INTELLIGENCE INTELLIGENCE - Serviciul RomÃ¢n de InformaÅ£ii

Publicaţie a Serviciului Român de Informaţii 

Bucureşti, Bd. Libertăţii 14D 

Tel. 

INTELLIGENCE 

021.410.60.60 Fax 021.410.25.45 

E-mail: presa@sri.ro, www.sri.ro 

Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului. 

ISSN 1844 – 7244 

PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII 

? 

R E L I G I A, 

ÎNTRE GLOBALIZARE 

ŞI FUNDAMENTALISM 

�� 

anul 6, numărul 15, martie - aprilie 2009 

Intelligence eficient de la 

C 

ontrol la 

ooperare 

Concurenţa neloială 

Vs 

spionaj economic 

OSINT şi NATO 

Fe n o m e n u l 

criminalităţii 

informatice 

în România 

www.sri.ro

Linie telefonică gratuită 

pentru semnalarea riscurilor teroriste 

Cum poţi fi de folos? 

Dacă observi amănunte, telefonează! 

0800.800.100 

Persoane care manifestă interes pentru procurarea de substanţe care importante sau aglomerate; 

ar putea fi folosite în scopuri teroriste; Staţionarea îndelungată şi nejustificată a unor autoturisme în 

apropierea unor zone de importanţă deosebită, misiuni diplomatice 

Persoane care confecţionează, deţin, transportă sau manipulează sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este numeroasă; 

ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea fi folosite în 

scopuri teroriste; Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor locuri 

aglomerate (gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari centre 

Prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate în comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale); 

zona unor obiective care ar putea constitui ţinte ale unor atacuri 

teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituţii Chestionarea nejustificată în legătura cu subiecte care, la prima 

internaţionale etc.); vedere, nu ar prezenta interes (programul de funcţionare al unor 

instituţii, momente ale zilei de maximă aglomeraţie, momentul 

Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obţinerea schimbării personalului care asigură paza la ambasade); 

de date referitoare la obiective importante; 

Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a căilor de acces 

Tendinţa unor persoane de a fotografia sau filma obiective feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive plauzibile în acest 

Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pedepseşte.

5 

22 

35 


PUBLICAŢIE EDITATĂ DE SERVICIUL ROMÂN DE DE INFORMAŢII 

www.sri.ro 

3 

5 

10 

13 

14 

22 

26 

29 

31 

35 

Intelligence eficient: de la control la cooperare 

George Cristian Maior 

Despre autoritate şi decizie în organizaţii 

Marian Preda 

C U P R I N S 

Second Life Jihad – Integrarea noilor platforme de comunicare 

în arsenalul propagandistic islamic 

Andrei Vlădescu 

Când ni se mută suveranitatea 

Răzvan Belciuganu 

Sursele deschise şi noile tehnologii media 

Cristian Păun 

Importanţa Mării Negre în strategia de securitate energetică a 

României – Marea Neagră, interfaţă europeană cu Marea 

Caspică şi Orientul Mijlociu 

Ligia Leaua 

Proiectele de transport al gazelor naturale în contextul crizei 

economice mondiale 

Marilena Dumitru 

Managementul procesului de analiză a informaţiilor în 

intelligence-ul contemporan 

Ionel Niţu, Marius Perianu 

Fenomenul criminalităţii informatice în România 

Eduard Bîsceanu 

OSINT şi NATO 

Daniela Olaru, Cristina Grigoraşenco 

martie-aprilie 2009 1

40 

58 

66 

COLECTIVUL DE REDACŢIE: 

Redactor-şef: Flaviu Predescu 

Redactori: Sorin Sava, Alina Manda- 

Topârceanu 

Coordonator rubrică istorie: Cristian Troncotă 

Senior editor: Nicolae Rotaru 

Tehnoredactare: Mihai Manea 

Corectura: Centrul Surse Deschise 

Contact: presa@sri.ro, fpredescu@sri.ro 

Difuzare: 021.410.60.60 

Fax: 021.410.25.45 

Adresa redacţiei: Bucureşti bd. Libertatii 14 d 


38 

40 

43 

47 

52 

58 

61 

63 

66 

68 

Concurenţă neloială vs spionaj economic 

Cornelia Burduşa 

Religia, între globalizare şi fundamentalism 

Cristian Barna 

Colaborarea între Serviciul Special de Informaţii şi celelalte 

structuri informative în perioada celui de-al II-lea Război 

Mondial 

Tiberiu Tănase 

Infrastructurile critice şi analiza de risc a noilor ameninţări 

asimetrice 

Oana Magdalena Ciobanu 

Din istoria sistemului de pregătire în domeniul activităţii de 

informaţii 

Cristian Troncotă 

Etica analizei informaţiilor 

Cristian Bizadea 

Globalizarea şi implicaţiile acesteia asupra terorismului 

Florin Ştibli 

OSINT, metodologii aplicate de early warning şi relevanţa 

pentru Regiunea Extinsă a Mării Negre 

Iulian Chifu 

Raţionalizarea comportamentului antisocial la terorişti 

Cristian Delcea 

Summary 

Reproducerea oricărui material din această publicaţie este 

interzisă în lipsa consimţământului prealabil al 

Serviciului Român de Informaţii. 

Potrivit art. 206 Cod Penal, responsabilitatea juridică pentru 

conţinutul articolului aparţine exclusiv autorului. 

ISSN 1844-7244

de la 

Intelligence eficient 

control 

la cooperare 

Transformarea Serviciului Român de Informaţii vizează creşterea eficienţei, a 

capabilităţilor de a obţine şi analiza informaţiile, de a oferi cunoaştere şi 

prognoză statului şi cetăţenilor săi în cadrul unei societăţi democratice. 

George Cristian Maior 

Directorul Serviciului Român de Informaţii 

de rezultate şi profesionalism. într-un context normativ marcat de 

Serviciile de informaţii sunt instituţii 

Transformarea Serviciului Român de menţinerea în vigoare a Legii siguranţei 

angrenate într-un „război tăcut”, un Informaţii vizează creşterea acestei naţionale din 1991. Această lege este în 

război, al intelligence-ului în care eficienţe, a capabilităţilor de a obţine şi prezent desuetă şi nu încorporează 

trebuie să protejeze şi să susţină analiza informaţiile, de a oferi principii şi norme derivate din 

interesele naţiunii. Într-un asemenea cunoaştere şi prognoză statului şi schimbarea statutului strategic şi politic 

război a deţine şi a exploata cetăţenilor săi în cadrul unei societăţi al României odată cu aderarea ţării 

informaţiile este critic: este nevoie de democratice. noastre la NATO şi UE. Legea 

eficienţă, de reacţie rapidă, de De asemenea, modernizarea SRI, siguranţei reprezintă expresia unei 

prognoză şi analiză serioasă pentru a începută pe coordonatele „Viziunii societăţi proaspăt ieşite din dictatura 

putea contracara riscuri tot mai diverse Strategice 2007-2010”, include o serie comunistă, cu o viziune mai curând 

şi mai complexe, de la terorism sau de procese de reformă managerială, tradiţionalistă, autarhică, asupra 

atacuri cibernetice, la riscurile securităţii naţionale. O asemenea 

energetice sau economice. abordare era explicabilă în acele 

În orice democraţie consolidată există vremuri, când România nu făcea parte 

o tensiune inerentă între nevoia de din nicio alianţă, se afla într-un context 

libertate a societăţii şi nevoia statului de geopolitic dificil şi se simţea 

a îngrădi anumite drepturi individuale ameninţată din toate direcţiile. 

în situaţia în care securitatea şi Amânarea adoptării unei noi legislaţii 

libertatea întregii comunităţi este în domeniu a determinat SRI să-şi 

afectată de anumite riscuri. Acest elaboreze propriile norme interne de 

subiect a făcut, nu o dată, obiectul restructurare şi să încerce, în interiorul 

dezbaterilor în Congresul SUA cadrului normativ în vigoare, să se 

referitoare la Patriot Act), Parlamentul adapteze la necesitatea de a răspunde 

britanic sau cel francez. provocărilor şi riscurilor actuale de 

O asemenea tensiune se translatează la securitate. Mare parte din serviciile de 

nivelul serviciilor în dihotomia sau informaţii din state NATO au demarat 

raportul, justa măsură, care trebuie debirocratizare, demilitarizare, creştere reforme substanţiale după 11 

găsită între controlul democratic şi a nivelului de transparenţă şi a septembrie; în unele state a fost 

eficienţa profesională sau în sens cooperării SRI cu societatea civilă şi modificată legislaţia de bază din acest 

invers, între libertatea de a acţiona mediul academic din România. O astfel domeniu. 

într-o lume a războiului informaţiilor, de abordare contribuie la consolidarea De aceea, este un demers foarte 

cu o etică deosebită prin ea însăşi, şi Serviciului, dar acordă şi o substanţă important, care trebuie continuat şi în 

limitele care sunt impuse prin regulile şi sporită controlului civil asupra sa, ţara noastră prin adoptarea unui pachet 

principiile democraţiei. deschiderii SRI spre societate, două de legi menit să asigure congruenţa 

Un serviciu eficient într-un stat elemente cheie în gestionarea riscurilor dintre obiectivele politicii de securitate 

democratic este un serviciu indepen- contemporane. 

a României, ameninţările şi 

dent politic, care serveşte intereselor Procesele actuale de schimbare vulnerabilităţile actuale şi activitatea 

societăţii şi care este evaluat în termeni instituţională au demarat, din păcate, serviciilor de informaţii. 


Dacă pe anumite paliere, handicapul statut special) şi o mai corectă parlamentar mai adecvat dinamicii 

inerent cadrului normativ adoptat în abordare a problematicii riscurilor şi curente a activităţii de intelligence. În 

1991 a putut fi depăşit, spre exemplu, ameninţărilor de securitate. Acestea al treilea rând, pentru că noile legi vor 

pe palierul de planificare, management sunt în prezent extrem de volatile şi nu asigura ajustări suplimentare pentru 

Demilitarizarea nu vizează numai trecerea la un 

nou nomenclator de grade şi funcţii, ci această 

schimbare va fi una mult mai profundă, pornind de 

la mentalitate, cultură organizaţională şi 

continuând cu modificarea unui ansamblu de 

reguli, regulamente şi proceduri interne. 

îmbunătăţirea cooperării SRI cu 

societatea civilă, extrem de 

importantă în prezent. Exemple în 

acest sens sunt multe. Vorbim de 

emergenţa riscurilor la adresa 

securităţii cibernetice, unde un 

serviciu de informaţii poate fi eficient - 

SRI fiind Autoritate Naţională în acest 

domeniu – doar în cooperare cu zona 

privată, de businees şi de cercetare pe 

şi restructurare, prin adoptarea în 

CSAT a unei noi scheme de organizare 

a SRI pe alte domenii, Serviciul are 

nevoie de noi norme şi principii pentru 

a putea continua procesul intern de 

transformare. Cel mai concludent 

exemplu este cel al demilitarizării SRI 

pentru care este nevoie de o lege 

separată privind Statutul ofiţerului de 

informaţii. 

Demilitarizarea nu vizează numai 

trecerea la un nou nomenclator de 

grade şi funcţii. Această schimbare va 

fi una mult mai profundă, pornind de 

la mentalitate, cultură organizaţională 

şi continuând cu modificarea unui 

ansamblu de reguli, regulamente şi 

proceduri interne. Definirea unui 

Ghid al carierei pentru ofiţerul de 

informaţii este numai un exemplu de 

modificare structurală în acest 

domeniu, extrem de important pentru 

orice serviciu de informaţii, cel al 

resurselor umane. 

Dezbaterea privind pachetul de legi 

aflat în Parlament – cele patru legi 

referitoare la organizarea SRI, a SIE, 

a c t iv i t a t e a d e i n f o r m a ţ i i ş i 

contrainformaţii şi statutul ofiţerului 

a pornit de la o anumită politizare a 

pot fi subsumate sau „încarcerate” 

într-un cadru normativ strict, ci pot 

face obiectul unor documente de 

planificare de tipul Strategiei de 

Informaţii care să se revizuiască 

periodic. În acest sens, justa măsură 

între acţiune şi control poate fi stabilită 

tocmai printr-un cadru normativ mai 

flexibil, care să permită legiferarea 

matricei funcţionale a instituţiilor de 

intelligence într-un stat democratic, 

dar şi o evaluare a activităţii lor 

adecvată evoluţiei fenomenelor de risc 

din competenţă. O evaluare a SRI, spre 

exemplu, pe baza îndeplinirii 

obiectivelor şi gestionării ameninţă- 

rilor incluse în viitoarea Strategie de 

Informaţii a Serviciului, este mult mai 

utilă decât o analiză a unor detalii de 

funcţionare sau operaţiuni specializate 

într-o anumită situaţie. De ce consider 

că, dincolo de existenţa unei reale 

dezbateri în plan internaţional asupra 

dihotomiei conceptuale libertate- 

securitate, drepturi şi limitarea lor, în 

cazul României, discuţiile se axează 

uneori pe o falsă problematizare? În 

primul rând, pentru că eficienţa unui 

serviciu în slujba naţiunii e dată de 

modul de raportare a sa la actul de 

protecţia infrastructurilor informatice. 

Vorbim de organizarea unor dezbateri 

publice în domeniul analizei de risc 

pentru evaluarea percepţiilor asupra 

unor evoluţii geopolitice. Vorbim www.nato.int de 

cooperarea cu beneficiarii de 

informaţii, inclusiv din Parlament pe 

dimensiunea de feed-back asupra 

informaţiei, cât de utilă şi relevantă 

este pentru o anumită politică a statului 

român, spre exemplu, în zona securităţii 

energetice sau pe dimensiunea 

angajării în promovarea stabilităţii în 

spaţiul Mării Negre. 

Într-un anume sens, ar trebui, atât în 

interiorul SRI, cât şi în zona politică, 

parlamentară şi guvernamentală, să 

dezvoltăm o formă de control mult 

mai eficientă asupra activităţii de 

informaţii, bazată pe o nouă filosofie a 

cooperării dintre producătorii/ 

fur nizorii de intellig ence şi 

consumatorii sau beneficiarii acesteia. 

Dacă vreau un serviciu de informaţii 

responsabil, în termenii anglo-saxoni 

„accountable”, în faţa cetăţenilor, 

trebuie să văd cum s-au planificat şi 

alocat resursele pe acest domeniu şi cu 

ce rezultate în planul susţinerii 

intereselor strategice ale României. În 

acelei tensiuni evocate anterior, dintre 

libertate şi securitate, dintre acţiune şi 

control. Cât de multă putere acorzi 

serviciilor şi care sunt limitele acesteia? 

Este o întrebare legitimă, însă 

Într-un anume sens, ar trebui, atât în interiorul SRI, 

cât şi în zona politică, parlamentară şi 

guvernamentală, să dezvoltăm o formă de control 

dezbaterile pe marginea sa nu au 

condus, din păcate, la o analiză 

obiectivă asupra a ceea ce ar trebui să 

mult mai eficient asupra activităţii de informaţii, 

bazat pe o nouă filosofie a cooperării dintre 

facă serviciile, ci la crearea unor false 

dihotomii axate pe evenimenţial, pe 

„agenda zilei” (ascultarea telefoanelor 

e doar un exemplu în acest sens). 

producătorii/furnizorii de intelligence şi 

consumatorii sau beneficiarii acesteia. 

Cred că noile legi pot asigura în viitor şi 

un control mai bun asupra serviciilor 

de informaţii, o transparenţă mai mare 

în gestionarea resurselor umane 

(ofiţerii devin funcţionari publici cu 


guvernare, la obiectivele politice şi 

strategice ale statului şi societăţii. În al 

doilea rând, pentru că un nou pachet 

de legi va permite un control 

acest domeniu, cooperarea poate 

deveni o formă de control democratic 

mult mai eficientă din perspectiva 

statutului şi societăţii. I

Despre 

autoritate şi decizie 

în organizaţii 

Un manager este cu atât mai bun cu cât deţine şi autoritatea deontică şi pe cea 

epistemică. Altfel spus, este numit în poziţie şi are competenţa dovedită şi 

recunoscută pentru postul respectiv. 

Marian Preda 

Teoriile organizaţiilor operează cu 

termenii de autoritate şi decizie destul 

de frecvent, dar, de obicei, abordaţi 

separat. Mi-am propus să prezint 

câteva aspecte esenţiale ale celor doi 

termeni şi mai ales să subliniez relaţia 

de interdependenţă dintre ei, care este 

neglijată, adesea, în practica managementului. 

Cu alte cuvinte, relaţia de autoritate nu 

poate fi impusă, ea este rezultatul 

interacţiunii dintre Posesor şi Subiect, 

constând în semnificaţia dată de (S) 

aserţiunilor făcute de (P); odată ce 

aserţiunile în legătură cu domeniul (D) 

încetează să mai fie considerate valide 

(adevărate) de către (S), atunci 

autoritatea lui (P) încetează/dispare. 

Bochenski consideră că autoritatea are 

ştiinţifice, dar studentul poate fi foarte 

bine informat despre computere şi, 

atunci, este o autoritate pentru 

profesor în domeniul computerelor. 

-Este tranzitivă, adică: dacă cineva (P1) 

este o autoritate pentru altcineva (P2), 

iar acesta (P2), la rândul lui, este o 

autoritate pentru o a treia persoană (S), 

în acelaşi domeniu, atunci P1 

(autoritatea „superioară”) este o 

Cum construim şi menţinem 

autoritatea 

următoarele proprietăţi: 

- este ireflexivă - “nimeni nu este, în 

niciun domeniu, o autoritate pentru el 

autoritate pentru (S) în domeniul dat. 

Este situaţia în care „marele maestru” 

(maestrul maestrului) este recunoscut 

însuşi” (Bochenski, 1991, p. 38); drept autoritate de discipol sau „şeful 

Autoritatea este legată de putere şi - este asimetrică în acelaşi domeniu, cel mare” (şeful şefului cuiva) îi este şef 

leadership şi poate fi: dar nu este asimetrică în domenii şi este recunoscut ca atare de un 

1) o caracteristică a persoanei sau o diferite, cu alte cuvinte nu exclude subordonat. 

trăsătură, o componentă a personali- posibilitatea inversării rolurilor între Pe lângă alte consecinţe logice ale 

tăţii cuiva ori posesor şi subiect, dacă schimbăm acestor proprietăţi ale relaţiei de 

2) o relaţie/ legătură între o persoană domeniul. „Dacă A este purtătorul şi B autoritate, una este esenţială: 

care o exercită, „posesorul”, şi un este subiectul autorităţii într-un anume Întrucât „fiecare om este în cel puţin 

subiect al autorităţii. domeniu, atunci, din punct de vedere un domeniu o autoritate pentru ceilalţi 

În această lucrare, termenul de logic, este posibil ca, într-un alt oameni” (de exemplu, el este singurul 

autoritate va fi folosit cu înţelesul dat domeniu, B să fie purtătorul, iar A care ştie propriile senzaţii şi propriile 

de Bochenski (1992), acela de relaţie ce subiectul.” (Bochenski, 1991, p. 38 ) gânduri), atunci „niciun om nu este 

conţine trei elemente: 

Posesorul autorităţii (P), A 

B 

B 

pentru vreun alt om o 

autoritate în toate domeniile”. 

Subiectul autorităţii (S) şi Dome- (Bochenski, 1991, p. 42-43). Ca 

niul de autoritate (D) (Bochenski, urmare, dictatura autorităţii (cineva 

1992: 21-22). 

Relaţia de autoritate se stabileşte numai 

dacă aserţiunile lui (P) în legătură cu 

D1 D2 

este o autoritate pentru toţi ceilalţi, în 

toate domeniile) este absurdă din 

punct de vedere logic. Este evident că 

(D) sunt considerate adevărate/valide 

de către (S). 

P 

S 

D 

Proprietatea este ignorată frecvent de 

persoane care cred că, întrucât sunt o 

autoritate pentru alte persoane în 

anumite domenii, acestea din urmă nu 

pot fi, la rândul lor, mai competente 

(“autorităţi”) pentru ei în alte domenii. 

Un profesor poate fi o autoritate 

pentru un student în multe domenii 

stilul de management excesiv autoritar 

nu are, astfel, suport logic. 

Există totuşi, spune Bochenski (1991, 

p. 44) un purtător al autorităţii „în 

raport cu toate subsecţiile şi în toate 

domeniile”, dar atunci acesta nu este 

un om, este autoritatea supremă, este 

Dumnezeu. Oare câţi dintre managerii 

care se cred Dumnezeu, care cred că 


„le ştiu pe toate”, ştiu şi aceste autorităţii (P) deţine autoritatea competenţe; el se referă la autoritatea 

consecinţe ale analizei logice a deontică (D) asupra unui subordonat de conducere şi control, la autoritatea 

autorităţii? (S) (deoarece regulamentele sunt deontică. A-i delega cuiva competenţe 

Cu ceva timp în urmă, un personaj “acceptate” de către (S)), dar pentru a presupune o relaţie a acestuia cu un 

interesant al lumii sociale şi politice obţine autoritatea epistemică (E), el domeniu (are de făcut ceva într-un 

domeniu), nu presupune acceptarea lui 

drept responsabil (şi şef) de către 

subalterni (subiecţi). 

Competenţa (în general, nu doar 

competenţa delegată, ca mai sus) este 

diferită de autoritate; este un termen 

care conţine doar două elemente, un 

Posesor (P) şi un domeniu (D); ea nu 

implică subiectul (S). Doar atunci când 

competenţa este recunoscută de către 

subiect ea devine autoritate epistemică 

(Bochenski, 1992). Cu alte cuvinte, 

cineva care este competent pe un 

domeniu (poate fi chiar genial!), www.nato.int dacă 

româneşti, cu competenţe în domenii 

precum vânzarea terenurilor şi 

creşterea oilor, se poziţiona într-o 

emisiune de televiziune foarte aproape 

de autoritatea supremă, spunând „mie 

nu mi-e frică decât de Dumnezeu şi... 

nu poate nimeni să-mi spună mie ce să 

fac”. Este nu doar un demers de 

persoană care se pretinde religioasă, 

este mai degrabă o încercare de a anula 

orice autoritate umană asupra sa. 

Bochenski consideră, de asemenea, că 

există două tipuri de autoritate 

înţeleasă ca relaţie: 

- autoritatea deontică (în limba greacă, 

deo-mai înseamnă “eu trebuie”) care 

se referă la autoritatea şefului, 

superiorului dintr-o organizaţie; în 

acest caz, domeniul (D) constă în 

regulile de funcţionare ale organizaţiei 

sau în directive. Autoritatea deontică 

este autoritatea persoanei numite şi 

este fundamentată pe reguli şi 

trebuie să fie corect în aserţiunile sale 

cu privire la un domeniu sau altul. 

Un bun manager nu va fi învestit cu 

încredere şi ur mat de către 

subordonaţi doar datorită poziţiei sale; 

el trebuie să devină credibil ca 

“manager” dar şi ca “bun specialist”, 

ca persoană care ştie domeniul, care 

ştie ce spune despre domeniul de 

activitate. 

Aici este zona în care noţiunile de 

autoritate şi decizie se întâlnesc pentru 

că validarea aserţiunilor managerului, 

deci menţinerea sau construcţia relaţiei 

de autoritate, este realizată prin decizii 

dovedite ulterior a fi corecte. Deciziile 

greşite, incorecte, fac să înceteze relaţia 

de autoritate. 

Un manager este cu atât mai bun cu cât 

deţine şi autoritatea deontică şi pe cea 

epistemică, cu alte cuvinte este numit 

în poziţie şi are competenţa dovedită şi 

recunoscută pentru postul respectiv. 

nu comunică celorlalţi această 

competenţă, nu poate fi recunoscut 

drept autoritate. Este cazul celor 

introvertiţi, blazaţi, care poate ştiu 

multe, dar nu arată ce ştiu şi aşteaptă ca 

ceilalţi să-i „descopere”, lucru care este 

posibil să nu se întâmple niciodată. 

Unele persoane îşi irosesc competenţa, 

talentul în locuri nepotrivite, 

rămânând autorităţi doar pentru cei 

apropiaţi, pentru familie sau prieteni. 

Se spune despre astfel de „talente 

locale” că „s-au născut talent şi au 

murit speranţă”, deoarece nu confirmă 

în faţa publicului larg, nu se impun în 

faţa unor evaluatori/ autorităţi 

competente care să le confirme 

valoarea şi să le extindă „autoritatea”. 

Adesea şi în organizaţiile noastre există 

persoane cu competenţe multiple care 

nu sunt cunoscute şi valorificate. Este 

responsabilitatea lor să le facă 

cunoscute celor din jur, dar este şi 

interesul managerului să cunoască 

competenţele subalternilor pentru a le 

putea valorifica la nevoie. 

regulamente care trebuie acceptate ca 

adevărate pentru simplul fapt că sunt Transferul de autoritate 

Abuzul de autoritate 

oficiale; 

- autoritatea epistemică este autoritatea 

specialiştilor, a profesioniştilor, 

autoritatea ştiinţei (episteme înseamnă 

ştiinţă, cunoştinţe) (Bochenski 1992: 

52-53). Este autoritatea persoanei ale 

cărei afirmaţii în legătură cu un anumit 

domeniu sunt considerate corecte. Ea 

trebuie obţinută şi menţinută prin 

aserţiuni corecte (decizii corecte, 

soluţii, cunoştinţe exprimate, date, 

informaţii etc). Pornind de la acest 

lucru, un manager, purtător al 

Autoritatea poate fi transferată; dar 

numai autoritatea deontică poate fi 

transferată/ delegată către altă 

persoană (P1). Autoritatea epistemică 

nu poate fi transferată, fiindcă fiecare 

persoană trebuie să îşi dovedească 

propria competenţă într-un domeniu 

(D) subiectului (S), pentru a fi 

acceptat, recunoscut ca autoritate de 

către (S). Transferul de autoritate nu 

r e p r e z i n t ă a c e l a ş i l u c r u c u 

împuternicirea sau delegarea de 

Dacă o persoană deţine autoritatea 

asupra unui domeniu (un profesor de 

istorie deţine autoritatea în istorie) şi el 

încearcă să se comporte ca o autoritate 

în alte domenii (de exemplu, în 

domeniul desenelor animate, într-o 

discuţie cu elevii sau în domeniul 

muzicii agreate de adolescenţi), acesta 

este un abuz de autoritate epistemică 

legat de domeniu. 

Un abuz similar, abuzul de subiect, 

poate fi legat de schimbarea 

subiectului (S) autorităţii cu unul 

INTELLIGENCE

care nu are nicio relaţie de moralitate din partea şefului, dar şi a presupun tocmai lipsa oricărei 

subordonare, conform regulamen- subalternului, dar care transformă autorităţi deontice, în cazul 

telor care confirmă o autoritate autoritatea într-una de solidaritate şi anarhismului sau existenţa unei 

deontică; un astfel de exemplu ar fi acţiunea devine eficientă: şeful împarte autorităţi deontice în toate domeniile - 

acela al unui ofiţer care, în virtutea beneficiul nemeritat al acţiunii cu totalitarismul. (Bochenski, 1992) 

obişnuinţei, dă ordine unui cetăţean de subalternul, asociindu-se cu acesta în La scară mai mică, în organizaţii, 

rând, de pe stradă, sau soţiei, acasă defavoarea companiei, a acţionarilor. anarhia, lipsa totală de autoritate 

(Bochenski, 1992). Este ceea ce au făcut şefii şi angajaţii deontică (de reglementări clare, de 

companiei Enron, una dintre cele mai regulamente de ordine interioară, 

Tipurile de autoritate deontică puternice companii din SUA în anii '90, proceduri etc.) este la fel de periculoasă 

care a raportat date false printr-o şi ineficientă ca suprareglementarea şi 

Autoritatea deontică, a funcţiei, este complicitate ciudată a managerilor dictatura unei autorităţi deontice 

cea cu care ne întâlnim cel mai adesea, generali, managerilor de nivel mediu, totalitare. 

în special în sistemele organizate firmei de audit etc; până când 

precum organizaţiile economice, escrocheria s-a descoperit şi compania Autoritatea (deontică) de grup 

sistemele politice, administrative etc. a dat faliment. 

Bochenski a identificat două tipuri de La o altă scară, se poate spune că ideile Bochenski abordează şi problema 

autoritate deontică: 

de stânga ale comuniştilor au început autorităţii de grup. El explică faptul că 

- de sancţionare (de exemplu, prin a fi bazate pe o autoritate deontică „P este o autoritate deontică www.nato.int pentru 

autoritatea gangsterului care este de solidaritate (la nivel declarativ) în subiectul S, care aparţine grupului K, 

ascultat de victimă de teama rândul celor săraci, după care în domeniul D, atunci şi numai atunci 

sancţiunilor) sau/ şi 

obiectivele şefilor comunişti şi cele ale când există un scop O de un asemenea 

- de solidaritate (autoritatea căpitanului masei (executanţilor) au devenit tip încât S să creadă că executarea 

de vas care, în timpul furtunii este diferite, iar autoritatea a devenit una de tuturor directivelor date de P şi care fac 

ascultat de marinari pentru că au un sancţionare. Cel mai bun exemplu în parte din domeniul D, de către 

scop comun, salvarea, şi deci sunt acest sens este exercitarea autorităţii de majoritatea membrilor grupului K, 

solidari în realizarea lui). 

către regimul comunist în Berlinul de este o condiţie necesară a realizării 

Existenţa obiectivelor comune este Est, care a evoluat exact de la o scopului O, iar S doreşte în acelaşi 

esenţială pentru a vorbi de autoritate autoritate de solidaritate, în primii ani timp această realizare.” (Bochenski 

de solidaritate. „O autoritate deontică (trecere liberă din Est în Vest, graniţe 1992: 88) Cu alte cuvinte, cineva 

este o autoritate de solidaritate, dacă şi simbolice etc.), spre o autoritate de trebuie să creadă că numai executarea 

numai dacă (1) obiectivele trans- sancţionare (închiderea graniţei în directivelor purtătorului autorităţii de 

cedente ale purtătorului şi subiectului 1958 şi construirea zidului în 1961). A către majoritatea membrilor grupului 

sunt identice şi (2) corelaţia dintre fost imaginea clară (deşi la scară va conduce la realizarea unui scop pe 

acţiunea subiectului şi obiectivul său redusă) a ceea ce s-a întâmplat cu care şi el îl doreşte realizat. 

transcedent este independentă de autoritatea liderilor comunişti peste tot Aici intervine problema dimensiunilor 

voinţa purtătorului”, spune Bochenski în lume. grupului; dacă grupul este relativ mic, 

(1992:107). Altfel, în cazul obiectivelor 

subiectul va percepe eventuala 

diferite pentru purtător şi subiect sau a Despre autoritate şi libertate încălcare a directivelor de către el 

unei acţiuni a subiectului impusă prin 

însuşi drept periculoasă, pentru că 

voinţa purtătorului de autoritate, avem Potrivit lui Bochenski, libertatea, o poate ameninţa realizarea majorităţii 

o autoritate deontică de sancţionare şi relaţie cu doi termeni - un subiect şi un care să îndeplinească directivele. 

nu de solidaritate. domeniu - presupune absenţa unei În grupuri de dimensiuni mari, rolul 

Aceste elemente ale analizei sunt autorităţi deontice în acel domeniu. O comportamentului unui singur individ 

esenţiale pentru a înţelege de ce autoritate deontică presupune o poate fi perceput de el ca nesemni- 

subordonaţii îndeplinesc anumite reglementare a domeniului, deci o ficativ pentru majoritate, aşa că poate 

sarcini fără dedicaţie, fără convingere, dispariţie a libertăţii în acel domeniu. încălca anumite directive, dacă nu 

ca pe nişte sancţiuni: pentru că sunt Cu toate acestea, indivizii acceptă există şi alte considerente în luarea 

impuse şi pentru că nu coincid cu relaţiile de autoritate (deci renunţă la o deciziei (cum ar fi teama de eventuale 

propriile lor obiective. parte din libertate) de dragul atingerii sancţiuni). O dată cu creşterea 

Să ne imaginăm un şef incompetent unui obiectiv dorit, pentru că dimensiunii organizaţiilor, apare, cu 

sau imoral care le cere angajaţilor să autoritatea într-un domeniu poate certitudine, acest pericol. 

îndeplinească sarcini/ acţiuni pe care însemna libertate în altul. De Plătirea impozitelor este un exemplu 

aceştia le consideră greşite (ineficiente, exemplu, acceptăm existenţa poliţiei ca foarte bun în acest sens şi el este 

incorecte) sau imorale (să utilizeze autoritate care ne îngrădeşte anumite analizat şi de Bochenski. Deşi 

bunurile organizaţiei în interesul libertăţi: de a circula pe roşu, pe considerăm necesară plata lor pentru 

propriu al şefului, de exemplu). Este trotuar, pe sens interzis, dar ne asigură funcţionarea statului, de a cărui 

evident că subordonatul nu va libertatea de a circula pe verde, pe sens existenţă depindem şi noi (fără bugetul 

îndeplini sarcini de acest gen decât de unic, în direcţia corectă etc. 

de stat nu ar exista armată, poliţie, 

teama sancţiunii. Există însă şi o La nivel social, doctrinele politice şcoli, sistem de pensii etc.), gândim că 

variantă care presupune lipsă de extreme, anarhismul sau totalitarismul impactul impozitului plătit de o 


persoană este atât de mic încât nu ar confor mişti, care nu-i sunt unul formal, intern sau extern) sau un 

afecta rezultatul final, aşa că, dacă nu ar subordonaţi, sunt cele mai simple evaluator informal. 

exista sancţiuni, oamenii nu ar plăti modalităţi de a anula o autoritate Se observă similaritatea cu relaţia de 

aceste impozite. abuzivă. autoritate: Decidentul este de fapt 

Negarea autorităţii deontice de către purtătorul autorităţii, problema este 

indivizii unui grup (de fapt, ai unei 

echipe) este o situaţie adesea întâlnită 

în organizaţii, atunci când nu există un 

Decizia şi participarea la luarea 

deciziei 

domeniul de autoritate (competenţă), 

soluţia este aserţiunea purtătorului 

autorităţii, iar evaluatorul este 

obiectiv comun clar (sau chiar dacă 

există, el nu este cunoscut de membrii 

grupului/ echipei) sau când îndeplinirea 

directivelor este considerată a nu fi 

necesară pentru realizarea scopului. 

“Cel care respinge autoritatea deontică 

a unui purtător într-un domeniu neagă 

sau că există un obiectiv care nu poate 

fi atins decât sub conducerea acelei 

autorităţi sau că executarea directivelor 

purtătorului constituie o condiţie 

necesară a realizării acestui obiectiv sau 

neagă şi una şi alta” (Bochenski 1992: 

89-90). 

Să ne imaginăm un manager care 

doreşte să realizeze nişte obiective 

foarte necesare grupului, dar pe care 

nu le face cunoscute membrilor 

echipei. 

Aceştia nu vor executa directivele sale, 

pentru că nu vor realiza necesitatea 

realizării lor pentru un scop pe care nu 

îl cunosc. Este dovada logică a nevoii 

de transparenţă, de comunicare în 

A conduce presupune, în esenţă, a lua 

decizii. 

Succesul conducerii este determinat de 

capacitatea sa de a lua decizii, dovedite 

ulterior eficiente. 

Se consideră că un proces decizional 

este raţional. 

Sintagma „a lua decizii” din limba 

română sugerează, prin verbul „a lua”, 

mai degrabă lipsă de raţionalitate, 

întâmplare, fiind foarte diferită de 

expresia anglo-saxonă „to make a 

decision”, care, prin „a face, a elabora” 

sugerează în mult mai mare măsură un 

proces raţional. 

Cătălin Zamfir (1990) consideră că 

procesul decizional este raţional, dacă 

ajunge la selectarea soluţiei celei mai 

bune în urma unei analize logice a 

informaţiilor disponibile. 

Dincolo de caracteristicile sale şi de 

modelul de decizie adoptat, procesul 

de luare a deciziei implică 4 elemente: 

subiectul autorităţii. 

Validarea aserţiunilor managerului, 

deci a soluţiei problemei, este realizată 

prin evaluarea ca fiind corectă a 

deciziei şi astfel se menţine autoritatea. 

Deciziile greşite, incorecte, fac să 

înceteze relaţia de autoritate. 

Se poate spune că există mai multe 

tipuri de aserţiuni: 

- aserţiuni de tip descriptiv, referitoare 

la fapte/ realităţi trecute sau www.nato.int prezente 

(„pământul este rotund”); 

- aserţiuni de tip predictiv, care se 

referă la fapte sau acţiuni viitoare 

(„vom face 400 km de autostradă în 

2006”, „va fi un cutremur în 2007”, 

„veţi trăi bine!”). 

Diferenţa între cele două este evidentă, 

persoanele care nu iau decizii (pentru 

că nu sunt obligate să o facă) doar 

descriu situaţii trecute sau prezente, 

deci fac aserţiuni de tip descriptiv (care 

nu sunt mincinoase sau aberante) şi îşi 

conservă autoritatea. 

organizaţii, condiţie fără de care 

autoritatea managerului în faţa 

grupului nu va fi deplină, iar 

îndeplinirea directivelor nu va fi sigură. 

Acceptarea oarbă a unei autorităţi în 

a. Un decident (persoană, grup, 

organizaţie, colectivitate); 

b. O problemă; 

c. Soluţia (soluţii) de identificat, 

ierarhizat, ales şi implementat; 

Managerii trebuie să ia decizii, să facă 

aserţiuni de tip predictiv. 

De aceea, autoritatea managerilor 

depinde în mare măsură de 

corectitudinea predicţiilor (deci de 

virtutea charismei sau unei ideologii d. Un evaluator al deciziei (care poate fi justeţea deciziilor lor). 

care presupune scopuri vagi este 

etichetată drept iraţională de 

Bochenski şi este considerată imorală. 

“Acceptarea unei autorităţi deontice 

fără niciun fel de întemeiere trebuie 

respinsă din motive morale” 

(Bochenski, 1992: 90). 

Cred că este evident la ce este util 

studiul autorităţii pentru indivizi şi 

pentru manageri în mod special: el ne 

ajută să înţelegem greşelile care 

conduc la diminuarea sau pierderea 

autorităţii unor manageri, să 

identificăm abuzurile de autoritate şi să 

le evităm în cazul propriului 

comportament sau să contracarăm o 

persoană care, profitând de ignoranţa 

unora sau de conformismul altora, 

face uz de abuzul de autoritate pentru a 

obţine nemeritat anumite avantaje. 

A demonstra falsul afirmaţiilor lui în 

faţa ignoranţilor sau lipsa obligaţiei de 

a-i urma ordinele, în cazul celor 


Este cauza pentru care, la început, ineficienţi sau incompetenţi pe de sancţiune drastică a managerului, 

guvernările au o credibilitate care, în anumite domenii, după ieşirea de la în caz de eşec. 

timp, „se erodează”; de aceea imaginea guvernare: Gorbaciov, Roman, Fără a putea susţine afirmaţia prin 

publică cosmetizată ţine până când Constantinescu, Ciorbea, Radu Vasile, cercetări concrete, estimez că puţini 

statisticile dovedesc contrariul. sunt câteva exemple de transfer de manageri din România sunt conştienţi 

Discrepanţa dintre declaraţiile de tip relaţie de (non)autoritate spre toate de importanţa proceselor de luare a 

predicţii şi realitate erodea- deciziilor şi a unor 

ză rapid autoritatea. Decizia colectivă este o modalitate de m e c a n i s m e p r e c u m 

Comparaţiile dintre prim- participarea grupurilor la 

miniştri şi preşedinţi, în diluare a autorităţii individuale în cazul luarea deciziilor (în cazul 

România ne arată că primii, deciziilor de succes, dar şi de reducere a grupurilor competente şi a 

obligaţi prin natura funcţiei unor decizii şi contexte 

să ia decizii acţionale şi să riscului de sancţiune drastică a decizionale adecvate). 

facă afirmaţii/ aserţiuni de managerului, în caz de eşec. 

Ca urmare, ei promovează 

tip predictiv, în măsură mai un model mai degrabă de 

mare decât preşedinţii şi-au 

erodat mult mai rapid autoritatea şi, 

implicit, susţinerea publicului. 

Oricum, în timp, probabilitatea de a 

„greşi”, de a face predicţii nevalidate 

creşte, aşa că autoritatea se diluează 

oricum. 

Este motivul pentru care şi la cei mai 

buni manageri o perioadă prea lungă la 

putere conduce la diluarea autorităţii şi 

p o a t e f i p e r i c u l o a s ă p e n t r u 

performanţele organizaţiei. 

De asemenea, cramponarea în funcţie 

(mai ales a dictatorilor sau a 

managerilor care au „cosmetizat” 

rezultate, fapte etc.) este determinată 

de teama că, odată dezvăluite 

adevărurile ascunse, autoritatea lor va 

scădea în mod dramatic. 

În cazul dictatorilor (vezi Stalin, Hitler, 

Ceauşescu), apare un abuz de 

(non)autoritate de domeniu, unul de tip 

negativ, foştii subiecţi ai autorităţii 

transferând lipsa de autoritate a foştilor 

purtători de autoritate de la domeniile 

în care deciziile lor s-au dovedit greşite 

spre alte domenii, anulându-le 

autoritatea în ansamblu. 

Acest efect s-a constatat şi la lideri 

politici care nu au fost consideraţi 

dictatori, dar care au ascuns anumite 

realităţi/ informaţii şi s-au dovedit 

domeniile. 

Indiferent de corectitudinea şi 

completitudinea soluţiilor gândite 

pentru o problemă, este esenţială 

formularea corectă a acesteia, deci 

definirea corectă a domeniului. 

„Puţine lucruri sunt atât de inutile, 

dacă nu chiar periculoase, cum este 

acela de a da un răspuns bun la o 

întrebare greşit formulată” (Peter 

Ducker, „The Practice of Managem- 

ent”, 1954). 

Problema incorect formulată este, în 

sine, generatoare de non-autoritate. 

Adesea, managerii şi oamenii politici 

formulează incorect sau incomplet 

problemele, recurgând la nespecialişti, 

la intuiţie, confundând mijloacele cu 

scopurile şi simptomele cu cauzele. Un 

exemplu clasic în politică este 

centrarea excesivă pe imagine 

cosmetizată, ca sursă a autorităţii 

(soluţie valabilă de obicei pe termen 

scurt) şi nu pe fapte, pe acţiuni 

concrete, care să asigure menţinerea 

autorităţii pe termen lung. Toate 

Guvernele din România, din ultimii 

ani, au făcut această greşeală şi au 

pierdut susţinerea electoratului, fără 

excepţie. Deciziile SUA şi Marii 

Britanii privind invazia Irakului sunt, 

de asemenea, exemple de 

susţinere publică iniţială şi 

inspiraţie comunistă, bazat 

pe liderul autocratic atoateştiutor care 

controlează tot, dă indicaţii preţioase, 

poate face excepţii, compromisuri, 

www.nato.int 

chiar abuzuri fără consecinţe grave. 

Ignorarea colegilor este însoţită de o 

ignorare frecventă a clienţilor, 

beneficiarilor, organizaţiilor şi a 

competitorilor din mediul organizaţio- 

nal. Câteva consecinţe care sunt uşor 

de verificat: fluctuaţia de personal este 

foarte mare în organizaţiile din 

România, aceasta implicând şi costuri 

uriaşe; adesea, nu există departamente 

de marketing şi de resurse umane; 

deciziile nu se bazează pe procese 

raţionale; sunt utilizaţi neprofesionişti, 

persoane lipsite de autoritate 

epistemică pe domeniile respective; 

sunt extrem de frecvente abuzurile de 

autoritate de domeniu şi de subiecţi 

etc. I 

Bochenski, J. M. – 1992 – Ce este 

autoritatea?- Editura Humanitas, Bucureşti; 

DuBrin, J. A. – 2005 – Fundamentals of 

Organizational Behavior South-Western, 

Thomson, Canada; 

Goleman, D. - 1998 – What Makes a Leader? 

- Harvard Business Review, November 

December; 

Lussier, R. & Achua Ch. - 2004 Leadership: 

Theory, Application, Skill Development, 2e- 

Thomson, South Western, USA; 

Preda, M. – 2006 – Comportament 

autoritate bazată pe Organizaţional Editura Polirom, Iaşi; 

imagine şi informaţii false Proctor, T. – 1996 – Marketing Management, 

International Thomson Business Press, 

referitoare la un pretins 

London; 

pericol nuclear care, 

ulterior, au fost baza 

contestaţiilor şi erodării 

Vlăsceanu, M. –1993 – Psihosociologia 

Organizaţiilor şi Conducerii, Editura 

Paideia, Bucureşti; 

autorităţii liderilor celor Zamfir, Cătălin, - 1990 - Incertitudinea: o 

perspectivă psiho-sociologică, Editura. 

două guverne. 

Decizia colectivă este o 

modalitate de diluare a 

autorităţii individuale în 

cazul deciziilor de succes, 

dar şi de reducere a riscului 

Ştiinţifică, Bucureşti. 

Marian Preda este doctor în sociologie, 

decan al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă 

Socială din Cadrul Universităţii Bucureşti 

martie – aprilie 2009 9

Second Life 

Jihad 

Integrarea noilor platforme de comunicare 

în arsenalul propagandistic islamic 

Dinamica fenomenului terorist din ultimii ani este tot mai strâns legată de 

utilizarea componentei comunicaţionale, atât în operaţiuni psihologice, de 

derutare şi destabilizare a adversarului, respectiv de mobilizare a forţelor 

proprii, cât şi în acţiuni de recrutare şi atragere de sprijin material. 

Andrei Vlădescu 

O privire comparativă asupra 

modului de utilizare, de către entităţile 

teroriste, a posibilităţilor multiple de 

comunicare oferite de Internet şi 

asupra activităţilor de prevenire şi 

contracarare desfăşurate de structurile 

de intelligence indică un decalaj în 

defavoarea celor din urmă. 

Situaţia pare cu atât mai complicată cu 

cât platformele de comunicare virtuală 

sunt dezvoltate cu precădere în sfera 

privată occidentală, în general deschisă 

la cooperarea cu instituţiile 

guvernamentale în problemele de 

securitate. 

Ne propunem ca, pornind de la analiza 

activităţii extremist islamiste în mediul 

virtual, să extragem câteva concluzii cu 

privire la modul în care trebuie acţionat 

pentru controlarea sau, mai realist, 

limitarea exploatării Internetului de 

către grupările teroriste. 

de specializarea discursului şi 

intensificarea interacţiunii cu audienţa. 

Perspectivele unui succes par tot mai 

nesigure, în condiţiile în care 

iniţiativele analitice, inclusiv cele 

private (spre exemplu, „RAND 

Corporation”, „SITE Institute”, 

„NEFA Foundation”), sunt dedicate 

preponderent comunicărilor „vizibile” 

(site-uri, bloguri, forum-uri), nivelul de 

exploatare a celor „invizibile” (camere 

Dezvoltare 

Instrumentele de comunicare folosite 

de grupările teroriste au evoluat rapid 

de la mass media clasice la new media: 

�Publicaţii - „Vocea Jihadului”, 

„Vocea Califatului”, „Ecoul luptei 

sângeroase”, „Ecoul Jihadului”; 

�Posturi de televiziune - „Al-Aqsa”/ 

„Hamas”, ”Al-Manar”/„Hezbollah”, 

„Djihad Kanal”; 

�Companii media - „As-Sahab”, „Al- 

Furqan”, „Frontul Media Islamic 

Global”, Centrul Media „Al-Fajr”, 

„Al-Nusra Media Productions”. 

Dovedind un grad înalt de flexibilitate, 

extremiştii au transferat o parte din 

activitatea comunicaţională pe site-uri 

şi forumuri, pe care le-au exploatat tot 

mai intens, ajungând să-şi promoveze 

ideile într-un mod inedit: 

�În ianuarie 2008, „As-Sahab”, 

compania media a reţelei „Al-Qaeda”, 

Premise 

a difuzat pe Internet un set de opt 

înregistrări video, reprezentând 

fragmente din comunicate ale liderilor 

Internetul a schimbat radical modul de 

concepere şi diseminare a materialelor 

extremiştilor, fiind evidentă o rafinare 

şi diversificare a acestora, în baza 

corelaţiei public-ţintă - obiective 

urmărite. 

În pofida eforturilor depuse de 

agenţiile de intelligence, fluxul 

informaţional de sorginte teroristă nu 

numai că nu a fost întrerupt, dar s-a 

intensificat continuu, gestionarea 

„Jihadului Media” depăşind etapa 

„pionieratului”, axată pe cantitate, şi 

intrând într-o nouă perioadă, marcată 


de discuţii, podcast, programe de tip 

„Messenger” sau „Paltalk”) fiind cu 

mult sub conţinutul lor informaţional. 

D i n c o l o d e m o b i l i t a t e a 

organizaţională, se pune problema 

sincronizării cadrului legislativ şi a 

metodologiilor de prevenire şi 

contracarare cu ritmul în care se 

extinde plaja tehnicilor de comunicare 

şi tehnologiilor adoptate de către 

entităţile extremiste. 

structurii teroriste, editate într-un 

format compatibil cu telefoanele 

mobile; 

�În aprilie 2008, Ayman Al-Zawahiri, 

adjunctul lui Ossama ben Laden, a 

recurs la o variantă atipică de interviu, 

răspunzând unor întrebări primite 

online, la începutul anului, din partea 

unor persoane fizice şi instituţii media, 

prin intermediul unor forumuri 

jihadiste. 

Adaptarea comunicării a continuat 

prin construirea de bloguri şi

acordarea la tendinţele moderne în („fatwa”); proceduri de convertire; în plus, ritmul de postare depăşeşte cu 

domeniu: renunţarea la stilul clasic apeluri de raliere la Jihad: mult capacitatea de identificare şi 

(expunerea doar a opiniilor autorului) �În luna ianuarie 2007, „Statul eliminare. 

în favoarea încurajării contribuţiei Islamic Irak” (ISI), grupare afiliată la 

vizitatorilor. 

Noua orientare a fost determinată de 

„ A l - Q a e d a ” , a î n f i i n ţ a t , p e 

„YouTube”, un post de televiziune 

Perspective 

avantajul pe care îl prezintă crearea, pe 

principiul „social networking”, a unor 

comunităţi cu convingeri similare, a 

căror percepţie asupra evenimentelor 

poate fi orientată pe baza efectului 

unde pot fi vizionate operaţiuni armate 

proprii şi comunicate către populaţie 

pentru a se alătura forţelor „Al-Qaeda 

din Irak”; 

�„YouTube” a fost utilizat ca suport 

Pe fondul dificultăţilor tot mai mari 

întâmpinate în organizarea de tabere 

de instruire, organizaţiile teroriste sunt 

interesate de identificarea unor zone 

„bandwagon” (opinia majoritară este al contrapropagandei de către 

însuşită de participanţii la o discuţie, în bloggerul saudit Raed Al-Said, în 

dorinţa de a fi percepuţi ca fiind de vârstă de 33 ani, care a produs o replică 

partea „învingătorului”, a personajului la documentarul antiislamic „Fitna”, 

dominant) şi a teoriei „spiralei tăcerii” realizat sub patronajul politicianului 

(mediile de informare nu reflectă olandez de extremă dreapta Geert 

totalitatea opiniilor prezentate în Wilders. Sub titlul „Schisma”, Al-Said 

public, ci numai un fragment a prezentat un colaj de imagini de pe 

www.nato.int 

“autorizat”. câmpurile de luptă din Irak, peste care 

Cei care împărtăşesc opiniile 

“legitime” se simt majoritari şi le 

exprimă, iar ceilalţi se retrag din 

dezbatere sau nu se pronunţă, pentru a 

evita să fie marginalizaţi şi chiar 

excluşi). 

Cele mai frecventate platforme sunt 

„Blogspot.com”, „Wordpress.com”, 

„Maktoobblog.com”, „Blogfa.com”, 

„Blogspirit.com” şi „Mihanblog.com” 

pe care au fost identificate 28 de 

bloguri jihadiste, considerate 

„deosebit de relevante”, majoritatea în 

limba arabă, unele în farsi şi un număr 

redus în engleză şi turcă, ceea ce 

denotă că principalii destinatari sunt 

din arealul arabo-musulman. Actele de 

comunicare de sorginte teroristă au 

fost semnificativ impulsionate de 

distribuirea producţiilor video prin 

intermediul unor site-uri specializate, 

preponderent pe „YouTube”. 

După declanşarea intervenţiei militare 

din Irak, grupările radical-islamice au 

„inundat” aceste canale de informare 

cu scurt-metraje realizate în teatrele de 

operaţiuni, a căror calitate a evoluat 

permanent, de la nivelul rudimentar al 

montajelor realizate de amatori până la 

filmări elaborate, editate în studiouri 

performante. 

Conştientizarea superiorităţii 

imaginilor filmate faţă de cele statice a 

determinat o tipologie extrem de 

variată a tematicii filmelor postate pe 

„YouTube”: atacuri ale insurgenţilor 

asupra trupelor occidentale dislocate 

în Irak şi Afganistan; programul din 

taberele de instruire; sesiuni de 

interpretare a preceptelor coranice; 

enunţarea de verdicte religioase 

au fost suprapuse versete din Biblie 

care ar îndemna la violenţă; 

�Pe 20.06.2008, musulmana „Zahra”, 

din Australia, a postat pe „YouTube” o 

declaraţie de aderare la „armata 

Islamului”, în care a precizat că, pentru 

a începe Jihadul, aşteaptă îndrumările 

şeicului Haron, cleric islamic australian 

pe al cărui site este expus un crucifix 

incendiat, alături de declaraţia: „Dacă 

apărarea noastră cinstită faţă de 

atacurile voastre mişeleşti înseamnă 

terorism, atunci suntem mândri să fim 

numiţi terorişti”. 

Relevant pentru importanţa acordată 

palierului audiovizual este înfiinţarea, 

în vara anului 2008, de către mişcarea 

islamistă „Hamas”, a propriei variante 

de „YouTube”, denumită „Aqsa 

Tube”, unde difuzează materiale de 

îndoctrinare a copiilor, înregistrări ale 

acţiunilor Brigăzilor „Ezzeddin Al- 

Qassam” (aripa militară a „Hamas”), 

scurt-metraje despre „succese” ale 

Jihadului internaţional şi relatări 

despre convertiri la Islam. 

Deşi, la 13.09.2008, administratorii 

„YouTube” au interzis difuzarea de 

„producţii video care oferă 

instrucţiuni teroriştilor sau care ar 

putea fi folosite de grupările 

extremiste în vederea atragerii de noi 

membri”, reuşita iniţiativei este puţin 

probabilă, întrucât depinde în mare 

măsură de semnalarea, de către 

utilizatori, a înregistrărilor suspecte şi, 

sigure, în care activităţile să se 

desfăşoare la adăpost de monitorizarea 

de către serviciile de informaţii. Un 

astfel de spaţiu ar trebui să întrunească 

o serie de condiţii: frecventarea 

anonimă, absenţa supravegherii 

comportamentului participanţilor, 

siguranţa comunicaţiilor, posibilitatea 

efectuării de transferuri financiare. 

Din această perspectivă, probabilitatea 

ca extremismul islamic să-şi îndrepte 

atenţia către lumile virtuale poate fi 

estimată ca ridicată, dată fiind 

dezvoltarea exponenţială a acestora şi 

transformarea lor din platforme de 

comunicare sau de entertainment în 

arii de interacţiune socio-economică. 

De altfel, atracţia exercitată asupra 

publicului, în special a celui tânăr, este 

reflectată de proliferarea acestui gen de 

jocuri online, cele mai cunoscute fiind 

„Second Life”, “Active Worlds”, 

“There”, “Cybertown”, “The Manor” 

sau “Muse”. 

În cele ce urmează, voi evalua 

potenţiala utilizare, de către teroriştii 

islamici, a resurselor uneia dintre cele 

mai frecvent evocate lumi virtuale: 

„Second Life” (SL), joc online lansat în 

anul 2003 de firma „Linden Lab” din 

California şi care, la 20.10.2008, 

număra 15.552.717 de utilizatori. 

Siguranţa comunicaţiilor, necesară 

transmiterii de instrucţiuni şi 

intermedierii de contacte, este 

favorizată, involuntar, chiar de 

“Linden Lab”, care este preocupată de 

perfecţionarea aplicaţiilor software 

astfel încât să permită nu doar 

comunicarea în interiorul SL, ci şi 


stabilirea de legături cu lumea reală. care doritorii le pot săvârşi sub directa Concluzii 

Totodată, un element care complică îndrumare a consilierilor din cadrul 

monitorizarea este dezvoltarea, de către Departamentului „Sharia” al IOL. Din cele prezentate, apare ca imperativă 

utilizatorii SL, a unor programe Pe lângă dimensiunea ideologică, SL ar pregătirea multidisciplinară a ofiţerilor 

specializate pentru traducere în şi din putea fi utilizat pentru îmbunătăţirea de informaţii pe profil contraterorist, 

limbile engleză, spaniolă, franceză, capacităţii acţionale a organizaţiilor care, pe lângă cunoaşterea unor limbi 

italiană, portugheză, germană, chineză, teroriste, pe fondul posibilităţilor practic străine, a culturii şi mentalităţii orientale, 

japoneză şi arabă. Nu este dificil de nelimitate ale lumilor virtuale. Acestea vor trebui să aibă o specializare solidă în 

intuit care ar putea fi efectul pot furniza cadrul adecvat pentru o gamă informatică şi abilităţi de explorare a 

interconectării unor astfel de aplicaţii largă de antrenamente, de la organizarea resurselor mai puţin accesibile ale 

informatice cu cea denumită “Secretul de ambuscade şi asalturi asupra replicilor Internetului. Totodată, într-un orizont 

Mujahedinilor”, proiectată de specialiştii virtuale ale unor clădiri reale, până la de timp mai apropiat decât se anticipa, 

IT ai grupărilor teroriste în scopul construirea de dispozitive explozive şi raţionamentele şi însăşi gândirea 

criptării mesajelor, lansată în ianuarie exerciţii de mânuire a armamentului. analiştilor de intelligence şi ofiţerilor 

2007. Pe viitor, este de aşteptat ca nivelul de operativi vor trebui astfel adaptate încât 

Mediul SL este propice recrutării de noi realism să crească, pe măsură ce mediul să poată cuprinde simultan două lumi şi 

adepţi pentru organizaţiile teroriste, virtual va integra aparatura de ultimă două realităţi. Aceasta implică modificări 

previzibil a fi desfăşurate în proximitatea generaţie, după modelul dispozitivului atât ale politicii de selecţie, cât şi ale 

obiectivelor cu specific musulman, „Nintendo Wiimote”, care, în programelor de instruire a cadrelor. De 

dintre care se evidenţiază “Regiunea Al- combinaţie cu programele „Google asemenea, presupune upgradarea 

www.nato.int 

Andalus” (proprietate a “Grupului Al- Maps” sau „Google Earth”, poate sistemelor informatice şi adaptarea 

Andalus”, compus din 320 de rezidenţi), genera reprezentări ale unor străzi sau procedurilor analitice utilizate. Nu în 

formă incipientă de simulare a regiuni. ultimul rând, se impune conjugarea 

Califatului, unde au fost înfiinţate Rolul SL ca spaţiu de antrenament a fost eforturilor în cadrul mecanismelor de 

“Cartierul Musulman”, moscheea “Al- prefigurat de o serie de atacuri virtuale cooperare internaţională. 

Andalus”, centrul cultural „Al Zahra desfăşurate în prima jumătate a anului În esenţă, fără o flexibilizare legislativă, 

Theatre and Entertainment Patio” şi 2007 şi revendicate de „Armata de organizaţională, metodologică şi 

piaţa “Al Kairouwan Souk”. Eliberare din Second Life”, care au avut tehnologică, agenţiile de securitate vor fi 

Ţintele acţiunilor de recrutare ar putea ca ţinte construcţii din SL: în faţa în situaţia de a nu putea să monitorizeze 

proveni în primul rând din comunităţile reprezentanţei postului de televiziune şi să reacţioneze prompt la ameninţarea 

musulmane din SL: „Muslim and Arabic 

Forum” (360 de membri), „Quran” 

„Australian Broadcasting Corporation” 

a fost detonată o bombă; un elicopter a 

reprezentată de transferul extremismului 

din „lumea virtuală”. 

I 

(194), “Ummah of Noor” (136), lovit clădirea „Nissan” după modelul 

„Understanding Islam” (107), „Ahl „9/11”; un grup de rezidenţi a atacat Holden, M., “Experts Say West Can't Stop 

Sunna wa Al-Jama'a” (44), „Nation of magazinul „American Apparel”, a Web Radicalisation”, Reuters, 06.11.2007; 

Islam” (32), „All for Islam Rising” (23), împuşcat mai mulţi clienţi şi a plasat Yehoshua, Y., “Islamist Websites as an 

„Islamic Gardens of Peace”, explozibil lângă magazinul „Reebok”. Integral Part of Jihad”, The Middle East 

„Supporters of Shariah”, „Bayt al- 

Hikmah”, „Allah”, „Worldwide Islamic 

Group”, „Islamic Ladies of Second 

Life”, „Love Islam”, „Le Califat d'Arabie 

Ansarite”. În afara acestora, în vizorul 

recrutorilor terorişti ar mai putea intra 

vizitatorii uneia dintre cele mai bine 

realizate simulări din SL, respectiv 

„insula” aparţinând site-ului „Islam 

Online” (IOL), patronat de şeicul Yusuf 

Al-Qaradawi, teoretician al mişcării de 

renaştere a Islamului şi lider spiritual al 

organizaţiei “Fraţii Musulmani”: 

�În septembrie 2008, „insula” IOL a 

găzduit a doua ediţie a proiectului 

„Cortul de Ramadan”, destinat 

familiarizării musulmanilor nepracticanţi 

cu particularităţile postului islamic. Faţă 

de anul trecut, au fost introduse sesiuni 

de lectură a Coranului în arabă şi engleză, 

Deşi mass media au acreditat comiterea 

atacurilor de către adolescenţi mai mult 

sau mai puţin întârziaţi, nu poate fi 

exclusă varianta refulării unor tensiuni 

acumulate de persoane labile psihic şi cu 

un temperament violent, care ar putea fi 

contactate de grupările reale. Un interes 

similar s-ar putea manifesta faţă de 

rezidenţii SL reuniţi sub titulaturile 

„Drag Queen Jihadi”, „Elite Jihad 

Terrorist Group”, „Automation Jihad” şi 

„Jihad Terrorists”, care, deşi nu au fost 

semnalaţi cu intenţii agresive, nu pot lăsa 

indiferente nici entităţile extremiste, nici 

comunitatea de intelligence. 

În acest punct, poate fi formulată 

întrebarea: ce ar fi realizat Younes Tsouli, 

cunoscut ca „Teroristul 007” („Irhabi 

007”), dacă ar fi dispus de tehnologia 

actuală? Problema ridicată este absolut 

Media Research Institute Inquiry & 

Analysis, nr.328, 21.02.2007; 

Chen, Hsinchun; Thoms, Sven; Fu, T.J., 

“Cyber Extremism in Web 2.0: An 

Exploratory Study of International 

Jihadist Groups”, IEEE International 

Conference on Intelligence and Security 

Informatics, 2008; 

Katz, R.; Kern, M., “Terrorist 007 

Exposed”, Washington Post, 26.06.2006; 

Al-Qaradawi, Y. “Priorities of the Islamic 

Movement in the Coming Phase”, 1990; 

Weimann, G., “How Modern Terrorism 

Uses the Internet”, Special Report of the 

United States Institute of Peace, 2007; 

Ramsay, G.. “Conceptualising Online 

Terrorism”, Perspectives on Terrorism, 

vol.2, nr.7, 2007; 

El-Tahawy, A., “The Internet is the New 

Mosque (Fatwa at the Click of the 

Mouse)”, Arab Insight, 2007. 

iar „cortul” a fost realizat prin îmbinarea legitimă, în condiţiile în care acesta, la 

caracteristicilor arhitectonice arabe cu nivelul anului 2004, şi-a folosit Andrei Vlădescu este analist la Centrul 

cele occidentale; 

cunoştinţele de IT pentru a construi o Surse Deschise, licenţiat al Facultăţii de 

�IOL a anunţat lansarea, pe 09.12.2008, vastă reţea teroristă virtuală şi a fost Hidrotehnică din cadrul Universităţii de 

a unui alt proiect, „Virtual Hajj in Second 

Life”, un „ghid comprehensiv al 

desfăşurării pelerinajului la Mecca”, în 

cadrul căruia sunt detaliate ritualurile pe 


nevoie de cooperarea mai multor servicii 

de informaţii pentru a dejuca atacurile 

coordonate de el exclusiv prin folosirea 

Internetului. 

Construcţii Bucureşti, şi absolvent al 

masteratului “Comunicare şi Relaţii 

Publice” al Şcoalii Naţionale de Studii 

Politice şi Administrative

S 

Când ni se mută 

U V E R A N I T A T E A 

Creionate cu câteva decenii în urmă, procesele integraţioniste de pe glob sunt tot mai 

închegate şi evoluţia lor este accelerată de tehnologie, fluxurile comerciale, migraţia 

forţei de muncă etc.. În acelaşi timp, gama de ameninţări şi riscuri la care este expusă 

societatea umană se diversifică, pentru că şi organizaţiile teroriste şi criminalitatea 

organizată evoluează potrivit aceloraşi condiţii favorabile. 

Răzvan Belciuganu 

inerentă cu care se priveau ofiţerii de Jandarmerie, Poliţie, Serviciul de 

Deşi nu conştientizăm aceste schimbăinformaţii 

din state europene diferite în Protecţie şi Pază, în derularea unor 

ri, prinşi în vâltoarea evenimentelor primele momente de contact este de- misiuni internaţionale sub egida ONU, 

interne, nu înseamnă că acestea nu au acum istorie. La fel se va întampla şi în NATO, UE şi OSCE, nu trebuie să se 

loc. Suntem atinşi nu numai de efectele cazul operaţiunilor de contraspionaj şi dilueze în viitor. Prin căutarea, cu 

unei crize financiare internaţionale, ci şi spionaj, iar cu timpul, combaterea celor predilecţie, a unor noi forme concrete şi 

de faptul că “jucăm” într-un sistem. care planifică infiltrarea organizaţiilor energice de expresie în context european 

Proiectele majore ale României de după europene va deveni o misiune şi aliat, în condiţiile unui transfer de 

1989 au fost acelea de a adera la Alianţa primordială. Nu contează că aceste suveranitate, vocea României va 

Nord-Atlantică şi de a fi membră a lucruri sunt văzute, de unii ofiţeri de continua să fie auzită. În acelaşi timp, 

Uniunii Europene. Am devenit astfel o informaţii, ca o subminare a identităţii antrenarea resursei umane din serviciile 

frontieră, cu tot ceea ce înseamnă acest naţionale sau că transformările acestea de informaţii româneşti în competiţiile 

lucru. Până în inima Uniunii Europene par atât de îndepărtate încât nu merită pentru câştigarea unor posturi în 

se trece, aşadar, prin România. Pot fi momentan atenţie. Şi aceasta deoarece la structurile şi compartimentele europene 

făcute infiltrări şi desfăşurate operaţiuni nivel supranaţional Uniunea Europeană de profil se impune să nu fie 

de spionaj de pe teritoriul României este programată a fi o putere globală, iar întâmplătoare, ci sistematică şi susţinută. 

îndreptate împotriva Uniunii Europene, inclusiv acei ofiţeri vor fi condiţionaţi, Cu fiecare an, pe măsură ce prezenţa 

pot căuta găzduire grupări şi organizaţii prin politicile naţionale si europene, să României în Uniunea Europeană va fi 

teroriste, pot fi forţate graniţele ţării de prioritizeze şi să acţioneze în acest sens. privită ca un lucru normal, raportarea 

organizaţii criminale pentru trafic de cetăţeanului român la serviciile de 

droguri, trafic de arme, contrabandă, Ce pot face serviciile de informaţii informaţii naţionale nu va mai fi, în 

migraţie ilegală. Uniunea Europeană româneşti este să anticipeze aceste niciun caz, la fel de concentrată. Aceasta 

parcurge un drum alert pentru 

transformări şi să aibă un rol proactiv şi pentru că întregile conotaţii istorice nu 

coagularea sa, preocupată de această vor mai avea aceeaşi intensitate ca în 

dinamică. Proiecţiile deceniilor viitoare în mediul euro-atlantic în conceperea 

trecut. Prin faptul că are posibilitatea de 

arată că Europa nu se poate mişca fără unor modele româneşti de construcţie a se mişca liber în tot spaţiul european, 

un consens al ţărilor membre şi care să în zona de intelligence şi securitate. 

cetăţeanul român, la fel ca şi cetăţeanul 

conştientizeze avântul Chinei, Indiei, oricărei ţări membre UE, va viza în 

Braziliei şi revenirea Rusiei. Lumea Va deveni o problemă a serviciilor primul rând statul în care domiciliază, fie 

nouă, prefigurată de China, India şi româneşti de informaţii chiar şi şi temporar. În acest context, serviciile 

Brazilia, are avantajul imenselor resurse încercarea de influenţare, de către de informaţii ale ţărilor europene 

umane, pe când Uniunea Europeană entităţi extracomunitare, a politicilor puternice vor încerca să provoace 

calculează un deficit major în acest comerciale ale unei companii germane, transferul de suveranitate înspre direcţia 

domeniu. Transformarea serviciilor de franceze sau poloneze din domenii lor. Pentru ţările europene din ultimele 

informaţii ale României trebuie să ţină precum telecomunicaţii, financiar- valuri de extindere, aceasta este marea 

cont de noul context. Pe nesimţite, va bancar şi energetic. 

provocare. Serviciile de informaţii 

veni ziua în care şi în domeniul Pasul avut în vedere trebuie să vizeze, în româneşti au de impulsionat crearea 

serviciilor de informaţii vom vorbi opinia mea, cel puţin o perioadă de 15 centrului supranaţional în care controlul 

despre transferul de suveranitate. ani. Până la urmă, faptul că ne aflăm la filialei să nu fie renaţionalizat în favoarea 

Asemeni Băncii Naţionale a României, frontiera Uniunii Europene se poate altor servicii de informaţii cu agendă 

care într-un orizont de timp va deveni un preschimba într-un atu, fiindcă larga dublă: întâi naţională şi abia apoi 

soi de filială a Băncii Centrale Europene, problematică la care serviciile româneşti europeană. I 

şi serviciile de informaţii româneşti vor sunt nevoite să găsească răspunsuri şi să 

fi intens conectate la structuri care acum 

sunt încă în fază incipientă. Operaţiunile 

comune antiteroriste si contrateroriste, 

se adapteze, nivelul de profesionalism şi 

cel de anticipare cresc. Capacităţile 

naţionale de intelligence şi securitate şi 

Răzvan Belciuganu este jurnalist 

specializat pe probleme de securitate 

naţională, senior editor “Jurnalul 

precum şi cele în domeniul combaterii expertiză naţională în domeniu, clădite şi National” şi absolvent al Colegiului 

criminalităţii organizate nu mai ca urmare a experienţei obţinute de Naţional de Informaţii 

reprezintă ceva inedit. Suspiciunea f o r ţ e l e r o m â n e d i n A r m a t ă , 


SURSELE DESCHISE 

şi noile 

TEHNOLOGII MEDIA 

Activitatea de culegere de „informaţii” din sursele deschise (Open Source 

Intelligence - OSINT) este derivată din ziare, reviste, cotidiene, radio şi 

televiziune şi din Internet. Iniţial, analiza de informaţii a utilizat aceste date ca 

un „supliment” pentru analiza tradiţională bazată pe date clasificate, iar 

colectarea sistematică a informaţiilor din surse deschise nu a reprezentat o 

prioritate a comunităţilor de informaţii. În ultimii ani, modificările majore 

apărute în viaţa socială internaţională au intensificat şi adâncit interesul pentru 

investigarea surselor deschise. 

Cristian Păun 

şi/ sau să contribuie la finalizarea sau deschise de informare. Comunitatea 

Fluxurile de analiză de informaţii 

rafinarea unor produse de intelligence OSINT se află sub presiunea a 

(eng. Intelligence) conţin o paletă largă (în prezentul articol vom folosi milioane de pagini scrise zilnic în presă, 

de discipline, între care se remarcă, în termenul de intelligence în conjuncţie „aruncate” în eter prin canalele de 

primul rând, lucrul cu surse umane cu activitatea de informaţii; având în radio sau „servite” direct populaţiei 

(HUMINT), surse de semnale vedere specificul limbii române, ne prin mijloacele de televiziune. Există o 

(SIGINT) şi surse deschise (OSINT). vom întâlni însă şi cu termenul de provocare „in real time” privind 

Accentuarea utilizării analizelor şi găsirea unor căi viabile de căutare 

colecţiilor de informaţii din surse în noianul de informaţii pentru a 

deschise în procesul de descoperi care dintre aceste ştiri 

intelligence, din ultimii ani, este sunt cu adevărat valoroase 

datorată creşterii rapide a activităţii de informaţii, care sunt 

informaţiilor disponibile în acelea care ajută la crearea şi 

această zonă şi dependenţei livrarea unui intelligence de 

acestor „rezervoare” de date calitate şi care sprijină în mod real 

stocate, prelucrate şi „disponibi- deciziile critice privind naţiunea. 

lizate” în Internet. La toate Având în vedere ciclul activităţii 

acestea se adaugă programele de infor maţii (figura 1), 

rapide de regăsire şi translatare provocările OSINT se împletesc 

disponibile pentru activităţile de cu cele legate de resursele umane 

analiză de informaţii, aflate la dedicate activităţii, suportul 

îndemână comunităţii de tehnic disponibil, timpul necesar 

informaţii, gata de a fi utilizate şi o b ţ i n e r i i p r o d u s u l u i d e 

exploatate mai repede ca intelligence şi viteza de diseminiciodată! 

nare a acestora. 

Una dintre provocările importa- Specialiştii din domeniu susţin că, 

nte ale analiştilor OSINT este 

informaţii, în sensul de ştire sau 

pentru obţinerea unui raport 

legată de indexarea şi categorisirea 

noutate). 

OSINT pe baza resurselor interne, 

unui volum uriaş de date. Colectarea 

Toate organizaţiile sociale şi cu atât 

sunt necesare 4 ore de lucru (15 minute 

ştirilor (eng. Information) este utilă 

mai mult cele guvernamentale se 

pentru definirea cerinţelor dedicate 

numai dacă acestea pot fi identificate, 

confruntă cu nevoia de a găsi cele mai 

înţelegerii precise a interesului 

catalogate şi analizate adecvat, astfel 

moderne căi de stocare, „îmbogăţire” 

beneficiarului; 30 de minute pentru 

încât să poată fi utilizate pentru a 

şi analiză a informaţiilor din sursele 

colecţia Internet stabilirea a 10 site-uri 

corobora date sau informaţii clasificate de interes, utilizând instrumente de 


căutare; 15 minute pentru stabilirea unei Diseminarea pe o reţea WAN internă, permite utilizarea magistralei de servicii 

tabele a surselor din Internet pentru cu un anumit nivel de clasificare, are pentru susţinerea proceselor media 

căutări şi referinţe ulterioare; 60 de inconvenientul de a separa produsele de digitale offline şi executarea serviciului 

minute pentru realizarea unei colecţii sursele primare pe baza cărora au fost complex într-un mediu de producţie 

„comerciale” de aproximativ 20 de realizate. Orice administrator va realiza, IPTV. Realizarea unei astfel de reţele 

elemente pentru exploatare; 60 de în orice moment, că nu poate muta deschide un orizont larg asupra 

minute pentru analiză, care include Internetul în reţeaua „intranet”. posibilităţilor de introducere a 

citirea, înţelegerea şi structurarea metodelor de diseminare video 

colecţiilor de informaţii). complexă a informaţiilor (imagine, film, 

Procesele interne parcurse pentru text, hypertext, legături, prezentări) 

realizarea produselor OSINT necesită 

instrumente adecvate de colectare, 

într-un singur ecran. 

sortare, clasificare, stocare, procesare, 

diseminare şi raportare. De asemenea, 

INTRODUCERE 

evaluarea surselor este un proces 

continuu pentru stabilirea „calităţii” 

informaţiilor. 

În prima parte a acestui articol ne 

propunem să prezentăm câteva din cele 

mai noi tehnologii utilizate în media de 

diseminare a infor maţiilor şi 

instrumentele necesare pentru exploatarea 

lor, având în vedere procesele 

interne ale activităţii de producţie 

OSINT, cum ar fi rapoartele, tabelele de 

legături, învăţarea la distanţă şi 

forumurile de experţi. Nu putem să nu 

subliniem aici diferenţa majoră dintre 

modul în care este interpretat un 

„raport” în activitatea tradiţională „allsource 

intelligence” şi activitatea de 

informaţii cu surse deschise. Dacă în 

primul caz raportul reprezintă finalul 

activităţii, în cel de-al doilea caz acesta 

este începutul procesului „interactiv” şi 

„orientat spre beneficiar”, specific 

specialiştilor OSINT. 

Imediat ce informaţiile din surse 

deschise sunt dezvoltate în OSINT, 

Providerii de servicii Internet, firmele 

de telefonie şi cele de CATV din întrea- 

ga lume au început comercializarea de 

servicii „triple-play” odată cu nevoia de 

a atrage cât mai mulţi clienţi. Trecerea la 

furnizarea serviciilor triple-play a 

determinat sporirea concurenţei pentru 

ocuparea pieţei, prin creşterea venitului 

mediu per utilizator (ARPU), dar cu 

efect negativ în planul infrastructurii, 

supusă la o presiune fără precedent 

asupra Internetului de mare viteză 

tradiţional. 

Articolul explică necesitatea de 

transformare a structurii reţelelor tip 

Ethernet şi bazate pe tehnologie IP 

pentru identificarea unei soluţii tehnice 

care asigură, în acelaşi timp, problemele 

reprezentate de cost, siguranţă, 

IPTV înseamnă televiziune furnizată 

prin Internet (Internet Protocol 

Television) şi trebuie privită ca o 

metodă alternativă de furnizare a 

programelor de televiziune www.nato.int 

prin 

protocolul IP, de către un furnizor de 

telecomunicaţii sau de Internet (ISP). 

Furnizorul distribuie programele de 

televiziune prin intermediul reţelei sale 

private IP. Furnizorul poate alege dintr- 

o serie de tehnologii de acces a benzilor 

late cu viteză mare, cum ar fi cablul de 

cupru sau fibra optică (trebuie 

subliniată deosebirea între IPTV şi alţi 

termeni utilizaţi de obicei, Internet TV, 

cum ar fi Joost şi reţelele TVU; vezi 

www.joost.com şi www.tvunet- 

works.com). 

Furnizorii de IPTV sunt conştienţi de 

cele două avantaje importante ale 

distribuirii programelor prin IPTV faţă 

de mecanismele obişnuite de transmisie 

a acestora prin satelit/cablu/radio. 

IPTV susţine serviciile interactive cu 

mai multă uşurinţă, prin reţeaua IP. 

acestea pot fi diseminate prin reţeaua accesibilitate şi calitate. 

Astfel, utilizatorii pot oferi un feed- 

WAN a organizaţiei, fie în mod „push”, back cu privire la opţiunile şi 

fie în mod „pull”, la cerere. Limitările CONCEPT programele dorite; furnizorii IPTV 

impuse diseminării se bazează pe (fără să încalce dreptul la intimitate) se 

politicile de securitate stabilite de Furnizorii de telecomunicaţii au inclus pot folosi de feed-back pentru a face 

organizaţia care le-a produs. Astfel, în IPTV printre elementele-cheie ale recomandări cu privire la conţinutul 

timp ce unele produse OSINT pot fi transmisiunilor pe trei căi (frecvenţă programelor şi al reclamelor vizate. Un 

„împărtăşite” deschis de către toţi radio, televiziune şi vocal) sau pe patru al doilea avantaj constă în distribuirea 

membrii care au acces la reţea, altele pot căi (cu adăugarea mobilităţii). eficientă a programelor într-un mod 

furniza detalii privind interese sau Adoptarea serviciilor web cu un cadru unic. Distribuţia printr-un canal unic 

intenţii ce impun restricţionarea SOA, precum construirea de blocuri poate fi extrem de eficientă pentru un 

accesului. Politica de diseminare a pentru dezvoltarea unor fluxuri de serviciu de înregistrări video la 

produselor poate fi stabilită de către activitate media complexe, reprezintă comandă (video on demand - VoD) 

cerinţele misiunii îndeplinite. Cu alte un pas important pentru reutilizarea oferit de furnizor. Un furnizor de IPTV 

cuvinte, platforma OSINT trebuie să instrumentelor media de procesare într- poate profita de aceste avantaje pentru a 

respecte politici de securitate, plecând un mediu IPTV. În acelaşi timp, obţine un număr mai mare de clienţi 

de la cele mai slabe măsuri de protecţie adoptarea unei magistrale de servicii decât cel al furnizorilor obişnuiţi de 

până la cele mai puternice, să asigure asigură un singur punct de integrare televiziune. Într-un mediu eterogen, cu 

înaltă disponibilitate şi flexibilitate şi să pentru servicii multiple şi caracteristici surse multiple de date şi programe, un 

poată fi extinsă cu uşurinţă către noi comune, cum ar fi înregistrarea şi furnizor IPTV trebuie să se detaşeze de 

beneficiari. Se poate aborda descoperirea serviciului, furnizarea de modelul arhitecturii rigide, unde este 

diseminarea produselor pe două reţele mesaje viabile şi transformarea într-un dificil să adaugi o nouă funcţionalitate 

separate şi anume pe cea WAN mediu de producţie eterogen. În articol sau să adopţi o schimbare în procesul de 

clasificată sau direct pe reţeaua Internet. se prezintă o abordare a media care afaceri. Arhitecturile rigide se termină 


în legături multiple 1:1, care nu permit multimedia care participă în cadrul unui modelului în XML. Un articol digital 

un mediu activ pentru procesele de flux de activitate media. În scopul este un set de resurse, precum 

afaceri, aşa cum se arată în figura 2. înregistrări video, audio sau imagini, 

Adoptarea unui cadru de arhitectu- metadate (precum descriptori şi 

ră orientată pe servicii (SOA), identificatori) şi o structură pentru 

pentru integrare, va permite descrierea relaţiilor dintre aceste 

implementarea unei arhitecturi de resurse. Acest lucru permite o 

tip federativ şi liber conectată, care reprezentare semnificativă a 

se bazează pe servicii/ tehnologii conţinutului care trebuie stocat şi 

reutilizabile, independente de interogat de magistrala de servicii. 

„emitent”. Un set de entităţi furnizează 

O componentă importantă în elementele de bază pentru definirea 

implementarea SOA o reprezintă articolului digital: un identificator 

magistrala de servicii. La cel mai de uniform de resurse (URI) care 

bază nivel, magistrala de servicii face identifică activul şi furnizează 

legătura între solicitanţii serviciului accesul la reţea fiecărei resurse şi 

şi furnizori. Pentru a asigura această metadate care descriu formatul 

legătură, magistrala de servicii trebuie să extinderii conceptului de magistrală de informaţiei. Deşi este de aşteptat ca 

efectueze o conversie între protocoale 

( S OA P / H T T P, X M L / M Q ) ş i 

servicii la nivelul de gestionare integrală 

a mediei digitale, trebuie luate în 

majoritatea serviciilor să poată să 

www.nato.int 

consume formatul informaţiei media de 

modalităţile de interacţiune. În mod considerare următoarele aspecte: bază furnizat de DID, doar câteva 

tipic, o magistrală de servicii se ocupă de �reprezentarea obişnuită a funcţiilor servicii ar avea nevoie să consume şi să 

medierea şi interacţionarea mesajelor. mediei digitale din toate serviciile proceseze informaţii de metadate, iar 

Plasarea serviciilor pe magistrale de conectate la magistrală; acestea din urmă vor diferi de la serviciu 

servicii extinde proprietăţile asociate în �un mecanism armonizat şi funcţiona- la serviciu. Capacitatea serviciilor de a 

mod normal cu transmiterea de mesaje bil pentru transmiterea conţinutului susţine un format specific şi un model 

într-un mediu SOA, cum ar fi medierea, mediei între servicii; de metadate este apoi modelat în 

transformarea, direcţionarea dinamică �un mecanism care să furnizeze reprezentarea semantică a serviciului. 

şi durabilitatea către obiectele media. transformări media pentru soluţionarea În mod caracteristic, o magistrală de 

combinărilor nereuşite de formate ser vicii este proiectată ca o 

ARHITECTURĂ BAZATĂ PE media; infrastructură de mesagerie şi nu este 

MAGISTRALĂ 

�reprezentarea semantică a serviciilor desemnată, în mod specific, să 

bazate pe capacităţile de procesare transporte cantităţi mari, precum fişiere 

Conceptul central potrivit căruia pentru 

managementul fluxului activităţii media 

digitale, magistrala de servicii nu poate 

fi agnostică la conţinutul real al media 

digitale impune dezvoltarea unei 

capacităţi de intelligence în magistrala 

de servicii, pentru a examina conţinutul 

media şi invocarea dinamică a unor 

procese şi/ sau direcţionări media către 

cel mai adecvat canal sau proces pentru 

acel obiect media. 

Serviciile triple-play cuprind acces 

la Internet de mare viteză, audio şi 

video, livrate prin intermediul unei 

structuri comune. Componenta 

video include servicii tradiţionale 

de televiziune, video la cerere 

(VoD) şi noi oferte interactive, 

bazate pe IP. Conţinutul însuşi 

poate fi standard sau high 

definition (şi în bandă largă). 

Se preconizează că numărul 

abonaţilor va creşte exponenţial în 

următorii ani, de la circa 10 

milioane la sfârşitul anului 2007, la 

55 de milioane în 2010. 

Serviciile plasate pe o magistrală 

de servicii, ilustrată în figura 3, 

furnizează o infrastructură obişnuită 

pentru conectarea tuturor serviciilor 


media; 

�prezentarea desfăşurării procesului, 

în vederea sprijinirii serviciilor de 

schimb de mesaje pe magistrala de 

servicii, utilizând protocolul pentru 

arhitecturi bazate pe servicii (SOAP). 

SOAP este un protocol standard W3C 

pentru transferul de mesaje pe bază de 

XML în reţelele de calculatoare. Noul 

tip de date se bazează pe standardul ISO 

MPEG-21, în special pe declararea 

articolului digital (DID). DID MPEG- 

21 furnizează un model abstract, pentru 

declararea articolelor digitale şi o 

schemă XML, pentru reprezentarea 

multimedia. Astfel, este nevoie de o 

infrastructură suplimentară de 

transport al conţinutului pentru 

mutarea conţinutului între servicii. DID 

MPEG-21 transferat între servicii nu 

conţine resurse media, ci referinţe la 

media care pot şi, de cele mai multe ori, 

trebuie să fie alocate serviciilor 

participante la proces. Ca rezultat, 

plasarea de servicii pe o magistrală de 

servicii susţine schimbul de mesaje 

conţinând informaţii de control pentru 

transportul conţinutului şi al 

informaţiei de metadate care 

descrie conţinutul. O categorie 

specifică de servicii, motorul de 

date, a fost definit pentru 

furnizarea transportului sigur de 

media între servicii. 

Caracteristicile transferului de 

date ale fiecărei funcţii sunt 

modelate în reprezentarea 

semantică a funcţiei pentru a 

facilita serviciul de servire 

dinamică. Agenţii de transfer date 

sunt, de asemenea, instalaţi în 

funcţiile conexe magistralei de 

servire a suportului de date pentru 

a susţine transferul de conţinut, astfel 

încât să fie accesibil servirii o dată ce a

fost apelat de magistrala de servire. metadatelor pot fi conectate la înregistreze simultan două programe 

Schematic, mutarea de date poate fi magistrala de servire a suportului de diferite. Similar, adolescenţii doresc să 

reprezentată ca o magistrală de conţinut date şi furnizează servicii între care se uite la TV în acelaşi timp cu părinţii 

virtuală, controlată de selecţia de servire a m i n t i m t r a n s f o r m a r e a î n t r e lor. 

şi procesul de apelare a servirii standardele de descriere a conţinutului Accesul la Internet susţine supramagistralei 

de servire. Magistrala de metadatelor, precum MPEG-7 (un subscrierea, însă serviciile video nu, 

servire a suportului de date este standard ISO), Sharable Content deoarece fluxul video necesită o lărgime 

construită pe o platformă de schimbare Object Reference Model (SCORM, o de bandă constantă. Din momentul în 

de date şi pe o platformă de schimbare specificaţie a Advanced Distributed care cineva începe să urmărească un 

de conţinut. Implementarea magistralei Learning Initiative), Material eXchange program, lărgimea de bandă trebuie să 

de conţinut ca funcţie de mutare date Format (MXF, un standard SMPTE) şi rămână aceeaşi până la finalul 

oferă avantajul unei soluţii operaţionale orice reprezentare a metadatelor programului. Dacă lărgimea de bandă 

pentru transportul de conţinut. patentate. Pe scurt, transformarea este redusă, imaginea se pixelizează. 

Implementările funcţiilor de mutare conţinutului şi transportul furnizează Acest lucru este diferit la navigarea pe 

date variază de la implementări simple, funcţiile-cheie necesare pentru a Internet deoarece, în acest caz, după ce 

bazate pe protocoale de reţea standard, distribui conţinutul în mod transparent utilizatorul reuşeşte să încarce o pagină, 

precum File Transfer Protocol (FTP), în toate funcţiile care participă la fluxul cerinţele de lărgime de bandă scad. 

până la sisteme comerciale. Am testat bazat pe magistrala de servire. Similar, mai mulţi utilizatori pot 

implementările simple şi software-ul 

disponibil pe piaţă. 

În plus, magistrala de servire a 

Creşterea lărgimii de bandă 

descărca simultan informaţii prin 

www.nato.int 

programele peer-to-peer; viteza totală 

de descărcare va fi mai redusă pe măsură 

suportului de date furnizează funcţii de 

transcodare (conversie) pentru a 

transforma conţinutul multimedia în 

formatul cerut de oricare dintre 

providerii de servicii. Funcţiile de 

Serviciile şi aplicaţiile Internet de bază, 

în special Web browsing-ul şi email-ul, 

implică, în general, cerinţe modeste în 

ceea ce priveşte nivelul maxim al 

lărgimii de bandă. Serviciile Internet 

ce numărul utilizatorilor creşte, însă 

conţinutul nu este afectat, aşa cum se 

întâmplă în cazul fluxului video. 

Stabilitatea liniei, calitatea 

transcodare sunt conectate la magistrala peer-to-peer şi, într-o măsură mult mai serviciilor (QoS) şi 

de servire şi furnizează transcodarea mare, cele video au crescut în mod administrarea reţelelor 

resurselor de conţinut multimedia la dramatic cerinţele de lărgime de bandă. 

care se face referire în MPEG-21 DID. Streaming TV necesită circa 3 Mb/s Stabilitatea liniei şi QoS reprezintă 

Funcţia de transformare a conţinutului lărgime de bandă asigurată pentru motive suplimentare de îngrijorare 

este asigurată de un set de servicii fluxul standard, cerinţa crescând la 8 pentru IPTV şi livrarea de servicii 

operaţionale, fiecare serviciu având Mb/s pentru fluxul high definition. În triple-play. Aplicaţiile Internet de bază 

capacităţi diferite, caracterizate prin consecinţă, este necesară o lărgime de implică cerinţe reduse. Acest lucru 

reprezentările semantice. Această bandă semnificativă, atât la conectarea înseamnă că reţelei i se permite să 

abordare permite selectarea celui mai utilizatorului, cât şi la nivelul reţelei. înlăture sau să amâne pachetele de date 

potrivit serviciu pentru fiecare format Aceste cerinţe trebuie soluţionate la atunci când apare o aglomerare din 

de conţinut special ce urmează a fi costuri care să facă livrarea de servicii cauza traficului intens, o acţiune care 

transformat. Acesta este un exemplu de TV prin platforma de bandă largă nu are un efect semnificativ la nivelul 

funcţie abstractă, unde persoana care competitivă cu alte opţiuni tehnologice. serviciilor legacy. Noile oferte video şi 

creează fluxul de date nu trebuie să În contextul în care utilizatorii privaţi vocale reprezintă altceva; întârzierea sau 

decidă care serviciu de conversie al optează pentru aplicaţii multiple, pierderea de pachete video sau vocale 

comerciantului sau ce alte servicii de cerinţele devin şi mai mari. În condiţiile poate deteriora calitatea acestor servicii, 

transformare a datelor trebuie să aplice, în care consumatorii achiziţionează şi la niveluri inacceptabile. Clienţii vor 

ci mai degrabă să se bazeze pe mediul de introduc mai multe televizoare high sesiza erorile; cu cât numărul erorilor 

execuţie în magistrala de servire a definition (HDTV) în propriile sesizate este mai mare, cu atât va fi mai 

suportului de date pentru a-l selecta (la locuinţe, nevoile totale de lărgime de mare şi numărul nemulţumirilor 

rulare), în funcţie de cerinţele bandă sunt chiar mai ridicate. acestora. Acest lucru ar putea afecta 

serviciului de transformare şi statutul de De cele mai multe ori, aparatele TV negativ gradul de mulţumire şi 

încărcare a sistemului (load/system diferite existente într-o locuinţă sunt loialitatea clientului şi va creşte costurile 

status). setate pe posturi TV diferite (un de întreţinere. 

O categorie specială a transformării consumator utilizează un DVR atunci Mediul din locuinţă devine mult mai 

conţinutului este transformarea când doreşte să înregistreze o emisiune, complex o dată cu introducerea IPTV şi 

metadatelor MPEG-21 DID, care în timp ce el urmăreşte un alt program a triple-play, iar administrarea reţelei din 

reprezintă esenţa conţinutului. Unele TV; un adolescent îşi doreşte propriul locuinţă mai importantă. Furnizorul de 

funcţii trebuie să fie capabile să aparat TV pentru a urmări alte servicii oferă clienţilor aplicaţii şi 

proceseze nu doar esenţa conţinutului, programe decât părinţii săi). În dispozitive multiple. Cunoştinţele 

dar şi metadatele de conţinut, iar în consecinţă, pentru o singură locuinţă nu tehnice limitate ale utilizatorilor finali şi 

unele cazuri, doar metadatele de există câştig multicast, trei aparate natura sensibilă a serviciilor vocale şi 

conţinut. Funcţiile diferite vor solicita însemnând trei fluxuri care trebuie video reprezintă preocupări ale 

reprezentări şi subseturi diferite de livrate. Nu există, de asemenea, nici furnizorilor de servicii. Dacă nu este 

metadate comune. Din acest motiv, o supra-subscriere, în condiţiile în care administrată corespunzător, reţeaua din 

serie de funcţii de transformare a abonatul doreşte să urmărească şi să locuinţă şi ultima parte a buclei de acces 


ar putea fi sursa a numeroase probleme. precum şi de structura existentă. (PSD), care maschează restricţiile. De 

La aceste probleme şi la cele aflate în Componentele solicitate privind orice asemenea, este optimizată pentru o 

legătură cu acestea ne vom referi în configuraţie vor consta într-o accesibilitate şi o normă specifică. 

secţiunea următoare. arhitectură flexibilă de livrare a Astfel, VDSL2 extinde accesibilitatea 

serviciului, bazată pe IP/Ethernet, VDSL1, împingând nivelul maxim atins 

Tipuri de servicii TV capabilă să permită mai multe strategii 

de dezvoltare, plus metode de 

al ratelor de transfer dincolo de alte 

facilităţi DSL. 

Serviciile de difuzare cuprind servicii 

TV şi video la cerere (conţinut repetat în 

timp, care începe la fiecare câteva 

minute), plătit în funcţie de accesare. 

Serviciile de difuzare TV includ canalele 

analoge tradiţionale (recepţionate prin 

antenă), canalele digitale de televiziune 

(DTT) şi cele oferite prin cablu sau 

satelit. Producătorul selectează 

conţinutul care va fi difuzat la un anumit 

moment, singurul lucru pe care 

utilizatorii îl pot selecta fiind canalul pe 

care doresc să îl urmărească. Ofertele 

comerciale pot include pachete de 

canale, fiecare dintre acestea vândut 

individual, de obicei fiind plătită o taxă 

lunară. Un ghid electronic al 

programelor furnizează informaţii 

despre conţinutul difuzat pe fiecare 

canal pe parcursul zilei şi anumite detalii 

legate de programul vizualizat în 

momentul respectiv. 

Serviciile la cerere cuprind servicii 

video tip DVD. Utilizatorul decide 

momentul în care doreşte să 

urmărească programul, având control 

deplin asupra modului în care 

conţinutul este afişat: pauză, reluare, 

derulare etc. Conţinutul poate fi stocat 

de provider (video, la cerere) sau poate 

presupune înregistrări efectuate la 

comanda utilizatorului final (înregistrări 

video personale) sau a provider-ului 

(time-shifted TV). 

Mai mult, numărul de locuinţe care 

trebuie administrate, variind de la câteva 

mii la milioane în cazul providerilor 

majori de servicii, s-a transformat într-o 

provocare fără precedent privind 

administrarea în masă. Este necesară 

identificarea unei soluţii privind 

administrarea locuinţelor, care 

facilitează şi automatizează procesele 

operaţionale, cum ar fi: instalarea 

dispozitivului, activarea serviciului, 

susţinerea acordată beneficiarului şi 

operaţiunile de identificare a 

problemelor. 

Serviciile triple-play au devenit centrate 

tot mai mult pe utilizator, iar familiile 

angajează simultan un număr mai mare 

de aplicaţii, nevoia pentru lărgimi de 

bandă intensificându-se. Topologiile 

implicate pentru a întruni aceste cerinţe 

vor varia natural, în funcţie de baza şi 

densitatea abonaţilor unui operator, 


manevrare a serviciilor profitabile, prin 

fibră şi cupru, în interiorul unei reţele 

uniformizate de acces de tip carriergrade, 

bazată pe IP. 

«Numărul magic» pentru lărgimea de 

bandă a unui serviciu IPTV de succes, 

în general acceptat, este între 20 şi 30 

Mb/s. Acest fapt permite un canal 

HDTV şi până la trei canale TV definite 

standard (SDTV), precum şi spaţiu 

pentru date voce şi de mare viteză. Mulţi 

operatori prevăd pentru viitor o bandă 

de 40 Mb/s. 

Furnizarea, pentru toţi abonaţii, a unui 

flux de 20 Mb/s sau mai mare, solicită 

fibră optică în reţeaua de acces. 

Proporţia exactă de fibră depinde de 

îmbinarea serviciilor, topologia reţelei şi 

infrastructura moştenită (legacy 

infrastructure). În general, fibra către 

nod (FTTN) şi fibra către clădire 

(FTTB), combinate cu linia 2 de abonaţi 

cu viteză digitală mare (VDSL2) 

permiţând reutilizarea cablurilor de 

cupru sunt mult mai eficiente în 

dezvoltări brown-fields şi permit un 

acces mai rapid pe piaţă, în timp ce 

fibrele optice pentru locuinţe (FTTH) 

sunt mult mai eficiente în situaţii 

greenfield. 

Pentru a sprijini diferitele opţiuni de 

dezvoltare ale FTTx, nodurile de acces 

trebuie să fie capabile să schimbe la 

nivel intern lărgimea bandei, într-un 

mod care să nu blocheze, precum şi să 

furnizeze interfaţe de mare capacitate 

reţelei upstream. Cu triple-play, familia 

DSL evoluează continuu. Standardele 

G. 9 9 3 . 2 V D S L 2 a l e U n i u n i i 

Internaţionale pentru Telecomuncaţii 

(ITU) au fost aprobate în februarie 

2006. Comparativ cu DSL (ADSL) (1) 

(2) (plus) asimetric şi VDSL1, VDSL2 

adoptă o serie de îmbunătăţiri pentru a 

soluţiona mai bine nevoia lărgimii 

variate de bandă ale unor operatori 

diferiţi. Totodată, susţine transportul 

Ethernet native, o mai bună protecţie a 

impulsurilor sonore şi oferă mijloacele 

pentru a perfecţiona stabilitatea tripleplay. 

Sprijină, de asemenea, o gamă 

largă de scenarii de dezvoltare, utilizând 

un concept de profil. Fiecare profil este 

asociat unei lărgimi de bandă specifice 

(de la 8MHz la 30 MHz) şi unei puteri 

diferite şi densitate spectrală de putere 

Viitoarele lărgimi de bandă şi 

îmbunătăţiri ale puterii de acoperire a 

DSL se bazează pe ameliorarea 

bruiajelor reţelelor DSL care împart 

acelaşi conector (cunoscut, de 

asemenea, ca administrarea spectrului 

dinamic DSM). Cu DSM, bruiajul este 

fie redus, prin configurarea spectrelor 

semnalelor de transmisie, fie (parţial) 

anulat în interiorul conectorului. 

Deoarece DSM solicită unele forme de 

coordonare printre utilizatorii care 

www.nato.int 

împart acelaşi conector, aceste tehnici 

sunt departe de a fi obişnuite. Deşi 

DSM este o tehnologie promiţătoare, 

stabilitatea conexiunii la înaltă rată de 

transfer şi aspectele care nu ţin de 

tehnică, cum ar fi separarea buclei unde 

diferite cabluri de date sunt operate de 

companii diferite, reprezintă adevărata 

problemă DSM. Aceste aspecte trebuie 

soluţionate înainte ca “Telcos” să 

exploateze întregul potenţial al DSM. 

Operatorii îşi extind continuu ofertele 

lor DSL cu un set mai bogat de servicii 

şi o lărgime de bandă semnificativ mai 

mare şi definesc strategiile de transfer al 

cablului optic pentru a se asigura că 

reţelele lor ţin pasul cu cerinţele de 

creştere a lărgimii bandei. Transferul se 

bazează pe trei modele de dezvoltare: 

�fibră către nod (FTTN) - solicită un 

acumulator de acces IPDSL (DSLAM) 

care să fie amplasat pe stradă într-o 

cutie. Conexiunile la beneficiar vor fi 

VDSL2/ADSL2plus; 

�fibră către clădire (FTTB) - FTTB 

DSLAM este plasat în subsolul unei 

clădiri şi conectat la fiecare apartament 

utilizând VDSL2/ADSL2plus; 

�fibră către locuinţă (FTTH) - fibra 

este furnizată direct către o locuinţă sau 

apartament; 

�nevoia de multicast/distribuire 

multiplă. 

Furnizarea video DSL şi conexiunile cu 

fibră diferă de abordarea utilizată prin 

antenă, satelit şi platforme cablu. 

Antenele, sateliţii şi sistemele video prin 

cablu transmit programele TV tuturor 

utilizatorilor. DSL şi sistemele prin fibră 

transmit doar terminalele canale 

utilizatorilor care le privesc activ/ 

frecvent. Utilizatorii solicită canalele pe 

care doresc să le vizioneze la un anumit 

moment şi doar acele canale sunt

transmise către utilizatori prin costurilor operaţionale, scăderea ARPU existente în locuinţă, în timp ce 

conexiune DSL sau fibră. Acest fapt şi creşterea bruiajului. semnalul combinat DSL POTS/ISDN 

face ca utilizarea lărgimii de bandă Abordarea clasică privind stabilizarea este transmis prin noi cabluri, de înaltă 

existente să fie eficientă şi permite liniilor (creşterea procentului de calitate, până la poarta de intrare, făcând 

furnizarea video prin conexiuni DSL, z g o m o t ) r e z u l t ă î n p i e r d e r i astfel segmentul de cabluri mai puţin 

care nu oferă lărgimi de bandă semnificative de lărgime de bandă. susceptibil la zgomot. 

suficiente pentru a susţine simultan zeci Există trei mari categorii de ameninţări În momentul în care semnalele video 

de canale. la adresa serviciilor oferite prin reţele ajung la poartă, acestea trebuie 

Nodul serviciului de acces la lungimi de deschise şi distribuite: distribuite la terminale individuale. 

bandă ar trebui să întrunească cerinţele �atacuri de tip flooding, care pot Cablurile CAT5/CAT6 sunt cea mai 

utilizatorului de canale, fie acceptându- conduce la respingerea serviciului bună soluţie în cazul acestei distribuţii, 

le pe acestea, fie transmiţând sau (DoS) pentru clienţii legitimi. Acestea deşi ea este disponibilă numai în 

respingând canalele solicitate. Acest mai sunt cunoscute sub numele de clădirile noi. Multimedia prin Coax 

fapt face mult mai eficientă utilizarea atacuri DoS; 

(MoCA) şi Home PNA (HPNA), 

capacităţii existente pentru interfeţele �accesul neautorizat şi atacurile standarde coax reprezintă o alternativă 

de conectare upstream şi componentele mascate, care pot conduce la furtul de perfectă pentru obţinerea unor 

interne ale nodurilor de acces ale servicii (ToS) şi la compromiterea rezultate bune când avem la dispoziţie 

serviciilor de bandă largă. În schimb, informaţiilor sensibile; 

cabluri coaxiale. 

minimalizează costurile, reducând 

numărul interfeţelor şi al elementelor 

�spionajul, modificarea şi intercepta- 

rea în cadrul atacurilor informaţionale, 

Alte alternative sunt cablurile CAT3, 

www.nato.int 

reţeaua electrică sau mediul wireless. Cu 

necesare. care pot conduce la DoS, ToS şi toate acestea, fiecare din aceste tipuri 

Serviciile video sunt un subiect extrem compromiterea informaţiilor sensibile. media are dezavantajele sale. Cablurile 

de delicat. Pierderea pachetului Majoritatea atacurilor, în special a celor CAT3 sunt deseori de calitate slabă, iar 

conduce la pixelizare, “îngheţarea” de tip flooding, se bazează pe tehnica tehnologia HPNA care utilizează CAT3 

ecranului şi distorsionarea audio. adreselor false. De exemplu, pachete se suprapune cu VDSL. Aceasta creează 

Forumul DSL recomandă o distanţă de false cu control invalid pentru acces o sursă de interferenţe. Reţeaua electrică 

maxim 30 de minute pentru claritatea mediu (MAC) sau IP fals sunt deseori are avantajul că este disponibilă aproape 

video standard şi patru ore pentru o utilizate pentru a ascunde adevăraţii oriunde, însă unele dispozitive pot 

claritate mai mare. Boxele set-top includ autori ai atacurilor, evitând filtrele şi necesita instalarea unor filtre speciale 

un tampon, mărind rezistenţa mecanismele de urmărire. Similar, in-line, pentru a limita impactul 

serviciilor video la variaţii de atacurile de interceptare a traficului se acestora asupra calităţii semnalului. 

aproximativ 100 ms. Totuşi, dacă se bazează pe protocolul adreselor (ARP) Tehnologia bazată pe WiFi este larg 

depăşeşte timpul suportat de tampon, în «cache», trimiţând spre o adresă de IP utilizată pentru Internetul de mare 

pachetele ar putea fi pierdute. eronată. 

viteză, însă îmbunătăţirea în lărgimea de 

Ca urmare, reţeaua trebuie să recurgă la Este nevoie de unele mecanisme la bandă garantată şi rata erorii sunt 

alte metode de management al nodul de acces pentru a detecta şi necesare pentru suportul video. Astfel, 

traficului. Pentru a minimaliza erorile, elimina traficul nedorit din partea standardul IEEE 802.11n este 

platformele serviciilor triple-play utilizatorilor cu intenţii rele. 

promiţător. 

trebuie să includă o implementare În cazul conectării prin fibră, terminalul 

corectă a QoS, care stabilesc priorităţile 

în trafic, conform cererilor. Traficul 

Internetul la „domiciliu” reţelei de fibră optică (ONT) şi poarta 

de intrare (RG) nu sunt în mod necesar 

voce reprezintă astfel prima prioritate, 

urmând traficul video, apoi traficul 

Internet de afaceri şi, în final, traficul 

Internet rezidenţial. 

Mecanismele redundante reprezintă o 

componentă-cheie necesară pentru 

asigurarea serviciului neîntrerupt, 

atunci când se înregistrează incidente. 

Acestea pot fi implementate la două 

niveluri, (fie) independent sau în 

combinaţie: 

�pe interfeţe, conectând nodul de 

acces la alte elemente ale reţelei; 

�printre componentele interne, în 

nodul de acces. 

Stabilitatea liniilor are un impact uriaş 

asupra calităţii. O linie DSL instabilă, ca 

urmare a bruiajului, poate conduce, de 

exemplu, la degradarea serviciului şi 

chiar la întreruperea sa. Într-o reţea 

clasică DSL, până la 25% din linii pot fi 

instabile, determinând creşterea 

Distribuţia video in-house reprezintă o 

provocare majoră. De exemplu, 

cablurile de cupru din segmentul care 

asigură legătura dintre intrarea în casă şi 

poarta de intrare sunt deseori slabe, din 

punct de vedere al calităţii, şi nerăsucite. 

Aceasta face ca segmentul să fie 

susceptibil la zgomot. Din păcate, 

semnalele video downstream pe acest 

segment sunt deja slăbite, deoarece s-au 

atenuat pe parcursul buclei. Mai mult, 

activitatea persoanelor care locuiesc în 

casă creează un zgomot substanţial pe 

aceste cabluri. Este de dorit, astfel, ca 

poarta de intrare să se afle cât mai 

aproape de intrarea în locuinţă, 

instalând un splitter centralizat. Acesta 

separă semnalul vechilor servicii de 

telefonie/serviciilor integrate prin reţea 

digitală (POTS/ISDN) de semnalul 

DSL. Semnalul POTS/ISDN este 

transmis prin cablurile de telefonie 

apropiate una de cealaltă. Acestea pot fi 

conectate prin intermediul aceleiaşi 

t e h n o l o g i i d e s c r i s e m a i s u s. 

Introducerea unor noi dispozitive în 

reţeaua unei locuinţe, alături de 

furnizarea de servicii triple-play, 

reprezintă o nouă provocare pentru 

operatori: 

�dispozitivele sunt prea complexe 

pentru utilizatorul mediu, pentru a fi 

instalate şi configurate; 

�serviciile triple-play sunt mai 

vulnerabile ca Internetul de mare viteză; 

�orice eroare (resincronizarea mode- 

mului, ca urmare a instabilităţii liniei) 

este puternic vizibilă: serviciile video se 

pierd, ceea ce nu se compară cu 

apăsarea butonului reload de pe un 

browser Web; 

� serviciile triple-play ridică probleme 

mult mai dificil de diagnosticat; o 

problemă poate fi cauzată de linia DSL, 


eţeaua din locuinţă sau configurarea mecanismele redundante trebuie să implementat în cadrul reţelelor 

reţelei din locuinţă. existe, pentru a minimaliza timpul de actuale ale telco-urilor (companii de 

Toate acestea determină un număr întrerupere a serviciului. Acolo unde telecomunicaţii), se bazează pe 

mult mai mare de incidente complexe, DSL este utilizat în ultimă instanţă, Protocolul de Administrare al 

care trebuie rezolvate cu sprijinul trebuie adoptate măsuri pentru a Grupului Internet (IGMP) pentru 

clientului. Astfel, mulţi operatori minimaliza impactul zgomotului şi a controlul difuzării. În momentul în 

încearcă să furnizeze clienţilor sprijin asigura furnizarea de servicii stabile. care se redactează aceste date, IPTV 

prin intermediul soluţiilor automa- În sfârşit, o serie de mecanisme de Focus Grup-ul Uniunii Telecotizate 

şi optimizate. Pentru aceasta securitate sunt necesare pentru a municaţiilor Internaţionale, Sectorul 

este nevoie de o combinaţie a două proteja utilizatorii şi serviciile de de Standardizare a Telecomunicaţiilor 

tipuri de sisteme de suport al atacuri DoS, furtul de servicii, (ITU-T), este planificat să transmită 

operaţiunilor (OSS): ascultare, interceptare şi modificare. protocoale şi arhitectura conţinutului 

�un sistem de management pentru fluxului într-o reţea IMS, în anul 2008. 

dispozitivele din reţeaua locuinţei 

(bazat, de obicei, pe protocolul de 

management al Forumului DSL TR- 

Transmiterea funcţiilor 

complexe 

Independent de reţeaua de bază, 

conceptele-cheie descrise în acest 

articol sunt considerate, în 

069), susţinând activităţi zero-touch, 

managementul automatizat şi 

soluţionarea problemelor de la 

Un factor-cheie decisiv pentru 

desfăşurarea funcţiei printr-un 

provider IPTV este tehnologia de 

continuare, cele adecvate. De 

exemplu, dacă un provider IPTV 

www.nato.int 

asigură serviciul în cadrul unei reţele 

distanţă; bază a reţelelor şi a capacităţilor sale. IMS, atunci discuţiile noastre prin 

�un sistem de diagnosticare/ intermediul unei magistrale de 

management al liniei, care susţine servire a suporturilor de date ar 

soluţionarea problemelor de la rămâne valide. 

distanţă în cazul liniei DSL şi în În acest caz, magistrala va fi o 

racordarea locuinţei la reţea, în componentă a fur nizării, 

special bazat pe tehnologii de distribuţiei şi păstrării blocului 

testare a unei linii cu un singur funcţional media, aşa cum am 

capăt (SELT) şi a uneia cu două specificat anterior. 

capete (DELT). În primul rând, am vrea să 

Providerii trebuie să găsească explicăm conceptul de ierarhizare 

strategia optimă care să vină în a serviciului. 

întâmpinarea solicitărilor tot mai La nivelul de bază avem serviciul 

mari legate de lărgimea de bandă - fundamental, ce poate fi „vândut” 

identificarea celui mai economic în stare pură. 

punct de desfăşurare a reţelei Exemple în acest sens constituie 

optice, având în vedere actualele Atunci, cum este reţeaua care telefonia de bază, mesajele 

investiţii în reţea. Furnizorii trebuie să respectă specificaţiile IP Multimedia instantanee şi Push2X. 

înţeleagă întregul spectru al cererilor Subsystem (IMS), Next-Generation Pentru un provider IPTV, difuzarea 

din partea clienţilor, minimalizând Network (NGN), care este direcţia video este un serviciu de bază. 

complexitatea mediului din locuinţă, reţelei de bază? Răspunsul la această Sistemele care permit furnizarea de 

nu numai de dragul clientului, ci şi întrebare va decide alegerea servicii (service enablers) sunt 

pentru al lor, dat fiind riscul cererilor protocoalelor şi a sistemelor pe care dispuse ca şi elemente comune 

oneroase de suport tehnic. În acest un provider IPTV trebuie să le reutilizabile ce pot fi dispuse în 

sens, sunt de dorit furnizarea utilizeze. IMS furnizează un cadru servicii multiple. Acestea asigură un 

automatizată şi soluţionarea pentru oferirea de servicii pe bază de teren comun între servicii şi 

problemelor care apar. IP, inclusiv IPTV. Dacă un provider reducerea costului pentru furnizorii 

Oferirea de servicii în timp real, cum IPTV ar fi asigurat acest serviciu în de servicii, prin reutilizare. În final, 

ar fi video şi voice, cu accesarea cadrul unei infrastructuri IMS, serviciul mixt se referă la o 

optimă a Internetului printr-o provider-ul poate beneficia de combinaţie de două sau mai multe 

platformă comună de lărgime de avantajele unor funcţii comune în servicii de bază şi/ sau sisteme care 

bandă solicită un management diferit cadrul reţelei IMS, cum ar fi permit furnizarea de servicii. Într-un 

al traficului. Soluţia necesară trebuie autentificarea unui utilizator, mediu IPTV, exemplele pot fi 

să implice identificarea categoriei de autorizarea, încărcarea şi datele observate în cadrul difuzării video ori 

trafic căreia îi aparţine fiecare pachet despre abonat (HSS – Home a informărilor asupra identităţii 

şi să stabilească priorităţile, conform Subscriber Server). Totuşi este apelantului sau prin mesaje 

solicitărilor serviciului. Întârzierile şi important de notat problema instantanee cu prietenii care se uită la 

pierderea pachetelor sunt astfel referitoare la o reţea IMS: IMS aceeaşi înregistrare video. Serviciile 

păstrate la cote acceptabile, în ceea ce utilizează Protocoale de Iniţiere a mixte pot fi dezvoltate pentru a 

priveşte furnizarea de servicii voice şi Sesiunii (SIP) pentru administrarea îndeplini şi condiţiile specifice 

video. În cazul unui eşec, sesiunii, IPTV, aşa cum a fost segmentului. 


Conţinut generat de utilizatori 

(UGC) şi IPTV 

Popularitatea în creştere a capacităţii 

de partajare a fişierelor video a 

YouTube indică potenţialul pieţei de a 

furniza funcţii de blocare digitală. O 

funcţie de blocare digitală permite 

utilizatorilor să stocheze, să vizioneze 

şi să ofere spre partajare fişiere media 

digitale personale (video, fotografii, 

documente). Un provider IPTV 

poate, de asemenea, să folosească 

conţinutul produs de utilizatorii săi 

drept conţinut destinat distribuţiei 

către telespectatori. Telecom Austria 

a fost unul dintre liderii din domeniul 

serviciilor IPTV ce au distribuit 

fişiere video create de utilizatorii săi 

pe teme legate de evenimente ale 

comunităţii lor altor utilizatori locali 

de IPTV, serviciu furnizat la cerere. 

CONCLUZII 

Am văzut cum o infrastructură SOA 

bazată pe servicii web, împreună cu 

capacitatea media a unui bus service 

poate asigura dezvoltarea unei reţele, 

prin adăugarea de servere specializate 

pentru anumite servicii, fără să 

afecteze structurile deja existente. 

Utilizarea acestui tip de abordare internet, la fluxuri video de factură 

permite introducerea unei multitudini IPTV sau cele bine-cunoscute de tip 

de servicii care ar fi disponibile streaming. 

beneficiarilor indiferent de locaţia în Practic, reţeaua cea de toate zilele pe 

care se află la un anumit moment de care de regulă primim doar text 

timp dacă au asigurate drepturi de trebuie să suporte servicii extinse, din 

acces convenabile în reţeaua la care se ce în ce mai complexe, care impun 

conectează. mari transferuri de conţinut, în paralel 

În figura 4 este prezentată o pagină cu asigurarea mai multor nivele de 

web generată de un anumit acces şi securitate. 

„furnizor” pe anumite tematici Presiunea privind obţinerea 

(cursuri, rapoarte comparative, profitului, prin oferirea cât mai 

evoluţii sociale sau politice, multor servicii plătite peste serviciul 

evenimente în spaţii de criză, de bază, la cât mai mulţi clienţi activi 

utilizarea unor servicii etc.). din piaţă conduce la găsirea celor mai 

Prezentările sunt complexe şi accesul bune şi eficiente metode de 

la acestea este slab restricţionat. diseminare a datelor de www.nato.int interes. 

Astfel, acestea sunt pagini de acces la Practic, urmărind metodele adoptate 

date de interes, indiferent de natura de piaţă, ne uităm la un barometru ce 

lor. Dar utilitatea unei pagini diferă de indică soluţia cea mai bună pentru 

la un utilizator la altul. Interesele sunt 

individuale şi legate de anumite 

aspecte ale activităţii personale sau în 

fiecare situaţie în parte. I 

cadrul organizaţiei. Având în vedere Cristian-Teodor Păun este consilier al 

posibilităţile de dezvoltare prezentate adjunctului directorului SRI şi specialist 

anterior, am putea „spera” ca, în 

curând, să putem beneficia de un 

desktop interactiv, configurabil după 

nevoe de informare ale fiecărui 

beneficiar, care să permită accesul la 

date clasificate sau neclasificate, la 

imagini din bazele de date sau din 

în tehnologia informaţiei. A fost cadru 

didactic în învăţământul universitar şi 

postuniversitar, susţinând cursuri pe 

următoarele tematici: „Echipamente 

periferice”, „Programare calculatoare”, 

„Grafică pe calculator”, „Automatică”, 

„Reţele de comunicaţii”, „Comunicaţii de 

date” 

Zonã de afişare cu selectarea 

conţinutului 


Importanţa Mării Negre în strategia de securitate energetică a României 

Marea Neagră 

interfaţă europeană cu 

Marea Caspică şi Orientul Mijlociu 

Energia este o necesitate vitală şi, de aceea, securitatea energetică reprezintă o 

problemă complexă, esenţială pentru asigurarea creşterii sociale şi a bunei 

funcţionări a societăţii, în ansamblu. 

Ligia Leaua 

Direct învecinată Uniunii Europene şi 

complex de securitate emergent în 

arealul geopolitic şi geostrategic al 

Orientului Mijlociu extins, regiunea 

Mării Negre are o importanţă strategică 

majoră pentru Uniunea Europeană şi 

comunitatea euroatlantică în ansamblul 

său. În zona Mării Negre se găsesc 

câteva “poziţii cheie”, care o 

particularizează, îi imprimă valenţe 

deosebite, dar mai ales contribuie la 

valoarea şi importanţa geostrategică a 

acestui spaţiu: Sistemul strâmtorilor 

(Bosfor, Dardanele legate prin Marea 

Marmara), Peninsula Crimeea, Gurile 

Dunării (Dunărea maritimă), Platoul 

continental din faţa litoralului românesc 

(în această zonă sunt estimate a fi 

aproximativ 70 de miliarde de metri 

cubi de gaz şi 12 milioane de tone de 

petrol) şi Insula Şerpilor. 

Ca nouă frontieră sud-estică a UE, 

regiunea Mării Negre se constituie, prin 

populaţia sa de aproape 200 de milioane 

de locuitori, într-o uriaşă piaţă a Uniunii 

Europene. Zonă de tranzit a petrolului 

şi gazului natural din Asia Centrală şi 

Orientul Mijlociu către Europa, 

regiunea Mării Negre reprezintă 

totodată veriga de legătură a unei axe 

geopolitice şi geoeconomice emergente 

Marea Mediterană - Marea Neagră - 

Marea Caspică. Marea Neagră este "o 

limită a UE, dar şi un loc de schimburi şi 

întrepătrunderi". Principalele probleme 

ale regiunii sunt: traficul, imigraţia 

ilegală, ameninţările teroriste, 

conflictele îngheţate, transportul de 

hidrocarburi şi diversitatea politică. “În 


ultimii ani, zona Mării Negre a 

înregistrat o schimbare semnificativă în 

paradigma tradiţională de securitate, cu 

impact pe termen lung asupra securităţii 

europene şi euroasiatice în ansamblul 

lor”. În acelaşi timp, regiunea se 

prezintă ca o zonă-tampon de 

îngemănare a culturilor şi civilizaţiilor 

ortodoxă, islamică şi occidentală. 

Securitate energetică 

euro-atlantică la Marea Neagră 

Competiţia globală pentru asigurarea 

necesarului de resurse energetice 

devine tot mai acerbă, în condiţiile în 

care unele dintre zăcămintele de 

hidrocarburi sunt pe terminate, iar cele 

mai importante se află în zone instabile 

politic. Jocul energetic din zonă se 

desfăşoară pe două dimensiuni, prima 

constând în obţinerea controlului 

asupra infrastructurii extractive, iar cea 

de-a doua în obţinerea controlului 

asupra infrastructurii de transport a 

hidrocarburilor extrase spre diferite 

pieţe regionale. 

Energia este o necesitate vitală şi, de 

aceea, securitatea energetică reprezintă 

o problemă complexă, esenţială pentru 

asigurarea creşterii sociale şi a bunei 

funcţionări a societăţii în ansamblu. 

Agenţia Internaţională pentru Energie 

(AIE) se aşteaptă ca cererea mondială 

de petrol să crească cu 41% până în 

2030. AIE afirmă că „abilitatea şi 

dorinţa principalilor producători de 

petrol şi gaze de a spori investiţiile 

pentru a face faţă cererii mondiale în 

creştere sunt extrem de incerte”. Creşte 

riscul unei întreruperi a aprovizionării 

cu energie şi, în plus, nu au fost încă 

introduse mecanismele care să asigure 

solidaritatea statelor membre în cazul 

unei crize energetice, iar unele state 

membre depind în mare parte sau în 

totalitate de un singur furnizor de gaze. 

Conceptul de securitate energetică a 

devenit o problemă de interes pentru 

factorii politici, analişti şi organizaţii 

internaţionale precum NATO, ONU 

sau UE. Conceptul se referă şi la 

infrastructurile necesare, dar şi la 

preţurile practicate şi la utilizatori. 

Comisia Europeană caută stabilizarea 

resurselor externe şi dezvoltarea 

surselor alternative de energie, SUA 

vizează producerea de noi tipuri de 

energie pe plan intern, China caută să 

cumpere acţiuni la companiile 

petroliere străine. NATO s-a angajat la 

Summitul din aprilie 2008 de la 

Bucureşti ca, în privinţa securităţii 

energetice, să urmărească fuziunea şi 

schimbul de informaţii, proiectarea 

stabilităţii, promovarea cooperării 

internaţionale şi regionale, susţinerea 

managementului consecinţelor şi sprijin 

pentru protejarea infrastructurii 

energetice critice. Consiliul în Sesiune 

Permanentă a fost mandatat să 

pregătească pentru Summitul din 2009 

un raport asupra progreselor realizate în 

acest domeniu al securităţii energetice. 

Germania şi Franţa s-au opus unui rol 

proactiv al NATO în securitatea 

energetică, spre deosebire de România 

şi Polonia. La nivelul Uniunii Europene, 

sectorul energetic reprezintă un factor 

economic şi geopolitic major.

UE este, ca mărime, a doua piaţă resurselor energetice din Bazinul Mării astfel încât, în căutarea unor soluţii 

energetică din lume. În prezent, UE Negre este grevată de unele piedici, pentru a-şi asigura securitatea 

importă peste 70% din necesarul său de având în vedere costurile ridicate ale energetică, forul comunitar a adoptat o 

petrol şi aproape 45% din necesarul său operaţiunilor de foraj la mare adâncime. dublă strategie: pe de o parte, 

de gaz, iar această dependenţă ar putea În aceste condiţii, zona poate fi continuarea dialogului cu Rusia, iar, pe 

ajunge, în anul 2030, până la aproape valorificată de România, Bulgaria şi de altă parte, coordonarea în domeniul 

90% pentru gazele naturale şi aproape Turcia numai la adâncime mică şi medie, aprovizionării energetice şi utilizarea 

100% pentru petrol. Trei state contează dar, până în momentul de faţă, există un energiei regenerabile. Astfel UE nu 

pentru aprovizionarea cu gaz a Europei: număr limitat de puţuri exploratorii la exclude Rusia ca partener strategic, însă 

Rusia (24%), Norvegia (15%) şi Algeria adâncimi mari. Statele riverane încearcă să limiteze utilizarea 

(11%). În timp ce consumul de energie formează cel mai important coridor dominaţiei energetice a Moscovei, prin 

al statelor membre ale Uniunii pentru transportul combustibililor multiplicarea surselor de aprovizionare. 

Europene creşte, producţia nu poate fosili din Rusia şi Caucaz către spaţiul Conform proiectului de strategie 

depăşi cotele actuale; astfel, se comunitar, constituind o posibilitate de energetică europeană, respectiv 

estimează că, până în anul 2015, numai diversificare a resurselor energetice. Strategia Europeană pentru Energie 

30% din necesarul de gaze naturale al Transportul mixtului energetic şi „jocul Sustenabilă, Competitivă şi Sigură 

spaţiului comunitar va fi furnizat din conductelor” sunt probleme constant (2006), UE este obligată să accelereze 

surse proprii. analizate în relaţiile zonei cu spaţiile lucrările privind crearea unei pieţe unice 

Specialiştii afirmă că absenţa unei adiacente, pe lângă monopolul de europene pentru gaze şi electricitate ca 

www.nato.int 

infrastructuri corespunzătoare şi producţie al mixtului energetic practicat "apărare colectivă pentru asigurarea 

insuficientele spaţii de depozitare la de Federaţia Rusă evidenţiindu-se, aprovizionării cu energie şi pentru a 

nivelul UE constituie obstacole în calea totodată, monopolul de tranzit al încerca să încheie acorduri colective cu 

livrărilor de petrol şi gaze în flux Ucrainei. Rusia privind furnizarea de energie", 

continuu şi contribuie la creşterea trebuie să reacţioneze în mod 

preţurilor în spaţiul comunitar. Chiar cu corespunzător. În locul "conectării" şi al 

o bună politică de eficienţă energetică, "dependenţei reciproce", despre care se 

numai pentru producţia de vorbeşte încă, în privinţa Rusiei, de 

energie vor fi necesare investiţii către partea interesată, trebuie să ia 

de circa 900 de miliarde de naştere o "strategie a flexibilităţii". 

EURO în următorii 25 de ani. Documentele publicate de Comisia 

În condiţiile în care se învecinează Europeană la începutul anului 2007 

cu o zonă bogată în hidrocarburi - sub denumirea „O nouă politică 

Asia Centrală (Turkmenistan, europeană în domeniul energiei”, 

Kazahstan ori Iran), Marea Neagră sunt construite pe trei idei: a) să 

este esenţială pentru UE prin prisma demonstreze faptul că obierolului 

de verigă de legătură în ctivele deja stabilite la nivel 

transportul resurselor euroasiatice către comunitar în domeniul energiei nu pot 

consumatorii europeni pe axa fi atinse cu politicile actuale, fiind 

geopolitică şi geoeconomică emergentă 

Criza gazelor din 

Marea Caspică - Marea Neagră - Marea 

Ucraina a reconfirmat depen- 

Mediterană. Statele riverane formează 

denţa energetică a Europei faţă de 

cel mai important coridor pentru 

Moscova şi nevoia de a găsi alte surse de 

transportul combustibililor fosili din 

aprovizionare, o alternativă în această 

Rusia şi Caucaz către spaţiul comunitar, 

privinţă fiind reprezentată de Marea 

constituind o posibilitate de 

Caspică. Această situaţie ar putea 

diversificare a resurselor energetice. Cu 

conduce la redefinirea strategiei 

o poziţie geostrategică importantă de 

energetice comune, oficialii europeni 

frontieră sud-estică a UE, regiunea 

pronunţându-se pentru interconectarea 

Mării Negre este deja traversată de un 

structurii de transport al gazelor între 

număr important de conducte, fiind, 

statele membre UE şi urgentarea 

totodată, planificate investiţii supliproiectului 

„Nabucco”, în special în 

mentare pentru axele de transport 

ceea ce priveşte depăşirea problemelor 

paneuropean al hidrocarburilor. 

de finanţare şi obţinerea unor 

Deşi până în prezent nu se cunoaşte cu 

angajamente ferme din partea statelor 

exactitate volumul rezervelor de ţiţei, 

furnizoare de gaze naturale. 

unele estimări indică faptul că Marea 

De asemenea, conflictul ruso - georgian 

Neagră ar conţine aproximativ 10 

(august 2008) a scos în evidenţă unele 

miliarde de barili de petrol, iar 

vulnerabilităţi ale zonei Caucazului, 

rezultatele prospecţiunilor au deterconsiderată 

anterior acestuia o 

minat formularea unor perspective 

alternativă sigură, rezistentă la şantajul 

optimiste în ceea ce priveşte posibienergetic 

al Rusiei, pentru petrolul 

litatea identificării unor resurse semnicaspic. 

Toate acestea au determinat UE 

ficative de hidrocarburi. Exploatarea 

să îşi consolideze diplomaţia energetică, 

necesară revizuirea acestor politici; b) să 

propună un obiectiv strategic care să 

constituie baza pentru toate deciziile de 

politică energetică ulterioare; c) să 

propună un plan de acţiune concret în 

vederea atingerii obiectivului strategic. 

Prin diferite forme de cooperare în 

domeniile economic, politic şi militar se 

încearcă rezolvarea unor probleme ce, 

în ultimele decenii, au sporit în 

intensitate. Cooperarea în zona Mării 

Negre, mai exact, în zona extinsă a Mării 

Negre, este impusă, pe de o parte, de 

presiunile externe zonei, extinderea 

NATO şi a Uniunii Europene, 

exploatarea resurselor energetice din 

zona Mării Caspice şi transportul 

acestora spre vest, controlul 

internaţional al traficului de droguri, de 

arme şi de carne vie, combaterea crimei 

organizate, etc. şi, pe de altă parte, de 

numeroasele presiuni interne, pe cele 

două paliere: statal-modernizarea 

economiilor fiecărui stat din zonă, 

democratizarea, accesul la resurse 


energetice etc. şi, respectiv, regional- realist ce reafirmă faptul că resursele (ce nu pot fi satisfăcute integral în cazul 

transformarea regiunii dintr-o zonă de energetice ale României sunt într-o materializării celorlalte alternative) îi 

confruntare într-o zonă de confluenţă. scădere dramatică (petrol, gaze, uraniu) asigură un nivel de certitudine 

şi că resursele regenerabile sunt limitate. indiferent de orizontul de timp 

Politica energetică românească În actuala strategie energetică proiectat. 

românească, direcţiile de dezvoltare pe România importă aproximativ 30% din 

România este ideal poziţionată pentru a care şi le-a propus România coincid, în necesarul de gaze naturale din Rusia, la 

juca un rol de pivot pe traseul marilor cea mai mare parte, cu cele europene, un preţ ridicat în comparaţie cu cel 

fluxuri economice, atât ca ţară de având în vedere că mizează pe aplicat altor ţări, pentru că importul se 

tranzit, cât şi ca participantă activă, energetica nucleară (urmând a fi puse în realizează prin firme intermediare. 

având cel mai mare şi bine utilat port de funcţiune încă două grupuri nucleare la Pierderile înregistrate de către 

pe litoralul vestic al Mării Negre, C.N.E. Cernavodă), consolidarea companiile româneşti, care au fost 

racordat la coridoarele europene şi la producţiei pe cărbune, utilizarea nevoite să îşi reducă activitatea ca 

culoarul de transport transcaucazian. resurselor regenerabile şi creşterea urmare a încetării furnizării gazelor 

Totodată, ţara noastră dispune de mari eficienţei energetice. naturale de către „Gazprom”, au fost 

capacităţi subutilizate în industria de De asemenea, unul din obiectivele nesemnificative. În prezent, când 

rafinare şi prelucrare petrochimică, vizate este diminuarea dependenţei de efectele crizei economice internaţionale 

având potenţialul de a deveni, în timp importuri, context în care a fost au determinat reducerea producţiei 

relativ scurt, un furnizor important de 

energie electrică. 

acordată atenţie proiectelor de rute 

alternative de transport a hidroindustriale 

în toate sectoarele de 

www.nato.int 

activitate, consumul de gaze naturale 

Pentru România, ca ţară care carburilor, cum sunt gazoductul este diminuat corespunzător. 

promovează realizarea de proiecte de Nabucco şi oleoductul Pan European Rezervele României însumează 74 de 

infrastructură energetică la Marea Oil Pipeline (Constanţa - Trieste), dar şi milioane de tone de petrol şi 185 de 

Neagră şi care beneficiază de cele ce vizează interconectarea miliarde de metri cubi de gaz. La un ritm 

importante unităţi de prelucrare a sistemului autohton cu cel din Ungaria de producţie de aproximativ 5 milioane 

resurselor energetice ori de producere a (în zona Arad - Szeged), din Ucraina de tone de petrol pe an şi 12 miliarde de 

energiei electrice (de exemplu, Centrala (Siret - Cernăuţi) şi din Bulgaria metri cubi de gaze naturale, acestea vor 

Nucleară Cernavodă), interesul pentru (Giurgiu - Ruse). Proiectul Nabucco fi epuizate până în 2025. În România, 

securitatea unităţilor generatoare şi a prezintă atuul preţului mai mic faţă de perspectivele identificării unor câmpuri 

rutelor de transport al hidrocarburilor şi rutele alternative (South Stream şi majore sunt pesimiste, având în vedere 

abordarea sa, inclusiv în cadrul NATO, White Stream, ambele având şi porţiuni că, în ultimii 20 - 30 de ani, au fost 

este, de asemenea, evident. 

submarine ce necesită soluţii tehnice localizate doar 20 de noi depozite, de 

În ţara noastră nu a existat o viziune costisitoare, dificile şi ce implică riscuri dimensiuni mici sau medii, cu un aport 

strategică pe termen lung care să fie de mediu) şi evaluărilor favorabile de sub 5% la producţia internă şi de 20 - 

agreată de majoritatea forţelor politice, privind stabilitatea ţărilor tranzitate. 25% la volumul total al resurselor ţării. 

deşi au fost elaborate politici sectoriale Avantajele reale ale PEOP (cea mai Datele statistice relevă că aproximativ 

viabile, dar ce nu au mai fost puse în 

operă sau au fost sistate ori de câte ori se 

schimbau factorii decizionali ai 

entităţilor energetice sau cei din 

administraţia centrală. Măsurile luate 

pentru progresul sistemului naţional 

fiind conjuncturale şi, de cele mai multe 

ori, rezultatul materializării anumitor 

interese de grup, atât interne cât şi 

externe, a condus la pierderea unor 

oportunităţi ca ţara noastră să devină un 

actor important în Europa Centrală şi 

de Sud-Est. 

“Strategia energetică a României în 

perioada 2007-2020” marchează o 

etapă importantă în evoluţia ţării 

noastre ca membru cu drepturi depline 

al U.E., fiind în conformitate cu 

cerinţele orientărilor şi politicilor 

comunitare din domeniu, dar şi 

tendinţelor de globalizare manifestate 

pe plan mondial în ultimul deceniu 

(reliefate prin prisma angrenării statelor 

în structuri/organisme/uniuni multi- 

naţionale şi semnării diverselor 

tratate/acorduri/convenţii interna- 

ţionale). Documentul strategic este unul 


scurtă rută care leagă rezervele caspice 85% din rezervele de hidrocarburi au 

de Europa Centrală şi de Vest, ce fost epuizate, fiind extrase 700 de 

presupune cele mai mici riscuri de milioane de tone de ţiţei şi 1.500 de 

mediu, datorită conexiunii “pipe-to- miliarde de metri cubi de gaze naturale, 

pipe” la nodul din Trieste) şi nevoile iar cererea este în continuă creştere. 

energetice în creştere la nivel european Circa 70% din suprafaţa ţării cu

potenţial energetic a fost concesionată, cărui premise sunt reprezentate de scenariu negativ nu pot fi excluse. 

făcând obiectul a peste 50 de contracte poziţia de membru NATO şi UE, Factori importanţi pentru apropierea de 

comerciale. Pe termen lung, alternativele stabilitatea politică şi creşterea un scenariu sau altul vor fi opţiunile 

viabile sunt reprezentate de producţia economică constantă, ce o recomandă ca politice ale statelor din zonă, procesele 

energetică pe bază de cărbune, energie o ţară de tranzit a fluxului de resurse de reformă ale NATO şi ale UE şi 

nucleară şi resursele regenerabile, dat 

fiind că dependenţa de importurile de 

energetice mai viabilă decât Ucraina, 

rolul asumat în transformarea spaţiului 

evoluţia raporturilor dintre SUA, UE, 

F. Rusă şi Turcia. I 

hidrocarburi se va accentua progresiv, în Mării Negre într-o regiune de stabilitate, 

condiţiile diminuării rezervelor bunele relaţii de cooperare cu statele 

naţionale de petrol şi gaze naturale, caucaziene, în special cu Azerbaidjan, Pop, Adrian, “Provocări şi oportunităţi în 

considerate epuizabile. Ţara noastră dar şi cu Georgia şi Armenia etc.), regiunea Mării Negre”, în „Securitate şi 

dispune de un volum mediu de resurse 

regenerabile, fiind identificate cinci 

regiuni eoliene, în funcţie de condiţiile 

topo-geografice şi de mediu, cele mai 

favorabile situându-se pe litoralul Mării 

Negre, zonele montane şi podişurile din 

Moldova sau Dobrogea. Potenţialul 

eolian autohton este de 14.000 MW 

putere instalată, în paralel cu cel tehnic 

amenajabil de 2.500 MW, investiţiile 

necesare în acest domeniu ridicându-se 

la un milion de euro/ MW instalat. 

Angajamentele asumate în relaţia cu UE 

obligă România să investească masiv în 

exploatarea intensivă a resurselor 

regenerabile, astfel încât, în 2020, aceasta 

să reprezinte cel puţin 20% din 

consumul naţional brut de energie 

România are nevoie de consecvenţă atât 

în palierul conceptual şi politic, cât şi în 

cel pragmatic şi al acţiunilor concrete de 

politică externă şi consacrarea 

complementarităţii demersurilor 

diplomatice şi obiectivelor economice 

strategice. 

stabilitate în bazinul Mării Negre”, 

Universitatea Naţională de Apărare „Carol 

I”, Centrul de Studii Strategice de Apărare 

şi Securitate, Editura Universităţii 

Naţionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 

2005; 

Baltă, C.; Marin, Gh., “ Marea Neagră, 

între necesitate şi realitate, Bucureşti, 

Editura CTEA, 2005; www.nato.int 

Băhnăreanu, Cristian, “Resursele 

energetice şi mediul de securitate la 

începutul secolului XXI, Editura 

Universităţii Naţionale de Apărare „Carol 

I”, Bucureşti, 2006; 

Teclean, Cezar, “Politica de Securitate 

Economică în zona Mării Negre 

componentă principală a noului cadru 

geostrategic regional”, ed. ANI, 2006; 

Comisia Europeană, Comunicarea 

electrică. Simultan, energia nucleară va Comisiei către Consiliul European şi 

deţine o pondere de 28 - 30% din Parlamentul European, O politică 

producţia totală de energie a ţării 

noastre, iar diferenţa va fi asigurată de 

energia produsă utilizând cărbune, gaze 

naturale şi păcură. 

În intervalul 2007 - 2013, România va 

beneficia de fonduri structurale în 

valoare de 638 de milioane de euro în 

vederea creşterii eficienţei energetice, o 

importanţă aparte fiind acordată 

modernizării unor capacităţi de 

producţie a energiei electrice şi termice, 

prin valorificarea resurselor eoliene, 

hidraulice, geotermale şi solare, a 

biomasei şi biocombustibililor, dar şi 

realizării unor investiţii în instalaţiile de 

desulfurare şi echipamente de ardere. 

Sume importante trebuie direcţionate şi 

spre retehnologizarea marilor termocentrale, 

pentru reducerea poluării. 

Concluzii 

Pentru valorificarea oportunităţilor 

deschise României, prin prisma poziţiei 

deţinute în spaţiul balcanic şi ţinând cont 

de potenţialul energetic intern 

Dependenţa energetică crescândă a 

Uniunii Europene faţă de importurile de 

petrol şi gaze naturale constituie un 

factor accelerator al elaborării unei 

strategii realiste de securitate energetică 

la nivel comunitar pentru zona Mării 

Negre. Concomitent cu aceasta şi ţinând 

cont de noul context geopolitic regional, 

NATO începe să-şi contureze o strategie 

de securitate proprie pentru zona Marea 

Neagră-Marea Caspică. România, ca 

parte integrantă a comunităţii 

euroatlantice, trebuie să contribuie la 

elaborarea şi implementarea elementelor 

acestei noi arhitecturi de securitate 

regionale. 

Regiunea Mării Negre se poate constitui, 

pe termen mediu şi lung, într-un spaţiu 

democratic, stabil, prosper, conectat 

funcţional la spaţiul european şi 

euroatlantic şi având relaţii echilibrate, 

de cooperare politică şi sectorială, cu 

vecinătatea ei estică, pe fundalul unor 

raporturi de putere larg acceptate şi 

preponderent amiabile. Susţinerea unei 

astfel de perspective ar îndepărta 

energetică pentru Europa; 

Comisia Europeană, Cartea Verde O 

Strategie Europeană pentru Energie 

Sustenabilă, Competitivă şi Sigură, 2006; 

Energy Information Administration, 

World Proved Reserves of Oil and Natural 

Gas, Most Recent Estimates, „Oil and Gas 

Journal”, ianuarie 2008; 

Brumer, Eugene B.; Simon, Jeffrei, 

“Contribuţie la o strategie euroatlantică 

pentru regiunea Mării Negre”, Caiete 

euroatlantice nr.2/2006, Bucureşti, 

Editura U.N.Ap.; 

Maior, George, “Noii Aliaţi şi Dinamica de 

Securitate în Zona Mării Negre”, 

Occasional Papers nr.5/2004; 

Strategia energetică a României în 

perioada 2007-2020, 4 septembrie 2007; 

„Security and Stability in Black Sea Area”, 

National Defence University “Carol I”, 

Bucureşti, 2005, pg. 21-22; 

Frunzeti, Teodor, Zodian, Vladimir 

(coord.), “Lumea 2007. Enciclopedie 

politică şi militară. Studii strategice şi de 

securitate”, Bucureşti, 2007; 

http://www.infoeuropa.ro/jsp; 

http://www.mae.ro/index.php. 

(disponibil şi prognozat), sunt necesare riscurile legate de instabilitate, de 

măsuri convergente care să permită ţării 

să beneficieze de şansele de a deveni un 

actor proeminent pe pieţele energetice 

zonale şi regionale şi să acopere 

solicitările uzuale. Pentru a atinge şi 

fructifica statutul de pivot geopolitic (ale 

ezitările între opţiuni distincte de politică 

externă, de limitarea dezvoltării 

economice ca efect al conflictelor 

„îngheţate”, în condiţiile unor raporturi 

de putere globale neclare, tensionate şi 

impredictibile. Aceste elemente ale unui 

Ligia Leaua este consilier al directorului 

SRI, masterand în Dreptul internaţional al 

mediului şi absolventă a Colegiului 

Naţional de Informaţii şi a Colegiului 

Naţional de Apărare 


Proiectele de transport al gazelor naturale în contextul 

Crizei Economice 

Mondiale 

În timp ce Uniunea Europeană este preocupată de identificarea unor 

alternative la Federaţia Rusă pentru aprovizionarea cu hidrocarburi, aceasta 

este, la rândul său, interesată de diversificarea traseelor de furnizare, pentru a 

evita problemele create de Ucraina şi Belarus. 

Marilena Dumitru 

Proiectarea unei politici substanţială a coordonării europene în Impedimente în realizarea 

energetice comune în Uniunea 

Europeană 

Documente programatice 

domeniul aprovizionării energetice. 

Capitolul XXI defineşte energia ca “o 

competenţă împărţită între statele 

membre”, în timp ce articolul 194 

evocă “securitatea aprovizionării 

politicii energetice comune 

Particularităţi pe segmentul 

gazelor naturale 

Proiectul politicii energetice europene energetice a UE”. Realizarea unei pieţe unice competitive 

a fost prezentat la 10.01.2007 de 

Comisia Europeană. 

�Principiile care stau la baza 

negocierilor sunt: realizarea unei pieţe 

interne de energie competitive şi 

integrate; securitatea aprovizionării, 

prin diversificarea surselor de 

procurare şi a rutelor de transport, 

prin “coridorul sudic”, respectiv gazoductul 

„Nabucco”; reducerea 

emisiilor de gaze cu efect de seră (prin 

creşterea eficienţei energetice, 

extinderea utilizării surselor 

alternative de energie - eoliană, solară, 

biomasă, biocombustibili, energie 

geotermală - şi luarea în considerare a 

energiei nucleare). 

�UE şi-a propus ca, până în anul 

2020, să-şi reducă emisiile de gaze şi 

consumul de energie cu cel puţin 20% 

şi, de asemenea, să crească proporţia 

energiei regenerabile în mixtul 

energetic cu acelaşi procent. 

Tratatul de la Lisabona, semnat la 

13.12.2007 de către şefii de stat şi de 

guvern, precum şi de miniştrii 

afacerilor externe ai UE, aflat în curs 

de ratificare la nivelul statelor 

membre, prevede îmbunătăţirea 

Importurile de gaze naturale în 

statele UE 

14 din cele 27 de state membre ale UE 

sunt mari consumatoare de gaze 

ruseşti sau nu dispun de resurse 

alternative. Astfel, unele dintre cele 

mai dezvoltate state din Uniunea 

Europeană, precum Germania şi Italia, 

importă aproximativ 50% din totalul 

gazelor livrate de Moscova blocului 

comunitar. Franţa cumpără mai puţin 

de jumătate din totalul Italiei şi sub 

25% din cel al Germaniei. Estonia, 

Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, 

Slovacia şi Bulgaria depind total de 

gazele ruseşti, iar alte ţări în proporţii 

semnificative: Grecia (81%), Cehia 

(78%), Austria (67%), Ungaria (65%), 

Slovenia (51%). 

România are, din acest punct de 

vedere, o poziţie mai bună, importând 

doar aproximativ 30% din necesar din 

Federaţia Rusă. 

Olanda şi Danemarca dispun de 

resurse proprii, Marea Britanie 

apelează şi la Belgia, Olanda şi 

Norvegia, Suedia la Danemarca, iar 

Spania la Algeria. 

este grevată de înalta concentrare a 

pieţelor la nivel local, de infrastructura 

deficitară, care face dificil accesul 

noilor competitori şi ofensivitatea 

Moscovei pe segmentul de producţie 

central-asiatic. 

Obiectivul Uniunii de diversificare a 

furnizorilor, vizate fiind în primul rând 

statele din Asia Centrală (precum, 

Kazahstan, Turkmenistan, Uzbe- 

kistan), se loveşte de relaţiile 

privilegiate în domeniu pe care 

Federaţia Rusă le-a stabilit cu aceşti 

producători, respectiv de contractele 

încheiate de Moscova pentru livrările 

de gaze. 

�Cea mai mare parte a gazului 

t u r k m e n e s t e c u m p ă r a t ă d e 

„Gazprom” şi exportată, prin gazoductul 

Central Asiatic, apoi prin cele 

care traversează Ucraina, către 

Europa. O altă parte este destinată 

Iranului şi Chinei. 

L a 2 0 . 0 2 . 2 0 0 9 , p r e ş e d i n t e l e 

Guranbanguly Berdymuhamedov a 

aprobat construirea unui gazoduct, de 

către societatea rusă “MRK Engi- 

neering”, prin deşertul Karakum, către 

staţia de compresie a gazelor de la 

Ylanly. 


miliarde de metri cubi de gaz, Bulgaria, “Transgaz”/ ”România, 

transportă gaze naturale în “MOL”/ ”Ung aria, “RWE”/ 

Turcia începând din 30.09.2006. Germania şi “OMV”/ Austria. 

A fost construit pe aceeaşi rută Gazoductul va avea o lungime de 

ca şi oleoductul Baku-Tbilisi- aproximativ 3.400 de kilometri şi o 

Ceyhan, în scopul reducerii capacitate maximă de transport de 31 

impactului de mediu. de miliarde de metri cubi (la nivelul 

�La 26.07.2007, Turcia, Grecia anului 2020). 

şi Italia au semnat acordul Principala problemă rezidă în 

interguvernamental privind încheierea unor contracte ferme cu 

construirea gazoductului TGI. furnizorii caspici (până în prezent, şi-a 

Conducta, cu o capacitate de 8 confirmat sprijinul Azerbaidjanul). 

�În 2007, gazul produs în Kazahstan miliarde de metri cubi, este Uniunea Europeană a redus cu 50 de 

a fost destinat, în special, consumului planificată să intre în exploatare în anul milioane de euro finanţarea 

intern. La sfârşitul anului 2007, acest 2012. Vor participa compania italiană “Nabucco”, de la 250 de milioane de 

stat a încheiat două acorduri care „Edison”, firmele elene „Depa” şi euro la 200 de milioane de euro. 

prevăd construirea gazoductului „Desfa”, precum şi societatea turcă Fondurile retrase ar urma să fie folosite 

Turkmenistan-Kazahstan-China şi „Botas”. pentru construirea unui gazoduct între 

extinderea conductei Central-Asiatice. 

În acelaşi timp, Kazahstanul a anunţat 

că, până în 2010, se va transforma întro 

ţară exportatoare de gaz. 

�Uzbekistanul are rezerve de gaz de 

1,74 trilioane de metri cubi. 

Exporturile sale se îndreaptă, în 

special, către Federaţia Rusă, prin 

gazoductul Central-Asiatic. 

La 02.09.2008, Taşkentul a 

încheiat un nou contract cu 

Moscova, pentru con- 

struirea unei conducte de 

transpor t g azifer din 

�“Nabucco”, iniţiat la 11.10.2002, 

când a fost semnat, la Viena, Acordul 

de înfiinţare a unui consorţiu pentru 

efectuarea studiului de fezabilitate, 

reprezintă principala variantă de 

diversificare a surselor de aprovizionare 

cu gaze pentru statele 

blocului comunitar, fiind prevăzut a 

transporta materii prime din zona 

Algeria şi Italia. 

www.nato.int 

Efectele crizei ruso – ucrainene 

din ianuarie 2009 

Dificultăţile cu care s-au confruntat o 

parte din statele UE ca urmare a 

reducerii drastice a livrărilor de gaze 

naturale au demonstrat necesitatea 

urgentării adoptării politicii 

energetice comune (Tabelul 

conform datelor comunicate 

de Comisia Europeană). 

Turkmenistan şi Uzbekistan 

în Rusia. 

Variante de acţiune 

ulterioare 

Tergiversarea proiectelor 

de transport 

Uniunea Europeană inten- 

ţionează să realizeze aşa- 

numitul “coridor sudic” de 

transport al gazelor dinspre 

zona caspică spre Europa, 

care include conducta 

Caucazului de Sud (South 

Caucasus Pipeline), ce va 

conecta zăcământul azer de 

la Shah Deniz, prin 

Georgia, cu Erzur um 

(Turcia) şi, respectiv, 

prelungirea acesteia prin 

intermediul gazoductului 

„ N a b u c c o ” ( T u r c i a - 

Bulgaria-România-Ungaria- 

Austria) şi al gazoductului Mării Caspice (Azerbaidjan, Turk- 

Turcia-Grecia-Italia/ TGI. menistan şi Kazahstan) sau Orientul 

�South Caucasus Pipeline, cu o Mijlociu (Irak, Egipt sau Iran) pe 

lungime de 692 de kilometri (din care traseul Turcia-Bulgaria-România- 

443 de kilometri pe teritoriul Ungaria-Austria (Baumgarten). 

Azerbaidjanului şi 250 de kilometri în Din proiect fac parte şase companii de 

Georgia) şi o capacitate de până la 7 profil “Botas”/ Turcia, “Bulgargaz”/ 

Parlamentul European a 

aprobat, la 03.02.2009, cu 

406 voturi pentru, 168 

împotrivă şi 87 abţineri, un 

raport prin care a invitat 

Comisia Europeană şi 

preşedinţia cehă a UE să 

prezinte “un plan nou, 

ambiţios şi vizionar de 

diversificare energetică la 

u r m ă t o r u l C o n s i l i u 

European” (19-20.03.2009). 

Concret, Comisiei Europene 

i s-a solicitat: 

- revizuirea, până la sfârşitul 

anului în curs, a Directivei 

privind aprovizionarea cu 

gaze, care datează din 2004, 

în sensul: includerii unor 

planuri naţionale de acţiune obligatorii 

în caz de urgenţă; alocării de resurse 

din stocurile disponibile către statele 

afectate; activării măsurilor de urgenţă 

în statele neafectate sau mai puţin 

afectate, pentru a creşte volumul de 

gaz pe pieţele afectate. 


Acest fapt presupune măsuri de La 26.09.2008, la Budapesta, În mediile de specialitate, se apreciază 

interconectare a sistemelor de companiile FGSZ (subsidiară a că, pe fondul scăderii preţului 

transport ; “MOL”), “Transgaz”/ România şi petrolului, firmele ruseşti din 

- încheierea unui acord trilateral între “Plinacro”/ Croaţia au semnat un domeniul energetic, inclusiv 

UE, Rusia şi Ucraina cu privire la Memorandum de înţelegere pentru concernul „Gazprom”, întâmpină 

livrarea şi tranzitul de gaze dificultăţi în identificarea 

din Federaţia Rusă către UE; Proiectul gazoductului Nord Stream 

r e s u r s e l o r f i n a n c i a r e 

- sprijinirea includerii aşa- necesare pentru investiţii, 

numitei „clauze de securitate care devin profitabile la 

energetică” în acordurile preţuri de peste 100 de 

comerciale, de asociere, de dolari/ baril. 

parteneriat şi de cooperare cu �Unele semnale indică 

ţările producătoare şi de p o s i b i l e î n t â r z i e r i î n 

tranzit, care ar stabili un cod realizarea gazoductului 

de conduită, ar interzice „South Stream”, pe fondul 

blocajele datorate unor reducerii fondurilor pentru 

dispute comerciale şi ar trasa i n v e s t i ţ i i a l o c a t e d e 

măsurile ce trebuie adoptate 

în eventualitatea unei între- 

“Gazprom” (cu până la 14% 

www.nato.int 

în anul curent) şi al creşterii 

ruperi unilaterale, efectuarea 

oricărei modificări a clauzelor 

contractului sau a celor privind 

aprovizionarea de către unul dintre 

parteneri; 

- elaborarea unei foi de parcurs 

pentru investiţii nucleare. 

În plus, Parlamentul European şi-a 

exprimat sprijinul pentru: 

- negocierea unui acord complex cu 

Federaţia Rusă, care să înlocuiască 

Acordul de Parteneriat şi Cooperare 

din 1997; 

- diversificarea surselor de aprovizionare 

(pe termen lung, din ţări din 

regiunea Mării Caspice, precum 

Uzbekistan şi Iran) sau a rutelor de 

transport - nominalizând proiectele 

energetice “Nabucco”, “Turcia- 

Grecia-Italia” (TGI) şi “South 

Stream”. 

- adoptarea, de către şefii de stat şi de 

guvern, a unor noi obiective în 

materie de schimbări climatice, ce 

trebuie atinse până în 2050: reducerea 

cu 80% a emisiilor de gaze cu efect de 

seră, extinderea până la 60% a 

energiilor regenerabile în consumul 

total de energie şi îmbunătăţirea cu 

35% a eficienţei energetice. 

Măsuri de interconectare a 

sistemelor de transport 

înfiinţarea unei companii care să 

studieze oportunitatea realizării 

proiectului. 

Acesta beneficiază de suportul 

Asociaţiei Regulatorilor Regionali de 

Energie (Energ y Regulators 

Association) şi al Comisiei Europene. 

“Strategia de Interconectare a 

Sistemului Naţional de Transport al 

gazelor naturale cu sistemele de 

transport ale ţărilor vecine”, făcută 

publică de “Transgaz” SA, prevede 

racordarea la: 

�Ungaria (prin finalizarea conductei 

Szeged-Arad); 

Până în prezent s-au realizat 37 de 

kilometri de conductă, pe tronsonul 

Arad-Pecica, urmând ca, după 

stabilirea detaliilor tehnicoecono- 

mice cu partea ungară, să fie realizat 

restul de 25 de kilometri. 

�Bulgaria (pe direcţia Giurgiu- 

Ruse); 

�Serbia. 

Federaţia Rusă - Efectele crizei 

financiare internaţionale 

Investiţiile în domeniul energetic (atât 

în construcţia de conducte, cât şi în 

explorarea şi producţia de gaze) 

necesită, în general, largi împrumuturi 

pe termen scurt, pe care Guvernul 

costurilor totale (conform 

ministrului energeticii, Serghei 

Shmatko, de până la 31 de miliarde de 

dolari). 

�Posibila tergiversare a dezvoltării 

câmpului gazifer “Stockman” s-ar 

repercuta asupra proiectului gazifer 

“North Stream”. 

În pofida acestor dificultăţi, 

acordurile încheiate pentru realizarea 

de noi rute de transport sau asigurarea 

unor surse suplimentare de hidro- 

carburi denotă interesul Federaţiei 

Ruse de a-şi dezvolta exporturile către 

statele UE, evitând actualele state de 

tranzit care i-au creat probleme - 

Ucraina şi Belarus. I 

www.euractiv.eu – “Priority Interconnection 

Plan” (10.01.2007); 

www.euractiv.ro; 

http://edfr.3cdn.net - European Council 

of Foreign Relations, Pierre Noel - 

“Beyond Dependece: How to Deal with 

Russian Gas”; 

„Review and Analisys on EU Wholesale 

Energy Markets” „ECORYS Nederland 

BV” pentru European Commission DG 

TREN, decembrie 2008; 

”RIA Novosti”/ 20.02.2009; 

www.minind.ro “Strategia de Inter- 

conectare a Sistemului Naţional de 

Transport al gazelor naturale cu sistemele 

de transport ale ţărilor vecine”. 

rus, nevoit să injecteze fonduri 

La nivel european, proiectul “New 

semnificative pentru susţinerea 

European Transmission System” 

sistemului bancar, nu le poate garanta 

(NETS) prevede conectarea sisteîn 

acest moment. 

melor de transport gazifer din zona 

� Bugetul federal pe anul 2009 este 

Europei Centrale şi de Sud-Est. 

construit pe o estimare a preţului 

A fost iniţiat în luna decembrie 2007 

petrolului de 95 de dolari/ baril. 

de compania ungară “MOL”. 


Marilena Dumitru este analist al Centrului 

Surse Deschise, licenţiată a Facultăţii de 

Management din cadrul Academiei de 

Ştiinţe Economice şi absolventă a cursului 

postuniversitar “Geopolitică şi 

geostrategie” Academia de Ştiinţe 

Economice, Bucureşti

MANAGEMENTUL PROCESULUI DE 

ANALIZĂ A INFORMAŢIILOR 

în 

INTELLIGENCE-UL CONTEMPORAN 

În contextul actualului „tsunami” informaţional şi al modificărilor continue ale 

contextului de securitate, serviciile de informaţii se confruntă atât cu problema 

procesării unui volum mare de date, cât şi cu necesitatea de a formula un 

răspuns adecvat în faţa noilor tipuri de ameninţări. 

Ionel Niţu, Marius Perianu 

cazurile în care analiza eşuează din cauza intelligence în contribuţie concretă la 

În ultimul deceniu, activitatea serviciilor 

limitelor inerente procesului analitic. garantarea securităţii statului şi a 

de informaţii s-a adaptat continuu Având în vedere aceste consideraţii, cetăţenilor; 

schimbărilor din mediul de securitate, managementul procesului de analiză în - sprijinirea procesului decizional la 

componenta analitică a procesului de intelligence-ul contemporan trebuie să nivelul conducerii statului, prin punerea 

intelligence traversând, de asemenea, o aibă în vedere: la dispoziţia factorilor de autoritate a 

perioadă de continuă transformare şi �din perspectivă funcţională, asigurarea informaţiilor de securitate naţională cel 

adaptare de paradigmă. Multiplicarea în rolului de pivot între activitatea de mai important produs al muncii 

progresie geometrică a datelor şi accesul culegere şi procesare a informaţiilor de specifice, destinat să fundamenteze 

tot mai larg şi în timp real la informaţii au securitate naţională şi cea de informare a adoptarea şi implementarea eficientă a 

contribuit la consolidarea importanţei beneficiarilor. 

unor măsuri de prezervare/promovare a 

analizei de intelligence în procesul de Activitatea de intelligence într-un stat de intereselor naţionale. 

fundamentare a politicilor unui stat, drept îşi justifică utilitatea în raport cu - activitatea de informare, care vizează 

respectiv de valorificare a oportunităţilor necesitatea cunoaşterii exacte şi momentul premergător materializării 

de realizare a unor interese de securitate complete a faptelor, în vederea ameninţării şi fundamentează acţiuni în 

naţională. identificării disfuncţiilor, vulne- zona prevenirii/ contracarării; 

Analiza a depăşit segmentul îngust care i- rabilităţilor şi ameninţărilor la adresa - activitatea de investigare, care survine 

a fost atribuit iniţial în activitatea de securităţii naţionale, a relevării materializării unei ameninţări şi are drept 

informaţii (simpla procesare, analizare şi scop identificarea elementelor situaţiei 

sintetizare a datelor în vederea obţinerii Concret, analiza de intelligence are problematice şi a efectelor produse în 

informaţiilor cu relevanţă pentru 

rolul de a sesiza riscurile şi pericolele planul securităţii naţionale, respectiv 

securitatea naţională), componenta combaterea eficientă a acestora. 

analitică devenind un element important la adresa securităţii naţionale şi de a 

�din perspectivă metodologică, 

în obţinerea unui avantaj comparativ în previziona situaţiile care o pot afecta. îmbunătăţirea producţiei de informaţii, 

domeniul intelligence, în raport cu alţi prin adaptarea permanentă a structurii şi 

„competitori” (servicii de informaţii riscurilor/pericolelor, a surselor acestora a metodelor de lucru, astfel încât 

străine sau structuri private de şi a potenţialului lor de manifestare, produsul informaţional final să fie 

intelligence), având în vedere următorii elemente indispensabile pentru obţinut cât mai repede, la un nivel 

factori determinanţi: conceperea şi aplicarea unor măsuri calitativ ridicat şi în termeni de eficienţă 

- comprimarea timpului de reacţie, eficiente de prevenire/ contracarare, (raportul cost - beneficiu). În contextul 

respectiv de prelucrare a datelor, astfel precum şi a unor oportunităţi de actualului „tsunami” informaţional şi al 

încât produsul informativ să fie promovare a intereselor de securitate. modificărilor continue ale contextului de 

disponibil la timp pentru a fi util în În măsura în care activitatea de securitate, serviciile de informaţii se 

fundamentarea unor politici/ strategii informaţii are drept scop, în sens larg, confruntă atât cu problema procesării 

naţionale pe termen mediu şi lung; reducerea incertitudinii inerente, unui volum mare de date, cât şi cu 

- capacitatea de interpretare/ integrare a nesiguranţa „naturală”, specifică necesitatea de a formula un răspuns 

datelor, cu accent pe analiza multi-sursă problemelor complexe de securitate adecvat în faţa noilor tipuri de ameninţări 

şi abordarea multidisciplinară a naţională şi a incertitudinii induse (prin (preponderent asimetrice), care se 

problemelor de interes strategic; operaţiuni de manipulare şi dezin- suprapun formelor clasice de riscuri, 

- forma corespunzătoare a produselor formare), managementul analizei de pentru a răspunde necesităţilor de 

informative, prin utilizarea oportună a intelligence vizează prioritar îndeplinirea informare ale beneficiarilor. Pentru 

unor metode şi tehnici analitice în varii a două obiective, respectiv: 

eliminarea acelor situaţii în care analiza 

situaţii, astfel încât să fie eliminate - transformarea rezultatelor activităţii de de intelligence eşuează din cauza 


limitelor procesului analitic, manage- Date fiind cerinţele de informare din existenţei unor mecanisme instituţionale 

mentul analizei de informaţii trebuie să mediul decizional axate, pe de o parte, pe adecvate de cooperare între forţele şi 

aibă în vedere: „intelligence-ul de acţiune”, respectiv mijloacele destinate apărării şi 

- (re)proiectarea teoretică a domeniului analize tactice necesare luării unor promovării intereselor naţionale. 

analizei, în vederea creării unor decizii punctuale în varii domenii şi, pe Contracararea actualelor ameninţări 

instrumente de standardizare a de altă parte, pe intelligence-ul strategic, complexe presupune adoptarea unei 

activităţii, respectiv dezvoltării meto- ca urmare a evoluţiilor complexe din maniere integrate de răspuns, implicând 

dologiei în sens extensiv (creşterea mediul de securitate, managementul elemente politice, sociale, diplomatice, 

numărului de metode de cercetare, analizei informaţiilor trebuie să acorde o informaţionale, militare şi de altă natură, 

inclusiv prin implementarea unor greutate similară celor două tipuri de care necesită: 

metode şi tehnici utilizate de structuri analiză tactică şi strategică. �intensificarea relaţionării cu 

private de intelligence, benchmarking, beneficiarii informaţiilor de securitate 

reengineering, management strategic şi 

Analiştii trebuie să dispună de un 

naţională, în vederea asigurării unui 

al riscului, intelligence competitiv etc. şi sentiment de securitate, astfel încât feed-back eficient, care să reorienteze, 

lărgirea sferei de aplicabilitate a noile idei, parţial dezvoltate, să poată fi ulterior, activitatea de informaţii; 

acestora) şi intensiv (rafinarea/ exprimate fără teama de a fi criticaţi �amplificarea cooperării� între 

perfecţionarea metodelor de cercetare pentru devierea de la metodele structurile specializate din domeniul 

utilizate); „ortodoxe”. 

securităţii naţionale; 

- dezvoltarea capacităţilor de analiză şi �deschiderea unor canale de 

de coordonare interprofile, la nivel tactic În ultimii ani, s-a accentuat dezbaterea comunicare şi cooperare între www.nato.int analiştii de 

şi strategic, pentru identificarea celor cu privire la orientarea spre „raportarea securitate şi specialişti din mediul 

mai bune mijloace de racordare a faptelor curente” versus focalizarea academic sau centre de cercetare, cu o 

capacităţilor existente la noile priorităţi eforturilor pe analiza strategică, cele expertiză care poate contribui la 

informative pe care structurile abilitate două tendinţe fiind corespondentele în îmbunătăţirea analizelor şi a estimărilor 

trebuie să le aibă în vedere pentru plan analitic ale unor procese derulate în proprii. 

realizarea securităţii naţionale; sfera acţiuni-operaţiuni, respectiv �din perspectivă „cognitivă”, crearea 

- abordarea transdisciplinară a proble- compartimentarea accentuată a activi- unui mediu organizaţional de stimulare a 

melor/fenomenelor din domeniul tăţii de informaţii şi asumarea unor noi analizei şi asigurare a unei pregătiri în 

securităţii; domenii de competenţă de către analiza de intelligence, focalizate pe 

- valorizarea surselor deschise/ publice serviciile de informaţii. 

încercarea de a deschide modelul mental 

de informaţii, în condiţiile în care Ca urmare a acţiunii unor factori de al analistului. 

„societatea deschisă” şi abundenţa natură exogenă (evoluţiile rapide ale Întrucât analistul trebuie să estimeze - pe 

informaţiilor disponibile facilitează contextului de securitate, amplificarea baza informaţiilor disponibile, a propriei 

utilizarea metodelor „nesecrete” pentru procesului de globalizare, apariţia experienţe în domeniu şi a propriilor 

fundamentarea şi implementarea riscurilor asimetrice etc.), spaţiul de abilităţi psihologice (intuiţie, creativitate, 

politicilor de securitate; acţiune al analizei strategice s-a extins imaginaţie) - tendinţele de evoluţie a 

- impulsionarea utilizării metodelor şi datorită impactului (la nivel naţional, indicatorilor de ameninţări reliefaţi ori 

tehnicilor intuitiv-predictive (analiza regional, global) pe care îl pot avea de apariţie a altora (ca şi consecinţe ale 

oportunităţilor, evaluarea proba- schimbările de politică ale unui stat, existenţei/persistenţei primilor), există 

bilităţilor reduse, metoda scenariilor, realizarea unui atentat terorist de riscul ca analiza de intelligence să fie 

analiza ipotezelor concurente, analiza amploare, afectarea infrastructurii supusă limitelor capacităţii mentale 

deciziilor conflictuale corespondente critice, asigurarea securităţii energetice umane şi îngreunată de utilizarea unor 

intelligence-ului strategic), pentru a etc. Analiza cazurilor de eşec al activităţii „fixaţii mentale” („lentile”). 

răspunde cerinţelor sau nevoilor de informaţii în a prevedea o „surpriză” Managementul poate susţine aceasta 

beneficiarilor, concentrate pe evaluarea (de exemplu: atentatele de la 11 prin promovarea tipurilor de activităţi 

implicaţiilor şi evidenţierea incerti- septembrie 2001, testul nuclear indian care pun analiştii în confruntare cu 

tudinilor. din 1998 etc.) relevă importanţa care perspectivele alternative, consultarea cu 

�din perspectivă str ucturală, trebuie acordată, în egală măsură, experţi din afară, dezbateri analitice, 

coordonarea organizaţională şi acţională estimărilor bazate pe presupuneri analize concurente. I 

destinată definirii atribuţiilor palierelor strategice şi analizelor bazate pe indicaţii 

analitice, stabilirii unor reţele de tehnice, apariţia unor indicatori tactici 

comunicare/relaţionare biunivocă între minimi care intră în contradicţie cu 

structurile interne şi instituirea unor presupunerile strategice fiind în măsură 

mecanisme de răspuns eficient. de a semnala o posibilă „surpriză”. 

Devine tot mai evident faptul că, în �din perspectivă relaţională, dezvolactualul 

context, activitatea instituţiilor tarea unor mecanisme de legătură cu 

implicate în asigurarea climatului de factorii de decizie (având drept scop 

securitate trebuie organizată de o eficientizarea fluxurilor documentelor 

manieră care să le permită să se adapteze de informare), respectiv de cooperare cu 

şi să facă faţă noilor provocări parteneri externi, mediile academice şi 

prefigurate de extinderea riscurilor şi civice. Securitatea naţională are un 

ameninţărilor la adresa securităţii şi caracter multidimensional, necesitând o 

apariţia de noi exponenţi şi modalităţi de abordare integrată şi interdisciplinară, 

acţiune. posibil de realizat doar în condiţiile 


Niţu Ionel este absolvent al Academiei 

Naţionale de Informaţii, master în Relaţii 

Internaţionale şi Integrare Europeană 

(S.N.S.P.A.), respectiv Securitate şi 

Apărare (Facultatea de Sociologie, 

Bucureşti), specialist în analiza de 

intelligence 

Perianu Marius este absolvent al Facultăţii 

de Istorie, respectiv al Facultăţii de Ştiinţe 

Politice şi Administrative (Universitatea 

Bucureşti), master în Ştiinţe Politice, 

specialist în analiza de intelligence

Noi categorii de ameninţări asimetrice la adresa securităţii naţionale 

Fenomenul criminalităţii 

informatice în România 

„În acelaşi timp însă, o serie de ameninţări noi, asimetrice, de natură militară sau nonmilitară, 

inclusiv cele ce se manifestă sub forma agresiunilor informatice sau 

informaţionale, generate preponderent din mediul internaţional, dar şi - într-o anumită 

măsură - de cel intern, tind să crească sub raportul gradului de pericol şi al probabilităţii de 

producere şi pot afecta grav starea de securitate a cetăţenilor români, a statului român sau a 

instituţiilor de securitate din care România face parte. ” 

Proiectul Strategiei de securitate naţională a României „România Europeană, România Euro - Atlantică: Pentru o viaţă mai bună, într-o ţară mai sigură, democratică şi prosperă” - 2006 

Eduard Bîsceanu 

Ameninţarea 

interzise (pornografie infantilă, 

materiale propagandistice de sorginte 

potenţial infracţional, afectând în mod 

fundamental modalităţile tangibile 

Analiza activităţilor cu caracter ilegal 

derulate prin intermediul mijloacelor 

electronice pune în evidenţă trendul 

ascendent al fenomenului criminalităţii 

informatice, atât la nivel 

naţional, cât şi la nivelul 

statelor membre ale Uniunii 

Europene şi NATO, fiind 

relevate tendinţe de manifestare 

sub forme organizate, 

din ce în ce mai complexe, 

generatoare de efecte directe 

asupra tuturor domeniilor 

economico-sociale, aspect de 

natură a genera riscuri de 

materializare a unor noi 

categorii de ameninţări 

asimetrice la adresa securităţii 

naţionale a României. 

Concluziile rezultate relevă 

necesitatea unei noi abordări 

instituţionale şi organizaţional 

-funcţionale de luptă a 

autorităţilor şi entităţilor de interes 

public pentru prevenirea, limitarea şi 

combaterea iniţierii sau producerii 

unor astfel de acte antisociale, cu un 

pronunţat caracter transfrontalier şi 

consecinţe semnificative globale. 

Acţiuni precum difuzarea de materiale 

extremistă, teroristă etc.), spionajul 

informatic, furtul de identitate, 

provocarea de pierderi financiare şi 

punerea în practică a unor scheme 

infracţionale complexe în scopul 

fraudării tranzacţiilor electronice 

derulate prin Internet, atacuri 

informatice asupra disponibilităţii 

serviciilor de comunicaţii electronice, 

precum şi ritmul susţinut de penetrare 

a serviciilor de comunicaţii electronice 

la nivel naţional determină dezvoltarea 

continuă a mediului virtual cu 

prin care structurile guvernamentale 

trebuie să reacţioneze şi să intervină 

proactiv, în scopul asigurării şi 

menţinerii echilibrului economico- 

social, respectiv a protejării, conform 

legii fundamentale, a dreptu- 

rilor şi libertăţilor cetăţeanului. 

Analiza şi evaluarea datelor 

deţinute la nivelul Serviciului 

Român de Informaţii relevă 

faptul că cea mai mare parte a 

activităţilor circumscrise 

criminalităţii informatice 

derulate pe/spre/de pe 

teritoriul României se înca- 

drează în categoria infrac- 

ţiunilor informatice, fiind 

direcţionate în prezent pentru 

obţinerea ilegală a unor 

beneficii materiale, aspecte 

care, deşi manifestă conexiuni 

puternice în sfera crimi- 

nalităţii organizate, creează 

premisele ca aceste capacităţi 

agresionale să poată fi identificate şi 

exploatate de către organizaţii teroriste 

în scopuri şi acţiuni specifice 

terorismului cibernetic, atât împotriva 

intereselor de securitate ale României, 

cât şi ale Uniunii Europene şi ale 

NATO. 


Pe teritoriul României au fost fenomenului criminalităţii infor- informaţii analitico-sintetice ce pot 

identificate nuclee de criminalitate matice, a evoluţiei obiectivelor, permite adoptarea şi stabilirea 

informatică care dispun de capacităţile formelor de manifestare, precum şi a deciziilor executive optime în plan 

(resurse logistice, tehnologie, acces la metodelor şi mijloacelor utilizate în normativ şi administrativ, de natură a 

reţeaua Internet, know-how etc.) mediul virtual, ritmul rapid de evoluţie minimiza cauzele şi sursele genenecesare 

iniţierii unor atacuri şi penetrare a serviciilor/reţelelor ratoare ale fenomenului, precum şi de a 

informatice semnificative din punctul informatice şi de comunicaţii estompa sau diminua efectele lor în 

de vedere al potenţialului distructiv şi electronice la nivel naţional, precum şi plan intern/extern. În acelaşi plan, 

al complexităţii tehnice, deşi, până în a vulnerabilităţilor asociate acestui acţiunile administrative ale instituţiilor 

prezent, nu au fost identificate proces evolutiv, în prezent sunt create guvernamentale trebuie să determine 

persoane/g r upări/org anizaţii premise favorabile pentru utilizarea conştientizarea şi pregătirea atitudinală 

capacităţilor agre- a populaţiei faţă de astfel de acte cu 

Legislaţia specială naţională a României 

este armonizată cu normele juridice ale 

Uniunii Europene şi incriminează 

activităţile de tip criminal, cu extensia 

celor de factură teroristă sau asimilate 

actelor de terorism, ce se pot materializa 

cu şi prin intermediul spaţiului virtual. 

autohtone ale căror acţiuni derulate în 

mediul virtual să fie îndreptate spre 

obiective ţintă de interes strategic sau 

de natură a pune în pericol securitatea 

naţională. Un factor determinant 

pentru evaluarea nivelului de risc 

privind afectarea securităţii infrastructurilor 

informatice critice îl 

constituie disponibilitatea relativ facilă 

a resurselor hardware şi software 

necesare iniţierii unor atacuri 

informatice, acestea putând fi 

descărcate/achiziţionate direct prin 

intermediul reţelei Internet, în multe 

situaţii această activitate putând fi 

realizată în condiţii de anonimitate. 

Din analiza statisticilor şi prognozelor 

realizate la nivel global asupra 


sionale distructive ce pericol social major, ce au ca germeni 

pot fi incluse în tocmai tendinţa mondială de utilizare 

categoria atacurilor intensivă a tehnologiilor informainformatice 

de către ţionale şi de comunicaţii electronice. 

organizaţii teroriste în În România se observă lipsa unor 

scopuri şi acţiuni analize, studii şi evidenţe statistice 

specifice terorismului oficiale, expertize relevante www.nato.int referitoare 

cibernetic, nivelul de la tipurile de vulnerabilităţi şi incidente 

risc estimat pentru informatice identificate/semnalate 

astfel de ameninţări până în prezent la nivelul infrafiind 

corelat, pe termen structurilor informatice de interes 

scurt, mediu şi lung, cu mutaţiile naţional, la cauzele şi efectele acestora, 

mediului de securitate internaţional şi precum şi prognoze privind evoluţia şi 

cu nivelul general de risc estimat tendinţele acestora, care, în esenţă, să 

pentru ameninţarea teroristă. Pentru determine reflecţie, decizie şi reacţie 

aplicarea acesteia, cât şi pentru calificată din partea instituţiilor de 

reducerea şi controlul riscurilor nivel înalt cărora li se adresează. 

asociate societăţii informaţionale, Starea de fapt descrisă este deter- 

procesul de aplicare a legii trebuie minată, în principal, de neopera- 

susţinut la nivelul principalelor ţionalizarea unor organisme civile 

instituţii cu rol şi atribuţii în domeniul specializate pentru centralizarea şi 

de referinţă, prin asigurarea unei mai analiza critică a unor astfel de date (ex: 

bune comunicări interinstituţionale, a Computer Emergency Response 

abordării unitare şi coerente a Team - CERT), structuri organiza- 

activităţilor subsumate prevenirii şi ţionale implementate şi care 

combaterii criminalităţii informatice, funcţionează deja în unele state 

în scopul furnizării către aparatul membre ale Uniunii Europene, 

guvernamental a acelor date şi dezvoltând, totodată, o cooperare în 

problematica subsecventă 

CERT la nivelul ţărilor 

m e m b r e ( E u r o p e a n 

Government CERTs 

group ECG group), 

precum şi de slaba 

dezvoltare a acestor tipuri 

de structuri în cadrul 

infrastr ucturilor informatice 

şi de comunicaţii 

electronice private, 

cu acces public. Lipsa 

unor evidenţe şi statistici 

reale constituite în baza 

u n u i m a n a g e m e n t 

centralizat al incidentelor 

informatice produse la 

n ive l n a ţ i o n a l , d i n 

categoria celor menţionate 

anterior, este de 

natură a afecta capacitatea

autorităţilor din România de a instrumentelor de plată electronice şi unor reţele şi sisteme informatice, sau 

confirma/infirma datele prezentate de al efectuării de operaţiuni financiare echipamentelor electronice aferente 

către entităţile în cauză, respectiv a ilicite prin care se aduce un prejudiciu acestora, prin intermediul cărora sunt 

limita reacţia de răspuns în consecinţă, patrimonial persoanelor ţintă sau în procesate, stocate sau transferate baze 

inclusiv atunci când în evaluările în s c o p u l o b ţ i n e r i i u n o r 

cauză sunt preluate, prelucrate şi elemente de identificare a La nivel naţional, au fost identificate lezarea 

promovate, mai mult sau mai puţin utilizatorilor legali ai unor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale 

subiectiv, în mass-media interne şi sisteme/reţele informatice cetăţenilor privind asigurarea secretului 

internaţionale, fiind create astfel (prin folosirea unor procedee corespondenţei electronice şi a protecţiei 

premise favorabile prejudicierii specifice, denumite uzual datelor personale în format electronic, 

imaginii externe a României. „phishing”, „pharming”, atingeri aduse confidenţialităţii, integrităţii 

„skimming”, „nig erian şi disponibilităţii datelor cu acces 

Forme de manifestare a letter”, etc.); 

reglementat, precum şi derularea de acţiuni 

riscurilor şi vulnerabilităţilor 

generate de acţiunile de 

criminalitate informatică 

în România 

În funcţie de obiectivele avute în 

vedere de către iniţiator/iniţiatori, 

precum şi în raport cu efectele produse 

asupra sistemelor informatice ţintă, 

atacurile informatice se pot constitui în 

infracţiuni informatice şi infracţiuni 

contra confidenţialităţii şi integrităţii 

datelor şi sistemelor informatice, sens 

în care, la nivelul Serviciului Român de 

Informaţii, activităţile în domeniul de 

referinţă sunt direcţionate în 

ve d e r e a i d e n t i f i c ă r i i 

formelor de manifestare a 


a s o c i a t e a t a c u r i l o r 

informatice şi stabilirii 

măsurii în care acestea se pot 

materializa în ameninţări la 

adresa securităţii naţionale. 

La nivel naţional, au fost 

identificate următoarele 

forme de manifestare a 


a s o c i a t e a t a c u r i l o r 

informatice, structurate pe 

tipurile de ameninţări 

s p e c i f i c e d o m e n i u l u i 

criminalităţii informatice: 

�Lezarea drepturilor şi libertăţilor 

fundamentale ale cetăţenilor privind 

asigurarea secretului corespondenţei 

electronice şi a protecţiei datelor 

personale în format electronic, atingeri 

aduse confidenţialităţii, integrităţii şi 

disponibilităţii datelor cu acces 

reglementat, precum şi derularea de 

acţiuni frauduloase prin utilizarea unor 

metode şi mijloace nelegitime: 

- Accesarea şi extragerea ilegală a 

datelor personale şi de identificare 

aferente cardurilor bancare ce aparţin 

unor terţe persoane, în scopul 

r e p r o d u c e r i i n e a u t o r i z a t e a 

- Fraudarea persoanelor fizice frauduloase prin utilizarea unor metode şi 

sau juridice prin tranzacţii sau mijloace nelegitime. 

licitaţii on-line trucate, 

procese administrate prin de date la nivelul unor instituţii 

intermediul unor servicii web publice, guvernamentale, instituţii 

specializate în activităţi de comerţ financiar bancare, medicale, www.nato.int educaelectronic; 

ţionale, operatori de comunicaţii 

- Acţiuni de obţinere frauduloasă de electronice, sau prin intermediul 

informaţii din diverse domenii de cărora sunt gestionate procese critice a 

activitate (spionaj informatic), prin căror întrerupere/afectare ar putea 

accesarea neautorizată a unor constitui ameninţări la adresa 

date/baze de date în format securităţii naţionale: 

electronic/resurse web care aparţin - Atacuri DDoS (Distributed Denial 

unor instituţii publice/private din of Service) prin care se obţine o 

România sau străinătate, în scopul degradare a parametrilor tehnici 

necesari menţinerii stabi- 

lităţii şi funcţionării optime a 

unui serviciu de comunicaţii 

electronice, fiind afectate 

accesibilitatea şi disponibi- 

litatea serviciilor în cauză şi, 

implicit, a celorlalte procese 

asociate cu funcţionarea 

acestora; 

- Răspândirea de programe 

şi aplicaţii software ce intră 

sub incidenţa criminalităţii 

informatice, precum şi 

utilizarea acestora în 

vederea producerii de 

blocaje, perturbaţii sau 

daune în funcţionarea 

echipamentelor tehnice şi 

copierii acestora şi utilizării lor în alte 

resurselor informatice 

scopuri decât cele pentru care au fost 

aferente acestora; 

constituite (aplicaţii software dedicate 

�Acţiuni ilegale orientate către 

în acest sens, cum ar fi aplicaţiile de tip 

conţinut: iniţierea, organizarea, 

„troian - trojan”, „viermi informatici 

săvârşirea sau sprijinirea, prin 

internet worm”, aplicaţii de tip 

intermediul sistemelor informatice, a 

„spyware” etc.); 

acţiunilor de factură teroristă, 

- Utilizarea metodelor şi mijloacelor 

totalitariste sau extremiste de origine 

specifice criminalităţii informatice 

comunistă, fascistă, legionară sau de 

pentru operaţiuni ilegale asociate cu 

orice altă natură, rasiste, xenofobe care 

spălarea de bani (ex: servicii destinate 

pot pune în pericol sub orice formă 

transferului de monedă virtuală: E- 

unitatea şi integritatea teritorială a 

Gold, Web Money, etc.); 

României, precum şi difuzarea 

�Distrugerea, degradarea ori 

reprezentărilor grafice pornografice 

aducerea în stare de neîntrebuinţare a 

cu minori, interzise prin lege: 


- Realizarea de pagini web şi comunicaţiilor electronice, ar putea fi adoptată la Budapesta la 23 noiembrie 

transmiterea de mesaje nesolicitate, clasificate pe următoarele paliere: 2001) cu transpunere în prevederile 

prin intermediul căsuţelor poştale - infracţiuni săvârşite în legătură cu art.139 - 143 din Legea nr. 8/1996 

electronice, în scopul promovării şi emiterea şi utilizarea instrumentelor privind dreptul de autor si drepturile 

diseminării rapide a materialelor sau de plata electronică şi cu utilizarea conexe, cu modificările şi completările 

documentelor cu conţinut ilegal sau datelor de identificare în vederea ulterioare; 

vătămător în problematica de efectuării de operaţiuni financiare cu - infracţiuni incriminate prin Legea 

referinţă; subcategoriile precizate în cap. VIII, nr.535/2004 privind prevenirea şi 

- Utilizarea facilităţilor oferite de art. 24 - 28 din Legea nr. 365/2002 combaterea terorismului şi care au sau 

serviciile publice şi private de partajare privind comerţul electronic, cu pot avea conexiune directă sau 

a fişierelor, constituite la nivelul modificările şi completările ulterioare; mijlocită cu domeniul IT&C; 

firmelor autohtone furnizoare de - infracţiunilor săvârşite prin - infracţiunea prevăzută de art.19 din 

servicii Internet, în scopul desfăşurării intermediul sistemelor informatice, cu Legea nr.51/1991 privind siguranţa 

unor activităţi ilegale de răspândire şi subcategoriile stipulate, pe larg, în naţională; 

punere la dispoziţie, în mod disimulat, Titlul III - Prevenirea şi combaterea - alte acte şi fapte ilegale de natură a 

a materialelor în format electronic criminalităţii informatice din Legea nr. a f e c t a d r e p t u r i ş i l i b e r t ă ţ i 

care promovează idei/concepte şi 161/2003 - privind unele măsuri fundamentale ale cetăţenilor, 

imagini cu potenţial pericol social sau pentru asigurarea transparenţei în securitatea şi protecţia comunicărilor, 

infracţional incriminate prin lege; exercitarea demnităţilor publice, a a prelucrării datelor personale www.nato.intşi 

�Reproducerea ilegală şi punerea la funcţiilor publice şi în mediul de protecţia vieţii private în sectorul 

dispoziţia publicului, prin intermediul afaceri, prevenirea şi sancţionarea comunicaţiilor etc., sancţionate prin 

reţelei Internet, a unor opere/lucrări corupţiei: alte acte normative speciale (Legea 

protejate de legislaţia în domeniul �Infracţiuni contra confidenţialităţii nr.677/2001 pentru protecţia 

drepturilor de autor şi al drepturilor şi integrităţii datelor şi sistemelor persoanelor cu privire la prelucrarea 

conexe (proprietate intelectuală). informatice (art.42 -47); 

datelor cu caracter personal şi libera 

�Infracţiuni informatice (art.48 50); circulaţie a acestor date, Legea nr. 

Reglementări legislative �Pornografia infantila prin sisteme 506/2004 privind prelucrarea datelor 

naţionale 

informatice (art.51). 

cu caracter personal şi protecţia vieţii 

- infracţiuni referitoare la atingerile private în sectorul comunicaţiilor 

Conform legislaţiei speciale interne, 

activităţile de tip criminal, ce se pot 

înfăptui cu şi prin intermediul 

mediului tehnologiei informaţiei şi 

aduse proprietăţii intelectuale şi 

drepturilor conexe (art. 10 din Legea 

nr. 64/2004 pentru ratificarea 

Convenţiei Consiliului Europei 

privind criminalitatea informatică, 

electronice, O.U.G. nr. 79/2002 

privind cadrul general de reglementare 

a comunicaţiilor electronice, Legea 

nr.182/2002 privind protecţia 

informaţiilor clasificate) şi Codul 

Penal. I 


Eduard Bîsceanu este specialist 

în securitatea informaţiei şi 

combaterea criminalităţii 

informatice şi licenţiat în 

Comunicaţii. 

A efectuat cursuri de specializare 

în domeniul securităţii 

informaţiei în ţară şi străinătate 

şi a participat la proiecte de 

profil la nivelul NATO şi UE. 

Este membru al filialei locale a 

ISACA - Information Security, 

Audit and Control Association.

N A T O Importanţa informaţiilor din surse deschise a sporit odată cu creşterea 

numărului şi gradului de dificultate a operaţiunilor Alianţei Nord-Atlantice, 

precum şi cu extinderea participării la misiunile de menţinere a păcii ori 

reconstrucţie post-conflict. 

şi OSINT 

Daniela Olaru, Cristina Grigoraşenco 

Cât de importante sunt 

sursele deschise pentru Alianţa 

editate sub egida forului transatlantic, 

NATO OSINT Handbook, NATO 

OSINT Reader, Intellig ence 

membre în scopul fundamentării 

strategiilor şi politicilor generale, 

precum şi susţinerii informative a 

Nord-Atlantică? Exploitation of the Internet, devenind deciziilor în teatrele de operaţiuni şi 

repere bibliografice în domeniu) şi asigurării spaţiului de manevră a 

Informaţiile obţinute din surse preocuparea pentru înfiinţarea unei trupelor. 

deschise (Open Source Intelligence - structuri specializate în cadrul În mod obiectiv, experţii militari din 

OSINT) reprezintă un element Parteneriatului pentru Pace (sub cadrul NATO recunosc faptul că 

esenţial pentru operaţiunile specifice forma unui Birou Federal cu filiale în sursele deschise nu se substituie 

din multiple sfere de activitate, dar mai capitala fiecărui stat membru, a unui spionilor, sateliţilor, mijloacelor 

ales în cele privind armata sau serviciile Birou Central amplasat într-o singură tehnice sau capabilităţilor militare, însă 

de informaţii, fiind considerate o forţă locaţie şi personal multinaţional sau a constituie o bază puternică, con- 

majoră a secolului al XXI-lea. 

unei reţele sau o combinaţie între textuală şi enciclopedică pentru 

Succesele obţinute prin exploatarea la primele două variante). planificarea şi executarea operaţiunilor 

adevărata lor valoare şi trăsăturile Importanţa informaţiilor din surse militare şi civile, de la asistenţă 

specifice au determinat creşterea deschise a sporit şi odată cu creşterea umanitară la războaie totale, şi oferă o 

interesului faţă de OSINT, în special în gradului de dificultate şi numărului viziune politică, istorică şi culturală din 

rândul instituţiilor abilitate cu operaţiunilor Alianţei Nord-Atlantice, interior, date operaţionale utile despre 

apărarea, ordinea publică şi securitatea precum şi cu extinderea participării la infrastructură şi condiţiile curente, 

în plan naţional, regional şi misiunile de menţinere a păcii ori informaţii tactice comerciale geo- 

internaţional. De aici şi până la crearea reconstrucţie post-conflict. spaţiale vitale care nu pot fi accesate 

unor structuri speciale care se ocupă Prin faptul că se focalizează pe surse de prin mijloace naţionale obişnuite. 

exclusiv cu cercetarea surselor informare neclasificate, OSINT În operaţiunile coaliţiilor, informaţiile 

deschise pentru a obţine cele mai constituie o componentă vitală a obţinute din surse deschise reprezintă 

relevante informaţii a mai fost doar un arhitecturii procesului de intelligence fundamentul cooperării dintre civili şi 

pas, e adevărat, destul de important, de (alături de celelalte 6 laturi: signals militari şi cadrul împărtăşirii bilaterale 

vreme ce a implicat în primul rând intelligence/ SIGINT, measurement de informaţii clasificate provenind de 

modificarea de concepţii şi percepţii. and signature intelligence/ MASINT, la serviciile secrete. 

O abordare comparativă a practicilor imagery intelligence/ IMINT, human 

instituţionale de exploatare a surselor intelligence/ HUMINT, counter- Procesul complex de creare a 

deschise şi înglobare a materialelor 

realizate pe baza acestora în sistemul 

de realizare a intelligence-ului relevă că 

intelligence şi technical intelligence). 

Mai mult, în plină expansiune 

informaţională, în care World Wide 

OSINT în structurile 

specializate din cadrul NATO 

NATO deţine unul dintre primele 

locuri. 

Ilustrative în acest sens sunt atenţia 

deosebită acordată metodologiei 

privind managementul OSINT (cele 

trei volume dedicate acestui domeniu, 

Web şi comunicaţiile rapide au devenit 

indispensabile atât „băieţilor buni”, cât 

şi celor „răi”, OSINT constituie, în 

viziunea Alianţei, liantul necesar 

coordonării superioare în sfera 

intelligence a eforturilor statelor 

Înţelegerea modului în care se 

derulează activitatea de obţinere de 

informaţii din sursele deschise la 

nivelul NATO impune însă, mai întâi, 

prezentarea delimitării conceptuale 


între ceea ce se înţelege prin sursele 

deschise de informare şi informaţiile 

obţinute din acestea. 

Sintetizând diferitele opinii exprimate 

în mediile de specialitate pe această 

temă, NATO OSINT Handbook a 

statuat existenţa a trei categorii de 

informaţii: 

� Open Source Data/ OSD, 

exemplificate prin emisiuni radio/ TV, 

tipărituri, semnale neprelucrate, 

fotografii, casete, imagini-satelit şi 

scrisori personale; 

� Open Source Information/ OSINF, 

reprezentând date corelate şi procesate 

pentru a realiza o informare de interes 

general - articolele din mass media, 

cărţile, comunicatele; 

� Open Source Intelligence/ OSINT, 

definite ca informaţii rezultate din 

www.nato.int 

prelucrarea şi analiza OSD şi OSINF intenţiilor acesteia, trebuind să O diferenţă majoră între managementul 

pentru a răspunde unei solicitări din definească eficient ceea ce au nevoie şi OSINT şi cel al informaţiilor provenite 

partea factorilor de decizie şi care au un de ce. Din această perspectivă, OSINT din alte surse rezidă în modalitatea de 

rol în produsul final, creând "informaţia este cea mai rapidă modalitate de a „tratare” a rapoartelor: dacă, în ceea ce 

secretă". Ca un caz particular, Validated satisface necesarul de informaţii, priveşte informaţiile clasificate, 

Open Source Intelligence (OSINT-V) permiţând continuarea acţiunii de către întocmirea raportului reprezintă 

au un grad ridicat de certitudine, fie eşaloanele superioare. punctul final al întregului demers, în 

pentru că sunt realizate de un analist Cercetarea, căutarea şi culegerea se cazul OSINT reprezintă numai 

profesionist, fie pentru că provin din realizează prin corelarea cererii de începutul, fiind unul dintre elementele 

surse deschise sigure, precum ştirile informaţii cu sursele disponibile, în cheie ale procesului interactiv şi orientat 

prezentate în direct care redau scopul obţinerii unor răspunsuri cât mai către consumator al suportului OSINT. 

prăbuşirea unui avion. aproape de exactitate. De cele mai multe Raportul conţine câteva elemente 

În viziunea NATO, managementul ori, odată ce a fost identificat necesarul obligatorii: ţara, tematica, data şi 

OSINT presupune parcurgerea de informaţii, sursele deschise sunt conţinutul analitic (5 informaţii brute, 

următoarelor etape: planificarea şi cercetate de către personalul specializat fiecare dintre acestea reprezentând 

direcţionarea acţiunilor; cercetarea, şi identificate răspunsurile ce pot fi produsul cel mai bun din 20 după 

căutarea şi culegerea; procesarea şi obţinute în funcţie de resursele la care verificarea a 200 de surse), autorul şi 

exploatarea informaţiilor; producerea; are acces. destinatarul, precum şi un sumar 

diseminarea, valorificarea şi evaluarea Ca disciplină structurată, OSINT analitic, care adaugă un plus de valoare 

(feed-back). În acest proces, există trebuie să respecte o serie de condiţii: acestuia, incluzând multiple elemente 

câţiva paşi cărora li se acordă o maximă asigurarea securităţii operaţiunii filtrate şi integrate într-un cadru 

importanţă: descoperirea acelor (OPSEC), respectiv ascunderea fundamental care, ulterior, au fost 

informaţii de care este nevoie pentru originilor căutării prin folosirea gândite/ interpretate ca un conţinut de 

îndeplinirea sarcinilor asumate, după intermediarilor de încredere şi utilizarea sine stătător. Poate fi organizat şi după 

principiile „să ştii cine ştie” (know who Non-Disclosure Agreements (NDA) sursă (Internet, literatură gri, experţi). 

knows) şi „să ştii unde să cauţi”, atunci când este necesară protejarea În ceea ce priveşte tabelul de legături, 

selectarea (know what's what) dintre unor discuţii; respectarea copy-right- acesta are un rol foarte important 

sursele bune şi cele rele, cele valabile şi urilor aflate în vigoare; cunoaşterea de pentru beneficiar în sensul că îi este util 

cele expirate, cele relevante şi cele limbi străine, o parte majoră din planul pentru obţinerea rapidă a unor referinţe 

irelevante, precum şi filtrarea acestora NATO de arhitectură a informaţiilor despre problematica analizată. 

(know what's hot) şi furnizarea viitorului. În anumite cazuri, pentru Utilitatea învăţării la distanţă derivă 

informaţiei rezultate (know who's who) soluţionarea unor aspecte deosebite, se dintr-o serie de disfuncţionalităţi ale 

în timp util, în condiţii securizate, într- poate apela la reţele externe de experţi. mediului Internet (generate, între altele, 

un format uşor de înţeles de către Procesarea şi exploatarea informaţiilor de întreruperi sau diversiuni ce 

beneficiar. (analiza) se face pe palier strategic, fac posibilă pierderea unor informaţii 

Planificarea şi direcţionarea constituie operaţional, tactic şi tehnic. importante). Este necesară alcătuirea 

cea mai mare provocare pentru factorul Producerea OSINT presupune unor module de învăţare la distanţă în 

de comandă şi echipa acestuia în ceea ce parcurgerea a patru elemente esenţiale, toate statele şi pentr u toate 

priveşte solicitările înaintate pentru a respectiv: întocmirea raportului problematicile aflate în atenţia NATO, 

obţine un răspuns din surse deschise. (report); tabelele de legături (links obiectivul principal fiind reprezentat de 

Aceştia trebuie să evalueze cu exactitate table); învăţarea la distanţă (distance oportunitatea ca fiecare nou analist să 

specificul informaţiei necesare în learning) şi forumul de experţi (experts aibă posibilitatea de a deţine resurse 

contextul organizaţiei sau planurilor 


forum). on-line ce îi vor servi la dosare cu

ăsturnări de situaţie sau puncte de pentru impulsionarea reformării p e n t r u a a s i g u r a l e g ă t u r i l e 

referinţă sofisticate. Reprezintă, de structurilor informative, discuţiile fiind comunicaţionale cu trupele din teren. 

asemenea, un loc unde sunt puse la centrate pe capacitatea organizaţiei de O dovadă a creşterii rolului OSINT în 

dispoziţie informaţiile biografice îmbunătăţire a procesului de diseminare activitatea Alianţei a fost integrarea 

neclasificate şi pot fi plasate referinţe a informaţiilor obţinute de statele produselor de acest tip în baza de date 

anuale despre fiecare stat sau problemă membre la nivel central şi pe combinată din cadrul Intelligence 

de interes. Forumul de experţi poate fi restr ucturarea departamentelor Fusion Center/ IFC (inaugurat la 16 

intern, extern sau o combinaţie între corespondente din cadrul Statelor octombrie 2006, având sediul la baza 

aceste variante. Odată ce au fost Majore. Cu acelaşi prilej, delegaţii Molesworth a Forţelor Aeriene Regale 

identificaţi, experţii pot fi invitaţi să se prezenţi au recunoscut necesitatea ale Marii Britanii, unde se mai află şi U.S. 

alăture forumului sponsorizat de oricare extinderii cooperării cu alte foruri European Command's Joint Analysis 

membru al NATO. Acest aspect ar internaţionale şi cu statele partenere, Center). Crearea IFC a fost stabilită cu 

trebui să se materializeze prin p l e d â n d p e n t r u d e z v o l t a r e a ocazia Summit-ului NATO de la Praga 

înţelegerea faptului că vor contribui cu capacităţilor tehnice adiţionale ale (2002), fiind materializarea unei noi 

timpul şi priceperea lor în momente NATO, în scopul creşterii abilităţii de a viziuni, integratoare, în domeniul 

ocazionale, în schimbul permiterii face faţă noilor ameninţări cu care se intelligence. Necesitatea realizării unui 

accesului la oricare OSINT produs de confruntă. sistem comun a rezultat din obstacolele 

fiecare membru al Organizaţiei Nord- Aceste deziderate nu au rămas fără ecou, apărute în cooperarea interagenţii şi 

Atlantice. Diseminarea, valorificarea şi demersurile iniţiate de Alianţă în sfera elaborarea unor materiale analitice 

evaluarea (feed-back) presupune că, intelligence indicând că există complete, general valabile, în www.nato.int condiţiile 

odată ce o sursă de informare a fost susţinători consecvenţi ai oferirii, pe în care membrii şi partenerii Alianţei 

dezvoltată în OSINT, aceasta poate fi lângă o strategie coerentă, a unui cadru dispuneau de surse de informare, baze 

diseminată prin reţeaua „NATO WAN” comun de activitate în ceea ce priveşte de date, pregătire de specialitate, 

(accesibilă numai statelor membre) ca activitatea de intelligence în general şi metodologii de lucru şi capabilităţi de 

iniţiativă sau răspuns la o comandă în cea legată de latura OSINT a acesteia în sprijin disparate. Actualmente, 

acest sens. Totuşi, trebuie avut în vedere particular. activitatea IFC este derulată, în flux 

faptul că unele produse OSINT pot În procesul de redimensionare a continuu, de 160 de angajaţi provenind 

include detalii despre anumite intenţii activităţii NATO, ca răspuns la noile din statele membre, care alimentează 

sau interese private, fiind recomandată provocări de securitate, OSINT va baza de date cu informaţii de tip 

restricţionarea acestora şi implicit, cunoaşte, în mod cert, o evoluţie SIGINT, IMINT, HUMINT, OSINT şi 

politica de propagare a materialelor ar constantă, utilitatea informaţiilor din MASINT, în format digital sau analogic. 

trebui să fie condusă ca răspuns la cereri surse deschise în planificarea şi În baza acestora, analiştii IFC întocmesc 

punctuale. Principalul dezavantaj al coordonarea unor operaţiuni militare, rapoarte care, alături de materialele 

„NATO WAN” derivă din necesitatea umanitare sau antiteroriste fiind relevată iniţiale, pot fi accesate de ţările membre 

separării analizei de sursa de de paleta largă de elemente oferite în ori de partenerii Alianţei. I 

provenienţă, întrucât fără o legătură sprijinul activităţii concrete a 

directă între produsul OSINT şi organizaţiei: indicaţii şi avertismente 

resursele informaţionale, beneficiarul asupra intenţiilor ostile şi a Stevyn Gibson, Open Source Intelligence, 

nu poate să caute informaţii adiţionale, oportunităţilor ce pot fi tranformate în RUSI Journal, februarie 2004 

să ajungă la autor sau să evalueze sursa 

deschisă de unde provin datele primare. 

O altă opţiune pentru diseminare o 

reprezintă „Virtual Private Network” 

(VPN), o comunitate restrânsă în cadrul 

căreia comunicările se derulează în 

Internet prin utilizarea unor paravane de 

siguranţă ce limitează accesul altor 

entităţi în afara membrilor NATO. Prin 

VPN, produsele OSINT pot fi accesate 

sigur, cu link-uri ce fac legătura directă 

cu materialele originale. Prin 

intermediul VPN se pot realiza, de 

asemenea, schimburi de produse 

avantaje militare; date geografice, 

istorice, culturale necesare evaluării şi 

planificării unor acţiuni; suport pentru 

mediatizarea unor date neclasificate care 

pot fi utilizate pentru a educa şi mobiliza 

publicul; date geografice pentru 

estimarea capacităţilor militare şi umane 

ce trebuie mobilizate, tipul de tehnică şi 

comunicaţii care pot fi utilizate în teren; 

date necesare coordonării forţelor care 

acţionează în coaliţie, în cazul în care 

informaţiile clasificate nu pot fi utilizate 

sau nu pot fi dezvăluite altor entităţi; 

resurse pertinente şi utile în 

Laurence M. Mixon (mr.), Requirements 

and Challenges Facing the NATO 

Intelligence Fusion Center, Air War 

College, Air University, 12.01.2007 

NATO Open Source Intelligence 

Handbook, noiembrie 2001 (www.oss.net) 

NATO Open Source Intelligence Reader, 

februarie 2002 (www.oss.net) 

Public Diplomacy Division, NATO 

Handbook 2006, Bruxelles, Belgia: 

NATO, 2006 

Robert David Steele, The New Craft of 

Open Source Intelligence: How the U.S. 

Department of State Should Lead 

OSINT între statele membre NATO, contracararea terorismului şi în Daniela Olaru este analist al Centrului 

dar şi cu unele organizaţii internaţionale operaţiunile de menţinere a păcii; Surse Dechise, licenţiată a Facultăţii de 

cu care au fost încheiate acorduri în informaţii esenţiale pentru conducerea Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti şi 

acest sens. 

Viitorul OSINT în strategia de 

reformă a NATO 

Summit-ul de la Istanbul (2004) a 

constituit un moment de referinţă 

unor acţiuni, respectiv materiale 

topografice care, în unele zone, nu pot fi 

obţinute prin alte metode, clasificate sau 

neclasificate; date despre reţelele de 

comunicaţii şi calculatoare din aria de 

operaţiuni, care pot fi utilizate atât de 

inamic pentru derularea războiului 

informaţional, cât şi în scop propriu, 

absolventă a cursului postuniversitar 

“Geopolitică şi geostrategie” Academia de 

Ştiinţe Economice 

Cristina Grigoraşenco este expert analist al 

Centrului Surse Dechise, licenţiată a 

Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din 

cadrul Universităţii Bucureşti 


CONCURENŢA NELOIALĂ 

VS 

SPIONAJ ECONOMIC 

Toate organizaţiile aflate în competiţie îşi folosesc cunoştinţele şi experienţa 

pentru a obţine câştiguri şi avantaje pe pieţele comerciale. Păstrarea secretului 

unei strategii unice de afaceri, denumit secret comercial, poate constitui 

diferenţa dintre succes şi eşec. 

Cornelia Burduşa 

Concurenţa reprezintă o trăsătură 

esenţială a economiei de piaţă, este 

acea situaţie pe o piaţă, în care firmele 

producătoare (vânzătorii) îşi dispută 

patronajul cumpărătorilor pentru a 

atinge un anumit obiectiv de afaceri 

(ex: profituri, vânzări şi/sau un 

segment de piaţă). Concurenţa loială 

supravegherea tehnică şi, uneori, chiar 

violenţa, pentru obţinerea, în mod 

ilegal, de informaţii secrete în scopul 

dobândirii câştigului economic. 

Concurenţa neloială, 

punct de plecare către 

spionajul economic 

Spionajul economic 

preocupări de sancţionare de 

către statele democratice 

Actul privind Spionajul Economic, 

emis de Congresul Statelor Unite ale 

Americii, în 1996, defineşte secretul 

se caracterizează prin folosirea 

nediscriminatorie a instrumentelor 

concurenţiale, în condiţiile accesului 

liber pe piaţă şi a posibilităţii de 

cunoaştere a reglementărilor în 

vigoare. Concurenţa devine neloială 

atunci când activitatea comerciantului 

se realizează prin folosirea de procedee 

nelegale, contrare uzanţelor comer- 

ciale. Faptele pe care legea le consideră 

acte de concurenţă neloială sunt cele 

care urmăresc crearea unei confuzii, 

tinzând să producă, în viziunea con- 

sumatorului, ideea că întreprinderea, 

produsele sau serviciile provin de la 

concurent sau există legături strânse 

între oferte. De asemenea, este 

considerată concurenţă neloială 

obţinerea, în detrimentul concurenţei, 

de foloase sau avantaje în activitatea 

economică, prin practici contrare legii 

sau moralei. 

Deşi concurenţa neloială şi spionajul 

economic sunt termeni folosiţi pentru 

a defini două activităţi distincte, dar 

care, inevitabil, se întrepătrund, 

ambele conduc către aceeaşi finalitate: 

furtul secretului comercial. În această 

situaţie, sunt folosite, de regulă, 

metode precum: mita, şantajul, furtul, 

Majoritatea agenţilor economici 

concurează pe piaţa comercială, în 

multe situaţii informaţia fiind vitală 

premergător încheierii unor contracte 

ori dezvoltarea şi lansarea unor 

produse noi. De cele mai multe ori, 

informaţiile obţinute în mod ilegal de 

la concurenţă asigură succesul marilor 

companii multinaţionale. 

Graniţa dintre concurenţă neloială şi 

spionaj economic este insesizabilă, 

acţiunile, mijloacele şi metodele utilizate 

fiind comune sau împrumutate. 

Termenul de spionaj a fost utilizat, 

iniţial, pentru a defini obţinerea de 

informaţii despre potenţiali sau actuali 

inamici în scopuri militare, ulterior 

acesta extinzându-se la practica unor 

corporaţii, primind totodată 

denumirea de spionaj industrial. 

În acelaşi sens, achiziţia ilegală de 

secrete comerciale de care beneficiază 

orice guvern, organizaţie sau agent 

străin, a primit termenul de spionaj 

economic. 

Când însă activităţile privesc interesele 

economice ale unei ţări, se transformă 

într-o problemă de securitate 

naţională. 

comercial ca fiind: toate formele sau 

tipurile de informaţii financiare, de 

afaceri, ştiinţifice, tehnice, economice 

sau de inginerie ce includ modele, 

planuri, compilaţii, dispozitive 

programate, for mule, desene, 

prototipuri, metode, tehnici, procese, 

proceduri, programe sau coduri, 

tangibile sau intangibile, păstrate în 

orice modalitate, întocmite sau 

memorate fizic, electronic, grafic, 

fotografic sau în scris. 

Toate organizaţiile aflate în competiţie 

îşi folosesc cunoştinţele şi experienţa 

pentru a obţine câştiguri şi avantaje pe 

pieţele comerciale. Păstrarea secretului 

unei strategii unice de afaceri denumit 

secret comercial, poate constitui 

diferenţa dintre succes şi eşec. 

Protejarea eficientă, de către o 

companie, a avantajelor competitive 


depinde, în mare parte, de capacitatea 

sa de a identifica, administra şi proteja 

întreprinderi comerciale competitive, 

cât şi a guvernelor străine. 

să asigure angajaţilor pregătire www.nato.intde 

securitate. 

capitalul intelectual. Multe companii Secretele comerciale pot fi păstrate în Cel mai mare pericol cu care se 

asigură securitatea informaţiei prin format electronic, în documente confruntă o companie astăzi, în era 

abordarea tradiţională a perimetrului, formale sau ciorne, foi de lucru informaţiei, este ideea greşită potrivit 

făcând investiţii uriaşe pentru a-şi (inclusiv note şi liste de acţiuni), căreia ea nu poate deveni victimă a 

asigura proprietăţile fizice şi infra- decupaje, calendarul şedinţelor, spionajului economic şi a concurenţei 

structura informaţională. În timp ce corespondenţă internă, buletine de neloiale. Atunci când este descoperită 

această abordare poate fi eficientă în ştiri, rapoarte anuale şi cereri de o ameninţare reală, organizaţiile pot 

p r e î n t â m p i n a r e a a c c e s u l u i brevetare, documente de călătorie şi implementa un program de protecţie a 

persoanelor neautorizate din exterior, alte înregistrări oficiale. secretului comercial. Pentru aceasta, 

companiile nu se preocupă în multe state se pot adresa şi 

însă să prevină furtul sau primi consultanţă de 

pierderea de informaţii Orice companie poate fi vizată de furtul specialitate şi sprijin de la 

esenţiale de către cei din sau pierderea secretului comercial. Cele autorităţile cu atribuţii în 

interior. Valoarea secretului protecţia informaţiilor 

informaţiei comerciale este mai vulnerabile sunt însă organizaţiile de clasificate. 

în continuă creştere ca mărime mijlocie sau mare, datorită După 1996, mai multe state 

rezultat al globalizării, pro- numărului mare de angajaţi şi de au implementat norme 

gresului rapid în tehnologie legislative precum Actul 

şi telecomunicaţii, mobi- operaţiuni internaţionale derulate. privind Spionajul Economic 

lităţii angajaţilor la locul de Acestea pot fi atât ţinta unor emis de Congresul SUA. I 

muncă. În acelaşi timp, aceşti 

factori se combină pentru a întreprinderi comerciale competitive, cât F e d e r a l B u r e a u o f 

crea o oportunitate fără şi a guvernelor străine. 

Investigation Investigative 

precedent pentru săvârşirea 

programs www.fbi.gov/ 

spionajului economic şi 

furtului secretului comercial. 

Companiile devenite victime ale 

spionajului economic şi ale 

concurenţei neloiale se confruntă cu 

pierderea avantajului competitiv, 

eroziunea acţiunilor, reducerea 

veniturilor şi pierderea încrederii 

acţionarilor. 

FBI estimează că, în fiecare an, se 

pierd miliarde de dolari americani în 

favoarea competitorilor străini care 

urmăresc să achiziţioneze informaţii 

economice din industria Statelor 

Unite. 

Competitorii străini care caută 

informaţii economice în scopuri 

infracţionale acţionează, în general, 

pentru obţinerea datelor de interes, 

prin atragerea unor angajaţi din 

companiile sau institutele de cercetare 

vizate, prin activităţi ilegale precum 

mita, şantajul sau chiar furtul direct, 

ori prin stabilirea unor relaţii de afaceri 

aparent normale, creând cadrul 

necesar pentru a obţine accesul la 

informaţiile necesare. 

Orice companie poate fi vizată de 

furtul sau pierderea secretului 

comercial. Cele mai vulnerabile sunt 

însă organizaţiile de mărime mijlocie 

sau mare, datorită numărului mare de 

angajaţi şi de operaţiuni internaţionale 

derulate. 

Acestea pot fi atât ţinta unor 

În multe situaţii, practica a dovedit că 

cei care vizează astfel de informaţii 

găsesc indicii asupra secretelor 

comerciale în coşurile de gunoi ale firmelor 

în cauză. Secretele comerciale 

sunt localizate, de asemenea, şi în 

memoria angajaţilor şi sunt deseori 

subiect de discuţie în locuri publice. 

Companiile se pot proteja însă 

împotriva spionajului economic, prin 

măsuri ce presupun ca acestea să 

identifice şi să ia în evidenţă secretele 

comerciale, să implementeze planuri 

de protecţie pentru apărarea acestora, 

hq/ci/economic.htm; 

Economic Espionage and Trade Secret 

Theft: Defending Against the 

Pickpockets of the New Millennium; 

http://a1851.g.akamaitech.net/f/1851 

/2996/24h/cache.xero.com/download 

s/usa/en/c/cert - WP1-EETS-red.pdf. 

Cornelia Burduşa este specialist în limbi 

străine, absolventă a Facultăţii de Limbi 

şi Literaturi Străine, specializarea 

engleză-spaniolă a Universităţii “Spiru 

Haret” din Bucureşti 


? 

R E L I G I A, 

GLOBALIZARE 

ÎNTRE 

FUNDAMENTALISM 

ŞI 

Globalizarea face ca orice tradiţie strict locală să reprezinte ceva limitat şi străin 

de modernitate. Lupta secularismului democratic, toleranţei religioase şi 

libertăţilor individuale împotriva reinventării religiilor patriarhale trebuie să 

reprezinte o constantă universală. Dar manifestări violente ale religiilor 

patriarhale erup periodic în războaie sângeroase, masacre, acte de sadism, 

„vânători de vrăjitoare”. Din păcate aceste manifestări violente nu reprezintă un 

trecut îndepărtat, era contemporană fiind marcată de o creştere a frecvenţei 

acestor episoade, în care „războiul sfânt” declarat de Al Qaeda reprezintă doar 

cel mai recent exemplu. 

Religie şi ideologie 

Ideologiile, „apa vie” a conflictelor 

religioase, nu mor niciodată ci se 

metamorfozează şi renasc sub un nou 

chip, atunci când le credeam îngropate 

pentru totdeauna. Pentru că, orfani de 

ideologii fiind, oamenii riscă să fie 

ispitiţi să se închidă în singurătatea 

propriilor egoisme. 

Aparent, trăind în cadrul societăţii 

contemporane globalizante, omul 

mileniului III îşi poate desprinde cu 

usurinţă discursul de paradigmele unor 

epoci de mult apuse, care-i par de acum 

prea rigide! Dar natura religioasă a 

omului se dezvăluie ca un aspect 

esenţial şi permanent al umanităţii, 

primele reprezentări pe care şi le-a făcut 

individul despre lume şi despre sine 

fiind de origine religioasă. În era post- 

modernă, deşi profund nereligios, omul 

ţine la simboluri, la aparenţe, ca la nişte 

insigne identitare. Paradele, steagurile, 

stemele, icoanele sunt simbolurile de 

mucava cu care acesta îşi acoperă vidul 

de identitate. 


Cristian Barna 

Marx a abordat rolul religiei în viaţa cum opiumul face tolerabilă suferinţa 

indivizilor din perspectivă dialectală. fizică. Religia, ca o ideologie 

hegemonică, susţine dominaţia elitelor 

conducătoare, prin furnizarea de 

gratificaţii aproape autentice, creând o 

oază de speranţă celor care o 

îmbrăţişează, în lipsa accesului real la 

beneficiile economice. 

Conform lui Schopenhauer, religia este 

metafizica poporului, conceptul de 

„popor” fiind folosit pentru a-i 

desemna pe aceia care sunt incapabili să 

gândească prin ei înşişi. 

Acestora, religia le-a permis să-şi 

limiteze tot mai mult libertatea prin 

intermediul comunităţii. La rândul lui, 

Fromm consideră că „religia, 

naţionalismul sau orice altă deprindere 

ori credinţă, chiar absurdă sau 

degradantă dar care leagă individul de 

ceilalţi, sunt tot atâtea refugii împotriva 

a ceva de care omul se teme cel mai 

mult: izolarea“. 

Acesta consideră religia drept un Dar prozelitismul religios a facilitat 

refugiu în faţa conflictului ideologic promovarea bigotismului, şovinismului 

produs de supremaţia politico- şi violenţei în aceeaşi măsură în care au 

economică a unei civilizaţii/elite, aşa servit la propagarea fraternităţii,

libertăţii şi egalităţii, „sângele celor ca fenomen cultural global este Aceste răspunsuri simple şi confor- 

mulţi” mânjind porţile bisericilor, reprezentată de nevoia unor grupuri tabile psihic le oferă doctrinele 

moscheilor şi sinagogilor. Ciomegele sociale de a se opune schimbărilor fundamentaliste fiind acceptate de 

pogromurilor religioase, ale cru- sociale rapide, relativizării factorului credincioşi, chiar dacă sunt în 

ciadelor, Jihad-urilor, inchiziţiilor au religios şi reconfigurării sistemului de contradicţie flagrantă cu realitatea, atât 

avut efecte devastatoare, această valori la nivel societal. 

timp cât iau povara discernământului 

materializare a fundamentalismului Fundamentalismul poate fi regăsit în de pe umerii lor şi garantează 

religios contribuind la genociduri şi toate religiile, putându-se vorbi chiar pedepsirea inamicilor, reali sau 

dezrădăcinări a milioane de crede caracteristici comune. Astfel, închipuiţi . 

dincioşi. Aceasta deoarece tota- fundamentaliştii joacă rolul avocaţilor Totul este pus în seama lui Dumnezeu, 

litarismul ideologic nu acceptă nicio unei minorităţi, considerându-se iar catastrofele naturale sunt datorate 

diferenţă, nu tolerează alteritatea, fapt „partea asuprită”, chiar şi atunci când „păcatelor” oamenilor, mijloace 

care produce implacabil violenţă, numeric formează o majoritate; se pedagogice de întoarcere spre 

alienare şi moarte. De aceea, societăţile opun secularismului şi „necre- Dumnezeu. 

post-ideologice devin „mulţimi de dincioşilor” şi sunt invariabil conduşi Imaginaţia apocaliptică a funda- 

singurătăţi”, în care individul este de lideri carismatici. 

mentaliştilor este conturată de o 

sclavul unui consumerism fără chip, al Fundamentalismul contemporan, viziune „chinuită” a trecutului, o 

cursei hedoniste spre ceea ce poate creştin, iudaic, hindus sau islamic, construcţie a istoriei care încearcă să 

oferi plăcere imediată dar şi motivul reprezintă o reacţie religioasă con- înregistreze recordul lung şi demo- 

profund al apariţiei sectarismului, 

ralizator al umilirii, persecuţiei şi 

etnicităţii sau naţionalismului care s-au 

exilului „adevăraţilor credincioşi” 

răspândit cu o neliniştitoare violenţă şi 

drept o etapă preliminară intervenţiei 

în Europa mileniului III! 

decisive a divinităţii şi anihilării 

„apostaţilor”. 

Fundamentalism şi 

Fundamentalismul religios este 

modernitate 

mobilizat de credinţa că istoria se 

desfăşoară într-un sens greşit, că ceea 

În decursul istoriei, religiile şi 

civilizaţiile sub asediu au reacţionat 

invariabil prin întoarcerea la rigiditate 

doctrinară şi prin declanşarea unui 

război împotriva „necredincioşilor”, 

începând cu zeloţii care s-au răsculat 

împotriva Romei, fragmentările 

timpurii şi recurente ale Islamului, 

c o n t i n u â n d c u c a t o l i c i s m u l 

inchizitoriu al secolului al XVI-lea, 

zguduit de calvinism şi luteranism şi cu 

protestantismul secolulului al XIX-lea, 

ce este efectiv rău în desfăşurarea ei 

este tocmai modernitatea cu multiplele 

sale înfăţişări. 

Misiunea fundamentaliştilor este să 

readucă istoria pe calea desfăşurării 

sale fireşti, iar aceasta nu este doar o 

problemă de doctrină teologică, ci mai 

ales una de acţiune practică. Însă 

identificarea cu poziţia funda- 

mentaliştilor înseamnă asumarea 

riscului ca individul să nu ia în 

considerare mersul normal al istoriei. 

confruntat cu teoria evoluţionistă a lui 

Charles Darwin. 

Un aspect îngrijorător al contem- 

Identitate, fundamentalism, 

violenţă 

poraneităţii îl reprezintă apariţia 

fundamentalismului ca promotor al 

O componentă centrală a naşterii 

întoarcerii la originile religioase pentru 

mişcărilor fundamentaliste este criza 

renaşterea societăţii, o acoperire a servatoare la societatea seculară, fiind identităţii. 

radicalismului politic eclectic în scopul caracterizat de căutarea „Adevărului Soluţiile propuse de mişcările 

afirmării unei identităţii proprii, cu unic” în textele sfinte şi de dorinţa de fundamentaliste legitimează şi promo- 

accent pe coerciţie, prin ritualuri şi revenire la o epocă istorică glorioasă, vează forme sociale şi culturale 

gesturi făţişe. 

prin „reinstaurarea” unei societăţi particulare, pe care le impun ca fiind 

Religiile se schimbă pentru că oamenii religioase chiar cu ajutorul, paradoxal, absolute. 

se schimbă şi societăţile evoluează. al unor mijloace moderne: mass media, Intoleranţa religioasă apare în perioade 

Fundamentalismul religios promo- instituţii birocratice şi chiar arme de de anomie socială, era contemporană 

vează însă existenţa unei etape distrugere în masă. confruntându-se, în acelaşi timp, cu o 

atemporale, care oferă siguranţa şi 

certitudinea tradiţiilor ancestrale, 

negând capa-citatea unei religii de a se 

adapta progresului care eliberează 

energiile necesare reînnoirii atât a 

credinţei cât şi a societăţii. 

Cauza manifestă a fundamentalismului 

Ce-i drept, fundamentalismul religios 

este o consecinţă a modernismului şi 

progresului tehnologic în faţa căruia 

individul se agaţă cu disperare de ceea 

ce îi este familiar şi caută răspunsuri 

simple la situaţii complexe, descurajante. 

incapacitate de reformare a vechii 

ordini politico-sociale, cu tendinţa de a 

destructura civilizaţiile ale căror 

formule de organizare socială 

îngrădesc competiţia directă şi cu 

hegemonismul economic şi civiliza- 

ţional occidental. 


Oricare ar fi resursele teologice istoria modernităţii, în special cea a globală. Dar reprezintă oare 

specifice, găzduite sau nu de tradiţia secolului al XX-lea, în acelaşi fel, ca o fundamentalismul islamic doleanţele şi 

religioasă, pentru a legitima o perioadă de declin dramatic şi convingerile lumii musulmane sau este 

îndepărtare de procedurile normale de întortocheat, cuvinte ca „eroziune”, doar un fenomen izolat? De ce există 

acţiune, fundamentaliştii consideră că „alienare”, „izolare” şi „exil” fiind musulmani care doresc să ia parte la 

trăiesc într-un timp excepţional, o uzitate pentru a caracteriza starea Jihad-ul împotriva Occidentului? Din 

perioadă neobişnuită, extraordinară de diminuată a observaţiei clasice motivaţii ideologice. Conform 

criză, pericol, condamnare apoca- religioase, a vieţii de familie şi a promotorilor fundamentalismului 

liptică, aşteptând sosirea lui Mesia, a privilegiului patriarhal. Statul modern islamic, teroriştii sunt „luptători în 

doua venire a lui Hristos, întoarcerea ateist sau agnostic este considerat numele lui Allah” care acţionează într- 

Imamului Ascuns etc. principalul vinovat, fie că este o Curte o situaţie de auto-apărare, provocată 

Marea masă a musulmanilor, Supremă a Statelor Unite ale Americii de „conspiraţia occidentală” împotriva 

creştinilor şi evreilor a obiectat care legalizează avortul, un prim- religiei islamice. 

împotriva folosirii termenului „funda- ministru israelian care încearcă să dea Iar teroriştii vor fi înfrânţi sau anihilaţi 

mentalism”, deoarece implică faptul că pământ pentru a obţine pace sau o doar când ideologiile care-i motivează 

fundamentaliştii sunt adevăraţii monarhie saudită care a intrat într-o vor începe să pălească, orice război 

apărători ai credinţei, prin militan- alianţă militară şi comercială cu fiind, înainte de toate, o bătălie a 

tismul religios afişat, când, de fapt, „infidelii” din Occident. ideilor. 

aceştia manipulează textele sacre şi Cu toate strădaniile promotorilor Fukuyama subliniază că ideologia 

învăţăturile tradiţionale pentru a servi fundamentalismului de a cuceri fundamentalist islamică „datorează 

obiectivelor politice. Principala masă a puterea politică pe baza unei noi foarte mult, în afara factorului religios, 

credincioşilor demască asumarea, şi contactului cu ideologia 

de către fundamentalişti, a poziţiei Ca fenomen global, fundamentalismul occidentală”, adresându-se aceleiaşi 

de apărători „auto-miruiţi” ai este asociat cu violenţa publică. Iar categorii de indivizi care au fost atraşi 

credinţei. Ritualurile tradiţionale şi limbajul religios este utilizat pentru a de comunism sau de fascism, secolul 

ardoarea religioasă care sacralizează justifica acţiunile de maximă violenţă al XX-lea fiind dominat de „furtunile 

sacrificiul personal devin arme circumscrise unei ideologii a violenţei ideologiilor” fasciste, naţionaliste, 

redutabile pentru fundamentalişti. simbolice. 

comuniste. 

Autoflagelarea şiiţilor iranieni şi Astăzi este un loc comun faptul că 

libanezi în timpul ritualului Ashurei ideologii ce pare pentru moment omenirea se confruntă cu un „conflict 

prin care se comemorează martiriul viabilă, cel puţin în lumea musulmană, al emoţiilor”, în care Occidentul 

Imamului Hussein reprezintă o formă schimbările istorice şi tehnologice afişează o „cultură a fricii” iar lumea 

de religiozitate militantă, în aceeaşi conduc spre individualism. Putem musulmană o „cultură a umilinţei”. În 

măsură cu posturile, rugăciunile, doar să sperăm la faptul că credinţa se ambele cazuri avem de-a face cu o 

rozaliile şi veghile cu lumânări ale va interioriza, devenind privată şi strategie de acţiune bazată pe frică: o 

creştinilor care desfăşoară campanii voluntară, iar noile generaţii de frică de „Celălalt”, de viitor, de 

militante pentru a proteja fetuşi credincioşi vor redescoperi explorarea pierderea identităţii. I 

nenăscuţi, ameninţaţi de posibilitatea interioară şi asociaţia voluntară, ca 

unui avort. fiind mai benefice decât politica 

Niciunul dintre aceste ritualuri nu este, revoluţionară. 

Cristian Barna este conferenţiar 

în sine extremist însă conferă Se pare însă că, mai mult ca oricând, universitar la Academia Naţională de 

legitimitate penitentului care cere 

răzbunare opresorilor contemporani 

ai lui Hussein sau care asasinează un 

medic ginecolog pentru că operează 

avorturi. Astfel de rugăciuni şi ritualuri 

prescrise plasează practicanţii religiei 

într-un univers sacru în care martiriul 

sau detenţia pentru o cauză nobilă este 

răsplătită. 

Suferinţa actuală a fundamentaliştilor 

nu este decât un preludiu al unei 

recompense pentru perseverenţa 

manifestată, chiar dacă trăiesc în tabere 

insalubre ale refugiaţilor palestinieni 

din Gaza sau din sudul Libanului sau în 

suburbiile relativ bogate, lipsite de 

spiritualitate, ale Dallas-ului. 

În ciuda diferitelor structuri, credinţe 

şi obiective, „fundamentaliştii” evrei, 

epoca în care trăim reprezintă pentru 

Islam, una dintre cele mai mari religii 

ale lumii, o eră a eşecului, în care 

funcţionalitatea sa ca instrument de 

organizare socială se dezintegrează în 

confruntarea cu hegemonismul 

secular occidental, aşa cum s-a 

întâmplat şi cu creştinătatea europeană 

la începutul secolului al XVI-lea, sub 

impulsul reformei religioase interne şi 

a ameninţării imperialismului otoman. 

Mişcările religioase, antiseculare, 

antimoderniste, „fundamentaliste” nu 

trec neobservate prin istorie, 

reprezentând imboldul motivaţional al 

acţiunilor teroriste din Egipt, Algeria, 

Indonezia, Pakistan, Palestina, Israel, 

Liban şi din altă parte. Iar Al-Qaeda 

reprezintă, în mod spectaculos, 

Informaţii, ocupând funcţia de şef al 

Catedrei de Geopolitică şi Studii de 

Securitate. Anterior alăturării sale 

echipei de cadre didactice a Academiei 

Naţionale de Informaţii şi-a desfăşurat 

activitatea în cadrul Inspectoratului 

pentru Prevenirea şi Combaterea 

Terorismului, Serviciul Român de 

Informaţii. 

Cristian Barna este doctor în sociologie 

al Universităţii Bucureşti. Anterior a 

absolvit Facultatea de Psiho-sociologie 

din cadrul Institutului Naţional de 

Informatii, Bucureşti şi Facultatea de 

Matematică din cadrul Universităţii 

“Babeş-Bolyai”, Cluj Napoca, precum şi 

cursurile masterale de Studii de 

Securitate şi Apărare ale Facultăţii de 

Sociologie şi Asistenţă Socială, 

Universitatea Bucureşti 

creştini sau musulmani interpretează violenţa extremismului religios la scală 


Colaborarea dintre 

Serviciul Special de Informaţii 

şi celelalte structuri informative 

în perioada celui de-al II-lea Război Mondial 

Ca important mijloc de obţinere şi mai ales de verificare a informaţiilor, dar care 

reflectă în acelaşi timp şi o situaţie de normalitate între serviciile şi structurile 

specializate ale statului, ori între acestea şi instituţii similare din alte ţări, pe 

probleme de interes comun, colaborarea, cooperarea, conlucrarea şi schimbul 

de informaţii au vechi tradiţii, atestate documentar, în istoria serviciilor secrete 

româneşti. 

Tiberiu Tănase 

Astfel, printr-o laborioasă activitate 

de reforme structurale, dar şi în concepţia 

teoretică, mai ales în dreptul 

poliţienesc, s-a format, treptat, 

comunitatea de informaţii a României, 

cu rol de apărare a intereselor de 

securitate naţional statală. Aceasta era 

formată din Consiliul Superior al 

Apărării Ţării (CSAT), structurile 

specializate ale Ministerului de Interne 

(Direcţia Poliţiei şi Siguranţei Generale, 

Inspectoratul General al Jandarmeriei 

şi Prefectura Poliţiei Capitalei), 

Serviciile de Informaţii ale Ministerului 

Apărării Naţionale (Secţia a II-a din 

Marele Stat Major şi Serviciul Secret al 

Armatei române ). 

Consiliul Superior al Apărării 

Ţării 

Această structură importantă de 

coordonare a structurilor informative 

româneşti s-a constituit prin Decretul 

nr. 999 din 13 martie 1924, având ca 

principală atribuţie de a examina, 

coordona şi soluţiona toate chestiunile 

relative la apărarea naţională. 

CSAT funcţiona sub conducerea 

regelui României, se întrunea periodic, 

la Marele Stat Major, având ca 

principală sarcină reorganizarea 

Armatei, Poliţiei, Jandarmeriei, 

siguranţei naţionale şi a altor instituţii 

adiacente, precum: justiţia militară, 

legislaţia de proceduri speciale în 

materie de ordonanţe în stat şi serviciile 

de informaţii. Desfiinţarea acestui 

organism, într-un moment de criză 

profundă a statului naţional, în vara 

anului 1940, a însemnat încă o dată 

ignorarea fundamentării unor decizii 

strategice ale serviciilor de informaţii 

românesti în integralitatea lor. 

Colaborarea SSI cu Serviciul de 

Centralizare a Informaţiilor din 

cadrul Preşedinţiei Consiliului 

de Miniştri 

SSI s-a aflat în raporturi de 

subordonare cu Preşedinţia Consiliului 

de Miniştri, după venirea lui Ion 

Antonescu la putere şi desemnarea lui 

Eugen Cristescu în funcţia de director 

general. 

Pentru sintetizarea şi centralizarea 

materialelor informative, a fost creat, în 

1940, Serviciul de Centralizare a 

Informaţiilor, pentru informarea 

Preşedintelui Consiliului de Miniştri cu 

datele culese de Serviciul Secret şi 

Secţia II-a a Marelui Stat Major. Rolul 

Ser viciului de Centralizare a 

Informaţiilor, structurat pe două 

birouri (informaţii militare şi informaţii 

civile), consta, pe de o parte în centra- 

lizarea informaţiilor iar, pe de altă parte, 

în verificarea acestora prin comparare, 

informaţiile neverificate fiind retrimise 

spre completare serviciului emitent. 

Faptul că Serviciul de Centralizare a 

Informaţiilor a fost organizat de Eugen 

Cristescu relevă că, la momentul 

respectiv, SSI deţinea, prin prisma 

şefului statului, prima poziţie în 

interiorul comunităţii informative. 

Din decembrie 1941, Eugen Cristescu a 

primit dreptul de a participa la şedinţele 

pe probleme interne ale Consiliului de 

Miniştri. Atenţia deosebită acordată 

Serviciului este dovedită de ordinea 

priorităţilor telefonice la nivelul 

Preşedinţiei, care aşeza Serviciul 

condus de Eugen Cristescu înaintea 

Cabinetului Militar al mareşalului Ion 

Antonescu. În acest sens, trebuie 

subliniat faptul că, de regulă, pentru 

eficientizarea şi creşterea operativităţii, 

unul dintre serviciile de informaţii îşi 

asuma rolul de primus inter pares, cu 

misiunea de a coordona şi centraliza 

schimbul de informaţii, iar pentru 

perioada 6 septembrie 1940 - 23 august 

1944, acest rol a revenit SSI-ului. 

Colaborarea SSI cu Ministerul 

de Interne 

În perioada celui de al Doilea Război 

Mondial, Ministerul Afacerilor Interne 

şi-a păstrat, în general, structura 

organizatorică şi atribuţiile fixate prin 

legile organice din 1929 şi 1936, cu 

modificările survenite în anii 1940 şi 

1943. În structura acestei instituţii se 

aflau: 

1. Direcţiunea Generală a Poliţiei; 

2. Corpul Detectivilor; 

3.Inspectoratul General al Jandarmeriei; 

4. Direcţiunea Administraţiei de Stat şi 

Finanţelor Locale; 


5. Comandamentul Trupelor de - Serviciul corespondenţei şi evidenţei 1943, se subordona Ministerului de 

Pompieri; (Biroul repartizări şi controlul Război, dar continua să îndeplinească 

6. Direcţiunea Contabilităţii; corespondenţei; Biroul cifrului; Biroul atribuţii de poliţie în mediul rural, 

7. Direcţiunea Generală a Exploatărilor corespondenţei diverse; Biroul specifice MAI. 

Locale; registraturii şi arhivei); 

Conducerea Inspectoratului General al 

8. Direcţiunea Mobilizării şi - Serviciul radio, cu un post central de Jandarmeriei era asigurată de un 

Organizării Naţiunii şi Teritoriului radio-emisie şi recepţie şi 3 posturi ale inspector general, care deţinea şi 

(MONT); inspectoratelor regionale de poliţie. funcţia de subsecretar de stat al 

9. Direcţiunea Casei de Credit şi De remarcat faptul că Poliţia de Ministerului Afacerilor Interne, numit 

Ajutoare; Siguranţă avea „ca mijloc principal de prin decret al ministrului de război, cu 

10. Oficiul de Documentare şi Studii acţiune informaţia”, urmând să apeleze acordul MAI. 

Administrative. la mijloacele de represiune „numai Structura Inspectoratului General al 

La rândul lor, aceste organisme erau atunci când toate măsurile de prevenire Jandarmeriei, ca organ central, 

structurate pe plan central pe direcţii, nu au putut stăvili acţiunile contrare cuprindea: 

servicii şi birouri, iar în teritoriu ordinii publice şi siguranţei statului”. �Serviciul de Stat Major; 

dispuneau de inspectorate generale de Imediat după război, Poliţia de �Direcţiunea Siguranţei şi Ordinei 

gardieni publici şi jandarmerie, chesturi Siguranţă îşi păstra structura stabilită Publice; 

de poliţie, legiuni de jandarmi, poliţii, prin Ordinul nr. 9000 din 4 iunie 1945, �Direcţiunea Personalului; 

comisariate şi detaşamente de poliţie, 

companii şi posturi de jandarmi. 

ordin care reglementa şi activitatea 

informativă, în ceea ce priveşte 

�Serviciul medical uman, veterinar www.nato.intşi 

far maceutic, diverse ateliere 

Colaborarea cu Siguranţa 

„acţiunea represivă”, aceasta urma să se 

desfăşoare potrivit cadrului stabilit 

şi depozite. 

De asemenea, avea în subordine sub- 

Generală 

pentru Poliţia Judiciară, „fără să se inspectorate generale, inspectorate, 

recurgă, în timpul cercetărilor, la acte de legiuni, sectoare, secţii şi posturi de 

În diferite fonduri de arhivă se regăsesc 

şi atestări documentare privind relaţiile 

SSI cu Siguranţa Generală. 

În timpul Primului Război Mondial se 

înregistrează tensiuni între Moruzov şi 

delegatul Siguranţei Generale pe lângă 

Armatele ruse din Basarabia, Romulus 

Voinescu. Consecinţele negative ale 

fricţiunilor dintre Moruzov şi Voinescu 

au dus la deconspirări reciproce de 

agenţi sau slab ajutor profesional 

acordat în cazuri limită. Tensiunile între 

cei doi vor continua de-a lungul întregii 

perioade, fiind nevoie de medierea 

personală a regelui Ferdinand, dar 

antipatia reciprocă nu a fost niciodată 

soluţionată. 

După Primul Război Mondial, 

Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă 

(Direcţia a III-a) era formată din: 

�Serviciul Controlului Străinilor 

(Biroul intrări în ţară şi prelungiri; 

Biroul certificate de identitate, 

naturalizări şi prelungiri; Biroul 

corespondenţă; Biroul arhivei şi 

registraturii); 

�Serviciul de Siguranţă cu 3 secţii: 

- Secţia mişcări subversive, curente 

sociale şi politice (Biroul mişcări 

subversive; Biroul curente politice; 

Biroul curente sociale); 

- Secţia Studii, Buletin informativ şi 

presă (Biroul de studii; Biroul Buletin 

informativ; Biroul presei); 

- Secţia armistiţiu şi evidenţa 

internărilor (Biroul special de aplicare a 

ar mistiţiului; Biroul evidenţei 

internărilor); 


violenţă asupra bănuiţilor şi 

infractorilor” şi asigurându-se „un 

tratament deosebit celor politici”. De 

asemenea, erau interzise „promisiunile, 

îndemnurile, ameninţările şi alte acte de 

constrângere, în scop de a obţine 

mărturisiri”. Capitolul competenţelor a 

fost completat cu sarcini privind 

supravegherea cetăţenilor repatriaţi 

care, începând cu luna mai 1945, au 

început să se reîntoarcă în ţară „în 

g r u p u r i c o m p a c t e ” . P e n t r u 

operaţiunile de repatriere s-au 

constituit comisii speciale la Arad, 

Oradea şi Satu-Mare, care au funcţionat 

în baza Ordinului nr. 5372-S din 11 mai 

1945. Tot după război, în luna aprilie 

1945, în cadrul Siguranţei Generale a 

Statului a luat naştere Brigada Mobilă, o 

structură care va constitui embrionul 

viitoarei Securităţi. La conducerea 

Brigăzii Mobile a fost numit Grümber 

Boris, alias Nikolschi Alexandru. Noua 

structură a primit sarcina de a-i reprima 

pe toţi cei care se opuneau ocupantului 

sovietic, ca şi pe cei care îşi manifestau 

dezacordul cu practicile din import ale 

comunismului. 

Colaborarea cu Inspectoratul 

Jandarmeriei 

SSI a avut relaţii foarte bune cu 


şi cu Prefectura Poliţiei Capitalei. 

În perioada războiului, Inspectoratul 

General al Jandarmeriei, potrivit 

Decretului-lege nr. 264 din 22 aprilie 

jandarmi. Mai multe legiuni formau un 

inspectorat, iar două-trei inspectorate 

alcătuiau un subinspectorat general. 

În funcţie de nevoile de ordine şi 

siguranţă, pe lângă inspectoratele de 

jandarmi se puteau organiza şi 

formaţiuni mobile, unităţi de forţă 

poliţienească, care interveneau 

preventiv sau represiv, atât pe teritoriul 

rural, cât şi în mediul urban. 

Pentru misiunile poliţieneşti de pe raza 

Capitalei s-a înfiinţat Regimentul de 

jandarmi pedeştri, arondat Prefecturii 

Poliţiei Capitalei, ale cărui efective 

participau la acţiuni preventive sau 

represive. 

Ministerul Afacerilor Interne putea 

crea formaţiuni similare şi în alte oraşe 

în care nevoile ordinii şi siguranţei 

publice reclamau prezenţa unei forţe 

poliţieneşti la dispoziţia autorităţilor de 

stat. 


dispunea şi de un Subinspectorat 

General al Şcolilor şi Instrucţiei, în 

subordinea căruia se aflau mai multe 

şcoli de ofiţeri şi subofiţeri, care 

pregăteau profesional şi militar 

personalul Jandarmeriei. 

La data declanşării evenimentelor de la 

23 august 1944, Inspectoratul General 

al Jandarmeriei dispunea, în afara 

unităţilor teritoriale, de un regiment de 

jandarmi pedeştri cu sediul în 

Bucureşti, 6 batalioane independente 

dislocate în Capitală şi Constanţa, 4 

centre de instrucţie (la Timişoara, 

Găeşti şi două în Bucureşti), o legiune

mobilă de jandarmi (având valoarea Poliţiei Statului şi avea următoarea opinia lui Eugen Cristescu, s-a făcut 

operativă a unui regiment), Detaşa- organizare: „în cele mai bune condiţii şi cu 

mentul special de jandarmi-pază în Prefectul Poliţiei Capitalei: rezultate efective pentru ambele 

zona petroliferă, 4 şcoli militare, 34 �Secretarul General al Prefecturii părţi”, iar colonelul Ion Lissieivici îşi 

companii şi 6 plutoane de poliţie pe Poliţiei Capitalei; amintea şi el că SSI „urmărea continuu 

lângă marile unităţi operative de pe �Direcţiunea Poliţiei Administrative, satisfacerea nevoilor informative ale 

front sau în interiorul ţării. Toate alcătuită din: Biroul MONT, Biroul Marelui Stat Major Secţia a II-a 

aceste forţe au fost subordonate, din pentru Aplicarea Convenţiei de Informaţii şi contrainformaţii”. 

punct de vedere operativ, prin Armistiţiu şi Brigada „S”; Secţia a II-a din Marele Stat Major al 

Directiva Marelui Stat Major din �Direcţiunea Poliţiei Judiciare; Armatei Române desfăşura activităţi 

noaptea de 23/ 24 august 1944, �Direcţiunea Poliţiei de Siguranţă, contrainformative în unităţile militare 

comandamentelor Corpurilor de organizată pe 4 servicii: 

româneşti şi de informaţii în exterior, 

Armată teritoriale, care le-au fixat �Serviciul Poliţiei de Siguranţă; pentru a descoperi acţiunile agresive 

misiuni tactice corespunzătoare, �Serviciul de Informaţii şi Probleme îndreptate împotriva ţării. 

participând activ la luptele împotriva Sociale; 

Deşi culegerea informaţiilor militare 

trupelor germane aflate în diferite �Serviciul Controlul Străinilor; constituia obiectivul ei principal, nu 

zone ale ţării. �Serviciul Controlul Populaţiei: erau neglijate nici datele cu caracter 

După 6 martie 1945, în contextul - Serviciul Circulaţiei; 

politic, economic sau de altă natură. 

transformărilor la care a fost supus - Serviciul de Rechiziţii; 

Sintetizat pe ţări, materialul www.nato.int 

informativ 

aparatul de stat, a fost epurat şi - Registratura Generală; 

extern era predat Secţiei a III-a 

Ministerul de Interne, după principiul - Corpul Gardienilor Publici; 

Operaţii, pentru a fi utilizat la 

„înlăturării elementelor reacţionare - Pa t r u c h e s t u r i d e p o l i ţ i e , întocmirea planurilor de campanie. De 

din aparatul de ordine şi informaţii” şi corespunzătoare celor 4 sectoare ale asemenea, serviciul întocmea zilnic sau 

al promovării în funcţii de conducere a municipiului Bucureşti; 

săptămânal sinteze informative pentru 

unor „cadre noi, provenite din rândul - 34 comisariate de poliţie. 

Palat, Ministerul de Război şi şeful 

oamenilor muncii”. După reorganizarea din anul 1946, Marelui Stat Major. 

Portofoliul Departamentului Aface- Direcţiunea Generală a Poliţiei a Cu periodicitate lunară, se difuza şi un 

rilor Interne a fost încredinţat unui căpătat o nouă structură în consecinţă, buletin de informaţii pentru marile 

reprezentant al Partidului Comunist, şi Prefectura Poliţiei Capitalei a fost comandamente. 

Teohari Georgescu, care deţinea reorganizată pe 4 direcţii: 

Secţia a II-a a Marelui Stat Major avea 

funcţia de subsecretar de stat la �Direcţia I a Poliţiei Administrative, următoarea structură organizatorică: 

Ministerul de Interne încă din cu 6 servicii şi 41 de birouri; 

- Biroul adjutanturii şi registraturii, 

noiembrie 1944. Aceste transformări, 

inclusiv din Jandarmerie, au fost 

posibile întrucât PCR, devenit 

„principalul partid de guvernământ”, 

putea realiza politica sa în acest 

domeniu „pe cale guvernamentală, 

prin măsuri luate de sus în jos, de către 

conducerea de stat, pe baza propriilor 

iniţiative”. Încadrarea unităţilor şi 

subunităţilor Jandarmeriei cu lucrători 

politici s-a realizat în cea mai mare 

parte prin selecţionarea unor ofiţeri şi 

subofiţeri din Divizia „Tudor 

Vladimirescu Debreţin”, precum şi 

prin pregătirea, în Centrul de 

Instrucţie pentru Educaţie, Cultură şi 

Propagandă de la Breaza, a unor cadre 

recrutate din rândurile ofiţerilor, 

subofiţerilor şi militarilor în termen, pe 

baza „capacităţii, devotamentului şi 

ataşamentului faţă de regimul 

democrat-popular”. 

Colaborarea cu Prefectura 

�Direcţia a II-a a Poliţiei Judiciare, cu 

2 servicii şi 12 birouri; 

�Direcţia a III-a a Poliţiei de 

Siguranţă, cu 2 servicii şi 24 birouri; 

�Direcţia a IV-a a Administraţiei 

Interioare, cu 6 servicii şi 25 birouri; 

Cooperarea dintre SSI, pe de o parte şi 


şi Prefectura Poliţiei pe de altă parte 

consta, în primul rând, în schimbul 

reciproc de buletine informative. 

După rebeliunea legionară din ianuarie 

1941, directorul general al SSI a 

început să participe la şedinţele 

Consiliului de Ordine Interioară, un 

organism consultativ înfiinţat pe lângă 

Preşedinţia Consiliului de Miniştri, 

care îi reunea pe ministrul şi 

subsecretarul de stat al Ordinii Publice 

de la Ministerul de Interne, directorul 

general al Poliţiei, prefectul Poliţiei 

Capitalei şi un reprezentant al 

Jandarmeriei. 

care ţinea evidenţa activităţii tuturor 

ofiţerilor din subordine (detaşări, 

mutaţii, înregistrarea şi ieşirea 

corespondenţei); 

- Biroul ataşaţilor militari, care se 

ocupa cu pregătirea celor care urmau 

să plece în misiuni diplomatice cu 

caracter militar. De asemenea, păstra 

contactul cu ataşaţii militari străini 

aflaţi pe teritoriul ţării, prin diferite 

comunicări sau invitaţii la activităţi de 

interes comun; 

- Biroul I - Studiul frontului - sintetiza 

informaţiile cu caracter strategic, 

politic şi militar pe fronturi şi ţări, 

solicita informaţii şi întocmea studii 

complete pe care le trimitea şefului 

secţiei; 

- Biroul II - Contrainformaţii - 

organiza acţiunea contrainformativă 

pe întreg teritoriul ţării, în rândul 

unităţilor militare. În acest scop, 

organiza birourile de „statistică 

militară”, denumire sub care activau 

Poliţiei Capitalei 

Prin Decretul-lege din 11 decembrie 

1940, Prefectura Poliţiei Capitalei se 

subordona Direcţiei Generale a 

Colaborarea SSI cu Secţia a II- 

a din Marele Stat Major 

SSI a colaborat cel mai strâns cu 

Marele Stat Major, colaborare care, în 

acoperit centrele informative şi 

contrainformative; 

- Biroul III Căutare - se ocupa de 

coordonarea şi conducerea centrelor 

informative ale M.St.M., instruia 


ofiţerii de la aceste centre, prezenta Afacerilor Străine/ Externe, având în continuat să pună la dispoziţia 

materialul informativ şefului Secţiei a vedere că, la vârf, relaţiile au fost conducerii statului informaţiile 

II-a, calcula procentele de buget şi foarte bune, fiind impulsionate şi de necesare fundamentării procesului 

asigura plata fondurilor necesare simpatia dintre Eugen Cristescu şi decizional. I 

centrelor informative. Tot acest birou Mihai Antonescu. 

se ocupa şi de recrutarea, instruirea şi Pe de o parte, informaţiile externe Gheorghe Constantin, O Istorie a 

trimiterea în misiune a agenţilor de 

informaţii peste frontieră. Avea o 

centrală la Bucureşti şi centre 

informative şi contrainformative la 

Braşov, Turda, Aiud, Timişoara, 

Suceava, Iaşi şi Constanţa. 

Pregătirea cadrelor ce urmau să fie 

trimise în misiuni cu caracter 

erau obţinute prin intermediul 

secretarilor, ataşaţilor de legaţie, care 

puteau acţiona sub protecţia 

paşaportului diplomatic, iar pe de altă 

parte, prin rezidenţii externi care 

lucrau sub diverse acoperiri în cadrul 

oficiilor diplomatice din străinătate . 

În general însă, la nivelul de jos, al 

Internelor în date, Editura MAI, 2001; 

Marin Ionel, Comunitatea de 

Informaţii, soluţia problemelor de 

securitate, Editura ANI, 2004; 

Ochea Lionide, Serviciul Special de 

Informaţii al României pe Frontul de 

Vest (1940-1944), Editura Tipart, 

Bucureşti, 2004; 

Pintilie Florin, Serviciul Special de 

informativ se făcea diferenţiat. Pentru agenţilor şi funcţionarilor diplo- 

Informaţii din România (1939-1947), 

ataşaţii militari se organizau cursuri matici, relaţiile au fost de dispreţ şi 

intensive, cu durata între 10-19 zile, la 

Editura ANI, Bucureşti, 2003; 

răceală reciproce. 

Secţia a II-a, unde erau puşi la curent 

Pintilie Florin, Serviciul Special de 

Agenţii SSI îi acuzau pe diplomaţi de Informaţii în cel de-al Doilea Război 

cu geografia, problemele politice, www.nato.int 

lipsa de pregătire în privinţa accesului Mondial, revista Profil, nr. 9/2005; 

economice şi datele de interes militar la documente secrete şi slabe Silberzahn Claude; Guisnel, Lean, Au 

ale ţării în care urmau să-şi desfăşoare 

cunoştinţe de tehnică militară, ceea ce Coeur du secret, Paris, 1995; 

activitatea. De asemenea, primeau 

a dus la organizarea de cercuri de Troncotă Cristian; Blidaru Horaţiu, 

instrucţiuni detaliate cu privire la 

muncă informativă pentru ataşaţii Careul de Aşi. Serviciile secrete ale 

modul îndeplinirii misiunii de 

legaţiilor de către specialişti ai SSI. Marii Britanii, SUA, Rusiei şi Israelului, 

rezident, la recrutarea agenturii şi la 

O altă problemă care a generat Editura Elion; 

metodele de transmitere a informadisensiuni 

între cele două instituţii a Troncotă Cristian; Bidu Ioan; Blidaru 

ţiilor în ţară. 

vizat controlul fondurilor speciale de Horaţiu, Serviciile secrete ale Franţei, 

Ataşaţii militari primeau completări 

către şeful misiunii diplomatice, Germaniei, Italiei, Spaniei şi Portugaliei 

ale misiunii lor de la Serviciul Special 

sugestie refuzată categoric de Eugen înainte şi după războiul rece, Editura 

de Informaţii, „legătura” lor cu 

Cristescu. 

,,Elion”, Bucureşti, 2004; 

Serviciul Special de Informaţii în Troncotă Cristian, Istoria serviciilor 

În pofida sincopelor şi disfuncţiilor 

străinătate fiind, de regulă, un ofiţer secrete româneşti, de la Cuza la 

însoţitor, acoperit, la rândul lui, de o 

generate, în primul rând, de 

Ceauşescu; 

funcţie în cadrul legaţiei sau 

neînţelegerile şi rivalităţile dintre şefii 

Troncotă Cristian, Mihail Moruzov şi 

ambasadei respective. 

instituţiilor, între „serviciile române frontul secret, Editura Elion, Bucureşti, 

În ce priveşte agenţii interni, aceştia 

de informaţii” din perioada care face 2004; 

erau recrutaţi din rândul ofiţerilor obiectul acestei analize au existat Troncotă Cristian, Glorie şi Tragedie. 

inferiori şi instruiţi în cadrul unui curs multiple modalităţi de cooperare, Momente din Istoria serviciilor de 

cu durata de aproximativ 30 de zile, soldate cu efecte benefice pentru informaţii şi contrainformaţii române 

despre felul cum trebuiau să-şi activitatea de informaţii în ansamblul pe frontul de Est (1941-1944), Editura 

îndeplinească misiunile contra- său. Nemira, Bucureşti, 2003; 

informative, metodele de recrutare a Deşi nu au existat mecanisme de Troncotă Cristian, Omul de taină al 

unor surse de sprijin din rândul trupei cooperare instituţionalizate sau mareşalului, Editura Elion, Bucureşti, 

şi mijloacele de transmitere a prevederi legale care să reglementeze 2005. 

informaţiilor la centrală. 

schimbul de informaţii între diferitele 

În baza unor Planuri generale de 

căutare a informaţiilor, Secţia a II-a 

coopera strâns nu numai cu Serviciul 

Special de Informaţii, ci şi cu celelalte 

structuri informative ale statului: 

Poliţia de Siguranţă, Jandarmeria, 

Corpul Detectivilor. Acest organism 

şi-a păstrat structura organizatorică şi 

atribuţiile conferite prin lege şi după 6 

martie 1945. 

Colaborarea cu Ministerul 

Afacerilor Străine/ Externe 

SSI colabora bine şi cu Ministerul 


instituţii ale statului cu atribuţii în 

domeniu, unele personalităţi aflate la 

conducerea serviciilor de informaţii 

au conştientizat necesitatea şi 

importanţa acestui procedeu pentru 

îmbunătăţirea eficienţei şi operativităţii, 

eliminarea suprapunerilor şi 

evitarea disipării resurselor informa- 

tive disponibile. 

Concluzionând, în pofida contextului 

extern şi intern extrem de nefavorabil, 

fluxul informativ al structurilor 

informative româneşti nu numai că 

nu a fost întrerupt, ci dimpotrivă, prin 

profesionalismul şi devotamentul 

angajaţilor, structura informativă a 

Lector universitar Tiberiu Tănase - 

absolvent al Facultăţii de Istorie - 

Filosofie, Universitatea din Bucureşti şi 

doctorand al Facultăţii de Istorie. 

Colaborator al publicaţiilor: Revista de 

Istorie Militară, Psihosociologia massmedia 

(Revistă trimestrială editată de 

Academia Naţională de Informaţii), 

Profil (Publicaţia Academiei Naţionale 

de Informaţii), Intelligence, revista 

Historia si revistele Institutului 

National pentru Totalitarism si 

Institutului Naţional pentru Studiul 

Totalitarismului (Colecţia Documente) 

şi Institutului Diplomatic Român 

(Revista Institutului)

Infrastructurile critice 

şi analiza de risc a noilor 

A meninţări 

simetrice 

O strategie europeană a infrastructurilor critice coerentă, gestionată şi 

integrată în complexul strategiilor Uniunii Europene şi NATO, constituie un 

factor hotărâtor în evoluţia mediului de securitate. 

Oana Magdalena Ciobanu 

Infrastructurile critice 

ar avea un impact covârşitor asupra 

sănătăţii, siguranţei, securităţii ori 

alimentelor, cu precădere a celor 

procesate), sistemele de distribuţie a 

În contextul creşterii ameninţărilor 

teroriste, precum şi al unei abordări 

mai pragmatice a răspunsului în cazul 

unor dezastre naturale, începând cu 

anul 2004 s-a cristalizat conceptul de 

„infrastructură critică”, rezultat al 

dezbaterilor în cadrul Uniunii 

Europene, materializate într-o serie de 

documente referitoare la această 

componentă a valorilor de securitate, 

cum ar fi: 

- Communication from the Commission 

to the Council and the 

European Parliament: Preparedness 

and Consequence Management in the 

Fight Against Terrorism, COM (2004) 

701 final, Bruxelles, 20 octombrie 

2004; 

- C o m mu n i c a t i o n f r o m t h e 

Commission to the Council and the 

European Parliament: Critical Infrastructure 

Protection in the Fight 

Against Terrorism, COM (2004) 702 

final, Bruxelles, 20 octombrie 2004; 

- Green Paper on an European 

Programme for Critical Infrastructure 

Protection (presented by the 

Commission) COM (2005) 576 final, 

Bruxelles, 17 noiembrie 2005. 

La nivelul Uniunii Europene, 

infrastructura este definită ca reprezentând 

resursele fizice, serviciile, 

obiectivele în care se desfăşoară 

activităţi informatice, reţelele şi 

elementele de infrastructură care, în 

cazul indisponibilităţii sau distrugerii, 

bunăstării cetăţeanului sau asupra 

bunei funcţionări a autorităţilor 

statului. 

Această vastă categorie include 

componente pe cât de diverse, pe atât 

de strâns interconectate între ele, 

precum: instalaţiile şi reţelele 

energetice (energia electrică, producţia 

de petrol şi gaze naturale, facilităţile de 

depozitare a energiei, sistemele de 

transmitere şi distribuţie), tehnologia 

infor matică şi comunicaţiile 

(telecomunicaţiile, radio-televiziunea, 

sistemele de software şi hardware, 

reţelele informatice, inclusiv Internetul), 

sistemul financiar-bancar 

(datele şi investiţiile bancare, transferurile 

şi plăţile on-line), sistemul de 

ocrotire a sănătăţii (spitalele, laboratoarele, 

mediile de stocare a sângelui, 

farmaciile şi depozitele de medica- 

mente, serviciile de urgenţă, serviciile 

de căutare şi salvare), industria 

alimentară (mijloacele de producţie, 

distribuţie şi asigurare a calităţii 

apei (conducte, baraje, medii de 

depozitare şi tratare) şi aerului 

(sistemele de ventilaţie din clădiri şi 

mijloace de transport), componentele 

de transport (aeroporturi, porturi, 

sisteme internodale, reţelele de cale 

ferată şi de tranzit, sistemele de control 

al traficului), producţia, depozitarea şi 

transportul unor bunuri periculoase, 

cu potenţial de dublă utilizare 

(materiale chimice, biologice, radio- 

logice şi nucleare) şi infrastructura 

guvernamentală (serviciile şi sistemele 

cheie, reţelele informatice, bunuri şi 

amplasamente strategice, inclusiv 

militare, monumente). 

În cadrul documentelor europene 

menţionate, au fost identificate trei 

categorii generale de elemente care pot 

constitui infrastructuri critice: 

- elemente de infrastructură publice, 

private sau guvernamentale, împreună 

cu reţelele cibernetice sau fizice 

interdependente; 

- procedurile şi, acolo unde este cazul, 

personalul care exercită controlul 

funcţiilor îndeplinite de infrastructura 

critică; 

- obiective cu semnificaţii culturale sau 

politice. 

Problematica protecţiei infrac- 

structurilor critice poate fi abordată 

din trei perspective: 

a) Menţinerea în stare de funcţionare a 

multor sisteme constitutive ale 

infrastructurii critice datând din 

perioada Războiului Rece, atât în 


Vestul Europei, cât şi în Est energetice, al apei şi al alimentelor. În acceptabil, standardizat la nivelul 

(considerate „moşteniri” ale sistemului aceste condiţii, se conturează posibile organizaţiei, respectiv cu cerinţele de 

comunist). În Vest s-au creat sisteme evoluţii în domeniu, fiecare având conformitate legală şi de reglementare. 

de infrastructuri militare şi civile, unele caracteristici ce impun evaluări Selectarea măsurilor de securitate 

destinate reacţiei de răspuns la complexe şi măsuri specifice. trebuie să acopere domenii 

potenţialele ameninţări generate de La nivel organizaţional, mana- organizaţionale (precum: instituirea 

“lagărul comunist”. gementul modern se bazează pe unui cadru organizatoric, adoptarea 

Un exemplu în acest sens poate fi NPS modele consacrate, pentru care există unei strategii şi a unor politici de 

- NATO Pipeline System, sistemul de standarde internaţionale (de exemplu, securitate, securitatea personalului, 

conducte pentr u alimentarea sistemul de management al calităţii, securitatea relaţiilor cu terţii, tratarea 

facilităţilor NATO în perioada prezentat în categoria de standarde incidentelor etc.), dar şi domeniul 

Războiului Rece, care acum se află în internaţionale ISO 9000). În cadrul securităţii fizice şi pe cel al securităţii 

conservare. În Federaţia Rusă şi în acestor modele este inclus şi sistemul informatice, managementul situaţiilor 

ţările foste comuniste s-au menţinut şi de management al securităţii de urgenţă şi criză sau managementul 

după Războiul Rece diferite sisteme de informaţiilor (categoria de standarde dezvoltării. 

infrastructuri critice, cu dublă utilizare ISO 27000), prin care se instituie un Analiza de risc presupune însuşirea 

- civilă şi militară. Unele dintre acestea proces de identificare şi evaluare a completă a caracteristicilor consau 

rămas funcţionale până în prezent, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, de tructive şi funcţionale ale obiectivului/ 

deşi au performanţe modeste. estimare şi abordare a riscurilor, procesului de protejat şi www.nato.int utilizarea 

b) Identificarea noilor tipuri de reunite sub numele de "management sistematică a datelor, informaţiilor, 

vulnerabilităţi şi nevoia de moder- al riscurilor de securitate". în scopul inventarierii activelor şi 

nizare a principalelor infrastructuri recunoaşterii ameninţărilor 

critice, îndeosebi pe linia capacităţii de specifice. Acest proces include 

integrare („sisteme de sisteme”). următoarele etape: identificarea 

Dimensiunea spaţială, ca resurselor fizice, procesuale, 

infrastructură critică, informaţionale şi de personal 

nu a înregistrat eveni- şi a ameninţărilor la adresa 

mente majore până în acestora; cunoaşterea vulne- 

2007, când “Tig rii rabilităţilor care pot favoriza 

Tamili” au atacat un succesul acţiunii cu 

satelit. De asemenea, la potenţial de risc; idenînceputul 

lui 2008, au fost tificarea impactului pe 

s e m n a l a t e m a i mu l t e care îl poate avea concresecţionări 

ale cablurilor tizarea acesteia (daune, 

submarine de fibră optică, fapt costuri directe şi asocare 

a afectat transferul de ciate, alte categorii de 

informaţii prin Internet la nivel pierderi). 

continental, cu pierderi materiale 

considerabile. 

c) Posibilitatea declanşării unui 

nou “Război Rece”, cu componente 

de securitate energetică şi 

securitate informatică, ale cărui 

consecinţe sunt greu de estimat. Atât 

Statele Unite, cât şi Rusia, au început să 

ia măsuri în consecinţă, însă pericolul 

s-a amplificat, datorită experienţei şi 

ponderii unor noi actori, în principal 

China şi India. 

O strategie europeană a infrastructurilor 

critice coerentă, gestionată 

şi integrată în complexul strategiilor 

Uniunii Europene şi NATO, constituie 

un factor hotărâtor în evoluţia 

mediului de securitate. 

Analiza riscului de securitate 

În momentul de faţă, se poate vorbi de 

o nouă geopolitică a infrastructurilor 

critice în domeniul securităţii 

Riscul re- 

prezintă estimarea 

probabilităţii ca o ameninţare să 

valorifice o vulnerabilitate şi să 

producă o consecinţă nefavorabilă. 

Controlul riscurilor este o activitate 

complexă, desfăşurată de la nivelul 

factorilor de conducere, până la 

personalul de execuţie. 

Riscurile de securitate sunt estimate în 

baza unor metodologii specifice şi sunt 

prezentate prin modalităţi sugestive, 

pentru a ilustra atât impactul pe care 

un incident îl poate avea, cât şi 

frecvenţa estimată de producere a 

acestuia. 

Abordarea riscurilor intră în res- 

ponsabilitatea organizaţiei, în raport 

cu propriul acţionariat, dar şi în raport 

cu administraţia de stat şi se realizează 

prin selectarea, instituirea şi menţinerea 

măsurilor de securitate 

adecvate - în raport cu un nivel de risc 

Având în vedere dinamica mediului de 

securitate, este necesară o cunoaştere 

la zi a noilor ameninţări, respectiv a 

vulnerabilităţilor conturate în 

domeniul infrastructurilor critice, atât 

la una sau alta dintre componente, cât 

şi la “punctele nodale” unde acestea se 

interconectează, la nivel local, naţional 

sau internaţional. Într-un mediu 

multidimensional (economic, social, 

tehnic, informaţional), caracterizat 

prin interconexiuni complexe şi o 

dinamică accentuată, propunerea unei 

soluţii de securitate este valabilă pentru 

o perioadă redusă de timp. În aceste 

condiţii, valabilitatea soluţiei este 

determinată de cunoaşterea şi, mai 

ales, de controlul variabilei complexe 

„risc”, în timp cvasireal. 

Cunoaşterea, ca atare, va deveni o 

“armă” de apărare împotriva riscurilor, 

a noilor vulnerabilităţi ce vor apărea, 

cu siguranţă, în societatea deceniilor 

viitoare. 


aspectele acestui proces, cum ar fi pentru protecţia civilă (Decizia 

prevenirea, protecţia, capacitatea de 2 0 0 7 / 1 6 2 / C E , E u r a t o m a 

Ameninţările biologice şi prim răspuns, punerea sub acuzare a Consiliului). Aceste demersuri oferă 

infrastructura sanitară criminalilor / teroriştilor, supra- un cadru legislativ şi financiar clar 

– punct de vedere european – vegherea, capacitatea 

de cercetare, Din punct de vedere statistic, riscul 

Europenii privesc terorismul ca pe una 

dintre provocările majore cu care 

Uniunea Europeană se confruntă 

astăzi. Atacurile de la Madrid, Londra, 

New York şi din alte părţi ale lumii au 

arătat clar că terorismul reprezintă o 

ameninţare pentru toate statele şi 

popoarele. Grupurile teroriste vizează 

securitatea individuală şi colectivă, 

valorile societăţilor democratice şi 

drepturile şi libertăţile fundamentale 

ale cetăţenilor. Acestea pot recurge la 

mijloace neconvenţionale, cum ar fi 

armele sau materialele biologice. Unele 

dintre aceste materiale au capacitatea 

de a infesta mii de oameni, de a 

contamina solul, clădirile şi mijloacele 

de transport, de a distruge agricultura, 

de a infecta animalele şi, în cele din 

urmă, de a afecta alimentele şi hrana 

animalelor, în orice etapă a lanţului 

alimentar. Din punct de vedere 

statistic, riscul unui atac „bioterorist” 

este scăzut, însă consecinţele sale pot fi 

devastatoare. În cazul introducerii 

deliberate a agenţilor patogeni letali 

sau al izbucnirii unei maladii pe cale 

naturală în Uniunea Europeană sau 

importată dintr-o ţară terţă, acestea 

pot afecta mai multe state membre 

simultan sau se pot răspândi dincolo 

de graniţe şi pot avea un impact 

economic şi social considerabil. 

Dezvoltarea globală a ştiinţelor vieţii şi 

a biotehnologiei, o anumită expertiză 

şi tehnologie cu dublă utilizare ar putea 

deveni disponibile pentru grupările 

politice criminale şi grupurile teroriste, 

permiţând lansarea de atacuri 

biologice perturbatoare. În paralel, 

bolile apărute pe cale naturală, 

accidentele de laborator sau alte 

eliberări involuntare de agenţi 

patogeni constituie o ameninţare care, 

de asemenea, poate destabiliza 

societăţile noastre şi afecta economiile. 

Analiza de risc specific pe 

domeniul infrastructurii 

sanitare 

�Evaluarea expunerii naturale 

Termenul „pregătire”/ abordare a 

riscurilor biologice este utilizat în mod 

generic, pentru a include toate 

reacţia şi resta- unui atac „bioterorist” este scăzut, însă 

bilirea situaţiei. 

Această noţiune consecinţele sale pot fi devastatoare. 

vizează şi măsu- 

rile întreprinse 

pentru diminuarea ameninţării 

pentru continuarea şi consolidarea 

contaminării deliberate a alimentelor, 

activităţilor în domeniu. 

prin intermediul agenţilor biologici şi 

Provocarea majoră pentru lanţul 

protejarea împotriva războiului 

alimentar şi industria agricolă o 

biologic. Ea diferă de siguranţa 

constituie introducerea unui agent 

alimentară, care se axează pe stabilirea 

patogen sau contaminant în lanţul 

standardelor privind siguranţa 

alimentar animal sau uman (epidemiile 

alimentelor, bunele practici de 

simultane de diferite boli care www.nato.int ar putea 

fabricare şi controlul calităţii 

depăşi capacităţile de reacţie existente 

produselor agricole, în toate etapele 

şi astfel ar afecta sănătatea publică şi ar 

lanţului de prelucrare. De asemenea, 

avea un impact negativ important în 

nu este similară nici securităţii 

domeniul comerţului şi cel economic 

alimentare, care este definită de 

pentru statele membre şi Uniune, în 

Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept 

ansamblu). 

acces la alimente suficiente, sigure şi 

Referiri la contaminanţii din produsele 

nutritive. 

alimentare şi contaminanţii chimici din 

alimente se regăsesc în Regulamentul 

�Evaluarea factorilor de descurajare 

(CEE) nr. 315/93 al Consiliului 

şi prevenire 

Europei şi în Regulamentul (CE) nr. 

La nivel multilateral şi regional, UE 

178/2002, care stipulează obligavizează 

îmbunătăţirea capacităţii de 

tivitatea agenţilor economici din 

răspuns colectiv în faţa unui eveniment 

industria alimentară de a identifica 

biologic, inclusiv acte bioteroriste 

orice furnizor de alimente/ materii 

(îmbunătăţirea sistemelor de supra- 

prime. De asemenea, Regulamentul 

veghere şi detectare a bolilor, 

(CE) nr. 178/2002 prevede măsuri de 

dezvoltarea cooperării şi comunicării 

urgenţă şi de gestionare a crizelor în 

transfrontaliere, facilitarea cooperării 

acest domeniu. 

între laboratoare la nivel internaţional, 

În acest context, mai trebuie 

precum şi dezvoltarea mecanismelor 

menţionate şi alte categorii de măsuri 

pentr u diseminarea, la nivel 

care, deşi nu fac parte din cele vizând 

internaţional, a contramăsurilor 

diminuarea criminalităţii şi combaterea 

medicale). 

terorismului, contribuie la iden- 

Acest obiectiv poate fi realizat 

tificarea, controlarea şi eradicarea 

acţionând în spiritul unei cooperări 

bolilor animale, cu impact în planul 

internaţionale mai largi, în cadrul 

biosecurităţii: TRACES, Sistemul de 

diferitelor foruri internaţionale, cum ar 

control al comerţului şi de expertiză. 

fi: structurile Naţiunilor Unite, 

Eforturile din domeniul vamal şi de 

Convenţia privind armele biologice şi 

combatere a fraudei sunt la fel de 

cu toxine, Grupul Australia, G8, 

importante pentru protejarea sănătăţii 

NATO etc. 

şi a siguranţei, în special datorită 

În cadrul Mecanismului comunitar 

rolului pe care îl deţin în controlarea 

pentru asistenţă în domeniul protecţiei 

activităţilor de contrabandă şi contra- 

civile (Decizia 2001/792/CE, 

facere. 

Euratom a Consiliului) au fost 

organizate exerciţii la scară largă, 

�Evaluarea potenţialităţii 

training-uri şi schimb de experţi la 

În domeniul sănătăţii publice au fost 

nivel european, cu competenţă în 

deja întreprinse diferite acţiuni, 

pregătirea şi răspunsul la scenariile 

respectiv înfiinţarea, în 2002, a 

teroriste. În 2007 a fost actualizat şi 

Comitetului de securitate sanitară, 

adoptat un Instrument financiar 

format din reprezentanţi la nivel înalt 


din partea statelor membre şi a controalele efectuate de către Oficiul Securitatea fizică în locaţii în care se află 

Comisiei, o platformă pentru cooperare Alimentar şi Veterinar (OAV), care face colecţii nemilitare de agenţi patogeni va 

între laboratoarele de sănătate publică parte din Direcţia Generală Sănătate şi fi dezvoltată şi îmbunătăţită printr-o 

din toate statele membre, un sistem de Protecţia Consumatorilor din cadrul metodă de evaluare reciprocă a 

Comisiei Europene, Siste- nivelurilor şi practicilor cu privire la 

mul TRACES, precum şi 11 standardele biologice utilizate în 

Sisteme sectoriale de alertă cercetare, de către industrie şi 

rapidă (RAS), operaţionale laboratoarele biologice publice care 

24 ore/ 7 zile pe săptămână, lucrează cu agenţi patogeni periculoşi. 

cum ar fi Sistemul de Pe baza celor deja întreprinse, aceste 

alertare rapidă pentru pro- standarde includ: 

dusele alimentare (RASFF), - Orientări la nivel european pentru 

Sistemul de alertă RAS- protecţia fizică, controlul accesului şi 

BICHAT pentru terorismul contabilizarea colectărilor de agenţi 

biologic şi chimic, Centrul patogeni periculoşi şi a culturilor 

de monitorizare şi infor- (inclusiv cele sintetizate în laboratoare) 

mare al mecanismului care ar putea ameninţa sănătatea publică 

comunitar pentru protecţie sau securitatea naţională. 

diseminare a informaţiilor privind 

planurile de urgenţă pentru variolă între 

civilă şi ARGUS, Sistemul de alertă 

rapidă general şi sigur. 

O listă agreată la nivelul UE, care să 

www.nato.int 

cuprindă „agenţi biologici identificaţi”, 

statele membre şi Comisie, precum şi Pentru ca aceste demersuri să se cu accent special pe cei care ar putea fi 

un registru al experţilor pentru concretizeze în creşterea gradului de utilizaţi de terorişti. 

consultanţă şi anchetă în cazurile unei securitate în domeniu, este necesară Dezvoltarea capacităţii analitice 

diseminări deliberate de agenţi nocivi şi implicarea sectorului privat (industriile europene pentru reducerea riscurilor 

agenţi patogeni. Totodată, au fost farmaceutice şi alimentare, IMM-urile biologice - analiza de risc şi clasificările 

stabilite listele cu posibili agenţi active în lanţul de aprovizionare şi riscului. 

biologici şi chimici şi agenţi patogeni corporaţiile) şi institutelor de cercetare, A fost elaborată deja o serie de liste cu 

care pot fi utilizaţi de terorişti (variolă, printr-o colaborare intensă public- agenţi biologici periculoşi şi patogeni, 

antrax, toxina de botulinum etc.), privat pe zone circumscrise bio- cum ar fi, de exemplu, cele întocmite în 

precum şi un document orientativ securităţii. În domeniul cercetării, un perioada negocierilor unui „Protocol de 

privind tratamentul pacienţilor expuşi la astfel de dialog proactiv este pe cale de a verificare” la Convenţia privind armele 

agenţi patogeni, elaborat de Agenţia fi realizat în cadrul Forumului european biologice şi cu toxine, încheiată în 1972. 

europeană de evaluare a medi- pentru securitate, cercetare şi inovaţie Unii agenţi biologici şi patogeni sunt 

camentelor (EMEA). 

(ESRIF). Acesta va aborda aspecte clasificaţi în funcţie de riscul de infecţie, 

Directiva (CE) nr. 2000/54 privind legate de cercetare şi inovaţie în materie iar alţii, în funcţie de natura lor, de 

protecţia lucrătorilor împotriva de securitate. Sectorul european al potenţialul de a avea dublă utilizare, 

riscurilor legate de expunerea la agenţi biotehnologiei şi cel al cercetării respectiv de a fi utilizaţi în producerea 

biologici la locul de muncă face referire biologice trebuie să devină parte a armelor. Se impune completarea 

la agenţii biologici, mai puţin la soluţiei europene la problemele ridicate permanentă a acestor liste cu noii agenţi 

m i c r o o r g a n i s m e ş i i n c l u d e de riscurile biologice. Evident că biologici şi patogeni identificaţi cu 

microorganismele modificate genetic, activităţile din domeniul ştiinţelor vieţii potenţial de pericol din perspectiva 

culturile de celule şi endoparaziţii umani şi biotehnologiei sunt extrem de diverse securităţii, inclusiv prin prisma 

care pot provoca infecţie, alergie sau în ceea ce priveşte sfera de aplicare şi nu capacităţilor de răspuns şi restabilire la 

toxicitate. Deşi toxicitatea şi alerge- toate aplicaţiile reprezintă o ameninţare. nivelul Uniunii şi al statelor membre. 

nitatea sunt incluse în definiţia agenţilor Implementarea rezultatelor 

biologici, grupele de risc se bazează pe consultărilor, la nivel 

nivelul riscului de infecţie. 

european, ar putea fi 

consolidată printr-o bio- 

�Evaluarea impactului direct 

reţea EBN (European Bio - 

În ceea ce priveşte amplificarea gradului Network - structură conde 

securitate, trebuie menţionată şi o sultativă care ar reuni 

propunere a Comisiei Europene pentru expertiza europeană în 

o directivă a Consiliului Europei privind domeniul pregătirii în faţa 

identificarea şi desemnarea infrastruc- unei ameninţări biologice 

turilor critice europene şi evaluarea din diferite sectoare cer- 

necesităţii de ameliorare a protecţiei cetare, sectoarele public şi 

acestora. Propunerea consideră privat şi serviciile de 

sectorul sănătăţii drept unul dintre sec- securitate şi informaţii, 

toarele cu infrastructură critică ce autorităţile din domeniul protecţiei - Norme europene pentru certificarea 

trebuie protejată: de exemplu, protecţia civile). 

şi înregistrarea naţională a locaţiilor în 

laboratoarelor biologice şi a agenţilor 

ceea ce priveşte conformitatea cu 

biologici. 

Aceste măsuri sunt completate de 


�Evaluarea factorilor de protecţie, 

compensare şi recuperare 

standardele biologice, acreditările şi 

competenţele solicitate cercetătorilor.

- Sisteme în care părţile interesate adecvate să fie aplicate în scopul: de colectare a culturilor şi securitatea 

raportează, la nivel naţional, tipurile de - asigurării unei notificări prompte şi a acestor colectări, amplificarea 

activitate ştiinţifică desfăşurată cu schimbului de informaţii în cazul capabilităţii laboratoarelor de a identifica 

implicarea agenţilor biologici periculoşi ameninţărilor asupra securităţii şi al boala şi de a ameliora sistemele de 

utilizabili în scopuri teroriste. atacurilor teroriste; supraveghere a bolii, precum şi de a 

- facilitării acţiunilor la nivelul 

În prezent normele naţionale reglementează 

UE întreprinse la faţa locului, 

în special schimbul şi accesul la material pentru a stopa posibila 

biologic. Transferul intracomunitar şi răspândire a bolilor infecschimbul 

transnaţional sunt numai parţial ţioase şi contaminarea me- 

detecta un agent patogen periculos. 

Obiectivele activităţii de 

asigurare a biosecurităţii 

acoperite de aceste norme. 

- Proceduri ale statelor membre în ceea ce 

priveşte controalele de securitate asupra 

oamenilor de ştiinţă şi tehnicienilor care 

doresc să lucreze sau lucrează deja cu 

agenţi biologici periculoşi identificaţi în 

lista UE. 

- Un sistem european şi posibil 

internaţional în viitor, pentru certificarea 

locaţiilor şi cercetătorilor de încredere, 

care să ofere un schimb securizat şi sigur 

de mostre şi rezultate ale cercetărilor. 

- Schimburile internaţionale de 

cercetători şi infuziile, în UE, de experţi şi 

de studenţi din ţări terţe au un impact 

pozitiv asupra dezvoltării ştiinţelor vieţii 

şi competitivităţii europene. EBN va 

participa la elaborarea unui cod 

deontologic la nivelul UE în scopul 

reducerii ameninţării, care implică 

reorientarea foştilor oameni de ştiinţă din 

domeniul armelor. Obiectivul de a 

securiza diseminarea şi utilizarea 

agenţilor patogeni periculoşi nu ar trebui 

să fie un obstacol în cercetarea ştiinţifică. 

Pot fi utilizate metode mai eficiente de 

monitorizare a biocercetării şi diseminării 

agenţilor patogeni pentru valorificare 

ştiinţifică, fără a aduce atingere vieţii 

private a cetăţeanului şi a afecta 

competitivitatea în cadrul comunităţii de 

cercetare sau industriei biologice. În acest 

sens, ESRIF intenţionează să elaboreze o 

agendă strategică pentru cercetarea şi 

inovaţia în materie de securitate. 

Securitatea în domeniul cercetării 

biologice vizează şi procesul de 

transmitere şi stocare a informaţiilor 

clasificate, precum şi desfăşurarea de 

reuniuni de specialitate cu caracter secret. 

De asemenea, atunci când este vorba de 

rezultate sensibile ale cercetării, cu 

potenţial de dublă utilizare, acestea ar 

putea fi publicate în două versiuni: o 

versiune publică, fără restricţii de 

publicare (fără conţinut sensibil) şi o 

versiune conţinând şi aspectele sensibile, 

accesibilă doar părţilor interesate 

relevante şi care prezintă garanţii. 

� Evaluarea globală a riscului 

În piaţa unică, capitalul, bunurile şi 

persoanele pot circula relativ liber. Pentru 

o serie de motive de securitate şi sănătate, 

este esenţial ca mecanismele şi acordurile 

diului; 

- asigurării asistenţei recipro- 

ce între statele membre şi 

instituţiile europene, în vederea diag- 

nosticării şi gestionării incidentelor 

biologice; 

- facilitării investigaţiilor necesare de 

laborator şi a celor epidemiologice; 

- asigurării unor răspunsuri flexibile şi 

eficiente în domeniul sănătăţii publice şi 

al protecţiei civile. 

Cu privire la supraveghere şi detecţie, 

statele membre şi Comisia Europeană şi- 

ar putea îmbunătăţi capacităţile de 

monitorizare, avertizare timpurie şi 

identificare, de exemplu prin: 

- dotarea cu sisteme de detecţie complete 

vizând prevenirea contaminării, cu agenţi 

patogeni, a populaţiei, efectivelor de 

animale sau recoltelor; 

- efectuarea de analize de laborator în 

timp mai scurt; 

- mijloace mai eficiente de atribuire a 

responsabilităţii; 

- metode avansate de medicină legală în 

domeniul biologiei, în special în 

cooperarea cu ţări terţe (Centrele din 

SUA pentru controlul şi prevenirea 

bolilor, Rusia, China etc.) şi organizaţii 

internaţionale (Organizaţia Mondială a 

Sănătăţii, Organizaţia Naţiunilor Unite 

pentru Alimentaţie şi Agricultură, Oficiul 

Internaţional de Epizootii). 

Statele membre, cu sprijinul Comisiei şi al 

Centrului European pentru Prevenirea şi 

Controlul Bolilor (ECDC) au 

competenţa de a desfăşura o analiză, la 

nivel european, asupra capacităţii 

laboratoarelor din statele membre de a 

face faţă situaţiilor de criză. Sunt vizate în 

special laboratoarele europene de 

referinţă, care, în situaţiile de criză, au un 

rol esenţial în ceea ce priveşte 

identificarea agenţilor patogeni şi a 

bolilor. În conformitate cu normele 

Grupului Australia şi cu Regulamentul 

(CE) 1334/2000 privind dubla utilizare, 

laboratoarele biologice mobile sau testele 

la faţa locului, susţinute cu expertiză 

calificată, pot fi solicitate pentru o 

intervenţie şi identificare timpurie 

oriunde în Uniunea Europeană sau la 

nivel internaţional. Conturarea noilor 

priorităţi ar putea impune asistenţă 

tehnică şi expertiză, de exemplu, pentru 

schimbul de agenţi patogeni, inventarele 

Consolidarea capacităţilor naţionale şi 

internaţionale de identificare şi detectare 

r a p i d ă a f o c a r e l o r c u p r o f i l 

epidemiologic, care ar putea indica un 

atac bioterorist. Scopul este de a disemina 

informaţiile rapid în statele membre şi 

organizaţiile UE relevante. Atunci când 

este aplicabil şi eficient, ar putea fi folosit 

mecanismul de anchetă al Secretarului 

www.nato.int 

General al Naţiunilor Unite privind 

presupusa folosire a armelor biologice 

sau un focar suspect de boală. 

�Îmbunătăţirea interoperabilităţii 

multisectoriale între agenţiile din 

domeniul alimentar, al protecţiei civile, al 

sectorului militar, de aplicare a legii, al 

sănătăţii, al sănătăţii animale, al mediului 

şi agriculturii, pentru a se pregăti şi a fi 

capabil să combată ameninţările 

bioteroriste. 

�Sporirea şi dezvoltarea cooperării 

privind contramăsurile eficiente 

naţionale şi internaţionale vizând 

stoparea răspândirii agenţilor patogeni 

diseminaţi deliberat. 

�Dezvoltarea şi testarea unor strategii de 

comunicare eficiente în privinţa riscului. 

�Definirea responsabilităţilor şi 

procedurilor de operare standard, 

stabilite în conformitate cu scenariul 

analizat, în funcţie de aria de desfăşurare, 

magnitudinea şi presiunea legată de timp 

a atacurilor biologice. I 

http://www.acad.ro, Analiza de risc şi de 

vulnerabilitate pentru infrastructurile 

critice ale societăţii informatice societatea 

cunoaşterii, Adrian V. Gheorghe; 

http://www.eurisc.org, http://eur- 

lex.europa.eu., Summitul NATO 

Bucureşti 2008 şi problematica 

infrastructurilor critice, dr. ec. Liviu 

Mureşan; 

Teodoru, Ştefan; Toma, Ghe.; Liteanu, 

Traian; Degeratu, C-tin, Spaţiul european 

sub impactul provocărilor globalizării, vol. 

II, Editura ANI, 2008. 

Oana-Magdalena Ciobanu este specialist 

în inginerie biochimică şi licenţiată a 

Facultăţii de Chimie Industrială din 

Universitatea Politehnică Bucureşti 


DIN ISTORIA SISTEMULUI 

DE PREGĂTIRE ÎN DOMENIUL 

ACTIVITĂŢII DE INFORMAŢII 

Şcoala de Agenţi 

O reconstituire, fie şi parţială, dar bazată pe studiul documentelor de arhivă, 

atât cât au putut fi cuprinse, a evoluţiei sistemului de pregătire a ofiţerilor de 

informaţii din România, până la instituţionalizarea regimului comunist, ne 

dezvăluie o realitate extrem de interesantă, pe care unii, din varii motive, 

continuă să o ignore. 

Cristian Troncotă 

îndeplinirea misiunilor ce li se recruta elemente periferice sau legături 

Competenţele lui Moruzov 

încredinţează, pe răspunderea sa, fără 

să angajeze în cazuri de prăbuşiri 

indirecte. Este preferabil să se 

recruteze un singur informator bine 

inerente Ministerul sau Statul în introdus şi eventual chiar dintre 

Serviciul Secret de Informaţii al general”. conducătorii mişcării urmărite, decât 

Armatei Române, înfiinţat în 1924, de După cum se poate constata, angajarea mai mulţi informatori fără legături 

către Mihail Moruzov, nu a avut un ori îndepărtarea în şi din Serviciul directe; 

sistem organizat, după modelul unei Secret era o chestiune strict �după recrutare, se va proceda la un 

şcoli, pentru pregătirea agenţilor. profesională şi ţinea de competenţele instructaj atent al informatorului, 

Prin Regulamentul din 20 aprilie 1934, şefului Serviciului Secret. Criteriile nu deoarece timpul ce se va pierde cu 

Serviciului Secret i se acordau drepturi puteau fi altele decât calităţile şi aportul instruirea unui informator bun este 

largi în domeniul organizării informativ, traduse prin obţinerea de întotdeauna recompensat prin 

structurilor informative proprii şi în infor maţii valoroase şi bine calitatea rapoartelor acestuia; 

încadrarea cu personal civil sau militar. 

Articolul 5 din Regulament stipula că 

„Serviciul Secret are în sarcina sa 

recrutarea şi formarea elementelor 

capabile să execute misiuni 

informative (interne şi externe) 

conform cerinţelor” şi că „face 

p r o p u n e r i p e n t r u n u m i r e a 

personalului bugetar oficial şi numeşte 

direct personalul acoperit“. Articolul 6 

prevedea că „personalul descoperit va 

fi numit prin decizie ministerială, iar 

personalul acoperit se va numi şi 

înlocui prin decizia şefului Serviciului 

Secret”. 

Una dintre cele mai importante 

prevederi ale acestui Regulament era 

stipulată la art. 8: „Şeful Serviciului 

Secret exercită întreaga autoritate 

asupra personalului ce-i aparţine, atât 

din punct de vedere profesional, cât şi 

disciplinar, având deplină libertate, atât 

în alegerea personalului, având ca 

normă aptitudini profesionale, cât şi a 

metodelor întrebuinţate pentru 


documentate. Îndrăgostit prea mult de 

„tehnicile lucrului la teren”, Mihai 

Moruzov obişnuia să se implice direct 

în postura de instructor, ceea ce 

însemna că îi plăcea să le împărtăşească 

noilor angajaţi din propria experienţă. 

Nici nu erau mulţi. Serviciul Secret nu 

a avut niciodată, până în 1940, mai 

mult de 220 de angajaţi. Aşa ne putem 

explica păstrarea în arhivă a unor lecţii 

sub formă de notiţe, cu scrierea 

olografă a lui Moruzov, referitoare la 

modul în care trebuia lucrat cu agenţii 

de informaţii. 

Notiţele lui Moruzov 

Iată câteva reguli şi norme privind 

modul de instruire şi documentare a 

surselor, aşa cum sunt atestate de 

lecţiile scrise pe ciorne, care foloseau la 

orele de instruire a noilor angajaţi: 

�„informatorii care vor fi recrutaţi să 

fie introduşi direct în acţiunea 

respectivă urmărită şi evitându-se a se 

�informatorul va fi obişnuit să 

observe partea subversivă a problemei 

urmărite; 

�se va pune la încercare sinceritatea 

informatorului, pentru a stabili dacă 

nu comite acte de răzbunare personală 

sau dacă nu încearcă dezinformarea; 

�se vor verifica rapoartele unui 

informator cu cele ale altuia, pentru a 

stabili pozitiv dacă cele afirmate sunt 

juste. Pentru acest motiv, informatorii, 

chiar dacă se cunosc între ei din viaţa 

socială sau profesională, nu trebuie să 

ştie unul despre celălalt că slujesc în 

acelaşi serviciu; 

�orice raport informativ, pe lângă 

condiţiunile de veridicitate, trebuie să 

conţină preciziuni de timp şi loc, 

precum şi despre persoanele ce sunt în 

legătură cu obiectul propriu-zis al 

raportului. Astfel, se va trece: ziua, 

luna, anul şi ora când fapta se va 

î n t â m p l a ; l o c u l ; p e r s o a n e l e 

participante la faptă, cu indicarea 

adresei lor; calitatea ce o deţin

(funcţiuni) şi alte date de stare civilă; de ataşaţi militari». Raţiunea înfiinţării număr de 100 de cursanţi. Programul 

toate faptele vor fi trecute în ordinea în ei era că Serviciul Secret, fiind o de instruire era acelaşi pentru toate 

care s-au petrecut; structură a armatei, iar ataşaţii militari cele trei Divizii. Cursurile începeau 

� informatorul va fi dirijat ca să nu se erau uşor de descoperit în activitatea dimineaţa la ora 08:30 şi durau până la 

obişnuiască a da rapoarte despre alte lor, trebuia să li se ataşeze câte un 12:30 şi se reluau după-amiaza, între 

chestiuni decât cele ce îi sunt în secretar care să facă în prealabil o 

atribuţiuni, căci altminteri va devia de şcoală de spionaj. Cursantul trebuia să 

la scopul care este utilizat. Deşi chiar înveţe limba ţării unde urma să fie 

rapoartele despre alte persoane decât trimis, tehnicile de fotografiere, 

cele pe care le are misiunea pot fi camuflaj, scrieri invizibile, conducerea 

interesante, totuşi, să nu fie lăsat să-şi automobilelor etc. şi noţiuni de spionaj 

creeze obiceiul de a se interesa şi militar. Moruzov a trimis din fondul 

raporta mai mult despre probleme ce său la Secţia a II-a a M.St.M. suma de 

nu i-au fost încredinţate; 100.000 de lei pentru înfiinţarea acestei 

� informatorul va fi obişnuit să şcoli“. După cum ştim, precipitarea 

u r m ă r e a s c ă o r i c e p r o b l e m ă evenimentelor din primăvara şi vara 

încredinţată, respectând regulile de anului 1940 nu a mai permis înfiinţarea 

continuitate. Se va dirija informatorul unei astfel de şcoli, de pe urma căreia 

ca să nu părăsească o chestiune putea avea de câştigat eficienţa 

începută; activităţii informative. Ideea a fost însă 

� de asemenea, se va instrui preluată şi pusă în aplicare, aproape un 

informatorul ca să raporteze imediat an mai târziu, de Eugen Cristescu. 

faptul întâmplat, căci toate faptele 

devin neinteresante, dacă nu sunt Şcoala de agenţi 

semnalate rapid; 

www.nato.int 

Eugen Cristescu 

Directorul general al SSI 

(1940-1944) 

� informatorul va fi instruit să aibă în 

vedere întotdeauna exactitatea în 

reproducerea faptelor, evitând atât 

detaliile vagi, cât şi aprecierile de ordin 

subiectiv sau personal; 

� rezidentul va menţiona în rapoartele 

pe care le trimite la subcentru aprecieri 

asupra sursei: serioasă, probabilă, 

verificată etc.“ Alte detalii interesante 

despre ideile lui Moruzov privind 

activitatea de pregătir în domeniul 

Mihail Moruzov 

Şeful Serviciului Secret 

(1924-1940) 

activităţii de informaţii le întâlnim în 

mărturisirile lui Ştefan Enescu, unul 

dintre foştii secretari ai şefului 

Serviciului Secret: „În toamna anului 

1939, lui Mihail Moruzov i-a venit 

ideea înfiinţării unei «şcoli de secretari 

La iniţiativa lui Eugen Cristescu, 

directorul general al Serviciului Special 

de Informaţii (SSI), a fost înfiinţată, în 

aprilie 1941, Şcoala de agenţi. În 

funcţia de director de studii a fost 

numit maiorul Traian Borcescu, şeful 

Secţiei a II-a Contrainformaţii. Din 

documentele oficiale privind modul de 

organizare şi funcţionare a acestei 

structuri, aprobate chiar de Preşedinţia 

Consiliului de Miniştri, aflăm că 

„Serviciul Special de Informaţii era 

singurul organ abilitat pentru 

pregătirea agenţilor”, care urmau să-şi 

desfăşoare activitatea în toate 

structurile informative, respectiv, SSI, 

Marele Stat Major (M.St.M.), 

Jandarmerie, Poliţie şi Siguranţă. 

Durata unei serii de cursanţi era de 

patru luni. Prima serie de agenţi a fost 

instruită în perioada aprilie-iunie, iar a 

doua serie, între septembrie şi 

decembrie 1941. 

Şcoala de agenţi a fost organizată „pe 

trei divizii”. Divizia I avea sediul în 

strada Saita nr. 10, unul din sediile SSI, 

unde se pregăteau 55 de cursanţi 

pentru a deveni cadre ale SSI. Divizia a 

II-a îşi avea sediul în strada Ştefan cel 

Mare, în localul Inspectoratului 

General al Jandarmeriei, unde se 

instruiau 28 de cursanţi. Divizia a III-a 

avea sediul în strada Varşovia nr. 10. 

Aici se afla un sediu mai spaţios al 

Ministerului de Interne, putând 

asigura condiţii de instruire pentru un 

orele 16:30-18:30. 

Cursurile erau structurate în două 

module. În primul, care dura 45 de zile, 

se predau tematici de cultură 

profesională generală, iar al doilea, care 

se întindea pe o perioadă mai scurtă, de 

30 de zile, era rezervat aplicaţiilor 

practice în teren. Ca specializări, se 

urmărea formarea a trei categorii de 

agenţi: externi acoperiţi, care efectuau 

o pregătire individuală; externi 

descoperiţi, pentru cadrele care urmau 

să ocupe posturi de şefi ai structurilor 

informative, un fel de specializare 

superioară; recrutori, o specializare 

care implica pentru cursant calităţi 

deosebite, având în vedere că era vorba 

despre o activitate extrem de delicată, 

dar foarte importantă pentru 

activitatea de informaţii. 

Printre criteriile de selecţie şi calităţile 

cultivate pe timpul şcolarizării 

(instruirii) se aveau în vedere: 

adaptabilitate la mediu şi situaţii; 

l'usage du monde, adică simţ special de 

observaţie, intuiţie, tact, fineţe şi 

discernământ; putere de muncă; o 

solidă cultură generală. În ceea ce 

priveşte calităţile fizice, cursanţii 

„trebuia să marcheze o prestanţă şi o 

distincţie naturală, unite cu uşurinţa 

exteriorizării manierelor”. Nu erau 

omise nici calităţile morale. La acest 

capitol erau selecţionaţi cei care 

prezentau „siguranţă şi eleganţă în 

ţinută şi comportament, o fire care să le 


permită să-şi păstreze calmul în orice candidaţii la cursurile Şcolii de agenţi: grad de cultură, întrucât aceştia pot face 

situaţie, rangul şi locul în societate; curaj vârsta între 20 şi 35 de ani; să fie aprecieri”. 

fizic şi moral, dublat de sentimentul absolvenţi de şcoală normală, studenţi Cursanţii studiau şi „Instrucţiunile 

datoriei, de o conştiinţă fermă şi de un sau licenţiaţi; să aibă o sănătate privind clasificarea, recrutarea şi 

deosebit sentiment al omeniei; lealitate şi corespunzătoare şi stagiul militar instruirea agenţilor”. Acest act stabilea 

integritate”. satisfăcut. Actele necesare înscrierii: următoarea structură a agenturii de 

certificat de naştere, diplomă şi certificat informaţii: indicatori, recrutori, rezidenţi 

Tematica cursurilor 

de studii, certificat medical, cazierul şi controlori. Se utilizau şi agenţii curieri, 

judiciar, declaraţia de avere. misionari, dubli şi falşi. Pentru legăturile 

În ceea ce priveşte Programa analitică, 

impersonale se recomanda, după 

erau prevăzute următoarele cursuri 

comune, care atestă în acelaşi timp şi 

întreaga problematică a activităţii de 

informaţii: tehnica informaţiilor în teren 

(8 ore - o zi pe săptămână), terorism şi 

sabotaj (20 ore), curente politico-sociale 

de drepta (16), comunism (20), iredente 

(16), evrei, emigrare, secte religioase (16), 

francmasonerie (4), legislaţie (40), 

informaţii şi contrainformaţii (34). În 

programă erau prevăzute şi cursuri 

aplicative, cum ar fi: cifru (6 ore), 

transmisiuni (14), tehnica informativă de 

Lucrul cu agentura 

Deosebit de interesante pentru aspectele 

de ordin teoretic se dovedesc lecţiile 

predate de profesori şi instructori. Aşa, 

de pildă, la tematica privind „Noţiuni 

generale asupra agenturii” - lecţie predată 

l a d i s c i p l i n a I n f o r m a ţ i i ş i 

contrainformaţii - erau trecute ca 

principii: „cunoaşterea structurii 

psihologice a naţiunii şi a claselor 

componente în mijlocul ţării unde 

trebuie acţionat”. Se mai preciza şi faptul 

exemplul agenţilor sovietici, folosirea 

„cutiei de scrisori” sau a căsuţei poştale, 

după o altă terminologie. Casele 

conspirative erau acele locaţii, bine 

legendate, care se foloseau de către 

agenţi pentru a transmite informaţii şi a 

primi instrucţiuni. Din cauza presiunii 

determinate de pierderile pe câmpul de 

luptă, Şcoala de agenţi a SSI nu a mai 

funcţionat, iar după război, acest www.nato.int început 

promiţător a fost abandonat, fiind 

înlocuit cu experienţa şi tradiţia sovietică. 

laborator (30), tehnica informativă şi că „structurile psihologice joacă, deseori, În loc de concluzii 

contrainformativă în teren (90), un rol de prim ordin în manevrarea 

armament şi trageri (20). agenturii”, întrucât „în serviciul de Istoria instituţională a serviciilor secrete 

Tematicile cursului de legislaţie erau informaţii nu se lucrează cu obiecte sau româneşti demonstrează, fără putinţă de 

predate de Eugen Cristescu, directorul marionete şi fiecărui om, fiecărei tăgadă, că pentru un intelligence de bună 

general al SSI, doctor în ştiinţe juridice, naţionalităţi urmează să-i ţinem un calitate e nevoie, pe lângă o selecţie 

iar ca funcţionar public dispunea de o limbaj deosebit”. Se făcea referire şi la riguroasă a unui personal cu capabilităţi 

vastă experienţă în domeniu. Cursul de anumite „stereotipii naţionale”, ceea ce înnăscute, dar şi dobândite, de o instruire 

informaţii era predat de colonelul Ion însemna că: „pe cetăţeanul rus, specializată, bazată pe experienţele 

Lissievici, şeful Secţiei I Informaţii activitatea de informaţii îl atrage mai ales acumulate de cei mai valoroşi 

externe din SSI şi de maiorul Ion pentru aventură”, iar „pe cel bulgar protagonişti ai domeniului. Iar dacă 

Bălteanu, cel care avea să ajungă, pentru banii”. „Patriotismul ruşilor şi aceştia pot apărea în faţa viitorilor ofiţeri 

o scurtă perioadă, şeful Secţiei a IV-a bulgarilor” era considerat, în concepţia de informaţii, pentru a le împărtăşi din 

Contraspionaj, iar contrainformaţiile i- (sau experienţa?) instructorilor SSI, ca „tainele meşteşugului” ori a „nobilei 

au revenit maiorului Traian Borcescu, fiind „superficial”. Despre unguri se arte”, conectate, desigur, la propriile 

directorul Şcolii, şef al Secţiei a II-a menţiona că „sunt stăpâniţi de un expertize ştiinţifice, dar nu oricum, ci cu 

Contrainformaţii, de asemenea, un ofiţer şovinism feroce, hrănit de o propagandă har, pasiune, înţelepciune şi multă 

promovat din structurile de informaţii abilă” şi că „pentru ungur, expatrierea nu solicitudine, ar însemna că ne aflăm în 

ale armatei române. reprezintă un aspect tragic, ca la alţii”. faţa unor cazuri dintre cele mai demne de 

Alte tematici predate, atât de ofiţeri Despre evreii care participă la activitatea urmat. În rest, adică tehnici moderne de 

experimentaţi, cât şi de diferiţi de informaţii, cursanţii erau informaţi că predare-învăţare, cu accent pe aplicaţiile 

instructori civili, angajaţi la plata cu ora, aceştia nu se întreabă „ce au de pierdut”, practice în teren, o programă analitică 

vizau cunoştinţe despre machiaj şi ci „ce au de câştigat”. Un oarecare adaptată la cerinţele şi exigenţele bine 

travesti, valutele ţărilor de interes, subiectivism în astfel de aprecieri rezultă ancorate în epocă, la care se pot adăuga 

tehnica interogării (cercetarea şi din sublinierea făcută în finalul lecţiei, noile tehnologii şi progresul ştiinţelor cu 

informativă a paraşutiştilor, teroriştilor, potrivit căreia „aceste concluzii sunt impact asupra produsului de intelligence, 

sabotorilor etc.). O oră pe zi era rezervată bazate pe observaţii superficiale”. iată coordonatele fundamentale a ceea ce 

şedinţelor sportive, în cadrul cărora Instructive se dovedesc şi recomandările numim astăzi proiect de pregătire 

cursanţii erau instruiţi în vederea pentru lucrul cu agentura: „materialul profesională bine conceput şi structurat 

deprinderii unor tehnici şi calităţi absolut uman cu care aveţi să lucraţi merită o pentru un sistem performant. Este un 

necesare în activitatea de informaţii, cum atenţie şi un studiu amănunţit şi mesaj, ca arc peste timp, a ceea ce putem 

ar fi: sărituri, escaladări, folosirea armelor profund”; „omul nu este născut spion numi tradiţia formării operatorilor de 

albe, călărie, înot, apărarea şi atacul corp sau aventurier - trebuie căutată persoana informaţii din serviciile secrete 

la corp (jiu-jitsu), conducerea maşinii şi a înzestrată”; „rolul determinant în româneşti. Nimic represiv, nimic care să 

motocicletei. activitatea de informaţii îl joacă sugereze ori să justifice incitarea la ură 

Suma alocată de la buget, pentru fiecare imaginaţia, putinţa de adaptare şi talentul rasială, religioasă sau de clasă, ori 

serie, era în valoare de 373.500 lei, din fiecăruia”; „un om superficial va obţine implicarea, fie şi tacită, la fapte 

care 60 de lei pe zi pentru un cursant şi rezultate mediocre, iar un om cu resurse antiumane sau care să încalce drepturile 

300 de lei pe oră pentru un profesor dezvoltate ale minţii va crea lucruri noi şi şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor. 

(instructor). inedite”; „agenţii se vor recruta din Totul era încadrat în sistemul legislativ 

Din documentele păstrate aflăm şi care pătura intelectualilor, buni psihologi, românesc din epocă, corelat cu sistemul 

erau condiţiile de înscriere pentru cunoscători de caractere şi cu un profund de drept umanitar internaţional. I 


E 

Personalitatea lui 

„Omul de taină al mareşalului” Ion 

Antonescu, adică cel care a îndeplinit 

una dintre cele mai controversate, 

misterioase şi deloc invidiate funcţii din 

administraţia statului, aceea de director 

general al Serviciului Special de 

Informaţii , a văzut lumina zilei la 3 

aprilie 1895, în comuna Grozăveşti, 

judeţul Bacău. 

Copilul Eugen Cristescu a urmat 

cursurile şcolii primare din comuna 

Târgu Ocna, dovedind sârguinţă la 

învăţătură şi bucurându-se de rezultate 

dintre cele mai bune. În 1916 a absolvit 

Seminarul Teologic „Veniamin 

Costache” din Iaşi. Atras de ştiinţele 

juridice, s-a înscris la Facultatea de 

Drept din capitala Moldovei, dar ca 

urmare a războiului, studentul Eugen 

Cristescu s-a înrolat ca sergent (cu 

termen redus) în serviciul sanitar şi a 

participat cu tot aplombul la campaniile 

Armatei române, în primul Război 

Mondial, până la încheierea păcii. 

După terminarea războiului şi crearea 

fruntariilor naţionale ale României 

Mari, tânărul Eugen Cristescu îşi reia 

studiile universitare, iar la 6 ani după 

absolvire obţine doctoratul în ştiinţele 

juridice la Universitatea ieşeană. 

În orientarea sa profesională trebuie să 

avem în vedere şi contextul situaţiei 

României în perioada imediat 

postbelică, atunci când ţara avea nevoie, 

mai mult ca oricând, de o infuzie de 

tineret în funcţiile administraţiei de stat. 

Poliţia de Siguranţă a constituit pentru 

el o atracţie deosebită, nu numai că-i 

U G E N 

CRISTESCU 

adevăr contra minciună 

Dacă Serviciul Secret de Informaţii al Armatei române a fost creaţia exclusivă a 

lui Mihail Moruzov, Serviciul Special de Informaţii reorganizat în toamna 

anului 1940 a purtat din toate punctele de vedere (structural, concepţional, 

tehnico-metodologic) amprenta personalităţii lui Eugen Cristescu. Iată de ce 

personalitatea lui trebuie cunoscută, în primul rând de cei tineri, care au nevoie 

de puncte de reper şi modele pentru o eventuală carieră în arta informaţiilor. 

oferea şansa unei situaţii materiale 

sigure, dar şi prin faptul că, în calitate de 

funcţionar public, avea şansa să-şi pună 

la încercare ambiţiile şi profesionalismul 

în lupta împotriva a tot ceea ce se profila 

ca ameninţări la adresa edificiului 

naţional, realizat cu atâtea jertfe în anii 

războiului. 

La 1 octombrie 1920, a fost încadrat în 

funcţia de subşef birou clasa I în 

Serviciul Special de Siguranţă. Prin 

calităţi şi pasiunea depusă în activitatea 

profesională a reuşit să avanseze cu 

uşurinţă treptele ierarhiei: şef de 

serviciu clasa I (de la 1 martie 1921), 

director clasa a III-a (la 1 ianuarie 1927) 

şi director clasa I (la 1 octombrie 1929). 

Printre preocupările de căpătâi în 

domeniul apărării siguranţei statului a 

stat combaterea activităţii organizaţiilor 

politice extremiste (de dreapta şi de 

stânga), a căror eficienţă i-a făcut mai 

târziu pe unii cunoscători ai domeniului 

să afirme cu admiraţie că, prin 

străduinţele sale în calitate de director al 

Siguranţei şi apoi de şef al SSI, 

bolşevizarea şi fascizarea ţării nu s-au 

putut produce. Nu este o afirmaţie 

gratuită, întrucât documentele demon- 

strează din plin acest aspect. 

Dacă în opinia fruntaşilor mişcărilor 

extremiste (legionari şi comunişti la 

unison) Eugen Cristescu era conceput 

ca o figură „odioasă”, în cercurile 

politice consecvent democratice, din 

ţară şi străinătate, se bucura de aprecieri 

favorabile şi mult mai. Toate acestea 

făceau referire la profesionalismul său 


în materie de apărare a siguranţei să înţeleagă faptul că în spatele acestor pentru Centralizarea Informaţiilor, 

statului. Numai aşa ne explicăm cum a marginalizări se aflau maşinaţiile lui structură creată de acelaşi Eugen 

putut deveni membru al Comisiei Mihail Moruzov, şeful Serviciului Cristescu, din care făceau parte câte doi 

Internaţionale de Poliţie, ce se întrunea Secret, şi ale politicienilor din anturajul reprezentanţi ai fiecărui serviciu de 

periodic la Haga. Multe documente de Regelui Carol al II-lea pornite în primul informaţii (Secţia a II-a a Armatei, 

arhivă păstrate, dar şi o serie de lucrări rând din invidie. Devenit conducător al Siguranţă, Jandarmerie, Prefectura 

memorialistice, ni-l prezintă ca pe un statului şi neavând rezultate concrete în Poliţiei Capitalei) avem mai bine 

poliţist bine informat, cu întinse legături domeniul informaţiilor, după două luni conturat ceea ce tradiţia ne îndeamnă 

şi relaţii de specialitate cu şefii de guvernare, generalul Ion Antonescu faţă de rolul unei Comunităţi Naţionale 

serviciilor de siguranţă din multe state şi-a adus aminte de Eugen de Informaţii. 

europene cu tradiţie democratică. Cristescu. Eugen Cristescu s-a străduit să satisfacă 

A fost trimis în interes de serviciu şi exigenţele în domeniul informaţiilor 

pentru specializare în cultura impuse de necesităţile de război. A 

tehnică-poliţienească la: Viena, reorganizat Serviciul Secret, luând ca 

Varşovia, Cracovia, Praga, model structurile serviciilor similare 

Berlin, Haga, Bruxelles, Paris, ale timpului, de la care a adaptat, la 

Roma, Napoli, Genoa şi alte mentalităţile, condiţiile şi posibilităţile 

oraşe europene. Întrucât Nicolae româneşti, tot ce s-a putut. 

Titulescu îl aprecia foarte mult, Dintre realizările mai importante ale 

www.nato.int 

acesta a intervenit pentru ca Eugen Serviciului pe care l-a condus timp 

Cristescu să fie admis să studieze la de patru ani, orice analiză obiectivă 

Scotland Yard, la Londra, asupra nu poate omite următoarele 

problemelor internaţionale de aspecte: sprijinul substanţial 

poliţie. În urma acestor stagii în a c o r d a t g e n e r a l u l u i I o n 

străinătate, Cristescu a acumulat o Antonescu în combaterea legioimpresionantă 

bibliotecă cu volume narismului, mai ales în răfuiala din 

de specialitate în domeniul „poliţiei 

ştiinţifice”. Toate acestea i-au servit 

ulterior la pregătirea Legii de organizare 

a Poliţiei române din 1929, una dintre 

cele mai bune legi din Europa, la acea 

dată, şi la elaborarea căreia şi-a adus o 

contribuţie importantă. 

Cu toate acestea, poziţia sa a fost 

puternic zdruncinată la începutul anului 

1934, ca urmare a transferului din 

funcţia de director general al Siguranţei 

într-o funcţie de conducere în 

Administraţia Ministerului de Interne. 

Motivul acestei „promovări” se pare că 

l-a constituit refuzul de a se preta la 

amestecul în combinaţiile politice ale 

partidelor, acţiune sugerată de cercurile 

Palatului Regal. În această situaţie, doar 

cunoaşterea exactă a menirii sale de 

justiţiar şi necesitatea de a se situa 

permanent deasupra oricăror intrigi 

politice l-au determinat să ia o astfel de 

poziţie. Cristescu şi-a dat „demisia de 

onoare” din funcţia de director general 

al Poliţiei de Siguranţă, luând asupra sa 

„lipsa de vigilenţă a organelor 

Siguranţei” ca urmare a asasinatului 

realizat de legionari asupra primului 

ministru I.G. Duca. Marginalizarea 

generalului Ion Antonescu, survenită în 

perioada martie 1938 – august 1940, a 

fost deza-vuată de Eugen Cristescu, 

întrucât şi el se simţea într-un fel în 

aceeaşi postură, fără să existe motive 

întemeiate, care să ţină strict de resortul 

competenţelor profesionale. Prin 

relaţiile create în armată nu i-a fost greu 


Se cunoscuseră în 

decembrie 1933, atunci când 

generalul Ion Antonescu, în calitate de 

şef al Statului Major, Eugen Cristescu, 

director al Siguranţei şi Nicolae 

Titulescu, ministru de externe, au 

a n a l i z a t î m p r e u n ă p e r i c o l u l 

extremismului legionar. 

La 15 noiembrie 1940 , la propunerea 

preşedintelui Consiliului de Miniştri, 

prin Înalt Decret Regal, Eugen 

Cristescu a fost numit director general 

al Serviciului Special de Informaţii. 

Două condiţii fundamentale a pus 

Eugen Cristescu generalului Ion 

Antonescu pentru a accepta această 

funcţie. Prima : „Fără legionari în SSI”, 

deşi România era stat naţional-legionar, 

începând cu 14 septembrie 1940, prin 

Înalt Decret Regal, ceea ce în limbajul 

teoretic de astăzi se numeşte 

„echidistanţă politică”. A doua: 

„Activitatea SSI să se desfăşoare pe 

baza unei legi organice”. Este o 

premieră în istoria serviciilor de 

informaţii când o astfel de instituţie 

acceptă să-şi desfăşoare activitatea pe 

baza unei legi publicate în „Monitorul 

Oficial”. 

Este vorba despre Legea din 15 

noiembrie 1940 privind organizarea şi 

funcţionarea SSI. Deci, echidistanţa 

politică şi legalitatea reprezintă două 

principii fundamentale care dire- 

cţionează şi astăzi, în regimurile 

democratice, activitatea de intelligence. 

Dacă la acestea mai adăugăm şi Oficiul 

timpul rebeliunii; asigurarea unui flux 

zilnic de informaţii, în care ponderea o 

deţineau informaţiile de valoare 

operativă pentru fundamentarea 

politicii şi strategiei militare româneşti; 

neutralizarea unor reţele de spionaj ce 

acţionau pe teritoriul ţării şi în 

defavoarea intereselor româneşti; 

asigurarea protecţiei oamenilor politici 

români cu alte orientări decât cele ale 

conducătorului statului, reuşind să facă 

faţă presiunii exercitate de germani, 

care cereau insistent internarea lor în 

lagăre; implicarea directă în tratativele 

cu Aliaţii (sovieto-anglo-americani) în 

vederea obţinerii unor condiţii cât mai 

raţionale de armistiţiu pentru România. 

Dar, pe lângă toate acestea, trebuie să 

recunoaştem că a ratat tocmai sfârşitul, 

căci, în ciuda faptului că dispunea de 

informaţii suficiente despre acţiunea 

concretă din ziua de 23 august 1944, 

acest eveniment l-a luat prin surprindere, 

ceea ce în cazul unui şef de 

serviciu de informaţii poate fi cu greu 

înţeles, chiar dacă regele, camarila de la 

palat şi colaboratorii ocazionali s-au 

„precipitat” în faţa presiunii mome- 

ntului, aşa cum a rămas convins Eugen 

Cristescu până la sfârşitul vieţii. 

De altfel, Cristescu îl informase din 

timp pe conducătorul statului, despre 

intenţiile unui grup de generali în 

combinaţie cu Palatul Regal şi câţiva 

fr untaşi politici ai „opoziţiei 

democratice” de a prelua puterea, dar 

mareşalul Antonescu, prea încrezător în

prestigiul său şi în onoarea de ofiţer al concludente, pentru „crime de război şi (anglo-americani) aprecierea de 

Armatei române n-a vrut să creadă că „e dezastrul ţării”. Completul de judecată, „maestru al combinaţiilor de culise” şi 

ceva serios”. Îi considera pe toţi nişte din care lipseau magistraţii de carieră, a „un excelent ofiţer de contra- 

„pisicuţe cu clopoţei care nu sunt în refuzat cu obstinaţie audierea martorilor informaţii”. În ceea ce priveşte 

stare să prindă şoareci”. Chiar şi Hitler, propuşi de apărare şi consultarea afirmaţiile făcute de un fost lider al 

cu ocazia ultimei întrevederi cu documentelor din arhiva SSI care-i PNŢ, Ioan Hudiţă, potrivit cărora 

Antonescu, i-a atras atenţia „să nu se demonstrau nevinovăţia. „Eugen Cristescu era «total incomducă 

singur la Palat”. Dar mareşalul Eugen Cristescu şi-a dat seama că se află petent», îl inducea în eroare pe mareşalul 

Antonescu rămăsese convins că „poate în faţa unei judecăţi politice, fapt pentru Ion Antonescu şi că, prin urmare, nu-şi 

dormi cu capul pe genunchii generalilor care nu-i mai rămăsese altceva de făcut merita locul pe care-l ocupa”, reprezintă 

săi”. Încă din aprilie 1943, mareşalul decât să joace cartea supravieţuirii. Tot o mostră de politicianism ieftin şi total 

Antonescu îşi dăduse seama că din interese politice, camuflate sub neproductiv pentru interesele statului. 

Germania va pierde războiul şi i-a spus acoperirea unor „raţiuni de stat”, i s-a Din nefericire, acest g en de 

lui Cristescu că „important e ca noi să comutat pedeapsa, care iniţial fusese politicianism se manifestă şi astăzi, sub o 

nu-l pierdem pe al nostru”. Pornea de la condamnare la moarte, în detenţie grea formă sau alta, ceea ce deformeză grav 

ideea că prestigiul lui câştigat în cele pe viaţă. imaginea intelligence-ului românesc 

două războaie mondiale când s-a bătut aflat în plin proces de transformare sau 

pentru idealurile fundamentale ale mai bine zis la cumpăna dintre tradiţie şi 

naţiunii române: întregirea şi 

reîntregirea naţional-statală, precum şi 

postmodernitatea globalizatoare. 

www.nato.int 

Întrebarea fundamentală este de ce 

confruntarea cu două regimuri Eugen Cristescu nu are parte acum, în 

comuniste, i-ar putea îndupleca pe regimul democratic, de o judecată 

reprezentanţii democraţiilor occi- dreaptă? Prin urmare, de ce nu este 

dentale, în sensul de a avea o atitudine reabilitat? Şi alături de el, toţi ceilalaţi şefi 

mai blândă faţă de România. Paradoxal, de direcţii centrale din SSI, cum ar fi 

a scăpat din vedere că istoria, şi mai ales colonelul Ion Lisievici, colonelul Traian 

istoria războaielor, îşi are legile ei. Borcescu, Gheorghe Cristescu şi mulţi 

Întotdeauna învingătorul l-a judecat pe alţii? Intelligence-ul românesc are 

cel învins, a dictat pacea şi a scris istoria. nevoie de modele reale, bazate pe adevăr 

Fixismul mareşalului Antonescu îl şi nicidecum pe minciuni. Cui mai 

putem consemna ca pe cel mai mare 

eşec al şefului intelligence-ului 

românesc. Eugen Cristescu s-a căsătorit 

Eugen Cristescu 

în perioada de detenţie 

foloseşte astăzi marea nedreptate 

săvârşită de aşa-zisul „tribunal al 

poporului”, în realitate o instanţă 

la 48 de ani cu Maria Teodora, văduva Anii de penitenţă şi i-a petrecut în comunistă care a judecat sub presiunea 

generalului Golici şi nepoată a închisorile Aiud, Dumbrăveni şi consilierilor Armatei sovietice de 

savantului Henri Coandă, femeie de o Văcăreşti. Începând cu 1949, a fost pus ocupaţie? Sau abuzurile regimului 

rară frumuseţe şi suficient de bogată. la dispoziţia organelor de anchetă ale comunist care a ţinut în detenţie până în 

Dar nu s-a putut bucura prea mult de Securităţii pentru a fi exploatat ca bază 1964 pe toţi funcţionarii SSI, sub 

această căsătorie. La 24 septembrie 1944 de date. Este perioada când elaborează, acuzaţia de „activitate contra clasei 

a fost arestat, iar la mijlocul lunii în condiţii de detenţie, lucrarea muncitoare”?! În niciun caz României şi 

octombrie noile autorităţi ale statului „Organizarea şi activitatea Serviciului tradiţiilor intelligence-ului românesc. I 

român l-au predat Armatei sovietice, Special de Informaţii”, ce poate fi 

care l-a dus la Moscova pentru anchetă. apreciată pe drept cuvânt prima lucrare 

A fost internat la Liubianca, unde a stat despre istoria serviciilor secrete Prof. univ. dr. Cristian Troncotă, (n. 12 

în celulă cu generalul japonez Ianaghita, româneşti. La ea se mai adaugă alte ianuarie 1954 în Bucureşti). Din 1994 este 

aflat şi acesta în ancheta temuţilor 

investigatori ai SMERŞ (unitate de elită a 

serviciilor secrete sovietice). Fără 

îndoială că, pentru anchetatorii SMERŞ, 

Eugen Cristescu reprezenta o captură 

importantă. Aceştia nu puteau rata 

ocazia de a-l stoarce de informaţii. Şi au 

făcut-o cu profesionalism, aşa cum 

rezultă din documentele de la Moscova. 

Analiştii serviciilor secrete sovietice 

obişnuiau să întocmescă note speciale, 

pe baza declaraţiilor fostului şef al SSI, 

pentru a informa conducerea statului 

sovietic. Readus în ţară la începutul lunii 

aprilie 1946, a fost supus unui 

numeroase mărturii şi declaraţii în care 

descrie cu lux de amănunte multe din 

intimităţile vieţii de stat româneşti. 

După aproximativ 15 zile de grevă a 

foamei, uitat şi părăsit pare-se de toţi, cu 

excepţia subofiţerului care-i supra- 

veghea permanent celula , Eugen 

Cristescu a sucombat la 12 iunie 1950 în 

penitenciarul de la Văcăreşti. 

În ciuda tuturor calomniilor care s-au 

spus despre activitatea sa, personal nu s- 

a considerat niciodată mai mult decât un 

simplu funcţionar public, care şi-a 

dedicat întreaga viaţă, slujind cu credinţă 

interesele naţionale. Cu toate 

cadru didactic titular la Catedra de 

specialitate a Facultăţii de Informaţii. În 

prezent este şeful Secţiei de Studii 

Postuniversitare şi Doctorat din Academia 

Naţională de Informaţii. Autor a peste 100 

de articole, studii, eseuri şi a 18 lucrări de 

sinteză, monografii şi volume de 

documente, ce au ca tematică istoria 

serviciilor secrete româneşti. Lucrări 

premiate de Fundaţia Magazin istoric: 

Eugen Cristescu, asul serviciilor secrete 

româneşti (1995 Premiul A.D. Sturza); 

Istoria serviciilor secrete româneşti. De la 

Cuza la Ceauşescu (1999 premiul Nicolae 

Iorga); Documente SSI despre poziţia şi 

activităţile grupurilor politice din România 

necruţător interogatoriu în cadrul neîmplinirile şi unele inabilităţi 6 septembrie 1940 – 23 august 1944, vol. 

procesului de tristă amintire, al aşa-zisei conjuncturale specifice de altfel II, (2007 premiul Aurel Sacerdoţeanu) 

„mari trădări naţionale”. Era acuzat, fără riscurilor meseriei, Eugen Cristescu a 

să se poată dovedi prin probe reuşit să smulgă chiar şi adversarilor 


E T I C A 

ANALIZEI INFORMAŢIILOR 

„Aceia care au obiective predeterminate produc propagandă. Aceia al căror 

scop unic este să reflecte realitatea produc informaţie.” 

Harvey Molotoch 

Cristian Bizadea 

rezidă neapărat în validarea procesuală a empatiei sau, în contrast, reflexia “în 

D e p e n d e n ţ a d e c i z i i l o r d e 

produsului analitic, ci previne în egală oglindă”; ignoranţa, în sensul propriu al 

caracteristicile produselor analitice pe măsură predispoziţia cognitivă a oricărui lipsei de cunoştinţe; ipoteza “actorului 

care se fundamentează propulsează, analist pentru utilizarea unor tipare raţional” sau, în contrast, negarea 

aparent, etica analizei informaţiilor în mentale cu rol nefast. Activitatea de raţionalului; prejudecata protopul 

preocupărilor profesioniştilor în analiză a informaţiilor implică un porţionalităţii, care implică prezumţia că 

domeniu. În realitate, dilemele etice permanent pericol al construirii unor orice acţiune generată este proporţională 

constituie, adesea, o coordonată şabloane în care se încearcă potrivirea cu scopul acesteia; ignorarea voită a 

ignorată la nivelul proceselor de realizare realităţii (uneori folosind “ciocanul mai noilor informaţii sau defensiva; 

şi un subiect tabu în cadrul activităţilor mare” al parti pris-ului involuntar sau al încrederea exagerată în estimările 

de auditare a produselor analitice. agregării selective), având ca efecte subiective sau prejudecăţile optimiste, 

În mod curent, activitatea analitică se impunerea unor puncte de vedere respectiv analiza celei mai fericite 

concentrează asupra imperativelor de inadecvate sau exclusiviste, neglijarea ipoteze, ce presupune evaluări optimiste; 

respectare a metodologiilor şi de validare gândirea exagerat pozitivă şi gândirea 

a acurateţei informaţiilor, pentru a exagerat negativă. 

acorda întotdeauna atenţia cuvenită Un produs analitic trebuie să convingă 

problemelor etice. prin argumentaţie şi nu prin argu- 

Etica analizei informaţiilor presupune mentare, inclusiv produsele sugestive de 

asumarea responsabilă a trei genul celor multimedia. Pentru aceasta, 

coordonate: acurateţea proceselor, analiştii trebuie să depăşească obişnuinţa 

comprehensibilitatea produselor, tiparelor (precum căutarea cu 

benevolenţa intenţiilor. predispoziţie a informaţiilor care 

Acurateţea proceselor implică respe- confirmă şi nu a celor care infirmă) şi 

ctarea etapelor metodologice şi prejudecăţile heuristice (utilizarea unor 

selectarea celor mai potrivite metode de metodologii inadecvate sau prea rigide 

analiză, în raport de caracteristicile şi pentru formularea unor concluzii în 

destinaţia produsului. legătură cu evenimente variate). 

În general, opţiunea între diferitele Într-o organizaţie care valorizează în 

metode se realizează potrivit răspunsului mod absolut succesul şi demonizează 

la una sau mai multe dintre următoarele eşecul (parţial explicabil prin conseîntrebări: 

metoda permite atingerea cinţele şi impactul deosebit al activităţii), 

obiectivelor analizei şi este aplicabilă demersul persuasiv are, uneori, rolul de a 

informaţiilor ce urmează a fi procesate? ; unor perspective potenţial mai relevante, 

valida rezultate analitice anterioare, mai 

cerinţele de timp permit aplicarea ei ignorarea informaţiilor care contrazic 

puţin faste. În general, momentul T0 al 

integrală?; este eficientă din punct de opiniile preconcepute etc. Principalele 

analizei fenomenelor evolutive este 

vedere al contrabalansării efortului predispoziţii cognitive sunt reprezentate 

întotdeauna sincer şi dezinteresat; eşecul 

analitic cu rezultatele obţinute?; tehnica de raţionamentele predefinite şi opiniile 

evaluării în acest punct creează gradual 

în cauză este de natură să evidenţieze prematur formulate; presupunerea că o 

„presiunea erorii” asupra analistului, 

punctele esenţiale ale fondului de date şi eventuală confirmare a unei ipoteze 

transformând, adesea inconştient prin 

să ofere răspunsurile necesare?; conduce automat la infirmarea alteia; 

activarea tiparelor, procesul analitic din 

potenţează sau furnizează o alternativă analogiile inadecvate, respectiv 

informativ în persuasiv. 

fezabilă proceselor analitice anterioare, superficialitatea concluziilor “istorice”; 

Prin urmare, există condiţiile de mediu 

conexe subiectului în cauză? prezumţia acţiunilor unitare ale altora; 

pentru a transfor ma o eroare 

Importanţa parcurgerii ad litteram a imobilismul organizaţional sau 

neintenţionată şi neconştientizată 

metodologiei şi adecvării metodei nu compartimentarea excesivă; lipsa 


într-o problemă etică, caracterizată prin neutru, neparticipativ, care să permită ambiguităţi; un cuvânt în plus trădează 

existenţa şi manifestarea intenţiei. beneficiarului să înţeleagă fenomenul şi o situare partizană; un cuvânt în minus 

Comprehensibilitatea produselor să tragă singur concluziile. face analiza incompletă; neologismele şi 

vizează capacitatea efortului analitic de Astfel, beneficiarul unui produs analitic jarg onul trădează insuficienta 

a genera un rezultat inteligibil, oportun trebuie captat (reţinerea atenţiei), cunoaştere a fenomenului (cu excepţia 

şi utilizabil. informat şi obligat să gândească analizelor specializate, vezi „vorbiţi 

Pentru aceasta, este dezirabilă evitarea (selectarea unei variante propuse şi afacereza”). Pentru a fi în egală măsură 

erorilor de fond, generate funcţional şi etic, limbajul 

de încălcarea unor reguli Produsele analitice trebuie să exprime analizei trebuie menţinut 

simple, dar esenţiale. Cea sec, uneori chiar telegrafic. 

mai importantă obligă ca simplu, direct, concret, într-un ton neutru, P r o p o z i ţ i i l e s c u r t e , 

fiecare propoziţie să conţină n e p a r t i c i p a t iv, c a r e s ă p e r m i t ă cuvintele cunoscute, 

o informaţie. În paralel, conceptele simple (nu 

analistul este responsabil şi beneficiarului să înţeleagă fenomenul şi să simpliste), verbele la 

trebuie responsabilizat de tragă singur concluziile. 

d i a t e z a a c t i v ă s u n t 

calificare (fiind mult mai des coordonate dezirabile ale 

întâlnită decât se crede 

dilema „raţei”: definire - măcăne, are 

pene, pluteşte pe apă, zboară, merge 

legănat; întrebare: ce este?; răspuns 

direct: raţă; răspuns: „diplomatic” 

pasăre neidentificată, cu abilităţi 

multiple şi predispoziţie pentru mediul 

acvatic, dacă se manifestă un plus de 

curaj, se adaugă: posibil raţă). O altă 

regulă priveşte modalităţile de 

organizare a coordonatelor informative 

ale analizei, care se circumscriu unei 

logici expozitive ce vizează coerenţa 

argumentativă, promovarea concluziei 

şi, nu în ultimul rând, lizibilitatea 

adoptarea unei decizii). În general, un 

text care conţine date interesante nu 

este citit dacă este greşit conceput/ 

organizat şi prost exprimat (confuz, 

prolix, obscur, anost, divagant). 

Divagările sunt dictate, adesea, de 

necesitatea, mai puţin etică, a menajării 

beneficiarului sau a protejării unui 

analist mai puţin eficient, sens în care 

este important de reţinut axioma lui 

Watanabe, potrivit căreia a fi un bun 

analist nu este un concurs de 

popularitate - în final, o analiză corectă 

este oricând preferată uneia amabile. 

oricărui produs analitic. În 

ansamblu, limbajul analitic este 

funcţional, fiind destinat exprimării şi 

informării; nu are rolul de a impresiona 

prin retorică, decât cel mult prin artificii 

vizuale sau auditive cu rol persuasiv, în 

cadrul prezentărilor multimedia. Din 

această perspectivă, cuvintele 

funcţionale apar uneori ca esenţiale 

pentru coeziunea unui text arid în figuri 

de stil care să faciliteze continuitatea, 

însă utilizarea lor repetitivă şi 

inflaţionistă generează dificultăţi 

suplimentare de parcurgere a textului. 

Analiza informaţiilor presupune 

analizei. În fine, o ultimă problemă de existenţa unui capital substanţial de 

fond o constituie dezechilibrarea expertiză, care să permită identificarea 

vizuală a analizei, prin ignorarea, spre conexiunilor şi a tiparelor (mai mult sau 

exemplu, a unor tehnici jurnalistice mai puţin repetitive) în volume 

precum divizarea virtuală a paginii sau impresionante de date nestructurate, 

spaţiului de prezentare în patru cadrane soluţionarea unor probleme complexe 

şi distribuirea elementelor accentuate şi realizarea unor scenarii predictive. De 

(prin tuşarea fonturilor, alternarea asemenea, implică un capital nativ şi 

aliniamentelor, schimbarea cara- educat de abilităţi de comunicare şi 

cterelor, inserări grafice) într-o manieră persuasiune. 

armonioasă. Intenţia benevolentă presupune 

Lipsa armoniei de formă determină asumarea, ca deziderat fundamental, a 

dificultatea beneficiarului de a parcurge limitelor persuasiunii analitice, dictate 

facil analiza, transferând atenţia de la de relaţia dintre capacitatea analistului 

înţelegerea subiectului spre înţelegerea de a convinge şi disponibilitatea 

analizei şi putând determina inclusiv beneficiarului de a fi convins. Dincolo 

reacţii adverse de genul cititului pe 

diagonală. Cu toate că intensitatea 

reperelor vizuale oferă un stimul pentru 

atenţia beneficiarului, excesul determină 

contrariul (într-o manieră 

simplistă, accentele pot fi comparate cu 

farurile unei maşini pe contrasens: faza 

scurtă te atenţionează, faza lungă te 

orbeşte), astfel încât elementele de 

atenţionare se impune a fi dozate 

corespunzător. 

În afara problemelor de fond, dar nu 

mai puţin importante şi adesea mult mai 

prezente, sunt erorile de formă. 

Produsele analitice trebuie să exprime 

simplu, direct, concret, într-un ton 

Limbajul îţi oferă posibilităţi de 

escamotare, mai ales prin utilizarea 

eufemismelor sau redundanţelor, care 

apar în special datorită unei incorecte 

echilibrări a nivelului explicit cu nivelul 

implicit (adesea intenţionată, din 

aceleaşi motive ale „protejării” 

beneficiarului sau analistului), ce 

determină fie excesul detaliilor mai 

puţin necesare, fie caracterul criptat al 

conţinutului. Erorile de exprimare 

reduc, de asemenea, valoarea 

produsului analitic, prin efecte de 

ricoşeu: un cuvânt greşit ales obţine un 

efect contrar celui scontat; o exprimare 

improprie, vagă, incorectă induce 

de această dimensiune, subzistă 

necesitatea subiectivă a controlării 

nivelului persuasiv, pentru a nu 

transforma analiza în mijloc de 

manipulare (fie ea cu intenţie 

benevolentă şi rol atribuit fast). 

Activarea unor coordonate psihologice 

ar trebui să fie un tabu analitic; spre 

exemplu, manipularea mecanismelor 

percepţiei, căutarea inconştientă a 

elementelor care să ne confirme 

aşteptările, modul predefinit de sesizare 

a realităţii nu generează o analiză mai 

bună, ci doar mai apreciată. În linii 

generale, ţinta analitică ar trebui să o 

constituie generarea unui produs de 


calitate şi nu neapărat a unuia acceptat predispus cel puţin la favorizarea acesta este dator cu un scepticism 

sau acceptabil. De altfel, orientarea către elementelor asociate expertizei specifice (cumpătat) şi un feedback adecvat. 

beneficiar vizează cunoaşterea lui. Auditor ul poate fi un analist 

intereselor şi nevoilor acestuia şi nu a În ambele dileme, a obiectivului şi a independent (util pentru subiectul 

mobilului sau predispoziţiilor sale, astfel subiectivului, apar problemele analitice auditului, dar posibil nerentabil pentru 

încât demersul se menţine preponderent ale trivializării (diminuarea importanţei organizaţie) sau un reprezentant al 

informativ şi mai puţin persuasiv. În uneia sau mai multor coordonate pentru beneficiarului (nu un consilier sau un 

general, intenţia benevolentă, deşi a nu invalida concluzia) şi omisiunii înlocuitor, pentru că aceştia tind să 

evident determinantă pentru dimen- (excluderea din argumentare a uneia sau substituie prin empatie opinia 

siunea etică a analizei - nu face obiectul mai multor coordonate cu valoare beneficiarului). I 

procedurilor de auditare, mult prea negativă asupra concluziei). Diferenţele 

concentrate asupra dezideratelor dintre soluţiile de surmontare privesc 

metodologice, acurateţii de procesare şi 

valorii de adevăr. O garanţie a respectării 

modul de abordare a responsabilităţii 

analiştilor. În prima variantă, aceasta 

Coman, Mihai: Manual de jurnalism. 

Tehnici fundamentale de redactare (vol.I, 

valorilor etice ale analizei o oferă presupune urmărirea obiectivităţii II), Ed. Polirom, Iaşi, 2005-2006; 

auditarea postfactum a produselor printr-o conduită atentă de prevenire a Cooper, Jeffrey R.: Curing Analytic 

analitice, privită ca test esenţial al prejudecăţilor care afectează conţinutul Pathologies, Center for the Study of 

obiectivităţii analitice şi o posibilă 

Intelligence, Langley Virginia, 2005; 

soluţie a diagnozei tarelor proceselor În concepţia contemporană, analiza Ferreol, Gilles; Flageul, Noel: Metode 

analitice. 

informaţiilor are rolul de a proteja decizia şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, 

Această activitate desemnează o punte de pericolul paralizant al suprainformării. Ed. Polirom, Iaşi, 2007; 

de legătură între analişti şi beneficiari, 

Forcade, Olivier; Laurent, Sebastien: 

contribuind la sporirea încrederii Serviciile secrete, Ed. Cartier, Chişinău, 

analizei, respectiv reţinerea de la practica 

mutuale. Practic, auditarea postfactum 

2008; 

includerii exclusive a ipotezelor pe care Heurer, Richards J.: Psychology of 

reprezintă singurul mijloc de garantare a le considerăm probabile/ posibile; Intelligence Analysis, Center for the Study 

dezideratului obiectivizării unei activităţi acestea se demonstrează; ipotezele of Intelligence, Langley Virginia, 1999; 

atât de speculative, precum analiza improbabile se enunţă, de asemenea, J.J. Van Cuilenburg; O. Scholten; G.W. 

informaţiilor. împreună cu motivele denunţării lor. În a Noomen: Ştiinţa comunicării, Ed. 

Nevoia de expertiză specializată a doua variantă, asumarea subie- Humanitas, Bucureşti, 1998; 

informaţiilor este generată, în concepţia ctivismului este o condiţie esenţială, Johnson, Rob: Analytic Culture in the US 

clasică, de importanţa (re)compunerii inclusiv prin indicarea experienţelor sau Intelligence community, Center for the 

realităţii din elemente disparate şi tendinţelor partizane, precum şi Study of Intelligence, Washington DC, 

informaţii adesea incomplete. Obie- indicarea unei marje aproximate de 2005; 

ctivitatea analitică este un deziderat eroare analitică. 

Larson, Charles U.: Persuasiunea: 

improbabil de atins în analiza Din nefericire, auditarea postfactum a receptare şi responsabilitate, Ed. Polirom, 

informaţiilor, însă este imposibil de produselor analitice nu reprezintă o Bucureşti, 2003; 

abordat domeniul fără a încerca activitate statuată sau standardizată la Popescu, Cristian Florin: Manual de 

permanent dobândirea acestui atribut. nivelul tuturor structurilor implicate în 

jurnalism. Redactarea textului jurnalistic. 

Din aparenta contradicţie au apărut analiza informaţiilor. Motivele sunt 

Genurile redacţionale, Ed. Tritonic, 

două abordări: protejarea obiectivităţii Bucureşti, 2005; 

diverse, alternând de la insuficienta 

analitice versus asumarea subiec- Preda, Sorin: Tehnici de redactare în presa 

consolidare a unei culturi analitice până 

tivismului inerent oricărei prognoze. scrisă, Ed. Polirom, Iaşi, 2006; 

la insuficienţa standardelor de calitate, 

Partizanii primei cutume argumentează Randall, David: Jurnalistul universal, Ed. 

însă peste toate acestea se suprapune, 

că nu analistul este cel care îşi impune 

Polirom, Iaşi, 2007; 

omniprezent, temerea analiştilor, Richelson, Jeffrey T.: Serviciile de 

viziunea, deformând sau ignorând implicaţi în activităţi cu considerabil risc informaţii în secolul XX, Ed. Humanitas, 

uneori realitatea, ci evenimentul. Deşi predictiv, de a nu fi greşit. Pentru a face o Bucureşti, 2000; 

rolul analistului este de a facilita paralelă cu o cunoscută butadă care Shulsky, Abram N.; Schmitt, Gary J.: 

înţeleg erea fenomenului, prin constată predispoziţia medicilor pentru Războiul tăcut. Introducere în universul 

expertizarea informaţiilor adesea a-şi îngropa greşelile, se poate aprecia că informaţiilor secrete, Ed. Polirom, Iaşi, 

incomplete sau contradictorii, bene- şi analiştii fac exact acelaşi lucru: în 2008; 

ficiarului îi trebuie lăsată posibilitatea de arhive. Ignorarea erorilor şi supra- Şerbănescu, Andra: Cum se scrie un text, 

a opta pentru unele metode analitice, licitarea reuşitelor (vizibile în multe Ed. Polirom, Iaşi, 2007; 

precum analiza ipotezelor concurente, procese de formare analitică, care pun Tran, Vasile; Stănciugelu, Irina: Teoria 

putând genera inclusiv un produs care să accent pe exemple de succes şi nu pe comunicării, Ed. Comunicare, Bucureşti, 

promoveze o abordare plurivalentă şi evaluarea sincopelor) nu permit un 2003. 

care reclamă opţiunea expresă a proces autoinstructiv de perfecţionare, 

beneficiarului. astfel încât necesitatea auditării devine 

În cazul secund, se invocă faptul că mult mai evidentă. 

Cristian Bizadea este specialist în analiza 

analiza se bazează pe o expertiză, iar Întrucât distorsiuni apar chiar şi în 

informaţiilor şi absolvent al Facultăţii de 

experţii se dovedesc adesea, în baza Drept, specializarea Drept comercial, din 

cadrul proceselor de auditare, această 

paradoxului specializării, a fi incapabili cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din 

activitate nu poate fi asumată ca un 

să formuleze previziuni 100% obiective. Sibiu. Are un masterat în Comunicare şi 

autoexerciţiu analitic cu rol etic. De 

Prin urmare, este necesară asumarea Relaţii Publice la SNSPA, iar în prezent 

asemenea, nu poate reprezenta 

subiectivismului, în condiţiile în care 

este doctorand al Facultăţii de Sociologie a 

responsabilitatea beneficiarului, deşi Universităţii Bucureşti 

pregătirea fiecărui analist îl face 


G L O B A L I Z A R E A 

şi implicaţiile acesteia asupra 

T E R O R I S M U L U I 

Globalizarea nu este o simplă tendinţă sau un capriciu, ci este, mai degrabă, un 

sistem internaţional. El a luat locul vechiului sistem al Războiului Rece şi, la fel 

ca acesta, are propriile legi şi propria logică, de natură să influenţeze, direct sau 

indirect, politica, mediul înconjurător, geopolitica şi economia oricărei ţări. 

Florin Ştibli 

Globalizarea are propriile tehnologii: 

computerizarea, miniaturizarea, digitalizarea, 

comunicarea prin satelit, 

fibrele optice şi Internetul, care 

consolidează perspectiva definitorie a 

globalizării. De îndată ce o ţară intră în 

sistemul globalizării, elitele ei încep să 

internalizeze perspectiva integrării şi 

încearcă să se încadreze într-un context 

global. În timp ce măsura definitorie a 

Războiului Rece era forţa explozivă a 

proiectilelor, măsura definitorie a 

sistemului globalizării este viteza 

comerţului, călătoriilor, comunicării şi 

inovaţiei. Formula Războiului Rece era 

ecuaţia masă – energie a lui Einstein, 

2 

e=mc . Globalizarea echivalează cu 

legea lui Moore, care afirmă că 

microprocesoarele îşi vor dubla 

performanţele la fiecare 18 până la 24 de 

luni, în timp ce preţul se va înjumătăţi. În 

sistemul Războiului Rece, cea mai 

frecventă întrebare era : „ De partea cui 

eşti?”. În sistemul globalizării, 

întrebarea cea mai frecventă este: „Cât 

de conectat eşti?”. În sistemul 

Războiului Rece, a doua întrebare ca 

frecvenţă era: „Ce greutate are racheta 

ta?”, iar în sistemul globalizării: „Ce 

viteză are modemul tău?” (Friedman L. 

Thomas, 2008). 

Datorită globalizării, terorismul şi-a 

schimbat caracterul de-a lungul timpului 

în această lume în schimbare. Între anii 

1968-1989, incidenţele actelor de 

terorism erau rare, de aproximativ 1,673 

pe an. Între anii 1990-1996, a avut loc o 

creştere de 162% faţă de anii Războiului 

Rece, adică o creştere de 4,389 pe an. 

Procentajul acestei creşteri a actelor 

teroriste se apropie de 200% sau poate 

chiar mai mult luând în considerare 

creşterea alarmantă a conflictelor la 

nivel global. Mai alarmant este faptul că 

noile acte de terorism sunt îndreptate 

împotriva cetăţenilor şi nu împotriva 

guvernelor (Coker Christopher, 2002). 

În al doilea rând, globalizarea încurajează 

fundamentalismul religios. În 

urmă cu 40 de ani, nu era nicio singură 

mişcare teroristă religioasă în lume. În 

anii '80, doar două din cele 64 de 

organizaţii teroriste cunoscute în lume 

erau animate de credinţe religioase. 

Majoritatea grupărilor teroriste din 

Orient nu sunt transnaţionale, dar unele 

ca şi Al-Qaeda sunt într-adevăr globale. 

Asasinii responsabili pentru moartea 

traficantului de arme afgan, Ahmed 

Shah Masood, au fost algerieni cu 

paşapoarte belgiene, care au avut vize de 

intrare în Pakistan, emise la Londra. 

Moartea lui Masood prezintă cum 

islamismul radical nu respinge 

mijloacele globalizării, ci doar mesajul 

ei. Violenţa expresivă a atacului de la 

World Trade Center a avut semnificaţii 

atât pentru pentru victime (anxietate şi 

umilire), cât şi pentru atentator (status, 

prestigiu, recunoaştere şi reputaţie în 

lumea islamică). De asemenea, alegerea 

ţintei, World Trade Center, o icoană 

globală, prezintă cum globalizarea 

conferă acum, mai mult decât oricând, 

violenţei expresive o mai mare forţă 

simbolică decât vreodată (Coker 

Christopher, 2002). Globalizarea, ca val 

în urcare şi neoconservatorism, ca 

îndemn la acţiune, a ajuns să domine 

scena politică şi să umbrească 

propunerile alternative. Cu toate 

acestea, uşurarea iniţial confuză de la 

sfârşitul Războiului Rece a căpătat unele 

accente de nelinişte cu privire la condiţia 

Occidentului, mai ales în sfera morală şi 

cea culturală. S-au formulat întrebări 

referitoare la viabilitatea pe termen lung 

a unei culturi occidentale care părea să-şi 

fi pierdut busola morală, care a dus la 

formularea întrebării dacă înfrângerea 

comunismului a însemnat într-adevăr 

victoria democraţiei (Brzezinski 

Zbigniew, 2007). 

Terorismul şi lupta împotriva 

terorismului 

Terorismul este unul dintre cele mai 

complexe şi totodată cele mai 

complicate fenomene ale lumii 

contemporane. Când este vorba de 

terorism, avem aproape întotdeauna, 

doi poli de interpretare antagonici: dacă 

la un pol un act este calificat ca terorist, 

la celălalt el poate fi considerat ca un gest 

eroic. În această interpretare, factorii 

culturali sau cei care ţin de tipul de 

civilizaţie, valorile împărtăşite de o 

anumită societate au un rol foarte mare. 

Dar nu întotdeauna ei sunt decisivi, ci 

mai degrabă un anumit raport de forţe, 

care decide până la urmă caracterul unui 

act sau al altuia (Măgureanu Virgil, 

2003). Terorismul este o tactică de luptă 

neconvenţională folosită pentru 

atingerea unor scopuri strict politice 

care se bazează pe acte de violenţă, 

sabotaj sau ameninţare, executate 

împotriva unui stat, organizaţii, categorii 

sociale sau împotriva unui grup de 

persoane civile, avînd ca scop precis 

producerea unui efect psihologic 

generalizat de frică şi intimidare. 

Obiectivul final este aplicarea de 

presiune asupra entităţii respective 


pentru a o determina să acţioneze în abordaţi prin alte metode decât războiul. creat o nouă cultură politică în care 

conformitate cu dorinţele teroriştilor, în Prin însăşi natura lui, războiul presupune certitudinea morală se apropia periculos 

cazul în care acest obiectiv nu poate fi victime inocente. Când se duce o luptă de pragul intoleranţei sociale, mai ales 

îndeplinit prin mijloace convenţionale. împotriva unor terorişti care se ascund, faţă de aceia cu origini sau cu o înfăţişare 

Într-un studiu al terorismului, Schmid P. şansele de a exista victime nevinovate care puteau da de bănuit. Aparţia 

Alex şi Jongman J. Albert analizează sunt şi mai mari. Terorismul este grupurilor „cetăţeneşti” care îi 

conţinutul pentru 109 definiţii ale îngrozitor pentru că duce la moartea sau combăteau pe imigranţi şi chiar pe unii 

terorismului găsind următoarea mutilarea unor oameni nevinovaţi în profesori universitari ( mai ales cei cu 

frecvenţă a conceptelor folosite: numele unei cauze politice. Războiul vederi proarabe în chestiunea Orientului 

�Violenţă şi forţă (apar în 83,5% dintre împotriva terorismului evocă o reacţie Mijlociu) reflecta, la rândul ei, 

definiţii); din partea celor ce cad victime similară intensificarea anxietăţii moralizatoare. 

�Motivaţii politice (65%); cu cea pe care au avut-o atacurile de la 11 Chiar şi drepturile civile au ajuns să fie 

�Frică, accent pe teroare (51%); 

septembrie. Drept consecinţă, sunt mai privite de unii ca un impediment pentru 

�Ameninţare (47%); 

mulţi oameni dispuşi să-şi rişte viaţa realizarea unei securităţi naţionale 

�Efecte psihologice şi reacţii anticipate atacându-i pe americani astăzi decât erau eficace (Brzezinski Zbigniew, 2007) . 

(41,5%); 

Este necesară instituirea unui cadru 

Cooperarea trebuie extinsă pe numeroase 

�Discrepanţa între obiective şi 

legislativ, care să aibă un rol 

victime (37,5%); 

planuri: politici de apărare, control preventiv şi să respecte în acelaşi 

�Acţiuni intenţionate, planificate, financiar, circuitul internaţional al timp drepturile omului, în lupta 

organizate şi sistematice (32%); 

împotriva terorismului, www.nato.int 

informaţiilor, migraţie, managementul 

de exemplu 

�Metodă de luptă, strategie şi 

panica legată de antrax din 2001 

frontierelor, crimă organizată şi chiar 

tactică (30,5%). 

(care, în final, nu a putut fi pusă pe 

cercetare şi dezvoltare. 

Pe 11 septembrie, Statele Unite ale 

seama terorismului din afara 

Americii s-au confruntat cu un 

Statelor Unite) a dus la instituirea 

eveniment traumatic care i-a afectat pe pe 11 septembrie 2001 (Soros George, unei legi legate de bioterorism care 

oameni atât la nivel colectiv, cât şi 2007). Lupta împotriva terorismului nu impunea reglementări privitoare la 

individual. Sentimentul de siguranţă le-a poate fi interpretată ca fiind scopul unei înregistrarea şi ţinerea evidenţei de către 

fost zdruncinat şi integritatea teritorială singure ţări sau regiuni. Acesta este un firmele care doresc să exporte produse 

a Americii a fost încălcată în mai mare fenomen global cu consecinţe globale şi în Statele Unite. SUA afirmă că 

măsură decât la Pearl Harbour, unde au din acest punct de vedere necesită o reglementările nu sunt oneroase şi 

fost ucişi soldaţi care îşi apărau patria, pe abordare globală. costisitoare, dar multe firme străine 

când la World Trade Center victimele au Războiul antiterorist, războiul secolului susţin contrariul. Reglementările 

fost civili ce ar fi trebuit să fie apăraţi de XXI, a pătruns în spirite, a fost acceptat, respective reprezintă, în cel mai bun caz, 

stat (Soros George, 2007). 

deoarece Statele Unite se tem pentru un cost suplimentar asociat cu vânzările 

S-a spus despre atentatul din 11 securitatea teritoriului lor, pentru către Statele Unite. I 

septembrie 2001 de la New York că va securizarea aprovizionării lor cu resurse 

schimba lumea, că nimic nu va mai fi la energetice, dar se îndoiesc de autorităţile Brzezinski Zbigniew - „A doua şansă. Trei 

lor militare, de forţele lor militare şi de preşedinţi şi criza superputerii americane”, 

fel ca înainte de acest atentat. 

serviciile lor de informaţii. Această Editura Antet XX Press, 2007; 

Asemenea afirmaţie a fost, fără îndoială, Coker Christopher - „Globalization and 

marcată emoţional, dar în bună măsură îndoială se referă nu atât la legitimitatea 

terrorism”, 2002, http://www.g8.utoronto.ca/ 

este demnă de luat în seamă întrucât cel măsurilor luate pentru a asigura un conferences/2002/tokyo/cocker.pdf; 

puţin atitudinea şi, în linii importante, control al cetăţenilor în interior, cât la Durandin Catherine - „CIA Cinci ani de 

întreaga politică a Statelor Unite au luat o eficacitatea eforturilor militare costi- furie”, Editura Cartier, Chişinău, 2008; 

sitoare realizate după 2001 (Durandin Friedman L. Thomas - „Lexus şi măslinul”, 

turnură diferită, în aşa fel încât liderii 

Catherine, 2008). 

Editura Polirom, Iaşi, 2008; 

americani sunt mai hotărâţi ca oricând să Măgureanu Virgil - „Declinul sau apoteoza 

intervină, inclusiv cu forţa, peste tot în puterii?”, RAO Internaţional Publishing 

lume unde pericolul terorist sau al Efectele terorismului asupra Company, Grupul Editorial RAO, Bucureşti, 

distrugerilor în masă este prezent, chiar drepturilor omului 

2003; 

dacă întâmpină o rezistenţă foarte 

Schmid P. Alex and Jongman J. Albert - 

„Political Terrorism: A New Guide To Actors, 

serioasă din partea unor aliaţi De când terorismul a devenit o 

Authors, Concepts, Bata Bases, Theories, And 

tradiţionali. Se poate vorbi chiar de ameninţare globală, întrebarea Literature”, Center for International Affairs, 

declanşarea unui război împotriva referitoare la drepturile omului a devenit Harvard University, 1984. 

terorismului, care se dovedeşte deja omniprezentă la toate nivele societăţii. 

extrem de dificil şi probabil de durată, 

pentru că terorismul este generat de 

cauze complexe, unele ţinând chiar de 

natura societăţilor moderne ( 

Măgureanu Virgil, 2003). 

Lupta împotriva terorismului s-a dovedit 

În atmosfera de teamă şi mânie generată 

de atentatele de la 11 septembrie, 

opţiunea neoconservatoare a profitat de 

ocazie şi s-a lansat în forţă. 

Nu după mult timp, neoconservatorii 

din Administraţia lui Bush al II-lea i-au 

Florin Ştibli este specialist în relaţii economice, 

licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe Economice, 

specializarea Managementul Firmei, din cadrul 

Universităţii de Vest din Timişoara. A absolvit 

un master cu specializarea Management la 

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, iar 

dăunătoare pentr u obiectivele 

Administraţiei Bush, deoarece are consecinţe 

adverse neprevăzute: invazia 

Irakului s-a transformat într-un 

dezastru. În realitate, teroriştii trebuie 


transpus premisele în doctrina politică şi 

militară oficială. Imediat după 11 

septembrie, doctrina s-a revărsat şi 

asupra politicii interne. Teama de 

terorism, propagată pe toate canalele, a 

actualmente este doctorand la Şcoala Doctorală 

de Economie din cadrul Universităţii de Vest 

Timişoara. Florin Ştibli este autorul mai multor 

lucrări susţinute cu ocazia unor conferinţe 

naţionale şi internaţionale şi al unor articole 

publicate în reviste naţionale

O S I N T 

metodologii aplicate de early warning 

şi relevanţa pentru 

Regiunea Extinsă a Mării Negre 

Scopul unor cercetări avansate pe spaţiul OSINT şi tentativa de a identifica 

post-festum formule de analiză care să suplinească absenţa informaţiilor 

inaccesibile sau intangibile în cazul unui eveniment ajută la dezvoltarea 

metodologiilor de analiză. 

Iulian Chifu 

Ultimele acţiuni din arealul terorist 

au demonstrat, pe lângă o îmbunătăţire 

a planificării resurselor şi a purtării 

acţiunilor de natură teroristă sau 

îndreptate împotriva securităţii 

naţionale, o creştere evidentă şi o 

perfecţionare a ameninţărilor bazate 

pe inventivitate. Investiţia în inventivitate 

devine astfel principala 

formulă de contracarare a unor 

asemenea riscuri şi ameninţări. 

OSINT, inventivitate şi noile 

metodologii aplicate pe spaţiul de early 

warning constituie unul dintre 

răspunsurile adecvate la această 

explozie de inventivitate în construirea 

acţiunilor teroriste, precum atacurile 

de la 11 septembrie sau cele de la 

Mumbai. Flexibilitatea şi capacitatea 

pe această dimensiune a creativităţii şi 

inventivităţii pe care o pot avea 

instituţiile neguvernamentale şi private 

sunt valori adăugate ce trebuie 

valorificate şi în spaţiul îmbunătăţirii 

instrumentelor UE de reacţie, în 

special în spaţiul de vecinătate, precum 

Regiunea Extinsă a Mării Negre. Din 

acest punct de vedere, România are 

atât rolul, cât şi oportunitatea de a 

scoate în evidenţă cunoaşterea 

detaliată a regiunii, cât şi poziţia 

geografică de proximitate. 

susţine faptul că 90% din informaţiile 

utile activităţii de combatere a 

riscurilor şi ameninţărilor la adresa 

securităţii naţionale provin sau se 

găsesc în surse publice. Pentru 

diferenţa de 10%, sunt necesare 

investiţii majore în crearea capabilităţilor 

planificate pentru a putea 

culege informaţiile necesare elaborării 

şi conturării elementelor esenţiale 

pentru a acoperi nevoile de intelligence 

la nivel naţional şi global. 

Această lipsă a datelor şi informaţiilor 

din surse publice poate fi compensată, 

în cazul societăţilor deschise, al 

globalizării şi circulaţiei rapide a 

informaţiei, prin creşterea şi îmbunătăţirea 

capacităţii de analiză şi 

extrapolare, prin capacitatea adecvată 

de a întocmi scenarii alternative şi a 

desena prospectiv evoluţiile, de a citi 

semnalele validării sau infirmării în 

timp a acestora şi de a contura, în 

sensul eficient, ceea ce lipseşte sau 

măcar sensul derulării acţiunii. Cu alte 

cuvinte, sunt necesare metode 

adecvate, dublate de o capacitate şi 

calităţi individuale ale analistului de a 

discerne şi separa alternativele. 

Acest lucru nu vrea să însemne că 

activitatea de intelligence consacrată 

nu are relevanţă sau ar fi inutilă. Sunt 

cunoscute dificultăţile acestei munci, 

este practic o luptă cu morile de vânt în 

tentativa de contracarare totală. Este 

motivul pentru care ultimele evaluări 

propun o schimbare de paradigmă, 

acceptând eşecul prevenţiei şi mutând 

greutatea pe funcţionarea continuă şi 

refacerea sistemului din mers, în cazul 

apariţiei incidentului (Stephen Gale, 

Lawrence A.Husick, Laura Rabinow, 

„Messages From Mumbai: Terrorism 

and Policy Implications”). Practic, 

noua paradigmă acceptă faptul că 

imunitatea totală este utopică şi atunci 

schimbă unghiul de abordare pe 

dimensiunea pregătirii şi antrenării în 

formule alternative de sisteme şi 

instituţii care să preia din mers funcţiile 

şi continuarea procesului de decizie, 

concomitent cu procesul de lichidare a 

urmărilor presupusului atac disruptiv. 

Scopul unor cercetări avansate pe 

spaţiul OSINT şi tentativa de a 

identifica post-festum formule de 

analiză care să suplinească absenţa 

informaţiilor inaccesibile sau intan- 

gibile în cazul unui eveniment ajută la 

dezvoltarea metodologiilor de analiză. 

Mass media, societatea civilă, grupuri 

sau nuclee de creativitate şi 

inventivitate în acest domeniu sunt 

spaţii în care asemenea metode pot fi 

identificate, elaborate riguros şi 

validate, pentru ca, ulterior, să poată fi 

chiar dacă beneficiază de resurse, exportate din zona de cercetare şi 

OSINT şi creativitatea tehnici şi metodologii sofisticate. testare civilă, neguvernamentală, 

metodologiilor de analiză Viteza de dezvoltare a ameninţărilor şi privată, unde sunt produse, în spaţiul 

riscurilor la nivelul societăţii noastre capabilităţilor analitice de intelligence. 

O afirmaţie nerevendicată, dar care a hipertehnologizate, deschise şi Comisia 9/11, pe lângă analiza 

făcut epocă în lumea intelligence-ului interconectate este atât de mare, încât comprehensivă şi amănunţită a 


evenimentelor, a reuşit să evidenţieze transpuse în formule adecvate în timpurie pe următoarea bază: 

„eşecurile americane în domeniul Statele Unite (Stephen Gale, Lawrence aserţiunea că o decizie dă naştere în 

imaginaţiei, politicilor, capabilităţilor şi A. Husick, Laura Rabinow, „Messages sine la cîştigători şi perdanţi, că efectul 

a managementului” („The 9/11 from Mumbai: terrorism and policy secundar al unei decizii nechibzuite 

Commission Report: Final Report of implications”). Pentru a contracara poate exacerba diferenţe în societate ce 

the National Commission on Terrorist aceste ameninţări bazate pe utilizarea pot duce spre polarizări şi conflict, că 

Attacks Upon the United States”, la maximum a creativităţii şi efectul secundar al unei decizii proaste 

Authorized Edition). Potrivit eva- inventivităţii, instrumentele trebuie să poate fi automat declanşatorul unei 

luărilor comisiei, în ciuda unor fie măcar la fel de inventive şi creative, crize de proporţii. Din acest punct de 

elemente de intelligence şi avertizare ca şi modul de investire în domeniul vedere, pe spaţiul deciziei de politică 

serioase, pur şi simplu autorităţile securităţii, mai ales în aceste vremuri externă şi în Regiunea Mării Negre 

americane nu şi-au putut imagina că de restrişte datorate crizei economice. Extinse am dezvoltat un sistem de 

deturnarea avioanelor îşi putea evaluare şi anticipare a consecinţelor 

schimba semnificaţia atât de radical şi Metodologia de Early Warning deciziilor şi un sistem de avertizare 

că aceste aparate puteau deveni arme 

de atac extrem de eficiente. Fostul 

director al CIA, Jim Woolssey, a 

adaptată la experienţa studierii 

deciziei în criză 

timpurie bazat pe efectele deciziilor 

consequence management. 

În cazul fiecărei decizii relevante a unui 

subliniat într-un articol din Wall Street 

Jo u r n a l c ă e x i s t a u mu l t i p l e 

avertismente în acest sens înaintea 

atacurilor şi că 9/11 s-a produs şi din 

cauza eşecului imaginaţiei de analiză 

(R. James Woolsey, „The Iraq 

Connection”). 

Acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul 

Mumbai. Atacul a fost realizat de către 

un grup bine pregătit, cu o capacitate 

majoră de acces la ţinte diverse şi cu 

capacitate fantastică de adaptare la 

contexte schimbate şi circumstanţe 

distincte faţă de cele aşteptate din faza 

de pregătire şi planificare. Mai mult, în 

ciuda unor informaţii clare şi solide 

privind iminenţa, felul, locul şi 

momentul atacului, din surse de cea 

mai mare acurateţe şi calitate, 

autorităţile indiene pur şi simplu nu au 

crezut în posibilitatea unei asemenea 

dezvoltări bazate pe înţelegerea şi 

acceptarea capacităţilor şi inventivităţii 

teroriştilor. 

Acest lucru nu înseamnă nicidecum că 

totul e pierdut: dacă capacităţile de 

inventivitate şi adaptabilitate ale 

teroriştilor s-ar fi aflat în tabăra 

forţelor de securitate indiene sau 

americane, la timpul lor, iar 

flexibilitatea instituţională ar fi permis 

luarea în consideraţie a acestor 

elemente în planificarea apărării şi 

securităţii, prin crearea de capabilităţi 

adecvate pentru a face faţă acestei 

variabile de inventivitate a teroriştilor, 

ambele evenimente puteau fi 

prevenite, iar urmările limitate. Mai 

mult chiar, elemente ale lecţiilor 

învăţate şi politicilor aplicate au reuşit 

să dea rezultate în Pakistan. În ceea ce 

priveşte subminarea grupurilor 

violente înainte de punerea în practică 

a acţiunilor, aceste elemente sunt deja 

În domeniul early warning (al 

avertizării timpurii) există câteva 

modele clasice, aplicate de un număr 

de org anizaţii inter naţionale 

prestigioase. FEWER FAST, 

International Crisis Group-ICG îşi 

bazează analizele şi rapoartele 

periodice de early warning pe analiza 

de trend, considerând indicatorii de 

conflict ponderaţi sau făcând analiză 

calitativă, dar dezvoltând capabilităţile, 

în special în zonele unde există deja o 

situaţie de conflict. Activitatea lor este 

extrem de utilă şi reprezintă o 

adevărată şcoală pentru noii veniţi în 

acest domeniu. 

Problema intervine acolo unde zona 

scrutinată nu este una de conflict 

potenţial, vizibil, nu prezintă 

caracteristicile unei iminente izbucniri 

a unui conflict sau a unui spaţiu în care 

conflictul deja s-a manifestat şi e 

necesară supravegherea evoluţiei 

acestuia. Nu suntem nici în cazul 

supravegherii nediferenţiate a unor 

indicatori de activitate într-un anume 

stat, pe o perioadă întinsă de timp, în 

care tipul de conflict pe care-l 

măsurăm să se producă extrem de rar 

sau în condiţii cu totul speciale. Aceste 

elemente introduc efectele secundare 

ale urmăririi temeinice, dar repetitive, 

până la rutină, a unor indicatori în care 

simpla schimbare de valoare nu 

înseamnă automat intrarea în zona 

critică de avertizare şi invers; 

schimbarea unor valori discrete ale 

unor indicatori disparaţi pot crea 

catastrofa apariţiei evenimentului 

excepţional. 

Fără a avea pretenţia unei inovaţii în 

materie, Centrul pentru Prevenirea 

Conflictelor şi Early Warning îşi 

întemeiază activitatea de avertizare 

actor care afectează propriul public sau 

vecinii săi, în zona analizată, www.nato.int încercăm 

să evidenţiem o hartă a ameninţărilor şi 

riscurilor ca efect al deciziei proaste. Pe 

baza scenariului cel mai prost - worse 

case scenario - elaborăm elementele ce 

pot alcătui cadrul şi conjunctura 

favorizantă sau ag ravantă a 

desfăşurării unuia din scenariile cele 

mai rele, pentru a determina indicatorii 

şi elementele ce pot conduce realitatea 

spre dezvoltarea cea mai periculoasă. 

Urmarea este instalarea sistemului de 

early warning aferent: el urmăreşte atât 

indicatorii identificaţi în scenariul 

iniţial drept favorizanţi/ agravanţi, la 

care se adaugă efectele conjugate ale 

unor eventuale noi decizii din aceeaşi 

sferă sau cu efect asupra aceloraşi 

actori, evenimente ce pot agrava, prin 

suprapunere sau antrenare, situaţia 

originară. Încă din momentul primei 

decizii cu consecinţe posibile de natură 

a afecta securitatea naţională/ 

regională realizăm primul tip de 

document: un raport de early warning, 

nepublic, adresat exclusiv decidenţilor. 

Scopul este acela de a nu da idei sau de 

a nu sprijini planificarea pentru cei 

interesaţi în tulburări publice sau 

punerea sub presiune a unei relaţii între 

state, sau a regimului democratic etc. 

Documentul conţine lecţiile învăţate 

din situaţiile similare şi analizele 

deciziei în criză în cazuri ce s-au 

petrecut deja, elaborarea elementelor 

de urmărit şi evidenţierea erorilor 

făcute deja în gestionarea acestui tip de 

criză sau a căror urmare ar fi 

accentuarea riscului ca evenimentul să 

se producă. Bunele practici sunt, de 

asemenea, prezente. În cazul validării 

în timp sau apariţiei unor noi elemente 

ce apropie realitatea de evenimentul 


virtual ce s-ar putea produce, emitem 

un avertisment ulterior, ce conţine 

aceste elemente. 

CPCEW activitate pe spaţiul 

Mării Negre Extinse 

Centrul de Prevenire a Conflictelor şi 

Early Warning lucrează exclusiv pe 

baza surselor deschise şi a activităţii 

sale din teren, acolo unde desfăşoară, 

după consumarea unor crize, analize 

ale deciziei pe baza interviurilor cu 

decidenţii implicaţi, pentru a stabili 

nivelul percepţiei şi ce a întemeiat o 

decizie sau alta. De exemplu, numai în 

ultimele 6 luni, în perioada 2008-2009, 

am analizat, descris şi lansat studii 

asupra deciziei în criză, dar şi rapoarte 

de early warning în ceea ce priveşte: 

- criza ruso-georgiană ca efect al 

comportamentelor în timpul derulării 

crizei, dar şi riscurile ulterioare crizei în 

interiorul Georgiei; 

- criza ruso-ucraineană a gazului 

analizând, în special, implicaţiile, 

reacţiile, partenerii, statele implicate, 

perspectivele şi oportunităţile; 

- crearea „marii coaliţii” în România şi 

analiza deciziilor guvernării: posibilitatea 

declanşării crizelor de tipul 

manifestărilor publice de protest, pe 

baza efectelor deciziilor combinate cu 

efectele crizei economice, integrarea în 

cazuistica din regiune, determinarea 

condiţiilor ca manifestaţiile publice să 

se dezvolte în violenţe, modalităţile în 

care se poate manifesta efectul de 

antrenare în manifestaţii publice 

violente a unor grupuri vulnerabile sau 

deschise acestor oportunităţi de 

promovare a agendelor proprii; 

- elaborarea unui raport de avertizare 

timpurie în cazul furtului de arme 

centrat pe riscurile apariţiei şi utilizării 

acestora în acţiuni ilegale în spaţii din 

vecinătate. 

Iulian Chifu este conferenţiar 

universitar la Departamentul Relaţii 

Internaţionale şi Integrare Europeană a 

SNSPA Bucureşti, specializat în analiză 

de conflict şi decizie în criză, profesor 

asociat la Colegiul Naţional de Apărare 

şi Academia Naţională de Informaţii. 

Este director al Centrului de Prevenire a 

Conflictelor şi Early Warning Bucureşti 

cu arie de expertiză în spaţiul postsovietic 

Studiu de caz: 

Transnistria 

Am ales să evidenţiem, în mod special, cazul Transnistriei, regiune separatistă a 

Republicii Moldova, aflată în imediata apropiere a României şi Uniunii Europene. 

Suntem iniţiatorii, în cursul anului 2005-2006, a unui proiect „East- East” prin care 

am realizat, în parteneriat cu consorţii din Republica Moldova şi Ucraina, un 

proiect de soluţionare a chestiunii nistrene bazat pe reconstrucţia statalităţii, 

punând accent pe asumarea angajamentelor (commitment oriented) şi costurilor 

de către actorii din regiune, din cadrul trilateralei România - Republica Moldova - 

Ucraina. Efectul acestui proiect a fost elaborarea, în Parlamentul Republicii 

Moldova, a legilor speciale privind statutul special şi derularea reintegrării www.nato.int regiunii 

nistrene în spaţiul aflat sub controlul autorităţilor legitime. 

Din punctul de vedere al capacităţilor şi capabilităţilor României de a aduce valoare 

adăugată acestui deziderat, ele au fost recunoscute în orice moment. Valoarea 

adăugată se bazează atât pe limba comună, spiritualitatea şi cultura comună cât mai 

ales pe elementele de bună cunoaştere a spaţiului şi comportamentelor din regiune, 

de pe ambele maluri ale Nistrului. 

Totuşi, trebuie să recunoaştem că ţara noastră este supusă unor limitări ale acţiunii 

şi implicării de către autorităţile de la Chişinău şi Tiraspol, prin acutizarea relaţiilor 

bilaterale şi tentativa de invocare a unor responsabilităţi imaginare în conflictul 

nistrean, inclusiv de către autorităţile comuniste, aflate astăzi la conducerea 

Republicii Moldova. 

Din punctul nostru de vedere, am avut numeroase consultări şi acţiuni de early 

warning în legătură cu acţiunile şi activităţile statelor Uniunii Europene în regiune. 

În egală măsură, am recomandat acţiuni şi activităţi menite să întărească legăturile 

cetăţenilor din regiunea separatistă cu autorităţile legitime ale Republicii Moldova, 

ataşamentul faţă de valorile occidentale, cunoaşterea acestor valori şi a modului de 

desfăşurare a unei vieţi normale şi formule de coagulare a unor dorinţe, opţiuni şi 

acţiuni ale acestor locuitori. 

Trebuie să remarcăm, astăzi, acţiunile Uniunii Europene, ale statelor membre ale 

UE şi ale SUA, într-o serie de dezvoltări pozitive pe direcţia măsurilor de creştere a 

încrederii în regiune, prin investiţii de infrastructură absolut utile micilor 

comunităţi, prin acţiuni directe, cu conţinut profund simbolic, în comunităţi locale, 

chiar în absenţa unei coordonări reale şi vizibile. 

Aceste elemente individuale au evitat reacţii de respingere în regiune, precum cele 

ce ar fi fost generate de către autorităţile legitime de la Chişinău sau de o implicare 

similară, directă, a Bucureştiului. Efectele sunt evidente deja în domeniul creşterii 

valorii simbolice a UE şi a consolidării treptate, pas cu pas, a puterii „soft” a Uniunii 

în regiune. 

Trebuie remarcat că efectele sunt cu atât mai vizibile cu cât, în momentul de faţă, ele 

se suprapun pe o fereastră de oportunitate pentru UE, generată, pe de o parte, de 

lipsa sprijinului la fel de susţinut ca odinioară al Federaţiei Ruse în regiunea 

separatistă (pe fondul dificultăţilor proprii în faţa crizei economice), dar şi ca 

urmare a efectului economic dezastruos al crizei gazului şi a efectelor cumulate ale 

crizei economice globale. De aceea, credem că este momentul oportun ca Uniunea 

Europeană să preia iniţiativa în regiune atât direct, cât şi folosind capabilităţile 

oferite de România şi de propriile resurse în domeniul OSINT. Iar lecţiile învăţate 

se pot extinde fericit în toată regiunea Mării Negre Extinse, aflată într-o situaţie 

similară de deficit de proiect, de creştere a anarhiei instituţionale, combinată cu 

tendinţe centrifuge ale populaţiei şi politicienilor statelor din zonă. I 


RAŢIONALIZAREA COMPORTAMENTULUI 

ANTISOCIAL 

LA TERORIŞTI 

Pentru a se absolvi de propria vină, teroristul susţine că în circumstanţele date 

nu are altă alternativă decât să facă ceea ce trebuie să facă. 

Cristian Delcea 

În urma mai multor studii, Bandura 

(2009; 1998) a descoperit patru 

algoritmi raţionali/control cognitiv de 

dezangajament moral folosiţi de 

terorişti pentru a se izola de 

consecinţele umane ale acţiunilor lor. 

De fapt, Bandura 

porneşte de la resursa 

coping adaptativă a 

raţiunii cu privire la 

c o m p o r t a m e n t e l e 

teroristului. Această 

resursă coping este o 

strategie utilizată cel mai 

mult cu scopul de a 

proteja stima de sine, de 

a obţine unele cogniţii 

restructurate favorabile 

aprobărilor conştiinţei. 

În primul rând, utilizând 

justificarea morală, 

teroriştii se pot imagina 

s a l v a t o r i a i u n e i 

componente ameninţate 

de un mare rău. 

Spre exemplu, Della 

Porta, care a intervievat 

membrii unor grupări 

militante de stânga din 

Italia şi Germania, a observat că 

militanţii: „Au început să se perceapă 

pe ei înşişi ca membri ai unei 

comunităţi de oameni generoşi, care 

luptă într-un război împotriva răului”. 

În al doilea rând, prin tehnica 


manifestării responsabilităţii la lider 

sau la alţi membri ai grupării, teroriştii 

se consideră nişte participanţi care 

refuză să urmeze ordinele liderului. Ba 

mai mult, teroristul poate da vina pe 

alţi membri ai grupării. Grupările 

organizate în celule şi în regim de 

„reţea” sunt capabile să îndeplinească 

operaţii dificile, datorită potenţialului 

de manifestare a responsabilităţii. 

Interviurile lui Della Porta cu militanţi 

de stânga sugerează că, cu cât o 

grupare este mai compartimentată, cu 

atât începe mai mult să piardă 

contactul cu realitatea, inclusiv 

impactul actual al propriilor acţiuni. 

Alte manifestări ale acestei tehnici 

includ acuzaţii făcute de către Asahara, 

liderul grupării Aum Shinrikyo, 

potrivit căruia CIA a folosit agenţi 

chimici împotriva sa şi a populaţiei 

japoneze. Cea de-a treia 

tehnică este mini- 

malizarea şi ignorarea 

suferinţei victimelor. 

Astfel, teroriştii sunt 

capabili să se izoleze de 

metaemoţiile morale 

provocate de rezultatele 

atacurilor „loveşte şi 

fugi”, cum ar fi utili- 

zarea de bombe cu 

cronometru, de obicei 

nefiind nevoie ca 

teroristul să rămână la 

locul masacrului pe 

care-l provoacă, ceea ce- 

l interesează fiind mai 

degrabă reacţia auto- 

rităţilor decât pierderile 

civile. 

Cea de-a patra tehnică 

de dezang ajament 

moral descrisă de 

Bandura este dezumanizarea 

victimelor, considerarea lor ca 

„infidele”. 

Militanţii italieni şi germani justifică 

violenţa prin depersonalizarea 

victimelor în „unelte ale sistemului”,

audienţa liberală care legitimează ajutorul autorităţilor pakistaneze, a 

teroristul prin acceptarea raţionalizării declarat la judecată, când a primit 

crimei. Totuşi, unii terorişti au fost sentinţa: „Da, sunt terorist şi sunt 

antrenaţi cognitiv-comportamental în mândru de asta” (Delcea, 2003). Astfel, 

aşa fel încât să nu mai simtă nicio raţionalizarea comportamentului 

remuşcare până în momentul în care se antisocial la terorişti constituie un 

vor confrunta cu consecinţele repertoriu de reacţii la un pericol, 

acţiunilor lor. dependente de procesările de 

Când jurnalistul Eileen MacDonald a informaţie pe care sistemul cognitiv al 

întrebat-o pe o combatantă ETA, teroristului le execută, fiind astfel 

Amaia, ce a simţit atunci când a aflat că ajutat, atunci când el este angajat într-o 

bombardamentele sale au avut succes, sarcină dată, să facă faţă mobilizând, de 

aceasta a răspuns, după ce iniţial a negat asemenea, resursele defensive adacă 

ar fi responsabilă de uciderea cuiva: ptative pentru a anticipa un pericol 

„Satisfacţie. Ticăloşii au meritat-o. Da, 

am plasat bombe care au ucis oameni”. 

distal şi non-perceptiv. I 

Cu toate acestea, MacDonald a Bandura, A. (2009), „Social Cognitive 

presupus că Amaia, care s-a alăturat Theory of Mass Communication” p. 94- 

„porci” sau „câini de pază”. Hacker 

(1996) afirmă că teroriştii îşi 

transformă victimele în simple obiecte, 

deoarece: „Cogniţiile şi compor- 

tamentele teroriste reduc indivizii la 

statutul de marionete”. Astfel, rolul 

jucat de terorişti în caracterizarea 

inamicului ca un conspirator şi opresor 

este reversibil. Deşi acuzaţi de terorism 

statal, ei se consideră „luptători pentru 

libertate” sau „revoluţionari”. 

Folosind interferenţa cognitivă pentru 

a raţionaliza violenţa, teroriştii îşi pot 

crea propriile tensiuni psihologice 

autodestructive. Toţi teroriştii trebuie 

grupării armate la vârsta de 18 ani, nu 

se gândise până atunci la consecinţele 

acţiunilor sale, iar intuiţia sa a fost 

confirmată în momentul în care 

dispoziţia Amaiei a trecut de la bravadă 

la deznădejde, ascunzându-şi capul în 

mâini şi strigând: „O, Doamne, ce greu 

e!”, şi lamentându-se că nu s-a pregătit 

pentru interviu. Ahmed Mohamed 

Hamed Ali, un conspirator de elită al 

grupării Al - Qaeda din perioada 1998- 

2001, şi-a dovedit abilitatea în aşa fel, că 

autorităţile americane au declarat - 

după atentatele din 11 Septembrie 

2 0 0 1 – c ă l a b a z a a c e s t o r 

comportamente antisociale a stat 

124, in Media Effects. Advances in Theory 

and Research. Taylor & Francis, by 

Routledge, NY; 

Bandura, A. (1998), „Mechanisms of 

Moral Disengagement”, p. 16191, in 

Walter Reich, ed., „Origins of Terrorism: 

Psychologies, Ideologies, Theologies, 

State of Mind”. Cambridge: Cambridge 

University Press; 

Delcea, C., (2003), „Cine devine terrorist şi 

de ce?” Ed. Cartimpex: Cluj-Napoca; 

Hacker, F. J., (1996) „Crudaders, 

Criminals, Crazies: Terror and Terrorism 

in Our Time”. New York: W.W. Norton; 

Horgan, J., (2005). „The Psychology of 

Terrorism” (Cass Series: Political 

Violence), Frank Cass Publishers. 

să nege relevanţa vinii şi a inocenţei; 

însă procedând astfel, ei creează o 

tensiune insuportabilă la nivel cognitiv, 

deoarece susţin că un individ nu este o 

persoană. Pornind de la 

această raţionalizare a 

vinii, Horgan (2005) 

afirmă că teroristul 

susţine că apreciază doar 

calităţile sociale salvatoare 

ale acţiunilor sale 

ucigaşe, nu şi acţiunea în 

sine. Prin această logică, 

conştiinţa teroristului se 

ridică împotriva celor 

care se opun metodelor 

sale violente, şi nu 

împotriva lui însuşi. 

Aşadar, teroristul şi-a 

proiectat vina „externă”. 

Pentru a se absolvi de 

propria vină, teroristul 

susţine că în circumstanţele 

date nu are altă 

alternativă decât să facă 

ceea ce trebuie să facă. 

Deşi ar fi posibile şi alte 

opţiuni, cum ar fi 

„controlul cognitiv şi raţionalizarea 

actului”. 

Ramzi Ahmed Yousef, unul din cei mai 

de seamă terorişti, arestat de FBI cu 

Cristian Delcea este psiholog şi preşedinte 

al Institutului de Studii şi Cercetări ale 

Terorismului 


S 

of the articles 

U M M A R Y 

�Efficient intelligence: from control to cooperation (George �OSINT and NATO (Daniela Olaru, Cristina Grigoraşenco) 

Cristian Maior, SRI Director) 

The article highlights the importance of open source intelligence for 

The Director of the Romanian Intelligence Service (SRI) presents a NATO operations, NATO being one of the international organizations 

thorough analysis of the Service's transformation. 

This is a complex process aiming at improvements of the efficiency, of 

that makes use of the open sources in its intelligence related activities. 

the capabilities for gathering and assessing intelligence, of the means to 

provide knowledge and vision to a democratic society. 

�Unfair competition versus economic espionage (Cornelia 

Burduşa) 

The article opens an interesting perspective over the unfair competition 

�On organizational authority and the decision making process versus economic espionage, presenting a series of initiatives enforced 

(Marian Preda) 

by democratic states to sanction this type of espionage. The author also 

Based on logical arguments, the author presents the correlation between emphasizes the fact that every relevant organization has to take specific 

authority and decision making, a relation often ignored by management 

teams. 

protection measures. 

The author starts from the ways in which authority is built and 

maintained, mentioning the types of authority and the decision making 

process. 

�Religion between globalization and fundamentalism (Cristian 

Barna) 

The author asks the readers to reflect upon the relationship between 

�Second Life Jihad – Correlation of the new communication 

religion, globalization and fundamentalism, expressing his concern 

www.nato.int 

about an undeniable aspect of contemporary times: the emergence of 

platforms with Islamic propaganda (Andrei Vlădescu) 

fundamentalism as a promoter of the return to the religious origins for 

Assessing the extremist Islamist activity in the virtual environment as a 

starting point, the author presents a series of conclusions on the way we 

the rebirth of society. 

should act to control and / or restrict the use of the Internet by terrorist 

groups. 

�The Cooperation between the Special Intelligence Service and 

other intelligence structures during World War II (University 

Lecturer Tănase Tiberiu) 

�When our sovereignty changes (Răzvan Belciuganu) 

The article is an interesting historical tour of Romanian intelligence 

A well-known newspaperman, the author presents in a journalistic structures during World War II, reminding of the moment the national 

manner the transformation of the intelligence services in Romania. 

Considering the new international environment, the services will have 

intelligence community was founded. 

to take a pro-active stand in creating Romanian intelligence and security 

models adjusted to the Euro-Atlantic area. 

�Critical infrastructures and risk assessment of the new 

asymmetric threats (Oana Magdalena Ciobanu) 

The author starts by explaining the concept of critical infrastructure 

�Open sources and the new media technologies (Cristian Păun) and presents the problems related to the protection of critical 

The article targets mainly the experts in open sources and information infrastructures. She makes an assessment of the security risks and 

technology, focusing on the importance of the new technologies for 

OSINT. 

introduces the European point of view on biological threats. 

The author says that the analytical products derived from open sources 

need adequate tools for intelligence gathering, selection, processing, 

dissemination and reporting. 

�On the history of the intelligence training system (Cristian 

Troncotă) 

This document is based on the existing archives and remarkably 

describes the training system of the Romanian intelligence officers until 

�The importance of the Black Sea for the Romanian energy 

security strategy. The Black Sea as an European interface 

the establishment of the Communist regime. 

between the Caspian Sea and the Middle East (Ligia Leaua) �The ethics of intelligence analysis (Bizadea Cristian) 

The author tackles an important issue on the national and global agenda: This journalistic work presents, at an academic level, the ethics of 

the Euro-Atlantic energy security in the Black Sea region, also intelligence analysis, particularly the fulfillment of three main 

mentioning relevant matters for the Romanian energy security. objectives: the process accuracy, the product comprehensibility and the 

well-intentioned purpose of the actions. 

�Projects on natural gas transportation in the context of the 

global economic crisis (Marilena Dumitru) �Globalization and its effect on terrorism (Florin Ştibli) 

The analysis made by the Open Sources Center (OSC) reveals elements The author draws a comparison between globalization and terrorism, 

belonging to the EU energy policy and the barriers preventing this underlines the effects of the globalization process on this 

policy from being implemented. contemporary phenomenon and concludes by opening a debate 

The author also stresses the effects of both the January 2009 Russia – regarding the impact of terrorism on human rights. 

Ukraine crisis and the international financial crisis. 

�The management of the information assessment process in 

contemporary intelligence (Ionel Niţu, Marius Perianu) 

The authors emphasize a series of imperative transformations which 

the management of the information assessment process has to go 

through in modern intelligence, analyzing this aspect from different 

�OSINT, applied early warning methods and their relevance to 

the Extended Black Sea Region (Iulian Chifu) 

The author considers that OSINT, as well as the new creative early 

warning methods can turn into appropriate means for countering 

terrorist actions that have also proved to be very creative, lately. 

perspectives: functional, methodological, structural, relational and 

cognitive. 

�The justification of the terrorists' antisocial behavior (Cristian 

Delcea) 

�Cyber crimes in Romania (Eduard Bîsceanu) 

The article reveals the rising trend of cyber crimes, that can be noticed 

both at national and European level and may eventually pose the risk of 

new asymmetric threats to the national security of Romania. 


The author reveals a number of aspects regarding the terrorists' 

psychology and presents the techniques used by terrorists in order to 

justify their own actions: their moral grounds, the leader's authority, the 

attempt to minimize and ignore the victim's suffering and their moral 

disengagement.

www.sri.ro 

www.sri.ro 

www.sri.ro 

www.sri.ro 

www.sri.ro 

www.sri.ro 

WW 

www.sri.ro

Publicaţie a Serviciului Român de Informaţii 

Bucureşti, Bd. Libertăţii 14D 

Tel. 021.410.60.60 Fax 021.410.25.45 

E-mail: presa@sri.ro, www.sri.ro 

Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului. 

ISSN 1844 – 7244

INTELLIGENCE INTELLIGENCE - Serviciul RomÃ¢n de InformaÅ£ii

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?