurat şi de sprijinul unor creştini evlavioşi. Dintre eiamintim pe jupâniţa Stanca, sora lui Danciul Pârâianul, care a donat la 1 aprilie 1650întreaga sa avere. De asemenea, amintim şi pe Ioan Bengescu, ginerele lui AndreiScorei, ctitorul a cinci chilii.ARHITECTURA ŞI PICTURA BISERICIIBiserica Mânăstiri Polovragi este zidită în stil bizantin, având formă trilobată,realizată într-o simetrie proporţionalăCa elemente arhitectonice deosebite se remarcă brâul exterior orizontal, rotunjit,încadrat între cărămizi aşezate în zimţi. Încingând întreaga construcţie, conferă douăProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 11

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăpărţi distincte zidului: partea inferioară - caracteristică prin rânduri de cărămidăaparentă şi piatră cioplită, intercalată cu câte o cărămidă verticală şi cea superioară –tencuită în alb. Ancadramentele ferestrelor sunt din piatră cioplită, având partea desus decorată cu diferite motive sculpturale. O conişă realizată din trei rânduri decărămizi suprapuse aşezate în dinţi de ferăstrău, se găseşte la baza acoperişului. Penaos se înalţă turla Pantocratorului, având interiorul cilindric, iar exteriorul cu 12 laturi.Pridvorul – deschis, aşezat pe opt coloane dreptunghiulare, cu un coronamentîn faţă din travee, susţinut pe coloane octogonale de zidărie. Boltirea constă într-ocalotă sprijinită pe patru axe neegale. Din pridvor se intră în pronaosul luminat dedouă ferestre sub formă de firidă. Un zid masiv prevăzut cu o uşă largă despartepronaosul de naos.Naosul, spaţios, este luminat de patru ferestre laterale, precum şi de luminaprimită din turla pantocratorului. Absioda altarului este boltită. În stânga se aflăproscomidiarul, iar în dreapta veşmintarul, practicate în grosimea zidului.Între altar şi naos se găseşte catapeteasma executată din lemn de tei, oadevărată capodoperă a vechii sculpturi româneşti, având o bogată ornamentaţie cuîmpletituri florale, săpate măiestrit, pline de fineţe şi strălucire. În chip deosebitimpresionează uşile împărăteşti , ornamentate pe întreaga suprafaţă.Pictura bisericii, deşi asemănătoare cu cea de la Hurezi, fiind opera comună aunor pictori renumiţi, are şi caracteristici proprii, cu valoare de prototip..În exterior, deasupra arcadei mijlocii a pridvorului, găsim icoana”Acoperământului Maicii Domnului”, executată în 1713 de zugravul Constantin.În pridvor este icoana hramului mânăstirii “Adormirea Maicii Domnului”. De oparte şi de alta a intrării, există reprezentarea iconografică, unică în ţara noastră, amânăstirilor de la Sfântul Munte Athos.Pictura interioară, păstrată intactă, are o mare valoarea artistică. Coloritul, pefond albastru, are nuanţe armonioase şi sobre.Motivele florale care împodobesc anumite părţi ale bisericii şi arcadelepridvorului amintesc arta populară exprimată în covoarele olteneşti, cu preferinţă alecelor gorjene.INCINTA MÂNĂSTIRIIBiserica Sfintei Mânăstiri Polovragi este înconjurată de chilii, formând oputernică cetate de apărare. În ea se pătrunde printr-o poartă masivă, deasupra căreiase înalţă clopotniţa ridicată în timpul lui C-tin Brâncoveanu.Clădirile vestice, cu etaj şi cerdac, adăposteau odinioară stăreţia, chiliile,arhondaricul, arhiva, cămările, iar la subsol beciurile. În aceste chilii se îndeletniceaucălugării cunoscători ai scrisului, cu copierea hrisoavelor şi a şi a actelor de danie, cutraducerea şi transcrierea lor în condica mânăstirii. Aici s-au păstrat mai multedocumente, porunci domneşti, acte de danii, actul de închinare al mânăstirii la SfântulMormânt cel de răscumpărare al ei, zapisele referitoare la moşiile şi proprietăţile cucare a fost înzestrată, etc.În partea sudică şi cea răsăriteană se află în prezent chilii şi ateliere, iar înpartea nordică un zid masiv. Lângă el se înalţă o elegantă ceşmea cu foişor, pe bazinulcăreia scrie : “Ceea ce vezi, e făcut de Pisios Polovrag(eanu) 1854, martie 15”.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 12

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăBISERICA BOLNIŢĂMarile mânăstiri ortodoxe aveau întotdeauna în preajma lor un corp de clădiridestinate scopurilor umanitare ,pentru tratarea şi îngrijirea suferinzilor, având şi obiserică pentru satisfacerea dorinţelor sufleteşti, numită de obicei “Biserica Bolniţă”.Cea de la Mânăstirea Polovragi este situată în partea de nord a incintei, fiind zidită înanul 1732 de egumenul Lavrentie şi închinată Sfântului Ierarh Nicolae, marele ocrotitoral celor neputincioşi.Biserica, în stil bizantin, are formă de corabie. În 1738 a fost zugrăvită de pictoriiGheorghe şi Ioan. Frescele interioare, de colorit viu, s-au conservat excepţional; celeexterioare, care acopereau probabil întreaga suprafaţă a pereţilor, se mai pot vedea înmici fragmente, numai în jurul uşii de la intrare , unde este reprezentată icoanaSfântului Nicolae, patronul locaşului.Biserica nu are pridvor, printr-o uşă practicată în zidul sudic, se intră direct înpronaos. Aici sunt zugrăvite o serie de personalităţi bisericeşti. Pe zidul nordic vedemchipul unei călugăriţe, al unui boier, al unei femei cu doi copii.Un zid prevăzut cu o uşă centrală şi două ferestre laterale, separă naosul depronaos. Pictura din naos reprezintă scene din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristosşi a Maicii Domnului. De pe boltă Pantocratorul, înconjurat de cete îngereştibinecuvântează poporul.Între absida Sfântului Altar şi naos există o catapeteasmă de zid, pe spatelecăreia este pictată jertfa lui Avraam. Pe boltă Maica Domnului cu Pruncul în braţe, iar,mai jos, sfinţii ierarhi, într-o delicateţe serefică, oficiază Sfânta Liturghie.TRECUT ŞI PREZENT LA MANĂSTIREA POLOVRAGIÎnceputurile vieţii monahale la gurile Cheilor Olteţului nu sunt cunoscute. Deşidocumentele menţionează secolul al XVII-lea, iar cercetările mai noi pe cel al XVI-lea,totuşi se crede că sunt mult mai vechi, dăinuind cel puţin sub forma unui schit. Se ştiecă, potrivit vechilor tradiţii româneşti, la toate trecătorile existau schituri pentru odihnaşi adăpostirea călătorilor care străbăteau cărările înguste ale munţilor, ca să menţinălegăturile dintre fraţii stabiliţi de o parte şi de alta a Carpaţilor.De-a lungul secolelor, la Polovragi au vieţuit călugări. În anul 1968, printr-ohotărâre a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, aici s-a stabilit o obşte decălugăriţe. Organizate după principiul de bază al monahismului ortodox “Roagă-te şimunceşte” , vieţuitoarele au reuşit să ridice în scurt timp la un înalt nivel spiritual şimaterial mânăstirea. Sfintele slujbe se oficiază după pravila monahală, iar munca sedesfăşoară în atelierul şi gospodăria proprie Prin purtarea de grijă a conduceriiArhiepiscopiei Craiovei, în frunte cu Înalt Preasfinţitul Mitropolit Nestor Vornicesu, înanul 1984 s-au terminat la Polovragi marile lucrări de restaurare a sfântului locaş. Eleau constat în readucerea clădirilor în formă originală, dar şi consolidarea lor , potrivitcelor mai avansate principii şi norme ale tehnicii moderne. Zidurile fortificate,tâmplăria refăcută, instalaţiile electrice, de apă curentă şi sanitare înlocuite,introducerea încălzirii prin termoficare, împrejmuirea livezii cu gard înalt de ulucă, iarla intrare o monumentală poartă din lemn de stejar sculptat, fac din MânăstireaPolovragi o adevărată oază de trăire şi reculegere spirituală.Creându-se noi spaţii, o parte din fostele clădiri a fost destinată Depozituluivalorilor de patrimoniu naţional. Aici s-au colectat şi se păstrează în condiţii excepţionalepeste 3.000 de volume în limbile română, slavonă şi greacă. Printre ele găsim cărţi rareca: Îndreptarea legii (1652), Evanghelia de la Bucureşti(1682) şi Apostolul (1683), sauProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 13

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicămanuscrise de muzică psalmică, dintre care amintim: Evanghionul lui Anton Pann (1846)şi Anastasimatorul lui Gherontie (1683).Alături de cărţi se găseşte o bogată colecţie de icoane pe lemn şi sticlă,totalizând peste 650 de exemplare provenind din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea.De asemenea este în curs de reorganizare, în spaţii corespunzătoare, colecţiade obiecte bisericeşti. Printre ele se poate admira un steag cu semnătura ZugravuluiGheorghe. El reprezintă botezul lui Hristos, înconjurat de chipuri de apostoli,evanghelişti şi sfinţi, având următoarea însemnare: ”Acest sfânt steag s-a lucrat cutoate cele trebuincioase, precum se vede, prin osârdia şi cheltuiala dumnealui Kir PetruGheorghiu Peleponisiu din eparhia Sparthiatis care au fost şi îngrijitorul Sfântului SchitPolovragi 33 de ani, în zilele Sfinţiei Sale Părintelui Arhimandrit Kir Hrisant Peneţi, egumenulSfintei Mânăstiri Hurezi 1843, noiembrie 16”. Pe partea opusă este zugrăvită AdormireaMaicii Domnului, încadrată de prooroci şi de marii ierarhi ai ortodoxiei, având scris încolţul din dreapta : “S-a zugrăvit de Gheorghe Zograv 1843, noiembrie, 12”. Aici sepăstrează şi un Epitaf imprimat de Episcopul Filaret al Rîmnicului în anul 1786, purtândo inscripţie cu litere chilirice.Din epoca lui Constantin Brâncoveanu există o sfită şi un stihan, ţesute în fir deaur. De asemenea se mai găsesc două rânduri de veşminte preoţeşti, ornamentate cumotive populare româneşti. O cădelniţă de argint, pe piciorul căreia este marcatnumele donatorului “Hrisan Polovrăgeanul”; o cruce îmbrăcată în argint, pe lemnulcăreia sunt mimate mai multe scene cu Întâmpinarea, Botezul, Răstignirea, Învierea şiÎnălţarea Domnului, iar pe picior are următoarea inscripţie : “1826, Ana, Stanciu şiIoana).Interesant de reţinut este şi pomelnicul Domnului Constantin Brâncoveanu,scris pe un fragment de lemn cu rama reliefată din acelaşi corp. Numele, cu iniţialelecolorate în roşu, iar restul în negru, sunt scrise pe două coloane: pe prima este familialui Brâncoveanu, iar pe a doua, ctitori şi binefăcători ai Mânăstirii Polovragi.Astfel, Sfânta Mânăstire Polovragi constituie un loc privilegiat pentru căutătoriide istorie, cultură, linişte sufletească şi meditaţie religioasă.NEDEIA DE LA “SFÂNTUL ILIE”În perioada 14-20 iulie ale fiecărui an, în comuna Polovragi, judeţul Gorj, sedesfăşoară “Nedeia de la Polovragi”.Bâlciul, fiind printre cele mai mari din ţară, este un eveniment deosebit pentru viaţasocial–culturală şi economică din Polovragi.Nedeia – târg de la Polovragi este atestată documentar încă din sec. al XVII–lea şi sebucură de o largă afluenţă de mărfuri şi animale, cu participare a mii si mii de oameni, faptce i-a conferit în timp prestigiul naţional de care se bucură astăzi.Între 14-17 iulie se desfăşoară târgul de animale, unde vin pentru vânzare şicumpărare, crescătorii de vite din Polovragi şi din împrejurimi.Începând cu 17 iulie se desfăşoară târgul de mărfuri. Acum, tradiţia trăieşte. Meşteriolari, sculptori în lemn, creatori de costume populare şi instrumente muzicale (fluiere) îşiexpun piesele spre vânzare.Manifestarea tradiţională de la Polovragi îşi are ziua sa de vârf pe 20 iulie când, încadru sărbătoresc, se desfăşoară parada portului, cântecului şi dansului păstoresc.Acum, pe 20 iulie, ansambluri folclorice cu specific păstoresc vin să–şi dea concursul pentrumenţinerea tradiţiei, vin să-şi dea concursul pentru curăţirea izvorului de suflet şi de simţireromânească. Prin tradiţie poporul român a conservat nealterat, secole de-a rândul, frumosulde viaţă.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 14

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăLa festival participă formaţii din judeţul Gorj (Polovragi, Baia de Fier, Novaci, Stăneşti),din judeţul Vâlcea (Vaideeni, Băbeni), din judeţul Sibiu (Jina şi Valea Viilor), din judeţul Albaşi din Hunedoara.Încă din sec. XVII, la izvoarele Olteţului, pe vârful lui Nedei se ţinea Nedeia, osărbătoare tradiţională, prilej de cinstire a muntelui, cerului, animalelor şi vieţii. Aici seadunau în fiecare an, la 20 iulie, ciobanii de la Sălişte, Mărginimea Sibiului, Jina, Şugagprecum şi ciobanii de la Polovragi, Novaci şi Vaideeni.La această Nedeie se făcea şi un mic bâlci unde negustorii aduceau clopote, şei depiele, cuie de şindrilă, hamuri, desagi, frânghii, încălţăminte.Cu timpul sărbătoarea pastorală Nedeia s-a mutat pe moşia Mânăstirii Polovragi şi,mai târziu în Vatra Târgului din centrul satului Polovragi, unde se ţine şi în zilele noastre.Obşti: NU ESTE CAZULNr. Membrii_________________________________________________________________An înfiinţare ( şi reînfiinţare) _______________________________________Rol teritorial deţinut anterior – plai, plasa, târguri zonale tradiţionale (zona pe care odeserveau)Evoluţia in perioada comunista• IndustrieÎn perioada comunistă ponderea forţei de muncă era în minerit.Extracţia grafitului începe la scară mică după primul război mondial, luând amploaredupă 1953 când se amenajează instalaţia de flotare şi când se trece la o extracţie prin galeriiîn Muntele Catalinu. După 1965 începe exploatarea grafitului şi în Bazinul superior alOlteţului pe Pârâul Ungurelul, în muntele Piscul Boierului. Până în 1989 producţia de grafit seapropia de capacitatea de preparare – 9.000 tone/an, având un număr de 300 muncitori (50Catalinu, 30 Ungurelul, 120 staţia de flotare).După preparare grafitul este încărcat în saci şi transportat în autocamioane la garaGovora de unde ajunge la beneficiari: combinate siderurgice, în industria electrotehnică, înindustria chimică (prepararea vopselelor), în industria materialelor de construcţii (pastărefractară pentru cărămizi refractare).Industria energiei electriceDacă în trecut râurile din zonă erau folosite doar pentru plutăritul sălbatic al lemnului şipentru punerea în mişcare a morilor, joagărelor şi pivelor, în perioada comunistă forţa apeiacestor râuri, în special Olteţul, a fost şi este folosită la punerea în mişcare a turbinelor celordouă microhidrocentrale, cu o putere instalata de 0,8 MW fiecare. Utilajele cu care suntechipate sunt produse de Uzinele Mecanice Reşiţa.Industria forestierăReprezentată prin exploatarea şi prelucrarea lemnului.După construirea şoselelor forestiere (1960 – 1965) a urmat o perioadă de circa 20 ani cândexploatarea a luat proporţii, versanţi întregi rămânând dezgoliţi, plantaţi cei drept imediat, curăşinoase – în special. Exploatările au fost favorizate de marile doborâturi de vânt din anii1969 – 1981, 1986.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 15

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică• mica industrieAtelier tâmplărie şi joagăr hidraulic.• CooperaţieCooperativa de consum Polovragi funcţiona cu 4 magazine mixte, o brutărie, undepozit materiale de construcţii, centru de achiziţii fructe.• Meşteşuguri‣ Atelier de ţesături şi cusături populare.‣ Atelier rame – oglinzi.‣ Sculptură în lemn.‣ Cioplituri şi împletituri.• agricultura (IAS / ferme zootehnice)A existat o fermă agricolă în cadrul IAS Bumbeşti Piţic, deţinând suprafaţa de 140 hateren agricol.Restul suprafeţei agricole a fost proprietate individuală a cetăţenilor şi exploatarea s-afăcut individual.3 COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRIRolul teritorial al comunei şi relaţii teritorialeInstituţii din localitate care deservesc alte localităţi:• Spital NU ESTE CAZUL• Liceu NU ESTE CAZUL• Judecătorie NU ESTE CAZUL• Ocolul silvic Polovragi.• Cabinete medicale NU ESTE CAZUL• Cabinete Veterinare NU ESTE CAZUL• Cabinete de avocatura NU ESTE CAZUL• Altele (care) NU ESTE CAZULLocalităţi deservite – totalul populaţiei acestoraPolovragi, Baia de Fier, Alimpeşti, Prigoria, Bumbeşti Piţic şiBengeşti TOTAL - 15.700 cetăţeni.Localităţi potenţial concurente – partenere (cu resurse – activităţi economice similarecomunei dvs.).Oraşul Novaci – Gorj, comuna Baia de Fier – Gorj, comuna Vaideeni – Vâlcea.• Poziţionarea în sistemul de aşezări al judeţului – situarea faţă de axele de acces (drumurinaţionale)Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 16

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică4 RESURSE UMANE4.1 PopulaţiaStructura pe vârste şi sexe a populaţiei în anul *Populaţia PopulaţieGrupe de vârstădupă sexe totală 0-14 15-18 19-23 24-35 36-50 51-60 Peste 60 aniTotal 3.054 509 140 184 412 638 410 761Masculin 1.449 239 66 89 202 312 191 350Feminină 1.605 270 74 95 210 326 219 411Sursa: Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002, INSEvoluţia principalilor indicatori demografici în ultimii ani*Anul Natalitate Mortalitate2004 34 372003 32 402002 40 412001 47 372000 29 331999 28 451998 45 361997 27 521996 28 53* Sursa: date puse la dispoziţie de PrimărieEvoluţia populaţiei în ultimii ani*1997 1998 1999 2000 2001 20023.110 3.052 3.037 2.998 3.012 3.051Migraţia de lungă durată a populaţiei comunei Polovragi** Sursa: anuarul statistic al judeţului , 2003Nr. LocalitatePopulaţie 1992 Populaţie 2002crt. componenta /sat Stabilă Plecată stabilă plecată1. POLOVRAGI 2.512 14 2.409 772. RACOVIŢA 566 - 545 20Total 3.078 14 2.954 97* Sursa: date puse la dispoziţie de PrimăriePopulaţia pensionară a localităţilor/sate componente*Nr. Crt. LocalitatePopulaţie2002% Pensionari% din totalpensionari% din totalpopulaţie1. POLOVRAGI 2.409 14 329 82 122. RACOVIŢA 545 12 68 18 0,23Total 2.954 13 397 100 6,11* Conform datelor furnizate de Oficiul poştal4.2 Forţa de muncăPopulaţia activă 3 *3 la recensământul din 2002Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 17

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică% din total activiPopulaţie activă 1.446 100Populaţie ocupată 1.134 0,78Şomeri 338 0,23Populaţie salarială 364 0,25Structura populaţiei ocupate, pe grupe de vârstă şi nivel de instruireNivel de instruireGrupe de vârsta1 5-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 şi pesteSuperior 22 18 46 16 8Postliceal de14 5 24 8 2specialitateTehnic de maiştri 2 2 5 5 1Liceal 106 98 221 51 0Profesional,42 36 78 71 1complementarsau de uceniciGimnazial 18 23 38 110 4Primar sau fără0 0 0 45 14şcoala absolvitaTOTAL 204 182 412 306 30Structura populaţiei ocupate, pe grupe de vârstă şi după statutul profesionalStatutul profesionalGrupe de vârstă1 5-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 şi pesteSalariat 82 79 136 67 0Patron 1 3 4 4 1Lucrător pe cont propriu 62 53 107 121 8Lucrător familial neremunerat 59 47 165 114 21Membru al unei societăţi0 0 0 0 0agricole sau al uneicooperativeTOTAL 204 182 412 306 30Populaţia ocupată civilă pe activităţi ale economiei naţionaleACTIVITATE / Nr. Persoane/AnulNumele agentului/agenţilor economici2001 2002 2003 2004Agricultură 879 879 979 979 Gospodării individualeSilvicultură, Exploatare forestieră şi 23 23 23 23 Ocolul Silvic Polovragieconomia vânatului• Industrie extractivă 128 128 28 28Extracţia şi prepararea cărbunelui 126 126 26 26 C.N.L.O. Carierele Alunu –Gorj şi Berbeşti – VâlceaExtracţia hidrocarburilor şi servicii anexe 2 2 2 2 Sector HurezaniExtracţia şi prepararea minereurilor metalifere 0 0 0 0Alte activităţi extractive 0 0 0 0• Industrie prelucrătoare 17 17 17 17Alimentară şi băuturi 0 0 0 0Produse din tutun 1 1 1 1 Fabrica de Ţigarete Tg- JiuArticole de îmbrăcăminte 0 0 0 0Pielărie şi încălţăminte 1 1 1 1 Fabrica de textile Tg- JiuPrelucrarea lemnului şi a produselor din lemn(exclusiv mobilă)4 4 4 4 Lucrători independenţiautorizaţiProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 18

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăCeluloză, hârtie şi produse din hârtie 0 0 0 0Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi aînregistrărilor0 0 0 0Prelucrarea ţiţeiului, cocsificarea cărbunelui şi 1 1 0 0tratarea combustibililor nucleariSubstanţe şi produse chimice 0 0 1 1 Oltchim Rm VâlceaProduse din cauciuc şi mase plastice 0 0 0 0Fabricarea materialelor de construcţii şi alteproduse din minerale nemetalice0 0 0 0Metalurgie 0 0 0 0Construcţii metalice şi produse din metal 0 0 0 0Maşini şi echipamente (exclusiv echipamenteelectrice şi optice)0 0 0 0Mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou 0 0 0 0Maşini şi aparate electrice 0 0 0 0Echipamente, aparate de radio,1 1 1 1 Atelier de reparaţiiteleviziune şi comunicaţiiPolovragiAparatură şi instrumente medicale,de precizie, optice şi ceasornicărie0 0 0 0Mijloace de transport rutier 6 6 6 6 Diverse firme de transportrutierMijloace de transport neincluse la cele rutiere 0 0 0 0Mobilier şi alte activităţi industrialeneclasificate în altă parteRecuperarea deşeurilor 0 0 0 0• Energie electrică şi7 7 7 7termică, gaze şi apăProducţia, transportul şi distribuţia de energieelectrică şi termică, gaze şi apă caldă3 3 3 3 Lucrători independenţiautorizaţi3 3 3 3 Serviciul public al PrimărieiPolovragiCaptarea, tratarea şi distribuţia apei 4 4 4 4 Serviciul public al PrimărieiPolovragiConstrucţii 6 6 5 5 Lucrători independenţiautorizaţiComerţ 12 10 10 8 Diverse firme de comerţHoteluri şi restaurante 0 2 3 5 Pensiunea “CheileOlteţului”Transport şi depozitare 0 0 0 0Poştă şi telecomunicaţii 4 4 4 4 Ghişeul Poştal PolovragiActivităţi financiare, bancare şi deasigurări3 3 3 3 BRD Horezu, AgenţiaCEC Polovragi, AgenţiaCEC NovaciTranzacţii imobiliare şi alte servicii 0 0 0 0Administraţie publică 12 12 12 12 Primăria PolovragiÎnvăţământ 33 33 33 33 Şcoala GeneralăPolovragiSănătate şi asistenţă socială 10 10 10 10 Cabinete medicaleindividuale, Spitalul Novaci,Centrul de Plasament Novaci,farmaciiAlte activităţi ale economiei naţionale 0 0 0 0Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 19

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăPopulaţia ocupată civilă pe forme de proprietate şi activităţi ale economiei naţionale anul .....ACTIVITATEForma de proprietateNr. Personae Majoritar de stat Majoritar privatAgricultură 0 979Silvicultură, Ex ploatare forestieră şi 23 0economia vânatuluiIndustrie extractivă 28 0Industrie prelucrătoare 17 0Energie electrică şi termică, gaze şi apă 7 0Construcţii 0 5Comerţ 2 6Hoteluri şi restaurante 0 5Transport şi depozitare 0 4Poştă şi telecomunicaţii 3 0Activităţi financiare, bancare şi de3 0asigurăriTranzacţii imobiliare şi alte servicii 0 0Administraţie publică 12 0Învăţământ 33 0Sănătate şi asistenţă socială 10 0Alte activităţi ale economiei naţionale 0 0Numar de someri: cf. Agenţiei Zonale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2003, 2002.2002 – 129 şomeri, 2003 – 59 şomeri, 2004 – 110 şomeri.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 20

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică5. ACTIVITĂŢI ECONOMICE5.1 Turism1. Localizare şi accesibilitate• Accesibilitate Rutieră (legături la sistemul european si national)- E 81 (Bucureşti - Piteşti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Sebeş – Cluj Napoca – Satu Mare – Halmeu /punct de frontieră);- DN 67 (Goranu / E 81 - Râmnicu Vâlcea – Costeşti – Horezu – Târgu Jiu – Motru – DrobetaTurnu Severin / E 70).- DC 22 (Pitian – DN 67).Accesibilitate Feroviară Nu e cazul2. Potenţial turistic• Resurse turistice naturale: Valori naturale de interes turistic deosebit care se află peteritoriul comunei şi în zonele învecinate: peisaje, peşteri, trasee montane, arii protejate, etc.Vezi paginile 9 – 15.• Muzee:Muzeul Mânăstirii Polovragi.• Manifestări, evenimente etno – folclorice, târguri:•EvenimentulData si periodicitateNEDEIA DE LA SF. ILIEANUAL 14 – 20 IULIE• Forme de turism practicate în zonaTIP DE TURISM Obiectiv turistic Organizator (date de contact) FacilitatituristiceexistenteTurism etnocultural.NEDEIA DE LASF. ILIEConsiliul local PolovragiTel, fax 0253/476135e-mailprimariapolovragi@yahoo.comCăminul Cultural PolovragiTurism culturalreligiosCentrul Judeţean al CreaţieiMânăstirea PolovragiPopulare GorjSpeoturism Peştera Polovragi Muzeul Judeţean GorjTurism rural şiagroturism.Turism ştiinţificTurism de sfârşit desăptămânăPensiunea“Cheile Olteţului”Pensiunea “Miraj”Case înscrise laANTRECCetatea dacicăPeştera PolovragiObiective naturalistorice:Cheile OlteţuluiCetatea dacicăCrucea lui UrsacheOborul JidovilorMânăstirea PolovragiUdrescu – propritar pensiunePăpurică Miron – proprietarpensiuneConsiliul local PolovragiTel, fax 0253/476135e-mailprimariapolovragi@yahoo.comCăminul Cultural PolovragiConsiliul local PolovragiTel, fax 0253/476135e-mailprimariapolovragi@yahoo.comCăminul Cultural PolovragiProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 21

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăTurism de tranzitObiective naturalistorice:Cheile OlteţuluiCetatea dacicăCrucea lui UrsacheOborul JidovilorMânăstirea PolovragiConsiliul local PolovragiTel, fax 0253/476135e-mailprimariapolovragi@yahoo.comCăminul Cultural PolovragiTurism montan. Trasee turistice Consiliul local PolovragiTel, fax 0253/476135e-mailprimariapolovragi@yahoo.comCăminul Cultural Polovragi şiSalvamont GorjTurism balnear Practicat în formesporadiceTurism de afaceriTurism pentrusporturi extreme –trasee de alpinism,parapanta,planorismForme incipienteTraseu turisticMânăstirea Polovragi– Cetate Dacică –Criucea lui Ursache –Cheile OlteţuluiSALVAMONT GORJ• Evoluţia numărului vizitatori ai obiectivelor de interes turistic din localitate*AnulNumăr totalturiştiNumăr turiştistrăiniGrupuri mari(1 autocar)Grupuri mici(1 microbuz)1998 24.000 350 96 941999 23.500 370 94 972000 23.500 354 90 932001 24.000 350 95 912002 24.000 350 93 942003 24.500 380 90 97* sursa : Administraţia obiectivului turistic3. Structuri turistice de cazare şi alimentaţie din localitateStructura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţiTip unitate – Numele1989 2003Unităţi Nr. locuri Unităţi Nr. LocuriHotel 0 0 0 0Pensiune 0 0 0 0Han turistic 0 0 0 0Căsuţe turistice 1 60 0 0Manastire 1 12 1 84Cererea turistică înregistratăAniiNr. Turişti Înnoptări/an Durata medie a sejuruluiTotal Români Străini Total Români Străini Total Români Străini1989 16.790 16.586 204 12.436 12.340 96 2 zile 3 zile2002 24.350 24.000 350 22.334 22.300 34 1,5 zile 3 zile2003 24.880 24.500 380 19.268 19.240 28 1,5 zile 3 zileUnităţi de alimentaţieProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 22

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăUnitate – Numele1989Nr. mesePensiunea “Cheile Olteţului” 40Pensiunea “Miraj” 12Restaurant Rogoveanu 15Restaurant Pârvu 205.2 Alte sectoare economice1. SilviculturaOcoale silvice care funcţionează pe suprafaţa comuneiOcol silvic Forma de Suprafata Volumulproprietate administrata total alarborilorpe piciorPolovragiDe stat/privată82.934 haproprietatede stat15.796 ha 3.529.459m.c.Suprafaţapaduregrupa a II curol deproductie/protectieFonduri devânătoareadministrate10.046 m.c. 1 Fond – 14OlteţFonduri depescuitadministrate2 fonduri:6 Galbenu7 Olteţ529proprietatea PrimărieiPolovragiProduse forestiereOcolul silvic Masa(nume) lemnoasaOcolul SilvicPolovragipe picior38.000m.c.Lemn si Fructe de Ciupersci Impletituri Seminte siproduse dinlemnpadure comestibile din rachita puietidorestier700 m.c.. 24,3 tone 13,5 tone Nu 803.100buc.5.3 Sectorul IMM şi alţi agenţi economici (AF şi PF)Structura sectorului IMM pe domenii principale de activitate*Sector de activitateNumăr de firmeînregistrate la ORCNumărsalariaţi1. Comerţ cu amănuntul alimentar 10 202. Comerţ cu amănuntul nealimentar 2 23. Comerţ cu amănuntul mixt 0 04. Comerţ cu ridicata si depozitare 2 35. Alimentaţie publică 6 126. Transporturi de mărfuri şi1 3persoane7. Construcţii 0 08. Activităţi de producţie,3 3Din care:- industrie textilă- industria lemnului- industrie alimentară- prelucrare metale- meşteşugărească- extractive9. Unităţi agro – zootehnice 0 010. Asigurări, bănci 1 111. Servicii de reparaţii, întreţinere 1 112. Servicii de publicitate, 0 0Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 23

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicămanagement, informare etc.13. Nedefinit 0 0Total 28 45*pe baza datelor de la ORC (pentru anul ...)Alţi agenţi economici - întreprinzători privaţiSector de activitate Număr AF Număr PFComerţ cu amănuntul alimentar 1 0Comerţ cu amănuntul nealimentar 1 0Comerţ cu amănuntul mixt 0 0Comerţ cu ridicata si depozitare 0 0Alimentaţie publică 0 4Transporturi de mărfuri şi persoane 0 0Construcţii 0 0Activităţi de producţie,0 3Din care:- industrie textilă- industria lemnului- industrie alimentară- prelucrare metale- meşteşugărească- extractiveUnităţi agro – zootehnice 0 0Asigurări, bănci 0 0Servicii de reparaţii, întreţinere 0 1Servicii de publicitate, management, informare etc. 0 0Nedefinit 0 0Total 2 8Evolutia sectorului economicAnulAgenţi economici activi – numărSocietati comerciale Asociatii Familiale Persoane fizice2004 5 5 52003 6 5 52002 6 5 52001 6 5 52000 6 6 61999 4 8 51998 4 8 61997 4 8 61996 2 8 6Primele 10 firme după numărul de salariaţiNr. crt. FIRMA Numele Nr. salariaţi Activităţi principale – domeniu1. Ocolul silvic Polovragi 50 Silvicultura si exploatări forestiere2. S.C. Ovitur S.R.L. 3 Transport persoane si mărfuri3. S.C. Zexe Com S.R.L. 3 Transport mărfuri, activitati forestiere4. S.C. Carlexim SRL 3 Transport mărfuri, activitati forestiere5. S.C. Fanpol S.R:L. 3 Alimentaţie publica6. S.C. Com Roco S.R.L 2 Alimentaţie publica7. S.C. BiziCom S.R.L. 2 Alimentaţie publica8. SC ROXAL SRL 1 Alimentaţie publică9. S.C. SCIAS SRL 2 Materiale construcţii10. S.C. ERDIVOX SRL 2 Alimentaţie publică11. SC ONATIS TRANS EXIM SRL 2 Transport mărfuri12. SC LANAD IMPEX SRT 3 Transport mărfuri, prestări servicii13. SC ANYPREST SRL 8 Alimentaţie publică14. SC NELCHIRO SRL 3 PECO15. SC STAVIM SRL 4 Pensiune turistică16. SC VOLIROX SRL 2 Alimentaţie publicăProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 24

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică17. AF Pavel Niculina 3 Alimentaţie publică18. AF Diaconescu 2 Alimentaţie publică19. AF. Pîrvu Dorin 3 Alimentaţie publică20. SC CONSUMCOOP 5 Alimentaţie publică21. SC NELFIMAD 2 Alimentaţie publică22. AF Floarea23. S.C. KALISTYL SRL 2 Alimentaţie publică24. SC FLORA SRL 1 Materiale construcţii25. SC MILICOM SRL 2 Transport mărfuri26. SC MARINELA SRL 5 Alimentaţie publică27. AF. POPA NICOLAE GHEORGHE 1 Alimentaţie publică28. AF MANASIESCU ION 1 Alimentaţie publică29. AF PRINŢIPU ION 2 Prestări servicii30. AF ROVEANU IUSTIN 1 Prestări servicii31. AF POPESCU N. CONSTANTIN 1 Alimentaţie publică32. PF BUŞE MARIAN 2 Prestări serviciiPrimele 10 firme după cifra de afaceriNr. crt. FIRMA Numele Cifra de afaceri (mii lei) Activităţi principale Nr. salariaţi1. Ocolul Silvic Polovragi 2.480.921,8994 RON2. S.C. CARLEXIM SRL3. S.C. Zexe Com SR.L.Silvicultura si exploatariforestiereTransport marfuri,activitati forestiereTransport marfuri,activitati forestiere4. S.C. Fanpol S.R.L. Alimentatie publica 35.6.7.8.9.10.Primele 10 firme după profitul brut declarat5033Nr.crt.FIRMAProfit brut (mii lei)ActivităţiprincipaleProfit brut(Euro)*Nr. salariaţi1.OCOLUL SILVICPOLOVRAGI349.189,2529 RONSilvicultură şiexploatăriforestiere 1.222.165502.3.4.5.6.7.8.9.10.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 25

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică5.4. SECTORUL NEGUVERNAMENTAL (Asociaţii, fundaţii,obşti)În comunitatea dvs. funcţionează următoarele organizaţii neguvernamentale :Nr. Denumire Domeniu de activitate Persoana de contact1 ASOCIAŢIATINETERULUI LIBERPOLOVRAGIONG- revitalizare şipermanentizare tradiţiilocale- promovare potenţialturistic localEPURE GHEORHE6. Administraţia publică• Consiliul LocalNr. Consilieri locali Apartenenţa Politica1 Adamescu Eugenia P.E.R.2 Adamescu Ion P.S.D.3 Chiriac Ion P.S.D.4 Constantinescu Ion P.N.Ţ.C.D.5 Dolofan Lucia P.N.L.6 Glaje Nicolae P.N.L.7 Mituţă Nicolae P.D.8 Ogoranu Mariana P.E.R.9 Păpurică Ion P.N.Ţ.C.D.10 Popa Vasile P.S.D.11 Sărdaru Ion P.N.L.12 Udrea Petrişor P.N.D13 Zăvoianu Nicolae P.C.• Aparatul propriu al Consiliului LocalNumar de salariati pe functii: 8 funcţionari publici şi două persoane contractuale.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 26

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăPrimar1ViceprimarSecretar11Referent urbanism1Contabil1Serviciul de pază2Consilier probleme agricole1Referent registru agricol1Consilier probleme sociale1Inspector taxe şi impozite1Operator calculator Casier1(Anexaţi o copie după Organigrama)• Alte instituţii ale administraţiei existente pe teritoriul oraşului-comunei7. NU ESTE CAZUL.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 27

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăRESURSE NATURALE7.1 Resurse de mediu /naturale (cu valori ale mediului natural inclusiv în zoneadiacente)Nr. Tipuri de culturi / resurse naturale Produse agricole cultivateCulturi agricole – LuncaCereale, porumb, cartof.Plantaţii – Zona colinarăPomi fructiferi (prun, măr, păr, cireşi, vişin),viţă de vie.Zona de muntePlantaţii pomi fructiferi• Zona împădurită : suprafaţa 5.228 ha.• Resurse Naturale cu valoare economică:Specii arboricole lemn:fag, paltin, carpen, frasin, mesteacăn, tei, corn, castan şi gorunCiuperciCiuperci comestibile (în special mânătarca)Fructe de pădure10 tone zmeură, 2 tone afine, 3 tone mure, 3 tone măceşe, 1tonă păducele şi 1 tonă plantemedicinaleFondul cinegeticPădurile carpatice şi subcarpatice constituie un spaţiu de străveche activitatea cinegetică.Anual sunt vânate un număr de 3 cerbi carpatini (1 mascul şi 2 femele), 4 căprioare (2masculi şi 2 femele) 3 capre negre, 10 mistreţi, 2 cocoşi de munte, iar lupul, ursul şi râsul cuautorizaţie specială, fiind animale ocrotite.Păşuni şi goluri alpine1.383 ha7.2 Resurse de terenTeritoriu administrat – suprafaţa totalaTeritoriu administratSuprafaţa aflata în posesia şi administrarea regiei naţionale a pădurilorSuprafaţa aflata în posesia şi administrarea obştilor de proprietarirecent reînfiinţateZona în care se pot dezvolta activităţi economice prelucrătoare (zonaconstruibilă) – situare, suprafaţaZonele mai bine echipate din punct de vedere al utilităţilor – situareProprietatea agricolă privată şi obştească - forme asociative 0Suprafaţa Totala4.391 HA0Zona OBREJA – circa 20 ha – situatăîn vestul satului Polovragi, lângă râulOlteţZona Pătrături – Loturi – Milostea –situată de-a lungul şoselei DC 22(asfaltat) şi DN 67Intravilanul localităţii şi zona “LuncileOlteţului”Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 28

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăEvidenţa cadastrală – stadiul realizăriiFondul funciarEvoluţia fondului funciar al oraşului-comuneiFolosinţa terenului1948 (ha) 1989(ha) 2000 (ha)1. Arabil 1.038 1.0382. Păşuni naturale 2.319 2.3193. Livezi (pomi) 90 904. Pădure 4.920 4.9205. Curţi şi clădiri 103 1036. Alte terenuri 313 313Total 8.783 8.783* Sursa: date ale PrimărieiStructura fondului funciar după proprietariGrupe deproprietari/categorii defolosinţeTotal localitate (ha)%Proprietate publică(ha)Proprietate publicăa statului (ha)Proprietate publicăa UAT (ha)Judeţeană(ha)Orăşeneascăcomunală(ha)Proprietate privata(ha)Proprietate privată aUAT (ha)Proprietate privată apersoanelor fizice(ha)Proprietatecooperatistă (ha)Proprietateobştească (ha)Terenuriarabile1.038 11,82 0 0 0 0 0 1038 0 1038 0 0Păşuni 1.383 15,74 0 0 500 0 500 883 0 883 0 0Fâneţe 971 11,06 0 0 0 0 0 971 0 971 0 0Livezi 80 0,91 0 0 0 0 0 80 0 80 0 0TerenuriagricoletotalPăduri şi alteterenuriforestiereTerenuri cuape şi ape custufCăi decomunicaţiiTerenuriocupate cuconstrucţii şicurţiTerenuridegradate şineproductiveTerenurineagricoletotalTerenuriTOTAL3.472 39,53 0 0 500 0 500 2972 0 2972 0 04.920 56,02 4.387 4.387 525 0 525 8 0 8 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 00 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0103 1,17 1,75 1 0,75 0 0,75 101,25 0 101,25 0 0288 3,28 0 0 263 0 263 25 0 25 0 05.311 60,47 4388,75 43888.783 100 4388,75 4388788,751288,7500788,751288,75134,25 0 134,25 0 03106,25 0 3106,25 0 0% 100 100 49,96 49,96 14,67 0 14,67 35,37 0 35,37 0 0*sursa: PrimăriaProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 29

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică8. RESURSE FIZICE ŞI DE PRODUCŢIE8.1 Terenuri în intravilanStructura terenurilor cuprinse în intravilan poate fi urmărită prin analiza bilanţurilor teritorialeîntocmite şi cuprinse în Planul urbanistic general (PUG).Bilanţ teritorial pe localităţi conform PUG*Zone funcţionale /Localitati (sate) componenteZone centrale şi dotări de interespublicZone locuinţe şi funcţiunicomplementareDensitate în zona de locuit (locuitori/ha)Zone unităţi industrialePolovragi Racoviţa Totalha ha Ha24 2 26 0,303 1 4 0,0435,7535,752 35,75 loc/km2loc/km loc/km 2%Zone unităţi agro-zootehniceZone parc şi complex sportivZone gospodărie comunală şi cimitireZonă circulaţii şi amenajări aferenteZonă construcţii tehnico-edilitareTotal100.00* PUGBilanţ teritorial conform PUG*BilanţExistent(anul I)ha%Propus(anul II)Ha%EvolutiaAnul II – Anul Izone instituţii publice şi serviciizone locuinţe şi funcţiunicomplementarezone unităţi industriale şi depozitezone unităţi agro-zootehnicezone parc, sport, agrementzone gospodărie comunală şicimitirezonă circulaţii şi amenajăriaferentezonă construcţii tehnico-edilitareapeTotal* PUGProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 30

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică8.2 Terenuri în proprietate publicăInventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al comunei, publicat în Monitorul Oficialnr. 668/ 2002 (HGR nr. 4973/ 09.09.2002, ANEXA 50) partea a II-a şi însuşit de ConsiliulLocal Polovragi.Acesta cuprinde ca bunuri imobile suprafeţe de teren plantat, terenuri libere, oglinzi de apă,căi de circulaţie, poduri, reţele tehnico-edilitare şi numeroase clădiri de interes public cuterenul lor aferent.SUPRAFATA TOTALA TEREN PATRIMONIUL PUBLICSuprafata teren 4388,75 haSuprafata Drumuri Comunale şi strazi 68,29 kmReţea termoficare 0,6 kmNr poduri şi podeţe 35Structura principalelor elemente componente ale domeniului public al comunei (mai puţindrumuri, străzi şi poduri /podeţe)Nr.crt.Denumirea bunuluiimobiliarSuprafaţăteren (mp)Suprafaţăconstruită (mp)1. Spaţii plantate2. Pepiniere3. Spaţii de joacă 1000 Amenajat 34. Terenuri libere5. Terenuri aferenteconstrucţiilor6. Lacuri7. Spaţii de parcare, dincare garajeNumărlocuri1030000 1000 14Lungime(km)500 500 50 0,048. Construcţii principale 2000 700 149. Construcţii anexe 4000 300 3210. Reţele termice 2700 0,611. TotalPrincipale terenuri şi construcţii de interes public pot fi menţionate:• parcuri suprafeţe 0 ha• zone plantate - suprafaţe .... ha• zone afectate targuri - suprafaţă 7 ha• piaţa agro-alimentară 1• construcţii de învăţământ (liceu= 0, şcoli=4, grădiniţe=1)• construcţii pentru sănătate (spital=0, policlinică=0, cabinet=2)• clădiri cu funcţie culturală (casă de cultură=0, cămin cultural= 1)• clădiri cu destinaţie comercială 17• clădiri pentru funcţiuni administrative 1Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 31

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică8.3 Infrastructura tehnică• Alimentarea cu apă:Captări din surse de suprafaţă – o sursăLungimea reţelei 8,5 km.Serviciul este asigurat de Primăria PolovragiNumăr gospodării deservite 116 ( nr. apartamente, .... nr. agenţi economici şi nr. instituţiipublice................. )Indicatori serviciu de alimentare cu apa a. Preţ - mc .Volum de apă distribuit..............• Reţeaua de canalizareLungime reţea 0 km,Nr. De străzi deservite 0 (% 0 din nr. total de străzi)• Staţia de epurare=0 - capacitate proiectată.Nr. Gospodarii racordate la reţeaua de apa potabila 116Nr. Gospodarii racordate la reţeaua de canalizare 0• Încălzirea în sistem centralizatNr. apartamente si clădiri racordate 5• Reţeaua de drumuriStrăzi asfaltate - lungime 3 km drum comunal, 8 km drum judeţean,Lungime trotuare 0,7 kmParcări - suprafaţa 1000 mp, doua parcări (una domeniu public, una domeniu privat)• Serviciul de SalubritateColectarea deşeurilor 0Groapa de gunoi 18.4. Spatii Verzi si de Agrement• Terenuri de joacă pentru copiiNumăr 0Suprafaţa 0• Parcuri si Spatiile verziSuprafaţa parc 0Nr. Parcuri 0Suprafaţa spatii verzi 0 mp• Lacuri de agrementSuprafaţa 0 mpNr. 0• Strandsuprafaţa 0 mp.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 32

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică8.5. DOTAREA TEHNICĂ ŞI SOCIALĂ• EducaţiaUnităţi Numar PopulatieCadre didacticeşcolarescolara Educatoriinstitutoriînvăţători profesori Suplinitori – fărăpregătire despecialitateGrădiniţe 3 133 5 0 0 0scoli primare 3 270 0 11 16 0şi gimnazialeLiceu-GrupşcolarNU NU NU NU NU NUGrup scolarNumăr elevi înscrişi în anul şcolar 2004+2005ProfilespecializăriProfil ..Specializarea...Liceu - - - - - -Şcoala de - - - - - -arte şi meseriiŞcoală - - - - - -postlicealăŞcoală de - - - - - -maiştri• SănătateaFarmacii umane şi veterinare: două puncte farmaceutice umane şi o farmacie veterinară.Spital NUDispensar Un dispensar uman şi un punct sanitar uman.Un dispensar veterinar.Cabinete medicale : Două cabinete medicale, si un cabinet medical veterinar.Nr. medici, nr. cadre medii: Doi medici şi doua asistente.Nr. medici veterinari : Un medic veterinar.• CulturaCasa de cultura /cămin cultural – facilităţiCăminul Cultural Polovragi.‣ Asigurarea fondului de carte pentru cititori (prin Biblioteca comunală),‣ păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare locale (prin Ansamblulfolcloric “Cheile Olteţului”).‣ Asigurare spaţiu pentru desfăşurarea de festivităţi (nunţi, boteze,reuniuni) la Sala Tineretului, construcţie anexă a Căminului cultural.Biblioteci.Două biblioteci:‣ Biblioteca comunală “Artur Bădiţa”,‣ Biblioteca Şcolii Generale Polovragi.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 33

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăMuzeeMuzeul Mânăstirii Polovragi, Gorj.8.6.Locuirea şi resursele din gospodăriiPrincipalii indicatori privind locuinţele, la recensăminte (1992 şi 2002)*Indicatori principali 2002 1992 Indici 2002 /19921. Număr clădiri 1.125 1.033 0,992. Număr locuinţe 1.159 1.034 1,123. Număr camere de locuit 3.217 2.583 1,2454. Suprafaţa camere de locuit (mp) 40.230 33.585 1,1975. Numărul gospodăriilor populaţiei 953 948 1,0056. Numărul persoanelor din gospodării 3.050 3.204 0,957. Persoane plecate pentru o perioadă îndelungată 96 127 0,758. Persoane venite pentru o perioadă îndelungată 15 7 2,149. Numărul populaţiei stabile 2.954 3.077 0,96Statutul juridic al fondului de locuit - privat în proporţie de 100%.Confortul în locuinţă în anul 2005Numar degospodariiAlimentarecu apă înlocuinţăCanalizare dinreţea publică sausistem propriu953 732 Nu există decâtfose septice –37% dingospodăriiInstalaţieelectrică953 –100%Încălzire printermoficare saucentrală termică30 gospodării3,2 %Bucătărie953 -.100%*Date PrimărieNumărul gospodăriilor 4 , conform datelor de recensământ este de 953.Număr 1.159 de locuinţe şi gospodării individuale 5 .Numărul de apartamente este de cca. 0, în blocuri de locuinţe colective cu 0 etaje Indicatoriprivind gospodăriile pe localităţi componenteLocalităţi –sateNumărclădiriNumărlocuinţeNumărulgospodăriilorpopulaţieiNumărulpersoanelor dingospodăriiGospodării /locuinţeBaie37 %Persoane/gospodăriePolovragi 893 927 754 2486 0,81 3,29Racoviţa 232 232 199 564 0,85 2,83Total 1.125 1.159 953 3.050 0,82 3,2*Sursa: date recensământAnimalele din gospodării pe localităţi*Bovine Ovine şi caprine Porcine Păsări CabalinealbineFamiliiLocalitateaTotal Unitar Total Unitar Total Unitar Total UnitarPolovragi 364 2100 1.070 4.432 167 1174 Prin gospodărie a populaţiei s-a înţeles grupul de două sau mai multe persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit,având, în general, legături de rudenie şi care se gospodăresc în comun (contribuie împreună la aprovizionarea şi consumulde alimente şi de alte bunuri esenţiale traiului), participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli. Într-olocuinţă pot exista una sau mai multe gospodării. (Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2002, INS).5 Date PrimărieProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 34

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăRacoviţa 1.019 276 383 12.648 35 70Total 1383 2376 1453 17.080 202 187*Sursa: date recensământProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 35

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăPopulaţie afectată de sărăcieLocalităţi-sateNumărtotalfamiliiPolovragi 948Racoviţa 211Total 1.159Populaţie PopulaţierromirudariNumărpersoanecuhandicap2.527 430 2818523 0 483.050 430 32 – gr. I26 – gr. IINumăr familiicarebeneficiază deajutor social16010160Număr însoţitoripentru persoanecu handicapNumăr cereripentru locuinţesociale28 indemnizaţii Nu avemcazuri4 indemnizaţii Nu avemcazuri32 indemnizaţii Nu avemcazuri8.7.Terenuri şi construcţii (civile şi industriale) abandonateProcesul de privatizare din ultimii ani, încetarea unor activităţi economice care nu s-audovedit profitabile, transferul a tot mai multe responsabilităţi administraţiei locale, în procesuldescentralizării şi în general transformările care au avut loc în societatea românească, înultimii ani au avut efecte vizibile la nivelul tuturor tipurilor şi categoriilor de proprietăţi.Efectul cel mai notabil îl reprezintă declinul industrial şi abandonarea multor terenuri şiconstrucţii, atât de către foştii cât şi de către noii proprietari.Tabel 2: Spaţii de producţie şi de locuit aflate în conservare*ProprietariSpaţii în conservareNu sunt cazuriNu sunt cazuri* Sursa: PrimărieTerenurile şi construcţiile industriale sunt echipate cu utilităţi, sunt accesibile din căi decomunicaţie principale şi reprezintă oportunităţi pentru derularea unor proiecte de reabilitare,conversie, finanţate din fonduri nerambursabile Phare sau din programe guvernamentaledestinate IMM-urilor.Investiţii începute înainte de 1990 şi abandonate din lipsa de fonduri NU AVEM CAZURI.Construcţii aflate într-o stare de degradare avansată - construcţii şcolare sau sociale vechidin satele aparţinătoare, construcţii cu caracter tehnic NU AVEM CAZURI.O evidenţă a acestor imobile şi a caracteristicilor lor poate fi utilă în vederea unei promovăriactive a potenţialului existent pentru dezvoltarea de activităţi economice.8.8. Valori ale mediului construit (inclusiv în zone adiacente)Vechimea fondului construitLocalitate – Mai vechi de Mai vechi de Mai vechi de Mai vechi deNumăr de50 ani30 ani20 ani5 anilocuinţePolovragi34 282 697 907927Racoviţa23226 142 221 220Locuinţe colective şi starea acestoraProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 36

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăRitmul de construireNumărul deautorizaţiieliberate/Localitate1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004Polovragi 11 8 5 11 5 2 9Racoviţa 2 3 2 5 2 0 3• Zone cu valoare urbanistică, zone de interes etnograficZone cu valoare urbanistică: GOL ALPIN CURMĂTURA OLTEŢULUI, LUNCILEOLTEŢULUI, POIANA MÂNĂSTIRII, COMUNA POLOVRAGI.Zone de interes etnografic: BISERICILE DIN LOCALITATE, MÂNĂSTIREAPOLOVRAGI, PIATRA POLOVRAGILOR (unde pot fi întâlnite Crucea lui Ursache,Cetatea Dacică, Oborul Jidovilor) precum şi GOLURILE ALPINE CU STÂNILE.• Zone turistice si de agrement cu valoare ambientalaMânăstirea Polovragi, Cheile Olteţului, Luncile Olteţului, Crucea lui Ursache.9. RESURSE FINANCIAREPrincipalele taxe şi impozite care se colectează local sunt:• Impozitul pe clădiri• Impozitul şi taxa pe teren• Taxa pentru mijloace de transport• Taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor• Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate• Taxe extrajudiciare de timbru• Impozitul pe spectacole şi taxa hotelieră (în general, aplicată în staţiuni)Tabel 3: Bugetul de venituri şi cheltuieli al comunei în 2003 si 20042003 2004Indicatori Mii. lei Mii. leiA. VENITURI 96576672 11726402Impozit pe profit 0 0Impozite şi taxe de la populaţie 713336 909985Taxe folosire teren 3404 0Impozit pe clădiri şi terenuripersoane juridice183945 111814Taxe mijloace de transportpersoane juridice42589 45050Alte impozite directe 42589 45050Impozit pe spectacole 0 0Alte impozite indirecte 125278 119022Vărsăminte din profitul net 0 0Vărsăminte de la instituţiilepublice833341 97287Diverse venituri 28335 47184Venituri din valorificarea unorbunuri ale statului0 0Sume defalcate 4679071 5053804Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 37

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economicăSubvenţii 106397 30017Sume din TVA 3691976 4917000Total 96576672 11726402B. CHELTUIELI 9409471 11726402Autorităţi executive 1718566 1883381Învăţământ 41567520 5809000Sănătate 0 0Cultură 620602 335226asistenţă socială 1743516 2089317Servicii şi dezvoltare publică 982543 559224Transporturi şi telecomunicaţii 0 0Acţiuni economice 58470 123546Alte acţiuni 118254 351141Total 9409471 11726402Colectarea veniturilor locale se realizează în proporţie de 80 %.Programul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 38

Evaluarea potenţ ialului de dezvoltare economică10. BIBLIOGRAFIE1. Fişa monografică a localitatii2. Situaţia dezvoltării economico-sociale şi edilitare a localităţii pe anul 20043. Anuarul statistic al României4. Anuarul statistic al judeţului5. Recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, date finale, INS6. Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 1966, INS.7. Recensământul populaţiei şi locuinţelor, 1930, INS.8. Recensământul agricol9. PUG + Memoriu tehnicProgramul PARTENERIAT PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICA LOCALA – NORD OLTENIA 39

Polovraci - FPDL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?