2010-1-VET.DRUG-FINAL doc - Veterinary Pharmacon - ROMEO T ...

Valer Teușdea Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

1 

Year 4 �o. 1 Apr. 2010 

Activitatea Asociației Naționale a Fabricanților de Produse de uz Veterinar 

pe anul 2009 

The activity of The National Association of Veterinary Use Products of 

Romania for year 2009 

Prof. dr. Valer Teuşdea 1 

1 Director Executiv ANFPUV 

Abstract 

Below is presented the annual activity report of the executive director of The National Association of 

Veterinary Use Products of Romania for year 2009. All fulfilments and unfulfilments and also the Action plan 

for year 2010 are objectively presented. 

Rezumat 

Activitatea Asociației noastre pe anul 2009 poate fi considerată o imagine a timpurilor pe care le trăim! 

Numeroasele greutăți, problemele și disfuncționalități, pe care le-am trăit în anul 2009 nu sunt altceva decât 

efectul crizei prin care trece țara și societatea româneasca în ansamblul ei. Departe de a fi descurajați, poate 

puțin îngrijorați, prezentăm în cele ce urmează într-un mod obiectiv, realizările și nerealizările ANFPUV pentru 

anul 2009 și planul de acțiune pentru 2010 

RAPORT DE ACTIVITATE 

perioada 01.01-31.12.2009 

Activitatea Asociatiei Naționale a 

Fabricanților de Produse de uz Veterinar 

pentru perioada 01.01.-31.12.2009 s-a 

desfăşurat în baza prevederilor planului de 

acțiune pe anul 2009 aprobat în Adunarea 

Generală a Asociaților din data de 24.03.2009 

şi a cerințelor noi rezultate din statutul de stat 

membru al UE. Se vor prezenta succinct 

realizările, nerealizările, preocupările şi 

dificultățile întâmpinate în activitatea 

cotidiană. In anul 2009 principalele 

preocupări ale conducerii Asociației s-au 

canalizat în primul rand asupra problemei 

majore care condiționează continuarea 

procesului de fabricatie de către membrii 

Asociației pentru toate sortimentele de 

produse de uz veterinar din nomenclatorul 

acestora, iar în al doilea rand asupra 

problemei care condiționează planificarea 

ratională a fabricației de produse imunologice 

şi neimunologice. 

1. Continuarea procesului de fabricație şi 

de diversificare a gamei de produse 

Continuarea procesului de fabricație şi de 

diversificare a gamei de produse este 

determinată de elaborarea dosarelor pentru 

reînregistrarea produselor din nomenclator şi 

înregistrarea de noi produse în vederea 

obținerii autorizației de comercializare pentru 

acestea. laborarea dosarelor în vederea 

reînregistrării/înregistrării la nivelul 

exigențelor experților din ICPBMUV în 

conformitate cu prevederile actelor normative 

ale UE, dar şi a recomandărilor diferitelor 

organisme de specialitate ale acesteia este 

imposibilă în prezent, pentru toate produsele. 

In urma unei analize lucide a situației de 

fapt, a potențialului uman, material şi financiar 

al industriei de produse medicinale veterinare 

autohtone s-au făcut mai multe intervenții 

scrise către ICPBMUV şi ANSVSA pentru : 

A. Acordarea unei perioade de tranziție de 2- 

3 ani pentru : 

- impuritățile / produşii de degradare în 

substanța activă şi produsul finit pe 

perioada de valabilitate; 

- conservanții: 

a. stabilitate – identificarea şi conținutul 

pe toată durata valabilității la 3 serii de 

fabricație la înregistrare/reînregistrare; 

- antioxidanți: 

a. produs finit – identificare şi continut la 

terminarea fabricației; 

b. stabilitate – identificarea şi conținutul 

pe durata valabilității la 3 serii de 

fabricație la înregistrare / reînregistrare; 

- dezvoltarea farmaceutică – justificarea 

alegerii conservanților şi antioxidanților. 

B. Evaluarea dosarelor conform prevederilor 

din Ordinul ANSVSA nr.187/2007, Ordinul 

57/2009 şi Notice to applicants. 

C. Prezentarea de către reprezentanții 

ANSVSA şi ICPBMUV după fiecare 

participare la instruirile organizate de UE 

a noutăților / obligațiilor care le revin 

fabricanților autohtoni. 

D. Reevaluarea încadrării cu personal 

evaluator a ICPBMUV pentru a putea 

face față în următorii 2-3 ani fluxului mare


de dosare ce urmează a fi prezentate 

pentru înregistrare/reînregistrare. 

E. Perfectionarea continuă a evaluatorilor în 

functie de cerințele impuse de UE. 

F. Creşterea obiectivității activităților de 

evaluare prin efectuarea acesteia în 

funcție de importanța şi impactul 

epidemiologic şi economic a produsului 

de cel puțin 2 evaluatori (din care unul din 

grupul de experți). 

G. Adoptarea de către ANSVSA şi 

autoritățile din subordine a unor politici şi 

programe pe termen scurt şi mediu 

flexibile, adaptate situației şi posibilităților 

financiare şi umane ale fabricanților 

autohtoni. 

H. Adoptarea unor proceduri naționale 

simplificate de înregistrare şi 

reînregistrare a produselor medicinale 

veterinare. 

I. Oficializarea urgentă a listei de experți şi 

a regulamentului privind modul lor de 

lucru a acestora, a cărei tergiversare din 

anul 2007 nu mai are nici o justificare 

plauzibilă. 

J. Modificarea Ordinului ANSVSA nr.1/2005 

privind aprobarea Regulamentului de 

organizare şi funcționare a Comitetului 

pentru Produse Medicinale Veterinare. 

Pentru asigurarea unui cadru tehnicoorganizatoric 

mai favorabil pentru activitatea 

de evaluare a dosarelor şi de creştere a 

operativității în emiterea autorizațiilor de 

comercializare s-a propus şi discutat cu 

conducerea ICPBMUV şi ANSVSA 

următoarele: 

- desființarea Comitetului Medicamentului 

Veterinar ca organ consultativ şi înlocuirea lui 

cu o comisie permanentă a ICPBMUV pentru 

evaluarea dosarelor de înregistrare / 

reînregistrare care să se întrunească lunar. In 

cazul în care comisia ICPBMUV apreciază că 

dosarul de înregistrare / reînregistrare este 

necorespunzător, la solicitarea fabricantului 

poate fi înaintat la 1-2 experți din cei 

recunoscuți de ANSVSA pentru a-şi exprima 

opinia. In cazul dosarelor acceptate se 

înregistrează / reînregistrează produsul, 

urmând a se elibera autorizația de 

comercializare conform reglementărilor; 

- înființarea Platformei Naționale de 

Consens privind aplicarea principiilor 3R şi a 

metodelor alternative în experimentarea pe 

animale. 

2. Planificarea rațională a fabricației de 

produse imunologice şi neimunologice 

2 


Planificarea ratională a fabricației de 

produse imunologice şi neimunologice este 

determinată de definitivarea Programului de 

supraveghere, prevenire şi control a bolilor la 

animale, a celor transmisibile de la animale la 

om, protectia animalelor şi protecția mediului 

pâna cel mai târziu la 30 iunie a anului 

precedent. Din nefericire nici în anul 2009 

Programul pentru anul 2010 finanțat de 

deținătorii de animale sau de la bugetul 

statului nu a fost oficializat, decât în data de 

20 ianuarie 2010 prin Ordinul ANSVSA nr.2 

modificat şi completat prin Ordinul ANSVSA 

nr.3 din 28.01.2010 deşi programele 

cofinanțate de UE au fost definitvate din 

aprilie 2009. 

3. Alte actiuni întreprinse 

• S-a solicitat, din nou, ICPBMUV să 

întocmească lista produselor medicinale 

veterinare care se eliberează fără rețetă. 

Sarcina a fost transmisă fără suport legal, 

unor membri ai Comitetului Medicamentului 

Veterinar, care bine înțeles nu a dus-o la 

îndeplinire. 

• Nepublicarea listei în cauză, lasă loc de 

interpretări după bunul plac şi la luarea unor 

măsuri discreționare de către medicii 

veterinari oficiali. 

• In ceea ce priveşte aderea Asociației la 

IFAH, veştile nu sunt îmbucurătoare 

deoarece firma D & B nu a reuşit să obțină 

minimum două recomandări de la membri 

vechi, pentru ca cererea noastră să fie 

supusă discuției în Adunarea Generală a 

Asociației, în vederea luării unei decizii. 

Putem afirma, fără riscul de a greşi, ca 

cei de la IFAH nu ne doresc ca membri, 

probabil din rațiuni economice. 

• Veştile, deşi păreau la un moment dat 

că sunt mai bune, în ceea ce priveşte 

aderarea la Asociația Europeană a 

Fabricanților de Reactivi Veterinari (EVDM) 

nu s-au confirmat. In sustinerea celor afirmate 

se mentionează că pe 10.07.2009 am primit o 

scrisoare de la Preşedintele Asociației – Dl. 

Jean Loui Hunault prin care ne face cunoscut 

că cererea noastră a fost discutată în 

Adunarea Generală din 8 iunie 2009, ocazie 

cu care s-a hotărât ca aprobarea să fie 

amânata până la primirea răspunsurilor 

noastre la un chestionar. 

Chestionarul a fost completat şi înaintat 

EVDM pe 17 iulie 2009. Printre altele ne-am 

angajat în a sprijini EMVD în lupta împotriva 

concurenței neloiale a laboratoarelor publice. 

Până la 25 februarie, fata finalizării raportului


nu s-a primit nici o confirmare. Pentru a forța 

răspunsul, în data de 18.01.2010 s-a făcut o 

nouă intervenție prin care s-a solicitat să ni se 

precizeze dacă mai au nevoie de date 

suplimentare pentru a lua decizia de 

aprobare. 

• Solicitările noastre de a include pe 

ordinea de zi a subcomisiei ANSVSA de 

dialog social a problemelor legate de 

acordarea perioadei de tranziției mentionate, 

a elaborării Programului de supraveghere pe 

2010, a înființării Platformei nationale de 

Consens şi a statutului de observator pe 

lângă Comitetul Medicamentului Veterinar au 

rămas fără nici un răspuns. 

• Revista Medicamentul Veterinar / 

Veterinary Drug a apărut conform planificării, 

respectiv în sem.I şi II, câte un număr Ordinar 

în 1000 exemplare. In schimb, din numerele 

suplimentare a fost publicat numai un număr - 

Normele GMP în 200 exemplare. Deşi şi al 

doilea supliment referitor la cele trei Ghiduri 

privind siguranța pentru mediu traduse şi 

adaptate au fost finalizate pâna la 

30.10.2009, nu a putut fi publicat din lipsă de 

fonduri. 

Se mentioneaza impresia favorabilă a 

Revistei Medicamentul Veterinar / Veterinary 

Drug asupra inspectorilor UE, care au rămas 

plăcut suprinşi de această realizare. 

• Până la finele anului 2009 au fost 

traduse două din cele trei volume ale Notice 

to applicants, ultima variantă, care vor fi 

transmise electronic şi dacă vor fi fonduri vor 

fi publicate în suplimentul nr. 1 pe 2010 al 

revistei Medicamentul Veterinar / Veterinary 

Drug. 

• In cursul anului 2009 specialiştii din 

conducerea executivă a Asociației au 

participat la grupurile de lucru pentru 

modificarea ordinelor ANSVSA nr. 20, 

referitor la autorizarea sanitară veterinară a 

laboratoarelor, inclusiv de control, nr. 187 

privind codul produselor medicinale 

veterinare, nr. 81/2008, referitor la seturile 

folosite în activitatea de laborator şi nr. 1 

/2005 referitor la Comitetul pentru Produsele 

Medicinale Veterinare. 

CONCLUZII 

Activitatea Asociației în anul 2009 s-a 

derulat în condiții foarte grele şi fără rezultate 

deosebite datorită lipsei unui partener stabil şi 

competent de discuție în domeniu, la nivelul 

ANSVSA şi desființării Direcției de control şi 

coordonare a activității farmaceutice 

veterinare. 

3 


Astfel, de la instalarea în funcție a D-lui 

Preşedinte – Secretar de Stat Marian Zlotea 

la Direcția nou înființată, respectiv Direcția de 

Coordonare a Institutelor Naționale, a 

Laboratoarelor de Stat Sanitare Veterinare 

Județene şi de Farmacovigilență s-au 

perindat nu mai puțin de trei directori. In acest 

context eliberarea certificatelor GMP şi 

autorizațiilor de fabricație au întârziat 

nejustificat de mult, afectând interesele 

economice ale unor membri ai Asociației 

noastre. 

Se menționează că la ICPBMUV în anul 

2009 s-au perindat nu mai puțin de trei 

directori tehnici, din care unul în conflict de 

interese. 

In ceea ce priveşte relațiile cu ICPBMUV 

menționăm că acestea au devenit mai 

flexibile şi cu mai multă înclinație pentru 

rezolvarea rațională fără exagerări a 

prevederilor reglementărilor şi recomandărilor 

europene, ca urmare a poziției D-lui Director 

Dr. Valentin Voicu. 

Susținerea propunerilor noastre 

menționate deja de către ANSVSA şi 

ICPBMUV va asigura menținerea activității şi 

dezvoltarea în continuare a industriei 

autohtone de produse medicinale veterinare. 

Evoluția pandemică de gripă A1H1 este 

un exemplu de situație de risc pentru 

stăpânirea căreia este necesară producția 

autohtonă si reducerea dependenței totale de 

importuri. In acest context este obligația 

autorităților competente ale statului să sprijine 

industria autohtonă de produse medicinale 

veterinare, inclusiv la UE dacă este cazul, pe 

baza unor programe concrete de conformare 

la cerințele UE ale fiecărui producător în 

parte. 

In încheiere, în calitate de decan de 

vârstă a participanților la Adunarea Generală 

a Acționarilor si a pozitiei echidistante probată 

în timp, atât față de membrii Asociației, cât şi 

față de autoritățile competente, rog stăruitor 

reprezentanții organizațiilor din Asociație la 

dezbateri sincere pentru depăşirea 

momentului dificil generat de criza 

economică, care stau la baza unor 

nemulțumiri care tind să ne dezbine. 

Dificultățile suplimentare generate de 

criza economică şi cerințele suplimentare 

pentru integrare în UE trebuie să ne unească 

şi nu să ne dezbine. Nemulțumirile pe care le 

avem unii față de alții trebuie tranşate în 

cadrul Asociației şi nu în afara ei. 

Dacă este nevoie vă invit să stabilim un 

cod de etică şi deontologie şi să-l respectăm,


fără excepție. Dacă nu vom proceda de 

această manieră vom pierde cu toții. 

Lipsa de prevederi privind o perioadă de 

tranziție în Tratatul de aderare la UE pentru 

industria farmaceutică veterinară este, fără să 

se supere cineva, eroarea Guvernului 

României, dar şi a noastră pentru că nu neam 

organizat la timp ca să ne apărăm 

interesele. Acest exemplu nu vă este suficient 

pentru a ne menține integritatea şi a ne apăra 

interesele comune. Se mentionează, de 

asemenea, faptul că situatia financiară a 

Asociației este foarte gravă datorită faptului 

că la 31.12.2009 mai mulți membri cu 

pondere în productia autohtonă, respectiv SC 

Crida Pharm, SC Vanelli, nu au plătit nici un 

ban din cota aferentă a cotizației pe anii 2008 

şi 2009. 

Se menționează că sunt cu cotizația la zi 

SC Delos, cu o restanță de 1-2 luni, SC 

Romvac, SN Institutul Pasteur SA, Institutul 

pentru Apicultură. Cele mai mari sume au fost 

virate în 2009 în ordine descrescândă de 

către SC Romvac, SN Institutul Pasteur SA, 

SC Pasteur Filipeşti, Institutul de Apicultură, 

Antibiotice Iaşi şi SC Delos. Problema 

suportului financiar a Asociației trebuie 

dezbătută cu responsabilitate pentru 

stabilirea viitorului acesteia. 

In speranța că am fost corect înțeles, vă 

rog ca în discuțiile şi propunerile preconizate 

şi să dați dovadă de înțelepciune şi 

moderație. 

PLAN DE ACTIUNE 

pentru perioada 18.03. – 31.12.2010 

1. Continuarea diligențelor prin forțe proprii 

pentru aderarea Asociației la IFAH ca 

urmare a eşecului Firmei D & B. 

2. Continuarea diligențelor pentru aderarea 

Asociației la Asociația Europeană a 

Fabricanților de Reactivi Veterinari, în 

funcție de hotărârea acesteia în urma 

trimiterii angajamentului luat pentru 

aderare la principiile suplimentare ale 

acesteia. 

3. Continuarea diligențelor pentru înființarea 

Platformei Naționale de Consens privind 

aplicarea principiilor 3R în 

experimentarea pe animale. 

4. Completarea dosarului de aderare la 

ECOPA după înființarea Platformei 

naționale de Consens privind aplicarea 

principiilor 3R în experimentarea pe 

animale. 

4 


5. Intensificarea relațiilor începute în anul 

2008 cu Ministerul Economiei pentru a ne 

apăra interesele şi a ne sprijini în 

obținerea unei perioade de tranziție 

pentru aplicarea Aquis-ului comunitar. 

6. Participarea la comisiile de dialog social 

de la MAPDR – subcomisia ANSVSA si 

MEC şi la Consiliul Consultativ al 

ANSVSA. 

7. Notificarea tuturor acțiunilor ANSVSA, 

contrare prevederilor actelor normative 

care afectează interesele membrilor 

asociației. 

8. Continuarea diligențelor pentru crearea 

cadrului optim legal, tehnic şi 

organizatoric necesar activităților de 

înregistrare/reînregistrare a produselor 

medicinale de uz veterinar. 

9. Continuarea acțiunilor de promovare a 

imaginii Asociației, inclusiv prin Revista 

Medicamentul Veterinar, participări la 

acțiunile organizate de IFAH şi EMEA + 

IFAH. 

10. Continuarea presiunii asupra conducerii 

ANSVSA şi Directiei de Coordonare a 

Institutelor Naționale de referința, a 

laboratoarelor sanitare veterinare 

județene şi farmacovigilență pentru 

facilitarea condițiilor de 

înregistrare/reînregistrare a produselor 

medicinale veterinare prin măsuri 

organizatorice. 

11. Organizarea de instruiri cu cadrele 

tehnice din Asociație pe probleme de 

interes comun, cu lectori din Asociație 

sau din afara acesteia. 

12. Continuarea intervențiilor pentru 

obținerea statutului de observator la 

Comisia pentru Produse Medicinale 

Veterinare, în situația în care aceasta îşi 

va continua activitatea. 

13. Participarea la grupurile de lucru pentru 

elaborarea de acte normative, specifice 

domeniului de activitate al Asociației 

înființate în baza unui Protocol bilateral. 

14. Continuarea traducerilor de acte 

normative sau din literatura de 

specialitate specifice domeniului de 

activitate al Asociației. 

15. Atragerea în cadrul Asociației a 

fabricanților autohtoni pe măsura apariției 

lor. 

16. Urmărirea respectării întocmai a bugetului 

de venituri şi cheltuieli pe 2010.

Mihaela Scripcaru & Simona Sturzu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

▼ Educatie continuă / Continuous education 

5 

Year 4, �o. 1. Apr. 2010


6 

Year 4, �o. 1. Apr. 2010 

Produsele biocide: procedura de avizare in vederea plasarii pe piata 

Biocidal products: endorsement procedure for placing on the market 

Mihaela SCRIPCARIU, Simona STURZU 1 

1 Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar 

Rezumat 

Produsele biocide sunt substanțe active şi preparate conținând una sau mai multe substanțe active, 

condiționate într-o formă în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă 

inofensivă şi să prevină acțiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricărui organism dăunător, 

prin mijloace chimice sau biologice. 

Prin definiția lor, aceste produse sunt suceptibile de a avea efecte nocive asupra oamenilor, animalelor şi 

mediului înconjurător, astfel principalul obiectiv al reglementărilor legislative europene din acest domeniu este 

de a asigura un nivel cât mai ridicat de protecție, prin limitarea plasării pe piață şi utilizarea doar a acelor 

produse biocide care prezintă un risc acceptabil de periculozitate pentru om sau mediu. Obtinerea avizului 

pentru plasarea pe piata se face in urma evaluarii documentatiei tehnice a produselor biocide, finalizata prin 

intocmirea unui referat de evaluare cu formularea propunerii pentru eliberarea avizului pentru plasarea pe 

piata de catre Comisia Nationala a Produselor Biocide. 

ICBMV este desemnat ca autoritate competenta pentru evaluarea documentatiilor tehnice privind datele 

eficacității, chimiei şi toxicității a produselor biocide, tipul de produs 3: produse pentru igiena veterinară. 

Cuvinte cheie: produs biocid, aviz plasare pe piata, evaluare documentatie tehnica, referat de evaluare 

Abstract 

Biocidal products are active substances and preparations containing one or more active substances, put 

in a form that is supplied to the user, with aim to destroy, to prevent the action or to exercise control over a 

different effect any harmful organism by chemical or biological means. 

By definition, these products are susceptible to have harmful effects on humans, animals and the 

environment as the main objective of European legislative regulations in this area is to ensure the highest 

level protection by restricting the placing on the market and use only those biocidal products which have an 

acceptable risk of danger to humans or the environment. 

The favourable opinion for the placing on the market is made after the evaluation of technical 

documentation of biocidal products, completed by preparing a report of assessment with the formulation of the 

proposal to issue notice for placing on the market by the National Commission of Biocidal Products. 

ICBMV is designated as an authority competent to assess technical documentations on efficacy, 

chemistry and toxicity data of biocidal products, product type 3: Veterinary hygiene products. 

Keywords: biocidal products, market placing opinion, technical documentation, evaluation letter 

Produsele biocide sunt substanțe active 

şi preparate conținând una sau mai multe 

substanțe active, condiționate într-o formă în 

care sunt furnizate utilizatorului, având scopul 

să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă 

şi să prevină acțiunea sau să exercite un alt 

efect de control asupra oricărui organism 

dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. 

Prin “biocid” se înțelege orice substanță 

chimică sau biologică, care poate fi utilizată în 

orice mod pentru a interveni în viața unei 

ființe. 

Prin “acțiune biocidă” se înțelege însă 

efectul pe care substanța îl provoacă în 

organismul țintă. Acțiunea biocidă nu este 

numai uciderea organismului țintă pentru că 

Directiva pentru produse biocide include în 

acest termen, de exemplu, şi efectul de 

respingere. 

Produsele biocide conform HG nr. 

956/2005 privind plasarea pe piață a 

produselor biocide, publicată în M.O. nr. 

852/21.09.2005, sunt clasificate în 23 de 

tipuri, din următoarele grupe principale: 

1. Dezinfectante si produse biocide în 

general (dezinfectante pentru spatii private si 

publice, pentru industria alimentara si 

industria de preparare a furajelor, pentru 

dezinfectarea apei potabile) – TP 1 - 5 

2. Conservanti (pentru produse 

îmbuteliate, conservanti pentru lemn, pentru 

fibre, piele, zidarie, cauciuc, pentru instalatii 

de racire, pentru fluidele utilizate în 

metalurgie) -TP 6 -13 

3. Pesticide non-agricole (rodenticide, 

avicide, moluscocide) -TP 14 - 19 

4. Alte produse biocide (conservanti 

pentru produse alimentare sau furaje, fluide


pentru îmbalsamare si pentru produse 

taxidermale) -TP 20 -23. 

Procedura de avizare 1 pentru plasarea 

pe piață pe teritoriul României a produselor 

biocide, indiferent de tipul de incadreare, 

prevede ca inainte de prima plasare pe piață, 

solicitantul sa depuna la Secretariatul tehnic 

al Comisiei Naționale pentru Produse Biocide 

o cerere însoțită de un dosar tehnic pentru 

obținerea avizului. In acest sens, cererea 

trebuie intocmita astfel incat sa cuprinda 

următoarele date: 

• Denumirea comercială a produsului 

biocid; 

• Destinația utilizării produsului biocid 

(grupa principală, tipul de produs, domeniu de 

utilizare, categorii de utilizatori); 

• Date de identificare ale solicitantului 

(denumirea şi adresa completă, telefon şi 

fax); 

• Date de identificare a reprezentantului 

sau importatorului autorizat (numele şi adresa 

completă, telefon şi fax); 

• Coordonatele persoanei de contact 

(nume, adresa, telefon şi fax). 

Dosarul tehnic 2 trebuie, de asemenea, 

intocmit astfel incat sa contina următoarele 

documente: 

• Document emis şi semnat de către 

firma producătoare prin care se autorizează 

firma solicitantă, ca reprezentant pentru 

plasarea pe piață a produsului în România; 

• Atestarea sistemului de management 

al calității pentru firma producătoare; 

• Act administrativ prin care produsul 

este admis pentru plasarea pe piață în 

Comunitatea Europeană sau în țara de 

origine; 

• Certificat sau declarație de 

conformitate a produsului ; 

• Fişa cu date de securitate a 

produsului, întocmită conform prevederilor 

art. 31 din Regulamentul Parlamentului 

European si al Consiliului nr. 1907/2006/CE 

(Art.73, din H.G. 545/2008); 

• Proiect de etichetă in limba romana si 

copie dupa eticheta originala; 

• Prospect, dacă produsul este însoțit de 

instrucțiuni de utilizare; 

1 aviz – act administrativ, eliberat ca urmare a unei cereri formulate 

de solicitant, prin care Comisia Națională pentru Produse Biocide 

decide pe baza unui referat de evaluare, condițiile în care poate fi 

plasat pe piață, pe teritoriul Romaniei un produs biocid 

2 dosar tehnic - documentația prevăzută la art. 4 alin (3) care conține 

dovezile de conformare la definiția de produs biocid de la art.10 lit. c) 

din Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 şi informațiile necesare 

pentru evaluarea eficacității si a pericolelor previzibile, imediate sau 

ulterioare, pentru om şi mediu; 

7 


• Fişa / documentul de prezentare a 

produsului biocid din care să rezulte: grupa 

principală şi tipul de produs biocid, conform 

Anexei nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 

956/2005 privind plasarea pe piață a 

produselor biocide cu modificările şi 

completările ulterioare; domeniul de utilizare; 

compoziția chimică: identitatea fiecărei 

substanțe active şi concentrația în unități 

metrice; forma sub care este comercializat 

produsul şi forma de condiționare (concentrat 

lichid, granule, aerosoli, pulbere etc.); după 

caz, indicațiile de folosire şi dozaj pentru 

fiecare utilizare; condiții de pastrare, 

depozitare şi eliminare finală; periculozitate şi 

măsuri de prim ajutor. 

• Rapoarte de testare a eficacității 

biocide a produsului, conform unor metode 

elaborate de Organizația Internațională de 

Standardizare (ISO), de Comitetul European 

de Standardizare (CEN), sau asimilate, sau 

metode naționale sau individuale 

standardizate, eliberate de laboratoare care 

au introdus şi aplică sisteme de management 

al calității; 

• Alte documente, după caz . 

Cererea pentru solicitarea obtinerii 

avizului de plasare pe piata, precum si 

documentatia tehnica pot fi prezentate în 

limba română şi/sau în limba engleză. 

In produsele biocide sunt permise 

substantele active care se regasesc in 

Anexele I, IA sau IB la Directiva 98/8/CE a 

Parlamentului European si a Consiliului si 

cele care au ramas incluse in Anexa II din 

Regulamentul (CE) nr.1451/2007, al 

Comisiei. 

Eliberarea avizului se face in baza 

hotararii luate de CNPB in urma studierii 

referatului de evaluare 3 elaborat de către 

experții ICBMV, desemnați pentru evaluarea 

eficacității, chimiei şi toxicității pentru tipul de 

produs 3: produse pentru igiena veterinară. 

În termenul de valabilitate al avizului, 

solicitantul poate cere Comisiei Naționale 

pentru Produse Biocide o extindere a 

domeniului de aplicare a unui produs biocid, 

pentru alte tipuri şi în alte scopuri decât cele 

pentru care s-a acordat avizarea, pe baza 

documentelor şi informațiilor care justifică 

extinderea. Extinderea se face prin 

completarea referatului de evaluare şi 

revizuirea datelor din aviz. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a 

Consiliului privind introducerea pe piață a


produselor biocide şi de modificare a 

Regulamentului CE nr. 1896/2000 

2. Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind 

plasarea pe piață a produselor biocide 

3. Ordin nr. 114/2005 din 08/11/2005 pentru 

aprobarea componenței Comisiei Naționale 

pentru Produse Biocide şi a regulamentului de 

organizare şi funcționare a acesteia 


modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului 

sănătății, al ministrului mediului şi gospodăririi 

apelor şi al preşedintelui Autorității Naționale 

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța 

Alimentelor nr. 1.182/1.277/114/2005 pentru 

aprobarea componenței Comisiei Naționale 

pentru Produse Biocide şi a Regulamentului de 

organizare şi funcționare a acesteia 


modificarea şi completarea anexelor nr. 1 şi 3 la 

Hotărârea Guvernului nr. 956/2005 privind 


6. Hotărâre nr. 584/2006 din 03/05/2006 pentru 

modificarea alin. (2) al art. 85 din Hotărârea 

Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe 

piață a produselor biocide 

7. Ordin nr. 280/2007 din 07/03/2007pentru 

aprobarea Normelor metodologice de aplicare a 

Hotărârii Guvernului nr. 956/2005 privind 


8. Hotărâre nr. 545/2008 din 21/05/2008 pentru 

modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului 

nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a 

produselor biocide 

2 referat de evaluare – document oficial emis pe baza 

evaluării conținutului documentației prevăzută la art. 4 

alin (3) al prezentului ordin, de către instituțiile 

prevăzute la art. 6 alin (1) lit. a) al prezentului ordin, în 

care sunt descrise toate pericolele datorate 

proprietăților fizico-chimice, toxicologice şi 

ecotoxicologice ale produsului biocid, se atestă faptul 

8 


că produsul prezintă activitate biocidă conform tipului 

de produs prevăzut în Anexa nr. 2 din Hotărârea 

Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piață a 

produselor biocide, şi domeniul de utilizare preconizat; 

9. Hotărârea Guvernului nr.1408/2008 privind 

clasificarea , ambalarea şi etichetarea 

substanțelor. 

10. Regulamentul (CE) nr.1451/2007, Anexa II, al 

Comisiei din 4 decembrie 2007, privind a doua 

etapă a programului de lucru de 10 ani prevăzut 

la articolul 16 alineatul (2) din Directiva 98/8/CE 

a Parlamentului European şi a Consiliului privind 

introducerea pe piață a produselor biocide. 

11. Regulamentul (CE)nr.1907/2007 al Parlamentului 

European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 

privind înregistrarea, evaluarea , autorizarea şi 

restricționarea substanțelor chimice, de înființare 

a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de 

modificare a Directivei 1999/45/CE şi de 

abrogare a Regulamentului (CEE) nr.793/93 al 

Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr.1488/94 

al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a 

Consiliului şi a Directivelor 

91/155/CEE,93/67/CEE, 93/105/CE şi 

2000/21/CE ale Comisiei. 

12. Decizia Comisiei 2008/681/EC privind 

neincluderea anumitor substanțe în anexele I,IA 

sau IB la Directiva 98/8/EC a Parlamentului 

European şi a Consiliului privind comercializarea 

produselor biodestructive. 

13. Decizia Comisiei din 8 aprilie 2009, privind 


sau IB la Directiva 98/8/EC a Parlamentului 


produselor biodestructive(2009/322/EC). 

14. Decizia Comisiei din 14 octombrie 2008, privind 


sau IB la Directiva 98/8/CE a Parlamentului 


produselor biodestructive (2008/809/ CE).


9 


Simona Sturzu & Luminița Paraschiv Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

10 


Noi reglementari legislative privind introducerea pe piata si utilizarea 

furajelor: statutul suplimentelor nutritive 

New legislation on the marketing and use of feed: status of nutritional 

supplements 

Simona STURZU, Luminita PARASCHIV 1 


Rezumat 

Termenul de “suplimentele nutritive” destinate animalelor se regaseste pentru prima data in “Propunerea 

pentru Parlamentul European şi a Consiliului Director de modificare a Directivei 93/74/CEE privind furajele 

destinate unor scopuri nutriționale speciale şi de modificare a Directivelor 74/63/CEE, 79/373/CEE şi 

82/471/CEE”, inaintata de catre Comisia Europeana, Parlamentului European si Consiliului Director pentru 

aprobare, in 28 iulie 1997. Propunerea nu a fost insa aprobata, motivandu-se faptul ca aceasta categorie de 

“supimente nutritive pentru animale” este deja reglementata la nivelul UE in legislatia pentru: furaje combinate, 

furaje complementare, premixuri furajere, hrana pentru scopuri nutriționale speciale. 

In scopul armonizarii legislative pentru introducerea pe piață și utilizarea furajelor, clarificarii divergentelor 

si incertitudinilor datorate vidului legislativ existent, în scopul asigurării unui înalt nivel de protecție a sănătății 

publice și în scopul furnizării de informații adecvate utilizatorilor și consumatorilor, s-a elaborat si aprobat 

Regulamentul (CE) nr 767/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind introducerea pe piață şi 

utilizarea furajelor, de modificare Regulamentul (CE) nr 1831/2003 şi de abrogare a Directivei 79 / 373/EEC, 

Directiva 80/511/CEE a Consiliului, a Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 93/113/CE şi 

96/25/CE şi Decizia Comisiei 2004/217 / CE (1). 

Noul regulament simplifica si clarifica procedurile existente si modernizeza legislatia referitoare la 

comercializarea si utilizarea de materii prime pentru furaje, bioproteine si furaje combinate, inclusiv furaje 

dietetice. 

Cuvinte cheie: Suplimente nutritive, legislație, marketing, furaje 

Abstract 

The term "nutritional supplements" for animals is found first in the "Proposal for the European Parliament 

and of the Board amending Directive 93/74/EEC on feedingstuffs intended for particular nutritional purposes 

and amending Directives 74/63/EEC, 79/373/EEC and 82/471/EEC”, submitted by the European Commission 

to the European Parliament and Council Director for approval on July 28, 1997. The proposal was not 

approved, for the reasons ithat this category of "supimente animal nutrition” is already regulated at EU level on 

legislation to feed, supplementary feed, feed premixes, food for particular nutritional purposes. 

In order to harmonize the conditions for the marketing and use of feed, to clarify of divergences and 

uncertainties due existing legislative vacuum, in order to ensure a high level of protection of public health and 

to provide adequate information to users and consumers, The Regulation (EC) No 767/2009 of the European 

Parliament and the Council on the marketing and use of feed, amending Regulation (EC) No 1831/2003 and 

repealing Council Directive 79 / 373/EEC, Council Directive 80/511/EEC, Directives 82 / 471/CEE, 

83/228/EEC, 93/74/EEC, 93/113/EC and 96/25/EC and Commission Decision 2004/217 / EC (1) aproved. 

The new regulation simplifies and clarifies the existing procedures and renewal the legislation for the 

marketing and use of feed materials, compound feed and bioproteine, including dietary feed. 

Key words: nutritional supplements, legislation, marketing, feed 

Termenul de “suplimente nutritive” 

destinate animalelor se regaseste pentru 

prima data in “Propunerea pentru 

Parlamentul European şi a Consiliului 

Director de modificare a Directivei 93/74/CEE 

privind furajele destinate unor scopuri 

nutriționale speciale şi de modificare a 

Directivelor 74/63/CEE, 79/373/CEE şi 

82/471/CEE”, inaintata Comisiei pe 28 iulie 

1997. La 6 noiembrie 1997, Consiliul a 

hotărât să consulte Comitetul Economic şi 

Social (CESE) 3 , cu privire la propunerea sus 

mentionata. 

Ca raspuns la opinia Parlamentului 

European privind Propunerea de modificare, 

prezentata in sedinta din 19 februarie 1998 a 

Parlamentului European, Comisia a decis sa 

modifice propunerile prezentate pentru 

1 CESE: Comitetul Economic si Social European este un organ 

consultativ al Uniunii Europene. Înființat în 1957, acesta are rol 

consultativ pe lângă instituțiile europene mari (Comisia Europeană, 

Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European). Consilierea se 

realizeaza prin avize privind propunerile legislative ale UE şi, de 

asemenea, prin elaborarea de avize din proprie inițiativă privind teme 

care, în opinia CESE, ar trebui abordate.


Articolul 2 (1) (d) si (e), Articolul 3 si Articolul 

6 (1) (b). 

Definitia suplimentelor nutritive conform 

modificarilor aduse de Comisia Europeana la 

Articolul 2 (1) (d) este urmatoarea: "(d) 

suplimente nutritive pentru animale înseamnă 

orice preparat care conține substanțe cu un 

scop exclusiv nutrițional, care, prin virtutea 

naturii lor, concentratiei sau conditiilor 

specifice de utilizare sunt destinate 

administrarii la animale pe cale orală, 

suplimentar hranei zilnice , astfel încât să 

răspundă nevoilor temporare suplimentare în 

reproductie sau in anumite împrejurări de 

viață şi care nu pot fi considerate ca furaje 

(alimente) complementare sau ca furaje 

pentru scopuri nutritionale speciale. 

Opinia Comitetului Economic si Social a 

fost facuta publica in şedința din 25 februarie 

1998, unde s - a adoptat următoarea decizie 

(76 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 6 

abțineri). “Prezenta propunere introduce o 

nouă categorie de "Suplimente nutritive 

pentru animale" în legislatia comunitara. 

Acestea sunt amestecuri concentrate de 

urme de metale, vitamine etc, care sunt 

utilizate suplimentar cu alte furaje/alimente. 

Această categorie nou adaugata este deja 

reglementata la nivelul UE in legislatia pentru: 

furaje combinate, furaje complementare, 

premixuri furajere, hrana pentru scopuri 

nutriționale speciale”. 

Atat Propunerea de modificare a 

Directivei Consiliului 93/74/EEC transmisa 

Parlamentului european si Consiliului 

Director, precum si raspunsul Comisiei 

Europene si a opiniei Comitetului Economic si 

Social sunt publicate in Jurnalul Oficial al 

Comisiei Europene. La data de 1 septembrie 

2009, a fost publicat Regulamentul (CE) nr. 

767/2009 al Parlamentului European şi al 

Consiliului din 13 iulie 2009 privind 

introducerea pe piață şi utilizarea furajelor, de 

modificare Regulamentul (CE) nr 1831/2003 

şi de abrogare a Directivei 79 / 373/EEC, 

Directiva 80/511/CEE a Consiliului, a 

Directivelor 82/471/CEE, 83/228/CEE, 

93/74/CEE, 93/113/CE şi 96/25/CE şi Decizia 

Comisiei 2004/217 / CE (1). 

Prezentul regulament are drept scop 

armonizarea condițiilor de introducere pe 

piață şi de utilizare a furajelor, în scopul 

asigurari unui nivel ridicat de siguranță a 

hranei pentru animale şi, astfel, a unui nivel 

ridicat de protecție a sănătății publice. 

Potrivit comunicarii facute de Asociatia 

europeana pentru aditivi furajeri si premixuri 

11 


(FEFANA) 4 , aceste dispoziții se aplică la 

comercializarea şi utilizarea furajelor atat 

pentru produsele alimentare cat si pentru 

produsele non alimentare din cadrul 

Comunității Europene, inclusiv cerințele 

privind etichetarea, ambalarea şi prezentarea. 

După o lungă perioadă de timp fără 

cerinte legale, produsele care contin 

concentrații foarte mari de aditivi pentru hrana 

animalelor (cunoscute ca "suplimentele 

nutritive") sunt incluse în prezent în acest nou 

regulament şi vor fi clasificate ca "hrana 

complementara dietetica". 

O gamă largă de produse care conțin 

concentrații foarte mari de aditivi pentru hrana 

animalelor (cum ar fi bolurile, brichete, 

precum şi un număr de produse aplicabile in 

apa, paste, etc) până acum au fost lipsite de 

o clasificare clara si neechivoca de 

reglementare legislativa în UE. 

Prin acest Regulament se clarifica acum 

situația prin care acest tip de hrană. 

Noul regulament, clasifica produsele 

concentrate, în funcție de nivelul lor de aditivi 

pentru hrana animalelor, fie ca furaje 

complementare fie ca furaje utilizate în 

scopuri nutriționale speciale ("furaje 

complementare dietetice”). 

La o concentrație scăzută de aditivi, 

produse vor fi considerate fie ca furajele 

complementare, fie ca hrană dietetica pentru 

animale ca şi în trecut. 

Cu toate acestea atunci când 

concentrația anumitor aditivi va depăşi de 100 

de ori limita maximă admisă pentru furaje 

complete, produsul va fi considerat ca un 

aliment dietetic, cu conditia sa corespunda 

cerințelor din lista pentru scopuri nutriționale 

speciale. Toate produsele care fac scopul 

acestui regulament circula pe piata 

comunitara liber si nu necesita obtinerea unei 

autorizatii de comercializare. 

Conform art. 4 al Regulamentului, 

produsele pot fi introduse pe piată si utilizate 

numai dacă sunt sigure, nu au efect negativ 

direct asupra mediului înconjurător sau a 

bunăstării animalelor, sunt sănătoase, 

originale, pure, adaptate utilizării prevăzute, 

de calitate comercială si sunt etichetate, 

ambalate si prezentate în conformitate cu 

4 FEFANA este asociatia operatorilor europeni pentru aditivi si 

premixuri utilizate in hrana animalelor. Asociația, fondata in 1963, 

asigura interfata dintre industria de aditivi si premixuri furajere şi 

autoritățile Uniunii Europene, inclusiv autoritățile statelor membre, în 

scopul de a promova, proteja şi apăra interesele generale comune 

privind aditivii furajeri si premixurile utilizate in hrana animalelor. 

FEFANA si-a adus un aport major in elaborarea Regulamentului 

767/2009.


dispozitiile prezentului regulament si cu 

legislatia comunitară aplicabilă. 

Regulamentul (CE) 767/2009 privind 

utilizarea şi introducerea pe piață a hranei 

pentru animale prevede o perioadă de 

tranziție de un an in care produsele existente 

pe piata, care se supun acestui regulament 

sa se conformeze noilor cerinte. 

Regulamentul va intra in vigoare in 

septembrie 2010. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Propunerea de directivă a Parlamentului 

European şi a Consiliului de modificare a 

Directivei 93/74/CEE privind furajele destinate 

unor scopuri nutriționale speciale şi de 

modificare a Directivelor 74/63/CEE, 

79/373/CEE şi 82/471/CEE 

2. Opinia Comitetului Economic si Social privind 

Propunerea de directivă a Parlamentului 

European şi a Consiliului de modificare a 

Directivei 93/74/CEE privind furajele destinate 

unor scopuri nutriționale speciale şi de 

modificare a Directivelor 74/63/CEE, 

79/373/CEE şi 82/471/CEE 

12 


3. Regulamentul (CE) nr. 767/2009 al 

Parlamentului European şi al Consiliului din 13 

iulie 2009 privind introducerea pe piață şi 

utilizarea furajelor, de modificare a 

Parlamentului European şi Consiliului 

Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 şi de 

abrogare a Directivei 79 / 373/EEC, Directiva 

80/511/CEE a Consiliului, a Directivelor 

82/471/CEE, 83/228/CEE, 93/74/CEE, 

93/113/CE şi 96/25/CE şi Decizia Comisiei 

2004/217 / CE (1) 

4. Regulamentul (CE) nr. 1831/2003 al 

Parlamentului European şi a Consiliului privind 

aditivii din hrana animalelor 

5. Directiva Consiliului 79/373/CEE privind 

comercializarea furajelor combinate. 

6. Directiva 82/471/CEE a Consiliului privind 

anumite produse folosite în hrana animalelor. 

7. Directiva 93/74/CEE a Consiliului privind furajele 

destinate unor scopuri nutriționale speciale. 

8. Directiva Consiliului 93/113/CE privind utilizarea 

şi comercializarea enzimelor, a 

microorganismelor şi a preparatelor lor în hrana 

animalelor. 

9. Directiva 96/25/CE a Consiliului privind circulația 

materiilor prime pentru furaje, de modificare a 

Directivelor 70/524/CEE, 74/63/CEE, 

82/471/CEE şi 93/74/CEE şi de abrogare a 

Directivei 77/101/CEE.

Simona Sturzu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

13 


Procedura de autorizare centralizata a produselor medicinale veterinare 

Centralized procedure for authorization of veterinary medicinal products 

Simona STURZU 1 

1 Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Produs medicinalelor de Uz Veterinar 

Rezumat 

Procedura centralizata de autorizare este reglementata in prezent de Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al 

Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene de stabilire a procedurilor comunitare privind 

autorizarea si supravegherea produselor medicinale (farmaceutice si imunologice). 

Procedura centralizată a produselor medicinale, permite solicitanților de a obține o autorizație de 

introducere pe piață care este valabilă pe întreg teritoriul UE. Aceasta procedura este obligatorie pentru 

produsele medicinale fabricate pe baza proceselor biotehnologice, pentru produse medicinale orfane şi pentru 

produsele medicinale destinate oamenilor, care conțin o substanță activă nouă care nu a fost autorizate în 

Comunitate înainte de 20 mai 2004 şi care sunt destinate pentru tratamentul SIDA, cancerului, bolilor 

neurodegenerative sau diabetului. 

Procedura centralizată, de asemenea, este obligatorie pentru produsele medicinale veterinare destinate 

în principal utilizării ca amelioratori de performanță pentru a promova creşterea animalelor tratate sau pentru a 

spori producția obținută de la animalele tratate. 

Procedura centralizata este opțională pentru orice alte produse care conțin substanțe active noi care nu 

sunt autorizate în Comunitate înainte de 20 mai 2004 sau pentru produse care constituie o inovație 

terapeutică, ştiințifică sau tehnică sau pentru care o autorizație comunitară este în interesul pacienților sau al 

sănătății animalelor la nivel comunitar. 

Atunci când o companie doreşte să introducă pe piață un produs medicinal eligibil pentru procedura 

centralizată, aceasta trimite o cerere direct Agenției Europene a Produs medicinalelor in scopul evaluarii de 

către Comitetul pentru Produse Medicinale Umane (CHMP) sau Comitetul pentru Produse Medicinale 

Veterinare (CVMP). Decizia pentru autorizarea produsului medicinal supus evaluarii apartine insa Comisiei 

Europene si este recunoscuta de toate statele membre ale UE. 

Cuvinte cheie: procedura centralizata, Agentia Europeana a Produs medicinalelor, Comitetul pentru 

Produse Medicinale, revizuire lingvistica 

Abstract 

The centralized authorization procedure is governed by Regulation (EC) no. 726/2004 of the European 

Parliament and the European Council laying down Community procedures for the authorization and 

supervision of medicinal products (pharmaceuticals and immunological). 

The centralised procedure allows applicants to obtain a marketing authorisation that is valid throughout 

the EU. It is compulsory for medicinal products manufactured using biotechnological processes, for orphan 

medicinal products and for human products containing a new active substance which was not authorised in 

the Community before 20 May 2004 and which are intended for the treatment of AIDS, cancer, 

neurodegenerative disorder or diabetes. 

The centralised procedure is also mandatory for veterinary medicinal products intended primarily for use 

as performance enhancers in order to promote growth of treated animals or to increase yields from treated 

animals. 

The centralised procedure is optional for any other products containing new active substances not 

authorised in the Community before 20 May 2004 or for products which constitute a significant therapeutic, 

scientific or technical innovation or for which a Community authorisation is in the interests of patients or animal 

health at Community level. 

When a company wishes to place on the market a medicinal product that is eligible for the centralised 

procedure, it sends an application directly to the European Medicines Agency, to be assessed by the 

Committee for Medicinal Products for Human Use (CHMP) or the Committee for Medicinal Products for 

Veterinary Use (CVMP). The procedure results in a Commission decision, which is binding on all EU Member 

States, to authorise the product. 

Keywords: centralized procedure, European Medicines Agency, Committee for Medicinal Products, 

review language 

In Romania procedurile de autorizare 

pentru punerea pe piata a produselor 

medicinale veterinare sunt reglementate de 

Ordinul 187 din 31/10/2007 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare privind Codul 

produselor medicinale veterinare. 

In conformitate cu prevederile art. 5 din 

ordinul sus mentionat, nici un produs 

medicinal nu poate fi pus pe piata in Romania


fara o autorizatie emisa de catre Institutul 

pentru Controlul Produselor Biologice si 

Produselor Medicinale de Uz Veterinar sau 

fara o autorizatie eliberata conform procedurii 

centralizate. 

Dupa ce un produs medicinal a primit 

autorizatie initiala de punere pe piata, orice 

concentratii, forme farmaceutice, cai de 

administrare si forme de prezentare 

suplimentare, precum si orice variatii sau 

extensii, trebuie autorizate separat sau 

incluse in autorizatia initiala de punere pe 

piata. 

Responsabil de punerea pe piata a 

produsului medicinal este detinatorul 

autorizatiei de punere pe piata. 

Conform reglementarilor legislative in 

vigoare poate obtine o autorizatie de punere 

pe piata numai un solicitant stabilit in 

Romania sau intr-un stat membru al Uniunii 

Europene. 

Procedura centralizata de autorizare este 

reglementata in prezent de Regulamentul 

(CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European 

si al Consiliului Uniunii Europene de stabilire 

a procedurilor comunitare privind autorizarea 

si supravegherea produselor medicinale 

(farmaceutice si imunologice) si de instituire a 

unei Agentii europene pentru medicamente 

(EMA), prin care a fost modificat 

Regulamentul (CEE) nr. 2309/1993 al 

Consiliului. 

Articolul 5 alin. 1 al Regulamentului (CE) 

nr. 726/2004 prevede instituirea unui Comitet 

pentru produsele medicinale veterinare 

(CVMP), comitet ce face parte din Agentia 

Europeana pentru Medicamente. 

Acest Comitet raspunde de intocmirea 

avizului Agentiei cu privire la admisibilitatea 

dosarelor inaintate spre evaluare, in 

conformitate cu procedura centralizata, avizul 

fiind emis in termen de 210 zile de la primirea 

unei cereri valabile. 

Pentru a pregati avizul, Comitetul pentru 

produse medicinale veterinare verifica daca 

informatiile si documentele inaintate impreuna 

cu cererea de autorizare corespund cerintelor 

Directivei 2001/82/CE. 

De asemenea, Comitetul poate cere ca 

un laborator oficial de control al produselor 

medicinale (OMLC) sau un laborator 

desemnat de un stat membru in acest scop, 

sa testeze produsul medicinal pentru a se 

asigura ca metodele de control utilizate de 

producator si descrise in documentatia 

aferenta cererii sunt satisfacatoare. Agentia 

Europeana pentru medicamente informeaza 

14 


solicitantul in cazul in care Comitetul constata 

ca cererea nu indeplineste criteriile de 

autorizare. In termen de 15 zile de la primirea 

instiintarii Comitetului, solicitantul poate 

notifica Agentia in scris cu privire la intentia 

sa de a cere o reexaminare a avizului, iar in 

termen de 60 de zile de la primirea avizului va 

transmite si motivele detaliate ale cererii sale. 

In termen de 60 de zile de la primirea 

motivelor cererii de reexaminare, Comitetul 

reexamineaza avizul si se emite un aviz 

definitiv. 

Aceasta este începutul celei de a doua 

etape a procedurii: procesul decizional. 

Agenția trimite Comisiei, in termen de 30 zile, 

avizul şi raportul de evaluare, împreună cu 

anexele care conțin: 

- rezumatul caracteristicilor produsului; 

- date ale titularului autorizației de 

fabricație responsabil pentru eliberarea 

seriei, 

- datele de identificare ale producătorului 

substanțelor biologic active şi condițiile 

de autorizare de introducere pe piață, 

- etichetarea şi 

- prospectul. 

Toate informatiile continute in aceste 

documente sunt traduse în 21 de limbi 

comunitare. 

Responsabilitatea verificarii traducerilor o 

au specialistii desemnati, conform cerintelor 

incluse intr-un contract cadru incheiat si 

semnat de Agentia Europeana a 

Medicamentelor si autoritatea competenta in 

domeniul produs medicinal veterinar din 

fiecare tara. 

In Romania procesul de revizuire a 

Sumarul caracteristicilor produsului pentru 

produsele medicinale veterinare autorizate 

prin procedura centralizata se realizeaza, din 

anul 2006, de catre Institutul pentru Controlul 

Produselor Biologice si Medicamentelor de uz 

Veterinar. 

Pana in prezent au fost verificate 

informatiile sus prezentate pentru un numar 

de 113 produse autorizate prin procedura 

centralizata. 

De asemenea, ICBMV are un 

reprezentant desemnat pentru participarea la 

sedintele grupului european de lucru al 

CVMP- “Revizuirea calitativa a documentelor” 

(QRD). 

Mandatul grupului de lucru QRD este de 

a asigura claritatea, coerența şi acuratețea 

informațiilor produselor medicinale autorizate 

prin procedura centralizata, precum şi a 

traducerilor sale.


De asemenea, verifică terminologia 

utilizată în traducerea avizelor/autorizatiilor şi 

coerența acestora cu versiunea originală 

aprobata a documentelor. 

În timpul procesului decizional, in termen 

de treizeci zile, Comisia verifică si hotaraste 

daca avizului Agenției pentru eliberarea 

autorizației de comercializare este conform cu 

legislatia europeana si ia o hotarare cu 

caracter obligatoriu de aplicare pentru toate 

statele membre. 

Produsul medicinal veterinar supus 

deciziei, primeste un număr de înregistrare 

din Registrul comunitar, care va fi inscris pe 

ambalajul produsului autorizat. 

În această perioadă, de 30 zile, direcțiile 

generale ale Comisiei sunt consultate cu 

privire la proiectul de decizie de autorizare de 

introducere pe piață. 

Directiile au zece zile pentru a emite 

opinia lor. Proiectul de decizie este apoi trimis 

la Comitetul permanent pentru produsele 

medicinale veterinare unde fiecare stat 

membru are câte un reprezentant. 

Statele membre au 15 zile la dispozitie 

pentru a verifica si formula comentariile lor 

lingvistice şi 22 de zile pentru a formula 

comentariile ştiințifice şi tehnice. 

Versiunile lingvistice ale documentelor 

aprobate se pot vizualiza pe siteul Agentei 

Europene a Produselor medicinale: 

http://www.ema.europa.eu/htms/vet/epar/a.ht 

m 

15 


precum si pe siteul Comisiei Europene: 

http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/pharma 

ceuticals/documents/community-register. 

In cazul în care avizul este favorabil, 

proiectul de decizie este transmis 

Secretariatului Comisiei pentru adoptarea ei 

finala. 

În cazul în care decizia finala este 

aprobată, Secretariatul Comisiei notifică 

statele membre şi titularul autorizației de 

comercializare. Decizia este apoi publicata în 

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. 

Autorizațiile de punere pe piață sunt 

valabile timp de cinci ani, iar solicitatea pentru 

reinoirea autorizatiei trebuie să se facă la 

EMA cu cel puțin sase luni înainte ca această 

perioadă de cinci ani sa expire. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Ordinul 187 din 31/10/2007 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare privind Codul 

produselor medicinale veterinare 

2. Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului 

European si al Consiliului Uniunii Europene de 

stabilire a procedurilor comunitare privind 

autorizarea si supravegherea produselor 

medicinale si de instituire a unei Agentii 

europene pentru produs medicinale 

3. Procedura EMA privind procesul de revizuire 

lingvistica - EMEA/5542/02/Rev 3.2. 

4. http://www.ema.europa.eu/htms/vet/epar/a.htm 

5. http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/pharmaceu 

ticals/documents/communityregister/index_en.htm

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

Mic ghid de medicație cardio-vasculară la animale 

Short guide of cardio-vascular medication in animals 

Romeo T. CRISTINA 1 

1 Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara 

Rezumat 

16 


Medicația inimii și sângelui la animale ridică numeroase probleme în practica veterinară curentă, pe de o 

parte datorită lipsei sau parcimoniei mijloacelor de investigare funcțională și a unei pregătiri corespunzătoare, 

iar pe de altă parte datorită lipsei de cunoștiinte în legătură cu mijloacele medicamentoase de utilizat in terapia 

cordului și aparatului circulator, multe dintre ele provenind din medicina omului. În acest context considerăm 

că acest topic ar putea constitui materie de studiu în curicula universităților de profil. 

În următoarea sinteză se dorește o prezentare succintă, pe înțelesul practicianului veterinar de cabinet, a 

principalelor aspecte legate de: bazele fiziologice ale terapiei cordului, corelația: receptori, mesageri secundari 

şi acțiunea medicamentelor, Colapsul cardiac, Substanțele cardiovasculare, Modificatoarele contractibilității 

(cardiotonice), Modificatoarele ritmicității cardiace, Substanțele vasodilatatoare etc. 

Cuvinte cheie: cord, sânge, ghid, medicație, animale 

Abstract 

The medication of heart and blood in animals rise many problems in the current veterinary practice, on 

the one hand because of lack or very few of functional investigation means and of absence of specific training 

in this field and on the other hand because of lack of knowledge in what means fine medication in heart and 

blood disease in animal, many of the drugs being from the human medicine. In this respect we consider that 

this topic can be a new study direction in the curricula of veterinary universities. 

In the synthesis is concisely presented, on the vet’s comprehension the main aspects referring to: 

Physiologic bases of heart therapy, the correlation between receptors, secondary messengers and drugs’ 

action, Cardiac failure, Cardiovascular medication, Contractibility modifiers (cardiotonic medication), Rhythm 

modifiers, Vasodilators etc. 

Key words: heart, blood, medication guide, animals 

Aparatul circulator poate fi impărțit în trei 

mari componente: 

• inima, 

• vasele sanguine şi 

• sângele. 

Acestea sunt strâns legate între ele şi 

afectarea unei componente va atrage în scurt 

timp dereglarea celorlanîi parametri de 

circulație. 

De exemplu, dacă conținutul de potasiu 

din sânge scade, cum se poate întâmpla în 

tratamentul cu glicozizi şi cordul mai este 

susținut şi cu diuretice tiazidice va fi urmat de 

posibila creştere a efectului negativ al 

glicozidelor pâna la fibrilația ventriculară. 

În acelaşi mod, dacă, în cazul şocului, 

vasele periferice se dilată, atunci rata bătăilor 

cordului va creşte, iar la arteriole se va instala 

constricția ca mecanism regulator reflex în 

intenția menținerii unei presiuni constante a 

sângelui în vase. 

În acelaşi timp, vasele dilatate vor 

favoriza pasajul lichidelor din sânge spre 

spațiul tisular, astfel scăzând volumul 

circulant vascular şi creşterea componentei 

celulare şi instalarea hemoconcentrației 

sângelui. 

Presiunea sângelui va fi menținută 

constantă de către cord care va regla rata 

volumului pompat într-un sistem distribuție- 

reîntoarcere a sângelui cu un volum fix. 

Presiunea poate fi scăzută prin patru 

mecanisme: 

1. scăderea volumului de sânge pompat 

în cord/minut (minut volumul cardiac), 

2. scăderea volumului sângelui (prin 

hemoragie), 

3. creşterea vâscozității sângelui (prin 

hemoconcentație) şi 

4. creştere volumului spațiului circulator 

(prin vasodilatație). 

În condiții homeostatice normale 

presiunea ar trebui să rămână optimă, atacul 

cardiac fiind dependent de presiunea care va 

putea forța ventriculele (aceasta fiind 

dependentă la rândul ei de gradul de 

compensare artrial). 

Returnul venos va depinde de acea 

presiune arterială care va conduce sângele în 

venule presiunea cardiacă este reglată reflex


de către arcul aortic şi de către senzorii 

carotidieni via centrii medulari vitali şi de către 

sistemul nervos autonom. 

Volumul sanguin şi gradul 

hemoconcentrației sunt menținute constant 

de către mecanisme legate de 

renină/angiotensină/aldosteron, prin acțiunea 

aldosteronului sau prin acțiunea hormonului 

antidiuretic asociată cu activitatea factorilor 

natriuretici (aceste peptide relaşate de 

muşhiul atrial). 

În acest mod cordul are şi activități 

regulatoare endocrine. 

În întâmpinarea acestei integrări multe 

medicamente care acționează asupra 

cordului vor acționa şi asupra sistemului 

vascular într-o manieră directă sau indirectă. 

Cea mai potivită categorie de 

medicamente va fi aleasă de către natura 

malfuncției instalate (de exemplu 

simpaticomimeticele se vor administra pentru 

a corecta căderea presiunii sanguine care se 

poate instala în urma anesteziei epidurale 

când căile simpatice sunt blocate). 

Totuşi, nu întotdeauna problemele 

circulatorii pot fi rezolvate aşa de simplu şi 

utilizarea medicamentelor în situații complexe 

cum este şocul solicită o evaluare atentă. 

Medicamentele sistemului circulator se 

clasifică în: 

• cardioexcitante, 

• simpaticomimetice, 

• vasoconstrictoare, 

• asistolice, 

• vasodilatatoare şi 

• hemostatice. 

1. Bazele fiziologice ale terapiei cordului 

Considerăm că pentru a înțelege modul 

de acțiune al medicamentelor asupra cordului 

se impune o foarte scurtă rememorare, 

farmacodinamia medicamentelor acestui 

sistem fiind foarte influențată şi legată de 

fiziologia organului. 

Celulele muşchiului cardiac se contractă 

spontan datorită proteinei contractile 

specifice, actomiozina şi datorită sistemului 

(mitocondrial) energo-generator limitrof. 

Contracția va fi realizată de către ionii de 

calciu, eliberarea lor fiind ciclică după 

depolarizarea membranară (care va precede 

fiecare contracție). 

Această activitate electrică este 

reversibilă. Ea va permite permeabilizarea 

membranei şi pătrunderea ionilor de sodiu şi 

17 


eliberarea celor de potasiu şi mai apoi 

pătrunderea calciului, via canalele ionice 

voltaj/dependente, în funcție de gradientul de 

concentrație. 

Acest flux determină inversarea polarității 

electrice a membranei cardiace care va fi 

adusă în final la nivelul de echilibru (de – 80 

la – 90 de milivolți, odată cu ieşirea ionilor de 

Na + în schimbul celor de K + ) în timpul 

perioadei refractare. 

Ritmicitatea cardiacă este determinată de 

către nodul sino-atrial datorită celulelor care 

polarizează/depolarizează în mod spontan şi 

mult mai frecvent decât oriunde în cord. 

Din acest considerent celulele nodului îşi 

vor impune amprenta asupra întregului organ 

prin conductanță electrică. 

Potențialul de acțiune va creşte 

concentrația ionilor de calciu din celule; 

acestea vor cupla la troponină, miozin-ATPaza 

va fi activată şi astfel ATP-ul va fi 

hidrolizat. 

Ca urmare, se vor forma legăruri 

(încrucişate) de actină - miozină şi celula 

cardiacă se va contracta. 

Relaşarea contracției se va realiza prin 

înlăturarea ionilor de calciu prin mecanisme 

specifice (polimerizarea - depolimerizarea 

tubulinelor). 

Datorită inervației duale, simpatice şi 

parasimpatice, nodul sino-atrial va fi influențat 

de preponderența uneia sau alteia. 

Astfel, nodul va fi supresat de către 

curenți K + - acetilcolin hiperpolarizanți care 

vor diminua generarea ratei acțiune-potențial 

care funcțional vor antrena scăderea forței de 

contracție a cordului. 

Atropina poate bloca coliniceptorii 

muscarinici nodulari şi astfel, eliberează 

nodul sino-atrial de influența frenatoare a 

vagului. Acest fapt va fi urmat de cresterea 

ritmului cardiac datorită dominației 

preponderente a parasimpaticului. 

1.1. Corelația: receptori, mesageri 

secundari şi acțiunea medicamentelor 

Cordul posedă ά-, dar mai ale βadrenoreceptori, 

activarea lor fiind urmată în 

principal de pătrunderea într-o rată crescută a 

ionilor de Ca + în celula cardiacă, consecutiv 

cu creşterea contracției şi mai apoi de 

relaxarea musculaturii cardiace. 

Când β-adrenoreceptori sunt activați, 

aceştia vor creşte rata şi forța contracției 

cordului, care este precedată de către 

creşterea concentrațiilor intracelulare de 

AMP-c (adenozin-monofosfat ciclic).


β-adrenoreceptorii sunt strâns asociați cu 

adenil-ciclazele enzime specifice membranei 

cardiace. 

β-agoniştii favorizează receptorii în 

activarea adenilciclazei, care va converti 

ATP-ul în AMP-c. 

Nucleotida ciclică va fi rapid hidrolizată 

intracelular de către fosfodiesteraze. 

Este foarte probabil ca, AMP-c să 

faciliteze pătrunderea Ca + prin creşterea ratei 

fosforilării elementelor receptorilor structurali 

în canalele de calciu transmebranale. 

Ca urmare, un mare număr de canale va 

fi deschis. 

Ca + şi AMP-c sunt mesageri secundari de 

mare importanță pentru funcționarea 

miocardului. 

Ei se comportă ca mediatori intracelulari 

ai răspunsurilor cordului la numeroasele 

interacțiuni determinate de medicamente şi 

alți mediatori chimici asupra receptorilor 

localizați pe suprafața lui. 

GMP-c (goanosin-monofosfatul ciclic) 

este un mediator intracelular specific format 

AMP-c 

adrenoceptor 

β 1 

Ca 2+ 

Sistolã 

liber (aprox. 10-6 M) 

Ca 

cuplat 

eliberare 

RS 

18 


din GMP şi în prezența enzimei guanilatciclaza. 

Concentrațiile intracelulare ale acestuia 

pot fi crescute prin interacțiunea 

colinomimeticelor cu receptorii muscarinici şi 

poate media hiperpolarizarea celulelor 

nodului sino-atrial care urmează stimulării 

vagale, care este cauzată de creşterea 

pierderilor de K + intracelular. 

Efectul imediat va fi reducerea sensibilă a 

ratei şi a forței contracției codrului şi o 

încetinire progresivă a conductanței atrioventriculare 

Până în prezent, datele despre 

funcționalizare şi interrelații în legătură cu 

mediatorii mai sus menționați sunt 

incomplete. 

Ce se ştie este că fiecare dintre ele poate 

influența funcționalitatea celorlante şi că 

fiecare dintre ele pot influența cronotropia şi 

inotropia cardiacă prin diferite mecanisme. 

Acestea sunt redate în Figura 1. 

Ca 2+ 

Diastolã 

liber 

2 K - 

(aprox. 10 -7 M) 

3 Na + 

Depolarizare Sarcolema 

deschidere 

Ca2+ Ca2+ Ca2+ Na + 

Na + 3 

Canal de Calciu 

Canal de sodiu 

receptor operat 

pompa schimb 

potential operat 

Canal de Calciu 

potential operat 

Fig. 1. Mecanismele de mobilizare a calciului în citosolul miocardic 

(rată crescută în sistolă, scăzută în diastolă) 

(după Brander,1991) 

Multe medicamente care modifică funcția 

cardiacă influențează nucleotidele ciclice şi 

vor elibera intracelular concentrații de calciu. 

Simpaticomimeticele cresc nivelurile 

AMP-c în timp ce parasimpaticomimeticele 

cresc GMP-c. 

Metilxantinele de exemplu potențează în 

cord acțiunea simpaticomimeticelor şi sunt 

inhibitori de fosfodiesteraze. 

Cu toate acestea sunt şi (la concentrații 

mici) inhibitori de adenozină. 

Inervația simpatică posedă receptori 

presinaptici adenozinici a căror activare va 

scădea cantitatea eliberată de noradrenalină 

(ca transmițător). 

În plus adenozina inhibă acțiunea 

simpaticomimeticelor, urmarea fiind 

inducerea inotropiei şi cronotropiei negative. 

Se cunosc şi alte substanțe cu efecte 

asupra funcționalității cordului. 

De exemplu papaverina potențează 

vasodilatația AMP-c mediată. 

Milrinona este un exemplu interesant cu 

specificitate pentru izoenzimele 

fosfodiesterazele miocardice.


1.2. Colapsul cardiac 

Atunci când cordul nu mai este capabil 

de-a elimina sângele ce pătrunde ventricular, 

el va intra în colaps şi îşi va mări volumul. 

Colapsul este urmat de apariția edemului 

şi/sau ascitei fiind rezultatul vizibil al 

distrugerilor miocardiale valvulare. 

Când nu există posibilitatea de a corecta 

inițial acest neajuns, tratamentul colapsului 

va urma una din cele două direcții cunoscute: 

Prima a fost de-a încerca îmbunătățirea 

capacității de pompare a cordului (ex. 

folosirea de stimulanți sau glicozizi). 

Stimulanții sunt valoroşi când presiunea 

este scăzută datorită încetinirii semnificative 

a cordului. 

A doua este opusă primei, când 

activitatea cordului va fi redusă la un nivel la 

care poate face față. 

Aceasta se va realiza reducerea 

volumului de sânge pompat sau prin 

reducerea presiunii la care sângele va fi 

pompat (prin vasodilatatoare care vor reduce 

rezistența periferică). 

Tabelul 1 

19 


2. Substanțele cardiovasculare 

2.1. Modificatoarele contractibilității 

(cardiotonice) 

2.1.1. Glicozidele digitalice 

Acest grup de cardiotonice (inotropice) 

sunt cunoscute de mult fiind extrase din 

plante şi au rol important în terapia 

insuficiențelor cardiace. 

Glicozidele împiedică insuficiența cordului 

hipodinamic prin amplificarea activității dar 

fără consum crescut de energie sau 

creşterea ratei cardiace (ca şi medicamentele 

simpaticomimetice). 

Molecula unei glicozide conține un nucleu 

glucidic, glucona şi o a secvență denumită 

genină (sau agliconă), o structură sterolică. 

Activitatea acestora este foarte 

influențată de structura glucidică ataşată. 

Glicozidele digitalice prin hidroliză 

descompun în mai multe glucone şi genine. 

În tabelul 1. sunt redate principalele 

structuri glicozidice. 

Gluconele şi geninele produse prin hidroliza glicozidelor digitalice 

Glicozida Genina Glucona 

Digitoxina Digitoxigenina Digitoxoză 3 molecule 

Gitoxina Gitoxigenina Digitoxoză 3 molecule 

Gitalina Gitaligenina Digitoxoză 3 molecule 

Digoxina Digoxigenina Digitoxoză 3 molecule 

Digitalina Gitoxigenina Digitaloză 1moleculă + Glucoză 1 moleculă 

Digitonina Digitogenina Galactoză 4 molecule + Xyloză 1 moleculă 

Gitonina Gitogenina Galactoză 3 molecule + Pentoză 1 moleculă 

Tigonina Tigogenina Glucoză 2 molecule + Galactoză 2 molecule + Ramnoză 

Gluconele sunt reprezentate în principal 

de strofantină alături de genină glucoză, 

digitalină, scilareina, ranoza. 

Geninele sterolice se diferențiază prin 

grupările lor laterale. 

Se acceptă că efectul cardiovascular se 

datorează acestor genine, gluconele având 

rolul de a solubiliza şi de a fixa în miocard. 

Geninele singure sunt de câteva ori mai 

puțin eficace decât glicozizii corespunzători. 

De aceea, pentru acțiune sigură este 

necesară asocierea gluconă - genină. 

Asupra porcului glicozizi cardio-vasculari 

produc inotropie pozitivă, cronotropism, 

batmotropism şi dromotropism, toate acestea 

negative. 

Se instalează hipertensiune sanguină 

deoarece debitul cardiac creşte. 

Sistola şi diastola devin complete, cordul 

funcționează rar, dar cu forță, se produce o 

ririgare mult mai bună a organismului, 

edemele şi congestiile reducându-se. 

Tulburările datorate insuficienței cardiace 

se vor atenua până la abolire, însă, în cazul 

degenerescenței cardiace, efectul glicozizilor 

este aproape nul. 

La doze mari pot să apară extrasistole 

(batmotropie pozitivă) şi bloc cardiac cu 

oprirea cordului în sistolă. În doze terapeutice 

glicozizii pot fi şi diuretici. 

Digitalicele oficinale sunt frunzele de 

degețel roşu şi lânos, precum şi pulberea din 

aceste frunze. 

Principii activi din drog sunt digitalina şi 

digitalina, gitaloxina, gitalina, saponine, săruri 

de potasiu. 

În Digitalis purpureea se află: digitoxina şi 

gitoxina, iar Digitalis lanata: digitoxina, 

gitoxina şi digoxina 

(Cordioxil, Davoxin, Lanicor, Lanate, Vanoxin) 

Digoxina


Este (3b,5b,12b)3[(O-2,6-dideoxy-b-Dribo-hexo-pyranosyl-(1“4)-O-2,6-dideoxy-b-Dribo-hexo-pyranosyl-(1“4)-2,6-dideoxy-D-ribohexo-pyranosyl-oxy-]-12,14-dihydroxy-card- 

20(22)-enolida.(Fig. 2). 

O 

C 18 H 31 O 9 

CH 3 

OH 

CH3 OH 

Fig. 2. Digoxina 

Este glicozidul degețelului lânos, (D. 

lanata) este oficinală. 

Aceşti glicozizi precum şi saponinele 

exercită o acțiune iritantă asupra mucoasei 

digestive, putând provoca voma şi enterita. 

Metabolism. Se absoarbe din intestin, în 

organism se vor descompune în componente 

care la rândul lor vor fi absorbite de țesutul 

cardiac, hepatic, muscular. 

Un bun efect se realizează prin îmbibarea 

treptată a miocardului cu glicozizi. 

Acțiunea se instalează gradat, după 

perioada latentă de 24 de ore se ajunge la o 

intensitate optimă, după care scade lent 

deoarece glicozizii cardiovasculari se 

cumulează. În terapia cu aceste substanțe 

este necesară perioadă de pauză. 

În cazul degețelului lânos efectul 

cardiovascular este mai rapid, cu bradicardie 

redusă, fără cumulare. 

În comparație cu strofantinele, glicozizi 

digitalici sunt mai stabili, de exemplu 

digitalina se poate combina cu proteinele 

serice, se fixează mai bine pe miocard, dând 

o acțiune de durată. 

Se pot administra per os. 

Dozaj. La câine (menținere), oral, 12,5-25 

mcg/kgcorp de două ori pe zi, pisică oral, 10 

mcg/kgc/zi. 

Digitalina (Diginorgin) (C36H56O14) (Fig.3.) 

Este extrasă din Digitalis purpurea. 

Este unul dintre cele mai bune 

medicamente ale insuficienței cardiace. 

Acționează nemijlocit, direct asupra 

miocardului, centrilor excitomotori, pereților 

vasculari, centrului vasomotor, vagului. 

Circulația sanguină se îmbunătățeşte, 

sângele care stagnează în vene (staze, 

edeme) este aspirat şi împins către artere, 

O 

O 

20 


astfel scad tulburările locale. Ca rezultat se 

îmbunătățeşte şi diureza. 

Indicația majoră este în insuficiența 

cardiacă cronică şi subacută, insuficiențele 

valvulare în stadiul de decompensație, în 

fibrilațiile arteriale funcționale (nu şi în 

fibrilațiile cu leziuni organice ireversibile), 

hidropizii etc. 

O 

C 18 H 31 O 9 

CH 3 

CH 3 

OH 

Fig. 3. Digitalina 

O 

O 

OH 

Este contraindicată în insuficiența 

vasculară, boli infecțioase, gastroenterite 

acute, mai ales la carnasiere, 

degenerescența ficatului şi a miocardului, 

endocardite acute. 

Tratamentul se instituie cu doze de 1-2 g 

la animalele mari şi 0,02-0,05 g la câine şi 

pisică. Se poate folosi tinctura care este 

oficinală în concentrație de 1%. 

Mai sunt oficinale comprimatele cu 

digoxină de 0,25 mg, soluția de digoxină 

0,1%, lanatozid pulbere, dezlanozid. Se 

păstrează la Venena. 

Preparate comerciale: Digitalina, soluții 

de uz intern 1‰, comprimate 0,1g şi 

Deslanozid, fiole de 2ml 0,2‰, comprimate 

de 0,2mg şi supozitoare 0,5mg. 

(Cardotoxin, Digilong, Lanatoxin, Myodigin) 

Digitoxina 

Este 3-O-2,6-dideoxy-beta-D-ribo-hexopyranosyl-(1-4)-2,6-dideoxy-beta-D-ribohexo-piranosyl-oxy-14-hydroxycard-20(22)enolida. 

(Fig. 4). 

O 

C 18 H 31 O 9 

CH 3 

CH 3 

OH 

Fig. 4. Digitoxina 

O 

O


2.1.2. Strofantinele 

Se extrag din semințele unor liane 

tropicale din genul Strophantus. 

Se cunosc strofantinele H, K, G. 

(oficinale): 

• Strophantus hispidus (H) 

• Strophantus kombe (K) 

• Strophantus gratus (G) Ouabaína. 

Se prezintă sub formă de pulbere 

cristalină albă, cristale incolore, inodore, cu 

gust amar (sunt toxice), solubile în apă. 

Se păstrează la Venena. 

Tinctura 10% nu este oficinală. 

Strofantina 

Acționează mai rapid şi mai intens decât 

glicozizii din digitalină. 

Sunt uşor solubile în apă, deci sunt mai 

difuzibile în organism. Ele se fixează mai 

puțin energic pe miodard şi au o stabilitate 

mai mică. 

În tractul digestiv descompunerea are loc 

uşor. Acest fel de medicamente se vor folosi 

doar i.v., s.c. sunt foarte dureroase. 

Efectul apare aproape instantaneu şi 

durează mai multe ore. Practic nu se 

cumulează dar sunt mai toxice decât 

digitalina. Eliminarea are loc rapid. 

Se recomandă în cazuri grave, când se 

intervine rapid (insuficiențe cardiace acute, 

colaps, când digitalina nu mai este eficace), 

boli infecțioase acute. 

După 1-2 zile tratamentul se poate 

continua cu digitalice, dar tratamentul inițial 

nu poate fi continuat cu strofantină decât 

după cel puțin trei zile (pericolul de însumare 

a efectului). 

StrofantinaG. 

Se injectează iv. lent, soluție 0,25-1la 

mie, în doze mici. 

Tincturile se administrează per os în doze 

de 10-20g la animalele mari, 0,1-1g la 

animalele mici, de 2-3 ori per zi. În comerț 

stronfantina G se găseşte sub formă de fiole 

de 1ml şi 2ml, folosindu-se cantități de ordinul 

gamma. 

(Kombertin, Castrozid) 

StrofantinaK 

Se găseşte condiționată în fiole de uz 

uman de 1ml, dar poate fi administrată la 

animale. 

(Astrobain, Gratibain, Purostrophan,Strodival) 

Oabaina 

Este3(6-Deoxy-ά-L-manno-pyranosyl)oxy,1,5,11, 

14,19-pentahydroxycard-20-(22) 

enolina (Fig. 5). 

21 


Este un glicozid puternic din semințele lui 

S. gratus (G) cu efecte rapide şi cu timp de 

înjumătățirescurt, ideal pentru digitalizarea de 

urgență pe căi parenterale. 

Absorbția intestinală este redusă, nu 

cuplează la proteine şi este excretat 

neschimbat. 

O 

HO 

C 18 H 31 O 9 

O 

CH 2 

OH 

OH 

CH 3 

OH 

Fig. 5. Oabaina 

Dozaj. Câine 10 mcg i.v., repetat din oră 

în oră, până la atingerea efectului. 

În insuficiența cardiacă severă 

digitalizarea trebuie să fie sprijinită terapeutic 

şi de o diureză viguroasă (de obicei cu 

furosemid pe cale i.v. în doze de: 5-19 

mg/kgc.), paracenteză, doze mici morfină 

pentru a potoli tusea şi dispeneea şi 

oxigenoterapie pentru combaterea cianozei. 

După acest stadiu se va interveni prin 

suplimentarea potasiului împreună cu 

reducerea dietară a sodiului. Retenția sodiului 

datorată implicării aldosteronului ca urmarea 

subperfuzării rinichiului în starea de 

insuficiență congestivă va determina 

creşterea volumului în spațiile extracelulare 

manifestat clinic prin edem şi ascită. 

2.1.3. Alți alcaloizi 

Provin din plante cu un conținut şi 

amestecuri variate de alcaloizi. 

Cei mai importanți reprezentanți sunt: 

Ruscuța de primăvară 

Se folosesc părțile aeriene uscate care 

conțin glicozizi cardiovasculari, adonidină, 

solubilă în apă, adonivernozid insolubil în 

apă. Este drogul intermediar între digitalină şi 

strofantină. Glicozizii nu se cumulează în 

organism. Cel mai adesea se folosesc 

macerații şi infuzii. 

(Convalaria majalis) 

O 

(Adonis vernalis). 

Lăcrimoarele 

Conțin numeroşi glicozizi cardiovasculari 

din care cei mai importanți sunt: 

convalamarina şi convalatoxina. 

O


Produc efecte secundare în general, 

efectele fiind mai slabe decât la digitale. 

Adesea se asociază cu valeriana, 

folosindu-se în caz de nevralgii cardiace, 

având şi efect cumulativ. 

(Scilla maritima, Urginea marítima) 

Ceapa de mare 

Este o plantă din grupul Liliaceae. 

Conține scilareina A (varietatea de ceapă 

albă). Are toxicitate mai mare decât digitalina 

şi strofantina. 

Glicozidul nu se cumulează în organism, 

dar drogul poate produce voma. 

Thevetia neriifolia 

Tevetina este un alcaloid obținut din 

fructele arborilor tropicali din genul Tevetia. 

Glicozidul tevetina, se aseamănă cu 

digitalina dar este mai solubilă în apă, are 

acțiune mult mai rapidă, nu se cumulează, 

dar are dezavantajul că este mai iritantă 

decât prima. 

(Nerium oleander) 

Leandrul roşu 

Laurul mediteranean roşu conține 

alcaloidul oleandrină 

2.1.4. Compuşii bipiridinici 

Amrinona şi milrinona 

Sunt compuşi care cresc contractibilitatea 

şi rata miocardului şi care descresc rezistența 

periferică vasculară. 

Amrinona (C10H9N3O) 

Este 5-Amino-(3,4'-bipyridina)-6-(1-H)ona 

(Fig.6). 

O 

H 

N 

NH 2 

Fig. 6. Amrinona 

Acțiunea lor se pare că depinde de 

inhibiția fosfodiesterazelor. 

Efectele asupra cordului sunt inotropice 

de creştere a outputului cardiac şi de aceea 

se recomandă insuficiențele de tip congestiv, 

refractare la diuretuce, vasodilatatoare şi 

inotropele convenționale. 

Instalarea efectului este foarte rapid pe 

calea administrărilor i.v. eliberarea lor 

determinând efecte disritmogene deloc de 

neglijat la aceşti agenți terapeutici moderni, 

dar din păcate hepatotoxicitatea şi 

trombocitopenia reversibilă a determinat 

N 

22 


restrângerea activității în terapia umană şi 

folosirea cu precauție a.u.v. 

Ratele de infuzare mai mari de 15 

mcg/min. cauzează tahicardie. 

Bipiridinele sunt aditive digitalicelor. 

Amrinona nu se va amesteca cu detroza 

sau lasixul (excipient) ci doar cu soluțiile 

saline normale. 

2.2. Modificatoarele ritmicității cardiace 

2.2.1. Antiaritmicele 

În aceste grupă cele mai cunoscute 

medicamente sunt de obicei stabilizatori de 

membrană, medicamentele β betablocanteadrenoceptoare 

şi blocantentele canalelor de 

calciu (Fig. 7). 

Într-o altă clasificare, stabilizatorii de 

membrană (medicamentele care se opun 

depolarizării prin blocarea canalelor de sodiu) 

sunt considerați ca făcând parte din clasa I, β 

betablocanții din clasa II, prelungitorii 

perioadei refractare din clasa III şi blocantele 

canalelor de calciu sunt clasa a IV -a de 

antidisritmice. 

Decizia de utilizare a acestor 

medicamente este foarte dificilă deoarece în 

timpul utilizării poate surveni oprirea cordului. 

Medicamentele pot reduce această aritmie 

prin instalarea blocului bidirecțional sau prin 

creşterea conductibilității. 

Sulfatul de quinidină 

Quinicardine, Quinora) 

(Cin-Quin, Quinidex, 

Este sarea sulfat a quinidinei (Fig.8). 

CH 3 O 

CH 2 

HO 

CH 

H 

N 

Fig. 8. Quinidina 

Este un alcaloid cinchonic, un dextroizomer 

al chininei, folosit pentru corectarea 

fibrilației atriale şi a aritmiilor ventriculare la 

om. 

Această structură mai are şi activități 

depresoare ale miocardului, scade 

excitabilitatea muschiului cardiac şi 

prelungeşte perioada sa refractară, (prin 

blocarea canalelor de sodiu potențial operate 

H 

N 

H


(voltaj sensitive) va determina încetinirea 

depolarizării diastolice şi va reduce rata 

depolarizării potențialului de acțiune). 

Acțiunea va descreşte contractibilitatea şi 

activitatea nodului sino-atrial. 

Ritmul nodal va domina astfel activitatea 

cardiacă. 

Medicamentul blochează atât nervul vag 

cât şi acetilcolina, ceea ce va contribui la 

abilitățile sale de a prelungi perioada 

refractară şi de a creşte rata cardiacă. 

Administrările de succes s-au realizat la 

cal şi câinii de talie mare unde s-a reuşit 

reinstaurarea ritmului sinusal. 

Bloc bidirectional Bloc unidirectional 

Impulsul este impiedicat sa paseze 

datoritã blocului din fiecare directie. 

Impulsul va dispare 

Tesut normal 

Impusurile traverseazã ambele directii 

cele care se intalnesc fiind anulate. 

Aceeasi situatie se intalneste si cand 

conductanta este incetinita (in absenta 

blocului 

23 


Tratamentele sunt efectuate pe cale 

oralădar reacțiile secundare pe care le poate 

da (căderea presiunii sanguine, tulburări 

gastro-intestinale şi reacții de 

hipersensibilizare: urticarie, edem respirator, 

dispnee, laminită) lasă uzul acestui 

medicament la aprecierea specialiştilor. 

Când disfuncția cardiacă este de 

asemenea în fibrilație artrială se recomandă 

digitalizarea inițială, înaintea utilizării 

quinidinelor, pentru a converti fibrilația înapoi 

la ritmul sinusal. 

Digitalicele vor amplifica hemodinamica şi 

în mod reflex activitatea vagală şi vor diminua 

activitatea de tip simpatic. 

Impulsul traverseazã intr-o singurã directie si este 

capabil de-a traversa prin blocul unidirectional. 

Conductanta incetinitã va asigura ca miocardul sã 

nu fie refractar la impunsurile venite din directii opuse. 

Impulsul va fi astfel perpetuat (sãgetile intrerupte) 

Fig. 7. Tipurile de aritmie şi modul de actiune al antiaritmicelor 

(după Dawn Merton Boothe, 2001) 

Explicație: 

Impulsul electric în condiții normale, traversează în ambele direcții celula miocardică bifurcată. Impulsurile călătoresc în 

direcții opuse anulându-se una pe alta atunci când se întâlnesc. 

În prezența unui bloc bidirecțional, nici un impuls nu va putea pasa miocardul afectat şi nu va fi transmis mai departe. 

În prezența blocului unidirecțional, impulsul poate pasa stadiul refractar afectat dar transmiterea impulsului nu este 

favorizată. În cazul unei conductanțe electrice scăzute, desi impulsul poate pasa miocardul deteriorat nu va putea ajunge la 

tesutul miocardic cand acesta este refractar. 

Totusi intr-o oarecare măsură tesutul este receptiv la impulsurile electrice, semnalul fiind perpetuat fără piedici ce va 

rintroduce aritmia. În plus vor prelungi activitatea perioada refractară a nodului atrioventricular şi ar putea de aceea antrena 

agravarea aritmiilor. 

Procainamida 

(Procan,Promine,Pronestyl,Procanbid) 

Activitatea antifibrilatorie, de blocant al 

canalelor de sodiu ale procainei au condus 

la introducerea rapidă a procainamidei (care 

este inactivată ceva mai lent decât precursorul). 

Efectele sunt foarte asemănătoare cu cele 

ale quinidinei, dar este utilizat mai ales în


controlul intravascular al aritmiilor de 

origine atrială, (dar îi lipsesc activitățile de 

tip atropinic al acesteia). 

Dozajul. Procainamida poate şi 

administrată pe toate căile în doze de 25 

mg/ kgcorp. 

Lidocaina (Lignocaina) 

Este singurul anestezic local cu 

activitate şi de depresant miocardic (Fig. 

9). 

HO 

CH 3 

CH 3 

NH C CH2 N 

Fig. 9. Lidocaina 

CHCHNHCHCH 2 O 

OH 

CH 3 

Fig. 10. Isoxuprinul 

C 2 H 5 

C 2 H 5 

Este un β-agonist utilizat în medicina 

umană, iar în medicina veterinară a fost 

introdus recent, ca un bun vasodilatator în 

tratamentul afecțiunilor naviculare la 

cabaline. 

Methoxamina 

Este un α-agonist eficient cu activitate 

de durată. Efectul său cardiopresor este 

considerabil şi adesea este însoțit de 

bradicardie. 

Acțiunea sa este directă este foarte 

utilă în hipotensiunile progresive severe din 

anestezie. 

Metaraminolul 

Este tot un α-agonist cu efecte directe 

şi indirecte asupra cordului. 

Are o acțiune de durată puternică de o 

oră, după administrările i.v. şi sunt unii 

dintre cei mai eficienți agenți în cazurile de 

cădere dramatică a tensiunii (de exemplu 

în pancreatita acută la câine, sau în 

şocurile anafilactice) care trebuie corectată 

rapid. 

Dopamina şi dobutamina 

Sunt structuri cu activitate 

vasodilatatoare asupra teritoriilor 

splachnice coronare şi renale. 

Acțiunea lor se petrece asupra 

populației receptorilor miocardici-D1, cei 

24 


care mediază creşterea în forță a contracției 

(dar nu şi rata), prin medierea adenilciclazei. 

Avantajul celor două substanțe este că 

amplifică returul venos şi output-ul cardiac fără a 

creşte rata contracției şi astfel determină 

scăderea riscului disaritmiilor sau al fibrilațiilor 

ventriculare. 

Dezavantajul lor major este acestea că 

inhibă eliberarea noradrenalinei. 

2.3.2. Derivații xantinici 

Din acest cunoscut grup vom prezenta 

alcaloizii cafeina, teofilina şi teobromina, 

derivați metilxantici cu numeroase acțiuni 

asupra organismului, de la modificatori ai SNC 

(modificatori ai acțivității centrului vasomotor) la 

relaxanți ai muschilor netezi, inclusiv 

bronhodilatația (teofilina), până la efecte 

diuretice pronunțat (teobromina). 

Aceştia mai posedă şi o activitate 

vasodilatatoare importantă periferică şi 

coronariană. 

Dezavantajul acestor alcaloizi este că sunt 

iritanți şi au o solubilitate scăzută, ceea ce a 

determinat apariția unor compuşi mai solubili. 

Dintre aceştia, cu utilizări în medicina 

veterinară amintim: aminofilina (o asociere de 

teofilină şi etilendiamină în soluții apoase 

injectabile) sau etamfilina şi diprofilina, tot 

derivați a.u.v. de teofilină, cu activitate 

stimulantă miocardică, care mai posedă şi o 

activitate diuretică, respiratorie şi vasomotorie 

blândă. 

Din aceste considerente aceste 

medicamente sunt utilizate în stadiile acute ale 

cordului decompensat ca adjuvante în terapia 

majoră cu digitalicele glicozidice. 

Efectul lor benefic asupra contractibilității 

musculare este 

2.3.3. Substanțele vasodilatatoare 

A. Vasodilatatorii artriali 

Se folosesc mai rar în medicina veterinară, 

cei mai întâlniți fiind clorhidratul, barbituricele, şi 

unii alcaloizii (serpentina). 

În special derivații anorganici diminuă reflex 

tonusul centrului vasomotor, acționează direct 

asupra vaselor şi scad tonusul musculaturii 

netede. 

Efectul vizibil va fi vasodilatația arteriolelor. 

Hidralazina (Hydrapress) 

Este un vasodilatator arterial pur al cărei 

mod de acțiune nu este încă complet elucidat.


În mod direct, substanța se pare că 

acționează prin inhibarea fluxului de calciu 

în celulă, urmat de relaxare. 

Un alt mecanism ar putea fi conversia 

la NO şi creşterea GMP-c, care este urmat 

de efecte iontrope pozitive, probabil 

datorită stimulării adenilciclazei, prin 

intermediul β-receptorilor. 

Acțiunea hidralazinei a fost 

demonstrată cel mai bine la câinii bătrâni 

în criza hipertensivă (insuficiența 

ventriculară mitrală stângă) unde 

presiunea arterială a fost scăzută rapid, la 

fel şi rezistența sistemică, ridicând mult 

performanțele cardiace. 

Metabolism. Medicamentul este bine 

absorbit după absorbția pe calea orală atât 

la om cât şi la câine. 

Medicamentul cuplează la muşchiul 

neted rezultând un timp de înjumătățire 

mai lung decât cel plasmatic. 

Vârful plasmatic se instalează la 3-5 

ore 

Eliminarea se face pe cale renală prin 

acetilare, dar la câine (deficitar în acetilare) 

pasajul renal nu este important. 

Folosirea hidralazinei este legată de 

intoleranța la animalele care manifestă 

intoleranță față de enzima convertoare a 

angiotensinei (ACE) un remediu mult mai 

noi şi care a înlocuit şi la animale uzul 

hidralazinei. 

Diazoxidul 

Este un alt dilatator arterial dar nondiuretic 

din familia benzotiadiazinicelor 

care determină hiperglicemie, 

hiperuricemie şi retenție sodică. 

Deocamdată se studiază efectele 

acestuia pe câine. 

B. Blocanții canalelor de calciu 

Aceştia sunt de obicei confundați cu 

antagoniştii calciului deşi ei nu 

antagonizează direct calciul. 

Blocanții canalelor de calciu acționează 

asupra canalelor voltaj-dependente din 

celula musculară netedă cardiacă, 

inhibându-le chiar şi la concentrații foarte 

mici, mai mici decât cele necesare 

eliberării calciului intracelular. 

Studiile au arătat că în sistemul cardiovascular 

există cel puțin trei canale voltaj 

dependente importante, diferite prin 

conductanța şi sensibilitatea electrică. 

Acestea sunt tipurile: T, N şi L. 

25 


Efectele calciului care pătrund prin celulă via 

canalele T nu sunt încă cunoscute la fel ca cele 

de tipul L. 

Din punct de vedere clinic blocanții canalelor 

de calciu blochează în mod exclusiv tipul L. 

Ele se clasifică în trei grupe: 

a. Fenilalkil-amine (Verapamil), 

b. Benzotiazepine (Dilthiazem), 

c. Dihidropiridine (Nifedipin, Amlopidin) 

Ordinea potenței ca medicament 

vasodilatator este: 

Nifedipin › Verapamil ›DilthiazemError! 

Bookmark not defined.. 

Recent a mai apărut un reprezentant 

important al acestei grupe, care se pare că este 

primul blocant al canalelor T, acesta este 

mibefradilul 

Verapamilul 

Este α-[3[[2(3,4-Dimethoxyphenyl) ethyl] 

methylamino]propyl]-3,4-dimethoxy-α-(methylethyl)benzen-acetonitrilul 

(Fig. 11). 

CH 3 O 

CN 

OCH 3 

CH3O C(CH2 ) 3NCH2CH2 OCH3 CH(CH 3 ) 2 

CH 3 

Fig.11. Verapamilul 

Este un derivat de papaverină care a fost 

utilizat inițial la om, ca dilatator al vaselor 

coronare şi mai apoi în prevenirea aritmiilor de 

origine atrială. 

Modul de acțiune este blocarea canalelor de 

calciu şi scăderea ratei conductibilității şi 

frevenței cardiace, via nodul atrioventricular. 

Rata cardiacă va scădea, urmarea 

vasodilatării arteriolelor. 

C. Inhibitorii enzimelor convertoare ale 

angiotensinei (ACE) 

Datorită mecanismului de acțiune propriu, 

acest grup nu are numai rol vasodilatator ci şi 

răspunde neurohormonal şi compensator la 

insuficiența cardiacă. 

De asemenea ei acționează asupra cordului 

într-o manieră directă. 

Perfuzarea redusă a rinichilor care însoțeşte 

scăderea outputului cardiac va declanşa 

eliberarea reninei din rinichi în circulație. 

Aceasta va determina sinteza angiotensinei 

I, care se va transforma în angiotensina II în


plămâni, care are rolul de a menține 

volumul cardiac şi care poate juca rol 

esențial în insuficiența cardiovasculară prin 

evenimentele pe care le poate declanşa. 

Volumul de sânge poate creşte datorită 

eliberării aldosteronului şi consecutiv 

retenției apei şi sărurilor. 

Angiotensina II este de asemenea şi 

un vasoconstrictor puternic, crescând 

rezistența vasculară, ceea ce ajută la 

menținerea torentului sanguin la organele 

implicate. 

Cei mai importanți reprezentanți 

aparțin grupelor: 

a. sulfidril (Captopril), 

(Enalapril, Benazepril, Quinapril) 

b. dicarboxil 

c. fosforați (Fosinopril) 

D. Vasodilatatorii arteriali şi venoşi 

Nitrații 

Pot produce efecte vasodilatatoare mai 

ales la extremitatea cefalică şi în zona 

gâtului unde vor instala vasodilatație 

coronariană şi pe cale reflexă accelerarea 

cordului. 

În doze mari nitriții sunt 

methemoglobinizanți (ei sunt folosiți de 

elecție în intoxicații cu acizii cianhidrici, 

când se va forma cianmethemoglobina). 

Nitrații organici activează GMP-c, care 

descresc interacțiunea dintre actină şi 

miozină. 

În consecință toți muşchii netezi 

vasculari se vor relaxa şi vor dilata astfel 

vasul venos sau arterial. 

La concentrații mici dilatația venulelor 

este predominantă fără a influența 

rezistența vasculară sistemică. 

Efectele farmacologice apar foarte 

rapid. 

Metabolizarea foarte rapidă şi totală a 

reprezentanților acestui grup limitează 

utilizarea la administrările sublinguale 

(nefolosite a.u.v.) sau pe cale i.v. sau 

topice (sub formă de geluri). 

De reținut că nitrații devin vasodilatatori 

doar după ce au fost reduşi în nitriți. 

În general, recomandările nitriților sunt 

legate de afecțiuni ca spasmul coronarian, 

cerebral şi al musculaturii bronşice. 

Nitroglicerina (Trinitrin) 

Este gliceril-trinitratul. 

Deşi numele sugerează componența la 

nitrați, nitroglicerina nu posedă gruparea 

nitro, dar face partea din clasa nitraților 

organici. 

26 


Este folosit mai ales pentru a produce 

dilatația venoasă. 

În medicina veterinară se folosesc soluții de 

administrare i.v. şi geluri de aplicare topică 2%. 

Produce vasodilatație generală mai ales 

asupra vaselor mici din sfera coronară, 

respiratorie şi cerebrală se poate asocia cu 

cofeina (la câinii bătrâni), reducînd congestia şi 

combătând în special insuficiența cardiacă 

acută. 

Aplicațiile de gel se vor face cu mănuşi 

(pentru a preveni absorbția transcutanată) pe 

zonele cu pielea glabră, abdomen sau ureche. 

Variantele moderne ale nitroglicerinei cu 

efecte mult mărite temporal (efectul durează 

câteva ore) sunt: 

- pentaeritrinol-tetranitratul şi 

- isorbid-dinitratul. 

Nitritul de sodiu 

Se prezintă sub formă de cristale albegălbui, 

gust amar, uşor solubile, chiar 

higroscopice. 

Efectul apare după 10-15 minute. Se 

administrează la animalele mari şi la câini în 

intoxicații cu cianuri, doar i.v. 

Nitritul de amil 

Este un lichid volatil, gălbui, cu miros 

caracteristic de fructe. este inflamabil. 

Se foloseşte în criza angioasă, efectul apare 

foarte prompt, dar nu durează mai mult de 10-15 

minute. 

Nitroprusidul de sodiu (Nitroprusside) 

(Fig. 12). 

CN - 

CN - 

Fe 2+ 

CN- 

NO 

CN - 

CN - 

2 - 

2Na + 

Fig. 12. Nitroprusidul de sodium 

Acțiune. În interiorul muşchiului neted 

cardiac nitroprusidul va fi metabolizat la NO care 

va determina activarera GMP-c şi mai apoi 

vasodilatația arterelor şi venelor. 

Cel mai mare dezavantaj al nitroprusidului 

este că administrările sunt i.v. în infuzare lentă 

ce necesită monitorizarea atentă (datorită 

hipotensiunii), dar faptul că este o structură 

foarte eficientă în urgențe, face ca 

dezavantajele să fie suportate.


Prazosinul 

Este un blocant al receptorilor αadrenergici, 

dar cu importanță şi ca 

dilatator venos (probabil datorită inhibiției 

AMP-c). 

Are avantajul administrărilor orale, dar 

si dezavantajul toleranței după mai multe 

tratamente. 

Pentru a evita acest neajuns prazosinul 

poate fi asociat cu alți reprezentanți ai 

grupei. 

În figura 13 este redat mecanismul de 

lucru al vasodilatatorilor, iar în figura 14 

este redată schema situsurilor de acțiune 

ale principalelor cardio-modificatoare. 

E. Vasodilatatorii indirecți 

Inhibitorii de angiotensina 

Sistemul renină-angiotensinăaldosteron 

este angrenajul regulator al 

perfuziei sanguine renale. 

Actiunea este legată de cresterea 

volumului sanguin prin reținerea mai multor 

ioni de Na + (aldosteronul) şi producerea 

prin acțiune directă a vasoconstricției 

(angiotensina II). 

Captoprilul 

Insuficiența cardiacă determină atât 

efecte locale (presiune sanguină scăzută 

în arteriolele glomerulare aferente) cât şi 

efecte centrale (amplificarea activității 

simpaticului) asupra aparatului juxtaglomerular 

şi eliberarea enzimei specifice, 

renina. 

Aceasta va scinda angiotensina I de pe 

precursorul de plasmă, angiotensinogenul 

În aceste condiții, angiotensina I se va 

transforma dintr-o decapeptidă inactivă 

într-o octopeptidă cunoscută ca 

angiotensina II, care este activată, intr-un 

Tabelul 8.2. 

Substanța activă Dozaj 

27 


proces catalizat de către enzima endotelială 

angiotensin-convertaza. 

Această enzimă deasemenea poate inactiva 

puternicul vasodilatator bradikinina, poate fi 

inhibată de către captopril şi în acest fel atât 

vasoconstricția cât şi secreția aldosteronului 

cauzate de către angiotensină vor fi înlăturate şi 

efectul medicamentos eliminat. 

Astfel volumul şi efortul cardiac vor fi reduse. 

Volumul de sânge venos de reîntoarcere va 

fi mult mai mic iar miocardul mai puțin destins 

ceea ce-i va permite eliminarea sângelui mai 

eficient în zonele periferice unde capilarele sunt 

mai puțin permeabile. 

Prin reducerea volumului excesiv şi ca 

urmare a dilatației arteriolare şi venoase 

instalate, captoprilul va reduce suprasolicitarea 

cordului şi astfel se vor atinge indirect 

dezideratele terapeutice dorite: 

- diuretic, 

- simpaticolitic şi 

- vasodilatator, 

toate într-un singur remediu, fără afectarea 

mecanismelor autonome şi interferarea minimă 

a altor sisteme. 

Utilizarea captoprilului în medicina umană şia 

demonstrat eficacitatea în comparație cu 

antagoniştii competitivi ai angiotensinei (de ex. 

saralasina). 

În terapia eficientă a hipertensiunii şi a 

cordului congestiv şi este favorizat din acest 

punct de vedere față de alte hipotensive pentru 

dilatația sa balansată şi relativa lipsă a efectelor 

secundare. 

Din acest motiv captoprilul a început să fie 

utilizat cu rezultate şi la câinii bătrâni. 

Un congener al captoprilului este 

enalaprilul. 

În tabelul 2 este redat dozajul modificatorilor 

cardiovasculari la câine şi pisică. 

Substanțele cu activitate cardio-modificatoare la câine (C) şi pisică (P) 


Amlodipin 

0,625 mg/kgc., doze unice 

0,1-0,2 mg/kgc., în asocieri la 12-24 ore, pe cale orală 

Amiodarona 5-15 mg/kgc (C), i.v., administrări la 6-8 ore. 

Amrinona 1,3 mg/kgc., i.v., cu controlul ratei perfuzării la 0,03-0,1 mg/kg/minut. 

Aspirina 4-6 mg/kgc., oral, la 24 de ore, în tromboembolism 

Atenolol 

5-25 mg/kgc., oral, la câine la 12-24 de ore. 

6,25-12,5 mg total sau 2-3 mg/kgc., la pisică, oral la 12-24. 

Atropina 0,04-0,08 mg/kgc., i.v. pentru asistole 

Benazepryl 0,25-0,5 mg/kgc., oral, la 24 de ore 

Bretylium 5-10 mg/kgc., i.v. şi i.m., ca antifibrilator 

Captopril 

0,25-2 mg/kgc (C), oral la 8-12 ore 

3-6,25 mg total (P), oral, la 12 ore 

Dexametazona 0,2-0,4 mg/kgc, i.v., i.m., sau oral la 24 ore în pneumonii asociate cu microfilarii


28 


Dietilcarbamazina 2,5-3 mg/kgc, oral, la 24 de ore 

0,03-0,1 mg/kgc., oral, la 24 de ore 

0,005-0,15 mg/kgc., (P), oral, la 24 de ore 

Digitoxina 

0,22 mg/m 2 (C), oral (cpr.) la 12 ore 

0,18 mg/m 2 oral, sirop, la 12 ore 

0,44 mg/m 

Digoxina 

2 , oral, la 12-24 de ore 

0.006 mg/kg, oral, pentru digitalizare rapidă (doză inițială), apoi: 

0,22 mg/kgc., oral, pentru digitalizare la 24 de ore. 

0,005-0,020 mg/kgc., (C), oral (cpr.), la 12 ore 

0,0025-0,004 mg/kgc., (P) oral (cpr.) la 12 ore 

0,003-0,004 mg (P) oral, în sirop, la 12 ore 

0,5-1 mg/kgc. oral, la 8 ore 

1,75-2,5 mg/kgc (P) oral, la 8 ore 

0,2-0,4 mg/kgc., i.v. ca doză inițială 

Diltiazem 

4-8 mcg/kgc/min, i.v. în perfuzii 

Diltiazem CD 10 mg/kgc., oral, la 24 ore 

Diltiazem XC ½ dintr-o granulă de 60 mg. Oral, la 12-24 de ore 

6-15 mg/kgc., (C), oral la 8 ore 

Disopiramida 

La câini mai mici de 18 kg, 100 mg total, oral la 6-8 ore 

2,5-10 mcg/kgc., i.v., 1 minut. Dacă nu răspunde se măreşte la 1-2 mcg/min la fiecare 

Dobutamina 

jumătate de oră, fără a se depăşi 15 mcg/kg/minut. 

4 mg/kgc.(doza minimă), i.v. un minut, 

Dopamina 

2-25 mcg/kgc. (până la 50 mcg/kgc în şoc sever), i.v. 

0,5 mg/kgc., oral, o dată pe zi timp de 7 zile 

Enalapril 

0,5 mg/kgc., oral la 12 ore 

1-10 ml din diluția 1:10000 (0,1 mg/ml) soluție salină (diluat 1:10000 a 1mg/ml în 10 ml 

soluție salină), i.v., sau intratraheal la fiecare 3-5 minute în RCPCV (Resuscitarea- 

Epinefrina 

Cardio-Pulmonară-Cerebro-Vasculară) 

0,01 mg/kgc sau 0,1 ml/kgc., sau până 0,2 mg/kgc necesar pt. RCPCV. 

Esmolol 10-100 mcg/kgc i.v. un minut în perfuzie 

Hidralazina 0,5-0,8 mg/kgc., (P), oral, la 12 ore 

0,04-0,08 mg/kgc., în infuzii i.v. 1 minut 

0,1-0,2 mg/kgc., (C). s.c., i.m., la fiecare 4 ore 

Isoproterenol 0,4 mg în 250 ml soluții dextrozate 5%, lent i.v, 

0,2 mg în 100 ml (P) soluții dextrozate 5% i.v. până la apariția efectului 

0,5 ml de diluție 1:200 ca inhalant 3 administrări la 4 ore. 

0,05-0,2 mg/kgc., oral în doze unice, ca microfilarocid 

Ivermectina 3-12 mcg/kgc., în funcție de talia animalului, oral, 30 de zile profilactic 

24 mcg/kgc., (P) oral, timp de 30 de zile profilactic 

4-8 mg/kgc. (C) i.v. ca doză de atac 

22-66 mcg/kgc., (C) i.v. în infuzii 1 minut 

Lidocaina 

0,5-1 mg/kgc., (P), i.v. ca doză de atac 

10-20 mcg/kgc. infuzat i.v. 1 minut 

Lisinopril 0,25-0,5 mg/kgc., oral, o dată pe zi 

Melarsomina 2,5 mg/kgc., adânc i.m. 1 dată pe zi, timp de 2 tile 

Metoprolol 0,5-1 mg/kgc., oral, la 8-12 ore 

Mexiletina 5-10 mg/kgc., oral, la 8.12 ore. 

0,25-1 mg/kgc., oral, în doze unice ca microfilaricid 

Milbemicina 

0,5-1 mg/kgc., (C, P) oral, timp de 30 de zile ca profilactic 

Milrinona 0,5-1 mg/kgc., oral la 12 -24 de ore 

Moxidectina 3 mcg/kgc., oral timp de 30 de zile ca profilactic 

5-10 mg. total, (P) oral, la 6-12 ore 

Nadolol 40-60 mg total., (C), oral, la 6-12 ore 

0,25-0,5 mg/kgc., oral la 12 ore 

5-30 mm, aplicat ca topic, la 4-12 ore 

Nitroglicerina (2%) 4-12 mg, maxim 15 mg, ca topic la 6-8 ore 

2-5 mm, aplicat ca topic la pisică la 6-8 ore 

0,5-10 mcg/kgc. (3 mcg/kgc.) în infuzare i.v. 1 minut 

Nitroprussid 

Folosit, 50 mcg de diluție 

2-4 mg/kgc., până la maximum 10 mg/kgc, i.v. 

10 mg/kgc., i.v. la 8 ore 

Fenitoina 

30 mg/kgc., oral la 24 de ore 

2-3 mg/kgc., oral la 8-12 ore 

Prazosin 0,67 mg/kgc., (C), oral, la 8-12 ore 

Prednisolon 1-2 mg/kgc., p.o./24h, în tromboembolism sau pneumonii asociate cu microfilarioza 

2-20 mg/kgc., (C, P), i.v. doză de atac, lent peste 5-30 de minute 

2-40 mcg/kgc., (C), i.v. infuzat lent 1 minut 

Procainamida 

10-20 mcg/kgc., (P), i.v. timp de 1 minute 

6,6-22 mg/kgc. la câine, oral, i.m. la 2-8 ore 

0,125-0,25 mg/kgc., (C), oral la 12 ore 

Propanolol 0,2-1 mg/kgc., (C), oral la 8 ore 

0,4-1,2 mg/kgc., (P), oral la 8-12 ore 

0,02-0,06 mg/kgc., i.v., peste 2-3 minute la fiecare 8 ore 

0,44-1,10 mg/kgc., (C), oral, la 8 ore 

Aritmii ventriculare 

0,25-0,5 mg (P) total, incet i.v., ca doză de atac 

2,5-5 mg total (P), oral, la 8 ore


29 


Quinapril 0,5 mg/kgc., oral, la 24 de ore 

6,6-22 mg/kgc., oral, i.m. la 6 ore 

Quinidina 

1-2 mg/kgc., a nu se depăşi 10 mg/kgc., i.v. sau bol i.v., cu precautie la nevoie 

Taurina 250-300 mg., oral, la 24 de ore 

Thiacetarsamida 2,2 mg/kgc., sau 0,22 ml de preparat comercial/kgc., i.v.la 12 ore de 4 ori. 

5-10 mg/kgc., oral, la 6-8 ore 

Tocainida 6 mg/kgc., ca bol i.v., ca doză de atac 

100 mcg/kgc., i.v. în infuzii lente 1 minut 

0,05-0,15 mg/kgc., până la maxim 2 mg/kgc., în funcția miocardică normală, i.v. în 

infuzii lente 10-30 minute 

Verapamil 5-10 mg/kgc., la câine, oral la 8-12 ore 

1-3 mg/kgc., (C), oral, la 6-8 ore 

1,1-2,9 mg/kgc., (P), oral la 8 ore 

9a 

Perfuzia renalã si functia 

cardiacã sunt restabilite 

8a 

Glomerul 

Pierderile pot fi compesate prin 

cresterea outputului cardiac 

7a 

Imbunatatirea satisfacatoare a 

functionãrii miocardului si 

absenta afectãrii renale 

1 

2 

Eliberarea angiotensinei II 

(autoreglare) 

5 

Hipofunctia miocardicã duce la 

scãderea volumului cirulator renal 

Arteriole 

aferente 

Rinichi 

Artera renalã 

Arteri ole 

deferente 

Initierea terapiei cu 

Inhibitorii ACE 

6 

Pierderea constrictiei arteriolelor 

eferente determinã pierderea capacitãtii 

de autoreglare si apare riscul unei 

filtrãri glomerulare scãzute 

9b 

Risc crescut de boli renale 

sau uremie crescutã 

4 

Perfuzare renalã mentinutã 

sau chiar crescutã 

Constrictia arteriolelor eferente determinã 

cresterea presiunii hidrostatice si cresterea 

filtrãrii glomerulare 

Fig. 13. Mecanismul de lucru al vasodilatatorilor 


NU crestere in outputul cardiac 

pentru a compensa pierderile 

autoreglãrii; rata descresterii 

filtrãrii glomerulare se mãreste 

3 

8b


Contractie 

Ca +2 

Ca +2+ 

Calmodulina 

DAG 

G 

PLC 

Ca +2 

IP 3 

PIP 2 

Medicamente 

Vasoconstrictoare 

Ca +2 

Miosina P-Miosina 

+ 

Ca +2 

Ca +2 

NOTA: 

AMP = Adenozinmonofosfat 

ATP = Adenozintrifosfat 

c = ciclaza 

MLCK = Myosin Light Chain Kinase 

DAG = Diacilglicerol 

PIP 2 = Phosphaditilinozitol 

PI 3 = Inozitol- trifosfat 

PK = Proteinkinaza 

PDE = Phosphodiesteraza 

PLC = Phospholipaza C 

Antagonistii canalelor de calciu 

Ca +2 

Ca +2 

Ca +2 

MLCK 

Actina 

30 

- 

= stimuleazã 

= inhibã 

AMP-c 

GMPc-PK 

AMPc-PK 

ATP 

AMP-c 

G 

Adenilat 

ciclaza 

Guanilatciclaza 

Ca +2 

PDE 

5-AMP 

Medicamente beta-adrenergice 


Nitrovasodilatatoare 

GMPc 

Fig.14. Schema situsurilor de acțiune a principalelor cardio-modificatoare 


B 

GTP 

Relaxare 

Explicație: 

Contracția musculaturii vasculare (vasoconstricția) se datorează influxului de calciu, dar mecanismele diferă de cele 

specifice celulei miocardiace. Influxul calciului se inițiază cel mai adesea prin canalele receptor-mediate şi mai rar prin cele 

voltaj-selective. Calciul intracelular se va combina cu calmodulina şi se va activa MLCK (Miosin Light Chain Kinase = 

Kinaza porțiunii albe a miozinei) care la rîndul ei va fi fosforilată, Miosin P(hosphorilated) promovând interacțiunea dintre 

actină şi miozină. AMP-ciclic se pare că va stimulează sechestrarea şi efluxul calciului intracelular şi prin intermediul AMP-c- 

PK va descreşte MLCK, determinând relaxarea muşchilor netezi vasculari (activitate opusă activității din muschiul cardiac). 

GMP-c va determina relaxarea prin intermediul mecanismelor nitrice (NO) mediate. 

Calciul intracelular poate fi relaşat de către reticulul sarcoplasmatic după hidroliza PIP2 şi ca o consecința se va forma 

mesagerul secundar (PI3) 

Bibliografie 

1. CRISTINA R.T. (2006). Intoducere in farmacologia și terapia veterinară, Ed. Solness, Timișoara.


31 

Year 4 �o. 1 Apr. 2010


Ghid de calcule uzuale pentru practicianul veterinar 

Guide of usual calculations for veterinary practician 

Romeo T. CRISTINA 1 

1 Facultatea de Medicină Veterinară Timișoara 

Rezumat 

32 


În activitatea sa, în prescrierea şi administrarea unor forme medicamentoase, precum şi în aplicarea 

medicației, medicul veterinar este obligat să recurgă foarte adesea la calcule uzuale in medicina veterinară. 

De corectitudinea acestor calcule depinde reuşita tratamentului fiind uşor de înțeles ce s-ar putea 

întâmpla în cazul unor calcule greşite. In acest sens o rememorare a principalelor calcule din terapia 

veterinară este binevenită. Sunt prezentate: calculul dozei, concentrației și transformările de concentrații, 

reducerea sau multiplicarea ordonanțelor, calculul microcantităților in sânge și organism, conversia 

electroliților, extrapolarea dozelor din medicina umană în cea veterinară, calculul administrării medicamentelor 

în apa de băut etc. 

Cuvinte cheie: calcule uzuale terapia veterinară 

Abstract 

In his current activity in the prescription and administration of medicines the vet is obliged to apply often to 

usual calculations in veterinary medicine. By those calculations’ correctness it depend the success of therapy, 

being easy to understand what means the erroneous results applied in therapy. In this aim a remembering of 

the main therapy calculations is salutary. 

In this synthetic guide are presented: Dosage calculations, concentrations’ and them transforming, 

recipes’ diminution and raising, calculation of drug microquantities in animals’ blood and body, electrolytes’ 

conversion, the extrapolation of doses from human medicine in veterinary medicine, calculation of drugs 

administered by drinking water. 

Key words: usual calculations, veterinary therapy 

1. Calculul dozelor 

În receptură, cantitățile de substanță 

activă se exprimă uzual în grame şi în 

subdiviziunile sale (centigramul şi miligramul). 

Nu se folosesc unitățile mai mari decât 

gramul şi, mai rar, se folosesc cele mai mici 

decât miligramul. 

Subdiviziunile gramului sunt: 

1,0 un gram (g) 

0,1 un decigram (dg) = 10 centigrame 

0,01 un centigram (cg) = 10 miligrame 

0,001 un miligram (mg) 

0,000001 un microgram (µg, mcg sau gamma) 

Sistemul Internațional mai enumeră 

submultiplii: 

• nanogramul = 10 -9 (ng), 

• picogramul = 10 -12 (pg), 

• femtogramul = 10 -15 (fg), 

• attogramul = 10 -18 (ag), 

cu aplicabilitate redusă în practică 

Când se fac transformări de grame în 

decigrame, centigrame sau miligrame, cifra 

respectivă se va înmulți cu 10, 100 respectiv 

1000. 

Exemplu: 

3,0 grame = 30dg, 300cg, 3.000mg, sau 

0,07 grame =7cg, 70mg. 

Când se fac transformări în grame ale 

decigramelor, centigramelor sau miligramelor, 

se va împărți cifra respectivă cu 10, 100 sau 

1.000. 

De exemplu: 

4 decigrame = 0,4 g; 

4 centigrame = 0,04 g; 

4 miligrame = 0,004 g. 

Tot în acest context se impune 

reamintirea corelației logice dintre fracție, 

zecimală și procent, operațiune banală, dar 

care pune adesea practicienii în încurcătură: 

Fracție 1/2 1/3 1/4 1/5 1/8 3/8 2/3 3/4 5/8 7/8 

Zecimală .50 .33 .25 .20 .125 .375 .67* .75 .625 .875 

Procent 50% 33 1/3% 25% 20% 12 1/2% 37 1/2% 66 2/3% 75% 62 1/2% 87 1/2% 

Pentru calcularea dozelor de 

medicamente administrate la animale, trebuie 

cunoscut că acestea se prescriu în general


pe kg corp, şi ca atare, se înmulțesc cu 

greutatea corporală. 

Apoi se va calcula necesarul de 

medicamente pentru întreaga durată a 

tratamentului pe baza acestuia redactându-se 

rețeta. 

Posologia se va prescrie ținând cont de: 

pro dosis = doza pentru o singură administrare; 

pro die = doza pentru o zi; 

pro cura = doza pentru tot tratamentul. 

Dacă doza nu este unică, aceasta se va 

înmulți cu numărul de administrări zilnice şi 

cu durata tratamentului (antibioticele se 

prescriu de obicei pro dosis). 

Dacă doza se administrează o singură 

dată pe zi, aceasta se va înmulți cu numărul 

de zile alocate tratamentului pentru a afla 

necesarul pro cura. 

Adesea, în cazul anesteziei, narcozei, 

infiltrației, sau în administrarea antidotului, 

pro dosis = pro die = pro cura, 

administrarea fiind unică. Totodată pentru a 

afla pro dosis, doza pro die se va împărți la 

numărul de administrări (sulfamidele se 

prescriu pro die ). 

Exemple: 

1. La un porc de 100 kg se va face un 

tratament cu Penicilină G cristalină în rujet 

timp de 3-5 zile (s-au ales 4 zile de 

tratament), doza per kg corp fiind de 2.000 UI 

/ kg cu repetare la 6-8 ore (s-a ales la 6 ore), 

având la dispoziție flacoane de Penicilină G 

cristalină a 400.000 UI / flacon. 

Calculul: 

pro dosis:2.000U.I. x 100 kg = 200.000 U.I.; 

pro die: 200.000U.I. x 4adm. = 800.000 U.I.; 

pro cura: 800.000 U.I. x 4 zile=3.200.000 U.I. 

Rețeta: 

Rp./ 

Penicilină G crist. flac. a 400.000 UI N. VIII 

D.S. i.m. 4 x 200.000/zi, timp de 4 zile la porc cu 

rujet. 

Rp./ 

Ser fiziologic fi. a 10 ml N IV 

D.S. câte o fiolă / zi pentru diluarea penicilinei 

2. La un mânz de 250 kg având 

strongilatoză digestivă (o geohelmintoză a 

intestinului gros produsă de nematode din 

fam. Strongylidae) i se va administra 

tiabendazol pulbere în doză de 440 mg / kg 

două zile succesiv. 

Calculul: 

pro dosis = pro die : 0,44 x 250 kg = 110 g/zi; 

pro cura = 110 x 2 zile = 220 g / un tratament. 

33 


Rețeta: 

Rp./ 

Tiabendazol pulv. 220,0 

Div.p.aeq. N II 

D.S. int. o adm. pe zi timp de două zile 

consecutiv la mânz. 

În administrarea dozelor de medicamente 

trebuie să se țină cont de diferențele 

individuale din cadrul speciilor (aparent 

omogene) care reprezintă o variație biologică 

datorită particularităților farmacocinetice, de 

reactivitate şi metabolice, determinate 

genetic. 

Specia, vârsta, sexul, starea de sănătate 

şi de întreținere, condițiile de exploatare sunt 

tot atâția factori care fac terapia să nu fie 

decât aparent aceeaşi, ea fiind diferită de la 

un individ la altul şi chiar de la un sezon la 

altul (vezi lucrarea Introducere în 

farmacologia şi terapeutica veterinară, Ed. 

Solness, Timișoara, de acelaşi autor). 

Pentru a reuşi, medicul veterinar trebuie 

să țină seama de toate acestea, ca şi de 

dozele pentru fiecare caz în parte. 

Balaci propune în vederea uşurării 

calculului cantităților de medicamente, 

următoarele variații ale dozelor în funcție de: 

specie, vârstă şi calea de administrare 

(Tabelul 1). 

Tabelul 1. 

Variația dozelor după: specie, vârstă şi calea de 

administrare (după Balaci, 1978) 

Variația dozelor după specie 

Rumegătoare mari (300 kg) 1-1½ doza 

Cabaline (400 kg) 1 doză 

Măgari (200 kg) 1/3–1/2 doza 

Rumegătoare mici (50 kg) 1/6–1/5 doza 

Suine (50 kg) 1/8–1/5 doza 

Câini (20 kg) 1/16–1/10 doza 

Pisici (2 kg) 1/32–1/20 doza 

Păsări 1/40–1/20 doza 

Variația dozelor în funcție de vârstă 

Cabaline 3-12 ani 1 doză 

Cabaline 15-20 ani 3/4 doză 

Cabaline 20-25 ani 1/2 doza 

Cabaline de 2 ani 1/2 doza 

Mânji de 1 an 1/2 doza 

Mânji de 6-12 luni 1/4 doza 

Rumegătoare mari 3-8 ani 1 doză 

Rumegătoare mari 10-15 ani 3/4 doză 

Rumegătoare mari 15-20 ani 1/2 doza 

Viței de 4-8 luni 1/8 doza 

Viței de 1-4 luni 1/16 doza 

Oi şi capre peste 2 ani 1 doză 

Oi şi capre de 1-2 ani 1/2 doza 

Miei şi iezi de 6-12 luni 1/4 doza 

Suine peste 1½ ani 1 doză 

Tineret suin de 9-18 luni 1/2 doza 

Tineret suin între 4-9 luni 1/4 doza 

Variația dozelor în funcție de administrare 

Per os (p.o.) 1 doză 

Subcutanat (s.c.) 1/3 – 1/2 doza 

Intravenos (i.v.) 1/3 – 1/4 doza 

Intramuscular (i.m.) 1/2 –1/3 doza 

Rectal (per rect) 1-1½ doza 

Intratraheal 1/4 doza


2. Calculul concentrațiilor 

Preparatele farmaceutice: pulberi, 

unguente, paste, soluții, suspensii etc., sunt 

compuse din substanță activă şi excipient. 

Concentrația acestora (substanțe active) se 

exprimă: 

• la sută - %, 

• la mie - ‰ sau 

• în părți. 

O concentrație de 2‰, înseamnă că în 

1.000 g preparat farmaceutic (mililitri în cazul 

soluțiilor injectabile) se află 2 g de substanță 

activă, respectiv într-un gram (un ml în cazul 

soluțiilor injectabile) se află 0,002 g (mg) 

substanță activă. 

2.1 Calculul substanței active din 

formele medicamentoase 

Sunt situații când în cazul unei forme 

medicamentoase cu o concentrație 

cunoscută, apare necesitatea calculării 

substanței active conținute. 

Acest tip de calcul este folosit în general 

pentru a se afla substanța activă a fiolelor, 

flacoanelor, pulberilor, unguentelor etc. 

Exemple: 

1. Din 60 ml soluție apoasă iodată 

0,045% (soluție Pregl) trebuie să se afle 

cantitatea de iod conținută în soluție. 

Calculul: 

Se va face prin regula de trei simplă 

pornind de la concentrația cunoscută a 

soluției: 

Dacă 100 ml soluție conțin �....... 0,045g Iod 

atunci 60 ml soluție conțin �� x 

60 x 0,045 

x = —————— = 0,027 g 

100 deci 

60 ml soluție conțin 0,027 g iod. 

2. Să se afle câtă substanță activă se află 

într-un flacon de 20 ml “Gentamicin a.u.v.“ 

(gentamicina sulfat conținută este de 8%). 

Calculul: 

Dacă 100ml conțin �....8g gentamicină sulfat 

atunci 20 ml conțin ��.......................x 

20 x 8 

x = ———— = 1,6 g 

100 

Deci, un flacon de 20 ml “Gentamicin“ 

conține 1,6 g gentamicină sulfat (s.a.). 

3. Să se afle câtă substanță activă se află 

în 120 g de “Neomicină“ 20% pulbere. 

34 

Calculul: 


Dacă 100g pulv. conțin...20g neomicină bază 

atunci 120 g pulbere conțin ��.x 

120 x 20 

x = ————— = 24 g 

100 

Deci, în 120 g “Neomicin “ produs 

comercial se află 24 g neomicină bază. 

2.2. Calculul cantității de excipient 

necesar pentru obținerea unei 

concentrații dorite 

De obicei în cazurile în care substanța 

medicamentoasă se administrează în soluție 

după aflarea dozei substanței active trebuie 

calculat necesarul de solvent în care să se 

dizolve pentru a se realiza concentrația 

dorită. 

Exemple: 

1. Să se prepare o soluție apoasă de 

Nilverm (clorhidrat de tetramisol), 12,5‰ 

pentru un taur de 400 kg bolnav de 

dictiocauloză, ştiind că doza eficace este de 

12,5 mg/kg greutate vie. 

Calculul: 

I. Într-o primă etapă se va calcula 

necesarul de Nilverm pentru tratamentul 

animalului (pro dosis): 

400 kg x 12,5 mg/kg = 5.000 mg sau 5,0 g 

II. Calculul solventului necesar pentru 

diluția a 5 g de Nilverm se va face tot prin 

regula de trei simplă, astfel: 

Dacă 12,5g se află în .............1.000ml soluție 

atunci 5 g s.a. se află în.�.............. x 

5 x 1.000 

x = ————— = 400 ml sol. de administrat 5 

12,5 

2. Ce cantitate de soluție este necesară 

pentru narcoza unei pisici de 5 kg la care se 

va administra intravenos narcoticul Glucoral 

în soluție apoasă 1% (0,036/kg corp). 

Calculul: 

I. Se va calcula necesarul pro dosis: 

5 x 0,036 = 0,18 g narcotic / animal 

II. Se va calcula necesarul de solvent 

pentru a dilua 0,18g Glucoral la o soluție 1%: 

Dacă 1,0g. Glucoral se află în �....100ml sol. 

Atunci 0,18g. Glucoral se află în �.......x 

5 Această soluție se prepară cântărind 5 g de Nilverm peste care se 

va adăuga (într-un cilindru gradat) apă distilată până la 400 ml.


0,18 x 100 

x = —————— = 18 ml sol. Glucoral 

1 

Această soluție se prepară în momentul 

întrebuințării sau ex tempore, în apă distilată 

fierbinte adăugând peste 0,18 g s.a. apă 

distilată până la limita de 18 ml. 

2.3. Calculul concentrației unui preparat 

farmaceutic 

Acest tip de calcul se efectuează de 

obicei când dorim să aflăm concentrațiile unor 

soluții dezinfectante, antiparazitare sau 

injectabile, preparate “ex-tempore”. 

Exemple: 

1. Ce concentrație are o soluție eterată de 

Iodoform (utilizată în tratamentul plăgilor) 

care în 800 ml conține 40 g substanță activă? 

Calculul: 

se face apelând la regula de trei simplă 

Dacă 800ml soluție conține.......40g Iodoform 

Atunci 100ml soluție conține .�... x 

100 x 40 

x = ———— = 5 g Iodoform 

800 

Deci, soluția este 5%. La aceasta s-a 

ajuns după ce s-au raportat gramele de 

substanță activă la 100 ml şi s-a obținut 

concentrația procentuală (%). 

În acelaşi mod, se poate obține şi 

concentrația la mie (‰), raportând gramele la 

1.000 ml. 

2. Să se afle concentrația unei soluții de 

“Cloramină B” (utilizată în dezinfecția 

pavimentelor) care în 2 litri (2000ml) conține 

20g Cloramină s.a. 

Calculul: 

Dacă 2.000 ml sol. conțin.�..........�.. 20 g 

Cloramină 

Atunci 100 ml sol. conțin ..............��.. x 

20 x 100 

x = —-——— = 1 g Cloramină 

2.000 

Deci, soluția este 1% (sau 10‰). 

2.4. Calculul de transformare a concentrațiilor 

În practica veterinară curentă, apare 

adesea necesitatea de a transforma o soluție 

35 


concentrată într-una cu o concentrație 

inferioară. 

De asemenea, mai poate apare nevoia de 

a obține din două soluții cu concentrații 

diferite o altă soluție cu o concentrație 

intermediară. 

2.4.1. Transformarea unei soluții cu concentrație mai 

mare într-una mai mică 

Există două posibilități: 

1. Când se cunoaşte cantitatea inițială de 

soluție (cu concentrația mai mare) 

Exemplu: 

Să se transforme 800 ml soluție 30% în 

soluție 4%. 

Calculul: 

Rezolvarea în acest caz se poate face în 

două moduri: 

a. Se va calcula pe baza substanței active 

cu ajutorul regulii de trei simplă: 

Dacă 100ml conțin .��....� 30g s.a. 

Atunci 800ml vor conține ��.. ��. x 

800 x 30 

x = ————— = 240 g. s.a. 

100 

Deci, s-a aflat cantitatea de substanță 

activă existentă în cei 800 ml soluție 30%. 

Această cantitate de substanță activă se 

va transforma de la o soluție 30% la una de 

4%. Transformarea se va face tot pornind de 

la concentrația mai mică: 

Dacă 4 g s.a. se află în ��................��...100ml 

Atunci 240 g s.a. se află în ��..��.................. x 

240 x 100 

x = —————— = 6.000 ml 

4 

În concluzie, se poate spune că pentru a 

obține o soluție 4% vom adăuga peste cei 

800ml soluție 30%, apă în completare până la 

6000ml 

b. A doua modalitate este mai rapidă şi 

se bazează pe utilizarea factorului de 

diluție: 

concentrația mai mare 

Fd = ——————————— 

concentrația mai mică 

30 

Adică, în cazul nostru: Fd = —— = 7,5 

4


Acest factor se va înmulți cu cantitatea de 

la care se porneşte: 7,5 x 800 = 6000ml 

Deci, s-a aflat că cei 800 ml sol. 30% se 

vor dilua până la concentrația dorită cu 5.200 

ml apă (6.000 - 800 = 5.200 ml). 

2. Când se cunoaşte cantitatea finală la 

care dorim să ajungem 

Pentru o mai bună înțelegere, vom 

rămâne în sfera ultimului exemplu: 

Să se obțină 7.500 ml soluție 4% dintr-o 

soluție 30%. 

Calculul: 

�i acest tip de transformare cunoaşte 

două rezolvări: 

a) Se va apela la regula factorului de 

diluție: 

30 

F d = ——— = 7,5 

4 

În acest caz, cantitatea finală se împarte 

la cantitatea cunoscută: 

7.500 

x = ———— = 1.000 ml sol 30% 

7,5 

Deci cantitatea finală de 7.500 ml soluție 

4% se va obține prin diluarea a 1.000 ml 

soluție concentrată până la 7.500 ml. 

b) Modalitatea secundă în acest caz este 

aşa-numita “regula săgeților” (sau regula 

dreptunghiului), artificiu de calcul care 

uşurează logica obținerii rezultatelor. În cazul 

aceluiaşi exemplu, raționamentul este: 

30% 4 ml 

4% 

0% 26 ml 

30 ml 4% 

compus din: 4 ml (30%) şi 26 ml (0%) 

Deci, în partea stângă se vor pune 

concentrațiile de la care se porneşte (sus cea 

mare, jos cea mică (sau solventul), notat 

convențional cu 0) pentru a se obține 

concentrația dorită (care se pune la mijloc). 

Din diferența cifrelor mai mici din cele mai 

mari, pe diagonală se vor obține cantitățile 

(părțile) cu care participă concentrațiile 

cunoscute la obținerea concentrației finale. 

Prin însumarea celor două cantități 

obținute se va obține cantitatea de soluție la 

concentrația finală dorită (în exemplu nostru 

30 ml 4%). 

36 


Dar, având în vedere că este nevoie de 

7.500 ml soluție 4% nu ne mai rămâne decât 

să aplicăm regula de trei simplă. 

Astfel: 

Dacă 30ml sol. 4% conțin .....�. 4ml sol.30% 

Atunci 7.500ml sol. 4% conțin �.. x 

7.500 x 4 

x = —————— = 1.000 ml sol. 30% 

30 

Deci, raționamentul a fost corect: prin 

diluarea a 1.000 ml sol. concentrată 30% cu 

6.500 ml apă (0%) se va obține 7.500 ml sol. 

4%. 

2.4.2. Obținerea concentrației intermediare 

din două concentrații diferite 

Nu diferă aproape deloc de exemplele 

anterioare doar prin concentrația mică, care 

va fi diferită de 0% (cum este notat 

convențional solventul). 

Exemplu: 

Să se prepare 75 ml de glucoză 30% din 

două soluții: una 40% şi una 25%. 

Calculul: 

a. Aplicarea regulii săgeților (a 

dreptunghiului) pentru a obține 15 ml soluție 

intermediară 30%. 

40% 5 ml 

30% 

25% 10 ml 

15 ml 30% 

compus din: 5 ml (40%) şi 10 ml (25%) 

b. Aplicarea regulii de trei simplă: 

15 ml sol. 30% conțin .��5 ml sol. 40% 

75 ml sol. 30% vor conține .��.. x 

75 x 5 

x = ———— = 25 ml sol. 40% 

15 

sau: 

15 ml sol. 30% conțin ��...... 10ml sol. 25% 

75 ml sol. 30% vor conține ��... x 

75 x 10 

x = ———— = 50 ml sol. 25% 

15 

2.5 Diluarea în funcție de densitate 

Acest tip de calcul se aplică mai rar în 

medicina veterinară (fiind mai frecvent în 

laboratoare) şi se face în funcție de densități.


Modul de lucru este fie adăugând pe 

rând dizolvant pur, sau o soluție mai diluată în 

soluția concentrată în prezența unui 

densimetru fie prin calcul după relația: 

x = 

q x d 2 (d 1 - d) 

d 1 (d - d 2 ) 

unde: 

x = cantitatea de dizolvant care trebuie adăugată; 

q = cantitatea de soluție care trebuie diluată; 

d = densitatea la care se va dilua soluția; 

d 1 = densitatea soluției care trebuie diluată; 

d 2 = densitatea soluției cu care se diluează. 

Exemplu: 

Să se dilueze 100 ml acid acetic 

concentrat (96%) (cu densitatea de 1,050) 

37 


pentru a se obține o soluție de acid acetic 

diluat (cu o densitate relativă de 1,037) pentru 

a corespunde concentrației de 32%. 

Calculul: 

(100 x 1 x (1,050-1,037) 1,3 

x = ——————————— =—-— = 33,3ml 

1,050 x (1,037-1) 0,039 

Deci, se vor adăuga 33,3 ml de apă 

distilată pentru a obține soluția de densitatea 

cerută. 

În practică este necesar ca soluțiilor care 

au fost diluate după un astfel de tip de calcul 

să li se verifice densitatea. 

În tabelul 2. sunt redate, pentru o mai 

bună orientare, cantitatea de substanță 

conținută într-un ml soluție de diverse 

concentrații. 

Cantitatea de substanță conținută în 1 ml soluție de diverse concentrații 

Concentrația 

soluției 

Cantitatea de substanță activă / 1 mililitru 

% ‰ g. cg. mg. mcg. 

0,001 0,0001 0,00001 0,001 0,01 10 

0,01 0,1 0,0001 0,01 0,1 100 

0,1 1 0,001 0,1 1 1000 

1 10 0,01 1 10 10000 

10 100 0,1 10 100 100000 

3. Reducerea sau multiplicarea 

formulelor medicamentoase 

Adesea, în practică apare nevoia unei 

cantități mai mari sau dimpotrivă, mai mici, 

Tabelul 2. 

a unui preparat magistral a cărei formulă se 

cunoaşte. 

Această operațiune nu se va face 

pentru a afecta proporțiile, ci respectând 

această modificare în mod proporțional. 

Din acest motiv, se va aplica: 

cantitatea dorită x cantitatea fiecărui component 

Relația de modificare proporțională = ------------------------------------------------------------------------ 

cantitatea totală din formulare 

Exemplu: Formula magistrală de mai jos trebuie 

majorată proporțional la 100 g sau micşorată 

proporțional la 20 g. 

Rezolvare: 

Rețeta 

Cantitatea Majorare la 100 g Diminuare la 20 g 

din rețetă Calculul: Cantitatea: Calculul: Cantitatea: 

Rp./ 

Ihtiol 1,0 

100 x 1 

40 

Sulfatiazol pulv. 2,0 

100 x 2 

40 

Tanoform 5,0 

100 x 5 

40 

Oxid de zinc 9,0 

100 x 9 

40 

Axungia 

M.f. ung. 

40,0 

100 x 40 

40 

D.S. Ext. la cal în arsură în lanț 

2,5 

5,0 

12,5 

22,5 

100,0 

20 x 1 

40 

20 x 2 

40 

20 x 5 

40 

20 x 9 

40 

20 x 40 

40 

0,5 

1,0 

2,5 

4,5 

20,0


4. Calculul concentrației 

microcantităților 

Sunt situații (în cazul premixurilor 

minerale, vitaminelor, a promotorilor de 

creştere, chimioterapicelor, antibioticelor, 

hormonilor etc.), când apare necesitatea de a 

calcula cantități foarte mici, infime, de 

substanță activă într-o masă foarte mare, 

imensă, de bază excipient (ex: pulberi 

furajere, soluții buvabile). 

1 mg 

1 ppm = ———— sau 

1.000.000 mg 

1 mg 

1 ppm = —— sau 

1 kg 

In tabelul 3 este redată corelația dintre 

ppm şi concentrație. 

Tabelul 3 

Corelația ppm / concentrație 

ppm 

% 1,0 

10.000 

0,1 1.000 

0,01 100 

0,001 10 

0,0001 1 

0,00001 0,1 = 100 ppb 

0,000001 0,01 = 10 ppb 

0,0000001 0,001 = 1 ppb 

În farmacologia experimentală sau în 

toxicologie se mai cunosc și exprimările: 

4.2. Part per billion (p.p.b.) sau 

parte per miliard 

Reprezintă exprimarea unei părți de 

substanță activă la 1.000.000.000 (de fapt 

999.999.999 părți excipient). 

Astfel: 

• 1 ppb = 1 mcg / 1.000.000.000 mg sau, 

• 1 ppb = 1 mcg / 1.000.000 mg adică, 

• 1 ppb = 1 mcg / 1000 g (1 mcg /1 kg). 

4.3. Part per trillion (p.p.t.) sau 

parte per trilion 

Este rar folosit şi reprezintă 1 parte de 

substanță activă (de obicei substanțe cu 

potențial toxic înalt: alcaloizi, otrăvuri 

provenite de la fungi, insecte, reptile etc.) la 

1.000.000.000.000 (999.999.999.999) părți 

excipient şi unde exprimarea finală este: 1 ppt 

= 1 mcg / 100 kg. 

Corelația dintre ppm şi concentrație (%) 

se va determina astfel: 

1ppm = 1 mg/kg = 1 mg/1.000.000 mg. 

38 


Cel mai adesea, aceste cantități sunt 

exprimate în: 

• ppm, 

• ppb sau 

• ppt. 

4.1. Parts per million sau 

o parte per milion (p.p.m.) 

Este o parte substanță activă 

omogenizată în 999.999 părți masă excipient. 

Apelând la sistemul metric: 

1 mg 

1 ppm = ———— sau 

1000 g 

1 mcg 

1 ppm = ——— 

1 g 

În mod invers, conversia în procente se 

face prin înmulțirea cu 100. 

Astfel: 

0,000001 x 100 = 0,0001%, 

adică 1ppm corespunde concentrației de 

0,0001%. 

Exemple: 

a) Să se calculeze cât reprezintă în 

grame 200 ppm biostimulator la tona de furaj 

pentru păsări. 

Se va porni de la 1 ppm = 1 mg / 1 kg 

furaj, deci pentru o tonă de furaj va fi nevoie 

de 200 x 1.000 mg / 1000 kg = 200 g / 1 tonă 

furaj. 

b) Să se prepare 3 tone de furaj 

combinat pentru purcei, conținând 400 ppm 

acid arsanilic. 

Se va porni de la 1 ppm = 1 mg / 1 kg sau 

1 g / tonă şi se va folosi regula de trei simplă: 

100 ppm ��. 100 g / tonă 

400 ppm ��. x g / tonă 

400 x 100 

x = ————— = 400g/tonă x 3 = 1.200g 

100 

adică: 1,2 kg necesar de acid arsanilic pt. 3 

tone furaj. 

5. Calculul concentrațiilor de medicamente 

din sânge 

Cantitatea unui medicament din sânge 

sau din alte fluide ale organismului animal 

sunt indicatori prețioşi în valorificarea 

produselor de origine animală (în lumina 

noilor reglementări, tot mai severe în această 

privință). 

Cel mai adesea în Comunitatea 

Europeană exprimările de reziduuri se fac în


ppm, dar sunt țări (inclusiv România) unde 

aceste exprimări se fac încă în: 

• mg/100ml; 

• mg/100 ml; 

• mg%; 

• mg/litru, 

• miliechivalenți etc. 

Din acest motiv, până la uniformizarea 

globală, vom reda câteva calcule de 

transformare. 

Exemple: 

a) Să se transforme valoarea sanguină 

de 0,9 ppm în mg/100 ml. 

Se va porni de la faptul că 0,9ppm = 0,09 

mg / 100 ml sau 90 mcg /100ml 

Deci 0,9ppm = 0,09 mg/100ml sau 

90mcg/100ml 

b) Să se transforme valoarea sanguină 

de 0,9 ppm în mcg/ml. 

0,9 ppm = 0,09 mg / 100 ml şi 1 mg / 

1000 mcg 

Deci 0,09mg/100ml = 90 mcg/ 100 ml sau 

0,9 mcg/ml 

c) Să se transforme valoarea sanguină 

de 0,9 ppm în mg%. 

1mg% = 1 mg/100 ml 

0,9ppm = 0,09mg/100ml sau 0,09 mg% 

�tiind că greutatea specifică a sângelui la 

animale este cuprinsă între limite foarte largi, 

în funcție de specie (între 1,039–1,061), 

pentru uşurința calculului s-a ales valoarea 

1,00. 

6. Calculul concentrațiilor de 

medicament din organism 

În administrarea furajelor medicamentate, 

rata de expunere la aceste medicamente 

poate fi periculoasă în cazul în care este 

peste limitele admise (şi în acest domeniu 

existând prevederi restrictive severe). ormula 

acceptată pentru transformarea ppm din 

furaje în mg medicament / kg greutate 

corporală este: 

(rata ppm din furaj) x (kg furaj consumat/zi) 

mg s.a./kgc = ----------------------------------------------------- 

greutatea animalului 

Nota: Valoarea furajului consumat/zi se ia din tabelele de 

consum 

Exemplu: 

39 


Să se calculeze rata de repartizare per 

kg corp a unui medicament (M) administrat în 

furaj la 20 de purcei cu greutatea medie de 

10kg 6 într-o doză de 20 ppm. 

Deci: 20 ppm = 20 mg / kg furaj 

Aplicând formula: 

20 mg/kg x 0,6 kg/zi 12 mg 

—————————— = --—— = 1,2 mg/kg 

10 kg 10 kg 

În mod invers, se poate reface calculul în 

ppm al unui medicament exprimat în mg /kg 

corp după formula: 

mg / kg corp 

ppm = -------------------------------------------------- 

procent (%) din greutatea 

corporală de furaj consumat / zi 

Pornind de la exemplul anterior, unde s-a 

stabilit că un purcel de 10 kg consumă zilnic 

6% din greutatea sa corporală, relația noastră 

va deveni: 

1,2 mg/kgcorp 

6/100 = 0,06, adică: —————— = 20ppm 

0,06 

Acest tip de calcul este util mai ales 

atunci când există suspiciuni legate de 

depăşirea limitelor de aditivi furajeri 

încorporați în furajele medicamentate şi care 

ar putea fi urmat de scăderea ratei de 

consum a furajului, anorexie sau chiar 

intoxicații. 

În tabelul 4 şi 5 sunt redate ratele de 

consum ale furajelor şi apei pentru speciile de 

animale domestice. 

Estimarea cantității de apă din organism 

se poate face cu precizie prin: metoda apei 

grele (D2O) sau a apei tritiate (HTO). 

Depleția apei 

Pierderile de apă pe durata a 24 ore, de 

obicei balansează aportul apei, existând o 

oarecare simetrie între aport şi eliminare. 

Apa este nu numai de origine exogenă 

dar şi endogenă. 

Pe lângă apa potabilă şi apa din 

constituția furajelor, apa endogenă este 

rezultatul proceselor catabolice ale 

nutrienților. 

6 Studiind tabelele constatăm că un purcel din această categorie de 

greutate consumă 500–700 g (media 600 g furaje/zi) adică 5–7% din 

greutatea totală


Compuşii organici cu un conținut mare în 

hidrogen vor produce cantități mai mari de 

apă. 

De exemplu, prin oxidarea a: 

• 100 g lipide se produc 119 g apă; la 

• 100 g glucide corespund 56 g apă, iar la 

• 100 g proteine, 46 g apă). 

40 


Necesarul exogen de apă este foarte 

diferit în funcție de: 

Ratele de consum ale furajului pe specii de animale, în condiții ideale 

(după NRC – Nutrient Requirement Data) 

Specia Categoria 

Cabaline 

Măgari 

Catâri rase 

uşoare 

Catâri rase grele 

Bovine la îngrăşat 

pe faze 

Vaci de lapte 

Suine pe faze 

• specie, 

• stare fiziologică, 

• vârstă etc. 

Greutate corporală 

kg pounds 

Tabelul 2.4 

Furaj consumat zilnic (% din 

greutatea corporală) 

Tineret 185 408 2,0 

Rase uşoare 365 806 1,7 

Rase medii 545 1203 1,6 

Rase grele 635 1401 1,5 

Tineret 90 199 3,1 

Adulți 270 596 1,3 

Tineret 90 199 3,4 

În creştere 270 596 1,7 

Adulți 365 806 1,2 

Tineret 90 199 3,8 

În creştere 365 806 1,7 

Adulți 545 1203 1,0 

I 136 300 2,3 

II 204 450 2,5 

III 295 650 2,4 

Finisher 454 1000 2,1 

Negestante în lactație 350-800 770-1760 1,4-1,2 

Ultimele 2 luni de gestație 350-800 770-1760 1,8-1,6 

I 4,3-11,3 10-25 8 

II 23 50 6,4 

III 45 100 5,3 

IV 68 150 4,5 

V 68 150 4,5 

Finisher 91 200 4,0 

I 27 59 4,5 

Berbecuți la 

îngrăşat pe faze Finisher 45 99 3,9 

Ovine 

Negestante (lactație) 

Gestante 

64 

64 

141 

141 

3,9 

2,4 

2,3 5 2,4 

Câini 

(hrană uscată) 

In creştere 

6,8 

13,6 

15 

30 

7,8 

5,6 

22,7 50 5,0 

2,3 5 3,9 

63,8 15 2,8 

Câini adulți categorii 

13,6 30 2,5 

31,8 70 2,5 

49,8 110 2,4 

Inainte de ouat 

0,23 0,5 14 

In ouat 

0,45 1,0 11,4 

Păsări pe faze Pui de 4 săptămâni 

0,68 1,5 9,7 

Pui de 8 săptămâni 

1,59 3,5 6,7 

Pui de 12 săptămâni 2,50 5,5 5,0


Ratele de consum ale apei pe specii de animale domestice 

(după NRC – Nutrient Requirement Data) 

Specia Categoria Consumul de apă/cap/zi 

Cabaline 

Iepe în lactație 

Cabaline 

4,0 l / litrul de lapte 

5,4 l / 100 kgc. 

Adulte la îngrăşat 38-45 l sau 3-8 l/kg furaj uscat 

Tineret la îngrăşat după înțărcare 15-23 l 

Tineret la îngrăşat finisher 30-38 l 

Bovine Vaci lactante 45-136 l sau 3-4 l apă / litrul lapte 

Viței de 4-8 săptămâni 3,8-5,6 l 

Viței de 12-20 săptămâni 7,6-17 l 

Viței de 6 luni 15,0 l 

Scroafe gestante 13-17 l 

Scroafe în lactație 19-23 l 

Suine 

Purcei 5-15 kg 

Purcei 15-30 kg 

2,3-3,8 l 

3,0 l 

Purcei 30-50 kg 7,6 l 

Purcei 75-90 kg 5,7-13,0 l 

Miei 3,0 l 

Ovine Oi gestante 3,8 l 

Oi lactante 5,7 l 

Inainte de ouat 19 l / 100 găini 

In ouat 19-28 l / 100 găini 

Găini Pui de 4 săptămâni 7,6 l / 100 pui 

Pui de 8 săptămâni 15,5 l / 100 pui 

Pui de 12 săptămâni 21 l / 100 pui 

Odată cu ontogeneza, cantitatea de apă 

scade astfel: 

• Embrion - 95% din greutatea corporală. 

• Fetus - 86 % din greutatea corporală 

• Animalele nou născut - 75% din greutatea corporală 

Conținutul de apă scăzând tot mai mult, 

pe parcursul dezvoltării şi maturizării precum 

şi a acumulării stratului adipos, către 

bătrânețe cantitatea de apă fiind considerabil 

mai mică. De asemenea, masculii au în 

țesuturi mai multă apă în comparație cu 

femelele, iar animalele supuse unui regim de 

îngrăşare forțat au mai puțină, datorită 

acumulării de țesut adipos. Privită în țesuturi 

repartiția apei este foarte diferită, astfel: 

• tesut nervos 90%, 

• epitelii 70%, 

• muşchi 75%, 

• oase 25%, 

• țesut adipos 10%. 

Chiar și în cazul speciei s-au constatat 

variații ale conținutului de apă al țesuturilor, 

după cum urmează: 

• cabaline 67%, 

• bovine 64%, 

• măgari 62%, 

• ovine 61%, 

• caprine 59%, 

• suine 50%. 

41 


Tabelul 2.5 

7. Unități de măsură anglo-saxon şi 

factori de conversie agreați 

În Europa unitățile de măsură utilizate (şi 

în farmacie) sunt cele ale sistemului 

centimetru-gram-secundă (C.G.S.) cu multiplii 

şi submultiplii acestora. Excepție de la 

sistemul C.G.S. fac țările anglo-saxone 

(S.U.A., Anglia şi fostele colonii, denumite 

Commenwealth), unde sistemul de bază încă 

mai poartă denumirea de troy (sau 

apothecaries = apoth.) sau Avoirdupois 

(a.v.d.p.), în funcție de țară, acestea mai fiind 

cunoscute şi ca “Greutăți şi Măsuri 

Imperiale” (vezi tabelele 2.6, 2.7, 2.8 şi 2.9.). 

Orientarea actuală este uniformizarea 

tuturor exprimărilor după sistemul C.G.S., 

procesul fiind în desfășurare în țările mai sus 

amintite. Pâna atunci, pentru uşurarea 

calculelor, în și/sau din sistemul metric 

imperial vom reda cele mai importante 

constante şi echivalenți. 

Tabelul 6 

Măsuri de greutate anglo-saxone 

Denumirea 

Echivalentul 

C.G.S. 

1 grain 0,0648 g 

1 scrupul (apoth.)(= 20 g.) 1,289 g 

1 drahma (apoth.)(= 60 g.) 3,88 g 

1 uncie (avdp)(oz.)(= 437,5 g.) 28,35 g 

1 uncie (apoth.)(= 480 g.) 31,104 g 

1 pound (livră)(apoth.) 373,24 g 

1 pound (livră)(avdp)(lb)(16oz = 7000 g) 453,59 g 

Notă: în acest sistem numărul unităților se va scrie cu cifre 

romane, aşezate după simbolul respectiv, iar jumătățile de 

unități cu semnul SS Exemplu: gr.IISS = 2,5 grains


Tabelul 2.7 

Măsuri de volum anglo-saxone 

Denumirea 

Echivalentul C.G.S. 

U.K. USA 

1 minim (min.) 0,059ml 0,062 ml 

1 fluid drahm (= 60 min.) 3,55ml 3,70 ml 

1 fluid uncie (= 480 min.) (fl.oz) 28,41ml 29,57 ml 

1 pint (octarius) (20 fl.oz) 0,5681 litri 0,4731 litri 

1 gill (4 fl.oz) - - 

1 quart (256 drahms sau 57,75 

cubic inches) 

- 0,946 litri 

1 gallon (coughts) (160 fl.oz) 4,545 litri 3,785 litri 

1 cubic foot (59,84 pints sau 

- 28,32 litri 

7,48 gallons) 

1 barill (uleiuri)(42 gallons) - - 

1 barill (lichide)(31,5 gallons) - - 

1 cubic inch - 16.387 ml 

Tabelul 2.8. 

Măsuri de lungime anglo-saxone 

Denumirea Echivalentul C.G.S. 

1 inch 2,5 cm 

1 foot 30,48 cm 

1 yard 91,44 cm 

1 furlong 660 feet 

1 rod 16,5 feet 

1 mile 5280 feet 

1 mile 1609,3 m 

1 chain 66 feet 

1 cm 0,3937 inch 

1 m 39,37 inches 

1 m 3,2808 feet 

1 micrometru 1x 10 -6 metri 

1 micrometru 1 x 10 -3 = 0,001 mm 

1 Ångström 10 x 10 -5 micrometri 

Tabelul 2.9. 

Măsuri diverse cu utilizare și în medicină 

Denumirea Echivalentul C.G.S. 

Grade Celsius (°C) °F / 32 x 0,55 

Grade Fahrenheit (°F) °C x 1,8 + 32 

1 BTU 252 Calorii (gram) la 15 °C 

1 atmosferă 29,92 inches Hg. 

1 atmosferă 14,7 pounds/square inch 

1 cal putere 745,7 watts 

Pentru a converti dintr-o unitate de 

măsură în alta, se utilizeaza următorii factori 

de conversie aproximativă (Tabelul 2.10.): 

Unități de greutate: 

grame x 0,03527 = uncii (ounces)(Avoirdupois) 

uncii x 28,349 = grame 

pounds x 0,4536 = kilograme 

Unități de volum: 

litri x 1000 = centimetri cubi 

fluid ounces x 0,02957 = litri 

quarts x 0,9463 = litri 

gallons x 3,785 = litri 

Transformările aproximative dintre 

sistemul imperial şi C.G.S. caută să aducă o 

relație convenabilă din punct de vedere 

cantitativ între sisteme. De remarcat că 

acestea nu sunt exacte, deci improprii pentru 

scopuri analitice. În echivalarea dozelor, în 

adaptarea tratamentului, pentru a putea fi 

42 


utilizate totuşi în siguranță, se respectă 

următorii factori de conversie: 

Tabelul 2.10. 

Factori de coversie agreați pentru doze 

Pentru a 

converti: 

in se multiplică cu: 

mg/kg mg/pounds (lb.) 0,454 

mg/kg grains (gr.)/pounds 0,007 

grains/pounds mg/pounds 65 

grains/pounds mg/kg 143 

mg / pounds grains (gr.)/pounds 0,015 

mg / pounds mg/kg 2,2 

8. Exprimarea şi conversia 

concentrației electroliților 

Pentru a converti mg % (adică mg/100 

ml) în miliechivalenți (mEq) pe litru (mEq/l), 

se utilizează următoarea formulă: 

mg% x valența elementului x 10 

mEq / litru = --------------------------------------------- 

masa atomică a elementului 

Mulți electroliți sunt exprimați în mEq / 

fluid (măsuri anglo - saxone). 

Pe de altă parte, o seama de produse pot 

fi exprimate în gr (grains) ( măsuri anglosaxone) 

sau mg per 100 sau 1000 ml. 

Pentru a obție exprimarea concentrației în 

mEq / litru, mai întâi se execută conversia în 

mg %, iar apoi se aplică formula menționată. 

9. Extrapolarea dozelor din medicina 

umană în medicina veterinară 

În România, prezența pe piață a 

produselor utilizate în medicina umană, fie din 

lipsa unor produse condiționate specific, fie 

din comoditatea administrării lor, determină 

medicul veterinar să facă corecții de 

extrapolare a dozelor unor antibiotice (ex: 

amoxicilină, carbenicilină, cefalosporine, 

lincomicină, spiramicină), antifungice (ex: 

Metronidazol, Fasigyn etc.), antispetice 

urinare (ex: nitrofurantoină, acid nalidixic), 

substanțe digitalice (ex: digitalină, digoxină, 

deslanosid), care încă nu au corespondență 

în medicina veterinară. 

Deşi eroarea care se poate înregistra 

este legată de o eventuală supradozare, în 

cazul animalelor de talie mare şi o subdozare 

la cele de talie mică (datorită imposibilității 

exprimării liniare a dozelor, prin creşterea 

dimensiunilor animalului, va scade greutatea 

metabolică şi suprafața corporală/kilocorp) 

La animalele de talie mică, valorile 

greutății metabolice şi a suprafeței corporale / 

kg corp vor fi, în mod invers, crescute.


De reținut că nu toate medicamentele de 

uz uman se pot extrapola pentru uzul 

veterinar (cunoscându-se sensibilitatea de 

specie pentru unele medicamente), factorii 

legați de individ, vârstă, stare fiziologică, 

evoluția bolii impunând ajustarea dozelor în 

funcție de aceşti factori. În extrapolarea 

dozelor se cunosc două modalități: 

9.1. Extrapolarea pe baza suprafeței 

corporale 

Această modalitate se poate folosi doar 

pentru animalele de talie mică sau cel mult 

talie medie (maximum 100 kg). 

Löwe a fost primul care a stabilit o 

corelație între suprafața corporală la om 

(până la 100 kg) după relația: 

(m 2 ) 

Suprafata corporala = 0,1 x 

3 

(greutatea corporala in kg) 2 

Löscher şi colaboratorii au calculat 

corelația dintre suprafața corporală (în m 2 

) şi 

greutatea corporală la om şi animale după 

cum urmează: 

Tabelul 11. 

Corelația greutate corporală(kg)–suprafață corporală(m 2 

) 

Greutatea 

corporală (kg) 

Suprafata 

corporală (m 2 ) 

0,5 0,06 

1 0,1 

2 0,16 

5 0,29 

10 0,46 

15 0,61 

20 0,74 

30 0,97 

40 1,17 

50 1,36 

65 1,62 

100 2,15 

Nota: valori intermediare se pot obține aplicând regula de trei simplă 

Exemple: 

a) Să se extrapoleze doza de 10 mg/kg, 

om adult, a unui medicament de uz uman la 

un câine de 10 kg. 

Calculul: 

Din tabel reiese că la 65kg (greutate 

adult) îi corespunde valoarea de 1,62 m 2 

. 

Raportând greutatea corporală la suprafața 

corporală reiese că: 

65 : 1,62 = 40,12 kg/m 2 

. 

Extrapolând la 10 kg (greutatea câinelui) 

reiese că: 

0,46 x doza (10 mg/kg) x greutatea 

corporală umană / suprafața corporală = 0,46 

43 


x 10 x 40,12 = 184,55 mg / animal adică 18,4 

mg/kgc. 

b) Să se extrapoleze doza de 3 

mg/kgcorp om adult a unui medicament de uz 

uman la un porc de 100 kg. 

Calculul: 

65 = 1,62 m 2 

deci 65 : 1,62 = 40 kg/m 2 

. 

Extrapolând: 

100 kg = 2,15 x 3 x 40 = 258 mg / animal 

adică 2,58 mg / kg corp. 

În aceeaşi manieră se pot extrapola 

formele medicamentoase sub formă de 

tablete, comprimate sau drajeuri. 

Exemplu: 

c) Să se extrapoleze la un câine de 20 kg 

doza de 3 tablete medicament / adult uman. 

Calculul: 

65 kg = 1,62 m 2 

20 kg = 0,74 m 2 

Deci: 

1,62 m 2 

��.3 tablete 

0,74 m 2 

�� .x 

0,74 x 3 

x = ————— = 1,37 tablete/câine 

1,62 

9.2. Extrapolarea pe baza greutății 

corporale metabolice 

Această metodă este aplicabilă şi în cazul 

animalelor de talie mare (peste 100 kg), 

calculul greutății corporale metabolice 

făcându-se după relația: 

Greutatea corporală metabolică = 

(greutatea corporală în kg) 0,75 

Corelația dintre greutatea corporală 

(om, animal) şi greutatea corporală 

metabolică este redată în tabelul 12 

Exemple: 

a) Să se extrapoleze la un câine de 10 

kg un tratament cu antihelminticul uman 

Decaris (Levamisol - Janssen®) de la un om de 80kg. 

Doza este de 5 mg/kgc (1 comprimat = 50 

mg, respectiv 8 comprimate/individ adult). 

Calculul: 

Se aplică relația cunoscută, valoarea de 

conversie pentru 80 kg, care nu se află redată 

în tabel, fiind obținută prin regula de trei 

simplă folosind valoarea cunoscută pentru 

omul adult (65 kg). 

65 kg ...................22,9 

80 kg ......................x


80 x 22,9 

x = ----------------- = 28,18 

65 

Deci valoarea greutății metabolice pentru 

80 kg va fi = 28,18 kg 0,75 

Apoi, valoarea se va împărți la greutatea 

animalului obtinându-se indicele de 

conversie: 80 : 28,18 = 2,838, » 2,84 Tabelul 12. 

Corelația greutate corporală (kg) – greutate corporală 

metabolică (kg 0,75 

) (după Löscher şi col. 1991) 

Greut. corporală (kg) Greut. metabolică (kg 0,75 ) 

0,5 0,59 

1 1 

2 1,7 

5 3,3 

10 5,6 

15 7,6 

20 9,5 

30 12,8 

40 15,9 

50 18,8 

65 22,9 

100 31,6 

200 53,2 

300 72,1 

400 89,4 

500 105,7 

700 136.1 

Notă: valori intermediare se pot obține aplicând regula de trei simplă 

Indicele de conversie se va înmulți cu: 

valoarea greutății metabolice (luată din tabel) 

şi cu doza/kg corp de la om, obținându-se 

cantitatea de medicament necesară pentru 

câinele de 10 kg: 2,84 x 5,6 x 5 = 79,52 

mg/câine. Raportând la greutatea câinelui 

vom obține doza/kg corp: 

79,22 mg : 10 kg = 7,92 » 8 mg /kgc 

În cazul în care se doreşte extrapolarea 

direct a tabletelor de Decaris necesare 

câinelui, se va apela la regula de trei simplă 

(unde se va raporta la valorile obținute din 

tabel pentru greutatea metabolică). 

Deci, dacă 26,74 ��...... 8 tablete (om) 

5,60 (animal de 10kg)..... x 

5,6 x 8 

x = ———— = 1,67 tablete/animal de 10kg 

26,74 

b) Să se extrapoleze doza de 5 mg / kg 

/om adult la un cal de 500 kg 

Calculul: 

65 0,75 = 22,90 

65: 22,9 = 2,84 

Extrapolând: 

500 kg = 105,7 x 5 x 2,84 = 1500 mg / 

animal, deci 3 mg / kg corp 

44 


Extrapolând de exemplu pentru un mânz 

de 300 kg, doza de 2 tablete/adult, vom 

parcurge etapele: 

Doza adult 65 0,75 = 22,9 

Deci 22,9 ��.. 2 tablete 

atunci 72,1 ��..�..x 

72,1 x 2 

x =------------ = 6,29 - adică 6,3 tablete/mânz 

22,9 

Exemplu: 

Să se extrapoleze doza d 10 mg/kg / 

adult la un porc de 100 kg 

Calculul: 

Deci 65 : 22,9 

= 22,9 

= 2,84 

Extrapolând: 100 kg = 31,6 

31,6 x 10 x 2,84 = 898 mg / animal de 

100 kg = 8,98 mg / kgc. 

65 0,75 

După cum se poate observa, între cele 

două metode de extrapolare există mici 

diferențe, dar care sunt considerate 

nesemnificative. 

Ambele metode sunt perfect aplicabile 

(bineînțeles cu rezerva legată de evoluția 

procesului patologic, idiosincrazie, rezistență, 

vârstă sau stare fiziologică, factori care pot 

influența semnificativ extrapolarea unor doze 

din medicina umană în cea veterinară). 

10. Calculul administrărilor în apa de 

băut 

10.1. Calculul necesarului de 

medicament solubil 

Tehnica propriu-zisă administrărilor 

precum și considerațiile de ordin farmaco- 

terapeutic ale administrărilor în apa de băut la 

animale sunt redate pe larg în lucrarea 

Elemente practice de farmaco-terapie din 

lucrarea Ghid de farmacie si terapeutica 

veterinara, Autori Cristina R.T., Teusdea V.), 

considerând că pentru calcul este de interes 

doar principiul medicației, redat în figura 10.1. 

Pentru calcului corect al cantității de 

medicament din apa de baut (Q) se vor aplica 

următoarea formulă de calcul: 

Q = A x G x D x 100 

C 

Unde: 

A = numărul de animale care se tratează, 

G = greutatea corporală individuală a animalelor din 

lotul de tratat (exprimată în kg), 

D = doza medicamentului după posologie 

(exprimată în mg sau ml/kg greutate corporală), 

C = concentrația substanței active din pulberea care 

se va dilua (%)


Exemplu 

Să se trateze 20000 de pui de carne cu 

greutatea medie de 1 kg/cap cu Vetrimoxin, 

pulbere solubilă în apă. 

Medicamentul are concentrația substanței 

active de 10% (știindu-se că limita de 

solubilitate a medicamentului expimată în g / 

litru de apă este de 30 g/l) și doza terapeutică 

este de 10 mg/kg greutate corporală. 

Etapele de calcul pentru medicatia medicatia 

in apa 

Calculul: 

Cantitatea de medicament « Q » necesara pentru 1 zi 

A 

Numarul de animale 

care vor fi tratate 

ex : 20000 pui carne 

G 

Greutate corporala 

individuala 

(in kg) 

ex : 1 kg 

D 

Doza medicamentului 

(in mg / ml per kg greutate corp.) 

ex : 10 mg / kg 

C 

Concentratia substantei active 

care se va administra 

(in %) 

ex : 10 % 

Formula: 

« Q » = A x G X D X 100 

C 

« Q » = 20 000 x 1 kg X 10 mg X 100 = 2 000 000 mg = 2 Kg 

10% 

Deci necesarul de Vetrimoxin 10% 

pulbere solubilă va fi de 2 kg. 

Din punct de vedere practic pentru a 

putea doza medicamentele corespunzător în 

apa de băut se va face estimarea 

consumului zilnic de apă precum și a 

necesarului de soluție mamă (medicament 

+ apă) care va fi apoi dozat în dozatorul de 

medicamente la concentrația corectă pentru 

efectuarea tratamentelor (vezi schema). 

Pentru estimarea cu exectitate a consumurilor 

de apă există mai multe metode. Dintre 

acestea cele mai utilizate sunt: 

a. Consultarea tabelelor de consum pe 

specii și rase. 

De exemplu pentru puii de carne (Rasa 

Hubbard) la temperatura de 30°C 

consumurile de apă zilnice sunt în corelație 

directă cu vârsta si greutatea animalelor după 

cum urmează: 

Vârsta 

(în zile) 

Consum zilnic 

(l/1000 pui) 

7 14 21 28 35 42 49 

26 85 150 221 274 320 357 

b. Urmărirea valorilor de consum 

pentru o perioadă de 24 de ore înaintea 

tratamentelor. 

c. Ajustarea dozatorului 7 inițiala la 1% 

(injectând inițial doar apă curată) și apoi 

7 Dozatoarele de medicamente în general sunt capabile de a 

disponibiliza cu exactitate medicamentele de la volume cuprinse 

între 10 litri /oră și 10000 litri/oră (10 m 3 ) (dacă presiunea apei este 

cuprinsă între 0,1 și 10 bari), putând fi reglate pentru concentrații ale 

medicamentelor cuprinse între 0,1% și 10%, asigurând astfel practic 

toată gama de administrări pentru medicamente, vaccinuri, 

suplimente vitamino – minerale etc. 

Cel mai adesea setarea dozatorului se face pentru concentriile de: 1- 

2% pentru administrările de la păsări și la 5-10% pentru suine, 

% 

45 


estimarea volumului cu exactitate pentru a 

afla volumul soluției mamă (medicament + 

apă) necesare pentru un ciclu de 24 de ore. 

Un alt aspect tehnic care trebuie cunoscut 

este concetratia la care vor fi disponibilizate 

medicamentele. Astfel, rămânând în sfera 

ultimului exemplu: 

C 

Consumul 

zilnic apa (litri) 

ex : 2500 l 

Calculul solutiilor medicamentoase 

Volumul Volumul 

soluti olutiei ei mama « V » necesarul pentru entru 1 zi 

« V » 

Volumul solutiei mama 

(Medicament + Apa) 

pentru 1 zi (în litri) 

« V » = C x A 

100 

Sursa: Dosatron ® 

« V » = 2500 x 2 % = 50 litri 

100 

A 

Adjustarea 

Instalatiei de dozare 

(in %) 

ex : 2 % 

Cunoscând toate aspectele legate de 

calculul necesarului de medicament să 

rămânem în sfera ultimului exemplu pentru un 

nou calcul 

Exemplu 

Să se calculeze medicația în apă a unui 

lot de pui broiler cu cunoscând că: 

- greutatea medie a puilor este de 800 de 

grame (0,8 kg), 

- mărimea lotului este de 15.000 capete 

- doza terapeutică a medicamentului 

este de 10 mg/kg corp, 

- limita de solubilitate în apă a 

medicamentului este absolută (100%), 

- concentrația substanței activeve este 

de 10%, 

- consumul de apă al lotului de pui / 24 

ore este de 2000 de litri. 

Apelând la formula deja cunoscută: 

Q = 15000 (pui) x 0,8 (kg/pui) x 10 

(mg/kgc. doză) x 100/10 (%) = 1.200.000 mg, 

sau 1200 g sau 1,2 kg de medicament. 

Cunoscând necesarul de medicament și 

consumul de apă pentru 24 de ore al lotului 

de 15000 de pui se poate calcula volumul 

soluției mamă care va fi dozat. 

Reamintindu-ne formula: 

Unde: 

C x A 

V = 

100 

V = volumul soluției mama de medicament, 

A = necesarul zilnic de apă potabilă a lotului tratat, 

B = Ajustarea concentrație a dozatorului la 

concentrația dorită. 

Adică V = 2000 x 2/100 = 40 de litri de 

apă în care se vor dizolva cele 1200 g de 

valorile mai mari sau mai mici fiind reglate în funcție de talia speciei 

de animale tratate prin această metodă.


pulbere medicamentoasă. Cu alte cuvinte 

pentru fiecare litru de premelanj 

medicamentos îi corespund 30 de grame de 

medicament. 

Exemplu 

Să se efectueze un tratament în apa de 

băut la un lot de porci cunoscând 

următoarele: 

- mărimea lotului 200 de capete, 

- greutatea medie 40 kg, 

- necesarul de apă / 24 ore = 800 de litri, 

- doza terapeutică 10mg / kgc., 

- concentrația substanței active 20%, 

- limita de solubilitate 1000 g/litru, 

- ajustarea dozatorului la 5%. 

Aplicând relația de calcul: 

Q = 200 (porci) x 40 (kg / porc) x 10 (mg / 

kgc., doza) x 100/20 = 400.000 mg, sau 400 g 

sau 0,4 kg de medicament. Soluția mamă va 

fi: 

V = 800 x 5/100 = 40 de litri de apă în 

care se vor solubiliza 400 g de medicament, 

adică 10 grame medicament / litru de apă. 

10.2. Calculul necesarului de suplimente 

în apa de băut 

Acest tip de calcul este necesar atunci 

când se dorește dozarea suplimentelor 

vitaminice sau minerale la efectivele de 

animale în cadrul operațiunilor tehnologice 

ante și / sau post lotizare, ca antistres, ca 

terapie adjuvantă în cadrul tratamentelor 

curente, pentru ridicarea performanțelor 

fiziologice etc. 

Elementele de care trebuie să se țină 

seama în cazul acestor administrări sunt 

identice cu cele ale administrării 

medicamentelor. 

Pentru a putea efectua calculul trebuind 

să fie cunoscute următoarele: 

- numărul animalelor la care se va face 

administrarea, 

- consumul zilnic de apă al lotului de 

tratat, 

- greutatea medie a indivizilor din lotul 

tratat, 

- concentrația la care se va administra 

suplimentul mineral, 

- nivelul de ajustare al dozatorului (în 

general pentru administrarea suplimentelor 

minerale este de 1-2%). 

Exemplu 

Să se calculeze diluarea a 3 kg de 

supliment vitamino-mineral pentru pui de 

carne (Q) cunoscând că pe zi: 

46 


- lotul consumă 3000 litri de apă, 

- concentratia necesară a suplimentului 

este de 1g / litrul de apă și 

- ajustajul dozatorului se face la 1%. 

Calculul de dozaj a suplimentelor în apa 

de băut trebuie să respecte modul de calcul 

prezentat în schema de mai jos: 

Etapele calculului 

1. Calculul volumului soluției mamă 

Cunoscând necesarul de medicament și 

consumul de apă pentru 24 de ore al lotului 

de 15000 de pui se poate calcula volumul 

soluției mamă care va fi dozat. 

Reamintindu-ne formula: 

C x A 

V = 

100 

Unde: 

V = volumul soluției mama de medicament, 

A = necesarul zilnic de apă potabilă a lotului tratat, 

C = ajustarea concentrație a dozatorului la 

concentrația dorită. 

Adică, V = 3000 (consumul zilnic de apă 

al lotului) x 1 (concentrația de dozaj) / 100 = 

30 litri soluție mamă. 

2. Cantitatea necesară de supliment 

vitamino-mineral 

Aplicând formula: 

Q = C x K (valoarea exprimată în grame 

se va lua din fișa produsului vitaminomineral) 

8 

Adică Q = 3000 (consumul zilnic de apă 

al lotului) x 1(g/litru = concentrația de 

supliment / litrul de apă) = 3000g adică 3 kg. 

Adică: Soluția mamă va fi obținută prin 

diluarea a 3 kg de pulbere medicamentată 

care se va dilua în 30 litri de apă minerală, 

dozarea făcându-se cu ajutorul dozatorului la 

concentrația de 1%. 

Bibliografie 

1. CRISTINA R.T., TEUSDEA V. (2008). Ghid 

de farmacie si terapeutica veterinara. Ed. Brumar, 

Timisoara 

8 Dacă doza de supliment este dată în mg sau g/kgcorp atunci 

pentru calcului corect al cantității de supliment din apa de baut (Q) 

se poate aplica formula de calcul cunoscută: 

Q = A x G x D x 100 

C 

Unde: 

A = numărul de animale care se tratează, 

G = greutatea corporală individuală a animalului (exprimată în kg), 

D = doza suplimentului după posologie (exprimată în mg sau ml/kg 

greutate corporală), 

C = concentrația substanței active din pulberea care se va dilua (%)


Consumul 

zilnic de apa 

Principiul medicati medicatiei 

ei in apa apa de băut băut 

Volumul de apa 

pentru diluarea 

medicamentului 

Tanc de 

diluare 

Sistemul de administrare 

(ex. Dosatron) 

47 

Medicamentul a.u.v. 

(doza si concentratia 

substantei active) 

Fig. 10.1. Principiul medicației în apa de băut 

(Sursa Dosatron ® ) 

Numar de animale 

care vor fi tratate 

Greutatea 

corporala 

Calculul de administrare a suplimentelor 

( vitamine, minerale, etc� ) 

C 

Consumul zilnic 

de apă în litri) 

ex : 3000 l 

« V » 

Volumul soluției mamă 

(supliment + apă) pt. 1 zi 

(litri) 

K 

Concentrația 

necesară 

ex : 1 g/l 

A 

Ajustarea 

dozatorului 

ex : 1 % 

« V » = C x A 

100 

« V » = 3 000 x 1% = 30 litri 

100 

« Q » 

Cantitatea de 

supliment 

pt. 1 zi 

« Q » = C x K « Q » = 3 000 x 1 g / l = 3000 g = 3 kg 

Sursa: Dosatron ® 



▼ Lucrări originale / Original papers 

48 


Trifan Vasile et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

49 


Determinarea perioadei de tratament cu tiamulin a porcilor stabilită 

prin studii farmacocinetice 

Therapy period determination in swine treated with tiamulin established 

by pharmacokinetic studies 

V TRIFAN., Aura ROTARU, A OANCEA 1 

1 Crida Pharm București 

Rezumat 

Tiamulinul este un antibiotic care apartine grupei pleuromutilinelor, cu activitate dovedită foarte buna contra 

genurilor bacteriene Mycoplasma, Brachyspira si Haemophyllus. 

Prezentul studiul pentru determinarea reziduurilor de tiamulin in carnea de porc a fost efectuat pentru a se stabili 

timpul de asteptare pentru produsul Crida Pharm București: Tiagen 80% tiamulin fumarat pulbere. Se propune 

stabilirea timpului in care reziduurile de tiamulin din carnea de porc ating valori mai mici decat MRL-urile stabilite de 

către Comunitatea Europeana 

Studiul depletiei tiamulinului s-a realizat pe 12 porci clinic sanatosi cu greutatea medie de 90 kg la care s-a 

administrat Tiagen 80% în doza de 8-12 mg/kgc./zi timp de 5 zile consecutiv. 

Studiul a relevat că după șapte zile concentrația tiamulinului in carne a fost mai mica decat MRL-ul admis 

(100g/kgc.) iar valoarea maximă a concentrației reziduale a fost de 2,20 mg/kgc. 

Cuvinte cheie: tiamulin, farmacocinetica, reziduuri, determinare, porc 

Abstract 

Tiamulin is a Pleuromutiline antibiotic with proven very good activity against Mycoplasma, Brachyspira and 

Haemophyllus bacterial species. 

The aim of present study, for the determination of tiamutin residues in pork meat, was to ascertain the 

interdiction time for the new product, Tiagen 80% tiamulin fumarate soluble powder made by Crida Pharm 

Bucharest. It is proposed the temporal follow of tiamulin’s residues decreasing tendency in pork meat to values 

under EC admitted MRL’s values. 

The tiamulin’s depletion study was accomplished in 12 healthy pigs of 90 kg each, to whom Tiagen 80 soluble 

powder was administrated in doses of 8 – 12 /kg x b.w. -1 for five consecutive days. 

Survey revealed that after seven days from treatments the tiamulin concentration in pig meat was lower than 

the admitted limit (100g x kg.b.w -1 ) and the highest residual concentration was of 2.20 mg x kg. b.w. -1 . 

Key words: tiamulin, pharmacokinetic, residues determination, pork 

Tiamulinul (C28H47NO4S•C4H4O4) 

Este un antibiotic bacteriostatic, 

(carboxipenicilin), semisintetic, care apartine 

grupei pleuromutilinelor (fig. 1). 

Acesta are o foarte buna acțiune contra 

Mycoplasma, Brachyspira si Hemophilus. 

Sub forma de fumarat este solubil si poate fi 

administrat in apa de baut. Trebuie sublinat 

faptul ca tiamulinul este probabil cel mai bun 

agent antimicrobian contra lui Brachyspira 

hyodysenteriae (microorganismul care 

determină dizenteria suină). 

Fig. 1 Structura spațială a tiamulinului 

Farmacocinetica 

Tiamulinul este bine absorbit (85% la porc 

si > 90% pentru speciile păsări, șobolani și 

câini). După administrarea orală este rapid 

distribuit în țesuturi fiind regăsit la o 

concentrație mare în plămâni. 

Peak-ul plasmatic este atins dupa 2-4 ore 

de la administrare. 

Concentratia de tiamulin in plaman de 8 

micrograme/g a fost constanta intre 2 si 8 ore 

de la administrare. La 32 de ore de la 

administrare valoarea concentratiei este de 

aproape 4 micrograme/g. 

Biotransformare si Excretie 

Tipic pentru tiamulin este faptul ca 90% 

din doza administrata este eliminata. 

Tiamulinul este metabolizat in mai mult de 

20 de metaboliti, unii dintre ei avand activitate 

antibacteriana. Aproape 30% din acești 

metaboliti sunt eliminati prin urina, iar restul prin 

fecale.


Obiective 

Studiul pentru determinarea reziduurilor de 

tiamulin in carnea de porc a fost efectuat pentru 

a stabili timpul de asteptare pentru produsul 

Crida Pharm: Tiagen 80% -pulbere hidrosolubilă 

(care conține tiamulin fumarat 80%). 

Studiul propune determinarea timpului in 

care reziduurile de tiamulin din carnea de porc 

au ajuns mai mici decat MRL-urile stabilite de 

Comunitatea Europeana 9 . Lucrarea se înscrie în 

preocupările colectivului și europene pe această 

temă (1, 2, 3, 4, 5). 

Metoda: 

Materiale și metode 

Solutia etalon: 

100 mg tiamulin hidrogen fumarat a fost 

dizolvat in 50 ml de acid tartric. 5 ml din acesta 

solutie a fost adusa cu acelasi solvent in alt 

balon de 50 ml. Concentratia = 200 µg/ml. 

Conditii de lucru: 

- Coloana NUCLEOSIL C18: 5 µm (150 x 

4,6 mm); 

Faza mobila: 

- 50ml Methanol HPLC grade: 32ml 

Acetonitril : 18ml Na2CO3 1‰; 

- Debit: 0,75 ml/min; 

- Lungime de undă: 242nm 

TR: 6,0 minute. 

Proba: 

125 mg proba s-a dizolvat in 50 ml de acid 

tartric. 5 ml din acesta solutie a fost adusa cu 

acela solvent intr-un balon de 50 ml. 

Animalele: 

Experimentul s-a desfasurat la Agro Sud 

Oltenita. Înaintea experimentului animalele au 

fost acomodate timp de 15 zile. 

Studiul depletiei tiamulinului s-a realizat 

pe 12 porci clinic sanatosi cu greutatea medie 

de 90 kg. Acestea au fost hrănite cu furaj 

concentrat medicamentat și primit apa la 

discretie. 

Dozaj: Tiagen 80%, 8-12 mg/kgc/zi timp 

de 5 zile consecutiv. 

Prelevarea probelor: 

Cate doi porci au fost sacrificati în zilele: 

1- 2- 3 - 5- 6 și respectiv 7. 

Depletia reziduurilor in tesuturi: 

- țesutul țintă: mușchi; 

- marker metabolic: tiamulin. UM = mg/kgc 

Țesut / zi 1 2 3 4 5 6 7 

mg / kgc 1.14 - 0,59 - 0,23 0,104 0,067 

9 MRL-urile aprobate de către EMEA sunt de 100 mcg/g pentru 

muschi și 500 mcg/g pentru ficat 

50 

Rezultate și discuții 


Cea mai bună reprezentare a rezultatelor 

obținute este o ecuatie exponentiala. 

Ecuația folosită în acest caz a fost: 

y = 2,2014e-0,4771x 

Ziua 

sacrificării 

Tiamulin 

Valori din 

ecuație 

1 1,1445 1,365 

2 0,847 

3 0,596 0,527 

4 0,330 

5 0,226 0,204 

6 0,104 0,212 

7 0,067 0,078 

Cantitatea și fracția eliminată 

Ziua Timp Cantitatea de Cantitate Fractie 

sacrificării (ore) reziduuri in corp eliminata eliminata 

1 24 1,365 0 - 

2 48 0,847 0,518 0,38 

3 72 0,527 0,320 0,38 

4 96 0,330 0,197 0,38 

5 120 0,204 0,126 0,38 

6 144 0,121 0,083 0,40 

7 168 0,078 0,034 0,39 

Determinarea cantitatii de tiamulin in carne 

cu o zi inainte de sacrificare: 

Raport Valori 

2/1 0,62 

3/2 0,62 

4/3 0,62 

5/4 0,62 

6/5 0,60 

7/6 0,64 

M=0,62 

Dacă utilizăm valoarea medie a 

concentrației de reziduuri din prima zi; 

1,365/0,62 = 2,20 mg tiamulin regăsit 

într-un kg de carne înainte de sacrificare; 

2,20 mg tiamulin este cantitatea maxima de 

reziduuri in ultima zi de tratament; 

C max= 2,20 mg/kg. 

Astfel tabelul devine: 

Ziua Timp Cantitatea de Cantitatea Fracția 

sacrificării (ore) reziduuri din corp eliminată eliminată 

0 0 2.20 

1 24 1,365 0,655 0,35 

2 48 0,847 0.518 0,38 

3 72 0,527 0.320 0,38 

4 96 0,330 0.197 0,38 

5 120 0,204 0.126 0,38 

6 144 0,121 0.083 0,40 

7 168 0,078 0.034 0,39 

Timpul pentru a atinge starea de regim 

stationar este de la 4 la 5 perioade de T1/2 

(figura 1)


Fig. 1. Steady State pentru Tiagen 80% 

Zile de tratament 

Determinarea (T1/2) 

T1/2 = Ln 2 / Kel 

T1/2 = 0,693 / 0,38 = 1,8 = 42 ore; 

Starea de stady state (echilibru dinamic) 

este de obicei atinsa după 4-5 cicluri de T1/2, în 

acest caz: 42 ore x 4 = 168 ore/24 ore = 7 zile 

de tratament. 

Concluzii 

1. Dupa sapte zile concentratia tiamulinului in 

carne este mai mica decat MRL= 

51 


100g/kgc; 

2. C max = 2.20 mg/kg; 

3. Rata de eliminare a fracțiunilor a fost de t = 

0,38 

BIBLIOGRAFIE 

1. CRIVINEANU, MARIA, TRIFAN, V. PARASCHIV, 

G. CRIVINEANU DELIA (2008). Tiamulin residue 

depletion in in poultry fat and skin; Bull USAMV. 

Veterinary Medicine 65(1) 301-304. 

2. GLOSSOP, C., WHITEHEAD, A., RIPLEY, P., 

BURCH, D.G.S. AND FISCH, R. (2000) 

Evaluation of the efficacy of Econor (valnemulin 

hydrochloride) in the prevention of naturallyoccurring 

porcine colonic spirochaetosis. 

3. 

Proceedings 16th International Pig Veterinary 

Society Congress, Melbourne, Australia, p 12 

MCKELLAR Q.A., ESCALA, J, SZANCER, R.J. 

(2004) Plasma and tissue kinetic study of tiamulin 

(Tiamutin®) in pigs. Proceedings. 18 th 

IPVS 

Congress, Hamburg, Germany. Vol. 2, p. 563. 

4. STIPKOVITS L., BIRO J., SZATHMARY S., 

KLEIN U. (2004). Sensitivity testing of 

Mycoplasma pathogens to antimicrobials. Proc. 

18th IPVS Congress, Hamburg, Germany Vol.2 

p.518 

5. TAYLOR, D.J. (2004) Treatment of Actinobacillus 

pleuropneumoniae (APP) infection by water 

medication with tiamulin. Proceedings. 18 th IPVS 

Congress, Hamburg, Germany. Vol. 2, p. 509.


52 


Simona Sturzu et al. Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

53 


Raport asupra studiului colaborativ pentru stabilirea potentei standardului 

de referinta: colistimethat sodic 

Report concerning the colaborative study for establish of reference standard 

eficacity of colistimethat sodium 

Simona STURZU, Daniela TIRINOAGA, Rodica STANCU, Georgeta DAN 

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar 

Rezumat 

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar a participat la studiul 

colaborativ pentru determinarea potentei colistimethatului sodic CRS, lotul 2, conform protocolului trimis de 

EDQM (Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor) - coordonatorul studiului. 

Scopul studiului a fost de a stabili potenta lotului 2 de colistimethat sodic, in vederea caracterizarii cat 

mai exacte a substantei de referinta. 

Potenta a fost determinata prin metoda microbiologica, bazata pe compararea zonelor de inhibare a 

creşterii unui microorganism sensibil, cu cele ale unui standard de referință, conform prevederilor din 

Farmacopeea Europeana «Colistimethate sodic», capitolul 2.7.2. – testarea microbiologica a antibioticelor. 

In urma analizei si coroborarii rezultaleor primite de la participanti si a prelucrarii statistice a acestora de 

catre EDQM, valoarea potentei lotului 2 de colistimethate sodic – substanta de referinta, a fost stabilita la 

285000UI/fiola. 

Cuvinte cheie: studiu colaborativ, colistimethat sodic, metoda difuzimetrica, patrate latine 

Abstract 

Institute for the Control of Veterinary Biological Products and Medicines participated at the collaborative 

study for determine the potency of colistimethate sodium CRS, Lot 2, according to the protocol sent by the 

EDQM (European Directorate for the Quality of Medicines) - coordinator of the study. 

The purpose of the study was to determine the potency of the batch 2 colistimethate sodium in the 

characterization of the substance as reference standard. 

Potency was determined by microbiological method, based on comparing the inhibition zones of growth 

of micro-organisms sensitive to those of a reference standard, as specified in European Pharmacopoeia 

"Colistimethate sodium", Chapter 2.7.2. - Microbiological testing of antibiotics. 

After analysis of received data from participants and their statistical processing by the EDQM, the 

potency of the batch 2, colistimethate sodium - reference materials, was established in 285000UI/fiola. 

Keyword: collaborative study, sodium colistimethat method difuzimetrica, Latin squares 

În ultimii ani, comparările interlaboratoare 

au căpătat o importantă deosebită atât ca 

instrument de verificare a trasabilitătii în 

procesul de asigurare a calitatii, cât si ca 

instrument de validare a procedurilor de lucru 

aferente activitătilor desfăsurate în cadrul 

laboratoare de încercări, acreditate sau în 

curs de acreditare. Participarea la comparari 

interlaboratoare se poate face prin inscrierea 

laboratoarelor candidate la scheme de 

comparări interlaboratoare sau studii 

colaborative in scopul unei verificari 

independente a competentei privind analizele 

pe care acesta le desfăsoară. 

Institutul pentru Controlul Produselor 

Biologice si Medicamentelor de uz Veterinar a 

participat la studiul colaborativ pentru 

determinarea potentei colistimethatului sodic 

CRS, lotul 2, conform protocolului trimis de 

EDQM (Directoratul European pentru 

Calitatea Medicamentelor) - coordonatorul 

studiului. 

Material si metoda 

Probele si Protocolul de lucru au fost 

transmise de catre EDQM si au fost primite la 

ICBMV in buna stare. 

Metoda de lucru a fost aplicata in cadrul 

Serviciului Control Microbiologic si Evaluare 

Biologica Medicamente, Laboratorul Control 

Microbiologic, cu respectarea conditiilor 

impuse de Protocolul de lucru al studiului. 

Fiecare laborator participant la studiu a 

primit: 

• 3 fiole cu colistimethat sodic, 

substanta de referinta standardizata WHO 

(12700 UI/mg) 

• 8 filole de colistimethat sodic, lot 2, 

pentru determinarea potentei (potenta 

estimata la 260000UI/fiola) 

Estimarea potentei s-a efectuat pe 6 

probe prin metoda difuzimetrica, utilizand ca 

microorganism test Bordetella bronchiseptica 

ATCC 4617, prin cultivare pe mediul B,


preparat conform cerintelor Farmacopeei 

Europene, iar temperatura de incubare a fost 

de 37°C, timp de 18 ore. Diametrele zonelor 

de inhibitie au fost masurate vizual utilizand 

rigla. 

Rezultate si discutii 

Raportarea rezultatelor s-a facut pe email 

conform specificatiilor din protocolul de 

testare, utilizand un fisier Excel separat 

pentru fiecare din cele 6 teste individuale, prin 

metoda de calcul a patratului latin. 

Rezultatele obtinute pentru cele 6 probe 

lucrate, trimise de Laboratorul Control 

Microbiologic din cadrul ICBMV, sunt 

prezentate in figurile 1-6. Initial s-au inscris la 

studiu 9 laboratoare dar numai 5 laboratoare 

(Danemarca, Portugalia, Polonia, Rusia si 

Romania) au trimis rezultatele in timp util 

pentru prelucrare. 

Dintre cele 5 laboratoare participante un 

laborator a fost exclus de la inregistrarea 

rezultatelor datorita valoarilor mult prea mari 

obtinute, valori care se situeaza in afara 

potentei combinate estimate. Laboratorul 

Control Microbiologic din Institutul pentru 

Fig. 1. Rezultate proba 1 

54 


Controlul Produselor Biologice si 

Medicamentelor de uz Veterinar a avut codul 

de participant nr. 4. 

Din cele 6 rezultate trimise, 3 au fost 

acceptate ca fiind bune și 3 au fost respinse 

datorita deviatiei de la liniaritate. 

Pentru celelalte 3 rezultate acceptate din 

punct de verdere al omogenitatii (P a avut 

valori sub 0,883), valoarea medie a potentei a 

fost de 273953 UI / fiola (cu o abatere de ± 

2,6%). Rezultatele obtinute de laboratoarele 

participante au fost analizate comparativ cu 

cele obtinute in cadrul laboratoarelor EDQM 

si sunt prezentate in figurile 7, 8 și 9. 

Raportul EDQM in care sunt prezentate 

rezultatele obtinute de participanti, insotite de 

comentariile organizatorilor studiului legate de 

intervalul de confidenta, valoarea potentei, 

deviatia de la liniaritate, omogenitatea citirilor, 

media rezultatelor, deviatia standard, deviatia 

standard relativa, etc. a fost inaintat fiecarui 

laborator participant. 

Evaluarea rezultatelor s-a facut utilizand 

calculul statistic pentru modelul liniilor 

paralele utilizand programul System SAS si 

CombiStats.




55 





56 



Fig. 7. Rezultatele obtinute pentru estimarea potentei 

colostimethate sodic in urma raportarilor laboratoarelor 

participante 


57 


Fig. 7. Rezultatele obtinute pentru estimarea potentei 

colostimethate sodic in urma prelucrarii statistice de catre 

EDQM 

Concluzii 

In urma analizei si coroborarii rezultaleor 

primite de la participanti si a prelucrarii 

statistice a acestora de catre EDQM, 

valoarea potentei lotului 2 de colistimethate 

sodic – substanta de referinta, a fost stabilita 

la 285000UI/fiola. 

Biblografie 

1. Farmacopeea Europeana editia a 3 a: Capitolul 

2.7. Teste biologice – testarea microbiologica a 

antibioticelor 

2. Protocol de lucru pentru determinarea potentei 

colistimethatului sodic CRS, lotul 2 elaborat de 

EDQ

Victor Voicu & Simona Sturzu Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug 

58 


Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz 

Veterinar: realizari si dificultati ale anului 2009 

Institute for Control of Veterinary Biological products and Medicines: 

achievements and dificulties of 2009 

V. VOICU, Simona STURZU 1 


Rezumat 

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar (I.C.B.M.V.), autoritate 

de referință la nivel național pentru domeniul de competență specific, este instituție publică cu personalitate 

juridică, în subordinea tehnică şi administrativă a Autorității Naționale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța 

Alimentelor, conform prevederilor OG nr.42/2004 privind organizarea activității veterinare, aprobată prin Legea 

nr. 215/2004 cu modificările şi completările ulterioare şi ale HG nr.130/2006 cu modificările şi completările 

ulterioare. I.C.B.M.V. îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile Regulamentului propriu de 

organizare şi funcționare aprobat prin Ordinul preşedintelui A.N.S.V.S.A. 

Ca institut european de referință în domeniul evaluarii şi controlului de laborator al produselor medicinale 

veterinare, biocidelor, aditivilor furajeri, reagenților, seturilor de diagnostic şi a altor produse veterinare, 

I.C.B.M.V. are relatii de colaborare in domeniul de competenta cu Agentia Europeana pentru Evaluarea 

Medicamentelor (EMA), Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor – Laboratorul Oficial pentru 

Controlul Medicamentului (EDQM – OMCL), institutii omoloage din statele membre ale Uniunii Europene şi 

instituții naționale (Comisia Națională pentru Produse Biocide, Agenția Naționala a Medicamentului Uman, 

Ministerul Sanatății, Institul de Diagnostic şi Sănatate Animală, Facultăți de Medicină Veterinară, etc) 

Activitățile I.C.B.M.V. sunt descriese sub forma a 13 domenii de responsabilitate, dupa cum urmează: 

activitati desfaşurate de Comitete şi Consilii, activitatea de evaluare, activitate de supraveghere a calității 

produselor medicinale, managementul calitatii, cooperare internațională, activitati telematice europene, 

comunicare externă, politica de resurse umane, activitatea economică, activitatea de administrare generală şi 

patrimoniu, asigurarea comunicării şi transparenței în activitate, activitatea juridica si activitatea de audit public 

intern. Informații detaliate privind activitatea desfasurata de ICBMV in anul 2009, precum si programul cifric al 

activitaților desfaşurate pentru fiecare lună în parte, se regasesc in Raportul de activitate pentru anul 2009, 

afisat pe siteul ICBMV. 

Cuvinte cheie: produse medicinale veterinare, domeniu de competenta, misiune, activitate, realizare, 

dificultate, prioritati 

Abstract 

Institute for Control of veterinary Biological Products and Medicines (ICBMV), the reference national 

authority for areas of competence, is a public institution with legal personality, under the technical and 

administrative National Sanitary Veterinary and for Food Safety Authority, accoording to the Order 42/2004 on 

the organization of veterinary activity, approved by Law no. 215/2004 with subsequent amendments and 

supplements and with Regulation law 130/2006 amended and supplemented. I.C.B.M.V. working in 

accordance with the rules of organization and operation approved by order of the President of ANSVSA . 

As a reference european institution in evaluation and laboratory control of veterinary medicinal products, 

biocides, feed additives, reagents, diagnostic kits and other veterinary products, ICBMV has cooperation 

relations in the field of competence with the European Medicines Agency (EMA), European Directorate for the 

Quality of Medicines – Official Medicines Control Laboratory (EDQM - OMCL), another institutions from EU 

Member States and national institutions (National Commission for Biocidal Products, the National Agency for 

Human Medicines, Ministry of Health, Institute for Diagnosis and Animal Health, Faculties of Veterinary 

Medicine, etc.) 

Activities of I.C.B.M.V. are describes in 13 areas of responsibility, as follows: work undertaken by the 

Committees and Councils, assesment, activities for monitoring quality of medicinal products, quality 

management, international cooperation, European telematics activities, external communications, human 

resources, economical activities, general management and heritage activities, ensuring communication and 

transparency in activities, legal activity and public internal audit activity. Detailed information on ICBMV 

activities toghether with the program control of the activities for each month in part will be found in Progress 

Report for 2009, shown on ICBMV site. 

Keywords: veterinary medicinal products, competence field, mision, activity 

Principala misiune a Institutului pentru 

Controlul Produselor Biologice şi 

Medicamentelor de Uz Veterinar, ca 

autoritate europeană competenta, este aceea 

de a contribui la protejarea şi promovarea 

sănătății animalelor şi implicit a sănătății şi


protecției consumatorului. Elementele 

definitorii şi modalitațile identificate pentru 

realizarea acestei misiuni sunt următoarele: 

• evaluarea la un înalt nivel de 

competență ştiințifica a documentației tehnice 

de autorizare a produselor medicinale 

veterinare, reagenților şi seturilor de 

diagnostic în scopul introducerii pe piață şi a 

utilizării în practica medicală veterinară din 

Romania, a unor produse medicinale sigure ; 

• evaluarea la un înalt nivel de 

competență a documentației tehnice de 

autorizare a produselor biocide – tipul TP3 

(aria veterinara), în scopul punerii pe piață şi 

utilizării în Romania, a unor produse 

dezinfectante sigure şi eficiente; 

• supravegherea siguranței produselor 

medicinale veterinare post-autorizare, prin 

derularea Programului national de 

supraveghere si control şi a sistemului de 

farmacovigilență, precum si prin participarea 

la activitatile de supraveghere, recoltare si 

control a produselor autorizate prin proceduri 

europene în baza programelor elaborate şi 

coordonate de EDQM-OMLC cu sediul la 

Strasbourg; 

• asigurarea pentru persoanele 

interesate a accesului la informații utile 

privind produsele medicinale veterinare 

autorizate pentru comercializare în Romania; 

• extinderea relațiilor de cooperare 

internă şi internațională cu instituții de 

prestigiu, în scopul armonizarii şi 

implementării cerintelor CE privind produsele 

medicinale veterinare si alte produse de uz 

veterinar; 

Activitatea serviciilor si compartimentelor 

din cadrul I.C.B.M.V. a fost deosebit de 

complexă în anul 2009, în centrul 

preocupărilor continuând să rămână 

activitatea de autorizare de punere pe piață. 

Intrarea în linie dreaptă a acestei 

activități, consolidată cu atâta efort în ultimii 

trei ani este confirmată de numărul crescut de 

autorizații de punere pe piață emise în anul 

acesta față de anul trecut. 

Astfel, în 2009, au fost întocmite 283 

Rapoarte de evaluare în vederea emiterii 

autorizației de punere pe piață, față de 115 

Rapoarte întocmite pentru întreg anul 2008. 

De asemenea, s-au înregistrat un număr 

de 1420 cereri valide pentru autorizare, față 

de 340 înregistrate în 2008. 

Tot în acest an au fost întocmite un 

număr de 2017 Notificari catre solicitanți 

privind autorizarea produselor medicinale 

59 


veterinare, comparativ cu 587 înregistrate în 

2008. 

Implicarea I.C.B.M.V. în activitățile rețelei 

autorităților competente în domeniul 

controlului calitații medicamentelor din statele 

membre ale UE s-a concretizat şi prin 

cooptarea de catre Directoratul European 

pentru Controlul Calitații Medicamentelor 

(EDQM), în scopul aplicarii Programelor 

europene de supraveghere, prelevare şi 

testare a medicamentelor autorizate pentru 

punerea pe piață în UE, prin procedura 

centralizată (CAPs Programe) şi a cerințelor 

specificate în Farmacopeea Europeană. 

Tot in aceast an, laboratoarele I.C.B.M.V. 

au participat la studii colaborative (CEP 

Study) si teste de comparari interlaboratoare 

(PTS) cu alte laboratoare oficiale similare, 

europene si din rețeaua Organizației 

Mondiale a Sanătății (WHO). 

Testele au fost organizate de Directoratul 

European pentru Controlul Calitații 

Medicamentelor (EDQM), rezultatele obtinute 

fiind apreciate ca fiind bune şi comparabile cu 

cele obținute de alte laboratoare oficiale de 

control a calității medicamentelor. 

Anul 2009 a însemnat şi o foarte 

importantă participare activă la comitetele 

ştiințifice si grupurile de lucru ale Agentiei 

Europene a Medicamentului (EMEA) si ale 

Rețelei Europene a Laboratoarelor Oficiale de 

Control al Medicamentelor (OMCL). 

Conformitatea activitaților desfăşurate in 

cadrul ICBMV, legate de autorizarea şi 

control de laborator sunt evaluate periodic de 

organismele europene: Benchmarking 

European Medicines Agency (BEMA) pentru 

implementarea cerințelor standardului ISO 

9001 şi European Directorate for Quality 

Medicines/Mutual Joint Audit (EDQM/MJA) 

pentru implementarea cerințelor standardului 

ISO 17025. 

In acest sens, in această perioadă s-a 

demarat activitatea de pregatire a vizitelor şi 

auditurilor externe efectuate de experti 

europeni desemnați de EDQM (28 

septembrie – 2 octombrie 2009) pentru 

auditarea şi verificarea conformității 

laboratoarelor cu cerințele europene si de 

catre experții EMEA în domeniul 

managementului calității - BEMA 

(Benchmarking of European Medicines 

Agencies) pentru verificarea conformitatii 

activitaților de organizare, evaluare, 

autorizare, farmacovigilență si inspecții a 

produselor medicinale veterinare (mai 2010).


Si în acest an au continuat proiectele şi 

colaborările I.C.B.M.V. cu EU Telematics 

derulat de Comisia europeana. 

Proiectul cuprinde un număr de aplicații 

care acoperă toate aspectele legale privind 

produsele medicinale în Europa şi la care 

I.C.B.M.V. a aderat începând din 2007 şi este 

dezvoltat cu scopul de a asigura o 

comunicare efectivă, protejată şi sigură între 

Comisia Europeană, EMEA şi autoritățile 

competente în domeniul produselor 

farmaceutice (uman & veterinar) al Statelor 

Membre EU. 

I.C.B.M.V. este cuprins în cadrul 

Proiectului „Prevenirea şi combaterea 

extinderii gripei aviare”, LN 4839-RO, finanțat 

de Guvernul României dintr-un împrumut 

acordat de Banca Mondială, componenta 1, 

subcomponenta B, punctul 3 – Controlul 

calității produselor medicinale, ce va oferi 

echipament, consumabile, asistență tehnnică 

şi instruiri în metodologia de lucru PCR având 

ca obiectiv crearea în cadrul institutului a unui 

laborator PCR, în vederea asigurării 

controlului calității pentru vaccinuri şi alte 

produse de uz veterinar. 

În acest sens I.C.B.M.V. a organizat 

spațiile ce vor fi destinate acestui laborator 

prin crearea unui flux obligatoriu în etapele 

metodologiei PCR. 

S-au derulat contractele atribuite prin 

licitație internațională pentru loturile 1, 2, şi 5 

în cadrul acestui proiect, acestea cuprinzând 

aparatură minimă necesară în fluxul 

metodologiei PCR şi s-au semnat procesele 

verbale de predare-primire şi punere în 

funcțiune. 

De asemenea, acest an a insemnat si o 

activă participare la exprimarea punctului de 

vedere asupra misiunilor organizate de DG 

SANCO (DG SANCO 770972008, DG 

SANCO 2008 - 8003 D651312, DG SANCO 

8113 - 2008 şi DG SANCO 2009 - 8250). 

Managementul de la cel mai înalt nivel al 

instituției a acordat şi în anul 2009 atenția 

cuvenită sistemului de management al 

calității, punându-se un mare accent pe 

abordarea bazată pe proces, urmărind 

actualizarea documentelor calității în 

conformitate cu noile acte normative 

aplicabile I.C.B.M.V. intrate în vigoare şi 

modificărilor intervenite în structura 

organizatorică a institutului, respectarea 

procedurilor standard revizuite, aprobate şi 

intrate în vigoare, precum şi identificarea de 

activități şi procese noi, care să facă obiectul 

60 


unor noi proceduri specifice sau 

interdepartamentale. 

Menționăm că I.C.B.M.V. a obținut 

Certificatul SRAC şi IQNet în februarie 2008, 

certificat emis de Societatea Romana pentru 

Asigurarea Calității pentru sistemul de 

management al calității conform cerințelor 

standardului european 9001:2008. 

De asemenea in luna martie a acestui an 

s-a finalizat şi s-a depus la RENAR 

documentatia in vederea obținerii acreditării 

laboratoarelor conform cerințelor standardului 

17025:2005, cerinte dezvoltate si 

implementate in cadrul laboratoarelor inca din 

anul 2002. 

Institutul în îndeplinirea obligației de a 

asigura sănătatea şi securitatea lucrătorilor în 

cadrul oricărei activități care implică agenți 

biologici şi agenți chimici periculoşi, conform 

legislației în vigoare, a luat măsuri preventive 

şi de protecție necesare, care să elimine sau 

să reducă la minimum riscurile în procesele 

de muncă, astfel a reînoit avizele de 

încadrare a locurilor de muncă în condiții 

deosebite în baza „Buletinului de determinare 

prin expertizare a condițiilor de muncă” şi 

raportează lunar la ITM - Bucureşti stadiul 

realizării planului de prevenire şi protecție, 

etc. 

Tot în aceasta perioadă specialiştii din 

I.C.B.M.V. au participat alături de specialiştii 

desemnați de A.N.S.V.S.A. la o evaluarea 

privind Certificarea GMP a SC ROMVAC 

Company şi la şedința Comisiei tehnice de 

evaluare a ICECHIM pentru acordarea 

autorizației de funcționare sanitară veterinară. 

Totodată, in 2009 a fost revizuită baza de 

calcul pentru tarifele aplicate pentru 

activitățile desfăşurate de serviciile I.C.B.M.V. 

Îndeplinirea tuturor activităților, acțiunilor 

şi obiectivelor planificate pentru anul 2009 nu 

se putea realiza fără o politică financiară 

adecvată, bazată pe o strictă disciplină 

financiară, prin respectarea prevederilor 

legale privind execuția bugetară, de cheltuire 

judicioasă a resurselor alocate, în 

conformitate cu bugetul de venituri şi 

cheltuieli aprobat. 

Din acest punct de vedere, bugetul anual 

de venituri şi cheltuieli al I.C.B.M.V. a fost 

folosit echilibrat, cu încadrarea nivelului 

cheltuielilor în cel planificat. 

Insa, cu toate eforturile efectuate pentru 

completarea schemei cu personal, principala 

problemă cu care s-a confruntat I.C.B.M.V. şi 

în anul 2009 a fost numărul insuficient de 

specialişti cu studii superioare (farmacişti,


medici veterinari, chimişti, biochimişti, biologi, 

economişti), ceea ce va conduce la 

nerespectarea termenelor prevăzute în 

legislația UE privind autorizarea si controlul 

calitatii produselor medicinale veterinare. 

Menționăm ca activitatea institutului s-a 

diversificat ca urmare a cerințelor europene în 

domeniu, iar volumul de lucru a crescut foarte 

mult în acest an, comparativ cu anii trecuti. 

Aceasta implica o mare responsabilitate 

şi încarcătură/specialist în evaluarea şi 

analiza solicitărilor în termenii legislativi 

prevăzuți de Directiva CE 82/2001 cu 

completarile si modificarile ulterioare si a 

Regulamentelor CE. 

Priorităție ICBMV pe care se axeaza 

politica de dezvoltare a activitatilor proprii 

sunt sistematizate mai jos: 

• asigurarea resurselor umane 

corespunzătoare unei bune desfăşurări a 

activității în concordanță cu prevederile 

legislative europene; 

• asigurarea îndeplinirii corespunzătoare 

a activitatilor I.C.B.M.V., aşa cum sunt 

prevăzute în Regulamentul de organizare şi 

funcționare; 

• asigurarea dotarii cu echipament si 

aparatura a laboratoarelor, aplicarea si 

validarea noilor metode de control pentru 

produsele medicinale, conform cerintelor 

europene si demostrarea capabilitatii analitice 

a laboratoarelor prin participarea la studii si 

teste de comparari interlaboratoare; 

• participarea la instruiri externe 

organizate de institutii europene abilitate in 

domeniul controlului de laborator în vederea 

perfecționării profesionale şi funcționării în 

sistemul european; 

• asigurarea fondurilor financiare pentru 

investiții de capital în vederea demarării 

construcției unei stații de epurare care va 

asigura funcționarea I.C.B.M.V. la standarde 

europene; 

• consolidarea prestigiului dobândit în 

plan intern şi internațional, prin prestații 

calitative superioare atât cu partenerii interni, 

cât şi cu cei externi; 

• îndeplinirea tuturor obligațiilor asumate 

în relațiile cu parteneriii interni şi externi, 

colaborarea strânsă cu ANSVSA şi alte 

autorități competente ale statului, participarea 

activă la acțiunile şi activitățile EMEA, EDQM 

– OMCL şi alte organisme de specialitate; 

61 


• îmbunătățirea salarizării şi motivării 

personalului de specialitate cu scopul 

menținerii în instituție a personalului existent 

şi atragerii de personal de specialitate tânăr; 

• respectarea strictă a legalității în toate 

domeniile de activitate şi punerea în aplicare 

a legislației din domeniul medicamentului de 

uz veterinar în conformitate cu dispozițiile 

Directivei 82/2001, cu modificările şi 

completările ulterioare si a Programului de 

supraveghere si control 

• îmbunătățirea continuă a sistemului de 

management al calității. 

• îmbunătățirea comunicării cu părțile 

interesate şi a transparenței în activitate. 

Toate progresele realizate au fost posibile 

grație eforturilor I.C.B.M.V. în ansamblul ei, 

de a adopta şi aplica regulile europene în 

materie, în interesul sănătății animalelor şi 

oamenilor, conform misiunii care-i orientează 

intreaga activitate.


Elemente de farmacovigilență 

și toxicologie în medicina veterinară. 

Autori: 

Prof. Dr. Romeo - Teodor Cristina, 

titularul disciplinelor de farmacologie și 

farmacie de la FMV Timișoara și 

Dr. Viorica Chiurciu, Doctor în medicină 

veterinară, Director productie medicamente 

ROMVAC București 

Editura: Bumar Timișoara, Martie, 2010. 

Romeo T. CRISTINA 

Noi apariții editoriale 

New editorial appearances 

Viorica CHIURCIU 

Elemente de farmacovigilență și 

toxicovigilență în medicina veterinară 

B R U M A R 

Extinsă pe 343 de pagini, lucrarea se 

constituie într-un ghid util despre 

farmacovigilență și toxicovigilența veterinară. 

Aflată în fața noilor comandamente 

europene, România este încă descoperită la 

acest capitol fie din punct de vedere logistic 

cât și datorită lipsei competențelor, pașii 

efectuați pe această direcție (deși prezenți), 

fiind încă timizi și în spatele statelor vecine. 

Materialul a fost conceput ca un aide în 

ideea consolidării Sistemului de 

farmacovigilență veterinară românesc, în 

plină implementare de către ANSVSA. 

Prof. dr. Valer Teuşdea 1 

1 Director Executiv ANFPUV 

62 


In acest context în preambulul lucrării se 

prezintă legislația europeană și românească 

a domeniului, descrierea EMEA, directivele 

U.E. și implementarea legislației specifice, 

pașii în certificarea, autorizarea şi avizarea 

medicamentului a.u.v. și metodologia 

introducerii noilor medicamente în 

terapeutică. 

În capitolul dedicat Farmaciei veterinare 

sunt prezentate: categoriile de unități 

farmaceutice veterinare, Condițiile legale și 

tehnice obligatorii.De asemenea tot aici se 

prezintă efectele medicamentelor fiind analizați: 

parametrii de cuantificare farmacocinetică, 

farmacocinetica administrării şi absorbției, 

parametrii de cuantificare farmacodinamică, 

răspunsul organismului animal la medicație, 

biodisponibilitatea și bioechivalența 

medicamentelor, răspunsul farmacodinamic și 

factorii care determină frecvența administrărilor 

Intrând în topicul tematicii se prezintă 

Sistemul de farmacovigilență european 

EudraVigilance, accesul la EudraVigilance 

Veterinary Data, modul de raportare al 

reacțiilor adverse, sistemul de 

farmacovigilență național, incompatibilitățile și 

interacțiunile, asocierea medicamentelor, 

Reacțiile nedorite la medicamente și sfaturi 

pentru medicii veterinari despre Farmaco- 

Vigilență (F.V.) 

Ultimul capitol este dedicat Elemente lor 

de toxicovigilență veterinară – Dopingul la 

animale. Sunt prezentate sintetic: practicile 

veterinare interzise la ecvine, introducerea 

testării fraudelor prin metoda ELISA,. 

confirmarea prin spectrometria de masă, lista 

substanțelor interzise și uniformizarea 

clasificării substanțelor interzise precum și 

ghidul de toxicovigilență în cazul competițiilor. 

Din analiza critică a lucrării, ca formă și 

ca fond pot declara cu convingere că, 

aceasta este o reușită, un instrument de reală 

utilitate destinat tuturor specialiștilor 

domeniului veterinar, constituindu-se într-un 

punct de referință. Cartea de față este un viu 

și reușit exemplu al utilității colaborărilor 

specialiștilor din mediul universitar și a celor 

din producția de medicamente autohtonă.


63 


Grila pentru calificarea de Medic Veterinar de la proiect la realitate 

În conformitate cu H.G. nr. 1357 / 2005, 

Agenția Națională pentru Calificările din 

Învățământul Superior şi Parteneriat cu 

Mediul Economic şi Social (ACPART) este 

autoritatea națională pentru stabilirea 

Cadrului Național al Calificărilor din 

Învățământul Superior şi actualizarea 

periodică a acestuia. ACPART elaborează, 

gestionează şi actualizează periodic CNCIS, 

în parteneriat cu instituțiile de învățământ 

superior şi cu partenerii economici şi sociali 

prin: 

• elaborarea, implementarea şi 

actualizarea CNCIS, privind dezvoltarea, 

• recunoaşterea şi atestarea calificărilor 

pe baza cunoştințelor, abilităților şi 

competențelor dobândite de beneficiarii 

sistemului de învățământ superior; 

• analiza compatibilității curriculei 

specializărilor din cadrul domeniilor 

fundamentale ale învățământului superior cu 

standardele CNCIS; 

• implicarea instituțiilor de învățământ 

superior din România în dezvoltarea unei 

societăți europene bazate pe cunoaştere şi 

productivitate, cu o economie competitivă şi 

dinamică; 

• promovarea deschiderii instituțiilor de 

învățământ superior spre mediul economicosocial; 

• prin acțiuni de cooperare între instituții 

de învățământ superior, operatori economici, 

cercetarea pieței forței de muncă, dezvoltarea 

dimensiunii antreprenoriale a universităților 

din România şi pentru transferul de 

cunoştințe. 

Prin proiectul POSDRU, pe perioada 

2009-2011, inițiat de către ACPART, denumit: 

“Dezvoltarea unui sistem operațional al 

calificărilor din învățământul superior din 

România - DOCIS” 2/1.2./S/2/ se urmărește: 

• elaborarea şi revizuirea descrierii 

calificărilor corespunzătoare programelor de 

studiu de nivel licență şi/sau masterat din 

domeniul său de experiență; 

• participarea la sesiunile regionale de 

instruire privind utilizarea metodologiei şi a 

instrumentelor Cadrului Național al 

Calificărilor din Învățământul Superior; 

• participarea la sesiunile de validare a 

calificărilor universitare, în colaborare cu 

reprezentanți ai partenerilor economici şi 

sociali; 

• participarea la acțiunile (seminarii, 

reuniuni de lucru) de pilotare şi instruire 

aferente realizării Registrului Național al 

Calificărilor din Învățământul Superior 

(RNCIS). 

În vederea îndeplinirii acestor misiuni, 

ACPART constituie Consiliul pentru 

calificările din învățământul superior, format 

din cadre didactice universitare, reprezentanți 

ai studenților, ai asociațiilor profesionale, 

mediului economic, administrației publice, 

comitetelor sectoriale şi sindicatelor. 

Activitatea ACPART, precum şi a 

Consiliului pentru calificările din învățământul 

superior, este susținută de comisii organizate 

pe domenii de specialitate, constituite din 

experți selectați în urma unui apel deschis la 

nivel național. 

Expertul pe Termen Scurt nominalizat de 

către ACPART, va lucra sub coordonarea 

unui expert pe termen lung (ETL), care pentru 

Domeniul fundamental: Sănătate este Prof. 

Dr. Klara Brînzaniuc (de la UMF Târgu 

Mureș). 

Pentru Domeniul de studii: Medicină 

veterinară / Programul de studii: Medicină 

veterinară expertul nominalizat este Prof. dr. 

Romeo - Teodor Cristina, de la Universitatea 

de �tiințe Agricole şi Medicină Veterinară a 

Banatului Timişoara, Facultatea de Medicină 

Veterinară. 

Acesta a colaborat cu reprezentanții 

universităților în cadrul Consorțiilor care s-au 

format cu această ocazie. 

Aceștia sunt: Prof. Dr. Vlăgioiu (FMV 

București), Prof. Dr. Andronie (CMV, Univ. 

Spiru Haret), Prof. Dr. Herman (FMV 

Timișoara) și Prof. Dr. Săvuța (FMV Iași). 

Deja s-a inițiat faza de consultare a 

mediului social-economic prin completarea 

formularelor Fişă pentru culegere de 

informații, pentru ca până la finele anului să 

poată fi Elaborarea descrierii calificării, care 

va cuprinde toți descriptorii de competențe și 

abilități pentru profesiunea de medic 

veterinar. 

De menționat că, alături de medicina 

umană și arhitectură, medicina veterinară 

este reglementată sectorial, fiind recunoscută 

în mare măsură de către toate statele UE. 

Pentru informarea celor interesați redăm 

în continuare draftul GRILEI PENTRU 

PROFESIA DE MEDIC VETERINAR 

Prof. dr. Valer Teușdea 

Director executiv A.N.F.P.U.V.R


Anexa 1.a 

Domeniul fundamental: SĂNĂTATE Domeniul de studii: MEDICINĂ VETERINARĂ Programul de Studii: Medicină veterinară 

Grila 1L – Descrierea domeniului / programului de studii prin competențe profesionale si competențe transversale 

Denumirea 

calificării: 

Doctor Medic 

Veterinar (DMV) 

Nivelul calificării: 

LICENȚA 

Competențe 

profesionale 10 / 

Descriptori de 

nivel ai elementelor 

structurale ale 

competențelor 

profesionale 11 

CUNOSTINȚE 

1. Cunoasterea, 

înțelegerea 

conceptelor, teoriilor 

si metodelor de bază 

Ocupații posibile: 

MEDIC VETERINAR, (COD:222302) 

EPIZOOTOLOG, (COD: 222301) 

MEDIC VETERINAR �EF, (COD: 122104) 

CONSILIER FARMACOLOG, (COD: 221209) 

EXPERT FARMACOLOG, (COD: 221210) 

EXPERT ECOLOG, (COD: 221114) 

CONSILIER BIOLOG, (COD: 221101) 

EXPERT ZOOLOG, (COD: 221110) 

Noi ocupații propuse a fi incluse în COR: 

MEDIC VETERINAR IGIENIST, 

MEDIC VETERINAR LABORATOR, 

MEDIC VETERINAR CONTROLUL ȘI SIGURANTA ALIMENTELOR, 

MEDIC VETERINAR FARMACIST, 

MEDIC VETERINAR DE INDUSTRIE FARMACEUTICĂ, 

MEDIC VETERINAR ÎN PROTECȚIA MEDIULUI, 

MEDIC VETERINAR DE MEDICINĂ VETERINARĂ LEGALĂ, 

MEDIC VETERINAR MANAGER DE FERMĂ, 

MEDIC VETERINAR EXPERT TEHNIC EXTRAJUDICIAR. 

C1 

Consultarea, tratarea prin 

mijloace medicale si 

chirurgicale a 

bolilor/sindroamelor care 

afectează animalele după 

examinarea stării de 

sănătate si stabilirea 

diagnosticului. 

C1.1 

Precizarea tehnicilor 

adecvate identificarii si 

tratării bolilor medicale și 

C2 

Supravegherea 

epidemiologică a 

efectivelor de animale și 

aplicarea metodelor 

pentru depistarea, 

prevenirea și combaterea 

acestora, inclusiv a 

zoonozelor. 

C2.1 

Precizarea tehnicilor 

epidemiologice adecvate 

identificării 

C3 

C4 

C5 

Avizarea producerii, Prepararea, 

Asigurarea expertizei şi 

comercializării și 

conservarea, eliberarea și managementului în 

consumului produselor comercializarea 

protecția, bunăstarea, 

alimentare, controlul calității medicamentelor, 

creșterea, hrănirea, 

și siguranței producțiilor formulelor farmaceutice și reproducția și 

animaliere, alimentare și a altor produse medicinale producția animalieră, 

non-animaliere, controlul de uz veterinar (a.u.v.). precum și în cele de 

(HACCP). 

protecția mediului. 

C3.1 

Precizarea etapelor 

analizei HACCP, 

controlului sanitar veterinar 

64 

C4.1 

Clasificarea, descrierea 

acțiunii medicamentelor, 

caracteristicile, asocierile 

C5.1 

Precizarea statusului 

nutrițional și metabolic în 

consonanță cu 

10 Se vor identifica maximum 6 competențe profesionale 

11 Se înscriu în grilă descriptorii de nivel prezentați în Matricea Cadrului Național al Calificărilor din Învățământul Superior (Fgura 3) în funcție de nivelul calificării (Licență/Masterat/Doctorat) 


C6 

Efectuarea cercetării 

ştiințifice şi a activităților 

didactice în domeniile de 

competență. 

C6.1 

Definirea cercetării 

specifice medicinei 

veterinare și a


ale domeniului si ale 

ariei de specializare; 

utilizarea lor adecvată 

în comunicarea 

profesională 

2. Utilizarea 

cunostințelor de bază 

pentru explicarea si 

interpretarea unor 

variate tipuri de 

concepte, situații, 

procese, proiecte etc. 

asociate 

domeniului 

ABILITĂȚI 

3. Aplicarea unor 

principii si metode de 

bază pentru 

rezolvarea de 

probleme / situații 

bine definite, tipice 

domeniului în condiții 

de asistență 

calificată 

4. Utilizarea adecvată 

de criterii si metode 

standard de evaluare, 

pentru a aprecia 

calitatea, meritele si 

limitele unor procese, 

programe, proiecte, 

concepte, metode si 

teorii. 

5. Elaborarea de 

proiecte profesionale 

cu utilizarea unor 

principii si 

metode consacrate în 

domeniu 

Standarde minimale 

de performanță 

pentru evaluarea 

chirurgicale, precum si 

îngrijirii ante și post 

operatorii 

C1.2 

Interpretarea 

simptomatologiei bolilor 

medicale și chirurgicale, 

utilizând cunoștiințe 

specifice mecanismelor 

fiziologice și patologice de 

producere a acestora 

C1.3 

Aplicarea principiilor 

terapeutice în prescrierea 

și aplicarea tratamentelor 

bolilor medicale si 

chirurgicale 

C1.4 

Evaluarea continuă a stării 

de sănătate a animalelor 

utilizând adecvat metodele 

diagnosticului clinic, 

paraclinic si 

anatomopatologic în bolile 

medicale și chirurgicale. 

C1.5 

Dezvoltarea și 

implementarea unor 

noi abordări în 

formularea de soluții 

alternative vizând 

sănătatea animalelor. 

Elaborarea unui plan 

complet de interventie 

pentru anumite situații 

bolilor infecțioase, 

prevenirea și combaterea 

bolilor notificabile si a 

zoonozelor prin mijloace 

imunologice. 

C2.2 

Interpretarea anchetei 

epidemiologice, a 

informațiilor legate de boli 

și sindroame infectioase 

pentru întocmirea 

programelor de 

apărarea sănătății 

animalelor și a 

sănătății publice. 

C2.3 

Aplicarea tratamentelor, a 

vaccinării, a altor măsuri 

de prevenire și combatere 

a bolilor infectioase, 

identificarea 

animalelor și gestionarea 

circulației acestora 

C2.4 

Evaluarea continuă a stării 

de sănătate a animalelor 

conform protocoalelor şi 

standardelor pe categorii 

de boli şi sindroame 

infecțioase 

C2.5 

Elaborarea de 

protocoale şi metode 

specifice de combatere 

adecvate în scopul 

reducerii riscului 

îmbolnăvirilor la 

animale şi om. 

Realizarea unei anchete 

epidemiologice în 

situațiile de risc de infectie 

al produselor și 

subproduselor 

alimentare și evaluarea 

riscului de origine 

alimentară pentru 

sănătatea publică. 

C3.2 

Utilizarea noțiunilor de 

securitate alimentară în 

dezvoltarea și aplicarea 

unor strategii eficiente 

de management 

integrat al sănătății 

animalelor și a 

produselor acestora. 

C3.3 


inspecției HACCP, 

efectuarea analizelor 

organoleptice și de 

laborator privind calitatea 

și siguranța alimentară. 

C3.4 

Utilizarea criteriilor HACCP 

şi a metodologiei standard 

pentru stabilirea calității şi 

siguranței produselor şi 

subproduselor 

alimentare. 

C3.5 

Elaborarea şi verificarea 

unui plan sanitar veterinar, 

cu respectarea principiilor 

pentru unitățile de 

procesare, depozitare şi 

de desfacere a produselor 

alimentare. 

Examinarea de abator, 

prelevarea de probe, 

identificarea defectelelor 

65 

posibile, 

incompatibilitățile, 

reacții secundare și 

adverse precum și 

perioada de 

interzicere pentru consum. 

C4.2 

Utilizarea noțiunilor de 

farmacologie în 

prescrierea corectă si 

responsabilă a 

medicamentelor la animale 

C4.3 


farmacologice în 

prescrierea și 

administrarea celui mai 

potrivit remediu, cu 

individualizarea 

tratamentului pe cazuri / 

grupuri de animale. 

C4.4 

Utilizarea criteriilor 

farmaceutice de bază 

pentru stabilirea 

eficacității, toxicității, 

valabilității și 

conservabilității produselor 

medicinale de uz veterinar 

C4.5 

Implementarea unei 

scheme de control a 

unui depozit de 

medicamente, farmacii, 

pet-shop etc şi a unor 

scheme adecvate de 

terapie la animale 

Aplicarea 

principiilor 

farmacovigilenței 

principiile de 

întreținere, hrănire, 

producție, reproducție 

și selecție a 

animalelor. 

C5.2 

Stabilirea celei mai 

potrivite rase, rețete de 

furajare, tehnologii de 

creștere, evaluarea 

impactului asupra 

mediului, pe baza 

cunostințelor de nutriție, 

reproducție, selecție și 

biosecuritate. 

C5.3 

Aplicarea metodelor de 

bază specifice pentru 

creșterea, reproducția, 

ameliorarea, nutriția, 

protecția și bunăstarea 

animalelor. 

C5.4 

Evaluarea metodologiilor 

standard pentru aplicarea 

tehnologiilor specifice în 

nutriția, îngrijirea, 

reproducerea şi 

ameliorarea 

animalelor. 

C5.5 

Elaborarea şi gestionarea 

unor rații, diete, scheme de 

ameliorare, de reproducție, 

a unor principii de sanitație 

şi de tehnologia creşterii 

animalelor şi de protecția 

mediului. 

Analiza principalilor 

parametri de igiena a 

adăposturilor şi a 


metodologiei 

didactice a predării 

orelor în domeniul de 

competență. 

C6.2 

Utilizarea cercetării 

științifice în descrierea 

modului de apariție și 

răspândire a bolilor în 

scopul emiterii de strategii 

eficiente împotriva lor, 

inclusiv testarea de 

medicamente, vaccinuri, 

teste de diagnostic etc. 

C6.3 

Aplicarea principiilor și 

metodologiilor specifice 

cercetării științifice 

fundamentale și 

aplicative în științele 

bio-medicale. 

C6.4 

Evaluarea critică în 

investigația ştiințifică 

și utilizarea normelor 

didactice moderne, de 

cercetare şi de valorificare 

a rezultatelor cercetării 

științifice. 

C6.5 

Formularea planului de 

cercetare in consonanță 

cu metodologia cercetării 

şi a principiilor eticii în 

cercetare. 

Efectuarea unuiplan de 

cercetare cu obiective şi 

activități conexe și


competenței: (boală/categorie de boli 

medicale /chirurgicale) 

Descriptori de nivel ai competențelor 

transversale 

6. Executarea responsabilă a sarcinilor 

profesionale, în condiții de autonomie restrânsă si 

asistență calificată 

7. Familiarizarea cu rolurile si activitățile specifice 

muncii în echipă si distribuirea de sarcini pentru 

nivelurile subordonate 

8. Constientizarea nevoii de formare continuă; 

utilizarea eficientă a resurselor si tehnicilor de 

învățare, pentru dezvoltarea personală si 

profesională 

şi luarea unor decizii 

rapide şi corecte. 

produselor şi 

subproduselor de origine 

alimentară, într-o aplicație 

practică 

Competențe 

transversale 

66 

veterinare într-un caz dat 

de manipulare a 

produselor de uz veterinar 

CT1 

Executarea responsabilă a tuturor sarcinilor şi 

conceperea şi prezentarea unor proiecte 

complexe în domeniul medicinei veterinare 

CT2 

Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă 

multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice (cu 

potențiali clienți, cu autoritățile sau cu media). 

CT3 

Documentarea în limba română şi, cel puțin, întro 

limbă de circulatie internationala pentru 

identificarea de noi cunoştințe în domeniu, cu 

scopul dezvoltării profesionale şi personale, prin 

formare continuă 

mediului într-o situație 

dată 


efectuarea unui plan 

de:curs, lucrare practică 

sau clinică. 

Standarde minimale de performanță 

pentru evalurea competenței 

Elaborarea unei strategii în vederea soluționării 

unei situații problemă aplicând atât cunoştințe, 

teorii şi metode de diagnoză şi intervenție, cât şi 

norme şi principii de etică profesională 

Organizarea unei echipe şi alocarea sarcinilor în 

conformitate cu pregătirea şi în funcție de 

competențele acumulate. 

Elaborarea unei lucrări de specialitate utilizând 

surse şi instrumente diversificate de informare şi 

tehnoredactarea acesteia într-o limbă de 

circulație internațională 

ETS Programul de Studii: MEDICINĂ VETERINARĂ: 

Prof. Dr. Romeo-Teodor, CRISTINA, USAMVB Timișoara

► Instrucțiuni editoriale Medicamentul veterinar / Veterinary drug 

Către, 

Editorul şef al Revistei „Veterinary drug / 

Medicamentul veterinar”, România, Prof. 

Dr. Romeo Teodor Cristina 12 

Formular de transfer a 

Drepturilor de Autor 

Acest formular se refera la articolul care are 

titlul şi autorii următori după cum urmează: 

Titlul Articolului (Lucrării): 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

Autorul(ii):............................................ 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

.......................................................... 

FiliaŃia................................................. 

.......................................................... 

.......................................................... 

Subsemnatul(Ńii) autor(i) ai Articolului 

(Lucrării) cu titlul şi conŃinutul mai sus 

menŃionat, prin prezenta transfer(ă) orice 

formă de drept de autor asupra Articolului, 

Editorului. 

Autorul(ii) garantează că Articolul 

(Lucrarea) este original(ă) şi că sunt 

autorizaŃi să facă acest transfer. 

12 Prof. Dr. Romeo – Teodor Cristina 

Disciplina de Farmacologie şi Farmacie Veterinară 

Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara, Calea Aradului 119, 

300645, RO. 

Tel / Fax: 0256 277140 

e-mail: rtcristina@yahoo.com 

Web: www.veterinarypharmacon.com 

�� 

67 


Este responsabilitatea autorului sa obŃină 

acceptul/autorizaŃia scrisă pentru a cita din 

alte lucrări deja publicate sub orice formă. 

Editorul recunoaşte drepturile şi acordă 

autorilor de mai sus dreptul de a reutiliza 

manuscrisul de mai sus. 

Autorul(ii) pot reutiliza tot sau părŃi din 

Articolul (Lucrarea) de mai sus în alte 

lucrări, mai puŃin publicarea articolului în 

aceeaşi formă. 

Autorul(ii) pot reproduce sau să autorizeze 

alte persoane să reproducă Articolul 

(Lucrarea) mai sus menŃionat(ă) pentru uz 

personal sau pentru folosire, dacă se 

menŃionează dreptul de autor al Editorului 

şef, că materialul nu este folosit astfel încât 

să implice aprobarea Editorului a unui produs 

sau serviciu pentru un angajat şi că articolul 

nu este vândut ca atare. 

Autorului(lor) i(li) se permite să acorde 

terŃilor dreptul de retipărire, republicare sau 

orice tip de refolosire a articolului. 

Autorii pot distribui într-un număr limitat 

părŃi din lucrare sau tot materialul înainte de 

publicare dacă informează Editorul sef de 

natura şi gradul acestei distribuŃii limitate. 

Autorii rămân cu toate drepturile de 

proprietate asupra oricărui proces, 

procedură sau mod de realizare practică 

descris în acest Articol (Lucrare). 

Această înŃelegere devine nulă şi fără 

validitate, dacă această lucrare nu este 

acceptată pentru publicare sau dacă este 

retrasă de către Autori, înainte să fie 

acceptată de către Editorul şef spre 

publicare. 

Nume, ................................................ 

Prenume, ............................................ 

Semnătura autorizată 

(sau specimen, pentru TOłI AUTORII): 

1. .................................................... 

2. .................................................... 

3. ................................................... 

4. .................................................... 

Semnătura şi ştampila părŃilor terŃe 

(instituŃii)(doar dacă este necesar): 

......................................................... 

Localitatea, ......................................... 

Data: .................................................


▼ InstrucŃiuni pentru autori 

Revista Medicamentul veterinar/Veterinary 

Drug (Med. Vet./Vet. Drug) este publicaŃia oficială 

a AsociaŃiei NaŃionale a FabricanŃilor de Produse de 

Uz Veterinar din România (ANFPUVR) cu apariŃie 

semestrială. 

Sunt aşteptate spre publicare lucrări din 

domenii conexe topicului acestei reviste, care să 

fie asimilabile următoarelor: 

a. Articole ştiinŃifice originale care să prezinte 

rezultate originale ale cercetării fundamentale ale 

medicamentului sau conexe; extindere 4-6 pagini; 

rezumat, în engleză, 200-300 cuvinte; 3-5 cuvinte 

cheie; 10-12 referinŃe bibliografice, 

b. Sinteze, extindere maximum 8 pagini, rezumat, 

în engleză, 200-300 cuvinte; 5-7 cuvinte cheie; 

referinŃe bibliografice conexe. 

c. Rapoarte de caz, care să prezinte rezultate 

originale ale practicii terapeutice; extindere 1-3 

pagini; rezumat, în engleză, 100-200 cuvinte; 3-5 

cuvinte cheie; 6-8 referinŃe bibliografice, 

d. Comunicări scurte, în care se poate face 

prezentarea unor rezultate parŃiale sau scurte 

observaŃii punctuale din cadrul fazelor cercetării 

ştiinŃifice sau a practicii curente veterinare, opinii 

ştiinŃifice etc, extindere 1-3 pagini; rezumat, în 

engleză, 100-200 cuvinte; 3-5 cuvinte cheie; fără 

referinŃe bibliografice sau, excepŃional, doar una - 

două titluri strict legate de tematică. 

e. Traduceri din literatura de specialitate, 

extindere 1-2 pagini; 3-5 cuvinte cheie; referinŃe 

bibliografice. 

f. AnunŃuri şi reclame, din domeniile conexe 

(apariŃii editoriale, evenimente, prezentări produse 

noi, agenda manifestărilor asociaŃiei etc). 

Structura editorială şi acoperirea tematică a 

publicaŃiei 

1. LegislaŃia medicamentului veterinar, 

2. Marketingul medicamentului veterinar, 

3. Biotehnologia medicamentului, 

4. Cercetarea medicamentului 

5. Varia 

În vederea publicării prezentarea lucrărilor către 

secretariatul ştiinŃific se poate face personal, prin 

poştă pe adresa: Dr. Romeo Teodor Cristina (F.M.V. 

Timişoara, Calea Aradului 119, 300645, tel. 

0256277140, fax. 0256277140, sau ca fişier ataşat, 

la adresa de e-mail: rtcristina@yahoo.com sau la 

www.veterinarypharmacon.com. 

Lucrările vor fi supuse analizei peer-rewiew de 

către Comitetul ŞtiinŃific al revistei, cu notificarea 

autorilor (în cazul lucrărilor acceptate în forma 

finală pentru publicare sau pentru scurte corecturi 

care se impun). 

Refuzarea unei lucrări de la publicare nu este 

obligatoriu notificată autorului. Întreaga 

68 


responsabilitate privind autenticitatea, 

exactitatea şi onestitatea datelor prezentate în 

materialele prezentate spre publicare revine 

exclusiv autorilor ! 

Copyright © 

Legea Copyright-ului impune ca toŃi autorii să 

semneze un formular tipizat Copyright, prin care 

aceştia transferă către revistă, reprezentată de 

Editorul şef, dreptul de publicare al materialului 

trimis. Autorii lucrărilor acceptate la publicare vor 

primi din partea editorului şef un formular foarte 

simplu în format Word, care va trebui completat, 

semnat şi retrimis acestuia. După publicare, autorii 

vor putea folosi întotdeauna şi oriunde, fără nici un 

fel de notificare sau permisiune prealabilă articolul 

propriu (mai puŃin publicarea în aceeaşi formă), în 

conformitate cu deontologia redactării lucrărilor 

ştiinŃifice, cu citarea ca sursă primară de publicare 

a revistei: Medicamentul veterinar / Veterinary 

drug 

InstrucŃiuni de redactare a lucrărilor ştiinŃifice 

originale: 

Număr pagini: în conformitate cu tipul de articol, 

Lucrările: redactate în limba română sau 

engleză, 

Rezumatul: obligatoriu în engleză şi română, 

Format pagină: tip pagina: A4 (29,7 x 21cm), 

Oglinda paginii: în cm 

top-2,7; 

left-2,5; 

right-2,5; 

bottom-2,5; 

gutter-0, 

Header/Footer: 1,25 cm., 

Paginare: centru – jos, 

Fonturi: Arial, cu diacritice ă,â, î, ş, Ş, Ă, 

Â, Î, Ń,ł, 

Tabs-uri: 0,5 cm. 

1. Titlul lucrării: majuscule, bold, centrat, 12 

pt., bilingv, mai întâi în limba română, apoi în 

engleză. 

2. Autorii: centrat 10 pt., bold, întâi 

prenumele, apoi numele de familie. 

- prenumele bărbaŃilor - numai iniŃiala, prenumele 

femeilor – în întregime. 

InstituŃia (sub autori imediat) de care aparŃine 

fiecare autor (fără prescurtari), centrat, 9 p. 

- când autorii aparŃin mai multor instituŃii se 

marchează fiecare autor la sfârşitul numelui, cu un 

număr corespunzător (ca exponent), 

- fiecare număr va fi asociat unei instituŃii. 

Exemplu: 

STUDIUL EFICIENłEI UNOR PRODUSE 

QUINOLONICE 

STUDIES ON SOME QUINOLONES EFFICACY 

R.T. Cristina 1 , Eugenia Dumitrescu 1 , Valer Teuşdea 2 

1 Facultatea de Medicină Veterinară Timişoara, 

2 Facultatea de Medicină Veterinară Bucureşti


3. Cuvinte cheie: aliniat stânga la un tab, 9 pt., 

nebolduit, italic, blingv, în limba română, apoi în 

limba engleză, cât mai concis şi într-o ordine logică. 

Exemplu: 

Cuvinte cheie: quinolone, eficacitate, 

farmacodinamie 

Key words: quinolones, eficacy, pharmacodinamy 

4. Rezumatul obligatoriu atât în limba engleza, 

(cu titlul: Abstract), cât şi în limba română – bold, 

10 p., va fi centrat. 

- conŃinutul rezumatului, conform tip de articol, 9 

pt., aliniat stânga – dreapta (justify) 

5. Introducere – dacă se impune, fără titlu, 

aliniat stânga – dreapta (justify), 9 p. 

6. Subtitlurile lucrării: 

Material şi metodă 

Rezultate şi discuŃii 

Concluzii 

Toate aceste subtitluri: cu majuscule, bold, 

centrat, 12 p., numerotate. Corpul textului 

lucrării: 11p., aliniat stânga–dreapta (justify). 

7. MulŃumirile (Acknowledgements), dacă este 

cazul, normal, centrat, italic, 9 p. 

- pot fi inscrise mulŃumiri la adresa unei anumite 

persoane, sponzor, sau se poate folosi formularea 

de tipul: „Lucrarea a fost realizată pe baza 

grantului nr..... obŃinut de către.... din partea ... 

etc.” 

8. Bibliografia: cu majuscule, bold, centrat, 10 

p.: 

ConŃinutul: aliniat stânga – dreapta justify bold, 9 

p., 

Redactarea bibliografiei se face în ordinea strict 

alfabetică a primului autor. Se vor scrie: 

- numărul curent; 

- autorii (bold): 

- primul autor -numele, apoi prenumele, apoi 

ceilalŃi autori. 

- la bărbaŃi, doar iniŃiala prenumelui, 

- la femei, prenumele întreg; 

- anul în paranteze drepte, 

- denumirea publicaŃiei citate, preferabil în 

întregime sau folosind prescurtările consacrate în 

literatură, 

- pentru reviste: autor(i), anul apariŃiei denumirea 

articolului (normal), urmat de denumirea revistei 

(italic), volumul (cu bold), numărul (in paranteza), 

paginile (normal); 

- pentru cărŃi: autor(i), anul apariŃiei, denumirea 

cărŃii, capitolului, ediŃie, editură, oraş, (toate 

normal); 

- pentru teze: autor, anul apariŃiei, denumirea 

tezei, universitatea unde a fost susŃinută, 

localitatea, (toate normal). 

- citarea autorilor, în ordinea din lucrare. 

- în cazul lucrărilor scrise cu litere slave, arabe, 

asiatice etc. va fi efectuată transcrierea în alfabetul 

arab. 

Exemple: 

a. pentru cărŃi: 

69 


Cristina R.T. (2006). Introducere în farmacologia şi 

terapia veterinara. Ed. Solness, Timişoara. 

b. Lucrări ştiinŃifice: 

CERNEA, M., COZMA, V., CRISTINA CERNEA, SAS, 

C., ANCA MĂRCULESCU, (2004). Testarea in vitro a 

rezistenŃei cyathostomelor la albendazol. Lucr. Şt., 

Med. Vet. Timişoara, 37, 357-360. 

c. Lucrările unor congrese sau organizaŃii: 

*** FEDESA (2000) – Antibiotics for animals. A 

FEDESA perspective on antibiotics, Animal Health 

and the Resistance Debate, vol. February: 6; 

*** EMEA Committee for Veterinary Medicinal 

Products – Doxycycline hyclate, Summary report (1), 

EMEA/MRL/270 /97- Final June 1997. 

d. site-uri web 

www.noahcompendium.co.uk 

J. Antimicrob. Chemother.(2003) 

www.jac.oupjournals.org/cgi/content/abstract/dkh007v1 

Citarea autorilor sau a lucrărilor în text: 

- autorii vor fi citati in text intre paranteze simple, 

numele autorului fiind urmat de anul aparitiei 

lucrării. 

- ex.: (Paştea, 1990). 

- dacă sunt doi autori, vor fi citaŃi ambii: ex. 

(Teuşdea şi Mitrănescu, 1999). 

- dacă sunt mai mulŃi de doi: ex. (Taylor şi col., 

2004). 

- dacă se face referire la un autor, care la rândul lui 

este citat de către alt autor: (Trif şi col. cit. de 

Oros, 2006). 

- verificaŃi ca toŃi autorii din bibliografie să fie 

citaŃi în text şi viceversa, toŃi autorii din text să 

apară la bibliografie. 

- citarea lucrărilor se face înscriind numărul de 

ordine al lucrării (lucrărilor) în paranteze drepte, de 

regula, la sfârşitul frazei. ex.:„Aceste aspecte au 

fost relevate de numeroşi autori din literatura de 

specialitate [1, 3, 15, 33]”. 

Italicele: 

se scriu obligatoriu cu italice: 

- cuvintele în limba latină: ad libitum, in vitro, in 

vivo, et al., per se, ad hoc, inter alia, inter se etc. 

- denumirile stiinŃifice ale speciilor: Haemonchus 

contortus, Brachyspira spp., Datura stramonium, 

Candida albicans etc. 

- constante şi necunoscute matematice, 

- prima folosire în text a unui termen special, 

- denumirile anatomice în limba latina: muşchiul 

latissimus dorsi, osul humerus, vena cava caudalis. 

nu se scriu obligatoriu cu italice: corpus luteum, 

via, N.B., i.m., i.v., s.c., post mortem, post partum 

etc.; 

LiniuŃa de unire: 

- nu se recomandă despărŃirea în silabe la capătul 

rândului, ci scrierea cuvântului întreg. 

- poate fi utilizată după prefixe: anti-estrogenic, 

pre-tratament, non-activ, post-partum, 

Nerecomandabil 

- nu se admite limbajul echivoc, neştiinŃific şi 

imprecis.


- nu sunt recomandate expresii ca: „Un bine 

cunoscut cercetător ...”„de la 10 la 12 ore” etc. 

Parantezele: 

- se pot utiliza toate cele trei tipuri, fără să existe o 

regulă generală. 

Se scriu cu majusculă: 

- toate denumirile ştiintifice ale speciilor, numele 

claselor, ordinelor şi familiilor (bacteriene, virale, 

parazitare etc). 

- numele proprii ale persoanelor, instituŃiilor, 

abrevierile. 

- numele bolilor nu vor fi capitalizate. 

Numeralele: 

- se folosesc litere pentru numeralele de la unu la 

nouă (ex.: doi, cinci, şapte) şi cifre peste nouă (ex.: 

10, 11, 231 etc.); 

- separarea zecimalelor: prin virgula în cazul 

redactării în limba romană şi prin punct, în cazul 

limbii engleze; 

- pentru numerele mari din text se vor adopta 

formulări cât mai scurte, ex.: 10.000.000 / 10 7 ; 

- pentru înmulŃire se foloseste semnul x; ex. 129 x 

236, 

- pentru împărŃire, semnul /. Exemplu: 129/236. 

UnităŃile de măsură: 

- se vor exprima conform standardelor intenaŃionale 

agreate şi utilizate în literatura de specialitate. 

- exprimarea concentraŃiei şi a compoziŃiei: se 

preferă exprimarea în moli (M sau mM) sau 

echivalenŃi (Eq sau mEq) (cu excepŃiile legate de 

procentul de mortalitate, exprimarea procentuală 

(%) a soluŃiilor sau alte valori simple care se 

pretează la această formă de prezentare fiind 

folosită recomandabil în aceste situaŃii). 

Simbolurile: 

- conform standardelor matematice: ex. >,< 

,=,±,≡,≥, ≤, ≠, ≈, ∞, ♂, ♀ etc. 

- semnele statistice: ex. *P0,01,***P


71

2010-1-VET.DRUG-FINAL doc - Veterinary Pharmacon - ROMEO T ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?