Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...
Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...
Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Drepturi</strong> <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>obligaţii</strong><br />
<strong>civice</strong><br />
Din acest număr...<br />
Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />
<strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />
Congresul anual al Platformei Europene<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />
Prim-ministru în vizită la Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la<br />
Ora<strong>de</strong>a<br />
“M-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />
scaunului cu rotile”<br />
“Aş vrea să le cer să fie optimişti…”<br />
Tysabri – o nouă perspectivă asupra<br />
tratamentului sclerozei multiple<br />
<strong>Scleroza</strong> multiplă - Tablou Clinic ( partea<br />
a-II-a )<br />
Seminarul naţional <strong>de</strong> scleroză multiplă<br />
2009<br />
pagina 21<br />
SOCIETATEA DE<br />
SCLEROZĂ MULTIPLĂ DIN ROMÂNIA<br />
Comitetul director<br />
Ing. Aurora Borşan - Preşe<strong>din</strong>te<br />
Dr. Constatntin Radu - Vice-preşe<strong>din</strong>te<br />
Politolog Dragoş Zaharia - Membru<br />
Anghel Nicolae Vicenţiu - Membru<br />
Petre Roman - Membru<br />
Redacţia Revistei Columna<br />
Marius Moş - Redactor şef (0746605737)<br />
Prof. Dr. Petru Mihancea - Director ştiinţific<br />
Răzvan Radu - Tehnoredactare<br />
E-mail: columna@smromania.ro<br />
Adresa SSMR<br />
Str. Buzăului nr. 2/B, CP 11, OP 3, 410 249, Ora<strong>de</strong>a, Bihor, România<br />
Tel.: 0259-417 136; 0359-192 110<br />
Tel./fax: 0259-406 662<br />
E-mail: office@smromania.ro<br />
web: www.smromania.ro<br />
HELPLINE SM - 0800 800 044<br />
Claudia Torje – Director Executiv<br />
pagina 4<br />
pagina 6<br />
pagina 8<br />
pagina 11<br />
pagina 13<br />
pagina 15<br />
pagina 17<br />
Tipărit la SC INPRIM COMP SRL Ora<strong>de</strong>a,<br />
0745 784 929, www.inprim.eu, inprim@rdslink.ro<br />
Editorial<br />
Trăim în frumoasa<br />
noastră ţară România<br />
<strong>şi</strong> ne bucurăm <strong>de</strong><br />
numeroasele drepturi<br />
pe care le avem ca <strong>şi</strong><br />
cetăţeni ai patriei. Nu<br />
ne putem sustrage <strong>de</strong><br />
la <strong>obligaţii</strong>, dar noi<br />
nici nu dorim să facem<br />
acest lucru, <strong>de</strong> aceea<br />
ne plătim cu sârguinţă<br />
dările către stat, pentru<br />
a nu se aduna penalităţile care ar îngreuna <strong>şi</strong><br />
mai mult situaţia financiară a fiecăruia. Dar ce<br />
facem când drepturile nu ne sunt respectate??<br />
Noi cum putem penaliza autorităţile pentru<br />
nerespectarea acestor drepturi? Ştiu, există<br />
CEDO, dar cum spun cei mai mulţi, pânăz<br />
acolo te “mănâncă” costurile cu avocaţii <strong>şi</strong><br />
funcţionăra<strong>şi</strong>i noştri. Ce-i <strong>de</strong> făcut? Fiecare<br />
cetăţean poate în mod personal să <strong>de</strong>pună<br />
sesizări, petiţii, memorii <strong>sau</strong> reclamaţii la<br />
birourile autorităţilor <strong>şi</strong> în termen <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />
zile <strong>de</strong> la data înregistrării documentului,<br />
autoritatea respectivă este obligată conform<br />
Legii 544/201 <strong>şi</strong> a Ordonanţei 27/2002 să<br />
ofere un răspuns scris fiecărei sesizări. Dar<br />
oare câţi <strong>din</strong>tre noi chiar fac acest pas? De ce<br />
nu suntem <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> curajo<strong>şi</strong> să luptăm pentru<br />
drepturile pe care le avem? Se întamplă în ţara<br />
noastră atât <strong>de</strong> multe nedreptăţi, încât nu mai<br />
ştii <strong>de</strong> un<strong>de</strong> să începi să le rezolvi. Important<br />
este să ne cunoaştem fiecare, în primul rând,<br />
drepturile pe care le avem ca cetăţeni, apoi să<br />
ne apărăm drepturile, să luptăm pentru ele.<br />
De<strong>şi</strong> în fiecare zi aflu <strong>de</strong>spre persoane<br />
a căror drepturi nu se respectă, un recent<br />
eveniment trist m-a făcut să înţeleg că în<br />
România nu îţi este respectat uneori nici<br />
dreptul la viaţă. Când mergi într-un spital,<br />
pentru a trata o boală banală, mergi pentru a<br />
te vin<strong>de</strong>ca <strong>sau</strong> pentru ameliorarea respectivei<br />
afecţiuni. Dar te gân<strong>de</strong>şti oare dacă mai mergi<br />
acasă în viaţă <strong>din</strong> acel spital? Aşadar, trebuie<br />
să ne revizuim atitu<strong>din</strong>ea faţă <strong>de</strong> autorităţile<br />
<strong>din</strong> România, care trebuie să apere drepturile<br />
cetăţenilor <strong>şi</strong> să le promoveze. Nu trebuie să<br />
fim neîncrezători <strong>şi</strong> pesimişti, să pornim în<br />
lupta noastră pentru apărarea drepturilor cu<br />
optimism <strong>şi</strong> cu gândul curat.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
3
Actualitatea SM<br />
Evenimentele au avut ca scop<br />
promovarea cauzei persoanelor cu SM<br />
Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon<br />
în Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />
Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />
Concertele <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />
<strong>şi</strong> Alba-Iulia (Basilica Romano-Catolică <strong>din</strong><br />
Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Catedrala Romano-Catolică <strong>din</strong> Alba-<br />
Iulia) au avut loc în data <strong>de</strong> 27 <strong>şi</strong> 29 aprilie<br />
2009.<br />
Scopul acestor evenimente a fost acela<br />
<strong>de</strong> a promova cauza persoanelor cu scleroză<br />
multiplă <strong>din</strong> România <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a susţine financiar<br />
serviciile oferite persoanelor cu scleroză<br />
multiplă <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a, Alba-Iulia <strong>şi</strong>, prin<br />
intermediul Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />
România, <strong>din</strong> întreaga ţară.<br />
Concertul <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a reunit un număr<br />
<strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> persoane, iar Concertul susţinut<br />
în Alba-Iulia un număr <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> persoane.<br />
Ambele iniţiative s-au bucurat <strong>de</strong> susţinerea<br />
autorităţilor publice locale, fapt care a contribuit<br />
semnificativ la atingerea obiectivelor celor două<br />
evenimente: vizibilitate <strong>şi</strong> strângere <strong>de</strong> fonduri.<br />
Ambele concerte au fost realizate cu<br />
susţinerea <strong>şi</strong> în colaborare cu organizaţiile<br />
locale <strong>de</strong> scleroză multiplă, respectiv Fundaţia<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor <strong>şi</strong> Asociaţia<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-<br />
Iulia.<br />
„Ceea ce ne-am propus prin aceasta<br />
activitate a fost să tragem un semnal <strong>de</strong> alarmă<br />
asupra problematicii bolnavilor <strong>de</strong> SM, <strong>de</strong><br />
asemenea să reu<strong>şi</strong>m să creştem vizibilitatea<br />
organizaţiei locale în planul comunităţi locale.<br />
La eveniment au participat atât bolnavi <strong>de</strong> SM,<br />
reprezentanţi ai autorităţilor locale precum<br />
albaiulieni <strong>de</strong> rând”, spune Dragoş Zaharia,<br />
preşe<strong>din</strong>tele Asociaţiei <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />
SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-Iulia<br />
Mulţumim pe această cale<br />
instrumentiştilor care au făcut posibile aceste<br />
două evenimente, <strong>şi</strong>-au <strong>de</strong>dicat timpul,<br />
energiile <strong>şi</strong> abilităţile pentru a oferi o seară<br />
plăcută pentru persoanele cu scleroză multiplă<br />
<strong>şi</strong> membrii familiilor acestora.<br />
Au concertat:<br />
Torsten Sterzik: organist, dirijor,<br />
compozitor, Kirchenmusik direktor<br />
(director <strong>de</strong> muzică bisericească), cantor<br />
în Hildburghausen <strong>şi</strong> dirijor al Collegium<br />
musicae.<br />
Andreas Braun: muzician liber<br />
profesionist (trombon, dirijor), membru<br />
în Corul Reprezentativ (<strong>de</strong> suflatori)<br />
al Fe<strong>de</strong>raţiei Bisericilor Evanghelice<br />
<strong>din</strong> Germania <strong>de</strong> Mijloc <strong>şi</strong> membru în<br />
corul vocal <strong>şi</strong> <strong>de</strong> alămuri al Bisericii<br />
Evanghelice <strong>din</strong> Hildburghausen.<br />
4 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />
Scleroză Multiplă, celebrată <strong>şi</strong> în România<br />
MS Global Dinner Party în<br />
Băile Felix<br />
Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />
Actualitatea SM<br />
<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />
România s-a alăturat tuturor organizaţiilor<br />
pacienţilor afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />
întreaga lume <strong>şi</strong> în special Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />
Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor, care a <strong>de</strong>rulat în<br />
perioadă 08-27 mai evenimente specifice pentru<br />
a celebra Ziua Internaţională a Persoanelor<br />
cu Scleroză Multiplă.<br />
Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />
Scleroză Multiplă este primul eveniment<br />
coordonat la nivel global care a avut scopul<br />
<strong>de</strong> a celebra ziua <strong>de</strong> miercuri, 27 mai, în 61 <strong>de</strong><br />
ţări, fiind astfel organizate aproximativ 200 <strong>de</strong><br />
evenimente.<br />
<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />
România, în parteneriat cu Fundaţia <strong>de</strong> Scleroză<br />
Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor a organizat joi, 28 mai<br />
2009, “MS Global Dinner Party” la restaurantul<br />
Traverdi <strong>din</strong> Băile Felix, Str. Principală, nr.<br />
120/19. Cu ocazia acestui eveniment s-au oferit<br />
informaţii <strong>de</strong>spre serviciile sociale <strong>şi</strong> sociomedicale<br />
pe care le furnizăm persoanelor cu<br />
scleroză multiplă. Am prezentat o înregistrare<br />
a doamnei Lori Schnei<strong>de</strong>r, persoană cu SM,<br />
care a făcut alpinism pe Muntele Everest <strong>şi</strong><br />
filmuleţe ale acestei campanii la nivel global<br />
(Ce este scleroza multiplă? Cum este să trăieşti<br />
cu scleroză multiplă? Cercetare <strong>şi</strong> tratament).<br />
La eveniment au participat un număr <strong>de</strong><br />
aproximativ 25 <strong>de</strong> persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />
multiplă, reprezentanţi ai Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />
Multiplă MS Bihor, ai Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />
Multiplă, ai autorităţi publice locale, doamna<br />
consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta Comisiei<br />
pentru muncă, sănătate, familie, protecţie socială<br />
<strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul Consiliului<br />
Local Ora<strong>de</strong>a. Doamna <strong>de</strong>putat Petö Csilla-<br />
Mária, prezentă la eveniment, ne-a asigurat că<br />
vom avea parte <strong>de</strong> susţinerea domniei sale pentru<br />
viitoare iniţiative <strong>şi</strong> modificări legislative.<br />
Evenimentul a fost patronat <strong>de</strong> doamna<br />
consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta<br />
Comisiei pentru muncă, sănătate, familie,<br />
protecţie socială <strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul<br />
Consiliului Local Ora<strong>de</strong>a.<br />
Acest eveniment <strong>şi</strong>-a propus să celebreze<br />
Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />
Scleroză Multiplă alături <strong>de</strong> alţi zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />
oameni afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong> întreaga<br />
lume (aproximativ două milioane <strong>de</strong> persoane).<br />
Pentru a înţelege grandoare acestui eveniment,<br />
Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />
Scleroză Multiplă, vă invităm să vizitaţi www.<br />
worldmsday.org <strong>şi</strong> www.ziuasmromania.<br />
blogspot.com.<br />
Masă festivă <strong>şi</strong> la Alba Iulia<br />
Evenimentul a fost marcat <strong>şi</strong> la<br />
Alba Iulia un<strong>de</strong> Clubul Rotary Alba Iulia<br />
Civitas Solis în parteneriat cu Asociaţia<br />
SM SPEROMAX ALBA a organizat o<br />
masă festivă la care a invitat bolnavii<br />
<strong>de</strong> scleroză multiplă. La întâlnire a fost<br />
invitat <strong>şi</strong> Radu Nechifor, unul <strong>din</strong> elevii<br />
lui Gheorghe Zamfir. Acest eveniment <strong>şi</strong>-a<br />
propus să scoată <strong>din</strong> izolare persoanele<br />
cu scleroză multiplă oferindu-le acestora<br />
şansa unei mese festive, o ocazie foarte<br />
bună <strong>de</strong> socializare pentru aceşti oameni<br />
care sunt izolaţi <strong>de</strong> societate. Evenimentul<br />
a fost organizat la Hotel Parc începând<br />
cu ora 18.00<br />
Dragoş Zaharia – Preşe<strong>din</strong>te<br />
Asociaţia SM Speromax Alba Iulia<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
5
SM Internaţional<br />
S-a discutat <strong>şi</strong> <strong>de</strong>spre situaţia prezentă a<br />
Sclerozei Multiple în Europa <strong>şi</strong> impactul pe<br />
care îl poate avea Parlamentul European<br />
Congresul anual al Platformei<br />
Europene <strong>de</strong> Scleroză<br />
Evenimentul organizat <strong>de</strong> Platforma<br />
Europeană <strong>de</strong> Scleroză Multiplă a avut<br />
loc în perioada 13-15 mai 2009, la Bruxel.<br />
Organizatorii <strong>şi</strong>-au propus să aducă în atenţia<br />
auditoriului prezentări importante <strong>din</strong> partea<br />
unor vorbitori <strong>de</strong> seamă:<br />
• Puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re importante privind<br />
scleroza multiplă <strong>din</strong> partea reprezentanţilor<br />
Comisiei Europene <strong>şi</strong> ai Parlamentului<br />
European;<br />
• Rezultatele Barometrului European <strong>de</strong><br />
SM;<br />
• Codul European <strong>de</strong> Scleroză Multiplă –<br />
o politică vie;<br />
• Mese Rotun<strong>de</strong> naţionale la înalt nivel –<br />
drumul înainte;<br />
• Proiectul MS-ID <strong>şi</strong> Programele <strong>de</strong><br />
Sănătate Publică <strong>din</strong> UE.<br />
Multiplă<br />
Loredana Simion - Coordonator naţional al proiectului MS-ID<br />
Participanţii care au luat parte la lucrările<br />
acestui Congres au fost directori executivi<br />
ai societăţilor naţionale <strong>de</strong> SM, personal<br />
cheie <strong>şi</strong> voluntari responsabili cu rezolvarea<br />
unor probleme <strong>din</strong> domeniul serviciilor <strong>de</strong><br />
sănătate furnizate persoanelor cu scleroză<br />
multiplă, coordonatorii naţionali ai proiectului<br />
MS-ID, neurologi, statisticieni, responsabili cu<br />
Relaţiile Publice, etc. De asemenea, au putut lua<br />
parte la eveniment reprezentanţi ai industriei<br />
farmaceutice <strong>sau</strong> orice alte persoane interesate<br />
<strong>de</strong> subiect.<br />
Scurtă <strong>de</strong>scriere a câtorva <strong>din</strong>tre<br />
prezentările care au fost susţinute în cadrul<br />
Congresului:<br />
• Valoarea proiectului MS-ID în cadrul<br />
Sistemului <strong>de</strong> Sănătate Publică în Europa,<br />
Stavros Malas, Consilier Special la Cabinetul<br />
Doamnei Comisar Androulla Vaddiliou.<br />
Domnul Malas a vorbit <strong>de</strong> crearea la nivel<br />
European a unei Reţele Europene <strong>de</strong> Centre<br />
Medicale <strong>de</strong> Referinţă.<br />
• Situaţia prezentă a Sclerozei Multiple<br />
în Europa <strong>şi</strong> impactul pe care îl poate avea<br />
Parlamentul European, Frida Brepoels,<br />
Membru al Parlamentului European. Doamna<br />
a acceptat să fie MS Champion la nivelul<br />
Parlamentului European (Campion SM).<br />
• Registrul European <strong>de</strong> SM,<br />
chestionarul medical <strong>şi</strong> utilizarea acestuia în<br />
afara proiectului–exemplul Marii Britanii,<br />
Dr. Lee Dunster, membru al Comitetul Ştiinţific<br />
al proiectului MS-ID. Registrul Naţional <strong>de</strong> SM<br />
<strong>din</strong> UK va începe să se <strong>de</strong>zvolte. Pentru început<br />
a fost realizat un studiu <strong>de</strong> fezabilitate <strong>şi</strong> au<br />
fost organizate focus grupuri cu pacienţii <strong>şi</strong> cu<br />
6 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Internaţional<br />
medicii specializaţi. Urmează să se finalizeze<br />
proiectul.<br />
• Proiectul MS-ID: o scurtă trecere<br />
în revistă, Nicola Bedlington. Doamna<br />
Bedlington face parte <strong>din</strong> Comitetul Ştiinţific<br />
al proiectului MS-ID <strong>şi</strong> a avut o prezentare<br />
concisă privind proiectul MS-ID în ansamblul<br />
acestuia: parteneri, buget, obiective <strong>şi</strong> activităţi<br />
planificate.<br />
• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />
SM pilot–punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al neurologilor,<br />
Dr. Jaume Sastre Garriga este membru al<br />
Comitetul Ştiinţific al proiectului MS-ID <strong>şi</strong><br />
a avut o prezentare <strong>de</strong>spre importanţa unui<br />
Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re al neurologului. Domnia sa a prezentat<br />
punctele tari <strong>şi</strong> punctele slabe ale unui Registru<br />
SM exhaustiv, precum <strong>şi</strong> dificultăţile pe care le<br />
întâmpină un specialist în momentul în care î<strong>şi</strong><br />
asumă responsabilitatea <strong>de</strong> a completa un astfel<br />
<strong>de</strong> Registru.<br />
• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />
SM pilot – aspecte statistice <strong>şi</strong> sociale, Thomas<br />
Zwingers este membru al Comitetul Ştiinţific<br />
al proiectului MS-ID. Domnul Zwingers a<br />
prezentat rezultatele provizorii ale Registrului<br />
European Pilot <strong>de</strong> SM <strong>şi</strong> a subliniat punctele tari<br />
<strong>şi</strong> slabe ale unui Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong><br />
punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al unui statistician. Domnia<br />
sa a subliniat faptul că un Registru care doreşte<br />
să colecteze informaţii socio-economice trebuie<br />
să implice pacientul <strong>şi</strong> trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re<br />
nivelul <strong>de</strong> înţelegere al unui pacient.<br />
• Costul SM în Europa – o metaanaliză<br />
a studiilor existente <strong>şi</strong> exemplul Islan<strong>de</strong>i,<br />
Maura Pugliati, MD, PhD, Universitatea <strong>din</strong><br />
Bergen, Norvegia. Doamna Pugliati a prezentat<br />
studiile care au fost realizate până în anul 2007<br />
privind costul în SM.<br />
• Hands in hands – cooperarea între<br />
stakehol<strong>de</strong>rii (părţile interesate) <strong>de</strong> la<br />
nivelul European <strong>şi</strong> naţional în procesul<br />
<strong>de</strong> implementare <strong>de</strong> proiecte, exemplul<br />
Fe<strong>de</strong>raţiei Europene <strong>de</strong> Asistent Medical, Paul<br />
De Raeve, Fe<strong>de</strong>raţia Europenă <strong>de</strong> Asistente<br />
Medicale. Domnul De Raeve este Preşe<strong>din</strong>tele<br />
Fe<strong>de</strong>raţiei Europene a Asistenţilor Medicali <strong>şi</strong> a<br />
avut o carismatică prezentare <strong>de</strong>spre importanţa<br />
accesării fondurilor europene <strong>şi</strong> a implementării<br />
<strong>de</strong> proiecte ample la nivel European.<br />
• Un prim centru <strong>de</strong> reabilitare pentru<br />
8.400 <strong>de</strong> persoane cu scleroză multiplă<br />
<strong>din</strong> Slovacia – <strong>de</strong> la iniţiativă privată, la o<br />
aplicaţie bine documentată la nivelul Uniunii<br />
Europene, Juliana Ilencikova, persoană cu SM<br />
<strong>şi</strong> Dipl. Ing. Peter Molčan, Primar <strong>din</strong> Sabinov,<br />
Slovacia. S-a prezentat astfel iniţiativa luată <strong>de</strong><br />
<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> Slovacia, împreună cu un<br />
Club <strong>de</strong> SM la nivel regional, <strong>de</strong> a crea primul<br />
centru <strong>de</strong> reabilitare pentru persoanele cu SM<br />
<strong>din</strong> Slovacia. Prezentarea a fost o încurajare <strong>şi</strong><br />
o dovada că eforturile unite ale persoanelor cu<br />
SM se văd recompensate.<br />
• Valoarea cooperării <strong>şi</strong> a schimbului <strong>de</strong><br />
bune practici în Europa – exemplul Centrului<br />
<strong>de</strong> Reabilitare Borne Sulinowo pentru<br />
persoanele cu scleroză multiplă, Mariusz<br />
Kowalewski, Director Centrum Rehabilitacji<br />
SM w Bornem Sulinowie, Polonia. Domnul<br />
Kowalewski este Directorului Centrului <strong>de</strong><br />
Reabilitare în SM <strong>din</strong> Polonia care a fost creat<br />
în anii 2004-2006 ca urmare a schimbului <strong>de</strong><br />
informaţii între organizaţiile pacienţilor cu SM<br />
<strong>din</strong>tre Polonia, Belgia <strong>şi</strong> Danemarca.<br />
• Impactul pacienţilor <strong>şi</strong> implicarea<br />
acestora în munca Comisiei Europene –<br />
exemplul Forumului European al Pacienţilor,<br />
Roxana Rădulescu, Forumului European al<br />
Pacienţilor. Acestă prezentare a fost o mărturie<br />
a rezultatelor pe care organizaţiile pacienţilor<br />
la nivel European le pot influenţa <strong>şi</strong> la nivel<br />
naţional. Doamna Rădulescu este Ofiţer <strong>de</strong><br />
Politici în cadrul Forumului European al<br />
Pacienţilor <strong>şi</strong> avem plăcerea să spunem că este<br />
româncă.<br />
• Mese Rotun<strong>de</strong> Naţionale, un<br />
instrument <strong>de</strong> promovare a „Codului” – 4<br />
experienţe: Bulgaria, Ungaria, România,<br />
Slovenia. Din partea Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />
Multiplă <strong>din</strong> România, Loredana Simion a<br />
prezentat în cadrul Congresului rezultatele<br />
Mesei Rotun<strong>de</strong> <strong>din</strong> România, <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 13<br />
martie 2009. Astfel, participanţi <strong>din</strong> peste 20 <strong>de</strong><br />
ţări ale Comunităţii Europene au putut cunoaşte<br />
situaţia cu care persoanele cu scleroză multiplă<br />
se confruntă <strong>şi</strong> au fost plăcut impresionaţi <strong>de</strong><br />
munca <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> SSMR în România.<br />
Suntem astfel încurajaţi să continuăm munca<br />
pe care am început-o <strong>şi</strong> care este susţinută <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
EMSP.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
7
Viaţa noastră<br />
Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul <strong>de</strong> a<br />
sprijini în continuare acest proiect<br />
Prim-ministru în vizită la<br />
Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la Ora<strong>de</strong>a<br />
Marius Moş - Redactor şef Columna<br />
La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii martie Centrul <strong>de</strong><br />
zi pentru persoane cu scleroză multiplă<br />
<strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a fost vizitat <strong>de</strong> un oaspete<br />
<strong>de</strong> seamă. Tony Brown - Chief Minister of<br />
the Isle of Man Government, (echivalentul<br />
pentru Prim Ministru în Insula Man) a vizitat<br />
ju<strong>de</strong>ţul Bihor la invitaţia RO-MAN-Aid <strong>şi</strong> în<br />
special a lui Douglas <strong>şi</strong> Rosa Drown, cei care<br />
au fost alături <strong>de</strong> mişcarea SM <strong>din</strong> România<br />
încă <strong>de</strong> începuturile acesteia.<br />
Tony BROWN, este un fost electrician<br />
care are o lungă carieră ca politician, la început<br />
ca <strong>şi</strong> consilier local <strong>şi</strong> primar, mai apoi ca<br />
membru al Guvernului Insulei Man. A ocupat<br />
funcţia <strong>de</strong> Prim Ministru mai mulţi ani <strong>şi</strong> a avut<br />
întot<strong>de</strong>auna un interes <strong>de</strong>osebit în rolul Insulei<br />
Man privind ajutorarea <strong>de</strong>zvoltării internaţionale<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea este în mod particular interesat să<br />
vadă un proiect <strong>de</strong> succes ca <strong>şi</strong> Centrul <strong>de</strong> Zi<br />
care asigură servicii <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> 16 ani.<br />
Centrul <strong>de</strong> zi a primit un fond <strong>din</strong> partea<br />
Guvernului Insulei Man în anul 1993 cu scopul<br />
<strong>de</strong> a introduce în clădire încălzirea centrală,<br />
cu sursă proprie <strong>de</strong> agent termic. De atunci au<br />
venit mulţi voluntari <strong>din</strong> Insula Man să ajute<br />
Centrul <strong>de</strong> zi, fie cu ocazia renovării iniţiale<br />
a clădirii <strong>sau</strong> să asigure sprijin la multiplele<br />
activităţi esenţiale centrului. RO-MAN-AID,<br />
organizaţie înregistrată în Insula Man <strong>şi</strong> la<br />
Ju<strong>de</strong>cătoria Ora<strong>de</strong>a, a asigurat în mare parte<br />
acest sprijin. Sprijinul venit <strong>din</strong> Insula Man nu<br />
s-a rezumat doar la nivel ju<strong>de</strong>ţean, prin Fundaţia<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS Bihor, ci s-a extins <strong>şi</strong><br />
la nivel naţional, sprijinind <strong>şi</strong> Biroul Naţional<br />
MS <strong>şi</strong> chiar <strong>şi</strong> revista Columna.<br />
“Tony Brown a fost entuziasmat <strong>de</strong> faptul<br />
ca investiţia iniţială făcută <strong>de</strong> Insula Man a fost<br />
apreciată <strong>de</strong> comunitatea locală <strong>şi</strong>, mai mult,<br />
aceasta nu s-a pierdut ci a fost îmbunătăţită <strong>şi</strong><br />
este <strong>de</strong> folos persoanelor cu scleroză multiplă“<br />
spune Marcel Morar, co-fondator al Fundaţiei<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SM Bihor. Marcel Morar<br />
mai spune că Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul<br />
<strong>de</strong> a sprijini în continuare acest proiect care <strong>şi</strong>-a<br />
dovedit în timp utilitatea.<br />
“Investiţia <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re făcută <strong>de</strong> către<br />
Guvernul Insulei Man a <strong>de</strong>terminat <strong>şi</strong> pe alţi<br />
finanţatori interni <strong>şi</strong> externi să sprijine proiectul<br />
Centrului <strong>de</strong> zi care spre bucuria noastră<br />
supravieţuieşte <strong>de</strong> 16 ani fiind unul <strong>din</strong>tre<br />
cele mai longevive proiecte medico-sociale<br />
<strong>din</strong> România. Această ‘longevitate’ arată <strong>şi</strong><br />
necesitatea oferirii <strong>de</strong> servicii specializate<br />
pentru persoanele cu scleroză multiplă care<br />
dau rezultate mult mai bune <strong>de</strong>cât unele măsuri<br />
paleative”, este <strong>de</strong> părere Marcel Morar.<br />
8 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
Viaţa noastră<br />
La Sibiu, majoritatea membrilor<br />
î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong> socializare<br />
“Va fi posibil”<br />
Doina Dobrotă – Preşe<strong>din</strong>te Asociaţia <strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu<br />
De<strong>şi</strong> a luat fiinţă în 2003, „Asociaţia<br />
<strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu” numără doar 37<br />
<strong>de</strong> membri, <strong>din</strong>tre care 26 <strong>de</strong> persoane sunt<br />
diagnosticate cu scleroză multiplă. Restul sunt<br />
membrii <strong>de</strong> familie <strong>sau</strong> voluntari (psiholog,<br />
kinetoterapeut, asistent social).<br />
Numărul persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză<br />
surprizelor, care ne-au bucurat cu acest prilej,<br />
susţin acest lucru.<br />
Chiar dacă problemele <strong>de</strong> sănătate<br />
împiedică membrii asociaţiei să se întâlnească<br />
atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>s cum <strong>şi</strong>-ar dori, contactul este<br />
menţinut prin telefon, e-mail, messenger (chiar<br />
dacă e vorba <strong>de</strong> un simplu salut <strong>de</strong> dimineaţă).<br />
multipă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţul Sibiu este mult mai mare <strong>de</strong><br />
aceea organizaţia noastră îi aşteaptă cu drag, să<br />
vină alături <strong>de</strong> noi.<br />
Anual are loc adunarea generală dar pe<br />
lângă aceasta în fiecare an au loc <strong>şi</strong> alte întâlniri<br />
cu un caracter mai puţin oficial. Un eveniment<br />
mult aşteptat, ajuns acum la a VII-a ediţie, este<br />
„Ziua Speranţei”. Este un eveniment la care<br />
participă <strong>din</strong> ce în ce mai multe persoane <strong>şi</strong><br />
atmosfera a început să capete căldura unei vieţi<br />
<strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> voio<strong>şi</strong>a unei prietenii trainice.<br />
Participanţii î<strong>şi</strong> aduc o contribuţie, <strong>din</strong> ce în<br />
ce mai mare la reu<strong>şi</strong>ta întâlnirii. Mulţimea<br />
În urma sondajelor efectuate, a reie<strong>şi</strong>t<br />
că majoritatea membrilor î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong><br />
socializare dar în acela<strong>şi</strong> timp este nevoie <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
sprijin material. E vorba <strong>de</strong> oferirea <strong>de</strong> vitamine,<br />
materiale <strong>de</strong> incontinenţă, mijloace ajutătoare<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare (fotolii rulante, cadre cu roţi,<br />
cârje), <strong>şi</strong> altele (ex. scaune pt duş). O parte <strong>din</strong><br />
aceste materiale au provenit <strong>din</strong> donaţii ale unei<br />
organizaţii <strong>din</strong> Olanda, care sprijină asociaţia<br />
<strong>din</strong> Sibiu <strong>de</strong> câţiva ani.<br />
Cadourile oferite cu ocazia sărbătorilor au<br />
venit să completeze sprijinul material.<br />
Fondurile proprii necesare acţiunilor<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
9
Viaţa noastră<br />
au provenit într-o foarte mică măsură <strong>din</strong><br />
sponsorizări <strong>şi</strong> în majoritate <strong>din</strong> sumele<br />
corespunzatoare dirijării cotei <strong>de</strong> 2% <strong>din</strong><br />
impozitul pe venit.<br />
În ultima vreme s-a remarcat, cu bucurie,<br />
o participare mai intensă a membrilor la acţiuni<br />
<strong>şi</strong> o disponibilitate mai mare. Acest lucru ne<br />
dă elan în activitatea viitoare pentru atingerea<br />
obiectivelor propuse. Va fi posibil!<br />
Dacă fiecare încearcă sa contribuie cu i<strong>de</strong>i,<br />
soluţii <strong>şi</strong> prezenţă la acţiuni, <strong>de</strong>ja reprezintă un<br />
suport pentu reu<strong>şi</strong>tă.<br />
10 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
Iulia Maria Longodor în<strong>de</strong>amnă persoanele<br />
cu scleroză multiplă să lupte cu boala<br />
“M-am obişnuit să văd lumea<br />
<strong>de</strong> la nivelul scaunului cu<br />
rotile”<br />
A consemnat Marius Moş<br />
Viaţa cu SM<br />
Iulia Maria Longodor este <strong>din</strong><br />
Jibou, ju<strong>de</strong>ţul Sălaj, are 46 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> a fost<br />
diagnosticată cu scleroză multiplă în urmă<br />
cu 22 <strong>de</strong> ani. De 14 ani este imobilizată la pat<br />
<strong>şi</strong> spune că scleroza multiplă este o boală<br />
cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi<br />
să trăieşti cu ea fără să te învingă, spune<br />
că s-a obişnuit să vadă lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />
scaunului cu rotile. Iulia Maria Longodor<br />
este <strong>de</strong> părere că pensionarea sa <strong>şi</strong> lipsa<br />
<strong>de</strong> activitate au contribuit la agravarea<br />
bolii <strong>şi</strong> în<strong>de</strong>amnă persoanele afectate <strong>de</strong><br />
scleroză multiplă să nu se lase învinse <strong>de</strong><br />
boală.<br />
1. Cum a <strong>de</strong>butat boala?<br />
În anul 1987, l-a Cluj-Napoca, mi s-a pus<br />
diagnosticul iar în acela<strong>şi</strong> an am fost internată<br />
la Recuperare. În acest fel am reu<strong>şi</strong>t să îmi<br />
revin aproape complet după <strong>de</strong>but <strong>şi</strong> <strong>de</strong>oarece<br />
nu ştiam care este evoluţia bolii <strong>şi</strong> nimeni nu<br />
m-a informat, m-am bucurat. Nu ştiam că după<br />
un anumit timp o să am pusee <strong>şi</strong> o să ajung în<br />
scaunul cu rotile.<br />
În anul 1994 mă <strong>de</strong>plasam singură dar<br />
după pensionare a urmat o perioadă mai grea, nu<br />
am mai făcut nici recuperare iar <strong>din</strong> 1995 sunt<br />
imobilizată la pat. Mă îngrijeşte soţul meu, e<br />
greu dar nu am altă soluţie. Am noroc că familia<br />
este cu mine, am parte <strong>de</strong> multă înţelegere <strong>şi</strong> mă<br />
ajută să trec mai uşor peste probleme. În vremea<br />
aceea n-am acceptat scaunul cu rotile, fiindcă<br />
nu mi-am imaginat ca viaţa mea să <strong>de</strong>pindă <strong>de</strong><br />
un scaun rulant. În acela<strong>şi</strong> an, am cunoscut-o pe<br />
doamna Florica Sălăjan <strong>de</strong> la Centrul <strong>de</strong> S.M.<strong>din</strong><br />
Ora<strong>de</strong>a. Doamna Florica, mi-a dat multe sfaturi<br />
zicându-mi că se poate trăi <strong>şi</strong> într-un scaun cu<br />
rotile, dacă-ţi accepţi ,,crucea’’, mai ales când<br />
ţi se dăruieşte multă dragoste <strong>din</strong> partea celor<br />
dragi <strong>şi</strong> apropiaţi.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
11
Viaţa cu SM<br />
2. Ce curs a luat viaţa dumneavoastră?<br />
Momentul culminant l-a reprezentat<br />
pensionarea mea. Pâna în anul 1995 am lucrat<br />
la dispensarul C.F.R <strong>din</strong> Jibou ca asistentă<br />
medicală la stomatologie. În a doua jumătate a<br />
anului respectiv, la propunerea dr. Bulboacă <strong>de</strong><br />
la Spitalul <strong>de</strong> Recuperare Cluj-Napoca m-am<br />
pensionat. Atunci aveam doar 30 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> am<br />
făcut o mare <strong>de</strong>presie pentru că <strong>din</strong>tr-o dată<br />
m-am transformat, <strong>din</strong>tr-o persoană cu viaţă<br />
activă într-una fără activitate socială. A trebuit să<br />
mă pensionez <strong>de</strong><strong>şi</strong> nu am vrut în ruptul capului.<br />
Dacă aveam înţelegere <strong>din</strong> partea altora mi s-ar<br />
fi propus un alt loc <strong>de</strong> muncă. Când lucram<br />
era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bine. Chiar <strong>şi</strong> după ce am fost<br />
diagnosticată, având contact cu oamenii <strong>şi</strong><br />
având activitate, mă ajuta să nu mă mai gân<strong>de</strong>sc<br />
tot timpul la situaţia mea <strong>şi</strong> la faptul că sunt<br />
bolnavă. Lucram în domeniul stomatologiei,<br />
ca asistentă <strong>şi</strong> îmi făceam datoria. Era mult mai<br />
uşor dar după ce am fost pensionată, parcă s-a<br />
prăbu<strong>şi</strong>t cerul.<br />
3. E important pentru o persoană bolnavă<br />
să fie activă?<br />
Medicii greşesc când <strong>de</strong>cid pensionarea<br />
celor bolnavi dar care au dorinţa <strong>de</strong> a munci.<br />
Ar trebui să li se <strong>de</strong>a şansa asta <strong>şi</strong> nu să fie<br />
daţi afară. Persoanele cu scleroză multiplă<br />
sunt mai sensibile iar un loc <strong>de</strong> muncă le face<br />
să simtă că nu sunt date la o parte <strong>şi</strong> că sunt<br />
utile. Persoanele bolnave nu ar trebui să renunţe<br />
la locul <strong>de</strong> muncă ci să î<strong>şi</strong> găsească un loc <strong>de</strong><br />
muncă a<strong>de</strong>cvat situaţiei. Trebuie să încerce să<br />
fie utili <strong>şi</strong> să nu piardă contactul cu cei <strong>din</strong> jur.<br />
Dacă aş fi <strong>din</strong> nou în situaţia <strong>de</strong> a fi pensionată<br />
nu aş mai face lucrul acesta chiar dacă m-aş duce<br />
pe mâini până la lucru. Pensionarea a contribuit<br />
la agravarea bolii iar când mi-am dat seama a<br />
fost prea târziu.<br />
4. Cum vă petreceţi timpul?<br />
Din anul 1996 până în prezent sunt total<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> o persoană care mă îngrijeşte<br />
soţul meu. Mulţumesc Bunului Dumnezeu că<br />
mi-a dăruit un soţ <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> înţelegător, blând<br />
<strong>şi</strong> iubitor. Dragi aparţinători, soţi, soţii, fii,<br />
fiice, fraţi <strong>şi</strong> părinţi care aveţi în familie bolnav<br />
cu scleroză multiplă, oferiţii multă dragoste,<br />
înţelegere <strong>şi</strong> căldură sufletească. Fiţi iubitori,<br />
toleranţi <strong>şi</strong> fericiţi în durere. M-am acomodat<br />
greu cu lipsa <strong>de</strong> activitate <strong>şi</strong> cu statul la pat<br />
dar fac gimnastică medicală <strong>şi</strong> masaj, merg la<br />
biserică, chiar <strong>şi</strong> în pelerinaje, ies la plimbare<br />
<strong>şi</strong> citesc mult. Am început să ies în lume, la<br />
început mi-a fost foarte greu să mă afişez în<br />
scaun, aveam impresia că toată lumea se uită<br />
la mine. Apoi m-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong><br />
la nivelul scaunului cu rotile. Din anul 2005<br />
funcţionează la Zalău ju<strong>de</strong>ţul Sălaj , Centrul<br />
,,Acasă” <strong>de</strong> Recuperare, Tratament <strong>şi</strong> Îngrijire.<br />
Eu m-am internat <strong>din</strong> şase în şase luni acolo<br />
<strong>şi</strong> astfel reuşesc să ţin boala sub control. În<br />
februarie anul curent am fost internată <strong>şi</strong> miam<br />
,,recuperat” membrele superioare în sensul<br />
că pot să mănânc singură, să scriu, să mă spăl<br />
pe <strong>din</strong>ţi, să mă plimb cu scaunul cu rotile. Din<br />
păcate a trebuit să treacă 14 ani ca să înţeleg, că<br />
nu e totul pierdut. Dumnezeu să ne ajute !<br />
5. Cum vi se pare lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />
scaunului cu rotile?<br />
Ai întot<strong>de</strong>auna ten<strong>din</strong>ţa să faci comparaţia între<br />
tine <strong>şi</strong> ceilalţi, pentru că până la un moment dat<br />
erai ca <strong>şi</strong> ceilalţi. Mi-aş dori să fiu <strong>şi</strong> eu ca <strong>şi</strong><br />
toată lumea dar nu ştiu dacă se va mai putea. În<br />
rest, oamenii <strong>din</strong> jurul meu s-au bucurat că am<br />
reu<strong>şi</strong>t să trec peste şocul <strong>de</strong> la început <strong>şi</strong> că am<br />
putut să îmi accept situaţia.<br />
6. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />
Columna?<br />
Să nu se lase învin<strong>şi</strong> <strong>de</strong> boală, aşa cum am<br />
făcut eu. Să lupte până nu mai pot, să urmeze<br />
sfaturile doctorilor, să insiste pe recuperare <strong>şi</strong><br />
atunci boala nu te poate dărâma. Este o boală<br />
cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi să<br />
trieşti cu ea fără să te învingă.<br />
12 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
Victor Ciutacu vrea să transmită,<br />
persoanelor cu scleroză multiplă,<br />
“sănătate, atâta câtă este posibilă”<br />
“Aş vrea să le cer să fie<br />
optimişti…”<br />
A consemnat Loredana Simion<br />
Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />
“Sunt extraor<strong>din</strong>ar <strong>de</strong> <strong>de</strong>ştept <strong>şi</strong><br />
îngrozitor <strong>de</strong> arogant. Am <strong>şi</strong> motive: <strong>din</strong>colo<br />
<strong>de</strong> faptul că, indiferent <strong>de</strong> ce mă apuc, sunt<br />
cel mai bun, dacă mă uit în spate nu văd<br />
altceva <strong>de</strong>cât un mare hău”. Aşa se <strong>de</strong>scrie<br />
Victor Ciutacu prezentatorul emisiunii<br />
“Vorbe grele” <strong>de</strong> la Antena 2. Nu ştie mai<br />
nimic <strong>de</strong>spre scleroza multiplă <strong>şi</strong> este <strong>de</strong><br />
părere că integrarea socială a persoanelor<br />
cu handicap în România este extrem <strong>de</strong><br />
complicată. Victor Ciutacu cre<strong>de</strong> că în<br />
România se poate întâmpla absolut orice<br />
fără să mire pe cineva.<br />
1. Cum puteţi caracteriza experienţa<br />
dumneavoastră ca <strong>şi</strong> consilier al Ministrului<br />
Economiei, domnul Codruţ Şereş?<br />
Scurtă, dar mai ales fascinantă, ca orice<br />
experienţă <strong>de</strong> acest tip. Să ştii că-n pixul tău<br />
stă soarta sistemului energetic naţional e, orice<br />
s-ar spune, o chestie care nu prea ţi se poate<br />
întâmpla <strong>de</strong> două ori în viaţă. Ulterior a <strong>de</strong>venit<br />
traumatizantă, după ce un colaborator apropiat<br />
<strong>de</strong>-al meu a fost implicat – absurd, după părerea<br />
mea, dar cine stă să mă asculte? – în faimoasa<br />
afacere „Spionaj <strong>şi</strong> trădare” <strong>şi</strong> arestat.<br />
2. Aţi afirmat la un moment dat că nu vă<br />
veţi întoarce niciodată să lucraţi la stat, citez<br />
„Nici măcar nu mai am <strong>de</strong> gând să mă întorc<br />
în sistemul <strong>de</strong> stat, pe nici o funcţie; doar<br />
dacă nu mi-o lua Dumnezeu minţile.” Vă rog<br />
comentaţi.<br />
De ce m-aş întoarce? Eu nu fur, iar banii<br />
sunt puţini. În plus, sunt greu înregimentabil în<br />
mecanismele <strong>de</strong> partid <strong>şi</strong> <strong>de</strong>loc doritor <strong>de</strong> a-i<br />
cunoaşte pe procurorii lui Băsescu.<br />
3. De ce vă iubiţi meseria <strong>de</strong> jurnalist?<br />
Fiindcă ăsta a fost visul meu profesional<br />
<strong>din</strong> copilărie. Restul ocupaţiilor mele se pot<br />
chema experienţe <strong>sau</strong> <strong>de</strong>rapaje <strong>de</strong> parcurs.<br />
4. Ce ştiţi <strong>de</strong>spre scleroza multiplă?<br />
Spre ru<strong>şi</strong>nea mea, mai nimic.<br />
5. Consi<strong>de</strong>raţi că la nivel naţional<br />
politicile sociale în domeniul protecţiei<br />
persoanelor cu handicap sunt eficiente <strong>şi</strong><br />
sustenabile?<br />
Nicio politică socială, <strong>din</strong> niciun domeniu,<br />
nu e, <strong>din</strong> păcate, nici eficientă, nici sustenabilă,<br />
mai ales în vremuri <strong>de</strong> criză. Sigur, nu s-au<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
13
Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />
omorât ei cu politicile sociale nici înainte...<br />
6. Consi<strong>de</strong>raţi că este posibilă integrarea<br />
socială a persoanelor cu handicap în<br />
România?<br />
Din vorbe, da, practic, extrem <strong>de</strong><br />
complicat.<br />
7. Există o diferenţă între modul în care<br />
sunt privite persoanele cu handicap în România<br />
faţă <strong>de</strong> alte ţări <strong>din</strong> Uniune Europeană?<br />
La ei există un soi <strong>de</strong> respect faţă<br />
<strong>de</strong> suferinţă. Noi suntem în stadiul<br />
individualismului feroce.<br />
8. Cum ve<strong>de</strong>ţi în<strong>de</strong>plinirea rolului<br />
<strong>de</strong> promovare a drepturilor persoanelor<br />
cu handicap <strong>de</strong> către organizaţiile neguvernamentale<br />
<strong>din</strong> România?<br />
Nu mă topesc după activitatea ONGurilor,<br />
dar îmi place să cred/sper că există <strong>şi</strong><br />
unele care chiar se ocupă cu motivele înfiinţării<br />
lor.<br />
9. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />
„Columna”, persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />
multiplă?<br />
Sănătate, atâta câtă este posibilă. Aş vrea<br />
să le cer să fie optimişti, dar nu pot fi <strong>de</strong>magog.<br />
“N-am vocaţie <strong>de</strong> misionar”<br />
10. Dacă aţi înfiinţa o organizaţie <strong>de</strong><br />
caritate, cu ce s-ar ocupa?<br />
Nu cred c-aş înfiinţa o astfel <strong>de</strong> organizaţie,<br />
n-am vocaţie <strong>de</strong> misionar. Îmi place să ajut,<br />
după criterii absolut subiective, <strong>de</strong> unul singur<br />
ori să mă raliez iniţiativelor unor oameni în<br />
care cred. Nu ştiu care-i domeniul prioritar,<br />
însă, cu siguranţă, ravagiile făcute <strong>de</strong> cancer mă<br />
înspăimântă cel mai mult.<br />
IMPORTANT<br />
SSMR poate asigura finanţare pentru tipărirea <strong>şi</strong> distribuirea unui număr <strong>de</strong> 1.500<br />
<strong>de</strong> exemplare COLUMNA, fapt ce face ca doar un număr limitat <strong>de</strong> persoane să<br />
primească revista. În acest sens, cei care pot <strong>şi</strong> vor să susţină financiar efortul<br />
SSMR, astfel încât COLUMNA să fie citită <strong>de</strong> un număr cât mai mare <strong>de</strong> persoane,<br />
au la dispoziţie un cont bancar în care pot fi viraţi banii.<br />
RAIFFEISEN BANK, Piaţa Unirii, nr. 2-4, Ora<strong>de</strong>a, Bihor,<br />
CONT: RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />
Vă mulţumim!<br />
14 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Medical<br />
<strong>Scleroza</strong> Multiplă <strong>şi</strong> disfuncţiile tractului<br />
urinar: care este legătura <strong>din</strong>tre ele?<br />
(Partea a II-a)<br />
Cum funcţionează sistemul<br />
urinar <strong>şi</strong> ce facem<br />
când acesta nu funcţionează<br />
normal?<br />
Dr. Chibelean Călin Institutul Clinic Fun<strong>de</strong>ni Bucureşti<br />
Când e nevoie să apelaţi la ajutor în<br />
cazul unor probleme ale tractului urinar?<br />
Problemele aparatului urinar în cazul<br />
persoanelor cu scleroză multiplă odată apărute<br />
vor fi prezente întreaga viaţă a acestuia. De<strong>şi</strong><br />
unele simptome pot apare <strong>şi</strong> dispare este foarte<br />
important să nu le ignoraţi niciodată, având în<br />
ve<strong>de</strong>re că se pot agrava.<br />
Un punct pozitiv este acela că am reu<strong>şi</strong>t<br />
să diminuăm în mod drastic numărul <strong>de</strong> boli<br />
ale aparatului urinar datorită meto<strong>de</strong>lor noi<br />
<strong>de</strong> diagnostic care se <strong>de</strong>zvoltă în permanenţă<br />
<strong>şi</strong> a analizelor ulterioare. Pentru a stabili<br />
care tratament este cel mai potrivit pentru<br />
nevoile unei persoane trebuie ca aceasta să se<br />
supună unui control. Un medic poate realiza o<br />
diagnosticare corespunzătoare a problemelor<br />
tractului urinar. Vă în<strong>de</strong>mnăm să apelaţi la<br />
specialistul care urmăreşte evoluţia bolii<br />
dumneavoastră pentru a i<strong>de</strong>ntifica problemele<br />
<strong>şi</strong> nevoile dumneavoastră.<br />
Ce se întâmplă la primul consult?<br />
În cadrul primului consult specialistul<br />
va culege informaţii <strong>de</strong>spre modul în care<br />
problemele tractului urinar vă afectează pe<br />
dumneavoastră. Se va culege o mostră urinară<br />
<strong>şi</strong> se va realiza o ecografie pentru a ve<strong>de</strong>a dacă<br />
vezica se goleşte complet. Este recomandbil ca<br />
persoana cu scleroză multiplă să completeze un<br />
„jurnal micţional” (ve<strong>de</strong>ţi tabelul <strong>de</strong> mai jos)<br />
pentru a urmări frecvenţa <strong>şi</strong> cantitatea urinărilor.<br />
Acest jurnal este un instrument foarte valoros<br />
<strong>de</strong>oarece acesta ajută la oferirea unei imagini <strong>de</strong><br />
ansamblu asupra problemelor. Prima examinare<br />
constituie temelia pentru a <strong>de</strong>termina dacă este<br />
nevoie <strong>de</strong> o consultare clinică mai amănunţită <strong>din</strong><br />
partea unui specialist urolog <strong>sau</strong> uroginecolog.<br />
Ce poţi face?<br />
Cea mai importantă contribuţie a<br />
pacientului este să fie atent la orice formă<br />
<strong>de</strong> schimbare care poate surveni în golirea<br />
vezicii <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a informa asistenta medicală <strong>sau</strong><br />
specialistul în cazul în care apar schimbări. Pe<br />
baza acestora, asistenta medicală <strong>sau</strong> medicul<br />
poate <strong>de</strong>termina care este tratamentul cel mai<br />
a<strong>de</strong>cvat pentru dumneavoastră.<br />
Cum poate fi <strong>de</strong> folos autocateterizarea?<br />
• Auto-cateterizarea are avantaje în<br />
ceea ce priveşte:<br />
• Nevoia imperioasă <strong>de</strong> a merge la<br />
toaletă;<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
15
SM Medical<br />
• Frecvenţă;<br />
• Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> urină;<br />
• Eliminarea vezicală incompletă <strong>din</strong><br />
timpul nopţii;<br />
• Golirea cronic incompletă a vezicii<br />
urinare;<br />
• Infectarea tractului urinar;<br />
• Efecte asupra rinichilor.<br />
Auto-cateterizarea este o tehnică <strong>de</strong> golire<br />
a vezicii urinare când aveţi dificultăţi în a face<br />
asta în mod natural. Această formă <strong>de</strong> cateterizare<br />
este diferită <strong>de</strong> cateterizarea permanentă în<br />
cazul unei probleme <strong>de</strong> incontinenţă continuă.<br />
Tratamentul cu o cateterizare permanentă este<br />
ceva ce este indicat să fie evitat <strong>de</strong>oarece poate<br />
cauza complicaţii, precum infectarea tractului<br />
urinar, care în schimb poate cauza nevoia<br />
urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă, pietre ale vezicii<br />
urinare <strong>şi</strong>, în cel mai rău caz, infecţii care pot<br />
necesita spitalizare.<br />
Iată cum funcţionează acesta:<br />
Auto-cateterizarea implică folosirea<br />
periodică a unui mic tub (numit cateter) care<br />
se introduce în vezica urinară pentru a permite<br />
eliminarea întregii urini. Acest proces ajută<br />
la golirea completă a vezicii urinare atunci<br />
când este nevoie. În mod normal, o persoană<br />
foloseşte acest cateter <strong>de</strong> 5 (între 3 <strong>şi</strong> 7) ori pe<br />
zi, care este <strong>de</strong> fapt frecvenţa normală în care<br />
o persoană urinează <strong>de</strong> obicei fără a folosi<br />
cateter. Odată ce vezica este golită cateterul<br />
este scos. De<strong>şi</strong> la început poate oferi o senzaţie<br />
neobişnuită, majoritatea persoanelor afirmă că<br />
a învăţa procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare poate<br />
fi foarte uşor. Multe persoane cu mobilitate<br />
redusă <strong>sau</strong> cu o <strong>de</strong>xteritate manuală care lasă<br />
<strong>de</strong> dorit realizează procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare<br />
în mod frecvent. Cu o anumită practică acest<br />
proces poate dura doar câteva minute. Singura<br />
diferenţă <strong>din</strong>tre a trăi o viaţă normală este aceea<br />
că folosiţi un cateter atunci când doriţi să goliţi<br />
vezica.<br />
Veţi evita pier<strong>de</strong>rile acci<strong>de</strong>ntale<br />
Auto-cateterizarea intermitentă este o bună<br />
strategie pentru persoanele cu scleroză multiplă.<br />
Din moment ce vezica nu se goleşte prin urinare<br />
voluntară, este o bună metodă pentru a evita<br />
16 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Medical<br />
pier<strong>de</strong>rile <strong>şi</strong> infecţiile tractului urinar. Poţi astfel<br />
evita să „locuieşti” pe toaletă. Multe persoane cu<br />
scleroză multiplă nu îndrăznesc să plece <strong>de</strong> acasă<br />
datorită imperizităţilor (urgenţelor) neaşteptate<br />
<strong>de</strong> a merge la toaletă <strong>şi</strong> a frecventelor probleme<br />
<strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Prin combinarea tratamentului<br />
medical <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poţi atenua această<br />
problemă. Medicaţia îţi poate scă<strong>de</strong>a activitatea<br />
vezicii <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poate asigura<br />
golirea completă a vezicii.<br />
Veţi scă<strong>de</strong>a riscul unei infecţii a<br />
tractului urinar<br />
Multe persoane cu scleroză multiplă se<br />
pot îmbolnăvi grav atunci când contactează o<br />
infecţie a tractului urinar. Prin golirea completă<br />
a vezicii poţi reduce acest risc.<br />
Puteţi influenţa spasticitatea<br />
Rigiditatea <strong>şi</strong> spasticitatea muşchilor<br />
poate <strong>de</strong>veni mai gravă dacă vezica este plină<br />
<strong>sau</strong> dacă există o infecţie a tractului urinar.<br />
Veţi dormi mai bine<br />
Nevoia urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă<br />
în timpul nopţii are un impact negativ asupra<br />
abilităţiilor dumneavoastră <strong>de</strong> a fi activ în cursul<br />
zilei care urmează. Realizaţi procesul <strong>de</strong> autocateterizare<br />
înainte <strong>de</strong> merge la culcare, veţi<br />
dormi mai bine <strong>şi</strong> veţi evita pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> urină<br />
<strong>din</strong> timpul nopţii.<br />
Reducerea oboselii<br />
Nevoia constantă <strong>de</strong> a vă îngrijora <strong>de</strong><br />
problema pier<strong>de</strong>rilor <strong>şi</strong> a frecvenţei <strong>de</strong> a merge<br />
la toaletă este obositoare. Prin a reduce numărul<br />
perioa<strong>de</strong>lor în care aveţi nevoie să urinaţi în<br />
timpul zilei <strong>şi</strong> în timpul nopţii, vă poate oferi<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a recâştiga controlul asupra<br />
vezicii dumneavoastră. Astfel, auto-cateterizarea<br />
poate să vă ajute să reduceţi oboseala.<br />
Dar în ceea ce priveşte relaţia sexuală?<br />
Auto-cateterizarea are un impact pozitiv<br />
asupra vieţii sexuale. Pacientul va putea<br />
întreţine o relaţie sexuală fără să se îngrijoreze<br />
<strong>de</strong> ru<strong>şi</strong>nea <strong>şi</strong> disconfortul unei pier<strong>de</strong>ri. Ca să nu<br />
mai vorbim <strong>de</strong>spre ce ar putea însemna purtarea<br />
unui cateter permanent.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
17
SM Medical<br />
Medicamentul este indicat doar pacienţilor<br />
cu scleroză multiplă recurent remisivă<br />
Tysabri – o nouă perspectivă<br />
asupra tratamentului<br />
sclerozei multiple<br />
Conf. Univ. Dr. Cristina Tiu<br />
Anul 2008 a adus o noutate în<br />
tratamentul pacienţilor cu scleroză multiplă<br />
<strong>din</strong> România: Natalizumab (Tysabri) a fost<br />
înregistrat <strong>şi</strong> aprobat <strong>de</strong> către Ministerul<br />
Sănătăţii. Imediat, speranţele tuturor s-au<br />
legat <strong>de</strong> noul medicament, care fusese<br />
precedat <strong>de</strong> răsunetul succesului înregistrat<br />
în alte ţări, speranţe umbrite <strong>de</strong> rumoarea<br />
iscată <strong>de</strong> potenţialele reacţii adverse.<br />
Supus în permanenţă unei manipulări<br />
mediatice care glorifică veninul, tincturile<br />
<strong>şi</strong> bioenergia (<strong>de</strong>oarece nu costă nimic) <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong>făimează constant medicii <strong>şi</strong> tratamentele<br />
utilizate pe bază ştiinţifică (<strong>de</strong>oarece costă<br />
mult), pacientul român (<strong>şi</strong> asta înseamnă <strong>de</strong>fapt<br />
întreg poporul, pentru că orice om are, măcar o<br />
dată în viaţă, o problemă <strong>de</strong> sănătate) nu ştie ce<br />
să mai creadă.<br />
Pentru că singura armă pe care o avem<br />
în faţa acestei stări <strong>de</strong> fapt este informarea<br />
corectă, am consi<strong>de</strong>rat util acest articol privind<br />
modul <strong>de</strong> acţiune, indicaţiile <strong>şi</strong> contraindicaţiile<br />
Natalizumab-ului.<br />
Tysabri face parte <strong>din</strong> grupa<br />
medicamentelor <strong>de</strong>numite anticorpi<br />
monoclonali. În limba engleză, termenul este<br />
Monoclonal AntiBodies, acesta generând<br />
sufixul « mab ». Există o serie întreagă <strong>de</strong> alţi<br />
« mab », cum ar fi Rituximab, Alemtuzumab,<br />
Efalizumab, Infliximab, utilizaţi <strong>de</strong>ja cu succes<br />
în boli precum poliartrita reumatoidă, psoriazisul<br />
<strong>sau</strong> unele boli hematologice (acestea nu sunt<br />
indicate pentru scleroza multiplă).<br />
Ce face un anticorp monoclonal ?<br />
În cazul Natalizumabului, acesta blochează<br />
pătrun<strong>de</strong>rea limfocitelor T 1 prin bariera hematoencefalică<br />
2 în creier, împiedicând astfel apariţia<br />
unor recă<strong>de</strong>ri (pusee) ale bolii. Celelalte tipuri <strong>de</strong><br />
medicaţie (interferonii <strong>şi</strong> glatiramerul acetate)<br />
blochează acţiunea limfocitelor după ce au<br />
pătruns <strong>din</strong>colo <strong>de</strong> bariera hemato- encefalică.<br />
Acţiunea <strong>de</strong> inhibare a sistemului<br />
imunitar este puternică, Tysabri exercitând<br />
astfel o acţiune imunomodulatoare, dar <strong>şi</strong><br />
imunosupresoare. Consecinţele acestei inhibări<br />
puternice a sistemului imunitar sunt pe <strong>de</strong> o<br />
parte pozitive, conferind o eficienţă mai mare<br />
<strong>şi</strong> pe <strong>de</strong> altă parte negative, crescând riscul<br />
<strong>de</strong> infecţii, <strong>de</strong>oarece sistemul imunitar este<br />
implicat răspunzator <strong>de</strong> apărarea organismului<br />
faţă <strong>de</strong> diferiţi agenţi infecţio<strong>şi</strong>.<br />
Efectele pozitive au fost <strong>de</strong>monstrate<br />
<strong>de</strong> mai multe studii clinice 3 , care au însumat<br />
aproape 3000 <strong>de</strong> pacienţi (studiile AFFIRM<br />
<strong>şi</strong> SENTINEL). Cum măsurăm această<br />
eficienţă ? Trebuie să înţelegem că niciunul<br />
<strong>din</strong>tre medicamentele aflate în acest moment<br />
pe piaţa comercială, <strong>sau</strong> în studii clinice nu<br />
vin<strong>de</strong>că scleroza multiplă. Eficienţa se măsoară<br />
în reducerea numărului <strong>de</strong> pusee, reducerea<br />
gravităţii acestora, creşterea intervalului <strong>de</strong><br />
timp între pusee <strong>şi</strong> întârzierea progresiei bolii.<br />
Rata <strong>de</strong> reducere a recă<strong>de</strong>rilor a fost <strong>de</strong><br />
68%, aproape dublu faţă <strong>de</strong> celelalte produse, cu<br />
o reducere <strong>de</strong> până la 80% la cei cu o activitate<br />
foarte crescută a bolii. Eficienţa a fost reflectată<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> reducerea numărului <strong>de</strong> leziuni active 4 pe<br />
examenele <strong>de</strong> rezonanţă magnetică.<br />
18 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Medical<br />
De ce nu recomandăm tuturor pacienţilor<br />
Tysabri având în ve<strong>de</strong>re aceste date ?<br />
În primul rând, Tysabri este indicat<br />
doar pacienţilor cu scleroză multiplă recurent<br />
remisivă. Cei aflaţi în faza secundar progresivă,<br />
în care starea <strong>de</strong> sănătate se agravează treptat,<br />
fără să mai existe episoa<strong>de</strong> clare <strong>de</strong> recă<strong>de</strong>re, nu<br />
beneficiază <strong>de</strong> acest tratament. De asemenea, cei<br />
aflaţi la un prim eveniment clinic, consi<strong>de</strong>rat un<br />
prim episod <strong>de</strong> scleroză multiplă nu au indicaţie<br />
pentru tratament cu Natalizumab.<br />
Nu am uitat <strong>de</strong> efectele negative. Ele<br />
sunt legate în special <strong>de</strong> creşterea riscului <strong>de</strong><br />
infecţii oportuniste 5 . Apariţia celor trei cazuri<br />
<strong>de</strong> leucoencefalopatie multifocală progresivă<br />
(LEMP) <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> infecţia cu virusul JC<br />
a dus iniţial la scoaterea produsului <strong>de</strong> pe piaţă.<br />
Ulterior, analiza cazurilor a arătat că unul <strong>din</strong>tre<br />
pacienţi avea în antece<strong>de</strong>nte un cancer <strong>de</strong> colon<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>ci un status imunitar precar, iar ceilalţi doi<br />
au primit terapie asociată cu Avonex.<br />
Atât în SUA cât <strong>şi</strong> în Uniunea Europeană,<br />
organismele abilitate (FDA <strong>şi</strong> EMEA) au dispus<br />
reintroducerea pe piaţă a tratamentului, datorită<br />
efectelor certe pozitive, însă cu respectarea unor<br />
criterii clare <strong>de</strong> administrare <strong>şi</strong> supraveghere.<br />
Indicaţiile terapiei cu Tysabri în România<br />
respectă ghidul european <strong>de</strong> tratament al<br />
sclerozei multiple. Fără a intra în amanunte<br />
indicaţia este pentru pacienţii cu forme foarte<br />
active <strong>de</strong> boală, care se află <strong>de</strong>ja sub terapie<br />
imunomodulatoare (interferon <strong>sau</strong> glatiramer<br />
acetat) care au prezentat 2 <strong>sau</strong> mai multe pusee<br />
în ultimele 12 luni <strong>sau</strong> care prezintă o creştere<br />
a numărului <strong>de</strong> leziuni active pe examenul <strong>de</strong><br />
rezonanţă magnetică. În cazul unor forme <strong>de</strong><br />
boală <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> agresive, cu invalidare severă<br />
<strong>şi</strong> foarte rapidă se poate lua în consi<strong>de</strong>rare<br />
introducerea terapiei cu Tysabri la un pacient care<br />
nu a primit anterior tratament imunomodulator,<br />
dar aceste cazuri vor fi discutate <strong>de</strong> către o<br />
comisie <strong>de</strong> experţi în tratamentul sclerozei<br />
multiple.<br />
Administrarea se face o dată pe lună,<br />
sub forma unei perfuzii intravenoase, sub<br />
stricta supraveghere medicală. Este posibil ca<br />
la a doua <strong>sau</strong> a treia administrare să apară o<br />
reacţie alergică severă, asemănătoare şocului<br />
anafilactic, dar riscul pentru această complicaţie<br />
este foarte scăzut. În cazul apariţiei unui astfel<br />
<strong>de</strong> episod, se întrerupe imediat administrarea<br />
<strong>de</strong> Tysabri <strong>şi</strong> nu se va mai administra ulterior.<br />
Pot <strong>de</strong> asemenea să apară reacţii alergice mai<br />
uşoare, care nu necesită întreruperea temporară<br />
<strong>sau</strong> <strong>de</strong>finitivă a administrării.<br />
Pacientul va fi instruit să urmărească orice<br />
schimbare care survine în starea sa <strong>de</strong> sănătate,<br />
va fi monitorizat <strong>şi</strong> tratat pentru infecţii (urinare<br />
<strong>sau</strong> respiratorii), va fi examinat clinic înaintea<br />
fiecărei administrări <strong>şi</strong> se vor nota semnele<br />
neurologice nou apărute. În cazul apariţiei<br />
unei stări <strong>de</strong> somnolenţă, a unor dificultăţi <strong>de</strong><br />
concentrare, stare excesivă <strong>de</strong> oboseală, tulburări<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, pacientul va anunţa imediat medicul<br />
<strong>şi</strong> se va proceda la o verificare (inclusiv prin<br />
rezonanţă magnetică) pentru a <strong>de</strong>pista cât mai<br />
precoce o eventuală LEMP. Primele trei cazuri<br />
au apărut în cadrul studiilor clinice. Ulterior<br />
au mai fost semnalate patru cazuri, la un total<br />
<strong>de</strong> aproximativ 50000 <strong>de</strong> pacienţi trataţi cu<br />
Tysabri până în prezent. În cazul diagnosticării<br />
LEMP se întrerupe administrarea <strong>de</strong> Tysabri,<br />
se administrează medicaţia a<strong>de</strong>cvată <strong>şi</strong> dacă<br />
este diagnosticată precoce există şanse mari <strong>de</strong><br />
supravieţuire.<br />
Chiar sub tratament cu Tysabri este posibil<br />
să apară un puseu <strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea pacientul trebuie să<br />
se adreseze medicului care va avea capacitatea<br />
<strong>de</strong> a diferenţia între un puseu obişnuit în cadrul<br />
evoluţiei bolii <strong>şi</strong> o posibilă agravare datorită altor<br />
cauze. În cazul apariţiei unui puseu pacientul va<br />
primi tratament cu metilprednisolon, conform<br />
schemelor uzuale.<br />
În final doresc să semnalez iniţierea<br />
terapiei cu Tysabri la primii trei pacienţi <strong>din</strong><br />
România. În 2008 au fost tratate primele doua<br />
cazuri la Clinica <strong>de</strong> Neurologie a Spitalului<br />
Universitar <strong>de</strong> Urgenţă Bucureşti, iar în 2009<br />
s-a adăugat un al treilea, în Spitalul Ju<strong>de</strong>ţean<br />
Timişoara.<br />
Rezultatele au răsplătit aşteptările noastre,<br />
fiind spectaculoase în cazul uneia <strong>din</strong>tre<br />
pacienţele tratate la Bucureşti, care <strong>şi</strong>-a recăpătat<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>plasa, fiind aproape<br />
imobilizată la pat anterior începerii terapiei.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
19
SM Medical<br />
Toleranţa a fost foarte bună, nu au prezentat<br />
reacţii adverse <strong>şi</strong> continuă administrarea în<br />
cadrul Programului Naţional <strong>de</strong> Tratament<br />
pentru pacienţii cu scleroză multiplă.<br />
Respectând cu rigurozitate criteriile <strong>de</strong><br />
selectare a pacienţilor, monitorizarea pe durata<br />
administrării medicaţiei <strong>şi</strong> instruirea corectă a<br />
pacienţilor fac <strong>din</strong> tratamentul cu Natalizumab<br />
o armă sigură <strong>şi</strong> eficienţă în lupta cu progresia<br />
bolii. Controalele periodice, la fiecare 6 luni,<br />
pentru cei aflaţi în programul naţional <strong>de</strong><br />
tratament imunomodulator trebuiesc respectate<br />
atât <strong>de</strong> pacienţi cât <strong>şi</strong> <strong>de</strong> medici pentru a permite<br />
ajustarea conduitei terapeutice în funcţie <strong>de</strong><br />
evoluţia clinică a fiecărui pacient <strong>şi</strong> selectarea<br />
atunci când este cazul, a celor care ar putea<br />
beneficia <strong>de</strong> tratamentul cu Tysabri.<br />
1. Limfocite T: categorie <strong>de</strong> globule<br />
albe, implicate în iniţierea reacţiilor<br />
imunologice care duc la apariţia leziunilor<br />
cerebrale <strong>din</strong> scleroza multiplă, <strong>sau</strong> <strong>din</strong><br />
alte boli cu mecanism imun celular.<br />
2. Bariera hemato-encefalica: strat<br />
subtire <strong>de</strong> celule care separă sangele <strong>de</strong><br />
creier; într-un sens larg poate fi echivalat<br />
cu peretele vaselor capilare (vase cu<br />
dimensiuni foarte mici ce pătrund în<br />
profunzimea creierului <strong>şi</strong> transportă<br />
oxigenul <strong>şi</strong> substanţele nutritive)<br />
3. Studii clinice: programe <strong>de</strong><br />
cercetare în care medicamente noi sunt<br />
administrate unor grupuri <strong>de</strong> pacienţi,<br />
cu o anumită afecţiune; pacienţii sunt<br />
urmăriţi conform unui protocol <strong>de</strong><br />
studiu care are drept scop <strong>de</strong>monstrarea<br />
eficacităţii produsului respectiv <strong>şi</strong> în<br />
egală măsura sesizarea tuturor reacţiilor<br />
adverse. Pentru a ajunge în această fază,<br />
un medicament este studiat aproape<br />
10 ani, începând cu experimenţe <strong>de</strong><br />
laborator, pe animale, administrare la<br />
voluntari sănăto<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> altele, astfel încât<br />
în momentul administrării sale întrun<br />
studiu clinic există date preliminare<br />
privind eficienţa <strong>şi</strong> profilul <strong>de</strong> siguranţă.<br />
Orice medicament disponibil în farmacii<br />
a trecut printr-o astfel <strong>de</strong> procedură.<br />
4. Leziune active: zona <strong>de</strong> inflamaţie<br />
în substanţa albă cerebrală, caracterizată<br />
<strong>de</strong> alterarea permeabilităţii barierei<br />
hemato- encefalice, care permite astfel<br />
pătrun<strong>de</strong>rea substanţei <strong>de</strong> contrast; astfel<br />
leziunile active captează substanţa <strong>de</strong><br />
contrast, în timp ce leziunile mai vechi,<br />
inactive nu o captează. Prezenţa leziunilor<br />
active la examenul IRM se corelează cu o<br />
activitate crescută a bolii.<br />
5. Infecţii oportuniste: infecţii care<br />
apar la pacienţi imunosupresaţi, uneori<br />
cu germeni existenţi în mod curent în<br />
organismul uman, alteori cu agenţi<br />
infecţiosi care acţioneaza doar în condiţii<br />
<strong>de</strong> inhibare a imunităţii, cum ar fi virusul<br />
HIV <strong>sau</strong> JCV.<br />
Sponsori ai SSMR<br />
20 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Medical<br />
<strong>Scleroza</strong> multiplă<br />
Tabloul clinic<br />
partea II<br />
Conf. Univ. Dr. Rodica Bălaşa<br />
Tabloul clinic<br />
Semnele <strong>şi</strong> simptomele SM pot fi:<br />
a. primare, <strong>de</strong>terminate direct <strong>de</strong><br />
procesul patologic (tulburări motorii, <strong>de</strong><br />
sensibilitate, <strong>de</strong> echilibru, <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong><br />
micţiune, cognitive etc);<br />
b. secundare, apărute ca <strong>şi</strong> complicaţii<br />
directe ale simptomelor primare (infecţii urinare,<br />
redori <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> anchiloze articulare etc);<br />
c. terţiare, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> impactul<br />
afecţiunii atât asupra stării psihice, cât <strong>şi</strong> asupra<br />
calităţii vieţii pacientului.<br />
Debutul SM este <strong>de</strong> cele mai multe ori<br />
în plină sănătate aparentă. Uneori, <strong>de</strong>butul este<br />
precedat <strong>de</strong> astenie, oboseală fizică, senzaţii<br />
ne<strong>de</strong>finite, mialgii, artralgii, stări febrile, stressuri<br />
psihice, etc. Debutul este brusc la ~35% <strong>din</strong><br />
pacienţi, lent progresiv la ~10%, iar la restul,<br />
apariţia <strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea semnelor <strong>şi</strong> simptomelor<br />
se face pe parcursul a mai multor ore, zile,<br />
uneori săptămâni, cu mare variabilitate, fără să<br />
se poată stabili în mod cert o anumită formă <strong>de</strong><br />
instalare.<br />
Simptomatologia iniţială poate fi:<br />
a) monosimptomatică la ~45% <strong>din</strong><br />
pacienţi <strong>şi</strong> este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> lezarea unei<br />
singure structuri <strong>din</strong> SNC;<br />
b) pluri-simptomatică la ~55% <strong>din</strong><br />
pacienţi <strong>şi</strong> se referă la apariţia concomitentă<br />
a mai multor semne <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> simptome prin<br />
afectarea în acela<strong>şi</strong> timp a diferitelor structuri<br />
<strong>din</strong> SNC.<br />
Mai frecvent, <strong>de</strong>butul monosimptomatic<br />
al SM se produce prin nevrită optică la ~36%<br />
<strong>din</strong> pacienţi, prin parestezii la ~35%, <strong>sau</strong> prin<br />
<strong>de</strong>ficite motorii la ~25%.<br />
În <strong>de</strong>butul plurisimptomatic al SM sunt<br />
prezente în combinaţii <strong>şi</strong> gra<strong>de</strong> diferite: <strong>de</strong>ficite<br />
motorii la ~40% <strong>din</strong> pacienţi, parestezii la<br />
~26%, nevrită optică la ~24%, tulburări<br />
cognitive la ~20%, tulburări <strong>de</strong> echilibru<br />
la ~13%, ve<strong>de</strong>re dublă<br />
la ~12%, vertij la ~5%,<br />
tulburări sfincteriene la<br />
~5%.<br />
Tabloul clinic se<br />
amplifică <strong>şi</strong> se diversifică<br />
foarte mult <strong>de</strong> la pacient la<br />
pacient <strong>şi</strong> <strong>de</strong> la un moment la<br />
altul al evoluţiei afecţiunii.<br />
Astfel, după zece ani <strong>de</strong><br />
la <strong>de</strong>but, întâlnim: <strong>de</strong>ficite motorii, mai ales<br />
la membrele inferioare la ~80% <strong>din</strong> pacienţi,<br />
tulburări <strong>de</strong> echilibru la ~70%, tulburări <strong>de</strong><br />
sensibilitate la ~60%, tulburări sfincteriene la<br />
~60%, tulburări cognitive la ~60%, tulburări<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re la ~50%, alte semne <strong>sau</strong> simptome<br />
(tulburări <strong>de</strong> <strong>de</strong> vorbire <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>glutiţie,<br />
disfuncţii sexulale, tulburări psihice etc) la<br />
~10%.<br />
În concluzie, fiecare pacient în parte are<br />
propriul său tablou clinic <strong>de</strong> SM.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
21
SM Legislativ<br />
Medicul <strong>de</strong> familie este<br />
obligat să se <strong>de</strong>plaseze la<br />
persoanele imobilizate<br />
Lăcrămioara Amăriuţei – voluntar SSMR<br />
Prin sistemul asigurărilor sociale<br />
<strong>de</strong> sănătate <strong>din</strong> România, orice persoană<br />
are dreptul <strong>de</strong> a beneficia <strong>de</strong> asistenţă<br />
medicală, potrivit Legii nr. 95 <strong>din</strong> 2006<br />
privind reforma în domeniul sănătăţii.<br />
Dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />
aveţi o serie <strong>de</strong> drepturi, cum ar fi: înscrierea pe<br />
lista unui medic <strong>de</strong> familie pe care l-aţi solicitat;<br />
beneficierea <strong>de</strong> tratament fizioterapeutic<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> recuperare, precum <strong>şi</strong> <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />
îngrijiri medicale la domiciliu; garantarea<br />
confi<strong>de</strong>nţialităţii privind atât datele, cât <strong>şi</strong><br />
diagnosticul <strong>şi</strong> tratamentul; dreptul la informare<br />
asupra tratamentelor medicale ce v-au fost<br />
recomandate; beneficierea <strong>de</strong> concedii <strong>şi</strong><br />
in<strong>de</strong>mnizaţii <strong>de</strong> asigurări sociale <strong>de</strong> sănătate, în<br />
conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legii.<br />
Pentru a putea beneficia <strong>de</strong> aceste<br />
drepturi, trebuie să în<strong>de</strong>pliniţi anumite <strong>obligaţii</strong>,<br />
cum ar fi: înscrierea pe lista unui medic <strong>de</strong><br />
familie, precum <strong>şi</strong> anunţarea acestuia ori <strong>de</strong><br />
câte ori survin schimbări asupra stării voastre<br />
<strong>de</strong> sănătate; respectarea atât a tratamentului<br />
medical prescris, cât <strong>şi</strong> a indicaţiilor medicului<br />
asupra acestuia; <strong>şi</strong>, nu în ultimul rând, anunţarea<br />
medicului <strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> a Casei <strong>de</strong> Asigurări, în<br />
maxim 15 zile, dacă apar modificări în ceea ce<br />
piveşte datele <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntitate <strong>sau</strong> calitatea <strong>de</strong><br />
asigurat.<br />
Medicul <strong>de</strong> familie reprezintă prima<br />
persoană ce trebuie consultată pentru a beneficia<br />
<strong>de</strong> asistenţă medicală. Astfel că, primul pas pe<br />
care trebuie să-l faceţi este să vă înscrieţi pe<br />
lista unui medic <strong>de</strong> familie, care este acreditat<br />
<strong>de</strong> Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate. În<br />
cazul în care doriţi să optaţi pentru un medic<br />
<strong>din</strong> altă localitate, trebuie să ştiţi că veţi suporta<br />
cheltuielile <strong>de</strong> transport. Pentru a vă înscrie,<br />
medicul <strong>de</strong> familie este obligat să vă solicite<br />
documente justificative care atestă calitatea <strong>de</strong><br />
asigurat: actul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate <strong>şi</strong> talonul <strong>de</strong> pensie<br />
- medicul urmând să vă elibereze carnetul <strong>de</strong><br />
asigurări sociale pentru sănătate, cu care puteţi<br />
face dovada calităţii <strong>de</strong> asigurat.<br />
Atribuţii ale medicului <strong>de</strong> familie<br />
Medicului <strong>de</strong> familie are următoarele<br />
atribuţii faţă <strong>de</strong> dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong><br />
asigurat:<br />
• să vă acor<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> asistenţă<br />
medicală primară;<br />
• să vă furnizeze tratamentul a<strong>de</strong>cvat,<br />
precum <strong>şi</strong> să vă prescrie medicamente prevăzute<br />
în lista <strong>de</strong> compensate, în concordanţă cu<br />
diagnosticul;<br />
• să respecte programul <strong>de</strong> lucru, care<br />
trebuie să fie afişat într-un loc vizibil;<br />
• să vă elibereze acte medicale;<br />
• la solicitare, să vă acor<strong>de</strong> asistenţă<br />
medicală în cazuri <strong>de</strong> urgenţă medicochirurgicală;<br />
• să vă recoman<strong>de</strong> ce investigaţii trebuie<br />
să faceţi în funcţie <strong>de</strong> diagnostic;<br />
• să vă îndrume la cabinetele <strong>de</strong><br />
specialitate, în cazul în care sunteţi <strong>de</strong>pistat cu<br />
probleme <strong>de</strong> sănătate care nu pot fi tratate <strong>de</strong><br />
medicul <strong>de</strong> familie;<br />
• atunci când este cazul, să va întocmească<br />
bilete <strong>de</strong> trimitere către medicul <strong>de</strong> specialitate<br />
<strong>din</strong> ambulatoriu <strong>sau</strong> către spital în ve<strong>de</strong>rea<br />
internării;<br />
• să se <strong>de</strong>plaseze la domiciliul<br />
dumneavoastră dacă:<br />
22 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
SM Legislativ<br />
1. nu vă puteţi <strong>de</strong>plasa <strong>şi</strong> necesitaţi<br />
tratament medical ca urmare a unor intervenţii<br />
chirurgicale majore până la vin<strong>de</strong>carea completă<br />
a plăgii;<br />
2. sunteţi imobilizaţi ortopedic <strong>sau</strong> în<br />
cărucior;<br />
3. suferiţi <strong>de</strong> o boală în fază terminală;<br />
4. orice altă situaţie în care medicul<br />
<strong>de</strong> specialitate a recomandat acest lucru;<br />
• să vă respecte confi<strong>de</strong>nţialitatea datelor,<br />
informaţiilor privitoare dumneavoastră, precum<br />
<strong>şi</strong> intimitatea <strong>şi</strong> <strong>de</strong>mnitatea dumneavoastră;<br />
• să vă respecte <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a vă alege <strong>şi</strong><br />
schimba medicul <strong>de</strong> familie.<br />
la colegiul al cărui membru este medicul <strong>sau</strong> la<br />
colegiul în a cărui rază medicul î<strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşoară<br />
activitatea - respectiv Colegiul Medicilor<br />
<strong>din</strong> România, precum <strong>şi</strong> colegiile <strong>de</strong> la nivel<br />
teritorial. Biroul executiv al Consiliului naţional<br />
va trimite dosarul disciplinar la comisia <strong>de</strong><br />
disciplină, care este in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> conducerea<br />
colegiului <strong>şi</strong> care ju<strong>de</strong>că abaterile disciplinare<br />
săvâr<strong>şi</strong>te <strong>de</strong> medicii înscri<strong>şi</strong> în acel colegiu. În<br />
final, veţi fi informat cu privire la soluţionarea<br />
cauzei <strong>de</strong> către comisia <strong>de</strong> disciplină. În cazul în<br />
care comisia <strong>de</strong> disciplină a <strong>de</strong>cis să vă respingă<br />
plângerea, puteţi <strong>de</strong>pune o contestaţie, în termen<br />
<strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> când vi s-a comunicat acest lucru.<br />
Dacă <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ţi să vă schimbaţi medicul <strong>de</strong><br />
familie, <strong>din</strong> diverse motive, aveţi posibilitatea<br />
<strong>de</strong> a o face după o perioadă <strong>de</strong> cel puţin 6 luni<br />
<strong>de</strong> la ultima înscriere, <strong>de</strong>punând o cerere la<br />
medicul la care doriţi să vă înscrieţi, în care să<br />
specificaţi numele medicului <strong>de</strong> la care doriţi<br />
să plecaţi. Medicul primitor are obligaţia să<br />
anunţe, în scris, în termen <strong>de</strong> maxim 15 zile,<br />
Casa <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate, precum <strong>şi</strong><br />
medicul <strong>de</strong> familie <strong>de</strong> la care aţi plecat. Acesta<br />
<strong>din</strong> urmă are atribuţia <strong>de</strong> a vă transfera, poştal,<br />
fişa dumneavoastră medicală noului medic <strong>de</strong><br />
familie, în termen <strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> la data în care<br />
s-a realizat solicitarea.<br />
Medicul <strong>de</strong> familie poate fi sancţionat<br />
Dacă consi<strong>de</strong>raţi că v-au fost încălcate<br />
drepturile dumneavoastră în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />
trebuie să ştiţi faptul că medicul <strong>de</strong> familie<br />
poate fi sancţionat. Conform legii, medicul<br />
<strong>de</strong> familie (<strong>şi</strong> întreg personalul medical)<br />
“răspun<strong>de</strong> civil pentru prejudiciile produse <strong>din</strong><br />
eroare profesională, care includ <strong>şi</strong> neglijenţa,<br />
impru<strong>de</strong>nţa <strong>sau</strong> cunoştinţe medicale insuficiente<br />
în exercitarea profesiunii, prin acte individuale<br />
în cadrul procedurilor <strong>de</strong> prevenţie, diagnostic<br />
<strong>sau</strong> tratament” (art 642 <strong>din</strong> Legea 95 <strong>din</strong> 2006<br />
privind reforma în domeniul sănătăţii).<br />
Plângerea împotriva unui medic se <strong>de</strong>pune<br />
Medicul poate fi sancţionat prin<br />
mustrare, avertisment, amendă <strong>de</strong> la<br />
100 lei până la 150 lei, <strong>sau</strong> chiar prin<br />
interzicerea <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> mai exercita profesia<br />
<strong>sau</strong> orice alte activităţi medicale pe o<br />
perioadă <strong>de</strong> la o lună la un an <strong>de</strong> zile. Pe<br />
lângă aceste sancţiuni, medicul sancţionat<br />
poate fi obligat să urmeze cursuri <strong>de</strong><br />
perfecţionare <strong>sau</strong> educaţie medicală, ori<br />
alte forme <strong>de</strong> pregătire profesională.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
23
Info news<br />
Tema seminarului <strong>din</strong> acest an este<br />
„Echilibrul în scleroză multiplă”<br />
Seminarul naţional <strong>de</strong><br />
scleroză multiplă 2009<br />
Claudia Torje – Director Executiv<br />
Dragi cititori, aşa cum ne-am obişnuit,<br />
societatea noastră organizează anual Seminarul<br />
Naţional <strong>de</strong> Scleroză Multiplă. Pentru că<br />
dorim ca <strong>de</strong> fiecare dată să schimbăm locaţia<br />
seminarului, astfel încât să îmbinăm utilul cu<br />
plăcutul <strong>şi</strong> să cunoaştem locuri <strong>şi</strong> oameni pe<br />
care poate unii <strong>din</strong>tre noi nu le-au mai întâlnit,<br />
anul acesta vom poposi pe malul Mării Negre,<br />
în frumoasa Staţiune Jupiter, la Hotelul OPAL.<br />
Perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare a seminarului este 18 -20<br />
septembrie.<br />
Staţiunea Jupiter este aşezată la 5 km<br />
nord <strong>de</strong> oraşul Mangalia, pe malul Marii<br />
Negre <strong>şi</strong> a fost inaugurată în 1968. Soarele<br />
<strong>şi</strong> marea fac ca staţiunea Jupiter să fie atât<br />
un loc <strong>de</strong> vacanţă preferat cât <strong>şi</strong> unul pentru<br />
tratament (hipotiroidie, limfatism, anemie<br />
secundară, <strong>de</strong>calcifiere, anumite <strong>de</strong>rmatoze<br />
<strong>şi</strong> boli reumatismale). Staţiunea dispune <strong>de</strong><br />
numeroase hoteluri mo<strong>de</strong>rne, <strong>de</strong> restaurante<br />
un<strong>de</strong> aveţi posibilitatea să încercaţi <strong>din</strong> bogatele<br />
preparate culinare, baruri <strong>şi</strong> cluburi <strong>de</strong> noapte,<br />
discoteci, camping, cinematograf, terenuri<br />
sportive, piscine, popicărie etc. În lunile <strong>de</strong><br />
vară cerul rămâne în mare parte senin, iar<br />
soarele străluceşte în medie 10-12 ore pe zi.<br />
Plajele întinse cu nisip fin permit practicarea<br />
helioterapiei <strong>şi</strong> a talasoterapiei.<br />
În acest an tema seminarului este<br />
«Echilibrul în scleroză multiplă » <strong>şi</strong> vor fi<br />
abordate subiecte precum: oboseala si durerea,<br />
tulburările cognitive <strong>şi</strong> <strong>de</strong> vorbire, tulburările<br />
sexuale, etc. Invitaţii noştrii care vor <strong>de</strong>zbate<br />
aceste tema sunt medici, psihologi <strong>şi</strong> alţi<br />
specialişti, cu experienţă în aceste domenii<br />
pentru a oferi participanţilor informaţii preţioase<br />
<strong>şi</strong> utile.<br />
Înscrierile se fac în perioada 1-15 august.<br />
În ju<strong>de</strong>ţele în care societatea nostră are<br />
organizaţii membre, înscrierile se vor face<br />
numai prin aceste organizaţii, iar persoanele<br />
care doresc să participe la acest eveniment <strong>şi</strong><br />
nu au în ju<strong>de</strong>ţele lor organizaţii <strong>de</strong> scleroză<br />
multiplă membre a societăţii, se vor înscrie<br />
direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />
România, la telefoanele : telver<strong>de</strong> 0800 800<br />
044, care acum este apelabil <strong>din</strong> orice reţea fixă<br />
<strong>sau</strong> mobilă <strong>din</strong> ţară, 0259 – 417136, 0259 –<br />
206662, 0359 – 192110 <strong>sau</strong> la e-mail office@<br />
smromania.ro.<br />
Taxa <strong>de</strong> participare la acest eveniment<br />
este <strong>de</strong> 100 lei pentru persoanele diagnosticate<br />
<strong>de</strong> cu scleroză multiplă, iar pentru însoţitori<br />
este <strong>de</strong> 350 lei. Taxa pentru însoţitori acoperă<br />
cheltuielile <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong> masă pe perioda<br />
seminarului.<br />
Taxa se va colecta tot prin organizaţiile<br />
membre acolo un<strong>de</strong> există, iar cei care se vor<br />
înscrie direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />
<strong>din</strong> România, vor plătia taxa <strong>de</strong> înscriere în<br />
contul : RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />
Menţionăm că cei care vor plăti taxa direct prin<br />
bancă este nevoie să vă scrieţi pe or<strong>din</strong>ul <strong>de</strong> plată<br />
24 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009
Info news<br />
pe care-l completaţi, numele complet, localitatea<br />
<strong>şi</strong> să specificaţi « seminar SM 2009 ».<br />
Şi în acest an, avem rugămintea ca taxa<br />
să o plătiţi abia după ce v-aţi înscris la seminar<br />
<strong>şi</strong> aţi primit confirmarea că sunteţi pe lista<br />
participanţilor. Plata <strong>din</strong>ainte <strong>de</strong> înscriere a<br />
taxei <strong>de</strong> participare nu vă asigură un loc pe lista<br />
participanţilor.<br />
Datele <strong>de</strong> contact ale organizaţiilor<br />
membre ale societăţii noastre le găsiţi la pagina<br />
26 a revistei.<br />
Menţionăm că locurile subvenţionate<br />
pentru fiecare organizaţie locală sunt limitate,<br />
iar organizaţia î<strong>şi</strong> rezervă dreptul <strong>de</strong> a alege<br />
persoanele care să participe pe acele locuri.<br />
<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România<br />
nu poate <strong>şi</strong> nu doreşte să intervină in hotărârile<br />
luate la nivelul organizaţiilor locale.<br />
Locurile subvenţionate pentru ju<strong>de</strong>ţele<br />
un<strong>de</strong> nu există organizaţii membre SSMR sunt<br />
<strong>de</strong> asemenea limitate. Cei care nu se vor încadra<br />
în aceste locuri, pentru a participa, vor trebui să<br />
achite suma <strong>de</strong> 350 lei.<br />
Primirea participanţilor se va face<br />
începând cu orele 14.00 <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 18.09.,<br />
iar în data <strong>de</strong> 20 după micul <strong>de</strong>jun va avea loc<br />
plecarea participanţilor. Pe tot parcursul acestei<br />
perioa<strong>de</strong> vă sunt oferite servicii <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong><br />
masă.<br />
Vă aşteptăm cu mult drag !<br />
Organizaţiile membre se implică<br />
tot mai mult<br />
Adunarea Generală 2009<br />
Claudia Torje – Director Executiv<br />
Ca în fiecare an, în această perioadă a fost<br />
organizată Adunarea Genarală care întruneşte<br />
membrii Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />
România, organizaţii <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />
unele ju<strong>de</strong>ţe <strong>din</strong> ţară.<br />
<strong>Societatea</strong> noastră are în prezent 17<br />
membri, care se ocupă <strong>de</strong> persoanele cu scleroză<br />
multiplă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţele: Alba, Bihor, Botoşani,<br />
Bistriţa, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara,<br />
Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea<br />
<strong>şi</strong> Bucureşti.<br />
În acest an gaz<strong>de</strong>le noastre au fost<br />
reprezentaţii Asociaţiei SM “Speromax” Alba,<br />
care au facilitat organizarea întâlnirii la Vinţu<br />
<strong>de</strong> Sus <strong>şi</strong> au făcut numeroase surprize plăcute<br />
participanţilor.<br />
În cadrul unui program foarte încărcat<br />
Adunarea Generală or<strong>din</strong>ară <strong>din</strong> acest an a<br />
emis 11 hotărâri, prin care este reglementată<br />
activitatea SSMR <strong>din</strong> acest an. Ne bucurăm <strong>de</strong><br />
implicarea tot mai mare a organizaţiilor membre<br />
ale SSMR <strong>şi</strong> <strong>de</strong> dorinţa lor <strong>de</strong> progres. Astfel,<br />
la iniţiativa organizaţiilor membre serviciul<br />
<strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere va intra într-o nouă<br />
etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, în care organizaţiile locale<br />
acreditate vor furniza direct acest serviciu<br />
persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />
ju<strong>de</strong>ţele în care î<strong>şi</strong> au sediul. <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong><br />
Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România este cea care va<br />
pune la dispoziţie instrumentele necesare pentru<br />
<strong>de</strong>rularea acestor servicii la nivel local. De<br />
asemenea, societatea noastră oferă consultanţă<br />
organizaţiilor locale pentru acreditarea pentru<br />
servicii <strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere.<br />
COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />
25
Info news<br />
Sumele alocate pentru programul <strong>de</strong><br />
tratament ajung până în luna august<br />
Bani puţini pentru tratamentul<br />
pentru scleroza multiplă<br />
Claudia Torje – Director Executiv<br />
În data <strong>de</strong> 31 martie 2009 a fost publicat<br />
Or<strong>din</strong>ul nr. 417, privind aprobarea Normelor<br />
tehnice <strong>de</strong> realizare a programelor naţionale <strong>de</strong><br />
sănătate în anul 2009.<br />
În urma analizării acestui document,<br />
societatea noastră a sesizat grave nereguli<br />
care sunt cuprinse în acest document, nereguli<br />
care vor periclita subprogramul pentru<br />
scleroza multiplă <strong>din</strong> anul 2009. Ne referim la<br />
subfinanţarea programului <strong>de</strong> tratament pentru<br />
scleroza multiplă.<br />
Pentru că <strong>de</strong> fiecare dată autorităţile cer<br />
cifre <strong>şi</strong> nu vorbe, am întreprins o analiză pentru<br />
a afla bugetul necesar în anul 2009 pentru<br />
subprogramul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza<br />
multiplă.<br />
Cunoscând costurile tratamentelor<br />
utilizate în tratarea persoanelor cu scleroză<br />
multiplă <strong>şi</strong> numărul persoanelor care utilizează<br />
aceste tratament, am constatat că bugetul actual<br />
este în <strong>de</strong>ficit cu o sumă consi<strong>de</strong>rabilă <strong>şi</strong> anume<br />
27 528 630 lei, necesarul fiind <strong>de</strong> 86 115 630<br />
lei, iar suma alocată este doar 58 587 000 lei.<br />
<strong>Societatea</strong> noastră a sesizat autorităţile<br />
centrale <strong>şi</strong> anume Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări<br />
<strong>de</strong> Sănătate <strong>şi</strong> Ministerul Sănătăţii, <strong>de</strong>punând<br />
adrese în data <strong>de</strong> 15 mai, prin care s-a<br />
solicitat ca domnul ministru Eugen Bazac <strong>şi</strong><br />
domnul preşe<strong>din</strong>te CNAS, Irinel Popescu, să<br />
întreprindă toate <strong>de</strong>mersurile necesare pentru<br />
ca suma necesară completării bugetului pentru<br />
programul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza multiplă<br />
să fie obţinută la prima rectificare <strong>de</strong> buget <strong>din</strong><br />
acest an.<br />
Este nevoie <strong>de</strong> completarea bugetului<br />
în cel mai scurt timp posibil, având în ve<strong>de</strong>re<br />
că banii alocaţi fiecărei clinici care <strong>de</strong>rulează<br />
programul <strong>de</strong> tratament este <strong>de</strong> ajuns doar<br />
până în luna august 2009. După această dată<br />
toate persoanele cu scleroza multiplă vor fi în<br />
imposibilitatea <strong>de</strong> a continua tratamentul pentru<br />
afecţiunea lor.<br />
S-au alăturat <strong>de</strong>mersurilor noastre <strong>şi</strong><br />
<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România, care<br />
prin preşe<strong>din</strong>tele ei, domnul prof. univ.dr.<br />
Ovidiu Băjenaru a transmis celor două instituţii<br />
un raport privind importanţa tratamentului,<br />
consi<strong>de</strong>rentele <strong>de</strong> natura cost – beneficiu <strong>şi</strong><br />
bineînţeles subliniind încă o dată subfinanţarea<br />
programului <strong>din</strong> anul 2009.<br />
Demersurile societăţii noastre <strong>şi</strong> ale<br />
Societăţii <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România au ţinut<br />
cont <strong>de</strong> consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> natura a drepturilor<br />
pacienţilor, eficienţa raportului cost-beneficiu<br />
<strong>şi</strong> recomandările forurilor europene privind<br />
implementarea terapiei la pacienţii cu scleroza<br />
multiplă.<br />
În urmă cu două săptămâni s-a primit un<br />
răspuns oficial <strong>de</strong> la CNAS prin care suntem<br />
asiguraţi <strong>de</strong> inplicarea lor în rectificarea <strong>de</strong><br />
buget care va avea loc. Ne-au transmis <strong>de</strong><br />
asemenea că sumele alocate programului <strong>de</strong><br />
scleroză multiplă a fost calculat în conformitate<br />
cu necesarul transmis <strong>de</strong> Direcţia Generală <strong>de</strong><br />
Sănătate Publică. Datorită faptului ca răspunsul<br />
transmis <strong>de</strong> autorităţi nu ne mulţumeşte, vom<br />
continua să întreprin<strong>de</strong>m toate <strong>de</strong>mersurile<br />
necesare pentru ca subprogramului <strong>de</strong> tratament<br />
pentru scleroza multiplă să-i fie alocate fondurile<br />
necesare <strong>de</strong>rulării în bune condiţii.<br />
26 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009