BOVISmagazin

Dairy Farms Tortoman, 

o altfel de fermă israeliană din România 

pag. 8 

Brazilia, pe cât de departe de Români, pe atât 

de aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui pag. 19 

ANUL 8 NR. 6 (35) 

decembrie 2011 

8,5 ron 

SPECIAL 

include suplimentul 

HOLSTEINro magazin 

nr. 10 decembrie 2011 

Tnuva se 

retrage din 

România... cine 

împarte cele 50to de 

lapte colectat zilnic şi peste 

40to produse lactate din 

rafturi; ce se întâmplă 

cu ferma de la Adunaţii 

Copăceni, Giurgiu? 

Showcase 2011, 

New York, 

19-21 octombrie 2011 

Tractorul Valtra N142 Direct exponentul 

fi losofi ei CVT (transmisie continuă) 

test: Profi / Tractors and Farm Machinery pag. 48

PROTEC�IE PENTR� PER�ORMAN�� 

BOVILIS ® RINGVAC 

�� 

�� 

BOVILIS ® IBR MARKER 

�� 

�� 

BOVILIS ® BVD 

�� 

�� 

BOVILIS ® BOVIPAST RSP 

�� 

��

Cuprins N º 35 

4 І Agroind Focşani - Investiţii în plină criză - Actul II 

8 І Dairy Farms Tortoman, o altfel de fermă israeliană din România 

14 І Centrul Veterinar Moldova 

15 І Scrisoare deschisă a domnului Dr. Peter Tamas NAGY, director ANARZ, 

către BOVISmagazin 

16 І LG Nutriţie Animală 

18 І Showcase 2011, New York 19-21 octombrie 2011 

19 І Brazilia, pe cât de departe de România din punct de vedere al distanţei, pe atât de 

aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui 

22 І Bergen Farms Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, Statele Unite, la aproximativ 

420 km nord vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de 

la 150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această fermă este de 

peste 2300 capete. 

31 І Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale şi oameni; 

Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor 

34 І Ferma daneză I/S OleseFerma daneză I/S Olesen Mølgaard... o altă fi losofi e 

35 І ABS Global 70 de ani de inovaţie în domeniul ameliorării bovinelor 

36 І Încrucişarea trirasială, programul Procross 

41 І Latenţa şi recombinarea genetică, limitări majore în succesul programelor de control şi 

eradicare a IBR în România 

50 І Filosofi a CVT: Test: tractorul Valtra N142 Direct Când vine vorba despre dezvoltarea unui 

model CVT / cu transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată de soluţia cea mai simplă, 

aceea de a se „pierde” în magazinul de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario 

standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O 

mişcare inteligentă? Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 Direct cu 4 cilindri, 

atunci când este supus unui test al echipei redacţionale a revistei Profi . 

Fotografi a ediţiei 

Un moment surprins în faţa 

hotelului Mariott din Bucureşti. 

Cu siguranţă Dumnezeu i-a ajutat 

să câştige la 6/49 pentru că 

ar fi imposibil ca înalţii prelaţi 

să fi apelat la bunicuţele nostre 

pentru a cotiza din pensia lor 

amărâtă la cumpărarea acestui 

Mercedes clasa S. 

BOVISmagazin 

BIROUL EDITORIAL 

str. Intrarea Vaselor, nr. 7, Mogoşoaia, 

cod 077135, jud. Ilfov; 

tel. 0723-664.394 

e-mail: bovis.magazin@gmail.com 

Director de publicaţie 

Dr. Ionuţ Costin LUPU 

Colaboratori 

Prof. univ. dr. Alin Bârţoiu 

Dr. Cosmin Ghencioiu 

Dr. Marian Ochea 

Traduceri şi adaptări 

Conf. Univ. C. GEORGESCU 

Pre-Press & Tipar 

AUROprint Bucureşti 

CORESPONDENŢĂ 

Scrieţi-ne părerea dumneavoastră despre 

revistă, despre ceea ce aţi dori să afl aţi şi 

despre ceea ce consideraţi că este inoportun 

să fi e editat. Scrisoarea dumneavoastră poate 

fi scrisoarea ediţiei, iar aceasta va fi premiată 

cu un abonament pe un an. 

BOVIS MAGAZIN este o revistă publicată de 

Agricultural Media Group. 

Revista are o periodicitate de 6 numere pe an. 

Este interzisă reproducerea parţială sau totală 

a materialelor cuprinse în această revistă. 

Opiniile publicate în articole nu refl ectă 

neapărat părerea editorilor ei. 

Agricultural Media Group nu răspunde 

pentru conţinutul materialelor publicitare şi 

nici pentru cel al articolelor oferite. Editorul îşi 

rezervă dreptul de a determina categoriile de 

cititori care primesc revista gratuit. 

ISSN 1841-0472 

decembrie 2011 bovismagazin 3


Capacitatea de cazarea a noului adăpos Agroind Doaga pe care am început să îl prezentăm în numărul anterior al BOVISmagazin este de 350 de capete. Separatoarele de cuşetă folosite prezintă 

două avantaje majore, primul îl constituie prinderea individuală pe stâlpi cu profi l pătrat, fapt ce conferă o stabilitate mult mai bună faţă de alte sisteme, iar cel de al doilea este reprezentat de 

bridele de fi xare a separatoarelor de cusetă pe stâlp, sistem ce permite reglarea ulterioară a înalţimii cuşetei, în cazul schimbării rasei de vaci sau a tipului de aşternut (asterut de paie sau saltele 

de cauciuc). În adăpost au fost instalate 16 adăpători cu nivel constant, dintre care 12 adăpători cu evacuare rapidă, de 2m lungime, cu o capacitate de 150l şi 4 adăpători duble, cu debit marit. Toate 

adăpătorile sunt realizate din oţel inox şi sunt prevăzute cu un sistem de prevenire a îngheţului atât în adăpatoarea propriu-zisă cât şi pe ţevile de alimentare cu apă. 

Investiţii în plină criză 

Petrică Azoiţei manager Agroind Focşani 

Adăpostul are 90,7m lungime, 35,3m 

lăţime, o înălţime la streaşină de 3,5m 

şi o înălţime la coamă de 9,80m. 

Ca spaţiu de odihnă şi deplasare, fi ecare animal 

benefi ciază de aproximativ 7,2 m 2 . Frontul de furajare 

este dimensionat pentru a asigura 0,5ml/cap de 

vacă. În ceea ce priveşte luminozitatea, s-a urmărit 

asigurarea unui minim de aproximativ 300lux/m 2 . 

Deşi acest concept de grajd, prin materialele şi tehnologiile pe care le propune, este relativ nou pe piaţa românească, el este 

de fapt rezultatul experienţei de generaţii a crescătorilor de vaci şi a fi rmelor specializate în astfel de construcţii din ţări cu 

tradiţie precum Germania, Austria şi Elvetia. Structura din lemn stratifi cat în combinaţie cu stâlpii şi tiranţii din oţel zincat 

termic, reduc încărcările pe fundaţii şi implicit costurile. Totodată, conferă o mai bună protecţie împotri-va mediului coroziv 

din grajd şi creează o atmosferă foarte placută şi călduroasă, reprezentând o alternativă viabila la varianta de structură integral 

metalică. Sistemul de ventilaţie naturală de la coama acoperişului asigură fl uxul necesar de aer proaspăt din grajd. Utilizarea 

în cadrul acestui sistem a plăcilor de policarbonat fi xate pe şine din aluminiu, asigură o iluminare naturală efi cientă, 

contribuind la confortul şi bunăstarea vacilor din interior. Grajdul este conceput luând în considerare condiţiile particulare 

ale climei din ţară şi chiar din zona unde este construit. Placarea pereţilor laterali şi a frontoanelor cu scânduri suprapuse, 

constituie o barieră indispensabilă împotriva intemperiilor, protejând atât structura clădirii, cât şi animalele. 

actul II 

Pentru prevenirea deteriorării în timp a panelor din lemn şi 

a grinzilor de fi xare a pereţilor, acestea au fost impregnate 

prin cufundare într-o baie de săruri. Scânduruile folosite la 

realizate pereţilor exteriori au fost acoperite cu o vopsea 

pe bază de polimeri sintetici care au o putere de penetrare 

a fi brei şi o stabilitate foarte bună în mediu umed după o 

singură aplicare. De asemenea, protecţia împotriva razelor 

ultraviolete previne în timp crăparea şi scorojirea stratului 

protector şi implicit deteriorarea lemnului. Perioada de utilizare 

a adapostului este de estimată la 25 de ani. 

4 bovismagazin decembrie 2011 

fotografi i BOVISmagazin

Danish know-how 


Premix 

Vitamine & Minerale 

Suplimente 

Vitfoss este o companie daneză dinamică şi inovatoare, 

specializată în produse nutriţionale pentru vaci. 

Principala noastră preocupare este producţia şi marketingul 

premixurilor şi suplimentelor pentru industria de furaje. 

Vifoss România SRL RO-120118, Buzău, şos. Brăilei, km. 7, jud. Buzău 

telefon: 0722.592.626, fax: 0238.712.304, 

e-mail: mba@vitfoss.ro, web: www.vitfoss.com 



Grajdul reprezintă în cadrul acestui sistem de întreţinere a vacilor un adăpost permanent. Pentru 

a crea condiţii de luminozitate şi ventilare cât mai apropiate de cele de pe păşune, grajdul 

este prevazut pe întreaga sa lungime cu deschideri mari; aerisiri laterale. Plasele de protecţie 

de pe laterale ajută la reducerea vitezei curenţilor de aer din grajd, previn pătrunderea păsărilor 

La fel ca si in cazul grajdului,atentia la detaliile 

si particularitatile constructiei, se regaseste 

si in proiectarea si realizarea salii de muls, 

a spatiilor tehnice si a zonei de asteptare. 

Sala de muls si spatiile tehnice sunt realizate 

dintr-o structura autoportanta, cu pereti 

si acoperis din panouri termoizolante, care 

asigura un microclimat si o temperatura 

propice mulsului, pe intreg parcursul anului. 

Coama transparenta cu deschidere reglabila 

electric, impreuna cu aerisirea laterala cu 

panouri mobile de policarbonat, contribuie 

la izolarea termica a cladirii, asigurand totodata 

ventilarea spatiului de muls si prevenirea 

condensului din interior. 

Culoarul de la grajd spre sala de muls precum 

si zona de asteptare sunt acoperite, oferind 

vacilor umbra si protectie, transformand 

deplasarea prin aceste zone si asteptarea dinaintea 

mulsului, intr-o experienta placuta 

atat pentru animale cat si pentru ingrijitori. 

Prelatele laterale au o înălţime de 

2,5m şi sunt prevăzute şi cu o plasă 

suplimentară de protecţie. 

Sala de aşteptare pentru intrarea la muls (sus); culoarele 

destinate ghidării animalelor la ieşirea din sala de muls, 

cu poarta de selecţie şi spaţiul de contenţie (jos). 

şi consolidează prelatele în cazul vânturilor foarte puternice. Cea de a doua componentă majoră 

a sistemului de ventilare laterală îl reprezintă prelatele rulabile. Acestea inchid peretii laterali 

şi sunt prevazute cu un sistem electric de reglare a înălţimii, în funcţie de condiţiile meteo din 

exterior. 

Ventilarea laterală a sălii de muls are o înălţime de 1,4m. 

Panourile din policarbonat culisează vertical pe şinele de 

ghidare din aluminiu, fi ind acţionate manual. 



Presa pentru baloţi rotunzi 

ROLLANT 350 RC 

Laţime pick-up 2,10m cu sistem de 

alimentare cu ROTO CUT cu 14 cuţite; 

16 cilindrii de presare; diametru 

balot 1,25m; sistem MPS II - MAXI- 

MUM PRESSURE SYSTEM - pentru 

o densitate mai mare a balotului. 

Presiune de până la 1.3 tone pentru 

un miez bine compactat; 4.8 tone 

presiune de închidere pentru compactarea 

baloţilor; sistem de ungere 

automata a lanţurilor; sistem de 

legare cu sfoară CLAAS ORIGINAL 

Tractorul CLAAS AXION 850 

Putere de 169/230 kW/CP (ECE R24) 

Turaţie nominală de lucru 2.200 rpm 

Transmisie HEXASHIFT 24 / 24 trepte faţă/spate cu 4 

game robotizate, a cate 6 viteze powershift pe fi ecare 

gamă; funcţie hexactiv - mod transport 24 trepte - mod 

de lucru; motorizare DPS în 6 cilindri în linie turbo 6.788 

cm3 ; turaţie priză de putere - 540 540E 1000 1000E; 

capacitate maximă de ridicare spate 10.229kg. 


Separatorul de dejecţii AGRIPROM Separatorul de dejecţii are o capacitate de 

20m 3 per oră. Acest echipament a devenit nelipsit în majoritatea fermelor de vaci 

din întreaga Uniune Europeană datorită faptului că reuşeşte separarea fazelor 

solidă şi lichidă a dejecţiilor astfel încât problemele de mediu sunt cu mult reduse. 

Prin separarea dejecţiilor amoniacul este izolat în faza lichidă, iar fosforul în cea 

solidă. Astfel, faza solidă poate fi amestecată cu pământ, compactată, şi apoi 

vândută ca pământ pentru sere. Pentru mai multe detalii tehnice puteţi contacta 

echipa Agriprom România (vezi pagina 58). 

Încărcător telescopic SCORPION 6030 C 

Putere de 88/120 kW/CP (ECE R24); turaţie 

nominală de lucru 400 rpm; înălţime de ridicare 

6m - 3.000 kg; transmisie hidramată 

- Varipower plus; moduri de lucru 0-7 km/h 

sau 0-20km/h; modul de mers 40 km/h; 

roţi viratoare faţă / spate - posibilitate mes 

de crab; pompă load sensing; motorizare 

DEUTZ în 4 cilindri în linie turbo 4.040 cm 3 . 

Combină autopropulsată pentru furaje JAGUAR 810 

Motor Mercedes Benz OM460 LA 6 cilindri in linie turbo; putere de 220/300 kW/ 

CP (ECE R24); unitate de tocare V10 HD; rezervor soluţie 410 litri; sistem 

automat de ascuţire; TOP ROCK - sistem automat pentru detecţia 

pietrelor; transmisie hidrostatică; bord informator CIS (CLAAS INFORMATION 

SYSTEM); cabina ergonomică prevăzută cu încălzire şi climă; echipament frontal 

de porumb RU450 EXTRA şi echipament pentru plate ierboase PU 3m Pick-up. 

(pentru mai multe informaţii puteţi consulta BOVISmagazin, 

numărul 33 / septembrie 2011) 

decembrie 2011 bovismagazin 7 



Dairy Farms International, 

o altfel de fermă israeliană din România 

Am ajuns la ferma Dairy Farms 

Tortoman (Constanţa), la fi nele 

lunii noiembrie a.c. După vizitarea 

fermei Tnuva din Adunaţii 

Copaceni (Giurgiu) în urmă cu 

mai bine de 2 ani, după analizarea 

superfi cială a investiţiilor 

făcute de investitorii Ghenia 

Farm din Balaciu (Ialomiţa) şi 

Koplax din Gorgota (Prahova) 

dar şi după dispariţia bruscă 

de pe piaţă a domnului Shuki 

Cohen, managerul fermei Halav 

Love din Sfântu Gheorghe 

(Covasna) am ajuns la Tortoman 

cu o oarecare reţinere fi ind convins 

că îmi voi petrece timpul 

discutând cu cineva care cel 

mai probabil va începe să-mi 

povestească despre incredibila 

experienţă evreiască şi mai 

ales despre modul retard al 

românilor de a creşte vacile şi 

de a se înţelege între ei… 

Am interacţionat cu doamna 

Lazăr Cristina, managerul 

fermei. Voi prezenta discuţiile 

avute pentru a putea reda cât 

mai fi del atitudinea unor investitori 

care nu pun pe primul 

plan profi tul şi un manager 

care a ales echipa pe care o conduce 

sa-i fi e apropiată, asemeni 

unei familii. 

BOVISmagazin: Ce a fost aici şi 

cum au evoluat investiţiile? 

Cristina Lazăr: În anul 2005, un 

fermier israelian, Yoav Tzur, a 

venit în România pentru a deschide 

o fermă. El mai deţine 

împreună cu alţi fermieri alte 3 

ferme în Israel care au o capacitate 

cumulată de aproximativ 

1.000 capete (250 capete în două 

După lansările în forţă ale unor proiecte de mare 

anvergură, fermele israeliene par că dispar una câte 

una din România. Dairy Farms International ţine să 

arate că îşi consolideze încet dar sigur echilibrul dintre 

pierderi şi investiţii. Vom vedea ce aduc incertitudinile 

viitorului pe piaţa tuturor fermelor româneşti... 

ferme şi 450 în a treia). Yoav Tzur 

este unul dintre cei mai active 

fermieri din Israel fi ind membru 

în asociaţiile crescătorilor 

de vaci din rasele destinate 

producţiei de lapte şi carne şi 

unul dintre negociatorii fermierilor 

cu reprezentanţii ministerului 

agriculturii israelian. 

În această locaţie de la Tortoman 

a fost înainte de 1989 o fermă 

baby beef. Yoav Tzur a călătorit 

în anul 2005 mai bine de 4 

luni în toate judeţele din sudul 

României în căutare de locaţii 

şi terenuri. Ferma de la Tortoman 

a cumpărat-o împreună cu 

alţi israelieni însă el a rămas cel 

mai implicat şi activ. Alături de el, 

este un specialist în nutritie animal, 

Asher Goldman, care vine 

cu tot suportul informaţional 

din acest segment. 

BOVISmagazin: Bănuiesc că 

volumul investiţiilor iniţiale a 

fost important. Ce s-a întâmplat 

ulterior din acest punct de 

vedere? 

Cristina Lazăr: După cum poate 

8 bovismagazin decembrie 2011




vedea oricine care ne vizitează o 

parte dintre grajdurile pe care 

le folosim sunt vechi, au peste 

40 de ani. Investiţiile iniţiale au 

vizat sistemul de alimentare cu 

apă, electricitate şi achiziţia de 

animale. Nu în ultimul rând s-a 

investit în educţia personalului 

şi implementarea unor sisteme 

de exploatare a vacilor. 

Sistemul de evacuare a dejecţiilor 

este pe pernă de apă şi deci peste 

tot avem numai betoane, iar asta 

este un fi asco total. Am încercat 

de-a lungul timpului tot felul de 

soluţii pentru pardoseli; am pus 

paie şi nu a mers, am comandat 

lemn şi vom încerca să acoperim 

partea betonată. Soluţiile ieftine 

nu aduc foarte mult confort 

animalelor. Acum de exemplu 

avem insule de lemn care sunt 

prevăzute cu covoare din cauciuc 

iar peste covoare este pus în 

permanenţă rumeguş. Grătarele 

de beton, însă, ne creează o 

groază de probleme. În cele din 

urmă vom ajunge să punem în 

aplicare ceea ce fermierii israelieni 

fac de ani de zile: vaca se 

creşte pe pământ şi nu pe betoane. 

BOVISmagazin: Adăposturile 

fi ind concepute cu mulţi ani în 

urmă respectau o altă tehnologie 

de creştere. Acum cum se 

realizează ventilaţie? 

Cristina Lazăr: Folosim ventilatoarele. 

Există o ventilaţie 

naturală, acum însă am acoprit 

fantele din acoperiş cu paiele. 

Se deschid obloanele laterale şi 

deci apare ventilaţia naturală şi 

în acelaşi timp suplimentăm cu 

ventilatoare. Intenţia noastră 

este aceea de a renunţa la 

adăposturile acestea vechi şi 

de a muta întreg efectivul în 

adăposturi noi. 

BOVISmagazin: Câţi salariaţi 

aveţi? 

Cristina Lazăr: Avem 27 de oameni 

care lucrează în fermă, 

asta cu cei 6 mulgători, paznici 

şi partea de offi ce unde sunt 5 

oameni. La asta adaug tehnicianul 

veterinar, un baiat care 

lucreaza numai podotehnie şi 

managerul israelian Albert, care 

practic se ocupă de tot ceea ce 

înseamnă sănăntatea efectivului. 

Încă nu avem medic veterinar 

angajat permanent. Am apelat la 

un medic veterinar în urmă cu 

aproximativ 4 luni şi de atunci 

vine cam o dată la 2 luni pentru 

control de gestaţie. 

BOVISmagazin: Când 

aţi început în anul 2005, 

adăposturile au mai necesitat 

îmbunătăţiri importante în 

momentul respectiv? 

Cristina Lazăr: Am făcut multe 

lucruri din anul 2005 şi până 

acum. De exemplu, paturile 

aveau sistemul de cuşete pentru 

fi ecare animal. Am constatat că 

aveam o problem; toate vacile 

erau aduse din Olanda, crescute 

pe păşune şi aveam problem 

cu ele la picioare, atât la nivelul 

ongloanelor cât şi din punct de 

vedere al hematoamelor care 

le apăreau datorită decubitului 

defectuos. Patul era prea scrut. 

BOVISmagazin: Câte 

animale aţi importat din 

Olanda şi câte mulgeţi acum? 

Cristina Lazăr: Ferma a fost preluată cu un efectiv de 300 de 

capete. Erau animale din Olanda aduse de fostul proprietar, 

după care, actualii proprietari au mai importat în 2005 şi 2006, 

350 de capete junici Holstein. În momentul acesta mulgem 355 

- 360 de capte şi avem un efetiv total de 400 vaci adulte. Media 

zilnică, la 3 mulsori zilnice este de aproximativ 29 litri cu 4,3% 

grăsime, deci recalculate ne ducem la 33 litri. 

BOVISmagazin: Cum funcţionează relaţia cu salariaţii? 

Cristina Lazăr: Din punctual meu de vedere acest aspect este 

unul dintre cele mai importante dintr-o fermă. Eu am pus accentual 

pe o relaţie cât mai apropiată cu muncitorii. Îmi doresc 

să renunţ la formalism, să discutâm cât mai deschis, simplu şi 

mai ales să îi las pe ei să vorbească despre problemele lor din 

fermă şi să găsim împreună soluţii. Acesta este motivul pentru 

care la ora 11:00 se ia masa cu tot personalul. Pun accentual 

foarte mult pe acest moment al zilei penru că în general la masă 

se creează o oarecare afi nitate între oameni care devin mult mai 

comunicativi, glumesc şi se deschid. Atunci putem să avem cele 

mai bune discuţii cu salariaţii. Îmi pare rău să spun însă mentalitatea 

noastră cred că este cu totul alta decât cea normală. 

În abordarea israeliană a salariaţilor pe cea pe care noi am implementat-o 

exista nişte reguli pe care trebuie să le respecţi. Ca şi 

coordinator al unei activităţi, când spun unui salariat să meargă 

din punctul A în B el este obligat să gândească însărcinarea 

primită. Am lucrat foarte mult din această perspectivă a 

responsabilizării salariaţilor care trebuie să 

înţeleagă că sunt direct implicaţi în prezentul 

şi viitorul acestei ferme, la fel 

ca şi mine. 

Cristina Lazăr - manager Dairy Farms Tortoman 





“Pe perioada de iarnă, în primul an al adăpostului nou, 

adică 2009, a fost plasă peste tot. Anul trecut am constatat 

că prin plasă intra zapadă şi deci nu este cea mai bună 

soluţie pentru protecţia animalelor. Astfel, stivuim baloţi 

de jur împrejurul adapostului pentru a rupe curenţii şi 

pentru a proteja de ninsoare… acum lăsăm numai 4 

baloţi după care venim cu încă un rând de baloţi. Ulterior 

vom folosi baloţi mici în zona de nord şi sud de unde 

vin principalele cantităţi zăpadă.” Lazăr Cristina 

“Suntem foarte mulţumiţi de adăpătorile noastre mari însă 

în primul an, după construcţie, am populat acest adăpost 

în luna noiembrie şi apa a început să îngheţe. Am încercat 

fel de fel de soluţii însă în cele din urmă am decis să punem 

o rezistenţă în jgheaburi. Iniţial ne-a fost frică să nu se electrocuteze 

animalele însă lucrurile au funcţionat. Vă povestesc 

toate aceste detalii care acum par amuzante pentru că 

efectiv noi am “inventat” soluţii pentru noi… am decis să 

ne rezolvăm punctual problemele fără a mai cheltui bani cu 

fi rme şi meseriaşi.” 

“Datorită problemelor de spaţiu în 

adăpostul nou sunt cazate 150 animale 

în loc de 130. Aici sunt vacile 

care au depăşit 130/150 zile de 

lactaţie. Animalele gestante înţărcate 

sunt isolate în alt sector al fermei.” 

“Adăpostul a fost construit de la “fi rul ierbi” cu 

oamenii din fermă. Nu am adus pe nimeni să 

ne facă această treabă. Poate unele lucruri nu 

sunt făcute asemeni unor profesionişti însă 

pentru moment sunt funcţionale. Am căpătat 

experienţă şi de acum vom şti ce şi mai ales cum 

să îmbunătăţim la construcţia noului adăpost.” 

Acum 2 ani când a venit Albert 

în ferma am decis să renunţăm 

la pereţii despărţitori ai cuşetelor 

însă atunci a mai apărut o 

problemă: vacile stau dezordonat 

pe pat şi în permanenţă 

acesta este murdar cu fecale 

şi mai ales ud. Atunci am luat 

decizia să adăugăm rumeguş. 

Astfel, am scăpat de problema 

picioarelor, în fi ecare zi se curăţă 

fecalele şi se adaugă rumeguşul 

iar o dată pe săptămână se 

împrăştie var. Din lipsă de spaţiu 

am fost obligaţi de-a lungul anilor 

să ducem cât mai multe vaci 

pe betoane… o decizie greşită 

însă lipsa ne spaţiu ne obligă să 

facem astfel de lucruri. 

Bugetele relative reduse pe 

care le-am avut la dispoziţie 

“Pământul din adăpost este zilnic afânat cu ajutorul frezei. Se adaugă periodic paie şi se trece în mod repetat cu freza până se 

realizează un compost. Vara freza trece de foarte multe ori ca să nu se formeze bulgări de pământ care să chinuie animalele” 

mi-au permis să fac o serie de 

modifi cări de genul să sparg 

pereţii interior ai adăposturilor 

şi să organizez padocuri exterioare. 

Aşa cum am spus, în acest 

moment avem foarte multe animale 

şi relative puţin spaţiu, mai 

ales pentru vaca de lapte care 

ar trebui să aibă la dispoziţie 

22 - 23 m 2 . Dorinţa mea este ca 

de la primăvară să dezafectăm 

în totalitate aceste fose care au 

1,2 m adâncime, să eliminăm 

grătarele şi să umplem cu beton. 

Să realizăm o platformă pe 

toată lungimea adăpostului pe 

care să o curăţăm cu ajutorul 

unui încărcător frontal. În aceste 

adăposturi vom ţine doar tineretul. 

Acum curăţăm doar cu 

oameni totul şi este extreme de 

greu şi mai ales durează mult. 

BOVISmagazin: Deci, aveţi 

practic două locaţii unde ţineţi 

vacile care merg la muls: un lot 

de animale care sunt cazate 

în 3 adăposturi vechi, sistem babybeef 

şi alt lot de vaci cazate 

întru-un adăpost nou, fi nalizat 

în această vară. În aceste 

condiţii cum organizaţi grupele 

de animale care merg la muls? 


Cristina Lazăr: Animalele sunt 

grupate în loturi de câte 20 capete. 

BOVISmagazin: Din ce motiv 

mulgeti de 3 ori? Apreciaţi că 

aţi ajuns la un nivel ridicat de 

producţie şi introducerea celei 

de a 3-a mulsori este introdusă 

pentru bunastarea animalului 

sau efectiv aţi analizat 

problema exclusive din punct 

de vedere economic, putând 

câştiga 2, 3 litri în plus? 

Cristina Lazăr: Este vorba despre 

o tehnologie pe care am decis 

să o respectăm de la început; 

este technologia israeliană care 

a dovedit că se pierde 7-8% din 

lapte dacaă am mulge de două 

ori. Sigur, poate nu ar trebui să 

mulgem tot efectivul de 3 ori 

pe zi însă în condiţiile în care 

vom avea spaţii de cazare suplimentare 

în adăpostul nou vom 

organiza grupe de animale, cu 

producţii mai scăzute care să fi e 

mules doar de 2 ori. 

Din păcate însă laptele este în 

România un produs fără preţ şi 

suntem nevoiţi să supravieţuim 

într-un context economic complicat. 

“Avem un oarecare defi cit de izolare 

a acoperişului noului adăpost. 

Este un singur rând de table şi deseori 

apare un condens...vom găsi 

soluţii de remediere” 

“Un alt adăpost va fi construit în 

oglindă cu acesta, iar între ele va fi 

cosntruită o nouă sală de muls.” 

BOVISmagazin: Din câte reţin 

vorbeaţi despre un fermier 

israelian care este specialist 

în problem de nutriţie. Cum 

funcţionează colaborarea cu 

dumnealui? 

Lazăr Cristina: Da, este vorba 

despre Asher Goldman; specializarea 

lui este tocmai aceea 

de nutriţionist. El vine o dată 

pe lună aici şi controlează 

stocurile de furaje şi mai 

ales starea animalelor. Noi ii 

spunem în permanenţă care 

este situaţia, pentru că în cel 

mai rău caz discutăm la telefon 

odată la două zile. La siloz 

facem analize.Le trimitem în 

Israel atunci când deschidem 

celulele de siloz şi periodic, pe 

parcursul conumării din celula 

respectivă. 

Atunci când facem contractile 

pentru culturile de care avem 

nevoie cu fermierii parteneri 

verifi c pur şi simplu terenurile, 

apoi vine nutriţionistul, Asher 

Goldman, care ştie exact ce 

producţie putem estima. Facem 

ulterior conversia de la boabe 

către masa verde şi obţinem un 

preţ pentru terenul respective. 

Apoi se incheie contractul. 

BOVISmagazin: Aţi rezolvat deci 

integral problemele podale? 

Lazăr Cristina: Nu suntem foarte 

mulţumiţi de drumul pe care 

vacile trebuie să îl facă până la 

sala de muls. În primăvară vom 

începe să îmbunătăţim calitatea 

căilor de acces. 

BOVISmagazin: Sala de muls 

nu este dintre cele de ultimă 

generaţie cum reuşiţi să ţineţi 

parametrii laptelui şi mai ales 

ugerele sănătoase? 

Lazăr Cristina: Sala de muls nu 

este dintre cela mai performante 

dar consider că pregătirea 

mulgătorilor, soft -ul care ste 

dintre cele mai performante şi 

nu în ultimul rând elementele 

de bază ale managementului 

israelian din fermă ne ajută să 

ţinem lucrurile sub control. Nici 

eu şi nici responsabilul tehnic 

israelian nu suntem oameni de 

birou fi ind mereu între oameni, 

în mijlocul fermei. 

BOVISmagazin: De câte ori 

furajaţi zilnic şi cu ce? 

Lazăr Cristina: Avem două remorci 

tehnologice de câte 4,2 

m3 însă folosim doar una. Cea 

de a doua este pentru situaţii 

neprevăzute. Ideal ar fi să 

furajăm o singură dată însă noi 

furajăm de 2 ori pe zi; dimineaţa 

furajarea începe la ora 7:00 şi se 

termină după 10:30, iar seara se 

termină la ora 16:30. 

BOVISmagazin: Ce amelioraţi 

în această perioadă prin taurii 

selectaţi? 

Lazăr Cristina: În general ne 

uităm la ugere, fătări uşoare şi 

la picioare cam în proporţie de 

60%. Restul este orientat către 

producţie. Am decis să începem 

să folosim cât mai mult material 

seminal sexat. 

BOVISmagazin: Văd că nu aveţi 

o sală pentru tratamente şi 

nici o poartă de selecţie. Cum 

procedaţi? 


Lazăr Cristina: Avem un sistem 

care poate părea rudimentar dar 

care funcţionează foarte bine, 

cel puţin până acum nu am avut 

problem. Operatorul din sala 

de muls are o staţie prin care 

îi comunică unui alt muncitor 

codul unei vaci cu problem care 

trebuie izolat; asta suplimentar 

faţă de ceea ce controlează 

medicul veterinar şi responsabilul 

nostru. 

BOVISmagazin: În general proiectele 

dezvoltate de fermierii 

israelieni în România nu se 

bazează pe foarte mult teren 

pentru producţia de furaje. 

Care este situaţia în cazul 

fermei Tortoman? 

Cristina Lazăr: Din contra, am 

dori ca din 2012 să luăm în 

arendă terenuri dar, pentru că 

nu avem utilajele necesare şi 

depindem de ceilalţi fermieri 

care ne-ar lucrea terenurile am 

decis că aceasta nu este cea mai 

buna soluţie, în acest moment. 

În condiţiile în care business-ul 

nostru se va duce la 1.000 de 

capte cu siguranţă atunci vom 

putea lua şi teren în arendă. 

Am reuşit să cumpărăm mai tot 

timpul cerealele şi porumbul siloz 

la preţuri mai mici decât era 

în piaţă, însă în fi ecare an ori exista 

multă producţie şi preţul era 

mic, ori este puţină producţie şi 

de proastă calitate şi pretul este 

mic… în general am reuşit să 

găsim cele mai bune formule… 

până acum. În 2011 am făcut, 

încă din primavară, un contract 

de 150 de hectare pentru 

porumbul siloz, iar preţul a fost 

cam de 2.000 de lei per hectar. În 

toată această zonă, deşi suntem 

relative aproape de Dunăre nu 

avem un sistem de irigaţii, nivelul 

precipitaţiilor este foarte mic 

şi seceta ne dă mai în toţi anii 

socotelile peste cap. 



Centrul Veterinar Moldova 

În data de 26 noiembrie a.c. doi 

dintre cei mai cunoscuţi medici 

veterinari din nordul Moldovei 

specializaţi în patologia taurinelor, 

domnii Doru şi Fănică 

Left er, au organizat la Suceava 

primul seminar cu tema: “Managementul 

sănătăţii animalelor 

de fermă“. Peste 100 de 

fermieri şi medici veterinari din 

judeţele Suceava şi Botoşani au 

participat la această reuniune. 

Seminarul este aşadar primul 

dintr-un şir de evenimente 

similare prin care organizatorii 

îşi propun să ofere 

un plus de informaţii tehnice 

crescătorilor de vaci din 

această parte a ţării. Alături de 

organizatori cuvântul a fost 

luat şi de către reprezentanţii 

ANSVSA, de către domnul 

profesor dr. Alin Bârţoiu, Şeful 

Catedrei de Reproducţie din 

cadrul Facultăţii de Medicină 

Veterinară Bucureşti care a 

prezentat tema: “Infl uenţa 

alimentaţiei şi a condiţiilor de 

întreţinere în fermele de vaci”, 

dar şi de domnul dr. Horaţiu 

Moldovan, responsabil pentru 

specia rumegătoare în 

cadrul Intervet România care 

a prezentat: “Măsuri şi acţiuni 

concrete pentru stabilirea 

statusului infecţios / imunitar, 

al strategiei combaterii 

IBR (rinotraheita infecţioasă 

a bovinelor) şi BVD (diareea 

virală a bovinelor) în vederea 

minimizării pierderilor economice 

în fermele de vaci.” 

Domnul Constantin Năstăsache, 

coordonatorul activităţii 

pentru specia rumegătoare a 

companiei Altius a prezentat 

temele: “Avantajele utilizării 

drojdiilor vii (Levucell) în 

nutriţia rumegătoarelor” şi 

“Alegerea corectă a produselor 

pentru igiena mulsului”. 

Alte două teme care s-au bucurat 

de un real interes din 

partea auditoriului au fost cele 

susţinute de domnul Călin Raţ 

care a conferenţiat pentru companiile 

Maravet şi Bayer Animal 

Health România. Temele 

susţinute de domnia sa au fost: 

“Diareile Viţeilor, diagnostic şi 

tratament” şi “Programe de sincronizare 

la bovine”. Alte două 

teme au fost cele prezentate de 

dr. ing. Gianina Costache, Vitfoss 

România: “X Zelit prevenirea 

formei clinice şi subclinice 

a febrei laptelui“ şi “Microorganismele 

patogene vs. Stalosan 

F“. Ultima prezentare a fost cea 

susţinută de domnul Emiluţ 

Găină, Biagen Select. 

Pentru a avea o imagine de 

ansamblu am cerut câteva detalii 

domnului doctor Fănică 

Left er despre proiectul pe care 

îl dezvoltă. 

BOVISmagazin: Ce reprezintă 

Centrul Veterinar Moldova şi 

cui i se adresează? 

dr. Fănică Lefter: Centrul Veterinar 

Moldova este un proiect 

care se vrea a fi în adevaratul 

sens al cuvântului un centru 

veterinar care să se adreseze 

crescătorilor de animale cu 

servicii veterinare diverse şi 

de bună calitate. În momentul 

acesta CVM este la debut, încă 

nu funcţionează, dar are la bază 

munca de 12 - 15 ani a două 

dr. Doru Lefter - 0742.05.66.54 Prof. dr. Alin Bârţoiu - 0722.35.19.78 

dr. Fănică Lefter - 0744.50.25.11 

coordonator Suceava FMV Bucureşti, partener Doctor de Vaci 

coordonator Botoşani 


Stimate Domnule LUPU Ionuţ Costin 

cabinete, unul în Botoşani şi altul 

în Suceava care vor fuziona 

în CVM. CVM îşi va începe 

activitatea odată cu fi nalizarea 

proiectului de achiziţe a două 

maşini de urgenţe dotate la cele 

mai înalte standarde; cel mai 

probabil la sfârşitul acestui an. 

BOVISmagazin: Ce a stat 

la baza luării deciziei de a 

organiza acest seminar? 

dr. Fănică Lefter: Motivaţia 

principală pentru organizarea 

acestui eveniment o constituie 

coagularea fermierilor 

şi instituirea unui program 

de educare în ceea ce priveşte 

creşterea animalelor. Am să vă 

dau un exemplu: cu aproxima- 

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE 

AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU AMELIORARE ŞI 

REPRODUCŢIE ÎN ZOOTEHNIE 

„Prof. dr. G. K. Constantinescu” 

Referitor la analiza pe care o propuneţi să se facă, după cifrele ofi ciale ale 

ANARZ, vă comunicăm următoarele: 

1. Indicatorii de reproducţie realizaţi şi monitorizaţi de către ANARZ, se 

raportează la efectivul matcă existent la începutul anului, adică 01. 01. 2010. 

2. Matca existentă după catagrafi erea femelelor apte pentru reproducţie, 

coroborată cu datele transmise de DADR judeţene a fost de 1.224.509 capete 

la 01.01.2010. 

3. Pe site-ul ANARZ dumneavoastră a-ţi văzut programul de însămânţări artifi 

ciale la specia bovine, pe anul 2010. Una este programul prezentat la început 

de an şi alta sunt realizările la sfârşitul anului 2010. 

4. Conform buletinului tehnic informativ, buletin întocmit pe baza realizărilor 

raportate de fi ecare judeţ în parte, în anul 2010 au fost însămânţate artifi cial 

un număr de 576193 femele, ceea ce reprezintă 47,1% din efectivul matcă, restul 

reprezintă monta naturală. 

5. O parte din aceste femele însămânţate au repetat ciclurile de călduri odată 

tiv 2 luni în urmă unul dintre 

fermieri mi-a cerut sprijinul în 

a găsi un cumpărător pentru 

ferma lui. Atunci, i-am spus 

că seminarul pe care urma 

să îl organizăm va fi un prilej 

bun de a-şi anunţa intenţia de 

a-şi vinde ferma. După eveniment 

l-am contactat să îl întreb 

dacă şi-a găsit vreun potenţial 

cumpărător şi mi-a replicat: 

“dar staţi puţin, ferma mea nu 

mai este de vânzare, după tot 

ce am văzut la seminar...”. Deci, 

este vorba despre un fel de entuziasm 

şi încredere că se poate 

după ce vezi că şi alţii reuşesc. 

Noi facem zilnic educaţie cu 

fermierii noştri, dar este foarte 

important când lucrurile 

dr. Călin Raţ 

0740.03.49.77 

spuse de tine sunt reconfi rmate 

de către oameni importanţi. Şi, 

numai atât dacă ar fi , tot ar fi 

sufi cient să te gândeşti la organizarea 

unui eveniment de 

felul acesta. 

BOVISmagazin: Câţi fermieri au 

participat la acest eveniment? 

dr. Fănică Lefter: Ca participanţi 

la eveniment, cred că au 

fost aproximativ 130 de invitaţi, 

fără a fi luaţi în calcul delegaţiile 

societăţilor. 

Centru Veterinar Moldova este 

deci un proiect la început de 

drum. Atât cât vom putea vom 

fi integral alături de iniţiatorii 

lui. Mult succes. 

dr. ing. Costache Gianina - 0731.32.71.97 ing. Emiluţ Găină - 0731.33.89.51 dr. C-tin. Năstăsache - 0745.34.95.15 


sau de mai multe ori. Numărul de femele însămânţate total (ca urmare a 

repetării ciclurilor), a fost de 735861 capete (adică 159668 capete au repetat 

însămânţarea). 

6. Consumul de m.s.c. pe anul 2010, utilizat la însămânţarea celor 735.861 

femele total însămânţate, a fost de 763.082 doze, respectiv 1,04 doze pe IA- 

TOTAL (se împarte numărul de doze consumate la numărul total de femele 

însămânţate). 

7. Considerând că preţul unei doze de m.s.c. estimate de dumneavoastră este 

cel real, respectiv 3,5 Euro pe doză, dacă înmulţim numărul de doze consumate 

la preţul pe doză, rezultă o valoare a m.s.c-ului consumat de 2.670.786 euro. 

8. Valoarea cifrei de afaceri a companiilor importatoare şi producătoare de 

m.s.c., active pe piaţa din România în anul 2010, cca 2.800.000 euro pe care 

a-ţi stipulat-o în material, este aproximativ egală cu valoarea m.s.c.-ului consumat 

la însămânţări. 

În speranţa că precizările noastre vă vor fi de ajutor în publicarea articolului pe 

care vi l-aţi propus, articol ce se doreşte a informa corect opinia publică cu date 

reale, vă asigurăm de întreaga noastră comunicare şi colaborare pe viitor. 

Cu stimă, 

Dr. Peter Tamas NAGY 

DIRECTOR GENERAL ADJ. 

French TOP 

Voltra (205 ISU), fi ica taurului O-Man, 

crescută în ferma Gaec Barberie 

continuă să fi e vaca Holstein cu cel mai 

bun index din Franţa iar animalele 

provenite din ea se vând cu sume 

incredibil de mari după efecturea 

testelor genomice. Numărul 2 în 

index-ul francez este fi ica taurului 

Shottle, vaca Adelaide exploatată în 

ferma Gaec Valton. În Franţa, cele mai 

scump vândute viţele, după efectuarea 

testelor genomice, provin din taurul 

Man-O-Man. Conform asociaţiei Prime 

Holstein taurii Bolton, Shottle şi 

O-Man (msc convenţional) precum şi 

Planet Man-O-Man (msc genomic) 

şi DT Benito continuă să fi e cei mai 

importanţi tauri importaţi. 

Olanda Cu 61.000 I.A. (prima 

însămânţare), taurul Impuls, fi ul al lui 

O-Man, este cel mai utilizat taur din 

Olanda în ultimele luni. 

Cel de al 9-lea milionar 

La fi nele lunii octombrie, compania 

olandeză CRV a celebrat înregistrarea 

celui de al 9-lea taur milionar din 

portofoliul său. Provenit din Jocko şi 

din familia Art-Acres Tex taurul Delta 

Paramount a depăşit cel de al 10-le 

an de viaţă. În ultimele luni el a fost 

cel mai bine vândut taur CRV la nivel 

internaţional fi ind vândut în peste 50 

de ţări şi având în proof-ul său peste 

19.000 fi ice. 

Sursa: www.holsteininternational.com 



La începutul lunii noiembrie echipa Limagrain România a organizat în nordul capitalei un seminar care a avut drept scop lansarea programului LG Nutriţie 

Animală. Evenimentul, realiazat în colaborare cu companiile Guypmarc’h România, MSD / Intervet România şi BASF, s-a bucurat de un real interes din partea 

fermierilor crescători de taurine care au onorat într-un număr mare invitaţia organizatorilor. 

Bruno Pouzet Alina Creţu Pierre Jarreau 

Philippi Riedweg 

LG Nutriţie Animală 

Se spune că o întrebare conţine 

pe jumătate răspunsul în ea. Iar 

dacă răspunsul vine de la persoana 

potrivită, soluţiile găsite vor fi 

dintre cele mai bune. La seminarul 

Limagrain orice întrebare 

din sală primea răspunsuri şi 

sfaturi utile de la o serie de 

specialişti internaţionali din 

echipa Limagrain profi laţi pe 

producţia de porumb siloz şi în 

furajarea taurinelor. 

Evenimentul a adunat peste 50 

dintre cei mai infl uenţi crescători 

de taurine din România şi tehnicieni 

din ferme. 

“Europa este pentru Limagrain 

cea mai importantă piaţă...“ aşa 

şi-a început discursul domnul 

Philippe Riedweg, managerul 

Limagrain Central Europe. 

“Pentru noi România este o 

ţară strategică din perspectiva 

producţiei de lapte. Am analizat 

acest lucru şi din perspectiva 

numelor mari la nivel european, 

precum Danone, care şi-au 

dezvoltat activitatea aici. Nu 

mică mi-a fost mirarea când 

am mâncat în Croaţia iaurturi 

produse în România.“ 

Bruno Pouzet, European Marketing 

Manager Field Seed Division, 

a luat de asemenea cuvântul. 

“LG este cea mai importantă 

marcă Limagrain. Este o marcă 

tradiţională creată de către 

fermieri, special pentru fermieri 

şi pentru nevoile lor. [...] 

Analizând o listă a celor mai 

importanţi procesatori din lume 

observăm că majoritatea se afl ă 

în Europa ceea ce dovedeşte că 

există şi va exista un necesar 

mare de lapte materie primă 

pentru prelucrare. Dacă în Noua 

Zeelandă şi în Irlanda se produce 

foarte mult lapte utilizând 

ca furaj iarba păscută pe păşune, 

în ţările europene laptele se produce 

cu nutreţ conservat, adică 

în majoritate cu porumb siloz. 

Am făcut un studiu la nivelul întregii 

Europe în care am întrebat 

crescătorii de vaci cu lapte care 

le sunt criteriile după care se 

ghidează atunci când stabilesc 

hibrizii de porumb siloz pe care 

îi folosesc. Bineînţeles că cel mai 

important criteriu a fost randamentul, 

adică producţia la 

hectar, dar acesta a fost secon- 

dat de digestibilitate şi valoare 

nutritivă superioară. Ceea ce au 

transmis toţi fermierii a fost că 

importat pentru ei este să aibă 

cât mai mult lapte şi nu cât mai 

mult porumb recoltat. Astfel, de 

mai bine de 30 ani încercăm să 

ameliorăm calitatea porumbului 

siloz şi ne-am creat o întreagă 

bază tehnică prin care putem 

testa calitatea porumbului siloz 

chiar înainte ca acesta să fi e 

recoltat; de asemenea putem 

standardiza calitatea porumbului 

siloz din perspectiva: peretelui 

celular dar şi a amidonului. 

Aceste două componente, 

extrem de importante pentru 

producţia de energie a porumbului 

siloz, sunt standardizate 

doar de către Limagrain. Testele 

de laborator, pe care le-am 

realizat, sunt foarte importante 

însă rezultatele din fermele de 

vaci sunt pe departe cele mai 

importante. Astfel, am realizat 

mai multe studii atât în fermele 

experimentale cât şi în fermele 

comerciale. Deci, sistemele de 

verifi care a calităţii hibrizilor 

este complexă pentru a putea 

oferi garanţii precise.”... a concluzionat 

domnul Bruno Pouzet. 

Importante referiri au fost făcute 

de către specialiştii Limagrain 

şi la digestibilitatea porumbului 

siloz, care la o creştere de doar 

un procent determină creşterea 

cu până la 0,43kg de lapte per 

animal zilnic. Ceea ce au dorit 

să sublinieze membrii echipei 

tehnice Limagrain este că preocuparea 

lor a fost orientată către 

crearea unor hibrizi de porumb 

siloz care să aibă atât un randament 

bun, rezistenţă la cădere, 

precocitate, conţinut bun de 

amidon dar şi conţinut mare de 

fi bre uşor digestibile. 

Recomandările specialiştilor 

Limagrain sunt acelea de a testa 

trei hibrizi de porumb siloz: LG 

32.52, LG 34.90 şi Janette. Astfel, 

LG 32.52 - este un hibrid triliniar 

de tip semidentat care face parte 

din grupa de precocitate FAO 

250-260 pentru producţia de boabe, 

iar pentru producţia de siloz 

din grupa FAO 250. Hibridul LG 

32.25 prezintă o vigoare bună la 

pornirea în vegetaţie, o rezistenţă 


Mărimea efectivului 

bună la cădere, toleranţă 

excelentă la Fusarium, dar şi 

un stay green foarte bun. 

LG 34.90 - este un hibrid simplu, 

dentat care face parte din 

grupa de precocitate FAO 

490, iar MMB este de 380 

g. Hibridul are un potenţial 

excepţional în boabe şi o 

calitate excelentă a silozului. 

Raportul între potenţialul de 

Producţia de lapte - kg/vacă 

boabe şi precocitate este unul 

foarte bun. Are o toleranţă 

crescută la bolile specifi ce 

porumbului şi un comportament 

erect în condiţii de 

stres hidric şi/sau termic. 

Janett - este un hibrid dentat, 

din grupa de precocitate FAO 

550, cu ştiuleţi mari, uniformi 

cu o calitate deosebită a boabelor. 

Prezintă o toleranţă 

Tipuri de furajare 

preponderent păşune 

preponderent furaj 

conservat / siloz 

bună la boli (precum Ustilago) 

şi un stay green foarte 

bun. Are un potenţial de 

producţie în boabe bun, cu o 

umiditate corectă la recoltare. 

Totodată, are un aspect deosebit 

pentru siloz, în sensul 

că plantele sunt înalte, bine 

dezvoltate şi cu un volum 

foliar important. 


Concursul Naţional de Holstein din Belgia 

Betty de Blier, fi ică a taurului Goldwyn (vezi foto sus) 

deţinută de către Patrick van Hoof şi Boonen Linda, a 

câştigat Concursul Naţional de Holstein al Belgiei organizat 

la Bruxelles. 

Goldwyn „domneşte” şi va continua să 

domnească în topurile din Italia; unii dintre 

fi ii săi dominând listele, iar top-3 este complet format din fi 

ai lui. Astfel, taurul Wyman continuă să deţină supremaţia, 

taurul Sparkling urcă pe locul 2, iar Artes completează top-3. 

După ultimele evaluări taurul Goldsun a urcat la 4,15 type şi 

ocupă locul 6. 

Sursa: www.holsteininternational.com 

Un sondaj realizat în 10 ferme mari din 

România, care exploatează însumat peste 

6000 capete au arătat că managerii vor pune 

accentul în anul 2012 pe: 53,5% producţie, 

19% sănătate şi 27,5% conformaţie. 



Nu cred că există un profi 

l anume al partenerului 

fi ecărui furnizor de genetică 

din România. Fermierii aleg să 

meargă acolo unde ştiu că vor 

primi exact ceea ce aşteaptă de 

la ferma lor, în condiţii de profesionalism. 

Alta Genetics, unul dintre cei 

mai importanţi furnizori de 

genetică din lume a organizat 

în luna octombrie un eveniment 

care a avut la bază ideea: 

“Seeing is believing”, adică vei 

Showcase 2011, New Y 

19-21 octombrie 2011 

crede după ce vei vedea. 

Acest concept a fost lansat 

de Alta Genetics în urmă 

cu 10 ani, atunci când a fost 

lansat programul de testare al 

descendenţilor Alta Advantage, 

şi se fundamentează în 

jurul unor vizite de lucru în 8 

ferme etalon pentru companie 

din statul New York. La această 

ediţie au participat peste 300 

de fermieri şi reprezentanţi 

comerciali Alta din întreaga 

lume. Acest grup imens de 

invitaţi a călătorit pe parcursul 

a 3 zile cu 6 autocare iar 

rezultatele au fost cu adevărat 

impresionante... câteva sute 

de fermieri şi tehnicieni au 

putut vedea şi interacţiona cu 

fi losofi i specifi ce de creştere a 

animalelor din Statele Unite, 

cu problemele fermierilor dar 

şi cu soluţii tipice pragmatismului 

nord american. 

Cele 8 ferme au fost: 

• McKnight’s River Breeze Dairy 

(1080 vaci la muls, mulg de 3 

ori, sala de muls 2 x 16, 11.880 

litri la 305 zile de lactaţie), 

• Adon Farms (1200 vaci la muls, 

mulg de 3 ori, 12.600 litri la 305 

zile de lactaţie), 

• Stauff er Farms (1450 vaci la 

muls, mulg de 3 ori, 13.100 litri 

la 305 zile de lactaţie, rata 

gestaţiei 20%), 

• Venture Farms (805 vaci la 

muls, mulg de 3 ori, sala de 

muls 2 x 10, 12.700 litri la 305 

zile de lactaţie, rata gestaţiei 

25%), 

Echipa care a participat la Showcase 2011, New York, 19-21 octombrie 2011 a fost formată din: 

ing. Paul Vlad (UnicProdCom), ing. George Cireaşă (Alta România), dr. Vasile Pachiţanu (Alta 

România), ing. Bacalu Petrică (Fraher) şi ec. Arhip Vasile (Agrimat Matca). 


ork, 

• Beck Farms (1200 vaci la muls, 

mulg de 3 ori, 13.631 litri la 305 


28%), 

• Twin Birch Dairy (1150 vaci 

la muls, mulg de 3 ori, 12.800 

litri la 305 zile de lactaţie, rata 

gestaţiei 22%), 

• Bergen Farms (2300 vaci la 

muls, mulg de 3 ori, rotolactor 

cu 50 posturi, 12.530 litri la 305 


27%), 

• Sunnyside Dairy (3300 vaci 

la muls, mulg de 3 ori, 12.970 

litri la 305 zile de lactaţie, rata 

gestaţiei 22%). 

Având în vedere cantitatea 

mare de informaţie pe care am 

reuşit să o strângem pentru 

dumneavoastră în următoarele 

numere ale revistei vă vom 

prezenta în detaliu fi ecare 

fermă dar şi interviuri cu 

fermieri din alte ţări. În acest 

număr va fi o descriere a fermei 

Bergen Farms. 

de lapte este la acelaşi nivel? 

Heverardo Rezende de Carvalho: 

Este într-o evoluţie care 

ne mulţumeşte deşi, mai sunt 

foarte multe de făcut. În general, 

producţia de lapte provine de la 

fermierii mai mici, cu un număr 

mediu de 50 animale. Cea mai 

mare fermă are mai puţin de 

3.000 de vaci şi avem trei ferme 

cu peste 2.000 de vaci la muls. 

Brazilia produce în jur de 30 de 

miliarde de litri anual. 

BOVISmagazin: Care sunt cele 

mai mari fabrici de procesare a 

laptelui din Brazilia? 


Sunt trei fabrici mari: 

Nestle, Danone şi Lactius Brazil. 

Această companie este nou 

formată ca urmare a fuziunii a 

doi procesatori locali. 

BOVISmagazin: Cine face analizele 

laptelui conform cărora se 

plăteşte? 


Fabricile fac aceste analize. De 

multe ori au fost probleme, 

fermierii fi ind nemulţumţi de 

rezultate însă treptat au apărut 

laboratoare independente, serioase, 

iar excesele au dispărut. 

BOVISmagazin: Fermierii sunt 

organizaţi în cooperative? 


Brazilia, pe cât de departe de România din 

punct de vedere al distanţei, pe atât de 

aproape ca şi organizare a fi lierei laptelui 

interviu cu Heverardo Rezende de Carvalho, director Alta Brazilia 


Brazilia are un total de 

aproximativ 85 de milioane de 

vaci crescute pentru carne şi 

22 de milioane de vaci crescute 

pentru lapte. Cea mai populară 

rasă pentru producţia de carne 

este Zebu sau metişi de Zebu cu 

rase de carne europene, însă în 

general producţia de carne se 

bazează în Brazilia pe această 

rasă. Pentru producţia de lapte 

sunt folosite, în proporţie de 

peste 80%, rase locale specializate 

în producţia de lapte şi 

ameliorate cu Holstein şi doar 

20% Holstein în rasă curată. 

BOVISmagazin: Cum este 

organizată producţia de carne 

de vită, fermierii brazilieni sunt 

grupaţi în organizaţii profesionale 

sau grupuri mari sau 

în ferme mici? Există abatoare 

private sau deţinute de grupuri 

fi nanciare? 


Avem ferme destul de mari 

de vite în Brazilia; de exemplu, 

avem un grup care are mai 

mult de 600.000 de capete. Cel 

mai mare abator de vite este de 

asemnea în Brazilia, iar primii 

trei operatori din acest domeniu 

sacrifi că aproximativ 50% dintre 

vitele din ţară. Din câte ştiu, 

Brazilia produce mai mult de 8 

milioane tone pe an. Exportam 

aproximativ 2,5 milioane tone 

de carcasă congelată din acest 

total iar restul este distribuit local. 

Suntem cam cei mai mari 

exportatori de carne din lume; 

exportăm foarte mult către 

Rusia unde trimitem în jur de 

600.000 tone/an. 

BOVISmagazin: Piaţa producţiei 

Cum este colectat laptele de la 

fermele mici? 


Da, există cooperative 

dar infl uenţa lor în piaţă este în 

scădere. Companiile de procesare 

au foarte multe camioane 

care colectează laptele. Din 

păcate puterea contractelor este 

din ce în ce mai des luată în 

derâdere de către procesatorii 

de la noi pentru că au fost foarte 

multe cazuri în care fermierii 

au livrat cantităţi mari de lapte 

iar banii au venit cu foarte mari 

întârzieri. 

BOVISmagazin: În Brazilia câte 

luni pe an poate un fermier să 

îşi ţină vacile pe păşune? 


În mod normal avem vaci la 

păscut tot timpul anului, deci 

costul producţiei de lapte nu 

este foarte mare însă 

asta doar când este 

un an bun din punct 

de vedere al temperaturilorpentru 

că umiditate 

avem 

tot timpul 

anului; 

când sunt 

în grajd costurile 

cresc. 

Avem şi câte- 



va ferme specializate care ţin 

vacile doar în grajd; acelea produc 

cel mai scump lapte însă 

şi cel mai mult. Dar, aşa cum 

spuneam totul este în schimbare 

şi ne îndreptăm către cât 

mai multe ferme specializate 

pentru producţia de lapte. 

BOVISmagazin: Care este cea 

mai mare fermă cu vaci Holstein 

cu care Alta Brazilia lucrează? 


Este o fermă din centrul ţării 

care are puţin peste 2.000 capete 

şi care are o producţie de aproximativ 

30 litri. La ferma aceasta, 

există un lot de 300 de vaci 

care ajung la 40 de litri. Această 

fermă este una dintre cele mai 

progresive din ţară. De foarte 

mult timp reuşeşte să îşi negocieze 

foarte bine preţul la lapte 

cu procesatorii cu care lucrează. 

Astăzi, în Brazilia preţul me- 

diu per litru de lapte este de 

0,55 dolari americani (cca 1,8 

ron), dar producătorii mai mari 

primesc până la 0,65 dolari. 

BOVISmagazin: Consideraţi 

că autorităţile braziliene 

protejează această industrie? 

Sunt greu de accesat creditele 

bancare şi consideraţi că este 

costisitor să obţii şi să rambursezi 

un credit ca fermier? 


Nu, categoric nu există un sprijin, 

ca să nu mai vorbim despre 

protecţie. Avem bariere dar nu 

îndeajuns de difi cile încât să nu 

putem produce sau să ajungem 

să importăm mai mult decât 

exportăm. În mod normal fermierii 

brazilieni nu prea mai iau 

bani de la bănci. Dar, atunci când 

o fac dobânda este de aproximativ 

8% pe an. Fermele mici şi mijlocii 

benefi ciază de foarte multe 

programe de sprijin din partea 

statului, însă în ultimii ani nu sau 

observat evoluţii incredibile. 

Fermierii mari funcţionează, 

din perspectiva autorităţilor, 

asemeni unor companii gigant 

care îşi pot asuma conjunctura 

pieţei, dobânzile şi impozitele 

mari. Nu vreau să comentez 

această situaţie însă de foarte 

multe ori s-a dovedit că nu este 

corectă. 

BOVISmagazin: Puteţi să ne 

daţi câteva detalii despre piaţa 

m.s.c.-ului din Brazilia? 


Avem o piaţă a spermei în 

evoluţie pozitivă. Nu este încă 

o piaţă matură însă semnele 

sunt positive. De exemplu, Alta 

Genetics a vândut în Brazilia, în 

anul 2010, aproximativ 10,5 milioane 

de doze dintre care 60% 

pentru producţia de carne şi 

40% pentru producţia de lapte. 

BOVISmagazin: Câte centre de 

tauri sunt în Brazilia? 


Centre de colectare a spermei 

sunt 7, iar Alta Genetics îl deţine 

pe cel mai mare care are o capacitate 

de 234 de tauri; apreciem 

că avem 26,5% din cota de piaţă. 

BOVISmagazin: Referitor la rasa 

Holstein, Alta Brazilia importă 

anumiţi tauri din portofoliul 

internaţional al companiei? 

Care sunt cei mai importanţi 

tauri pe care îi comercializaţi? 


Da, sigur, importăm în jur de 

600.000 unităţi pe an, dar vindem 

în general pentru metisări… 

peste 80% aşa cum am spus. 

Piaţa infl uenţează aceste vânzări 

foarte mult; ce tauri sau ce linii 

devin de actualitate sunt stabilite 

exclusiv de către fermierii 

parteneri nouă. 

Taurii Alta cei mai populari în 

Brazilia sunt AltaWILDMAN, 

AltaBAXTER, AltaJAYZ, AltaSPARTA, 

AltaTOYOTA sau 

AltaIOTA... 

BOVISmagazin: Există în Brazilia 

o asociaţie de rasă pentru 

Holstein şi un Index al acestei 

rase? 


Da, există o asociaţie de rasă 

însă până în acest moment nu 

a fost elaborat un Proof. Există 

index-uri pentru alte rase locale 

însă pentru Holstein încă nu. 

BOVISmagazin: Brazilia este o 

piaţă atractivă pentru companiile 

furnizoare de m.s.c.? 


Da, toate companiile de talie 

internaţională vând spermă în 

Brazilia. Foarte important de 

reţinut este faptul că doar 90% 

dintre vacile din Brazilia sunt 

I.A. 

BOVISmagazin: Pentru un fermier 

brazilian mediu, preţul de 

10-20 de dolari per doza de m.s.c. 

este un preţ mare sau mic? Este 

preţul o problemă? 


Nu, nu este pretul o problemă. 

Sectorul producţiei de lapte 

este în creştere în Brazilia şi în 

ultimii doi ani fermierii au făcut 

bani iar acum îşi permit să se 

gândească serios la genetică. 

BOVISmagazin: Care este 

viitorul, în Brazilia, pentru o 

companie care produce şi vinde 

m.s.c. precum Alta? 


Strategia noastră este să ne 

dezvoltăm tot timpul. Am început 

cu un mic centru în 2005, 

atunci aveam 111 tauri iar astăzi 

avem 234 şi vom vinde în 2011 

peste 3 milioane de doze. Anul 

viitor vom aveam 300. Ideea 

noastră este să dublăm vânzările 

în maxim 5 ani. Importul de 

m.s.c. Alta va creşte de asemenea 

deoarece importam foarte 

mult din Europa, SUA, Canada 

şi Argentina. Vom continua să şi 

exportăm însă cel mai mult tot 

în America de Sud în ţări precum 

Paraguay, Columbia, Venezuela 

sau Bolivia. 




holsteinromagazin 

Bergen Farms 

Localizată în vecinătatea orăşelului Watkins Glen, NY, la aproximativ 420 km nord 

vest de New York City, principala fermă a fraţilor Mike şi Jim Bergen a evoluat de la 

150 vaci la muls în anul 1993 la 1870 în 2011. Efectivul total exploatat acum în această 

fermă este de peste 2300 capete. 

Dezvoltarea fermei s-a realizat mai ales în ultimii ani şi doar atunci când în interior 

au existat sufi cient de multe resurse pentru a construi noi adăposturi şi pentru a 

înlocui cu un număr mai mare de junici. 

Cele mai recente investiţii 

făcute de fraţii Bergen au constat 

în instalarea unei noi săli 

de muls (un rotolactor Westfalia 

Surge cu 50 locuri) în anul 

2010, construcţia unui adăpost 

destinat vacilor în tranziţie 

(2009) şi un alt adăpost pentru 

viţele (2009). În paralel, au 

fost dezvoltate alte două ferme 

surori care sunt însă cu efective 

mai mici. Este vorba despre o 

fermă în localitatea Glenview, 

achiziţionată în anul 2006, cu 

un efectiv de 630 vaci la muls 

şi cea de a treia în localitatea 

Westcover cu un efectiv de 170 

vaci la muls. Cele 3 ferme deţin 

o suprafaţă de 5.000 acri (cca. 

2.000 ha) care sunt cultivate cu 

porumb siloz şi lucernă. 

În fermele Bergen lucrează 

29 de muncitori, majoritatea 

(21) proveniţi din Mexic, iar 

în ferma vegetală sunt aproximativ 

20. Dintre cei din ferma 

zootehnică 17 sunt direct 

implicaţi în activitatea sălii de 

muls, mulgându-se de 3 ori zilnic. 

Media producţiei de lapte 

per fermă este de peste 37,5 litri/animal 

muls. 

“Când am început eu să mă ocup 

de ferma din Watkins Glen, 

acum 12 ani, aveam 300 de vaci 

la muls… deci ce puteam face? 

Mă ocupam de vaci toată ziua, 

iar când ai doar 300 trebuie să 

te ocupi de tot. Sunt convins 

că fi ecare fermier este într-un 

anumit proces de tranziţie al 

fermei sale însă principalul lucru 

care cred că trebuie făcut 

22 holsteinromagazin 

este să te adaptezi şi să faci faţă 

schimbărilor. De exemplu, la 

300 de vaci faci tu singur totul, 

la 750 de vaci poţi să faci 

aproape totul… iar la 1.000 de 

vaci, la naiba, chiar trebuie să 

te specializezi. Astfel, rolul meu 

s-a schimbat de la manager de 

vaci la manager al oamenilor 

cu care trebuie să 

îmi fac treburile 

în fermă. În mo- 

Jim Bergen Mike Bergen 

decembrie 2011




23

fotografi i BOVISmagazin 



mentul de faţă avem în toate 

cele 3 ferme 2.700 de vaci care 

dau lapte şi aproximativ 2.300 

capete tineret, deci un total rotunjit 

de 5.000 de animale. Eu 

nu pot face totul singur, aşa cum 

puteam când aveam 300 de vaci, 

dar pot angaja oameni care pot 

face asta pentru mine. Un lucru 

pe care l-am învăţat, deşi o să vi 

se pară ceva mărunt ceea ce vă 

voi spune, este probabil cel mai 

important lucru pentru mine: 

am învăţat să spun mulţumesc 

şi să apreciez oamenii cu care 

lucrez. Contează ca atunci când 

ai angajaţi ei să fi e mulţumiţi, 

să vorbescă despre tine ca 

un angajator care îi salută, îi 

respectă şi nu îi tratează ca pe 

nişte obiecte. Astfel, pe măsură 

ce intervin schimbările şi aveţi 

nevoie de mai mulţi oameni 

cred că nu ar trebui să uitaţi 

să fi ţi recunoscători pentru 

munca lor, bineînţeles dacă 

este cazul, şi să le mulţumiţi 

la sfârşitul zilei atunci când îţi 

termină treaba. 

Ocupându-mă exclusiv de 

fermă mă întrebam în urmă 

cu câţiva ani… cum poţi trece 

de la vaci la oameni? Să ştiţi că 

nu mi s-a întâmplat totul peste 

noapte. A trebuit să depun efort, 

sa-mi impun să fi u mai calm 

atunci când explic oamenilor 

ce-mi doresc. Am participat la 

anumite cursuri pentru acest 

fel de comunicare pentru că 

modul în care discuţi cu proprii 

angajaţi se deprinde dacă 

nu eşti un comunicator înăscut. 

Mulţi dintre noi ar prefera să 

lucreze printre vaci sau să opereze 

pe un tractor, orice numai 

să nu explice oamenilor, însă 

dacă ferma voastra a crescut, 

la fel ca a noastră trebuie să te 

schimbi tu, odată cu priorităţile 

tale. Un fermier progresiv este 

întotdeauna în schimbare şi 

în dezvoltare. Eu fost nevoit să 

învăţ să comunic cu oamenii 

şi chiar să învăţ limba spaniolă, 

doarece am angajat 21 de persoane 

din Mexic. 

În momentul de faţă cea mai 

mare provocare pentru noi este 

să avem destulă hrană şi mai 

ales apă pentru vaci. Avem 5000 

decembrie 2011

de vaci, iar zona aceasta, nu ştiu 

dacă ştiţi, este cea mai uscată 

regiune din statul New York. 

Vreme de câţiva ani buni am 

fost la limită cu provizia de apă. 

Anul acesta a fost bun , avem 


destulă apă însă dacă vrem să 

ne dezvoltăm va trebui să fi e în 

altă locaţie.” a precizat Jim Bergen 

unul dintre acţionari. 

Criss Ford, managerul sectorului 

de reproducţie a făcut la 

rândul său o serie de precizări. 

Astfel... “după cum se observă 

fi ecare animal are pedometru 

şi îi monitorizăm activitatea 

din sala de muls. În această 

perioadă avem o rată a gestaţiei 


(ATENŢIE a nu se confunda 

cu rata de concepţie!!!) de 

aproxi-mativ 26,5%. Suntem 

într-o revenire uşoară de un 

procent după ce în lunile iulie 

şi august am avut probleme cu 

de tradiţie şi experienţă în slujba obţinerii 

performanţei în creşterea taurinelor 

HL HAMBURGER LEISTUNGSFUTTER GERMANIA 

distribuitor exclusiv al produselor PANTO şi IBEKA Germania, OVER Polonia şi TELASAN Cehia 

• premixuri şi furaje minerale • produse speciale obţinute prin procese fi zice (WISAN) după o metodă unică HL • suplimente 

proteice energetice pentru fi ecare tip de raţie, tip de producţie şi categorie de animale (Panto Potent, Panto TMR) • 

înlocuitori de lapte (pudră şi granulat) • prestarter pentru viţei • grăsime granulată protejată • produse de intervenţie 

Sediu central: loc. Tărtăşeşti, str. Principală, nr. 38, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.013, mobil: 0745.284.841 


Depozit central: şos. Bucureşti - Târgovişte, nr. 138, jud. Dâmboviţa, tel./fax: 0245.261.350, mobil: 0749.152.877 

25


temperaturile foarte ridicate. 

Avem un protocol de sincronizare 

a estrului înainte de IA care 

are la bază trecerea vacii prin 

OvSynch - ReSynch (întrebaţivă 

medicul veterinar despre 

aceste tehnici). Săptămânal 

avem câte trei zile în care facem 

IA. Facem de asemenea test 

cu ultrasunet în fi ecare zi de 

miercuri şi verifi căm instalarea 

gestaţiei între zilele 31 şi 37. 

Am folosit înainte testele rapide 

de sânge, însă toate verifi cările 

noastre sunt făcute acum doar 

cu ajutorul ecografului. O 

singură dată, acum cîteva luni, 

am folosit testele de sânge a fost 

atunci când veterinarul nostru 

a plecat şi am fost nevoiţi să 

facem lucrul acesta în lipsa lui. 

Dacă ar fi să compar metodele 

de OvSynch existente aş putea 

spune cu toată deschiderea 

că prefer OvSynch-ul clasic 

deşi PreSynch-ul poate fi la fel 

de efi cient. Cu privire la programele 

genetice pot spune că 

suntem de 4 ani parte a pro- 


gramul AltaAdvantage şi folosim 

conform soft ului taurii 

genomici din grupele GStar şi 

FutureStar. Accentul a fost pus 

pe ameliorarea unor caractere 

precum numărul de celule 

somatice, viaţa productivă şi 

picioare. Ceea ce obişnuiesc 

să fac este să utilizez aproximativ 

12 tauri pentru vaci şi 

suplimentar 9 tauri doar pentru 

viţele. În momentul de faţă 

am început să folosesc pentru 

viţele taurii AltaIOTA şi AltaR2, 

iar pentru vaci folosesc din 

lista GStar tauri ca AltaCAL- 

IBER, AltaEXACTER sau AltaLINKEN. 

Nu am un buget în 

ceea ce priveşte activitatea de 

reproducţie. Pentru noi aceasta 

este considerată o investiţie şi 

nu o cheltuială. 

La întrebarea câte doze folosesc 

pentru o gestaţie la vaci şi la 

viţele chiar nu ştiu să vă spun 

însă va garantez că nu este un 

număr magic. Folosim destul 

de multe doze însă atât timp cât 

avem o rată a gestaţiei de aproxi- 

Aşternutul animalelor este format din saltele. Peste acestea fermierii Bergen 

au luat decizia să împrăştie un amestec format din resturi de la măcinarea 

plăcilor de rigips. Acestea sunt procurate de la o fabrică din vecinătate şi sunt 

rebuturile din procesul tehnologic. Tocarea şi împrăştierea se face cu ajutorul 

unui echipament tractat similar cu o remorcă tehnologică în intervalul de 

timp ăn care vacile sunt la muls. Această soluţie de aşternut creşte gradul de 

confort al animalelor şi reduce mult umiditatea. 

mativ 27% suntem mulţumiţi. 

În adăpostul viţelelor este 

adevărat că avem un taur însă 

acesta este folosit în cazuri extreme, 

aşa cum se întâmplă în 

toate fermele din Statele Unite. 

Pentru viţele folosim 1,9 doze 

per gestaţie. 

Durata vieţii productive este 

în acest an de 2,6 lactaţii şi este 

într-o uşoară creştere datorită 

faptului că efectivul de animale 

este stabil de ceva timp şi 

am reuşit să îl controlăm mai 

bine. Intervalul dintre fătări 

este de 13,1 luni iar vârsta la 

prima lactaţie este în jur de 23 

luni. Primele monte le facem 

viţelelor la vârsta de 390 zile. 

Producem între 80 – 82 pounds 

per vacă mulsă zilnic (36,24 

/ 37,15 litri) însă folosim BST 

(Bovine somatotropin / hormonal 

de creştere STH destinat 

stimulării producţiei de lapte). 

Numărul de celule somatice 

este constant în jur de 160.000. 

O singură dată am avut un 

incident neplăcut iar atunci 

Chris Ford, responsabil sector repro Bergen 

numărul a sărit de 200.000. Reformele 

le facem cu precădere 

datorită problemelor cronice 

ale ugerelor sau ale sferei reproductive, 

însă glumind pot 

spune că dacă o vacă scade constant 

sub 40 pounds (18,12 litri) 

ea este într-un real pericol…” a 

concluzionat Chris Ford. 

Schuyler Madison este un alt 

membru al echipei Bergen 

Farms el fi ind responsabil 

de activitatea din cele două 

adăposturi de 

viţei şi 

decembrie 2011

70 

ANI 

Lider mondial în geneticã bovinã 

www.absglobal.com 


Str. Caimatei, nr.8, et.2, ap.3, Sector 2, Bucureºti 

Tel: 021/233.91.97, Fax: 021/233.91.95, Mobil: 0744.344.931 




Celulele de siloz sunt în imediata vecinătate 

a fermei. Aici sunt stocate materiile prime 

recoltate de pe cele 2.000 ha. 

de adapostul viţelelor. 

„În aceste două adăposturi de 

viţei reuşim să cazăm aproximativ 

195 capete. Ei sunt fătaţi 

în adăposturile principale, în 

zonele special amenajate pentru 

fătări, denumite “zona prefresh” 

şi ulterior, la 6 ore, sunt 

mutaţi în aceste adăposturi. În 

primele 3 zile de la fătare le 

administrăm: Inforce 3, un vaccin 

cu administrare nazală, ce 

previne bolile respiratorii; 25 

mg de Bo-Se pentru suplimentarea 

aportului de vitamine şi 

seleniu care se administrează 

intramuscular. Dacă au di- 

Unul dintre cele două adăposturi în care sunt cazaţi viţeii. În 

partea dreaptă se afl ă sistemul de lagune al fermei. Dejecţiile 

sunt stocate şi ulterior împrăştiate pe câmp. 

aree în general îi tratăm cu 

electroliţi pentru hidratare, iar 

pentru pneumonie apelăm 

la Baytril 100. La vârsta de 6 

săptămâni, cu repetare la 8 

săptămâni, administrăm vaccinul 

BoviShield PF5 L5 pentru 

IBR, BVD, PI3 (virusul 

parainfl uenţei bovine 3), BSRV 

(virusul sinciţial respirator 

bovin) şi Leptospira serovaras. 

Viţeii din categoria de vârstă 0 

– 90 zile sunt hrăniţi cu lapte de 

2 ori pe zi, în general la orele 

7:00 şi 19:00. După vârsta de 

12 săptămâni încetăm să le mai 

administrăm lapte. În ceea ce 

priveşte furajarea, în urmă cu 

4 luni am început să folosim 

echipamentul feeder-meter; 

până atunci foloseam găleţile, 

ceea ce era destul de epuizant 

pentru muncitori. Acest echipament 

se bazează pe un sistem 

de hrănire complet portabil, ce 

distribuie furaj şi apă, amestecă 

diferitele componente în cazul 

unui nutreţ mai complex şi 

curaţă hrănitorile. „ 

decembrie 2011

AltaARMSTEAD 

(Blitz x Rudolph x Mascot x Chief Mark) 

• Echilibrul perfect între Conformaţie si 

caracterele de sănătate, 

• Constituție robustă, • Tată de taţi Global. 

Pedigree 

Tata: Fustead Emory Blitz-ET TV TL EX-92 

Mama: Askew Rudolph Amanda-ET 

TV VG-86 GMD DOM 

3-07 2x 365d 38,400m 3.9% 1507f 3.2% 1247p 

TM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN 

MM: Diamond-Oak Afton-ET 

TL VG-85 GMD DOM 

2-08 2x 305d 32,590m 4.5% 1465f 3.8% 1252p 

TMM: Singing-Brook N-B Mascot-ET 

TV TL TD VG-88 

MMM: Diamond-Oak Angel-ET VG-86 GMD DOM 

2-11 2x 305d 25,740m 4.2% 1085f 3.1% 798p 

TMMM: Walkway Chief Mark TL TD VG-87 

MMMM: Fisher-Place M Amanda-ET 

EX-94 3E GMD DOM 

7-00 2x 365d 37,640m 4.0% 1498f 3.2% 1218p 

Recomandări de împerechere 

Se recomandă folosirea taurului AltaARM- 

STEAD pe fi ice din BW Marshall sau fi ii, 

Durham sau fi ii, OMan, Titanic, Goldwyn, 

Inquirer şi Igniter. 


AltaGENESEE 

(Jose x Oman x BW Marshall x Patron) 

• Profi l excellent de productie 

• Valoare NM mare 

• Tip functional 

Pedigree 

Tata: Jose TV TL 

Mama: De-Su Oman 6121-ET TL VG-86 GMD 

DOM 

2-01 3x 365d 34,770m 4.3% 1505f 3.4% 1174p 

TM: O-Bee Manfred Justice-ET TR TV TL TD 

EX-94 

MM: De-Su BW Marshal Georgia-ET TV 

EX-90 GMD DOM 

5-01 3x 365d 42,490m 3.5% 1503f 2.9% 1253p 

TMM: Mara-Thon BW Marshall-ET TV TL 

VG-86 

MMM: De-Su Patron Gold-ET EX-90 2E 

GMD DOM 

5-00 3x 365d 44,870m 4.0% 1802f 3.2% 1416p 

TMMM: Brabant Star Patron-ET TV TL EX-92 

MMMM: Kerndtway Lead Gretchen-ET 

VG-87 GMD DOM 

5-00 2x 365d 34,730m 3.3% 1139f 3.1% 1067p 


Se recomandă folosirea programului 

AltaMate pentru a putea obtine recomandarea 

ideala de imperechere. 

AltaR2 

(Marion x Ramos x AltaHERSHEL x Decision) 

• Soliditate a cracterelor de sănătate, 

• Nivel ridicat al producţiei, 

• Profi l echilibrat de Conformaţie. 

Pedigree 

Tata: Veazland Marion-ET TV TL EX-91 

Mama: Clear-Echo 822 Ramo 1200-ET 

EX-92 DOM 

4-04 3x 365d 39,570m 4.5% 1782f 3.2% 1252p 

TM: Ramos TV TL 

MM: Clear-Echo Hershl D-Rac 822 

VG-87 DOM 

4-05 3x 365d 40,830m 3.1% 1273f 2.8% 1158p 

TMM: Lexvold Luke Hershel-ET TV TL 

MMM: Clear-Echo Decisn L-Rac 505 

TV VG-86 GMD DOM 

5-01 3x 365d 39,390m 3.9% 1528f 3.1% 1232p 

TMMM: Pen-Col Decision-ET TV TL GP-83 

MMMM: Clear-Echo Lily Rac 264-ET 

CV GP-84 DOM 

2-11 2x 365d 32,980m 4.3% 1410f 3.4% 1137p 


Se recomandă folosirea taurului AltaR2 pe 

fi ice din Oman si Shottle pentru a creste 

productia de lapte, grasime si proteina 

dar si pentru ameliorarea caracterelor de 

conformatie 


AltaBAYSIDE 

(Outside x Convincer x Rudolph x AltaLUKE) 

• Valoare NM mare, 

• Profi l ideal al caracterelor de sanatate, 

• Valori excelente pentru Longevitate si 

Fertilitatea fi icelor. 

Pedigree 

Tata: Comestar Outside-ET TV TL EX-95 GM 

Mama: R-E-W Con Buff y TV VG-87 

2-00 2x 365d 36,970m 4.3% 1591f 3.3% 1210p 

TM: Wa-Del Convincer-ET CV TL EX-95 

MM: Mayerlane Rud Bubble-ET TV 

VG-86 GMD DOM 

1-11 2x 365d 35,990m 3.7% 1343f 3.2% 1136p 

TMM: Startmore Rudolph-ET TV TL EX-CAN 

MMM: Plackes-SVF Luke Betsy-ET 

EX-94 2E GMD DOM 

7-05 3x 365d 45,210m 3.6% 1616f 3.1% 1392p 

TMMM: Norrielake Cleitus Luke-TW 

TV TL EX-90 

MMMM: Plackes-Svf BS Becky-ET TL 

EX-90 DOM 

4-08 3x 365d 33,130m 3.6% 1194f 3.0% 1010p 


Se recomandă folosirea taurului AltaBAY- 

SIDE pe liniile AltaAARON, AltaFORMATION, 

AltaADAM sau Durham. 


29


“Prafuri şi doctorii“ folosite în ferma americană Bergen Farms 


ReSorb este folosit de către fermierii Bergen Farms 

pentru rehidratarea viţeilor. Acest produs cu administrare 

orală conţine electroliţii necesari viţeiloc cu diaree. 

piatră de var bicarbonat de sodiu sare 

lapte praf 

bicarbonat de sodiu 

decembrie 2011


Micro organismele patogene versus un mediu sănătos pentru animale 

şi oameni; Prevenirea celor mai frecvente afectiuni ale animalelor 

Microorganismele patogenice 

si mentinerea un mediu 

sanatos in hala de productie 

au constituit o provocare perpetua 

atat pentru oamenii de 

bussiness cat si pentru medicii 

veterinari. 

Specialistii recomanda utilizarea 

unor metode si practice 

pentru reducerea cantitatii de 

ammoniac in adapost sau in 

hala de productie. (Fig. 1 si Fig. 

2) In acest fel se reduce riscul 

de infectie iar rezistenta ani- 


malelor se imbunatateste. 

De pilda, Stalosan F si-a 

dovedit efi cienta atunci cand 

s-au putut pastra sub control 

cateva boli inclusiv lawsonia, 

diareea, salmonela, coccidioza, 

boli pulmonare, infl amatia 

ugerului, infectii cu salmonella, 

pododermatite, etc. 

Stalosan F este pe deplin indicat 

atunci cand apar primele 

semnale privind existenta 

bacteriilor, virusurilor, fungilor, 

parazitilor, insectelor si 

Fig.1 In prezenta amoniacului, 100 g Stalosan F retine 400 g apa 

larvelor, hidrogenului sulfurat, 

amoniacului si umiditatii in 

halele de productie. 

Odata cu ultimele cercetari 

pentru Stalosan F, s-a reusit 

realizarea unui produs extrem 

de efi cient in lupta cu E. Coli 

( fi g. 3), Salmonella, lawsonia 

sau coccidioza ( fi g.4). 

Acesta reprezinta o parte din 

spectrul patogen pentru care 

Stalosan F si a dovedit efi - 

cienta. 

Multe afectiuni podale au ca re- 

Fig. 2 Evaporarea 

amoniacului dupa 

tratamentul cu 

diferite produse 

care reduc 

eliberarea acestuia. 

Studiul include cei 

mai efi cienti 

inhibitori ai 

evaporarii 

amoniacului 

Dr. Ing. Gianina Costache-Vitfoss Romania 

zultat periclitarea ongloanelor, 

ceea ce face mult mai usoara 

patrunderea bacteriilor. Pentru 

tratament, sunt utilizate 

adesea produse lichide prin 

care animalul calca pentru 

imbaierea onglonului. Insa 

aceste produse lichide devin 

inactive in timp datorita unei 

contaminari excesive. Daca se 

foloseste Stalosan F dupa imbaiere, 

riscul de contaminare 

cu patogeni este foarte redus. 

Stalosan F mentine onglonul 

uscat si reduce crapaturile fi ne 

pana la vindecarea acestora, 

si astfel patogenii nu gasesc 

cale de accest pentru instalare. 

Pentru aceasta se recomanda 

trecerea printr un strat de 3-5 

cm de Stalosan F fi ecarea animal 

o data pe saptamana dupa 

ce in prealabil onglonul a fost 

Tratarea dermatitei ugerului cu Stalosan Unguent După utilizarea Stalosan Unguent 



31


Mai jos va prezentam efectul daunator al amoniacului asupra omului si animalelor: 

5 ppm Cantitatea minima care se poate identifi ca prin miros 

6 ppm Ochii si respiratia incep sa se irite 

11 ppm Se reduce productivitatea animalelor 

25 ppm Valoarea extrema pentru 8 ore in aceste conditii 

35 ppm Valoarea maxima pentru 10 minute in aceste conditii 

40 ppm Dureri de cap, greata si pierderea apetitului ( la om ) 

50 ppm Reducerea drastica a productivitatii / Risc crescut de pneumonie 

Deteriorarea severa a sanatatii si risc potential de moarte 

100 ppm Stranut, iritarea grava a mucoaselor / Risc sever de piederea a vietii 

Bacteria 

Aerococcus 

Bacillus subtilis 

C.pseudotropicalis 

Candida parapsilosis 

Candida luisitaniae 

Candida rogosa 

Candida ciferii 

Clostridium perfringens 

Clostridium tyrobutyricum 

Coliforme bacteria 

Crypto laurentii 

Escherichia coli 0149 

Escherichia coli 0157 

Escherichia coli 

Enterobacter cloacal 

Ent. Agglomerans 

Fusobacterium necrophorum 

Haemophilius 

Micrococcus varians 

imbaiat in cuva de dezinfectare 

(cuva ce poate contine 

diferite solutii). In cazul unor 

pododermatite mai severe, 

dupa curatarea zonei afectate 

se recomanda badijonarea cu 

Stalosan F. Frecventa depinde 

de gravitatea problemei. 

Compozitia Stalosan F 

• Nu exista ingrediente ’’ active 

’’ sau chimice. 

• Trei forme de fosfat cu puritate 

foarte ridicata – 85%. 

• O argila cu structura specifi 

ca – 10%. 

• O combinatie speciala de 

saruri de fi er si cupru – 4%. 

• Un ulei esential – 1%. 


Past mult 

Piogenes 195 lunge 

Pseudomonas fl ourescens 

Pseudomonas paucimoblis 

Proteus 

Proteus mirabils 

Pseudomonas aeruginosa 

Rhodotorula slutinis 

Saccharomyces cerevisiae 

Salmonella 

Salmonella dublin 

Salmonella typhimurium 

S. typhimurium DT 104 

Salmonella entritidis 

Serratia marcescens 

Staphylococcus aureus 

Staphylococcus epidermis 

Streptococcus uberis 

Streptococcus faecalis 

Torulopsis candida 

Torulopsis maris 

Tricho beiselii 

Virus 

Canine parvovirus 

ECBO-Virus 

Newcastle Disease Virus 

Porcine parvovirus 

Reovirus 

Vaccinia - Virus 

Parasite 

E. acervulina 

Fly Larvae 

Ascaridia galli 

Heterakis gallinarium 

Capillaria obsignata 

Mod de actiune: 

• Stalosan F lucreaza ca un absorbant, 

atragand o gama larga 

de organisme patogenice pe 

suprafata lui. 

• Stalosan F nu actioneaza ca 

un produs chimic si ramane 

activ chiar in prezenta dejectiilor 

si/sau a paielor. 

• Stalosan F poate ramane activ 

timp de mai multe zile. 

• Stalosan F are o structura ce 

ii permite sa actioneze ca un 

puternic agent de uscare. 

• Stalosan F ’’ retine ’’ moleculele 

de amoniac din aer si reduce 

emisiile din hale prin inhibarea 

activitatii ureazice. 

Dozarea Stalosan F: 

Doza recomandarta pentru 

Stalosan F este 50 g/m 2 

Testimoniale 

Lars Christiansen, Denmarca 

„Utilizez Stalosan Unguent de 

cateva luni de zile. Am tratat 

ranile de suprafata si cele din 

jurul jaretului, cu foarte bune 

rezultate. In aproximativ 3 – 5 

zile, rana s-a cicratizat. Am 

descoperit efi cienta efectiva a 

acestui produs si il am tot timpul 

in ferma.” 

dr. Cristian Stan, Crioti Trade 

“Am utilizat Stalosan unguent 

pentru ranile de suprafata 

cauzate de suprafata rugoasa 

a presurile de cauciuc la vaca 

in stabulatie libera si deaseamenea 

la tratarea unei rani 

mai profunda si infectata la 

un cal. Rezutatele au venit in 

mai putin de 7 zile printr o 

cicatrizare foarte rapida. Mi 

a usurat munca enorm. Stalosan 

F sub forma de pulbere 

a fost administrat pe asternutul 

50 g/mp. Recomand acest 

produs si celorlalti colegi.” 

dr. Stroia Costel, Rigasi Trans 

“ La castrarea armasarilor aplic 

ca tratament pentru cicatrizare 

rapida Stalosan F pulbere. Am 

folosit ca tratament adjuvant 

in pododematite Stalosan Unguent 

cu rezultate foarte bune. 

Pentru toate tipurile de plagi, 

dupa o prealabila curatate si 

desinfectare, Stalosanul unguent 

este de nelipsit. ” 


decembrie 2011




33


Ferma daneză I/S Olesen 

Mølgaard... o altă fi losofi e 

Proprietarul fermei I/S Olesen 

Mølgaard, Jens Bjerg Olesen, 

este un senior în vârstă de 62 

ani. A trecut prin multe şi a 

construit alături de fi ul său, 

Ejvind Bjerg Olesen, în vârstă 

de 40 ani, o fermă modernă 

pentru aproximativ 700 capete. 

Ejvind Bjerg Olesen, fi ul, 

a cumpărat 50% din fermă în 

anul 1997 de la tatăl lui urmând 

ca în 2015 să cumpere restul 

afacerii. Ferma are un efectiv de 

317 capete dintre care 274 vaci 

în lactaţie şi 43 în repaus la care 

se adaugă 350 capete tineret. 

Tăuraşii sunt vânduţi la vârsta 

de 2-3 săptămâni. 

Mulsul este realizat cu roboţi 

de muls Gascoigne Mellote: 


2 roboţi x 4 posturi (în total 

8 posturi). În paralel, se folosesc 

4 roboţi Lely (Astonaut) 

deoarece nu a fost mulţumit 

de calitatea celor de la Gascoigne 

Mellote. Pentru viitorul 

nu foarte îndepărtat, fermierii 

vor achiziţiona un set de 2 

noi roboţi Lely. Grajdul nou 

(prezentat în fotografi i) a fost 

construit în anul 2005, ferma 

având un număr de doar 4 

salariaţi. 

Cota de lapte a fermei I/S 

Olesen Mølgaard este de 

2.700.000 kg, iar de-a lungul 

ultimelor luni calitatea 

acestora a fost 4,10% grăsime, 

3,45% proteină, iar media NCS 

180.000. Laptele este livrat pro- 

cesatorului danez Arla. 

Suprafaţa de teren lucrat 

este de 300ha dintre care 120ha 

iarbă, 100ha porumb siloz, 

50ha cereale iar restul păşune 

naturală permanentă. Toate 

lucrările agricole sunt realizate 

de către fermieri cu excepţia 

cositului şi recoltatului, operatiuni 

realizate de un prestator 

de servicii. 

Furajarea se face cu o remorcă 

tehnologică vagon Keenan la 

care se adaugă un sistem automat 

suspendat de furajare. 

Raţia folosită de către fermier 

este, pentru 11.000kg lapte 

(standard EKM, adică 4% 

grăsime şi 3,4% proteină) este: 

• şrot soia (conţinut ridicat în 

un material oferit de: dr. Marcu Marius 

www.danutrition.ro 

proteină): 1,14 kg, 

• şrot rapiţă: 1,9 kg, 

• grăsime protejată: 0,11 kg, 

• orz: 1,11 kg, 

• grâu tratat cu NaOH: 1,25 kg, 

• siloz de porumb: 22,95 kg, 

• siloz graminee / prima coasă: 

6,38 kg, 

• siloz graminee / coasă a 3-a: 

8,15 kg, 

• paie grâu: 0,32 kg, 

• concentrate: 3,75 kg (administrate 

de către robot, în funcţie 

de producţie, lactaţie, etc). 

Astfel, total furaj, inclusiv 

minerale şi vitamine: 47 kg; 

substanţa uscată a furajului va 

fi : 21,9 kg 

decembrie 2011

Cărţile de rasă Holstein în lume 

Ţara Anul 

înfi inţării 


Număr de animale 

înregistrate 

Olanda 1874 / 1879 775.000 

Germania 1876 1.432.364 

Danemarca 1881 394.404 

Anglia / Irlanda 1909 878.853 

Franţa 1922 397.529 

Spania 1928 291.085 

Italia 1945 855.143 

Statele Unite 1871 / 1877 1.350.000 

Canada 1884 575.000 

Mexic 1959 55.000 

Argentina 1919 420.000 

Africa de Sud 1912 149.710 

Kenia 1946 4.645 

Noua Zeelanda 1910 90.000 

Japonia 1911 550.000 

Australia 1914 686.636 

Italia 1926 92.175 

Coreea de Sud 1966 50.000 

MICROBIAL 

„DOCTOR FERMENTATION... 

DE VACI” ... 

MY MY SECRET FOR GREAT 

N! 

oferă colaboratorilor 

servicii precum 

PIC Romania a celebrat pe 

data de 24 noiembrie 2011, 

70 de ani de la înfi inţarea 

companiei ABS Global. 

Evenimentul a reunit, la 

Snagov, reprezentanţi ai 

multor ferme de creştere 

a bovinelor, preponderent 

din sudul ţării. Aniversarea 

a fost deschisă de Ioan 

Ladoşi, director al Grupului 

Genus pe Europa de Est, 

prin prezentarea istoricului 

şi a evoluţiei companiei în 

cei 70 de ani de existenţă, 

precum şi a situaţiei pieţei 

materialului seminal bovin 

în Europa. Katie Miller, 

specialist din partea ABS 

Global din Marea Britanie, 

a continuat cu prezentarea 

unor informaţii actuale, 

referitoare la evaluarea 

genomică a tăuraşilor 

admişi pentru testare. Invitatul 

special la acest eveniment, 

Prof. Dr. Bîrţoiu Alin, 

de la Facultatea de Medicină 

Veterinară din Bucureşti, 

a expus într-o manieră 


ABS Global 70 de ani de 

inovaţie în domeniul 

ameliorării bovinelor 

extrem de interesantă pentru 

fermierii prezenţi, condiţiile 

necesare a fi îndeplinite pentru 

a se asigura instalarea gestaţiei 

la vaci. În încheiere, Ioan 

Pop, membru al echipei PIC 

România, a prezentat audienţei 

avantajele utilizării rasei Friză 

Britanică, precum şi noutăţile 

pe care compania le pune la 

dispoziţia partenerilor săi. 

ABS Global este astăzi lider 

Vaci mai sănătoase = Mai mult lapte = Un profit mai mare 

mondial în genetică bovină, 

cu precădere în ameliorarea 

longevităţii şi durabilităţii în 

exploatarea vacilor din rasele 

de lapte. Cu o piaţă ce cuprinde 

peste 80 de ţări, ABS Global a 

început livrările de material 

seminal bovin către fermele 

din România în anul 2007, prin 

preluarea reprezentării de către 

PIC Romania, lider al pieţei geneticii 

suinelor. 

conf. dr. Ioan Ladoşi alături de prof. dr. Alin Bârţoiu răspunzând întrebărilor 

participanţilor la seminar • Katie Miller, specialist ABS Global UK a dat detalii desre 

evaluarea genomică a tăuraşilor admişi pentru testare 

• Asistenţă şi consultanţă în reproducţie prin: controlul vacilor 

postpartum, pregătirea pentru inseminare la un service period 

optim, controlul gestaţiei începând de la 29 zile după inseminare, 

diagnosticul şi tratamentul stărilor de infecunditate. 

• Chirurgie generală şi specială prin: remedierea deplasărilor de 

abomasum prin metode conservative şi de abomasopexie, remedierea 

torsiunilor de cecum şi rumenotomii, podotehnie curativă. 

• Analize de laborator prin: dozarea unor parametri biochimici 

sangvini în scopul stabilirii profi lului metabolic al efectivului, 

teste de screening serologic în vederea observării efi cienţei 

programelor de imunizare a efectivului. 

Dr. Ghencioiu Cosmin 0722.591.712 

Dr. Schenker Dana 0722.240.712 

Dr. Ochea Marian 0723.645.694 

Prof. Dr. Bârţoiu Alin 0722.351.978 

este un proiect iniţiat de 

patru medici veterinari care 

au drept scop oferirea unor 

servicii complete în fermele 

de taurine 


e-mail: doctordevaci@yahoo.com 

35


Incrucişarea trirasială, programul Procross 

Din ce in ce mai multi specialisti 

din America de Nord si 

Europa considera ca nu se mai 

pot face foarte multe in acest 

moment in ceea ce priveste 

cresterea productiei de lapte 

la Holstein. Problemele cele 

mai frecvent intalnite atunci 

cand vine vorba de Holstein 

sunt deja foarte cunoscute si 

fermierilor din Romania: fatari 

difi cile, numarul ridicat 

de celule somatice, problemele 

legate de fertilitate, afectiunile 

podale, sanatatea in general 

si o durata redusa de utilizare 

(longevitate). Aici nu am inclus 

managementul de cele 

mai multe ori defectuos care 

poate agrava si mai mult problemele 

amintite mai sus. 

Cauza acestor probleme in 

cazul rasei Holstein ar putea 

fi : super-specializarea rasei, 

gradul ridicat de consangvinizare 

la care s-a ajuns in acest 

moment si nu in ultimul rand 

potrivirii perechilor de cele 

mai multe ori doar in directia 

cresterii productiei de lapte 

neglijand total asa numitele 

caractere functionale (sana- 


tatea) care au o pondere extrem 

de mica sau chiar deloc in 

programele de ameliorare ale 

multor tari. Aceasta strategie 

adoptata de cele mai multe ori 

din considerente economice 

sau in unele cazuri datorita 

neinformarii a dus la cresterea 

costurilor pentru fermieri si in 

fi nal la reducerea profi tului. 

In general cresterea gradului 

de consangvinizare (inbreeding) 

are ca si consecinte: reducerea 

diversitatii genetice 

si a progresului genetic, reducerea 

sanatatii (cresterea 

numarului de celule somatice, 

etc) a caracterelor de reproductie: 

(fertilitate redusa, etc) 

si exacerbarea asa numitelor 

defecte genetice. Exista nenumarate 

studii privind corelatiile 

dintre consangvinizare si 

sanatate (consangvinizarea si 

NCS, etc). Gradul de consangvinizare 

a ajuns in acest moment 

la aproximativ 5 - 6% in 

cazul rasei Holstein iar in cazul 

unor tauri celebri a ajuns la 

valori foarte ridicate. E absolut 

necesar “importul” de gene noi 

– outcross fi e prin gasirea unor 

linii noi fi e prin incrucisarea 

cu alte rase. 

Crossbreeding-ul sau incrucisarea 

intre 2 rase diferite in 

cazul bovinelor e utilizat de 

foarte mult timp in unele tari 

in special in cazul raselor de 

carne si a raselor mixte dar si 

in cazul raselor de lapte exemplul 

cel mai cunoscut fi nd cel 

din Noua Zeelanda: Holstein 

x Jersey. Motivul nefi ind cresterea 

gradului de consangvinizare 

ci in principal particularitatile 

economice (exemplu: 

plata laptelui se face pe kg/SU) 

si chiar geografi ce din tara 

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde 

respectiva (Holstein x Jersey 

= descendenti de talie medie, 

% de grasime si proteina mai 

ridicat, fatari usoare, toleranta 

ridicata la caldura, pretabilitatea 

mai ridicata la pasunat, 

etc). 

Crossbreeding-ul sau incrucisarea 

intre 2 sau mai multe 

rase nu constituie intotdeauna 

o solutie si mai ales nu e 

la indemana oricui de aceea 

atunci cand se realizeaza potrivirea 

perechilor se vor alege 

cei mai buni tauri din rasele 

participante. In ultimii ani au 

fost realizate mai multe studii 

decembrie 2011

�� 

�� 

�� 

�� 




Holstein 

Schema 

de 

incrucisare 

3-rasiala 

Montbeliard 

si cercetari in special in SUA, 

exemplul cel mai elocvent 

fi ind cel al Universitatii Minnesota 

(University of Minnesota 

Department of Animal 

Science) dar si a altor universitati 

de prestigiu din SUA 

(Virgina Polytechnic and State 

University) dar si in alte tari: 

in Mexic, America de Sud, in 

Europa (Danemarca, Suedia, 

Olanda, Anglia, Franta, Italia, 

Germania). Daca ne referim la 

cercetarile realizate de Universitatea 

Minnesota in ceea ce 

priveste crossbreeding-ul sau 

incercat diferite “combinatii” 

ca: Holstein x Jersey, Holstein x 

Normanda, Holstein x Brown 

Swiss, Holstein x Rosie suedeza, 

Holstein x Montbeliarde, 

Holstein x Montbeliarde x Jer- 

Generaţia 2 rase 3 rase 

1 100 100 

2 50 100 

3 75 75 

4 63 88 

5 69 88 

6 66 84 

7 67 86 

8 67 86 

Roşia 

Daneză 

sey, etc. Rezultatele obtinute 

au dus la concluzia ca cea mai 

potritiva “combinatie” o constituie: 

Holstein x Rosie Suedeza 

x Montbeliarde asa numitul 

PROCROSS (incrucisare trirasiala) 

program utilizat initial 

in SUA apoi in Italia, Spania, 

Olanda, Portugalia, Anglia, 

Mexic, etc. PROCROSS foloseste 

asadar incrucisarea trirasiala 

(Holstein x Montbeliarde 

x Rosie Suedeza) benefi ciind 

la maxim de asa numita “vigoare 

hibrida”. Efectul heterozis 

in cazul utilizarii a 3 rase va fi 

de 100% atat in prima generatie 

cat si in urmatoarea generatie 

spre deosebire de varianta 

Rezultatele obtinute in mai multe ferme de dimensiuni mari din California au fost: 

HOLSTEIN HOLSTEIN x 

MONTBELIARDE 

HOLSTEIN x 

ROSIE SUEDEZA 

numarul de vaci 380 494 328 

1 lactatie 9891 9202 9309 

2 lactatie 11965 10681 10782 

3 lactatie 12311 11361 11400 

4 lactatie 12372 11456 11517 

% proteina / 4 lactatii 3.09 3.18 3.19 

% grasime / 4 lactatii 3.58 3.71 3.70 

Fatari difi cile datorate taurului %* 8.4 5.4 2.1 

Mortalitatea viteilor datorata taurului %* 12.7 5 4.7 

Fatari difi cile ale fi icelor la prima fatare%** 17.7 7.2 3.7 

Mortalitatea viteilor de origine materna I fatare%** 14 6.2 5.1 

Days open 147 124 131 

% de supravietuire dupa 1 – lactatie (305 zile) 84 93 94 

% de supravietuire dupa a 2 - a lactatie (305 zile)*** 

* Holstein pur, ** prima fatare, ***primele 20 luni. 

71 84 79 

Metisi: Holstein x Rosie Suedeza x Montbeliarde 

cu 2 rase cand heterozisul e de 

100% doar in prima generatie. 

Pentru urmatoarele generatii 

daca se continua crossbredingul 

cu aceleasi rase, heterozisul 

se va “stabiliza” la 86% comparativ 

cu 67% in cazul utilizarii 

a doar 2 rase. Heterozisul 

in cazul utilizarii a 4 rase ar fi 

superior variantei cu 3 rase dar 

dezavantajul ar fi contributia 

mult “diluata” a fi ecarei rase in 

parte motiv pentru care varianta 

optima in cazul vacilor de 

lapte e cea cu 3 rase. 

PROCROSS, avantaje: 

• Cresterea continutului de SU 

din lapte (% gras. si prot.), 

• Imbunatatirea fertilitatii: reducerea 

service periodului cu 

2-3 saptamani in cazul metisilor 

de Holstein x Montbeliarde 

x Rosie Suedeza, 

• Fatari mai usoare: rosia suedeza 

solutia ideala pentru junincile 

de Holstein: doar 5.5% 

fatari difi cile!!!, 

• Cresterea longevitatii, 

• Datorita cresterii duratei de 

utilizare va exista un surplus 

de juninci care pot fi vandute! 

• O imbunatatire considerabila 

a sanatatii, conditia corporala 

superioara Holstein-ului in 

special in primele 100 zile 

dupa fatare – vacile raman mai 


fotografi i Karpaten Meat




Costuri totale 

(exprimate in dolari USA) / vaca / luna 

Ferme care au 

utilizat incrucisarea 

trirasiala 

Ferme cu Holstein 

care au participat 

la acest studiu 

Numar ferme 7 130 

Efectiv / ferma 

COSTURI CU FURAJELE 

876 1194 

Furaje fi broase 27.86 $ 38.94 $ 

Suculente, siloz, furaje verzi 29.92 $ 26.75 $ 

Concentrate, 68.76 $ 71.88 $ 

Minerale si suplimente 7.25 $ 6.06 $ 

Pasunat 2.53 $ 0.66 $ 

COSTURI TOTALE CU FURAJAREA 136.32 $ 144.30 $ 

Costuri totale ($/kg lapte) 0.167 $/kg lapte 0.170 $/kg lapte 

Costuri cu forta de munca angajata (salarii, 

asigurari, etc) 

29.53 $ 27.41 $ 

Costuri totale datorate % inlocuirii 14.61 $ 25.20 $ 

Costuri totale de exploatare 46.87 $ 51.27 $ 

Costuri marketing (transportul laptelui din 

ferma la procesator, inspectii, cotizatii, etc) 

10.29 $ 9.38 $ 

Costuri totale ($ / vaca / luna) 237.62 $ 257.56 $ 

Costuri totale ($ / kg lapte *) 

Costuri totale ($ / kg lapte *) 

0.290 $ 0.304 $ 

Kg lapte vandut / vaca / zi 31.55 32.15 

% proteina 3.80 % 3.62 % 

Substanta uscata % (fara grasime) 8.91 % 8.78 % 

Kg grasime vanduta / vaca / luna 36.29 kg 35.38 kg 

Kg S.U. (fara grasime) vanduta / vaca / luna 85.28 kg 85.73 kg 

Substanta uscata total kg / vaca / luna 121.57 kg 121.11 kg 

% de inlocuire 30 % 35 % 

% vaci in repaos 15 % 13 % 

Pretul de achizitie al laptelui (include bonusul 

pt calitate – celule somatice, % proteina, 

% grasime 

0.395 $ 0.387 $ 

Profi t (pretul de achizitie – costuri totale) 0.12 $ 0.09$ +25% 

- 28% 

- 5% 

- 5,5% 

- 42% 

profi t 

usor gestante! 

Suedeza datorita fatarilor 

• O valorifi care superioara prin usoare, 

abatorizare datorita conditiei • ulterior se va folosi msc prov- 

corporale, 

enit de la tauri de Montbe- 

• Reducerea afectiunilor poliarde, • metisii de Holstein x 

dale: membre mai robuste, Rosie Suedeza x Montbeliarde 

• + 25% profi t! 

se vor insamanta cu msc de 

la tauri de Holstein dupa care 

ciclul se reia (> Rosie Suedeza 

> Montbeliarde). 

PROCROSS – sfaturi: 

• se vor utiliza intotdeauna cei 

mai valorosi tauri din fi ecare 

rasa participanta, 

• daca se incepe cu juninci 

de Holstein se va utiliza msc 

provenit de la tauri de Rosie 

un material oferit de: dr. Marcu Marius 

www.danutrition.ro 

dr. Alexandru Baciu • medic primar veterinar • director tehnic Biovet Impex 

Latenţa şi recombinarea 

genetică, limitări majore 

în succesul programelor de 

control şi eradicare a IBR în 

România 

Problema evoluţiei IBR în 

România, în special în efectivele 

de vaci de lapte, a fost, 

este şi probabil va fi dezbătută 

frecvent în casta medicilor veterinari... 

Ceea ce doresc să precizez în 

articolul de faţă este faptul că 

abordarea practică a unui program 

coerent de control (ca să 

nu mai vorbesc de un program 

de eradicare), se face extrem 

de rar… mai ales dacă introducem 

în ecuaţie “COERENŢA 

în TIMP”. Privind retrospectiv, 

putem spune că în urmă cu 5- 6 

ani dacă deschideam subiectul 

la nivelul patronatului fermelor 

de vaci de lapte eram întâmpinat 

cu o privire exasperată de 

genul “ Ce naiba mai spune 

şi ăsta, de IBR ne arde nouă 

acum?“ În timp lucrurile au evoluat 

şi tot mai mulţi fermieri 

s-au convins de faptul că IBR 

- alături de BVD – le creează reale 

probleme, instituirea unui 

program de vaccinare fi ind 

absolut necesară. 

Aşa cum se întâmplă de obicei 

în viaţă, o problemă rezolvată 

naşte alte probleme aşa că 

problemele care au apărut ulterior 

deciziei de a vaccina, sau 

înmulţit: 

a. Ce vaccin să utilizăm 

b. Cât va dura acest program 

c. Lipsa banilor 

d. Ce va urma după ce vom controla 

aceste entităţi infecţioase? 

Trec peste problema alegerii 

vaccinului, problemă spinoasă 

adesea rezolvată prin alegerea 

celui mai ieft in vaccin indiferent 

de problemele creeate de o 

alegere nejudicioasă din punct 

de vedere tehnic – vezi utilizarea 

vaccinurilor vii atenuate nemarcate 

contra IBR în fermele 

de vaci de lapte -, şi mă voi opri 

asupra celui de-al doilea punct: 

Durata programului. 

Un fermier care întâmpină 

probleme cauzate de IBR şi 

BVD, trebuie să fi e pe deplin 

conştient că acestea se vor 

aplana numai prin implementarea 

unui program de vaccinare 

coerent şi pe o durată 

de câţiva ani. Orice renunţare 

la acest program mai înainte 

de 3-4 ani – şi asta numai dacă 

procentul de seroconversie 

scade sub 12-10% -, duce în 

mod indubitabil la un insucces 

al programului derulat, tradus 

în banii aruncaţi pe fereastră 

(reprezentaţi de costurile vaccinului, 

a forţei de muncă şi impactul 

recrudescenţei presiunii 

infecţioase în fermă). 

S-ar putea ca renunţarea la 

programul de vaccinare să fi e 

determinată de lipsa banilor... 

totuşi, chiar şi în aceste condiţii 

economice severe pe care le 

trăim la ora actuală insuccesul 

unui asemenea program 

costă mult mai scump decât 

menţinerea sa. Poate fermierilor 

nu le este destul de clar 

de ce controlul – nu mai spun 

eradicarea – IBR este atât de 

difi cil... 

Continuare în 

următorul număr 




SUINmagazin 


SEMĂNĂTOARE MONOGERMĂ 

MASCAR MODEL MAXI 

Preţ promoţional 

MAXI 6 RÂNDURI 

16.000 € 

MAXI 8 RÂNDURI 

23.000 € 

CARACTERISTICI TEHNICE: 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

BONUS ACHIZIŢIE! 

�� 

�� 

42 6 suinmagazin holsteinromagazin 

COMBINATOR MODEL CULTISPRINT 


CULTISPRINT 4 METRI 

27.500 € 

31.500 € 

34.800 € 

CULTISPTINT 5 METRI 

CULTISPTINT 6 METRI 


�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA 

OFERTĂ PROMOŢIONALĂ PRESEZON 

VALABILĂ PENTRU COMENZI PÂNĂ LA 31 IANUARIE 2012 

PLATA 50% - LA COMANDA FERMĂ 

50% - 30 IUNIE 2012 

2 ANI GARANŢIE ŞI SERVICE POSTGARANŢIE 

decembrie ianuarie 2010 2011

SPRAYER TRACTAT PURTAT 

MODEL POLY 


SDA 1200 

2.500 € 

XPI 2500 

4.900 € 


�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

decembrie ianuarie 2010 2011 

MAŞINĂ DE ADMINISTRAT 

ÎNGRĂŞĂMINTE CHIMICE 

MODEL SDA 1200, XPI 2500 

SUINmagazin 



SPRAYER TRACTAT model 

POLY 

10.500 € 

SPRAYER PURTAT model 

POLY 

2.850 € 


�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

�� 

PREŢURILE SUNT EXPRIMATE ÎN EURO ŞI NU CONŢIN TVA 


suinmagazin 

43 7

Toate preţurile nu includ TVA 

12/2011 


prezintă cu încredere 

1544887 AgroMasz BT50 5,0 m 

Detalii produs: nou, 9.270 €, 

Contact: W. Mezger & Partner GbR, 

Tel: +49 (0) 7156 959204, 

www.mezger-landtechnik.de 

1551954 Case IH 2388 X-Clusive 

Detalii produs: an 2003, 1590 ore, 68.500 €, 

Contact: AMC Technikland GmbH, 

tel. +49 (0) 34298 30581, 

mmilitzer@aol.com 

1505508 Case IH 553 

Detalii produs: 6496 ore, 2.773 €, 

Contact: Link GbR Land-u Baumaschinen, 

tel. +49 (0) 6667 919292, 

RLink-Landtechnik@t-online.de 

1544302 Case IH 624 S 


Contact: Meifort GmbH & Co. KG, 

tel. +49 (0) 4821 896944, 

info@meifort.de 

1409785 Case IH 644 H 

Detalii produs: an 1976, 3.613 €, 

Contact: Ostermayr Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 8783 96050, albin@ostermayr.com 


12/2011 

www.traktorpool.ro 

1544023 BCS Volcon RS750 


Contact: Theo van der Perk Mechanisatiebedrijf 

BV, tel. +31 (0) 345 681493, 

info@perkbv.com 

1508486 Case IH 484 


Contact: Falter GmbH Landtechnik, 

tel. +49 (0) 8505 480, 

info@faltner.de 

1547060 Belarus MTS 50 

Detalii produs: 2.850 €, 

Contact: +49 (0) 381 210 68 681 

martin.lemcke@hotmail.de 

1522259 Case IH 523 


Contact: Rinckhoff Landtechnik GbR, 

tel. +49 (0) 4724 1784, 

landmaschinen.rinckhoff@t-online.de 

1350097 Case IH 624 

1454752 Case IH 624 

Detalii produs: an 1967, 9200 ore, 2.437 €, Detalii produs: an 1968, 2.689 €, 

Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, Contact: Carstensen Landtechnik Godeke 

tel. +49 (0) 4431 8907-20, 

Carstensen, tel. +49 (0) 4843 597, 

info@schroeder-gruppe.de 

carstensen-landtechnik@t-online.de 

1545876 Case IH 644 


Contact: tel. +49 (0) 7977 919730, 

Holger.Schenk1@gmx.de, 

1164396 Case IH 654 S 


Contact: August Bruns Landmaschinen GmbH, 

tel. +49 (0) 4471 189 15, 

winter.maik@abc-bruns.de 

1476930 Case IH 644 


Contact: E. Engbers Söhne GmbH, 

tel. +49 (0) 5942 92000, 

info@engberssoehne.de 

1501421 Case IH 743 


Contact: A1-Traktor.de, 

tel. +49 (0) 4282 9327 50, 

kontakt@a1-traktor.de 

Revista 

1553910 Belarus MTS 550 

Detalii produs: an 1984, 6.400ore, 3.750 €, 

Contact: H&T GmbH, 

tel. +49 (0) 36372 97 444, 

patric.siegl@web.de 

1465150 Case IH 553 

Detalii produs: an 1973, 4.900 ore, 3.025 €, 

Contact: Baywa tel. +49 (0) 9421 985170, 

gm.straubing@baywa.de 

1405314 Case IH 624 


Contact: Schlichting Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 4185 79780, wilfried.schlichting@ 

Schlichting-landmaschinen.de 

1548348 Case IH 644 


Contact: Jürgen Meine, 

tel. +49 (0) 511 800329, 

jmeine@gmx.net 

1350476 Case IH 743 S 



tel. +49 (0) 4471 189 15, 

winter.maik@abc-bruns.de 

decembrie 2011

1412540 Case IH 743 

Detalii produs: an 1981, 9000 ore, 4.412 € 

Contact: Mager & Wedemeyer, 

tel. +49 (0) 4207 605126, 

gebrauchte@muw.de 

1417011 David Brown 990 

Detalii produs: an 1966, 3.590 € 

Contact: Fleischanderl Landtechnik, 

tel. +43 (0) (0)7277 2434, 

office.fleischanderl@penet.at 

1359774 Deutz-Fahr 6006 


Contact: Ulrich Beck Autos und mehr, 

tel. +49 (0) 7904 8162, 

autosundmehr-u.beck@gmx.de 

1393230 Deutz-Fahr D50 

Detalii produs: 3.500 € 

Contact: LHG Schwartz mbH, 

tel. +49 (0) 4329 393, 

info@lhg-schwartz.de 

827207 Fendt Favorit 104 S 


Contact: Gassner NFL, 

tel. +49 (0) 8095 870456, 

johannes.gassner@t-online.de 

1255412 Ford 3055 


Contact: WB-Automobile, 

tel. +49 (0) 7452 2600, 

info@wb-automobile.de 


1350589 Case IH 744 


Contact: Marxen Landtechnik GmbH & Co., 

tel. +49 (0) 4883 90 56 73, 

info@marxen-landtechnik.de 



Contact: Cadauma MA Sarl. 

tel. +33 (0) 5 65 77 55 05, 

philippe.galarme@cadauma.fr 

1468341 Deutz-Fahr D 5006 


Contact: W. Hobein Landtechnik, 

tel. +49 (0) 5156 78550, 

info@hobein-landtechnik.de 

1538396 Fendt 105S 


Contact: Landmaschinen Vertrieb Bennigsen 

GmbH, tel. +49 (0) 5045 971-0, 

info@lvbennigsen.de 

1550844 Fiat 615-1 


Contact: Frieslandtechnik, 

tel. +49 (0) 4463 94 23 00, 

jens.taddigs@web.de 

1534205 Ford 4000 


Contact: Becker Landtechnik, 

tel. +49 (0) 6677 424, 

becker-landtechnik@arcor.de 

1548591 Case IH 744 

Detalii produs: 8707 ore, 3.697 € 

Contact: Link Gbr Land-u. Baumaschinen, 

tel. +49 (0) 6667 919292, 

RLink-Landtechnik@t-online.de 




tel. +49 (0) 5932 7270-25, 

antons.andreas@abc-bruns.de 

1531025 Deutz-Fahr D 5506-S 


Contact: Kruse Agrartechnik GmbH, 

tel. +49 (0) 5901 9595520, 

info@kruse-agrartechnik.de 

1547693 Fendt Farmer 104S 


Contact: Buchheister Technik GmbH, 

tel. +49 (0) 5156 96080, 

dirk.beissner@buchheister-landmaschinen.de 

1529274 Fiat 640 


Contact: Agratec, 

tel. +49 (0) 9421 994412, 

x.danzer@agratec-gmbh.de 

1479751 Ford 4000 


Contact: Sica-Artois, 

tel. +33 (0) 3 21 03 12 55, 

sicartois@wanadoo.fr 




Contact: tel. +49 (0) 8205 963284, 

ma-steinhart@web.de 

1355525 Deutz-Fahr 6006 


Contact: Adolf Schmidt Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 5832 1759, 

info@schmidt-landmaschinen.de 

1552527 Deutz-Fahr D 6806 


Contact: Wüstenberg Landtechnik KG, 

tel. +49 (0) 4661 96780, 

Standort.niebuell@wuestenberg-gruppe.de 

1517578 Fendt FARMER 4 S 



tel. +49 (0) 4941 604090, 

Voigt.jakob@abc-bruns.de 

1544681 Ford 3000 


Contact: Interbusiness FR, 

tel. +33 (0) 607 75 82 37, 

office@interbusinessfr.com 

1552715 Ford 4100 


Contact: Erich Völlmer, 

tel. +49 (0) 5545 463, 

voellmer-witzenhausen@t-online.de 


Toate preţurile nu includ TVA ••••••• 

45


1536713 Fordson Major 


Contact: Fritz Brandt Landmaschinenhandel, 

tel. +49 (0) 421 259252, 

info@brandt-traktoren.de 

1528962 International 644 


Contact: BERO Traktoren, 

tel. +49 (0) 5907 7882, b.roth@ewetel.net 

1445548 John Deere 6600 

Detalii produs: an 1997, 10235ore 

Contact: Günter Poggensee KG, 

tel. +49 (0) 4537 18 20 0, 

guenterpoggensee@poggensee-kg.de 

1470995 Massey Ferguson 165 


Contact: Horst Körner GmbH & Co. KG, 

tel. +49 (0) 6841 82 51, 

landmaschinen-koerner@t-online.de 

1327624 New Holland TD 5010 

Detalii produs: an 2011, 1 oră, 23.529 € 

Contact: F. Steiner GmbH, 

tel. +49 (0) 2738 609-0, 

info@landtechnik-steiner.de 

1398669 Steyr 870 


Contact: Moewert Landtechnik, 

tel. +49 (0) 4545 1470, 

moewert-landtechnik@t-online.de 


12/2011 

1489809 Hanomag Brillant 600 

Detalii produs: an 1965, 5000ore, 3.193 € 

Contact: Hermann Wagener Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 5621 78860, 

info@hermann-wagener.de 

1504400 John Deere 2030 


Contact: Heinrich Schröder Landmaschinen KG, 

tel. +49 (0) 4431 8907-20, 

info@schroeder-gruppe.de 

1505645 Lindner Geotrac 50 A 


Contact: tel. +49 (0) 9822605590, 

Griesser.Deffersdorf@t-online.de 



Contact: Baywa, 

tel. +49 (0) 9421 985170, 

gm.straubing@baywa.de 

1462998 Renault 651 


Contact: Mager & Wedemeyer, 

tel. +49 (0) 4207 605126, 

gebrauchte@muw.de 

1450300 Steyr PLUS 50 


Contact: LTC Kirchdorf, 

tel. +43 (0)7582 64240-1070, 

robert.schroeckmair@lagerhaustc.at 

Preţurile nu includ TVA 

1480563 Hanomag Brillant 601 


Contact: LVR-Landtechnik, 

tel. +49 (0) 6667 919020, 

dieter@lvr-mueller.de 

1548602 John Deere 2030 S 


Contact: Fritz Appold, 

tel. +49 (0) 5153 802750, 

info@appold-online.de 

1544874 Maask 5,6 m 

Detalii produs: nou, 5.530 € 

Contact: W. Mezeger & Partner GbR, 

+49 (0) 7156-959204, 


1519113 Massey Ferguson MP158 


Contact: Arneuba GmbH, 

tel. +49 (0) 3733 67 238-18, 

frank.suess@arneuba.de 

1545843 Renault Ceres 320 


Contact: Gartenbau Hoffmann, 

tel. +49 (0) 172 9253282, 

michael-hoffmann.w-donk@web.de 

1544870 Unia Cross L Drive 3,0 


Contact: W. Mezger & Partner GbR, 

tel. +49 (0) 7156 959204, 


1551330 Holder C870H 


Contact: tel. +352 (0) 691 110473, 

roger.reiles@me.com 

1543750 John Deere 2040 


Contact: Greving Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 2561 9846-13, 

werlemann@greving.de 



Contact: Ackeren Landtechnik GmbH & Co. KG, 

tel. +49 (0) 28516061 24, 

landtechnik-va@t-online.de 

1544880 Meteor 5,0 

Detalii produs: nou, 5.820 € 

Contact: W. Mezeger & Partner GbR, 

+49 (0) 7156-959204, 


1544642 Renault Master 385 


Contact: Interbusiness FR, 

tel. +33 (0) 607 75 82 37, 

office@interbusinessfr.com 

1511000 Zetor Super 50 


Contact: Fichwald GmbH Wehrhain, 

tel. +49 (0) 35361 8 99 80, 

fichtwald-gert@freenet.de




1556342 Case IH MX 180 Magnum 

Detalii produs: an 2000, 7250 ore, Tracţiune 

pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, 

Elevator frontal, Priză de putere faţă, 

Cabină, Instalaţie de aer condiţionat 

1542244 John Deere 9660 WTS 


pe toate roţile, Autocontour, Calculator de 

bord, Control debit 

1542246 Joskin Euroliner 20.000 T 

Detalii produs: an 2008, Calculator de bord, 

Frână pneumatică, Sistem hidraulic 

1556344 Claas 975 Teleporter 

Detalii produs:an 1999, 4310 ore, Mecanism 

hidraulic de blocare a utilajului, Cabină, 

Cadru interschimbabil pentru utilaje 

1554184 JCB 531-70 

Detalii produs: an 2006, 2640 ore, 

3,1 tone, 7m capacitate de încărcare 


••••••• 

HU-6760 Kistelek 

Agropark 4. 

Ungaria 

Tel.: +36 30 306 3167 

+36 30 928 9257 

info@agropark.hu 

www.agropark.hu 

1556350 John 

Deere 

8345R 


pe toate roţile, Instalaţie pneumatică, Elevator 

frontal, punte faţă elastică, Cabină, Inst. de aer 

condiţionat 

1554185 John Deere 9630 


pe toate roţile, Cabină 

1542604 Oros SF 4+2 QSA 

Detalii produs: an 2006, Mecanism hidraulic 

de rabatare pt. transport, Tocător adânc 

1554183 JCB 406 Agri 

Detalii produs: an 2008, 525 ore, Cabină, 

Instalaţie de aer condiţionat, Circuit hidraulic 

secundar 

1542605 Manitou MT 1340 SLT 

Detalii produs:an 2004, 2247 ore, Mecanism 

hidraulic de blocare a utilajului, Cabină, 

Cadru interschimbabil pentru utilaje 

Toate preţurile nu includ TVA 

1511003 Deutz-Fahr Agrotron 265 T 


Contact: Agravis Technik Südhann. 

Braunschweig GmbH, tel. +49(0)551 3 07 260, 

thomas.lieberum@agravis.de 

1485015 John Deere 6330 


Contact: Metallbau-Kerscher, 

tel. +49 (0) 9955 386, 

Metallbau-kerscher@t-online.de 

1549187 John Deere 6830 Premium 

Detalii produs: an 2011, 200 ore, 73.950€ 

Contact: Arnold Ehlers e.K., 

tel. +49 (0) 4822 5075, 

info@landmaschinen-ehlers.de 

1398233 Landini 6544 


Contact: Gotz Landtechnik, 

tel. +49 (0) 6054 2091, 

kevin.euler@landtechnik-goetz.de 

1264771 VEMAC VT254 mit 25PS 

Detalii produs: an 2010, 1 oră, 8.490€ 

Contact: Vemac GmbH, 

tel. +49 (0) 391 727 67 92, 

info@vemac24.com 

1152665 Farmtrac 535 


Contact: Gnoss Land und Baumaschinen, 

tel. +49 (0) 151 10623487, 

gnoss1@t-online.de 

1554388 Foton FT 254 


Contact: tel. +49 (0) 4151 86789-0, 

m.sauerland@sauerland-elektroanlagen.de 

1493202 Kioti CK 22 HST 


Contact: Arneuba GmbH, 

tel. +49 (0) 3733 67 238-18, 

frank.suess@arneuba.de 

1542726 McCormick X 10.25H 


Contact: Middel Landmaschinen, 

tel. +49 (0) 2761 64539, 

juergen_middel@t-online.de 

1416314 Zetor FORTERRA 135 


Contact: P.H.S.R. Agroma Sp. z o.o., 

tel. +48 (0) 048 52 388 57 02, 

ania@agromasepolno.pl 

1555188 Zetor proxima 105 power 1525027 Zetor Proxima 65 EKO 


Contact: P.U.H. Agro Farm, 

maciekpgr@op.pl 


Contact: Bauer Landmashinen GmbH, 

tel. +49 (0) 9664 277, sepp-bauer@t-online.de



autori MN, HW 

Test: tractorul Valtra N142 Direct 

Filosofi a CVT 

Când vine vorba despre dezvoltarea unui model CVT / cu 

transmisie continuă, echipa Valtra ar fi fost probabil tentată 

de soluţia cea mai simplă, aceea de a se „pierde” în magazinul 

de piese ACGO şi de a monta pe un nou tractor o cutie Vario 

standard. Însă, compania fi nlandeză a decis să urmeze calea 

cea mai grea, aceea de a şi-o proiecta. O mişcare inteligentă? 

Afl ăm în acest articol care sunt rezultatele obţinute de N142 

Direct cu 4 cilindri, atunci când este supus unui test al echipei 

redacţionale a revistei Profi . 

La sfârşitul anului 2010, am 

supus testului nostru modelul 

Valtra T182 Versu cu 6 cilindri, 

iar acum a venit rândul modelului 

N142 Direct cu 4 cilindri 

şi echipat cu CVT. Se pare că 

pe piaţa din Marea Britanie şi 

Irlanda există o tendinţă din ce 

în ce mai vizibilă de a accepta 

motoarele puternice cu 4 cilindri 

care, în cazul său, după cum 

afi rmă Valtra, sunt susţinute de 

o capacitate cilindrică adecvată 

- 4,9 litri, mai exact - dotând cu 

mai multă putere utilajul cu 4 

cilindri. 

Uitându-ne peste statisticile 

publicate de Valtra, vedem că 

cei 4 cilindri, 4 supape şi injecţia 

electronică common rail ale 

modelului N142, depăşesc 

110kW/150CP la turaţie 

nominală, înainte de a atinge 

maximul de 112 kW/152CP la 

2.000 rpm. Puterea de ieşire 

creşte cu câteva unităţi la transport 

şi când se lucrează cu priza 

de putere, dacă se adaugă 6kW/8 

CP. Toate acestea sunt foarte 

utile şi, conform afi rmaţiilor 

făcute de specialiştii Valtra, 

aceste statistici fac din versiunea 

CVT un utilaj ideal pentru a 

pune în funcţiune un separator 

pentru bulgări de pământ sau 

pietre sau un echipament pentru 

recoltat cartofi , cu o distanţă 

între osii ce permite întoarceri 

mai mici şi posibilitatea de a 

mări numărul de rânduri care 

pot fi recoltate. În cele din urmă, 

totuşi, decizia de a opta pentru 

modelul Direct CVT sau Versu 

semi-powershift se rezumă fi e 

la necesitatea de a avea capacitatea 

de a atinge o plajă foarte 

mare de turaţii, fi e la probabilitatea 

ca investiţia fi nanciară 

suplimentară să fi e amortizată 

prin îmbunătăţirea economiei 

făcute per ansablu. 

În ceea ce priveşte puterea, 

modelul N142 nu a dezamăgit 

la testul făcut de DLG, unde au 

fost măsuraţi 99,4kW/133,3CP 

în priză de putere, atunci 

când motorul a atins turaţia 

nominală; la 1.900 rpm, puterea 

de ieşire s-a mărit la 109,0 

kW/146,2CP (7,0kW/9,4CP 

datorită creşterii). Creşterea cuplului 

cu 41% şi o plajă de putere 

constantă de aproape 30% sunt 

în mod egal avantajoase, în special 

când se ţine cont de cei 131% 

ai cuplului de deplasare. Cifrele 

consumului de combustibil, în 

schimb, sunt mai puţin impresionante. 

La viteză nominală 

au fost înregistraţi 286g/kWh, 

iar la maximul prizei de putere 

254g/kWh, ceea ce reprezinta o 

creştere de 10% faţă de alte tractoare 

din aceeaşi clasă de putere. 

Iar situaţia nu s-a îmbunătăţit 

nici în cadrul testul de tracţiune; 

chiar şi cu CVT, modelului N142 

i-a „fost sete”, absorbind 334g/ 

kWh şi 300g/kWh, însă puterea 

nominală de tracţiune de 

84,6kW/113,4CP şi cea maximă 

de 92,4kW/123,9CP reprezintă 



bovismagazin 

51

4 

Powermix Valtra N12 Direct 

-20% -10% 0 +10% +20% 

Sumarul activităţilor: Consumul mediu 294g/kWh şi 11,83l/ha 

1. Activitate grea Plug 

(sarcină 100%) Cultivator 

2. Activitate medie Plug 

(sarcină 60%) Cultivator 

Activitatea prizei de putere: Consumul mediu 310g/kWh şi 4,08l/ha 

3. Activitate intensă Grapă rotativă 

(sarcină 100%) Cositoare 

4. Activitate medie Grapă rotativă 


5. Activitate uşoară Grapă rotativă 


Activitatea mixtă: Consumul mediu 332g/kWh şi 4,63l/ha 

6. Echipament pentru împrăştiat dejecţii 

7. Presă de balotat 

8. Transport 

Powermix 308g/kwh 

1) 

Punctele principale ale tehnologiei Powermix au fost obţinute după realizarea unei medii a 

7 teste individuale. Tablelul de mai sus prezintă rezultatele medii ale categoriilor de teste: 

sumarul activităţilor, activitatea prizei de putere şi activitatea mixtă, măsurând consumul de 

combustibil în grame pe kWh şi în litri per hectar. Linia galbenă centrală reprezintă rezultatul 

mediu obţinut la toate teste Powermix anterioare. Lungimea individuală a casuţelor prezente în 

tabel reprezintă gradul de performanţă în care se afl ă tractorul în mometul executării sarcinilor 

specifi ce, fi ind fi e bun (verde), fi e inferior (roşu). Parametrul mediu Powermix, obţinut în cele 59 

teste anterioare, este de 301g/kWh. 

1) Rezultatele testului ciclului de transport nu sunt disponibile încă. Valtra N142 Direct se 

poziţionează imediat sub nivelul mediu în ceea ce priveşte rezultatele tuturor testelor efecutate 

cu Powermix. Rezultatul fi nal al Powermix este cu aproximativ 2,2% mai puţin decât rezultatul 

mediu obţinut la toate celelate teste realizate. 

Valtra N 142 Direct: Patru 

grupe de viteză, cu reglarea continuă 

a raportului de transmisie, de la 0 la 8 

km/h, 8-17 km/h, 17-26 km/h, şi 26-50 

km/h, în ambele direcţii de mers (înainte 

şi marşarier). 

Reglare continuă 

înainte şi în marşarier 

Grupa de viteză 

3 

2 

1 

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 km/h 

F 

P N 

-50 -40 -30 -20 -10 0 10 20 30 40 50 km/h 

1 

2 

3 

4 

R 

Reglare continuă de la 

4-12 km/oră 

Cruise 

2 

totuşi rezultate decente. 

Pentru testele Powermix făcute în „lumea 

reală” de către fermieri, motorul Valtra şi 

transmisia au înregistrat rezultate mai bune. 

Aceste teste simulează activitatea tractorului 

pe câmp, unde încărcătura se schimbă 

constant, iar motorul şi transmisia trebuie 

să interacţioneze. Modelul N142 Direct s-a 

descurcat destul de bine, obţinând o medie 

de 308g/kWh. Însă, în continuare, există o 

creştere de 2,2% faţă de consumul normal 

şi o mică diferenţă faţă de rezultatul mediu 

obţinut în testele Powermix anterioare 

– dar totuşi nu este chiar deloc rau. 

Analizând mai detaliat transmisia, între 

Valtra Direct CVT şi cutia powershift Versu 

a aceleiaşi companii, există o legatură 

directă. Două cuplaje cu plăci multiple 

sunt înlocuite de o pompă hidrostatică şi 

un motor, care funcţionează cu 2 trepte de 

schimbare a puterii şi o transmisie planetară, 

pentru a asigura ajustarea vitezei fără trepte. 

Totuşi, sunt prezente 4 trepte de reglare: de 

la 0 la 8 km/oră (A), 0 la 17km/oră (B), 0 

la 26km/oră (C) şi 0 la 50km/oră (D), care 

pot fi folosite pentru manevrare. Treapta 

A este destinată sarcinilor ce presupun 

manevrarea unor greutăţi foarte mari, pe 

când B este mai potrivit pentru sarcini de 

încărcare. Treapta C este mai mult folosită 

pentru întregul raport de transmisie. 

Este simplu să treci, ca fermier, la un model 

„Direct” şi să faci tractorul să funcţioneze 


OFF 

1 

Motorul nou în 4 

cilindri de la Sisu oferă o 

caracteristică de putere 

excelentă dar puţin mai 

ridicată decât consumul 

mediu de combustibil. 

+ 

-

fără să mai depui efortul de a 

înţelege manualul de utilizare. 

Cu toate acestea, dacă îţi doreşti 

să exploatezi la maximum 

mecanismul de transmisie al 

acestui model, atunci puţină 

informare cu siguranţă nu ar 

strica. Din fericire, la efectuarea 

testării, am primit un ghid rapid 

pentru înţelegerea semnifi caţiei 

diverselor simboluri. 

Uneori, am observat că reacţia 

transmisiei este puţin „lentă”, 

ceea ce-i poate mulţumi pe 

operatorii începători, dar care 

poate deranja în timp. De exemplu, 

atunci când un operator 

intenţionează să pornească 

repede, motorul trebuie să 

mărească turaţia înainte ca 

Mai multe detalii 

Această rubrică nu este un rezumat de ansamblu al 

testului făcut ci o prezentare succintă cu aspectele 

pozitive şi mai puţin pozitive observate. 

Aspecte pozitive 

plus + 

plus + 


+ 

+ Scaunul operatorului se roteşte foarte uşor, 

+ Maneta inversorului de send cu frână de mână, 

+ Racord frontal cu cuplă auto-blocare 

Racordul frontal este robust construit şi are un sistem de 

control extern. Osia frontală suspendată are scopul de a 

îmbunătăţi deplasarea în timpul lucrului. 

Există butoane externe destinate controlului ataşării 

echipamentelor de lucru, prizei de putere şi a celor 2 

distribuitoare. Din nefericire, cele pentru priza de putere 

şi ataşarea echipamentelor arată identic. 

raportul de transmisie să 

scadă. La fel de frustrant este 

şi atunci când uiţi să activezi 

memoria care controlează 

deplasarea, după ce ai pornit 

motorul, sau atunci când 

frâna de mână automată se 

activează după 30 de secunde 

de inactivitate, de exemplu 

atunci când aştepţi lângă un 

utilaj. Înainte de a putea porni 

din nou, modulul de putere 

trebuie setat pe modul „park” 

şi apoi selectată direcţia de deplasare 

dorită. 

Am constatat utilitatea domeniilor 

de viteză atunci când 

s-a ataşat o remorcă încărcată 

care a fost tractată pe o pantă 

abruptă. În această situaţie 

s-ar trece de la D la C, pen- 

tru a asigura o urcare rapidă 

a dealului, ceea ce înseamnă 

că tractorul benefi ciază de 

această creştere la 6 km/h faţă 

de cei 15 km/h atunci când 

raportul este mai mare. 

De asemenea, din punct de 

vedere economic, această 

opţiune ne ajută să înţelegem 

că cea mai bună soluţie nu 

este întotdeauna menţinerea 

continuă a raportului în intervalul 

de viteză de lucru cel mai 

larg, deoarece există 2 momente 

în cadrul fi ecărei trepte 

ce oferă efi cienţa optimă. 

Pentru a şti care treaptă este 

cea mai potrivită, operatorul 

trebuie să fi e atent la indicatorul 

de combustibil. 

Prin simpla atingere a comu- 

după testul Profi / Tractors and farm Machinery 

plus + 

Aspecte negative 

minus - 

- 

Suspensia din dotarea 

standard a cabinei este 

mecanică. 

Fotografi i: ST. 

+ Apărători frontale pentru noroi, 

+ Cuplă aer comprimat poziţionată posterior, 

+ Suport bile tiranţi din spate în standard 

- Ştergătorul este prea mic, iar 

poziţionarea motorului blochează 

vizilbilitatea operatorului prin 

geamul din spate 

Cutia de scule se afl ă 

poziţionată sub acest 

sistem de acoperire. 

Pentru a ajunge la 

borna de baterie este 

nevoie de o cheie. 

minus - 

minus - 

tatorului, operatorul are posibilitatea 

să schimbe modul 

mecanic, prin pedală şi managementul 

transmisiei şi al 

motorului în modul semi-automat. 

În acest mod, poziţia 

fi ecărei pedale este aliniată 

corespunzător unei viteze şi 

unui raport, plasată pe o mică 

pârghie ce ajustează banda 

de viteză atunci când se afl ă 

în modul automat. În modul 

manual, operatorul poate 

schimba viteza de transmisie 

cu ajutorul manetei şi viteza 

motorului cu ajutorul pedalei. 

Singura noastra nemulţumire 

aici este că ne-am fi dorit să 

se poată selecta modul manual 

mai repede atunci când se 

conduce la drum întins. 

- Cotiera nu este tapisată, 

- Este difi cil de ajuns la manşa pentru remorcare 

pentru operatorii nu foarte înalţi, 

- Cuplele de la tiranţii cu sistem de cuplare LH sunt 

difi cil de cuplat, 

- 

Sistemul de administrare la capătul rândului nu 

are nici un fel de corecţie sau funcţie de memorie. 

Conectorii hidraulici sunt poziţionaţi la un anumit unghi, iar 

cuplarea furtunelor dintr-o singură parte este difi cilă. 

Nu există foarte 

mult spaţiu de 

depozitare. Scaunul 

secundar nu este 

comfortabil şi este 

difi cil de rabatat, 

deşi design-ul său a 

fost îmbunătăţit. 

bovismagazin 

53

Cabina suspendată este spaţioasă şi bine izolată fonic. Accesul 

în cabină se face pe o scară rezistentă, cu trepte largi. 

În ceea ce priveşte priza de putere 

fermierii au posibilitatea de 

a alege între variantele 540/1.000 

rpm şi 540E/1.000rpm. O altă 

Valtra N142: Puterea şi cerinţele de ridicare 

10,000 

9,000 

8,000 

7,000 

6,000 

5,000 

4,000 

Volanul mic şi maneta roşie pentru schimbarea sensului de mers, care are 

şi funcţie de frână de parcare, sunt cele două caracteristici distinctive ale 

tractoarelor Valtra. În mod deosebit semnalăm efi cienţa manetei. 

La o primă vedere, între Versu şi Direct nu pare să existe diferenţe. Manevrarea 

unor comenzi ce arată identic ajută mult operatorul în a se familiariza cu 

tractorul. 

observaţie a echipei redacţionale 

a revistei Profi face referire 

la priza de putere automată, 

care la tractorul testat a decu- 

plat axul în momentul în care 

legătura a fost ridicată însă nu 

l-a recuplat atunci cand „braţele” 

ridicate au fost coborate din 

3,000 

2,000 

1,000 

0 

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 

Valtra N124 Direct: Linia curbă roşie reprezintă capacitate de ridicare înregistrată (90 % maxim de ridicare) ca şi putere de ridicare pentru 

capetele tirantului în timp ce linia curbă galbenă reprezintă capacitatea cu braţele de ridicare scurtate – mai mult de 1 tonă de capacitate 

extra de ridicare. Deşi forţa de ridicare scade odată ce forţa de înălţare creşte, ar trebui să fi e sufi cient pentru tractorul Valtra N142 în toate 

situaţiile pe care este posibil să le întâlnească. 

nou şi puse în funcţiune. Aceasta 

acţiune (sau lipsa acţiunii) 

este realizată când operatorul 

apasă comutatorul de ridicare 

rapidă, însa este o chestiune de 

timp şi nu are loc în momentul 

în care braţele de ridicare sunt 

ridicate 50% sau sunt ridicate 

la o distanţă de ridicare similare. 

Echipa Valtra a precizat că operatorii 

pot programa sistemul Upilot 

de administrare la capătul 

rândului în aşa fel încât priza 

de putere să se închidă şi să se 

deschidă cu ajutorul sistemului 

de conexiuni, răspunzând astfel 

tuturor observaţiilor redactorilor 

revistei Profi prezentate 

mai sus. 

Dacă tot vorbim de conexiuni, 

capacitatea de ridicare 

descreşte pe măsură ce braţele 

sunt ridicate, ceea ce nu ajută. 

Din fericire, capacitatea este 

mare încă de la început, aşa că 

ridicarea unor echipamente de 

peste 3.5 t nu a reprezentat o 

problemă pentru tractorul supus 

testelor. Sistemul hidraulic 

al seriei N, unul din punctele 

forte recunoscute ale mărcii 

Valtra, este foarte apreciat în cazul 

acestui model. Tractorul testat 

a fost echipat cu pompa cu 

disc excentric, ce asigură până 

la 156,6litri/min. Acest lucru a 

ajutat modelul N142 Direct să 

atingă o valoare excelentă de 

43,6kW din sistemul hidraulic. 

Maxim 40 de litri sunt disponibili 

exclusiv pentru sistemul 

hidraulic, iar uleiul de transmisie 

este ţinut separat. Distribuitoarele 

cu sertare cilindrice sunt 

sufi ciente, 3 în faţă şi 4 în spate, 

plus încă 2 vane închis-deschis, 

precum şi puterea ce se transmite 

prin cuplaje. 

Dar, ceea ce este mai bun, abia 

acum vine! Este vorba despre 

Valtra Hydraulic Assistant, 

care creşte viteza motorului 

ori de câte ori se detectează 

că este nevoie de mai mult 

ulei. Toate cuplajele hidraulice 

sunt clar marcate şi aranjate 

ordonat în partea din spate, cu 


Valtra N 142 Direct este prevăzut cu multe prize hidraulice. Am remarcat şi apreciat la acest 

tractor mecanismul de cuplare puternic şi farurile de lucru ajustabile. 

toate că este posibil ca nu toţi 

operatorii să aprecieze unghiul 

de poziţionare a prizelor. În plus, 

joy stick-ul montat în dreptul 

cotierei, acţionează doar 2 distribuitoare, 

fi e pe cele din faţă, 

fi e pe cele din spate. În această 

situaţie, operatorul nu poate fo- 

losi maneta de comandă pentru 

a acţiona un utilaj montat în 

faţă şi unul în spate, în acelaşi 

timp. În plus, maneta nu are 

un mecanism de oprire pentru 

a indica dacă utilajul se afl ă în 

poziţia “fl otant“. 

Chiar dacă transmisia este în 

întregime Valtra, suspensia 

osiei frontale provine de la 

modelele 300 ale Fendt, un 

acord ce a fost stabilit încă din 

anul 2005 când seria N a fost 

lansată. Acest aspect facilitează 

deplasarea uşoară şi întoarcerea 

strânsă de 12m, cu o frânare în 

5,2m toate fi ind avantaje demne 

de luat în seamă. Întreg modelul 

testat cântăreşte 6.650kg, avand 

o încărcătură utilă de 3.350 

kg, datorită celor 10 t greutate 

brută. 

Accesul operatorului în cabina, 

care este încăpătoare, cu podeaua 

plată, este foarte facil; nivelul 

de zgomot măsurat are o 

valoare adecvată de 73,7 dB(A). 

Acestea fi ind spuse, ergonomia 

trebuie totuşi criticată, în special 

datorită faptului că indicatoarele 

de bord sunt dezordonat 

plasate, existând ecrane şi afi şări 

ce creează puţină confuzie, prin 

dublarea anumitor caracteristici 

şi omiterea altora, în timp 

ce indicatorul monocromatic 

instalat pe cotieră este difi cil de 

observat în lumina puternică a 

soarelui. Operarea intuitivă este 

îngreunată de multitudinea de 

butoane, care, sunt uneori identice, 

şi nu respectă o succesiune 

logică în aranjarea pe cotieră 


sau consolă. În pofi da celor 

menţionate mai devreme, cabina 

posedă o excelentă lumină 

de fundal a tuturor dispozitivelor 

de control şi un sistem 

efi cient de încălzire. 

Concluzie: Considerăm că mai 

există loc pentru îmbunătăţiri 

în ceea ce priveşte legătura dintre 

motorul şi transmisia modelului 

N142 pentru a face ca tractorul 

să devină unul excepţional 

însă ne aşteptăm ca fi nlandezii 

de la Valtra să realizeze acest 

lucru pe viitor. Într-adevăr, 

reprezentanţii Valtra au anunţat 

că vor aduce îmbunătăţiri modelelor 

N2/T2, până la sfârşitul 

anului 2011, şi anume: un ecran 

color cu setări pe timp de 

noapte şi zi, acţionarea prizei 

de putere şi a tracţiunii 4X4 de 

pe cotieră şi memorie de navigare 

păstrată după deconectare, 

cu posibilitatea de activare de 

la 0 km/h. Va fi de asemenea 

posibilă acţionarea simultană a 

distribuitoarelor din faţă şi spate, 

folosind maneta de control din 

dreptul cotierei. Din păcate, 

necesitatea unui procesor mai 

mare implică şi faptul că aceste 

îmbunătăţiri nu pot fi adăugate 

tractoarelor deja existente din 

acest model. 


Detalii tehnice I 

Motor I 110kW/150CP la 2,200rpm, max. 118kW/ 

160CP (suplimentar); motor cu 4 cilindri cu răcire 

hidraulică, etapa IIIA, Sisu 49CWA 4V cu common-rail, 

turbocharger, intercooler; capacitate 4.900cm 3 , 230 

litri rezervor de combustibil. 

Transmisie I CVT 0-50km/oră (la doar 1.750rpm) cu 

un total de 4 trepte, F/R powershuttle şi control de 

navigare. 

Sistem de frânare I Sistem de frânare multi disc 

pentru roţile din spate, ambrej hidraulic, ambreiere 

4W în axul frontal, frână de parcare hidraulică, 

sistem opţional de frânare cu aer. 

Sistem electric I 12V, baterie 175amps, alternator 

150 amps, 3.0kW/4.0CP putere de pronire. 

Sistem de prindere I Cat III, ELC, cu comandă a 

tiranţilor şi amortizor, comandă antiderapare (în 

standard), ridicător frontal şi priză de putere frontală 

(în dotarea opţională), control antiderapare standard, 

legatura frontala si pto frontal optionale. 

Sistem hidraulic I 160-litri/min pompă hidraulică 

cu debit variabil (opţional), 115-litre/min pompă 

standard, 205 bar, până la 7 plus 2 prize electrohidraulice; 

opţional priză hidraulică tip “power 

beyond“; 40 litri de ulei disponibil pentru acţionarea 

diverselor utilaje. 

Priză de putere I 540/1,000 sau 540E/1,000rpm; 

1 3/8in, 6 sau 21 şanţuri, acţionare electro-hidraulică 

Osii şi mecanism de rulare I Planetară cu blocaj 

diferenţial şi ambreiaj electro-hidraulic, ambreiaj 

hidraulic cu tracţiune integrală, suspensie osie faţă 

opţională, 540/65 R28 cauciucuri faţă şi 650/65 R38 

cauciucuri spate. 

Service şi mentenanţă I Pompă ulei 13 litri (interval 

service 500 ore), ulei de transmisie de 60 de litri 

(interval service 2.000 ore); ulei hidraulic de 65 litri 

(interval service 1.000 ore), sistem de răcire de 22 litri. 

Putere şi cuplu I 

randament (kW) 

120 

impuls 

100 

80 

60 

40 

20 

Consumul de combustibil • I 

Absolut (l/oră) 

50 

impuls 

40 

30 

20 

10 

cuplu (Nm) 

kW 

Nm 

0 

1,000 1,500 2,000 

300 

2,500 

rotaţii (rpm) 

Relativ (g/kWh) 

l/hr 

g/kWh 

500 

400 

300 

250 

0 

200 

1,000 1,500 2,000 2,500 

rotaţii (rpm) 

• 

Rezultate testelor I 

Randament priză de putere (cu/fără adaos de 

putere la transport) I 

Max (1,900rpm) 102.3/109.0kW 

Turaţie nominală 96.3/99.4kW 

Consum de combustibil I 

Specifi c pt putere max dezvoltată 249/254g/kWh 

Specifi c pentru turaţie nominală 284/286g/kWh 

Maxim la turaţie nominală 32.7/33.9l/ora 

Cuplu I 

Maxim 553/610Nm (1,500/1,400rpm) 

Creşterea cuplului 32.2/41.3% 

Reducerea turaţiei motorului 32.0/36.0% 

Cuplu la pornire 132/131% 

Transmisie I 

Nr trepte în dom. 4-12 km/h fără trepte 

Capacitatea de ridicare frontală I 

(90% max presiune ulei, cor.) 

Baza/mijloc/sus 7,350/6,880/6,690daN 

Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(23.0–96.3cm) 

Capacitate de ridicare spate I 

(90% max presiune ulei, cor.) 

Baza/mijloc/sus 2,750/3,380/4,010daN 

Înalţime ridicare cu sarcină 73.3cm(15.5–88.8cm) 

Capacitate hidraulică I 

Presiune de operare 196 bar 

Debit maxim 156.6l/min 

Capacitate maximă 43.6kW (147.0l/min, 178 bar) 

Putere de tracţiune I 

Max (1,900rpm) 92.4kW (300g/kWh) 

La turaţie nominală 84.6kW (334g/kWh) 

Nivelul de zgomot (pentru operator) I 

Cabină închisă/deschisă 73.7/83.7dB(A) 

Sistem de frânare I 

Deceleraţie maximă 5.2m/s 

Forţa pedalelor 54daN 

Distanţa de rotaţie a tractorului I 

4WD cu/fără ambreiere 11.40/11.90m 

Test greutate I 

Osie fata/spate 2,800kg/3,850kg 

Greutate fără încarcatură 6,650kg 

Greutatea maximă autorizată 10,000kg 

Sarcină utilă 3,350kg 

Raport putere/greutate 60kg/kW 

Distanţa dintre osii 256.5cm 

Ecartament faţă/spate 191/192cm 

Garda la sol 38.0cm 

Economie de combustibil şi 

performanţe specifi ce I 

Domeniile de 

activitate 

Viteza standard priză 

de putere 540rpm 

Economie priză de 

putere 540E 

Viteza standard priză 

de putere1.000 rpm 

Economie priză de 

putere 1.000E 

putere 

viteză 

Rezutatele testelor I 

MOTOR I + 

Caracteristici de performanţă 1.2 

Economie combustibil 3.8 

Randament priză de putere/putere de tracţiune 1.7 

Rezultate bune au fost observate în ceea ce priveşte randamentul şi 

caracteristicile de performanţă, însă consumul mediu de combustil al 

tractorului este mai mare decât rata medie de consum coresponzătoare 

acestei clase de putere. Randamentul prizei de putere este excelent; 

CVT putere de tracţiune bună. 

TRANSMISIE I + / + + 

Funcţiile cutiei de viteze 1.8 

Schimbător 2.0 

Ambreiaj 1.4 

Priză de putere 3.4 

Reglare continuă a vitezei, 4 trepte de viteze, 50km/oră viteză maximă 

(la 1,750 rpm), manetă fi nă pentru inversorul de sens, însă sistemul de 

management al motorului / cutiei de viteze nu răspunde comenzilor 

atunci când este decuplat. Mai exista detalii ce trebuiesc reconsiderate în 

ceea ce priveşte interacţiunea dintre motor şi cutia de viteze, iar cele doua 

viteze ale prizei de putere sunt insufi ciente. 

OSIILE şi VITEZELE DE RULARE I + + 

Direcţie 1.5 

4W şi diferenţial blocabil 1.3 

Frână de mână/picior 1.5 

Osie frontală/suspensie cabină 1.4 

Greutate şi sarcină utilă 2.2 

Valtra N142 Direct este un tractor agil, uşor manevrabil cu o direcţie foarte 

bună; foarte efi ciente sunt sistemele de funcţionare ale osiei frontale şi 

suspensiei; frâne puternice şi sarcină utilă mulţumitoare. 

CONECTIVITATE / SISTEM HIDRAULIC I + + 

Putere de ridicare şi înălţime la ridicare 1.4 

Operaţie 2.0 

Randament hidraulic 1.1 

Valve hidraulice 2.2 

Cuplaj hidraulic 2.2 

Ridicare lină, însă la un nivel ridicat al echipamentului de cuplat; randament 

hidraulic foarte bun şi efi cienţă a electrovalvei; cuplajele sunt bine 

marcate însă difi cil de cuplat dintr-o singură parte. 

CABINĂ I + 

Spaţiu şi confort 1.5 

Vizibilitate 2.1 

Încălzire/ventilaţie 1.7 

Nivelul zgomotului 2.0 

Sistemul electric 2.0 

Calitatea fi nisajelor 2.0 

Mentenanţă 1.5 

Acesul, spaţiul şi vizibilitatea sunt foarte bune, precum şi nivelul de 

74dB(A) al zgomotului. 

Abilităţi I 

Standarde de bază 

Standarde medii 

Standarde ridicate 

Munca pe teren 

Munca pe pajişte 

Transport 

Încărcare 

- - - 0 

Laţime I 245 cm 

Lungime I 523 cm 

Înălţime I 295 cm 

+ + + 

+ + foarte bun + bun 0 mediu - sub medie - - slab 


g/ 

kWh 

l/ 

oră 

100% 1.847 247 29,9 

100% 1.539 232 24,7 

100% 2.000 257 30,9 

100% - - - 

Motor la turaţie maximă 80% Max 296 27,3 

Debit maxim 80% 90% 263 24,2 

Transport 40% 90% 318 14,6 

Debit minim la 1/2 din 

viteză 

40% 60% 263 12,2 

Debit maxim 1/2 viteză 60% 60% 240 16,6

cumpăraţişivindeţi 

maşinile dumneavoastră 

agricole folosite pe site-ul 

www.traktorpool.ro 

cea mai mare bursă pentru maşini agricole folosite din Europa 

un proiect dezvoltat cu sprijinul 


bovismagazin 

57


GHIDUL CRESCĂTORULUI: Companii care oferă servicii şi produse pentru creşterea taurinelor 

Compania Activitate Adresa Web Contact Pag. 

CEVA Sante Animale Medicamente Str. Chindiei, nr. 5, sector 4, Bucureşti www.ceva.com dr. Alexandru Ivancencu, Tel.: 0728.628.717 C3 

Aqua D&P Tehnologie Cluj-Napoca, jud. Cluj dorinachezan@yahoo.com ing. Dorina Chezan, Mob.> 25 

Biovet Impex Medicamente Str. Sebastian, nr. 211 B, Bucureşti www.biovet-impex.ro dr. Alexandru Baciu, Mob.: 0744.328.307 41 

Kraiburg/G.K.R. Impex Tehnologie Cpt. Gârbea, nr. 4, loc. Bucureşti www.kraiburg-agri.com ing. Simona Ehman, Mob.: 0722.587.124 12 

ABS Global / PIC România Genetică Caimatei 8, et. 2, sector 2, Bucureşti ioan.ladosi@pic.com ing. Ioan Ladoşi, Mob.: 0744.649.240 11 

Farm Tech Utilaje Calea Bucureşti, nr. 115 B, Săftica, Ilfov offi ce@farmtech.ro Giorgiana Ferchedău, Mob.: 0727.554.554 43 

Intervet România Medicamente Şos. de Centură nr. 27-28, Sat. Chiajna, Com Chiajna intervetromania@intervet.com dr. Cătălin Gheorghe, Mob.: 0721.200.174 C2, 31 

Vitfoss România Furaje Şoseaua Brăila, km. 7, loc. Buzău, jud. Buzău mba@vitfoss.ro ing. Mihai Băluşoiu, Mob.: 0722.59.26.26 7 

Limagrain România Seminţe/furaje loc. Otopeni, str. Drumul Gării Odăi, nr. 1A, Ilfov alina.cretu@limagrainromania.ro ing. Alina Creţu, Tel.: 021.313.32.23 C4 

Pfi zer Animal Health Medicamente Şis. Bucureşti-Ploieşti, nr. 172-176, clădirea B, et. 6 andreea-cristina.pata@pfi zer.com Andreea Paţa, Mob.: 0724.515.034 23 

IPSO Utilaje Bucureşti-Târgovişte, 174D, Mogoşoaia, jud. Ilfov diana.sava@ipso.ro Diana Sava, Tel.: 021.207.20.19 29 / 57 

TopNutrition Nutriţie Principală 46, Tărtăşeşti, jud. Dâmboviţa top.nutrition@yahoo.com ing. Bănescu Daniela, Tel.: 0745.284.841 21 

G-A Nutriţie Animală Furaje Bereşti Bistriţa, loc. Brad, jud. Bacău offi ce@evialis.ro ing. Nicoleta Tănase, Mob. 0740.188.111 27 

Viking Genetics / DaNutrition Genetică T\rgu Mureş, jud. Mureş mariusvet@gmail.com dr. Marius Marcu, Mob.: 0743.027.032 53 

Noack România Furaje Str. Ion Urdăreanu, nr. 34, et. 5, Bucureşti mnastasache@noack.ro ing. Elvis Stefanov, Mob.: 0733.109.527 5 

Ecolab Detergenţi Str. Sf. Lazăr, nr. 50, loc. Iaşi, jud. Iaşi ciprian.gal@ecolab.com Ciprian Gal, Tel.: 0733.580.124 10 

Schaumann Agri Furaje Str. Ramuri Tei, nr. 20, Bucureşti, sector 2 alexandru.stoicescu@schaumann-agri.com Stoicescu Alexandru, Mob.: 0722.636.955 39 

REVISTÃ A CRESCÃTORILOR DE TAURINE DIN ROMÂNIA 

noutăţi | management | alimentaţie | genetică | patologie | tehnologie | mediu | procesare 

Numai pe baza acestui talon vei putea obţine abonamentul pentru 

BOVIS magazin 

Completaţi spaţiile, bifaţi rândurile corespunzătoare, semnaţi în dreapta jos şi trimiteţi-l prin poştă însoţit de copia 

documentului care certifi că plata, la adresa: SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, loc. Dumbrava Roşie, 

str. Haiducului nr. 23, cod 617185, jud. Neamţ, România. 

NUMELE ................................................... PRENUMELE ................................................................................................ 

TEL ................................................................. E-MAIL................................................................................................... 

Voi primi publicaţia pe adresa de acasă sau serviciu (numele instituţiei): 

...................................................................................................................................................................................... 

strada ............................................................................................................ nr. .................... bl. ................ ap. .......... 

sector/judeţul .................................................... localitatea ......................................................................................... 

Doresc să primesc la acceaşi adresă o factură fi scală pentru suma achitată, pentru fi rma: .............................................. 

............................................................................ CUI ...................................... localitatea ............................................ 

Am achitat suma de: 

o 50 RON (1 an), o 90 RON (2 ani) 

• mandat poştal/ordin de plată nr. ........................................................ din data de ..................................................... 

pentru SC AGRICULTURAL MEDIA GROUP SRL, în contul IBAN RO37RZBR0000060003407434 deschis la 

Raiff eisen Bank Piatra Neamţ. 

Semnătura ............................................. PENTRU MAI MULTE INFORMAŢII PUTEŢI SĂ NE CONTACTAŢI LA: 0723.664.394 


ETAPA DUPA ETAPA IMPOTRIVA FBREI 


2 

Diagnosticarea 

bolii 

1 

Identifi carea 

bolii 

Vaccin unic si inovativ - Febra Q Faza 1 

3 

Defi nirea unei 

strategii de 

lupta 

5 

Vaccin efi cace 

si sigur 

decembrie 2011 bovismagazin 59 

Ceva Santé Animale S.A. - www.ceva.com - cevaromania@ceva.com 

Str. Chindiei nr 5, sector 4 - 040185 Bucuresti - Romania - Tel: 00 40 (0) 21 335 00 60 - Fax: 00 40 (0) 21 335 00 60 

® 

4 

Vaccinare 

Imunizare 

Protectie 

COMPOZIŢIA: Coxiela burnetii inactivată, tulpina “Nine mile” 72 unităţi QF, excipienţi Tiomersal max 120 μg. Indicaţii:Bovine:pentru imunizarea activă a bovinelor, pentru a reduce riscul la animalele neinfectate 

vaccinate atunci când nu sunt gestante să devină eliminatoare şi pentru reducerea eliminării de Coxiella burnetti prin lapte şi mucus vaginal. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: 280 de zile de 

la � nalizarea ciclului de vaccinare primară. Caprine:pentru imunizarea activă a caprinelor, pentru reducerea avorturilor produse de Coxiella burnetii şi pentru reducerea eliminării din organism prin lapte, mucus 

vaginal, fecale şi placentă. Instalarea imunităţii: nu s-a stabilit. Durata imunităţii: nu s-a stabilit. Protecţia a fost demonstrată prin testul infectiei de control la 8 zile de la vaccinarea primară. Contraindicaţii:nu sunt. 

Reacţii adverse:Bovine: este destul de frecventă (la 8 din 10 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 9-10 cm la locul de injecţie, care poate dura până la 17 zile. Această reacţie scade 

gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Caprine: este destul de frecventă (la 4 din 12 animale) observarea unei reacţii palpabile cu un diametru maxim de 3-4 cm la locul de injecţie, care poate dura 

până la 6 zile. Această reacţie scade gradual şi dispare fără a � necesar vreun tratament. Destul de frecvent (mai mult de 1 din 10 animale) se întâlneşte o creştere a temperaturii rectale timp de 4 zile post-vaccinal, 

fără alte semne generale. Administrare:administrare subcutanată. Agitaţi bine � aconul înainte de utilizare. Bovine: 4 ml în regiunea gâtului. Caprine: 2 ml în regiunea gâtului. Deşi cerinţa privind e� cacitatea se 

bazează pe datele de la testul “infecţiei de control” efectuat pe capre vaccinate de două ori, la 6 şi la 3 săptămâni înainte de începerea gestaţiei, există indicii dintr-un studiu clinic mare că este util 

să se vaccineze animalele tinere. Aceste informaţii, împreună cu datele obţinute la bovine, permit recomandarea următorului program de vaccinare: Bovine de la vârsta de 3 luni: Vaccinare 

primară: Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea primară să � e făcută cu 3 

săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Revaccinare La � ecare 9 luni, aşa cum este descris pentru vaccinarea primară, bazată pe durata imunităţii de 280 zile. Caprine de la 

vârsta de 3 luni: Vaccinare primară Se administrează subcutanat 2 doze la un interval de 3 săptămâni. În condiţii normale calendarul de vaccinare trebuie plani� cat astfel încât vaccinarea 

primară să � e făcută cu 3 săptâmâni înainte de montă sau inseminare arti� cială. Nu a fost stabilită durata imunităţii. Protecţia a fost demonstrată prin testul infecţiei de control, la 8 zile de la 

vaccinarea primară. Timp de aşteptare:carne, organe şi lapte: 0 zile. Natura şi compoziţia ambalajului primar : cutie de carton cu 1 � acon din plastic (PEDJ), care conţine 40 ml de supensie.

BOVISmagazin

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?