MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENEAL ACADEMIEI ROMÂNEBIBLIOTECA METROPOLITANĂBUCUREŞTIVIRGIL CÂNDEAMĂRTURII ROMÂNEŞTIPESTE HOTARECREAŢII ROMÂNEŞTI ŞI IZVOARE DESPRE ROMÂNIÎN COLECŢII DIN STRĂINĂTATESERIE NOUĂIIIINDIA – OLANDAEditura Biblioteca BucureştilorBucureşti – 2011

Editor coordonator: Ioana FeodorovColectiv de editare: Andrei Pippidi, Andrei Timotin, Daniel CainRevizie finală: Andrei PippidiCulegere computerizată: Iuliana DeacCopertă, tehnoredactare şi concepţie grafică: Anca Ivan© Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Bucureşti,pentru toate volumeleDescrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCândea, VirgilMărturii româneşti peste hotare : creaţii româneşti şi izvoaredespre români în colecţii din străinătate / Virgil Cândea. - Bucureşti :Biblioteca Bucureştilor, 2010-vol.ISBN 978-973-8369-69-6Vol. 3. : India - Olanda. - 2011. - ISBN 978-973-8369-93-1008(=135.1)(100)

NOTA EDITORULUIVolumul III al lucrării Mărturii româneşti peste hotare cuprinde noteprivitoare la optsprezece state, de la India la Olanda, dintre care trei ocupăun spaţiu editorial mai mare: Israel, Marea Britanie şi îndeosebi Italia. Lafel ca în volumele anterioare din Seria nouă, au fost reunite în textul defaţă notele cuprinse în volumele I şi II ale primei ediţii (Ed. Enciclopedică,Bucureşti, 1991 şi 1998), adăugirile şi îndreptările din vol. II. Cu capitolulOlanda din volumul de faţă se încheie reeditarea materialului documentarprezentat de Virgil Cândea în prima ediţie a lucrării, urmând ca în volumulIV, prevăzut pentru anul 2012, şi în următoarele să fie publicate noteleinedite păstrate în arhiva sa.Cele mai multe surse bibliografice noi consultate de grupul de lucruşi de colaboratorii Institutului de Studii Sud-Est Europene menţionaţiîn continuare se regăsesc citate integral în notele respective. Câteva aufost înregistrate în lista Abrevierilor, iar sursele la care s-a apelat pentruvolumele I şi II, dar care nu mai apar în volumul de faţă, nu mai aparaici.Pe lângă revizuirea întregului volum III, Profesorului Andrei Pippidii se datorează un mare număr de note noi, în special la capitolele Italia şiMarea Britanie, în care piesele culturale româneşti au fost adesea descriseîn premieră de domnia sa.Andrei Timotin a adăugat capitolului Italia notele culese în stagii decercetare în Italia, precum şi date bibliografice extrase din mai multe ediţiide documente şi comentarii recente. La capitolul Macedonia a îmbogăţitşi corectat informaţiile despre aşezămintele româneşti. Actualizareainformaţiilor despre bisericile româneşti şi corectura transliterării titlurilordin limba greacă i se datorează de asemenea.Daniel Cain a adăugat informaţii privitoare la Macedonia, în urmadeplasărilor sale în regiunea Bitola, a revizuit datele despre Muntenegru şia contribuit la revizia finală a întregului volum.Revizuirea şi completarea datelor privitoare la ţările arabe cuprinse învolum şi la alte câteva state în care am avut prilejul de a călători, căutând

VI VIRGIL CÂNDEAmereu urme româneşti, se datorează autoarei acestor rânduri (Iordania,Liban, Japonia, Mexic etc.). Am acordat o atenţie specială localităţilordin Palestina, aflate azi în Iordania ori Liban, unde s-au aflat, sau încă semai află, aşezăminte care au fost susţinute prin danii de către domnitoriiromâni. Câteva stagii de cercetare la Londra mi-au îngăduit să completezdatele privitoare la bunurile româneşti păstrate la British Museum,Victoria & Albert Museum ş.a., iar printr-o excelentă colaborare cu dl.Matei Stîrcea-Crăciun (Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” alAcademiei Române, Bucureşti) am putut amplifica informaţiile privitoarela operele sculptorilor Constantin Brâncuşi şi Paul Neagu păstrate încolecţii britanice.La capitolul Marea Britanie am avut privilegiul de a colabora cu MilanGrba (British Library, Departamentul pentru Carte Est-Europeană) care,cu răbdare şi meticulozitate, a reunit peste 400 de note noi privitoare lamanuscrise, cărţi, foi volante şi hărţi despre români şi spaţiul locuit de eidin cele mai vechi timpuri. Metodologia de ultimă generaţie a catalogăriipieselor în această ilustră bibliotecă ne-a permis să înregistrăm, cu detaliibogate, piese a căror prezenţă nu a putut fi urmărită şi în alte mari bibliotecisau arhive, organizate mai puţin riguros.Documentarea despre Marea Britanie a beneficiat de adăugiri şi dinpartea d-lui. Constantin Ardeleanu (Facultatea de Istorie a Universităţii„Dunărea de Jos” din Galaţi), precum şi de comentariile publicate deGabriela Dumitrescu, şefa Secţiei de Manuscris şi Carte Rară a BiblioteciiAcademiei Române (Bucureşti), ca urmare a cercetărilor pe care le-aîntreprins în biblioteca de la King’s College, Londra.Astfel, faţă de versiunea publicată în 1998, corpusul de referinţeprivitoare la Marea Britanie a crescut de la 589 de note la 908 (aşadar,cu cca. 35%). În afară de sporul cantitativ, această nouă versiune aduceo reorganizare a materialului, prin ordonarea judicioasă a unora dintrecolecţii şi localităţi, precum şi numeroase corecturi şi completări.Cristian Luca (Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos”din Galaţi) şi Ovidiu Cristea (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” alAcademiei Române, Bucureşti) au adăugat la capitolul Italia peste 100 denote noi, valorificând cercetările proprii în arhivele şi bibliotecile italiene,precum şi lucrări personale şi ale altor cercetători. Capitolul Italia cuprindeşi completările lui Daniel Suceava (Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu”al Academiei Române, Bucureşti), un statornic colaborator al echipeinoastre. Astfel, capitolul s-a îmbogăţit cu 158 de note noi (983, faţă de 825în prima ediţie). Ovidiu Olar ne-a comunicat date noi privitoare la Olanda.Capitolul Lituania a fost revizuit de Mihai Mitu, care şi-a păstrat interesul

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE VIIconstant pentru lucrarea de faţă, încă din vremea colaborării sale cu VirgilCândea. Vlad Alexandrescu, Ambasador al României în Luxemburg, arevizuit cu multă amabilitate capitolul privitor la această ţară, aducându-iimportante adăugiri. Am obţinut îndreptări utile la capitolul India de laLiviu Bordaş, care ne-a scris de la Calcutta. Iolanda Costide, custodele„Moştenirii artistice Paul Neagu” (Paul Neagu Estate), ne-a furnizat dateprecise despre locaţia mai multor opere ale sculptorului român, răspânditeîn Marea Britanie.Iuliana Deac a asigurat, cu aceeaşi competenţă şi minuţie,tehnoredactarea primară şi revizia tehnică a întregului volum.Tuturor colegilor şi colaboratorilor menţionaţi mai sus le exprimăm viimulţumiri pentru munca lor fără preget şi pentru solidaritatea pe care audovedit-o, însoţindu-ne în continuare pe acest drum anevoios, dar plin deînvăţăminte.Mulţumim de asemenea Gabrielei Dumitrescu şi Claudiei Nichita(custode al Cabinetului de lectură „Virgil Cândea” de la BibliotecaAcademiei Române), care ne-au ajutat la clarificarea unor date incerteprezente în unele referinţe.Din nou, recunoştinţa noastră se îndreaptă în mod deosebit cătreDomnul Florin Rotaru, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane„Mihail Sadoveanu” a Municipiului Bucureşti, care ne susţine, statornic şinecondiţionat, în efortul nostru de a pune în lumină patrimoniul românescînstrăinat.Ioana Feodorov

EDITOR’S NOTEThe third volume of Romanian Traces Abroad encloses notes that referto 18 states, from India to Holland, three of which occupy a larger space:Israel, Great Britain, and particularly Italy. The same as in the previousvolumes of the New Series, the present text comprises the notes thatwere included in volumes I and II of the first edition (Ed. Enciclopedică,Bucharest, 1991 and 1998) and the additions and corrections of volume II.With the chapter on Holland in the present volume, the re-editing of thematerial that Virgil Cândea published in the first edition comes to an end.Volume IV, planned for release in 2012, and the following volumes willpresent the unpublished notes that were preserved in his archive.Most of the new bibliographical sources that the project team and thefurther-mentioned partners of the Institute of South-East European Studiessurveyed are mentioned in full, in the relevant notes. A few were recordedin the list of Abbreviations, while sources cited in volumes I and II, nolonger used in the present one, were left aside.Besides revising the entire volume III, Professor Andrei Pippidicontributed a large number of new notes, especially to the chapters Italyand Great Britain, where Romanian cultural items were often described byhim for the first time.Andrei Timotin added to the chapter on Italy the notes that he collectedhimself while on recent research trips, as well as bibliographical dataextracted from several editions of documents and commentaries. Forthe chapter on Macedonia, he enriched and revised the information onRomanian institutions. He also brought the data on Romanian churches upto date, and corrected the transcript of Greek titles.Daniel Cain added information regarding Macedonia after travelling inthe region of Bitola, he revised the data on Montenegro, and contributed tothe overall revision of the volume.The review and completion of data concerning Arab countries comprisedin this volume, and several other states where I had the opportunity to travel,always looking for Romanian traces, are due to the author of these lines

X VIRGIL CÂNDEA(Jordan, Lebanon, Japan, Mexico, etc.). We have given special attention tothose places in Palestine, today in Jordan or Lebanon, where institutionsexisted, or still exist, that were supported through grants by the Romanianprinces. Several research trips to London allowed me to complete dataon Romanian items preserved at the British Museum, Victoria & AlbertMuseum, a. o. Based on my excellent cooperation with Mr. Matei Stîrcea-Crăciun (Institute of Anthropology „Francisc Rainer” of the RomanianAcademy, Bucharest), I was able to enlarge the information regarding theworks of sculptors Constantin Brâncuşi and Paul Neagu that are preservedin British collections.For the chapter on Great Britain we had the privilege to work withMilan Grba, Lead Curator for Southeast European Studies with The BritishLibrary (London, UK), who, patiently and diligently, recorded for us morethan 400 notes on manuscripts, books, pamphlets, and maps concerningthe Romanians and the area that they have inhabited since the beginningsof time. The state-of-the-art methodology of cataloguing proper to thisillustrious library allowed us to record, in rich detail, items whose presencecould not be traced in other great libraries and archives, less rigorouslyorganized.Our research on Great Britain benefited from additional material fromMr. Constantin Ardeleanu (Faculty of History, “Lower Danube” University,Galaţi), as well as from comments published by Gabriela Dumitrescu,Head of the Department of Manuscripts and Rare Books at the Library ofthe Romanian Academy (Bucharest), following her research in the libraryof King’s College, London.Thus, compared to the version printed in 1998, the corpus of notesconcerning Great Britain has increased from 589 to 908 (i.e., by almost35%). Besides the mere increase in quantity, this new version brings arearrangement of the whole material through a judicious structuring ofseveral collections and localities, as well as by means of a vast effort ofcorrection and completion.Cristian Luca (Faculty of History, “Lower Danube” University, Galaţi)and Ovidiu Cristea (Institute of History „Nicolae Iorga” of the RomanianAcademy, Bucharest) added to the chapter on Italy over 100 new notes,based on their own research in Italian archives and libraries, as well as ontheir and other authors’ published works. The chapter on Italy enclosescompletions received from Daniel Suceava (Institute of Art History „G.Oprescu” of the Romanian Academy, Bucharest), a constant team memberof our project. Thus, the chapter increased with 159 new notes (984,instead of the 825 of the first edition). Ovidiu Olar provided us with new

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIdata on Holland. The chapter on Lithuania was revised by Mihai Mitu,who harbours a constant interest for this project ever since he workedtogether with Virgil Cândea. Vlad Alexandrescu, Romanian Ambassador toLuxemburg, kindly revised the chapter that refers to this country, providingimportant additional data. We received useful improvements for the chapteron India from Liviu Bordaş, writing to us from Calcutta. Iolanda Costide,Custodian of the Paul Neagu Estate (UK), provided us with precise data onthe location of several works by the Romanian sculptor, in various cities ofGreat Britain.Iuliana Deac achieved, with the same competence and care, the basictechnical edition and technical revision of the entire volume.To all the above-mentioned colleagues and foreign team members,we express our deep gratitude for their diligent work, and the solidaritythat they show by constantly accompanying us on this hard, but gratifyingroad.We thank Gabriela Dumitrescu and Claudia Nichita (who is thecustodian of the „Virgil Cândea” Reading Room at the Library of theRomanian Academy) for helping us elucidate imprecise data in certainnotes.Again, our gratitude goes in particular to Mr. Florin Rotaru, GeneralDirector of the „Mihail Sadoveanu” Metropolitan Library of Bucharest,who keeps supporting us, steadily and unconditionally, in our effort aimedat shedding more light on the Romanian heritage abroad.Ioana Feodorov

ABREVIERIA. Cărţi, articole, colecţii de documenteAnglo-Romanian Relations – Anglo-Romanian Relations after 1821, Iaşi, 1983Anuichi, Relaţii – Silviu Anuichi, Relaţii bisericeşti româno-sârbe în secolele al XVII-leaşi al XVIII-lea (extras din BOR, nr. 7-8), Buc., 1980Babinger, GOW – Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke,Leipzig, 1927Bălan, Vetre – Ioanichie Bălan, Vetre de sihăstrie românească, sec. IV-XX, Buc., 1982Bălan, Mărturii – Ierom. Ioanichie Bălan, Mărturii româneşti la Locurile Sfinte, Roman,1986.Bălcescu, Portretele – Nicolae Bălcescu, Buletin. Despre portretele principilor TierreiRomanesci şi ai Moldaviei ce se află în Cabinetul de stampe de la BibliotecaRegală din Paris (MID, 4, 1847, p. 212-220)Bărbulescu, Relations – Ilie Bărbulescu, Relations des Roumains avec les Serbes, lesBulgares, les Grecs et la Croatie, en liaison avec la question macédo-roumaine,Iaşi, 1912Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici – Adina Berciu-Drăghicescu, Maria Petre,Şcoli şi biserici româneşti din Peninsula Balcanică. Documente (1864-1948), I-II,Buc., 2004-2006Beza, Biblioteci mănăstireşti – Marcu Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, Chipru şila Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 6, 1932-1934, p. 207-215)Beza, Urme – Marcu Beza, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, ed. 2, Buc, 1937Bezviconi, Contribuţii – Gheorghe Bezviconi, Contribuţii la istoria relaţiilor românoruse(din cele mai vechi timpuri până la 1854), Buc., 1958Bodea, 1848 – Cornelia Bodea, 1848 la români. O istorie în date şi mărturii, I-II, Buc.,1982Bodin, Documente – D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintrePrincipatele Române şi regatul Sardiniei, Buc., 1941Bogdan, Documentele, I-II – Ioan Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, I-II, Buc.,1913Bogdanović – Dimitrije Bogdanović, Inventar kirilskih rukopisa u Jugoslaviji, XI-XVIIveka, Belgrad, 1982Bouchard – Nicolas Mavrocordatos, Les Loisirs de Philothée, texte établi, traduit etcommenté par Jacques Bouchard, Atena–Montréal, 1989BRV, I-IV – Ioan Bianu, Nerva Hodoş, Bibliografia românească veche, I-II, Buc, 1903-1910; Ioan Bianu, Nerva Hodoş şi Dan Simonescu, III-IV, Buc., 1912-1944Bulgarelli, Gli avvisi – Tullio Bulgarelli, Gli avvisi a stampa in Roma nel Cinquecento,Roma, 1967

XIV VIRGIL CÂNDEACallimachi, Block, Georgescu-Ionescu – Scarlat Callimachi, Vladimir Block, ElenaGeorgescu-Ionescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera în imagini, Buc., 1963Camariano-Cioran, Aides pécuniaires, I-II – Ariadna Camariano-Cioran, Aides pécuniairesfournies par les Pays Roumains aux écoles grecques (RESEE, 17, 1979, nr. 1,p. 123-151; 18, 1980, nr. 1, p. 63-84) (republicat în idem, Relaţii româno-elene.Studii istorice şi filologice (secolele XIV-XIX), ed. L. Rados, Buc., 2008, p. 703-732, 733-754).Camariano-Cioran, L’Epire – Ariadna Camariano-Cioran, L’Epire et les Pays Roumains,Iannina, 1984Cat. exp. brit. – Documente privind istoria României din colecţii britanice. [Catalogulexpoziţiei], Bucureşti, aprilie – iunie 1982, Buc., 1982Cat. mss. rom., I-IV – Ioan Bianu, Biblioteca Academiei Române. Catalogul manuscriptelorromâneşti, I, Buc., 1907; şi Remus Caracaş, II, Buc., 1913; şi G. Nicolăiasa, III,Buc., 1939; Gabriel Ştrempel, Florica Moisil şi L. Stoianovici, IV, Buc., 1967Călători străini, I-X – Maria Holban, Maria Matilda Alexandrescu-Dersca-Bulgaru,Paul Cernovodeanu, Călători străini despre Ţările Române, I-X/1-2, Buc., 1968-2001Cândea – Simionescu, Athos – Virgil Cândea, Constantin Simionescu, Le Mont Athos.Présences roumaines, Buc., 1979Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II-IV – Virgil Cândea, Constantin Simionescu,Prezenţe culturale româneşti: Istanbul, Ierusalim, Paros, Patmos, Sinai, Alep,[II], Buc., 1982; Prezenţe culturale româneşti: Austria, Belgia, Elveţia, Franţa,R.F. Germania, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, [III], Buc., 1984; Prezenţeculturale româneşti: Bulgaria, Iugoslavia, Grecia, [IV], Buc., 1987CIL – Th. Mommsen (et al.), Corpus inscriptionum latinarum, I-XVI + Supplementa,Berlin, 1862-1955Constantinescu, Repertoriu – R. Constantinescu, Manuscrise de origine românească dincolecţii străine, Buc., 1986Cordescu, Istoricul – Mihail-Virgiliu Cordescu, Istoricul şcoalelor române din Turcia,Sofia şi Turtucaia din Bulgaria şi al seminariilor de limba română din Lipsca,Viena şi Berlin, Buc., 1906Costăchescu, Documente moldoveneşti, I-II – Mihai Costăchescu, Documente moldoveneştiînainte de Ştefan cel Mare, I. (1374-1437), II. (1438-1456), Iaşi, 1931-1932Crăciun – Ilieş, Repertoriul – Ioachim Crăciun, Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor decronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria României, Buc., 1963Cronici turceşti, I-III – Cronici turceşti privind Ţările Române. Extrase, I (ed. MihailGuboglu), Buc., 1955; II (ed. Mihail Guboglu şi Mehmet A. Mustafa), Buc., 1974;III (ed. M.A. Mehmed), Buc., 1980Deletant, Mărturii româneşti – Dennis Deletant, Mărturii româneşti în arhive şi bibliotecibritanice („Magazin istoric”, 16, 1982, nr. 9, p. 29-30)Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III-V = Desăvârşirea unităţii naţional-statale apoporului român. Recunoaşterea ei internaţională. 1918, vol. III-V, Buc., 1986DGLR – Dicţionarul general al literaturii române, vol. I-VII, Buc., 2004-2009DIR, seria, veacul, vol. – Documente privind istoria României, Buc., 1951-1960. A.Moldova, veacurile XIV-XV, vol. I; veacul XV, vol. I-II; veacul XVI, vol. I-IV;

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVveacul XVII, vol. I-V; B. Ţara Românească, veacurile XIII-XV; veacul XVI, vol.I-VI; veacul XVII, vol. I-IV; C. Transilvania, veacurile XI-XIII, vol. I-II; veaculXIV, vol. I-IVDocumente Callimachi, I-II – N. Iorga, Documente privitoare la familia Callimachiadunate, publicate şi întovărăşite de o prefaţă, I-II, Buc. 1901-1902Drăguţ, Dicţionar – Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă medievală românească,Buc., 1976DRH, seria, vol. – Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, I-III, XIX, XXI, XXII;B. Ţara Românească, I-VII, XI, XXI-XXIV; C. Transilvania, X-XI; D. Relaţiiîntre Ţările Romane, I, Buc., 1965-1988Edizioni italiane – Istituto centrale per il catalogo unico delle biblioteche italiane e perle informazioni bibliografiche, Le edizioni italiane del XVI secolo, t. 1, Roma,1985Fejér, I-XLII – Georgius Fejér, Codex diplomaticus Hungariae et civilis, I-XLII, Buda,1829-1844Flügel, Katalog, I-III – G. Flugel, Die arabischen, persischen und türkischen Handschriftender k.k. Hofbibliothek, I-III, Viena, 1865-1867Fontes, I-IV – Fontes historiae daco-romanae. Izvoarele istoriei României, I (ed. VladimirIliescu, Virgil C. Popescu, Gheorghe Ştefan), Buc, 1964; II (ed. HaralambieMihăescu, Gheorghe Ştefan, Radu Hîncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu),Buc., 1970; III (ed. Alexandru Elian, Nicolae Şerban Tanaşoca), Buc., 1975; IV(ed. Haralambie Mihăescu, Radu Lăzărescu, Nicolae Şerban Tanaşoca, TudorTeoteoi), Buc., 1982Forrer – Ludwig Forrer, Handschriften Osmanischer Historiker in Istanbul („Der Islam”,26, 1942, p. 173-220)Füves, Katalogos – Füves Odön, Katalogos tōn ellīnikōn entypōn tīs vivliotīkīstou Ellīnouorthodoxon Serbikou Episkopatou sto Saint-Entre tīs Ouggarias(„Eranistīs”, 3, 1965, p. 97-105)Geist I – Sidney Geist, Brâncuşi. Un studiu asupra sculpturii. În româneşte de AndreiCretzianu, Buc., 1973Geist II – Sidney Geist, Brâncuşi. A Study of the Sculpture, New York, 1983Giedion Welcker I – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi, Basel – Stuttgart,1958Giedion Welcker II – Carola Giedion Welcker, Constantin Brâncuşi. În româneşte de OlgaBuşneag şi Ruxandra Buşneag Iotzu, Buc., 1981Giurescu, L’aide – C.C. Giurescu, L’aide accordée par les Pays Roumains à l’enseignementde la Péninsule Balkanique et du Proche-Orient („Revue Roumaine d’Histoire”,9, 1970, p. 823-835)Göllner, Faima – Carol Göllner, Faima lui Mihai Viteazul în Apus. Broşuri contemporane(AIINC, 8, 1939-1942, p. 123-196)Göllner, Michael der Tapfere – Carol Göllner, Michael der Tapfere im Lichte desAbendlandes. Berichte („Neuer Zeitungen”, Sibiu, 1943)Göllner, Turcica, I-III – Carol Göllner, Turcica. Die europäischen Türkendrucke des XVI.Jahrhunderts, I-III, Buc. – Berlin – Baden-Baden, 1961-1968Gratziou, Handschriften – Olga Gratziou, Die dekorierten Handschriften des SchreibersMatthaios von Myra (1596-1624), Atena, 1982

XVI VIRGIL CÂNDEAGrămadă, Scizia – N. Grămadă, La Scizia minore nelle carte nautiche del Medio Evo.Contribuzione alla topografia storica della Dobrogea („Ephemeris dacoromana”,4, 1930, p. 212-256)Grămadă, Vicina – N. Grămadă, Vicina („Codrii Cosminului”, 2, 1925, p. 435-459)Guboglu, Crestomaţie turcă – Mihail Guboglu, Crestomaţie turcă. Izvoare narativeprivind istoria Europei orientale şi centrale (1263-1683), Buc., 1978Hudiţă, Recueil – Ioan Hudiţă, Recueil de documents concernant l’histoire des PaysRoumains tirés des archives de France, XVI e et XVII e siècles, Iaşi, 1929Hudiţă, Répertoire – Répertoire des documents concernant les négociations diplomatiquesentre la France et la Transylvanie au XVII e siècle (1636–1683), Paris, 1926Hurmuzaki, II/1, III/1-2, IV/1, V/1-2, VI-IX/1-2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor, vol. II, partea 1 (1451-1575), Buc., 1891; vol. III,partea I (1576-1599), Buc., 1880; vol. III, partea 2 (1576-1600), Buc., 1888; vol.IV, partea 1 (1600-1649), Buc., 1882; vol. V, partea 1 (1650-1699), Buc., 1885;vol. V, partea 2 (1650-1699), Buc., 1886; vol. VI (1700-1750); Buc., 1878; vol.VII (1750-1818), Buc., 1876; vol. VIII (1376-1650), Buc., 1894; vol. IX, partea 1(1650-1747), Buc., 1897; vol. IX, partea 2 (1751-1796), Buc., 1899Hurmuzaki – Bogdan, supl. II/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, Supliment II, vol. 1 (1510-1600): Documente culese din arhiveşi biblioteci polone, coordonate, adnotate şi publicate de Ioan Bogdan, Buc., 1893;vol. 2 (1601-1640), Buc., 1895; vol. 3, fasc 1 (1641-1703), Buc., 1900Hurmuzaki – Densusianu, I/1-2, II/2-5 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarela istoria românilor culese de Nicolae Densusianu, vol. I, partea 1 (1199-1345),Buc., 1887; vol. I, partea 2 (1346-1450), Buc., 1890; vol. II, partea 2 (1451-1517),Buc., 1891; vol. II, partea 3 (1518-1530), Buc., 1892; vol. II, partea 4 (1531-1552), Buc., 1894; vol. II, partea 5 (1552-1575), Buc., 1897 Hurmuzaki – Esarcu,IV/2 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria românilordescoperite de Constantin Esarcu în Arhivele din Italia şi documente din ArhiveleVeneţiei, vol. IV, partea 2, Buc., 1884Hurmuzaki – Hodoş, XVI-XVIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. XVI (1603-1824); Corespondenţă diplomatică şi rapoarteconsulare franceze publicate de Nerva Hodoş, Buc., 1912; vol. XVII (1825-1846),Buc., 1913; vol. XVIII (1847-1851), Buc., 1916Hurmuzaki – Iorga, X-XII, XIV/1-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarela istoria românilor adunate şi publicate de Nicolae Iorga, vol. X: Rapoarteconsulare prusiene din Iaşi şi Bucureşti (1763-1844), Buc., 1897; vol. XI: Actedin secolul al XVI-lea (1517-1612) relative mai ales la domnia şi viaţa lui PetruvodăŞchiopul, Buc., 1900; vol. XII (1594-1602); Acte relative la războaiele şicuceririle lui Mihai-vodă Viteazul, Buc., 1903; vol. XIV, partea 1 (1320-1715):Documente greceşti privitoare la istoria românilor, Buc., 1915; vol. XIV, partea2 (1716-1777), Buc., 1917; vol. XIV, partea 3 (c 1760 – c 1820), Buc., 1936Hurmuzaki – Kałuzniacki, 1/2, II/2-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. I, partea 2: Apendice. Documente slavone (1451-1517), cutraduceri latine de Emil Kałuzniacki, Buc., 1890; vol. II, partea 2, Buc., 1890; vol.II, partea 3 (1510-1527), Buc., 1892

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XVIIHurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, vol. XIII (1592-1837); Scrieri şi documente greceşti privitoarela istoria românilor din anii 1592-1837 traduse de G. Murnu şi C. Litzica, Buc.,1914Hurmuzaki – Nistor, XIX/1-2, XX-XXI – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoarela istoria românilor, vol. XIX/1 (1782-1797): Corespondenţă diplomatică şirapoarte diplomatice austriace, publicate de Ion I. Nistor, Buc., 1922; vol. XIX,partea 2 (1798-1812), Buc., 1930; vol. XX, partea I (tipărit la Cernăuţi, tiraj distrus;ed. a II-a, v. Hurmuzaki – Oţetea – Berindei); partea a II-a (tiraj distrus integral,ms. pierdut); vol. XXI (1828-1836), Buc., 1942Hurmuzaki – Odobescu, supl. ½-3 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privitoare laistoria românilor, Supliment I, vol. 2 (1781-1814): Documente culese din ArhiveleMinisterului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc., 1885; vol. 3(1709-1812), Buc., 1889Hurmuzaki – Oţetea – Berindei – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documente privind istoriaRomâniei, serie nouă, vol. II, Rapoarte consulare austriece (1812-1823) din „WienerHaus-, Hof-, und Staatsarchiv, Moldau und Wallachei”, Viena, sub îngrijirea acad.A. Oţetea, Buc., 1967 (ed. a II-a, a vol. XX/1 din Hurmuzaki – Nistor, cu rezumatedezvoltate de Emil Lăzărescu, revizuite şi completate şi cu o introducere de DanBerindei)Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor, vol. XIII (1592-1837): Texte greceşti privitoarela istoria românilor culese şi publicate de A. Papadopoulos-Kerameus, Buc.,1909Hurmuzaki – Tocilescu – Odobescu, supl. I/1 – Eudoxiu de Hurmuzaki, Documenteprivitoare la istoria românilor. Supliment I, vol. 1 (1518-1680): Documente culesedin diferite publicaţiuni şi din Biblioteca Naţională din Paris de Grigore Tocilescuşi din Arhivele Ministerului Afacerilor Străine din Paris de A.I. Odobescu, Buc.,1886Iacovachi-Cojocaru – Ion N. Iacovachi, Ion V. T. Cojocaru, Traian Vuia. Viaţa şi opera,Buc., 1988IADSM, 2 – D.M. Pippidi, I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor,seria 2, vol. I-V, Buc., 1980-1983IDR, 1 – I.I. Russu (ed.), Inscripţiile antice din Dacia şi Scythia Minor, seria 1, InscripţiileDaciei romane, I-III, Buc., 1975-1984IDRE, I – Constantin C. Petolescu, Inscriptions de la Dacie Romaine. Inscriptions externesconcernant l’histoire de la Dacie (I er -III e siècles). t. I. L’Italie et les provincesoccidentales. Recueil, commentaire et index, Buc., 1996Ierosol. vivl., I-V – A.I. Papadopoulos-Kerameus, Ierosolymitikī vivliothīkī, ītoi katalogostōn en tais vivliothīkais tou Agiōtatou apostolikou te kai katholikou orthodoxoupatriarchikou Thronou tōn Ierosolymōn kai passīs Palaistinīs apokeimenonellīnikōn kōdikōn, I-V, St. Peterburg, 1891-1915Illiri şi daci – Hadrian Daicoviciu, Draga Garašanin, Ion Glodariu, Ljubiša Popović,Miloje Vasić, Nicolae Vlassa, Illiri şi daci, Cluj – Buc., 1972Independenţa României – Independenţa României. Documente, I, II/1-2, III, Buc.,1977

XVIII VIRGIL CÂNDEAIorga, Acte şi fragmente, I-III – N. Iorga, Acte şi fragmente privitoare la istoria româniloradunate din depozitele de manuscrise ale Apusului, I-III, Buc., 1895-1897Iorga, Manuscripte, I-II – N. Iorga, Manuscripte din biblioteci străine relative la istoriaromânilor, I (AARMSI, s. II, 20, 1897-1898, p. 197-251); II (ibidem, 21, 1898-1899, p. 1-108)Iorga, Les arts mineurs, I-II – N. Iorga, Les arts mineurs en Roumanie, I-II, Buc., 1934-1936Iorga, Athos – N. Iorga, Muntele Athos în legătură cu ţările noastre (AARMSI, s. II, t. 36,1914, p. 447-517)Iorga, Byzance – N. Iorga, Byzance après Byzance. Continuation à l’Histoire de la viebyzantine, Buc., 1935Iorga, La figuration des évangélistes – N. Iorga, La figuration des évangélistes dans l’artroumain et l’école chypriote-valaque (BCMI, 26, 1933, p. 1-4)Iorga, Fundaţiuni în Epir – N. Iorga, Fundaţiunile domnilor români în Epir (AARMSI, s.II, t. 36, 1913-1914, p. 881-915)Iorga, Fundaţiuni în Orient – N. Iorga, Fundaţiuni religioase ale domnilor români înOrient (AARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 863-880)Iorga, Studii şi documente, I-XXXI – N. Iorga, Studii şi documente privitoare la istoriaromânilor, I-XXXI, Buc., 1901-1916Ivanova – Klimentina Ivanova, Bălgarski, srăbski i moldovlahijski kirilski răkopisi vsbirkata na M.P. Pogodin, Sofia, 1981Izvoarele Răscoalei lui Horea, seria, volumul – Ştefan Pascu (ed.), Izvoarele Răscoaleilui Horea. A. Diplomataria, I-II; B. Izvoarele narative, I-III; Buc., 1982-1984Jacimirskij, Darstvennyja žalovanija – A.I. Jacimirskij, Darstennyja žalovanyja l’gotnyjai podtverditel’nyja gramoty moldavskih gospodarej XV veka („Drevnosti.Trudy Slavjanskoj Komissij Imperatorskago Moskovskago ArheologičeskagoObščestva”, 4, 1907, vypusk 1)The Jews of România – David Shasham (ed.), The Jews of Romania in Modern Times.Exhibition Catalogue, Tel Aviv, 1982Koikilidīs, Kataloga – Kleopa M. Koikilidīs, Kataloga cheirografōn IerosolymitikīsVivliothīkīs, Ierusalim, 1899Konstantin Danil – Vukosava Popović, Kataloški spisak, în Konstantin Danil 1789 (?)-1873, Zrenjanin, 1961Legrand XVII/1-4 – Emile Legrand, Bibliographie hellénique ou description raisonnée desouvrages publiés par les Grecs au dix-septième siècle, I-IV, Paris, 1894-1896Legrand XVIII/1-2 – Emile Legrand, Louis Petit, Hubert Pernot, Bibliographie helléniqueou description raisonnée des ouvrages publiés par les Grecs au dix-huitième siècle,I-II, Paris, 1918-1928Legrand, Recueil – Emile Legrand, Recueil de documents grecs concernant les relations dupatriarchat de Jérusalem avec la Roumanie (1569-1728), Paris, 1895 (Bibliothequegrecque vulgaire, VII)Lesviodacs – [Meletie mitropolitul Athinelor], Istorie bisericească [...] tălmăcită [...] depah[arnicul] Alecsandru Geanoglu Lesviodacs, Buc., 1845Mathīmataria – Aggelikī Skarvelī-Nikolopoulou, Ta Mathīmataria tōn ellīnikōn scholeiōntīs Tourkokratias, Atena, 1989

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XIXMatthias Corvinus – Gottfried Stangler (et al.), Matthias Corvinus und die Renaissance inUngarn, 1458-1541. 8. Mai – 1 November 1982, Viena, 1982MCRT – Szilágyi Sándor (ed.), Erdélyi orzayyülesi emlékek. Monumenta comitialia regniTranssylvaniae, 1540-1699, I-XXI, Budapesta, 1875-1898MHH Diplomataria – Monumenta Hungariae Historica. Diplomataria, I-XLII, Budapesta,1857-1948MHH Scriptores – Monumenta Hungariae Historica. Scriptores, I-XXXVIII, Budapesta,1857-1906Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I-V – Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.Documente, Mărturii, Buc., I-V, 1982-1990Miklosich – Müller, Acta et diplomata – Franciscus Miklosich et Josephus Müller (ed.),Acta et diplomata medii aevi sacra et profana collecta, I-VI, Viena, 1860-1890MIPC, Bugetul 1914-1915 – Ministerul Instrucţiunei Publice şi Cultelor, Bugetulbisericilor şi şcolilor româneşti din Peninsula Balcanică, 1914-1915 (Arh. Naţ.Rom., fondul Ministerului)Mircea, Catalogul – Ion-Radu Mircea, Catalogul documentelor Ţării Româneşti, 1369-1600. Secţia istorică de la Arhivele Statului din Bucureşti, Buc., 1947Mircea, Manuscrise, I – Ion-Radu Mircea, Manuscrise slavo-române în biblioteci străine,I („Romanoslavica”, 22, 1984, p. 367-379)Moschonas, I-III – Theodoros Moschonas, Katalogoi tīs Patriarchikīs Vivliothīkīs, I-III,Alexandria, 1945-1947MRV – I. Dumitriu-Snagov, Monumenta Romaniae Vaticana. Manoscritti, Documenti,Cartes, [Città del Vaticano], 1996The Netherlands – Bulgaria – J. Slot, C. Georgieva, A. Rimpova, The Netherlands – Bulgaria.Traces of Relations through the Centuries, Sofia, 1981Nilles, Symbolae, I-II – Nicolaus Nilles, S.J., Symbolae ad illustrandam historiamEcclesiae orientalis in terris coronae S. Stephani, I-II, Oenipontae (Innsbruck),1885Omagiu Găzdaru – Omagiu profesorului D. Găzdaru. Miscellanea din studiile sale ineditesau rare, I. Studii istorico-filologice, Freiburg i. Br., 1974Opisanie pergamentnyh rukopisej – M.V. Cenkina, T.N. Protas’eva, L.M. Kostjuhina, V.S.Golysenko, Opisanie pergamentnyh rukopisej Gosudarstvennogo istoričeskogomuzeja, čast’ 2: Rukopisi bolgarskie, serbskie, moldavskie („Arheograficeskiježegodnik za 1965 goda”, Moscova, 1966)Oprişan, Raport 1942 – Arhiva MAE, Raportul nr. 763/ 1. F./ GL din 2 mai 1942 al luiEmil Oprişan, consul general al României la SkopljeÖsterreich und die Osmanen – Österreich und die Osmanen. Gemeinsame Ausstellungder Österreichischen Nationalbibliothek und des österreichischen Staatsarchivs.Katalog, Viena, 1983Pall, Inochentie Micu-Klein, I-III – Francisc Pall, Inochentie Micu-Klein. Exilul la Roma,1745-1768, vol. I-III, Cluj-Napoca, 1997Panaitescu, Călători poloni – P.P. Panaitescu, Călători poloni in Ţările Române, Buc.,1930Papadopoulos, Ell. vivl., I-II – Thōma I. Papadopoulos, Ellīnikī vivliografia (1466ci. – 1800), I-II, Atena, 1984-1988

XX VIRGIL CÂNDEAPapazoglou, Anthimos – Georgios R. Papazoglou, Anthimos o ex Iōanninōn, vivliografistou XVII aiōna („Epeirotika Chronika”, 23, 1981, p. 335-345)Pascu – Marinescu, Răsunetul – Ştefan Pascu, C.Gh. Marinescu, Răsunetul internaţionalal luptei românilor pentru unitate naţională, Cluj-Napoca, 1980Pennington, Muzica în Moldova medievală – Anne E. Pennington, Muzica în Moldovamedievală. Music in Medieval Moldavia (ed. Titus Moisescu), Buc., 1985Petranu, Revendicările – Coriolan Petranu, Revendicările artistice ale Transilvaniei,Arad, 1925Petrescu-Dîmboviţa – M. Petrescu-Dîmboviţa, Depozitele de bronzuri din România, Buc.,1977Pippidi, Hommes et idées – Andrei Pippidi, Hommes et idées du Sud-Est européen à l’aubede l’âge moderne, Buc. – Paris, 1980Pippidi, Tradiţia politică – Andrei Pippidi, Tradiţia politică bizantină în ţările române însecolele XVI-XVIII, Buc., 1983Pippidi, Mihai Viteazul – Andrei Pippidi, Mihai Viteazul în arta epocii sale. Michael derTapfere in der Kunst seiner Zeit, Cluj-Napoca, 1987Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains – Andrei Pippidi, Byzantins, Ottomans, Roumains.Le Sud-Est européen entre l’héritage impérial et les influences occidentales, Paris,2006Ploeşteanu, Românii – Grigore Ploeşteanu, Românii în conştiinţa Europei. Studii şiarticole, I, Târgu Mureş, 1994Politis I – Linos Politis, Un centre de calligraphie dans les Principautés danubiennes auXVII-ème siècle. Lucas Buzău [sic] et son cercle, în Dixième Congrès internationaldes bibliophiles, Athènes, 30 septembre – 6 octobre 1977, Atena, 1977, p. 1-11Politis II – Linos Politis, Un copiste éminent du XVIIe siècle: Mathieu métropolite deMyra („Studia codicologica”, 124, 1977, p. 375-394)Popa-Lisseanu, Izvoarele, I-XV – G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, I-XV,Buc., 1934-1939Popescu-Spineni – Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice,din antichitate până în pragul veacului nostru, Buc., 1978Popescu-Vâlcea, Miniatura – G. Popescu-Vâlcea, Miniatura românească, Buc., 1981Primo catalogo collettivo – Centro nazionale per il catalogo collettivo unico dellebiblioteche italiane e per le informazioni bibliografiche, Primo catalogo collettivodelle biblioteche italiane, VII, Roma, 1973Radojčić, Rapports – Sv. Radojčić, Rapports artistiques serbo-roumains, în Actes duColloque, Sinaia, 1963, p. 23-30Rally, I-II – Alexandre Rally et Getta Hélène Rally, Bibliographie franco-roumaine,première partie, I-II, Paris, 1930Răduţiu – Gyémánt – Aurel Răduţiu, Ladislau Gyémánt, Repertoriul izvoarelor statisticeprivind Transilvania, 1690-1847 [Buc., 1993]Războieni – Manole Neagoe, Olimpia Guţu, Mihai Guboglu, R. Constantinescu, ConstantinVlad, Războieni. Cinci sute de ani de la campania din 1476. Monografie şi culegerede texte, Buc., 1976Rep. Ştefan cel Mare – Mihai Berza (ed.), Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artădin timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1958

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIRevoluţia din 1821 – Revoluţia din 1821 condusă de Tudor Vladimirescu. Documenteexterne, Buc., 1980Românii la 1859, I-II – Românii la 1859. Unirea Principatelor Române în conştiinţaeuropeană. Documente externe, I-II, Buc., 1984Russo, Studii istorice, I-II – Demostene Russo, Studii istorice greco-române (ed. Ariadnaşi Nestor Camariano), I-II, Buc., 1939Russu, Daco-geţii – I.I. Russu, Daco-geţii în Imperiul Roman, Buc., 1980Rusu – Pop – Drăgan, Izvoare – Adrian Andrei Rusu, Ioan Aurel Pop, Ioan Drăgan, Izvoareprivind evul mediu românesc. Ţara Haţegului în secolul al XV-lea (1402-1473),Cluj-Napoca, 1989Rykaczewski, Inventarium – E. Rykaczewski (ed.), Inventarium omnium el singularumprivilegiorum, literarum, diplomatum quaecumque, în Archivio regni in arceCracoviensi continentur, Paris, 1862Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi – Matei Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi, limbajele materiei,simbolism hylesic: studiu de hermeneutică a sculpturii abstracte, Buc., 2010Stoicescu, Rep. Moldova – Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al localităţilor şimonumentelor medievale din Moldova, Buc., 1974Sturdza, Grandes Familles – Mihail Dimitri Sturdza, Grandes Familles de Grèce,d’Albanie et de Constantinople. Dictionnaire historique et généalogique, Paris,1983Sturdza, Memoriu – D.A. Sturdza, Memoriu asupra portretelor domnilor români („AnaleleSocietăţii Academice Române”, s. I, t. 6, 1874, p. 133-156)Suciu – Constantinescu – I.D. Suciu şi Radu Constantinescu, Documente privitoare laistoria Mitropoliei Banatului, I–II, Timişoara, 1980Tappe, Documents – E.D. Tappe, Documents Concerning Rumanian History (1427-1601),Londra – Haga – Paris, 1964Térképék katalógusa, I – Csendes László, Földabroszok máppak térképék. A Habsburgbirodalom és az Osztrák-Magyar monarchia térképeink Katalógusa (B.IX.C, 1700-1919) [Catalog de hărţi ale Imperiului Habsburgic şi ale monarhiei austro-ungare,1700-1919], Budapesta, 1981Térképék katalógusa, II – Nemesné Ipoly Márta, Földabroszok máppak térképék. Katonaivonatkozású térképék a Habsburg birodalom és as Osztrák-Magyar monarchiakorából 1700-1919 [Catalog de hărţi militare ale Imperiului Habsburgic şi alemonarhiei austro-ungare, din perioada 1700-1919], Budapesta, 1982Theiner, I-II – Augustus Theiner, Vetera monumenta historica Hungariam sacramillustrantia. 1216-1534, I-II, Roma, 1859-1862To ellīniko vivlio – Aikaterinī Koumarianou, Loukia Droulia, Euro Layton, To ellīnikovivlio, 1476-1830, Atena, 1986Tselikas, Katagrafī – Agamemnonos Tselikas, Katagrafī tou Archeiou tou PatriarcheiouIerosolymōn, Atena, 1992Turdeanu, Din vechile schimburi – Emil Turdeanu, Din vechile schimburi culturale dintreromâni şi iugoslavi (C. Lit., 3, 1938, p. 141-218)Turdeanu, La broderie religieuse – Emil Turdeanu, La broderie religieuse en Roumanie.Les épitaphioi moldaves au XV e et XVI e siècles (C. Lit. 4, 1940, p. 164-214)

XXII VIRGIL CÂNDEATurdeanu, Legăturile româneşti – Emil Turdeanu, Legăturile româneşti cu mănăstirileHilandar şi Sf. Pavel de la Muntele Athos (C. Lit., 4, 1940, p. 60-113)Turdeanu, Manuscrise slave – Emil Turdeanu, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan celMare (C. Lit., 5, 1942, p. 101-240)Turdeanu, Miniatura bulgară – Emil Turdeanu, Miniatura bulgară şi începuturileminiaturii româneşti (BIRS, 1, 1941, p. 95-152)Turdeanu, Moldavie, 1457-1504 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie àl’époque d’Etienne le Grand (1457-1504) (RES, 5-6, 1960, p. 21-66)Turdeanu, Moldavie, 1504-1552 – Emil Turdeanu, L’activité littéraire en Moldavie de1504 à 1552 (RES, 9-10, 1965, p. 97-142)Turdeanu, Études – Émile Turdeanu, Études de littérature roumaine et d’écrits slaves etgrecs des Principautés Roumaines, Leiden, 1985Die Türken vor Wien – Robert Heissenberger (ed.), Die Türken vor Wien. Europa und dieEntscheidung an der Donau, 1683. Sonderaustellung des Historischen Museumsder Stadt Wien, Salzburg, 1982Ţovaru – S. Ţovaru, Problema şcoalei româneşti din Balcani, Buc., 1934Uljanickij, Materialy – V.A. Uljanickij, Materialy dlja istorij vzajmnyh otnošenij Rossii,Pol’ši, Moldavij, Valahij i Turcij v. XIV-XV vv., Moscova, 1887Umetnosti u Banatu, VI-X – Olivera Milanović-Javič, Iz slikarstva i primenjene umetnostiu Banatu (Grača, 6-7, 1976, p. 117-135; 8-9, 1978, p. 121-143; 10, 1981, p. 63-151)Umetnosti Vojvodine, I-III – Olivera Milanović, Iz slikarstva i primenjene umetnostiVojvodine („Grača, 1, 1957, p. 47-104; 2, 1958, p. 67-130; 3, 1959, p. 85-141)Urechia, I-XIII – Vasile Alexandrescu-Urechia, Istoria românilor. Curs făcut la Facultateade Litere din Bucureşti, I-XIII, Buc., 1891-1901Uricariul, I-XVI, XVIII-XXV – Theodor Codrescu, Uricariul sau colecţiune de diferiteacte care pot servi la istoria românilor, I-XXV, Iaşi, 1852-1895Uricariul, XVII – Registru hronologic de actele ce se află la Muntele Athonului, înUricariul, XVII, Iaşi, 1891, p. 102-115Urkundenbuch, I-VI – Franz Zimmermann, Carl Werner (ed.), Urkundenbuch zurGeschichte der Deutschen in Siebenbürgen, I; Franz Zimmermann, Carl Werner,Georg Müller (ed.), II-III; Gustav Gündisch (ed.), IV-VI, Sibiu, 1892-1937; Buc.,1975-1981Varia, Brâncuşi, 1986 – Radu Varia, Brâncuşi, New Yok, 1986Veliman, Relaţiile – Valeriu Veliman, Relaţiile româno-otomane (1711-1821). Documenteturceşti, Buc., 1984Veress, Acta et epistolae, I – Andrea Veress, Acta et epistolae relationum TransylvaniaeHungariaeque cum Moldova et Valachia, I, Budapesta, 1914Veress, Annuae litterae – Andrea Veress, Annuae litterae Societatis Jesu de rebustransylvanicis temporibus principum Bàthory (1579-1613), Budapesta, 1921Veress, BRU, I-III – Andrei Veress, Bibliografie româno-ungară, I-III, Buc., 1931-1935Veress, Documente, I-XI – Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului,Moldovei şi Ţării Româneşti, I-XI, Buc, 1929-1939

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXIIIVeress, Román Kiadványainok – Veress Endre, A Budai Egyetem Nyomda románKiadványainok dokumentumai 1780-1848 [Documente din 1780-1848, referitoarela publicaţiile româneşti ale Tipografiei Universităţii din Buda], Budapesta,1982Vranoussis, Egkōmiastikī – Leandros Vranoussis, Egkōmiastikī akolouthia gia tous treisierarches Meletiō Pīga, Gavriīl Sevīro kai Maximo Margounio, anekdoto ergotou Mathaiou Myreōu, în Pepragmena tou B’ Diethnous Krītologikon Synedrion,Atena, 1968, p. 368-411Zapasko – Isaević, I-II/1-2, – Jakim Zapasko, Jaroslav Isaević, Pamjatki knižnovogomistectva. Katalog starodrukiv vidanih na Ukraini. Kniga perša (1574-1700),I-II/1-2, Lvov, 1981-19841918 la români – 1918 la români. Desăvârşirea unităţii naţional statale a poporuluiromân. Documente externe, I-II, Buc., 1983B. PeriodiceAARMSI, s. II „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,seria II, 1886-1907AARMSL, s. II „Analele Academiei Române”, Memoriile Secţiunii literare, seria II,Bucureşti, 1889-1907AARPAD, „Analele Societăţii Academice Române”, Bucureşti, 1867-1878; AnaleleAcademiei Române, seria II, Bucureşti, 1879-1916AB, „Arhivele Basarabiei”. Revistă de istorie şi geografie a Moldovei dintre Prut şiNistru, Chişinău, 1929-1939ACMIB, „Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice”. Secţia Basarabia, Chişinău,1929-1938AE, „Archaeologiai Ertesitö”, Budapesta, 1869-AFI, „Arhivă pentru filologie şi istorie”, Blaj, 1867-1872AI, „Arhiva istorică a României”, Bucureşti, 1864-1865, 1867AIESEE, Bulletin „Bulletin de l’Association Internationale d’Études du Sud-EstEuropéen”, Bucureşti, 1963AIIAI, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol» din Iaşi”, 1964-AIIC, „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie”, Cluj, 1971-AIINC, „Anuarul Institutului de Istorie Naţională din Cluj”, Cluj, Sibiu, 1921-1945AMET, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, Cluj, 1957-1978AMN, „Acta Musei Napocensis”, Cluj, 1964-AO, „Arhivele Olteniei”, Craiova, 1922-1943APOR, „Anuarul Parohiei Ortodoxe Române”, Viena, 1962-AR, „Arhiva românească”, Iaşi, 1840/1841; ed. 2, 1860-1862; Bucureşti, 1939-1946Arhiva, „Arhiva Societăţii ştiinţifice şi literare din Iaşi”, Iaşi, 1889-1916; „Arhiva. OrganulSocietăţii istorico-filologice din Iaşi”, 1921-1940ARMSI, s. III „Academia Română”, seria III, Memoriile Secţiunii istorice, Bucureşti,1922-1947

XXIV VIRGIL CÂNDEAARMSIA, s. IV, „Academia Română“, Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie,seria IV, Buc., 1976-ARMSL, s. III „Academia Română“, seria III, Memoriile Secţiunii literare, Bucureşti,1923-1948ASI, „Archivio storico italiano”, Firenze, 1842-1882, 1925-1960AUB, „Analele Universităţii Bucureşti”, Seria Istorie, Bucureşti, 1951-AUC „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Al.I. Cuza» din Iaşi”, Serie nouă. Secţia III(Ştiinţe sociale), Iaşi, 1955-AUT, „Analele Universităţii din Timişoara”, Seria Ştiinţe Sociale, Timişoara, 1976-; SeriaŞt. filologice, 1962-AVSL „Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu, 1843-1851; NeueFolge, Braşov, 1853-1871; Sibiu, 1872-1944; Bistriţa, 1944BBRF „Buletinul Bibliotecii Române”, Freiburg im Breisgau, 1969/1970-BCH, „Bulletin de correspondance hellénique”, Athènes – Paris, 1877-1971BCI, „Buletinul Comisiei Istorice a României”, Bucureşti, 1915-1916, 1924-1938BCMI, „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice”, Bucureşti, 1908-1945BG, „Boabe de grâu. Revistă de cultură”, Bucureşti, 1930-1935BIES, „Bulletin de l’Institut pour l’Étude de l’Europe Sud-Orientale”, Bucureşti, Iaşi,1914-1923BIRS, „Buletinul Institutului Român din Sofia”, Bucureşti, 1941BMI, „Buletinul Monumentelor istorice”, 1970-1973, titlu schimbat al BCMIBNJ, „Byzantinisch-Neugriechische Jahrbücher”, Atena – Berlin, Wilmersdorf, 1920-BOR, „Biserica Ortodoxă Română”, Bucureşti, 1874-1916, 1921BSHAR, „Bulletin de la Section Historique de l’Académie Roumaine”, Bucureşti, 1912-1947CC, „Codrul Cosminului. Buletinul Institutului de Istorie şi Limbă de pe lângăUniversitatea din Cernăuţi”, Cernăuţi, 1924-1939CI, „Cercetări istorice. Buletinul Seminarului de Istorie a românilor al Universităţii dinIaşi”, Iaşi, 1925-1943; „Studii şi cercetării istorice”, Iaşi, 1943-1947CL, „Convorbiri literare”, Iaşi, Bucureşti, 1867-1944C. Lit., „Cercetări literare”, Bucureşti, 1934-1943CT, „Columna lui Traian”, Bucureşti, 1870-1877, 1882-1883DI, „Diplomatarium italicum”, Roma, 1925-1940EB, „Études balkaniques”, Sofia, 1964-EDR, „Ephemeris dacoromana”, Roma, 1923-1945EM, „Erdélyi Múzeum Egylet”, Cluj, 1874-1883; „Erdélyi Múzeum”, Cluj, 1884-1917,1930-1947FVL, „Forschungen zur Volks und Landeskunde”, Sibiu, 1959-GB, „Glasul Bisericii”, Bucureşti, 1944-Grača, „Grača za Proučavanje Spomenika Kulture Vojvodine”, Novi-Sad, 1957-KASL, „Korrespondenzblatt des Arbeitskreises für Siebenbürgische Landeskunde”,Köln – Viena, 1971-1977KH, „Kwartalnik Historyczny”. Organ Towarzystiwa Historycznego we Lwowie, Lvov,Cracovia, 1887-

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVKVSL, „Korrespondenzblatt des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde”, Sibiu,1878-1930; „Siebenbürgische Vierteljahrsschrift”, Sibiu, 1931-1936; 1941; Iaşi,1937-1940LK, „Levéltari Közleméniek”, Budapesta, 1923-1946; 1954-MB, „Mitropolia Banatului”, Arad – Timişoara, 1951-MI, „Magazin istoric”, Bucureşti, 1967-MID, „Magazin istoric pentru Dacia”, Bucureşti,1845-1847MK, „Magyar Könyvszemle”, Budapesta, 1876-1944 1955-MMS, „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”, Iaşi, 1950-MO, „Mitropolia Olteniei”, Râmnicu Vîlcea, Craiova 1950-MTT, „Magyar Történelmi Tar”, Pesta, 1855-1878; 1914-1934NE, „Neos ellīnomnīmōn”, Atena, 1904-1926NRB „Noua revistă bisericească”, Bucureşti, 1919-1930NRL, „Neamul românesc literar”, Vălenii de Munte, Bucureşti, 1908-1912, 1925-1926OCP, „Orientalia Christiana Periodica”, Roma, 1935-RA, „Revista Arhivelor”, Bucureşti, 1924-1947, 1958-RER, „Revue des études roumaines”, Paris, 1953-RES, „Revue des études slaves”, Paris, 1921-RESEE, „Revue des études sud-est européennes”, Bucureşti, 1963-RHSEE, „Revue historique du Sud-Est européen”, Bucureşti, 1924-1946RI, „Revista istorică”. Dări de seamă, documente şi notiţe, Bucureşti, 1915-1946; serienouă, Buc., 1990-RIAF, „Revista pentru istorie, archeologie şi filologie”, Bucureşti, 1882-1885, 1891,1893-1894, 1902-1903, 1909-1914, 1922RIR, „Revista istorică română”, Bucureşti, 1931-1947R. Ist., „Revista de istorie”, Bucureşti, 1974-1989RITL, „Revista de istorie şi teorie literară”, Bucureşti, 1952-RMM-M, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Muzee, Bucureşti, 1974RMM-MIA, „Revista muzeelor şi monumentelor”, Seria Monumentelor istorice şi de artă,Bucureşti, 1984RRH, „Revue roumaine d’histoire”, Bucureşti, 1962-RRHA-BA, „Revue Roumaine d’Histoire de l’Art”, [série] Beaux-Arts, 1970-RRSI, „Revista română de studii internaţionale”, Bucureşti, 1967-RS, „Romanian Studies”, Leiden, 1970-RSIAB, „Revista societăţii istorico-arheologice bisericeşti din Chişinău”, Chişinău,1918-1934SAO, „Studia et Acta Orientalia”, Bucureşti, 1957-SBAN, „Sbornik na Bălgarskata Akademia na Naukite. Klon istoriko-filologičen ifilosojsko-obščestven”, Sofia, 1913-1949SCIA, „Studii şi cercetări de istoria artei”, Bucureşti, 1954SCIATMC = „Studii şi cercetări de istoria artei”, [seria] Teatru, Muzică, Cinematografie,1954-1997, 2007-SDA, „Südostdeutsches Archiv”, München, 1958-SEER, „The Slavonic and East-European Review”, Londra, 1927-1939, 1952-

XXVI VIRGIL CÂNDEASF, „Südostdeutsche Forschungen”, München – Leipzig, 1936-1944; Südost-Forschungen,Oldenburg – München, 1946-SI, „Studii italiene”, Roma, Bucureşti, 1934-1943SMIM, „Studii şi materiale de istorie medie”, Bucureşti, 1956-SMIMod., „Studii şi materiale de istorie modernă”, Bucureşti, 1957-SMNB, „Studia et acta Musei «Nicolae Bălcescu»”, Bălceşti pe Topolog, 1969-SOIAN, „Sbornik Otdelenjia Russkogo jazyka i slovesnosti Imperatorskoj AkademiiNauk”, St. Peterburg, 1882-1926SOV, „Spicuitor în ogor vecin. Ştiri istorico-literare despre noi şi vecini”, Bucureşti,1919-1924SSKA, „Spomenik Srpske Kraljevske Akademije” (apoi „Srpska Akademija Nauka”, NovaSerija), Belgrad, 1888-1948, 1951-Studii, „Studii”. Revistă de istorie, Bucureşti, 1949-1973SUBB, „Studia Universitatis Babeş-Bolyai”, Cluj, 1956; „Buletinul Universităţilor «V.Babeş» şi «Bolyai», Seria Ştiinţe sociale, 1956-1958; Studia Universitatum «VictorBabeş» et «Bolyai»”, Historia. 1958-1959TT, „Történelmi Tár”, Budapesta, 1878-1911VV, „Vizantijski Vremennik”, St. Peterburg, 1894-ZSL, „Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde”, Köln – Viena, 1978-C. Clase de referinţeAAMDOCCRObiecte de artăAşezăminte, monumenteDocumentCarte rarăHMUZMSHărţiPiese muzealeManuscrisD. Abrevieri uzualeacad.Academiciana. Chr. Ante Christumar.Arab(ă)arh.ArhivăArh. Naţ. Rom. Arhivele Naţionale aleRomânieiarom. Aromân(ă)B. A. R. Biblioteca AcademieiRomânebg.Bulgar(ă)B.C.U. Biblioteca CentralăUniversitară, BucureştiB.N.Biblioteca Naţională,BucureştiBuc.Bucureştic. Cadru de microfilmcat.Catalogcil.Cilindrucol.Colecţie, colonelcoord. Coordonare, coordonator

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE XXVIIdDiametrudos.Dosared.Ediţie, editoreng.Englez(ă)ex.Exemplarf. Filăfacs.Facsimilfasc.Fasciculăfig.Figurăfr.Francez(ă)gGramgerm. Germangr.Grec, greacăH. HegirahÎnălţimeinv.Inventarital.Italian(ă)LLungimelLăţimelat.Latin(ă)lt.Locotenentm. Decedatmf.Microfilmms(s) Manuscris(e)mun.Municipiun. Născutorig.OriginalOSU, HRL Ohio State University,Hilandar ResearchLibrary and ResourceCenter for MedievalSlavic Studiesp. Paginăpach. Pachetp. Chr. Post Christumpl.Planşăr. Recto, rolă de microfilmrec.Recenzieref.Referinţă, referitorrom.Român(ă)s. Series.a.fără datares.n.serie nouăsec.Secolsf.Sfârşitsl.Slav(ă), slavon(ă)s.l.fără localizaresupl.Suplimentt. Tomtc.Turc(ă)trad.Traducerev. Versovol.Volum

INDIA 1INDIACALCUTTAASIATIC SOCIETY LIBRARYMS1 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană.Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până la 1512, cu informaţii desprecampania din 1462 împotriva lui Vlad Ţepeş. Copie după manuscrisul autograf din 1555-1556 (ms. 211, t. 7-8).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.NATIONAL LIBRARYBUHAR LIBRARY COLLECTIONMS2 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarulistoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele „dela începutul lumii” până în timpul autorului şi informaţii despre relaţiile româno-otomane(ms. 10).Ref.: ibidem, p. 197.PATNA (BANKIPORE)KHUDA BAKHSH ORIENTAL PUBLIC LIBRARYMS3 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană.Cuprinde istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şi raporturileromâno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 532-534).Ref.: ibidem.

2 IORDANIAIORDANIAAL-KERAKAM1 – Şcoală locală cu limba de predare greacă şi arabă, ajutată prin daniile lui GheorgheCastriotul, mare comis al Ţării Româneşti (1706) şi ale lui Grigore II Ghica, domnulMoldovei (1728, danie întărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano – Cioran, Aidespécuniaires, II, p. 76-77.

IRLANDA 3IRLANDADUBLINCHESTER BEATTY LIBRARYMS1 – Seyyid Loqmān, Süleyman-nāme [Cartea lui Soliman], 1579. Cronica domnieilui Soliman Magnificul, cu informaţii despre relaţiile româno-otomane în perioada 1520-1566.Ref.: Oktay Aslanapa, Turkish Art and Architecture, Londra, [1971], p. 317.TRINITY COLLEGE LIBRARYH2 – Principatus Moldaviae nova et accurata descriptio, delineante Principe DemetrioCantemirio, un exemplar al hărţii tipărite în Olanda, 1737 (Col. Greffier Fagel, nr. 1174).Ref. şi reprod.: E.D. Tappe, Another specimen of Dimitrie Cantemir’s Map of Moldavia(RER, 3-4, 1957, p. 220-223).KILKENNYKILKENNY CASTLEDOC3 – Scrisoare, din 23 februarie 1684, despre capturarea domnului Moldovei, GheorgheDuca, de către un detaşament polon.Ref.: Calendar of the Manuscripts of the Marquess of Ormonde, n.s., VII, Londra, 1912,p. 199.

4 ISRAELISRAEL 1BETHLEHEM 2 (ar. Bayt Lahm)AMĂNĂSTIREA GRECO-CATOLICĂEMMANOUEL1 – Pictura murală a bisericii mănăstirii, lucrare iconografică a arhimandrituluiSofian Boghiu şi a lui Mihai Moroşan, executată în 1979 cu ajutorul tatălui acestuia,Gavril Moroşan, cu încuviinţarea Patriarhului Iustinian al Bisericii Ortodoxe Române.Ref.: Mihai Moroşan, 1983.AMNAOS GENNĪSEŌS KYRIOU(Biserica Naşterii Domnului)2 – Ctitoria împăraţilor Constantin şi Elena (333) şi Iustinian (531), ajutată şi cu daniiromâneşti de la Matei Basarab (1645), mile pentru reconstrucţie (1672) etc.Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. 520, 525; Hurmuzaki – Murnu – Litzica,XIII, p. 469, 474; D. Stăniloae, Viaţa şi activitatea patriarhului Dosoftei alIerusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti, Cernăuţi, 1929, p. 9; LucianFăgărăşanul, Popas la Peştera din Bethleem („Telegraful Român”, 123, 1981, nr. 47-48, p. 7); Viorel Sălăgean, Crăciunul la Bethleem („Adevărul”, s.n., 3,1991, decembrie29, nr. 558, p. 5: după o tradiţie locală, iconostasul a fost donat de domnitorul ŞerbanCantacuzino).ASPĪLAION GENNĪSEŌS(Peştera Naşterii)3 – Stea de argint aurit, 1717, cu inscripţia Hic de Vergine Maria Jesus Christus natusest, aşezată pe o placă de marmoră în faţa altarului de la intrarea în peşteră, donaţie a luiNicolae Mavrocordat, la acea dată fost domn al Ţării Româneşti.Ref.: Lucian Făgărăşanul, Popas la Peştera din Bethleem, p. 7.1Au fost incluse în acest capitol şi teritoriile ocupate în urma războiului israeliano-arab din1967. Sunt menţionate în note localităţile trecute sub administraţie palestiniană până în 1997.2Sub administraţie palestiniană.

ISRAEL 5EIN HAROD (Ihud)MISHKAN LEOMANUT(Centrul de artă)MUZ4 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.ELEON (MUNTELE ~)(Muntele Măslinilor)MĂNĂSTIREA PATER NOSTERA SURORILOR CARMELITEAM5 – Aşezământ carmelit de călugăriţe înfiinţat în 1920, consacrat rugăciunii Tatălnostru, al cărei text în 35 de limbi este expus pe plăci de faianţă colorate. Textul românescse află în biserică, pe peretele de sud.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 97.RUSSKIJ HRAM VOZNESENIJA GOSPODNJA(Mănăstirea rusă Înălţarea Domnului)AM6 – Aşezământ monahal de călugăriţe, ctitorit de Biserica rusă în 1875. În obştevieţuiesc şi monahii din România (şase în 1986).Ref.: ibidem, p. 100-104.7 – Morminte de monahii românce care au vieţuit în mănăstire (Cimitirul mănăstării).Ref.: ibidem, p. 102.GIV’ATAYIMCOLECŢIA DAVID VINITZKYMUZ8 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

6 ISRAELmanuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.HAIFACOLECŢIA MIZZI STEINBERGMUZ9 – Documente şi piese muzeale, sec. XIX-XX (acte, manuscrise, afişe, foi volante,fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.HOLONCOLECŢIA SHMUEL KIMHIMUZ10 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.COLECŢIA MARTIN TANNZAPHMUZ11 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.IERIHON (ebr. Yariō, ar. Ārīā)AM12 – Chilii româneşti (2) înfiinţate în 1930: a maicii Galinia Gheorghiţan (de lamănăstirea Agafton din Moldova) şi a maicii Profiria (locuită în 1986 de maicile MagdalenaPărăială de la Schitul Rogoz şi Casiana de la Agafton).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 201-203.

ISRAEL 7MONĪ SARANDARIŌN(Mănăstirea Patruzeci de Mucenici)MUZ13 – Toacă din fier cu inscripţie de donaţie de la Manolachi Barbu din Bârlad, 20septembrie 1882.Ref.: Beza, Urme, p. 116.Reprod.: ibidem, p. 113.NAOS EVAGGELISMOU(Biserica Buna Vestire)14 – Mormântul protosinghelului Damian Stog (Tighina – Biserica Sf. Antim dinBucureşti, fost egumen al schitului românesc de la Iordan, ucis în timpul conflictuluiisraeliano-arab şi înmormântat lângă biserică, nord-est).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 200-201, 218-219.SCHITUL ROMÂNESCSF. IOAN BOTEZĂTORULAM15 – Aşezământ, construit în 1935-1936, după planurile arh. D. Ionescu-Berechet.Iconostas sculptat din lemn de stejar de Gh. Dima, cu icoane pictate de D. Belizarie.Pictura murală realizată de pictorul Gh. Vânătoru (1968-1969) (în Valea Iordanului, 8 kmde Ierihon).Ref.: Vasile Târgovişteanul, Aşezăminte româneşti din Ţara Sfântă (APOR, 21-22,1982-1983, p. 123-125); Lucian Făgărăşanul, Sfântul Ioan Botezătorul („TelegrafulRomân”, 131, 1983, nr. 1-4, p. 7); Bălan, Mărturii, p. 217-219; http://www.jerusalem.ro/ierihon.htm.16 – Cimitir cu morminte ale vieţuitorilor Schitului.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 219.IERUSALIM (Ebr. Yeruşalaim, Ar. al-Quds al-Şarīf)AM17 – Şcoală cu limbile de predare greacă şi arabă, înfiinţată la 1706 de GheorgheCastriotul, mare comis al Ţării Româneşti şi ajutată de Grigore II Ghica, domnul Moldovei,în 1728 (danie întărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano-Cioran, Aidespécuniaires, II, p. 76-77.

8 ISRAELBEIT HASFARIM HALEUMI VE HAUNIVERSITAYIBiblioteca Naţională şi Universitară Evreiască)MUZ18 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.AMBISERICA ROMÂNEASCĂ SF. GHEORGHE19 – Aşezământ format din biserică şi cămin pentru pelerini, construit în 1935-1938după planurile arh. D. Ionescu Berechet şi arh. A. Baramki. Pictură murală realizată depictorii Gh. Popescu şi Niculina Dona în 1963 (str. Şivtei Israel 46, cartierul Mea Şarim).Ref.: Lucian Făgărăşanul, Biserica şi Căminul românesc de la Ierusalim („TelegrafulRomân”, 129-130, 1981-1982, nr. 47-48, p. 7); Vasile Târgovişteanul, Aşezăminteromâneşti din Ţara Sfântă (APOR, 21-22, 1982-1983, p. 125); http://www.jerusalem.ro.Reprod.: Vasile Târgovişteanul, Aşezăminte româneşti din Ţara Sfântă, p. 124;Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [64-68].MUZCOLECŢIA ZUSIA EFRON20 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.MUZCOLECŢIA DAVID LEVI21 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, documente,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.MUZCOLECŢIA RAUL SIHIOL22 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

ISRAEL 9manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.COLECŢIA ELSE USSISHKINMUZ23 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.COLECŢIA MOSHE USSOSKINMUZ24 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX, (scrisori, manuscrise, afişe,foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivritşi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.BISERICA CATOLICĂA ADORMIRII MAICII DOMNULUIA25 – Pictură murală, 1975, executată de pictorii români Mihai şi Gavril Moroşan(Muntele Sion).Ref.: Mihai Moroşan, 1984.MUZHA’ARCHION HATZIONI HAMERKAZI(Arhivele Sioniste Centrale)26 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe,foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivritşi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.27 – Scrisoare din 3/15 martie 1882 a Comitetului Central al Societăţii pentruEmigraţiunea Israeliţilor din România către Moses Gaster, prin care i se comunică alegereaca membru în conducerea Societăţii (Arhiva Gaster).Ref. şi reprod.: Şlomo Leibovici Laiş, „Făclia a fost aprinsă în România” (MI, 28, 1994,nr. 7, p. 61, facsimil).

10 ISRAELMUZ28 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.HAUNIVERSITA HAIVRIT(Universitatea Ebraică)AM29 – Instituţie inaugurată la l aprilie 1925, având sprijinitori din România, savanţi,profesori şi intelectuali, membri ai „Asociaţiei Prietenilor Universităţii din Ierusalim”,între care: profesorul Ion Cantacuzino, C. Rădulescu-Motru, Tudor Arghezi, GalaGalaction, Dimitrie Gusti, C.I. Parhon, Ştefan Minovici etc. La inaugurare a fost publicatăla Bucureşti revista „Puntea de fildeş” (1925-1926). Asociaţia a publicat „BuletinulAsociaţiei Prietenii Universităţii din Ierusalim” (1928). Universitatea a primit donaţii decărţi şi periodice de la Academia Română, Institutul Social Român şi editurile Cartearomânească, Cultura naţională, Casa poporului, Socec, Universala-Alcalay etc.Ref.: Şlomo Leibovici-Laiş, Intelectualii români şi Universitatea Ierusalimului (MI, s.n.,32, 1998, nr. 2, p. 59-60).MUZHAUNIVERSITA HAIVRIT. HAMERKAZLETOLDOT IANADUT ROMÂNIA(Universitatea Ebraică. Centrul de Cercetăriasupra evreilor din România)30 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.MUZHAUNIVERSITA HAIVRIT. HA’ARCHION HAMERKAZILETOLDOT HA’AM HAIEHUDI(Universitatea Ebraică. Arhivele Centralede Istorie a Poporului Evreu)31 – Documente diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă, manuscrise, afişe, foivolante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în română, ivrit şiidiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

ISRAEL 1132 – Corespondenţă, 1926-1940, a oamenilor de ştiinţă şi cultură români care aufondat în 1926 „Asociaţia română a prietenilor Universităţii din Ierusalim” (C.I. Parhon,C. Rădulescu-Motru, Ion Cantacuzino, C. Ionescu-Mihăieşti, David Emanuel, GalaGalaction, Tudor Arghezi etc.).Ref.: Gh. Cunescu, A. Gutman, Universitatea ebraică din Ierusalim („Revista CultuluiMozaic”, 24, 1980, nr. 456, p. 1-6).MS33 – Torah, suluri pe pergament (peste 3 000), sec. XIX-XX, provenind din sinagogidin România.Ref.: Moses Rosen, Omagiu şi recunoştinţă („Revista Cultului Mozaic”, 27, 1983, nr. 525,p. 1).AMELLĪNORTHODOXON PATRIARCHEION IEROSOLYMŌN(Patriarhia Greco-Ortodoxă a Ierusalimului)34 – Aşezământ sprijinit în sec. XVI-XIX prin danii româneşti de la domnitorii PetruŞchiopul, Mihai Viteazul, Radu Leon, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Matei Basarab,Gheorghe Duca, Ştefan Petriceicu, Şerban Cantacuzino, Istratie şi Dafina Dabija, AntonieRuset, marele comis Gheorghe Castriotul, Nicolae şi Ioan Mavrocordat etc. şi prinveniturile mănăstirilor şi bisericilor închinate din Bucureşti (Sf. Sava, Sf. Gheorghe Nou,biserica Răzoare, Văcăreşti), Galaţi (Sf. Gheorghe), Iaşi (Sf. Sava, Cetăţuia, Barnovschi,Sf. Ioan Nou, Bârnova, Hlincea, Galata, Schitul Dealul Mare – Hadâmbul), Râmnicu Sărat(biserica Asanache), Târgovişte (biserica Stelea) şi din judeţele Bacău (Caşin şi schitulFrumoasa), Buzău (schiturile Ungurelu şi Barbu), Dolj (schitul Ţânţăreni), Ilfov (Gruiu,Comana, Negoieşti, Plătăreşti, Tânganu), Ismail (Adormirea), Neamţu (Bistriţa, Tazlău),Prahova (Proviţa), Putna (Soveja), Suceava (Probota), Teleorman (schitul Drăgăneşti) etc.Ref.: État général des possessions des Saints-Lieux d’Orient dans les Principautés Unies,s.l., 1864; Marin Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilor închinate, Buc., 1936,p. 129-130; Beza, Urme, p. 20.DOCARCHEIO TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN(Arhiva Patriarhiei Ierusalimului)35 – Documente (7) din 1446, 1728, 1767-1768, 1804 şi 1806 referitoare la moşiaJurjiniţa (ţinutul Soroca), închinată Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B,nr. I, VII, X-XI, XIII-XIV).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 355, nr. IV D 114, 14.36 – Hrisov din Huşi, 16 aprilie 1527, prin care Petru Rareş dăruieşte mănăstiriiProbota satul Dobruşa din ţinutul Soroca. Original slavon cu pecete şi traduceri în franceză,greacă şi română (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Dobrousīs, nr. II).

14 ISRAELdin Iaşi. Traducere în română, întărită de Departamentul Pricinilor Străine la 10 iulie1779 şi în rusă, franceză şi greacă (fond. E, poz. G, nr. 1; dos. Skoumpias kai Stolnitzeni,nr. XIII).Ref.: ibidem, p. 336, nr. IV D 112, l g.55 – Hrisov, din 4 noiembrie 1633, prin care Alexandru Iliaş, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Scumpia, Stolniceni şi Şătrari (ţinutul Iaşi).Original slavon cu traduceri în română, rusă, franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. l; dos.Skoumpias kai Stolnitzeni, IV).Ref.: ibidem, p. 337, nr. IV D 112, l (după dată, emis de Moise Movilă).56 – Hrisov, din 15 ianuarie 1634, prin care Moise Movilă, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Gligeni (ţinutul Soroca) dăruită de Enachepostelnicul. Original slav, cu traducere română (fond E, poz. G, nr. 1; dos Sorokas, nr. VI).Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai,p. 337-338; Beza, Urme, p. 161; Tselikas, Katagrafī, p. 343-344, nr. IV D 112, 11 e.57 – Hrisov, din 1634, al lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, prin care se întărescmănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Gurbăneşti, Drujeni şi Budeşti (ţinutul Iaşi), Forţeşti(ţinutul Neamţ) etc. Regest din 10 decembrie 1726 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XI).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D 113, 17.58 – Hrisov, din 17 mai 1634, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreştemănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Larioneşti, Misceni, Căcăţeni, Brakeu (?), Gligeni,Mateuţi şi Slobozia-Sauca (ţinutul Soroca) dăruită de Enache postelnicul. Original, cutraduceri în franceză, greacă şi rusă (fond E, poz. G, nr. 1; nr. 1; dos. Sorokas, nr. XIV).Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207; N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai,p. 338; Beza, Urme, p. 16; Tselikas, Katagrafī, p. 342, nr. IV D 112, 11 b.59 – Act, din 17 iulie 1634, prin care Stratulat paharnicul şi soţia sa Varvara hotărăscca, după moartea lor, jumătate din moşia lor Budeşti (ţinutul Iaşi) să rămână mănăstiriiSf. Sava din Iaşi (fond E, poz. G 2, pach. A, XII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 352, IV D 113, 18.60 – Hotărnicie, din 18 iulie 1636, prin care se desparte o jumătate din moşia Budeşti(ţinutul Iaşi) în folosul lui Stratulat (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, X).Ref.: ibidem, p. 352, IV D 113, 16.61 – Hrisov, din 19 septembrie 1636, prin care Vasile Lupu, domnul Moldoveiîntăreşte mănăstirii Sf. Sava moşiile Gurbăneşti, Brăiţenii (ţinutul Fălciu) şi Drujeni(ţinutul Iaşi). Copie (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 4.62 – Hrisov, din 4 mai 1642, prin care Vasile Lupu, domnul Moldovei, întăreştemănăstirii Sf. Sava moşia Gligeni (ţinutul Soroca) închinată de postelnicul Enache.Original cu traducere în română (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. VII).Ref.: ibidem, p. 344, nr. IV D 112, 11 th.63 – Hrisov, din 8 aprilie 1655, prin care Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei,

16 ISRAELRef.: N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai, p. 338-339; Beza, Urme, p. 29;Tselikas, Katagrafī, p. 349, nr. IV D 112, 20a.72 – Hrisov, din 18 octombrie 1672, prin care Gheorghe Duca, domnul Moldovei,scuteşte moşiile Pârcova şi Frăseni (ţinutul Hotin), de dările cuvenite mănăstirii Cetăţuia.Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas Dintzeneou,nr. IX).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 340, nr. IV D 112, 7g.73 – Hrisov, din 25 ianuarie 1673 (=7181), prin care Ştefan Petriceicu, domnulMoldovei, întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşia Larioneşti (ţinutul Soroca) dăruităde postelnicul Enache. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XXIII).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 338-339; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī,p. 343, nr. IV D 112, 11 g (greşit: moşia Arioneşti; mănăstirea Sf. Sava din Ierusalim).74 – Hrisov, din 28 februarie 1673, privitor la moşiile Duşmani şi Logofeteni (ţinutulIaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Copie în greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Logotheteniou).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 338, nr. IV D 112, 4b.75 – Hrisov, din 28 martie 1673, prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei,scuteşte de dări moşia Pârcova a mănăstirii Cetăţuia. Original şi traduceri în franceză şigreacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas – Dintzenian; nr. XII).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, loc. cit.; Tselikas, Katagrafī, p. 340, IV D 112, 7d.76 – Hrisov, din 2 mai 1673, prin care Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, interziceîncălcarea moşiei Logofeteni (ţinutul Iaşi), aparţinând mănăstirii Cetăţuia, închinatăPatriarhiei din Ierusalim. Original şi traducere în greacă (fond E, Poz. G, nr. 1; dos.Logotheteniou, nr. I).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 338, nr. IV D 112, 4a.77 – Poruncă, din 3 august 1673, a divanului Moldovei către vătămanul şi locuitoriidin Zahoreni (ţinutul Iaşi) prin care li se face cunoscută porunca lui Ştefan Petriceicu,domnul Moldovei, de a trimite mănăstirii Cetăţuia venitul anual al moşiei. Original (fondE, poz. G, nr. 1; dos. Zachareni ī Ketrisi, nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 349, nr., IV D. 112, 19a.78 – Porunci (2), din 9 august 1673, ale lui Ştefan Petriceicu şi a doamnei sale Maria,privitoare la moşia Zahoreni (ţinutul Iaşi) dăruită mănăstirii Cetăţuia. Originale (fond E,poz. G, nr. 1; dos. Zachareni ī Ketrisi, nr. IX-X).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, loc. cit.; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī, p. 349,nr. IV D 112, 19 b-g.79 – Hrisov, din 24 mai 1678, prin care Antonie Ruset, domnul Moldovei, întăreştesatele Ustia şi Zabiceni (ţinutul Orhei) mănăstirii Bârnova din Iaşi închinată Sf. Mormântdin Ierusalim. Original în română şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1;dos. Oustia-Zaloutzeni, nr. XX).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 339-340; Beza, Urme, p. 30; Tselikas, Katagrafī,p. 340, nr. IV D 112, 8 b.Publ.: Florenţa Ivaniuc, Documente româneşti în arhive străine (I) (BOR, 97, 1979,nr. 5-6, p. 772).

ISRAEL 17Reprod.: Beza, Urme, p. 30; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. Marcu Beza,clişeu pe sticlă, inv. 111727.80 – Act din 13 martie 1679, prin care doamna Dafina Dabija închină mănăstiriiBârnova diferite moşii, între care Ustia şi Zăluceni (ţinutul Orhei), împreună cu sălaşede ţigani. Original, cu traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Oustia – Zaloutzeni, nr. XIX)Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, op. cit., p. 333-334; Beza, Urme, p. 30; Tselikas,Katagrafī, p. 340, IV D 112, 8a.81 – Firman, sec. XVIII, al unui sultan otoman, către un domn al Ţării Româneşti.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 498, nr. 10 (fărăprecizări).82 – Hrisov din 12 iunie 1724, prin care Mihai Racoviţă, domnul Moldovei, întăreştestăpânirea mănăstirii Galata asupra moşiilor Melintia şi Foleşti (ţinutul Iaşi). Copieautentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Melintia kai Folesti, nr. IV).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 346, nr. IV D. 112, 16a.83 – Firman din aprilie 1725, prin care Călugării Patriarhiei din Ierusalim sunt scutiţide vamă în porturile Moldovei şi Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, p. 462, nr. VII B, seria 7, 354.84 – Hrisov din Iaşi, 24 august 1729, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei,hotărăşte, în pricina dintre Daniil Arapul, egumen de Bârnova şi mănăstirea Solea pentrusatul Ustia din Orhei. Original şi traduceri în limbile franceză şi greacă (fond E. poz, O,nr. 1; dos. Oustia-Zaloutzeni, nr. XXIII).Ref. şi publ.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 340: Florenţa Ivaniuc, loc. cit., p. 773;Tselikas, Katagrafī, p, 341, nr, IV D 112, 8 g.Reprod.: Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111662.85 – Porunca otomană, din 4 iulie 1733, privind scutirea de vamă a călugărilorPatriarhiei din Ierusalim la trecerea Dunării, când călătoresc în Ţările Române.Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 462, nr. VII B, seria 7, 357.86 – Poruncă, din 23 iulie 1736, a lui Grigore II Ghica, domnul Moldovei, cătreLupu Gheuca stolnicul, privitoare la moşia Jurjiniţa (ţinutul Soroca) aparţinând mănăstiriiProbota. Copie autentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. I).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 18 a.87 – Hrisov, din 5 august 1740, prin care Grigore II Ghica, domnul Moldovei, întăreştestăpânirea mănăstirii Galata asupra moşiilor Rusava, Melintia, Foleşti şi Soci (ţinutul Iaşi)şi dă dreptul egumenului să încaseze zeciuială din venituri. Original cu traducere rusă(fond E, poz. G, nr. 1; dos. Melintia kai Folesti; nr. V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, loc. cit.; Beza, Urme, p. 30; Florenţa Ivaniuc, op. cit.,p. 774; Tselikas, Katagrafī, p. 346-347, nr. IV D 112, 16b.Publ.: Paul Mihail, Documente şi zapise moldoveneşti de la Constantinopol (1607-1806),Iaşi, 1948, p. 91, nr. 66 (Copie din 1818).

18 ISRAELReprod.: Beza, Urme, p. 30; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeupe sticlă, inv. 111 728.88 – Hrisov, din mai [1749-1753 sau 1756-1757], prin care Constantin Racoviţă,domnul Moldovei, hotărăşte asupra drepturilor mănăstirii Sf. Sava, închinată Sf. Mormânt,privind moşiile Larioneşti, Sudarea, Căcăţeni şi Slobozia Sauca (ţinutul Soroca). Copie şitraducere în rusă (fond E, poz. Gr, nr. 1; dos. Sorokas, nr. XLII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 343, nr. IV D 112, 11e.89 – Hrisov, din 16 mai 1756, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei, dă dreptulegumenului mănăstirii Sf. Sava din Iaşi să primească zeciuială din veniturile moşiilorMereşcăuţi, Misceni, Căcăţeni, Slobozia Sauca, Larioneşti, Glîngeni, Mateuţi, Sudarea,Heciu, Caralasăuca şi Lipoveni din ţinutul Soroca. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Sorokas, nr. XL).Ref.: ibidem, p. 343, nr. IV D 112, 11d.90 – Poruncă, din 20 ianuarie 1756, prin care Matei Ghica, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni şiBrăiţeni. Original şi copie (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XVII).Ref.: ibidem, p. 351, IV D 113, 12.91 – Hrisov, din 11 august 1156, prin care Mihai Racoviţă, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Sf. Sava moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheri, Brăiţeni, Drujeni şiBudeşti (ţinutul Iaşi). Copie din 1819 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XVIII).Ref.: ibidem, p. 353, nr. IV D 113, 29.92 – Poruncă, din 7 noiembrie 1756 a lui Matei Ghica, domnul Moldovei, prin careîntăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni şiBrăiţeni. Original şi copie (fond E, poz. G 2, pach. A, XVI).Ref.: ibidem, p. 351-352, nr. IV D 113, 13.93 – Hrisov, din 12 iunie 1757 al lui Scarlat Ghica, domnul Moldovei, prin careîntăreşte mănăstirii Sf. Sava din Iaşi moşiile Alboteşti, Gurbăneşti, Becheni, Drujeni(ţinutul Iaşi) şi Brăţeni (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. G, nr. 2, pachetul A, XIX)Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 11.94 – Hotărnicie, din 29 martie 1761, (semnată de Ştefan Popescu, vornic de poartăetc.), privind moşiile Melintia şi Foleşti ale mănăstirii Galata. Traducere rusă (Fond E,poz. G, nr.1; dos. Melintia kai Folesti, nr. VI/7269).Ref.: ibidem, p. 347, nr. IV D 112, 16g.95 – Act de împăcare, din 8 octombrie 1761, prin care mănăstirea Sf. Sava acceptăjumătate din moşia Cucueţi (ţinutul Bălţi). Copie cu traducere în rusă (fond E, poz. G,nr. 1; dos. Koukouetzi nr. II).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 14 a.96 – Hrisov, din 3 mai 1763, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei,întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiei Cucueţi (ţinutul Bălţi) şi dădrept egumenului să încaseze zeciuială din venituri. Copie cu traducere în rusă (fond E,poz. G, nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. III).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 14b.

ISRAEL 1997 – Poruncă, din 12 mai 1763 a lui Grigore Callimachi, domnul Moldovei, privindhotărnicia moşiilor Dobruşa şi Jurjiniţa (ţinutul Soroca), aparţinând mănăstirii Probota.Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. II).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 18b.98 – Hrisov, din 1 iulie 1763, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei,întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiei Cucueţi (ţinutul Bălţi).Copie, (fond E, poz. G., nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. IV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 340; Tselikas, Katagrafī, p. 345-346, nr. IV D 112,14g.99 – Hotărnicie, din 15 iulie 1764 a lui Ioan Meleghi, vornic de poartă, pentru moşiileZapodeni, Plopeni şi Chilieni (ţinutul Iaşi) ale mănăstirii Cetăţuia. Copie (fond E, poz. G,nr. 1; dos. Stourzeni – Zapodeni, nr. VIII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 350, nr. IV D, 112, 20b.100 – Hrisov din 3 noiembrie 1764, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei,întăreşte drepturile mănăstirii Sf. Sava din Iaşi asupra moşiilor Larioneşti, Unguri,Caralasăuca etc. (ţinutul Soroca). Original în română (fond E. poz. G, nr. 1; dos. Sorokas,nr. XLVI).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341-342; Beza, Urme româneşti, p. 18; Tselikas,Katagrafī, p. 343, nr. IV D 112, 11 st.101 – Act, din noiembrie 1765, prin care membri ai familiei Sturdza închină mănăstiriiGalata din Iaşi moşia Piscăreşti (ţinutul Orhei). Copie şi traduceri în rusă, franceză şigreacă (fond E, Poz. G, nr. 1; dos. Piskarestion, nr. II).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 339, nr. IV D 112, 6a.102 – Hrisov, din 15 mai 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei întăreştemănăstirii Sf. Sava stăpânirea asupra moşiilor Larioneşti, Misceni, Merachiu, Sudarea,Căcăţeni, Mihălăşeni, Săuca, Măriţeni, Heciu şi Gligeni (ţinutul Soroca). Original şitraducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Sorokas, nr. LI).Ref.: ibidem, p. 343, nr. IV D 112. 11z.103 – Hrisov, din 17 iulie 1766, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldoveiîntăreşte mănăstirii Probota stăpânirea moşiei Dobruşa (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Dobrousīs, nr. VIII).Ref.: ibidem, p. 341, IV D 112, 9b.104 – Hrisov, din 30 iunie 1768, prin care Grigore Callimachi, domnul Moldovei,întăreşte mănăstirii Sf. Sava stăpânirea moşiei Ocniţa (ţinutul Orhei). Original şi traducereîn greacă (fond E, poz. G, nr. l, dos. Oknas kai Oknitzas, III).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341; Beza, Urme, p. 18; Tselikas, Katagrafī, p. 337,nr. IV D 112, 2b.105 – Act, din ianuarie 1772, prin care Ştefan Hurmuzaki, pârcălab de Hotin,recunoaşte dreptul mănăstirii Cetăţuia asupra moşiei Pârcova (ţinutul Hotin). Original şitraduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Parkobas – Dintzeniou, nr. V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 341-342; Beza, Urme, p. 29; Tselikas, Katagrafī,p. 339, nr. IV D 112, 7a.

20 ISRAEL106 – Act, din 30 ianuarie 1772, prin care feldmareşalul [A.P. Rumianţev]confirmă drepturile mănăstirii Cetăţuia asupra moşiei Pârcova (ţinutul Hotin), potrivithrisovului de danie al voievodului Gheorghe Duca. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Parkobas – Dintzeniou, nr. VI).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 339, nr. IV D 112, VIIb.107 – Act, din 3 februarie 1772, al administraţiei militare ruse prin care se confirmămănăstirii Sf. Sava stăpânirea moşiilor Ciapreu ş.a. Original în rusă şi traducere română(Fond E, poz. G, nr. 1; dos. Tsapreou, nr. V).Ref.: ibidem, p. 345, nr. IV D 112, 13b.108 – Act, din 16 mai 1772, prin care Inochentie, episcop de Huşi, arată că în hotărniciamoşiilor Coşcăuţi şi Coruşniţa, aparţinând episcopiei, a intrat şi moşia Jurjiniţa, toate dinţinutul Soroca. Copie autentificată (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Zourzinitza, nr. III).Ref.: ibidem, p. 348-349, nr. IV D 112, 18g.109 – Hrisov, din 3 martie 1776, prin care Grigore III Ghica, domnul Moldovei,întăreşte hrisovul lui Alexandru Lăpuşneanu din 1558 privind închinarea moşiei Ocna(ţinutul Orhei) Patriarhiei din Ierusalim. Original şi traduceri în franceză şi greacă, (fondE, poz. G, nr. 1; dos. Oknas kai Oknitzas, nr. V).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 337, nr. IV D 112, 2g (greşit: Alexandru Ghica).110 – Act, din 10 iunie 1779, prin care mănăstirea Sf. Sava din Iaşi cumpără cu 80 leia treia parte din moşia Brăiţeni (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XX).Ref.: ibidem, p. 351, IV D 113, 9.111 – Hotărnicie, din 14 mai 1781, întărită de domnul Moldovei Constantin Moruzi,privitoare la moşia Cucueţi (ţinutul Bălţi) a mănăstirii Sf. Sava din Iaşi. Copie cu traducererusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Koukouetzi, nr. V).Ref.: ibidem, p. 346, nr. IV D 112, 14d.112 – Hrisov, din 29 iulie 1781, prin care Constantin Moruzi, domnul Moldovei,dăruieşte fiicei sale Catinca moşia Oneşti (ţinutul Iaşi). Original şi traducere rusă (fond E,poz. G, nr. l; dos. Oneşti, nr. II).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 347, nr. IV D 112, 17 a(datat: 1789, iar dania este din 1781, cf. scrisoarea urm.).113 – Act, din 15 august 1781, prin care domniţa Catinca Moruzi primeşte de lamănăstirea Cetăţuia un loc din jurul mănăstirii Hlincea şi dă în schimb moşia Oneşti(ţinutul Iaşi), primită în dar de la tatăl său Constantin-Vodă. Original şi traducere în rusă(Fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oneşti, nr. III).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 347, nr. IV D 112, 17b.114 – Act, din 2 septembrie 1782, prin care Teodor şi Vasile, fii Sofroniei, vândcăpitanului Ursu părţi din moşia Băzdăţeni (Basarabia). Original şi traducere greacă (fondE, poz. G, nr. 1; dos. Mpazdazeni, nr. 11/1782).Ref.: ibidem, p. 338, nr. IV D 112, 5a.115 – Act, din 21 ianuarie 1783, prin care Andrei Raţă şi ai lui vând căpitanului Ursu

ISRAEL 21partea lor din moşia Băzdăţeni. Original şi copie în greacă (fond E, Poz. G, nr. l dos.Mpazdazeni, nr. III).Ref.: ibidem, p. 338-339, nr. IV D 112, 5b.116 – Act, din 6 martie 1783, prin care Longin Raţă vinde mănăstirii Cetăţuiamoşia Băzdăţeni. Original şi traducere în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Mpazdazeni, nr. IV).Ref.: ibidem, p. 339, IV D, 112, 5g.117 – Poruncă, din 20 iulie 1783 a lui Alexandru Mavrocordat „Delibei”, domnulMoldovei, prin care întăreşte stăpânirea moşiei Vetrişoara (ţinutul Fălciu) (fond E, poz. Gnr. 2, pach. A, XXI).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 8.118 – Act, din 5 septembrie 1783, prin care Ioniţă şi Gheorghe Mârza dăruiescmănăstirii Sf. Sava din Iaşi a cincea parte din moşia Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G,nr. 2, pach. A, XXII).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D 113, 14.119 – Poruncă, din 15 decembrie 1783, prin care Alexandru Mavrocordat „Delibei”,domnul Moldovei, cere măsurarea moşiilor Alboteşti, Gurbăneşti, Becherii, Drujeni(ţinutul Iaşi) şi Brăiţeni (ţinutul Fălciu), aparţinând mănăstirii Sf. Sava din Iaşi (fond E,poz. G, nr. 2, pach. A, XXIII).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 10.120 – Dosar, 15 mai 1784, privind pricina mănăstirii Sf. Sava din Iaşi cu soţia luiIoan (sic!) relativă la moşia Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond, E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXIV).Ref.: ibidem, p. 350, nr. IV D 113, 1.121 – Act din 30 iunie 1784 prin care Ioan Raţă închină mănăstirii Cetăţuia partea luidin moşia Băzdăţeni. Original şi traduceri în franceză şi greacă (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Mpazdazeni, nr. V).Ref.: ibidem, p. 339, nr. IV D 112, 5d.122 – Act, din 1 aprilie 1785, prin care se întăreşte stăpânirea mănăstirii Sf. Savaasupra moşiei Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXV).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 5.123 – Act, din 25 aprilie 1785, prin care Vasile Scov dăruieşte mănăstirii Cetăţuiamoşia Nestoreni (ţinutul Iaşi). Original (fond e, poz. G, nr. 1; dos. Sturzeni-Zapodeninr. VIII).Ref.: ibidem, p. 350, nr. IV D 112, 20g.124 – Poruncă, din 7 mai 1785, prin care Alexandru Mavrocordat „Firaris”, domnulMoldovei, hotărăşte zi de judecată între egumenul mănăstirii Cetăţuia şi Ştefan Butuc,moşnenii din Stănileşti, pentru moşia Oneşti. Original şi traducere rusă (fond E, poz. G,nr. 1; dos. Oneşti, nr. IV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 347-348, nr. IV D112,17g.Publ.: Florenţa Ivaniuc, op. cit., p. 773-774.

22 ISRAELReprod.: Beza, Urme, p. 28; Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeupe sticlă, inv. 111693.125 – Poruncă, din 3 iunie 1787, a lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei, privindmăsurătoarea moşiei Budeşti (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXVI).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 351, nr. IV D 113, 6.126 – Poruncă, din 28 iulie 1787, a lui Alexandru Ipsilanti, domnul Moldovei, privindmăsurătoarea moşiei Alboteşti (ţinutul Bacău) (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, XXVII).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 7.127 – Anafora, din 13 martie 1795, a divanului Moldovei, întărită de domnul MihaiSuţu, privind procesul dintre mănăstirea Cetăţuia şi Antonie Butuc, relativ la moşia Oneşti.Original cu traducere rusă (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Oneşti, nr. V).Ref.: ibidem, p. 348, nr. IV D 112, 17 d.128 – Act, din 14 aprilie 1797, prin care Ioniţă Popescu şi ai lui dăruiesc mănăstiriiGalata din Iaşi moşia Coşciugeni (ţinutul Lăpuşna). Original întărit de mitropolitul IacobStamati şi de Alexandru Callimachi, domnul Moldovei. O copie rezumată şi traducere rusă(fond E, poz. G, nr. l; dos. Kostouzeni, nr. IV-V).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 346, nr. IV D 112, 15a-b.Publ.: Florenţa Ivaniuc, op. cit., p. 774-775.Reprod.: Muzeul Colecţiilor de Artă din Bucureşti, col. M. Beza, clişeu pe sticlă, inv. 111658.129 – Poruncă, din 11 iunie 1801, a lui Constantin Ipsilanti, domnul Moldovei, să secerceteze drepturile de proprietate asupra moşiilor Dăienii şi Moreni (ţinutul Iaşi) (fond E,poz. G, nr. 2, pach. A, X).Ref.: ibidem, p. 352, nr. IV D, 113,19.130 – Hotărnicie, din 13 iulie 1802, privind moşiile Moreni (ţinutul Iaşi) şi Dăieniilăsate mănăstirii Cetăţuia de banul Ilie Canta (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A).Ref.: ibidem, p. 351, nr. IV D 113, 3.131 – Act, din 20 septembrie 1803, prin care căminarul Ioan Başotă, adevereşteînchinarea moşiei Trifeşti (ţinutul Orhei) de către Ecaterina Macri mănăstirii Sf. Sava.Original cu întărirea mitropolitului şi divanului Moldovei (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Trifesti nr. XXIV).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Beza, Urme, p. 18; Tselikas, Katagrafī, p. 344,nr. IV D 112,12a.132 – Hrisov, din 15 octombrie 1803, prin care Alexandru Moruzi, domnul Moldoveiîntăreşte închinarea moşiei Trifeşti (ţinutul Soroca) de către Ecaterina Macri mănăstiriiSf. Sava. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dosar Sorokas, nr. XXV).Ref.: N. Iorga, loc. cit.; Beza, loc. cit.; Tselikas, Katagrafī, p. 344, nr. IV D 112, 12b.133 – Rapoarte (2) către Poartă, din 1804, ale domnului Moldovei, Alexandru Moruzi,referitoare la atitudinea antigrecească a armenilor şi „latinilor” (catolici) care încălcau

ISRAEL 23astfel dispoziţiile otomane (Kylindroi eggrafōn ktīmatikōn kai genikōn ypotheseōn,95, 1-2).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 190, IV A 95, 1-2.134 – Hotărâre, din 26 septembrie 1809, prin care divanul Moldovei (mitropolitulGavriil şi trei boieri) confirmă proprietatea mănăstirii Sf. Sava asupra a jumătate din moşiaŢapreu, închinată de Sava, protomaistru de negustori. Original (fond E, poz. G, nr. 1; dos.Tsapreou, nr. XII).Ref.: N. Iorga, Legături româneşti, p. 342; Tselikas, Katagrafī, p. 345, nr. IV D 112, 13g.135 – Firman al sultanului Mahmud II, 1811, prin care recomandă câţiva pelerini ruşidomnului Ţării Româneşti.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 495, nr. 18; Beza,Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38).Reprod.: ibidem, pl. IX.136 – Acţiune, 20 iunie 1819, a lui Gherasim, egumenul mănăstirii Cetăţuia, împotrivaboierilor Cătuleşti, în pricina moşiei Moreni (ţinutul Iaşi) (fond E, poz. G 2, pach. A, XII).Ref.: Tselikas, Katagrafī, p. 352, nr. IV D 113, 15.137 – Act, întărit la 30 decembrie 1819, de Departamentul Pricinilor Străine dinMoldova, prin care Sava, protomaistor al negustorilor, închină mănăstirii Sf. Sava din Iaşijumătate din moşia Ciapreu. Copie (fond E, poz. G, nr. 1; dos. Tsapreou, nr. IV).Ref.: ibidem, p. 344-345, nr. IV D 112, 13a.138 – Scrisori şi documente, circa 1830-1900, între care corespondenţa cu Dionisie,fost până în 1864 egumen al mănăstirii Cetăţuia din Iaşi (Fakeloi allīlografiōn kaikataloipōn patriarchōn kai allōn ieromenōn, 1, 4).Ref.: ibidem, p. 579, nr. IX Z 1, 4.139 – Permis de liberă trecere, Bucureşti, 1842, acordat de Alexandru Dimitrie Ghica,domnul Ţării Româneşti, arhimandritului Antonie Rusu (Ktīmatiko Tmīma, cilindrul220, 31).Ref.: ibidem, p. 279, nr. IV A, cilindrul 220, 31.140 – Scrisori din Ţara Românească şi Moldova, 1845-1849. Trei pacheteneinventariate. (Tmīma allīlografias, 193-195).Ref.: ibidem, p. 564, nr. VIII A 193-195.141 – Document, din 1846, privind instalarea egumenului mănăstirii Sf. GheorgheNou din Bucureşti, de către Chiril II patriarhul Ierusalimului (Autoteleis fakeloi ek touGenikou Archeiou, nr. 26).Ref.: ibidem, p. 555, nr. VII E 26.142 – Memorii şi documente diverse, [post 1863], privind moşiile secularizate dinRomânia ale Patriarhiei Ierusalimului (Kodikes zīteiōn nr. 2).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G 2.143 – Documente, [post 1863], în limbile franceză şi greacă, relative la averile dinRomânia ale Sfântului Mormânt (Fakeloi diaforōn ktīmatikōn ypotheseōn, nr. 80).Ref.: ibidem, p. 332, nr. IV D 80.

24 ISRAEL144 – Scrisori, din 1884-1885, primite de patriarhul Ierusalimului de la ierarhi aibisericilor autocefale între care şi Biserica Ortodoxă Română (Eiserchomenī allīlografia,nr. 305).Ref.: ibidem, p. 567, nr. VIII A 305.145 – Documente diverse privitoare la proprietăţile din România, 1903 (FakeloiGenikou Archeiou, P., nr. 332).Ref.: ibidem, p. 549, nr. VII D 18.146 – Documente diverse, 1903-1906, privind moşiile din Bucovina ale Patriarhieidin Ierusalim (Autoteleis fakeloi ek tou Genikou Archeiou, nr. 11).Ref.: ibidem, p. 553, nr. VII E 11.MS147 – Katastichon tīs eksodou, [Ierusalim], 1662-1664, 54 f., 27 x 9,5 cm. Cuprindelista cheltuielilor făcute între 3 mai 1662 şi 15 decembrie 1664 de monahul aghiotafitLuca, în călătoria sa, când a trecut şi prin Bucureşti (Oikonomika katasticha palaias seiras,nr. 2).Ref.: ibidem, p. 3, nr. I A 2.148 – Dositei Notara, patriarhul Ierusalimului, Scrisori, 1680-1705, adunate şiîngrijite pentru tipar de Theofan Sofroniou, Ierusalim, 1888. 907 p. Cuprinde şi scrisoricătre corespondenţi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 12).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 12.149 – Dositei Notara, Scrisori, 1682-1706, ordonate cronologic, către diverşicorespondenţi, între care şi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias,nr. 15).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 15.150 – Hrisant Notara, Peri aforismou [Despre afurisenie], (ante 1714). Lucrareîntocmită la cererea lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti (KōdikesGrafeiou Archigrammateias, nr. 16).Ref.: ibidem, p. 386-387, nr. VI St. 16.151 – To katastichon dia ta eksoda tou chaniou kai tōn parekklesiōn eis toVoukouresti, [Bucureşti], 1718-1719. 20 f. 34 x 11,8 cm. Evidenţa cheltuielilor bisericii şihanului Sf. Gheorghe Nou şi a celorlalte proprietăţi din Bucureşti închinate Patriarhiei dinIerusalim (Oikonomika katasticha palaias serias, nr. 71).Ref.: ibidem, p. 9, nr. I A 71.152 – Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, Scrisori, 1720-1730, către diverşicorespondenţi, între care şi din Ţările Române (Kōdikes Grafeiou Archigrammateias, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 386, nr. VI St. 9.153 – Condici de corespondenţă primită şi expediată, în anii 1746-1956, de Patriarhiadin Ierusalim cuprinzând şi informaţii despre relaţiile cu instituţii româneşti (Kōdikesexerchomenōn epistolōn; Patriarchikī Allīlografia, passim).Ref.: ibidem, p. 568-572, nr. VIII B; p. 572-573, nr. VIII G.

ISRAEL 25154 – Katagrafī tōn kontraktōn dia ta ktīmata tou Agiou Tafou, [sec. XIX], cuprinzândevidenţa contractelor încheiate de moşiile din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E,poz. G, nr. 2, pach. B, nr. Z).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 6.155 – Katalogos tōn topografikōn planōn, tōn orothetikōn martyriōn kai tōn typikōngrammatōn [...] tōn ktīmatōn tou Agiou Tafou, [sec. XIX], Cuprinde actele de închinare,hotărnicii şi planuri ale moşiilor din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond, E, poz. G,nr. 2, pach. B, nr. D).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 3.156 – Katagrafes proskynītōn, 1820-1920. Registre (100), cuprinzând numeleînchinătorilor şi donatorilor, pelerini la Sfântul Mormânt, între care şi credincioşi românidin Principate sau Basarabia (Proskynitiko Tmīma).Ref.: ibidem, p. 369-372, nr. V A 1-54, V B 1-23; V G 1-18; V D 1-5.157 – Vivlion periechon orismous, ypomnīmata, praktika peri ton en Vlachia ypotou Kouza kaschethentōn monastīriakōn ktīmatōn, 1827-1865 [Carte cuprinzând hotărâri,memorii, procese-verbale privitoare la averile mănăstireşti confiscate de Cuza în ŢaraRomânească], documente din anii 1827-1865 referitoare la domeniile închinate Patriarhieidin Ierusalim, secularizate în Principatele Unite în 1863 (Ktīmatiko tmīma: katasticha,nr. 77).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 77.158 – Condici (20) de corespondenţă, primită între 1830 şi 1900, de Patriarhia dinIerusalim din ţări europene, între care Ţara Românească, Moldova, apoi Principatele Unite(Tmīma allīlografias. Eiserchomenī allīlografia, nr. 1-2, 183-189, 193-195, 304-310).Ref.: ibidem, p. 558, 563-564, 567, nr. VIII A 1-2, 183-189, 193-195, 304.159 – Peri tou klīrou kai tīs kyvernīsīos tōn ekklesiastikōn yparchontōn (Vlachia)...,l ianuarie 1838, condică privind personalul şi administrarea moşiilor din Ţara Româneascăale Sfântului Mormânt (Ktīmatologia-katagrafes pragmatōn..., nr. 79).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 79.160 – 1840, Katastichon en ho prōton etachthī katalogos tōn dikaiōmatōn kai chrīontōu emperiechomenōn en autō lekouïtorōn, Bucureşti, 1840 [-1848], evidenţă de drepturişi obligaţii ale „locuitorilor” (gr. lekouïtorōn) din metoacele din Ţara Românească alePatriarhiei Ierusalimului (Oikonomika katasticha metochiōn ektos Palaistinīs, nr. 17).Ref.: ibidem, p. 81, nr. J Th 17.161 – Condici (12), din 1855-1909, cuprinzând evidenţa manuscriselor şi cărţiloraflătoare în biblioteca Patriarhiei din Ierusalim, Biblioteca mănăstirii Sf. Sava dinPalestina şi a Şcolii patriarhale din Ierusalim, între care volume provenind din ŢărileRomâne (Vivlia kouretīriōn Vibliothīkīs kai Archeiou, nr. 1-12).Ref.: ibidem, p. 383-384, nr. VI E 1-12.162 – Procheiro katasticho dosolīpsiōn adīlou epitropou eis Voukouresti meviografikes sīmeiōseis, [Bucureşti], 1860-1872. Registru de afaceri ale unui epitrop anonim

26 ISRAELal metoacelor din Bucureşti ale Patriarhiei Ierusalimului, cu însemnări biografice din anii1860-1863 şi 1871-1872 (Oikonomika katasticha metochiōn ektos Palaistinīs, nr. 21).Ref.: ibidem, p. 82, nr. I J 21.163 – Katastichon tōn līpseōn kai doseōn, s.l., 1861-1867. 43 f. 23,6 x 19 cm. Condicăde ofrande pentru pomenire la Sfântul Mormânt ale credincioşilor din Rusia şi România(Oikonomika katasticha palaias seiras, nr. 375).Ref.: ibidem, p. 57, nr. I A 375.164 – Genikī katagrafī tīs proikos tou ierou agiotafikou monastīriou Tazlaiou ītisegeneto epi tīs īgoumenias tou panosiatatou agiou prōtosyghelou kyriou Modestou[Tazlău], 26 noiembrie 1862 [Catagrafie generală a averii sfintei mănăstiri Tazlău aSfântului Mormânt, în timpul egumeniei prea cuviosului protosinghel hagiul kyr Modest,la 26 noiembrie 1862] (Ktīmatologia-katagrafes pragmatōn..., nr. 82b).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 82b.165 – Condici (2), scrise după 1863, cuprinzând copii de hrisoave şi acte din anii1827-1863, privind domeniile din Ţările Române închinate Sfântului Mormânt (Bibliaanaforōn, nr. 2-3).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G, 8-9.166 – Katagrafī tōn dikografōn en energeia yptoheseōn tōn monasterion tou PanagiouTafou en Vessaravia, l iunie 1872. Cuprinde lista proceselor în curs privitoare la moşiiledin Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B, nr. E).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 4.167 – Roumanikōn zītema. Praktika synedriaseōn, s.l., 1879. Condică privindchestiunea domeniilor secularizate din România. Procese verbale de şedinţe (Vivliaanaforōn, ypomnīmatōn kai apofaseōn, nr. 1).Ref.: ibidem, p. 374, nr. VI G, 1.168 – Katagrafes ktīmaton tou Ierou Koinou tou Panagiou Tafou stī Rossia kaiVessaravia, 1872-1881, [Catagrafia averilor comunităţii Sfântului Mormânt din Rusia şiBasarabia] (Ktīmatologia–Katagrafes pragmatōn, nr, 83).Ref.: ibidem, p. 114, nr. III A 83.169 – Kōdix en ō kategrafīsan en metafrasei ta chrysovoulla tōn īgemonōn Vlachiasperi tōn ktīmatōn kai monastīriōn tou Panagiou Tafou, [Ierusalim], cca. 1880, cuprinzândtraducerile hrisoavelor domniei de închinare a mănăstirilor din Ţara Romanească laSfântul Mormânt (Ktīmatologia–Katagrafes proikes Grafeiou Archigrammateia, nr. 21).Ref.: ibidem, p. 117, nr. III B 21.170 – Katalogos eggrafōn tōn en Vessaravia ktīnatōn tou Panagiou Tafou, [circa1886], condică de acte privind averile din Basarabia închinate Sfântului Mormânt. Originalîn greacă şi traducere separată în rusă din 1886 (fond E, poz. G, nr. 2, pach, B, nr. B şi G).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 1-2.171 – Katalogos eggrafōn tōn en Vessaravia ktīmatōn tou Panagiou Tafou, katinaapostellontai ek tōn arckeiōn tou grafeiou tou en Kōnstantinoupolei Metochiou pros tonen Moscha panosiologiōtaton archimandritīn kyrion Arsenion egkrisei kai diatagī tou

ISRAEL 27Makariōtatou īmōn despotou, Constantinopol, 27 februarie 1886 (notă finală), condici deregeste a 65 hrisoave şi acte din anii 1527-1893 privitoare la proprietăţile din Basarabiaînchinate Sântului Mormânt: moşiile Scumpia, Stolniceni, Ocna, Ocniţa, Hizdieni,Logofeteni, Băzdăţeni, Piscăreşti, Pircova-Dinţenî, Ustia-Zăluţeni, Dobruşa, Holercani, celedin ţinutul Soroca (circa 20 moşii), Trifeşti, Ţapreu, Cucueţi, Costiugeni, Melintia, Foleşti,Oneşti, Jurjiniţa, Zahareni, Chetriş, Sturzeni, Zapodeni, Duşmani etc. (descrise în acestvolum la datele respective). Actele fuseseră trimise de la Metocul din Constantinopol alSfântului Mormânt arhimadritului Arsenie la Moscova, probabil pentru dovedirea drepturilorPatriarhiei din Ierusalim asupra proprietăţior din Basarabia (fond E, poz. G, nr, l).Ref.: ibidem, p. 336, nr. IV D 112.172 – Perigrafī merous titlōn schetizomenōn pros ta vessaravika ktīmata tonPanagiou Tafou, [circa 1896], condici (3) cuprinzând rezumatele a 30 de hrisoave şi acteoriginale slavone şi române din anii 1604-1819, cu traduceri în rusă, privitoare la moşiidin Basarabia ale mănăstirilor Cetăţuia şi Sf. Sava din Iaşi, emise de domnitorii Moldovei:Constantin Movilă (1610), Moise Movilă (1626, 1631), Miron Barnovski Movilă (1628-1629), Vasile Lupu (1634, 1637), Matei Ghica (1756), Constantin Racoviţă (1756), ScarlatGhica (1757), Alexandru Ipsilanti (1781), Alexandru Mavrocordat „Delibei” (1783),Constantin Ipsilanti (1801), şi de donatorii sau dregătorii Enache postelnicul, Eustratie,Ioan şi soţia, Ilie Canta banul, Ursu pârcălab, Gheorghe şi Ioniţă Mârza, Matei Sturdza,boierii Cătuleşti, Stratulat paharnicul şi soţia sa Varvara, soţia lui Ursu cu fiicele Anastasiaşi Anghelina, acte de proprietate şi pricini diverse ale acestora. Actele (descrise separatîn volumul de faţă) se referă la moşii aflătoare în ţinuturile: Bacău (Alboteşti). Botoşani(Gurbăneşti), Fălciu (Vetrişoaia), Galaţi (Dücheni), Iaşi (Budeşti, Drujeni, Moreni),Neamţ (Fârteşti), Vaslui (Brâiţeni) etc. (fond E, poz. G, nr. 2, pach. A, B, nr. VI (copie),B, nr. XIII (trad. rusă).Ref.: ibidem, p. 350-353, nr. IV D, 113, 1-3; p. 354, nr. IV, 114, 5 (copie) şi 10 (trad. rusă).173 – Apantīsis peri ton elleipontōn eggrafōn anaforikōs eis ta en Vesaravia ktīmatatou Panagiou, Tafou, atina zītountai ek Moschas kata tīn para tou Makariotatou īmōndespotou pemftheisan rossikīn sīmeiōsin, 1896. Cuprinzând lista unor acte de danie cerutede la Moscova, privitoare la averile din Basarabia ale Sfântului Mormânt (fond E, poz. G,nr. 2, pach. B, nr. H şi Th).Ref.: ibidem, p. 354, nr. W D 114,7 (aparent, completare la condica descrisă la nr. 170).174 – Logariasmoi pōlīseōs ktīmatōn Voukovinīs, s.l., 1906, socoteli privind vânzareaaverilor din Bucovina ale Patriarhiei din Ierusalim (Fakeloi logistikōn katastaseōn kaioikonomikī allīlografia, 124).Ref.: ibidem, p. 98, nr, II B 124.H175 – Plan al moşiei Moreni (ţinutul Iaşi), 1801 (fond E, poz. G, nr. 2, pach. B. nr. I).Ref.: ibidem, p. 354, nr. IV D 114, 8.176 – Chartes Vessaravias, sl., hărţi ale Basarabiei (Planoi-Chartes kai schediagrammata,nr. 44).Ref.: ibidem, p. 368, nr. IV E, 44.

28 ISRAEL177 – Ktīmata Vessaravias, s.l., s.a., planuri ale moşiilor din Basarabia închinatePatriarhiei din Ierusalim (Planoi-Chartes kai schediagrammata, nr. 45).Ref.: ibidem, p. 368, nr. IV E, 45.BIBLIOTHĪKĪ TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN(Biblioteca Patriarhiei Ierusalimului) 3DOC178 – Scrisoare, [1564-1568] prin care călugării de la mănăstirea Sf. Sava delângă Ierusalim mulţumesc doamnei Ruxandra, domnului Alexandru Lăpuşneanu, fiilor(Bogdan, Mihail şi Constantin) şi fiicelor (Anastasia, Anisia şi Marica) pentru ajutorul dat.Copie deteriorată (fond Nea Syllogī, ms. 46).Ref.: Kl. M. Koikilidīs, Kataloipa cheirōgrafōn Ierosolymitikīs vivliothīkīs, Ierusalim,1899, p. 84-86, nr. 46; Ierosol. vivl., V, p. 364-366; Beza, Biblioteci mănăstireşti,p. 209 (datează 1565); idem, Urme, p. 16.Publ.: N. Iorga, Legături româneşti cu Muntele Sinai (ARMSL, s. III, t. 13, 1932, p. 335-337); Hurmuzaki – Iorga XIV/3, p. 1-2.Reprod.: Beza, Urme, p. 18.179 – Meletie Pigas, Scrisori (340), 1574-1598, copiate de Maxim Peloponisianulîntre 1600-1601. 564 + 3 f., 31 x 21 cm. Text în greacă. În cuprins scrisori către PetruŞchiopul (1574-1578; 1589), Mihai Viteazul (23 mai – 5 august şi 29 august 1597), IeremiaMovilă (14 iunie 1597, 6 august şi 7 noiembrie 1598), Eftimie mitropolitul Ungrovlahiei(6 august 1597), Gheorghe Movilă mitropolitul Moldovei (7 septembrie 1597, 3 noiembrie1598) (ms. 524).Ref. şi publ.: M. Gedeon, Chronika tou patriarchikou oikou kai naou, Constantinopol,1884, p. 144-145 (doc. 1574-1579); W. Regel, Analecta byzantino-russica, Spb.,1891, p. XXII-CXIV, CXIX-CXX; Ierosol. vivl., I, p. 466-468; Hurmuzaki – IorgaXIV/1, p. 47-49, 59-60, 106-107 (4 doc. 1574-1579, 1589, 1597); ibidem, XIV/3, p. 2(doc. 1589, datat circa 1530); Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus XIII, p. XXX-XXXI, 343-352; Hurmuzaki – Murnu – Litzica, XIII, p. XXXIII-XXXV, 316-322 (9doc. 1597-1598); M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t.9, 1938-1940, p. 38); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 163-167 (2 doc 5şi 29 august 1597).180 – Firman al sultanului Murad III, din 1590, pentru călugării greci de la SfântulMormânt care mergeau în Ţara Românească să ceară mile şi închinări.Ref.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, IV, St. Peterburg, 1897, p. 451, nr. 15; M.Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940, p. 38).181 – Hrisov, din 15 octombrie 1682, de la Şerban Cantacuzino, domnul ŢăriiRomâneşti, privind ctitoria sa, mănăstirea Cotroceni. Lipsă sfârşitul. Copie în cuprinsul3Cuprinde fondurile Bibliotecii principale (Kyrios Patriarhchikī vivliothīkī, la caretrimitem numai prin numărul manuscrisului), al Bisericii Învierii (Anastasis), ale mănăstirilorSf. Avraam, Sf. Sava, Sfânta Cruce, Noua Colecţie (Nea Syllogī) şi fondul Patriarhului Nicodim.

30 ISRAELMS190 – Psaltire, sec. XI, 256 f. 21 x 16,2 cm. Text în greacă. La f. 256 v , însemnareîncadrată în chenar ornamentat, în limbile slavonă şi greacă, a lui Evloghie Moldoveanulde la Putna, privind legarea manuscrisului la Constantinopol, 30 aprilie 1558 (fondSf. Sava, ms. 293).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 410-421; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina (ARMSL,s. III, t. 6, 1932-1934, p. 197); idem, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL,s. III, t. 9, 1938-1940, p. 37); Beza, Urme, p. 19, 23; Constantinescu, Repertoriu,p. 44, nr. 212.Reprod.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, pl. 3 şi 4 (însemnarea luiEvloghie).191 – Miscelaneu, sec. XIV-XVI. 313 f. 23 x 15,7 cm. Text în greacă, în cuprins:Canon către Sf. Născătoare de Dumnezeu şi Minei pentru lunile ianuarie – februarie.La f. 1, însemnare de Ioachim Vlahul, fost egumen al mănăstirii Sf. Ecaterina de laSinai despre mănăstirea Sf. Sava, care şi-a reluat activitatea cu ajutorul domnilor ŢăriiRomâneşti, 1533-1534, când Ioachim a poruncit strângerea cărţilor risipite ale mănăstirii(fond Sf. Sava, ms. 160).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 266-267; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 197; idem,Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 36; Beza, Urme, p. 16; Constantinescu,Repertoriu, p. 174, nr. 889.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 718 (însemnarea lui Ioachim Vlahul).192 – Toma d’Aquino, Zītīmata tina [Unele chestiuni], copie din sec. XV a traduceriigreceşti. 180 f. 28,5 x 21,5 cm. La f. 1: însemnare a lui Dosoftei arhidiaconul Notara (viitorpatriarh de Ierusalim) care primise manuscrisul în martie 1664 de la Dositei, episcop deRoman, marele cărturar şi viitor mitropolit al Moldovei (ms. 157).Publ.: Ioan Dură, O Dositheos Ierosolymōn kai ī prosfora autou eis tas RoumanikasChōras kai tīn Ekklīsian autōn, Atena, 1977, p. 91 (însemnarea).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 254.193 – Octoih. Partea I, sec. XVI. Text slavon cu o însemnare din 11 iunie 1594: „înanul 7102 luna iunie în 11 zile pe vremea patriarhului Sofronie păstorind în Ierusalim şiŢarigrad, Ieremia în Alexandria, Meletie în Damasc şi domnind pentru păcatele noastresultanul Murad [III] în Ţarigrad [...], pe vremea aceea am ajuns şi eu mult-păcătosulMardarie ieromonahul, român din mănăstirea domnească din Bucureşti cu hramul Treimii,[Radu Vodă], şi cu alţi 500 fraţi călugări [la Sfântul Munte]. Iar cinci ani după ce am venitdin Ţara Românească la Sfântul Mormânt al lui Hristos Dumnezeul-nostru şi, totodată,cu închinăciune la sfintele locuri de la Sinai, în Egipt, şi în Alexandria, şi în Damasc, s-aîmplinit un an întreg” (fond Sf. Sava, ms. sl. 7).Ref.: N. Krasnosel’cev, Slavjanskija rukopisi patriaršej biblioteki v Ierusalime, Kazan,1889, p. 11-12; VI. A. Rozov, Bolgarskija rukopisi Ierusalima i Sinaja („Minalo”, 3,1914, nr. 9, p. 32); E. Turdeanu, Un moine roumain au Mont Athos, aux Lieux Saintset en Egypte à la fin du XVI e siècle (RER, 3-4, 1957, p. 234-235); Svetla Džurova,Nadja Danova, Kniga za bălgarskite hadžii, Sofia, 1985, p. 300; Constantinescu,Repertoriu, p. 44.

ISRAEL 31194 – Tetraevanghel, 11 decembrie 1532, scris de diacul Ivanco şi de popa Simion dinFrăţâneşti. 325 f. Text în slavonă. Dăruit în august 1623 de ieromonahul Partenie Rusul dela mănăstirea Suceviţa, bisericii Sf. Mihail din Ierusalim (fond Sf. Sava, ms. sl. 2).Ref.: N. Krasnosel’cev, op. cit., p. 8-9; Vl. Rozov, op. cit., p. 30-31; E. Turdeanu, Oamenişi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 43-45); idem, Moldavie, 1504-1552, p. 130-131; Matejic, p. 5, nr. 2; Constantinescu, Repertoriu, p. 44, nr. 209.Reprod.: Washington, Library of Congress, Photoduplication Service; OSU, HRL.195 – Tetraevanghel, scris de diaconul Mihail în Suceava, 21 septembrie 1545 – 21mai 1546, 6 f. pergament + 259 f., 33,7 x 23,7 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţialeîn aur şi culori. La p. 6, însemnare din 1680 a lui Dositei patriarhul Ierusalimului despreluarea manuscrisului de la mănăstirea Sf. Nicolae Probota pentru Sfântul Mormânt (fond.Avraam, ms. 11).Ref.: Koikilidīs, p. 95-96, nr. 2; Ierosol. vivl., V, p. 407-408; Beza, Biblioteci mănăstireşti,p. 208; Beza, Urme, p. 29; Vl. Rozov, op. cit., p. 37; D. Stăniloae, Viaţa şi activitateapatriarhului Dosofteiu al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Româneşti,Cernăuţi, 1929, p. 9; N. Iorga, Noi obiecte de artă găsite la Ierusalim, în mănăstireaSf. Ioan şi la Muntele Sinai (BCMI, 27, 1931, p. 181-183, datând manuscrisul din sec.XV); Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 115-116, 136; Turdeanu, Études, p. 200;Matejić, Supplemental Cheklist I, p. 7 (datat: 1455); Constantinescu, Repertoriu,p. 46, nr. 218.Reprod.: Washington, Library of Congress, Photoduplication Service; OSU, HRL.196 – Tetraevanghel, scris de popa Nicolae din porunca lui Iliaş Rareş, 1546-1551(cf. însemnare, f. 377). 380 f., 33 x 21 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale ornate cuîmpletituri şi motive vegetale în culori. Manuscris adus din Moldova de patriarhul Dositei(fond Avraam, ms. 12).Ref.: Ierosol. vivl., V, p. 409; Beza, Urme, p. 29; idem, Byzantine Art in România, Londra,1940, p. 55; Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 138-139; Turdeanu, Études, p. 202-293; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 90 (data: 1551); Constantinescu, Repertoriu,p. 46, nr. 219.Reprod.: Beza, Urme, p. 24; idem, Byzantine Art in Romania, p. 55.197 – Tetraevanghel, Moldova, 20 iunie 1543. Pergament. Text în slavonă. Miniaturiîn plină pagină, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri şi motive vegetale în culori.Ferecătură cu pietre preţioase; coperta I: „Pogorârea la iad”, coperta a II-a „FecioaraMăria”, cu inscripţie în slavonă: „Acest Tetraevanghel l-a făcut şi îmbrăcat Iliaş şiConstantin voievod, fiii lui Petru (Rareş) voievod, pentru sănătatea lor şi a urmaşilor şipărinţilor lor, Ioan Petru voievod, din mila lui Dumnezeu, gospodar al ţării Moldovei şidoamna sa, Elena, care a răposat la anul 1549”. Dăruit, probabil, bisericii Sf. Dumitru dinSuceava (fond Biblioteca principală).Ref.: Beza, Urme, p. 113-114; N. Iorga, Două evangheliare ale fiilor lui Petru Rareş(BCMI, 27, 1934, p. 87-88); E. Turdeanu, La reliure roumaine ancienne (RER, I,1953, p. 206-207); idem, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF, 2, 1954, p. 42-45);Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 134-135; Turdeanu, Études, p. 185-186, 198-199; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 94 (datat 1594); Constantinescu, Repertoriu,p. 45, nr. 215.

32 ISRAELReprod.: Beza, Urme, p. 108, 110 (facsimil şi ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania,Londra, 1940, pl. LVII.198 – Tetraevanghel, Moldova, 1551. Pergament şi hârtie. Text în slavonă. Miniaturiîn plină pagină, frontispicii şi iniţiale ornate, ferecătura din aramă ciocănită, cu aplicaţiide argint aurit şi pietre preţioase; coperta I: „Înălţarea”, coperta a II-a: „Sf. Nicolae”, iarîn chenar inscripţie în slavonă: „Acest Tetraevanghel l-a făcut şi l-a ferecat Elena, stăpânaşi doamna răposatului Ioan Petru (Rareş) voievod, din mila lui Dumnezeu gospodar alŢării Moldovei. Şi l-a dăruit pentru a sa pomenire la mănăstirea Probota, unde este hramulsfântului ierarh şi făcător de minuni Nicolae, anul 1551” [fond Biblioteca principală].Ref.: A.I. Jacimirskij, Slavjanskija rukopisi v rumynskich bibliotek, p. 292; N. Iorga, Încăo sabie a lui Constantin vodă Brâncoveanu (RI, 19, 1933, p. 11); N. Iorga, Douăevangheliare ale fiilor lui Petru Rareş, op. cit., p. 87-90; Beza, Urme, p. 113; idem,Byzantine Art in Roumania, p. 56; E. Turdeanu, Oameni şi cărţi de altădată (BBRF,2, 1954, p. 52-54); Turdeanu, Moldavie, 1504-1552, p. 122, 139; Turdeanu, Études,p. 203; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 34; Constantinescu, Repertoriu, p. 45, nr. 214.Reprod.: Beza, Urme, p. 109 (ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania, p. 55;Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [54-55].199 – Condică, 1543-1590, pentru consemnarea ajutoarelor primite de SfântulMormânt, printre care din Bucureşti şi Moldova din 1556 (fond Sf. Sava, ms. 496).Ref.: Ierosol. Vivl., II, p. 566-567; Beza, Urme, p. 23.200 – Miscelaneu, 1585-1593. 240 f. 16 x 10,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrieriteologice de Sf. Atanasie al Alexandriei, Anastasie Sinaitul, Sf. Teodor Studitul etc.La f. 13, însemnare a lui Ioachim arhimandritul, privind numirea sa ca preot în Iaşi lamănăstirea Galata, 1629 (fond Sf. Sava, ms. 88).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 162-165; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 125; Beza, Bibliotecimănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 197; Beza, Urme, p. 19, 25.201 – Miscelaneu, scris de Ierotei mitropolitul Monemvasiei în Rusia (f. 1-193)şi Ţara Românească (f. 197-396), 1588-1591. 489 f., 31 x 21,5 cm. Text în greacă, încuprins scrieri teologice folosite şi la redactarea cărţii lui Dositei al Ierusalimului, Tomoskatallagīs, Iaşi, 1692 (ms. 111).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 194-197; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 720 (însemnare, 1588-1591).202 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, 1594. 420 f. 39,5 x26,6 cm. Text în greacă. La f. 419: colofonul (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 4).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 199, nr. 4; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 100, 720; Beza, Bibliotecimănăstireşti, p. 207; Beza, Urme, p. 24 (ms. pierdut).203 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor, 22 februarie 1599. 265 f., 35,5 x25 cm. Text în greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori. La f. 258 v , colofonul, laf. 259 v , însemnare de donaţie a lui Constantinos Corpete Lepe din Ankara şi Dimitrios dinAtena, pentru biserica Fecioara Maria din Iaşi. La f. 1: o însemnare din 3 august 1677,consemnând trimiterea la Ierusalim a manuscrisului de către patriarhul Dositei (fondAvraam, ms. 6, fost la Sf. Sava).

ISRAEL 33Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 204; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 720; N. Iorga, Miniaturaromânească din secolul al XVII-lea (BCMI, 24, 1931, p. 145-146); Beza, Bibliotecimănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme, p. 18; D. Russo, Studii istorice, I,p. 169; Gratziou, Handschriften, p. 150-151, nr. 10.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 720-721 (însemnare, f. 259 v ).Reprod.: Beza, Urme, p. 15; N. Iorga, op. cit., p. 145; Gratziou, Handschriften, pl. 43.204 – Antologika pandektī, sfârşitul sec. XVI. 336 f., 31,6 x 21,6 cm. Însemnare din29 iunie 1606 referitoare la moartea lui Ieremia voievod (Movilă), înlocuit la l iulie cufratele său Simion (fond Sf. Sava, ms. 213).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 324; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 723; Sp. Lambros, Enthymīseōnītoi chronikōn sīmeiomatōn syllogī prōtī (NE, 7, 1910, nr. 2-3, p. 184); Iorga, Studiişi documente, XXII, p. 87; Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 197; Beza, Urme, p. 19.205 – Ceaslov, scris în Ţara Românească, începutul sec. XVII (fond Sf. Sava,ms. sl. 9).Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 246, nr. 1283.Reprod.: B. A. R., mf. 318.206 – Liturghier arhieresc, sec. XVII. 108 f. 20 x 14,5 cm. Text în greacă, însemnareprivind cumpărarea manuscrisului la 15 noiembrie 1682, la Iaşi, de ieromonahul Parteniedin Pelopones (ms. 74).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 158.207 – Miscelaneu, sec. XVII. 228 f. 7 x 15 cm. Text în greacă. Pe coperta a II-a(interior) însemnare din 22 iunie 1801 privitoare la mazilirea lui Constantin Ipsilanti,domnul Moldovei, înlocuit cu Alexandru Suţu, mare dragoman al Porţii (ms. 439).Ref.: ibidem, I, p. 425-426; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 197;Beza, Urme, p. 19 (localizarea şi data greşite).208 – Miscelaneu, sec. XVII. 140 f. 19,6 x 13,6 cm. Text în greacă. La f. 50-59: IoanCariofil, Versuri (fond Sf. Sava, ms. 619).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 617-619.209 – Miscelaneu, sec. XVII. 49 f. + 22 + 2 p. Text în greacă. La f. 1-49: fragmentdin scrierea lui Meletie Sirigul contra lui Chiril Lucaris, copiată de Nectarie, patriarhulIerusalimului după ediţia din Bucureşti, 1690 (fond Sf. Sava, ms. 502).Ref.: ibidem, II, p. 568.210 – Tetraevanghel, scris de Matei al Mirelor, mănăstirea Dealu, 24 ianuarie 1610,conform colofonului (f. 292 r ): „din dorinţa şi cu cheltuiala preacinstitei şi înălţatei doamneCătălina, mare băneasă a Craiovei”, dăruit mănăstirii Sf. Sava de lângă Ierusalim. 294f. 42,8 x 28 cm. Text în greacă. Frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetaleşi zoomorfe în culori. Una din cele două file ornamentate a fost sustrasă (fond Avraam,fost Anastasis, ms. 37).Ref.: ibidem, III, p. 196-197, V, p. 405; N. Bănescu, Din viaţa trecutului nostru: femeiiubitoare de carte şi frumos (AO, 1926, p. 8); N. Iorga, Miniatura românească însecolul al XVII-lea (BCMI, 24, 1931, p. 145-146; rec. I. Minea, în CI, 8-9, 1932-

34 ISRAEL1933, p. 296-297); Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme,p. 18-19; Gratziou, Handschriften, p. 160, nr. 27.Reprod.: Beza, Urme, p. 14, 15, 16; Gratziou, Handschriften, fig. 106.211 – Miscelaneu, cuprinzând alocuţiuni şi versuri alcătuite de Matei al Mirelor lamănăstirea Dealu, post 1611. Manuscris autograf. 86 f. 28,2 x 20,5 cm. Text în greacă;f. 1-49: Evanghelii; f. 50-66: Viaţa Sfintei Paraschiva cea nouă, menţionând strămutareamoaştelor în Moldova etc. Frontispicii şi iniţiale ornate în culori. La f. 1, o însemnare îngreacă: „dăruit de mine, Nicolae (Milescu), odată mare spătar al Ungrovlahiei, sfinteibiserici a Născătoarei Domnului, zisă Barnovschi, la Iaşi, 1660, unde s-a scris spre folosulşi mântuirea sufletului” (ms. 161).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 257-258; N. Iorga, Miniatura românească din secolul al XVII-lea,op. cit., p. 147-148; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s.III, t. 9, 1938-1940, p. 37); idem, Urme, p. 20 şi 30; Iulian Ştefănescu, Viaţa SfinteiParaschiva cea Nouă de Matei al Mirelor (BIR, 3, 1933, p. 347-77); Gratziou,Handschriften, p. 162, nr. 31; Constantinescu, Repertoriu, p. 43, nr. 208, p. 246,nr. 1281).Publ.: Vios kai politeia tīs osias mītrōs īmōn Paraskeuīs tīs Neas tīs en Epivatōn („AnalektaIerosolymitikīs Stachyologias”, 1, 1891, p. 438-453); Hurmuzaki – Iorga, XIV/1,p. 201, (însemnarea spătarului Nicolae Milescu); Beza, Urme, p. 30 (idem).Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 146 (însemnarea); M. Beza, Urme româneşti la Atena şiIerusalim, op. cit., pl. I-II.212 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Luca al Buzăului, 4 mai 1616. Text îngreacă. Miniaturi cu imaginile evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu motivevegetale şi zoomorfe în aur şi culori, ferecătură. Sub miniatura reprezentând pe Sf. Ioanînsemnare de donaţie, în greacă, de la postelnicul Gavriil Filip pentru domnul Moldovei,Gheorghe Duca, 1670.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 207-208; idem, Urme, p. 24-25, E. Turdeanu, Lareliure roumaine (RER, 1, 1953, p. 215); Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 98; Gh.Buluţă şi Sultana Craia, Manuscrise miniate şi ornate din epoca lui Matei Basarab,Buc., 1984, p. 10.Reprod.: Beza, Urme, miniaturi p. 24-25, 32-33, ferecătură: p. 20, 76, 78; idem, ByzantineArt in Romania, pl. LXXII; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [48-50];Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., pl. I.213 – Vios kai politeia tou osiou patros īmōn Savva, traducere în neogreacă de NeofitRodinos din Cipru, la Iaşi în „Dacia de Sus”, 1619. 190 f. 20,2 x 14,2 cm. Manuscrisautograf (fond Sf. Cruce, ms. 90).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 149; M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 37.Reprod.: ibidem, pl. V.214 – Vios kai politeia tou osiou kai theoforon patros īmōn Savva, traducere de NeofitRodinos, Iaşi, 1619. 239 f. Copie (fond Sf. Sava, ms. 293/a).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 235-236, nr. 5.215 – Tetraevanghel, scris în Moldova de Porfirie, ucenic al lui Matei al Mirelor, 14decembrie 1633, din porunca lui „Vasile (Lupu) Coci [...], mare vornic”, dăruit la Sfântul

ISRAEL 35Mormânt. 234 f., 41,4 x 27 cm. Text în greacă. Miniaturi cu imaginile evangheliştilor,frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale şi zoomorfe în aur şi culori(fond Avraam, fost Anastasis, ms. 3).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 197-199; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina (ARMSL,III, t. 6, 1932-1934); Beza, Urme, p. 27; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., p. 11.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 133, 726 (însemnarea); N. Iorga, Miniaturaromânească din secolul al XVII-lea, p. 146.Reprod.: Beza, Urme, p. 23, 26, 27, 36-37 (planşe), 46-47 (planşe).216 – Tetraevanghel, scris de Antim din Ianina, Ţara Românească, 1642-1643. 40 x30 cm. Text în greacă, însemnări la portretele donatorilor: „Ruga preacredinciosului domnIo Matei Basarab, voievodul Daciei Ungrovlahiei şi preacredincioasei doamne Elena”;în dreptul portretului voievodului: „Chipul preacredinciosului şi preastrălucitului şipreavestitului domn, Io Matei Basarab voievod, care s-a ridicat domn şi stăpânitor de cătretot norodul clericilor şi laicilor, boierilor şi ostaşilor în Ungrovlahia, patria lui, în anul 7140(1632), iar Sfânta Evanghelie s-a scris pe cheltuiala sa la 1642-1643”. Miniaturi în plinăpagină (Evangheliştii, zodiacul, portretele donatorilor). Frontispicii şi iniţiale ornate cuîmpletituri şi motive vegetale în aur şi culori. Ferecătură în argint: Coperta I, „Înălţarea”,coperta a II-a, „Răstignirea” (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 19; se păstrează în Tezaur).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 223; N. Bănescu, Din viaţa trecutului nostru: femei iubitoare decarte şi frumos (AO, 4, 1926, p. 8); D. Ionescu, Quelques miniatures trouvées dansun Evangile du XVIIe siècle, în Mélanges offerts à N. Iorga, Paris, 1933, p. 894, n. 1;Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 196; Beza, Urme, p. 111; E. Turdeanu,La reliure roumaine ancienne (RER, l, 1953, p. 216); Papazoglou, Anthimos, p. 342-343, nr. 14; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 100; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit.,p. 12, 45-47, nr. 2.Publ.: Hurmuzaki, XIV/1, p. 132-133 (însemnările la portretele donatorilor).Reprod.: I. Sylvestre, Universal Paleography, London, 1850, pi. 94; Ierosol. vivl., III,p. 222-223, pl. 1-2 (portretele domneşti), p. 246-247; Beza, Urme, p. 102-103, 150-151 (miniaturi), p. 118-119, 126-127 (ferecătura); idem, Byzantine Art in Romania,pl. LXXXI, LXXXIII, LXXXVIII; MI, 2, 1968, nr. 10, coperţile (Zodiacul);Popescu - Vâlcea, Miniatura, fig. 120-122; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti,II, p. [47-48]; Gh. Buluţă şi Sultana Craia, op. cit., pl. III-IV.217 – Nichifor Vlemmides, Epitomī logikīs, scris de Porfirie din Ianina în Iaşi, 1644,140 f., 20,8 x 15,1 cm. La f. 3, însemnare de posesor, Nicolae Gavriil Dakianou („dinDacia”); la f. 140, însemnare de posesor: Ioan Apostolachi paharnicul (ms. 480).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 438-439.218 – Tetraevanghel, Ţara Românească, 1646-1647. 261 f. Text în greacă, în colofon:„Această dumnezeiască şi sfântă evanghelie s-a scris în Ungrovlahia, domn fiind domnulIo Matei Voievod, în anul 7155”. 261 f., 41,7 x 28,5 cm. Text în greacă. Miniaturi cuimaginile evangheliştilor, frontispicii şi iniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale,zoomorfe şi antropomorfe în aur şi culori (fond Avraam, ms. 2, fost Anastasis, ms. 1).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 193-196; V, p. 405; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 130 (însemnare);N. Iorga, Miniatura românească din secolul al XVII-lea, p. 145 (datat greşit: 1643);M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, op. cit., p. 196; idem, Urme, p. 26-27

36 ISRAEL(datat greşit: 1643); Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 100; Gh. Buluţă şi Sultana Craia,op. cit., p. 11-13, 15.Reprod.: N. Iorga, op. cit., p. 145; idem, Les arts mineurs, I, pl. 24-25; Beza, Urme, p. 27,32; idem, Byzantine Art in Romania, Londra, 1940, p. 90-95; Popescu - Vâlcea,Miniatura, p. 13-17, 22, 28.219 – Tetraevanghel, scris în Moldova, 16 ianuarie 1665, din porunca domnitoruluiEustratie Dabija şi a doamnei Ecaterina pentru mănăstirea Caşin (f. 5), 3 f. pergament +340 f. 41,9 x 28 cm. Text în greacă. Miniaturi cu portretele evangheliştilor, frontispicii şiiniţiale ornate cu împletituri, motive vegetale şi zoomorfe; stema Moldovei în frontispiciişi în chenarul colofonului (fond Avraam, ms. 1).Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 93-95, nr. 1; Marie Vogel, Victor Gardthausen, Die griechischenSchreiber des Mittelalters und der Renaissance, Leipzig, 1909, p. 414 (datat greşit1173); Ierosol. vivl., V, p. 404-405; Nicolae Grămadă, Câteva note din manuscrisebizantine (CC, 4-5, 1927-1928, p. 566-567); Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 208;Beza, Urme, p. 29; Popescu - Vâlcea, Miniatura, p. 102; Matejić, SupplementalChecklist, 1, p. 6; Constantinescu, Repertoriu, p. 45-46, nr. 217.Reprod.: Beza, Urme, p. 22-23 (data greşită), 28 (idem), 29; Washington, Library ofCongress, Photoduplication Service; OSU, HRL.220 – Miscelaneu, 1675. 48 f. 14,2 x 10,5 cm. Text în greacă, în cuprins: ApocalipsulMariei şi Versuri. La f. 37-38: Laude pentru cei patru patriarhi şi pentru arhiereii şimitropoliţii şi domnitorii Vlaho-Bogdaniei (fond Sf. Sava, ms. 696).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 651.221 – Dositei Notara, Epistolar, 1696-1705. Copii. La f. 624-625, scrisoare din1705 prin care cere manuscrise de scrieri teologice şi anunţă că a publicat recent în ŢaraRomânească o carte (Tomos charas) din care trimite un exemplar.Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 271, nr. 8.222 – Teofil Coridaleu, Peri ouranou pragmateian Aristotelous (1) şi Peri psychīsAristotelous (2), copiat Georgios Hypomenas, Târgovişte, 1698 (1) şi Piteşti, 28 octombrie1700 (2). 204 + 442 p. 21,3 x 16,3 cm. Însemnări de studenţi de la Academia Domneascădin Bucureşti şi de donaţie, 1699, 1722, 1744 (ms. 406).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 411; Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III,t. 9, 1938-1940, p. 32).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 457 (însemnare, martie 1712).223 – Hrisant Notara, Peri aforismou, sfârşitul sec. XVII, cu dedicaţie pentruConstantin Brâncoveanu. 38 f. 20,4 x 15,4 cm. În frontispiciu, desen în peniţă reprezentândportretul lui Zotu Ţigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul (ms. 224).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 301; Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 37; Mihail G.Stephănescu, O piatră de mormânt uitată şi o pecete necunoscută (BMI, 40, 1971,nr. 4, p. 62).Reprod.: Beza, op. cit., pl. VI; Mihail G. Stephănescu, op. cit., p. 60, fig. 3;Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [63].224 – Miscelaneu, sec. XVII-XVIII. 21 x 16 cm. Text în greacă, în cuprins, scrisoriautografe şi copii, între care la f. 21 v , scrisoare de la Eugenios Voulgaris, către Nichifor

ISRAEL 37Theotokis, profesor la Academia Domnească din Iaşi; scrisoare de la Neofit Cavsocalivituldin Bucureşti către un patriarh; scrisoare din Bucureşti a lui Alexandru Turnavitul cătreConstantin Mavrocordat (ms. 424).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 419-421.225 – Samuil Kapasoulis, Opere, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII, 170 f.,19,2 x 15,6 cm. În cuprins şi documente diverse, copii de scrisori etc. La f. 2: versuri demulţumire ale autorului dedicate lui Constantin Brâncoveanu, 26 noiembrie 1692, pentrucartea de retorică ce urma a fi tipărită; f. 28: Gherasim Palladas, Prefaţă la Retorica luiKapasoulis, adresată lui Constantin Brâncoveanu; f. 43 v : act din 6 decembrie 1694 pentruvânzarea unei case Mărioarei Mavrocordat de către Hrisoscoleu, soţul său; f. 153 v : Catalogal domnilor Ţării Româneşti; f. 155: Lista mitropoliţilor Ungrovlahiei; f. 155: Titulaturiledomnilor Ţării Româneşti şi Moldovei (ms. 487).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 440-450; Hurmuzaki – Iorga XIV/1, p. 297 (doc. 1694).Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul (ARMSI, s. III, t.13, 1932-1934, p. 114-115: Prefaţa la Retorică).226 – Miscelaneu, sfârşitul sec. XVII – începutul sec. XVIII. 346 f., 20,3 x 15,5 cm.Text în greacă, în cuprins copii de acte imperiale şi patriarhale vechi, scrieri teologice şilaice, versuri etc. f. 163: sigilion de la Calinic II, patriarh de Constantinopol, referitor lamănăstirea Hurez din februarie 1702; f. 185: scrisoare din Constantinopol, 1639, a luiNichifor, patriarh de Alexandria, despre moartea lui Mitrofan Critopol în Ţara Românească;f. 204: scrisoare din septembrie 1689 de la Calinic II către mitropolitul Ungrovlahiei;f. 248-260: scrierea lui Sevastos Kyminitis, profesor la Academia Domnească dinBucureşti, Peri diaforas theias ousias kai theias energeias (ms. 276).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 333-353; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 270 (doc. 1689), 345-348(doc. 1702); Iorga, Studii şi documente, XIV, p. 5 sqq.Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, p. 115-118 (doc.1702).227 – Meletie Smotriţki, [Apologia călătoriei în Orient], Bucureşti, sfârşitul sec.XVII. Copie, scrisă de popa Flor de la biserica Sf. Gheorghe-Vechi, a traducerii dupălucrarea din 1624 (fond Sf. Sava, ms. sl. 8).Ref.: Constantinescu, Repertoriu, p. 246, nr. 1282.Reprod.: B. A. R., mf. 318.228 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, s.l., sec. XVIII.Copie după ediţia tipărită la Snagov, 1697. 42 f., 22 x 15,5 cm (ms. 385).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 400.229 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII, 247 f., 22 x 16,5 cm. Text în greacă, în cuprins,scrieri patristice şi clasice. La f. 243-246: Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīskai vivlion anagnōseōs (fond Sf. Cruce, ms. 64).Ref.: ibidem, III, p. 122-123.230 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 268 f.. 21,5 x 17 cm. Text în greacă, în cuprinsscrieri religioase şi laice. La f. 194, scrisoare a lui Procopie către Teodor filosoful, profesorla Academia Domnească din Bucureşti (ms. 388).Ref.: ibidem, I, p. 401-403.

38 ISRAEL231 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 562 p. Lipsesc primele 32 p. Text în greacă, încuprins, scrieri apocaliptice, hagiografice, ascetice etc. La p. 443-454, Ştefan Brâncoveanu,Cuvânt panegiric la Adormirea Maicii Domnului, copie după ediţia Bucureşti, 1703 (fondSf. Sava, ms. 492).Ref.: ibidem, II, p. 565-566.232 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. 333 f., 21,2 x 15,5 cm. Text în greacă, în cuprins,texte diverse copiate pentru studii, printre care epigramă de Ierotei al Sidei din 28 iulie1705 pentru o fântână săpată din porunca lui Constantin Brâncoveanu, laudă pentruactivitatea Academiei Domneşti, epigramă a lui Teodosie dedicată domnului ŢăriiRomâneşti (ms. 468).Ref.: ibidem, I, p. 434-435.Publ.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XXXVII; Hurmuzaki – Murnu –Litzica, XIII, p. XLI.233 – Miscelaneu, s.l., sec. XVIII. Text în greacă. La f. 1-8 şi 218-219: laudădomnului Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti la venirea la a doua domnie, 17 august1796 (ms. 330).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 374.234 – Miscelaneu, sec. XVIII. 114 f., 16 x 11,4 cm. Text în greacă, între alcătuitori(f. 1): Ioan Nichifor, Bucureşti, 7 noiembrie 1744. Cuprinde scrieri ale Sf. Atanasie celMare etc.Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 35-36, nr. 17.235 – Dositei Notara, Paraleipomena ek tīs Istorias peri tōn en Ierosolymoispatriarcheusanton, s.l., 1709. XXIV + 970 f., 33 x 22,5 cm. Cuprinde partea nepublicatăîn ediţia din Bucureşti, 1714, informaţii despre istoria Moldovei şi Ţării Româneşti în adoua jumătate a sec. XVII şi îndeosebi despre relaţiile patriarhului Ierusalimului cu acesteţări (fond Sf. Cruce, ms. 11).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 32-34.Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, I, p. 231-307.236 – Miscelaneu, s.l., post 1730, cuprinzând şi Eklogī tīs Psaltīriou, Buc., 1769(copie, p. 144 sqq.). La f. 88, însemnare din 1730 a posesorului, trimis la Ierusalim pentrua-1 invita pe patriarh la mănăstirea Văcăreşti din partea domnitorului Nicolae Mavrocordat(fond Nea Syllogī, ms. 43).Ref.: Koikilidīs, op. cit., p. 81-82, nr. 43; Ierosol. vivl., V, p. 359-361.237 – Miscelaneu, s.l., 1730-1736, 3 tomuri. 164 f., 19,42 x 14,8 cm. Text în greacă.79 v : scrisoare de la Dositei al Ierusalimului către Nicolae Milescu, 13 decembrie 1679,copie; f. 95: scrisoare de la Nicolae Milescu către Dositei al Ierusalimului, 7 iulie 1698, cureferiri la China supusă, traducerea greacă de Hrisant Notara. Copie (ms. 233).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 305-310.Publ.: K. Sathas, Mesaionikī vivliothīkī, t. III, Atena, 1872, p. 90-95 (doc. 1698);Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 223; Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cuIerusalimul, p. 111-112 (doc. 1679).238 – Epistolar, s.l., 1724-1740. 181 f., 33 x 21 cm. Autograf al patriarhului Silvestru

ISRAEL 39al Antiohiei. Text în greacă. La f. 82, 101-102, scrisori (4) de la Silvestru către GrigoreII Ghica, domnul Moldovei, şi Neofit, mitropolitul Ungrovlahiei, mulţumind pentrudania acordată mănăstirii Kykkou din Cipru şi cerând ajutoare (1739); f. 137: traducereahrisovului din 3 mai 1745 prin care Ioan Mavrocordat, domnul Moldovei, acordă un ajutorPatriarhiei din Antiohia; f. 174: scrisoare de la Silvestru către stolnicul Ioniţă Rosetti dinŢara Românească (10 februarie 1739) (ms. 124)Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 203-219; Hurmuzaki – Iorga XIV/2, p. 1118; Beza, Urme, p. 62(nr. ms. greşit).Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul, p. 110-111, 120-121; idem, Biblioteci mănăstireşti în Siria, Atena şi insula Hios (ARMSL, s. III, t. 8,1936-1938, p. 7-10).239 – Nicolae Mavrocordat, Peri grammatōn spoudīs kai vivliōn anagnōseōs, copiedin 15 iunie 1741. 10 + 382 + 5 f., 20,5 x 16 cm (ms. 435).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 424.240 – Miscelaneu, scris de ieromonahul Ioachim din Smirna la Paşcani, 29 ianuarie1744, 323 p., 27,8 x 21,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrieri de retorică de TeofilCoridaleu, Alexandru Mavrocordat etc. (ms. 159).Ref.: ibidem, I, p. 254-255.241 – Teofil Coridaleu, Eis ta peri psychīs tou Aristotelous vivlia ypomnīmata,scris de Constantin, elev al lui Teodor al Dristrei, profesor la Academia Domnească dinBucureşti, 21 aprilie 1751. 217 f., 28,5 x 19,5 cm (fond Avraam, fost Anastasis, ms. 13).Ref.: ibidem, III, p. 213.242 – Teofil Coridaleu, Eis ta peri psychīs tou Aristotelous vivlia ypomnīmata, scrisăde Constantin din Zagora, Bucureşti, 1753. 338 f, 22 x 16,8 cm (ms. 536).Ref.: ibidem, I, p. 472.243 – Miscelaneu, 1756, cu documente din arhiva lui Ioachim din Smirna, dascăl alşcolii din Neochori, 142 f. 21,5 x 16,5 cm. Text în greacă, în cuprins: scrisoare a elevilordin Neochori către domnul Moldovei: 2 scrisori din 1743-1747 ale lui Ioachim cătreConstantin Mavrocordat şi către patriarhul Ierusalimului, reclamând pe domnul Moldoveică nu şi-a ţinut făgăduinţele de a-i ajuta pe elevii străini; scrisoare din Paşcani, l august1756, către mitropolitul Teodosie al Ungrovlahiei (ms. 252).Ref.: ibidem, I, p. 321-322; Hurmuzaki – Iorga, XIV/2, p. 1114 (doc. 1743-1747), 1136(doc. 1756).244 – Miscelaneu, s.l., 1763. 63 p., 21,8 x 16 cm. Text în greacă. F. 1-61: HrisantNotaras, Diagnosis peri tōn thronōn tōn ekklesiōn..., copie de Grigore din Vatoped dupăSyntagmation, Târgovişte, 1715, p. 66-89 (fond Sf. Sava, ms. 505).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 570-572.245 – Miscelaneu, s.l., post 1766, 204 p., 20 x 15 cm. Text în greacă. La f. 1-86: IoanCariofil, Egcheiridion..., copie de Parthenios Kidoniatul protosinghelul (fond Avraam,ms. 21).Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 125-127, nr. 21.

40 ISRAEL246 – Miscelaneu, s.l., 1768, scris de Ioan preotul în mănăstirea Cotroceni. 48 f. 20 x14,5 cm. Text în greacă. Cuprinde rânduieli (Diataxeis) pentru clerici şi laici, însemnareacopistului (f. 40): 30 aprilie 1768 (ms. 27).Ref.: ibidem, p. 66, nr. 27.247 – Kitāb salāt as-sawā‘ī, scris de Ğirğis Mūsa din Lydda, 1769, copie după ediţiaBucureşti, 1702 (ms. ar. 52).Ref.: Beza, Urme, p. 30; Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I,Città del Vaticano, 1944, p. 639, nr. 3.Reprod.: Beza, Urme, p. 31 (incipit).248 – Miscelaneu, scris de monahul Partenie din Tesalia, 1783. 212 f. 22,5 x 16 cm.Text în greacă, în cuprins: însemnări, copii de scrisori etc. La f. 116-138: Apologie din1783 a lui Procopie scrisă la Bucureşti (ms. 362).Ref.: Ierosol. vivl., I, 385-386.249 – Miscelaneu, s.l., 1793-1820. Text în greacă, în cuprins scrisori, documenteoriginale şi copii, între care, f. 70: scrisoare, circa 1783-1802, adresată domnului ŢăriiRomâneşti, Mihai Suţu; f. 73 v : scrisoare adresată soţiei lui Mihai Suţu; f. 75 v : scrisoare,circa 1792-1807, adresată lui Alexandru Constantin Moruzi, domnul Ţării Româneşti;f. 91: scrisoare către Filaret mitropolitul Ungrovlahiei, f. 95: scrisoare din 21 noiembrie1793 a lui Neofit VII, patriarh de Constantinopol, către Filaret al Ungrovlahiei pentrualegerea lui Iosif, episcopul Sebastei, ca episcop al Argeşului; f. 100 v : scrisoare adresatălui Dositei [Filitti], mitropolitul Ungrovlahiei (1793-1810); f. 102: scrisoare de la Sevastia[Suţu], doamna Ungrovlahiei, către patriarhul de Constantinopol, mulţumind pentrubinecuvântarea căsătoriei domniţei Eufrosina cu beizadea Dimitrie Moruzi; f. 104: scrisoaresinodală de la Chiril VI, patriarh de Constantinopol (1813-1818), către mitropolitulUngrovlahiei [Costandie Filitti], cerându-i să aprobe despărţenia dintre comisul VasilacheRuset şi soţia sa Ruxandra; f. 123 v : scrisoarea domnului Ţării Româneşti Mihail ConstantinSuţu către Atanasie, mitropolitul Nicomediei; f. 124: scrisoare de la Alexandru ConstantinMoruzi, domnul Moldovei, către Atanasie, mitropolitul Nicomediei; f. 124 v : 2 scrisori alelui Alexandra Constantin Moruzi către Atanasie, mitropolitul Niceii; f. 130 v , scrisoare din25 aprilie 1819 adresată lui Nicolae Suţu; f. 141 v : scrisoare de la Eufrosina Callimachi,doamna Ţării Româneşti, către un boier; f. 151: cerere a membrilor Eterici din Iaşi, 12aprilie 1820, către domnul Moldovei Mihail Suţu; f. 153: scrisoare din aprilie 1820 a luiMihail Suţu către Atanasie, mitropolitul Nicomediei, anunţându-i apariţia volumului deOpere ale lui Ioan Hrisostom; f. 154: scrisoare de la Mihail Suţu către Grigore V, patriarhde Constantinopol, cerându-i copii vechi din operele lui Ioan Hrisostom; f. 233 v : însemnaredespre înlocuirea lui Grigorie cu Partenie ca mitropolit al Proilaviei, 24 septembrie 1806(fond Patriarhul Nicodim, ms. 12).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 183-191.Publ.: N. Iorga, Ceva din legăturile domniilor româneşti cu Ierusalimul (ARMSI, s. III, t.13, 1932-1934, p. 121-129) (9 doc. 1793-1820).250 – Miscelaneu, s.l., 1797. 71 f., 22,5 x 15 cm. Text în greacă. La f. 9-31 scrierealui Ioan Cariofil, Erōtapokriseis anagkaiai, redactată la Bucureşti, sfârşitul sec. XVII.Copie (ms. 363).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 386.

ISRAEL 41251 – Miscelaneu, s.l., începutul sec. XIX, 47 f. Text în greacă, în cuprins, însemnăridespre evenimente din Ierusalim şi Palestina, 1786-1814, scrise de un egumen din Jaffa.La f. 4-6, Laudă către Sf. Gheorghe de Lambru Fotiade, rostit în 1781 la Bucureşti, de unstudent al lui (ms. 287).Ref.: ibidem, I, p. 358.252 – Miscelaneu, s.l., începutul sec. XIX. 324 f. Text în greacă, în cuprins exerciţiiepistolare. La f. 316-319, copie după scrisoarea din 29 aprilie 1809 a sinodului aghiotafitdin Ierusalim către [fostul] domn al Ţării Româneşti Constantin [Ipsilanti] (fond PatriarhulNicodim, ms. 1).Ref.: ibidem, III, p. 177-178 (numele destinatarului: Alexandru Constantin Mavrocordat,probabil confuzie cu C. Ipsilanti, înlăturat de ocupaţia rusă încă din 1807).253 – Maximos Symaios, Sīmeiōmata me katastrōthenta en tōi istorikōi tīs Ierousalīm,s.l., începutul sec. XIX, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile Patriarhiei de Ierusalim cuŢările Române în sec. XVII (fond Sf. Mormânt, ms. 186, f. 89 v -105 v , 209-210 v ).Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 87-122.254 – Maximos Symaios, Oi apo tīs ektīs oikoumenikīs synodou patriarchai tīsIerousalīm achris etous, 1810-ou, s.l., [1810]. 22,6 x 16 cm. În cuprins şi informaţiidespre relaţiile dintre Patriarhia Ierusalimului şi Ţările Române în sec. XVII-XVIII (fond.Sf. Cruce, ms. 56, f. 321-439).Ref.: Ierosol. vivl., III, p. 111-114; Beza, Urme, p. 26.Publ.: A.I. Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 1-86.255 – Neofit Peloponesianul, Eklogī tou Psaltīriou pantōs eis te doxologian kaiaitīsin, s.l., 1812. Copie după ediţia tipărită la Bucureşti, 1769, în timpul lui GrigoreAlexandru Ghica (ms. 93).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 168-169.256 – Iatrosofion kai katastichon, mănăstirea Călui – Ţara Românească, 1804-1827.140 f., 19 x 13,5 cm. Fost al lui Partenie Tesaliotul, iconom al Patriarhiei Ierusalimului şiegumen al mănăstirii Călui, metoc patriarhal (ms. 95).Ref.: ibidem, I, p. 169-171.257 – Miscelaneu, s.l., 1812-1835. 61 f., 30 x 21 cm. Text în greacă, în cuprins, scrierişi documente relative la politica Rusiei în Orient. F. 19: scrisoare din Bucureşti, 6 iulie1812 a lui Pavel Ciceagov către divanul Ţării Româneşti, comunicând încheierea păciiîntre Rusia şi Imperiul Otoman; f. 19 v : articolele din tratatul de pace ruso-otoman de laBucureşti, 6 martie 1812, relative la Moldova (anexarea Basarabiei) şi Ţara Românească;f. 24: articole din Convenţia de la Akkerman, 25 septembrie 1826, referitoare la prevederiale Păcii de la Bucureşti din 1812; f. 29-31: documente referitoare la principateleMoldovei şi Ţării Româneşti semnate la Akkerman, 25 septembrie 1826, de reprezentanţiiRusiei şi Franţei; f. 56: acord între Rusia şi Imperiul Otoman, semnat la Adrianopole, 2/14septembrie 1829, referitor la principatele Moldovei şi Ţării Româneşti (ms. 508).Ref.: ibidem, I, p. 458-459.258 – Miscelaneu muzical, s.l., ante 1821. 58 f., 21 x 15 cm. Text în greacă. F. 49 v -50 v :

42 ISRAELînsemnare din aprilie 1821 despre mişcarea eteristă condusă de Alexandru Ipsilanti şiMihail Suţu, domnul Moldovei (ms. 34).Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 76, nr. 34.259 – Neofytos Kyprios, Eikosaeterīs e exalouthīsis tīs istorias tōn en tī OrtodoxōEkklīsia tōn Ierosolymōn diatrexantōn meta to 1821 etos kai exīs mechri ton enestōtosetous 1841, s.l., 1841, cuprinzând şi informaţii despre relaţiile dintre PatriarhiaConstantinopolului şi Ţările Române la începutul sec. XIX.Publ.: Papadopoulos-Kerameus, Analekta, III, p. 457-509.260 – Miscelaneu, s.l., circa 1846. Text în greacă. Cuprinde comentarii la Aristotel,Fizica, scrieri de Sf. Ioan Hrisostom etc. La f. 29 sqq., Teodosie Christodoulos protospătarul,Logos epikīdeios eis ton... metropolitīn... Grīgorion, rostit la Chişinău, 7 ianuarie 1846. Lasfârşit versuri menţionând şi Dacia (fond Nea Syllogī, ms. 45).Ref.: Koikylidīs, op. cit., p. 83-84, nr. 85; Ierosol. vivl., I, p. 364.CR261 – Kitāb al-ūrūlūğiyūn, Bucureşti, 1702, tipărit de Antim Ivireanu. Exemplarincomplet, cu adausuri manuscrise (ms. ar. 206).Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I, p. 632.THĪSAUROS TOU PATRIARCHEIOU IEROSOLYMŌN(Tezaurul Patriarhiei Ierusalimului)A262 – Ripide (2) de argint aurit, reprezentând pe avers: „Iisus pe tron”; pe revers:„Sfânta Treime” şi portretele donatorilor: Radu Paisie (1535-1545) domn al ŢăriiRomâneşti şi fiul său, Pătraşcu cel Bun. Inscripţie de donaţie în slavonă pentru mănăstireaMislea.Reprod.: Beza, Urme, p. 111-112; Corina Nicolescu, Arta metalelor preţioase în România,Buc., 1973, p. 36; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [45].263 – Epitaf, 1614, broderie cu fir de aur, argint şi mătase pe fond de catifea roşie,131 x 109 cm. Inscripţie de donaţie în greacă de la Scarlat şi doamna Bălaşa. În colţul dindreapta, imaginea donatoarei cu inscripţie.Ref.: Beza, Urme, p. 193.Reprod.: ibidem, p. 199-203; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, I, p. [56].264 – Aghiazmatar, Moldova, 1656, argint cu aplicaţii de aur, ornat, cu stemaMoldovei. Inscripţie de donaţie în slavonă de la Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei.Ref.: Beza, Urme, p. 108, 111.Reprod.: ibidem, p. 103; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [62]; V. Cândea,Creaţia artistică şi istorică românească de cultură şi civilizaţie (MI, 19, 1985, nr. 8,coperta II).

ISRAEL 43265 – Epitrahil, Moldova, 1657-1658, broderie cu fir de aur şi argint. Inscripţie dedonaţie în slavonă de la domnul Gheorghe Ştefan şi soţia sa Safta.Ref.: Beza, Urme, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 110, 112.266 – Cruce din argint aurit, [circa 1661-1665], dăruită de Eustratie Dabija, domnulMoldovei; h = 141 cm. Pe suport, stema Moldovei şi iniţialele domnului.Ref.: ibidem, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 106-109; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [41-42].267 – Placă de aur ornată, aşezată pe locul Crucii Răstignirii, sfârşitul sec. XVII,dăruită de familia Cantacuzino. Inscripţie în greacă.Ref.: Beza, Urme, p. 188.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [60].268 – Sabie de paradă, în teaca originală, [începutul sec. XVIII]. Mâner de fildeş,lamă de oţel ornamentată, cu aplicaţii de aur şi pietre preţioase. Inscripţie în greacă. Aaparţinut, probabil, lui Constantin Brâncoveanu.Ref.: P. Uspenskij, în VV, 4, 1897, supl., p. 41; Is. S., în VV, 6, 1899, p. 327; C. Marinescu,Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (BCMI, 20, 1927, p. 1-7); Radu Rosetti,Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 4-9);Beza, Urme, p. 115-116; N. Iorga, Încă o sabie a lui Constantin Brâncoveanu (RI,19,1933, p. 11); M. Beza, Noi urme româneşti la mănăstirea Sinai şi la Ierusalim(BG, 5, 1934, p. 564-565); E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 28,1935, p. 12-13); C. Marinescu, Săbii brâncoveneşti (ARMSI, s. III, t. 27, 1944-1945,p. 403).Reprod.: Beza, Urme, p. 116; E. Vârtosu, op. cit., p. 12-13; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, II, p. [53].269 – Artofor de argint, sfârşitul sec. XVIII, dăruit de Iacob Moscopoleanul, 1793.Ref.: Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 38.Reprod.: ibidem, pl. XI.270 – Candelă de argint, sec. XIX, cu inscripţie de donaţie de la Smaranda Bogdănescudin Iaşi, 10 iulie 1844.Ref.: Beza, Urme, p. 27-28.Reprod.: ibidem, p. 22.271 – Artofor de aur, donat în octombrie 1844 (inscripţie în greacă), de MihailSturdza, principele Moldovei, doamna Smaragda şi unul din fii.Ref.: Beza, Urme, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 108; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [57].272 – Chivoturi din argint aurit (2) donate, în mai 1853 (inscripţie din 30 mai 1853),de egumenul mănăstirii Cetăţuia, Dionisie Filipopolitul.Ref.: Beza, Urme, p. 108.Reprod.: ibidem, p. 112; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. 58-59.273 – Dveră, atelier românesc, broderie cu fir de aur, argint şi mătase pe fond decatifea roşie, înfăţişând „Pogorârea lui Iisus în iad”. 76 x 0,61 cm.

44 ISRAELRef.: Beza, Urme, p. 193.Reprod.: ibidem, p. 196–197.274 – Epitaf, atelier românesc, broderie cu fir de argint, ferecată în argint, reprezentând„Adormirea Maicii Domnului”.Ref.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL, s. III, t. 9, 1938-1940,p. 38).275 – Epitaf, atelier românesc, broderie cu fir de argint pe fond de mătase. Inscripţiede donaţie în greacă de la Bălaşa Economu, Băii, monahia Iosifora şi Mărioara.Ref.: ibidem, p. 38.Reprod.: ibidem, pl. XII.NAOS ARCHAGGELOU MICHAĪL(Biserica Sf. Arhanghel Mihail)AM276 – Aşezământ, ctitorit către începutul sec. XIX de închinători români, ca schit şimetoc pentru găzduirea pelerinilor veniţi din ţară. Rânduielile liturgice au fost săvârşite înromână până la începutul sec. XX, când aşezământul a devenit paraclis al Patriarhiei dinIerusalim (str. Sf. Francisc, lângă Patriarhie).Ref.: Beza, Urme, p. 116; Bălan, Mărturii, p. 160.Reprod.: Beza, op. cit., p. 113, 115.277 – Nume de pelerini români din 1872, 1888 etc. săpate pe împrejmuirea de piatrăa bisericii.Ref.: Beza, loc. cit.; Bălan, Mărturii, loc. cit.Reprod.: Beza, op. cit., p. 114-115; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [70-71].ANAOS ZŌODOCHOU PĪGĪS(Biserica Ortodoxă Izvorul Tămăduirii)278 – Pictură murală, 1975-1976, realizată de pictorii Mihai şi Gavril Moroşan, dinRomânia.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.APATRIARHIA GRECO-CATOLICĂ MELKITĂA ANTIOHIEI ŞI A ÎNTREGULUI RĂSĂRIT,ALEXANDRIEI ŞI IERUSALIMULUI279 – Pictura murală a bisericii principale a Patriarhiei, 1974-1975, executată depictorii Mihai şi Gavril Moroşan, din România.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.

ISRAEL 45THE SIR ISAAC AND LADY WOLFSON MUSEUMMUZ280 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.YAD VASHEM(Institutul pentru memoria Holocaustului)MUZ281 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.KIBBUTZ HULDAARCHION GORDONIA AL SHEM PINCHAS LAVON(Arhiva Pinchas Lavon Gordonia)MUZ282 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.KIBBUTZ SHAMIRARCHION KIBUTZ SHAMIR(Arhiva Kibuţului Şamir)MUZ283 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.

46 ISRAELMĀR SĀBĀMONĪ AGIOU SAVVA(Mănăstirea Sf. Sava)AM284 – Aşezământ, înfiinţat în anii 486-491, ajutat cu danii din Ţările Române de ladomnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş (1527), doamna Ruxandra Lăpuşneanu (1564-1568), Petru Şchiopul (1583), Enache postelnicul (1610), şi din veniturile mănăstirilorînchinate cu hramul Sf. Sava din Iaşi şi Bucureşti. Nartexul bisericii Sf. Nicolae (dinpeşteră), a fost construit cu cheltuiala monahului Anania Vlahul (inscripţie, 1893). Înmănăstire au vieţuit şi monahi din Ţările Române.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 197; M. Popescu-Spineni, Procesul mănăstirilorînchinate, Buc., 1936, p. 129; Beza, Urme, p. 13-19; Bălan, Mărturii, p. 176-184.Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [72-73] (biserica Sf. Nicolae);Bălan, Mărturii, p. 272-273, pl. III v (idem).CR285 – Psaltire, Bălgrad (Alba Iulia), 1651.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 209; Beza, Urme, p. 13.Reprod.: ibidem, p. 17.286 – Biblia, Bucureşti, 1688, cuprinzând însemnări ale unor pelerini români din1761.Ref.: Beza, Biblioteci mănăstireşti, p. 209; Beza, Urme, p. 13.Reprod.: ibidem, p. 17 (pagina cu însemnări).287 – Iisus Hristos, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (bisericaSf. Nicolae din Peşteră).Ref.: Beza, Urme, p. 19.Reprod.: ibidem, p. 13.288 – Fecioara Maria, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (bisericaSf. Nicolae din Peşteră).Ref.: ibidem, p. 19.Reprod.: ibidem, p. 13; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [75].289 – Sf. Nicolae, icoană pe lemn, sec. XIX, trimisă din România (biserica Sf. Nicolaedin Peşteră).Ref.: Beza, Urme, p. 19.Reprod.: ibidem, p. 14; Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, II, p. [72].

ISRAEL 47NAZARET-ILITBISERICA GRECO-CATOLICĂMELKITĂ BUNAVESTIREAM290 – Pictură murală, 1975, executată de pictorii Mihai şi Gavril Moroşan dinRomânia.Ref.: Mihai Moroşan, 1984.PETAH TIKVACOLECŢIA WALTER ZWIEBELMUZ291 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (scrisori, manuscrise, afişe,foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbile română,ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.RAMALLAH 4 (ar. Rāmallāh)AM292 – Şcoală în limbile greacă şi arabă ajutată prin danii de Gheorghe Castriotul,mare comis al Ţării Româneşti (1706) şi Grigore II Ghica, domnul Moldovei (1728, danieîntărită în 1747).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 374; XIV/2, p. 1005; Camariano – Cioran, Aidespécuniaires, II, p. 76-77.TABOR (Muntele ~)(ebr. Har Tavōr, ar. Ğebel et-Tūr)ORTHODOXOS MONĪ TĪS METAMORFŌSEŌS(Mănăstirea ortodoxă Schimbarea la faţă)AM293 – Biserica mănăstirii, ctitorie din anii 1859 a arhimandritului Irinarh Rosetti de laMănăstirea Neamţ şi a ucenicului său, ierodiaconul Nectarie Banul, cu rânduieli liturgiceîn română până în 1890, când a fost închinată Patriarhiei din Ierusalim. Mănăstirea estelocuită astăzi de călugări greci şi aparţine de Mitropolia Ortodoxă de Nazaret.4Sub administraţie palestiniană.

48 ISRAELRef.: Nicolae Timuş, Stareţul român Irinarh al mănăstirii de pe Muntele Tabor(„Luminătorul”, 70, 1937, p. 537-541; rec. G.I. Moisescu, în BOR, 55, 1937, p. 575-576); Ioanichie Bălan, p. 380-381; Bălan, Mărturii, p. 138-139.294 – Mormântul arhimandritului Irinarh Rosetti, m. 26 decembrie 1859 (în pridvorulbisericii).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 139; http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/muntele-tabormanastirea-schimbarea-fata-91057.html.A, CR295 – Piese din vechea zestre românească a mănăstirii: candele de argint, Evangheliarde la Mănăstirea Neamţ, ferecat în argint, cărţi româneşti.Ref.: Bălan, Mărturii, p. 139.TEL AVIV (Ebr. Yafo, Ar. Tell ’Abīb)ARCHION UMUZEON SHEL TNUAT HA’AVODA(Arhiva şi muzeul Mişcării Muncitoreşti Evreieşti)MUZ296 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.ASOCIAŢIA CULTURALĂ MONDIALĂ A EVREILORORIGINARI DIN ROMÂNIA (ACMEOR)A, DOC, MS297 – Colecţii de bunuri culturale din sec. XIX-XX (opere de artă, picturi, cărţi rare,desene, scrisori de la Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Gala Galaction etc.), ilustrândistoria relaţiilor dintre români şi evrei şi a comunităţii evreieşti din România.Ref.: Cristian Popişteanu, La Tel Aviv, un sanctuar de cultură românească (MI, 28, 1994,nr. 8, p. 68).BETH HATEFUTSOTH.THE NAHUM GOLDMANN MUSEUMOF THE JEWISH DIASPORAMUZ298 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,

ISRAEL 49manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: The Jews of Romania, passim.COLECŢIA ITZAK ARTZIMUZ299 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.COLECŢIA RUBIN GOLDBERGMUZ300 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.MUZCOLECŢIA DAN ISHANI301 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.MUZCOLECŢIA ELISHEVA ROTEM302 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (documente, manuscrise,afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbileromână, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.MUZHA’ARCHION LETOLDOT HAHAGANAH(Arhiva de istorie a Haganei)303 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (documente, manuscrise,

50 ISRAELafişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texte în limbileromână, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.MACHON JABOTINSKI BEISRAEL(Institutul Jabotinski din Israel)MUZ304 – Documente şi piese muzeale diverse, sec. XIX-XX (acte, corespondenţă,manuscrise, afişe, foi volante, fotografii), referitoare la istoria evreilor din România. Texteîn limbile română, ivrit şi idiş.Ref. şi reprod.: ibidem, passim.WADI QELT 5 (Ebr. Nahal Perat)MONĪ OSIOU GEŌRGIOU TOU CHŌZEVITOU(Mănăstirea Cuviosul Gheorghe Hozevitul)AM305 – Aşezământ, ctitorit în sec. V, reconstruit în 1878, lângă peştera în care a pustnicitSf. Profet Ilie (la 20 km. de Ierusalim, spre Ierihon). Aici au vieţuit şi monahi români,între care Sf. Ioan Iacob Hozevitul, canonizat de Patriarhia Ierusalimului, şi ucenicul săumonahul Ioanichie Pârâială. Astăzi este locuit de câţiva călugări greci.Ref.: Beza, Urme, p. 116; Bălan, Vetre, p. 379; Bălan, Mărturii, p. 206-210.Reprod.: Beza, Urme, p. 113-114.306 – Racla cu moaştele Sf. Ioan Iacob Hozevitul (Crăiniceni-Păltiniş, jud. Botoşani,23 iulie 1913 – Peştera Sf. Ana, Hozeva, 5 august 1960), descoperite în 1980 (depusă înParaclisul Sf. Gheorghe Hozevitul).Ref.: Bălan, Mărturii, p. 208, 210-213.CR, DOC, MS307 – Documente (acte de danie), cărţi vechi şi manuscrise româneşti (Bibliotecamănăstirii).Ref.: ibidem, p. 210 (fără alte indicaţii).5Sub administraţie palestiniană.

ITALIA 51ITALIAALESSANDRIAAM1 – Biserica ortodoxă Sfântul Ierarh Varlaam (Piazzetta Andrea Bini, 5, 15121).Ref.: http://bisericaromanaortodoxalessandria.wordpress.com.ANCONAARCHIVIO COMUNALEH2 – Andrea Benincasa, Portulan, s.l., 1490, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: G. Călinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în Omagiu lui RamiroOrtiz, Buc., 1929, p. 55; Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 53.AREZZOCHIESA SANTA MARIA IN GRADIMUZ3 – Inscripţie, sec. II, fragment (B) în onoarea lui C. Cilnius Proculus, demnitar romande rang senatorial, fost guvernator al Moesiei Superioare, participant la primul războidacic, apoi însărcinat cu respingerea unui atac sarmat împotriva Daciei. Alt fragment (A)dispărut.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 142, nr. 128 (ambele fragmente).ASSISIBIBLIOTECA COMUNALEMS4 – Frater Elemosina, Liber memorialis diversarum ystoriarum, sec. XIII, cuprinzând

52 ITALIAinformaţii referitoare la participarea românilor la persecuţii, împreună cu tătarii, împotrivacatolicilor din Peninsula Balcanică şi, în 1241 la asediul oraşului Assisi (cod. Assisinus,314).Ref.: Ştefan Pascu, Contribuţiuni documentare la istoria românilor în sec. XIII şi XIV(AIINC, 10, 1945, p. 154-157).BOLOGNABIBLIOTECA COMUNALE DELL’ARCHIGINNASIODOC5 – Scrisoare din 2/14 martie 1845, de la I. Heliade Rădulescu, către cardinalulGiuseppe Mezzofanti, referitoare la eforturile sale de a introduce alfabetul latin în ŢărileRomâne (Fondo G. Mezzofanti carteggio 745, cart. 14).Ref. şi publ.: Carlo Tagliavini, Una lettera inedita di I. Heliade Rădulescu (RI, 10, 1924,nr. 9-12, p. 255-256).MS6 – Antonio Maria Mauro, Diverse materie in lingua moldava, ante 1783, manuscrisautograf privind învăţarea limbii române de către misionari catolici din Moldova (FondoG. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, Alcuni manoscritti rumeni sconosciuti di missionari cattolici italiani inMoldavia (sec. XVIII) („Studi rumeni”, 4, 1929-1930, p. 41-104); Omagiu Găzdaru,p. 43-44; G. Piccillo, Su un ms. romeno-italiano della seconda metà del Settecento(„Limba română”, 46, 1997, p. 175-180); Teresa Ferro, I missionari cattolici inMoldavia. Studi storici e linguistici, Cluj-Napoca, 2005, p. 140-150.Publ.: C. Tagliavini, loc. cit.7 – Vincenzo Gatti, prefetto delle Apostoliche missioni di Moldavia, Discorsi, prediciscrise în Moldova, sec. XVIII-XIX (Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, La langue roumaine dans les écrits desmissionaires italiens (XVII e -XVIII e siècles) (RESEE, 26, 1988, p. 205-214); Gh.Chivu, Consideraţii asupra scrierilor misionarilor italieni din secolele al XVII-leaşi al XVIII-lea („Comunicările Hyperion. Filologie”, 8, 1999, p. 129-136); TeresaFerro, loc. cit.8 – Predici (20) sec. XVIII-XIX, alcătuite de misionari catolici italieni în Moldova(Fondo G. Mezzofanti, cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.9 – Michele Sassiano di Nocera de Pagani, Envezzatura crestinaska, sec. XVIII-XIX,catehism catolic în română, scris de un misionar catolic în Moldova (Fondo G. Mezzofanti,cartone XIII, IV fascicolo).Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.

ITALIA 5310 – Predici da recitarsi ai vesperi, post 1804.Ref.: C. Tagliavini, loc. cit.; G. Piccillo, loc. cit.; Gh. Chivu, loc. cit.; Teresa Ferro, loc. cit.11 – Giuseppe Mezzofanti, Discorso sulla lingua valacca, 1815 (Fondo G.Mezzofanti).Ref.: C. Tagliavini, în AO, 1923, nr. 11-12, p. 175; idem, Una lettera, loc. cit.Publ.: Card. G. Mezzofanti, Discorso sulla lingua valacca a cura di C. Tagliavini, Bologna,1923 (extras din „L’Archiginnasio”, 18, 1923, p. 206-213).BIBLIOTECA UNIVERSITARIADOC12 – Scrisoare din martie 1463, a cardinalului de Mantova, relativă la ataculantiotoman al lui Vlad Ţepeş din noaptea de 16 spre 17 iunie 1462 şi la „Campania lungă”a lui Iancu de Hunedoara (ms. 770, vol. 8, f. 281).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1973, nr. 1,p. 112).Publ.: Radu Lungu, À propos de la campagne antiottomane de Vlad l’Empaleur au sud duDanube (Hiver 1461-1462) (RRH, 22, 1983, nr. 2, p. 147).13 – Instrucţiuni din 7 ianuarie 1596, ale papei Clement VIII, către episcopul deCaserta, Benedetto Mandina, trimis la împăratul Rudolf II şi la regele Poloniei, în legăturăcu intervenţia polonă din Moldova, din august – octombrie 1595 (ms. 1499, II).Ref. şi publ.: Veress, Documente, V, p. 6-8 (fragm.); Radu Constantinescu, Lupta pentruunitate naţională a Ţărilor Române (1590-1630). Documente externe, Buc., 1981,p. 46-48 (fragm.); Ştefan Andreescu, La Pologne, la Moldavie et la „Sainte Ligue”en 1596, une nouvelle source (RRH, 22, 1983, p. 239-255).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 51, c. 100-127.14 – Scrisoare poloneză din Hotin, 11 noiembrie 1673, relatând victoria trupelorpolone, moldoveneşti şi muntene împotriva armatei otomane. Text în italiană. Copie(ms. Ghiselli 36, p. 481-485).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 131; XX, p. 216 (extras).15 – Raport italian despre asediul Vienei din 1683, menţionând şi participarearomânilor (Fondo Ghiselli 770, vol. 44, f. 82 sqq.).Ref.: C. Şerban, Documente inedite sau puţin cunoscute despre asediul Vienei din 1683, învol. Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 69, n. 96.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 57, c. 503-558.16 – Manifest din 15 decembrie 1690 adresat locuitorilor Transilvaniei din tabăra dela Târgovişte, prin care principele Emeric Thököly cheamă la luptă împotriva germanilor.Copie (Fondo Marsigli, ms. 54, f. 603).Publ.: Veress, Documente, XI, 448-450.17 – Dare de seamă din 1691-1692 a contelui Luigi Ferdinando Marsigli, către curtea

54 ITALIAdin Viena, asupra Imperiului Otoman şi negocierilor începute cu Alexandru MavrocordatExaporitul şi cu Zulfikar Efendi (Fondo Marsigli, ms. 55, f. 238).Publ.: N. Iorga, Manuscripte, p. 66-67.18 – Corespondenţa contelui Luigi Ferdinando Marsigli, 1691-1699, cuprinzândştiri privind situaţia Ţărilor Române, relaţiile acestora cu Imperiul Otoman, planurileunei campanii antiotomane cu participarea Ţărilor Române, date de istorie româneascăveche, cetăţile româneşti, noile frontiere trasate după cucerirea Transilvaniei de cătreimperiali, măsuri privind dezvoltarea comerţului pe Dunăre etc. Între scrisori: din 1695,13 septembrie (Bucureşti), octombrie (Sibiu), 5 noiembrie (Karlowitz) şi 9 ianuarie 1699(Karlowitz) referitoare la preparativele Păcii de la Karlowitz şi scrisoarea din 29 octombrie1699 (Viena) a lui Kaunitz, privind 3 000 de familii de valahi din Bosnia (Fondo Marsigli,ms. 55, f. 261, 501 şi ms. 58, f. 314, 342).Ref. şi publ.: N. Iorga. Manuscripte, I, p. 94-97.19 – Corespondenţa stolnicului C. Cantacuzino cu L.F. Marsigli, cuprinzând şi oscrisoare din 1694 privind situaţia politică din Imperiul Otoman (Fondo Marsigli, ms. 57,f. 203 sqq.).Ref.: N. Iorga, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 1901, p. 67-68; Ramiro Ortiz,Per la storia della cultura italiana in România, Buc., 1916, p. 187-196.20 – Conscriptio districtuum, sfârşitul sec. XVII, lista districtelor şi satelor din Banat,cuprinzând 390 de localităţi.Ref.: Pavel Binder, Lista localităţilor din Banat de la sfârşitul secolului al XVII-lea(„Studii de istorie a Banatului”, II/I, Timişoara, 1970, p. 61-68).Publ.: Szilágy Aron – Szilágy Sándor, Török – magyarkori emlékek. VII, Pest, 1872,p. 329-334.21 – Documente din sec. XVII-XVIII privitoare la Transilvania (Fondo Marsigli).Ref.: Maria-Emilia Amaldi, La Transilvania attraverso i documenti del Conte LuigiFerdinando Marsigli, Roma, 1930 (rec. Rodolfo Mosca, în „L’Europa Orientale”,12, 1932, p. 435-436); RIR, 3, 1933, p. 127.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 39.MS22 – Evanghelie, sec. XII, pergament. Text în greacă, însemnare autografă: „Asmeritului şi păcătosului Antim al Ungrovlahiei”, Antim (Daniil) Critopol, mitropolit alŢării Româneşti după 1370, cu sediul la Severin, apoi la Curtea de Argeş (ms. 3638).Ref.: Nicolae N. Popescu, Antim Critopol (BOR, 64, 1946, nr. 10-12, p. 604); WilhelmWeimberger, Wegmiser durch die Sammlungen altphilologischer Handschriften(„Akademie der Wissenschaften in Wien. Philosophischhistorische KlasseSitzungsberichte”, 209, nr. 4, p. 30); Pr. N.I. Şerbănescu, Mitropoliţii Ungrovlahiei(BOR, 77, 1959, nr. 7-10, p. 739); Daniel Barbu, Manuscrise bizantine din România,Buc., 1984, p. 8 şi n. 27; Titus Moisescu, Muzica bizantină în spaţiul culturalromânesc, Buc., 1996, p. 290, n. 22 (datează în sec. XIII-XIV).23 – Tommaso Alberti, Viaggio [...] da Constantinopoli in Polonia [...] 1612-1613,descriind şi trecerea autorului prin Moldova (ms. 99, f. 5 sqq.).

ITALIA 55Ref. şi publ.: Alberto Bacchi della Lega, Viaggio a Constantinopoli di Tommaso Alberti(1609-1621), Bologna, 1889; N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţărilenoastre şi asupra ţărilor noastre („Buletinul societăţii geografice române”, 19,1898, p. 58-63); M. Găzdaru şi D. Găzdaru, Călători şi geografi italieni în sec. XVII.Referirile lor despre Ţările Române („Arhiva”, 1939, p. 183-189); Călători străini,IV, p. 357-365.24 – Manuscrise orientale cu ştiri privind şi istoria românilor, foste ale luiL.F. Marsigli, pe baza cărora acesta a alcătuit L’État militaire de l’Empire Ottoman, sesprogrès et sa décadence, 1732.Ref.: V. Rosen, Remarques sur les mss. orientaux de la collection Marsigli à Bologne,Roma, 1955.25 – Relatione de’ felici progressi dell’armi christiane contra il Turco, post 1683,relatând izgonirea din Ucraina a lui Gheorghe Duca, domnitorul moldovean, fuga pesteDunăre a doamnei Anastasia Duca şi prinderea domnului Moldovei de către polonezi(Fondo Ghiselli, ms. 46, f. 897 sqq.).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 141-142 (extras).26 – Luigi Ferdinando Marsigli, Discorso della miniera del sale in Transilvania e delfonte igneo in detta provincia, 1690 (Fondo Marsigli, ms. 88).Ref.: L. Frati, Il Catalogo dei manoscritti di L.F. Marsigli conservati nella BibliotecaUniversitaria di Bologna, Firenze, 1928; Călători străini, VIII, p. 47.27 – Constantin Cantacuzino stolnicul, Catalogo dei principi della Valacchia (1290-1694) şi Catalogo dei principi di Moldavia (1395-1694), Bucureşti, 1694. Două listecronologice ale domnilor Moldovei şi Ţării Româneşti întocmite pentru L.F. Marsigli(Fondo Marsigli, ms. 57).Ref.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 437.Publ.: N. Iorga, op. cit., p. 69-79; idem, Operele lui Constantin Cantacuzino, Buc., 1901,p. 50-59.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 44.28 – Luigi Ferdinando Marsigli, [Descrierea naturală, civilă şi militară a DacieiRipense, Mediteranee şi Transalpine], la care sunt alăturate hărţile topografice alefiecăreia, împărţirea lor în comitate, lista genealogică a principilor care au domnit în adoua şi a treia [Dacie], [1698], în italiană (Fondo Marsigli, ms.108).Ref.: Dumitru Zaharia, Mărturii străine despre unitatea românilor (MI, 14, 1980, nr. 6,p. 12-15); Andrei Pippidi, Cunoaşterea Sud-Estului european ca ştiinţă: operainedită a lui Luigi Ferdinando Marsili („Buletin. Sud-Estul şi contextul european“,2, 1994, p. 13-20).29 – Luigi Ferdinando Marsigli, La popolazione di Transilvania composta di varienazioni di diverse lingue, religioni e vestiti, f.a. (Fondo Marsigli, ms. 15).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, VIII, p. 47.30 – Luigi Ferdinando Marsigli, Relazione militare di Transilvania, f. a. (FondoMarsigli, ms. 54).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, loc. cit.

56 ITALIA31 – Luigi Ferdinando Marsigli, Relazioni delle confini della Transilvania fatti conl’Imperio Ottomano fra l’anno 1700-1701 (Fondo Marsigli).Ref.: L. Frati, op. cit.; Călători străini, loc. cit.32 – Luigi Ferdinando Marsigli, Autobiografia, cuprinzând însemnări din călătoriilesale din 1687-1696 prin Transilvania şi Ţara Românească (Fondo Marsigli).Publ.: Emilio Lovarini, Autobiografia di L. F. Marsigli, Bologna, 1930; Al. Marcu, Datece ne privesc în Autobiografia contelui Marsigli, în Închinare Iorga, Cluj, 1931,p. 247-253; Călători străini, VIII, p. 48-63.33 – Lexicon geografic italo-român, sfârşitul sec. XVII (Fondo Marsigli).Ref.: C. Tagliavini, Un frammento di terminologia italo-rumena ed un dizionarettogeografico dello Stolnic C. Cantacuzino („Revista filologică”, 1, 1927, p. 167-184;rec. N. Iorga, în RI, 13, 1927, p. 438); Giuseppe Piccillo, A proposito del ms. romenoMarsigli 61 attribuito allo Stolnic Constantin Cantacuzino (sec. XVII) („Studii şicercetări lingvistice”, 32, 1981, p. 503-519); N.A. Ursu, Şi totuşi cine este traducătorulFoletului Novel? („Limba română”, 43, 1994, p. 468-469); Gh. Chivu, ManuscrisulMarsigli 61. Ipoteze privind paternitatea primului lexicon geografic italo-român, învol. Per Teresa. Obiettivo Romania. Studi e ricerche in ricordo di Teresa Ferro, acura di G. Borghello, D. Lombardi, D. Pantaleoni, Udine, 2009, p. 287-293.Publ.: C. Tagliavini, loc. cit.34 – Lexicon Marsilianum, începutul secolului XVIII, 81 f., dicţionar latin-românmaghiar(2394 cuvinte), atribuit de Carlo Tagliavini unui sas din Transilvania (FondoMarsigli).Ref. şi publ.: C. Tagliavini, «Il Lexicon Marsilianum». Dizionario latino-rumenoungheresedel sec. XVII, Buc., 1930.35 – Luigi Ferdinando Marsigli, Lettera intorno al ponte fatto sul Danubio sottol’imperio di Traiano indirizzata al r.p.d. Bernardo di Montfaucon, 27 aprilie 1715 (FondoMarsigli, ms.101, f. 116-129).Ref. şi publ.: Giornale de’ letterati d’Italia, 22, 1715, p. 116-132.H36 – Hartă a Europei din 1482 cuprinzând şi Ţările Române (Hărţi, nr. 3).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,p. 331).37 – L.F. Marsigli, Mappa Geografica facta in usum Commerciorum [...] cum ImperioOttomanico şi hărţi ale Ţărilor Române, alcătuite pentru lucrarea Danubius Pannonico-Mysicus, 6 vol., Haga, 1726.Ref.: L. Frati, op. cit., p. 11, 19, 28, 51; Maria Emilia Amaldi, La Transilvania attraversoI documenti del conte Luigi Ferdinando Marsigli („L’Europa Orientale”, 9, 1929,p. 368); Ana Toşa-Turdeanu, Opera cartografică a lui Marsigli şi importanţa eipentru ţara noastră („Studii de bibliologie”, 13, 1974, p. 211-231).38 – Cetăţi din Banat (11), relevee realizate de corpul de ingineri militari austrieci

ITALIA 57sub conducerea lui L.F. Marsigli, 32 x 45 cm. Planurile cetăţilor Arad, Bocşa, Caransebeş,Cenad, Făget, Igriş, Idioara, Lipova, Lugoj, Mehadia etc. (Fondo Marsigli, ms. 21).Ref.: E. Veress, A Bologna Marsigli – iratok magyar vonatkozásai, Budapesta, 1906,p. 8-9; Gheorghe Sebestyén, Unele cetăţi ale Banatului şi desenele lui L.F. Marsigli(RMM – MIA, 1, 1984, nr. 1, p. 41-49).Reprod.: ibidem; Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 39, c. 616-637.CR39 – Avisi nuovi di Alba Giulia del primo Maggio MDXCVII. Per li quali s’intendela presa di due Terre del Turco, fatta dalle genti del Serenissimo Prencipe di Transilvania,Bologna, 1597, cuprinzând informaţii despre campaniile lui Mihai Viteazul (A.V. Tab.I.N. III. 231 4 ).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 661, nr. 2306; Edizioni italiane, nr. 3320.40 – Abagar, Roma, 1651, tipărit de Filip Stanislavov, episcop catolic de Nicopole. Încolofon sunt menţionaţi Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti şi Vasile Lupu, domnulMoldovei (Fondul Marsigli, 3574).Ref.: Božidar Rajkov, Pojava I razvitie na naucnija I kulturen interes kam Abagara, înAbagar na Filip Stanislavam, Sofia, 1979, p. 25.Publ.: ibidem, p. 41-49.41 – Biblia, traducere română de fraţii Radu şi Şerban Greceanu, Bucureşti, 1688,exemplar fost al papei Benedict XIV.Ref.: BRV, IV, p. 206-207, nr. 87.42 – Psaltire în română, Iaşi, 1748, tipărită de Duca Sotiriovici, 564 f. A aparţinutpapei Benedict XIV (AMO, VII, 27).Ref. şi reprod.: BRV, IV, p. 69, nr. 101; C. Tagliavini, O Psaltire românească necunoscutădin 1748 (ARMSL, s. III, t. 11, 1941-1942, p. 173-184 + V pl.; rec. N. Camariano, înRIR, 13, 1943, p. 183).BOLZANOCHIESA DEI FRANCESCANIAM43 – Mormântul doamnei Irina, soţia lui Petru Şchiopul, decedată la 3 noiembrie1592.Ref. şi publ.: Pater Virgilius Greiderer, Chronica franciscana, ed. 2, Ad Claras Acquas(Anaracchi), 1894, p. 394 (inscripţia de pe piatra tombală); Hurmuzaki – Iorga, XI,p. 288.44 – Mormântul lui Petru Şchiopul, fost domn al Moldovei, decedat la Bolzano,1 iulie 1594.Ref.: N. Iorga, Întoarcerea unei pribege: doamna Maria Minio (ARMSI, s. III, 12, 1932,

58 ITALIAp. 226); Antonio Rusconi, Mormântul de la Bolzano al lui Petru Şchiopul, domn alMoldovei („Cuget clar”, 1934, p. 153-157); Nicolae Şerbănescu, Un domn românpribeag în Austria: Petru Şchiopul (1591-1594) (APOR, 1964, p. 78-85).Publ.: Pater Virgilius Greiderer, op. cit. (inscripţia de pe piatra tombală); Hurmuzaki – Iorga,XI, p. 451.BRESCIAAMBASILICA SANTA MARIA DELLE GRAZIE45 – Antonio Carra, Monument funerar al lui Tommaso Caprioli (1575-1608), fostgeneral imperial în Transilvania; inscripţia aminteşte luptele purtate de general în „Dacia”,împotriva lui Sigismund Báthory, Mihai Viteazul, Ieremia şi Simion Movilă şi ajutorulacordat lui Radu Şerban.Ref. şi publ.: Mihail G. Stephanescu, Une page d’histoire roumaine sur une pierre tombaleitalienne du XVII e siècle (RRHA-BA, 15, 1978, p. 121-130).Reprod.: ibidem, p. 124, 125.CAPISTRANODOCARCHIVIO COMUNALE46 – Scrisoare din Viena, 6 martie 1453, a lui Ladislau, regele Ungariei, către călugărulIoan de Capestrano prin care cere ca Iancu de Hunedoara să fie ajutat să ctitorească unlăcaş pentru Fraţii minoriţi din Chilia.Publ.: B. Pettko, Kapisztrán Jánczlevelezése a Magyarokkal (TT, 24, 1901, p. 164-165);DRH, D, I, p. 433-435.47 – Scrisoare din Hunedoara, 14 septembrie 1455, de la Iancu de Hunedoara cătrecălugărul Ioan de Capestrano.Publ.: B. Pettko, op. cit., p. 182-183.CASTIGLIONE OLONASAN GIOVANNI BATTISTABATTISTEROA48 – Frescă de Masolino da Panicale, „Ospăţul lui Irod”, cu un presupus portret al luiIoan de Hunedoara, 1432-1433 (?)Ref.: Andrei Pippidi, Trei note despre Ioan de Hunedoara, în Vocaţia istoriei. Prinos

ITALIA 59Profesorului Şerban Papacostea, Brăila, 2008, p. 560-562.Publ.: Florio Banfi, Una scena del Rinascimento ungherese in un affresco del Battistero diCastiglione Olona („Corvina“, XV, 29-30, 1935, p. 68-74).CATANIAHBIBLIOTECA UNIVERSITARIA49 – Giambattista Agnese, Hartă nautică, 1562, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 128.CAVA DEI TIRRENIHBADIA DEI BENEDETTINI50 – Carta nautica anonimă, prima jumătate a secolului XV, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 29.CIVIDALEAMUSEO DI ARCHEOLOGIA51 – Frontonul Muzeului, realizat în 1892 de sculptorul George Vasilescu la cerereaguvernului italian.Ref.: Petre Oprea, Sculptorul George Vasilescu, (1864-1898) („Revista muzeelor”, 6,1969, nr. 4, p. 370); Ioan Opriş, 1985 (referinţa).FERMOBIBLIOTECA COMUNALEH52 – Atlante anonimo, sec. XVI, cu 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 160.

60 ITALIAFERRARABIBLIOTECA COMUNALE ARIOSTEACR53 – Successi felicissimi del prencipe di Transilvania peri quali s’intendono moltevittorie ottenute contra Turchi & Tartari, con altri particolari degni da essere intessi,Ferrara [retipărire a ediţiei din Roma], 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204641).Ref.: Andrei Timotin, 2011.54 – Relationi della guerra contra Turchi così in Ungheria, come in altri parti. Doves’intende i progressi fatti dal Prencipe di Transilvania in Moldavia, Valachia & Bulgaria,Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204642).Ref.: idem.55 – Ultimi avvisi della vittoria havuta dal Transilvano contra Turchi con la morte diSinam Bassà anegato nel Danubio et la presa della città di Lippa con altri luochi, Ferrara,1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204644)Ref.: idem.56 – Avvisi novi delle molte vittorie de’ Christiani, havute contra Turchi dopo lamorte di Sinam Bassà, Ferrara, c. 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204646).Ref.: Edizioni italiane XVI, n. 3318; Andrei Timotin, 2011.57 – Copia delli novi avisi della rotta data dal Transilvano ultimamente all’Essercitoturchesco con la morte di diece mila turchi, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204649).Ref.: Andrei Timotin, 2011.58 – Lettera di Mahumet III, Imperator de’ Turchi scritta al Sereniss. SigismondoBatori prencipe de Transilvania, Moldavia, Valachia, & c. Tradotta di lingua turchescain lingua italiana, Ferrara [retipărire a ediţiei din Bologna], 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv.204650)Ref.: idem.59 – Successi della guerra d’Ungheria di Transilvania & d’altre parti fatta l’annopresente 1595 da’ Christiani contra Turchi, Ferrara, 1595. 8 f. (Q 10.9.59, inv. 204651).Ref.: idem.60 – Segnalata vittoria havuta novamente dal Sereniss. Principe di Transilvania,con morte di settanta mila Turchi, tradotta fedelmente, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv.204652).Ref.: idem.61 – Miracolose vittorie havute ultimamente dal Serenissimo Prencipe di Transilvaniacontra i Turchi, Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204653).Ref.: idem.62 – Risposta del Serenissimo Prencipe di Transilvania, & c. ad una lettera che’l

ITALIA 61Gran Turco scrisse già al detto principe [...] tradotta dall’idioma transilvano nell’italiano,Ferrara, 1595. 4 f. (Q 10.9.59, inv. 204654).Ref.: idem.63 – Avvisi novi di Alba Giulia del primo di maggio 1597, Bologna, 1597.Ref.: Edizioni italiane XVI, n. 3320.DOCBIBLIOTECA DELLA LIBERAUNIVERSITÀ DI FERRARA64 – Documente (2) din 1581-1582 referitoare la demersurile lui Petru Cercel pelângă Senatul veneţian, pentru a obţine tronul Ţării Româneşti, şi la refuzul lui Iancu Sasulde a ceda lui Petru Şchiopul tronul Moldovei (I, 193, N.C. 6, f. 196 v , 223).Ref.: Hurmuzaki, XI, p. 106, 139.FIRENZE (Florenţa)AM65 – Biserica ortodoxă Înălţarea Domnului (Via Costa di San Giorgio 26).Ref.: http://www.mitropolia.eu/ro/site/175.DOCARCHIVIO NOTARILEDISTRETTUALE DI FIRENZE66 – Contracte (2) din 26 septembrie 1870 şi din 1873, referitoare la cumpărarea şivânzarea unei case a principelui Alexandru Ioan Cuza (filza 5482, rep. 73/15).Ref. şi publ.: Nicolae Ghinea, Alexandru Ioan Cuza à Florence (RRH, 29, 1990, nr. 3-4,p. 370-373).ARCHIVIO DI STATO 667 – Decret de unire între bisericile ortodoxă şi catolică, Florenţa, 5 iulie 1439,semnat şi de Damian, mitropolit al Moldo-Vlahiei şi locţiitor de Sebastia şi de protopopulConstantin, locţiitor al mitropolitului Moldo-Vlahiei (probabil al celui din scaunulRomanului).Publ.: Mansi, Conciliorum amplissima Collectio, Florenţa-Veneţia, 1798, vol. XXXI A,col. 1036, 1040; „Arhiva”, Iaşi, 5, 1893, p. 558; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 40.68 – Documente (4) din 1453 referitoare la Iancu de Hunedoara: instrucţiuni cătreambasadorii florentini şi o scrisoare către republica Siena (Dieci di Bailia, Legazioni et6Despre aceste arhive, v. Archivio di Stato di Firenze. Archivio Mediceo del Principato.Inventario sommario, 1951; Archivio Mediceo avanti il Principato, Roma, 1955; pentru inventarelemai vechi, G. Camerani, Bibliotegrafia degli archivi florentini („Archivio Storico Italiano”, 114,1956, p. 304-319).

62 ITALIAcommisaria, Reg. nr.4, f. 44 v -45 v , 55 v -56, 60-61; Reg. di lettere interne et esterne 1453,Carteggio Missive, vol. 39, f. 44-46 v ).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453, I(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 456-469).Publ.: idem, op. cit., II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 560-562, 571-573, 583-585).69 – Document din Buda, 1479, despre efectivele oştilor maghiare şi ale ŢărilorRomâne mobilizate pentru campania antiotomană (Carte Strozziane, filza 304, no. 37).Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 33-34.70 – Raport din 1547 asupra luptelor anti-otomane şi despre activitatea lui GiorgioMartinuzzi (Archivio Mediceo, Carteggio di Cosimo I, f. 53).Ref.: N. Iorga, Un raport necunoscut asupra împrejurărilor turceşti în 1547 (RI, 18, 1932,p. 102-103).71 – Raport din Turda, 27 august 1551, al lui G.B. Castaldo (Archivio Mediceo,Carteggio di Cosimo I, filza 404, f. 416)Ref.: Andrei Pippidi, 2002.72 – Documente (70) din 1575-1612, rapoarte şi scrisori adresate marelui duce deToscana sau cancelariei ducale, cu informaţii despre luptele dintre Gáspár Békés şi ŞtefanBáthory, principele Transilvaniei (1575), uciderea lui Ion Potcoavă (1578), prezenţa luiPetru Cercel la curtea Franţei, la Veneţia (1581), recomandarea nunţiului Poloniei pentruPetre Şchiopul (1583), situaţia în Transilvania sub conducerea lui Sigismund Báthory şiparticiparea cavalerilor toscani la luptele contra turcilor în armata principelui Transilvaniei,originea românilor, evenimentele din Ţările Române în timpul domniei lui Mihai Viteazulşi ecourile victoriilor sale, situaţia din Ţările Române după moartea lui Mihai Viteazul(Carte Strozziane, filza 301, p. 144-146; Francia, filza 4610, f. 290; Germania, filza 4333,f. 170, 177, 182; Mediceo, filza 280, f. 264; 3296; 3311; 4293, f. 200-203, 480, 542, 624;4352; 4353; 4355; 4356; 4357; 4466, f. 429; 4469, nr. 2, 29, 33, 34, 48, 51, 58, 61, 63,71-73, 78-82, 85, 87, 97, 100, 105-106,111, 113,119, 134, 142; 4573; 4578; Venezia, filza2987, f. 386).Publ.: Veress, Documente, II, p. 66-68, 70-71, 151-154, 192-195, 282-285; III, p. 92-94,199-200, 252, 267-273; 300-301; IV, p. 137, 142, 172, 184, 196-197, 200-202, 218-228, 238-240, 245-246, 249-250, 261-263, 265-272, 279-293, 301-303, 305-308,312-313; V, p. 1-2, 9-11, 13-14, 16-17, 35-39, 41-42, 50-51, 56, 64-65, 84, 156-161, 164-165, 190-192, 201, 214-215, 220-221, 233-234, 239-241, 246-249, 319;VI, p. 345-346; VII, p. 50, 121-122; VIII, p. 48-49, 257-258; Călători străini, III,p. 409-412 (doc. 1598, Alba Iulia, memoriul lui Paolo Giorgi), p. 505-517 (4 doc.,1595-1596, scrisori de la Cosimo Capponi).73 – Scrisoare din 12 iulie 1578, a lui Filippo Talducci, despre executarea la Lvov alui Ioan Potcoavă, domnul Moldovei (1577) şi consecinţele pentru raporturile Poloniei cuImperiul Otoman. Moldova şi cazacii.Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. CL-CLI.74 – Fragment de scrisoare, din 1582, a domnului Moldovei Petru Şchiopul cătreregele Poloniei (Miscellanea Medicea, filza 19, inserto 6, f. 39 r ).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

64 ITALIArapoarte (2) relative la solia trimisă de Sigismund Báthory la Pisa (1591) şi Florenţa(1592), rapoarte (2) intitulate Relatione delle cose di Transilvania (1591) şi Relatione dellaTransilvania (1592) şi raport despre perspectivele comerţului florentin în Transilvania(1595) (Fondo Mediceo, filza 863, f. 153-154; filza 4469, nr. 34, ms. 740, nr. 20; ms. 743,nr. 20; ms. 746, nr. 20-21).Ref.: Veress, Documente, III, p. 267-268, 281; Călători străini, III, p. 435.Publ.: Angelo Pernice, Un episodio del valore toscano nelle guerre di Valachia alla finedel secolo XVI („Archivio Storico Italiano”, 1925, vol. III, p. 249-281); AndreiOţetea, Ştiri italiene privitoare la Ţările Româneşti (CI, IV, 1928, nr. 1, p. 54-63).83 – Înştiinţare din 1593 a lui Sinan-paşa către locuitorii Oradei şi Bihoruluireferitoare la scutirea de tribut în primul an (Miscellanea Medicea, f. 102, inserto 39).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.84 – Documente (6) din 1594-1597 referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul:scrisori de la Aron Vodă, domnitorul Moldovei, principele Sigismund Báthory, nunţiulpapal Malaspina, rapoarte despre luptele de la Târgovişte şi Giurgiu (1595) şi moartea luiAndrei Báthory (Fondo Mediceo, filza 4469).Publ.: Hurmuzaki – Essarcu, III/1, p. 459, 494-496, 499-502, 508-509, 511-516; Călătoristrăini, IV, p. 157-165 (rap. din 1599 al lui G. Malaspina); Mihai Viteazul în conştiinţaeuropeană, I, p. 271-283 (idem).85 – Scrisori (2) în latină, din Bucureşti, 1595, adresate de Mihai Viteazul cancelaruluiIstván Jósika privind relaţiile domnului Ţării Româneşti cu principele Transilvaniei,Sigismund Báthory (copii) (Fondo Mediceo, filza 4293, r. 448-449).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 241-244.86 – Scrisoare din Alba Iulia, 18 februarie 1595, de la Simon Genga către fratele săuIoan Baptista Genga, ambasadorul principelui Sigismund Báthory la Roma, referitoare laveştile ajunse în Transilvania privind luptele lui Mihai Viteazul contra turcilor şi tătarilor(Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 44).Ref.: A. Veress, Campania creştinilor în contra lui Sinan Paşa din 1595 (ARMSI, s. III,t. 4, 1925, p. 74); N. Iorga, Nouă izvoare despre campania munteană din 1595 (RI,11, 1925, p. 162-170).Publ.: A. Veress, op. cit., p. 97-100.87 – Tratat încheiat la 20 mai 1595, la Alba Iulia, între Sigismund Báthory şi MihaiViteazul (Miscellanea Medicea, filza 101, inserto 40, f. 1-7)Ref.: Andrei Pippidi, 2002.88 – Tratat încheiat la 3 iunie 1595 între Sigismund Báthory şi domnul Moldovei,Ştefan Răzvan (Miscellanea Medicea, filza 101, inserto 40, f. 8-12)Ref.: idem.89 – Scrisoare din Praga, 8 august 1595, a agentului Curtio Pichena către FerdinandoI, mare duce de Toscana, despre nemulţumirea locuitorilor din Ţara Românească şiMoldova, faţă de condiţiile impuse de Sigismund Báthory prin tratatele semnate cudomnitorii români (Fondo Mediceo, filza 4352, nr. 75).

ITALIA 65Ref. şi publ.: Veress, Documente, IV, p. 249-250; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,V, p. 61.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 198-199.90 – Scrisoare din Sebeş, 28 august 1595, a lui Alfonso Visconti, episcop de Cervia,către Gianbattista Genga în care se relatează lupta de la Călugăreni, capturarea mai multorsteaguri între care şi cel „sfânt”, purtat de Mehmet paşa (Fondo Mediceo, filza 4469,nr. 75).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 63-65.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 198-199.91 – Rapoarte (5) din Târgovişte, Braşov, Sibiu şi Alba Iulia, 18 octombrie – 6decembrie 1595, ale lui Filippo Pigafetta, trimise cancelarului marelui duce de Toscana,Belisario Vinta, privind campania din Ţara Românească contra turcilor (Fondo Mediceo,filza 1216, f. 294-297; filza 1231, f. 46-53; filza 4469, nr. 90, 102).Ref.: A. Veress, op. cit., p. 86-87, 89-90, 93-94; N. Iorga, op. cit., p. 162-170; Cl. Isopescu,Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana del Cinquecento(BSHAR, 16, 1929. p. 64); Călători străini, III, p. 541-548, 554.Publ.: A. Veress, op. cit., p. 101-108, 115-117, 119-128, 130-139; Cl. Isopescu, op. cit.,p. 64-66; Călători străini, III, p. 543-559; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,p. 121-125, 131 (doc. 18 octombrie şi 26 noiembrie).92 – Scrisori (4) din Târgovişte, Giurgiu şi Braşov, 19 octombrie – 15 noiembrie1595, de la Silvio Piccolomini către marele duce de Toscana, relative la campania din ŢaraRomânească contra turcilor (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 86, 91, 95, 98).Ref.: A. Veress, op. cit., p. 88, 91, 94-95; N. Iorga, op. cit., p. 162-170; Călători străini,III, p. 563-565.Publ.: A. Veress, op. cit., p. 108-114, 117-119, 128-130; Călători străini, III, p. 566-574.93 – Tratat din Alba Iulia, 20 mai 1595, între Sigismund Báthory şi o delegaţie deboieri munteni, cuprinzând clauze contrare politicii lui Mihai Viteazul (Fondo Mediceo,filza 4469, nr. 143, f. 261-264: Capitulazioni di Valachia).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 472-476 (anexa C. Esarcu); Mihai Viteazul în conştiinţaeuropeană, I, p. 87-99.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 334-338.94 – Tratat din 1595 între Sigismund Báthory şi Ştefan Răzvan, domnul Moldovei,privind condiţiile alianţei antiotomane, 2 copii (Fondo Mediceo, filza 4469, nr. 54, f. 272-275; nr. 55, f. 265-267).Ref.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 92.Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 477-480 (anexa C. Esarcu).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 137-141, 144-147.95 – Scrisoare din 1595 (copia de la Alba Iulia datată 10 noiembrie) trimisă de unpolon din tabăra lui Zamoyski din Moldova către un prieten din Transilvania, despretratative între poloni şi turco-tătari la instalarea lui Ieremia Movilă (Fondo Mediceo, filza4293, f. 542).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.

66 ITALIA96 – Scrisori apocrife (2) din 1595 şi 1596, relatând pretinsele călătorii ale lui PaoloGiorgi ca sol al guvernului habsburgic în Moldova şi Bulgaria (Fondo Mediceo, filza4469, nr. 56, 147).Ref.: Călători străini, III, p. 378-390.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum aClemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 93-97 (scris. 1595); idem, Nunţiiapostolici în Ardeal (1592-1600), Buc., 1928, p. 48-52; Călători străini, III, p. 395-398, 401-403.97 – Document din Alba Iulia, 4 ianuarie 1597, cuprinzând o relatare anonimă aînţelegerii dintre Sigismund Báthory şi Mihai Voievod, referitoare la continuarea războiuluiîmpotriva turcilor (Fondo Mediceo, filza 4469, f. 119).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 92-94.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 297-298.98 – Document din Alba Iulia, 4 ianuarie 1597, cu ştiri de la Constantinopol despreprimirea de către Mihai Viteazul a steagului Sultanului, despre numirea noului han alCrimeii şi despre tulburările din Bulgaria (Fondo Mediceo, filza 4469, f. l19).Ref. şi publ.: ibidem, IV, p. 90-91.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 55, c. 298-299.99 – Rapoarte ale unui anonim aflat la Istanbul în 1614-1617, avvisi de la Dubrovnikşi din Levant din 1620-1621, rapoartele lui Antonio Barilli şi Costantino Rossi către mareleduce de Toscana în 1623 şi rapoarte din 1623-1628 ale contelui de Césy, ambasadorulFranţei la Poartă, referitoare la prădăciunile cazacilor pe ţărmul Mării Negre şi la mişcăride trupe otomane şi polone în jurul Moldovei (Fondo Mediceo, 4278, f. 7, 25, 28, 33, 57-58, 73-77).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Cazacii navigatori, Moldova şi Marea Neagră la începutulsecolului al XVII-lea, în Marea Neagră. Puteri maritime – puteri terestre (sec. XIII-XVIII), coord. Ovidiu Cristea, Buc., 2006, p. 276-278.100 – Avviso din 20 august 1620 despre atacul cazacilor care au jefuit Varna, omorândmii de locuitori turci şi greci ai oraşului, la care a luat parte un fiu natural al lui MihaiViteazul, numit Dumitraşcu (Fondo Mediceo del Principato, 4278, f. 112-118).Ref.: Andrei Pippidi, op. cit., p. 278-279.101 – Rapoarte de la Dubrovnik, din anii 1620-1621, despre revolta lui GasparGratiani şi înlocuirea lui cu Alexandru Iliaş, luptele din Moldova etc. (Fondo Mediceo delPrincipato, 4278, f. 119-121, 133-134, 135).Ref.: Andrei Pippidi, op. cit., p. 280-282.102 – Document din 1621, cuprinzând condiţiile puse pentru pacea de la Nikolsburgde către Gabriel Bethlen în legătură cu Transilvania (Miscellanea Medicea, 294, inserto5, f. 271-276).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.103 – Rapoarte din Constantinopol, din anii 1637-1640, despre rivalitatea dintreMatei Basarab şi Vasile Lupu, adresate lui Perseo Falconieri de către Jacopo Franceschini,călugăr minorit conventual (Fondo Mediceo del Principato, 4274).Ref.: idem.

ITALIA 67104 – Raport din Constantinopol, 10 decembrie 1688, al ambasadorului francez Pierrede Girardin, referitor la acţiunile Franţei pentru soluţionarea conflictului dintre ImperiulOtoman şi Polonia (chiar cu preţul de a se ceda acesteia Moldova şi Ţara Românească),pentru a reuşi astfel să izoleze Imperiul Habsburgic (Fondo Mediceo, ms. 214).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, p. 79-80.105 – Documente relative la Anton Maria del Chiaro, devenit secretar al domnilorŢării Româneşti, 1710-1716 (Fondo Mediceo, filza 2204).Ref.: C. Boroianu, Anton Maria del Chiaro („Studia Bibliologica”, 3, 1969, p. 117).106 – Rapoarte diplomatice toscane de la Constantinopol din anii 1779-1859 cuinformaţii despre situaţia internă şi internaţională a Principatelor în epoca de sfârşit adomniilor fanariote şi în conjunctura războaielor ruso-turce de la finele sec. XVIII şidin primele decenii ale sec. XIX, răscoala lui Tudor Vladimirescu şi ocupaţia ruso-turcă(1848-1851).Ref.: Matei Ionescu, Călătorie de documentare arhivistică în Italia (RA, 1969, nr. 1,p. 241-244).107 – Scrisori (3) din noiembrie 1784 – februarie 1785 ale arhiducelui Leopoldde Toscana către fratele său Iosif II, cuprinzând comentarii asupra evenimentelor dinTransilvania (răscoala lui Horia).Ref.: Octavian Beu, Răscoala lui Horia în corespondenţa împăratului Iosif II cu arhiduceleLeopold de Toscana, în Fraţilor Alexandru şi Ion I. Lapedatu, Buc., 1936, p. 51-60.Publ.: Alfred von Arneth, Joseph II, und Leopold von Toscana. Ihr Briefwechsel, Viena,1872.108 – Rapoarte (8) din 1821 de la R. Lützer, reprezentant al marelui ducat al Toscaneila Constantinopol, referitoare la răscoala lui Tudor Vladimirescu (Ministero degli AffariEsteri, busta 2396).Publ.: Revoluţia din 1821, p. 114-115, 224-227, 291, 308, 356-357, 373-374, 379-380,423-424.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 29, c. 25-37, 45-56, 67-80, 103-106.MS109 – Stanislas Orzechowski, Annales Polonici ab excessu Sigismundi, 1554, copiedin 1590-1595 a pasajelor relative la originea latină a românilor.Ref. şi publ.: Elementa ad fontium editiones, XXVII-XXVIII, Res Polonicae ex ArchivoMediceo Florentiae, ed. V. Meystowicz et W. Wyhowska de Andreis, Rome, 1972,p. 18-21 (rec. Andrei Pippidi în RESEE, 11, 1973, nr. 4, p. 749).110 – Ştefan Báthory, Reminiscentiae de rebus bellicis circa arcem Szatmár gestis(1562-1567), manuscris original, 1586, cuprinzând ştiri despre luptele din jurul Sătmaruluidintre oştile împăratului habsburgic şi ale principelui Transilvaniei, Ioan SigismundZápolya, la care a luat parte şi autorul, viitor principe transilvan şi rege al Poloniei.Ref.: Endre Veress, Reminiscentiae regis Stephani Báthori de rebus bellicis circa arcemSzatmár gestis (EM, 4, 1933, p. 377-404); Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 447.Publ.: Veress, op. cit., f. 405-412.

68 ITALIA111 – Relazione sulle vicende del Regno di Valacchia dal 1593 a 1600 scritta dalvoevoda Michele il Bravo, dopo la sconfitta da lui subita in Transilvania per opera delcapitano imperiale Giorgio Basta, memoriu al lui Mihai Viteazul în care îşi justificăpolitica (Mediceo, filza 4469, doc. 168).Ref.: N. Iorga, O istorie a lui Mihai Viteazul de el însuşi (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 339-349).Publ.: Angelo Pernice, Un episodo del valore toscano nella guerra di Vallachia allafine del secolo XVI („Archivio Storico Italiano”, 1925, p. 282-297); Aurel Decei,în Literatura română veche, II, Buc., 1969, p. 40-56; Mihai Viteazul în conştiinţaeuropeană, p. 625-645.H112 – Giovanni da Carignano, [Portulan], s.l., circa 1310, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre, Copie (Carte nautiche, nr. 2).Ref.: A.D. von den Brincken, Ost- und Sudosteuropa in der abendländischen kartographiedes Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 255-256); Grămadă, Scizia, p. 248,nr. 2.113 – Pietro Vesconte, [Hartă nautică], s.l., 1311, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (Carte nautiche, nr.l).Ref.: ibidem, nr. 3.Reprod.: Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo, illustrate daTheobaldo Fischer („Ongania”, 1881, nr. 2).114 – Gugliemo Saleri di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1385, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Carte nautiche, nr. 3).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 20, nota 2; Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 14.115 – Graziano Benincasa, [Hartă nautică], s.l., 1461, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 5, 6).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249-250, nr. 36-37.116 – Giacomo Bertran di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1482, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 7).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 44.117 – M. di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1487, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Inv. sommario, nr. 8).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 45.118 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Inv. sommario, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 59.119 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV sau începutul sec. XVI, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Inv.sommario, nr. 11).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 61.

ITALIA 69120 – G. Russo, [Hartă nautică], s.l., 1520, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Inv. sommario, nr. 12).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 88.121 – Anonim portughez, [Atlas], s.l., sec. XVI, cuprinzând 24 hărţi nautice între careşi aceea a litoralului românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 17).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 180.122 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 16).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 181.123 – Reinaldo Bartolomeo de Ferreiros şi Matteo Prunes, [Hartă nautică], s.l.,sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 14).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 152.124 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XVI sau XVII, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 18).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 182.125 – Vincenzo Demetrio Volzio da Ragusa, [Hartă nautică], s.l., 1607, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 19).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 197.126 – Placido Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1615, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Inv. sommario, nr. 21).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 201.BIBLIOTECA MARUCELLIANAH127 – [Atlas anonim], s.l., sec. XVII, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (B. VIII. 26).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 212.128 – Luigi Ferdinando Marsigli, Traiani Pontis Descriptio (A, CCLV, 4).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.BIBLIOTECA MEDICEA LAURENZIANAMS129 – Theodoros din Hermopolis, Epitome, circa 575, cuprinzând novela XI-a luiJustinian, 14 aprilie 535, în care sunt menţionate prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopuluide Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite din Banat, între careVărădia (Recidiva = Arcidava), copie din sec. XIV (ms. Plutonius, LXXX, 4).Ref. şi publ.: Suciu – Constantinescu, p. 20.130 – Imnuri (2) anonime, sec. XII, în onoarea împăratului Ioan II Comnenul, care

70 ITALIAamintesc de luptele acestuia cu turcii, pecenegii (skythes) şi ungurii între anii 1122 şi1127. Sunt menţionate râurile Halys şi Dunărea (ms. Plutonius, XXXI, 2, f. 6 v ).Ref. şi publ.: Sp. Lambros, Ymnoi tōn dīmōn eis ton autokratora Iōannīn Komnīnon (NE,2, 1905, p. 385-395); Fontes, IV, p. 60-61.131 – Nicolaos Calliclis, Epigrame şi poezii ocazionale (sec. XII) referitoare la epocasa, menţionând pe sciţi (în sensul de pecenegi), daci şi peoni (români şi unguri), geţi (princare înţelegea bulgari) (ms. Laurentianus XXXII, 33).Ref. şi publ.: Leo Sternbach, Dissertationes philologicae Academiae LitterarumCracoviensis, 36, 1903, p. 313-392; Sp. Lambros, NE, 8, 1911, p. 3-59, 124-192;Fontes, III, p. 46-49.132 – Noul Testament şi Psalmii, sfârşitul sec. XII, VI + 359 f., 18,6 x 13,2 cm.Pergament. Iniţialele, titlurile şi siglele liturgice în cerneală roşie. La f. 5 r însemnaredespre moartea lui Vladislav II, domnul Ţării Româneşti, 22 august 1456. Transferat în1790-1794 din Constantinopol la Florenţa (Ms. Plut. 6. 36).Ref.: Anthony Cutler, The aristocratic Psalters in Byzantium, Paris, 1981, p. 36 (Bibliothèquedes Cahiers Archéologiques, XIII); comunicat de Constanţa Costea, 1997.133 – Manuil Philis, Tō sebastō Patrikiotī, prima jumătate a sec. XIV. Poem în greacăîn care descrie preluarea şi ţeserea lânii de către păstorii români din Balcani (Mediceus-Laurentianus XXXII, 9).Ref. şi publ.: Manuelis Philae Carmina, ed. E. Miller, I, Paris, 1855, p. 207; Fontes, IV,p. 158-159.134 – Du Vignau, secretar al ambasadorului francez la Poartă, L’État present de lapuissance ottomane. Avec les causes de son accroissement, celles de sa décadence, Paris,1687, lucrare dedicată marelui duce de Toscana, cu referiri la Ţările Române şi dorinţaacestora de a se ridica împotriva puterii otomane. Copie, (fondo Mediceo-Palatino, 214).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 75; Virgil Cândea, Sieur du Vignau, un alt modelposibil al lui Cantemir („Academica”, 1, 1991, nr. 4, p. 32).Publ.: Iorga, op. cit., p. 75-79 (fragmente).H135 – Perrino Vesconte, [Hartă nautică], s.l., 1327, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (Med. Palat. 248).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 9, nota 3; idem, Scizia, p. 248, nr. 8.Reprod.: A.E. Nordenskiöld, Periplus, Stockholm, 1897, pl. VII, fig. 1.136 – Portolano Laurenziano-Gaddiano, s.l., 1351, atlas anonim, hărţi cuprinzând înharta 7 şi litoralul românesc al Mării Negre (Gaddiani reliqui, 9).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 10.Reprod.: L. Serristori, Illustrazione di una carta del Mare Nero del MCCCLI, Firenze,1857; Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo („Ongania”,1881, nr. 5); A.E. Nordenskiöld, Periplus, Stockholm, 1897, p. 21.137 – Carta nautica anonima, s.l., circa 1524, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Med. Palat. 249).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 90.

ITALIA 71138 – Giovanni Martines de Messina, [Hartă nautică], s.l., 1568, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 134.BIBLIOTECA NAZIONALE CENTRALEDOC139 – Scrisoare, din 4 februarie 1564, redactată de Antonio Pandolfi, despre crizapolitică din Moldova de la mijlocul secolului al XVI-lea (Ms. Palatin 815, f. 893-906).Ref. şi publ.: Gianluca Masi, La lettera di Antonio Pandolfi a Piero Machiavelli sullevicende del principato di Moldavia negli anni 1547-1563 (Cod. Pal. 815 dellaBiblioteca Nazionale Centrale di Firenze) („Annuario dell’Istituto Romeno diCultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 6-7, 2004-2005, p. 363-386); AndreiPippidi, Criza politică din Moldova anilor 1547-1564. O mărturie neaşteptată (RI,s.n., 16, 2005, nr. 1-2, p. 153-168).MS140 – Biografia lui Filippo Scolari de Ozora (Pippo Spano), s.l., sec. XV, participantla lupta românilor din Banat împotriva turcilor în 1419-1426 (Manuscritti 740, 5).Ref.: Domenico Mellini, Vita di Filippo Scolari, Firenze, 1570 şi 1606; G. Lăzărescu,N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 61-66; IoanHaţegan, Pippo Spano şi lupta antiotomană din Banat în primele decenii ale sec.XV-lea („Studii şi comunicări”, Caransebeş, 2, 1977, p. 389-402); idem, Banatul şiînceputurile luptei antiotomane (1389-1426). Rolul lui Filippo Scolari (R. Ist., 31,1978, nr. 6, p. 1025-1039).141 – Mariano Jacopo Taccola, Tractatus de re militari et machinis bellicis. Libertertius de ingeneis ac edifitiis non usitatis, [1427]-1433. 48 f., 22,5 x 30 cm. Tratat detehnică militară cu ilustraţii şi hărţi, cuprinzând şi informaţii asupra teritoriului ŢărilorRomâne: populaţie, limbă, viaţa materială etc.Ref. şi publ.: Ion Dumitriu-Snagov, Principatele Române în secolul XIV-lea – CodexLatinus Parisinus, Buc., 1979.142 – Giovanandrea Gromo, Compendio di tutto il Regno posseduto dal Re GiovanniTransilvano ed di tutte le cose notabili d’esso Regno, lucrarea consilierului secret al luiIoan Sigismund al Transilvaniei (1540-1571) (fondo Magliabecchi, XIII, 9, ms. V, cl. XIII,cod 969).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana delCinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 40-41); Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiunidocumentare la relaţiunile dintre Italia şi Transilvania în sec. XVI (AIINC, 10, 1945,pl. 334-337); G. Lăzărescu, N. Stoicescu, op. cit., p. 292-297.Publ.: AVSL, 1855, p. 1-50; Cl. Isopescu, op. cit., p. 41-47; Aurel Decei, GiovanandreaGromo, Compendio di tutto il regno posseduto dal re Giovanni Transilvano e di tuttele cose mirabili d’esso regno („Apulum”, 2, 1943-1945, p. 140-214; rec. D. Bodin, înRIR, 16, 1946, p. 394); Călători străini, II, p. 325-371.

72 ITALIA143 – Raport în limba franceză, din 1740-1741, al unui ofiţer austriac desprecălătoria în Imperiul Otoman, în care descrie Orşova veche, Podul lui Traian şi Calafat(Fond Palatino, ms. 999).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.CR144 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codiceluiSagredo, 1421 (pierdut) cuprinzând Legenda maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despreviaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI (fondoMagliabecchi).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).145 – Giovanni Battista di Burgo, Viaggio di cinque anni in Asia, Africa ed Europadel Turco, vol. I-III, Milano, 1686, cuprinzând şi ştiri despre Ţările Române.Ref.: P.P. Panaitescu, Doi călători italieni necunoscuţi în ţările noastre („Studii italiene”,1, 1934, p, 1-7).H146 – Planisfero catalano anonimo, s.l., sec. XIV sau XV, cuprinzând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Sez. Palat, Portol. nr. 16).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 57.Reprod.: Raccolta di mappamondi... („Ongania”, 1881, nr. 13).147 – Il mappamondo catalano di Firenze, s.l., sfârşitul sec. XIV sau începutul sec.XV, cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Theobald Fischer, Sammlung mittelalterlicher Welt- und Seekarten italienischenUrsprungs aus italienischen Bibliotheken und Archiven, Veneţia, 1886, p. 214;Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 19.148 – Planisfero anonimo, s.l., 1417 (?), 1447 (?), 1457 (?), reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Sez. Palat, 1).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 22.149 – Giambattista Agnese di Genova, Atlante. s.l., sec. XVI, 12 hărţi nauticereprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre (cl. XIII, P, ms. 5).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 107.150 – Giambattista Agnese, [Atlas], s.l., sec. XVI, 15 hărţi nautice, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (cl. XIII, P. ms. 5).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 183.151 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Magl., cl. XIII, ms. 4).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 184.152 – Atlante anonimo, s.l., 1564 (?), 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (cl. XIII, ms. 4).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 130.

ITALIA 73153 – Angelo da Marsiglia, [Hartă nautică], s.l., 1571, cuprinzând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Portulano 6).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 140.154 – Baldasare Maggiolo Visconte, [Hartă nautică], s.l., 1583, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Portulano 3).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 145.155 – Nicola Reynoldi, Hartă nautică, s.l., 1612, (1651?), reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Sez. Pal. nr. 11).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 199.156 – Carta idro-geografica anonima, s.l., sec. XVII, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Fondo senza normi topografici).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 213.BIBLIOTECA RICCARDIANAH157 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (nr. 3827).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 66.158 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, cu 14 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (nr. 3139).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 185.159 – Placido Caloiro Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1629, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (nr. 3829).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 204.CHIESA SANTA ANNUNZIATAA160 – Compoziţie votivă din ceară şi ghips, sec. XV, reprezentând însemnele heraldiceale unor luptători celebri ajutaţi de Fecioara Maria, între care Iancu şi Matia Corvin şiFilippo Scolari (Pippo Spano).Ref.: Ferdinando Leopoldo del Migliore, Firenze città nobilissima, Florenţa, 1684, p. 286-287; Matthias Corvinus, p. 173-174.GALLERIA DEGLI UFFIZIA161 – Andrea del Castagno, Philippus Hispanus de Scolaris, frescă transferată pe

74 ITALIApânză, circa 1450, 245 x 165 cm. Portretul florentinului Pippo Spano, comite de Timiş,provenind din Villa Carducci din Legnaia, dintr-o serie de „Uomini illustri”.Ref.: Marita Horster, Andrea del Castagno, Londra, New York, 1980, p. 31, nr. 179;Matthias Corvinus, p. 136, nr. 8 a .162 – Cristophanus dell’Altissimo, Philippus Scolari, sec. XVI, ulei pe pânză, 58 x47 cm. Portretul lui Pippo Spano, comite de Timiş.Ref.: Matthias Corvinus, p. 137, nr. 8 b .GIARDINO BOBOLIA163 – Captivi daci comati, statui de porfir (2) prima h 230 cm, provenind probabildin Porticus porphyretica (Forul lui Traian din Roma), foste în colecţia din Palazzo ValleCapranica, apoi din aceea a cardinalului Ferdinando de Medici din 1584.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 81, nr. 21-22.Reprod.: C.T. Saltman, The Cambridge Ancient History, Plates, vol. V, Cambridge,1939, p. 94-95; Russu, op. cit., p. 84, fig. 22-23; N. Sabău, Trei statui din porfir,reprezentând daci, la Florenţa („Apulum”, 14, 1986, p. 483-491, fig. 4-5).OPIFICIO DELLE PIETRE DUREA164 – Captiv dac, statuie de porfir (fragment), h 130 cm.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 81, nr. 23.Reprod.: N. Sabău, op. cit., fig. 3.PALAZZO PITTIA165 – Captiv dac, statuie de marmură.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 20.Reprod.: ibidem, p. 83, fig. 21.PALAZZO VECCHIOH166 – Picturi murale, circa 1570, reprezentând hărţi ce cuprind şi Ţările Române(lângă Sala dei Gigli).Ref.: Al. Marcu, Hărţi româneşti zugrăvite la Florenţa pe la 1570 („Roma”, 2, 1922,nr. 78, p. 14); G. Călinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în OmagiuRamiro Ortiz, Buc., 1929, p. 56.

ITALIA 75SOCIETÀ COLOMBARIAH167 – Giacomo de Zeroldi (Giroldi), Atlante, 1446, 6 hărţi nautice reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 30.GENOVAARCHIVIO DI STATODOC168 – Documente, sec. XIII-XV, cuprinzând informaţii despre istoria Moldovei şiDobrogei, din secolele XIII-XV în relaţiile cu coloniile genoveze din Chilia, CetateaAlbă şi Vicina. Sunt amintiţi: Iacobus Valahus, Ioan Valahus din Suceava, Radu, Stoica,Dimitrie, Constantin din Vicina etc. (Officium Provisionis Romaniae, ad. ann; Mass.Caffe, ad ann).Ref.: N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei şi Cetăţii Albe, Buc., 1899; G.I. Brătianu, Lecommerce génois sur le Danube à la fin du XIII e siècle (BIES, 9, 1922, nr. 5-6, p. 50-54); N. Iorga, I Genovesi nel Mar Nero, Genova, 1925; G.I. Brătianu, Noms romansdans les régistres des notaires génois de Crimée à la fin du XIII-e siècle („Romania”,51, 1925, p. 268-272); idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire auXIII-e siècle, Paris, 1929; N. Bănescu, Vechi legături ale ţărilor noastre cu genovezii,în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, p. 32-35; G.I. Brătianu, Notes sur les Génoisen Moldavie au XV e siècle (RIR, 3, 1933, p. 152-158); G. Lăzărescu, N. Stoicescu,Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972, p. 3, 4-6, 16-25, 27-53, 63.Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 3-6, 16-23, 27-53, 63 (14 doc., 1391-1482); G.I.Brătianu, Actes des notaires génois de Pera et de Caffa de la fin du XIII- e siècle (1281-1290), Buc., 1927; idem, Recherches sur le commerce génois dans la Mer Noire auXIII- e siècle, Paris, 1929 (doc. 1274-1296); N. Bănescu, op. cit., p. 35-37, (19 doc.din 1447-1465); Giovanna Balbi-Silvana Raiteri, Notai genovesi in Oltremare. Attirogati a Caffa e a Licostomo (sec. XIV), Genova, 1973, 242 p.169 – Documente (4) din 1289-1290 privind relaţiile comerciale dintre Caffa, Vicinaşi Cetatea Albă (Notaio Lamberto di Sambuceto).Ref. şi publ.: Michel Balard, Gênes et l’Outre Mer, vol. I, Les Actes de Caffa du notaireLamberto de Sambuceto, 1289-1290, Paris-La Haye, 1973, nr. 258, 488, 569, 885,rec. Petre Ş. Năsturel, în RER, 15, 1975, p. 219-221 şi Octavian Iliescu, în RESEE,14, 1976, nr. 3, p. 527.170 – Documente din Chilia, Lycostomo, Napoli şi Pera, 1360-1361, 1373, 1383-1384, scrise de notarii genovezi, cuprinzând informaţii despre porturile de la gurileDunării şi coloniile comerciale de acolo, situaţia politică, viaţa urbană, traficul naval,sistemul monetar etc. (Fondi: Notaio Antonio di Ponzo; Notaio Domenico di Carignano;Notaio Oberto Grassi).

76 ITALIARef.: Robert Henri Bautier, Notes sur les sources d’histoire économique médiévale dans lesarchives italiennes (Ecole française de Rome, „Mélanges d’archéologie et d’histoire”,60, 1948, p. 187-188); Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d’archivio su Genova el’Europa centro-orientale nell’ ultimo Medioevo („Rivista storica italiana”, 82, 1971,nr. 1, p. 132-143); Octavian Iliescu, Nouvelles éditions d’actes notariés instrumentésau XIV e siècle dans les colonies génoises des bouches du Danube (RESEE, 15, 1977,nr.l, p. 113-129); Victor Eskénasy, Les Génois en Mer Noire: à propos d’une nouvelleédition des documents de Kilia (RRH, 22, 1983, nr. 1, p. 87-95).Publ. şi reprod.: Geo Pistarino, Notai genovesi in Oltremare. Atti rogati a Chilia daAntonio di Ponzo (1360-1361), Genova, 1971; Giovanna Balbi-Silvana Raiteri, Notaigenovesi in Oltremare. Atti rogati a Caffa e a Licostomo (sec. XIV), Genova, 1973,p. 185-242 (2 pl.); M. Balard, Gênes et l’Outre Mer, t. II, Actes de Kilia du notaireAntonio di Ponzò, 1360, Paris, La Haye-New York, 1980 (123 doc., 1360).171 – Documente (3) din 1386 relative la o ambasadă genoveză din Caffa aflătoarela Moncastrum (Cetatea Albă), în drum spre capitala Moldovei (Mass. Caffe, 1386, f. 316,324, 390).Ref.: G.G. Musso, Note d’archivio sulla „Massaria” di Caffa („Studi genuesi”, 1964-1965); Ş. Papacostea, Aux débuts de l’État moldave. Considérations en marge d’unenouvelle source (RRH, 12, 1973, nr. 1, p. 141-142); idem „Quod non iretur adTanam”. Un aspect fondamental de la politique génoise dans la Mer Noire au XIV esiècle (RESEE, 17, 1979, nr. 2, p. 215, n. 42); Ştefan S. Gorovei, Enigmele CetăţiiAlbe (MI, 28, 1994, nr. 8, p. 50).172 – Act notarial din 6 iunie 1398 atestând prezenţa genoveză la Licostomo, ceeace modifica data ocupării gurilor Dunării de către Mircea cel Bătrân (Notaio BovetoTommaso, filza 1).Ref. şi publ.: Şt. Andreescu, Acte medievale din arhive străine (R. Ist., 34, 1981, nr. 9,p. 1732-1736).Reprod.: ibidem, p. 1735.173 – Document din Caffa, 1408-1410, redactat de notarul genovez Oberto Grassi,procură pentru soluţionarea unei moşteniri „in partibus Vallachiae”, atestând relaţiilecomerciale dintre colonia genoveză şi Moldova (Notaio Labaino Giovanni, filza 1).Ref., publ. şi reprod.: Ştefan Andreescu, Au temps de la chute de Constantinople: nouvellesdonnées sur les relations roumano-génoises (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 333-339).174 – Documente din 1437 şi 1438 privind comerţul Cetăţii Albe cu coloniilegenoveze din Crimeea (Archivo Segreto, Diversorum Filze, 3029-3030 doc. nr. 153 şi155).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Noi informaţii genoveze cu privire la Cetatea Albă, înidem, Izvoare noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 11-21.175 – Documente (3) din 1437, 1443, 1453 referitoare la relaţiile comerciale aleGenovei cu Moldova (Archivio Segreto nr. 3034; Notaio Andrea Testa, filza 1).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Trois actes des archives de Gênes concernant l’histoire dela Mer Noire au XV e siècle (RESEE, 21, 1983, nr. 1, p. 31-50).Reprod.: ibidem, p. 37, 42-43, 49.

ITALIA 77176 – Document din 18 februarie 1446 care atestă prezenţa genoveză pe „drumulmoldovenesc” (Archivio Segreto Div. Filze, nr. 3036).Ref.: Iorga, Acte şi fragmente, III, Buc., 1897, p. 23; Jacques Heers, Gênes au XV e siècle:activité économique et problèmes sociaux, Paris, 1961, p. 383; Ştefan Andreescu,Genovezi pe drumul moldovenesc (II) (RI, s.n. X, 1999, p. 99-108; republ. în idem,Din istoria Mării Negre. Genovezi, români şi tătari în spaţiul pontic în secolele XIV-XVII, Buc., 2001, p. 106-116).Publ.: ibidem.177 – Document din 20 martie 1448 care atestă implicarea negustorului moldoveanTeodorcha de Telicha în centrele genoveze din zona pontică (Archivio Segreto, Diversorumreg., nr. 539).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Un om de afaceri român în spaţiul pontic la mijloculveacului al XV-lea: „Teodorcha de Telicha” (SMIM, XVI, 1998, p. 23-30); republicatîn idem, op. cit., p. 80-88.178 – Document foarte probabil din 1455 care reflectă situaţia raporturilor moldogenovezeîn acel an (Primi cancellieri, busta 96).Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Problema exportului de cereale din Ţările Române cătrespaţiul pontic în secolul al XV-lea (SMIM, XVII, 1999, p. 111-127; republicat înidem, op. cit., p. 59-79) (publicare parţială).179 – Documente din 22 decembrie 1459 menţionând prezenţa la Caffa a unuiambasador al lui Ştefan cel Mare (Registri del Banco di S. Giorgio, reg. 1420, carte 75).Ref.: P.P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne à la Mer Noire (RIR, 3, 1933,p. 190).Reprod.: B. A. R., arhiva B.P. Hasdeu, pachetul nr. 2.180 – Document din 13 martie 1461 cate oferă informaţii despre împrumutul acordatde negustorul moldovean Teodorcha de Telicha prinţului de Mangop.Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Date noi despre „Teodorcha de Telicha”, în idem, Izvoarenoi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 102-112.181 – Document din 12 ianuarie 1468 cu privire la arestarea în Moldova a fostuluiconsul din Caffa, Gregorio de Reza şi a suitei sale (San Giorgio, Cancellieri di San Giorgio,filza 223).Ref.: Enrico Basso, „De rebus castri Ilicis et alia”: Genova, la Moldavia e la Valacchiafra cooperazione e contrasto nel secondo Quattrocento, în vol. Italia e Romania. Duepopoli e due storie a confronto (sec. XIV-XVIII), a cura di Sante Graciotti, Firenze,1998, p. 93-94; Alfonso Assini, Una „filza” ritrovata. La riscoperta di importantidocumenti genovesi su Costantinopoli e il Mar Nero („Romania Orientale”, 12, 1999,p. 30); Ştefan Andreescu, Un nou act genovez cu privire la Ştefan cel Mare, în idem,Izvoare noi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 87-92.Publ.: ibidem.182 – Document din 1470 referitor la medicul Isac, trimis al lui Uzun Hasan,suveranul statului Ak-Kuyunlu din Persia, la Ştefan cel Mare (Registri del Banco di S.Giorgio, reg. 1420, carte 67).

78 ITALIARef.: P.P. Panaitescu, La route commerciale de la Pologne à la Mer Noire (RIR, 3, 1933,p. 190).Reprod.: B. A. R., arhiva B.P. Hasdeu, pachetul nr. 2.183 – Document din 7 iulie 1472 care menţionează activităţile comerciale desfăşuratede un negustor moldovean la Caffa.Ref. şi publ.: Ştefan Andreescu, Date noi despre „Teodorcha de Telicha”, în idem, Izvoarenoi cu privire la istoria Mării Negre, Buc., 2005, p. 102-112.184 – Document din 8 iulie 1474 care menţionează un transport de sclavi din Caffacare a ajuns la „un loc din Valahia dinspre Germania” (locum Velachi partium Alamanie),(Notai antichi, nr. 904).Ref.: Ştefan Andreescu, Genovezi pe drumul moldovenesc (I), în idem, Din istoria MăriiNegre. Genovezi, români şi tătari în spaţiul pontic în secolele XIV-XVII, Buc., 2001,p. 104.185 – Act din 18 mai 1476, prin care Raffaele Tarigo se angajează faţă de familiatânărului genovez Ronaldo Roveto să-l răscumpere din Moldova, unde se afla împreunăcu un grup de tineri, între care probabil şi moldoveni refugiaţi din Caffa (Notaio de CairoAndrea, filza 31).Ref.: Ştefan Andreescu, Autour de la dernière phase des rapports entre la Moldavie etGênes (RRH, 21, 1982, nr. 2, p. 264-267); Mircea Halunga, Genovezi în Moldova luiŞtefan cel Mare şi destinul lor (MI, 26, 1993, nr. 4, p. 4-51).Publ. şi reprod.: Ştefan Andreescu, op. cit., p. 266-267.186 – Rapoarte (35) din 1563-1574 ale agenţilor genovezi la Constantinopol, întrecare Gio. Agostino Grillo şi Battista Ferraro, cuprinzând ştiri din Moldova: acţiunile luiDespot Vodă, a doua domnie a lui Alexandru Lăpuşneanu, Ştefan Tomşa, Petru Şchiopul,Ioan Vodă, intervenţia lui Ştefan Báthory în Moldova (Fondo Constantinopoli, I-II).Publ.: Hurmuzaki, XI, p. 59-72, 76-78, 84, 87-88, 90-91, 95.187 – Scrisoare, circa 1566, a lui Gheorghe Heraclid Despot, pretendent la tronulMoldovei, către senioria din Genova, oferindu-şi serviciile (Sala 58, Lettere Principi,nr. 2787).Ref., publ. şi reprod.: Virginia Sacerdoţeanu, Ceva cu privire la pretendentul GheorgheDespot (RI, 20, 1934, p. 3-7).188 – Scrisoare din 30 martie 1673 de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei,adresată republicii Genova (Sala 58, Lettere Principi, nr. 2787).Publ.: B.P. Hasdeu, în CT, 1882, p. 477-478.BIBLIOTECA DELLA SOCIETÀLIGURE DI STORIA PATRIAH189 – Girolamo Costo da Genova, [Hartă nautică], s.l., a doua jumătate a secoluluiXVI, reprezentând şi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 157.

ITALIA 79190 – Giovanni Battista Cavallini da Livorno, [Hartă nautică], s.l., 1639, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 207.BIBLIOTECA UNIVERSITARIAMS191 – La destruction de l’Empire du Turc divisée en trois parties, s.l., circa 1650,cuprinzând propuneri pentru includerea Ţărilor Române într-o coaliţie antiotomană avândîn vedere luptele lor pentru eliberare (ms. Campori, 1087).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 205 (extras).H192 – Mapamundus, s.l., sec. XV, descriind şi zona dintre fluviile Don şi Dunăre,inclusiv Dacia (ms. A III l, fila 247 v ).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 4 (parţial).LA MAIORANA (Artena)MUZ193 – Inscripţie în versuri, fragmentară, gravată pe un bloc de calcar, 33,5 x 33,5 cm(partea vizibilă). În versul 2: [...]e tuas nives Getarum (piesă zidită în incinta unei ferme,pe drumul spre Colleferro).Ref. şi publ.: L. Quilici, în Comunità indigene e problemi della romanizzazione nell’Italia centro-meridionale (IV-11 sec. av. C.). Coll. inf. Roma, febbr. 1990 („InstitutHistorique Belge de Rome. Études”, 29, 1991, p. 215, n. 26); IDRE, I, p. 102, nr. 86.LUCCAARCHIVIO DI STATODOC194 – Scrisori (11) din 1675-1689 de la Ştefan Petriceicu, domnul Moldovei, ŞerbanCantacuzino, domnul Ţării Româneşti, stolnicul Constantin Cantacuzino şi misionarifranciscani în Moldova, cuprinzând informaţii politice din Ţările Române şi activitateamisiunilor catolice (Archivio Buonvisi, filza 4, nr. 7; filza 17, nr. 17; filza 20, nr. 38; filza44, nr. 30, 52, 55; filza 52, nr. 31-32, 93; filza 54, nr. 13-19).Ref.: Viorica Lascu, Documente inedite privitoare la situaţia Ţărilor Române la sfârşitulsecolului XVII (AIIC, 12, 1969, p. 231-241).Publ.: ibidem, p. 242-265.195 – Scrisoare din Viena, 13 mai 1684, a cardinalului Francesco Buonvisi, nunţiu

80 ITALIAapostolic la Viena, către Şerban Cantacuzino, domnul Ţării Româneşti (Archivio Buonvisi,parte II, filza 20, nr. 138).Ref.: Viorica Lascu, Situaţia Ţării Româneşti în 1688, într-un raport inedit al generaluluiFederico Veterani (SUBB, Historia, 1967, fasc. 2, p. 29, n. 40).196 – Federico Veterani, Relazione della mia marcia di Vallacchia, con quellepossibile circostanze che la mia capacità ha potuto racorre, 1688, cuprinzând informaţiidespre situaţia geografică, economică, militară a Ţării Româneşti. Copie (ArchivioBuonvisi, parte II, filza 44, nr. 34).Ref.: Viorica Lascu, op. cit., p. 29-41.Publ.: G. Coatu, Două relaţii despre Ţara Românească la sfârşitul secolului al XVII (25august şi 1 octombrie 1688) (CL, 74, 1941, p. 476-478, originalul de la Arhivele dinUrbino); Viorica Lascu, op. cit., p. 41-43 (Copie).197 – Fr. Antonio Georgini, Relazione dello stato di Moldavia e Buczacco, Moldova,1688, descriere a unui misionar catolic, cu informaţii despre situaţia politică, economicăşi religioasă a ţării (Archivio Buonvisi, parte II, filza 44, nr. 23).Ref.: Viorica Lascu, op. cit., p. 36, nr. 52.DOCBIBLIOTECA CAPITOLARE198 – Tratat de pace, Adrianopol, 12 iunie 1444, încheiat pe zece ani între ImperiulOtoman şi regatul Ungariei, cuprinzând şi stipulaţiile referitoare la Ţara Românească.Ref. şi publ.: Fr. Pall, Ciriaco d’Ancona e la crociata contro i Turchi, Vălenii de Munte,1937, p. 55-56; DRH, D, I, p. 377-379.Reprod.: Fr. Pall, op. cit., pl. II.MSBIBLIOTECA PUBBLICA199 – Giovanni Mascellini, Breve Relazione dell’Impero Ottomano nell’anno 1668,manuscris original al lucrării oferite lui Cosimo III, ducele Toscanei, cuprinzând şiinformaţii despre potenţialul militar al Moldovei şi Ţării Româneşti în timpul lui VasileLupu şi Matei Basarab (ms. 298).Ref.: C. Pizzi, Une relation sur Constantinople, inédite et méconnue, du XVII e siècle, înActes du X e Congres International d’Études byzantines (Istanbul, 15-21 X 1955),Istanbul, 1957, p. 244-247; N. Vătămanu, Contribution à l’étude de la vie et del’oeuvre de Giovanni Mascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE, 16,1978,nr. 2, p. 274-275).H200 – Carta nautica anonima, s.l., sfârşitul sec. XV, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (ms. 2720).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 73.

ITALIA 81201 – Anonim grec, Atlante, s.l., sec. XVI, cu 6 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (ms., nr. 1898).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 164.MANTOVAARCHIVIO DI STATODOC202 – Documente (38) din 1575-1605: rapoarte ale agenţilor mantovani şi scrisori (2)de la principele Sigismund Báthory adresate ducelui de Mantova, cu privire la înfrângerealui Gáspár Békés în lupta cu Ştefan Báthory (1575), prezenţa lui Petru Cercel la curteaFranţei (1581), relaţiile lui Petru Şchiopul cu arhiducele Ferdinand la Innsbruck (1592),luptele şi victoriile lui Mihai Viteazul contra turcilor, descrierea de către un martor oculara uciderii lui Mihai Viteazul şi situaţia în Ţările Române după moartea lui Mihai Viteazul(Francia, filza 659; Germania, busta 456, 484, 533, 575; Gonzaga, busta 480, 548, 549;Polonia, busta 558; Ungheria, busta 533, 534, 553).Publ.: Veress, Documente, II, p. 66-67, 69, 71, 191; III, p. 297, 302; IV, p. 61-64, 277-279,303-304, 308, 310-311, 316-319; V, p. 77, 156; VI, p. 333-334, 358-360, 365-366,371-372, 384-385, 387-389, 392-394, 402-404, 407-409, 411-412, 414, 419-421,436, 438-439, 442; VII, p. 92-94, 105-107, 118-121, 242; Călători străini, III, p. 654-660 (2 doc., scrisori din Braşov şi Alba Iulia, nov. 1595, de la Aloise Davilata şi solultoscan Cesare Viadana); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 114-117, 422-423, 428-431,438-439.203 – Documente (6) din 1590-1594 cuprinzând contractul de arendă al vămii maridin Moldova şi scrisori ale lui Ioan Marini Poli de Ragusa, fost vameş al Moldovei, desprerelaţiile şi procesul acestuia cu Petru Şchiopul la Innsbruck (busta 533).Publ.: Veress, Documente, III, p. 223-225, 244-245, 295-296, 327-331; IV, p. 18-25, 97-99.204 – Scrisoare din Iaşi, mai 1601, a lui Ieremia Movilă către cancelarul polonez JanZamoyski, relativă la scrisoarea primită de la Ibrahim paşa, cu informaţii despre MihaiViteazul şi la porunca sultanului ca Ieremia şi Simion Movilă să-l sprijine la nevoie peSigismund Báthory (Ungheria, busta 553).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 373-374.MUSEO COMUNALEH205 – Carta nautica anonima, s.l., prima jumătate a sec. XV, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 28.

82 ITALIAMILANOAM206 – Biserica Ortodoxă Pogorârea Sfântului Duh.Ref.: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, 1989.ARCHIVIO DI STATODOC207 – Scrisoare, 10 octombrie 1444, adresată ducelui Francesco Sforza de cătreconducerea Ragusei, cu ştiri despre Iancu de Hunedoara care trecuse Dunărea la 29septembrie (Carteggio Sforzesco, cartella 647).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.208 – Documente (14) din 1452-1453 relative la legăturile dintre Iancu de Hunedoaraşi Francesco Sforza, ducele Milanului: scrisori de la Iancu de Hunedoara, NicodemosTranchedini, Francesco Visconti, Giovanni Dezenno, Angelo Simonetta, dregători şidiplomaţi milanezi şi Jacopo del Bene, ambasador florentin (Arch. ducale ,cartella 266, fasc. Firenze, p. 91-92, 97-98, 103-104, 106-107, 118-119, nr. 32; cartella640, fasc. Ungaria, p. 85-86, 93-96, 102-111).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453, (I)(RESEE, 13,1975, nr. 3, p. 453-456).Publ.: ibidem, II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 560, 563-571, 573-575, 578-583, 585-587).209 – Documente (15) din anii 1457-1498 referitoare la istoria românilor: campaniaturcă în Balcani şi Ţara Românească (1457), soli ai lui Ştefan cel Mare (1469), lupteleacestuia cu turcii (1474), bătălia de la Podul Înalt (1475), pacea cu turcii, apoi bătălia dela Războieni (1476), proiecte de campanii antiotomane (1479), incursiune turcească înTransilvania (1490) şi Polonia (1498) (Missive, 38, f. 86 v ; Polonia; Turchia; Ungheria1490-1500; Venezia 1457-1470).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 37, 40, 45-47, 51-59, 65, 69-71; Războieni,p. 172-174, 176-177, 196-197, 209-210.210 – Documente, 1462, 1475, cuprinzând ştiri despre luptele românilor cu ImperiulOtoman.Publ.: I. Bianu, Ştefan cel Mare. Câteva documente din Archivul de Stat de la Milan (CT,1883, p. 30-47).211 – Scrisori (3) în italiană, din 1462 şi 1475, ale despotului de Arta LeonardoTocco despre mişcările oştirii otomane contra Ţărilor Române: prima, din 20 mai 1462,este adresată lui Francesco Sforza, duce de Milano, iar celelalte două, din 10 ianuarie,respectiv 31 iulie 1475, sunt adresate conducerii Veneţiei (Carteggio Sforzesco, cartella647).Publ.: Andrei Pippidi, Lettres inédites de Léonard III Tocco (RESEE, 32, 1994, p. 67-72).

ITALIA 83212 – Documente (9), datând din perioada 1468-1492, cu privire la atitudinea luiŞtefan cel Mare faţă de Poartă şi la relaţiile politico-diplomatice ale domnului Moldoveicu Matia Corvin şi cu Sf. Scaun (ASM, Archivio Ducale Sforzesco. Potenze Estere, Illiria,Polonia, Russia, Slavonia, cart. 640, [1450-1531], fasc. [4], Ragusa–Ungheria; Turchia–Levante, cart. 647 [1442-1532], fasc. [1], Albania, Illiria, Polonia, Russia, Slavonia, cart.640 [1450-1531], fasc. [2], Ragusa, Ungheria, cart. 650, 1452 [1441]-1490, fasc. [3],1467-1490; Potenze Estere, cart. 354, 1468, fasc. 2, Febbraio; Venezia, cart. 364, 1477,fasc. [3], Marzo; [5], Maggio; Napoli, cart. 244, Giugno–Dicembre 1484, fasc. 2, Luglio;Ungheria, cart. 650, 1452-1490, fasc. [3], 1467-1490; Venezia, cart. 382, 1492, fasc. [10],Ottobre).Ref. şi publ.: Al. Simon, Cr. Luca, Documentary Perspectives on Stephen the Great andMatthias Corvinus („Transylvanian Review”, 17, 2008, p. 85-113).213 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţăprincipilor creştini victoria de la Podul Înalt, cerând sprijin militar pentru a opune rezistenţăîn continuare Porţii Otomane (2 copii în italiană).Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit. (CT, 7, 1876, p. 420-422); I. Bogdan, Documentele luiŞtefan cel Mare, II, p. 319-323.214 – Scrisori (6) din 18 iulie 1475, 3 iulie, 8 septembrie şi 4 decembrie 1476, 1februarie 1477 şi 22 octombrie 1479 adresate papei Sixt IV, ducilor de Ferrara, Milanoş.a., cu informaţii despre evenimentele din Moldova şi Ţara Românească, după bătăliade la Vaslui, acţiunile otomane împotriva Ţărilor Române, campania din Transilvania din1479.Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 14-16, 20-21, 24-25, 27-28, 30, 32-33; Războieni,p. 179-180; 190, 208.215 – Scrisoare din Chilia, 2 august 1484, prin care sultanul Baiazid II anunţăsenatului ragusan victoria în lupta contra oastei lui Ştefan cel Mare şi ocuparea cetăţilorChilia şi Cetatea Albă. Traducere din limba slavonă în latină.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, I, p. 38-39.216 – Scrisoare din Cracovia, 1498, prin care călugărul Andrei Polaniecki informeazădespre cruzimile şi devastările suferinte din partea „duşmanilor credinţei creştine, adicăturci şi valahi”, care au prădat două oraşe şi nenumărate sate din Rusia Mică (CarteggioSforzesco, cartella 640).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.217 – Documente (4), din 1530 şi 1534, referitoare la relaţiile lui Ioan Zápolya cuFerdinand I de Habsburg, în contextul disputei pentru coroana Ungariei (ASM, Piccoliacquisti, doni, depositi, rivendicazioni. Sequestro Sotheby’s, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cristian Luca, Documente italiene inedite privind relaţiile politice ale lui IoanZápolya cu Ferdinand I de Habsburg („Sargetia”, 27, 1997-1998, p. 473-484).218 – Foaie volantă, s.l., s.a.: Ordini circolari per il Te Deum cantatosi in questaMetropolitana ed in tutte e Piazze di questo Stato il giorno di S. Carlo per la Resadell’importante Piazza di Temesvar seguita li 13 ottobre 1716 sotto l’impareggiabile

84 ITALIAcondotta di S.A.S. il S. Principe Eugenio di Savoya (Militari, parte antica 166, GuerraTurchia).Ref.: Andrei Pippidi, 1993.219 – Foaie volantă, 2 p., tipărită la Milano, s.a., Ponti della capitolazione pretesidegli assedianti della Fortezza di Temesvar (Militari, parte antica 166, Guerra Turchia).Ref.: idem.DOCBIBLIOTECA AMBROSIANA220 – Documente (2) din circa 1459-1470 şi prima jumătate a sec. XVI cuprinzândo descriere a Ţărilor Române cu porturile principale şi aprecieri asupra rolului militar alacestora într-o eventuală campanie otomană (ms. misc. D 181 Sup., f. 105 v ; ms. R 94 Sup.,f. 298, 304).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 37, 72-73.221 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţăprincipilor creştini victoria obţinută asupra turcilor la Podul Înalt, 10 ianuarie 1475, şi lesolicită ajutorul pe mare şi pe uscat, întrucât sultanul în persoană va interveni în primăvaraurmătoare în Moldova. Versiune latină şi traduceri în italiană şi germană (Sezione storicamilitare-guerre,Turchia).Ref. şi publ.: C. Esarcu, Documente inedite din Biblioteca Ambroziana din Milano,relative la victoria lui Ştefan cel Mare de la Racova: 1475 (CT, 7, 1876, p. 420-422);Războieni, p. 128-130.222 – Scrisoare din Buda, 13 februarie 1475, prin care Leonardo da Oretona anunţăpe Romano Roseto, reprezentant al ducelui Ferrarei, victoria repurtată de Ştefan cel Mareasupra turcilor (Racova, 1475) şi faptul că se pregăteşte o nouă expediţie condusă chiar desultan, împotriva domnului român (Sezione storica-militare-guerre, Turchia).Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit., p. 424; Războieni, p. 130-132.223 – Documente din 1551 privind solia lui Ştefan Rareş, domnul Moldovei, laFerdinand de Habsburg (pentru ajutor contra turcilor) şi cucerirea Transilvaniei de cătreaustrieci.Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 1, 1865, partea a II-a, p. 152-154; 2, 1865, p. 43-47.224 – Scrisori (2) din 1551 de la George Martinuzzi către principele Frederic,palatin renan, privind evenimente din Ţările Române şi de la sultanul Soliman II către G.Martinuzzi, promiţând sprijin Transilvaniei contra germanilor (ms. f. 6 v şi ms. Sup. 102,f. 8).Publ.: Veress, Documente, I, p. 44-45, 49-50.225 – Documente (58) din 1551-1594: scrisori de la sultanul Soliman II, cardinalulGeorge Martinuzzi, Cesare Speziano, nunţiu papal la Praga şi Filippo Pigafetta; informaţiidespre intervenţia în Transilvania a lui Mircea Ciobanul, Ştefan şi Ilie Rareş (1551),prevederile despre Ţările Române în tratatul de pace austro-turc din 1568, înfrângerea luiPetru Şchiopul de către Ioan Vodă (1574), prinderea acestuia, incursiunea lui Ştefan Báthory

ITALIA 85în Moldova (1576), acţiunile lui Petru Cercel pentru obţinerea tronului Ţării Româneşti(1581); obligaţiile militare româneşti faţă de Poartă (1586, 1588, 1590), executarea lui IoanPotcoavă (1587), înlocuirea, pe tronul Ţării Româneşti, a lui Ştefan Surdul cu Alexandrucel Rău (1592), zvonuri de răscoală în Valahia (1592), propagandă engleză anticatolică înŢările Române (1593), proiect de călătorie a lui Sigismund Báthory în Polonia, Austria şiItalia (1593), condiţiile arhiducelui Ferdinand pentru a conduce luptele antiotomane (1593-1594), convertirea la catolicism a lui Aron-vodă, pretenţii austriece asupra Transilvaniei(1593), încercări de atragere a Poloniei şi Spaniei în luptele contra turcilor, speranţe derăscoale antiotomane ale supuşilor creştini ai Porţii (1594), Aron-vodă şi cazacii (1594),Petru Şchiopul în exil la Bolzano (1594), moartea lui, posibilitatea convertirii fiului săuŞtefan la catolicism (1594) (ms. D. Sup. VI, 7-10; ms. D. 188, Inf. avvisi 1575-1576;ms. D. 215 Inf.; ms. D. 454 Inf.; ms. D 484 Inf.; ms. D. 506 Sup. ; ms. G 54 Inf.; ms. H 19,Sup. III; ms. H. 155 Inf.; ms. R 103, 125; ms. S. 102 Sup.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 41-44, 77-78, 88-90, 95, 105-108, 193-196, 198, 248-249, 268-269, 286, 289, 309, 343, 365, 369, 372, 378, 380, 389-390, 399, 405-409,417-418, 425-426, 429-435, 446-447, 449, 486, 492, 495.226 – Scrisori (3) din 1552 de la regele Ferdinand I al Ungariei adresate generaluluiCastaldo cuprinzând instrucţiuni privind relaţiile cu domnii Moldovei şi Ţării Româneşti(ms. f. 6).Publ.: Veress, Documente, I, p. 105-107, 113.227 – Documente (172) din 1594-1598: rapoarte ale lui Cesare Speziano, nunţiupapal la Praga sau scrisori către acesta cu informaţii despre incursiuni tătăreşti în Moldova(1594), evenimente din Transilvania (1594), luptele antiotomane ale Ligii Sfinte,campaniile lui Mihai Viteazul, Sinan Paşa în Ţara Românească şi relaţiile Moldovei cuPolonia (1595-1598).Ref.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 6, 23, 29-31, 33-35, 45-46, 48-53, 66-79, 91-96, 99-103,108-109, 112-119, 128-130, 132-149, 156-162, 167-171, 173-182, 185-196, 198-201, 203-204, 210-218, 221-231, 233, 235-236, 240-243, 245-247, 249-257, 260-263, 265-268, 270, 273-286, 294-295, 298, 300-304, 306-307, 311-313, 317-330;Călători străini, II, p. 399-400 (doc. 1595); Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,p. 130-131 (doc. 1595).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 53.228 – Scrisori din 1595-1596 adresate de Antonio Possevino episcopului de Vercelli,relatând evenimentele din Transilvania (ms. Trotti 74).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153).229 – Scrisoare din 3 iulie 1602 a generalului George Basta relativă la bătălia delângă Alba Iulia, la care au luat parte şi trupe din Moldova şi Ţara Românească (ms. S.115 Sup., f. 85).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. XV.230 – Scrisoare din 29 august 1602 a lui Cesare Speziano, episcop de Cremona,către Sigismund Báthory, felicitându-l pentru renunţarea la tronul Transilvaniei (ms. S.115 Sup., f. 44).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 59 (extras).

86 ITALIAMS231 – Peri ktiseōs tis Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronicăanonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi)către anul 559 (ms. B VII 29).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujčev, Palermo, 1976, p. 61; Fontes, IV,p. 20-23.Publ.: Cronica Monemvasiei, traducere Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiuintroductiv şi note explicative Al. Madgearu, Iaşi, 2005.232 – Athanasios din Emesa, Epitomī, sec. XI, cuprinzând novelele lui Justinian încare se menţionează (nov. XI, 14 aprilie 535), prerogativele şi jurisdicţia arhiepiscopuluide Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite din Banat, între careVărădia (Recidiva – Arcidava). Copie, sec. XII (ms. L. 49 Sup. 13, 9).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.233 – Manuscris latin menţionând o inscripţie creştină descoperită la Napoca (Cluj)(ms. O 125 Sup., f. 291).Ref.: C. Daicoviciu, Există monumente creştine în Dacia Traiană din secolul II-III?(„Anuarul Institutului de Studii Clasice din Cluj”, 2, 1933-1935, p. 199, n. 4); I. Barnea,Contribuţii la studiul creştinismului în Dacia (RIR, 13, 1943, fasc. 3, p. 31-32).234 – Cronică bizantină anonimă, s.l., sec. XIV, cuprinzând şi o relatare privindînfrângerea lui Iancu de Hunedoara în 1448 la Kosovopolje (Câmpia Mierlei) (ms. G. 69Sup. ).Ref. şi publ.: P. Schreiner, Die byzantinischen Kleinkroniken, I, Viena, 1975, p. 596-597;Fontes, IV, p. 562-563.235 – Extras intitulat Viae militares ad ducendos exercitus contra Turcas, din scriereaQuibus itineribus Turci sint aggrediendi, dedicată în 1502 regelui Vladislav II al Ungarieide către Felix Petančić, plagiată după lucrarea din 1479 a lui Martino Segono adresatăpapei Sixt IV cu îndemn la cruciadă. Descrie şi avantajele militare ale teritoriului românescîntr-o eventuală campanie antiotomană: căi de comunicaţie, forme de relief, cetăţi (ms. I,204 inf., f. 18 v , 20 v şi Q 116 sup., f. 209 r -214 v ).Ref. şi publ.: Agostino Pertusi, Martino Segono di Novo Brdo, vescovo di Dulcigno: unumanista serbo-dalmata del tardo Quattrocento. Vita e opere, Roma, 1981, p. 96-102.236 – Ioan Mezerzius, arhidiacon la Cojocna, apoi canonic la Alba Iulia, Colecţie deinscripţii romane (circa 120) copiate ante 1516 după originale din Transilvania, Oltenia şiBanat. Copie de Mariangelus Accursius.Ref.: IDR, I, I, p. 38.237 – La Transilvania, 1584, lucrare istorică şi geografică a iezuitului AntonioPossevino (ms. Trotti 74).Ref. şi publ.: Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI.Note e documenti, Roma, 1931; Călători străini, II, p. 527-593.238 – Francesco Marcaldi, Narratione dell’Imperio et Stato della Casa Ottomana,

ITALIA 87circa 1588, cu informaţii despre tributul şi obligaţiile militare ale Ţărilor Române faţă deImperiul Otoman. Copie (ms. h Sup. IV, f. 36 sqq.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 210.239 – Urbano Monte, Trattato Universale. Descriptione et sito de tutta la terra sinqui conosciuta, s.l., 1590, cuprinzând şi informaţii despre geografia Ţărilor Române, cumenţionarea unor oraşe (ms. A, 260, Inf., f. 63, 82 v sqq.).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana delCinquecento (BSHAR, 16,1929, p. 66).240 – Luca Testanova, Relatione di Constantinopoli, s.l., 1592, descriind şi regimulpolitic din Ţările Române sub dominaţia otomană (ms. D 506, Sup. , f. 43, 50 v , 53 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 248-249 (extrase).241 – Ragguaglio dello Stato nel quale si ritrova quest’anno 1594 il governodel’Imperio turchesco e della causa perchè egli habbia volto l’Armi al presente nelle partidi Hungaria, s.l., 1594, relatare anonimă, cu informaţii despre aprovizionarea cu cai aiarmatei otomane din Moldova şi Ţara Românească. 2 copii (ms. D 454 Inf., f.33; ms. S.115 Sup., f. 19).Ref.: ibidem, XI, p. 388 (nota 4).242 – Paolo Giorgi, [Discurs despre bulgari], rostit la Alba Iulia, 10 ianuarie 1595,cuprinzând şi informaţii despre situaţia politică şi militară din Moldova şi Dobrogea (3copii).Ref.: Călători străini, III, p. 379-389.Publ.: V. Makučev, în „Glasnik srpskog ucenog drugstva”, s. II, 15, 1883; G. Bascapé,Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 178-183;Călători străini, III, p. 391-394.243 – Relaţie din 18 mai 1595 a călătoriei în Transilvania a lui Alfonso Visconti,nunţiu apostolic pe lângă principele Sigismund Báthory (DS, VI, 341/2).Ref.: Călători străini, III, p. 455-473.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum aClemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 75-77; Călători străini, III, p. 474-476.244 – Leonida Pindemonte, Discorso sopra la Transilvania, sfârşitul sec. XVI(ms. G. D., 289 inf.).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 53, c. 231-275.Publ.: G. Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931,p. 193-195 (parţial).245 – Bernardino Quirini, Relatione [...] intorno le cose del suo vescovato, 1599,cu informaţii despre Moldova, unde autorul a călătorit ca misionar catolic (ms. H 80 inf.,f. 118-121).Ref.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16,1929, p. 86); D. Zaharia, loc. cit.; Călători străini,IV, p. 31-32.

88 ITALIAPubl.: „Buletinul Instrucţiunii Publice”, 1868, p. 182-191; Hurmuzaki – Esarcu, III/1,p. 545-551; Chiril Karalevski, Bernardino Quirini, episcop de Argeş, 1591-1604,(„Revista catolică”, Buc., 1915, p. 518-532); Cl. Isopescu, op. cit., p. 86-87; Călătoristrăini, IV, p. 33-44.Reprod.: B. A. R., ms. italian nr. 10 (copie).246 – Pietro Busto, Descrizione della Transilvania, 1595, relatare a unui muzicant dela curtea lui Sigismund Báthory (2 copii) (cod. S. 86 Sup., f. 142-150).Ref.: Călători străini, III, p. 436.Publ.: G. Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931,p. 169-172; Călători străini, III, p. 437-448.247 – Filippo Pigafetta, Scrittura della difesa di Transilvania, 2 mai 1598, trimisăla Ferrara, cardinalului Paravicino (ms. R. 98, f. 103-104 sqq.; ms. D. 476 Inf., f. 1 sqq.;ms. 9 Sup. XIV, f. 103 v sqq.).Ref.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16, 1929, p. 64); Călători străini, III, p. 541.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 346-347; Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia ela Transilvania nel secolo XVI, Roma, 1931, p. 188-191; Călători străini, III, p. 560-562.248 – Inscripţii romane (7) din Apulum (Alba Iulia) copiate de pe originale, sec. XVI(ms. C 61 Inf., f. 128-138).Ref.: Russu, IDR, 1,I, p. 38.249 – Federico Borromeo, Geografia universale, începutul sec. XVII, cuprinzând şiinformaţii despre Ţările Române (G 24 Inf. Ins., nr. 6).Ref. şi publ.: Cl. Isopescu, op. cit. (BSHAR, 16,1929, p. 68).CR250 – Serenissimi Regis Poloniae Sigismundi Primi victoria contra VayvodarumMoldaviae, Bruxelles, sept. 1531, cuprinzând informaţii despre lupta de la Obertyn.Ref.: Andrei Pippidi, 2004.251 – Novi Avvisi de progressi fatti nella Valacchia, Persia et nell’Ungheria..., Pavia,1599, cuprinzând veşti despre incursiunile lui Mihai Viteazul la sud de Dunăre, până înmunţii Balcani (H.I.S.).Ref.: Göllner, Faima, p. 251-252; idem, Michael der Tapfere, p. 77; idem, Turcica, II,p. 707, nr. 2410.Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 174-175.252 – Relatione dell’acquisto di Transilvania dall’ Illus. et Eccell. Michel vaivoda.Luogotenente Generale. Per nome della C.M. dell’Imperatore, Mandata dall’ambasciatoredel detto Vaivoda al Sereniss. Matias li 13. Novembre, 1599. Nuovamente ristampata... InTrivigi. Appresso Fabritio Zanetti, 1599 (Mailand Y III 60).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere, p. 5, nr. 85.Publ.: ibidem, p. 181-183.

ITALIA 89H253 – Francesco Pizigani, [Hartă nautică], s.l., 1373, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 248, nr. 12.Reprod.: Raccolta di mapamondi e carte nautiche del XIII al XVI secolo („Ongania”,1881, nr. 6).254 – Grazioso Benincasa, Alianţe, s.l., 1469, 7 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (S.P.II, 6).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 41.255 – Atlante anonimo ibero, s.l., sec. XV (?), 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (S.P. II, 5).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 76.256 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV (?), reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (F. 260, M.).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 71.257 – Atlante catalano anonimo, s.l., sfârşitul sec. XV, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (S.P. II, 4).Ref.: ibidem, nr. 77.258 – Giacomo de Ziredis (Giroldi), Atlante, s.l., 1443, 6 hărţi nautice, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre (S.P.II, 3).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 27.259 – Visconte Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1524, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Gabinetto delle Monete).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 92.260 – Visconte Maggiolo, Mappamondo, s.l., 1527, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (Gabinetto delle Monete).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 95.261 – Visconte Maggiolo, Planisfero, s.l., 1587, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 149.262 – Atlante anonimo, s.l., sec. XVI, cu 10 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (S.P. II, 7).Ref.: ibidem, p. 254, nr. 161.BIBLIOTECA NAZIONALE BRAIDENSEMS263 – Geronimo Frachetta, Discurso [...] en que muestra las causas de la flaqueza

90 ITALIAde las fuerças ottomanas. En Roma a 24 de ottobre 1599, cuprinzând informaţii despreluptele lui Mihai Viteazul (A.E. XII, 32, nr. 14, f. 13-13 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 471-472.264 – Sumar de documente diplomatice, [Milano, post 1597], privind istoria politicăa Poloniei în anii 1593-1597, ai domniei regelui Sigismund III, cuprinzând şi informaţiidespre Ţările Române (ms. AD XV 8, nr. 11).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 111.BIBLIOTECA ED ARCHIVIOSOLA – BUSCA – SERBELLONIH265 – Albino da Canepa de Genova, Hartă nautică, s.l., 1489, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 46.266 – Anonim spaniol, Atlas, s.l., sec. XVI (?), cu 4 hărţi nautice reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 165.MIRABELLA ECLANO (AVELLINO)AM267 – Mănăstirea ortodoxă Bunavestire, înfiinţată în 2007 (Via Airola, 41, MirabellaEclano).Ref.: http://episcopia-italiei.it.MODENAARCHIVIO DI STATODOC268 – Scrisoare din Buda, 9 iulie 1480, a reginei Beatrice a Ungariei către ducelede Ferrara, anunţându-l că armatele lui Matia Corvin şi Ştefan cel Mare au eliberat înTransilvania părţile ocupate de trupele otomane şi de Basarab Ţepeluş.Publ.: Veress, Acta et epistolae, I, p. 34-35.269 – Documente (13) din 1521-1555 referitoare la istoria Moldovei: rapoarte aletrimişilor Modenei la Cracovia cu informaţii despre expediţii otomane în Moldova (1521,1524), bătălia de la Obertyn (1531), raporturile moldavo-polone, sfârşitul primei domniia lui Petru Rareş (1538), convertirea lui Ilie Rareş (1551), uciderea fratelui său Ştefan(1553), venirea la tron a lui Alexandru Lăpuşneanu şi a lui Mircea Ciobanul în Ţara

ITALIA 91Românească, intervenţia polonă în Moldova (1553) şi a lui Lăpuşneanu în Transilvania(1555) (Dispacci Polonia, I, III).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 2-3, 25, 35-37, 42, 44, 46-47, 56.270 – Scrisoare din Viena, 1552, prin care Hippolito Pallavicino îl informeazăpe ducele de Ferrara despre uciderea lui Ştefan Rareş, domnul Moldovei, din ordinulgeneralului Castaldo (Dispacci Ambasciatori Estensi, Germania, busta 16).Publ.: Veress, Documente, I, p. 105.271 – Documente (11) din 1579, 1583-1589: scrisori de la Petru Cercel şi Ioan (Ştefan)Bogdan, ducele Alfonso II de Ferrara, cardinalul Lodovico d’Este, Jacques de Germigny,ambasador la Constantinopol, relative la eforturile celor doi pretendenţi la domniile ŢăriiRomâneşti şi Moldovei (Archivio Estense, busta Oriente).Publ.: Hurmuzaki – Iorga XI, p. 97-100, 180-183, 187-189, 193,196, 199-200.272 – Scrisori (6) din 1580-1583, primite de Petru Cercel, la Veneţia, de la sultanulMurad III, care îi promite tronul Ţării Româneşti la intervenţia regelui Franţei şi dela Alfonso II, ducele de Ferrara, care-i doreşte dobândirea tronului, precum şi scrisoriadresate ducelui, prin care agenţii îl ţin la curent cu demersurile pentru obţinerea unuiajutor bănesc în vederea plecării lui Petru Cercel la Ragusa (Stati varii, f.193; Dispacci diVenezia, busta 61, 80; Levante, Minuta ducale).Publ.: Veress, Documente, II, p. 184, 195-196, 226, 242.273 – Documente (11) din 1596 şi 1599-1601, cuprinzând o scrisoare anonimă dela Cluj cu informaţii privind intenţiile de expansiune în Banat ale turcilor şi rapoartelelui Cesare Florio din Praga, trimise ducelui de Modena, relative la evenimentele dinTransilvania, soliile lui Mihai Viteazul la împăratul Rudolf II, acţiunile lui G. Basta(Avvisi, busta 15; Carteggio Ambasciatori, Germania, busta 57).Publ.: ibidem, V, p. 34-35, 208-209, 226-227, 242-244, 260-261, 318-319, 351; VI, p. 224-225, 278, 328-329; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 180-181, 188-189,331-332, 388-389, 421-422.274 – Rapoarte (2) din Iaşi, 14 iulie 1645 şi Varşovia, 13 martie 1646, ale misionaruluiAntonio di Brisello, adresate ducelui de Modena, relative la campania tătarilor în Moldova,un proces împotriva iezuiţilor în Iaşi şi solii ale Moldovei şi Ţării Româneşti în Polonia.Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 230-231; Călători străini, V, p. 393-398.275 – Raport din Viena, 24 august 1670, trimis ducelui de Modena, cuprinzândinformaţii primite de la Grigore Ghica, domnul Ţării Româneşti, relative la ordinul PorţiiOtomane adresat locuitorilor Ţărilor Române de a fi gata de luptă (Affari Esteri).Publ.: Veress, Documente, XI, p. 122-123.BIBLIOTECA ESTENSEDOC276 – Rapoarte (4) din 1593 ale lui Germanico Malaspina, nunţiu în Polonia, cuinformaţii despre un pretendent moldovean (Petru Cazacul ?), propaganda anglicană în

92 ITALIAPrincipate, eforturile lui Sigismund Báthory de a lua tronul Poloniei, zvonuri despre ointervenţie militară otomană în Moldova (1*16, Lettere di Polonia).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 315, 317, 339-340, 353.MS277 – Relatare anonimă, post 1668, despre Turcia, menţionând schimbarea luiAlexandru Iliaş cu Gheorghe Duca, în Moldova, raporturile dintre Ţările Române şi Poartă(Ms. Campori, APP. 683, f. 88).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 215-216(extras).278 – Relazione della corte, repubblica e regno di Polonia di monsignor Pignatelli,nuntio apostolico, oggi cardinale, dell’anno 1673, menţionând potenţialul militar alMoldovei şi raporturile cu Imperiul Otoman (ms. Campori 1609, f. 204 v ).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 216 (extras).279 – Scritture del Michele Apaffi, Principe della Transilvania, o prezentare asituaţiei Transilvaniei la sfârşitul sec. XVII şi a relaţiilor sale cu Imperiul Habsburgic(DCC XLIII, busta 26).Ref.: D. Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1972, nr. 1, p. 153).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 51, c. 67-79.CR280 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând cinci capitole privitoare laistoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia (1467) dintre Matia Corvin şi Ştefan celMare.Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.J. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei luiJohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36).Publ.: Die ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900.H281 – Mappamondo anonimo, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 72.PINACOTECA ESTENSEA282 – [Giulio Romano], Columna Traiană, Roma, sec. XVI, 124 f., reproduceri alebasoreliefurilor grupate în 12 tablouri, executate pentru a servi ca model compoziţiilorartistului, discipol al lui Rafael Sanzio (expuse în coridorul din capătul Pinacotecii).Ref.: Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana(EDR,7, 1937, p. 77-116).Reprod.: ibidem, p. 79, 81, 83, 85, 87-89, 91, 92-95, 97-99, 101-105, 107.

ITALIA 93MONTECORVINO ROVELLAAM283 – Mănăstirea ortodoxă Sfinţii Cosma şi Damian (Via Diana 6, MontecorvinoRovella).Ref.: http://episcopia-italiei.it.MONTEFIORESCUOLA SUPERIORE DI ELETTROTECNICADOC284 – Matricole, 1908, menţionând între auditorii cursurilor pe Henri Coandă,colaborator al profesorului Gianni Caproni, pionier al aviaţiei.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 266.MURANOMONASTERO SAN MAFFIOAM285 – Altarul bisericii, 1590, zidit cu contribuţia bănească a lui Mihnea Turcitul,domnul Ţării Româneşti. Inscripţia, în latină, menţionează că domnul ValahieiTransdanubiene, „regionis in Dacia Romana colonia”, a construit altarul ca mulţumirepentru ocuparea tronului, în biserică se afla mormântul doamnei Marietta Adorno Vallarga,mătuşa domnitorului, călugărită la San Maffeo.Ref.: C. Erbiceanu şi N. Iorga, Scrisori ale unei familii domneşti din Muntenia şi Moldova,în veacul al XVI-lea („Arhiva”, 6, 1895, p. 112-113); N. Iorga, Contribuţiuni laistoria Munteniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea (ARMSI, s. II, t. 18,1896, p. 1, 66-67).MONASTERO SAN MICHELEH286 – Mauro Camaldulense, Mappamondo, s.l., 1459, în care sunt cuprinse „Vlachiapizola” şi „Vlachia grande”.Ref.: V.A. Urechia, Chartografia română (AARPAD, s. II, t. II, 1881, p. 420); GeorgeCălinescu, Valahia şi Moldova în vechile periple italiene, în Omagiu lui RamiroOrtiz, Buc., 1929, p. 54.Reprod.: V. A. Urechia, op. cit., pl. I.

94 ITALIANAPOLIARCHIVIO DI STATODOC287 – Documente privind domnia lui Ioan Zápolya în Transilvania (1510-1526) şiactivitatea lui G. Martinuzzi.Ref.: Ováry Lipót, Kutatások a Nápolyi Farnese levéltárban, [Cercetări în arhivanapolitană Farnese] („Századok”, 11, 1877, p. 1-17).288 – Rapoarte (2) din Praga, 25 august 1537 şi Olmütz, 26 iunie 1538, desprerelaţiile lui Petru Rareş cu Polonia.Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, p. 274, 281.289 – Rapoarte diplomatice italiene (29) din 1596-1601 privind luptele lui MihaiViteazul (Carte Farnesiane, 129, 172).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 258, 276-277, 282, 297, 310, 314, 621, 660-662, 833,924-925, 935-936, 941, 1029, 1036-1037, 1056, 1071-1072, 1136, 1153, 1157, 1176,1198, 1215, 1222-1223.290 – Rapoarte ale trimişilor italieni la Praga cu ştiri despre Ţările Române laînceputul sec. XVII (Carte Farnesiane, 172).Ref.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Vodă”, (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910, p. 48).291 – Rapoarte (3) din Praga, 1600 şi 1610, adresate ducelui de Parma, relative laSigismund Báthory: încercarea sa de a reveni cu armata în Transilvania (mai 1600) şiarestarea lui împreună cu Marcu-Vodă la Praga (Carte Farnesiane, fascio 129, nr. 9).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 101; VIII, p. 79, 89-90.292 – Rapoarte italiene (3) din Viena şi Praga, 1604, 1605, 1608, adresate ducelui deParma, cu informaţii despre raporturile dintre imperiali şi tătari, implicând Transilvania şiŢara Românească, luptele dintre Radu Şerban şi Ştefan Bocskay, soarta lui George Bastaşi opinia lui asupra cărţii lui Ciro Spontoni despre campaniile sale (Carte Farnesiane,129-130).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 358-359, 363, 381 (extrase).293 – Raport din Praga, 18 iunie 1616, către ducele de Modena cu informaţii desprecampania polonă în Moldova pentru ocuparea unor cetăţi ocupate de trupele otomane(Carte Farnesiane, 172).Publ.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Vodă” (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910,p. 1066).294 – Raport italian din Viena, 27 iulie 1617, către ducele de Parma, referitor laambasada lui Gaspar Gratiani, dragoman al Porţii, trimis împreună cu paşa de Buda laimperiali (Carte Farnesiane, 128).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 35 (extras).

ITALIA 95295 – Scrisori italiene (2) din Viena, 1620-1621, cu informaţii despre expediţiatrupelor tătare şi otomane în Austria şi Principate, numărul victimelor în luptele dintrearmatele polonă şi otomană (Carte Farnesiane, 130).Publ.: Iorga, op. cit., p. 186-189.296 – Scrisoare din 9 octombrie 1621, a lui Antonio Calori, relativă la lupteleantiotomane din Moldova (Carte Farnesiane, 130).Ref.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLVI.297 – Rapoarte (2) din St. Peterburg, 23 februarie şi 19 octombrie 1821, ale duceluide Serracapriola, ministrul Regatului celor Două Sicilii, referitoare la tratativele dintreImperiul Otoman şi Sardinia, privind comerţul acesteia în Marea Neagră, inclusiv porturileromâneşti la Dunăre (Legatione Russia, Diversi, 1686).Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre PrincipateleRomâne şi regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 1-2.298 – Rapoarte din 10 martie şi 10 aprilie 1821 în care diplomatul Navoni comunicăministrului Pignatelli diferite informaţii privitoare la Tudor Vladimirescu: motiveleRevoluţiei, explicaţia numelui de Vladimirescu etc. (Legazione Constantinopoli, diverşi,vol. 243).Ref.: Anna Muzzo, La rivoluzione greca e la questione d’Oriente nella corrispondenzadei diplomatici napoletani (1820-1830), Salerno, 1934, p. 40; D. Bodin, TudorVladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 56-57).Publ.: A. Oţetea, Contribution à la question d’Orient, Buc., 1930, p. 326 (doc. CCCXXIV),p. 330 (doc. CCCXXVI).299 – Rapoarte (5) din 1840-1843 ale consulilor Sardiniei, privitoare la mişcărilerevoluţionare română şi bulgară de la Craiova, Galaţi şi Brăila.Publ.: D. Bodin, Nouvelles informations sur les mouvements révolutionnaires roumainset „sclavons” de Craiova, Galatz et Brăila de 1840-1843 („Balcania”, 6, 1943,p. 169-200).300 – Documente (112) din 1856-1859: rapoarte ale reprezentanţilor Regatului celorDouă Sicilii la Constantinopol, Viena, Peterburg, Odessa, Galaţi şi Smirna, privitoare lamişcarea unionistă din Principate şi înfăptuirea Unirii (Ministero degli Affari Esteri).Publ.: Pasquale Buonincontro, L’unione dei Principati danubiani nei documentidiplomatici napoletani (1856-1859), Napoli, 1972 (rec. C. Şerban, în R. Ist., 27,1974,nr. 3, p. 497-499); Documente 1859, I, p. 66-69, 98-99, 118-122, 133-134, 162-164,359-361, 382-383, 405-406, 442-444, 448-449, 451-452, 462-463.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 23/3, c. 125-130; r. 33/1, c. 36-39, 43-50, 141-144,172-178, 212-216, 222–228; r. 33/2, c. 1-2, 48-51.H301 – Bartolomeo Olives di Maiorca, Atlante, s.l., 1561, 12 planşe, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Museo storico-paleogr., ms. col. nr. LXV).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 127.

96 ITALIACR302 – „Giornale del regno delle Due Sicilie”, Napoli, nr. din 13 aprilie, 18 şi 21 mai,18 iunie 1821, cuprinzând ştiri despre Revoluţia lui Tudor Vladimirescu.Ref.: D. Bodin, Tudor Vladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942,p. 54-60).BIBLIOTECA BRANCACCIANADOC303 – Raport din 1587 al lui Annibale di Capua, nunţiu apostolic în Polonia,cuprinzând ştiri despre situaţia catolicismului în Moldova, de unde primise un „statutsinodal”.Publ.: B.P. Hasdeu, în AI, 2, 1865, p. 21-22.304 – Scrisoare din Viena, 20 (6?) august 1594, privind pregătirea Ţărilor Românepentru luptele antiotomane (II, C. 8, f. 186 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 7.305 – Scrisoare din Roma, 30 mai 1598, cuprinzând informaţii despre evenimenteledin Imperiul Otoman, Polonia şi Ţările Române (II, C. 9, f. 335 v ).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 112 (fragment).306 – Document de la sfârşitul anului 1602 referitor la atitudinea antiotomană aMoldovei şi Ţării Româneşti (ms. E 5, f. 289 v ).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 269.MS307 – Designatio S.R.I., statuum et nominum eorum qui hactenus ad institutaimperialia comitia apud electoralem moguntinensem Cancellarium designatamRatisbonae comparuerunt de anno 1602 et 1603, cuprinzând şi referiri la atitudinea ostilăa Moldovei şi Ţării Româneşti faţă de Imperiul Otoman (ms. E 5, f. 289 v ).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 269 (extras).308 – Francisc Soimirovich, Relazione sopra i Valacchi 1685, descriere a ŢărilorRomâne, reproducând parţial relaţiunile lui Baksić şi Bandini (ms. VF 3, f. 55 sqq.).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi despre ţărilenoastre, Buc., 1899, p. 57-81.BIBLIOTECA NAZIONALEDOC309 – Document din 1526 menţionând efectivele trupelor moldovene şi muntene careau participat la lupta de la Mohács (ms. X G 22, f. 110-124).

ITALIA 97Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,p. 332).310 – Document din 1608 referitor la bătălia de la Ştefăneşti, în urma căreia ConstantinMovilă ia tronul Moldovei cu ajutor polon (ms. XCG 13, f. 75).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 364-365.311 – Memoriu din [1684] al ambasadorului veneţian Alvise Contarini cuprinzândreferiri la rolul posibil al Ţării Româneşti şi Moldovei în cadrul coaliţiei antiotomanedintre Imperiul Habsburgic, Polonia şi Veneţia; originea latină a poporului şi limbiiromâne; calitatea cavaleriei muntene şi pretenţiile Poloniei asupra Principatelor (ms. XE7 fol. III, f. 122, 134).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 150-151, nota 3; Dumitru Zaharia, Cercetări înarhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3, p. 332).312 – Conscriptio Comitatum Hungariae a singulis Comitatibus jussu Suae Caes, etReg. Apostolicae Majestatis..., 6 martie 1772, cuprinzând date statistice despre populaţiaromânească din Transilvania (ms. XIII, A. 32).Ref.: D. Zaharia, op. cit., p. 331, n. 2.MS313 – Dioscoride din Anazarb, De materia medica, sec. I. Copie din sec. VII.Pergament. 142 f., 29,7 x 24 cm. Text în greacă. Cărţile I-IV cuprinzând descrierea a cca.600 plante medicinale, unele cu numele lor dacice. 409 miniaturi de plante („DioscoridesNeapolitanus”, fost Suppl. graecum 28).Ref. şi publ.: Natalia Trandafirescu, Glosele dacice din lucrarea lui Dioscorides, „Peri têshyles iatrikês” (RA, 1980, nr. 3-4, p. 317-334).Reprod.: ibidem, p. 335-364.314 – Summario dell’entrata del Turco, circa 1550, menţionând şi tributul Moldovei,Ţării Româneşti şi Transilvaniei (ms. XF 19, f. 407 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 40.315 – Giovanni Michele, [Relatare despre Transilvania], s.l., 1563, cuprinzând şiinformaţii despre bogăţiile naturale, venituri etc. (ms. XG 23, f. 110-123).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit., p. 332, n. 5.316 – [Descriere a statelor europene], 1573, cuprinzând şi informaţii despre ŢărileRomâne, conflictele moldo-polone şi cuantumul tributului plătit Porţii (ms. XG 8, p. 152,231 v ).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 82 (extras).317 – Vita del padre Giulio Mancinelli della Compagnia di Gesù scritta da luimedesimo, 1582-1586, menţionând şi trecerea sa prin Moldova şi Ţara Românească,propaganda făcută în comunitatea armeană din Iaşi şi pe Nichifor, locţiitor al patriarhuluide Constantinopol (ms. XI A 65; ms. XI A 66, f. 14, 21l v , 248, 268, 275 v ).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana delCinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 55); A. Pippidi, Sous le regard d’Occident. La

98 ITALIAmission de Mancinelli à Constantinople et en Moldavie, în vol. Interferenţe românoelene(sec. XV-XX), ed. Leonidas Rados, Iaşi, 2003, p. 165-174.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 115-118 (extras); Călători străini, II, p. 523-526.318 – Relatare din circa 1588-1599, a lui Ruggieri, nunţiu papal în Polonia, privitoarela teritoriul locuit de români corespunzând vechii Dacii (ms. XG 15, f. 67-69).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit., p. 331.319 – Relatione del Viaggio di Terra Santa, fatto dal Padre Donato Antonio Martuccida Conversano de’ R.R. P.P. dell’Oratorio di Napoli, l’anno 1606, menţionând monedelecare circulau în Imperiul Otoman (şi Ţările Române) şi valorile lor de schimb (ms. XII D.40, p. 22 v ).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 368 (extras).320 – Alexander Cillius Pistoriensis, Relatione delle cose notabili successe inPollonia l’anno 1607, parte II, cuprinzând şi informaţii asupra încercărilor Poloniei dea obţine suzeranitatea asupra Moldovei şi Ţării Româneşti după bătălia de la Teleajen cuMihai Viteazul (20 octombrie 1600).Ref. şi publ.: Andrei Oţetea, Ştiri italiene privitoare la Ţările Româneşti, 1592-1608 (CI,4, 1928, nr. 1, p. 52-54, 63-64).321 – Alexander Cillius Pistoriensis, Relatione di 3 conventi fatti in Pollonia dallanobilità, s.l., 1609, cu informaţii despre victoria lui Potocki în Ţara Românească (1607) şiluptele pentru domnie între fiii lui Ieremia Movilă (ms. XG 13).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 371-373 (extrase).322 – Fulvio Ruggieri Bolognese, Descritione di tutto il regno di Pollonia, s.l., 1615,cuprinzând şi expunerea vizitei lui Bonifacio Vannozzi, trimis al nunţiului Caetano, îniulie 1596, la cancelarul Ioan Zamoyski, cu informaţii despre activitatea Ligii antiotomanedin care făceau parte şi Ţările Române, evenimente din viaţa politică a acestora şi luptelelui Mihai Viteazul (ms. XG. 12).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 1256-1258.323 – Nuovo Tratado de Turquia, capitulo primero, Constantinopol, 1616, scris decapelanul ambasadorului francez la Poartă, Harlay de Césy, cuprinzând informaţii despreŢările Române şi domnia lui Gaspar Gratiani în Moldova (ms. I F 8, f. 9, 18 v , 22).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 459-461.324 – G. Domenico Filippeschi, Ragguaglio di quanto e successo nell’assedio diVienna e poco avanti e dopo di esso, fondato sopra notizie avute da persone state presenti aquanto e accaduto in tale congiuntura, s.l., circa 1684, menţionând şi participarea trupelorromâne la asediul Vienei, cu inscripţia crucii ridicate de Şerban Cantacuzino (ms. XG 5,f. 135-306).Ref.: D. Zaharia, O cronică napolitană despre participarea românilor la asediul Vienei(RA, 1983, nr. 3, p. 267); C. Şerban, Documente inedite sau puţin cunoscute despreasediul Vienei din 1683, în vol. Românii şi asediul Vienei, Buc., 1983, p. 67, nr. 2.Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 136, 139-140 (extras); D. Zaharia, op. cit., p. 267-269 (traducere românească de Ana-Cristina Halichias şi Constantin Vlad, extrase).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 67, c. 131-387.

ITALIA 99325 – Notizia generale de’ prencipi sovrani ecclesiastici e secolari viventi circal’anno 1685 e delle loro residenze, rendite, arme, livree ed ordini cavalereschi, s.l., 1685,menţionând şi pe principii Şerban Cantacuzino, Grigore Ghica şi Mihail Apaffy, capitaleleŢărilor Române şi însemnele lor heraldice (ms. XI A 63).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 213-214 (extras).H326 – Jaime Olives di Maiorca, s.l., [Hartă nautică], 1559, reprezentând şi litoralulromanesc al Mării Negre (XII D 98).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 121.327 – Atlante idro-geografico, s.l., sec. XVI, cu 13 planşe reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (VIII D 6).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 190.328 – Atlante idro-geografico, s.l., sec. XVI, cu 28 planşe reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (VIII D 7).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 191.BIBLIOTECA DELLA SOCIETÀ NAPOLETANADI STORIA PATRIADOC329 – Scrisori (3) din 1759-1775, de la Ioan Teodor Callimachi (1759) şi Grigore IIIGhica (1775), domni ai Moldovei, şi Nicolo de Caro din Napoli, către Grigore III Ghica(1765), referitoare la relaţiile cu contele Guglielmo de Ludolf şi procurarea unui almanahcu pronosticuri politice (fond Ludolf).Publ.: N. Iorga, Deux lettres de princes roumains aux Archives de Naples (RHSEE, 4,1927, p. 122-123).MS330 – Condizioni politiche e morali della Turchia, s.l., a doua jumătate a sec. XVIII,menţionând tributul plătit Imperiului Otoman de Ţara Românească şi Moldova (fondLudolf).Publ.: ibidem, p. 124 (fragment).MUSEO NAZIONALEA331 – Captivi daci (3): statuie înaltă (h 234 cm), statuie înaltă (h = 238 cm), descoperiteîn Forul lui Traian din Roma şi bust colosal de dac comatus (colecţia Farnese).

100 ITALIARef.: A. Ruesch, Museo Nationale di Napoli. Guida, ed. II, Napoli, 1911, p. 22; I.I. Russu,Daco-geţii, p. 78, nr. 18; p. 86, nr. 33.Reprod.: ibidem, p. 80, fig. 19; p. 82, fig. 20; p. 86 fig. 27.332 – Diplomă militară romană, 7 ianuarie 230, tabella I, 18 x 14 cm, cuprinzândnumele veteranului Aurelius Decianus, fiul peregrinului Decianus din colonia Malva(Romula, com. Dobrosloveni, satul Reşca, jud. Olt).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 168-169, nr. 166.PADOVAARCHIVIO DEL CONTE CITTADELLAH333 – Giacomo Russo da Messina, [Hartă nautică], 1588, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 151.334 – Giovanni Oliva da Messina, [Hartă nautică], 1601, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 194.BIBLIOTECA UNIVERSITARIADOC335 – Matricole şi documente, 1264-1837, referitoare la studenţi ai Universităţii dinPadova, originari din Transilvania (Arch. Cancellariae Univ. Pat. Matricula, ad. ann.; Arch.Ant. Univ. Pat.: Acta Univ. Jw., vol. 3, f. 49; vol. 8, f. 19; vol. 14/1592, f. 20; vol. 15/1605,f. 1; vol. 20/1662, f. 1; vol. 463, f. 44, 168-181; vol. 464, f. 83, 184; vol. 477, f. 142, 363;Appendix, vol. 481; Catalogus germ. Art. 459, f. 14, 53; 130, 141, 160, 162, 184, 229,272, 295, 298, 348; vol. 460, f. 57, 110, 118, 226; vol. 462, 465, 466; vol. 470, f. 40; vol.471, f. 29; vol. 474, f. 113; vol. 476; Liber expensarum Germ. Art., vol. 478; Registro dibidelli. Doctorali et Catalogus Germ. Doct., vol. 468; Arch. Capt. Pat. Diversorum, 1416-1419, f. 149; 1448-1449, f. 15; 1464-1467, f. 219 v , 239; 1467-1469, f. 29, 70 v , 99, 108,118, 120; 1469-1472, f. 448 v , 472 v ; 1473-1475, f. 195 v ; 1476-1481, f. 6 v , 18; 1483-1485,f. 27 v ; 1487-1498, f. 253; 1498-1500, f. 85; 1500-1508, f. 124 v etc.).Ref.: A. Veress, Matricula et acta Transylvanorum Hungarorumque in UniversitatePatavina studentium [...] (1264-1837), Budapesta, 1914, p. 7-8, 12-22, 41, 45, 53,67-68, 71-74, 85, 87-91, 94, 96, 99, 101, 104, 106, 108, 110, 112-133, 138-139, 141,143, 147, 153.Reprod.: ibidem, p. 88-89 (diploma lui Georgio Schirmer din Sibiu, 19 februarie 1579).336 – Document din Padova, 29 noiembrie 1586, referitor la studiile lui Ioannes

ITALIA 101Hertelius din Transilvania la Universitatea din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 463,f. 310 v ).Publ.: ibidem, p. 222.337 – Diplomă, 27 mai 1632, pentru titlul de doctor în filosofie şi medicină obţinut laUniversitatea din Padova de Toma Ozoly din Cluj (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 275, f. 42-44).Publ.: ibidem, p. 267.338 – Documente (13) din 1639-1643, referitoare la studentul Benedictus Arcosinusdin Transilvania (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 477, f. 363, 442-444, 450-461).Publ.: ibidem, p. 268, 270-276.339 – Documente din 1662-1663, referitoare la Laurentius Toppeltinus din Mediaşca student al Universităţii din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 464, f. 82-83, 184-206).Publ.: ibidem, p. 280-281 (extrase).340 – Matricola din 17 septembrie 1667, menţionând ca student al Universităţiidin Padova pe Constantin Cantacuzino din Ţara Românească, viitorul stolnic (Arch.Cancellariae Univ. Pat. Matricula, vol. 698, f. 208, nr. 47).Ref.: Ştefan Crudu, Manoil şi Nicolae Mano doctori ai Universităţii din Padova(„Studii italiene”, 5, 1938, p. 145-148); R. Ortiz – N. Cartojan, Un grande eruditoromeno a Padova: lo „Stolnic” Constantin Cantacuzino, Bucureşti, 1943, p. 62sqq.; Corneliu Dima-Drăgan, Le patriarche Chrysanthe Notaras et le docteurJean Comnène – étudiants à Padoue (RESEE, 7, 1969, nr. 4, p. 691-693); LuciaRosetti, Constantin Cantacuzino, studente romeno a Padova („Quaderni per la storiadell’Università di Padova”, vol. I, Padova 1968; rec. în RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 577-578).341 – Diplomă din 20 august 1688 pentru titlul de doctor în medicină obţinut deMartinus Herrmannus din Transilvania la Universitatea din Padova (Arch. Ant. Univ. Pat.,vol. 281, f. 70-72).Publ.: A. Veress, op. cit., p. 282.342 – Documente din 1853-1854 referitoare la studiile lui Iosif Hodoş, Al. PapiuIlarian şi Simion Bărnuţiu la Universitatea din Padova: aprobări ale Ministerului deInterne din Viena de a se înscrie la examene, foi matricole, autorizaţii de şedere în Padovaetc. (Arhiva Facultăţii de drept).Ref.: Al. Marcu, Simion Bărnuţiu, Al. Papiu Ilarian şi Iosif Hodoş, la studii în Italia. Cudocumente inedite (ARMSI, s. III, t. 7, 1935, p. 246, 255, 260, 268, 272, 284, 288).MS343 – Legenda maior Sancti Gerhardi, sec. XV, biografie anonimă a primului episcopde Morisena (Cenad), cuprinzând informaţii asupra formaţiunii statale a lui Ahtum dintreDunăre, Tisa şi Mureş, în sec. XI (cod. 1622).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea, referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388); idem, Une source précieuse

102 ITALIAde l’histoire de la Roumanie: le manuscrit „Deliberatio” (XI- e siècle) (RRH, XVIII,1979, nr. 2, p. 259).Publ.: Florio Bánfi, Vita di S. Gerardo da Venezia nel Codice 1622 della BibliotecaUniversitaria di Padova („Benedictina, III-IV, 1948); E. Glück, op. cit., p. 395-397(fragment).344 – Vita II Sancti Gerardi. Legenda minor, sec. XVI, cuprinzând informaţii despreviaţa religioasă din Banat în timpul păstoririi lui Gerard Sagredo din Veneţia ca episcopcatolic de Cenad. Copie (ms. lat. 1622).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 63.Publ.: Ed. I. Madzar, în: I. Szentpétery, Scriptores rerum hungaricarum, II, Budapesta,1938, p. 471-479.345 – Catalogus Hungarorum studentium qui Bibliothecam Universitatis Patavinaeliberaliter adauxerunt, 1261-1691, Padova, sec. XVII, menţionând printre donatorii decărţi, studenţi din Transilvania (Arch. Ant. Univ. Pat., vol. 460, f. 3-4).Publ.: A. Veress, op. cit., p. 291-296 (extrase).346 – Album heraldic cu numele studenţilor de peste mări („Oltramarini”), sec. XVIII,menţionând pe Gheorghe Hypomenas din Trapezunt, Palade şi Gheorghe Damian dinŢara Românească, bursieri ai principelui Constantin Brâncoveanu şi pe Mihail Schendos,cărturar grec, viitor medic al lui Brâncoveanu şi Nicolae Mavrocordat şi secretar al luiDimitrie Cantemir.Ref.: C. Dima-Drăgan, L’album héraldique des étudiants d’outre-mer de l’Université dePadoue (XVII e -XVIII e siècles) (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 271-280).Reprod.: ibidem, p. 275, 277.CR347 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codiceluiSagredo 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despreviaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI.Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).348 – Gennadios Scholarios, Homiliae de Sacramente Eucharistiae (et a 11.),Paris, 1709. La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros taproskomistheisas theseis, Iaşi, 1682 (S.N. 4264).Ref.: G.S. Ploumidis, Ta en Padouī palaia ellīnika vivlia (BibliotecaUniversitaria – Biblioteca Civica) meta prosthīkōn eis ta bibliografias E. Legrandkai D. Gkinī – B. Mexa („Thīsaurismata”, 5, 1968, p. 209).349 – Hrisant Notara, Eisagōgī eis ta geōgrafika kai sfairika, Veneţia, 1718, dedicatălui Scarlat, fiul lui Nicolae Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (87 a 247).Ref.: ibidem.350 – Meletios, mitropolitul Athenei, Geōgrafia palaia kai nea, Veneţia, 1728,cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române (4 b 31).Ref.: ibidem.

ITALIA 103351 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn eurestheisai, Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat alMoldovei (5 a 69).Ref.: ibidem.352 – Marcos Antonios Cazzaitis, Geografia in dialogo, Veneţia, 1738, cuprinzând şidescrierea Ţărilor Române (46 a 178).Ref.: ibidem, p. 210.353 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais, tou [...] Michaīl Voivonda...; Matei alMirelor, Istoria tōn kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1742.Ref.: ibidem, p. 224-225; Papadopoulos, Ell. vivl., I, f. 406, nr. 5407.354 – Ioannes Komnenos, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, scris din porunca lui Constantin Brâncoveanu, menţionând şi daniile româneşti (2b 258).Ref.: Ploumidī, op. cit., p. 210.355 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţiededicată domnitorului Constantin Mavrocordat (5 b 175).Ref.: ibidem.356 – Istoria tou parontos polemou anametaxy Rousias kai tīs Othōmanikīs Portas,t. I-VI, Veneţia, 1770-1773, descriind şi luptele desfăşurate pe teritoriul Ţărilor Române(4 b 158-163).Ref.: ibidem.357 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn cancelariile Ţărilor Române (5 b 168).Ref.: ibidem, p. 211.358 – Anton Maria del Chiaro, Gnōmika palaiōn tinōn filosofōn, Veneţia, 1780,retipărire a ed. Târgovişte, 1713 (2 b 215).Ref.: ibidem.359 – Stavrinos Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voivonda, Veneţia, 1785(2 b 220).Ref.: ibidem.360 – Georgios Konstantinou, Dictionarium quatuor linguarum.../ Lexikōntetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786, cu liste de prenumeranţi din Ţările Române (5 b 3).Ref.: ibidem.361 – Ernestus Decani Bistrizio Transylvanus, Dissertatio inauguralii medica degraviditate extrauterina, Padova, 1827, teză susţinută la Universitatea din Padova, 9 iunie1827 de Emest Deak din Bistriţa.Ref.: A. Veress, Matricula et acta Hungarorum in Universitate Patavina studentium(1264-1864), Budapesta, 1915, p. 139.

104 ITALIA362 – Ludovicus Simonis, Dissertatio inauguralis medica de delirio cum tremore,Padova, 1834. Teză susţinută la 3 martie 1834 de Ludwig Wilhelm Godfried din Sighişoara.Ref.: ibidem, p. 241.CHIESA SAN FRANCESCOAM363 – Inscripţie pe marmură, 1628, purtând numele lui Stephanus Rokosius, medicdin Transilvania, decedat la Padova, 23 aprilie 1628.Ref.: I. Ph. Tomasini, Urbis Patavinae inscriptiones sacrae et profanae, Padova, 1649,p. 243; A. Veress, op. cit., p. 117.CHIESA SAN LORENZOAM364 – Mormântul lui Valentin Graeff Bakfark (Valentinus Grefius Transylvanuslautist sas, din Braşov), mort de ciumă ante 1571 la Padova.Ref.: Viorel Cosma, Exegeze muzicologice, Bucureşti, 1984, p. 47.MUSEO CIVICOCR365 – Benedictus Arcosinus Transylvanus, Philosophiae et medicinae Elogium,Padova, 1639. Teză susţiută de medicul ardelean la Universitatea din Padova, 2 noiembrie1639.Ref. şi reprod.: A. Veress, op. cit., p. 124 (şi pl.).UNIVERSITÀ DEL BOAM366 – Inscripţii murale, sec. XVI-XVIII, menţionând nume de studenţi şi profesoridin Ţările Române: Stephanus Galffy (1579), Johannes Hertelius (1591, 1595), BenedictusArcosinus (1640-1641), Andreas Petsi (1662), Laurentius Toppeltinus (1663), MartinusHerrmann (1669).Ref.: A. Veress, Matricula et acta hungarorum in Universitate Patavina studentium (1264-1864), Budapesta, 1915, p. 89, 99, 106-107, 125-126, 130-132.367 – Stolnicul Constantin Cantacuzino, bust de marmură de sculptorul Ion Popescu,inaugurat la 1 aprilie 1966 în amintirea cărturarului, fost student la Padova în anii 1667-1668 (în Cortile).Ref.: Alexandru Balaci, 1997.

ITALIA 105PALERMOARCHIVIO DI STATODOC368 – Atto di morte, 30 noiembrie 1852, eliberat de Primăria oraşului Palermo,Serviciul de stare civilă, atestând decesul lui Nicolae Bălcescu la 29 noiembrie 1852, ora19 30 (ora Siciliei, unde se păstra vechiul orar bizantin = 13 30 ora italiană) (nr. c. 664, vol.376).Ref. şi publ.: Nicolae Bălcescu, Opere, ed. G. Zane, vol. IV, Bucureşti, 1964, p. 415-417.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., Ministerul Instrucţiunii, dos. nr. 601/1863 (extrasul); B. A. R.,ms. rom. 4819 (fotocopie).BIBLIOTECA COMUNALEMS369 – P. Ransano, Annales omnium temporum, s.l., ante 1492, menţionând cucerireaşi colonizarea Daciei şi latinitatea poporului român (ms. 3, Q.q.C. 60).Ref.: A. Armbruster, La romanité des Roumains, [trad. Cireaşa Grecescu], Bucureşti, 1977,p. 64; Dumitru Zaharia, Dumitru Bolontoc, Cercetări în arhivele de peste hotare.Italia (RA, 1976, nr. 4, p. 439-440); D. Zaharia, Ransano despre latinitatea poporuluiromân, în vol. Ştefan Meteş la 85 ani, Cluj-Napoca, 1977, p. 247-248.CIMITERO ROTOLIA370 – Stelă funerară, marmură, post 1921, în amintirea lui Nicolae Bălcescu,înmormântat, după o ipoteză dovedită inexactă, în groapa comună nr. 15 din acest cimitir.Inscripţie în română: „Cel din urmă al meu cuvânt va fi încă un imn ţie, ţara mea multdragă”, însemnare a lui Bălcescu din decembrie 1851 şi în italiană (lângă groapa comunănr. 15).Ref.: Sulla tomba di Balcescu („România”, 2, 1921, nr. 7, 5 aprilie, p. 1-2); AlessandroIsăceanu, La tomba di Nicolae Bălcescu (ibidem, 1921, 20 octombrie , p. 1-2);idem, Mormântul lui Nicolae Bălcescu („Săgetătorul”, 1921, 5 noiembrie, p. 1-20);Alexandru Arbore, Unde a murit N. Bălcescu la Palermo („Cuget clar”, 2, 1929,p. 78-83); Constantin Kiriţescu, Mormântul lui Nicolae Bălcescu („Universul”, 1933,23 mai, p. 5 şi „Cele trei Crişuri”, 1933, 14 iulie – august, p. 93); idem, Mormântullui Nicolae Bălcescu la Palermo („Universul”, 1935, 15 mai, p. 9); P.V. Haneş, Lamormântul, lui N. Bălcescu („Preocupări literare”, 2, 1937, mai – iunie, p. 192-194);Gaetano Falzone, Contributo alla conoscenza del luogo e della data di morte diNicolae Bălcescu („Atti della Reale Accademia di Scienze, Lettere ed Arte”, s. IV,5, 1946, partea 2, p. 4); Constantin Kiriţescu, Controversa în jurul mormântului lui

106 ITALIANicolae Bălcescu („Universul”, 16 martie 1947, p. l, 3); Petru Iroaie, Uno scrittoreromeno morto in esilio a Palermo („Sicilia del Popolo, Palermo”, 1947, 29 martie);Alexandru Balaci, Adevărul asupra mormântului lui Nicolae Bălcescu („RevistaFundaţiilor Regale”, 17, 1947, nr. 8-9, p. 148-154); G. Zane, Cercetări vechi şidiscuţii noi despre mormântul lui Bălcescu, în N. Bălcescu, Opere, II/1, Bucureşti,1948, p. 317-328 şi II/2, p. 305-309; Nicolae Bălcescu a Palermo (con documentiinediti), Palermo, 1953; Şerban Gheorghiu, Bălcescu la Palermo (MI, 11, 1977,nr. 11, p. 11).CONVENTO DEI RR PP CAPPUCCINI FUORI LE MURAAM371 – Locul de veci al lui Nicolae Bălcescu situat în această mănăstire, potrivitautorizaţiei de înmormântare şi registrului de corpuri depuse (în groapa comună asăracilor sau, după o ipoteză neconfirmată, în galeria catacombelor din coridorul central,corp îmbălsămat, expus).Ref.: Gaetano Falzone, Nicolae Bălcescu, scrittore nazionale rumena („Europa fascista”,1942, nr. 7, maggio); idem, op. cit., în „Atti della Reale Accademia...”, (v. supra); Al.Balaci, op. cit., p. 151-154; Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 12; Dan Berindei, Ultimiiani de viaţă şi activitate ai lui Nicolae Bălcescu (R. Ist., 30, 1977, nr. 11, p. 2006-2007).372 – Placă comemorativă, marmură albă, în amintirea lui Nicolae Bălcescu (laintrarea în catacombe).Ref.: Şerban Gheorghiu, loc. cit.DOC373 – Licenza per sepultura, 29 noiembrie 1852, autorizaţia de înmormântare acorpului lui Nicolae Bălcescu, decedat în acea zi la Palermo, eliberată de Primăria oraşului,sectorul Agata (Archivio del Convento).Ref. şi publ.: Gaetano Falzone, op. cit., („Europa fascista”, 1942, nr. 7, maggio); Al. Balaci,op. cit., p. 154; Şerban Gheorghiu, op. cit. (traducere).Reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit. (facsimil).374 – Registrul corpurilor depuse pentru înmormântare, menţionând numele luiNicolae Bălcescu, decedat la 30 (sic!) noiembrie 1852 (Archivio del Convento).Ref.: Gaetano Falzone, op. cit. („Europa fascista”, 1942); Al. Balaci, op. cit., p. 153-154.Reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 13 (facsimil).GIARDINO GARIBALDIAM375 – Nicolae Bălcescu, bust, 1964 (Piazza Marina, aleea principală).Ref. şi reprod.: Şerban Gheorghiu, op. cit., p. 11.

ITALIA 107LOCANDA „ALLA TRINACRIA”AM376– Placă memorială, marmură, în amintirea lui Nicolae Bălcescu, decedat în acesthotel la 29 noiembrie 1852. Inscripţie în italiană (via Butera 34, cartierul Calsa, pe faţadaclădirii).Ref.: Constantin Kiriţescu, Mormântul lui Nicolae Bălcescu la Palermo („Universul”, 15mai 1935, p. 9); George Lefteriu, Constantin Kiriţescu ca realizator, în Omagiu luiConstantin Kiriţescu, Buc., 1937, p. 152-153; Al. Balaci, op. cit., p. 149; OctavianPaler, Via Butera nr. 34 („Tribuna”, 1970, 1 oct., p. 8); Şerban Gheorghiu, op. cit.,p. 12.Reprod.: MI, 20, 1986, nr. 12, p. 47.PARMAARCHIVIO DI STATODOC377 – Rapoarte (3) din Vácz, 20, 31 august şi 14 octombrie 1538 ale episcopuluiStephanus Broderics despre campania otomană în Ţările Române şi necesitatea sprijiniriirezistenţei militare prin trupe şi fonduri băneşti (Carte Farnesiane).Publ.: A. Veress, Acta et epistolae, p. 284-286, 289-290.378 – Scrisoare din Košice, 14 martie 1600, a lui Gheorghe Basta către ducele deParma, Ranuccio Farnese, despre neîncrederea pe care o are faţă de Mihai Viteazul, carenu va putea fi scos din Transilvania decât cu forţa (Carte Farnesiane).Ref. şi publ.: Veress, Basta, doc. 455, p. 353-354; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,V, p. 250-251.BIBLIOTECA NAZIONALEMS379 – Dell’Europa e sue provincie, sec. XVI, lucrare anonimă cuprinzând şi descriereaŢării Româneşti şi Moldovei (ms. 1433).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 72 (parţial).380 – Descrizione dello stato della religione cristiana, cioè del numero distinto dellicristiani et eretici che habitano l’Europa, fatta dal signor N. N., l’anno 1686, menţionândşi Ţara Românească şi Moldova (ms. 1491, nr. 4).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 73.

108 ITALIAH381 – Fraţii Pizigani, Planisfero, s.l., 1367, cuprinzând şi litoralul românesc al MăriiNegre.Ref.: Grămadă, Vicina, p. 442; idem, Scizia, p. 248, nr. 11.Reprod.: M. Jamard, Les monuments de la Géographie, Paris, f.a., pl. X, 2.382 – Visconte Maggiolo, Atlante, s.l., 1512, 4 hărţi nautice, cuprizând şi litoralulromânesc al Mării Negre (II, 22, 1614).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 85.HBIBLIOTECA PALATINA383 – Diego Homen, [Hartă nautică], s.l., 1561, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (nr. 40 dell’ Inventario).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 124.BIBLIOTECA REALE384 – Giorgio Giovanni di Venezia, [Hartă nautică], s.l., 1494, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (II, 30, 1622).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 54.385 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (II, 29, 1621).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 70.386 – Visconte şi Giovanni Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1525, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (II, 31,1623).Ref.: ibidem, p. 251, nr. 93.387 – Luigi Cesani d’Idria, Atlante, s.l., 1581, cu 4 hărţi nautice reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (II, 24, 1616).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 143.388 – Giovanni Battista e Pietro Cavalini da Livorno (sau Giovanni Battista Cavallini),Atlante con tre fogli, s.l., mijlocul sec. XVII, reprezentând şi litoralul românesc al MăriiNegre (II, 2, 1619).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 210.PAVIADOCARCHIVIO DI STATO389 – Matricolele Universităţii, sec. XIV-XIX, cuprinzând şi nume de studenţi dinTransilvania, îndeosebi în domeniul medicinei.

ITALIA 109Ref.: Szögi Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten derhabsburger Monarchie 1790-1850, în I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism,Târgu Mureş, 1994, p. 161, n. 13.Publ.: Endre Veress, Monumenta Hungariae Italica, III, Olasz egyetemeken jártmagyarországi hallgatók anyakönyve és iratai [Matricole şi acte privitoare laauditorii maghiari din universităţile italiene], Budapesta, 1941, p. 342-353.BIBLIOTECA UNIVERSITARIAH390 – Jaime Olives di Maiorca, [Hartă nautică], s.l., 1557, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (sala dei mss., P.G. Scaf. I, a sinistra).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 115.MUSEO DI SCIENZE NATURALIMUZ391 – Colecţii de minerale şi fosile din Transilvania (287 piese) aduse în 1774 şi1781 de Lazaro Spallanzani şi din Banat, dăruite în 1775 de Francesco Griselini.Ref.: Emil Pop, Naturalişti italieni din veacul al XVIII-lea, cercetători ai ţinuturilorromâneşti, Timişoara, 1942, p. 42-43, 71-80; Ileana Bozac, Le voyage de Spallanzanien Transylvanie (RRH, 4, 1965, nr. 1, p. 96); Andrei Pippidi, Spallanzani enTransylvanie, în vol. Europa vonzaban. Emlekkönyv Kosáry Domokos, Budapest,1993, p. 85-91.PERUGIABIBLIOTECA AUGUSTA E ANTICO ARCHIVIODEL COMUNE DI PERUGIAMS392 – Alessandro Guagnini, Vita Despothi Principis Moldaviae, 1564, 387 p., 17 x 22cm, cuprinzând biografia lui Despot Vodă, domnul Moldovei (ms. I, 32).Ref.: Inventari dei manoscritti delle biblioteche d’Italia. Biblioteca comunale di Perugia,Roma, 1895, p. 168, nr. 63; C. Radu, Vita Despothi Principis Moldaviae (DI, 3, 1934,p. 1-8); C. Marinescu, À propos d’une biographie de Jacques Basilicos l’Héracliderécemment découverte, în Mélanges d’histoire générale, Buc., 1938, p. 381-397;Călători străini, II, p. 291-296.Publ.: C. Radu, op. cit., p. 9-41; C. Marinescu, op. cit., p. 398-417; Călători străini, II,p. 297-300.

110 ITALIAPIACENZABIBLIOTECA COMUNALEH393 – Giovanni Oliva, Atlas, s.l., 1622, cu 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 202.PISAARCHIVIO DI STATOH394 – Giovanni Oliva da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1603, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 196.BIBLIOTECA UNIVERSITARIAH395 – Bartolomeo Olives di Maiorca, Atlante, s.l., 1532, 11 hărţi nautice, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 98.MUZ396 – Inscripţie, post 79, în memoria lui Tiberius Plautius Marcus Silvanus Aelianus,demnitar roman (m. a. 79), guvernator al Moesiei, relatând între meritele acestuia,transferul a peste 100 000 locuitori daci din nordul în sudul Dunării, prevenirea uneiinvazii sarmate, relaţiile cu regii bastarnilor, roxolanilor şi dacilor, menţinerea păcii înaceastă zonă de frontieră a Imperiului Roman (în mausoleul Plautii-lor).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 125-128, nr. 113.RAVENNAMUSEO NAZIONALEMUZ397 – Inscripţie, sec. I, în onoarea lui M. Apicius T., ofiţer roman, fost prefect alLegiunii XIII Gemina, probabil în Dacia.

ITALIA 111Ref. şi publ.: G. Bavini, Guida del Museo Nazionale di Ravenna, Milano, 1962, p. 19-20,nr. 4; IDRE, I, p. 149, nr. 135.398 – Stelă funerară, 164 x 51,5 x 24 cm (spartă), având în nişa centrală bustul şinumele lui Quintus Decimius Dacus, secund al trierei „Pinata” (optio de III Pinata), vasdin flota de la Ravenna.Ref., publ. şi reprod.: G. Bavini, op. cit., p. 22-24, fig. 4; Guido A. Mansuelli, Le steleromane del territorio ravennate e del basso Po: inquadramento storico e catalogo,Ravenna, 1967, p. 123-125, nr. 11, fig. 14; IDRE, I, p. 149-150, nr. 136, pl. VI.RIMINILAPIDARIO ROMANOMUZ399 – Inscripţie, post 168, în onoarea lui C. Nonius Caepianus, fost prefect al Ala IAsturum, cu garnizoana la Hoghiz (jud. Braşov).Ref. şi publ.: Angela Donati, Rimini antica. Il lapidario romano, Rimini, 1981, p. 110,nr. 38; IDRE, I, p. 146-147, nr. 132.ROMAAM400 – Columna lui Troian, inaugurată la 12 mai 113, executată din marmură deCarrara, h = 39,83 m. Potrivit inscripţiei de pe soclu, monumentul, închinat împăratuluiTraian, a fost ridicat „pentru a se arăta cât de înalt era muntele şi locul săpat cu eforturiatât de mari”, aşadar în amintirea lucrărilor uriaşe de evacuare a colinei dintre Capitoliuşi Quirinal necesare construirii Forului lui Traian. Pe fusul coloanei sunt reprezentate înrelief episoade din cele două războaie (101-102 şi 105-106) pentru cucerirea Daciei (ForoTraiano).Ref. şi reprod.: W. Froehner, La colonne Trajane, Paris, 1865; C. Cichorius, Die Reliefsdes Trajanssäule, Berlin, 1896-1900; T. Antonescu, Columna Traiană, vol. I, Iaşi,1910; Stuart Jones, The historical interpretation of the Reliefs of Trajan’s Column(„Papers of the British Scool at Rome”, 5, 1910, p. 433-439); E.M. Panaitescu,Coloana lui Traian în lumina noilor cercetări (RI, 6, 1920, p. 235-243); K. Lehmann-Hartleben, Die Trajanssäule, Berlin–Leipzig, I-II Bd., 1926; C.T. Saltman, TheCambridge Ancient History, Plates, vol. V, Cambridge, 1939, p. 2-3, 36-40; GiuseppeLugli, Il triplice significato: topografico, storico e funerario della Colonna Traiana(ARMSI, s. III, t. 25, 1943, p. 835-842); P. Nicorescu, Coloana Traiană, Iaşi, 1943;C. Daicoviciu şi H. Daicoviciu, Columna lui Traian, ed. 2, Buc., 1967; Bucureşti,Muzeul Naţional de Istorie al României (mulaje); Saint-Germain-en-Laye, Muséedes Antiquités Nationales (reproducere în cupru galvanic).401 – Arcul lui Constantin, ante 315, monument de marmură, h = 20,50 m, L = 25,50

112 ITALIAm, l = 7,70 m, consacrat împăratului Constantin cel Mare. Pe latura sudică, basoreliefreprezentând pe Traian şi un grup de prizonieri daci în frunte cu Decebal. Pe cele douălaturi lungi, pe coloane corintice, opt statui colosale de prizonieri daci provenind din Forullui Traian.Ref. şi reprod.: Salomon Reinach, Répertoire des reliefs grecs et romains, Paris, 1912,I, p. 238-257; E. Rodocanachi, Les monuments antiques de Rome encore existants,Paris, 1920, p. 133-141; Gh. Florescu, Arcul lui Constantin cel Mare, Buc., 1927;Russu, Daco-geţii, p. 68, nr. 5-12; Antonio Giuliano, Arco di Costantino, Milano,1955.402 – Mănăstirea ortodoxă Adormirea Maicii Domnului (Via Ardeatina, 1741). Înacelaşi loc se află şi sediul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei.Ref.: http://episcopia-italiei.it.AMACCADEMIA DI ROMANIA403 – Palat construit între 1927 şi 1933 după planurile arh. Petre Antonescu, cusprijinul financiar al Băncii Naţionale a României, ca sediu al Şcolii Române din Romaînfiinţată în 1922 de Vasile Pârvan. Activă până în 1947, când a fost desfiinţată. Şcoalaa permis specializarea la Roma a numeroase serii de arheologi, filologi, istorici, artişti şiarhitecţi români şi a publicat revistele ştiinţifice „Ephemeris Dacoromana” (1923-1945) şi„Diplomatarium italicum” (1925-1940). Din 1966 în clădire funcţionează Centrul CulturalRomân (Valle Giulia).Ref.: Alexandru Marcu, Şcoala Română din Roma (BG, 1, 1930, nr. 3, p. 147-151); GeorgeLăzărescu, Şcoala Română din Roma, Buc., 1996; Cristian Păunescu, Ctitorii aleBăncii Naţionale a României în Italia (MI, s.n., 32, 1998, nr. 2, p. 65-67).DOCACCADEMIA DI SAN LUCA404 – Matricole, sec. XIX, menţionând nume de pictori români care au studiat aici,la Academia de Belle-Arte San Luca, printre care G. Tattarescu, Petre Alexandrescu, SavaHenţia ş.a.Ref.: Alexandru Marcu, Un pittore romeno all’ Academia di San Luca: Giorgio Tattarescu,Roma, 1923.MUZANTIQUARIO COMUNALE DEL CELIO405 – Inscripţie, sfârşitul sec. II, 80 x 17 cm, fragment de oală din calcar, fostă bazăde statuie a unui senator care îndeplinise ante 185 funcţia de legat, probabil al Legiunii VMacedonica din Dacia.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 45-46, nr. 11.

ITALIA 113ARCHIVIO CAETANIDOC406 – Documente (8) din 1594-1599 şi 1646 de la Sigismund Báthory (1594), MihaiViteazul (5 mai 1595 şi 9 septembrie 1597), St. Goslavski (1595), Nicolae Perloki, TomaKendi (1599) şi discursul lui Carlo Magno de la Veneţia (1646) (120.548, 144.921,144.939, 146.165, 170.174, 197.928).Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, Miscellanea di piccole notizie riguardanti la storia romenadei secoli XVI e XVII (DI, 1, 1925, p. 224-258).ARCHIVIO CENTRALE DELLO STATODOC407 – Contracte din 1573-1575 prin care Girolamo Muziano din Brescia se angajeazăsă graveze, după desenele lui Giulio Romano, scenele de pe Columna lui Traian, în vedereapublicării lor.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del RealeInstitute d’archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 22, n. 1); Mihail Macrea, Undisegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7,1937, p. 102;localizare după M. Macrea, neverificată).408 – Documente (35) din 1582-1584, 1595-1662, referitoare la pretendenţi domneştiromâni, între care Petru Cercel, campaniile lui Mihai Viteazul, propaganda catolică înMoldova şi proiecte de invazie otomană în Ţările Române (Carte Orsini: pacco II B.Prot.VII, 63, f. 92, 301, 306, 336; pacco 390, f. 212; pacco 398, f. 2, 21, 32, 34, 58, 106, 411;pacco 399, f. 3; pacco 399-a, f. 57, 92, 99, 166-167, 307, 415; pacco 402, f. 91-92, 94, 128,154, 180, 191, 218, 243, 246, 248, 252, 262, 271, 277).Ref. şi publ.: Virginia Vasiliu, op. cit. (DI, I, 1925, p. 224-258).409 – Documente, sec. XVII, referitoare la istoria Transilvaniei şi a Principatelorcu date despre istoria politică, social-economică şi ecleziastică a Transilvaniei, despremecanismul dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească şi planurile diplomaţieihabsburgice faţă de Principatele dunărene în ajunul păcii de la Karlovitz (Fondo SantaCroce; Fondo Paesi Stranieri).Ref.: Matei Ionescu, Călătorie de documentare arhivistică în Italia (RA, 1969, nr. 1,p. 241-244).410 – Scrisoare din Cracovia, 6 februarie 1649, a arhiepiscopului de Adrianopol,Ioan, relativă la o confruntare dintre moldoveni şi tătari (Fondo Santa Croce).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 236-237.411 – Documente, 1877-1895, referitoare la Războiul pentru independenţa României,relaţiile româno-italiene, situaţia politică din România (fond Francesco Crispi).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10.

114 ITALIA412 – Documente, 1912-1919, referitoare la relaţiile româno-italiene (Carte Bissolati;Carte Salandra).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 58, c. 1-41; r. 18-20/3.413 – Telegrame (10) din 1914-1916, ale lui Carlo Fasciotti, ministru plenipotenţiaral Italiei la Bucureşti, către Antonio Salandra, preşedintele Consiliului de Miniştri alItaliei, privind situaţia politică din România şi preparativele de război împotriva PuterilorCentrale (Presidenza del Consiglio dei Ministri, Carte Salandra, busta 7, fasc. 52-53).Publ.: 1918 la Români, I, p. 444-447, 483-484, 493-495, 503-504, 656-668, 673-679,692-696.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 19/2, c. 132-134, 148-151, 194-195, 210-214, 224-230; r. 191, c. 76, 83-85, 89-90, 151-159.414 – Documente din 1915-1919 referitoare la soldaţii români din armata austroungarăaflaţi ca prizonieri în Italia: statistici (18 000 în 1915, 100 000 în 1918),constituirea Legiunii române care urma să lupte în cadrul armatei italiene şi a Comitetuluipentru unitatea română iniţiat de Simion Mândrescu, Vladimir Ghika, Mihai Sturdza etc.(Presidenza del Consiglio dei Ministri, fasc. 1938, 1946, 1948, 19297, 19397, 194321).Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţiinaţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10/3, c. 117; r. 11/3, c. 187-204; r. 12/3, c. 146,157-158; r. 13/1, c. 29, 33, 56-57, 60-62, 104; r. 13/2, c. 153; r. 14/1, c. 20, 56-57; r.17/3, c. 208.415 – Documente (14) din 3 martie – 22 noiembrie 1918 de la baronul Sidney Sonnino,ministrul de Externe al Italiei, V. Em. Orlando, preşedintele Consiliului de Miniştri, R.Gallenga, ministru subsecretar de stat al Afacerilor Interne, Stephen Pichon, ministrul deExterne al Franţei, Petroziello, şef de cabinet al ministrului de Interne, precum şi acte aleComitetului de acţiune al românilor din ţările aliate, ale Comitetului naţional al românilordin Transilvania şi Bucovina, Grupului românilor din Elveţia, Comitetului de acţiune alromânilor din Transilvania, Banat şi Bucovina şi Consiliului Naţional al Unităţii Românedin Roma, privind activitatea pentru desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român şirelaţiile româno-italiene (Ministero dell’Interno; Presidenza del Consiglio dei Ministri,fasc. 19.3.8, 19.3.14, 19.4.3, 19.4.6.130, 19.11.5, 19.29.7, 19.43.21, 19.43.74).Publ.: 1918 la Români, II, p. 1084-1085, 1106-1109, 1123-1128, 1130-1133, 1142-1143,1145-1146, 1148-1149, 1156-1158, 1179-1180, 1229-1230.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 10/3, c. 124-126, 130-135, 177-178, 180-182; r. 13,c. 90-91, 121-122; r. 13/1, c. 60-62; r. 13/2, c. 151-153; r. 13/3, c. 173-174, 217-218;r. 17/1, c. 57; r. 94, c. 53-55.416 – Documente (2) din 1918: scrisoare din Roma, iulie, a preşedintelui Consiliuluide Miniştri, Vittorio Emanuele Orlando, trimisă profesorului S.C. Mândrescu, exprimânduşiadeziunea la Comitetul de acţiune al românilor din Transilvania, Banat şi Bucovinaşi telegramă din Roma, 2-4/15-17 octombrie, prin care Simion Mândrescu, preşedintele

ITALIA 117429 – Catehism, 1719, al misionarului franciscan Silvestro Amelio.Ref.: Ov. Densusianu, op. cit., p. 290-300; N. Drăganu, Catehismul din manuscrisul de la1719 al lui Silvestro Amelio, copie după cel al lui Vito Piluzio tipărit la 1677 („FătFrumos”, 1, 1926, p. 34-38).Publ.: G. Piccillo, „Katekismu krestinesku” di Silvestro Amelio (1719) („Balkan Archiv”,17-18, 1992-1993, p. 433-538).430 – Dictionarium latino-valachico, cca 1820-1830 (Fondi Misti, M 79).Ref.: Viorel Achim, Un glosar latin-român din jurul anului 1830 provenit din ŢaraRomânească, în vol. Floarea darurilor. In Memoriam Ion Gheţie, ed. Violeta Barbu,Alexandru Mareş, Buc., 2006, p. 247-259.Publ.: ibidem, p. 253-258.ARCHIVIO STORICO-DIPLOMATICODEL MINISTERO DEGLI AFFARI ESTERIDOC431 – Documente, 1862, relative la ecourile Unirii Principatelor Române înTransilvania, unde românii cereau independenţa şi unirea cu Principatele.Ref.: Emilia Poştăriţă şi Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia(RA, 1979, nr. 4, p. 457-458).432 – Rapoarte din 1876-1878 ale agentului Italiei la Bucureşti, baronul Fava, relativela neutralitatea României la începutul războiului ruso-turc, relaţiile cu Rusia şi ImperiulOtoman, întrevederile româno-ruse de la Livadia, intrarea în război şi proclamareaindependenţei României, luptele din Bulgaria, acţiunile diplomatice ale României pentrurecunoaşterea independenţei (Seria politica, pacco 1395, nr. 546, 668, 717, 721, etc.;nr. 1456).Ref.: Eliza Campus, Despre fondul „România” din arhiva Ministerului de Externe din Roma(„Studii”, 22, 1969, nr. 5, p. 947-967); Dumitru Zaharia, Dumitru Bălăntoc, Cercetăriîn arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1976, nr. 4, p. 440-441); Dumitru Zaharia,op. cit.; Dan Berindei, Représentants etrangers à Bucarest et l’indépendance de laRoumanie (RRH, 16, 1979, p. 279-295); N. Ciachir, Războiul pentru independenţaRomâniei, Buc., 1977; Dumitru Zaharia, Politica externă a României în anii 1876-1877 oglindită în actele diplomatice ale agenţiei italiene din Bucureşti („Carpica”, 9,1977, p. 105-114); Vito Grosso, L’atteggiamento diplomatico italiano sulla questioneromena al Congresso di Berlino (RRH, 17, 1978, nr. 1, p. 77-92).Publ.: Independenţa României, H/1, p. 127-139, 156-158, 169-173, 185-194, 233-244,251-260, 264-265, 269-270, 276-279, 283-288, 296-299, 301-304, 308-311, 324-328, 356-357, 364-365, 370-373, 375-382, 395-398; 11/2, p. 17-20, 26-29, 33-35,65-66, 71-74, 81-85, 89-92 (42 doc.).433 – Rapoarte din 1877 ale consulilor Italiei din Rusciuc şi Sulina privind acţiunilemilitare ruse şi otomane în Delta Dunării şi preparativele intrării României în război, înanexe, planuri, schiţe, situaţii statistice ale efectivelor statelor în conflict (Serie politica,pacco 1456, nr. 83, 544, 559; pacco 1458 şi 1459, passim).Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 1977, nr. 3, p. 321).

118 ITALIA434 – Documente (5) din 26 mai, 13 iulie, 3 august, 5 şi 25 decembrie 1879 relative larecunoaşterea oficială a independenţei României (Registre Copialettere, vol. 1202, 1879-1880, România, f. 174-175, 195-197, 206-207, 227-230, 232-235).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 246-248,251-254, 263-266, 274-276.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 69, c. 257-258, 260-264, 279-286.435 – Scrisori (25), din 1879-1887, ale contelui Giuseppe Tornielli-Brusati cătreAlberto Pansa, diplomat italian acreditat la Bucureşti, către Carlo Nicolis di Robillant,ambasador al Italiei la Viena, şi către Agostino Depretis şi Benedetto Cairoli, miniştriitalieni ai afacerilor externe, referitoare la misiunea sa diplomatică în România în perioada1879-1887 (Carte Pansa, busta 6; Archivio dell’Ufficio del Personale, serie VII, Tornielli-Brusatti, T 1; Carte Depretis, busta 23, fasc. 81).Ref.: Rudolf Dinu, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società, 1879-1914, ed. 2, Buc.,2009, p. 211-272.Publ.: ibidem, p. 274-304.436 – Jurnal, 1879-1883, al lui Alberto Pansa, diplomat italian acreditat la Bucureştiîn 1879 şi 1881-1883, conţinând informaţii privind istoria Legaţiei italiene în Bucureşti(Carte Pansa, busta 1).Ref.: ibidem, p. 371-372.Publ.: ibidem, p. 374-385 (fragmente).437 – Rapoarte (28), din 1880-1887, ale contelui Giuseppe Tornielli-Brusati cătreminiştrii de externe italieni Benedetto Cairoli şi Pasquale Mancini şi către Carlo Nicolisdi Robillant şi Edoardo de Launay către Barillari, ambasador italian la Berlin, referitoarela misiunea sa diplomatică în România (Rapport di Arrivo, Romania, busta 1396, 1397 ;Carte Crispi, busta 72, fasc. 107).Ref.: ibidem, p. 305-342.Publ.: ibidem, p. 344-369.438 – Scrisori (13), din 1885-1904, ale lui Emanuele Beccaria, trimis extraordinar şiministru plenipotenţiar al Italiei la Bucureşti (1895-1911), către Alberto Blanc, GiacomoMalvano, secretar general al ministrului italian al afacerilor externe, şi Tommaso Tittoni,ministru italian al Afacerilor Externe, conţinând informaţii privind istoria Legaţiei italieneîn Bucureşti (Archivio dell’Ufficio del Personale, serie VII, Beccaria Incisa, B 8, fasc. 11;Archivio Riservato di Gabinetto, casetta verde no. X, fasc. 7).Ref.: ibidem, p. 371-373.Publ.: ibidem, p. 388-418.439 – Scrisori (4) din 1892-1894 ale marchizului François de Curtopassi, ministruplenipotenţiar al Italiei la Bucureşti, adresate marchizului Antonio de Rudini, ministrulAfacerilor Externe al Italiei, privind luptele politice ale românilor din Transilvania (P. 38,Romania).Publ.: 1918 la Români, I, p. 208-210, 227-229, 238-240, 243-245.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 22, c. 825-829, 839-842, 848-852, 887-891.

ITALIA 119440 – Rapoarte diplomatice italiene trimise din Bucureşti şi Galaţi cu ştiri privinddesfăşurarea răscoalei din 1907.Ref.: Dumitru Zaharia, op. cit. (RA, 1977, nr. 3, p. 321).441 – Scrisori (2) din 1914 şi 1915 de la G. Auriti, prim secretar al Legaţiei Italieila Bucureşti, către marchizul A. de San Giuliano, ministrul de Externe al Italiei şi dela G. Serpi, viceconsul italian la Brăila, către C. Fasciotti, ministrul plenipotenţiar alItaliei la Bucureşti, privind activitatea „Ligii culturale” în sprijinul luptelor românilor dinTransilvania (P. 38, Romania).Publ.: 1918 la Români, I, p. 418-419, 573-576.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 89, c. 1220-1221; r. 90, c. 253-255.442 – Documente din 1914-1916 privitoare la preliminariile intrării României înPrimul Război Mondial.Ref.: Glenn E. Torrey, The Rumanian-Italian Agreement of 23 september 1914 (SEER,iulie, 1966, p. 403-420); idem, Rumania’s decision to intervene Brătianu and theEntente, June–July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 5, 8-11, 13, 15, 18,21-22); idem, Romania and the belligerents, 1914-1918 (RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 56,62-63).Publ.: I Documenti Diplomatici Italiani, seria IV, 1908-1914, vol. XII, Roma, 1964; seriaV, 1914-1918, vol. I, Roma, 1954.443 – Documente din 1916-1918, referitoare la foştii soldaţi din armata austro-ungară,prizonieri în Italia, care au cerut să fie eliberaţi pentru a putea lupta pe unul din fronturilealiate; activitatea Asociaţiei profesorilor universitari din România şi a Societăţii românilordin Transilvania, Banat şi Bucovina; formarea Legiunii române (clasa 70, fasc. 151, 157).Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţiinaţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 78, c. 15-16, 107, 111-112, 116-117, 131-136,137-138.444 – Documente din 1919-1920, relative la poziţia Italiei faţă de Bulgaria închestiunea Dobrogei.Ref.: Francesco Guida, La politica italiana nei confronti della Bulgaria dopo la primaguerra mondiale (La questione della Dobrugia) (EB, 1983, nr. 1, p. 49-58).445 – Rapoarte, 1919-1944, ale reprezentanţilor diplomatici ai Italiei în România,cuprinzând informaţii privind situaţia politică şi economică din ţară, reacţia împotrivaDiktatului de la Viena etc.Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,1979, nr. 4, p. 458).446 – Documente (207), din 1927-1956, referitoare la înfiinţarea institutelor decultură italiană şi a şcolilor italiene din străinătate, a Institutului de Cultură Italiană dinBucureşti, a catedrei de limbă şi literatură română de la Universitatea din Roma, precum şila activitatea profesorului Claudiu Isopescu în perioadele 1939-1942 şi 1951-1954 (fondoRomania, Affari Politici şi Personale; Archivio Trattati. Carteggi relativi a trattati, accordi,convenzioni (1871-1963); Archivio Ministero della Cultura Popolare şi Archivio Scuole).Ref.: Monica Joiţa, Relaţii culturale româno-italiene (1927-1956). Documente diplomatice

120 ITALIAitaliene / Relazioni culturali italo-romene (1927-1956). Documenti diplomaticiitaliani, vol. 1, Cluj-Napoca, 2007, p. 11-22.Publ.: ibidem, p. 25-254.447 – Documente (5) din 1930, 2 februarie – 25 mai 1931: telegrame şi rapoarte dela Legaţia Italiei la Bucureşti şi circulare ale Ministerului Italian al Afacerilor Externe,relative la îngrijorarea României faţă de revizionism, raporturile româno-bulgare, întâlnireasuveranilor român şi iugoslav la 11 mai 1931 pe Dunăre, manifestările profranceze dinRomânia etc. (fondo Romania, Rapporti politici, telepressi 3339/1132 Al/1930; rap. 11mai 1931; circulara 217010/12 mai 1931).Ref.: Eliza Campus, Mica înţelegere, ed. a II-a, Buc., 1997, p. 109, n.68; p. 110-111, n. 74,81; p. 113, n. 88.BIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA DEI LINCEIDOC448 – Scrisoare din 1890 a lui B. P. Hasdeu, către învăţatul italian G.I. Ascoli, cuobservaţii lingvistice (Archivio Ascoli, pacco 75/58).Publ.: Petre Ciureanu, B.P. Hasdeu şi Ion Bianu către Graziadio Isaia Ascoli (CL, 74,1941, nr. 5-6, p. 617-621); Al. Săndulescu (coord.), B.P. Hasdeu şi contemporanii săiromâni şi străini, traduceri şi note de Nicolae Mecu, Viorica Nişcov, Al. Săndulescu,vol. III, Bucureşti, 1984, p. 11.BIBLIOTECA ANGELICACR449 – Avviso della presa della città di Strigonia. Et la Rotta data all’EssercitoTurchesco dal Serenissimo Matthias, con morte di oltra di 12 Mila Turchi, & del Bassa diThemisuar, Roma, 1594.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 237; G. Lăzărescu, N. Stoicescu, Ţările Române şi Italiapână la 1600, Buc., 1972, p. 166–169.450 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze delserenissimo Prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S.A. contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.451 – Avviso nuovo di Transilvania nel quale s’intende la rotta di venticinque milaturchi data dal serenissimo Prencipe di Transilvania. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 253; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.444.452 – Avviso dei progressi del Prencipe di Transilvania dove s’intende quello che hafatto in Moldavia, Valachia & Bulgaria. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 257; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.407.453 – Lettera di Mahumet III, Imperator de’Turchi, scritta al Sereniss. Sigismondo

ITALIA 121Battori Prencipe di Transiluania, Moldauia, Valachia, &c. Tradotta di lingua turchesca inlingua italiana. Data in Constantinopoli il primo della Luna d’Ottobre, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 248.454 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invittissimo Prencipe diTransilvania contra Sinan Bassà in Valachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 250; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.423.455 – La nuova Rotta che ha dato il Re di Polonia Al Prencipe de Tartari, & alSangiaco di Teina, nella Vallachia Superiore. Dal Campo di Polacchi in ValachiaSuperiore de 24 d’Ottobre 1595. Fiorenza, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 251.456 – Avviso della terza vittoria del serenissimo et fortissimo Prencipe di Transilvania,Valachia et Moldavia seguita a di 28 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 252; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.424.457 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli 12 di novembre 1595 dove s’intende quelloche ha causato in detta città la perdita fatta di Sinan Bassà nella Vallachia. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 254; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.369.458 – Relatione del consiglio tenuto dal Sereniss. Prencipe di Transiluania dopol’acquisto di Gorgio. Con la risolutione presa, & partenza di S. Altezza di Vallachia, &arriuo a Corona, Città della Transiluania. Adi 14. di Nouembre 1595. Doue s’intende ancoil numero de’Turchi ammazzati, & affogati in Vallachia, & delli stendardi, & artiglerietolte a Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 255.459 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città del’Ungheria superioretra gli esserciti della Maestà del’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, etquello del Gran turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 274; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.413.460 – Avviso del’acquisto di Braila, città della Valachia. Per le genti del SerenissimoPrencipe di Transiluania. Seguito del mese di Nouembre 1595. Et della rotta data daquelli del presidio di Lippa al Behy di Cenad. Con la presa di cento Carri & di moltiTurchi, & l’intimatione delli Stati in Alba Giulia per li 13 de Decembre. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 261.461 – Avvisi nuovi di Vienna della presa fatta dall’eccelletiss. Conte di Sualzeburghdella fortezza di Tatta, Vespino, et Pellotta et altri luoghi, con la ruvina della gran fortezzadi Sighet. [Roma, 1596 2 ].Ref.: Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.370.462 – Avvisi nuovi di Albagiulia del Mese de Genaro del presente Anno 1597. Per liquali s’intende la uenuta dal uaiuoda di Vallachia in quella Ciità & quello che disse alSereniss. Prencipe, co’i presenti che diede à S. A. & quelli che l’A. S. diede a lui e l’arriuodi tre Chiaussi, et altri avvisi di Praga di 24 Febraro, doue s’intende l’arriuo del Prencipein quella Città. Roma, 1597.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 279.

122 ITALIA463 – Avviso de i progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopol’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.464 – Ragguaglio dell’acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissimanell’Ungheria, per la Maestà dell’Imperatore, seguito à di 29. di Marzo 1598. Con altriauisi di Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma,1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.465 – Avvisi dell’armata turchesca guidata dal general Sinan Bassà detto il Cicala etil suo successo dalli 19 fino à 24 di settembre l’anno 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 308; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.350.466 – Avviso della rotta che ha data il Vaivoda di Valacchia alle genti del turco inBulgheria & della presa di Nicopoli, capo di detto Regno di Bulgheria, fatta dal medesimoVaiuoda a principio d’Ottobre 1598, con gran mortalità di turchi & acquisto di 140 pezzid’artiglieria. [s.l., 1598].Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 314; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.420.467 – Copia d’una lettera scritta dal Signor Michele Vaiuoda di Valacchia AlSereniss. Arciduca Massimiliano. Con la quale da minuto conta a S. A. di tutti i progressie danni che egli ha fatto al gran Turcho nella Tracia e Bulgaria, dal principio, che pigliòl’armi contra esso Turco, fino al suo ritorno in Valacchia. S’intende ancora in detta letterala destruttione fatta da esso Vaiuoda, di due mila villagi, e di sei città principali dellaBulgaria, e la Tracia. La Copia di detta Lettera è venuta con il presente Ordinario diVienna, delli 5 di Dicembre 1598. Roma, [1598].Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 324.468 – Petrus Arcudius, Libri VII de Concordia Ecclesiae Occidentalii & Orientalisin septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie cătreSigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui MihaiViteazul (0.15.11).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 205-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 889.469 – Parthenii Patriarchae Constantinopolitani Decretum synodale supercaluinianis dogmatibus, Paris, 1643. Text în limbile greacă şi latină cu menţiunea la p. 72că se reproduce textul grec tipărit la Iaşi, mănăstirea Trei Ierarhi, 1642 (C.l.11.13).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 348, nr. 4671.470 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisastheseis, Iaşi, 1682 şi la p. 193-198 (intercalate), extras din Dosithei Notara, Egcheiridionkata Iōannou Karyofyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (K. 8.6) (B. 3.14.8).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 331, 393, nr. 4441 şi 5222.471 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...] Liber de officiis, Leipzig, 1722(XX.4.25).Ref.: ibidem, p. 283, nr. 3815.

ITALIA 123BIBLIOTECA BORGHESEDOC472 – Document din Györ, 15 septembrie 1619, prin care Ştefan Csaky, episcop alesde Alba Iulia, recomandă pe discipolul său Gheorghe Buitul din Caransebeş, care a avutde suferit de pe urma prigoanei calvinilor, către directorul Colegiului germano-ungar dinRoma, patronat de Congregaţia de Propaganda Fide, ca să-şi poată continua studiile acolo,după ce predase şi predicase doi ani la Alba Iulia.Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 104.Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIII, p. 235 (fragment).BIBLIOTECA CASANATENSEDOC473 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli IV. Di Givgno, & di Alba Giulia delli 12del medesimo Mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 238.474 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze delserenissimo Prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S.A. contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.475 – Avviso di Ungheria e di Transilvania. De progressi di quei Serenissimi. DiVienna li 18. Di Nouembre. 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 256.476 – Avvisi nuovi di Transilvania et di Vallachia per li quali s’intendono li prosperisuccessi del seren. Principe contra turchi. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 266; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.362.477 – Avvisi della rotta data dalle genti del sereniss. Prencipe di Transilvania aiTurchi, & tartari a Lippa, con morte di ottomila di essi, presa di tre Belii, & acquistod’artiglerie, stendardi, bagaglie, & leuata dell’assedio. Con altri auuisi nuoui di Vallachia.Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 276.478 – Avviso dei progressi del Sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il Turco,dopo l’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598 (Mise. 4° 776/2244).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere, p. 80, nr. 71; idem, Turcica, II, p. 681, nr. 2350;Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 142-145; Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325;Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.479 – Ragguaglio dell’acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissimanell’Ungheria, per la Maestà dell’Imperatore, seguito à 29. di Marzo. 1598. Con altri

124 ITALIAauisi di Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma,1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.480 – Avviso della Rota data dal Signor Michele Vaivoda di Valachia al Turco Nelmese di Marzo 1599, Roma, 1599, relatând victoriile campaniei lui Mihai Viteazul la sudde Dunăre (Mise. 4° 774/2244).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 708, nr. 2412; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV,p. 149-151; Bulgarelli, Gli avvisi, n. 342; Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.421.481 – Avize (9) din Roma şi Veneţia, aprilie – octombrie 1601, despre evenimenteledin Transilvania (intrarea lui Mihai Viteazul în Transilvania, relaţiile dintre Mihai Viteazulşi generalul Basta, bătălia de la Gorăslău, moartea lui Mihai Viteazul, fuga lui SigismundBàthory în Moldova) şi despre dorinţa Ţării Româneşti de a avea domn pe Ştefan, fiul luiPetru Şchiopul, aflat la Innsbruck (cod. 983, f. 40, 74, 101/104, 105, 123, 188, 222).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 357, 367, 386, 400-401, 446-447, 453-454, 457-458,466; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 323-324, 332, 340.482 – Pseudo-Dorothei al Monemvasiei, O chronografos, toutesti Vivlion istorikon,Veneţia, 1676, cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (BB.VI.20).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154, nr. 2077.483 – Nektarios patriarchīs Ierosolymōn, Pros ta proskomistheisas theseis [...] peritīs archīs tou Papa antirrhīsis, Iaşi, 1682 (B.V.32).Ref.: ibidem, I, p. 324, nr. 4367.484 – Dosithei Notara şi Georgios Koressios, Tomos katallagīs, Iaşi, 1694 (L.L. XI. 2).Ref.: ibidem, I, p. 331-332, nr. 4445.485 – Dosithei Notara, Tomos agapīs, Iaşi, 1698 (L.L. XI, 3).Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4443.486 – [Antoine Arnauld, P. Nicole], La Perpétuité de la Foy de l’Église catholiquetouchant l’Eucharistie, t. I-IV, nouv. ed., Paris, 1704, cuprinzând în t. II lucrarea spătaruluiNicolae Milescu; Enchiridion, sive Stella orientalis occidentali splendeus (H.H., VI. 6-9).Ref.: ibidem, I, p. 357, nr. 4781; II, p. 189, nr. 500.487 – Hrisant Notara, Tomos charas [...] typōtheis [...] para [...] Anthimou ex Ivīrias,Râmnic, 1705.Ref.: ibidem, I, p. 331, nr. 4444 (L.L. XI. 4).488 – Gennadios Scholarios, Homiliae de sacramento eucharistiae, Paris, 1709.La p. 183-186, extrase din Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Pros ta proskomistheisastheseis..., Iaşi, 1682 şi la p. 195-198 (intercalate), extras din Dositei Notara, Egcheiridionkata Iōannou Karyophyllī, Iaşi, 1694, tipărit de Dimitrie Pădure (G. VII. 10).Ref.: ibidem, I, p. 393, nr. 5222.489 – Hrisant Notara, Eisagogī eis ta geōgrapfka kai sfairika, Paris, 1716, dedicatălui Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti.Ref.: ibidem, I, p. 330, nr. 4431 (B. XI. 46).

ITALIA 125490 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn [...] Liber de officiis, Leipzig, 1722 (K.XII. 86).Ref.: ibidem, I, p. 283, nr. 3815.491 – [Thomas à Kempis], De imitatione Christi ab... Petro Martyre Calomati[...] graece editus [...]. Peri mimīseōs Christou [...], Veneţia, 1746, dedicată lui MihailRacoviţă, domnul Moldovei (F. XIV. 53).Ref.: ibidem, I, p. 424, nr. 5627; II, p. 225-226, nr. *597.H492 – Angelus Eufredutius, [Hartă nautică], s.l., 1556, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (nr. 4866).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 114.493 – G. Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1558, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (nr. 4865).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 118.BIBLIOTECA CHIGIANADOC494 – Raport din 1575 al lui Girolamo Lippomano, ambasador veneţian în Polonia,despre raporturile polono-moldoveneşti în sec. XV-XVI (RI, 26, f. 118 r ).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 374-375.495 – Scrisoare din Alba Iulia, 24 mai 1587, de la rectorul colegiului iezuit din AlbaIulia Joannes Lelesius către un anonim din Polonia, prin care îl informează despre intenţiaturcilor de a-1 susţine pe principele Transilvaniei pentru ocuparea tronului Poloniei. Copiecontemporană (ms. II, 43, f. 240).Publ.: A. Veress, Epistolae et acta Jesuitorum Transylvaniae temporibus principumBáthory (1571-1613), II, Budapesta, 1913, p. 210.496 – Scrisoare din Roma, 1594, prin care cardinalul P. Aldobrandini îl informeazăpe nunţiul Spaniei asupra eforturilor principelui Sigismund Báthory de a opune rezistenţăpăgânilor, solicitând răsplătirea acestuia cu ordinul Lâna de aur de la regele Spaniei (M.III. 59, f. l4).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 93-94.BIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA NAZIONALEDEI LINCEI E CORSINIANAMS497 – Relazione seconda dell’armata polacca dalli 18 Agosto vicino Iassi nellaMoldavia sino ali 4 Ottobre 1686 (ms. 266).

126 ITALIARef.: I. Bianu, Relaţiune asupra excursiunii sale în Galiţia, la Lemberg şi Cracovia(AARPAD, s. II, t. 8, 1885-1886, p. 20).498 – [Chronica Hungarorum], Buda, 1473, cuprinzând câteva capitole privitoare laistoria Ţărilor Române până la lupta de la Baia, 1467, dintre Matia Corvin şi Ştefan celMare.Ref.: Veress, BRU, I, p. l, nr. 1; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei luiIohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, t. 16, 1934-1935, p. 36).Publ.: Die ofener Chronik, ed. J. Podhradczky, Budapesta, 1900.499 – Morando di Fossati di Milano, Discours de la mort de Michel Vayuode deValaquie, après la victoire obtenue par luy & Georges Baste, cõntre Sigismond Battori:traduit de l’Italien, imprimé à Prague en Septembre, 1601, Paris, 1601. Textul italiantipărit la Praga, a fost trimis la Paris editorului Denis Duval cu o scrisoare expediatădin Frankfurt, 26 septembrie 1601, reprodusă în ediţia franceză, întrucât cuprindea datesuplimentare despre Mihai Viteazul (Miscellanea 171 D. 5).Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, 460-463; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,IV, p. 376-379.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Polonia, r. 60, c. 172-175.BIBLIOTECA DORIA-PAMPHILIDOC500 – Rapoarte din 1595, 1600-1606, ale cardinalului Cinzio Aldobrandini, aleunor misionari în Moldova şi scrisori ale papei Clement VIII relative la situaţia Bisericiicatolice în Ţările Române, informaţii despre Mihai Viteazul etc. (fondo Aldobrandini, vol.5, 7. 56).Ref. şi publ.: B.P. Hasdeu, Documente inedite din Biblioteca Doria Pamfiliana din Roma(CT, 7, 1876, p. 229-324); Anton Mesrobeanu, Contribuţie la istoria catolicismuluiîn Moldova (CC, 4, 1928, nr. 2, p. 76-91); Călători străini, IV, p. 45-55 (raport din1602, B. Quirini); p. 185-187 (raport din 1604, St. Balthazar); p. 190-195 (raport din1601, A. Bobbi).501 – Scrisoare din Alba Iulia, 2 februarie 1600, de la Mihai Viteazul, adresată papeiClement VIII, solicitând ajutor bănesc pentru susţinerea luptelor sale contra otomanilor.Ref. şi publ.: Veress, Documente, VI, p. 26-27.502 – Scrisoare din Praga, 10 aprilie 1601, de la Demetrie Napragi, episcopulTransilvaniei, adresată papei Clement VIII, cerând să fie ajutat să se întoarcă înTransilvania, de unde fusese alungat de Mihai Viteazul.Publ.: ibidem, p. 350-351.CR503 – Avvisi (46) din 1601-1602, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul, sfârşitulsău şi luptele succesorilor (fondo Aldobrandini).

ITALIA 127Publ.: N. Buta, I Paesi Romeni in una serie de „avvisi” della fine del Cinquecento (DI, II,1930, p. 125-132, 134-141, 144-146, 182-186, 188-213, 216-218, 220-225, 227-229,233-238, 241-248, 255-258).BIBLIOTECA NAZIONALE CENTRALE VITTORIO EMMANUELE IIDOC504 – Privilegii (4) din 8, 27-29 ianuarie 1583 ale regelui Poloniei Ştefan Báthory,referitoare la activitatea misiunilor iezuite din Alba Iulia şi Cluj (fondo Gesuiticonr. 3281/1152, f. 392-393, 398).Ref.: Veress, Annuae litterae, p. 243, nr. 22-24, 27.505 – Document din 21 august 1605, referitor la preoţi iezuiţi din Transilvania (fondoGesuitico, ms. 3774/1645).Ref.: ibidem, p. 266, nr. 350.MS506 – Maximilianus Transylvanus, De admirabili et novissima Hispanorum inOriente navigatione, Roma, 1523, relatare a călătoriei lui Magellan în jurul lumii, scrisăde un autor sas din Transilvania (R.M. Sc. III 216).Ref.: E. Glück, Maximilianus Transylvanus, autorul celei mai vechi relatări a expediţieilui Magellan (MI, 19, 1985, nr. 7, p. 22-23, 32).507 – Abbate Ruggiero, Relatione copiosissima del regno di Polonia, s.l., 1568,cuprinzând informaţii despre originea şi limba poporului român (fondo Gesuitico, ms. 399,f. 356).Ref. şi publ.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italianadel cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 73-74).508 – Historia della vocatione e peregrinatione del nostro padre della Compagniadi Gesù, discepolo del padre Francesco Borgia, s.l., sfârşitul sec. XVI, cuprinzând viaţamisionarului Giulio Mancinelli, cu date relative la trecerea sa prin Moldova şi ŢaraRomânească în 1583-1586 (fondo Gesuitico, ms. 7, f. 128-130, 165-167).Ref.: ibidem, p. 55; Călători străini, II, p. 522.509 – Ricevimenti di Personaggi in Col 10. Rom O. con Prediche di Varie lingue,Roma, sec. XVII, 48 f. La f. 37, predica „valacca” ţinută în 11 decembrie 1608, laColegiul roman, de Franciscus Lovas. Text în română cu caractere latine (fondo Gesuitico,ms. 2370/241).Ref., publ. şi reprod.: Claudiu Isopescu, O predică românească ţinută în Roma la 1608(CC, 2-3, 1925-1926, p. 278-284, cu facsimil); idem, Una predica rumena tenuta aRoma nel 1608 („Archivum Romanicum”, 13, 1929, p. 392-396).510 – Angelo Petricca da Sonnino, Relatione dello Stato presente della Christianitàdi Pera et Constantinopoli, s.l., circa 1640, cuprinzând şi informaţii despre Ţările Româneprin care autorul a călătorit, propuneri de coaliţie antiotomană ş.a. (fondo Gesuitico,ms. 386).

128 ITALIARef. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 199-202 (extrase); Călători străini, V,p. 56, 58-59.CR511 – Annuae Litterae Societatis Jesù ad patres et fratres eiusdem Societatis, Roma,vol. I-XXXV, 1581-1654, publicaţie anuală a rapoartelor privind activitatea Ordinuluiiezuiţilor, cuprinzând în volumele pe anii 1581-1583, 1585-1588, 1590-1600, 1603-1608,1610-1613, informaţii despre misiunile din Transilvania, colegiile iezuite din Alba Iuliaşi Cluj, evenimentele politice importante şi relaţiile superiorilor provinciali cu principiiTransilvaniei.Publ.: A. Veress, Annuae litterae, p. 1-198, 218-219 (fragmente).512 – Girolamo Frachetta, Oratione Prima al sereniss. et generosiss. SigismondoBattori Prencipe di Transilvania..., Roma, 1595, discurs dedicat principelui Transilvanieila începutul campaniei Ţărilor Române împotriva turcilor (mise. Val. 595, 8).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 533-534, nr. 2034.513 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città dell’Ungheria superioretra gli esserciti della Maestà dell’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, etquello del Gran Turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596, 24°, 4 f.Ref.: Primo catalogo collettivo, n. 7.11.413.514 – Nuovo avviso della resolutione fatta per il Serenissimo Prencipe di Transiluaniadi restituire quella Prouincia all’Imperio Romano. Per auuiso certo, che si ha d’AlbaGiulia dell 6. d’Aprile 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 291.515 – Avviso della rotta data sotto la città d’Albaregale ai turchi dall’eccellentissimosignor Duca di Mercurio. Con la morte de doi Bassà et acquisto di 19 pezzi d’arteglieria,oltre il ricchissimo bottino, et liberatione dell’assedio posto ultimainente alla detta cittàd’Albaregale. Roma, 1601.Ref.: Primo catalogo collettivo, n. 7. 11.422.516 – Avviso della vittoria che ha havuta il sig. Giorgio Basti generale di S. M.Cesarea, della rotta, che ha data al Bassà di Tieffempach della presa della gran città diTergamesta con la prigionie di detto Bassà et la morte di cinque milia turchi et la presa diquarantacinque pezzi di artegliaria. Roma, 1601.Ref.: ibidem, n. 7. 10.735.517 – G.N. Doglioni, Anfiteatro di Evropa, 1601, cu referiri la luptele din Transilvaniaale lui Mihai Viteazul, cu o hartă a Transilvaniei.Ref.: M. şi D. Găzdaru, Călători şi geografi italieni în sec. XVII. Referirile lor despreŢările Române („Arhiva”, 46, 1939, p. 193-204).518 – Petrus Arcudius, Libri VII De Concordia Ecclesiae Occidentalis & Orientalisin septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie cătreSigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui MihaiViteazul (8.4. N. 17).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 206-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 89.

ITALIA 129519 – Ioannis Lucii Dalmatini, De regno Dalmatiae et Croatiae libri sex,Amstelaedami, 1666, cuprinzând informaţii despre românii din Croaţia şi o listă de cuvinteşi propoziţii româneşti întocmită de Francisc Şoimirovici (9.6. E. 14); ed. Frankfurt 1668(6.16. N. 6).Ref.: Omagiu Găzdaru, p. 19, nota 36.520 – Alberto Vimina, Historia della guerre civili di Polonia, 1671, cu referiri laMoldova din această epocă.Ref.: M. şi D. Găzdaru, op. cit. („Arhiva”, 47, 1940, p. 83-87).521 – Notizie del Mondo, Roma, 27 noiembrie 1784 – 14 iunie 1785, cuprinzând ştiridespre răscoala din Transilvania, după informaţii din Viena şi Buda în numerele: 95, 98,102, 104/1784; nr. 1-3, 6, 7, 10, 12, 15, 18, 19, 21, 24, 27, 36, 48/1785.Publ.: Izvoarele răscoalei lui Horea, B, III, Buc., 1984, p. 189-195.522 – Diario Estero, Roma, februarie – mai 1785, cu ştiri despre răscoala lui Horeaşi măsurile guvernului imperial pentru dezarmarea nobilimii (Periodice, nr. 1059, 1061,1085).Publ.: ibidem, p. 196-197.523 – Gazzetta di Parma, Parma, 4 februarie – 1 aprilie 1785, numerele 5, 6, 8,13, cuprinzând corespondenţe din Cluj şi Viena despre încetarea răscoalei lui Horea şiexecutarea fruntaşilor.Publ.: ibidem, p. 198-199.524 – Giuseppe Adamo, [Teatro], Milano, 1920. La p. 51-83, piesa La Leggendavalacca, comedie într-un act.Ref.: V. Cândea, 1982.H525 – Bartolomeo de Pareto, [Hartă nautică], s.l., 1455, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Stanza delle carte nautiche).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 34.Reprod.: ibidem, p. 256, pl. II.526 – Hărţi nautice anonime (2), s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (nella sala delle carte nautiche – sala nr.68).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 174, 175.527 – G. Maggiolo, [Hartă nautică], s.l., 1561, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Carte geogr. e nautiche, nr. 2).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 126.528 – Antonio Millo, [Hartă nautică], s.l., 1584, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 147.529 – Antonio Millo, Planisfero, s.l., sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (sala nr. 68).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 176.

130 ITALIA530 – Placido Caloiro Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1636, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 206.BIBLIOTECA DI ARCHEOLOGIA E DI STORIA DELL’ARTEA531 – Iacopo Ripanda, Desene, ante 1506, 55 f., pergament, cuprinzând toate scenelede pe Columna lui Traian, copiate integral pentru prima oară, cu ajutorul unor eşafodajespeciale.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del R.Istituto d’Archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 9-28); Mihail Macrea, Undisegno inedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96).Reprod.: R. Paribeni, loc. cit.BIBLIOTECA UNIVERSITARIA ALESSANDRINADOC532 – Scrisoare din Subotica, 11 septembrie 1448, a lui Pasquale de Sorgo, negustorraguzan, către N. Ansalo, aflat la Arta, în Arcadia, furnizând informaţii asupra puteriiarmate a lui Iancu de Hunedoara cu două luni înaintea bătăliei de la Kosovo (DDD, R. 15,în Archigymnasio Sapientiae).Ref.: Aurel Decei, Oastea lui Iancu Huniade, înainte de bătălia de la Kosovo (1448) (RIR,16, 1946, p. 40-50).Publ.: Radoslav M. Gruić, în „Bull. Soc. Sc. Skoplje”, 1, 1925, p. 79-91; N. Iorga, Dunouveau sur la campagne turque de Jean Hunyadi en 1448 (RHSEE, III, 1926, p. 14-19).MS533 – Legenda Sancti Gerhardi, episcop de Morisena-Cenad, cu referiri la istoriaromânilor din Transilvania în sec. XI. Copie din sec. XVII (cod 25, f. 721-725).Ref.: Eugen Glück, Izvoare narative din secolul al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei.Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).CR534 – Avviso novamente venuto dalla Corte di Viena del felice successo delle duegran rotte, che hano ricevuto li turchi da l’essercito dell’Imperatore. Con la morte disedecimila turchi. Pesaro, 1593.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n° 232; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.739.535 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invitissimo Prencipe diTransilvania contra Sinan Bassà in Vallachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 250; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.423.

ITALIA 131536 – Avvisi nuovi di Vienna della presa fatta dall’eccellentiss. Conte di Sualzeburghdella fortezza di Tatta, Vespino, et Pellotta et altri luoghi, con la ruvina della gran fortezzadi Sighet. [Roma, 1596?].Ref.: Primo catalogo collettivo, no 7. 11.370.537 – Avviso della vittoria che ha havuto il sig. Nicolò Palfi, per la Maestàdell’Imperatore, della presa della città di Tolma. Et con’ ducento pezzi d’artegliaria presi,con morfolità di quattro mila Turchi. Roma, 1599.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 345; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.425.538 – Petrus Arcudius, Libri VII De Concordia Ecclesiae Occidentalis & Orientalisin septem Sacramentorum administratione, Paris, 1626. În epistola dedicatorie cătreSigismund III, regele Poloniei, autorul menţionează campania în Transilvania a lui MihaiViteazul (S.q. 24, p. 3).Ref.: Legrand, XVII, 1, p. 205-216; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 66, nr. 889.BIBLIOTECA VALLICELLIANADOC539 – Discorso ultimo fatto a Papa Gregorio XIII e poi a Papa Sisto V e a PapaClemente VIII, memoriu din 1584. Autorul evidenţiază rolul posibil al regatului polonezpentru distrugerea Imperiului Otoman, menţionând importanţa militară a Ţărilor Române(cod. L, Scritt. 11, f. 11).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 378-379 (extras).540 – Scrisori (5) din 1592, de la Attilio Amalteo, către iezuitul A. Possevino şi papaClement VIII, cuprinzând informaţii din Transilvania (cod. 33, p. 225-231, 261-266).Ref.: Călători străini, III, p. 331-334, 345-347.Publ.: A. Veress, Relationes nuntiorum apostolicorum in Transilvaniam missorum aClemente VIII (1592-1600), Budapesta, 1909, p. 7, 11, 20-21, 26-29, 31; Călătoristrăini, III, p. 335-344.541 – Scrisori (4) din 1592-1595 de la nunţiul Poloniei, Germanico Malaspina,în care mulţumeşte lui Aron, domnul Moldovei, pentru bunăvoinţa manifestată faţă deactivitatea părinţilor iezuiţi în Moldova şi îl asigură pe Ieremia Movilă, domnul Moldovei,de sprijin la regele Poloniei (cod. L. 18, f. 19, 130, 174, 196).Publ.: Veress, Documente, III, p. 321; IV, p. 196, 305, 321-322.542 – Documente, 1593-1595, referitoare la luptele antiotomane, la politica Polonieifaţă de Moldova şi Ţara Românească (ms. N. 16 şi ms. N. 35).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,p. 332, n. 11).543 – Documente (2) din 1594-1601, relative la istoria Ţărilor Române: conjuraţiaîmpotriva lui Sigismund Báthory, principele Transilvaniei (1594), scrisoarea sultanuluiMehmet III către acesta (1595), conflictele din 1595, 1599 etc. (ms. 16, f. 212; ms. 34,f. 358-359).

132 ITALIAPubl.: Veress, Documente, IV, p. 115-117, 123-125, 196, 228-230, 319-322; V, p. 12-13;VI, p. 13.544 – Documente (12) din 1594-1595, de la Germanico Malaspina, nunţiu în Polonia,regele Sigismund al Poloniei, Ioan Zamoyski şi papa Clement VIII, privind relaţiile dintrePolonia şi Moldova (ms. 16, 34).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 21-22, 25-26, 67-69, 102, 104-107, 110-111, 162-166.Reprod.: B. A. R., Col. Al. Em. Lahovary, copii.545 – Documente (11) din 1594-1599 referitoare la istoria Ţărilor Române în cadrulrelaţiilor Imperiului Habsburgic cu Polonia şi Suedia şi la campaniile lui Mihai Viteazul:jurământul lui Sigismund III, regele Poloniei, către regele Suediei, jurământul lui IeremiaMovilă, scrisori de la papa Clement VIII, nunţiul Malaspina şi cardinalul Andrei Báthory,rapoarte de la G. Doria şi anonime (ms. 16, f. 12-19, 245; ms. 34, f. 156, 277, 371, 521,527; ms. 35, f. 230; ms. 54, f. 378).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 461, 480-482, 485, 489-492,498-499, 540-544.546 – Document din 1595 cuprinzând raportul unui anonim despre răscoalaantiotomană a lui Mihai Viteazul, campania din sudul Dunării din iarna 1594-1595 şidespre înlocuirea lui Aron Vodă cu Răzvan pe tronul Moldovei, (ms. 16, f. 38).Ref. şi publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 85-87.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 67-68.547 – Scrisori (2) din 1595 referitoare la atitudinea Poloniei faţă de Ţările Române încadrul coaliţiei antiotomane (ms. 34, f. 277, 507, Scritt 21, 79).Publ.: Hurmuzaki III/2, p. 406-409.548 – Scrisoare din Istanbul, 1595, prin care sultanul Mehmed III oferă principeluiSigismund Báthory stăpânirea Ţărilor Române în schimbul supunerii faţă de Poartă(ms. 16, f. 226-227).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 228-230.549 – Scrisoare din Istanbul, 1595, prin care ambasadorul Edward Barton cere să i setrimită cai şi căruţe prin Moldova cu banii recuperaţi din împrumutul acordat principeluiSigismund Báthory şi lui Aron Vodă (ms. 16, f. 213-214).Publ.: ibidem, p. 319-321.550 – Scrisoare din Csenger, 12 februarie 1600, a lui Giorgio Basta referitoare laocuparea cetăţii Hust şi la relaţiile încordate cu Mihai Viteazul (ms. 16, f. 242).Ref. şi publ.: Endre Veress, Basta György hadvézer levelezése és tratai (1597-1607)(Corespondenţa lui Georgio Basta şi actele lui, 1597-1607), II, Budapesta, 1913,p. 349-350, doc. 444; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, V, p. 241-243.551 – Raport din octombrie 1600 a lui Jan Zamoyski, mare cancelar al Poloniei,despre luptele împotriva lui Mihai Viteazul în Ţara Românească (ms. 35, f. 271).Ref.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 597.552 – Raport anonim din Praga, 20 august 1601, despre lupta de la Gorăslău dintretrupele lui George Basta şi ale lui Mihai Viteazul (ms. 16, f. 248 v ).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 222-224; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 657-661.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 209-212.

ITALIA 133MS553 – [Neagoe Basarab, Învăţături către fiul său Teodosie], versiune greacă,[Constantinopol, circa 1557], III + 255 f., 16,6 x 10,9 cm. Copie a traducerii lui Manuildin Corint, cu mici modificări efectuate de Teodor Mamalachos (trimis al ţarului IvanIV Vasilievici la Patriarhul ecumenic, 1557), pentru a atribui opera marelui cneaz VasileIII Ivanovici (1505-1533), călugărit sub numele de Varlaam. Falsul avea ca scop sădovedească ortodoxia şi nivelul înalt de cultură creştină al lui Ivan IV, care pretindearecunoaşterea titlului de ţar (ms. gr, R. 100).Ref. şi reprod.: Santo Luca, Manoscritti greci dimenticati della Biblioteca Vallicelliana(„Augustinianum”, 1988, dec., p. 661-702 cu un facsimil); MRV, p. 89-94, cufacsimil, p. 92, fig. 33 E; G. Mihăilă, Originalul slavon al învăţăturilor lui NeagoeBasarab către fiul său Teodosie, în G. Mihăilă (ed.), Învăţăturile lui Neagoe Basarabcătre fiul său Teodosie. Ediţie facsimilată după unicul manuscris păstrat, Buc., 1996,p. XCVII-XCIX; A. Pippidi, Une découverte concernant les «Enseignements» deNeagoe Basarab (RER, 19-20, 1995-1996, p. 239-244).554 – Vaivoda cum Principum Valachiae et Moldaviae res gestae contra Turcas,anno 1595 (ms.16).Ref.: Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA, 1975, nr. 3,p. 332).555 – Aron Vaivoda Principis Moldaviae res gestae contra Turcas, anno 1595(ms. 16).Ref.: ibidem.556 – Res gestae Michaelis Vaivodae Principis Valachiae et Aron Vaivodae PrincipisMoldaviae contra Turcas, anno 1595 (ms. 16).Ref.: ibidem.557 – [Relatare istorică asupra războiului purtat de poloni contra lui Mihai,voievodul Moldovei şi al Ţării Româneşti], sfârşitul secolului XVI, cuprinzând şi capitolul„Statura di Michel Vaivoda de Valachi”, descrierea fizică a domnitorului. Text în italiană(ms. N. 35, f. 230).Ref. şi publ.: ibidem; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, IV, p. 198.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 65, c. 662.CR558 – Avviso dei progressi del Principe di Transilvania dove s’intende quelli che hafatto in Moldavia. Roma, 1595 (Ms. N. 16, N.35).Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 257; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.407; DumitruZaharia, op. cit., p. 332.559 – Avviso nuovo di Transilvania nel quale s’intende la rotta di venticinque milaturchi data dal serenissimo et Prencipe di Transilvania. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 253; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.444.560 – Avvisi di Alba Giulia delli 16 d’agosto 1595. Dove s’intende le nozze del

134 ITALIAserenissimo prencipe di Transilvania fatte a dì 6 d’agosto et una segnalata vittoria di S.A.contra turchi ottenuta ali 15 dell’istesso mese. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 241; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 10.716.561 – Avviso della presa di Lippa, et della battaglia seguita alli 23. d’Agosto tra legenti del Serenissimo prencipe di Transiluania & Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 242.562 – Lettera di Mahumet III. Imperator de’ Turchi, scritta al Sereniss. SigismondoBattori Principe di Transiluania, Moldauia, Valachia, &c. Tradotta di lingua turchescain lingua italiana. Data in Constantinopoli il primo della Lunna d’Ottobre. [s.l.], 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 248.563 – Avviso della seconda vittoria del serenissimo et invitissimo Prencipe diTransilvania contra Sinan Bassà in Vallachia di 18 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 250; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.423.564 – Avviso della terza vittoria del serenissimo et fortissimo prencipe di Transilvania,Valachia et Moldavia seguita a di 28 d’ottobre 1595. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 252; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.424.565 – Avvisi nuovi di Constantinopoli delli 12 di novembre 1595 dove s’intende quelloche ha causato in detta città la perdita fatta di Sinan Bassà nella Vallachia. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 254; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.369.566 – Relatione del consiglio tenuto dal Sereniss. Prencipe di Transiluania dopol’acquisto di Gorgiò. Con la risolutione presa, & partenza di S. Altezza di Vallachia, &arriuo a Corona, Città della Transiluania. A dì 14 di Nouembre 1595. Doue s’intende ancoili numero de’ Turchi ammazzati, & affogati in Vallachia, & delli stendardi, & artiglerietolte a Sinan Bassà. Roma, 1595.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 255.567 – Avvisi nuovi di Transilvania et di Vallachia per li quali s’intendono li prosperisuccessi del seren. Principe contra turchi. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 266; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.362.568 – La Rotta che ha data il sereniss. Prencipe di Transilvania ai Turchi e Tartarisotto Temesuar alli 15. di Giugno 1596. Con la presa di Fellac Sangiacato dell’VngheriaSuperiore. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 267.569 – Avviso de gli apparati, della pompa e del numero de’soldati con che Mehametre de turchi parti di Constantinopoli per venire alla guerra din Ungheria il di 20 giugno1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 268; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.404.570 – Relatione dell’ambascieria mandata da Mehemet, Gran Turco al SerenissimoPrencipe di Transiluania per dimandarli pace, a dì 4. di Settembre 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 272.

ITALIA 135571 – Avviso della gran battaglia seguita presso Agria città del’Ungheria superioretra gli esserciti della Maestà del’Imperatore, et sereniss. Prencipe di Transilvania, etquello del Gran turco a dì 26 d’ottobre 1596. Roma, 1596.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 274; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.413.572 – Avvisi nuovi di Albagiulia del primo di maggio M.D.XCVII per li qualis’intende la presa di due terre del turco fatta dalle genti del sr. Prencipe di Transilvania.Roma, 1597.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 280; Primo catalogo collettivo, nr.7. 11.368.573 – Avviso de i progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopol’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: ibidem, nr. 7. 11.405.574 – Ragguaglio dell’ acquisto di Giavarino. Città Nobilissima, & fortissima nell’Ungheria, per la Maestà dell’ Imperatore, seguito a dì 29. di Marzo. 1598. Con altri auisidi Transilvania, per li quali s’intende la morte del Sangiaco di Belgrado. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 289.575 – Nuovo avviso della resolutione fatta per il Serenissimo Prencipe di Transiluaniadi restituire quella Prouincia all’Imperio Romano. Per auuiso certo, che si ha d’AlbaGiulia dell 6. d’Aprile 1598. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 291.576 – Avviso della rotta che ha data il Vaivoda di Valacchia alle genti del turco inBulgheria & della presa di Nicopoli capo di detto Regno di Bulgheria, fatta dal medesimoVaiuoda a principio d’Ottobre 1598, con gran mortalità di turchi & acquisto di 140. pezzid’artiglieria. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 314; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.420.577 – Avviso della rotta data dal signor Michele Vaivoda di Valacchia al turco nelmese di marzo 1599. Roma, 1599.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 342; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.421.578 – Avviso dell’ambascieria mandata dal Valacco all’Imperatore et de i presenti,che esso Valacco hà inuiati à Sua Maestà Cesarea, et di quelli che dalla Maestà sua sonostati inuiati à lui; et dell’imprese che egli disegna di f are contra il Turco. Roma, 1600.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 353; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.411.579 – Avviso della rotta data sotto la città d’Albaregale ai turchi dall’eccellentissimosignor Duca di Mercurio. Con la morte de doi Bassà et acquisto di 19 pezzi d’arteglieria,oltre il ricchissimo bottino, et liberatione dell’assedio posto ultimamente alla detta cittàd’Albaregale. Roma, 1601.Ref.: Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.422.580 – Avviso della vittoria che ha havuta il sig. Giorgio Basta generale di S. M.Cesarea, della rotta, che ha data al Bassà di Tieffempach della presa della gran città diTergamesta con la prigionie di detto Bassà et la morte di cinque milia turchi et la presa diquarantacinque pezzi di artegliaria... Roma, 1601.Ref.: ibidem, nr. 7. 10.735.

136 ITALIAH581 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre (Sala cataloagelor).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 63.582 – Carta nautica catalana anonima, s.l., sec. XV, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Sala cataloagelor).Ref.: ibidem, nr. 64.583 – Anonimo portoghese, sfârşitul sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 177.AMCHIESA SANTI SERGIO E BACCO584 – Fostul mormânt al lui Ioan Inochentie Micu Klein, cu inscripţie în latină,menţionând data morţii episcopului la Roma, 23 [corect: 22] septembrie 1768. Profanat(Piazza Madonna dei Monti, nr. 3).Ref.: T. Cipariu, Acte şi fragmente, Blaj, 1855, p. 142; Augustin Bunea, Din istoriaromânilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, p. 267-269; I.Dumitriu-Snagov, Românii în arhivele Romei, Buc., 1973, p. 22-23; Florea Firan, în„Le lingue del mondo”, Florenţa, 47, 1983, nr. 6, p. 500.Publ.: T. Cipariu, loc. cit.; Nilles, Symbolae, III, p. 639; Augustin Bunea, loc. cit.; FloreaFiran, loc. cit.; Pall, Inochentie Micu-Klein, I, p. 221.585 – Placă memorială, marmură, 1923, aşezată de „Società delle Tombe degli Eroi”în amintirea lui Ioan Inochentie Micu Klein.Ref.: Florea Firan, loc. cit.MSCHIESA SANTA MARIA IN ARACOELI586 – Manuscris, sec. XVI, menţionând donaţia de moaşte oferită de BarbuCraiovescu mănăstirii Bistriţa din Oltenia.Ref.: L. Pastor, Geschichte der Päpste, I, ed. 2, Freiburg, 1891, p. 601, nota 4; N. Iorga,Manuscripte din biblioteci străine, I, p. 244.ACHIESA SANTA VITTORIA587 – Pictură murală înfăţişând şi oşteni români participanţi la asediul Vienei din1683 (în sacristia bisericii, ctitorită de împăratul Leopold I).Ref.: G. Şincai, Cronica românilor, III, Buc., 1886, p. 257.

ITALIA 137CHIESA SANTO STEFANO ROTONDOAM588 – Mormântul arhidiaconului Ioan Lázóy din Tileagd, ctitorul capelei din catedralade la Alba Iulia, m. 17 august 1523. Marmură albă, 210 x 90 cm. Inscripţie în latină.Ref.: Matthias Corvinus, p. 650, nr. 793 g.COLLEZIONE MARGHERITA DE ASSARTA GUICCIOLIMS589 – Memoriile familiei Guiccioli cu începere de la 1790, cu date despre ŢărileRomâne, 3 vol.Publ.: Guiccioli Alessandro, Del diario inedito di... („Nuova Antologia”, 67, 1932,CCCLXVI, p. 174; CCCLXXXI, p. 234; rec. D. Bodin, în RIR, 5-6, 1935-1936,p. 518).COLLEZIONE PROF. CONSTANTINO CARVISIERIH590 – Conte Freducci, Atlante, 1533, 5 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 99.COLLEZIONE DOTT. ANTONIO LATANZAMS591 – George Enescu, Adagio, op. 3, nr. 3, înregistrare în interpretarea autorului,circa 1922, pentru pian mecanic.Ref.: Duo-Art Piano Music. A classified Catalog of Interpretations of the World’s BestMusic Recorder by More than Two Hundred and Fifty Pianists for the Duo-ArtReproducing Pianos, New York, 1927, p. 280, nr. 6728; Dott. Antonio Latanza, 1987.592 – Pablo de Sarasate, Arii ţigăneşti, înregistrare în interpretarea lui George Enescu,circa 1922, pentru pian mecanic.Ref.: ibidem, nr. 7237; Dott. Antonio Latanza, 1987.COLLEZIONE VITO VOLTERRADOC593 – Scrisoare de la matematicianul român Traian Lalescu către matematicianulitalian Vito Volterra.

138 ITALIARef.: Vito Volterra, În memoria lui Traian Lalescu („Rev. Univ. Matematică”, 1, 1929,p. 21); D. Moroianu şi I. M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 319.COLLEGIO ILLIRICODOC594 – Scrisoare din 1650 adresată lui Matei Basarab.Publ.: I. Bogdan, Scrisoarea unui anonim către Matei Basarab, 1650 („Arhiva”, 9, 1899,p. 115–117).GALLERIA D’ARTE ANTICA NEL PALAZZO CORSINIA595 – Frans Francken II, Cresus arătându-şi comorile lui Solon, 1601. Între personaje,Mihai Viteazul la curtea împăratului Rudolf II. Copie (inv. 340).Ref. şi reprod.: Al. Busuioceanu, Câteva portrete noi ale lui Mihai Viteazul (ARMSI,s. III, t. 5, 1926, p. 50, 54); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelorlui Mihai Viteazul (RIR, 3, 1933, p. 210); R.V. Bossy, Urme româneşti la MiazăNoapte (ARMSI, s. III, t. 19, 1937, p. 40); Marcel Romanescu, Introducere în istoriacostumului românesc (RIR, 14, 1944, p. 471); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 46, nr. 121.Reprod.: Al. Busuioceanu, op. cit., pl. II-III.ISTITUTO ITALIANO DI ARCHITETTURA MILITARE,MUSEO DEL GENIOH596 – Planuri şi desene ale unor cetăţi şi fortificaţii din Transilvania şi Banat, sec.XVIII.Ref.: L.A. Magiorotti – F. Banfi, Le fortezze di Temesvar e di Lippa in Transilvania, Roma,f.a. (extras din „Atti dell’Istituto di Architettura Militare, Museo del Genio”, Roma,III).ISTITUTO PER LA STORIADEL RISORGIMENTO ITALIANODOC597 – Scrisoare din Paris, februarie 1851, a lui Nicolae Bălcescu, către comitetulde conducere al emigraţiei maghiare din Franţa, relativă la problema naţionalităţilor înUngaria, legitimitatea principiului naţional şi a luptei pentru egalitatea în drepturi dusă deromânii din Transilvania (mapa 138, nr. 68).Ref. şi publ.: Al. Marcu, Conspiratori şi conspiraţii în epoca renaşterii politice a României,

ITALIA 1391848-1877, Buc., 1930, p. 30-35; N. Bălcescu, Opere, ed. G. Zane, IV, Buc., 1964,p. 359-362.598 – Scrisoare din Bucureşti, 17 mai 1859, prin care Alexandru Ioan Cuza îi solicităcontelui Cavour sprijin pe lângă Napoleon III pentru desăvârşirea unirii Principatelor(busta 125).Ref.: Ionel Gal, Ecoul internaţional al Unirii Principatelor reflectat în documente dinarhivele străine (RA, 55, 1979, supl., p. 156-157, n. 13).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 21, c. 304-306.599 – Scrisoare, [Bucureşti, 1861], a lui J.A. Vaillant către Giuseppe Garibaldireferitoare la acţiunile maghiare de a se substitui Austriei în dominarea Transilvaniei(busta 47, nr. 15/5).Ref.: Matei Ionescu, 1861-1862. Lupta românilor pentru unitate în documente italiene(MI, 18, 1984, nr. 6, p. 35).600 – Scrisoare, 16 iulie 1861, a lui Giuseppe Garibaldi, către Dora d’Istria, cerându-ica Principatele Unite să ajute pe răsculaţii maghiari împotriva Imperiului Habsburgic(busta 49, nr. 9).Ref.: ibidem.601 – Scrisoare din Geneva, 16 august 1861, a generalului Klapka către Garibaldi,cuprinzând informaţii despre pregătirea în Principatele Unite a unei insurecţii maghiareantihabsburgice (busta 49, nr. 9).Ref.: ibidem, p. 35-36.602 – Scrisori (2) din 1862 şi 1879 privind relaţiile lui Giuseppe Garibaldi curevoluţionarii români: scrisoare-manifest din 1862 a lui Giuseppe Garibaldi adresatătinerilor români şi scrisoare din 6 decembrie 1879 adresată lui Garibaldi de ziaristul LuigiCazzavillan din Bucureşti (mapa 240, nr. 88; mapa 925, nr. 63/1).Ref. şi publ.: Ştefan Delureanu, Garibaldi şi Independenţa României („Secolul XX”, 21,1977, nr. 4-5, p. 55-57).603 – Documente (11) din 1863 relative la atitudinea României faţă de iniţiativeleitaliene privind luptele de autodeterminare naţională în Europa Centrală şi de Sud-Est:rapoarte ale emisarilor lui Garibaldi, scrisori către acesta de la Dora d’Istria (busta 46,nr. 22; 47, 49, nr. 9 (9); 140, nr. 26; 373, nr. 2456-2461; 402, nr. 2173; 669, nr. 4025).Ref.: Ştefan Delureanu, Mazzini e Garibaldi tra progetto e azione nell’Europa Centro-Orientale (1859-1870) (RRH, 22, 1983, nr. 2, p. 159-168); Matei Ionescu, 1861-1862. Lupta românilor pentru unitate în documente italiene (MI, 18, 1984, nr. 6,p. 33-37).MUSEI CAPITOLINIMUZ604 – Captiv dac, marmură, fragment, partea inferioară a statuii, provenind din Arcullui Constantin cel Mare, adusă acolo din Forul lui Traian.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 69.

140 ITALIA605 – Monument funerar al lui M. Aurelius Lucianus, soldat în cohorta VI Praetoria,originar din Dacia.Ref. şi reprod.: Maria Grazia Granino Cecere, La collezione epigrafica dei MuseiCapitolini, Roma, 1987, p. 56, n. 142, pl. XIX; IDRE, I, p. 64-65, nr. 30 şi pl. III.MUSEI LATERANENSIMUZ606 – Sarcofag de marmură, începutul sec. III, al lui Lucius Annius OctaviusValerianus, mare proprietar din Romula Malva (satul Reşca, com. Dobrosloveni, jud. Olt),purtând o inscripţie în versuri identică celei de pe o ţiglă descoperită în 1973 şi păstrată lamuzeul din Caracal.Ref., publ. şi reprod.: D. Tudor, Roma-Romula Malva (MI, 15, 1981, nr. 3, p. 52-53).607 – Captiv dac comatus, statuie de marmură, h 225 cm, neterminată. Descoperităîn 1841 la Roma, în ruinele unui atelier de lapicid-sculptor.Ref.: S. Reinach, Répertoire de la statuaire grecque et romaine, I, ed. 2, Paris, 1906,p. 515, nr. 4; Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 13.Reprod.: Russu, op. cit., p. 79, fig. 18.MUSEO CENTRALE DEL RISORGIMENTODOC608 – Memorandum, din 26 februarie 1888, transmis de ministrul austro-ungar,Gustav Kálnoky, ambasadorului austriac la Roma, von Bruck, pentru a fi prezentatprimului ministru şi ministrului de afaceri externe, Francesco Crispi (Carte Crispi, busta661, doc. no. 12)Ref.: Rudolf Dinu, Studi Italo-Romeni. Diplomazia e società, 1879-1914, ed. 2, Buc.,2009, p. 65-143.Publ.: ibidem, p. 144-145 (Annexe 1).609 – Document, din 26 februarie 1888, cuprinzând schema proiectului de tratat întreItalia şi România elaborat de Francesco Crispi (Carte Crispi, case 661, fasc. 12, doc. 2).Ref.: ibidem, p. 65-143.Publ.: ibidem, p. 145-146 (Annexe 2).MUSEO NAZIONALE ROMANOMUZ610 – Inscripţie, sec. II, marmură, fragment, în amintirea lui Q. Marcius Turbo,demnitar roman, menţionând participarea lui la primul război dacic ca centurion înlegiunea II Victrix staţionată la Aquincum (Buda, Panonia).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 128-130, nr. 114.

ITALIA 141611 – Diplomă militară romană, Dacia Superior, 29 iunie 120, tabella I-II, bronz,15,2 x 13 x 0,19 cm, emisă ostaşului veteran Barici Male din Palmyra. Descoperită în 1929la Căşeiu (jud. Cluj), achiziţionată în 1954 de la E. Panaitescu.Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 81-85.612 – Diplomă militară romană, Dacia Porolissensis, 21 iulie 164, tabella I, fragm.,bronz, 6 x 5,8 x 0,18 cm, emisă ostaşului veteran trac Bessus din Cohors I Britannica.Descoperită în 1929 la Căşeiu (jud.Cluj), achiziţionată în 1954 de la E. Panaitescu.Ref., publ. şi reprod.: IDR, 1, I, p. 135-138; H. Daicoviciu, Suum cuique... („Studii şicomunicări. Et. Ist.”, Caransebeş, 1979, p. 21).613 – Stelă funerară, [sec. III], marmură albă, 69 x 30 x 8 cm, în memoria lui SextusRufius Achileus, pusă de Sextus Rufius Decibalus, probabil un libert de origine dacă.Basorelief şi inscripţie.Ref. şi publ.: Daniela Bonamone şi Antonia Giuliano, în Museo Nazionale Romano. Lesculture, I, 7, parte I, Roma, 1984, p. 50-51; IDRE, I, p. 96, nr. 71.MUSEI DI VILLA TORLONIAA614 – Captiv dac, statuie colosală, marmură albă, h = 253 cm (faţa 30 cm), descoperităîn Forul lui Traian, provenind din colecţia Cesarini (Casino dell’Aurora, la intrare).Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 78, nr. 17.615 – Captiv dac, statuie (nr. 412).Ref.: ibidem, nr. 16.616 – Captiv dac, bust.Ref.: ibidem, p. 86, nr. 34.PALAZZO BRASCHI (MUSEO DI ROMA)MUZ617 – Forma Urbis marmorea, 205-208, plan al oraşului Roma. Fragmente descoperiteîn 1562, 1867, 1882-1903 şi 1956. Două fragmente atestă existenţa în oraş a unui LudusDacicus, cazarmă de gladiatori recrutaţi din Dacia, construită în sec. II.Ref. şi reprod.: E. Rodriguez-Almeida, Forma Urbis marmorea. Nuove integrazioni(„Bolletino della Commissione Archeologica Comunale di Roma”, 82, 1970-1971,Roma, 1975, p. 115-118; idem, Forma Urbis Marmorea. Aggiornamento generale,1980, Roma, 1981; IDRE, I, p. 59-61, nr. 23).PALAZZO DELLA CANCELLERIAA618 – Monument funerar, sfârşitul sec. II – începutul sec. III, 66,5 x 47 x 10 cm,

142 ITALIAfragmentar, al unui fost soldat n[atione] D[acus], dintr-o unitate de equites singularesprovenind din Dacia.Ref., publ. şi reprod.: Cecilia Ricci, în Prosopographica, Poznari, 1993, p. 198-200, fig. 1;IDRE, I, p. 84-85, nr. 49.PALAZZO DELLE BELLE ARTIGALLERIA D’ARTE MODERNAA619 – Eustaţiu Stoenescu, Găină neagră, ulei, 1937.Reprod.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 87.PALAZZO GIUSTINIANIMUZ620 – Captiv probabil dac, bust, de mari dimensiuni.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 87, nr. 36.PALAZZO PERUZZIMUZ621 – Monument funerar, mijlocul sec. III, în amintirea lui Aurelius Vitalis, de originedacă, eques singularis în ala I Hispanorum Campagonum, staţionată la Micia (com. Veţel,jud. Hunedoara). Basorelief reprezentând pe defunct călare şi inscripţie.Ref. şi reprod.: G. Capecchi et all., Palazzo Peruzzi – Palazzo Rinuccini, Roma, 1980,p. 118-119, nr. 89; IDRE, I, p. 88-89, nr. 56, pl. IV (localizare incompletă).UFFICIO NAZIONALE PER LE INVENZIONIDOC622 – Actele brevetului nr. 21863 din 17 iunie 1887, obţinut de Just Buisson şiAl. Ciurcu (1854-1922) privind o butelie cu gaze comprimate servind la propulsareavehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: D. Moroianu şi I. M. Ştefan, Focul viu, Buc., 1963, p. 220-223.UFFICIO STORICO DELLOSTATO MAGGIORE DELL’ESERCITODOC623 – Documente (3) din 1915-1918: raport şi telegramă ale lt. col. Luciano

ITALIA 143Ferigo, ataşat militar al Italiei în România, privind perioada neutralităţii şi intrarea înrăzboi a României şi ordinul lui B. Zuppelli, ministru de Război al Italiei, privindorganizarea Legiunii Române în această ţară (Sezione Archivio, fondo Adetti militari,nr. 21, 132, 193).Publ.: 1918 la Români, I, p. 633-645; II, p. 810-811, 1158-1161.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 53-55; r. 106, c. 242-257; r. 107, c. 108-109.624 – Documente, 1916-1918, referitoare la participarea detaşamentelor de soldaţiromâni din armata austro-ungară, foşti prizonieri în Italia, la luptele de la Mantello,Vittorio Veneto, Asiago, Monte Cengio, Val Bella, Cimone ş.a.Ref.: Dumitru Zaharia, Contribuţia românilor aflaţi în Italia la înfăptuirea unităţiinaţionale (RA, 1979, supl., p. 247-251).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., xerografii Italia.625 – Rapoarte şi corespondenţă, 1916-1919, trimise de ataşaţii militari italieni înRomânia în timpul Primului Război Mondial (Sezione Archivio. Fondo Adetti militari).Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,1979, nr. 4, p. 458).626 – Telegramă din 7 august 1919, a ministrului de război al Italiei, AlbericoGiovanni Sechi, prin care felicită pe ofiţerii români şi italieni participanţi la LegiuneaRomână (Sezione Archivio, nr. 152, prot-li, 7/8, 1919).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 94.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 78.627 – Scrisoare din Bucureşti, 1 decembrie 1919, a ataşatului militar al Italiei înRomânia, generalul Luciano Ferigo, prin care comunică generalului Antonio Isnaldi că aprimit medalia de aur pe care acesta şi foştii colaboratori i-au oferit-o drept recunoştinţăpentru eforturile depuse în organizarea Legiunii Române.Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 290.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 77.628 – Telegramă din Roma, 2 ianuarie 1920, a generalului de brigadă Luciano Ferigo,comandant al Legiunii Române din Italia, trimisă colonelului Antonio Isnaldi în legăturăcu sosirea în ţară a ultimelor batalioane româneşti ale Legiunii.Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, V, p. 575-576.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 94, c. 76.VILLA BORGHESEA629 – Captiv dac, statuie colosală de marmură, replică a unei statui de pe Arcul luiConstantin.Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 69, 78, nr. 5-12.

144 ITALIAROVIGOBIBLIOTECA DELL’ACCADEMIA DEI CONCORDIH630 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV sau XVI, 8 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 75.631 – Placido Caloiro Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1643, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 256, nr. 208.SANTANAARCHIVIO CAVOURDOC632 – Documente, 1859-1866, relative la relaţiile româno-italiene în timpul luiAlexandru Ioan Cuza (fondi Emilio Visconti-Venosa şi cassetta Minghetti).Ref.: Matei Ionescu, Aspecte externe ale domniei lui Al. I. Cuza în lumina documenteloritaliene (Studii, 23, 1970, nr. 3, p. 543-553).Publ.: ibidem, p. 554-556.SIENABIBLIOTECA COMUNALEH633 – Cola de Briatico, Atlante, s.l., 1430, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (cod. S. V., 2).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 25.634 – Rocco Dall’Olmo di Ancona, [Hartă nautică], s.l., 1542, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (cod. S.V., L).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 105.BIBLIOTECA PUBBLICAMS635 – Giulio Mancini, Alcune considerazioni appartenenti alla pittura, manuscris,

ITALIA 145s.l., 1678, menţionând că la începutul sec. XVI Iacobus Ripanda Bononiensis, servindusede eşafodaje speciale (circum macchinis scandendo) a copiat pentru prima oară toatereliefurile de pe Columna lui Traian (ms. L. IV. 11, c. 8).Ref.: G. Fiuocco, Iacopo Ripanda („Arte”, 1920, p. 27); R. Paribeni, La Colonna Traianain un codice del Rinascimento („Rivista del R. Istituto d’Archeologia e Storiadell’Arte”, 1, 1929, p. 24); Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimentorelativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96).636 – Giulio Mancini, Alcune considerazioni intorno a quello che hanno scrittoalcuni autori in materia della pittura..., manuscris, 1678, cuprinzând informaţii despredesenarea scenelor de pe Columna lui Traian de Iacopo Ripanda (ms. L.V. 12, c. 63).Ref.: G. Fiuocco, loc. cit.; R. Paribeni, loc. cit.; Mihail Macrea, loc.cit.TORINOAM637 – Biserica Ortodoxă Română Sfânta Paraschiva.Ref.: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.ARCHIVIO DI STATODOC638 – Registru de conturi al expediţiei în Orient a lui Amedeo VI, conte de Savoia. Laf. 51, menţiune din 27 mai 1367 (?), referitoare la un „Johannes de Vallaca” (fondo Casareale di Savoia).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 1 (parţial).639 – Scrisori (3) din Paris (16 decembrie 1579), Veneţia (20 martie 1581) şiAdrianopol (23 august 1583), adresate de Petru Cercel, către ducii de Piemont, EmmanueleFiliberto şi Carlo Emmanuele I, cerând sprijin pentru ocuparea tronului şi anunţând, înultima, numirea sa ca domn (dos. „Minute lettere della Corte”, 16-22, mazzo II, 1527-1580, mazzo III, 1580-1700).Ref., publ. şi reprod.: Ovidiu Drimba, Scrisori ale lui Petru Cercel în arhivele dinTorino („Tomis”, 8, 1973, nr. 14, p. 13); idem, Tre lettere di un principe romeno delCinquecento viaggiatore in Italia („Bolettino del C.I.R.V.I”, 1, 1980, fasc. 2, p. 59-66); idem, Trei scrisori inedite de la Petru Cercel (MI, 24, 1990, nr. 3, p. 30-32, cuun facsimil).640 – Rapoarte (2) din 31 iulie şi 10 august 1775, ale contelui de Scarnafis, agent alSardiniei la Viena, prin care informează despre nemulţumirile din rândurile naţiunilor dinImperiul Habsburgic, inclusiv românii din Transilvania şi Banat (Lettere Ministri, Viena,mazzo 94).Ref.: Mihai Sânzianu, Revoluţia lui Horia în rapoartele ambasadorilor regelui Sardiniei,în vol. În amintirea lui Constantin Giurescu, Buc., 1944, p. 474.

146 ITALIA641 – Rapoarte (21) din 1783-1786, de la contele Granieri şi avocatul Rossi,reprezentanţi ai Sardiniei la Viena, referitoare la situaţia politică din Transilvania şirăscoala lui Horea (Lettere Ministri, Austria, mazzo 101-102).Ref.: ibidem, p. 474-481.642 – Documente (99) din 1815, 1825-1859, privitoare la relaţiile comerciale dintrePrincipatele Române şi Sardinia: rapoarte ale diplomaţilor sarzi din Brăila, Bucureşti,Constantinopol, Galaţi şi Odessa cuprinzând informaţii despre navigaţia pe Dunăreşi Marea Neagră, istoria economică a Principatelor, înfiinţarea consulatelor Sardinieila Bucureşti, Galaţi şi Iaşi, date statistice asupra traficului de mărfuri în porturiledunărene, proiectul de construcţie al canalului Dunăre – Marea Neagră (1838), activitateacaselor comerciale italiene în Principate, taxe vamale româneşti, construcţia căii ferateCernavodă – Constanţa şi Schela Cladovei-Baziaş (Lettere Ministri, Constantinopoli,1815; Consolati Nazionali, Constantinopoli, 1825-1826, 1829, 1832-1834; ConsolatiNazionali, Galatz, 1837-1859; Consolati Nazionali, Bucarest, 1859).Ref. şi publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre PrincipateleRomâne şi regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 1-15, 18-23, 45-79, 82-87, 149-172, 176-234, 268-313 (rec. I. Velicu, în RIR, 11-12, 1941-1942, p. 486).643 – Rapoarte (26) din 1821 ale ambasadorilor Regatului Sardiniei la Constantinopol,F.M. Chirico şi la Viena, C. Rossi şi corespondenţă diplomatică rusă şi otomană referitoarela răscoala lui Tudor Vladimirescu (Consolati Nazionali, Lettere Ministri, Porta Ottomana,mazzo 1 bis, 1821-1826; Lettere Ministri, Viena, vol. 120, rap. 6; vol. 128, rap. 4, 18, 30-33, 80, 86, 90, 91, 628-630).Ref.: Mario Pieri, Storia del Risorgimento della Grecia dal 1740 al 1824, Torino, 1853,p. 50; D. Bodin, Tudor Vladimirescu în lumina izvoarelor italiene (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 47, 55, 57, 59-61.Publ.: Dumitru Zaharia, Două documente din arhivele italiene despre mişcarearevoluţionară de la 1821 (RA, 1970, nr. 2, p. 605-615); Revoluţia din 1821, p. 115-116, 130, 132-133, 154-160, 197-198, 222-224, 229-230, 287-288, 311-313, 335-336, 352-358, 363-377, 396-400, 404-407, 411-414, 416.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 9, c. 95-106, 114-117, 150-155, 164-175, 180-188,204-214, 267-272; r. 25, c. 27-28, 30-35, 37-40, 48-52, 59-62, 75-78, 93-100, 102-110, 118-121, 129-136, 140-144, 149-155, 158-168.644 – Raport diplomatic din Moscova, 15/21 martie 1821, al lui Negri C. Saulid’Igliano despre rolul lui Ali Paşa din Ianina în răscoala de la 1821 din Ţara Românească(Lettere Ministri, Constantinopoli, vol. II).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 60.645 – Raport din St. Peterburg, 20 martie/1 aprilie 1821, al lui Simonetti către S.Marzano despre răscoala lui Tudor Vladimirescu (Lettere Ministri, Pietroburgo, vol. 12,s. 3).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 57.646 – Documente din anii 1833 sqq. Privind relaţiile politice şi economice italoromâne,emigrare de italieni în Moldova (Galaţi) etc. (fondurile Consolati Nazionali,Galatz, Legazione Constantinopoli şi Consolati Odessa).

ITALIA 147Ref.: D. Bodin, I consolati del Regno di Sardegna nei Principati Romeni all’epoca delRisorgimento („Rassegna storica del Risorgimento”, 23, 1936, fasc. II, p. 139-166); idem, Contribuţiuni la istoricul consulatelor Regatului celor două Sicilii înPrincipatele Române (RIR, 8, 1938, p. 69 sqq.); idem, Politica economică a RegatuluiSardiniei în Marea Neagră şi pe Dunăre în legătură cu Principatele Române (RIR,9, 1939, p. 143 sqq.).647 –Raport din 1838 arătând că, din 1798, comunitatea catolică din Galaţi era lipsităde biserică (Consolati Nazionali, Galatz, 1838, vol. I).Ref.: D. Bodin, Din viaţa şi faptele căminarului Mario Pietro Cugino (RIR, 7,1937, p. 57,n. 1).648 – Rapoarte din Galaţi, 1838-1849, ale consulilor sarzi Bartolomeo Geymetşi Francesco Mathieu, relative la Mario Pietro Cugino, refugiat de la Constantinopolla Bucureşti din cauza unui faliment fraudulos, devenit funcţionar al viceconsulatuluiFranţei, apoi judecător-asesor la Tribunalul de comerţ din Galaţi (Consolati Nazionali,Galatz, 1838, 1839, 1841, 1842, 1846, 1849, vol. II).Ref.: D. Bodin, op. cit., p. 41, 42, 63-65.649 – Rapoarte din 1839-1844, ale lui B. Geymet şi Adolfo Castellinard, consuli aiSardiniei la Galaţi, referitoare la donaţii ale domnitorului Mihai Sturdza pentru bisericacatolică locală (10 iunie 1839), descrierea festivităţilor gălăţene cu ocazia sfinţirii bisericiicatolice (4 noiembrie 1844) etc. (Consolati Nazionali, Galatz, vol. I).Ref.: C.C. Giurescu, Ist. rom., III, 1942, p. 314; D. Bodin, Carlo Alberto preamărit înGalaţi şi Brăila (RIR, 13, 1943, p. 31).650 – Rapoarte (11) din 1840-1843, ale consulului Sardiniei la Galaţi, referitoare laactivitatea societăţilor revoluţionare din Moldova şi Ţara Românească şi tulburările de laBrăila şi Galaţi (Consolati Nazionali, Galatz, vol. I).Ref. şi publ.: D. Bodin, Nouvelles informations sur les mouvements révolutionnairesroumains et „sclavons” de Craiova, Galatz et Brăila de 1840-1843 („Balcania”, 6,1943, p. 169-200).651 – Documente din 1848-1861 referitoare la situaţia din Principatele Române înperioada Unirii, delimitarea frontierei moldo-ruse în 1856, atitudinea regatului Sardinieifaţă de Unire şi recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza (Bianchi şi Principiforestieri).Ref.: Michele A. Silvestri, Cuza a Cavour, un ignorato documento di storia nazionalerumena, Roma, 1920 (extras din „România”, 1920); P. Garibaudi, Piemonte eRomania nel 1859 („România”, Roma, 1921, nr. 10, p. 3); Alexandru Marcu, Cavourşi Unirea Principatelor (1856-1859), în Omagiu Ramiro Ortiz, Buc., 1929, p. 108-116; P. Orsi, Camillo Cavour ed il Risorgimento della Rumenia („Gerarchia”, 10,1930, nr. 5).652 – Documente (36) din 1858-1859 referitoare la Unirea Principatelor: rapoarteale ambasadei Piemontului la Constantinopol cu informaţii privind reacţia marilor puterifaţă de dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, sprijinul Franţei şi opoziţia otomană,ameninţarea ocupării Principatelor, planul Cavour de coaliţie italo-ungaro-românăîmpotriva Austriei (Carteggio Cavour-Nigra; Lettere Ministri, Porta Ottomana).

148 ITALIARef.: N. Corivan, Walewski, Napoleon al III-lea şi Alexandru Ioan Cuza (CI, 8-9, 1932-1933, nr. 3, p. 66, 71, 77; idem, La politica orientale di Napoleone III-o e l’unionedei principati romeni, Iaşi, 1937, p. 24-26, 30, 32-33, 45-46, 48-49, 51-52, 54-59,63-64, 71, 76, 80, 88, 103-106, 110, 116, 119-120, 129, 133,146; idem, Relaţiilefranco-ruse din 1859 cu privire la Unirea Ţărilor Române, în Studii privind relaţiileromâno-ruse şi româno-sovietice, Buc., 1958, p. 114; idem, Lupta diplomaticăpentru recunoaşterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, în Studii privindUnirea Principatelor, Buc., 1960, p. 389, 391, 394-395, 400-401, 403-405, 408, 410;idem, Les étapes de la politique du royaume de Sardaigne concernant l’Union desPrincipautés (1856-1859) (RRH, 7, 1968, nr. 4, p. 525-541).Publ.: Il Carteggio Cavour-Nigra, vol. I-II, Bologna, 1926.MS653 – Bartolomeo Geymet, Aperçu sur les Principautés de Moldavie et de Valachie,1 mai 1838, raport al consulului Sardiniei la Galaţi cuprinzând informaţii geografice,istorice şi economice despre Ţările Române (Consolati Nazionali, Galatz, 1838).Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre PrincipateleRomâne şi Regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 23-45.654 – Giovanetti, Notizie commerciali del Mar Nero e dell’Azow, 2 mai 1842, raportal consulului general al Sardiniei la Odessa, incluzând şi informaţii despre comerţul dinporturile româneşti la Dunăre (Consolati Nazionali, Odessa, V, 1842).Publ.: ibidem, p. 87-124.655 – Adolfo Castellinard, Commercio de’ Principati di Moldavia e Valachia per lavia del Danubio, 10 mai 1842, raport al consulului Sardiniei la Galaţi cuprinzând descrieriale porturilor româneşti pe Dunăre, lista produselor de export şi import, date statistice(Consolati Nazionali, Galatz, I, 1842).Publ.: ibidem, p. 125-148.656 – Mario Pietro Cugino, [Versuri], 1844, dedicate regelui Carlo Alberto alSardiniei, cu ocazia inaugurării bisericii catolice din Galaţi (Consolati Nazionali, Galatz,I, 1844).Ref. şi publ.: D. Bodin, Din viaţa şi faptele căminarului Mario Pietro Cugino (RIR, 7,1937, p. 67-69).657 – Giacomo Carpeneti, Relazione sul commercio e navigazione della Valacchiadell’anno 1851, Brăila, 5 februarie 1852, raport al consulului Sardiniei cu informaţii despreimportul şi exportul de mărfuri prin porturile româneşti la Dunăre, taxe vamale, situaţiaeconomică a Principatelor etc.; în anexă, 7 tabele statistice de C. Berzolese, proconsulsard la Brăila, privind evoluţia schimburilor între pieţele româneşti şi străine (ConsolatiNazionali, Galatz, 1852).Publ.: D. Bodin, Documente privitoare la legăturile economice dintre PrincipateleRomâne şi Regatul Sardiniei, Buc., 1941, p. 234-267.

ITALIA 149CR658 – Gazzetta Piemontese, Torino, periodic care a publicat şi articole referitoare larealităţile româneşti: nr. 78 din 8 aprilie 1835, p. 1-2 (La Valacchia, semnat A, cu privirespecială asupra bogăţiilor economice); nr. 194 din 27 iulie 1841, p. 1-2 (La Moldavia,scris de un român, referitor la condiţiile politice, economico-sociale şi culturale); nr. 273din 28 noiembrie 1845, p. 1-2 (Commercio ed agricultura nella Valacchia semnat W.B.,reproducere după „Lloyd” din Viena).Ref. şi publ.: ibidem, p. 15-18, 79-82, 173-186.MUZARMERIA REALE ANTICA E MODERNA659 – Sabie de paradă, sec. XVII, cu inscripţie grecească, atribuită lui ConstantinBrâncoveanu.Ref.: V. Langlois, Notice sur le sabre de Constantin XIV, dernier empereur de Constantinople(sic!), conservé à l’Armeria reale di Turin („Revue archéologique”, 1857, partea I,p. 292-294); Giovanni Veludo, La spada di Constantino Paleologo, ultimo imperatoredi Constantinopoli, („Atti del Reale Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti”, 34,1874); C. Esarcu, Documente istorice descoperite în arhivele Italiei („AtheneulRomân”, 1878, p. 7-8, n. 1); Angelo Scrinzi, Una spada bizantina di Syme e la spadaKapnist del Museo Civico di Venezia („Atti del Reale Istituto Veneto di Scienze,Lettere ed Arti”, 60, 1900-1901, parte II, p. 1053-1063); C. Marinescu, Trei săbii alelui C. Brâncoveanu (BCMI, 19, 1926, p. 93-95); Frédéric Macler, Notice d’un sabreà inscription grecque („L’Ethnographie”, nr. 1, 1926, nr. 13-14, p. 27-34); N. Iorga,Portrete şi lucruri domneşti nou descoperite (ARMSI, s. III, t. 9, 1928, p. 222-223);Radu R. Rosetti, Câteva săbii ale lui Constantin Brâncoveanu (ARMSI, s. III, t. 10,1929, p. 1-9): E. Vârtosu, Odoare româneşti la Stambul (BCMI, 2, 1935, p. 9, n. 2);C. Marinescu, în BCMI, 27, 1945-1947, p. 408-409.Reprod.: E. Vârtosu, op. cit., p. 14, fig. 15.DOCBIBLIOTECA MUNICIPALE660 – Documente (3) din 1257-1258 (?), septembrie 1266 şi 30 iunie 1276, referitoarela mănăstiri din Tessalia, menţionând şi aşezări de „vlahi” (Fondo Diplomatariummonasteriorum S. Mariae Macrinitissae in monte Drongo regionis Demetriadis et beatiPraecursoris Novae Patrae in monte Dryanubaene).Ref. şi publ.: Fr. v. Miklosich, J. Müller, Acta et diplomata graeca medii aevi, IV, Viena,1871, p. 351, 414, 420; Fontes, IV, p. 110-113.H661 – Universul terestru, s.l., sec. VI-IX, hartă cuprinzând şi Dacia. Copie din sec.XII.

150 ITALIAReprod.: Gerard din Cenad, Armonia lumii, trad. Radu Constantinescu, Buc., 1984, p. 120-121, pl. IX.BIBLIOTECA NAZIONALEMS662 – Ioannis Kanavutzis, [Comentariu la Dionysius din Halicarnas], circa 1430,cuprinzând şi referiri la români ca popor creştin, dar „barbar”, deoarece nu vorbea limbagreacă (ms. gr. 234).Ref. şi publ.: Maximilian Lehnert, Ioannis Canabutzae magistri Ad principem Aeni etSamothraces in Dionysium Halicarnasensem Commentarius, Leipzig, 1890, p. 35,11-25; Fontes, IV, p. 354-355.663 – Giovanni Botero, Relationi universali, I-V, 1591-1611, tratat de geografieistorică cuprinzând şi descrierea campaniilor antiotomane ale lui Mihai Viteazul (0. VI.61).Ref.: Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteratura geografica italiana delCinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 62).Publ.: C. Gioda, La vita e le opere di G. Botero con la quinta parte delle Relazioniuniversali ed altri documenti inediti, vol. 3, Milano, 1895, p. 195 sqq.BIBLIOTECA REALEH664 – Giacomo Russo da Messina, [Hartă nautică], s.l., 1565, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 131.665 – Giovanni Martines de Messina, [Hartă nautică], s.l., 1586, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 253, nr. 148.666 – Carta nautica anonima, s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 254, nr. 159.667 – Planisfero di un anonimo spagnuolo, s.l., începutul sec. XVI, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 251, nr. 83.UNIVERSITÀ DI TORINODOC668 – Matricole din sec. XIX ale studenţilor români ai Universităţii din Torino.

ITALIA 151Ref.: A. Sacerdoţeanu, Câteva documente din 1860 privind legăturile noastre cu Italia(„Studii italiene”, 7, 1940, p. 161-169).669 – Scrisori (21) din 1871-1874, ale poetului italian Arturo Graf (1848-1913),trimise din Brăila şi Viena prietenilor din Italia, cuprinzând informaţii asupra perioadei încare a trăit în România (Biblioteca Facultăţii de Litere).Ref.: Anna Defferrari, Arturo Graf, la vita e l’opera letteraria, Milano, 1930; D. Bodin,Legăturile lui Arturo Graf cu românii (RIR, 5-6, 1935-1936, p. 192).MS670 – Peri tis ktiseōs Monemvasias, sfârşitul sec. X sau începutul sec. XI, cronicăanonimă relatând şi împrejurările aşezării avarilor în Dacia (Dobrogea şi zona Călăraşi)către anul 559 (ms. B. VII. 29).Ref.: Cronaca di Monemvasia, a cura di Ivan Dujčev, Palermo, 1976, p. 61: Fontes, IV,p. 20-33.Publ.: Cronica Monemvasiei, traducere Marius Alexianu şi Roxana Curcă, studiuintroductiv şi note explicative Al. Madgearu, Iaşi, 2005.TRIESTEARCHIVIO DI STATODOC671 – Registro di Classificazione, 1819-1850, cuprinzând şi nume de tineri dinTransilvania veniţi pentru studii în domeniul construcţiei de vase şi comerţ (51.I.R.Accademia de Commercio e Nautica, Registro di Classificazione, 140-149, 224-226).Ref.: Szögi. Laszló, Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Universitäten derHabsburger Monarchie, 1790-1850; I. Chiorean (red.), De la umanism la luminism,Târgu Mureş, 1994, p. 161, n. 14.BIBLIOTECA CIVICACR672 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchonkai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.673 – Gheorghe Dimitriou, Grammatikī ellīno-latinis [...] Grammatica graeco-latina,Viena, 1785, dedicată lui Alexandru Mavrocordat („Delibei” sau „Firaris”?) de către autor,profesor la Academia Domnească din Iaşi.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 439-440, nr. 1154; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 144, nr. 1935.

152 ITALIABIBLIOTECA DELLA COMUNITÀ GRECACR674 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărire a ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (nr. 1592).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613,nr. 3143.675 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs [...] Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (nr. 1571).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 401, nr. 402; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557.676 – Nikolaos Mauroeidis, To apostolikon dyktion, Iaşi, 1756, dedicată lui MihailRacoviţă, domnul Moldovei (nr. 571).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 464, nr. 492; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.677 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1758, traducere de IoanAbramios din porunca lui Nicolae Mavrocordat, dedicată lui Constantin Mavrocordat,domnul Ţării Româneşti (nr. 1422).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 485-486, nr. 517; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280, 614,nr. 3778.678 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs, Peterburg (= Veneţia), 1764 (nr. 798, 1301).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 26-27, nr. 607; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4558.679 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei (nr. 376).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 48-49, nr. 465; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.680 – Chesarie Dapontes, Kathreptīs gynaikōn, t. I-II, Leipzig, 1766, dedicată EleneiMavrocordat (nr. 1296).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 51-54, nr. 647; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, nr. 1906.681 – Nichifor Theotoki, Stoicheia fysikīs, t. I-II, Leipzig, 1766-1767, dedicată luiGrigore III Ghica, domnul Moldovei (nr. 556-557).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 57-58, nr. 652; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 243, nr. 5613.682 – Neofit Cavsocalitul, Theodorōu Gazī Grammatikīs eisagōgī ton eis tessara eisto tetarton ypomnīma ek pollōn eranisthen, Bucureşti, 1768 (nr. 1768).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 77-80, nr. 680; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 325, nr. 4377.683 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1770; la f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed. Veneţia,1677 (nr. 508).

ITALIA 153Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 115, nr. 721; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4365.684 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatiston eis tīn Oktateuhonkai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (nr. 880-881).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.685 – Ambrosius Marlianus, Theatron politikon, Leipzig, 1776, traducere de IoanAbramios, din porunca domnitorului Nicolae Mavrocordat.Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 225-226, nr. 858; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 280,614,nr. 3780.686 – Neon epistolarion, Leipzig, 1778, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi religioasă din Ţările Române (nr. 1325).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2147.687 – Meletie, mitropolitul Athenei, Ekklīsiastikī istoria, t. I-IV, Viena, 1783-1784, 1795, dedicată domnitorilor Ţării Româneşti, Nicolae Caragea (I), Mihai Suţu(III), Alexandru Moruzi (IV, adaos de G. Vendoti) şi Moldovei, Alexandru Mavrocordat„Delibei” (II) (nr. 458-461).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 400-402, nr. 1099; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 284-285,nr. 3829.688 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei (nr. 110-111, 370-371).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.689 – Neon epistolarion, Veneţia, 1785, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi eclesiastică din Ţările Române (nr. 1501).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 444-445, nr. 1161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 101, nr. 2151.690 – Georgios Konstantinos, Dictionarum quatuor linguarum [...] Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1786. Între prenumeranţi, Academiile Domneşti din Bucureştişi Iaşi (nr. 885).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 451-454, nr. 1170; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3152.A691 – Eustaţiu Stoenescu, Dejunul copilului, ulei, 1920.Reprod.: G. Oprescu, E. Stoenescu, Buc., 1946, p. 15.MUSEO CIVICO REVOLTELLA692 – Inscripţie, fragment descoperit pe teritoriul regiunii Aquileia, cuprinzândcuvântul DAC.Ref.: H. Pais, Corporis inscriptionum latinarum supplementa italica, fasc. I (Additamentaad vol. V Galliae Cisalpinae), Roma, 1884, 1080, 154; IDRE, I, p. 155, nr. 145.

154 ITALIAUDINEARCHIVIO DI STATODOC693 – Document din 1357 despre tratativele de pace dintre Ludovic I, regele Ungarieişi Veneţia, în care se menţionează că din solia regelui Ungariei la Padova a făcut parte şiGrigore, custodele bisericii din Oradea.Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlékek az Anjou-korból [Monumente diplomaticemaghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 499; DRH, C, XI, p. 67.COLLEZIONE GIROLAMO DI COLLOREDOH694 – Conte Freducci da Ancona, [Hartă nautică], s.l., 1524, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 91.URBINOARCHIVIO STORICO COMUNALEDOC695 – Corespondenţa generalului Federico Veterani, 1688-1695, cuprinzând rapoartetrimise Curţii din Viena în cursul campaniei austriece din 1688-1690 (din Orşova, Craiova,Braşov etc.), scrisori primite de la Constantin Cantemir, domnul Moldovei, ConstantinBrâncoveanu, domnul Ţării Româneşti, stolnicul Constantin Cantacuzino, călugărulconventual Antonio Giorgini, misionar în Moldova ş.a. (Lettere Veterani, 1685-1695).Ref.: Virgil Zaborovschi, Colecţia de documente externe a d-lui Basarab Brâncoveanu(RI, 17, 1931, p. 113-118); George Coatu, Două relaţii despre Ţara Românească lasfârşitul secolului al XVII-lea (CL, 74, 1941, nr. 4, p. 455 sqq., passim).Publ.: Veress, Documente, XI, p. 285-286, 297, 299-300, 307, 315-316, 317-320 (3 scris,de la A. Giorgini, 1689), 321, 328-332, 334-336 (11 scrisori, 1688-1689); GeorgeCoatu, Condizioni politiche dei Principati attraverso il carteggio del conte FedericoVeterani, 1685-1695, Torino, 1941 (215 doc.); Călători străini, VIII, p. 87-91 (scris.A. Giorgini).MS696 – Copia di relazione tradotta dal latino, mandata a S.M.C. dal Maresciallo TenenteConte Veterani dal campo di Quernez, presso al Ponte Traiano, li 25 agosto 1688, raport

ITALIA 155trimis din Cerneţi de comandantul trupelor austriece la intrarea lor în Ţara Românească(Lettere Veterani, 1688).Ref.: G. Coatu, Două relaţii..., op. cit., p. 455, 463-467.Publ.: ibidem, p. 471-475; idem, Condizioni politiche..., nr. 44.697 – Relazione della Vallachia, mandata alla Maestà dell’Imperatore dal GeneraleMaresciallo Tenente Veterani, il primo d’Ottobre 1688, descriere a Ţării Româneşti cuinformaţii geografice, economice şi militare. Cu trei copii (Lettere... Veterani, 1685-1695).Ref.: C. Esarcu, Din Rimini (CT, 4, 1863, p. 197-199); idem, Documente istorice descoperiteîn arhivele Italiei („Atheneul Român”, 9, 1878, p. 42-46); V. Zaborovschi, loc. cit.;rec. C. Grecescu, în RIR, 1, 1931, p. 323; Veress, Documente, XI, p. 286; G. Coatu,Două relaţii..., loc. cit.Publ.: G. Coatu, op. cit., p. 476-478; idem, Condizioni politiche..., nr.52.VENEŢIA (Venezia)AM698 – Palatul Cà Pozzo, în cartierul istoric Cannaregio, situat în imediata vecinătatea Ponte delle Guglie şi a Ghetto Novo, a constituit în 1588, vreme de aproape un an,reşedinţa oficială a fostului domn muntean Petru Cercel.Ref.: Şt. Pascu, Petru Cercel şi Ţara Românească la sfârşitul sec. XVI, Sibiu, 1944, p. 81;Cr. Luca, Petru Cercel – un domn umanist în Ţara Românească, Buc., 2000, p. 98,101.Reprod.: ibidem, p. 156, fig. IX.ARCHIVIO DI STATODOC699 – Document din Buda, 29 iulie 1292, prin care Dieta maghiară împreună cunobilimea (universitas nobilium) ungurilor, secuilor, saşilor şi cumanilor ridică pe duceleAlbertinus al Slavoniei, preceptor al regelui Andrei III, la rangul de nobil maghiar (fondoMarosini).Ref. şi publ.: Urkundenbuch, I, p. 192-193; DIR, C, XIII, vol. II, p. 392-393.700 – Documente (26) din 4 martie 1332 – 16 martie 1333 privind comerţul veneţianîn Marea Neagră şi legăturile comerciale cu Ţările Române („Senato Misti”, vol. XV).Ref.: G.I. Brătianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au XIV e siècle. La politique du Sénaten 1332-1333 et la notion de latinité, Buc., 1939, 56 p. + 5 pl. (B. A. R., Etudes etRecherches, XI; rec. D. Bodin, RIR, 9, 1939, p. 429).Publ.: G.I. Brătianu, op. cit., p. 39-56.701 – Documente (80) din 1340-1400 relative la comerţul veneţian în Marea Neagră,Dobrotici şi evenimentele din Balcani până după bătălia de la Nicopole (NotatorioCollegio, IX, XXXIX, XL).

156 ITALIARef. şi publ.: N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, I. Dobrotici (ARMSI, s. II, t. 36, 1913-1914, p. 1043-1118).702 – Document din Buda, 8 septembrie 1348, prin care regele Ludovic I al Ungarieijură – cu demnitarii regatului, printre care şi dregători din Transilvania – că va respectaarmistiţiul cu Veneţia (Libri pactorum, V, 215).Ref. şi publ.: Wenzel, Magyar diplomdczai emlékek az Anjou-korból [Monumentediplomatice maghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 316; Urkundenbuch,II, p. 57; DIR, C, XIV, vol. IV, p. 451.703 – Act din Zara, 18 februarie 1358, prin care Ludovic I, regele Ungariei, facecunoscut tratatul încheiat cu Veneţia. Printre semnatari şi martori sunt menţionaţi demnitaridin Transilvania. Copie contemporană (Libri pactorum, p. 396).Ref. şi publ.: ibidem, p. 501-505; DRH, C, XI, p. 230.704 – Scrisoare din Vişegrad, 15 februarie 1365, de la Nicolae, arhiepiscopul deStrigoniu şi Nicolae Konth, palatinul Ungariei către cancelarul republicii Veneţia. Esteamintită prezenţa regelui Ludovic I la Oradea (Protocolul „Copia de Commemoriali”, VII,I, p. 203).Ref.: DRH, C, XII, p. 402.705 – Scrisoare din Oradea, 2 martie 1365, de la regele Ludovic I al Ungarieicătre Lorenzo Celsi, dogele Veneţiei, cu privire la înţelegerea dintre ei. Este amintităprezenţa regelui la Oradea. Copie (Protocolul „Copia de Commemoriali”, VII, Copiecontemporană).Ref.: DRH, C, XII, p. 406.706 – Documente (600) din 1376-1650 privind relaţiile Veneţiei cu Transilvania,Moldova şi Ţara Românească, rezistenţa antiotomană a lui Ştefan cel Mare, conflictelemoldavo-poloneze în timpul lui Petru Rareş, Ioan-Sigismund Zápolya, AlexandruLăpuşneanu, Despot Vodă, Ioan Vodă, campaniile lui Mihai Viteazul, Radu Şerban,Constantin Movilă, Gabriel Báthory, Gaspar Graziani, Gheorghe Rákóczi I, Radu Mihnea,Matei Basarab şi Vasile Lupu.Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 1-2, 6-28, 30-45, 52-55, 61-62, 65-89, 91-132, 136-191, 203,208, 210, 213-222, 226-228, 230-248, 250-260, 262, 264-276, 283-286, 288-289,291-306, 311-336, 339-379, 382-387, 395-396, 398-399, 401-402, 406-409, 412-414, 417-425, 433-438, 450-456, 458-459, 464-465, 467-468, 472, 474-475, 479-480, 489, 491-493, 496, 504-527, 529-533, 536-538; I. Bogdan, Documentele luiŞtefan cel Mare, II, p. 324-330, 342-351; Călători străini, IV, p. 537-540 (doc. 1602,scrisoare de la Tommaso Cavriolo).707 – Registrul notarului Busciano Manoli, cuprinzând acte transcrise la Candia între1381-1383 referitoare la vânzările de sclavi, între care unii de origine „vlahă” şi aromână.Ref.: Ivan Sakâzov, Documents récemment découverts, datant de la fin du XIV e siècleet concernant les Bulgares de la Macédoine vendus comme esclaves („MakedonskiPregled”, 7, 1932, p. 2-3) (rec. G.I. Brătianu, în RIR, 2, 1932, p. 426).708 – Documente (2) din 1401 şi 1415: un raport din Creta cu referiri la o victoriea lui Mircea cel Bătrân şi o hotărâre a Senatului veneţian menţionând o călătorie în Ţara

ITALIA 157Românească a lui Mustafa, pretendent la tronul sultanului (Arch. notariale, notai di Candia,Atti di Francesco Avonal; Sen. secr. VI, f. 32 v ).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 4-7.709 – Document din 1435 privind comerţul veneţian cu Maurocastro (Cetatea Albă).Publ.: N. Iorga, Noi descoperiri privitoare la istoria românilor (ARMSI, s. III, t. 19, 1937,p. 195-196).710 – Documente privind luptele lui Iancu de Hunedoara cu turcii şi atitudineaVeneţiei faţă de campania din 1444.Ref.: David Angyal, Die diplomatische Vorbereitung der Schlacht von Varna („UngarischeRundschau”, 1913, ian.).711 – Documente (10) din 1453-1454 referitoare la relaţiile Veneţiei cu Iancu deHunedoara: împrumuturi pentru cumpărături din Veneţia, instrucţiuni către solii MoiseBono şi Maffeo Franco, trimişi să ceară ajutor militar pentru Veneţia în războiul dinLombardia (Delib. secr. 1450-1453, Senato I, reg. 19, f. 189, 201 v , 224, 225 v , 227, 230 v ,reg. 20, f. 6; Senato I, reg. 3, Terra, 1451-1455, f. 87).Ref.: Fr. Pall, Relazioni di Giovanni di Hunedoara con l’Italia negli anni 1452-1453 I(RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 469-478).Publ.: idem, op. cit., II (RESEE, 13, 1975, nr. 4, p. 562-563, 574, 587-594).712 – Documente (72) din 1473-1484, relative la acţiunile comune antiotomane aleMoldovei, Veneţiei şi Persiei: hotărâri ale Consiliului celor Zece şi Senatului veneţian,informări ale diplomaţilor Republicii, o scrisoare de la Ştefan cel Mare către Senatulveneţian şi alta, a lui Matia Corvin către papa Sixt IV, rapoarte ale ambasadorului PaoloOgnibene trimis la Uzun Hassan, informaţii despre misiunea solilor moldoveni la Romaşi Veneţia, în 1476, bătălia de la Valea Albă, instrucţiuni către Emmanuele Gerardo, solulveneţian în Moldova etc. (fondurile: Bolle ed atti della Curia romana; Duca di Candia,Missive e responsive, 1472-1474; Misti Consiglio X, f. 24 v -25, 71, 73; X, XII, f. 96, 114 v -15, 153; X, XII, f. 20-20 v , 30 v ; Notatorio del Collegio XX, f. 42 v ; Senato Mar X, f. 4 v , 21,34 v -36, 53 v ; Senato, Segreta XIII, f. 68-69, 79-81 v , 100 v -101, 120 v -125 v , 127, 159; XLIII,f. 1 sqq., 6, 12-13 v , 128, 165, 167; Senato Terra VI, f. 69; VII, f. 16 v , 41 v , 66 v , 69, 126,f. 138, 1, 2).Ref. şi publ.: C. Esarcu, Ştefan cel Mare. Documente descoperite în arhivele Veneţiei,Bucureşti, 1874, p. 26-28, 30-61, 65-72, 76-81 (doc. din 6 martie şi 3 noiembrie 1475,15 ianuarie, 6 şi 17 mai, 8 octombrie, 8 decembrie 1476, 10 ianuarie, 17 şi 18 martie,10 şi 18 aprilie şi 8 mai 1477 şi 27 octombrie 1478); Hurmuzaki, VIII, p. 9-17, 19-25(doc. din 15 ianuarie şi 8 noiembrie 1476, 17 şi 18 martie, 10 şi 18 aprilie şi 8 mai1877); I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 324-329, 342-347 (scrisoaredin 8 mai 1477); A. Veress, Acta et epistolae, p. 7-19, 21-24, 25-26, 28-30, 32, 36-38;N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, III (ARMSI, s. II, 37, 1914-1915, p. 1-76); G.Mihăilă, Contribuţii la istoria culturii şi literaturii române vechi. Bucureşti, 1972,p. 176-179 (expunerea solului Ţamblac, 8 mai 1477); Călători sirăini, I., p. 139-143(rap. Ladislau, Valea Albă, 1476); N. Iorga, Studii asupra evului mediu românesc,ed. Şerban Papacostea, Bucureşti, 1984, p. 230-296; Războieni, p. 132-141, 148-150,161-172, 177-185, 187-189, 197-202, 211-232.

158 ITALIA713 – Document, datat 1 aprilie 1475, conţinând informaţii despre conflictul luiŞtefan cel Mare cu Imperiul Otoman (ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcunarchivio, b. 21, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Al. Simon, Cr. Luca, Documentary Perspectives on Stephen the Great andMatthias Corvinus („Transylvanian Review”, 17, 2008, p. 85-113).714 – Rapoarte, din anul 1484, redactate de bailul veneţian Pietro Bembo, cuinformaţii despre pregătirea şi desfăşurarea campaniei lui Baiazid al II-lea împotrivaChiliei şi Cetăţii Albe.Ref.: Ovidiu Cristea, Acest Domn de la Miazănoapte. Ştefan cel Mare în documenteinedite veneţiene, Buc., 2004; idem, Campania din 1484 în lumina unor noi izvoareveneţiene, în vol. Ştefan cel Mare şi Sfânt. Atlet al credinţei creştine, Putna, 2004,p. 187-274.Publ.: ibidem.715 – Rapoarte din anul 1484 redactate de secretarul veneţian Giovanni Dario desprepregătirea şi desfăşurarea expediţiei otomane în Moldova.Ref.: Cristian Luca, Observaţii asupra unei ediţii de documente veneţiene conţinândinformaţii despre raporturile moldo-otomane din veacul al XV-lea („Istros”, X, 2000,p. 519-524); Ovidiu Cristea, loc. cit.Publ.: Giuseppe Calo, 22 Dispacci da Costantinopoli al doge Giovanni Mocenigo,Venezia, 1992; Cr. Luca, loc. cit. (parţial).716 – Rapoarte (2) din Moldova, 1502-1503, de la medicul Matteo Muriano cătreSenioria Veneţiei despre evenimentele din Moldova.Ref. şi publ.: C. Esarcu, op. cit., p. 90-94; Hurmuzaki, VIII, p. 36 (doc. 1502); Călătoristrăini, I, p. 147-154.717 – Diplomă din 1518 acordată de dogele Leonardo Loredano lui IeronimMatievich, trimisul lui Neagoe Basarab.Publ.: P.J. Šafařík, Acta Archivii Veneti, Belgrad, 1863, p. 619-620; B.P. Hasdeu, în AI, 2,1865, p. 69-70.718 – Scrisori (2) din Buda şi Conegliano, 1520 şi 1523, de la Francesco Massarocătre dogele şi cancelaria Veneţiei, cuprinzând informaţii despre Transilvania.Ref. şi publ.: Călători străini, I, p. 163-170.719 – Documente (22), din răstimpul 1527-1531, privind disputa pentru tronulUngariei dintre arhiducele Ferdinand de Habsburg şi voievodul Transilvaniei, IoanZápolya, relative la intenţia otomanilor de a-l menţine pe Ioan Zápolya pe tronul Ungarieişi la intervenţia lui Aloisio Gritti la Poartă în sprijinul aceluiaşi Zápolya (ASV, Consigliodei X. Parti Secrete, fz. 1-3; ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori.Costantinopoli, 1504-1550, b. 1).Ref. şi publ.: Florina Ciure, Nuove fonti veneziane riguardanti la contesa per il tronodell’Ungheria tra Ferdinando d’Asburgo e Giovanni Zápolya (1526-1538)(„Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 2003, p. 51-72).720 – Scrisori anonime (2) din Belgrad, iunie şi noiembrie 1529, relative la intrarea

ITALIA 159domnilor din Ţara Românească şi Moldova în Transilvania şi la victoria oştilor lui PetruRareş în bătălia de la Feldioara (cod. Brera, f. 260, 276).Publ.: Veress, Documente, I, p. 7-8.721 – Documente (3), din 1530, 1564 şi 1572, privind un emisar al Veneţiei trimisîn tabăra lui Ioan Zápolya, propunerea căpitanul Giovanni Andrea Gromo de a expediabovine şi grâu din Transilvania pentru nevoile oraşului lagunar şi respectiv detalii despremisiunea unui supus veneţian care achiziţionase cai din Ardeal (ASV, Consiglio dei X.Parti Secrete, fz. 3, 11, 16).Ref. şi publ.: Florina Ciure, Relaţii comerciale între Veneţia şi Transilvania în secolul alXVI-lea (SMIM, 22, 2004, p. 225-248).722 – Documente din anul 1551 redactate de bailul veneţian Bernardo Navagerodespre situaţia Transilvaniei şi despre turcirea lui Iliaş Rareş (ASV, Secreta, ArchivioProprio Costantinopoli, filza 5).Ref. şi publ.: Ovidiu Cristea, „Si e fatto Turcho: di ricco povero, di signor schiavo”. Bailulveneţian Bernardo Navagero despre turcirea lui Iliaş Rareş (SMIM, XXVII, 2009,p. 79-99).723 – Relatare anonimă intitulată Successi del Hungharia del 1551 referitoare lalupta pentru Transilvania între Suleyman Magnificul şi Ferdinand de Habsburg (ASV,Materie Miste Notabili, filza 45).Ref. şi publ.: Ovidiu Cristea, „Succesi del Hungharia del 1551”: lupta pentru Transilvania(1551-1552) într-un izvor contemporan inedit (RI, XVIII, 2007, p. 5-25).724 – Documente (61) din 1551-1572 cuprinzând rapoarte ale ambasadorilor dogeluiVeneţiei şi copia unei scrisori adresate de Soliman II principelui Transilvaniei, IoanSigismund Zápolya (1562). Rapoartele cuprind informaţii privind relaţiile dintre ŢărileRomâne cu Poarta şi ţările învecinate, desele schimbări de domnie din această perioadă,domniile lui Mircea Ciobanul, Radu Ilie, Pătraşcu cel Bun, Petru cel Tânăr, Alexandru alII-lea în Ţara Românească şi ale lui Iliaş şi Ştefan Rareş, Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu,Despot Heraclid şi Ştefan Tomşa, în Moldova (cod. Brera, f. 22, 28, 68, 81, 85, 91, 97,125, 136, 204, 353, 455, 457, 459, 463, 529, 666; Dispacci di Costantinopoli; Dispaccidi Germania, I, f. 207; II, p. 83; Rubricario di Costantinopoli, I, p. 40, 94, 108, 117, 169,176, 280, 283, 287, 288).Publ.: ibidem, p. 46, 48, 52, 108, 125-126, 130, 133, 135, 141, 146, 162, 167, 170-173,186-188, 192, 195, 198-199, 201, 204-205, 207-211, 223, 225-226, 231, 234-235,238-239, 246-249, 259-260, 262, 267, 274-276, 286-287, 290, 297-298, 305-306,308, 310, 326, 328, 330.725 – Documente (9), datând din răstimpul 1551-1588, privitoare la prezenţatemporară şi apoi stabilirea vlahilor în hinterlandul oraşelor Traù (Trogir) şi Sebenico(Šibenik), în Dalmaţia veneţiană (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 365 I, doc.nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, The Vlachs/Morlaks in the Hinterlands of Traù (Trogir) andSebenico (Šibenik), Towns of the Venetian Dalmatia, during the 16 th Century, în vol.Miscellanea Historica et Archaeologica in Honorem Professoris Ionel Cândea, ed. V.Sîrbu, Cr. Luca, Brăila, 2009, p. 311-322.

160 ITALIA726 – Rapoarte (939) din 1552-1654 ale baililor veneţieni la Constantinopol,cuprinzând informaţii despre istoria Ţărilor Române (Dispacci di Costantinopoli).Ref. şi publ.: Eugenio Alberi, Relazioni degli ambasciatori veneti al Senato..., s. III, vol.1-3, Firenze, 1855; C. Esarcu, Estracte despre România din dispaccele inedite aletrimişilor veneţieni la Constantinopol între anii 1558-1600, adunate din arhiveleVeneţiei (CT, 5, 1874, nr. 1, p. 8-9; nr. 3, p. 70-72; nr. 5, p. 121-122; nr. 6, p. 154-156;nr. 9, p. 238-240); idem, Documente din arhivele Veneţiei. Estracte din raporturilelui Mateo Zane, preşedintele veneţian la Constantinopole, relative la Aron-Vodă şirivalii săi, 1591-1592 (ibidem, 8, 1877, p. 97-108); idem, Dispaccele ambasadorilorveneţieni la Constantinopole (RIAF, vol. I, 1884, fasc. I, p. 83-88); idem, Moldovaşi Valahia. Sumarul documentelor păstrate în Archivul general al Veneţiei (RIAF,1885, vol. III, p. 175-208, 353-370; vol. IV, p. 601-629); C. Marinescu, LegăturileMoldovei cu Polonia într-un raport de ambasador veneţian (1595) (RI, 1925, p. 270-274); N. Bănescu, Adaus la relaţiile bailului Marco Venier cu privire la campaniadin 1595 a domnilor noştri (AIINC, 4, 1926-1927, p. 127-134); Jozéf Garbačik, Lerelazioni turco-polacche tra XVI e XVII secolo alla luce dei rapporti e dei dispaccidei baili veneziani a Constantinopoli, în vol. Italia, Venezia e Polonia tra Umanesimoe Rinascimento, Wrocław, 1967, p. 215-232.727 – Scrisori (3), din 15 mai şi 19 iunie 1560 şi 30 iunie 1561, ale dogelui Veneţiei,către Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, relative la zugravi şi comerţ de vite(Collegio, Esposizioni, Miscellanee).Publ.: C. Esarcu, Documente istorice inedite descoperite în arhivele din Veneţia (RIAF,1883, vol. II, p. 140-141); Al. Ciorănescu, Trei ducale către Alexandru Lăpuşneanu(RI, 19, 1933, p. 36-39).728 – Scrisoare din decembrie 1560, a lui Alexandru Lăpuşneanu, în latină (Letteredei Principi, busta 12, f. 137).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.729 – Documente (42), datate în răstimpul 1562-1705, despre relaţiile de credit dintrenegustorii alogeni care activau în Ţările Române, dar şi date despre împrumuturi contractatesau acordate de Petru Şchiopul, Mihnea al II-lea Turcitul, Gaspar Gratiani, Radu Mihnea(ASV, Archivio proprio Costantinopoli, b. 15, f. 81 r ; ASV, Bailo a Costantinopoli. AttiProtocolli, b. 265, f. 210 v -211 r , 252 r -252 v , b. 266, f. 24 v -25 v , 37 r -37 v , 60 r -60 v , 112 v -113 r , b.267, f. 1 v -2 v , 77 v , b. 268, f. 24 r -24 v , 45 r -45 v , 46 v , 47 r -47 v , 104 r , b. 269, f. 6 v , 101 v -102 v , b.272, f. 3 v -4 r , 227 r , b. 277, f. 276 r -276 v , b. 278, f. 17 r , 32 r -32 v ; b. 280, f. 22 v , 70 r -70 v , 107 v ;b. 280, f. 22 v , 31 v , 41 v -43 v , 101 v , b. 279, f. 187 r , b. 280, f. 142 v , b. 284, f. 181 v -182 r , b. 281,doc. nenumerotat, f. 140 v -141 r , b. 282, doc. nenumerotat, f. 93 v , 25 v -26 r ; b. 288, f. 31 r -31 v ;ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 54, doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea di cartenon appartenenti ad alcun archivio, b. 19, doc. nenumerotate; ASV, Miscellanea Gregolin,b. 22, doc. nenumerotat; ASV, Notarile. Atti (Notaio Nicolò Velano), b. 13565, f. 313 r ).Ref.: Cr. Luca, Aspetti riguardanti i traffici mercantili e la circolazione del denaro traVenezia, Costantinopoli e i Principati Romeni nei secoli XVI-XVIII, în vol. L’Europacentro-orientale e la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsitra Stati e civiltà (1300-1700), ed. Cr. Luca, G. Masi, Brăila – Veneţia, 2007, p. 267,Tabella 1.

ITALIA 161730 – Scrisori (2) din Constantinopol, 3 martie şi 30 august 1563, de la MihailCernoevici şi Leonin Servo, cu informaţii despre raporturile între Petru cel Tânăr, domnulŢării Româneşti, Despot Vodă şi Alexandru Lăpuşneanu şi atitudinea lor faţă de Poartă(Capi Consiglio, X, Costantinopoli, 1563-1570).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 48-50.731 – Scrisoare din 29 iulie 1563 a lui Ioan Sigismund Zápolya, principeleTransilvaniei, către dogele Veneţiei, Girolamo Priuli, menţionând numele comandanţilorgărzii sale italiene, între care Giovan Andrea Gromo, autor al unei descrieri a Transilvaniei(Pandecte III, 1561, f. 1).Ref.: Marina Lupaş-Vlasiu, Contribuţiuni documentare la relaţiunile dintre Italia şiTransilvania în secolul al XVI-lea (AIINC, 10, 1945, p. 334).732 – Scrisori (2), din 1563, una a dragomanului Michele Černović, cealaltă a bailuluiDaniele Barbarigo, cu referire la Despot vodă (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere diambasciatori. Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 3, 21-22).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Alcune considerazioni concernenti una lettera di AlessandroLăpuşneanu al mercante cretese Leonin Servo, con particolare riguardo alleimplicazioni di tipo politico ed economico nei Principati Romeni (SMIM, 21, 2003,p. 164-165).733 – Corespondenţa autorităţilor centrale veneţiene cu bailul Daniele Bragadinrelativă la demersurile negustorului cretan Leonin Servo spre a importa grâu din Moldova(ASV, Capi del Consiglio dei X. Parti Secrete, reg. 8, f. 11 r -12 v , 41 r -42 r ; ASV, Capi delConsiglio dei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 48a).Ref. şi publ.: ibidem, p. 166-168.734 – Scrisoare în slavonă cu traducere italiană, 3 noiembrie 1564, adresată deAlexandru Lăpuşneanu negustorului cretan Leonin Servo, prin care îl anunţă că nu maiare grâu de trimis la Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori.Costantinopoli, 1563-1570, b. 3, f. 51).Ref. şi publ.: ibidem, p. 169-170.735 – Scrisori (2) din Cluj, 5 aprilie 1567 şi Székesfehérvár, 1568, de la IoanSigismund Zápolya, principele Transilvaniei (Lettere dei Principi, busta 12).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.736 – Scrisoare din Genova, 28 septembrie 1570, a pretendentului domnesc GheorgheDespot, către dogele Alvise Mocenigo, oferindu-se să lupte împotriva otomanilor, originallatin şi copie italiană (Collegio, Lettere dei Principi, nr. 12, f. 136, 138).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 48 (greşit: 1520); 158 (greşit: 4 octombrie); Hurmuzaki – Iorga,XI, p. 80-81.737 – Scrisoare din 1571 adresată Senioriei Veneţiei de un aventurier dispus să ajuteun „domn mare” să ajungă domnul Ţării Româneşti (Collegio, Lettere dei Principi).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Un proiect de aventură în Muntenia la 1571 (RI, 20, 1934,p. 18-20).738 – Rapoarte din 1572-1574 ale ambasadorilor veneţieni în Polonia, cuprinzând ştiri

162 ITALIAdespre Moldova în vremea lui Ioan Vodă (Dispacci degli ambasciatori di Polonia, vol. I).Publ.: Al. Ciorănescu, Ştiri noi despre domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit (RI, 20,1934,p. 166-175); Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 75-78.739 – Documente (16) din 1573-1574: rapoarte trimise din Cracovia de ambasadorulGirolamo Lippomano, la Veneţia şi copia unei scrisori a lui Ioan Vodă, adresate senatorilorPoloniei, cuprinzând informaţii despre evenimentele din Moldova, relaţiile moldo-polone,soarta familiei şi averii domnitorului după moartea sa şi despre numirea lui Petru Şchiopulca domn al Moldovei (Relazioni, filza 26; j. 11 a; Dispacci di Polonia).Publ.: Veress, Documente, II, p. 11-12, 24-26, 38-31, 44-58.740 – Rapoarte (18) din 1574, ale trimisului veneţian în Polonia, cuprinzând şiinformaţii în legătură cu domnia şi luptele lui Ioan Vodă.Publ.: Iorga, Studii şi documente, XIX, p. 75-78 (extrase).741 – Testamentul Marioarei Valargo, sora doamnei Ecaterina a Ţării Româneşti,datat 31 august 1574 (Archivio Notariale, Atti vecci, 1192, 480).Publ.: Andrei Pippidi, Ricerche sulla famiglia Salvaresso, în vol. L’Europa centroorientalee la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsi fraStati e civiltà (1300-1700), ed. Cristian Luca şi Gianluca Masi, Brăila – Veneţia,2007, p. 145-154.742 – Rapoarte (34) din 1575-1592 ale ambasadorilor Veneţiei cu referiri laevenimente din Ţările Române, la relaţiile acestora cu Poarta şi Polonia, la domniile luiPetru Cercel, Petru Şchiopul şi Iancu Sasul, precum şi la solia transilvăneană în Italiacondusă de Ştefan Jósika, pentru tratarea proiectului de căsătorie a lui Sigismund Báthorycu sora ducelui Florenţei (Dispacci di Costantinopoli, filza 7, 16, 19; Dispacci di Firenze;Dispacci di Germania, X; Dispacci di Roma).Publ.: Veress, Documente, II, p. 62, 75-76, 109-110, 113-115, 140, 142, 144, 159-160,167, 176-178, 182-183, 230, 236-237, 253-254, 277-279, 296-298; III, p. 107, 176-177, 190-191, 206, 218-219, 241, 246, 263, 267, 273-274, 280-281; Iorga, Studii şidocumente, XXIII, p. 104-105, 107-108 (2 doc., 1576, 1582).743 – Rapoarte (319) din 1576-1600, referitoare la evenimente din Ţările Române,îndeosebi din timpul lui Mihai Viteazul (Dispacci di Costantinopoli, filza 42; Dispacci diGermania, 24, nr.7, 9, 12, 19, 22, 23, 27, 30, 32, 33, 35, 37, 44, 53; 25, f. 82; Dispacci diRoma, vol. 44, f. 159; vol. 45, f. 60; Rubricario sesto, carte 144, 149).Ref.: C. Esarcu, Documente inedite din arhivele Veneţiei relative la Petru Şchiopul,Mihnea Turcitul, Aron Tiranul, 1590-1591 (CT, 7, 1876, p. 280-287); HurmuzakiIII/2, p. 1-13, 15-25, 27-35, 40-106, 109-113, 115-141, 143-157, 159-304, 306-373;Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 233-234; IV, p. 99, 108-109; V, p. 65-68,70-114, 118-119, 121-123, 125-130, 197-198, 255-256, 411-412, 417-418, 424-425.Reprod.: ibidem, p. 474-476 (facsimil); Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 121, c. 14-26, 33-36,66-69, 81-88, 98-103, 106-115, 131-135, 140-143, 191-194, 231-234.744 – Rapoarte ale ambasadorilor veneţieni (731) din 1576-1650 relative la situaţiadin Ţările Române: Alexandru II Mircea, Petru Şchiopul, Ioan Vodă, Petru Cercel, MihneaTurcitul, Mihai Viteazul, Ieremia Movilă, Radu Şerban, Simion şi Constantin Movilă,

ITALIA 163Ştefan Tomşa, Gaspar Gratiani, Miron Barnovschi, Matei Basarab şi Vasile Lupu (Dispaccidi Costantinopoli).Publ.: Hurmuzaki – Esarcu, IV/2, p. 1-53 (55 doc. descoperite de C. Esarcu), 57-408,410-576; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I, p. 227-233, 239-242, 245-248,517-519 (6 doc. din 1599 de la Girolamo Capello, bail din Pera şi un doc. din 1600).745 – Raport din Constantinopol, circa 1580-1590, relativ la un proiect rus de eliberarede sub dominaţia otomană a Ţărilor Române şi teritoriilor din Peninsula Balcanică (Letteree ambasciate a Costantinopoli, Capi del Consiglio, busta 7).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 562.746 – Documente (cca 300) conţinând varii informaţii referitoare la relaţiile politicodiplomaticeşi comerciale dintre Ţările Române şi Veneţia, din răstimpul 1580-1738 (ASV,Archivio proprio Costantinopoli, b. 11-12, 14-16, 20, 23; ASV, Bailo a Costantinopoli.Atti Protocolli, b. 268-269, 272, 277-285, 288; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria,b. 297, 373/II, 374-375, 377, 379; ASV, Bailo a Costantinopoli. Carte turche, b. 251, reg.VI, VIII, b. 252, reg. 340, 342-343; ASV, Bailo a Costantinopoli. Ducali, b. 1, 7, 29; ASV,Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, 115, 126, 127 II-128 II; ASV, Capi del Consigliodei X. Lettere di ambasciatori. Costantinopoli, 1600-1714, b. 7; ASV, Capi del Consigliodei X. Lettere di Rettori e di altre cariche. Spalato, 1500-1791; Traù, 1501-1750, b. 281;ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (1 a Serie), fz. 28, 143-145, 147-149; ASV, Cinque Savialla Mercanzia (2 a Serie), b. 18, reg. III/2, reg. 5, b. 28, partea a 2-a, partea a 4-a, partea a6-a, b. 131, partea a 4-a–partea a 5-a, partea a 7-a, b. 161, b. 162, partea a 3-a, b. 163, parteaa 6-a–partea a 7-a; ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 33, 44-45, 48-49, 52; ASV,Inquisitori di Stato, b. 148, 151, 423, 431, 460; ASV, Inquisitori di Stato [Dispacci dai bailia Costantinopoli, 1698-1714], b. 428; ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcunarchivio, b. 5, 11-12; ASV, Notarile. Atti (Notaio Girolamo Paganuzzi), b. 10887; ASV,Notarile. Atti (Notaio Emilio Velano), b. 13611, 13615-13616; ASV, Notarile. Atti (NotaioFrancesco Velano), b. 13600, 13605; ASV, Senato–Secreta. Deliberazioni Costantinopoli,reg. 12, 32; ASV, Senato-Secreta. Dispacci Costantinopoli, fz. 55, 120, 128; ASV, Senato-Secreta. Materie miste notabili, b. 60 bis; ASV, Senato-Secreta. Relazioni ambasciatori erettori, b. 72).Ref.: Cristian Luca, Ţările Române şi Veneţia în secolul al XVII-lea. Din relaţiilepolitico-diplomatice, comerciale şi culturale ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei cuSerenissima, Buc., 2007.747 – Documente (83) din 1581-1588 şi 1594-1598 privitoare la demersurile lui PetruCercel pentru obţinerea domniei Ţării Româneşti şi intervenţiile altor pretendenţi la tronulMoldovei (scrisori de la Henri III, regele Franţei, regina Caterina de Medicis, papa GrigoreXIII, arhiepiscopul de Napoli, Petru Cercel, decizii ale Senatului Veneţiei, rapoarte aleambasadorilor veneţieni la Constantinopol şi ale altor diplomaţi) şi la campaniile lui MihaiViteazul (rapoarte ale lui Marco Venier, Leonardo Donato, Girolamo Capello, VicenzoGradenigo şi o scrisoare a patriarhului Meletie de Alexandria) (Bolle et Atti della CuriaRomana; Ceremoniale dal 1464 al 1599, carte 84; Dispacci di Costantinopoli; Esposizionidegli ambasciatori 1578-1581; Esposizioni dei Principi, 1588; Esposizioni Roma, CollegioReg. III, 1580-1583; Filza Collegio, Lettere del re di Francia; Lettere autogr. Moldavia–Valachia).Publ.: Hurmuzaki, III/1, p. 437-458, 460-472, 476, 483-494, 496-498, 502-510, 516-539.

164 ITALIA748 – Documente (3), din 1581, 1681 şi 1700, privitoare la pretendentul munteanBasarab voievod, fiul lui Nicolae Basarab, scoborâtor din Craioveşti, la căsătoria luiŞtefan Tomşa al III-lea, fiul lui Radu Leon Tomşa, cu Ecaterina Duca şi la căsătoria luiNicolae Mavrocordat cu Casandra Cantacuzino (ASV, Capi del Consiglio dei X. Letteredi ambasciatori. Costantinopoli, 1551-1562, b. 2, f. 133-134; ASV, Bailo a Costantinopoli.Cancelleria, b. 368, doc. 27 [Avvisi delle Corti, 1670-1681]; ASV, Archivio proprioCostantinopoli, b. 33, f. 133 r -133 v ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Documentary notes relative to the kinships of Levantines andVenetians with the Princely Families from Wallachia and Moldavia (16 th -17 thCenturies), în vol. Românii în Europa medievală (între Orientul bizantin şi Occidentullatin). Studii în onoarea Profesorului Victor Spinei, ed. D. Ţeicu, I. Cândea, Brăila,2008, p. 653-675.749 – Documente (cca 40), datând din răstimpul 1581-1637, privitoare la activitateaîn Ţările Române şi în Europa Răsăriteană a negustorilor cretani Battista Vevelli, LucaVevelli, Constantin Battista (Batişte) Vevelli şi a negustorilor veneţieni Giovanni BattistaLocadello, Bartolomeo Locadello şi Ludovico Locadello (ASV, Bailo a Costantinopoli.Atti Protocolli, b. 267, reg. III, f. 65 r , b. 270, f. 147 v -148 r , 161 r -163 v , b. 271, f. 49 r -49 v , 76 v ,b. 273, f. 62 r , 89 v , 141 r -143 r , 278, f. 32 r -32 v , b. 279, f. 22 v , 119 r -119 v , 152 r -152 v , 163 r -163 v ,166 v -167 v , 187 r , b. 280, f. 22 v , 41 v -43 v , 44 r , 107 v , 119 r , 142 v , 166 v -167 v , b. 281, f. 140 v -141 r ,b. 282, f. 93 v , 102 v , b. 284, f. 107 v , 119 r , 152 r -152 v , 166 v -167 v , 181 v -182 r , 187 r , b. 288,f. 76 v -77 r , b. 297, doc. nenumerotat; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 317,f. 11 r -12 v , 30 v , b. 373/1, doc. nenumerotat, b. 378, f. 149 r ).Ref.: Cr. Luca, Un protagonist al vieţii politice şi economice din Ţările Române în primeledecenii ale veacului al XVII-lea: Constantin Battista Vevelli („Argesis. Studii şicomunicări” – seria istorie, 13, 2004, p. 195-202); idem, La gestione familiare degliaffari mercantili nel commercio internazionale riguardante l’area del Basso Danubiodurante il XVII secolo: la fortuna dei Vevelli, dei Locadello e dei Pepanos, în vol.La famiglia nell’economia europea, secc. XIII-XVIII/The economic role of the familyin the European Economy from 13 th to the 18 th centuries, ed. Simonetta Cavaciocchi,Florenţa, 2009, p. 527-541.750 – Documente relative la Petru Cercel, domnul Ţării Româneşti (1583-1585).Publ.: C. Esarcu, Petru Cercel. Documente descoperite în arhivele Veneţiei, Buc., 1874,52 p.; idem, Documente inedite din arhivele Veneţiei relative la Petru Cercel (CT, 7,1876, p. 222-230).751 – Scrisori (8) din 1584, în turcă, de la Mihnea Turcitul, din timpul exilului său laTripoli, în Africa (Lettere dei Principi, Collegio, s. III, secreta, nr. 12).Ref.: N. Bănescu, Opt scrisori turceşti ale lui Mihnea II „Turcitul” (ARMSI, s. III, t. 6,1927, p. 177-191).Publ. şi reprod.: ibidem.752 – Documente (48), din răstimpul 1584-1716, privind relaţiile comerciale aleŢărilor Române cu Veneţia, specificul importurilor şi exporturilor pe pieţele statelorpartenere ale schimburilor de mărfuri (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 297,doc. nenumerotate; ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 267, reg. II, f. 1 v -2,

ITALIA 165reg. III, f. 52 v -53 r , 65 r , b. 272, f. 50 r , b. 279, f. 152 r -152 v , 187 r , b. 280, c. 107 v , b. 281, cc.47 v -48 r , b. 282, f. 26 r -26 v ; ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 126, f. 167-168, 170;ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2 a Serie), b. 161, doc. nenumerotate, b. 162, 3 a parte,f. 30-31, b. 163, 6 a parte, f. 28 r -28 v , 29 r -29 v , doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea di cartenon appartenenti ad alcun archivio, b. 5, doc. nenumerotat; ASV, Miscellanea Gregolin, b.12 quater, doc. nenumerotat; ASV, Notarile. Atti del notaio Francesco Velano, b. 13600,f. 181 r -181 v ; ASV, Notarile. Atti del notaio Girolamo Paganuzzi, b. 10887, f. 100 r ; ASV,Senato Mar, fz. 766, doc. nenumerotate).Ref.: Cr. Luca, Aspetti riguardanti i traffici mercantili e la circolazione del denaro traVenezia, Costantinopoli e i Principati Romeni nei secoli XVI-XVIII, în vol. L’Europacentro-orientale e la Penisola italiana: quattro secoli di rapporti e influssi intercorsitra Stati e civiltà (1300-1700), ed. Cr. Luca, G. Masi, Brăila – Veneţia, 2007,p. 267-281.753 – Documente (10), din 1586-1711, relative la comerţul exterior al Ţărilor Române,îndeosebi la schimburile de mărfuri cu Peninsula Italică, şi la raporturile lor politice cuPoarta (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 265, f. 117 r -118 r , b. 266, f. 29 v -30 r ,f. 112 r -112 v , f. 179 v -180 v , b. 267, f. 78 r , b. 282, f. 25 v ; ASV, Consiglio dei X. Parti Secrete,fz. 49, doc. nenumerotat; ASV, Inquisitori di Stato, b. 428, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: I.-A. Pop, Cr. Luca, Date privitoare la zona Dunării de Jos în izvoareveneţiene din secolele XVI-XVII („Danubius”, 22, 2004, p. 39-44).754 – Documente (9), din răstimpul 1587-1600, privind prezenţa negustorilor cretaniLeonin Servo şi Michele Servo în Moldova şi relaţiile comerciale ale Ţărilor Române cuVeneţia (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 266, f. 12 v , f. 20 r -20 v , f. 29 v -30 r ,f. 108 v -109 r , f. 164 v -165 r , b. 270, f. 161 r -163 v ).Ref. şi publ.: I.-A. Pop, Cr. Luca, Alcuni documenti veneziani inediti riguardanti i mercanticretesi Servo e la loro presenza in Moldavia fra Cinque e Seicento („Quaderni dellaCasa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 77-83).755 – Scrisori (12), din răstimpul 1588-1594, privind comerţul cu mărfuri de luxîntreprins de negustorii veneţieni Antonio Paruta şi fraţii Tulio şi Ottavio Fabri, prinintermediul agenţilor lor, în Ţara Românească şi Moldova (ASV, Miscellanea Gregolin, b.12 ter I, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Veneziani, levantini e romeni fra prassi politiche e interessimercantili nell’Europa Sud-Orientale tra Cinque e Seicento, în vol. Romania eRománia: lingua e cultura romena di fronte all’Occidente, ed. Teresa Ferro, Udine,2003, p. 243-260.756 – Rapoarte (15) din 1589-1596, 1604 cuprinzând informaţii despre pretendenţiiPetru Cercel, Ioan Bogdan şi Ştefan Lăpuşneanu, tributul Moldovei şi al Ţării Româneşti(1594), testamentul lui Petru Şchiopul (1594), căsătoria Mariei Tzigara, fiica lui PetruŞchiopul, cu Paolo Minio (1604) (Avvogaria di Comun, Matrimonio, Libro Nascita, III,f. 192; Collegio Lettere dei Principi nr. 12, f. 136; Dispacci di Germania: busta 20, f. 141,160-170; reg. 21, f. 149; Espositioni ambasciatori, reg. 8, f. 146; Espositioni dei Principi,reg. 8, f. 103 v ; Inquisitori di Stato, busta 416; Senato Secreta, reg. 7, f. 32 v , 80, 82, 134 v ;Senato terra, reg. 60, f. 35; Sentenza a legge, Mobile reg. 59, f. 67).

166 ITALIARef. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 202-207, 210-211, 213-214, 220-221, 308, 410,447, 518-519, 529-530, 563-564.757 – Documente (2), din 1590-1591, privind comerţul de tranzit prin Moldovaşi exporturile de piei din Ţările Române pe pieţele din Peninsula Italică (ASV, Bailo aCostantinopoli. Cancelleria, b. 317, doc. nenumerotat; o altă copie a acestui act în ASV,Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 267, f. 19 r -19 v ; ASV, Bailo a Costantinopoli.Cancelleria, b. 317, f. 45 r -46 r ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Două documente inedite privind comerţul internaţional în zonaDunării de Jos în anii premergători revoltei antiotomane a Ţărilor Române, în vol.Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători. Pagini de istoriegalăţeană (III), ed. C. Croitoru, Galaţi–Brăila, 2008, p. 139-144.758 – Scrisoare a arhiducelui Maximilian, din Neustadt, 21 martie 1593, în favoareaMariei, văduva lui Iancu Sasul, şi a fiului lor, Bogdan (Collegio, Lettere Principi, busta 12).Ref.: Andrei Pippidi, 2002.759 – Documente (74) din 1593-1629: rapoarte şi scrisori ale ambasadorilor şiagenţilor dogelui Veneţiei cuprinzând informaţii privitoare la Ţările Române în timpuldomniei lui Mihai Viteazul, victoriile sale împotriva turcilor şi evenimentele ce auurmat după moartea sa; prezenţa lui Stroe Buzescu la curtea imperială (Praga şi Viena,1601-1602); situaţia din Ţara Românească (în timpul domniei lui Radu Şerban) şi dinTransilvania (în timpul principelui Gabriel Bethlen) (Dispacci di Costantinopoli, filza 41-42; Dispacci di Germania, filza 23, vol. 25, f. 82; vol. 30, f. 114; Dispacci di Roma, vol.36, f. 168; vol. 44, f. 159; vol. 45, f. 60).Publ.: Veress, Documente, IV, p. 3-5, 150-151, 198-200, 207-208, 272-273, 297-301, 309,322; V, p. 22-24, 225-226, 262-264, 286, 359; VI, p. 7-8, 21-22, 43-44, 68-69, 75-77,83-84, 112-113, 137, 170-171, 277-278, 282, 292, 294-296, 301-304, 307-309, 311,318-319, 327-328, 339, 341-342, 350, 361, 365, 369, 381, 397-398, 409, 413-414,440-441, 467, 473-474, 482; VII, p. 16, 20, 45, 56, 68, 110-111, 122, 125-126, 129-130, 154-155, 157, 223-224, 231-232, 240, 288-289, 320; VIII, p. 27, 52-53, 302; IX,p. 102, 124-125, 283-284, 291; Călători străini, III, p. 687-689 (doc. 1595, rap. dela Constatinopol).760 – Scrisoare din Vidin, iunie 1595, de la Mihnea Turcitul, fost domn al ŢăriiRomâneşti, către mama sa, despre afaceri de familie (fond gr. Candia).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. LII-LV.761 – Scrisoare din 1595 a lui Sigismund Báthory către doge, recomandându-i unitalian, fost în serviciul său (Lettere dei Principi, 120).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 199.762 – Rapoarte din 1595 ale bailului veneţian la Constantinopol, cuprinzând ştiridespre începutul campaniei antiotomane în Ţările Române (Senato III, Secreta, 41).Publ.: N. Bănescu, Adaos la relaţiile bailului Marco Venier cu privire la campania din1595 a domnilor noştri (AIINC, 4, 1926-1927, p. 127-134).763 – Documente (2) conţinând date despre luptele oştii lui Mihai Viteazul cu trupele

ITALIA 167otomane în 1595 (ASV, Miscellanea di carte non appartenenti ad alcun archivio, b. 10,doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Nouvelles données sur l’écho européen des campagnes militairesantiottomanes enteprises par Michel le Brave (SMIM, 20, 2002, p. 208-209).764 – Documente (3) din Târgovişte, 10 şi 11 iunie 1598, de la Istvánffy Miklós,vicepalatin al Ungariei şi de la comisarii imperiali, relative la evenimentele de la curtea luiMihai Viteazul şi luptele acestuia cu turcii.Ref.: Călători străini, IV, p. 90-93.Publ.: Hurmuzaki – Esarcu, III/1, p. 289, 292-294.765 – Documente (60) din 1599-1600 privind relaţiile lui Mihai Viteazul cu RudolfII, acţiunile principelui român în Transilvania, politica pro-otomană a lui Andrei Báthoryşi moartea lui; rapoarte ale trimişilor veneţieni la Praga, Francesco Vendramin şi PieroDuodo (Archivio del Senato, Dispacci Germania, filza 29, f. 51-52, 210-221, 478-480,482 v , 484, 562 v , 571).Publ.: Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I., p. 226-227, 238-239, 290-292, 303-304,315, 358.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 98, c. 52, 224, 480-490, 493-494, 571, 579.766 – Testamentul marelui spătar al Moldovei, Zotu Ţigara, ginerele domnitoruluiPetru Şchiopul, 2 aprilie 1594. Text original în greacă (Notaio Andrea di Ercoli, busta359, testamento no 741).Ref. şi publ.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe moldovene din 1587 şi exilulveneţian al familiei sale (ARMSI, s. III, 6, 1926, p. 219-223); K.D. Mertzios, To enVenetia īpeirōtikon archeion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936, p. 5-16); A. Pippidi,La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per i rapporti tra Venezia e iPaesi romeni, în vol. Dall’ Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati distorie communi, ed. Gr. Arbore-Popescu, Roma, 2003, p. 96-106.767 – Scrisori (2) din Alba Iulia şi Plzen, 1600, adresate dogelui Veneţiei: de la MihaiViteazul, pentru a recomanda un trimis al său, şi de la împăratul Rudolf II, pentru a solicitaarestarea hoţilor vinovaţi de furtul averilor lui Ştefan, fiul lui Petru Şchiopul (PrincipiCasa d’Austria, vol. III, nr. 126 şi 127).Publ.: Veress, Documente, VI, p. 5, 18-20.768 – Rapoarte veneţiene (4) din Constantinopol, 1608, referitoare la luptele pentrudomnie ale urmaşilor lui Ieremia Movilă (Capi Consiglio X, Costantinopoli).Publ.: N. Iorga, „Doamna lui Ieremia Movilă” (ARMSI, s. II, t. 32, Buc., 1909-1910,p. 1052-1053).769 – Documente din 1613-1629 privind relaţiile externe ale lui Bethlen Gábor,principele Transilvaniei.Publ.: Ováry Lipót, Oklevéltár Bethlen, Gábor diplomacziai összeköttetései történetehez.A velenczei állami levéltárban [Documente din arhivele de stat ale Veneţiei privitoarela istoria relaţiilor diplomatice ale lui G.B.], Budapest, 1886, VI + 882 p.770 – Rapoarte veneţiene (3) din Constantinopol, 1618-1619, referitoare la vizita lui

168 ITALIAPaolo Minio, ginerele lui Petru Şchiopul, şi discuţiile lui cu Gaspar Gratiani, ales domn alMoldovei (Capi Consiglio X, Costantinopoli, ad. ann.).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 39-40 (extras); Cr. Luca, Il patrizio veneto PaoloMinio viaggiatore in Moldavia nei primi decenni del Seicento, în vol. Da Est adOvest, da Ovest ad Est. Viaggiatori per le strade del mondo, ed. Gaetano Platania,Viterbo, 2006, p. 81-96.771 – Documente (6) relative la tratativele din 1618, 1636, 1641, 1646, dintrereprezentanţii creştinilor sud-dunăreni şi imperiali şi apoi privitoare la implicarea luiMatei Basarab în negocierile pentru formarea unei vaste coaliţii antiotomane (ASV,Senato-Secreta. Avvisi [Costantinopoli. Copie o sunti di dispacci, replicate. 1600-1794],doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Appunti sui rapporti del „Sultano” Jahja (c. 1585-1648) con iPaesi Romeni e Venezia, în vol. Dall’Adriatico al Mar Nero: veneziani e romeni,tracciati di storie comuni, ed. Grigore Arbore Popescu, Roma, 2003, p. 71-80.772 – Documente (11), din răstimpul 1618-1707, privind relaţiile comerciale aleŢărilor Române cu Veneţia (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 375, doc.nenumerotat, b. 376, doc. 41; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (1 a Serie), fz. 145,f. 26 r -26 v ; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2 a Serie), b. 18, doc. nenumerotat, b. 28, 3 aparte, doc. 6, b. 162, 3 a parte, f. 30, f. 31, b. 163, 6 a parte, f. 28 r -28 v , f. 29 r -29 v , 7 a parte, doc.nenumerotat; ASV, Inquisitori di Stato [Dispacci dai baili a Costantinopoli, 1698-1714],b. 428, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, L’importazioni di merci levantine nella Venezia del Seicento edel primo Settecento: la cera e i pellami provenienti dai Principati Romeni, în vol.L’Italia e l’Europa centro-orientale attraverso i secoli, ed. Cristian Luca, GianlucaMasi, Andrea Piccardi, Brăila–Veneţia, 2004, p. 354-362.773 – Informări transmise în 1619-1620 autorităţilor centrale veneţiene, de cătreAlfonso Antonini şi Geremia Ghisi, cu referire la campaniile militare întreprinse deGabriel Bethlen împotriva Habsburgilor (ASV, Avvisi di Germania et Fiandra. 1619 fin1621 (di Geremia Ghisi, 1620), ex Cod. Brera 134, f. 23 r , 51 r , 89 r , 100 r , 189 r , 532 r , 535 r ,537 r -537 v , 546 r -547 r ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Participarea Transilvaniei la Războiul de treizeci de ani în timpuldomniei lui Gabriel Bethlen (1613-1629) („Istros”, X, 2000, p. 425-434 şi SUBB,XLVI, nr. 1-2, 2001, p. 23-31); idem, La première étape de la participation de laTransylvanie a la Guerre de Trente Ans dans la lumiere des documents vénitiensinedits („Nobiltà. Rivista di araldica, genealogia, ordini cavallereschi”, 7, 2000,p. 329-338 şi „Argesis. Studii şi comunicări”, seria istorie, 9, 2000, p. 177-185);idem, Quelques notes et documents concernant la participation de la Transylvanieà la Guerre de Trente Ans pendant la principauté de Gabriel Bethlen (1613-1629)(RRH, 46, 2007, p. 161-173).774 – Documente (2), din 1620 şi 1625, referitoare la relaţiile diplomatice ale luiGabriel Bethlen cu Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di ambasciatori.Costantinopoli, 1600-1714, b. 7; ASV, Capi da guerra, b. 9).

ITALIA 169Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Relaţiile politico-diplomatice ale lui Gabriel Bethlen cu RepublicaVeneţiană („Crisia”, 35, 2005, p. 67-78).775 – Documente din 1622 privind tentativele pretendentului Gian GiacomoLocadello de a obţine tronul Moldovei (ASV, Inquisitori di Stato, b. 148, f. 37, b. 416,doc. nenumerotat, b. 418, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Miscellanea italo-romena (XVI e XVII secolo), în vol. Închinarelui Petre Ş. Năsturel la 80 de ani, ed. I, Cândea, P. Cernovodeanu, Gh. Lazăr, Brăila,2003, p. 337-340.776 – Rapoarte spaniole (2) din Constantinopol, 1625, cu informaţii despre războiulotomano-polon şi Bethlen Gábor (Capi Consiglio X, Costantinopoli ad. ann.).Publ.: ibidem, p. 155-156 (extras).777 – Scrisoare din 27 aprilie 1625 a bailului Zorzi Giustinian, cuprinzând informaţiidespre interesul veneţienilor pentru importul de cai moldoveneşti prin Ragusa şi angajareade mercenari din Ţara Românească pentru armata veneţiană (Secreta, Archivi propri,Costantinopoli, busta 18, XXXV, f. 51-53).Ref.: Pippidi, Hommes et idées, p. 88, n. 99.Publ.: Hurmuzaki, IV/2, p. 409-410.778 – Testamentul lui Apostol Tzigara, fratele lui Zotu, copie din 7 iunie 1737.Publ.: K.D. Mertzios, To en Venetia īpeirōtikon archeion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936,p. 5-16).779 – Documente (2), din 1625, privind relaţiile politice şi economice ale principeluiGabriel Bethlen cu Veneţia (ASV, Capi del Consiglio dei X. Lettere di Ambasciatori.Costantinopoli, 1600-1714, b. 7).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Din relaţiile economice ale Veneţiei cu Transilvania în timpul luiGabriel Bethlen (1613-1629) („Analele Universităţii din Oradea”, 2003, p. 11-25).780 – Confirmare a unei poliţe de împrumut, redactată în greceşte şi în italiană,subscrisă la 12 iunie 1629 de Moise Movilă pentru creditorii săi, francezii JacquesRoussel şi Charles de Talleyrand (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 278,doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Cristina Papakosta, Monumenta Graeca ac Veneta HistoriaeRomaniae (I) („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 89).781 – Documente (43), din răstimpul 1629-1633, privind politica internă şi externă aprincipelui Gheorghe Rákóczy I (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 109, 110, 111).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I (1630-1648) alla luce di alcunidocumenti veneziani inediti („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e RicercaUmanistica di Venezia”, 6-7, 2004-2005, p. 199-228).782 – Documente (3), din 1630, despre şederea şi activitatea arhitectului veneţianAgostino Serena în Transilvania, în slujba principelui Gabriel Bethlen (ASV, Inquisitoridi Stato, b. 416, 433).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Din relaţiile economice ale Veneţiei cu Transilvania, p. 11-25.783 – Documente (3), din 1630, constituind parte din corespondenţa Ecaterinei de

170 ITALIABrandenburg şi a altor nobili ardeleni cu Poarta, cu privire la soarta principatului dupămoartea principelui Gabriel Bethlen (ASV, Inquisitori di Stato, b. 433).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I, p. 199-228.784 – Documente (11), din răstimpul 1632-1734, relative la comerţul exterior alŢărilor Române şi la rolul negustorilor alogeni în cadrul schimburilor de mărfuri şi arelaţiilor de credit (ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 291, reg. 65, doc.nenumerotate; ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 318 I, doc. nenumerotat, b. 319II, doc. nenumerotate, b. 330, doc. nenumerotat, b. 348, doc. nenumerotat; ASV, CinqueSavi alla Mercanzia. 1 a Serie, b. 555, doc. nenumerotate, b. 661, doc. nenumerotate; ASV,Cinque Savi alla Mercanzia. 2 a Serie, b. 47, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, „Neguţătoriu streinu” de ţară. Date noi privitoare la negustoriialogeni din Ţările Române în secolele XVII-XVIII, în vol. Negustorimea în ŢărileRomâne, între Societas Mercatorum şi individualitatea mercantilă, în secolele XVI-XVIII, ed. Cr. Luca, Galaţi, 2009, p. 127-145.785 – Scrisori (4), din 16 aprilie 1633 şi 26 iunie 1634, 7 martie 1635, 16 martie 1635,ale bailului Pietro Foscarini către Matei Basarab, un dregător muntean, Vasile Lupu şispiţerul Nicolò Federici (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 110, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, E. Zuică, Noi surse documentare privitoare la misionarii catolicidin Ţările Române în epoca lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (SMIM, 22, 2004,p. 257-263).786 – Documente (3) din 1640 şi 1653 cuprinzând informaţii primite de dogeleVeneţiei de la ambasadorii din Polonia, privind disputele dintre Matei Basarab şi VasileLupu şi chemarea domnilor Ţărilor Române la Poartă de către marele vizir (Dispacci diCostantinopoli; Dispacci di Germania).Publ.: Hurmuzaki, IV/2, p. 574; Veress, Documente, X, p. 68-69, 218-219.787 – Scrisoare din Iaşi, 10 octombrie 1645, a misionarului dominican GiovanniGiuliani di Lucca, referitoare la pregătirile otomane de război împotriva Veneţiei şi cererilede bani adresate Moldovei pentru pregătirea campaniei.Ref.: Andrei Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţie în MareaNeagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, II, p. 611); idem, Giovanni Giuliani, undomenicano italiano nella Moldavia del Seicento, în vol. L’Italia et l’Europa centroorientaleattraverso i secoli, ed. Cr. Luca, G. Masi, A. Picardi, Brăila–Veneţia, 2004,p. 165-170.788 – Raport din 23 august 1647 al lui Giovanni Tiepolo, sol veneţian la curteaPoloniei, referitor la un proiect de campanie poloneză împotriva Porţii Otomane cusprijinul Veneţiei şi al Papei şi implicaţiile acestei acţiuni asupra Ţărilor Române. Raportulcuprinde şi informaţii despre politica lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.Ref.: Ştefan Andreescu, Matei Basarab, Vasile Lupu şi proiectul de cruciadă din anii1645-1647 (AIIAI, 21, 1984, p. 148-168).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Italia, r. 35, c. 30-106.789 – Document, datând din 1648, anunţa decesul principelui Gheorghe Rákóczy I(ASV, Inquisitori di Stato. Riferte dei confidenti, 1643-1648, b. 556).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il principato di Giorgio Rákóczy I, p. 199-228.

ITALIA 171790 – Document, din 1648, prin care ambasadorul transilvănean prezenta autorităţilorpoloneze propunerea principelui Gheorghe Rákóczy I, ca fiul său Sigismund Rákóczy săfie ales rege al Poloniei (ibidem).Ref. şi publ.: ibidem, p. 199-228.791 – Documente (5) din 1649-1650 semnate „Franciscus Markanych guvernator alBulgariei”, „Deodat Bakšić arhiepiscop de Sardica”, „seniori şi locuitori din Bulgaria”,de fapt plăsmuiri din 1650 ale lui Petru Parcevici, arhiepiscop de Marcianopol şi trimiscatolic în Moldova, o cuvântare în Marele colegiu al Veneţiei şi un memoriu din 1650 aleaceluiaşi, relative la situaţia bisericii catolice din Ţările Române (Collegio, EsposizioniPrincipi, f. 61 şi imn.).Ref.: Călători străini, V, p. 365-369.Publ.: Pejacsevich, Peter Freiherr von Parchevich Erzbischof von Martianopel (1612-1674) („Archiv für österreichische Geschichte, 59, 1880, 2, p. 488-500); Călătoristrăini, V, p. 370-380.792 – Corespondenţă, din noiembrie 1650 şi mai 1654, a autorităţilor centraleveneţiene cu reprezentantul diplomatic al Serenissimei la Constantinopol, cu referiri lamedicii Hans Andersen Skovgaard şi Giovanni Mascellini, cel dintâi fost o vreme medical curţii lui Vasile Lupu, iar cel de-al doilea medicul lui Matei Basarab (ASV, Consigliodei X. Parti Secrete, fz. 44, doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Alcuni ‘confidenti’ del bailaggio veneto di Costantinopoli nelSeicento („Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica diVenezia”, 5, 2003, p. 307-310).793 – Scrisori ale unor informatori şi diverse date culese în 1650, 1655, 1662 laConstantinopol în privinţa atitudinii Porţii faţă de Ţările Române (ASV, Avvisi di diversiconfidenti in Costantinopoli e altrove circa la corrente guerra contro Turchi. 1652 sin1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, f. 73 r -73 v , 75 r , 77 r , 81 r , 187 v -188 r , 286 r ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Noi «avvisi» din Veneţia relative la istoria românilor în veacul alXVII-lea (SMIM, 17, 1999, p. 33-38).794 – Documente (436) din anii 1650-1674, 1684-1741, 1744 privitoare la istoriaŢărilor Române în cadrul relaţiilor dintre Veneţia şi Imperiul Otoman: rapoarte dela ambasadorii Veneţiei la Constantinopol, Viena, Varşovia, Lemberg, Belgrad, de larezidentul imperial la Poartă, scrisori de la Gheorghe Rákoczi II şi Mihail Apaffy, principiai Transilvaniei, Grigore Ghica şi Constantin Brâncoveanu, domnii Ţării Româneşti,manifestul lui Franscisc Rákoczi (1705), firmane şi porunci otomane, scrisori de lamarele vizir şi Osman Aga, paşă de Timişoara, ale ambasadorului englez la Poartă, texteletratatelor de la Karlowitz şi Passarowitz, informaţii despre românii din Croaţia, Istria şiBanat, descrierea executării lui Constantin Brâncoveanu şi soarta averii sale din Veneţia(Dispacci Costantinopoli, f. 59, 134, 164, 167-174, 176, 179-181, 183, 185-195, 197, 199-200, 204, 206; Dispacci Germania, f. 82, 100-103, 105-109, 112-127, 130, 133, 139-142,145, 150, 153, 155, 157-165, 182-183, 186, 188, 196-197, 202, 204, 209, 327, 329-330,336; Dispacci Roma, f. 200; Registre delib. Sen. crt. 80).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 3-67, 71-77, 79-86, 90-91, 93-164, 169-179, 181-199, 201-205, 208-213, 215-216, 220-222, 224-242, 244-248, 253-287, 289, 298-359, 361-

172 ITALIA364, 367-390, 395-437, 444-464, 475, 493, 499, 505, 509, 513-515, 522, 529-541,544-554, 562-571, 573, 575, 577-602, 604-607, 610-620, 645-649, 657-690.795 – Documente (402) din 1652-1699 privind istoria Ţărilor Române în timpuldomnitorilor Matei Basarab, Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Gh. Rákoczi II, ConstantinŞerban, Radu Leon, Grigore Ghica, Dumitraşcu Cantacuzino, Şerban Cantacuzino,Gheorghe Duca, Constantin Brâncoveanu, Constantin Cantemir, Antioh Cantemir.Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 1-36, 37-101, 105-112, 115-131, 133-169, 172-191, 193-212,214-272, 274-278, 280-338.796 – Avize (2) din Brześć şi Varşovia, 1653, privind evenimentele din Moldova,relaţiile dintre Vasile Lupu şi Bogdan Hmelniţki, tratativele secrete întreprinse deGheorghe Ştefan cu senatorii polonezi (Dispacci di Germania).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 44; Veress, Documente, X, p. 258-259, 277.797 – Scrisoare din Iaşi, 20 iunie 1656, a lui Gheorghe Ştefan, domnul Moldovei,adresată dogelui Veneţiei, cerând ca boierii săi, Iordache, State şi Toma, să nu fie stingheriţide Ştefan Beblei în activitatea lor comercială (Lettere dei Principi, busta 15).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 246-247.798 – Documente (200) din 1658-1660 relative îndeosebi la evenimentele dinŢara Românească şi la domnia lui Mihai Radu (Mihnea al III-lea) (fondurile: Collegio,Esposizioni Principi, vol. 73-75, Senato, Corti, vol. 58-61, Senato, Dispacci di Germania,Roma etc.).Publ.: Al. Ciorănescu, Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu (Mihnea III)culese mai cu seamă din arhivele Veneţiei (BCI, 13, 1934, p. 26-156).799 – Raport veneţian din Viena, 25 octombrie 1659, cu informaţii de la Gheorghe IIRákoczi privitoare la alianţa dintre domnii Moldovei şi Ţării Româneşti (Inquisitori, 712).Publ.: Iorga, Studii şi documente, XI, p. 214 (extras).800 – Scrisoare din Viena, 6 septembrie 1662, prin care Gheorghe Ştefan se adreseazăoficialităţilor Veneţiei pentru a primi ajutor în vederea unei călătorii la Moscova (Dispaccidi Germania, 121, nr. 222).Publ.: Veress, Documente, XI, p. 26-27.801 – Documente (5) din 1664, 1666 şi 1670-1671 referitoare la războiul austrootoman,campaniile otomane în Ţările Române şi exilul în Apus al lui Grigore Ghica, fostdomn al Ţării Româneşti (Dispacci di Germania, vol. 124; 130, nr. 403; 134, f. 652; 135,nr. 268, 296).Ref.: A. Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664-1672)(ARMSI, s. III, t. 2, 1924, p. 269-310).Publ.: ibidem, p. 313, 321, 326-329.802 – Documente (4), din 1672-1673, relative la sumele de bani depuse la ZeccaVeneţiei în numele fostului mare vameş al Moldovei, grecul Leondari Ghiorma (Ghionma)(ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 373/II, doc. nenumerotate, doc. 22, 23).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Cristina Papakosta, Monumenta Graeca ac Veneta HistoriaeRomaniae (I) („Quaderni della Casa Romena di Venezia”, 3, 2004, p. 89-93).

ITALIA 173803 – Documente greceşti şi italiene (7) din 1676, 1679, 1711, 1769, cuprinzândinformaţii despre relaţiile comerciale dintre Ţările Române şi grecii din Ianina, albaneziimusulmani din Scutari şi românii din Moscopole, precum şi despre legăturile acestora cuVeneţia.Ref.: Valeriu Papahagi, Contribuţii la istoria relaţiilor comerciale ale Munteniei cuPeninsula Balcanică şi cu Veneţia în sec. al XVII-lea şi al XVIII-lea (RI, 19, 1933,p. 119-126) (rec., în RIR, 3, 1933, p. 431).804 – Documente (121), datând din răstimpul 1680-1698 privind acţiunile politicodiplomaticeşi militare ale lui Emeric Thököly în vederea obţinerii tronului Transilvaniei,evoluţia relaţiilor sale cu Poarta, eşecul ambiţiilor sale şi refugiul la Constantinopol (ASV,Consiglio dei X. Parti Secrete, fz. 48, 49, 50, 51, 52; ASV, Inquisitori di Stato, b. 419, 421,422, 423, 424, 425, 426, 427).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Il problema transilvano (1660-1695) nei dispacci dei rappresentantidiplomatici e dei dragomanni veneti presso la Porta, în L’Italia e l’Europa centroorientaleattraverso i secoli..., p. 183-229.805 – Buletin de ştiri de la Roma, 1684, despre capturarea lui Gheorghe Duca,prizonier în Polonia (Inquisitori di Stato 165).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.806 – Documente (6) din 1684-1685 despre banii depuşi la Veneţia de GheorgheDuca (Inquisitori di Stato, busta 165, 173, 495, partea III-a şi Consiglio dei X, PartiSecrete, filza 48).Ref. şi publ.: Al. Ciorănescu, Despre nişte bani depuşi de Duca-vodă la Veneţia (RI, 20,1934, p. 29-33).807 – Documente din 1691 privind misiunea lui Proski la Viena pentru a cereîmpăratului Leopold aprobarea anexării Moldovei şi Ţării Româneşti de către Polonia.Ref.: Emilia Poştăriţă, Dumitru Zaharia, Cercetări în arhivele de peste hotare. Italia (RA,1979, nr. 4, p. 457).808 – Documente din 1692-1716 relative la relaţiile comerciale ale unor negustorigreci din Ţara Românească şi ale unor negustori aromâni cu Veneţia (Documenti greci,Carte greche).Ref.: N. Iorga, Câteva ştiri despre comerţul nostru în veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea(AARMSI, s. II, t. 37, 1914, p. 305-310, 313-314).Publ.: ibidem, p. 310-312, 314-316.809 – Documente (94) din 1696-1761 relative la relaţiile aromânilor din Molovişte şiMoscopole cu Veneţia.Ref.: Valeriu Papahagi, Aromâni din Molovişte în documente veneţiene din secolul alXVIII-lea (RI, 18, 1932, p. 306-313); idem, Aromânii din Moscopole şi comerţulveneţian în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, Buc., 1935, p. 142-229.810 – Documente (10), din 1699, 1704-1705, 1707, 1721, 1748, 1762-1769, privindrelaţiile comerciale ale Ţărilor Române cu Veneţia, tranzitarea mărfurilor pe rutele terestredin Peninsula Balcanică, colaborarea şi adversitatea dintre negustorii implicaţi în comerţul

174 ITALIAla medie şi lungă distanţă (ASV, Bailo a Costantinopoli. Ducali, b. 7, b. 27, b. 34-36; ASV,Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 127/I; ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2 a Serie), b.18, b. 28, 2 a parte; ASV, Consiglio dei Dieci. Parti Secrete, fz. 54).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Appunti sulle compagnie commerciali della Transilvania e sui lororapporti con Venezia nel Sei-Settecento, în L’Europa centro-orientale e la Penisolaitaliana..., p. 285-308.811 – Documente (5), din 1702, privitoare la raporturile negustorilor munteni, ardelenişi maghiari cu negustorii veneţieni (ASV, Cinque Savi alla Mercanzia (2 a Serie), b. 163, 6 aparte; ASV, Notarile Atti (Notaio Francesco Velano), b. 13600; ASV, Senato Mar, fz 766).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Rapporti commerciali fra Venezia e Transilvania nel Settecento(„Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 9,2007, p. 47-59).812 – Scrisori (3) din 1703-1704, ale lui Constantin Brâncoveanu către AscanioGiustinian, bailul Veneţiei la Constantinopol, şi un răspuns al acestuia.Ref.: Valeriu Papahagi, Corespondenţa inedită a lui Constantin Brâncoveanu cu bailulAscanio Giustinian (RI, 17, 1931, p. 169).Publ.: ibidem, p. 170-176.813 – Documente din 1703-1711, privind răscoala condusă de Francisc Rákoczi II înTransilvania şi Ungaria.Ref.: C. Malagola, Franz Rákoczi und der ungarische Aufstand nach der Urkunden desvenezianischen Archivs („Deutsche Revue”, 1907).814 – Documente (9), din 1704-1706, privind viaţa şi activitatea lui Iacob Pylarinoşi Bartolomeo Ferrati, medicii lui Constantin Brâncoveanu (ASV, Bailo a Costantinopoli.Cancelleria, b. 318 I, doc. nenumerotate; b. 323 I, doc. nenumerotate; ASV, Inquisitori diStato [Dispacci dai baili a Costantinopoli, 1698-1714], b. 428, doc. nenumerotat).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Contributi alla biografia dei medici Jacopo Pylarino (1659-1718)e Bartolomeo Ferrati (?-1738), în vol. Vocaţia istoriei. Prinos profesorului ŞerbanPapacostea, ed. O. Cristea, Gh. Lazăr, Brăila, 2008, p. 635-652.815 – Scrisori (14) din 1706, 1709, 1719-1721, 1725, 1728 ale lui Pietro Rosa,consul al Veneţiei la Durrës, menţionând pe negustorii aromâni din Moscopole: IoanCosta Giupan, Ioan al lui Gheorghe Popa, Gheorghe Vertos, Mihail Gheorghiu, AdamGhira, Mihail Sideri, Ioan Simu, relaţiile lor cu Constantinopolul şi Veneţia (Bailo diCostantinopoli, filza 127, 130, 134-135, 142, 144).Ref. şi publ.: Valeriu Papahagi, Relaţiile aromânilor din Moscopole cu representanţiiRepublicei Veneţiei la Constantinopol în secolul al XVIII-lea (RI, 22, 1936, p. 300-311) (extrase).816 – Scrisori din 1711 ale lui Pietro Rosa, fost consul al Veneţiei la Durrës,cuprinzând ştiri despre războiul ruso-otoman şi refugiul lui Carol al XII-lea la Tighina.Ref.: Valeriu Papahagi, Informaţii veneţiene relative la războiul ruso-turc din 1711, laCarol al XII-lea, regele Suediei şi la intenţia turcilor de a recuceri Moreia (RI, 18,1932, p. 107-132).

ITALIA 175817 – Document din 1711 relativ la comerţul Ţării Româneşti cu Veneţia şi la relaţiilelui Constantin Brâncoveanu cu Poarta (Cinque Savi alla Mercanzia, Lettere dei Consoli,Durazzo, filza 662, 1712-1738).Ref.: Valeriu Papahagi, Une information vénitienne concernant Constantin Brâncoveanu,prince de Valachie (BSHAR, 17, 1930).818 – Documente (30) din 1713-1763 relative la sfârşitul lui Constantin Brâncoveanuşi la banii depuşi de el la Zecca din Veneţia.Publ.: C. Esarcu, Documente istorice inedite descoperite în arhivele din Veneţia (RIAF,1883, vol. II, p. 142-176).819 – Testament, Bucureşti, 1 iunie 1715, al zarafului Nikos Papazarafis, copie(Documenti greci).Publ.: Iorga, Studii şi documente, IV, p. 76-78; K.D. Mertzios, To en Venetia īpeirōtikonarcheion („Īpeirotika Chronika”, 11, 1936, p. 5-16).820 – Documente din 1720-1761 despre originea familiei Şaguna.Ref.: Valeriu Papahagi, Familia Şaguna în documente veneţiene din secolul al XVIII-lea(RI, 18, 1932, p. 1-5).821 – Raport din Viena, 1721, conform căruia domnul Ţării Româneşti,N. Mavrocordat, a trimis 200 de care în Imperiul Otoman (Inquisitori di Stato, 174).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.822 – Documente (299) din 1731-1796 privind situaţia din Ţările Române, conflicteleaustro-ruso-turce, răpirea Bucovinei, soarta averii lui Constantin Brâncoveanu, răscoalalui Horea, păcile de la Şiştov şi Focşani.Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 1-5, 53-55, 62-90, 92-96, 98, 100-101, 105, 108, 128, 131-184,187-188, 192-201, 203-204, 207-208, 210-213, 215-237, 243-279.823 – Documente (2), din 1735 şi 1754, referitoare la depozitele financiare de laZecca Veneţiei ale lui Şerban Cantacuzino Măgureanu şi ale Patriarhiei de Ierusalim(ASV, Bailo a Costantinopoli. Atti Protocolli, b. 291, reg. 115, doc. nenumerotat; ASV,Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 349, doc. 12).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Note sulle forme di assimilazione del capitalismo preindustriale nelSud–Est europeo: depositi bancari di provenienza valacca nella Zecca di Venezia, înidem, Dacoromano-Italica. Studi e ricerche sui rapporti italo-romeni nei secoli XVI-XVIII, Cluj-Napoca, 2008, p. 189-191.824 – Documente (2): raport din 22 decembrie 1793 al lui Niccolò Colombo,secretarul bailului Federico Foscari, şi o dare de seamă veneţiană din 1795, privitoare lanavigaţia comercială în bazinul pontic şi respectiv la construcţia de vase comerciale şimilitare în şantierul naval din Galaţi (ASV, Bailo a Costantinopoli. Cancelleria, b. 344,doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Activitatea portuară şi construcţiile navale la Galaţi în ultimuldeceniu al secolului al XVIII-lea, în vol. Modele culturale şi realităţi cotidieneîn societatea românească (secolele XV-XIX), coord. Cl. Neagoe, Buc., 2009,p. 233-246.

176 ITALIA825 – Documente (2), din mai 1797, privind iernarea unui vas comercial austriacîn portul Galaţi, activitatea lui Pietro Maria Locatelli, consulul Veneţiei la Cherson, şicomerţul internaţional în bazinul pontic (ASV, Bailo a Costantinopoli. Lettere, b. 248,doc. nenumerotate).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Mărturii contemporane despre portul Galaţi în anii 1796-1797(„Danubius”, 22, 2004, p. 65-74).MS826 – Transilvania, ms. redactat de un autor anonim veneţian din prima jumătatea sec. XVI, o încercare de descriere a Transilvaniei (ASV, Miscellanea di carte nonappartenenti ad alcun archivio, b. 35, f. nenumerotate, 232 r -235 v , 498 r ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, O descriere succintă a Transilvaniei într-un plan de lucru inedital unui autor anonim veneţian din secolul al XVI-lea, în vol. Pe urmele trecutului.Profesorului Nicolae Edroiu la 70 de ani, coord. S. Andea, I.-A. Pop, Cluj-Napoca,2009, p. 265-281.827 – Cronică manuscrisă cu titlul Historia Vinitiana Secreta aparţinând lui AlviseBorghi, terminată la 26 iunie 1554, cuprinzând o largă prezentare a răscoalei lui GheorgheDoja (ASV, Materie Miste Notabili 69-72).Ref.: Ovidiu Cristea, 2003.828 – Vestitele şi slăvitele fapte şi biruinţe ce împotriva turcilor au făcut GheorghieCastriotul, ce să numia Scanderbeg, 1763, 162 f. Traducere din limba italiană a logofătuluiVlad Boţulescu din Mălăeşti, realizată pe când era închis la Milano, în Castello Sforzesco.Manuscrisul cuprinde şi o scurtă cronologie a cuceririlor otomane în Balcani, EuropaCentrală şi Egipt, Pe scurt înştiinţare de norocirea Casei Otomane (f. 163 v -166), tradusăde asemenea din limba italiană (Miscell. Codd. II, Diversi 67).Ref.: N. Iorga, Studii de istorie şi de istorie literară („Literatură şi artă română”, 4, 1899,p. 22-24); A. Pippidi, Une biographie de Scanderbeg traduite en roumain au XVIII esiècle, în vol. Peuples, États et nations dans le Sud-Est de l’Europe, IX e Congrèsinternational des Études du Sud-Est européen, Buc., 2004, p. 143-154; E. Timotin,A. Timotin, Les traductions de l’italien et de l’allemand de Vlad Boţulescu (1763-1764). Projet d’édition („Revue Roumaine de Linguistique”, 56, 2011, p. 81-91);A. Timotin, O. Olar, La paternité du texte sur «La fortune de la maison ottomane»traduit par Vlad Boţulescu (RESEE, 49, 2011, p. 189-195).Reprod.: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, fotografii.829 – Istoriia de toată lumea, de la facerea ei până într-aceaste vremi, 1763,1018 f. Traducere din limba germană a lui Vlad Boţulescu, cu o prefaţă autobiografică.Miscelaneul mai cuprinde o traducere, datată 1764, după Ristretto della vita, miracoli ecanonizatione di San Felice de Porri da Cantalice, capuccino, Milano, 1712, câteva notede astronomie în italiană şi alte câteva texte: De alegerea Împăratului roman, De câtevacavalieraturi ce sânt mai vestite în Evropa, Câteva cuvinte den limba a unor noroadeindiane den America (Miscell. Codd. II, Diversi 68).Ref.: N. Iorga, op. cit., p. 22, 24-28; P. Cernovodeanu, Préoccupations en matière d’histoire

ITALIA 177universelle dans l’historiographie roumaine des XVII e -XVIII e siècles (RRH, 10, 1971,p. 719); E. Timotin, A. Timotin, loc. cit.Reprod.: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Bucureşti, fotografii.BIBLIOTECA DELLA CHIESA SAN MICHELEMS830 – Bartolomeo de Giano, Epistola de crudelitate Turcarum, cuprinzând ştiridespre expediţiile turceşti din Transilvania la 1438 (cod. 1130).Ref.: Fr. Pall, Ştiri noi despre expediţiile turceşti din Transilvania în 1438 (AIIC, 1-2,1958-1959, p. 9-24).Publ.: J.P. Migne, Patrologia Graeca, t. CLVIII, Paris, 1866, col. 1055-1068.BIBLIOTECA DEL CIVICO MUSEO CORRERDOC831 – Rapoarte (21) din 1551-1552 ale ambasadorului Federico Badoer către dogeleVeneţiei privind evenimentele din Ţările Române (ms. 2789, f. 112, 416, 426, 434, 438,443, 445, 458-459, 500-501, 503, 506-507, 523, 530, 537, 540, 556).Publ.: Veress, Documente, I, p. 46-60, 62-63, 65-66, 68-69, 71-73, 76-77, 80-82,84-85, 88.832 – Scrisori (2) de la Gheorghe Ştefan, fostul domn al Moldovei, din 16 aprilie şi5 septembrie 1662, către Giovanni Sagredo, ambasadorul Veneţiei la Viena (PD 369 c).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.MS833 – Dispacci di Pietro Pasqualigo ambasciatore in Ungheria, 1509-1512, sec.XVI, cuprinzând mărturii despre relaţiile comerciale veneto-transilvane (Ms. Cicogna2126).Ref. şi publ.: Fl. Ciure, Relaţii comerciale între Veneţia şi Transilvania în secolul al XVIlea(SMIM, XXII, 2004, p. 225-248).834 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând consideraţii asupra lui Gabriel Bethlen(Ms. Donà 80).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nellaBiblioteca del Civico Museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX) (AIIC, 44, 2005,p. 483-501).835 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând o analiză a situaţiei politice europene, prilejcu care este evocat şi principele Gheorghe Rákóczy al II-lea (Ms. Cicogna 1771).Ref.: ibidem.

178 ITALIA836 – Manuscris, sec. XVIII, cuprinzând date despre evenimentele politico-militaredin perioada domniei principilor Gheorghe Rakoczy al II-lea şi Mihail Apafi (Ms. Correr166, provenienza Archivio Morosini e Grimani no. 4).Ref.: ibidem.837 – Descriere, sec. XVIII, a Regatului Ungariei, cuprinzând şi referiri la Transilvania(Ms. Correr 236, fasc. 7).Ref.: ibidem.CR838 – Pietro Bizzarri, Pannonicum Bellum sub Maximiliano II Romanorum etSolymano Turcarum imperatorem gestum, Basilea, 1573, cuprinzând date succinte despreŢările Române şi campaniile militare antiotomane.Ref.: ibidem.839 – Giovanni Nicolò Doglioni, L’Ungheria spiegata, Veneţia, 1595, cuprinzândinformaţii despre istoria Transilvaniei de-a lungul veacurilor.Ref.: ibidem; Cr. Luca, Fl. Ciure, Cenni sulle gesta di Mattia Corvino nella storiografiaminore italiana del Cinque-Seicento, în Studia Varia in Honorem Professoris ŞtefanŞtefănescu Octogenarii, ed. Cr. Luca, I. Cândea, Buc.-Brăila, 2009, p. 291-294.840 – Ciro Spontone, Attioni de’ re dell’Ungaria, Bologna, 1602, cuprinzând datedespre istoria Transilvaniei de-a lungul veacurilor.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti i Principati Romeni conservati nellaBiblioteca del Civico Museo Correr di Venezia (secc. XVI-XIX) (AIIC, 44, 2005,p. 483-501).841 – Casimiro Freschot, Idea generale del Regno d’Ungheria, sua descritione,costumi, regi, e guerre. Con i motivi dell’ultima sollevatione, invasione de’ Turchi, assedio,e liberatione di Vienna, e progressi dell’Armi Cristiane, Veneţia, 1684, cuprinzând datedespre istoria Transilvaniei de-a lungul secolelor, precum şi referiri la istoria ŢărilorRomâne extracarpatice.Ref.: ibidem; Cr. Luca, Fl. Ciure, op. cit., p. 298-299.842 – Ercole Scala, L’Ungheria compendiata, Venezia, 1687, cuprinzând date relativela istoria Transilvaniei de-a lungul secolelor.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 483-501; Cr. Luca, Fl. Ciure, op. cit., p. 295-297.843 – Simpliciano Bizozeri, La Sagra Lega contro la potenza ottomana, Milano,1690, cuprinzând referiri la Transilvania în contextul campaniilor militare din EuropaCentral-Răsăriteană din anii 1683-1689.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 483-501.844 – [Emericus Kelcz], Epistolæ Matthiæ Corvini Regis Hungariæ ad Pontifices,Imperatores, Reges, Principes, Cassovia, 1764. Ediţie a unei părţi din corespondenţaregelui Ungariei cu monarhii şi prelaţii vremii, printre care se află şi episcopul de Oradea.Ref.: ibidem.

ITALIA 179BIBLIOTECA DELLA CONGREGAZIONEDEI PADRI MECHITARISTIDOC845 – Document, din 16 august 1388, prin care catolicosul Teodor, rânduind peepiscopul Ioan la scaunul din Lemberg, îi supune pe lângă armenii din Luţk şi Cameniţa,şi pe cei din Siret, Suceava şi „Ţara Vlahilor”.Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 6, 1920, p. 190); H.Dj. Siruni, „Ţara Voevodului Ştefan”(„Ani. Anuar de cultură armeană“, Buc., 1941, p. 438).MS846 – Tetraevanghel scris de Thoros şi Grigor în mănăstirea Drazark-Cilicia, 1331.Pergament, 387 f., 22,5 x 17,5 cm. Text în armeană. Miniaturi de Sargis Pidzak (însemnare)cu portretele evangheliştilor şi frontispicii ornate. A aparţinut lui Tonovag din Suceavacare l-a dăruit în 1578 bisericii „Adormirii” din Lvov «pe timpul regelui Ştefan Báthory»(ms. 16/97).Ref.: Sirarpie Der Nersessian, Manuscrits arméniens illustrés des XII e , XIII e et XIV e sièclesde la bibliothèque des PP Mekhitaristes de Venise, Paris, 1937, p. 141-166, 181-182.847 – Cronica armenilor din Cameniţa, scrisă de preoţii de la biserica Sf. Nicolae,cuprinzând informaţii despre istoria Moldovei în secolul XVI-XVII, luptele turco-polonepurtate pe teritoriul ei în sec. XVII etc.Ref. şi publ.: G. Alishan, Kamenic, Taregirk hayoc. Lehastani ew Rumenioy, Veneţia,1896; Gr.M. Buiucliu, Cameniţa sau Cronica armenilor din Polonia şi Moldova (CL,40, 1906, p. 240-253); H.Dj. Siruni, Extrase din cronica armenilor din Cameniţa.Partea I. (1430-1611) (ARMSI, s. III, t. 17,1936, p. 267-286); Edmund Schütz, AnArmeno-Kipchak Chronicle on the Polish-Turkish Wars in 1620-1621, Budapest,1968; Andrei Pippidi, Cronica armenilor din Cameniţa. Noi spicuiri privitoare laistoria românilor („Studii”, 26, 1973, nr. 1, p. 145-155).A848 – Hélène Ghika [Dora d’Istria], Peisaj (Insula San Lazzaro), ulei pe pânză, 1847.Ref.: Andrei Pippidi, 1998.BIBLIOTECA DELLA FONDAZIONE QUERINI STAMPALIACR849 – Giacomo Filippo Foresti, Supplementum Supplementi delle Croniche delVenerando padre Frate Jacobo Philippo del Ordine heremitano, primo authore vulgarizatoe disoziato. Cum la gionta per infino 1524, Venezia, 1535, cuprinzând date despre ŢărileRomâne, îndeosebi despre voievodatul Transilvaniei.Ref.: Cr. Luca, Fl. Ciure, Cenni sulle gesta di Mattia Corvino nella storiografia minoreitaliana del Cinque-Seicento, p. 284.

180 ITALIA850 – Lodovico Domenichi, Historia di Messer Lodovico Domenichi, di detti e fattidegni di Memoria di diversi principi e huomini privati antichi et moderni, Venezia, 1558,cu referiri şi la Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 288.851 – Lodovico Dolce, Giornale delle Historie del Mondo, delle cose degne dimemoria di giorno in giorno occorse dal principio del Mondo fino a’ suoi tempi, diM[esser] Lodovico Dolce. Riveduto, corretto & ampliato da Guglielmo Rinaldi, Venezia,1572, cuprinde date despre Ţările Române.Ref.: ibidem, p. 287.BIBLIOTECA NAZIONALE MARCIANADOC852 – Rapoarte (2) din 16 ianuarie şi 27 februarie 1360, ale notarului BartolomeuUrssio, prin care îl informează pe dogele Veneţiei despre o posibilă campanie a regeluiUngariei în părţile Transilvaniei (ms. LXXI, cl. XIV).Publ.: G. Wenzel, Magyar diplomácziai emlekék az Anjou-korból [Monumente diplomaticemaghiare din epoca angevină], II, Budapesta, 1875, p. 547-551; DRH, C, XI,p. 469, 477.853 – Document din 1463 despre activitatea a doi negustori veneţieni la Moncastro(Cetatea Albă).Publ.: Hippolyte Noiret, Documents inédits pour servir à l’histoire de la dominationvénitienne en Crète de 1380 à 1485, Paris, 1892, p. 486; N. Iorga, Lucruri noi despreChilia şi Cetatea Albă (ARMSI, s. III, t. 5, 1926, p. 326-327) (şi extras).854 – Scrisoare de acreditare, 1474, a lui Uzun Hassan pentru ambasadorul său Isaacbeg,trimis la Ştefan cel Mare şi Senatul Veneţiei, cu propunerea unei alianţe antiotomane.Traducere latină din Caffa. Copie (Lat. class. X, ms. CLXXIV, f. 8).Ref.: P. Cancel, Data epistolei lui Uzun Hassan către Ştefan cel Mare şi misiunea luiIsak-beg, Buc.. 1912; N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră (III) (ARMSI, s. II, t. 37,1914-1915, p. 14-16); idem, Studii asupra evului mediu românesc, ed. Ş. Papacostea,Buc., 1984, p. 239-241; M.A. Halévy, Le rôle d’Isaac-Beg, Médecin et ambassadeurde Uzun Hassan, en Moldavie et dans les pays voisins, Madrid, 1956 (rec. în SAO, 1,1958, p. 381-382); Liviu Pilat, Între Roma şi Bizanţ. Societate şi putere în Moldova(sec. XIV-XVI), Iaşi, 2008, p. 164-167.Publ.: C. Esarcu, Scrisoare inedită a şahului Persiei Uzun Hassan către Ştefan cel Mare,1476 (sic!) (CT, 7, 1876, p. 464-466); N. Iorga, Veneţia..., loc. cit.; idem, Studii..., loc.cit.; Războieni, p. 121-123; Şt. Gorovei, M. Magdalena Székely, Princeps omni laudemaior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, Putna, 2005, p. 85-88.855 – Scrisoare din Vaslui, 29 noiembrie 1474, prin care Ştefan cel Mare informeazăpe papa Sixt IV că Uzun Hassan, sultanul Persiei, îi cere alianţa în luptele cu ImperiulOtoman. Copie (Lat. class. X, md. CLXXV, f. 70).Ref. şi publ.: „Columna lui Traian”, 1873, p. 228 (cu data 28 noiembrie 1474); C. Esarcu,

ITALIA 181Ştefan cel Mare, documente descoperite în arhivele Veneţiei, Bucureşti, 1874, p. 23-24; Hurmuzaki – Densusianu, II/2, p. 224-225, VIII, p. 5; I. Bogdan, Documentele luiŞtefan cel Mare, II, p. 318-319; N. Iorga, Veneţia în Marea Neagră, III (AARMSI,s. II, t. 37, 1914-1915, p. 33); idem, Studii asupra evului mediu românesc, p. 255;Războieni, p. 125-126.856 – Documente (103) din 1474-1641 referitoare la relaţiile româno-veneţiene şi îngeneral la istoria Ţărilor Române în timpul lui Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpuşneanu,Mihai Viteazul, Matei Basarab şi Vasile Lupu (CI. VII, It., ms. 990, Crt. 126; ms. 1044,Crt. 123; ms. 1009, Crt. 478; Crt. 100 Crg. 102; Crt. 238 Marino Samito; Crt. 250; t.XXXI, Crt. 259, 269; t. XXXII, Crt. 134, 136; t. XLVI, Crt. 273; t. LIV, Crt. 248 etc.).Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 27-29, 31, 33-34, 45-46, 49-51, 53, 55-61, 85, 87, 89-91, 93,94, 133-135, 191-198, 380-382, 389-393, 414, 426, 432, 456-458, 459-460, 462-467,469, 470-476, 481-491, 493-496, 500-503.857 – Scrisoare din Suceava, 25 ianuarie 1475, prin care Ştefan cel Mare anunţăprincipilor creştini victoria de la Podul Înalt, cerând sprijin militar pentru lupta contraPorţii Otomane. Copie în italiană.Ref. şi publ.: Monumenta Hungariae Historica, IV, fasc. II (Acta estera, vol. V),Budapesta, 1877, p. 301-302; I. Bogdan, Documentele lui Ştefan cel Mare, II, p. 319-323; Războieni, p. 128-130.858 – Relatare din Breslau, 16 septembrie 1476, a lui Baltazar de Piscia despre Ştefancel Mare, desfăşurarea campaniei din 1476 etc. (CI. X), Lat., ms. CLXXVIII.Publ.: C. Esarcu, O relaţiune contimporană inedită despre Ştefan cel Mare (1476) dinBiblioteca Marciană din Veneţia (CT, 7, 1876, p. 376-380).Reprod.: B. A. R., mf. MP. 152.859 – Rapoarte (2) din 1556-1598 şi 1591 menţionând tributul Moldovei şi ŢăriiRomâneşti către Poarta Otomană (CL. It. XI, ms. 28, f. 141; ms. 212, f. 7).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 56, 214-215 (extrase).860 – Copii ale dezbaterilor din Senatul Veneţiei, cuprinzând deciziile adoptateîn februarie 1588 în privinţa necesităţii îndepărtării lui Petru Cercel din oraş, spre a nupericlita pacea veneto-otomană (Avvisi notabili del Mondo e deliberazioni più importantidi Pregadi, f. 142 r -145 r ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Consideraţii pe marginea unor documente inedite privind relaţiilelui Petru Cercel cu Veneţia (1588) (CI, s.n., XVII, 1998, nr. 2, p. 119-142); Cr. Luca,Il principe valacco Petru Cercel e Venezia. Documenti inediti (1588) („AteneoVeneto”, 188 [s.n. 39], 2001, p. 103-120).861 – Raport din Regensburg, 15 septembrie 1594, al ambasadorului TommasoContarini privind misiunea lui Alfonso Carillo în Transilvania (C. 134).Publ.: Hurmuzaki, III/2, p. 49.862 – Raport anonim din 1595 referitor la participarea detaşamentului de 100 soldaţitrimis de Ferdinand I, marele duce al Toscanei, la campania antiotomană a lui MihaiViteazul (Cl. lt. VI, ms. 118).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 80-82; Călători străini, III, p. 580-584; Mihai Viteazulîn conştiinţa europeană, I, p. 135-139.

182 ITALIA863 – Rapoarte (21) din 1595-1597, privind războiul antiotoman al Ţărilor Române,bătălia de la Călugăreni, luptele cu Sinan-paşa, expediţia lui Zamoyski în Ţara Românească(CI. It. VI, ms. 74, f. 336 v , 514, 536, 544-545 etc.).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 75-77, 98, 103-104, 109, 121, 130-131, 155-156, 162,166, 173, 183, 201-202, 220, 224, 236-237, 276, 278, 279-280, 289.864 – Scrisoare din 1 iunie 1595 a lui Mohamed Bei (Mihnea Turcitul, fost domnal Ţării Româneşti) către fiul său Radu-vodă, despre stăruinţele sale pentru a-i căpătadomnia şi despre noua sa familie musulmană (Fondul Candia).Publ.: Iorga, Studii şi documente, III, p. LII-LIV; Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 102.865 – Scrisoare din Alba Iulia, din 18 august 1619, a lui Marcu-vodă (Ms. Marc. H.VII, 878 [8652]).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.866 – Scrisoare din Iaşi, din 21 septembrie 1640, a lui Bartolomeo Bassetti, „misionarîn Moldova şi Valahia”, prin care i se cere bailului Aloise Contarini să intervină ca să fieavansat şi mutat în Ungaria (Ms. It. VII, 1207-1209 [8852-8854]).Ref.: Andrei Pippidi, 2005.867 – Documente (56) din 1665-1666, 1671-1673, 1689-1692 privind istoria ŢărilorRomâne: fuga lui Grigore Ghica în Austria, relaţiile polono-otomane în 1671, acţiunile luiThököly în Transilvania, intenţia polonilor de a anexa Ţările Române în condiţiile de pacedin 1692 (C. 69-70; CI. It. VII, ms. 1250-1252, Crt. 81, 104 etc.).Publ.: Hurmuzaki, V/2, p. 101-106, 110, 112-115, 118-120, 123-124, 131-133, 137, 140-141, 169-172, 173-181, 184, 186, 191-193, 195-201, 203-206, 208, 210, 212-214,218, 232-233, 237-238.868 – Raport din 20 noiembrie 1675 al bailului Giovanni Morosini către dogeleVeneţiei, privind venirea la tronul Moldovei a lui Antonie Ruset, relaţiile turco-polonezeşi pregătirile de război ale Porţii Otomane (Disp. al Senato, It. Ct. VII).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 288-289.869 – Raport din 24 aprilie 1676, din Adrianopole, relativ la relaţiile PorţiiOtomane cu Polonia şi cu cazacii şi la implicaţiile politico-militare pentru Ţările Române(Disp. Costantinopoli, Ct. VII).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 290-291.870 – Rapoarte (2) din 1676 ale bailului Giovanni Morosini, către dogeleVeneţiei, referitoare la luptele polono-turceşti (turco-polone) pe teritoriul Moldovei(Disp. Costantinopoli, Ct. 128, 156).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 291-293.871 – Documente (27) din 1689-1718 şi 1737-1744 relative la istoria românilor:pregătirea păcii de la Karlowitz, scrisoarea lui Ascanio Giustiniani către ConstantinBrâncoveanu, informaţii despre moartea lui Emeric Thököly, rapoarte ale ambasadorilorCarlo Ruzzini, din Viena şi Contarini, din Constantinopol, pacea de la Passarowitz(1718), epidemia de ciumă din 1737 şi comerţul cu ceară din Ţările Române în 1744 (cod.CCCXIX, p. 1400; cod. CCCLXXXIII, p. 302; cod. It. cl. VII, 1954-1955; crt. 23, 81,

ITALIA 18388, 411, 432; Delib. senato, crt. 56; Dispacci Germania, crt. 51, 54, 317, 559, 575, 652;Dispacci Girol. Venier, 1686-1692).Publ.: Hurmuzaki, IX/1, p. 345, 351-353, 355-357, 402, 404, 423, 434, 555, 560-561, 572,574, 602-603, 666-667, 685-689.872 – Raport, circa 1690, al unui sol veneţian, cu informaţii despre prizonieratul luiGheorghe Duca în Polonia şi soarta averii sale confiscate (ms. it. VII, 1882, f. 62).Publ.: N. Iorga, Studii şi documente, XI, p. 143-144 (extras).873 – Scrisoare din 1724 a teologului Michel Le Quien adresată lui NicolaeMavrocordat. Copie (ms. it. XI, 54).Ref.: Alexandru G. Mavrocordat, Cu ocaziunea scrisorii lui Le Quien (Arhiva, 10, 1899,p. 185-204).Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Le Quien către Neculai Mavrocordat (Arhiva, 10, 1899,p. 132-134).874 – Documente (14) din anii 1774-1776 şi 1781 privind istoria Ţărilor Române:ocupaţia austriacă, răpirea Bucovinei, stabilirea unui consulat rus în Principate.Publ.: Hurmuzaki, IX/2, p. 91-100, 102-103, 105-108, 116.MS875 – Evangheliar, sec. IX, provenind, probabil, de la mănăstirea Mavromolu dinGalaţi, potrivit unei însemnări din 1685.Ref.: C. Castellani, Catalogus codicorum graecorum qui in Biliothecam S. MarciVenetiarum inde ab anno MDCCXL ad haec usque tempora inlati sunt, Veneţia,1895, p. 6; N. Iorga, Notiţe (RI, 28, 1942, nr. 1-12, p. 167).876 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, cuprinzândmenţiuni despre gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (ms. gr. 530).Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum..., Oxford, 1848, p. 230, 486;Fontes, IV, p. 18-19 (extrase).877 – Pătimirea Sf. Sava Gotul, 374, text în greacă, cuprinzând şi informaţii despresituaţia demografică, religioasă şi socială din Dacia. Copie din sec. X-XI (ms. gr. 359).Ref.: Ştefan Olteanu, Cu privire la structura socială a comunităţilor săteşti dintre Carpaţişi Dunăre în secolul al IV-lea e.n. (R. Ist., 37, 1984, nr. 4, p. 328); MRV, p. 32.Publ.: Fontes, I, p. 710-715.878 – Nicolaus Calliclis, Epigrame şi poezii ocazionale, sec. XII, text în greacă,menţionând pe sciţi (în sensul de pecenegi), daci şi peoni (români şi unguri), geţi (prin caresunt desemnaţi bulgarii) (ms. gr. 498 şi 524).Ref. şi publ.: Leo Steinbach în „Dissertatione philologicae Academiae LitterarumCracoviensis”, 36, 1903, p. 313-392; Spyridon Lambros, O Markianos kōdix 524(NE, 8, 1911, p. 3-59, 124-192); Fontes, III, p. 46-49.879 – Legenda minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cuprinzând informaţii despre viaţadin cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului (ms. IX, colloc. 2798,f. 197-200).

184 ITALIARef.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).Publ.: E. Szentpétery, Scriptores rerum Hungaricarum, tempore ducum regumque stirpisArpadianae gestarum, II, Budapesta, 1938.880 – Ioannis Zonaras, Synagōgī lexeōn sylegeisa ek diaforōn vivliōn, cca. 1125-1150. Cuprinde şi termeni, toponime, etnonime din zona daco-romană (ms. X, 2, f. 1-420).Publ.: Ioannis Zonaras, Lexicon..., ed. J.A.H. Tittmann, vol. I-II, Leipzig, 1808; Fontes,IV, p. 66-67 (extrase).881 – Teodor Skutariotis, Synopsis chronikī, sfârşitul sec. XIII, 142 f., cronicăbizantină relatând istoria lumii de la „începuturi” până în sec. XIII; cuprinde şi informaţiidespre românii din Peninsula Balcanică, Imperiul Româno-Bulgar, suveranii asanizi,vechile relaţii româno-bizantine (ms. 407).Ref.: C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, VII, Paris, 1894, p. CCXLI-CCXLIII.Publ.: ibidem, p. 3-556; Fontes III, p. 407-441 (extrase).882 – [Cronică anonimă], s.l., sec. XV (ante 1481), text în italiană, menţionândvictoriile lui Vlad Ţepeş (1462) şi Ştefan cel Mare (1475) contra armatelor otomane.Copie din 1503 (ms. it. VI, 277, f. 171).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 39 (extrase).883 – La progenia della casa de’ Ottomani, sec. XV (ante 1500), cronică anonimăîn italiană a Imperiului Otoman, cuprinzând informaţii despre relaţiile dintre ŢaraRomânească şi Poartă în anii 1416 şi l444-1484 (ms. it. VI, 277, f. 130 sqq.).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 12-15, parţial.884 – Mario Iacobi, cognomento Taccola, De Machinis libri decem, s.l., 1449, 116f. Tratat de tehnică militară cu ilustraţii şi hărţi, cuprinzând şi informaţii asupra ŢărilorRomâne: populaţie, limbă, viaţă materială (ms. lat. VIII, 40).Ref.: Ion Dumitriu-Snagov, Codex latinus Parisinus – 7329 (RA, 1975, nr. 2, p. 204).885 – [Cronică anonimă], s.l., începutul sec. XVI, text în italiană, menţionândveniturile sultanului provenite din Moldova şi Ţara Românească (ms. it. VI, 277).Publ.: N. Iorga, Acte şi fragmente, III, p. 72 (extrase).886 – Descriere a Transilvaniei de la începutul secolului al XVI-lea (Ms. it. VI, 276).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella BibliotecaNazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).887 – Ercole Dalmatul, [Relaţia călătoriei în Transilvania şi în Moldova], raport din30 aprilie 1532 către Paolo Contarini (t. LVI, crt. 51-53 trg.).Ref.: Călători străini, I, p. 313.Publ.: Hurmuzaki, VIII, p. 57-58 (fragm.); M. Sanudo, Diarii, t. 56, Veneţia, 1901, col.129-138; Acta Tomiciana, t. 14, 1950, p. 193-200; Călători străini, I, p. 314-316.888 – Agostino Museo Tarvisino, De expugnatione Megyhes, s.l., 1534, relatare acălătoriei în Transilvania, ca partizan al lui Aloisio Gritti şi participant la asediul oraşuluiMediaş, cu traducere italiană (cl. X Lat., ms. 305, nr. 14; Reg. litt. Fr. Contarini, cl. VIIIt., ms. 802, ms. 108).

ITALIA 185Ref. şi publ.: Nagy Iván, Gritti Alajost illetó, erediti emlékiratok [Documente despreAloisio Gritti] (MTT, 3, 1857, p. 75-81); Călători străini, I, p. 356-367.889 – Descrizione del viaggio per terra di Constantinopoli e delle case principali delpaese, s.l., mijlocul sec. XVI, cu informaţii şi despre contingentele româneşti din armateleotomane (ms. it. VI, 105).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 45 (extras).890 – [Istorie universală], s.l., post 1550, text în italiană, cuprinzând şi informaţiidespre contingentele româneşti din armatele otomane în campania din Transilvania din1551-1552 (ms. it. VI, 53).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 40 (extras).891 – Marino Sanudo, Diarii, Veneţia, sec. XVI (ante 1533), 58 vol., cuprinzândinformaţii privind istoria românilor între anii 1496-1533 (ms. it. VII, 228-286 = 9215-9273).Ref.: G. Lăzărescu – N. Stoicescu, Ţările Române şi Italia până la 1600, Buc., 1972,p. 337; Eugen Denize, Ţările române şi Veneţia. Relaţii politice 1441-1541, Buc.,1995; Şerban V. Marin, Însemnări din jurnalul veneţianului Marino Sanudoreferitoare la ultimii ani de domnie ai lui Ştefan cel Mare. Ambasadele Moldovei laVeneţia („Archiva Moldaviae”, 1, 2009, p. 79-91).Publ.: Rinaldo Fulin, Federico Stefani, Niccolò Barozzi, Guglielmo Berchet, MarcoAllegri, I diarii di Marino Sanuto (MCCCCXCVI-MDXXXIII) dall’ autografoMarciano ital. cl. VII codd. CDXIX-CDLXXVII, Veneţia, 1879-1903.892 – Francesco Marcaldi, Narratione dello Stato et Imperio della Casa ottomana,Veneţia, 1588, menţionând şi îndatoririle militare şi financiare ale Moldovei şi ŢăriiRomâneşti către Poartă (cl. VI, It., ms. 262).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 198 (extras).893 – Descrizione del lungo et travagliato viaggio che hanno fatto li cento italianio pur toscani... mandati al principe di Transilvania, Veneţia, 1595, relatare a călătorieidetaşamentului toscan în Ţările Române şi participarea la luptele cu turcii din 1595 (cl.VI, It., ms. VI, 118).Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 79-91; Cl. Isopescu, Notizie intorno ai Romeninella letteratura geografica italiana del cinquecento (BSHAR, 16, 1929, p. 62-63);Călători străini, III, p. 575-578, 579-600; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană.Documente externe, I, Buc., 1982, p. 135-139.894 – Petri Coppi, Summarium totius urbis, sec. XVI (Ms. Lat. X, 146 [=3331]),cuprinzând referiri succinte la teritoriile locuite de români.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella BibliotecaNazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).895 – Manuscris, sec. XVI, cuprinzând succinte referiri la spaţiul românesc(Ms. Latini cl. X, nr. 45).Ref.: ibidem.896 – Alvise Contarini, Materie trattate in Collegio e Senato. 1622-1623, vol. IV,informaţii privind încercările veneţianului Gian Giacomo Locadello de a obţine tronul

186 ITALIAMoldovei în 1622 şi o consemnare a primirii în Senatul veneţian, la 10 octombrie 1623,a celor doi trimişi ai lui Radu Mihnea, care veniseră să trateze condiţiile deschiderii unuidepozit bancar al domnului Ţării Româneşti la Zecca Veneţiei (ms. ital. VII 1239 [8696],f. 32 v ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Veneţiei (SMIM, 18, 2000,p. 190); A. Pippidi, Un domn necunoscut al Ţării Româneşti, în vol. Faţetele istoriei.Existenţe, identităţi, dinamici. Omagiu Academicianului Ştefan Ştefănescu, ed. T.Teoteoi, B. Murgescu, Ş. Solcan, Buc., 2000, p. 79-85; Cr. Luca, Sur le VénitienGian Giacomo Locadello, un prétendant princier peu connu („Annuario dell’IstitutoRomeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia”, 3, 2001, p. 123-131).Publ.: Cr. Luca, Depozitul lui Radu Mihnea la Zecca Veneţiei, loc. cit.897 – Avvisi, din 1628-1629, despre situaţia din Ţările Române, îndeosebi relaţiilelui Gabriel Bethlen cu Poarta şi habsburgii (ms. ital. VI 305 [5987], f. 46, 61, 93-94, 166,200, 206, 211, 224, 229).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Câteva „avvisi” inedite relative la politica externă a principeluiGabriel Bethlen (1628-1629) (AIIAI, 36, 1999, p. 163-170).898 – Mustafa bin Abdullah (Hagi Halifa, Kiatib Celebi), Takvim üt-tevarih(Cronologia istorică), 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (ms. r. 79).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.899 – Husein Vegihi, Relatione delli successi nel Imperio ottomano, principiandodall’anno di Mahometto 1047 sino li 1071, e di Christo Nostro Signore 1638 sino li 1660,composta in lingua turca da Hassan Vezihi e tradotta nell’idioma italiano, traducere deGiacomo Tarsia, 1675. Cronica relatează evenimente din 1637-1660, cu informaţii despredomniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (cl. VI, It., ms. 84).Ref.: M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 167.Publ.: N. Iorga, Manuscripte, I (AARMSI, s. II, 1899, p. 53-62).900 – Urbano Cerri, Stato della religione cattolica in tutto il mondo, s.l., 1676-1678, raportul secretarului Congregaţiei De Propaganda Fide către papa Inocenţiu XI,cuprinzând şi informaţii despre situaţia comunităţilor catolice din Ţara Românească şiMoldova (cl. XI, It., ms. 31).Ref. şi publ.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilornoastre, Buc., 1899, p. 52-57; Călători străini, VII, p. 487-489.901 – Alessandro Belleardi, Memorii, s.l., post 1686, cuprizând ştiri despreparticiparea românilor la luptele de la Seghedin din 1686 (cl. VI, It., ms. 190).Publ.: N. Iorga, Câteva manuscripte şi documente din ţară şi străinătate cu privire laistoria românilor (AARMSI, s. II, t. 28, 1906, p. 509-510).902 – Stephano Cosmi, Discorso sopra la propagatione della fede cattolica, s.l.,circa 1691-1700, în care se propune convertirea ienicerilor prin scrieri în slavonă difuzateîn Ţările Române şi Balcani (cl. XI, It., ms. 82, f. 149).Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, I-II, p. 431-432.

ITALIA 187903 – Descriere, sec. XVII, a Regatului Ungariei, după împărţirea sa ca urmare aintervenţiei Porţii din anul 1541 (Ms. it. VII, nr. 704).Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella BibliotecaNazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).904 – Manuscris, sec. XVII, cuprinzând informaţii succinte despre Ioan Zápolya,considerat aliat fidel al otomanilor (Ms. it. Fondo Antico, nr. 39).Ref.: ibidem.905 – Ioannis Verghitsis, Historia del Regno di Candia, libro XVII, cuprinzând referirila relaţiile lui Mihai Viteazul cu Poarta şi cu Patriarhia ecumenică de Constantinopol(ms. ital. XI 184 [7414], f. 76 r -77 v ).Ref. şi publ.: Cr. Luca, Nouvelles données sur l’écho européen des campagnes militairesantiottomanes entreprises par Michel le Brave (SMIM, 20, 2002, p. 210-211).906 – Giuseppe Ariosti, Iscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine delle quatroprincipali colonie romane della Transilvania, s.l., 1723. Copii (113) de pe inscripţiiromane din Sarmizegetusa, Alba Iulia, Abrud-Zlatna şi Turda. Copie.Ref.: IDR, I, 1, p. 44.907 – Pietro Businello, Lettere informative delle cose de’ Turchi, riguardo allareligione et al governo civile economico militare et politico, s.l., 1744, cuprinzând şiinformaţii despre organizarea Moldovei şi Ţării Româneşti. Copie din 1746 (cl. VI, It.ms. 201).Ref.: N. Iorga, Călători, ambasadori şi misionari în ţările noastre şi asupra ţărilor noastre,Buc., 1899, p. 20-21.Publ.: Gligor Stojanović, Ujesti o Turskoj (Pietro Businello, Notizie Turchesche), Sarajevo,1960.908 – Nicolae Mavrocordat, De officiis, traducere în latină, a doua jumătate a secoluluiXVIII, de Forlosia, custodele Bibliotecii imperiale din Viena (cl. VI, Lat., ms. 671).Ref.: Valentinelli, Bibliotheca manuscriptorum S. Marci Venetiarum, Codices ms. latini,II, Veneţia, p. 113; N. Iorga, în Arhiva, 11, 1899, p. 132.CR909 – Minej prazdničnyj, Veneţia, 1538 şi Molitvoslov složennyi, Veneţia, 1560,cuprinzând Pripealele lui Filotei (Rari Ven. 716, 717).Ref.: Carmen Croitoru Amarandei, „Pripealele lui Filotei” prezente în cărţi vechi sârbeştiaflate în Biblioteca Marciană din Veneţia („Revista română de istorie a cărţii”, 2,2005, p. 49-54).910 – Lettera Scritta dal Gran Turco al Principe di Transilvania, Bologna, [1595],relativă la luptele desfăşurate în vara anului 1595 între Ţările Române şi Imperiul Otoman(Mise. 2281/8).Ref.: C. Göllner, Faima, p. 164, nr. 18; idem, Michael der Tapfere, nr. 62; idem, Turcica,II, p. 575, nr. 2118.911 – La rotta che ha data il Sereniss. Prencipe di Transilvania etc., ai Turchi e

188 ITALIATartari sotto Temesvar. Alli 17 di Giugno 1596..., Roma, 1596, relatare inexactă aasediului Timişoarei (Misc. 2183/18).Ref.: C. Göllner, Faima, p. 175, nr. 52; idem, Michael der Tapfere, nr. 62; idem, Turcica,II, p. 634-635, nr. 2251.912 – Arnoldus Wion, Sancti Gerhardi Sagredo vita, Veneţia, 1597, ediţie a codiceluiSagredo, 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda maior sancti Gerhardi, cu informaţii despreviaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum, din regiunea Mureşului, în sec. XI.Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 388).Publ.: I.D. Suciu – Radu Constantinescu, Documente privitoare la istoria mitropolieiBanatului, I, Timişoara, 1980, p. 22-63 (traducere românească).913 – Avvisi novi di Alba Giulia del primo di maggio 1597. Bologna, 1597.Ref.: Edizioni italiane, XVI, n. 3320.914 – Cesare Campana, Compendio historico delle guerre ultimamente successetra Christiani, & Turchi, & tra Turchi, & Persiani, Veneţia, 1597, cuprinzând informaţiidespre istoria Transilvaniei în secolul al XVI-lea.Ref.: Fl. Ciure, Libri e manoscritti riguardanti la Transilvania conservati nella BibliotecaNazionale Marciana di Venezia (secc. XVI-XVII) („Crisia”, 39, 2009, p. 185-198).915 – Avviso dei progressi del sig. Michele Vaivoda di Valacchia contra il turco dopol’espugnatione di Nicopoli. Roma, 1598.Ref.: Bulgarelli, Gli avvisi, n. 325; Primo catalogo collettivo, nr. 7. 11.405.916 – Francesco Sansovino, Historia universale Dell’Origine et Imperio de Turchi[...] con le guerre successe in Persia, in Ongaria, in Transilvania, Valachia..., Veneţia,1600 (misc. 143/6).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 723, nr. 2450.917 – Cesare Campana, Aggionta all’historie del mondo, Veneţia, 1601, cuprinzânddetalii despre evenimentele politico-militare din Transilvania sfârşitului de secol XVI.Ref.: Fl. Ciure, op. cit., p. 185-198.918 – Lionardo da Maniaco, Historie del suo tempo, Bergamo, 1603, cuprinzândreferiri la episodul uciderii lui Gheorghe Martinuzzi, cât şi la sprijinul militar moldomunteanîn favoarea reinstalării principelui Ioan Sigismund Zápolya.Ref.: ibidem.919 – Giovanni Battista Nani, Historia della Repubblica Veneta, Bologna, f.a.,cuprinzând referiri succinte la acţiunile diplomatice de atragere a principelui GabrielBethlen în coaliţia antihabsburgică în cursul primei faze a Războiului de treizeci de ani.Ref.: ibidem.920 – Alessandro Zilioli, Delle istorie memorabili de’ suoi tempi, Veneţia, 1642.Relatează succint circumstanţele implicării principelui Gabriel Bethlen în Războiul detreizeci de ani.Ref.: ibidem.

ITALIA 189921 – Maiolino Bisaccioni, Istoria delle guerre civili di questi ultimi tempi, Bologna,1653, cuprinzând referiri episodice la principatul transilvan în contextul evenimentelor dinPolonia, din jurul anului 1652, fiind amintite tratativele emisarilor principelui GheorgheRákóczy al II-lea cu regele Poloniei, precum şi referiri la alte evenimente din ŢărileRomâne.Ref.: ibidem.922 – Luca di Linda, Maiolino Bisaccioni, Le relationi et descrittioni universali,et particolari del Mondo, Bologna, 1653, cuprinzând o descriere succintă a resurselorTransilvaniei.Ref.: ibidem.923 – Girolamo Brusoni, Le historie universali d’Europa, vol I-II, Veneţia, 1657,cuprinzând referiri la acţiunile militare ale principilor Gabriel Bethlen şi GheorgheRákóczy I în cadrul Războiului de treizeci de ani.Ref.: ibidem.924 – Horazio Torsellini, Ristretto dell’historie del mondo, Veneţia, 1663, cuprinzânddate despre istoria Transilvaniei secolelor XVI-XVII.Ref.: ibidem.925 – Girolamo Brusoni, Le Campagne dell’Ungheria degl’Anni 1663 e 1664,Veneţia, 1665, cuprinzând date despre istoria Transilvaniei în a doua jumătate a secoluluial XVII-lea.Ref.: ibidem.926 – Girolamo Brusoni, Historia dell’ultima Guerra tra Veneziani e Turchi, Veneţia,1673, cuprinzând date succinte despre Transilvania, amintită în contextul conflictuluiveneto-otoman şi a ajutorului indirect pe care l-ar fi putut oferi veneţienilor prin distragereape frontul dunărean a trupelor Porţii.Ref.: ibidem.927 – Giovanni Sagredo, Memorie istoriche de’ monarchi ottomani, Veneţia, 1673.Surprinde evenimentele politice din Transilvania până în anul 1620.Ref.: ibidem.928 – Maiolino Bisaccioni, Delle Historie memorabili de’ nostri tempi, Bologna,1674, cuprinzând informaţii detaliate despre intervenţia principelui Gheorghe RákóczyI în campaniile din Războiul de treizeci de ani şi alte date privitoare la evenimentele dinŢările Române.Ref.: ibidem.929 – Andrea Valier, Storia delle Guerra di Candia, Veneţia, 1679, cuprinzândreferiri la evenimentele din Transilvania, după decesul lui Gheorghe Rákóczy I.Ref.: ibidem.930 – Alessandro Maria Vianoli, Historia Veneta, Veneţia, 1680, cuprinzând datereferitoare la evenimentele politice din Transilvania din a doua jumătate a secolului alXVII-lea.Ref.: ibidem.

190 ITALIA931 – Diario de’ successi dell’Armi Cesaree nell’Ungheria dopo la presa di Strigonianelle due Campagne MDCLXXXIV e MDCLXXXV, sotto il comando dell’Alt[ezza]Sereniss[ima] del Sig[nor] Duca di Lorena, Veneţia, 1686, cuprinzând informaţii despremişcarea antihabsburgică condusă de Emeric Thököly.Ref.: ibidem.932 – Nicolò Arnù (Nicolas Arnou), Presagio dell’ imminente rovina e caduta dell’Impero ottomano, delle future vittorie e prosperi successi della Christianità, Veneţia,1686, cuprinzând referiri la cucerirea Cetăţii Albe în 1484 de către Baiazid II.Ref.: Andrei Timotin, 2010.933 – Aurelio degli Anzi (Valerio Zani), Il Genio vagante. Biblioteca curiosa di centoe piu relazioni di Viaggi stranieri de nostri tempi racconta dal Signor Aurelio degli Anzied estrata da diverse lettere private, informazioni particolari e Libri di varij scrittoriItaliani, Francesi, Spagnuoli, Alemani, Latini ed altri autori del corente secolo, Parma,1691, cuprinzând opt scrisori adresate familiei de ofiţerul Giovanni Luigi Zani despreluptele pentru tronul Transilvaniei între Ioan Kemeny şi Mihail Apaffi, despre participareatrupelor din Moldova şi Ţara Românească la campania otomană în Transilvania în 1662-1663 şi despre asediul Clujului de către otomanii conduşi de Kuciuk Mehmed paşa.Ref. şi publ.: O. Cristea, Un călător străin în Transilvania secolului al XVII-lea: GiovanniLuigi Zani (RI, XIV, 2003, nr. 5-6, p. 159-180).934 – Michele Foscarini, Historia della Republica Veneta, Veneţia, 1696, cuprinzândmărturii referitoare la acţiunile militare antihabsburgice ale lui Emeric Thököly.Ref.: ibidem.935 – Nicolò Beregani, Historia delle guerre d’Europa, Veneţia, 1698, cuprinzânddate referitoare la acţiunile militare antihabsburgice ale lui Emeric Thököly.Ref.: ibidem.936 – Ioan Comnenul, Proskynītarion tou agiou Orous tou Athōnos, Veneţia,1745, retipărirea ed. Snagov, 1701, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu şiconsemnând daniile româneşti făcute fiecărei mănăstiri (Mise. 1952/2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 338-339, nr. 334; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, 613,nr. 3143.937 – Ioan Abramios, Apanthismata poiītika, Veneţia, 1709, antologie în cinstea luiGheorghe Hypomenas din Trapezunt, dedicată domnitorului Constantin Brâncoveanu(Misc. 662/6).Ref.: Legrand, Biblion., p. 79-80, nr. 268; Legrand, XVIII/1, p. 67, nr. 51; Papadopoulos,Ell. vivl., I, p. 3, nr. 3.938 – Alexandru Mavrocordat, Grammatikī peri syntaxeōs, Veneţia, 1745, ediţieîngrijită de Alexandros Cancellarios şi dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul ŢăriiRomâneşti (15191. V. 2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 331-335, nr. 327; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3806.939 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs... Orthodoxa confessio, Bratislava, 1751 (nr. 8058).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 401, nr. 402; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4557.

ITALIA 191940 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīsAnatolikīs, Peterburg (= Veneţia), 1764 (nr. 7623).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 26–27, nr. 607; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 339, nr. 4558.941 – Stavrinos, Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Vaivoda [...]; Matei alMirelor, Istoria tōu kata tīn Ougkrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1768.Ref.: Legrand, XVIII/2, f. 70-71, nr. 672; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 406, nr. 5409.942 – Iosif Vryennios, Ta eurethenta, t. I-III, Leipzig, 1768-1784, dedicată lui GrigoreIII Ghica, domnul Moldovei (nr. 10093, FK. 1).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 80-83, nr. 683; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 109, 610, nr. 1474.943 – Mīni Augoustou 30. Akolouthia tou en agiois patros īmon AlexandrouArhiepiskopou Konstantinoupōleos, Veneţia, 1771, tipărită la cererea lui Alexandru ScarlatGhica, domnul Ţării Româneşti, prin grija marelui vistier Ioan (Ienăchiţă) Văcărescu(19219. Sa. E.l, 1.1, nr. 6).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 141-143, nr. 746; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 8, nr. 76.944 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchonkai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (18650. III. 3).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.945 – Istoria dia stichōn aplōn perilamvanousa ton vion kai tas praxeis pasas toumegalou archontos kai spatariou tīn axian Staurakī. Veneţia, 1774, biografia în versuri aspătarului Stavrachi, capuchehaia Ţării Româneşti la Constantinopol.Ref.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 385, n. 2.946 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, 1781, cronică universalăcompilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (30636. LX.5).Ref.: Legrand, XVIII/21, p. 355; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 155, nr. 2091.947 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Epitomī tīs ierokosmikīs istorias, Veneţia,1783: la f. 2, epistola dedicatorie către Antonie Ruset, domnul Moldovei, după ed. Veneţia,1677 (31177. LXII. 5).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 402-403, nr. 1100; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 324, nr. 4366.948 – Stavrinos, Vestiarios, Andragatheiais tou [...] Michaīl Voivonda [...]; Matei alMirelor, Istoria tōn kata tīn Ougrovlachian telesthentōn, Veneţia, 1785 (3046.AN.4).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 438, nr. 1151; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 406, nr. 5410;Alfred Vincent, From Life to Legend: The Chronicles of Staurinos and Palamidis onMichael the Brave („Thīsaurismata”, 25, 1995, p. 165-238) .H949 – Atlante anonimo, s.l., sec. XIV, 4 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (cl. 6, nr. 213, 5982).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 16.Reprod.: Raccolta di mappamondi e carte nautiche del XIII al XIV secolo [...] illustrate daTheobaldo Fischer („Ongania”, 1880, nr. 7).

192 ITALIA950 – Atlante anonimo, s.l., sec. XV, 3 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (cl. 4, nr. 493, 5077).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 68.951 – Planisfero catalano anonimo, sec. XV, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 250, nr. 60.952 – Atlante anonimo, s.l., prima jumătate a sec. XV, 3 hărţi nautice, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (cil. 4, nr. 9, 5090).Ref.: ibidem, p. 250, nr. 58.953 – Giacomo Giroldi, [Hartă nautică], s.l., 1426, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (fostă Morelli Giac. 19, nr. 5694).Ref.: ibidem, p. 249, nr. 24.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, nr. 8).954 – Andrea Bianco, Atlante, s.l., 1436, 20 hărţi, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (fondo antico 76, nr. 4783).Ref.: Oskar Peschel, Der Atlas des Andrea Bianco vom Jahre 1436, Veneţia, 1896;Grămadă, Scizia, p. 249, nr.26.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, nr. 9).955 – Fra Mauro Camaldolense, Planisfero, s.l., 1452, reprezentând şi Ţările Românecu toponime.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 249, nr. 32.956 – Anonimo Catalano, s.l., sec. XVI, cu 8 hărţi nautice, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (cl. 6, nr. 203).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 187.957 – Giambattista Agnese, Atlante, s.l., 1554, cu 36 planşe, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (cl. 4, nr. 62, 5067).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 113.Reprod.: Raccolta di mappamondi („Ongania”, 1881, nr. 17).958 – Hagi Ahmed, Mappamondo nella lingua turca, s.l., 1559, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (în bibliotecă, expus).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 120.CASA ROMENA „NICOLAE IORGA”AM959 – Cămin pentru profesori şi cercetători români aflaţi la specializare în Veneţia,inaugurat la 2 aprilie 1930. Funcţionează într-o aripă a Palatului Correr-Revedin, imobilconstruit în sec. XVI, trecut în proprietatea familiei Correr, achiziţionat parţial de statulromân în 1928, restaurat după 1989 (Campo Santa Fosca, nr. 2214).Ref. şi reprod.: Atanasie Popescu, La Veneţia în Campo Santa Fosca, un focar românesc de

ITALIA 193cultură renăscut – Palazzo Correr (MI, 24, 1990, nr. 6, p. 26-28); Cristian Păunescu,Ctitorii ale Băncii Naţionale a României în Italia (MI, 32, 1998, nr. 2, p. [67]).COLLEZIONE NICCOLÒ BAROZZIH960 – Atlante anonimo, s.l., 1536, 12 hărţi nautice, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 101.FONDAZIONE QUERINI STAMPALIAMS961 – Bartolomeo Locadello, [Descriere pe scurt a Ţării Româneşti], 1641 (Relazionipolitiche, vol. II, nr. 116, p. 135).Ref.: Călători străini, V, p. 30-32.Publ.: „Arhiva”, Iaşi, V, 1894, p. 113-116; Călători străini, V, p. 32-36.ISTITUTO ELLENICODI STUDI BIZANTINI E POSTBIZANTINIAM962 – Biserica San Giorgio dei Greci, ctitorită în 1539, reparată în 1573 de ZotuTzigara, mare spătar al Moldovei, ginerele lui Petru Şchiopul şi de soţia lui Maria, ajutatăcu danii de Matei Basarab, Hagi Nico Panaiot din Bucureşti şi alţi donatori din ŢărileRomâne.Ref.: N. Iorga, Câteva ştiri despre comerţul nostru (AARMSI, s. II, t. 37, 1914, p. 309);idem, Foaia de zestre a unei domniţe moldoveneşti din 1587 şi exilul din Veneţia alfamiliei sale (ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 218); N. Bănescu, Acte veneţiene privitoarela urmaşii lui Petru Vodă Şchiopul (ARMSI, s. III, t. 10, 1929, p. 117-132); A. Pippidi,La Chiesa dei Greci di Venezia, punto di riferimento per i rapporti tra Venezia e iPaesi romeni, în vol. Dall’ Adriatico al Mar Nero: Veneziani e Romeni, tracciati distorie communi, ed. Grigore Arbore-Popescu, Roma, 2003, p. 96-111.963 – Piatră de mormânt a lui Zotu Tzigara din Ianina, mare spătar al Moldovei întimpul domniei lui Petru Şchiopul şi ginerele acestuia, care a murit la Veneţia, 11 aprilie1599, 150 x 80 cm, inscripţie în greacă şi stemă (în biserică, în faţa iconostasului).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 428; Camariano – Cioran, L’Epire, p. 148; Mihail G. Stephanescu,O piatră de mormânt uitată şi o pecete necunoscută. Mărturii vechi şi noi despremarele spătar Zotu Tzigara (BMI, 1971, nr. 5, p. 58-62).Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534 (inscripţia).Reprod.: Mihail G. Stephănescu, op. cit., p. 62, fig. 7; Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 534(inscripţia); N. Bănescu, op. cit., pl. III (inscripţia).

194 ITALIADOC964 – Documente (107) din 1587-1625 relative la Maria, fiica lui Petru Şchiopul şifamilia sa: foaia de zestre, acte şi scrisori de la Petru Şchiopul, de la soţii Mariei, ZotuTzigara şi Paolo Minio etc.Ref.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe moldoveneşti din 1587 şi exilul din Veneţiaal familiei sale, p. 213-219; N. Bănescu, Acte veneţiene privitoare la urmaşii luiPetru Vodă Şchiopul, p. 117-132.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XI, p. 705-707, 775-779 (5 doc., 1587, 1601, 1607, 1612); N.Bănescu, op. cit., p. 133-183 (107 doc.).965 – Testamentul marelui spătar Zotu Tzigara, Veneţia, 2 aprilie 1599 (copie).Ref.: Camariano – Cioran, L’Epire, p. 148.Publ.: Legrand, XVII/3, p. 429-430; N. Iorga, op. cit., p. 234-238; N. Bănescu, op. cit.,p. 148-152.966 – Testamentul lui Apostol Tzigarà, 1 octombrie 1625 (arm. D, colto 18, busta 19,processo 260).Ref.: Andrei Pippidi, 1971.967 – Scrisori (7) din 1641-1647 referitoare la solicitări de ajutoare şi danii româneşticătre Frăţia greacă ortodoxă din Veneţia: de la Matei Basarab către Frăţie (21 martie 1642)despre dania de 700 ocale de ceară ale Frăţiei către Matei Basarab (22 septembrie 1641 şi10 septembrie 1642), Vasile Lupu (22 septembrie 1641 şi 12 februarie 1647), Gheorghemare vistiernic al Ţării Româneşti (12 februarie 1647) şi Gheorghe postelnic al Moldovei(12 februarie 1647). Original în greacă, rezumate în italiană (Palaio Archeio, Reg. 191,f. 23-24, 31 v -32 v , 62-64 v ).Ref. şi publ.: M.I. Manoussakas, Allīlografia tīs Ellīnikīs Adelfotītas Venetias (1641-1647) me tous īgemones tīs Vlachias kai tīs Moldavias (apo ta episīma praktika tīs)(„Thīsaurismata”, 15, 1978, p. 1-29; rec. A. Pippidi, în RESEE, XVIII, 1980, nr. 1,p. 138-141).Reprod.: M.I. Manoussakas, loc. cit.MS968 – Pomelnic, 1642, cuprinzând nume de donatori din Ţara Românească (MateiBasarab, doamna Elina, boierii Craioveşti) către Frăţia elenă din Veneţia. Semnăturăautografă Matei Basarab. Text în slavonă (Palaio Archeio tīs Adelfotītos, fak. 776). Copieîn greacă, menţionând şi pe Vasile Lupu, domnul Moldovei (ms. 15, f. 64).Ref. şi reprod.: M.I. Manoussakas, op. cit., p. 19-20, pl. 3; Pippidi, Tradiţia politică,p. 134, fig. 16.969 – Cântece revoluţionare (11) în greacă, 1821, culese în Ţările Române dePanaghis Kefalas Papa Andrei, şi proclamaţiile lui Alexandru Ipsilanti date în Iaşi, 24februarie 1821.Ref., publ. şi reprod.: Leandros Vranoussis, Thouria kai prokīryxeis tou Eikosiena s’enaeirografo tou Ellīnikou Institoutou Venetias („Thīsaurismata”, 4, 1967, p. 177-189;rec. Nestor Camariano, în RA, 1971, nr. 1, p. 154-155).

ITALIA 195CR970 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1731,cuprinzând, la p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore III Ghica, domnul Ţării Româneşti,din 5 octombrie 1750.Ref.: Istituto ellenico di studi bizantini e postbizantini, Mostra di libri greci stampatia Venezia appartenenti all’Istituto (2 set. – 7 ott. 1973), Veneţia, 1973, nr. 18;Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.971 – Ludovico Antonio Muratori, Īthikī filosofia, metafrastheisa [...] para Iōsīpou[...] Moisiodakos, t. I-II, Veneţia, 1761-1762.Ref.: Istituto ellenico di studi bizantini e postbizantini, Mostra nr. 23; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 319, nr. 4350.A972 – Maica Domnului Hodighitria, icoană pe lemn, 1605, 30 x 23 cm. Ferecăturăîn aur, argint, smalţ şi pietre preţioase. Inscripţie de donaţie, în greacă, pentru bisericaSan Giorgio dei Greci, din partea lui Nicolae Pătraşcu, fiul lui Mihai Viteazul (Muzeul deicoane bizantine).Ref.: M. Chatzidakis, Icones de Saint-Georges des Grecs et de la collection de l’Institut,Venise, 1962, p. 122, nr. 106; Constantin Şerban, Muzeul de icoane bizantine dinVeneţia („Revista muzeelor”, 6, 1969, nr. 6, p. 567); Katerina Kyriakou, Il figlio diMichele il Bravo, donatore di una icona alla Chiesa di S.Giorgio dei Greci a Venezia(1605) („Thīsaurismata”, 18, 1981, p. 299-306); L. Vranoussis, 1987 (referinţe).Reprod.: Kyriakou, op. cit+., pl. XIX-XX.MUSEO DELL’ARSENALE MARITTIMOH973 – Giovanni Oliva, [Hartă nautică], s.l., 1612, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 256, nr. 198.MUSEO CIVICO CORRERDOC974 – Scrisoare din 1596 de la Mehmed Bei (Mihnea Turcitul, fost domn al ŢăriiRomâneşti) relativă la victoria otomană de la Mezö Keresztes din 26 octombrie, la careparticipase (ms. Cicogna, 3575, f. 78).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel leBrave (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 347-348).

196 ITALIAMS975 – Pietro Busto Bresciano, Descrizione della Transilvania, Roma, 1595. Autorulcălătorise în Transilvania ca muzicant la curtea principelui Sigismund Báthory. Copie(ms. Cicogna, 2738).Ref.: Călători străini, VI, p. 436.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XII, p. 28 (fragm.); Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italiae la Transilvania nel secolo XVI. Note e documenti, Roma, 1931, p. 169-172.H976 – Giovanni Xenodochos da Corfù, Atlante, s.l., 1520, 3 hărţi nautice, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 89.977 – Georgio Sideri, detto Calapoda, [Hartă nautică], s.l., 1550, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 252, nr. 110 (Raccolta Correr); Lucia Casanova, Inventario dei portolani edelle carte nautiche del Museo Correr („Bolettino dei Musei Civici Veneziani”, 3-4,1957, p. 26-27); A. Pippidi, Călători italieni în Moldova şi noi date despre navigaţiaîn Marea Neagră în secolul XVII (AIIAI, 22, 1985, 2, p. 620).Reprod.: The Greek Merchant Marine, 1453-1850, Atena, 1972, pl. 120.978 – Giorgio Sideri detto Calapoda, Atlante, s.l., 1561, cu 3 hărţi nautice, cuprinzândşi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 123.979 – Atlante anonimo, a doua jumătate a sec. XVI, cu 8 hărţi nautice, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 188.980 – Jaume Olives di Maiorca, [Hartă nautică], 1563, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre. Ed. a 2-a, 1566 (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 253, nr. 129.981 – Carta nautica anonima, sec. XVI, reprezentând şi litoralul românesc al MăriiNegre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 189.982 – Placido Caloiro Oliva, Atlante con 7 Carte nautiche, 1646, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Raccolta Correr).Ref.: ibidem, p. 256, nr. 209.OSPEDALE S. GIOVANNI E PAOLOAM983 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVII-XVIII cu dania de 7 250 florini lăsaţi deNicolae Caragiani, agentul lui Constantin Brâncoveanu.

ITALIA 197Ref.: N. Iorga, Foaia de zestre a unei domniţe din 1587 şi exilul veneţian al familiei sale(ARMSI, s. III, t. 6, 1926, p. 234).PALAZZO DUCALEH984 – Terracina di Bassano, [Globul terestru], sec. XVI, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Salla del Maggior Consiglio).Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 162.985 – Francesco Griselini, Tabulam hanc quae sola ex Rhamusianis fato evasittheatrum Venetae negotiationis per Mediterraneum exibentem J. Baptista Rhamusiusdescripsit vir multiplici eruditione et prima itinerum colectione solerter curata insignis,s.l., 1762, 22 x 60 cm, menţionând toate localităţile cu care Veneţia avea legăturicomerciale, inclusiv cele româneşti (Sala delle mappe).Ref.: Dora Velčeva-Popsavova, Obzor na kartografskata sbirka săhranivana v NarodnaBiblioteka „Kiril i Metodij” („Izvestija na Narodna Biblioteka Kiril i Metodij nabibliotekata na Sofijskija Universitet Kliment Ohridski, 5,11, 1965, p. 219, nr. 579).Reprod.: Sofia, Biblioteca Naţională „Kiril şi Metodiu”, fotocopie.PALAZZO REALEH986 – Pietro Vesconte, [Hartă nautică], s.l, 1318, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre (Stanza 34).Ref.: Grămadă, Vicina, p. 7, n. 2; idem, Scizia, p. 248, nr. 6.987 – Giorgio Sideri detto Calapoda, [Harta nautică], s.l., 1561, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre (Sală IX, expusă).Ref.: ibidem, p. 252, nr. 122.988 – Un atlante „con molte carte nautiche”, s.l., sec. XVI, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Sala IX).Ref.: ibidem, p. 255, nr. 186.PEGGY GUGGENHEIM FOUNDATIONA989 – Constantin Brâncuşi, Măiastra, 1912, bronz polisat, 61,2 cm, fost în colecţiaP. Poiret (Palazzo dei Leoni).Ref.: Geist, I, nr. 72; Geist II, nr. 83.Reprod.: Giedion – Welcker, I, p. 123; II, fig.74; P. Comarnescu, Brâncuşi. Mit şimetamorfoză în sculptura contemporană, Buc., 1972, pl. [26]; Dan Grigorescu,

198 ITALIABrâncuşi, Buc., 1980, fig. 34 (datată 1915); Geist II, fig. 72; Ionel Jianu, Brâncuşi.Viaţa şi opera, Buc., 1983, fig. 45.990 – Constantin Brâncuşi, Pasăre în văzduh, 1940, bronz polisat, 135,6 cm.Ref.: Geist I, nr. 196; Geist II, nr. 219.Reprod.: Geist II, nr. 219; Giedion – Welcker, I, p. 129, 200; II, fig. 79-80, 133 d; IonelJianu, op. cit., fig. 50.VERCELLIBIBLIOTECA CAPITOLAREMS991 – Julianus din Constantinopole, Epitome latina, sec. VIII-IX, cuprinzândnovela XI a lui Justinian, 14 aprilie 535, care menţionează prerogativele şi jurisdicţiaarhiepiscopului de Prima Justiniana, extinzându-le asupra localităţilor recucerite dinBanat, între care Vărădia (Recidiva = Arcidava). Copie, sec. X (ms. VII, 6).Ref.: Suciu – Constantinescu, p. 20.VERONABIBLIOTECA CIVICAMS992 – Giuseppe Ariosti, Inscrizioni antiche trovate e raccolte tra le rovine dellequatro principali colonie romane della Transilvania, 1723; 113 copii de pe inscripţiiromane din Sarmizegetusa, Alba Iulia, Abrud-Zlatna şi Turda, copie.Ref.: IDR, 1, I, p. 44.VICENZABIBLIOTECA BERTOLINAMS993 – Giovanni Maria Angiolello, [Memorii], s.l., ante 1525, cuprinzând şi informaţiidin istoria Moldovei şi relatarea expediţiei sultanului Mahomed II împotriva lui Ştefan celMare (1476), la care autorul a participat ca martor ocular.Publ.: Caparozzo, Di Giovanni Maria Angiolello e di un suo inedito manoscritto, Vicenza,1881; Călători străini, I, p. 132-138 (extrase după ms. din Biblioteca Naţională dinParis).

ITALIA 199PALAZZO CHIERICATIA994 – Giovanni Battista Franco, Le guerre daciche, frescă, post 1551, reproducândscene de pe Columna lui Traian, probabil după desenele lui Giulio Romano.Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice dei Rinascimento („Rivista del R.Istituto d’Archeologia e Storia dell’Arte”, 1, 1929, p. 20); Mihail Macrea, Un disegnoinedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 100, 113).Reprod.: R. Paribeni, op. cit., p. 23, fig. 17.

200 JAPONIAJAPONIAFUKUOKAMUZEUL DE ARTĂ.COLECŢIA PERMANENTĂA1 – Constantin Brâncuşi, Cocoşul, 1924. Bronz polisat (Colecţia permanentă,Galeria B).Ref.: Ioana Feodorov, 2006.TOKIOMUZEUL NAŢIONALA2 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz polisat, h 25,85 cm.Ref.: S. Geist, I, nr. 77 b; II, nr. 111 b (Colecţie japoneză nenominalizată, operă proveninddin colecţia Cohen şi Roché).Reprod.: S. Geist, I, fig. 77.

LETONIA 201LETONIARIGALATVIJAS ZINĀTNU AKADEMIJAFUNDAMENTALA BIBLIOTEKA(Biblioteca Centralăa Academiei de Ştiinţe a Lituaniei)CR1 – Avva Dorotei, Învăţături, Kiev, 1628, ediţie dedicată lui Petru Movilă. Text înslavonă.Ref.: Zapasko – Isaević, I, p. 46, nr. 171.2 – Služebnik, Lvov, 1637, ediţie tipărită cu binecuvântarea mitropolitului PetruMovilă.Ref. şi reprod.: ibidem, p. 57-58, nr. 258

202 LIBANLIBANBALAMAND(Kūra)DEIR SAYYDAT AL-BALAMAND(Mănăstirea ortodoxă Sf. Fecioară din Balamand)MS1 – Al-Qundāq [Liturghier], Ţara Românească, copiat înainte de 12 mai 1654(cf. însemnării) de preotul Sābā Ibn Yūsuf Ibn Ya‘qūb Ibn Mīhā’īl al-A‘rağ din ‘Afadīq(provincia Kūra), egumen al mănăstirii Balamand, în cursul călătoriei sale ca însoţitor alpatriarhului Antiohiei Macarie III Ibn al-Zaīm. Text în arabă (ms. 11-597).Ref.: R. Haddad, F. Freijat, Manuscrits du Couvent de Belmont (Balamend) [în arabă],Beirut, 1970, nr. 11; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Églisemelchite du V e au XX e siècle, IV, I, Louvain – Paris, 1979, p. 307; Al-Maūāt al-‘arabiyya fī l-’adīra al-urūuksiyya al-’Anākiyya fī Lubnān [Manuscrisele arabedin mănăstirile ortodoxe antiohiene din Liban], vol. II: Ğāmi‘at al-Balamand,Universitatea Balamand, 1994, p. 68.2 – Ioan Cariofil, Su’ālāt arūriyya li-kull ’aad min al-masīiyyīn [Întrebăritrebuincioase fiecărui creştin], sec. XIX, traducere arabă, de către un anonim, a lucrăriiEgcheiridion peri tinôn aporiôn kai lyseôn..., Snagov, 1697, scrisă de Ioan Cariofil laîndemnul stolnicului Constantin Cantacuzino. Copie din sec. XIX (ms. 184-666).Ref.: Joseph Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, II, Louvain – Paris, 1989,p. 230-231; Al-Maūāt al-‘arabiyya fī l-’adīra..., p. 138-139.BEIRUT (Bayrūt)AM3 – Tipografia Sfântul Gheorghe, activă între 1751-1753 sub conducerea lui YusufNīqūlā al-Ğabā’ilī (Abū ‘Askar). A tipărit Psaltirea, 1751, după ediţia Alep, 1706,Liturghierul [Al-Qundāq], 1753, după ediţia Snagov, 1701 şi Ceaslovul [Kitāb alāt alsawā‘ī],după ed. Bucureşti, 1702. Este, probabil, tipografia înfiinţată la Iaşi în 1745 deConstantin Mavrocordat, domnul Moldovei, pentru Patriarhia Antiohiei, transferată laBucureşti (1747) şi apoi la Beirut, de către patriarhul Silvestru al Antiohiei.Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, I. Bd., Città delVaticano, 1944, p. 118, 635, 637; Joseph Nasrallah, L’Imprimerie au Liban, Beyrouth,

LIBAN 2031949, p. 46; I. Feodorov, The Romanian Contribution to Arabic Printing, în Impactde l’imprimerie et rayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.AMERICAN UNIVERSITYMS4 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuireaînţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de AthanasiosDabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cuLumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698 (ms. ar. 241 – B 31).Ref.: G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits duLiban, I, Beyrouth, 1958, p. 24; V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre de DimitrieCantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I, Divanul, Buc., 1974,p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l, p. 140; V. Cândea, Dès1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban,Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care au salvat istoria României de lauitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950,p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribué à l’héritage littéraire de mon pays(„L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I. Feodorov, The Arabic Version ofDemetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās: an Unusual Case of UnitarianIdeas Travelling to the Near East („Chronos. Revue d’histoire de l’Université deBalamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The Arabic Version of Dimitrie Cantemir’sDivan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE, 46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation OfThe Wise Man And The Ruin Of The Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şiindici I. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.MADRASAT AL-TALĀTAT ’AQMĀR(Şcoala celor Trei Ierarhi)MS5 – Ilyās Fahr, Al-munāẓara al-ğāliya fī da‘wat al-Rū al-Qudus [Dispută lămuritoaredespre purcederea Duhului Sfânt], începutul sec. XVIII, scriere polemică împotrivaoperelor lui Sevastos Kyminitis, fost director la Academia Sf. Sava din Bucureşti.Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 136, nr. 3; V. Cândea, Sources grecques et roumaines dans lesbibliothèques du Proche Orient („AIESEE Bulletin”, 8, 1970, nr. 1-2, p. 73).6 – Al-‘Ašā’ al-rabbāniyy [Azimele Domnului], s.l., 1740. Traducere în arabă deSilvestru, patriarhul Antiohiei şi Mas‘ad Našū, din Eustratie Argentis, Syntagma kataazymôn [Rânduiala azimelor], tipărită în 1747 la Iaşi, cartea III, partea I. Copie din 1865(ms. ar. 87).

204 LIBANRef.: G. Graf, op. cit., III, p. 140-141; J. Nasrallah, Catalogue, III, Beyrouth, 1961, p. 289,nr. 425 (25).MSUNIVERSITÉ SAINT JOSEPH7 – ‘Īsā (mitropolit de amā), Qasīda li-l-murān ‘Īsā, tilmīd al-āb al-bariyarkkīr Yuwākim al-mutanayyi, qāla-hā lammā madaw ilā bilād al-Rūs wa-l-Makū wa-l-Fallā wa ğāiri-him wa- yaifu al-kanā’is allatī bi-him wa-al-duyūra wa-al-nawāqis wal-muğāmalātwa-l-maāsin wa-ğā’ira-hā [Poemul mitropolitului ‘Isa, ucenicul părinteluipatriarh kir Ioachim răposatul, compus când au mers ei în ţările Rusia şi Moscovia şiValahia şi altele, în care descrie bisericile, mănăstirile, clopotele, lucrurile frumoase, buneşi altele de pe acolo], 1584. 2 copii din 1824 [azi dispărute] (ms. ar. 133, f. 153-177 şims. 134).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 89; V. Cândea, Sources grecques et roumaines dans lesbibliothèques du Proche-Orient, loc. cit., p. 70; J. Nasrallah, Histoire du mouvementlittéraire..., IV, I, p. 232; A. Rustum, Kansat Madnat Allāh Anākuya al-‘Uẓmā,III. 1453-1928, Beirut, 1988, p. 23-25; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities.Travellers as poets in the Early Ottoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma,3, 2008, p. 67-71).Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarches melchites de 1500 à 1634, Ierusalim,1959, p. 86-88.BMAKIN(Muntele Liban)DEIR EL-ŠĪR(Mănăstirea greco-catolică Sf. Gheorghe)8 – Macarie III ibn al-Za‘īm, patriarhul Antiohiei, Mağmū‘ laīf [Culegere plăcută],lucrare scrisă în Ţările Române şi la Damasc, 1653-1664. Copie de Mārqūs, 1670, dupămanuscrisul autograf. 810 p., 21 x 14 cm. În cuprins: Viaţa Sfintei Paraschiva cea Nouă,explicaţia titulaturii domnilor români şi alte texte traduse după izvoare din biblioteciromâneşti. La p. 534-658, capitolul Tawārīh wa-’ahbār muhtaira ‘an afandiyyat al-’Aflāh... [Istorii şi ştiri pe scurt despre domnii Ţării Româneşti...] cuprinde istoria ŢăriiRomâneşti, 1292-1664 (ms. 118, fost 16/27).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 101; J. Nasrallah, Un manuscrit inconnu du patriarched’Antioche Macaire Za‘īm, † 12/22 juin 1672 („Proche Orient Chrtien”, 14, 1964,p. 291-306); V. Cândea, Letopiseţul Ţării Româneşti (1292-1664) în versiunea arabăa lui Macarie Zaim („Studii”, 23, 1970, nr. 4, p. 673-680); J. Nasrallah, Histoire dumouvement littéraire..., IV, I, p. 97-98, 105, 109; P. Mhā’l ’Abra, Manuscrisul„Mağmū‘ laīf” al Patriarhului Mākāriyūs III Za‘m (1647-1672) (în arabă, culista capitolelor) („Al-Machriq”, Beirut, 68, 1994, nr. 2, p. 421-448); Diac. GeorgesBarbār, Manuscrisul„Mağmū‘ laīf” al Patriarhului Mākāriyūs (Al-Za‘m) (în arabă,cu lista capitolelor) („Al-Nūr”, Beirut, 58, 2002, nr. 4, p. 196-201); I. Feodorov, The

LIBAN 205Edition and Translation of Christian Arabic Texts of the 17 th -18 th Centuries Referringto the Romanians (RESEE, 43, 2005, 1-4, p. 253-273).Publ.: V. Cândea, op. cit., p. 681-692 (trad. rom.); I. Feodorov, La chronique de Valachie(1292-1664). Tawarikh wa ’akhbar mukhtasira ‘an afandiyyat al-’Aflakh. Texte arabedu Patriarche Macaire Za‘m, introducere, ediţie arabă, traducere franceză şi note(„Mélanges de l’Université Saint-Joséph”, Beirut, 1995, 52, 1991-1992, p. 3-71);idem, The Unpublished Arabic Version of the Life of Saint Paraskevi the New byMakarios az-Za‘m al-Halabi. Khabar al-Barrat ‘Ummi-na al-Qiddisat Baraskafi al-Jadidat, introducere, ediţie arabă, traducere engleză şi note, în Proceedings of the 20 thCongress of the UEAI, Part One, „The Arabist. Budapest Studies in Arabic”, 24-25,Budapest, 2003, p. 69-80; idem, „Viaţa Sfintei Paraschiva cea Nouă” în versiuneaarabă a lui Makarios az-Za‘m, introducere, traducere românească şi note („CaieteleInstitutului Catolic”, Buc., 2 (5)/2002 – 1(6)/2003, p. 319-334).BRUMMANAABISERICA ORTODOXĂ SF. GHEORGHE9 – Pictură murală şi icoane pe lemn, 1977, executate de Arhim. Sofian Boghiu şiMihai Moroşan.Ref.: Arhim. Sofian Boghiu, 1984.DEIR EL-ḤARF(Muntele Liban)AMĂNĂSTIREA ORTODOXĂ SF. GHEORGHE10 – Pictură murală a bisericii mănăstirii, lucrare iconografică a arhimandrituluiSofian Boghiu şi a lui Mihai Moroşan, executată în 1971 cu ajutorul tatălui acestuia,Gavril Moroşan, cu încuviinţarea Patriarhului Iustinian al Bisericii Ortodoxe Române.Cuprinde şi icoanele a doi sfinţi ce aparţin sinaxarului românesc: Sf. Filotei şi Sf. DimitrieBasarabov. Întreaga pictură a fost restaurată în iunie 1991 de Arh. Sofian Boghiu şi deCostel Micu.Ref.: Arhim. Sofian Boghiu, 1984; Houda Kassatly, La communauté monastique de Deirel-Harf, Universitatea Balamand (Liban), 1996, p. 63, 65, 68-69; Monasteries of theAntiochian Orthodox Patriarchate, Universitatea Balamand, 2007, p. 236-239.Reprod.: H. Kassatly, La communauté monastique..., p. 66-67.11 – Cei doisprezece Apostoli, serie de icoane aparţinând Şcolii cretane, restaurateîn 1991 de pictorul român Costel Micu. Plasate iniţial deasupra iconostasului, ele se aflăîn sala de recepţie a mănăstirii din anul 1971, când au fost mutate pentru o mai bunăexpunere a lucrării pictorilor români.Ref. şi reprod.: H. Kassatly, La communauté monastique..., p. 54-56.

206 LIBANMĀR MŪSĀCOLECŢIA GEORGES ABOU ADALA12 – Fecioara cu Pruncul, icoană pe lemn de Radu Zugravul din Răşinari, 1700, 66,3x 50,7 cm. Inscripţie a zugravului şi a donatorului.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, Le Proche-Orient est une zone importante d’iconographie,interviu de Nohad Salameh („Le Réveil”, Beirut, 5 ian. 1982); idem (ed.), Icônesgrecques, melkites, russes. Collection privée du Liban, Genève, 1993, p. 370-371(nr. 126); idem, Les icônes roumaines, în Lumières de l’Orient chrtien. Icônes de lacollection Abou Adal, [Genève – Beyrouth], 1997, p. 298-299, nr. 134.13 – Hristos pe Cruce – Pomul Vieţii, icoană de Partenie ieromonahul-zugrav,Bucureşti (?), circa 1731, 42,3 x 32,6 cm. Inscripţii în română.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, Les icônes roumaines, în op. cit., p. 300-301, nr. 135.14 – Fecioara cu Pruncul înconjurată de îngeri, icoană pe sticlă, Şcheii Braşovului,sec. XIX, 47,5 x 42,2 cm.Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 374-375, nr. 128; idem, Les icônesroumaines, în op. cit., p. 302-303, nr. 136.15 – Fecioara Hodigitria, icoană pe sticlă, Şcheii Braşovului, sec. XIX, 44,7 x 37 cm.Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 372-373, nr. 127; idem, Les icônesroumaines, în op. cit., p. 302, nr. 137, p. 304.16 – Mântuitorul cu viţa de vie, icoană pe sticlă, Ţara Oltului, sec. XIX,45,8 x 39,5 cm.Ref. şi reprod.: V. Cândea (ed.), Icônes grecques..., p. 376-378, nr. 129; idem, Les icônesroumaines, în op. cit., p. 302, nr. 138, p. 305.ŠARFEHDEIR EL-ŠARFEH(Mănăstirea catolică Sf. Fecioară)MS17 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuireaînţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de AthanasiosDabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cuLumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698. Copie din sec. XVIII (BibliotecaPatriarhiei Siriene Catolice, ms. 7/15).Ref.: Isāq ’Armala, Al-urfa fī mahūāt Dayr al-Šarfeh. Catalogue des manuscrits deŠarfeh, II, Jounieh, 1937, p. 383; G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah,Catalogue des manuscrits du Liban, I, Beyrouth, 1958, p. 24; V. Cândea, La diffusion

LIBAN 207de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE,10, 1972, nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete,I, Divanul, Buc., 1974, p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l,p. 140; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie,în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care ausalvat istoria României de la uitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950, p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribuéà l’héritage littéraire de mon pays („L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I.Feodorov, The Arabic Version of Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās:an Unusual Case of Unitarian Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revued’histoire de l’Université de Balamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The ArabicVersion of Dimitrie Cantemir’s Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE,46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation ofthe Wise Man and the Ruin of the Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şi indiciI. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.DŪR EL-ŠUWEYR(Muntele Liban)DEIR MĀR YUḤANNĀ(Mănăstirea greco-catolică melkităSf. Ioan Botezătorul)AM18 – Tipografie arabă, activă între anii 1734-1899, transferată aici de AbdallahZāhir, ucenic al patriarhului Athanasie Dabbās al Antiohiei, primită de acesta de laConstantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti. Înfiinţată în 1701 la Snagov de AntimIvireanul, mitropolitul Ungrovlahiei, tiparniţa a funcţionat succesiv la Bucureşti (1702) şiAlep (1706-1711) şi a marcat, prin cărţile publicate şi prin meşteri, introducerea tiparuluiîn cultura arabă. Se păstrează încăperile, presa, casete cu litere.Ref.: Isa Iskandar Ma‘lūf, Scurt popas la Alep şi în tipografiile arabe (în arabă), („Al-ā”, 6, 1936, p. 343-347); Dan Simonescu şi Emil Murakad, Tipar românescpentru arabi în secolul al XVIII-lea (C. Lit., 3, 1939, p. 5); Camille Aboussouan,Une étape capitale dans les relations Orient-Occident, în Actes du Colloque deSinaia, Buc., 1962, p. 157-158; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumaino-libanaispar le livre et l’imprimerie, în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 286-288; GéraldDuverdier, Lettres et visages du Liban et de l’Orient, Paris, 1983, p. 129; I. Feodorov,The Romanian Contribution to Arabic Printing, în Impact de l’imprimerie etrayonnement intellectuel des Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.MS19 – Petru Movilă, Kitāb i‘tirāf al-raiyy al-mustaqīm [Mărturisirea ortodoxă],

208 LIBANtraducere arabă din 1675 de Christodoulos, mitropolit de Gaza şi Ramleh, revăzută şicorectată de Lauandios ante 1733 (ms. 28).Ref.: J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, I, p. 199.20 – [Dimitrie Cantemir], alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm [Mântuireaînţeleptului şi pieirea păcătoasei lumi], s.l., 1705. 111 f. Traducere în arabă de AthanasiosDabbās, revizuită de Gibrā’īl ibn Farāt, a cărţii Divanul sau gâlceava Înţeleptului cuLumea, sau giudeţul Sufletului cu Trupul, Iaşi, 1698. Copie din 1740 (ms. 191).Ref.: G. Graf, op. cit., III, 1949, p. 131-132; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits duLiban, III, Beyrouth, 1961, p. 194, nr. 230; V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre deDimitrie Cantemir en Europe du sud-est et au Proche Orient (RESEE, 10, 1972,nr. 2, p. 357-358); idem, Studiu introductiv la D. Cantemir, Opere complete, I,Divanul, Buc., 1974, p. 84; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire..., IV, 1,p. 140; V. Cândea, Dès 1701: Dialogue roumano-libanais par le livre et l’imprimerie,în Le livre et le Liban, Paris, 1982, p. 285; idem, Manuscrise din Liban care ausalvat istoria României de la uitare (în arabă), interviu de Georges arā („Al-Sayā”, Beirut, 38, 1982, nr. 1950, p. 46-47); idem, Le Liban a largement contribuéà l’héritage littéraire de mon pays („L’Orient – Le Jour”, Beirut, 15 martie 1982); I.Feodorov, The Arabic Version of Demetrius Cantemir’s Divan by Athanasios Dabbās:an Unusual Case of Unitarian Ideas Travelling to the Near East („Chronos. Revued’histoire de l’Université de Balamand”, 12, 2005, p. 79-107); idem, The ArabicVersion of Dimitrie Cantemir’s Divan: A Supplement to the Editor’s Note (RESEE,46, 2008, nr. 1-4, p. 195-212).Publ.: Dimitrie Cantemir, alā al-akīm wa-fasād al-‘ālam al-damīm, The Salvation OfThe Wise Man And The Ruin Of The Sinful World, ed., trad. eng., nota ed., note şiindici I. Feodorov, Cuvânt înainte şi comentarii V. Cândea, Buc., 2006.CR21 – Kitāb al-Quddūsāt al-talāta al-ilāhiyya [Cartea celor trei Sfinte Liturghiidumnezeieşti], Mănăstirea Snagov, 1701, tipărită de Antim Ivireanul şi AthanasiosDabbās. Text în limbile greacă şi arabă.Ref.: Georg Graf, op. cit., I, p. 633, nr. 1; Virgil Cândea, 1967; I. Feodorov, The RomanianContribution to Arabic Printing, în Impact de l’imprimerie et rayonnement intellectueldes Pays Roumains, Buc., 2009, p. 41-61.DEIR EL-NABĪ ILYĀS, ŠUWAYA(Mănăstirea Sf. Prooroc Ilie, Šuwaya)CR22 – Kitāb al-Zābūr [Psaltire], Bucureşti, 1747, tipărită în imprimeria donată dedomnitorul Constantin Mavrocordat patriarhului Silvestru al Antiohiei.Ref.: Dan Simonescu şi Emil Murakad, op. cit., (C. lit., 3, 1939, p. 7); Dan Simonescu,Impression de livres arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XVIII e siècle(SAO, 5-6, 1967, p. 62); V. Cândea, Sources grecques et roumaines, loc. cit., p. 75.

LIBAN 209ZAHLEBIBLIOTECA ĪSĀ ISKANDAR MALŪFMS23 – ‘Īsā (mitropolit de amā), Qasīda li-l-murān ‘Īsā, tilmīd al-āb al-bariyarkkīr Yuwākim al-mutanayyi, qāla-hā lammā madaw ilā bilād al-Rūs wa-l-Makū wa-l-Fallā wa ğāiri-him wa- yaifu l-kanā’is allatī bi-him wa-al-duyūra wa-al-nawāqis wa-lmuğāmalātwa-l-maāsin wa-ğā’ira-hā [Poemul mitropolitului ‘Isa, ucenicul răposatuluiPărinte Patriarh Kir Ioachim, compus când au mers ei în ţările Rusia şi Moscovia şiValahia şi altele, în care descrie bisericile, mănăstirile, clopotele, lucrurile frumoase, buneşi altele de pe acolo], 1584 (ms. 175, p. 252-265).Ref.: G. Graf, op. cit., III, p. 88-89; J. Nasrallah, Catalogue des manuscrits du Liban, IV,Beyrouth, 1970, p. 14; idem, Histoire du mouvement littéraire..., IV, l, p. 68-69, 232;A. Rustum, Kansat Madnat Allāh Anākuya al-‘Uẓmā, III. 1453-1928, Beirut, 1988,p. 23-25; Hilary Kilpatrick, Visions of Distant Cities. Travellers as poets in the EarlyOttoman Period („Quaderni di Studi Arabi”, Roma, 3, 2008, p. 67-71).Publ.: J. Nasrallah, Chronologie des patriarhes melchites de 1500 à 1634, Ierusalim,1959, p. 86-88.

210 LITUANIALITUANIAKĖDAINIAIAM1 – Biserică de lemn a fostei slobozii ruseşti Kejdany, reclădită în 1652 de prinţulJanusz Radziwiłł, soţul Mariei, fiica lui Vasile Lupu, şi ajutată de aceasta cu danii pentrupreoţi.Ref.: A.S. Petrušević, Letopiseţul ruteano-galiţian (în ucraineană), Supliment, Lvov,1892, p. 331; P.P. Panaitescu, Fundaţiuni religioase româneşti în Galiţia (BCMI, 22,1929, p. 12-13).VILNIUSCATEDRALA CATOLICĂAM2 – Mormântul Ecaterinei Radziwiłł, fiica Mariei Movilă (soţia lui Janusz Radziwiłł),nepoată a lui Ieremia Movilă, domnul Moldovei. Piatră funerară de marmură, cu inscripţie.Ref.: Sim. Starowolski, Monumenta sarmatorum, Cracovia, 1655, p. 325; N. Iorga, Notepolone (ARMSI, s. III, 2, 1924, p. 380-381); P.P. Panaitescu, op. cit., p. 12.A3 – Cruce de altar, 1544. Provine de la mănăstirea Căpriana din Basarabia.Ref.: Bezviconi, Contribuţii, p. 55.LIETUVOS MOKSLŲAKADEMIJOS VRUBLEVSKIŲ BIBLIOTEKA(Biblioteca Wróblewski a Academiei Lituaniene de Ştiinţe)MS4 – Litovskaja Kronika (Hronika Byhovca), sec. XVII. Text în polonă. În cuprinsinformaţii despre istoria Moldovei din a doua jumătate a sec. XV până la 1556.Ref.: N.N. Ulaščik, în Pol’noe sobranie russkih letopisej, vol. 32, Moscova, 1975, p. 8-9.Publ.: ibidem, p. 128-173; D.P. Bogdan, Ştiri despre români în cronici publicate laMoscova (RA, 1977, nr. 4, p. 445-446: fragmente despre Moldova).

LITUANIA 2115 – Syl’vestr Kosov, Paterikon, albo Žyvoty Otcov Piečarskih, Kiev, 1635. La p. 168:gravură cu stema lui Petru Movilă.Ref. şi reprod.: Zapasko – Isaević, I, p. 55, nr. 250.6 – Piotr Mohila [Petru Movilă], Litos, albo Kamień z procy [...] przez EvzebiaPimina, Kiev, 1644.Ref.: ibidem, I, p. 66, nr. 329.VILNIAUS UNIVERSITETO BIBLIOTEKA(Biblioteca Universităţii din Vilnius)CR7 – Kniga o Hristove podražanie [Imitatio Christi], Mănăstirea Dealu, 1647, tradusăîn slavonă de Orest (Udrişte) Năsturel, al doilea logofăt, la cererea surorii sale Elena, soţialui Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti.Ref.: Eleonora Dvoicenco, Un studiu inedit al lui Hasdeu despre traducerea cărţii „Deimitatione Christi”, în 1647 (RI, 18, 1932, nr. 4, p. 321).8 – Dimitrie Cantemir, Geschichte des Osmanischen Reiche nach seinem Anwachseund Abnehmen. Nebst den Bildern der Türkischen Kaiser, ausdem Engl. ubers., Hamburg,1745.Ref.: I.K. Madan, Dimitrij Kantemir, Chişinău, 1973, p. 13-14, nr. 56.

212 LUXEMBURGLUXEMBURGLUXEMBOURGARCHIVES DE L’ÉTAT LUXEMBOURGDOC1 – Documente, 1750-1793, referitoare la emigraţii din Luxemburg în Banat, atraşide avantajele oferite de administraţia austriacă şi la măsurile autorităţilor luxemburghezepentru interzicerea emigrării (fondul Ancien régime, section XXII, liasse 2).Ref.: Alecsenia Andone, Cercetări în arhivele de peste hotare. Marele Ducat de Luxemburg(RA, 1980, nr. 3-4, p. 431).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 38.2 – Documente, 1854-1859, referitoare la chestiunea orientală, consecinţele tratatuluide la Viena asupra situaţiei politice din Principatele Române, alegerile pentru divanurilead-hoc, pregătirea unirii ş.a. (fondul Régime constitutionnel, 1842-1856, liasse G 38).Ref.: ibidem.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 38.3 – Rapoarte diplomatice, 1890-1895, cuprinzând informaţii despre dezbaterileparlamentare de la Viena şi Budapesta, referitoare la mişcarea memorandistă şi româniidin Transilvania (fondul Affaires étrangères, dos. 343).Ref.: ibidem, p. 430.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 18.4 – Tratat, 1910, Tratat de extrădare încheiat cu România, 6 febr. 1904 – 18 iunie1919 (fondul Affaires étrangères, dos. 2036, Conv 206, 1902-1911).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.5 – Documente diplomatice, 1910-1920, Legaţia Regatului României la Bruxellesacreditată la Curtea Mare-Ducală a Luxemburgului (fondul Affaires étrangères, dos. 455,1910-1937).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.6 – Documente, 1914-1918, privind România în perioada neutralităţii şi în PrimulRăzboi Mondial, ajutorul economic dat Luxemburgului ocupat de trupele germane, situaţiadin România în timpul ocupaţiei (fondul Affaires étrangères, dos. 523, 535, 1914-1918).Ref.: Alecsenia Andone, Cercetări în arhivele de peste hotare, loc. cit.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 14, 18.

LUXEMBURG 2137 – Rapoarte diplomatice, 1920-1938, între care ale lui Nothumb, consul onorifical Luxemburgului la Bucureşti, referitoare la situaţia din România după încheierea păcii,participarea delegaţiei române condusă de N. Titulescu la conferinţa de la Bruxelles(1921), condiţiile economice şi social-politice din ţară (fondul Affaires étrangères, dos.346, 466/4, 1681, 3249, 3328, 3361, 3738).Ref.: ibidem.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 10, 18, 20.8 – Documente, 1928-1933. Decoraţii româneşti conferite unor cetăţeni luxemburghezi(fondul Ministère d’État, dos. CdCH 124, 1928-1936).Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.9 – Documente, 1922-1940. Decoraţii luxemburgheze conferite unor cetăţeni români(fondul Ministère d’État, dos. CdCH 163, 1922-1943).Ref.: idem.10 – Tratat, 1930. Convenţie de conciliere, de arbitraj şi de reglementare judiciarăîncheiată cu România (fondul Affaires étrangères, dos. Conv. 258, 1930).Ref.: idem.11 – Tratat, 1930. Scrisoare adresată lui Joseph Bech, Preşedintele Guvernului,cu privire la textul Convenţiei Generale a Plăţilor între Uniunea economică belgoluxemburghezăşi Regatul României, semnată la Paris, la 5 mai 1935. Textul Convenţiei(fondul Agriculture, 1880-1940, dos. 538).Ref.: idem.12 – Documente diplomatice, 1936-1939, privind acreditările unor ambasadoriromâni, note verbale de plecare şi sosire ale ambasadorilor şi ale unor diplomaţi (fondulAffaires étrangères, dos. 3121, 3137, 1936-1939).Ref.: idem.13 – Documente diplomatice, 1940, referitoare la repatrierea unui cetăţeanluxemburghez din România (fondul Affaires étrangères, dos. 3931, 1940).Ref.: idem.14 – Documente, 1946-1951, referitoare la cetăţeni luxemburghezi căzuţi pe front sauîn captivitate în România în cel de-al Doilea Război Mondial (dos. CR 0043, 0076, 0200,0703, 0988, 1482, 1505, 1740, 1763, 1841, 2013, 2350, 2389, 2471, 2595, 2667, 2777,2949, 3280, 3405, 3497, 3569, 1946-1951).Ref.: idem.15 – Documente diplomatice, 1945-1950, despre repatrierea unor cetăţeniluxemburghezi din România după cel de-al Doilea Război Mondial (fondul Affairesétrangères, dos. 6982, 1945-1950).Ref.: idem.16 – Documente, 1946-1951, referitoare la lagăre de prizonieri de război în Rusia, înzona de ocupaţie rusă, în Polonia, România şi Ungaria (dos. CRD 42, 1946-1951).Ref.: idem.

214 LUXEMBURG17 – Documente diplomatice, 1950-1953, pivitoare la respectarea drepturilor omuluişi a libertăţilor fundamentale în România (fondul Affaires étrangères, dos. 7782, 1950-1953).Ref.: idem.18 – Documente diplomatice, 1947-1973, referitoare la corpul diplomatic acreditat laLuxemburg: Legaţia României (fondul Affaires étrangères, dos. 4112, 4385, 4386, 9753,13048, 14054, 19500 1947-1973).Ref.: idem.CR19 – „L’indépendance Luxembourgeoise”, ziar cuprinzând şi informaţii din Bucureşti(11 aprilie 1877) şi Iaşi (24 aprilie 1877) despre evenimentele premergătoare intrăriiRomâniei în războiul ruso-turc, acţiunile trupelor române, Congresul de la Berlin, 1878(Journaux, microfilm: JXM 117).Ref. şi publ.: Alecsenia Andone, op. cit., p. 431; Paul Abrudan, Teodor Bucur, SimonaCeauşu (ş.a.), 110 ani de la dobândirea independenţei (RA, 1987, nr. 2, p. 134-137).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Luxemburg, r. 8.REMICHMUSÉE FOLKLORIQUE POSSENA20 – Ceramică din Transilvania (circa 50 piese), din sec. XVIII-XIX.Ref.: Ioan Opriş, 1984.NOSPELTMUSÉE DE LA POTERIEA21 – Ceramică din diverse regiuni ale României (circa 30 piese), din sec. XVIII-XIX.Ref.: Vlad Alexandrescu, 2010.

MACEDONIA 215MACEDONIABITOLA (Bitolia, Monastir)AM1 – Biserica ortodoxă Sf. Constantin şi Elena, târnosită la 10 mai 1905. A fostsubvenţionată de statul român până în 1916 şi a fost susţinută ulterior de comunitateaaromână locală până în 1939, când a fost preluată de statul iugoslav. A fost redeschisătemporar între 1941 şi 1947. Pe locul fostei biserici, din strada fostă Sveti-Savska,dărâmate în timpul regimul comunist iugoslav, se află în prezent hotelul „Epinal”.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. B 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 147-149 (doc. 32), 535-537 (doc. 176), 550-551 (doc. 185), 560-561 (doc. 189), 577 (doc. 197), 626 (doc. 225), II, p. 487 (doc. 256), 548 (doc. 283);Daniel Cain, 2010.2 – Biserica ortodoxă Sf. Constantin şi Elena. Ridicată de comunitatea locală întimpul regimului comunist iugoslav. În prezent este singurul locaş de cult din regiune încare se slujeşte în aromână (str. Stiv Naumov).Ref.: Daniel Cain, 2010.3 – Cimitir, cu capelă, înfiinţat în 1903, pe terenul cumpărat de Lazăr Duma şi GeorgeIonescu, a fost subvenţionat de statul român până în 1916. Preluat de statul iugoslav în1939, a revenit temporar în proprietatea statului român după 1941. Printre cei îngropaţiaici se află Apostol Mărgărit, Constantin Belimace şi Milton Manakia (în afara oraşului,pe şoseaua spre Bukovo).Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. B 3; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 192-193 (doc. 53), 550-551 (doc. 185); Daniel Cain, 2010.4 – Grădiniţă de copii, subvenţionată de statul român până în 1916 (fostă în casaGorciu Globar).Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. B 4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176).5 – Liceu cu internat, înfiinţat în 1880, subvenţionat de statul român până în 1916 şisusţinut ulterior de câţiva aromâni din comunitatea locală cărora statul român le acordă în1930 medalia „Răsplata Muncii pentru şcoală”. Reparată de statul român în 1938, clădireaa intrat în 1939 în proprietatea statului iugoslav şi a revenit temporar în proprietateastatului român în 1941 (fosta str. Beogradska nr. 4-6).

216 MACEDONIARef.: Cordescu, Istoricul, p. 181-198; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 26, 157-158 (doc.35), 490 (doc. 158), 536 (doc. 176), 550-551 (doc. 185), 580 (doc. 198), 586 (doc.201), II, p. 332-333 (doc. 154), 487 (doc. 256).Reprod.: Cordescu, Istoricul, p. 181, 188, 190.6 – Şcoală normală profesională de fete cu internat, înfiinţată în 1899, subvenţionatăde statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 198-201; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. B 4 (fostă în casa Foti Amberegi); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcolişi biserici, I, p. 26, 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), 586 (doc. 201), II, p. 332-333(doc. 154).7 – Şcoli primare (3), de băieţi (înfiinţată în 1878) şi mixte (înfiinţate în 1903,respectiv 1905), subvenţionate de statul român până în 1916 (foste în casele C. Cherestegi,fraţii Juri şi casa Selinte din Arnaut-Mahala).Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 47, 49-50; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. B 4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 26, 535-536(doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 332-333 (doc. 154).8 – Placă comemorativă, bilingvă (în macedoneană şi aromână), amplasată pe faţadacasei în care a locuit Constantin Belemace (str. Beogradska).Ref.: Daniel Cain, 2010.9 – Placă comemorativă, amplasată în 1989 pe faţada casei în care a funcţionatatelierul fotografic al fraţilor Ianache şi Milton Manakia (strada Mareşal Tito, nr. 102).Ref.: Marian Ţuţui, Fraţii Manakia şi imaginea Balcanilor, Buc., 2009, p. 173-183.CRKVA SV. DMITRIJE(Biserica Sf. Dumitru)AM10 – Biserică, circa 1830, zidită de comunitatea aromânească.Ref.: A.N. Hâciu, Aromânii, Focşani, 1936, p. 201-202.A11 – Fecioara cu Pruncul de la Vatoped, icoană pe lemn, ante 1502, reprezentând,la dreapta Fecioarei, pe Sf. Ioan Botezătorul, iar la stânga pe „preabinecuvântatul întrucredinţa Domnului Hristos, stăpân şi domnitor al întregii Ungrovlahii Io Radul voevod şinou ctitor”, Radu cel Mare (1495-1508), inscripţie în greacă, în partea inferioară, inscripţia:„Am ajuns acum diacon, leat 7011 [1502] la 28 noiembrie, egumen jupan Neofit”. Provinedin vechea biserică, fostă pe acelaşi loc (în galeria superioară a bisericii).Ref. şi reprod.: Miroljub Zarić, La Bitolia, un portret al lui Radu cel Mare (MI, 18, 1984,nr. 11, p. 29-30).

MACEDONIA 217BJELO POLJECRKVA NIKOLJAC(Biserica Nikoljac)MS12 – Sbornic, Serbia, 1556, 338 f., 21,5 x 14,5 cm. În cuprins: Letopis Nikolski,post 1496, menţionând şi uciderea lui Vlad Ţepeş „de mâna lui Basarab”. Text în slavonă(ms. 49).Ref.: D.N. Anastasijević, Letopis Nikolski („Bogoslovlje”, 9, 1934, p. 364-370; rec.D.P. Bogdan, în RIR, 4, 1934, p. 367 şi „Raze de lumină”, 6, 1934, nr. 5); Bogdanović,p. 35, nr. 302.13 – Minei pe luna noiembrie, scris în Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 108 f.,32 x 21 cm. Text în slavonă (ms. 62).Ref.: Bogdanović, p. 63, nr. 795.14 – Apostol, scris în Moldova, 1546-1547. 153 f., 32 x 21,5 cm. Text în slavonă,însemnare de Hano Grămăticul (ms. 14).Ref.: ibidem, p. 22, nr. 89.15 – Minei pe luna octombrie, scris în Moldova, mijlocul sec. XVI. 178 f., 32,5 x21,5 cm. Text în slavonă, însemnare a pisarului Pavel (ms. 36).Ref.: ibidem, p. 62, nr. 768.16 – Tetraevanghel, scris în Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 303 f., 20 x 13 cm.Text în slavonă (ms. 56).Ref.: ibidem, p. 134, nr. 2091.BRUSNIK (arom. Nijopole)AM17 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1881, subvenţionată de statul român pânăîn 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 128-129; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. N; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535 (doc. 176),II, p. 333 (doc. 154).DOLNJA BELICA (arom. Beala de Jos)AM18 – Şcoală primară, înfiinţată în 1905, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 333 (doc. 154).

218 MACEDONIAGEVGELIJA (arom. Ghevghelia)AM19 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1900, subvenţionată de statul român pânăîn 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 78; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport1942, lit. O (menţionează şi un Paraclis românesc); Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).GOPEŠ (arom. Gopeşi)AM, A20 – Biserica ortodoxă Schimbarea la Faţă, ctitorită de comunitatea aromâneascăîn 1871, subvenţionată de statul român până în 1916. În pictura interioară (naos, stânga)Cuviosul Antonie cel Mare, frescă, „făcută de Maria Erca şi fiii ei” (inscripţie în română).Astăzi, închisă pentru renovare.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. D 1; Gh. I. Erca, Comunaaromânească Gopeş din Macedonia – districtul Bitolia ( „Études roumaines etaroumaines”, II, ed. Paul H. Stahl, Paris, 1993, p. 33); Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256); Daniel Cain, 2010.21 – Şcoli primare (2), de băieţi (1868) şi de fete (1879), subvenţionate de statulromân până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 80-84; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. D 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 109-110(doc. 8), 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).GORNJA BELICA (arom. Beala de Sus)AM22 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.23 – Şcoală primară, înfiinţată în decembrie 1880, subvenţionată de statul românpână în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 51; MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. S;Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc.154).JANKOVAC (arom. Iancoveţi)AM24 – Şcoală primară, înfiinţată în 1897, subvenţionată de statul român până în 1916.

MACEDONIA 219Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 90-91; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. V; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 580 (doc. 198),II, p. 333 (doc. 154).KITKA (arom. Lipopelţi)AM25 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată înainte de 1900, subvenţionată de statul românpână către 1912.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 91-92; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. K.KOČANE (arom. Cociani)AM26 – Paraclisul Sf. Nicolae, construit de comunitatea aromână în 1902, subvenţionatde statul român până în 1915, a fost dărâmat în 1916.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. E 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256).27 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1895, subvenţionată de statul român pânăîn 1915.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 61; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport1942, lit. E 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 580 (doc. 198), II,p. 333 (doc. 154), 489 (doc. 256).KONJSKO (arom. Huma)AM28 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1915.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.29 – Şcoală primară, înfiinţată în 1890, subvenţionată de statul român până în 1945.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 87; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport1942, lit. P (proprietate a statului român în 1942); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcolişi biserici, II, p. 490 (doc. 256).KRIVA PALANKA (arom. Palanca)AM30 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1904, subvenţionată de statul român pânăîn 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 180; MIPL, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. J 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc.176), II, p. 490 (doc. 256).

220 MACEDONIAKRUŠEVO (arom. Cruşova)AM31 – Biserica ortodoxă Sf. Ioan Botezătorul, construită cu sprijinul financiar alstatului român în 1896 şi subvenţionată de acesta până în 1938. În prezent, muzeu.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. C 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 536-537 (doc. 176), II, p. 488 (doc. 256); Nicolae Messailă,Ascendenţă, Buc., 2010, p. 32.32 – Şcoli primare (3), de băieţi, înfiinţată în 1869, şcoala „Cireş” (1889) şi ceamixtă, subvenţionată de statul român până în 1915. Localurile şcolilor au fost scoase lalicitaţie, pentru închiriere, în 1920.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 56, 60; MIPC, Bugetul 1914-915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. C 2-3 (Şcoala de Sus şi Şcoala de Jos); Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 535-537 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 133 (doc. 9), 333 (doc.154), 488 (doc. 256).KUMANOVO (arom. Cumanova)AM33 – Şcoală primară, înfiinţată în 1898, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 62; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport1942, lit. I 1-2 (menţionează şi un Paraclis românesc); Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490(doc. 256).MALOVIŠTE (arom. Molovişte)AM34 – Biserica ortodoxă Sfânta Vineri, a doua jumătate a sec. XIX, subvenţionată destatul român până în 1945. Renovată după 1991.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit D (2) 1-2; Daniel Cain, 2010.35 – Şcoli primare (2), de băieţi, numită „La Moş Gagă” (înfiinţată în 1880) şi de fete(1882), subvenţionate de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 104-124; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. D (2) 3-4; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 489 (doc. 256).MAGAREVO (arom. Magarova)AM36 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1915.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915.

MACEDONIA 22137 – Cimitir românesc, înfiinţat cu sprijinul financiar al statului român în 1906,dezafectat înainte de 1912.Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. L 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 490(doc. 256).38 – Şcoală primară, înfiinţată în 1880, subvenţionată de statul român până în 1915,a fost dărâmată în 1917.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 96-99; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. L 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc.176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).MANASTIR LESNOVOAM39 – Mănăstirea Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil ajutată, din sec. XVI, prin daniide la Petru Rareş, doamna Elena şi alţi domnitori româniRef.: St. Novakovski, Srpski pomenici, p. 11; Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu, Dinvechile schimburi, p. 160.MANASTIR PROHOR PČINSKIAM40 – Aşezământ, întreţinut în sec. XV-XVI şi prin danii româneşti de la VladCălugărul, Radu cel Mare, Mihnea Turcitul ş.a.Ref.: Bărbulescu, Relations, p. 273; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 151, 189-190;Anuichi, p. 17; Pippidi, Tradiţia politică, p. 55.41 – Cădelniţă, lucrată în argint de meşteri români sau după modele româneşti sec.XVI.Ref.: Teodora Voinescu, Argintăria în colecţia de artă medievală în Studii asupratezaurului, p. 76; Radojcić, Rapports, p. 26, 30.MANASTIR SVETI NAUMAM42 – Aşezământ, întreţinut în sec. XVIII-XIX şi cu danii româneşti de la domnitoriiAlexandru Ipsilanti (8 septembrie 1781), Nicolae Caragea (29 noiembrie 1782), MihaiSuţu (20 ianuarie 1784 şi 18 aprilie 1792 – 60 taleri anual), Alexandru Moruzi (10 iunie1793), Constantin Ipsilanti (12 iunie 1805), Ioan Gheorghe Caragea (17 februarie 1813),Alexandru Suţu (14 iulie 1819 – 80 taleri anual).Ref.: Urechia, II, p. 95-96; VI, p. 229,230 (1793); X A, p. 93 (1813); O danie cătremănăstirea Sf. Naum de la Ohrida (RI, 2, 1916, p. 94-96); P. Mihail, Mărturii

222 MACEDONIAromâneşti, p. 28-39, 41-44, 48; Sava Ianković, La subvention des seigneurs valaquesau monastère de Sf. Naoum près d’Ohrid („Glasnik”, 14, 1970, nr. 2-3, p. 311-316).Reprod.: Arhiv na Istoriceski Institut pri BAN, Sofia, fond Arhiv na Văzraždane (fotocopiiale hrisoavelor de danie).MANASTIR TRESKVACAM43 – Aşezământ, ajutat prin danii româneşti în sec. XVI, de la Neagoe Basarab,marele hatman Dimitrie, soţia (sau fiica) sa Anthimia, stolnicul Ioan, Nicoară, logofătulGavriil Trotuşanul ş.a.Ref.: Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, ed. 2, Sofia, 1931, p. 68; GavriilProtul, Viaţa Sf. Nifon, ed. Tit Simedrea, Buc., 1937; Turdeanu, Din vechile schimburi,p. 158.MORIHOVA (arom. Colibile din ~)AM44 – Şcoală primară, înfiinţată înainte de 1892, subvenţionată de statul român pânăcătre 1912.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 136; Ţovaru, p. 99; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 580 (doc. 198).OHRID (arom. Ohrida)AM45 – Biserica ortodoxă Sf. Gheorghe, înfiinţată către 1820 (cu fond de cărţi de cultromâneşti), subvenţionată de statul român până în 1915 (în Mahalaua de Sus).Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. X 1 („preluată de bulgari în1912”); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II, p. 491 (doc. 256).46 – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae, ctitorită în 1875 de Constantin Roca, preluată decomunitatea de cult Havon în 1912.Ref.: Oprişan, Raport 1942, lit. X 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, II,p. 491 (doc. 256).47 – Şcoli primare mixte (2), înfiinţate în 1868, respectiv 1897, subvenţionate destatul român până în 1915.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 130-132; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99;Oprişan, Raport 1942, lit. X 3-4 (Şcoala nr. 1, Mahalaua de Sus, în curtea bisericiiSf. Gheorghe; Şcoala nr. 2, Mahalaua de Jos, lângă biserica Sf. Nicolae, în str. fostăKrunska); Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 107-109 (doc. 6-7);Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198),II, p. 333 (doc. 154), 491 (doc. 256).

MACEDONIA 223CRKVA SV. KLIMENT(Biserica Sf. Climent)MS48 – Manuscris, sec. XI, în care este menţionat un preot Ioan, în arhiepiscopiaOhridei, după unii cercetători primul cleric român cunoscut nominal printr-un text deepocă (biblioteca bisericii).Ref.: Iordan Ivanov, Bălgarski starini iz Makedonija, p. 555-561; Ivan Snegarov, Istorijana Ohridskata Arhiepiskopija, I, Sofia, 1942, p. 192 (însemnarea preotului Ioan);Fontes, IV, p. 24-25 (localizarea actuală a manuscrisului neverificată).NARODNI MUZEJ(Muzeul Naţional)DOC49 – Document din 1708, relativ la şcoala din Castoria ajutată prin danii de GheorgheCastriotul, demnitar al lui Constantin Brâncoveanu (fond Arhiepiscopia din Ohrida).Ref.: M.D.Ch., Georgios Kastriotīs kai ī en Kastoria schole („Ekklesiastikī alītheia”,1, 1880-1881, p. 175-176); Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et descatalogues de manuscrits grecs, ed. 2, Paris, 1958, p. 175 (localizare).MUZ50 – Antimis, 1730, tipărit de episcopul Antonie de Rădăuţi (fond Arhiepiscopia dinOhrida).Ref.: Ilie Bărbulescu, Un antimis româno-slav necunoscut („Arhiva”, 28, 1921, p. 104).PRILEP (arom. Perlepe)AM51 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1878, subvenţionată de statul român pânăîn 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 142-145; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. H 1; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 118-119(doc. 16), 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).RESEN (arom. Resna)AM52 – Biserică ortodoxă, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. W 1.

224 MACEDONIA53 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1892, subvenţionată de statul român pânăîn 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 143-147; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit W 2; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536(doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).SKOPJE (arom. Scopia)AM54 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1895, subvenţionată de statul român pânăîn 1916, restituită statului român în 1931 şi susţinută până în preajma celui de-al DoileaRăzboi Mondial de câţiva aromâni din comunitatea locală care primesc în 1930 medalia„Răsplata Muncii pentru şcoală” (str. 7 Aprilie, fosta Hilendarska, nr. 39, colţ cu stradafostă Negorička).Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 164-165; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. A; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 490 (doc. 158),535-537 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 486-487 (doc. 256).ARHIV NA MAKEDONIJA(Arhivele Macedoniei)DOC55 – Fonduri arhivale, 1885-1919, cuprinzând şi documente privitoare la istoriaRomâniei sau a relaţiilor româno-macedonene (fragmente din fondul Savezni Sekretarijatza Inastrane Paslove păstrat la Belgrad; fondul Comitetul Naţional al Macedoniei, 1912-1945; fondul Consulatul din Londra al Macedoniei; fondul familial Dimitar Vlahov).Ref.: Andrei Caciora, Cercetări în arhivele de peste hotare. R.S.F. Iugoslavia (RA, 1977,nr. 3, p. 324).56 – Articol copiat din „Le Temps”, Paris, 11 aprilie 1903, referitor la demersurileguvernului român pe lângă puterile europene în favoarea reformelor din Macedonia şipolitica românească în sud-estul Europei (fondul Grgur Iaksić).Ref. şi publ.: Gelcu Maksutovici, Despre Albania şi albanezi, Buc., 1995, p. 107-109.H57 – Hărţi ale Daciei, Moesiei, Iliriei Orientale şi Traciei [s.l., s.a.], cuprinzând şilocalităţi interesând istoria veche a României (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: A. Caciora, loc. cit. (autorul a selecţionat pentru microfilmare 116 cadre, inclusivhărţile menţionate mai jos).58 – Hărţi geografice şi etnografice ale Ţării Româneşti, Moldovei şi Transilvaniei,1589-1783 (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.

MACEDONIA 22559 – Hărţi ale Ungariei şi Imperiului Otoman, 1637-1849, cuprinzând şi teritoriiromâneşti (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.60 – Hărţi ale cursurilor Tisei şi Dunării, cu zonele geografice adiacente (Colecţiade planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.61 – Hărţi etnografice ale statelor balcanice, 1918-1919, cuprinzând şi zonele cupopulaţie românească sau aromânească (Colecţia de planuri şi hărţi).Ref.: ibidem.NARODNA I UNIVERZITETSKA BIBLIOTEKA(Biblioteca Naţională şi Universitară)MS62 – Sf. Ioan Scărarul, Leastviţa, traducere românească de la sfârşitul sec. XVIII(ms. 105/M 11).Ref.: Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 250, nr. 1302.UMETNICKA GALERIJA(Galeria de Artă)A63 – Constantin Daniel, Portret de bărbat cu mănuşi albe, 1833-1837. Ulei (inv.355).Ref.: Konstantin Danil, p. 112, nr. 82.64 – Constantin Daniel, Portret de femeie cu dantele, 1833-1837. Ulei (inv. 83).Ref.: ibidem, nr. 83.SLEPČEMANASTIR SV. JOVAN PRETEČ(Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul)DOC65 – [Epistolarul mănăstirii Slepče], sec. XVI, cuprinzând şi documente interesândistoria românilor: formular de scrisoare către domnii Ţării Româneşti şi copie de pe titlulşi încheierea unui hrisov al lui Petru Rareş dat egumenului Teodosie de la mănăstireaZografu. Text în slavonă.Ref.: Jov. Radonić, Epistolar manastira Prodroma (Slepče) iz XVI veka (SSKA, 49, 1910,p. 63); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 160.

226 MACEDONIASTRUGAAM66 – Şcoală primară, întreţinută de statul român până la Primul Război Mondial.Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. U; II, Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, II, p. 333 (doc. 154).TETOVO (arom. Tetova)AM67 – Şcoală primară, întreţinută de statul român până la Primul Război Mondial.Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. R.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şibiserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580 (doc. 198), II, p. 333 (doc. 154).TRNOVO (arom. Târnova)AM68 – Şcoală primară, înfiinţată în 1864, subvenţionată de statul român până în 1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 156-163; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,Raport 1942, lit. H; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 105-107 (doc.3, 4, 6), 111-112 (doc. 11), 535-536 (doc. 176), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).UROŠEVAC (arom. Ferizovici)AM69 – Şcoală primară, înfiinţată în 1905, subvenţionată până în 1912 de statul român.Ref.: Ţovaru, p. 99; Oprişan, Raport 1942, lit. G.VELEŠ (arom. Veleş)AM70 – Paraclisul Sf. Ioan, sfinţit în 1887, subvenţionat de statul român până în 1916(succesiv în casele lui Costi N. Naşu şi ale lui Vasa A. Bego).Ref.: MIPC, Bugetul 1914-1915; Oprişan, Raport 1942, lit. F 1; Berciu-Drăghicescu – Petre,Şcoli şi biserici, II, p. 489 (doc. 256).71 – Şcoală primară mixtă, înfiinţată în 1893, subvenţionată de statul român până în1916.Ref.: Cordescu, Istoricul, p. 165-167; MIPC, Bugetul 1914-1915; Ţovaru, p. 99; Oprişan,loc. cit.; Berciu-Drăghicescu – Petre, Şcoli şi biserici, I, p. 535-536 (doc. 176), 580(doc. 198), II, p. 333 (doc. 154), 490 (doc. 256).

MAREA BRITANIE 227MAREA BRITANIEALNWICK(Northumberland)ALNWICK CASTLEMUZl – Placă funerară, fragment, pentru Aurelius Ex[...]imi, probabil centurion dincohorta I Dacorum. Descoperită în fortul din High Rochester.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 220, nr. 37.BATH(Somerset)BATH CASTLEDOC2 – Scrisori (2) din 1665 de la Gheorghe Ştefan, fost domn al Moldovei, adresateregelui Angliei, Charles II (Coventry Papers).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Charles II and the prince of Moldavia: Addenda (SEER, iunie1953, p. 528-529).BIRDOSWALD(Cumberland)BIRDOSWALD FORTAM3 – Fortul Camboglanna din sistemul defensiv al Britanniei de nord (Valul luiHadrian, în 108). A servit ca garnizoană cohortei I Aelia Dacorum din timpul împăratuluiAntonin Pius (138-161) până în sec. IV.Ref.: P. Howard, Birdoswald Fort, Huddersfield, 1971; idem, Birdoswald Fort on Hadrian’sWall. A History and Short Guide, 1972; Russu, Daco-geţii, p. 29; IDRE, I, p. 206.

228 MAREA BRITANIEMUZ4 – Inscripţie, începutul sec. III, menţionând pe Marcus Claudius Menander, tribunal cohortei I Aelia Dacorum, care a ridicat o construcţie din ordinul lui Marius Iulius,guvernator al provinciei Britannia Inferior, către 219. În dreapta inscripţiei sabia curbatădacică, în stânga o frunză de palmier, descoperită în 1882 în castrul Birdoswald (dală depiatră încastrată în zid, în Black Gate).Ref., publ. şi reprod.: Bucur Mitrea, Sabie dacică pe un monument roman din Britania(RIR, 9, 1939, p. 264-270, fig. 1-4); R.P. Wright R.G. Collingwood, The RomanInscriptions of Britain, I (Inscriptions on stone), Oxford, 1965, p. 591, nr. 1914;Russu, Daco-geţii, p. 31-33, fig. 6; Cat. exp. brit., p. 9; IDRE, I, p. 207-208, nr. 203,pl. VIII.5 – Altar, fragment cu inscripţie, menţionând Cohors I Aelia Dacorum şi pe tribunulei Flavius [...] (în Black Gate).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 214, nr. 220.6 – Inscripţie funerară pentru doi copii, unul numit Decibalus, al doilea cu un numetraco-dac, probabil din familia unui soldat din Cohors I Aelia Dacorum cantonată laCamboglanna, Birdoswald (păstrată în fort, Black Gate).Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 219, nr. 236.BRAMPTON(Cumberland)LANERCOST PRIORYMUZ7 – Altar votiv, descoperit la Birdoswald, ridicat de Cohors I Delia Dacorum, cuinscripţia fragmentară dedicată probabil unui ofiţer al acestei unităţi (în criptă).Ref. şi publ.: IDRE, p. 216-217, nr. 228.8 – Altar, descoperit, probabil, la Birdoswald, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum,tribun fiind Ferentius Valerianus (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: ibidem, p. 211, nr. 230.BURLEY-ON-THE-HILL(Rutland)COLECŢIA ALLAN GEORGE FINCHMS9 – Giovanni Mascellini, Breve Relazione dell’Impero Ottomano nell’anno 1668.

MAREA BRITANIE 229Copie. 29 p. Cuprinde şi informaţii despre potenţialul militar al Ţării Româneşti şi alMoldovei în timpul lui Matei Basarab şi Vasile Lupu.Ref.: Report on the Manuscripts of the late Allan George Finch, esq. of Burley-on-the Hill,Rutland, II, Londra, 1922, p. 504, nr. IX; N. Vătămanu, Contribution à l’étude de lavie et de l’oeuvre de Giovanni Mascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE,16, 1978, nr. 2, p. 274).CAMBRIDGECLARE COLLEGE LIBRARYCR10 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.CORPUS CHRISTI COLLEGE LIBRARYMS11 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum... ad partesorientales, 1253. Cuprinde informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilor cumaneşi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar. 3 copii (ms. 66,181, 407).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIII-e siècle,Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,p. 157-163 (fragmente).FITZWILLIAM MUSEUMA12 – Jean Étienne Liotard, Autoportret, executat la Iaşi, 1742-1743. Desen în cărbune.Copie de Antoine de Favray, 1762-1764.Ref. şi reprod.: Remus Niculescu, Jean Étienne Liotard à Jassy („Genava”, N.S., t. 30,1982, p. 152-154).13 – Matisse, La blouse bulgare (sic), portret feminin cu iie.Ref.: Andrei Pippidi, 1972.

230 MAREA BRITANIE14 – Constantin Brâncuşi, [Schiţa unui profil feminin cu capul plecat].Ref.: Andrei Pippidi, 1972.KETTLE’S YARDA15 – Constantin Brâncuşi, Prometeu, 1911, Bronz, h 17,6 cm.Ref.: S. Geist, II, nr. 79; Kettle Yard, University of Cambridge. An illustrated Guide,Cambridge, 1982, nr. 17.Reprod.: S. Geist, II, fig. 63.16 – Constantin Brâncuşi, Nud (în Kettle’s Yard).Ref.: Kettle’s Yard... Guide, nr. 18.KING’S COLLEGE LIBRARYCR17 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.UNIVERSITY LIBRARYMS18 – Urūğ bin Ā‘dil, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], sfârşitul sec.XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII până în 1494, cuprinzândşi informaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (ms. Dd. 11-15).Ref. şi publ.: Fr. Babinger, Die Frühosmanischen Jahrbücher des Urudsch. Nach demHandschriften..., Hannover, 1925; Babinger, GOW, p. 24; M. Guboglu, Croniciturceşti, I, p. 47-64.19 – De violenta morte Georgii Cardinalis Transilvani et processu formato contraoccisores, 1553, cuprinzând documentele procesului în legătura cu asasinarea cardinaluluiG. Martinuzzi, printre care şi depoziţia lui Nicolae Olahus. Copie din 1616 (Add. 4612).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 37, 1983, nr. 3,p. 320).20 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672 (ms. or. 491).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.

MAREA BRITANIE 23121 – Însemnări ale lui Zachary Grey (1688-1766) despre cartea lui Dimitrie Cantemir,The History of the Growth and Decay of the Othman Empire, 1735 (E 6, 43, f. 88).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.CARLISLE(Cumberland)CARLISLE MUSEUMMUZ22 – Altar votiv, [sec. II-IV], fragment, cu inscripţie, ridicat de Cohors I AeliaDacorum.Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 215, nr. 223.23 – Altar votiv [sec. II-IV], descoperit la Birdoswald, cu inscripţie, ridicat de CohorsI Aelia Dacorum, al cărei tribun era Aurelius [Iulianus?].Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii; IDRE, I, p. 215, nr. 225.24 – Inscripţie, începutul sec. III, fostă pe un hambar construit de Cohors I AeliaDacorum şi Cohors I Thracum civium Romanorum, aşezată de Aurelius Iulianus, tribunulcohortei dacilor, în partea stângă a inscripţiei sabia curbată dacică, în dreapta o ramură depalmier. Descoperită în 1929 în fortul împăratului Theodosius, folosită în pavaj.Ref., publ. şi reprod.: R.P. Wright – R.G. Collingwood, op. cit., I, p. 589, nr. 1909; Russu,Daco-geţii, p. 31 şi fig. 5; IDRE, I, p. 206-207, nr. 201.25 – Inscripţie, începutul sec. III, fragment, menţionând centuria lui Aelius Dida(nume dac sau trac) din Cohors I Dacorum (dală descoperită lângă Denton Hall, conservatăîn Black Gate).Ref.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, l, p. 208-209, nr. 205.26 – Inscripţie [post 211] pe un fragment de soclu de statuie imperială (SeptimiusSever?), descoperit la Birdoswald, menţionând Cohors I Aelia [Dacorum].Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 218, nr. 232.27 – Inscripţie, [235-238], fragment pe un altar de piatră descoperit la Wilowford.Menţionează Cohors I Aelia Dacorum şi pe tribunul ei Flavius Maximianus.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 30-31; IDRE, I, p. 210, nr. 209.28 – Inscripţie, [270-273], menţionând numele cohortei I Aelia DacorumTetricianorum şi al tribunului ei Pomponius Desideratus. Provine de la fortul Birdoswald.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 212, nr. 213.29 – Inscripţie, [276-282], pe un altar votiv descoperit la Birdoswald, menţionândcohorta I Aelia Dacorum Probiana şi pe tribunul ei Aurelius Verinus.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 31; IDRE, I, p. 212, nr. 214.30 – Inscripţie fragmentară, post 293, din timpul primei tetrarhii, menţionândreparaţii efectuate (în fortul Camboglanna – Birdoswald, unde a fost descoperită), sub

232 MAREA BRITANIEsupravegherea centurionului Flavius Martinus, comandant (praepositus) al cohortei IAelia Dacorum (restituire ipotetică). Probabil prima menţiune epigrafică a prezenţeiunităţii dacice la Camboglanna din Britannia.Ref., publ. şi reprod.: IDRE, p. 220-222, nr. 240.31 – Inscripţie, descoperită la Birdoswald sau Netherby, aşezată de Cohors I AeliaDacorum, având ca tribun pe Ammonius Victorinus.Ref., publ. şi reprod.: Russu, Daco-geţii, p. 29-30 şi fig. 3; IDRE, I, p. 213, nr. 216.32 – Altar votiv, ridicat de Cohors I Aelia Dacorum, comandată de Iulius Marcellinus,centurion al legiunii II Augusta, în calitate de curator.Ref. şi publ.: Russu, Daco-geţii, p. 30; IDRE, I, p. 215-216, nr. 225.CASTLESTEADS(Cumberland)MUZ33 – Altar de piatră, sec. III, cu inscripţie menţionând Cohors I Aelia Dacorum şi petribunul ei Marcius Gallicus.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 213, nr. 215.34 – Inscripţie, fragment, descoperită la Birdoswald, menţionând cohorta I AeliaDacorum.Ref. şi publ.: ibidem, I, p. 214, nr. 219.CHATSWORTH(Derbyshire)CHATSWORTH HOUSEMS35 – Mr. Harrie Cavendish, his journey to and from Constantinople 1589, by Fox,his servant, 33 f. Relaţie de călătorie cuprinzând şi informaţii despre Ţările Române (Thelibrary of the Dukes of Devonshire).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătoria lui Henry Cavendish în ţările române (AIIAI, 7,1970, p. 271-278); idem, Le voyage de Henry Cavendish à travers les Balkans en1589 (RESEE, 8, 1970, nr. 2, p. 419-433); Călători străini, III, p. 291-293.Publ.: Alfred C. Wood, în Camden Miscellany, XVII, Londra, 1940; Călători străini, III,p. 294-296 (fragmente).A36 – Desene, 1467, reproducând câteva scene din partea inferioară a Columnei luiTraian din Roma (The library of the Dukes of Devonshire).Ref.: R. Paribeni, La Colonna Traiana in un codice del Rinascimento („Rivista del R.

MAREA BRITANIE 233Istituto d’archeologia e storia dell’Arte”, I, 1929, p. 18); Mihail Macrea, Un disegnoinedito del Rinascimento relativo alla Colonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 92).Publ.: A. Strong, Six drawings from the Column of Trajan with the date 1467 („Papers ofthe British School of Rome”, 4, 1913, p. 174-183).CHICHESTER(Sussex)WEST SUSSEX COUNTY RECORD OFFICEMS37 – John Sibthorp, Relaţie a călătoriei de la Viena la Constantinopol, 1794,cuprinzând informaţii despre flora regiunilor străbătute, între care şi ţinuturi româneşti(Hawkins, M 55, vol. 2, nr. 2).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, John Sibthorp’s last expedition to the Balkans: The accountsof Sibthorp and Dallaway about their travels in 1794 (RESEE, 12, 1974, nr. 1, p. 87-102).38 – Frederick George Koehler, Jurnal de călătorie, sfârşitul sec. XVIII. Cuprindeştiri despre Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Hangerli (Midford Papers,ms. 1257).Ref.: Trevor J. Hope, Interesele britanice în Europa de sud-est şi în regiunea Dunării dejos la sfârşitul sec. XVIII, teză de doctorat, Buc., 1978.CORBY CASTLE(Cumberland)MUZ39 – Inscripţie, [sfârşitul sec. II – începutul sec. III], fragmentară, dedicată împăratuluiCaracalla, provenind probabil de la Camboglanna (Birdoswald), aşezată de tribunulcohortei I Aelia Dacorum (încastrată în zidul castelului, situat la cinci mile est de Carlisle).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 207, nr. 202.DURHAMDURHAM CATHEDRAL LIBRARYMS40 – Isaac Basirius, Vindiciae honoris hungarici, sive manifestum... Domini GeorgiiRákoczi... sive Annales renan gestarum Transylvanico-Hungaricorum ab anno Domini1653 ad hunc usque annum 1659. Cuprinde date privind istoria Transilvaniei şi a ŢăriiRomâneşti. Copie cu corecturi ale autorului.

234 MAREA BRITANIERef.: Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 461.Publ.: Lajos Kropf, Basire védirata. Válasz as „Innocentia Transylvaniae” czimuröpiratra [Apărarea scrisă de Basirius. Răspuns la manifestul intitulat „InnocentiaTransylvaniae”] (TT, 1888, p. 509-565, 667-706).EDINBURGHNATIONAL LIBRARY OF SCOTLANDDOC41 – Corespondenţă din 1772-1774 a lui Hugh Elliot, participant la războiul rusoturc,cuprinzând şi scrisori primite în Moldova şi Ţara Românească de la ofiţeri din armatarusă, inclusiv o relatare în franceză a campaniei de la Dunăre din 1771 (ms. 12976).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare... (R. Ist., 37, 1983, nr. 3, p. 321).42 – Documente din 1794-1795, 1814-1820 din arhiva personală a lui Sir RobertListon, ambasador al Angliei la Poartă, cuprinzând informaţii despre activitatea consulatuluibritanic la Bucureşti, situaţia politică din Principatele Române ş.a. (mss. 5570-5573).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.43 – Corespondenţă din 1799-1801, primită de Sir Gilbert Elliot, ambasador englezla Viena, de la Constantinopol şi Bucureşti, cuprinzând şi scrisori de la Alexandru Moruzi,domnul Ţării Româneşti (ms. 11249).Ref.: A. Pippidi, op. cit., p. 321.44 – Corespondenţă din 1801 a lui Francis Summerers, consul englez la Bucureşti,cuprinzând informaţii despre situaţia din Principatele Române, precum şi un documentsemnat de Dimitrie Manu, agent al Ţării Româneşti la Viena (ms. 11264, 11266-11267).Ref.: ibidem.45 – Corespondenţă din 1867-1877 a lui Sir Henry George Elliot, ambasador englezla Poartă, cuprinzând şi informaţii privitoare la istoria României (28 volume de rapoarte,ms. 13060-13088).Ref.: ibidem.46 – Documente diplomatice din 1870-1876; rapoarte de la R. Reade, consul englez laRusciuc şi W.A. White, consul la Belgrad ş.a., referitoare la evenimentele premergătoarerăzboiului româno-ruso-turc şi sprijinul acordat de România insurgenţilor din Balcani(ms. 13072-13076).Ref.: ibidem.MS47 – François de Tott, Essay sur le gouvernement des Turcs, leurs moeurs et leursusages, 1763. Cuprinde şi informaţii privind istoria românilor.Ref.: ibidem.

MAREA BRITANIE 235ROYAL MUSEUM OF SCOTLANDMUZ48 – Cămăşi româneşti din nordul Moldovei, sec. XIX.Ref.: Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine: o broderiemoldovenească din sec. al XVI-lea în Muzeul „Victoria şi Albert” din Londra(„Revista Muzeelor”, 1970, nr. 5, p. 423).GLASGOWHUNTERIAN MUSEUMMS49 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672.Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.50 – Nectarie, patriarhul Ierusalimului, Antirrēsis pros tous latinous, traducere arabă,sfârşitul sec. XVII, de Christodoulos, mitropolit de Gaza şi Ramla, a lucrării publicate laIaşi, 1682 (ms. 286).Ref.: Georg Graf, Geschichte der christlichen arabischen Literatur, III, Città del Vaticano,1949, p. 123, 145; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Église melkitedu V e au XX e siècle, IV/1, Louvain – Paris, 1979, p. 199.CR51 – Demetrii Cantemiri Principis Moldaviae Initium Catechismi Turcici et Russici,s.l., [1722-1723]. Filă imprimată, trimisă spre aprobare Sinodului din Sankt Peterburg(fasc. ms. Orientalium 211). Text bilingv cu caractere arabe şi ruseşti, elaborat în scopulconvertirii populaţiei musulmane din Caucaz în timpul campaniei ruse.Ref., publ. şi reprod.: Gr. Nandriş, Rumanian exiles in 18th Century Russia (RER, l,1953, p. 69-70); Ţarălungă, p. 378-379, nr. 46; Eugen Lozovan, Dimitrie Cantemirrevizitat. Substratul politic al „Catehismului slavo-turc” („Dorul”, Aalborg, 6, 1996,nr. 79, p. 52-53).52 – Alphabetum Arabicum ex-typographia Demetri Cantemiri Principis Moldaviae,9 ianuarie 1723, foaie volantă (ms. Orientalium 211).Ref.: Gr. Nandriş, op. cit., p. 69; Paul Cernovodeanu, Démètre Cantemir vu par sescontemporains (le monde savant et les milieux diplomatiques européens) (RESEE,11, 1973, nr. 4, p. 654); E. Lozovan, D. Cantemir et l’expansion russe au Caucase(1722-1724) (RER, 13-14, 1974, p. 102-105).

236 MAREA BRITANIEGOODWOOD(West Sussex)53 – Paul Neagu (sculptor britanic de origine română), Eschaton, sculptură, 1997,oţel inoxidabil şi bronz, 27 x 200 x 200 cm. (Cass Sculpture Foundation).Ref. şi publ.: http://www.sculpture.org.uk/artists/PaulNeagu.54 – Paul Neagu, Triple Starhead, sculptură, 1997, oţel inoxidabil, h 500 cm.Ref. şi publ.: ibidem.HATFIELD(Hertfordshire)HATFIELD HOUSEDOC55 – Scrisori (3), ante 26 iunie 1605, de la Gaspar Gratiani (viitorul domn alMoldovei, în misiune la Londra), din 26 iunie 1605, de la cancelarul Robert Cecil, Earl ofSalisbury şi din 27 august 1606, de la Sir Thomas Lake către Gratiani, relative la ŞtefanBogdan (fiul lui Iancu Sasul), pretendent la tronul Moldovei, şi demersurile lui pentrusprijin diplomatic britanic şi polonez (Mss. of the Marquis of Salisbury).Ref.: Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan, a pretender to the Moldavianthrone with Henry Lello, the English ambassador to Constantinople between 1601and 1606 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 92-93, nr. 18-20, 22 şi p. 99, nr. 38).Publ.: Publications of the Royal Commission on Historical Manuscripts, XVII, Londra,1938, p. 277-278 (9 Salisbury); XVIII, Londra, 1964, p. 255; XXIV (9 Salisbury,addenda 1605-1668), Londra, 1976, p. 23.MS56 – Principes Valachiae, 1580. Note scrise de lordul Burghley, cuprinzând genealogiaBasarabilor şi alte informaţii de istorie a Ţării Româneşti, comunicate de Petru Cercel întimpul vizitei sale în Anglia (Mss. of the Marquis of Salisbury).Ref.: Calendar of the Manuscripts of the Most Hon. the Marquis of Salisbury, K.G.,preserved at Hatfield House, II, Londra, 1888, p. 357; Andrei Pippidi, Călătorie dedocumentare..., p. 321; idem, O genealogie a lui Petru Cercel („Arhiva genealogică”,l (VI), 1994, nr. 3-4, p. 77-81).LANCASTER(Lancashire)LANCASTER MUSEUMMUZ57 – Inscripţie funerară pentru copilul Aurelius Concordus, fiul lui Aurelius Iulianus,

MAREA BRITANIE 237tribun al cohortei I Aelia Dacorum cantonată la Birdoswald, unde a fost descoperităplaca.Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 219, nr. 235.LEICESTER(Leicestershire)LEICESTERSHIRE RECORD OFFICEDOC58 – Documente din 1660-1669 relative la legăturile politice şi economice angloromâne:scrisori către Heneage Finch, Lord Winchilsea, ambasador englez la Poartă,de la Mihail I Apafi (din 1662-1665), Ştefăniţă Lupu (1661), Eustatie Dabija (1662),Gheorghe Duca (din 1666), Iliaş III Alexandru (1666-1668), Constantin Naculovici,Domnica Cantacuzino, soţia lui Iliaş III Alexandru (către soţia ambasadorului), GiorgioDraperis, dragoman al ambasadei britanice, Nicolo Draperis, reprezentatul ambasadoruluienglez la Iaşi, de la patriarhul Ierusalimului Nectarie (din Buc., 1664), medicul curţiidomneşti Giovanni Mascellini, negustori şi emisari ai ambasadorului Winchilsea în ŢărileRomâne, de la alte personalităţi din Anglia, Polonia şi Imperiul Otoman, precum şi copiilerăspunsurilor lui Winchilsea către Apafi, ş.a. (Finch Papers, box 4962, pachetul XI, box4963, pachetul XI, box 4982, 4984, Uncalendered Documents; Letterbook Winchilsea,vol. I, f. 302; vol. II, f. 2, 274-275).Ref.: Report on the Manuscripts of Allan George Finch, I, Londra, 1913, p. 146 sqq.;Eric Tappe, Patrick Simson, a Scottish marchant in the Moldavian potash trade(SEER, 30, 1952, nr. 75, p. 494-514); Paul Cernovodeanu, Călătorie de studii înMarea Britanie (R. Ist., 27, 1974, nr. 10, p. 1544); idem, Un corespondent englez aldomnilor români (MI, 9, 1975, nr. 9, p. 21-23; nr. 11, p. 28-29); idem, Izvoare englezeprivitoare la istoria românilor (Arhiva Finch) (R. Ist., 30, 1977, nr. 8, p. 1519-1529);idem, 1666: Documente inedite din arhive britanice. Scrisori cu sigiliile voievozilorromâni (MI, 19, 1985, nr. 9, p. 11-12); idem, [Recenzie la] Guide to the Documentsand Manuscripts of Hungary from the Earliest Times to 1800, edited by Dr. GyörgyKurucz, Mansell Publishing Limited, London, 1992 (RRH, 33, 1994, nr. 1-2, p. 199-208).Publ.: Paul Cernovodeanu, The issue of the Pashalyk of Oradea as mirrored in the relationsbetween Transylvania and England, during the reign of Michael l Apafi, 1662-1665(RRH, 32, 1993, nr. 3-4, p. 339-341, 342, 343-347 (7 scrisori Apafi); p. 341, 342-343,347-348 (3 scrisori Winchilsea).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 380 D.

238 MAREA BRITANIELIVERPOOLSYDNEY JONES LIBRARYUNIVERSITY OF LIVERPOOLH59 – Portulan, sec. XVI, Majorca. Pergament, 102 x 64 cm. Miniaturi în culori,reprezentând suveranii, cetăţile, fauna caracteristică fiecărei regiuni; include şi ŢaraRomânească (F 417).Ref.: C.I. Karadja, Dare de seamă (RI, 11, 1925, p. 352); Cat. exp. brit., p. 29, nr. 40;D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29.Reprod.: „The Studio”, 1925, May; Cat. exp. Brit., p. 30-31; D. Deletant, op. cit. (MI, 16,1982, nr. 9, coperta IV).LONDRABEAVERBROOK LIBRARYDOC60 – Documente, 1916-1922, de la politicianul englez Lloyd George, referitoare laparticiparea României la Primul Război Mondial şi la tratativele de pace, cuprinzând şiscrisori de la Take Ionescu şi I.C. Brătianu (Lloyd George Papers).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,p. 208).Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,p. 555-556 (doc. 30 aug. 1915).BRITISH AND FOREIGN BIBLE SOCIETYDOC61 – Documente din 1834-1857, note de călătorie ale reverendului Benjamin Barker,agent al Societăţii Biblice britanice şi străine la Smirna, din vizitele în PrincipateleRomâne (1834, 1838, 1852 şi 1857) şi corespondenţă cu domnitorii Alexandru Ghica,Barbu Ştirbei, Mihai Sturdza, cu mitropolitul Veniamin Costachi şi cu Petrache Poenaru(Foreign Correspondence, Inwards no. 3, 1834, f. 31, 129; no. 4, 1834, f. 18; no. 2, 1835,f. 128; no. 3, 1835, f. 158; no. 4, 1835, f. 142; no. 2, 1836, f. 110; no. l, 1837, f. 133; no.3, 1838, f. 98, 139; no. 2, 1839, f. 111; no. 3, 1839, f. 68; no. l, 1841, f. 82; no. l, 1843,f. 146; no. l, 1845, f. 98; no. 3, 1845, f. 108; no. 4, 1846, f. 102; no. 2, 1847, f. 109; no. 2,1851, f. 57).Ref.: E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Rumanian Principalities (SEER, 42,1964, nr. 99, p. 388-402); idem, Rumania and the Bible Society until the Crimean

MAREA BRITANIE 239War (ibidem, 46, 1968, nr. 106, p. 91-104); idem, Rumania and the Bible Society,1853-1920 (ibidem, 51, 1973, nr. 123, p. 276-291).CR62 – Biblia, ed. Samuil Micu Clain, Blaj, 1795.Ref.: Historical Catalogue of Printed Bibles, II, London, 1908, p. 1289-1290.63 – Noul Testament, St. Peterburg, 1817. Text în română.Ref.: ibidem, p. 1290.64 – Dumnezeiasca Scriptură a Legii Vechi şi a ceii Noao, St. Peterburg, 1819. Textîn română.Ref.: ibidem.65 – Noul Testament, Buzău, 1834.Ref.: ibidem.66 – Noul Testament, tipărit în zilele Prea Înălţatului Alexandru Dimitrie Ghica,Smirna, 1838.Ref.: ibidem.67 – Noul Testament, dedarea [= ed.] a doua, Smirna, 1846.Ref.: ibidem.68 – Noul Testament, tipărit pentru întâia oară într-acest format cu r.s. PărinteleIoanichie Evantias, Bucureşti, 1854.Ref.: ibidem69 – Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură a Legii cei vechi şi a cei noao, ed.Andreiu baron de Şaguna, Sibiu, 1856-1858.Ref.: ibidem.70 – Noul Testament, ed. 4, Bucureşti, 1857.Ref.: ibidem.71 – Noul Testament, ed. 6, Bucureşti, 1859.Ref.: ibidem.72 – Biblia Sacră [Psalmi], traducere de C. Aristias, Bucureşti, 1859.Ref.: ibidem.73 – Vengheilu al Mattheu în dialectulu Macedo-românu tradusu... de Lazulu aluDumi [Pisodreanu], Buc., 1889.Ref.: ibidem, p. 1297.THE BRITISH LIBRARYDOC74 – Scrisoare din Rhodos, 10 mai 1511, a lui Aimery d’Amboise, mare maestru

240 MAREA BRITANIEal Ordinului cavalerilor ospitalieri „Sf. Ioan de Ierusalim”, către regele Henric VIII,îndemnând la pregătirea unei expediţii antiotomane la care aprecia că vor participa şiromânii (Cott. Ms., Otho C. IX, f. 8).Publ.: Tappe, Documents, p. 19-20 (rec. Paul Cernovodeanu, în Studii, 1966, nr. 2, p. 392-397; Dinu Dumitrescu, în RA, 1965, nr. 2, p. 304-307; Şerban Papacostea, în „Revistade referate şi recenzii”, 1965, nr. 117, p. 428-435).75 – Raport, 30 ianuarie 1515, al bailului veneţian la Constantinopol, cuprinzândinformaţii de la Neagoe Basarab, domnul Ţării Româneşti, despre posibilitatea unuiconflict militar între Ungaria şi Turcia (Cott. Ms. Otho C. IX, f. 22).Publ.: Tappe, Documents, p. 20.76 – Scrisoare, 10 iulie 1515, a lui Sir Robert Wingfield, ambasador britanic la Viena,menţionând pe români printre cei care vor lua act de misiunea sa (Cott. Ms. Vitellius B,XVIII, f. 162 v ).Publ.: ibidem.77 – Document din Roma, 1517, privind pregătirea unei expediţii antiotomane în caretrupe moldovene şi muntene ar putea sprijini pe regele Poloniei pentru cucerirea Chiliei şiAdrianopolului (Cott. Ms. Vitellius B, III, f. 305-306).Publ.: ibidem, p. 20-21.78 – Scrisori (2) din 30 iunie 1521 şi 5 februarie 1525 ale lui Ludovic II, regeleUngariei, către Henry VIII al Angliei, informându-l despre campaniile otomane împotrivaUngariei şi situaţia din Ţările Române, obligate să participe la campanie alături de otomani(Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 82, 1525).Publ.: Hurmuzaki – Densusianu, II/3, p. 361-363 (doc. 1521); Tappe, Documents, p. 23(doc. 1525).79 – Scrisoare din 13 ianuarie 1525 a lui Laurentius Miedzilewski, episcop deKamenec, cuprinzând informaţii despre puterea militară şi politica externă otomană şisugerând înlocuirea lui Ştefăniţă, domnitorul Moldovei (Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 20 v -21).Publ.: Tappe, Documents, p. 21-23.80 – Scrisoare din 11 ianuarie 1527 a lui Nicolaus Hungarus, reprezentant al dogeluiVeneţiei, despre sprijinul acordat de Radu de la Afumaţi şi Ştefăniţă Vodă lui Ioan Zápolya(Cott. Ms. Vespasian, F.I., f. 10 v ).Publ.: ibidem, p. 24.81 – Scrisoare din Augsburg, 12 ianuarie 1527, a lui John Wallop, privind alianţamilitară dintre Ţările Române (Cott. ms. Vitellius, B XXI, f. 30).Publ.: ibidem.82 – Scrisoare din Köln, 26 noiembrie 1527, a lui Herman Rinc, prin care Henry VIIIeste informat de o scrisoare a lui Radu de la Afumaţi către contele de Timişoara (Cott.Ms. Vitellius, B XXI, f. 45).Publ.: ibidem, p. 24-25.83 – Documente (5) din 1529, 1533, 1535 şi 1540, privind relaţiile dintre Transilvania

MAREA BRITANIE 241şi Moldova, politica lui Petru Rareş, acţiunea lui Aloisio Gritti, predarea lui Petru Rareşotomanilor de către Ioan Zápolya (Cott. Ms. Nero, B. VI, f. 108; Vespasian, F.I., f. 26, 33,37 v , 38 v ; Ms. Harl. 282, f. 131).Publ.: ibidem, p. 25-29, 31.84 – Raport, 1572-1574, despre luptele antiotomane ale lui Ioan Vodă cel Cumplit,domnul Moldovei (Egerton Ms., 1090, f. 239 sqq.).Ref.: Pippidi, Tradiţia politică, p. 174, n. 153.85 – Scrisoare, circa 1580, de la Petru Cercel către Sir John Wolley, secretarul regineiElisabeta a Angliei, cerând un răspuns la un mesaj trimis prin curier. Text în latină. Peverso, sigiliu domnesc cu legenda în română „Petrasco Voevoda den Tara Rumenească”(Sloane Ms., 3299, f. 52).Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 254); Tappe,Documents, p. 41-42; Ioan Chiper, „Petrasco Voevoda den Ţara Rumenescă”. Celmai vechi sigiliu cu legenda în limba română (MI, 1980, nr. 2, p. 6-8); Cat. exp. brit.,p. 16, nr. 1.Reprod.: Ioan Chiper, op. cit., p. 8; Cat. exp. brit., pl. 1.86 – Rapoarte (4) din 1583 şi 1595, ale ambasadorului spaniol la Veneţia, Christobalde Salazar, privind proiectul realizării unei coaliţii antiotomane cu sprijinul lui PetruCercel, domnul Ţării Româneşti, şi de la ambasadorul Inigo de Mendoza (1595), despreînfrângerea turcilor la Şerpăteşti de către trupele muntene ale paharnicului Manta (Add.28415, f. 196, 242, 382, 398).Ref. şi publ.: C. Göllner, Documente din British Museum privitoare la istoria românilor însecolul al XVI-lea (RI, 23, 1937, p. 26-28).87 – Documente (2), 1591-1592, cuprinzând fragmente din corespondenţa regineiElisabeta I, în două variante, în care recomandă principilor suverani de pe continent peIoan (Ştefan) Bogdan fiul domnitorului Iancu Sasul care solicită, în pribegie, scaunul dedomnie al Moldovei sau al Ţării Româneşti (Mss. Add. 36774).Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 253; Radu Valentin, Paul Simionescu, O precizarecu privire la pretendentul Ioan Bogdan (1591) (RA, 1970, nr. 2, p. 629-630); Cat.exp. brit., p. 17, nr. 2; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415.88 – Scrisori (2), 29 august şi 9 septembrie 1592, ale lui Edward Barton, privindmisiunea lui Thomas Wilcox, agentul său în Moldova, şi acţiunile lui Aron Tiranul înfavoarea husiţilor, la cererea ambasadorului englez (Cott. Ms. Nero B. XI, f. 135).Publ.: Tappe, Documents, p. 61-62.89 – Documente, 1593-1611, relative la încercările pretendentului Ştefan Bogdan,fiul lui Iancu Sasul, de a ocupa tronul Moldovei cu sprijinul diplomatic al Angliei (StoweMs., 172-173).Ref.: Paul Cernovodeanu, Un principe moldovean la curtea regelui Iacob I Stuart (MI, 9,1975, nr. 3, p. 20-22; nr. 4, p. 50-54).90 – Scrisoare, 7 februarie 1594, a lui Ştefan Kakas, solul principelui SigismundBáthory, către lordul William Burleigh, cerând răspunsul reginei la mesajul principelui(Lansdowne, Ms. 76, f. 4).

242 MAREA BRITANIERef.: A. Veress, Zalánkeményi Kakas István, Budapesta, 1905.Publ.: Veress, Documente, IV, p. 64-65.Reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (MI, 1982, nr. 9, p. 31).91 – Rapoarte (22), 1594-1595, de la Edward Barton, ambasador englez la Poartă,relative la campaniile lui Mihai Viteazul, înfrângerea turcilor la Vidin şi luarea CetăţiiAlbe de către Aron, domnul Moldovei, politica otomană faţă de Ţările Române, intenţiaPorţii de a transforma Moldova în paşalâc ş.a. (Cott. Ms. Nero, B. XII, f. 24, 40 v , 45, 60,70 v , 82 v , 115 v , 120, 123 v , 125 v , 139 v , 152 v , 156-157, 158 v , 164 v , 169, 173 v , 175, 182, 183 v ,190, 193 v , 195, 198, 200, 201 v , 300).Publ.: Tappe, Documents, p. 65-66, 70-87; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,p. 72-74, 84-86 (doc. 30 nov. 1594 şi 22 febr. 1595); V, p. 52, 158-60 (24 mai 1595).92 – Scrisori (3), 1599-1600, de la John Sanderson, cuprinzând informaţii desprecampaniile lui Mihai Viteazul şi despre perspectivele comerţului englez în Ţările Româneşi Polonia (Lansdowne Ms. 241, f. 274, 284 v , 297 v ).Publ.: Tappe, Documents, p. 130, 133, 139.93 – Scrisoare nesemnată, august 1607, către Sir Edward Hoby, privind sprijinulcerut de Ştefan Bogdan, fiul lui Iancu Sasul, pretendent la tronul Moldovei (Ms. Nero B,XI – Cotton Collection f. 245-247).Ref.: M. Beza, op. cit. (ARMSL, s. III, 1936-1938, p. 254); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 4;Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan, a pretender to the Moldavianthrone, with Henry Lello, the English ambassador to Constantinople between 1601and 1606 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 48, nr. 36).94 – Hrisov din Iaşi, 7 iunie 1607, al lui Simion Movilă, domnul Moldovei, despre oproprietate dintre Bolota şi Dolozi (Moldova). Pergament, 9 x 51 cm, pecete domneascăatârnată (Add. Charter 44660).Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 257-259; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 3.Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. V; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415 G.95 – Corespondenţă, circa 1613-1702, dintre regii Iacob I Stuart, Carol al II-leaStuart şi William III de Orania cu principii Transilvaniei Gabriel Bethlen şi Mihail ApafiI şi II privind sprijinirea principatului în relaţiile cu Poarta şi cu Imperiul Austriac (Add.Ms. 8880).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 27, 1974,nr. 10, p. 1545-1546); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice (MI,1974, nr. 12, p. 41); Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice aleAngliei cu Moldova, Ţara Românească şi Transilvania între secolele XVII-XVIII,Buc., 1974, p. 197.96 – Corespondenţa diplomatului William Trumbull the Elder, septembrie1614 – august 1616, cuprinzând informaţii asupra evenimentelor din Transilvania întimpul lui Gabriel Báthory (în special invazia în Ţara Românească, 1611) şi GabrielBethlen (participarea Transilvaniei la războiul de 30 de ani) şi relaţiile cu Poarta (Papersof William Trumbull the Elder).Ref.: Manuscripts of the Marquess of Downshire, vol. V. Papers of William Trumbull

MAREA BRITANIE 243the Elder, September 1614 – August 1616, ed. by G. Dyfnalt Owen, Londra, 1988,nr. 187, 216, 255, 315, 341-342, 393, 908, 1008, 1093, 1164; Paul Cernovodeanu,recenzie la György Kurucz, Guide... (SMIM, 12, 1994, p. 216).97 – Memoriu din 1665 al lui Christofor Paskó, capuchehaia Transilvaniei la Poartă,către lordul Winchelsea, privind situaţia din Transilvania, sărăcită în urma campanieiotomane (Add. Ms., 22914, f. 101 v -102 v ).Ref.: Paul Cernovodeanu, Lordul Winchelsea şi Transilvania. Mărturii din 1661 şi 1665,în Sub semnul lui Clio, Cluj, 1974, p. 599-605.Reprod.: B.N., mf. M 35/65.98 – Scrisoare din 5 iunie 1666 a lui Charles II, regele Angliei, către sultanulMahomed IV al Turciei, prin care intervine pentru „bunul nostru prieten Gheorghe Ştefan”,fost domn al Moldovei. Copie sec. XVIII (Egerton Ms., 1042, f. 157).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 255-256; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 5.Publ.: M. Gaster, Documente (Arhiva, 5, 1894, nr. 3-4, p. 233-234).Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. III; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 415 F.99 – Rapoarte şi scrisori, 1683-1687, ale lordului Chandos, ambasador al MariiBritanii la Constantinopol, cuprinzând informaţii despre Ţările Române, între raportuldin 3 septembrie 1684, privind proiectul regelui Ioan Sobieski al Poloniei de a ocupaMoldova şi Ţara Românească, şi scrisoarea diplomatului englez din 7 decembrie 1685către domnitorul Constantin Cantemir, referitoare la exploatarea potasei în Moldova şi laactivitatea vistiernicului Ursachi (Lord Chandos Letter Book, Stowe Mss. 215, f. 218-219;Mss. 219, f. 412 sqq.; Mss. 220).Ref.: Paul Cernovodeanu, An episode of the relations between England and Moldavia în1685 (RRH, 8, 1969, nr. 3, p. 659-671); Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu,Relaţiile politice..., p. 174 sqq.; Şerban Voinea Semo, „Acele frumoase fapte ce MăriaTa ai făcut în vremea înconjurării Vienei” (RD, 1983, nr. 3, p. 260, n. 24).Reprod.: B.N., mf. M 35/65.100 – Documente, 1687-1691, de la Sir William Trumbull, ambasador britanic laPoartă, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul războiului dintre LigaSfântă şi Poarta Otomană, ocuparea Bucureştilor de către trupele lui Heissler (1689) şialungarea lor de către Constantin Brâncoveanu (1690), bătălia de la Zărneşti (1690),acţiunile curuţilor lui Imre Thököly, operaţiile militare polone în Moldova (1691) ş.a.(Add. Ms. 84, 90, 94, 95, 100; Letter books 1685-1697).Ref.: C.J. Heywood, English diplomacy between Austria and the Ottoman Empire...1684-1699, London, 1970, p. 88 sqq. (teză de doctorat), Biblioteca Universităţii dinLondra, Senate House; Paul Cernovodeanu, 1988.101 – Rapoarte din 1698-1699 ale lordului William Paget, trimis al Angliei pe lângăîmpăratul Leopold I, apoi la Constantinopol, în vederea medierii păcii (de la Karlowitz)cu Imperiul Otoman, cuprinzând informaţii despre situaţia Ţărilor Române şi proiectelemarilor puteri în legătură cu ele (Add. Ms. 8880).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 184 sqq.102 – Scrisori, 30 mai 1702 – 26 septembrie 1706, din Pera, ale ambasadoruluiAngliei la Poartă, Sir Robert Sutton, către omologul său de la Viena, George Stepney,

244 MAREA BRITANIEcu ştiri privitoare la ecourile răscoalei curuţilor în Imperiul Otoman şi situaţia ŢărilorRomâne. Copii în engleză (Add. Ms. 7075, Stepney Papers, vol. XVIII, MiscellaneousLetters, f. 115-137).Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Constantin Cantacuzino încorespondenţa diplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 40-41).103 – Scrisoare din Viena, 23 martie 1703, de la George Stepney, ambasadorulAngliei la Viena, către stolnicul Constantin Cantacuzino, împărtăşindu-i informaţii privindoperaţiile de luptă împotriva francezilor pe frontul din Apus şi cerându-i ştiri cu privire laatitudinea ruşilor şi turcilor. Copie în franceză (Add. Ms. 7075, Stepney Papers, XVIII,Miscellaneous Letters, f. 11-12).Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.Publ.: idem, Une lettre inédite de George Stepney à Constantin Cantacuzène (1703)(RRH, 30, 1991, nr. 3-4, p. 267).104 – Documente din 1703-1710 privind situaţia din Transilvania, desfăşurarearăscoalei curuţilor, un memoriu despre situaţia principatului la 1704, corespondenţă aconducătorilor răscoalei cu mediatorii anglo-olandezi etc. (Diplomatic Papers of GeorgeStepney, Add. Ms. 37156).Ref. şi publ.: Kroph Lájos, II, Rákoczi Ferenczi Angliában („Szazadok”, 32, 1898, p. 750sqq.); Horváth Jenö, Francis Rákoczi II and England („The Danubian Review”, l,1935, nr. 10); Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R.Ist., 1974, nr. 10, p. 1545); idem, Secole de istorie românească în mărturii britanice(MI, 1974, nr. 12, p. 41).105 – Copia Manifesti Principis terrarum Moldaviae, prin care Dimitrie Cantemiranunţă intrarea în război a ţării, alături de Rusia, împotriva Imperiului Otoman (Add.Ms. 37358, f. 309-310; altă copie: Add. Ms. 61186, f. 92-94).Ref. şi publ.: Grigore Nandriş, Romanian Exiles in 18th Century Russia (RER, l, 1955,p. 67-68); Andrei Pippidi, Politică şi istorie în proclamaţia lui Dimitrie Cantemir din1711 (R. Ist., 26, 1973, nr. 5, p. 923-946); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 6.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., foto XX/1.106 – Scrisoare, 24 septembrie 1706, Viena, de la George Stepney către principeleTransilvaniei Francisc II Rákoczi, conducătorul răscoalei curuţilor, asigurându-l de sprijinpentru a negocia un armistiţiu cu imperalii. Copie în franceză (Add. Ms. 7075, StepneyPapers, XVIII, Miscellaneous Letters, f. 52).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.107 – Corespondenţă diplomatică, 15/26 iunie – 1/12 septembrie 1711, dintrecăpitanul James Jefferyes, rezident englez la Bender (Tighina), şi Sir Robert Sutton,ambasador la Constantinopol, cu Sir Francis Palmes, rezident britanic la Viena, şi cuHenry St. John, secretar de stat. Cuprinde şi informaţii despre campania de la Prut şiecourile ei în Imperiul Otoman, Polonia şi Imperiul Habsburgic, despre situaţia din ŢărileRomâne şi atitudinea lui Dimitrie Cantemir şi a lui Constantin Brâncoveanu. Originale şicopii în engleză (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, XI, f. 350, 377-378, 392-396, 403,416-419, 437 v , 440).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 245108 – Raport din Tighina, 26 iunie 1711, al căpitanului James Jefferyes, trimis britanicpe lângă regele Suediei, Carol XII, către Secretariatul de Stat pentru Afaceri Externe,informând despre trecerea lui Dimitrie Cantemir de partea Rusiei după intrarea trupeloracesteia în Moldova (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers XI, f. 351).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino... (MI, 26, 1995,nr. 2, p. 16, fragment).109 – Scrisoare din Târgovişte, 31 iulie 1711, în italiană, trimisă de ConstantinBrâncoveanu către generalul Etienne de Steinville, relatând desfăşurarea luptelor de laStănileşti. Copie (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, f. 389-389 v ).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Paul Cernovodeanu, Secole de istorie românească înmărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 48); Cat. exp. brit., p. 18, nr. 7; Pippidi,Tradiţia politică, Buc., 1983, p. 230, 457.Publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin Vodă Brâncoveanu, Buc., 1901, p. 89-91, doc. V (după o copie de la Dresda); Paul Cernovodeanu, În vâltoarea primejdiilor.Politica externă şi diplomaţia promovate de Constantin Brâncoveanu, 1688-1714,Buc., 1997, p. 138-139, doc. 96.110 – Scrisoare, 11 august 1711, prin care ambasadorul britanic Sir Francis Palmesinformează pe secretarul de stat din Londra asupra încheierii păcii de la Stănileşti întreRusia şi Imperiul Otoman (Add. Ms. 37358, Wentworth Papers, f. 337 v -358).Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino..., p. 17.111 – Scrisoare, 25 septembrie 1711, de la Jacques Moreau de Brassey către unanonim, relatând desfăşurarea campaniei de la Prut, la care a participat în calitate decombatant. Original în franceză.Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.112 – Documente din 1716-1718 privitoare la activitatea ambasadorilor Sir RobertSutton (de la Viena), Edward Worthley Montague şi Abraham Stanyan de la Poartă, înrelaţiile cu Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti, pentru medierea păcii austro-turce dela Passarowitz din 1718 (Add. Ms. 4107, 22518-19, 38889).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare ştiinţifică în Marea Britanie (R. Ist.,s.n. 5, 1994, nr. 5, p. 369).113 – Corespondenţă, 1725-1729, în latină, între Sir Hans Sloane şi Samuel Köleseri,privind preocupările lor ştiinţifice (Mss. Sloane 4069, f. 175-176; 3984, f. 212-213; 4050,f. 118).Ref.: Andrei Pippidi, 1998.114 – Rapoarte, 1736-1739, ale lui Sir Edward Fawkener, reprezentant britanicla Poartă, cuprinzând informaţii despre relaţiile sale cu dragomanul Alexandru Ghica,călătoria în Dobrogea (1738), conflictul ruso-turc pe teritoriul Principatelor, atitudinealui Constantin Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti, şi a lui Grigore II Ghica, domn alMoldovei, rămaşi fideli Porţii în timpul conflictului, şi preliminariile păcii de la Belgrad(Add. Ms. 23802-804 şi 32792).Ref.: Paul Cernovodeanu, loc. cit.

246 MAREA BRITANIE115 – Scrisoare din Breslau, 24 februarie 1760, a lui Sir Andrew Mitchell, ambasadorenglez în Prusia, către Ioan Teodor Calimah, domnul Moldovei, care transmiteacorespondenţa britanică la Poartă şi răspunsul domnului (Add. Ms. 6808, f. 65, 67; 6851,f. 85).Publ.: M. Gaster, Documente („Arhiva”, 5, 1894, nr. 3-4, 234-235): N. Iorga, A Historyof Anglo-Roumanian Relations..., p. 35; Acte şi fragmente, I, p. 377-378; idem,Documente Callimachi, p. 355-359; Cat. exp. brit., p. 18, nr. 8.116 – Documente (2), 1764, referitoare la comunitatea evanghelică din Moldova apolonezilor, ungurilor şi germanilor refugiaţi din cauza Războiului de şapte ani („Philippencolony”): scrisoare din 12 august şi o diplomă în favoarea acestei comunităţi a lui GeorgeIII, regele Angliei (B. IV 7).Publ.: Iorga, Acte şi fragmente, I, p. 380-384.117 – Raport, post l august 1770, al unui ofiţer britanic din armata rusă, participantla luptele cu turcii de la Larga (18 iulie) şi Cahul-Ţiganca (l august), cu două planuri aleoperaţiilor (Add. Ms. 25490, f. 26-30).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare,Anglia (RA, 1979, nr. 4, p. 444 şi n. 13); P. Cernovodeanu, loc. cit.118 – Rapoarte, 1782-1792, ale ambasadorului britanic la Poartă, Sir RobertAinslie, cuprinzând informaţii despre războiul austro-ruso-turc (1787-1791), luptele dinPrincipatele Române, Banat, sudul Transilvaniei şi Dobrogea, preliminariile păcii de laŞiştov (1791), intensificarea importului englez de cherestea din Principate, călătoriile înMoldova şi Ţara Românească ale lui Jeremy Bentham (1786) şi căpitanului FrederickKoehler (1791), raporturile cu domnitorii Alexandru Ipsilanti, Mihai Suţu, AlexandruMavrocordat – Firaris şi Nicolae Mavrogheni (Add. Ms. 34439-34441).Ref.: P. Cernovodeanu, op. cit., p. 369.119 – Scrisoare din Bender (Tighina), 30 decembrie 1790 (stil vechi), a lui SamuelBentham, constructor englez de nave în serviciul Rusiei, către fratele său, filosoful JeremyBentham, prin care îl informează că în iarna 1790-1791 a fost în Moldova cu armataprinţului Potemkin, urmărind operaţiile antiotomane (Bentham Papers, Add. Ms. 33, 541,f. 192-193).Ref.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and Captain Monro(1791-1793) (RRH, 35, 1996, nr. 1-2, p. 88-89, n. 9).120 – Documente (5), 1803 sqq., de la diplomatul Francis Summerers, relative lapregătirea înfiinţării consulatului britanic din Principatele Române: argumentarea utilităţiiunui consulat; primirea la Iaşi, la curtea lui Alexandru Moruzi; acordul principilor ŢăriiRomâneşti şi Moldovei pentru comerţ; traducerea firmanului otoman pentru acreditarealui Summerers (Add. Ms. 38239, f. 107-121, 123, 140-141, 149-154).Ref. şi publ.: M. Beza, op. cit., p. 256; P. Simionescu, R. Valentin, Documents inéditsconcernant la création du consulat britanique à Bucarest (1803) (RRH, 8, 1969,nr. 2, p. 241-262); Cat. exp. brit., p. 19, nr. 9.Reprod.: Cat. exp. brit., pl. 9.121 – Corespondenţă, 1848-1852, între domnitorii Gheorghe Bibescu, Barbu Ştirbei,

MAREA BRITANIE 247Mihail Sturdza şi Grigore IV Ghica cu marele vizir otoman Mehmed Emin Ali paşa.Originale şi copii în franceză (Add. Ms. 46695, f. 8, 9, 12, 15, 18, 21, 23, 24, 26, 28-29).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.122 – Corespondenţă, 1850-1887, a oamenilor politici englezi A.H. Layard, lordRussell, W.E. Gladstone ş.a. cu Dimitrie Brătianu, Ion Ghica, Nicolae şi Ştefan Golescu,referitoare la politica Angliei de stăvilire a influenţei ţariste în Principatele Române, unireaPrincipatelor şi recunoaşterea internaţională, guvernarea lui Al.I. Cuza şi Carol I, războiulpentru Independenţă etc. (A.H. Layard Papers, Add. Ms. 38981, 38983-38984, 39054,39065, 39141; W.E. Gladstone Papers, Add. Ms. 44389, 44390, 44418, 44615).Ref.: I.I. Podea, Sir Austen Layard şi Principatele Române. Două acte privitoare lapolitica engleză faţă de Principate în martie 1866, în Omagiu fraţilor Lapedatu,p. 65-691; Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA,1969, nr. 1, p. 208); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia(RA, 1978, nr. 4, p. 449); Trevor J. Hope, Dumitru Brătianu and British PublicOpinion regarding the unification of the Romanian Principalities (1848-1859), înAnglo-Romanian Relations, p. 27-52.Publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 691-708 (doc. din 5 şi 8 martie 1866).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 379 B, 415 A-B.123 – Scrisoare din Paris, 28 martie 1853, a lui Vasile Alecsandri către conducereaMuzeului Britanic din Londra.Ref. şi publ.: Eric Tappe, Vasile Alecsandri la British Museum („Manuscriptum”, 2, 1973,nr. 11, p. 157-158); Vasile Alecsandri, Opere, ed. Marta Anineanu, vol. VIII, Buc.,1981, p. 202-203.Reprod.: B. A. R., facsimil.124 – Memoriu, în franceză, adresat în 1856 Congresului de la Paris de către româniiaflaţi acolo. Copie (Add. Ms. 39054, f. 223).Ref.: Andrei Pippidi, 1998.125 – Scrisoare, 1856, a lui Ion Ghica, adresată lui Fuad Paşa (Add. Ms. 38984,f. 321).Ref.: idem.126 – Corespondenţă, 1857, a oamenilor politici englezi H. Bulwer, H. Stanley, A.Dalyell, S. Ponsonby, în legătură cu Unirea Principatelor (Ms. Clarendon, dep. c. 72).Ref.: Andrei Pippidi, 1998.127 – Scrisoare, 1863, a lui Ion Ghica, adresată diplomatului Ch. Alison (Add.Ms. 39 105, f. 304).Ref.: idem.128 – Memoriu, 1866, despre situaţia Principatelor Unite şi instrucţiunile trimiselordului Cowley în vederea Conferinţei de la Paris (Add. Ms. 39141).Ref. şi publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 685-708.129 – Scrisoare, 15/27 aprilie 1867, semnată de Ştefan Golescu, ministru de Externe,

248 MAREA BRITANIEprin care guvernul român mulţumeşte lui W.E. Gladstone pentru sprijinirea intereselorstatului român (vol. 44412, f. 211).Ref.: Cornelia Bodea, loc. cit.130 – Documente, 23-26 august 1944, cuprinzând informaţii despre evenimentele dinRomânia şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste: buletine de ştiri ale postuluide radio BBC, în diferite limbi (fondul BBC).Ref.: Cristian Popişteanu, Gh. Titileanu, Agenţiile de presă şi posturile de radio transmit:în România mare lovitură s-a produs (MI, 8, 1974, nr. 6, p. 44-46).MS131 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum... ad partesorientales, 1253, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilorcumane şi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar (RoyalMs. 14. C. XIII).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIII-e siècle,Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,p. 157-163 (fragmente).132 – Vardan, [Geografia noului traducător şi al doilea luminător], sec. XIII. Copiedin 1616. Text în armeană. Cuprinde informaţii despre geografia şi populaţia ŢărilorRomâne (Or. Ms. 5459).Ref.: Fred Cornwallis Conybeare, A Catalogue of the Armenian Manuscripts in the BritishMuseum, London, 1913, p. 293-294; A. Decei, Românii din veacul al IX-lea pânăîn al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-938, p. 534-539); idem, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 88-92.Reprod.: idem, Românii..., pl. IV (f. 31).133 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de călugărul Simion la Târnovo, 1356-1357,din porunca ţarului Ioan Alexandru al Bulgariei. Pergament, 286 f., 35 x 24,3 cm. Textîn slavonă. 366 miniaturi în aur şi culori, însemnări la f. 5: „Fiul Ştefan Voievod”, „IoanAlexandru... credincios Voievod şi Domn a toată Ţara Moldovei a răscumpărat acestTetraevanghel ce a fost zălog...” (în slavonă); la f. 15: „a lui Gavril din Ţara Românească”,post 1700, la mănăstirea „Sf. Pavel” de la Muntele Athos (în română). Achiziţionat în1837 de lordul Curzon la Muntele Athos (Add. Ms. 39627).Ref.: Robert Schelvin, Einleitung in das Johann-Alexander-Evangelium („Archiv fürslavische Philologie”, 7, 1883, nr. 1, p. 15); N. Iorga, Un manuscript al lui Alexandru,fiul lui Ştefan cel Mare (R.I., 5, 1919, nr. 6-7, p. 194); idem, Evanghelia ţarului bulgarAlexandru şi Alexandru Moldoveanul (R.I., 19, 1933, p. 207-208); M. Beza, op. cit.(ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 260); A. Džurova, Slavonic Manuscripts fromthe British Museum and Library, [Cat. exp.], Londra, 1977, p. 28-30; Cat. exp. brit.,p. 19, nr. 11; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 180, nr. 911.134 – Šükrüllāh bin Šihāb ed-Dīn Amed, Behğet üt-tevārīh [Podoaba istoriilor],1456-1457. Text în persană. Cronică a popoarelor musulmane până în 1451, cuprinzând

MAREA BRITANIE 249şi date despre campania lui Mehmed Celebi împotriva lui Mircea cel Bătrân din 1416,jefuirea Ţării Româneşti, cucerirea Severinului, construcţia cetăţii Giurgiu şi reparareacetăţilor Isaccea şi Enisala (Or. Ms. 1627).Ref.: Babinger, GOW, p. 20.135 – Idris Bitlisi, Heşt Behişt (Cele opt paradisuri), 1512. Cronică osmană rimată,în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şiraporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (Pers. Ms. 7646-7647).Ref.: ibidem, p. 48-49.136 – Sinan elebi (Bihišti), Tar (Istorie), 1520, 210 f., cuprinzând date despreistoria românilor în perioada 1384-1481, relaţiile şi conflictele cu Poarta în timpul luiMircea cel Bătrân, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare (Or. Ms. 7869).Ref.: A. Decei, Expediţia lui Mircea cel Bătrân împotriva akângiilor de la Karinovasi(1393) (RER, I, 1953, p. 137); idem, în Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 146-156; Cat. exp. brit., p. 19-20, nr. 13.137 – Muafā elebi Ğelalzāde, Tabakāt al-memālik ve derağāt al-mesālik [Păturilesociale şi slujbele în Imperiul Otoman], ante 1567, lucrare relatând evenimenteleistoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538),Transilvania (1551), Banat (1552-1553) (Add. Ms. 7855, 24959; Or. Ms. 1590).Ref.: Babinger, GOW, p. 103.138 – Ruhsān-zāde Amed Ferdūn, Münşe’āt es-selātn [Faptele sultanilor], 1568.Manuscris ilustrat, reprezentând şi audienţa lui Ioan Sigismund Zápolya la sultanulSoliman Magnificul pe câmpia Zimony (Or. Ms. 61).Ref.: ibidem, p. 107-108.139 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Radu de la Măniceşti, la Rhodos, 1574,din porunca lui Petru Cercel, 276 f., 19,5 x 14 cm. Text în română. Frontispicii ornate cumotive geometrice, vegetale şi zoomorfe în aur şi culori. Iniţiale ornamentate cu elementevegetale şi florale, în chinovar. La f. 276 v , însemnare de posesor, în greacă, a lui MarcuVoievod, fiul lui Petraşcu Voievod (Harley Ms. 6311 B).Ref.: Catalogue of Harleian Manuscripts in the British Museum, III, Londra, 1808, p. 357;B.P. Hasdeu, Manuscriptul românesc din 1574 aflător la Londra în British Museum(CT, 1884, p. 48-60); Moses Gaster, La Versione Rumena dal Vangelo di Matteo(„Archivio Glottologico Italiano”, 12, 1890-1892, p. 197-254); N. Iorga, Istoria luiMihai Viteazul, I, Buc., 1900, p. 22-23; M. Beza, op. cit. (ARMSL, s. III, t. 7, 1936-1938, p. 261); C. Grecescu, Pătraşcu, fiul lui Petru Cercel (RIR, 9, 1939, p. 178-183); A. Džurova, Slavonic Manuscripts from the British Museum and Library,Londra, 1977, p. 35-36; idem, Slavjanski răkopisi ot Britanskija Muzei i Biblioteka,Sofia, 1977, nr. 10; Cat. exp. brit., p. 20, nr. 15; D. Deletant, Mărturii româneşti,p. 30; Radu Constautinescu, Repertoriu, p. 3, nr. 2.Publ.: M. Gaster, op. cit. [Evanghelia după Matei]; Tetraevanghelul Diaconului Coresidin 1561 [eroare pentru Radu de la Măniceşti din 1574], ed. Moses Gaster, Buc.,1929; Florica Dimitrescu, Tetraevanghelul tipărit de Coresi, Braşov, 1560-1561,comparat cu Evangheliarul lui Radu din Măniceşti, 1574, Buc., 1963.

250 MAREA BRITANIEReprod.: M. Beza, op. cit., p. VIII-XI; B. A. R., Ms. 30 (copie fotografică); A. Džurova,Slavonie Manuscripts..., pl. XXVII (f. 11), pl. XXVIII (f. 12 r ), pl. XXIX (f. 91 v ),pl. XXX (f. 154 v ), pl. XXXI (f. 146 r ); Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 293-573.140 – Elia ben Elkana Capsali, Cronica Turciei, prima jumătate a sec. XVI. Textîn ebraică. Cuprinde şi informaţii privind istoria Moldovei şi a luptelor antiotomane întimpul lui Petru Rareş. 2 copii, sec. XVI (Add. Ms. 19971; Or. Ms. 10713, 348 f., din col.Moses Gaster).Ref.: A. Halevy, Elia ben Capsali (SAO, 1, 1957, p. 194-198); Cat. exp. brit., p. 20, nr. 14.141 – Tetraevanghel, scris în Moldova, sec. XVI-XVII, 339 f., 34 x 21 cm. Frontispiciişi iniţiale ornate cu motive geometrice în aur şi culori; Evangheliile lui Marcu, Luca şiIoan precedate de portretele evangheliştilor (gravuri extrase dintr-o ediţie tipărită, coloratemanual). Fost în col. Moses Gaster (Add. Ms. 37233).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 261; Cat. exp. brit., p. 21, nr. 6; Radu Constantinescu, Repertoriu,p. 3, nr. 1.Reprod.: M. Beza, op. cit., pl. VII; Cat. exp. brit., pl. 16.142 – Muafā l, Künh ül-ahbār [Miezul ştirilor], circa 1600, cuprinzând şiinformaţii despre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul,cu descrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea a IV-a(Add. Ms. 10004; Or. Ms. 32; Or. Ms. 7832).Ref.: Babinger, GOW, p. 129.143 – Gheorghe Palamedes, Istoria periechousa pasas praxeis kai andragatheias kaipolemous tou eklamprotatou Michael voivoda authentī Ougkrovlachias, Transilvanias,Moldavias..., Ostrog, 1607, copie de Dimitrie Temenos, martie 1624, 80 f., 27 x 20 cm.Text în greacă. Cuprinde şi un portret în culori al lui Mihai Viteazul (f. 4) şi un desen,reprezentându-l pe erou călare (Ms. Harleyanus gr. 5573).Ref.: Catalogue of the Harleian Manuscripts in the British Museum, III, Londra, 1908,p. 258; G. Dem. Teodorescu, Scrieri neo-grece despre români, George Palamede(„Literatura şi arta română”, 1, 1896-1897, nr. 7, p. 429-437); Andreas Horvath,Görög historiás enek Mihály-vajdáról [Cântec istoric grecesc despre voievod],Budapesta, 1935; Emil Vârtosu, Două portrete necunoscute ale lui Mihai Viteazul(„Arta şi tehnica grafică”, dec. 1938, p. 85-91); D. Russo, Studii istorice grecoromâne,I, p. 145-151; Crăciun – Ilieş, Repertoriul, p. 148; Andrei Pippidi, Portreteleoccidentale ale lui Mihai Viteazul într-o nouă perspectivă („Arta plastică”, 23, 1976,nr. 2-3, p. 26-29); Cat. exp. brit., p. 22, nr. 17; V. Cândea, Colecţii străine despretrecutul românilor (MI, 16, 1982, nr. 7, p. 32-33); Pippidi, Mihai Viteazul, p. 16, 38-39, 150, nr. 17.Publ.: E. Legrand, Bibliothèque grecque vulgaire, II, Paris, 1881, p. LXXX-LXXXIII, 183-230; C. Erbiceanu, Mihai Viteazul după o scriere greacă a lui Gheorghe Palamed dela 1607... („Literatura şi arta română”, 1, 1896-1897, nr. 8, p. 475-487; nr. 9, p. 564-577); Gheorghe Palamede, Poema despre viaţa lui Mihai-vodă Viteazul, studiu criticşi traducere de O. Tafrali, Buc., 1905; N. Simache, T. Christescu, Doi cântăreţi greciai lui Mihai Viteazul: Stavrinos şi Palamed, Ploieşti, 1943.

MAREA BRITANIE 251Reprod.: B. A. R., mf. 27; Emil Vârtosu, op. cit., p. 90-91; Cat. exp. brit., pl. 17; V. Cândea,op. cit., pl. 1; Pippidi, Tradiţia politică, p. 239, fig. 32; idem, Mihai Viteazul, fig. 17şi 24; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 1-47.144 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve’l-ahbār [Miezul istoriilor şi alştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şiinformaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (Or. Ms. 31).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.145 – Ibrhm Peev (fost defterdar de Timişoara), Tar [Istorie], jumătatea sec.XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639. Cuprinde informaţiidespre relaţiile româno-turce în această perioadă (Add. Ms. 1871; Or. Ms. 7353).Ref.: ibidem, p. 194.146 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (Add. Ms. 7872-7873; Ar. Ms. 1253; Pers. Ms. 23886).Ref.: ibidem, p. 197.147 – Paul din Alep [Blo al-alab], [Călătoria patriarhului Macarie III Ibn al-Zam al Antiohiei], copie din 1765, 385 f. 22,5 x 13 cm. Text în arabă. Cuprinde informaţiiample despre viaţa politică, economică şi culturală din Ţările Române şi descrierea părţilorvizitate în călătoria din 1653-1658 (OmsAdd 18.427-18.430).Ref.: Basile Radu, Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche. Étude préliminaire. Valeurdes manuscrits et des traductions, Paris, 1927, 2-4, 11-32 (rec. C.C. Giurescu, în RIR,1931, p. 421-424); idem, în R. Graffin, F. Nau, Patrologia orientalis, t. XXII, fasc. I,Paris, 1930, p. 13; Georg Graf, Geschichte des christlichen arabischen Literatur, III,Città del Vaticano, 1949, p. 111-112; Călători străini, VI, p. 14-15; Cat. exp. brit.,p. 24, nr. 20; J. Nasrallah, Histoire du mouvement littéraire dans l’Eglise melchitedu V e au XX e siècle, IV/1, Louvain, Paris, 1979, p. 219-221; Ioana Feodorov, Unlettré melkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d’Alep („Kalimat al-Balamand.Annales de la Faculté des Lettres et des Sciences Humaines”, Beirut, 1996, nr. 4,p. 55-62); idem, Ottoman Authority in the Romanian Principalities as Witnessed bya Christian Arab Traveller of the 17 th Century: Paul of Aleppo, în Proceedings of the22 nd Congress of l’Union Européenne des Arabisants et Islamisants (Cracovia, 2004),Leuven, 2006, p. 307-321; Hilary Kilpatrick, Blus Ibn al-Zam (Paul of Aleppo)(1627-1669), în Essays in Arabic Literary Biography, 1350-1850, Wiesbaden, 2009,p. 263-264, 269-273.Publ.: F.C. Belfour, The Travels of Macarius, Patriarch of Antioch, I-II, Londra, 1829-1830 (traducere engleză incompletă, după ms. British Library); C. Negruzzi,Călătoriile arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova şi Ţara Românească(AR, l, 1841, p. 191-221; ed. 2, 1862, p. 140-164, parţială, după versiunea rusă alui Saveliev, care folosise ms. British Library); George T. Călinescu, CălătoriilePatriarhului Macarie..., trad. rom. după Belfour (AI, l, 1865, partea a II-a, p. 59-111); Emilia Cioran, Călătoriile Patriarhului Macarie de Antiohia în Ţările Române,trad. rom. după Belfour, Buc., 1900; Voyage du Patriarche Macaire d’Antioche, ed.

252 MAREA BRITANIEBasile Radu, Patrologia orientalis, XXII, f. 1, 1930; XXIV, f. 4, 1933; XXVI, f. 5,1949 (parţial); Călători străini, VI, p. 21-316 (parţial).Reprod.: Ioana Feodorov, copie digitală integrală.148 – John Covel, A Narrative of the present State of Transilvania out of the papersof Cristopher Parko, Embass. for the Prince of Transilvania, septembrie 1665 (Add.Ms. 22914, f. 101 v -102 v ).Publ.: Paul Cernovodeanu, Lordul Winchilsea şi Transilvania. Mărturii din 1662 şi 1665,în Sub semnul lui Clio. Omagiu acad. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 603-605.149 – Gabriel de Nores, Kantakouzīnōn genna palaiostefeon, versuri compuse lamoartea postelnicului Constantin Cantacuzino, 1667 (Add. Ms. 10016, f. 94).Ref. şi publ.: „Grīgorios Palamas”, 4, 1920, p. 559-560; P.G. Zerlentis, PaulakisKritopoulos, Atena, 1923, p. 15-16; Pippidi, Tradiţia politică, p. 112, n. 519.150 – Ysuf Nb, Feti-nme-i Qamina [Cartea cuceririi Cameniţei], 1682. Cronicărelatând expediţia otomană împotriva Poloniei din 1672, la care au luat parte şi trupemoldovene şi muntene (Or. Ms. 24).Ref.: Babinger, GOW, p. 238; M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 276-277.151 – Apokleismos tīs Viennīs, traducere grecească de Ieremia Cacavela, din poruncavel-spătarului Constantin Brâncoveanu, dedicată voievodului Şerban Cantacuzino, a cărţiiRegguaglio historico della Guerra tra l’Armi Cesaree e Ottomane [...] fino l’Anno corrente1683..., Venezia, 1683. Copie de popa Nicolae, Buc., 1686, 54 f., 29, 5 x 19 cm. Miniaturiîn aur şi culori: portretul împăratului Leopold I (f. 3 v ) şi stindardul turcesc capturat (f. 50 v );frontispicii şi iniţiale ornate. La f. 1 şi 59, însemnări autografe în română ale lui ConstantinBrâncoveanu, 1 noiembrie şi 15 decembrie 1686; la f. 54 v , autograf Ieremia Cacavela,noiembrie 1686 (Ad. Ms. 38890).Ref.: Hurmuzaki – Papadopoulos-Kerameus, XIII, p. XIV; F.N. Marshall, Greek manuscriptsdescribing the Siege of Vienna by the Turks in 1683 („Journal of Hellenic Studies”,62, 1922, p. 16-23); V. Grecu, Manuscrise inedite privitoare la istoria românească(CC, I, 1924, p. 577-578); C.I. Karadja, Un manuscris al lui Ieremia Cacavela dinbiblioteca lui Constantin Brâncoveanu (RI, 12, 1926, p. 16-18); N. Iorga, Byzance,p. 209 şi n. 2; M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938,p. 259); Marcel Richard, Inventaire des manuscrits grecs du British Museum, Paris,1952; Victor Papacostea, Manuscrise greceşti din biblioteci străine relative la istoriaromânilor (RA, 1961, nr. 2, p. 286); Ariadna Camariano-Cioran, Jérémie Cacavela etses relations avec les Principautés Roumaines (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 174-175);Cat. exp. brit., p. 24-25, nr. 24.Publ.: F.N. Marshall, The Siege of Viena by the Turks in 1683... by Jeremias Cacavelas,Cambridge, 1922.Reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, pl. VI;republicat în MI, 16, 1982, nr. 9, p. 31); Cat. exp. brit., pl. 24.152 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierealumii], 1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A.Ortelius şi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr binBehrm. Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (Or. Ms. 1030).Ref.: Babinger, GOW, p. 200.

MAREA BRITANIE 253153 – Sir William Trumbull, Memorial of my Embassy in Constantinople, post 1691,cuprinzând informaţii despre contactele sale cu marele dragoman Alexandru MavrocordatExaporitul (1687-1691) şi expediţia imperialilor în Ţara Românească (1689) (Add.Ms. 34799, f. 28-37, 38 v ).Ref.: Paul Cernovodeanu, Alexandros Mavrokordatos „ex Aporitôn” (1641-1709), înDiplomaţi iluştri, IV, Buc., 1983, p. 24, 55, 60.Reprod.: B. N., mf. M 35/65.154 – Ioan Cariofil, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai luseōn [...] tīs Ekklīsiasdogmatōn, lucrare scrisă la porunca stolnicului Constantin Cantacuzino, dedicată domnuluiŢării Româneşti, Constantin Brâncoveanu, Buc., 1697. Copie din sec. XVIII, 59 f., 21 x16 cm. Text în greacă (Add. Ms. 9374).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 26,nr. 25.155 – Miscelaneu, sec. XVII, cuprinzând şi rugăciunea Tatăl nostru în diferite limbi,între care şi Oratio dominica valachica. Text în română (paralel, cu litere chirilice şilatine) (Harl. Ms. 7013, f. 124-125).Ref.: M. Beza, Vechi legături... (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 256); Cat. exp. brit.,p. 24, nr. 22.156 – Miscelaneu cu texte slavone şi traduceri în română de Mihail Moxa, scrisela mănăstirea Bistriţa (Oltenia), sec. XVII. 136 f., 20,5 x 15 cm. Manuscris autografMihail Moxa (cf. însemnări, f. 37 v şi 67). Cuprinde: Învăţătură de popi a Sf. Vasile celMare (f. 1-18); Molitve (f. 18-86); Slujba Sf. Împărtăşanii (f. 87-111); Canon şi molitve(f. 111-121); Tâlcul Sf. Liturghii al Sf. Grigore Bogoslov (f. 121-136). La f. 1, însemnăriîn slavonă din 1678-1688, menţionând pe Şerban Voievod, Varlaam mitropolitul şi Ştefanepiscopul Râmnicului (Ad. Ms. 57524).Ref.: British Library, Manuscripts acquired 1971-1975, Londra, 1975, p. 65; D. Deletant,Un manuscris al lui Mihail Moxa la Muzeul Britanic („Revista de istorie şi teorieliterară”, 24, 1975, nr. 2, p. 255-262); Cat. exp. brit., p. 23, nr. 18; D. Deletant,Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236, m. 1190.Reprod.: B. A. R., ms. foto 138; Cat. exp. brit., pl. 18.157 – Miscelaneu, sec. XVII, 232 f. Texte în greacă. Cuprinde şi Ioan Cariofil,Efemeride de la 1676-1683; Tezaur de zicale greceşti; Mitrofan Gregoras, Stihuri iambicepentru diferite subiecte; Viaţa lui Azarie Cigala; Azarie Cigala, Gramatica, scrisă pentrufiul lui Antioh Cantemir (Add. Ms. 8232).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; V. Papacostea, op. cit., p. 284-285; Cat. exp. brit., p. 24,nr. 23.158 – Ioan Cariofil, [Comentarii şi adnotări la Teofil Coridaleu, Fizica lui Aristotel],sec. XVII, 151 f. Text în greacă (Ms. 8225).Ref.: Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea, op. cit., p. 282; Cat. exp. brit., p. 26,nr. 26.159 – Kazāz-zāde Amed Ağa, Vekāi-i’nāme [Cartea întâmplărilor], sfârşitul sec.

254 MAREA BRITANIEXVII. 99 f., relatare a asediului Vienei, cu menţiuni despre participarea trupelor dinMoldova, Ţara Românească şi Transilvania (Or. Ms. 6674).Ref.: M. Guboglu, Crestomaţia turcă, p. 859.160 – Antim Ivireanul, Didahii, începutul sec. XVIII, 327 f., 16 x 11 cm. Frontispiciiornamentate cu elemente florale şi vegetale. Cuprinde şi cele două epistole de apărare alemitropolitului trimise lui Constantin Brâncoveanu în 1712 (Add. Ms. 54572).Ref.: Dan Simonescu, Monumente ale culturii noastre de vânzare la o licitaţie publicădin Londra („Apulum”, 8, 1971, p. 219); D. Deletant, Licitaţie londoneză: O copiedupă Didahiile lui Ivireanul! („Manuscriptum”, 5, 1974, nr. 2, p. 162-163); Cat.exp. brit., p. 26, nr. 28; D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu,Repertoriu, p. 236, nr. 1189.Reprod.: Cat. exp. brit., pl. 28; B. A. R., mf. 282.161 – Mihail Halici, [Scrieri], 1712. Texte în latină (Harl. Ms. 7013).Ref.: E.D. Tappe, A contribution to the biography of Mihail Halici (RER, 7-8, 1961,p. 403-405); Paul Cernovodeanu, Contactele umanistului bănăţean Mihail Halici culiteratura engleză („Orizont”, 20, 1969, nr. 12, p. 74-76).162 – Nicolae Mavrocordat, Filotheou parerga, copie de Ioan Ionas, Paris, 1721, 64f. (Harl. Ms. 5616).Ref.: R. Nares, A Catalogue of the Harleian Manuscripts in the British Museum, vol. III,Londra, 1808, p. 281, nr. 5616; Ariadna Camariano, Traducerea greacă a TeatruluiPolitic (RIR, 11-12, 1941-1942, p. 242); J. Bouchard, Introduction, în Bouchard,p. 34.163 – Osman Aga, [Memorii], 1724, cu informaţii despre istoria Banatului în ultimeledecenii ale stăpânirii turceşti (1688-1716) (Or. Ms. 3213).Ref.: A. Decei, Sursele istorice turceşti privind stăpânirea otomană asupra Banatului, înStudii de istorie a Banatului, II, Timişoara, 1970, p. 14; M.M. Alexandrescu-DerscaBulgaru, La condition des captifs turcs dans l’Empire des Habsbourgs (1688-1699)d’après les mémoires de Osman Aga (SAO, 8, 1971, p. 125-154).Publ.: Richard Kreutel, Der Cefangene der Giauren şi Zwischen paschas und Generalen,în Osmanische Geschichte, Viena, 1962 şi 1966; Călători străini, VIII, p. 67-81(extrase).164 – Miscelaneu, 1735, cuprinde şi Gherasim Vlahos Cretanul, [Manual de artămetrică]; Matei al Mirelor, [Canoane contra latinilor şi a ereticilor] (Add. Ms. 8240).Ref.: V. Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 29.165 – J.B. Molière, L’Étourdi, 1741, traducere de Ioan Ralis, în greacă, după oversiune italiană, din porunca lui Constantin Mavrocordat, la Buc., 152 f., 15,5 x 11 cm.(Add. Ms. 8242).Ref.: Sp. P. Lampros, în NE, 4, 1921, p. 294; Marcel Richard, loc. cit.; Victor Papacostea,op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 30; Loukia Droulia, Molière traduit engrec, 1741 (Présentation de deux manuscrits), în Symposium. L’Époque phanariote,Thessaloniki, 1974, p. 413-418.166 – J.B. Molière, Le Cocu imaginaire, 1741, traducere de Ioan Ralis, în greacă,

MAREA BRITANIE 255după o versiune italiană, din porunca lui Constantin Mavrocordat, la Buc., 52 f., in 12°(Add. Ms. 8243).Ref.: ibidem.167 – Memed Subi, Tar-i Vekāi [Istoria întâmplărilor], 1742. Cuprinde şiinformaţii privind situaţia Banatului şi Olteniei în perioada 1730-1742 şi luptele desfăşuratepe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc (Or. Ms. 1131).Ref.: Babinger, GOW, p. 298-299.168 – Mihalachi Rosetti, Planosparaktīs, circa 1756, povestire în versuri desprepatriarhul Chiril V al Constantinopolului şi relaţiile lui cu fanarioţii din Ţările Române(Add. ms. 10077, p. 277–316).Ref. şi publ.: T.H. Papadopoulos, Studies and Documents relating to the History of theGreek Church and People under Turkish Domination, Brussels, 1952, p. 247-392;Andrei Pippidi, 1998.169 – Gheorghe Hrisogon din Trapezunt, [Canon iambic şi Epigrame encomiasticeîn cinstea lui Grigore Ghica-Vodă], sec. XVIII. 10 f., 16,5 x 11 cm. Texte în greacă (Add.Ms. 8236).Ref.: Victor Papacostea, op. cit., p. 285; Cat. exp. brit., p. 27, nr. 31.170 – Nicolae Mavrocordat, [Epigrame despre America şi Cristofor Columb]. Copiede Scarlat Rosetti, sec. XVIII. Text în greacă (Add. Ms. 10077, f. 227-228).Ref.: V. Papacostea, op. cit., p. 285-286; Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, Imaginea LumiiNoi în Ţările Române şi primele lor relaţii cu Statele Unite ale Americii până la1859, Buc., 1977, p. 34; Cat. exp. brit., p. 26, nr. 27.171 – Narratio et poëmata de revolutione graece, an. 1821-1823, scriere anonimăcuprinzând informaţii despre Ţările Române (Add. Ms. 35072).Ref.: F.N. Marshall, în BNJ, 3, 1922, p. 404-405; V. Grecu, Manuscrise inedite privitoarela istoria românească (CC, l, 1924, p. 576-577); Marcel Richard, loc. cit.; VictorPapacostea, op. cit., p. 286.Publ.: Documente privind Istoria României. Răscoala din 1821, IV, Buc., 1960, p. 241-273.172 – Condac în cinstea Sf. Varvara, 1841, text în română. Achiziţionat în 1974(Add. Ms. 58368).Ref.: Monica Breazu, 1984.CR173 – Captivus Septemcastrensis, Tractatus de moribus, condicionibus et nequiciaTurcorum, Roma, 1481? (I.A.11208).Ref.: Ioachim Crăciun, Incunabule şi cărţi rare tipărite în Apus (1482-1600) de autori şitipografi de pe teritoriul ţării noastre („Studia bibliologica”, 3, 1969, p. 149-151);Theobald Streitfeld, Wer war der Autor des „Tractatus de ritu et moribus Turcorum”(FVL, 16, 1973, nr. 2, p, 26-36); Carl Göllner, Zum „Tractatus” des UngenanntenMühlbächers (ibidem, 17, 1974, nr. 2, p. 98-106); Cat. exp. brit., p. 28-29, nr. 33.

256 MAREA BRITANIE174 – Johannes de Thurocz, Illustrissimorum Hungarie regum chronica, Brno, 1488,168 f. (cuprinzând şi poemul lui Rogerius, Carmen miserabile), 42 ilustraţii cu informaţiiprivind istoria românilor în sec. XIII-XV.Ref.: Veress, BRU, I, p. 2-3, nr. 5; C.I. Karadja, Despre ediţiile din 1488 ale cronicei luiJohannes de Thurocz (ARMSI, s. III, 16, 1934-1935, p. 36-37).Reprod.: ibidem, p. 44-45, pl. 1.175 – Johannes de Thurocz, Serenissimorum Hungarie regnum Chronika, Augsburg,1488. Cuprinde şi informaţii despre istoria românilor în sec. XIII-XV (I.B.6663).Ref.: Veress, BRU, I, p. 3, nr. 6; C.I. Karadja, loc. cit.Reprod.: ibidem, p. 44-45, pl. II-VIII.176 – Ein Wünderliche und erschröckenliche Hystori von einem grossen Wüttrichtgenant Dracole Wayda, Bamberg, 1491. Singurul exemplar cunoscut din această ediţie(I.A.2673).Ref.: British Museum, Catalogue of Books printed in the XVth Century, I, p. 176; Gr. C.Conduratu, Michael Beheims Gedicht über den Woiwoden Wlad II. Drakul, Buc.,1903, p. 17, n. 1; C.I. Karadja, Incunabulele povestind despre cruzimile lui VladŢepeş, în Închinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, p. 198; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 34.Publ.: Gr. C. Conduratu, op. cit., p. 105-109; Cat. exp. brit., pl. 34.177 – Antzeygung kurtzlichel[n] un[d] Volfurung den Ursprung dess Thurchyschenund hundtischen Volks und dess gewaltyger und pöslicher zu nemu[n]g mitsampt dergrossen und schödlychen Verderblikeyt die sie byss her wider das christglaublich Volckhaben begangen, Nürnberg, 1500, cuprinzând şi Jörg von Nürnberg, Geschicht von derTurckey, cu informaţii despre luptele româno-otomane între 1456-1476 (f. 2-8) (I.A.8012).Ref.: C.I. Karadja, Cronica lui Jörg von Nürnberg, în Omagiu lui Ioan Lupaş, Buc., 1943,p. 399-400.178 – Tetraevanghel, tipărit de Macarie, Târgovişte, 1512. 290 f, fără paginare.Lipseşte pagina de titlu.Ref.: Milan Grba, 2011.179 – Jacques Signot, La division du Monde, contenant la Déclaration des provinces,régions d’Asie, Europe et Aphrique, Lyon, 1560, cuprinzând capitolul De Daco şi altemenţiuni despre Dacia (f. XV) (1606/376.(3)).Ref.: Popescu-Spineni, p. 130-131; Milan Grba, 2011.180 – Nicolaus Olahus, Antonii Bonfinii Rerum Vngaricarum decades quatuor [...],1568, 1581 (590.1.12, 9315.k.8).Ref.: idem.181 – Girolamo Frachetta, Oratione Prima al sereniss, et generosiss. SigismondoBattori Prencipe di Transilvania..., Roma, 1595, discurs dedicat principelui Transilvanieila începutul campaniei Ţărilor Române împotriva turcilor (12301, f. 55).Ref.: Göllner, Turcica, I, p. 533-534, nr. 2034.182 – Relationi della guerra contra Turchi... dove s’intende i progressi fatti dalprencipe di Transilvania in Moldavia, Valachia, Bulgaria con la presa di Nicopoli,

MAREA BRITANIE 257Ferrara, 1595, informaţii privitoare la incursiunea din ianuarie 1595 a lui Mihai Viteazulpeste Dunăre (1313.a.17.(4)).Ref.: ibidem, II, p. 583-584, nr. 2141.183 – Ultimi Avisi della Vittoria havuta dal Transilvano contra i turchi, Ferrara,[1595]. (1312.a.18).Ref.: C. Göllner, Michael der Tapfere im Lichte des Abendlandes Berichte, Sibiu, 1943,p. 5; idem, Turcica, II, p. 557, nr. 2079; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 37.184 – Martin Fumée, Historia von den Empörungen, so sich im Königreich Ungarn,auch in Siebenburgen, Moldaw, in der Bergische Walachey und andern örthern zugetragenhaben..., Köln, 1596, rezumat al cărţii lui Fumée, Histoire des troubles de Hongrie...,Paris, 1594, relatând începutul luptelor antiotomane ale Ţărilor Române sub conducerealui Mihai Viteazul (1314.i.7).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 609, nr. 2196.185 – Oratione prima al Sereniss. et generosiss. Sigismondo Battori, Prencipe diTransilvania... mandata dall’autore a Sua Altezza l’ultimo di del mese di SettembreMDXCV, Roma, 1595, in 8° (12301.f.55)Ref.: Milan Grba, 2011.186 – Oratione seconda al Sereniss. et invittiss. Sigismondo Battori, Prencipe diTransilvania... mandata dall’autore a Sua Altezza il dì 25 di Nouembre MDXCV, Roma,1595, in 8° (12301.f.53)Ref.: idem.187 – Riposta del Serenissimo Sigismondo Battori Prencipe del Transilvania, alregionamento di Amurath Bassa, Luogotenente Generale dell’Essercito di Meemeth III,Imperator de Turchi, Ferrara, 1596 (1312.a.20).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 634, nr. 2250 a.188 – Laurentius Risebergius, Compendiaria praecipuarum rerum turcicarum relatioseptem distinctis capitibus..., Helmstadt, 1596. Lucrare de istorie a Imperiului Otomancuprinzând şi informaţii despre luptele cu Ştefan cel Mare şi Ioan Vodă Viteazul (1053.i.7).Ref.: ibidem, p. 617-618, nr. 2212.189 – Joannes Petrus Manutius, (Paulus) Iunioris, Transsilvaniæ olim Daciædictæ descriptio, a J. P. & P. Manuciis, ex uariis ueterum, & recentiorum scriptorummonumentis, & præcipue ex Georgio a Reychersdorff, accurate in unum congesta, Roma,ex Typographia Accoltiana, 1596, 43 f. 4°. (1299.e.7).Ref.: Milan Grba, 2011.190 – Alexander Artist Mayr, Aigentlicher abriss und beschreibung der belogerungTemesvar sambt derselben Revier, [Augsburg, 1596] (1870.d.2.(16.)).Ref.: idem.191 – Sibenbürgische Herrliche Victoria und Schlacht, vor Temeswar für geloffenist... Der gleichen auch, die Palfische Victoria und gewaltiges Kampfstuck mit demSambock [...], Nürnberg, [1596?] 4°. Fără paginare (1312.c.87).Ref.: idem.

258 MAREA BRITANIE192 – Arnoldus Wion, Sancti Gerrardi Sagredo vita, Venezia, 1597, ediţie a codiceluiSagredo, 1421 (pierdut), cuprinzând Legenda Maior Sancti Gerhardi, cu informaţii despreviaţa din cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului, în sec. XI (485.c.13.(2)).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din sec. al XI-lea referitoare la istoria Transilvaniei.Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 380).193 – Achille Tarducci, Il Turco vincibile in Ungaria con mediocri aiuti di Germania...,Ferrara, 1597, cuprinzând informaţii despre luptele antiotomane ale lui Mihai Viteazul din1595-1599 (1194.a.22.(2)).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 725, nr. 2454; Milan Grba, 2011.194 – Relacion verdadera del linaje y descendencia del Serenissimo SigismundoBatorio, Principe de Transiluania, Moldauia y Valachia, etc. [Sevilla?], 1597 (9181.g.1).Ref.: idem.195 – L’admirable et heureuse prinse de la ville de Bude en Hongrie, par l’arméeimperiale, sur les Turcs. Ensemble le retablissement de Battori, Vaivod de Transilvanie,Lyon, 1598, 15 f. 8° (9077.aa.8).Ref.: idem.196 – Zwo warhafftige newe Zeitung. Was sich jetzund mit dem Fürsten in derWalachey, umd den Türken, Tartern, Heyducken, Hussarn, Zecklen, Rätzen und Kosacken...verloffen und zugetragen hat..., Graz, 1600 (9135.bb.20).Ref.: Göllner, Turcica, II, p. 729, nr. 2463.197 – Achille Tarducci, Delle Machine, Ordinanze, et Quartieri antichi, et moderni,come quelli da questi possino essere imitati senza punto alterare la soldatesca dei nostritempi, discorsi... aggiuntoui... le fattioni occorse nell’Ongaria vicino a Vaccia nel 1597,e la battaglia in Transiluania contra il Valacco 1600, fatte dal Signor G. Basta, Venetia,1601. 4° (538.i.1).Ref.: Milan Grba, 2011.198 – Richard Knolles, The Generall Historie of the Turkes, from the first beginningof that Nation to the rising of the Othmoan Familie... with all the notable expeditions ofthe Christian Princes against them. Together with the lives and conquests of the OthmanKings and Emperours, faithfullie collected out of the best Histories both ancient andmoderne, and digested into one continual Historie untill this present yeare 1603, Londra,1603. La p. 1051-1053, 1060-1061, 1099, 1100, 1107, 1112-1113, 1120, 1122-1123,1126-1128, 1139-1141 din prima ediţie conţine istoria domniei lui Mihai Viteazul, anii1593-1601 (ed. 1, RB.31.c.453, ed. 2: Together with the Lives...of the Othoman Kings andEmperours unto the yeare 1610, 583.k.5).Ref.: Paul Cernovodeanu, Epopeea lui Mihai Viteazul într-o operă istorică engleză avremii sale, capitol în: Mihai Viteazul. Culegere de studii, în P. Cernovodeanu, C.Rezachevici (coord.), Mihai Viteazul. Culegere de studii, Buc., 1975, p. 191–208.199 – Dorothei al Monemvasiei, Vivlion istorikon, Veneţia, ed.: 1637 şi 1792. Gravurăcu portretul şi stema lui Zotu Tzigara, mare spătar al Moldovei şi ginere al domnitoruluiPetru Şchiopul (800.G.4).

MAREA BRITANIE 259Ref.: Legrand, XVII/1, p. 352–353; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 154–155, 611, nr. 2074,2094.200 – A Declaration or Manifesto, wherein the Roman Imperial Majesty makes knownto the States and Peers of Hungary, what reasons and motives have compelled him toproceed in open War against the Prince of Transylvania. The Declaration or Manifesto ofGeorge Racoczkie, Prince of Transylvania, to the States and Peers of Hungary; Togetherwith the reasons added thereunto of his modern taking up of Armes the 17 of February,Londra, 1644.Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 170.201 – A prospect of Hungary and Transylvania, With a Catalogue of the Kings of theone, and the Princes of the other..., 1644.Ref.: Paul Cernovodeanu, O veche carte englezească despre Ţările Române (1644)(„Aluta”, Sf. Gheorghe, 1971, p. 197-206).202 – Şapte taine a besearecii, Iaşi, 1644.Ref.: Milan Grba, 2011.203 – Pravilile împărăteşti, Târgovişte, 1652 (C.112.g.5).Ref.: idem.204 – Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652 (C.112.g.5).Ref.: idem.205 – Mauritio Nitri, Ragguaglio dell’ultime guerre di Transilvania, et Ungaria, tral’Imperatore Leopoldo Primo, il Gran Signore de Turchi Echmet Quarto, G. Rakozi, etaltri Principi di Transilvania [...], Venetia, 1666, 4° (281.g.14).Ref.: idem.206 – J. Adamus Transylvanus, Londinum Heroico Carmine [...], The renowned Cityof London, translated by W.F. of Grays Inn, London, 1675 (78.c.29.; RB.31.b.1(10)).Ref.: Alexander Maller, A Transylvanian in London 1675 („Studies in English Philology”,Budapest, III, 1938, p. 96-97); Paul Cernovodeanu, Evidence about England duringthe laters Stuarts, 1660-1714 (RS, 3, 1973-1975, p. 105-106).207 – J. Adamus Transylvanus, Ad celebres & eruditos Academiæ celeberrimæpatronos humilima valedictio Johannis Adami Transilvani in patriam redituri, [1675?](806.k.16.(56)).Ref.: Milan Grba, 2011.208 – Dorothei al Monemvasiei, O chronografos, toutesti Vivlion istorikon, Veneţia,1676. Cronică universală compilată la Iaşi din porunca lui Petru Şchiopul (9026.bb.8).Ref.: Legrand, XVII/2, p. 327-334; Papadopoulos, Ell. vivl., l, p. 154, nr. 2077.209 – Dottrina christiana, tradotta in lingua valacha, dal Padre Vito Pilutio, Roma,Nella stamperia della Sac. Congr. de Propag. Fide, 1677, 32 p. (222.a.26).Ref.: Milan Grba, 2011.210 – The declaration of the Hungarian War, Lately set out by the most IllustriousMichael Apafy, prince of Transilvania, against the Emperor’s S. Majesty..., Londra, 1682.

260 MAREA BRITANIERef.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 172-173.211 – Nektarios, patriarhul Ierusalimului, Tou makariōtatou kai sofōtatoupatriarchou... Nektariou pros tas proskomistheisas theseis para tōn en IerosolimoisFratorōn dia Petrou tou autōn Maistros peri tīs archīs tou Papa antirrīsis, Iaşi, 1682(870.k.4).Ref.: Milan Grba, 2011.212 – Stavrinos, Andragatheias tou [...] Michaīl Voevoda [...] Istoria tōn kata tīnOugkrovlachian [...] poiītheisa para [...] mītropolitou Myreōn [...] Matthaiou..., Veneţia,1683. Singurul exemplar cunoscut din această ediţie, incomplet (p. 175-177 scrise demână) (868.b.27).Ref.: Legrand, XVII/2, p. 412-413; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 405, nr. 5405.213 – Fontana Gomes, Historia delli due ultimi gran visiri, con alcuni secreti intreccidel serraglio, e molte particolarita sopra le guerre di Candia, Dalmatia, Transilvania,Polonia ed Ungheria. Trasportato dal Francese da G. F., Venetia, 1683. 12° (1313.d.15).Ref.: Milan Grba, 2011.214 – Părimiile preste an, tipărite de mitropolitul Dosoftei, Iaşi, 1683 (RB.23.a.34128).Ref.: idem.215 – Breve y exacta descripcion de los reynos de Hungria, Dalmacia y Morea,juntamente los principados de Transilvania, Wallachia, Bulgaria, &c. Como tambien lasdelineaciones de las villas y fortalezas [...], Amberes, 1688, 68 p., 4° (10215.de.14).Ref.: idem.216 – Akolouthiai [...] Paraskevīs tīs Neas kai [...] Grīgoriou [...] Dekapolitou, Buc.,1692, tipărită de Antim Ivireanul (869.e.4).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 9; BRV, I, p. 327, nr. 94; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 16, 608,nr. 161.217 – Giovanni P. Marana (Titus de Moldavia), The eight volumes of Letters writtenby a Turkish Spy, Londra, 1694, lucrare a unui anonim cuprinzând şi informaţii despreevenimente din Ţările Române, sec. XVII (1482.aaa.5.).Ref.: Alexandru Duţu, An interpreter of South-East European history: Titus de Moldavia(RESEE, 8, 1970, nr. 3, p. 517-523).218 – Iōannīs Karyofyllīs, Egcheiridion peri tinōn aporiōn kai lyseōn, Snagov, 1697(870.f.13; 4374.aaa.14).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 45-50; BRV, I, p. 350, nr. 107.219 – Geōrgios Maiōtas, Logos, panīgyrikos eis ton [...] megan Kōnstantinon,Snagov, 1697, tipărită de Antim Ivireanul (C.64.dd.5).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 52; BRV, I, p. 351, nr. 108.220 – Dimitrie Cantemir, Divanul sau Gâlceava înţeleptului cu lumea sau Giudeţulsufletului cu trupul, Iaşi, 1698. Potrivit semnăturii de pe prima pagină, exemplarul a fostîn posesia unui anume Alexandru beizadea, fiu de domn din Ţările Române (C.118.g.2).Ref.: V. Cândea, La diffusion de l’oeuvre de Dimitrie Cantemir en Europe du Sud-Est et au

MAREA BRITANIE 261Proche Orient (RESEE, 10, 1972, nr. 2, p. 349); D. Cantemir, Divanul, ed. V. Cândea,Buc., 1974, p. 84; Era Vranoussis, Échos de l’oeuvre de Cantemir dans les milieuxgrecs, în Istanbul à la jonction des cultures balkaniques, méditerranéennes, slaves etorientales aux XVI e -XIX e siècles, Buc., 1977, p. 468-469.Reprod.: ibidem, pl. între p. 464-465; Centrul Arhivei Medievale a Academiei din Atena,mf.221 – Bucoavnă ce are în sine deprinderea învăţăturii copiilor la carte, Bălgrad[Alba Iulia], tipăritră de Mihai Iştvanovici, 1699, 32 f. (1568/3864).Ref.: Milan Grba, 2011.222 – Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs Ekklīsias tīs anatolikīs. Kaieisagōgikī ekthesis peri tōn triōn megistōn aretōn pisteōs, elpidos kai agapīs. Ekdotheisa[...] para Vīssariōnos Makrītou ex Iōanninōn, Buc., 1699 (871.k.13).Ref.: idem.223 – Psaltīrion, Snagov, 1700, tipărită de Antim Ivireanul (870 k. 1).Ref.: Legrand, XVII/3, p. 77-78; BRV, I, p. 411, nr. 122; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 95,nr. 1269.224 – Octoih, ce să zice Osmoglasnic, Buzău, 1700, 302 f. (1572/693).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.225 – Ioan Comnen, Proskynītarion tou Agiou Orous tou Athonos, Snagov, 1701,tipărit de Antim Ivireanul, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (871.f.11; 870.f.14).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 12-13, nr. 8; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 232, nr. 3142.226 – Sevastos Kymenītīs, Eortologion en ō Peritinōn zītīmatōn prolamvanomenōn[...], Snagov, 1701 (871.f.11).Ref.: Milan Grba, 2011.227 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton isapostolon MeganKōnstantinon, Buc., 1701 (869.a.9).Ref.: idem.228 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis ton prōtomartira tou ChristouStefanon, Buc., 1702 (869.a.9).Ref.: idem.229 – Ermeneia kai akolouthia eis egkainia naou, Buc., 1703, tipărită de AntimIvireanul (C.69.e.8).Ref.: BRV, I, p. 452, nr. 141; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 196, 612, nr. 2632; Milan Grba,2011.230 – Euchologion, Buc., 1703, tipărit de Antim Ivireanul. În greacă (C.69.e.8).Ref.: Milan Grba, 2011.231 – Sevastos Kymenītīs, Dogmatikī didaskalia tīs agiōtatīs anatolilkīs kai katholikīsEkklīsias [...], Buc., 1703 (869.e.6).Ref.: idem.

262 MAREA BRITANIE232 – Ştefan Brâncoveanu, Logos panīgyrikos eis tīn endoxon Metastasin tīsaeiparthenou Theomītoros, Buc., 1703 (869.a.9).Ref.: idem.233 – Noul Testament, Buc., 1703, tipărit de Antim Ivireanul (C.108.d.8).Ref.: idem.234 – Tōn Ploutarchou [...] Ellīnikōn kai Rōmaikōn Parallīlōn metafrasis akrivestatīeis aplīn dialekton [...], Buc., 1704, dedicată lui Constantin Brâncoveanu (869.a.9(1)).Ref.: idem.235 – Akolouthia [...] Vīssariōnos, archiepiskopou Larissīs, Buc., 1705, tipărită deAntim Ivireanul (869.e.7).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 38-39; BRV, I, p. 463, nr. 148; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 10,nr. 108.236 – Dosithei al Ierusalimului, Tomos charas, Iaşi, 1705 (3845.ee.16).Ref.: Milan Grba, 2011.237 – Geōrgios Maiōtas, Logos eis to sōtīriou pathos tou theanthrōpou Logos,Râmnic, 1706, tipărită de Mihai Iştvanovici (868.d.10).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 47; Papadopoulos, Ell. vivl., p. 271, nr. 3671.238 – Euthymios Zigavenos, Panoplia dogmatikī, Târgovişte, 1710 (870.k.7).Ref.: Milan Grba, 2011.239 – Archieratikon, Veneţia, 1714, dedicat lui Constantin Brâncoveanu (8.f.5).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 117.240 – Sfânta şi dumnezeiasca liturghie, Iaşi, 1715.Ref.: Milan Grba, 2011.241 – Dosithei al Ierusalimului, Istoria peri tōn en Ierosolymois patriarcheusantōn,Buc., 1715 (689.ee.21).Ref.: idem.242 – Alexandru Mavrocordat, Istoria iera ītoi ta Ioudaika, Buc., 1716, tipărită pringrija lui Ioan postelnicul, de Dionisie Floru (870.k.8).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 133-137, nr. 105; BRV, IV, p. 512, nr. 176; Papadopoulos, Ell.vivl., I, p. 282, nr. 3807.243 – Distinta relazione che contiene i punti domandati da’Turchi, e quelli accordatiloro dal [...] Principe Eugenio di Savoja [...] per la resa di Temisvar, Mantova – Bologna,1716, 4° (1312.c.76.(3)).Ref.: Milan Grba, 2011.244 – Succinto racconto della resa della citta’ di Temisvar, Ferrara – Bologna, 1716,4° (1312.c.76.(2)).Ref.: idem.245 – An Historical and Geographical Account of the Ancient Kingdom of Hungary,

MAREA BRITANIE 263and Provinces adjoining to it, viz. Croaţia, Slavonia, Transilvania, Moldavia, Walachia,Servia and Bulgaria, Londra, 1717 (Cup.402.i.32.).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 219 sqq.246 – Michael Bonbardius, Topographia magni regni Hungariae, sive nobilissimaeejus ditionis, quam modo Hungarias dicimus, cum annexis Dalmatiae, Croatiae,Sclavoniae, Serviae & Bulgariae [...] tum etiam Transylvaniae, Valachiae, Moldaviaeprovinciis [...], Viena, 1718 (1299.e.15).Ref.: Milan Grba, 2011.247 – Nicolae Mavrocordat, Peri tōn kathīkontōn, Buc., 1719 (859.i.8).Ref.: idem.248 – The Character of Sultan Galga, the present Chan of Tartoury. Drawn by aWalachian, who had been his Favourite for several Years, [1720]. Foaie volantă. Pamfletpolitic deghizat la adresa guvernării Angliei de către regele George I, comparată cu aceeadespotică a hanului tătar Saadet Ghirai III, criticată de un fost dregător român, căzut înrobie la tătari (1878.d.12(53)).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.249 – Dimitrie Cantemir, Systema religionis mahomedanae. Kniga systima, iliSostoianie mukhammedanskija religij..., St. Peterburg, 1722 (RB.31.b.140).Ref.: Milan Grba, 2011.250 – Vivlion periechon tīn akolouthian [...] Neofytou kai Maximou tou Omologītou,Buc., 1723, 2 ex. (869.e.9(1), 869.e.9(2)).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 176-182, nr. 149; Milan Grba, 2011.251 – Nicolae Mavrocordat, Peri kathīkontōn. Liber de officiis, Londra, 1724(526.e.23; 232. b.3).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 196-198, nr. 161; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 283, nr. 3816.252 – Hrisant Notara, Omiliai oligai ek tōn pollōn euretheisai..., Veneţia, 1734,dedicată domnitorilor Grigore II Ghica al Ţării Româneşti şi Constantin Mavrocordat alMoldovei (870.g.2).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 248, nr. 228; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 330, nr. 4436.253 – Dimitrie Cantemir, History of the Growth and Decay of the Othman Empire,translated into English by Nicholas Tindal, London, ed.: 1734-1735; 1756 (148.g.3;5831.16).Ref.: BRV, II, p. 48-49, nr. 209; p. 132-133, nr. 296; Virgil Cândea, 1984.254 – Vivlion periechon tas [...] Akolouthias [...] Charalampous [...], Matronīs tīsIliopolitidos [...], Spyridōnos [...], epimeleis Konstantinou Dapontes, Buc., 1736, 2 ex.(869.e.9).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 249-250, nr. 230; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 11, nr. 113.255 – Istoria tīs palaias kai neas Diathīkīs [...] metafrastheisa [...] para AntōniouKatīforou, Veneţia, 1737, dedicată lui Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti(868.e.7).

264 MAREA BRITANIERef.: Legrand, Vivlion, I, p. 96; Legrand, XVIII/1, p. 260-261; Papadopoulos, Ell. vivl., I,p. 203, nr. 2732.256 – Deliberazione degl’illustrissimi Signori sopra proveditori, aggionti, eproveditori alla sanità, per il contagio della Transilvania, & Ungheria passato nellaSchiavonia, e Crovazia, Veneţia, 1738 (1851.b.1.(15)).Ref.: Milan Grba, 2011.257 – Johannes Filstich, Schediasma historicum de Valachorum historia, Jena, 1743(101.l.39).Ref.: idem.258 – Johann Christian von Engel, Geschichte des Ungrischen Reichs und seinerNebenlaender (Geschichte des alten Pannoniens, Geschichte der Bulgaren in Mösien,Geschichte von Croatien, Dalmatien und Slawonien, Geschichte von Serwien undBossnien, Geschichte der Moldau und Walachey), în S.J. Baumgarten, Uebersetzung derAlgemeinen Welthistorie, Bd. 1-4, 1744 (897.h.2).Ref.: idem.259 – Sfânta şi dumnezeiasca evanghelie, Buc., 1750.Ref.: idem.260 – Ī perigrafī tīs sevasmias kai vasilikīs monīs tou Kykkou, Veneţia, 1751. La p. 68-71, hrisovul de danie al lui Grigore II Ghica, domnul Ţării Româneşti, din 5 octombrie1750 (870.f.17).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 400-401, nr. 400; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 356, nr. 4771.261 – Psaltirea prorocului şi împăratului David, Buc., 1755 (corect: 1756)(3089.c.21).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.262 – Nikolaos Mauroeidīs, To apostolikon dyktion, Iaşi, 1756, dedicată lui MihailRacoviţă, domnul Moldovei (870.e.5).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 464, nr. 492; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 282, nr. 3804.263 – Psaltirea fericitului proroc şi împărat David, Târgovişte, 1757.Ref.: Milan Grba, 2011.264 – Joannes Fridvaldszky, Minerologia magni principatus Transilvaniæ,Claudiopoli, 1767, (1255.c.2).Ref.: idem.265 – [Giovani della Casa], Chrīstoītheia, metafrastheisa kai stikhourgītheisa paraKōnstantinou Daponte, Veneţia, 1770. La p. 412-419, epistolă a lui Daponte către IoanMavrocordat (868.c.5).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 136; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 115, nr. 1559.266 – J. Severini Hungari Pannonia veterum monumentis illustrata cum DaciaTibissana, Lipsiae, 1770 (10205.bbb.33).Ref.: Milan Grba, 2011.

MAREA BRITANIE 265267 – Dimitrie Cantemir, Historisch-geographisch- und politische Beschreibungder Moldau..., übersetzt bey J.L. Redslob, Frankfurt und Leipzig, 1771. 2 ex. (572.d.29;10127. f.30).Ref.: Virgil Cândea, 1984; Milan Grba, 2011.268 – Nikifor Theotoki, Seira enos kai pentīkonta ypomnīmatistōn eis tīn Oktateuchonkai ta tōn Vasilikōn, t. I-II, Leipzig, 1772-1773, dedicată lui Grigore III Ghica, domnulMoldovei, cu portretul acestuia în frontispiciu (690.k.2-3).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 160-161, nr. 771; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 423, nr. 5612.269 – Georg Jeremias Haner, De scriptoribus rerum Hungaricarum et Transilvanicarumscriptisque eorundem... adversaria, vol. I-II, Viena, 1774-1798 (11925.f.12).Ref.: Milan Grba, 2011.270 – Constantin Hagi Cehan din Voskopoja (Moscopole), Carmen heroicoelegiacum,dedicat englezilor şi belgienilor, Cambridge, 1776 (11630.b.6(8)).Ref.: Émile Legrand, Bibliographie hellénique, II, p. 218-219; Valeriu Papahagi,Constantin Hagi Gheorghiu Gehani din Moscopole. Un învăţat aromân din secolulal XVIII-lea (RI, 23, 1937, p. 274-275).271 – Jean Louis Carra, Histoire de la Moldavie et de la Valachie. Avec unedissertation sur l’état actuel de ces deux provinces, Jassy, 1777 (280.g.32).Ref.: Milan Grba, 2011.272 – Chesarie Daponte, Logoi panīgyrikoi eis [...] stichous eis egkomiōn diaforōnagiōn, Veneţia, 1778, tipărită cu cheltuiala spătarului Iacovache Rizu (809.e.20).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 272-280, nr. 919; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 610,nr. 1907.273 – F.W. von Bawr, Mémoires historiques et géographiques sur la Valachie avec unprospectus d’un atlas géographique, Frankfurt – Leipzig, 1778 (572.d.28).Ref.: Milan Grba, 2011.274 – Martinus Felmer, Primæ lineæ M. Principatus Transilvaniæ historiam antiqui,medii et recentioris ævi exhibentes et illustrantes, Sibiu, 1780 (1194.f.28).Ref.: idem.275 – Manase Eliade, Logos egkōmiastikos eis [...] Ioannīs Alexandrou Ypsilantīn[...] egemōna pasīs Ouggrovlachias. Oratio Panegyrica, ad celsissimum ac serenissimumPrincipem Dominum Dominum Ioannem Alexandrum Hypselantam, serenissimum Ducemtotius Valachiae, Leipzig, 1781 (870.h.16).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 365, nr. 1049; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 158, nr. 2113.276 – Catavasier, Buc., 1781 (1485.w.6).Ref.: Milan Grba, 2011.277 – Cabinetto di diciasette figura di cera di statura d’uomo representati i cinquecapi ribelli della Transylvania e Vallachia Imperiale unitamente ai piu grandi malfattoridella Francia spiegato in Versi Martegliani, Alessandria, 1784, 8 p. Broşură în care suntdescrişi Horea, Cloşca şi Crişan, Ioan Dumitru şi generalul Fabris (1071.i.21(18)).

266 MAREA BRITANIERef.: I. Podea, Versuri italieneşti relative la revoluţia lui Horea (AIINC, 6, 1931-1935,p. 556-559); N. Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea, Cluj, 1976,p. 181-182.278 – Dimitrie Cantemir, Istorija o žizni i delah Moldavskogo gospodarja KnjazjaKonstantina Kantemira, Moscova, 1783 (10795.c.18).Ref.: Virgil Cândea, 1984.279 – Johann Seivert, Nachrichten von siebenbürgischen Gelehrten und ihrenSchriften, Pressburg, 1785 (820.d.33; 817.d.44).Ref.: Milan Grba, 2011.280 – Horja und Klotska, Oberhaupt und Rathgeber der Aufrührer in Siebenbürgen.Eine physiognomische Skize, Karlsburg – Herrmannstadt, 1785, 71 p. (10795.a.26).Ref.: idem.281 – Stefano Raicevich, Osservazioni storiche naturali e politiche intorno laValachia e Moldavia, Napoli, 1788, 328 p. (281.g.11).Ref.: idem.282 – Perigrafī tīs Vlachias [...] nyn prōton metafrastheisa apo tīn gallikīn [...], Buc.,1789. Traducere a lucrării lui F.W. Von Bawr, Mémoires historiques et géographiques surla Valachie (871.f.22).Ref.: idem.283 – Michael Lebrecht, Siebenbürgens Fürsten, eine statistische Zeitschrift,Hermannstadt, 1791, 92 p. (9335.aaa.6).Ref.: idem.284 – Michael Lebrecht, Geschichte der aboriginen dazischen Völker, Hermannstadt,1791, 416 p. (1436.d.6).Ref.: idem.285 – Andŕas Huszti, Ó és újj Dácia, az az Erdélynek régi és mostani állapotjárolvaló historia... mellyet mutato táblával meg-bővitvén, a’ maga költségén ki-adott DíenesSámuel, Bétsben, 1791 (C.106.b.9).Ref.: idem.286 – József Benkő, Imago inclytæ in Transsylvania nationis Siculicæ historicopolitica,Cibinii & Claudiopoli, 1791. 88 p. (9315.aa.13).Ref.: idem.287 – Chesarie Daponte, Exīgīsis tīs theias Leitourgias, t. I, Viena, 1795, scrisă înŢara Românească în timpul domniei lui Constantin Mavrocordat şi dedicată lui Filaret,mitropolitul Ungrovlahiei (869.e.26).Ref.: Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 141, 611, nr. 1905.288 – Biblia, adecă Dumnezeiasca Scriptură, Blaj, 1795. Versiune revăzută deSamuil Micu Klein a Bibliei din 1688 (C.66.i.5).Ref.: Milan Grba, 2011.

MAREA BRITANIE 267289 – Scriptores rerum Transsilvanarum cura et opera Societatis PhilohistorumTranssilv. editi et illustrati, vol. I-II, Sibiu, 1797-1840 (1438.k.11-13).Ref.: idem.290 – ABC sau Bucoavnă spre folosul scolelor niamului românesc. ABC oderNamenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn,gedruct mit königl. hung. Universitätsschriften, 1797 (12200.bb.2).Ref.: idem.291 – John F.S.A. Jackson, Journey from India towards England in the year 1797...through Curdistan, Diarbek, Armenia, and Natolia, in Asia; and through Romalia,Bulgaria, Wallachia, Transylvania, etc. in Europe, London, 1799 (1046.d.17).Ref.: idem.292 – Logica, adecă partea cea cuvântătoare a filosofiei, Buda, 1799 (8463.bbb. 20).Ref.: idem.293 – Martinus Felmer, Primae lineae historiae Transsilvaniae antiqui, medii etrecentioris aevi, Sibiu, 1803 (9314.aaa.14).Ref.: idem.294 – Andreas Wolf, Beiträge zu einer statistisch-historischen Beschreibung desFürstenthums Moldau, Hermannstadt, 1805 (10230.bb.10).Ref.: idem.295 – Gheorghe Şincai, Elementa Linguæ Daco-Romanæ sive Valachicæ emendata,Buda, 1805 (12962.dd.10(1)).Ref.: idem.296 – Views in Turkey and Europe and Asia, comprising Romelia, Bulgaria, Walachia,Syria and Palestine. Selected from the Collection of Sir Robert Ainslie Drawn by LuigiMayer and engraved by William Watts, London, 1806. Cuprinde şi şapte gravuri cu vederidin Ţara Românească (174 a.22).Ref.: Marica Grigorescu, Pe urmele stampelor despre România semnate de Luigi Mayerşi William Watts în colecţii publice din Bucureşti şi Londra („Revista Muzeelor”,30, 1993, nr. 2, p. 71–72 şi 74, n. 5); Paul Cernovodeanu, Călătoria pictorului LuigiMayer în Ţara Românească (1794) (RI, s.n., 5, 1994, nr. 1-2, p. 134-139; în anexă:comentariile autorului englez la cele şapte vederi).297 – Vasilie Aaron, Patima şi moartea Domnului nostru Iisus Hristos [...] în versurialcătuită, Sibiu, 1808 (1462.b.9).Ref.: Milan Grba, 2011.298 – János Molnár, Deutsch-walachische Sprachlehre, Zweyte vermehrte undverbesserte Auflage, Hermannstadt, 1810 (012977.l.6).Ref.: idem.299 – Vazul Papp, Elegia ad inclytos status et ordines trium nationum magniprincipatus Transilvaniae, Kolozsvár, 1810 (Hung.1.n.17.(32)).Ref.: idem.

268 MAREA BRITANIE300 – Octoih ce să zice elineşte Paraclitichi, Buda, 1811 (C.66.i.8).Ref.: Virgil Cândea, 1984.301 – Sfânta şi dumnezeiasca Evanghelie, Buda, 1812 (C.66.i.10).Ref.: Milan Grba, 2011.302 – [Felice] Caronni in Dacia. Mie osservazioni locali, nazionali, antiquarie suiValacchi specialmente e zingari transilvani [...] con un rapporto su le miniere [...] di quelprincipato, Milano, 1812 (10215.e.36).Ref.: idem.303 – Joseph Leonhard, Systematica Mammalium ac Avium Transsilvanicarumenumeratio, Sibiu, 1812 (B.451.(11)).Ref.: idem.304 – Mihail G. Boiadji, Grammatikī romanikī, ītoi makedonovlachikī/ Romanischeoer macedonowlachische Sprachlehre, Viena, 1813 (869.h.37).Ref.: idem.305 – Domenico Sestini, Viaggio curioso-scientifico-antiquario per la Valachia,Transilvania e Ungheria fino a Vienna, Florenţa, 1815 (10107.c.15).Ref.: idem.306 – Georg Pray, G. Bethlenii Principatus Transsilvaniæ coævis documentisillustratus, I-II, Pesta, 1816 (10706.g.26).Ref.: idem.307 – Psaltirea prorocului şi împăratului David, Buda, 1817 (3089.dd.6).Ref.: idem.308 – Sfintele şi dumnezeieştile liturghii, Râmnic, 1817.Ref.: idem.309 – Joseph Leonhard, Lehrbuch zur Beförderung der Kenntniss von Siebenbürgen,Hermannstadt, 1818 (10210.bb.21).Ref.: idem.310 – Noul Testament, St. Peterburg, 1819. Retipărire a ed. Blaj, 1795 (3061.d.6).Ref.: idem.311 – Petru Maior, Orthographia Romana, sive Latino-Valachica, Buda, 1819(12941.h.28).Ref.: idem.312 – Ioan Bob, Dicţionariu rumânesc, lateinesc şi unguresc, 2 vol., Cluj, 1822(1322.h.5-6).Ref.: idem.313 – Constantin Diaconovici-Loga, Gramatica românească pentru îndreptareatinerilor, Buda, 1822 (012977.e.54).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 269314 – Charles Pertusier, La Valachie, la Moldavie et de l’influence politique desGrecs du Fanar, Paris, 1822 (8093.c.31).Ref.: idem.315 – Lexicon valachico-latino-hungarico-germanicum quod a pluribus auctoribusdecursu triginta et amplius annorum elaboratum est, Buda, 1825 (12976.h.24).Ref.: idem.316 – Ioan Alexie, episcop de Gherla, Grammatica Daco-Romana sive Valachica,Latinitate donata, aucta, ac in hunc ordinem redacta, Viena, 1826 (T 6330).Ref.: idem.317 – Étienne Marcella, Gramatica rusească şi românească, St. Peterburg, 1827(012977.r.12).Ref.: idem.318 – Georg Pray, Commentarii historici de Bosniae, Serviae ac Bulgariae, tumValachiae, Moldaviae ac Bessarabiae [...], în G. Fejér, Codex diplomaticus Hungariae,IX/6, Buda, 1829 (1438.i.11).Ref.: idem.319 – Johann Carl Schuller, Argumentorum pro Latinitate linguæ Valachicæ s.Rumunæ epicrisis. Addita sunt etymologiarum Valachicarum specimina, Sibiu, 1831(T.1940.(4)).Ref.: idem.320 – J.-P. Claris de Florian, Eliezer şi Neftali, poemă tradusă de Gr. Alexandrescu,Buc., 1832 (RB.23.a.4519).Ref.: idem.321 – Din scrierile lui Lord Byron, partea III, traduse de I. Eliad, Buc., 1834(11633.e.4).Ref.: idem.322 – Schematismus venerabilis Cleri Graeci Ritus Catholicorum DioeceseosFogarasiensis in Transilvania pro anno 1835, Blaj, 1835 (P.P.2441.s).Ref.: idem.323 – Andreas Clemens, Walachische Sprachlehre nebst einem walachisch-deutschenund deutsch-walachischen Handwörterbuche, I-II, ed. 2, Hermannstadt, 1836 (1332.e.42).Ref.: idem.324 – Carl Neugeboren, Handbuch der Geschichte Siebenbürgens, Hermannstadt,1836 (9315.bb.9).Ref.: idem.325 – Franz X. Hene, Beyträge zur Dacischen Geschichte, Hermannstadt, 1836(9135.bb.14).Ref.: idem.

270 MAREA BRITANIE326 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des ValaquesTransdanubiens, I, Berlin, 1837 (1437.h.16)Ref.: idem.327 – Mihail Kogălniceanu, Esquisse sur l’histoire, les mœurs et la langue desCigains, connus en France sous le nom de Bohémiens, uivie d’un recueil de sept centsmots cigains, Berlin, 1837 (1432.d.11.(3)).Ref.: idem.328 – Francis Hervé, A Residence in Greece and Turkey, with notes of the journeythrough Bulgaria, Servia, Hungary, and the Balkan, 2 vol., London, 1837 (1047.l.2).Ref.: idem.329 – Anne Marie Hortense Viesse de Marmont, Voyage en Hongrie, en Transylvanie,dans la Russie Méridionale, en Crimée et sur les bords de la mer d’Azoff, à Constantinople,dans quelques parties de l’Asie-Mineure, en Syrie en Palestine et en Égypte, I-V, Paris,1837-1838 (1045.i.5).Ref.: idem.330 – Curierul de ambe sexe. Jurnal literar, Buc., 1837-1840 (RB.23.a.30734).Ref.: idem.331 – Noul Testament, Smyrna, 1838 (1109.d.16).Ref.: idem.332 – Almanah al Cărţii şi al Statului din Prinţipatul Valahii pentru anul 1838, Buc.,1838 (P.P.2459.a).Ref.: idem.333 – Vasilie Popp, Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şiînvecinatele ţări, de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838 (11900.bb.51(2)).Ref.: idem.334 – Johann N. Preyer, Des ungrischen Bauer’s früherer und gegenwärtiger Zustand,Pesth-Temesvár, 1838 (8277.d.22).Ref.: idem.335 – Gabriel [Báthory], Eigentliche Beschreibung, wie [...] der Báthori Gábor indie Hermannstadt kommen, und geplündert. Item was er in der Wallachey ausgerichtet,und wie er in seinen Tod gelebt, 1610-1631, în J. Kemény, Deutsche Fundgruben derGeschichte Siebenbürgens, I, Cluj, 1839 (1438.e.3).Ref.: idem.336 – A.L. de Grammont, De l’administration provisoire Russe en Valachie, et de sesrésultats, Bucarest, 1840 (1389.k.23).Ref.: idem.337 – Petrache Poenaru, Vocabular franţezo-românesc, Buc., 1840 (12976.dd.20).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 271338 – J.A. Vaillant, Grammaire Roumaine à l’usage des Français, Bucarest, 1840(1332.e.7).Ref.: idem.339 – F.J.U. Huber, Politia civitatis legibus et decretis m. principatus Transilvaniæ,hac de materia editis, instructa, ed. 2., Cluj, 1841 (1378.d.15).Ref.: idem.340 – Meletie, Mitrpolitul Atenei, Besericeasca istorie. Traducere din greaca modernăde V. Costachi, Iaşi, 1841 (4532.g.19).Ref.: idem.341 – Gheorghe Şincai, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri, Buda, 1844(09136.m.13).Ref.: idem.342 – Johann Carl Schuller, Beleuchtung der Klagschrift gegen die sächsischeNation, welche die beiden walachischen HH. Bischöfe [J. Lemény, B. Moga] auf demLandtage von 1841-1843 den Ständen des Grossfürstenthums Siebenbürgen üuberreichthaben, Hermannstadt, 1844 (1368.i.17).Ref.: idem.343 – Mihail Kogălniceanu, Fragments tirés des Chroniques Moldaves et Valaquespour servir à l’histoire de Pierre-le-Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, DémètreCantimir et Constantin Brancovan, Iaşi, 1845 (9136.f.15).Ref.: idem.344 – J.A. Vaillant, Kurzgefasste wallachische Sprachlehre zum Gebrauche und zumSelbstunterricht für Deutsche bearbeitet und mit einem Anhang vermehrt von S. Petri,Hermannstadt, 1845 (1332.e.10).Ref.: idem.345 – Magazin istoric pentru Dacia, subt redacţia lui A.T. Laurian şi N. Bălcescu,I-V, Buc., 1845-1847 (P.P.4834.pk).Ref.: idem.346 – Octoih ce să zice elineşte Paraclitichi, Buda, 1846 (L. 18. b.6).Ref.: Virgil Cândea, 1984.347 – Olivo Bucchi, Francesca de la Rimini. Tragedie în cinci acte [...] tradusăslobod în limba românească de C. Marcovici, Buc., 1846 (11758.bbb.11(1)).Ref.: Milan Grba, 2011.348 – Lord Byron, Don Juan. Poemă epică tradusă de I. Eliade, Buc., 1847(11644.g.35).Ref.: idem.349 – Ch. D. Dupeuty, H. Regnier d’Estoubet, Napoleon la Schoenbrun şi SfântaElena, două drame istorice, traducere de I. Văcărescu, Buc., 1847 (11758.b.46).Ref.: idem.

272 MAREA BRITANIE350 – Simon Massa, Chronicon Fuchsio-Lupino-Oltardinum, sive annales Hungariciet Transsilvanici, Coroniae, 1847 (9315.e.21).Ref.: idem.351 – Shakespeare, Otello, tradusă slobod în românească de T. Bagdat, Buc., 1848(11763.d.4).Ref.: idem.352 – Shakespeare, Romeo şi Julietta, tradusă slobod în limba românească de T.Bagdat, Buc., 1848 (11763.d.4).Ref.: idem.353 – Die Verhältnisse der Konsuln in der Moldau und Wallachei, mit besondererRücksicht auf die Interessen der dort lebenden Deutschen, în K. Biedermann, UnsreGegenwart, X, Leipzig, 1848 (8073.f.59).Ref.: idem.354 – Johann Georg Schaser, Denkwürdigkeiten aus dem Leben des Freiherrn S. v.Brukenthal, Hermannstadt, 1848 (010707.g.12).Ref.: idem.355 – A.T. Laurian, Temisiana, sau scurtǎ istorie a Banatului Temisianu, Buc., 1848(9315.c.14).Ref.: idem.356 – Dimitrie C. Brătianu, Documents concerning the questions of the DanubianPrincipalities. Dedicated to the English Parliament, Londra, 1849 (8028.c.12).Ref.: idem.357 – Pitaru I. Paskhal, Dialog în trei limbi, Buc., 1849 (12798.d.1).Ref.: idem.358 – Mémoire justificatif de la Révolution Roumaine du 11 (23) Juin 1848, Paris,1849 (8092.e.70).Ref.: idem.359 – Nicolas Soutsos, Notions statistiques sur la Moldavie, Jassy, 1849 (10125.dd.8).Ref.: idem.360 – Ion Heliade Rădulescu, Souvenirs et impressions d’un proscrit, Paris, 1850(8093.d.5).Ref.: idem.361 – Ion Heliade Rădulescu, Le Protectorat du Czar, ou la Roumanie et la Russie,Paris, 1850 (8028.f.58.(1)).Ref.: idem.362 – Ed. von Fellenberg, Die Mineralien der ungarischen und einigensiebenbürgischen Erzlagerstätten, extras din Bernhard von Cotta, Gangstudien, IV,Freiburg, 1850 (7106.f.8).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 273363 – Baron György Amŕozy, Temesvár im Jahre 1849. Während der Belagerunggeschrieben, Viena, 1850 (M.L.ccc.14).Ref.: idem.364 – F. Bozzi, Dialoguri franţezo-române, Buc., 1850 (12978.c.4).Ref.: idem.365 – Aurélie Ghika, La Valachie moderne, Paris, 1850 (10125.d.20).Ref.: idem.366 – Andreas Isser, Walachisch-Deutsches Wörterbuch, Kronstadt, 1850 (12907.ee.29).Ref.: idem.367 – J.R. [Ion Heliade Rădulescu], Le Protectorat du Czar, ou la Roumanie et laRussie. Nouveaux documents sur la situation européenne, Paris, 1850 (8028.f.58(1)).Ref.: idem.368 – Însemnare alfabetică a oraşelor şi satelor a tot prinţipatului Valahiii cuarătarea judeţelor şi a plăşilor sau plaiurilor, Buc., 1850 (10125.aaa.39).Ref.: idem.369 – Edmund Spencer, Travels in European Turkey, in 1850, through Bosnia, Servia,Bulgaria, Macedonia, etc. and a homeward tour through Hungary and the Slavonianprovinces of Austria on the Lower Danube, 2 vol., Londra, 1851 (10125.d.10).Ref.: idem.370 – Ion Heliade Rădulescu, Mémoires sur l’histoire de la régénération roumaineou sur les événements de la 1848 accomplis en Valachie, Paris, 1851 (9475.d.9).Ref.: idem.371 – D. Irányi, D. Bratiano, Lettres hongro-roumaines, Paris, 1851 (8074.b.31(8)).Ref.: idem.372 – Johann D.F. Neigebaur, Dacien aus den Ueberresten des klassischen Alterthums,mit besonderer Rücksicht auf Siebenbürgen, Kronstadt, 1851 (10215.e.34).Ref.: idem.373 – Joseph Bedeus von Scharberg, Historisch-genealogisch-geographischerAtlas zur Übersicht der Geschichte des ungrischen Reichs, seiner Nebenländer und derangrenzenden Staaten, Hermannstadt, 1851 (1851.c.25).Ref.: idem.374 – Romänische Dichtungen. Ins Deutsche übersetzt von S. M., Hermannstadt,1851 (011586.b.24).Ref.: idem.375 – Aurélie Ghika, Lettres d’un penseur des bords du Danube, Paris, 1852(8406.g.16).Ref.: idem.376 – Mihail Kogălniceanu, Letopiseţele Ţării Moldovei, I-III, Iaşi, 1852 (09136.s.10).Ref.: idem.

274 MAREA BRITANIE377 – Theodor Codrescu, Uricariul, partea 2-3, Iaşi, 1852 (9135.de.9).Ref.: idem.378 – Teodor Stamati, Wörterbuch der deutschen und romanischen Sprache, mitHinzufügung der gewöhnlichsten Fremdwörter, Iaşi, 1852 (12976.g.19).Ref.: idem.379 – Johann Carl Schuller, Aus der Walachei. Romänische Gedichte und Sprichwörterwährend des Aufenthaltes in Bukurest, ed. 3, Hermannstadt, 1852 (11585.aa.64(2)).Ref.: idem.380 – Torquato Tasso, Ierusalimul liberat. Poemă epică. Traducere în proză de A.N.Pâclean, I-II, Buc., 1852 (11427.f.20).Ref.: idem.381 – Teatrul românesc. Repertoriul dramatic al domnului V. Alecsandri, Iaşi, 1852.Exemplar în care se păstrează o scrisoare autografă a autorului (11755.f.15).Ref.: Eric Tappe, Vasile Alecsandri la British Museum („Manuscriptum”, 4, 1973, nr. 2,p. 157-158).382 – Vasile Alecsandri, Balade adunate şi îndreptate, Iaşi, 1852 (11585.d.2).Ref.: Milan Grba, 2011.383 – Vasile Alecsandri, Doine şi lăcrimioare, Paris, 1853 (11585.d.3).Ref.: idem.384 – Anton Pann, O şezătoare la ţară sau călătoria lui Moş Alb, ed. 2, Buc., 1853(11585.d.51(4)).Ref.: idem.385 – Anton Pann, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, Buc., 1853(12304.f.2).Ref.: idem.386 – Gheorghe Şincai, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri, I-III, Iaşi, 1853(9135.e.11).Ref.: idem.387 – George Bariţiu, Gavril Munteanu, Dicţionaru germano-român, Braşov, 1853(1276.g.30).Ref.: idem.388 – Johann N. Preyer, Monographie der königlichen Freistadt Temesvár, Temesvár,1853 (10215.g.13).Ref.: idem.389 – Dimitrie Bolintineanu, Les Principautés roumaines, Paris, 1854 (9134.e.51.(5)).Ref.: idem.390 – Eustace C.G. Murray, Doine, or the National Songs and Legends of Roumania(Six national airs of Roumania. Arranged for the Piano by Henriz), London, 1854(11585.d.34).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 275391 – O povestire arabică din Halima vrednică de băgare de seamă, Buc., 1854, întipografia lui Anton Pann (14582.b.9).Ref.: idem.392 – C. Halepliu, Moartea lui Mihai Viteazu la Turda. Dramă istorică în 3 acte,Buc., 1854 (11758.c.54).Ref.: idem.393 – Timotei Cipariu, Elemente de limba română, după dialecte şi monumentevechi, Blaj, 1854 (12976.cc.27.(3)).Ref.: idem.394 – Mihail Kogălniceanu, Histoire de la Dacie, des Valaques Transdanubiens et dela Valachie, ed. 2, I, Berlin, 1854 (9135.c.27).Ref.: idem.395 – Mihail Kogălniceanu, Album istoric şi literar, Iaşi, 1854 (12355.d.4).Ref.: idem.396 – Atanasie N. Pakleanu, Documente franceze atingătoare de Casa Orientului,Buc., 1854 (8028.b.52).Ref.: idem.397 – Timotei Cipariu, Acte şi fragmente latine şi româneşti pentru istoria Bisericiiromâneşti, mai ales unite, Blaj, 1855 (4695.c.22).Ref.: idem.398 – Gabriel [Bethlen], Le triomphe admirable observé en l’aliance de BetheleemGabor, prince de Transilvanie, avec la princesse Catherine de Brandebourg, în E. Fournier,Varietés historiques et littéraires, I, Paris, 1855 (12234.aa.8).Ref.: idem.399 – Vasile Alecsandri, Les Doïnas. Poésies moldaves [...] traduites par J.E.Voinesco, précédées d’une introduction par M.G. Bell, et augmentées de trois nouvellespièces et de deux morceaux en prose, Paris, 1855, 164 p. (11585.d.4).Ref.: idem.400 – Vasile Alecsandri, Ballades et chants populaires de la Roumanie, Paris, 1855(11585.d.5).Ref.: idem.401 – Dimitrie Bolintineanu, Poesiile vechi şi noue, ediţie de D.G. Sion, Buc., 1855(11585.i.1).Ref.: idem.402 – Shakespeare, Hamlet, Principele Danemarcei, tradusă de D.P. Economu, Buc.,1855 (11768.de.29).Ref.: idem.403 – Episc. Melchisedec, Teologia dogmatică a Bisericii ortodoxe catolice derăsărit, Iaşi, 1855 (RB.23.a.34786).Ref.: idem.

276 MAREA BRITANIE404 – Vasilie Boerescu, La Roumanie après le Traité de Paris du 30 mars 1856,précedé d’une introduction par M. Royer-Collard, Paris, 1856 (8028.d.6).Ref.: idem.405 – Jean-Marie Chopin, A. Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines. Bosnie,Servie, Herzegovine, Bulgarie, Slavonie, Illyrie, Croatie, Dalmatie, Montenegro, Albanie[par J.-M. Chopin]. Valachie, Moldavie, Bukovine, Transylvanie, Bessarabie [par A.Ubicini], Paris, 1856 (10024.dd.11).Ref.: idem.406 – Nekalaï Istrati, Despre vestirea zilei în Moldova. Sur la question du jour enMoldavie, Iaşi, 1856 (8028.de.21(1)).Ref.: idem.407 – Josef Haltrich, Deutsche Volksmärchen aus dem Sachsenlande in Siebenbürgen,Berlin, 1856 (12431.d.16).Ref.: idem.408 – Edgar Quinet, Românii Principatelor Dunerene, tradus din limba franceză,Iaşi, 1856 (8027.bb.25(1)).Ref.: idem.409 – Henry Stanley, Rouman Anthology. A collection of the national ballads ofMoldavia and Wallachia, and of some of the works of the modern poets, in their originallanguage. With an appendix, containing translations of some of the poems, notes, etc.,Hertford, 1856 (1347.l.12).Ref.: idem.410 – Biblia, Sibiu, 1856-1858. Retipărire a ed. Blaj, 1795 (L.15.c.9).Ref.: Milan Grba, 2011.411 – G.A. Polizu, Romänisch-deutsches Wörterbuch. Bereichert und revidirt von G.Baritz, herausgegeben von J.G. Johann, Kronstadt, 1857 (12942.e.19).Ref.: idem.412 – Ion C. Brătianu, Mémoire sur la situation de la Moldo-Valachie depuis le Traitéde Paris, Paris, 1857 (8028.b.88.(3)).Ref.: idem.413 – Dimitrie C. Brătianu, Lettres sur la circulaire de la Porte du 31 Juillet 1856relative à la réorganisation des principautés, Berlin, 1857 (8028.e.54.(1)).Ref.: idem.414 – M.T. Cidharold, La Turquie et les Principautés danubiennes, Paris, 1857(8028.c.95.(2)).Ref.: idem.415 – J.A. Vaillant, Actes diplomatiques constatant l’autonomie politique de laRoumanie, Paris, 1857 (8028.a.34).Ref.: idem.

416 – Quelques mots sur la Valachie, Paris, 1857 (8028.b.82).Ref.: idem.MAREA BRITANIE 277417 – A.E. Wollheim da Fonseca, Die Moldau und Wallachei, oder l’Union ne faitpas la force. Ein Beitrag zur Beleuchtung der Donaufürstenthümerfrage, Hamburg, 1857(8028.d.43).Ref.: idem.418 – Starea Principatelor Române în urma Tractatului de Paris, Bruxelles, 1857(8028.b.86(6)).Ref.: idem.419 – Vasile Alecsandri, Rumänische Volkspoesie, traducere în germană de W.V.Kotzebue, Berlin, 1857, 178 p. (11585.aa.13).Ref.: idem.420 – Vasile Alecsandri, Păcală şi Tândală. Dialogu politicu, Buc., 1857 (11586.ccc.10 (1)).Ref.: idem.421 – Cesar Bolliac, Domnul Tudor. Épisode de la révolution roumaine de 1821.Traduit du roumain (extras din „Revue de l’Orient, de l’Algérie et des colonies”), Paris,1857 (11585.f.35.(5)).Ref.: idem.422 – George Sion, Suvenire de călătoria în Bassarabia meridională, Buc., 1857(10126.bb.1).Ref.: idem.423 – Johann Carl Schuller, Ueber einige merkwürdige Volkssagen der Romänen,Hermannstadt, 1857 (12431.d.33.(4)).Ref.: idem.424 – James O. Noyes, Roumania: the border land of the Christian and the Turk,comprising adventures of travel in Eastern Europe and Western Asia, New York, 1858(10126.b.29).Ref.: idem.425 – Élias G.S. Regnault, Mystères diplomatiques aux bords du Danube, Paris, 1858(8028.c.95.(5)).Ref.: idem.426 – Aurélie Ghika, La Valachie devant l’Europe, Paris, 1858 (8028.d.47(7)).Ref.: idem.427 – Nicolae Golescu, Dimitrie Brătianu, The Danubian Principalities, London,1858 (8028.bb.17.(3)).Ref.: idem.428 – Armand Lévy, L’Empereur Napoléon III et les Principautés Roumaines, ed. 2,Paris, 1858 (8028.c.95.(4)).Ref.: idem.

278 MAREA BRITANIE429 – The National wishes of Moldavia and Wallachia pronounced by the Divansad hoc assembled at Jassy and Bucarest in accordance with the treaty of Paris, Secondimproved edition, Brussels, 1858 (8028.e.48).Ref.: idem.430 – Adressenbuch der vorzüglichern Handels- und Gewerbsleute in der Walachei,Moldau und Bulgarien. Herausgegeben von der Kronstädter Handels- und Gewerbe-Kammer, Kronstadt, 1858 (P.P.2459.b).Ref.: idem.431 – Dimitrie Bolintineanu, Călătorii pe Dunăre şi în Bulgaria, Buc., 1858 (10108.bb.4(3)).Ref.: idem.432 – Constantin D. Aricescu, Lyra, Buc., 1858.Ref.: idem.433 – Bibescu B. Brâncoveanu, Prinţulu George D. Bibescu înaintea opiniei publice,Buc., 1858 (8027.bb.17(5)).Ref.: idem.434 – Timotei Cipariu, Crestomatie sau Analecte literarie din cărţile mai vechi şinoue româneşti tipărite şi manuscrise, începând de la sec. XVI până la al XIX, Blaj, 1858(12265.bb.3).Ref.: idem.435 – M. Eduard Fueger von Rechtborn, Das alte und neue Privatrecht in Ungarn,Kroatien, Slawonien, Siebenbürgen, Serbien und dem temescher Banat [...], Hermannstadt,1858 (5551.bb.10).Ref.: idem.436 – Kloster Argisch, eine romänische Volkssage. Urtext, metrische Uebersetzungund Erläuterung von Johann Karl Schuller, Hermannstadt, 1858 (12431.d.32.(3)).Ref.: idem.437 – Les Principautés Roumaines et l’Empire Ottoman, Paris, 1858 (8028.c.96.(10)).Ref.: idem.438 – M. Eduard Fueger von Rechtborn, Beiträge zur Reform des gerichtlichenVerfahrens in dem österreichischen Kaiserstaate, Hermannstadt, 1859 (5551.bb.11).Ref.: idem.439 – Emmanuel M. Creţulescu, La Roumanie en 1859, Paris, 1859 (8028.f.32.(1)).Ref.: idem.440 – L’Autriche et le Prince Roumain [Alexandru Ioan Cuza], Paris, 1859(8028.c.95(7)).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 279441 – Dionusios Photeinos, Istoria generala a Daciei sau a Transilvaniei, ŢereiMuntenesci şi a Moldovei, traducere de G. Sion, I-III, Buc., 1859 (9136.c.42).Ref.: idem.442 – Johann Carl Schuller, Romänische Volkslieder. Metrisch übersetzt, underläutert, Hermannstadt, 1859 (11585.bbb.43).Ref.: idem.443 – Johann Carl Schuller, Aus Siebenbürgens Vorzeit und Gegenwart, ed. 2,Hermannstadt, 1859 (10210.e.37).Ref.: idem.444 – Gustav Seivert, Die Stadt Hermannstadt. Eine historische Skizze, Hermannstadt,1859 (10230.e.20).Ref.: idem.445 – Est-ce légal? La Roumanie, le congrès, la situation actuelle, Paris, 1859(8028.d.46.(2)).Ref.: idem.446 – Nekalaï Istrati, Question des Monastères de Moldavie voués aux Lieux-Saints,traduit du roumain, Jassy, 1860 (8028.b.86.(8)).Ref.: idem.447 – Die Sprachen- und Nationalitätenfrage in Oesterreich, ed. 2, Viena, 1860(8072.bb.92).Ref.: idem.448 – Johann Carl Schuller, Kolinda. Eine Studie über romänische Weihnachtlieder,Hermannstadt, 1860 (11826.dd.33.(4)).Ref.: idem.449 – Andrei Şaguna, Istoria bisericei ortodoxe răsăritene universale, de laîntemeierea ei până în zilele noastre, I-II, Sibiu, 1860 (4533.aaa.12).Ref.: idem.450 – Jahrbuch für die israelitischen Cultus-Gemeinden in Ungarn und seinenehmaligen Nebenländern, 1860-1861, hrsg. L. Rosenberg, Arad, 1860 (P.P.2377.ga).Ref.: idem.451 – Ion Heliade Rădulescu, Prescurtare de istoria românilor sau Dacia şi România,Buc., 1861 (X.809/15122).Ref.: idem.452 – L’Émancipation Israélite en Roumanie, Paris, 1861 (8028.d.45.(11)).Ref.: idem.453 – Cesar Bolliac, Culegere de mai mulţi articoli publicaţi atâtu în străinătate câtuşi în ţerră în annii trecuţi, Buc., 1861 (8027.c.8).Ref.: idem.

280 MAREA BRITANIE454 – Dorul. Culegere de cânturi naţionale şi populare, ed. 3, Buc., 1861 (11586.cc.21).Ref.: idem.455 – Alexandru Papiu-Ilarian, Les Roumains des Etats Autrichiens. L’Indépendanceconstitutionnelle de la Transilvanie, Bucarest, 1861 (8072.cc.59(3)).Ref.: idem.456 – Alexandru Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru Romania,I-III, Buc., 1862-1865 (1572/727).Ref.: idem.457 – Timotei Cipariu, Compendiu de gramatica limbei române, ed. 3, Blaj, 1862(12976.bb.21(4)).Ref.: idem.458 – Raoul de Pontbriant, Dicţionaru româno-francesu, Bucureşti – Göttingen,1862 (12975.m.1).Ref.: idem.459 – Réponse des Saints Lieux d’Orient au Mémoire du Gouvernement desPrincipautés-unies sur les Monastères Grecs (Octobre 1863), Paris, 1863 (8028.f.47).Ref.: idem.460 – Agathon Otmenedec, Étude sur les droits et obligations des monasteresroumains dédiés aux Saints-Lieux d’Orient, Bucarest, 1863 (4091.h.15).Ref.: idem.461 – Noul Testament, ed. 7, Buc., 1863 (3025.d.9(1)).Ref.: idem.462 – Psalmii, traduşi întocmai după textul original prin Societatea Ieroglifică, Buc.,1863 (3089.a.48).Ref.: idem.463 – Grigore Alexandrescu, Meditaţii, elegii, epistole, satire şi fabule, Buc., 1863(11586.dd.9).Ref.: idem.464 – Mihail G. Boiadji, Grammatikī romanikī, ītoi makedonovlachikī / Romanischeoer macedonowlachische Sprachlehre, prefaţă de D. Bolintineanu, Buc., 1863 (12943.e.12).Ref.: idem.465 – J.W. Loew, Gutachten zur Regelung der agrarischen Verhältnisse imSachsenlande, Hermannstadt, 1863 (5511.l.4).Ref.: idem.466 – La France, le Prince Couza et la liberté en Orient, Paris, 1864 (8028.f.58(2)).Ref.: idem.467 – Quelques mots sur la sécularisation des biens conventuels en Roumanie, parun Député Roumain, Paris, 1864 (8028.f.58.(3)).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 281468 – Note sur les Principautés-Unies de Moldavie et de Valachie, Paris, 1864 (8027.ee.19).Ref.: idem.469 – La Vérité sur la Roumanie depuis la convention de 1858 jusq’au coup d’Étatdu 2 Mai 1864, La Haye, 1864 (8028.ee.17.(2)).Ref.: idem.470 – Bogdan Petriceicu Hasdeu, Ionu-Vodă, cellu cumplitu: aventurele, domnia,resbellele, moartea lui, Buc., 1865 (10605.e.1).Ref.: idem.471 – Shakespeare, Macbeth, tradusă din englezeşte de P.P. Carp, Iaşi, 1864(11761.f.1(3)).Ref.: idem.472 – D. Pisone, Dictionariu Romanescu, Latinescu, Germanescu şi Francescu.Lucratu dupǎ sistemulu lexiconului de Buda cu mai multe adaugeri şi modificaţiuni, Buc.,1865 (12901.i.24).Ref.: idem.473 – Ion C. Brătianu, La Question religieuse en Roumanie. Lettre à Monsieur ledirecteur de l’Opinion Nationale, Paris, 1866 (3901.dd.45.(7)).Ref.: idem.474 – Dimitrie Bolintineanu, Brises d’Orient, poésies roumaines, traduites parl’auteur lui-même, Paris, 1866 (11585.h.11).Ref.: idem.475 – Armand Lévy, L’Autonomie Roumaine et les Puissances garantes, Paris, 1866(8028.e.52.(3)).Ref.: idem.476 – Aurélie Ghika, La Duchesse de Cerni, Paris, 1866 (X.611/2273).Ref.: idem.477 – Le Panslavisme. Le prince Couza, la Roumanie, la Russie, Paris, 1866 (8093.aaa.42.(2)).Ref.: idem.478 – La Moldo-Valachie et la suzerainté de la Porte Ottomane, Paris, 1866 (8092.bb.58.(5)).Ref.: idem.479 – Nicolae A. Kretzulescu, Le 11/23 février 1866 à Bucarest, Buc., 1866 (8028.ee.38).Ref.: idem.480 – Vasile Alecsandri, Poesii populare ale Românilor, Buc., 1866 (11588.v.16;11588.g.18).Ref.: idem.

282 MAREA BRITANIE481 – Ioan I. Alecsandru, Codice penale şi de procedura criminale, Buc., 1866(S.M.2/2).Ref.: idem.482 – Eduard Gerghely, Progressul şi evreii în România, Botoşani, 1866 (8028.bb.11.(3)).Ref.: idem.483 – George Missail, Epoca lui Vasile Lupulu şi Matheiu Bassarab [...] DomniiMoldovei şi Ţerrei Romănesci, 1632-1654, Buc., 1866 (9135.b.1).Ref.: idem.484 – Wilhelm Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch derRomänen Siebenbürgens, Hermannstadt, 1866 (12431.d.32.(5)).Ref.: idem.485 – Theoktist Schoimul, Kurzgefasste praktische Grammatik der romanischen(walachischen) Sprache. Mit einem praktischen Theile. Zweite Auflage. Umgearbeitetund vermehrt von R. Blagoevich, Viena-Hermannstadt, 1866 (12941.a.8).Ref.: idem.486 – Michael Fuss, Flora Transsilvaniae excursoria, Sibiu, 1866 (Ac.2906).Ref.: idem.487 – Appel des Roumains à la Conférence, Paris, 1866 (8028.e.54.(6)).Ref.: idem.488 – L’Equilibre Oriental. Hongrie-Roumanie-Pologne, Paris, 1867 (8028.bb.71.(10)).Ref.: idem.489 – La Question d’Orient et la Nation Roumaine, Paris, 1867 (8028.bb.71.(9)).Ref.: idem.490 – Intrigues de la Russie en Roumanie, Paris, 1867 (8028.e.52.(6)).Ref.: idem.491 – Martin S. Möckesch, Beweise für die celtische Abstammung der Walachenoder Romänen, besonders derer welche im Grossfürstenthume Siebenbürgen leben,Hermannstadt, 1867 (12943.bbb.19).Ref.: idem.492 – Mihail Burada, Quelques considérations sur les troubles intellectuels quis’observent dans le cours de la fìèvre typhoide ou pendant la convalescence, Paris, 1867(7373.h.5).Ref.: idem.493 – Dimitrie Bolintineanu, Călătorii la Ierusalim în serbătorile Pascelui şi înEgiptu, ed. 2, Buc., 1867 (1607/3307).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 283494 – Eugen Carada, La Propagande russe en Orient. Bulgarie et Roumanie, Paris,1867 (8028.c.95.(8)).Ref.: idem.495 – Antoine Émile E. Desjardins, Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867 (4033.dd.33.(6)).Ref.: idem.496 – A Magyarok és Románok feladata a keleti kérdésben, Pesta, 1867 (8072.cc.61.(8)).Ref.: idem.497 – La Liberté en Roumanie, Paris, 1867 (8028.a.40.(4)).Ref.: idem.498 – [Commission Princière de la Roumanie à l’Exposition Universelle de Paris en1867], Notice sur la Roumanie principalement au point de vue de son économie rurale,industrielle et commerciale, Paris, 1867 (10126.e.12)Ref.: idem.499 – Antoine Émile E. Desjardins, Sur quelques inscriptions inédites de Valachie etde Bulgarie [...] Lettre à M. Henzen, Roma, 1868 (07708.g.2.(2)).Ref.: idem.500 – Michel Anagnosti, Le Régime représentatif dans les principautés roumaines,Bucharest, 1868 (8073.ff.4).Ref.: idem.501 – J.A. Vaillant, Grammaire, dialogues et vocabulaire de la langue des Bohémiensou Cigains, Paris, 1868 (12906.cc.22).Ref.: idem.502 – Simion Bărnuţiu, Dereptulu naturale privatu, Iaşi, 1868 (X.200/1552).Ref.: idem.503 – Rugăciunile Israeliţilor pentru toate dillele annului, editate de N.C. Popper,Buc., 1868 (1971.a.2).Ref.: idem.504 – Peter Josef Frank, Siebenbürgens hervorragende Bestimmung als Industrie-Land, Hermannstadt, 1868 (10210.cc.25).Ref.: idem.505 – R.H.S. Smith, The Treasure of Petrossa, and other goldsmith’s work fromRoumania. A series of twenty photographs, with descriptions and introductory notice,Londra, 1869 (1811.a.20).Ref.: idem.506 – Timotei Cipariu, Gramateca limbei române, I-II, Buc., 1869, 1877 (12941.l.4).Ref.: idem.

284 MAREA BRITANIE507 – Ion Heliade Rădulescu, Elemente de istoria Românilor sau Dacia şi România,ed. 2, Buc., 1869 (1609/4435).Ref.: idem.508 – Bogdan Petriceicu Hasdeu, Răsvan şi Vidra. Poemă dramatică în cinci cânturi,Buc., 1869 (11758.bbb.11(3)).Ref.: idem.509 – Wilhelm Bruckner, Beleuchtung der dem hohen Abgeordnetenhause in Pestüberreichten Denkschrift der angeblich zum Königs-Boden gehörigen Gemeinden dersogenannten Filialstühle Szelistye und Talmatsch wegen Regelung ihrer staatsrechtlichenVerhältnisse, Hermannstadt, 1869 (1609/2829).Ref.: idem.510 – Docteur Magnus [Jacques Amable Legrand], Timbres de Moldavie et deRoumanie, ed. 2, Bruxelles, 1869 (08247.e.3).Ref.: idem.511 – La Question des Israélites de Roumanie, Paris, 1869 (4034.h.20).Ref.: idem.512 – Ferdinand Zieglauer von Blumenthal, Harteneck, Graf der sächsischen Nationund die siebenbürgischen Parteikämpfe seiner Zeit. 1691-1703, Hermannstadt, 1869(9315.ee.17).Ref.: idem.H513 – Portolano Pinelli – Walckenaer, 1384, cuprinzând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: Grămadă, Vicina, p. 19, n. 2; idem, Scizia, p. 248, nr. 15.514 – Grazioso Benincasa, Atlas, 1467, cuprinzând şi litoralul românesc al MăriiNegre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 250, nr. 40.Reprod.: A.E. Nordenskiold, Periplus, Stockholm, 1897, pl. 40.515 – Pietro Roselli, [Hartă nautică], circa 1489, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, nr. 47.516 – Grazioso Benincasa, [Hărţi nautice] (2), 1489, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 250, nr. 48.517 – Francesco Beccaro di Genova, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: ibidem, nr. 49.518 – Niccola Fiorin, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, nr. 50.

MAREA BRITANIE 285519 – Alvise Cexano, [Hartă nautică], 1489, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 51.520 – [Hartă nautică anonimă], circa 1489, reprezentând şi litoralul românesc alMării Negre.Ref.: ibidem, p. 52.521 – [Portulan italian], circa 1540. Include şi Ţara Românească (Egerton Ms. 2854).Ref.: Cat. exp. brit., p. 29, nr. 39.522 – P. Furlani, Vera et ultima discrittione di tutta l’Austria, Ungheria, Transilvania,Dalmatia, et altri paesi, Veneţia, 1566 (C.7.e.1).Ref.: Milan Grba, 2011.523 – Descrittione dell’Austria et Ongheria, Transilvania, Baviera, Stiria, Carintia,Dalmatia, Venetiano et altri assai particolari non piu stampati n cosi picciola forma,Veneţia, 1567 (C.7.e.1.(59)).Ref.: idem.524 – Diego Homen e Paolo Forlani da Verona, [Hartă nautică], 1569, reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 253, nr. 135.Reprod.: A.E. Nordenskiold, Periplus, Stockholm, 1897, pl. 28.525 – Giovanni Martines di Messina, Atlante, 1570, cu 18 hărţi nautice reprezentândşi litoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, nr. 136.526 – Ungarie et Transilvania con li Confini, [Veneţia?], [1570?] (C.7.e.2.(33)).Ref.: Milan Grba, 2011.527 – Transilvania, Antwerp, 1584 (C.2.d.1; 28235.(18)).Ref.: idem.528 – Diego Giovanni Olives do Oliva, [Hartă nautică], 1587, reprezentând şilitoralul românesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 254, nr. 150.529 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Veneţia, 1608.Ref.: Milan Grba, 2011.530 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Köln, 1597.Ref.: idem.531 – Diego Homen, [Hartă nautică], sec. XVI, reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 252, nr. 117.532 – Tommaso Lupo, [Hartă nautică], 1600 (?), reprezentând şi litoralul românescal Mării Negre.Ref.: ibidem, p. 255, nr. 193.

286 MAREA BRITANIE533 – Giovanni Antonio Magini, Hungaria et Transilvania, Köln, 1608.Ref.: Milan Grba, 2011.534 – La Partie Septentrionale de la Turquie en l’Europe, avec [...] Moldavie, 1651(43315.(11); K.111.25).Ref.: idem.535 – Hartă, reprezentând cursul Dunării de la Belgrad la Mareea Neagră, s.l., 1665.Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 256).536 – Carte de la Haute et Basse Hongrie, [...] Moldavie, [...], 1670 (K.110.85.2).Ref.: Milan Grba, 2011.537 – Gerardus et Leonardus Valk, Principatus Valachiae, Moldaviae et Transylvaniae,divisus in singulares Populos cum finitimis Regionibus, s.l., 1678 (K.113.72, fost CXIII/61).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.538 – [Marea Neagră şi regiunile învecinate], s.l., ante 1691, hartă cu forme derelief, râuri şi oraşe, incluzând părţi din teritoriul românesc. Achiziţionată de Sir WiliamTrumbull în timpul ambasadei sale la Constantinopol, 1687-1691 (Add. Ms. 142).Ref.: idem.539 – Constantin Cantacuzino, Harta Ţării Româneşti, Padova, 1700, tipărităde Hrisant Notara. În medalion, portretul lui Constantin Brâncoveanu, 132 x 64 cm.(K.44170/1).Ref.: C.C. Giurescu, Harta stolnicului C. Cantacuzino (RIR, 13, 1943, p. 2); BRV, IV,p. 27, nr. 33; Popescu-Spineni, p. 192-193.Reprod.: B. A. R., Hărţi, Atlasul Dimăncescu.540 – H. Moll, Transylvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria, Bessarabia, [Londra],[1700?] (C.24.aa.25).Ref.: Milan Grba, 2011.541 – Transilvania, Walachia, [...] [1700?] (C.24.aa.25).Ref.: idem.542 – Transilvania, Walachia, Moldavia, Bulgaria, [...] [1700?] (C.24.aa.25).Ref.: idem.543 – H. Moll, A New Map of Germany, Hungary, Transilvania and the SuisseCantons, Londra, 1712 (26905.(51); K.Top.87.35).Ref.: Milan Grba, 2011.544 – Hartă reprezentând Valea Oltului, [s.l.], 1717 (Add. Ms. 14403).Ref.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, 8, 1936-1938, p. 256).545 – Ukrania, quae et Terra Cossacorum cum vicinis Walacbiae, Moldaviae,Minorisque Tartariae provinciis exhibita a J.B. Homanno, [1720?] (35945.(3)).Ref.: Milan Grba, 2011.546 – Transylvaniae, Moldaviae, Walachiae, Bulgariae nova et accurata delineatio,[1730?] (43335.5).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 287547 – Principatus Moldaviae nova & accurata Descriptio, delineante PrincipeDemetrio Cantemirio, Amsterdam, 1737 (K.113.64, fost CXIII, 164).Ref.: C.C. Giurescu, Principatele Române la începutul secolului al XIX-lea, Buc., 1957,p. 7, 77; Georges Cioranesco, La carte de la Moldavie par D. Cantemir (RER, 13-14,1974, p. 114); The British Museum Catalogue of the printed Maps, Charts and Plans,10, Londra, 1967, p. 2; Ţarălungă, p. 28 şi 358, n. 58.Reprod.: B. A. R., Hărţi, Atlasul Dimăncescu, f. 122.548 – A plan of Constantinople, cu miniatura Palace of Prince Demetrius Cantemir,detaşat din Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the OthmanEmpire, London, 1734-1735 (K.113.72, fost CXIII, 72).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.549 – Des Haupt Vestung Chotzim in der Moldau [...], 19 august 1739. Plan alcetăţii cu un desen reprezentând predarea cetăţii de către trupele otomane (K.113.72, fostCXIII/67-1).Ref. şi reprod.: M. Beza, op. cit., p. 256, pl. IV.550 – A Plan of the Mines under the Bastions Curtains and Gates round theFortifications of Chochim [Hotin], 1739. Taken by Mr. de Boscett, Major of the Engineers.Acuarelă, 51 x 73 cm (K.113.72, fost CXIII/67-2).Ref.: Paul Cenovodeanu, 1988.551 – H. Moll, Hungary and Transilvania, Londra, 1745 (10003.t.7).Ref.: Milan Grba, 2011.552 – George Grierson, A new map of Germany, Hungary, Transilvania, Dublin,1757 (Roll 503).Ref.: idem.553 – Plan der Situation längst des Donau Flusses, nebst der von denen Kayserl.Russischen Corps, in Monath October A 1771, auf die verschiedene Türkische postirteLaeger, geschehene Attaque und gänzliche Belagerung derselben (44220, original).Ref.: Valentin Georgescu, Inventarul planurilor oraşului Bucureşti, în Legislaţia urbană aŢării Româneşti (1765-1782), Buc., 1975, p. 272-273.554 – Principatuum Moldaviae et Walachiae tabula geographica generalis [...]conscripta a J.F. Schmidio, [St. Peterburg?], 1774 (G.3080).Ref.: Milan Grba, 2011.555 – Carte de la Moldavie, pour servir à l’histoire militaire de la Guerre entre lesRusses et les Turcs, levée par l’État-Major sous la direction de F.G. de Bawr, Amstelodami,[1775?] (147.d.16; K.113.65.5).Ref.: idem.556 – F.L. Günefeld, Charte de la Moldavie et de la Valachie dressée d’après desMémoires authentiques [...], Nüremberg, chez les Heritières de Homann. Il est marquéentre auters (!) (= autres) dans cette Charte la Boukovine, appartenante jadis à laMoldavie, A[nn]o 1785 (K.113.72, fost CXIII/62).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.

288 MAREA BRITANIE557 – F. Jos. Ruhedorf, Mappa Specialis Walachiae..., [Viena], 1788 (K.113.72, fostCXIII/63-1).Ref.: idem.558 – Joseph Dirwaldt, Mappa specialis Valachiae. Ex melioribus mappis, etplurimis delineationibus specialis deducta, Officina Tranquilli Mollo, 1810 (K.113.72,fost CXIII/63-2).Ref.: idem.559 – Liddel Gordon, Danube and Black Sea Railway and Kustendjie Harbour, 1856.Ref.: Paul Cernovodeanu, Românii şi primele proiecte de construire a Canalului Dunăre-Marea Neagră (1838-1856) (R. Ist., 29, 1976, nr. 2, p. 204, n. 96).Reprod.: B. A. R., Hărţi, 2047.A560 – Habitus variorum nationum in Regno Transylvanico propriis depictiscoloribus, sec. XVII. Album cu acuarele, 30,5 x 19 cm, cuprinzând tipuri şi costume alenaţionalităţilor din Transilvania (Add. Ms. 5257).Ref.: M. Beza, op. cit., p. 256; Cat. exp. brit., p. 24, nr. 21.561 – William Watts, Vederi din Ţara Românească (7), gravate între ianuarie 1801 şinoiembrie 1806, 23 x 32 cm, în acvaforte, acvatinta şi dăltiţă, colorate cu acuarelă, dupăcompoziţiile lui Luigi Mayer în creion şi acuarelă, pe hârtie de desen, 17,5 x 26,5 cm,realizate în 1773, când l-a însoţit pe lordul Robert Ainslie în călătoria de la Constantinopolla Londra, prin Buc.: Vedere de lângă Bucureşti (1801), Piteşti (1801), Biserica MănăstireaSfânta Maria (1801), Palat la Bucucureşti (două vederi, 1803 şi 1806), Aluta (1804) şiIntrarea la Sfânta Maria (1805). Executate pentru albumul Views in Turkey and Europeand Asia, comprising Romelia, Bulgaria, Walachia..., London, 1806 (v. supra).Ref.: Marica Grigorescu, op. cit., p. 71-72; Paul Cernovodeanu, Călătoria pictorului LuigiMayer..., p. 132-133.Reprod.: ibidem, p. 72-73 (Piteşti şi Palat la Bucureşti, după tirajul 1809).562 – John Bidwell, A Greek Prince, desen, 1808-1809 (Ms. Add. 41315, f. 38).Ref. şi reprod.: Pippidi, Hommes et idées, p. 300, fig. 19.563 – Jean AI. Steriadi, Litografii, donate înainte de 1940 de acad. G. Oprescu(Department of Drawings).Ref.: G. Oprescu, Jean Al. Steriadi, Buc., 1942.BRITISH MUSEUMMUZ564 – Pandantive (2), sec. XII a. Chr. (Hallstatt A 1) în formă de roată cu patru spiţe,descoperite probabil la Biharia, jud. Bihor, în 1873.Ref.: Petrescu-Dâmboviţa, p. 84.

MAREA BRITANIE 289565 – Pridianum (Papyrus Hunt), circa 99 p. Chr. (sau 105-108, sau 106-117), 23 x32,7 cm, menţionând efectivele Cohortei I Hispanorum Veterana Quingenaria Equitata,cu garnizoana în Moesia Inferior la sfârşitul sec. I p. Chr., şi prezenţa unor detaşamentela Piroboridava pe Siret şi la Buridava pe Olt. Text în latină (Greek Exploration Fund,Papyrus 2851).Ref. şi publ.: A.S. Hunt, Register of a cohort in Moesia, în Raccolta di scritti in onore diGiacomo Lumbroso, Milano, 1925, p. 262-272; Georges Cantacuzène, Un papyruslatin relatif à la défense du Bas-Danube (RHSEE, 5, 1928, p. 38-74); R.O. Finck,Hunts pridianum: British Museum Papyrus 2851 („Journal of Roman Studies”, 48,1958, p. 102-116); R. Syme, The Lower Danube under Trajan (ibidem, 49, 1959,p. 26-33); R. Vulpe, Muntenia şi Moldova de Jos în timpul lui Traian în lumina uneinoi lecturi a papirului Hunt („Studii clasice”, 2, 1960, p. 337-357); F. Gillian, înHommage à Albert Grenier, VI, Bruxelles, 1962, p. 749 sqq.; Fontes, I, p. 467-471;Emilia Doruţiu-Boilă, Pridianum, în D.M. Pippidi (ed. ), Dicţionar de istorie veche aRomâniei, Buc., 1976, p. 488-489.566 – Diplomă militară, post 146, fragment din tabela I, menţionând şi cohors I AeliaDacorum, unitate dacică având sediul, în sec. III-IV, la Camboglanna (Birdoswald).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 205-206, nr. 200.567 – Lingouri de aur, marcate în 378-379 în atelierul monetar de la Sirmium.Descoperite la Crasna, în Transilvania, pe valea râului Buzău (Department of Coins andMedals).Ref.: O. Iliescu, Nouvelles informations relatives aux lingots romains d’or trouvés enTransylvanie (RESEE, 3, 1965, nr. 1-2, p. 269-281); Emilian Popescu, Inscripţiilegreceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Buc., 1976, p. 377-380.Reprod.: O. Iliescu, op. cit., p. 278-279.568 – Gemă de cornalină, reprezentând „Răstignirea şi cei 12 Apostoli”, circa sec. V.Descoperită la Constanţa, la mijlocul sec. XIX (Department of Coins and Medals).Ref.: Emilian Popescu, op. cit., p. 89-90; I. Barnea, Arta creştină în România, I, Buc.,1979, p. 92.Reprod.: ibidem, p. 93, fig. 1.569 – Monetă-medalie de 10 ducaţi, de formă rombică, de aur, cu portretul lui MihaiViteazul, emisă de acesta în circa 1600. Contrafacere din 1824-1825 (Department of Coinsand Metals).Ref.: C. Moisil, Medalia lui Mihai Viteazul („Buletinul Societăţii Numismatice Române”,15, 1920, p. 1–23); B. Slătineanu, Contribuţiuni la studiul portretelor lui MihaiViteazul (RIR, 3, 1933, p. 209, nr. 5); Şt. D. Tănăsescu, Despre medalia lui MihaiViteazul („Buletinul Societăţii Numismatice Române”, 67-69, 1973-1975, p. 243-250); O. Iliescu, Monetă-medalie emisă de Mihai Viteazul (1600). Identificareaexemplarelor originale („Studii şi cercetări de numismatică”, 10, 1993, p. 150, 153).

290 MAREA BRITANIECOLECŢIA LOUISE BLAKESLEYŞI HENRIETTE NILSONDOC570 – Scrisori (13), de la André şi Charlotte I. Bataillard, privitoare la activitateadelegaţiei române conduse de I.C. Brătianu la lucrările Congresului de la Berlin.Ref.: Olimpiu Boitoş, Une correspondance française concernant le Congrès de Berlin(1878). Lettres de la familie de Paul Bataillard publiées avec une introduction, Buc.,1931, p. 3-13.Publ.: ibidem, p. 17-37.COLECŢIA C.E. GAMBORGA571 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917. Bronz, 25,85 cm (fost în Col.Duchamp-Villon).Ref.: S. Geist, I, nr. 77 c; II, nr. 111 d.Reprod.: S. Geist, I şi II, fig. 77.COLECŢIA NIKA HULTONA572 – Constantin Brâncuşi, Primul strigăt, 1917, Bronz, 25,8 cm.Ref.: S. Geist, I, nr. 77 d.COLECŢIA KÁLNOKYA573 – Karl Brocky (n. Timişoara, 1807), Autoportret, sec. XIX. Pastel.Ref.: Maria Viţelariu, Viaţa şi opera pictorului timişorean Karl Brocky, lucrare de diplomă,Buc., 1979 (Institutul de Istoria Artei).574 – Karl Brocky, Dominic Colnaghi. Sec. XIX. Pastel.Ref.: ibidem.575 – Karl Brocky, Dominic Colnaghi jr. Sec. XIX. Ulei.Ref.: ibidem.576 – Karl Brocky, Catherine Colnaghi. Sec. XIX. Ulei.Ref.: ibidem.

MAREA BRITANIE 291COLECŢIA BRIGADIER H. LONGDOC577 – Scrisoare din Iaşi, 18/30 mai 1858, a lui Vasile Alecsandri către Henry Bulwer(Sir Henry Bulwer Papers).Ref. şi publ.: Eric Tappe, A Letter of Vasile Alecsandri (SEER, 42, 1963, nr. 28, p. 191);C. Turcu, O poezie de album şi o scrisoare diplomatică („Gazeta literară”, 12, 1965,nr. 37, p. 6); Vasile Alecsandri, Opere, ed. Marta Anineanu, vol. VIII, Buc., 1981,p. 346-355.COLECŢIA YEHUDI MENUHINDOC578 – Scrisori (3), din 1938, 1951 şi 1954, ale lui George Enescu către YehudiMenuhin.Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 102-104, 125-126, 141-142.ACOLECŢIA E. JOHN POWER579 – Constantin Brâncuşi, Peşte, 1924-1926. Bronz polisat, 12,7 x 40,7 cm (fost încol. Ault).Ref.: S. Geist, I, nr. 168, f. II, nr., 181 d.Reprod.: S. Geist, II, fig. 168.COLECŢIA ROTSCHILDA580 – Sebastian Hann, Cană cu capac, 1699. Argint aurit, cizelat şi gravat cu scenebiblice, h = 18 cm, provine din colecţia Majer Carl von Rotschild din Frankfurt am Main.Ref.: Viorica Guy Marica, Sebastian Hann, Cluj, 1973, p. 172, nr. 56 (localizare incertă:Londra sau Paris).COLECŢIA WELLESLEYDOC581 – Corespondenţă din 1857 a lordului Clarendon, ministrul englez al AfacerilorStrăine, cu Henry Cowley, ambasador englez la Paris, în legătură cu pactul de la Osborneprin care Anglia şi Franţa au luat hotărâri contrare mişcării pentru Unirea PrincipatelorRomâne.

292 MAREA BRITANIEPubl.: Harold Temperley, Mai multă lumină asupra pactului de la Osborne, 9 august 1857(RI, 23, 1937, p. 333-344).DR. WILLIAMS’S LIBRARYCR582 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarország Nyomtatoányok 1473-1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.FUNDAŢIA RAŢIUDOC583 – Testamentul lui Avram Iancu, 1850, păstrat de luptătorul memorandist IoanRaţiu şi transmis de el familiei sale (Biblioteca).Ref.: N.C.R., S-a inaugurat Biblioteca Fundaţiei Raţiu („Cotidianul”, 5, 1995, iulie 26,p. 2).GRESHAM COLLEGEDOC584 – Documente privind activitatea de asistent, apoi de profesor la Catedra dechimie a Colegiului, desfăşurată de Janos Bánffy-Hunyadi (1576-1641), cărturar originardin Baia Mare.Ref.: Spielmann Jozsef, Restituiri istorico-medicale, Buc., 1980, p. 150.HORNIMAN MUSEUMMUZ585 – Colecţie de piese etnografice româneşti, sec. XIX-XX.Ref.: John Nandriş, 1980.IMPERIAL WAR MUSEUMMS586 – G. Maitland-Edwards, Jurnal de călătorie pe frontul rusesc 1917, cuprinzând şiinformaţii despre situaţia politică şi militară din Moldova, despre Ionel şi Vintilă Brătianu,

MAREA BRITANIE 293generalii Prezan, Averescu, Văitoianu etc., consemnată de lt. col. Maitland-Edwards,ofiţer de Stat-major, membru al unei delegaţii militare aliate.Ref. şi reprod.: I. Pătroiu, Mărăşti – Mărăşeşti – Oituz. Noi mărturii străine (MI, 21,1987,nr. 9, p. 12-15 şi 31).INDIA OFFICEMS587 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată înpersană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şiraporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 571, 7.7).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.KING’S COLLEGE LIBRARYDOC588 – Arhiva revistei literare „Adam International Review”, 1941-1965, cuprinzândcorespondenţa lui Miron Grindea, redactorul-şef al revistei, cu George Enescu, MarukaCantacuzino, David Cox (BBC) etc. şi documente privitoare la organizarea concertelor şiînregistrărilor lui George Enescu în străinătate (College Archives, GB 0100 KCLCA KC/ADAM, Box 6).Ref. şi publ.: Gabriela Dumitrescu, Miron Grindea şi revista ADAM („Revista română deistorie a cărţii”, 3-4, 2006-2007, p. 166-172).589 – Scrisori (3), din 1950, 1952 şi 1954, ale lui George Enescu către scriitorulMiron Grindea, redactorul-şef al revistei literare „Adam International Review” (FoyleSpecial Collections).Ref. şi publ.: George Enescu, Scrisori, ed. Viorel Cosma, II, Buc., 1981, p. 117-118, 133-134, 143-144; Gabriela Dumitrescu, loc. cit.590 – Scrisoare din Santa Marinella, 26 mai 1965, a scriitorului Giuseppe Ungaretticătre scriitorul Miron Grindea, din Londra, în care îi comunică amintirile lui despre cei doiromâni de seamă pe care i-a cunoscut: Constantin Brâncuşi şi Ion Mirea (Foyle SpecialCollections).Ref. şi publ.: Mircea Popa, Giuseppe Ungaretti despre Constantin Brâncuşi („Românialiterară”, 31, 1998, nr. 1, p. 23).LAMBETH LIBRARYDOC591 – Scrisori (7), din Veneţia şi Roma, 1597, cuprinzând informaţii despre campaniile

294 MAREA BRITANIElui Mihai Viteazul şi relaţiile sale cu mişcările antiotomane de la sud de Dunăre (BaconPapers, XV = Ms. Tenison 661, f. 15, 22, 24, 105-106, 125, 229).Ref. şi publ.: Andrei Pippidi, Notes et documents sur la politique balkanique de Michel leBrave (RRH, 23, 1984, nr. 4, p. 349-353).NATIONAL MARITIME MUSEUM(GREENWICH)DOC592 – Manuscript copy of the correspondence between Empress Catherine II of Russiaand Admiral Sir Charles Knowles relating to the organisation, building, provisioning andmanning of the Russian Navy, [10 scrisori], 1771-1774, cuprinzând şi informaţii despresituaţia portului Galaţi şi a Moldovei în timpul ocupaţiei militare ruse. Copii în engleză şifranceză (Letterbook 80).Ref.: Accessions to Repositories and Reports added to the National Register of Archives1984, Londra, 1985, p. 11; Paul Cernovodeanu, The taking away of Bukovina (1775)and the assassination of Grigore III Ghica of Moldavia as highlighted in Englishdiplomatic reports of the time (RRH, 33, 1994, nr. 3-4, p. 227, n. 7).THE NATIONAL ARCHIVES 7DOC593 – Document, din 13 octombrie 1427, menţionând acordarea de către regeleAngliei a unui ajutor bănesc lui „Paul, Count of Wallachia” (Paul Buia Spata, despot deLepanto în Vlahia Mică – Epir) (E 403/683, m.l. Issue Roll, Mich. Perm., 6 Henry VI).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29; C. Rezachevici, Stema cu „capete de negri”:înlăturarea unei legende din heraldica nord-dunăreană (AIIAI, 24, P. l, 1987, p. 71-98).Publ.: Tappe, Documents, p. 17.594 – Raport, din 20 septembrie 1526, privind efectivele militare ale lui Ioan Zápolya,7Arhivele Naţionale (denumire anterioară Public Record Office) au două fonduri principalecare cuprind ştiri privitoare la istoria României: State Papers (SP) – Turkey (până la 1782) şiForeign Office (FO) – Turkey (de la 1782 înainte). Importanţa arhivelor engleze pentru istoriografiaromânească a fost tratată de Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA,12, 1969, nr. 1, p. 201-209); Valentina Costake, Contribuţii la cunoaşterea documentelor din ArhivaForeign Office-ului, Londra, privind istoria României (RA, 1976, nr. 2, p. 182-188). Principalelecataloage ale PRO sunt: M.S. Giuseppezi, Guide to the manuscripts preserved in the Public RecordOffice, Londra, 1923-1924; Guide to the contents of the Public Record Office, vol. I, Legal Records...,1963, VI + 249 p.; vol. II, State Papers and Departmental Records, VII + 240 p. (rec. M. Fănescuîn RA, 1965, nr. 2, p. 311-316); The Records of the Foreign Office, 1782-1939, Londra, 1969,184 p.; List of Foreign Office Records, vol. I-XXIII, Londra, perioada 1879-1945; Indexes to theForeign Office. General Correspondence, 1920-1945, vol. I-CVII, Londra. Prezentări generale înH.C. Johnson, The Public Record Office („Archivum”, 11, 1961, p. 215-228); idem, Public RecordOffice (ibidem, 15, 1965, p. 291-292).

MAREA BRITANIE 295principele Transilvaniei, şi teama acestuia de forţa armată a Ţării Româneşti (SP – Turkey,1/39, f. 139).Publ.: ibidem, p. 23-24.595 – Documente (7), din 1527-1540, referitoare la domnia lui Petru Rareş, relaţiilesale cu Ferdinand de Habsburg, campania otomană în Moldova din 1538 şi venirea la trona lui Ştefan Lăcustă, intervenţia lui Ioan Zápolya la Poartă pentru menţinerea statutului deautonomie al Moldovei şi al Ţării Româneşti, promisiunea sa de a-l preda pe Rareş turcilor(SP – Turkey, 1/42, f. 21 v ; 1/68, f. 16; 1/138, f. 8 v ; 1/139, f. 101, 217; 1/157, f. 94 v ; 1/248,f. 96).Publ.: ibidem, p. 24, 26, 27, 29-31.596 – Documente (22) din 1545, 1552-1553, 1555, 1561-1564, 1571-1572, referitoarela evenimente din Ţările Române în timpul domniilor lui Alexandru Lăpuşneanu, RaduIlie, Despot vodă şi Ştefan Tomşa, campanii otomane şi incursiuni tătăreşti în Moldova şiŢara Românească. Cererea otomană de extrădare a lui Bogdan IV, fost domn al Moldovei(SP – Turkey, 1/204, f. 82 v ; 68/10, f. 177, 236; 68/12, f. 322, 443; 69/6, f. 34, 101; 70/29,f. 70; 70/34, f. 20 v -21, 48, 51 v , 52 v , 111, 126 v ; 70/36, f. 10; 70/64, f. 103; 70/65, f. 109 v ;70/67, f. 86, 87 v ; 70/70, f. 44; 70/118, f. 110 v ; 70/227, f. 193).Publ.: Marin Dimitrescu, Documente din arhivele Angliei privitoare la domnia luiAlexandru Lăpuşneanu şi Iacob Ieraclid Despotul (CL, 38, 1905, p. 449-455); Tappe,Documents, p. 31-39.597 – Rapoarte (2) din 5 şi 6 mai 1564, referitoare la cererea Porţii ca Polonia săextrădeze pe Ştefan Tomşa, fost domn al Moldovei (SP – Pepys Mss., I, f. 133, 153).Publ.: Tappe, Documents, p. 38-39.598 – Documente (4) din 1578, 1588 şi 1591, referitoare la lupta dintre Ioan Potcoavăşi Petru Şchiopul pentru domnia Moldovei, revenirea la tron a celui din urmă cu sprijinotoman, informaţii de la Petru Şchiopul despre relaţiile dintre sultanul Murad III şi regelePoloniei Sigismund III, cu intenţia unui pretendent, Lazăr, de a uzurpa tronul Moldovei(SP – Turkey, 78/2; f. 57; 82/1, f. 33 v ; 97/1, f. 126; 97/2, f. 110).Publ.: ibidem, p. 41, 50, 59-60.599 – Documente (14) din 1580, 1584-1585, 1588-1589 şi 1592, privitoare lademersurile pretendenţilor Petru Cercel şi Ioan Bogdan pentru venirea la tron şi domniacelui dintâi în Ţara Românească (SP – Turkey, 78/4, nr. 46, 66, 185; 97/1, f. 34 v -35, 48 v -49, 75, 95, 111, 149, 168 v , 186; 97/2, f. 196; 99/1, f. 71; 101/95, f. 103 v ).Ref.: N. Iorga, Rătăcirile în Apus ale unui pretendent român, Ioan Bogdan, în sec. XVI(ARMSI, s. III, 8, 1927-1928, p. 283-300); M. Beza, Vechi legături cu Anglia(ARMSL, s. III, t. 8, 1936-1938, p. 253); Radu Valentin, Paul Simionescu, O precizarecu privire la pretendentul Ioan Bogdan (1591) (RA, 1970, nr. 2, p. 629-630).Publ.: Tappe, Documents, p. 42-45, 47-49, 51-55.600 – Documente (23) din 1583-1584, 1588-1594, referitoare la relaţiile ŢărilorRomâne cu Poarta, înăsprirea exploatării economice otomane, situaţia Moldovei în timpulconflictelor otomano-polone, domnia lui Aron, colonia husită din Moldova, incursiuniale tătarilor şi prestaţiile Ţărilor Române faţă de cererea beglerbegului Timişoarei

296 MAREA BRITANIE(SP – Turkey, 97/1, f. 40 v , 56 v , 141, 162 v -63, 170, 178; 97/2, f. 7, 117, 149 v , 161 v , 188-189,200, 237, 245, 247 v -248, 25l v , 258, 279, 281, 289, 294)Publ.: ibidem, p. 44-45, 47, 51-55, 59-60, 62-68, 70-71.601 – Documente (5) din 1587 şi 1590, privind activitatea postelnicului Moldovei,Bartolomeo Brutti, scrisori (2) ale acestuia către regina Elisabeta, oferindu-şi serviciileîn cadrul relaţiilor dintre Moldova şi Anglia, răspunsul reginei, misiunea postelnicului înPolonia pentru negocierea păcii cu Imperiul Otoman şi proiectul trimiterii sale ca sol alPoloniei în Anglia (SP – Cecil Mss., vol. 165, f. 73; SP – Turkey, 97/2, f. 19 v , 25 v , 39, 43).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist, 36, 1983, nr. 3,p. 321).Publ.: Tappe, Documents, p. 50, 56-58.602 – Raport din 1588 al lui William Harborne, fost ambasador englez laConstantinopol, despre înţelegerea cu Petru Şchiopul, domnul Moldovei cu privire laschimburile comerciale dintre cele două ţări (SP – Turkey, 97/1, f. 156).Ref.: Paul Cernovodeanu, Privilegiul comercial acordat negustorilor englezi în Moldovala 1588 şi răsunetul său politic în anii Unirii Principatelor (R. Ist., 30, 1978, nr. 6,p. 1041-1049).603 – Document din 1591 despre activitatea diplomatică a lui Bartolomeo Brutti,postelnicul lui Petru Şchiopul, domnul Moldovei.Publ.: C.H. Talbot, Res Poloniae Elisabethae I Angliae Regnante conscriptae ex ArchivisLondoniarum, Roma, 1961.604 – Scrisori (4) din 1592, 1594-1595, referitoare la misiunea în Moldova a luiThomas Wilcox, trimis al ambasadorului englez la Poartă, Edward Barton (SP – Turkey,97/2, f. 175 v , 253, 277; 97/3, f. 14).Publ.: Tappe, Documents, p. 62, 64, 68-69, 84-85.605 – Documente din 1593-1611, relative la încercările pretendentului Ştefan Bogdande a ocupa tronul Moldovei cu sprijin diplomatic englez; rapoarte ale lui Henry Lello,ambasador al Angliei la Constantinopol, instrucţiuni către acesta de la ministrul RobertCecil, Earl of Salisbury, o scrisoare (1606) a regelui Sigismund III al Poloniei către regeleJames I. Între altele, o scrisoare a lui Ştefan Bogdan către Salisbury (7 martie 1604, dinînchisoare) şi alta a lui Gaspar Gratiani (viitorul domn al Moldovei, pe atunci în misiunela Londra) către acelaşi (SP – Acts of the Privy Council, 1601-1604, p. 407; SP – Turkey,97/2, f. 139, 143; 97/3; 97/4, f. 151, 156, 158, 162, 170, 176, 181, 252; 97/5, f. 30, 41, 50,53, 63, 68, 70, 79, 158-159; 97/6, 7).Ref.: Elvira Georgescu, Le sejour d’un prince moldave à la cour de Jacques I er , roid’Angleterre („Mélanges de l’École Roumaine en France”, 12, 1938, I, p. 3-14); PaulCernovodeanu, Un principe moldovean la curtea regelui Iacob I Stuart (MI, 9, 1975,nr. 3, p. 20-22; nr. 4, p. 50-54); Laura Coulter, The involvement of Ştefan Bogdan,a pretender to the Moldavian throne, with Henry Lello, the English ambassador toConstantinople, between 1601 and 1607 (RRH, 30, 1991, nr. 1-2, p. 79-100).Publ.: Elvira Georgescu, op. cit., p. 15-32 (24 doc., 1607-1611, de la Thomas Glover,ambasador englez la Constantinopol); N. Iorga, A History of Anglo-Roumanianrelations, Buc., 1931, p. 103-114 (12 doc.); Paul Cernovodeanu, Documente din

MAREA BRITANIE 297arhivele engleze privind pe pretendentul Ştefan Bogdan 1604-1622, în Lupta pentruunitate naţională a ţărilor române, 1590-1630. Documente externe, Buc., 1981,p. 363-382 (85 doc.).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 308 A.606 – Corespondenţă din 9 februarie 1594, a Elisabetei, regina Angliei, cu SigismundBáthory, principele Transilvaniei (SP – Turkey, 97/2, f. 241-241 v ).Ref.: Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 72-73.607 – Rapoarte (92) din 1595-1601 ale ambasadorilor englezi la Poartă, EdwardBarton şi Henry Lello, referitoare la campaniile lui Mihai Viteazul, situaţia din ŢărileRomâne şi atitudinea Angliei faţă de acestea (SP – Turkey, 97/3, f. 3, 20 v , 22 v , 25-25 v , 29,31, 35 v , 43, 46, 48 v , 49, 51, 61 v -62, 67 v , 77, 86, 91, 100, 110, 118 v , 121 v , 137 v , 142, 149,154, 158, 160 v , 162 v , 163 v , 164, 170-172, 177, 180 v , 185-186, 189 v , 198-199, 201 v , 207,218, 226, 230-231, 237, 238 v , 239, 243, 245, 249 v , 251, 254 v , 257, 259–261, 263 v , 266;97/4, f, 3 v , 7 v , 12, 18, 22, 24 v , 26 v , 29 v , 35 v –36, 39 v , 41 v , 43, 46 v , 50 v , 69, 75, 81, 83, 87, 92-93, 95, 97, 99, 101, 109, 111, 113, 123, 125, 134 v , 136 v , 138, 140, 142, 144-146, 148 149).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29.Publ.: Tappe, Documents, p. 76-77, 87-145; Mihai Viteazul în conştiinţa europeană, I,p. 114-119, 127-130, 564-565, 651 (6 doc. din 1595, 1600, 1601); V, p. 49-50, 61-63,75-76, 82, 95, 106-110, 117, 123-125, 130-131, 133-134, 136-138, 153-154, 163-170, 173-174, 181-182, 185-188, 232-233, 249-250, 260-261, 279-280, 286-287,290-291, 293-294, 308, 325-326, 380-382, 386-387, 425-426, 440-451 (86 doc.);Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare, 1981(I), (RA, 1982, nr. 3, p. 294, corecturi de datare la E.D. Tappe).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 464, c. 18, 26; r. 467, c. 15-16, 46-48, 53, 57, 61,67, 68, 70, 72, 78, 80, 81, 83, 85, 91, 94, 101, 103, 107.608 – Documente (2) din 25 septembrie şi 26 octombrie 1608, referitoare lasume plătite la Constantinopol pentru readucerea la tron a fostului domn al Moldovei(SP – Domestic, James I, p. 336).Ref.: Iorga, Studii şi documente, XX, p. 384.609 – Documente din 1619-1628, relative la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieişi la relaţiile sale cu Anglia: rapoartele lui Thomas Roe, ambasador britanic la Poartă(1621-1628), raportul din 7 noiembrie 1627 privind negocierile lui Francisc Miko Ferencz,ambasador al principelui, rolul Transilvaniei la începutul Războiului de Treizeci de Anietc. (SP – Turkey, 97/7-13).Ref.: Angyal David, Erdélyi politikai erintkezése Angliaval [Contactele politice aleTransilvaniei cu Anglia] („Századok”, 1900, p. 312, 400-409, 496); Michael J.Brown, Itinerant Ambassador. The life of Sir Thomas Roe, Lexington, 1970 (rec.Paul Cernovodeanu, în RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 194-196).Publ.: The Negociations of Sir Thomas Roe in his Embassy of the Ottoman Porte from theyear 1621 to 1628, Londra, 1740, p. 66-67, 115, 213-214, 289-295; Marczali Henrik,Az Angol kir, levéltárnak Bethlen Gábor történetére vonatzokóoclevelei [Documenteprivitoare la istoria lui Gabriel Bethlen aflate în arhiva regală engleză] (TT, 2, 1879,p. 539-557).

298 MAREA BRITANIE610 – Rapoarte şi scrisori (13) din 1629-1636 de la Peter Wyche, trimisul Anglieila Poartă, privind relaţiile cu Transilvania în vremea principelui Gheorghe Rákóczi I(SP – Turkey, 97/14-16).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1984.611 – Scrisori, din 1660-1669, ale diplomatului englez Winchelsea, cu ştiri despreŢările Române, războiul austro-turc (1663-1664), pustiirea Transilvaniei, date privind pespătarul Nicolae Milescu, 1664-1667 etc. (SP – Turkey, 97/17-19).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, An English contribution to the biography of Nicolae Milescu(RER, I, 1953, p. 152-160).612 – Scrisori din 1664 adresate de principele Mihai I Apafi regelui Charles IIStuart al Angliei, cerându-i intervenţia la Poartă pentru scăderea tributului Transilvaniei(SP – Turkey, 97/18, f. 85, 87, 89).Ref.: E.D. Tappe, Charles II and the Prince of Moldavia (SEER, 28, 1950, nr. 71, p. 408);Ludovic Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 171; Paul Cernovodeanu, LordulWinchilsea şi Transilvania. Mărturii din 1662 şi 1665, în Sub semnul lui Clio.Omagiu acad. Ştefan Pascu, Cluj, 1974, p. 599-603; idem, [recenzie la] Guide to theDocuments and Manuscripts in Great Britain relating to the Kingdom of Hungaryfrom the earliest Times to 1800, ed. György Kurucz, Londra, 1992 (RRH, 33, 1994,nr. 1-2, p. 200-201).613 – Documente (17) din 1666-1668, privind relaţiile lui Gheorghe Ştefan, fostdomn al Moldovei, cu regele Carol II al Angliei (SP – Turkey, 97/18-19).Ref.: L. Demény – Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 159-162.Publ.: E.D. Tappe, Charles II and the Prince of Moldavia (SEER 28, 1950, nr. 71, p. 406-424; 1953, nr. 77, p. 528-529).614 – Rapoarte din 1679 ale ambasadorului englez la Constantinopol cuprinzândinformaţii despre Ţările Române (SP – Turkey).Publ.: Documente Callimachi, I, p. 12-13.Reprod.: B. A. R., copii manuscrise.615 – Rapoarte din 6 noiembrie 1689 – 16 septembrie 1691 ale ambasadorilorenglezi Sir William Trumbull şi Sir William Hussey, privind invadarea Ţării Româneşti decătre imperiali (1689), înfrângerea şi izgonirea lor peste Carpaţi, victoria lui ConstantinBrâncoveanu de la Zărneşti (1690), instalarea de tabere ale curuţilor lui Imre Thökölyîn principatul muntean şi conflictele cu autorităţile locale, tranzitarea corespondenţeidiplomatice engleze între Viena şi Constantinopol prin Ţara Românească (SP – Turkey,97/20, f. 154, 156, 167 v , 190 v , 193, 194, 205, 214, 236; 97/21; 97/23).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988.616 – Rapoarte din 13/23 octombrie 1693 – 29 aprilie 1696 ale lordului WilliamPaget către Secretariatul de stat, privind stabilirea legăturilor epistolare cu ConstantinBrâncoveanu şi necesitatea ca regele Angliei William III să se adreseze domnului ŢăriiRomâneşti cu mulţumiri pentru serviciile aduse prin tranzitarea corespondenţei diplomaticeengleze între Viena şi Constantinopol (SP – Turkey, 97/20, f. 282, 323, 348).Ref.: idem.

MAREA BRITANIE 299617 – Rapoarte din 1702-1716 de la Sir Robert Sutton, ambasador britanic laConstantinopol, cuprinzând informaţii despre situaţia din Ţările Române, călătorialui Constantin Brâncoveanu la Adrianopol (1703), sporirea haraciului, refugiul regeluiSuediei, Carol XII, la Tighina, prima domnie în Moldova a lui Nicolae Mavrocordat,bătălia de la Stănileşti (1711), refugiul lui Dimitrie Cantemir în Rusia, fuga spătarului TomaCantacuzino, mazilirea şi executarea lui Constantin Brâncoveanu, căderea Cantacuzinilor(SP – Turkey, 97/21, f. 132, 142, 146, 149 v , 153, 160, 168 v , 176, 178, 213; 97/22-23; 97/23,f. 89 v , 92, 95-95 v , 99 v , 106-106 v , 108-108 v , 150, 217 v -218, 223, 232-232 v ).Ref.: L. Demény – Paul Cernovodeanu, Relaţiile politice ale Angliei..., p. 249-276; PaulCernovodeanu, 1988; idem, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino în corespondenţădiplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 1, p. 41-42).Publ.: The Despatches of Sir Robert Sutton Ambassador in Constantinopol (1710-1714),ed. A.N. Kurat, Londra, 1953; P. Cernovodeanu, Brâncoveanu..., op. cit., p. 40-41(fragmente); idem, în: Dimitrie Cantemir, Opere complete, VI, t. II (Scurtă povestiredespre stârpirea familiilor lui Brâncoveanu şi a Cantacuzinilor. Memoriu către Petrucel Mare, 1717 şi 1718), Buc., 1996, p. 150, n. 150; p. 153, n. 155; p. 153-154, n.157; p. 154, n. 158.618 – Documente din 1703-1711, relative la răscoala curuţilor din Transilvania şi larelaţiile răsculaţilor cu Anglia.Publ.: Ernö Simonyi, II. Rákóczi Ferencz korára Angol levéltárakböl [Izvoare din arhiveleengleze privind epoca lui Francisc Rákóczi II], vol. I-II, Budapesta, 1871-1873.619 – Cuantumul veniturilor bisericii reformate din principatul Transilvania, 1704(SP – Germany, 175).Ref.: Răduţiu – Gyemánt, p. 27, nr. 216.620 – Raport din 16 iulie 1711, prin care Sir Robert Sutton informează că spătarulToma Cantacuzino şi 3 000 de soldaţi munteni au trecut de partea ruşilor (SP – Turkey,dos. 92/22, f. 112 v ).Ref.: Paul Cernovodeanu, Brâncoveanu şi Stolnicul Cantacuzino în corespondenţădiplomatică inedită (MI, 26, 1992, nr. 2, p. 16).621 – Documente diplomatice (17) din Bender (Tighina), 1711-1713, de la căpitanulJames Jeffries, emisar englez pe lângă regele Suediei, Carol XII, privind campania de laPrut şi situaţia politică ulterioară în zonă (SP – Poland, 21).Ref. şi publ.: Kapten Jefferyes Bref Till Engelska Regeringen från Bender och Adrianopel1711–1714, från Stralsund 1714/5, ed. Ernst Carlson, Stockholm, 1897; PaulCernovodeanu, Anglo-Dutch Mediation in the Russo-Turkish Peace Treaty of thePrut (1712-1713) („Southeastern Europe/L’Europe du Sud-Est”, 5, 1978, nr. 1, p. 88-101); Călători străini, VIII, p. 540-548.622 – Rapoarte, din 1717-1722, ale ambasadorilor la Poartă Edward Wortley Montaguşi Abraham Stanyan, privitoare la primele domnii fanariote ale lui Nicolae Mavrocordatşi Mihai Racoviţă, la încheierea păcii de la Passarowitz (1718) şi la expediţia lui Petru celMare din Caucaz (1722), la care a participat şi Dimitrie Cantemir (SP – Turkey, 97/24,f. 297 v şi 307, 312; 97/25; SP – German Empire, 80/34-35).Ref.: Paul Cernovodeanu, 1988; idem, Călătorie de documentare ştiinţifică în MareaBritanie, op. cit., p. 368-370.

300 MAREA BRITANIE623 – Rapoarte din 1736-1739 ale lui Sir Everard Fawkener, ambasador al MariiBritanii la Constantinopol, privind relaţiile sale cu dragomanul Alexandru Ghica, operaţiilemilitare pe teritoriul Principatelor Române, atitudinea lui Constantin Mavrocordat, domnulŢării Româneşti şi a lui Grigore II Ghica, domn al Moldovei, fideli Porţii, şi observaţii dincălătoria în Dobrogea din 1738 a lui John Bell of Antermony, secretar al ambasadoruluibritanic la St. Peterburg (SP – Turkey, 97/27-28; 97/29, f. 345; 97/30; 97/45-51, 53-55).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., loc. cit.; idem, Mărturii britanicedespre veacul fanariot. Privilegii şi ocârmuire de fier (MI, 28, 1994, nr. 8, p. 71).Publ.: John Bell, Travels from St. Peterburg in Russia to diverse parts of Asia, vol. II,Glasgow, 1765, p. 385-397 (însemnări despre Dobrogea).624 – Rapoarte din 1768-1777 ale ambasadorilor englezi John Murray(Constantinopol), lord Catchurst (St. Peterburg) şi Sir Robert Murray Keith (Viena)cuprinzând informaţii privind războiul ruso-turc din 1768-1774, efectele lui asuprasituaţiei din Principatele Române, răpirea Bucovinei, activitatea dragomanilor AlexandruIpsilanti şi Constantin Moruzi, viitori domni în Moldova şi Ţara Românească, uciderealui Grigore III Ghica în octombrie 1777 (SP – Turkey, Dos. 97/44-51, 53-55; Russia, Dos.91/80, 83, 101; German Empire, Dos. 80/219.Ref.: P. Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., loc. cit.Publ.: Documente Callimachi, I, p. 11-12 (2 doc., 3 iulie şi 10 septembrie 1769).Reprod.: B. A. R., copii doc. 1769.625 – Rapoarte (10) din 3 noiembrie 1774, 3 ianuarie, 17 februarie, 4 şi 18 martie,3 aprilie, 3 şi 17 mai, 3 şi 7 iunie, 17 iulie şi 14 decembrie 1775, 17 octombrie, 4, 8, 11,12, 15 şi 18 noiembrie 1777, trimise secretarului de stat britanic pentru Afaceri Externede John Murray, ambasadorul Marii Britanii la Poartă şi Anthony Hayes, consul englezla Smirna (Izmir), privitoare la războiul austro-turc şi negocierile premergătoare cedăriiBucovinei şi asasinării domnului Moldovei Grigore III Ghica (SP – Turkey, 97/28, 97/45,97/50-51, 53-54; SP – German Empire, 80/219; SP – Russia, 91/101).Ref.: Paul Cernovodeanu, Culisele diplomatice ale unui rapt teritorial: 1775, răpireaBucovinei (MI, 28, 1994, nr. 10, p. 11-14); idem, The taking away of Bucovina (1775)and the assassination of Grigore III Ghica of Moldavia as highlighted in Englishreports of the time (RRH, 33, 1994, nr. 3-4, p. 275-291).626 – Rapoarte, 1782-1792, ale ambasadorului britanic la Poartă, Sir Robert Ainslie,cuprinzând informaţii despre războiul austro-ruso-turc (1787-1791), luptele din ŢărileRomâne, Banat, sudul Transilvaniei şi Dobrogea, preliminariile Păcii de la Şiştov (1791),intensificarea importului englez de cherestea din Ţările Române, călătoriile în Moldova şiŢara Românească ale lui Jeremy Bentham (1786) şi Frederick Koehler (1791), raporturilecu domnitorii Alexandru Ipsilanti, Mihai Suţu, Alexandru Mavrocordat-Firaris şi NicolaeMavrogheni (SP – Turkey, 78/3-4, 6, 8-13).Ref.: P. Cernovodeanu, loc. cit.627 – Rapoarte consulare engleze, 1782-1836, privind istoria românilor.Ref.: C. Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 202).Reprod.: B. A. R., Secţia Manuscrise, Materiale documentare în limba engleză relativela istoria românilor, vol. I, 1782-1821, 458 p.; vol. II, 1825-1836, 525 p. (copii deD.N. Ciotori).

MAREA BRITANIE 301628 – Rapoarte din 1784-1785 ale lui Robert Murray Keith, ambasador britanic laViena, cuprinzând date despre răscoala ţăranilor din Transilvania (FO – German Empire,7/9–10).Ref.: Camil Mureşan, Horea’s uprising in the British diplomatic correspondence (NEH,VI/1, 1980, p. 219-224); Marian Stroia, Răscoala de la 1784 a românilor dinTransilvania, contextul politico-diplomatic şi ecoul european (R. Ist., 37, 1984,nr. 10, p. 999) (rap. din 17 noiembrie 1784).629 – Documente, sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, relative la presiunileengleze la Poartă pentru obţinerea privilegiului de liberă navigaţie în bazinul pontic,obţinut în 1803 şi întărit în 1804 (FO – Turkey, 97/39 şi 45).Ref.: Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare..., p. 368-340.630 – Documente din 1792-1802, privind situaţia Ţărilor Române; rapoarte aleambasadorului britanic la Constantinopol, Sir William Sidney Smith (1792), scrisori (3)din Timişora, Sibiu şi Bucureşti ale generalului Frederick Koehler (1799) şi din Sibiu(1802) a lt. col. Charles Holloway (FO – Turkey, 78/12 A, 78/14-15, 78/26, f. 19-24;78/34, f. 91-92; 261/7).Ref.: Trevor J. Hope, Rapoartele lui Sir William Sidney Smith asupra stării principatelorMoldova şi Ţara Românească în anul 1792 („Studii”, 26, 1973, nr. 4, p. 715-727);idem, George Frederic Koehler, James Bland Burges et les relations anglo-turquesde 1791 à 1793 (RRH, 13, 1974, nr. 1, p. 95-114); idem, British army officers in theDanubian Lands, 1799-1802 (RER, 15,1975, p. 97-109).Publ.: ibidem, p. 109-112 (4 scrisori, 1799-1802).631 – Documente privind comerţul Angliei în Marea Neagră la sfârşitul sec. XVIII(FO – Turkey, 78/3, 79/5, 261/6 etc.).Ref.: Trevor Hope, Anglia şi comerţul în Marea Neagră la sfârşitul secolului al XVIII-lea(RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 147-162).632 – Documente din 1803-1807, privind înfiinţarea consulatului britanic la Bucureştişi activitatea acestuia (FO – Turkey, 78/28, 78/38-39).Ref.: Paul Cernovodeanu, Înfiinţarea consulatului englez în Ţările Române (1803) şiactivitatea sa până la 7807 (RRSI, 5, 1971, nr. 1, p. 139-156).Publ.: ibidem, p. 157-162.633 – Documente din 1803-1829, relative la interesele economice engleze în ŢărileRomâne (FO – Turkey, 18/98, Levant Company, 105/123).Ref.: Paul Cernovodeanu, Interese economice engleze la Dunărea de Jos şi în Marea Negrăîntre 1803-1829 (R. Ist., 28, 1975, nr. 11, p. 1694-1708); idem, British EconomicInterests in the Lower Danube and the Balkan Shore of the Black Sea between1803 and 1820 („The Journal of European Economic History”, Roma, 1976, nr. 1,p. 105-120).634 – Rapoarte diplomatice şi consulare engleze din 1803-1854, cuprinzândinformaţii despre evenimentele din Ţările Române: războiul ruso-turc din 1806-1812,pacea de la Bucureşti (1812), Revoluţia lui Tudor Vladimirescu etc. (FO – Russia, 65/127;Turkey, 78/98-99, 101-102, 107, 109-110; 195/31, 107).

302 MAREA BRITANIERef.: Andrei Oţetea, Tudor Vladimirescu şi mişcarea eteristă în Ţările Române, 1821-1822, Buc., 1945; Radu R.N. Florescu, A History of Anglo-Roumanian Relations,Oxford, 1950; idem, The Struggle against Russia in the Roumanian Principalities,1821-1854, Roma, 1962 (Societas Daco-romana. Acta Historica); idem, LordStrangford and the Problem of the Danubian Principalities, 1821 (SEER, iunie 1961,p. 472-488); Paul Cernovodeanu (R. Ist., 27, 1974, nr. 10, p. 1546); idem, Secole deistorie românească în mărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 41); Mihail Fănescu,Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1975, nr. 3, p. 323-324).Publ.: E.D. Tappe, The 1821 Revolution in the Rumanian Principalities, în The Strugglefor Greek Independence, Londra, 1973, p. 135-155; Revoluţia din 1821, p. 110-111,195-197, 260-261, 283-284, 286-287, 306-308, 392-395, 417-423, 425-427, 430-433, 447-451, 466-472 (14 doc., 1821-1822).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 425, c. 12-15, 176-177, 332-335; r. 427, c. 640-641, 646-654; r. 428, c. 71-90, 114-116, 202-205, 353-356, 376-383, 437; fotocopiiAnglia: pach. IX.635 – Corespondenţă diplomatică şi rapoarte consulare engleze din 1804-1808,cuprinzând informaţii despre Ţările Române (FO – Turkey, 78/43, 46, 48, 53, 58 şi 61).Ref.: N. Iorga, Cronică (RI, 10, 1924, p. 164-165).Publ.: Cedomil Mijatovici, în „Spomenik”, 54, 1922, nr. 46.636 – Raport englez din 1820, cuprinzând ştiri despre situaţia Ţării Româneşti înajunul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (veniturile ţării, lăcomia dregătorilor etc.).Ref.: N. Iorga, Un observator englez asupra românilor în epoca lui Tudor Vladimirescu(ARMSI, s. III, 14, 1933, p. 145-149).Publ.: ibidem, p. 159-160.637 – Documente, din 1825-1848, relative la evenimentele din PrincipateleRomâne: corespondenţă diplomatică a consulilor englezi la Bucureşti şi Iaşi, E.L. Blutte,Robert G. Colquhoun, Samuel Gardner, şi ale viceconsulilor la Brăila şi Galaţi, SaintVincent Lloyd şi Charles Cunningham, precum şi ale ambasadorilor englezi la Viena şiConstantinopol, instrucţiuni către aceştia relative la războiul ruso-turc din 1828-1829şi ocuparea Principatelor Române de către armatele ţariste, nemulţumirea şi rezistenţapopulaţiei faţă de ocupanţi, încălcarea privilegiilor consulare de către aceştia, acţiunileruseşti de prelungire a ocupaţiei, numirea domnilor regulamentari (Alexandru Ghica şiMihai Sturdza), activitatea politică premergătoare revoluţiei de la 1848, descoperirea uneisocietăţi secrete, relaţiile Principatelor cu Poarta şi schimburile comerciale cu Anglia,activitatea adunărilor obşteşti, regimul mănăstirilor închinate, emanciparea parţială aţiganilor în Moldova, sistemul medical, epidemii, cutremure (FO – Turkey, 78/313, 336,339, 363, 364, 367, 400, 409, 445, 446, 486, 487, 527, 566, 567, 606-608, 648, 696, 697,700, 745, 774, 794, 945, 997, 1201, 1836; 97/104, 404; 195/98, 168, 211, 266, 269, 296;FO 352, Stratford Canning Papers; 519, Cowley Papers).Ref.: I.C. Filitti, Corespondenţa consulilor englezi din Principatele Române, 1826-1836 (AARMSI, s. II, t. 38,1916, p. 839-901); R.R. Florescu, R.G. Colquhoun,Ion Câmpineanu and the pro-western opposition in Wallachia, 1834-1840 (SEER,iunie 1963, p. 405-409); C. Bodea, Surse de informare... (RA, 1969, nr. 1, p. 106);P. Cernovodeanu, N. Vătămanu, Contributions to the knowledge of the Medical

MAREA BRITANIE 303and Sanitary Situation of Bucharest in the first decades of the Nineteenth Century,în Urbanization and Human Environment, Social and Historical Studies, Buc.,1973, p. 32-36; Maria Todorova, The establishment of British consulates in theBulgarian lands and British commercial interests (EB, 9, 1973, nr. 4, p. 80-88);Paul Cernovodeanu, Legăturile doctorului Gheorghe Cuciureanu cu lumea medicalăengleză, în Din tradiţiile medicinii şi ale educaţiei sanitare. Studii şi note, Buc., 1978,p. 257-264; Paul Cernovodeanu, Privilegiul comercial acordat negustorilor engleziîn Moldova la 1588 şi răsunetul său politic în anii Unirii Principatelor (R. Ist., 31,1978, nr. 6, p. 1044); idem, An interesting account concerning the British consulatein Jassy (1841) (RRH, 20,1981, nr. 4, p. 727-733); idem, Importanţa rapoartelorconsulare engleze pentru istoria Principatelor Române în perioada regulamentară(1835-1848) (R. Ist., 34, 1981, nr. 6, p. 1097-1110); Gh. Platon, RomanianPrincipalities and England in the period previous the revolution of 1848, în Anglo-Romanian relations after 1821... (AIIAI, 1983, supl. IV, p. 53-61); Cornelia Bodea,David Urquhart, Principatele şi mişcarea naţională română, în Unirea Principatelorşi puterile europene, Buc., 1984, p. 30-55.Publ.: Correspondence respecting the organization of the Danubian Principalities, 1828-1836. Printed for the use of the Foreign Office, London, 1878; I.C. Filitti, op. cit.,p. 904-917, 919-920 (6 doc. din 1829, 1832–1833); C. Bodea, 1848, I, p. 146-148,178-183, 227-230, 237-238, nr. 30, 42, 51, 55 (4 doc. din 1839, 1841, 1843-1844).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 9-32.638 – Rapoarte ale viceconsulilor britanici din Galaţi şi Brăila privind relaţiilecomerciale româno-engleze între 1834-1859 (FO – Turkey, 78/364, 446, 566, 792, 829,901, 1014).Ref.: Beatrice Marinescu, Economic relations between the Romanian Principalities andGreat Britain (1848-1859) (RRH, 8, 1969, nr. 2, p. 271-281); E.D. Tappe, Bell andAnderson: A Scottish Partnership in Wallachia („Balkan Studies”, 12, 1971, nr. 2,p. 479-484); Paul Cernovodeanu, Beatrice Marinescu, Irina Gavrilă, Comerţulbritanic prin Galaţi şi Brăila între 1837-1852 (R. Ist., 31, 1978, nr. 4, p. 629-650);Paul Cernovodeanu, Beatrice Marinescu, British Trade in The Danubian Ports ofGalaţi and Brăila between 1837 and 1853 („The Journal of European EconomicHistory”, 8, 1979, nr. 3, p. 707-742); Paul Cernovodeanu, The Anglo-Romanianeconomic relations between 1821-1856, în Anglo-Romanian relations after 1821...,p. 71-74; idem, Relaţiile comerciale româno-engleze în contextul politicii orientale aMarii Britanii (1803-1878), Cluj-Napoca, 1986, passim.639 – Scrisoare din 23 aprilie 1835 a lui Colquhoun către Ponsonby, prin care îlinformează despre moţiunea introdusă în Camera Comunelor de colonelul Evans cerândrecunoaşterea independenţei Principatelor Române (FO – Turkey, 195/98).Ref.: I.I. Podea, Sir Austen Layard şi Principatele Române. Două acte privitoare la politicaengleză faţă de Principate în martie 1866, în Fraţilor Lapedatu, p. 685.640 – Raport din Buc., 25 octombrie 1835, privind navigaţia pe braţul Sulina(FO – Turkey, 78/977).Ref.: Monica Breazu, 1980.

304 MAREA BRITANIE641 – Rapoarte (2) din 1837 ale Consulatului englez din Bucureşti, referitoare lafalimentul Casei comerciale Hagi Moscu, considerată drept cea mai importantă relaţie înEuropa occidentală, şi la gravele consecinţe pentru economia Ţării Româneşti (FO-313;336, p. 24-27).Ref.: D. Limona şi E. Moisuc, Casa comercială Ioan Hagi Moscu şi Ştefan I. Moscu dinBuc. (I-II) (RA, 1975, nr. 3, p. 256; 1977, nr. 4, p. 395-396).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 9, c. 24-27, 206-207.642 – Corespondenţă şi rapoarte din 1837-1853, referitoare la construcţia unuicanal între Constanţa şi Cernavodă (cu un plan din 1839 de R.G. Colquhoun), dificultăţilenavigaţiei la Sulina, date despre portul Constanţa şi un plan al portului (FO – Turkey,7/273, 414, 421; 78/309; 195/143)Ref.: Paul Cernovodeanu, Românii şi primele proiecte de construire a canalului Dunăre-Marea Neagră (1838-1856) (R. Ist., 29, 1976, nr. 2, p. 189-209) (cu 3 planuri); idem,Les Roumains et les premiers projets de construction d’un canal reliant le Danube àla Mer Noire (1838-1856), în Festschrift für Hermann Kellenbenz, Stuttgart, 1981,p. 401-417.643 – Memoriul Comisiei cretane din 1839 relativ la statutul internaţional al ŢărilorRomâne (S.A., Green Papers, 1866).Ref. şi publ.: Elephterios Prevelakis, To kritiko zītīma, 1821-1862 („Kritika Chronika”,21, 1969, nr. 1, p. 55-96; rec. Cornelia Papacostea-Danielopol, în RESEE, 3, 1971,nr. 2, p. 320).644 – Rapoarte (9) din 27 iulie – 25 noiembrie 1841 ale lui R.G. Colquhoun, consulenglez la Buc., St. V. Lloyd, viceconsul englez la Brăila, şi Constantin Cantacuzino, marepostelnic al Trebilor din afară al Ţării Româneşti, privitoare la mişcarea insurecţionalăbulgară de la Brăila şi atitudinea guvernului român şi a celui otoman (FO – Turkey, 78/445,f. 133-138, 140, 144-149, 150-157, 197).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Noi surse documentare privind mişcarea revoluţionarăa bulgarilor din Brăila la 1841, în Relaţii româno-bulgare de-a lungul veacurilor, II,Buc., 1984, p. 29-50.645 – Documente (101) privind Revoluţia din 1848 în Principatele Române:rapoartele consulului R.G. Colquhoun şi ale viceconsulului V. Lloyd şi corespondenţădiplomatică referitoare la desfăşurarea revoluţiei, programul partidei liberale, caracterizăriale membrilor guvernului provizoriu, refugiul la viceconsulatul englez din Brăila alrevoluţionarilor moldoveni: Al. Moruzi, Al.I. Cuza, Vasile Cantacuzino şi ZahariaMoldovanu, revendicările din memoriul remis comisarului otoman Talaat Efendi îniunie 1848, relaţiile guvernului provizoriu cu Imperiul Otoman, rezistenţa generaluluiGh. Magheru ş.a. (FO – Turkey, 78/742-743; 195/219, 281, 303, 321, 332; GeneralCorrespondence, 65/357, f. 1-7).Ref.: Sanda Racoviceanu, Revoluţia de la 1848 în documentele consulatului britanic dinBucureşti (RA, 1973, supl., p. 117-124); Beatrice Marinescu, Atitudinea guvernuluienglez faţă de revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (SMNB, 2-3, 1970-1971,p. 235-261); Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA,1976, nr. 4, p. 430); Beatrice Marinescu, La position des representants de la Grande

MAREA BRITANIE 305Bretagne dans les Principautés Roumaines face aux événements révolutionnaires de1848 en Moldavie (RRH, 17, 1978, nr. 3, p. 446-455); Ionel Gal, Documente dinarhivele străine referitoare la Revoluţia Ţărilor Române din 1848 (RA, 1979, supl.,p. 13-16); Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877,Buc., 1983, p. 13-43.Publ.: C. Bodea, 1848, I, p. 341-347, 378-381, 524-531, 564-569, nr. 90, 96, 133, 160;II, p. 838-839, 853-856, 869-873, 885-889, nr. 243, 256, 258, 263-264; Documenteprivind Revoluţia de la 1848 în Ţările Române. B. Ţara Românească, Buc., 1983,p. 1-7, 24-25, 28, 30-32, 40-41, 45-48, 53-54, 56-57, 64-65, 69-72, 76-77, 88-90, 93-94, 96, 98-100, 104-107, 113-114, 122-125, 131-133, 137-139, 142-145, 156-157,161, 163-165, 167-170, 173-182, 186-205, 207-211, 213-217, 220-226, 228-230,232, 236-237, 240-242, 247-253, 264-265, 270-271; Gabriela Berceanu, EleonoraMitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1981. I. Anglia (RA, 1982, nr. 3,p. 296-297, doc. 5 iulie 1848).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 19; fotocopii Anglia, pach. XVII/2.646 – Raport din 31 octombrie 1849 a lui Charles Cunningham, viceconsul englezla Galaţi, relativ la traficul comercial prin porturile Galaţi şi Brăila între 1837-1848(FO – Turkey, 78/792, f. 168-177).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, An unpublished British source concerning theinternational trade through Galatz and Brăila between 1837 and 1848 (RRH, 16,1977, nr. 3, p. 517-531).647 – Documente din 1850 privind activitatea în Anglia a conducătorilor revoluţieidin Principate (N. Bălcescu, I. Heliade Rădulescu, Chr. Tell ş.a.) şi a lui Iancu Alecsandri.Ref.: Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations 1848-1877, p. 44-58.648 – Corespondenţa generală a consulatului britanic la Galaţi, documente relative laaspecte comerciale şi navigaţie, perioada 1852-1873, 2 volume (FO 788, Foreign Office,Consulate, Galatz, Ottoman Empire, General Correspondence).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.649 – Documente din 1854, privind: ocupaţia austriacă în Principate în timpulrăzboiului Crimeii, sarcinile impuse populaţiei, excesele comise de trupele austriece laCraiova, Focşani şi Târgovişte etc. (FO – Turkey 195/439, 451; 352/37, part II; 352/39;382/40, art. I, Stratford Canning Papers etc.).Ref.: Trevor Hope, Sir Stephen Lakeman (Mazar Pasha) as military governor of Bucharestat the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in1854 (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 25-41).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 33-36.650 – Documente din 1855-1861, referitoare la pregătirea şi înfăptuirea UniriiPrincipatelor şi la activitatea diplomatică pentru recunoaşterea dublei alegeri a prinţuluiAlexandru Ioan Cuza: rapoarte şi scrisori ale agenţilor şi consulilor englezi în Principate,Robert Gilmour Colquhoun, Samuel Gardner, Robert A.O. Balyell, Henry AdrienChurchill şi Henry S. Ongle, ale ambasadorului la Constantinopol Sir Stratfford deRadcliffe Canning şi ale secretarului Ch. Alison, ale consulului francez la Iaşi VictorPlace, ale lui Sir Henry Lytton Bulwer, reprezentant englez, şi ale lui Liechmann de

306 MAREA BRITANIEPalmrode, reprezentant austriac în Comisia Europeană a puterilor garante, instrucţiuni alelordului Clarendon şi lordului Malmesbury, miniştrii britanici ai Afacerilor Externe, alemarelui vizir Raşid Paşa, memorandum semnat de Nicolae Kretzulescu (1857), scrisoride la caimacamii Alexandru D. Ghica al Ţării Româneşti şi N. Conachi-Vogoride alMoldovei, de la A. Sturdza, secretar de stat al Moldovei şi de la prinţul Alexandru IoanCuza, despre atitudinea puterilor garante faţă de pregătirea Unirii, demersuri pe lângăImperiul Otoman pentru recunoaşterea ei, jurisdicţia consulară în Principate, transferulde arme prin Galaţi (1861), încercări de desfacere a Unirii, chestiunea principelui străin(FO – Turkey, 27/11326; 78/1093, 1141, 1199-1204, 1247, 1249-1250, 1266-1269, 1272,1277-1284, 1289, 1292-1293, 1370, 1374, 1379, 1423, 1427-1429, 1431-1435, 1441-1445, 1506, 1514, 1517, 1567, 1568, 1570, 1574, 1581, 1584; FO – Turkey 146/570, 633,796; 181, vol. 334; 195, 500, 529, 583, 588, 605, 623, 684, 1588; General Correspondence7, vol. 550, f. 321-323 etc.Ref.: W.G. East, The Osborne Conference and Memorandum of August 1857 („EnglishHistorical Review”, 43, 1928, p. 409-412); idem, The Union of Moldavia andWallachia, 1859, Cambridge, 1929; T.W. Riker, The pact of Osborne, a controversialepisode in the making of Roumania („American Historical Review”, 34, 1929, n.2); N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III e l’Unione dei principatiromeni, Iaşi, 1937, p. 35, 38, 136; Harold Temperley, The Union of Romania in theprivate letters of Palmerston, Clarendon and Cowley (1855-1857) (RHSEE, 14,1937, p. 218-232); idem, Mai multă lumină asupra pactului de la Osborne (RI, 23,1937, nr. 11); Alice Carter, O nouă lumină asupra pactului de la Osborne, 9 august1857 (idem); Andrei Oţetea, L’accord d’Osborne (9 août 1857) (RRH, 3, 1964,nr. 2, p. 677-696); Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră(RA, 1969, nr. 1, p. 201-210); Damian Hurezeanu, Mărturii documentare englezenepublicate despre Unirea Principatelor Române (RA, 1969, nr. 2, p. 239-256);Beatrice Marinescu, Gabriela Wagner, The Union of the Romanian Principalitiesin the concerns of Stratford Canning as Ambassador in Constantinople 1853-1858(RRH, 9, 1970, nr. 2, p. 261-269); idem, La position des diplomates et émissairesbritanniques envers le mouvement unioniste des Principautés (RRH, 11, 1972, nr. 2,p. 265-279); Sanda Racoviceanu, Documente străine despre români (MI, 7, 1973,nr. 5, p. 23-24, 67); Beatrice Marinescu, Gabriela Wagner, Opoziţia Marii Britaniifaţă de dubla alegere a domnitorului Cuza şi faţă de Unirea politico-administrativăa Principatelor Române (1859-1861) (SMIMod., 1975, p. 69-99); Valentina Costake,Cercetări în arhivele de peste hotare, Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 430; 1979, nr. 4,p. 443); Sanda Racoviceanu, Unirea Principatelor în documente diplomatice externe(RA, 1979, nr. 1, p. 8); Gabriela Berceanu, Eleonora Mitrescu, op. cit., p. 294; D.Ivănescu, Diplomaţi străini despre Alexandru Ioan Cuza şi Unirea Principatelor(RA, 1983, nr. 4, p. 364-369); Beatrice Marinescu, în Romanian-British PoliticalRelations, 1848-1877, p. 58-138; Beatrice Marinescu, Valeriu Stan, The Unionof the Principalities as viewed by Sir Henry L. Bulwer, the British Ambassadorat Constantinople (1859-1861) (RRH, 23, 1984, nr. 1, p. 3-13); Valeriu Stan, Uninterviu cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza (R. Ist., 37, 1984, nr. 1, p. 77-87);Beatrice Marinescu şi Valeriu Stan, Diplomatul Sir Henry L. Bulwer şi adunărileAd-hoc, în vol. Unirea Principatelor şi puterile europene, Buc., 1984, p. 147-164;

MAREA BRITANIE 307Ionel Gal, Informaţii documentare externe referitoare la ecoul internaţional al UniriiPrincipatelor (ibidem, p. 165-186); Românii la 1859, I-II.Publ.: W.G. East, în „English Historical Review”, 1928, p. 409-412; Damian Hurezeanu,Mărturii documentare engleze nepublicate despre Unirea Principatelor Române(RA, 1969, nr. 2, p. 241-256); E.D. Tappe, E.E. and J.A. Crowe and RoumanianUnion. Some unpublished Letters of 1857 (SEER, 40, 1960, nr. 92); Românii la 1859,I, p. 92-94, 111-116, 155-157, 299, 307-312, 328-334, 337-344, 347-349, 365-366,370-371, 374-376, 394-397, 400-402, 419-420, 464-465, 496-499, 503-504 (24doc. din 1857-1859); Documente privind Unirea Principatelor, VII, Corespondenţadiplomatică (1856-1859), Buc., 1984 (418 doc.); Gabriela Berceanu, EleonoraMitrescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. 1981, I. Anglia (RA, 1982, nr. 2,p. 297).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 51-57, 59-63, 66-68, 70, 75, 272, 301, 311, 334,343-345, 429-432; fotocopii Anglia, pach. XVII/18.651 – Documente, ante 1856, privind activitatea Societăţii Biblice Britanice înPrincipate.Publ.: E.D. Tappe, A Bible Society Agent in the Roumanian Principalities (SEER, 43,1964, nr. 99); idem, Roumania and the Bible Society until the Crimean War (SEER,47, 1968, nr. 106).652 – Rapoarte, din aprilie 1859, ale vice-consulului britanic Charles Cunninghamprivind incidente cu caracter antisemit la Galaţi (The National Archives of the UnitedKingdom, Public Record Office, Foreign Office, Fond 78 (Turcia), Dosar 644, 1858-1860,f. 612-651)Ref.: Constantin Ardeleanu, „Masacrul din Galaţi” (aprilie 1859) – un episod din istoriacomunităţii evreieşti de la Galaţi („Analele Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. Fasc.Istorie”, 7, 2008, p. 129-146).653 – Documente (14) din 1860, 1872-1875, referitoare la politica externă a României:rapoarte consulare engleze din Iaşi şi Bucureşti, raport diplomatic englez din Berlin (1873)şi notă a secretarului de stat al Afacerilor Externe (1873) privind: jurisdicţia consulară înRomânia, politica guvernului Cuza de înzestrare a armatei, ideea independenţei Românieiîn opinia publică şi atitudinea guvernului britanic, reacţiile guvernului otoman, pregătirilemilitare ruse şi române în ajunul războiului pentru independenţă şi tratativele româno-ruse(FO – Turkey, 78/1517, f. 82-85; 1584, f. 19-26; 2226, f. 155-157; 2280, f. 93, 115-117;2398, f. 261-263, 268-271, 316-317; 2759, f. 353-354; 2760, f. 1, 148-153, 274-279; 2761,f. 42-43, 99, 102).Ref.: Iosif Adam, Premisele economice ale cuceririi independenţei de stat a României(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 153).Publ.: Independenţa României, II/l, p. 18-26, 63-69, 76-85, 88-93, 104-111.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 70, 75, 92, 95, 100, 110, 112.654 – Scrisoare din ianuarie 1861 a lui Henry Churchill, consulul Angliei la Iaşi,către prinţul Al. I. Cuza (FO – Private Colections – Miscellaneous, 323/8).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,p. 207).

308 MAREA BRITANIE655 – Documente din 1863-1877, privind tratative comerciale anglo-române(FO – Turkey, 78/2759-2764).Ref.: C. Bodea, loc. cit.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 37-49.656 – General report upon the condition, agriculture and trade of Moldo-Wallachia,s.l., 1865. (FO – Turkey, 78/1881, p. 72-89).Ref. şi publ.: Gerald J. Bobango, An English report on Romania, 1865 (RRH, 17, nr. 2,p. 337-344).657 – Memoriu din 5 martie 1866 al lui Austen Layard către lordul Cowley,reprezentant al Angliei la Conferinţa de la Paris, exprimând schimbarea atitudinii saleîn favoarea Unirii şi ideea că Principatele Române se pot mai bine guverna dacă suntdespărţite. Copie (FO – Turkey, 78/1947).Ref. şi publ.: I.I. Podea, op. cit., p. 688-699.658 – Documente (112) din 1866-1877, privind: abdicarea domnitorului Alexandru I.Cuza, venirea la tron a prinţului Carol de Hohenzollern, relaţiile anglo-române în aceastăperioadă (FO – Turkey 78/2338).Ref.: W.E. Mosse, England, Russia and the Rumanian Revolution of 1866 (SEER 39,1960, nr. 92, p. 73-94); B. Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, p. 160-208.659 – Documente din 1873-1877, referitoare la politica românească în Balcani:rapoarte ale ataşaţilor militari şi consulilor englezi din Bucureşti, Galaţi, Istanbul, Salonic,Viena, cu informaţii despre organizarea armatei române, intrarea României în război,acţiunile militare pe frontul antiotoman (War Office, Directorate of military operationsand intelligence, l, 2, 6, 7).Ref.: Valentina Costake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1978, nr. 4,p. 449-450).660 – Documente diplomatice din 1876-1878, referitoare la situaţia politică,economică şi militară în ajunul independenţei României, tratativele anglo-române şiromâno-ruse, atitudinea Austro-Ungariei, proclamarea independenţei de stat, intrareaarmatei ruse în România, declararea războiului antiotoman şi desfăşurarea ostilităţilor,reacţia opiniei publice şi a presei engleze, ajutorul medical britanic, politica Rusiei ţaristeîn Balcani, congresul şi tratatul de pace de la Berlin, ecourile în viaţa politică a României,noua frontieră cu Bulgaria (FO – Turkey, 78/2483-2484, 2608-2610, 2833; vol. 151,f. 257-260; FO-Rumania, 104/1).Ref.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, 95 de ani de la cucerirea independenţeide stat. Mărturii documentare (RA, 1975, nr. 2, p. 128-131, 133-134); ValentinaCostake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 430);Beatrice Marinescu, Anglia şi neatîrnarea politică a României (RA, 1977, nr. 1,p. 62-75); Beatrice Marinescu – Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulare ineditecu privire la activitatea diplomatică de la Bucureşti în ajunul şi în timpul războiuluipentru independenţa României (R. Ist., 30, 1977, nr. 5, p. 829-842); Dan Berindei,Représentants étrangers à Bucarest et l’indépendance de la Roumanie (RRH,1977, nr. 2, p. 279-295); I. Gal, Războiul pentru independenţa României reflectat în

MAREA BRITANIE 309izvoarele documentare străine (RA, 1977, supl., p. 34-36); Trevor J. Hope, Britishmedical relief operations in Romania during the War of Independence (1877-1878)(RESEE, 15, 1977, nr. 2, p. 295-344); Şerban Rădulescu-Zoner, Rapoarte consulareinedite cu privire la campania armatei române din 1877-1878 („Studii şi materiale demuzeografie şi istorie militară”, 11, 1978, p. 41-51); Sanda Racoviceanu, Informaţiidin arhivele străine referitoare la aportul României la războiul din 1877-1878(„Muzeul Naţional”, 4, 1978, p. 281, 283, 284); Beatrice Marinescu, în Romanian-British Political Relations, 1848-1877, p. 209-239; Vasile Cristian, Romanian-English relations during the Congress of Berlin, în Anglo-Romanian relations, p. 63-69.Publ.: Maria Georgescu, Constantin Căzănişteanu, Mărturii documentare (RA, 1975,nr. 2, p. 128, 131, 133-134); Independenţa României, II/l, p. 111-113, 121-124, 159-161, 163-169, 194-197, 203-206, 219-232, 236-238, 262-264, 280-282, 311-313,342-347, 350-351, 354-356 (31 doc., 1876-1877); II/l, p. 96-98, 102-103, 110-111,114-116, 118-119, 123-124, 136-137, 140-141, 144-146, 149-154, 164-168, 172-173,176-178, 187-190, 198-204, 212, 215, 219-220, 220-233, 288-290, 295-296, 302-329, 332-339 (51 doc., 1877).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 102-116, 143.661 – Raport al consulului britanic la Galaţi, Sanderson, despre situaţia armatelorromane la începutul războiului ruso-turc, Galaţi, 20 aprilie 1877 (WO 106/1 Russo-Turkish war and the Ottoman Empire).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.662 – Corespondenţă diplomatică din 1878-1887 a lui Sir William White, consulşi apoi ministru plenipotenţiar al Angliei la Bucureşti, cuprinzând informaţii despre:situaţia politică din România, recunoaşterea independenţei României de către Anglia,încheierea Tratatului comercial anglo-român şi relaţiile româno-austro-ungare în legăturăcu problema Dunării şi a Transilvaniei (FO – Rumania, 1880-1885, 104/34).Ref.: W.N. Medlicott, The Recognition of Romanian Independence (SEER, 11, 1933,nr. 32, p. 354-372; nr. 33, p. 572-589); M. Fănescu, op. cit. (RA, 1965, nr. 2, p. 316;1973, nr. 1, p. 98-99); Beatrice Marinescu, Great Britain and the Recognition ofRomania’s state independence (1880) (RRH, 15, 1976, nr. 1, p. 71-79); ValentinaCostake, op. cit., în RA, 1977, nr. 3, p. 313; Dan A. Lăzărescu, Sir William White,le premier ministre plénipotentiaire de la Grande-Bretagne à Bucarest (1880-1885)et ses observations sur les Roumains (RRH, 19, 1980, nr. 4, p. 653-668); BeatriceMarinescu, Valeriu Stan, Anglia şi Convenţia comercială româno-engleză din 1880(R. Ist, 38, 1985, nr. 1, p. 30-42).663 – Documente din 1878-1880 referitoare la portul Constanţa (FO – Turkey, 78:Claim of the Danube and Black Sea railway and Kustendjie Harbour, C.O., 1878-1880,vol. II).Ref.: List of British diplomatic records for Balkan history, 1879-1905, Sofia, CIBAL,1984, p. 83.664 – Documente (10), 31 ianuarie/12 februarie, 28 februarie, 15/27 martie, 7octombrie, 12, 15, 19, 22, 25 noiembrie 1878, referitoare la declararea independenţei

310 MAREA BRITANIERomâniei, poziţia Germaniei şi a altor ţări (Franţa, Anglia) în această problemă, politicaguvernului român şi Basarabia (FO – France, 27/2301, f. 2-5; 2302; 2316, f. 1-12;FO – Germany, 64/900, f. 1-3; 909, f. 1-3; 910, f. 1-2, 4-13; FO – Turkey, 78/2833, f. 84-86; 195/911).Ref. şi publ.: Independenţa României în conştiinţa europeană, Buc., 1997, p. 101-106,202-204, 212-213, 215-217, 219-227.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 365, c. 59-63, 121-128; r. 115; r. 378, c. 329-332,337-339, 350-355, 382-384, 386-387, 390-396; r. 368, c. 365-367.665 – Documente din 1879-1880 referitoare la lucrările comisiei Silistra pentrustabilirea frontierei Dobrogei (FO – Turkey, 78/3060).Ref.: ibidem, p. 74.666 – Documente ante 1879 – post 1905 cuprinzând corespondenţa generală aagenţilor diplomatici şi consulari ai Angliei la Brăila, Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi,Sulina, referitoare la negocieri, tratate comerciale, consulare, sanitare, politice; scrisori şitelegrame de la Emanuel Bălăceanu, Em. Callimachi-Catargi, Ion Ghica, M. Nedeianu,Alex. Plagino (FO – Turkey, 104, vol. 1-170).Ref.: ibidem, p. 33-46.667 – Documente din 1879-1905 referitoare la lucrările Comisiei de navigaţie peDunăre şi la litoralul românesc (FO – Turkey, 78/3235-3255, 3359-3363, 3372, 3490-3495, 3599-3604, 3724, 3856, 3970, 4076, 4164, 4257-4259, 4322, 4400-4401, 4470,4525, 4596-4599, 4685-4686, 4888, 4971, 5047, 5170, 5320, 5442).Ref.: ibidem, p. 84-85, 92, 93, 101-102, 109, 118, 127, 139, 147, 153, 159, 164, 170, 175,179, 184-185, 191-192, 207, 213, 219, 229, 240, 249.668 – Corespondenţă generală şi registre ale consulatului britanic de la Galaţi, registrede corespondenţă, registre de căsătorii, perioada 1879-1940, 15 volume (FO 517, ForeignOffice: Consulate, Galatz, Romania: General Correspondence and Various Registers).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.669 – Memorandum „Austria-Hungary & Turkey: Memo Regulations for the Danubebetween Iron Gates and Galatz” (Mr. F.L. Bertie), 7 septembrie 1881 (FO 881 ForeignOffice: Confidential Print (Numerical Series) FO 881/4495).Ref.: idem.670 – Rapoarte (circa 90) din 1887-1891 de la Fr. Lascelles, ministru al Angliei laBucureşti referitoare la situaţia politico-economică din România (FO 800, Various, vol.15-16).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,p. 207).671 – Documente, din anii 1888-1889, referitoare la chestiunile ridicate de delegaţiiItaliei şi Turciei în Comisia Europeană a Dunării (FO 421/Print no. 5874).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.672 – Rapoarte (7) din 1889, 1891-1892 ale lui Sir Arthur Nicholson, consulbritanic la Budapesta, către A. Paget, ambasadorul Angliei la Viena, privitoare la românii

MAREA BRITANIE 311din Transilvania: istorie, situaţia politico-economică şi culturală, redactate pe bazaobservaţiilor proprii, în legătură cu mişcarea memorandistă (FO, 7/1-177, 1190; 800/336).Ref.: Cornelia Bodea, A Lady-Novelist and a diplomat on Transylvania and its people(1888-1892), în Anglo-Romanian relations, p. 262-269; Cornelia Bodea, HughSeton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988, p. 20-22, 34, n. 83-91, 93.Publ.: South Eastern Europe Confidential Print 2940, [London], 1891; Cornelia Bodea,V. Cândea, Transylvania in the history of the Romanians, Boulder – New York, 1982,p. 140-160 (raport din 13/25 mai 1891); 1918 la români, I, p. 173-198 (idem).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., fotocopii Anglia, pach. XX/1.673 – Rapoarte (6) din 1893-1895 ale lui R. Milbanke, consul britanic la Budapesta,cu referiri la situaţia românilor din Transilvania şi la procesul memorandiştilor de la Cluj(mai 1895) (FO 7/1203, 421/145).Ref.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,p. 22, 25, 31, 34, n. 92, p. 35 (n. 105), 106, p. 36, n. 140-142.674 – Raport din 20 august / 1 septembrie 1897 al lui H.E. Browne, viceconsul alAngliei în România, referitor la crearea în Dobrogea a organizaţiei patriotice Liga Română(FO – Rumania 104/133, f. 228-229).Publ.: 1918 la români, I, p. 256-257.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 87.675 – Documente din 1905-1919, referitoare la România, din fondurile diplomaţilorenglezi Edward Grey, ministru de Externe al Angliei (1905-1916) şi al succesorului săuA.J. Balfour (1917-1919) (FO, 800, Balfour Papers, vol. 77, 176, 204).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,p. 207).676 – Raport general pe anul 1906, privind România în relaţiile româno-engleze, 28p. tipărite pentru uz intern (FO, 371/316).Ref.: ibidem, p. 207-200.677 – Documente din 1906-1920, privitoare la situaţia politică şi economică dinRomânia, răscoala din 1907, războaiele balcanice, relaţiile româno-engleze în ajunulPrimului Război Mondial, perioada neutralităţii, intrarea României în război, acţiunilepentru recunoaşterea statutului de aliat de către marile puteri în ajunul Conferinţei de pacede la Paris, lucrările Conferinţei ş.a. (FO – Balkan’s War, W. 19; Political 341, 368, 369;371/2603-2604, 2606, 2867, 2864, 2892, 2895, 3140-3160, 3563-3608; 382, 608/48, 902).Ref.: C. Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1, p. 205);Glenn E. Torrey, Romania’s decision to intervene: Brătianu and the Entente, June-July 1916 („Rumanian Studies”, 2, 1971-1972, p. 3, 9-11, 13); Paul Schroeder,Romania and the Great Powers before 1914 (RRH, 14, 1975, nr. 1, p. 39-53);Glenn E. Torrey, Romania and the belligerants, 1914-1918: Some observationson the Sarrail offensive at Salonika, August 1916 (ibidem, p. 55-67); M. Fănescu,Cercetări în arhivele de peste hotare, Anglia (RA, 1974, nr. 4, p. 537-539; 1975,nr. 3, p. 323-325); Valentina Costake, Contribuţii la cunoaşterea documentelor dinarhiva Foreign Office-ului privind istoria României (RA, 1976, nr. 2, p. 187); IonCalafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile puteri

312 MAREA BRITANIEîn ajunul Conferinţei de Pace de la Paris (RA, 1978, nr. 3, p. 284-285); ValentinaCostake, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1978, nr. 4, p. 450; 1979,nr. 4, p. 443); Valeriu Florin Dobrinescu, Anglia şi România în timpul Conferinţei dePace de la Paris (1919-1920) („Anuarul Muzeului judeţean Vaslui”, 2, 1980, p. 353-374); Maurice Pearton, The Theory and Practice of Neutrality in the First World War.The Romanian contribution, 1914-1916, în Anglo-Romanian Relations after 1821,p. 113-125; Vasile Vesa, The Romanian-British relations between 1914-1916, p. 127-132; Valeriu Florin Dobrinescu, Some considerations on the Romanian-Englishrelations (1916-1920), p. 133-153; idem, Relaţii româno-engleze (1914-1933), Iaşi,1986.Publ.: G.R. Gooch – H.W.V. Temperley, British Documents on the Origins of The War(1898-1914), vol. I-XI, Londra, 1926-1938; Valentina Costake, op. cit., în RA, 1978,nr. 4, p. 443-450; 1918 la români, II, p. 1015-1016, 1019-1022, 1045, 1052-1057,1063-1064, 1105-1106, 1120-1121, 1161-1164, 1186-1187, 1213-1214, 1257-1258,1266-1269, 1272-1274, 1310-1312 (18 doc. 1917-1918); V.F. Dobrinescu, Someconsiderations on the Romanian-English relations (1916-1920), p. 153-165; idem,Relaţii româno-engleze (1914-1933), p. 154-171 (Anexa: 14 documente).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 253-254, 257-258, 386, 389-390.678 – Memorandum, din 19 octombrie 1908, privind drepturile statelor riveranela Dunăre (FO 881/Confidential Print Memo. Danube Commission. Rights of RiverainStates on the Danube. (Mr. A. Law).Ref.: Constantin Ardeleanu, 2008.679 – Documente (2) din Niš, 15 ianuarie şi Bucureşti, 25 ianuarie 1915, de laR.W. Seton- Watson şi G.M. Trevelyan către Foreign Office: propuneri pentru o acţiunediplomatică la Bucureşti şi Atena în vederea sprijinirii Serbiei contra ofensivei austroungareşi informaţii despre pregătirile României de a intra în război (FO – Balkans371/2241, 242, 6110/214/W 19, 3833/214).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs. Correspondence, 1906-1941, Londra-Zagreb, 1976, I, p. 195 (doc. 15 ian.); Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W.Seton-Watson şi românii, Buc., 1988, p. 412-413.680 – Scrisoare din 30 septembrie 1915 de la R.W. Seton-Watson către Sir GeorgeRussel Clerk, informând despre convorbirile avute cu I.C. Brătianu (FO – Balkans371/2271, 1443).Publ.: ibidem, p. 460-417 (extras).681 – Rapoarte (2) din 8 ianuarie 1917 şi 7 februarie 1918 ale lui A.W.A. Leeper,privind situaţia României şi necesitatea acordării de sprijin din partea Aliaţilor (FO371/3147, f. 403-409, 412-420).Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 428-435.682 – Telegramă din 13/26 august 1917 a Ministerului de Externe al Marii Britaniicătre Sir George Barclay, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar britanic în România,cu felicitări adresate poporului român pentru faptele de arme de la intrarea în război(FO – Balkans 371/2892, f. 175).

MAREA BRITANIE 313Publ.: Vasile Arimia, 60 de ani de la făurirea statului naţional unitar român. Documente(RA, 1978, nr. 4, p. 408-409).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 257.683 – Documente, 1918-1919, referitoare la activitatea diplomatică desfăşurată deguvernul român în ajunul deschiderii Conferinţei de Pace de la Paris, pentru recunoaştereade către marile puteri a statutului României ca aliată (FO 608/48, f. 346-347, 338;Memorandum al FO din 21 ianuarie 1919).Ref.: Ion Calafeteanu, Recunoaşterea statutului de aliat al României de către marile puteriîn ajunul Conferinţei de Pace de la Paris (RA, 1978, nr. 4, p. 277-287).684 – Telegramă, Paris, 16/29 decembrie 1918, prin care se arată că aliaţii recunoscdreptul României de a-şi realiza revendicările naţionale (FO – Political, 371/3141, f. 604).Ref. şi publ.: Emilia Poştăriţă, 65 de ani de la Marea Unire (RA, 60, 1983, nr. 4, p. 387-388, nr. 16).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 390.685 – Telegrame, din 14 şi 16 martie 1919, ale ministrului plenipotenţiar al MariiBritanii la Paris, lordul Derby, Edward George Villiers Stanley, adresate secretarului destat pentru afaceri externe al Marii Britanii, lordul George Nathaniel Curzon de Kedleston,privind conflictele româno-maghiare generate de stabilirea zonei de demarcaţie a zoneineutre şi la modul în care România ar putea fi ajutată de Aliaţi pentru a putea face faţă unoreventuale agresiuni militare (FO – Political, 371, vol. 3568, f. 391, 395-397).Publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, III, p. 248-250.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 393, c. 81, 85-88.686 – Raport din 21 martie 1919 al lui G. Barclay, ministrul Angliei la Bucureşti,privind apropiata încheiere a activităţii sale, opinii despre Ion I. Brătianu şi viaţa politicăinternă a României (FO 371/3568).Ref.: M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1975, nr. 1, p. 323).687 – Memoriu din (Londra), 29 octombrie 1919, prezentat de Serviciul de informaţiisecrete al Ministerului Comerţului de Război la Foreign Office, privitor la misiuneatrimisă de Herbert Clark Hoover în România pentru a obţine contracte de construire depoduri pentru căi ferate (FO – Political, 371/3587, f. 107-107 v ).Ref. şi publ.: Desăvârşirea unităţii naţional-statale, IV, p. 534-536.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 399, c. 146-147.688 – Scrisoare din Londra, 11 februarie 1920, din partea Ministerului Muniţiiloral Marii Britanii, adresată Ministerului Finanţelor, prin care se cer informaţii despreposibilităţile de plată, prin acoperirea în aur ale României, pentru cumpărarea de armament(FO – Political 371/3587, f. 183).Ref. şi publ.: ibidem, VI, p. 4-5.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 399, c. 233.689 – Corespondenţă diplomatică britanică din 1921-1938, cuprinzând informaţiidespre evenimentele politice şi viaţa economică din România, renunţarea la tron aprincipelui Carol, vizita în S.U.A. a Reginei Maria (1926), despăgubiri pentru acţionariienglezi ai societăţilor de căi ferate din Transilvania, Banat şi Bucovina, plăţi de datorii,

314 MAREA BRITANIEactivitatea la Societatea Naţiunilor a lui Nicolae Titulescu, împrumuturi externe oneroaseale statului român, pătrunderea capitalului străin, criza economică din 1929-1933,demonstraţii muncitoreşti, afacerile Skoda şi Stewart, Mica Înţelegere, instalarea dictaturiiregale etc. (FO – Political, 371/4705, 6212-6234, 7689, 7706, 8913-8935, 9966-9984,10798-10806, 11415-11430, 12221-12232, 12963-12977, 13695-13704, 14425-14438,15243, 15259-15268, 15698, 15920, 15922, 15989-15994, 16815-16826, 18441-18451,19559-19572, 20426-20431, 21184-21191, 22445-22466).Ref.: M. Fănescu, op. cit. (RA, 1974, nr. 4. p. 537-539; 1975, nr. 1, p. 323-325); HolmSundhaussen, Politisches und Wirtschaftliches Kalkül in den Auseinandersätzungenüber die deutsch-rumänischen Präferenz-Vereinbarungen von 1931 (RESEE, 14,1976, nr. 3, p. 405-424); Gheorghe Paşcalău, Relaţii economice româno-engleze(1933-1935) (R. Ist., 29, 1976, nr. 8, p. 1175-1197); idem, Problema securităţiicolective şi revizuirii tratatelor (1933-1935) (R. Ist., 33, 1980, nr. 6, p. 1148-1159);V.F. Dobrinescu, Relaţii româno-engleze (1914-1933), Iaşi, 1986; Gabriela Berceanu,Eleonora Mitrescu, op. cit., p. 295.690 – Scrisoare din 6 iunie 1931 a lui Andrei Rădulescu, preşedintele AcademieiRomâne, către M. Gaster şi răspunsul acestuia din 11 iunie 1931, referitoare la reprezentareaRomâniei la festivităţile Centenarului Asociaţiei Britanice pentru Progresul Ştiinţei.Ref.: Virgiliu Florea, M. Gaster şi Ioan Bianu în corespondenţă inedită („Biblioteca şicercetarea”, 10, 1986, p. 146, nr. 10, p. 140-142).691 – Raport anual din 1933 al ministrului Marii Britanii la Bucureşti, cuprinzânddate referitoare la viaţa politică din România (FO 371/18447/760).Ref.: Ionel Gal, Marin Florescu, Despre locul şi rolul Partidului Comunist Român în viaţapolitică a României văzute de un diplomat străin (1933) (R. Ist., 30, 1977, nr. 1,p. 107-113).692 – Documente (34) din 1938-1939, privind relaţiile comerciale dintre Româniaşi Anglia şi acţiunile celor două ţări împotriva expansiunii politice şi economice aGermaniei naziste în Europa de sud-est (BT/11/906, file 1; Cab. 23/9, 3(39) 1; 24/277, CP127/38; 27/623; FP (36) 33rd. mtg., 37th mtg.; Cmd. 48028/2/35, Roum. nr. 1, 1935; FO371/21782, C 11970; 22341, R 3318; 22342, R 4928; 22343, R 6089, R 6232; 22344, R8044; 22348, R 4494; 22353, R 10207; 22450, R 8202; 22452, R 7814; 22459, R 7948,R 8152, R 8231; 22460, R 9856; 22462, R 7878; 23736, R 395, R 504, R 551, R 706, R750; 23831, R 533, R 551, R 827, R 858; 23832, R 1306, R 1342, R 1970; 23990, W 54-4;Treasury 161, Box 935, file S 43752/1).Ref.: M.J. Rocke, The Concept of Political Trading in Peacetime. The British Governmentand Trade with South-Eastern Europe, 1938–1939 (RESEE, 22, 1984, nr. 2, p. 173-195).693 – Documente din 1938-1945, privind situaţia României în ajunul şi în timpul celuide-al Doilea Război Mondial şi relaţiile sale externe, între care şi rapoarte ale ministruluienglez la Bucureşti, Sir Reginald Hoare (FO 371, Political 1938-1940; 372).Ref.: C. Popişteanu, Arhivele confirmă (MI, 5, 1971, nr. 1, p. 89; 2 dec. 1938 de la R.Hoare); David F. Funderburk, British Policy toward România, 1938-1940. A studyin economic and politicul strategy, Ann Arbor (Michigan), 1974 (University

MAREA BRITANIE 315Microfilms); M. Fănescu, Cercetări în arhivele de peste hotare. Anglia (RA, 1974,nr. 4, p. 538); Elisabeth Barker, British Policy in South-East Europe in the SecondWorld War, London, 1976, p. 71-78, 223-244; Valentina Costake, Contribuţii lacunoaşterea documentelor din arhiva Foreign Office-ului, Londra, privind istoriaRomâniei (RA, 1976, nr. 2, p. 187); idem, Cercetări în arhivele de peste hotare.Anglia (RA, 1976, nr. 4, p. 431; 1977, nr. 3, p. 314; 1978, nr. 4, p. 450); Paul D.Quinlan, Clash over Romania. British and American Policies towards România1938-1947, Los Angeles, 1977; David B. Funderburk, Politica Marii Britanii faţăde România, 1938-1940. Studiu asupra strategiei economice şi politice, Buc., 1983.Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 1-8.694 – Document din 18 martie 1939, privitor la discuţiile dintre V.V. Tilea, ministrulromân la Londra, cu lordul Halifax, pe care l-a informat asupra amestecului Germanieihitleriste în afacerile interne şi în economia României (London 765/Cabinet, 23-97).Ref.: Gh. Buzatu, Mesto Rumynii v meždunarodnyh otnošenijah na kanune i v načalevtoroj mirovoj vojny („Nouvelles Études d’Histoire”, VI/2, Buc., 1980, p. 339-341,343).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 5.695 – Documente diplomatice, 1939-1941, referitoare la politica externă a României,împrejurările dezmembrării României, atitudinea celorlalte guverne (Anglia, Germania,Ungaria, Rusia), activitatea lui Nicolae Titulescu, Ion Antonescu etc. (FO 800, dos.322/8691, f. 1349; FO 371, dos. 24996/8642, f. 289).Ref.: Ioan Chiper, Obiective, mijloace şi metode ale diplomaţiei române în anul 1941 (I)(RI, s.n., 2, 1991, nr. 3-4, p. 122-123, n. 5, 6; p. 125, n. 15).696 – Scrisoarea secretarului de stat lordul Edward Halifax către ministrul britanicla Bucureşti, Sir Reginald Hoare, 19 ianuarie 1940, şi răspunsul acestuia din 26 ianuarie1940 cu privire la atitudinea faţă de sistemul de zone de influenţă sovieto-german instaurat(FO 800, dos. 322/8691, f./134, 135-149, 154-157).Ref.: ibidem, p. 122-123, n. 5-6.697 – Scrisoarea lui Nicolae Titulescu, Cannes, 10 decembrie 1940, către premierulbritanic Winston Churchill, prin care îi cere să-i faciliteze sosirea în Anglia pentrua-şi continua lupta împotriva Germaniei hitleriste, care ocupase Franţa (FO 37 l/dos.24996/8642, f. 289).Ref.: Titulescu şi strategia păcii (coord. Gh. Buzatu), Iaşi, 1982, p. 468 sqq.; Ioan Chiper,op. cit., p. 125, n. 15.698 – Raport din Washington, 12 aprilie 1941, prin care lordul Edward Halifax,ambasadorul Marii Britanii în SUA, informează că deşi ataşamentul mareşalului Antonescufaţă de Germania a slăbit, este convins că România îşi va îndeplini obligaţiile de aliat cuorice consecinţă (FO 371/30021, p. 3).Ref.: Eugen B. Boia, România şi problema Banatului iugoslav în primăvara anului 1941(RI, s.n., 5, 1994, nr. 9-10, p. 1015, n. 14).699 – Notă, 13 aprilie 1941, privind o informaţie primită de la ministrul grec alAfacerilor Străine: mareşalul Antonescu a comunicat ambasadorului iugoslav la Bucureşti

316 MAREA BRITANIEcă România nu va ataca Iugoslavia, dar va interveni în Banatul sârbesc dacă Ungaria arîncerca să ocupe acest teritoriu (FO 371/30278).Ref.: ibidem, p. 1015, n. 11.700 – Documente (3), 15-16 aprilie 1941, cu informaţii de la Washington, Londra şiVichy referitoare la neintervenţia României în Banatul sârbesc şi explicaţiile probabile aleacestei atitudini (FO 371/29989, p. 29-32).Ref.: ibidem, p. 1016, n. 17; p. 1020, n. 40.701 – Documente din 1943-1944, privitoare la situaţia politică din România înajunul întoarcerii armelor împotriva Germaniei şi la discuţiile purtate de Barbu Ştirbei şide diplomaţi români cu reprezentanţi ai puterilor aliate, în capitale neutre europene şi laCairo, în vederea încheierii armistiţiului (FO 371/43992, 43997, 44000).Ref.: Vasile Liveanu, Proiecte de scoatere a României din Axă (octombrie 1943 – mai1944) (R. Ist., 37, 1984, nr. 8, p. 760-781).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 404, c. 486-582; r. 405.702 – Documente, 1944-1952, referitoare la impactul politicii comuniste, după 1944,asupra comunităţilor evreieşti din România şi rolul lor în viaţa politică românească (FO371/59125; 371/100776, British Legation, Bucharest to Northern Department, 24 th July1952, p. 5).Ref.: Liviu Ţârău, Între democraţie şi totalitarism. Instaurarea comunismului în Româniaşi evreii (AIIC, 35, 1996, p. 299, n. 35; p. 301, n. 40).703 – Documente (15) din martie – august 1944, referitoare la încercările nereuşiteale lui Ion Antonescu de a negocia un armistiţiu cu puterile aliate: rapoarte diplomaticeengleze din Cairo, Ankara, Stockholm, Lisabona şi Madrid (FO – Political, 371/43992,43993, 43997).Ref. şi publ.: Florin Constantiniu, Însemnările unui agent secret britanic din ajunulinsurecţiei române din august 1944 (R. Ist., 1982, nr. 1, p. 161-170; nr. 5-6, p. 735-739); idem, L’agonie d’une dictature: la diplomatie du régime d’Antonescu à laveille de l’insurrection (RRH, 22, 1983, nr. 3, p. 201-212).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 405, c. 364, 372, 476, 572, 586, 632, 671, 841-842,856; r. 406, c. 789, 877, 891-892, 899, 904; r. 408, c. 155-170.704 – Raport, 5 iunie 1944, al maiorului E. Boxshall către Foreign Office referitor lasituaţia din România, unde opinia publică este din ce în ce mai ostilă lui I. Antonescu, caşi armata (FO – Political, 371/44002, p. 6).Ref.: Petru Ignat, Mărturii documentare privind contribuţia poporului român la victoriaasupra fascismului (RA, 1980, nr. 2, p. 158).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 406, c. 401-414.705 – Telegramă, 23 august 1944, a ambasadorului britanic la Ankara către ForeignOffice, în legătură cu eforturile Regelui Mihai I şi ale partidelor istorice din România de aieşi din război (FO – Political, 371/44005).Ref. şi publ.: Alecsenia Andone, Emilia Poştăriţă, Mărturii documentare (RA, 1979, nr. 3,p. 262).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 407, c. 45.

MAREA BRITANIE 317706 – Telegramă a lordului Halifax, Washington, 24 august 1944, în care se subliniazăimportanţa militară a ieşirii României din alianţa cu Germania hitleristă (FO – Political,371/44005, p. 1).Ref.: Petru Ignat, op. cit. (RA, 1980, nr. 2, p. 160)Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 407, c. 14.707 – Comunicat din 25 august 1944 al comunităţii române din Anglia, prin care îşideclară adeziunea la lupta poporului român împotriva fascismului (FO – Prime Minister,1940-1945).Ref. şi publ.: Cristian Popişteanu, Gh. Titileanu, Agenţiile de presă şi posturile de radiotransmit: în România marea cotitură s-a produs (MI, 8, 1974, nr. 8, p. 47); Gh.Buzatu, Al. Pascu, Romanian Insurection of August 1944 and the British Press, înAnglo-Romanian Relations, p. 275-281.H708 – Navigation Karte der Donau von Semlin an bis zu ihrem Ausfluss ins SchwarzeMeer, s.l., s.a. (FO 925, Navigation, 1789/3044, dos. nr. 59, Sir F. Lamb, 22 mai 1834).Ref.: Monica Breazu, 1980.709 – Cours du Danube depuis Roustchouk jusqu’à son embouchure, s.l., s.a., (FO,Navigation, 1835/3318, dos. nr. 29, Lord Durham, 1835).Ref.: idem.710 – Plan général de la ville de Bucarest, Buc., 1847, cuprinzând zonele afectate deincendiul din 23 martie 1847, anexat la raportul consulului englez R.G. Colquhoun din 9mai 1847 (FO, Map Room, MPK 44).Ref.: Valentin Al. Georgescu, în Legislaţia urbană a Ţării Româneşti (1765-1782), Buc.,1975, p. 283.711 – Schiţe ale cursului Dunării, anexate rapoartelor lui Sir Charles Hartley, privind:activitatea Comisiei Europene a Dunării din anii 1855-1906, chestiunea ameliorăriinavigaţiei pe braţul Sulina, amenajarea Deltei şi a portului Constanţa etc. (FO, Navigation,dos. 3418, B, 3658).Ref.: David Turnock, Sir Charles Hartley and the development of Romania’s LowerDanube – Black Sea Commerce in the late Nineteenth century, în Anglo-Romanianrelations after 1821, p. 75-95.Reprod.: ibidem, p. 96-98.PATENT OFFICEDOC712 – Actele brevetului nr. 8182 din 7 iunie 1886 obţinut de Just Buisson şi ing.Alexandru Ciurcu (1854-1922) pentru inventarea unei butelii de gaz comprimat, servindla propulsarea vehiculelor aeriene sau nautice prin forţa reacţiei.Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, Focul viu, p. 220-223.

318 MAREA BRITANIE713 – Traian Vuia, Improved airplane motor, actele brevetului nr. 11181 din 18 mai1904.Ref.: „Illustrated Official Journal”, Patents, 1904; D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit.,p. 245; Iacovachi – Cojocaru, p. 381.714 – Actele invenţiilor inginerului român Henri Coandă, brevetate între 1912-1918:tipul de avion „Bristol-Coandă” şi tun fără recul, pentru avion.Ref.: D. Moroianu, I.M. Ştefan, op. cit., p. 272-273.715 – Traian Vuia şi ing. Yvonneau, Improvements in or into steam generators, actelebrevetului nr. 338402 din 10 ianuarie 1934, obţinut pentru perfecţionarea generatoarelorde abur cu ardere în cameră închisă.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, op. cit., p. 252-254; Iacovachi – Cojocaru, p. 382.716 – Actele brevetelor obţinute de savantul român ing. George (Gogu) Constantinescu(1881-1965) pentru maşini şi dispozitive sonice (între care convertizorul sonic) inventatede el.Ref.: D. Moroianu şi I.M. Ştefan, op. cit., p. 149.PAUL NEAGU FOUNDATIONA717 – Sculpturi, picturi, desene, litografii, piese de arhivă, albume de schiţe,cataloage de expoziţie, biblioteca personală (până în 2004) ale lui Paul Neagu, sculptorbritanic de origine română (Paul Neagu Estate).Ref.: Iolanda Costide, 2011.ROYAL ASIATIC SOCIETYMS718 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică rimată, în persană,cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512. Tratează şi raporturileromâno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din 1462împotriva lui Vlad Ţepeş (ms. 157, t. 6-7).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.719 – Evliya elebi, Seyahātnāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII.Relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând informaţiidespre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania, 1657-1662 (ms. 22-23, t. 1-4).Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioglu, Evliya Celebi’s Beschreibung dersüdost-europäischen Hospitäler und Heilbäder des 17. Jahrhunderts und ihrekulturgeschichtliche Bedeutung (RESEE, 13, 1975, nr. 3, p. 429).720 – olaqzde Memed Hemdem, Fihrist-i šāhān [Şirul şahilor], ante 1657,

MAREA BRITANIE 319cronică tratând istoria Imperiului Otoman din sec. XIII până în 1644, cu informaţii despreraporturile româno-otomane în această perioadă.Ref.: Babinger, GOW p. 204.721 – Muafā Nam, Ravat-ül-üseyin f hülāat-ül-ahbār al-hāfiqayn [Grădinalui Husein, scurtă înfăţişare a ştirilor orientale şi occidentale], ante 1716. Cronică a anilor1591-1661, cu informaţii despre raporturile româno-otomane, îndeosebi din timpuldomniei lui Mihai Viteazul.Ref.: ibidem, p. 246.722 – Memed Sub, Tar-i Vekā-i [Istoria întâmplărilor], 1742. În cuprins şiinformaţii privind situaţia Banatului şi Olteniei în perioada 1730-1742 şi luptele desfăşuratepe teritoriul Ţărilor Române în timpul războiului ruso-austro-turc.Ref.: ibidem, p. 298-299.SCHOOL OF ORIENTAL AND AFRICAN STUDIES LIBRARY,UNIVERSITY OF LONDONDOC723 – Documente (107) din 1693-1701, privind legăturile politice şi culturale angloromâne:scrisori către lordul William Paget, ambasador englez la Poartă, de la ConstantinBrâncoveanu (17), stolnicul Constantin Cantacuzino (31), Constantin Duca (2), şi cătreGeorg Philipp Schreyer, secretarul lordului, de la Constantin Cantacuzino (2), precum şicopii ale răspunsurilor acestora (Paget Papers, Bundle 6, 8, 10-14,16-17, 23, 59, 75).Ref. şi publ.: Eric D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER,33, 1945, nr. 80, p. 201-211); Paul Cernovodeanu, Călătorie de documentare înMarea Britanie (R. Ist., 1974, nr. 10, p. 1544-1545); idem, Arhiva diplomatică alordului William Paget (1637-1713) (RA, 1975, nr. 1, p. 80-92); idem, Secole deistorie românească în mărturii britanice (MI, 8, 1974, nr. 12, p. 40-41); idem,Corespondenţă diplomatică a stolnicului Constantin Cantacuzino. Scrisorilondoneze şi budapestane („Manuscriptum”, 7, 1976, nr. 4, p. 155-161); idem, Dinlegăturile bisericii Răsăritului cu ambasadorul Angliei la Constantinopol, lordulWilliam Paget (între 1693-1702) (BOR, 94, 1976, nr. 1-2, p. 214-226); idem, Dinlegăturile lui Constantin Duca, domnul Moldovei, cu lordul William Paget, între1693-1695 (AIIAI, 16, 1979, p. 513-519); Andrei Pippidi, Un episod al relaţiilorromâno-engleze: corespondenţa dintre Constantin Brâncoveanu şi lordul Paget, înPaul Cernovodeanu, Florin Constantiniu (coord.), Constantin Brâncoveanu, Buc.,1989, p. 139-155; Paul Cernovodeanu, [recenzie la] Guide to the Documents andManuscripts in Great Britain relating to the Kingdom of Hungary from the earliestTimes to 1800, ed. György Kurucz, Londra, 1992 (R. Ist., s.n., 33, 1992, nr. 1-2,p. 201); idem, În vâltoarea primejdiilor. Politica externă şi diplomaţia promovate deConstantin Brâncoveanu (1688-1714), Buc., 1997, p. 72-73, nr. 21; p. 74-75, nr. 23-26; p. 77-79, nr. 28-31; p. 82-86, nr. 35-41; p. 88-89, nr. 44.724 – Scrisoare din Bucureşti, 8 decembrie 1694, de la stolnicul ConstantinCantacuzino către William Paget, ambasador englez la Poartă, cuprinzând informaţii

320 MAREA BRITANIEdespre asediul cetăţii Petrovaradin şi o schiţă a amplasări trupelor turco-tătare (PagetPapers, Bundle 80, nr. 1, VI/1).Ref.: Paul Cernovodeanu, Incursiuni în arhivele britanice. Stolnicul ConstantinCantacuzino şi schiţa asediului cetăţii Petrovaradin (MI, 10. 1976, nr. 11, p. 37-40);idem, Un croquis du siège de la forteresse de Petrovaradin (1694) appartenant ausénéchal Constantin Cantacuzène (RESEE, 14, 1976, nr. 4, p. 591-601).725 – Scrisoare din Sibiu, decembrie 1694, de la Georg Philipp Schreyer, către lordulPaget, despre călătoria sa în Ţara Românească şi Transilvania (Paget Papers, Bundle 47,VI/281).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER, 33,1954, p. 204); Călători străini, VIII, p. 131-134.726 – Scrisoare din 8 iunie 1696 de la marele dragoman Alexandru MavrocordatExaporitul către prinţul Imre Thököly, informându-l despre succesul demersurilorîntreprinse pentru acordarea de ajutor din partea Porţii; scrisori ale lui Imre Thököly din 7iunie şi 4 iulie 1698 către lordul Paget privind prevederile pentru Transilvania şi persoanasa în tratativele de pace între imperiali şi otomani. Copie (Paget Papers, Bundle 13, p. 53,doc. 40; Bundle 58, doc. 40, p. 1-2 şi doc. 41, f. 1-2).Publ.: Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, Correspondance diplomatique d’AlexandreMavrocordato l’Exaporite, 1676-1703, II (RESEE, 20,1982, nr. 3, p. 338-339,nr. 30); Paul Cernovodeanu, Două scrisori de la Imre Thököly din 1698 (EmlékkőnyvJakó Zsigmond születésémek nyolevanadik évfordulójára), Cluj, 1996, p. 112-116.727 – Scrisori (4) din Constantinopole, 1696-1697, ale lordului Paget, adresatedragomanului Mamuca della Torre, cu informaţii despre stabilirea lui Constantin Duca,mazilit din domnia Moldovei, la Constantinopol, şi despre Nicolo de Porta, fostul secretardomnesc aflat în continuare în slujba lui Duca (Paget Papers, Bundle nr. 13, doc. 25, f. 84;doc. 49, f. 88-88 v ; Bundle nr. 14, doc. 36, f. 38-38 v ; Bundle nr. 16, doc. 2, f. 2-3).Ref.: Călători străini, VIII, p. 139-140.728 – Scrisori (3), din 21-22 octombrie şi 24 decembrie 1700, ale lui AlexandruMavrocordat Exaporitul către lordul Paget, informându-l despre negocierile austro-turcerelative la delimitarea frontierei dintre Transilvania şi paşalâcul Timişoarei (Banat) (PagetPapers, Bundle 50, f. 97, 99, 101, doc. 20-22, orig.).Publ.: Paul Cernovodeanu, Mihai Carataşu, op. cit., III (RESEE, 22, 1984, nr. 4, p. 350-352, nr. 62-64).729 – Raport din Adrianopol, 11 iulie 1701, al dragomanului Domenico Timone încare se confirmă primirea a 12 şoimi din Ţările Române la curtea imperială în cadrultributului către Poartă (Paget Papers, Bundle no. 56, f. 9-9 v ).Ref.: Andrei Pippidi, „Şoimii împărăteşti”. Un aspect al obligaţiilor Ţărilor Române faţăde Poartă (SMIM, 14, 1996, p. 11, n. 55).730 – Scrisoare a lui Georg Philipp Schreyer, Sibiu, 7/17 decembrie 1694, trimisălordului Paget, referitoare la călătoria sa în Ţara Românească şi Transilvania (ArhivaPaget, proprietatea marchizului de Anglesey).Ref. şi publ.: E.D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers (SEER, 33,1954, nr. 80, p. 204) (rezumat); Călători străini, VIII, p. 132-134.

MAREA BRITANIE 321MS731 – Jurnalul tratativelor de pace de la Karlowitz, 11 noiembrie 1698 – 16 ianuarie1699, redactat de un secretar anonim al Congresului, 44 f. În poziţiile exprimate dereprezentanţii austrieci, polonezi, veneţieni, ruşi, turci, englezi şi olandezi figurează şipropuneri de modificări teritoriale în dauna Ţărilor Române, statutul răsculaţilor dinTransilvania de sub conducerea lui Imre Thököly, cetăţile din Moldova (Paget Papers,Bundle 72, doc. 16).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Le Journal des travaux du Congrès de Karlowitz (1698-1699) (RESEE, 19, 1981, nr. 2, p. 225-254).732 – Lord Paget, Jurnalul călătoriei din Adrianopole în Anglia, 1702, cuprinzânddescrierea trecerii prin Ţara Românească şi Transilvania, 19 aprilie – 2 iunie (Paget Papers,Bundle 80, doc. 4).Ref.: E.D. Tappe, op. cit., în SEER, 33, 1945, nr. 80, p. 201-211; Călători străini, VIII,p. 217-219; Paul Cernovodeanu, Le Journal inédit du voyage de Lord William Pagetd’Andrinople à Vienne (1702) (RRH, 25, 1986, nr. 1, p. 89-97).Publ.: Călători străini, VIII, p. 219-224.H733 – Schiţa asediului cetăţii Petrovaradin, 9 septembrie 1694, făcută de stolniculCantacuzino şi dăruită în 1702 lordului Paget (Paget Papers, Bundle 80, nr. 1, VI/1).Ref. şi publ.: Paul Cernovodeanu, Incursiuni în arhivele britanice. Stolnicul ConstantinCantacuzino şi schiţa asediului cetăţii Petrovaradin (MI, 10, 1976, nr. 11, p. 37-40);idem, Un croquis du siège de la forteresse de Petrovaradin (1694) appartenant ausénéchal Constantin Cantacuzène (RESEE, 14, 1976, nr. 4, p. 595-601).Reprod.: Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia.SCHOOL OF SLAVONIC AND EAST EUROPEAN STUDIES LIBRARY,UNIVERSITY OF LONDONDOC734 – Corespondenţă (161) din 1906-1920 a publicistului şi istoricului britanicR.W. Seton-Watson, susţinător al cauzei românilor pentru independenţă şi desăvârşireaunităţii statale, cu personalităţi politice româneşti (Al.C. Orescu, Alex. Vaida Voevod, G.Moroianu, Anton Bibescu, O. Goga, Iuliu Maniu, C. Nedelcu, Take Ionescu, N. Iorga, N.Mişu, D. Drăghicescu ş.a.) şi cu oficialităţi britanice (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, R.W. Seton-Watson şi românii, Buc., 1988,p. 172-186, 188-189, 192-195, 197-200, 202-203, 206-210, 213-218, 220-221, 223-224, 226-227, 230, 236-237, 240-243, 245-269, 271-275, 279-280, 282-296, 298-303, 306-307, 309-331, 333-336, 339-340, 342-343, 346-347, 350-363, 365-366,368-376, 379-381, 383-386, 388-390, 392-398, 400-408, 415, 417, 419-442, 445-446.

322 MAREA BRITANIEMS735 – R.W. Seton-Watson, Conversations in Transylvania, mai – iunie 1906.Însemnări în creion într-un carnet de note contemporane (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 165-171.736 – R.W. Seton-Watson, Travel notes, 3 – 30 iunie 1909. Însemnări din Bucureşti,Sinaia, Curtea de Argeş, Râmnicu Vâlcea, Sibiu (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 232-236.737 – R.W. Seton-Watson, [Pencil notes from a visit to Roumania], iunie 1913 (R.W.Seton-Watson Papers).Publ.: ibidem, p. 381-383.738 – R.W. Seton-Watson, Conversation with Crown Prince Alexander, Niš, 12ianuarie 1915. Convorbire cu principele Alexandru al Serbiei, cu menţiuni despre poziţiaşi politica României (R.W. Seton-Watson Papers).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs. Correspondence 1906-1941, I,Londra – Zagreb, 1976, p. 192-195; Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, op. cit.,p. 409-412.739 – R.W. Seton-Watson, Simultaneous demarche, Londra, februarie 1915. Propuneripentru acţiuni diplomatice ale Aliaţilor faţă de Serbia, Bulgaria, Grecia şi România (R.W.Seton-Watson Papers).Publ.: R.W. Seton-Watson and the Yugoslavs..., I, p. 196; Cornelia Bodea, Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 415-416.CR740 – Joannes Dantiscus, Victoria sereniss. Poloniae regis, contra VayevodamMuldauiae Turcae tributarium et subditum, Louvain, 1531.Ref.: K. Estreicher, Bibliografia Polska, IV, Kraków, 1897, p. 38; Cat. exp. brit., p. 29,nr. 35.741 – Evangheliar, în slavonă, tipărit de Coresi şi Tudor, Braşov, 1562 (col. MosesGaster).Ref.: D. Deletant, A survey of the Gaster books in the School of Slavonic and East EuropeanStudies Library („Solanus”, nr. 10,1975, p. 14-23); idem, Mărturii româneşti, p. 29-30; Cat. exp. brit., p. 29, nr. 36.742 – Carte românească de învăţătură, traducere de Varlaam, „cu zisa şi cheltuiala”lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, Iaşi, 1643 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 30.743 – Îndreptarea Legii, Târgovişte, 1652 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.744 – Dosoftei, Viaţa şi petrecerea sfinţilor, Iaşi, 1682-1686 (col. Moses Gaster).Ref.: C. Lacea, Untersuchung der Sprache der „Viaţa şi petrecerea sfinţilor” desMetropolitan Dosoftei (1682), Leipzig, 1898; E. Turdeanu, La légende du Prophète

MAREA BRITANIE 323Jérémie en roumain (RER, 15, 1975, p. 161, n. 2); D. Deletant, A survey of the Gasterbooks...., loc. cit.; idem, Mărturii româneşti, p. 29.745 – Apostol, Buc., 1683 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, Mărturii româneşti, p. 29.746 – Biblia, Bucureşti, 1688, 3 exemplare.Ref.: E. Turdeanu, La légende du Prophete Jérémie..., op. cit., p. 169, n. 2.747 – Molitvenic, Bălgrad, 1689 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, loc. cit.748 – Evanghelie greco-română, Snagov, 1693 (3 exemplare) (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.749 – Tâlcuirea liturghiei, Iaşi, 1697 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.750 – Minee, Bazău, 1698 (3 exemplare) (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.751 – Carte sau lumină, Snagov, 1699 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.752 – Antologhion, Râmnic, 1705, tipărit de Antim Ivireanu (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.753 – Octoih, Râmnic, 1706 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.754 – Ceaslov, Târgovişte, 1709 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.755 – Ceaslov, Bucureşti, 1731, tipărit de Stoica Iacovici. Singurul exemplar completcunoscut (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem; Cat. Exp. Brit., p, 29, nr. 3.756 – Dimitrie Cantemir, The History of the Growth and Decay of the OthmanEmpire, London, 1734 (col. Moses Gaster).Ref.: D. Deletant, loc. cit.757 – Penticostar, Buc., 1743 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.758 – Ceaslov, Rădăuţi, 1745 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.759 – Catavasier, Râmnic, 1753 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.760 – Euhologhion, Bucureşti, 1764. 3 exemplare (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.761 – Catehism, Buc., 1765 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.

324 MAREA BRITANIE762 – Liturghier, Râmnic, 1767 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.763 – Psaltire, Iaşi, 1782 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.764 – Avva Dorothei, Cuvinte duhovniceşti, Râmnic, 1783 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.765 – Evanghelie, Râmnic, 1784 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.766 – Alfavita sufletească, Iaşi, 1785 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.767 – E. Văcărescu, Gramatica, Viena, 1787 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.768 – Critil şi Andronius, Iaşi, 1794 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.769 – Amfilohie Hotiniul, De obşte gheografie, Iaşi, 1795 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.770 – Pravoslavnica învăţătură, Buc., 1794 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.771 – Gromovnic, Buc., 1795 (col. Moses Gaster).Ref.: ibidem.772 – [Dr. Dalloway], An Itinerary from London to Constantinople in Sixty Days(Taken in the Suite of His Exellency the British Ambassador to the Ottoman Porte), in theyear 1794, [1800], 72 p., fără foaie de titlu şi coperte, probabil extras dintr-un periodic.Descrierea călătoriei lui John Sibthorp, Dalloway şi Mercati: cuprinde şi trecerea prinTimişoara, Lugoj, Sebeş, Sibiu, Câineni, Sălătrucu, Piteşti, Găeşti, Buc., Călugăreni, între25 aprilie – 8 mai (col. Iványi).Ref.: Hungarica, Catalogue of the Bela Ivanyi – Grünwald Collection, ed. L. Czigány,Alphamstone, 1967, Item 310; G.F. Cushing, Dr. Dalloway’s Itinerary (RESEE, 8,1970, nr. 3, p. 461-463).Publ.: ibidem, p. 463-480 (extrase din Itinerary, p. l, 33, 35, 39-60).SCIENCE MUSEUMMUZ773 – Cuptor înalt de piatră, pentru topit minereu de fier, circa 900 p. Chr., căptuşitcu material refractar, de formă circulară, cu capac şi platformă. Provine de la Ghelar(Transilvania).Ref.: Catalogue of the collections of the Science Museum, South Kensington. Metalurgy,Londra, 1925, p. 13; „Natura”, 1936, nr. 6, p. 331; Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Focul

MAREA BRITANIE 325viu, Buc., 1963, p. 81-82; idem, Maeştrii ingeniozităţii româneşti, Buc., 1976, p. 34.Reprod.: Dinu Moroianu, I.M. Ştefan, Maeştrii..., p. 56, fig. 11.774 – Tezaurul de la Pietroasa, şase piese reproduse în galvanoplastie, 1868.Ref.: A. Odobesco, Le Trésor de Pétrossa, historique, description, étude sur l’orfèvrerieantique, t. I, Paris, 1889-1900, p. 45.SOCIETY OF ANTIQUARIESMS775 – Însemnări din 1735 ale călătorului englez Kidby despre podul lui Traian de laDrobeta – Turnu Severin.Ref. şi reprod.: E.D. Tappe, Dr. Kidby at Trajan’s Bridge, 1735 („Studii clasice”, 15, 1973,p. 157-158 + l pl.).TATE GALLERYDOC776 – Schiţe, manuscrise şi corespondenţă, din perioada 1965-1990, ale sculptoruluibritanic de origine română Paul Neagu.Ref.: http://www.tate.org.uk/servlet/ArtistWorks.A777 – Constantin Brâncuşi, Danaidă, circa 1913. Bronz (fost colecţia Doucet).Ref.: S. Geist, I, nr. 73 d; II, nr. 87 f.Reprod.: S. Geist, II, fig. 73; Ionel Jianu, Constantin Brâncuşi. Viaţa şi opera, Buc., 1983,fig. 27 (menţionată ca Domnişoara Pogany, 1920, donaţie Charles Clore).778 – Constantin Brâncuşi, Măiastră, 1913. Bronz pe soclu de piatră, 90,5 x 17,1 x17,8 cm (fost colecţia K.R. Steichen).Ref.: S. Geist, I, nr. 70 a; II, nr. 76.Reprod.: Giedion Welker, II, fig. 140; S. Geist, II, nr. 70; Stîrcea-Crăciun, Brâncuşi,limbajele materiei, p. 97.779 – Constantin Brâncuşi, Cap, 1919-1923. Lemn, 30,5 cm (fost colecţia Y.Penteado).Ref.: S. Geist, I, nr. 145; II, nr. 152.Reprod.: ibidem, II, fig. 145.780 – Sculpturi şi instalaţii (17) ale sculptorului britanic de origine română PaulNeagu, din perioada 1969-1983 (Tactile Object 2, (White) Tactile Object with Hinges,Neagu’s Boxes, Great Tactile Table, Empty Hand, Ceramic Skull, Jump, etc.).Ref. şi publ.: Matei Stîrcea-Crăciun, Paul Neagu: Nouă staţiuni catalitice, Buc., 2003.

326 MAREA BRITANIETHE TEMPLE GALLERYA781 – Icoană, „Martiriul Sf. Mucenic Vasile, Episcopul de Amasia”, Şcoala cretană,începutul sec. XVII. 46 x 36,5 cm. Poartă pe verso inscripţia: „Dăruită Sfintei biserici desoţii Nezica şi Mihail Iancovici, Buc. – 1856. Pictată în anul 1600 la Atena”.Ref. şi publ.: The Temple Gallery, Greek & Cretan Icons, Londra, 2004 (catalog deexpoziţie, no. 24).UNIVERSITY COLLEGE OF LONDON LIBRARYDOC782 – Arhiva Moses Gaster, mijlocul sec. XIX – 1939, cuprinzând documentepersonale, inclusiv testamentul învăţatului şi al soţiei sale, corespondenţa trimisă (12dosare scrisori originale, 71 dosare şi 28 volume copii, în total circa 60-70 000 piese),corespondenţa primită (961 dosare), concepte şi manuscrise originale (5 dosare),fotografii, agende de lucru, carnete de însemnări, cărţi de vizită, cărţi poştale ilustrate,invitaţii, prospecte etc. (Gaster Papers).Ref.: Veneţia Newall, The English Folklore Society under the Presidency of Haham Dr.Moses Gaster, în Studies in the Cultural Life of the Jews in England, Londra, 1975,p. 197-225 (Folklore, Research Center Studies, vol. V); Trude Levi, The GasterPapers. A Collection of the Letters, Documents etc. of the Late Haham Dr. MosesGaster (1856-1939), Londra, 1976; M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea,Buc., 1985, p. VI-VII; Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, ed.Victor Eskenasy, Buc., 1998.783 – Corespondenţă, 1876-1892, între Titu Maiorescu (7 scrisori şi 3 anunţuri aleJunimii) şi Moses Gaster (14 scrisori, copii) cu informaţii despre raporturile prieteneşti şipreocupările comune ale celor doi cărturari (Gaster Papers).Ref. şi publ.: Virgil Florea, Titu Maiorescu. Dialog epistolar cu Moses Gaster(„Manuscriptum”, 21, 1990, nr. 3-4, p. 305-321).784 – Scrisori (8) din Buc., 11 iulie şi 10/22 noiembrie 1879, 25 februarie şi 25aprilie 1880, 3 decembrie 1889 şi nedatate, ale lui B.P. Hasdeu către Moses Gaster, laBreslau şi Londra, privitoare la relaţii ştiinţifice şi amicale (Gaster Papers).Ref.: Viorica Nişcov, B.P. Hasdeu. Scrisori către Moses Gaster („Manuscriptum”, 13,1982, nr. 3, p. 86-87).Publ.: ibidem, p. 88-91, transcrieri, note şi comentarii de Nicolae Mecu.785 – Scrisoare din Bucureşti, 28 martie 1882, a lui Meyer Weinberg, comerciant şiactivist sionist, către Moses Gaster, prin care îl invită la o reuniune a Comitetului Centralal Conferinţei Comunităţilor evreieşti din România şi îl roagă să ia cuvântul pentru aîndemna la strângerea de fonduri (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, nr. 29/10).Ref. şi publ.: Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 239.

MAREA BRITANIE 327786 – Scrisori (28) din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Piteşti, Tg. Ocna etc., adresate în1882-1884, 1886-1890, 1893 şi 1900 de istoricul şi folcloristul Moses Schwartzfeldlui Moses Gaster, cu informaţii despre viaţa politică şi culturală din România, situaţiacomunităţii evreieşti, stadiul publicării „Anuarului pentru israeliţi” sub red. lui M.Schwartzfeld, solicitări de colaborare la revistă, probleme ştiinţifice de interes comunprivind istoria şi cultura ebraică etc. (Gaster Papers, dosar M. Schwartzfeld, nr. 8, 11-12,15-16, 21, 36, 46, 55/11; 13/15; 101/18; 35, 82/19; 32, 52/20; 27/21; 64/24; 64/28; 51/31;16/33; 34/35; 28/39; 34/43; 52/47; 52/57; 60/131; Bound vol. 38, Letters received all fromRomania, f. 26-27, 149).Ref. şi publ.: ibidem, p. 240-254, 273-274, 281-284, 294-297, 302-310, 320-329, 331, 338,340-342, 349-350, 355-356.787 – Scrisoare din Turnu Severin, 5 august 1884, a lui Michael Aziel, editor alpublicaţiei „Hajoetz”, către Moses Gaster, solicitându-i continuarea sprijinului acordatziarului său (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, 14/13).Ref.: ibidem, p. 253.788 – Scrisori (3) din Bucureşti, 1885-1886, ale avocatului Max Gaster, cătrefratele său Moses Gaster, cu informaţii de la prieteni din ţară, despre demersurile privindanularea expulzării savantului etc. (Gaster Papers, Bound vol. 38, Letters received allfrom Romania, f. 26-27).Ref. şi publ.: ibidem, p. 258-259, 277-279, 285-286.789 – Scrisori (31) din Botoşani, Cernăuţi, Londra, 1885-1891, ale ziaristului IosubH. Fior către Moses Gaster, prin care îi comunică o scrisoare deschisă către I.C. Brătianu,preşedintele Consiliului de Miniştri (l dec. 1885), lupta sa pentru drepturile evreilordin România, activitatea ca expulzat în Austro-Ungaria, arestarea şi procesul său de laDorohoi, refugiul la Londra etc. (Gaster Papers, dosar I.H. Fior, nr. 2, 5, 7, 28, 30 B, 46,72, 107, 124, 134, 138/18, 6, 20, 46/23, 13, 23/30, 44, 67, 72/38, 67/41, 8/48).Ref. şi publ.: ibidem, p. 254-257, 268-272, 274-277, 280, 286-293, 312-319, 323-324, 338,342-346.790 – Telegramă din Bucureşti, 1 noiembrie 1885, a lui Vintilă Rosetti către MosesGaster (adresată „Trenul 12, G[ara] Predeal”) prin care salută pe fruntaşii evrei expulzaţidin România (Gaster Papers, dosar Romanian General, f. cotă).Ref. şi publ.: Victor Eskenasy, Notes on Moses Gaster’s Correspondence with Jewish andRomanian Intellectuals („Romanian Jewish Studies”, 1, 1987, nr. 2, p. 85); MosesGaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 258.791 – Scrisoare, [Viena, 10 noiembrie 1885], publicată în ziarul „Neue Freie Presse”,prin care Moses Gaster denunţă ilegalitatea expulzării sale din România şi condiţiile deviaţă grele ale evreilor indigeni. Text în română (Gaster Papers, Various).Ref. şi publ.: Beate Welter, Die Judenpolitik des rumänischen Regierung, 1866-1888,Frankfurt am Main, Bern, New York, Paris, 1989, p. 293-296; Moses Gaster,Judaica et Hungarica, ed. A. Miskolczy, Budapest, 1993, p. 226-231; idem, Memorii(Fragmente). Corespondenţă, Buc., 1998, p. 259-267.792 – Documente (6), din 1886-1887, 1902, 1907-1908, 1917, 1925, referitoare la

328 MAREA BRITANIEcomunitatea evreilor din România: cererea Şcolii israelite române din Craiova ca M.Gaster să intervină pentru remiterea unui ajutor bănesc de la Anglo-Jewish Association(1886); mulţumirile Societăţii pentru publicarea de cărţi didactice israelito-române,pentru subvenţia primită de la aceeaşi asociaţie prin stăruinţa lui Gaster (1886); scrisoarealui David F. Schloss, trimis de asociaţie în România, prin care sugerează lui Gaster căevreii nu pot primi drepturi prin noul tratat româno-austriac şi campania în acest senseste inutilă (1887); apeluri ale comunităţilor evreieşti din Moldova maltratate în cursulrăscoalei din 1907 (cu o intervenţie a lui J. Dulberg, om de afaceri din Manchester); apelulpentru aderarea la Romanian Jewish Association semnat de M. Gaster, preşedinte (1917)etc. (Gaster Papers, Bound vol. 38; dosarele L. Şăineanu, nr. 45/19, şi M. Schwartzfeld,nr. 34/20; dosar D.F. Schloss, nr. 6/20; dosar Romanian Jewish nr. 21/215, 6, 69 şi 72/215B, nr. 70421).Ref.: ibidem, p. 280-281, 293, 297-298, 368-374, 379-382, 385-387.793 – Corespondenţă, 1886-1900, între Lazăr Şăineanu (scrisori originale dinBucureşti şi Paris) şi Moses Gaster (copii de scrisori din Londra) referitoare la relaţiilelor prieteneşti şi ştiinţifice, situaţia din România şi Anglia, schimburi de informaţii şi cărţiprivind literatura română veche etc. (Gaster Papers, dosar L. Şăineanu; Bound 1891-1892,f. 27, 142, 144; Correspondence, 1895-1896, f. 3, 197; 1898-1899, f. 239).Ref. şi publ.: Virgiliu Florea, Lazăr Şăineanu (1859-1934) către Moses Gaster. În pragulunei duble aniversări Şăineanu: 125 de ani de la naştere, 50 de ani de la moarte(„Anuarul de folclor”, Cluj-Napoca, 3-4, 1983, p. 266-319: 42 scrisori); M. Gasterîn corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, Buc., 1985, p. 101-132 (14 scrisori Şăineanudin 1890-1899 şi 41 Gaster, 1886-1900); Victor Eskenasy, Notes on Moses Gaster’scorrespondence with Jewish and Romanian Intellectuals („Romanian Jewish Studies”,1, 1987, nr. 2, p. 77-96); Moses Gaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă,p. 346-348, 350-353 (5 scrisori Gaster, 1892-1895, 1898, copii).Reprod.: M. Gaster în corespondenţă, p. 192-193, pl. [XI] (scrisoare Gaster).794 – Scrisori (2) din Paris, 1887 şi 1889, ale lui Isaac Auerbach, hazan al sinagogiiGaster şi editor al ziarului „Fraternitatea”, către Moses Gaster, solicitându-i reluarealegăturilor, sprijin şi colaborare la ziar (Gaster Papers, dosar I. Auerbach, nr. 67/22, 2/34).Ref. şi publ.: ibidem, p. 310-311, 330.795 – Scrisori (3) din Buc., 1887 şi 1889-1890, ale lui Iacob Psantir, istoric al evreilordin România, către Moses Gaster, cu informaţii despre activitatea sa, felicitări cu prilejulcăsătoriei savantului (1889), cerere de sprijin material. Texte în ebraică (Gaster Papers,dosar I. Psantir, 71/37, 46-40).Ref. şi publ.: V. Eskenasy, Notes..., p. 85-87; Moses Gaster, Memorii (Fragmente),Corespondenţă, p. 301-302, 332, 339-340.796 – Documente (2) referitoare la rolul evreilor din România în înfiinţarealocalităţilor Rishon-le-Zion, Zichron-Iaacov, Rehovoth, Petah Tikwak, Wadi el-Hanin,Gederah şi Hederah, reputate pentru producţia lor de vinuri şi coniac „Carmel”: extrasdin „New York Press”, 24 septembrie 1899 (interviu cu M. Gaster) şi o declaraţie a luiGaster [1907-1908]. Texte în engleză (Gaster Papers, Miscellaneous, Press Cuttings, vol.l, f. 126 b şi dosar Romanian-Jewish, f. nr.).

MAREA BRITANIE 329Ref.: Ran Aaronson, Yehoshua Ben Arieh, The Establishment of the Jewish Settlement inEretz Israel and the Gaster Papers, în: Jewish History. Essays in Honour of ChimenAbramski, ed. Ada Rapaport-Albert, Steven J. Zipperstein, Londra, 1988.Publ.: Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 353-354, 374-377.797 – Scrisori (5) din Paris, 1900-1902, ale lui Elias Schwarzfeld, istoric al evreilor dinRomânia, către Moses Gaster, prin care îi comunică evoluţia cercetărilor sale şi informaţiidespre activitatea sa în mişcarea sionistă (Gaster Papers, dosar Elias Schwarzfeld, nr. 43/134, 55/145, 92/151, 87/154, 67/155).Ref. şi publ.: ibidem, p. 357-364.798 – Documente (2) din 1902, relative la vizita lui M. Gaster în România: invitaţiela dejun la Castelul Peleş (13 iulie 1902) şi extras din „Jewish World”, 5 decembrie 1902,privind convorbirea savantului cu regele Carol I (Gaster Papers, Press Cuttings, vol. 1,1867/1887-1906, Miscellaneous, f. 5; dosar Haimann [= Heinemann], nr. 2/6).Ref. şi publ.: ibidem, p. 365-366.799 – Scrisoare din Bucureşti, 13/26 mai 1905, prin care anticarul B. Pohl îipropune lui Moses Gaster, pentru el sau pentru British Museum, o colecţie de 300 medaliicomemorative româneşti de argint şi aur şi un Tetraevanghel slavon scris pe pergamentde copistul Iachint în 6811 (= 1303, colofon), examinat de C. de Tischendorf, datat defilologul Gr. Creţu numai de la începutul sec. XVI, provenind din biblioteca pr. prof. N.Nitzulescu (Gaster Papers, Romanian General, f. cotă).Ref.: ibidem, p. 96-368.800 – Corespondenţă, 1910-1939, între Nicolae Cartojan şi Moses Gaster (39scrisori din Londra ale acestuia, în copie) şi 32 scrisori ale profesorului din Buc., originaleoglindind relaţiile amicale şi schimburile ştiinţifice dintre cei doi în domeniul literaturiiromâne vechi (Gaster Papers, dosar N. Cartojan).Ref. şi publ.: M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, Buc., 1985, p. 1-100.Reprod.: ibidem, p. 192-193, pl. [V-VIII] (2 scrisori Cartojan şi dedicaţii pe cărţi dăruitereciproc).801 – Scrisoare din Piatra Neamţ, 22 martie/5 aprilie 1914, prin care publicistul JosefKaufmann cere lui Moses Gaster „sfat şi îndemnare pentru a vinde în Anglia documentemoldoveneşti pe pergament şi hârtie din perioada Ştefan cel Mare – Al. I. Cuza şi cărţivechi în slavonă şi greacă” (Gaster Papers, dosar Romanian Jewish, nr. 16/300).Ref.: ibidem, p. 378.802 – Scrisori (3) din Vălenii de Munte, 1915 şi 1934, şi din Paris, 1921, prin careNicolae Iorga mulţumeşte lui Moses Gaster pentru donaţia făcută Institutului de StudiiSud-Est Europene din Buc., cere trimiterea unor cărţi ajunse din greşeală la savantul dinLondra şi informaţii despre „traducerea românească a unei opere de filosofie datorită luiConstantin Stolnicul Cantacuzino” (Gaster Papers, dosar N. Iorga, nr. 8/380, 4/426, f. 15).Ref. şi publ.: Marin Bucur, Moses Gaster şi N. Iorga („Manuscriptum”, 17, 1986, nr. 4,p. 158-163); V. Eskenasy, Notes..., p. 88, 92; V. Florea, M. Gaster şi Nicolae Iorga(AIIC, 30, 1990-1991, p. 320-321, 323); Moses Gaster, Memorii (Fragmente).Corespondenţă, p. 378-379, 383, 393.

330 MAREA BRITANIE803 – Scrisoare, s.l., [1921] a lui Moses Gaster către o doamnă Stern, în chestiuneaevreilor basarabeni refugiaţi din Ucraina, ameninţaţi de antisemitism, cu sugestia ca ea săintervină pe lângă autorităţile române să evite măsurile restrictive (internarea) împotrivalor, fiind vorba de o populaţie dornică de a respecta legile ţării de adopţiune şi în curs deemigrare (Gaster Papers, dosar M.G. Originals, Romanian, on Romania or in Romanian,all years, f. nr.).Ref. şi publ.: ibidem, p. 382-383.804 – Scrisori diverse (6), din 1922-1936, trimise lui Moses Gaster de corespondenţidin România: M. Samarineanu, redactorul revistei „Cele Trei Crişuri” (Oradea, 1922),prof. Constantin Marinescu (Gara Plopeni, Prahova, 1930), Alexandru Marcu (Florenţa,1935 şi 1936), prof. C.C. Giurescu (Mangalia, 1936), publicistul A. Axelrod-Luca (Buc.,1936) relative la trimiteri de cărţi şi reviste din ţară, solicitări de colaborări ştiinţifice,sentimente de preţuire pentru savantul din Londra etc. (Gaster Papers, dosar RomanianGeneral, 55/384, f. 42, 69 sau f. nr.).Ref.: V. Eskenasy, Notes..., p. 91-93 (scrisori de la C. Marinescu şi Al. Marcu); MosesGaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. 384-385, 392-396.805 – Corespondenţă, 1923-1932, între Caterina şi Nicolae Titulescu, pe atunciministru plenipotenţiar al României la Londra (opt scrisori şi invitaţii) şi Moses Gaster(opt scrisori, copii), reflectând raporturile cordiale între savant şi diplomatul român(Gaster Papers, dosar N. Titulescu).Ref. şi publ.: M. Gaster în corespondenţă, ed. V. Florea, p. 181-188.Reprod.: ibidem, p. 192-193, pl. [XII] (scrisori N. Titulescu).806 – Scrisori (2) ale lui Moses Gaster din Londra, 1925, către scriitorul SolomonCris-Cristian, în care explică întârzierea restituirii unei cărţi, şi din Buc., 1926, către IonBianu, relativă la preţul cerut pentru cedarea manuscriselor româneşti din colecţia GasterBibliotecii Academiei Române (Gaster Papers, dosar Romanian General, 64/430 şi f. nr.).Ref. şi publ.: M. Gaster, Scrisori către Ioan Bianu, ed. Marieta Croicu şi Petre Croicu, I,Buc., 1974, p. 484-486; V. Florea, M. Gaster şi Ion Bianu. Corespondenţă inedită(„Biblioteca şi cercetarea”, 10, 1986, p. 140-142); V. Eskenasy, Notes..., p. 89-90;Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 389-391.807 – Scrisoare din Cluj, 20 octombrie 1929, prin care Sextil Puşcariu mulţumeşte luiMoses Gaster pentru informaţiile ştiinţifice trimise, anunţă expedierea de reviste româneştişi publicarea raportului profesorului clujean pentru alegerea lui Gaster ca membru deonoare al Academiei Române (Gaster Papers, dosar Romanian General, nr. 54/476).Ref.: V. Eskenasy, Notes..., p. 91; Moses Gaster, Memorii (Fragmente), Corespondenţă,p. 391-392.808 – Scrisori (2) din Cehoslovacia, ianuarie (?) 1938, şi din Giurgiu, 28 ianuarie1939, către Moses Gaster, cu informaţii despre situaţia evreilor din România: prima,semnată „tatăl lui Rosie din Bucureşti”, plecat din ţară, cu informaţii despre măsurile deexcludere din barouri a avocaţilor evrei luate de noul guvern Cuza – Goga; a doua de lascriitorul Artur Maria Arsene, care-şi prezintă acţiunile împotriva antisemitismului, roagăpe Gaster să-i traducă şi să-i publice fragmente din Camaradul Strul, dar îi furnizează date

MAREA BRITANIE 331autobiografice fanteziste (Gaster Papers, dosarele Romanian Jewish şi Corespondenţăprimită, f. nr.)Ref. şi publ.: ibidem, p. 396-399.MS809 – Moses Gaster, Things that were, things that are, Londra, 1930-1938, memoriicuprinzând, în contextul relatărilor autobiografice, informaţii şi opinii ale autoruluidespre viaţa politică şi culturală din România, de la sfârşitul sec. XIX până în perioadainterbelică, şi despre situaţia comunităţii evreieşti de aici. Text în engleză. Dactilogramă,copie (Gaster Papers, Things that were, ms. A–N; Things that are, ms. O–R).Ref.: Trude Levi, The Gaster Papers. A Collection of the Letters, Documents etc. of thelate Haham Dr. Moses Gaster (1856-1939), Londra, 1976; V. Florea, M. Gaster încorespondenţă, p. VI; V. Eskenasy, Notes..., p. 95, nr. 17; idem, Un manuscrit peuconnu. Les mémoires de Moses Gaster (BBRF, 14 (18), s.n., 1987-1988, p. 358-363);idem, Moses Gaster and his memoirs – the path to Zionism („Shvut. Jewish Problemsin Eastern Europe”, 16, 1993, p. 161-184); idem, Notă asupra ediţiei, în MosesGaster, Memorii (Fragmente). Corespondenţă, p. XXXIV, n. 1-5; p. XXXV, n. 1.Publ.: Moses Gaster, Memoirs, ed. Bertha Gaster, Londra, 1990 (selectiv, cu intervenţii întexte); idem, Memorii (Fragmente), Corespondenţă, p. 3-235 (traducere româneascăparţială).CR810 – Tetraevanghelul Diaconului Coresi din 1561 (eroare pentru Radu dinMăniceşti, 1574), ed. Moses Gaster, Buc., 1929. Pe coperta adăugată ulterior, însemnarealui M. Gaster: „Evanghelia de la British Museum şi Faptele Apostolilor, publicate pentruprima dată. Numai 2-3 exemplare s-au păstrat, toate celelalte au fost distruse la ImprimeriaStatului la Buc. Aşa am fost informat de către Bianu. August 1921? M. Gaster”.Ref.: M. Gaster în corespondenţă, ed. Virgiliu Florea, p. 118-119, n. 3 (localizareincompletă).VICTORIA & ALBERT MUSEUMA811 – Orar, 1538-1539. Broderie cu fir de argint şi mătase colorată, 234 x 5 cm.Inscripţie în slavonă menţionând pe Petru Voievod (Radu Paisie) şi fiul său Marco.Achiziţionat în 1933 de la Atena (Department of Textiles).Ref. şi reprod.: M. Beza, Vechi legături cu Anglia (ARMSL, s. III, 8, 1936-1938, p. 261 şipl. XII); Pauline Johnstone, The Byzantine Tradition in Church Embroidery, London,1967, p. 103-104, pl. 48; Cat. exp. brit., p. 32, nr. 41 şi pl. 41.812 – Epitrahil, atelier Moldova, circa 1560. Broderie cu fir de argint aurit pe mătasedublată cu pânză de cânepă, reprezentând serafimi şi ornamente vegetale (motiv specific:trei palmete rotunjite pornind dintr-o tulpină). Inscripţie în slavonă, menţionând ca donator

332 MAREA BRITANIEpe hatmanul Dimitrie. 128 x 13,2 cm (Department of Textiles, inv. nr. 519/1905).Ref. şi reprod.: Corina Nicolescu, Lucrări de artă românească în colecţiile străine: obroderie moldovenească din sec. al XVI-lea în Muzeul „Victoria şi Albert” dinLondra („Revista Muzeelor”, 1970, nr. 5, p. 423).813 – Columna lui Traian, copie în gips respectând dimensiunile originale,achiziţionată în 1864. Este despărţită în două piese, expuse alăturat, întrucât înălţimeagaleriei nu a permis o altă soluţie. Bazoreliefurile, de dimensiuni cca. 1,2 x 0,6 mşi grosime cca. 2,5 cm, au fost turnate pe secţiuni de un artist parizian, după copiilepăstrate la Luvru, care fuseseră comandate de Napoleon III. Piesele au fost asamblatepe un cilindru din cărămidă. Soclul a fost comandat în 1872 (The Cast Collection, WestCourt, sala 46a, nr. inv. REPRO. 1864-128). Păstrează intacte multe detalii care nu semai pot vedea pe coloana originală, din cauza poluării şi daunelor produse de intemperii.O fotografie a pieselor în sala de expoziţie (sfârşitul sec. XIX), o acuarelă şi două schiţedin 1924 (de Mary Stella Edwards) se păstrează în colecţiile muzeului (Prints & DrawingsStudy Room).Ref.: J. Hungerford Pollen, A Description of the Trajan Column, Londra, 1874; MalcolmBaker, The Cast Courts, Londra, 1982 (ed. 2, 2007).MUZ814 – Costum popular românesc de femeie, din părţile Sucevei (Sala „Europeanpeasant work”).Ref.: Monica Breazu, 1980.815 – Costum maghiar de mireasă, sfârşitul sec. XIX, din jud. Cluj (Sala „Europeanpeasant work”).Ref.: idem.MANCHESTERJOHN RYLANDS LIBRARYMS816 – Idris Bitlisi, Heşt Behişt (Cele opt paradisuri), 1512. Cronică osmană rimată,în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şiraporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (col. Lindsay, ms. 395-396).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.817 –Mutafā elebi Ğelalzāde, Tabakāt al-memālik ve derağāt al-mesālik [Păturilesociale şi slujbele în Imperiul Otoman], ante 1567, lucrare relatând evenimenteleistoriei otomane din prima jumătate a sec. XVI, inclusiv campania din Moldova (1538),Transilvania (1551), Banat (1552-1553) (col. Lindsay, ms. 158-159).Ref.: ibidem, p. 103.

MAREA BRITANIE 333818 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve ’l-ahbār [Miezul istoriilor şi alştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şiinformaţii referitoare la relaţiile româno-otomane (col. Lindsay, ms. 123).Ref.: ibidem, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).819 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh[Calendarul istoriilor], 1648. Tabele cronologice în persană, cu o introducere privindevenimentele „de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane (col. Lindsay, ms. 146).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.820 – Evliya elebi, Seyahātnāme [Cartea călătoriilor], a doua jumătate a sec. XVII,relatare a călătoriilor autorului, fost secretar al paşei din Silistra, cuprinzând informaţiidespre Ţările Române şi despre expediţia otomană de pedeapsă din Transilvania, 1657-1662 (col. Lindsay, ms. 142, t. 3-4).Ref.: ibidem, p. 221-222; Arslan Terzioglu, op. cit., p. 429.821 – Ibrhm Peev (fost defterdr de Timişoara), Tar [Istorie], jumătateasec. XVII, tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinzândinformaţii despre relaţiile româno-turce în această perioadă (col. Lindsay, ms. 161-162).Ref.: Babinger, GOW, p. 194.822 – Hrisant Notara, Historia Sinorum Imperii a Tartaris subacti seu Kitaïadouleousa, sfârşitul sec. XVII. Prelucrare în greacă după Nicolae Milescu, DescriereaChinei (ms. gr. 12).Ref.: Marcel Richard, Répertoire des bibliothèques et des catalogues de manuscrits grecs,ed. 2, Paris, 1958, p. 155.823 – Carte de rugăciuni, sec. XVIII. Text în greacă. Pe copertă, pecetea tipografuluiMihail Strilbiţchi. A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 1568).Ref.: „Bulletin of John Rylands Library, Manchester”, 37, 1954-1955, p. 2-6; F. Taylor,The Oriental Manuscript collections in the John Rylands Library (ibidem, 54, 1971-1972, p. 455-452); Monica Breazu, 1980.824 – Miscelaneu, scris în Transilvania de Matei Voileanu, 1768. 178 f., 18 x28,5 cm. Cuprinde: Misiunile Maicii Domnului, rugăciuni, fabule, pilde, Varlaam şiIoasaf, Minunile sfântului Nicolae, Istoria unui împărat foarte scump, texte de oratoriereligioasă, hagiografii, interpretări liturgice (extrase din Preoţia, tipărită la Râmnic, 1749).A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 2094).Ref.: „Bulletin of John Rylands Library, Manchester”, loc. cit.; E.D. Tappe, A Rumanianmanuscript miscellany in the John Rylands Library („Bulletin of the John RylandsLibrary”, 42, 1960, nr. 2, p. 481-492, rec. D. Simonescu, în Studii, 13, 1960, nr. 6,p. 25; RER, 9-10, 1965, p. 224); F. Taylor, loc. cit.; Bibliografia analitică a literaturiiromâne vechi, I, Cărţile populare laice, 2, Buc., 1978, p. 453, 499; D. Deletant,Mărturii româneşti, p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 236, nr. 1191.825 – Miscelaneu, 1836. Text în greacă. Cuprinde: Epistolarum formulae, Înfruntareajidovilor şi Doxastikon pe luna septembrie. A aparţinut lui Moses Gaster (ms. 1578).Ref.: „Buletin...”, loc. cit.; F. Taylor, loc. cit.; Monica Breazu, 1980.

334 MAREA BRITANIE826 – Die Emancipierung des Juden in Romania, cu o scrisoare adresată lui MosesGaster (ms. 1543).Ref.: „Buletin...”, loc. cit.; F. Taylor, loc. cit.; Monica Breazu, 1980.MEARS ASHBY(Northamptonshire)MEARS ASHBY HALLDOC827 – Scrisori (2) din Deva, 30 iunie, şi Constantinopol, 8 august 1794, de la RobertStockdale, călător englez spre Constantinopol, descriind peripeţiile trecerii prin Timişoaraşi Lugoj (Stockdale Papers).Ref.: E.D. Tappe, Trevor J. Hope, A Cambridge don and his companions in the Balkans(1794); some unpublished correspondence of Robert Stockdale, J.B.S. Morrit andRandle Wilbraham (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 594-595).MS828 – Robert Stockdale, Diary, 1794, cuprinzând informaţii asupra localităţilorvizitate în Banat, Transilvania şi Ţara Românească (Timişoara, Sibiu, Buc.) în cursulcălătoriei spre Constantinopol (Stockdale Papers).Ref.: ibidem, p. 595-601.MILTON KEYNES(Buckinghamshire)829* – Paul Neagu (scuptor britanic de origine română), Triple Starhead, sculptură,(anul?) (Campbell Park).Ref.: Iolanda Costide, 2011.NORWICH(Norfolk)HEYDON HALLDOC830 – Corespondenţă din 1857-1858 de la I. Bălăceanu, V. Alecsandri, C. Negri, Al. I.Cuza, M. Sturdza, E.E. şi J.A. Crowe etc., adresată lui Henry Lytton Bulwer, reprezentantal Marii Britanii în Comisia Europeană de anchetă în Principatele Române (H.L. BulwerPapers).Ref.: Cornelia Bodea, Surse de informare engleze privind ţara noastră (RA, 1969, nr. 1,p. 209).

MAREA BRITANIE 335Publ.: E.D. Tappe, E.E. and J.A. Crowe and Roumanian Union (SEER, 41, 1962, nr. 96);idem, A letter of Vasile Alecsandri (SEER, 42, 1963, nr. 98) (scrisoare din 18/30 nov.1858).NOTTINGHAM(Nottinghamshire)UNIVERSITY LIBRARYDOC831 – Corespondenţă din 1854 a lui Stephen Lakeman (Mazar Paşa), guvernator aloraşului Bucureşti în timpul războiului Crimeii.Ref.: Trevor J. Hope, Sir Stephen Lakeman (Mazar Pasha) as military governor of Bucharestat the commencement of the Austrian occupation of the Danubian Principalities in1854 (RRH, 16, 1977, nr. 1, p. 25-41).MS832 – William Bentinck, Diary of Continental Travels, vol. II, s.l., 1801, cuprinzândînsemnări despre călătoria în Dobrogea, Ţara Românească şi Transilvania (BentinckPapers, Portland, M55, PWJa 614).Ref., publ. şi reprod.: Trevor J. Hope, The journey of an English aristocrat through theBalkans in 1801: the travel diaries of Colonel Lord William Bentinck (RESEE, 12,1974, nr. 4, p. 561-576); idem, Lordul Bentinck la Adamclissi, 1801 („Secolul XX”,1978, nr. 213-215, p. I-IX).OXFORDTHE ASHMOLEAN MUSEUMOF ART & ARCHAEOLOGYMUZ833 – Ciocan, epoca bronzului. Descoperit la Ploieşti (inv. 1927, 5899).Ref.: Monica Breazu, 1980.834 – Fibulă, epoca bronzului. Descoperită la Timişoara (inv. 1927, 299).Ref.: idem.835 – Fibulă, epoca bronzului. Descoperită la Turda (inv. 1918, 51).Ref.: idem.836 – Lamă de pumnal, epoca bronzului. Descoperită la Cluj (inv. 1918, 37).Ref.: idem.837 – Lamă de topor, epoca bronzului. Descoperită la Cluj (inv. 1927, 1525).Ref.: idem.

336 MAREA BRITANIE838 – Scăpărători de cremene (6). Descoperite la Ploieşti (inv. 1927, 6632).Ref.: idem.839 – Fragmente de vase ceramice, epoca bronzului. Descoperite la Turnu-Severin(inv. 1968, 645-46).Ref.: idem.840 – Fibule (2) de argint, atelier dacic (inv. 1891, 708; 1939, 60).Ref.: Eugen Iaroslavschi, Despre câteva podoabe dacice dintr-un muzeu britanic (AMN,19, 1982, p. 271-272).841 – Cercei (2), de argint, cu cap conic, atelier dacic, descoperiţi în Transilvania(inv. 61 a-b).Ref.: ibidem, p. 272-274.842 – Fragment de vas grecesc. Descoperit la Histria (inv. 1962, 27).Ref.: Monica Breazu, 1980.843 – Aplică de aur, ornamentată, perioada romano-bizantină. Descoperită la Turnu-Severin (inv. 1932, 1230).Ref.: idem.BALLIOL COLLEGE LIBRARYDOC844 – Scrisoare din Bucureşti, 3 iulie 1836, a lui Iancu Văcărescu către ŞtefanVogoride, bei de Samos (I B 3 [4]).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.845 – Scrisori, din 1850, ale revoluţionarului maghiar Lajos Kossuth (1802-1894) şiale diplomatului scoţian David Urquhart (1805-1877) (I I 3 [3]).Ref.: idem.CR846 – Question of the Danubian Principalities, Jersey, 1857.Ref.: idem.847 – [W. Lloyd Birckbeck], The Russians in Moldavia and Wallachia, Londra, 1849.Ref.: idem.BODLEIAN LIBRARYDOC848 – Raport, din 1574, al solului veneţian în Polonia, Girolamo Lippomano, cătreSenat, cuprinzând şi informaţii despre Moldova, raporturile sale cu Polonia şi Lituania,istoria ţării de la Alexandru cel Bun până la Ioan Vodă Viteazul (Tanner Ms. 93, f. 123v).Publ.: Tappe, Documents, p. 39-41.

MAREA BRITANIE 337849 – Scrisoare din Iaşi, 26 octombrie 1585, a lui Giorgio Calvo Coressi, cătreambasadorul William Harborne, menţionând călătoria în Moldova a lui Henry Austell şiJacomo Manucci (Tanner Ms. 78, f. 58).Publ.: ibidem, p. 49-50.850 – Circulară, din 26 martie 1590, a lui Jan Zamoyski, cancelar al Poloniei, cătrecetăţile din Prusia, referitoare la informaţii secrete obţinute dintr-o scrisoare a lui PetruŞchiopul, domnul Moldovei (Tanner Ms. 93, f. 127).Publ.: ibidem, p. 56.851 – Scrisoare, din 24 iunie 1610, a regelui James I către Sigismund III regelePoloniei, prin care intervine în favoarea lui Ştefan Bogdan, pretendent la tronul Moldovei(ms. 1729, p. 110).Publ.: N. Iorga, O scrisoare a lui Iacob I relativă la afacerile Moldovei (Arhiva, 4, 1893,nr. 1-2, p. 108-111); Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2,1968, nr. 10, p. 68).852 – Scrisoare, din 5/15 martie 1666, a lui Gheorghe vodă Ştefan, fost domn alMoldovei, către lordul Clarendon, în latină (Clarendon Papers, 84, f. 82-83).Ref.: F.J. Routledge, Calendar of the Clarendon State Papers preserved in the BodleianLibrary, V, Oxford, 1970, p. 535.853 – Scrisori, din 1702 şi 1707, ale lui Edmund Chishull către Thomas Turner,respectiv Thomas Smith, despre călătoria sa în Imperiul Otoman, Ţara Românească şiTransilvania (ms. Rawlinson lett. 92 şi ms. Smith 48).Ref.: Andrei Pippidi, 2010.854 – Raport, din 1711, al lui James Jefferyes, reprezentantul Angliei pe lângă regelesuedez Carol al XII-lea la Bender (Tighina), asupra bătăliei de la Stănileşti (Rawl. Ms.,A. 286).Ref.: Paul Cernodoveanu, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 27, 1974,nr. 10, p. 1546).855 – Scrisori (22), din 1735-1739, ale lui Antioh Cantemir către Gian GiacomoZamboni, ministru rezident al prinţului de Hesse-Darmstadt la Londra (Rawl. Ms. Letters,126, p. 548-577 a).Ref.: A. Pippidi, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3,p. 320).856 – Raport din 31 august 1791 al lui William Lindsay despre Marea Neagră şicomerţul din această regiune (James Bland Burges Papers).Ref.: Trevor Hope, Anglia şi comerţul în Marea Neagră la sfârşitul secolului al XVIII-lea(RRSI, 8, 1974, nr. 2, p. 155-158); Paul Cernovodeanu, Un raport britanic din 1791privitor la navigaţia şi comerţul în Marea Neagră (RI, 7, 1996, nr. 7-8, p. 605-608).Publ.: Jeremy Black, The Russian Black Sea Littoral in 1791: a Memorandum onCommercial Opportunities („Archives”, London, 22, 1996, nr. 95, October, p. 121-129).857 – Rapoarte, din 1792, ale lui W.S. Smith, cu ştiri despre Ţara Românească şiMoldova (James Bland Burges Papers).

338 MAREA BRITANIERef.: Trevor Hope, Rapoartele lui Sir William Sidney Smith asupra stării principatelorMoldova şi Ţara Românească în anul 1792 (Studii, 26, 1973, nr. 4, p. 414-427).858 – Scrisoare din Constantinopol, 21 aprilie 1792, a căpitanului George F. Koehlercătre Sir James Bland Burges, cu observaţii despre situaţia forţelor armate otomane notateîn cursul călătoriei sale în Turcia europeană şi în Principatele Române (James BlandBurges Papers).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and CaptainMonro (1791–1793) (RRH, 35,1996, nr. 1-2, p. 99-100, fragm.)859 – Documente din 1799-1802 privind prezenţa unor ofiţeri britanici în ŢărileRomâne.Ref.: Trevor J. Hope, British army officers in the Danubian Lands (1799-1802) (RRH, 15,1975, p. 97-109).860 – Scrisoare din 30 august 1877 a prinţesei Elisabeta a României către profesorulFriedrich Max-Müller, relatându-i pierderile (morţi şi răniţi) suferite de armata română înRăzboiul pentru Independenţă (Max-Müller Papers, ms. dep. d. 62, f. 41-42).Ref.: Trevor Hope, British Medical relief operations in România during the War ofIndependence (1877-1878) (RESEE, 15, 1977, nr. 2, p. 308).MS861 – Nichifor, patriarhul Constantinopolului, Istoria syntomos, sec. IX, menţionândevenimentele din Dacia, episoade din pătrunderea avarilor şi bulgarilor spre Bizanţ prinanii 619-702. 3 copii (mss. Ant. F. 6. 26, Barocc. 196, Laud. 39).Ref.: Radu Constantinescu, Cercetări în arhive şi biblioteci franceze (RA, 1977, nr. 4,p. 460).Publ.: Nicephori Breviarium, ed. C. de Boor, Leipzig, 1880, p. 12-13, 24, 33, 41, 66, 69-70; Fontes, II, p. 624-629.862 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, menţionândpe gepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (cod gr. 219).Ref.: Thomas Garsford, Etymologicum Magnum..., Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV,p. 18-19.863 – Gardizi, Zayn al-ahbār [Podoaba ştirilor], 1050. Text în persană. Copieselectivă realizată, probabil în India, pentru orientalistul englez Jonathan Scott, datată 27noiembrie 1782. În partea a IV-a, intitulată Ansāb, se atestă prezenţa românilor în spaţiulcarpato-dunărean, cu o descriere geografică, istorică şi etnologică (Ouseley Ms. 240).Ref.: Ed. Sachau, Hermann Ethé, Catalogue of the Persian, Turkish, Hindustânî andpushtû Manuscripts in the Bodleian Library, Part I, Persian Manuscripts, Oxford,1889, p. 10-11; Aurel Decei, Asupra unui pasagiu din geograful persan Gardizi (a.1050), în Omagiu fraţilor Lapedatu, 1936, p. 877-902 (şi în R. Ist., 24, 1971, nr. 6,p. 1127-1132); Maria Muţu, Un nou comentariu la studiul lui Aurel Decei „Asupraunui pasagiu din geograful persan Gardizi (a. 1050)” („Studii”, 24, 1971, nr. 6,p. 1127-1132); Cat. exp. brit, p. 19, n. 10.864 – Ghillebert de Lannoy, Ch’est le rapport [...] sur les visitations de plusieurs

MAREA BRITANIE 339villes, por[t]s et rivières par lui faictes tant en Egypte comme en Surie, 1422, cuprinzândşi informaţii despre călătoria autorului în Moldova, vizita la Cetatea Albă şi prezenţasoldaţilor români în armata „sultanului Babilonului” (al Siriei şi Egiptului).Ref. şi publ.: A Survey of Egypt and Syria undertaken in the year 1422 by sir Gilbertde Lannoy, ed. J. Webb („Archaeologia Britannica”, vol. XX, p. 281-444); Călătoristrăini, I, p. 47-52 (fragmente).865 – Tetraevanghel, scris şi împodobit de Gavril Uric la mănăstirea Neamţ, 1429,din porunca doamnei Marina, soţia lui Alexandru cel Bun. Pergament, 312 f., 31 x 22,5 cm.Text paralel în limbile slavonă şi greacă (adăugat ulterior). Frontispicii şi iniţiale ornate cumotive geometrice şi vegetale, în aur şi culori. Miniaturi în plină pagină reprezentând peEvanghelişti (Canon. Graeci. 122).Ref.: F. Uspenski, O nekotory slavjanski i poslavjanski pisany rakopisja, hranjaščihsjav Londone i Oxforde („Jurnal Ministerstva Narodnogo prosvescenija”, t. 200, 1878,p. 89-94); P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library vOksforde („Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti Akademie Nauk”, 7,1902, nr. 4, p. 349-352; 12, 1907, nr. 15, p. 122-175); E. Turdeanu, Le moine Gabrieldu monastère de Neamţ (1424-1449) (RES, 27, 1951, p. 275); Emil Lăzărescu, Treimanuscrise moldoveneşti de la Muzeul de Artă R.P.R., în Cultura moldoveneascăîn timpul lui Ştefan cel Mare, Buc., 1964, p. 542-547; Emil Turdeanu, The oldestilluminated Moldavian manuscript (SEER, 29, 1951, p. 454-469); idem, Études,p. 94, 98-110; Ion Radu Mircea, Contribution à la vie et à l’oeuvre de Gavriil Uric(RESEE, 6, 1968, nr. 4, p. 576); Repert. Ştefan cel Mare, p. 363; Sorin Ulea, GavrilUric, Studiu paleografic (SCIA, 28, 1981, p. 35-62); L. Demény, Începuturileminiaturisticii române (MI, 1971, nr. 1, p. 37); D. Deletant, Mărturii româneşti,p. 30; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 3-4, nr. 3; Drăguţ, Dicţionar, p. 150; ElenaEne D-Vasilescu, New aspects regarding the Tetraevangelia written by the monkGavril Uric in Neamt Monastery in 1429, Bodleian Library Ms. Canon. Graeci. 122(„Romanoslavica”, 46, 2010, p. 83-114).Reprod.: I. Bianu, Documente de artă românească din manuscripte vechi, I, Buc., 1922;L. Demény, op. cit., p. 33-36; Drăguţ, Dicţionar, p. 150 (Evanghelistul Marcu);Popescu-Vâlcea, Miniatura, pl. 1-6.866 – William Wey, [Relaţie a călătoriilor din 1456-1458 şi 1462], cuprinzând şiinformaţii despre luptele antiotomane ale lui Vlad Ţepeş (Ms. 265, p. 58, 62-63).Ref.: Fr. Pall, Notes du pelerin William Wey à propos des opérations militaires des Turcsen 1462 (RHSEE, 22, 1945, p. 264-266); Cat. exp. brit., p. 19, nr. 12.Publ.: The intineraries of W. Wey, Londra, 1857.867 – Urūğ bin ‘Ādil, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], sfârşitul sec.XV. Tratează istoria Imperiului Otoman de la jumătatea sec. XIII – 1494, cuprinzând şiinformaţii despre raporturile româno-otomane în această perioadă (Rawl. or. 5).Ref.: Babinger, GOW, p. 24; M. Guboglu, Cronici turceşti, I, p. 47-60.868 – Ekthesis chronikī, post 1543. Cronică anonimă relatând evenimentele dinEuropa de sud-est între anii 1391-1543. Cuprinde şi informaţii privind istoria ŢărilorRomâne între 1444-1542: luptele lui Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Petru Rareş,

340 MAREA BRITANIErelaţiile lui Neagoe Basarab cu Patriarhia din Constantinopol etc. (Lincoln College, Cod.gr., 10).Ref.: H.O., Catalogus codicum mss. qui in Collegiis aulisque Oxoniensibus hodieadservantur, Oxford, 1852, I, p. 7-9; C. Sathas, Bibliotheca graeca medii aevi, VII,Veneţia – Paris, 1894, p. CCLI; Russo, Studii istorice, I, p. 64.Publ.: C. Sathas, op. cit., p. 557-610; Ekthesis chronica, ed. Spyridon P. Lambros, Londra,1902, p. 8, 33, 42, 50, 56, 67, 70, 73, 81 (după ms. Dionysiou 263); Fontes, IV,p. 540-555 (după ed. Lambros).869 – Pietro Busto, Descricione della Transilvania, 1595, relatare a unui muzicant dela curtea lui Sigismund Báthori. Copie (Lincoln College, ms. 638 I, p. 121-127).Ref.: Giacomo Bascapè, Le relazioni fra l’Italia e la Transilvania nel secolo XVI, Roma,1931, p. 167-172; Călători străini, III, p. 436; Vasile Tomescu, Histoire des relationsmusicales entre la France et la Roumanie, I, Buc., 1973, p. 174.870 – [Cronica Monemvasiei], sec. XVI. Text în greacă. Cuprinde şi informaţii despreluptele armatelor aliate române şi maghiare împotriva celor otomane în Ţara Românească,1442-1444 (Cromwell ms. 10).Publ.: Peter Schreiner, Die byzantinischen Kleinchroniken, I, Viena, 1975, p. 216; Fontes,IV, p. 556-557.871 – Culegere de cântări religioase, sec. XVI. Texte în greacă. Însemnare de posesorpe fila l, de la Petru Movilă, mitropolitul Kievului.Ref.: Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 66).872 – Ru elebi, Tevr-i l-i Omn [Istoria dinastiei osmane], începutul sec.XVI, cronică otomană, relatând şi evenimente din Ţările Române (Marsh ms. 313).Ref.: Babinger, GOW, p. 43; Nicoară Beldiceanu, La conquête des cités marchandes deKilia et de Cetatea Albă par Bayazid II (SF, 23, 1964, p. 38, n. 8).873 – Idrīs Bitlīsī, Hešt bihišt [Cele opt paradisuri], 1512. Cronică osmană rimată,în persană, cuprinzând istoria Imperiului Otoman de la Osman I până în 1512, tratând şiraporturile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV până în 1512, între care campania din1462 împotriva lui Vlad Ţepeş (Or. Ms. 311).Ref.: Babinger, GOW, p. 48-49.874 – Psaltire, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. Text în slavonă (Or. Ms. 163).Ref.: P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library v Oksforde(„Izvestija otdelenija russkogo jazyka i slovesnosti Academia Nauk”, 7, 1902, nr. 4,p. 340); Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 4, nr. 5.875 – Antologie liturgică, 1553. 409 f. Text în greacă şi slavonă. Notaţie muzicalăbizantină. La f. 1, Polihronion pentru voievodul Ioan Alexandru, probabil AlexandruLăpuşneanu, domnul Moldovei (E.D. Clarke Ms. 14).Ref.: N.G. Wilson, D.I. Stefanović, Manuscripts of Byzantine chant in Oxford, Oxford,1963, p. 24-30; Anne E. Pennington, A polychronion in honour of John Alexander ofMoldavia (SEER, 50, 1972, nr. 119, p. 90-99); idem, Muzica în Moldova medievală,p. 200-219; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 180, nr. 912.Reprod.: Anne Pennington, Muzica în Moldova medievală, pl. XX.

MAREA BRITANIE 341876 – Elia ben Elkana Capsali, [Cronica Turciei], Copie din sec. XV-XVII. Text înebraică. Cuprinde referinţe despre istoria Moldovei şi luptele cu turcii în timpul domnieilui Petru Rareş.Ref.: A. Mayer Halevy, Les guerres d’Etienne le Grand et de Uzun-Hassan contreMahomet II, d’après la «Chronique de la Turquie» du Candiote Elie Capsali (1523)(SAO, 1, 1957, p. 189-198).877 – Lexicon Lat.-graec. vulgares sive Romanica-Turcicam-Tartaricam-Armenicam-Slavonicam-Moldavicam ex diversis lexicographis, oreque Turc. Arm. Graec. compositus,sec. XVII, cuprinzând elemente de limbă românească (Marsh. Ms. 187).Ref.: P.A. Syrku, Zametki o slavjanski i russki rukopisja v Bodleian Library v Oksforde(„Izvestija...”, 12, 1907, p. 143-149); J.S.G. Simmons, B.O. Unbegaun, SlavonicVocabularies in the Bodleian Library („Oxford Slavonic Papers”, 2, 1951, p. 125-127); G. Nandriş, The Arumanian or Macedo-Rumanian Element in the OxfordHeptaglot Lexicon (SEER, iunie 1957, p. 345-359); Marcu Beza, Documenteromâneşti în arhive străine (MI, 2, 1968, nr. 10, p. 66); A. Pippidi, Călătorie dedocumentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3, p. 320); Radu Constantinescu,Repertoriu, p. 236-237, nr. 1192.Reprod.: B. A. R., mf. 30; Arh. Naţ. Rom., mf. Anglia, r. 260, c. 107-289.878 – Memed bin Memed, Nuhbet üt-tevrh ve ’l-ahbār [Miezul istoriilor şi alştirilor], 1640, istorie a popoarelor musulmane până la sultanul Murad IV, cuprinzând şiinformaţii referitoare la relaţiile romano-otomane (Sale Ms. 67).Ref.: Babinger, GOW, p. 182-183.Publ.: Cronici turceşti, I, p. 400-436 (extrase).879 – Narration of a Journey from Constantinople to Dunkirke overland, made byJames Modyford, Richard Neuett, and mee, Robert Bargrave, 9 Sept. 1652 – 10 March1653, cuprinzând descrierea trecerii prin Moldova şi Dobrogea, cu informaţii de la curtealui Vasile Lupu (Rawl. Ms. C. 799, f. 49 101).Ref.: Franz Babinger, Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les Pays Roumains dutemps de Basile Lupu (1652) (ARMSI, s. III, t. 17, 1935-1936, p. 141-154); Cat.exp. brit., p. 24, n. 19.Publ.: F. Babinger, op. cit., p. 155-189; Călători străini, V, p. 479-497.880 – Tetraevanghel, Moldova, prima jumătate a sec. XVII. Text în slavonă (HattonMs. 66).Ref.: P.A. Syrku, op. cit., p. 337-338; Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 4, nr. 4.881 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierealumii], 1691, continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr bin Behrm.Cosmografie, cuprinde şi informaţii despre geografia Ţărilor Române (Sale Ms. 67, 2).Ref.: Babinger, GOW, p. 197-198.882 – Nicolae Milescu, [Texte copiate pentru teologul Thomas Smith], s.l., 1669.5 f. adăugate unui ms. otoman, prima la început, ultimele patru la sfârşit: Alfabetulmoldovenilor şi valahilor; Numele literelor după pronunţarea lor; Rugăciunea domnească

342 MAREA BRITANIE(Tatăl nostru, în română); Simbolul Credinţei (în română); Tatăl nostru (în slavonă);Doamne miluieşte (în slavonă); Prea Sfântă Fecioară (în slavonă); Cântări liturgice(în greacă şi slavonă); Cine este Dumnezeu mare ca Dumnezeul nostru? (în slavonă);însemnări finale de Milescu şi Smith. Autograf în caractere greceşti (Oriental Ms. 481,f. 1 şi 109-112).Ref.: Falconer Madan and H.H.E. Craster, Summary Catalogue of Western Manuscriptsin the Bodleyan Library at Oxford, II, Oxford, 1922, p. 517, nr. 3014; HermannEthé, Catalogue of the Persian, Turkish, Hindustanî and Pushtû manuscripts in theBodleian Library, II, Oxford, 1930, p. 1226, nr. 2171; Gr. Nandriş, Texte şi gloseromâneşti în Biblioteca Bodleiana din Oxford (BBRF, l, 1953, nr. 1, p. 55-56); LetiţiaTurdeanu Cartojan, Une relation anglaise de Nicolas Milescu: Thomas Smith (RER,2, 1954, p. 145-152); Paul Cernovodeanu, Contacte de ordin ştiinţific şi cultural întreintelectualitatea engleză şi cărturari din Ţara Românească şi Moldova în a douajumătate a secolului al XVII-lea şi primele decenii ale celui de al XVIII-lea („Studii”,23, 1970, nr. 4); Paul Cernovodeanu, Olga Cicanci, Ştiri noi despre spătarul NicolaeMilescu şi relaţiile lui cu teologul anglican Thomas Smith (BOR, 89, 1971, nr. 3-4,p. 326-334; 8 pl.); Marcu Beza, Documente româneşti în arhive străine (MI, 2, 1968,nr. 10, p. 66); Radu Constantinescu, Repertoriu, p. 237, nr. 1193; Zamfira Mihail,Exercices philologiques de Nicolae Milescu (1669): Le Codex des prières offert àThomas Smith (AIIAI, 32, 1995, p. 209-218); Emil Turdeanu, Letiţia Turdeanu-Cartojan, Studii şi articole literare, Buc., 1995, p. 140-146.Reprod.: B. A. R., ms. foto 129; Z. Mihail, op. cit., p. 219-226.883 – seyn Hezārfen, Tenq-i tevārh-i mülük [Îndreptarea cronicilor suveranilor],1673. Cuprinde şi informaţii despre relaţiile româno-otomane de la sfârşitul sec. XIV pânăîn anul 1672 (Sale Ms. 61).Ref.: Babinger, GOW, p. 229-230.884 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Ğihānnümā, [Descrierealumii], 1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A.Ortelius şi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Eb Bekr binBehrm. Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (Sale Ms. 67, 1).Ref.: ibidem, p. 200.885 – Sir Sidney Smith, Report on Wallachia. Memorandum No. 1, noiembrie 1792.Autorul, agent secret britanic, informează şi despre călătoria în Ţările Române a coleguluisău, căpitanul George Frederick Koehler, autor al unui raport mai amplu, neidentificat(Burges Papers).Ref. şi publ.: Trevor J. Hope, The Secret Balkan Missions of Captain Koehler and CaptainMonro (1791–1793) (RRH, 35, 1996, nr. 1-2, p. 99, n. 63, fragm.).886 – John Sibthorp, Travel diary..., 1794, descriind şi călătoria autorului prin Banat,Transilvania şi Ţara Românească, cu observaţii despre obiceiurile populaţiei, despre florăşi faună (Sherard Ms. 216, f. 1, 33-46).Ref.: E.D. Tappe, Two English Travellers in S.E. Europe. Jeremy Bentham and JohnSibthorp, în Actes du Premier Congrès des Etudes Balkaniques et Sud-EstEuropéennes, I, Sofia, 1967; Cat. exp. brit., p. 28, nr. 32.

MAREA BRITANIE 343Publ.: E.D. Tappe, John Sibthorp in the Danubian Lands, 1794 (RESEE, 5, 1967, nr. 3-4,p. 461-473); T.J. Hope, John Sibthorp’s last expedition to the Balkans, the accountsof Sibthorp and Dallaway about their travels in 1794 (RESEE, 16, 1974, nr. 1, p. 87-102); Cat. exp. brit., p. 28, nr. 32.887 – Gramatică şi dicţionar tematic latin-român, începutul sec. XIX, 77 p. Partea înromână scrisă cu caractere latine (Robert Finch Ms. e. 32).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.CR888 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatis et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régy Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res Litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.889 – Noul Testament, Bălgrad [Alba Iulia], 1648.Ref.: Historical Catalogue of printed Bibles, II, London, 1908, p. 1288.890 – Christoforos Emporokomitīs, Egcheiridion peri tīs ekporeuseōs tou PanagiouPneumatos, ītoi Apologia pros [...] Nikolaou Komnenou Papadopoulou, [Buc.], 1728(fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 208-209, nr. 177; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 159, nr. 2132.891 – Geōrgios Kōnstantinos, Dictionarium quatuor linguarum [...], Lexikontetraglōsson, t. I, Veneţia, 1757, dedicat domnitorului Constantin Mavrocordat (fondIngram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/1, p. 472-473, nr. 503; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 233, nr. 3151.892 – Eugenios Voulgaris, Ī logikī, Leipzig, 1766, ediţie dedicată lui Grigore IIIGhica, domnul Moldovei (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 48-49, nr. 645; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 106, nr. 1432.893 – Neon epistolarion, Leipzig, 1774, cuprinzând şi formulele de adresare folositeîn ierarhia civilă şi ecleziastică din Ţările Române (fond Ingram Bywater).Ref.: Legrand, XVIII/2, p. 198, nr. 814; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 160, nr. 2145.894 – Codul Calimah, Iaşi, 1817, exemplar dedicat, în latină, Universităţii dinOxford, de către postelnicul Theodor Negri.Ref.: Andrei Pippidi, 1984.H895 – Brunetto Latini, Li livres dou trésor, 1260-1266. Copie ulterioară, cuprinzândşi o hartă realizată în primul deceniu al sec. XIV, reprezentând zona Mării Negre şi peaceea de la nordul Dunării (Douce Ms. 319).Ref.: A.D. van den Brincken, Ost- und Südosteuropa in der abendländischen Kartographiedes Spätmittelalters (RESEE, 13, 1975, nr. 2, p. 25-258).

344 MAREA BRITANIE986 – Pietro Vesconte, [Hartă a zonei Mării Mediterane], reprezentând şi litoralulMării Negre, sec. XIV (Ms. Tanner 190, f. 203 v -204).Ref.: ibidem, p. 256.CHRIST CHURCH LIBRARYDOC897 – Scrisori din primul sfert al secolului XVIII, adresate lui William Wake,arhiepiscop de Canterbury, de Nicolae Mavrocordat (Bucureşti, 7 ianuarie 1722) şi alţii,referitoare la biblioteca umanistă a domnului Ţării Româneşti, şi corespondenţa unorprofesori de la colegiul Bethlen din Aiud privind relaţiile bisericilor protestante dinTransilvania cu Europa Occidentală şi călătoria învăţatului transilvănean F. Páriz Pápai înFranţa, Anglia şi Elveţia (Wake Letters, vol. 25, f. 86, 96, 106, 108, 113, 116, 255; vol. 26,f. 126; vol. 28, f. 64, 65, 67, 71, scrisori N. Mavrocordat).Ref. şi publ.: Jean Gouillard, O scrisoare inedită a lui William Wake, arhiepiscop deCanterbury, către Nicolae Mavrocordat (RI, 29, 1943, p. 229-233); J. Bouchard, Lesrelations epistolaires de Nicolas Mavrocordatos avec Jean Leclerc et William Wake,Atena, 1977; Andrei Pippidi, Aux confins de la République des Lettres. La Valachiedes antiquaires au début du XVIIIe siècle („Studii clasice”, 17, 1977, p. 233-246);idem, Călătorie de documentare în Marea Britanie (R. Ist., 36, 1983, nr. 3, p. 320).CORPUS CHRISTI COLLEGE LIBRARYCR898 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res Litterarie, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.PERRANARWORTHAL(Cornwall)COLECŢIA JEAN-NICOLAS GHIKAMS899 – Martha Bibescu, Journal, 1908(?)-1973. Text în franceză (Reşedinţa dinTullimaar)Ref.: Ghislain de Diesbach, La princesse Bibesco. 1886-1973, Paris, 1986, p. 565.

MAREA BRITANIE 345RICHMOND(Surrey)COLECŢIA A.C. LASCARIDESMS900 – Giovanni Mascellini, Relatione dell’Ottomano Impero nel presente stato inquesto anno 1668. Copie din 1687, cuprinzând şi informaţii despre potenţialul militaral Ţării Româneşti şi Moldovei, în timpul lui Matei Basarab şi Vasile Lupu (Affairs ofTurkey, Documents relating to Sir William Trumbull’s embassy to Constantinople, nr. 54,f. 175-188).Ref. şi publ.: N. Vătămanu, Contribution à l’étude de la vie et de l’oeuvre de GiovanniMascellini, médecin et secrétaire princier (RESEE, 16, 1978, nr. 2, p. 269-285).RODE HALL(Cheshire)WILBRAHAM’S ARCHIVEDOC901 – Raport din Constantinopol, 8 august 1794, al lui Randle Wilbraham, cuprinzândşi descrierea oraşelor Timişoara, Sibiu şi Buc. (Baker Wilbraham’s Papers).Ref.: Eric D. Tappe and Trevor J. Hope, A Cambridge don and his companions in TheBalkans (1794), some unpublished correspondence of Robert Stockdale, J.B.S.Morrit and Randle Wilbraham (RESEE, 18, 1980, nr. 4, p. 607-612).MS902 – Randle Wilbraham, Diary, 1794. Cuprinde descrierea călătoriei autorului laConstantinopol, cu informaţii şi asupra localităţilor vizitate în Banat, Transilvania şi ŢaraRomânească (Timişoara, Sibiu, Buc.).Ref.: ibidem, p. 607.ROKEBY(Yorkshire)MUZ903 – Altar roman, [sec. II-IV], descoperit la Willowford, ridicat de cohorta I AeliaDacorum (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: IDRE, I, p. 214, nr. 221.

346 MAREA BRITANIE904 – Altar roman, descoperit la Birdoswald, ridicat de Cohors I [Aelia Dacorum],tribun fiind Ammonius Victorinus (inscripţie fragmentară).Ref. şi publ.: ibidem, p. 218, nr. 233.WINDSOR(Berkshire)ROYAL WINDSOR CASTLEDOC905 – Memorandum, din 1857, relativ la poziţia Franţei în problema UniriiPrincipatelor Române (Castle library).Ref. şi publ.: Gr. Nandriş, Napoléon III et le „pacte” d’Osborne (RER, 7-8, 1961, p. 118-129).A906 – Giulio Campi di Cremona (1502-1572), Columna dicta Traiana, desene, Roma,sec. XVI, 14 f., probabil copii ale desenelor lui Giulio Romano, reprezentând războaieledacice (col. Cassiano del Pozzo, vol. I, f. 18-24).Ref.: Adolf Michaelis, Ancient marbles in Great Britain, Cambridge, 1882, p. 720; H.Egger, Codex Escurialensis. Ein Skizzenbuch der Werkstatt Domenico Ghirlandaios,Viena, 1906, p. 94; Mihail Macrea, Un disegno inedito del Rinascimento relativo allaColonna Traiana (ED, 7, 1937, p. 96, 114).907 – Pietro Sante Bartoli, I disegni originali della Colonna Traiana fatti da..., circa1665, executate direct după monument, în perioada în care se luau copii în gips de pereliefuri, din ordinul lui Ludovic XIV (col. Cassiano del Pozzo, vol. XX).Ref.: Adolf Michaelis, loc. cit.; B.B. Woodward, Drawings of Pietro Sante Bartoli atWindsor Castle („Gentleman’s Magazine”, 1886, p. 66); Mihail Macrea, op. cit.,p. 106.Publ.: Giacomo de’ Rossi, Roma, 1672.YORK(Yorkshire)YORK MINSTER LIBRARYCR908 – Legenda Minor Sancti Gerhardi, sec. XII, cuprinzând informaţii despre viaţadin cuprinsul voievodatului lui Ahtum din regiunea Mureşului în sec. XI. Copie (Ms. XVI,f. 91 v sqq.).Ref.: Eugen Glück, Izvoarele narative din secolul al XI-lea referitoare la istoriaTransilvaniei. Noi contribuţii (RA, 1979, nr. 4, p. 387).

MEXIC 347MEXICCIUDAD DE MEXICOMUSEO DE LAS CULTURASMUZ1 – Piese folclorice româneşti, sec. XX, donate de guvernul României: interior dinFăgăraş, obiecte gospodăreşti din lemn şi metal, mobilier, costume populare, podoabe,ţesături, ceramică, icoane pe sticlă, ouă încondeiate de Paşte, ansamblu reprezentativ deartă populară. Piesele au fost transferate recent în depozitul muzeului, în urma reamenajăriisălii în care au fost expuse iniţial.Ref.: Georgeta Stoica, 1984; Ioana Feodorov, 2008.

348 MONACOMONACOMONTE CARLOBIBLIOTHÈQUE CAROLINEH1 – Visconte Maggiolo, Atlante, 1519, şapte hărţi nautice, cuprinzând şi litoralulromânesc al Mării Negre.Ref.: Grămadă, Scizia, p. 251, nr. 87.

MUNTENEGRU 349MUNTENEGRUBOKA KOTORSKAMANASTIR BANJA KOD RISNA(Mănăstirea Banja)A1 – Epitrahil, 1605-1606, dăruit de Sima Buzescu mănăstirii Stăneşti (jud. Vâlcea),în amintirea soţului ei, stolnicul Stroe Buzescu, dregător al lui Mihail Viteazul. Broderiecu fir de aur pe mătase, reprezentând şi portretele donatorilor: Stroe şi Sima. Inscripţie înslavonă.Ref.: Ivan Kukuljević-Sakčinski, Izvestaj o putovanju kroz Dalmaciju u Napulj i Rim(„Arhiv za povjestniku jugoslavsku”, Zagreb, 4, 1857, p. 344); T. Cipariu, în AFI,1868, p. 308-310; B.P. Hasdeu, Inscripţiunea de la Stăneşti („Traian”, 1, 1869, nr. 78-82, 86, 90); Gr. Tocilescu, Inscripţiunea de pe patrafirul de la Stăneşti (CT, 7, 1876,p. 348-354); Ep. Nikanor Ruzičić, Manastir Banja („Starinar”, 11, 1894, p. 62-65);M. Valtrović, Beleška o natpisu na Banjskom epitrahilju od god. 1606 („Starinar”,11, 1894, p. 137-139); Marcel Romanescu, Patrafirul Buzeştilor de la Banja (BokaKotorska) (AO, 17, 1938, nr. 95-96, p. 5-6; rec. C.C. Giurescu, în RIR, 8, 1938,p. 317); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 167-168; Lazar Mirković, Crkveniumetnicki vez, Belgrad, 1940, p. 41-42; Turdeanu, La broderie religieuse, p. 58-59.Reprod.: M. Romanescu, op. cit., p. 7-11; Lazar Mirković, op. cit., pl. XXII/3;Cândea – Simionescu, Prezenţe româneşti, IV, p. 73, fig. 70-72.2 – Veşminte liturgice româneşti.Ref.: Marcel Romanescu, Introducere în istoria costumului românesc (RIR, 14, 1944,p. 470).CETINJEARHIV CRNE GORE(Arhiva Muntenegrului)DOC3 – Documente, din sec. XIX-XX, referitoare la politica României faţă de ImperiulOtoman, şi relaţiile cu Muntenegrul (Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al

350 MUNTENEGRUMuntenegrului, 1860-1915; Ministerul Forţelor Armate, 1879-1916; Fondul Palatului,Uprava Crnogorskog Dvora, 1882-1914).Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră (RA, 9, 1966, nr. 2, p. 173).CETINJSKI MANASTIR(Mănăstirea din Cetinje)MS4 – Tetraevanghel, Ţara Românească, sec. XVI. 189 f., 29 x 20 cm. Text în slavonă(ms. 1).Ref.: Bogdanović, p. 133, nr. 2055; Constantinescu, Repertoriu, p. 54, nr. 262.DRŽAVNI MUZEJ(Muzeul de Stat)DOC5 – Documente din 1860-1916 din fondul prinţului (apoi regelui) Nichita I, referitoarela relaţiile dintre Muntenegru şi România.Ref.: N. Ciachir, Informaţii despre ţara noastră, p. 173.MS6 – Tetraevanghel, Moldova, 1504, copiat din porunca lui Ştefan cel Mare, ferecat deBogdan voievod şi dăruit de acesta bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău. Pergament, 31,7 x23 cm. Text în slavonă. Frontispicii şi iniţiale în aur, miniaturi în plină pagină cu imaginileevangheliştilor. Ferecătură cu aplice de argint sec. XVIII (ms. 1).Ref.: Marko Dragović, Starine riznice četinjske („Starinar”, 5,1888, p. 15-19); Stojanovic,Zapisi i natpisi, II, p. 91, nr. 2606; D. Vukšan, Jedno rukopisno jevandjelje DržavnogMuzeja Četinjskoga („Prilozi za knjizevnost, jezik, istoriju i folklor”, 7, 1927, p. 219-222); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 147-148; idem, Miniatura bulgară, p. 424-425; idem, Manuscrise slave, p. 199-202; Rep. Ştefan cel Mare, p. 420-421; Turdeanu,Moldavie, 1457-1504, p. 60-61; idem, Moldavie, 1504-1552, p. 123; Bogdanović,p. 134, nr. 2078; Constantinescu, Repertoriu, p. 54, nr. 263.Reprod.: Turdeanu, Manuscrise slave, pl. X-XIII; Cândea – Simionescu, Prezenţeromâneşti, IV, p. 76-81, fig. 74-80.MANASTIR PIVAA7 – Cădelniţă, sec. XVI, executată de un meşter din Ţările Române sau după unprototip românesc.

MUNTENEGRU 351Ref.: B. Radojković, Riznica Pivskoj manastira („Starine Crne Gore”, 1, 1963, p. 50);Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja Kod Priboja, Belgrad, 1981, p. 55.Reprod.: B. Radojković, Srpsko zlatarstvo XVI i XVII veka, Novi Sad, 1966, fig. 82.MANASTIR SAVINADOC8 – Hrisov ctitoricesc din circa 1275-1321 al regelui Ştefan Uroş II al Serbiei privindbiserica Sf. Nicolae din Hvostno, căreia i se dăruiesc şi aşezări de „vlahi” (Tezaur).Publ.: Hurmuzaki – Kałuzniacki, I/2, p. 794-797.9 – Hrisov, din 15 iunie 1646, prin care Matei Basarab acordă mănăstirii Trebinje dinBosnia o danie anuală de 1800 aspri.Ref.: Ep. Nikanor Ruzičić, Manastir presvete Bogorodice na Savini („Starinar” 11, 1894,p. 125-126); Vladimir Crnogorčević, Manastir Savina u Boci Kotorskoj, Beograd,1901, p. 47; Ilie Bărbulescu, Cercetări istorico-filologice, p. 84; idem, Relations,p. 274; M. Romanescu, Patrafirul Buzeştilor de la Banja (Boka Kotorska) (AO, 17,1938 p. 2); Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 173-174; Anuichi, p. 33.Publ.: „Glasnik Zemaljskog Muzeja u Bosnii i Hercegovini”, 22, 1911, p. 523-525; N.Iorga, Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani (AARMSI, s.II, t.35,1912, p. 154-155); D. Mioc, Materiale româneşti din arhive străine (SMIM, 6,1973, p. 326-328).10 – Hrisov, din 8 ianuarie 1702, prin care Constantin Brâncoveanu acordă mănăstiriiTrebinje o danie de 6 000 de aspri la fiecare trei ani.Ref.: E. Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 180; M. Romanescu, op. cit., p. 2; Anuichi,p. 48.Publ.: St. Novaković, Trebinje, Tvrdos i Savina („Starine”, 16, 1884, p. 100-101); N. Iorga,op. cit., p. 155-156; Erbiceanu, Material pentru istoria bisericească a românilor(BOR, 11, 1887-1888, p. 620-628); Ep. Nikanor Ruzičić, op. cit., p. 125-126; Vl.Crnogorčević, op. cit., p. 47-48; D. Mioc, op. cit., p. 328-332.MS11 – Slujebnic arhieresc, Ţara Românească, sfârşitul sec. XVI. 101 f., 19,3 x 14.5 cm.Text în slavonă (ms. 6).Ref.: Bogdanović, p. 139, ar. 2199; I.R. Mircea, Manuscrise, I, p. 377; Constantinescu,Repertoriu, p. 60, nr. 290.CR12 – Evanghelie, Moscova, 1684, dăruită de Radivoe Sârbul, pentru pomenire, uneimănăstiri, în anul 7200 (1702), în Bucureşti (însemnare).Ref.: Vl. Crnogorčević, op. cit., p. 31; Turdeanu, Din vechile schimburi, p. 181.13 – Cădelniţă, sec. XVI, executată de un meşter din Ţările Române sau după unprototip românesc. Argint cizelat.

352 MUNTENEGRURef.: Mirjana Šakota, Riznica manastira Banja Kod Priboja, Belgrad, 1981, p. 55.Reprod.: B. Radajković, Srpsko zlatarstvo XVI i XVII veka, Novi Sad, 1966, fig. 85.NIKOLJAC(Bjelo Polje)SRPSKA PRAVOSLAVNA CRKVA(Biserica Ortodoxă Sârbă)MS14 – Minei pe luna noiembrie, Moldova, prima jumătate a sec. XVI. 181 f., 32 x21 cm. Text în slavonă (ms. 62).Ref.: Bogdanović, p. 63, nr. 795; Constantinescu, Repertoriu, f. 58, nr. 279.15 – Apostol, Moldova, 1546-1547. 153 f., 32 x 21,5 cm. Text în slavonă, însemnarede Hano grămăticul (ms. 14).Ref.: Bogdanović, p. 22, nr. 89; Constantinescu, Repertoriu, p. 57, nr. 276.Publ.: Mošin, Nikoljac („Istorijski Zapisi”, 18, 1961, p. 681-708).16 – Minei pe luna octombrie, Moldova, mijlocul sec. XVI. 178 f., 32 x 21,5 cm. Textîn slavonă. Însemnare a diacului Pavel (ms. 36).Ref.: Bogdanović, p. 62, nr. 678; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 277.17 – Tetraevanghel, Moldova, a doua jumătate a sec. XVI. 303 f., 20 x 13 cm. Textîn slavonă (ms. 56).Ref.: Bogdanović, p. 134, nr. 2091; Constantinescu, Repertoriu, p. 58, nr. 278.18 – Miscelaneu, Serbia, 1556. 338 f., 21,5 x 14,5 cm. Text în slavonă. Cuprindescrieri teologice, hagiografice şi un letopiseţ sârbesc cu informaţii privind istoria românilor,uciderea lui Vlad Ţepeş „de mâna lui Basarab” etc. (ms. 49).Ref.: N.D. Anastasijević, Letopis Nikolski („Bogoslovie”, 9, 1934, p. 364-370; rec.D.P. Bogdan, în RIR, 4, 1934, p. 367); Bogdanović, p. 35, nr. 302.

NORVEGIA 353NORVEGIABERGENCOLECŢIA FLOODMSl – Gunnar Solfest Flood, Jurnal, sfârşitul sec. XIX, autograf. În intervalul 7/19decembrie 1876 – 20 ianuarie/1 februarie 1878, autorul, pe atunci locotenent în armatanorvegiană, aflat în misiune în România, consemnează preparativele, apoi participarea larăzboiul ruso-turc, acţiunile pentru proclamarea independenţei statului român, observaţiidespre viaţa politică, evenimentele culturale, situaţia economică şi religioasă, organizareaarmatei şi luptele în Bulgaria până la cucerirea Plevnei şi Vidinului.Ref.: R. Rosetti, Notele unui ofiţer norvegian înaintea şi în timpul războiului de neatârnare,1876-1878 (ARMSI, s. III, t. 8, 1927-1928, p. 197-201).Publ.: ibidem, p. 202-261.OSLORIKSARKIVET(Arhivele Regale)DOC2 – Documente din 1879 referitoare la trecerea prin Norvegia a lui ConstantinDobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: Jardar Seim, Dobrogeanu-Gherea, 1879. Evadare în Norvegia (MI, 12, 1978, nr. 4,p. 10-12).UNIVERSITETSBIBLIOTEKET I OSLO(Biblioteca Universitară din Oslo)DOC3 – Scrisori de mulţumire, 1907-1908, adresate scriitorului Björnstjerne Björnsonpentru acţiunea de apărare a românilor din Transilvania împotriva politicii de asuprirenaţională, cuprinzând: scrisoarea din 16 septembrie 1907 a lui S. Miţă, casier C.F.R., garaPredeal; telegramă de felicitare din partea românilor din Viena, cu ocazia celei de a 75-a

354 NORVEGIAaniversări a scriitorului norvegian; carte poştală din Budapesta, 25 ianuarie 1908, semnatăde şapte români „subjugaţi”; scrisoare de la avocatul Liviu Trebonian din 17 martie 1908;mesaj al tinerilor universitari din Bucureşti; adresă a „Coloniei române emigrate”, Galaţi, 28februarie 1908; scrisoarea studenţilor români din Leipzig din 20 februarie 1908; telegramaAsociaţiei culturale „Carpaţi” trimisă de membrii originari din Transilvania; scrisoarea luiCassiu Maniu, Cluj, l noiembrie 1907, cuprinzând informaţii de ordin istoric şi demograficdespre români; scrisoarea lui Octavian Tăslăuanu, redactorul revistei „Luceafărul”, cerândpermisiunea de a publica traduceri din scrierile lui Bjornson (B.B. 1143).Ref.: Eugen Glück, O călătorie de studii în Norvegia, Suedia şi Berlinul de Vest (RA,1986, nr. 1, p. 85-86).4 – Corespondenţa lui Fridtjof Nansen, 1914-1918, cu autorităţile româneşti şi alestatelor beligerante privind repatrierea prizonierilor de război originari de pe teritoriulRomâniei (Fond Nansen, Mss. pol. 1918, K 2, Rum., d).Ref.: Eugen Glück, op. cit., p. 86.CR5 – „Den Norske Rigstidende”, Oslo, ziar cuprinzând şi ştiri despre români: răscoalalui Tudor Vladimirescu (13, 20, 28 aprilie, 3, 5, 15, 18, 29 mai, 1, 12, 20, 27 iunie şi 3 iulie1821); revoluţia din Ţara Românească (1, 11 iunie, 11-18, 22 iulie, 13, 22 septembrie 1848);nota comunicată marilor puteri de principele Al. I. Cuza (16 martie 1859), proclamareaindependenţei României şi participarea la războiul ruso-turc (5, 7, 9, 23 mai, 29 august, 17septembrie, 26 noiembrie 1877)Ref.: Eugen Glück, op. cit., p. 86-88; idem, Ecouri ale revoluţiei de la 1821 în presascandinavă (MI, 20, 1986, nr. 2, p. 10-11); idem, Bucureşti – capitala revoluţieiromâne (MI, 22, 1988, nr. 7, p. 9).6 – „Morgenbladet”, Oslo, ziar cuprinzând ştiri şi comentarii despre răscoala luiTudor Vladimirescu (2 şi 20 iunie 1821), Unirea Principatelor şi atitudinea Turciei (31ianuarie, 18 februarie, 3, 4, 8, 28 martie 1859).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 86-87.7 – „Cyhristiania Posten”, [Oslo], cu informaţii despre revoluţia din Ţara Românească(18 iunie, 22 iulie, 5 august, l, 12 septembrie, 12, 19, 28 octombrie, 6 noiembrie 1848) şidespre Unirea Principatelor (17 februarie, 2 martie 1859).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 87; idem, Bucureşti, p. 9.8 – „Aftenbladet”, Oslo, ziar, cuprinzând ştiri despre alegerea lui Al. I. Cuza ca domnal Moldovei şi conflictul său cu Vogoride (nr. din 31 ianuarie 1859), participarea trupelorromâne la războiul ruso-turc (4, 19 septembrie, 26 noiembrie, 11 decembrie 1877).Ref.: E. Glück, O călătorie, p. 88.9 – „Aftenposten”, Oslo, ziar, cuprinzând ştiri privind participarea trupelor românela războiul ruso-turc: reportaj despre scufundarea unui vas militar turc de către monitorul

NORVEGIA 355„Fulgerul” (de fapt „Rândunica”), nr. din 3 iunie 1877, bravura dorobanţilor (24 septembrie1877).Ref.: ibidem, p. 87-88.10 – „Norge”, Oslo, nr. din 18 decembrie 1877, cu aprecieri despre importanţacuceririi Plevnei de către trupele române.Ref.: ibidem, p. 88.H11 – I. Honterus, Rudimentorum cosmographicorum libri III, Zürich, 1570 (nr. 3993b).Ref.: ibidem, p. 86.12 – I.B. Homann, Atlas novus turcarum orbis, Nürnberg, 1614, cuprinzând şi ŢărileRomâne (nr. 1023).Ref.: ibidem.13 – I. Ianssonius, Vetus Descriptio Dacicarum nec non Moesicarum, Amsterdam,1654 (m. 1993).Ref.: ibidem.14 – I. Bleauw, Atlas maior, sive Cosmographia Blaviana, Amsterdam, 1662,cuprinzând şi „Transsylvania, Valachia, Moldavia” (t. II, cartea V).Ref.: ibidem.15 – Harta Transilvaniei, s.l., circa 1680 (nr. 1831).Ref.: ibidem.16 – I.B. Homann, [Hartă a Transilvaniei], s.l., 1720 (nr. 1860).Ref.: ibidem.17 – Carte de la Moldavie, pour servir à l’histoire militaire de la guerre entre lesRusses et les Turcs, s.l., [circa 1769] (nr. 912, 1).Ref.: ibidem.18 – [Polonia, Moldova şi Rusia occidentală], Stokholm (?), 1769 (nr. 126, 5).Ref.: ibidem.19 – I.F. Schmiedt, Principatum Moldaviae et Valachiae tabula geographicageneralis, ex autographis castramentatorum russicorum [...] conscripta, St. Peterburg,1774 (nr. 126/11); altă ed., 1785 (nr. 1759).Ref.: ibidem.20 – [Harta Transilvaniei şi a Bucovinei], Nürnberg, 1815 (nr. 1433).Ref.: ibidem.

356 NORVEGIATRONDHEIMSTATSARKIVET I TRONDHEIM(Arhivele Statului din Trondheim)DOC21 – Documente din 1879 relative la trecerea prin Norvegia a lui ConstantinDobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: Jardar Seim, Dobrogeanu-Gherea, p. 10-12.VADSØFINNMARKSARKIVET I VADSØ(Arhivele Districtului Finnmark din Vadsø)DOC22 – Documente din 1879 relative la trecerea prin Norvegia a lui ConstantinDobrogeanu-Gherea după evadarea sa din Mezen (Rusia).Ref.: ibidem.

NOUA ZEELANDĂ 357NOUA ZEELANDĂWELLINGTONAM1 – Biserica Sfânta Maria, a comunităţii româneşti din Wellington (WellingtonSouth).Ref.: Communautés orthodoxes roumaines de l’étranger („Romanian Orthodox ChurchNews”, 9, 1979, nr. 4, p. 81); http://www.roeanz.com.au.

358 OLANDAOLANDAAMSTERDAMCOLECŢIA PAUL AUERBACHCR1 – Georgios Ventotīs, Lexikon triglosson... eis tomous treis, Viena, 1790, carteîntocmită din îndemnul lui Alexandru Ioan Mavrocordat (Firaris), fost domn al Moldovei,şi publicată cu sprijinul acestuia.Ref.: Biblioteca Auerbachiana. Catalogus van de collectie Neograeca bijeengebrachtdoor Paul Auerbach, I, Amsterdam, 1973, p. 82-83; Papadopoulos, Ell. vivl., I, p. 77-78, nr. 1027.INTERNATIONAL INSTITUT VOOR SOCIALE GESCHIEDENIS(Institutul Internaţional de Istorie Socială)MS2 – Karl Marx, [Însemnări despre români], Londra, 1853-1860. Note de lectură şiextrase din cărţile The Russia in the Moldavia and Wallachia, s.l., 1849 (autor neidentificat)şi din Elias Regnault, Histoire politique et sociale des Principautés Danubiennes, Paris,1855, cuprinzând opinii despre situaţia politică şi economică din Principatele Române şipolitica expansionistă a Rusiei (ms. B 63, heften XCI, LXXXVI şi XLIII; B 85; B 86 şiB 91).Publ.: Andrei Oţetea, K. Marx. Însemnări despre români (Manuscrise inedite), Buc., 1964.3 – Documente din 1880-1889 privind începuturile mişcării socialiste în România şirelaţiile ei cu socialiştii din Europa.Ref.: Zanna Kormanowa, Nouvelles données documentaires concernant les relationsinternationalistes du mouvement socialiste de Roumanie (1880-1889), în Omagiu luiPetre Constantinescu-Iaşi, Buc., 1965, p. 439-445.4 – Scrisori (14), 16 decembrie 1957 – 28 aprilie 1960, între A.J.C. Kuster, directoral Institutului Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam, istoricul polonez StanislavSchwann din Szczeczin şi Institutul de Istorie a Partidului din Bucureşti, referitoarela manuscrise inedite şi articole ale lui Marx şi Engels, interesând istoria modernă aPrincipatelor Române (Korrespondenzarchiv, Donier „S. Schwann”, „Institutul”).

OLANDA 359Ref.: Wim P. van Meurs, Marx über die Rumänen, die Rumänen über Marx (RRH, 36,1997, nr. 1-2, p. 64-68).UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK(Biblioteca Universităţii)DOC5 – Scrisoare, din 7 mai 1685, a lui Mihail Apaffi I, principele Transilvaniei, cătreLadislau Gyulaffi de Ratoth.Ref.: Andrei Pippidi, 1984.6 – Scrisoare din Iaşi, 16 martie 1702, a lui Constantin Duca, domnul Moldovei, cătreîmpăratul Leopold I, referitoare la o sumă de bani, confiscată în Transilvania, destinatărăscumpărării din captivitate a fostului domnitor Gheorghe Duca (136 R).Ref.: idem.7 – Scrisori, 1720-1726, de la Nicolae Mavrocordat şi secretarii săi Antonie Episşi Nicolae Wolff către teologul şi filosoful Jean Leclerc şi William Wake, arhiepiscopde Canterbury, reflectând erudiţia şi preocupările intelectuale ale principelui, criteriile decreştere a bibliotecii şi colecţiei sale numismatice etc. (fondul J. Clericus, mss. K 40, K41, K 89).Ref. şi publ.: Jacques Bouchard, Les relations épistolaires de Nicolas Mavrocordatos avecJean Le Clerc et William Wake („O Eranistīs”, 11, 1974, p. 67-92); Andrei Pippidi,Aux confins de la Republique des Lettres. La Valachie des antiquaires au debut duXVIII e siècle („Studii clasice”, 17, 1977, p. 233-246); idem, Hommes et idées, p. 218,221-227, 250.CR8 – Moise din Khoren sau Khorenaţi (Movses Kert’ogh, „Poetul”, sec. IX) şi VartanAighekţi (sec. XII-XIII), Ghirk Askharaţ ev Araspelabanuteanţ vor e Aghvesaghirk [Cartede geografie şi de fabule, sau Cartea Vulpii], Amsterdam, 1668, în armeană. Cuprinde şiinformaţii despre geografia şi populaţia teritoriilor nord-dunărene în sec. IX-XIII (BU.971 H 22).Ref.: Fr. Macler, Les livres imprimés arméniens de la Bibliothèque de l’Universitéd’Amsterdam (REA, 6, 1926, p. 71-146); A. Decei, Românii din veacul al IX-leapână în al XIII-lea, în lumina izvoarelor istorice armeneşti (AIINC, 7, 1936-1938,p. 412-534); idem, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 17-88.Publ.: ibidem.9 – Bibliotheca Exquitissima Thomsiana. Continens libros excelentissimos, rarissimos[...] quos magno labore collegit [...] Fredericus, Comes de Thoms..., Leiden, 1749.Catalogul bibliotecii contelui Fr. Thoms, vândută la licitaţie la Leiden, 13 octombrie 1749.La p. 117, nr. 513, între manuscrisele in-folio: Demetrii Cantemiri, Principis Moldaviae,Incrementa et Decrementa Imperii Othomanici [...] nondum publicatum, manuscrisuloriginal al operei, păstrat azi la Houghton Library, Harvard University (Cambridge,

360 OLANDAMass.). Sunt menţionate şi manuscrisul original al Descrierii Moldovei (nelocalizat încă)şi traducerile engleză, franceză şi germană ale Istoriei Imperiului Otoman.Ref.: Virgil Cândea, 1984.DOORNHUIS TE DOORN(Castelul Doorn)MUZ10 – Colecţie de veşminte populare româneşti, [sec. XIX?]: zeghe, costum oltenesc,suman alb cu găitane negre, din colecţia lui Wilhelm II de Hohenzollern, împăratulGermaniei, care a avut ultima reşedinţă şi a murit aici.Ref.: Dan Berindei, 1987.GRONINGENUNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK(Biblioteca Universităţii)CR11 – De falsa et vera Unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.HAGA(Den Haag)ALGEMEEN RIJKSARCHIEF(Arhivele Generale Regale)DOC12 – Documente (6), 1581-1659, cuprinzând şi informaţii privitoare la Ţările Române:recomandare din 22 septembrie 1581 a lui Ştefan Báthory, regele Poloniei, pentru ChristofKeresztury, nobil ardelean; scrisoare din 10 noiembrie 1633 a lui Emeric Czabor cătreîmpăratul Austriei, recomandându-i ca în negocierile cu transilvănenii să foloseascăşi un ungur cunoscător al situaţiei „tributarilor şi vecinilor”; scrisoarea din Satu Mare,26 mai 1639, prin care Petru Melich de Buber anunţă pe împărat că la dieta convocată

OLANDA 361de principele Transilvaniei, trimişi din Ţara Românească au cerut ajutor militar contraturcilor; scrisoarea din l noiembrie 1643 a lui Sigismund Prepostváry despre intenţia luiVasile Lupu de a ataca Ţara Românească; alte scrisori despre înfrângerea acestuia (Gh.Rákoczi către William III de Orania, 16 decembrie 1654), retragerea în Ungaria superioarăa lui Constantin Şerban (19 iunie 1659) ş.a. (Colecţia de autografe, nr. 198, 1193, 1253,1289, 1318, 1346).Ref. şi publ.: N. Iorga, Recherches dans les Archives Royales de La Haye (BSHAR, 20,1938, p. 1-8).13 – Documente, 1613-1629, referitoare la relaţiile Transilvaniei cu Ţările de Jos întimpul principelui Gabriel Bethlen.Ref.: Miklós Ödön, Bethlen Gábor és a holland diplomácia (Gabriel Bethlen şi diplomaţiaolandeză) („Protestáns” 5 zemle, 1929, p. 595-608).14 – Scrisoare din Ţara Românească, 9 septembrie 1613, adresată de Chiril Lucarisguvernului Statelor Generale, cu aprecieri despre luptele pentru libertate ale poporuluiolandez şi activitatea lui Cornelis Haga, ambasador olandez la Constantinopol (SecreteCasse, 17).Ref. şi publ.: Klaas Heeringa, Bronnen tot de geschiedenis van den Levantschen handelI (1590-1660), 2, Haga, 1910, p. 275-276, nr. 141; N. Iorga, Studii şi documente,XXIII, p. 115.15 – Rapoarte, 1613-1790, ale agenţilor olandezi la Constantinopol şi Smirna,cuprinzând informaţii privind luptele pentru tron în Moldova în timpul Movileştilor,schimbări de domni în Ţările Române, obligaţiile lor financiare şi militare faţă de Poartă,campanii pe teritoriul românesc etc.Ref. şi publ.: N. Iorga, Studii asupra istoriei românilor în sec. XVII, mai ales dincorespondenţa olandeză din Constantinopol şi alte izvoare inedite sau neîntrebuinţate.I. Cei dintâi ani din domnia lui Vasile Lupu, 1634–7, Buc., 1900 (extras din „NouaRevistă Română”, 1, 1900, p. 340-351); idem, Ştiri despre veacul al XVIII-lea înţările noastre după corespondenţe diplomatice streine, I, 1700-1750 (AARMSI, s.II, 32, 1909-1910, p. 2-10, 12-13, 15, 18-21, 27-36, 39 [56 doc.]); II, 1750-1812(ibidem, p. 572, 587-592, 594-601, 604-610, 613-614, 617-622, 626-627, 629-634[64 doc.]); idem, „Doamna lui Ieremia-vodă” (ibidem, p. 1053-1069 [1613-1616,23 doc.]).16 – Rapoarte (66) din 1620-1659, 1679 ale ambasadorilor olandezi la Poartă:Cornelis Haga, Henric Cops, Nicolo Ghisbrecht şi Jacobus Colyer, referitoare la vizitapatriarhului Chiril Lucaris al Alexandriei în Ţara Românească (1620), sfârşitul lui GasparGratiani, mazilirea lui Ştefan Tomşa (1621), expediţie tătărască în Ţara Româneascăşi ajutorul dat de Gabriel Bethlen lui Radu Mihnea (1624), informaţii despre MironBarnovschi, Alexandru Coconul, Leon Tomşa, Moise Movilă, domniile lui Matei Basarab,Vasile Lupu şi Gheorghe Rákoczi I, Constantin Şerban şi Gheorghe Ştefan şi venirea latron a lui Şerban Cantacuzino (1679).Ref.: N. Iorga, Studii şi documente, IV, p. CXLI, CXLIII, CLI-CLIII, CLV, CLVII, CLXII,CLXV, CLXIX, CLXXV, CCII-CCIV, CCXIX-CCXXI, CCXXX-CCLXXXIII,CCXCII, CCXCVIII.

362 OLANDAPubl.: ibidem, p. 178-208, 210-212, 223-229, 234-239, 260 (34 doc.: 1620-1622, 1624,1629, 1630, 1632, 1633, 1636-1641, 1643, 1648-1650, 1679).17 – Rapoarte diplomatice (397) din Constantinopol, 1620-1747 ale ambasadorilorşi reprezentanţilor olandezi la Poartă: Cornelis Haga, Henric Cops, Nicolo Ghisbrecht,Levinus Warnerus, Jacobus Colyer, Elbert de Hochepied şi Jan Carol de Bordes, cuprinzândinformaţii despre situaţia politică din Ţările Române, relaţiile lor cu Imperiul Otoman şialte state, evenimente din Europa Orientală cu implicaţii pentru situaţia din Moldova şiŢara Românească. Texte în olandeză, latină, franceză (Secrete Casse, rapoarte).Ref. şi publ.: Iorga, Studii şi documente, XXIII, p. 115-289.18 – Scrisoare din Constantinopol, 20 iulie 1622, a lui Ioan Iacob Locadello,pretendent la tronul Moldovei (ca fiu al lui Aron Tiranul, fost domn), către StanislasLubomirski, general-maior al regelui Poloniei, prin care îl roagă să-l recomandeambasadorului polonez la Poartă, ca să-l ajute să ia domnia. Text în italiană. Anexă lascrisoarea ambasadorului olandez Cornelis Haga către Statele Generale, din 3 septembrie1622 (Secrete Casse, rapoarte).Ref. şi publ.: ibidem, p. 137-138.19 – Documente (37), 1688-1714, referitoare la domnia lui Constantin Brâncoveanuşi relaţiile Ţării Româneşti cu Imperiul Otoman.Ref. şi publ.: N. Iorga, Documente privitoare la Constantin-vodă Brâncoveanu, la domniaşi sfârşitul lui, Buc., 1901.20 – Scrisori de domnitori ai Ţărilor Române către agenţi olandezi din Constantinopol,1724-1759: Nicolae Mavrocordat, Bucureşti, 1724; Grigore II Ghica, Iaşi, 1737, Bucureşti,1748; Constantin Mavrocordat, Bucureşti, ian. 1748; Constantin Racoviţă, Iaşi, 1750;scrisori ale lui E. de Hochefried către C. Racoviţă (1749), Grigore II Ghica (1749, 1750)şi Scarlat Ghica (1759); informări din Iaşi către agenţii olandezi, de la Constantin Ipsilanti,semnate „C. Psiloglu” (1728) şi „C. Psilandi” (1728, 1737), de la Souliotis (1749-1750) şiLeontios Nicolau (1749-1753) (Legatie Turkije, 16, 52-54, 117, 175, 287-290, 535-536).Ref.: G.W. van der Meiden, Het Legatiearchief Turkije tot 1811, s’ Gravenhage, 1978, p. 6,nr. 16; p. 8, nr. 52-54; p. 14, nr. 117; p. 21, nr. 175; p. 24, nr. 175; p. 31, nr. 287-290;p. 44, nr. 535-536.Publ.: Paul Cernovodeanu, Când a murit Antioh-vodă (MI, s.n., 32, 1998, nr. 9, p. 79-80(scris. N. Mavrocordat, 23 decembrie 1724, st. v.).21 – Rapoarte (41) din 1758-1769 ale rezidenţilor olandezi la Constantinopolprivitoare la domniile în Moldova ale lui Ioan Teodor şi Grigore Callimachi şi GrigoreIII Ghica, războiul ruso-turc pe teritoriul Principatelor, ultima domnie a lui ConstantinMavrocordat, ocuparea Iaşilor de către cazaci ş.a.Ref. şi publ.: Documente Callimachi, I, p. 15-38.22 – Testament, Iaşi, 1760, al dr. A. Fredenreich. Extras (Legaţie Turkije, 1362).Ref.: G.W. van der Meiden, op. cit., p. 102, nr. 1362.23 – Scrisoare, din 17 decembrie 1770, a secretarului Ambasadei olandeze dinIstanbul cuprinzând informaţii referitoare la încercarea armatei ruseşti de a forţa trecereaDunării în timpul războiului ruso-turc (2 e afdeling, Staten Generaal, 12123).

OLANDA 363Ref. şi reprod.: The Netherlands-Bulgaria, p. 28, nr. III, 6 şi pl. 22 (reproducere după„Gedruckte Nouvelles”).24 – Raport, 1771, al ambasadorului olandez în Rusia, anexat la ziarul rusesc „St.Petersburgischen Zeitungen”, no. 57, marţi, 19 iulie 1771, cu informaţii asupra acţiuniigeneralului rus Weissman în regiunea localităţii Tulcea în decembrie 1770, în timpulrăzboiului ruso-turc (1 e afdeling, Staten generaal, 7385, exh. 26.8.1771).Ref.: ibidem, p. 28.25 – Tratatul de pace de la Svištov, 1791, între Imperiul Habsburgic şi ImperiulOtoman, cu prevederi despre Ţările Române şi documente anexă între care o hartă ateritoriilor disputate (Staten generaal, 14597/271).Ref.: ibidem, p. 20, nr. II, 6.26 – Rapoarte (32) din 1795-1807 ale rezidenţilor olandezi la Poartă, cuprinzândinformaţii despre domniile lui Alexandru Callimachi, Constantin Ipsilanti, Alexandru Suţuşi Scarlat Callimachi în Moldova, situaţia politică şi economică a Principatelor, executarealui Constantin Hangerli, domnul Ţării Româneşti (1799), schimbarea de domni filoruşidin 1806 (Alexandru Suţu şi Alexandru Hangerli), fuga lui Constantin Ipsilanti în Austria(1807) ş.a.Ref. şi publ.: Documente Callimachi, I, p. 38; II, p. 595-611.27 – Raport din 27 decembrie 1797 al lui Frederic van Dedem, ambasador olandezla Poartă, cu informaţii despre acţiunile lui Pazvantoglu, ayan de Vidin, desfăşurate şi peteritoriul Ţării Româneşti (1 e afdeling, Directies Levantske Handel, 116)Ref.: The Netherlands – Bulgaria, p. 29, nr. III, 9.28 – Scrisori de recomandare, Istanbul, 1799, pentru fiica ambasadorului olandez laPoartă, Frederik van Dedem, necesare în cursul călătoriei şi din 1799-1800, de la Istanbulla Bucureşti (1 e afdeling, Legatiearchief Turkijetot 1818/915).Ref.: ibidem, p. 21, nr. II, 9.29 – Acte din 1799-1801, referitoare la călătoria trimisului Prusiei, F.W.E. vonKnobelsdorff, la Bucureşti (Legatie Turkije, 915).Ref.: G.W. van der Meiden, op. cit., p. 75, nr. 915.30 – Documente din 1802 în legătură cu călătoria lui F.G. van Dedem van de Gelderde la Bucureşti la Constantinopol (Legatie Turkije, mapa 916).Ref.: ibidem, p. 75, nr. 916.H31 – G. Mercator, J. Hondius, Atlas af te Afbeeldinghe van de Gantsche Wereldt,Amsterdam, 1634, cuprinzând şi descrierea Ţărilor Române şi harta colorată Walachia,Servia, Bulgaria, România (Kaartenafdeling, AKF 1).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 27, nr. III, 2, p. 21 şi pl. 17 (harta).32 – Nicolaas Visscher, Exactissima fabula qua tam Danubii Fluvii Pars Inferior, aBelgrado Urbe usque ad ajus ostia et minores in eum influentes Fluvii, quam RegionesAdjacentes ut Transylvania, Moldavia, Bulgaria, Besarabia et România [...]; Exactissima

364 OLANDAtabula quam tam Danubii Pars Media [...] quam regiones adjacentes [...] ostenduntur;Danubius, Fluvius Europae Maximus, cum omnibus fluminibus ab utroque latere in illumdefluentibus, Amsterdam, 1667, hărţi cuprinzând şi părţile româneşti traversate de Dunăre,din J. Blaeuw, Atlas Maior, sive Cosmographia Blaviana, t. II, c. VI, Amsterdam. 1667(AKF 2).Ref. şi reprod.: C. Koeman, Joan Blaeu and his Grand Atlas, Amsterdam, 1970, p. 41-48;The Netherlands – Bulgaria, p. 19, nr. II, 3 şi pl. 9-11.33 – Hendrick Doneker zu Amsterdam (1626-1699), Nieuwe Accurate enNaauwkeurige Kaart van de Pontus Euxinus, hodie Mare Nigrum, Amsterdam, 1704.Hartă tipărită în culori cuprinzând şi litoralul românesc al Mării Negre (Kaartenafdeling,MCAL 2037).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 34, nr. IV, 2, p. 30 şi pl. 27.34 – Nicolaas Witsen, Pontus Euxinus of nieuwe en naakeurige Paskaart van deZwarte Zee, 1715, hartă cuprinzând şi Delta Dunării şi litoralul românesc al Mării Negre,imprimată în Louis Renard, Atlas de Navigation et de Commerce, Amsterdam, 1715(Kaartenafedeling, MCAL 2038).Ref.: N. Bikovski, Kartografija. Istoričeski očerk, Moskva – Petrograd, 1923, p. 155; C.Koeman, Atlantes neerlandici, Amsterdam, vol. IV, 1970, p. 432-433.Reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 14, nr. I, 8 şi pl. 8.35 – Johann Wilhelm Abraham Jäger (1718-1790), Carte exacte d’une Partie del’Empire de Russie et de la Pologne méridionale renfermant l’Ukraine, la Podolie, laVolhynie, la Russie, la petite Pologne, la Mazovie, et une Partie de la Lithuanie avec lapetite Tartarie, la Moldavie, la Valaquie et la Transsylvanie, suivant les meilleurs auteurspar J. et F., 1769, Francfort/M. Hartă colorată, imprimată (Kaartenafdeling, OBK 97).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 27-28, nr. III, 4 şi pl. 20.36 – Jan Hendrik Kinsbergen, Paskaart van de Zwarte Zee, te zamen gesteld nit deObservatien..., Amsterdam; [sfârşitul sec. XVIII], hartă imprimată cuprinzând şi litoralulromânesc al Mării Negre (Kaartenafdeling, MCAL 2044).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 28-29, nr. III, 8 şi pl. 23.37 – Joan van Woensel, Nieuwe Wassende Graadige Pas-Kaart van de Zwarte-Zee,s.l., sfârşitul sec. XVIII. Hartă tipărită în culori, cuprinzând şi litoralul românesc al MăriiNegre (Kaartenafdeling, MCAL 2042).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 35, nr. IV, 6, şi pl. 29.KONINKLIJKE BIBLIOTHEEK(Biblioteca Regală)CR38 – Ioannes Boemus, Omnium getium mores, leges et ritus, Augsburg, 1520,cuprinzând şi informaţii privind istoria românilor, originea numelui Valahia, originealimbii etc. Cartea a fost tradusă în ebraică de istoricul medieval Iosef ha Kohen sub titlulMatzov gehulet ammin în 1555.

OLANDA 365Ref.: Eugen Glück, Câteva informaţii privind istoria României, cuprinse în izvoarelenarative medievale („Biblioteca şi cercetarea”, 12, 1988, p. 261-262).KONINKLIJK NEDERLANDSCH GENOOTSCHAP VOORGESLACHT-EN WAPENKUNDE(Asociaţia Regală de Genealogie şi Heraldică)MS39 – Armorialul Wijnebergen, [ante 1270-1285], album heraldic francez. Pergament.Cuprinde însemne heraldice de ţări europene, între care, în anexă (Ce sont tous Roys),două steme ale suveranilor „de Blaquie” [Valahia], probabil ale Imperiului Româno-Bulgar al Asăneştilor.Ref.: Radu Ştefan Ciobanu, Les chroniqueurs français de la IV e croisade et les Roumainsde l’aire de la latinité orientale („Nouvelles Etudes d’Histoire”, VII, 1985, p. 157-176); Nicolae Şerban Tanaşoca, Semnificaţia istorică a unui însemn heraldic: „stemaRegelui Valahiei” din Armorialul Wijnebergen (AIIAI, 24, 1987, partea I, p. 59-70);Dan Cernovodeanu, Stemele valahe din Armorialul Wijineberg în lumina ultimelorcercetări (RI, s.n., 5, 1994, nr. 3-4, p. 295-302).Reprod.: N.Ş. Tanaşoca, loc. cit.CR40 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs ekklesias tīsanatolikīs, Amsterdam, 1667 (144 F 7).Ref.: Virgil Cândea, 1984.41 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs katholikīs kai apostolikīs ekklesias tīsanatolikīs, Bratislava, 1751 (2106 A 174).Ref.: idem.42 – Petru Movilă, Orthodoxe homologia of Regtsinnige bekenntnisse des geloofsder Catholike Apostolike Orientaalische Kerke [...] in’t Nederduitsch [...] door JohannesAntonius Seinerus, Haarlem, 1722 (2106 A 184).Ref.: idem.43 – D. Cantemir, The History of the Growth and Decay of the Otoman Empire.Translated by N. Tindal, Parts I-II, Londra, 1734-1735. Exemplar cu menţiunea pe foaiade titlu: „Bibliotheca Tronchinianae D. Fredericus Comes de Thoms qui msstum originalelatinum, nondum publicatum, possidet” (36 F 10).Ref.: H.F. Peeters, 1985.44 – D. Cantemir, Geschichte des osmanischen Reiches..., aus dem Englischen [vonJ. Schmidt] übersetzt, Hamburg, 1745 (3093 A 9).Ref.: Virgil Cândea, 1984.45 – Bibliotheca Exquitissima Thomsiana. Continens libros excellentissimos,rarissimos [...] quos magno labore collegit [...] Fredericus, Comes de Thoms, Leiden,

366 OLANDA1749. Catalogul bibliotecii contelui Fr. Thoms, vândută la licitaţie la Leiden, 13 octombrie1749. La p. 117, nr. 513, între manuscrisele in-folio: Demetrii Cantemiri, PrincipisMoldaviae, Incrementa et Decrementa Imperii Othomanici [...] nondum publicatum,ms. original al operei, păstrat azi la Houghton Library, Harvard University (Cambridge,Mass.). Sunt menţionate şi manuscrisul original al Descrierii Moldovei (nelocalizat încă),şi traducerile engleză, franceză şi germană, ale Istoriei Imperiului Otoman. Exemplar cuindicaţii manuscrise marginale ale preţurilor adjudecate.Ref. şi reprod.: Virgil Cândea, 1984.46 – Felix Kanitz, Donau-Bulgarien und der Balkan, Leipzig, 1875-1879, cuprinzândşi informaţii (însoţite de gravuri) despre populaţia aromână din Peninsula BalcanicăRef.: The Netherlands – Bulgaria, p. 21, nr. II, 11 (localizare).NEDERLANDS LETTERKUNDIG MUSEUM(Muzeul literaturii olandeze)DOC47 – Panait Istrati, Scrisori (26), 1926-1935, adresate scriitorului olandez A.M. deJong, şi o scrisoare din 1933, către acelaşi, a Margaretei Istrati.Ref. şi publ.: Sjoerd Van Faassen, Frisien von Panait Istrati aan A.M. de Jong (1926-1935) („Ons Erfdeel”, nr. 5, 1980, nov. – dec., p. 703-712); idem, Panait Istrati îndialog cu A.M. de Jong („Manuscriptum”, 15, 1984, nr. 2, p. 110-115); Panait Istrati,Corespondenţă cu scriitori străini, ed. Alexandru Talex, Buc., 1988, p. 25-68, 71-73,78-96, 98-100, 102-105, 108-109, 112-114, 116-127, 130-131, 134-138.OUD-ARCHIEF VAN HET MINISTERIEVAN BUITENLANDSE ZAKEN(Arhiva veche a Ministerului Afacerilor Externe)DOC48 – Raport, din 25 iunie 1877, al consulului general olandez la Bucureşti, J.A.Keun (1842-1848, 1857-1878), referitor la ocuparea Dobrogei şi trecerea Dunării de cătretrupele ruseşti (Gezantschap Turkije 1872-1920, Verbaal 1877, nr. 306).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 45, nr. V, 6 şi pl. 40.RIJKSMUSEUM(Muzeul regal)A49 – Dineu la marele vizir Ibrahim Damad în cinstea ambasadorului Olandei, ulei pepânză, anonim, 1739. Între personajele participante: Alexandru Ghica, mare dragoman al

OLANDA 367Porţii şi Costache Caragea, dragoman al Olandei, din familiile fanariote care au domnit înŢările Române.Ref. şi reprod.: Sturdza, Grandes familles, p. 136.LEIDENCR50 – Ioannes Dantiscus, Victoria serenissimi Poloniae regis contra voyevodamMoldaviae, Louvain, 1531, relatare a bătăliei de la Obertyn din 22 august 1531, în carePetru Rareş a fost biruit de armata polonă.Ref. şi publ.: Hurmuzaki – Bogdan, Supl. II/l, p. 27–30 (localizată: Biblioteca Thysius).Reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. [109].UNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK(Biblioteca Universităţii)DOC51 – Copia literarum Imperatoris Turcarum ad Palatinum Moldaviae, circa 1573,relativă la Ioan Vodă cel Cumplit (BPL, 2005, f. 29).Ref.: Andrei Pippidi, 1984.52 – Scrisori (2), din 1 ianuarie şi 21 martie 1659, ale lui Mihnea III Radu, domnulŢării Româneşti către Partenie IV, patriarhul Constantinopolului, despre sinodul de laTârgovişte (BPG 65/A).Ref.: N. Iorga, Două contribuţii la istoria bisericească a românilor (AARMSI, s. II,38, 1916, p. 465-471); idem, Studii şi documente, XXIII, p. 234; Pippidi, Tradiţiapolitică, p. 214.Publ.: N. Iorga, Două contribuţii..., p. 471-483.Reprod.: B. A. R., ms. gr. 1040 (foto); Pippidi, Tradiţia politică, p. 85; Cândea – Simionescu,Prezenţe culturale, III, p. [112].53 – Scrisoare din 28 februarie 1659 a lui Meletie Syrigos către Mihnea III Radu,în greacă, constituind răspunsul la scrisorile domnului Ţării Româneşti către patriarhulConstantinopolului, Partenie IV. Provine din colecţia lui Levinus Warner, ambasador alOlandei la Poartă (BPG 73G).Ref.: Andrei Pippidi, 1984; Ovidiu-Victor Olar, Orthodoxie et politique I. Le synodede Târgovişte (janvier 1659) („Archæus”, 11-12, 2007-2008, p. 177-204); idem,Ortodoxie şi politică. Sinodul de la Târgovişte (ianuarie 1659) („Studii Teologice”,s. III, 4, 2008, p. 149-177).Publ.: idem, Orthodoxie et politique, p. 199-201; idem, Ortodoxie şi politică, p. 171-176.Reprod.: idem, Orthodoxie et politique, p. 226.

368 OLANDAMS54 – Etymologikon mega, a doua jumătate a sec. X. Lexicon în greacă, menţionând pegepizii din Dacia şi descrierea oraşului Callatis (Mangalia) (ms. B).Ref. şi publ.: Thomas Gaisford, Etymologicum Magnum seu verius Lexicon saepissimevocabulorum origines indagans, Oxford, 1848, p. 230, 486; Fontes, IV, p. 18-19.55 – Nicephoros Blemmydes, Poezie în versuri iambice (sec. XIII), dedicatemănăstirii Sosandros, cuprinzând unele ştiri despre cumani pe care îi numeşte sciţi şi geţi(getai) (ms. Vulcani 56).Ref. şi publ.: Nicephori Blemmydae, Curriculum vitae et Carmina, Leipzig, 1896, p. 115-119; Fontes, IV, p. 102-103.56 – Itinerarium fratris Willelmi de Rubruk de ordine fratrum minorum [...] adpartes orientales, 1253, cuprinzând informaţii despre Ţările Române în timpul migraţiilorcumane şi mongole, pătrunderea ungurilor în Transilvania, statul româno-bulgar(ms. lat. 77).Ref.: A. Sacerdoţeanu, Guillaume de Rubrouck et les Roumains au milieu du XIII e siècle,Paris, 1930, p. 36.Publ.: Recueil de voyages et de mémoires, t. IV, Paris, 1839; A. Sacerdoţeanu, op. cit.,p. 157-163 (fragmente).57 – Yazığıoğlu ‘Ālī, Tar-i Āl-i Selğuq [Istoria dinastiei selgiukide], 1424.Cuprinde informaţii despre colonizarea turcilor selgiucizi din Anatolia în Dobrogea, în adoua jumătate a sec. XIII. Manuscris incomplet.Ref.: Aurel Decei, Relaţii româno-orientale, Buc., 1978, p. 170, 177-179.Publ.: M. Th. Houstma, Recueil de textes relatifs à l’histoire des Seldjoucides, III, Leyden,1902, XVI + 308 p.58 – Ioan Mezerzius (m. 1516), arhidiacon la Cojocna, apoi canonic la Alba Iulia,[Colecţie de inscripţii romane] (circa 120), copiate după originale din Transilvania,Oltenia şi Banat. Copie.Ref.: IDR, l, I, p. 38.59 – Muafā l, Künh ül-ahbār [Miezul ştirilor], circa 1600. Cuprinde şi informaţiidespre relaţiile româno-otomane de la Mircea cel Bătrân până la Mihai Viteazul, cudescrierea expediţiei lui Sinan Paşa împotriva Ţării Româneşti, lupta de la Călugăreni(1595) şi victoriile repurtate de Mihai Viteazul la Târgovişte şi Giurgiu. Partea IV(ms. Warner 288).Ref.: Babinger, GOW, p. 129; Cronici turceşti, I, p. 333-356.60 – Chiril Lucaris, Predici (9), 8 februarie – 19 aprilie 1601, ţinute la Iaşi (BPG 122,Lucaris 2, ff. 145 v -194).Ref. şi publ.: Cyrille Lucar, Sermons 1598-1602, ed. Keetje Rozemond, Leiden, 1974,p. 91-143; Pippidi, Tradiţia politică, p. 193.61 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Taqvm üt-tevrh [Calendarulistoriilor], 1648, tabele cronologice în persană, cu o introducere privind evenimentele

OLANDA 369„de la începutul lumii” până în timpul autorului, cuprinzând şi informaţii despre relaţiileromâno-otomane (ms. 937).Ref.: Babinger, GOW, p. 197.62 – Ibrhm Peev (fost defterdr de Timişoara), Tar [Istorie], jumătatea sec. XVII,tratând evenimentele Imperiului Otoman din anii 1520-1639 şi cuprinzând informaţiidespre relaţiile româno-turce în această perioadă (ms. or. 1311).Ref.: ibidem, p. 194.63 – Bartolomeu Bausner, Disputatio philosophica De Cordis Humani Actionibus,1654, teză susţinută de un student sas din Sibiu.Ref.: Arnold Huttman, Transilvăneanul Bartholomäus Bausner şi meritele sale înelucidarea fiziologiei aparatului circulator, în Din tradiţiile medicinei şi ale educaţieisanitare, Buc., 1978, p. 81-92.64 – üseyn Veğihi, Tar [Istorie], 1660, relatând evenimentele Imperiului Otomandin anii 1637-1660, cu informaţii despre domniile lui Matei Basarab şi Vasile Lupu(Warn. 894).Ref.: Babinger, GOW, p. 208; M. Guboglu, Cronici turceşti, II, p. 166-168.Publ.: ibidem, p. 168-188 (după o copie de la Topkapı Sarayi Müzesi).65 – Alexandru Mavrocordat, [Cuvântare din 1691 către solii germani], în greacă.Legătura manuscrisului poartă armele şi iniţialele lui Nicolae Mavrocordat (BPG 121).Ref.: Andrei Pippidi, 1974.66 – Muaf bin Abdullh (ağ Halfa, Ktib elebi), Cihannuma [Oglinda lumii],1691, versiune completată de autor după geografii europeni (G. Mercator, A. Orteliusşi Ph. Cluverius) şi continuată după moartea acestuia (1657) de Ebu Bekr bin Behram.Cosmografie cu informaţii şi despre geografia Ţărilor Române (ms. Warner or. 1109).Ref.: Babinger, GOW, p. 200.67 – Petru Movilă, Orthodoxos omologia tīs pisteos tīs katholikīs kai apostolikīsekklesias tīs anatolikīs, a doua jumătate a sec. XVII (BPG 60 C).Ref.: Keetje Rozemond, Een Aanwinst van de Leidse Universiteitsbibliotheek. OrthodoxaConfessio Catholicae et Apostolicae Ecclesiae Orientalis („Het Boek”, s. III, 36,1962, p. 29 şi n. 10); Bibliotheca Universitatis Lugduni Batavorum, Codicesmanuscripti VIII. Codices Bibliothecae Publicae Graeci, descripsit K.A. De Meyier,adiuvante E. Hulshoff Pol, Leiden, 1965, p. 89-90.68 – D. Cantemir, Histoire de l’Empire Othoman où se voient les causes de sonaggrandissement et de sa décadence [...] trad. par M. de Joncquières, t. I-II, Paris, 1743(732 A/34-35).Ref.: Virgil Cândea, 1984.69 – Anton Friedrich Büsching, Magazin für die neu Historie und Geographie,Hamburg, III-IV, 1769-1770, cuprinzând şi lucrarea lui Dimitrie Cantemir; Beschreibungder Moldau (1389 C 1-23).Ref.: idem.

370 OLANDA70 – Dimitrie Cantemir, Istoričeskoe, geografičeskoe i političeskoe opisanie Moldaviis žiznju sočinitelja. Moscova, 1789 (1118 D 31).Ref.: idem.H71 – Christophorus Bundelmontius, Liber Insularum Archipelagi, prima jumătate asec. XV, descrierea Mării Mediterane, în care este inclusă şi Marea Neagră, cu litoralulromânesc (hartă în culori) (col. Vossiani latini, in-quarto 62, f. l r ).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 12, nr. I, 4 şi pl. 4 (harta).72 – Henricus Martellus Germanus (Germanicus), Pontus Euxinus sive Mare Mavro,sfârşitul sec. XV, menţionând şi localităţile de pe litoralul românesc. Hartă colorată, scrisăde mână (Codices Vossiani Latini, în folio, 27, f. 75 r -76 r ).Ref. şi reprod.: ibidem, p. 13, nr. I, 5 şi pl. 5.73 – Portulan al Mării Negre, s.l., 1553, hartă anonimă manuscrisă, menţionând şilocalităţi de pe litoralul românesc (cod. Vossiani graeci in-octavo, 12).Ref.: A. Delatte, Les portulans grecs, II, Bruxelles, 1958 (rec. P.Ş. Năsturel, în „Dacia”, 5,1961, p. 616-617); The Netherlands – Bulgaria, p. 13, nr. I, 6.Reprod.: ibidem, pl. 6.74 – I. Sambucus, Transylvania, Viena, 1566.Ref. şi reprod.: Cândea – Simionescu, Prezenţe culturale, III, p. [III].75 – Giacomo Gastaldi, Disegno particolare e Regni e Regioni che son da Venetiaa Constantinopoli, et da Constantinopoli a Vienna d’Austria..., Veneţia, ante 1576, hartăimprimată, colorată, cuprinzând şi Ţările Române (Kaartenverzameling, II-4-12).Ref.: R. Almagia, La carta dei paesi danubiani e delle regioni contermini di G. Gastaldi,Città del Vaticano, 1939; The Netherlands – Bulgaria, p. 13, nr. I, 7 şi pl. 7.76 – Joh. Christian Schreibern, Charte von der Walachey, Moldau, Podolien in Polen,Bessarabien, Tatarey Oczakow, die Halbinsel Crim, Leipzig, 1735.Ref. şi reprod.: Popescu-Spineni, p. 208-209.77 – Johan Gottlieb et Georg Siegmund Facius, Carte de la Turquie européenne avecun precis des Evénements de la guerre en 1769 et 1770 entre les Russes et les Turcs, s.l.,1770, hartă imprimată în culori a Turciei europene în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774, cuprinzând şi Ţările Române (Kaartenafdeling Port, 167, N. 35).Ref. şi reprod.: The Netherlands – Bulgaria, p. 28, nr. III, 5, şi pl. 21.SCHEVENINGENCOLECŢIA J.J. SCHRETLENMUZ78 – Colecţie de timbre româneşti vechi, sec. XIX – începutul sec. XX.Ref.: George Pataki, New York, 1984.

OLANDA 371UTRECHTUNIVERSITEITSBIBLIOTHEEK(Biblioteca Universităţii)CR79 – De falsa et vera unius Dei Patris, Filii et Spiritus Sancti cognitione libri duo.Authoribus ministris Ecclesiarum consententium in Sarmatia et Transylvania, Alba Iulia,1567 (= 1568).Ref.: Régi Magyarországy Nyomtatványok 1473-1600. Res litteraria, Budapesta, 1971,p. 275-277, nr. 254; Răzvan Theodorescu, Civilizaţia românilor între medieval şimodern. Orizontul imaginii (1550-1800), Buc., 1987, p. 54-55, 75.

CUPRINSNota editoruluiEditor’s NoteAbrevieriVIXXIIIIndia 1Calcutta 1Patna (Bankipore) 1Iordania 2Al-Kerak 2Irlanda 3Dublin 3Kilkenny 3Israel 4Bethlehem (Ar. Bayt Lahm) 4Ein Harod (Ihud) 5Eleon (Muntele ~) (Muntele Măslinilor) 5Giv’atayim 5Haifa 6Holon 6Ierihon (Ebr. Yariō, Ar. Ārīā) 6Ierusalim (Ebr. Yeruşalaim, Ar. al-Quds Al-Şarīf) 7Kibbutz Hulda 45Kibbutz Shamir 45Mār Sābā 46Nazaret-Ilit 47Petah Tikva 47Ramallah (Ar. Rāmallāh) 47Tabor (Muntele ~)(Ebr. Har Tavōr, Ar. Ğebel Et-Tūr) 47Tel Aviv (Ebr. Yafo, Ar. Tell ’Abīb) 48Wadi Qelt (Ebr. Nahal Perat) 50

374 VIRGIL CÂNDEAItalia 51Alessandria 51Ancona 51Arezzo 51Assisi 51Bologna 52Bolzano 57Brescia 58Capistrano 58Castiglione Olona 58Catania 59Cava Dei Tirreni 59Cividale 59Fermo 59Ferrara 60Firenze (Florenţa) 61Genova 75La Maiorana (Artena) 79Lucca 79Mantova 81Milano 82Mirabella Eclano (Avellino) 90Modena 90Montecorvino Rovella 93Montefiore 93Murano 93Napoli 94Padova 100Palermo 105Parma 107Pavia 108Perugia 109Piacenza 110Pisa 110Ravenna 110

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 375Rimini 111Roma 111Rovigo 144Santana 144Siena 144Torino 145Trieste 151Udine 154Urbino 154Veneţia (Venezia) 155Vercelli 198Verona 198Vicenza 198Japonia 200Fukuoka 200Tokio 200Letonia 201Riga 201Liban 202Balamand (Kūra) 202Beirut (Bayrūt) 202Bmakin (Muntele Liban) 204Brummana 205Deir El-Ḥarf (Muntele Liban) 205Mār Mūsā 206Šarfeh 206Dūr El-Šuweyr (Muntele Liban) 207Zahle 209Lituania 210Kėdainiai 210Vilnius 210Luxemburg 212Luxembourg 212Remich 214Nospelt 214

376 VIRGIL CÂNDEAMacedonia 215Bitola (Bitolia, Monastir) 215Bjelo Polje 217Brusnik (Arom. Nijopole) 217Dolnja Belica (Arom. Beala de Jos) 217Gevgelija (Arom. Ghevghelia) 218Gopeš (Arom. Gopeşi) 218Gornja Belica (Arom. Beala de Sus) 218Jankovac (Arom. Iancoveţi) 218Kitka (Arom. Lipopelţi) 219Kočane (Arom. Cociani) 219Konjsko (Arom. Huma) 219Kriva Palanka (Arom. Palanca) 219Kruševo (Arom. Cruşova) 220Kumanovo (Arom. Cumanova) 220Malovište (Arom. Molovişte) 220Magarevo (Arom. Magarova) 220Morihova (Arom. Colibile Din ~) 222Ohrid (Arom. Ohrida) 222Prilep (Arom. Perlepe) 223Resen (Arom. Resna) 223Skopje (Arom. Scopia) 224Slepče 225Struga 226Tetovo (Arom. Tetova) 226Trnovo (Arom. Târnova) 226Uroševac (Arom. Ferizovici) 226Veleš (Arom. Veleş) 226Marea Britanie 227Alnwick (Northumberland) 227Bath (Somerset) 227Birdoswald (Cumberland) 227Brampton (Cumberland) 228Burley-On-The-Hill (Rutland) 228Cambridge 229Carlisle (Cumberland) 231

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE 377Castlesteads (Cumberland) 232Chatsworth (Derbyshire) 232Chichester (Sussex) 233Corby Castle (Cumberland) 233Durham 233Edinburgh 234Glasgow 235Goodwood (West Sussex) 236Hatfield (Hertfordshire) 236Lancaster (Lancashire) 236Leicester (Leicestershire) 237Liverpool 238Londra 238Manchester 332Mears Ashby (Northamptonshire) 334Milton Keynes (Buckinghamshire) 334Norwich (Norfolk) 334Nottingham (Nottinghamshire) 335Oxford 335Perranarworthal (Cornwall) 344Richmond (Surrey) 345Rode Hall (Cheshire) 345Rokeby (Yorkshire) 345Windsor (Berkshire) 346York (Yorkshire) 346Mexic 347Ciudad De Mexico 347Monaco 348Monte Carlo 348Muntenegru 349Boka Kotorska 349Cetinje 349Nikoljac (Bjelo Polje) 352Norvegia 353Bergen 353Oslo 353

378 VIRGIL CÂNDEATrondheim 356Vadsø 356Noua Zeelandă 357Wellington 357Olanda 358Amsterdam 358Doorn 360Groningen 360Haga (Den Haag) 360Leiden 367Scheveningen 370Utrecht 371

MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?