25.11.2014 Views

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

Drepturi şi/sau obligaţii civice - Societatea de Scleroza Multipla din ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Drepturi</strong> <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>obligaţii</strong><br />

<strong>civice</strong><br />

Din acest număr...<br />

Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />

<strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />

Congresul anual al Platformei Europene<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

Prim-ministru în vizită la Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la<br />

Ora<strong>de</strong>a<br />

“M-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile”<br />

“Aş vrea să le cer să fie optimişti…”<br />

Tysabri – o nouă perspectivă asupra<br />

tratamentului sclerozei multiple<br />

<strong>Scleroza</strong> multiplă - Tablou Clinic ( partea<br />

a-II-a )<br />

Seminarul naţional <strong>de</strong> scleroză multiplă<br />

2009<br />

pagina 21<br />

SOCIETATEA DE<br />

SCLEROZĂ MULTIPLĂ DIN ROMÂNIA<br />

Comitetul director<br />

Ing. Aurora Borşan - Preşe<strong>din</strong>te<br />

Dr. Constatntin Radu - Vice-preşe<strong>din</strong>te<br />

Politolog Dragoş Zaharia - Membru<br />

Anghel Nicolae Vicenţiu - Membru<br />

Petre Roman - Membru<br />

Redacţia Revistei Columna<br />

Marius Moş - Redactor şef (0746605737)<br />

Prof. Dr. Petru Mihancea - Director ştiinţific<br />

Răzvan Radu - Tehnoredactare<br />

E-mail: columna@smromania.ro<br />

Adresa SSMR<br />

Str. Buzăului nr. 2/B, CP 11, OP 3, 410 249, Ora<strong>de</strong>a, Bihor, România<br />

Tel.: 0259-417 136; 0359-192 110<br />

Tel./fax: 0259-406 662<br />

E-mail: office@smromania.ro<br />

web: www.smromania.ro<br />

HELPLINE SM - 0800 800 044<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

pagina 4<br />

pagina 6<br />

pagina 8<br />

pagina 11<br />

pagina 13<br />

pagina 15<br />

pagina 17<br />

Tipărit la SC INPRIM COMP SRL Ora<strong>de</strong>a,<br />

0745 784 929, www.inprim.eu, inprim@rdslink.ro<br />

Editorial<br />

Trăim în frumoasa<br />

noastră ţară România<br />

<strong>şi</strong> ne bucurăm <strong>de</strong><br />

numeroasele drepturi<br />

pe care le avem ca <strong>şi</strong><br />

cetăţeni ai patriei. Nu<br />

ne putem sustrage <strong>de</strong><br />

la <strong>obligaţii</strong>, dar noi<br />

nici nu dorim să facem<br />

acest lucru, <strong>de</strong> aceea<br />

ne plătim cu sârguinţă<br />

dările către stat, pentru<br />

a nu se aduna penalităţile care ar îngreuna <strong>şi</strong><br />

mai mult situaţia financiară a fiecăruia. Dar ce<br />

facem când drepturile nu ne sunt respectate??<br />

Noi cum putem penaliza autorităţile pentru<br />

nerespectarea acestor drepturi? Ştiu, există<br />

CEDO, dar cum spun cei mai mulţi, pânăz<br />

acolo te “mănâncă” costurile cu avocaţii <strong>şi</strong><br />

funcţionăra<strong>şi</strong>i noştri. Ce-i <strong>de</strong> făcut? Fiecare<br />

cetăţean poate în mod personal să <strong>de</strong>pună<br />

sesizări, petiţii, memorii <strong>sau</strong> reclamaţii la<br />

birourile autorităţilor <strong>şi</strong> în termen <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong><br />

zile <strong>de</strong> la data înregistrării documentului,<br />

autoritatea respectivă este obligată conform<br />

Legii 544/201 <strong>şi</strong> a Ordonanţei 27/2002 să<br />

ofere un răspuns scris fiecărei sesizări. Dar<br />

oare câţi <strong>din</strong>tre noi chiar fac acest pas? De ce<br />

nu suntem <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> curajo<strong>şi</strong> să luptăm pentru<br />

drepturile pe care le avem? Se întamplă în ţara<br />

noastră atât <strong>de</strong> multe nedreptăţi, încât nu mai<br />

ştii <strong>de</strong> un<strong>de</strong> să începi să le rezolvi. Important<br />

este să ne cunoaştem fiecare, în primul rând,<br />

drepturile pe care le avem ca cetăţeni, apoi să<br />

ne apărăm drepturile, să luptăm pentru ele.<br />

De<strong>şi</strong> în fiecare zi aflu <strong>de</strong>spre persoane<br />

a căror drepturi nu se respectă, un recent<br />

eveniment trist m-a făcut să înţeleg că în<br />

România nu îţi este respectat uneori nici<br />

dreptul la viaţă. Când mergi într-un spital,<br />

pentru a trata o boală banală, mergi pentru a<br />

te vin<strong>de</strong>ca <strong>sau</strong> pentru ameliorarea respectivei<br />

afecţiuni. Dar te gân<strong>de</strong>şti oare dacă mai mergi<br />

acasă în viaţă <strong>din</strong> acel spital? Aşadar, trebuie<br />

să ne revizuim atitu<strong>din</strong>ea faţă <strong>de</strong> autorităţile<br />

<strong>din</strong> România, care trebuie să apere drepturile<br />

cetăţenilor <strong>şi</strong> să le promoveze. Nu trebuie să<br />

fim neîncrezători <strong>şi</strong> pesimişti, să pornim în<br />

lupta noastră pentru apărarea drepturilor cu<br />

optimism <strong>şi</strong> cu gândul curat.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

3


Actualitatea SM<br />

Evenimentele au avut ca scop<br />

promovarea cauzei persoanelor cu SM<br />

Concerte <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon<br />

în Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Alba-Iulia<br />

Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />

Concertele <strong>de</strong> Orgă <strong>şi</strong> Trombon în Ora<strong>de</strong>a<br />

<strong>şi</strong> Alba-Iulia (Basilica Romano-Catolică <strong>din</strong><br />

Ora<strong>de</strong>a <strong>şi</strong> Catedrala Romano-Catolică <strong>din</strong> Alba-<br />

Iulia) au avut loc în data <strong>de</strong> 27 <strong>şi</strong> 29 aprilie<br />

2009.<br />

Scopul acestor evenimente a fost acela<br />

<strong>de</strong> a promova cauza persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> România <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a susţine financiar<br />

serviciile oferite persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a, Alba-Iulia <strong>şi</strong>, prin<br />

intermediul Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, <strong>din</strong> întreaga ţară.<br />

Concertul <strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a reunit un număr<br />

<strong>de</strong> peste 50 <strong>de</strong> persoane, iar Concertul susţinut<br />

în Alba-Iulia un număr <strong>de</strong> 200 <strong>de</strong> persoane.<br />

Ambele iniţiative s-au bucurat <strong>de</strong> susţinerea<br />

autorităţilor publice locale, fapt care a contribuit<br />

semnificativ la atingerea obiectivelor celor două<br />

evenimente: vizibilitate <strong>şi</strong> strângere <strong>de</strong> fonduri.<br />

Ambele concerte au fost realizate cu<br />

susţinerea <strong>şi</strong> în colaborare cu organizaţiile<br />

locale <strong>de</strong> scleroză multiplă, respectiv Fundaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor <strong>şi</strong> Asociaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-<br />

Iulia.<br />

„Ceea ce ne-am propus prin aceasta<br />

activitate a fost să tragem un semnal <strong>de</strong> alarmă<br />

asupra problematicii bolnavilor <strong>de</strong> SM, <strong>de</strong><br />

asemenea să reu<strong>şi</strong>m să creştem vizibilitatea<br />

organizaţiei locale în planul comunităţi locale.<br />

La eveniment au participat atât bolnavi <strong>de</strong> SM,<br />

reprezentanţi ai autorităţilor locale precum<br />

albaiulieni <strong>de</strong> rând”, spune Dragoş Zaharia,<br />

preşe<strong>din</strong>tele Asociaţiei <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

SPEROMAX <strong>din</strong> Alba-Iulia<br />

Mulţumim pe această cale<br />

instrumentiştilor care au făcut posibile aceste<br />

două evenimente, <strong>şi</strong>-au <strong>de</strong>dicat timpul,<br />

energiile <strong>şi</strong> abilităţile pentru a oferi o seară<br />

plăcută pentru persoanele cu scleroză multiplă<br />

<strong>şi</strong> membrii familiilor acestora.<br />

Au concertat:<br />

Torsten Sterzik: organist, dirijor,<br />

compozitor, Kirchenmusik direktor<br />

(director <strong>de</strong> muzică bisericească), cantor<br />

în Hildburghausen <strong>şi</strong> dirijor al Collegium<br />

musicae.<br />

Andreas Braun: muzician liber<br />

profesionist (trombon, dirijor), membru<br />

în Corul Reprezentativ (<strong>de</strong> suflatori)<br />

al Fe<strong>de</strong>raţiei Bisericilor Evanghelice<br />

<strong>din</strong> Germania <strong>de</strong> Mijloc <strong>şi</strong> membru în<br />

corul vocal <strong>şi</strong> <strong>de</strong> alămuri al Bisericii<br />

Evanghelice <strong>din</strong> Hildburghausen.<br />

4 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă, celebrată <strong>şi</strong> în România<br />

MS Global Dinner Party în<br />

Băile Felix<br />

Loredana Simion – Coordonator <strong>de</strong> proiecte<br />

Actualitatea SM<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România s-a alăturat tuturor organizaţiilor<br />

pacienţilor afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

întreaga lume <strong>şi</strong> în special Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor, care a <strong>de</strong>rulat în<br />

perioadă 08-27 mai evenimente specifice pentru<br />

a celebra Ziua Internaţională a Persoanelor<br />

cu Scleroză Multiplă.<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă este primul eveniment<br />

coordonat la nivel global care a avut scopul<br />

<strong>de</strong> a celebra ziua <strong>de</strong> miercuri, 27 mai, în 61 <strong>de</strong><br />

ţări, fiind astfel organizate aproximativ 200 <strong>de</strong><br />

evenimente.<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, în parteneriat cu Fundaţia <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS <strong>din</strong> Bihor a organizat joi, 28 mai<br />

2009, “MS Global Dinner Party” la restaurantul<br />

Traverdi <strong>din</strong> Băile Felix, Str. Principală, nr.<br />

120/19. Cu ocazia acestui eveniment s-au oferit<br />

informaţii <strong>de</strong>spre serviciile sociale <strong>şi</strong> sociomedicale<br />

pe care le furnizăm persoanelor cu<br />

scleroză multiplă. Am prezentat o înregistrare<br />

a doamnei Lori Schnei<strong>de</strong>r, persoană cu SM,<br />

care a făcut alpinism pe Muntele Everest <strong>şi</strong><br />

filmuleţe ale acestei campanii la nivel global<br />

(Ce este scleroza multiplă? Cum este să trăieşti<br />

cu scleroză multiplă? Cercetare <strong>şi</strong> tratament).<br />

La eveniment au participat un număr <strong>de</strong><br />

aproximativ 25 <strong>de</strong> persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă, reprezentanţi ai Fundaţiei <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă MS Bihor, ai Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă, ai autorităţi publice locale, doamna<br />

consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta Comisiei<br />

pentru muncă, sănătate, familie, protecţie socială<br />

<strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul Consiliului<br />

Local Ora<strong>de</strong>a. Doamna <strong>de</strong>putat Petö Csilla-<br />

Mária, prezentă la eveniment, ne-a asigurat că<br />

vom avea parte <strong>de</strong> susţinerea domniei sale pentru<br />

viitoare iniţiative <strong>şi</strong> modificări legislative.<br />

Evenimentul a fost patronat <strong>de</strong> doamna<br />

consilier Florica Cherecheş, Preşe<strong>din</strong>ta<br />

Comisiei pentru muncă, sănătate, familie,<br />

protecţie socială <strong>şi</strong> protecţia copilului <strong>din</strong> cadrul<br />

Consiliului Local Ora<strong>de</strong>a.<br />

Acest eveniment <strong>şi</strong>-a propus să celebreze<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă alături <strong>de</strong> alţi zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />

oameni afectaţi <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong> întreaga<br />

lume (aproximativ două milioane <strong>de</strong> persoane).<br />

Pentru a înţelege grandoare acestui eveniment,<br />

Ziua Internaţională a Persoanelor cu<br />

Scleroză Multiplă, vă invităm să vizitaţi www.<br />

worldmsday.org <strong>şi</strong> www.ziuasmromania.<br />

blogspot.com.<br />

Masă festivă <strong>şi</strong> la Alba Iulia<br />

Evenimentul a fost marcat <strong>şi</strong> la<br />

Alba Iulia un<strong>de</strong> Clubul Rotary Alba Iulia<br />

Civitas Solis în parteneriat cu Asociaţia<br />

SM SPEROMAX ALBA a organizat o<br />

masă festivă la care a invitat bolnavii<br />

<strong>de</strong> scleroză multiplă. La întâlnire a fost<br />

invitat <strong>şi</strong> Radu Nechifor, unul <strong>din</strong> elevii<br />

lui Gheorghe Zamfir. Acest eveniment <strong>şi</strong>-a<br />

propus să scoată <strong>din</strong> izolare persoanele<br />

cu scleroză multiplă oferindu-le acestora<br />

şansa unei mese festive, o ocazie foarte<br />

bună <strong>de</strong> socializare pentru aceşti oameni<br />

care sunt izolaţi <strong>de</strong> societate. Evenimentul<br />

a fost organizat la Hotel Parc începând<br />

cu ora 18.00<br />

Dragoş Zaharia – Preşe<strong>din</strong>te<br />

Asociaţia SM Speromax Alba Iulia<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

5


SM Internaţional<br />

S-a discutat <strong>şi</strong> <strong>de</strong>spre situaţia prezentă a<br />

Sclerozei Multiple în Europa <strong>şi</strong> impactul pe<br />

care îl poate avea Parlamentul European<br />

Congresul anual al Platformei<br />

Europene <strong>de</strong> Scleroză<br />

Evenimentul organizat <strong>de</strong> Platforma<br />

Europeană <strong>de</strong> Scleroză Multiplă a avut<br />

loc în perioada 13-15 mai 2009, la Bruxel.<br />

Organizatorii <strong>şi</strong>-au propus să aducă în atenţia<br />

auditoriului prezentări importante <strong>din</strong> partea<br />

unor vorbitori <strong>de</strong> seamă:<br />

• Puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re importante privind<br />

scleroza multiplă <strong>din</strong> partea reprezentanţilor<br />

Comisiei Europene <strong>şi</strong> ai Parlamentului<br />

European;<br />

• Rezultatele Barometrului European <strong>de</strong><br />

SM;<br />

• Codul European <strong>de</strong> Scleroză Multiplă –<br />

o politică vie;<br />

• Mese Rotun<strong>de</strong> naţionale la înalt nivel –<br />

drumul înainte;<br />

• Proiectul MS-ID <strong>şi</strong> Programele <strong>de</strong><br />

Sănătate Publică <strong>din</strong> UE.<br />

Multiplă<br />

Loredana Simion - Coordonator naţional al proiectului MS-ID<br />

Participanţii care au luat parte la lucrările<br />

acestui Congres au fost directori executivi<br />

ai societăţilor naţionale <strong>de</strong> SM, personal<br />

cheie <strong>şi</strong> voluntari responsabili cu rezolvarea<br />

unor probleme <strong>din</strong> domeniul serviciilor <strong>de</strong><br />

sănătate furnizate persoanelor cu scleroză<br />

multiplă, coordonatorii naţionali ai proiectului<br />

MS-ID, neurologi, statisticieni, responsabili cu<br />

Relaţiile Publice, etc. De asemenea, au putut lua<br />

parte la eveniment reprezentanţi ai industriei<br />

farmaceutice <strong>sau</strong> orice alte persoane interesate<br />

<strong>de</strong> subiect.<br />

Scurtă <strong>de</strong>scriere a câtorva <strong>din</strong>tre<br />

prezentările care au fost susţinute în cadrul<br />

Congresului:<br />

• Valoarea proiectului MS-ID în cadrul<br />

Sistemului <strong>de</strong> Sănătate Publică în Europa,<br />

Stavros Malas, Consilier Special la Cabinetul<br />

Doamnei Comisar Androulla Vaddiliou.<br />

Domnul Malas a vorbit <strong>de</strong> crearea la nivel<br />

European a unei Reţele Europene <strong>de</strong> Centre<br />

Medicale <strong>de</strong> Referinţă.<br />

• Situaţia prezentă a Sclerozei Multiple<br />

în Europa <strong>şi</strong> impactul pe care îl poate avea<br />

Parlamentul European, Frida Brepoels,<br />

Membru al Parlamentului European. Doamna<br />

a acceptat să fie MS Champion la nivelul<br />

Parlamentului European (Campion SM).<br />

• Registrul European <strong>de</strong> SM,<br />

chestionarul medical <strong>şi</strong> utilizarea acestuia în<br />

afara proiectului–exemplul Marii Britanii,<br />

Dr. Lee Dunster, membru al Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID. Registrul Naţional <strong>de</strong> SM<br />

<strong>din</strong> UK va începe să se <strong>de</strong>zvolte. Pentru început<br />

a fost realizat un studiu <strong>de</strong> fezabilitate <strong>şi</strong> au<br />

fost organizate focus grupuri cu pacienţii <strong>şi</strong> cu<br />

6 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Internaţional<br />

medicii specializaţi. Urmează să se finalizeze<br />

proiectul.<br />

• Proiectul MS-ID: o scurtă trecere<br />

în revistă, Nicola Bedlington. Doamna<br />

Bedlington face parte <strong>din</strong> Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID <strong>şi</strong> a avut o prezentare<br />

concisă privind proiectul MS-ID în ansamblul<br />

acestuia: parteneri, buget, obiective <strong>şi</strong> activităţi<br />

planificate.<br />

• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />

SM pilot–punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al neurologilor,<br />

Dr. Jaume Sastre Garriga este membru al<br />

Comitetul Ştiinţific al proiectului MS-ID <strong>şi</strong><br />

a avut o prezentare <strong>de</strong>spre importanţa unui<br />

Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> punctul <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re al neurologului. Domnia sa a prezentat<br />

punctele tari <strong>şi</strong> punctele slabe ale unui Registru<br />

SM exhaustiv, precum <strong>şi</strong> dificultăţile pe care le<br />

întâmpină un specialist în momentul în care î<strong>şi</strong><br />

asumă responsabilitatea <strong>de</strong> a completa un astfel<br />

<strong>de</strong> Registru.<br />

• Rezultatele Registrului European <strong>de</strong><br />

SM pilot – aspecte statistice <strong>şi</strong> sociale, Thomas<br />

Zwingers este membru al Comitetul Ştiinţific<br />

al proiectului MS-ID. Domnul Zwingers a<br />

prezentat rezultatele provizorii ale Registrului<br />

European Pilot <strong>de</strong> SM <strong>şi</strong> a subliniat punctele tari<br />

<strong>şi</strong> slabe ale unui Registru European <strong>de</strong> SM <strong>din</strong><br />

punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al unui statistician. Domnia<br />

sa a subliniat faptul că un Registru care doreşte<br />

să colecteze informaţii socio-economice trebuie<br />

să implice pacientul <strong>şi</strong> trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re<br />

nivelul <strong>de</strong> înţelegere al unui pacient.<br />

• Costul SM în Europa – o metaanaliză<br />

a studiilor existente <strong>şi</strong> exemplul Islan<strong>de</strong>i,<br />

Maura Pugliati, MD, PhD, Universitatea <strong>din</strong><br />

Bergen, Norvegia. Doamna Pugliati a prezentat<br />

studiile care au fost realizate până în anul 2007<br />

privind costul în SM.<br />

• Hands in hands – cooperarea între<br />

stakehol<strong>de</strong>rii (părţile interesate) <strong>de</strong> la<br />

nivelul European <strong>şi</strong> naţional în procesul<br />

<strong>de</strong> implementare <strong>de</strong> proiecte, exemplul<br />

Fe<strong>de</strong>raţiei Europene <strong>de</strong> Asistent Medical, Paul<br />

De Raeve, Fe<strong>de</strong>raţia Europenă <strong>de</strong> Asistente<br />

Medicale. Domnul De Raeve este Preşe<strong>din</strong>tele<br />

Fe<strong>de</strong>raţiei Europene a Asistenţilor Medicali <strong>şi</strong> a<br />

avut o carismatică prezentare <strong>de</strong>spre importanţa<br />

accesării fondurilor europene <strong>şi</strong> a implementării<br />

<strong>de</strong> proiecte ample la nivel European.<br />

• Un prim centru <strong>de</strong> reabilitare pentru<br />

8.400 <strong>de</strong> persoane cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> Slovacia – <strong>de</strong> la iniţiativă privată, la o<br />

aplicaţie bine documentată la nivelul Uniunii<br />

Europene, Juliana Ilencikova, persoană cu SM<br />

<strong>şi</strong> Dipl. Ing. Peter Molčan, Primar <strong>din</strong> Sabinov,<br />

Slovacia. S-a prezentat astfel iniţiativa luată <strong>de</strong><br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> SM <strong>din</strong> Slovacia, împreună cu un<br />

Club <strong>de</strong> SM la nivel regional, <strong>de</strong> a crea primul<br />

centru <strong>de</strong> reabilitare pentru persoanele cu SM<br />

<strong>din</strong> Slovacia. Prezentarea a fost o încurajare <strong>şi</strong><br />

o dovada că eforturile unite ale persoanelor cu<br />

SM se văd recompensate.<br />

• Valoarea cooperării <strong>şi</strong> a schimbului <strong>de</strong><br />

bune practici în Europa – exemplul Centrului<br />

<strong>de</strong> Reabilitare Borne Sulinowo pentru<br />

persoanele cu scleroză multiplă, Mariusz<br />

Kowalewski, Director Centrum Rehabilitacji<br />

SM w Bornem Sulinowie, Polonia. Domnul<br />

Kowalewski este Directorului Centrului <strong>de</strong><br />

Reabilitare în SM <strong>din</strong> Polonia care a fost creat<br />

în anii 2004-2006 ca urmare a schimbului <strong>de</strong><br />

informaţii între organizaţiile pacienţilor cu SM<br />

<strong>din</strong>tre Polonia, Belgia <strong>şi</strong> Danemarca.<br />

• Impactul pacienţilor <strong>şi</strong> implicarea<br />

acestora în munca Comisiei Europene –<br />

exemplul Forumului European al Pacienţilor,<br />

Roxana Rădulescu, Forumului European al<br />

Pacienţilor. Acestă prezentare a fost o mărturie<br />

a rezultatelor pe care organizaţiile pacienţilor<br />

la nivel European le pot influenţa <strong>şi</strong> la nivel<br />

naţional. Doamna Rădulescu este Ofiţer <strong>de</strong><br />

Politici în cadrul Forumului European al<br />

Pacienţilor <strong>şi</strong> avem plăcerea să spunem că este<br />

româncă.<br />

• Mese Rotun<strong>de</strong> Naţionale, un<br />

instrument <strong>de</strong> promovare a „Codului” – 4<br />

experienţe: Bulgaria, Ungaria, România,<br />

Slovenia. Din partea Societăţii <strong>de</strong> Scleroză<br />

Multiplă <strong>din</strong> România, Loredana Simion a<br />

prezentat în cadrul Congresului rezultatele<br />

Mesei Rotun<strong>de</strong> <strong>din</strong> România, <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 13<br />

martie 2009. Astfel, participanţi <strong>din</strong> peste 20 <strong>de</strong><br />

ţări ale Comunităţii Europene au putut cunoaşte<br />

situaţia cu care persoanele cu scleroză multiplă<br />

se confruntă <strong>şi</strong> au fost plăcut impresionaţi <strong>de</strong><br />

munca <strong>de</strong>sfăşurată <strong>de</strong> SSMR în România.<br />

Suntem astfel încurajaţi să continuăm munca<br />

pe care am început-o <strong>şi</strong> care este susţinută <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />

EMSP.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

7


Viaţa noastră<br />

Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul <strong>de</strong> a<br />

sprijini în continuare acest proiect<br />

Prim-ministru în vizită la<br />

Centrul <strong>de</strong> zi <strong>de</strong> la Ora<strong>de</strong>a<br />

Marius Moş - Redactor şef Columna<br />

La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii martie Centrul <strong>de</strong><br />

zi pentru persoane cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> Ora<strong>de</strong>a a fost vizitat <strong>de</strong> un oaspete<br />

<strong>de</strong> seamă. Tony Brown - Chief Minister of<br />

the Isle of Man Government, (echivalentul<br />

pentru Prim Ministru în Insula Man) a vizitat<br />

ju<strong>de</strong>ţul Bihor la invitaţia RO-MAN-Aid <strong>şi</strong> în<br />

special a lui Douglas <strong>şi</strong> Rosa Drown, cei care<br />

au fost alături <strong>de</strong> mişcarea SM <strong>din</strong> România<br />

încă <strong>de</strong> începuturile acesteia.<br />

Tony BROWN, este un fost electrician<br />

care are o lungă carieră ca politician, la început<br />

ca <strong>şi</strong> consilier local <strong>şi</strong> primar, mai apoi ca<br />

membru al Guvernului Insulei Man. A ocupat<br />

funcţia <strong>de</strong> Prim Ministru mai mulţi ani <strong>şi</strong> a avut<br />

întot<strong>de</strong>auna un interes <strong>de</strong>osebit în rolul Insulei<br />

Man privind ajutorarea <strong>de</strong>zvoltării internaţionale<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea este în mod particular interesat să<br />

vadă un proiect <strong>de</strong> succes ca <strong>şi</strong> Centrul <strong>de</strong> Zi<br />

care asigură servicii <strong>de</strong> mai bine <strong>de</strong> 16 ani.<br />

Centrul <strong>de</strong> zi a primit un fond <strong>din</strong> partea<br />

Guvernului Insulei Man în anul 1993 cu scopul<br />

<strong>de</strong> a introduce în clădire încălzirea centrală,<br />

cu sursă proprie <strong>de</strong> agent termic. De atunci au<br />

venit mulţi voluntari <strong>din</strong> Insula Man să ajute<br />

Centrul <strong>de</strong> zi, fie cu ocazia renovării iniţiale<br />

a clădirii <strong>sau</strong> să asigure sprijin la multiplele<br />

activităţi esenţiale centrului. RO-MAN-AID,<br />

organizaţie înregistrată în Insula Man <strong>şi</strong> la<br />

Ju<strong>de</strong>cătoria Ora<strong>de</strong>a, a asigurat în mare parte<br />

acest sprijin. Sprijinul venit <strong>din</strong> Insula Man nu<br />

s-a rezumat doar la nivel ju<strong>de</strong>ţean, prin Fundaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă MS Bihor, ci s-a extins <strong>şi</strong><br />

la nivel naţional, sprijinind <strong>şi</strong> Biroul Naţional<br />

MS <strong>şi</strong> chiar <strong>şi</strong> revista Columna.<br />

“Tony Brown a fost entuziasmat <strong>de</strong> faptul<br />

ca investiţia iniţială făcută <strong>de</strong> Insula Man a fost<br />

apreciată <strong>de</strong> comunitatea locală <strong>şi</strong>, mai mult,<br />

aceasta nu s-a pierdut ci a fost îmbunătăţită <strong>şi</strong><br />

este <strong>de</strong> folos persoanelor cu scleroză multiplă“<br />

spune Marcel Morar, co-fondator al Fundaţiei<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă SM Bihor. Marcel Morar<br />

mai spune că Tony Brown <strong>şi</strong>-a arătat interesul<br />

<strong>de</strong> a sprijini în continuare acest proiect care <strong>şi</strong>-a<br />

dovedit în timp utilitatea.<br />

“Investiţia <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re făcută <strong>de</strong> către<br />

Guvernul Insulei Man a <strong>de</strong>terminat <strong>şi</strong> pe alţi<br />

finanţatori interni <strong>şi</strong> externi să sprijine proiectul<br />

Centrului <strong>de</strong> zi care spre bucuria noastră<br />

supravieţuieşte <strong>de</strong> 16 ani fiind unul <strong>din</strong>tre<br />

cele mai longevive proiecte medico-sociale<br />

<strong>din</strong> România. Această ‘longevitate’ arată <strong>şi</strong><br />

necesitatea oferirii <strong>de</strong> servicii specializate<br />

pentru persoanele cu scleroză multiplă care<br />

dau rezultate mult mai bune <strong>de</strong>cât unele măsuri<br />

paleative”, este <strong>de</strong> părere Marcel Morar.<br />

8 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Viaţa noastră<br />

La Sibiu, majoritatea membrilor<br />

î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong> socializare<br />

“Va fi posibil”<br />

Doina Dobrotă – Preşe<strong>din</strong>te Asociaţia <strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu<br />

De<strong>şi</strong> a luat fiinţă în 2003, „Asociaţia<br />

<strong>de</strong> Scleroză Multiplă Sibiu” numără doar 37<br />

<strong>de</strong> membri, <strong>din</strong>tre care 26 <strong>de</strong> persoane sunt<br />

diagnosticate cu scleroză multiplă. Restul sunt<br />

membrii <strong>de</strong> familie <strong>sau</strong> voluntari (psiholog,<br />

kinetoterapeut, asistent social).<br />

Numărul persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

surprizelor, care ne-au bucurat cu acest prilej,<br />

susţin acest lucru.<br />

Chiar dacă problemele <strong>de</strong> sănătate<br />

împiedică membrii asociaţiei să se întâlnească<br />

atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>s cum <strong>şi</strong>-ar dori, contactul este<br />

menţinut prin telefon, e-mail, messenger (chiar<br />

dacă e vorba <strong>de</strong> un simplu salut <strong>de</strong> dimineaţă).<br />

multipă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţul Sibiu este mult mai mare <strong>de</strong><br />

aceea organizaţia noastră îi aşteaptă cu drag, să<br />

vină alături <strong>de</strong> noi.<br />

Anual are loc adunarea generală dar pe<br />

lângă aceasta în fiecare an au loc <strong>şi</strong> alte întâlniri<br />

cu un caracter mai puţin oficial. Un eveniment<br />

mult aşteptat, ajuns acum la a VII-a ediţie, este<br />

„Ziua Speranţei”. Este un eveniment la care<br />

participă <strong>din</strong> ce în ce mai multe persoane <strong>şi</strong><br />

atmosfera a început să capete căldura unei vieţi<br />

<strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> voio<strong>şi</strong>a unei prietenii trainice.<br />

Participanţii î<strong>şi</strong> aduc o contribuţie, <strong>din</strong> ce în<br />

ce mai mare la reu<strong>şi</strong>ta întâlnirii. Mulţimea<br />

În urma sondajelor efectuate, a reie<strong>şi</strong>t<br />

că majoritatea membrilor î<strong>şi</strong> doresc acţiuni <strong>de</strong><br />

socializare dar în acela<strong>şi</strong> timp este nevoie <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />

sprijin material. E vorba <strong>de</strong> oferirea <strong>de</strong> vitamine,<br />

materiale <strong>de</strong> incontinenţă, mijloace ajutătoare<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare (fotolii rulante, cadre cu roţi,<br />

cârje), <strong>şi</strong> altele (ex. scaune pt duş). O parte <strong>din</strong><br />

aceste materiale au provenit <strong>din</strong> donaţii ale unei<br />

organizaţii <strong>din</strong> Olanda, care sprijină asociaţia<br />

<strong>din</strong> Sibiu <strong>de</strong> câţiva ani.<br />

Cadourile oferite cu ocazia sărbătorilor au<br />

venit să completeze sprijinul material.<br />

Fondurile proprii necesare acţiunilor<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

9


Viaţa noastră<br />

au provenit într-o foarte mică măsură <strong>din</strong><br />

sponsorizări <strong>şi</strong> în majoritate <strong>din</strong> sumele<br />

corespunzatoare dirijării cotei <strong>de</strong> 2% <strong>din</strong><br />

impozitul pe venit.<br />

În ultima vreme s-a remarcat, cu bucurie,<br />

o participare mai intensă a membrilor la acţiuni<br />

<strong>şi</strong> o disponibilitate mai mare. Acest lucru ne<br />

dă elan în activitatea viitoare pentru atingerea<br />

obiectivelor propuse. Va fi posibil!<br />

Dacă fiecare încearcă sa contribuie cu i<strong>de</strong>i,<br />

soluţii <strong>şi</strong> prezenţă la acţiuni, <strong>de</strong>ja reprezintă un<br />

suport pentu reu<strong>şi</strong>tă.<br />

10 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Iulia Maria Longodor în<strong>de</strong>amnă persoanele<br />

cu scleroză multiplă să lupte cu boala<br />

“M-am obişnuit să văd lumea<br />

<strong>de</strong> la nivelul scaunului cu<br />

rotile”<br />

A consemnat Marius Moş<br />

Viaţa cu SM<br />

Iulia Maria Longodor este <strong>din</strong><br />

Jibou, ju<strong>de</strong>ţul Sălaj, are 46 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> a fost<br />

diagnosticată cu scleroză multiplă în urmă<br />

cu 22 <strong>de</strong> ani. De 14 ani este imobilizată la pat<br />

<strong>şi</strong> spune că scleroza multiplă este o boală<br />

cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi<br />

să trăieşti cu ea fără să te învingă, spune<br />

că s-a obişnuit să vadă lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile. Iulia Maria Longodor<br />

este <strong>de</strong> părere că pensionarea sa <strong>şi</strong> lipsa<br />

<strong>de</strong> activitate au contribuit la agravarea<br />

bolii <strong>şi</strong> în<strong>de</strong>amnă persoanele afectate <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă să nu se lase învinse <strong>de</strong><br />

boală.<br />

1. Cum a <strong>de</strong>butat boala?<br />

În anul 1987, l-a Cluj-Napoca, mi s-a pus<br />

diagnosticul iar în acela<strong>şi</strong> an am fost internată<br />

la Recuperare. În acest fel am reu<strong>şi</strong>t să îmi<br />

revin aproape complet după <strong>de</strong>but <strong>şi</strong> <strong>de</strong>oarece<br />

nu ştiam care este evoluţia bolii <strong>şi</strong> nimeni nu<br />

m-a informat, m-am bucurat. Nu ştiam că după<br />

un anumit timp o să am pusee <strong>şi</strong> o să ajung în<br />

scaunul cu rotile.<br />

În anul 1994 mă <strong>de</strong>plasam singură dar<br />

după pensionare a urmat o perioadă mai grea, nu<br />

am mai făcut nici recuperare iar <strong>din</strong> 1995 sunt<br />

imobilizată la pat. Mă îngrijeşte soţul meu, e<br />

greu dar nu am altă soluţie. Am noroc că familia<br />

este cu mine, am parte <strong>de</strong> multă înţelegere <strong>şi</strong> mă<br />

ajută să trec mai uşor peste probleme. În vremea<br />

aceea n-am acceptat scaunul cu rotile, fiindcă<br />

nu mi-am imaginat ca viaţa mea să <strong>de</strong>pindă <strong>de</strong><br />

un scaun rulant. În acela<strong>şi</strong> an, am cunoscut-o pe<br />

doamna Florica Sălăjan <strong>de</strong> la Centrul <strong>de</strong> S.M.<strong>din</strong><br />

Ora<strong>de</strong>a. Doamna Florica, mi-a dat multe sfaturi<br />

zicându-mi că se poate trăi <strong>şi</strong> într-un scaun cu<br />

rotile, dacă-ţi accepţi ,,crucea’’, mai ales când<br />

ţi se dăruieşte multă dragoste <strong>din</strong> partea celor<br />

dragi <strong>şi</strong> apropiaţi.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

11


Viaţa cu SM<br />

2. Ce curs a luat viaţa dumneavoastră?<br />

Momentul culminant l-a reprezentat<br />

pensionarea mea. Pâna în anul 1995 am lucrat<br />

la dispensarul C.F.R <strong>din</strong> Jibou ca asistentă<br />

medicală la stomatologie. În a doua jumătate a<br />

anului respectiv, la propunerea dr. Bulboacă <strong>de</strong><br />

la Spitalul <strong>de</strong> Recuperare Cluj-Napoca m-am<br />

pensionat. Atunci aveam doar 30 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> am<br />

făcut o mare <strong>de</strong>presie pentru că <strong>din</strong>tr-o dată<br />

m-am transformat, <strong>din</strong>tr-o persoană cu viaţă<br />

activă într-una fără activitate socială. A trebuit să<br />

mă pensionez <strong>de</strong><strong>şi</strong> nu am vrut în ruptul capului.<br />

Dacă aveam înţelegere <strong>din</strong> partea altora mi s-ar<br />

fi propus un alt loc <strong>de</strong> muncă. Când lucram<br />

era <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> bine. Chiar <strong>şi</strong> după ce am fost<br />

diagnosticată, având contact cu oamenii <strong>şi</strong><br />

având activitate, mă ajuta să nu mă mai gân<strong>de</strong>sc<br />

tot timpul la situaţia mea <strong>şi</strong> la faptul că sunt<br />

bolnavă. Lucram în domeniul stomatologiei,<br />

ca asistentă <strong>şi</strong> îmi făceam datoria. Era mult mai<br />

uşor dar după ce am fost pensionată, parcă s-a<br />

prăbu<strong>şi</strong>t cerul.<br />

3. E important pentru o persoană bolnavă<br />

să fie activă?<br />

Medicii greşesc când <strong>de</strong>cid pensionarea<br />

celor bolnavi dar care au dorinţa <strong>de</strong> a munci.<br />

Ar trebui să li se <strong>de</strong>a şansa asta <strong>şi</strong> nu să fie<br />

daţi afară. Persoanele cu scleroză multiplă<br />

sunt mai sensibile iar un loc <strong>de</strong> muncă le face<br />

să simtă că nu sunt date la o parte <strong>şi</strong> că sunt<br />

utile. Persoanele bolnave nu ar trebui să renunţe<br />

la locul <strong>de</strong> muncă ci să î<strong>şi</strong> găsească un loc <strong>de</strong><br />

muncă a<strong>de</strong>cvat situaţiei. Trebuie să încerce să<br />

fie utili <strong>şi</strong> să nu piardă contactul cu cei <strong>din</strong> jur.<br />

Dacă aş fi <strong>din</strong> nou în situaţia <strong>de</strong> a fi pensionată<br />

nu aş mai face lucrul acesta chiar dacă m-aş duce<br />

pe mâini până la lucru. Pensionarea a contribuit<br />

la agravarea bolii iar când mi-am dat seama a<br />

fost prea târziu.<br />

4. Cum vă petreceţi timpul?<br />

Din anul 1996 până în prezent sunt total<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> o persoană care mă îngrijeşte<br />

soţul meu. Mulţumesc Bunului Dumnezeu că<br />

mi-a dăruit un soţ <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> înţelegător, blând<br />

<strong>şi</strong> iubitor. Dragi aparţinători, soţi, soţii, fii,<br />

fiice, fraţi <strong>şi</strong> părinţi care aveţi în familie bolnav<br />

cu scleroză multiplă, oferiţii multă dragoste,<br />

înţelegere <strong>şi</strong> căldură sufletească. Fiţi iubitori,<br />

toleranţi <strong>şi</strong> fericiţi în durere. M-am acomodat<br />

greu cu lipsa <strong>de</strong> activitate <strong>şi</strong> cu statul la pat<br />

dar fac gimnastică medicală <strong>şi</strong> masaj, merg la<br />

biserică, chiar <strong>şi</strong> în pelerinaje, ies la plimbare<br />

<strong>şi</strong> citesc mult. Am început să ies în lume, la<br />

început mi-a fost foarte greu să mă afişez în<br />

scaun, aveam impresia că toată lumea se uită<br />

la mine. Apoi m-am obişnuit să văd lumea <strong>de</strong><br />

la nivelul scaunului cu rotile. Din anul 2005<br />

funcţionează la Zalău ju<strong>de</strong>ţul Sălaj , Centrul<br />

,,Acasă” <strong>de</strong> Recuperare, Tratament <strong>şi</strong> Îngrijire.<br />

Eu m-am internat <strong>din</strong> şase în şase luni acolo<br />

<strong>şi</strong> astfel reuşesc să ţin boala sub control. În<br />

februarie anul curent am fost internată <strong>şi</strong> miam<br />

,,recuperat” membrele superioare în sensul<br />

că pot să mănânc singură, să scriu, să mă spăl<br />

pe <strong>din</strong>ţi, să mă plimb cu scaunul cu rotile. Din<br />

păcate a trebuit să treacă 14 ani ca să înţeleg, că<br />

nu e totul pierdut. Dumnezeu să ne ajute !<br />

5. Cum vi se pare lumea <strong>de</strong> la nivelul<br />

scaunului cu rotile?<br />

Ai întot<strong>de</strong>auna ten<strong>din</strong>ţa să faci comparaţia între<br />

tine <strong>şi</strong> ceilalţi, pentru că până la un moment dat<br />

erai ca <strong>şi</strong> ceilalţi. Mi-aş dori să fiu <strong>şi</strong> eu ca <strong>şi</strong><br />

toată lumea dar nu ştiu dacă se va mai putea. În<br />

rest, oamenii <strong>din</strong> jurul meu s-au bucurat că am<br />

reu<strong>şi</strong>t să trec peste şocul <strong>de</strong> la început <strong>şi</strong> că am<br />

putut să îmi accept situaţia.<br />

6. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />

Columna?<br />

Să nu se lase învin<strong>şi</strong> <strong>de</strong> boală, aşa cum am<br />

făcut eu. Să lupte până nu mai pot, să urmeze<br />

sfaturile doctorilor, să insiste pe recuperare <strong>şi</strong><br />

atunci boala nu te poate dărâma. Este o boală<br />

cumplită dar dacă lupţi <strong>şi</strong> o ţii în frâu, poţi să<br />

trieşti cu ea fără să te învingă.<br />

12 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Victor Ciutacu vrea să transmită,<br />

persoanelor cu scleroză multiplă,<br />

“sănătate, atâta câtă este posibilă”<br />

“Aş vrea să le cer să fie<br />

optimişti…”<br />

A consemnat Loredana Simion<br />

Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />

“Sunt extraor<strong>din</strong>ar <strong>de</strong> <strong>de</strong>ştept <strong>şi</strong><br />

îngrozitor <strong>de</strong> arogant. Am <strong>şi</strong> motive: <strong>din</strong>colo<br />

<strong>de</strong> faptul că, indiferent <strong>de</strong> ce mă apuc, sunt<br />

cel mai bun, dacă mă uit în spate nu văd<br />

altceva <strong>de</strong>cât un mare hău”. Aşa se <strong>de</strong>scrie<br />

Victor Ciutacu prezentatorul emisiunii<br />

“Vorbe grele” <strong>de</strong> la Antena 2. Nu ştie mai<br />

nimic <strong>de</strong>spre scleroza multiplă <strong>şi</strong> este <strong>de</strong><br />

părere că integrarea socială a persoanelor<br />

cu handicap în România este extrem <strong>de</strong><br />

complicată. Victor Ciutacu cre<strong>de</strong> că în<br />

România se poate întâmpla absolut orice<br />

fără să mire pe cineva.<br />

1. Cum puteţi caracteriza experienţa<br />

dumneavoastră ca <strong>şi</strong> consilier al Ministrului<br />

Economiei, domnul Codruţ Şereş?<br />

Scurtă, dar mai ales fascinantă, ca orice<br />

experienţă <strong>de</strong> acest tip. Să ştii că-n pixul tău<br />

stă soarta sistemului energetic naţional e, orice<br />

s-ar spune, o chestie care nu prea ţi se poate<br />

întâmpla <strong>de</strong> două ori în viaţă. Ulterior a <strong>de</strong>venit<br />

traumatizantă, după ce un colaborator apropiat<br />

<strong>de</strong>-al meu a fost implicat – absurd, după părerea<br />

mea, dar cine stă să mă asculte? – în faimoasa<br />

afacere „Spionaj <strong>şi</strong> trădare” <strong>şi</strong> arestat.<br />

2. Aţi afirmat la un moment dat că nu vă<br />

veţi întoarce niciodată să lucraţi la stat, citez<br />

„Nici măcar nu mai am <strong>de</strong> gând să mă întorc<br />

în sistemul <strong>de</strong> stat, pe nici o funcţie; doar<br />

dacă nu mi-o lua Dumnezeu minţile.” Vă rog<br />

comentaţi.<br />

De ce m-aş întoarce? Eu nu fur, iar banii<br />

sunt puţini. În plus, sunt greu înregimentabil în<br />

mecanismele <strong>de</strong> partid <strong>şi</strong> <strong>de</strong>loc doritor <strong>de</strong> a-i<br />

cunoaşte pe procurorii lui Băsescu.<br />

3. De ce vă iubiţi meseria <strong>de</strong> jurnalist?<br />

Fiindcă ăsta a fost visul meu profesional<br />

<strong>din</strong> copilărie. Restul ocupaţiilor mele se pot<br />

chema experienţe <strong>sau</strong> <strong>de</strong>rapaje <strong>de</strong> parcurs.<br />

4. Ce ştiţi <strong>de</strong>spre scleroza multiplă?<br />

Spre ru<strong>şi</strong>nea mea, mai nimic.<br />

5. Consi<strong>de</strong>raţi că la nivel naţional<br />

politicile sociale în domeniul protecţiei<br />

persoanelor cu handicap sunt eficiente <strong>şi</strong><br />

sustenabile?<br />

Nicio politică socială, <strong>din</strong> niciun domeniu,<br />

nu e, <strong>din</strong> păcate, nici eficientă, nici sustenabilă,<br />

mai ales în vremuri <strong>de</strong> criză. Sigur, nu s-au<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

13


Exemplu <strong>de</strong> viaţă<br />

omorât ei cu politicile sociale nici înainte...<br />

6. Consi<strong>de</strong>raţi că este posibilă integrarea<br />

socială a persoanelor cu handicap în<br />

România?<br />

Din vorbe, da, practic, extrem <strong>de</strong><br />

complicat.<br />

7. Există o diferenţă între modul în care<br />

sunt privite persoanele cu handicap în România<br />

faţă <strong>de</strong> alte ţări <strong>din</strong> Uniune Europeană?<br />

La ei există un soi <strong>de</strong> respect faţă<br />

<strong>de</strong> suferinţă. Noi suntem în stadiul<br />

individualismului feroce.<br />

8. Cum ve<strong>de</strong>ţi în<strong>de</strong>plinirea rolului<br />

<strong>de</strong> promovare a drepturilor persoanelor<br />

cu handicap <strong>de</strong> către organizaţiile neguvernamentale<br />

<strong>din</strong> România?<br />

Nu mă topesc după activitatea ONGurilor,<br />

dar îmi place să cred/sper că există <strong>şi</strong><br />

unele care chiar se ocupă cu motivele înfiinţării<br />

lor.<br />

9. Ce le transmiteţi cititorilor revistei<br />

„Columna”, persoane afectate <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă?<br />

Sănătate, atâta câtă este posibilă. Aş vrea<br />

să le cer să fie optimişti, dar nu pot fi <strong>de</strong>magog.<br />

“N-am vocaţie <strong>de</strong> misionar”<br />

10. Dacă aţi înfiinţa o organizaţie <strong>de</strong><br />

caritate, cu ce s-ar ocupa?<br />

Nu cred c-aş înfiinţa o astfel <strong>de</strong> organizaţie,<br />

n-am vocaţie <strong>de</strong> misionar. Îmi place să ajut,<br />

după criterii absolut subiective, <strong>de</strong> unul singur<br />

ori să mă raliez iniţiativelor unor oameni în<br />

care cred. Nu ştiu care-i domeniul prioritar,<br />

însă, cu siguranţă, ravagiile făcute <strong>de</strong> cancer mă<br />

înspăimântă cel mai mult.<br />

IMPORTANT<br />

SSMR poate asigura finanţare pentru tipărirea <strong>şi</strong> distribuirea unui număr <strong>de</strong> 1.500<br />

<strong>de</strong> exemplare COLUMNA, fapt ce face ca doar un număr limitat <strong>de</strong> persoane să<br />

primească revista. În acest sens, cei care pot <strong>şi</strong> vor să susţină financiar efortul<br />

SSMR, astfel încât COLUMNA să fie citită <strong>de</strong> un număr cât mai mare <strong>de</strong> persoane,<br />

au la dispoziţie un cont bancar în care pot fi viraţi banii.<br />

RAIFFEISEN BANK, Piaţa Unirii, nr. 2-4, Ora<strong>de</strong>a, Bihor,<br />

CONT: RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />

Vă mulţumim!<br />

14 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

<strong>Scleroza</strong> Multiplă <strong>şi</strong> disfuncţiile tractului<br />

urinar: care este legătura <strong>din</strong>tre ele?<br />

(Partea a II-a)<br />

Cum funcţionează sistemul<br />

urinar <strong>şi</strong> ce facem<br />

când acesta nu funcţionează<br />

normal?<br />

Dr. Chibelean Călin Institutul Clinic Fun<strong>de</strong>ni Bucureşti<br />

Când e nevoie să apelaţi la ajutor în<br />

cazul unor probleme ale tractului urinar?<br />

Problemele aparatului urinar în cazul<br />

persoanelor cu scleroză multiplă odată apărute<br />

vor fi prezente întreaga viaţă a acestuia. De<strong>şi</strong><br />

unele simptome pot apare <strong>şi</strong> dispare este foarte<br />

important să nu le ignoraţi niciodată, având în<br />

ve<strong>de</strong>re că se pot agrava.<br />

Un punct pozitiv este acela că am reu<strong>şi</strong>t<br />

să diminuăm în mod drastic numărul <strong>de</strong> boli<br />

ale aparatului urinar datorită meto<strong>de</strong>lor noi<br />

<strong>de</strong> diagnostic care se <strong>de</strong>zvoltă în permanenţă<br />

<strong>şi</strong> a analizelor ulterioare. Pentru a stabili<br />

care tratament este cel mai potrivit pentru<br />

nevoile unei persoane trebuie ca aceasta să se<br />

supună unui control. Un medic poate realiza o<br />

diagnosticare corespunzătoare a problemelor<br />

tractului urinar. Vă în<strong>de</strong>mnăm să apelaţi la<br />

specialistul care urmăreşte evoluţia bolii<br />

dumneavoastră pentru a i<strong>de</strong>ntifica problemele<br />

<strong>şi</strong> nevoile dumneavoastră.<br />

Ce se întâmplă la primul consult?<br />

În cadrul primului consult specialistul<br />

va culege informaţii <strong>de</strong>spre modul în care<br />

problemele tractului urinar vă afectează pe<br />

dumneavoastră. Se va culege o mostră urinară<br />

<strong>şi</strong> se va realiza o ecografie pentru a ve<strong>de</strong>a dacă<br />

vezica se goleşte complet. Este recomandbil ca<br />

persoana cu scleroză multiplă să completeze un<br />

„jurnal micţional” (ve<strong>de</strong>ţi tabelul <strong>de</strong> mai jos)<br />

pentru a urmări frecvenţa <strong>şi</strong> cantitatea urinărilor.<br />

Acest jurnal este un instrument foarte valoros<br />

<strong>de</strong>oarece acesta ajută la oferirea unei imagini <strong>de</strong><br />

ansamblu asupra problemelor. Prima examinare<br />

constituie temelia pentru a <strong>de</strong>termina dacă este<br />

nevoie <strong>de</strong> o consultare clinică mai amănunţită <strong>din</strong><br />

partea unui specialist urolog <strong>sau</strong> uroginecolog.<br />

Ce poţi face?<br />

Cea mai importantă contribuţie a<br />

pacientului este să fie atent la orice formă<br />

<strong>de</strong> schimbare care poate surveni în golirea<br />

vezicii <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a informa asistenta medicală <strong>sau</strong><br />

specialistul în cazul în care apar schimbări. Pe<br />

baza acestora, asistenta medicală <strong>sau</strong> medicul<br />

poate <strong>de</strong>termina care este tratamentul cel mai<br />

a<strong>de</strong>cvat pentru dumneavoastră.<br />

Cum poate fi <strong>de</strong> folos autocateterizarea?<br />

• Auto-cateterizarea are avantaje în<br />

ceea ce priveşte:<br />

• Nevoia imperioasă <strong>de</strong> a merge la<br />

toaletă;<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

15


SM Medical<br />

• Frecvenţă;<br />

• Pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> urină;<br />

• Eliminarea vezicală incompletă <strong>din</strong><br />

timpul nopţii;<br />

• Golirea cronic incompletă a vezicii<br />

urinare;<br />

• Infectarea tractului urinar;<br />

• Efecte asupra rinichilor.<br />

Auto-cateterizarea este o tehnică <strong>de</strong> golire<br />

a vezicii urinare când aveţi dificultăţi în a face<br />

asta în mod natural. Această formă <strong>de</strong> cateterizare<br />

este diferită <strong>de</strong> cateterizarea permanentă în<br />

cazul unei probleme <strong>de</strong> incontinenţă continuă.<br />

Tratamentul cu o cateterizare permanentă este<br />

ceva ce este indicat să fie evitat <strong>de</strong>oarece poate<br />

cauza complicaţii, precum infectarea tractului<br />

urinar, care în schimb poate cauza nevoia<br />

urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă, pietre ale vezicii<br />

urinare <strong>şi</strong>, în cel mai rău caz, infecţii care pot<br />

necesita spitalizare.<br />

Iată cum funcţionează acesta:<br />

Auto-cateterizarea implică folosirea<br />

periodică a unui mic tub (numit cateter) care<br />

se introduce în vezica urinară pentru a permite<br />

eliminarea întregii urini. Acest proces ajută<br />

la golirea completă a vezicii urinare atunci<br />

când este nevoie. În mod normal, o persoană<br />

foloseşte acest cateter <strong>de</strong> 5 (între 3 <strong>şi</strong> 7) ori pe<br />

zi, care este <strong>de</strong> fapt frecvenţa normală în care<br />

o persoană urinează <strong>de</strong> obicei fără a folosi<br />

cateter. Odată ce vezica este golită cateterul<br />

este scos. De<strong>şi</strong> la început poate oferi o senzaţie<br />

neobişnuită, majoritatea persoanelor afirmă că<br />

a învăţa procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare poate<br />

fi foarte uşor. Multe persoane cu mobilitate<br />

redusă <strong>sau</strong> cu o <strong>de</strong>xteritate manuală care lasă<br />

<strong>de</strong> dorit realizează procesul <strong>de</strong> auto-cateterizare<br />

în mod frecvent. Cu o anumită practică acest<br />

proces poate dura doar câteva minute. Singura<br />

diferenţă <strong>din</strong>tre a trăi o viaţă normală este aceea<br />

că folosiţi un cateter atunci când doriţi să goliţi<br />

vezica.<br />

Veţi evita pier<strong>de</strong>rile acci<strong>de</strong>ntale<br />

Auto-cateterizarea intermitentă este o bună<br />

strategie pentru persoanele cu scleroză multiplă.<br />

Din moment ce vezica nu se goleşte prin urinare<br />

voluntară, este o bună metodă pentru a evita<br />

16 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

pier<strong>de</strong>rile <strong>şi</strong> infecţiile tractului urinar. Poţi astfel<br />

evita să „locuieşti” pe toaletă. Multe persoane cu<br />

scleroză multiplă nu îndrăznesc să plece <strong>de</strong> acasă<br />

datorită imperizităţilor (urgenţelor) neaşteptate<br />

<strong>de</strong> a merge la toaletă <strong>şi</strong> a frecventelor probleme<br />

<strong>de</strong> pier<strong>de</strong>ri. Prin combinarea tratamentului<br />

medical <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poţi atenua această<br />

problemă. Medicaţia îţi poate scă<strong>de</strong>a activitatea<br />

vezicii <strong>şi</strong> auto-cateterizarea poate asigura<br />

golirea completă a vezicii.<br />

Veţi scă<strong>de</strong>a riscul unei infecţii a<br />

tractului urinar<br />

Multe persoane cu scleroză multiplă se<br />

pot îmbolnăvi grav atunci când contactează o<br />

infecţie a tractului urinar. Prin golirea completă<br />

a vezicii poţi reduce acest risc.<br />

Puteţi influenţa spasticitatea<br />

Rigiditatea <strong>şi</strong> spasticitatea muşchilor<br />

poate <strong>de</strong>veni mai gravă dacă vezica este plină<br />

<strong>sau</strong> dacă există o infecţie a tractului urinar.<br />

Veţi dormi mai bine<br />

Nevoia urgentă <strong>de</strong> a merge la toaletă<br />

în timpul nopţii are un impact negativ asupra<br />

abilităţiilor dumneavoastră <strong>de</strong> a fi activ în cursul<br />

zilei care urmează. Realizaţi procesul <strong>de</strong> autocateterizare<br />

înainte <strong>de</strong> merge la culcare, veţi<br />

dormi mai bine <strong>şi</strong> veţi evita pier<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> urină<br />

<strong>din</strong> timpul nopţii.<br />

Reducerea oboselii<br />

Nevoia constantă <strong>de</strong> a vă îngrijora <strong>de</strong><br />

problema pier<strong>de</strong>rilor <strong>şi</strong> a frecvenţei <strong>de</strong> a merge<br />

la toaletă este obositoare. Prin a reduce numărul<br />

perioa<strong>de</strong>lor în care aveţi nevoie să urinaţi în<br />

timpul zilei <strong>şi</strong> în timpul nopţii, vă poate oferi<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a recâştiga controlul asupra<br />

vezicii dumneavoastră. Astfel, auto-cateterizarea<br />

poate să vă ajute să reduceţi oboseala.<br />

Dar în ceea ce priveşte relaţia sexuală?<br />

Auto-cateterizarea are un impact pozitiv<br />

asupra vieţii sexuale. Pacientul va putea<br />

întreţine o relaţie sexuală fără să se îngrijoreze<br />

<strong>de</strong> ru<strong>şi</strong>nea <strong>şi</strong> disconfortul unei pier<strong>de</strong>ri. Ca să nu<br />

mai vorbim <strong>de</strong>spre ce ar putea însemna purtarea<br />

unui cateter permanent.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

17


SM Medical<br />

Medicamentul este indicat doar pacienţilor<br />

cu scleroză multiplă recurent remisivă<br />

Tysabri – o nouă perspectivă<br />

asupra tratamentului<br />

sclerozei multiple<br />

Conf. Univ. Dr. Cristina Tiu<br />

Anul 2008 a adus o noutate în<br />

tratamentul pacienţilor cu scleroză multiplă<br />

<strong>din</strong> România: Natalizumab (Tysabri) a fost<br />

înregistrat <strong>şi</strong> aprobat <strong>de</strong> către Ministerul<br />

Sănătăţii. Imediat, speranţele tuturor s-au<br />

legat <strong>de</strong> noul medicament, care fusese<br />

precedat <strong>de</strong> răsunetul succesului înregistrat<br />

în alte ţări, speranţe umbrite <strong>de</strong> rumoarea<br />

iscată <strong>de</strong> potenţialele reacţii adverse.<br />

Supus în permanenţă unei manipulări<br />

mediatice care glorifică veninul, tincturile<br />

<strong>şi</strong> bioenergia (<strong>de</strong>oarece nu costă nimic) <strong>şi</strong><br />

<strong>de</strong>făimează constant medicii <strong>şi</strong> tratamentele<br />

utilizate pe bază ştiinţifică (<strong>de</strong>oarece costă<br />

mult), pacientul român (<strong>şi</strong> asta înseamnă <strong>de</strong>fapt<br />

întreg poporul, pentru că orice om are, măcar o<br />

dată în viaţă, o problemă <strong>de</strong> sănătate) nu ştie ce<br />

să mai creadă.<br />

Pentru că singura armă pe care o avem<br />

în faţa acestei stări <strong>de</strong> fapt este informarea<br />

corectă, am consi<strong>de</strong>rat util acest articol privind<br />

modul <strong>de</strong> acţiune, indicaţiile <strong>şi</strong> contraindicaţiile<br />

Natalizumab-ului.<br />

Tysabri face parte <strong>din</strong> grupa<br />

medicamentelor <strong>de</strong>numite anticorpi<br />

monoclonali. În limba engleză, termenul este<br />

Monoclonal AntiBodies, acesta generând<br />

sufixul « mab ». Există o serie întreagă <strong>de</strong> alţi<br />

« mab », cum ar fi Rituximab, Alemtuzumab,<br />

Efalizumab, Infliximab, utilizaţi <strong>de</strong>ja cu succes<br />

în boli precum poliartrita reumatoidă, psoriazisul<br />

<strong>sau</strong> unele boli hematologice (acestea nu sunt<br />

indicate pentru scleroza multiplă).<br />

Ce face un anticorp monoclonal ?<br />

În cazul Natalizumabului, acesta blochează<br />

pătrun<strong>de</strong>rea limfocitelor T 1 prin bariera hematoencefalică<br />

2 în creier, împiedicând astfel apariţia<br />

unor recă<strong>de</strong>ri (pusee) ale bolii. Celelalte tipuri <strong>de</strong><br />

medicaţie (interferonii <strong>şi</strong> glatiramerul acetate)<br />

blochează acţiunea limfocitelor după ce au<br />

pătruns <strong>din</strong>colo <strong>de</strong> bariera hemato- encefalică.<br />

Acţiunea <strong>de</strong> inhibare a sistemului<br />

imunitar este puternică, Tysabri exercitând<br />

astfel o acţiune imunomodulatoare, dar <strong>şi</strong><br />

imunosupresoare. Consecinţele acestei inhibări<br />

puternice a sistemului imunitar sunt pe <strong>de</strong> o<br />

parte pozitive, conferind o eficienţă mai mare<br />

<strong>şi</strong> pe <strong>de</strong> altă parte negative, crescând riscul<br />

<strong>de</strong> infecţii, <strong>de</strong>oarece sistemul imunitar este<br />

implicat răspunzator <strong>de</strong> apărarea organismului<br />

faţă <strong>de</strong> diferiţi agenţi infecţio<strong>şi</strong>.<br />

Efectele pozitive au fost <strong>de</strong>monstrate<br />

<strong>de</strong> mai multe studii clinice 3 , care au însumat<br />

aproape 3000 <strong>de</strong> pacienţi (studiile AFFIRM<br />

<strong>şi</strong> SENTINEL). Cum măsurăm această<br />

eficienţă ? Trebuie să înţelegem că niciunul<br />

<strong>din</strong>tre medicamentele aflate în acest moment<br />

pe piaţa comercială, <strong>sau</strong> în studii clinice nu<br />

vin<strong>de</strong>că scleroza multiplă. Eficienţa se măsoară<br />

în reducerea numărului <strong>de</strong> pusee, reducerea<br />

gravităţii acestora, creşterea intervalului <strong>de</strong><br />

timp între pusee <strong>şi</strong> întârzierea progresiei bolii.<br />

Rata <strong>de</strong> reducere a recă<strong>de</strong>rilor a fost <strong>de</strong><br />

68%, aproape dublu faţă <strong>de</strong> celelalte produse, cu<br />

o reducere <strong>de</strong> până la 80% la cei cu o activitate<br />

foarte crescută a bolii. Eficienţa a fost reflectată<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> reducerea numărului <strong>de</strong> leziuni active 4 pe<br />

examenele <strong>de</strong> rezonanţă magnetică.<br />

18 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

De ce nu recomandăm tuturor pacienţilor<br />

Tysabri având în ve<strong>de</strong>re aceste date ?<br />

În primul rând, Tysabri este indicat<br />

doar pacienţilor cu scleroză multiplă recurent<br />

remisivă. Cei aflaţi în faza secundar progresivă,<br />

în care starea <strong>de</strong> sănătate se agravează treptat,<br />

fără să mai existe episoa<strong>de</strong> clare <strong>de</strong> recă<strong>de</strong>re, nu<br />

beneficiază <strong>de</strong> acest tratament. De asemenea, cei<br />

aflaţi la un prim eveniment clinic, consi<strong>de</strong>rat un<br />

prim episod <strong>de</strong> scleroză multiplă nu au indicaţie<br />

pentru tratament cu Natalizumab.<br />

Nu am uitat <strong>de</strong> efectele negative. Ele<br />

sunt legate în special <strong>de</strong> creşterea riscului <strong>de</strong><br />

infecţii oportuniste 5 . Apariţia celor trei cazuri<br />

<strong>de</strong> leucoencefalopatie multifocală progresivă<br />

(LEMP) <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> infecţia cu virusul JC<br />

a dus iniţial la scoaterea produsului <strong>de</strong> pe piaţă.<br />

Ulterior, analiza cazurilor a arătat că unul <strong>din</strong>tre<br />

pacienţi avea în antece<strong>de</strong>nte un cancer <strong>de</strong> colon<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong>ci un status imunitar precar, iar ceilalţi doi<br />

au primit terapie asociată cu Avonex.<br />

Atât în SUA cât <strong>şi</strong> în Uniunea Europeană,<br />

organismele abilitate (FDA <strong>şi</strong> EMEA) au dispus<br />

reintroducerea pe piaţă a tratamentului, datorită<br />

efectelor certe pozitive, însă cu respectarea unor<br />

criterii clare <strong>de</strong> administrare <strong>şi</strong> supraveghere.<br />

Indicaţiile terapiei cu Tysabri în România<br />

respectă ghidul european <strong>de</strong> tratament al<br />

sclerozei multiple. Fără a intra în amanunte<br />

indicaţia este pentru pacienţii cu forme foarte<br />

active <strong>de</strong> boală, care se află <strong>de</strong>ja sub terapie<br />

imunomodulatoare (interferon <strong>sau</strong> glatiramer<br />

acetat) care au prezentat 2 <strong>sau</strong> mai multe pusee<br />

în ultimele 12 luni <strong>sau</strong> care prezintă o creştere<br />

a numărului <strong>de</strong> leziuni active pe examenul <strong>de</strong><br />

rezonanţă magnetică. În cazul unor forme <strong>de</strong><br />

boală <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> agresive, cu invalidare severă<br />

<strong>şi</strong> foarte rapidă se poate lua în consi<strong>de</strong>rare<br />

introducerea terapiei cu Tysabri la un pacient care<br />

nu a primit anterior tratament imunomodulator,<br />

dar aceste cazuri vor fi discutate <strong>de</strong> către o<br />

comisie <strong>de</strong> experţi în tratamentul sclerozei<br />

multiple.<br />

Administrarea se face o dată pe lună,<br />

sub forma unei perfuzii intravenoase, sub<br />

stricta supraveghere medicală. Este posibil ca<br />

la a doua <strong>sau</strong> a treia administrare să apară o<br />

reacţie alergică severă, asemănătoare şocului<br />

anafilactic, dar riscul pentru această complicaţie<br />

este foarte scăzut. În cazul apariţiei unui astfel<br />

<strong>de</strong> episod, se întrerupe imediat administrarea<br />

<strong>de</strong> Tysabri <strong>şi</strong> nu se va mai administra ulterior.<br />

Pot <strong>de</strong> asemenea să apară reacţii alergice mai<br />

uşoare, care nu necesită întreruperea temporară<br />

<strong>sau</strong> <strong>de</strong>finitivă a administrării.<br />

Pacientul va fi instruit să urmărească orice<br />

schimbare care survine în starea sa <strong>de</strong> sănătate,<br />

va fi monitorizat <strong>şi</strong> tratat pentru infecţii (urinare<br />

<strong>sau</strong> respiratorii), va fi examinat clinic înaintea<br />

fiecărei administrări <strong>şi</strong> se vor nota semnele<br />

neurologice nou apărute. În cazul apariţiei<br />

unei stări <strong>de</strong> somnolenţă, a unor dificultăţi <strong>de</strong><br />

concentrare, stare excesivă <strong>de</strong> oboseală, tulburări<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, pacientul va anunţa imediat medicul<br />

<strong>şi</strong> se va proceda la o verificare (inclusiv prin<br />

rezonanţă magnetică) pentru a <strong>de</strong>pista cât mai<br />

precoce o eventuală LEMP. Primele trei cazuri<br />

au apărut în cadrul studiilor clinice. Ulterior<br />

au mai fost semnalate patru cazuri, la un total<br />

<strong>de</strong> aproximativ 50000 <strong>de</strong> pacienţi trataţi cu<br />

Tysabri până în prezent. În cazul diagnosticării<br />

LEMP se întrerupe administrarea <strong>de</strong> Tysabri,<br />

se administrează medicaţia a<strong>de</strong>cvată <strong>şi</strong> dacă<br />

este diagnosticată precoce există şanse mari <strong>de</strong><br />

supravieţuire.<br />

Chiar sub tratament cu Tysabri este posibil<br />

să apară un puseu <strong>şi</strong> <strong>de</strong> aceea pacientul trebuie să<br />

se adreseze medicului care va avea capacitatea<br />

<strong>de</strong> a diferenţia între un puseu obişnuit în cadrul<br />

evoluţiei bolii <strong>şi</strong> o posibilă agravare datorită altor<br />

cauze. În cazul apariţiei unui puseu pacientul va<br />

primi tratament cu metilprednisolon, conform<br />

schemelor uzuale.<br />

În final doresc să semnalez iniţierea<br />

terapiei cu Tysabri la primii trei pacienţi <strong>din</strong><br />

România. În 2008 au fost tratate primele doua<br />

cazuri la Clinica <strong>de</strong> Neurologie a Spitalului<br />

Universitar <strong>de</strong> Urgenţă Bucureşti, iar în 2009<br />

s-a adăugat un al treilea, în Spitalul Ju<strong>de</strong>ţean<br />

Timişoara.<br />

Rezultatele au răsplătit aşteptările noastre,<br />

fiind spectaculoase în cazul uneia <strong>din</strong>tre<br />

pacienţele tratate la Bucureşti, care <strong>şi</strong>-a recăpătat<br />

posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>de</strong>plasa, fiind aproape<br />

imobilizată la pat anterior începerii terapiei.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

19


SM Medical<br />

Toleranţa a fost foarte bună, nu au prezentat<br />

reacţii adverse <strong>şi</strong> continuă administrarea în<br />

cadrul Programului Naţional <strong>de</strong> Tratament<br />

pentru pacienţii cu scleroză multiplă.<br />

Respectând cu rigurozitate criteriile <strong>de</strong><br />

selectare a pacienţilor, monitorizarea pe durata<br />

administrării medicaţiei <strong>şi</strong> instruirea corectă a<br />

pacienţilor fac <strong>din</strong> tratamentul cu Natalizumab<br />

o armă sigură <strong>şi</strong> eficienţă în lupta cu progresia<br />

bolii. Controalele periodice, la fiecare 6 luni,<br />

pentru cei aflaţi în programul naţional <strong>de</strong><br />

tratament imunomodulator trebuiesc respectate<br />

atât <strong>de</strong> pacienţi cât <strong>şi</strong> <strong>de</strong> medici pentru a permite<br />

ajustarea conduitei terapeutice în funcţie <strong>de</strong><br />

evoluţia clinică a fiecărui pacient <strong>şi</strong> selectarea<br />

atunci când este cazul, a celor care ar putea<br />

beneficia <strong>de</strong> tratamentul cu Tysabri.<br />

1. Limfocite T: categorie <strong>de</strong> globule<br />

albe, implicate în iniţierea reacţiilor<br />

imunologice care duc la apariţia leziunilor<br />

cerebrale <strong>din</strong> scleroza multiplă, <strong>sau</strong> <strong>din</strong><br />

alte boli cu mecanism imun celular.<br />

2. Bariera hemato-encefalica: strat<br />

subtire <strong>de</strong> celule care separă sangele <strong>de</strong><br />

creier; într-un sens larg poate fi echivalat<br />

cu peretele vaselor capilare (vase cu<br />

dimensiuni foarte mici ce pătrund în<br />

profunzimea creierului <strong>şi</strong> transportă<br />

oxigenul <strong>şi</strong> substanţele nutritive)<br />

3. Studii clinice: programe <strong>de</strong><br />

cercetare în care medicamente noi sunt<br />

administrate unor grupuri <strong>de</strong> pacienţi,<br />

cu o anumită afecţiune; pacienţii sunt<br />

urmăriţi conform unui protocol <strong>de</strong><br />

studiu care are drept scop <strong>de</strong>monstrarea<br />

eficacităţii produsului respectiv <strong>şi</strong> în<br />

egală măsura sesizarea tuturor reacţiilor<br />

adverse. Pentru a ajunge în această fază,<br />

un medicament este studiat aproape<br />

10 ani, începând cu experimenţe <strong>de</strong><br />

laborator, pe animale, administrare la<br />

voluntari sănăto<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> altele, astfel încât<br />

în momentul administrării sale întrun<br />

studiu clinic există date preliminare<br />

privind eficienţa <strong>şi</strong> profilul <strong>de</strong> siguranţă.<br />

Orice medicament disponibil în farmacii<br />

a trecut printr-o astfel <strong>de</strong> procedură.<br />

4. Leziune active: zona <strong>de</strong> inflamaţie<br />

în substanţa albă cerebrală, caracterizată<br />

<strong>de</strong> alterarea permeabilităţii barierei<br />

hemato- encefalice, care permite astfel<br />

pătrun<strong>de</strong>rea substanţei <strong>de</strong> contrast; astfel<br />

leziunile active captează substanţa <strong>de</strong><br />

contrast, în timp ce leziunile mai vechi,<br />

inactive nu o captează. Prezenţa leziunilor<br />

active la examenul IRM se corelează cu o<br />

activitate crescută a bolii.<br />

5. Infecţii oportuniste: infecţii care<br />

apar la pacienţi imunosupresaţi, uneori<br />

cu germeni existenţi în mod curent în<br />

organismul uman, alteori cu agenţi<br />

infecţiosi care acţioneaza doar în condiţii<br />

<strong>de</strong> inhibare a imunităţii, cum ar fi virusul<br />

HIV <strong>sau</strong> JCV.<br />

Sponsori ai SSMR<br />

20 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Medical<br />

<strong>Scleroza</strong> multiplă<br />

Tabloul clinic<br />

partea II<br />

Conf. Univ. Dr. Rodica Bălaşa<br />

Tabloul clinic<br />

Semnele <strong>şi</strong> simptomele SM pot fi:<br />

a. primare, <strong>de</strong>terminate direct <strong>de</strong><br />

procesul patologic (tulburări motorii, <strong>de</strong><br />

sensibilitate, <strong>de</strong> echilibru, <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>de</strong><br />

micţiune, cognitive etc);<br />

b. secundare, apărute ca <strong>şi</strong> complicaţii<br />

directe ale simptomelor primare (infecţii urinare,<br />

redori <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> anchiloze articulare etc);<br />

c. terţiare, <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> impactul<br />

afecţiunii atât asupra stării psihice, cât <strong>şi</strong> asupra<br />

calităţii vieţii pacientului.<br />

Debutul SM este <strong>de</strong> cele mai multe ori<br />

în plină sănătate aparentă. Uneori, <strong>de</strong>butul este<br />

precedat <strong>de</strong> astenie, oboseală fizică, senzaţii<br />

ne<strong>de</strong>finite, mialgii, artralgii, stări febrile, stressuri<br />

psihice, etc. Debutul este brusc la ~35% <strong>din</strong><br />

pacienţi, lent progresiv la ~10%, iar la restul,<br />

apariţia <strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşurarea semnelor <strong>şi</strong> simptomelor<br />

se face pe parcursul a mai multor ore, zile,<br />

uneori săptămâni, cu mare variabilitate, fără să<br />

se poată stabili în mod cert o anumită formă <strong>de</strong><br />

instalare.<br />

Simptomatologia iniţială poate fi:<br />

a) monosimptomatică la ~45% <strong>din</strong><br />

pacienţi <strong>şi</strong> este <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> lezarea unei<br />

singure structuri <strong>din</strong> SNC;<br />

b) pluri-simptomatică la ~55% <strong>din</strong><br />

pacienţi <strong>şi</strong> se referă la apariţia concomitentă<br />

a mai multor semne <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> simptome prin<br />

afectarea în acela<strong>şi</strong> timp a diferitelor structuri<br />

<strong>din</strong> SNC.<br />

Mai frecvent, <strong>de</strong>butul monosimptomatic<br />

al SM se produce prin nevrită optică la ~36%<br />

<strong>din</strong> pacienţi, prin parestezii la ~35%, <strong>sau</strong> prin<br />

<strong>de</strong>ficite motorii la ~25%.<br />

În <strong>de</strong>butul plurisimptomatic al SM sunt<br />

prezente în combinaţii <strong>şi</strong> gra<strong>de</strong> diferite: <strong>de</strong>ficite<br />

motorii la ~40% <strong>din</strong> pacienţi, parestezii la<br />

~26%, nevrită optică la ~24%, tulburări<br />

cognitive la ~20%, tulburări <strong>de</strong> echilibru<br />

la ~13%, ve<strong>de</strong>re dublă<br />

la ~12%, vertij la ~5%,<br />

tulburări sfincteriene la<br />

~5%.<br />

Tabloul clinic se<br />

amplifică <strong>şi</strong> se diversifică<br />

foarte mult <strong>de</strong> la pacient la<br />

pacient <strong>şi</strong> <strong>de</strong> la un moment la<br />

altul al evoluţiei afecţiunii.<br />

Astfel, după zece ani <strong>de</strong><br />

la <strong>de</strong>but, întâlnim: <strong>de</strong>ficite motorii, mai ales<br />

la membrele inferioare la ~80% <strong>din</strong> pacienţi,<br />

tulburări <strong>de</strong> echilibru la ~70%, tulburări <strong>de</strong><br />

sensibilitate la ~60%, tulburări sfincteriene la<br />

~60%, tulburări cognitive la ~60%, tulburări<br />

<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re la ~50%, alte semne <strong>sau</strong> simptome<br />

(tulburări <strong>de</strong> <strong>de</strong> vorbire <strong>şi</strong>/<strong>sau</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>glutiţie,<br />

disfuncţii sexulale, tulburări psihice etc) la<br />

~10%.<br />

În concluzie, fiecare pacient în parte are<br />

propriul său tablou clinic <strong>de</strong> SM.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

21


SM Legislativ<br />

Medicul <strong>de</strong> familie este<br />

obligat să se <strong>de</strong>plaseze la<br />

persoanele imobilizate<br />

Lăcrămioara Amăriuţei – voluntar SSMR<br />

Prin sistemul asigurărilor sociale<br />

<strong>de</strong> sănătate <strong>din</strong> România, orice persoană<br />

are dreptul <strong>de</strong> a beneficia <strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală, potrivit Legii nr. 95 <strong>din</strong> 2006<br />

privind reforma în domeniul sănătăţii.<br />

Dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />

aveţi o serie <strong>de</strong> drepturi, cum ar fi: înscrierea pe<br />

lista unui medic <strong>de</strong> familie pe care l-aţi solicitat;<br />

beneficierea <strong>de</strong> tratament fizioterapeutic<br />

<strong>şi</strong> <strong>de</strong> recuperare, precum <strong>şi</strong> <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong><br />

îngrijiri medicale la domiciliu; garantarea<br />

confi<strong>de</strong>nţialităţii privind atât datele, cât <strong>şi</strong><br />

diagnosticul <strong>şi</strong> tratamentul; dreptul la informare<br />

asupra tratamentelor medicale ce v-au fost<br />

recomandate; beneficierea <strong>de</strong> concedii <strong>şi</strong><br />

in<strong>de</strong>mnizaţii <strong>de</strong> asigurări sociale <strong>de</strong> sănătate, în<br />

conformitate cu preve<strong>de</strong>rile legii.<br />

Pentru a putea beneficia <strong>de</strong> aceste<br />

drepturi, trebuie să în<strong>de</strong>pliniţi anumite <strong>obligaţii</strong>,<br />

cum ar fi: înscrierea pe lista unui medic <strong>de</strong><br />

familie, precum <strong>şi</strong> anunţarea acestuia ori <strong>de</strong><br />

câte ori survin schimbări asupra stării voastre<br />

<strong>de</strong> sănătate; respectarea atât a tratamentului<br />

medical prescris, cât <strong>şi</strong> a indicaţiilor medicului<br />

asupra acestuia; <strong>şi</strong>, nu în ultimul rând, anunţarea<br />

medicului <strong>de</strong> familie <strong>şi</strong> a Casei <strong>de</strong> Asigurări, în<br />

maxim 15 zile, dacă apar modificări în ceea ce<br />

piveşte datele <strong>de</strong> in<strong>de</strong>ntitate <strong>sau</strong> calitatea <strong>de</strong><br />

asigurat.<br />

Medicul <strong>de</strong> familie reprezintă prima<br />

persoană ce trebuie consultată pentru a beneficia<br />

<strong>de</strong> asistenţă medicală. Astfel că, primul pas pe<br />

care trebuie să-l faceţi este să vă înscrieţi pe<br />

lista unui medic <strong>de</strong> familie, care este acreditat<br />

<strong>de</strong> Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate. În<br />

cazul în care doriţi să optaţi pentru un medic<br />

<strong>din</strong> altă localitate, trebuie să ştiţi că veţi suporta<br />

cheltuielile <strong>de</strong> transport. Pentru a vă înscrie,<br />

medicul <strong>de</strong> familie este obligat să vă solicite<br />

documente justificative care atestă calitatea <strong>de</strong><br />

asigurat: actul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate <strong>şi</strong> talonul <strong>de</strong> pensie<br />

- medicul urmând să vă elibereze carnetul <strong>de</strong><br />

asigurări sociale pentru sănătate, cu care puteţi<br />

face dovada calităţii <strong>de</strong> asigurat.<br />

Atribuţii ale medicului <strong>de</strong> familie<br />

Medicului <strong>de</strong> familie are următoarele<br />

atribuţii faţă <strong>de</strong> dumneavoastră, în calitate <strong>de</strong><br />

asigurat:<br />

• să vă acor<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală primară;<br />

• să vă furnizeze tratamentul a<strong>de</strong>cvat,<br />

precum <strong>şi</strong> să vă prescrie medicamente prevăzute<br />

în lista <strong>de</strong> compensate, în concordanţă cu<br />

diagnosticul;<br />

• să respecte programul <strong>de</strong> lucru, care<br />

trebuie să fie afişat într-un loc vizibil;<br />

• să vă elibereze acte medicale;<br />

• la solicitare, să vă acor<strong>de</strong> asistenţă<br />

medicală în cazuri <strong>de</strong> urgenţă medicochirurgicală;<br />

• să vă recoman<strong>de</strong> ce investigaţii trebuie<br />

să faceţi în funcţie <strong>de</strong> diagnostic;<br />

• să vă îndrume la cabinetele <strong>de</strong><br />

specialitate, în cazul în care sunteţi <strong>de</strong>pistat cu<br />

probleme <strong>de</strong> sănătate care nu pot fi tratate <strong>de</strong><br />

medicul <strong>de</strong> familie;<br />

• atunci când este cazul, să va întocmească<br />

bilete <strong>de</strong> trimitere către medicul <strong>de</strong> specialitate<br />

<strong>din</strong> ambulatoriu <strong>sau</strong> către spital în ve<strong>de</strong>rea<br />

internării;<br />

• să se <strong>de</strong>plaseze la domiciliul<br />

dumneavoastră dacă:<br />

22 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


SM Legislativ<br />

1. nu vă puteţi <strong>de</strong>plasa <strong>şi</strong> necesitaţi<br />

tratament medical ca urmare a unor intervenţii<br />

chirurgicale majore până la vin<strong>de</strong>carea completă<br />

a plăgii;<br />

2. sunteţi imobilizaţi ortopedic <strong>sau</strong> în<br />

cărucior;<br />

3. suferiţi <strong>de</strong> o boală în fază terminală;<br />

4. orice altă situaţie în care medicul<br />

<strong>de</strong> specialitate a recomandat acest lucru;<br />

• să vă respecte confi<strong>de</strong>nţialitatea datelor,<br />

informaţiilor privitoare dumneavoastră, precum<br />

<strong>şi</strong> intimitatea <strong>şi</strong> <strong>de</strong>mnitatea dumneavoastră;<br />

• să vă respecte <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> a vă alege <strong>şi</strong><br />

schimba medicul <strong>de</strong> familie.<br />

la colegiul al cărui membru este medicul <strong>sau</strong> la<br />

colegiul în a cărui rază medicul î<strong>şi</strong> <strong>de</strong>sfăşoară<br />

activitatea - respectiv Colegiul Medicilor<br />

<strong>din</strong> România, precum <strong>şi</strong> colegiile <strong>de</strong> la nivel<br />

teritorial. Biroul executiv al Consiliului naţional<br />

va trimite dosarul disciplinar la comisia <strong>de</strong><br />

disciplină, care este in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> conducerea<br />

colegiului <strong>şi</strong> care ju<strong>de</strong>că abaterile disciplinare<br />

săvâr<strong>şi</strong>te <strong>de</strong> medicii înscri<strong>şi</strong> în acel colegiu. În<br />

final, veţi fi informat cu privire la soluţionarea<br />

cauzei <strong>de</strong> către comisia <strong>de</strong> disciplină. În cazul în<br />

care comisia <strong>de</strong> disciplină a <strong>de</strong>cis să vă respingă<br />

plângerea, puteţi <strong>de</strong>pune o contestaţie, în termen<br />

<strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> când vi s-a comunicat acest lucru.<br />

Dacă <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>ţi să vă schimbaţi medicul <strong>de</strong><br />

familie, <strong>din</strong> diverse motive, aveţi posibilitatea<br />

<strong>de</strong> a o face după o perioadă <strong>de</strong> cel puţin 6 luni<br />

<strong>de</strong> la ultima înscriere, <strong>de</strong>punând o cerere la<br />

medicul la care doriţi să vă înscrieţi, în care să<br />

specificaţi numele medicului <strong>de</strong> la care doriţi<br />

să plecaţi. Medicul primitor are obligaţia să<br />

anunţe, în scris, în termen <strong>de</strong> maxim 15 zile,<br />

Casa <strong>de</strong> Asigurări <strong>de</strong> Sănătate, precum <strong>şi</strong><br />

medicul <strong>de</strong> familie <strong>de</strong> la care aţi plecat. Acesta<br />

<strong>din</strong> urmă are atribuţia <strong>de</strong> a vă transfera, poştal,<br />

fişa dumneavoastră medicală noului medic <strong>de</strong><br />

familie, în termen <strong>de</strong> 15 zile <strong>de</strong> la data în care<br />

s-a realizat solicitarea.<br />

Medicul <strong>de</strong> familie poate fi sancţionat<br />

Dacă consi<strong>de</strong>raţi că v-au fost încălcate<br />

drepturile dumneavoastră în calitate <strong>de</strong> asigurat,<br />

trebuie să ştiţi faptul că medicul <strong>de</strong> familie<br />

poate fi sancţionat. Conform legii, medicul<br />

<strong>de</strong> familie (<strong>şi</strong> întreg personalul medical)<br />

“răspun<strong>de</strong> civil pentru prejudiciile produse <strong>din</strong><br />

eroare profesională, care includ <strong>şi</strong> neglijenţa,<br />

impru<strong>de</strong>nţa <strong>sau</strong> cunoştinţe medicale insuficiente<br />

în exercitarea profesiunii, prin acte individuale<br />

în cadrul procedurilor <strong>de</strong> prevenţie, diagnostic<br />

<strong>sau</strong> tratament” (art 642 <strong>din</strong> Legea 95 <strong>din</strong> 2006<br />

privind reforma în domeniul sănătăţii).<br />

Plângerea împotriva unui medic se <strong>de</strong>pune<br />

Medicul poate fi sancţionat prin<br />

mustrare, avertisment, amendă <strong>de</strong> la<br />

100 lei până la 150 lei, <strong>sau</strong> chiar prin<br />

interzicerea <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> mai exercita profesia<br />

<strong>sau</strong> orice alte activităţi medicale pe o<br />

perioadă <strong>de</strong> la o lună la un an <strong>de</strong> zile. Pe<br />

lângă aceste sancţiuni, medicul sancţionat<br />

poate fi obligat să urmeze cursuri <strong>de</strong><br />

perfecţionare <strong>sau</strong> educaţie medicală, ori<br />

alte forme <strong>de</strong> pregătire profesională.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

23


Info news<br />

Tema seminarului <strong>din</strong> acest an este<br />

„Echilibrul în scleroză multiplă”<br />

Seminarul naţional <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă 2009<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

Dragi cititori, aşa cum ne-am obişnuit,<br />

societatea noastră organizează anual Seminarul<br />

Naţional <strong>de</strong> Scleroză Multiplă. Pentru că<br />

dorim ca <strong>de</strong> fiecare dată să schimbăm locaţia<br />

seminarului, astfel încât să îmbinăm utilul cu<br />

plăcutul <strong>şi</strong> să cunoaştem locuri <strong>şi</strong> oameni pe<br />

care poate unii <strong>din</strong>tre noi nu le-au mai întâlnit,<br />

anul acesta vom poposi pe malul Mării Negre,<br />

în frumoasa Staţiune Jupiter, la Hotelul OPAL.<br />

Perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>rulare a seminarului este 18 -20<br />

septembrie.<br />

Staţiunea Jupiter este aşezată la 5 km<br />

nord <strong>de</strong> oraşul Mangalia, pe malul Marii<br />

Negre <strong>şi</strong> a fost inaugurată în 1968. Soarele<br />

<strong>şi</strong> marea fac ca staţiunea Jupiter să fie atât<br />

un loc <strong>de</strong> vacanţă preferat cât <strong>şi</strong> unul pentru<br />

tratament (hipotiroidie, limfatism, anemie<br />

secundară, <strong>de</strong>calcifiere, anumite <strong>de</strong>rmatoze<br />

<strong>şi</strong> boli reumatismale). Staţiunea dispune <strong>de</strong><br />

numeroase hoteluri mo<strong>de</strong>rne, <strong>de</strong> restaurante<br />

un<strong>de</strong> aveţi posibilitatea să încercaţi <strong>din</strong> bogatele<br />

preparate culinare, baruri <strong>şi</strong> cluburi <strong>de</strong> noapte,<br />

discoteci, camping, cinematograf, terenuri<br />

sportive, piscine, popicărie etc. În lunile <strong>de</strong><br />

vară cerul rămâne în mare parte senin, iar<br />

soarele străluceşte în medie 10-12 ore pe zi.<br />

Plajele întinse cu nisip fin permit practicarea<br />

helioterapiei <strong>şi</strong> a talasoterapiei.<br />

În acest an tema seminarului este<br />

«Echilibrul în scleroză multiplă » <strong>şi</strong> vor fi<br />

abordate subiecte precum: oboseala si durerea,<br />

tulburările cognitive <strong>şi</strong> <strong>de</strong> vorbire, tulburările<br />

sexuale, etc. Invitaţii noştrii care vor <strong>de</strong>zbate<br />

aceste tema sunt medici, psihologi <strong>şi</strong> alţi<br />

specialişti, cu experienţă în aceste domenii<br />

pentru a oferi participanţilor informaţii preţioase<br />

<strong>şi</strong> utile.<br />

Înscrierile se fac în perioada 1-15 august.<br />

În ju<strong>de</strong>ţele în care societatea nostră are<br />

organizaţii membre, înscrierile se vor face<br />

numai prin aceste organizaţii, iar persoanele<br />

care doresc să participe la acest eveniment <strong>şi</strong><br />

nu au în ju<strong>de</strong>ţele lor organizaţii <strong>de</strong> scleroză<br />

multiplă membre a societăţii, se vor înscrie<br />

direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, la telefoanele : telver<strong>de</strong> 0800 800<br />

044, care acum este apelabil <strong>din</strong> orice reţea fixă<br />

<strong>sau</strong> mobilă <strong>din</strong> ţară, 0259 – 417136, 0259 –<br />

206662, 0359 – 192110 <strong>sau</strong> la e-mail office@<br />

smromania.ro.<br />

Taxa <strong>de</strong> participare la acest eveniment<br />

este <strong>de</strong> 100 lei pentru persoanele diagnosticate<br />

<strong>de</strong> cu scleroză multiplă, iar pentru însoţitori<br />

este <strong>de</strong> 350 lei. Taxa pentru însoţitori acoperă<br />

cheltuielile <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong> masă pe perioda<br />

seminarului.<br />

Taxa se va colecta tot prin organizaţiile<br />

membre acolo un<strong>de</strong> există, iar cei care se vor<br />

înscrie direct la <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă<br />

<strong>din</strong> România, vor plătia taxa <strong>de</strong> înscriere în<br />

contul : RO 66 RZBR 0000 0600 0050 6418.<br />

Menţionăm că cei care vor plăti taxa direct prin<br />

bancă este nevoie să vă scrieţi pe or<strong>din</strong>ul <strong>de</strong> plată<br />

24 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009


Info news<br />

pe care-l completaţi, numele complet, localitatea<br />

<strong>şi</strong> să specificaţi « seminar SM 2009 ».<br />

Şi în acest an, avem rugămintea ca taxa<br />

să o plătiţi abia după ce v-aţi înscris la seminar<br />

<strong>şi</strong> aţi primit confirmarea că sunteţi pe lista<br />

participanţilor. Plata <strong>din</strong>ainte <strong>de</strong> înscriere a<br />

taxei <strong>de</strong> participare nu vă asigură un loc pe lista<br />

participanţilor.<br />

Datele <strong>de</strong> contact ale organizaţiilor<br />

membre ale societăţii noastre le găsiţi la pagina<br />

26 a revistei.<br />

Menţionăm că locurile subvenţionate<br />

pentru fiecare organizaţie locală sunt limitate,<br />

iar organizaţia î<strong>şi</strong> rezervă dreptul <strong>de</strong> a alege<br />

persoanele care să participe pe acele locuri.<br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România<br />

nu poate <strong>şi</strong> nu doreşte să intervină in hotărârile<br />

luate la nivelul organizaţiilor locale.<br />

Locurile subvenţionate pentru ju<strong>de</strong>ţele<br />

un<strong>de</strong> nu există organizaţii membre SSMR sunt<br />

<strong>de</strong> asemenea limitate. Cei care nu se vor încadra<br />

în aceste locuri, pentru a participa, vor trebui să<br />

achite suma <strong>de</strong> 350 lei.<br />

Primirea participanţilor se va face<br />

începând cu orele 14.00 <strong>din</strong> data <strong>de</strong> 18.09.,<br />

iar în data <strong>de</strong> 20 după micul <strong>de</strong>jun va avea loc<br />

plecarea participanţilor. Pe tot parcursul acestei<br />

perioa<strong>de</strong> vă sunt oferite servicii <strong>de</strong> cazare <strong>şi</strong><br />

masă.<br />

Vă aşteptăm cu mult drag !<br />

Organizaţiile membre se implică<br />

tot mai mult<br />

Adunarea Generală 2009<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

Ca în fiecare an, în această perioadă a fost<br />

organizată Adunarea Genarală care întruneşte<br />

membrii Societăţii <strong>de</strong> Scleroză Multiplă <strong>din</strong><br />

România, organizaţii <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

unele ju<strong>de</strong>ţe <strong>din</strong> ţară.<br />

<strong>Societatea</strong> noastră are în prezent 17<br />

membri, care se ocupă <strong>de</strong> persoanele cu scleroză<br />

multiplă <strong>din</strong> ju<strong>de</strong>ţele: Alba, Bihor, Botoşani,<br />

Bistriţa, Constanţa, Dolj, Galaţi, Hunedoara,<br />

Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea<br />

<strong>şi</strong> Bucureşti.<br />

În acest an gaz<strong>de</strong>le noastre au fost<br />

reprezentaţii Asociaţiei SM “Speromax” Alba,<br />

care au facilitat organizarea întâlnirii la Vinţu<br />

<strong>de</strong> Sus <strong>şi</strong> au făcut numeroase surprize plăcute<br />

participanţilor.<br />

În cadrul unui program foarte încărcat<br />

Adunarea Generală or<strong>din</strong>ară <strong>din</strong> acest an a<br />

emis 11 hotărâri, prin care este reglementată<br />

activitatea SSMR <strong>din</strong> acest an. Ne bucurăm <strong>de</strong><br />

implicarea tot mai mare a organizaţiilor membre<br />

ale SSMR <strong>şi</strong> <strong>de</strong> dorinţa lor <strong>de</strong> progres. Astfel,<br />

la iniţiativa organizaţiilor membre serviciul<br />

<strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere va intra într-o nouă<br />

etapă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, în care organizaţiile locale<br />

acreditate vor furniza direct acest serviciu<br />

persoanelor afectate <strong>de</strong> scleroză multiplă <strong>din</strong><br />

ju<strong>de</strong>ţele în care î<strong>şi</strong> au sediul. <strong>Societatea</strong> <strong>de</strong><br />

Scleroză Multiplă <strong>din</strong> România este cea care va<br />

pune la dispoziţie instrumentele necesare pentru<br />

<strong>de</strong>rularea acestor servicii la nivel local. De<br />

asemenea, societatea noastră oferă consultanţă<br />

organizaţiilor locale pentru acreditarea pentru<br />

servicii <strong>de</strong> informare <strong>şi</strong> consiliere.<br />

COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009<br />

25


Info news<br />

Sumele alocate pentru programul <strong>de</strong><br />

tratament ajung până în luna august<br />

Bani puţini pentru tratamentul<br />

pentru scleroza multiplă<br />

Claudia Torje – Director Executiv<br />

În data <strong>de</strong> 31 martie 2009 a fost publicat<br />

Or<strong>din</strong>ul nr. 417, privind aprobarea Normelor<br />

tehnice <strong>de</strong> realizare a programelor naţionale <strong>de</strong><br />

sănătate în anul 2009.<br />

În urma analizării acestui document,<br />

societatea noastră a sesizat grave nereguli<br />

care sunt cuprinse în acest document, nereguli<br />

care vor periclita subprogramul pentru<br />

scleroza multiplă <strong>din</strong> anul 2009. Ne referim la<br />

subfinanţarea programului <strong>de</strong> tratament pentru<br />

scleroza multiplă.<br />

Pentru că <strong>de</strong> fiecare dată autorităţile cer<br />

cifre <strong>şi</strong> nu vorbe, am întreprins o analiză pentru<br />

a afla bugetul necesar în anul 2009 pentru<br />

subprogramul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza<br />

multiplă.<br />

Cunoscând costurile tratamentelor<br />

utilizate în tratarea persoanelor cu scleroză<br />

multiplă <strong>şi</strong> numărul persoanelor care utilizează<br />

aceste tratament, am constatat că bugetul actual<br />

este în <strong>de</strong>ficit cu o sumă consi<strong>de</strong>rabilă <strong>şi</strong> anume<br />

27 528 630 lei, necesarul fiind <strong>de</strong> 86 115 630<br />

lei, iar suma alocată este doar 58 587 000 lei.<br />

<strong>Societatea</strong> noastră a sesizat autorităţile<br />

centrale <strong>şi</strong> anume Casa Naţională <strong>de</strong> Asigurări<br />

<strong>de</strong> Sănătate <strong>şi</strong> Ministerul Sănătăţii, <strong>de</strong>punând<br />

adrese în data <strong>de</strong> 15 mai, prin care s-a<br />

solicitat ca domnul ministru Eugen Bazac <strong>şi</strong><br />

domnul preşe<strong>din</strong>te CNAS, Irinel Popescu, să<br />

întreprindă toate <strong>de</strong>mersurile necesare pentru<br />

ca suma necesară completării bugetului pentru<br />

programul <strong>de</strong> tratament pentru scleroza multiplă<br />

să fie obţinută la prima rectificare <strong>de</strong> buget <strong>din</strong><br />

acest an.<br />

Este nevoie <strong>de</strong> completarea bugetului<br />

în cel mai scurt timp posibil, având în ve<strong>de</strong>re<br />

că banii alocaţi fiecărei clinici care <strong>de</strong>rulează<br />

programul <strong>de</strong> tratament este <strong>de</strong> ajuns doar<br />

până în luna august 2009. După această dată<br />

toate persoanele cu scleroza multiplă vor fi în<br />

imposibilitatea <strong>de</strong> a continua tratamentul pentru<br />

afecţiunea lor.<br />

S-au alăturat <strong>de</strong>mersurilor noastre <strong>şi</strong><br />

<strong>Societatea</strong> <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România, care<br />

prin preşe<strong>din</strong>tele ei, domnul prof. univ.dr.<br />

Ovidiu Băjenaru a transmis celor două instituţii<br />

un raport privind importanţa tratamentului,<br />

consi<strong>de</strong>rentele <strong>de</strong> natura cost – beneficiu <strong>şi</strong><br />

bineînţeles subliniind încă o dată subfinanţarea<br />

programului <strong>din</strong> anul 2009.<br />

Demersurile societăţii noastre <strong>şi</strong> ale<br />

Societăţii <strong>de</strong> Neurologie <strong>din</strong> România au ţinut<br />

cont <strong>de</strong> consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong> natura a drepturilor<br />

pacienţilor, eficienţa raportului cost-beneficiu<br />

<strong>şi</strong> recomandările forurilor europene privind<br />

implementarea terapiei la pacienţii cu scleroza<br />

multiplă.<br />

În urmă cu două săptămâni s-a primit un<br />

răspuns oficial <strong>de</strong> la CNAS prin care suntem<br />

asiguraţi <strong>de</strong> inplicarea lor în rectificarea <strong>de</strong><br />

buget care va avea loc. Ne-au transmis <strong>de</strong><br />

asemenea că sumele alocate programului <strong>de</strong><br />

scleroză multiplă a fost calculat în conformitate<br />

cu necesarul transmis <strong>de</strong> Direcţia Generală <strong>de</strong><br />

Sănătate Publică. Datorită faptului ca răspunsul<br />

transmis <strong>de</strong> autorităţi nu ne mulţumeşte, vom<br />

continua să întreprin<strong>de</strong>m toate <strong>de</strong>mersurile<br />

necesare pentru ca subprogramului <strong>de</strong> tratament<br />

pentru scleroza multiplă să-i fie alocate fondurile<br />

necesare <strong>de</strong>rulării în bune condiţii.<br />

26 COLUMNA Nr. 2 aprilie - iunie 2009

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!