proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

S.C. ARCADIS TGH 

S.R.L. 

Iasi, B-dul. Carol I, nr.4, corp A, et. 1, 700506 telefon: +40-232-23.24.83 

cod fiscal: RO 23382732 fax: +40-332-40.10.33 

R.C. J 22-640-2008 office@arcadistgh.ro 

capital social 3220.00 RON www.arcadistgh.ro 

proiectare clădiri civile şi industriale, mediu, urbanism, inginerie, drumuri şi poduri, apă canal 

CertRom 

Certificat nr. 1345 



PROIECT 

REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL 

MUNICIPIUL BACĂU 

Volum 3: MEMORIU GENERAL - SITUAŢIA EXISTENTĂ 

Contract nr. 250 / 2008 

Faza de proiectare: P.U.G. 

Beneficiar: PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BACĂU 

Nr. volum: 3 

Volume: 5 

Nr. exemplar: 1 

Proiectul conţine: 

Cod borderou: 

- Vol. I - ANALIZĂ MULTICRITERIALĂ PE DOMENII CE INTERVIN 

ÎN DEZVOLTAREA MUNICIPIULUI BACĂU 

250/2008PUG/I 

- Vol. II - P.U.G. MEMORIU DE SINTEZĂ 250/2008PUG/I 

- Vol. III - P.U.G. MEMORIU GENERAL EXISTENT 250/2008PUG/II 

- Vol. IV - P.U.G. MEMORIU GENERAL PROPUNERI 250/2008PUG/I 

- Vol. V - R.L.U. 250/2008PUG/I 

- 2008 –


S.C. ARCADIS TGH S.A. IASI 

MUNICIPIUL BACĂU, JUDEŢULBACĂU 

Piese 

B-dul. Carol I nr. 4 Tel: +40-232-232483 

scrise 

E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III 

Pag. 

2/364 

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI 

DIRECTOR GENERAL: 

REPREZENTANT 

MANAGEMENTUL CALITĂŢII: 

ŞEF PROIECT: 

Ing. Adrian Iurcan 

Ing. Ionel Vidraşcu 

Arh. Elena Dimitriu 

COLECTIV DE ELABORARE: 

COMPARTIMENT PROIECTANT VERIFICAT APROBAT CTE 

Urbanism Arh. Florin Mrejeru Arh. Elena Dimitriu Arh. Florin Mrejeru 

Ing. hidro Cristina Cîşlaru 

Geogr. Monica Horaicu 

Geogr. Dan Picioruş 

Geogr. Adrian 

Covăsnianu 

Ing. Emilia Melnic 

Geogr. Elena Iacob 

Geogr. Roxana Cernescu 

Geogr. Ioan-Radu 

Grigoraş 

ing. topograf Vlad Obadă 

Ing. Drumuri Tudor Perju 

Geogr. Iulian Iordache




Piese 


scrise 


Pag. 

3/364 

BORDEROU 

PIESE SCRISE 

Pag. 

LISTA DE RESPONSABILITĂŢI ŞI SEMNĂTURI ................................................................... 2 

BORDEROU............................................................................................................................ 3 

PIESE SCRISE Pag.......................................................................................................... 3 

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE ............................................................................................ 8 

1.1. ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI ........................................... 8 

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII.................................................................................................. 8 

1.3. Scopul PUG - ului...................................................................................................... 10 

1.4. Baza juridică.............................................................................................................. 11 

1.5. MODUL DE ELABORARE ......................................................................................... 14 

1.6. BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE................................................................. 14 

1.6.1.Baza documentară ................................................................................................ 14 

1.6.2. Suportul topografic ............................................................................................... 16 

CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ........................................................ 17 

2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI EVOLUŢIE ....................................................................... 17 

2.1.1. Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial – administrative, fizionomia, forma 

şi structura localităţii ....................................................................................................... 17 

2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia spaţială 

a localităţilor ................................................................................................................... 20 

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL .................................................................. 23 

2.2.1. Substratul geologic............................................................................................... 23 

2.2.1.1. Aspecte tectono-structurale şi alcătuire petrografică ..................................... 23 

2.2.2. Relieful .................................................................................................................25 

2.2.2.1. Aspecte dimensionale şi morfografice ........................................................... 25 

2.2.2.2. Tipuri genetice de relief.................................................................................. 26 

2.2.3. Clima ....................................................................................................................27 

2.2.3.1. Temperatura şi regimul termic ....................................................................... 28 

2.2.3.2. Radiaţia solară ............................................................................................... 30 

2.2.3.3. Precipitaţiile şi regimul pluviometric ............................................................... 30 

2.2.3.4. Dinamica aerului ............................................................................................ 31 

2.2.3.5. Topoclimate ................................................................................................... 32 

2.2.4. Apele de suprafaţă şi subterane........................................................................... 33 

2.2.4.1. Apele de suprafaţă......................................................................................... 33 

2.2.4.1. Apele subterane............................................................................................. 33 

2.2.5. Ecosistemele naturale şi antropice....................................................................... 34 

2.2.5.1. Ecosisteme de păduri şi pajişti....................................................................... 34 

2.2.5.2. Agroecosistemele şi vegetaţia naturală asociată ........................................... 34 

2.2.5.3. Fauna............................................................................................................. 35 

2.2.6. Solurile .................................................................................................................36 

2.2.6.1. Factori şi procese pedogenetice .................................................................... 36 

2.2.6.2. Clase şi tipuri de sol....................................................................................... 38 

2.3. RELATII ÎN TERITORIU ............................................................................................. 40 

2.4. POTENŢIALUL ECONOMIC ...................................................................................... 43 

2.4.1. EVOLUŢIA ŞI CARACTERISTICILE SECTORULUI PRIMAR ............................. 47 

2.4.1.1. Agricultura...................................................................................................... 49 

2.4.1.2. Piscicultura..................................................................................................... 78 

2.4.1.3. Silvicultura şi gospodărirea apelor ................................................................. 81 

2.4.1.4. Industria extractivă......................................................................................... 83 

2.4.2. SECTORUL SECUNDAR..................................................................................... 84




Piese 


scrise 


Pag. 

4/364 

2.4.2.1. Industria ......................................................................................................... 86 

2.4.2.2. Producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, apei şi gazului .............. 98 

2.4.2.3. Construcţiile ................................................................................................... 99 

2.4.3. SECTORUL TERŢIAR........................................................................................ 104 

2.4.3.1. Servicii de vânzare cu ridicata şi amănuntul (comerţul) ............................... 108 

2.4.3.2. Serviciile de învăţământ............................................................................... 112 

2.4.3.3. Serviciile de sănătate şi asistenţă socială.................................................... 132 

2.4.3.4. Servicii culturale, de spectacole şi recreative............................................... 159 

2.4.3.5. Servicii pentru activităţi sportive şi recreative............................................... 168 

2.4.4. Turismul.............................................................................................................. 172 

I. A. Potenţialul turistic natural.......................................................................................... 174 

I. A. 1. Cadrul natural al municipiului Bacău ................................................................. 174 

I. A. 2. Factori naturali terapeutici................................................................................. 177 

I. A. 3. Arii protejate...................................................................................................... 179 

I. B. Potenţialul cultural – istoric ....................................................................................... 181 

I. B.1. Monumente istorice de valoare naţională........................................................... 182 

I. B. 2. Muzee şi colecţii publice ................................................................................... 186 

I. B. 3. Artă şi tradiţie populară ..................................................................................... 187 

I. B.4. Instituţii de spectacole şi concerte...................................................................... 188 

I. B. 5. Manifestări culturale repetabile ......................................................................... 188 

I. C. Infrastructura specific turistică .................................................................................. 190 

I. C. 1. Infrastructura de cazare .................................................................................... 190 

I. C. 2. Instalaţii de tratament........................................................................................ 195 

I. C. 3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale ............................................................ 195 

I. C. 4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu.................................................... 195 

I. C. 5. Alte instalaţii de agrement................................................................................. 195 

I. D. Infrastructura tehnică................................................................................................ 196 

I. D. 1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport ......................................... 196 

I. D.2. Infrastructura edilitară ........................................................................................ 198 

I. D. 3. Infrastructura de telecomunicaţii ....................................................................... 199 

2.5. POPULAŢIA ŞI ELEMENTE DEMOGRAFICE......................................................... 208 

2.5.1. Evoluţia populaţiei şi densitatea ......................................................................... 208 

2.5.1.1. Evoluţia populaţiei........................................................................................ 208 

2.5.1.2. Densitatea populaţiei ................................................................................... 212 

2.5.2.Structura populaţiei.............................................................................................. 212 

2.5.2.1. Structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei ........................................ 212 

2.5.2.2. Structura etnică şi confesională ................................................................... 217 

2.5.3. Dinamica populaţiei ............................................................................................ 218 

2.5.3.1. Mişcarea naturală a populaţiei ..................................................................... 218 

2.5.3.2. Bilanţul migrator al populaţiei....................................................................... 232 

2.5.3.3. Bilanţul real al populaţiei .............................................................................. 237 

2.5.4. Resursele umane ............................................................................................... 238 

2.6.CIRCULAŢIA ............................................................................................................. 249 

2.6.1.Căi de circulaţie rutieră........................................................................................ 249 

2.6.2. Căi de circulaţie feroviară ................................................................................... 252 

2.6.3. Căi de circulaţie aeriene ..................................................................................... 253 

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL.............. 254 

2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale .................................................................. 254 

2.8. Zone cu riscuri naturale şi antropice .................................................................... 266 

2.8.1. Zone cu riscuri naturale ...................................................................................... 266 

2.8.2. Zone de risc antropic .......................................................................................... 273




Piese 


scrise 


Pag. 

5/364 

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ ........................................................................................... 275 

2.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR............................................................................... 275 

2.9.2. ALIMENTARE CU APĂ ...................................................................................... 277 

2.9.3. CANALIZARE..................................................................................................... 284 

2.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ...................................................... 287 

2.9.5. TELECOMUNICAŢII FIXE ŞI MOBILE ............................................................... 288 

2.9.6.ALIMENTARE CU GAZE NATURALE................................................................. 290 

2.9.7. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ ............................................................ 291 

2.9.8. Gestionarea deşeurilor ....................................................................................... 303 

2.9.8.1. Deşeuri municipale ...................................................................................... 303 

2.10. PROBLEME DE MEDIU ......................................................................................... 310 

2.10.1. Situaţia existentă .............................................................................................. 310 

2.10.1.1. Monumente ale naturii şi monumente istorice............................................ 310 

2.10.1.2. Spaţii verzi, sport, agrement ...................................................................... 313 

2.10.1.3. Obiective industriale şi zone periculoase ................................................... 315 

2.10.1.4. Reţeaua principală de căi de comunicaţie ................................................. 316 

2.10.1.5. Depozite de deşeuri menajere şi industriale .............................................. 316 

2.10.2. Disfuncţionalităţi ............................................................................................... 317 

2.10.2.1. Identificarea surselor se poluare ................................................................ 317 

2.10.2.2. Calitatea factorilor de mediu ...................................................................... 322 

2.10.3. Priorităţi în intervenţie....................................................................................... 351 

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI.......................................................................................... 352 

2.12. Necesităţile şi opţiunile populaţiei ...................................................................... 358 

PIESE DESENATE 

1. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU A MUNICIPIULUI BACĂU sc. 1:25.000 

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ - DISFUNCŢIONALITĂŢI - 


sc.1:5000 

3. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE 

MUNICIPIUL BACĂU sc. 1:5000 

4.1. REGLEMENTĂRI ECHIPARE EDILITARĂ MUNICIPIUL 

BACĂU – ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE sc. 1:10000 


BACĂU REŢELE ELECTRICE, TELECOMUNICAŢII sc. 1:5000 


BACĂU REŢELE TERMICE ŞI GAZE NATURALE sc. 1:10000 

5. PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR 

MUNICIPIUL BACĂU sc. 1:10000




Piese 


scrise 


Pag. 

6/364 

PLANSE STUDII DE FUNDAMENTARE 

1. REŢEAUA DE LOCALITĂŢI sc. 1: 50.000 

2. INFRASTRUCTURA PENTRU TRANSPORTUL RUTIER – 

STUDIU DE CIRCULAŢIE sc. 1: 10.000 

3. 1. HARTA MONUMENTELOR ISTORICE sc. 1: 10.000 

3.2. ZONE PROTEJATE NATURALE ŞI CONSTRUITE. 

PATRIMONIU, CULTURĂ sc. 1: 10.000 

4.1.STUDIU TURISTIC ŞI DE AGREMENT SITUATIA EXISTENTĂ sc. 1: 10.000 

4.2. STUDIU TURISTIC ŞI DE AGREMENT PROPUNERI sc. 1: 10.000 

5.1. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ZONAREA 

ACTIVITĂŢILOR DUPĂ CIFRA DE AFACERI sc. 1: 10.000 

5.2. DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE ZONAREA 

DUPĂ REPARTIZAREA ACTIVITĂŢILOR sc. 1: 10.000 

CARTOGRAME 

STUDIU DE ZONĂ METROPOLITANĂ 

CLASIFICAREA UNITĂŢILOR COMPONENTE ALE ZMB ÎN FUNCŢIE DE RATA 

DIVORŢIALITĂŢII 


MORTALITĂŢII 


MORTALITĂŢII INFANTLE 


NATALITĂŢII 

CLASIFICAREA UNITĂŢILOR COMPONENTE ALE ZMB ÎN FUNCŢIE DE RATA DE 

NUPTIALITATE 

CLASIFICAREA UNITĂŢILOR COMPONENTE ALE ZMB DUPĂ NUMĂRUL DE 

UNITĂŢI PRESTATOARE DE SERVICII ÎN SĂNĂTATE 

CLASIFICAREA UNITĂŢILOR COMPONENTE ALE ZMB DUPĂ NUMĂRUL DE 

ŞCOLARI 

CLASIFICAREA UNITĂŢILOR COMPONENTE ALE ZMB DUPĂ RATA ŞOMAJULUI




Piese 


scrise 


Pag. 

7/364 

STUDIU TURISTIC ŞI DE AGREMENT MUNICIPIUL BACĂU ŞI ZONA 

METROPOLITANĂ 

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ – EVALUAREA ACCESIBILITĂŢII LA REŢEAUA 

MAJORĂ DE TRANSPORT 

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 

INFRASTRUCTURA SPECIFIC TURISTICĂ- EVALUAREA CAPACITĂŢII DE 

CAZARE 

POTENŢIAL NATURAL – EVALUAREA CADRULUI NATURAL 

PROPUNERI DE DEZVOLTARE- TRASEE TURISTICE TEMATICE CIRCUITUL 

CONACELOR BOIEREŞTI ŞI CIRCUITUL MUZEELOR 

POTENŢIAL NATURAL – EVALUAREA CADRULUI NATURAL 

PROPUNERI DE DEZVOLTARE- TRASEE TURISTICE TEMATICE:CIRCUIT 

RELIGIOS, CIRCUITUL SITURILOR ŞI DESCOPERIRILOR ARHEOLOGICE 

STUDIU DE FUNDAMENTARE CU CARACTER CONSULTATIV AL POPULAŢIEI 

DISTRIBUŢIA SPAŢIALĂ A PERSOANELOR CHESTIONATE 

JUDEŢELE DE ORIGINE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

LOCALITĂŢILE DE ORIGINE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

DESTINAŢIILE INTERNE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

DESTINAŢIILE EXTERNE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

STUDIU DE FUNDAMENTARE CU CARACTER PROSPECTIV AL POPULAŢIEI 

JUDEŢELE DE ORIGINE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

LOCALITĂŢILE DE ORIGINE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

DESTINAŢIILE INTERNE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

DESTINAŢIILE EXTERNE ALE PERSOANELOR CHESTIONATE 

ŞEF PROIECT, 

arh. Elena Dimitriu




Piese 


scrise 


Pag. 

8/364 

CAPITOLUL 1 - INTRODUCERE 

1.1. ELEMENTE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI 

Denumirea lucrării: Plan Urbanistic General al municipiului Bacău 

Elaborator: 

S.C. ARCADIS TGH S.A. IAŞI 

Număr proiect: 250 / 2008 

Beneficiar: 

Consiliul Local al municipiului Bacău, judeţul Bacău 

Perioada elaborării: trimestrul II, 2008 – trimestrul III, 2008 

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII 

Reactualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, reprezentând 

strategia / cadrul de dezvoltare în perspectivă a unităţii administrativ-teritoriale şi rezultatul 

corelării cu strategiile elaborate în cadrul planificărilor spaţiale: 

- Planul Naţional de Dezvoltare, 

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României - Orizonturi 2013 – 

2020 – 2030, 

- PATN - Secţiunea I - Reţele de Transport 

- Master Planului General de Transport al Ministerului Transporturilor, 

- Master Planul pentru Turismul Naţional al României 2007 – 2026, 

- Programul Operaţional Regional, 

- Strategia Regională de Dezvoltare Nord – Est 2007 - 2013, 

- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Bacău, 2003. 

Planurile urbanistice generale (P.U.G.) au caracter de reglementare (caracter 

operaţional) şi răspund programului de amenajare spaţială a teritoriului şi de dezvoltare a 

localităţilor care compun unitatea administrativ - teritorială de bază. 

Durata de valabilitate a lucrării este de 10 ani, dacă pe parcurs nu apar elemente 

importante de dezvoltare care necesită actualizare, conform GP 038/1999 privind 

Metodologia de elaborare şi conţinutul cadru al PUG. 

P.U.G. se elaborează în scopul: 

• Stabilirii direcţiilor, priorităţilor şi reglementărilor de amenajare a teritoriului şi 

dezvoltare urbanistică a localităţilor; 

• Utilizării raţionale şi echilibrate a terenurilor necesare funcţiunilor urbanistice; 

• Precizării zonelor cu riscuri naturale (alunecări de teren, inundaţii, 

neomogenităţi geologice, reducerea vulnerabilităţii fondului construit existent); 

• Evidenţierii fondului valoros şi a modului de valorificare a acestuia în folosul 

localităţii; 

• Creşterii calităţii vieţii, cu precădere în domeniile locuirii, dotărilor aferente 

locuirii şi serviciilor; 

• Fundamentării realizării unor investiţii de utilitate publică; 

• Asigurării suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certificatelor de 

urbanism şi autorizaţiilor de construire; 

• Corelării intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului.




Piese 


scrise 


Pag. 

9/364 

Materializarea propunerilor de amenajare spaţială şi dezvoltare urbanistică 

reglementate prin P.U.G. se face în timp, în funcţie de fondurile prevăzute din bugetul propriu 

unităţilor teritorial - administrative de bază, în corelare cu fondurile alocate de la bugetul 

statului sau ale unor întreprinzători. 

Dintre principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic 

General al municipiului Bacău menţionăm: 

• Optimizarea relaţiilor municipiului cu teritoriul administrativ judeţean din care face 

parte; 

• Revalorificarea superioară a potenţialului natural, economic şi uman; 

• Reorganizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii existente; 

• Recorelarea intereselor colective cu cele individuale în ocuparea spaţiului; 

• Stabilirea şi delimitarea unui nou intravilan care să corespundă necesităţilor 

viitoare de dezvoltare; 

• Stabilirea şi delimitarea de noi zone construibile şi zone funcţionale; 

• Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de 

construire; 

• Reevidenţierea fondului construit valoros şi implementarea unui mod de 

valorificare a acestuia în folosul localităţii; 

• Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora; 

• Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; 

• Fundamentarea realizării unor investiţii de utilitate publică; 

• Restabilirea unui mod superior de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare 

şi realizare a construcţiilor. 

Documentaţia PUG va fi însoţită de Regulamentul Local de Urbanism, care va fi 

redactat în aşa fel încât să cuprindă pentru fiecare unitate teritorială de referinţă toate 

reglementările prevăzute de lege şi de noul PUG elaborat. Scopul PUG Bacău 2009 este ca 

acesta să cuprindă seturi de reglementări bazate pe analize atente a direcţiilor de dezvoltare, 

în principal pentru construcţii, industrial, servicii şi locuinţe, pentru protejarea zonelor 

construite şi naturale, protejarea spaţiilor verzi, fluidizarea circulaţiei, astfel încât să nu mai fie 

nevoie a se modifica continuu prin planuri urbanistice zonale. 

Acestora trebuie să le revină rolul principal stabilit de lege, şi anume acela de detaliere 

a prevederilor PUG pe zone aferente unei unităţi teritoriale de referinţă sau pentru zone 

semnificative ale teritoriului. P.U.G - ul stabileşte norme generale, pe baza cărora se 

elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, P.U.Z - urile si apoi P.U.D - urile. 

Planul Urbanistic General împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent, 

cuprind norme obligatorii pentru autorizarea construcţiilor pe orice categorie de terenuri, atât 

în intravilan cat şi în extravilan, în limita teritoriului administrativ al municipiului Bacău. 

În "Caietul de sarcini" a Reactualizării Planului Urbanistic General al municipiului 

Bacău, Consiliul Local a formulat solicitări pentru: 

• Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate 

construcţiilor. 

• Împărţirea teritoriului municipiului în zone funcţionale şi organizarea relaţiilor 

dintre acestea, în funcţie de folosinţa principale şi de natura activităţilor 

dominante. 

• Stabilirea traseelor şi a datelor caracteristice ale circulaţiei care urmează să se 

conserve, să se modifice sau să se creeze (transport în comun, căile pietonale, 

pistele de biciclişti, pieţele şi altele). 

• Stabilirea reglementărilor specifice ale municipiului şi a zonelor funcţionale, 

pentru amplasarea şi destinaţia construcţiilor, precum şi regimul de înălţime şi 

indicilor de control, privind modul de ocupare a terenului. 

• Evidenţierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor




Piese 


scrise 


Pag. 

10/364 

rezervate obiectivelor de utilitate publică şi a altor lucrări şi instalaţii de interes 

general. 

• Delimitarea zonelor, siturilor şi obiectivelor protejate sau puse în valoare din 

motive de ordin istoric, arhitectural – urbanistic, artistic sau peisagistic şi 

stabilirea măsurilor care se impun. 

• Delimitarea zonelor cu interdicţie definitivă sau temporară de construire. 

• Delimitarea zonelor sau sub-zonelor ce pot fi reabilitate prin operaţiuni care pot fi 

iniţiate şi urmărite de primăria municipiului. 

• Dezvoltarea sistemului de reţele tehnico-edilitare, în corelaţie cu necesităţile 

rezultate din asigurarea amplasamentelor pentru obiectivele specifice. 

• Reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului, identificarea şi eliminarea 

surselor de poluare, epurarea apelor, eliminarea deşeurilor, măsuri de protecţie a 

apei şi solului. 

• Delimitarea zonelor de risc cu prevederea de interdicţii de construire pentru 

terenurile accidentate, expuse la inundaţii sau alunecări de teren şi prevederea 

de măsuri pentru regularizarea albiilor, consolidarea versanţilor cu plantaţii. 

• Identificarea tuturor cursurilor de apă din teritoriul studiat şi încadrarea lor în 

categoriile de risc necesare. 

• Corelarea reţelei de căi de circulaţie cu viitorul traseu al autostrăzii şi implicaţii 

privind varianta de ocolire trafic greu. 

• Completarea Regulamentului Local de Urbanism cu prescripţii şi măsuri 

antiseismice în conformitate cu normativul NP 100/1992, atât pentru construcţii 

noi cât şi pentru consolidarea celor existente. 

1.3. Scopul PUG - ului 

prin: 

Este de a răspunde, într-o primă etapă, presiunilor exercitate în domeniul investiţional 

- direcţionarea dezvoltării municipiului; 

- determinarea unui nou intravilan; 

- zonificarea funcţională a teritoriului; 

- stabilirea noilor zone ce se pot autoriza pentru construire; 

- enunţarea priorităţilor. 

În "Caietul de sarcini" a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău, Consiliul 

Local Bacău a formulat solicitări pentru includerea în proiect a următoarelor obiective: 

• Subtraversarea străzii Oituz – cartierul CFR. 

• Posibilitatea realizării suprastructurii străzii I.L. Caragiale – zona Pod Şerbăneşti – 

B-dul Unirii. 

• Posibilitatea realizării unui drum paralel şi a unei promenade pe lângă digul Lacul 

Bistriţa II (paralel cu strada Ştefan cel Mare). 

• Conform rezoluţiei comisiei de jurizare a P.U.Z. – zona centrală „pe strada 9 Mai şi 

Alexandru cel Bun se va institui conversia funcţională a parterelor de blocuri din 

locuinţe în spaţii comerciale şi servicii” şi un regulament aferent acestora ca o 

oportună revigorare urbanistică şi socială a bulevardelor. 

• Revitalizarea complexă urbanistică a zonei „Insula de Agrement” şi a falezei de 

promenadă adiacentă locului. 

• Identificarea şi soluţionarea parcajelor sub şi supraterane şi a unor pietonale 

comerciale şi de servicii aferente acestora.




Piese 


scrise 


Pag. 

11/364 

• Identificarea şi implementarea de perdele de protecţie vegetale, parcuri, a zonelor 

rezidenţiale cu vecinătăţi având funcţiuni diferite (ex. cartierul CFR şi zona 

stadionului propus). 

• Studiul amplasării sensurilor giratorii în intersecţii importante ale oraşului: Chimiei, 

Energiei (R.M.B.), Tic – Tac. 

• Crearea de sensuri unice. 

• Marcarea blocurilor pe categorii de risc şi soluţii urbanistice de conversie 

funcţională a zonelor aferente unor construcţii de risc maxim, cu posibilitatea de a 

fi demolate. 

• Instituirea unui Regulament de Urbanism detaliat şi mai puţin flexibil referitor la 

zonificare şi regimul construcţiilor (înălţime, materiale, coloristică). 

• Se vor propune parcuri în zona Calea Oneşti şi se vor identifica noi posibilităţi de 

amenajare de spaţii verzi. 

• Zonele cu interdicţie temporară de construire se vor sistematiza, şi prin 

Regulamentul de Urbanism se vor scoate de sub interdicţia de construire cu 

prevederile funcţionale clare ale zonei. 

• Se vor propune amplasamente pentru grupuri statuare şi intervenţii artistice în 

general (creaţii cinetice, calcane decorative) în viaţa oraşului. 

• Se vor preciza prin funcţiuni şi circulaţii compatibile legăturile cu zona 

metropolitană şi cu şoseaua de centură. 

Planul urbanistic general orientează aplicarea unor politici în scopul construirii şi 

amenajării teritoriului localităţilor, politici ce îşi propun, printre altele, restabilirea dreptului de 

proprietate şi implementarea unor noi relaţii socio-economice care să favorizeze dezvoltarea 

durabilă pe termen lung. 

1.4. Baza juridică 

Planul urbanistic general este elaborat în conformitate cu prevederile actelor 

normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele 

acte normative, cu implicaţii asupra dezvoltării urbanistice, se menţionează: 

- Legea nr. 50/1991 actualizată la data de 16.10.2006 avându-se în vedere 

republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, 

precum si următoarele acte: 

- O.U.G. nr. 122/2004 

- Legea nr. 119/2005 

- Legea nr. 52/2006 

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin H.G.R. 

nr.498/2001 şi Legea nr. 587/2002 (pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 

10/1995 privind calitatea in constructii); 

- Legea nr. 114/1996, privind locuinţele, modificată prin O.U.G. nr.40/1997 şi L. 

nr.196/1997, republicată în decembrie, cu modificările şi completările ulterioare: 

O.U.G. nr.44/1998, L. nr.145/1999, O.G. nr.73/1999, O.U.G. nr.215/1999, 

O.U.G. nr.17/2000, O.U.G. nr.22/2000, O.U.G. nr.98/2000, O.U.G. nr.295/2000, 

L. nr.330/2001, O.G. nr.76/2001, L. nr. 603/2002, H.G. nr. 496/2004, O.U.G. nr. 

42/2005, L. nr. 230/2007, O.U.G. nr. 57/2008, O.U.G. nr. 210/2008; 

- Legea nr. 18/1991 a fondului funciar, cu modificările şi completările ulterioare; 

cuprinde modificările aduse de: Legea nr. 218/1998, Legea nr. 54/1998, O.U.G. 

nr. 1/1998, O.U.G. nr. 102/2001, Legea nr. 545/2001, Legea nr. 400/2002, 

Legea nr. 247/2005, Legea nr. 358/2005, O.U.G. nr. 209/2005, Legea nr.




Piese 


scrise 


Pag. 

12/364 

263/2006, Legea nr. 341/2006, Legea nr. 340/2007 publicata in MOF nr. 846 

din 10/12/2007; 

- Legea nr. 326/2001 a serviciilor publice de gospodărire comunală, cu 

modificările şi completările ulterioare; 

- Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu 

modificările şi completările ulterioare (modificată prin O.U.G. nr.30/2000, 

O.U.G. nr.206/2000, L. nr.713/2001, L. nr.113/2002, L. nr.241/2003); 

- Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; 

- Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; 

- Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor; 

- Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra 

terenurilor agricole şi a celor forestiere, cu modificările ulterioare (O.G. 

nr.69/2000, O.U.G. nr.102/2001, L. nr.400/2002, L. nr.204/2004, L. 

nr.247/2005, O.U.G. nr.127/2005, O.U.G. nr.139/2005, L. nr.38/2006, L. 

nr.342/2006, L. nr.193/2007, D.C.C. nr.602/2008, D.C.C. nr.603/2008, L. 

nr.212/2008, L. nr.261/2008, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. nr.605/2009, D.C.C. 

nr.652/2009 D.C.C. nr.652/2009; 

- Legea nr. 7/1996 a cadastrului şi a publicităţii imobiliare, cu modificările şi 

completările ulterioare, actualizată în anul 2005 prin Legea nr. 247/2005; 

- Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată prin Legea 

286/2006; 

- Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, modificată prin L. 

nr. 401/2003, L. nr. 468/2003, L. nr. 571/2003, L. nr. 259/2006 pentru 

modificarea şi completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor 

istorice dispune republicarea în 2006; 

- Legea nr. 137/1995 republicată în 2000 privind protecţia mediului, cu 

modificările şi completările ulterioare; 

- Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea O.U.G. nr. 236/2000 privind regimul 

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei 

sălbatice; 

- H.G.R. nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării 

de mediu pentru planuri şi programe; 

- H.G.R. nr. 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a 

impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice 

sau private supuse acestei proceduri; 

- Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al 

drumurilor; 

- Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Şefului 

Departamentului pentru Administraţie Publică Locală şi al Ministrului Apelor, 

Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 62/N/19.O/288/1.955 privind delimitarea 

zonelor expuse riscurilor naturale; 

- Legea nr. 107/1996 a apelor, modificată prin H.G. nr. 83/1997, H.G. nr. 

948/1999, L. nr.192/2001, O.U.G. nr.107/2002, L. nr. 404/2003, L. nr.310/2004, 

L. nr.112/2006, O.U.G. nr.12/2007, O.U.G. nr.130/2007; 

- Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, modificată prin L. nr.212/2006 şi L. 

nr.241/2007, republicată în anul 2008 şi modificată prin O.U.G. nr.70/2009; 

- O.G. nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din funcţiune, 

casare şi valorificare a activelor corporale care alcătuiesc domeniul public al 

statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale; 

- Legea nr. 41/1995 - privind protecţia patrimoniului naţional;




Piese 


scrise 


Pag. 

13/364 

- H.G.R. nr. 525/1996 - pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism, 

modificată prin H.G. nr.789/1997, H.G. nr.59/1999, H.G. nr.960/1999, H.G. 

nr.855/2001 şi republicată în M. Of. nr. 856/27 noi. 2002. 

- Codul civil; 

- H.G.R. nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiective de mobilier urban; 

- H.G.R. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în 

construcţii, completată şi modificată de H.G.R. nr. 675/2002, H.G. nr.102/2003, 

H.G. nr.622/2004, H.G. nr.1.231/2008; 

- H.G.R. nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări 

care se supun avizării/autorizării de prevenire şi stingere a incendiilor; 

- H.G.R. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de 

dezvoltare, precum şi a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este 

obligatoriu avizul Statului Major General al Ministerului Apărării Naţionale; 

- Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 13/N/1999 

pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid privind metodologia de elaborare 

şi conţinutul-cadru al planului urbanistic general”; 

- Ordinul comun al Ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, al 

Ministrului Apărării Naţionale, al Ministrului de Interne şi al Directorului 

Serviciului Român de Informaţii nr. 34/N/M.30/3.422/1995 pentru aprobarea 

Precizărilor privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea 

teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării 

construcţiilor; 

- Ordinul ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului nr. 

21/N/10.04.2000 pentru aprobarea Ghidului privind elaborarea şi aprobarea 

Regulamentelor locale de Urbanism; 

- Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă 

şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, modificat prin O. 

nr.862/2001, O. nr.235/2002, H.G. nr.88/2004, O. nr.1.028/2004, O. 

nr.1.136/2007, O. nr.18/2008; 

- Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor şi 

Protecţiei Mediului şi al ministrului Lucrărilor Publice şi Amenajării teritoriului 

pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentaţiilor şi de emitere a 

acordului de mediu la planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului; 

- Ordinul Ministrului Lucrărilor Publice , Transporturilor şi Locuinţei nr. 1943/2001 

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind 

autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi 

completările ulterioare. 

Documentaţia se va elabora, în conformitate cu: 

- Legea nr. 50/1991, republicată în 2004 privind autorizarea executării lucrărilor de 

construcţii, modificată de O.U.G. nr. 122/2004, Legea nr. 119/2005; Legea nr. 52/2006, 

Legea nr. 376/2006; 

- Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, modificată prin H.G.R. nr.498/2001, 

Legea nr. 587/2002 şi L. nr.123/2007; 

- H.G.R. nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele 

minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism 

pentru zonele cu riscuri naturale; 

- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, completată prin 

Ordonanţa Guvernului nr. 69/2004 şi Legea nr. 289/2006. 

- Legea 71/1996 privind aprobarea PATN - secţiunea I - Căi de comunicaţie




Piese 


scrise 


Pag. 

14/364 

- Legea 171/1997 privind aprobarea PATN - secţiunea II – Apa, modificată prin L. 

nr.20/2006; 

- Legea 5/2000 privind aprobarea PATN - secţiunea III - Zone protejate; 

- Legea 351/2001 privind aprobarea PATN - secţiunea IV - Reţeaua de localităţi, 

modificată de: L. nr.429/2002, L. nr. 674/2002, L. nr. 263/2003, L. nr. 336/2003, L. 

nr.382/2003, L. nr.391/2003, L. nr. 408/2003, L. nr.409/2003, L. nr.410/2003, L. 

nr.547/2003, L. nr.548/2003, L. nr.582/2003, L. nr.583/2003, L. nr.584/2003, L. 

nr.585/2003, L. nr.12/2004, L. nr.45/2004, L. nr.79/2004, L. nr.80/2004, L. nr.81/2004, 

L. nr.83/2004, L. nr.134/2004, L. nr.203/2004, L. nr.332/2004, L. nr.543/2004, L. 


nr.308/2006, L. nr.322/2006, L. nr.100/2007 pentru modificarea şi completarea Legii 

nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - 

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi, dispune republicarea. 

- Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, modificată prin O.U.G. nr.74/2001, L. 


nr.340/2004, L. nr.393/2004, L. nr.286/2006 pentru modificarea şi completarea Legii 

administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în M. Of. nr. 123/20 feb. 2007, 

modificată de O.U.G. nr.20/2008, L. nr.35/2008, O.U.G. nr.66/2008, L. nr.131/2008; 

- Legea 575/2001 privind aprobarea PATN- secţiunea V- Zone de riscuri naturale. 

1.5. MODUL DE ELABORARE 

La baza elaborării proiectului Reactualizare Plan Urbanistic General al Municipiului 

Bacău se află: 

- Ordinul M.L.P.A.T. nr. 21/N/2000 pentru aprobarea reglementării tehnice „Ghid 

privind elaborarea şi aprobarea regulamentelor locale de urbanism”; 

- Ordinul M.L.P.A.T nr. 13N/10.03.1999, „Ghid privind metodologia de elaborare şi 

conţinutul - cadru al Planului Urbanistic General”; 

- Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului, al ministrului 

apărării naţionale, al ministrului de interne şi al directorului Serviciului Român de 

Informaţii nr.34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea precizării privind 

avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajarea teritoriului, precum şi a 

documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor. 

1.6. BAZA ŞI SURSELE DE DOCUMENTARE 

1.6.1.Baza documentară 

Planul Urbanistic General reprezintă o etapă obligatorie şi de importanţă majoră în 

elaborarea documentaţiilor de urbanism şi a strategiilor de dezvoltare spaţială şi economică a 

unităţii administrativ - teritoriale analizate. 

• planurile de amenajare a teritoriului naţional: 

- Planul de Amenajarea a Teritoriului Naţional: 

o Secţiunea I - Reţele de transport, aprobată prin Legea Nr. 363 din 21 

septembrie 2006, 

o Secţiunea II – Apa, aprobată prin Legea Nr. 171 din 4 noiembrie 1997, 

o Secţiunea III – Zone Protejate – aprobată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 

2000, 

o Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi,




Piese 


scrise 


Pag. 

15/364 

o Secţiunea a V-a - Zone de risc natural – aprobată prin Legea Nr. 575 

din 22 octombrie 2001; 

o Secţiunea VI – Zone cu resurse turistice – în curs de aprobare. 

- P.A.T.Z.R. Regiunea de Nord - Est; 

• planurile de amenajare a teritoriului judeţean: 

- P.A.T. Judeţul Bacău 

• planurile urbanistice generale ale unităţii teritorial - administrative: 

- P.U.G. - ul municipiului Bacău, proiect nr. 34/1999 întocmit de S.C. 

“URBINO PROIECT” S.R.L. Bucureşti. 

• Date privind unităţile economice care sunt înregistrate în municipiul Bacău – 

informaţii furnizate de www.listafirme.ro 

• Studii de fundamentare întocmite concomitent cu PUG: 

- Studiu geotehnic al teritoriului municipiului Bacău, 

- Studiu hidrologic al teritoriului municipiului Bacău, 

- Studiu privind reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului în municipiul Bacău, 

- Studiu turistic şi de agrement al municipiului Bacău şi Zonei Metropolitane Bacău, 

- Studiu privind infrastructura edilitară majoră a municipiului Bacău, 

- Studiu pentru circulaţie şi transportul în comun în municipiul Bacău, 

- Studiu cu caracter consultativ privind opţiunile populaţiei şi ale instituţiilor publice 

pentru dezvoltarea municipiului Bacău, 

- Studii de fundamentare cu caracter prospectiv privind evoluţia socio - demografică, 

evoluţia forţei de muncă şi a deplasărilor pentru muncă la nivelul municipiului 

Bacău, 

- Studiu de fundamentare privind evoluţia activităţilor economice în municipiul 

Bacău. 

• Date şi informaţii furnizate de următoarele instituţii publice: 

- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bacău 

- Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare 

- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă Bacău 

- Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Bacău - Studiu Pedologic al 

teritoriului municipiului Bacău, 

- Direcţia Silvică Bacău, Ocolul Silvic Bacău 

- Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău 

- Serviciul Public de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău 

- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău 

- Primăria Municipiului Bacău – Direcţia Patrimoniu 

- Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău 

- Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Bacău 

- Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău 

- E-ON GAZ România - Sucursala Bacău 

- E-ON ELECTRICA Bacău 

- S.C. CET Bacău 

- Primăria Bacău- Serviciul Salubrizare şi Spaţii Verzi 

- Aeroportul Internaţional Bacău 

- S.C. Transport Public S.A. Bacău 

- Direcţia Apelor Siret- Bacău




Piese 


scrise 


Pag. 

16/364 

Surse statistice: 

• Date statistice de la Institutul Naţional de Statistică - Direcţia Judeţeană de 

Statistică Bacău; 

• Date preluate de pe 

http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/content/activitati/pie6.htm, 

http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/content/activitati/pie3.htm, 

• Date extrase de pe site - ul oficial al Institutului Naţional de Statistică şi Studii 

Economice – Baza de date TEMPO (https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro) 

Cu ajutorul datelor statistice precum şi a tuturor informaţiilor se va evidenţia stadiul 

actual al dezvoltării şi opţiunile generale ale amenajării teritoriului şi dezvoltării pe termen 

lung în vederea utilizării judicioase a terenului, repartizării armonioase a activităţilor social - 

economice, protejării factorilor de mediu şi peisajului, fluidizării circulaţiei, etc.. 

Analiza de detaliu a relaţiilor complexe şi sincrone care funcţionează în cadrul 

municipiului Bacău cât şi între municipiul Bacău şi comunele învecinate se realizează pe 

baza a numeroase cercetări de teren, a interpretării de date statistice, a caracteristicilor şi 

funcţiilor economice, a poziţiei geografice, a deplasărilor pentru muncă, etc. 

1.6.2. Suportul topografic 

Suportul topografic al lucrării constă în planşe reactualizate, după cum urmează: 

• Planuri topografice - scara 1: 25.000, 

• Planuri topografice – scara 1:5000, 

• Ortofotoplanuri - anul 2005, cu rezoluţie spaţială de 0,5m, 

• Reambulare topografică – scara 1: 5000, 

• Shuttle Radar Topography Mission – datând din februarie 2000, 

• Suportul cadastral – furnizat de Primăria Municipiului Bacău, realizat de S.C. 

TOPCADEX BUCUREŞTI, oct. 2008, sc. 1: 1000.




Piese 


scrise 


Pag. 

17/364 

CAPITOLUL 2 - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 

2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI EVOLUŢIE 

2.1.1. Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial – administrative, 

fizionomia, forma şi structura localităţii 

Municipiul Bacău - cel mai vechi oraş din Podişul Piemontan aşezat pe prima terasă a 

râului Bistriţa (fost nucleu husit faţă de care, domnitorul Alexandru cel Bun a avut o atitudine 

tolerantă) cu importanţă economico – administrativă încă din secolul XV, astăzi de şase ori 

mai mare decât în 1930, este un puternic centru economic şi cultural. Oraşul Bacău aparţine 

judeţului Bacău, judeţ localizat în zona centrală a Regiunii de Nord - Est a României. 

Municipiul Bacău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului, amplasat la doar 

9,6km în amonte de confluenţa Siret – Bistriţa. 

Geografic, localitatea este situată la intersecţia meridianului de 26 0 55' longitudine 

estică cu paralela de 46 0 35' latitudine nordică. 

Din punct de vedere administrativ, se învecinează la nord cu comunele Hemeiuşi şi 

Săuceşti, la est cu comuna Letea Veche, la sud cu comuna Nicolae Bălcescu, la sud-vest 

cu comuna Sărata, iar la vest cu comunele Luizi Călugăra, Măgura, Mărgineni. Între aceste 

limite, oraşul ocupă o suprafaţă de 4282ha - pentru anul 2008, suprafaţa totală a fost 

calculată prin măsurarea suprafeţei din interiorul limitei teritoriului administrativ al municipiului 

(sursa: https://statistici.insse.ro/shop), fiind situat la altitudini cuprinse între 151m şi 181m. 

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, din 

timpuri străvechi, Bacăul devenind un important nod de intersecţie al principalelor artere 

comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau drumul 

moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu 

drumul păcurii, ce începea la Moineşti, cu drumul sării, dinspre Târgu Ocna, cu drumul 

Braşovului (drumul de jos), drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin 

pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. 

În Moldova procesul de urbanizare se aseamănă mult cu cel din Ţara Românească şi 

Transilvania, dar există şi unii factori deosebiţi. Astfel, în perioada antică, populată de dacii 

liberi, ea rămâne în afara hotarelor Imperiului Roman. În secolele V-IX Moldova reprezintă un 

adevărat “coridor” de trecere a popoarelor migratoare. Populaţia locală se ascunde de 

migratori nu în aşezări fortificate, dar în munţi, păduri şi locuri puţin accesibile. Din secolul al 

V-lea se înregistrează instabilitatea majorităţii aşezărilor omeneşti (termenul mediu de 

existenţă a lor este mai mic de 50 de ani). Şi numai din secolele IX-X în sânul societăţii 

autohtone se manifestă fenomenul separării meşteşugurilor de agricultură. În general, cele 

mai multe aşezări urbane moldoveneşti apar paralel cu constituirea statului, atât cronologic, 

cât şi structural, atunci când domnia devine unicul stăpânitor al oraşelor. Acţiunile întreprinse 

de ea urmăresc crearea unui sistem coerent al structurilor economice, religioase, comerciale, 

administrative, legislative, militare etc. Sunt instituite anumite reguli de guvernare, printre 

care şi cele de urbanizare (sursa: Mariana Şlapac, doctor habilitat,vicepreşedinte al 

Academiei de Ştiinţe a Moldovei). 

Prima atestare documentară o găsim în privilegiul comercial acordat de 

Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov (6.10.1408), originea oraşului se pierde în 

negura timpului. Primele urme de locuire datează din paleolitic, acestora adaugandu-li-se 

cele din mezolitic şi neolitic. În intravilanul localităţii au fost identificate cateva vetre de 

locuire:în zona Curţii Domneşti, a liceului Gh. Vrânceanu, pe strada Ion Luca, nuclee ale 

viitorului oraş, principalele centre polarizatoare pe tot parcursul sec. IX - XVII/XVIII.




Piese 


scrise 


Pag. 

18/364 

La sfârşitul secolului al XIV-lea, Bacăul era o aşezare urbană bine închegată, una din 

cele mai prospere din sudul Moldovei, având importante atribuţii militare şi comerciale. 

Abia la sfârşitul secolului al XVIII-lea Bacăul începe să fie menţionat pe hărţi, 

informaţiile privind poziţia şi evoluţia sa teritorială devenind mai clare. 

În 1816, oraşul era localizat în partea centrală a terasei Bacău, având o structură 

răsfirată, cu o singură grupare liniară – Uliţa Mare – cu orientare nord-sud în lungul drumului 

Adjud-Piatra Neamt. “La 1850, întreaga Uliţa Mare, începând din Piaţa veche şi până la 

biserica Sf. Neculai, era a negustorilor români: Constantin Călin, Neculai Dumitraşcu, … şi o 

parte a armenilor pământeni: Iacob Ţîţu, … Cei dintâi erau bacali, având unii şi crâşme pe 

lângă dughenile lor, alţii erau blănari. Armenii aduceau marfă de la Braşov. Unii aveau 

manufactură, alţii vindeau şi tutun. O singură dugheană avea marfă bună, de lux şi scumpă, 

a lui Vasile Şandru, căruia i se mai zicea şi Vasile Galantaru” (sursa: Costache Radu: 

“Bacăul de la 1850-1900”) 

Spre vest, limita nu depăşea strada Bradului, iar la est avansa până la muchia terasei. 

Prin estul orasului trecea drumul sarii. 

În prima jumatate a secolului al XIX-lea oraşul se va extinde mult spre nord şi spre 

sud-est. Ulterior, datorită construcţiei căii ferate (1872) şi a Podului de Fier, peste Bistriţa, se 

poate observa clar tendinta de extindere pe direcţia est-vest. Erau 12 străzi mari, bine liniate, 

dar nepavate: Calea Bacău-Roman, străzile Precista, Buna Vestire, Busuioc, Judeţeană, a 

Liceului, Gării, Primăverii, Justiţiei, Armenească, Lecca, Bulevardul şi Calea Bacău – Ocna. 

Cu exceptia zonei centrale, restul aşezării avea un puternic aspect rural, cu case din lemn şi 

pământ. În sectoarele Paloşanu şi Lecca, datorită condiţiilor naturale, erau cartiere insalubre, 

locuite de muncitori şi ţărani. În perioada interbelică, sunt incluse În intravilan comunele 

Serbanesti, Gheraiesti si Izvoarele de Sus. 

Se extind cartierele de locuinte prin parcelări, construindu-se, în 1922, cartierul CFR, 

la vest de aliniamentul caii ferate. În paralel, unele terenuri câştigate prin reforma agrară sunt 

amenajate ca spaţii verzi – Parcul Cancicov. Datorită creşterii demografice, dar şi 

economice, Bacăul este declarat municipiu la 7 decembrie 1929. 

În Enciclopedia interbelică a Regatului României, aparută în preajma intrării 

României în cel de-al doilea război mondial, se arată că Bacăul era capitala judeţului, cu o 

economie dezvoltată bazată pe industrie, agricultură, comerţ intens cu produse industriale, 

lemne, cereale, animale şi produse animale, străbătut de o reţea totală de drumuri în lungime 

de 1632km şi 659m, împărţită astfel : 

Drumuri naţionale 285km şi 699m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 

163km şi 222m (pietruit), iar municipiul şi comunele urbane, 22km şi 477m pavaţi şi pietruiţi. 

Drumuri judetene 547km şi 420m, din care administraţia judeţului întreţine 43km şi 

694m. 

Drumuri comunale 799km şi 540m. 

Lungimea podurilor este de 13.431,15m repartizată astfel: poduri nationale 5.005,3m, 

judetene 4.153,40m şi comunale 4.272,45m. 

Prin judet trec 7 drumuri nationale, legând următoarele localităti : 

1. Focşani – Bacău – Roman; 

2. Adjud - Oneşti – M. Ciuc; 

3. Bacău – Piatra; 

4. Braşov – Breţcu – Oneşti; 

5. Bacău – Bârlad; 

6. Oneşti – Bacău; 

7. Tg.- Ocna – Slănic. 

Judeţul Bacău era străbătut de o reţea totală de cale ferată de 169km din care linii 

principale simple 135 şi linii secundare simple 34km, cu itinerariile: Itinerarii principale: 

Rapide şi accelerate: Bucureşti – Cernăuti – Grigore Ghica Vodă (Varşovia, Berlin, Praga,




Piese 


scrise 


Pag. 

19/364 

Moscova), statii importante : Bacau, Tg.-Ocna, Comăneşti, Moineşti (sursa: Enciclopedia 

interbelică a Regatului României). 

Începând cu 1948, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări urbanistice. S- 

a inregistrat o dezvoltare atât pe orizontală, dar mai ales pe verticală. Se construiesc zonele 

industriale şi în paralel, noi zone rezidentiale, asa numitele cartiere dormitor dotate cu mici 

unităti comerciale, sanitare, de învăţământ. Prin urmare, suprafaţa oraşului a crescut de la 

1645ha în 1975, la 1737ha în 2000, din care: 859,24ha zona de locuit cu 49,47%; 535,68ha 

zona industrială cu 31, 01%; 65,54ha – spaţii verzi şi de agrement cu 19, 52%. Structura 

funcţională a oraşului este mult mai complexă, ea modificându-se în timp, în concordanţă cu 

cerinţele populaţiei şi cu exigenţele noilor reglementări administrative. 

Astfel, în zona centrală s-a conturat zona administrativă sau centrul civic; unde 

sunt localizate instituţiile cele mai importante: Primaria, Prefectura, Oficiul Judetean de Poştă 

şi Telecomunicaţii, Biblioteca Judeteană, Casa de Cultură, zona care se intrepătrunde cu cea 

rezidenţiala şi comercială. În anii post-revolutionari, zona administrativă s-a extins spre est, 

spre str. 9 Mai, prin construcţia unor unităţi bancare; formându-se centrul financiar-bancar al 

Bacăului. 

Zona industrială se prezintă sub forma unei centuri în jurul oraşului propriu-zis, cu 

două nuclee de concentrare, corespunzănd platformelor din nord-vest şi din sud şi o grupare 

liniară în lungul Bistritei. Unităţile construite în ultimii ani au fost aliniate grupărilor deja 

existente; centrele de productie la periferii şi centrele de afaceri în zona administrativă sau în 

apropierea ei. 

Zona transporturilor rutiere a municipiului Bacău deţine o reţea de străzi de tip 

radial-concentric, evidenţiindu-se trei (3) inele de străzi. 

Astfel, primul inel de străzi (inelul zonei centrale) este constituit din străzile 9 Mai 

(categoria a II-a), B-dul Unirii (categoria a II-a), str. Oituz (porţiunea dintre Bd. Unirii şi str. 

Războieni, categoria a III-a) şi str. Războieni (categoria a II-a între str. Oituz şi Sturza şi 

categoria a III-a între str. Sturza şi Parcului). 

Cel de-al doilea inel pe care se desfăşoară la ora actuală traficul de tranzit în partea 

de sud-est, nord şi nord-vest, este format din străzile Milcov (categoria a II-a), I.L. Caragiale 

(categoria a II-a), Vadu Bistriţei (categoria a II-a), str. Gării (categoria a II-a până în str. 

M.Eminescu şi categoria a III-a până la intersecţia cu str. Oituz), str. Constantin Ene 

(categoria a III-a) şi str. Garofiţa (categoria a III-a). 

Al treilea inel, în prezent neînchis, reprezintă varianta şoselei de centură a municipiului 

şi este alcătuită din străzile A. Şeptilici (categoria a III-a), str. Narciselor (categoria a III-a) şi 

str. Tecuciului – DC 87 (categoria a III-a). Inelul traversează râul Bistriţa prin partea de sud a 

oraşului şi continuă pe str. Chimiei (categoria a III-a până la pasajul peste calea ferată, apoi 

este de categoria a II-a până în str. Republicii). 

Bacăul este străbătut de o reţea densă de căi rutiere care îi asigură legătura cu alte 

localităţi, ierarhizate astfel: 

1. Categoria A: E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret– Suceava – Roman - Bacău – 

Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia), (44km până la Roman, 87km 

până la Adjud); 

2. Categoria B:E574 (Bacău - Oneşti - Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova) 

La acestea se adaugă drumul naţional DN2F spre Vaslui (83km până la Vaslui), 

drumul naţional DN 2G spre Moineşti (55km până la Moineşti) şi DN 15 spre Buhuşi (58km 

până la Piatra Bacău) (sursa: Studiu pentru modernizarea circulaţiei şi a transportului în 

comun elaborat de compania GTT - Gruppo Torinese Trasporti - din Torino). 

În partea de vest se concentrează transporturile feroviare. Municipiul Bacău este 

tranzitat de însemnate rute feroviare permiţând legătura cu nordul ţării (Suceava, Botoşani), 

estul României (Iaşi) sudul (Ploieşti, Bucureşti) şi vest (Braşov, Sibiu, Tg. Mureş).




Piese 


scrise 


Pag. 

20/364 

Astfel, magistrala feroviară 500 Bucureşti (Nord) - Ploieşti (sud) –Adjud - Paşcani - 

Suceava – Vicşani este dublă şi electrificată. 

Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti-Adjud-Bacău-Paşcani magistrala se suprapune şi pe 

traseul coridorului feroviar pan-european IX stabilit prin conferinţele de la Praga (1993), 

Creta (1997). Astfel, se doreşte modernizarea traseului pe teritoriul României (595 km) şi 

electrificarea tronsoanelor Videle - Giurgiu Nord si Socola - Ungheni Prut. Ulterior, în urma 

modernizării infrastructurii feroviare, viteza comercială va fi de circa 120km/h. 

În sudul oraşului este amplasat transportul aerian. Municipiul Bacău este deservit 

de aeroportul Internaţional “George Enescu, deschis traficului aerian public de călători şi 

marfă la data de 1 Aprilie 1946. A fost declarat prin decret prezidenţial în 1976 aeroport 

internaţional cu o pistă de 2.500m lungime şi 80m lăţime, o suprafaţă totală de peste 200ha. 

În viitorul apropiat aeroportul Bacău va „suferi” o modernizare accentuată prin preluarea în 

concesiune pe o perioadă de 34 ani de către operatorul Blue Air, acesta investind o sumă de 

circa 45 milioane de euro (sursa: Studiu pentru modernizarea circulaţiei şi a transportului în 

comun elaborat de compania GTT - Gruppo Torinese Trasporti - din Torino), toate, 

completandu-se reciproc 

Zona comercială cuprinde vechiul nucleu al oraşului, completat fiind de alte grupări 

amplasate în zonele rezidenţiale. Se mai păstrează o specializare strictă doar în arealul 

Pieţei Centrale (cel dintâi nucleu comercial al oraşului). B-dul Unirii şi B-dul Nicolae 

Bălcescu, vechi zone meştesugăreşti, prezintă o zonare funcţională mixtă (comercialrezidentiala). 

Între zonele mono-fucţionale şi cele rezidenţiale propriu-zise există zone 

mixte:comercial-rezidentiale (cladiri bi-funcţionale), rezidential-învăţământ-sănătate. 

Zonele rezidentiale ocupă aproximativ 80% din intravilan. În general, se intrepătrund 

cu cele comerciale. Singurele cartiere rezidentiale propriu-zise sunt cele de la periferii: 

Gherăiesti, Izvoare, Şerbăneşti, CFR, Tache, Mioriţei, Nord. 

În concluzie, în evoluţia teritorială a municipiului, s-a inregistrat un maxim în secolul al 

XIX-lea urmat de un relativ dinamism. Aceasta a fost o creştere tentaculară datorită 

dezvoltării aşezării în lungul axelor de circulaţie (sursa: Al. Ungureanu, 1980). 

2.1.2. Caracteristici semnificative ale teritoriului şi localităţilor, repere în evoluţia 

spaţială a localităţilor 

În privinţa începuturilor târgului lipsesc datele sigure. Sunt mai multe legende, una 

dintre ele explicând atât fundaţiunea originală a târgului, cât şi numele de Bacău. Originea 

oiconimului Bacău este pusă pe seama termenului maghiar bako, ipoteză susţinută şi de 

Iorgu Iordan:bako – calău, nătâng, neghiob. Respingând provenienţa maghiară a 

termenului, Haşdeu înclina către o etimologie turanică, iar Nicolae Iorga, pentru una 

slavă: stra-slavul bac = zimbru, taur, bour. 

„Bacăul, ca şi celelalte târguri medievale din Moldova, îşi are începutul într-o 

străveche aşezare sătească, apărată de păduri şi ape, la confluenţa dintre Siret şi Bistriţa. Cu 

mult înainte de formarea statului feudal Moldova, acest sat depăşea ca importanţă pe cele 

din jur datorită aşezării sale, ce a favorizat dezvoltarea unui comerţ mai activ. Aici veneau 

ţăranii din împrejurimi să-şi vândă prisosul şi să cumpere unele produse necesare traiului. 

Locuitorii din zona muntoasă şi cei de la şes se întâlneau în această aşezare. Era loc de 

trecere şi popas pentru negustorii şi cărăuşii ce transportau mărfuri pe drumul 

transcontinental care mergea paralel cu Siretul. 

Prima menţiune documentară internă despre Bacău se găseşte în privilegiul comercial 

din 1408 acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov. În acest document, 

Bacăul era pomenit ca un centru comercial şi meşteşugăresc, şi ca important punct de vamă 

pentru tot felul de mărfuri transportate în şi din Moldova. Dezvoltarea continuă a activităţii




Piese 


scrise 


Pag. 

21/364 

economice a făcut ca Bacăul să devină sediul unor curţi domneşti”(sutsa: Arhivele Statului – 

judeţul Bacău). 

„Până în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, târgul a cunoscut o dezvoltare 

ascendentă. Însă, în condiţiile statornicirii monopolului economic turcesc, prosperitatea 

economică a Bacăului rămâne de domeniul trecutului. În secolul al XVII-lea, Bacăul a 

cunoscut o dezvoltare lentă, specifică aproape tuturor târgurilor moldoveneşti”(sursa: 

Arhivele Statului – judeţul Bacău). 

La începutul secolului al XVIII-lea, târgul domnesc Bacău era o mică aşezare pe un 

ostrov pe apa Bistriţei. În acea vreme, aşezarea se afla în calea oştilor otomane şi ruseşti ce 

se înfruntau pe teritoriul moldovean” (Dimitrie Cantemir – „Descrierea Moldovei”). 

„Către sfârşitul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei şi boierii creau condiţii care 

înlesneau statornicirea în locurile stăpânite de ei a neguţătorilor şi meseriaşilor străini. Boierii 

erau interesaţi să-şi populeze satele şi târgurile pustiite de vitregia vremurilor şi să-şi vadă 

valorificate bogăţiile naturale. Domnitorii stimulau activitatea în târgurile domneşti, care 

constituiau o importantă sursă de venituri pentru visteria domnească. Hrisovul dat în 1829 de 

către domnitorul Ioan Sandu Sturza, anume pentru târgul Bacău, atrăgea negustorii şi 

meşteşugarii de orice neam, să se stabilească la Bacău, să cumpere terenuri şi să ia lemn 

pentru construcţii din pădurea învecinată.“ („Oraşe şi târguri din Moldova”). 

„În 1820, producţia şi circulaţia mărfurilor capătă însemnătate tot mai mare la Bacău, 

dar oraşul era abia înfăptuit şi se reducea la un număr restrâns de case şi locuitori: 22 de 

case boiereşti şi o populaţie totală de circa 1000 de locuitori” (Costache Radu – „Bacăul de la 

1850-1900”). 

„În 1832, Extractul statistic alcătuit pentru Bacău arăta o populaţie de 2903 persoane” 

(Arhivele Statului – judeţul Iaşi). 

„Bacăul era o aglomerare de case de lemn, mici, acoperite cu muşchi. Existau doar 

două străzi principale – Şoseaua Domnească şi Uliţa mare – şi trei mahalale, numite 

boiereşti, negustoreşti şi a calicimii, cu uliţe neprunduite. Eforia, isprăvnicia, poliţia funcţionau 

în case închiriate. Iluminatul străzilor era primitiv: la mari distanţe câte un par, având în vârf 

un mic felinar cu o lumânare de seu. Alimentarea cu apă se făcea din fântâni, gunoaiele se 

împrăştiau pe malul Bistriţei. Aglomerarea caselor înlesnea apariţia incendiilor, cum a fost cel 

din 1853, care a mistuit sute de case” (Costache Radu – „Bacăul de la 1850-1900”). 

„În a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, Bacăul s- 

a dezvoltat mult. Favorizată de situarea geografică a oraşului şi de împrejurimile bogate în 

materii prime, viaţa lui economică s-a amplificat. Oraşul s-a extins, au apărut noi străzi şi 

cartiere, populaţia a crescut numericeşte. Legea din 1864 a adus la conducerea oraşului 

Primăria, primul primar fiind Gheorghe Negel, din iniţiativa căruia au fost amenajate şi pavate 

multe străzi şi au început acţiuni de salubrizare a oraşului. S-au construit edificii de utilitate 

publică: noi şcoli, poşta, spitalul orăşenesc, grădina publică, palatul administrativ, liceul, gara. 

În 1899, Bacăul a ajuns la o populaţie de 16.378 de locuitori” (I. Kara – „Obştea evreiască a 

Bacăului”). 

„În 1920-1930, aproape toţi negustorii de pe Strada mare erau evrei; unii făceau 

comerţ cu mercerie, zarzavaturi, articole ţărăneşti, hamuri, cărămidă, lemn, articole de 

fierărie, alimente, alţii aveau bodegi, hanuri, galanterii, librării, magazine de încălţăminte. Au 

apărut în Bacău numeroase ateliere, manufacturi şi intreprinderi industriale, dar şi în acest 

domeniu evreii au fost pionieri” (I. Kara – „Obştea evreiască a Bacăului”). 

Talentatul ziarist şi scriitor Marius Micu a avut ideea puţin obişnuită de a publica o listă 

a tuturor caselor care au existat în perioada interbelică în Strada Mare. El a lăsat astfel un 

tablou de o deosebită autencititate al ocupaţiilor şi preocupărilor – de ordin material, dar nu 

numai – pe care le aveau locuitorii din această zonă. Tabloul este semnificativ pentru 

structura socio-profesională a populaţiei, dar şi pentru psihologia socială a epocii. Iată, pentru 

pitorescul lor, doar câteva dintre firmele existente pe Strada Mare: „Ceainăria evreiască”;




Piese 


scrise 


Pag. 

22/364 

„Croitoria vieneză”; Frizeria Moritz, ventuze, lipitori; Bodega-restaurant „La consum”; Herman 

Isac, local select; Moş Grunberg, drojdie; „Voaleta Bacăului”, Milca Marcusohn; Bodega 

„Sorbona”; „La cântarul drept”; „La întâlnirea călăraşilor”. Nu mai puţin semnificativă ar fi 

putut fi o asemenea listă a caselor de pe strada Leca unde locuiau doar mici negustori, 

meşteşugari, funcţionari şi muncitori industriali. Era strada sărăcimii. Pe strada Leca 

izbucneau din când în când şi acele incendii pentru care Bacăul a fost imortalizat într-un 

catren. 

„În 1929, din iniţiativa industriaşului A. Isvoranu, a fost întemeiat un azil pentru bătrâni. 

Au fost strânse fonduri din donaţii şi subvenţii – între alţii, de la Comunitate şi de la Primărie. 

Aşezământul a funcţionat până în 1949, cu întreruperi în anii războiului, când localul a fost 

rechiziţionat” (Arhivele statului – judeţul Bacău). 

Construirea unor clădiri publice şi o serie de acţiuni de amenajare urbană au început 

încă din prima jumătate a veacului. 

Câteva date importante din istoria Bacăului 

1927 – 1929- se construieşte Palatul Mărăşti (actualul Teatru Bacovia). 

1928: - apare “Revista învăţătorului” sub redacţia lui Grigore Tăbăcaru; 

- se înfiinţează fabrica de postav a intreprinderilor Filderman; 

- se deschide Oborul de cereale derivate şi mărfuri. 

1929 - prin decretul regal nr. 4036/7.XII.1929 Bacăul este ridicat la rang de municipiu, 

intrând în rândul oraşelor mari ale României de atunci; 

- se inaugurează Palatul Mărăşti (actualul Teatru Bacovia) în prezenţa Reginei Maria. 

1930- la 1 ianuarie, satele Şerbăneşti şi Gherăieşti au fost înglobate oraşului; 

- ia fiinţă Fabrica de încălţăminte “S. Filderman”; 

- este dezvelit Monumentul Eroilor din primul război mondial; 

- cartiere întregi sunt inundate în urma revărsării Bistriţei şi a pâraielor Bârnat şi Negel; 

- se deschide primul pavilion în incinta halei pentru desfacerea produselor alimentare, 

acolo unde astăzi se află Piaţa Centrală; 

- se înfiinţează la punctul Paloşanu o mică piaţă de zarzavat şi patru compartimente 

de măcelărie; 

- la recensământul din acest an,oraşul Bacău avea o populaţie de 31138 locuitori; 

- apare publicaţia “Gazeta Bacăului”. 

1931- la 30 septembrie se înfiinţează Asociaţiunea Cultul Patriei. 

1932- se înfiinţează Camera de Muncă, 

- existau 6 mici farmacii; 

- apare publicaţia “Presa”. 

1933- se înfiinţează Serviciul Public de Salubrizare al oraşului; 

- la 1 aprilie se reorganizează administraţia financiară a judeţului Bacău; 

- sunt stabilite zilele de bâlci în zilele de 23 aprilie şi 26 octombrie; 

- în cartierul Şerbăneşti se ridică capela din lemn “Sfinţii Mihail şi Gavril”; 

- se modifică interiorul halei centrale şi se asfaltează incinta; 

- se pavează cu granit străzile: Ioniţă Sandu Sturdza, Mareşal Prozan, Buna Vestire, 

Basarabiei şi Cristoreanu; 

- se fac trotuare cu bolovani pe străzile: Banu Mărăcine, Cremenea, Costache Negri, 

Bradului; 

- se amenajează Parcul Comercial Bistriţa din Gherăieşti ca loc de odihnă şi agrement 

pentru locuitorii Bacăului; 

- se amenajează Cimitirul Eroilor din strada Constanţei în care se aflau înmormântaţi 

5400 de eroi din Primul Război Mondial;




Piese 


scrise 


Pag. 

23/364 

- ia fiinţă un comitet antifascist; 

- deşi mulţi băcăuani mai foloseau încă lămpile cu petrol, exista un număr de 3000 de 

abonaţi la curentul electric; 

- consumul de apă al oraşului atinge 6000 mc; 

- apare publicaţia “Ora”; 

- apare monografia “Bacăul din trecut şi de azi” (pe copertă, 1934) a publicistului 

Grigore Grigorovici (n.1882, Răcăciuni – m.1944, Bacău). 

1934- în luna aprilie satul Domniţa Maria intră în subordinea oraşului (actualul cartier 

“Orizont”); 

- este modernizată Strada Mare; 

- se extind şcolile normale de băieţi şi fete. 

1935- pe 10 iulie inginerul agronom al Bacăului înaintează primăriei un memoriu 

pentru amenajarea unui parc în oraş (viitorul parc Eminescu, Cancicov, Libertăţii, Cancicov); 

- în acest an, în Bacău existau în total 57 de unităţi industriale, dintre care 40 active şi 

17 inactive; 

- între octombrie 1935 şi iunie 1936 se tipăreşte ziarul “Înainte”, cu orientare 

antifascistă; 

1936- pe data de 12 martie, prin semnătura primarului Constantin Zlotescu se 

încorporează Bacăului satul Domniţa Maria, pentru că, aşa cum se preciza, “creează pentru 

viitor perspective certe ale dezvoltării municipiului 

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 

2.2.1. Substratul geologic 

2.2.1.1. Aspecte tectono-structurale şi alcătuire petrografică 

Din punct de vedere geologic, teritoriul oraşului Bacău se suprapune aşa-numitei 

unităţi structurale a Depresiunii (Platformei) Bârladului - unitate reprezentând o porţiune a 

Platformei Moldoveneşti - care este caracterizată de prăbuşirea în adâncime a 

fundamentului, a cărui natură nu este cunoscută, acesta nefiind surprins până acum în foraje. 

Se presupune a fi alcătuit din formaţiuni cristalofiliene şi magmatite. 

Fundamentul Podişului Moldovei este acoperit integral de o stivă de depozite 

sedimentare, mai groasă in această zonă ca şi în zona imediat învecinată numită 

Depresiunea Precarpatică decât pe fundamentul celorlalte două unităţi structurale 

corespunzătoare acestui podiş, Platforma Est-Europeană şi Orogenul Nord-Dobrogean. În 

cadrul acestei cuverturi s-au putut deosebi mai multe cicluri de sedimentare: ciclul vendian 

superior-devonian, ciclul permian-triasic, ciclul jurasic-eocen şi ciclul badenian-pleistocen. 

Fiecare ciclu a fost rezultatul unei mari transgresiuni marine, iar între acestea s-au intercalat 

perioade de exondare, când relieful a evoluat subaerian. Dintre toate depozitele cuverturii 

sedimentare, la suprafaţǎ nu apar decât cele din ultimul ciclu, badenian-pleistocen. 

Sedimentarul acestui ciclu se dispune de la nord-nord-vestul spre sud-sud-estul Podişului 

Moldovei în fâşii mai mult sau mai puţin paralele, în conformitate cu retragerea succesivǎ a 

apelor marine (ulterior lacustre), determinatǎ de ridicarea treptatǎ şi inegalǎ a podişului, mai 

întâi în NNV şi apoi în SSE (Al. Ungureanu - Geografia podişurilor şi câmpiilor, 1993). 

Astfel, în jumătatea nordică a podişului, aproximativ până la linia Bacău – Huşi 

aflorează aproape exclusiv depozitele sarmaţianului, în zona Culoarului Fluvial Siret –




Piese 


scrise 


Pag. 

24/364 

Bistriţa, unde este situat Bacăul, respectiv spre contactul cu Carpaţii şi Subcarpaţii, 

sarmaţianul apărând într-un facies litoral, fluvio-deltaic, reprezentat prin pietrişuri şi nisipuri. 

Culoarul Siretului are o evoluţie miocen-cuaternară strâns legată de formarea vestului 

Podişului Moldovei, precum şi a văilor carpatice şi a piemontului pericarpatic. 

Cele mai noi formaţiuni sedimentare din Platforma Bârladului aparţin ciclului badenian 

superior-romanian (nisipuri, argile) şi cuaternarului (siltite, pietrişuri), acestea din urmă fiind 

caracteristice unor terase ce însoţesc arterele hidrografice ce străbat această platformă, cum 

e şi cazul teraselor pe care este situat oraşul Bacăul. 

Cercetările geofizice asupra structurii geologice de profunzime au evidenţiat contactul 

fundamentului baikalian din est cu cel al unităţilor pericarpatice din vest, alcătuit din şisturi 

verzi, situat aproximativ pe traseul Văii Siretului. În lungul faliei pericarpatice care separă 

Orogenul Carpatic de Platforma Moldovenească sunt clare raporturile tectonice de 

suprapunere a depozitelor cutate ale avanfosei. Culmea Pietricica este evidenţiată morfologic 

prin pante accentuate de catre o linie tectonică. 

>> Coloana stratigrafică sintetică a cuverturii 

neogene din Platforma Bârladului (L. Ionesi - 

Geologia României. Unităţi de platformă şi 

orogenul Nord-Dobrogean, 1989) 

Văile Bistriţei si Siretului au fost 

modelate într-o perioadă geologică 

îndelungată prin secţionarea unor formaţiuni 

variate care în zona Bacău aparţin 

neogenului superior şi cuaternarului. 

Mişcările de ridicare din faza valahă au 

determinat accentuarea eroziunii văilor. 

2.2.1.2. Caracteristici geotehnice 

Ţinându-se cont de caracteristicile terenului de fundare, capacitatea portantă a 

acestuia şi posibilitatea realizării fundaţiilor construcţiilor, pe teritoriul municipiului Bacău s-au 

delimitat 4 zone: 

a. Zona aluviunilor grosiere 

b. Zona complexului argilos sau prăfos-argilos 

c. Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire 

d. Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire 

Demarcaţia dintre aceste zone, mai ales între ultimele trei se face gradat. De 

asemenea, prima zonă poate fi la rândul său raionată în funcţie de adâncimea stratului 

grosier stabilit pentru fundare, în această zonă fiind destul de frecvente sedimentele fine, cu




Piese 


scrise 


Pag. 

25/364 

aspect de mâl, neconsolidate, care conduc la necesitatea creşterii semnificative a 

adâncimilor fundaţiilor. 

Astfel: 

a. Zona aluviunilor grosiere este continuă de la nord la sud, pe ambele maluri ale 

râului Bistriţa, zona confundându-se cu terasa inferioară joasă. Această zonă cuprinde 

ansamblurile de locuinţe din cartierele Gherăieşti, Ştefan cel Mare, Mioriţa, Bistriţa Lac, 

Cremenea-Milcov, cartierul Izvoare, precum şi CET şi Sofert. Pe malul stâng acestă zonă 

cuprinde cartierul Şerbăneşti şi se întinde între Bistriţa şi Siret. 

b. Zona complexului argilos sau prăfos-argilos se dezvoltă numai pe malul drept al 

râului Bistriţa, la limita vestică a zonei A, având mare dezvoltare în partea nord-vestică a 

municipiului şi în zona vechiului centru. În general, zona B prezintă o bună stabilitate 

generală, pe o suprafaţă plană cu o slabă înclinare spre sud-est, fără fenomene fizicogeologice 

care să influenţeze lucrările de construcţie. 

c. Zona pământurilor loessoide slab sensibile sau insensibile la umezire se dezvoltă în 

partea vestică şi sud-vestică a municipiului, limita nord-estică fiind o trecere gradată spre 

complexul argilos, iar limita sud-vestică fiind, de asemenea, o trecere gradată spre un 

complex granulometric asemanător, dar cu sensibilitate la umezire. 

d. Zona pământurilor loessoide sensibile la umezire se dezvoltă în partea sud-vestică 

a teritoriului studiat, pe zona de trecere între terase şi pe terasa a doua, cuprinzând partea 

mai ridicată a zonei centrale, o parte din zona de depozite, zona industrială din partea sudică 

a oraşului. Această zonă se dezvoltă şi în partea nord-estică a municipiului (terasa înaltă de 

la ieşirea din Bacău spre Roman). 

Apa subterană 

Rezervele cele mai importante de apă freatică se află în complexul aluvionar de luncă, 

precum şi la baza teraselor, însă au un caracter fluctuant, în funcţie de alternanţa între 

perioadele secetoase şi cele cu ploi abundente. 

Adâncimea de îngheţ 

Conform Codului de proiectare seismică P100 din 2006, perioada de control (colţ) a 

spectrului de răspuns este Tc = 0,7s. 

În conformitate cu STAS 6054/05 adâncimea de îngheţ în zonă are valoarea de 0,9 m 

adâncime, de la suprafaţa solului. 

Seismicitate 

Zonarea teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraţiei terenului 

pentru proiectare a G , pentru cutremure având intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, 

plasează municipiul Bacău în zona cu a G = 0,28g. 

2.2.2. Relieful 

2.2.2.1. Aspecte dimensionale şi morfografice 

Alcătuirea geologică, caracterul cvasiorizontal al depozitelor, oscilaţiile pozitive de la 

sfârşitul romanianului şi cele periodice din cuaternar au stat la baza imprimării




Piese 


scrise 


Pag. 

26/364 

particularităţilor reliefului Platformei Bârladului.Municipiul Bacău este unul din cele mai mari 

oraşe ale Podişului Moldovei, fiind aşezat în unitatea de relief numită Podişul Piemontan, 

subunitatea Culoarului Fluvial Siret-Bistriţa. 

Situat pe vastul con de dejecţie creat la confluenţa râurilor Siret şi Bistriţa, oraşul 

Bacău beneficiază de un cadru geomorfologic extrem de favorabil. De altfel, apariţia şi 

dezvoltarea oraşului Bacău au fost influenţate în mare măsură de existenţa celor două râuri. 

Astfel microrelieful vetrei oraşului este rezultatul activităţii celor două râuri şi a regimurilor lor 

hidrologice. 

Râul Bistriţa forma la vărsare un masiv con de dejecţie. Datorită pantei mai accentuate 

dar şi a depozitelor transportate de provenienţa carpatică, mai grosiere decât cele ale 

Siretului, albia şi gura de vărsare au avansat spre est şi sud-est, determinând deplasarea 

cursului Siretului spre stânga. Aceste cursuri vechi pot fi reconstituite de la nord la sud, între 

ele formându-se o serie de grinduri. 

În zona de confluenţă astfel creată, ce are o lăţime de 15 – 17 km pe direcţia vest-est, 

s-a format un relief specific, etajat, cu terase bine dezvoltate spre vest şi un abrupt spre 

Colinele Tutovei, afectat de alunecări de teren active. 

În ansamblu, intravilanul municipiului Bacău se află pe terasele plane sau uşor 

înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, cu taluzurile stabilizate, având un drenaj bun şi o 

pânză freatica bogată. 

Astfel, municipiul Bacău este definit, în general, de un relief plan, caracterizat de 

energie şi fragmentare scăzută şi o pantă redusă. 

2.2.2.2. Tipuri genetice de relief 

În funcţie de modul cum au acţionat factorii externi şi rezultatul interacţiunii acestora 

cu factorii interni (geologici), tipologia reliefului se prezintă astfel: 

Relieful de acumulare 

Relieful fluvial este tipul de relief dominant, caracterizând aproape în întregime 

teritoriul administrativ al Bacăului, fiind determinat de prezenţa celor două importante artere 

hidrografice, Siret şi Bistriţa. Este reprezentat de lunci, sisteme de terase, conuri de dejecţie, 

glacisuri etc. 

Astfel, terasele de luncă au cea mai mare dezvoltare şi cuprind două trepte: terasa 

joasă de 2,5 - 3 metri şi terasa înaltă de 4 - 5 metri. Ultima dintre acestea are cea mai mare 

extindere între Şerbăneşti - Letea Veche - Radomiresti şi Holt, dar apare şi pe stânga 

Siretului între Bijghir – Buhoci - Buhocel. Cartierele Cremenea, Izvoare, Şerbăneşti, 

Gherăieşti, parţial Mioriţa şi Bistriţa Lac se află tot pe această terasă înaltă. Între Capul 

Piscului şi satul Holt apare terasa de 6 - 7 metri. Aceste terase sunt de vârstă mio-pliocenă şi 

sunt modelate în luturi. 

Cea mai mare parte a intravilanului municipiului Bacău se află pe terasa de 8 - 12 

metri, numită şi terasa de Bacău (10 - 15 metri altitudine relativă sau 160 - 165 metri 

altitudine absolută, după unii autori), fiind cuprinsă între strada Mioriţa (pârâul Negel) şi 

pasajul Letea. Este considerată ca terasa comună a Bistriţei şi Siretului, fiind marcată de o 

frunte abruptă, parţial parazitată de glacisuri, dar care a suportat şi modificări antropice. 

Podul terasei este uşor înclinat spre sud-est; peste pod se suprapune conul de dejecţie al 

pârâului Negel. Fruntea abruptă a acestei terase comune a necesitat dispunerea clădirilor pe 

două nivele: oraşul de jos (de pe terasa de lunca) şi oraşul de sus, situat pe podul de terasă. 

Partea nord-vestică a municipiului este situată pe o suprafaţă rezultată din 

îngemănarea conurilor de dejecţie ale pârâurilor Trebeş şi Negel, iar sectorul vestic se află 

pe terasa de 15 - 20 metri care este alungită pe direcţia nord-sud şi prezintă lăţimi mai mici –




Piese 


scrise 


Pag. 

27/364 

fiind evidentă între linia ferată şi drumul national, printr-un tăpşan cu slabă înclinare se face 

trecerea la terasa de 30-40 de metri (180-190 metri) situată în sud-vestul municipiului. Pe 

această terasă se găseşte cartierul Aviatori şi platforma industrială de sud. Aceiaşi altitudine 

o are şi terasa Capul Piscului, situată între cartierele Şerbăneşti şi Întreprinderea “Avicola”; 

aceasta este o terasă de interfluviu şi aparţine Siretului. Terasa de 50-60 metri aparţine tot 

Siretului şi este dispusă sub forma unei fâşii la vest de Bacău (la vest de cartierul C.F.R.) şi 

face trecerea către glacisul piemontan al Culmii Pietricica. 

Terasele superioare sunt situate la vest de Bacău, au o extindere redusă şi sunt 

puternic fragmentate. Terasa de 75-85 metri apare pe interfluviile Trebeş-Negel, Bahna- 

Negel, Balţata-Bahna şi Valea Seacă-Valea Mare, iar terasele de 110-120 metri şi cele de 

160-170 metri au areale restrânse la nord de pârâul Negel. 

Relieful sculptural 

În evoluţia geomorfologică a Culoarului Fluvial Siret-Bistriţa se pot distinge o fază 

sculpturală, în care are loc conturarea caracterului depresionar al zonei, şi o fază de 

acumulare. 

Luncile, ca şi terasele râurilor, s-au format, de altfel, prin adâncirea succesivă în 

propriile conuri de dejecţie. 

Datorită slabei înclinări, majoritatea suprafeţelor de teren sunt caracterizate de 

procese geomorfologice neapreciabile, nefiind foarte afectate de eroziuni, procese de 

deplasare în masă etc. Anumite terenuri de pe sectoarele cu înclinare slabă sunt însă 

punctual afectate de eroziunea areolară. 

Putem menţiona însă că în vecinătatea Bacăului, între satele Buhoci şi Tămaşi, sunt 

deosebit de active fenomenele de versant; materialul alunecat are forma predominant 

monticulară, iar numeroşi torenţi care brăzdează versantul contribuie la modelarea sa 

accentuată. 

Relieful structural este mai puţin reprezentativ pentru teritoriul municipiului Bacău, 

acesta caracterizând mai ales marginile de vest şi est ale zonei, unde se dezvoltă (la vest) 

abruptul Culmii Pietricica şi, respectiv, (către est) fronturile de cuestă ale Colinelor Tutovei. 

Culoarul Siretului prezintă o asimetrie accentuată: versantul drept are 7 – 8 terase, iar 

versantul stâng este deseori abrupt. 

În condiţiile unei intervenţii complexe şi intense, o importantă dezvoltare o prezintă 

formele de relief antropice: diguri (pe Bistriţa, Trebeş, Negel), barajele acumulărilor Lilieci, 

Bacău, lacul de agrement (pe Bistriţa), lacurile de acumulare Lilieci, Bacău, Şerbăneşti, 

consolidări şi apărări de maluri, regularizări (cursul inferior al Bârnatului), decolmatări, 

rectificări de albii (Negel dirijat spre Trebeş la Mărgineni), deblee şi ramblee, halde de steril 

(halda de fosfogips de la SC SOFERT S.A.), canale de irigaţie etc. 

2.2.3. Clima 

Regiunile din ţara noastră care se găsesc exclusiv numai sub influenţa activităţii 

ciclonice sau anticiclonice sunt rare, prin urmare stările de vreme sunt, cel mai adesea, date 

de interacţiunea a celor două formaţiuni atmosferice. 

Principalii centrii de acţiune atmosferică care determină anumite stări de vreme în 

partea aceasta a ţării sunt: 

- Anticiclonul azoric care îşi face simţită influenţa pe tot parcursul anului fără însă a 

avea o prezenţă cotidiană. Acest anticiclon, prin diversele sale stadii de evoluţie, poate 

influenţa caracteristicile vremii.




Piese 


scrise 


Pag. 

28/364 

Importanţa acestui anticiclon pentru teritoriul studiat rezidă din reducerea parţială a 

caracterului continental al climei vara, în condiţiile extinderii acestuia în partea de vest a Mării 

Mediterane, determinând producerea de ploi frontale calde. Iarna, prin accentuarea minimei 

din nordul Oceanului Atlantic, anticiclonul azoric pătrunde până în partea de nord a teritoriului 

prin intermediul vânturilor de SV, determinând creştea temperaturii. 

- Ciclonul islandez, la fel ca şi precedentul, are o prezenţă semipermanentă. Activitatea 

sa este mai evidentă iarna, când poate determina stări de vreme caldă sau ninsori şi viscole. 

- Anticiclonul siberian acţionează asupra zonei în cauză în perioada rece a anului 

(noiembrie-februarie). Unirea anticiclonului siberian cu cel azoric determină în partea estică a 

României, ierni reci şi uscate. 

- Ciclonul mediteranean influenţează stările de vreme prin înaintarea acestuia 

deasupra Mării Negre. Când aerul cald şi umed vine în contact cu aerul rece transportat de 

anticiclonul siberian, atunci sunt condiţii pentru producerea de precipitaţii solide. 

Municipiul Bacău se încadrează în sectorul de provincie climatică temperat-continental 

cu influenţe de ariditate, topoclimat de terase şi luncă. 

Forma depresionară şi larga deschidere a zonei de confluenţă atât spre relieful înalt 

montan cât şi spre câmpie şi podiş au contribuit la crearea unui microclimat. La Bacău 

circulaţia generală a maselor de aer este, după cum s-a văzut, de origine euroasiatică, nordatlantică 

şi est-mediteraneană. 

Barajul Carpaţilor Orientali modifică uşor circulaţia generală a atmosferei, iarna 

determină invazia maselor de aer rece, iar vara a maselor de aer cald şi uscat. Orografia 

zonei de confluenţă amplifică circulaţia atmosferei la nivelurile inferioare, accentuând gradul 

de continentalism al monoclimatului Bacăului. 

Nebulozitatea atmosferei are un rol activ asupra climei deoarece ea poate contribui la 

diminuarea radiaţiei solare şi influenţa pierderile de căldură ale solului. 

2.2.3.1. Temperatura şi regimul termic 

Temperatura aerului este influenţată de un complex de factori în care rolul cel mai 

important îl au radiaţia solară şi circulaţia generală a atmosferei, la care se mai adaugă 

particularităţile reliefului, proximitatea lacurilor de acumulare şi a suprafaţelor împădurite, 

poluarea aerului, sursele suplimentare de caldură, înălţimea clădirilor, orientarea şi lăţimea 

străzilor, dimensiunile spaţiilor verzi. 

Regimul termic al municipiului Bacău prezintă pe de o parte caracteristicile zonei 

situate la est de Carpaţi, precum şi particularităţile culoarelor largi de vale şi ale mediului 

urban, pe de altă parte. 

Temperatura medie anuală la Bacău este de 9°C (1896-1997), cu variaţii între 10,7°C 

(1968) şi 7,0°C (1940), mai mică decât la Bârlad (9,8°C). Cele mai ridicate medii lunare se 

înregistrează în lunile iulie (20,4°), august (19,7°) şi iunie (18,7°). Pentru lunile de iarnă sunt 

caracteristice invaziile de aer rece puternic continentalizat din estul Europei, modificarea 

circulaţiei aerului pe culoarul Siretului. Cele mai scăzute temperaturi sunt: ianuarie (-4°C), 

februarie (-1,9°C) şi decembrie (-0,9°C). 

Amplitudinea termică medie anuală este de 24,7°C, mai mică decât la Bîrlad (25,2°C) 

şi mai mare decât la Piatra Bacău (22,8°C). Temperaturi extreme: minima absolută -32,5°C 

(20 februarie 1954), maximele absolute înregistrând 39,6°C (6 iulie 1988) şi 38,8°C (1 august 

1952). Temperatura maximă absolută lunară la Bacău este mai ridicată în lunile februariemartie 

decât la Bârlad, dar mai coborâtă decât la Roman. 

Variaţia diurnă a temperaturii este în strânsă legătură atât cu regimul intensităţii 

radiaţiei solare, nebulozităţii şi vântului, cât şi cu particularităţile locale ale suprafeţei active şi 

cu factorii dinamici. Valorile medii ale amplitudinii termice cresc uniform cu perioada dintre




Piese 


scrise 


Pag. 

29/364 

cele două solstiţii şi scad continuu spre toamnă şi iarnă. Frecvente sunt inversiunule termice 

pe terasele inferioare ale celor două râuri, temperatura fiind iarna cu 3-4°C mai coborată 

decât pe terasele înalte şi pe versanţi. 

O serie de aspecte fenologice, unele aprecieri de pe urma observaţiilor de teren, 

profilele microclimatice şi analizele elementelor fizico-geografice relevă o medie termică 

lunară mai mare în intravilan decât în zona înconjurătoare. 

Din punct de vedere termic, climatul municipiului Bacău este caracterizat prin ierni 

reci, veri cu temperaturi medii de 20°C şi primăveri a căror medie este mai mică decât media 

anotimpului de toamnă. 

Prima zi de îngheţ: 16 octombrie (data medie), 23 septembrie 1913 (data cea mai 

timpurie), 5 noiembrie 1896 (data cea mai târzie). Ultima zi de îngheţ: 10 mai (1912). Prima zi 

cu temperaturi medii de peste 0°C este 1 martie. 

Aceste valori ale temperaturii aerului prezintă o uşoară modificare în ultimii ani datorită 

lacurilor de acumulare dar şi ca rezultat al încălzirii globale şi a poluării atmosferei. 

Temperatura aerului 

grade Celsius 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

anul 

* Variaţii ale temperaturii generale a aerului (staţia meteo Bacău) 

Temperatura maximă 

38 

grade Celsius 

36 

34 

32 

30 

28 

17.08.1990 

08.08.1991 

28.08.1992 

24.08.1993 

03.08.1994 

16.08.1995 

20.07.1996 

05.07.1997 

04.08.1998 

10.08.1999 

05.08.2000 

10.08.2001 

16.07.2002 

02.07.2003 

9,08.2004 

01.08.2005 

19.08.2006 

data 

* Valoarea temperaturii maxime în perioada 1990-2006 (staţia meteo Bacău)




Piese 


scrise 


Pag. 

30/364 

Temperatura minimă 

0 

grade Celsius 

-5 

-10 

-15 

-20 

06.01.1990 

06.01.1991 

06.01.1992 

06.01.1993 

06.01.1994 

06.01.1995 

06.01.1996 

06.01.1997 

06.01.1998 

06.01.1999 

06.01.2000 

06.01.2001 

06.01.2002 

06.01.2003 

06.01.2004 

06.01.2005 

06.01.2006 

-25 

data 

* Valoarea temperaturii minime în perioada 1990-2006 (staţia meteo Bacău) 

2.2.3.2. Radiaţia solară 

Media anuală a intensităţii radiaţiei solare globale atinge aproximativ 112 cal/cm². 

Intensitatea şi calitatea radiaţiei solare globale prezintă un regim diurn şi anual determinat de 

influenţa unui complex de factori între care transparenţa redusă a atmosferei, nebulozitatea 

ridicată şi albedoul suprafeţei subiacente ocupă un loc important. 

Cele mai mici valori se înregistrează iarna în lunile decembrie şi ianuarie când durata 

zilelor este mai mică şi când cerul acoperit este frecvent, iar cele mai scăzute valori ale 

radiaţiei solare globale se înregistrează pe terasele de lunca. Principala cauză o constituie 

frecvenţa mare a ceţurilor provocate de inversiunile termice şi de evaporaţia de pe lacurile de 

acumulare. 

Masa de aer rece care umple şi acoperă până la nivelul teraselor medii văile Bistriţei şi 

Siretului împiedică împrăştierea ceţii. În interiorul oraşului nebulozitatea creşte deoarece 

ceaţa se amesteca cu impurităţile din transporturi sau din activităţile industriale. Aerul rece şi 

ceaţa absorb o mare cantitate de energie solară. Terasele medii şi înalte, primesc mai multă 

lumină şi căldură fiindcă sunt frecvent situate deasupra stratului de inversiune. 

Valorile maxime ale radiaţiei solare nu corespund lunii solstiţiului de vară (din cauza 

frecvenţei mari a nebulozităţii şi a precipitaţiilor), ci lunii iulie, când nebulozitatea este mai 

mică, iar ziua are durată destul de mare. Ca factor genetic al climei radiaţia solară stă la baza 

tuturor proceselor fizice şi biotice şi constituie un element de bază în organizarea teritoriului 

urban. 

2.2.3.3. Precipitaţiile şi regimul pluviometric 

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 541 mm/m²/an, valoare cu puţin mai 

mare decât a oraşelor Roman şi Bârlad, dar inferioară celei înregistrate la Piatra Bacău şi 

Târgu Ocna, existând diferenţe între sezonul cald şi cel rece. Astfel cele mai ploioase luni ale 

anului sunt iunie (82,8mm/m²), iulie (69,1mm/m²) şi mai (67,6 mm/m²). Cele mai scăzute 

cantităţi de precipitaţii aparţin lunilor februarie (24,6 mm/m²), decembrie (24,7 mm/m²) şi 

ianuarie (27 mm/m²). 

Cea mai mare cantitate de precipitaţii căzută în 24 de ore, înainte de 1990 este de: 

71,8mm/m² în septembrie 1976, însă cantitatea cea mai mare de precipitaţii după 1990 s-a 

înregistrat în anul 2005, în luna iulie când s-au înregistrat 864 mm/m². În această perioadă 

înregistrânduse inundaţii la nivel municipal. Stratul de zapadă caracterizează o perioadă de 

aproximativ 55-65 zile.




Piese 


scrise 


Pag. 

31/364 

Cantitatea de precipitaţii 

mm/m 

900 

800 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

anul 

* Variaţii ale cantităţii de precipitaţii (Staţia meteo Bacău) 

Precipitaţii maxime 

1000 

800 

mm/m 

600 

400 

200 

0 

05.07.1990 

19.09.1991 

27.06.1992 

24.05.1993 

06.06.1994 

18.09.1995 

27.06.1996 

26.05.1997 

04.10.1998 

27.07.1999 

13.08.2000 

23.07.2001 

20.07.2002 

23.10.2003 

14.04.2004 

12.07.2005 

11.08.2006 

data 

* Valoare precipitaţiilor maxime în perioada 1990-2006 (Staţia meteo Bacău) 

2.2.3.4. Dinamica aerului 

Circulaţia atmosferică este influenţată de circulaţia generală şi de condiţiile orografice 

regionale şi locale, în special de culoarele zonei de confluenţă. 

La Bacău vânturile se caracterizează printr-o frecvenţă şi viteză mai accentuată din 

partea de nord (19,5%), nord-nord-vest (10,1%) şi sud-sud-est (25,6%) fapt ce se datorează 

amplasării Bacăului în zona de confluenţă a Bistriţei cu Siretul. Calmul atmosferic are 

frecvenţa mare, (42.2%) şi descreşte cu altitudinea, iar viteza medie a vântului este de 2-3 

m/s. În intravilan aerul este împrospătat de brizele ce se produc între lacurile de acumulare 

de pe râul Bistriţa şi versantul estic al Culmii Pietricica. 

Pentru intervalul 1972-2002, staţia meteo Bacău a calculat o medie în ceea ce 

priveşte caracteristicile vânturilor. Astfel, pe principalele direcţii ale vântului s-au înregistrat 

următoarele valori:




Piese 


scrise 


Pag. 

32/364 

Direcţia Frecvenţa 

(%) 

N 14,4 4,4 

NE 1,8 1,9 

E 0,6 1,8 

SE 8,3 3,9 

Viteza 

medie 

(m/s) 

V 

ROZA VÂNTURILOR - MUNICIPIUL BACĂU 

NV 

N 

15 

10 

5 

0 

NE 

E 

FRECVENTA 

VITEZA 

S 14,9 3,7 

SV 2,1 4,0 

SV 

SE 

V 3,0 4,3 

S 

NV 12,7 4,5 

Sursa: Centrul meteo Bacău 

2.2.3.5. Topoclimate 

a) În cuprinsul oraşului se poate distinge un microclimat al teraselor inferioare 

caracterizat printr-o dinamică moderată a atmosferei cu o frecvenţă mai mare a ceţii şi 

umiditate mai ridicată a aerului. 

b) Microclimatul teraselor medii se caracterizează prin aer mai puţin impurificat, 

permanent împrospătat de circulaţia locală şi zonală a atmosferei. 

c) Microclimatul teraselor înalte şi al versanţilor se caracterizează printr-o 

dinamică activă, prin transportul de aer curat dinspre masivele împădurite de lângă localităţile 

Traian, Buhoci, Mărgineni şi Măgura. 

În raport cu dimensiunile acestui oraş, cu densitatea clădirilor, cu orientarea reţelei 

stradale, cu mozaicul de suprafeţe active şi cu repartiţia spaţiilor verzi, se remarcă în 

intravilan mai multe sectoare microclimatice specifice: al platformei industriale, al cartierelor 

Cornişa, Cremenea, Mioriţa, al zonei centrale, al parcului, al gării, al cartierelor Şerbăneşti, 

Gherăieşti şi al lacurilor de acumulare. 

În concluzie, acest climat cu ierni reci şi veri secetoase şi călduroase este rezultatul 

unui complex de factori naturali şi antropici, oraşul însuşi având un rol esenţial în crearea 

propriului topoclimat printr-o serie de factori specifici care se manifestă constant (materialele 

de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori 

secundari (încălzirea artificială, impurificarea atmosferei). Acţiunea conlucrată a acestora 

determină perturbări ale circuitului biochimic la nivelul sistemului, consecinţa directă fiind 

disconfortul urban. 

Privite în ansamblu însă, condiţiile topoclimatice caracteristice acestei zone sunt foarte 

favorabile desfăşurării activităţilor specifice locuirii şi activităţii urbane.




Piese 


scrise 


Pag. 

33/364 

2.2.4. Apele de suprafaţă şi subterane 

2.2.4.1. Apele de suprafaţă 

Reţeaua hidrografică a municipiului Bacău este reprezentată de cele două râuri, Siret 

şi Bistriţa, şi de o serie de mici afluenţi ai acetora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare, Cleja - 

pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel – pentru Bistriţa. 

Râul Bistriţa a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona oraşului 

creându-se lacurile Bacău, Şerbăneşti, 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 

mil. mc, dat în funcţiune în anul 1966 şi lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime 

cu Insula de Agrement (11,85 ha), precum şi lacul Lilieci, cu o suprafaţa de 410 ha. 

Amenajările efectuate pe râul Bistriţa au funcţii complexe: producerea energiei 

electrice (hidrocentralele Bacău I şi II), combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă 

şi industrială, irigaţii, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice. 

Amenajări au fost efectuate şi pe afluenţii Bistriţei, a căror cursuri au fost regularizate 

(Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeş 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri). 

Lacurile amenajate pe râul Bistriţa au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 

Bistriţa se vărsa în Siret prin mai multe braţe, confluenţa realizându-se la altitudinea de 138 

metri. Într-un trecut mai îndepărtat confluenţa celor două râuri se facea mult mai în amonte. 

Râurile Siret şi Bistriţa prezintă albii minore şi majore largi şi meandrate. Acţiunile de 

amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor şi digurilor marginale. 

Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II. 

Siretul, râul cu debitul cel mai mare din ţară, după Dunăre, prezintă în acest sector o 

pantă mică şi o puternică aluvionare. Viiturile Siretului au o geneză pluvială în majoritatea 

cazurilor şi sunt caracteristice sezonului cald. 

Râurile Bârnat şi Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a 

Bistriţei, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creşteri importante de nivel în timpul 

viiturilor, acesta fiind şi motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul oraşului. 

Suprafeţele de bazin aferente secţiunii Bacău, pentru râurile menţionate mai sus, se 

prezintă astfel: 

- Siret (amonte de confluenţa cu Bistriţa) – 12.301 km 2 

- Siret (aval de confluenţa cu Bistriţa) – 19.278 km 2 

- Bistriţa (la confluenţa cu Siretul) – 6.974 km 2 

- Trebeşul (amonte de confluenţa cu Negelul) – 105 km 2 

- Trebeşul (aval de confluenţa cu Negelul) – 139 km 2 

- Negelul – 34 km 2 

2.2.4.1. Apele subterane 

În ceea ce priveşte apele subterane, albiilor majore şi teraselor râurilor Siret şi Bistriţa 

le sunt specifice strate acvifere freatice bogate. Acestea sunt alimentate, în cazul albiilor 

majore, în mare parte de însuşi râul generator, datorită permeabilităţii mari a pietrişurilor şi 

nisipurilor din patul albiei. Viteza apreciabilă apreciabilă de curgere a apei în aceste strate 

acvifere de albie majoră asigură nişte debite captabile importante, evaluate la 15 l/s/100m la 

Bistriţa şi 6 – 10 l/s/100m la Siret (după Al. Ungureanu, 1993). 

Aşadar, pânzele freatice şi reţeaua hidrografică drenată de râurile Bistriţa şi Siret se 

constituie, în mari resurse de apă. Rezervele cele mai însemnate se află în complexul 

aluvionar de luncă, precum şi la baza teraselor. În apropiere, lângă satul Sărata, se găsesc




Piese 


scrise 


Pag. 

34/364 

izvoare clorurat-sodice şi iodurate datorită saliferului din Culmea Pietricica. Aceste izvoare 

sunt în prezent amenajate în scop terapeutic. 

2.2.5. Ecosistemele naturale şi antropice 

2.2.5.1. Ecosisteme de păduri şi pajişti 

Covorul biogeografic prezent a evoluat şi evoluează sub semnul impactului antropic. 

Într-o zonă în care pădurile deţineau 70-80 % din suprafaţă s-a ajuns ca, în prezent, 

coeficientul de împădurire să fie de 15,7 %, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi 

silvostepă, la care se adaugă plantele mezohidrofile, zăvoaile de luncă şi pădurile de foioase 

din jurul oraşului. 

În împrejurimile municipiului Bacău, vegetaţia naturală de luncă cuprinde asociaţii de 

graminee: firuţa de câmp (Poa pratensis), pirul târâtor (Agropyron repens), iarba câmpului 

(Agrostis alba), coada vulpii (Alopecurus pratensis), trifoi, acestea alcătuind ochiuri de pajişti. 

Vegetaţia lemnoasă, mult diminuată ca suprafaţă, se grupează sub formă de zăvoaie 

cu plopişuri (Populus alba, Populus nigra), salcie (Salix alba, Salix fragilis), arin roşu (Alnus 

Rubra), răchitişuri şi apare pe aluviunile recente. Uneori apar hăţişuri de cătină albă 

(Hippophae rhamnoides), specii mezohidrofile dominate de rogoz (Carex gracilis), stuf 

(Phragmites communis), papură (Typha latifolia), această vegetaţie se extinde pe areale 

mici, la baza teraselor sau pe luncă. Covorul ierbos este alcătuit din rogoz, troscot, limbariţă, 

firuţă, timoftică, trifoi etc. 

Versanţii din jurul Bacăului sunt relativ bine împăduriţi. După compoziţia floristică, pe 

versanţii de pe stânga Siretului, pădurile sunt alcătuite din specii de stejar în amestec cu alte 

foioase; acestea sunt pădurile de la Traian şi de la Buhoci – folosite frecvent de bacăuani în 

turismul de sfârşit de săptămână. În vestul oraşului, pe versanţii Culmii Pietricica sau ai 

Dealului Bărboi se găsesc păduri de fag şi carpen. 

O vegetaţie deosebită este caracteristică Parcului Gherăieşti, aşezat în lunca Bistriţei, 

unde sunt întâlnite diferite specii arboricole, cum ar fi: plopul tremurător (Populus tremula), 

salcia fragedă (Salix fragilis), ş.a., iar speciile de plante componente ce formează stratul 

ierbaceu, sunt caracteristice zonelor de luncă: steluţa (Stelaria media), grâuşorul 

(Ranunculus firaria), rostopasca (Chelidonium mayus), ş.a. 

2.2.5.2. Agroecosistemele şi vegetaţia naturală asociată 

Vegetaţia cultivatǎ 

Agricultura este desfăşurată pe arii restrânse, respectiv în grădinile particulare, din 

cartierele de la periferie, unde sunt cultivate în special legume pentru consumul zilnic dar şi o 

serie de pomi fructiferi. Pe terenurile limitrofe municipiului se cultivă în porumbul. 

Vegetaţia segetalǎ şi ruderală 

Buruienile cele mai frecvente şi mai abundente din culturi sunt urmǎtorele: volbura 

(Convulvus arvense), pir gros (Cynodon dactylon), mohor (Setaria glauca). 

Pe terenurile umede necultivate (pârloage) este foarte rǎspânditǎ Symphytum 

officinale (plantǎ medicinalǎ).




Piese 


scrise 


Pag. 

35/364 

Între plantele ruderale care invadează păşunile, mai comune sunt: ştiriţa (Amaranthus 

retroflexus), urda vacii (Lepidium ruderale), peliniţa (Artemisia austriaca), holera (Xanthium 

spinosum), scaietele (Xanthium strumarium), scaiul de câmp (Eryngium campestre), ciulinul 

(Carduus nutans), pălămida (Cirsium arvense), iarba şarpelui (Echium vulgare), laptele 

câinelui (Euphorbia sp.) etc. 

Aceste specii de buruieni constituie 80 % din masa totalǎ a buruienilor de câmp. De 

natura şi rezistenţa lor trebuie sǎ se ţinǎ seama la stabilirea mǎsurilor agrotehnice de 

combatere şi a sortimentului de erbicide utilizate. 

Buruienile ruderale trebuiesc distruse cu perseverenţǎ deoarece formeazǎ focare de 

infestare a culturilor. Acestea sunt asociate, de obicei, unor situaţii locale ale mediului, 

întâlnindu-se pe solurile bătătorite din curţi şi din lungul drumurilor (Polygonum aviculare - 

troscot, Matricaria matricarioides ş.a.), în curţi, pe margini de islazuri şi în lungul cărărilor 

(Rumex crispus, Cycoryum intibus, Plantago major, Lolium perene, Prunella vulgaris ş.a.), în 

grădini şi pe lângă garduri (Artemisia annua, Lycium halimifolium), lângă grajduri şi ţarcuri de 

vite (Chenopodium sp., Datura stramonium), în locurile cu gunoaie şi material vegetal în 

descompunere (Arctium lappa, Xanthium strumarium, Sambucus ebulus, Cannabis ruderalis) 

şi pe islazurile degradate (Carduum nutans, Reseda lutea, Rumex acetosa, Veratrum album 

ş.a.). 

2.2.5.3. Fauna 

Odată cu reducerea suprafeţelor împădurite a scăzut foarte mult şi numărul speciilor 

de animale. Se mai păstrează îndeosebi elemente faunistice specifice culturilor agricole, 

arealelor acvatice şi celor cu exces de umiditate. 

Deşi prezintă o mare mobilitate, fauna zonei periurbane se corelează cu vegetaţia 

care reprezintă suportul de viaţa şi adăpost. După repartiţia sa în teritoriu şi după compoziţie 

se distinge: fauna de apă, fauna de luncă, fauna de terase şi versanţi. 

Fauna acvatică: este condiţionată de biotopurile specifice apelor curgătoare ale 

Bistriţei şi Siretului şi apelor stagnante (lacuri, bălţi, mlaştini). Fauna râurilor prezintă un 

important rol ecologic, ştiinţific şi economic. În râul Siret se găsesc multe specii de peşti 

dintre care cei mai frecvenţi sunt: scobarul, morunaşul, cleanul, mreana (reprezentând 70% 

din ihtiofaună). Componenţa faunei râului Bistriţa a fost modificată ca urmare a amenajarii 

lacurilor de acumulare. Din fauna piscicolă mai frecventa este mreana. Modificări în 

componenţa faunei locale, îndeosebi a pasărilor acvatice din zona de confluenţă se cunosc 

mai ales în ultimii ani. Oaspeţii de iarnă ai lacurilor de acumulare sunt: cufundacul polar, 

lebăda de iarnă, raţa moţată ş.a., iar de vară: stârcul galben, raţa mare şi pitică, cârsteiul de 

baltă ş.a. Toamna şi primăvara, în pasaj, pe Valea Siretului se pot vedea: raţa roşie, lişiţa, 

stârcul roşu, culicul, sarsela ş.a. 

Fauna de luncă: se remarcă prin specii care duc o viaţă hidrofilă, fiind formată din 

animale terestre care-şi caută hrana în apă, sau la marginea apei, ori duc o viaţă amfibie. În 

afară de fauna obişnuită de păsări de apă care populează bălţile şi pajiştile, se găsesc păsări 

adaptate cuibăritului în maluri: pescărelul albastru, prigoarea, lăstunul de mal, codobatura. 

Zăvoiul, datorită hranei abundente şi variate, apei şi adăpostului, constituie un mediu 

propice pentru multe specii de păsări, mai ales insectivore. În timpul verii, mierlele şi 

privighetorile sunt numeroase, cucul este un locuitor obişnuit, dumbrăveanca cuibăreşte în 

scorburile arborilor, iar boicuşul îşi construieşte cuibul în formă de pungă pe ramuri. 

Fauna de terase şi de versanţi este alcătuită din specii de rozătoare mici, iepuri de 

câmp, dihor pătat, vulpe, căprioara, mistreţ. 

Fauna pădurilor cuprinde mamifere (căprioara, veveriţa, pârşul, vulpea, mistreţul), 

precum şi numeroase păsări (sturzul de vâsc, sturzul cântător, ciocârlia de pădure,




Piese 


scrise 


Pag. 

36/364 

câneparul, porumbelul de scorbură, pitulicea, gaia, viesparul), iar dintre reptile: guşterul, 

şarpele orb ş.a. 

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică, unele animale sunt 

vânate pentru blană, iar altele pentru carne. Fauna piscicolă s-a diversificat odată cu apariţia 

lacurilor de acumulare de pe râul Bistriţa şi de pe Siret. 

2.2.6. Solurile 

2.2.6.1. Factori şi procese pedogenetice 

Solul, prin poziţia, natura şi rolul său, este un produs al interacţiunii dintre mediul biotic 

şi abiotic, reprezentând un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a 

stabilit un anumit echilibru ecologic. 

Formarea solurilor este un proces complex, de lungă durată, care reflectă efectul 

factorilor pedogenetici, atât naturali cât şi antropici. Procesele de solificare şi evoluţia solurilor 

sunt, aşadar, influenţate de suma factorilor pedogenetici cunoscuţi: rocă, relief, climă, 

vegetaţie şi timp. 

Solul este alcătuit din: material mineral provenit din dezagregarea şi alterarea rocilor, 

material organic provenit din transformarea resturilor vegetale, apa provenită din precipitaţiile 

atmosferice sau irigaţii şi aer, proporţia în care aceste componente se găsesc în sol 

determinând gradul de fertilitate al solului. 

Astfel, la formarea şi evoluţia solurilor a stat acţiunea continuă şi diferenţiată a factorilor 

externi şi interni asupra materialului litologic. 

Rocile influenţează procesul de pedogeneză prin compoziţia lor chimică-mineralogică, 

textură, structură, compactitate, solubilitate. Viteza de desfăşurarea a pedogenezei este mai 

mare pe rocile mai sărace în componente bazice. Depozitele permeabile, de exemplu, 

favorizează evoluţia rapidă a solurilor, prin spălarea sărurilor şi migrarea argilei. Pe de altă 

parte şi stagnarea îndelungată a apei pe solurile slab permeabile se răsfrânge asupra 

însuşirilor solurilor. 

Relieful, prin particularităţile calitative şi dinamica sa (altitudine, panta, fragmentare, 

expoziţie, procese de deplasare în masă ş.a.), intervine hotărâtor în procesul de pedogeneză 

(I. Bojoi - România. Geografie fizică, 2000). Acest factor are o influenţǎ directǎ determinând 

procesele de eroziune, transport şi depunere a sedimentelor, sortate în funcţie de textura lor. 

Acelaşi autor constată, apoi, că “altitudinea reliefului se manifestă printr-un control 

generalizat al mediului natural care diversifică toţi factorii pedogenetici şi implicit procesele de 

pedogeneză”, în sensul că relieful influenţează etajarea altitudinală a climei, vegetaţiei, 

hidrografiei, faunei, care, la rândul lor, se răsfrâng asupra procesului de pedogeneză. 

Clima. Rolul climei începe cu degradarea fizicǎ şi alterarea chimicǎ a rocilor, 

descompunerea materiei organice, spǎlarea sǎrurilor solubile şi continuă cu debazificarea, 

acidifierea şi migrarea coloizilor. 

“Condiţiile climatice specifice stepei şi sivostepei au drept urmare o ritmicitate în 

transformarea materiei organice (vare, iarnă), încît îngheţul şi/sau uscăciunea frânează sau 

opresc activitatea microorganismelor din sol”, observă I. Bojoi (2000), constatând apoi că, în 

aceste zone ca cea în care este situat şi Bacăul, “schimbul activ de substanţe dintre plante şi 

sol contribuie la menţinerea reacţiei neutre a soluţiei solului. Iau astfel naştere cantităţi 

însemnate de humus saturat cu calciu, solul având o culoare intens negricioasă.” 

Vegetaţia determină formarea humusului în sol, structurarea şi afânarea în orizonturile 

superioare ale acestuia. Eroziunea solului este determinatǎ de gradul de acoperire cu




Piese 


scrise 


Pag. 

37/364 

vegetaţie. Vegetaţia naturală, sub influenţa pedoclimatului, generează procese de 

bioacumulare. 

Microorganismele şi fauna din sol îşi aduc şi ele aportul în procesul de pedogeneză 

prin afânare, aerisire, crearea de neoformaţii, amestecul orizonturilor. 

Prin prezenţa sa peste sau sub anumite limite normale, apa influenţează şi ea evoluţia 

şi starea solului, determinând fie exces, fie deficit de umiditate. Pot apărea, astfel, în funcţie 

şi de zona geografică şi condiţiile de relief, fenomene de gleizare, pseudogleizare, 

înmlăştinire, sărăturare. 

Timpul. În sol are loc un proces îndelungat de transformare a depozitelor litologice. 

Factorii pedogenetici anterior menţionaţi au, prin ritmica diurnă, sezonieră şi anuală, 

contribuţia lor în evoluţia solului. Atât timp cât nu există modificări majore a unuia sau mai 

multor factori pedogenetici procesul continuă până la stadiul de climax. Gradul de evoluţie 

morfologică indică vârsta solurilor. Solurile sunt clasificate, astfel, în soluri tinere şi mature, 

pentru aceasta fiind folosite şi diverse alte metode conexe (geocronologică, geochimică, 

palinologică, etc). 

Activitatea antropică se adaugă la toate acestea, influenţând profund starea solului 

în ultima perioadă, fie indirect, prin înlocuirea vegetaţiei naturale cu cea cultivată, cu gama de 

consecinţe diverse asupra humificării, regimului termic al solului ş.a., fie direct şi agresiv, 

distrugând solul prin lucrări agrotehnice defectuoase, poluare, translocări, prin extinderea 

ariei urbane etc. 

Solul este rezultatul acţiunii conjugate a tuturor factorilor genetici: climǎ, rocǎ, relief, 

ape freatice şi stagnante, vegetaţie şi faunǎ, factorul antropic. Ele se întrepǎtrund şi se 

influenţeazǎ reciproc, prin variaţia lor determinând manifestarea unor procese pedogenetice 

specifice. Aceste procese sunt numeroase şi variate. Unele au dus la dezagregarea şi 

mărunţirea rocii, altele la formarea argilei şi redistribuirea acesteia pe profilul solului, iar altele 

au avut drept rezultat formarea celui mai important component al solului – humusul. 

Procese de bioacumulare, prin care se îmbogǎteşte partea superioarǎ a solului cu 

humus şi alte substanţe, datoritǎ activitǎţii microorganismelor. Depunerea şi mineralizarea 

resturilor organice a dus la formarea humusului calcic de tip mull, specific cernoziomurilor, 

gleisolurilor molice şi aluviosolurilor molice. 

Procesele de bioacumulare au un rol de cea mai mare importanţǎ în crearea fertilităţii 

solurilor. 

Procesele vertice sunt condiţionate de prezenţa argilelor. 

Procesele de gleizare şi pseudogleizare care apar datorită unui procent mai mare 

de argile fine care constituie materialul parental al solului şi datorită prezenţei apei freatice la 

suprafaţă sau foarte aproape de suprafaţă, în lunci şi pe versanţii mai slab înclinaţi. 

Excesul de apǎ din sol determinǎ o aeraţie insuficientǎ şi o încetinire a proceselor de 

mineralizare a materiei organice precum şi formarea de compuşi toxici. 

Gleizarea apare în condiţiile existenţei permanente în profilul solului a unui strat 

acvifer freatic, când adâncimea acestuia prezintă o oscilaţie de 1 m, iar circulaţia apei freatice 

este foarte lentă din cauza unui material parental argilos. 

Procesele vermice se datorează faunei din sol. Prin procese specifice micro- şi 

mezofaunei, masa profilului de sol îşi modifică structura datorită materialului ingerat, 

expulzat, amestecat sau deplasat de către aceste organisme. 

Procesele de decarbonatare-recarbonatare. Decarbonatarea are intensităţi diferite 

în funcţie de cantitatea de apă care percolează profilul de sol. Pe fondul existenţei 

sedimentelor mai bogate în carbonaţi şi a intervenţiei antropice brutale, marcată de 

defrişarea vegetaţiei forestiere, s-a produs o recarbonatare intensă cu formarea uneori a unui 

strat de concreţiuni carbonatice dure. Carbonatarea constǎ în îmbogǎţirea cu carbonaţi de 

calciu şi se constatǎ la solurile aluviale.




Piese 


scrise 


Pag. 

38/364 

Procesele de eluviere – iluviere constau în spǎlarea (levigarea) de cǎtre apa 

provenitǎ din precipitaţii a compuşilor solubili şi depunerea acestora la diferite adâncimi. Cel 

mai uşor eluviate sunt sǎrurile, în ordinea solubilitǎţii, urmate de unele componente care în 

apǎ nu se dizolvǎ dar trec sub formǎ de particule foarte fine, respectiv substanţele coloidale 

(argilǎ, sescvioxizi de fier şi aluminiu, acizi huminici). 

2.2.6.2. Clase şi tipuri de sol 

Denumirea şi clasificarea solurilor s-a făcut conform “Sistemului român de taxonomie 

a solurilor (SRTS)” elaborat de Institutul de Cercetǎri pentru Pedologie şi Agrochimie – 

Bucureşti, 2003. 

Succesiunea tipurilor genetice de sol este în raport cu condiţiile de relief şi cu 

sedimentele de solificare care sunt reprezentate în principal prin depozite loessoide de 

terasă şi prin aluviunile corespondente albiei majore. 

Solurile se grupează din punct de vedere pedogeografic în două mari categorii: soluri 

de luncă şi soluri automorfe. 

1) Solurile de luncă: 

În albiile minore sunt caracteristice solurile în formare pe aluviuni – frecvent gleizate. 

Aceste soluri deţin suprafeţe mai mari în albia Siretului, în zona de meandrare, în albia 

Bistriţei cu despletiri pronunţate. 

Aluvisolurile (AS-ti) s-au format pe treapta de albie majoră de 2-4 metri. Ele se 

detaşează distinct din “poarta Iteşti”,”Hemeiuşi”, până la baza conului de dejecţie care 

parazitează terasa Bacău, ocolesc conul şi avansează în aval, sub forma unei fâşii mai 

înguste până la poarta Răcătău. Aluvisolurile se întind şi în partea stângă a Bistriţei, de la 

Şerbăneşti la Letea Veche, ocupă interfluviu de luncă dintre Siret şi Bistriţa, şi avansează în 

valea Siretului până în amonte de Săuceşti. 

Microrelieful interfluvial a favorizat evoluţia solului până la tipul Cernoziom tipic (CZti), 

acest tip de sol fertil este întâlnit în zona de luncă mai înaltă de la Capul Piscului, la est 

de aşezarea Letea Veche. 

2) Solurile automorfe ale căror însuşiri depind de roca mamă s-au format în zonele cu 

forme de relief acumulative şi sculpturale de versant. 

Solurile de terase sunt soluri mai evoluate, se întind predominant pe partea dreaptă a 

Siretului şi Bistriţei. Faeziomul argic (FZ ar) şi Cernoziomul argic (CZ ar) sunt 

caracteristice podului terasei Bacău respectiv podurilor teraselor Capul Picului şi Dealul 

Bacăului. 

În zona teraselor înalte sunt caracteristice tipurile Faeziom greic (FZ gr), până la 

nivelul aşezărilor Sărata, Luizi Călugăra şi Crihan, iar tipurile Preluvosol tipic (PL-ti) este 

întâlnit în zona teraselor şi zonelor de glacis, în timp ce tipul Luvosol tipic (LV-ti) este 

caracteristic zonei împădurite a pârâului Trebeş şi pe interfluviu pârâurilor Negel-Bistriţa, în 

Dealul Gherţu, Dealul Nou până în culmea Dumbrăviţa. Aceste soluri sunt caracterizate de 

un conţinut de humus de 1-5%, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. 

3) Solurile intrazonale s-au format în condiţii pedogenetice locale: dintre acestea sunt 

întâlnite tipurile gleiosol tipic, gleiosol molic care s-au format în zonele de şes cu un 

drenaj slab. 

Toate aceste tipuri de sol au un puternic caracter antropic ca un rezultat al intervenţiei 

omului. Sunt întâlnite soluri antropice în zona corespunzătoare parcurilor, serelor iar în 

celelalte zone intervenţia antropică a dus la modificarea caracteristicilor solurilor tipice. 

4) Antrisolurile - această clasă de soluri cuprinde solurile puternic transformate prin 

acţiune antropică, care prezintă la suprafaţă un orizont antropogenetic de cel puţin 50 cm 

grosime şi corespund solurilor neevoluate, trunchiate sau defundate din SRCS 1980.




Piese 


scrise 


Pag. 

39/364 

Antrisolul reprezintă solul din cadrul unei localităţi care a suferit modificări ale 

însuşirilor fizice, chimice, biologice şi morfologice faţă de solul natural la nivel micro sau 

macro ca urmare a impactului antropic de natură gospodărească, industrială sau agricolă. 

În cadrul acestor soluri se pot separa orizonturi urbice în care materialul antropic este 

constituit din deşeuri rezultate din construcţii, reziduuri menajere nedegradabile, deşeuri de 

materiale plastice, textile sau din agricultură etc. 

Variabilitatea solurilor urbane depinde de intensitatea impactului antropic şi de 

mărimea suprafeţei pe care acestea acţionează. Între aceste soluri urbane are loc o distincţie 

importantă în ceea ce priveşte structura. Astfel, scade porozitatea, creşte densitatea 

aparentă, apare fenomenul de compactare, acestea ducând la rândul lor la modificări 

negative ale celorlalte însuşiri fizice ale solului: modificarea permeabilităţii, scăderea 

capacităţii de reţinere a apei, a aeraţiei şi a capacităţii de penetrare a sistemului radicular. 

Datorită traficului intens, lipsei covorului vegetal şi a poluării cu diferite substanţe are 

loc compactarea solurilor urbane, care datorită acesteia au tendinţa de a forma o crustă la 

suprafaţă, pe o distanţă de câţiva centimetri. De asemenea, fenomenul de compactare 

determină întreruperea circulaţiei apei pe verticală, scăzând astfel gradul de aeraţie şi de 

drenaj al solului. 

Se ştie că zonele urbane reprezintă „adevărate insule de căldură” în comparaţie cu 

zonele înconjurătoare, acest fapt datorându-se capacităţii mai mari a clădirilor şi străzilor de 

a absorbi căldură în comparaţie cu stratul vegetal. Temperaturile mari din timpul zilei 

provoacă stres termic asupra rădăcinilor tinere, uneori efectul fiind chiar letal, în timp ce 

temperatura din timpul nopţii este mai mare decât cea normală datorită temperaturii mai mari 

a aerului din sol, care conduc la accentuarea proceselor chimice şi biologice din sol, deci 

accentuează dezvoltarea plantelor. 

Reacţia solului, mai mare decât în solurile normale, datorită îmbogăţirii în calciu şi 

compuşii săi, determină scăderea mobilităţii unor elemente nutritive, dereglarea balanţei 

ionice şi apariţia unor fenomene de toxicitate pentru plante. 

În urma efectuării unui profil de sol în zona N. Bălcescu – Magazinul “Praktiker”, au 

ieşit următoarele rezultate (date OSPA Bacău): 

Faeoziom cambic, levigat moderat, lutos pe lutos, format pe depozite loessoide mijlocii 

suprapuse pe luturi (loessoide) calcaroase, tasat 

Formula: FZ cb-k4-l/l-Tem/NBm-t 

Localizare: Culoarul Siretului; 1,1 km sud Bacau, 70m sud magazinul “Praktiker” (est 

50m, D.E.) 

-altitudine absoluta: 172m 

-longitudine: 26°55’42” 

-latitudine: 46°30’11” 

Conditii pedogenetice si caracteristici macromorfologice 

Relief: terasa inferioară (30m înălţime); suprafaţa orizontală (pod de terasă); arie 

microdepresionara (albie de râu veche) 

Material parental: depozite loessoide 

Adâncimea apei freatice: peste 10m 

Drenaj global: bun 

Zona bioclimatică: silvostepa tipică 

Vegetaţia actuală: culturi diverse (porumb, grau, cartofi, legume), cu următoarele 

buruieni: pir, mohor, susai, trei fraţi pătaţi, loboda, volbură, palamidă, cornuţi, iarba roşie 

(Polygonum persicifolia), troscot (Polygonum aviculare) si muşeţel rău mirositor (Matricaria 

inodora). 

Folosinţa: arabil (pârloagă)




Piese 


scrise 


Pag. 

40/364 

Date climatice: 

Tm anuală (°C) = 9.1, staţia Bacău 

Pm anuale (mm/m 2 ) = 546, staţia Bacău 

Regim de umiditate: udic-ustic 

Regim de temperatură: mesic 

Descrierea profilului 

Ap 0-23 cm; lutos; brun negricios (10yR 3/2) la umed, 10yR 4,5/2 la uscat; fără 

structură; pori frecvenţi; slab compact; rădăcini frecvente; trecere clară. 

Atp 23-34 cm; lutos; brun negricios (10yR 3/2) la umed, 10yR 4,5/2 la uscat; slab 

structurat; structura poliedrică medie angulară; pori moderat frecvenţi; moderat compact; 

coprolite rare; radăcini moderat frecvente; trecere treptată. 

Am 34-52 cm; lutos; brun negricios (10yR 2/2) la umed, 10yR 4/1,5 la uscat; poliedric 

mediu + mic angular + elemente subangulare; pori frecvenţi; slab compact; cervotocine si 

coprolite moderat frecvente; rădăcini moderat frecvente; trecere treptată. 

AB 52-68 cm; lutos; brun negricios (10yR 3/2), la umed, 10yR 5/2 la uscat; structura 

poliedrică medie subangulară; pori frecvenţi; slab compact; cervotocine si coprolite moderat 

frecvente; radăcini rare; trecere treptată. 

Bv1 68-92 cm; lutos; brun închis (10yR 3/3) la umed, 10yR 5/3 la uscat; structura 

poliedrică medie-mare, cu elemente columnoide; pori frecvenţi; slab compact; cervotocine si 

coprolite moderat frecvente; pelicule de argilă subţiri şi discontinue; rădăcini rare; trecere 

treptată 

Bv2 92-125 cm; lutos; brun (10yR 4,5/4) la umed, 10yR 5,5/4 la uscat; structura 

poliedrică medie-mare, cu elemente columnoide; pori frecvenţi; slab compact; cervotocine şi 

coprolite moderat frecvente; pelicule de argilă subţiri si discontinue; rădăcini rare; trecere 

treptată. 

BC 125-142 cm; lutos; galben brun deschis (10yR 5/4) la uscat, 10yR 6/4 la uscat; 

structura poliedrică medie slab-moderat dezvoltată; pori frecvenţi; slab compact; cervotocine 

şi coprolite rare; trecere clară. 

bCca1 142-157 cm; lutonisipos; galben bruniu deschis (10yR 5/3) la umed, 10yR 6,5/3 

la uscat; fără structură (monogranular); pori frecvenţi; afânat; efervescenţa puternică; pete şi 

concreţiuni rare de CaCO 3 ; trecere clară. 

Cca2 157-170 cm; lutonisipos; galben deschis (10yR 6/4) la umed, 10yR 6,5/3 la 

uscat; fără structură (monogranular); pori frecvenţi; afânat; efervescenţa puternică; 

concreţiuni şi pete de CaCO 3 . 

Clasa de calitate pentru arabil = III (calitate mijlocie). 

2.3. RELATII ÎN TERITORIU 

Contextul intrajudeţean 

Principiul cooperării dintre unităţile administrative presupune un interes comun, 

resurse şi mijloace pentru fiecare pe baza unui acord încheiat între acestea. Acest principiu 

se aplică în scopul dezvoltării, fie între autorităţi ale administraţiei publice (primăria Mun. 

Bacau, CJ Bacău), fie între acestea şi agenţi economici privaţi sau de stat.




Piese 


scrise 


Pag. 

41/364 

Pentru perioada 1990 – 2009 se constată: 

− incapacitatea de schimbare a mentalităţii autorităţilor locale în sensul de a rezolva 

problemele locale ce depăşesc rezervele de teren şi capacitatea bugetelor proprii 

aşteptând bani din partea autorităţilor de la nivelele superioare; 

− necesitatea adoptării noii viziuni, de a rezolva problemele comunităţii pe principiul 

cooperării public – public sau public – privat, printr-un proces care se anunţă a fi foarte 

lent şi greu pentru o dezvoltare de jos în sus; 

− în România nu există instrumentele de încurajare a sistemului cooperării şi chiar 

forma de dezvoltare prin proiecte de dezvoltare nu este foarte cunoscută şi uzitată 

pentru a putea fi uşor abordată. 

În judeţ nu există o structură instituţională care să gestioneze, informeze şi 

coordoneze proiecte şi programe şi în legătură directă cu Agenţia Regională de Dezvoltare. 

Context suprateritorial 

Municipiul Bacău face parte din regiune de dezvoltare Nord-Est, care s-a creat prin 

asocierea voluntară a judeţelor Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava, Piatra Neamţ şi Vaslui, fără 

statut administrativ şi personalitate juridică.




Piese 


scrise 


Pag. 

42/364 

Problemele de dezvoltare ale Municipiul Bacău depăşesc limita graniţelor sale 

administrative. Dezvoltarea sa viitoare este legată de modul de integrare în dezvoltarea 

economică/socială a judeţelor vecine şi de formele inovative de cooperare în cadrul regiunii 

Nord-Est, în scopul accesării de fonduri europene. 

Probleme şi disfuncţionalităţi: 

− în prezent nu se cunosc cazuri de cooperare intraregională (între judeţele regiunii 

NE); 

− în problema continuării pe teritoriul judeţului a coridoarelor europene existente de 

transport rutier şi feroviar, judeţul Bacău este traversat de un traseu al coridorului 

european nr.9, cel feroviar (Helsinki – St. Petersburg – Kiev/Moscova – Odessa – 

Chişinău – Iaşi – Paşcani – Bacău – Focşani – Buzău – Bucureşti – Giurgiu/Ruse – 

Dimitrovgrad – Alexandropolis). 

În prezent acest traseu este susţinut doar de magistrala feroviară 500 şi o serie de 

drumuri naţionale (DN2/ E85). Prin PATN este prevăzută modernizarea şi aducerea la 

standarde internaţionale a căilor ferate magistrale, precum şi construirea unor autostrăzi, 

inclusiv pe un traseu deja stabilit în zona de est a judeţului Bacău. 

Coridoarele de transport de importanţă supraregională (internaţională) ce trec prin 

mun. Bacau, reprezintă pe de o parte oportunităţi pentru regiune. Acestea pot aduce capital 

în regiune prin investiţia în infrastructurile aferente (investiţii care pot fi susţinute atât de 

bugetul statului, cât şi prin finanţări externe), în special prin creşterea accesibilităţii şi




Piese 


scrise 


Pag. 

43/364 

conectivităţii diferitelor zone ale judeţului între ele şi mai ales cu restul teritoriului ţării şi 

complementar prin eventuale dotări comerciale amplasate de-a lungul rutelor (moteluri, 

puncte de prim ajutor, parcări, staţii de alimentare cu benzină), cu condiţia ca acestea să fie 

proprietatea unor investitori locali. În acelaşi timp, ele pot fi o cale de „drenare” a resurselor 

municipiului sau pot fragmenta teritorii ale unor activităţi economice sau habitate naturale (în 

mod special autostăzile), dacă nu sunt prevăzute suficiente intersecţii de conectare la 

infrastructurile rutiere sau puncte de subtraversare pentru reţelele de importanţă locală. 

Prevenirea efectelor nedorite ale construirii reţelelor majore de circulaţie este o 

sarcină a autorităţilor administrative judeţene şi locale, care vor trebui să susţină realizarea 

investiţiilor complementare infrastructurii majore cu investiţii în puncte comerciale, de 

conectare şi traversare, localizate conform intereselor unităţilor administrative vizate şi 

executate, pe cât posibil, cu forţă de muncă şi materiale locale, de către firme locale. 

Oportunităţile şi ameninţările rezultate din situarea Municipiului Bacău în cadrul 

Regiunii de NE, precum şi din legislaţia şi reglementările în vigoare, în acest context sunt 

determinate si de accese majore: 

− DN2 – E583 (zona Oneşti, dinspre jud. Vrancea); 

− DN11 – E574 (zona Slănic Moldova, dinspre jud. Covasna); 

− DN12A (zona Ghimeş, dinspre jud. Harghita); 

− DN2 E85 spre jud. Neamţ; 

− Magistrala feroviară 500 – Vadu Siretului – Bucureşti; 

− Linia ferată Bacău – Comăneşti – Ciceu spre jud. Harghita. 

Cu toate acestea, se impune ca prin strategia de dezvoltare a prezentului studiu să se 

ia în considerare posibile măsuri de ameliorare a eventualelor probleme sociale iscate de 

dezechilibrele inter-regionale existente. 

2.4. POTENŢIALUL ECONOMIC 

Actualul municipiu Bacău s-a conturat iniţial ca centru comercial şi vamal - oraş al 

drumului de comerţ, sprijinit de vaduri - ce a luat fiinţă într-un loc central (poziţie de contact) 

cu largi posibilităţi de dezvoltare, „târg vestit prin bogăţia poamelor şi produselor sale” (D. 

Cantemir). Treptat, oraşul se orientează către activităţile productive, astfel încât, în secolul al 

XIX-lea în Bacău funcţionau deja fabrici de hârtie, de cherestea, tăbăcării şi manufacturi de 

prelucrare a pieilor, fabrici de spirt, fabrici de cărămizi, ţigle si olane. Pentru producerea 

hârtiei în anul 1881 s-a înfiinţat Societatea „Letea", care a început construcţia fabricii în vara 

anului 1882, iar la 21 mai 1885 a intrat complet în funcţiune Fabrica de hârtie „Letea", una din 

întreprinderile băcăuane care au jucat un rol important în viaţa economică atât a municipiului 

cât şi a judeţului, şi chiar la nivel naţional. În 1895 s-au pus bazele Fabricii de spirt Mărgineni. 

În 1919 se deschide Topitoria de Fontă. La începutul secolului XX, mai precis în 1935, în 

oraşul Bacău existau 40 de unităţi industriale active. 

Începând cu anii 1950, municipiul intră într-o nouă perioadă de transformări 

urbanistice şi economice. Intervalul 1950 – 1980 reprezintă perioada de industrializare 

masivă a municipiului, în cei 30 de ani construindu-se marile platforme industriale ale 

oraşului (platforma Mărgineni, platforma chimică) precum şi marile unităţi ale industriei 

băcăuane. 

După 1989, o dată cu trecerea la economia de piaţă, are loc un amplu proces de 

restructurare în toate sectoarele vieţii economice. Pivotul acestui complex proces de tranziţie 

l-a constituit privatizarea şi restructurarea întreprinderilor industriale, a băncilor, stimularea 

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea sferei serviciilor.




Piese 


scrise 


Pag. 

44/364 

Structura activităţilor defineşte profilul funcţional al fiecărui oraş, precum şi locul său în 

ierarhia complexităţii teritoriale. Astfel, conform Atlasului României, 2006, din punct de 

vedere al specializării funcţionale, municipiul Bacău se încadrează în tipul 4, specializarea 

funcţională fiind reprezentată de activităţi diversificate, fără specializare evidentă, 

acoperind astfel cel mai bine noţiunea de oraş în sensul său cel mai banal, acela de 

localitate cu funcţii multiple. 

În prezent, din punct de vedere al potenţialului de atracţie al oraşelor, conform 

Atlasului României 2006, municipiul Bacău exercită o polarizare de tip regional – puternică 

polarizare unidirecţională, unităţile teritorial – administrative înconjurătoare fiind direct 

polarizate de municipiul Bacău, ca spaţiu urban cu servicii de nivel superior (universităţi, 

medicină specializată) şi cu funcţii administrative, industriale şi comerciale complexe. 

Conform HG nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor de creştere şi a polilor de 

dezvoltare urbană, municipiului Bacău i se atribuie rolul de pol regional de dezvoltare 

urbană la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord – Est, sprijinit în dezvoltare prin realizarea de 

investiţii din axa prioritară 1 "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de 

creştere" a Programului Operaţional Regional 2007 – 2013. 

Studiul de faţă urmăreşte identificarea particularităţilor economice ale municipiului 

Bacău, principalele funcţiuni economice precum şi evidenţierea disfuncţionalităţilor, în 

vederea stabilirii celor mai bune direcţii de dezvoltare economică a acestei localităţi urbane. 

Structura activităţilor economice pe domenii de activitate 

Distribuţia domeniilor de activitate şi contribuţia acestor la realizarea indicatorilor 

economico - sociali în anul 2007 se prezintă după cum urmează: 

NR. 

UNITĂŢI 

CIFRA AFACERI NR. 

SALARIAŢI 

agricultură, piscicultură 53 601767640 555 

industria alimentară şi a băuturilor 71 5291092120 4221 

industria extractivă şi prelucrătoare 341 12144349620 13822 

industria uşoară 25 254004330 257 

industria lemnului, celulozei şi 61 2373161260 2675 

hârtiei, silvicultură şi exploatare 

forestieră 

construcţii 407 9731015056 7025 

comerţ 1604 29445893340 10842 

hoteluri şi restaurante 141 635111150 1175 

transporturi 180 1814858434 1594 

servicii 1097 3836339060 5855 

TOTAL 3981 48021 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.listafirme.ro 

După numărul de unităţi economice active, în anul 2007, structura activităţilor 

economice pe sectoare mari de activitate (conform clasificării activităţilor din economia 

naţională) din municipiul Bacău este următoarea: 

SECTOARE DE ACTIVITATE 

NUMĂR DE UNITĂŢI 

ECONOMICE 

sectorul primar (agricultură, piscicultură, silvicultură, 67




Piese 


scrise 


Pag. 

45/364 

industrie extractivă) 

sectorul secundar (industrie, construcţii, producerea şi 

892 

furnizarea energiei electrice şi termice, apei şi gazelor) 

sectorul terţiar (comerţ, servicii) 3022 

Total 3981 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de http://www.listafirme.ro/, 2008 

Structura activităţilor economice din municipiul 

Bacău în anul 2007 

SECTORUL 

PRIMAR 

1.68% 

SECTORUL 

SECUNDAR 

22.41% 

SECTORUL 

TERŢIAR 

75.91% 


Se constată ponderea ridicată a sectorului terţiar, care deţine 76% din numărul total de 

unităţi economice active în anul 2007 în municipiul Bacău. Aceasta dovedeşte dezvoltarea 

activităţilor din categoria serviciilor. Sectorul secundar, ce reuneşte activităţile din industrie şi 

construcţii reprezintă 22% din numărul total de unităţi economice active în municipiul Bacău. 

Sectorul primar are cea mai redusă pondere (2%). 

Pe subdomenii de activitate situaţia se prezintă astfel: 

Structura activităţilor economice după numărul 

unităţilor economice active din municipiul Bacău 

în anul 2007 

agricultură, 

piscicultură 

1.34% 

servicii 

27.64% 

industria 

alimentară şi a 

băuturilor 

1.79% 

industria 

extractivă şi 

prelucrătoare 

8.34% 

industria 

uşoară 

0.63% 

industria 

lemnului, 

celulozei şi 

hârtiei, 

silvicultură şi 

exploatare 

forestieră 

1.54% 

transporturi 

4.54% 

hoteluri şi 

restaurante 

3.55% 

comerţ 

40.39% 

construcţii 

10.25%




Piese 


scrise 


Pag. 

46/364 


Ponderea sectoarelor de activitate la cifra totală de 

afaceri a mun. Bacău în anul 2007 

servicii 

5.80% 

transporturi 

2.74% 

agricultură, 

piscicultură 

0.91% 

industria 


băuturilor 

8.00% 

industria 



18.37% 

industria uşoară 

0.38% 

hoteluri şi 

restaurante 

0.96% 

comerţ 

44.53% 

construcţii 

14.72% 

industria 

lemnului, 

celulozei şi 

hârtiei, 


exploatare 

forestieră 

3.59% 


transporturi 

3.32% 

Structura salariaţilor pe domenii de activitate în 

anul 2007 

servicii 

12.19% 

agricultură, 

piscicultură 

1.16% 

industria 


băuturilor 

8.79% 

industria 



28.78% 

hoteluri şi 

restaurante 

2.45% 

comerţ 

22.58% 

construcţii 

14.63% 


industria 

uşoară 

0.54% 

industria 

lemnului, 

celulozei şi 

hârtiei, 


exploatare 

forestieră 

5.57% 

Din analiza indicatorilor prezentaţi, se constată următoarele: 

numărul cel mai mare de societăţi activează în domeniul comerţului, respectiv 

1605 de societăţi, reprezentând 40,3% din totalul numărului de societăţi cu cifră de afaceri, 

urmat de sectorul servicii cu 1097 societăţi şi o pondere de 27,6%, construcţii cu 407 

societăţi ce deţin o pondere de 10,2%, cele mai puţine societăţi comerciale activând în




Piese 


scrise 


Pag. 

47/364 

domeniile industrie alimentară, 53, cu o pondere de 1,79% şi agricultură, 25 societăţi cu o 

pondere de 1,34%; 

cifra de afaceri totală este realizată într-o pondere de 44,5% de societăţile din 

comerţ, 18% de societăţile din industria extractivă şi prelucrătoare, 15% de societăţile din 

construcţii, 8% de societăţile din industria alimentară, 6% din servicii şi într-o proporţie mai 

mică de către societăţile din industria lemnului (4%), transporturi (3%), agricultură 

(aproximativ 1%), turism (aproximativ 1%); 

cei mai mulţi salariaţi sunt angajaţi în industria extractivă şi prelucrătoare - 13822 

salariaţi (reprezentând 28,7% din total), pe locul secund situându-se comerţul cu 10842 

salariaţi, adică 22,5% din total, construcţii: 7025 salariaţi (reprezentând 14,63 din total), 

servicii: 5855 salariaţi (reprezentând 12,19% din total). iar cei mai puţini în hoteluri şi 

restaurante: 1157 salariaţi (reprezentând 2,4% din total) industria uşoară şi agricultură. 

Din punct de vedere al mărimii unităţilor economice, structura agenţilor economici 

din municipiul Bacău este următoare: 

CATEGORII DE MĂRIME A NR. DE AGENŢI 

AGENŢILOR ECONOMICI 

ECONOMICI 

MICROÎNTREPRINDERI 3351 

ÎNTREPRINDERI MICI 481 

ÎNTREPRINDERI MIJLOCII 124 

ÎNTREPRINDERI MARI 25 

TOTAL 3981 


Structura agenţilor economici din municipiul 

Bacău în funcţie de numărul de salariaţi - 2007 

12.08% 

3.11% 0.63% 

84.17% 

MICROÎNTREPRINDERI 

ÎNTREPRINDERI MICI 

ÎNTREPRINDERI 

MIJLOCII 

ÎNTREPRINDERI MARI 

Este evidentă dominanţa microîntreprinderilor (0 – 9 salariaţi), care reprezintă 84,17% 

din totalul unităţilor economice din oraş. Întreprinderile mici (10 – 49 salariaţi) reprezintă 

12,08% din total în timp ce întreprinderile mijlocii (50 – 250 salariaţi) de ţin un procent de 

3,11%. Cel mai slab reprezentate sunt întreprinderile mari, cu peste 250 salariaţi, care au o 

pondere sub 1% din totalul unităţilor economice. 

2.4.1. EVOLUŢIA ŞI CARACTERISTICILE SECTORULUI PRIMAR 

În cadrul sectorului primar al economiei sunt incluse activităţile din agricultură, 

piscicultură, silvicultură şi industria extractivă.




Piese 


scrise 


Pag. 

48/364 

În municipiul Bacău, din totalul de 3981 de firme active înregistrate la nivelul anului 

2007, doar 67 fac parte din sectorul primar, ceea ce reprezintă o pondere de 1,68% din 

numărul total de unităţi economice. Structura sectorului primar al economiei municipiului 

Bacău este următoarea: 

STRUCTURA SECTORULUI PRIMAR NR. SOCIETĂŢI 

agricultură 42 

piscicultură 11 

silvicultură 11 

industria extractivă 3 

Total firme sector primar 67 


Structura sectorului primar al economiei mun. Bacău în anul 

2007 

silvicultură 

16% 

industria 

extractivă 

4% 

piscicultură 

16% 

agricultură 

64% 

Observăm că 64% din societăţile încadrate în sectorul primar desfăşoară activităţi în 

agricultură, silvicultura şi piscicultura deţin ponderi egale, de 16% fiecare, în timp ce industria 

extractivă este cel mai slab reprezentată, deţinând doar 4% din sectorul primar. 

La nivelul anului 2007, structura cifrei de afaceri a sectorului primar a economiei 

municipiului Bacău era următoarea: 

Structura cifrei de afaceri a sectorului primar în anul 2007 

4% 

3% 

20% 

73% 

agricultură 

piscicultură 

silvicultura 

industria 

extractivă 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de http://www.listafirme.ro/, 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

49/364 

În anul 2007, cea mai mare contribuţie la cifra de afaceri a sectorului primar o are 

agricultura – 73%. La o diferenţă destul de mare se situează silvicultura, care contribuie cu 

20% la cifra totală de afaceri a sectorului primar. Ponderile pisciculturii şi industriei extractive 

la cifra de afaceri totală a sectorului primar sunt reduse şi apropiate ca valoare, 3% şi 

respectiv 4%. 

În total, sectorul primar are o pondere de doar 1,19% în ceea ce priveşte 

contribuţia la realizarea cifrei totale de afaceri a municipiului Bacău. 

2.4.1.1. Agricultura 

Agricultura practicată în municipiul Bacău este una în special de tip agro-industrial, 

fiind vorba de societăţi agricole, zootehnice sau agro-zootehnice, care deţin suprafeţe mari 

de teren şi complexe de creştere a animalelor iar, în unele cazuri, desfăşoară activităţi mixte. 

Acestor societăţi li se adaugă proprietăţile individuale şi asociaţiile familiale agricole. 

Poziţia fizico – geografică, în Culoarul Siretului, la contactul dintre Subcarpaţii 

Moldovei şi Podişul Bârladului (Colinele Tutovei), relieful de terasă cu soluri fertile, 

asigurarea resurselor de apă, reprezentate în principal de râul Bistriţa şi afluenţii săi, 

reprezintă factori ce au favorizat practicarea agriculturii pe teritoriul municipiului Bacău. 

Din suprafaţa totală a suprafeţei administrative a oraşului Bacău (4282ha), în anul 

2006, suprafaţa terenului agricol era de 1249 ha, reprezentând 29,16% din suprafaţa totală. 

Suprafeţele ocupate de diferitele categorii de folosinţă agricolă, la nivelul anului 2006, 

sunt prezentate în tabelul următor: 

Modul de utilizare a terenurilor agricole – anul 2008 

CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ AGRICOLĂ 

SUPRAFAŢA 

(HA) 

Suprafaţa agricola totală 1323 

Suprafaţa arabila 892 

Suprafaţa - livezi si pepiniere pomicole 61 

Suprafaţa - păşuni 273 

Suprafaţa - fâneţe 97 

Sursa: date furmizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, 2008 

Structura categoriilorde folosinţă agricolă în anul 2008 

Suprafaţa - 

păşuni 

21% 

Suprafaţa - 

fâneţe 

7% 

Suprafaţa - 

livezi si 

pepiniere 

pomicole 

5% 

Suprafaţa 

arabila 

67%




Piese 


scrise 


Pag. 

50/364 

Din datele şi graficul anterior se observă că, din totalul de 1249 ha teren agricol, 72% 

reprezintă suprafaţa ocupată terenul arabil. Suprafaţa ocupată de păşuni reprezintă 18% din 

totalul terenului arabil, în timp ce suprafaţa ocupată de fâneţe este mult mai redusă, ocupând 

doar 1% din terenul arabil. Datorită reliefului plan terenul arabil este reprezentativ din punct 

de vedere al categoriilor de folosinţă agricolă, de unde deducem că principalul domeniu 

agricol este cultivarea plantelor, creşterea animalelor fiind un domeniu secundar. 

Clase de pretabilitate şi favorabilitate pentru folosinţă agricolă 

Suprafaţa administrativă a municipiului Bacău se suprapune reliefului de terase 

aferente râului Bistriţa. Lunca Bistriţei este acoperită cu soluri aluviale şi protosoluri aluviale; 

pe terase apar cernoziomuri cambice şi argiloiluviale. 

Astfel, din punct de vedere al favorabilităţii pentru agricultură prezintă importanţă 

cernoziomurile, care ocupă o suprafaţă de 583 ha, faeziomurile, extinse pe 11 ha, 

aluviosolurile, care ocupă o suprafaţă de 604 ha, foarte favorabile pentru legumicultură. 

Toate aceste categorii de soluri se caracterizează printr-o fertilitate ridicată, reprezentând 

domeniul terenurilor agricole. 

Din punct de vedere al pretabilităţii, terenurile agricole din municipiul Bacău se 

încadrează în clasa I de pretabilitate, adică terenuri fără limitări în cazul utilizării ca 

arabil. 

Terenurile agricole ale municipiului Bacău sunt situate pe terasele râului Bistriţa, fiind 

suprafeţe relativ plane, alcătuite din depozite loessoide, ceea ce le asigură o permeabilitate 

brună. Solurile dominante (cernoziomuri cambice, argiloiluviale şi solurile cenuşii) şi însuşirile 

lor (textură lutoasă, permeabilitate, porozitate brună, conţinut bogat în humus) determină ca 

terenurile respective să fie cultivate fără aplicarea unor măsuri de prevenire a degradării sau 

ameliorării, cu excepţia fertilizărilor curente. 

Conform datelor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Bacău, 

structura terenului agricol al municipiului Bacău pe clase de calitate, la nivelul anului 2008 se 

prezintă astfel: 

CLASA DE CALITATE SUPRAFAŢA (HA) 

Clasa I 54 

Clasa a II-a 560 

Clasa a III- a 393 

Clasa a IV- a 197 

Clasa a V- a 45 

Total 1249 

Sursa: date furnizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Bacău, 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

51/364 

Structura terenului agricol al municipiului Bacău după clasele de 

calitate - 2008 

Clasa a IV- a 

16% 

Clasa a V- a 

4% 

Clasa I 

4% 

Clasa a II-a 

45% 

Clasa a III- a 

31% 

Aşa cum rezultă din diagrama anterioară, domină clasa II de calitate, care ocupă 45% 

din terenul agricol al municipiului, urmată de clasa III – a de calitate, care deţine o pondere 

de 31% din terenul agricol. Cele mai reduse ponderi le au clasele I şi IV, care ocupă fiecare 

câte 4% din terenul agricol. 

Din punct de vedere al fertilităţii solurilor, prezintă importanţă rezerva de humus din 

sol. Aceasta se prezintă astfel: 

- rezervă de humus foarte mică – ocupă o suprafaţă de 42 ha; 

- rezervă de humus mică – ocupă o suprafaţă de 499 ha; 

- rezerva de humus mujlocie – ocupă o suprafaţă de 635 ha; 

- rezerva de humus mare ocupă o suprafaţă de 209 ha. 

Restricţii în utilizarea solurilor 

Ca factori care determină reducerea favorabilităţii solurilor pentru culturile agricole 

menţionăm: 

‣ eroziunea de suprafaţă afectează o suprafaţă totală de 119 ha, din care: 

- eroziune slabă: 98 ha; 

- eroziune puternică: 11 ha; 

- eroziune excesivă: 10 ha. 

‣ eroziunea în adâncime afectează o suprafaţă de 54 ha, din care: 

- şiroiri rigole: 21 ha; 

- ogaşe: 32 ha; 

- ravene: 1 ha. 

‣ gleizarea afectează o suprafaţă de 362 ha, din care: 

- gleizare slabă: 161 ha; 

- gleizare moderată: 90 ha; 

- gleizare puternică: 71 ha; 

- gleizare foarte puternică: 40 ha. 

‣ pseudogleizarea afectează o suprafaţă de 5 ha (pseudogleizare slabă); 

‣ tasarea (compactarea solurilor) se intalneste pe o suprafaţă de 572 ha, din care 

slabă pe 526 ha şi moderată pe 46 ha. 

Servicii pentru agricultură




Piese 


scrise 


Pag. 

52/364 

În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea următoarele societăţi care furnizează 

servicii în agricultură: 

Nr. Denumirea 

crt. societăţii 

1. DEDALCOM 

DESIGN SRL 

2. ELECTRO GMS 

SRL 

CAEN Forma 

juridică 

Domeniu de activitate 

0141 S.R.L. Activităţi de servicii anexe agriculturii; 

grădinărit peisagistic (arhitectură 

peisageră) 

0141 S.R.L. Activităţi de servicii anexe agriculturii; 

grădinărit peisagistic (arhitectura 

peisageră) 

3. ROLEX SRL 0141 SRL Activitati de servicii anexe agriculturii; 


peisageră) 

4. FLAICOR SERV 

SRL 

0141 SRL Activitati de servicii anexe agriculturii; 


peisageră) 

5. CHIMICOM SRL 0141 SRL Activitati de servicii anexe agriculturii; 


peisageră) 

Sursa: date furnizate http://www.listafirme.ro/, 2008 

Îngrăşăminte chimice şi naturale. Produse fitosanitare. 

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, în 

intervalul 2000 – 2007, pe terenurile agricole din municipiul Bacău au fost aplicate 

următoarele cantităţi de îngrăşăminte naturale, îngrăşăminte chimice şi produse fitosanitare: 

SPECIFICARE 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Îngrăşăminte 3000 4000 3000 4000 4000 4000 3000 4000 

naturale -t 

Îngrăşăminte 27 45 43 95 114 139 119 120 

chimice – to.s.a. 

Insecticide – to.s.a. 0,005 0,1 0,120 0,100 0,060 0,980 0,300 0,200 

Fungicide – to.s.a. 0,100 0,030 0,200 0,200 0,060 0,230 0,470 0,210 

Erbicide - to.s.a. 0,070 0,040 0,029 0,023 0,032 0,120 0,390 0,280 

Sursa: Date preluate de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, 2008 

Analizând datele din tabelul anterior se constată o evoluţie relativ uniformă a cantităţii 

de îngrăşăminte organice naturale care depăşeşte cu mult cantitatea de îngrăşăminte 

chimice munerale aplicate. Astfel, raportând cele 4000 tone îngrăşăminte organice 

naturale la cele 1249 ha teren agricol rezultă o cantitate de 3,20t/ha şi 4,40t/ha dacă 

raportăm cantitatea de îngrăşăminte naturale la cele 908 ha teren arabil. 

Pentru îngrăşămintele chimice minerale, rezultă o cantitate de 0,09 to. s.a. / ha, 

dacă se raportează cantitatea totală la suprafaţa terenului agricol al municipiului şi 0,13 to. 

s.a. / ha dacă se raportează cantitatea totală la suprafaţa terenului arabil. 

Pentru ambele categorii de îngrăşăminte, atât pentru cele organice naturale cât şi 

pentru cele chimice, minerale, cantităţile aplicate la ha sunt foarte reduse şi insuficiente 

comparativ cu cantităţile recomandate.




Piese 


scrise 


Pag. 

53/364 

Din punct de vedere al plantelor de cultură care au beneficiat de fertilizare organică şi 

chimică, ponderea o deţin cerealele, porumbul şi plantele tehnice - cartoful, cantităţile 

administrate pe hectar fiind totuşi mult sub normele necesare prevăzute în tehnologiile de 

cultură elaborate de Ministerul Agriculturii. 

Administrarea tratamentelor fitosanitare în vederea combaterii agenţilor dăunători a 

fost realizată în principal la culturile de cartofi, plantaţii pomicole, şi culturi legumicole şi, 

secundar, pentru cereale şi porumb. 

Suprafaţa cultivată şi producţia agricolă vegetală 

Din punct de vedere al profilului producţiei, teritoriul municipiului Bacău face parte 

din zona de producţie agricolă Bacău – Buhuşi, specializată în producţia de lapte, 

carne, legume, porumb, grâu, fructe, plante tehnice. 

Gradul redus de fragmentare a reliefului municipiului Bacău, terenurile agricole cu 

înclinări mici, specifice reliefului de terasă, solurile fertile sunt factori care determină 

favorabilitatea pentru cultura plantelor agricole pe teritoriul municipiului Bacău. 

Suprafeţele cultivate cu principalele plante de cultură în cadrul terenurilor arabile şi 

evoluţia acestor suprafeţe sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare:



E-mail:office@arcadistgh.ro Fax:+40-332-401033 



Contract nr.:250/2008 Vol.:3 PUG SIT. EXISTENTĂ cod:250/2008PUG/III 

Piese 

scrise 

Pag. 

54/364 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Suprafaţa cultivata cu grâu şi 

45 90 120 119 100 58 

secară 82 91 12 35 38 70 118 69 

Suprafaţa cultivata cu 

378 250 276 216 281 295 

porumb boabe 373 307 350 394 428 408 549 306 

Suprafaţa cultivata cu cartofi 65 66 66 51 66 118 68 60 78 103 60 70 30 30 

Suprafaţa cultivata cu sfecla 22 20 5 4 

de zahăr 

Suprafaţa cultivata cu 140 151 151 139 145 215 180 146 184 171 175 165 165 165 

legume 

Suprafaţa cultivată cu plante 

244 225 258 263 245 225 

de nutreţ 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B 

Evoluţia suprafeţelor cultivate cu principalele culturi în intervalul 1995 - 

2008 

ha 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

grâu şi secară 

porumb 

boabe 

cartofi 

sfecla de 

zahăr 

legume 

plante de 

nutreţ 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008




Piese 


scrise 


Pag. 

55/364 

Structura culturilor agricole în anul 2008 este următoarea: 

Structura culturilor agricole în anul 2008 

Suprafaţa 

cultivata cu 

legume 

21% 

Suprafaţa 

cultivata cu 

grâu şi secară 

8% 

Suprafaţa 

cultivata cu 

plante de nutreţ 

29% 

Suprafaţa 

cultivata cu 

cartofi 

4% 

Suprafaţa 

cultivata cu 

porumb boabe 

38% 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de DADR Bacău 2008 

Ca pondere în structura culturilor, domină cultura de porumb, care ocupă 38% din 

suprafaţa totală cultivată. Următoarea cultură ca importanţă o reprezintă plantele de nutreţ, 

cu 29% din suprafaţa totală cultivată. Legumele, cu 21% din suprafaţa totală cultivată se 

situează pe locul III ca importanţă în structura culturilor agricole. Un procent de 8% din 

suprafaţa cultivată totală o ocupă cultura de grâu şi secară, în timp ce suprafaţa cultivată cu 

cartofi ocupă 4% din suprafaţa totală cultivată. 

Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, 

suprafaţa de teren rămas în pârloagă în municipiul Bacău în intervalul 2005 – 2008 a evoluat 

astfel: 

2005 2006 2007 2008 

suprafaţa de teren rămas în pârloagă 17 68 50 50 


Evoluţia suprafeţei de teren rămas în pârloagă în mun. Bacău 

70 

60 

50 

ha 

40 

30 

20 

10 

0 

2005 2006 2007 2008 

Evoluţia structurii suprafeţei cultivate cunoaşte în ultimii ani importante modificări, de 

la o structură dominată de cerinţele unei agriculturi de subzistenţă spre o structură care să 

răspundă cerinţelor economiei de piaţă prin utilizarea cât mai completă a potenţialului arabil. 

Producţia vegetală a fost influenţată în ultimii ani de factorii climatici, care s-au caracterizat 

printr-o evoluţie la extreme şi a condus la înregistrarea unor mari oscilaţii în rândul producţiei 

realizate şi la producţiile medii la hectar.







Piese 

scrise 

Pag. 

56/364 

Producţiile obţinute la principalele culturi sunt prezentate în tabelul şi diagrama următoare: 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B şi DADR Bacău, 2008 

Producţia totală de grâu si 

secara - tone 

Producţia totală de porumb 

boabe - tone 

Producţia totală de cartofi - 

tone 

Producţia totală de sfeclă de 

zahăr - tone 

Producţia totală de legumetone 

Producţia vegetală totală – 

tone 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

338 143 23 82 139 207 356 352 156 468 515 528 195 

1603 1142 1635 1128 2096 1936 1698 1034 3987 1510 1360 1187 736 

53 1000 1555 696 1405 2170 1539 973 1810 1798 1027 1380 300 

- 550 400 110 - 75 19 - - - - - - 

2569 3638 3490 1976 2463 2651 2767 2751 3130 3092 2300 3150 2025 

6473 7103 3992 6103 7039 6379 5110 11175







Piese 

scrise 

Pag. 

57/364 

Evoluţia producţiei vegetale totale în intervalul 1995 - 2007 

10000 

9000 

8000 

7000 

6000 

tone 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

58/364 

În evoluţia producţiei agricole vegetale totale se manifestă o anumită ciclicitate, la 

aproximativ 3 ani se produce o diminuare a producţiei vegetale totale, ciclicitate determinată în 

principal de manifestarea la extrem a unor fenomene naturale (secete, precipitaţii abundente). 

Producţia agricolă are un grad foarte ridicat de nesiguranţă, depinzând, în cea mai mare 

măsură, de condiţiile climatice. Acestea s-au schimbat foarte mult, în perioade foarte scurte 

producându-se schimbări bruşte ale vremii, cu diferenţe mari de temperatură şi precipitaţii pe 

fenofaze (perioadele de vegetaţie) ale culturilor foarte dezechilibrate. Pe total, cantitatea de 

precipitaţii se apropie de cea multianuală, dar exact în perioadele critice (etape de înflorire, 

fructificare, etc.) culturile nu beneficiază de apă. 

Evoluţia producţiei vegetale la plantele de cultură este prezentă în diagrama 

următoare: 

Evoluţia producţiei totale la principalele culturi agricole în intervalul 1995 - 

2007 

tone 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

1995 1996 

1997 1998 

1999 2000 

2001 2002 

2003 2004 

2005 2006 

2007 

0 

porumb boabe cartofi sfecla de zahăr legume 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de 

https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B şi DADR Bacău, 2008 

Dată fiind producţia ridicată de masă verde rezultată din cultura plantelor de nutreţ, 

producţia vegetală a plantelor de nutreţ este prezentată separat, în diagrama următoare: 

Evoluţia producţiei vegetale la cultura plantelor de nutreţ 

30000 

25000 

20000 

tone 

15000 

10000 

5000 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 

plante de nutreţ 2092 26233 6935 12815 4950




Piese 


scrise 


Pag. 

59/364 

Structura producţiei agricole în anul 2007 este ilustrată în diagrama următoare: 

Structura producţiei agricole în anul 2007 

grâu si secara 

2% 

porumb boabe 

9% 

cartofi 

4% 

sfecla de zahăr 

0% 

plante de nutreţ 

60% 

legume 

25% 


Dacă în anul 2007, în structura suprafeţei cultivate dominau cultura porumbului, cultura 

plantelor de nutreţ, cultura legumelor, cultura grâului şi cultura cartofului, în ceea ce priveşte 

structura producţiei vegetale, cele mai productive culturi sunt cultura plantelor de nutreţ, cu 

60% din totalul producţiei vegetale, cultura de legume, cu 25% din totalul producţiei vegetale, 

cultura de porumb, cu 9% din totalul producţiei vegetale şi cultura de cartofi, cu 4% din totalul 

producţiei vegetale. Producţia de grâu şi secară reprezintă doar 2% din totalul producţiei 

vegetale din anul 2007. Producţiile la hectar realizate în municipiul Bacău pentru principalele 

plante de cultură sunt prezentate mai jos:







Piese 

scrise 

Pag. 

60/364 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

producţia de grâu şi 4.1 1.5 1.9 2.3 3.6 2.9 3 5.1 3.46 5.2 4.29 4.43 1.95 

secară – t/ha 

producţia de porumb – 4.2 3.7 4.6 2.8 4.8 4.7 3 3.3 10.54 6.04 4.92 5.49 2.61 

t/ha 

producţia de cartofi – t/ha 0.8 15.1 23.5 13.6 21.2 18.3 22.6 16.2 23.2 17.45 17.11 19.71 10 

producţia de sfeclă de 

25 20 22 18.7 

zahăr – t/ha 

producţia de legume – t/ha 18.3 24 23.1 14.2 16.9 12.3 15.3 18.8 17.01 18.08 13.14 19.09 12.27 

Producţia la plantele de 

8.57 116.6 26.87 48.72 20.2 

nutreţ – t/ha 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B







Piese 

scrise 

Pag. 

61/364 

Evoluţia producţiilor/ha la principalele plante de cultură 

25 

1995 

1996 

20 

1997 

1998 

tone/ha 

15 

10 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

5 

2004 

2005 

2006 

0 

producţia de 

grâu şi secară la 

ha 

producţia de 

porumb la ha 

producţia de 

cartofi la ha 

producţia de 

sfeclă de zahăr 

la ha 

producţia de 

legume la ha 

2007




Piese 


scrise 


Pag. 

62/364 

Evoluţia producţiei/ha la plantele de nutreţ 

120 

100 

tone/ha 

80 

60 

40 

20 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 

Cele mai mari producţii la ha s-au obţinut în primul rând la cultura plantelor de nutreţ, 

care devansează mult celelalte culturi. Totuşi remarcăm că, în ceea ce priveşte plantele de 

nutreţ, producţia t/ha are o tendinţă de scădere în ultimii ani, comparativ cu anul 2004, când 

se înregistrează producţia maximă din intervalul 2003 – 2007. 

Din rândul celorlalte culturi, cele mai mari producţii la ha se obţin pentru cultura sfeclei 

de zahăr, cultura cartofului şi cultura legumelor. Cele mai mici valori ale producţiei la ha se 

înregistrează pentru cultura grâului şi cultura porumbului. 

În ceea ce priveşte sfecla de zahăr, această plantă tehnică a dispărut din structura 

actuală a culturilor agricole din municipiul Bacău. Pentru restul culturilor se remarcă o 

evoluţie puternic fluctuantă a producţiei obţinute la ha, cu tendinţă de scădere pe intervalul 

2003 – 2007, cu excepţia anului 2006. Aceste oscilaţii se explică prin alternarea anilor extrem 

de ploioşi (anul 2005) cu ani extrem de secetoşi (anul 2007 - cel mai cald din ultimii 10 ani, 

solul fiind afectat de o severă secetă pedologică). Doar anul 2006 a fost relativ favorabil 

agriculturii. Deşi pentru anul 2008 nu deţinem încă valorile producţiei la principalele plante de 

cultură, estimările făcute de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă indică o 

producţie vegetală ridicată la nivelul judeţului Bacău, anul 2008 fiind, pe ansamblu, favorabil 

agriculturii. 

Principalele societăţi care desfăşoară activităţi în domeniul cultivării plantelor de 

cultură sunt următoarele: 

Nr. Denumirea CAEN Forma Domeniu de activitate 


juridică 

1. GENERAL 

SERVICE SRL 

0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 

altor plante n.c.a. 

2. ROVALAR SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


3. LEUNI COM 

SRL 



4. CARATAS 

CONF SRL 



5. ALIFLORISA 

SRL 



6. MAFTEI V.D. 0111 SNC Cultivarea cerealelor, porumbului si a




Piese 


scrise 


Pag. 

63/364 

SNC 


7. ROSARIUM SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


8. PATMADAN 

IMPEX SRL 



9. ROMAGRIA SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


10. AGROALIMPET 

COMP SRL 



11. AGREVO IMPEX 

SRL 



12. KALON SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


13. KASAS PROD 

SRL 



14. ADONIS SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


15. HORTISEM SRL 0111 SRL Cultivarea cerealelor, porumbului si a 


16. GARDEN 

ROSES SRL 

0112 SRL Cultivarea legumelor, a specialitatilor 

horticole si a produselor de sera 


Pomicultura şi viticultura 

Tradiţia în ceea ce priveşte cultivarea pomilor fructiferi este menţionată în scrieri încă 

din secolul XVII: „târg vestit prin bogaţia poamelor şi produselor sale” (D. Cantemir), „ţinutul 

cel mai frumos şi cel mai locuit din toată Moldova” (Paul de Alep, 1656), cu „poame de tot 

felul, vrednice a fi servite pe masa oricărui om de seamă” (Piedro Deodato Baksici, 1641). 

Evoluţia suprafeţelor de teren agricol ocupate de livezi şi plantaţii pomicole şi plantaţii 

viticole este prezentată în tabelul şi diagrama următoare: 

HA 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Suprafaţa 2 2 2 93 100 93 90 90 89 89 89 89 

– livezi si 

pepiniere 

pomicole 

Suprafaţa 24 24 24 24 24 24 24 23 23 23 23 23 

vii şi 

pepiniere 

viticole 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B




Piese 


scrise 


Pag. 

64/364 

Evoluţia suprafeţei cu livezi şi plantaţii viticole în intervalul 1995 - 2006 

ha 

100 

90 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Suprafaţa - livezi si 

pepiniere pomicole 

Suprafaţa - vii si 

pepiniere viticole 

În timp ce suprafaţa ocupată de vii şi plantaţii viticole este constantă în intervalul 

studiat, suprafaţa ocupată de livezi înregistrează o creştere bruscă în anul 1998 (+97,8%). 

Deşi pomi fructiferi se întâlnesc şi în gospodăriile populaţiei, cea mai mare parte a 

livezilor şi plantaţiilor pomicole aparţin societăţilor care se ocupă de producţie de fructe: 

Nr. Denumirea CAEN Forma Domeniu de activitate 


juridică 

1. ANDISIMO SRL 0113 SRL Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 

pentru bauturi si mirodenii 

2. PRODAGRO 

BRAIFNER SRL 

0113 SRL Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 


3. PODGORIA 

COPOU SA 

0113 SA Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 


4. LUMIPOM SRL 0113 SRL Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 


5. FRUCTEX SA 0113 SA Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 


6. POMALTOI SRL 0113 SRL Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor 



Conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău, 

suprafeţele cu livezi pe rod şi suprafaţa în pregătire pentru pomi au evoluat astfel: 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

livezi pe rod 45 41 41 31 41 32 

teren în pregătire pentru pomi 20 30 20 29 

Sursa: date furnizate de DADR Bacău 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

65/364 

Evoluţia suprafeţelor de livezi pe rod şi a suprafeţelor de teren în 

pregătire pentru pomi 

45 

40 

35 

30 

25 

ha 

20 

15 

livezi pe rod 

teren în pregătire 

pentru pomi 

10 

5 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Conform datelor furnizate de DADR Bacău, producţia livezilor pe rod în intervalul 2003 

– 2007 a evoluat astfel: 

Evoluţia producţiei de fructe a livezilor pe rod 

500 

400 

tone 

300 

200 

100 

producţia de fructe a livezilor 

pe rod 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 

208 411 136 97 114 

Sursa: date furnizate de DADR Bacău 2008 

Producţia agricolă animală 

Creşterea animalelor prezintă o importanţă deosebită pentru agricultură. Condiţiile 

favorabile permit creşterea principalelor specii (bovine, ovine, porcine, etc.). Interesul pentru 

creşterea animalelor rezultă din faptul că zootehnia joacă un rol important în economie, pe de 

o parte asigurând sursa de aprovizionare a populaţiei cu produse alimentare de bază (ouă, 

carne, lapte), iar pe de altă parte asigură materia primă pentru alte industrii (de 

îmbrăcăminte, încălţăminte). 

În centrele urbane zootehnia vizează în primul rând obţinerea de produse alimentare 

pentru aprovizionarea populaţiei Este vorba despre produse perisabile care necesită o 

perioadă scurtă de timp pentru a ajunge la consumator. 

Evoluţia stocului de animale la principalele specii în municipiul Bacău între anii 

1995-2008, precum şi apartenenţa la formele diferite de proprietate este prezentată în tabelul 

de mai jos.







Piese 

scrise 

Pag. 

66/364 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Bovine - total 1126 1192 1209 1103 1154 1156 1118 919 808 620 467 494 406 369 

Bovine în 587 645 684 644 769 751 765 730 650 620 467 494 406 369 

gospodăriile 

populaţiei 

Porcine - total 5902 5200 4651 4245 3910 3036 2898 2800 2295 700 530 481 388 205 

Porcine în 2596 2199 2089 1550 980 674 522 572 592 700 530 481 388 205 

gospodăriile 

populaţiei 

Ovine - total 3774 3847 3779 3768 3417 3194 2856 2449 2090 2100 2207 1619 1160 1279 

Ovine 

în 1882 1767 1820 1975 2135 2170 1950 1950 2090 2100 2207 1619 1160 1279 

gospodăriile 

populaţiei 

Păsări 966386 1321761 1254024 1317371 700892 801397 592056 559093 155437 20000 18400 17438 9608 9458 

Păsări în 19350 19000 19190 21080 20580 19800 17700 16500 19500 20000 18400 17438 9608 9458 

gospodăriile 

populaţiei 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR101B, DADR Bacău 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

67/364 

Evoluţia efectivelor de animale, pe forme de proprietate, în intervalul 

1995 - 2008 

nr. capete 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

0 

Bovine - total 

Bovine în 

gospodăriile 

populaţiei 

Porcine - total 

Porcine în 

gospodăriile 

populaţiei 

Ovine - total 

Ovine în 

gospodăriile 

populaţiei 

Aşa cum reiese din diagrama anterioară, cele mai numeroase sunt efectivele de 

porcine, urmate de efectivele de ovine şi efectivele de bovine. Se observă de asemenea că, 

în cazul tuturor speciilor de animale, există o diferenţă între numărul total de animale şi 

numărul de animale din gospodăriile populaţiei, de unde deducem prezenţa unui sector 

conturat al sistemului intensiv de creştere a animalelor, reprezentat de firmele private care 

desfăşoară activităţi în domeniul creşterii animalelor. 

Pe teritoriul municipiului Bacău îşi desfăşoară activitatea următoarele unităţi de 

creştere a animalelor: 

Nr. Denumirea societăţii CAEN Forma Domeniu de activitate 

crt. 

juridică 

1. POLINTEROM SRL 0121 SRL Creşterea animalelor, activitatea 

fermelor pentru obţinerea laptelui 

2. PADURENI SRL 0122 SRL Creşterea ovinelor, caprinelor, 

cabalinelor, măgarilor, catârilor şi 

asinilor 

3. AGLAPAR COM SRL 0123 SRL Creşterea porcinelor 

4. SUINPROD SIRET SRL 0123 SRL Creşterea porcinelor 

5. AVIDARO PROD SRL 0124 SRL Creşterea păsărilor 

6. RETEM INTERNATIONAL 0124 SRL Creşterea păsărilor 

SRL 

7. S.C. AGRICOLA 

0124 SRL Creşterea păsărilor 

INTERNAŢIONAL – Ferma 

de păsări Gherăieşti 

8. S.C. AGRICOLA 

0124 SRL Creşterea păsărilor 

INTERNAŢIONA S.A. – 

Ferma de păsări Şerbăneşti 

9. AGROINDUSTRIALA SA 0125 SA Creşterea altor animale 

10. DISTEN SRL 0125 SRL Creşterea altor animale 

11. EUROHELIX SRL 0130 SRL Activităţi în ferme mixte (cultura 

vegetală combinată cu creşterea




Piese 


scrise 


Pag. 

68/364 

animalelor) 

10. ZOOAGRO SA 0130 SA Activităţi în ferme mixte (cultura 

vegetală combinată cu creşterea 

animalelor) 

12. AGROIND SERVICE SA 0130 SA Activităţi în ferme mixte (cultura 


animalelor) 

13. AICBAC SA 0130 SA Activităţi în ferme mixte (cultura 


animalelor) 


Efectivele de păsări 

Evoluţia efectivelor de păsări pe forme de proprietate 

1800000 

1600000 

nr. capete 

1400000 

1200000 

1000000 

800000 

600000 

400000 

200000 

Păsări în complexele 

de creştere 

Pasări în gospodăriile 

populaţiei 

0 

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de https://statistici.insse.ro/, date furnizate de DADR Bacău 

Aşa cum rezultă din diagrama anterioară, este reprezentativ sectorul de creştere 

intensivă a păsărilor, în complexele private. Pe ansamblu, deşi în intervalul studiat numărul 

capetelor de păsări cunoaşte fluctuaţii, cu creşteri şi descreşteri importante, evoluţia este 

descrescătoare, în anul 2003 fiind înregistrate cu 86,5% mai puţine capete de păsări decât în 

1990. 

Principala societate care se ocupă cu creşterea păsărilor în sistem intensiv este S.C. 

Agricola Internaţional Bacău, care deţine ferme de creştere a păsărilor în municipiul Bacău, 

în cartierul Gherăieşti. 

Calculul densităţii animalelor la unitatea de suprafaţă 

Intre mărimea terenurilor agricole pe care se produc, sub diferite forme, plantele 

necesare hranei animalelor şi numărul animalelor, trebuie să existe o anumită 

proporţionalitate. Din punct de vedere economic este necesar ca la o suprafaţă de teren 

agricol să existe un număr determinat de animale. Tinând seama de aceste considerente, 

statistica determină densitatea animalelor la 100 ha de teren ca raport între numărul de 

animale, exprimat în unităţi fizice pe specii şi suprafaţa de teren la un moment dat. 

Pentru determinarea acestui indicator, numărul bovinelor, ovinelor şi caprinelor se 

raportează la terenul agricol (arabil+păşuni+fâneţe), numărul porcinelor la terenul arabil, iar




Piese 


scrise 


Pag. 

69/364 

numărul păsărilor la suprafaţa cultivată cu cereale. Valorile privind densitatea animalelor la 

100 ha rezultate în urma calculelor, sunt prezentate în tabelul următor:







Piese 

scrise 

Pag. 

70/364 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

porcine/100 ha 683.1 662.4 592.4 507.1 394.9 228.2 231.4 302 241.8 56.45 41.99 38.11 30.74 16.24 

bovine/100 ha 114.6 136.5 134.3 115 96.8 42 41.9 74.1 65.1 50 37 39.14 32.17 29.23 

ovine/100 ha 384.3 440.6 419.8 392.9 286.9 116.2 107.2 197.6 168.4 169.35 174.88 128.2 91.91 101.3 

Sursa: prelucrarea datelor preluate de pe https://statistici.insse.ro/, prelucrarea datelor furmizate de DADR Bacău 

Evoluţia densităţii numărului de animale la 100 ha 

700 

nr. capete/100 ha 

600 

500 

400 

300 

200 

porcine / 100 ha 

bovine / 100 ha 

ovine / 100 ha 

100 

0 

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

71/364 

Se remarcă în primul rând valorile mari ale densităţii numărului de animale la 100 ha, 

rezultat al concentrării unui număr mare de animale pe o suprafaţă redusă de teren agricol. 

Astfel, de exemplu, în 1990, la nivel de judeţ se înregistrau 125,8 ovine / 100 ha, în timp ce la 

nivel de municipiu valoarea acestui indicator era de 283,2 ovine / 100 ha. În 2001, numărul de 

ovine la 100 ha pe judeţ era de 62,7 capete, în timp ce în municipiu, se înregistrau 107,5 

capete/100 ha. Se constată aşadar că, în intervalul 1990 – 2003 densitatea animalelor la 100 

ha se diminuează, consecinţă a diminuării numărului totale de capete de animale. 

Aceeaşi tendinţă se constată şi în ceea ce priveşte evoluţia numărului de capete de 

păsări la 100 ha. Valoarea acestui indicator s-a redus în anul 2003 cu 91,2% faţă de anul 

1990. 

Evoluţia numărului de păsări la 100 ha în intervalul 1990 - 2003 

600000 

500000 

400000 

300000 

200000 

100000 

0 

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 

Sursa: prelucrarea datelor preluate de pe https://statistici.insse.ro/ 

In concluzie, situaţia existentă în zootehnia municipiului Bacău la sfârşitul anului 2008 

se poate caracteriza astfel: majoritatea numărului de capete de animale (porcine, ovine, 

bovine) se află în posesia gospodăriilor populaţiei în timp doar în sectorul creşterii păsărilor 

funcţionează complexe de creştere a păsărilor în sistem intensiv (Agricola Internaţional). 

Sectorul de stat a dispărut complet. De asemenea, în cazul tuturor speciilor de animale 

(porcine, ovine, bovine, păsări) tendinţa de evoluţie în intervalul 1995 – 2008 este una 

descendentă. 

Un indicator important pentru starea actuală a sectorului zootehnic este densitatea 

animalelor la 100 ha - încărcătura animalelor la 100 ha (UVM - unităţi vită mare/ 100 ha). 

Densitatea (încărcătura) animalelor la 100 ha, reflectă relaţia existentă între potenţialul agricol 

animal şi cel vegetal. El prezintă aspectul cantitativ al sectorului zootehnic. 

Densitatea (încărcătura) animalelor la 100 ha se calculează ca raport între numărul total 

de animale exprimat în UVM şi suprafaţa terenului agricol. Intregul efectiv se transformă pe 

bază de coeficienţi într-o unitate convenţională – unitate vită mare asfel: 

- bovine - 1,00 UVM, 

- porcine - 0,30 UVM, 

- ovine - 0,15 UVM, 

- păsări - 0,04 UVM. 

Densitatea animalelor la 100 ha în municipiul Bacău în anul 2008:




Piese 


scrise 


Pag. 

72/364 

SPECIA 

NUMĂRUL 

DE ANIMALE 

COEFICIENT DE 

TRANFORMARE 

UVM 

PONDEREA 

UNITĂŢI VITĂ 

MARE (%) 

Bovine 369 1 369 36,88 

Ovine 1279 0,15 191,85 19,17 

Porcine 205 0,30 61,5 6,15 

Păsări 9458 0,04 378,32 37,81 

TOTAL 1000,67 100 

În anul 2008, conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare 

Rurală Bacău, municipiul Bacău are o suprafata agricolă (arabil + păşuni + fâneţe) de 1262 ha 

şi 1000,67 unităţi vită mare, rezultând 79,3 UVM / 100 ha, respectiv 0,79 UVM/ha. Această 

valoare se situează sub valoarea de 1 UVM / ha, valoarea considerată ca fiind încărcătura 

optimă la ha. Analiza reflectă aşadar o încărcătură suboptimă. 

Aşa cum rezultă din tabelul anterior, ponderea cea mai mare în numărul total de unităţi 

vită mare o au păsările, care reprezintă 37,8% din numărul total de unităţi vită mare, urmate de 

bovine, cu 36,8% şi ovine cu 19,17%. 

Unităţi vită mare sunt folosite în literatura agronomică pentru a desemna un şeptel 

diversificat, acordându-se ponderi fiecărui animal prin raportare la bovine. De asemenea, 

cunoaşterea valorii încărcării UVM / ha este utilă în stabilirea numărului de animale ce pot 

păşuna pe o păşune. 

Producţia agricolă animală este prezentată în tabelul următor:







Piese 

scrise 

Pag. 

73/364 

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 

Producţia de 9313 8971 9020 9849 10572 11112 12431 12284 12042 11970 11915 11904 11953 12000 

carne 

(sacrificări) - 

total - tone gr. 

vie 

Producţia de 13395 12769 6700 7845 14637 16101 16674 19634 11256 13997 13610 10070 9324 9040 

lapte de vaca şi 

bivoliţă - total hl 

fizic 

Producţia de 9939 7416 8000 5190 5965 5548 9950 5800 4200 7830 7373 5850 5400 4474 

lâna - kg fizic 

Producţia de 106647 105497 90353 110029 93903 109716 106342 119871 122577 126897 111862 98084 105106 18411 

ouă – mii buc. 

Sursa: https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR202B 

Evoluţia producţiei animale în intervalul 1990 - 2003 

20000 

18000 

1990 1991 

16000 

1992 1993 

14000 

1994 1995 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

1996 1997 

1998 1999 

2000 2001 

2002 2003 

2000 

0 

Producţia de carne 

(sacrificări) - total - 

tone gr. vie 

Producţia de lapte 

de vaca şi bivoliţă - 

total hl fizic 

Producţia de lâna - 

kg fizic




Piese 


scrise 


Pag. 

74/364 

Evoluţia producţiei animale este puternic influenţată de evoluţia efectivelor de animale, 

de la care se obţine respectivul produs. Atât producţia de lapte cât şi producţia de lână 

înregistrează evoluţii descendente, ca urmare a reducerii efectivelor de bovine şi ovine. 

Producţia de carne reuneşte producţiile de carne de bovine, porcine, păsări, înregistrând o 

evoluţie ascendentă pe intervalul 1991 – 1997 şi uşor descendentă, cu tendinţă de relativă 

stagnare pe parcursul anilor 1998 – 2003. 

Evoluţia producţiei de ouă este prezentată în diagrama următoare: 

Evoluţia producţiei de ouă în intervalul 2000 - 2003 

140000 

120000 

100000 

mii bucăţi 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 

Sursa: prelucrarea datelor preluate de pe https://statistici.insse.ro/ 

Reducerea efectivelor de păsări a avut drept consecinţă reducerea producţiei de ouă 

cu 82,7% în intervalul 1990 – 2003. 

Precizăm că datele privind producţia animală din municipiul Bacău au fost furnizate de 

către Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău doar până în 

anul 2003. din anul 2004, indicatorii privind producţia animală se calculează doar la nivel de 

judeţ. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă Bacău nu deţine astfel de date. 

Evoluţia indicatorilor economico – financiari în domeniul agriculturii 

În subcapitolele anterioare au fost prezentate societăţile comerciale care desfăşoară 

activităţi în domeniul agriculturii, pe subdomenii: cultura plantelor, pomicultură, creşterea 

animalelor şi activităţi mixte. În continuare, ne vom referi la structura agenţilor economici din 

agricultură, în funcţie de numărul de unităţi, numărul de angajaţi şi evoluţia cifrei de afaceri a 

acestor societăţi. 

În municipiul Bacău, desfăşoară activităţi specifice agriculturii un număr de 42 de 

agenţi economici, din care: 

- 15 agenţi economici desfăşoară activităţi descrise cu codul CAEN 0111: 

Cultivarea cerealelor, porumbului şi a altor plante n.c.a.; 

- 1 agent economic se ocupă de cultivarea legumelor: cod CAEN 0112: 

cultivarea legumelor, a specialităţilor horticole şi a produselor de seră; 

- 6 agenţi economici au ca obiect de activitate cultivarea fructelor, nucilor, a 

plantelor pentru băuturi şi mirodenii – cod CAEN 0113; 

- 10 societăţi se ocupă cu activităţi de creştere a animalelor (bovine, ovine, 

porcine, păsări); 

- 4 agenţi economici desfăşoară activităţi în ferme mixte (cultura vegetală 

combinată cu creşterea animalelor) – cod CAEN 0130;




Piese 


scrise 


Pag. 

75/364 

- 6 agenţi economici prestează servicii pentru agricultură – cod CAEN 0141; 

Structura agenţilor economici pe subactivităţi agricole este prezentată în diagrama 

următoare: 

Structura agentilor economici din agricultură în anul 2007 

servicii pentru 

agricultură 

14% 

cultura plantelor 

36% 

activităţi în ferme 

mixte 

10% 

creşterea 

animalelor 

24% 

pomicultură 

14% 

legumicultură 

2% 


După numărul de angajaţi, situaţia societăţilor active în agricultură este următoarea: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

total 42 42 42 42 42 42 42 41 

0-9 salariaţi 36 34 34 32 32 32 32 30 

10-49 salariaţi 5 5 5 7 8 7 6 8 

50-249 salariaţi 1 3 3 2 2 3 3 4 

250 salariaţi şi peste 1 


Evoluţia agenţilor economici din agricultură după numărul 

de salariaţi 

40 

35 

30 

număr 

25 

20 

15 

10 

5 

0-9 salariaţi 



250 şi peste 250 salariaţi 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 


După cum rezultă din diagrama anterioară, în intervalul 2000 – 2007, în structura 

unităţilor economice ce desfăşoară activităţi în agricultură, domină microîntreprinderile (0 – 

9 salariaţi), urmate de întreprinderile mici (10 – 49 salariaţi) şi, în final, întreprinderile mijlocii




Piese 


scrise 


Pag. 

76/364 

(50 – 249 salariaţi). Ca evoluţie, se remarcă o scădere a numărului microîntreprinderilor (- 

16.6% în 2007 faţă de anul 2000), creşterea uşoară a numărului întreprinderilor mici (+16,6% 

în 2007 comparativ cu anul 2000) şi mijlocii (+66,6% în 2007 comparativ cu valoarea 

înregistrată în anul 2000). 

Evoluţia numărului de salariaţi din agricultură 

700 

600 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

nr. salariaţi 334 331 412 621 413 425 423 501 

Din numărul total de salariaţi (48021 persoane salariate) înregistraţi la unităţile 

economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaţilor din agricultură, în anul 2007 

era de 1,04%. 

La nivelul anului 2007, din numărul total de unităţi active în municipiul Bacău 

(3981), unităţile economice cu activităţi agricole aveau o pondere de 1,02%. 

Structura agenţilor economici din agricultură după numărul 

de salariaţi în anul 2007 

19% 

10% 

0% 




250 şi peste 250 salariaţi 

71% 


Pe sub-domenii de activităţi agricole, evoluţia cifrei de afaceri este următoarea:




Piese 


scrise 


Pag. 

77/364 

300000000 

Evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor agricole din municipiul Bacău pe 

domenii de activitate 

lei RON preţuri curente 

250000000 

200000000 

150000000 

100000000 

50000000 

cifra de afaceri a unităţilor 

care se ocupă cu 

cultivarea plantelor 


care se ocupă de 

pomicultură 


de creştere a animalelor 


ce desfăşoară activităţi 

mixte 


ce prestează servicii în 

agricultură 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Se remarcă faptul că cifra de afaceri a unităţilor care se ocupă cu cultivarea plantelor, 

pomicultură şi creşterea animalelor este continuu ascendentă în intervalul 2000 – 2007. 

Astfel, cifra de afaceri a unităţilor care se ocupă cu cultivarea plantelor a crescut cu 84,6% în 

intervalul 2000 – 2007, cifra de afaceri a unităţilor care se ocupă cu pomicultura a crescut cu 

94,7% în intervalul 2000 – 2007, cifra de afaceri a unităţilor care se ocupă cu creşterea 

animalelor a înregistrat o creştere de 87,9%. Cea mai importantă creştere este cea din 

intervalul 2006 – 2007, când cifra de afaceri a unităţilor de creştere a animalelor a crescut cu 

66,6%. 

Pe de altă parte, evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor care desfăşoară activităţi în ferme 

mixte se caracterizează printr-o evoluţie crescătoare în intervalul 2000-2004, cu o creştere 

semnificativă, şi în acelaşi timp bruscă între 2001-2002 (+83%), creşterea în intervalul 2000 – 

2004 fiind de +98,8%. Următorul interval, 2005 – 2007 se caracterizează printr-o evoluţie 

descendentă, în 2007 scăderea fiind de 41,1% faţă de valoarea înregistrată în anul 2004. 

Acelaşi tip de evoluţie caracterizează şi evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor care 

asigură servicii în agricultură. Astfel, în intervalul 2000 – 2003 cifra de afaceri a acestor 

unităţi a crescut cu 80,4%, în timp ce în intervalul 2004 – 2007 tendinţa este de diminuare a 

cifrei de afaceri a acestor unităţi, în 2007 valoarea acestor indicator fiind mai mică cu 18,7% 

faţă de valoarea maximă înregistrată în anul 2003. 

Concluzii 

În urma analizei datelor statistice şi a indicatorilor economici care caracterizează 

sectorul agricol al economiei municipiului Bacău rezultă următoarele aspecte: 

‣ structura de organizare a producţiei agricole a municipiului Bacău combină 

exploataţii agricole individuale, fără persoanalitate juridică, orientate către auto-consum, cu 

exploataţii agricole mari şi foarte mari, de tip comercial; 

‣ societăţile comerciale cu activitate agricolă reprezintă, în anul 2007, 1,05% din 

totalul firmelor active la nivel de municipiu; 

‣ cifra de afaceri a societăţilor comerciale cu activitate agricolă reprezintă, în anul 

2007, doar 0,86% din cifra de afaceri totală a municipiului Bacău;




Piese 


scrise 


Pag. 

78/364 

‣ în structura societăţilor agricole după numărul de angajaţi domină microîntreprinderile 

(71%), urmate, la mare distanţă, de întreprinderile mici (19%) şi întreprinderile 

mijlocii (10%); 

‣ în intervalul 2000 – 2007, cifra de afaceri a societăţilor agricole din municipiul 

Bacău a crescut cu 89,5%, evoluţia fiind continuu ascendentă; 

‣ terenuri agricole cu grad ridicat de pretabilitate (relief de terase, plan, puţin 

fragmentat); 

‣ soluri fertile de terasă, puţin afectate de fenomenele de degradare; 

‣ structură dezechilibrată a culturilor agricole în care domină cultura porumbului 

(53% din terenul arabil), urmată de legumicultură (29% din terenul arabil), cultura cartofului 

(8%) şi cultura grâului (8%); 

‣ producţia agricolă vegetală este puternic influenţată de factorul climatic (grad 

ridicat de rexpunere la riscurile climatice) => fluctuaţii mari ale producţiei vegetale de la un an 

la altul; 

‣ creşterea suprafeţei ocupate de plantaţiile pomicole; 

‣ dezvoltarea pomiculturii se datorează investiţiilor societăţilor agricole ce 

desfăşoară activităţi în cultivarea fructelor; 

‣ reducerea efectivelor de animale: 

• numărul capetelor de porcine este în scădere şi domină creşterea în 

sistem intensiv, în complexele zootehnice; 

• efectivele de ovine s-au diminuat în intervalul 1990 – 2003 cu 60%, la 

nivelul anului 2003 ovinele fiind crescute doar în gospodăriile populaţiei; 

• numărul capetelor de bovine se reduce în intervalul 1990 – 2003, fiind 

dominante efectivele de bovine din gospodăriile populaţiei; 

• efectivele de păsări se reduc cu 86,5% în intervalul 1990 - 2003, 

acestrea fiind crescute aproape integral în cadrul complexelor avicole. 

‣ densitatea animalelor / 100 ha în municipiul Bacău înregistrează valori cu mult 

peste media pe judeţ şi media pe ţară; 

‣ reducerea producţiei agricole animale; 

‣ analiză pe domenii de activitate relevă creşterea cifrei de afaceri a societăţilor 

agricole în domeniul cultivării plantelor, pomiculturii, creşterii de animale şi păsări în intervalul 

2000 – 2007; 

‣ scade cifra de afaceri a societăţilor agricole din domeniul prestării serviciilor 

serviciilor pentru agricultură precum şi a societăţilor care desfăşoară activităţi mixte (cultura 

plantelor şi creşterea animalelor); 

‣ cifrele de afaceri cele mai ridicate se înregistrează de către societăţile care 

desfăşoară activităţi mixte (cultura plantelor şi creşterea animalelor), societăţile active în 

pomicultură şi în creşterea animalelor. 

2.4.1.2. Piscicultura 

În municipiul Bacău, în anul 2007, un număr de 11 agenţi economici desfăşurau 

activităţi de piscicultură şi pescuit. 


crt. 

juridică 

1. GECOROM SRL 0501 SRL Pescuitul 

2. ICON ART SRL 0501 SRL Pescuitul 

3. DI ANDRA SERV SRL 0501 SRL Pescuitul




Piese 


scrise 


Pag. 

79/364 

4. PROTECT CONSULTING SRL 0501 SRL Pescuitul 

5. BONION PREST SRL 0501 SRL Pescuitul 

6. ELEDA CONSULTING SRL 0501 SRL Pescuitul 

7. PESCARA SRL 0502 SRL Piscicultura 

8. ESOX SRL 0502 SRL Piscicultura 

9. GAN FISH SRL 0502 SRL Piscicultura 

10. EURO ACVA SRL 0502 SRL Piscicultura 

11. CIP & DOR SRL 0502 SRL Piscicultura 



(3981), unităţile economice cu activităţi de pescuit şi piscicultură aveau o pondere de 

0,27%. 

Din punct de vedere al numărului de salariaţi, la nivelul anului 2007, 10 din cele 11 

societăţi cu activităţi în domeniul pescuitului şi pisciculturii sunt microîntreprinderi, şi doar o 

singură societate se încadrează în categoria întreprinderi mici (26 de angajaţi). 

Nr. Denumirea societăţii NUMĂR DE SALARIAŢI CATEGORIA 

crt. 

2007 

1. GECOROM SRL 1 Microîntreprindere 

2. ICON ART SRL 1 Microîntreprindere 

3. DI ANDRA SERV SRL 1 Microîntreprindere 

4. PROTECT CONSULTING 

9 Microîntreprindere 

SRL 

5. BONION PREST SRL 1 Microîntreprindere 

6. ELEDA CONSULTING SRL 1 Microîntreprindere 

7. PESCARA SRL 3 Microîntreprindere 

8. ESOX SRL 26 Întreprindere mică 

9. GAN FISH SRL 4 Microîntreprindere 

10. EURO ACVA SRL 4 Microîntreprindere 

11. CIP & DOR SRL 3 Microîntreprindere 


În intervalul 2000 – 2007 evoluţia numărului de salariaţi din sectorul piscicol se 

prezintă astfel:




Piese 


scrise 


Pag. 

80/364 

Evoluţia numărului de salariaţi în sectorul 

pisciculturii în intervalul 2000 - 2007 

nr. pers. 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 


Pe intervalul 2000 – 2002 tendinţa este de creştere a numărului de salariaţi (+42,8%), 

în timp ce intervalul 2003 – 2005 se caracterizează printr-o evoluţie descrescătoare (-28,5% 

comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2002). În anii 2006 şi 2007 tendinţa este de 

creştere a numărului de salariaţi, în anul 2007 înregistrându-se un plus de 44,4% faţă de 

numărul de salariaţi din anul 2003. 


economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaţilor din unităţile economice cu 

activitate în piscicultură, în anul 2007 era de 0,11%. 

Pe ansamblu, evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor economice care desfăşoară activităţi 

de pescuit şi piscicultură este ascendentă, cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 

2007. Comparativ cu anul 2000, cifra de afaceri înregistrată în anul 2007 este mai mare cu 

91,3%. 

Cea mai importantă unitate economică din domeniul pisciculturii este S.C. ESOX 

S.R.L. Bacău. Aceasta este singura întreprindere mică, având 23 de salariaţi. Societatea 

deţine ferme piscicole în judeţul Bacău: ferma Horgeşti – 52 ha, ferma Pereschiv - 90 ha 

acumulare, unde se poate practica şi pescuitul sportiv, ferma Fichiteşti. 

Concluzii 

‣ societăţile comerciale cu activităţi în piscicultură reprezintă, în anul 2007, 16,41% 

din firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău şi doar 0,27% din totalul firmelor 

active la nivel de municipiu; 

‣ cifra de afaceri a societăţilor ce desfăşoară activităţi de pescuit şi piscicultură a 

contribuit, în anul 2007, cu numai 0,03% la cifra de afaceri totală a firmelor active din 

municipiului Bacău; 

‣ 10 din cele 11 societăţi cu activităţi în domeniul pescuitului şi pisciculturii sunt 

microîntreprinderi, şi doar o singură societate se încadrează în categoria întreprinderi mici 

(26 de angajaţi); 

‣ în intervalul 2000 – 2007 cifra de afaceri a agenţilor economici din piscicultură a 

crescut cu 91,3%.




Piese 


scrise 


Pag. 

81/364 

2.4.1.3. Silvicultura şi gospodărirea apelor 

Suprafaţa ocupată de păduri în municipiul Bacău este foarte redusă, fiind administrată 

de Ocolul Silvic Bacău. Acesta include, pe lângă suprafaţa forestieră din municipiu, şi 

suprafeţele forestiere din comunele Cleja, Faraoani, Horgeşti, Letea-Veche, Luizi-Călugăra, 

N. Bălcescu, Măgura, Panceşti, Răcăciuni, Tamaşi. 

Conform datelor furnizate de Direcţia Silvică Bacău, suprafaţa împădurită de pe 

teritoriul municipiului Bacău este de 57ha, reprezentând 1,33% din suprafaţa teritoriului 

administrativ al municipiului Bacău. . Din punct de vedere al compoziţiei pădurilor, 50% 

reprezintă salcâm, iar 50% reprezintă plop. 

În municipiul Bacău sunt înregistraţi următorii agenţi economici care desfăşoară 

activităţi în domeniul silviculturii şi exploatării forestiere. Însă deşi aceste unităţi economice 

sunt înregistrate în municipiul Bacău, activităţile specifice se desfăşoară în afara teritoriului 

municipiului, în comunele cu resurse forestiere însemnate sau între zonele de exploatare 

forestieră şi municipiu (unde se prelucrează lemnul). 


crt. 

juridică 

1. BIMATECH PROD SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

2. GHEMCA PROD SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

3. ETNA SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

4. VILAGI TRANS SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

5. ASPIREX SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

6. AMR PREST FOREST SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

7. ROSILV EXPERT SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

8. IMOB PROD IMPEX SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

9. GLOBAL INVEST SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

10. FLORILIV FOREST SRL 0201 SRL Silvicultura si exploatare 

forestiera 

11. O.M.B. PRODUCTION SRL 0202 SRL Servicii auxiliare silviculturii 

si exploatării forestiere 



(3981), unităţile economice cu activităţi în silvicultură şi exploatare forestieră aveau o 

pondere de 0,27%. 

Din punct de vedere al mărimii, în anul 2007, din cei 11 agenţi economici din 

silvicultură, 7 sunt microîntreprinderi, 3 sunt întreprinderi mici şi doar unul singur este 

întreprindere mijlocie. 

În intervalul 2000 – 2007 evoluţia numărului de salariaţi din sectorul silviculturii se 

prezintă astfel:




Piese 


scrise 


Pag. 

82/364 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

număr de salariaţi 68 194 157 255 282 156 291 201 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate http://www.listafirme.ro/, 2008 

300 

250 

Evoluţia numărului de salariaţi în silvicultură în 

intervalul 2000 - 2007 

nr. pers. 

200 

150 

100 

50 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 


După cum reiese din diagrama anterioară, numărul de salariaţi din silvicultură este 

destul de oscilatoriu cu creşteri şi descreşteri succesive şi chiar de mare amploare. 

Creşterea efectivă a numărului de salariaţi în anul 2007 faţă de numărul de salariaţi din anul 

2000 este de 66,1%. 


economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaţilor din silvicultură, în anul 2007 

era de 0,41%. 

Pe ansamblu, în intervalul 2000 – 2007 cifra de afaceri a agenţilor economici care 

desfăşoară activităţi în domeniul silviculturii a cunoscut o creştere considerabilă, de +94,9%. 

Creşterea cifrei de afaceri este continuă în intervalul 2000 – 2004, cifra de afaceri înregistrată 

la nivelul anului 2000 reprezentând doar 5,37% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul 

anului 2004. În anul 2005 are loc o diminuare a cifrei de afaceri de -24% faţă de valoarea 

înregistrată în anul 2004. 

Următorii ani, 2006 şi 2007, se remarcă prin tendinţa de creştere a cifrei de afaceri 

faţă de valoarea înregistrată în anul 2005, astfel că, în anul 2007, valoarea cifrei de afaceri 

din silvicultură era mai mare cu 28,5% faţă de valoarea înregistrată în anul 2005. 

În ceea ce priveşte gospodărirea apelor, reţeaua hidrografică care străbate 

municipiul Bacău aparţine bazinului hidrografic Siret, fiind reprezentată de râul Bistriţa şi de o 

serie de mici afluenţi ai acesteia: Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel. 

Râul Bistriţa a fost amenajat în întregime în perioada 1958-1966, în zona oraşului 

creându-se lacurile Bacău (Şerbăneşti), 202,4 ha, adâncime 3,3 metri, cu un volum total de 6 

mil. mc, dat în funcţiune în anul 1966 şi lacul de compensare 50,4 ha, 5,25 metri adâncime 

cu Insula de Agrement (11,85 ha). 

Amenajările efectuate pe râul Bistriţa au funcţii complexe: producerea energiei 

electrice (hidrocentralele Bacău I şi II), combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă 

şi industrială, irigaţii, moderator climatic, practicarea sporturilor nautice. 

Râul Bistriţa prezintă o albie minoră şi majoră largă şi meandrată. Acţiunile de 

amenajare au constat în rectificarea meandrelor, construirea barajelor şi digurilor marginale. 

Un canal conduce apa spre Hidrocentrala Bacău II. 

Amenajări au fost efectuate şi pe afluenţii Bistriţei, a căror cursuri au fost regularizate 

(Bârnat, Negel, 13 kilometri lungime, Trebeş 22 kilometri, Limpedea 16 kilometri).




Piese 


scrise 


Pag. 

83/364 

Lacurile amenajate pe râul Bistriţa au modificat total aspectul albiei. Până în anul 1965 

Bistriţa se vărsa în Siret prin mai multe braţe, confluenţa realizându-se la altitudinea de 138 

metri. Într-un trecut mai îndepărtat confluenţa celor două râuri se facea mult mai în amonte. 

Râurile Bârnat şi Negel, pe teritoriul municipiului Bacău, curg pe terasa de luncă a 

Bistriţei, fapt ce conduce la pante mici de scurgere, cu creşteri importante de nivel în timpul 

viiturilor, acesta fiind şi motivul pentru care albiile lor au fost regularizate pe teritoriul oraşului. 

Concluzii 

‣ municipiul Bacău nu dispune de resurse forestiere importante (doar 57 ha pădure 

adică 1,3% din suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Bacău); 

‣ punctele de lucru ale societăţilor din silvicultură înregistrate în municipiul Bacău 

se află în comunele din judeţ, care dispun de resurse forestiere pentru exploatare; 

‣ societăţile comerciale cu activităţi în silvicultură reprezintă, în anul 2007, 16,41% 

din firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău şi doar 0,27% din totalul firmelor 

active la nivel de municipiu; 

‣ cifra de afaceri a societăţilor ce desfăşoară activităţi de silvicultură a contribuit, în 

anul 2007, cu doar 0,23% la cifra de afaceri totală a firmelor active din municipiul Bacău; 

‣ domină microîntreprinderile (7), urmate de întreprinderi mici (3) şi doar o unitate 

se încadrează în categoria „întreprinderi mijlocii”; 

‣ în intervalul 2000 – 2007 cifra de afaceri a agenţilor economici din silvicultură a 

crescut cu 94,9%. 

2.4.1.4. Industria extractivă 

Ultimul domeniu de activitate analizat în cadrul sectorului primar al economiei este 

industria extractivă. La nivelul anului 2007, din numărul total de unităţi active în municipiul 

Bacău (3981), unităţile economice cu activităţi în industria extractivă aveau o pondere 

de 0,07%. 

În municipiul Bacău sunt înregistraţi 3 agenţi economici care desfăşoară activităţi 

specifice industriei extractive. Activităţile propriu-zise de exploatare (punctele de lucru) se 

desfăşoară în comunele din apropierea municipiului Bacău, unde există resurse care fac 

posibilă exploatarea. 


crt. 

juridică 

1. ROMVIL SRL 1421 SRL Extractia pietrisului si nisipului 

2. SIVALI SRL 1421 SRL Extractia pietrisului si nisipului 

3. BEST ROCK SRL 1421 SRL Extractia pietrisului si nisipului 


Astfel, societăţile ROMVIL SRL şi SIVALI SRL au puncte de lucru în comuna Nicolae 

Bălcescu – balastiera Galbeni, pe malul stâng al râului Siret în timp ce societatea BEST 

ROCK SRL are punctul de lucru situat în comuna Negri, tot pe malul râului Siret. 

Din punct de vedere al mărimii după numărul de salariaţi, în anul 2007 2 dintre 

societăţi sunt microîntreprinderi, şi una este întreprindere mică (22 de salariaţi) – ROMVIL 

SRL. Din numărul total de salariaţi (48021 persoane salariate) înregistraţi la unităţile 

economice active din municipiul Bacău, ponderea salariaţilor din industria extractivă, în 

anul 2007 era de 0,058%.




Piese 


scrise 


Pag. 

84/364 

Evoluţia numărului de salariaţi în industria extractivă 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

2000 2001 2002 203 2004 2005 2006 2007 

numar de salariati 0 0 4 7 8 14 20 28 

Aşa cum rezultă din diagrama anterioară, cifra de afaceri a celor 3 unităţi din muncipiul 

Bacău care desfăşoară activităţi specifice industriei extractive a crescut continuu în intervalul 

2000 – 2007, creşterea fiind semnificativă: + 95,2% în anul 2007 faţă de valoarea înregistrată 

în anul 2000. Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri se înregistrează în intervalul 2006 – 

2007, când se produce o mărire de 52,8%. 

Această evoluţie pozitivă care caracterizează industria extractivă se datorează 

dezvoltării şi dinamicii deosebite din ultimii ani înregistrată în sectorul construcţiilor, care este 

principalul utilizator de roci utile (pietriş, nisip). 

Concluzii 

‣ municipiul Bacău nu dispune de resurse exploatabile prin industria extractivă; 

‣ punctele de lucru ale societăţilor din industria extractivă înregistrate în municipiul 

Bacău se află în comunele N. Bălcescu şi Negri care dispun de resurse de nisip şi pietriş din 

albia Siretului; 

‣ societăţile comerciale cu activităţi în silvicultură reprezintă, în anul 2007, 4,47% din 

firmele active în sectorul primar din municipiul Bacău şi doar 0,07% din totalul firmelor active 

la nivel de municipiu; 

‣ cifra de afaceri a societăţilor ce desfăşoară activităţi în industria extractivă a contribuit, 

în anul 2007, cu doar 0,05% la cifra de afaceri totală a firmelor active din municipiul Bacău; 

‣ 2 dintre societăţi sunt microîntreprinderi, şi una este întreprindere mică (22 de 

salariaţi); 

‣ în intervalul 2000 – 2007 cifra de afaceri a agenţilor economici din industria extractivă 

a crescut cu 95,2%. 

2.4.2. SECTORUL SECUNDAR 

În sectorul secundar al economiei naţionale sunt incluse activităţile din industrie, 

producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, gazelor şi apei precum şi activităţile din 

construcţii. În municipiul Bacău, structura sectorului secundar în funcţie de numărul de unităţi 

active la nivelul anului 2007, este următoarea: 


NUMĂR DE UNITĂŢI 

industrie 477 

construcţii 406




Piese 


scrise 


Pag. 

85/364 

producerea şi furnizarea de energie electrică 8 

şi termică, gaze şi apă 

TOTAL 891 


Structura sectorului secundar al economiei 

municipiului Bacău în anul 2007 

construcţii 

46% 

producerea şi 

furnizarea de 

energie 

electrică şi 

termică, gaze 

şi apă 

1% 

industrie 

53% 

În sectorul secundar al economiei municipiului Bacău, 53% din unităţile active la 

nivelul anului 2007 desfăşoară activităţi în domeniul industrial, în timp ce 46% dintre unităţile 

economice desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor. Doar 1% din unităţile din sectorul 

secundar de activitate sunt profilate pe producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, 

gaze şi apă. 

Contribuţia fiecărui domeniu la cifra de afaceri a sectorului secundar este prezentată 

în tabelul şi diagrama următoare: 


CIFRA DE AFACERI (LEI RON 

PREŢURI CURENTE) 

industrie 18444020330 

construcţii 9731015056 

energie electrica si termică, gaze şi apă 1428729860 


Structura cifrei de afaceri a sectorului secundar în 

anul 2007 

energie 

electrica si 

termică, gaze 

şi apă 

5% 

construcţii 

33% 

industrie 

62%




Piese 


scrise 


Pag. 

86/364 

Aşa cum era de aşteptat, cea mai mare pondere în realizarea cifrei de afaceri a 

sectorului secundar revine industriei care contribuie cu 62%. Construcţiile au o pondere de 

33% din cifra de afaceri a sectorului secundar, sectorul energetic având cea mai redusă 

pondere (5%). 

Structura numărului de salariaţi din sectorul secundar de activitate din municipiul 

Bacău este prezentat în cele ce urmează: 


NR. SALARIAŢI 

industrie 19501 

construcţii 7025 

energie electrica si termică, gaze şi apă 1246 


Structura sectorului secundar pe domenii de 

activitate în funcţie de numărul de salariaţi - 2007 

construcţii 

25% 

energie 

electrica si 

termică, 

gaze şi apă 

4% 

industrie 

71% 

2.4.2.1. Industria 

Funcţia de centru industrial propriu-zis devine o realitate după anul 1950. Intervalul 

1950 – 1980 reprezintă perioada de industrializare masivă a municipiului, în cei 30 de ani 

construindu-se marile platforme industriale ale oraşului (platforma Mărgineni, platforma 

chimică) precum şi marile unităţi ale industriei băcăuane. 

Astfel, în intervalul 1952 – 1956 se dau în funcţiune Întreprinderea de Confecţii Bacău 

(ulterior „Confecţia” Bacău devenită Asco Bacău), şi Fabrica de şuruburi (actuala Subex). În 

1553 se dă în exploatare Aerostar Bacău. În 1958 începe să funcţioneze Întreprinderea 

Avicolă Bacău şi Întreprinderea de industrializare a cărnii Bacău. În 1962 se pune în 

funcţiune Antrepozitul Frigorific. În 1964 se deschide Întreprinderea pentru Industrializarea 

Laptelui. În anii 60’ se construieşte platforma industrială Mărgineni şi se dă în folosinţă 

Fabrica de Vane. În 1968 se deschide Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău. În 1970 

se deschide Întreprinderea de valorificare a fructelor şi legumelor Bacău, în 1971 se dezvoltă 

Fabrica de Armături Industriale de Fontă Bacău, în 1972 a fost pusă în funcţiune 

Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate. În 1973 se dă în funcţiune Întreprinderea de Maşini 

– Unelte Bacău. În 1974 Fabrica Letea îşi măreşte capacitatea de producţie. 

În 1979 a fost dată în exploatare Întreprinderea de Panouri Electropneumatice şi se 

construieşte Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, pe o suprafaţă de 78ha.




Piese 


scrise 


Pag. 

87/364 

În 1985 se dezvoltă capacitatea de producţie la Întreprinderea de Avioane, la Fabrica 

de Celuloză şi Hârtie Letea, la Întreprinderea Avicola, se modernizează procesele 

tehnologice la Fabrica de Şuruburi, Întreprinderea de Nutreţuri Concentrate şi Întreprinderea 

de Industrializare a Cărnii. 

După 1989, o dată cu trecerea la economia de piaţă, are loc un amplu proces de 

restructurare în toate sectoarele vieţii economice. Pivotul acestui complex proces de tranziţie 

îl constituie privatizarea şi restructurarea întreprinderilor industriale, a băncilor, stimularea 

dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, a sferei serviciilor. In vederea impulsionării creşterii 

economice, o atenţie deosebită este acordată atragerii investiţiilor străine pentru a suplini 

insuficienţa capitalului autohton. 

Întreprinderile-etalon ale economiei centralizate au avut destine diferite. Domeniul de 

activitate, pieţele deţinute, pierderea partenerilor externi, necunoaşterea tendinţelor din piaţă, 

tehnologia învechită, reformele prea lente şi privatizările greşite, priceperea managerilor, 

reprezintă factori care au concurat la eşecul sau succesul unităţilor industriale ale oraşului. 

Încercându-se menţinerea activităţii întreprinderilor, unele dintre acestea au funcţionat 

vreme îndelungată în pierdere, sau menţinându-se la limita supravieţuirii. Producţia a 

stagnat, întreprinderile au început să acumuleze datorii din ce în ce mai mari la bugetul de 

stat şi la furnizori, muncitorii au fost trimişi în lungi perioade de şomaj tehnic şi apoi 

disponibilizaţi în mare parte. 

Astfel de cazuri sunt numeroase în industria municipiului Bacău. De exemplu, fabrica 

de pielărie şi încălţăminte „Partizanul”, după ce a trecut prin privatizări eşuate, a fost 

desfiinţată, terenul fiind utilizat pentru construirea actualului complex comercial „Arena Mall”. 

Întreprinderea „Proletarul”, producătoare de stofe şi postav a fost privatizată, în prezent 

numindu-se Pobac, este de asemenea în situaţie de închidere. 

Întreprinderile din industria băuturilor, Bere Alcool Mărgineni şi Vinalcool, după o 

privatizare eşuată au intrat în faza de conservare a instalaţiilor. 

Combinatul Industrial Chimic, devenit după 1989 „Sofert” şi ulterior „Amurco”, este de 

asemenea în situaţia de a fi închis, în decembrie 2008 fiind iniţiate procedurile de 

disponibilizare a peste 600 de salariaţi. 

Fosta „Confecţia Bacău”, actuala S.C. Asco şi-a redus activitatea şi numărul de 

salariaţi iar în urma achiziţionării pachetului majoritar de acţiuni de către un trust imobiliar, îşi 

va muta activitatea de producţie într-un spaţiu aparţinând firmei Miral, în vecinatatea fostei 

Maşini Unelte. Actualul sediu al unităţii va fi destinat unui proiect imobiliar (complex comercial 

sau ansamblu rezidenţial). 

Combinatul de Prelucrare a Lemnului - după privatizare a fost divizat în 4 subunităţi, în 

prezent nici una nemaifiind funcţională. 

Întreprinderea de Panouri Electropneumatice (IPEP) Bacău a fost privatizată sub 

denumirea de PEROM. Perom a început să decadă la începutul anilor 2000 ca urmare a 

aplicării sistemului compensaţiilor. O mare parte din datorii au apărut şi ca urmare a politicii 

monetare a statului din acea vreme, evoluţia monedelor euro şi dolar având un efect 

catastrofal pentru majoritatea agenţilor economici. Din acest motiv, administraţia Perom a 

fost nevoită să renunţe la toate contractele cu partenerii externi având totuşi numeroase 

comenzi pe plan intern. Intenţia Finanţelor de a recupera datoriile a dus însă la pierderea 

clădirii în prezent PEROM având foarte puţine active rămase. Societatea care a achiziţionat 

clădirea a amenajat un depozit zonal şi nu desfăşoară activităţi de producţie. 

Există însă şi excepţii: întreprinderi care au rezistat perioadei de tranziţie şi care au 

investit în utilaje performante, care s-au reorientat către produse noi, în conformitate cu 

cerinţele pieţei. Acestea şi-au diversificat producţia, oferind produse competitive şi de bună 

calitate. 

Industria alimentară a municipiului a fost una din ramurile care s-a dezvoltat intens în 

perioada post-decembristă. Astfel, Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Bacău a fost




Piese 


scrise 


Pag. 

88/364 

privatizată în 1995 prin metoda MEBO, devenind PAMBAC S.A., cel mai important agent 

economic din industria produselor de morărit al municipiului şi chiar din regiunea de Nord – 

Est. 

S.C. AGRICOLA INTERNATIONAL S.A. BACAU, cea mai importantă unitate din 

industria alimentară şi chiar din industria municipiului Bacău, s-a format prin preluarea în 

locaţie de gestiune a unităţilor Avicola Bacău şi Carbac Bacău, iniţial, ulterior fiind integrate 

unităţile AICBAC, COMMBAC, SUINPROD şi deschise noi fabrici: Europrod, specializată în 

producţia de semipreparate, Salbac Dry Salami SA, specializată în producţia salamurilor 

crud-uscate şi Conagra, producător de carne şi preparate din carne. 

Întreprinderea de Maşini – Unelte a fost privatizată şi preluată de firma americană 

World Machinery Company, în prezent întreprinderea numindu-se World Machinery Works 

S.A. Fabrica de Şuruburi a fost privatizată devenind în prezent S.C. SUBEX S.A. 

Cu o istorie care începe în 1881, Letea S.A. este în prezent producătorul principal de 

hârtie de ziar la nivel naţional. 

Un alt reper în industria municipiului Bacău este S.A. Aerostar S.A.. Unitatea a fost 

transformată în societate pe acţiuni după 1990, fiind în prezent una din unităţile cele mai 

importante ale industriei aeronautice româneşti. 

Alte unităţi mari de industrie au fost înfiinţate imediat după 1990, aşa cum este cazul 

unităţii Diana Forest, specializată în activitatea de prelucrare a materialului lemnos şi 

producţia de mobilă. În 1998, acţiunile acestei societăţi au fost preluate de compania 

Eurogalia, filială a grupului spaniol Empresarial Fadesa. În prezent, societatea Diana Forest 

a fost preluată ce compania poloneză Barlinek, specializată în producţia de parchet. 

Pe lângă unităţile industriale de tradiţie au apărut numeroase întreprinderi noi, de 

dimensiuni reduse, în special microîntreprinderi şi întreprinderi mici, adaptate cerinţelor noi 

ale pieţei. 

Analiza indicatorilor economico – financiari ai agenţilor economici din industrie 

Indicatorii economico – financiari la care ne vom referi sunt numărul de firme, cifra de 

afaceri şi numărul de salariaţi din unităţile industriale ale municipiului Bacău. Aceşti indicatori 

vor fi analizaţi pentru intervalul 2000 – 2007. 

Evoluţia numărului de agenţi economici în industrie în intervalul 2000 – 2007 

este prezentată în diagrama următoare: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

numărul de agenţi 179 192 204 273 337 368 417 477 

economici din 

sectorul industrial 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de www.listafirme.ro




Piese 


scrise 


Pag. 

89/364 

Evoluţia numărului de agenţi economici din sectorul 

industrial în intervalul 2000-2007 

500 

450 

400 

nr. unităţi economice 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Pentru intervalul 2000 – 2007 se constată că numărul de agenţi economici care 

funcţionează în industrie a crescut continuu, în anul 2007 numărul de unităţi industriale fiind 

cu 62,47% mai mare faţă de anul 2000. 

NR. 

CRT. 

Pe ramuri industriale, structura numărului de agenţi economici este următoarea: 

RAMURI INDUSTRIALE NUMĂRUL DE 

SALARIAŢI 

PONDEREA 

NUMĂRULUI 

DE SALARIAŢI 

(%) 

1. industria alimentară 71 14.9 

2. fabricarea produselor textile 54 11.3 

3. Fabricarea articolelor de imbracaminte; 

53 11.1 

aranjarea si vopsirea blanurilor 

4. Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea 

18 3.8 

articolelor de voiaj si marochinarie 

5. Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si 

40 8.4 

pluta 

6. Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din 

10 2.1 

hartie 

7. Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a 

36 7.5 

inregistrarilor 

8. Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea 

1 0.2 

carbunelui 

9. industria chimica 5 1 

10. industria maselor plastice si cauciucului 10 2.1 

11. Fabricarea altor produse din minerale 

25 5.2 

nemetalice 

12. Industria metalurgica 6 1.3 

13. Industria constructiilor metalice si a produselor 

55 11.5 

din metal 

14. Industria de masini si echipamente 17 3.6 

15. Industria de mijloace ale tehnicii de calcul si 

5 1 

de birou 

16. Industria de masini si aparate electrice 8 1.7 

17. Industria de echipamente pentru radio, TV, 1 0.2




Piese 


scrise 


Pag. 

90/364 

comunicatii 

18. Industria de aparatura si instrumente 

13 2.7 

medicale, de precizie, optice si fotografice 

19. Industria mijloacelor de transport rutier 1 0.2 

20. Industria altor mijloace de transport 2 0.4 

21. Productia de mobilier si alte activitati 

42 8.8 

industriale 

22. Recuperarea deseurilor 4 0.9 


Structura numărului de agenţi economici din industrie pe ramuri industriale 

Industria de 

echipamente pentru 

radio, TV, comunicatii 

0.2% Industria mijloacelor de 

transport rutier 

Industria de masini si 

0.2% 

aparate electrice 

1.7% 

Industria de mijloace ale 

tehnicii de calcul si de 

birou 

1.0% 

Industria constructiilor 

metalice si a 

produselor din metal 

11.5% 

Industria metalurgica 

1.3% 

Fabricarea altor 

produse din minerale 

nemetalice 

5.2% 

Industria de aparatura si 

instrumente medicale, 

de precizie, optice si 

fotografice 

2.7% 


echipamente 

3.6% 

industria maselor 

plastice si cauciucului 

2.1% 

industria chimica 

1.0% 

Industria altor mijloace 

de transport 

0.4% 

Industria de prelucrare a 

titeiului, cocsificarea 

carbunelui 

0.2% 

Productia de mobilier si 

alte activitati industriale 

8.8% 

Recuperarea deseurilor 

0.8% 

Edituri, poligrafie si 

reproducerea pe 

suporti a inregistrarilor 

7.5% Fabricarea celulozei, 

hartiei si a produselor 

din hartie 

2.1% 

industria alimentară 

14.9% 

fabricarea produselor 

textile 

11.3% 

Fabricarea articolelor 

de imbracaminte; 

aranjarea si vopsirea 

blanurilor 

11.1% 

Tabacirea si finisarea 

pieilor; fabricarea 

articolelor de voiaj si 

marochinarie 

3.8% 

Fabricarea lemnului si a 

produselor din lemn si 

pluta 

8.4% 

Din analiza diagramei anterioare rezultă că, din punct de vedere al numărului de 

agenţi economici, cea mai bine reprezentată ramură industrială este industria alimentară care 

deţine 14,9% din numărul total de agenţi economici industriali. Pe locul II se situează 

industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, cu 11,5% din totalul unităţilor 

industriale. Procente aproximativ egale deţin industria produselor textile şi industria articolelor 

de îmbrăcăminte, cu 11,3% şi respectiv 11,1% din totalul unităţilor industriale. În total, cele 4 

ramuri industriale menţionate anterior totalizează 48,8% din totalul agenţilor economici din 

industrie. 

Ponderi importante din numărul total de agenţi economici din industie deţin şi ramurile 

următoare: industria lemnului, cu 8,4%, edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi a 

înregistrărilor, cu 7,5%, fabricarea altor produse din minerale nemetalice – 5,2%.







Piese 

scrise 

Pag. 

91/364 

cifra de 

afaceri 

(lei 

RON 

preţuri 

curente) 

Evoluţia cifrei de afaceri din industrie în intervalul 2000 - 2007 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

4360144650 6838230626 8284377183 10828097500 12864054758 13536553190 15597178180 18444020330 


Evoluţia cifrei de afaceri a unităţilor din industrie 

din municipiul Bacău 


20000000000 

18000000000 

16000000000 

14000000000 

12000000000 

10000000000 

8000000000 

6000000000 

4000000000 

2000000000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

92/364 

Aşa cum se observă în diagrama anterioară, cifra de afaceri a unităţilor din sectorul 

industrial din municipiul Bacău a înregistrat o evoluţie continuu ascendentă în intervalul 2000- 

2007, astfel încât, în anul 2007, cifra de afaceri totală a unităţilor din industrie din municipiul 

Bacău era mai mare cu 76,3% comparativ cu valoarea cifrei de afaceri totală din anul 2000. 

NR. RAMURI INDUSTRIALE PONDEREA RAMURILOR 

CRT. 

INDUSTRIALE ÎN CIFRA DE 

AFACERI TOTALĂ A 

INDUSTRIEI (%) 

1. industria alimentară 27.3 

2. fabricarea produselor textile 3.2 

3. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; 

4.7 

aranjarea şi vopsirea blănurilor 

4. Tabacirea şi finisarea pieilor; fabricarea 

3.4 

articolelor de voiaj şi marochinarie 

5. Fabricarea lemnului şi a produselor din 

9.8 

lemn şi plută 

6. Fabricarea celulozei, hartiei si a 

6.5 

produselor din hartie 

7. Edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporţi 

1.6 

a înregistrărilor 

8. Industria de prelucrare a ţiţeiului, 

0.3 

cocsificarea cărbunelui 

9. industria chimica 15.5 

10. industria maselor plastice şi cauciucului 0.8 

11. Fabricarea altor produse din minerale 

1.1 

nemetalice 

12. Industria metalurgică 1.8 

13. Industria construcţiilor metalice şi a 

6 


14. Industria de masini şi echipamente 4.1 

15. Industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi 

0.7 

de birou 

16. Industria de maşini şi aparate electrice 1.1 

17. Industria de echipamente pentru radio, TV, 

0.1 

comunicaţii 

18. Industria de aparatura şi instrumente 

0.8 

medicale, de precizie, optice şi fotografice 

19. Industria mijloacelor de transport rutier 0.1 

20. Industria altor mijloace de transport 7.3 

21. Producţia de mobilier şi alte activităţi 

1.2 

industriale 

22. Recuperarea deşeurilor şi a altor deşeuri 

2.6 

reciclabile 





Piese 


scrise 


Pag. 

93/364 


instrumente medicale, de 

precizie, optice si 

fotografice 

0.8% 

Industria de echipamente 

pentru radio, TV, comunicatii 

0.0% 

Industria de mijloace ale 

tehnicii de calcul si de birou 

0.7% 

Structura cifrei de afaceri din industrie 

Industria mijloacelor de 


0.1% 



1.1% 


de transport 

7.3% 

Productia de mobilier si alte 

activitati industriale 

1.2% 


2.6% 


27.3% 


textile 

3.2% 


echipamente 

4.1% 


metalice si a produselor 

din metal 

6.0% 


1.8% 

Fabricarea altor produse din 

minerale nemetalice 

1.1% 

industria maselor plastice si 

cauciucului 

0.8% 

industria chimica 

15.5% 

Industria de prelucrare a 


carbunelui 

0.3% 

Fabricarea celulozei, 


din hartie 

6.5% 


reproducerea pe suporti a 


1.6% 

Fabricarea articolelor de 

imbracaminte; aranjarea 

si vopsirea blanurilor 

4.7% 




marochinarie 

3.4% 



pluta 

9.8% 

Conform datelor furnizate de www.listafirme.ro, în municipiul Bacău sunt reprezentate 

22 de ramuri industriale. Din cele 22 de ramuri industriale care funcţionează în municipiul 

Bacău, cea mai importantă, care are şi cea mai mare contribuţie la cifra totată de afaceri a 

agenţilor economici din industrie este industria alimentară, care are o pondere de 27,3% din 

cifra de afaceri din industrie. 

Pe locul II ca pondere din cifra totală de afaceri a sectorului industrial se situează 

industria chimică, cu 15,5% din totalul cifrei de afaceri din industrie. Industria lemnului şi a 

produselor din lemn este a treia ca importanţă din punct de vedere al contribuţiei la cifra de 

afaceri totală a industriei – 9,8%. 

În total, primele 3 ramuri industriale deţin 52,6% din cifra totală de afaceri a sectorului 

industrial, restul celor 19 ramuri industriale rămase totalizând impreună restul de 47,4% din 

cifra de afaceri totală a industriei din municipiul Bacău. 

Ponderi importante din cifra totală de afaceri a industriei deţin şi următoarele ramuri 

industriale: industria altor mijloace de transport – 7,3%, industria celulozei, hârtiei şi a 

produselor din hârtie – 6,5%, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal – 6%, 

fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea şi vopsirea blănurilor – 4,7%, industria de 

maşini şi echipamente – 4,1%. 

Analizând comparativ ierarhia ramurilor industriale după numărul de agenţi economici 

şi ierarhia ramurilor industriale după cifra de afaceri rezultă că nu există o corespondenţă 

între numărul de unităţi economice şi ponderea în cifra de afaceri. Astfel, cu excepţia 

industriei alimentare, care este ramura industrială principală, atât din punct de vedere al 

numărului de agenţi economici cât şi din punct de vedere al contribuţiei la cifra de afaceri, nu 

toate ramurile care sunt bine reprezentate din punct de vedere numeric au şi o contribuţie




Piese 


scrise 


Pag. 

94/364 

majoră la cifra de afaceri totală, sau, dimpotrivă, ramuri industriale slab reprezentate 

numeric, au o pondere importantă în cifra de afaceri totală a industriei municipiului. 

Astfel, deşi din punct de vedere al numărului de unităţi economice, industria textilă, 

industria de îmbrăcăminte, edituri şi poligrafie, fabricarea altor produse din minerale 

nemetalice, deţin cele mai mari ponderi din numărul total de unităţi economice industriale, 

aceastea au contribuţii reduse la cifra de afaceri a sectorului industrial. În acelaşi mod, ramuri 

industriale ca industria chimică, industria altor mijloace de transport, industria celulozei şi 

hârtiei, industria de maşini şi echipamente au ponderi ridicate în cifra de afaceri totală a 

industriei, însă sunt foarte slab reprezentate din punct de vedere al numărului de unităţi 

economice. 

Ramuri industriale care sunt bine reprezentate din punct de vedere al numărului de 

unităţi şi au şi o contribuţie importantă la cifra de afaceri a sectorului industrial sunt: industria 

articolelor de îmbrăcăminte, industria lemnului, industria construcţiilor metalice. 

Evoluţia numărului de salariaţi din industrie în intervalul 2000 – 2007 este 

prezentată în tabelul următor: 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

numărul de 21562 20292 18710 19737 20032 20081 19501 

salariaţi 


Evoluţia numărului de salariaţi în industrie în 


nr. pers. 

22000 

21500 

21000 

20500 

20000 

19500 

19000 

18500 

18000 

17500 

17000 

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Din diagrama anterioară rezultă că evoluţia numărului de salariaţi din industrie a 

înregistrat o evoluţie oscilatorie, înregistrându-se anumite etape specifice de evoluţie. Astfel, 

în intervalul 2000 – 2003 se înregistrează o evoluţie descendentă, scăderea numărului de 

salariaţi din industrie fiind de 13,22% în 2003 faţă de anul 2000. Pe parcursul intervalului 

2004 – 2006 se remarcă faptul că numărul de salariaţi din industrie a crescut continuu, în 

2006 fiind cu 6,82% mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2003. În 2007 numărul de 

salariaţi din industrie se reduce faţă de anul anterior cu 2,88%. 

Pe ramuri industriale, structura numărului de salariaţi din industrie este 

următoarea:




Piese 


scrise 


Pag. 

95/364 

NR. 

CRT. 

RAMURI INDUSTRIALE 

NUMĂRUL DE 

SALARIAŢI 

PONDEREA 

DIN 

NUMĂRUL TOTAL DE 

SALARIAŢI 

DIN 

INDUSTRIE (%) 

1. industria alimentară 4222 20.1 

2. fabricarea produselor textile 1715 8.2 

3. Fabricarea articolelor de 

imbracaminte; aranjarea si 

vopsirea blanurilor 

4. Tabacirea si finisarea pieilor; 

fabricarea articolelor de voiaj 

si marochinarie 

3421 16.3 

1247 5.9 

5. Fabricarea lemnului si a 3033 14.4 

produselor din lemn si pluta 

6. Fabricarea celulozei, hartiei si 957 4.6 

a produselor din hartie 

7. Edituri, poligrafie si reproducerea 345 1.6 

pe suporti a inregistrarilor 

8. Industria de prelucrare a titeiului, 31 0.1 

cocsificarea carbunelui 

9. industria chimica 795 3.8 

10. industria maselor plastice si 141 0.7 

cauciucului 

11. Fabricarea altor produse din 147 0.7 

minerale nemetalice 

12. Industria metalurgica 339 1.6 

13. Industria constructiilor 1112 5.3 

metalice si a produselor din 

metal 

14. Industria de masini si 

echipamente 

15. Industria de mijloace ale tehnicii 

de calcul si de birou 

16. Industria de masini si aparate 

electrice 

17. Industria de echipamente pentru 

radio, TV, comunicatii 

18. Industria de aparatura si 


precizie, optice si fotografice 

712 3.4 

51 0.2 

215 1 

3 0 

199 0.9 

19. Industria mijloacelor de transport 16 0.1 

rutier 

20. Industria altor mijloace de 1763 8.4 

transport 

21. Productia de mobilier si alte 238 1.1 


22. Recuperarea deseurilor 315 1.5 





Piese 


scrise 


Pag. 

96/364 



precizie, optice si 

fotografice 

0.9% Industria de masini si 


Industria de mijloace ale 1.0% 

tehnicii de calcul si de 

birou 

0.2% 


echipamente 

3.4% 


metalice si a 


5.3% 


1.6% 

Structura numărului total de salariaţi pe ramuri industriale 

Industria de echipamente 

pentru radio, TV, 

comunicatii 

0.0% 

industria maselor plastice 

si cauciucului 

0.7% 

Fabricarea altor produse industria chimica 

din minerale nemetalice 3.8% 

0.7% Industria de prelucrare a 


carbunelui 

0.1% 

Industria mijloacelor de 


0.1% 


de transport 

8.4% 


reproducerea pe suporti a 


1.6% 

Productia de mobilier si alte 


1.1% 

Fabricarea celulozei, 


din hartie 

4.6% 


1.5% 


20.1% 


textile 

8.2% 

Fabricarea articolelor 

de imbracaminte; 

aranjarea si vopsirea 

blanurilor 

16.3% 




marochinarie 

5.9% 



pluta 

14.4% 

Se observă că, şi în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, industria alimentară deţine 

ponderea majoritară de 20,1% din numărul total de salariaţi angajaţi în industrie. Pe locul II 

ca număr de salariaţi se situează industria articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea 

blanurilor, cu o pondere de 16,3%, urmată de industria lemnului şi a produselor din lemn şi 

plută, cu o pondere de 14,4% din numărul total de salariaţi din industrie. Primele 3 ramuri 

industriale deţin în total 50,8% din numărul total de salariaţi din sectorul industrial. 

Ponderi semnificative ale numărului de salariaţi deţin şi industria altor mijloace de 

transport, cu 8,4%, industria produselor textile, cu 8,2%, tăbăcirea şi finisarea pieilor; 

fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, cu 5,9%, industria construcţiilor metalice şi a 

produselor din metal, cu 5,3% din totalul salariaţilor din industrie. 

Comparând ierarhia în ceea ce priveşte cifra de afaceri cu ierarhia ramurilor industriale 

în funcţie de numărul de salariaţi, rezultă că firmele care contribuie cu cele mai mari poderi la 

cifra de afaceri totală din industrie nu sunt întotdeauna aceleaşi cu cele care au şi cel mai 

mare număr de salariaţi. Unica ramură industrială care face excepţie este industria 

alimentară, care este lidera în clasamente, indiferent de indicatorul economic analizat. 

Astfel, din punct de vedere al cifrei de afaceri, principalele ramuri industriale sunt (în 

ordine descrescătoare): industria chimică, industria lemnului, industria altor mijloace de 

transport, industria celulozei şi hârtiei, industria construcţiilor metalice, industria articolelor de 

îmbrăcăminte, industria de maşini şi echipamente. Din punct de vedere al ponderii numărului 

de salariaţi, cele mai importante ramuri industriale sunt: industria articolelor de îmbrăcăminte, 

industria lemnului, industria altor mijloace de transport, industria produselor textile, tăbăcirea 

şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, industria construcţiilor 

metalice şi a produselor din metal. Astfel, ramuri care au o pondere mare atât a cifrei de




Piese 


scrise 


Pag. 

97/364 

afaceri cât şi a numărului de salariaţi din total, sunt: industria lemnului, industria altor mijloace 

de transport, industria construcţiilor metalice, industria articolelor de îmbrăcăminte. 

Ramuri cu o pondere mare a cifrei de afaceri în total dar cu un număr relativ redus de 

salariaţi sunt: industria chimică, industria celulozei şi hârtiei, industria de maşini şi 

echipamente. Ramuri industriale cu un număr mare de salariaţi dar cu o pondere mai redusă 

în ceea ce priveşte cifra de afaceri sunt industria produselor textile, industria pielăriei şi 

încălţămintei. 

Zonele industriale se structurează astfel: 

1. Zona industrială vestică – Platforma Mărgineni – a fost construită în timpul 

anilor ’60, de-a lungul arterei Calea Moineşti, fiind destinată, iniţial, unităţilor 

industriei alimentare şi a băuturilor. În prezent, aici se află unităţile industriale 

Bere Lichior Mărgineni şi Vinalcool (a căror activitate este în întreruptă), S.C. 

Pambac, S.C. Agricola Internaţional, cu unităţile S.C. Europrod S.A., Conagra 

S.A., Agricola – Frigorifer. Acestea reprezintă unităţi ale industriei alimentare şi 

băuturilor. Alte ramuri industriale prezente pe platforma Mărgineni sunt: S.C. 

Diana Foresct (actual Barlinek) – industria prelucrării lemnului, S.C. Baixa – staţie 

de betoane, Confecţii Eva – industria textilă, Remat Scholz (Filiala Moldova) – 

recuperarea deşeurilor. 

În imediata vecinătate, pe strada Abatorului, se află Salbac Dry Salami, 

Agriconstruct, Carbac, toate aparţinând Agricola Internaţional. În continuarea 

platformei Mărgineni de pe Calea Moineşti, către est, pe strada Depoului se află 

fosta fabrică de prelucrare a laptelui S.C. Prolabac. 

2. Zona industrială sudică este formată din 2 trupuri: către est, se află vastul trup 

reprezentat de platforma chimică şi C.E.T. Bacău. Platforma chimică a fost 

construită la sfârşitul anilor ’70 – începutul anilor ’80, pe o suprafaţă de 78ha. Aici 

şi-a desfăşurat activitatea Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, devenit ulterior 

S.C. Sofert S.A.. În prezent, unitatea care desfăşoară activităţi în această locaţie 

este S.C. Amurco S.R.L. 

Trupul vestic al zonei industriale de sud concentrează următoarele unităţi 

industriale: S.C. Aerostar Bacău, Aeromotors S.A. Bacău, World Machinery 

Works (fosta Întreprindere de Maşini – Unelte Bacău), UMB Robinete Industriale 

S.A., S.C. Barleta SRL. 

3. Zona industrială estică – înconjură cartierul Izvoare la est, sud şi vest, 

prelungindu-se, spre nord, până aproape de zona centrală prin unităţile 

industriale S.C. ASCO şi S.C. Subex (fosta Fabrică de Şuruburi). Această zonă 

industrială concentrază atât unităţi cu activităţi de producţie şi prelucrare cât şi 

unităţi specializate în construcţii. Latura estică a acestei zone concentrează, 

începând din nord, următoarele societăţi: S.C. Asco, S.C. Subex, S.C. 

Hidroconstrucţia, S.C. Metra, S.C. Romhart, S.C. TMUCB, S.C. Teleconstrucţia, 

S.C. Unilem, S.C. Remat S.A., S.C. Bacon S.A., S.C. Amici S.A., S.C. Drumuri 

S.A., S.C. Lubrifin S.R.L., S.C. Rombet, S.C. Romconstruct, S.C.Scut. Latura 

vestică a acestei zone este ocupată de vasta arie pe care se desfăşoară S.C. 

Letea, fabrica de hârtie de ziar. La nord de S.C. Letea se află Secţia de Filatură 

Moldotex. 

4. Zona industrială central – vestică – ca urmare a restructurărilor suferite în 

ultimele două decenii, multe dintre fostele unităţi industriale care funcţionau în 

această zonă au fost înlocuite de unităţi a căror activitate se încadrează în 

prezent în categoria serviciilor. Practic, ceea ce era o zonă industrială compactă, 

a devenit o zonă foarte fragmentată din punct de vedere al profilului de activitate,




Piese 


scrise 


Pag. 

98/364 

în cazul de faţă având loc o reconversie a activităţilor din sectorul industrial către 

sectorul terţiar, care a devenit dominant. Astfel, principalele unităţi industriale 

prezente în această zonă industrială sunt S.C. Comat, S.C. Aprodes S.A., S.C. 

Prod Cresus, S.C. Soma, S.C. Almera, S.C. Moldoglass, S.C. Barleta. 

Acestea sunt cele mai importante zone în care sunt concentrate activităţile industriale 

din municipiul Bacău. Observăm aşadar că activităţile industriale sunt concentrate către 

periferia municipiului, fie de-a lungul liniei de cale ferată, fie de-a lungul unei importante 

artere de circulaţie rutieră (DN 2 G). Tendinţa este aceea de relocalizare a unităţilor 

industriale din interiorul oraşului către periferii sau chiar relocalizarea în comunele apropiate, 

care dispun de terenurile necesare amplasării unor investiţii de acest gen. 

2.4.2.2. Producţia şi furnizarea energiei electrice şi termice, apei şi gazului 

Acest domeniu reprezintă, din punct de vedere al numărului de agenţi economici 

aproximativ 1% din totalul unităţilor economice din sectorul secundar. Ca pondere la cifra de 

afaceri totală a sectorului secundar, productia si furnizarea de energie electrica, termică, a 

gazului şi a apei reprezintă 5%, în timp ce numărul de salariaţi care lucrează în acest 

domeniu are o pondere de 4% din numărul total de salariaţi care lucrează în sectorul 

secundar. 

Indicatorii economico – financiari analizaţi vor fi numărul de agenţi economici, cifra de 

afaceri şi numărul de salariaţi. 

Evoluţia numărului de agenţi economici: 

NR. AGENŢI ECONOMICI 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Productia si furnizarea de 0 0 1 1 1 2 2 3 

energie electrica si termica, 

gaze si apa 

Captarea, tratarea si 1 1 1 2 2 3 4 5 

distributia apei 


Evoluţia numărului de agenţi economici în 



5 

4.5 

4 

3.5 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Productia si furnizarea 

de energie electrica si 

termica, gaze si apa 

Captarea, tratarea si 

distributia apei 

Agenţi economici din domeniul captării, tratării şi distribuţie apei:




Piese 


scrise 


Pag. 

99/364 

- APA SERV SA, 

- CEREXIM COM INTERNATIONAL SRL, 

- PREM CONSTRUCT SRL, 

- REGIA AUTONOMA DE GOSPODARIE COMUNALĂ RA, 

- DELIANDRA SRL. 

Agenţi economici din domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, 

gaze şi apă: 

- GAZBAC SA, 

- ESCO ENERGY SRL, 

- C.E.T. SA. 

Evoluţia numărului de salariaţi: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numărul 595 608 1004 993 992 1115 713 1246 

salariaţilor 


1400 

1200 

Evoluţia numărului de salariaţi în domeniul 

producţiei şi furnizării de energie electrică şi 

termică, gaze şi apă 

nr. pers. 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

În sectorul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze şi apă numărul 

salariaţilor a înregistrat o evoluţie oscilatorie, ascendentă în intervalul 2000 – 2002 (+ 40,7%), 

scade în intervalul 2003 – 2004 cu 1,1%, creşte cu 11,03% faţă de anul 2004, scade cu 

36,05% în 2006 faţă de 2005 şi creşte semnificativ în 2007 cu 42,77% faţă de anul 2006. 

Pe domenii de activitate, cifra de afaceri din sectorul producţiei şi furnizării de energie 

electrică şi termică, gaze şi apă este mai mare decât cifra de afaceri a sectorului de captare, 

tratare şi distribuţie a apei. În ambele domenii însă cifrele de afaceri au o evoluţie în general 

ascendentă în intervalul 2000 – 2007. astfel, în sectorul producţiei şi furnizării de energie 

electrică şi termică, gaze şi apă, cifra de afaceri a crescut cu 79,57%, în timp ce sectorul 

captării, tratării şi distribuţiei apei cifra de afaceri a crescut cu 77,18%. 

2.4.2.3. Construcţiile 

Construcţiile reprezintă 46% din totalul unităţilor economice din sectorul secundar de 

activitate. Contribuţia agenţilor economici din construcţii la cifra de afaceri totală a sectorului 

secundar este de 33%, iar în ceea ce priveşte numărul de salariaţi, ponderea celor care




Piese 


scrise 


Pag. 

100/364 

lucrează în unităţile economice din construcţii reprezintă 25% din numărul total de salariaţi 

din sectorul secundar. 

Evoluţia numărului de agenţi economici în intervalul 2000 – 2007: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

numărul de agenţi economici 123 150 169 208 242 272 313 407 


Evoluţia numărului de agenţi economici din sectorul 

construcţiilor în intervalul 2000 - 2007 

450 

400 


350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

În intervalul 2000 – 2007, numărul unităţilor economice care desfăşoară activităţi în 

sectorul construcţiilor a crescut continuu, în anul 2007 fiind cu 69,77% mai mare decât 

numărul unităţilor economice active în anul 2000. 

Evoluţia numărului de salariaţi: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numărul de salariaţi în 4412 4717 5349 6538 6509 5533 5667 7025 

sectorul construcţiilor 


Evoluţia numărului de salariaţi în domeniul 

construcţiilor 

nr. pers. 

8000 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

101/364 

Pe ansamblu, în intervalul 2000 – 2007 numărul de salariaţi din sectorul construcţiilor 

a crescut. Se remarcă anumite etape: în intervalul 2000 – 2003 numărul salariaţilor a crescut 

cu 32,51%. Acest interval este urmat de o perioadă de reducere a numărului de salariaţi, în 

anul 2005 fiind cu 15,37% mai mic decât în anul 2003. Pe parcursul anilor 2006 şi 2007 se 

înregistrează o tendinţă de creştere, în anul 2007 numărul de salariaţi fiind cu 21,23% mai 

mare decât în anul 2005. 

În sectorul construcţiilor valoarea ciferi de afaceri a cunoscut o evoluţie general 

ascendentă, faţă de anul 2000, în anul 2007 s-a înregistrat o valoare a cifrei de afaceri mai 

mare cu 89,91%. Singurul an în care s-a înregistrat o evoluţie negativă a cifrei de afaceri din 

sectorul construcţiilor este anul 2005, în care cifra de afaceri s-a redus faţă de anul anterior 

cu 8,17%. 

Aşa cum demonstrează evoluţia numărului de unităţi economice din sectorul 

construcţiilor, precum şi evoluţia cifrei de afaceri a agenţilor economici din domeniul 

construcţiilor, după anul 2000, piaţa construcţiilor în municipiul Bacău a înregistrat o evoluţie 

ascendentă, chiar explozivă. Această afirmaţie este susţinută şi de concluziile care rezultă în 

urma analizei comparative a planşei de Zonificarea teritoriului a P.U.G. Bacău din anul 2000 

şi a actualei planşe de cadastru la nivelul anului 2008. Cele mai importante investiţii în 

domeniul construcţiilor sunt reprezentate de ansamblurile rezidenţiale şi centrele comerciale 

şi de servicii, reprezentate de marile hypermarketuri şi supermarketuri localizate în municipiu 

precum şi de importanta zonă comercială şi de servicii care s-a dezvoltat în sudul 

municipiului, la ieşirea pe DN 2, către comuna Nicolae Bălcescu. De asemenea, în anul 

2007, s-a deschis Arena City Mall. 

Analiza actualelor Planuri Urbanistice Zonale aprobate în municipiul reflectă aceeaşi 

tendinţă de dezvoltare a investiţiilor în construcţii de ansambluri rezidenţiale (cartiere 

rezidenţiale) şi centre comerciale şi de servicii. Acestora li se adaugă investiţiile în 

infrastructura locală. 

Cea mai mare creştere din ultimii doi ani a înregistrat segmentul spaţiilor comerciale. 

Pentru o perioadă destul de îndelungată, singurul centru comercial din oraşul Bacău a fost 

Luceafărul Shopping Center. La sfârşitul anului 2007, s-a deschis un centru comercial de tip 

mall - Arena City Mall - cel mai mare proiect de mall din regiunea Moldovei în acel moment. 

Apoi, această piaţă a continuat să se dezvolte, iar in 2008 un alt centru comercial de tip mall 

a avut inaugurarea, Promenada Mall, centru ce face parte din complexul REAL. 

În ultima perioadă, tot mai multe firme sînt interesate să investească în construirea de 

cartiere rezidenţiale în municipiul Bacău. Acest tip de investiţii imobiliare sunt concentrate în 

special în partea de nord a municipiului Bacău, în cartierul Gherăieşti. Astfel de investiţii sunt 

„Complexul Ştefan cel Mare”, realizat de sociatatea ADAMA, viitorul cartier rezidenţial 

construit pe terenul Asociaţiei Române a Apei (ARA). Pe o parte a terenului pe care era 

situată fosta fabrică „Partizanul” se va realiza de asemenea un centru rezidenţial, investiţie a 

grupului spaniol Fadesa. Un alt complex rezidenţial se prefigurează în partea de vest a 

cartierului CFR şi la sud de cartierul Vasile Roaită. 

În acelaşi timp se preconizează dezvoltarea unor alte imobile rezidenţiale la limita 

teritorială a municipiului Bacău, în spatele hypermarketului Selgros. 

La intrarea în oraş dinspre comuna Sărata, în sud-vestul Bacăului, va fi construit 

Centrul Expoziţional şi de Afaceri Bacău. De asemenea, în oraş urmează să fie construită o 

nouă baza sportivă, în zona CFR. 

Ca element de infrastructură, cea mai importantă lucrare este şoseaua de centură a 

municipiului Bacău, ce se va construi pe o distanţă de circa 30 kilometri. Dezvoltarea acestei 

constructii va aduce beneficii, pe de o parte, oraşului, prin preluarea traficului greu din interior 

şi, pe de alta parte, comunelor care vor fi traversate de viitoarea şosea, prin dezvoltarea 

infrastructurii în jurul noii artere de circulaţie.




Piese 


scrise 


Pag. 

102/364 

Dinamica deosebită a sectorului construcţiilor este demonstrată şi de evoluţia 

numărului de locuinţe existente în municipiul Bacău. 

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Locuinţe 64066 64150 64265 64365 65934 66090 66336 66333 66599 66739 66936 

existente – 

total – 

număr 

Locuinţe in 4777 4406 4052 3885 1150 1126 1224 1264 1549 1562 1528 

proprietate 

publica - 

număr 

Locuinţe 59150 59605 60213 60480 64784 64964 65112 65069 65050 65177 65408 

din 

fondurile 

privatenumăr 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro 

70000 

Evoluţia numărului de locuinţe existente în 

municipiul Bacău 

nr. locuinţe 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

1997 1999 2001 2003 2005 2007 

Locuinţe 

existente – total 

– număr 

Locuinţe in 

proprietate 

publica - număr 

Locuinţe din 

fondurile privatenumăr 

Din diagrama anterioară se constată creşterea continuă a numărului de locuinţe 

existente în municipiul Bacău în intervalul 1997 – 2007. Astfel, în anul 2007, numărul de 

locuinţe existente în municipiu era cu 4,28% mai mare (cu 2870 de locuinţe mai mult) decât 

în anul 1997. Observăm de asemenea ca dominante sun locuinţele din fonduri private, cele 

realizate din fonduri publice având o pondere foarte mică din total (2,28% în 2007). În plus, 

numărul locuinţelor realizate din fonduri publice este în scădere în intervalul 1997 – 2002 şi 

creşte uşor în intervalul 2003 – 2007, în timp ce numărul locuinţelor realizate din fonduri 

private înregistează o tendinţă general ascendentă. 

În ceea ce priveşte numărul de autorizaţii de construire eliberate în municipiul Bacău, 

evoluţia acestui indicator este prezentată în diagrama următoare: 

Autorizatii de construire eliberate pentru 

cladiri rezidenţiale (exclusiv cele pentru 

colectivităţi) nr. 

Autorizatii de construire eliberate pentru 

cladiri rezidenţiale pentru colectivităţi - nr. 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 

86 136 127 175 272 207 

4 1 1




Piese 


scrise 


Pag. 

103/364 

Autorizatii de construire eliberate pentru 21 9 8 14 13 16 

cladiri administrative - nr. 

Autorizatii de construire eliberate pentru alte 107 150 90 70 96 85 

clădiri - nr. 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, https://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro 

nr. autorizaţii 

Evoluţia numărului de autorizaţii de construire 

eliberate în municipiul Bacău 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

Autorizatii de construire 

eliberate pentru cladiri 

rezidenţiale (exclusiv 

cele pentru colectivităţi) 

nr. 



rezidenţiale pentru 

colectivităţi - nr. 



administrative - nr. 

0 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 


eliberate pentru alte 

clădiri - nr. 

Observăm că, cel mai mare număr de autorizaţii de construire s-a acordat pentru 

clădirile rezidenţiale (exclusiv cele pentru colectivităţi). Numărul acestora este în scădere 

însă în 2007 faţă de 2006 cu 23,9%. Pe locul II ca număr de autorizaţii se situează cele 

pentru alte clădiri (comerciale, birouri, etc.). Si numărul acestora este în scădere în 2007 faţă 

de 2006 cu 11,45%. 

Pe sectorul rezidenţial din Bacău, în primul semestru al anului 2008 cererea a crescut 

cu până la 10% faţă de anul 2007, cerere care a determinat creşterea preţurilor locuinţelor cu 

până la 15% faţă de 2007. Insă, ca urmare a crizei economice, în ultimele şase luni ale anulu 

2008, trendul s-a inversat, atât în ceea ce priveşte cererea, cât şi preţurile de tranzacţionare. 

Inăsprirea condiţiilor de finanţare, creşterea dobânzilor, criza financiară de la nivel mondial, 

care a afectat şi segmentul imobiliar din ţara noastră au fost cei mai importanţi factori care au 

condus la scăderea cererii. 

La sfârşitul anului 2008, piaţa rezidenţială băcăuană s-a caracterizat printr-o scădere 

accentuata a cererii de proprietăţi rezidenţiale (de până la 50%), în special în ultima parte a 

anului. 

Un domeniu al construcţiilor care este încă slab dezvoltat în municipiul Bacău şi pentru 

care se prevede dezvoltarea pe viitor este cel referitor la spaţiile pentru birouri. In ceea ce 

priveşte oferta de birouri, aceasta este încă redusă în Bacău, fiind reprezentată aproape în 

exclusivitate de spaţii vechi. Cererea manifestată pe această piaţă este mare, fapt ilustrat şi 

de rata de ocupare - aproximativ 90%. Un aspect negativ este şi faptul că în municipiul 

Bacău majoritatea spaţiilor de birouri sunt de clasă B, cele de clasă A fiind foarte puţine. 

În concluzie, evoluţia spectaculoasă a pieţei imobiliare din ultimii 3 ani a cunoscut un 

vârf la începutul anului 2008. Din acel moment, după o stagnare de câteva luni, toate 

segmentele pieţei imobiliarelor au cunoscut scăderi. Astfel, în municipiul Bacău, volumul 

lucrărilor de construcţii, în luna ianuarie 2009, comparativ cu luna decembrie 2008 a 

înregistrat o scădere cu 6,4%. Pe elemente de structură s-au înregistrat scăderi la toate 

componentele astfel: lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-27,1%), lucrările de reparaţii 

capitale (-4,7%) şi lucrările de construcţii noi (-2,2%). Pe tipuri de construcţii, volumul




Piese 


scrise 


Pag. 

104/364 

lucrărilor de construcţii a scăzut astfel: construcţii inginereşti (-16,0%), clădiri nerezidenţiale (- 

4,4%) şi clădiri rezidenţiale (-2,3%). 

Volumul lucrărilor de construcţii, în luna ianuarie 2009, comparativ cu luna ianuarie 

2008 a crescut cu 8,8%. Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la următoarele 

componente: lucrările de construcţii noi (+12,9%), lucrările de întreţinere şi reparaţii curente 

(+0,7%). Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 3,6%. Pe tipuri de construcţii, volumul 

lucrărilor de construcţii a crescut la toate componentele astfel: clădiri rezidenţiale (+28,1%), 

clădiri nerezidenţiale (+8,2%) şi construcţii inginereşti (+2,2%). 

2.4.3. SECTORUL TERŢIAR 

După numărul unităţilor economice care desfăşoară activităţi specifice sectorului 

serviciilor, sectorul terţiar reprezintă, la nivelul anului 2007, 76% din totalul activităţilor 

desfăşurate în municipiul Bacău (3021 de unităţi economice). 

Din totalul de 3021 unităţi economice ale sectorului terţiar, 1604 de firme desfăşoară 

activităţi în domeniul comerţului, ceea ce reprezintă o pondere de 53,09%, restul de 

46,91% revenind diverselor servicii desfăşurate în municipiu (transporturi, hoteluri şi 

restaurante, sănătate, învăţământ, consultanţă, tranzacţii imobiliare, etc.). 

Dezvoltarea sectorului terţiar în municipiul Bacău este demonstrată de evoluţia 

continuu ascendentă a cifrei de afaceri în intervalul 2000 – 2007. Astfel, comparativ cu cifra 

de afaceri înregistrată în anul 2000 în sectorul terţiar, în anul 2007, valoarea cifrei de 

afaceri din acest sector a crescut cu 87,97%. 

Ca număr de salariaţi angajaţi în sectorul terţiar situaţia este următoarea: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Nr. de salariaţi 8689 8448 10365 10406 13410 15496 16815 19464 


Evoluţia numărului de salariaţi în sectorul terţiar 

în intervalul 2000-2007 

nr. pers. 

20000 

18000 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Şi în cazul numărului de salariaţi din unităţile care desfăşoară activităţi în sectorul 

terţiar se remarcă aceeaşi evoluţie ascendentă, crescătoare, în anul 2007 numărul de 

salariaţi fiind mai mare cu 55,36 faţă de numărul de salariaţi din anul 2000.




Piese 


scrise 


Pag. 

105/364 

Structura sectorului terţiar după numărul de unităţi economice active în anul 2007 

SUBDOMENII DE ACTIVITATE ALE NUMĂR DE SOCIETĂŢI 

SECTORULUI TERŢIAR 

ECONOMICE ACTIVE 

servicii întreţinere auto 61 

comerţ 1604 

servicii reparaţii articole personale şi gospodăreşti 27 

hoteluri şi restaurante 141 

transporturi terestre şi activităţi anexe 

190 

transporturilor 

servicii agenţii de turism 28 

postă şi telecomunicaţii 21 

intermedieri financiare şi activităţi anexe acestora 60 

tranzacţii imobiliare 133 

închirieri maşini şi echipamente 14 

informatică şi activităţi conexe 74 

cercetare-dezvoltare 2 

servicii prestate întreprinderilor 444 

alte forme de învăţământ 24 

sănătate şi activităţi veterinare 109 

eliminarea deşeurilor şi apelor uzate 5 

activităţi recreative, culturale şi sportive 32 

servicii personale 55 

organisme şi organizaţii extrateritoriale 1 

Sursa: prelucrarea datelor din www.listafirme.ro 

sănătate şi 

activităţi veterinare 

4% 

servicii prestate 

întreprinderilor 

15% 

informatică şi 

activităţi conexe 

2% 

închirieri maşini şi 

echipamente 

0% 

tranzacţii imobiliare 

4% 

intermedieri 

financiare şi 

activităţi anexe 

acestora 

2% 

Structura sectorului terţiar după numărul de firme - 2007 

alte forme de 

învăţământ 

1% 

cercetare-dezvoltare 

0% 

postă şi 

telecomunicaţii 

1% 

servicii agenţii de 

turism 

1% 

eliminarea 

deşeurilor şi apelor 

uzate 

0% 

transporturi 

terestre şi activităţi 

anexe 


6% 

activităţi recreative, 

culturale şi sportive 

1% servicii personale 

2% 

comerţ 

53% 

organisme şi 

organizaţii 

extrateritoriale 

0% 

servicii reparaţii 

articole personale 

şi gospodăreşti 

1% 

hoteluri şi 

restaurante 

5% 

servicii întreţinere 

auto 

2%




Piese 


scrise 


Pag. 

106/364 

Structura sectorului terţiar după numărul de salariaţi în anul 2007 

SUBDOMENII DE ACTIVITATE NUMĂRUL DE 

SALARIAŢI 



comerţul 10842 

transporturi terestre şi activităţi anexe transporturilor 1662 

poştă şi telecomunicaţii 143 

intermedieri financiare, asigurări şi activităţi auxiliare 182 

intermedierilor financiare 


servicii de închiriere a maşinilor, echipamentelor şi bunurilor 65 

gospodăreşti 





serviciile de sănătate 485 


servicii recreative, culturale şi sportive 65 

servicii de eliminare a apelor uzate şi deşeurilor 11 

activitatea agenţiilor de turism 80 

servicii de reparaţii a bunurilor personale şi gospodăreşti 62 



Structura sectorului terţiar după numărul de salariaţi în anul 2007 



13% 

cercetare-dezvoltare 

0% 



1% 

serviciile de sănătate 

2% 

alte forme de 


1% 

servicii de închiriere a 

maşinilor, 

echipamentelor şi 

bunurilor 


0% 


2% 

intermedieri 

financiare, asigurări 

şi activităţi auxiliare 

intermedierilor 

financiare 

1% 

poştă şi 


1% 

servicii personale 

3% 

transporturi terestre 

şi activităţi anexe 


9% 

servicii recreative, 


0% 

servicii de eliminare a 

apelor uzate şi 

deşeurilor 

0% 

activitatea agenţiilor 

de turism 

0% 

servicii de reparaţii a 

bunurilor personale şi 


0% 

organisme şi 

organizaţii 


0% 


auto 

4% 

comerţul 

56% 

hoteluri şi 

restaurante 

6%




Piese 


scrise 


Pag. 

107/364 

Structura sectorului terţiar după cifra de afaceri în anul 2007 

SUBDOMENII DE ACTIVITATE CIFRA DE 

AFACERI 



comerţul 29445793340 

transporturi terestre şi activităţi anexe transporturilor 1858997280 

poştă şi telecomunicaţii 38410080 

intermedieri financiare, asigurări şi activităţi auxiliare 169229310 

intermedierilor financiare 


servicii de închiriere a maşinilor, echipamentelor 38846780 





serviciile de sănătate 323923680 


servicii recreative, culturale şi sportive 140388730 

servicii de eliminare a apelor uzate şi deşeurilor 9580130 

activitatea agenţiilor de turism 68096140 

servicii de reparaţii a bunurilor personale şi gospodăreşti 59635210 



alte forme de 


0% 



4% 

intermedieri 

financiare, asigurări şi 

activităţi auxiliare 

intermedierilor 

financiare 

0% 

poştă şi 


0% 

Structura sectorului terţiar după cifra de afaceri - 2007 

servicii de închiriere a 

maşinilor, 

echipamentelor 

0% 



1% 


1% 

servicii personale 

0% 

serviciile de sănătate 

1% 

transporturi terestre 

şi activităţi anexe 


5% 

servicii recreative, 


0% 

activitatea agenţiilor 

de turism 

0% 

comerţul 

83% 

servicii de reparaţii a 

bunurilor personale şi 


0% 

servicii de eliminare a 

apelor uzate şi 

deşeurilor 

0% 

organisme şi 

organizaţii 


0% 

hoteluri şi 

restaurante 

2% 


auto 

3%




Piese 


scrise 


Pag. 

108/364 

2.4.3.1. Servicii de vânzare cu ridicata şi amănuntul (comerţul) 

Aşa cum reiese din diagramele anterioare, comerţul are o pondere majoritară în cadrul 

sectorului terţiar din punct de vedere al numărului de societăţi active, numărului de salariaţi şi 

cifrei de afaceri. 

Evoluţia numărului de societăţi active în domeniul comerţului 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Număr 816 874 958 1054 1183 1349 1450 1604 

societăţi active 


Evoluţia numărului de societăţi active în domeniul 

comerţului în intervalul 2000 - 2007 

nr. societăţi 

1800 

1600 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numărul de societăţi economice active în domeniul comerţului în municipiul Bacău a 

crescut în anul 2007 cu 49,13% comparativ cu numărul de societăţi economice active 

înregistrat în anul 2000. 

Cifra de afaceri din sectorul comerţului este prezentată în cele ce urmează: 

Evoluţia cifrei de afaceri în comerţ 

30000000000 


25000000000 

20000000000 

15000000000 

10000000000 

5000000000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007







Piese 

scrise 

Pag. 

109/364 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Cifra de 3450387575 5539870704 7992015521 10256330506 13931633831 17166593710 21734613240 29445793340 

afaceri 

(lei RON 

preţuri 

curente) 


Aceeaşi evoluţie pozitivă caracterizează cifra de afaceri din domeniul comerţului, care este mai mare cu 88,29% în 2007 

comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000. 

Evoluţia numărului de salariaţi din sectorului comerţului: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numărul de salariaţi din 4713 4601 6523 6071 7800 8784 9403 10842 

comerţ (nr. pers.) 


12000 

10000 

Evoluţia numărului de salariaţi în sectorul 

comerţului 

nr. pers. 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

110/364 

Creşterea numărului de salariaţi în domeniul comerţului este de 56,54% în anul 2007 

comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000. 

Creşterea numărului de societăţi active în domeniul comerţului, creşterea cifrei de 

afaceri a societăţilor care desfăşoară activităţi în sectorul comercial, precum şi creşterea 

numărului de salariaţi cu peste 50% în intervalul 2000 – 2007, toate acestea indică o 

orientare clară a activităţilor economice către comerţ. 

Perioada de tranziţie a determinat schimbări în structura comerţului interior, în sensul 

creşterii treptate a ponderii comerţului cu ridicata şi a reducerii celei ocupate de comerţul cu 

amănuntul. 

Creşterea ponderii comerţului cu ridicata evidenţiază amplificarea activităţii centrelor 

comerciale de dimensiuni mari (supermarket, hypermarket), localizate mai ales în zona 

centrală şi periferică a municipiului Bacău. 

Evoluţia comerţului din ultimii ani este ilustratoare în acest sens, în oraşul Bacău 

având loc o explozie a numărului de supermarketuri alimentare dar şi de hypermaketuri 

universale. Deşi numărul unităţilor comerciale este deja foarte mare, dezvoltarea comerţului 

va continua şi în anii următori, lucru dovedit şi de viitoarele investiţii ce se vor derula pe raza 

oraşului Bacău, proiecte anunţate de diverse grupuri de investitori. 

Principalele puncte de interes comercial din oraş sunt următoarele: 

Arena City Center – este primul mall construit în Bacău, apropierea zonei centrale, pe 

artera Ştefan cel Mare. 

Promenada Mall - cel de-al doilea mall din Bacău. Este situat in European Retail Park 

Bacău, complex comercial localizat în sudul municipiului Bacău şi inaugurat în octombrie 

2008. 

Billa România, divizie a grupului german de retail Rewe, deţine în Bacău 2 magazine, 

unul în vecinătatea Arena Mall şi unul pe strada Mioriţei. 

În apropierea zonei centrale a oraşului se află şi supermarketul Kaufland, deschis la 

Bacău în anul 2008. 

Magazinele Plus Discount din Bacău au o dispunere mai largă, orientate relativ către 

cartierele mai periferice. În municipiul Bacău există 3 magazine Plus Discount: pe strada 

Mioriţei, cartierul Mioriţa, pe strada Narciselor, cartierul Aviatorilor şi strada I. L. Caragiale, 

cartierul Bistriţa Lac. 

În zona de sud a oraşului Bacău se află complexul comercial European Retail Park , 

primul parc de retail din oraş care are o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 42.600 mp şi o 

galerie comercială de circa 10.000 mp. Acest complex comercial include hypermarketul Real, 

operatorul de bricolaj BauMax, Media Galaxy şi un magazin de mobilă Staer. Complexul a 

fost localizat astfel încât să fie accesibil atât locuitorilor din oraşul Bacău cât şi celor din celor 

din oraşele apropiate: Comăneşti, Moineşti, Oneşti, Vaslui, Adjud. 

Selgros Cash and Carry Bacău – este unul din din cei mai importanţi actori de pe piaţa 

de retail. Magazinul din Bacău este ridicat într-o zonă a cărei destinaţie iniţială era în sectorul 

agro – zootehnic. Selgros Bacău are o suprafaţă de peste 10.000 de mp şi oferă un sortiment 

de peste 37.000 de produse. 

Până la finalul anului 2009, în municipiul Bacău se va deschide Hypermarketul 

Carrefour. Locaţia este în apropierea hypermarketului Selgros Cash and Carry. În zona de 

sud a oraşului Bacău se află complexele comerciale S.C. BIALEX şi S.C. Romalion (fostul 

complex comercial Bistriţa). 

Categoriile de bunuri comercializate în municipiul Bacău sunt extrem de diversificate, 

de la alimente (magazine proprii de comercializare a produselor Pambac, Agricola 

Internaţional, Kosarom, etc), obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, materiale de 

construcţii, produse de uz casnic, comerţ cu autovehicule, comerţ cu piese şi accesorii pentru 

autovehicule, comerţ cu carburanţi pentru autovehicule (Petrom, Lukoill, OMV) comerţ cu 

materii prime agricole, comerţ cu mobilă (Mobexpert, Staer, Procasa Mobili, Racoli Mobilă




Piese 


scrise 


Pag. 

111/364 

Cristiane Mob S.R.L., etc.), articole de menaj şi fierărie, comerţ cu ridicata al cerealelor, 

seminţelor, comerţ cu ridicata a băuturilor, comert cu ridicata al produselor lactate, ouălor, 

uleiurilor şi grăsimilor comestibile, comerţ cu ridicata al maşinilor şi echipamentelor de birou, 

comerţ cu produse farmaceutice, produse cosmetice şi de parfumerie, etc. 

Pe lângă supermarketuri şi hypermarketuri, în municipiul Bacău sunt localizate 

reprezentanţe ale mărci auto: Toyota, Suzuki, Skoda, Gold&Platin (Opel). O altă categorie de 

unităţi comerciale sunt cele care se ocupă cu comercializarea materialelor de construcţii şi 

finisaje, din care se remarcă: S.C. Vasion, reţea de magazine şi depozite de materiale de 

construcţii care. În municipiul Bacău se află depozitul central precum şi 7 magazine în diferite 

zone ale oraşului. Un alt agent important din această categorie este Dedeman, în municipiul 

Bacău fiind localizat: Dedeman – Depozit logistic, Dedeman – Materiale de construcţii, 

Dedeman Automobile. 

Din punct de vedere al localizării, putem spune că agenţii economici care desfăşoară 

activităţi în domeniul comerţului cu diferite bunuri sunt foarte dispersaţi în teritoriu. Se disting 

totuşi anumite zone caracterizate printr-o concentrare mare a obiectivelor comerciale. 

Astfel, o zonă predominant comercială este extremitatea sudică a municipiului, 

de-a lungul Căii Republicii, zona continuându-se şi pe teritoriul municipiului Nicolae 

Bălcescu, unde se află Metrou şi Practiker. În sudul oraşului se află magazinele Dedeman 

Materiale de Construcţii şi Dedeman Automobile, complexul comercial European Retail Park, 

cu Real, Promenada Mall, Baumax, Media Galaxy, magazinul de mobilă Racoli Mobila, 

reprezentanţele Toyota şi Opel (Gold & Platin), depozitul de materiale de construcţii Vasion, 

complexele comerciale Romalion (fostul complex comercial Bistriţa) şi Bialex. 

Extremitatea vestică a platformei Mărgineni reprezintă o altă zonă cu caracter 

comercial şi de servicii, aici aflându-se Complexul Comercial şi de Servicii Royal Garden, 

Centrul Logistic Dedeman. Tot pe calea Moineşti se află şi următorii agenţi economici: 

AGRO INVEST SRL, CEREALCOM SA, C.B.A. MOLDOVA SRL, DANMAR GROUP 

DISTRIBUTION SRL, OMP SRL, TECHNIK PROFILE SRL, PARTENER SRL. 

Zona centrală a municipiului reprezintă de asemena o zonă cu o concentrare 

mare a societăţilor care desfăşoară activităţi de comercializare a diverselor bunuri, în 

special pe artera Nicolae Bălcescu – Calea Mărăşeşti. În zona centrală, spaţiile comerciale 

sunt plasate la parterul blocurilor de locuit. Printr-un proiect al Primăriei Bacău, se încearcă 

echilibrarea dezvoltării comerţului între artera Nicolae Bălcescu - Calea Mărăşeşti şi artera 9 

Mai. Astfel, pe străzile 9 Mai şi B-dul Alexandru cel Bun s-a propus instituirea unui 

Regulament pentru conversia funcţională a parterelor de blocuri din locuinţe în spaţii 

comerciale şi servicii. Prin recomandarea făcută, se încurajează dezvoltarea sectorului privat 

la nivelul serviciilor, sediilor de firmă şi comerţului. 

În partea central – nord – vestică a municipiului se află o altă zonă importantă din 

punct de vedere comercial. Acest punct de interes este reprezentat de Selgros Cash & Carry 

şi, în viitorul apropiat, în vecinătatea Selgros se va deschide Carrefour şi reprezentanţă BMW 

&Scania. 

În municipiul Bacău funcţionează de asemenea şi pieţe agroalimentare: Piaţa 

Centrală, în zona centrală a municipiului, Piaţa Agroalimentară Sud, situată în cartierul 

Carpaţi, Piaţa Mioriţa, în cartierul Mioriţa, şi Piaţa de Gross, situată pe Calea Moldovei. 

Dezvoltarea comerţului a implicat, pe de o parte investiţii în noi spaţii comerciale, iar în 

alte cazuri, au fost valorificate, prin modernizare, vechile hale ale unor unităţi industriale care 

fie au fost inchise, fie şi-au redus activitatea, punând la dispoziţie societăţilor interesate, 

spaţii de închiriat. În alte cazuri, noile spaţii comerciale s-au dezvoltat pe locul unor foste 

fabrici sau terenuri cu altă destinaţie decât cea comercială şi de servicii.




Piese 


scrise 


Pag. 

112/364 

2.4.3.2. Serviciile de învăţământ 

În municipiul Bacău, sistemul de învăţămînt se realizează, în cea mai mare parte, în 

sistem public, în ultimii ani apărând însă şi instituţii de învăţământ în sistem privat. În 

continuare vom prezenta unităţile de învăţământ în care se desfăşoară procesul de educaţie 

în municipiul Bacău: 

REŢEAUA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN MUNICIPIUL 

BACĂU - anul şcolar 2008/2009 

Nr. UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT FĂRĂ 

Crt. PERSONALITATE JURIDICĂ *) 

PERSONALITATE 

JURIDICĂ 

(ARONDATĂ) 

1. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN 

VOICU" BACĂU 

preşcolar, primar, gimnazial ŞCOALA CU CLASELE I-IV NR.1 

BACĂU 

GRĂDINIŢA PROGRAM NORMAL NR.1 

BACĂU 

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL 

NR.34 BACĂU 

2. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTIN 

PLATON" BACĂU 

preşcolar, primar, gimnazial 

3. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "GEORGETA 

MIRCEA CANCICOV" BACĂU 


4. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "AL. CEL BUN" 

BACĂU 


NR.2 BACAU 


NR.4 BACAU 


5. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "NICU ENEA" 

BACĂU 


6. SCOALA CU CLASELE I-VIII "DOMNIŢA 

MARIA" BACĂU 


7. SCOALA CU CLASELE I-VIII NR.9 BACĂU 



primar, gimnazial 

9. SCOALA CU CLASELE I-VIII "M. DRĂGAN" 

BACĂU 




GRĂDINIŢA "Ştefăniţă" BACAU 


NR.7 BACAU 


"DOMNIŢA MARIA" BACĂU 


NR.13 BACĂU 


NR.9 BACĂU 


NR.11 BACĂU 

GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL




Piese 


scrise 


Pag. 

113/364 

11. SCOALA CU CLASELE I-VIII "ALECU RUSSO" 

BACĂU 


12. SCOALA CU CLASELE I-VIII "SPIRU HARET" 

BACĂU 


13. SCOALA CU CLASELE I-VIII "AL.I.CUZA" 

BACĂU 


14. SCOALA CU CLASELE I-VIII "ION LUCA" 

BACĂU 


15. SCOALA CU CLASELE I-VIII "GEORGE 

BACOVIA" BACĂU 


16. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII"MIRON COSTIN" 

BACĂU 


17. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE IORGA" 

BACĂU 


18. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII"ION CREANGĂ" 

BACĂU 


19. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAIL 

SADOVEANU" BACĂU 


20. ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII BACĂU 

primar, gimnazial, SAM, an de completare 

21. ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII 

"Ing.D.LEONIDA" BACĂU 

preşcolar, primar, gimnazial, SAM, an de 

completare 

NR.15 BACĂU 


NR.16 BACAU 


NR.20 BACAU 


"GEORGE BACOVIA" BACAU 


NR.6 BACAU 

22. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV BACĂU 

primar, gimnazial, liceal 

23. COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "ŞTEFAN 

CEL MARE"" BACĂU 

preşcolar, primar, gimnazial, liceal GRĂDINIŢA CU PROGRAM 

PRELUNGIT NR.19 BACÅU 


NR.10 BACAU 

24. COLEGIUL NAŢIONAL "FERDINAND I" BACĂU 


25. COLEGIUL NAŢIONAL "V. ALECSANDRI" 

BACĂU 

gimnazial, liceal 

26. LICEUL DE ARTĂ"GEORGE APOSTU" BACĂU 



NR.40 BACĂU




Piese 


scrise 


Pag. 

114/364 

27. COLEGIUL NAŢIONAL "GH.VRĂNCEANU" 

BACĂU 

liceal 

28. COLEGIUL TEHNIC "DUMITRU MANGERON" 

BACĂU 

liceal, SAM, an de completare 

29. COLEGIUL " HENRI COANDA" BACĂU 

liceal 

30. COLEGIUL ECONOMIC "ION GHICA" BACĂU 

liceal, SAM, an de completare, postliceal 

31. COLEGIUL TEHNIC" ANGHEL SALIGNY" 

BACĂU 


32. GRUPUL ŞCOLAR DE ECOLOGIE SI 

PROTECŢIA MEDIULUI "GRIGORE ANTIPA" 

BACĂU 


33. COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICAŢII 

"NICOLAE VASILESCU-KARPEN" BACĂU 

liceal, SAM, an de completare, postliceal, maiştri 

34. GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL " LETEA" 

BACĂU 

preşcolar, liceal, SAM, an de completare GRĂDINIŢA CU PROGRAM 

PRELUNGIT "Letea" BACÅU 

35. COLEGIUL NAŢIONAL CATOLIC "SF. IOSIF" 

BACĂU 

liceal 

36. COLEGIUL " M.EMINESCU" BACĂU 

liceal, postliceal 

37. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL "Spiru 

Haret" BACĂU 

preşcolar 


NR.26 BACĂU 

38. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.8 

BACĂU 

preşcolar 

39. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL "Floriţa" 

BACĂU 

preşcolar GRĂDINIŢA CU PROGRAM 

NORMAL"Violeta" BACAU 

40. GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL NR.25 

BACĂU 

preşcolar 

41. GRĂDINIŢA CU PROGRAM SĂPTĂMÂNAL 

"Agricola" BACĂU (prescolar) 

42. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.12 

BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU




Piese 


scrise 


Pag. 

115/364 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 


BACĂU 

preşcolar 

56. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT 

"Lizuca" BACĂU 

preşcolar 

57. GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "Crai 

Nou" BACĂU 

Învăţământul special 

1. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1 Bacău 

(preşcolar, primar) 

2. Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.3 Bacău 

(arte şi meserii) 

3. Şcoala Specială Bacău (primar, gimnazial) 

4. Şcoala de Arte şi Meserii Nr. 22 Bacău 

(primar, gimnazial, arte şi meserii) 

Alte unităţi 

1. PALATUL COPIILOR BACĂU 

2. CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR BACĂU 

Sursa: http://isj.bc.edu.ro/Members/salarizare/retea-scolara/retea2008-2009pt-site.doc/




Piese 


scrise 


Pag. 

116/364 

REŢEAUA UNITĂŢILOR ŞCOLARE PARTICULARE DIN MUNICIPIUL BACĂU AN 

ŞCOLAR 2008-2009 

Nr. UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT FĂRĂ 

crt. PERSONALITATE JURIDICĂ *) 

PERSONALITATE 

JURIDICĂ 

(ARONDATĂ) 

1. Asociaţia „Congregatio Maestre Pie” Grădiniţa cu Program Normal‚ Roza 

Venerini” 

2. Asociaţia „Flagship” Şcoala Româno Americană 

3. Asociaţia Filantropică Medical-Creştină Şcoala Postliceală Sanitară Christiana 

Christiana 

4. Asociaţia pentru Învăţământ Profesional 

Tehnico-Economic şi de Arte Bacău 

Grupul Şcolar Profesional Tehnico- 

Economic şi de Arte Naţional Construct 

Bacau 

5. Asociaţia Pedagogică„Grigore Tăbăcaru" Liceul Pedagogic„Grigore Tăbăcaru” 

6. Comunitatea„Congregatio Jesu” Grădiniţa cu Program Normal 

„Congregatio Jesu” 

8. Fundaţia Ecologică„Green” Şcoala Postliceală FEG Bacău 

9. Fundaţia Hera Bacău Şcoala Postliceală Sanitară Hera Bacău 

10. Fundaţia Naţională Humanitas România-filiala Şcoala Postliceală Humanitas Bacău 

Bacău 

11. Fundaţia pentru Educaţie,Dezvoltare şi Sprijin Grupul Şcolar Preuniversitar Constantin 

Comunitar Constantin Brâncoveanu 

Brâncoveanu 

12. Fundaţia Şcoala de Studii Comerciale Şcoala de Studii Comerciale 

13. S.C. Construct Consulting SRL Grădiniţa de copii „Pinochio” 

14. S.C. Costisim SRL Grădiniţa de copii„Alexkinder-garten 

Sursa: http://isj.bc.edu.ro/Members/salarizare/retea-scolara/retea2008-2009pt-site.doc/ 

Rezultă deci că în total, în subordinea Inspectoratului Şcolar Bacău, în municipiul 

Bacău, în învăţământul preuniversitar îşi desfăşoară activitatea 85 de instituţii de învăţământ 

de stat şi 17 instituţii de învăţământ particular. În cadrul instituţiilor de învăţământ de stat sunt 

incluse şi instituţiile de învăţământ special, cluburi sportive şcolare, Palatul Copiilor Bacău, 

Centrul Logopedic. Instituţiile din învăţământul universitar sunt reprezentate de cele două 

universităţi din municipiul Bacău: Universitatea Bacău şi Universitatea „George Bacovia”. 

Pe niveluri de învăţământ, situaţia unităţilor de învăţământ din municipiul Bacău se 

prezintă astfel:







Piese 

scrise 

Pag. 

117/364 

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Unităţi 

de 111 109 108 109 108 114 114 88 80 83 80 78 77 77 71 71 

învăţământ-total-nr. 

Grădiniţe de copii – 46 47 48 46 46 46 46 42 34 36 32 32 31 32 25 25 

nr. 

Scoli 

din 30 26 26 26 24 24 24 22 21 21 22 21 21 20 21 21 

învăţământul primar 

şi gimnazial – nr. 

Licee –nr. 14 14 15 16 15 16 16 16 17 17 17 17 17 17 17 17 

Scoli de arte si 8 10 10 10 11 11 11 3 3 3 3 3 3 3 3 4 

meserii – nr. 

Scoli postliceale – 7 7 7 7 8 11 12 3 2 4 4 3 3 3 3 2 

nr. 

Şcoli tehnice de 5 4 1 2 2 4 3 1 

maiştri – nr. 

Institute de 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 


universitar – nr. 

Institute de 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 


universitar-sector 

public – nr. 

Institute de 

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 


universitar-sector 

privat-nr. 

Sursa:Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

118/364 

număr 

50 

45 

40 

35 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

Evoluţia numărului de unităţi de învăţământ pe niveluri, în 


Grădiniţe de copii 

Scoli din 

învăţământul primar 

şi gimnazial 

Licee 

Scoli de arte si 

meserii 

Scoli postliceale 

Şcoli tehnice de 

maiştri 

Institute de 

invatamint universitar 

0 

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 

Se observă că unităţile din învăţământul preşcolar – grădiniţele sunt cele mai 

numeroase. Numărul lor însă se află într-o continuă scădere, din ce în ce mai accentuată pe 

parcursul intervalului 1999 – 2007. Dacă în intervalul 1992 – 1998 numărul de grădiniţe se 

menţine la valori relativ apropiate, începând din 1999 este evidentă tendinţa de diminuare. 

Cea mai accentuată scădere se manifestă pe parcursul anilor 1999, 2000 şi 2006. 

Şi numărul unităţilor din învăţământul primar şi gimnazial (inclusiv special) prezintă o 

evoluţie cu tendinţă de diminuare în intervalul 1992 – 2007. Creşte uşor numărul unităţilor din 

învăţământul liceal şi se reduce semnificativ numărul şcolilor de arte şi meserii (- 72,7% în 

anul 2006 comparativ cu anul 1998), numărul scolilor postliceale (- 75% în 2006 comparativ 

cu valoarea înregistrată în anul 1998) şi, începând din anul 2001 încetează activitatea şcolilor 

tehnice de maiştri. 

În ceea ce priveşte învăţământul universitar, în municipiul Bacău îşi desfăşoară 

activitate 2 universităţi: Universitatea Bacău (universitate de stat) şi Universitatea „George 

Bacovia” (universitate particulară). 

Un aspect important în ceea ce priveşte serviciile de învăţământ se referă la 

dispunerea în teritoriu şi accesibilitatea la aceste servicii. Astfel, în învăţământul 

preşcolar, constatăm că cea mai mare parte a grădiniţelor sunt localizate în zona 

centrală a oraşului, care dispune astfel, de cea mai bună accesibilitate la serviciile din 

această treaptă de învăţământ. Alte cartiere care au o accesibilitate bună la serviciile din 

grădiniţe sunt cartierul Carpaţi, cartierul Mioriţa, cartierul Ştefan cel Mare, cartierul 

Cornişa. Există însă şi numeroase zone din oraş, în special cartierele periferice, în care 

dotarea cu grădiniţe este nesatisfăcătoare, cum sunt cartierele Şerbăneşti, Gherăieşti, 

CFR, Letea, Izvoare, Aviatorilor. 

Evoluţia efectivelor de elevi înscrişi în unităţile de învăţământ din municipiul 

Bacău 

În continuare vom prezenta evoluţia efectivelor de elevi din învăţământul 

preuniversitar, atât în total cât şi pe niveluri de învăţământ.







Piese 

scrise 

Pag. 

119/364 

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar: 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Elevi înscrişi în 54536 49061 50882 48222 47031 43256 41982 40333 38379 36550 34979 34142 29009 

învăţământul 

preuniversitar (nr. 

pers.) 

Sursa:Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar şi universitar pe niveluri de învăţământ: 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Copii înscrişi în grădiniţe - pers 7650 6984 6252 5726 5316 5065 5129 5252 5160 5111 5026 5270 5285 

Elevi înscrişi în învăţământ 1465 1433 1368 1233 1172 9419 8269 7431 7072 6632 6505 6398 5960 

primar – nr. pers. 

3 8 1 8 6 


gimnazial – nr. pers. 

6 5 4 3 9 0 6 0 4 


liceal-nr. pers. 

1 4 5 3 5 0 2 1 2 7 0 0 9 

Elevi înscrişi în înv. profesional, 4406 4005 3680 3532 3275 3362 3386 3909 3741 3677 3245 2947 2552 

compl., ucenici – nr. pers. 

Elevi înscrişi in învăţământ 49 50 158 159 132 68 54 28 48 37 33 31 67 

tehnic de maiştri 


postliceal 

Studenţi înscrişi 2564 2963 2826 3773 4478 6595 6999 6921 7362 7576 7872 8235 8464 

Sursa:Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

120/364 

Evoluţia numărului de elevi înscrişi în învăţământul 

preuniversitar 

nr. pers. 

50000 

45000 

40000 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Din diagrama anterioară reiese că, pe parcursul intervalului 1995 - 2007, numărul 

elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar din municipiul Bacău s-a redus continuu astfel 

că, în anul 2007 în unităţile de învăţământ din municipiul Bacău numărul de elevi era mai mic 

cu 46,81% comparativ cu numărul elevilor din învăţământul preuniversitar în anul 1995. 

Cauza o poate reprezenta faptul că, imediat după anul 1990 şi până în anul 2003 natalitatea 

a înregistrat un declin continuu. 

Pe niveluri de învăţământ, situaţia este următoarea: 

Evoluţia numărului de elevi pe trepte de învăţământ 

16000 

14000 

nr. pers. 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

Copii înscrişi în 

grădiniţe - pers 

Elevi inscrişi în 

învăţământ primar 

Elevi inscrisi în 

învăţământ gimnazial 

Elevi inscrisi în 

învăţământ liceal 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007




Piese 


scrise 


Pag. 

121/364 

Evoluţia numărului de elevi pe trepte de învăţământ 

nr. pers. 

9000 

8000 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

Elevi inscrisi in înv. 

profesional,compl,uceni 

ci 

Elevi inscrisi in 

invatamint tehnic de 

maiştri 

Elevi inscrisi in 

invatamint postliceal 

studenti înscrişi 

Pe forme de proprietate a universităţilor (învăţământ de stat, învăţământ particular), 

situaţia este următoarea: 

Evoluţia numărului de studenţi pe forme de proprietate în 


9000 

8000 

nr. pers. 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 

Studenţi inscrisi - 

sector privat 

Studenţi inscrisi 

– sector public







Piese 

scrise 

Pag. 

122/364 

Studenţi inscrisi – 

sector public - 

persoane 

Studenţi inscrisi - 

sector privat-persoane 

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

1324 1835 2069 2208 2382 2174 2575 3256 4562 5225 5160 5154 5228 5490 5700 5713 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

356 581 652 1198 1222 2033 1774 1761 2208 2348 2382 2535 2751 

Diagrama anterioară relevă că numărul studenţilor din învăţământul public este dominant pe întregul interval 1992 – 2007. 

Pe de altă parte, numărul studenţilor din învăţământul universitar particular, deşi este mai redus comparativ cu cel din învăţământul 

public, este în continuă creştere. Astfel, valoarea numărului de studenţi înscrişi în invăţământul particular în anul 2007 era mai mare 

cu 87,06% faţă de valoarea înregistrată în anul 1995. La nivelul anului 2007, ponderea studenţilor din învăţământul public era de 

67,49%, în timp ce ponderea studenţilor din învăţământul particular era de 32,51%. 

Evoluţia personalului didactic din unităţile de învăţământ din municipiul Bacău 

Evoluţia personalului didactic din unităţile de învăţământ din municipiul Bacău este prezentată în cele ce urmează. Conform 

datelor din tabelul şi diagrama următoare, numărul personalului didactic din municipiul Bacău s-a redus în intervalul 1992 – 2007. 

Deşi în perioada 1993 – 1996 numărul personalului didactic a crescut uşor (+8,43% în 1996 faţă de valoarea înregistrată în 1993), 

în continuare, din 1994 până în 2007 tendinţa este descrescătoare, în anul 2007 înregistrându-se cu 26,05% mai putine cadre 

didactice decât în anul 1997. 

Pe trepte de învăţământ, situaţia este următoarea: Evoluţia personalului didactic total din unităţile de învăţământ din 

municipiul Bacău 

Personal didactic 

total – nr. 

persoane 

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

3291 3162 3416 3450 3453 3409 3348 3288 3079 3016 2789 2635 2613 2611 2552 2521 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/







Piese 

scrise 

Pag. 

123/364 

Evoluţia personalului didactic din unităţile de învăţământ 

ale mun. Bacău (1992-2007) 

3500 

3000 

2500 

nr. pers. 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 

Evoluţia personalului didactic din unităţile de învăţământ din municipiul Bacău pe niveluri de învăţământ: 

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Personal didactic total - 3291 3162 3416 3450 3453 3409 3348 3288 3079 3016 2789 2635 2613 2611 2552 2521 

persoane 

Personal didactic în înv. 452 456 455 464 445 413 398 344 360 348 333 317 322 318 327 335 

preşcolar 

Personal didactic în înv. 

545 582 497 492 445 371 366 339 322 313 306 315 303 

primar 


966 948 985 934 956 868 851 747 667 613 550 527 488 

gimnazial 

Personal didactic in inv. 950 973 1182 1242 1181 1211 1200 1200 1146 1105 1015 960 987 1075 1023 1003







Piese 

scrise 

Pag. 

124/364 

liceal 

Personal didactic in inv. 131 102 85 75 94 133 110 115 110 101 93 82 86 84 76 69 

profesional,compl,ucenici 

Personal didactic in inv. 

9 45 15 16 10 11 9 6 8 8 6 6 

postliceal 

Personal didactic in inv. 87 124 125 158 158 155 198 228 214 234 253 281 284 270 278 317 

universitar 

Personal didactic în înv. 87 124 125 132 141 140 170 174 189 206 227 247 243 231 235 273 

universitar-sector public 


26 17 15 28 54 25 28 26 34 41 39 43 44 

universitar-sector privat 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

125/364 

Evoluţia numărului personalului didactic pe niveluri de învăţământ 

1400 

1200 

nr. pers. 

1000 

800 

600 

400 

200 


preşcolar 


primar 


gimnazial 


liceal 

0 

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 

350 

Evoluţia personalului didactic pe trepte de învăţământ 1992- 

2007 

300 

nr. persoane 

250 

200 

150 

100 

50 


profesional,compl,ucenici 


postliceal 


universitar 

0 

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 

Numărul cadrelor didactice din învăţământul universitar prezintă o evoluţie oscilatorie, 

cu creşteri şi descreşteri succesive, însă, pe ansamblu este evidentă tendinţa clară de 

creştere. Astfel, în anul 2007, în învăţământul universitar numărul cadrelor didactice crescuse 

cu 72,56% raportat la valoarea înregistrată în anul 1992. 

Pe forme de proprietate, situaţia cadrelor didactice din învăţământul universitar este 

prezentată în diagrama următoare:




Piese 


scrise 


Pag. 

126/364 

Evoluţia numărului de cadre didactice în învăţământul universitar 

pe forme de proprietate 

350 

300 

250 

nr. pers. 

200 

150 

100 

50 

Personal didactic în 

înv. universitarsector 

privat 


înv. universitarsector 

public 

0 

1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 

Se observă că, în întreaga perioadă analizată domină personalul didactic din 

învăţământul public care reprezintă, în anul 2007, 86,11% din numărul total de cadre 

didactice din învăţământul universitar, în timp ce personalul didactic din învăţământul 

universitar particular reprezintă 13,89%. 

Un important indicator care relevă stadiul la care se află învăţământul în municipiul 

Bacău este numărul de elevi/1 cadru didactic pe total elevi şi pe cicluri de invăţământ. 

Acest indicator reflectă eficienţa utilizării resurselor umane cât şi calitatea actului didactic. El 

se raportează, de fapt, la normele didactice. Valorile acestui indicator sunt prezentate în cele 

ce urmează:







Piese 

scrise 

Pag. 

127/364 



preuniversitar - 

persoane 

Elevi înscrişi în 


preuniversitar 

elevi / 1 cadru 

didactic 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

47611 47465 46685 45325 44246 40302 38573 36253 34122 32275 30728 29577 29009 

2828 2805 2826 2736 2716 2495 2423 2194 2031 1999 2015 1941 1863 

16.83 16.92 16.51 16.56 16.3 16.15 15.91 16.52 16.8 16.14 15.24 15.23 15.57 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

17 

Evoluţia indicatorului număr de elevi / 1 cadru didactic în 

înv. preuniversitar 

16.5 

16 

nr. pers. 

15.5 

15 

14.5 

14 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

128/364 

Analizând diagrama anterioară se constată că, în învăţământul preuniversitar din 

municipiul Bacău, numărul de elevi / 1 cadru didactic s-a diminuat de la valoarea de 16,83 

persoane în 1995, la valoarea de 15,57 persoane în anul 2007, adică cu aproximativ 7,5%. 

Această diminuare reprezintă rezultatul atât a scăderii numărului de elevi pe de o parte, cât şi 

a creşterii numărului de cadre didactice, pe de altă parte. Pe ansamblu, valorile indicatorului 

număr de elevi / 1 cadru didactic sunt reduse, încadrându-se în limitele normale care asigură 

un bun transfer al cunoştinţelor şi eficienţa procesului de învăţământ. 

Observăm însă că în ultimii ani (2005, 2006, 2007) valoarea indicatorului număr de elevi 

/ sală de clasă coboară aproape de valoare minimă recomandată – 15 elevi / 1 cadru didactic, 

în viitor existând pericolul ca, datorită reducerii numărului de elevi, valoarea indicatorului 

număr de elevi / cadru didactic să se reducă ajungând sub 15 elevi / 1 cadru didactic. 

Se constată că, cel mai mare număr de elevi / cadru didactic se înregistrează în 

învăţământul primar, însă valoarea indicatorului este în scădere în intervalul 1995 – 2007, de 

la 26,8 elevi / cadru didactic în 1995 la 19,68 elevi / cadru didactic în 2007. Această diminuare 

a numărului de elevi / cadru didactic în învăţământul primar se produce ca urmare a reducerii 

cu 56,3% a numărului de elevi înscrişi în învăţământul primar. 

Remarcăm că, pentru învăţământul gimnazial şi pentru învăţământul liceal, valorile 

indicatorului număr de elevi / 1 cadru didactic se situează sub valoarea minimă recomandată 

de 15 elevi / cadru didactic. 

Pe trepte de învăţământ, situaţia numărului de elevi / 1 cadru didactic este următoarea: 

30 

Evoluţia indicatorului număr de elevi / cadru didactic pe niveluri de 


nr. pers. 

25 

20 

15 

10 

număr de preşcolari / 1 cadru 

didactic 

număr de elevi / 1 cadru didactic în 

înv. primar 

număr de elevi / 1 cadru didactic în 

înv. gimnazial 

numar de elevi/1 cadru didactic în 

înv. liceal 

5 

0 

1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007







Piese 

scrise 

Pag. 

129/364 

Infrastructura în care se desfăşoară procesul de învăţământ în municipiul Bacău este prezentată în cele ce urmează: 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

număr de preşcolari/1 16.48 15.76 15.13 14.38 15.45 14.06 14.73 15.77 16.27 15.87 15.8 16.11 15.77 

cadru didactic 

număr de elevi/1 cadru 26.88 24.63 27.52 25.07 26.35 25.38 22.6 21.92 21.96 21.18 21.25 20.31 19.68 

didactic în înv. primar 

număr de elevi/1 cadru 14.4 14.46 14.08 15.31 15.46 15.96 15.7 15.51 15.08 13.98 13.62 13.01 13.75 

didactic în înv. gimnazial 

numar de elevi/1 cadru 11.2 11.87 11.06 10.26 9.93 10.07 10.7 11.97 12.85 12.72 11.82 12.38 12.94 

didactic în înv. liceal 

Sursa:prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

Săli de clasă şi 

cabinete şcolare - 

număr 

Laboratoare şcolare 

– număr 

Ateliere şcolare – 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

983 993 1099 1119 1145 1120 1115 1152 1143 1158 1209 1204 1236 1184 1157 

173 180 169 175 176 189 181 212 192 194 179 179 195 197 223 

151 154 171 178 174 169 154 163 154 129 119 115 99 95 91 

număr 

Săli de gimnastică 38 

Terenuri de sport 37 

PC - uri 2449




Piese 


scrise 


Pag. 

130/364 

Evoluţia infrastructurii şcolare în intervalul 1993 - 2007 

1400 

număr 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 



număr 

Laboratoare 

şcolare - număr 

Ateliere şcolare - 

număr 

Sali de gimnastică 

0 

1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 

Diagrama anterioră relevă că, pe ansamblu, numărul sălilor de clasă şi cabinetelor 

şcolare a crescut în intervalul 1993 – 2006 cu 17%. De asemenea, a crescut uşor numărul 

laboratoarelor şcolare: + 12,2% în 2006 comparativ cu valoarea din 1993. Numărul atelierelor 

şcolare înregistrează o evoluţie opusă, în sens descrescător, în intervalul 1993 – 2006 

numărul atelierelor şcolare diminuându-se cu 37%. Această scădere se datorează diminuării 

numărului de şcoli de arte şi meserii precum şi reducerii activităţii în aceste şcoli. 

Un alt indicator relevant pentru situaţia actuală a învăţământului în municipiul Bacău 

este numărul de elevi / sala de clasă. Valorile acestui indicator sunt prezentate în tabelul 

următor:







Piese 

scrise 

Pag. 

131/364 

număr total de elevi 

înscrişi în unităţile 

de învăţământ 



număr 

număr de elevi / 

sala de clasă 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

57825 57412 55763 54824 54040 51962 50701 48426 46644 44962 43626 43082 42758 

1099 1119 1145 1120 1115 1152 1143 1158 1209 1204 1236 1184 1157 

52.61 51.3 48.7 48.95 48.46 45.1 44.35 41.81 38.58 37.34 35.3 36.38 36.95 

Sursa:prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

60 

Evoluţia indicatorului număr de elevi / sala de clasă 

50 

40 

nr. pers. 

30 

20 

10 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

132/364 

Diagrama anterioară relevă faptul că numărul elevilor / sala de clasă în unităţile de 

învăţământ din municipiul Bacău s-a redus în intervalul 1995 – 2007, de la 52,61 elevi / sala de 

clasă la 36,95 elevi / sala de clasă. Cauzele acestei reduceri a valorilor indicatorului elevi / sala 

de clasă sunt, pe de o parte, reducerea numărului de elevi (incluzând preşcolarii şi studenţii) cu 

25,5% în intervalul 1995 – 2006, iar pe de altă parte, creşterea numărului de săli de clasă şi 

cabinete şcolare cu 7,18% în intervalul 1995 – 2006. 

Deşi valorile indicatorului număr de elevi / sala de clasă s-a redus cu 30,9% în intervalul 

1995 – 2007, la nivelul anului 2007 numărul de elevi / sala de clasă depăşeşte valoarea 

recomandată de 30 elevi / sala de clasă, în unităţile de învăţământ din municipiul Bacău 

înregistrându-se valoarea de 36,95 elevi / sala de clasă. 

În învăţământul universitar, Universitatea Bacău are patru corpuri de clădire însumând o 

suprafaţa de 15.700 mp, biblioteci specializate şi săli de lectură care deţin peste 250.000 de 

volume şi peste 150 de titluri de periodice, publicaţii oficiale şi guvernamentale. 

Activităţile didactice şi de cercetare sunt susţinute în amfiteatre, săli pentru seminarii şi în 

cele peste 100 de laboratoare modern echipate. 

2.4.3.3. Serviciile de sănătate şi asistenţă socială 

2.4.3.3.1. Serviciile de sănătate 

In cele ce urmează ne propunem o prezentare a unităţilor sanitare, a bazei materiale şi a 

structurii de personal din sistemul sanitar al municipiului Bacău în intervalul 2000 – 2008, 

precum şi calculul principalilor indicatori din acest domeniu. 

Unităţile sanitare: 

In anul 2008, în municipiul Bacău, în sectorul public de ocrotire a sănătăţii, serviciile 

medicale sunt asigurate de: 

• 3 spitale: Spitalul Judeţean Bacău, Spitalul TBC Bacău, Spitalul de Pediatrie 

Bacău; 

• 1 dispensar medical: Dispensarul Medical Nr. 13; 

• 1 policlinică. 

Tot în sistemul public de sănătate, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de 

Statistică, în municipiul Bacău, funcţionau, în anul 2007, 4 farmacii aparţinând sectorului public 

şi un punct farmaceutic. 

Conform aceleiaşi surse, în anul 2007, în municipiul Bacău funcţionau 99 de cabinete de 

medicină de familie, reprezentând 32,4% din numărul total de cabinete de familie care 

funcţionau la nivel de judeţ. În anul 2006, în municipiul Bacău s-a înregistrat cel mai mare număr 

de cabinete de familie din întregul judeţ, mai precis în 2006, în municipiul Bacău funcţionau 102 

cabinete medicale de familie. Tot în sectorul public de ocrotire al sănătăţii, în municipiul Bacău 

funcţionează Centrul de Transfuzie Sanguină. 

În municipiul Bacău funcţionează Serviciul de Ambulanţă, unitate sanitară strategică, 

având specific lucrul în regim de aşteptare 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. 

Unităţile de învăţământ din municipiul Bacău au beneficiat în anul 2007 de asistenţa 

oferită de un număr de 17 cabinete medicale şcolare şi de un cabinet medical studenţesc. Tot în




Piese 


scrise 


Pag. 

133/364 

sistemul de învăţământ au funcţionat un număr de 7 cabinete stomatologice şcolare în 

municipiul Bacău precum şi un cabinet medical stomatologic studenţesc. 

În municipiul Bacău funcţionează, tot în cadrul sistemului public de sănătate, 2 

ambulatorii de spital şi un ambulatoriu de specialitate. Laboratoarele medicale care au funcţionat 

în anul 2007 în municipiul Bacău în sectorul public de ocrotire a sănătăţii au fost în număr de 14, 

adică 45,1% din totalul laboratoarelor medicale din sectorul public al judeţului Bacău. 

Unităţilor sanitare din sectorul public de ocrotire a sănătăţii li se adaugă unităţile sanitare 

din sistemul privat. Ca urmare a schimbărilor legislative şi privatizării vechilor cabinete medicale, 

sectorul privat de sănătate a căpătat în ultimii ani o amploare din ce în ce mai mare. 

In sectorul privat de ocrotire a sănătăţii au funcţionat, în anul 2007, 2 spitale în 

municipiul Bacău. Reţeaua unităţilor sanitare private a fost reprezentată de 9 cabinete medicale 

de familie. De asemenea, în anul 2007, în municipiul Bacău funcţionau 11 cabinete medicale de 

medicină generală la care se adaugă numeroase cabinete medicale de specialitate-113. Cea 

mai mare parte a cabinetelor de specialitate sunt concentrate în clinici private cu multiple 

specializări, unele dintre ele având o experienţă îndelungată în domeniu, fiind înfiinţate în primii 

ani după Revoluţie, aşa cum este de exemplu clinica Medical Service, înfiinţată în anul 1992, 

sau clinica Medical Top, înfiinţată în anul 1994. 

Numărul cabinetelor stomatologice din sectorul privat, în 2007, a fost de 98 cabinete în 

municipiul Bacău care deţine astfel 66,21% din numărul total de cabinete stomatologice la nivel 

de judeţ, şi 72,5% din totalul cabinetelor stomatologice din mediul urban. Pe raza municipiului 

Bacău, funcţionau, în anul 2007, 13 laboratoare medicale private, municipiul Bacău deţinând 

astfel 68,4% din numărul total de laboratoare medicale private pe judeţ. 

Laboratoarele de tehnică dentară ce au funcţionat în anul 2007 în municipiul Bacău au 

fost în număr de 46, reprezentând 48,42% din numărul total de laboratoare private la nivel de 

judeţ şi 51,1% din numărul total de laboratoare private din mediul urban. 

Tot în reţeaua unităţilor sanitare particulare din municipiul Bacău se includ cele 67 de 

farmacii private, care au reprezentat, în anul 2007, 54,4% din numărul total de farmacii active în 

întregul judeţ. Numărul punctelor farmaceutice particulare a ajuns, în anul 2007, la 10 în 

municipiul Bacău, din cele 33 prezente la nivelul judeţului Bacău. 

Depozitele farmaceutice din sectorul privat de sănătate ce au funcţionat în judeţul Bacău 

în anul 2007 au fost în număr de 13, toate fiind situate în municipiul Bacău. 

In tabelul următor sunt prezentate unităţile sanitare la nivel de judeţ şi la nivel de 

municipiu, în anul 2007, pe forme de proprietate. 

INDICATORI ACTIVI TOTAL JUDEŢ TOTAL URBAN MUN. BACĂU 

Număr spitale 

Sector public 8 8 3 

Sector privat 4 3 2 

Număr dispensare medicale 


Număr policlinici 


Număr cabinete medicale de familie 


Sector privat 23 21 9




Piese 


scrise 


Pag. 

134/364 

Număr de cabinete medicale de medicină generală 



Număr de cabinete medicale de specialitate 


Număr cabinete stomatologice 



Număr cabinete medicale şcolare 


Număr cabinete medicale studenţeşti 


Număr centre de transfuzie sanguină 


Număr ambulatorii de spital 


Ambulatorii de specialitate ale spitalelor 


Număr farmacii 



Număr puncte farmaceutice 



Număr depozite farmaceutice 


Număr laboratoare tehnică dentară 



Sursa: date furnizate de Institutul Naţional de Statistică https://statistici.insse.ro/shop/ 

Evoluţia numărului de unităţi sanitare, pe categorii, în intervalul 1995 – 2007, este 

prezentată în tabelul următor:







Piese 

scrise 

Pag. 

135/364 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

ambulatorii de spital - nr. - - - - - - - - 1 1 2 3 2 

Ambulatorii de specialitate 

1 

ale spitalelor – sector 

public 

dispensare medicale - 46 46 46 34 12 12 5 5 1 3 1 1 1 

sector public 

cabinete medicale - - - - - - - - - 6 7 10 11 

medicină generală-sector 

privat 

cabinete medicale de - - - - - - - - 94 89 99 103 113 

specialitate - sector privat 

cabinete medicale - - - - - - - - 101 105 102 102 99 

individuale (de familie) - 

sector public 

cabinete medicale de - - - - - - - - - 9 7 7 9 

familie - sector privat 

cabinete stomatologice - - - - - - - - 58 63 62 60 60 

individuale - sector public 

cabinete stomatologice - - 39 49 61 48 41 52 54 54 63 87 98 

individuale - sector privat 

spitale proprietate publică 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 

spitale proprietate privată - - - - - 1 1 1 1 1 2 2 

Policlinici – sector public - 4 4 4 5 5 2 2 1 1 1 1 1 1 

număr 

Farmacii - sector public 6 7 6 6 5 6 4 5 4 4 4 4 4 

număr 

Farmacii - sector privat -- 42 42 54 56 48 57 54 60 60 57 67 

număr 

puncte farmaceutice - 1 1 - - - - - - 1 - 1 1 1 

sector public-numar 

Puncte farmaceutice - - - 11 10 12 11 5 4 4 4 4 4 10







Piese 

scrise 

Pag. 

136/364 

sector privat - număr 

Depozite farmaceutice - - - 7 6 11 7 5 6 8 7 7 7 13 

sector privat - număr 

Laboratoare medicale – - - - - - - - - - - - 14 14 

sector public 

Laboratoare medicale - - - 2 2 2 4 7 7 9 10 11 13 13 

sector privat 

laboratoare de tehnică - - 6 5 7 8 7 12 12 12 45 47 46 

dentară - sector privat 

Sursa:https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101B







Piese 

scrise 

Pag. 

137/364 

Evoluţia numărului unităţilor medicale pe forme de proprietate 

120 

1995 

1996 

100 

1997 

1998 

80 

1999 

2000 

nr. 

60 

2001 

2002 

40 

2003 

2004 

2005 

20 

2006 

2007 

0 

dispensare 

medicale-sector 

public 

cab. med. 

generală-sector 

privat 

cab. medicale de 

specialitatesector 

privat 

CMI (de familie)- 

sector public 

cab. med. de 

familie-sector 

privat 

cab. stom. 

individuale-sector 

public 

cab. stom. 

individuale-sector 

privat







Piese 

scrise 

Pag. 

138/364 

Evoluţia numărului de unităţi sanitare pe forme de proprietate 

1995 

70 

60 

50 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

nr. 

40 

30 

20 

2001 

2002 

2003 

2004 

10 

2005 

2006 

0 

Farmaciisector 

public 

Farmaciisector 

privat 

puncte 

farmaceuticesector 

public 

Puncte 


privat 

Depozite 


privat 

Lab. medicalesector 

privat 

Lab. medicalesector 

public 

Lab. tehnică 

dentară-sector 

privat 

2007




Piese 


scrise 


Pag. 

139/364 

Se remarcă în primul rând că cele mai numeroase unităţi sanitare sunt reprezentate de 

cabinetele medicale de familie aparţinând sectorului public, cabinetele stomatologice individuale 

aparţinând sectorului public şi cabinetele stomatologice individuale aparţinând sectorului privat, 

precum şi numărul mare şi tendinţa clar ascendentă a cabinetelor medicale de specialitate, 

aparţinând sectorului privat. 

Pe de altă parte se remarcă tendinţa evidentă de diminuare până la o singură unitate a 

dispensarelor medicale aparţinând sectorului public, de la 46 de unităţi în 1995 la 1 singură 

unitate în 2007 (Dispensarul medical Nr. 13). 

În ceea ce priveşte unităţile farmaceutice, se observă dominanţa clară a unităţilor 

aparţinând sectorului privat de proprietate, atât referitor la numărul de farmacii private, puncte 

farmaceutice private, depozite farmaceutice private. Numărul de farmacii aparţinând sectorului 

public este redus şi în scădere, în timp ce numărul punctelor farmaceutice din sectorul public 

este minim (1 unitate). În cazul depozitelor farmaceutice, laboratoarelor de analize medicale şi 

al laboratoarelor de tehnică dentară, acestea aparţin în totalitate sectorului privat. 

Ca distribuţie în teritoriu a unităţilor sanitare din municipiul Bacău se remarcă faptul 

că zona cu cea mai mare concentrare şi în acelaşi timp caracterizată de o accesibilitate ridicată 

la serviciile de ocrotire a sănătăţii este zona centrală a oraşului. Aici sunt amplasate atât 

unităţile spitaliceşti din municipiul Bacău cât şi numeroasele clinici şi cabinete medicale 

individuale ale medicilor de familie, şi cabinete de specialitate. Principalele artere care 

concentrează cel mai mare număr de unităţi medicale sunt strada 9 Mai, strada Mărăşeşti, 

strada Nicolae Bălcescu, strada Mioriţei, Bulevardul Alexandru cel Bun, strada Nicolae 

Titulescu, str. Ştefan cel Mare, str. Spiru Haret. 

Cel mai bine reprezentate unităţi sanitare în teritoriu sunt farmaciile care aparţin 

sistemului privat de sănătate. Majoritatea farmaciilor sunt localizate pe arterele 9 Mai, Strada 

Mărăşeşti, str. Nicolae Bălcescu, str. Mioriţei. Un număr mai redus de farmacii sunt amplasate 

pe: str. Gării, str. Ştefan cel Mare, str. Carpaţi, str. Mihai Eminescu, în timp ce artere precum 

Calea Republicii, Calea Romanului, Calea Bârladului, Calea Moldovei sunt aproape lipsite de 

astfel de dotări medicale. 

Astfel, din punct de vedere al dotărilor pe cartiere cu servicii medicale, cea mai bună 

situaţie se întâlneşte în cartierele Centru, Mioriţa, urmate de cartierele Bistriţa Lac, Ştefan cel 

Mare, Carpaţi. La polul opus se află cartierele Cornişa, Gherăieşti, Şerbăneşti, Izvoare, 

Aviatorilor, CFR, Tache, Letea, în care dotările pentru sănătate sunt insuficiente, aproape 

inexistente, mai ales că unele cartiere precum Şerbăneşti, Gherăieşti, Izvoare sunt îndepărtate 

de zona centrală a oraşului. 

Personalul sanitar. In categoria resurselor sanitare, un loc major alături de unităţile 

sanitare îl are personalul medical. Datele prezentate mai jos reprezintă efectivul personalului 

medical raportat anual la data de 31 decembrie.







1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Medici - sector 282 363 375 369 378 349 406 471 450 447 446 439 425 429 421 442 

public - persoane 

din care medici de 

103 107 102 103 100 

familie-sector public 

Medici - sector privat 

2 2 3 10 8 12 16 9 23 28 74 

- persoane 

din care medici de 

12 8 5 5 5 

familie-sector privat 

Stomatologi – sector 75 75 78 72 56 58 51 56 74 74 85 89 86 77 77 


Stomatologi – sector 

31 26 33 42 42 52 54 54 63 63 69 

privat - persoane 

Farmacişti - sector 

22 35 15 23 20 19 16 15 13 12 12 11 10 



62 60 75 82 72 80 103 116 126 126 165 


Personal mediu 1605 1519 1534 1581 1796 1474 1487 1390 1575 1460 1395 1446 1393 1422 1411 1452 

sanitar - sector 

public – persoane 

Personal sanitar 

mediu - sector privat 

– persoane 

44 12 32 92 125 144 151 329 374 395 

Sursa:https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101B 

Piese 

scrise 

Pag. 

140/364




Piese 


scrise 


Pag. 

141/364 

Referitor la numărul de medici, aşa cum se observă în diagrama următoare, cea mai 

mare parte a acestora activează în sectorul public de sănătate, numărul medicilor din sectorul 

privat fiind foarte redus comparativ cu sectorul public. De exemplu, în 2006, numărul medicilor 

din sectorul privat reprezenta 16,74% din numărul medicilor din sectorul public. Totuşi este 

evidentă tendinţa de creştere a numărului medicilor din sectorul privat, în 2007 înregistrându-se 

un plus de 97,3% faţă de valoarea din anul 1997. 

500 

450 

400 

Evoluţia numărului de medici pe forme de proprietate în intervalul 1990 - 

2007 

nr. pers. 

350 

300 

250 

200 

150 

Medici - sector public 

- persoane 

Medici - sector privat 

- persoane 

1990 

100 

50 

0 

Sursa: prelucrarea datelor extrase de pe https://statistici.insse.ro 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

Dacă în intervalul 1990 – 1999 numărul medicilor din sectorul public înregistrează o 

evoluţie destul de oscilatorie, cu scăderi şi creşteri bruşte şi de mare amploare, din anul 2000 

evoluţia este continuu descendentă, până în anul 2006, numărul maxim de medici din sectorul 

public înregistrându-se în anul 1999. Evoluţia din intervalul 2000 – 2006 vine să confirme 

tendinţa generală de reducere a numărului de medici la nivel naţional ca urmare a migraţiei 

către locuri de muncă mai bine plătite din Occident. Totuşi în 2007 se produce o creştere de 

4,76% faţă de anul 2006 

Din efectivul total al medicilor de la 31 decembrie 2007 pe municipiul Bacău, numărul 

medicilor de familie a fost de 100, ceea ce înseamnă 22,62%. Evoluţia numărului medicilor de 

familie, pe forme de proprietate, este redată în diagrama de mai jos:




Piese 


scrise 


Pag. 

142/364 

Evoluţia numărului de medici de familie pe forme de proprietate 

120 

persoane 

100 

80 

60 

40 

medici de familiesector 

public 

medici de familiesector 

privat 

20 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 

În intervalul 2003 – 2007 numărul medicilor de familie din sectorul public s-a menţinut la 

valori relativ apropiate, cel mai mare număr înregistrându-se în anul 2004. Comparativ cu 

numărul medicilor de familie din sectorul public, numărul medicilor de familie din sectorul privat 

este redus (reprezintă doar 5% din numărul medicilor din sectorul public) şi înregistrează o 

tendinţă de diminuare în perioada 2003 – 2007 (- 58,3%). 

Referitor la medicii stomatologi, evoluţia numărului acestora, pe forme de proprietate 

este redată în diagrama următoare: 

persoane 

90 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

Evoluţia numărului de stomatologi pe forme de proprietate în intervalul 

1993 - 2006 

0 

1993 1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 






După o relativă perioadă de stagnare între 1993 – 1995, numărul stomatologilor din 

sectorul public prezintă o descreştere semnificativă în intervalul 1996 – 1999, în care numărul 

stomatologilor din sectorul public scade cu 34,62% faţă de valoarea înregistrată în anul 1995. 

Dimpotrivă, din anul 2000, se înregistrează o evoluţie ascendentă, cu creşteri importante în anii 

2001 (+24,3% faţă de anul 2000) şi 2003 (+12,9% faţă de anul 2002). Cel mai mare număr de




Piese 


scrise 


Pag. 

143/364 

medici stomatologi aparţinând sectorului public s-a înregistrat în anul 2004, în anii 2005 şi 2006 

având loc o nouă etapă descendentă. În anul 2007, numărul medicilor stomatologi din sectorul 

public rămâne constant. 

Numărul medicilor stomatologi din sistemul privat are o evoluţie în general ascendentă, 

cu excepţia anului 1998, în care are loc o diminuare de 16,1% faţă de anul 1997. În 2007, 

numărul medicilor stomatologi din sectorul privat era cu 55,08% mai mare faţă de numărul de 

stomatologi din sectorul privat înregistrat în anul 1997. 

O altă categorie de personal sanitar sunt farmaciştii. Evoluţia numărului acestora, pe 

forme de proprietate este prezentată în cele ce urmează. 

Evoluţia numărului de farmacişti pe forme de proprietate în intervalul 1995 

- 2007 

180 

160 

140 

persoane 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

1995 1997 1999 2001 2003 2005 2007 






Aşa cum rezultă din diagrama anterioară, domină farmaciştii din sectorul privat, iar 

numărul acestora a înregistrat, în intervalul 1997 – 2007 o creştere relativ continuă, cu excepţia 

anilor 1998 şi 2001. Astfel, comparativ cu anul 1997, în anul 2007, numărul farmaciştilor din 

sistemul privat era cu 62,43% mai mare. O tendinţă inversă înregistrează numărul farmaciştilor 

din sistemul public de sănătate, care se reduce continuu în intervalul 1999 – 2007 (-50%). 

Asemănător tendinţei de evoluţie ce caracterizează numărul medicilor din sectorul public 

de sănătate, şi numărul cadrelor sanitare medii din sectorul public este în uşoară scădere, 

consecinţă a aceluiaşi fenomen de migraţiune către locurile de muncă plătite mai bine din 

Europa de Vest. În 2007 se produce o creştere de 2,8% faţă de valoarea din anul 2006.




Piese 


scrise 


Pag. 

144/364 

Evoluţia numărului personalului mediu sanitar pe forme de proprietate 

în intervalul 1990 - 2007 

1800 

1600 

persoane 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

Personal mediu sanitar - 

sector public – persoane 

Personal sanitar mediu - 

sector privat – persoane 

200 

0 

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 


O tendinţă opusă înregistrează numărul personalului mediu sanitar din sectorul privat de 

sănătate care creşte cu 88,8% în perioada 1998 – 2007, rezultând o creştere medie anuală de 

39 cadre sanitare medii angajate în sistemul privat de sănătate. 

Astfel, în anul 2007, în sistemul de sănătate al municipiului Bacău erau integrate 

următoarele categorii de personal medical: 

INDICATORI ACTIVI 2007 


MEDICI – TOTAL 

Sector public 442 

Din care MEDICI DE FAMILIE 100 

Sector privat 74 

Din care MEDICI DE FAMILIE 5 

STOMATOLOGI 



PERSONAL MEDIU SANITAR 



FARMACIŞTI TOTAL 




Baza materială din sistemul sanitar al municipiului Bacău. În anul 2007, sistemul 

public de sănătate al municipiului Bacău cuprindea 1645 de paturi în spitale, ceea ce reprezintă 

51,68% din numărul total de paturi din judeţul Bacău. Practic, mai bine de jumătate din numărul 

de locuri în spitalele din sistemul public sunt concentrate în municipiul Bacău, care devine astfel 

principalul centru medical al judeţului Bacău. Evoluţia numărului de paturi în spitalele din 

municipiul Bacău este prezentată în tabelul următor:







Piese 

scrise 

Pag. 

145/364 

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Paturi în spitale 2124 1979 1953 1987 1970 1919 1865 1989 1994 1958 1908 1888 1631 1651 1651 1651 1645 

– sector public 

Paturi în spitale - 

8 11 14 14 13 13 9 9 9 24 26 

sector privat 

Sursa:https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=SAN101B 

Evoluţia numărului de paturi în spitale pe forme de 

proprietate 

2500 

2000 

nr. paturi 

1500 

1000 

Paturi in spitale 

– sector public 

Paturi in spitale - 

sector privat 

500 

0 

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006




Piese 


scrise 


Pag. 

146/364 

Este evident faptul că numărul paturilor în unităţile spitaliceşti ale municipiului Bacău s-a 

redus continuu pe parcursul intervalului studiat. Această reducere continuă a numărului de 

paturi din spitale este o consecinţă a încercării de aliniere la normele UE care prevăd o 

diminuare a numărului de paturi pentru internare şi orientarea asistenţei medicale în special spre 

serviciile de ambulatoriu. 

Supradimensionarea numărului de paturi este şi urmarea faptului că a dispărut, cu puţine 

excepţii, o verigă importantă care asigură legătura dintre asistenţa medicală primară şi asistenţa 

secundară: policlinicile - care puteau asigura tratament ambulatoriu. Medicii de familie nu au 

putere financiară pentru a avea dotările minime necesare, ceea ce face ca multe cazuri care 

puteau fi tratate ambulatoriu să ajungă în spitale pentru investigaţii de rutină. De aceea, atât 

durata, cât şi costurile de spitalizare cresc. 

Indicatori ai statisticii sanitare în municipiul Bacău 

In municipiul Bacău, indicele de asigurare cu paturi în spitalele din sectorul public de 

sănătate în anul 2007 a fost de 9,23 paturi / 1000 locuitori. În ceea ce priveşte numărul de 

locuitori / 1 pat, în anul 2007, în municipiul Bacău s-au înregistrat 108,3 locuitori / 1 pat, valoare 

ce depăşeşte media acestui indicator pentru mediu urban, şi de peste 2 ori mai mică faţă de 

valoarea înregistrată la nivelul judeţului Bacău. 

2007 

SECTOR PUBLIC 

Pat / 1000 locuitori Locuitori / 1 pat 

Total judeţ 4,43 225,4 

Bacău 9,23 108,3 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică https://statistici.insse.ro/shop/ 

Comparând valoarea indicatorilor obţinuţi de municipiul Bacău cu valorile obţinute pentru 

celelalte oraşe ale judeţului Bacău observăm că, în ceea ce priveşte numărul de paturi la 1000 

de locuitori, în sectorul public, oraşele Tg. Ocna, Buhuşi, Oneşti, Moineşti, înregistrează o 

situaţie mai bună (număr de paturi de spital la 1000 de locuitori mai mare). Doar în oraşul 

Comăneşti se înregistrează o valoare a numărului de paturi din sistemul public la 1000 de 

locuitori mai mic faţă de valoarea calculată pentru municipiul Bacău. 

Numărul paturilor din sectorul privat care revin la 10000 de locuitori în municipiul 

Bacău este 1,45 paturi/10000 locuitori, valoare semnificativ mai mică faţă de numărul 

paturilor/10000 de locuitori înregistrat în oraşul Moineşti dar şi faţă de valoarea medie 

înregistrată la nivel de judeţ. 

Indicii de asigurare cu paturi, calculaţi pe baza celor două formule mai sus menţionate, pe 

forma de proprietate privată sunt prezentaţi în tabelul următor. 

SECTOR PRIVAT 

Pat / 10.000 locuitori Locuitori / 1 pat 

Total judeţ 2,54 3923 

Bacău 1,45 6853,9 

Moineşti 10,44 957,8 

Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică https://statistici.insse.ro/shop/ şi 

ANALIZA STATISTICA A SISTEMULUI SANITAR DIN JUDETUL BACAU IN ANUL 2006, 

Un alt indicator relevant pentru gradul de dezvoltare al sistemului de ocrotire a sănătăţii în 

municipiul Bacău se referă la numărul de medici la 1000 de locuitori (numărul de locuitori / 1




Piese 


scrise 


Pag. 

147/364 

medic). Astfel, în sectorul public de ocrotire a sănătăţii, în anul 2007 au revenit 1,22 medici la 

1.000 de locuitori ai judeţului Bacău. 

SECTOR PUBLIC 

SECTOR PRIVAT 

Medici / 1000 Locuitori / 1 Medici / 1000 Locuitori / 1 

locuitori medic locuitori medic 

Total judeţ 1,22 816,5 0,10 9754,7 

Bacău 2,48 426,4 0,16 6411 


Comparativ cu media la nivel judeţean, de 1,22 medici la 1000 locuitori, în municipiul 

Bacău se înregistra, în anul 2007, în sectorul public, o valoare de 2,48 medici la 1000 locuitori, 

de 2 ori mai mare faţa de cea a judeţului. În ceea ce priveşte numărul de locuitori / 1 medic, 

valoarea acestui indicator pentru anul 2007, în sectorul public pentru municipiul Bacău este 

426,4, de aproape 2 ori mai redusă faţă de valoarea aceluiaşi indicator la nivel judeţean. 

În sectorul privat, situaţia este următoarea: valorile indicatorilor sunt mult mai mici, 

respectiv mult mai mari pentru indicatorii studiaţi, în comparaţie cu sectorul public, datorită 

faptului că sectorul privat este încă în creştere iar unităţile private nu ating dimensiunile şi 

capacităţile unităţilor medicale publice. Prin urmare, în municipiul Bacău, în anul 2007, în 

sectorul privat se înregistrau doar 0,16 medici / 1000 de locuitori, valoare superioară atât valorii 

la nivel urban cât şi celei judeţene. 

În ceea ce priveşte numărul de medici de familie, stomatologi, cadre sanitare medii şi 

farmacişti ce au revenit la 1000 de locuitori ai municipiului Bacău, în 2007 situaţia este 

următoarea: 

SECTOR PUBLIC 

SECTOR PRIVAT 

Medici de Locuitori / 1 Medici de Locuitori / 1 

familie/1000 medic de familie/1000 medic de 

locuitori familie locuitori familie 

Total judeţ 0,42 2366,7 0,02 37992 

Mediul urban 0,53 1895,2 0,05 19509,8 

Bacău 0,56 1782,03 0,02 35640,6 


Numărul de stomatologi ce a revenit la 1.000 locuitori a înregistrat, în municipiul Bacău, 

în anul 2007, cea mai mare valoare a acestui indicator la nivel de judeţ, revenind 0,43 

stomatologi la 1.000 locuitori (2.314,3 locuitori la un singur stomatolog). În sectorul privat se 

înregistrează o valoare uşor mai coborâtă a acestui indicator faţă de cea din sectorul public, 

0,38 stomatologi / 1000 locuitori, dar mai mare de 2 ori faţă de media judeţeană. 

SECTOR PUBLIC 

SECTOR PRIVAT 

Stomatologi / Locuitori / 1 Stomatologi Locuitori / 1 

1000 locuitori stomatolog /1000 locuitori stomatolog 

Total judeţ 0,23 4221,3 0,15 6562,2 

Mediul urban 0,37 2674,7 0,29 3454,9 

Bacău 0,43 2314,3 0,38 2582,6 

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

148/364 

Numărul de farmacişti din sectorul public de sănătate ce revin la 1.000 de locuitori din 

municipiul Bacău în 2007 a fost de 0,05 la 1.000 de locuitori ai municipiului. În ceea ce priveşte 

numărul de farmacişti din sectorul privat de sănătate, în anul 2007, în municipiul Bacău s-a 

înregistrat valoarea de 0,95 farmacişti/ 1000 locuitori, mai mare comparativ cu valoarea 

înregistrată în sistemul de sănătate publică, ceea ce demonstrează dezvoltarea de amploare a 

acestui sector privat de sănătate în municipiul Bacău. De altfel, în municipiul Bacău se 

înregistrează cel mai mare număr de farmacişti din sistemul privat de sănătate la nivel de judeţ. 

SECTOR PUBLIC 

SECTOR PRIVAT 

Farmacişti / Locuitori / 1 Farmacişti Locuitori / 1 

1000 locuitori farmacist /1000 locuitori farmacist 

Total judeţ 0,02 48123,2 0,34 2910,6 

Mediul urban 0,04 23.690 0,54 1.842 

Bacău 0,05 17820,3 0,95 1080,01 

Sursa: ANALIZA STATISTICA A SISTEMULUI SANITAR DIN JUDETUL BACAU IN ANUL 2006, 

http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/content/infostat/info/pdf/2008/01/2008-01-15-22.pdf 

Numărul de personal mediu sanitar din sectorul public ce revenea la 1000 de locuitori din 

municipiu în anul 2007 a fost de 8,14 persoane, peste media înregistrată la nivel judeţean, în 

municipiul Bacău înregistrându-se cea mai mare valoare a acestui indicator la nivel de judeţ. 

SECTOR PUBLIC 

SECTOR PRIVAT 

Personal sanitar Locuitori / Personal Locuitori / 

mediu/1000 Personal sanitar mediu personal 

locuitori sanitar mediu /1000 locuitori sanitar mediu 

Total judeţ 4,11 242,8 0,93 1064,6 

Mediul urban 7,19 139,1 1,66 603 

Bacău 8,14 122,7 2,21 451,4 

Sursa: ANALIZA STATISTICA A SISTEMULUI SANITAR DIN JUDETUL BACAU IN ANUL 2006, 

http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/content/infostat/info/pdf/2008/01/2008-01-15-22.pdf 

În ceea ce priveşte sectorul privat de sănătate, municipiul Bacău înregistrează o valoare 

de 2,21 cadre sanitare medii / 1000 locuitori, semnificativ mai ridicată faţă de valoarea la nivel 

judeţean (0,93 personal mediu sanitar/ 1000 locuitori) dar mai redusă faţă de valoarea acestui 

indicator pentru sectorul public de sănătate. 

In ceea ce priveşte personalul sanitar mediu ce revine la un medic (inclusiv stomatologi) 

în anul 2007, în sectorul public de sănătate din municipiul Bacău se înregistrau 2,79 cadre 

sanitare medii /1 medic, valoare mai scăzută comparativ cu media la nivel de judeţ şi chiar faţă 

de valoarea din mediul urban, municipiul Bacău fiind devansat de municipiul Moineşti cu 2,9 

cadre sanitare medii la 1 medic şi de oraşele Oneşti şi Comăneşti cu 3 şi respectiv 2,8 cadre 

sanitare medii / 1medic. 

INDICII DE ASIGURARE CU PERSONAL MEDIU SANITAR PE 

FORME DE PROPRIETATE ÎN MUNICIPIUL BACĂU ÎN ANUL 2006 

Personal mediu sanitar/medic 

Sector public Sector privat 

Total judeţ 2,81 3,68 

Municipiul Bacău 2,79 2,76




Piese 


scrise 


Pag. 

149/364 

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

În ceea ce priveşte sectorul privat de sănătate, valoarea indicatorului personal mediu 

sanitar / 1 medic este mai redusă faţă de valoarea la nivel judeţean şi uşor mai mică decât 

valoarea din sectorul public. Astfel, în anul 2007, în municipiul Bacău se înregistrau 2,76 cadre 

sanitare medii / 1 medic sub media judeţeană de 3,68 cadre sanitare medii / 1 medic. În sectorul 

privat, municipiul Bacău este mult devansat de oraşe precum Buhuşi, unde se înregistrează 11 

cadre sanitare medii/ 1 medic, Comăneşti, cu 6,8 cadre sanitare medii / 1 medic şi de municipiul 

Moineşti, cu 5,56 cadre sanitare medii / 1 medic. 

Analiza indicatorilor economico – financiari în domeniul serviciilor private de 

sănătate 

În intervalul 2000 – 2007, serviciile private de sănătate din municipiul Bacău au cunoscut 

o dezvoltare continuă, tendinţă demonstrată prin analiza numărului de unităţi economice din 

domeniu medical, analiza cifrei de afaceri, analiza numărului de salariaţi. 

Astfel, evoluţia numărului de unităţi economice care desfăşoară activităţi în domeniul 

serviciilor private de sănătate se prezintă astfel: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

număr de unităţi 37 38 45 60 75 91 93 107 

economice active în 

serviciile private de 

sănătate 

Sursa: date furnizate de www.listafirme.ro 

La nivelul anului 2007, ponderea unităţilor economice cu activităţi în domeniul serviciilor 

private de sănătate reprezenta: 

• 9,75% din societăţile active în domeniul serviciilor, 

• 3,54% din societăţile active în domeniul terţiar, 

• 2,68% din totalul societăţilor economice active în municipiul Bacău. 

Evoluţia numărului de societăţi economice active 

în domeniul serviciilor medicale private 

120 


100 

80 

60 

40 

20 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

150/364 

Faţă de numărul de unităţi economice înregistrat în anul 2000, în anul 2007 numărul 

unităţilor economice active în serviciile de sănătate a crescut cu 66,3%. Pe subdomenii de 

activitate, structura serviciilor private de sănătate, la nivelul anului 2007, este următoarea: 

Structura serviciilor private de sănătate din mun. 

Bacău pe subdomenii de activitate (CAEN) 

37% 

8% 

Activitati de asistenta 

spitaliceasca si 

sanatoriala 

Activitati de asistenta 

medicala ambulatorie 

55% 

Alte activitati referitoare 

la sanatatea umana 

Un alt indicator relevant pentru evoluţia serviciilor de sănătate este cifra de afaceri a 

unităţilor economice implicate în astfel de servicii. În anul 2007, cifra de afaceri a unităţilor 

economice active în domeniul serviciilor de sănătate era mai mare cu 93,5% faţă de valoarea 

cifrei de afaceri înregistrată în anul 2000, rata de creştere medie anuală fiind de 202,8%. 

Creşterea cifrei de afaceri în 2007 raportată la valoarea înregistrată în anul 2000 este foarte 

mare, de 1420%. Ponderea cifrei de afaceri a serviciilor private de sănătate din cifra totală 

de afaceri a unităţilor economice active din municipiul Bacău este de 0,48%, în anul 2007. 

Evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice care desfăşoară activităţi în 

domeniul serviciilor private de sănătate: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Număr salariaţi din serviciile 87 103 120 212 317 383 399 476 

private de sănătate 

Sursa: date furnizate de www.listafirme.ro




Piese 


scrise 


Pag. 

151/364 

Evoluţia numărului de salariaţi din serviciile 

private de sănătate 

nr. pers. 

500 

450 

400 

350 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Ca şi ceilalţi indicatori economico – financiari analizaţi, şi numărul de salariaţi din unităţile 

economice care furnizează servicii private de sănătate prezintă o evoluţie ascendentă, de 

creştere. Astfel, faţă de anul 2000, în anul 2007 numărul de salariaţi a crescut cu 81,5%. Din 

numărul total de salariaţi înregistraţi în unităţile economice active din anul 2007, salariaţii din 

serviciile private de sănătate deţin o pondere de 1%. 

Creşa - unitate sanitară de ocrotire şi educaţie a copilului 

In cadrul sistemului sanitar un loc aparte îl ocupă un tip de unitate sanitară - creşa, care 

face corp comun cu unităţile sanitare şi care are ca principal scop ocrotirea şi educaţia copilului. 

Acest tip de unitate se ocupă de ocrotirea şi educaţia copilului cu vârsta cuprinsă între 0 

şi 3 ani, cei care depăşesc această vârstă fiind educaţi de alte tipuri de unităţi care fac parte din 

sistemul de învăţământ. 

In cele ce urmează vom face o scurtă prezentare a activităţii creşelor din sistemul public 

ce funcţionează în municipiul Bacău. Creşele reprezintă prima etapă de şcolarizare şi 

socializare a copilului. 

În prezent (nov. 2008), în municipiul Bacău, funcţionează 5 creşe, ce totalizază un număr 

de 264 de locuri disponibile, astfel: 

- Creşa Nr. 3 (Centrul Bugetar) – Cartierul Carpaţi, 75 de locuri, 

- Creşa Nr. 6 - cartierul Bistriţa Lac - 50 de locuri, 

- Creşa Nr. 19 –cartierul Mioriţa - 44 de locuri, 

- Creşa Nr. 9 - cartierul CFR - cu program saptamanal, 55 de locuri, 

- Creşa de la Grădiniţa 28, cartierul Carpaţi – dată în folosinţă în toamna anului 2008, 

dispune de 40 de locuri. 

Comparativ cu anul 2008, în anul 2003 şi 2004 situaţia creşelor şi a numărului de locuri 

disponibile din creşe în sistemul public din municipiul Bacău este următoarea:




Piese 


scrise 


Pag. 

152/364 

NUMĂRUL CREŞELOR DIN 

SISTEMUL PUBLIC 

NUMĂRUL CREŞELOR 

DIN SISTEMUL PRIVAT 

zilnic săptamânal 

2000 5 1 

2001 5 1 

2002 3 1 

2003 3 1 

2004 3 1 

2005 3 1 

2006 3 1 

2007 3 1 1 

2008 4 1 1 

Sursa: http://www.prefecturabacau.ro/portal/djs/content/infostat/info/pdf/2005/08/2005-08-13-15.pdf, date 

furnizate de Centrul Bugetar Creşe Bacău 

Evoluţia numărului de creşe din municipiul Bacău este prezentată în cele ce urmează: 

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

numărul de creşe 6 6 6 4 4 4 4 4 4 5 

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/ 

Evoluţia numărului de creşe din mun. Bacău pe sectoare de proprietate 

5 

nr. unităţi 

4.5 

4 

3.5 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

numărul creşelor din 

sistemul public zilnic 


sistemul public 

saptamânal 


sistemul privat 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Evoluţia numărului de paturi în creşele din municipiul Bacău este prezentată în cele ce 

urmează: 

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

număr de paturi în 280 280 280 210 204 204 204 224 224 264 

creşe 

Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică - https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

153/364 

Evoluţia numărului de paturi în creşe în intervalul 1995 - 2007 

450 

400 

350 

nr. paturi 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Evoluţia numărului de copii înscrişi în creşele din municipiul Bacău 

În prezent (nov. 2008), în municipiul Bacău, numărul copiilor înscrişi este mai mare decât 

cel al locurilor. Mai mult, există numeroase cereri de înscriere a copiilor în creşele deja 

aglomerate. Cauzele acestei probleme sunt pe de o parte o creştere a natalităţii în special pe 

parcursul ultimilor 3 ani (2005, 2006, 2007), ceea ce determină creşterea populaţiei în grupa de 

vârstă 0-4 ani, iar pe de altă parte numărul redus de creşe care funcţionează în prezent în 

municipiu. Numărul creşelor era de aproximativ 20 înainte de 1990 si imediat după 1990 însă, 

datorită scăderii accentuate a natalităţii după anul 1990 şi în intervalul 1992 – 2003, când 

natalitatea avea valori sub media pe ţară, cea mai mare parte a creşelor din sistemul public au 

fost desfiinţate. Se adaugă de asemenea faptul că părinţii sunt încurajaţi să îşi reia serviciul 

după naşterea copilului. 

În prezent, cele 5 creşe existente nu reuşesc să acopere cererile. Pentru a funcţiona în 

condiţii optime, este necesar ca fiecare grupă să aibă 18 – 19 copii, însă există cazuri în care 

grupele au 25 chiar 30 de copii. 

O altă problemă se referă la răspândirea în teritoriu a creşelor din municipiul Bacău. 

Astfel, există câte o creşă în cartierul Mioriţa, cartierul CFR, cartierul Bistriţa Lac, cartierul 

Carpaţi, cartierul Cornişa. Există însă numeroase zone rezidenţiale şi cartiere din municipiul 

Bacău lipsite de astfel de dotări, ca de exemplu cartierele Letea, Izvoare, Aviatori, de unde 

părinţii îşi aduc copiii la Creşa Nr. 3. Şi zona nordică a oraşului, cu cartierele Şerbăneşti şi 

Gherăieşti este lipsită de astfel de dotări sociale. 

2.4.3.3.2. Asistenţa socială şi protecţia copilului în municipiul Bacău 

Serviciile de asistenţă socială din municipiul Bacău se desfăşoară în centre specializate, 

a căror activitate este coordonată de Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău din cadrul




Piese 


scrise 


Pag. 

154/364 

Primăriei municipiului Bacău precum şi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia 

Copilului Bacău. 

Serviciile publice sociale din cadrul Serviciului Public de Asistenţa Socială Bacău se 

acordă pe următoarele domenii: 

Protecţia copilului 

În cadrul Biroului Protecţia Copilului, la nivelul anului 2008 activează un număr de 19 

asistenţi maternali profesionişti care au în plasament un număr de 21 de copii (2 asistenţi 

maternali au câte 2 copii). 

Prevenirea şi combaterea sărăciei 

În anul 2007 au fost puse în plată un număr de 266 dosare de ajutor social pentru 

familii sau persoane singur. 

În anul 2008 au fost puse în plată 306 dosare de ajutor social, cu 599 de membri. În 

luna septembrie 2008 au fost puse în plată 220 dosare în plata ajutorului social, cu 404 

membri, din care: 

- 144 bărbaţi, 

- 260 femei. 

Pe grupe de vârstă: 

- cu vârsta mai mică de 6 ani: 54 persoane; 

- cu vârsta cu prinsă între 6 şi 18 ani: 121 persoane; 

- cu vârsta mai mare de 18 ani: 229 persoane. 

În anul 2007 s-a înregistrat un număr mediu / lună de 109 beneficiari de masă la cantina 

de ajutor social (fără plată sau cu plată 30%). Tot în anul 2007 s-au acordat, conform datelor 

furnizate de S.P.A.S. Bacău 133 de ajutoare băneşti pentru încălzirea locuinţei cu lemne. 

Protecţia persoanelor vârstnice şi persoanelo cu handicap 

În anul 2007, în cadrul S.P.A.S. Bacău au funcţionat un număr mediu de 470 asistenţi 

personali/lună care asigură îngrjirea persoanelor cu handicap gr. I şi au fost puse în plată 260 

de dosare pentru plata indemnizaţiilor persoanelor cu handicap grupa I. 

În luna august 2008, au fost finanţate activităţi de îngrijire la domiciliu, prestate de către 

ONG-uri, pentru un număr de 235 persoane vârstnice. 

Principalele centre în care se acordă asistenţă socială persoanelor aflate în dificultate 

sunt: 

Centrul de Zi "Armonia" 

Serviciile Centrului de zi „Armonia" pentru persoane cu dizabilităţi psihice (retard mintal, 

schizofrenii şi alte boli psihice) urmăresc integrarea socială a beneficiarilor şi degrevarea de 

unele responsabilităţi a familiilor din care aceştia fac parte, prin asigurarea pe timpul zilei a unor 

servicii de consiliere psihologică, de asistentă socială şi îngrijire, de ergoterapie şi terapie 

ocupaţională şi de consiliere socio-profesională şi juridică. Capacitatea centrului este de 30 

locuri.




Piese 


scrise 


Pag. 

155/364 

Centrul de zi ,,O scoala pentru toti” 

Serviciile Centrului de Zi, „O şcoală pentru toţi" urmăresc promovarea sănătăţii şi igienei 

personale, a educaţiei şcolare şi sociale pentru copiii marginalizaţi social ce provin din familii 

sărace sau cu risc social ridicat, cu preponderentă rromi. 

Centrul de Zi, „O şcoală pentru toţi" are o capacitate de 50 de locuri, iar beneficiarii sunt 

copii cu vârstă cuprinsă între 3 şi 14 ani. 

Locaţia Centrului de Zi „O Şcoală pentru toţi” a fost stabilită în Şcoala cu clasele I-VIII 

„Octavian Voicu" - secţie din str. Ciprian Porumbescu nr. 5 a Şcolii cu clasele I-VIII „Octavian 

Voicu", Bacău, deoarece populaţia ce locuieşte în această zonă se confruntă cu cel mai înalt 

grad de sărăcie înregistrat la nivelul municipiului Bacău. 

Centrul de zi pentru copilul aflat in dificultate 

Acest centru de zi pentru copii aflaţi în dificultate îşi desfăşoară activitatea de luni până 

vineri în intervalul orar 06.00 - 18.00. În această perioadă copilul beneficiază de 2 mese şi 

supliment. Capacitatea centrului: 20 locuri. 

Centrul de zi pentru copilul cu handicap (9-18 ani) 

Beneficiari sunt copii cu handicap fizic şi psihic si familiile din care provin, cu vârste între 

9 – 18 ani, cu domiciliul in municipiul Bacău. 

Centrul oferă programe specifice şi individualizate de educare-reeducare a limbajului, de 

stimulare-recuperare, terapie psihologică individuală şi de grup, evaluarea nivelului de 

dezvoltare psihomotorică a fiecărui copil, programe educaţionale, recreative şi de socializare 

specifice copilului cu handicap, sprijin pentru orientarea şcolară şi profesională, consiliere 

psihologică, consilierea familiilor copiilor beneficiari, etc.. 

Centrul de zi pentru copilul cu handicap “Ghiocelul” (1-9 ani) 

Beneficiari sunt copii cu handicap fizic şi psihic si familiile din care provin, cu vârste între 

1- 9 ani, cu domiciliul in municipiul Bacău. Capacitatea centrului este de 20 locuri. 

Centrul de Zi „Clubul Pensionarilor ” 

Beneficiarii Centrului de Zi „Clubul Pensionarilor” sunt persoane care au calitatea de 

pensionar, care au domiciliul legal sau sunt rezidente pe raza Municipiului Bacău, indiferent de 

sex, naţionalitate, religie, prioritare având persoanele vârstnice izolate din punct de vedere 

social, în scopul incluziunii sociale.Capacitatea centrului : 50 locuri. 

Căminul pentru Persoane Vârstnice Bacău 

Capacitatea de primire în Căminul pentru Persoane Vârstnice Bacău este de 208 locuri 

destinate persoanelor vârstnice, cadrul legal fiind asigurat în principal de Legea nr. 17/2000 

privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice. Căminul pentru Persoane Vârstnice Bacău 

funcţionează din anul 1977. 

Alte facilităţi acordate persoanelor defavorizate din municipiul Bacău: 

- Finanţări nerambursabile pe Legea 350/2005, acordate ONG.urilor care desfăşoară 

activităţi sociale: 

BETANIA:




Piese 


scrise 


Pag. 

156/364 

- Centrul de zi Betania pentru copiii cu deficienţe fizice şi/sau asociate – buget aprobat 

pentru anul 2008 - 134.167 lei, 

- Centrul Lalelelor pentru copilul abuzat si neglijat – buget aprobat pentru anul 2008 - 

177.385 lei, 

- Centrul de integrare a tinerilor – buget aprobat pentru anul 2008 – 54.588 lei, 

- Centrul de zi pentru copiii cu autism sau sindrom Down – buget aprobat pentru anul 

2008 – 83.860 lei. 

FUNDATIA DE SPRIJIN COMUNITAR – îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice – 

buget aprobat pentru anul 2008 – 72.776 lei, 

CENTRUL DIECEZAN CARITAS IASI – îngrijire la domiciliu – buget aprobat pentru anul 

2008 – 48.128 lei, 

SOCIETATEA NATIONALĂ DE CRUCE ROŞIE – servicii de îngrijire la domiciliu pentru 

persoanele vârstnice “Deschideţi o uşă” – buget aprobat pentru anul 2008 – 57.575 lei. 

PROIECTE ÎN DESFĂŞURARE 

a) Consiliul Local Bacău are în desfăşurare obiectivul de investiţii „Centru de Cazare 

Temporară a persoanelor fără adăpost din municipiul Bacău”, care se desfăşoară în baza 

Hotărârii Guvernului nr. 1424 din 28.11.2007 privind aprobarea Programului multianual 

„Asistenţă tehnică pentru sprijinirea autorităţilor administraţie publice locale în pregătirea tehnică 

a proiectelor de investiţii publice, finanţate prin Programul operaţional regional 2007-2013”, şi 

finanţarea acestuia din bugetul Ministerului Dezvoltării, lucrărilor Publice şi Locuinţelor. 

b) Un alt proiect în desfăşurare al Consiliului Local Bacău este obiectivul de investiţii 

„Reabilitare clădire şi modernizare la Centrul social din strada Henri Coandă nr. 9”, care 

se desfăşoară în baza Hotărârii Guvernului nr. 1424 din 28.11.2007 privind aprobarea 

Programului multianual „Asistenţă tehnică pentru sprijinirea autorităţilor administraţie publice 

locale în pregătirea tehnică a proiectelor de investiţii publice, finanţate prin Programul 

operaţional regional 2007-2013”, şi finanţarea acestuia din bugetul Ministerului Dezvoltării, 

Lucrărilor Publice şi Locuinţelor. 

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău are în subordine 

următoarele instituţii care au drept scop acordarea de asistenţă socială cetegoriilor defavorizate 

ale populaţiei. 

NR. 

CRT. 

DENUMIRE 

CENTRU 

1. Centrul de 

consiliere si sprijin 

pentru parinti si 

copii 

2. Centrul pentru 

dezvoltarea 

deprinderilor de 

viata 

independenta 


servicii de tip 

ADRESA 

Bacau, str. 

Condorilor 

nr. 2 

Bacau, str. 

Condorilor 

nr. 2 

Bacau, str. 

Condorilor 

CAP. 

CENTRULUI 

CATEG. 

BENEFICIARI 

- Familie, 

copii 7-16 ani, 

copii 0-6 ani 

- Tineri 18-26 ani, 

copii 17-18 ani 

DE 

GRADUL 

DE 

OCUPARE 

21 cazuri 

112 tineri 

- Copii 0-6 ani 1093 copii




Piese 


scrise 


Pag. 

157/364 

familial nr. 2 


servicii privind 

adoptia 

nr. 2 


servicii de 

interventie in 

regim de urgenta 

in domeniul 

protectiei copilului 

6. Centrul 

Rezidential 

“Ghiocelul” 

7. Centrul 

Rezidential “Henri 

Coanda” 

8. Centrul 

Rezidential 

Familia” 

9. Centrul 

Rezidential 

“Pinochio” 

”Pro- 

10. Reteaua de 

Apartamente 

“Casa Mea” 

Bacau, str. 

Condorilor 

Bacau, str. 

Condorilor 

nr. 2 

Bacau, 

Aleea 

Ghioceilor 

nr. 4 

Bacau, str. 

Henri 

Coanda nr. 

4 

Bacau, str. 

Stefan cel 

Mare, nr. 

18 bis 

Bacau, str. 

Stefan cel 

Mare, nr. 

18 C 

Bacau, str. 

Aleea 

Ghioceilor 

nr. 4 

11. Centrul Maternal Bacau, str. 

Vulturului 

nr. 5 

12. Centrul de Primire 

în Regim de 

Urgenta 

Bacau, str. 

Henri 

Coanda nr. 

2 

Bacau, str. 

Condorilor 

nr. 2 

- Familie 154 cazuri 

- Familie, 


80 locuri Copii 7-16 ani, 











Copii 7-16 ani, 

Copii 17-18 ani 

32 locuri: 

- 16 locuri 

copii 

- 16 locuri 

mame 

Adulti, 

tineri 18-26 ani, 


18 locuri Copii 0-6 ani 

Copii 7-16 ani 

65 cazuri 

80 copii/ 

tineri 

76 

copii/tineri 

79 

copii/tineri 

19 

copii/tineri 

56 

copii/tineri 

8 copii 

8 mame 

13 copii 

13. Centrul Pilot de 

50 locuri Persoane adulte 59 adulti 

Servicii pentru 

Persoanele cu 

Handicap 

“Condorul” 

Sursa: date furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială Şi Protecţia Copilului Bacău, 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

158/364 

Pe parcursul anului 2008, Direcţia Generală de Asistenţă Socială Şi Protecţia Copilului 

Bacău a desfăşurat următoarele proiecte: 

“Centrul de Informare, Consiliere şi sprijin pentru familiile copiilor cu autism – 

Bacău” în cadrul Programului Phare 2006 Coeziune Economică şi Socială – Dezvoltarea 

Resurselor Umane “Servicii Sociale”. Centrul va fi înfiinţat în cadrul Centrului de zi “Delfinul” – 

ACCMA Betania. Proiectul se implementează pe o perioadă de 14 luni şi nu implică lucrări de 

reabilitare/reamenajare/construcţie. 

“Adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii”- “Morcoveaţă” cu finanţare de la 

Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României prin ANPDC şi Consiliul 

Judeţean Bacău. 

Adăpostul se va înfiinţa prin reamenajarea şi modernizarea unei clădiri situată în Str. H. 

Coandă nr. 4 fosta Centrală Termică a Şcolii Speciale Bacău, în prezent dezafectată, 

proprietatea Consiliului Judeţean Bacău şi dată în administrare DGASPC Bacău. 

Concluzii: 

Ca urmare a faptului că structura problematicii sociale este în continuă schimbare, 

evoluând de la aspectul general al sărăciei la apariţia unor probleme psiho-medico-sociale, 

stadiul actual de dezvoltare al serviciilor de asistenţă socială din municipiul Bacău se 

caracterizează prin: 

1. Dezvoltarea redusă a serviciilor sociale în domenii ale asistenţei sociale ce tind să 

devină probleme comunitare : 

- lipsa unui adăpost de noapte şi imposibilitatea acordării serviciilor minime pentru 

persoanele identificate care trăiesc în condiţii improprii (fără adăpost). S-a iniţiat înfiinţarea unui 

„Centru de cazare temporară a persoanelor fără adăpost”. In momentul de faţă acesta este în 

fază de proiectare; 

- inexistenţa la nivelul municipiului a unui adăpost temporar pentru persoanele victime ale 

violenţei domestice (ex. centre pentru copilul victimă a abuzului, adăposturi securizate pentru 

mamă şi copil victime ale violenţei în familie, centre pentru copilul delincvent); 

- lipsa unui centru de recuperare şi consiliere pentru agresori, un centru de ocrotire în 

regim de urgenţă pentru minori (lipsa actelor de identitate ale beneficiarilor şi a fondurilor 

necesare întocmirii acestora); 

2. Absenţa unui centru municipal de recuperare pentru persoanele adulte cu handicap în 

care să existe adaptările specifice necesare nevoilor acestor persoane. 

3. Nivel local scăzut al educaţiei filantropice, al responsabilităţii sociale corporatiste prin 

dezvoltarea unor servicii de voluntariat prin care se poate realiza implicarea în sistemul social. 

4. Infrastructura locală de asistenţă socială insuficientă si imperios necesară, de exemplu, 

identificarea unui spaţiu pentru cele 3 centre de zi pentru copii « Ghiocelul », al cărui contract 

locativ a expirat pe data de 30.04.2008. 

5. Insuficienţa serviciilor de consiliere şi mediere în vederea obţinerii unei diplome 

şcolare, pentru realizarea unei pregătiri profesionale care să ducă la anularea dependenţei 

sociale (ex. consiliere şi mediere pentru urmarea unui curs de re/calificare profesională într-o 

meserie căutată pe piaţa muncii). 

6. Creşterea resurselor consumate (umane, materiale, financiare) pentru susţinerea unei 

persoane sau a unui grup defavorizat, în baza cadrului legal existent şi a evoluţiei preţurilor. 

7. Responsabilizare scăzută a beneficiarilor prestaţiilor sociale.




Piese 


scrise 


Pag. 

159/364 

8. Capacitate proprie redusă de instruire şi perfecţionare profesională a personalului şi 

colaboratorilor. 

9. Suport logistic insuficient în raport cu volumul de lucru. 

2.4.3.4. Servicii culturale, de spectacole şi recreative 

Conform unei definiţii date de M. Moldoveanu şi V. Ioan-Franc, serviciile culturale sunt 

activităţi prestate în beneficiul consumatorilor de cultură, cu sau fără participarea lor directă, cu 

scopul de a împlini anumite nevoi şi a le produce satisfacţiile aşteptate de ei. 

După conţinutul prestaţiilor şi a mijloacelor utilizate, serviciile culturale se clasifică 

astfel: 

Domeniul spectacolelor: teatru, film, muzică, dans, formaţii artistice, festivaluri; 

Domeniul artelor plastice: galerii şi expoziţii de artă, colecţii particulare, artă 

populară; 

Sistemul instituţional de promovare a culturii la nivelul colectivităţilor umane: 

bibliotecă, muzee, instituţie teatrală, filarmonică/operă, casă de cultură, agenţii 

specializate în turism cultural. 

Domeniul creaţiilor culturale oferite pe suporturi specifice şi servicii de difuzare 

specializate: 

- film, cinematografe, cinecluburi; 

- carte, reviste, edituri, saloane şi târguri de carte, servicii de lectură publică; 

- fotografie artistică; 

- casetă audio-video şi disc. 

Domeniul comunicaţiilor de masă, împreună cu mijloacele tehnice de receptare, 

redactare şi difuzare a mesajelor: presă scrisă, radio, televiziune, agenţii de presă, 

studiouri, redacţii, reţele de difuzare. 

Cadrul cultural al municipiului Bacău cuprinde variate instituţii necesare dezvoltării 

corespunzătoare a acestei laturi umane: teatre, filarmonică, casă de cultură, galerii de artă, 

muzee, biblioteci, posturi de radio şi TV precum şi ziarele locale etc., reprezintă repere (şi 

puncte de atracţie) pe care le oferă municipiu Bacău din punct de vedere cultural. Numeroase 

manifestări cultural întregesc imaginea de oraş cultural modern: evenimente artistice, festivaluri, 

manifestări etnografice, simpozioane ştiinţifice, spectacole de teatru, concerte simfonice, lansări 

de carte, expoziţii, evenimente stradale. 

Conform clasificării anterioare, serviciile socio-culturale din municipiul Bacău sunt 

furnizate de următoarele instituţii de cultură: 

1. Domeniul spectacolelor: teatru, film, muzică, dans, formaţii artistice, festivaluri: 

Teatrul „George Bacovia” 

Imobilul Teatrului „George Bacovia” este înscris pe Lista monumentelor istorice a 

judeţului Bacău 2004, detaşându-se prin bogăţia elementelor decorative, fiind dotat cu o sală de 

spectacole cu o capacitate de 330 de locuri. Decorată în stil italian, sala de spectacole este 

deosebit de elegantă, cu o acustică deosebită, scenă amplă, 11m în adâncime, 7m deschiderea




Piese 


scrise 


Pag. 

160/364 

cortinei, instalaţie modernă de lumini, loji aurite, cupola albastră care este re - pictată de Nicu 

Enea, candelabre. 

Teatrul Municipal „Bacovia” organizează, începând din anul 2006, Gala STAR. Gala 

STAR – „One Man Show” este unicul festival-concurs din spaţiul cultural est-european care se 

adresează artiştilor cu posibilităţi de expresie deosebite, valorificate în spectacole de tip One- 

Man-Show. 

În cadrul Teatrului Municipal Bacovia funcţionează Teatrul de Animaţie, secţie 

pentru copii şi tineret. 

Teatrul de Vară Bacău 

Teatrul de Vară Bacău a fost construit în anii ’60, fiind amplasat în zona centrală a 

municipiului Bacău, în imediata vecinătate a parcului Cancicov. Obiectiv important în 

organizarea şi promovarea manifestărilor culturale şi artistice, Teatrul de Vară nu a beneficiat de 

lucrări de reabilitare de la construcţie până în prezent. După o perioadă îndelungată de timp în 

care Teatrul de Vară a fost inutilizabil, în prezent, au loc lucrări de modernizare şi reamenajare a 

acestui obiectiv cultural. 

Modernizarea teatrului presupune îmbunătăţirea condiţiilor de organizare a evenimentelor 

culturale şi artistice, prin acoperirea perimetrului teatrului cu structură de închidere, introducerea 

instalaţiilor de încălzire-răcire, lucrări de consolidare prin intervenţia la structura iniţială, 

modernizarea gradenelor, înlocuirea pardoselilor interioare şi a pavimentelor exterioare, a 

porţilor de acces şi balustradelor, înlocuirea instalaţiilor electrice de iluminat, refacerea 

instalaţiilor sanitare şi de stingere a incendiilor, înlocuirea scaunelor din sala de spectacole cu 

altele cu design modern şi mai confortabile. 

Cinematograful „Central” 

Cinematograful Central este singurul cinematograf de stat care mai funcţionează în 

municipiul Bacău. Conform Legii nr. 303/2008 privind cinematografia, sălile de cinema vor trece 

din domeniul statului şi din administrarea RADEF în domeniul public şi în administrarea 

consiliului local. 

Sala “Central” are 600 de locuri însă numărul biletelor şi solicitărilor este extrem de redus 

ca urmare a lipsei investiţiilor în modernizarea sălii: lipsa încălzirii, lipsa modernizărilor 

mobilierului din sală, tehnici de proiecţie învechite. 

Cinematograful „Cinema City” 

Funcţionează în cadrul Arena Mall, reprezentând o investiţie a celui mai mare operator de 

cinematografe din Europa Centrala şi de Est - Cinema City International. 

Cinema City Bacău a fost deschis în ianuarie 2009, şi dispune de toate condiţiile de 

confort şi calitate pentru vizionarea proiecţiilor cinematografice: 

- 8 săli cu 1429 locuri, 

- 1 sală cu tehnologie 3D Digital, 

- sistem de sunet surround asigurat de procesoarele Dolby Digital, 

- fotolii ergonomice cu tetiere şi cu suport pentru sticlă; 

- sistem de rezervări on-line cu posibilitatea de a alege filmul, data, ora si locul;




Piese 


scrise 


Pag. 

161/364 

Muzica 

În municipiul Bacău a devenit deja o tradiţie organizarea şi desfăşurarea evenimentului 

muzical Gala Romanian Top Hits Music Awards. 

Ansamblul folcloric „Busuiocul” 

„Busuiocul” – este unul dintre cele mai vechi şi reputate ansambluri folclorice din 

România, datorită calităţilor interpretative deosebite, originalităţii şi bogăţiei repertoriului. 

Infiinţat în 1973, ansamblul deţine un record impresionant, fiind laureat al unor competiţii 

naţionale şi internaţionale: Santerm (Portugalia), Hayange, Rennes şi Dijon (Franta), Chemitz 

(Germania), Schoten (Belgia), Gonzia (Italia). 

Conform Hotărârii Consiliului Judeţean Bacău, prin reorganizarea Centrului Judeţean 

de Cultură Bacău se înfiinţează, începând din mai 2004, Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. 

Ansamblul îşi are sediul pe str. Trotuş, într-un imobil inclus pe Lista Monumentelor Istorice 

a judeţului Bacău 2004, la poziţia BC-II-a-B-00785, datând din anul 1912. 

Festivaluri: 

Renumele cultural este confirmat şi de numeroasele evenimente care sunt organizate în 

municipiul Bacău. Cele mai importante sunt următoarele: 

‣ Festivalul “De dragoste, de neam, de ţară”, organizat de Casa de Cultură “V. 

Alecsandri”, 

‣ Festivalul Naţional “Ion Drăgoi”, 

‣ Festivalul „George Bacovia”, 

‣ Festivalul “Arlekin”, 

‣ Festivalul de Teatru în Limba Engleză („I.D. Fest” – Ingenious Drama Fest), 

‣ Festivalul – Concurs „Gala Star” – One Man Show, 

‣ Festivalul – Concurs Internaţional de Poezie „Avangarda XXII”, 

‣ Zilele Bacăului, 

2. Domeniul artelor plastice: galerii şi expoziţii de artă, colecţii particulare, artă 

populară: 

În prezent, domeniul artelor plastice este foarte bine reprezentat în municipiul Bacău. 

Astfel, oraşul se remarcă prin pictori valoroşi, artişti consacraţi în arta contemporană, şi o 

mişcare de pictura naivă renumită în Europa. 

Galerii de Artă: 

- Galeriile „Alfa” ale Complexului Muzeal "Iulian Antonescu".– funcţionează în 

centrul oraşului de 40 de ani, fiind incluse în toate marile acţiuni culturale din 

zonă. 

- Galeriile de Artă "Ion Frunzetti" – reprezintă noua denumire a Galeriilor "Arta" ale 

Uniunii Artistilor Plastici - Filiala Bacău, 

- Galeria „Nouă” – o nouă galerie de artă ce aparţine Uniunii Artistilor Plastici - Filiala 

Bacău, amenajată într-un fost depozit, 

- Galeria de Artă Contemporană a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”, unde 

expun numeroşi artişti plastici, 

- Galeriile „Velea” Bacău – galerie particulară, 

- Galeriile „FilArt” Bacău – galerie particulară, 

- Galeriile de Artă Ceramică “Anton Ciobanu”




Piese 


scrise 


Pag. 

162/364 

Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” – deţine o colecţie de pictură 

şi sculptură în patrimoniul propriu şi găzduieşte expoziţii temporare. 

Casa Memorială „Nicu Enea” 

Casa Memorială „Nicu Enea” este casa în care a trăit şi a lucrat pictorul Nicu Enea. Casa 

a fost construită la începutul secolului al XX-lea. 

Pictorul Nicu Enea (1897-1960) a locuit şi a creat în această casa în perioada 1929 - 

1960. În anul 1970, soţia pictorului a donat această clădire împreună cu 133 de lucrări de pictură 

şi 209 lucrări de grafică, Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Bacău. În 1970, la împlinirea unui 

deceniu de la moartea pictorului, s-a inaugurat o expoziţie memorială cu tablouri semnate de 

Nicu Enea: peisaje, autoportrete, nuduri, naturi statice, flori. Colecţia cuprinde şi obiecte 

personale, fotografii, corespondenţă. 

Clădirea se încadrează în stilul neoclasic. Casa a fost restaurată în anul 2004 iar în 

prezent, din păcate, imaginea şi impactul vizual este diminuat deoarece a rămas singura clădire 

veche într-un spaţiu dominat de clădiri înalte. 

În curte se află un bust al artistului în piatră. Casa memorială face parte din Secţia de 

Artă a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”- Bacău. Colecţia actuală cuprinde obiecte 

personale, fotografii, corespondenţa, 60 de lucrări de pictură şi grafică semnate de Nicu Enea. 

Casa pictorului Nicu Enea figurează în Lista Monumentelor Istorice a judeţului Bacău 2004, 

la poziţia BC-IV-m-B-00931, datând din secolul XIX. 

3. Sistemul instituţional de promovare a culturii la nivelul colectivităţilor 

umane: bibliotecă, muzee, instituţie teatrală, filarmonică/operă, casă de cultură, 

agenţii specializate în turism cultural. 

Biblioteci: 

- Biblioteca Judeţeană „Costache Sturdza” Bacău 

Biblioteca Judeţeană Bacău are în teritoriu 3 filiale: Filiala nr. 1 (Energiei), Filiala nr. 2 

(Ştefan cel Mare), Filiala nr. 3 (Bicaz). 

Biblioteca dispune de: 

- Sala de Lectură Carte, 

- Sala de Lectură Fond Documentar şi de Patrimoniu, 

- Sala de Lectură Periodice, 

- Birou de Împrumut pentru Adulţi, 

- Birou de Împrumut pentru Copii şi Artă, 

- Sală Infonet. 

De asemenea, Biblioteca Judeţeană găzduieşte şi evenimente culturale: lansări de carte, 

conferinţe pe diferite teme, expoziţii de carte. 

În tabelul următor este prezentată evoluţia numărului de biblioteci din municipiul Bacău. 

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

biblioteci - total 75 73 72 71 70 72 68 66 64 

biblioteci publice 1 1 1 1 1 1 1 1 1 

instituţii de spectacole 3 3 3 3 3 3 3 3 3 

şi concerte 

Sursa: informaţii furnizate de Institutul Naţional de Statistică https://statistici.insse.ro/shop/




Piese 


scrise 


Pag. 

163/364 

Evoluţia numărului total de biblioteci din mun. Bacău 

90 

80 

70 

60 

50 

40 

30 

20 

10 

0 

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

biblioteci - total 79 80 82 75 73 72 71 70 72 68 66 64 

Se observă că, în intervalul 1996 – 2007 numărul bibliotecilor din municipiul Bacău s-a 

redus, în 2007 în municipiul Bacău funcţionând cu 19% mai puţine biblioteci decât în anul 1996. 

Muzee: 

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" 

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" este o instituţie de cultură, având drept profil de 

activitate cercetarea, achiziţionarea, tezaurizarea, conservarea, restaurarea şi valorificarea 

patrimoniului cultural de istorie, artă, etnografie ale poporului român şi cu deosebire a zonei 

central-vestice a Moldovei şi a judeţului Bacău. 

Creat la 1 aprilie 1957 sub denumirea de Muzeul Regional de Istorie Bacău, acum 

purtând denumirea de Muzeul Judeţean de Istorie "Iulian Antonescu", această instituţie a avut 

menirea, încă de la început, să valorifice patrimoniul cultural local. Din 1990 instituţia 

beneficiază de un sediu modern. 

Muzeul organizează anual, ca principală activitate ştiinţifică, simpozionul naţional "Vasile 

Pârvan", care se bucură de o participare numeroasă, atât a specialiştilor cât şi a publicului larg. 

De-a lungul timpului patrimoniul muzeului a fost permanent îmbogăţit printr-o susţinută activitate 

de cercetare, extinsă pe teritoriul întregului judeţ. Piese de o importanţă deosebită provin de pe 

şantierele arheologice Buda şi Lespezi (paleolitic), Aldeşti, Lichitişeni, Poduri, Podei - Tg. Ocna, 

Mărgineni (neo-eneolitic), Răcăciuni, Răcătău, Valea Seacă (bronz), Răcătău, Măgura (epoca 

geto-dacică), Cârligi, Dămieneşti, Curtea Domneasca-Bacău (epoca prefeudală), Tg. Trotuş, 

Curtea Domnească-Bacău, Mânăstirea Caşin (epoca medievală) şi altele. 

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - Secţia de Artă Bacău 

Înfiinţat sub denumirea de Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă, în anul 1990, în 

1996 se va despărţi în două instituţii de sine stătătoare: Muzeul Judeţean de Artă, cu sediul în 

str. Nicu Enea nr. 13 şi Muzeul Judeţean de Etnografie. În anul 1999 cele două muzee se vor 

uni la loc formând Muzeul Judeţean de Artă şi Etnologie.




Piese 


scrise 


Pag. 

164/364 

Secţia de Artă a muzeului deţine o valoroasă colecţie de pictură şi sculptură. Alături de 

icoanele din secolele XVIII - XIX, sunt expuse capodopere ale picturii de şevalet din România: 

Anton Cladek, M. Livaditti, C. D. Rosenthal, Ion Negulici, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, 

Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, 

Francisc Şirato, Camil Ressu, Iosif Iser, Nicolae Dărăscu, Vasile Popescu, Dimitrie Ghiaţă, Henri 

Catargi, Nicu Enea. În spaţiul destinat picturii contemporane întâlnim autori ca: Horia Bernea, V. 

Grigore, I. Boca etc. În expoziţia permanentă a Secţiei de Artă pot fi admirate şi 210 lucrări de 

sculptură. 

În cadrul Secţiei de Etnografie sunt valorificate colecţii de etnografie reprezentative 

pentru zonele din Podişul Central Moldovenesc, Trotuş, Bacău: ţesături, scoarţe, port popular, 

obiecte de uz casnic. Clădirea muzeului este o construcţie ridicată în 1979, având arhitectura 

interiorului executată de arh. Cornel Dumitrescu. 

Casa Memorială „George Bacovia” 

Din anul 2008, Casa Memorială „G. Bacovia” a trecut în administrarea Complexul Muzeal 

„Iulian Antonescu” Bacău. Casa Memorială „G. Bacovia” poate fi considerată, în mod justificat, 

punctul de început al oricărui itinerar cultural băcăuan. 

Expoziţia memorială s-a deschis la 28 septembrie 1971 în casa părintească în care a 

locuit poetul George Bacovia (1881 - 1957). În această clădire, ce datează din ultimul deceniu al 

secolului XIX, sunt păstrate numeroase obiecte de uz personal şi piese de mobilier ce au 

aparţinut marelui poet. În toate cele cinci încăperi destinate vizitării sunt expuse mărturii 

reprezentative, manuscrise originale, documente şi piese de patrimoniu. 

Colecţia cuprinde circa 400 de obiecte provenite din donaţii şi achiziţii de la membrii 

familiei poetului, printre acestea numărându-se manuscrise şi ediţii ale operei sale, documente 

şi fotografii, cărţi, mobilier, toate expuse într-o ambianţă de epocă. Casa memorială George 

Bacovia este inclusă pe Lista Monumentelor istorice a judeţului Bacău 2004, având codul BC – 

IV – m – A – 00930. Clădirea este construită în stil neoclasic. Din păcate, pentru acest obiectiv 

zona de protecţie nu este respectată, starea generală de conservare nefiind una foarte bună. 

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” 

Prin Decizia nr. 284 din 15 mai 1969 se înfiinţează Muzeul Judeţean de Ştiinţele Naturii 

cu sediul în municipiul Bacău, prin scindare din cadrul Muzeului Judeţean Bacău. Începând cu 

data de 07 iunie 1993, se schimbă denumirea Muzeului de Ştiinţele Naturii în Complexul Muzeal 

de Ştiinţele Naturii "Ion Borcea" conform Deciziei nr. 105 din 14.05.1993 a Delegaţiei 

permanente a Consiliului Jud. Bacău. 

• Expoziţia de bază 

În 1992 debutează construcţia viitorului sediu al Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii 

"Ion Borcea" în Parcul Cancicov, sediu care a fost finalizat în anul 2005, aici fiind găzduită 

colecţia de bază a muzeului. 

Colecţia muzeului cuprinde circa 131000 de piese din domeniile: ornitologie, botanică, 

paleontologie, geologie, herpetologie, entomologie, acvariu. 

Din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” fac parte şi Vivariul şi 

Observatorul Astronomic „Victor Anestin”. 

• Vivariul




Piese 


scrise 


Pag. 

165/364 

Vivariul a fost înfiinţat în 1976, într-un sediu în prezent demolat. Iniţial, s-a pornit cu o 

expoziţie destinată domeniului acvatic, în vechiul sediu. Era o primă expoziţie de peşti exotici 

deschisă la 1 septembrie 1975. Urmează o expoziţie de rase de porumbei amenajată în 

apropierea aceluiaşi muzeu (noiembrie 1976) şi doar după 2 ani se organizează o expoziţie de 

păsări exotice, punându-se astfel bazele viitorului Vivariu, care se va numi ca atare, prin 

unificarea celor două mici secţii. Din 1981, sediul muzeului Vivariu a fost transferat în 

clădirea fostei Şcoli Nr. 2, clădire care figurează pe Lista monumentelor istorice a 

judeţului Bacău 2004, la poziţia BC-II-m-B-00779 - "Vivariu", acest imobil datând din anul 

1870. Clădirea este construită în stil neoclasic. 

Din 1992, au început lucrări de modernizare în noile compartimente care alcătuiesc acum 

un complex expoziţional. Astăzi, Vivariul funcţionează cu cinci secţii: expoziţia de păsări exotice 

cântătoare şi de ornament; peşti exotici şi indigeni; porumbei de rasă; păsări de curte; animale 

arboricole, fiind singura unitate de acest gen din ţară. Vivariul s-a distins şi prin organizarea 

expoziţiilor itinerante cunoscute sub genericul „Natură şi artă", aducând în discuţie astfel relaţia 

dintre frumosul natural şi cel artistic. 

• Observatorul Astronomic „Victor Anestin” 

Observatorul Astronomic îşi desfăşoară activitatea ca secţie a Muzeului Judeţean de 

Ştiintele Naturii „Ion Borcea” şi a luat fiinţă la 30 noiembrie 1976. În urma avizului favorabil nr. 

452 din 7 noiembrie 1979, Observatorul Astronomic se mută în spaţiul Turnului de apă 

("Casa de Apă") din strada Trotus nr. 10, clădire înscrisă pe Lista Monumentelor istorice ale 

judeţului Bacău 2004, la poziţia BC-II-m-B-00786, datând din anii 1910 – 1911. 

În 1979, observatorul primeşte sprijinul astronomului Matei Alexescu. În 1980 

observatorul este dotat cu planetariu şi 2 lunete de 63/840 mm (aduse din Germania). În 1984 

se inaugurează expoziţia de bază şi planetariul. Din 1995, Observatorul poarta numele lui Victor 

Anestin. Observatorul Astronomic are în dotarea sa un telescop, lunete, un cronograf, un 

astrograf. Expoziţia astronomică de bază este realizată în 6 săli (etajele I şi II, la ultimul etaj 

aflându-se sala de spectacole a Planetariului. Zona de protecţie a acestui obiectiv nu este 

respectată, starea generală de conservare fiind bună. 

Casa Memorială „Vasile Alecsandri” 

În anul 1800, vornicul Vasile Alecsandri cumpără teren în Bacău i construiete o casă 

în stil grecesc. La 21 iulie 1821, în casa construită de tatăl său se va naşte poetul Vasile 

Alecsandri. Faţadele se remarcă prin prezenţa pridvorului cu intrare cu coloane greceşti şi 

fronton. În prezent însă, deşi casa este declarată monument istoric de importanţă naţională 

(codul BC – II – m – A – 00763), clădirea este în stare de ruină, necesitând reparaţii capitale. 

Obiectivul nu este deschis vizitatorilor. 

Filarmonica "Mihail Jora" 

Filarmonica "Mihail Jora" din Bacău a fost înfiinţată în 1956, dată de la care desfăşoară o 

intensă activitate concertistică, constând în concerte simfonice săptămânale (stagiuni 

permanente), concerte camerale, recitaluri instrumentale, concerte vocal-simfonice (cu profil de 

operă şi operetă), concerte educative pentru elevi şi studenţi. Acestora li se adaugă concerte 

extraordinare, în care sunt invitaţi interpreţi români şi străini de notorietate internaţională.




Piese 


scrise 


Pag. 

166/364 

Filarmonica “Mihail Jora” dispune de o sală de concerte cu o capacitate de aproximativ 

400 de locuri, în care, pe lângă spectacolele muzicale, au loc conferinţe şi prezentări. Sala este 

în administrarea Consiliului Judeţean Bacău. 

Casa de Cultură “Vasile Alecsandri” 

Este situată în centrul oraşului Bacău, faţa în faţă cu Palatul Administrativ. Dispune de o 

sală de spectacole cu o capacitate de circa 1200 locuri. Casa de Cultură “Vasile Alecsandri” 

găzduieşte activitatea orchestrei populare “Plaiurile Bistriţei”. 

Începând din noiembrie anul 2008, Casa de Cultură “Vasile Alecsandri” organizează 

Festivalul “De dragoste, de neam, de ţară”, în cadrul unui proiect naţional de revigorare a 

activităţii culturale din aceste instituţii, iniţiat de Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură, care 

începe în 2008 şi se va finaliza în 2010. 

La festival pot participa interpreţi vocali sau instrumentali ai cântecului popular românesc, 

ansambluri folclorice, recitatori ai poeziei patriotice şi de dragoste, umorişti, epigramişti, 

caricaturişti, pictori, artişti fotografi, creatori de icoane pe sticlă, copii interpreţi de muzică uşoară 

românească, formaţii de teatru sau coruri de cameră. 

În anul 2008, la Casa de Cultură Bacău a avut loc seria de manifestări artistice dedicate 

"Anului European al Dialogului Intercultural". 

Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu” 

Proiectat ca un centru cultural polivalent şi multifuncţional, Centrul Internaţional de 

Cultură şi Artă „George Apostu” include în activitatea sa culturală şi artistică simpozioane pe 

cele mai diverse teme (literare, cinematografice, culturale, etc.), concerte de muzică clasică şi 

contemporană, colocvii, simpozioane, expoziţii (sculptură, pictură, grafică, artă decorativă), 

lansări de carte, spectacole de dans modern, recitaluri de poezie, premiere de teatru. 

Situat in apropierea Lacului de Agrement Bacău, Centrul de Cultură „George Apostu” 

dispune de: 

• parc în aer liber cu expoziţie de sculptură în marmură şi piatră, realizată de către 

artişti din ţară şi din străinătate, în cadrul taberelor internaţionale anuale; 

• Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”, care pe lângă colecţia de pictură 

şi sculptură din patrimoniul propriu şi expoziţiile temporare, găzduieşte o bibliotecă 

publică cuprinzând volume de artă şi beletristică în limba română, franceză şi 

engleză; 

• Clădirea principală a Centrului care include sală de marmură, destinată de 

asemenea evenimentelor culturale: spectacole, concerte, simpozioane, ateliere de 

lucru, etc; 

• Hotelul şi restaurantul, menite să asigure cele mai bune condiţii de cazare atât 

artiştilor cât şi vizitatorilor participanţi la evenimentele culturale. 

4. Domeniul creaţiilor culturale oferite pe suporturi specifice şi servicii de difuzare 

specializate: 

- film, cinematografe, cinecluburi; 

- carte, reviste, edituri, saloane şi târguri de carte, servicii de lectură publică; 

- fotografie artistică; 

- casetă audio-video şi disc.




Piese 


scrise 


Pag. 

167/364 

Cinematografie: 

Cinematograful „Central” 

Cinematograful „Cinema City” 

Ambele au fost prezentate şi pentru domeniul spectacolelor. 

Carte: 

În municipiul Bacău ăşi desfăşoară activitatea numeroase librării: 

- Librăria Alexandria, Str. N. Balcescu Nr. 12 

- Librăria Diverta Luceafarul, Str. N. Balcescu Nr. 3 

- Librăria Glissando, Str. N. Balcescu Nr. 8 

- Librăria Alexandria, Str. Marasesti Nr. 4 

- Librăria Faghi - str. Aprodu Purice, nr. 13, 

- Librăria Manuscript S.R.L. - str.Mioritei, nr. 76, 

- Libraria Nr. 3 - str. Mioritei, nr. 3, 

- Librăria Nr. 8 - Calea Marasesti, nr. 11, 

- Librăria Nr. 9 - Calea Republicii, nr. 40. 

Edituri: 

o Editura Rovimed Publishers – profil editorial exat pe carte medicală, biologie, carte 

şcolară, cărţi pentru copii, enciclopedii, dicţionare, 

o Editura EduSof Bacău – cu profil educaţional axat pe sof educaţional, manuale, 

o Editura „Alma Mater” – aparţine Universităţii Bacău, 

o Editura „Egal” – profilul editorial orientat pe manuale, cărţi de ficţiune, ştiinţe, 

medicină, cărţi practice, ghiduri turistice, 

o Editura Fundaţiei Culturale Cancicov, Bacău, 

o Editura Casa Scriitorilor, Bacău 

Reviste de cultură: 

- „Ateneu” - revistă de cultură fondată în 1927 de George Bacovia şi Grigore Tăbăcaru; 

- Revista culturală „Plumb”; 

5. Domeniul comunicaţiilor de masă, împreună cu mijloacele tehnice de receptare, 

redactare şi difuzare a mesajelor: presă scrisă, radio, televiziune, agenţii de presă, studiouri, 

redacţii, reţele de difuzare. 

În această categorie de servicii culturale sunt incluse: 

• Presa scrisă: reprezentată de publicaţiile naţionale dar mai ales de cele locale: 

- Ziarul de Bacău, 

- Observatorul de Bacău, 

- Gazeta de Bacău, 

- Informaţia Bacăului, 

- Deşteptarea Bacău, 

- Monitorul de Bacău, 

• Alte surse: Bacău Expres, 

Bacău News Info Terra – agenţie de presă, 

Bacău.ro – ziar on-line.




Piese 


scrise 


Pag. 

168/364 

• Posturile de radio: 

Frecvente FM 

- RADIO ALFA, 

- VIBE FM (ex RADIO DEEA), 

- INFO PRO, 

- RADICAL FM, 

- KISS FM BACĂU, 

- RADIO TRINITAS, 

- MAGIC FM, 

- RADIO ITSY BITSY (post de radio pentru copii), 

- ROMANIA CULTURAL, 

- EUROPA FM, 

- RADIO 21, 

- PRO FM 

Unde radio medii şi lungi (AM): 

- Antena Satelor, 

- Radio Iaşi, 

- România Actualităţi, 

- Micul Samaritean Bacău 

- Aurora FM Bacău. 

• Posturi TV locale: 

- TV Bacău (ex Alfa TV, retransmisie Prima TV), 

- 1TV Bacău, 

- EURO TV Bacău (retransmisie Antena 1). 

2.4.3.5. Servicii pentru activităţi sportive şi recreative 

Baza sportivă a municipiului Bacău este reprezentată în primul rând de Complexul 

Sportiv Municipal Bacău, situat în zona centrală a municipiului, care include următoarele dotări 

sportive: 

‣ Bazinul Olimpic de Înot 

A fost dat în folosinţă în 1986 şi cuprinde bazine de dimensiuni olimpice pentru toate 

sporturile acvatice. Începând din anul 2004, au demarat lucrările de modernizare a infrastructurii 

Bazinului Olimpic, lucrări ce s-au încheiat în anul 2008, când bazinul a fost deschis publicului. 

Lucrările de reabilitare au fost realizate pe baza unui proiect al cărui model îl reprezintă bazinul 

din Sydney, Australia. 

Lucrările de modernizare au constat în refacerea completă a acoperişului, a tâmplăriei 

termopan, a celor două bazine, pentru sărituri şi de înot, a platformelor de sărituri şi a 

trambulinelor, care au o înălţime de 10 metri. Noul bazin, cu o lungime de 50 de metri şi o lăţime 

de 25 de metri, va putea găzdui competiţii internaţionale de înot, polo sau sărituri. Capacitatea 

tribunelor este de aproximativ 500 de locuri.




Piese 


scrise 


Pag. 

169/364 

Bazinul Olimpic reprezintă un punct de atracţie atât pentru localnici cât şi pentru amatorii 

de înot din afara municipiului. 

‣ Sala Sporturilor 

A fost construită în 1974, are o capacitate de 2000 de locuri şi are ca element unic 

arhitectural acoperişul susţinut de un uriaş arc exterior de beton armat. Sala găzduieşte diferite 

competiţii sportive. 

‣ Sala Olimpică de Atletism Bacău 

Sala Olimpică de Atletism Bacău a fost dată în exploatare în anul 1985. Sala de Atletism 

din Bacău este omologata olimpic, alături de cea din Bucureşti. Este singura din ţară care are 

pistă circulară de 200 de metri. Aici se desfăşoară numeroase competiţii sportive: Cupa Bistriţei, 

Campionatele Naţionale Universitare, etc. Datorită lipsei unui centru expoziţional, Sala de 

Atletism este foarte des utilizată pentru organizarea şi desfăşurarea diferitor târguri şi expoziţii. 

Aceste evenimente perturbă programul de antrenamente al sportivilor. Este imperios necesară 

realizarea Centrului Expoziţional şi de Afaceri Bacău. 

‣ Stadionul Municipal 

Extins în 1980 la o capacitate de 25.000 de locuri, a fost dotat în anul 2001 cu instalaţie 

de nocturnă. Stadionul Municipal nu deţine bază de antrenament, ceea ce face imposibilă 

omologarea sa pentru desfăşurarea de competiţii sportive europene. 

‣ Terenurile de tenis ale Sport Club Municipal 

Baza de tenis de câmp a Clubului Sportiv Municipal are şase terenuri de zgură (5606 mp) 

şi dotări pentru a permite desfăşurarea de competiţii sportive. 

În prezent se discută despre demararea proiectului de amenajare peisagistică şi de 

agrement a "Complexului Olimpic". 

În afara Complexului Sportiv Municipal, în municipiul Bacău a funcţionat şi Baza Sportivă 

Letea care a constituit mult timp principalul loc în care se puteau practica sporturile în zona de 

sud a Bacăului. În prezent din fosta baza sportivă se păstrează doar Stadionul Letea şi ştrandul 

cu piscină. Baza Sportivă Letea includea o sală de lupte, una de baschet şi singurul poligon de 

tir al Bacăului, desfiinţate după 1990. 

O altă importantă bază sportivă este Baza Sportivă „Lucreţiu Avram”, fostă 

„Proletarul”. 

Putem concluziona că, deşi iniţial municipiul Bacău a beneficiat de numeroase baze 

sportive, complet echipate, în prezent dotările pentru sport ale municipiului necesită lucrări de 

modernizare şi reabilitare şi extindere. Singura investiţie remarcabilă în ceea ce priveşte 

activitatea sportivă o reprezintă modernizarea şi reabilitarea Bazinului Olimpic de Înot. 

Un obiectiv al municipiului Bacău, care se încadrează atât în categoria activităţilor 

sportive cât şi a celor de recreere este pista de karting. 

Este vorba despre o investiţie integral privată, localizată în zona sud-estică a oraşului, 

foarte aproape de limita teritoriului administrativ al municipiului Bacău. Poziţia nu este una




Piese 


scrise 


Pag. 

170/364 

favorabilă, pista de karting fiind amplasată în imediata vecinătate a haldei de steril a fostului 

Combinat Industrial Chimic. 

Pista are o lungime de 1.250 de metri, fiind dotată cu o modernă instalaţie de nocturnă. 

Dificultatea pistei, condiţiile de rulare, condiţiile de securitate precum şi toate celelalte elemente 

tehnice se înscriu în normele impuse de Federaţia Internaţională de specialitate, fiind omologat 

ca şi circuit de categoria „A". Lângă pista competiţională a fost realizată o pistă de agrement 

destinată celor care doresc să se destindă pilotând un kart. 

Complexul este întins pe o suprafaţă de 9 ha, include cele două piste oferind, totodată, 

200 de locuri de campare, 32 de boxe complet amenajate, parcare cu peste 100 de locuri. 

Oferta este completată de un motel cu 17 camere dotat la cele mai înalte standarde 

internaţionale, un restaurat cu terasă, club şi alte anexe ce completează serviciile oferite 

echipelor care participă la concursuri. 

Un alt obiectiv pentru activităţile sportive şi de recreere este reprezentat de pista pentru 

role şi biciclete amenajată pe aleea de pe faleza Lacului de Agrement. Deşi aceasta este 

destinată exclusiv bicicliştilor şi rolări-lor, în numeroase cazuri aleea este străbătută de scutere 

şi alte vehicule cu motor care pun în pericol pietonii sau bicicliştii. Este necesară asigurarea 

acestei alei în vedere evitării accidentelor. 

Spaţiile pentru recreere din municipiul Bacău sunt reprezentate de spaţiile verzi 

amenajate - parcurile din municipiu, Insula de Agrement, considerată de către locuitorii 

municipiului Bacău unul din principalele obiective de atracţie turistică al oraşului, precum şi de 

ştrandurile şi bazele de recreere şi agrement ale municipiului. 

În municipiul Bacău, principalele categorii de spaţii verzi din perimetrul construibil sunt: 

- spaţii verzi cu acces nelimitat; 

- spaţii verzi publice şi de folosinţă specializată; 

- baze de agrement; 

- complexe şi baze sportive; 

- spaţii verzi cu acces limitat din incintele unor instituţii; 

- suprafeţe plantate din curţile particulare; 

Situaţia existentă este nesatisfăcătoare din punct de vedere al deficitului de spaţiu verde. 

Din raportul dintre spaţiile verzi publice şi numărul locuitorilor rezultă un indice de aproximativ 

17,85 mp/locuitor, valoare situată la limita inferioară a indicelui normal pentru oraşele cu peste 

100.000 locuitori (17-26 mp/locuitor). 

Insula de Agrement 

Insula de Agrement a municipiului Bacău este unul dintre locurile favorite pentru 

destindere şi recreere mai ales pentru petrecerea sfârşitului de săptămână, adresându-se în 

special locuitorilor municipiului Bacău şi, secundar, turiştilor din alte localităţi. Ideea de a face 

din cele două insule un loc de petrecere a timpului liber a apărut în anul 1960, când s-a sistat 

transportul cu plutele pe Bistriţa. Lucrările propriu-zise de amenajare încep în anul 1964, când 

au loc lucrări de consolidare, umplere şi plantare de pomi. Între 1978 – 1979 se construiesc 

barajul de beton şi restaurantul „Marinarul”, fiind date în exploatare două şalupe şi bărci 

universale de lemn – agrement. 

În prezent, posibilităţile de agrement pe insulă sunt destul de reduse întrucât, de la 

amenajare, nu s-au mai realizat lucrări majore de modernizare şi reabilitare a infrastructurii




Piese 


scrise 


Pag. 

171/364 

existente. Insula de Agrement este folosită pentru plajă, ieşiri în aer liber, diverse activităţi 

sportive, şi pentru organizarea a diferite evenimente: concerte, festivaluri, reuniuni ale 

motocicliştilor, „Ziua Recoltei”, „Zilele Bacăului”, târguri şi expoziţii cu diverse tematici. 

Începând cu anul 2008, Insula de Agrement va intra într-un program de reabilitare şi 

modernizare care va dura până în anul 2011, proiectul fiind o aplicaţie POR. 

Ştrandul Tineretului (GEPEXPARK) 

Pentru a putea păstra destinaţia de spaţiu verde de recreere şi de agrement a celor 3,64 

de hectare ale Ştrandului Tineretului, în anul 2006, Primăria municipiului Bacău a concesionat 

acest spaţiu către firma GEPEX, în prezent Ştrandul Tineretului numindu-se GEPEXPARK. 

Cea mai mare parte a infrastructurii fostului Ştrand al Tineretului a fost modernizată şi s- 

au construit noi facilităţi pentru agrement: terenuri de fotbal acoperite, terenuri de baschet, 

terenuri de tenis, patinoar, restaurante şi fast-food. Patinoarul din cadrul GEPEXPARK are o 

suprafaţă de 160 de mp şi oferă posibilitatea închirierii de patine. De asemenea, este dotat cu 

instalaţie de sonorizare, pe timpul verii putând fi folosit ca sală de concerte. Parcul de agrement 

oferă spre închiriere role, skateboard-uri, trikke, echipament pentru tenis de masă, tir cu arcul. 

Urmează să fie finalizate lucrările de modernizare a bazinelor de înot şi a tuturor investiţiilor 

prevăzute în contractul de concesionare. 

Terenul de minigolf – este amenajat în Parcul Cancicov. 

Ştrandul Letea 

Este situat în zona cartierului Letea, în apropierea platformei industriale Letea. Mare parte 

din dotările ştrandului au fost desfiinţate, în prezent aici funcţionând, în timpul verii, o piscină în 

aer liber. 

Camping Azur Gherăieşti 

Este localizat către ieşirea din oraş spre Piatra Bacău, în Parcul Gherăieşti. Dispune, pe 

lângă spaţii de cazare în căsuţe şi vile, de restaurant cu 200 de locuri, terase cu o capacitate de 

300 de locuri pe timpul verii şi piscină cu 400 de locuri. Bazinul este destul de mare, având o 

lungime de 40 de metri. 

Popas Gherăieşti 

Tot ca obiectiv de agrement menţionăm Popasul Gherăieşti, amplasat tot în zona Parcului 

Gherăieşti. In cadrul complexului funcţionează trei bazine de înot: unul pentru copii şi încă două, 

cu adâncimi de la 1 la 3 metri. Bazinele sunt alimentate cu apă din surse proprii, beneficiind de 

duşuri, toalete, vestiare, şi peste 200 de şezlonguri. 

Parcurile din municipiul Bacău 

Suprafaţa totală a parcurilor din municipiul Bacău este de 55,5 ha. În municipiul Bacău 

sunt amenajate următoarele parcuri: Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, 

Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei 

Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R.. 

Parcul Gherăieşti este cel mai mare, având o suprafaţă de 22,84 ha, situat în partea de 

nord a municipiului, în extremitatea nordică a cartierului Gherăieşti. Parcul Gherăieşti a fost 

reabilitat în cursul anului 2007.




Piese 


scrise 


Pag. 

172/364 

În zona centrală a municipiului se află parcul Cancicov, amenajat în urma Decretului 

Regal din 09 mai 1938, având o suprafaţă de 21,87 ha şi este cea mai importantă arie verde din 

zona centrală a municipiului Bacău. 

Parcul Trandafirilor are o suprafaţă de 0,64ha şi este cel mai vechi parc din Bacău, fiind 

atestat ca şi grădină publică încă din 1850. Parcul se află într-o zonă intens circulată, la 

intersecţia arterelor majore de circulaţie B-dul Unirii – N. Bălcescu – G. Bacovia – M. 

Kogălniceanu. In mijlocul parcului este amplasat bustul maiorului Constantin Ene, căzut la 

datorie în bătălia de la Rahova din noiembrie 1877. Împodobit de mii de trandafiri multicolori, 

parcul adăposteşte şi salcia sub care a creat poetul George Bacovia, marcată printr-o placă 

memorială, precum şi un exemplar rar din specia Ginko biloba. 

În aceeaşi zonă, pe partea opusă Parcului Trandafirilor, înconjurând Catedrala Ortodoxă 

„Înălţarea Neamului”, se află parcul recent amenajat „Unirii 3”, cu o suprafaţă de 0,67ha. 

În spatele clădirii Palatului Administrativ al Prefecturii se află Parcul Prefecturii, cunoscut 

şi sub denumirea de Parcul Bacovia, cu o suprafaţă de 0,78 ha. 

Parcurilor din municipiul Bacău li se adaugă spaţiile verzi între blocuri, care totalizează 

187 ha, pepiniera Gherăieşti, cu o suprafaţă de 12 ha, precum şi Insula de Agrement, în care 

spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 8,63 ha. 

Remarcăm însă distribuţia inegală şi neuniformă a parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate 

pe teritoriul municipiului. Astfel, parcurile sunt concentrate în zona centrală a oraşului, în timp ce 

în cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea şi în special în zonele periferice din oraş 

parcurile şi spaţiile verzi amenajate sunt absente / suprafaţa acestora este foarte redusă, având 

prioritate parcurile şi spaţiile verzi din zona centrală a municipiului. 

O altă zonă de recreere este reprezentată de zona care înconjură Lacul de Agrement, de 

jur împrejurul acestuia păstrându-se insule de vegetaţie spontană (pajişti bogate de trifoi, firuţă 

de câmp, plopi, răchitişuri, plante mezohidrofile (stuf, papură, rogoz). 

Conform Hărţii Verzi a municipiului Bacău, gradul de acoperire cu vegetaţie a zonelor 

verzi neamenajate din municipiu (zonele verzi aflate pe periferia oraşului) este de 50%, în timp 

ce, în interiorul zonelor construite (zona centrală, cartierele Ştefan cel Mare, Mioriţa, Bistriţa Lac, 

Cornişa, Carpaţi, Aviatorilor, Gară, Izvoare) gradul de acoperire cu vegetaţie este de doar 20%. 

Un grad de acoperire cu vegetaţie de peste 80% au doar Parcul Cancicov, Parcul Trandafirilor, 

Parcul Bacovia, şi zona verde compactă de pe cursul râului Bistriţa, la nord de oraş. 

2.4.4. Turismul 

Îndeplinind succesiv numeroase funcţii, de la cea comercială (târg) şi militară, la cea de 

centru industrial şi nod de transport, municipiul Bacău se orientează în prezent către dezvoltarea 

activităţilor sectorului terţiar, al serviciilor, turismul conturându-se astfel ca un element 

dinamizator al sistemului economic, ca un mijloc de diversificare a activităţilor 

economice, ca o pârghie de atenuare a dezechilibrelor economice sau un mijloc activ de 

educare, de ridicare a nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie a populaţiei. 

Pentru analiza potenţialului turistic al municipiului Bacău se va utiliza Metodologia pentru 

evaluarea potenţialului turistic în unităţile administrativ - teritoriale de bază precum şi Studiile de 

Fundamentare pentru Evaluarea Potenţialului Turistic în Unităţile Administrativ-Teritoriale pe 

Judete din cadrul Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea VI – Zone




Piese 


scrise 


Pag. 

173/364 

cu resurse turistice. (Sursa: 

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/) 

În urma consultării cu specialiştii în domeniul turistic şi conex, precum şi a legislaţiei 

specifice în vigoare a rezultat un model de clasificare a componentelor de potenţial şi de 

infrastructură, astfel: 

A. Resurse turistice naturale: 

A1. Cadrul natural cuprinzând 6 componente: 

• relief, 

• geomorfologie, 

• vegetaţie, 

• fauna, 

• hidrografie, 

• peisaj. 

A2. Factori naturali terapeutici cuprinzând următoarele componente: 

• ape minerale terapeutice, 

• lacuri terapeutice, 

• nămoluri terapeutice (sapropelice, minerale, de turbă etc.), 

• emanaţii naturale de gaze terapeutice (mofete, solfatare), 

• ansamblul elementelor fizico-chimice ale litoralului marin; 

• ansamblul elementelor climatice ale litoralului marin; 

• factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclimă ai României, inclusiv de la 

nivelul peşterilor şi salinelor (bioclimat tonic–stimulant, bioclimat sedativ – 

indiferent sau de cruţare, bioclimat excitant-solicitant etc.) etc. 

A3. Arii protejate cuprinzând următoarele tipuri: 

• rezervaţii ale biosferei, 

• parcuri naţionale, 

• parcuri naturale, 

• alte rezervaţii şi monumente ale naturii. 

B. Patrimoniul cultural 

B1. Monumente istorice, cu următoarele categorii (cf. Legii 422/2001): monument, 

ansambluri, situri de tipul celor de: 

• arheologie, 

• arhitectură, 

• monumente de for public, 

• monumente memoriale-funerare. 

B2. Muzee şi colecţii publice cu următoarele categorii: 

• muzee monumente memoriale-funerare, 

• colecţii publice. 

B3. Artă şi tradiţie populară cuprinzând: 

• manifestări tradiţionale: serbări, festivaluri, târguri, şezători, obiceiuri şi ritualuri 

tradiţionale, sărbători etc., 

• meşteşuguri populare tradiţionale: 

- obiecte pe suport textil: ţesături, covoare, costume populare, cusături; 

- pictură pe sticlă şi pe lemn, gravură. 

- ateliere de prelucrarea lemnului, metalelor, a pietrei, pielăriei;




Piese 


scrise 


Pag. 

174/364 

B4. Instituţii de spectacole şi concerte 

B5. Manifestări culturale anuale/repetabile 

C. Infrastructură specific turistică 

C1. Unităţi de cazare 

C2. Instalaţii de tratament 

C3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale etc. 

C4. Pârtii de schi şi instalaţii de transport pe cablu 

C5. Alte instalaţii de agrement (terenuri de golf, plaje omologate „Blue Flag”, 

instalaţii de agrement nautic, parcuri de distracţii, herghelii) 

D. Infrastructură tehnica 

D1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport, 

D2. Infrastructură edilitară, 

D3. Infrastructură de telecomunicaţii. 

I. A. Potenţialul turistic natural 

Potenţialul natural al turismului este dat de totalitatea trăsăturilor esenţiale ale 

componentelor naturale ale unui teritoriu (inclusiv cele modificate), constituind suportul oricărei 

amenajări turistice. Este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea turismului, cuprinzând totalitatea 

elementelor cadrului natural utilizabile în scopuri turistice la un moment dat. Elementele 

potenţialului natural la care ne vom referi în continuare sunt, conform celor prezentate anterior, 

următoarele: cadrul natural, factorii naturali terapeutici, ariile protejate. 

I. A. 1. Cadrul natural al municipiului Bacău 

Pentru cadrul natural al fiecărei unităţi administrativ – teritoriale de bază s-a acordat un 

punctaj între 1 şi 10 (1 fiind minim şi 10 maxim), astfel: 

Poziţia pe trepte de relief 

Punctaj 

Câmpie 1 

Dealuri şi podişuri 2 

Subcarpaţi 3 

Munţi 4 

Litoral şi Delta Dunării 4 

Geomorfologie 

Prezenţa unor chei, abrupturi, relief carstic, 

vecinătatea unor unităţi impunătoare 

Punctaj 

1 

Vegetaţie 

Punctaj 

Pădure peste 30% 1 

Pădure sub 30% 0,5 

Fauna 

Punctaj 

Interes cinegetic mare 2




Piese 


scrise 


Pag. 

175/364 

Interes cinegetic mediu 1 

Hidrografie 

Prezenţa unor lacuri, cascade, amenajări 

piscicole 

Punctaj 

1 

Peisaj 

Punctaj 

Interes mare 2 

Interes mediu 1 

Sursa: Metodologia pentru evaluarea potenţialului turistic în unităţile administrativ - 

teritoriale de bază 

Relieful 

Municipiul Bacău a apărut şi s-a dezvoltat într-un loc central, în culoarul Siretului, în zona 

de confluenţă a râului Bistriţa cu râul Siret, în imediata apropiere a liniei de dislocaţie 

subcarpatică, marcată, spre vest, de culmea Pietricica. Relieful pe care s-a dezvoltat intravilanul 

municipiului Bacău este reprezentat de o succesiune de terase plane sau uşor înclinate, cu o 

expoziţie estică şi sud-estică, în taluzuri stabilizate, având un drenaj bun şi o pânză freatică 

bogată. 

Cea mai mare parte a intravilanului municipiului Bacău se află pe terasa de 8 – 12 m, 

fiind cuprinsă între pârâul Negel şi pasajul Letea, fiind uşor înclinată către sud-est. Sectorul 

vestic al municipiului se află pe terasa de 15 – 20m, alungită pe direcţia nord-vest. Are lăţimi 

mici, fiind mai evidentă între linia de cale ferată şi şoseaua naţională. Sud-vestul municipiului se 

află pe terasa de 35 – 40 m, pe care s-a dezvoltat cartierul Aviatorilor şi platforma industrială 

Sud. 

În concluzie, deşi din punct de vedere al favorabilităţii pentru construcţii şi locuire relieful 

municipiului Bacău se caracterizează prin accesibilitate şi permisivitate, din punct de vedere al 

atractivităţii turistice rolul reliefului este redus, caracterizându-se prin uniformitate şi monotonie, 

în care elementul pitoresc este mai puţin sesizabil. Se remarcă totuşi, privind dinspre est, 

diferenţa de altitudine şi contrastul între platitudinea teraselor şi piemontul cu versanţi abrupţi ai 

culmii subcarpatice Pietricica - Bărboiu. 

Un element unicat al municipiului Bacău, din punct de vedere al reliefului, îl constituie 

prezenţa unei forme mai puţin întâlnite, şi anume insula (numită ulterior de Agrement) din fostul 

curs al Bistriţei, compusă din Insula Mare şi Insula Mică. Ideea de a amenaja cele două insule 

pentru petrecerea timpului în aer liber a apărut în anul 1960, când s-a sistat transportul cu 

plutele pe râul Bistriţa. Din 1964 încep lucrările de consolidare şi amenajare şi se plantează 

pomi. În acelaşi timp, între cele două insule s-a realizat podul metalic. 

Hidrografia 

Din punct de vedere turistic, referitor la hidrografie prezintă interes lacurile de acumulare 

amenajate pe cursul râului Bistriţa. Astfel, intravilanul municipiului Bacău este străbătut, pe 

direcţia NV – SE de fosta albie majoră a râului Bistriţa, transformată şi amenajată hidroenergetic 

şi pentru agrement. Cursul râului Bistriţa a fost rectificat, meandrele au fost îndreptate, s-au 

construit diguri marginale şi baraje, formându-se lacurile de acumulare Şerbăneşti (202 ha) şi 

Bacău, care ocupă partea central - estică a municipiului. Prezenţa lacurilor are un impact major 

ca factor modelator al climei, favorizând pe de o parte temperaturi mai ridicate, iar pe de altă 

parte formarea fenomenului de ceaţă, care este frecvent, fiind specific oraşului Bacău.




Piese 


scrise 


Pag. 

176/364 

Teritoriul oraşului Bacău mai este străbătut şi de pâraiele Negel, Trebeş şi Bârnat însă 

importanţa acestora din punct de vedere turistic este minimă. 

Vegetaţia şi fauna 

Ca urmare a dezvoltării urbane ce a implicat intervenţii majore asupra solului şi covorului 

vegetal, vegetaţia spontană, şi implicit fauna, au suferit modificări majore. Într-o zonă în care 

pădurile de foioase deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de 

împădurire să fie foarte redus, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi silvostepă, la care se 

adaugă plantele mezohidrofile (rogoz, stuf, papură), zăvoaiele din luncile râurilor şi pădurile de 

foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ. 

În prezent, spaţiile acoperite cu vegetaţie din municipiul Bacău sunt de 2 categorii: spaţii 

verzi amenajate şi spaţii verzi neamenajate, care mai păstrează încă vegetaţie spontană. 

Spaţiile verzi amenajate sunt reprezentate, în primul rând, de parcurile din municipiu: 

Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul 

Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, 

Parcul Letea, Parcul C.F.R.. Suprafaţa totală a parcurilor din municipiul Bacău este de 55,5ha. 

Cel mai mare este parcul Gherăieşti, având o suprafaţă de 22,84 ha, situat în partea de 

nord a municipiului, în extremitatea nordică a cartierului Gherăieşti. Parcul Gherăieşti a fost 

reabilitat în cursul anului 2007. 

În zona centrală a municipiului se află parcul Cancicov, amenajat în urma Decretului 

Regal din 09 mai 1938, având o suprafaţă de 21,87 ha şi este cea mai importantă arie verde din 

zona centrală a municipiului Bacău. 

Parcul Trandafirilor are o suprafaţă de 0,64ha şi este cel mai vechi parc din Bacău, fiind 

atestat ca şi grădină publică încă din 1850. Parcul se află într-o zonă intens circulată, la 

intersecţia arterelor majore de circulaţie B-dul Unirii – N. Bălcescu – G. Bacovia – M. 

Kogălniceanu. În aceeaşi zonă, pe partea opusă Parcului Trandafirilor, înconjurând Catedrala 

Ortodoxă „Înălţarea Neamului”, se află parcul recent amenajat „Unirii 3”, cu o suprafaţă de 

0,67ha. 

În spatele clădirii Palatului Administrativ al Prefecturii se află Parcul Prefecturii, cunoscut 

şi sub denumirea de Parcul Bacovia, cu o suprafaţă de 0,78 ha. 

Parcurilor din municipiul Bacău li se adaugă aliniamentele stradale, cu o suprafaţă de 58 

ha, spaţiile verzi între blocuri, care totalizează 187 ha, pepiniera Gherăieşti, cu o suprafaţă de 

12 ha, precum şi Insula de Agrement, în care spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 8,63 ha. 

Remarcăm însă distribuţia inegală şi neuniformă a parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate 

pe teritoriul municipiului. Astfel, parcurile sunt concentrate în zona centrală a oraşului, în timp ce 

în cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea şi în special în zonele periferice din oraş 

parcurile şi spaţiile verzi amenajate sunt absente / suprafaţa acestora este foarte redusă, având 

prioritate parcurile şi spaţiile verzi din zona centrală a municipiului. 

Formaţiunile naturale specifice zonei (silvostepă, stepă, luncă, zăvoi) se păstrează mai 

ales în zonele periferice, cu vegetaţie spontană reprezentată de pajişti bogate de trifoi, firuţă de 

câmp, plopi, răchitişuri, plante mezohidrofile (stuf, papură, rogoz). Astfel de zone cu vegetaţie 

spontană sunt situate în partea nordică a municipiului Bacău, de jur împrejurul lacului Bacău II 

(Şerbăneşti), în zona cartierelor Gherăeşti, Şerbăneşti, în partea sudică şi sud-estică a 

municipiului, şi, mai restrânse, în partea de vest. 

În zona periurbană a municipiului sunt prezente formaţiuni forestiere (Hemeiuş, Măgura, 

Mărgineni, etc.) care sunt utilizate de asemenea în scop recreativ.




Piese 


scrise 


Pag. 

177/364 

Din punct de vedere al atractivităţii turistice, prezintă interes zona din capătul nordic al 

lacului Bacău II, constând într-o aglomerare de insule acoperite de o densă vegetaţie acvatică în 

care domină stuful, ce serveşte ca adăpost şi loc de cuibărit speciilor de păsări acvatice de pe 

lac. 

Fauna 

Din punct de vedere turistic prezintă interes fauna acvatică, datorită posibilităţilor de 

valorificare şi amenajare pentru pescuit sportiv a celor două lacuri de acumulare din municipiu. 

Astfel, fauna acvatică este reprezentată de clean, mreană, scobar. Este prezentă de asemenea 

fauna specifică luncilor şi zăvoaielor, în care domină păsări precum lăstunul de mâl, progoria, 

codobatura, mierla, provoghetoare şi mamiferele mici (iepuri, rozătoare). Fauna din municipiul 

Bacău nu prezintă interes cinegetic. 

Modificarea cursului Bistriţei prin amenajarea lacurilor de acumulare a exercitat un impact 

deosebit asupra faunei, prin atragerea păsărilor acvatice. Unele dintre ele iernează în zona 

Bacăului, cum sunt raţa moţată, cufundacul polar, lebăda de iarnă, altele sunt prezente doar 

primăvara şi toamna (raţa roşie, lişiţa, stârcul roşu) sau doar pe timpul verii: stârcul galben, 

cârstelul de baltă, raţa mare. Accidental, apar egreta mare, pescăruşul negricios. 

Prezenţa numeroaselor specii de păsări care populează cele două lacuri, exercită o 

atracţie deosebită, atât pentru populaţia locală cât şi pentru cei care vizitează oraşul. Zona 

lacurilor din municipiul Bacău devine astfel centru de interes în special pentru formele de 

manifestare ale turismului ecologic (fotografierea faunei sălbatice, observarea păsărilor, etc.). 

Peisajul 

Evoluţia procesului de urbanizare şi-a pus adânc amprenta asupra peisajului actual al 

municipiului Bacău. Astfel, diversificarea şi intensificarea activităţii economice a localităţii a 

determinat extinderea oraşului, atât pe orizontală cât şi pe verticală. Peisajul natural a fost astfel 

subtituit de către peisajul puternic antropizat, materializat prin clădiri, reţea de străzi, pasaje, 

depozite, hale industriale, etc. 

Cea mai mare intervenţie asupra peisajului natural al municipiului Bacău o reprezintă însă 

modificarea şi amenajarea cursului Bistriţei în intervalul 1958 - 1966, lucrări finalizate cu 

realizarea celor 2 lacuri de acumulare cu rol hidroenergetic, de atenuare a viiturilor şi de 

agrement. Astfel, s-a reuşit diminuarea până la eliminare a riscului de producere a inundaţiilor 

care afectau până atunci municipiul. Prezenţa celor 2 lacuri în zona central – estică a 

municipiului Bacău contribuie la creşterea atractivităţii turistice a oraşului prin facilitarea 

conturării anumitor forme de turism legate de prezenţa apei (turismul de agrement, relaxare, 

parcuri acvatice de distracţii, pescuit sportiv, turism ecologic). 

I. A. 2. Factori naturali terapeutici 

Cel de al doilea criteriu în evaluarea resurselor turistice naturale este dat de factorii 

naturali terapeutici. Subcriteriile luate în considerare în evaluare sunt următoarele: 

categorii de localităţi cu factori terapeutici naturali: 

o Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional – în această 

categorie intră staţiunile cu maximum de factori naturali terapeutici tradiţional 

valorificaţi, dotări pentru tratament, cazare şi agrement.




Piese 


scrise 


Pag. 

178/364 

o Staţiuni de interes general - în aceasta categorie intră staţiunile cu numeroşi 

factori naturali terapeutici valorificaţi, dotări pentru tratament şi cazare. 

o Staţiuni de interes local - sunt staţiunile cu minimum de factori naturali 

terapeutici, dotări pentru satisfacerea cerinţelor de tratament şi cazare pentru 

un număr relativ redus de pacienţi, proveniţi de obicei din zone apropiate. 

o Localităţi cu potenţial de factori naturali terapeutici - sunt localităţi cu anumiţi 

factori naturali terapeutici - de obicei ape minerale, fără dotări de tratament 

speciale. 

durata posibilităţilor de efectuare a tratamentului şi cazării în timpul anului: 

o Staţiuni permanente, 

o Staţiuni sezoniere. 

după factorii terapeutici naturali existenţi: 

o Bioclimat: 

- relaxant, sedativ, indiferent, de deal 

- tonic- stimulent, de munte 

- excitant, de litoral 

- excitant, de câmpie 

o Ape minerale: 

- oligominerale, carbogazoase, clorurate, sodice 

- sulfatate sulfuroase feruginoase iodurate 

o Lac terapeutic sărat, 

o Nămol terapeutic: 

- sapropelic 

- de turba 

- mineral 

o Alt factor terapeutic natural: 

- mofeta (solfatar) 

- salina 

- sare extrasa 

- apa marii 

După indicaţiile terapeutice pentru diverse tipuri de afecţiuni, în funcţie de tipul de 

factori terapeutici naturali existenţi. 

Conform criteriilor menţionate a fost calculat un punctaj, pentru fiecare staţiune. Punctajul 

maxim revine astfel staţiunilor permanente, de interes general, din zona de deal, cu maxim de 

factori terapeutici naturali şi indicaţii terapeutice. 

Staţiunile au fost grupate conform punctajului foarte apropiat obţinut în 3 categorii ce 

determină de fapt şi importanta staţiunii: 

‣ Categoria I: Staţiuni de interes general intrate în circuit internaţional -10 puncte 

‣ Categoria a II a : Staţiuni de interes general - 6 puncte 

‣ Categoria a III a : Staţiuni de interes local – 3 puncte 

‣ Categoria a IV a : Localitate cu factori naturali terapeutici – 1 punct 

Deşi pe teritoriul judeţului Bacău, numeroase localităţi beneficiază de prezenţa apelor 

minerale, a salinelor, municipiul Bacău nu beneficiază de prezenţa acestor factori terapeutici.




Piese 


scrise 


Pag. 

179/364 

I. A. 3. Arii protejate 

Criteriul final pentru analiza resurselor turistice naturale este reprezentat de ariile naturale 

protejate. Punctajul final acordat este între 1-5 puncte, 5 puncte reprezentând punctajul maxim 

(acordat unităţilor administrative de bază care cuprind parcuri naţionale, rezervaţii ale biosferei, 

parcuri naturale sau rezervaţii cu valoare deosebită), iar 1 punctajul minim. 

Evaluarea s-a făcut pe baza următoarelor criterii dintre care menţionăm: 

• gradul de reprezentativitate al ariei naturale protejate – 1p, 

• suprafaţa totală protejată (ca pondere din suprafaţa u.a.t.b.) – 1p, 

• gradul de conservare şi starea actuală a rezervaţiei – 1p, 

• valoarea peisagistică a ariei naturale protejate – 1p, 

• posibilitatea practicării unei forme de turism – 1p. 

Pornind de la punctajul acordat fiecărei rezervaţii, în final s-a acordat un punctaj general 

fiecărei unităţi administrative care include o arie naturală protejată. Atunci când o unitate 

administrativă include două sau mai multe arii naturale protejate, punctajul final acordat acesteia 

este cel mai mare punctaj acordat uneia dintre rezervaţii. 

Conform HG 2151/2004, Lacul Bacău II de pe teritoriul Municipiului Bacău face parte, 

din categoria Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică, alături de Lacul Lilieci, Lacul 

Galbeni, Lacul Răcăciuni, Lacul Bereşti. Aceste lacuri fac parte din culoarul de migraţie esteuropeană 

a numeroase specii de păsări protejate, cu o viaţă sezonieră foarte activă datorită 

condiţiilor de habitat pe care le oferă. De asemenea, Lacul Bacău II (Şerbăneşti) face parte 

din situl Natura 2000 „Lacurile de acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti”, reprezentând arii 

naturale protejate de interes comunitar (H.G. 1248/2007) şi de interes naţional (H.G. 

2151/2004). Lacurile menţionate anterior se află în custodia Centrului Regional de Ecologie 

Bacău. 

Aria naturală protejată reprezentată de Lacul Bacău II are o suprafaţă de 202 ha. 

Labirintul de insule şi stuf din coada lacului constituie o importantă zonă de odihnă, hrană, 

adăpost şi cuibărit pentru majoritatea speciilor prezente aici: 147 de specii de păsări, identificate 

în această zonă, 34 de specii de mamifere, amfibieni şi reptile îmbogăţesc patrimonial natural, 

precum şi 22 de specii de peşti, o parte importantă a lanţului trofic, care susţine avifauna 

protejată a lacului. 

Pe teritoriul municipiului Bacău, sunt prezente următoarele arii naturale protejate de 

interes judeţean: 

• Parcul Cancicov – 27,10ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995, 

• Parcul Trandafirilor – 0,53 ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995, 

• Insula de Agrement Bacău – 11 ha, conform H.C.J. Bacău 18/1995. 

De asemenea, pe teritoriul municipiului Bacău sunt prezenţi arbori – monumente ale 

naturii (conform H.C.J. Bacău 18/1995): 

‣ Plop – (Populus alba) situat în municipiul Bacău, Insula Mică de Agrement; 

‣ Stejar – (Quercus robur) situat în municipiul Bacău în curtea Liceului Ferdinand, la 

colţul de nord-vest al clădirii centrale, spre strada George Bacovia; 

‣ Salcia lui Bacovia – (Salix babilonica) situat în municipiul Bacău, Parcul 

Trandafirilor; lângă salcie se află o placă memorială; 

‣ Ginko biloba – situat în municipiul Bacău, colţul sudic-estic al Parcului Trandafirilor;




Piese 


scrise 


Pag. 

180/364 

‣ Magnolia lui Bacovia – (Magnolia acuminata) situat în municipiul Bacau, Parcul de 

Agrement de lângă Prefectură (Parcul Bacovia). 

Sursa: http://www.apmbc.ro/apmbc-55-11.htm 

Unii dintre aceşti arbori, asociaţi cu numele unor personalităţi marcante ale literaturii 

române reprezintă puncte de atracţie ale municipiului (Salcia lui Bacovia, Magnolia lui Bacovia) 

Concluzii privind potenţialul turistic natural al municipiului Bacău şi al Zonei 

Metropolitane Bacău 

În urma analizei potenţialului natural al municipiului Bacău se constată că, în ansamblu, 

peisajul este unul puternic antropizat, suferind în timp schimbări determinate de evoluţia 

procesului de urbanizare. Relieful de terase este estompat şi dominat de construcţiile dezvoltate 

pe verticală. Gradul de acoperire cu vegetaţie naturală este redus, fauna fiind de asemenea 

afectată de pierderea habitatului natural. Impactul antropizării cadrului natural a avut însă şi 

unele efecte pozitive asupra atractivităţii naturale, concretizate astăzi în prezenţa celor două 

lacuri amenajate pe cursul Bistriţei. Crearea celor două suprafeţe lacustre a avut efecte indirecte 

asupra climei (apa – moderator climatic), asupra vegetaţiei (crearea pe malurile lacurilor a unui 

habitat specific de luncă şi zăvoi), asupra faunei (atragerea păsărilor acvatice migratoare). 

Prin urmare, cele mai importante zone de interes din perspectiva potenţialului turistic 

natural sunt lacurile Bacău II (Serbăneşti) şi Lacul de Agrement. Aceasta se datorează 

multiplelor posibilităţi de valorificare turistică: turism de agrement, sporturi nautice, turism 

ecologic. De asemenea, o altă importantă zonă de interes care necesită reamanajare este 

Insula de Agrement. 

Lacul Bacău II este declarat Arie Specială de Protecţia Avifaunistică, parte din situl 

Natura 2000 „Lacurile de acumulare Buhuşi-Bacău-Bereşti” de interes comunitar şi 

naţional. 

Utilizând Metodologia pentru Evaluarea Potenţialului Turistic în Unităţile Administrativ- 

Teritoriale utilizată în Studiile de Fundamentare pentru Evaluarea Potenţialului Turistic în 

Unităţile Administrativ-Teritoriale pe Judeţe din cadrul Planului Naţional de Amenajare a 

Teritoriului Naţional – Secţiunea VI – Zone cu resurse turistice, potenţialul turistic natural al 

municipiului Bacău a fost evaluat astfel: 

EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE NATURALE 

A. 1. Cadrul natural 

• Poziţia pe trepte de relief: Punctajul acordat 

Culoarul Siretului, la limita între Subcarpaţi 1 

(culmea Pietricica – Bărboiu) la vest şi Podişul 

Moldovei (Colinele Tutovei) la est. 

• Geomofologie: 

Terase , vecinătatea culmii Pietricica 1 

• Vegetaţie: 

Suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră 0,5




Piese 


scrise 


Pag. 

181/364 

sunt reduse (sub 30% din suprafaţa teritoriului 

administrativ) 

• Fauna: 

Nu deţine fond cinegetic 0 

• Hidrografie: 

Lacurile de acumulare amenajate pe cursul 1 

Bistriţei cu rol hidroenergetic şi de agrement 

• Peisaj natural 

Interes mediu 1 

Total punctaj cadru natural 4,5 

A. 2. Factori naturali terapeutici 0 

A. 3. Arii naturale protejate 

• Aria Specială de Protecţia Avifaunistică 

Lacul Bacău II 

• Parcul Cancicov 

• Parcul Trandafirilor 

• Insula de Agrement 

TOTAL PUNCTAJ RESURSE TURISTICE 

NATURALE 

Pe ansamblu însă, din punctajul maxim de 25 de punte acordate resurselor naturale 

(conform Metodologiei de evaluare a potenţialului turistic în unităţile administrative de bază), în 

urma evaluării componentelor potenţialului natural al Municipiulu Bacău, acesta acumulează 

doar 6,5 puncte, ceea ce reflectă o atractivitate redusă din punct de vedere al potenţialului 

turistic natural. 

2,5 

7 

I. B. Potenţialul cultural – istoric 

Spre deosebire de resursele turistice aparţinând cadrului natural, care sunt furnizate 

direct de căte natură, resursele turistice antropice, ca forme de manifestare concretă a 

spiritualităţii umane, reprezintă o însumare de elemente cu funcţie recreativă create de om. 

Atributele recreative ale obiectivelor de provenienţă antropică au la origine următoarele însuşiri: 

vechimea, unicitatea, ineditul, dimensiunea, funcţia. 

Evaluarea potenţialului cultural istoric din cadrul Studiilor de Fundamentare pentru 

Evaluarea Potenţialului Turistic în Unităţile Administrativ-Teritoriale pe Judeţe a fost realizată de 

către Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor 

în colaborare cu Insttutul Naţional al Monumentelor Istorice, Centrul Naţional pentru Păstrarea şi 

Conservarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală (CIMEC.) 

Punctajul acordat pentru resursele turistice antropice este de maxim 25 de puncte 

repartizate conform tabelului de mai jos:




Piese 


scrise 


Pag. 

182/364 

CATEGORIE 

PUNCTAJ 

MAXIM 

B1. Monumente istorice de interes naţional 8 

I - arheologie 

II - arhitectură 

III – monumente de for public 

IV – memoriale 

B2. Muzee şi colecţii publice 9 

I - Muzee 

II – Colecţii publice 

B3. Artă şi tradiţie populară 8/4 

I – Festivaluri, târguri, obiceiuri, sărbători,etc. 

II – Meşteşuguri populare 

B4. Instituţii de spectacole şi concerte 8/4 

Filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, corale, vocal - 

instrumentale 

B5. Manifestări culturale repetabile 0/4 

TOTAL 25 

Sunt supuse evaluării monumentele istorice ce se clasează conform legislaţiei în grupa A 

- monumentele istorice de valoare naţională şi universală (cf. Legii 422/2001 cu modificările 

şi adăugirile ulterioare). 

Categoria „Manifestări culturale repetabile” include, evenimente sau instituţii de la 

punctele B2) sau B3) sau B4). De aceea a fost marcată cu 0 puncte. De exemplu, instituţiilor de 

teatru, care prin natura lor organizează „manifestări culturale repetabile” li s-a acordat punctajul 

8 la instituţia de teatru şi 0 la „activităţi repetabile”. Unde nu a fost cazul (manifestări repetabile 

care să nu intre în vreuna din categoriile B2), B3) sau B4), atunci la B5) s-a acordat punctaj de 

la 0 la 8. De exemplu, dacă există un festival de teatru anual, s-au acordat 4 puncte pentru 

existenţa instituţiei de spectacol şi 4 pentru festival. 

Aceste combinaţii au avut ca scop obţinerea unui punctaj maxim de 8 puncte pentru cele 

trei categorii cumulate, respectiv B3, B4, B5. De aceea, în anumite situaţii a rezultat un punctaj 

de maxim de 4 puncte pentru categoria B3 sau B4. În realitate, fiecare grupă are câte 8, dar 

ponderate, astfel încât punctajul maxim posibil pe fiecare unitate administrativ-teritorială de bază 

să nu depăşească valoarea 25. 

În aceeaşi manieră a fost acordat punctajul pentru fiecare subcategorie B3I şi B3II, astfel 

încât însumate acestea să obţină maxim 8 puncte. Unităţilor administrativ-teritoriale de bază ce 

deţin monumente UNESCO li s-a acordat punctajul maxim, respectiv 25 puncte. 

I. B.1. Monumente istorice de valoare naţională 

Deşi nu excelează din punct de vedere al potenţialului natural, municipiul Bacău se 

remarcă prin potenţialul antropic valoros, cu valenţe istorice, culturale, arhitecturale, religioase. 

Statutul de centru comercial şi militar, urmat apoi de cel de reşedinţă domnească în timpul lui 

Ştefan cel Mare şi a fiului său Alexandru, rolul de centru religios catolic, unul din cele mai




Piese 


scrise 


Pag. 

183/364 

importante din spaţiul moldav, precum şi numeroasele personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice 

care sunt originare din municipiul Bacău, toate acestea şi-au pus amprenta asupra patrimoniului 

istoric, arhitectural, cultural, religios al municipiului Bacău. 

Conform Listei Monumentelor Istorice a judeţului Bacău, următoarele obiective 

constituie monumente de interes naţional: 

NR. COD LMI 2004 DENUMIRE ADRESA DATARE 

CRT. 

1. BC-I-s-A-00699 Ansamblul bisericii 

"Sf. Nicolae” din 

Bacău 

Bd. Unirii 2-4 la 

N de actuala 

catedrală "Sf. 

Nicolae” 

2. BC-I-m-A-00699.01 Fundaţii Bd. Unirii 2-4 la 

N de actuala 


Nicolae” 

3. BC-I-m-A-00699.02 Cimitir Bd. Unirii, nr. 2-4 

la Sud de 

actuala catedrala 

„Sf. Nicolae” 

119. BC-II-a-A-00757 Ansamblul Curţii 

Domneşti din Bacău 

120. BC-II-m-A-00757.01 Biserica "Precista", 

"Adormirea Maicii 

Domnului" 

121. BC-II-m-A-00757.02 Ruine curte 

domnească 

Str. 9 Mai 48 

municipiul 

BACĂU Str. 9 

Mai 48 

municipiul 

BACĂU Str. 9 

Mai 48 

122. BC-II-m-A-00757.03 Ruine turn municipiul 

BACĂU Str. 9 

Mai 48 

sec. XV - XVI 

Epoca 

medievală 

sec. XV - XVI 

Epoca 

medievală 

sec. XV - XVI 

sec. XV - XVI 

sec. XV - XVI 

sec. XV - XVI 

129. BC-II-m-A-00763 Casa Memorială Str. Apostu sf. sec. XVIII 

Vasile Alecsandri George 3 

142. BC-II-m-A-00773 Palat Administrativ Str. Mărăşeşti 2 1891 

348. BC-III-m-A-00925 Statuia poetului 

George Bacovia 

1971 

Str. Mărăşeşti În 

parcul 

Bibliotecii 

judeţene 

354. BC-IV-m-A-00930 Casa memorială Str. Bacovia sec. XIX 

George Bacovia George 13 

136. BC-II-m-A-00770 Casa Arh. George Str. Eminescu 1921 

Sterian 

Mihai 10 

Sursa: http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, JUDEŢUL BACĂU




Piese 


scrise 


Pag. 

184/364 

Precizăm că descrierea pe larg a acestor monumente a fost realizată atât în Studiul 

General al Monumentelor Istorice din Municipiul Bacău, cât şi în Studiul de Turism şi Agrement 

a Municipiului Bacău şi Zonei Metropolitane Bacău. 

Evaluarea monumentelor istorice de valoare naţională (a fost realizată de Centrul de 

Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii) din municipiul Bacău: 

I-ARHEOLOGIE II-ARHITECTURĂ III- 

MONUMENT 

E DE FOR 

PUBLIC 

Monume Ansambl 

nt 

1.Fundat 

ii sec 

XV-XVI, 

Epoca 

medieval 

a 

2. Cimitir 

sec XV- 

XVI 

Epoca 

medieval 

a 

u 

1. 

Ansambl 

ul 

Bisericii 

Sf. 

Nicolae 

IV- 

MEMORIA 

LE 

Monument Ansamblu Monument Monument 

1. Biserica 

"Precista" 

(sec XV-XVI) 

2. Ruine 

curte 

domnească 

(sec XV-XVI) 

3. Ruine turn 

(sec XV-XVI) 

4. Casa 

Vasile 

Alecsandri 

(sf. sec XVIII) 

5. Casa Arh. 

George 

Sterian–1921 

6. Palat 

Administrativ 

- 1891 

1. 

Ansamblul 

Curţii 

Domneşti 

(sec XV- 

XVI) 

1. Statuia 

poetului 

George 

Bacovia - 

1971 

1. Casa 

memorială 

George 

Bacovia 

(sf sec XIX) 

PUNCTA 

J 

4 puncte 

Sursa: 

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/res 

_turistice_antropice.pdf 

Deşi nu sunt monumente istorice de importanţă naţională, în municipiul Bacău există 

numeroase alte monumente, în special cu valoare arhitecturală şi monumente de for public, care 

sunt monumente de interes judeţean. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează: 


CRT. 

1. BC-II-m-B-00758 Casa Mircea Cancicov, 

azi sediu P.N.L. 

Str. Alecsandri Vasile 3 înc. sec. 

XX 

2. BC-II-m-B-00759 Grădiniţă Str. Alecsandri Vasile 6 1921 

3. BC-II-m-B-00761 Casa Vestali Str. Alecsandri Vasile 8 1914




Piese 


scrise 


Pag. 

185/364 

4. BC-II-m-B-00762 Colegiul Naţional 

"Vasile Alecsandri” 

Str. Alecsandri Vasile 

37 

1925 - 

1934 

5. BC-II-m-B-00764 Colegiul Naţional Str. Bacovia George 1891 

"Ferdinand I” 

45 

6. BC-II-m-B-00765 Casa Ing. Anania Str. Bacovia George 1910 

49 

7. BC-II-m-B-00766 Casa General Cantili, Str. Bacovia George 1850 

azi Centrofarm 

52 

8. BC-II-m-B-00767 Casa Arh. L. 

Str. Cuza Vodă 1 1935 

Vulcănescu 

9. BC-II-m-B-00768 Casa Poltzer, azi sediul Str. Cuza Vodă 6 1927 

DJPCCPCN 

10. BC-II-m-B-00769 Casa Rafailă Str. Cuza Vodă 14 bis 1820 

11. BC-II-m-B-00771 Şcoala Normală de fete Str. Haret Spiru 6 1890 

"Ştefan cel Mare” 

12. BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee 

Palace" şi Teatrul 

municipiul BACĂU Str. 

Iernii 7 

1927 - 

1929 

Mărăşti, azi Teatrul 

Bacovia şi Hotel Central 

13. BC-II-m-B-00781 Biblioteca Judeţeană, Bd. Ioniţă Sandu 1770 

fostă primărie 

Sturza 1 

14. BC-II-m-B-00782 Casă, azi sediul Bd. Ioniţă Sandu 1930 

T.M.U.C.B. 

Sturza 39 

15. BC-II-m-B-00783 Casă Bd. Ioniţă Sandu 1920 

16. BC-II-m-B-00774 Fostele Birouri ale 

Comerţului şi Clădirea 

Poştei, azi Oficiul poştal 

nr. 1 

17. BC-II-m-B-00775 Şcoala "Alexandru Ioan 

Cuza" 

18. BC-II-m-B-00776 Casa Armatei, azi Casa 

Sturza 96 

municipiul BACĂU Str. 

Mărăşeşti 8 

1920 

Str. Oituz 14 1859 

Str. Oituz 16 1927 

Dr. Marcovici 

19. BC-II-m-B-00777 Arhivele Statului Str. Oituz 29 înc. sec. 

XX 

20. BC-II-m-B-00778 Biserica "Sf. Împăraţi” Str. Oituz 40 1842 - 

1845 

21. BC-II-m-B-00779 Muzeul de Ştiinţe ale Str. Popa Şapcă 3 1870 

Naturii, "Vivariu" 

22. BC-II-m-B-00784 Sinagogă Str. Ştefan cel Mare 35 1906 

23. BC-II-a-B-00785 Ansamblul Centrului Str. Trotuş 6A-6B 1912 

Judeţean de Cultură 

24. BC-II-m-B- 

00785.01 

Str. Trotuş 6A-6B 1912 

Centrul Judeţean de 

Cultură (actual 

Ansamblul artistic




Piese 


scrise 


Pag. 

186/364 


00785.02 


00785.03 

27. BC-II-m-B-00786 Observator Astronomic- 

Muzeul de Ştiinţele 

Naturii 

„Busuiocul”) 

Grădiniţă Str. Trotuş 6A-6B sec. XX 

Sala de sport Str. Trotuş 6A-6B sec. XX 

Str. Trotuş 8 1910 - 

1911 

28. BC-III-m-B-00922 Bustul lui Vasile Str. Alecsandri Vasile 1897 

Alecsandri 

37 

29. BC-III-m-B-00923 Bustul maiorului Str. Bălcescu Nicolae, 1977 

Constantin Ene în Parcul Trandafirilor 

30. BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Str. Enea Nicu 31 sec. XIX 

Enea 

Sursa: http://www.inmi.ro/lmi/bacau.pdf, LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, JUDEŢUL BACĂU 

I. B. 2. Muzee şi colecţii publice 

O altă importantă componentă a potenţialului cultural sunt muzeele, aceste obiective 

putând genera, cu un management şi o promovare adecvată, importante fluxuri de turişti. Astfel, 

în municipiul Bacău se pot vizita următoarele muzee şi case memoriale: (prezentarea tuturor 

acestor obiective s-a realizat deja în capitolul destinat analizei serviciilor culturale, de spectacole 

şi recreative. 

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" 

Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" - Secţia de Artă Bacău 

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Ion Borcea 

Muzeul de Ştiinţele Naturii Vivariu 

Observatorul Astronomic „Victor Anestin” 

Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu” 

Casa Memorială „George Bacovia” 

Casa Memorială „Nicu Enea” 

Casa Memorială „Vasile Alecsandri” 

Evaluarea patrimoniului cultural a fost realizată de Centrul de Studii şi Cercetări în 

Domeniul Culturii. Conform acestei evaluări, criteriul „Muzee şi colecţii publice” este notat 

astfel: 

MUZEE ŞI COLECŢII PUBLICE PUNCTAJ 

I. Muzee II. Colecţii publice 

Municipiul Bacău 9 muzee 6 puncte 

Sursa: 


_turistice_antropice.pdf




Piese 


scrise 


Pag. 

187/364 

I. B. 3. Artă şi tradiţie populară 

Începând din anul 2000, la Bacău, se desfăşoară Festivalul Naţional „Ion Drăgoi”, 

proiect cultural de anvergură destinat promovării şi valorificării muzicii populare tradiţionale în 

contemporaneitate. Violonistul Ion Drăgoi este recunoscut datorită excelentei interpretări al 

folclorului din zona Bacăului. Festivalul este organizat de Consiliul Judeţean Bacău, Primăria 

Municipiului Bacău, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Centrul Judeţean de Creaţie Bacău, şi 

Societatea Română de Televiziune, în parteneriat cu Ansamblul folcloric “Busuiocul”. 

În fiecare an Festivalul Naţional “Ion Drăgoi” reuneşte artişti renumiţi ai muzicii populare 

româneşti precum şi formaţii şi ansambluri de muzică populară din întreaga ţară. În anul 2008, 

Festivalul se va desfăşura la Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, pentru a aniversa împlinirea a 

opt decenii de la naşterea violonistului Ion Dragoi, în cadrul celei de a IX-a ediţii. 

„Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă” este un alt eveniment de amploare desfăşurat 

anual în municipiul Bacău, în preajma Crăciunului. Este un proiect cultural susţinut de 

Ansamblul folcloric “Busuiocul” şi Consiliul Judeţean Bacău. Evenimentul se desfăşoară pe o 

durată de 3 zile, în care au loc Parada măştilor şi costumelor, la care participă formaţii 

reprezentative din judeţul Bacău, din celelalte judeţe ale Moldovei (Iaşi, Bacău, Vaslui, Botoşani) 

precum şi din alte zone ale ţării (de ex. Vrancea, Hunedoara, Maramureş, etc.) şi diverse 

concerte de coline şi obiceiuri tradiţionale de iarnă. 

O activitate complementară desfăşurată de Ansamblul Folcloric „Busuiocul” este 

îndreptată spre confecţionarea de costume populare, atât pentru personalul artistic propriu cât şi 

pentru formaţii din Oneşti, Hemeiuşi şi Iteşti (judeţul Bacău), din Vaslui, Hârlău, Galaţi şi Baia 

Mare. Iniţiativa Ansamblului „Busuiocul” este, astfel, o modalitate oportună de a promova acest 

meşteşug tradiţional care se practică din ce în ce mai puţin. 

În ceea ce priveşte arta, municipiul Bacău este recunoscut la nivel naţional ca un 

important centru a picturii naive. 

Criteriul „Artă şi tradiţie populară” a fost evaluat de către Centrul de Studii şi 

Cercetări în Domeniul Culturii, primind următorul punctaj: 

ARTĂ ŞI TRADIŢIE POPULARĂ PUNCTAJ 

I. festivaluri, târguri, II. Meşteşuguri 

obiceiuri, sărbători, populare 

etc. 

Municipiul Bacău 1. Festivalul Naţional 1. Pictură naivă – 

de Folclor „Ion Drăgoi” 

2. Alaiul datinilor şi 

creatori individuali 

2. Măşti populare 

obiceiurilor de iarnă 

4 puncte 

Sursa: 


_turistice_antropice.pdf




Piese 


scrise 


Pag. 

188/364 

I. B.4. Instituţii de spectacole şi concerte 

Principalele instituţii de spectacole şi concerte din municipiul Bacău sunt (acestea instituţii 

au fost prezentate în capitolul privind serviciile culturale, de spectacole şi recreative): 

Ateneu - Filarmonica "Mihail Jora", 

Casa de Cultură “Vasile Alecsandri”, 

Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu” 

Teatrul „George Bacovia” 

Ansamblul folcloric „Busuiocul”, 

Orchestra populară „Plaiurile Bistriţei”. 

Criteriul „Instituţii de spectacole şi concerte” a fost evaluat de către Centrul de 

Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, primind următorul punctaj: 

INSTITUŢII DE SPECTACOLE ŞI CONCERTE 

PUNCTAJ 

filarmonici, orchestre, formaţiuni instrumentale, 

corale ori vocal-instrumentale, instituţii care deţin 

un ansamblu, etc. 

Municipiul Bacău 1. Filarmonica „Mihail Jora” 

2. Ansamblul folcloric "Busuiocul" 

3. Orchestra populară "Plaiurile Bistriţei" 

4. Teatrul „George Bacovia” 

5. Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George 

Apostu” 

4 puncte 

Sursa: 



I. B. 5. Manifestări culturale repetabile 

Unele dintre manifestările culturale repetabile au fost deja menţionate anterior, aşa cum 

sunt, de exemplu Festivalul Naţional “Ion Drăgoi”, „Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă” 

şi, mai nou, festivalul “De dragoste, de neam, de ţară”. 

În afara evenimentelor precizate anterior, în municipiul Bacău se desfăşoară, anual, 

Festivalul „George Bacovia”. Prima ediţie a acestui festival a avut loc în anul 1971. în cadrul 

acestui festival au loc lansări de carte, simpozioane literare, şi, cel mai important, decernarea 

premiilor revistei „Ateneu”, revistă de cultură fondată în 1927 de George Bacovia şi Grigore 

Tăbăcaru. 

Un alt eveniment anual care se desfăşoară în municipiul Bacău este Festivalul 

“Arlekin”. Acest eveniment se organizează de către Primăria Bacău, în fiecare an cu ocazia 

Zilei Internaţionale a Copilului. În anul 2008, festivalul Arlekin a ajuns la cea de a XIII-a ediţie. 

Festivalul include spectacole în aer liber, concursuri sportive, educative, ecologice, desene pe




Piese 


scrise 


Pag. 

189/364 

asfalt, grafitti, concerte, parade, etc.. De asemenea, festivalul implică şi participarea activă a 

instituţiilor de învăţământ din municipiu. 

Alte evenimente organizate în municipiul Bacău: 

‣ Festivalul de Teatru în Limba Engleză („I.D. Fest” – Ingenious Drama Fest), 

‣ Festivalul – Concurs „Gala Star” – One Man Show, 

‣ Festivalul – Concurs Internaţional de Poezie „Avangarda XXII”, 

‣ Zilele Bacăului, 

Categoria „Manifestări culturale repetabile” include evenimente sau instituţii de la 

punctele B.2., B.3., B.4.. De aceea, conform Metodologiei pentru evaluarea potenţialului turistic 

în unităţile administrativ - teritoriale de bază, acest criteriu primeşte 0 puncte. 

Concluzii 

În urma evaluării resurselor turistice cultural - istorice a municipiului Bacău au rezultat 

următoarele: 

NR. CRITERIUL DE EVALUARE PUNCTAJUL OBŢINUT 

CRT. 

1. B1. Monumente istorice de 

4 

interes naţional 

2. B2. Muzee şi colecţii 

6 

publice 

3. B3. Artă şi tradiţie populară 4 

4. B4. Instituţii de spectacole 

4 

şi concerte 

5. B5. Manifestări culturale 

- 

repetabile 

6. TOTAL PUNCTAJ 18 

Sursa: 



Faţă de punctajul maxim posibil, resursele turistice antropice ale municipiului Bacău au 

fost evaluate cu 18 puncte, reprezentând 72% din maximul posibil (25 de puncte). Menţionăm 

faptul că, potrivit Metodologiei pentru evaluarea potenţialului turistic în unităţile administrativ - 

teritoriale de bază, doar unităţile administrativ – teritoriale ce conţin monumente UNESCO 

primesc punctajul maxim de 25 de puncte. 

Cumulând punctajul obţinut în urma evaluării resurselor turistice naturale la punctajul 

obţinut în urma evaluării resurselor turistice antropice, rezultă următorul punctaj total pentru 

resursele turistice ale municipiului Bacău şi comunelor din Zona Metropolitană Bacău: 

Nr. 

crt. 

Unitatea administrativ 

teritorială 

Resurse 

naturale 

Resurse 

antropice 

Punctaj total 

resurse turistice 

1. Municipiul Bacău 7 18.00 25




Piese 


scrise 


Pag. 

190/364 

Comparativ cu punctajul maxim posibil de obţinut, la capitolul „Resurse turistice naturale”, 

municipiul Bacău a fost evaluat cu 7 puncte, din maximul de 25, ceea ce înseamnă 28% din 

totalul posibil de puncte. Punctajul obţinut relativ redus se explică prin peisajul relativ monoton, 

plat, caracteristic reliefului de terase, absenţei formelor spectaculoase de relief pe teritoriul 

oraşului, lipsa vegetaţiei forestiere şi, în consecinţă, a faunei cinegetice. De asemenea, 

municipiul nu beneficiază de prezenţa factorilor naturali terapeutici. 

Mult mai bogat, mai valoros şi mai diversificat este potenţialul antropic al 

municipiului, care include obiective arheologice, arhitecturale, memoriale, instituţii de cultură, 

biserici, muzee, cărora li se adaugă numeroasele evenimente cultural – artistice. Toate acestea, 

manageriate corespunzător din punct de vedere turistic, pot contribui la conturarea unei imagini 

atractive din punct de vedere turistic a municipiului Bacău. 

I. C. Infrastructura specific turistică 

Etapa a doua a evaluării potenţialului turistic al municipiului Bacău constă în evaluarea 

infrastructurii specific turistice şi tehnice, în absenţa căreia nu se pot desfăşura activităţile 

turistice. Pentru infrastructura specific turistică se acordă un punctaj maxim posibil de 20 de 

puncte, distribuit pe subcriterii, astfel: 

CATEGORIE 

PUNCTAJ MAXIM 

C.1. Unităţi de cazare 7 

C.2. Instalaţii de tratament 5 

C.3. Săli de conferinţă, centre 6 

expoziţionale 

C.4. Pârtii de schi, instalaţii de 1 

transport pe cablu 

C.5. Alte instalaţii de agrement 1 

TOTAL 20 

I. C. 1. Infrastructura de cazare 

Unităţile de cazare fac posibilă menţinerea turiştilor într-o anumită arie turistică mai mult 

timp, beneficiind de confort sporit. 

În continuare, utilizând criteriile precizate în Metodologia privind evaluarea potenţialului 

turistic în unităţile administrativ – teritoriale de bază, precum şi Studiul de Fundamentare pentru 

Evaluarea Potenţialului Turistic în Unităţile Administrativ-Teritoriale pe Judeţe, din cadrul PATN 

– Secţiunea VI – Zone cu resurse turistice, va fi analizată infrastructura de cazare a municipiului 

Bacău. 

Conform Metologiei privind evaluarea potenţialului turistic în unităţile administrativ – 

teritoriale de bază, acordarea punctajelor la nivelul fiecărei unităţi teritorial – administrative s-a 

realizat pornind de la capacitatea de cazare în funcţiune, calculată ca produs între numărul de 

camere şi numărul de zile de funcţionare. 

Conform datelor statistice furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în intervalul 2000 – 

2006, în municipiul Bacău au fost înregistrate următoarele tipuri de unităţi turistice de cazare:




Piese 


scrise 


Pag. 

191/364 

Evoluţia numărului de unităţi turistice de cazare în mun. Bacău în intervalul 2000 – 2006 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

hoteluri 6 5 5 3 3 3 3 

hanuri şi moteluri 1 1 1 

vile turistice 1 1 1 1 1 1 1 

campinguri 1 1 1 1 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008 

6 

5 

Evoluţia structurilor de cazare turistică în 

municipiul Bacău în intervalul 2000 - 2006 

nr. unităţi 

4 

3 

2 

1 

hoteluri 

hanuri şi moteluri 

vile turistice 

campinguri 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

Este evident faptul că cea mai bine reprezentată categorie este cea a hotelurilor, pentru 

care se manifestă o tendinţă de scădere în intervalul 2000 – 2006. Astfel, comparativ cu anul 

2000, în 2006 numărul hotelurilor din municipiu s-a înjumătăţit. 

Cu excepţia hotelurilor, în intervalul 2000 – 2006 a fost înregistrată câte o singură unitate 

din categoriile: „vile turistice”, „campinguri”, „hanuri şi moteluri”. 

Evoluţia numărului locurilor de cazare în unităţile de cazare din mun. Bacău 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

hoteluri 969 756 743 547 580 593 594 

hanuri şi moteluri 38 38 38 

vile turistice 20 22 22 14 22 22 

campinguri 159 163 20 22 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică, 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

192/364 

nr. locuri 

1000 

900 

800 

700 

600 

Evoluţia numărului locurilor de cazare în unităţile 

turistice din municipiul Bacău în intervalul 2000 - 2006 

500 

400 

300 

200 

100 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 

hoteluri 

hanuri şi moteluri 


campinguri 

Institutul Naţional de Statistică a furnizat date doar până în anul 2006. În ultimii ani însă, 

în municipiul Bacău s-a dezvoltat infrastructura de cazare de mică şi medie capacitate, mai 

precis, pensiunile şi vilele turistice. 

Unităţile turistice de cazare deja binecunoscute şi cu o tradiţie îndelungată sunt hotelurile 

Decebal, Moldova, Bistriţa, Dumbrava, care au început să fie construite începând din anii 1960. 

Astfel, Hotel Dumbrava datează din 1962, în 1965 se construieşte Hotel Bistriţa, în 1970 se 

construieşte Hotel Decebal, cu 201 locuri, iar în 1980 este dat în funcţiune Hotel Moldova, cu 

390 de locuri. Din punct de vedere al răspândirii în teritoriu, toate hotelurile menţionate anterior 

sunt situate în zona centrală a municipiului Bacău. 

Acestor hoteluri li se adaugă pensiunile turistice a căror dezvoltare a căpătat în ultimii ani 

o amploare din ce în ce mai mare. În prezent, în municipiul Bacău funcţionează aproximativ 5 

pensiuni, localizate atât în zona centrală a oraşului (în apropierea Parcului Trandafirilor, strada 

Cuza Vodă), în apropierea Gării, lângă Autogara Bacău, cât şi în zonele periferice, la ieşirea din 

oraş, pe axele majore de transport: pe Calea Moldovei (DN 15), spre Piatra Bacău. 

Un aspect important care poate fi determinant în atragerea unor anumite categorii de 

clientelă turistică este cel referitor la standardele de calitate ale unităţilor turistice de cazare. 

Astfel, în ceea ce priveşte unităţile hoteliere existente în municipiul Bacău, deşi au fost 

construite şi amenajate după standarde vechi, în prezent toate unităţile au fost modernizate 

pentru a răspunde cerinţelor actuale. Modernizarea hotelurilor s-a realizat ţinând cont atât de 

segmentul de turism de business şi de investiţiile importante care se derulează în zonă, cât şi 

de rolul municipiului Bacău de oraş de tranzit al fluxurilor turistice către nordul Moldovei şi către 

Transilvania. 

În prezent, cel mai mare hotel din Bacău este Hotel Moldova, având 244 locuri de cazare, 

distribuite în 143 de camere single, duble şi apartamente. Hotelul Decebal a fost construit în 

1970, după un proiect american, în stil arhitectonic similar hotelului Intercontinental din 

Bucureşti. Din 1999, Hotel Decebal este proprietate privată, alături de Hotel Măgura din Tg. 

Ocna. În anul 2000 Hotel Decebal a fost complet renovat, având o capacitate de 220 locuri. 

Hotelul Bistriţa dispune în prezent de 122 locuri de cazare, în timp ce Hotel Dumbrava, 

modernizat în anul 2007, are o capacitate de 112 locuri. Toate cele 4 hoteluri menţionate 

anterior sunt la standarde de calitate de 3 stele (3***), având o capacitate totală de cazare de 

711 locuri.




Piese 


scrise 


Pag. 

193/364 

În ceea ce priveşte pensiunile şi vilele turistice din municipiul Bacău, acestea sunt 

încadrate, majoritatea, la standarde de calitate de 2** şi 3***, o singură unitate oferind şi camere 

de 4****. Există şi unele unităţi turistice de categoria 1* (Pensiunea Popas Gherăieşti, 

Campingul Azur Gherăieşti). Pensiunile turistice din oraş oferă un număr de aproximativ 110 

de locuri de cazare, la care se adaugă 26 de locuri în vile turistice şi 100 de locuri de cazare 

în Campingul Gherăieşti. De asemenea, un mic hotel cu 14 locuri este inclus în cadrul 

Centrului de Cultură şi Artă «George Apostu», însă acesta funcţionează în circuit închis. Un alt 

hotel, cu 34 de locuri funcţionează în cadrul pistei de karting din municipiul Bacău. Structura 

locurilor de cazare în unităţile turistice din municipiul Bacău este prezentată în diagrama 

următoare: 

TIPUL UNITĂŢII TURISTICE CAPACITATEA DE CAZARE 

hoteluri 711 

pensiuni 110 

campinguri 100 

vile turistice 26 

cazare cu circuit intern 14 

TOTAL 961 

Structura locurilor de cazare pe tipuri de unităţi 

turistice în oraşul Bacău în anul 2008 

10% 

11% 3% 

hoteluri 

pensiuni 

campinguri 


76% 

Ca tendinţe generale remarcăm că numărul locurilor de cazare prezintă o evoluţie 

relativ ciclică, în sensul că, este în general descendentă în intervalul ianuarie – aprilie, 

creşte uşor în intervalul mai – iulie, uneori cu prelungirea perioadei de creştere până în 

august – septembrie, pentru ca în lunile octombrie, noiembrie, decembrie să se înregistreze 

o diminuare a numărului locurilor de cazare disponibile. 

De asemenea, constatăm că numărul mediu anual al locurilor de cazare disponibile 

în structurile de cazare din municipiul Bacău creşte în intervalul 2003 – 2006, de la 583 în 

2003 la 605 în 2004, 614 în 2005, 657 în 2006, dar scade la 621 în 2007. 

În trimestrul I din anul 2008 se înregistrează cel mai mare număr mediu de locuri de 

cazare (667) faţă de valorile înregistrate în primul trimestru din anii precedenţi. 

Evaluarea infrastructurii de cazare a municipiului Bacău a fost realizată de Institutul 

Naţional de Cercetare – Dezvoltare în Turism. Conform acestei evaluări, municipiul Bacău 

este notat astfel:







Piese 

scrise 

Pag. 

194/364 

U.A.T. TIP DATE 

Bacău 

Hotel 

Vilă 

Motel 

Pensiune 

turistică 

Nr. 

unităţi 

Nr. 

camere 

Nr. 

locuri 

Nr. 

unităţi 

Nr. 

camere 

Nr. 

locuri 

Nr. 

unităţi 

Nr. 

camere 

Nr. 

locuri 

Nr. 

unităţi 

Nr. 

camere 

Nr. 

locuri 

CATEGORIA 

1F 1S 2F 2S 3F 3S total 

2 

14 

23 

1 

55 

110 

1 

9 

20 

2 

235 

470 

1 

17 

34 

2 

2 

6 

3 

290 

580 

1 

17 

34 

4 

16 

29 

TIP 

STRUCTURĂ 

TURISTICĂ 

Hotel 

Pensiune 

Alt tip de 

unităţi de 

cazare 

CAPACITATE 

DE CAZARE 

ÎN 

FUNCŢIUNE 

104400 

PUNCTAJ 

PE TIP DE 

STRUCTURĂ 

Sursa: 

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/infra_turistica.pdf 

5760 

9360 

0,244 

0,036 

0,041 

PUNCTAJ 

FINAL 

0,33




Piese 


scrise 


Pag. 

195/364 

I. C. 2. Instalaţii de tratament 

În municipiul Bacău nu funcţionează instalaţii de tratament. Prin urmare, pentru acest 

criteriu al evaluării nu se va acorda nici un punct. 

I. C. 3. Săli de conferinţă, centre expoziţionale 

Devenind o componentă obligatorie a infrastructurii turistice, mai ales pentru segmentul 

de business, sălile de conferinţă din municipiul Bacău reprezintă dotări în cadrul hotelurilor. 

Astfel, Hotel Moldova dispune de un centru de afaceri constând în 5 săli de conferinţă 

dotate ultramodern, totalizând 112 locuri, Hotel Decebal beneficiază de o sală de 

conferinţe de 50 de locuri, Hotel Dumbrava beneficiază de o sală de conferinţe de 40 de 

locuri, iar sala de conferinţe a Hotelului Bistriţa are o capacitate de 20 de locuri. De 

asemenea, Centrul Internaţional de Cultură şi Artă „George Apostu” beneficiază de o sală de 

conferinţe. În total, în hotelurile din municipiul Bacău există 222 locuri în sălile de 

conferinţe. 

În ceea ce priveşte centrele expoziţionale, în prezent, în municipiul Bacău nu există 

astfel de dotări destinate în mod direct activităţilor expoziţionale. Este în construcţie Centrul 

Expoziţional şi de Afaceri Bacău, care va fi deschis în anul 2011. Suprafaţa de expoziţie din 

cadrul acestui Centru este organizată în două module care pot funcţiona independent sau 

împreună, în funcţie de solicitări. Pavilioanele pentru expoziţii vor avea o suprafaţă de peste 

6.000 metri pătraţi, adică de 2,5 ori mai mult decât există în prezent în Sala Olimpică de 

Atletism, utilizată în prezent ca spaţiu expoziţional / pentru târguri. 

I. C. 4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu. 

În municipiul Bacău, condiţiile naturale de relief cât şi durata stratului de zăpadă nu oferă 

posibilităţi de amenajare a unor pârtii de schi. Pentru acest criteriu de evaluare oraşul Bacău 

este cotat cu 0 puncte. 

I. C. 5. Alte instalaţii de agrement 

La capitolul „Alte instalaţii de agrement” au fost incluse acele instalaţii de agrement ce 

motivează deplasarea turiştilor, respectiv: terenuri de golf, plaje omologate “Blue Flag”, instalaţii 

de agreement nautic, parcuri de distracţii, herghelii, etc. Punctajul maxim acordat pentru 

acestea este de 1 punct. Criteriile care stau la baza procesului de evaluare a instalaţiilor de 

agrement sunt următoarele: 

- numărul instalaţiilor de agrement, 

- diversitatea instalaţiilor de agrement. 

În ceea ce priveşte municipiul Bacău, aici sunt localizate următoarele instalaţii de 

agrement: 

Pista de karting, 

Insula de Agrement, 

Ştrandul Tineretului (GEPEXPARK), 

Ştrandul Letea, 

Camping Azur Gherăieşti, 

Bazinul Olimpic de Inot,




Piese 


scrise 


Pag. 

196/364 

Terenul de minigolf – este amenajat în Parcul Cancivov. 

Ca o concluzie, din punct de vedere al capacităţii şi diversităţii spaţiilor destinate 

agrementului, în municipiul Bacău este necesară suplimentarea acestei infrastructuri atât 

prin construirea de spaţii şi dotări noi de agrement, (cât mai atractive şi diversificate) cât şi 

prin modernizarea şi reabilitarea celor deja existente (în special Insula de Agrement, 

parcurile din municipiu, spaţiile verzi neamenajate). Actualele instalaţii de agrement din 

municipiul Bacău nu reuşesc să acopere necesarul local, şi, în condiţiile menţinerii actualei 

infrastructuri de acest gen, va fi foarte dificilă susţinerea şi satisfacerea cerinţelor specifice unor 

fluxuri turistice de mari dimensiuni. 

Conform Metodologiei privind evaluarea potenţialului turistic în unităţile administrativ – 

teritoriale de bază, punctajul pentru infrastructura specific turistică în municipiul Bacău este 

următorul: 

CATEGORIE 

PUNCTAJ MAXIM 

C.1. Unităţi de cazare 0,33 

C.2. Instalaţii de tratament 0 

C.3. Săli de Capacitate maximă pentru 0,20 

conferinţe, centre conferinţe (total locuri) 

expoziţionale Suprafaţă expo (mp) 0 

C.4. Pârtii de schi, instalaţii de transport pe cablu 0 

C.5. Alte instalaţii de agrement 0,40 

TOTAL 0,93 

Sursa: 

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/inf 

ra_turistica.pdf 

I. D. Infrastructura tehnică 

Evaluarea infrastructurii tehnice a fost realizată de INCD URBANPROIECT, nivelului de 

echipare tehnică a unităţilor teritorial – administrative fiindu-i acordat maxim 30 de puncte. În 

cadrul infrastructurii tehnice, indicatorii care se iau în considerare sunt accesibilitatea la 

infrastructura majoră de tranport, infrastructura edilitară a localităţii precum şi infrastructura de 

telecomunicaţii. 

I. D. 1. Accesibilitatea la infrastructura majoră de transport 

Pentru evaluarea accesibilităţii la infrastructura najoră de transport s-a avut în vedere 

prezenţa pe teritoriul unităţilor administrativ – teritoriale a unor noduri majore de transport de 

călători, condiţie esenţială pentru ca un teritoriu să poată fi inclus în activitatea turistică. 

Din cele 30 de puncte prin care s-a evaluat importanţa echipării tehnice a unei localităţi 

pentru desfăşurare unei activităţi turistice, 16 au fost direcţionate către criteriul accesibilităţii. 

Cei patru indicatori care au fost luaţi în considerare pentru a evalua accesul direct al unităţilor 

administrativ teritoriale la reţeaua majoră de transport au fost ponderaţi în funcţie de importanţa 

acestora într-o reţea internaţională de transport precum şi de intermodalitate în transportul de 

călători.




Piese 


scrise 


Pag. 

197/364 

Punctajul s-a realizat după înmulţirea punctelor de evaluare (între 0 şi 1) pe fiecare 

indicator cu punctajul de ponderare pe indicatori din cele 16 puncte ale criteriului, astfel: 

• pentru accesul la drum naţional sau european şi cale ferată s-au acordat 5 puncte din 

totalul de 16, dar acestea nu sunt acordate decât dacă localitatea are acces la 

ambele modalităţi de transport. 

• dacă unitatea administrativ teritorială de bază are acces doar la drum naţional sau 

cale ferată atunci acesta va primi doar jumătate din punctaj (adică 0,5x5 =2,5). 

Municipiul Bacău ocupă o poziţie favorabilă în zona centrală a Moldovei, ceea ce îi 

asigură accesul la numeroase rute şi modalităţi de transport care se intersectează în acest 

punct. Din punct de vedere al accesibilităţii, şi în special al accesibilităţii turistice, municipiul 

Bacău este favorizat în primul rând de poziţia centrală pe care o ocupă în cadrul marii axe de 

circulaţie pe care o reprezintă valea Siretului. 

Astfel, din punct de vedere al circulaţiei rutiere, municipiul Bacău reprezintă un important 

nod rutier, „placă turnantă” a circulaţiei turistice în zona Moldovei. Pe teritoriul municipiului se 

intersectează următoarele artere rutiere: 

- DN 2 / E 85 – este cea mai importantă arteră care străbate municipiul pe 

direcţia sud – nord şi, pe o foarte scurtă distanţă, pe direcţia vest-est. DN 2/ E 

85 se suprapune culoarului Siretului şi asigură legătura între Bucureşti şi 

nordul ţării, până la graniţa cu Ucraina. Este cea mai tranzitată axă de 

circulaţie din Regiunea de Dezvoltare Nord – Est. 

- DN 15 – este una din cele mai importante şi mai circulate axe turistice din 

România, asigurând legătura între zona centrală a Moldovei şi centrul 

Transilvaniei. DN 15 porneşte din zona centrală a municipiului Bacău, de la 

racordul cu E 85, către nord, străbătând cartierul Gherăieşti şi urmează cursul 

văii Bistriţei pe traseul Bacău – Buhuşi - Piatra Bacău – Bicaz – Poiana 

Largului, apoi cursul văii Bistricioarei, pe ruta Poiana Largului – Borsec, şi, în 

final, valea Mureşului, pe traseul Topliţa – Deda – Reghin – Tg. Mureş – 

Turda. 

- DN 2F – asigură legătura între municipiul Bacău şi municipiul Vaslui, 

străbătând cartierul Şerbăneşti pe direcţia vest – est, de la racordul cu E 85, 

mai sus de Intersecţia Şerbăneşti. 

- DN 2G – realizează conexiunea între municipiul Bacău şi oraşul Comăneşti, 

pe traseul Mărgineni – Luncani – Poiana – Stejaru – Scorţeni – Floreşti – 

Ardeoani – oraşul Moineşti – oraşul Comăneşti. DN 2G străbate zona centrală 

a municipiului Bacău, cartierul Bacovia, zona Depoului şi zona industrială Vest 

a oraşului. 

- DN 11/E 574 – reprezintă de asemenea o arteră majoră de transport rutier 

care leagă centrul Moldovei de partea de sud a Transilvaniei. DN 11 / E 574 

asigură legătura între oraşul Bacău (de la racordul cu E 85) şi unul din cele 

mai importante centre urbane din Transilvania, şi anume municipiul Braşov, 

pe traseul Bacău – Oneşti – pasul Oituz – Tg. Secuiesc – Braşov. 

Referitor la accesibilitatea feroviară, municipiul Bacău este străbătut de magistrala 500 

Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Râmnicu Sărat - Focşani - Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – 

Suceava – Vicşani, principala arteră feroviară din vestul Moldovei. De la Bacău se desprinde 

sub – magistrala de cale ferată 509 pe ruta Bacău – Piatra Bacău – Bicaz, cu o lungime de 86 

km.




Piese 


scrise 


Pag. 

198/364 

Mai mult, municipiul Bacău este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care 

asigură conexiunea în interiorul Europei, pe relaţia nord – sud, pornind de la Marea Baltică 

(Lituania) şi Golful Finic Skt Petersburg, în direcţia Moscova - Kiev - Chişinău - Romania - Ruse 

- Stara Zagora - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României, componenta feroviară 

urmează traseul Ungheni - Iaşi - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărăşeşti - Buzău - Ploieşti - 

Bucureşti - Giurgiu/Ruse. 

Poziţia centrală a determinat amplasarea la Bacău a unui aeroport internaţional, cel mai 

important din Moldova. Aeroportul Internaţional Bacău se află în partea sud – vestică a 

municipiului Bacău, la 10 km faţă de centrul oraşului. Sunt disponibile zboruri directe interne 

spre Bucureşti, Timişoara, şi internaţionale spre aeroporturi din Italia, şi Germania, zborurile 

fiind efectuate de companiile: TAROM, Carpatair şi Blue Air. 

Prezenţa aeroportului este esenţială în dezvoltarea uneia din cele mai profitabile forme 

de turism, şi anume turismul de afaceri, de congrese şi conferinţe, ca urmare a existenţei unui 

mediu de afaceri activ dar şi ca urmare a statutului municipiului Bacău de „punct de confluenţă” 

a afacerilor în zona Moldovei. 

În concluzie, poziţia geografică favorabilă în zona centrală a Moldovei - distanţe 

aproximativ egale faţă de principalele centre urbane din vecinătate - Galaţi, Braşov, Suceava, 

Iaşi, Piatra Bacău, Vaslui, Focşani şi accesul rapid la importante căi de comunicaţii terestre: 

calea ferată Bucureşti - Suceava şi drumul european E 85 şi la căile aeriene de transport 

(Aeroportul Internaţional Bacău), reprezintă avantaje importante pentru dezvoltarea viitoare a 

turismului în municipiul Bacău. 

Evaluarea accesibilităţii la infrastructura majoră de transport a fost realizată de 

INCD URBANPROIECT, fiind prezentată în tabelul următor: 

INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 

Denumire Punctaj Evaluare 

CRITERIU Accesul direct la 15 3 

infrastructura majoră de 

transport 

Indicatori Port 0 0 

Aeroport naţional/internaţional 5 1 

Acces la drum european (E) 5 1 

Acces la drum naţional / cale 5 1 

ferată (DN/CF) 

Sursa:http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/j 

udete/bacau/infra_tehnica.pdf 

Aşa cum reiese din tabelul anterior, singura modalitate de transport la care municipiul 

Bacău nu are acces este transportul naval. Municipiul a primit punctajul maxim pentru accesul 

la drum naţional, la calea ferată, la aeroport internaţional. 

I. D.2. Infrastructura edilitară 

Pentru infrastructura edilitară s-au acordat 9 puncte din totalul de 30. Dintre acestea, 

alimentarea cu apă în sistem centralizat şi canalizarea apelor uzate au fost notate cu 5, iar




Piese 


scrise 


Pag. 

199/364 

alimentarea cu gaze naturale (în sistem centralizat) cu 4 puncte cunoscut fiind faptul că lipsa 

acesteia poate fi mai uşor compensată. 

După datele disponibile reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate 

unităţile administrativ teritoriale şi de aceea acest indicator nu a fost luat în considerare, deşi la 

nivel de localitate aceasta poate fi uneori deficitară situaţie ce nu poate fi evaluată din cauza 

lipsei datelor. 

Infrastructura edilitară a municipiului Bacău (evaluată de către INCD URBANPROIECT) 

a primit următorul punctaj: 

DENUMIRE 

PUNCTAJ EVALUARE 

Criteriu Furnizarea de servicii publice de 9 

gospodărie comunală – infrastructura 

edilitară 

Indicatori Alimentare cu apă, canalizarea apelor 5 1 

uzate şi pluviale 

Alimentarea cu gaze naturale 4 1 

Sursa: 

http://www.mie.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/inf 

ra_tehnica.pdf 

I. D. 3. Infrastructura de telecomunicaţii 

Furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice a fost notată cu 5 puncte din totalul de 

30. acestea au fost acordate numai pentru unităţile administrativ teritoriale în care poate fi 

accesată reţeaua GSM. Pentru unităţile administrativ – teritoriale care dispun doar de reţea la 

un punct fix se acordă doar 2,5 puncte. 

NR. UNITATE 

EVALUARE FURNIZAREA PUNCTAJ 

CRT. TERITORIAL SERVICIILOR 

DE 

ADMINISTRATIVĂ COMUNICAŢII ELECTRONICE 

23. Municipiul Bacău 1 5 

Sursa: 

http://www.mdlpl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secVI/judete/bacau/i 

nfra_tehnica.pdf 

În final, totalizând punctajele acordate pentru cele 3 criterii care compun infrastructura 

tehnică, se obţine următorul punctaj: 

DENUMIRE 

PUNCTAJ 

Criteriu INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 29 

Indicatori Accesul rapid la infrastructura majoră 15 

de transport 

Infrastructura edilitară 9 

Infrastructura de telecomunicaţii 5 

În urma cumulării punctajelor pentru cele trei criterii care alcătuiesc infrastructura 

tehnică, cel mai mare punctaj a fost acordat municipiului Bacău, cu 29 de puncte din 30




Piese 


scrise 


Pag. 

200/364 

posibile, singurul criteriu pentru care a municipiul nu a primit nici un punct fiind accesul la o cale 

de transport navală – port. 

Concluzii 

Analiza potenţialului şi a infrastructurii turistice s-a axat pe analiza a 4 criterii esenţiale 

pentru localizarea şi dezvoltarea turismului în unităţile administrativ teritoriale. Astfel, pe de o 

parte a fost analizat potenţialul turistic, cu cele două categorii distincte: potenţialul natural şi 

potenţialul cultural – istoric. Elementele atractive ale potenţialului natural şi ale potenţialului 

cultural-istoric prezintă anumite posibilităţi de valorificare turistică, dau o anumită funcţionalitate 

pentru turism şi deci constituie premise pentru localizarea şi dezvoltarea activităţii de turism. 

Pe de altă parte, a fost analizată infrastructura specific turistică (unităţi de cazare, dotări 

pentru agrement) şi infrastructura tehnică (accesibilitatea – infrastructura de transport, 

infrastructura edilitară şi de comunicaţii). Baza materială turistică este una din părţile 

componenete ale produsului turistic, însă, asigurarea circulaţiei turistice nu este determinată 

numai de baza materială turistică specifică, ci şi de infrastructura tehnică generală. 

Gradul de dezvoltare şi diversificare a bazei materiale turistice şi a infrastructurii 

generale reflectă şi condiţionează, în acelaşi timp, nivelul de dezvoltare a circulaţiei turistice pe 

un teritoriu. 

Fiecare din cele 4 subcriterii (potenţial natural, potenţial cultural - istoric, infrastructură 

specific turistică, infrastructură tehnică) a fost evaluat şi i s-a acordat un anumit punctaj, 

urmând ca aceste punctaje să fie cumulate în vederea obţinerii punctajului final. 

Municipiul Bacău a obţinut în final un total de 55,93 puncte, din cele 100 de puncte 

ce reprezintă punctajul maxim. Pe criterii, punctajele acordate sunt următoarele: 

DENUMIRE PUNCTAJ OBŢINUT - 


PUNCTAJ 

MAXIM 

Criteriu RESURSE TURISTICE NATURALE 8 25 

Indicatori Cadrul natural 5 10 

Factori naturali terapeutici 0 10 

Arii protejate 3 5 

Criteriu RESURSE TURISTICE ANTROPICE 18 25 

Indicatori Monumente istorice de interes 4 8 

naţional 

Muzee şi colecţii publice 6 9 

Artă şi tradiţie populară 4 8/4 

Instituţii de spectacole şi concerte 4 8/4 

Manifestări culturale repetabile 0 0/4 

Criteriu INFRASTRUCTURĂ SPECIFIC 0,93 20 

TURISTICĂ 

Indicatori Unităţi specific turistice 0,33 7 

Instalaţii de tratament 0 5 

Săli de conferinţă, centre 0,20 6 

expoziţionale 

Pârtii de schi, instalaţii de transport 0 1 

pe cablu




Piese 


scrise 


Pag. 

201/364 

Alte instalaţii de agrement 0,40 1 

Criteriu INFRASTRUCTURA TEHNICĂ 29 30 

Indicatori Accesul rapid la infrastructura majoră 15 16 

de transport 

Infrastructura edilitară 9 9 

Infrastructura de telecomunicaţii 5 5 

TOTAL 55,93 100 

Cel mai mic punctaj comparativ cu punctajul maxim posibil s-a obţinut pentru cadrul 

natural care, datorită reliefului de terasă, este lipsit de spectaculozitate şi elemente de mare 

atractivitate. De asemenea, cadrul natural este puternic antropizat, suprafeţele acoperite cu 

vegetaţie naturală forestieră sunt foarte restrânse, spaţiile verzi necesită extinderi şi 

reamenajări. Ca resurse naturale se disting cele două lacuri cu potenţial pentru dezvoltarea 

turismului de agrement acvatic şi a turismului ecologic, ca urmare a prezenţei în municipiu a 

Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II. 

Un punctaj redus raportat la punctajul maxim s-a obţinut şi pentru infrastructura specific 

turistică. Astfel, numărul şi capacitatea unităţilor de cazare şi a infrastructurii pentru conferinţe 

(săli de conferinţă) este insuficient dezvoltată, atât calitativ cât şi cantitativ, în condiţiile în care 

una din formele de turism propuse pentru dezvoltare va fi turismul de afaceri. De asemenea, 

este necesară şi dezvoltarea dotărilor pentru agrement. Cadrul natural al municipiului Bacău 

este inadecvat pentru realizarea unor pârtii de schi dotate şi este de asemenea lipsit de resurse 

care să favorizeze crearea unor instalaţii de tratament (ape termale, izvoare minerale, etc.). De 

asemenea, municipiul nu dispune încă de centre expoziţionale (viitorul centru expoziţional este 

în construcţie). Aceste deficienţe pot fi însă compensate prin dezvoltarea infrastructurii de 

agrement şi a celei adecvate turismului de afaceri. 

Capitolele viitoare se vor orienta către prezentarea propunerilor de dezvoltare a diferite 

forme de turism în concordanţă cu potenţialul turistic existent. 

CONCLUZII 

Analiza stadiului actual de dezvoltare al activităţilor economice a evidenţiat existenţa 

anumitor probleme şi disfuncţionalităţi în dezvoltarea economică a municipiului Bacău. În 

concluzie, dezvoltarea activităţilor economice în municipiul Bacău este caracterizată de 

următoarele aspecte: 

PUNCTE TARI 

Municipiul Bacău - localitate urbană de 

rangul I, în cadrul regiunii Moldova, cu un 

puternic potenţial polarizator, amplasat pe 

o importantă axă de circulaţie (Muntenia- 

Moldova). 

Aşezare centrală prin care se realizează 

conexiuni cu importante oraşe din regiune 

Plasarea pe coridoare majore de transport 

european (E 85 / DN 2, coridorul feroviar 

PUNCTE SLABE 

Cele două lacuri de acumulare, deşi 

reprezintă un atu din punct de vedere al 

potenţialului natural, împart oraşul în două, 

generând discontinuităţi şi îngreunând 

traversarea dintr-o parte în alta (singurul 

punct de trecere fiind podul Şerbăneşti) 

Oraşul s-a extins doar pe direcţia nord - 

sud 

Lipsa unor centre mari de afaceri




Piese 


scrise 


Pag. 

202/364 

IX) 

Face parte dintr-o regiune slab dezvoltată 

în care poate deţine un rol coordonator – 

potenţial de polarizare la nivel regional şi 

naţional 

La nivel de judeţ, soldul balanţei de comerţ 

exterior a fost pozitiv 

Economie diversificată, cu tendinţă de 

terţializare a activităţilor 

Terenuri agricole cu grad ridicat de 

pretabilitate şi soluri de calitate superioară 

(clasele I şi II – 50%) 

O contribuţie importantă la dezvoltarea 

agriculturii din municipiu o are Staţiunea 

pentru Cercetări în Legumicultură; 

Centru industrial de importanţă regională şi 

naţională 

Dezvoltarea industriei alimentare, a 

industriei articolelor de îmbrăcăminte, 

industria mijloacelor de transport, industria 

prelucrării lemnului, industria chimică, 

industria celulozei şi hârtiei 

Produse de marcă ale industriei alimentare 

exportate în Uniunea Europeană 

Sectoarele industriale cu cea mai mare 

pondere în economia oraşului sunt: 

industria alimentară, fabricarea hârtiei, 

industria altor mijloace de transport 

(aeronautică), industria construcţiilor 

metalice 

Funcţionarea parcului tehnologic Hemeiuş 

– campus IT&C 

Preponderenţa proprietăţii private 

Dezvoltarea sectorului construcţiilor 

Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor străini 

asupra municipiului 

Dezvoltarea sectorului terţiar, în care 

domină comerţul, transporturile, serviciile 

pentru întreprinderi 

Existenţa unei pieţe de gross şi a 3 pieţe 

agroalimentare unde îşi desfac mărfurile 

producătorii agricoli 

Proprietate agricolă fărâmiţată în zona 

periferică nord – est a oraşului 

Insuficienţa terenurilor pentru construirea 

de noi unităţi economice mari 

Există zone industriale/părţi din platforme 

industriale dezafectate, nefuncţionale şi 

intens poluate 

Insuficienţa spaţiilor pentru construcţii 

Producţia industrială totală la nivel de judeţ 

în luna martie 2008 a fost cu 25,1% mai 

mică faţă de luna martie 2007, şi cu 26,6% 

mai mică faţă de luna februarie a anului 

2008. 

În primul trimestru al anului 2008, producţia 

industrială la nivel de judeţ s-a redus cu 

4,1% faţă de primul trimestru al anului 

2007 

Insuficienta promovare a produselor locale 

pe plan naţional şi internaţional 

Investiţii scăzute în resursele umane ale 

IMM-urilor 

Volumul lucrărilor de construcţii, în luna 

ianuarie 2009, comparativ cu luna 

decembrie 2008 a înregistrat o scădere cu 

6,4%. 

Lipsa spaţiilor de birouri de clasa A 

Parteneriatele public – privat sunt 

insuficient dezvoltate 

Spaţiul expoziţional existent nu acoperă 

cererea pieţei 

Dirijarea unei părţi a investiţiilor private 

către alte zone apropiate de municipiu 

(Metrou în comuna N. Bălcescu, H.I.T.




Piese 


scrise 


Pag. 

203/364 

Prezenţa în municipiu a marilor lanţuri 

europene de hypermarketuri şi 

supermarketuri 

Prezenţa în municipiu a reprezentanţelor 

principalelor mărci de autoturisme 

Dezvoltarea serviciilor private de sănătate 

Prezenţa unei infrastructuri şcolare variate 

şi diversificate pe toate nivelele de 


Prezenţa instituţiilor de învăţământ 

universitar 

Modernizarea celor mai multe terenuri de 

sport aferente unităţilor şcolare 

Ofertă culturală diversificată: teatre, 

filarmonica, muzee, casa de cultură, 

biblioteci, galerii de artă, cinematografe 

Dotări sportive omologate olimpic (Bazinul 

Olimpic de Înot, Sala de Atletism) 

Park Hemeiuş) 

Insuficienta dezvoltare a serviciilor pentru 

populaţie 

Existenţa în sectorul public a unităţilor de 

sănătate vechi, modernizate doar parţial 

Multe şcoli au o infrastructură învechită 

Existenţa unui singur parc tehnologic 

Infrastructura de sănătate din sistemul 

public este învechită în raport cu 

standardele actuale 

Lipsa de fonduri pentru restaurarea 

anumitor edificii şi centre de cultură 

Monumente de interes naţional şi judeţean 

aflate în stare avansată de degradare si 

monumente a căror zonă de protecţie nu 

este respectată 

Degradarea dotărilor sportive 

Dezvoltarea serviciilor financiar-bancare Peisajul natural al municipiului este 

Prezenţa lacurilor de acumulare Bacău şi 

Bacău II şi a Insulei de Agrement ca 

elemente atractive ale cadrului natural 

Situarea în imediata apropiere a oraşului a 

unor zone împădurite în comunele 

Hemeiuşi, Măgura, Mărgineni 

Prezenţa monumentelor de interes naţional 

în mun, Bacău şi comunele Hemeiuş, 

Mărgineni, Filipeşti 

Situarea pe râul Bistriţa, fapt ce îi asigură 

necesarul de apă potabilă, şi producerea 

de energie electrică 

Plasarea pe coridoare majore de transport: 

drumul european E 85, coridorul feroviar 

european IX. 

Dispune de aeroport internaţional 

OPORTUNITĂŢI 

Stimularea creării şi implementării 

mecanismelor parteneriale public-privat 

puternic antropizat 

Potenţial turistic insuficient valorificat 

Absenţa unor companii hoteliere mari, 

recunoscute pe plan internaţional (Hilton, 

Maryot, Ramada, etc.) 

Capacitatea infrastructurii de reuniuni, 

conferinţe, congrese, a mun. Bacău este 

redusă 

Dotările pentru agrement sunt reduse şi 

necesită îmbunătăţiri 

Numărul de societăţi care funcţionează în 

sectorul cercetare – dezvoltare este foarte 

mic 

RISCURI 

Reducerea suprafeţei terenului agricol prin 

utilizarea pentru construcţii (schimbarea 

destinaţiei terenurilor)




Piese 


scrise 


Pag. 

204/364 

Dezvoltarea de structuri specializate pentru 

atragerea de investiţii străine: parcuri 

tehnologice, centre de afaceri, centre de 

excelenţă, incubatoare de afaceri 

Incurajarea exportului de produse cu 

valoare adăugată mare 

Creşterea interesului naţional şi 

internaţional pentru produsele de marcă din 

Bacău 

Facilitarea parteneriatelor dintre 

întreprinzătorii locali şi cei străini 

Înfiinţarea unui Centru incubator pentru 

industria alimentară – centru logistic 

alimentar 

Dezvoltarea sectorului IMM 

Existenţa proiectelor imobiliare de 

anvergură, aflate în curs de execuţie sau în 

fază de planificare aparţinând unor 

dezvoltatori imobiliari internaţionali 

Dezvoltarea de parteneriate cu universităţi 

din alte state 

Continuarea proceselor de modernizare şi 

dotare a şcolilor şi liceelor 

Construirea Centrului Expoziţional şi de 

Afaceri Bacău 

Dezvoltarea firmelor specializate în servicii 

de consultanţă în afaceri, consultanţă 

financiară, proiecte, studii de piaţă 

Îmbunătăţirea şi modernizarea 

infrastructurii de sănătate din sectorul 

public 

Construirea unei noi baze sportive cu 

stadion (avizat de FIFA-UEFA), sală de 

sport, sală de atletism, bază de 

antrenament 

Aplicarea pentru programe şi granturi de 

sprijinire şi dezvoltare a culturii şi tradiţiilor 

Migraţia unor sectoare/ unităţi industriale 

către locaţii externe cu costuri mai reduse 

(industria de lohn de ex. se poate orienta 

către state cu mână de lucru mai ieftină) 

Desfiinţarea multor centre de cercetare 

Invadarea pieţei cu produse din import – 

risc concurenţial sporit odată cu integrarea 

României în UE 

Diminuarea activităţilor productive 

concomitent cu creşterea în volum absolut 

şi ca pondere a activităţilor comerciale, 

creează dependenţă economică şi 

accentuează sărăcia 

Aglomerarea şi supraînălţarea clădirilor în 

special în zona centrală a oraşului 

Insuficienţa terenurilor pentru construcţii 

determină amplasarea unor construcţii 

pentru locuinţe în vecinătatea zonelor 

industriale poluate 

Emigrarea medicilor şi a cadrelor sanitare 

medii 

Subestimarea problemelor sistemului 

educaţional universitar duce la 

demotivarea personalului didactic 

Scăderea atractivităţii sistemului de 

învăţământ datorită salariilor mici din acest 

sector 

Creşterea numărului de îmbolnăviri 

datorate degradării factorilor de mediu 

(agravarea stării de sănătate a populaţiei, 

în special la copii şi vârstnici) 

Poluarea aerului, ploile acide şi trepidaţiile 

cauzate de trafic reprezintă factori de risc 

pentru monumentele istorice 

Diminuarea interesului tinerilor pentru 

cultură, artă, tradiţii şi sport 

Acordarea de facilităţi fiscale celor care Reducerea fondurilor pentru desfăşurarea




Piese 


scrise 


Pag. 

205/364 

sponsorizează activităţi sportive, culturale 

şi cultural - artistice 

Investiţii în turism: amenajarea zonelor cu 

potenţial natural, restaurarea patrimoniului 

istoric 

Îmbunătăţirea ofertei de cazare prin 

atragerea lanţurilor hoteliere cu standarde 

ridicate de calitate (4* şi 5*) 

Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii 

de agrement 

Dezvoltarea Zonei Metropolitane Bacău 

în condiţii optime a activităţii muzeelor, 

teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor 

sportive 

Atragerea turiştilor către judeţele 

învecinate, mai bine promovate turistic 

(Vrancea şi Bacău) 

Urbanizarea necontrolată poate constitui 

un proces de compromitere şi poluare a 

potenţialului turistic existent. 

Migraţia forţei de muncă calificate 

Scopul identificării problemelor economice existente în municipiul Bacău este acela ca, 

pe baza disfuncţionalităţilor, să se adopte cele mai adecvate decizii care să conducă la 

creşterea şi dezvoltarea economică a municipiului, concretizate în creşterea nivelului de trai. 

Analiza documentelor şi a datelor statistice a identificat următoarele caracteristici 

strategice ale municipiului Bacău: 

Caracteristicile pozitive identificate au fost: 

• Diversitatea sectoarelor economice conferă dinamism şi flexibilitate mediului 

economic al municipiului Bacău făcând posibilă astfel adaptarea economiei locale 

la tendinţele actuale globale. În esenţă, este o economie bazată pe servicii care 

susţin rolul de pol economic regional al municipiului Bacău, precum şi un 

important şi diversificat sector industrial, în care se remarcă în prim plan industria 

alimentară, industria hârtiei, industria construcţiilor metalice, industria mijloacelor 

de transport (aeronautică). Se remarcă dezvoltarea comerţului, a transporturilor, a 

serviciilor pentru întreprinderi, a construcţiilor, a serviciilor private de sănătate. 

• Municipiul Bacău este un important nod de transport rutier, feroviar şi aerian, 

beneficiind astfel de accesibilitate ridicată. Şi în acest domeniu sunt necesare 

investiţii, în primul rând pentru decongestionarea traficului în interiorul oraşului. 

• Municipiul Bacău este centru universitar. Deşi nu egalizează prestigiul unor oraşe 

ca Iaşi sau Cluj, prezenţa instituţiilor de învăţământ superior reprezintă un avantaj 

deoarece astfel se stimulează serviciile adiacente şi, în acelaşi timp, oraşul 

dispune de resurse de forţă de muncă bine instruită. Sunt necesare însă măsuri 

pentru asigurarea de locuri de muncă în vederea menţinerii tinerilor absolvenţi şi 

reducerii emigraţiei „materiei cenuşii”. 

• Bacău – centru financiar, bancar şi al investiţiilor în zona Moldovei – 25 de 

sucursale ale bancilor centrale, numeroase filiale, agenţii bancare şi ciiperative de 

credit. Alături de sectorul bancar regăsim societăţi de investitii financiare – SIF 

Moldova. Peisajul financiar-bancar este complet dacă mai amintim societăţile de 

asigurare-reasigurare, si sucursale a numeroase societăţi de asigurări din 

România. 

• Bacău – oraş în dezvoltare. Analizele realizate au scos în evidenţă faptul că 

există numeroase domenii în care municipiul Bacău are o serie de avantaje 

competitive în domenii precum învăţământul, construcţiile, transportul şi 

comunicaţiile, comerţul, industria uşoară, administraţia publică. În intervalul 2000




Piese 


scrise 


Pag. 

206/364 

– 2007 numărul de agenţi economici înfiinţaţi a crescut continuu, solicitând 

încadrarea de personal nou. 

• Terţializarea economiei locale este un alt argument pentru ceea ce înseamnă 

creşterea competitivităţii şi flexibilităţii economiei locale, ponderea populaţiei 

ocupate în servicii – sectorul terţiar – fiind de 40,5% în anul 2007. Sunt bine 

dezvoltate serviciile de transport de mărfuri şi persoane, aerian, rutier şi feroviar, 

comerţul, serviciile private de sănătate, serviciile hoteliere. 

• Municipiul Bacău deţine un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce 

priveşte dezvoltarea serviciilor (un ”oraş de servicii”). 

• În ultimii 2 ani s-a remarcat în special o creştere a tranzacţiilor cu terenuri, ca 

urmare a cererii tot mai mari de a construi clădiri pentru comerţ şi servicii şi 

ansambluri rezidenţiale. O dată cu dezvoltarea oraşului, tot mai multe firme din 

alte zone ale ţării sau din afara ţării sunt interesate de investiţii astfel de 

construcţii. 

Caracteristicile negative identificate au inclus: 

• Nivelul relativ scăzut al investiţiilor. Astfel, se impune, în primul rând, păstrarea şi 

stimularea investitorilor existenţi, precum şi atragerea de investitori noi, ceea ce 

va determina creşterea competitivităţii economiei locale. Dezvoltarea economică 

locală depinde de atragerea de investiţii noi, administraţia publică locală având 

obligaţia să asigure condiţiile necesare pentru investiţiile necesare dezvoltării 

locale. 

• Puterea micilor întreprinzători este redusă, iar actualul sistem financiar – bancar 

nu este de natură să sprijine noile afaceri datorită condiţiilor dificile de creditare. 

IMM-urile se adaptează mai bine la conjunctura pieţei, fiind esenţiale în creşterea 

economică şi a competitivităţii în contextul globalizării economiilor. Deoarece 

sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii constituie o pârghie pentru creşterea 

economică, crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea inovării şi a progresului 

tehnic şi tehnologic, e necesară susţinerea dezvoltării acestui sector. IMM-urile 

devin astfel o sursă potenţială de durabilitate, dezvoltare şi creare de locuri de 

muncă. 

• Creşterea din punct de vedere economic şi atragerea investitorilor privaţi interni şi 

externi este indiscutabil legată de dezvoltarea infrastructurii, în special a căilor de 

comunicaţii precum şi a utilităţilor şi a infrastructurii de afaceri. Astfel, se constată 

insuficienţa şi chiar lipsa terenurilor care să fie puse la dispoziţia investitorilor. 

Soluţia acestei probleme este în primul rând dezvoltarea Zonei Metropolitane 

Bacău dar şi revalorificarea prin reconversie şi măsuri de ecologizare a siturilor 

industriale dezafectate. 

• Infrastructura sanitară aparţinând sectorului public de sănătate necesită lucrări de 

extindere şi modernizare, unităţile existente în sistemul public de sănătate 

deservind nu doar populaţia municipiului ci şi populaţia întregului judeţ. În acest 

sens s-au luat măsuri pentru construirea noului Spital Municipal Bacău precum şi 

pentru reabilitarea Spitalului de Pneumoftiziologie Bacău. 

• Sectorul turistic este subdezvoltat. În prezent, potenţialul turistic al municipiului 

Bacău şi comunelor înconjurătoare nu este valorificat corespunzător În acest 

sens, este esenţială dezvoltarea relaţiilor şi a zonei metropolitane Bacău, care 

dispune de un potenţial diversificat, pe baza căruia se pot dezvolta multiple forme 

de turism, pornind de la turismul cultural (restaurarea şi valorificarea patrimoniului




Piese 


scrise 


Pag. 

207/364 

istoric şi arhitectural), turismul de afaceri (pentru care este necesară dezvoltarea 

infrastructurii de cazare, a infrastructurii de conferinţe şi reuniuni precum şi a 

spaţiilor expoziţionale), şi continuând cu turismul de recreere şi agrement, 

(stimulat de prezenţa unor obiective atractive (Insula de Agrement ce va fi 

modernizată, viitorul Centru de Turism şi Agrement Tamaşi) precum şi a zonei 

preorăşeneşti ce dispune de potenţial natural atractiv – Hemeiuş, Măgura, 

Mărgineni, etc.), turismul ecologic (favorizat de prezenţa lacurilor declarate arii de 

protecţie avifaunistică, a rezervaţiilor forestiere), turismul sportiv, turism balnear 

(la Sărata), turismul rural şi agroturismul. 

• constrângeri ale extinderii (intravilanul a atins aproape limitele administrative ale 

unităţii administrativ - teritoriale, 

• insuficienta coordonare între actorii din comunitate, 

• dificultăţi legate de gestionarea eficientă a resurselor locale, 

• slaba calitate a serviciilor, 

• migraţia fortei de muncă; 

În urma analizei efectuate, se evidenţiază principalele direcţii de acţiune în vederea 

creşterii şi dezvoltării economice a municipiului Bacău: 

Stimularea diversificării economiei şi susţinerea dezvoltării sectorului terţiar. 

Susţinerea dezvoltării asociaţiilor de afaceri şi comerciale - asociaţiile de afaceri pot 

aduce beneficii substanţiale dezvoltării mediului de afaceri. 

Crearea unei infrastructurii de dezvoltare: parcuri ştiinţifice şi tehnologice precum şi 

reţele de dezvoltare necesare: incubatoare şi centre tehnologice, centre de cercetare 

şi inovare; centre de excelenţă în afaceri. 

Stimularea şi atragerea agenţilor economici care utilizează tehnologii moderne şi 

nepoluante. 

Susţinerea cercetării şi dezvoltării prin intermediul colaborării între mediul de afaceri 

şi instituţiile de învăţământ superior. 

Dezvoltarea pieţei de gros, pentru a diminua distanţa între resurse şi agenţii 

economici. 

Modernizarea şi reabilitarea infrastructurii educaţionale şi sanitare. 

Extinderea, modernizarea şi reabilitarea dotărilor pentru cultură şi activităţi sportive. 

Investiţii în turism, având ca obiectiv reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice 

şi valorificarea şi conservarea patrimoniului natural şi cultural, în vederea creşterii 

atractivităţii turistice a municipiului şi zonei înconjurătoare. 

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi a reţelelor de telecomunicaţii moderne 

(telefonie fixă şi internet). 

Dezvoltarea infrastructurii: construirea şoselei de centură, fluidizarea traficului, 

reabilitarea şi asfaltarea străzilor mai ales în cartierele periferice ale municipiului: 

Izvoare, Gherăieşti, extremitatea sudică a municipiului, etc., reabilitarea reţelelor 

uzate de apă şi gaz. 

Sprijinirea dezvoltării şi diversificării activităţilor aeroportului Bacău prin extinderea şi 

modernizarea acestuia (mai ales pentru transporturile comerciale – cargo). 

Atragerea noilor investitori prin asigurarea amplasamentelor şi utilităţilor 

Dezvoltarea sectorului IMM –urilor prin susţinerea creării IMM-urilor şi 

microîntreprinderilor şi dezvoltarea celor existente. 

Dezvoltarea sectorului ITC. 

Creşterea gradului de sustenabilitate a instituţiilor culturale;




Piese 


scrise 


Pag. 

208/364 

 

 

 

 

Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de 

afaceri, mediul academic şi administraţia publică locală; 

Susţinerea sportului de performanţă; 

Dezvoltarea bazei materiale / de agrement– sportive; 

Dezvoltarea Zonei Metropolitane Bacău – proiect care oferă oportunităţi cu potenţial 

de creştere a competitivităţii teritoriale. Dezvoltarea economică şi socială recentă a 

determinat creşterea necesarului de spaţiu pentru cartierele rezidenţiale, activităţile 

economice şi serviciile publice, limitele oraşului devenind insuficiente. Funcţionarea 

zonei metropolitane va răspunde nevoilor şi oportunităţilor determinate de evoluţia 

economică, socială şi teritorială a relaţiilor dintre mun. Bacău şi teritoriul comunelor 

înconjurătoare. 

2.5. Populaţia şi elemente demografice 

Aşezarea geografică a municipiului Bacău în apropierea confluenţei râurilor Siret şi 

Bistriţa, precum şi cadrul natural au favorizat locuirea încă din cele mai vechi timpuri. Acest 

lucru este demonstrat de atestarea documentară timpurie a aşezării. 

Populaţia este componenta ce defineşte cel mai bine un teritoriu, influenţând în mod 

direct modul în care acesta este organizat. În mediul urban, unde evoluţia activităţilor este mult 

mai dinamică, elementul demografic este esenţial pentru dezvoltarea teritoriului. 

Evoluţia populaţiei unui teritoriu depinde de cele trei componente fundamentale: 

fertilitatea, natalitatea şi mortalitatea. De asemenea, un rol major în dinamica demografică îl 

deţine fenomenul de migraţie. 

Acest capitol conţine o analiză a situaţiei existente din perspectivă socio-demografică la 

nivelul municipiului Bacău, în baza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia 

Judeţeană de Statistică Bacău, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bacău. 

2.5.1. Evoluţia populaţiei şi densitatea 

2.5.1.1. Evoluţia populaţiei 

La 1 iulie 2007 municipiul Bacău avea o populaţie de 178203 locuitori, dintre care 92776 

(52,06%) femei. La 1 iulie 2008, acesta scăzuse până la 176. 743 locuitori, populaţia feminină 

reprezentând 52,19% din total, adică 92235 persoane, în cifre absolute. 

Evoluţia populaţiei la recensăminte arată o creştere de 563,62% în intervalul 1930- 

2002, cea mai însemnată fiind cea înregistrată în perioada 1966-1977. De remarcat însă este 

faptul că între ultimele două recensăminte populaţia municipiului Bacău a fost în regresie, 

dinamica fiind doar de 85 %. Cauzele rezidă atât în schimbările survenite în comportamentul 

demografic (liberalizarea avortului, scăderea numărului de copii pe familie, creşterea vârstei 

mamei la căsătorie şi la prima naştere, etc), cât şi în migraţia masivă spre alte zone ale ţării şi 

mai ales către exterior.




Piese 


scrise 


Pag. 

209/364 

RECENSAMANT 

POPULATIA 

(NR.PERSOANE) 

DINAMICA 

RECENSAMINTE 

% 

(BAZA IN LANT) 

DINAMICA 

RECENSAMINTE 

% 

(BAZA FIXA) 

1930 31138 100 100 

1948 34461 110.6718 110.67 

1956 54138 157.0993 173.86 

1966 75503 139.464 242.47 

1977 129404 171.3892 415.58 

1992 204763 158.2354 657.59 

2002 175500 85.70884 563.62 

Sursa: Sursa: INSSE 2008, P.U.G Memoriu General. al mun. Bacău, 1997 

Aşadar, evoluţia numerică a populaţiei prezintă mai multe etape distincte, sub influenţa 

diferitor factori de ordin socio-economic sau legislativ. Prima etapă, ce cuprinde perioada inter 

şi post – belică (1930-1948), a înregistrat o creştere totală a populaţiei cu 10,67%, adică 0,59% 

anual. Ulterior, ritmul de creştere a crescut, ajungând în următorul interval intercensitar la un 

total de 57,09% faţă de etapa anterioară, anual înregistrându-se un ritm de 7,13%, cel mai 

mare din toată perioada enumerată, fapt explicabil şi prin durata mai scurtă a acestui interval, 

comparativ cu celelalte. 

Etapa a treia, cuprinsă între anii 1956-1966, este marcată de o regresie demografică, 

comparativ cu etapa anterioară, ritmul mediu anual fiind redus aproape la jumătate (doar 

3.94%). 

După 1966, anul de apariţie a Decretului privind interzicerea avortului, datorită politicilor 

susţinute pronataliste, populaţia municipiului Bacău creşte sensibil, până la următorul 

recensământ, în 1977. În cifre absolute, creşterea a fost de 5391 persoane, adică 71,38% faţă 

de etapa anterioară. Creşterea medie anuală a fost la rândul ei semnificativă, de 6.48%. 

Intervalul 1977-1992 a înregistrat o creştere de 58,23%, cu un ritm mediu anual 

moderat, de 3,88%. In această perioadă, un factor decisiv în evoluţia demografică a fost 

imigraţia. Teritoriul municipiului a primit fluxuri importante de populaţie din comunele învecinate, 

atrase de perspectiva locurilor de muncă şi a gradului de confort mai ridicat al locuinţelor din 

mediul urban. 

În intervalul intercensitar 1992- 2002, populaţia municipiului intră într-o fază de regresie 

dramatică, pentru prima dată înregistrându - se o valoare negativă a ritmului de creştere, de - 

16.67% total şi -1,66% anual. Este atât efectul legalizării întreruperilor de sarcină, dar şi al 

schimbărilor de ordin economic şi al mentalităţii. De asemenea, un rol major îl deţine şi 

fenomenul de emigraţie, ce a afectat masiv teritoriul municipiului Bacău. 

RECENSAMANT POPULAŢIA 

CREŞTERE 

INTERCENSITARĂ 

(NR. PERSOANE) 

CRESTERE 

INTERCENSITARA 

% 

CRESTERE 

MEDIE 

ANUALA % 

1930 31138 0 100 100 

1948 34461 3323 10.67 0.59 

1956 54138 19677 57.09 7.13 

1966 75503 21365 39.46 3.94 

1977 129404 53901 71.38 6.48 

1992 204763 75359 58.23 3.88




Piese 


scrise 


Pag. 

210/364 

2002 175500 -29263 -16.67 -1.66 

Sursa: INSSE 2008, P.U.G Memoriu General. al mun. Bacău, 1997 

Dinamica populaţiei în perioada 1990-2008, reprezentată grafic mai jos, arată că 

municipiul Bacău a cunoscut o primă fază de creştere, ce s-a menţinut până la nivelul anului 

1998, timp în care populaţia a crescut cu 12.043 persoane, sau, în cifre relative, 6,10%. 

AN POPULATIE (NR. 

PERSOANE) 

1990 197192 

1991 199769 

1992 205029 

1993 206995 

1994 207730 

1995 208519 

1996 208565 

1997 209689 

1998 209235 

1999 208643 

2000 207573 

2001 206765 

2002 184542 

2003 183484 

2004 181144 

2005 180516 

2006 179507 

2007 178203 

2008 176743 

Sursa: INSSE, Memoriu General P.U.G. al mun. Bacău, 1997 

După 1998, tendinţa se inversează radical, scăderea survenită fiind fără precedent în 

decursul întregului interval 1930-2008. Este vorba despre un contingent de 32.492 persoane în 

cifre absolute, respectiv 15,52%. Această scădere are ca principală cauză emigraţia pe criterii 

economice, dar şi periurbanizarea .




Piese 


scrise 


Pag. 

211/364 

Dinamica populatiei municipiului Bacau in 

perioada 1990-2008 

250000 

Nr.persoane 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

Total Masculin An Feminin 

2004 

2006 

2008 

Sursa: INSSE 2008, P.U.G Memoriu General. al mun. Bacău, 1997 

În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe a populaţiei după 1990, se constată 

dominanta feminină de-a lungul întregii perioade considerate spre analiză, caracteristică 

similară evoluţiei la nivel naţional. 

Evolutia populatiei municipiului Bacau, in perioada 1990‐2008 

250000 

200000 

nr locuitori 

150000 

100000 

50000 

0 

1990199119921993 19941995199619971998 1999200020012002 2003200420052006 20072008 

perioada 

Total Masculin Feminin 

Sursa: INSSE 2008, P.U.G Memoriu General. al mun. Bacău, 1997




Piese 


scrise 


Pag. 

212/364 

2.5.1.2. Densitatea populaţiei 

Municipiul Bacău avea, la 1 ianuarie 2008, o densitate de 4160,08 locuitori/kmp, care îl 

situează cu mult peste media judeţeană şi cea naţională. Este însă o valoare specifică mediului 

urban, ce se reflectă în condiţiile şi calitatea locuirii. 

În intervalul de analiză 1990-2008, evoluţia densităţii a fost descendentă, fiind corelată în 

mod evident cu declinul demografic cu care se confruntă municipiul în ultimii ani. 

nr locuitori 

Evolutia densitatii populatiei municipiului Bacau in perioada 

1995‐2008 

4829.06 

4856.16 

4845.64 4831.93 4788.44 

5250 4830.12 

4807.15 

4249.28 4180.54 4126.02 

4750 

4273.78 4195.09 4156.21 4127.58 

4250 

3750 

3250 

2750 

2250 

1750 

1250 

750 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

perioada 

Sursa: INSSE, 2009 

2.5.2.Structura populaţiei 

2.5.2.1. Structura pe grupe de vârstă şi sexe a populaţiei 

Structura pe grupe de vârstă a populaţiei municipiului Bacău a fost analizată conform 

datelor de la recensământul din 2002, precum şi cele înregistrate la 1 ianuarie 2008. Această 

analiză comparativă a relevat tendinţa de îmbătrânire demografică ce afectează progresiv şi 

acest teritoriu, deşi mai lent, raportat la zone mai profund atinse de acest fenomen, cum ar fi 

Vestul sau Sudul ţării. 

In intervalul temporal considerat spre analiză, se remarcă o serie de modificări 

importante în structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei municipiului. Astfel, populaţia cu 

vârste cuprinse în grupa 0-14 ani a scăzut cu 4 procente ca pondere în totalul demografic, fiind 

devansată de grupa populaţiei de peste 60 de ani, care a crescut ca pondere cu 1%. Relaţia 

dintre aceste două grupe de vârstă este exprimată sintetic prin indicele de îmbătrânire (raportul 

dintre populaţia vârstnică şi cea tânără), care a evoluat sensibil în intervalul de 6 ani, depăşind 

în 2008 valoarea unitară ce reprezintă punctul critic de îmbătrânire. 

Grupa populaţiei adulte, cu vârste cuprinse între 15 şi 59 de ani, a crescut de 

asemenea, atât în cifre absolute, cât şi relative, deţinând ponderea cea mai mare din total 

(73%).




Piese 


scrise 


Pag. 

213/364 

Structura pe grupe mari de varsta a populatiei 

municipiului Bacau, 2002 

Structura pe grupe mari de varsta a populatiei 

municipiului Bacau,2008 

peste 60 

13% 

0-14 

17% 

peste 60 

14% 

0-14 

13% 

15-59 

70% 

15-59 

73% 

Sursa: RPL 2002,INSSE, 1 ianuarie 2008 

AN 0-14 15-59 PESTE 

60 

INDICE DE 

IMBATRANIRE 

2002 29418 123614 22468 0.76 

2008 23840 129863 24432 1.02 

Sursa: INSSE,2008 

TOTAL 0-14 

ANI 

14-19 

ANI 

20-29 

ANI 

30-49 

ANI 

> 

50ANI 

178135 23840 12653 32723 55940 52979 

100 13.38 7.10 18.36 31.40 29.74 


Piramida vârstelor, reprezentată pentru cei doi ani, 2002 şi 2008, ilustrează la rândul său 

evoluţia fenomenului de îmbătrânire demografică prin îngustarea bazei, concomitent cu 

îngroşarea segmentelor de la vârf. Explicaţia rezidă atât în scăderea valorilor natalităţii, cât şi în 

creşterea duratei medii de viaţă, ceea ce conduce la inversarea raportului între cele două grupe 

mari de vârstă. 

Grupa populaţiei adulte este cea mai numeroasă, în special la nivelul segmentelor 15-29 

şi 45-54 ani, ceea ce atestă faptul că municipiul deţine şi un efectiv important de resurse 

umane tinere. 

În ceea ce priveşte repartiţia pe sexe, din piramidele vârstelor se constată superioritatea 

numerică a populaţiei feminine, cu excepţia segmentelor tinere, la nivelul cărora predomină 

populaţia de sex masculin. Diferenţa cea mai notabilă este la nivelul grupei populaţiei vârstnice, 

unde superioritatea feminină este explicabilă prin durata medie de viaţă mai redusă a populaţiei 

masculine. Indicele de masculinitate calculat la 1 ianuarie 2008 era de 92,02%, exprimând 

superioritatea numerică a populaţiei feminine.




Piese 


scrise 


Pag. 

214/364 

Masculin 

Feminin 

>75 ani >75 ani 

70‐74 70‐74 ani ani 

65‐69 65‐69 ani ani 

60‐64 60‐64 ani ani 

55‐59 55‐59 ani ani 

50‐54 50‐54 ani ani 

45‐49 45‐49 ani ani 

40‐44 40‐44 ani ani 

35‐39 35‐39 ani ani 

30‐34 30‐34 ani ani 

25‐29 25‐29 ani ani 

20‐24 20‐24 ani ani 

15‐19 15‐19 ani ani 

10‐14 10‐14 ani ani 

5‐9 ani5‐9 ani 

0‐4 ani0‐4 ani 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

0 2000 4000 6000 8000 10000 

Sursa: RPL 2002 

GRUPĂ DE VÂRSTĂ 

Populaţia stabilă – total, 

din care : 

RPL 2002 

( număr Masculin Feminin 

persoane) 

175500 84578 90922 

0-4 ani 7180 3671 3509 

5-9 ani 8049 4071 3978 

10-14 ani 14189 7309 6880 

15-19 ani 17164 8470 8694 

20-24 ani 15130 7623 7507 

25-29 ani 12661 6185 6476 

30-34 ani 15641 7325 8316 

35-39 ani 10798 4814 5984 

40-44 ani 16066 7352 8714 

45-49 ani 16715 8210 8505 

50-54 ani 12582 6264 6318 

55-59 ani 6857 3380 3477 

60-64 ani 7063 3226 3837 

65-69 ani 6312 2858 3454 

70-74 ani 4620 2091 2529 

>75 ani 4473 1729 2744 

Sursa: RPL 2002




Piese 


scrise 


Pag. 

215/364 

Masculin 

Feminin 

65 ani 65 si ani peste si peste 

60‐64 ani60‐64 ani 

55‐59 ani55‐59 ani 

50‐54 ani50‐54 ani 

45‐49 ani45‐49 ani 

40‐44 ani40‐44 ani 

35‐39 ani35‐39 ani 

30‐34 ani30‐34 ani 

25‐29 ani25‐29 ani 

20‐24 ani20‐24 ani 

15‐19 ani15‐19 ani 

10‐14 ani10‐14 ani 

5‐9 ani 5‐9 ani 

0‐4 ani 0‐4 ani 

12000 10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 

Sursa: DJS Bacău, 1 ianuarie 2008 

1 IAN 2008 

Populaţia stabilă – total, masculin feminin 

din care : 

0-4 ani 9003 4657 4346 

5-9 ani 7213 3738 3475 

10-14 ani 7624 3919 3705 

15-19 ani 12653 6392 6261 

20-24 ani 16049 7996 8053 

25-29 ani 16674 8306 8368 

30-34 ani 14104 6943 7161 

35-39 ani 14860 7093 7767 

40-44 ani 12320 5439 6881 

45-49 ani 14656 6612 8044 

50-54 ani 16204 7752 8452 

55-59 ani 12343 5941 6402 

60-64 ani 6449 3054 3395 

65 ani si peste 17983 7527 10456 

Sursa: DJS Bacău, 1 ianuarie 2008 

Un indicator important legat de structura pe grupe de vârstă a populaţiei este raportul de 

dependenţă al grupelor de persoane inactive (0-14 ani şi peste 60 de ani) la 1000 de persoane 

active. Pentru municipiul Bacău, valorile acestui indicator calculate pentru recensământul din 

2002 şi 1 ianuarie 2008 au fost următoarele:




Piese 


scrise 


Pag. 

216/364 

AN 0-14 

ANI 

‰ 

>60 ANI 

‰ 

RAPORT TOTAL DE 

DEPENDENTA ‰ 

2002 167.62 128.02 295.64 

2008 133.83 137.15 270.98 


Se remarcă o descreştere a valorii indicelui, dată însă de scăderea sensibilă a 

populaţiei din grupa de vârstă 0-14 ani, concomitent cu creşterea efectivului din grupa 

populaţiei vârstnice. Astfel, deşi raportul de dependenţă s-a diminuat, modificările survenite în 

structura demografică antrenează consecinţe importante în privinţa responsabilităţilor sociale 

pe care populaţia activă le are faţă de cele două categorii. 

O categorie aparte din populaţia feminină a municipiului, cu un rol decisiv în evoluţia 

populaţiei, o constituie populaţia fertilă. 

AN TOTAL 0 -14 

ANI 

14-19 

ANI 

20-29 

ANI 

30-49 

ANI 

> 

50ANI 

2002 90922 14367 8694 13983 31519 22359 

2008 92766 11526 6261 16421 29853 28705 

Sursa: INSSE 2008 

Structura pe grupe de fertilitate a populatiei 

feminine (1992,2002) 

2008 

11526 

6261 

16421 

29853 

28705 

An 

2002 

14367 

8694 

13983 

31519 

22359 

0 20000 40000 60000 80000 100000 

Nr. persoane 

pop.fertila grupa maxima de fertilitate pop.nefertila 


În cei doi ani pentru care s-a analizat structura populaţiei fertile, se remarcă o scădere a 

contingentului fertil din populaţia feminină, cu circa 1661 persoane. Diminuarea a avut loc la 

nivelul grupelor 15-19 ani şi 30-49 de ani. Grupa de fertilitate maximă (20-29 de ani) a fost în 

creştere în acest interval, cu 2438 de persoane, reprezentând, în cifre relative, 31,25% din 

populaţia fertilă. 

Rata generală de fertilitate (numărul de născuţi vii raportat la 1000 de persoane feminine 

din grupele fertile) pentru anul 2002 a fost de 30,35‰




Piese 


scrise 


Pag. 

217/364 

2.5.2.2. Structura etnică şi confesională 

Municipiul Bacău s-a făcut remarcat de-a lungul timpului printr-o structură etnică variată 

a populaţiei, datorată în mare parte poziţiei sale de confluenţă şi potenţialului economic derivat 

de aici. 

În timp, datorită factorilor de natură istorică şi economico-socială, mozaicul etnic s-a mai 

simplificat, ajungând la recensământul din 2002 să arate ca în reprezentarea de mai jos: 

Structura etnica a populatiei municipiului Bacau, 2002 

Maghiari 

1.53% 

Rromi 

0.95% 

Germani 

0.05% 

Italieni 

0.03% 

Nedeclarata 

0.05% 

Evrei 

0.07% 

Ceangăi: 

0.10% 

Greci 

0.03% 

Români: 

97.16% 

ETNIE NR. 

PERSOANE 

Români: 173041 

Rromi 1700 

Maghiari 2720 

Ceangăi: 183 

Nedeclarata 83 

Germani 83 

Evrei 118 

Alta etnie 75 

Italieni 52 

Greci 50 


Aşadar, majoritatea o constituie cetăţenii de etnie română (97.16%), urmată, ca şi 

pondere, de comunitatea maghiară (1,53%). Celelalte etnii, deşi diversificate, deţin fiecare 

ponderi mai mici de 1%. 

CONFESIUNE RPL 2002 

Ortodoxa 153.849 

Romano-catolica 19.094 

Penticostala 576




Piese 


scrise 


Pag. 

218/364 

CONFESIUNE RPL 2002 

Adventista de ziua a saptea 491 

Alta religie 376 

Nedeclarata 94 

Crestina de rit vechi 176 

Crestina dupa evanghelie 436 

Baptista 166 

Greco-catolica 186 


În ceea ce priveşte structura confesională, aceasta cuprinde la rândul său o paletă 

diversificată de culte. 

Cea mai mare pondere este deţinută de confesiunea ortodoxă (87,69%), urmată de cea 

romano-catolică (10,88%). Restul confesiunilor deţin împreună diferenţa până la 100%, 

neatingând niciuna pragul de 1%. 

Structura confesionala a populatiei municipiului 

Bacau, 2002 

Adventista de 

ziua a saptea 

0.28% 

Nedeclarata 

94 

0.05% 

Romanocatolica 

10.88% 

Greco-catolica 

0.11% 

Penticostala 

0.33% 

Alta religie 

Crestina de rit 

vechi 

0.10% 

0.21% 

Baptista 

0.09% 

Crestina dupa 

evanghelie 

0.25% 

Ortodoxa 

87.69% 


2.5.3. Dinamica populaţiei 

2.5.3.1. Mişcarea naturală a populaţiei 

Mişcarea naturală a populaţiei reprezintă modificările survenite în numărul şi structura 

populaţiei ca urmare a naşterilor, deceselor, căsătoriilor şi divorţurilor. Această componentă a 

mişcării populaţiei se reflectă şi în structura pe vârste şi pe sexe a populaţiei, cât şi asupra 

distribuţiei în teritoriu, având o influenţă directă asupra caracteristicilor dimensionale ale 

localităţilor.




Piese 


scrise 


Pag. 

219/364 

Un indicator al mişcării naturale este sporul (bilanţul) natural al populaţiei, care 

reprezintă diferenţa dintre rata natalităţii şi rata mortalităţii şi relevă creşterea sau scăderea 

numărului de locuitori. 

Bilanţul natural al populaţiei 

Componenta activă a mişcării naturale a populaţiei, natalitatea, este cuantificată prin rata 

natalităţii, care reprezintă numărul de naşteri înregistrate într-un interval de un an raportat la o 

mie de locuitori. 

Evoluţia natalităţii se află mai ales sub influenţa modernizării comportamentului 

demografic, fenomen care se manifestă mai pregnant în zonele urbane şi ariile adiacente, cum 

este şi cazul oraşului Bacău. 

Specificul acestui model este dat de reducerea şi stabilizarea natalităţii la un nivel redus, 

pe fondul scăderii numărului mediu de copii pe familie în paralel cu creşterea vârstei medii a 

primei naşteri la femei. 

Alţi factori care acţionează asupra natalităţii şi contribuie la adoptarea acestui 

comportament denatalist sunt cei economici (insecuritatea materială), dar şi cei legaţi de 

structura pe grupe de vârstă a populaţiei. 

Dinamica natalităţii în perioada 1990-2007, ilustrată prin diagramele de mai jos, relevă 

declinul survenit la nivelul municipiului Bacău imediat după 1990. Rata natalităţii s-a situat, în 

această perioadă, sub media judeţeană, regională şi naţională. Excepţie fac ultimii ani, 

începând cu 2004, când se observă o redresare semnificativă, ce propulsează Bacăul peste 

media naţională şi cea judeţeană, ajungând la acelaşi nivel cu media Regiunii Nord-Est. 

An 

Născuţi 

vii 

Populaţie 

persoane 

Rata 

natalităţii in 

mun. Bacău 

Rata 


jud. Bacău 

Regiunea 

Nord - 

Est 

Rata 


România 

1990 2808 197192 14.23 16.5 16.5 13.6 

1991 2454 199769 12.28 14.8 14.5 11.9 

1992 2077 205029 10.13 13.9 14 11.4 

1993 1880 206995 9.08 12.9 13.5 11 

1994 1924 207730 9.26 13.1 13.5 10.9 

1995 1770 208519 8.48 12.3 12.9 10.4 

1996 1799 208565 8.62 12.1 12.5 10.2 

1997 1813 209689 8.64 12.1 13 10.5 

1998 1830 209235 8.74 12.4 13.2 10.5 

1999 1839 208643 8.81 12.2 13.2 10.4 

2000 1756 207573 8.45 11.9 13 10.5 

2001 1667 206765 8.06 11.1 12.2 9.8 

2002 1645 184542 8.91 11 12 9.7 

2003 1491 183484 8.12 10.9 11.5 9.8 

2004 1635 181144 9.02 10.8 11.7 10 

2005 1931 180516 10.69 10.9 11.7 10.2 

2006 2073 179507 11.54 11.2 11.6 10.2 

2007 2070 178203 11.61 11.2 11.4 10 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

220/364 

Dinamica natalitatii, 1990-2007 

‰ 

18 

16 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


Rata natalitatii in 

judetul Bacau 

Regiunea Nord-Est 


Romania 


municipiul Bacau 

Conform analizei natalităţii în mediul urban, reprezentată în diagrama de mai jos, 

municipiul Bacău prezintă o rată ce depăşeşte în ultimii ani toate valorile înregistrate în context 

supra - teritorial (judeţean, regional, naţional). 

Dinamica natalitatii in mediul urban, 1990-2007 

‰ 



Rata natalitatii in mediul 

urban in jud. Bacau 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 

Mediul urban Regiunea 

N-E 

Mediul urban Romania 

Sursa: INSSE 2008, 

Mortalitatea este cuantificată prin rata mortalităţii, ce reprezintă numărul de decese 

înregistrate într-un interval de un an raportat la o mie de locuitori. 

Conform diagramei de mai jos, ce prezintă dinamica mortalităţii în perioada 1990-2007, 

în municipiul Bacău acest indicator s-a menţinut întreaga perioadă la un nivel inferior celui 

înregistrat la nivel judeţean, regional sau naţional. Cu toate acestea, tendinţa a fost una 

crescătoare, având cauze corelate cu structura pe vârste a populaţiei, obiceiurile alimentare şi 

stilul de viaţă, precum şi cu calitatea serviciilor sanitare.




Piese 


scrise 


Pag. 

221/364 

An Decedaţi Populaţie 

persoane 

Rata 

mortalităţii 

in mun. 

Bacău 

Rata 


in jud. 

Bacău 

Rata 


in 

Regiunea 

Nord - Est 

Rata 


in România 

1990 1102 197192 5.58 8.8 6.5 10.6 

1991 1150 199769 5.75 9.3 6.6 10.9 

1992 1177 205029 5.74 9.4 6.6 11.6 

1993 1204 206995 5.81 9.6 6.7 11.6 

1994 1218 207730 5.86 9.8 7 11.7 

1995 1315 208519 6.30 10.1 7.2 12 

1996 1436 208565 6.88 10.9 7.7 12.7 

1997 1394 209689 6.64 10.3 7.5 12.4 

1998 1343 209235 6.41 10.1 7.2 12 

1999 1459 208643 6.99 10.3 7.2 11.8 

2000 1298 207573 6.25 10.1 7.2 11.4 

2001 1387 206765 6.70 10.3 7.4 11.6 

2002 1499 184542 8.12 11.5 8.4 12.4 

2003 1446 183484 7.88 11.8 8.3 12.3 

2004 1440 181144 7.94 10.9 8.4 11.9 

2005 1458 180516 8.07 11.3 8.5 12.1 

2006 1414 179507 7.87 10.9 8.4 12 

2007 1454 178203 8.15 11.3 8.6 11.7 


Dinamica mortalitatii, 1990-2007 

14 

‰ 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


rata mortalitatii in 

mun. Bacau 

Rata mortalitatii in 

jud. Bacau 

regiunea Nord- 

Est‰ 

Romania 

Analiza acestui indicator în mediul urban confirmă evoluţia municipiului Bacău 

comparativ cu unităţile administrative de ordin superior.




Piese 


scrise 


Pag. 

222/364 

Dinamica mortalitatii in mediul urban, 1990-2007 

12 

10 

8 

rata mortalitatii in 

mun. Bacau 

mediul urban Bacau 

‰ 

6 

4 

2 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


mediul urban Reg N-E 

urban Romania 

Un alt indicator important privind starea de sănătate şi educaţie sanitară a populaţiei din 

teritoriu este mortinatalitatea (numărul copiilor născuţi morţi raportat la 1000 de născuţi vii în 

decursul uni an). 

In municipiul Bacău, rata mortinatalităţii a evoluat sinuos, alternând etape de creştere cu 

cele de scădere. Pe ansamblu însă, tendinţa este net descrescătoare, rata înregistrată în ultimii 

ani fiind cu mult sub valorile judeţeană, regională şi naţională. 

Este un aspect pozitiv pentru municipiul Bacău, ce atestă ca s-au înregistrat progrese în 

materie de educaţie a viitoarelor mame cu privire la importanţa monitorizării medicale pe 

parcursul sarcinii, precum şi adoptării unei alimentaţii corespunzătoare şi a unui stil de viaţă 

adecvat. 

An 

Născuţi morţi 

Număr 

persoane 

Rata 

mortinatalităţii 

in mun. Bacău 

Rata 


in jud. Bacău 

Rata 


in Regiunea 

Nord - Est 

Rata 


in România 

1990 23 2831 8.12 7.6 7.2 7 

1991 12 2466 4.86 7 7.9 6.9 

1992 14 2091 6.69 6.2 7.2 6.5 

1993 5 1885 2.65 4.2 5.8 6.3 

1994 13 1937 6.71 6.1 6.3 6.5 

1995 3 1773 1.69 5.6 6.4 6.2 

1996 6 1805 3.32 5.7 6.3 6.1 

1997 10 1823 5.48 8 6.1 6.2 

1998 4 1834 2.18 6.6 6.2 6.3 

1999 7 1846 3.79 5.8 5.7 6.2 

2000 5 1761 2.83 4.9 5.5 5.9 

2001 4 1671 2.39 5.2 5.7 5.8 

2002 11 1656 6.64 6.5 6.5 6.2 

2003 6 1497 4.00 7.5 5.8 6 

2004 9 1644 5.47 5.2 5.4 6




Piese 


scrise 


Pag. 

223/364 

2005 4 1935 2.06 3.9 5.5 5.7 

2006 5 2078 2.40 3.7 4.3 5.2 

2007 1 2071 0.48 2.7 3.8 4.7 


Dinamica mortinalitatii, 1990-2007 

‰ 

10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


Mun. Bacau 

Mediul urban jud. 

Bacau 

Mediul urban 

Regiunea de Nord -Est 

Mediul urban Romania 

Analiza mortinatalităţii în mediul urban în perioada post-comunistă confirmă aceeaşi 

tendinţă îmbucurător descrescătoare, precum şi valorile mult mai mici înregistrate în municipiul 

Bacău comparativ cu unităţile administrative de rang superior. 

rata mortinatalitatii 

10 

9 

8 

7 

6 

5 

4 

3 

2 

1 

0 

1990 

Dinamica mortinatalitatii in mediul urban in 


an 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


Mun. Bacau 


Bacau 

Mediul urban 

Regiunea de Nord 

-Est 

Mediul urban 

Romania 

Mortalitatea infantilă este, de asemenea, un indicator al stării de sănătate a populaţiei, 

precum şi calităţii serviciilor medicale. Este cuantificată prin numărul deceselor înregistrate în 

primul an de viaţă raportate la 1000 de născuţi vii în decursul unui an.




Piese 


scrise 


Pag. 

224/364 

Reprezentarea grafică şi tabelară evidenţiază trendul descendent urmat de rata 

mortalităţii infantile în municipiul Bacău, intercalat sporadic de faze de creştere bruscă. Valorile 

s-au situat în general sub media unităţilor de rang superior, cu excepţia unor ani în care au 

depăşit media naţională (1992,1993, 1999,2000). 

An 

Decedaţi 

sub 1 an 

Populaţie 

persoane 

Rata 


infantile in 

mun. Bacău 

Jud. 

Bacău 

Regiunea 

Nord - Est 

România 

1990 71 2808 25.28 29.8 29.7 26.9 

1991 53 2454 21.59 28.9 26.1 22.7 

1992 51 2077 24.55 27.6 27.9 23.3 

1993 48 1880 25.53 30.4 27.7 23.3 

1994 34 1924 17.67 27.1 28.8 23.9 

1995 31 1770 17.51 27.2 26.4 21.2 

1996 25 1799 13.89 24.9 27.3 22.3 

1997 25 1813 13.78 24.2 26.3 22 

1998 24 1830 13.11 24 23.4 20.5 

1999 39 1839 21.20 22 20.9 18.6 

2000 40 1756 22.77 28.3 23 18.6 

2001 22 1667 13.19 21.9 22.8 18.4 

2002 17 1645 10.33 20.4 20.6 17.3 

2003 24 1491 16.09 23 20.1 16.7 

2004 19 1635 11.62 19.3 18.6 16.8 

2005 9 1931 4.66 16.7 17.2 15 

2006 13 2073 6.27 12.8 15.3 13.9 

2007 16 2070 7.72 13.5 14.2 12 


Dinamica mortalitatii infantile, 1990-2007 

35 

‰ 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

Rata mortalitatii 

infantile in mun. 

Bacau 

Jud. Bacau 

Regiunea Nord- 

Est 

Romania 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

225/364 

Dinamica mortalităţii infantile în mediul urban a fost uşor diferită, evidenţiind mai mulţi 

ani în care rata înregistrată în municipiul Bacău a depăşit simţitor valorile din unităţile 

administrative superioare. În ultimii ani s-a remarcat însă o uşoară redresare a acestui 

indicator. 

An 



Bacau 

Mediul 

urban jud. 

Bacau 

Mediul urban 

Regiunea de 

Nord-Est 

Mediul urban 

Romania 

1990 25.28 28 26.7 24.1 

1991 21.59 21.3 22 19.6 

1992 24.55 25 25.3 20.8 

1993 25.53 27.2 22.8 19.7 

1994 17.67 22.6 22.4 20.1 

1995 17.51 22.3 21.5 18.2 

1996 13.89 19.8 21.4 18.5 

1997 13.78 18.1 19.2 18.5 

1998 13.11 21 19.9 17.3 

1999 21.2 20.6 16.9 15.2 

2000 22.77 22.9 20.2 16.1 

2001 13.19 18.8 19.2 15.6 

2002 10.33 18.8 17.3 14.5 

2003 16.09 19.9 15.9 13.7 

2004 11.62 16.9 15 14 

2005 4.66 9.4 13.8 12.4 

2006 6.27 10.2 11.8 11.2 

2007 7.72 12.8 11.3 10.2 


Dinamica mortalitatii infantile in mediul urban, 

1990-2007 

30 

‰ 

25 

20 

15 

10 

5 

0 



Bacau 


Bacau 

Mediul urban 

Regiunea de Nord- 

Est 

Mediul urban 

R i 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

226/364 

Nupţialitatea cuantifică frecvenţa căsătoriilor în rândul populaţiei dintr-un teritoriu, 

raportând numărul total al căsătoriilor dintr-un an la 1000 de locuitori. 

An 

Nr. 

casatorii 

Populatie 

persoane 

Rata de 

nuptialitate 

in mun. 

Bacau 

Rata de 

nunptialitate 

in jud. 

Bacau 

Rata de 

nuptialitate 

in Reg. de 

Nord-Est 

Rata de 

nuptialitate 

in 

Romania 

1990 1577 197192 7.99 8.7 8.5 8.3 

1991 1537 199769 7.69 8.2 8.4 7.9 

1992 1355 205029 6.60 7.7 8.2 7.7 

1993 1318 206995 6.36 7.3 7.6 7.1 

1994 1286 207730 6.19 7.2 7.5 6.8 

1995 1300 208519 6.23 7.1 7.2 6.8 

1996 1416 208565 6.78 6.8 7 6.7 

1997 1337 209689 6.37 6.6 6.9 6.5 

1998 1411 209235 6.74 6.6 6.8 6.5 

1999 1424 208643 6.82 6.4 6.6 6.2 

2000 1398 207573 6.73 6.3 6.4 6.1 

2001 1365 206765 6.60 6 6.1 5.8 

2002 1332 184542 7.21 6.1 6.3 5.9 

2003 1534 183484 8.36 6.6 6.5 6.2 

2004 1507 181144 8.31 6.8 6.6 6.6 

2005 1722 180516 9.53 6.8 6.4 6.6 

2006 1721 179507 9.58 6.8 6.5 6.8 

2007 1679 178203 9.42 8.8 8.4 8.8 


Rata de nupţialitate a fost în creştere în ultimii ani, depăşind net mediile înregistrate în 

restul teritoriului. Tendinţa este în opoziţie cu cea manifestată la începutul intervalului de 

analiză, când valorile au fost în scădere, fiind inferioare mediei judeţene, regionale şi celei 

naţionale. 

În linii mari, trendul a fost unul similar şi în cazul analizei nupţialităţii în mediul urban, 

municipiul Bacău având valori superioare în ultima parte a intervalului considerat.




Piese 


scrise 


Pag. 

227/364 

Evolutia nuptialitatii, 1990-2007 

‰ 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

an 

2002 

2004 

2006 

Rata de nuptialitate 

in mun. Bacau 

Rata de nunptialitate 

in jud. Bacau 

Rata de nuptialitate in 

Reg. de Nord-Est 

Rata de nuptialitate in 

Romania 

An 

Mun. 

Bacau 

‰ 


Judetul 

Bacau 

‰ 

Regiunea 

Nord-Est 

‰ 

Romania 

‰ 

1990 7.99 9.1 9 9.1 

1991 7.69 8.6 8.5 8.3 

1992 6.6 7.3 7.5 7.6 

1993 6.36 7.1 6.9 7 

1994 6.19 6.7 6.6 6.7 

1995 6.23 6.5 6.7 6.8 

1996 6.78 6.7 6.9 6.9 

1997 6.37 6.5 6.7 6.7 

1998 6.74 6.7 6.9 6.8 

1999 6.82 6.6 6.8 6.6 

2000 6.73 6.5 6.7 6.5 

2001 6.6 6.3 6.5 6.3 

2002 7.21 7 7.2 6.6 

2003 8.36 7.9 7.7 7 

2004 8.31 7.7 8 7.6 

2005 9.53 8.4 8 7.8 

2006 9.58 8.8 8.4 8.1 

2007 9.42 9.2 9.2 8.8 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

228/364 

Evolutia nuptialitatii in mediul urban, 1990-2007 

12 

‰ 

10 

8 

6 

4 

2 

Mun. Bacau 

Judetul Bacau 


Romania 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

an 

2002 

2004 

2006 


În ceea ce priveşte evoluţia ratei divorţurilor, ilustrată grafic în cele ce urmează,deşi 

oscilaţiile au fost mult mai frecvente comparativ cu nupţialitatea, trendul urmat a fost unul 

ascendent. Rata divorţurilor a crescut astfel de la 2.10‰ în 1990 la 2.49‰ în 2007, cu un 

maxim de 3,67‰ atins în 1998 şi un minim de 1,47‰ în 1992. 

An 

Nr. 

divorţuri 

Populaţie 

persoane 

Rata 

divorţurilor 

mun. 

Bacău 

Rata 

divorţurilor 

jud. Bacău 

Rata 

divorţurilor 

Regiunea 

Nord- Est 

Rata 

divorţurilor 

România 

1990 415 197192 2.10 1.32 1.21 1.42 

1991 384 199769 1.92 1.41 1.4 1.6 

1992 302 205029 1.47 1.13 1.03 1.29 

1993 428 206995 2.06 1.49 1.14 1.37 

1994 550 207730 2.64 2 1.7 1.7 

1995 500 208519 2.39 1.77 1.52 1.54 

1996 426 208565 2.04 1.77 1.6 1.57 

1997 465 209689 2.21 1.97 1.64 1.54 

1998 769 209235 3.67 2.67 1.94 1.78 

1999 655 208643 3.1 2.26 1.69 1.53 

2000 547 207573 2.63 2.01 1.52 1.37 

2001 503 206765 2.43 1.87 1.47 1.39 

2002 572 184542 3.09 2.17 1.51 1.46 

2003 559 183484 3.04 2.14 1.59 1.52 

2004 670 181144 3.69 2.53 1.74 1.63 

2005 480 180516 2.65 1.96 1.57 1.54 

2006 556 179507 3.09 2.08 1.54 1.51 

2007 445 178203 2.49 1.94 1.59 1.69 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

229/364 

Valorile divorţialităţii depăşesc net în municipiul Bacău mediile din restul teritoriului. 

Excepţie face analiza pe mediul urban, ce relevă faptul că municipiul se menţine foarte aproape 

de valoarea medie la nivel judeţean, pe care nu o depăşeşte decât în doi ani (2004, 2006). 

Dinamica ratei divorturilor, 1990-2007 

‰ 

4 

3.5 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

Mun. Bacau 

Jud Bacau 


Romania 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


Dinamica ratei divorturilor in mediul urban, 

1990-2007 

‰ 

4 

3.5 

3 

2.5 

2 

1.5 

1 

0.5 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

2002 

2004 

2006 


Rata divortialitatii 

in mun. Bacau 

jud. Bacau 

Regiunea Nord- 

Est 

Romania




Piese 


scrise 


Pag. 

230/364 

Evolutia nuptialitatii si divortialitatii in mun. Bacau, 

1990-2007 

‰ 

16 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1990 

1992 

1994 

1996 

1998 

2000 

an 

2002 

2004 

2006 

Rata nuptialitatii ‰ 

Rata divortialitatii ‰ 




Sporul natural, rezultat din diferenţa între natalitate şi mortalitate, s-a menţinut la valori 

pozitive pe toată durata analizată, cuprinse între 0,24 şi 8,65‰. Tendinţa este una 

descrescătoare, specifică tranziţiei demografice, cauza fiind atât scăderea natalităţii, dar mai 

ales creşterea mortalităţii. În ultimii ani însă remarcăm o redresare a valorilor, datorate 

stabilizării natalităţii la cote mai ridicate. 

An 

Născuţi vii 

(Nr. 

persoane) 

Rata 

natalităţii 

‰ 

Decedaţi 

(Nr. 

persoane) 

Rata 

mortalitatii 

in mun. 

Bacau 

Spor natural 

(Nr. 

persoane) 

Rata 

sporului 

natural 

‰ 

1990 2808 14.23 1102 5.58 1706 8.65 

1991 2454 12.28 1150 5.75 1304 6.53 

1992 2077 10.13 1177 5.74 900 4.39 

1993 1880 9.08 1204 5.81 676 3.27 

1994 1924 9.26 1218 5.86 706 3.4 

1995 1770 8.48 1315 6.3 455 2.18 

1996 1799 8.62 1436 6.88 363 1.74 

1997 1813 8.64 1394 6.64 419 2 

1998 1830 8.74 1343 6.41 487 2.33 

1999 1839 8.81 1459 6.99 380 1.82 

2000 1756 8.45 1298 6.25 458 2.2 

2001 1667 8.06 1387 6.7 280 1.36 

2002 1645 8.91 1499 8.12 146 0.79 

2003 1491 8.12 1446 7.88 45 0.24 

2004 1635 9.02 1440 7.94 195 1.08 

2005 1931 10.69 1458 8.07 473 2.62 

2006 2073 11.54 1414 7.87 659 3.67 

2007 2070 11.61 1454 8.15 616 3.46 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

231/364 

Miscarea naturala a populatiei, 1990-2007 

‰ 

16 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

2007 

2006 

2005 

2004 

2003 

2002 

2001 

2000 

1999 

1998 

1997 

1996 

1995 

1994 

1993 

1992 

1991 

1990 




Rata mortalitatii in 

mun. Bacau 

Rata sporului natural 

Comparativ cu valorile naţionale sau cele regionale, reprezentate tabelar şi grafic mai 

jos, sporul natural în municipiul Bacău este vizibil mai ridicat, mai ales în ultimii ani, asigurând 

un aport demografic substanţial in teritoriu. 

An 

Rata 

sporului 

natural 

mun. 

Bacău ‰ 

Mediul 

urban 

jud. 

Bacău 

‰ 

Judeţul 

Bacău 

‰ 

Regiunea 

Nord - 

Est 

mediul 

urban ‰ 

Regiunea 

Nord – 

Est ‰ 

România 

mediul 

urban ‰ 

România 

‰ 

1990 8.65 9 7.7 8.7 7.3 4.7 3 

1991 6.53 6.7 5.5 6 4.9 2.8 1 

1992 4.39 4.9 4.5 4.7 3.9 1.5 -0.2 

1993 3.27 3.6 3.3 3.8 3.3 0.8 -0.6 

1994 3.4 3.5 3.3 3.3 2.9 0.5 -0.8 

1995 2.18 2.8 2.2 2.6 2.1 -0.2 -1.6 

1996 1.74 1.8 1.2 1.6 0.9 -0.7 -2.5 

1997 2 2.1 1.8 2.1 1.8 -0.5 -1.9 

1998 2.33 2.5 2.3 2.7 2.5 -0.2 -1.5 

1999 1.82 1.9 1.9 2.5 2.6 -0.2 -1.4 

2000 2.2 1.9 1.8 2.3 2.5 0 -0.9 

2001 1.36 0.8 0.8 1.5 1.7 -0.6 -1.8 

2002 0.79 0 -0.5 0.9 0.6 -1.3 -2.7 

2003 0.24 -0.1 -0.9 0.9 0 -1 -2.5 

2004 1.08 0.6 -0.1 1.9 0.8 -0.2 -1.9 

2005 2.62 1.3 -0.4 2.5 0.7 0 -1.9 

2006 3.67 2 0,4 2.7 0.8 0.3 -1.8 

2007 3.46 1.6 -0.1 2.3 0.6 0.1 -1.7 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

232/364 

Dinamica sporului natural, 1990-2007 

10 

8 

6 

4 

‰ 

2 

0 

-2 

2007 

2006 

2005 

2004 

2003 

2002 

2001 

2000 

1999 

1998 

1997 

1996 

1995 

1994 

1993 

1992 

1991 

1990 

Rata sporului 

natural mun.Bacau 

Judetul Bacau 


-4 

Romania 


2.5.3.2. Bilanţul migrator al populaţiei 

Migraţia populaţiei se defineşte ca fiind acea mişcare în teritoriu prin care se modifică 

numărul şi structura pe vârste şi sexe a populaţiei, ca urmare a intrării sau ieşirii din aria 

administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii administrativ teritoriale. 

Migraţia are două componente, emigraţia (ieşirile) şi imigraţia (intrările de populaţie), a 

căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigraţiei, respectiv rata 

imigraţiei. Prin compunerea acestora se obţine soldul migrator, care este un indicator al 

atractivităţii teritoriului respectiv pentru migranţi. 

După durata pe care se manifestă, migraţia poate fi definitivă, temporară şi de tip 

pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând în timp populaţia 

municipiului Bacău. 

Imigraţia a fost analizată în funcţie de numărul stabilirilor de domiciliu şi de reşedinţă în 

municipiul Bacău, conform datelor furnizate de INSSE pentru intervalul 1990 - 2008. 

Sosiţi cu domiciliul sunt persoanele care intr-un anumit interval de timp si-au stabilit 

domiciliul pe un anumit teritoriu. Din punct de vedere statistic se urmăresc numai schimbările 

de domiciliu dintr-o localitate in alta. 

Plecaţi cu domiciliul - persoanele care intr-un anumit interval de timp si-au schimbat 

domiciliul din localitate, plecând in alta localitate. 

Stabiliri de reşedinţa in localitate - persoane sosite intr-o alta localitate decât cea de 

domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa in actul de identitate si in fisele de 

evidenta a populaţiei menţiunea de stabilire a reşedinţei. 

Plecări cu reşedinţa din localitate - persoane plecate cu reşedinţa intr-o alta localitate 

decât cea de domiciliu, care la data de 1 I sau 1 VII aveau înscrisa in actul de identitate si in 

fisele de evidenta a populaţiei menţiunea de stabilirea a reşedinţei. 

Analiza mişcării mecanice bazate pe stabilirea reşedinţei, redată sub formă tabelară mai 

jos, arată că numărul stabilirilor în municipiul Bacău a scăzut drastic după 1990 (6300 

persoane), în principal datorită restructurărilor din sectorul economic. Aceeaşi tendinţă se




Piese 


scrise 


Pag. 

233/364 

manifestă şi în cazul plecărilor cu reşedinţa (2525 persoane). Soldul rezultat a atins chiar şi 

valori negative de mai multe ori, fiind în uşoară redresare în ultimii ani. 

An Stabiliri de Plecări cu Sold 

reşedinţa reşedinţa 

1990 7912 4017 3895 

1991 5794 3203 2591 

1992 4898 2951 1947 

1993 4784 2970 1814 

1994 4240 3382 858 

1995 3743 3318 425 

1996 3535 3496 39 

1997 4130 3492 638 

1998 3710 3628 82 

1999 2980 3606 -626 

2000 2558 3472 -914 

2001 1304 3059 -1755 

2002 1181 1278 -97 

2003 1671 1746 -75 

2004 1515 1696 -181 

2005 1671 1446 225 

2006 1452 1289 163 

2007 1578 1299 279 

2008 1612 1492 120 


Mai reprezentativă pentru potenţialul de atractivitate al municipiului este mişcarea bazată 

pe stabilirea domiciliului. Reprezentarea tabelară arată că valorile stabilirilor au fost foarte 

ridicate în anul 1990, după care s-au redus la jumătate în anul următor şi au continuat să 

scadă. In ultimii ani se remarcă totuşi o uşoară redresare. 

An 

Stabiliri cu 

domiciliul 

(inclusiv migraţia 

externa) 

Plecări cu 

domiciliul 

(inclusiv 

migraţia externa) 

Sold 

migrator 

Rata sold 

migrator 

(‰) 

1990 5677 2155 3522 17.86 

1991 2934 1252 1682 8.41 

1992 3037 1219 1818 8.86 

1993 2283 1077 1206 5.82 

1994 2210 1398 812 3.90 

1995 2126 1796 330 1.58 

1996 2131 1989 142 0.68 

1997 2231 2278 -47 -0.22 

1998 1892 2244 -352 -1.68 

1999 1471 2069 -598 -2.86 

2000 1349 2550 -1201 -5.78




Piese 


scrise 


Pag. 

234/364 

2001 1862 2522 -660 -3.19 

202 1808 3017 -1209 -6.55 

2003 1826 3300 -1474 -8.03 

2004 1904 3825 -1921 -10.60 

2005 1750 3038 -1288 -7.13 

2006 1805 3387 -1582 -8.81 

2007 2050 3814 -1764 -9.89 


Pentru o imagine mai complexă a situaţiei, am introdus în analiză şi datele privind 

numărul stabilirilor cu domiciliul în judeţul Bacău şi Regiunea de Nord –Est. De remarcat este 

faptul că ponderea stabilirilor cu domiciliul in municipiul Bacău raportată la întregul judeţ a 

scăzut semnificativ în decursul perioadei considerate. Astfel, de la 46,98% în 1990, ponderea a 

ajuns la doar 17,30% în 2007. Este atât o manifestare a fenomenului de retur rural, ce a 

caracterizat perioada de tranziţie în România, cât şi a celui de periurbanizare, ce a prins contur 

în ultimii ani, populaţia preferând să se stabilească în comunele învecinate municipiului, unde 

găsesc un confort spaţial sporit pentru locuire. 

An Mun. 

Bacău 

Jud. 

Bacău 

Regiunea de 

Nord -Est 

1990 5677 12084 66673 

1991 2934 7260 37024 

1992 3037 8694 42820 

1993 2283 6933 35713 

1994 2210 7800 42227 

1995 2126 9356 50503 

1996 2131 8865 45587 

1997 2231 9402 51323 

1998 1892 8592 45971 

1999 1471 7803 46931 

2000 1349 9282 43528 

2001 1862 9419 45473 

2002 1808 10093 50938 

2003 1826 9535 50498 

2004 1904 11444 55533 

2005 1750 9285 43430 

2006 1805 9713 50357 

2007 2050 11845 58609 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

235/364 

Evolutia numarului de stabiliri cu domiciliul, 

1990-2007 

2007 

2006 

2005 

2004 

2003 

2002 

2001 

2000 

1999 

1998 

1997 

1996 

1995 

1994 

1993 

1992 

1991 

1990 

70000 

60000 

50000 

40000 

30000 

20000 

10000 

0 

Mun. Bacau 

Jud. Bacau 

Regiunea de 

Nord-Est 


Am analizat, de asemenea, evoluţia numărului de emigranţi, după localitatea de plecare, 

furnizat de INSSE, pentru intervalul temporal 1994-2007. Emigranţii sunt persoane care intr-un 

interval de timp au plecat definitiv din România in altă ţară (element al mişcării migratorii 

externe). 

Diagramele de mai jos arată că tendinţa evoluţiei numărului de emigranţi din municipiul 

Bacău este inversă faţă de celelalte 3 unităţi incluse in analiză (respectiv judeţul Bacău, 

Regiunea Nord-Est şi România). Astfel, în timp ce trendul general este unul descendent, cu 

oscilaţii moderate, la nivelul municipiului creşterea este una foarte accentuată în ultimii ani. 

Explicaţia poate consta în faptul că populaţia plecată în anii ’90, odată ajunsă într-o ţară din 

Uniunea Europeană, unde a găsit condiţii satisfăcătoare de muncă, a preferat să îşi aducă şi 

familia rămasă în ţară. Fenomenul este cu atât mai frecvent întâlnit după eliminarea 

formalităţilor de obţinere a vizei. 

An 

Mun. 

Bacău 

(Nr. 

Pers.) 

Jud. 

Bacău 

(Nr. 

Pers.) 

Regiunea 

NORD- 

EST (Nr. 

persoane) 

România 

(Nr. 

persoane) 

Municipiul 

Bacău 

‰ 

Jud. 

Bacău 

‰ 

Regiunea 

Nord – 

Est ‰ 

România 

‰ 

1994 82 151 711 17146 0.39 0.20 0.18 0.75 

1995 112 239 1241 25675 0.53 0.32 0.32 1.13 

1996 128 262 1315 21526 0.61 0.35 0.34 0.95 

1997 180 294 1596 19945 0.85 0.39 0.42 0.88 

1998 156 269 1450 17536 0.74 0.35 0.38 0.77 

1999 161 264 1216 12594 0.77 0.35 0.31 0.56 

2000 225 351 1837 14753 1.08 0.46 0.48 0.65 

2001 213 314 1667 9921 1.03 0.41 0.43 0.44 

2002 117 196 1140 8154 0.63 0.26 0.30 0.37 

2003 202 355 1495 10673 1.10 0.48 0.39 0.491 

2004 256 457 1853 13082 1.41 0.63 0.49 0.60 

2005 315 479 1852 10938 1.74 0.66 0.49 0.50 

2006 370 654 2556 14197 2.06 0.90 0.68 0.65 

2007 197 333 1522 8830 1.10 0.46 0.40 0.40




Piese 


scrise 


Pag. 

236/364 


Evolutia emigratiei, 1994-2007 

2.5 

2 

1.5 

Municipiul Bacau 

jud. Bacau 

1 

0.5 

0 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

An 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 



Romania 

Bilanţul rezultat din mişcarea migratorie bazată pe stabilirea cu domiciliul în municipiul 

Bacău, a coborât la valori negative, din ce în ce mai accentuate în ultimii ani. 

An 

Rata 

imigraţie ‰ 

Rata 

emigraţie ‰ 

Rata sold 

migrator ‰ 

1990 28.78 10.92 17.86 

1991 14.68 6.26 8.41 

1992 14.81 5.94 8.86 

1993 11.02 5.20 5.82 

1994 10.63 6.72 3.90 

1995 10.19 8.61 1.58 

1996 10.21 9.53 0.68 

1997 10.63 10.86 -0.22 

1998 9.04 10.72 -1.68 

1999 7.05 9.91 -2.86 

2000 6.49 12.28 -5.78 

2001 9.00 12.19 -3.19 

2002 9.79 16.34 -6.55 

2003 9.95 17.98 -8.03 

2004 10.51 21.11 -10.60 

2005 9.69 16.82 -7.13 

2006 10.05 18.86 -8.81 

2007 11.50 21.40 -9.89




Piese 


scrise 


Pag. 

237/364 

Dinamica indicatorilor miscarii migratorii a 

populatiei municipiului Bacau,1990-2007 

‰ 

35 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

-5 

-10 

-15 

2007 

2006 

2005 

2004 

2003 

2002 

2001 

2000 

1999 

1998 

1997 

1996 

1995 

1994 

1993 

1992 

1991 

1990 


Rata imigratie 

Rata 

emigratie 

Rata sold 

migrator 

2.5.3.3. Bilanţul real al populaţiei 

Bilanţul real al populaţiei unui teritoriu se stabileşte prin compunerea celor două 

componente analizate anterior, respectiv bilanţul natural şi cel migrator. 

În cazul municipiului Bacău, aportul constant pozitiv al sporului natural a fost anihilat de 

valorile negative ale soldului migrator, conducând, începând cu 1999, la diminuarea efectivului 

demografic. 

An Rata sporului 

natural 

Rata sold 

migrator 

Rata bilanţului 

real 

1990 8.65 17.86 26.51 

1991 6.53 8.41 14.94 

1992 4.39 8.86 13.25 

1993 3.27 5.82 9.09 

1994 3.4 3.90 7.30 

1995 2.18 1.58 3.76 

1996 1.74 0.68 2.42 

1997 2 -0.22 1.77 

1998 2.33 -1.68 0.64 

1999 1.82 -2.86 -1.04 

2000 2.2 -5.78 -3.58 

2001 1.36 -3.19 -1.83 

2002 0.79 -6.55 -5.76 

2003 0.24 -8.03 -7.79 

2004 1.08 -10.60 -9.52 

2005 2.62 -7.13 -4.51 

2006 3.67 -8.81 -5.14 

2007 3.46 -9.89 -6.43 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

238/364 

Indicatorii bilanţului real al populaţiei 

municipiului Bacau (1990‐2007) 

‰ 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

‐5 

‐10 

Rata sporului natural ‐15 

Rata sold migrator 

Rata bilantului real 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 


2.5.4. Resursele umane 

Resursele de muncă disponibile ale populaţiei cuprind persoanele cu vârsta între 15-59 

ani, atât în cadrul populaţiei feminine, cât şi al celei masculine. 

La recensământul din 2002 populaţia activă a municipiului Bacău era constituită dintr-un 

efectiv de 81731 persoane, ce reprezintă 46,57% din populaţia stabilă în teritoriu. Cea mai 

mare parte o reprezintă populaţia ocupată, cu o pondere de 87,16% din totalul activ. Restul, 

până la 100%, este constituit din şomeri, dintre care cea mai mare parte sunt în căutarea unui 

alt loc de muncă. 

RPL 2002 

Populaţie 

- număr persoane 

- 

Populaţia activă - total, din care: 81731 

- persoane ocupate 71238 

- şomeri în căutarea altui loc de muncă 8322 

- şomeri în căutarea primului loc de muncă 2171 

Sursa: INSSE 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

239/364 

Structura populatiei active a municipiului Bacau, 

RPL 2002 

- şomeri în 

căutarea altui loc 

de muncă 

10.18% 

- şomeri în 

căutarea 

primului loc de 

muncă 

2.66% 

- persoane 

ocupate 

87.16% 


Populaţia inactivă totaliza, la ultimul recensământ, 93769 persoane, respectiv 53,42% 

din populaţia stabilă a municipiului Bacău. 

Populaţie 

RPL 2002 

- număr 

persoane - 

Populaţia inactivă, total, din care : 93769 

Elevi/studenţi 36738 

Pensionari 32847 

Casnice 7926 

Întreţinute de alte persoane 12051 

Întreţinute de stat sau de alte 

620 

organizaţii private 

Cu altă situaţie economică 3587 


Ponderea elevilor şi a studenţilor este încă majoritară la nivelul municipiului, cu circa 4% 

mai mare decât cea a pensionarilor. Dintre celelalte categorii de persoane inactive, o pondere 

semnificativă sunt întreţinute de alte persoane (12,85%) sau sunt casnice (8,45%).




Piese 


scrise 


Pag. 

240/364 

Structura populatiei inactive a municipiului 

Bacau, 2002 

Intreţinute de 

stat sau de alte 

organizaţii 

private 

0.66% 

Cu altă situaţie 

economică 

3.83% 

Intreţinute de 

alte persoane 

12.85% 

Casnice 

8.45% 

Pensionari 

35.03% 

Elevi/studenţi 

39.18% 


Analiza populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că la nivelul anului 

2002 activitatea cu cea mai mare pondere a populaţiei ocupate în municipiului Bacău era 

industria prelucrătoare (33,40%), în regresie comparativ cu anii trecuţi, în care antrena 

majoritatea covârşitoare a populaţiei. În total, sectorul secundar, ce include şi activităţile de 

construcţii, energie electrică, termică, gaze şi apă, concentrează 45,2% din populaţia ocupată a 

Bacăului. Comparativ cu recensământul anterior, din 1992, când populaţia ocupată în sectorul 

secundar reprezenta 63,6% din total, se remarcă o scădere sensibilă, sesizabilă în special în 

domeniul industrial, care a fost masiv restructurat în ultimii ani. 

În 2002, ponderea majoritară a populaţiei ocupate o deţinea sectorul terţiar, cu 52,75%, 

în creştere comparativ cu recensământul anterior, când se înregistra o pondere de 34,8%. În 

cadrul acestuia, pe primul loc se situează domeniul comerţului şi întreţinerii autovehiculelor şi 

bunurilor casnice, care concentrează 15,43% din populaţia municipiului. Se remarcă 

procentajul important al populaţiei angajate în activităţi de transport şi comunicaţii, precum şi în 

administraţia publică. 

Sectorul cu ponderea cea mai mică în ocuparea populaţiei active la nivelul municipiului 

Bacău este cel primar, ce totalizează doar 2.05% din total. Comparativ cu recensământul 

anterior, se remarcă o creştere cu 0,45%, sesizabilă în domeniul agricol.




Piese 


scrise 


Pag. 

241/364 

Populatia ocupata pe activitati ale economiei nationale, 

mun. Bacau, 2002 

Alte activitati de 

servicii colective, 

sociale si 

personale 

2.99% 

Invatamant 

6.76% 

Administratia 

publica 

7.97% 

Tranzactii 

imobiliare 

3.21% Activitati financiare 

1.64% 

Transport, 

depozitare si 

comunicatii 

6.01% Hote luri si 

restaurante 

2.11% 

Sanatate si 

asistenta sociala 

5.32% 

Agricultura 

1.91% 

Pescuit si 

piscicultura 

0.02% 

Activitati ale 

persoanelor 

angajate in 

gospodarii 

personale 

1.30% 

Comert cu 

ridicata/amanuntul, 

repararea si 

intretinerea 

autovehiculelor, 

motocicletelor si 

Construcţii 

bunurilor casnice 

8.35% 

15.43% 


Industria extractiva 

0.13% 

Activitati ale 

organizatiilor si 

organismelor 


0.01% 

Industria 


33.40% 

Energie electrică şi 

termică, gaze şi 

apă 

3.45% 

Nivelul şomajului 

Disponibilul de forţă de muncă este calculat de către A.J.O.F.M. ca fiind populaţia cu 

vârsta cuprinsă între 18-62 de ani care participă la activităţi productive retribuite, conform 

legislaţiei în vigoare. 

Pentru municipiul Bacău s-au analizat datele furnizate de către AJOFM pentru intervalul 

2002-2008 la nivel de lună. 

Analiza tabelară şi grafică ilustrează tendinţa descrescătoare a numărului de şomeri în 

decursul acestui interval, diferenţa fiind de 3300 persoane (20,8%) până la 1 august 2008. 

Evoluţia anuală a fost sensibil diferenţiată pe parcursul acestui interval, alternând creşterile cu 

scăderile bruşte. Astfel, diferenţa cea mai mare s-a înregistrat în anul 2003, când numărul 

şomerilor a crescut cu 20808 persoane (131,53%) faţa de anul anterior. Timp de 2 ani numărul 

a fost în scădere, cu circa 51%, respectiv 18994 persoane, după care a crescut din nou, cu 

4943 persoane (28%) în anul următor. Trendul s-a menţinut descrescător în ultimii doi ani 

(9237 persoane în 2007, respectiv 40,91%). 

În ceea ce priveşte structura pe sexe a numărului de şomeri, se poate observa că 

ponderea alternează, neputându -se vorbi de o tendinţă stabilă în acest sens. Totuşi, se 

remarcă un trend net descendent în evoluţia numărului de femei aflate în şomaj, în timp ce 

evoluţia numărului şomerilor de sex masculin este marcată de oscilaţii mai pregnante.




Piese 


scrise 


Pag. 

242/364 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

ianuarie 1079 3638 3665 234 2603 183 1873 

februarie 115 3713 3343 215 2653 1627 1747 

martie 654 3591 2673 1874 2382 1483 1634 

aprilie 881 3195 2015 1556 195 1375 1388 

mai 996 3063 1852 1408 1685 1402 1385 

iunie 1123 3077 1728 1673 1633 1115 1391 

iulie 1349 2882 1776 1868 1678 1145 1465 

august 1713 3005 1875 2033 1873 128 1636 

septembrie 2076 3269 202 2 2037 1205 - 

octombrie 2225 3377 2192 2021 2227 1304 - 

noiembrie 2343 3473 2113 2358 1906 1194 - 

decembrie 2614 344 2225 2391 1704 1178 - 

total 15819 36627 25659 17633 22576 13339 12519 

feminin 8290 17020 12535 10266 11146 8901 6163 

masculin 7529 19607 13124 7367 11430 4438 6356 

Sursa: AJOFM Bacău, 2008 

Evoluţia lunară atestă că în general numărul şomerilor este mai mare în lunile friguroase 

şi tinde să scadă semnificativ în cele călduroase. 

Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau 

in perioada 2002-2008 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

0 

ianuarie 

februarie 

martie 

aprilie 

mai 

iunie 

iulie 

august 

septembrie 

octombrie 

noiembrie 

decembrie 


Conform datelor furnizate ulterior de AJOFM Bacău, cuprinzând şi intervalul septembrie 

2008 -martie 2009, evoluţia lunară a şomajului arată că în ultimele luni ale anului 2008 şi în




Piese 


scrise 


Pag. 

243/364 

special în 2009 numărul şomerilor a înregistrat creşteri semnificative comparativ cu ceilalţi ani, 

cel mai probabil, ca efect al crizei economice. 

LUNA 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

ianuarie 1079 3638 3665 234 2603 183 1873 2030 

februarie 115 3713 3343 215 2653 1627 1747 2533 

martie 654 3591 2673 1874 2382 1483 1634 3032 

aprilie 881 3195 2015 1556 195 1375 1388 

mai 996 3063 1852 1408 1685 1402 1385 

iunie 1123 3077 1728 1673 1633 1115 1391 

iulie 1349 2882 1776 1868 1678 1145 1465 

august 1713 3005 1875 2033 1873 128 1636 

septembrie 2076 3269 202 2 2037 1205 1701 

octombrie 2225 3377 2192 2021 2227 1304 1665 

noiembrie 2343 3473 2113 2358 1906 1194 1685 

decembrie 2614 344 2225 2391 1704 1178 1751 

total 15819 36627 25659 17633 22576 13339 19321 7595 


Evolutia lunara a numarului de someri in municipiul Bacau 

in perioada 2002-2009 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

2009 

ianuarie 

februarie 

martie 

aprilie 

mai 

iunie 

iulie 

august 

septembrie 

octombrie 

noiembrie 

decembrie 


Din datele furnizate de AJOFM Bacău privind nivelul de instruire al stocurilor de şomeri 

înregistraţi la finele anului în intervalul 2002-2008 (luna august) reiese că cea mai mare parte 

au nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional şi cea mai mică pondere o au persoanele 

cu nivel de instruire universitar.




Piese 


scrise 


Pag. 

244/364 

MUNICIPIUL BACAU 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 LUNA 

AUGUST 

Total şomeri, din care: 2.614 3.44 2.225 2.225 1.704 1.178 1.636 

nivel de instruire primar, 2.248 2.717 1.669 1.780 1.346 942 1.292 

gimnazial si profesional 

nivel de instruire liceal si 288 585 423 356 290 188 278 

postliceal 

nivel de instruire universitar 78 138 133 89 68 48 66 


Structura stocurilor de someri la finele anilor, dupa nivelul 

de instruire (2002-aug.2008) 

% 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

an 

nivel de instruire 

universitar 

nivel de instruire liceal 

si postliceal 

nivel de instruire 

primar, gimnazial si 

profesional 


Structura stocurilor de şomeri înregistraţi la finele anilor 2002- 2007 si august 2008, la 

nivelul municipiului Bacău, pe sexe si grupe de vârstă relevă superioritatea numerică a 

eşantionului populaţiei de peste 25 de ani comparativ cu cel al tinerilor sub 25 de ani. 

Se remarcă, de asemenea, că numărul persoanelor de sex feminin din grupa de vârstă 

sub 25 de ani este în scădere constantă, pe finalul intervalului inversându-se raportul cu 

populaţia masculină, ce devine superioară numeric. Lucrurile se petrec în sens opus la 

categoria adulţi peste 25 de ani, unde, deşi numărul total este în scădere, populaţia feminină 

tinde să devină majoritară în ultimii 3 ani ai intervalului, ceea ce denotă dificultăţi de 

reconversie şi reinserţie profesională. 

Municipiul Bacau 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

luna august 

Total someri, din care: 2.614 3.440 2.225 2.225 1.704 1.178 1.636 

tineri < 25 ani 628 791 668 534 391 259 278 

barbati 273 378 279 264 238 121 147 

femei 355 413 389 270 153 138 131 

adulti > 25 ani 1.986 2.649 1.557 1.691 1.312 919 1.358 

barbati 1.109 1.376 880 888 603 350 588 

femei 877 1.273 677 803 709 569 770 

Sursa: AJOFM Bacău, 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

245/364 

Structura stocurilor de someri inregistrati in mun. Bacau, pe 

sexe si grupe de varsta 

3500 

3000 

persoane 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

adulti > 25 ani 

tineri < 25 ani 

0 

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 

ani 


Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bacău organizează cursuri de 

formare profesională pentru ocupaţiile pentru care există cerere pe piaţa forţei de muncă. După 

cum reiese din tabelul de mai jos, furnizat de AJOFM, majoritatea sunt pentru sectorul 

secundar, domeniile construcţii şi industrie prelucrătoare. De asemenea, există locuri şi în 

domeniul serviciilor, în special în comerţ şi unităţi de alimentaţie publică. 

Nr. 

Denumire ocupatie 

Cod COR / Cod N 

crt. 

1. Bucatar 5122.2.1 

2. Contabil 343302 

3. Dulgher – tamplar – parchetar 7124.2.1 

4. Electrician in instalatii energetice 7245.2.7 

5. Fierar betonist montator prefabricate 7123.2.1 

6. Frizer-coafor-manichiurist-pedichiurist 5141.2.1 

7. Inspector resurse umane 342304 

8. Instalator instalatii tehnico-sanitare si de gaze 7136.2.1 

9. Lacatus constructii metalice si utilaj tehnologic 7214.2.1 

10. Lucrator in comert 5220.1.1 

11. Mozaicar - faiantar 7132.2.4 

12. Operator confectioner industrial 8263.1.1 

13. Operator introducere, validare si prelucrare date 4113.2.1 

14. Ospatar( chelner ) vanzator in unitati de 

5123.2.1 

alimentatie 

15. Preparator produse din lapte 7413.2.1 

16. Sudor 7212.2.1 

17. Tamplar universal 7422.2.1 

18. Zidar, pietrar, tencuitor 7122.2.1 

19. Zugrav, ipsosar, tapetar, vopsitor 7141.2.1 





Piese 


scrise 


Pag. 

246/364 

În ceea ce priveşte beneficiarii serviciilor gratuite de formare profesională, aceştia pot fi 

atât şomeri, cât şi persoane ce se încadrează în anumite prevederi legale. La nivelul 

municipiului Bacău, în ultimii 4 ani, au beneficiat de aceste cursuri, în afara şomerilor, persoane 

aflate în detenţie, persoane care au reluat activitate ca urmare a încetării concediului pentru 

creşterea copilului, angajate si cuprinse la cursuri in scopul prevenirii şomajului. Majoritatea 

persoanelor ce au urmat aceste cursuri au fost şomeri. 

Categorie cursanţi 2004 2005 2006 2007 2008 

(31.08) 

total şomeri 1.167 1.227 1.154 1.103 808 

absolvenţi care 

beneficiază de 

prevederile art.84 

din Legea nr. 

76/2002 

0 0 0 0 0 

persoane aflate in 

detenţie (art. 66, 

alin. 4) 

persoane care au 

reluat activitate ca 

urmare a încetării 

concediului pentru 

creşterea copilului 

(art. 66, alin. 2, lit. a) 


reluat activitatea 

după satisfacerea 

stagiului militar (art. 

66, alin. 2, lit. b 


reluat activitatea ca 

urmare a recuperării 

capacitaţii de munca 

după pesionarea 

pentru invaliditate 

(art. 66, alin. 2, lit. c) 

11 0 71 127 26 

2 1 1 2 0 

0 0 0 0 0 

0 0 0 0 0 

persoane angajate si 0 13 65 17 0 

cuprinse la cursuri in 

scopul prevenirii 

şomajului (art. 48) 

alte persoane din 0 0 0 0 0 

mediul rural 

Total cursanţi 1.180 1.241 1.291 1.249 834 





Piese 


scrise 


Pag. 

247/364 

Aprecieri asupra pieţei muncii 

Piaţa muncii este definită de cele două componente: oferta de forţă de muncă, 

reprezentată de populaţia aptă de muncă, respectiv cererea de forţă de muncă, sau unităţile 

economice angajatoare. 

Evoluţia numărului de salariaţi în unităţile economice active din municipiul Bacău: 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

număr de salariaţi 33971 35888 37625 37565 41382 42801 44052 48021 

(nr. pers.) 


Evoluţia numărului de salariaţi din unităţile economice 

active înregistrate în municipiul Bacău 

nr. pers. 

50000 

45000 

40000 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Numărul de salariaţi în unităţile economice active din municipiul Bacău a cunoscut o 

creştere lentă în intervalul 2000 – 2007, în anul 2007 valoarea acestui indicator fiind cu 29,2% 

mai mare faţă de valoarea înregistrată în anul 2000. 

Distribuţia domeniilor de activitate şi contribuţia acestor la realizarea indicatorilor 

economico - sociali în anul 2007 se prezintă după cum urmează: 

NR. 

UNITĂŢI 

CIFRA AFACERI NR. 

SALARIAŢI 

agricultură, piscicultură 53 601767640 555 

industria alimentară şi a băuturilor 71 5291092120 4221 

industria extractivă şi prelucrătoare 341 12144349620 13822 

industria uşoară 25 254004330 257 

industria lemnului, celulozei şi 61 2373161260 2675 

hârtiei, silvicultură şi exploatare




Piese 


scrise 


Pag. 

248/364 

forestieră 

construcţii 407 9731015056 7025 

comerţ 1604 29445893340 10842 

hoteluri şi restaurante 141 635111150 1175 

transporturi 180 1814858434 1594 

servicii 1097 3836339060 5855 

TOTAL 3981 48021 


transporturi 

3.32% 

Structura salariaţilor pe domenii de activitate în 

anul 2007 

servicii 

12.19% 

agricultură, 

piscicultură 

1.16% 

industria 


băuturilor 

8.79% 

industria 



28.78% 

hoteluri şi 

restaurante 

2.45% 

comerţ 

22.58% 

construcţii 

14.63% 


industria 

uşoară 

0.54% 

industria 

lemnului, 

celulozei şi 

hârtiei, 


exploatare 

forestieră 

5.57% 

Cei mai mulţi salariaţi sunt angajaţi în industria extractivă şi prelucrătoare - 13822 

salariaţi (reprezentând 28,7% din total), pe locul secund situându-se comerţul cu 10842 

salariaţi, adică 22,5% din total, construcţii: 7025 salariaţi (reprezentând 14,63 din total), servicii: 

5855 salariaţi (reprezentând 12,19% din total). iar cei mai puţini în hoteluri şi restaurante: 1157 

salariaţi (reprezentând 2,4% din total) industria uşoară şi agricultură. 

Din datele prezentate mai sus reiese că profilul economic al municipiului Bacău este 

predominat de industrie, în special de ramura sa prelucrătoare, dar şi de comerţ şi servicii. 

Aceste activităţi economice oferă cea mai mare parte a locurilor de muncă existente la nivelul 


Conform AJOFM, sectoarele de activităţi care au fost afectate de disponibilizări în ultima 

perioadă (ultimele luni ale anului 2008 –primele luni ale anului 2009) şi care se estimează că 

vor fi afectate şi pe viitor sunt: fabricarea substanţelor si a produselor chimice, extracţia 

petrolului brut si a gazelor naturale, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si 

pluta, cu excepţia mobilei, fabricarea articolelor din paie si alte materiale vegetale împletite, 

fabricarea de mobilă, construcţii de clădiri (disponibilizări pentru timp nefavorabil de lucru).




Piese 


scrise 


Pag. 

249/364 

Disfuncţionalităţi: 

Analiza situaţiei demografice actuale a municipiului Bacău a relevat o serie de 

disfuncţionalităţi cu care se confruntă la acest nivel municipiul. Acestea vizează: 

‣ Declin demografic evident, sub raport numeric 

‣ Degradarea structurilor demografice datorită îmbătrânirii 

‣ Sold migratoriu negativ, cu valori foarte scăzute, ce determină şi deficit în bilanţul 

real al populaţiei 

‣ Emigraţia internaţională „ascunsă”, greu de cuantificat datorită lipsei formelor 

legale de muncă şi reşedinţă; 

‣ Ponderea redusă a salariaţilor din totalul populaţiei active, care se traduce printrun 

nivel scăzut al veniturilor din activităţi remunerate; 

‣ Cererea insuficientă de forţă de muncă în municipiu 

‣ Rata mare a şomajului 

‣ Dezvoltarea insuficientă a serviciilor si activităţilor din sectorul terţiar; 

‣ Inadvertenţe la nivelul înregistrării datelor şi a evidenţei exacte a populaţiei; 

‣ Servicii sanitare insuficient adaptate necesităţilor populaţei; 

Concluzii: 

În urma analizei desfăşurate anterior, a reieşit că municipiul Bacău se confruntă 

actualmente cu un declin demografic evident, cauzat în cea mai mare parte de fenomenul de 

emigrare, în special în rândul populaţiei tinere şi apte de muncă. Acest fenomen antrenează 

degradarea structurilor demografice şi afectează negativ resursele umane. Emigrarea are drept 

principală cauză insuficienţa locurilor de muncă pe piaţa locală şi nivelul de trai nesatisfăcător. 

În contextul crizei economice mondiale, problematica socială tinde să se agraveze datorită 

disponibilizărilor şi creşterii ratei şomajului. 

2.6.CIRCULAŢIA 

2.6.1.Căi de circulaţie rutieră 

Drumurile naţionale constituie reţeaua principală de căi de transport a României, 

asigurând legatura între principalele localităţi ale ţării. Reţeaua de drumuri judeţene leagă 

centrele principale la nivel de judeţ, având rolul de a colecta şi dirija către drumurile naţionale 

traficul rutier local. 

Transport public 

Transportul în comun este oferit de S.C. Transport Public S.A., care practică tarife mici, 

societate ce dispune de mijloace de transport moderne (marca Mercedes şi Irisbus) şi Asociaţia 

Operatorilor de Transport Public Privat din Bacău, cu mijloace de transport ceva mai puţin 

performante. Transport Public operează 22 de linii de autobuz. De asemenea s-au demarat 

investiţiile pentru introducerea unor linii de troleibuz (3 trasee), dar acestea au fost sistate, 

neprimindu-se fondurile guvernamentale necesare finalizării investiţiei (montarea consolelor, a




Piese 


scrise 


Pag. 

250/364 

pieselor de reţea, a firului de contact precum si achiziţionarea troleibuzelor. Totusi, proiectul de 

introducere a troleibuzului in Bacău nu a fost abandonat, Asociatia TRANSIRA facând 

demersuri pentru continuarea acestui proiect. 

Transportul de persoane în municipiul Bacău este structurat pe 10 trasee care fac 

legătura între cartiere şi zona centrală, precum şi între zona de sud şi zona de nord a oraşului. 

Starea tehnică a mijloacelor de transport este bună, majoritatea autobuzelor şi microbuzelor 

sunt fabricate după anul 2003. 

Din programul de investiţii prevăzut a se efectua în 2007 s-a implementat proiectul de 

management al flotei prin GPRS, etapa 1 din proiectul de ticketing electronic, raportându-se 

pentru anul 2008 realizarea etapei a 2-a a proiectului de ticketing electronic (înlocuirea 

legitimaţiilor de transport tip abonament cu carduri magnetice), precum şi achiziţionarea de 

autobuze cu platformă joasă pentru accesul persoanelor cu handicap. 

Municipiul Bacău este străbătut de importante căi rutiere de ordin european, fiind ierarhizate 

astfel: 

1. categoria A : E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret– Suceava – Roman - Bacău – 

Buzău – Urziceni – Bucureşti – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia) 

2. categoria B : E 574 Bacău - Oneşti - Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova 

La acestea se adaugă drumul naţional 2F spre Vaslui, drumul naţional DN 2G spre Moineşti 

şi DN15 spre Buhuşi (figura nr.1). 

Datorită creşterii numărului de autovehicule (de la o valoare de 46.000 în 2004, către peste 

100.000 la finele anului 2007) şi a subdimensionării reţelei stradale, se ajunge des la 

ambuteiaje. În prezent, la nivelul oraşului există 27 de instalaţii de semaforizare, 21 pentru 

vehicule şi 6 pentru pietoni. 

Spre a se rezolva aceste probleme sunt necesare investiţii în infrastructura rutieră. În acest 

sens, şoseaua de centură va rezolva o parte din problemele de trafic, prin preluarea traficului, 

atât uşor cât şi greu, ce tranzitează municipiul Bacău. 

Fig. 1. Harta rutieră- Bacău 

Sursa : http://www.hitpark.ro




Piese 


scrise 


Pag. 

251/364 

Traseul stabilit este redat în figura nr. 2, porţiunea de est suprapunându-se cu un proiect 

mai vechi, autostrada Adjud-Roman. În partea de nord-vest şoseaua de centură nu se închide 

într-un inel perfect, fiind întreruptă de construcţiile din zonă, fiind necesare lucrări mai 

laborioase, de genul viaductelor. 

La nivel interurban, sunt necesare lucrări de infrastructură majoră, impunându-se 

construcţia unui pasaj subteran care să asigure traversarea căii ferate între str. Oituz şi str. 

General Ştefan Guşe, cu scopul realizării legăturii optime între centrul Bacăului şi zona de vest 

a urbei. 

Printre alte lucrări, sunt prevăzute şi modificări ale viabilităţii rutiere şi pietonale pe 

străzile Str. Lăcrămioarelor, str. Nalbei, str. Gladiolei, modificări în intersecţia Arcadie Şeptilici – 

str. Ştefan Guşe şi modificări în zona sensului giratoriu între str. Oituz şi str. Gării. Ulterior sunt 

prevăzute semaforizarea intersecţiilor str. George Bacovia – str. Banca Naţională şi str. Oituz – 

str. Gării. 

S-a mai analizat şi posibilitatea realizării unei străzi de legătură între B-dul Alexandru cel 

Bun şi B-dul Sandu Sturdza prin traversarea zonei centrale. Soluţia estimată de administraţia 

locală susţine ideea realizării unei străzi de legătură de-a lungul străzilor Aleea Antonescu şi 

Pasajul Revoluţiei, incluzând demolarea Liceului Sportiv (amplasat de-a lungul străzii 9 Mai în 

faţa B-dului Alexandru cel Bun) cât şi implementarea unui sens giratoriu la intersecţia dintre B- 

dul Alexandru cel Bun şi str. 9 Mai. 

Fig. 2- Proiectul şoselei de centură Bacău 

Sursa: http://www.bacaul.ro




Piese 


scrise 


Pag. 

252/364 

Lungimea străzilor 

orăşeneşti - total - 

km 


orăşeneşti 

modernizate -km 

1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

202 202 202 202 208 208 208 208 208 208 208 

155 155 155 155 156 156 156 156 156 158 161 

250 

Evoluţia lungimii străzilor orăşeneşti (km) 

km 

200 

150 

100 

50 


orăşeneşti - total - 

km 


orăşeneşti 

modernizate -km 

0 

1997 1999 2001 2003 2005 2007 

Structura străzilor din mun. Bacău - 2007 

Lungimea 

străzilor 

orăşeneşti 

nemodernizate 

22.60% 

Lungimea 

străzilor 

orăşeneşti 

modernizate 

77.40%




Piese 


scrise 


Pag. 

253/364 

2.6.2. Căi de circulaţie feroviară 

Municipiul Bacău este tranzitat de însemnate rute feroviare permiţând legătura cu nordul 

ţării (Suceava, Botoşani), estul României (Iaşi) sudul (Ploieşti, Bucureşti) şi vest (Braşov, Sibiu, 

Tg. Mureş). 

Astfel, magistrala feroviară 500 Bucureşti (Nord) - Ploieşti (sud) –Adjud - Paşcani - 

Suceava – Vicşani este dublă şi electrificată (figura nr. 3). 

Pe tronsonul Bucureşti-Ploieşti-Adjud-Bacău-Paşcani magistrala se suprapune şi pe traseul 

coridorului feroviar pan-european IX stabilit prin conferinţele de la Praga (1993) şi Creta (1997). 

Astfel, se doreşte modernizarea traseului pe teritoriul României (595 km) şi electrificarea 

tronsoanelor Videle - Giurgiu Nord si Socola - Ungheni Prut. Ulterior, în urma modernizării 

infrastructurii feroviare viteza comercială va fi de circa 120 km/h (figura nr. 5). 

Fig. 3. Magistrala 500 

Sursa : http://www.wikipedia.org 

2.6.3. Căi de circulaţie aeriene 

Municipiul Bacău este deservit de aeroportul Internaţional “George Enescu”. Acesta a fost 

deschis traficului aerian public de călători şi marfă la data de 1 Aprilie 1946. A fost declarat prin 

decret prezidenţial în 1976 aeroport internaţional. Cu o pista de 2.500 m lungime si 80 m lăţime 

si o suprafaţa totala de peste 200 ha şi operând 3 companii de zbor ce asigură legături aeriene 

interne, cât şi internaţionale, a înregistrat la finele anului 2008 peste 119.000 pasageri. Cei trei 

operatori (Tarom, Carpatair şi Blue Air) asigură legături atât directe, cât şi cu escală către 

destinaţii ca Bucureşti, Timişoara, Roma, Napoli, Bologna, Torino, Milano, Stuttgart, Munchen, 

Dusseldorf (figura nr. 6).




Piese 


scrise 


Pag. 

254/364 

Fig. 6 Legăturile aeriene din Bacău 

Sursa: http://www.bacauairport.ro 


- lipsa parcărilor în zonele intens circulate 

- lipsa şoselei ocolitoare la nivel de autostradă 

- transportul în comun este slab dimensionat şi nu deserveşte întreaga populaţie 

- existenţa căii ferate şi a zonei feroviare în interiorul municipiului Bacău 

- prezenţa aeroportului internaţional în imediata apropiere a zonei locuibile 

- lipsa autostrăzii Adjud/Tişiţa-Suceava ce ar urma să deservească şi municipiul Bacău 

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCŢIONALE. BILANŢ TERITORIAL 

2.7.1. Caracteristici ale zonelor funcţionale 

Intravilanul localităţii reprezintă suprafaţa ce cuprinde totalitatea clădirilor şi terenurilor 

destinate locuirii,dotării social-culturale şi serviciilor populaţiei, unităţilor economice, circulaţiei şi 

transporturilor, spaţiilor verzi şi de sport, lucrărilor edilitare, ca şi al altor activităţi ce se 

desfăşoară în municipiul Bacău. 

Intravilanul existent aprobat al municipiului Bacău este de 3488 ha. 

Dezvoltarea oraşului a fost impusă în primul rând de condiţiile de cadru natural, în 

special de existenţa cursurilor râurilor Siret şi Bistriţa, care limitează dezvoltarea oraşului pe 

malul drept al râului Bistriţa, pe malul stâng dezvoltându-se cartierul Şerbăneşti. Oraşul s-a 

format pe terasele largi ale Bistriţei şi Siretului, denumită de unii cercetători “Depresiunea 

Bacăului“. 

Intravilanul existent este format din :




Piese 


scrise 


Pag. 

255/364 

• Trupul principal – municipiul Bacău amplasat pe malul drept al râului Bistriţa; 

• Cartierul Şerbăneşti amplasat pe malul stâng al râului Bistriţa şi separat de trupul 

principal de lacurile de acumulare; 

• Insula de agrement; 

• Platforma de gunoi; 

• Front de captare AEROSTAR; 

• Trup cu destinaţie specială în partea de sud-vest a oraşului. 

Structura majoră de utilizare a teritoriului este determinată prin cumularea elementelor 

de potenţial al fiecărei folosinţe de mare amploare ca suprafaţă de teren. 

Zona pentru locuinţe 

Zona de locuinţe, constituită în timp, s-a grupat ca funcţiune dominantă în cartiere, - de 

regulă pe terasa înaltă a luncii Siretului, care prezintă cele mai bune condiţii de construibilitate 

în municipiu. 

Această zonă, inclusiv curţile, deţine ponderea cea mai importantă în cadrul 

intravilanului. 

Fondul de locuinţe este constituit din clădiri de locuit individuale cu regim mic de 

înălţime P, P+1, P+2, şi clădiri colective cu regim mediu şi mare de înălţime P+10, P+8, P+4. 

Această zonă ocupă o suprafaţă de1307,50 ha, reprezentând 37,5% din totalul intravilanului 

existent. Acţiunile de sistematizare care au avut loc nu au afectat din punct de vedere 

arhitectural partea centrală a oraşului, soluţiile alese integrându-se natural în peisajul central. 

Prezentăm în continuare date referitoare la locuirea urbană în municipiul Bacău. 

Evidenţa fondului locativ în oraşul Bacău 

AN LOCUINŢE SUPRAFAŢA 

LOCUIBILĂ 

TOTALĂ 

(M 2 ) 

LOCUINŢE 

ÎN PROPR. 

PUBLICĂ 

SUPRAFAŢA 

LOCUIBILĂ 

( M 2 ) 

PROPR. 

PUBLICĂ 

LOCUINŢE 

DIN 

FONDURI 

PRIVATE 

SUPRAFAŢA 

LOCUIBILĂ 

(M 2 ) 

PROPR. 

PRIVATĂ 

1993 63519 2080000 9161 - - 

1994 63594 2079000 7112 146000 - 1933000 

1995 63822 2093609 6121 77236 160 2012618 

1996 63918 2099051 5452 59026 61 2036270 

1997 64066 2107989 4777 39125 136 2065109 

1998 64150 2116880 4406 34188 107 2078937 

1999 64265 2123194 4052 24108 130 2099086 

2000 64365 2132321 3885 19703 119 2112618 

2001 65934 2334420 1150 33541 103 2300879 

2002 66090 2343483 1126 30210 105 2313273 

2003 66336 2353811 1224 32649 129 2321162 

2004 66333 2352861 1264 33848 17 2319013 

2005 66599 2360883 1549 42352 14 2318531 

2006 66739 2371948 1562 42895 90 2329053 

2007 66936 2371948 1528 42007 197 2346385




Piese 


scrise 


Pag. 

256/364 

Sursa: După informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, 2008 

Din datele prezentate în cele 2 tabele anterioare, rezultă că în intervalul 1993 – 2007 

numărul de locuinţe a înregistrat o evoluţie continuu pozitivă, în 2007 fiind cu 3417 locuinţe mai 

mult decât în anul 1993. Prin urmare, datorită creşterii numărului locuinţelor a crescut şi 

suprafaţa medie care revine unei locuinţe, după cum se observă în graficul următor: 

Evoluţia suprafeţei locuibile/locuinţă 

36 

35.5 

35 

34.5 

34 

33.5 

33 

32.5 

32 

31.5 

31 

32.75 32.69 32.8 32.84 32.9 33 33.04 33.13 

35.4 35.46 35.47 35.4735.45 35.54 35.68 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Suprafaţa locuibilă care revenea în medie fiecărei locuinţe în anul 1993 era de 32,75m². 

La nivelul anului 2007, suprafaţa locuibilă/locuinţă era în medie de 35.68m², observându-se o 

creştere de 2,93 m². 

Dacă se raportează suprafaţa locuibilă la numărul de locuitori, rezultă pentru anul 1993 

o valoare medie pe locuitor de 10.05 m 2 suprafaţă locuibilă, iar pentru 2007 o medie de 13.31 

m 2 , ceea ce denotă o creştere a suprafeţei ce revine fiecărui locuitor. 

Evoluţia suprafeţei locuibile/locuitor 

mp 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Supraf. locuibilă/locuitor 10.05 10.01 10.04 10.06 10.05 10.12 10.18 10.27 11.29 12.7 12.83 12.99 13.08 13.21 13.31 

Caracteristici: 

- fondul de locuinţe este constituit din clădiri de locuit individuale cu regim mic de 

înălţime P, P+1, P+2, şi clădiri colective cu regim mediu şi mare de înălţime P+10, P+8, P+4.




Piese 


scrise 


Pag. 

257/364 

- în perioada 1993 - 2007 s-au construit 3417 case, ceea ce înseamnă în medie 

227case pe an; 

Număr de locuinţe construite în intervalul 1993 – 2007 

AN LOCUINŢE 

TERMINATE 

LOCUINŢE 

TERMINATE 

LOCUINŢA 

TERMINATE 

LOCUINŢE 

TERMINATE ÎN 

ÎN CURSUL ÎN CURSUL ÎN CURSUL CURSUL 

ANULUI - ANULUI - DIN ANULUI-DIN ANULUI-DIN 

TOTAL FONDURI FONDURI FONDURILE 

PUBLICE - PRIVATE - POPULAŢIEI- 

NUMĂR NUMĂR NR. 

1993 202 173 29 

1994 82 15 42 

1995 239 79 160 160 

1996 115 54 61 61 

1997 172 36 136 136 

1998 107 - 107 107 

1999 130 - 130 130 

2000 143 24 119 119 

2001 197 94 103 103 

2002 170 65 105 105 

2003 293 164 129 129 

2004 57 40 17 17 

2005 299 285 14 14 

2006 140 50 90 90 

2007 197 197 197 

Sursa: După informaţiile furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bacău, 2008 

300 

Locuinţe construite în intervalul 1993 – 2007 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

locuinţe terminate în cursul anului - din fonduri publice - număr 

locuinţa terminate în cursul anului-din fonduri private - număr




Piese 


scrise 


Pag. 

258/364 

- starea locuinţelor în general este bună, cu spaţii mari de locuit cu înălţimi 

corespunzătoare, creând un confort bun. 

Destinaţia construcţiilor: - locuinţe 72% 

- social - culturale 15% 

- industriale 13% 

Regimul de înălţime: - construcţii P, P+1, P+2, P+4, P+8, P+10 100% 

Materiale de construcţie: - chirpici, lemn 20% 

- zidărie, beton 80% 

Caracteristici de amplasament: - perioada de colţ Tc=0,70s 

- acceleraţiei terenului pentru proiectare a G = 0,28g. 

Teritoriul pe care s-a dezvoltat municipiul Bacău este favorabil realizării construcţiilor. 

În perioada 2004-2008 s-a produs o creştere puternică a investiţiilor în domeniul 

construcţiilor , ponderea cea mai mare având-o construcţia de locuinţe (unifamiliale , cu regim 

de înălţime P+M sau P+1 , dar şi blocuri de locuinţe izolate sau în ansambluri , de la P+4 la 

P+12 etaje) .De asemenea s-au construit multe spaţii comerciale şi de birouri , hale de 

depozitare şi de producţie , hoteluri şi pensiuni. 

Aceasta a dus în primul rând la ocuparea terenurilor libere (foste terenuri arabile, grădini) 

, rezultând dezvoltarea cartierelor Şerbăneşti , Izvoare , Republicii - Aviatori, a zonei de nord 

şi nord – vest. 

Au fost demolate (sau sunt în curs de demolare) anumite case vechi şi mai ales clădiri 

industriale ( care au aparţinut întreprinderilor ce şi-au redus sau şi-au încetat activitatea) . De 

asemenea au apărut numeroase plombe între clădiri existente sau îndesiri pe spaţii libere cu 

suprafeţe reduse – cu tendinţa ridicării pe verticală. 

Din punct de vedere geotehnic există soluţii de fundare , dar aceasta presupune o 

investigare detaliată a amplasamentelor şi o monitorizare atentă a săpăturilor , conform 

prevederilor legislative în vigoare. 

Zonele mai puţin favorabile sunt în partea de sud-est ( prezenţa apei aproape de 

suprafaţă , a mâlurilor şi nisipurilor saturate) şi sud – vest (prezenţa PSU, a umpluturilor ) ale 

oraşului. În cazul incintelor industriale , în afară de stabilirea naturii terenului bun de fundare – 

după îndepărtarea umpluturilor, a platformelor betonate, se pune şi problema verificării 

chimismului acestuia , în cazul în care a fost contaminat cu diverse reziduuri. 

Spaţiile cu suprafeţe mici din zonele intens construite pun probleme de realizare în 

siguranţă a săpăturilor, de subzidiri la fundaţiilor clădirilor din imediata apropiere ce pot fi 

afectate , de consolidare a malurilor săpăturilor adânci pentru subsoluri – practic respectarea 

cu stricteţe a prevederilor Normativului indicativ NP 120/2006 privind cerinţele de proiectare şi 

execuţie a excavaţiilor adânci în zone urbane. 

Gradul de asigurare şi de risc privind rezistenţa şi stabilitatea actuală a fondului 

construit. Atât ca urmare a deteriorării elementelor structurale provocate de seisme, cât şi 

datorită vechimii clădirilor, se apreciază că fondul construit prezintă următoarele grade de 

asigurare şi de risc: 

- R=0.50 50% 

- R=0.25 - 0.5 30%




Piese 


scrise 


Pag. 

259/364 

- R=0.10 - 0.25 20% 

R SI 40% 

R SII 20% 

R SIII 20% 

R SIV 20% 

Durata de funcţionalitate în timp a fondului construit se calculează conform Normativului 

P100 / 92, în funcţie de gradul de asigurare R; având în vedere valorile prezentate, se 

apreciază că se impun intervenţii în timp asupra construcţiilor prin reparaţii capitale şi 

consolidări, conf. OG nr.20/94, OG 925 / 95 şi Legii 82 / 96, după cum urmează: 

R=0. 1 T=1 an 5% din fondul construit 

R=0. 2 T=4 ani 10% din fondul construit 




Ţesuturi urbane specifice diverselor tipuri de locuire 

Tipul semiurban 

- locuinţe individuale parter - stare proastă; 

- grădini cu folosinţă agricolă; 

- parcelar conformat spontan, neregulat, fără accese convenabile, dar şi ordonat; 

- suprafeţe loturi între 280 - 4250 m 2 ; 

- retrageri diferite aliniamente (0 - 12 m); 

- amplasare construcţii în general pe mijlocul lotului (5 m faţă de limita laterală); 

- lăţimea medie a frontului 23 m; 

- procent de ocupare a terenului (10 - 20%) 

Exemple: Cartier Şerbăneşti 

Cartier Izvoare 

Cartier Vasile Roaită 

Tip urban construit spontan 

- locuinţe individuale, parter, stare medie; 

- parcelar determinat de vechimea locuirii, de subâmpărţirea loturilor şi microrelief; 

- reţele stradale neregulate, dependente de formele de relief; 

- suprafeţe variate ale loturilor (minim 90-100 m 2 , până la 500-600 m 2 ); 

- retrageri diferite de la aliniament (0-15 m); 

- perceperea adesea nefavorabilă a spaţiilor libere datorată calcanelor; 

- procent de ocupare a solului între 20-30%. 

Exemple: Cartier Mioriţa(partial) 

Cartier Gherăieşti 

Tip urban, realizat dup\ planuri prestabilite 

- locuinţe indviduale parter, P+1E, tip vilă; 

- parcelar ordonat, cu loturi pătrate şi dreptunghiulare de dimensiuni apropiate; 

- suprafeţe loturi între 250-550 m 2;




Piese 


scrise 


Pag. 

260/364 

- retrageri variate de la aliniament; 

- fronturi discontinui din construcţii izolate; 

- amplasare locuinţe în general la marginea lotului, uneori cuplate dar şi izolate; 

- perceperea favorabil\ a spaţiilor libere, în ciuda unor calcane accidentale. 

Exemple: Centru: 

Cartier Aviatorilor 

L; 

Tipul urbmanism deschis (dispunere liberă) 

- desfiinţarea parcelelor cu excepţia zonelor de suprapunere; 

- ansambluri de locuinţe cu densitate foarte mare realizate în perioada 1960 - 1975; 

- grupuri de bare şi turnuri P + 4-10 etaje, în sistem punctual, liniar sau în formă de U şi 

- dispunere în general perpendiculară pe străzi, fără fronturi continue; 

- configuraţii stradale ierarhizate, cu alei interioare perpendiculare pe străzile importante; 

- spaţii libere vizibile, plantate, favorabile, dar uneori imperceptibile în spatele blocurilor. 

Exemple: 

Centru: 

Cartiere: Mioriţa 

Cornişa 

Carpaţi 

Aviatorilor 

Tipul urbanism închis (incinte) 

- ansambluri cu densitate mare realizate în perioada 1970 - 1980 şi 1977 - 1989; 

- fronturi continui de bare P + 4-10E, dispuse paralel cu str\zile şi aleile interioare; 

- desfiinţarea parcelelor; 

- spaţii în interiorul incintelor pentru accese, parcaje, platforme gospodăreşti, prost 

concepute şi neîngrijite; 

- reţele stradale cu intersecţii în unghiuri drepte, sau ascuţite; 

- fronturi mononotone prin repetarea aceloraşi secţiuni tip. 

Exemple: Cartier Ştefan cel Mare 

Cartier Bistriţa lac 

Cartier Aviatori (parţial) 

Cartier Mioriţa (parţial) 

Suprafaţa total\ ocupat\ de locuinţe şi funcţiuni complementare este de 1307,50ha. 

Zona pentru instituţii publice şi servicii 

Această zonă ocupă o suprafaţă de 177,40 ha, adică 5,1% din teritoriul intravilan. 

Administraţia publică 

Sediile administrative ale Arhivelor Statului, Tribunal, Judecătoria, etc. funcţionează în 

clădiri vechi, dar care se află în stare bună de funcţionare. 

În centru sunt amplasate instituţiile primăriei, consiliul judeţean, muzeului, parcului 

central, etc. 

Instituţiile de învăţământ sunt amplasate în cartiere. 

Există un număr de 25 grădiniţe, cu 528 copii înscrişi şi personal didactic format din 464 

de persoane. Unele grădiniţe au localuri improprii şi funcţionează împreună cu alte categorii de 

învăţământ: şcoli, internate. 

Şcoli: 21 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial




Piese 


scrise 


Pag. 

261/364 

17 licee 

4 şcoli de arte şi meserii 

2 şcoli postliceale 

2 institute de învăţământ universitar (una în sector public şi una în sector privat) 

În învăţământul primar şi gimnazial sunt înscrişi 12674 elevi, în învăţământul liceal 12979 

elevi, în învăţământul profesional şi de ucenici erau înscrişi 2552 elevi, în învăţământul tehnic şi 

postliceal 804 elevi, iar în învăţământul universitat de stat şi privat 8235 elevi. 

În zonele cu blocuri de locuit realizare după 1975 există un deficit de săli de clasă, 

deoarece în perioada de după 1989 nu s-au mai construit nici un fel de unităţi de învăţământ. 

Singurele zone unde există excedent de săli de clasă sunt cartierele mărginaşe: CFR, 

Gherăieşti, Şerbăneşti, excedent explicabil prin migraţia elevilor spre şcolile din zonele 

centrale. 

Liceele sunt în număr de 17, pe teritoriul municipiului fiind înscrişi la licee un număr de 

12979 elevi. Personalul didactic în învăţământul liceal este în număr de 1003 persoane. Liceele 

sunt dotate cu 19 cămine, cantine, săli de sport şi funcţionează, majoritatea în condiţii 

corespunzătoare. 

Universitatea are trei facultăţi de profil: universitar, tehnic şi economic. În prezent 

funcţionează în Bacău două institute de învăţământ universitar. 

Centre medicale: 

• 3 spitale: Spitalul Judeţean Bacău, Spitalul TBC Bacău, Spitalul de Pediatrie Bacău; 

• 1 dispensar medical: Dispensarul Medical Nr. 13; 

• 1 policlinică. 

• Farmacii, depozite farmaceutice 

• 99 de cabinete de medicină de familie, 

• Centrul de Transfuzie Sanguină 

• Serviciul de Ambulanţă 

• 17 cabinete medicale şcolare şi de un cabinet medical studenţesc 

• 7 cabinete stomatologice şcolare în municipiul Bacău precum şi un cabinet medical 

stomatologic studenţesc 

• 2 ambulatorii de spital şi un ambulatoriu de specialitate 

• 14 Laboratoarele medicale 

Creşele sunt în număr de 7 şi sunt uniform repartizate în municipiu. 

Dotările pentru cultură sunt foarte numeroase, oraşul dispunând de o zestre culturală 

importantă: 3 teatre şi instituţii muzicale, 4 cinematografe, 75 de biblioteci din care una publică. 

Dintre cele mai importante obiective culturale enumerăm: Teatrul dramatic „ George Bacovia”, 

Ateneul, muzeul de artă modernă, Muzeul de ştiinţe ale naturii, Casa de Cultură, biblioteca 

Municipală, Teatrul de păpuşi. Clădirea in care îşi are sediul Biblioteca municipală se află în 

reparaţii capitale. Clădirea Teatrului de păpuşi necesită reparaţii capitale. 

Ca dotări de asistenţă socială, municipiul Bacău dispune de un cămin de bătrâni şi două 

leagăne de copii . 

Zona comercială 

Reţeaua comercială este repartizată în intravilanul municipiului astfel: 

• centrul comercial principal, respectiv zona centrală a oraşului cuprinde magazine de 

mare capacitate: Luceafărul, Universal, Romarta, Luxor, Select.




Piese 


scrise 


Pag. 

262/364 

• centre comerciale de capacitate mare şi foarte mare în ansamblurile de locuit: Moll, 

Billa, Kaufland, Carfour. 

• centre comerciale de cartier. 

• pieţe comerciale: Piaţa centrală, Piaţa sud, Aviatori, Piaţa Gării, Orizont şi Mioriţa. 

După 1991 comerţul cunoaşte o dezvoltare majoră, prin începerea şi dezvoltarea a 

tot felul de iniţiative comerciale private, începând de la buticuri şi continuând cu magazine 

specializate. 

Zona turistică 

Poziţia geografică a municipiului Bacău la confluienţa râurilor Siret şi Bistriţa, tranzitat de 

DN 2, a favotizat dezvoltarea acestuia în ultimele 2 decenii ca important centru pentru turismul 

de tranzit, în special în perioada de vară. Turiştii tranzitează municipiul spre zona carpatică a 

Bistriţei şi Sucevei. Dotările pentru turism sunt reprezentate de cele 6 hoteluri şi un camping. 

Zona unităţilor industriale 

Având în vedere tradiţia industrială a municipiului din ultimii 40-50 de ani, este 

explicabilă suprafaţa de 691,50 ha, respectiv 19,8% din totalul teriloriului intravilan pe care o 

ocupă unitătile industriale şi de depozitare. 

Amplasarea întreprinderilor industriale s-a făcut după anumite criterii: întreprinderile 

care folosesc un volum mare de materie primă s-au amplasat cu acces la calea ferată şi la 

limita extremă a intravilanului. S-a asigurat un grad sporit de accesibilitate pentru mijloacele de 

transport şi legături facile cu zonele rezidenţiale. 

Această zonă evidenţiază gruparea unităţilor economice pe profile înrudite, generând 

patru nuclee distincte: chimic, construcţii de maşini şi electronică, celuloză şi hârtie, construcţii 

şi transporturi. Zona este deservită de calea ferată, drumuri auto şi transport în comun. 

S-au conturat căteva zone industriale majore în care sunt concentrate activităţile 

industriale din municipiul Bacău: 

Zona industrială vestică – Platforma Mărgineni 

Această zonă a fost construită în timpul anilor ’60, de-a lungul arterei Calea 

Moineşti, fiind destinată, iniţial, unităţilor industriei alimentare şi a băuturilor. În prezent, 

aici se află unităţile industriale Bere Lichior Mărgineni şi Vinalcool (a căror activitate este 

în întreruptă), S.C. Pambac, S.C. Agricola Internaţional, cu unităţile S.C. Europrod S.A., 

Conagra S.A., Agricola – Frigorifer. Acestea reprezintă unităţi ale industriei alimentare şi 

a băuturilor. Alte ramuri industriale prezente pe platforma Mărgineni sunt: S.C. Diana 

Foresct (actual Barlinek) – industria prelucrării lemnului, S.C. Baixa – staţie de betoane, 

Confecţii Eva – industria textilă, Remat Scholz (Filiala Moldova) – recuperarea 

deşeurilor. 

În imediata vecinătate, pe strada Abatorului, se află Salbac Dry Salami, 

Agriconstruct, Carbac, toate aparţinând Agricola Internaţional. În continuarea platformei 

Mărgineni de pe Calea Moineşti, către est, pe strada Depoului se află fosta fabrică de 

prelucrare a laptelui S.C. Prolabac. 

Zona industrială sudică este formată din 2 trupuri: către est, se află vastul trup 

reprezentat de platforma chimică şi C.E.T. Bacău. Platforma chimică a fost construită la 

sfârşitul anilor ’70 – începutul anilor ’80, pe o suprafaţă de 78ha. Aici şi-a desfăşurat




Piese 


scrise 


Pag. 

263/364 

activitatea Combinatul de Îngrăşăminte Chimice, devenit ulterior S.C. Sofert S.A. În 

prezent, unitatea care desfăşoară activităţi în această locaţie este S.C. Amurco S.R.L. 

Trupul vestic al zonei industriale de sud concentrează următoarele unităţi 

industriale: S.C. Aerostar Bacău, Aeromotors S.A. Bacău, World Machinery Works (fosta 

Întreprindere de Maşini – Unelte Bacău), UMB Robinete Industriale S.A., S.C. Barleta 

SRL. 

Zona industrială estică – înconjură cartierul Izvoare la est, sud şi vest, prelungindu-se, 

spre nord, până aproape de zona centrală prin unităţile industriale S.C. ASCO şi S.C. 

Subex (fosta Fabrică de Şuruburi). Această zonă industrială concentrază atât unităţi cu 

activităţi de producţie şi prelucrare cât şi unităţi specializate în construcţii. Latura estică a 

acestei zone concentrează, începând din nord, următoarele societăţi: S.C. Asco, S.C. 

Subex, S.C. Hidroconstrucţia, S.C. Metra, S.C. Romhart, S.C. TMUCB, S.C. 

Teleconstrucţia, S.C. Unilem, S.C. Remat S.A., S.C. Bacon S.A., S.C. Amici S.A., S.C. 

Drumuri S.A., S.C. Lubrifin S.R.L., S.C. Rombet, S.C. Romconstruct, S.C.Scut. Latura 

vestică a acestei zone este ocupată de vasta arie pe care se desfăşoară S.C. Letea, 

fabrica de hârtie. La nord de S.C. Letea se află Secţia de Filatură Moldotex. 

Zona industrială central – vestică – ca urmare a restructurărilor suferite în ultimele 

două decenii, multe dintre fostele unităţi industriale care funcţionau în această zonă au 

fost înlocuite de unităţi a căror activitate se încadrează în prezent în categoria serviciilor. 

Practic, ceea ce era o zonă industrială compactă, a devenit o zonă foarte fragmentată 

din punct de vedere al profilului de activitate, în cazul de faţă având loc o reconversie a 

activităţilor din sectorul industrial către sectorul terţiar, care a devenit dominant. Astfel, 

principalele unităţi industriale prezente în această zonă industrială sunt S.C. Comat, S.C. 

Aprodes S.A., S.C. Prod Cresus, S.C. Soma, S.C. Almera, S.C. Moldoglass, S.C. 

Barleta. 

Zona de depozite 

Există mai multe zone de depozite, cea mai mare este amplasată în partea vestică a 

municipiului, este structurată pe următoarele produse: depozite engros alimentare, 

legume-fructe, materiale de construcţii. Mai există o zonă de depozite pe Calea Oneşti, 

pe partea dreaptă spre Moineşti, unde se depozitează cherestea, materiale de 

construcţii, produse alimentare şi nealimentare. 

Zona de transport 

Este formată din drumurile clasificate care traversează oraşul. 

Zona căilor de transport este formată din: 

- căile de transport rutiere: 

Reţeaua căilor de transport rutiere ocupă o suprafaţă de 154,70ha, adică 4,4% din 

teritoriul intravilan al oraşului. 

Pe teritoriul municipiului se intersectează următoarele artere rutiere: DN 2 / E 85, DN 15, 

DN 2F, DN 2G, DN 11/E 574. 

- căile de transport feroviare ocupă o suprafaţă de 85,35ha, adică 2,4% din teritoriul 

intravilan: 

Municipiul Bacău este străbătut de magistrala 500 Bucureşti – Ploieşti – Buzău – 

Râmnicu Sărat - Focşani - Adjud – Bacău – Roman – Paşcani – Suceava – Vicşani,




Piese 


scrise 


Pag. 

264/364 

De la Bacău se desprinde sub – magistrala de cale ferată 509 pe ruta Bacău – Piatra 

Bacău – Bicaz, cu o lungime de 86 km. 

Municipiul Bacău este situat pe traseul coridorului european feroviar IX, care asigură 

conexiunea în interiorul Europei, pe relaţia nord – sud, pornind de la Marea Baltică (Lituania) şi 

Golful Finic Skt Petersburg, în direcţia Moscova - Kiev - Chişinău - Romania - Ruse - Stara 

Zagora - Svilengrad - Alexandropol. Pe teritoriul României, componenta feroviară urmează 

traseul Ungheni - Iaşi - Paşcani - Bacău - Adjud - Mărăşeşti - Buzău - Ploieşti - Bucureşti - 

Giurgiu/Ruse. 

- căile de transport aeriene ocupă o suprafaţă de 99,74ha, adică 2,9% din teritoriul 

intravilan. 

Aeroportul Internaţional Bacău se află în partea sud – vestică a municipiului Bacău, la 10 

km faţă de centrul oraşului. Sunt disponibile zboruri directe interne spre Bucureşti, Timişoara, şi 

internaţionale spre aeroporturi din Italia, şi Germania, zborurile fiind efectuate de companiile: 

TAROM, Carpatair şi Blueair. 

Zona de agrement şi sport 

Această zonă ocupă o suprafaţă de 152,00ha adică 4,4% din teritoriul intravilan al 

oraşului. 


amenajate - parcurile din municipiu, Insula de Agrement, considerată de către locuitorii 

municipiului Bacău unul din principalele obiective de atracţie turistică al oraşului, precum şi de 

ştrandurile şi bazele de recreere şi agrement ale municipiului. Acestea sunt: Ştrandul 

Tineretului, Terenul de minigolf, Ştrandul Letea, Camping Azur Gherăieşti, Popas 

Gherăieşti, Parcurile din municipiul Bacău (Parcul Cancicov, Parcul Bacovia, Parcul Vasile 

Alecsandri, Parcul Trandafirilor, Parcul Gherăieşti, parcul Unirea 3, recent amenajat în jurul 

Catedralei Ortodoxe „Înălţarea Domnului”, Parcul Letea, Parcul C.F.R.). 

Baza sportivă a municipiului Bacău este reprezentată în primul rând de Complexul 

Sportiv Municipal Bacău, situat în zona centrală a municipiului, care include următoarele 

dotări sportive: Bazinul Olimpic de înot, Sala Sporturilor, Sala Olimpică de Atletism Bacău, 

Stadionul Municipal, Terenurile de tenis ale Sport Club Municipal, Baza Sportivă Letea, 

Baza Sportivă „Lucreţiu Avram”, fostă „Proletarul” pista de karting, pista pentru role şi 

biciclete amenajată pe aleea de pe faleza Lacului de Agrement. 

Zona agricolă 

Din suprafaţa totală a suprafeţei administrative a oraşului Bacău (4282ha), în anul 2006, 

suprafaţa terenului agricol era de 1249 ha, reprezentând 29,16% din suprafaţa totală. 

Agricultura practicată în municipiul Bacău este una în special de tip agro-industrial, fiind 

vorba de societăţi agricole, zootehnice sau agro-zootehnice, care deţin suprafeţe mari de teren 

şi complexe de creştere a animalelor iar, în unele cazuri, desfăşoară activităţi mixte. Acestor 

societăţi li se adaugă proprietăţile individuale şi asociaţiile familiale agricole. 

Zona construcţiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare 

Zona cuprinde construcţiile staţiilor de tratare apă, de pompare, de epurare ape uzate, 

staţiile de transformare energie electrică, posturile de transformare, centralele termice, staţiile 

de predare gaze naturale etc.




Piese 


scrise 


Pag. 

265/364 

Suprafaţa ocupată de construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare este de 13,65ha, 

adică 0,4% din teritoriul intravilan al oraşului. 

Zona de gospodărie comunală 

Depozitul de deşeuri menajere N. Bălcescu ocupă o suprafaţă de 8,9 ha. 

Cel mai mare depozit de deşeuri industriale este cea de la SC CET SA Bacău, care 

ocupă 50 ha. 

Cimitirele din interiorul municipiului sunt următoarele: cimitirul central, un cimitir mai nou 

datând din 1978 şi 4 cimitire în cartierele CFR, Gherăieşti, Serbăneşti şi Izvoare. Suprafaţa 

totală ocupată de cimitire este de 19,10 ha. 

În total, zona de gospodărie comunală ocupă o suprafaţă de 178,75 ha, adică 5,1% din 

teritoriul intravilan al oraşului 

Zona terenurilor cu destinaţie specială 

Este destul de dezvoltată, ocupând o suprafaţă de 180,00ha, reprezentând 5,2% din 

suprafaţa intravilanului. 


Politica anterioară de dezvoltare economică a sectoarelor de activitate a impus o 

traiectorie divergentă faţă de tendinţele generale de dezvoltare urbană, a limitat drastic 

diversificarea activităţilor în interiorul sectoarelor şi a blocat evoluţia acestora în funcţie de 

dezvoltarea tehnologică, fapt transpus în modul de ocupare a terenului de către diferite 

activităţi. 

Întârzierea intrării în perioada „postindustrială” precum şi ignorarea importanţei 

sectorului terţiar ca sector economic şi ca sector esenţial pentru calitatea vieţii locuitorilor au 

avut următoarele efecte: 

- suprafeţele de teren ocupate de activităţile aparţinând sectorului terţiar sunt 

subdimensionate şi încă nu sunt percepute ca fiind viitoare locuri de muncă pentru majoritatea 

locuitorilor, obiect al interesului simultan al domeniului public şi al celui privat, element principal 

de reprezentare a prestigiului localităţii şi de exprimare a culturii şi a calităţii locuitorilor; 

- instituţiile, serviciile şi echipamentele sunt insuficient diversificate şi dimensionate; 

- există o gamă încă foarte restrânsă de servicii sociale, colective şi personale; 

- actuala zonă centrală este subdimensionată.




Piese 


scrise 


Pag. 

266/364 

Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilanul existent 

Nr. 

crt. 

ZONE FUNCŢIONALE 

Existent 

ha % 

1 Instituţii de interes public 177,40 5,10 

2 Locuinţe şi funcţiuni complementare 1307,50 37,50 

3 Unitati agro-zootehnice 58,04 1,70 

4 Unitati industriale si de depozitare 691,50 19,80 

5 Zona parcuri, sport, turism 152,00 4,40 

6 Construcţii tehnico- edilitare 13,65 0,40 

7 Gospodărie comunală, cimitire 178,75 5,10 

8 Căi de comunicaţie şi transport rutier 154,70 4,40 

9 Căi de comunicaţie şi transport feroviar 85,35 2,40 

10 Căi de comunicaţie aeriană 99,74 2,90 

11 Teren cu destinaţie specială 180,00 5,20 

12 Ape 95,42 2,70 

13 Teren agricol 293,95 8,40 

14 TOTAL teritoriu intravilan existent 3488,00 100 

2.8. Zone cu riscuri naturale şi antropice 

2.8.1. Zone cu riscuri naturale 

Conform “Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă”, riscurile naturale se 

referă la evenimente in cadrul cărora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de 

la normal către pericol, cauzate de fenomene meteo periculoase, în cauză ploi şi ninsori 

abundente, variaţii de temperatură - îngheţ, secetă, caniculă - furtuni şi fenomene distructive de 

origine geologică, respectiv cutremure, alunecări şi prăbuşiri de teren. 

În afara unor procese relativ continue care le deteriorează şi le degradează, terenurile 

sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor şi importante pagube 

materiale, iar uneori şi cu pierderi de vieţi omeneşti. În general, sunt considerate riscuri naturale 

acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt şi cu un grad apreciabil de violenţă o 

stare de echilibru existentă. 

În literatura de specialitate sunt considerate riscuri naturale următoarele:




Piese 


scrise 


Pag. 

267/364 

- inundaţiile provocate de reţeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau 

distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor 

datorită gheţurilor, împotmolire; 

- alunecările de teren şi eroziunile, prăbuşirile, avalanşele de pământ sau roci; 

- cutremurele de origine tectonică. 

Zone cu risc de inundabilitate 

Unele dintre cele mai dezatruoase fenomene datorate unor factori combinaţi atmosferici 

şi hidrici le constituie inundaţiile. Prin amploarea fenomenului ele au repercursiuni nu numai 

prin pagubele materiale ci şi prin efectul asupra mediului, modificând atât albia minoră cât şi 

cea majoră şi relieful regiunii afectate. 

Inundaţiile sunt provocate de surplusuri de apă ce depăşesc capacitatea de transport a 

albiei minore şi ca urmare se revarsă în albia majoră acoperind suprafeţe de teren care de 

regulă nu sunt afectate de creşteri ale nivelurilor medii sau mici. 

Inundaţiile se produc la începutul primăverii, după topirea zăpezii, şi vara după ploi 

torenţiale, zonele inundabile constituindu-le albiile majore. Acestea sunt inundate la precipitaţii 

ce depăşesc pragurile critice şi conduc la concentrarea unor debite peste capacitatea de 

transport a albiilor. De asemenea inundaţiile mai pot fi provocate de scurgerile de pe versanţi, 

prin concentrarea rapidă a unor debite generate de precipitaţii deosebite sau topirea bruscă a 

zăpezii. 

Cauzele generale ale producerii inundaţiilor: 

Cauze naturale 

Apariţia inundaţiilor se datorează în primul rând unor factori naturali legaţi de condiţiile 

climatice care generează cantităţi mari de precipitaţii, furtuni etc. 

Cauzele climatice presupun o creştere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale 

şi revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. 

Ploile torenţiale constau în căderea unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte 

scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşită şi aproape întreaga 

capacitate de apă căzută de scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii 

de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore provocând inundaţii. 

Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii 

inundaţiilor. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează apele mari de primăvară. 

Acest proces poate fi însă accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu 

ploile cazute în acest interval. 

Cauze antropice 

Despăduririle efectuate de om de-a lungul timpului au modificat foarte mult o serie de 

verigi ale circuitului hidric şi prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe 

versanţi. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde şi niveluri mai mari şi o sporire a 

pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor. 

Construcţiile hidrotehnice efectuate fără a se cunoaşte suficient de bine probabilitatea de 

apariţie a nivelurilor şi debitelor maxime.În cazul barajelor, de exemplu, accidentele pot fi legate 

de o serie de calcule greşite ale planului barajului, de defecte rezultate la încastrarea corpului 

barajului în roca de bază, de calcularea greşită a rezistenţei barajului, deficienţe de control a 

rezistenţei barajului etc. 

Cauze care pot produce inundaţii pe teritoriul municipiului Bacău:




Piese 


scrise 


Pag. 

268/364 

• Modificări în circulaţia generală a atmosferei determinate de tendinţele ciclurilor naturale 

ale climei peste care se suprapun efectele activităţilor antropice (despăduriri şi poluare, 

determinând efectul de seră). Intensitatea deosebită a fenomenelor hidrometeorologice 

(precipitaţii de peste 160 l /mp), debitele înregistrate depăşind debitele de dimensionare 

a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare şi pe cele istorice. 

• Tendinţa generală de aridizare a climei în partea central – estică a Europei; un prim 

efect îl constituie creşterea gradului de torenţialialitate al precipitaţiilor şi scurgerii apei. 

• Lipsa lucrărilor de corectare a torenţilor şi de combatere a eroziunii solului. 

• Despăduriri excesive în bazinele de recepţie ale cursurilor de apă. 

• Reducerea capacităţii de transport a albiilor prin colmatare, datorită transportului masiv 

de aluviuni de pe versanţi la precipitaţii torenţiale locale. 

• Blocarea podurilor de acces şi podeţelor cu rădăcini şi resturi lemnoase aduse de 

torenţi. 

• Existenţa unor împrejmuiri şi anexe gospodăreşti la limita malurilor torenţilor. 

• Amplasarea de locuinţe şi obiective social culturale în zone inundabile ale cursurilor de 

apă. 

Reţeaua hidrografică din zonă este reprezentată de râul Siret, care curge la limita de E a 

municipiului şi afectează mai puţin teritoriul acestuia, râul Bistriţa care drenează partea de NE a 

municipiului şi râul Trebeş-Bârnat, cu afluenţii săi Negel şi Limpedea, situaţi în zona nordică a 


Râul Bistriţa este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966. Pe teritoriul 

municipiului Bacău se află canalele de aducţiune-fugă de la hidrocentralele Lilieci şi Bacău, 

lacul Bacău, lacul de agrement precum şi sectoarele de albie veche dintre barajul Lilieci şi 

coada lacului Bacău, şi dintre barajul lacului Bacău şi confluneţa cu râul Siret. 

Probleme privind inundaţiile ridică râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, 

Bârnat şi Negel. 

Râul Siret curge la cca 3 km este de limita municipiului, iar viiturile de pe acest curs de 

apă nu afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine: Săuceşti şi Letea Veche. 

Conform „Studiului hidrologic pentru cursurile de apă de pe teritoriul municipiului Bacău”, 

pentru determinarea debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au fost prelucrate 

statistic datele de monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice din zonă. 

Pentru râul Bistriţa calculele se referă atât la regimul natural de scurgere, cât şi cel 

amenajat. 

Cotele corespunzătoare debitelor maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au fost 

determinate pe profile ridicate în secţiuni caracteristice, stabilite în colaborare cu SGA Bacău. 

a) Râul Bistriţa - albia veche 

Pentru a determina potenţialul de inundabilitate al albiei vechi a râului Bistriţa în 

condiţiile stadiului actual de amenajare şi a lucrărilor de apărare existente au fost luate în 

considerare următoarele secţiuni: 

- Secţiunea 1 situată la cca 1000 m. în amonte de podul rutier din Parcul Gherăeşti, 

caracteristică pentru sectorul frontului de captare Gherăeşti 2; 

- Secţiunea 2 situată în Parcul Gherăeşti, la cca 150 m în aval de podul CFR, 

reprezentativă pentru ansamblul de locuinţe din parc;




Piese 


scrise 


Pag. 

269/364 

- Secţiunea 3 situată pe mijlocul insulei de agrement, caracteristică pentru insulă; 

- Secţiunea 4 situată în aval de barajul lacului de agrement, de la debuşarea canalului 

de evacuare subteran al RAGC Bacău, reprezentativ pentru zona industrială. 

• În cazul regimului amenajat: 

Scurgerea maximă în regim natural nu mai este posibilă în cazul râului Bistriţa. Din acest 

motiv este necesară luarea în considerare a debitelor maxime care pot fi evacuate prin 

descărcătorii de ape mari ale barajelor Lilieci, Bacău şi Lacul de agrement. 

Debitele maxime evacuate din barajul Lilieci au valoarea de 1900 mc/s (apropiate de 

Qmax 1% regim natural) şi interesează sectorul din aval, până la barajul Bacău, reprezentat 

secţiunile 1 şi 2. 

La acest debit maxim, corespund următoarele cote: 

- Secţ. 1 (amonte podul CFR Gherăeşti): H = 171,60 m; 

- Secţ. 2 (în parcul Gherăeşti): H = 161,50 m. 

Pentru sectorul din aval de barajul acumulării Bacău, respectiv insula de agrement şi 

zona industrială Bacău-sud, prezintă importanţă debitele maxime evacuate din acumularea 

Bacău. Conform regulamentului de exploatare: 

- la nivelul normal de retenţie volum max. evacuat (NNR) = 1490 mc/s; 

- la nivelul maxim de exploatare volum maxim evacuat (NME) = 1960 mc/s; 

- la nivelul barajului deversor volum maxim evacuat = 2700 mc/s. 

Debitul maxim evacuat, înregistrat în ultimii 30 de ani a fost de 1700 mc/s, în luna iulie 

2005. 

În condiţiile acestor debite, cotele maxime corespunzătoare au următoarele valori: 

Cote reper în Qmax. 

Cote corespunzătoare (m) 

ac. Bacău (mc/s) 

Pe insula de agrement 

La CET 

panta 0,8‰ panta 0,3‰ panta 5‰ Bacău 

la NNR 1490 156,70 155,90 155,40 148,60 

la NME 1960 157,20 156,20 155,90 149,40 

La baraj dev. 2700 157,50 156,70 156,40 149,40 

Pentru proiectarea şi executarea unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor este 

necesară luarea în considerare a variantei cele mai defavorabile (cu panta de 0,8‰), la care să 

se adauge sporuri de siguranţă. 

b) Râul Trebeş - Bârnat 

În cazul acestui râu viiturile cu debite foarte mari pot produce inundaţii atât din cauza 

subdimensionării podului de la Mărgineni, cât şi din cauza existenţei unor sectoare de diguri 

mai joase. 

În secţiunea podului Mărgineni, situată în aval de confluenţa cu râul Negel, debitele 

maxime cu diferite probabilităţi de depăşire au următoarele valori: 

- Qmax 0,1% = 375 mc/s; 

- Qmax 0,5 % = 265 mc/s; 

- Qmax 1% = 220 mc/s; 

- Qmax 2% = 172 mc/s; 

- Qmax 5% = 120 mc/s; 

- Qmax 10% = 78,5 mc/s.




Piese 


scrise 


Pag. 

270/364 

Capacitatea maximă de tranzit a podului rutier aşa cum rezultă din calcule este cuprinsă 

între 75 mc/s şi 100 m, cu inundare îm amonte de 1 m. 

Debitele mai mari provoaca inundaţii locale. 

În apropierea podului CFR de pe linia Bacău-Suceava, situat în extravilan şi în aval de 

confluenţa cu pârâul Limpedea, constatăm că debitele mai mari de probabilitatea de depăşire 

de 2% produc inundaţii, fapt ce impune luarea unor măsuri adecvate, respectiv supraînălţarea 

digurilor şi menţinerea capacităţii normale de tranzit a albiilor. 

I. Secţiunea staţiei hidrometrice Mărgineni: 

- suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 125 kmp; 

- altitudinea medie a bazinului hidrografic aferent (F) = 323 m; 

- debite şi niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire: 

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 

Qmax. mc/s 375 265 220 172 120 78,5 

Cote coresp. m inundă inundă 175,60 175,10 174,40 173,60 

II. Secţiunea amonte pod CFR pe linia Bacău-Suceava: 

- suprafaţa bazinului hidrografic aferent (F) = 170 kmp; 



Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 

Qmax. mc/s 445 316 260 205 142 93 

Cote coresp. m inundă inundă 164,8(inundă) 164,50 164,00 163,50 

III. Secţiunea staţiei hidrometrice Bacău: 

- suprafaţa bazinului hidrografic existent (F) = 181 kmp; 



Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 

Qmax. mc/s 445 316 260 205 142 93 

Cote coresp. m inundă inundă 164,8(inundă) 164,50 164,00 163,50 

c) Râul Negel 

Punctele critice pe acest curs de apă sunt situate în sectorul inferior, îndiguit din cartierul 

CFR. În acest loc, la colţul dinspre N al SC Carbac Bacău se află un podeţ dezafectat şi o 

conductă care diminuează mult capacitatea de tranzit a albiei. În prezent se execută lucrări de 

amenajare a acestui sector care vor soluţiona şi problemele de inundaţii. Situaţia actuală a 

fost monitorizată prin ridicarea a două profile: unul la limita cu teritoriul municipiului Măgura, şi 

al doilea la podul de la SC Carbac SRL. În primul profil se constată că inundaţiile se se produc 

la debite mai mai de 120 mc/s (probabilitatea de depăşire 0,5%). În cel de-al doilea profil, dacă 

se exlude existenţa podeţului, capacitatea actuală a albiei în aval de lucrările care se execută 

în prezent, este de cca 80 mc/s, probabilitatea de depăşire fiind de 2%. În situaţia existenţei 

podeţului, capacitatea de tranzit este de numai 25-30 mc/s.




Piese 


scrise 


Pag. 

271/364 

I. Secţiune aflată la limita cu teritoriul municipiului Măgura: 

- suprafaţa bazinului hidrografic existent (F) = 25 kmp; 



Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 

Qmax. mc/s 164 117 95 76 54 40 

Cote coresp. m ajunge la pod 182,70 182,35 182,10 181,70 181,35 

II. Secţiunea aflată în vecinătatea societăţii SC Carbac: 

Prob. depăşire % 0,1 0,5 1 2 5 10 

Qmax. mc/s 168 120 98 78,5 56 41 

Cote coresp. m depăşeşte digul actual 176,4 176,1 175,8 

Pentru secţiunile de pe râurile Trebeş şi Negel debitele se referă la regimul natural de 

scurgere şi la condiţiile actuale de valorificare a terenurilor. 

Obiective inundabile 

Conform “Planului de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului Bacău”, 

elaborat de Consiliul Judeţean Bacău, principalele obiective economice şi sociale cu risc major 

de inundare pe teritoriul municipiului Bacău, datorită râului Bistriţa şi a afluenţilor săi, sunt: 

- zona industrială Bacău Sud; 

- cartier CFR; 

- SC SUBEX SA; 

- SC Amurco SRL; 

- SC Avicola SA. 

Conform informaţiilor primite de la Direcţia Apelor Siret (SGA Bacău) obiectivele 

potenţiale inundabile sunt: 

- 245 gospodării; 

- 3,7 km străzi; 

- 12 ha teren agricol; 

- 0,1 ha păşune 

- 15 obiective economice. 

Surse de inundaţii datorate accidentelor la construcţiile hidrotehnice: 

Loc. afectată Cauza Loc refugiu 

Municipiul Bacău Rupere baraj Izvorul 

Muntelui 

Dealul Piscu 

Dealul Bacăului 

Dealul Măgura 

Sursa: Planul de analiză şi acoperire a riscurilor de pe teritoriul judeţului Bacău 

Zone afectate de alunecări de teren




Piese 


scrise 


Pag. 

272/364 

Conform „Studiului Pedologic al municipiului Bacău” pe teritoriul studiat nu există areale 

afectate de alunecări de teren, în schimb eixstă zone afectate de eroziune de suprafaţă 

totalizând o suprafaţă 119 ha, din care: 

- slabă = 98 ha; 

- puternică = 11 ha; 

- excesivă = 10 ha. 

1) Cutremurele de pământ (seisme) 

Hazardul seismic este probabilitatea de apariţie a unui cutremur de o anumită 

magnitudine, într-un anumit loc şi timp. 

Riscul seismic este probabilitatea ca efectele sociale sau economice, exprimate în bani 

sau victime să egaleze sau să depăşească valorile aşteptate la un anumit amplasament într-un 

anumit interval de timp. 

Riscul seismic depinde local de formaţiunile geologice de suprafaţă şi se apreciază prin 

perioada de revenire a unui cutremur cu anumită intensitate sau magnitudine şi prin calcularea 

energiei seismice medii anuale şi compararea ei cu energia eliberată pe an. Riscul seismic 

creşte atunci când energia seismică anuală este mai mică decât energia seismică medie. 

Municipiul Bacău este situat în partea de N a zonei de seismicitate maximă a ţării – 

regiunea Vrancea, zona care cuprinde o suprafaţa de aproximativ 5500 kmp în care se 

concentrează majoritatea focarelor determinate pana acum. Analiza condiţiilor seismotectonice 

ale municipiului Bacău stabileşte că nu este o zonă cu activitate seismică maximă mare. 

Cutremurele de pământ intermediare/subcrustale cu focarul (hipocentrul) în zona Vrancea, la 

adâncimi de 70 - 170 km (cele mai frecvente au hipocentrul la 130... 150km) au provocat în 

zona studiată distrugeri însemnate (de exemplu în 1940,1977, ambele cu magnitudini ce au 

depăşit gradul 7). 

Riscul major ii reprezintă amplificarea undelor seismice în straturile de suprafaţa prin 

reflexii şi refracţii multiple, ducând la creşteri ale acceleraţiei, vitezei deplasării. Mişcarea 

seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări, ralieri, surpări, etc. Ale terenului, mai 

ales datorită nivelului apelor subterane, ducând la amplificări în straturile de suprafaţă a 

valorilor acceleraţiei seismice. 

Conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (Reglementări tehnice, 

Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri) oraşul Bacău se 

află în zona de hazard seismic cu o valoare a acceleraţiei orizontale a terenului a g = 0,28 g, şi 

o perioadă de colţ T C = 0,7 sec. 

Seismicitatea zonei de nord a Moldovei se datorează mişcărilor tectonice generate de 

acumulările de energii potenţiale în sistemul de falii existent până la o valoarea critică, care 

depăşeşte rezistenţa rocilor, moment în care se produce o descărcare bruscă de energie 

cinetică sau seismică. 

În cazul producerii unui seism mai mare de 6 grade pe scara Richter în zona Vrancea, 

este afectat şi municipiul Bacău, existând pericolul unor avarii la locuinţele cu vechime mai 

mare şi construite din materiale cu rezistenţă mai slabă. 

Din punctul de vedere al riscului seismic, in sensul efectelor probabile ale unor 

cutremure, caracteristice amplasamentului, asupra constructiilor existente pe acel 

amplasament, se stabilesc 4 clase de risc seismic (conf. Normativului P100-92): 

• Clasa RsI, corespunzând construcţiilor cu risc ridicat de prăbuşire la cutremure având




Piese 


scrise 


Pag. 

273/364 

intensităţile corespunzătoare zonelor seismice de calcul (cutremurului de proiectare). 

Imobilele încadrate în clasa 1 de risc seismic prezintă pericol major de prăbuşire în 

cazul unui seism cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter. Sunt în 

general clădiri multietajate, construite înaintea anului 1940, într-o perioada în care 

normele de protecţie antiseismică erau reduse. La aceasta se adaugă uzura normală, 

materialele şi tehnicile de construcţie specifice perioadei, precum şi faptul că imobilele 

au fost afectate de mai multe seisme importante. Unele imobile, datorită amplasării în 

general în zone aglomerate, având de multe ori mai mult de 6 etaje, câteodată şi spaţii 

publice la parter, se consideră că reprezintă pericol public şi reconsolidarea lor este 

obligatorie. 

• Clasa RsII, corespunzând construcţiilor la care probabilitatea de prăbuşire este redusă, 

dar la care sunt aşteptate degradări structurale majore la incidenţa cutremurului de 

proiectare. La aceste imobile, un seism major poate afecta elementele de 

compartimentare, scările, etc, fără a pune în pericol structura de rezistenţă. Un 

impediment pentru imobilele din această categorie îl constituie dificultatea încheierii de 

asigurări. 

• Clasa RsIII, corespunzând construcţiilor la care sunt asteptate degradări structurale 

care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor 

nestructurale pot fi importante. În această categorie intră imobilele care pot suferi avarii 

minore în cazul unui seism (tencuiala cazută, pereţi crăpaţi) fără a pune în pericol 

siguranţa locatarilor. 

• Clasa RsIV, corespunzând construcţiilor la care răspunsul seismic aşteptat este similar 

celui corespunzător construcţiilor noi, proiectate pe baza prescripţiilor în vigoare. 

Clădirile din această clasă nu prezintă riscuri majore în cazul unui viitor seism. 

Conform datelor preluate de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în 

urma reevaluării expertizelor tehnice, ţinând cont de prevederile Ordinului comun al României şi 

al MLPAT nr.770 /6173/1997, se încadrează în clasa I de risc seismic următoarele blocuri: 

Nr. 

crt. 

Adresa Tipul de 

imobil 

Anul 

construcţiei 

Clasa 

de risc 

1 Mărăşeşti nr. 4 P+4 1961 I 






Sursa: http://www.mie.ro 

Aceste imobile apar în lista clădirilor de locuit expertizate tehnic în perioada 1993-2007. 

Dintre acestea, blocurile situate pe strada Mărăşeşti nr. 4,7,9,10,12 au fost expertizate în anul 

1991, iar cel situat pe strada Mărăşeşti nr. 11 în 1993. Conform HG nr. 286/2008 clădirea 

situată pe strada Mărăşeşti nr. 11 a fost cuprinsă în Programul de acţiuni pe 2008. 

2.8.2. Zone de risc antropic




Piese 


scrise 


Pag. 

274/364 

Conform informatiilor primite de la APM Bacau, pe raza municipiului Bacau au fost 

inventariare 4 

amplasamente care intra sub incidenta Directivei II transpusa prin HG. 804/2007 privind 

controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase. 

Obiective cu risc la accident chimic: 

NR. 

CRT. 

DENUMIREA 

OPERATORULUI 

ECONOMIC 

PROFILUL 

PRODUCŢIEI 

1 SC Amurco SRL - producerea de 

îngrăşăminte 

chimice pe bază 

de fosfor şi 

azot 

2 S.C. PETROM 

S.A 

DEPOZIT 

PECO BACĂU 

- comercializarea 

de 

produse 

petroliere 

3 SC LETEA SRL - fabricarea 

hârtiei de ziar 

4 SC ROMPETROL 

GAS Bucureşti 

- comercializarea 

de 

produse 

petroliere 

ADRESA 

- str. Chimiei 

nr.1 

STATUT 

SEVESO 

RM/RM 

RM 

(risc 

major) 

- Calea Onesti rm 

(risc 

minor) 

- str. Letea rm 

(risc 

minor) 

- comuna 

Iteşti, sat 

Dumbrava 

rm 

(risc 

minor) 

SUBST. 

Amoniac 

(toxic) 

Produse 

petroliere 

Peroxid 

de 

hidrogen, 

soluţie 30- 

60% 

(oxidant) 

Produse 

petroliere 

Sursa: http://www.apmbc.ro/apm- APM Bacau 

1. SC AMURCO SRL: 

Substanţa periculoasă folosită în procesul de producţie este amoniacul. 

Prezentare secţii de producţie: Instalaţia de sinteză a amoniacului (Kellogg) în 

funcţiune din 1979, cu o capacitate de producţie de 300.000 to/an: 

- Rezervorul de stocare a amoniacului cu o capacitate de încărcare de 12.000 tone 

prevăzut cu echipamente de încărcare a autocisternelor şi a vagoanelor cisterne; 

- Instalaţia de sinteza a ureei (Stamicarbon) în funcţiune din 1981, cu o capacitate de 

producţie de 420.000 to/an. 

Sursele de risc: Substanţa cu potenţialul cel mai toxic şi care prezintă un posibil risc în 

declanşarea unui accident major este amoniacul. 

Posibile surse de risc (fiecare cu potential diferit de emisie) sunt: instalaţia de amoniac, 

instalaţia de uree, depozitul de amoniac şi staţia de comprimare a amoniacului aferentă 

rezervorului. 

2. SC PETROM SA Depozitul Bacău:




Piese 


scrise 


Pag. 

275/364 

Substanţe periculoase 

- clu în cantitate de 900 mc, depozitat în patru rezervoare de capacitate de 400 mc şi 50 

mc; 

- motorină în cantitate de 3150 mc, depozitată în şase rezervoare de capacitate de 100 

mc şi 50 mc; 

- benzină în cantitate de 1400 mc, depozitată în şapte rezervoare de capacitate de 400 

mc şi 50 mc; 

- uleiuri în cantitate de 600 mc, depozitaţi în 12 rezervoare de capacitate de 50 mc. 

3. SC LETEA SRL 

Substanţa periculoasă folosită în procesul de producţie este peroxid de hidrogen, soluţie 

30-60%. 

4, SC ROMPETROL GAS Bucureşti – comuna Iteşti, sat Dumbrava 

- produse petroliere. 

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ 

2.9.1. GOSPODĂRIREA APELOR 

Municipiul Bacău este amplasat în bazinul hidrografic al râului Siret, la confluienţa a 

două râuri importante: Siret şi Bistriţa. 

Reţeaua hidrografică a municipiul Bacău este formată din râul Siret, care curge pe la 

limita de est a municipiului şi afectează mai puţin teritoriul acestuia, râul Bistriţa situat în partea 

de nord est a municipiului şi râul Trebeş-Bârnat, cu afluienţii săi pârâul Negel şi pârâul 

Limpedea, situaţi în zona nordică a municipiului Bacău. 

Râul Bistriţa traversează o parte a teritoriului municipiului Bacău, situat în părţile de 

nord-est şi est între hidrocentrala Lilieci şi confluienţa cu râul Siret din coada lacului Galbeni. 

Râul Bistriţa este amenajat hidroenergetic încă din anii 1965-1966. 

Pe teritoriul municipiului Bacău se află canalele de aducţiune-fugă de la hidrocentralele 

Lilieci şi Bacău, lacul Bacău, lacul de agrement, precum şi sectoarele de albie veche dintre 

barajul Lilieci şi coada lacului Bacău şi dintre barajul lacului Bacău şi confluienţa cu râul Siret. 

Râul Trebeş-Bârnat drenează zona de nord a municipiului Bacău între comuna 

Mărgineni şi confluienţa cu râul Bistriţa din aval de barajul Bacău. Râul Trebeş primeşte ca 

afluent pârâul Negel, în amonte de podul Mărgineni şi pârâul Limpedea, în cartierul Gherăieşti. 

După confluienţa cu pârâul Limpedea, cursul de apă se numeşte Bârnat. 

Râul Siret curge la circa 3 km est de limita municipiului, iar viiturile pe acest curs nu 

afectează teritoriul acestuia, ci numai comunele vecine Săuceşti şi Letea Veche. 

Prin STUDIUL HIDROLOGIC întocmit de A.N. Apele Române, Direcţia Apelor Siret 

Bacău, au fost prelucrate statistic datele de monitorizare îndelungată de la staţiile hidrometrice 

din zonă şi s-au valorificat corelaţiile şi relaţiile de generalizare valabile în zonă. Prin acest 

studiu, efectuat pe râurile Bistriţa, Trebeş-Bârnat, Negel, ne-au fost puse la dispoziţie date 

hidrologice referitoare la inundabilitatea teritoriului municipiului Bacău şi anume debite şi 

niveluri maxime cu diferite probabilităţi de depăşire în secţiuni caracteristice pe cursurile de apă 

mai sus menţionate.




Piese 


scrise 


Pag. 

276/364 

Cotele corespunzătoare debitelor maxime de diferite probabilităţi de depăşire au fost 

determinate pe profile ridicate în secţiuni caracteristice stabilite în colaborare cu SGA Bacău. 

Pentru fiecare profil s-au calculat coordonatele cheilor limnimetrice şi s-au marcat cotele 

corespunzătoare debitelor de calcul şi cotele de inundabilitate. 

Din măsuratorile efectuate la forajele hidrogeologice apartinând statiilor hidrologice 

Bacău si Onesti, se constata ca nivelurile hidrostatice din bazinele hidrografice Siret, Bistrita, 

Tazlau si Trotus au valorile in scadere lenta fata de anul 2006, cunoscut ca un an cu precipitatii 

medii. In prezent nu se semnaleaza situatii critice de deficit in privinta alimentarii cu apa a 

localitatilor urbane si rurale din sisteme de alimentare cu apa centralizate. 

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea A.N. Apele Române 

Confom datelor primite de la Administraţia Naţională ‘’Apele Române’’ Direcţia apelor 

Siret, amenajările de gospodărirea apelor din bazinul hidrografic Siret au în vedere: 

-acoperirea cerinţei de apă pentru centre populate, industriale şi alte folosinţe; 

-combaterea efectelor distructive ale apelor; 

-valorificarea potenţialului hidroenergetic; 

-protecţia calităţii surselor de apă. 

1. Amenajare afluienţi râu Bistriţa 

- Lungime 5 km 

- Q1% = 223mc/s 

- Q 0,1% = 421mc/s 

- PIF 1981 – lucrarea este în curs de refacere la clasa de importanţă proiectată. 

2. Dig mal drept râu Bistriţa zona industrială Bacău sud 

- Lungime 7,3 km 

- Q1% = 2590 mc/s 

- Q 0,1% = 4350 mc/s 

- PIF 1976 

3. Acumulare baraj lac redresare aval captare UHE Bacău II 

S = 50,4 ha 

- Vcoron. = 2,650 mil. mc 

- V NNR = 0,993 mil. mc 

- Vaten 0 0,127 mil mc 

- Q1% = 1780 mc/s 

- Q 0,1% = 3360 mc/s 

- PIF 1975 

Lucrările hidrotehnice existente în administrarea SC Hidroelectrica SA 

1. Acumularea Bacău 

- V = 4 mil mc 

- H= 18 m 

- S = 202,4 ha 

- Q2% = 1490 mc/s 

- Q 0,5% = 1960mc/s 

- PIF 1966 

Lucrările hidrotehnice în curs de execuţie




Piese 


scrise 


Pag. 

277/364 

Amenajare afluienţi râu Bistriţa (Trebeş, Negel, Limpedea) în zona municipiului Bacău. 


- Sunt necesare lucrări urgente de redimensionarea podului peste pârâul Trebeş, în 

vederea tranzitării debitelor la viiturile corespunzătoare clasei de importanţă pentru municipiul 

Bacău. Din cauza acestui pod, în anul 2005 s-au produs inundaţii soldate cu importante 

pagube materiale. 

- Râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, Bârnat, Negel ridică probleme de 

inundaţii. 

- Existenţa unor construcţii amplasate în zona de protecţie a lucrărilor hidrotehnice 

(exemplu dig mal drept şi stâng pârâu Negel str. Arcadie Septilicişi str. Brânduşei, pârâul 

Trebeş, zona aval pod de pe DN 2). 

- Pagube potenţiale: în zona inundabilă sunt amplasate 245 gospogării, 3,7 km străzi, 

12ha teren agricol, 0,1 ha păţune, 15 obiective economice. 

2.9.2. ALIMENTARE CU APĂ 

În municipiul Bacău sistemul centralizat de alimentare cu apă funcţionează după schema 

tehnologică care cuprinde: captarea (prelevarea), pomparea, transportul, tratarea, 

înmagazinarea şi distribuţia apei. 

Alimentarea cu apă în sistem centralizat a municipiului Bacău deserveşte o populaţie 

totală de 150.570 locuitori şi 1785 obiective industriale. 

Captarea 

Municipiul Bacău este alimentat cu apă din următoarele surse subterane şi de suprafaţă 

aflate în exploatare: 

a. Surse subterane 

Alimentarea cu apă din sursă subterană este asigurată de 6 frontui de captare: 

1. Frontul de captare Gherăieşti I – cartier Gherăieşti Bacău, realizat între anii 1966- 

1982; 

Acest front de captare este compus din 44 de puţuri forate la mică adâncime 12-13m. 

Debitul maxim de 195 l/s furnizat de acest front este transportat la rezervoarele 2 x 5.000 mc şi 

2 x 10.000 mc de la staţia de pompare Gherăieşti printr-o conductă colectoare telescopică cu 

Dn = 300 ÷ 600 mmîn lungime de 3,2 km şi o conductă de transport Dn = 600 mm în lungime 

de 150m. 

2. Fronturile de captare GherăieştiII Lunca – Parc Gherăieşti, realizat in anul 1978 si 

extins in anul 1985; 

Acest front este compus din 35 de puţuri forate de mică adâncime 12-14m. Debitul de 

140 l/s poate fi transportat la staţia de pompare Gherăieşti printr-o conductă colectoare 

telescopică Dn 150-180 mm în lungime de 1,3 km şi o conductă de transport Dn 800mm în 

lungime de 2,4 km. 

Actualmente acest front de captare este în conservare. 

3. Fronturile de captare Mărgineni 1 Zona Aviasan Bacău, realizat in anul 1958




Piese 


scrise 


Pag. 

278/364 

Acest front de captare este format din 28 de puţuri de mică adâncime 12-13 m. Debitul 

de 80 l/s ajunge în rezervorul de 10.000 mc de la staţia de pompare Mărgineni prin intermediul 

conductei colectoare Dn = 150-500 mm în lungime de 2,3 km. 

4. Fronturile de captare Mărgineni 2-NV Bacău de-a lungul CF Bacău-Roman, realizat 

in anul 1986. 

Acest front de captare este format din 16 puţuri forate 16-18 m. Debitul de 80 l/s este 

transportat la staţia de pompare Gherăieşti prin intermediul conductei colectoare Dn = 200-350 

mm în lungime de 1,34 km şi o conductă de transport DN 500 mm în lungime de 3,8km. 

5. Fronturile de captare Hemeiuş I – localitatea Hemeiuş în vecinătatea municipiului 

Bacău. 

Acest front de captare este format din 13 puţuri. Debitul de 70-80 l/s este transportat în 

rezervorul de 10.000mcMărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 200- 

400 mm în lungime de 800 m şi o conductă de transport DN 600 mm în lungime de 3,7 km. 

6. Fronturile de captare Hemeiuş II - localitatea Hemeiuş – realizat in anul 1986 

Acest front de captare este compus din 5 puţuri săpate tip cheson. Debitul de 70-80 l/s ajunge 

în rezervorul de 10.000 mc Mărgineni prin intermediul conductei colectoare telescopice Dn = 

150-500 mm în lungime de 2,3 km. 

Cele 6 fronturi de captare a apei subterane sunt dotate cu electropompe marca 

GRUNDFOS si automatizate cu echipament SCHNEIDER prin investiţiile realizate in perioada 

anilor 1999-2002 cu ajutorul B.E.R.D., care au condus la îmbunătăţirea modului de exploatare, 

funcţionarea lor fiind urmărită pe calculator. 

La fronturile de captare Gheraiesti I+II, Hemeiusi I+II si Margineni I+II, se constata doar 

o scădere uşoara a nivelurilor freatice care nu influenteaza însă asigurarea resurselor de apă. 

b. Surse de suprafaţă 

Captare de suprafaţă Poiana Uzului, amplasată în zona oraşului Dărmăneşti, cu 

staţie de tratare a apei Caraboaia, aflată în gestiunea societăţii S.C. Apa Serv S.A., societate 

aflată în subordinea Consiliului Judetean Bacău. Aducţiunea de apă de la staţia de tratare 

Caraboaia are un debit proiectat de 500 l/sec. Din această sursă se poate preleva 150-370 l/s, 

funcţie de electropompele montate şi de solicitările de consum ale utilizatorilor. Staţia de tratare 

este amplasată la 62 km NV de municipiul Bacău. 

In acumularea Poiana Uzului, care asigura alimentarea cu apa a localităţilor de pe Valea 

Trotusului (Darmanesti, Comanesti, Moinesti, Târgu Ocna, Onesti) şi partial a municipiului 

Bacău, precum şi a altor localităţi de pe traseele conductelor de aductiune este stocat un volum 

de 58,09 milioane mc, gradul de umplere fiind de 64 %. 

Producţia medie zilnica este de 72.000 mc/zi din sursele subterane şi de 28.000 

mc/zi din apa de suprafaţa, in total aproximativ 100.000 mc/zi, iar debitele sunt de cca. 990 - 

1000 L/s pentru puţuri si cca. 360-480 L/s pentru aducţiune.




Piese 


scrise 


Pag. 

279/364 

Capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile în 

intervalul 2000-2007 

120000 

100000 

mc/zi 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Capacitatea instalatiilor de 114168 93793 85536 85536 85536 85536 85536 85536 

producere a apei potabile-mc/zi 


Se observă că în ultimii 8 ani capacitatea de producere a apei potabile s-a diminuat, în 

intervalul 2000-2002 aceasta a scăzut, după acest interval rămânând constantă. 

Pompare 

Apa captată din puţuri şi cea din aductiunea Poiana Uzului este înmagazinată in 

rezervoarele staţiilor de pompare, clorinată şi apoi distribuită. Aceste staţii de pompare sunt: 

- Staţia de pompare Gheraiesti (4700 mc/h) - realizata în perioada 1965-1967 extinsă 

în anul 1986 şi modernizată în cursul anului 1999 este amplasată în zona nord a oraşului 

Bacău in cartierul Gherăiesti, dispunând de o capacitate de stocare de 30.000 mc; 

- Staţia de pompare Margineni (6600mc/h)- realizată în anul 1958 cu extindere in anul 

1980 şi modernizare in 1998 este amplasată în partea de nord-vest a oraşului langă albia 

pârâului Limpedea dispunând de o capacitate de stocare de 10.000 mc. Staţia pompează apa 

clorinata ce provine din cele trei fronturi de captare în rezervoarele 2 x 5000 mc de pe dealul 

Baraţi. 

Aducţiune 

Apa tratată este transportată de la Poiana Uzului către municipiul Bacău cu ajutorul unei 

conducte de aducţiune cu diametrul 800mm, din tuburi de beton precomprimat (35 km) şi tuburi 

de oţel sudate elicoidal (27 km). La 20km amonte de descărcarea aducţiunii în rezervorul de 

10.000mc amplasat pe dealul Barati de lângă municipiul Bacău, există o staţie de reclorinare a 

apei. 

Rezervoare de înmagazinare: 

- Rezervoare Gherăieşti - 4 bucăţi (30.000mc) - 2 rezervoare x 10.000 mc 

- 2 rezervoare x 5.000 mc 

- Rezervoare Mărgineni -2 buc (10.200 mc) -1 rezervor x 10.1000 mc 

-1 rezervor x 200 mc 

- Rezervoare Barati -3 bucăţi (20.000 mc) - 2 rezervoare x 5000 mc




Piese 


scrise 


Pag. 

280/364 

- 1 rezervor x 10.000mc 

Distribuţie 

Alimentarea cu apa potabilă a consumatorilor de pe raza municipiului Bacau este 

realizată printr-un sistem inelar cu lungimea totală de 262,5 kilometri, reţeaua fiind din conducte 

de fontă, oţel, beton armat sau azbociment. 

Pentru transportul apei potabile lungimea conductelor este de 102,2 km, având diametrul 

între 600 mm si 800 mm, pentru distribuţie este de 114,8 km, având diametrul situat intre 100 

mm si 400 mm, iar pentru branşamente este de 38,2 km, cu diametrul cuprins între 26 mm si 

52 mm. 

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile 

263 

262 

km 

261 

260 

259 

258 

257 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Lung. reţea- km 259.9 259.9 259.9 259.9 259.9 260 259.1 259.1 259.1 262.5 262.5 262.5 262.5 

Apa este trimisă din staţiile de pompare spre consumator prin intermediul conductelor de 

magistrala: la Statia de pompare Gheraiesti distributia apei se realizeaza prin trei magistrale de 

plecare (două din oţel cu diametrul de 600 mm, respectiv 800 mm si una din PREMO cu 

diametrul de 600 mm), la Statia de pompare Margineni distributia apei se face prin doua 

plecari (una din fonta si una din tuburi PREMO cu diametrul de 600 mm fiecare), iar la Statia de 

pompare Barati-Calugara prin intermediul a două magistrale: 

- o conductă din fontă cu diametrul 600 mm, care face legătura între rezervoarele 2x 

5.000 mc şi reţelele de distribuţie din zona de NV a oraşului; 

- o conductă PREMO de 800 mm, care face legătura între rezervorul de 10.000 mc. şi 

reţelele din zona de distribuţie din zona centrală şi de sud a municipiului Bacău. 

După tipul materialelor, conductele de distribuţie au următoarele lungimi: 

- Conducte fontă – 141,9 km: 

- Conducte oţel – 76,1 km; 

- Conducte beton armat – 15 km; 

- Conducte azbociment – 29,5 km; 

Cantităţi de apă potabilă 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007




Piese 


scrise 


Pag. 

281/364 

Distribuită consumatorilor- 2761 2596 2143 1693 1418 1229 1174 1149 

total 

0 7 5 0 3 6 7 6 

mii mc 

Distribuită consumatorilor uz 2031 1849 1398 1033 8548 7587 6907 6684 

casnic-mii mc 

0 7 0 2 

Distribuită consumatorilor 7300 7470 7455 6598 5635 4709 4840 4812 

privaţi şi alţii -mii mc 


Cantităţi apă potabilă distribuită în intervalul 2000-2007 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Cant. de apă potabilă distrib consumatorilor privaţi şi alţii -mii mc 

Cant. de apă potabilă distrib consumatorilor uz casnic-mii mc 

După cum se observă din grafic, cantitatea de apă distribuită în ultimii 7 ani a scăzut 

continu, mai mult în perioada 2000-2004. Acest fapt se datorează disfuncţionalităţilor 

semnalate în reţea. 

Extinderi reţele apă şi canalizare 

Începand cu anul 1991 s-a început un amplu proces de înlocuire a retelelor de transport 

si distributie, peste 80 km de retea fiind inlocuite cu conducte noi din fontă si otel. Începand cu 

anul 1995 materialul folosit la inlocuirea conductelor a fost fonta cu grafit nodular, importată din 

Franţa, reusindu-se apoi, prin programul MUDP II, înlocuirea cu asemenea conducte a altor 35 

km de retea de distributie a apei potabile. 

Prin acelasi program la consumatori s-au executat lucrari de montare de contori de debit 

si extensii, realizand in prezent un procentaj de contorizare de 95%. 

Prin aceste actiuni de reabilitare a retelelor de transport si distributie si contorizarea 

consumatorilor s-a reusit diminuarea pierderilor de apa din reteaua de distributie. 

Astfel, prin programul MUDP II, Statia de pompare Margineni a fost modernizata in anul 

1998 cu electropompe de productie Anglia, iar la Statia de pompare Gheraiesti, intre anii 1998- 

2001, s-au inlocuit electropompele existente cu electropompe tip OMEGA - KBS - Germania 

supravegheate de calculator. In anii 1999-2002 puturile din fronturile de captare au fost 

modernizate prin echiparea lor cu electropompe tip GRUNDFOS - Austria, tablouri electrice de 

forta pentru alimentarea electromotoarelor si instalatii de automatizare si transmisie date tip




Piese 


scrise 


Pag. 

282/364 

SCHNEIDER catre dispeceratul local, dotat cu calculator IBM-PC. La reteaua de distributie a 

apei potabile au fost inlocuite 35 km de conducte cu altele din fonta ductila produse de catre 

Pont A Mousson - Franta, a fost realizata monitorizarea presiunilor si debitelor in diferite puncte 

a retelei, prin montarea a 21 de traductori de presiune si a 21 de dispozitive de afisare locala si, 

in anii 1999-2001, a fost realizata contorizarea consumatorilor cu contori de debit produsi de 

catre Schlumberger Industries - Franta. Laboratoarele pentru determinari fizico-chimice au fost 

modernizate in anul 1999 cu aparatura moderna si performanta livrata de firma OF SYSTEMS 

din Bucuresti. 

Prin finalizarea cu succes a programului MUDP II, R.A.G.C. Bacau a demonstrat 

capacitatea de implementare a unui program de investitii important impreuna cu mariri 

substantiale de tarif in termeni reali si o serie larga de masuri de imbunatatire a performantei 

financiare si operationale. 

AN lung. simplă a reţelei de 

distrib. a apei potabile - km 

lungimea simpla a reţelei 

de canalizare - km 

1990 237.8 155.8 

1991 238 153 

1992 238.4 153 

1993 250.5 165.6 

1994 255.2 184.9 

1995 255.2 202.3 

1996 259.9 203.2 

1997 259.9 203.2 

1998 259.9 203.2 

1999 259.9 203.2 

2000 259.9 203.2 

2001 260 204 

2002 259.1 204 

2003 259.1 204 

2004 259.1 204 

2005 262.5 206 

2006 262.5 206 

2007 262.5 206.4 





Piese 


scrise 


Pag. 

283/364 

Extinderi reţele de alimentare cu apă şi canalizare în 


km 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

1990 

1991 

1992 

1993 

1994 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

Lung. simpla a reţelei de distrib a apei potabile - km 

Lungimea simpla a reţelei de canalizare - km 

Se observă că în ultimii 18 ani reţelele de alimentare cu apă şi canalizare sunt în 

continuă extindere, cu unele perioade de stagnare(1996-2000, 2001-2004), lungimea acestora 

a crescut în intervalul studiat cu 24,7 km (10,39%). 

În intervalul 1992-1996 s-a executat cea mai mare extindere a reţelei de canalizare din 

intervalul studiat: 50,2 m, ceea ce înseamnă că reteaua s-a extins cu 32,8%, faţă de începutul 

intervalului. 

Disfuncţionalităţi 

În exploatarea sistemelor centralizate de alimentare cu apă au fost înregistrate 

următoarele disfuncţionalităţi: 

- Exploatarea sub capacităţi a unor surse subterane, datorită lipsei unei supravegheri 

organizate şi a unor instalaţii performante de echipare a acestora; 

- Degradarea surselor de alimentare cu apă, îndeosebi cele de suprafaţă; 

- Exploatarea sub parametri proiectaţi a unor staţii de tratare, cu urmări defavorabile 

asupra calităţii apei; 

- Staţii de pompare echipate cu utilaje cu randament scăzut şi durată de funcţionare 

depăşită; 

- Exploatarea peste durata normată a conductelor de aducţiune şi distribuţie, ceea ce 

conduce la avarii repetate cu pierderi însemnate de apă. 

- Datorită vechimii prezintă un grad avansat de uzură ceea ce a condus la apariţia a 

numeroaselor avarii. 

- Datorită vechimii mari a reţelei de aducţiune cât şi a celei de distribuţie sunt necesare 

costuri ridicate pentru întreţinere; 

- Zone cu reţele de apă supradimensionate; 

- Existenţa marilor generatori de pierderi de apă (platforma industrială); 

- Lipsa unui SF de alimentare cu apă pe întreg municipiul Bacău; 

- Sunt înregistrate pierderi mari de apă; 

- Întreruperi frecvente în furnizarea apei, 

- Consum ridicat de energie electrică.




Piese 


scrise 


Pag. 

284/364 

2.9.3. CANALIZARE 

Canalizarea în municipiul Bacău este realizată în sistem unitar. 

Schema tehnologică şi funcţională a sistemului de canalizare cuprinde colectarea şi 

transportul apelor uzate menajere/pluviale, epurarea şi evacuarea în emisar. 

Reteaua de canalizare este amplasată subteran pe reţeaua stradală a municipiului 

Bacău, avand o lungime de cca. 212,6 km si adâncimi cuprinse între 1 m (capetele de randuri 

si de colectoare stradale) şi 7m (colectoarele stradale din zona Cornişa). 

În funcţie de diametre, reţeaua de canalizare din municipiul Bacău are următoarele 

lungimi: 

- L= 102 km, D= 200-500 mm 

- L= 77 km, D= 500-1000 mm 

- L= 33,44km, D>1000mm 

Lungimea simpla a reţelei de canalizare 

207 

206 

205 

km 

204 

203 

202 

201 

200 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Lung. reţea - km 202.3 203.2 203.2 203.2 203.2 203.2 204 204 204 204 206 206 206.4 


Reţeaua este realizată în sistem unitar, cu pante care asigură viteza minimă de 

autocurăţire. Cartierul Serbanesti este situat cu 2-4 m sub nivelul municipiului Bacău, de aceea 

apele uzate din aceasta zona sunt colectate într-un bazin din beton, cu o capacitate de 200 mc 

şi pompate în canalizarea municipiului Bacau cu ajutorul pompelor din statia de pompare ape 

uzate Serbanesti. 

Reteaua de canalizare a Bacăului este împărţită în trei zone: 

• Zona Nord 

• Zona Centru 

• Zona Sud 

Intreţinerea retelei publice de canalizare se face in baza unui grafic intocmit anual pentru 

fiecare echipa din componenta "zonelor".




Piese 


scrise 


Pag. 

285/364 

Reparatiile curente si capitale se executa conform planului anual care se intocmeste pe 

baza programelor facute de personalul sectiei. In limita posibilitatilor financiare o parte din 

reparatii se executa cu personalul sectorului. 

La evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare, atât agenţii economici cât si 

consumatorii casnici trebuie sa respecte conditţile impuse de Normativul NTPA 002/2002 

mentionat in avizul de racordare, altfel se aplica penalitati conform HG 1001/1990. 

Epurare 

Statia de epurare Bacau este amplasată în albia majora a râului Bistriţa pe malul drept in 

zona de sud-est a municipiului Bacău şi a fost construită în două etape (1967 si 1972), fiind 

proiectata cu treapta de epurare mecanică şi treaptă de epurare biologică, ulterior proiectanduse 

o a doua linie, nedefinitivată in prezent în ceea ce priveste treapta biologică. 

Tehnologia de epurare a apelor uzate, dotarea cu utilajele corespunzatoare, este 

valabilă acelei perioade şi a ramas şi în prezent, astfel ca eficienţa de epurare a staţiei este 

mică (capacitate de 985l/s) şi consumul de energie mare. Din aceast motiv R.A.G.C. Bacău 

are ca obiectiv investitional reabilitarea statiei. 

Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor 

reziduale, atât menajere cât şi industriale, mai putin apele deversate de S.C.Letea S.A. si S.C. 

AMURCO S.R.L 

Staţia de epurare este dimensionată la un debit de 1585 L/s, influentul (totalitatea apelor 

uzate menajere, meteorice si industriale) impartindu-se pe doua linii de epurare mecanica, 

respectiv 985 L/s pe treapta veche si 600 L/s pe treapta noua. 

Fluxul tehnologic al apelor uzate pe cele doua linii de epurare mecanica se imparte in 

circuitul apei si circuitul namolului. 

Treapta biologica este de tipul bazin de aerare cu namol activ. 

Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei reziduale în 

intervalul 1993-2004 

120000 

100000 

mc/zi 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 

Debitul statiilor in functiune pentru 

epurarea apei reziduale-mc/zi 

85104 85104 112320112320112320112320112320112320102123 97632 97632 97632 


Staţii de pompare




Piese 


scrise 


Pag. 

286/364 

- Staţie de pompare Şerbăneşti are capacitatea de 210mc/h, este amplasată pe str. Slt. 

Adam nr.11 A 

- Staţie de pompare str. Arcadie Şeptilici are capacitatea de 85mc/h 

- Staţie de pompare str. Bujorilor are capacitatea de 25mc/h 

Actualmente treapta de 600 l/s a staţiei de epurare este în reconstrucţie în programul ISPA, 

măsura 2002/RO/16/P/PE/018, care cuprinde următoarele componente: 

a. Aducţiunea principală pentru apa brută o conductă nouă Dn 1200-1000 mm de la 

barajul lacului Poiana Uzului până la Stejarul-20km amonte de municipiul Bacau în 

lungime de 43,9 km. De la Stejarul până la retervoarele de pe Baraţi apa va fi 

transferată gravitaţionalprin conducta existentă Dn 800 mm. 

b. Staţia nouă de tratare a apei brute – se va construi în vecinătatea rezervoarelor de 

apă existente de la Baraţi. Viitoarea staţie de tratare a apei va produce un volum 

maxim de 730 l/s. 

c. Reabilitae reţelei de canalizare – 11,4 km. 

d. Modernizarea staţiei de epurare ape uzate. Staţia de epurare va fi reabilitată pentru 

un debit mediu de 670 l/s. 

În ceea ce priveşte încărcarea biologică, staţia va fi reabilitată pentru un număr de 

295.000 locuitori. 

Pentru punerea în funcţiune a acestei linii în soluţia nouă se va trece la retehnologizarea 

liniei de 985 l/s. 

Serviciul de furnizare a apei potabile, colectare, transport şi epurare ape uzate menajere 

este contractat cu un număr de 14679 utilizatori, după cum urmează: 

Denumire utilizator Nr. 

Nr. puncte de Nr. 

Nr. 

utilizatori consum bransamente racorduri 

Ag. Economici 1658 1763 1558 1395 

Inst. Publice 84 194 180 181 

Asociatii de proprietari 217 2508 2495 3070 

Particulari 12.720 12.720 12.130 9422 

TOTAL 14.679 17.185 16.363 14.068 

Sursa: Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău, 2008 


Întrucât reţeaua de canalizare din municipiul Bacău este concepută şi funcţionează ca 

un sistem unitar, în perioada de precipitaţii în zonele joase din oraş se creează disfuncţionalităţi 

datorită creşterii instantanee a debitelor de preluare în canalizare, cât şi a capacităţilor limitate 

de preluare. 

Pentru evitarea acestor disconforturi se recurge la descărcarea locală direct în emisar a 

apelor din aceste colectoare prin stăvilare sau staţii de pompare pentru ape uzate. 

• În staţia de epurare, datorită vechimii mari a utilajelor tehnologice se înregistrează 

costuri ridicate pentru întreţinere, 

• Instalaţia existentă nu asigură gradul de epurare necesar pentru încadrarea 

parametrilor apei uzate în parametrii impuşi de legislaţia în vigoare, 

• Staţia de epurare este nedefinitivată in prezent în ceea ce priveşte treapta 

biologică, 

• Consum ridicat de energie electrică.




Piese 


scrise 


Pag. 

287/364 

2.9.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 

Municipiul Bacău este atât un producător cât şi un consumator important de energie 

electrică. Pentru producerea energiei electrice capacităţile existente acoperă necesarul de 

consum actual. Din punct de vedere energetic, Bacăul are tradiţii de 100 ani, încă din 1902 

când s-a instalat iluminatul public în Bacau utilizând energia produsa de doua grupuri cu abur 

de 500 CP fiecare. Având în vedere sursele importante energetice de care dispune zona 

(carbune, petrol, gaze, hidro), în perioada în care a urmat a luat amploare dezvoltarea unitatilor 

de producere a energiei electrice în zona Bacau, Onesti, Comanesti, culminând în 1976 cu 

punerea în functie a statiei Gutinas de 400/220/110 kV, Bacaul devenind unul din principalele 

noduri energetice ale României si cel mai important al Moldovei. 

Principalii consumatori de energie electrica sunt: industria, iluminatul public si populaţia, 

dar în continuare industria detine încă o pondere ridicata în totalul de consum energetic, dar se 

poate remarca si o crestere a consumului de energie electrica de catre populatie. 

Surse locale pentru producerea energiei electrice 

S.C. CET S.A. Bacău exploatează o centrală electrică de termoficare având instalate: 

Echipament 

(cazan energetic, 

turbina, etc.) 

Grup 

turbogenerator 

S.C. General 

Turbo S.A. 

Bucureşti 

Cazan de abur 

energetic 

Producător Model/ Tip An 

PIF 

S.C. General 

Turbo S.A. 

Bucureşti 

Generator 

Tip TH 60-2 

S.C. Vulcan S.A. 

Bucureşti 

Turbina 

Tip DSL–50–1 

1998 

Tip CRG – 

1870 

Capacitate 

electrică 

[MWe] 

Capacitate 

termică 

[MWt] 

1998 60 187*) 

1998 288 

2. Instalaţii de transport şi distribuţia energiei electrice 

2.1. Reţele electrice 

2.1.1. Reţele electrice de înaltă tensiune 

2.1.2. Reţele electrice de medie tensiune de 6kv, 10kV, 20kV. 

Reţelele cuprind: linii electrice subterane, posturi de transformare, puncte de 

alimentare. 

2.2. Staţii de transformare 

În prezent consumul de energie electrică din municipiul Bacău este asigurat în 

următoarele staţii de transformare 110/20KV: Bacovia, Milcov, Gherăieşti, Bălcescu, Partizanu, 

Letea şi Mărgineni. 

Disfuncţionalităţi




Piese 


scrise 


Pag. 

288/364 

Pe ansamblul municipiului Bacău nu se pune problema unui deficit de putere, ci doar de 

redistribuirea de sarcină la nivel de înaltă tensiune. 

- Staţii de transformare 110kv / 20kv pe teritoriul municipiului Bacău necesită lucrări de 

reparaţii; 

- Instalaţii de distribuţie 110kv - grad avansat de uzură fizică şi tehnică, degradarea 

suporţilor şi conductorilor şi îmbătrânirea izolaţiei; 

- Instalaţii de distribuţie ce funcţionează la 6kv, în municipiul Bacău, cu grad avansat 

de uzură şi pierderi mari; 

- Posturi de transformare depăşite tehnic care nu mai prezintă siguranţă în exploatare; 

- Număr redus de producători de energie electrică. 

2.9.5. TELECOMUNICAŢII FIXE ŞI MOBILE 

Instalaţii de telecomunicaţii fixe 

1. Operator naţional ROMTELECOM pentru servicii publice (în regim de monopol privat) 

2. RDS RCS 

Centrale telefonice 

În zona de sud – centrala telefonică de pe str. Mărăşeşti; 

În zona centrală – centrala din Piaţa Revoluţiei; 

- centrala din Pasajul Revoluţiei; 

- centrala de pe str. Nicolae Bălcescu. 

Instalaţii de telecomunicaţii mobile 

Pe teritoriul municipiului Bacău există 5 operatori privaţi de telefonie mobilă care au 

apărut pe piaţă după anul 1990 şi anume: Orange, Connex-Vodafone, Cosmote, RDS şi Zapp. 

Connex ŞI Orange operează în banda de frecvenţă 900 MHz. 

Orange România este cel mai mare operator GSM din România. Până în aprilie 2002, 

Orange a operat sub brand-ul Dialog. 

ORANGE a introdus tehnologia GPRS, care va oferi într-o primă fază o notă de transfer 

de aproximativ 100 Kbps şi acces instantaneu la orice serviciu oferit de internetul "fix". 

Tehnologia presupune fragmentarea datelor în pachete în timpul transmisiei şi folosirea în 

comun de către foarte mulţi utilizatori a unei singure lăţimi de bandă. Sistemul permite 

transferul datelor de trei ori mai rapid decât pe liniile telefonice fixe şi de zece ori mai rapid 

decât în cazul sistemelor cu comutare de circuite ale reţelelor GSM. 

Orange România este filiala românească a operatorului global de telefonie mobilă 

Orange SA, divizia de telecomunicaţii mobile a France Telecom. 

Connex-Vodafone este cel mai important furnizor de servicii de Internet din România, cu peste 

220.000 de clienţi ai serviciului de Internet dial-up şi mai mult de 5.000 de linii dedicate/VPN în 

sectorul business. 

Serviciul roaming de la Vodafone era disponibil la 25 martie 2005 în 119 ţări, prin 262 de 

operatori. Serviciul GPRS putea fi folosit la aceaşi dată în roaming în 34 de ţări, prin 55 de 

operatori. Serviciile 3G oferite de Connex sunt disponibile de la lansare în roaming, în 6 ţări.




Piese 


scrise 


Pag. 

289/364 

Vodafone este filiala românească a operatorului global de telefonie mobilă Vodafone, care 

deţine întreg acţionariatul firmei. 

COSMOTE este al treilea operator de pe piaţa de telefonie mobilă din România. 

Operatorul a primit a treia licenţă GSM de la guvernul român în decembrie 1998 şi s-a lansat 

comercial în martie anul următor, sub numele de Cosmorom. 

La sfârşitul verii 2005 a fost preluat de operatorul mobil grec COSMOTE, care face parte din 

grupul OTE, acţionarul majoritar al Romtelecom. 

Zapp este un operator de telefonie mobilă CDMA deţinut de Telemobil S.A. România. 

Compania a fost înfiinţată în 1993 sub numele Telefonica România şi timp de patru ani a fost 

singurul furnizor de telefonie mobilă de pe piaţa românească. Reţeaua NMT 450 a fost 

modernizată începând cu 1998 pentru a face trecerea la tehnologia digitală. Începând cu anul 

2000, odată cu preluarea companiei de către grupul Inquam, Zapp a introdus în premieră 

mondială o reţea CDMA2000 in banda de 450 MHz. 

Cei 4 operatori de GSM vor finaliza introducerea sistemului HSCSD care permite 

alocarea simultană a mai multor canale radio unui singur apel de date, viteza de transfer 

obţinută ajungând până la 38,4 Kbps prin folosirea a maximum 4 canale radio de 9,6 Kbps sau 

până la 57,6 Kbps prin utilizarea a max 4 canale radio de 14,4 Kbps. 

Sistemul HSCSD permite accesul facil la internet, e-mail, acces la baze de date, transfer 

de fişiere. 

Cifra abonaţilor la telefonia mobilă din municipiul Bacău nu a fost transmisă oficial. 

Comunicaţii radio şi televiziune 

Operatori privaţi de radio şi televiziune 

Posturile de televiziune şi radio ce realizează programe pe teritoriul municipiului Bacău 

sunt: 

TV Bacău (fost Alfa TV) - retransmisie pe Prima TV; 

Euro TV – retransmisie Antena 1; 

PRO TV Bacău nu are studio local în Bacău, se retransmite integral programul de la 

Bucureşti; 

Radio Europa FM – 104,2 FM 

Radio Kiss FM – 95,1FM 

Radio 21 – 105,4 FM 

Radio Infopro – 107,8FM 

Radio Magic FM – 96,0FM 

CABLU –TV 

In municipiul Bacău istoria modernă a televiziunilor prin cablu a început prin cei de la 

Satba Symbol şi imediat dupa aceea Eurosat. Ulterior a apărut pe piaţa din Bacău si compania 

Astral. Datorita faptului ca unei societati mici de TV cablu ii este foarte greu să reziste pe piata, 

nefacând faţă cerintelor pietei, cele doua mici societăţi Satba respectiv Eurosat au fost 

achizitionate de catre UPC. In anul 2006 datorita fuziunii la nivel national între ASTRAL 

TELECOM si UPC, în municipiul Bacău a rămas un singur operator de televiziune prin cablu. 

Ulterior au mai apărut şi alţi operatori: 

- Royal Cablu TV




Piese 


scrise 


Pag. 

290/364 

- Deyvid TV 

- Digi TV 

- Focus Sat 

2.9.6.ALIMENTARE CU GAZE NATURALE 

Alimentarea cu gaze naturale se face din cele două staţii de predare existante : 

- SRM predare I Mărgineni; 

- SRM predare II SOFERAT. 

Repartiţia gazelor în oraş se face din distribuitorul staţiei amplasat în incinta S.C. 

PAMBAC. Conductele de repartiţie alimentează cele 40 staţii de reglare – măsură din 

municipiu. Din staţiile de reglare pleacă conductele de distribuţie presiune redusă spre 

consumatori. 

Loc. Debit de Lungimi/diametre Lungimi/diametre Populatia Statii de Deficienţe 

consum Retea de repartitie Retea de deservita reglare de în 

distributie 

sector , sistemul 

număr, actual de 

amplasament, 

capacităti 

alimentare 

cu gaze 

Bacău 8000 44.762 159.126 43033 30 Nu sunt 

Sursa: E.ON Gaz DistribuţieS.A., Tg. Mureş, 2009 

Lungimea simpla a conductelor de distribuţie a gazelor 

250 

200 

km 

150 

100 

50 

0 

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Lung. conducte -km. 161.4 157.8 165.3 168 173.9 177.5 189.2 198.2 200.1 202.1 203.7 208 216.6 





Piese 


scrise 


Pag. 

291/364 

Distribuţia gazelor naturale în intervalul 2000-2007 

600000 

500000 

mii mc 

400000 

300000 

200000 

100000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Gaze naturale distribuite-total mii mc 

Gaze naturale distribuite-uz casnic total mii mc 



În alimentarea cu gaze naturale a municipiului Bacău se înregistrează următoarele 

disfuncţionalităţi şi neajunsuri: 

- Scăderea debitului de gaze livrat la consumatori în perioada rece, din cauza scăderii 

presiunii gazului în conductele magistrale de transport; 

- Număr mare de solicitări de debit de gaze faţă de debitele instalate alocate la nivelul 

municipiului pentru extinderi ale sistemelor de distribuţie; 

- În municipiul Bacău depăşirea duratei de exploatare pentru conductele de oţel 

montate subteran în diferite zone ale oraşului; 

- Pozarea aeriană a conductelor de distribuţie duce la degradarea imaginii urbane a 

localităţii; 

- Număr mare de solicitări de instalare în locuinţe individuale, blocuri şi centrale 

termice, faţă de debitele alocate pentru municipiul Bacău. 

2.9.7. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ 

Consumul de energie termica este ridicat datorita distributiei mari catre consumatori dar 

si datorita pierderilor mari în sistemul de transport si de distributie. 

Generarea de energie si încalzirea la nivel de oraş – 2006 se realizeaza astfel: 

- CET – cogenerare energie electrica si termoficare oras (puncte termice, ardere 

carbune 

(lignit); 

- SC Termloc SA – centrale termice de zona; 

- SC Sofert SA – cogenerare energie electrica si abur tehnologic; 

Continua tendinţa de debranşare de la sistemele centralizate de încalzire si de montare 

a centralelor termice individuale.




Piese 


scrise 


Pag. 

292/364 

S.C. CET S.A. Bacău deţine în administrare: 

1. sistemul de termoficare urbană din domeniul public al municipalităţii, alimentat din centrala 

electrică de termoficare, cuprinzâd reţelele primare de transport, punctele termice şi reţelele 

secundare de distribuţie a energiei termice sub formă de apă fierbinte aferente; 

2. 20 centrale termice de cvartal şi reţelele secundare de distribuţie a energiei termice sub 

formă de apă fierbinte aferente (din domeniul public al municipalităţii). 

Istoric 

- Istoria centralei începe odată cu demararea investiţiei « CET Bacău cu funcţionare pe lignit » 

în anul 1984. 

- Execuţia magistralelor pentru transportul apei fierbinţi destinate termoficării urbane a debutat 

în anul 1989 în cadrul investiţiei « Conducte pentru termoficare urbană şi industrială în 

municipiul Bacău » , fiind urmată în anul 1990 de începerea execuţiei racordurilor pentru 

alimentarea punctelor termice, în cadrul investiţiei « Conducte pentru alimentarea cu căldură a 

blocurilor de locuinţe din municipiul Bacău » 

- La 31 decembrie 1997 grupul nr.1 de 50MW din cadrul investiţiei « CET Bacău cu funcţionare 

pe lignit » a fost conectat , în premieră, la Sistemul Energetic Naţional, iar in anul 1998 au fost 

puse în funcţiune magistralele de transport a apei fierbinţi pentru termoficare urbană. 

- La 1 iunie 2002 centrală electrică de termoficare se transferă din patrimoniul S.C. 

Termoelectrica S.A. Bucureşti, în domeniul public al municipiului Bacău şi în administrarea 

Consiliului Local, şi în patrimoniul societăţii S.C. CET S.A. Bacău în conformitate cu prevederile 

Hotărârii de Guvern nr.104 din 07.02.2002 

- La data preluării, S.C. CET S.A. Bacău deţinea în patrimoniu o centrală electrică de 

termoficare echipată cu surse de bază şi de vârf şi deţinea în administrare sistemul de transport 

şi distribuţie a energiei sub formă de apă fierbinte care includea 36 de puncte termice . 

- În cursul anului 2003 , 11 centrale termice de zonă au fost transferate de la TERMLOC S.A. în 

administrarea S.C. CET S.A. Bacău, ulterior fiind transformate în puncte termice . 

- În anul 2004, alte 5 centrale termice de zonă au fost transferate către S.C. CET S.A. Bacău , 

şi transformate în puncte termice. 

- Începând cu 01.08.2005, 20 centrale termice de zonă şi staţiile de hidrofoare aferente au fost 

transferate de la TERMLOC S.A. în administrarea S.C.CET S.A. Bacău, acestea rămânând să 

funcţioneze ca centrale de cvartal. S.C. CET S.A. Bacău devine unicul furnizor de energie 

termică urbană din Municipiul Bacău 

Producerea energiei termice 

În baza licenţei nr.506/31.07.2002 , Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul 

Energiei a acordat permisiunea de exploatare comercială a unităţii de producere a energiei 

termice . 

În cadrul S.C. CET S.A. Bacău se realizează producerea de energie termice sub formă 

de apă fierbinte şi abur industrial cu următoarele instalaţii : 

Echipament (cazan 

energetic, turbina, 

etc.) 

Grup turbogenerator 

Producător Model/ Tip An 

PIF 

S.C. General 

Turbo S.A. 

Turbina 

Tip DSL–50– 

Capacitate 

electrică 

[MWe] 

Capacitate 

termică 

[MWt] 

1998 60 187*)




Piese 


scrise 


Pag. 

293/364 

Nr. 

crt. 

Bucureşti 1 

S.C. General Turbo Generator 1998 

S.A. Bucureşti Tip TH 60-2 

Cazan de abur S.C. Vulcan Tip CRG – 1998 288 

energetic 

S.A. Bucureşti 1870 

CAI 

Babcock Tip Babcock 2000 70,8 

Germania 

Schimbător de S.C. General Schimbător 1998 93,0 

căldură de bază Turbo S.A. de căldură 

(BB1) 

Bucureşti orizontal , 

abur/apă 


căldură de bază Turbo S.A. de căldură 

(BB2) 

Bucureşti orizontal , 

abur/apă 


căldură de vârf Turbo S.A. de căldură 

(BV1) 

Bucureşti vertical , 

abur/apă 


căldură de vârf Turbo S.A. de căldură 

(BV2) 

Bucureşti vertical , 

abur/apă 

CAF S.C. Vulcan Tip 

1979 

116,3 

S.A. Bucureşti Alchemintz **) 

Nota: 

*) putere termică instalată maxim a fi extrasă la 

ambele prize simultan 

**) lucrari de reabilitare si retehnologizare a instalatiei de 

ardere in anul 2004 

Centrale termice 

Denumire Adresa 

centrala 

Puterea 

termica 

instalata 

[Gcal/h] 

Combustibil 

utilizat 

Anul PIF Lungime 

canal 

termic [m] 

1 CT Cornisa 1 str.Cornisa 9 gaz metan 1966 1800 

2 CT Cremenea 4 str.Stadionului 8 gaz metan 1972 1100 

nr.12 

3 CT Parc I str.Aleea Parcului 5 gaz metan 1960 1500 

nr.4 

4 CT Parc II str.Aleea Parcului 5 gaz metan 1963 1300 

5 CT Prefectura str.Marasesti nr.2 4 gaz metan 1960 800 

6 CT Primarie str.Marasesti nr.6 0.6 gaz metan 1964 100 

7 CT 3/2 str.Marasesti nr.11 6 gaz metan 1961 600




Piese 


scrise 


Pag. 

294/364 

Marasesti 

8 CT 9 Mai 4/6 str.9 Mai nr.30 5 gaz metan 1963 1300 

9 CT 3/5 str.M. Viteazu 5 gaz metan 1963 1800 

M.Viteazu nr.12 

10 CT Grup Scolar str.V. Alecsandri 9 gaz metan 1973 1500 

A. Saligni nr.20 

11 CT Grivita Rosie str.Banatului nr.3 4 gaz metan 1972 1200 

12 CT Energiei 24 str.Energiei nr.24 1.2 gaz metan 1961 500 

13 CT Cuza Voda str.Cuza Voda 1.8 gaz metan 1960 500 

nr.8 

14 CT 1 Mai str.Banca 7 gaz metan 1974 1900 

Nationala nr.25 

15 CT Piata str.Unirii nr.25 3 gaz metan 1983 900 

Centrala 

16 CT Miorita 2 str.22 Decembrie 5 gaz metan 1975 1600 

17 CT Miorita 3 str.Prieteniei 10 gaz metan 1975 1400 

18 CT Liceul str.Banca 2 gaz metan 1965 1700 

Gh.Vranceanu Nationala nr.2 

19 CT Luceafarul str.Trandafirilor 4 gaz metan 1975 1200 

20 CT Bistrita str.Luminii nr.1 1.2 gaz metan 2002 300 

Distribuţia energiei termice 

În baza licenţei nr.651/24.02.2005 , Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul 

Energiei a acordat permisiunea de exploatare comercială a reţelelor termice de distributie. 

Apă fierbinte 

S.C. CET S.A.Bacău asigură transportul energiei termice produse sub formă de apă 

fierbinte prin reţelele termice de transport, bifilare (tur-retur) aferente sistemului de alimentare 

centralizată cu energie termică a municipiului Bacău. 

Din reţelele termice de transport, sunt alimentate : 

• 52 staţii termice (puncte termice urbane) aflate în exploatarea S.C.CET S.A. Bacău, prin care 

sunt alimentaţi consumatorii de tip urban şi asimilaţi, puterea termică totală instalată în punctele 

termice fiind de 453,87 MW. 

• 9 puncte termice aparţinând unor agenţi economici, puterea termică totală instalată fiind de 

17,44 MW. 

• Abur industrial 

Transportul şi distribuţia energiei termice livrate sub formă de abur industrial se face 

către 2 consumatori ( SOFERT şi LETEA) , lungimea conductelor însumând 5,77 km.




Piese 


scrise 


Pag. 

295/364 

800000 

700000 

Energia termica distribuita în intervalul 1993-2007 

600000 

gigacalorii 

500000 

400000 

300000 

200000 

100000 

0 

1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Energia termica 558201517344534154588651632789599501529503482417674098455252428758360923308898244806208003 


PREZENTAREA REŢELEI TERMICE DE DISTRIBUŢIE 

Nr. 

Adresa An Lungime 

PT Sarcina Sarcina Sarcina Putere 

crt. 

termica termica termica termica punctului termic PIF conducte 

incalzire a.c.m. totala instalata PT 

Gcal/h Gcal/h Gcal/h MW m 

1 1 2,01 1,49 3,5 4,07 Pictor Aman 1981 1.912 

2 2 3,62 2,74 6,36 7,40 Pictor Aman 1975 4.606 

3 3 1,98 1,24 3,22 3,74 Miron Costin 1983 1.379 

4 4 7,62 4,3 11,92 13,86 Cremenea 1971 8.259 

5 5 2,06 1,2 3,26 3,79 Aleea Ghioceilor 2004 5.500 

6 6 4,63 3,08 7,71 8,97 Cremenea 1974 6.928 

7 8 2,92 1,87 4,79 5,57 Visinului 1978 4.118 

8 9 9,54 5,43 14,97 17,41 Castanilor 1970 10.099 

9 10 3,76 2,17 5,93 6,90 Milcov 128 2004 6.340 

10 11 8,47 5,94 14,41 16,76 Panselelor 1982 12.672 

11 12 3,99 4,46 8,45 9,83 Pictor Andreescu 1983 5.727 

12 13 3,98 2,31 6,29 7,32 Cornisa 29 2004 7.230 

13 14 9,16 4,53 13,69 15,92 Alecu Russo 1977 10.027 

14 15 8,2 4,81 13,01 15,13 Letea 1974 8.590 

15 16 4,07 2,3 6,37 7,41 Garofitei 1978 3.185 

16 17 4,24 3,55 7,79 9,06 Milcov 1977 5.621 

17 18 6,08 3,79 9,87 11,48 

Aleea 

1981 6.413 

Constructorului 

18 19 9,59 6,09 15,68 18,24 Aleea Otelarilor 1981 12.934 

19 20 5,04 2,93 7,97 9,27 

Aleea 

1981 5.587 

Proiectantului 

20 21 1,86 1,34 3,2 3,72 Republicii 1981 2.387




Piese 


scrise 


Pag. 

296/364 

21 22 4,14 3,32 7,46 8,68 Aeroportului 1981 5.000 

22 25 2,3 1,34 3,64 4,23 Condorilor 2003 2.645 

23 26 5 1 6 6,98 Letea 40 2004 705 

24 27 4,4 2,8 7,2 8,37 Cornisa 10 2004 3.042 

25 28 2 0,7 2,7 3,14 Letea 24 2003 740 

26 29 3,82 3,07 6,89 8,01 Bicaz 1981 4.963 

27 30 1,52 0,77 2,29 2,66 Bucegi 1990 1.483 

28 31 10,71 6,61 17,32 20,14 Bucegi 2003 8.904 

29 33 4,18 2,43 6,61 7,69 Neptun 2003 5.630 

30 35 5,19 2,43 7,62 8,86 Aviatori 1 2003 9.484 

31 37 1,86 1,19 3,05 3,55 Victor Babes 2003 3.200 

32 40 6,8 3,3 10,1 11,75 Valea Alba 1985 11.917 

33 41 6,3 2,9 9,2 10,70 Valea Alba 1985 8.838 

34 43 2,9 2,5 5,4 6,28 Ana Ipatescu 1985 3.433 

35 44 4,06 1,87 5,93 6,90 

Lucretiu 

1992 3.360 

Patrascanu 

36 45 3,27 1,46 4,73 5,50 9 Mai 1989 3.723 

37 58 2,04 1,4 3,44 4,00 Stefan cel Mare 1989 4.375 

38 59 3 2,4 5,4 6,28 22 Decembrie 1991 4.619 

59 bis 2,2 1,27 3,47 4,04 22 Decembrie 2003 9.060 

39 61 4,96 3,4 8,36 9,72 22 Decembrie 1986 6.382 

40 62 5,51 3,87 9,38 10,91 Calugareni 1986 4.892 

41 63 7,77 5,43 13,2 15,35 Calugareni 1986 5.837 

42 64 2,62 1,93 4,55 5,29 Stefan cel Mare 1989 3.895 

43 69 3,37 2,03 5,4 6,28 Garii 54 2003 6.894 

44 94 2,02 0,40 2,42 2,81 Garii 2001 910 

45 95 4,88 2,33 7,21 8,39 Apusului 1 2003 12.000 

46 96 4,84 3,12 7,96 9,26 George Bacovia 2003 12.800 

47 97 6,14 4,91 11,05 12,85 Nordului 2003 14.020 

48 115 1,67 1,73 3,4 3,95 Nicu Enea 40 2003 2.285 

49 117 1,76 1,02 2,78 3,23 Slanicului 6 2004 6.192 

50 151 4,33 2 6,33 7,36 Decebal 1992 6.506 

51 152 6,95 3,79 10,74 12,49 Radu Negru 1992 6.731 

152 bis 3,04 1,76 4,8 5,58 Radu Negru 1987 9.050 

52 154 3,46 2,39 5,85 6,80 Milcov 1986 4.835 

TOTAL 241,83 148,44 390,27 453,87 327.864 

Puncte termice proprii agenţilor economici racordate direct la reteaua termica de 

transport 

Nr. 

crt. 

Denumire PT 

Putere 

termică 

instalată 

MW 

Adresa punctului 

termic 

An 

PIF




Piese 


scrise 


Pag. 

297/364 

PT 

1 S.I.S.E. Autobază 0,93 Ştefan cel Mare 22 1998 

2 S.C. PEROM S.A. 0,93 Republicii 166 1976 

3 S.C. MOTOR STAR S.A. 3,26 Condorilor 9 1976 

4 S.C. CTCE (centrul de 0,56 Milcov nr.1 1993 

calcul ) 

5 Şcoala gen nr.2 1,40 9 Mai 104 2001 

6 Primăria- Bazin de înot 9,31 Mărăşeşti 1998 

7 Agenţia Protecţia Mediului 0,12 Oituz 23 1998 

8 Şcoala gen nr.8 0,65 Bicaz nr.126 1987 

9 Asociaţia nr.130 0,28 Letea nr.23 1983 

10. TOTAL 17,44 

Instalaţii apaţinând domeniului public al Municipiului Bacău aflate în cesiunea SC 

CET SA Bacău 

• Reţeaua de transport agent termic primar(apă fierbinte) : 31,76 Km 

• Reţeaua de distribuţie agent termic secundar încălzire+apă caldă : 405,23 km 

• Puncte termice: în prezent 67, cu puterea termică instalată totală de 309,67 MWt. 

• Centrale Termice de zona: 10, cu puterea termică instalată totală de 93,97 MWt şi reţea 

de distribuţie apă fierbinte de 17,5 Km conducte. 

S.C.CET S.A. Bacău asigură transportul energiei termice produse sub formă de apă 

fierbinte prin reţelele termice de transport, bifilare (tur-retur) aferente sistemului de alimentare 

centralizată cu energie termică a municipiului Bacău. 

Reţele termice de transport apă fiebinte exploatate de către operator 

Nr. 

crt. 

Denumire 

tronson 

Dn 

[mm] 

Lungime 

tronson 

[m] 

Lungime 

conducte 

[m] 

Mod de 

amplasare 

Material 

1 200-301 1000 744.5 1489 suprateran X52 

Tip 

izolatie 

teava 

preizolata 

Tip tronson 

magistrala 

2 200-301 1000 1324 2648 suprateran X52 tabla magistrala 

3 201-260 400 212 424 suprateran OL35K II tabla magistrala 


Racord 

la PT 

nr.. 

5 205-249 150 155 310 suprateran OL35K II tabla racord PT17 

6 206- PT 14 200 262 524 suprateran OL35K II tabla racord PT14 

7 207- PT 12 150 218 436 subteran OL35K II carton racord PT12 

8 208-223 400 481 962 subteran OL35K II carton magistrala 

9 211-212 400 180 360 subteran OL35K II carton magistrala




Piese 


scrise 


Pag. 

298/364 


11 212- PT 24 150 84 168 subteran OL35K II 

teava 

preizolata 

racord PT24 




15 213-218 200 30 60 subteran OL35K II carton racord PT4 





















36 231-232 400 143 286 subteran X52 carton magistrala 



39 232-238 200 60 120 suprateran OL35K II carton racord PT58 






45 236- PT 61 250 28 56 suprateran OL35K II carton racord PT61 


47 237- PT 62 200 222 444 subteran OL35K II carton racord PT62




Piese 


scrise 


Pag. 

299/364 




51 240 -PT 41 250 96 192 subteran OL35K II carton racord PT41 













teava 

preizolata 

racord 


PT94 












76 255- PT 11 200 162 324 suprateran OL35K II carton racord PT11 









85 263-284 300 509 1018 subteran OL35K II carton magistrala




Piese 


scrise 


Pag. 

300/364 

















102 280- PT 13 200 50.5 101 subteran OL35K II 

teava 

preizolata 

racord PT13 


teava 

preizolata 

racord PT27 













teava 

preizolata 

racord PT117 



teava 

preizolata 

racord PT10 

118 297- PT 21 195 390 subteran OL35K II carton racord PT21 

119 297- PT 25 bis 220 440 subteran OL35K II carton racord PT25bis 

120 L.FERDINAND 125 270 540 subteran OL35K II 

121 L .EDAGOCIC 125 302 604 subteran OL35K II 

teava 

preizolata 

teava 

preizolata 

racord 

racord 

LF 

LP




Piese 


scrise 


Pag. 

301/364 

122 racord PT 153 168 80 160 subteran 

P235GH- teava 

TC2 preizolata 

racord PT153 

123 racord PT 32 150 244.5 489 subteran 

P235GH- teava 


racord PT32 


P235GH- teava 


racord PT42 


P235GH- teava 


racord PT7 


P235GH- teava 


racord PT79 


P235GH- teava 


racord PT84 

128 201-300 1*700 5 suprateran OL35K II tabla racord CAF 

5 

129 201-300 2*400 

10 suprateran OL35K II tabla racord CAF 

130 201-202 1*700 30 suprateran OL35K II tabla racord CAF 

30 

131 201-202 2*400 

60 suprateran OL35K II tabla racord CAF 

132 202-203 1*600 257 suprateran OL35K II tabla magistrala 

257 

133 202-203 2*400 

514 suprateran OL35K II tabla magistrala 


191 

135 203-204 2*400 


136 204- PT 15 1*200 47 subteran OL35K II carton racord PT15 

47 

137 204- PT 15 2*125 

94 subteran OL35K II carton racord PT15 


245 

139 204-205 2*400 



219 

141 205-206 2*400 



111 

143 206-207 2*400 



605 

145 207-208 2*400 



290 

147 208-209 2*300 


148 209-210 1*400 174 subteran OL35K II carton magistrala 

174 

149 209-210 2*300 

348 subteran OL35K II carton magistrala 


55 

151 210-211 2*300 


Din reţelele termice de transport, sunt alimentate : 

‣ 57 staţii termice (puncte termice urbane) aflate în exploatarea S.C.CET S.A. Bacău, 

prin care sunt alimentaţi consumatorii de tip urban şi asimilaţi, puterea termică totală 

instalată în punctele termice fiind de 309,67 MWt. 

‣ 10 puncte termice aparţinând unor agenţi economici, puterea termică totală instalată 

fiind de 21,07 MWt.




Piese 


scrise 


Pag. 

302/364 

Regimuri de funcţionare pentru producerea energiei termice sub formă de apă 

fierbinte: 

CET Bacău exploatează două sisteme de alimentare cu energie termică în sistem 

centralizat (SACET): 

-SACET alimentat de centrala electrică de termoficare cu funcţionare pe lignit, echipată 

cu surse de vârf şi de rezervă (CAI si CAF) , sistem care conţine reţele de transport, puncte 

termice şi reţelele de distribuţie energie termică (pentru încălzire şi a.c.c); 

-SACET alimentat de centralele termice de cvartal, care cuprinde centralele de cvartal si 

reţelele de distribuţie energie termică (pentru încălzire şi a.c.c). 

1. În regim de iarnă, apa fierbinte este produsă în regim de cogenerare, prin 

intermediul instalaţiei de termoficare urbană (echipată cu un boiler de bază şi două 

boilere de vârf) ce utilizează aburul extras din prizele reglabile ale turbinei DSL 50 

din cadrul grupului de cogenerare nr.1, cu funcţionare pe lignit . 

2. În regim de avarie iarnă/indisponibilitate grup nr.1 , apa fierbinte este produsă de 

grupul de cogenerare echipat cu turbină cu gaze şi , în funcţie de valoarea cererii, 

fie de cazanul de apă fierbinte tip ALCHEMNITZ 100Gcal/h, fie prin intermediul 

instalaţiei de termoficare urbană ce utilizează aburul produs de cazanul de abur 

industrial tip BabcocK 100t/h. 

3. În regim de vară , apa fierbinte este produsă de grupul de cogenerare echipat cu 

turbină cu gaze . 

4. În CT-uri apa fierbinte este produsă pe tot parcursul unui an pentru consumatorii 

racordaţi la centralele termice de cvartal. 

TRANSPORT: ENERGIA TERMICĂ SUB FORMĂ DE APĂ FIERBINTE : 

-apa fierbinte este pompată şi transportată prin intermediul reţelelor de transport până la 

punctele termice exploatate de societatea noastră, sau până la punctele termice ale 

consumatorilor. Pentru consumatorii cu puncte termice proprii, energia termică furnizată şi 

facturată se determină pe baza indicaţiilor contorilor montaţi la intrarea în punctele termice 

respective, pe conductele primare de tur/retur . 

DISTRIBUŢIA ENERGIEI TERMICE: în punctele termice are loc schimbul de căldură între 

agentul primar din reţelele de transport şi cel secundar din reţelele secundare pentru distribuţia 

căldurii şi a.c.c. Energia termică furnizată consumatorilor se determină pe baza indicaţiilor 

contorilor montaţi la branşamente. 


- Degradarea izolaţiilor termice şi a conductelor magistrale de transport a agentului 

termic, ceea ce duce la pierderi mari de căldură pe traseele subterane şi 

supraterane. 

- Debranşările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de distribuţie a agentului 

termic. 

- Punctele termice nu au toate recirculaţie pe apă caldă, fapt pentru care apă nu 

ajunge la parametrii necesari la consumatori. 

Reţele de agent termic secundar




Piese 


scrise 


Pag. 

303/364 

Pierderile de căldură ale agentului termic peste valorile admisibile de 5% sunt cauzate 

de: 

- Izolaţii deteriorate, umede, tasate, întrerupte, în unele zone chiar fără protecţie; 

- Montarea conductelor în canale termice colmatate şi subsoluri inundate; 

- Amplasarea canalelor de protecţie în zone inundate, zone în care canalizările 

refulează în cămine şi subsoluri. 

- Depunerile de piatră datorită utilizării apei netratate conduc la scăderea capacităţii de 

transport a conductelor. 

Deficienţele canalelor de protecţie subterane sunt: 

- Neexecutarea pantei pentru asigurarea unei goliri gravitaţionale, sau inexistenţa 

căminelor de golire racordate la canalizare; 

- Colmatarea căminelor de golire şi a canalelor. 

2.9.8. Gestionarea deşeurilor 

Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor antrenează producerea unor cantităţi 

din ce în ce mai mari de reziduuri menajere, stradale şi industriale care, prin varietatea 

substanţelor organice şi anorganice conţinute de reziduuri, determină ca procesul degradării 

aerobe şi anaerobe de către microorganisme să fie dificil de condus provocând - în cazul 

evacuării şi depozitării necontrolate - poluarea aerului şi apei, creând totodată probleme legate 

de apariţia microorganismelor patogene, rozătoarelor, etc. cu efecte dăunătoare asupra 

sănătăţii publice. 

Ritmurile înalte de dezvoltare ale economiei în condiţiile caracterului limitat al resurselor 

de materii prime, materiale şi zăcăminte cu conţinut tot mai redus de substanţe utile, a tendinţei 

de creştere a preţurilor şi a manifestării de criză pe piaţa mondială a materiilor prime şi 

combustibililor, impun un nou mod de a gândi, prin prisma economisirii tuturor resurselor, a 

valorificării superioare a acestora şi în final de reciclare a diferitelor materii prime şi materiale. 

În toate ţările, indiferent de puterea economică a acestora, reciclarea materialelor 

reprezintă o problemă de mare actualitate. 

2.9.8.1. Deşeuri municipale 

a) Colectarea deşeurilor 

Evoluţia cantităţilor de deşeuri colectate în municipiul Bacău (2000-2007) 

TIPUL DE DEŞEU 

COLECTAT ÎN 


CANTITĂŢI COLECTATE (TONE) 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Deşeuri menajere de la 42546 45500 27964 49825 61490 29674,74 39072,42 24675 

populaţie, în amestec 

Deşeuri menajere şi 14900 13194 26824 13485 15282 21143,17 26048,28 29716 

similare de la unităţi




Piese 


scrise 


Pag. 

304/364 

economice, comerciale, 

instituţii, unităţi sanitare 

Deşeuri din materiale 9975 125 500 1120 3200 240 190 40112 

de construcţii şi deşeuri 

de la demolări 

Deşeuri din servicii - - - 18398 15800 15512,2 15323,72 12800 

municipale 

TOTAL 67421 58819 55288 82828 95772 66570,11 80634,42 107303 

Sursa: Date preluate de la APM Bacău 

tone 

Evoluţia cantităţii de deşeuri colectate 

în perioada 2000 - 2007 

120000 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

0 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

Deşeuri din servicii 

municipale 

Deşeuri din materiale 

de construcţii şi 

deşeuri de la 

demolări 

Deşeuri menajere de 

la unităţi economice, 

comerciale, instituţii, 

unităţi sanitare 

Deşeuri menajere de 

la populaţie, în 

amestec 

Serviciul de Salubrizare de pe raza municipiului Bacău a fost concesionat către 

operatorul S.C. SOMA SRL Bacău, asigurând un număr de 170.000 locuitori deserviţi. 

Dotarea agentului de salubritate pentru colectarea deşeurilor în amestec: 

- Europubele 120 litri – 3289 buc, nr. ridicări anuale 104-108; 

- Europubele 240 litri - 3258 buc nr. ridicări anuale 104-108; 

- Eurocontainere 1,1 mc - 2627 buc nr. ridicări anuale 549-554; 

- Container 4 mc -11 buc, nr. ridicări anuale 27-30; 

- Container 30 mc -11 buc, nr. ridicări anuale 54-56; 

Mijloace de transport 

- autocompactoare - capacitate de 23 mc – 8 maşini 

- autocompactoare - capacitate de 13 mc – 13maşini 

- autocompactoare - capacitate de 30 mc – 1 maşină 

- autocompactoare - capacitate de 11 mc – 3 maşini 

- carosată - capacitate de 16 tone – 2 maşini 

- rabă - capacitate de 16 tone– 1 maşină 

- buldoexcavator - capacitate de 1 mc – 1 maşină. 

Sisteme de colectare selectivă existente la nivelul municipiului Bacău




Piese 


scrise 


Pag. 

305/364 

În municipiul Bacău activitatea de salubrizare este asigurată de către SC SOMA SRL, 

societate care deserveşte un număr de 170 000 de locuitori, colectarea deşeurilor realizânduse 

neselectiv. Colectarea separată a deşeurilor municipale (hârtie, carton, sticlă, metale, 

materiale plastice) s-a realizat în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de către societăţile de 

salubrizare şi primărie în anul 2006: 

- „PET-ul câştigător” – în perioada 29 mai - 5 iunie 2006 şi 28 mai – 2 iunie 2007 APM Bacău 

în colaborare cu S.C. SOMA SRL a derulat Concursul “PET-ul câstigător”, cu premii în bani. Concursul 

a avut drept scop conştientizarea şi stimularea cetăţenilor să selecteze deşeurile menajere. Important de 

notat ca o realizare faptul cǎ au fost amplasate containere pentru depozitarea PET-urilor la 

nivelul întregului municipiu. 

- ERACOLECT – „Proiect pilot de colectarea selectivă a deşeurilor în municipiul Bacău” 

demarat în aprilie 2006 de către Primăria Bacău în parteneriat cu SC SOMA SRL şi Eco Rom 

Ambalaje SA, prin care se stimulează colectarea selectivă a deşeurilor de la populaţie şi agenţii 

economici. 

Zona Republicii – zona pilot de desfăşurare a programului de colectare selectivă 

(ERACOLECT), cuprinde aproximativ 79 de case şi 3000 de apartamente, însumând în total o 

populaţie de 11 000 de locuitori. Colectarea selectivă se desfăşoară la platformele de colectare 

a deşeului menajer. Pentru deşeul menajer sunt puse la dispoziţie 152 europubele de 240 litri 

şi 23 de eurocontainere de 1,1 mc, pentru deşeurile colectate selectiv sunt puse la dispoziţie 45 

de containere 1,1 mc pentru hârtie, 43 de eurocontainere de 1,1 mc pentru plastic şi 15 

eurocontainere de 1,1 mc pentru colectarea sticlei. Transportul se realizează cu autospeciale 

compactoare, frecvenţa de colectare a deşeului menajer este zilnică, frecvenţa de colectare a 

hârtiei este de 6 ori pe săptămână, de 3 ori pentru plastic şi de 2 ori pentru colectarea sticlei. 

Populaţia răspunde în proporţie de 54% (6000 din 11 000 de locuitori). Au fost realizate acţiuni 

de publicitate prin pliante şi afişe dispuse la scările blocurilor şi la platformele de gunoi. Pe anul 

2006 în cadrul acestui proiect s-au colectat 50,7 t hârtie, 58,8 t plastic şi 1,9 t sticlă. 

Concomitent cu derularea proiectelor privind colectarea selectivă, s-au desfăşurat 

activităţi de conştientizare şi informare a publicului, a consiliilor locale şi a agenţilor economici. 

b) Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale 

Întrucât în prezent nu este implementat sistemul de colectare selectivă la scară largă, 

cantităţile de deşeuri municipale reciclabile colectate şi valorificate sunt scăzute. 

Colectarea separată a deşeurilor municipale în vederea valorificării materialelor 

reciclabile provenite de la deşeurile de ambalaje (hârtie, carton, sticlă, metale, materiale 

plastice) s-a realizat la nivelul municipiului Bacău în cadrul unor proiecte pilot iniţiate de către 

societăţile de salubrizare şi primărie în anul 2006: ERACOLECT şi PET - ul câştigător. 

Conform „Planului judeţean de gestionare a deşeurilor” agenţii economici tip REMAT 

existenţi achiziţionează, de la persoane fizice şi juridice autorizate, deşeuri reciclabile (ex. 

hârtie şi carton, metale, mase plastice) pe care le tratează în vederea reciclării şi apoi le trimit 

la unităţile valorificatoare, după o prelucrare prealabilă (sortare, dezmembrare, mărunţire, 

presare, balotare). 

Unităţi de colectare şi tratare a deşeurilor în vederea reciclării în municipiul Bacau 

Denumire agent 

economic 

Localizare Tip echipamente Capacitate 

proiectată (t/an) 

Tip deşeu 

prelucrat 

SC SOMA SRL Str. Al Tolstoi - Presă hidraulică 65 TF - 400 

- Plastic 

Bacău 

nr. 6 

- Presă Tabareli tip RB - 10 000 - Fier vechi




Piese 


scrise 


Pag. 

306/364 

REMAT SA Bacău 

Platformă betonată 


Magazie hârtie 


Magazie neferoase 

Str. Izvoare 

nr. 107 

Str. Izvoare 

nr. 107 

Str. Izvoare 

nr. 107 

- Presă hidraulică - 1000 - Hârtie 

- Utilaje de transport - 10 500 - Oţel, fontă 

- Presă 

- Alte utilaje 

- Utilaje de transport - 250 - Cartoane 


- Hârtie 

- Utilaje de transport - 1400 - Cupru 


- Aluminiu 

- Alamă, Bronz 

- Plumb 

ANDREI SNC Bc Str. Izvoare - Prese hidraulice - 4000 - Hârtie 

Unitate colectare nr. 13 - Utilaje transport 

deşeuri hârtie 

Sursa:” Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Bacău” 

Unităţi de valorificare a deşeurilor existente la nivelul municipiului Bacău 

Denumire Localizare Capacitate Deşeuri procesate 

(t/an) 

SC LETEA SA Str. Letea nr.17 - 40 000 

- 475 

- Hârtie/carton 

- PE (materiale plastice) 

SC SELENA SRL Str. V Alecsandri nr. 41 - 600 

- 140 

- 400 

- PE 

- PVC 

- PET 

SC ANDISIMO SRL Str. Republicii nr. 188 - 3600 - PET 

SC TISECO SRL Calea Romanului nr. 39 C - - deşeuri petroliere 

S.C. QUARTEK Str. Ana Ipătescu nr.3 - - uleiuri uzate şi şlamuri 

GRUP SRL 

din rezervoare 

Sursa:” Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Bacău” 

c) Eliminarea deşeurilor muncipale 

În prezent, cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin 

depozitare. Managementul deşeurilor solide în municipiul Bacău nu s-a facut într-un mod 

durabil în ceea ce priveşte protecţia mediului. Acesta nu a îndeplinit nici cerinţele Directivelor 

sau Regulamentelor comunitare şi nici pe cele ale legislaţiei româneşti. Depozitul vechi de 

deşeuri, care a deservit municipiul Bacău, a fost construit în 1970 şi nu s-a conformat 

standardelor de mediu sau de sănătate. Acest depozit are o suprafaţă de 8 ha şi o capacitate 

proiectată de 250000 mc. Cantitatea zilnică depozitată e fost în medie de 230 tone/zi, gradul de 

umplere al acestui depozit fiind de 90%. 

La momentul actual acest depozit neconform a fost inchis. 

Cantităţi de deşeuri depozitate în depozitul N Bălcescu – Bacău (t/an) 

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 

Cantitate (tone) 77 446 74 345 88 970 118 020 102 675 108 078




Piese 


scrise 


Pag. 

307/364 

Evoluţia cantităţii de deşeuri depozitate în 

perioada 2000 - 2005 

tone 

120000 

100000 

80000 

60000 

40000 

20000 

Deşeuri 

depozitate (t) 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 

an 

În prezent judeţul Bacău se derulează proiectul ISPA „Managementul integrat al 

deşeurilor în municipiul Bacău şi în zonele invecinate” ce are ca termen de finalizare anul 

2010. Proiectul ISPA, conform Memorandumului de Finanţare, în faza a-II a cuprinde 

extinderea sistemului de management al deşeurilor la nivelul intregului judeţ, precum şi 

închiderea tuturor depozitelor necontrolate de deşeuri municipale, componentă finanţată din 

Fondul de Coeziune. Anul punerii în funcţiune a fost corelat cu sistarea activităţii de depozitare 

pe depozitul existent – 16 iulie 2009, data la care a fost pusă în funcţiune prima celulă a 

depozitului ecologic fiind 1 iulie 2009. 

Proiectul, localizat în partea de est a judeţului Bacău, acoperă municipiul Bacău şi 22 

comune situate în împrejurimile municipiului Bacau. Iniţial au fost incluse in proiect 18 comune, 

dar prin reîmpărţirea administrativă sunt 22 de comune. Măsura va deservi 295.000 de 

persoane, aproximativ 40% din populaţia judeţului. Prima celulă va acoperi o suprafaţă de 5 ha, 

suprafaţa totală prevăzută pentru depozit fiind de 32 ha. 

Conform Acordului Integrat de mediu din data de 30.07.2005 depozitul, s-au analizat 

două variante de amplasament: 

- amplasamentul A aflat la extremitatea sudică a municipiului Bacău aflat parţial în perimetrul 

construibil prevazut prin PUG, parţial în afara acestuia, dar în întregime în limita teritoriului 

administrativ al oraşului; 

- amplasamentul B situat în extremitatea sudică a municipiului Bacău şi aparţine în totalitate 

Consiliului Local al comunei N. Bălcescu. 

Din analiza avantajelor şi dezavantajelor celor două locaţii a rezultat varianta A ca fiind 

cea mai avantajoasă. 

Noul depozitul ecologic va avea următoarele caracteristici: 

- capacitatea totală: 6.870.593m³, reprezentând 12.367.067 t; 

- capacitatea neta 5.250.000 mc reprezentând 4.200.000 t; 

- capacitatea de prelucrare zilnică: 220 t şi anual 80.000 t; 

- numărul de locuitori şi localităţi deservite: cca.295.000 (etapa I), 700.000 (etapa II) - de 

locuitori din municipiul Bacău şi 22 localităţi limitrofe; 

- suprafaţa totală a amplasamentului este de 32 ha; prima celulă va acoperi o suprafaţă 

de 5 ha; 

- terenul destinat gropii are o suprafaţă de 16,10 ha;




Piese 


scrise 


Pag. 

308/364 

- suprafaţa de depozitare 14 ha; 

- înălţimea totală 30 m, cu pante 1:3 şi berme de 4m lăţime la fiecare 7,5 m înălţime; aria 

fiecarei subcelule va fi bordata cu diguri avand inaltimea de 4m şi panta taluzelor de 1:3; 

- durata de funcţionare aprox. 22 ani (et.I) si 40 ani et.II; 

- durata perioadei de monitorizare post închidere: în funcţie de stabilitatea depozitului 

dar nu mai puţin de 30 de ani; 

- clasificarea depozitului conform HG 162/2002 privind depozitarea deşeurilor: depozit 

de deşeuri nepericuloase; 

Categoriile de deşeuri admise la depozitare: 

a) Deşeuri municipale; 

b) Deşeuri nepericuloase de orice altă origine; 

c) Deşeuri periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate; aceste 

deşeuri nu se depozitează în celule destinate deşeurilor biodegradabile nepericuloase, ci în 

celule separate. 

Aria tehnologică cuprinde: 

- intrare cu staţie de cântărire a deşeurilor; se va executa o reabilitarea a căilor de acces 

în depozit iar sistemul de cântărire va cuprinde un cântar de 50 t cu tot sistemul automat de 

cântărire; 

- instalaţie pentru sortarea deşeurilor care va avea o capacitate de 150.000 t; linia de 

sortare va avea o capacitate de 23-25 t/h lucrând 3x24 ore/zi. Instalaţia va avea toate facilităţile 

asigurate. Procesul tehnologic se compune din: cântărirea deşeurilor la intrarea în depozit; 

zona de descărcare şi punctul de recepţie al deşeurilor; sortarea manuală a deşeurilor; 

depozitare şi distribuirea deşeurilor pe două linii de sortare; separarea materialelor feroase prin 

separare electromagnetică; separarea manuală a hârtiei, ambalajelor, textilelor, sticlelor, 

metalelor neferoase şi depozitarea lor în containere de 4 mc sau 1,1 mc. Materialele separate 

vor fi procesate în concordanţă cu tipul lor; 

- instalaţie pentru dezinfectarea şi spălarea autovehiculelor de transport deşeuri. Staţia 

va include trei instalatii de spălare şi o instalaţie de dezinfectarea cauciucurilor şi al corpului 

vehiculelor; 

- suprafaţa ariei tehnologice va fi 22.500 mp. 

În zona tehnologică mai sunt incluse: 

- clădirea administrativă şi centrala termică; 

- staţia de combustibil care va conţine: două rezervoare pentru motorină cu un volum de 

30 mc/buc. şi toate instalaţiile aferente pentru alimentarea cu combustibili a autovehiculelor; 

împrejmuire; punct PSI; 

- rezervoarele de apă şi reţeaua de distribuţie a apei; 

- parcarea autovehiculelor. 

Depozitul ecologic este in curs de finalizare, în conformitate cu normele de protecţie a 

mediului impuse de standardele Uniunii Europene, respectiv de standardele româneşti în 

vigoare. Depozitul este prevăzut cu un sistem de etanşare-drenaj care va elimina orice 

posibilitate de contaminare a apelor de suprafaţă sau subterane. 

Concomitent cu amenajarea depozitului ecologic de deşeuri menajere s-au realizat 

lucrările de închidere a depozitului de deşeuri existent şi ecologizarea zonei aferente, conform 

proiectului precum şi de închidere a depozitelor neconforme din cele 22 comune. 

Depozite de deşeuri industriale




Piese 


scrise 


Pag. 

309/364 

Pentru eliminarea prin depozitare finalǎ a deşeurilor industriale nepericuloase, în 

municipiul Bacău existǎ 2 depozite industriale, administrate de agenţii economici deţinǎtori, 

conform tabelului urmǎtor: 

Nr. 

crt. 

Nume agent 

economic 

Clasa depozit conform 

HG 349/2005 

1. SC SOFERT SA 

BACĂU 

DIP (Depozit industrial 

periculos) 

2. CET BACĂU DINP (depozit industrial 

nepericulos) 

Sursa: http://www.apmbc.ro/ 

Suprafaţa 

ocupată (ha) 

Anul programat 

pentru închidere 

sau conformare 

16,02 2006 

(închis) 

50 2012 

Puncte de colectare DEEE: 

Conform planului de implementare al Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de 

echipamente electrice şi electronice, începând cu anul 2005, au fost stabilite amplasamentele 

acestor puncte, care au fost puse la dispoziţia producătorilor de echipamente electrice şi 

electronice pentru amenajarea punctelor de colectare selectivă a deşeurilor de echipamente 

electrice şi electronice. 

Amplasament punct de 

colectare 

Bacău, str. Alexei Tolstoi, nr.6 

Amenajări punct de colectare 

Punctul de colectare este o hală 

betonată, închisă, cu o suprafaţă de 

40 mp. Sunt amplasate 6 containere 

de 1,1 mc. 

Bacău - com. Nicolae Punctul de colectare, stabilit de 

Bălcescu, în incinta depozitului 

de deşeuri menajere 

Primăria Bacău se află intr-o clădire 

acoperită, cu pereţi din cărămidă, 

pardoseală betonată, cu suprafaţa de 

30 mp, aflată sub pază permanentă. 

Sunt amplasate două containere de 

1,1 mc pentru colectarea deşeurilor 

mai puţin voluminoase 

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul 2007” 


Principalele probleme pe care le ridica gestionarea deseurilor industriale la nivelul 

judetului sunt legate de: 

- diversitatea mare de tipuri de deseuri; 

-cantitatea semnificativa acumulata sau produsa anual; 

- lipsa unui depozit industrial conform; 

- suprafetele relativ mari de ocupare a solului.




Piese 


scrise 


Pag. 

310/364 

În prezent colectarea deseurilor nu este încă generalizata. În judetul Bacău colectarea 

deseurilor se realizează traditional (în amestec). Nu sunt îndeplinite conditiile pentru colectarea 

selectiva a deseurilor la sursă. 

Lipsa unor tehnologii performante de reciclare a deseurilor de productie, precum si lipsa 

unor tehnici de colectare selectiva, conduc la un management defectuos privind reciclarea 

acestor categorii de deseuri. 

- Gradul de umplere a depozitului de deşeuri este de 90%; 

- Deseurile de ambalaje rezultate din consumul populatiei nu sunt colectate separat la 

sursa, cu exceptia anumitor recipienti de sticla returnabili. 

- Deseurile de ambalaje rezultate din comert sunt în mare parte colectate separat (pe 

tipuri de materiale) si predate agentilor colectori de materiale reciclabile. 

- Deseurile de ambalaje rezultate din domeniul productiv sunt, în general, colectate 

separat si vândute fie direct societatilor care le pot recicla, fie colectorilor de materiale 

reciclabile. 

2.10. PROBLEME DE MEDIU 

2.10.1. Situaţia existentă 

2.10.1.1. Monumente ale naturii şi monumente istorice 

a) Monumente istorice de interes naţional 


CRT. 

1. BC-I-s-A-00699 Ansamblul bisericii 

"Sf. Nicolae” din 

Bacău 

Bd. Unirii 2-4 la 

N de actuala 


Nicolae” 

2. BC-I-m-A-00699.01 Fundaţii Bd. Unirii 2-4 la 

N de actuala 


Nicolae” 

3. BC-I-m-A-00699.02 Cimitir Bd. Unirii, nr. 2-4 

la Sud de 

actuala catedrala 

„Sf. Nicolae” 

4. BC-II-a-A-00757 Ansamblul Curţii 

Domneşti din Bacău 

5. BC-II-m-A-00757.01 Biserica "Precista", 

"Adormirea Maicii 

Domnului" 

6. BC-II-m-A-00757.02 Ruine curte 

domnească 

Str. 9 Mai 48 

municipiul 

BACĂU Str. 9 

Mai 48 

municipiul 

BACĂU Str. 9 

sec. XV - XVI 

Epoca 

medievală 

sec. XV - XVI 

Epoca 

medievală 

sec. XV - XVI 

sec. XV - XVI 

sec. XV - XVI




Piese 


scrise 


Pag. 

311/364 


CRT. 

Mai 48 

7. BC-II-m-A-00757.03 Ruine turn municipiul sec. XV - XVI 

BACĂU Str. 9 

Mai 48 

8. BC-II-m-A-00763 Casa Memorială 

Vasile Alecsandri 

Str. Apostu 

George 3 

sf. sec. XVIII 

9. BC-II-m-A-00773 Palat Administrativ Str. Mărăşeşti 2 1891 

10. BC-III-m-A-00925 Statuia poetului 

1971 


11. BC-IV-m-A-00930 Casa memorială 


12. BC-II-m-A-00770 Casa Arh. George 

Sterian 

Sursa: Lista monumentelor istorice 2004, judeţul Bacău 

Str. Mărăşeşti În 

parcul 

Bibliotecii 

judeţene 

Str. Bacovia 

George 13 

Str. Eminescu 

Mihai 10 

sec. XIX 

1921 

b) Monumente istorice de interes judeţean 


CRT. 

1. BC-II-m-B-00758 Casa Mircea Cancicov, 

azi sediu P.N.L. 

Str. Alecsandri 

Vasile 3 

înc. sec. 

XX 

2. BC-II-m-B-00759 Grădiniţă Str. Alecsandri 1921 

Vasile 6 

3. BC-II-m-B-00761 Casa Vestali Str. Alecsandri 1914 

Vasile 8 

4. BC-II-m-B-00762 Colegiul Naţional 

"Vasile Alecsandri” 


Vasile 37 

1925 - 

1934 

5. BC-II-m-B-00764 Colegiul Naţional Str. Bacovia 1891 

"Ferdinand I” 

George 45 

6. BC-II-m-B-00765 Casa Ing. Anania Str. Bacovia 1910 

George 49 

7. BC-II-m-B-00766 Casa General Cantili, Str. Bacovia 1850 

azi Centrofarm 

George 52 

8. BC-II-m-B-00767 Casa Arh. L. 

Str. Cuza Vodă 1 1935 

Vulcănescu 

9. BC-II-m-B-00768 Casa Poltzer, azi sediul Str. Cuza Vodă 6 1927 

DJPCCPCN 

10. BC-II-m-B-00769 Casa Rafailă Str. Cuza Vodă 14 1820 

bis 

11. BC-II-m-B-00771 Şcoala Normală de fete 

"Ştefan cel Mare” 

Str. Haret Spiru 6 1890




Piese 


scrise 


Pag. 

312/364 


CRT. 

12. BC-II-m-B-00772 Hotel "Athenee 

Palace" şi Teatrul 

municipiul BACĂU 

Str. Iernii 7 

1927 - 

1929 

Mărăşti, azi Teatrul 

Bacovia şi Hotel Central 

13. BC-II-m-B-00781 Biblioteca Judeţeană, Bd. Ioniţă Sandu 1770 

fostă primărie 

Sturza 1 

14. BC-II-m-B-00782 Casă, azi sediul Bd. Ioniţă Sandu 1930 

T.M.U.C.B. 

Sturza 39 

15. BC-II-m-B-00783 Casă Bd. Ioniţă Sandu 1920 

Sturza 96 

16. BC-II-m-B-00774 Fostele Birouri ale municipiul BACĂU 1920 

Comerţului şi Clădirea 

Poştei, azi Oficiul poştal 

nr. 1 

Str. Mărăşeşti 8 

17. BC-II-m-B-00775 Şcoala "Alexandru Ioan Str. Oituz 14 1859 

Cuza" 

18. BC-II-m-B-00776 Casa Armatei, azi Casa Str. Oituz 16 1927 

Dr. Marcovici 

19. BC-II-m-B-00777 Arhivele Statului Str. Oituz 29 înc. sec. 

XX 

20. BC-II-m-B-00778 Biserica "Sf. Împăraţi” Str. Oituz 40 1842 - 

1845 

21. BC-II-m-B-00779 Muzeul de Ştiinţe ale Str. Popa Şapcă 3 1870 

Naturii, "Vivariu" 

22. BC-II-m-B-00784 Sinagogă Str. Ştefan cel Mare 1906 

35 

23. BC-II-a-B-00785 Ansamblul Centrului Str. Trotuş 6A-6B 1912 


00785.01 

Judeţean de Cultură 

Centrul Judeţean de 

Cultură (actual 

Ansamblul artistic 

„Busuiocul”) 


00785.02 


00785.03 

27. BC-II-m-B-00786 Observator Astronomic- 

Muzeul de Ştiinţele 

Naturii 

28. BC-III-m-B-00922 Bustul lui Vasile 

Alecsandri 

29. BC-III-m-B-00923 Bustul maiorului 

Constantin Ene 

Str. Trotuş 6A-6B 1912 

Grădiniţă Str. Trotuş 6A-6B sec. XX 

Sala de sport Str. Trotuş 6A-6B sec. XX 

Str. Trotuş 8 1910 - 

1911 


Vasile 37 

Str. Bălcescu 

Nicolae, în Parcul 

Trandafirilor 

1897 

1977




Piese 


scrise 


Pag. 

313/364 


CRT. 

30. BC-IV-m-B-00931 Casa pictorului Nicu Str. Enea Nicu 31 sec. XIX 

Enea 

Sursa: Lista monumentelor istorice 2004, judeţul Bacău 

c) Rezervaţii naturale şi monumente ale naturii 

Pe teritoriul municipiului Bacău există o arie naturală protejată de interes naţional 

inclusă în reţeaua NATURA 2000 (Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II) 

(conf. HG 2151/2004) şi 3 arii naturale protejate de interes judeţean / local: Insula de 

agrement, parcurile Cancicov şi Trandafirilor (conform H.C.J. Bacău 18/1995). 

Lacul Bacãu II de pe râul Bistriţa cunoscut mai bine ca Lacul Serbãneşti este situat pe 

raza oraşului şi are o suprafaţã de 202 hectare. Conform HG 2151/2004, lacul Bacău II este 

declarat arie de protecţie specială avifaunistică de interes naţional şi componentă a sitului 

Natura 2000 “Lacurile de Acumulare Buhuşi – Bacău – Bereşti” de interes comunitar. 

Deosebit de important este labirintul de insule şi stuf din coada lacului, zonã de hrană, 

adăpost şi odihnă pentru păsările care se deplasează pe culuarul de migraţie est-european. 

Cele 159 de specii de pãsãri, identificate în aceast areal, conferã lacului statutul de arie de 

protecţie specialã avifaunisticã. Patrimoniul natural este îmbogãţit de specii de mamifere, 

amfibieni şi reptile, iar speciile de peşti constituie o parte importantã a lanţului trofic. 

Pentru a asigura protejarea şi refacerea ecosistemului Primãria Bacãu colaboreazã cu 

Centrul Regional de Ecologie (ADC Bacãu), asociaţie neguvernamentalã ecologistã care deţine 

în custodie Lacul Bacãu II. 

Pe teritoriul municipiului Bacău sunt prezenţi arbori – monumente ale naturii (conform 

H.C.J. Bacău 18/1995): 

• Plop – (Populus alba) situat în municipiul Bacău, Insula Mică de Agrement; 

• Stejar – (Quercus robur) situat în municipiul Bacău în curtea Liceului Ferdinand, la 

colţul de nord-vest al clădirii centrale, spre strada George Bacovia; 

• Salcia lui Bacovia – (Salix babilonica) situat în municipiul Bacău, Parcul 

Trandafirilor; lângă salcie se află o placă memorială; 

• Ginko biloba – situat în municipiul Bacău, colţul sudic-estic al Parcului 

Trandafirilor; 

• Magnolia lui Bacovia – (Magnolia acuminata) situat în municipiul Bacau, Parcul de 

Agrement de lângă Prefectură (Parcul Bacovia). 

2.10.1.2. Spaţii verzi, sport, agrement 

Spaţiile verzi 

Conf. Legii 24/2007 spaţiile verzi sunt considerate următoarele tipuri de terenuri din 

zonele urbane: 

• Parcuri – spaţiul verde cu o suprafaţă de minimum 1 hectar, format dintr-un cadru 

vegetal specific şi din zone construite, cuprizând dotări şi echipări destinate activităţilor 

cultural educative, sportive, sau recreative pentru populaţie; 

• Scuaruri - spaţiul verde cu o suprafaţă mai mică de 1 hectar, amplasat în cadrul 

ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice,




Piese 


scrise 


Pag. 

314/364 

social – culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi 

tineret, sau în alte locaţii; 

• Aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor - cu rol estetic şi de protecţie, de 

ameliorare a climatului şi calităţii aerului; 

• Terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri afectate de 

alunecări de teren, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii. 

Situaţia spaţiilor verzi din municipiul Bacău este prezentată în următorul tabel: 

PARCURI 

ALINIAMENTE 

STRADALE 

SPAŢII VERZI 

ÎNTRE 

BLOCURI 

PEPINIERA 

GHERĂIEŞTI 

SUPRAFAŢĂ 

TOTALĂ 

SPAŢII VERZI 

561 981 mp 580 000 mp 1 870 000 mp 120 000 mp 3 131 981 mp 

Sursa: Date preluate de la Direcţia Spaţii Verzi Bacău 

MUNICIPIUL 

SUPRAFAŢA 

(HA) 

ZONE DE 

AGREMENT 

Bacău 218 772 mp Parcul Cancicov 

228 400 mp Parcul Gherăieşti 

6430 mp Parcul Trandafirilor 

7 829 mp Parcul Spicu 

7487 mp Parc Prefectură 

86 383 mp Insula de Agrement 

6730 mp Parcul Unirii 3 

Tot. supraf. 

561 981 mp 


Situaţia existentă este nesatisfăcătoare din punct de vedere al deficitului de spaţiu 

verde. 

În acest moment procentul suprafeţei ocupate de spaţii verzi este de 7,3% din suprafaţa 

totală a mediului urban, din raportul dintre spaţiile verzi publice şi numărul locuitorilor rezultând 

un indice de aproximativ 17,85 mp/locuitor, valoare situată la limita inferioară a indicelui normal 

pentru oraşele cu peste 100.000 locuitori (17-26 mp/locuitor). 

Remarcăm distribuţia inegală şi neuniformă a parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate pe 

teritoriul municipiului. Astfel, parcurile sunt concentrate în zona centrală a oraşului, în timp ce în 

cartiere precum Aviatorilor, CFR, Izvoare, Letea şi în special în zonele periferice din oraş 

parcurile şi spaţiile verzi amenajate sunt absente. 

În ceea ce priveşte spaţiile de agrement şi spaţiile destinate practicării sporturilor, 

municipiul Bacău are la dispoziţie Complexul Sportiv Municipal Bacău, situat în zona centrală a 

municipiului, care include următoarele dotări sportive: 

- Bazinul Olimpic de Înot 

- Sala Sporturilor 

- Sala Olimpică de Atletism 

- Stadionul Municipal 

- Terenurile de tenis ale Sport Club Municipal.




Piese 


scrise 


Pag. 

315/364 

În afara Complexului Sportiv Municipal, în municipiul Bacău a funcţionat şi Baza Sportivă 

Letea care a constituit mult timp principalul loc în care se puteau practica sporturile în zona de 

sud a Bacăului. În prezent din fosta baza sportivă se păstrează doar Stadionul Letea şi ştrandul 

cu piscină. În ciuda acestui fapt, se propune menţinerea întregii suprafeţe ca spaţiu verde. 

Alte baze importante sunt: Baza Sportivă Lucreţiu Avram şi Baza sportivă ITSM Bacău 

care include: - 1 teren de minifotbal; 

- 2 terenuri de fotbal - tenis. 

Deşi iniţial municipiul Bacău a beneficiat de numeroase baze sportive, complet echipate, 

în prezent dotările pentru sport ale municipiului necesită lucrări de modernizare şi reabilitare şi 

extindere. Singura investiţie remarcabilă în ceea ce priveşte activitatea sportivă o reprezintă 

modernizarea şi reabilitarea Bazinului Olimpic de Înot. 

În municipiu există şi numeroase baze sportive private, terenuri de tenis în proprietate 

privată. 

În municipiul Bacău îşi desfăşoară activitatea numeroase cluburi şi asociaţii sportive: 

- Club Sportiv Ştiinţa Bacău, 

- Sport Club Municipal Bacău, 

- Clubul Sportiv Aerostar, 

- Fotbal Club Pambac, 

- Asociaţia Sportivă „Mesagerul”, 

- Fotbal Club Municipal Bacău, 

- Clubul Sportiv Şcolar Bacău, 

- Centrul Sportiv FC Willy, etc. 

Un obiectiv al municipiului Bacău, care se încadrează atât în categoria activităţilor 

sportive cât şi a celor de recreere este pista de karting. 

Un alt obiectiv pentru activităţile sportive şi de recreere este reprezentat de pista pentru 

role şi biciclete amenajată pe aleea de pe faleza Lacului de Agrement. 


amenajate - parcurile din municipiu, Insula de Agrement, precum şi de ştrandurile şi bazele de 

recreere şi agrement ale municipiului: 

- ştrandul Tineretului (GEPEXPARK), 

- ştrandul Letea; 

- camping Azur Gherăieşti; 

- popas Gherăieşti; 

- parcurile: Cancicov, Bacovia, Vasile Alecsandri, Trandafirilor, Gherăieşti, Unirea 3, 

Letea, C.F.R. 

2.10.1.3. Obiective industriale şi zone periculoase 

Pe teritoriul municipiului Bacău există următoarele societăţi comerciale care desfăşoară 

activităţi de tip industrial cu impact asupra mediului: 

- SC Amurco SRL Bacău - producere şi distribuţie energie termică 

- producere de substanţe chimice anorganice 

- SC CET SA Bacău - producere de energie electrică şi termică 

- SC Letea Bacău - fabricarea hârtiei de ziar 

- RAGC Bacău - captare şi prelucrare apă pentru populaţie. 

Zonele periculoase în care sunt amplasate obiectivele cu risc chimic şi poluator sunt 

zonele aferente următoarelor societăţi comerciale:




Piese 


scrise 


Pag. 

316/364 

- SC Amurco SRL Bacău - substanţa periculoasă folosită în procesul de producţie este 

amoniacul (toxic); 

- SC PETROM SA Depozitul Bacău – substanţele periculoase folosite sunt: clu, 

motorină, benzină, uleiuri; 

- SC Letea SRL - substanţa periculoasă folosită în procesul de producţie este peroxid 

de hidrogen. 

2.10.1.4. Reţeaua principală de căi de comunicaţie 

Teritoriul municipiului Bacău este străbătut de importante artere de circulaţie rutieră de 

ordin european: 

- DN2 / E85 (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret– Suceava – Roman - Bacău – Buzău – 

Urziceni – Bucureşti – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia); 

- DN11 / E 574 Bacău - Oneşti - Târgu Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova; 

- DN 2F - spre Vaslui; 

- DN 2G - Mărgineni – Luncani – Poiana – Stejaru – Scorţeni – Floreşti – Ardeoani – 

oraşul Moineşti – Comăneşti 

- DN 15 - Bacău – Buhuşi – Piatra Bacău – Bicaz – Poiana Largului – Borsec – Topliţa – 

Deda – Reghin – Tg. Mureş – Turda. 

Pe lângă acestea teritoriul studiat este străbătut în partea de S de DJ 207 G (str. 

Chimiei). 

Traficul auto pe aceste artere influenţează negativ calitatea mediului ambiant prin 

emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. 

Zonele cele mai afectate, în care s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor limită admise de 

STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot, sunt următoarele:str. Chimiei, str. Izvoare, str. 

Republicii, inters.Narcisa-str.Chimiei. 

2.10.1.5. Depozite de deşeuri menajere şi industriale 

Depozite de deşeuri menajere 

Managementul deşeurilor solide în municipiul Bacău nu s-a facut într-un mod durabil în 

ceea ce priveşte protecţia mediului. Acesta nu a îndeplinit nici cerinţele Directivelor sau 

Regulamentelor comunitare şi nici pe cele ale legislaţiei româneşti. Depozitul vechi de deşeuri, 

care a deservit municipiul Bacău, a fost construit în 1970 şi nu s-a conformat standardelor de 

mediu sau de sănătate. Controlul accesului nu s-a realizat, practica căutării în gunoaie fiind 

frecventă, iar depozitul a fost afectat permanent de incendii, intensificând astfel poluarea 

aerului şi riscurile pentru sănătate. Acest depozit are o suprafaţă de 8 ha şi o capacitate 

proiectată de 250000 mc. Cantitatea zilnică depozitată a fost în medie de 230 tone/zi, gradul de 

umplere al acestui depozit fiind de 90%. 

Exploatarea acestui depozit era insuficient organizată. Deşeurile depozitate erau în cea 

mai mare parte neselectate. Se ţinea numai o evidenţă a cantităţilor de deşeuri prin cântărirea 

vehiculelor, controlul deşeurilor acceptate fiind realizat doar vizual. Cu excepţia compactării 

realizate cu utilaje specifice (autocompactoare, buldozere), deşeurile urbane nu au fost supuse 

nici unui proces de tratare prealabilă eliminării finale prin depozitare (de exemplu: balotare în




Piese 


scrise 


Pag. 

317/364 

vederea reducerii volumului, compostare etc.). In prezent acest depozit a fost inchis, iar 

suprafata aferenta acestuia a fost ecologizata. 

În momentul de faţă, în judeţul Bacău se derulează proiectul ISPA „Managementul 

integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi în zonele invecinate” ce are ca termen de 

finalizare anul 2010. Proiectul ISPA, conform Memorandumului de Finanţare, în faza a-II a 

cuprinde extinderea sistemului de management al deşeurilor la nivelul intregului judeţ, precum 

şi închiderea tuturor depozitelor necontrolate de deşeuri municipale, componentă finanţată din 

Fondul de Coeziune. Anul punerii în funcţiune a fost corelat cu sistarea activităţii de depozitare 

pe depozitul vechi – 16 iulie 2009, data la care a fost pusă în funcţiune prima celulă a 

depozitului ecologic fiind 1 iulie 2009. 

Proiectul, localizat în partea de est a judeţului Bacău, acoperă municipiul Bacău şi 22 

comune situate în împrejurimile municipiului Bacau. Iniţial au fost incluse in proiect 18 comune, 

dar prin reîmpărţirea administrativă sunt 22 de comune. Măsura va deservi 295.000 de 

persoane, aproximativ 40% din populaţia judeţului. Prima celulă va acoperi o suprafaţă de 5 ha, 

suprafaţa totală prevăzută pentru depozit fiind de 32 ha. 

Depozite de deşeuri industriale 

Pentru eliminarea prin depozitare finalǎ a deşeurilor industriale nepericuloase, în 

municipiul Bacău existǎ 2 depozite industriale, administrate de agenţii economici deţinǎtori, 

conform tabelului urmǎtor: 

Nr. 

crt. 

Nume agent 

economic 

Clasa depozit conform 

HG 349/2005 

1. SC SOFERT SA 

BACĂU 

DIP (Depozit industrial 

periculos) 

2. CET BACĂU DINP (depozit industrial 

nepericulos) 

Sursa: http://www.apmbc.ro/ 

Suprafaţa 

ocupată (ha) 

Anul programat 

pentru închidere 

sau conformare 

16,02 2006 

(închis) 

50 2012 

Conform „Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul 2008” zonele 

aferente acestor depozite sunt principalele situri contaminate din punct de vedere al poluării 

solurilor. 

2.10.2. Disfuncţionalităţi 

2.10.2.1. Identificarea surselor se poluare 

Aerul, apa şi solul sunt resursele de mediu cele mai vulnerabile dar şi cel mai frecvent 

supuse agresiunii factorilor poluanţi, având consecinţe directe şi grave nu numai asupra calităţii 

mediului înconjurător dar şi asupra oamenilor, florei şi faunei. Un prim pas în scopul reducerii şi 

eliminării impactului poluării asupra acestor factori constă în identificarea surselor de poluare. 

Principalele surse de poluare din municipiul Bacău sunt agricultura, industria 

transporturile şi turismul.




Piese 


scrise 


Pag. 

318/364 

Agricultura este una din sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra 

calităţii mediului ambiental, generând degradarea sau chiar distrugerea ecosistemelor naturale, 

poluarea solului şi a apei. 

Activităţile agricole legate de cultura plantelor constituie surse indirecte de degradare, a 

solului în principal, dar şi a apelor, prin utilizarea iraţională a terenului, neîntreţinerea sistemelor 

de îmbunătăţiri funciare, folosirea fără discernământ a substanţelor chimice ameliorative şi 

împotriva dăunătorilor, lucrări agricole inadecvate, etc., în condiţiile existenţei a numeroase 

terenuri supuse în mod natural unor acţiuni distructive. 

Nerespectarea cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea 

accelerată a calităţii solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină 

distrugerea structurii solurilor. Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe terenurile 

unde acesta se practică. Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la 

declanşarea eroziunii accelerate a solurilor. 

Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducerea 

biodiversităţii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în 

exces şi în perioade neadecvate duce la apariţia nitriţilor/nitraţilor în apele curgătoare/apa 

freatică şi la eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanţilor. 

Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan şi amoniac, gaze 

rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum 

şi emisiile din procese naturale. 

Creşterea animalelor în complexe de mari dimensiuni reprezintă o sursă majoră a 

poluării în agricultură. Unităţile zootehnice evacuează ape reziduale, dejecţii, deşeuri şi gaze 

(emisii de amoniac) scurgeri de azot şi fosfor în sol, în apele subterane şi de suprafaţă. 

Industria reprezintă sectorul economic cu cel mai mare impact asupra mediului. Ca 

urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a 

proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din sectorul 

industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. 

Activităţile industriale exercită, în mai mare sau mai mică măsură, impacturi multiple 

asupra tuturor factorilor de mediu, afectând calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri 

de diverse tipuri şi ocupând suprafeţe de teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând 

resurse naturale şi energie, ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa 

manieră încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a 

principiilor dezvoltării durabile. 

Impactul industriei asupra mediului se desfaşoară sub o multitudine de aspecte afectând 

toţi factorii de mediu: 

• poluarea aerului cu poluanţi organici şi anorganici; 

• poluarea solului prin depuneri atmosferice şi de reziduri; 

• poluarea apei de suprafaţă şi subterană prin emisii neepurate suficient; 

• poluare fonică. 

În ceea ce priveşte impactul asupra factorilor de mediu, subliniem efectul asupra 

calităţii aerului ca urmare a desfăşurării activităţilor sau al funcţionării instalaţiilor industriale 

prin depăşirea concentraţiilor maxime admise pentru emisiile în atmosferă pentru poluanţii 

specifici: pulberi, oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizi de carbon, cenuşă, metale grele (de ex. zinc), 

compuşi organici volatili (COV), praf şi pulberi de ciment. 

În ceea ce priveşte impactul asupra calităţii apei şi a solului acesta se datorează în 

principal funcţionării necorespunzătoare a staţiilor / instalaţiilor de epurare / preepurare a apelor 

uzate tehnologice precum şi ineficienţei instalaţiilor de depoluare a aerului. La aceasta se




Piese 


scrise 


Pag. 

319/364 

adaugă depozitarea necorespunzătoare a nămolurilor şi deşeurilor, de ex. a nămolurilor 

provenite din unităţile de procesare a fructelor şi legumelor, a strugurilor, cărnii, a cartofului, 

etc. 

Tabel cu instalaţiile IPPC 

Nr. 

Crt. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

Numele şi 

adresa 

societăţii 

comerciale 

(agent 

economic) 

SC CET SA 

Str. Chimiei nr. 

6, Bacau 

SC CET SA 

Str. Letea 

nr.28, Bacau 

SC SUBEX SA 

Str. Milcov nr. 

3-5, Bacau 

SC 

AEROSTAR 

SA 

Str. Condorilor 

nr. 9, Bacau 

SC AMURCO 

SRL 

Str. Chimiei nr. 

1 Bacau 

SC TISECO 

SRL 

Str. Calea 

Romanului nr. 

39C 

Bacau 

SC QUARTEK 

GRUP SRL 

Str. Ana 

Ipatescu nr. 

3/D/5 

Bacau 

SC LETEA SA 

Str. Letea nr. 

17, Bacau 

Numele 

titularului 

de 

activitate 

Consiliul 

Local 

Bacau 

Consiliul 

Local 

Bacau 

SC SUBEX 

SA 

SC 

AEROSTAR 

SA 

SC 

AMURCO 

SRL 

SC TISECO 

SRL 

SC 

QUARTEK 

GRUP SRL 

SC LETEA 

SA 

Adresa 

instalaţiei 

Str. 

Chimiei 

nr. 6, 

Bacau 

Str. Letea 

nr. 28, 

Bacau 

Str. Milcov 

nr. 3-5, 

Bacau 

Str. 

Condorilor 

nr. 9, 

Bacau 

Str. 

Chimiei nr. 

1 Bacau 

Str. 

Chimiei nr. 

1, 

Bacau 

Str. 

Chimiei nr. 

6, 

Bacau 

Str. Letea 

nr. 17, 

Bacau 

Activitatea principală 

conform OUG 152/2005 

Anexa 1 

1.1 Instalatii de ardere cu o 

putere termica nominala mai 

mare de 50 W; 

1.1 Instalatii de ardere cu o 

putere termica nominala mai 

mare de 50 MW; 

2.6 Instalatii pentru tratarea 

suprafetelor metalice si din 

materiale plastice prin 

folosirea procedeelor 

electrolitice sau chimice 

2.6 Instalatii pentru tratarea 

suprafetelor metalice si din 

materiale plastice prin 

folosirea procedeelor 

electrolitice sau chimice 

4.3 Instalatii chimice pentru 

producerea ingrasamintelor 

chimice 

4.2 Instalatii chimice pentru 

producerea de substante 

chimice anorganice de baza 

1.1 Instalatii de ardere 

5.1 Instalatii pentru eliminarea 

sau valorificarea deseurilor 

periculoase 

5.1 Instalatii pentru eliminarea 

sau valorificarea deseurilor 

periculoase 

6.1.b Instalatii industriale 

pentru producerea de: hartie 

si carton, avand o capacitate 

de productie mai mare de 20 

tone/zi. 

Directivele 

sub care 

intră (IPPC, 

LCP, COV, 

SEVESO II, 

DEŞEURI) 

IPPC; LCP; 

DESEURI 

IPPC; LCP; - 

IPPC, COV - 

IPPC, COV - 

IPPC; 

SEVESO II 

LCP 

IPPC - 

IPPC - 

IPPC 

SEVESO II 

Perioada 

de tranzitie 

până în 

anul 

LCP:SO2 - 

31.12.2012 

Pulberi- 

31.12.2009 

Deseuri- 

31.12.2012 

IPPC 

31.12.2010 

IPPC 

31.12.2010




Piese 


scrise 


Pag. 

320/364 

9 

10 

11 

SC AGRICOLA 

INTERNATION 

AL SA 

Calea 

Moldovei nr. 94 

Bacau 

SC AGRICOLA 

INTERNATION 

AL SA 

Calea 


Bacau 

SC AGRICOLA 

INTERNATION 

AL SA 

Calea 


Bacau 

SC 

AGRICOLA 

INTERNATI 

ONAL SA 

SC 

AGRICOLA 

INTERNATI 

ONAL SA 

SC 

AGRICOLA 

INTERNATI 

ONAL SA 

Abator 

pasari 

Calea 

Moldovei 

nr. 230 

Bacau 

Platou 

Avicol 

Gheraiesti 

Calea 

Moldovei 

nr. 95 

Bacau 

Platou 

Avicol 

Serbanesti 

Calea 

Barladului 

nr. 211, 

Bacau 

6.4.a Abatoare cu o 

capacitate de procesare a 

carcaselor de animale mai 

mare de 50 tone/zi; 

6.6.a Instalatii pentru 

cresterea intensiva a pasarilor 

6.6.a Instalatii pentru 

cresterea intensiva a pasarilor 

IPPC - 

IPPC 

IPPC 

IPPC 

31.12.2010 

IPPC 

31.12.2014 

Transporturile 

Circulaţia şi transporturile feroviare concentrează activităţi în staţii, depouri, triaje, 

care generează gaze, fum, pulberi, ape şi uleiuri uzate, zgomote, deşeuri. Dacă pentru sursele 

fixe (staţii, depouri) există sisteme de protecţie, în principal staţii de epurare, sursele mobile 

(circulaţia trenurilor) nu dispun de astfel de sisteme. Problemele de mediu sunt date, în 

principal, de zgomot dar şi de inexistenţa sistemelor de protecţie sau funcţionarea 

necorespunzătoare a celor existente. 

Dintre sursele de poluare specifice activităţii feroviare, menţionăm, în principal, staţiile şi 

depourile CFR, care au un impact mare asupra mediului. 

O altă sursă semnificativă de poluare, îndeosebi a aerului, o reprezintă circulaţia 

rutieră. 

Autoturismele reprezintă surse mobile de poluare, ceea ce favorizează gradul mare de 

răspândire a poluanţilor, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi 

posibilităţile de dispersie. 

Poluarea se resimte datorită spaţiilor înguste şi prost ventilate din lungul străzilor, 

înălţimii mari a clădirilor, şi, în unele cazuri, orientării inadecvate a străzilor în raport cu direcţia 

vântului. Apare astfel “efectul de canion”: noxele provenite de la autoturisme sunt “prinse” în 

aglomeraţia de construcţii înalte la altitudini joase, circulaţia aerului este blocată, împiedicânduse 

astfel dispersia agenţilor toxici. 

Circulaţia şi transporturile rutiere generează zgomote şi trepidaţii, gaze de 

eşapament (SO X , NO X , CO, CO 2 ), praf şi pulberi, iar prin sursele fixe (autobaze, garaje, 

autogări, staţii de mixturi asfaltice) elimină ape şi uleiuri uzate, deşeuri de cauciuc, gaze şi 

pulberi, componente uzate. 

Problemele de mediu sunt legate de deficienţe de organizare şi funcţionare a categoriilor 

de trafic în interiorul localităţii (deficienţe ale reţelei stradale, folosirea unor combustibili de 

proastă calitate, exploatarea parcurilor de transport auto cu uzură sporită, etc). Străzile nu mai 

corespund din punct de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor 

geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic.




Piese 


scrise 


Pag. 

321/364 

Deplasarea autovehiculelor este îngreunată şi de închiderea temporară a circulaţiei rutiere la 

trecerile peste căile ferate. 

Dezvoltarea traficului aerian, afectează mediul mai ales prin zgomotele şi vibraţiile din 

vecinătatea Aeroportului Bacău. 

Turismul 

Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism 

practicată, în general rezultă impacte de amploare diferită, resimţite la nivelul mediului natural. 

Deşi, la prima vedere, activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp, ele 

pot avea efecte nedorite, în special atunci când, în dezvoltarea turismului în anumite arii nu se 

ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi 

particularităţile fiecărei zone. 

Turismul acţionează negativ asupra mediului înconjurător generând: 

- distrugeri ale solului şi vegetaţiei, 

- perturbarea faunei, 

- supraîncărcare cu elemente de infrastructură, 

- degradarea peisajului prin acumularea deşeurilor, 

- poluarea apei, poluarea aerului şi poluarea solului, 

- zgomot, 

- perturbarea proceselor naturale, 

- distrugerea speciilor floristice, 

- pescuit şi vânătoare necontrolată. 

Surse punctuale de poluare: 

Sursele locale Tipul de activitate 

Principalii poluanţi 

de poluare conform OUG 195/2005 ai aerului, apei şi solului 

Aer: NH 3 , CO, CO 2 , N 2 O, NO x , 

- producere şi distribuţie SO 2 , TSP; 

S.C Amurco SRL energie termică 

Apă: suspensii, fenoli, 

Bacău 

- producere de substanţe amoniac, azotaţi, azotiţi, azot 

chimice anorganice total, sulfaţi; 

Sol: zgură, fosfogips. 

Aer: SO 2 , CO, CO 2 , NO x , TSP, 

- producere de energie COV, CH 

SC CET SA Bacău 

4 , N 2 O, As, Cd, Cr, Hg, 

electrică şi termică Ni, Zn, Pb; 

Sol: zgură, cenuşă. 

SC Letea SA 

Apă: Suspensii, CBO 

- fabricarea hârtiei de ziar 

5 , reziduu 

Bacău 

fix, fenoli, CCOCr; H 2 S. 

Apă: Suspensii, CBO 

- captare şi prelucrare apă 

5 , fenoli, 

RAGC Bacău 

CCOCr; H 

pentru populaţie 

2 S, azot total, fosfor 

total, sulfaţi. 

Sursa: „Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe anul 2008”




Piese 


scrise 


Pag. 

322/364 

2.10.2.2. Calitatea factorilor de mediu 

Factorii de mediu aer, apa, sol, vegetaţie şi faună constituie o parte importantă a 

patrimoniului oricărei comunităţi umane. În acelaşi timp însă, ei reprezintă resursele de mediu 

cele mai vulnerabile şi cel mai frecvent supuse acţiunii factorilor poluanţi, având consecinţe 

directe şi grave atât asupra calităţii mediului înconjurător cât şi asupra sănătăţii populaţiei şi a 

celorlalte organisme vii. 

Factorii de mediu se află în relaţie de interdependenţă unul faţă de celălalt, astfel încât, 

orice intervenţie antropică asupra unei componente de mediu induce, inevitabil, consecinţe şi 

asupra celorlalte. 

Diminuarea calităţii mediului este determinată de două categorii de acţiuni: 

- acţiuni fizice naturale (eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturări, unele 

fenomene climatice şi hidrologice), care afectează calitatea solurilor, apelor, aerului, florei şi 

faunei; 

- acţiuni antropice generate de dezvoltarea economico - socială a teritoriului, care au un rol 

hotărâtor în procesul de transformare a mediului natural într-un mediu antropizat, inclusiv prin 

dinamizarea şi accentuarea unor fenomene fizice. 

Calitatea aerului 

Calitatea aerului în municipiul Bacău este influenţată de industria chimică (SC Amurco 

SRL Bacău SA – emisii amoniac), centralele termoelectrice (SC CET SA Bacău – emisii 

pulberi, SO 2 ), depozitul municipal de deşeuri menajere şi traficul rutier. 

a) Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac 

Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, 

şi anume: SO 2 , NO x şi NH 3 , care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de 

suprafaţă. 

Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul municipiului Bacău 

provin în principal din următoarele surse staţionare: 

- arderea combustibililor fosili, în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă 

semnificativă de oxizi de azot şi oxizi de sulf. 

Dintre sursele de pe teritoriul acestei zone, semnificative sunt instalaţiile mari de ardere 

(instalaţii de ardere care au o putere termică mai mare de 50 MW termici), care intră sub 

incidenţa directivei 2001/80/EEC, transpusă în legislaţia română prin H.G. 541/2003, modificată 

şi completată prin HG 322/2005. 

- arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice, care reprezintă sursa 

de oxizi de azot; 

- managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor, 

reprezintă surse semnificative de amoniac; 

- administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, care reprezintă o sursă 

importantă de amoniac. 

Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă o altă sursă semnificativă 

de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor 

acestor surse de emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). 

Emisii de dioxid de sulf




Piese 


scrise 


Pag. 

323/364 

Principala sursă de poluare cu SO 2 o constituie utilizarea combustibililor din sectorul 

energetic. La acestea se adaugă emisiile provenite din industria de prelucrare şi de la 

instalaţiile de ardere din zonele rezidenţiale. 

Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an) 

Municipiul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Bacău 

Emisii anuale 5876,53 4530,19 2865,57 1590,47 1935,86 1879,13 

SO 2 (t/an) 


t/an 

7000 

Evoluţia emisiilor anuale de SO2 în perioada 

2003 - 2008 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

Emisii anuale 

SO2 (t/an) 

1000 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Ca urmare a respectării condiţiilor de introducere pe piaţă a carburanţilor cu conţinut 

redus de sulf, şi utilizării combustibilor mai curaţi, s-a înregistrat o scădere semnificativă a 

emisiilor de SO 2 comparativ cu anii precedenţi. În comparaţie cu anul de referinţă 2003 s-a 

înregistrat o scădere cu cca 68%. În schimb faţă de anul 2006 a crescut cu aproximativ 16%. 

Apreciem că şi măsurile realizate la o serie de agenţi economici cum ar de ex. SC CET 

SA Bacău care, a realizat în acest timp trecerea pe combustibil gazos, îmbunătăţirea arderii 

prin introducerea de aerosoli, achiziţia şi implementarea unui sistem de măsurare automată a 

noxelor gazoase pentru supravegherea şi controlul procesului de ardere, au făcut posibile 

aceste reduceri. 

Emisii de oxizi de azot 

Emisiile de NO x provin îndeosebi din industria energetică, din traficul rutier precum şi din 

procesele de producţie. 

Emisii anuale de oxizi de azot (t/an) 

Municipiul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Bacău 

Emisii anuale 

NO X (t/an) 

1594,97 1608,99 7022,04 2198,32 1401,52 1318,86 

Sursa: Date preluate de la APM Bacău




Piese 


scrise 


Pag. 

324/364 

t/an 

8000 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

Evoluţia emisiilor anuale de NOx în perioada 

2003 - 2008 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Emisii anuale 

NOX (t/an) 

La nivelul municipiului Bacǎu, pentru anul 2008, emisiile de NO x provin îndeosebi din 

industria energeticǎ şi trafic. 

Emisiile de NO x au scăzut cu 18% faţă de anul de referinţă 2003, şi cu aprox 6% faţă de 

anul 2007. Reglementările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat 

reducerea poluării pe unitatea de transport. Menţionam că în industria energetică (CET 

BACĂU) din municipiul Bacău au fost luate măsuri de reducere a emisiilor de NO x prin 

îmbunătăţirea arderii prin introducerea de aerosoli. 

Emisii de amoniac 

La nivelul municipiului Bacău emisiile anuale de amoniac provin din zootehnie, din 

instalaţiile de producere a amoniacului (extragerea din apele amoniacale sau sinteza catalitică), 

a acidului azotic, azotatului de amoniu şi ureei şi din tratarea şi depozitarea deşeurilor. 

Emisii anuale de amoniac (t/an) 

Municipiul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Bacău 

Emisii anuale 1939,85 1330,49 4284,45 4517,64 5867,11 3762,9 

NH 3 (t/an) 


6000 

5000 

Evoluţia emisiilor anuale NH3 în perioada 

2003 - 2008 

t/an 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Emisii anuale NH3 (t/an)




Piese 


scrise 


Pag. 

325/364 

Comparativ cu anul precedent, cantitatea de NH 3 emisă în atmosferă este în scădere cu 

36%. În schimb faţă de anul de referinţă 2003, creşterea este de 2 ori, în condiţiile în care 

sarcinile şi măsurile de conformare, stabilite operatorilor economici nu sunt realizate în 

totalitate. 

b) Emisii de compuşi organici volatili (COV) nemetanici 

Compuşii organici volatili rezultă din: prelucrarea, depozitarea sau transportul ţiţeiului şi 

a produselor petroliere, traficul rutier; compostarea reziduurilor menajere, industriale şi agricole, 

activităţi industriale care folosesc solvenţi organici, etc. 

Principalele surse industriale de emisie a COV inventariate în anul 2007 în municipiul 

Bacău: 

* Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 1999/13/CE (COV), transpusă prin H.G.nr. 

699/2003, completată şi modificată prin HG 1902/2004: 

- degresarea metalelor; 

- lăcuirea mobilei la fabricile de mobilă; 

- impregnarea lemnului cu creozot; 

- aplicarea adezivilor la fabricile de încălţăminte; 

- curăţarea chimică uscată; 

- vopsirea autovehiculelor. 

*Instalaţiile care intră sub incidenţa directivei 94/63/CE (COV-benzină) transpusă prin H.G. 

568/2001, modificată şi completată prin HG 893/2005, şi anume: 

- terminalele şi depozitele de benzină; 

- staţiile de distribuţie a carburanţilor; 

Alte surse industriale: 

- fabricarea de băuturi alcoolice distilate; 

- arderea combustibililor fosili şi deşeurilor lemnoase pentru producerea energiei 

electrice şi termice; 

- fabricarea celulozei şi hârtiei; 

- fabricarea berii; 

- fabricarea pâinii. 

Emisii de COV nemetanici (t) 

Municipiul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Bacău 

Emisii anuale de 207,59 262,30 4519,64 2152,71 468,48 33,91 

COV (t/an) 

Sursa: Date preluate de la APM Bacău




Piese 


scrise 


Pag. 

326/364 

t/an 

5000 

4500 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

Evoluţia emisiilor anuale de COV în perioada 

2003 - 2008 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Emisii anuale 

de COV (t/an) 

Comparativ cu anul precedent, cantitatea de COV emisă în atmosferă s-a diminuat cu 

93%, iar în comparaţie cu anul de referinţă 2003 cu 84%, ca urmare a realizării programelor de 

conformare. 

c) Pulberi în suspensie PM10 şi PM2,5 şi pulberile sedimentabile 

Pe lângă NH 3 , pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluanţi din 

municipiul Bacău, sursele fiind industria metalurgică, fabricarea produselor de ceramică prin 

ardere, industria energetică care utilizează combustibil fosil, transportul rutier, halde şi 

depozite. 

Pe ansamblu, se remarcă o creştere atât a valorilor medii anuale cât şi a procentulu de 

depăşiri. 

Pulberi în 

suspensie 

PM10 

An 

Valoare 

medie 

anuală 

Valoar 

e 

maxim 

ă 

24 ore 

UM 

(mg/m 3 ) 

CMA pentru 

protecţia sănătăţii 

Media 

anuală 

24 ore 

Frecvenţa 

depăşirii 

CMA 24 

ore 

( % ) 

2002 0,0620 0,2117 mg/mc - 

0.15 

mg/mc 

2,87 

2003 0,0611 0,1720 mg/mc - 

0.15 

mg/mc 

1,47 

2004 0,0598 0,1950 mg/mc 

0.15 

mg/mc 

4,87 

2005 0,0805 0,2423 mg/mc 

0.15 

mg/mc 

7,79 

2006 0.0444 0.1709 mg/mc 

0.15 

mg/mc 

2.08 

2007 - - - - - 

2002 - - - 

2003 0,0258 0,0949 mg/mc 

2005 0,0147 0,0690 mg/mc 

2004 0,0191 0,0531 mg/mc 

0,05 

mg/mc 0,05 

mg/mc 0,05 

mg/mc 

5,76 

1,35 

1,42




Piese 


scrise 


Pag. 

327/364 

2006 0.0044 0.0078 mg/mc 

Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007” 

0,05 

mg/mc 

0% 

Pulberile sedimentabile 

Evoluţia pulberilor sedimentabile în municipiul Bacău 

Municipiul Bacău 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Pulberi 

1,9712 3,6279 5,6094 4,9202 4,7887 4,0221 4,8096 4,1327 

sedimentabile 

(g/m 2 /lună) – val. 

medie măsurată 


6 

Evoluţia pulberilor sedimentabile în perioada 

2000 - 2007 

t/an 

5 

4 

3 

2 

1 

Pulberi 

sedimentabile 

(g/m2/lună) 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Comparativ cu anul 2006 concentraţiile pulberilor sedimentabile au scăzut cu cca 14%. 

Din statistica realizată se constată că valorile înregistrate sunt cu mult sub pragul de 

alertă de 11,9 g/mp/lună, dar care se situează sub valoarea CMA de 17 g/mp/lună. 

Valorile anuale înregistrate prezintă fluctuaţii nesemnificative, ce se situează cu mult sub 

limitele reglementate prin STAS 12574/87: 

- pragul de alertă de 11,9 g/mp/lună, 

- val CMA de 17 g/mp/lună. 

d) Poluanţi organici persistenţi (POP s ) 

În municipiul Bacău nu există halde de deşeuri de pesticide, halde de PCB-uri şi 

substanţe incluse în lista POPs a Convenţiei de la Stockholm: pentabromdifenil eter, clordecon, 

hexabromdifenil, hexaclorciclohexan şi perflorooctan sulfonat. 

La nivelul municipiului Bacău emisiile de POP s provin din arderile combustibililor utilizaţi 

pentru o serie de locomotive de manevre aparţinând CFR Bacău şi din incinerarea deşeurilor 

spitaliceşti. Precizăm ca în anul 2006 au fost închise toate incineratoarele de deşeuri 

spitaliceşti.




Piese 


scrise 


Pag. 

328/364 

În ceea ce priveşte cantităţile emise nu deţinem date referitoare la municipiul Bacău, 

aceste informaţii regăsindu-se în rapoartele de mediu la nivelul judeţului. 

e) Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) 

Emisii de metale grele 

Metalele grele provin de la surse staţionare şi mobile: procese de ardere a 

combustibililor şi deşeurilor, procese tehnologice din metalurgia metalelor neferoase grele şi 

traficul rutier. 

Municipiul Poluant 

Kg/An 

2003 2004 2005 2006 2007 

Bacău Hg 0.01 - 145.72 156.43 16.08 

Pb 1259.57 910.41 662.59 315.80 13.79 

Cd 0.46 0.35 23.72 31.15 0.75 


kg/an 

1400 

1200 

1000 

800 

600 

400 

200 

0 

Evoluţia emisiilor de metale grele în perioada 

2003 - 2007 

2003 2004 2005 2006 2007 

Hg 

Pb 

Cd 

Conform graficului, se constată o pondere mai mare a plumbului emis în atmosferă 

comparativ cu celelalte metale. 

Se constată o scădere a emisiilor de metale grele în atmosferă faţă de anul 2006 (cu 

90% Hg, cu 96% Pb şi cu 98% Cd), ca urmare a realizării unor acţiuni propuse şi datorită 

faptului că în trafic nu se mai foloseşte benzină cu plumb. 

f) Aspecte ale poluării aerului în contextul convenţiilor şi acordurilor la care 

România este parte 

• Deprecierea stratului de ozon atmosferic 

Domeniile principale de utilizare a substanţelor care depreciază stratul de ozon sunt cele 

legate de tehnica frigului şi climatizare.




Piese 


scrise 


Pag. 

329/364 

Sectorul service-frigorific este constituit din societăţi mici sau ateliere care utilizează 

agenţi frigorifici din categoria ODS-urilor: CFC-12 si HCFC-22. În anul 2007 aceste unităţi au 

utilizat cantităţi mai mici de CFC-12 şi HCFC-22, faţă de anul 2006. 

SC Agricola Internaţional SA Bacău deţine în instalaţiile frigorifice din cadrul 

departamentului Magazine a societăţii, 70 kg CFC-12, şi 162 kg HCFC-22. Au fost scoase din 

funcţiune instalaţii de răcire ce conţin 40 kg CFC-12 si 20 kg HCFC-22, din care freonul va fi 

preluat de către firme autorizate. 

În general se observă o scădere a consumului de CFC-uri ca urmare a utilizării agenţilor 

frigorifici ecologici R 134a, R404, R407, R404a, R600. 

Utilizarea în cantităţi reduse a unor astfel de substanţe, cu respectarea reglementărilor 

în vigoare nu are efecte majore, de distrugere, a stratului de ozon. 

• Schimbări climatice 

Situaţia gazelor cu efect de seră 

În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, intrat în vigoare în februarie 

2005, România trebuie să reducă emisiile celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în Protocol 

(CO 2 , CH 4 , N 2 O, HFC, PFC, SF 6 ) cu 5 până la 8 % în perioada de angajare 2008 – 2012, faţă 

de anul de bază 1989. 

Principalele surse generatoare de gaze cu efect de seră în municipiul Bacău sunt: 

• activităţile de producere a energiei electrice şi termice; 

• extracţia şi arderea combustibililor fosili; 

• alte activităţi industriale (în special din industria chimică şi petrochimică); 

• utilizarea solvenţilor; 

• transporturi rutiere; 

• tratarea şi depozitarea deşeurilor. 

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO 2 Eq ) 

Municipiul Bacău 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Emisii totale (mii 680,17 737,98 2949,17 952,08 584,91 694,56 

tone CO 2 Eq) 


3000 

Evoluţia emisiilor totale de gaze cu efect de seră 

în perioada 2003 - 2008 

mii tone CO2 Eq 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

Emisii totale (mii 

tone CO2 Eq) 

0 

2003 2004 2005 2006 2007 2008




Piese 


scrise 


Pag. 

330/364 

Se constată că emisiile totale de GES au crescut în 2008 cu 16%, comparativ cu 2007, 

şi cu 3% faţă de anul de referinţă 2003. La nivelul municipiului Bacău, 22,5% din emisiile totale 

de gaze cu efect de seră provin din sectorul energetic. 

În ce priveşte cantităţile de CO 2 provenite din industrie, o contribuţie importantă revine 

emisiilor din industria energetică şi de transformare (62,86% din cantitatea de CO 2 

inventariată). 

Aceasta se datorează calităţii inferioare a cărbunelui utilizat drept combustibil, ceea ce 

conduce la o ardere incompletă. 

Zgomotul - măsurători sonometrice 

O altă problemă de mediu este poluarea fonică. Zgomotul cauzat de autoturisme şi 

traficul greu a devenit sursa primară de poluare fonică în mediul urban. În condiţiile actuale de 

trafic, prin mărirea parcului de maşini fără a beneficia de infrastructura rutieră corespunzătoare, 

poluarea fonică la care este supusă populaţia limitrofă zonelor cu trafic intens este mare. În 

marile aglomeraţii urbane şi în zonele populate limitrofe autostrăzilor, acest factor negativ de 

mediu îşi face simţită prezenţa pe o arie extinsă în situaţia în care nu se aplică protejarea 

fonică prin utilizarea unor sisteme de diminuare a zgomotelor. 

Cauzele esenţiale ale depăşirii nivelului de zgomot emis în mediu de traficul rutier sunt: 

- accentuarea procesului de degradare a infrastructurii rutiere; 

- intensificarea traficului rutier prin creşterea continuă a numărului de autovehicole; 

- existenţa parcurilor auto depăşite, învechite; 

- nerespectare restricţiilor de tonaj pe anumite artere; 

- starea tehnică necorespunzătoare a autoturismelor. 

Agenţia de Protecţie a Mediului Bacău a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la 

emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi pentru autorizaţia de mediu a unor 

activităţi). 

Municipiul Bacău este împărţit în zone de monitorizare având în vedere obiectivul 

Agenţei de Protecţie a Mediului Bacău de întocmire a hărţii acustice odată cu implementarea 

Directivelor europene referitoare la acest domeniu. S-a avut în vedere zgomotul produs de 

trafic şi de surse industriale. Având în vedere că traficul rutier constituie sursa majoră de 

poluare fonică iar cele mai multe şcoli sunt amplasate în apropierea culoarelor de trafic s-au 

înregistrat depăşiri ale limitei admise de STAS 10009/88 (50dB (A)). După cum a rezultat din 

măsurătorile Agenţiei de Protecţie a Mediului Bacău şi a instituţiilor cu preocupări în domeniu, 

nivelul de poluare fonică a municipiului Bacău este ridicat, înregistrându-se valori de până la 90 

dB (A). 

Conform informaţiilor primite de la APM Bacău, s-au înregistrat depăşiri ale pragurilor 

limită admise de STAS 10009/88 ale măsurătorilor de zgomot, în intersecţiile următoare (la 

valorile maxime măsurate): 

- ian. 2008: str. Chimiei - 91.0 dB; 

- apr. 2008: str. Izvoare - 74.1 dB; 

- mai 2008: str. Chimiei - 77.0 dB; 

- iunie 2008: SC Rombet SA - 71.4 dB; 

- iulie 2008: str. Republicii - 78.8 dB; 

- aug. 2008: inters.Narcisa-str.Chimiei -77.4 dB.




Piese 


scrise 


Pag. 

331/364 

Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi 

este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare. 

Calitatea apelor 

Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că 

acesta pune în evidenţă permanent stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza datelor privind 

acest stadiu, se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii acestor resurse. 

Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerinţele prevăzute în Legea 310/2004 de 

modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 

60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul naţional de monitorizare a 

apelor cuprinde două tipuri de monitoring. Se realizează astfel un monitoring de supraveghere 

având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un 

monitoringul operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce 

au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor. 

În municipiul Bacău, calitatea apelor de suprafaţă şi a apelor subterane este controlată şi 

monitorizată de A.N. “Apele Romane” – Direcţia Apelor Siret Bacău. Calitatea apei subterane 

este monitorizată şi de către societăţile economice pentru indicatorii specifici activităţilor 

acestora. 

APM Bacău prelucrează informaţiile legate de calitatea apelor de suprafaţă şi a apei 

subterane obţinute în urma monitorizării şi execută expertize, atunci cînd acestea sunt 

necesare. 

a) Apele de suprafaţă 

a1) Starea râurilor interioare 

Municipiul Bacău este amplasat – din punct de vedere geografic – pe bazinul hidrografic 

Siret, ceea ce determină raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direcţia Apelor Siret 

Bacău. 

Bazinul hidrografic al râului Siret 

Râul Bistriţa 

Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. 

Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei cantităţi 

suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând 

deteriorată dacă populaţia nu intervine cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind această 

degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să se asigure 

cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. 

Importanţa deosebită a activităţii de monitoring a calităţii apelor rezidă din faptul că 

acesta pune în evidenţă în permanenţă stadiul calităţii resurselor de apă; pe baza acestor date, 

se adoptă strategia de protecţie eficientă a calităţii lor. 

Pentru atingerea obiectivului comun conform DC/60/2000/EC de “starea bună” a apelor 

s-a modernizat şi dezvoltat Sistemul Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, implicând 

creşterea numărului subsistemelor de monitorizare şi definirea unor noi tipuri de monitoring. 

Astfel sistemul de monitorizare a fost realizat în patru subsisteme: râuri, lacuri, ape subterane 

şi ape uzate.




Piese 


scrise 


Pag. 

332/364 

Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 

107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin 

“Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a 

corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare 

încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014. 

Stabilirea stării ecologice a ecosistemelor acvatice investigate s-a realizat pe baza 

elementelor de calitate biologice, luând în considerare şi indicatorii hidromorfologici, fizicochimici 

şi poluanţii specifici de a căror dinamică depinde dezvoltarea calitativă şi cantitativă a 

algelor planctonice şi bentonice, a zooplanctonului, zoobentosului şi ihtiofaunei. De asemenea, 

stabilirea stării de calitate a diferitelor categorii de ape s-a făcut pe baza indicatorilor de calitate 

corelaţi cu diferitele utilizări ale apei (potabilizare, îmbăiere, referinţă, etc). 

Cuantificarea acestor elemente evidenţiază condiţiile naturale, cât şi intensitatea 

impactului antropic, care conduc la alterări minore sau majore ale acestora, exprimând starea 

calităţii apei ecosistemelor analizate într-o anumită perioadă de timp. Prin urmare, un accent 

deosebit s-a pus pe evaluarea integrată, ecologică. 

Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor 

107/1996 modificată şi completată cu Legea 310/2004, iar clasificarea în clase de calitate s-a 

făcut în condiţiile stabilite de “ Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea 

calităţii apelor de suprafaţă “(aprobat prin Ordinul 1146/2002). Obiectivele de referinţă propuse 

conform normativului corespund clasei a II- a de calitate şi reprezintă nivelurile care urmează 

a fi atinse pe plan naţional şi regional într-o strategie pe termen mediu. 

Încadrarea în clase de calitate, stabilirea stării chimice şi ecologice a ecosistemelor 

acvatice lotice s-a realizat pe baza rezultatelor obţinute la analizele fizico – chimice şi biologice 

efectuate în campaniile lunare şi semestriale. 

Aprecierea calităţii apelor de suprafaţă şi încadrarea în cele cinci clase de calitate s-a 

realizat în funcţie de limitele maxime admisibile corespunzătoare fiecărei clase, astfel: 

- clasa I – reflectă condiţiile naturale de referinţă şi indică o influenţă antropică redusă; 

- clasa a II a – reflectă condiţiile de calitate necesare pentru protecţia ecosistemelor 

acvatice şi indică o impurificare moderată; 

- clasele III, IV, V – reflectă intensitatea impactului antropic şi corespund unei 

impurificări moderate până la foarte puternică. 

Pentru evaluarea stării de calitate apelor de suprafaţă şi încadrarea în clase de calitate, 

din punct de vedere chimic au fost analizate următoarele grupe de indicatori: 

1. Indicatori fizici: debit, temperatura, pH, suspensii 

2. Regimul de oxigen (RO) – oxigen dizolvat (OD), CBO5, CCOMn; CCOCr; 

3. Nutrienţi (N ) – amoniu, azotiţi, azotaţi, azot total, fosfor total; 

4. Ioni generali, salinitate - gradul de mineralizare (GM ) – reziduu fix, cloruri, sulfaţi, 

calciu, magneziu, sodiu, fier total, mangan; 

5. Metale (M) – fracţiune dizolvată: crom, cupru, zinc şi substanţe prioritar periculoase – 

cadmiu, mercur, nichel şi plumb; 

6. Micropoluanţi (MP) – cianuri, fenoli, detergenţi anionici. 

Încadrarea secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2007, conform 

Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă în 

vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă:




Piese 


scrise 


Pag. 

333/364 

Semestrul I: 

Râul Secţiune 

de control 

Generală 

ianuarie 

Generală 

februarie 

Generală 

martie 

Generală 

aprilie 

Generală 

mai 

Şerbăneşti I I I I II 

CCOCr 

Bistriţa Aval lac I I I I II 

agrement 

CCOMn 

CCOCr 

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. I anul 2007” 

Generală 

iunie 

I 

I 

Semestrul II: 


de control 

Şerbăneşti 

Bistriţa 

Aval lac 

agrement 

Generală 

Iulie 

II 

N-NO2 

P-PO4 

II 

N-NO2 

P-PO4 

Generală 

august 

II 

P-PO4 

Generală 

sept. 

I 

Gen. 

oct. 

II 

P-PO4 

I I II 

CCOC 

r 

N-NH4 

N-NO2 

P-PO4 

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. II anul 2007” 

Generală 

noiembrie 

II 

CBO5 

CCOMn 

CCOCr 

N-NH4 

N-NO2 

P-PO4 

II 

CCOCr 

N-NH4 

N-NO2 

P-PO4 

Generală 

decembrie 

II 

CBO5 

CCOMn 

II 

reziduu fix 

cloruri 

Încadrarea secţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2008: 

Semestrul I: 


de control 

Generală 

ianuarie 

Generală 

februarie 

Generală 

martie 

Generală 

aprilie 

Generală 

mai 

Generală 

iunie 

Şerbăneşti III 

N-NO 3 

N-NO 2 

P-PO 4 

CCOMn 

III 

CCOMn 

CBO 5 

CCOCr 

N-NO 3 

I II 

N-NO 2 

N-NO 3 

N total 

II 

N-NO 2 

N-NO 3 

P-PO 4 

III 

CCOMn 

CBO 5 

CCOCr 

N-NO 3 

Bistriţa 

CBO 5 

CCOCr 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

P-PO 4 

Reziduu 

fix 

Sulfaţi 

Cloruri 

N-NO 2 

P-PO 4 

N-NH 4 

Aval lac I III III III III III




Piese 


scrise 


Pag. 

334/364 

agrement 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Sulfaţi 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Sulfaţi 

CCOMn 

CBO 5 

CCOCr 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Sulfaţi 

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. I anul 2008” 

CCOMn 

CCOCr 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Fenoli 

CCOMn 

CCOCr 

N-NH 4 

N-NO 2 

P-PO 4 

P 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Senestrul II: 


de control 

Generală 

iulie 

Generală 

august 

Generală 

sept. 

Generală 

oct. 

Generală 

nov 

Şerbăneşti I I I I II 

Cloruri 

Aval lac III II II II II 

agrement 

Cloruri Cloruri Cloruri 

Bistriţa 

CBO 5 

CCOMn 

CCOCr 

Reziduu 

fix 

Cloruri 

Sulfaţi 

N-NO 2 

P-PO 4 

Sursa: “Raportul privind starea mediului pe sem. II anul 2008” 

Generală 

dec 

I 

III 

N-NH 4 

N-NO 2 

Ntotal 

P-PO 4 

Râul Bistriţa comparaţie semestrul I 2008 - semestrul I 2007: 

Râul Bistriţa - CCOMn 

Râul Bistriţa-oxigen dizolvat 

60,0 

15,0 

mg O2/l 

40,0 

20,0 

mg O2/l 

10,0 

5,0 

0,0 

Şerbăneşti 

Aval Iac Agrement 

0,0 

Şerbăneşti 


ianuarie - iunie 2008 5,51 5,48 


cls.I 5,0 5,0 

cls.II 10,0 10,0 

cls.III 20,0 20,0 

cls.IV 50,0 50,0 



cls.I 9,0 9,0 

cls.II 7,0 7,0 

cls.III 5,0 5,0 

cls.IV 4,0 4,0




Piese 


scrise 


Pag. 

335/364 

Râul Bistriţa - reziduu fix 

Râul Bistriţa- Am oniu ( N-NH4+) 

1500 

4,0 

mg/l 

1000 

500 

mg N/l 

3,0 

2,0 

1,0 

0 

Şerbăneşti 


0,0 

Şerbăneşti 

Av al Iac Agrement 

ianuarie - iunie 2008 517 603 

ianuarie - iunie 2007 243 254 

cls.I 500,0 500,0 

cls.II 750,0 750,0 

cls.III 1000,0 1000,0 

cls.IV 1300,0 1300,0 



cls.I 0,4 0,4 

cls.II 0,8 0,8 

cls.III 1,2 1,2 

cls.IV 3,2 3,2 

Râul Bistriţa comparaţie semestrul II 2008 - semestrul II 2007: 

Râul Bistriţa-oxigen dizolvat 

Râul Bistriţa - CCOMn 

12,0 

60,0 

10,0 

50,0 

mg O2/l 

8,0 

6,0 

4,0 

2,0 

0,0 

Şerbăneşti 


iulie-decembrie 2008 9,86 8,66 


cls.I 9,0 9,0 

cls.II 7,0 7,0 

cls.III 5,0 5,0 

cls.IV 4,0 4,0 

mg O2/l 

40,0 

30,0 

20,0 

10,0 

0,0 

Şerbăneşti 




cls.I 5,0 5,0 

cls.II 10,0 10,0 

cls.III 20,0 20,0 

cls.IV 50,0 50,0 

Râul Bistriţa- Amoniu ( N-NH4+) 

Râul Bistriţa - reziduu fix 

4,0 

1500 

mg N/l 

3,0 

2,0 

1,0 

mg/l 

1000 

500 

0,0 

Şerbăneşti 


0 

Şerbăneşti 




cls.I 0,4 0,4 

cls.II 0,8 0,8 

cls.III 1,2 1,2 

cls.IV 3,2 3,2 



cls.I 500,0 500,0 

cls.II 750,0 750,0 

cls.III 1000,0 1000,0 

cls.IV 1300,0 1300,0




Piese 


scrise 


Pag. 

336/364 

Calitatea râului Bistriţa este influenţată de gradul de epurare a apelor uzate evacuate 

de către operatorii economici şi de activitatea de pe platformele industriale din municipiile 

Piatra Neamţ şi Bacău. 

Calitatea râului Bistriţa în perioada 2004-2007, stabilită prin Normativul privind 

clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de 

apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006: 

Râu 

Bistriţa 

An Lungime 

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate 

(km) 

I II III IV V 

km % km % km % km % km % 

2004 48 - - 11 22,9 35 72,9 - - 2 4,2 

2005 48 - - - - 46 95,8 - - 2 4,2 

2006 48 42 87,5 - - - - 6 12,5 - - 

2007 48 - - 3 6,2 43 89,6 - - 2 4,2 

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pentru anul 2007” 

Calitatea râului Bistriţa în perioada 2004-2007 

100% 

90% 

80% 

70% 

60% 

50% 

40% 

30% 

20% 

10% 

0% 

2004 2005 2006 2007 

calit a V a 

calit a IV a 

calit a III a 

calit a II a 

calit I 

Graficul prezintă calitatea râului Bistriţa raportată în procente din totalul de 48 km râu 

monitorizaţi. Lungimea totală de rîu degradat este de 2 km, pe tronsonul aval evacuare 

platforma industrială Bacău Sud. Se constată o înrăutăţire a calităţii râului Bistriţa în 

comparaţie cu anii precedenţi. 

Apa este esenţială pentru populaţie şi pentru desfăşurarea activităţilor economice. 

Prosperitatea şi bunăstarea unei comunităţi sunt direct dependente de furnizarea unei 

cantităţi suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată şi deosebit de vulnerabilă, apa poate 

fi oricând deteriorată dacă populaţia nu intervine cu măsuri concrete de protecţie. Dată fiind 

această degradare continuă, se impune gestionarea calităţii resursei de apă, astfel încât să 

se asigure cunoaşterea, conservarea, protecţia calităţii şi cantităţii acesteia. 

În zona municipiului Bacău sursele potenţiale de poluare a apelor de suprafaţă sunt 

apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi agenţilor economici, dejecţiile 

animaliere depozitate necorespunzător, deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile 

cursurilor de apă, substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în agricultură 

şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială sau pătrunse iniţial în pânza 

freatică prin infiltraţii.




Piese 


scrise 


Pag. 

337/364 

a2) Starea lacurilor 

Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor 

analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate cu frecvenţa determinată de 

importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. În cazul 

acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiză a fost mai mare. 

Evaluarea încadrării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii 

calitative a apei, s-a făcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de 

încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabilă privind indicatorii fizico-chimici globali 

ai regimului oxigenului, nutrienţilor, salinităţii, metalelor şi micropoluanţilor (anorganici şi 

organici). 

În cadrul acestei clasificări a calităţii apei obiectivele de referinţă corespund valorilor 

corespunzătoare clasei a II-a de calitate şi reprezintă nivelurile ce urmează să fie atinse pe 

plan naţional şi regional într-o strategie pe termen lung. 

Situaţia calităţii globale a apei lacurilor, a fost stabilită prin Normativul privind 

clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de 

apă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006. 

Pe teritoriul municipiului Bacău a fost investigată acumularea Lac Agrement. 

Calitatea apei acumulărilor – 2008 (sem. I) – Caracterizare după indicatorii fizico 

- chimici: 

Clasa de calitate 

Denumire 

acumulare 

Lac 

Agrement 

Cursul 

de apă 

Regimul 

oxigenului 

Nutrienţi Salinitate Metale Micropoluanţi 

Generală 

Bistriţa II II III - I III 

Sursa: „Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008” 

Indicatorii gradului de eutrofizare, care au fost monitorizaţi în perioada ianuarie-iunie 

2008 şi încadrarea în clasa de calitate este prezentată în tabelul următor: 

Clasa de calitate 

Denumire 

acumulare 

Lac 

Agrement 

Cursul 

de apă 

Fosfor 

total 

Azot 

mineral 

total 

Fitoplancton 

Biomasa 

Fitoplanctonică 

Clorofila "a" 

Bistriţa eutrof mezotrof - oligotrof ultraoligotrof 

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008” 

Calitatea apei acumulărilor – 2007: 

Calitatea apei 

Lac 

Volum 

(categoria) 

Curs 

Folosinţa 

Total 

Nutrienţi: 

Biologic 

de apă 

principală 

Nume Tip 

(mil.mc) 

Azot total şi 

fosfor total 

Lac 

Agrement 

acumulare Bistriţa 2,65 

- redresarea 

debitelor evacuate 

prin barajul deversor 

UHE-Şerbăneşti 

-apărare împotriva 

inundaţilor; 

-agrement 

P-hipertrof 

N-hipertrof 

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007” 

Generală 

Mezotrof 

mezotrof




Piese 


scrise 


Pag. 

338/364 

Au fost urmăriţi o serie de parametri biologici calitativi şi cantitativi: 

- compoziţia taxonomică pe grupe sistematice; 

- organisme indicatoare; 

- abundenţa numerică (ex/l); 

- număr de taxoni; 

- biomasa fitoplanctonică în mg/l; 

- clorofila „a” în µg/l. 

Clorofila „a” este pigmentul fotosintetic al algelor verzi şi există o proporţionalitate între 

concentraţia de clorofilă „a” şi stadiul trofic al apelor de suprafaţă, de aceea este utilizată ca 

indicator specific pentru aprecierea gradului de trofie a lacurilor naturale şi artificiale. 

Interpretarea rezultatelor biologice se face pe baza Ord. 161/2006. 

Lac Agrement 

Fitoplancton: Biomasa medie anuală a fitoplanctonului este de 4.98 mg/l şi 

încadrează apa lacului Agrement în stadiul mezotrof - calitatea a III a. 

Biodiversitatea fitoplanctonului este relativ mare, ca şi grupe sistematice predomină: 

Bacillariophyta, Chlorophyta, Euglenophyta, Pyrhophyta. 

Media anuală a clorofilei „a” a fost de 0,38 µg/l şi a încadrat apa lacului în categoria 

ultraoligotrof – clasa I. 

b) Apele subterane 

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund 

cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: 

- poluarea apelor de suprafaţă; 

- condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a 

diferiţilor anioni şi cationi; 

- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a 

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea 

în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare); 

- efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile 

pentru conservarea factorilor de mediu; 

- particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au 

contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din 

aceste procese. 

Conform “Raportului privind starea mediului în anul 2007”, în cursul anului 2007, 

pentru urmărirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorită activităţilor 

antropice au fost recoltate probe din 5 foraje de observaţie la SC Amurco SRL Bacău. În 

urma investigaţiilor făcute, s-a observat că resursele de apă din acviferele freatice prezintă 

un risc ridicat de poluare atât pe termen scurt cât şi pe termen lung, având drept consecinţă 

directă faptul că ele nu mai pot constitui surse de alimentare cu apă potabilă pentru populaţia 

din multe zone ale municipiului.




Piese 


scrise 


Pag. 

339/364 

Apa potabilă 

Judeţ 

Bacău 

Municipiu/Oraş 

Lungime 

(Km) 

Reţele apă potabilă 

Volum 

distribuit 

(mii mc) 

Număr 

localităţi 

Lungime 

(Km) 

Reţele apă menajeră 

Volum 

distribuit 

(mii mc) 

Municipiul 262,5 12296 - - - - 

Bacău 


Intensitatea consumului de apă (m 3 /cap de locuitor): 

Unitate 

administrativ 2003 2004 2005 2006 

teritoriala 

Bacău 101,40 85,43 81,83 77,91 


Număr 

localităţi 

120 

Intensitatea consumului de apă în perioada 2003-2006 

100 

80 

60 

40 

Consum de 

apă (m3 /cap 

de locuitor) 

20 

0 

2003 2004 2005 2006 

Calitatea chimică apei potabilă distribuită în sistem centralizat: 

Nr. determinări Nr. determinări 

Nr. Total probe 

Judeţ Bacău 

fizico - chimice bacteriologice 

1658 1658 - 


Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007”, din 

numărul de 1658 de probe un număr de 1108 probe au fost recoltate din reţelele judeţului 

Bacău, iar un număr de 550 probe au fost recoltate din instalaţii. Din cele 1108 probe 

chimice, 41 au fost necorespunzătoare la indicatorii: culoare, turbiditate, clor rezidual, 95% 

din probele necorespunzătoare fiind în reţeaua municipiului Bacău, însă acest număr nu 

este concludent, deoarece recoltarea de probe nu surprinde întotdeauna momentul când prin 

schimbarea sensului de curgere a apei în reţea, aceasta nu se mai încadrează la indicatorul 

culoare şi turbiditate.




Piese 


scrise 


Pag. 

340/364 

Ape uzate 

Calitatea apelor naturale, ca de altfel şi a celorlalţi factori de mediu, este puternic 

influenţată de impactul surselor de ape uzate. Pentru aprecierea modificării calităţii apei 

diverselor formaţii hidrologice, ca urmare a recepţionării de substanţe nocive, este necesar 

să se cunoască anumite caracteristici globale ale principalelor surse de poluare şi anume: 

- volumele de ape uzate evacuate anual; 

- cantităţile de substanţe poluante conţinute în apele uzate evacuate în receptorii 

naturali; 

- situaţia funcţionării principalelor staţii şi instalaţii de epurare. 

Surse majore de poluare a apelor: 

Operator 

economic 

SC Letea 

SA Bacău 

RAGC 

Bacău 

SC 

Amurco 

SRL Bacău 

Domeniu 

de activitate 

Celuloză şi 

hârtie 

Captare şi 

prelucrare 

apă pentru 

populaţie 

Industrie 

chimică 

Emisar 

Volum ape 

uzate 

evacuate 

(mil. mc) 

Bistriţa 2,720 



Poluanţi 

specifici 

Suspensii, 

CBO5, reziduu 

fix, fenoli, 

CCOCr; H2S 

Suspensii, 

CBO5, fenoli, 

CCOCr; H2S, 

azot total, fosfor 

total, sulfaţi 

Suspensii, 

fenoli, amoniac, 

azotaţi, 

azotiţi,azot total, 

sulfaţi 


Grad de 

epurare 

-%- 

96% 

- 

95% 

O zonă potenţial critică sub aspectul poluării apelor subterane este cea în care se află 

amplasată S.C. Amurco S.R.L. - afectarea cu sulfaţi, amoniac şi fosfor a pânzei freatice din 

perimetrul incintei ar putea conduce la impurificarea pânzei freatice care are direcţia de 

curgere spre râul Bistriţa. 

În afara surselor care deversează constant ape uzate în cursurile de suprafaţă pe 

teritoriul municipiului mai pot fi menţionate ca surse cu caracter temporar accidental 

scurgerile de ape meteorice ce spală şi antrenează substanţe poluante din zonele de 

depozitare a deşeurilor menajere şi industriale şi a dejecţiilor zootehnice, sau din zonele 

agricole proaspăt tratate cu substanţe chimice şi contra dăunătorilor. 

Staţia de epurare a apelor uzate menajere, administrată de RAGC Bacău este 

amplasată în albia majoră a râului Bistriţa pe malul drept în zona de sud-est a municipiului 

Bacău, fiind proiectată cu treaptă de epurare mecanică şi treapta de epurare biologică, 

ulterior proiectându-se o a doua linie, nedefinitivată în prezent în ceea ce priveşte treapta 

biologică. Eficienţa de epurare a acestei staţii este mică, iar consumul de energie mare. Din 

acest motiv R.A.G.C. Bacau are ca obiectiv investiţional reabilitarea staţiei. 

Statia de epurare a apelor uzate din municipiul Bacau are ca influent totalitatea apelor 

reziduale, atât menajere cât şi industriale, mai putin apele deversate de S.C.Letea S.A. şi 

S.C. AMURCO S.R.L.




Piese 


scrise 


Pag. 

341/364 

• Calitatea solurilor 

Solul, ca rezultat al interacţiunii tuturor elementelor mediului şi suport al întregii 

activităţi umane, este influenţat puternic de acesta, atât prin acţiuni antropice cât şi ca urmare 

a unor fenomene naturale. Influenţele negative pe care suportă solul datorită acestor acţiuni 

şi fenomene reprezintă ceea ce se cunoaşte sub numele de poluarea şi degradarea solurilor. 

a) Poluarea solurilor 

Poluarea solurilor se datorează depunerii şi deversării pe sol, în condiţii mai mult sau 

mai puţin controlate, a unor reziduri reprezentate prin deşeuri menajere şi industriale, dejecţii 

zootehnice, substanţe chimice utilizate în agricultură, nămoluri de la staţiile de epurare şi 

nămoluri de fabricaţie. 

Detaliat, poluarea solurilor municipiului Bacău se datorează următorilor factori: 

• administrarea de substanţe chimice folosite în agricultură pentru fertilizare sau 

pentru combaterea dăunătorilor, reprezentate prin îngrăşăminte azotoase şi pesticide 

organo-clorurate. Cauza apariţiei poluării o constituie nerespectarea concentraţiilor, 

administrarea şi manipularea necorespunzătoare a acestor substanţe. 

Îngrăşăminte utilizate în intervalul 2000-2007: 

mun. Bacău 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Îngrăşăminte 3000 4000 3000 4000 4000 4000 3000 4000 

naturale 

(tone) 

Îngrăşăminte 27 45 43 95 114 139 119 120 

chimice 

(t.subst. 

activă) 

Sursa: DADR Bacău 

tone 

4500 

4000 

3500 

3000 

2500 

2000 

1500 

1000 

500 

0 

Cantitatea de îngrăşăminte utilizate în intervalul 

2000-2007 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 

Îngrăşăminte naturale (tone) 

Îngrăşăminte chimice (t.subst. activă) 

Produse fitosanitare 

Sub denumirea de produse de uz fitosanitar sunt cuprinse toate produsele de natură 

chimică, biologică sau biotehnică, destinate prevenirii pagubelor cauzate de agenţii patogeni, 

dăunători, buruieni şi alte organisme dăunătoare culturilor agricole şi vegetaţiei forestiere, 

precum şi produselor agricole depozitate. Sub aceeaşi denumire sunt cuprinse şi alte




Piese 


scrise 


Pag. 

342/364 

produse, precum cele cu efect regulator de creştere, cu efect adjuvant, sinergic, inclusiv 

capcanele feromonale, chromo-atractive sau fago-atractive, alte produse a căror utilizare are 

ca scop îmbunătăţirea stării fitosanitare a culturilor agricole, vegetaţiei forestiere şi a 

produselor depozitate. 

La nivelul judeţului Bacău au existat 62,16 tone stocuri istorice de deşeuri de 

pesticide, provenite din depozitările anterioare preluării acestora de către Serviciul Public de 

Protecţie a Plantelor şi Direcţia Fitosanitară Bacău. În perioada 18.05.2006 – 01.06.2006 s-a 

eliminat întreaga cantitate de deşeuri de pesticide prin firmele specializate SAVA GmbH 

Germania şi RAMBOLL Danemarca. 

Produse fitosanitare aplicate în perioada 2000 – 2007: 

mun. Bacău 2000 2001 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Insecticide 0,005 0,100 0,120 0,100 0,060 0,980 0,300 0,200 

(t. subst. 

activă) 

Fungicide (t. 0,100 0,030 0,200 0,200 0,060 0,230 0,470 0,210 

subst. 

activă) 

Erbicide (t. 0,070 0,040 0,029 0,023 0,032 0,120 0,390 0,280 

subst. 

activă) 

Sursa: DADR 

tone subst. activă 

1 

0.9 

0.8 

0.7 

0.6 

0.5 

0.4 

0.3 

0.2 

0.1 

0 

Cantitatea de produse fitosanitare aplicate în 


2000 2001 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Insecticide Fungicide Erbicide 

• unităţile zootehnice care deţin depozite de deşeuri zootehnice; 

Dejecţiile zootehnice, prin conţinutul mare de materie organică uşor biodegradabilă şi 

de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente) constituie un îngrăşământ organic 

foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Unele metale grele cum sunt Cu, Zn introduse în 

alimentaţia administrată animalelor se regăsesc în aceste dejecţii. Aceste considerente, 

alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca 

îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate 

în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină 

apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv. 

• sectorul industrial: în urma proceselor de producţie rezultă cantităţi semnificative de 

deşeuri depozitate mai mult sau mai puţin conform legislaţiei actuale în vigoare. 

Aceste depozite pot conţine cenuşă şi zgură, pulberi cu conţinut de metale grele (Cu, 

Pb, Zn, Cd), şlamuri, steril, cărămizi şi nisipuri uzate, nămoluri, turte de filtrare.




Piese 


scrise 


Pag. 

343/364 

Conform “Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2008 – sem. I”, în 

această perioadă s-a urmărit cuantificarea impactului haldei de fosfogips a societăţii SC 

Sofert SRL Bacău asupra calităţii solului. Pentru aceasta s-au recoltat probe din cele patru 

puncte cardinale, din orizonturile 0-10 şi respectiv 10-20 cm, la o distanţă de la 50 m şi 100 m 

faţă de haldă. 

În urma analizelor chimice s-a constatat că solurile sunt slab alcaline, soluri 

nesalinizate slab humifere, bogate în fosfor total, soluri cu conţinut scăzut în carbon organic. 

Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 396 000 şi 

468 000 germeni/g sol, solul încadrându-se în categoria a III a de calitate – sol poluat – cu 

limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni/g sol (S. Mănescu - Microbiologie 

sanitară). 

Analize fizico – chimice şi bacteriologice în anul 2008: 

Loc 

recolta 

re 

Haldă 

fosfogi 

ps SC 

Sofert 

SRL 

Adân 

cime 

cm 

Tip 

sol 

pH 

Carbon 

aţi 

Bic 

arbon 

aţi 

Clor 

uri 

C 

or 

ga 

nic 

Humu 

s 

N 

tot 

al 

Su 

bs 

t. 

vo 

latil 

e 

P 

tot 

al 

P2O 

5 

un 

it % % % % % % % % % 

pH 

N; 0- 6, 0,03 0,009 1,0 1,7 0,3 3, 0,0 

0 

10 

9 

6 7 3 7 9 6 84 

0,19 

S; 0- 7, 0,04 

0 0,011 1,7 2,9 0,3 6, 0,1 

0,41 

10 

4 

2 

3 9 0 5 77 

sol 

E; 0- 8, 0,04 

0 0,071 1,7 2,9 0,3 3, 0,1 

cu 

0,35 

10 

0 

2 

3 9 5 9 53 

folo 

V; 0- 7, 0,04 0,008 1,7 2,9 0,4 5, 0,0 

sinţă 

0 

0,17 

10 

8 

5 0 1 4 2 2 73 

N; 10- 7, 0,03 0,008 0,9 1,6 0,3 3, 0,0 

sen 0 

0,19 

20 

6 

9 8 7 8 6 2 82 

sibil 

S; 10- 

ă 

7, 0,03 0,008 1,7 3,0 0,2 9, 0,2 

0 

0,51 

20 

9 

6 8 9 8 9 4 22 

E; 10- 8, 0,04 0,007 1,0 1,7 0,3 4, 0,1 

0 

20 

1 

2 1 4 2 2 4 49 

0,34 

V, 10- 7, 0,04 0,009 1,4 2,4 0,3 5, 0,1 

0 

20 

9 

2 7 2 5 9 6 16 

0,27 

Sursa:” Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2008 sem. I” 

NTG 

germ 

eni/g 

sol 

2040 

00 

2520 

00 

2860 

00 

2160 

00 

1320 

00 

2210 

00 

1650 

00 

2280 

00 

În urma analizelor chimice efectuate, a rezultat că solurile din jurul haldei de fosfogips a 

SC Sofert SRL, sunt slab alcaline, soluri nesalinizate, cu un conţinut scăzut de carbon 

organic, slab humifere, soluri cu conţinut bogat în fosfor, soluri bine şi foarte bine asigurate 

cu azot. 

Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 132 

000 şi 286 000 germeni/g sol, solul se încadrează în categoria a III a de calitate – sol poluat 

– cu limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni/g sol. 

Deşi solul din această zonă este poluat, se constată că, în comparaţie cu anul 2007,




Piese 


scrise 


Pag. 

344/364 

numărul de germeni din sol s-a înjumătăţit. 

Pe parcursul semestrului II 2008 s-au analizat probe de soluri cu folosinţă sensibilă din 

curtea Universităţii Bacău. S-au recoltat probe de la adâncimi diferite (orizontul 0-10 cm şi 

orizontul 10-20 cm). Indicatorii chimici investigaţi au fost pH şi metale (Zn, Cu, Cd, Ni, Pb). 

Rezultatele analizelor de sol sunt următoarele: 

- solurile analizate sunt slab alcaline, conform scării de apreciere ICPA Bucureşti, 1987. 

- comparativ cu limitările pentru soluri sensibile, concentraţia de cupru se 

situează între valoarea normală şi pragul de alertă, iar concentraţia de plumb se 

situează sub valoarea normală (Ordinul MAPM nr. 756 / 1997). 

- unităţile din industria termică. Poluarea cu pulberi şi posibile spulberări de material 

pulverulent din depozitul de zgură şi cenuşă constituie principalele surse de poluanţi pentru 

solul din zona de influenţă a SC CET Bacău SA. 

- sectorul gospodăriei comunale, şi ne referim îndeosebi la nămolurile rezultate din 

tratarea apelor uzate în staţiile de epurare orăşeneşti precum şi la depozitele municipale de 

deşeuri. 

Depozitele municipale 

Conform „Raportului privind starea mediului în judeţul Bacău”, în semestrul I 2008 au 

fost monitorizate de către Laboratorul APM Bacău solurile limitrofe haldelor de deşeuri 

menajere. 

Scopul analizei fizico – chimice şi bacteriologice a probelor prelevate este de a stabili, 

pe baza datelor obţinute, influenţa haldelor de deşeuri asupra solurilor agricole limitrofe, 

transpusă prin gradul de fertilitate relativă / poluare al solului şi evoluţia în timp a acestora. 

Indicatorii fízico – chimici monitorizaţi sunt: pH, salinitate (carbonaţi, bicarbonaţi, 

cloruri), humus, carbon organic, azot total, umiditate, substanţe organice volatile, fosfor total, 

P 2 O 5. Deasemenea s-au efectuat investigaţii asupra parametrilor bacteriologici: număr total 

de germeni. 

Valorile măsurate au fost comparate cu limitele din literatura de specialitate şi cu 

valorile măsurate pentru probele de referinţă. 

Loc 

recolt 

are 

Adânc 

ime 

cm 

Depo N; 0-10 

zitul 

de S; 0-10 

deşeu 

ri E; 0-10 

menaj 

ere V; 0-10 

Tip 

sol 

sol 

cu 

folo 

sinţ 

ă 

sen 

sibil 

pH 

uni 

t 

pH 

Ca 

r- 

bo 

- 

na 

ţi 

7,8 0 

8,2 0 

8,3 0 

Bic 

arbon 

aţi 

Clor 

uri 

C 

or 

ga 

nic 

Humu 

s 

N 

tot 

al 

Sub 

st. 

volat 

ile 

P 

tot 

al 

P2O 

5 

% % % % % % % % % 

0,04 

2 

0,03 

6 

0,03 

9 

0,010 

6 

0,008 

8 

0,008 

0 

2,1 

0 

2,3 

0 

1,3 

5 

3,6 

1 

3,9 

7 

2,3 

2 

0,3 

2 

0,2 

7 

0,2 

8 

4,6 

6,0 

4,7 

0,0 

96 

0,0 

96 

0,0 

79 

NTG 

germ 

eni/g 

sol 

0,22 2970 

00 

0,22 3380 

00 

0,18 3720 

00 

82 0 004 0 007 17 30 04 70 00 022 4420




Piese 


scrise 


Pag. 

345/364 

Bacău 

N; 10- 

20 

S; 10- 

20 

E; 10- 

20 

V, 10- 

20 

ă 

2 1 6 4 1 98 00 

8,0 0 

0,04 0,008 1,4 2,4 0,2 0,0 

4,6 0,17 3480 

2 8 2 5 2 

74 00 

7,9 0 

0,04 0,008 1,5 2,6 0,2 0,0 

5,4 0,23 3000 

5 0 1 0 8 

98 00 

7,7 0 

0,04 0,009 1,1 1,9 0,3 0,0 

4,8 0,19 3120 

2 7 4 7 0 

83 00 

7,6 0 

0,04 0,008 1,2 2,1 0,2 0,0 

4,3 0,20 4440 

5 8 6 7 3 

85 00 

Sursa: „Raportul privind starea mediului în anul sem I, anul 2008” 

Probele au fost prelevate de pe teren cu folosinţă sensibilă la o distanţă de 100 m de 

haldă, pe 4 direcţii, din orizonturile 0 - 10 şi respectiv 10 - 20 cm. 

În urma analizelor chimice solurile respective sunt slab alcaline, soluri nesalinizate, cu 

un conţinut mijlociu şi scăzut de carbon organic, solurile sunt slab humifere, soluri cu 

conţinut bogat în fosfor, soluri bine şi foarte bine asigurate cu azot 

Din punct de vedere bacteriologic pentru indicatorul NTG valorile s-au situat între 297 

000 şi 444 000 germeni/g sol, solul se încadrează în categoria a III a de calitate – sol poluat 

– cu limite cuprinse între100 000 – 1 000 000 germeni /g sol (S. Mănescu - Microbiologie 

sanitară). 

În prezent, managementul deşeurilor solide în municipiul Bacău nu se face într-un 

mod durabil în ceea ce priveşte protecţia mediului. Acesta nu îndeplineşte nici cerinţele 

Directivelor sau Regulamentelor comunitare şi nici pe cele ale legislaţiei româneşti. Depozitul 

actual de deşeuri, care deserveşte municipiul Bacău, a fost construit în 1970 şi nu se 

conformează standardelor de mediu sau de sănătate. Nu există controlul accesului, iar 

depozitul este afectat permanent de incendii, intensificând astfel poluarea aerului şi riscurile 

pentru sănătate. 

Deşeurile menajere reprezintă surse de contaminare a solului cu diverşi germeni 

patogeni, metale grele, gaze rezultate din descompunere, (amoniac, hidrogen sulfurat), şi a 

apei, prin infiltraţiile care ar trebui colectate şi epurate înainte de a fi evacuate. 

Principalele situri contaminate din punct de vedere al poluării solurilor precum şi 

natura sursei, natura poluanţilor, suprafaţa contaminată, sunt prezentate în tabelul următor: 

Nr. 

crt. 

1 

Inventarul siturilor contaminate la nivelul municipiului Bacău: 

Numele 

proprietarului/ 

Localizarea Tipul 

administratorului 

Natura sursei 

sitului activităţii 

/deţinătorului 

de poluare 

contaminat poluatoare 

sitului 

contaminat 

SC SOFERT SRL 

BACĂU 

2 CET BACĂU 

Oraş Bacău 

Bacău 

Com. Letea 

Veche 

Activitate 

industrială 

Activitate 

industrială 

Depozitare 

materiale 

periculoase 

Depozit 

industrial de 

deşeuri 

nepericuloase 

Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007 

Natura 

poluanţilor 

Zgură 

fosfogips 

Depozit 

zgură şi 

cenuşă 

Suprafaţa 

contamin 

ată (m 2 ) 

162000 

370000 

b) Degradarea solurilor 

Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp, de o multitudine 

de factori naturali şi antropici.




Piese 


scrise 


Pag. 

346/364 

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic din municipiul Bacău este 

afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, 

sărăturare, alcalinizare, etc. Aceste fenomene, care sunt de fapt efecte ale unor cauze 

antropice vechi (desţeleniri, defrişări, agrotehnici înapoiate) s-au produs şi se produc în 

municipiul Bacău datorită unui complex de condiţii care acţionează în interdependenţă: apele 

subterane, substratul geologic, panta şi energia reliefului, regimul precipitaţiilor, caracterul 

torenţial al scurgerii apelor, gradul de acoperire cu vegetaţie, etc. 

Acestora li se adaugă influenţa unor activităţi umane: agrotehnici necorespunzătoare 

pe terenurile în pantă, neîntreţinerea şi chiar distrugerea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare 

(defrişări ale plantaţiilor cu rol de protecţie, distrugerea şi cultivarea benzilor înierbate şi a 

agroteraselor, desţelenirea unor versanţi cu risc de alunecare şi eroziune, neîntreţinerea 

sistemelor de desecare), exploatări de nisipuri şi argile în cariere. 

Principalele restricţii ale calităţii solurilor în municipiul Bacău 

Repartiţia solurilor afectate de factori limitativi în anul 2008: 

Factori de degradare 

Suprafaţa (ha) 

Eroziune de suprafaţă 119 

Eroziune în adâncime 54 

Inundabilitate 81 

Colmatare 34 

Volum edafic redus 373 

Tasare 572 

Gleizare 362 

Pseudogleizare 5 

Acidifiere moderată 98 

Acidifiere slabă 597 

Sursa: Date preluate de la OSPA 

25% 

0.3% 

15% 4.4% 

26.2% 

Eroziune de suprafaţă 

Eroziune în adâncime 

Inundabilitate 

Colmatare 

Volum edafic redus 

Tasare 

Gleizare 

Pseudogleizare 

16.4% 

5.3% 

3.6% 2.3% 

1.5% 

Acidifiere moderată 

Acidifiere slabă 

Pe teritoriul municipiului Bacău, suprafaţa totală de soluri afectate de diferiţi factori de 

degradare este de 2295 ha. 

Din diagrama anterioară reiese faptul că cea mai mare pondere dintre aceşti factori o 

deţine acidifierea slabă, iar cea mai mică pondere pseudoglieizarea. 

Conform datelor primite de la OSPA Bacău, distribuţia restricţiilor calităţii solurilor este 

următoarea: 

• Suprafeţe afectate de eroziune de suprafaţă = 119 ha, din care:




Piese 


scrise 


Pag. 

347/364 



- excesivă = 10 ha. 

• Suprafaţa colmatată = 34 ha (colmatare slabă). 

• Suprafaţa afectată de eroziunea în adâncime = 54 ha, din care: 

- şiroiri rigole = 21 ha; 

- ogaşe = 32 ha; 

- ravene = 1 ha. 

• Suprafaţa afectată de gleizare = 362 ha, din care: 

- slabă = 161 ha; 

- moderată = 90 ha; 


- foarte puternică = 40 ha. 

• Suprafaţa afectată de pseudogleizare = 5 ha (pseudogleizare slabă). 

• Suprafaţa afectată de inundaţii = 81 ha, din care: 

- rară (odată la 5 ani) = 35 ha; 

- frecventă (odată la 2- 5 ani) = 46 ha. 

• Volum edafic redus = 373 ha, din care: 

- mijlociu = 144 ha; 

- mic şi foarte mic = 229 ha. 

• Tasarea (compactarea solurilor) se întâlneşte pe o suprafaţă de 572 ha, din 

care: - slabă pe 526 ha; 

- moderată pe 46 ha. 

• Reacţia solurilor: 

- moderat acidă = 98 ha; 

- slab acidă = 597 ha; 

- neutră = 105 ha; 

- slab alcalină = 585 ha. 

• Rezerva de humus: 

- foarte mică = 42 ha; 

- mică = 499 ha; 

- mijlocie = 635 ha; 

- mare = 209 ha. 

• Aprovizionarea cu fosfor mobil: 

- foarte slabă = 105 ha; 

- slabă = 330 ha; 

- medie = 536 ha; 

- bună = 359 ha; 

- foarte bună = 55 ha. 

• Aprovizionarea cu potasiu mobil: 


- medie = 212 ha; 

- bună = 841 ha; 

- foarte bună = 315 ha. 

• Textura grosieră (nisipolutoasă) în orizontul de la suprafaţa este prezentă pe 

103 ha. 

• Seceta periodică afectează întreaga suprafaţă a teritoriului municipiului Bacău. 

Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a 

acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului 

substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, 

a combaterii şi diminuării alunecărilor de teren şi a poluării solurilor.




Piese 


scrise 


Pag. 

348/364 

Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra 

potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. 

Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care 

determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale 

modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri şi substanţe chimice pot 

avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, 

animalelor şi omului. 

Nr. 

crt. 

• Biodiversitatea 

Starea ariilor protejate 

Denumire 

1 Aria de Protecţie 

Specială 

Avifaunistică 

Lacul 

Bacău II 

Categ. 

ANP 

Total ANP de interes naţional 

= 

2 Parcul Cancicov IV 

Bacău 

IUCN 

3 Parcul 

IV 

Trandafirilor IUCN 

Bacău 

Suprafaţă 

Ponderea 

ANP din 

suprafaţa 

României 

( % ) 

Satatut legal 

Interes 

naţ. 

(Lg.5/2000 

H.G. 

2151/2004 

SPA 202,00 0,00085 HG 2151/ 

2004 

202,00 0,00085 - 

Interes 

judeţean 

(HCJ/HCL) 

27,10 0,00011 - HCJ 

18/1995 

0,53 0,00000 - HCJ 

18/1995 

4 Insula de 

Agrement Bacău 

IV 

IUCN 

11,00 0,00005 - HCJ 

18/1995 

Total ANP de interes 

38,63 0,00036 

judeţ./local 

TOTAL GENERAL ANP 240,63 0,00121 

Monumente ale naturii 

5 Ginkgo biloba - 

Bacău 

III 

IUCN 

- - - HCJ 

18/1995 

6 Populus alba - 

Bacău 

III 

IUCN 

- - - HCJ 

18/1995 

7 Quercus robur - 

Bacău 

III 

IUCN 

- - - HCJ 

18/1995 

8 Salcia lui 

Bacovia-Bacău 

III 

IUCN 

- - - HCJ 

18/1995 

9 Magnolia lui 

Bacovia 

III 

IUCN 

- - - HCJ 

18/1995 

Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău în anul 2007 

Situri Natura 2000 validate (cf. Ord. 1964/2007 şi 1284/2007): 

Nr. 

Crt. 

Nume sit 

Tip 

1 Lacul de acumulare Bacău SPA 

-




Piese 


scrise 


Pag. 

349/364 

Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008 

Starea de conservare a ariilor naturale protejate din municipiul Bacău este favorabilă 

cu excepţia exemplarului de Populus alba de pe Insula de Agrement. 

În ceea ce priveşte planul de management, conform “Raportului privind starea 

mediului în judeţul Bacău pe sem. I anul 2008”, acesta a fost realizat numai pentru Aria de 

Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău II, fiind transmis la MMDD pentru aprobare. 

Situaţia spaţiilor verzi 

Conform Legii 313/2009 spaţiile verzi sunt considerate următoarele tipuri de terenuri 

din zonele urbane: 

• Parcuri – spaţiul verde cu o suprafaţă de minimum 1 hectar, format dintr-un cadru 

vegetal specific şi din zone construite, cuprizând dotări şi echipări destinate activităţilor 

cultural educative, sportive, sau recreative pentru populaţie; 

• Scuaruri - spaţiul verde cu o suprafaţă mai mică de 1 hectar, amplasat în cadrul 

ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităţilor economice, 

social – culturale, de învăţământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii şi 

tineret, sau în alte locaţii; 

• Aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor - cu rol estetic şi de protecţie, 

de ameliorare a climatului şi calităţii aerului; 

• Terenuri libere, neproductive din intravilan. 

Parcuri 

Aliniamente 

stradale 

Spaţii verzi între 

blocuri 

Pepiniera 

Gherăieşti 

Suprafaţă 

totală 

spaţii verzi 

561 981 mp 580 000 mp 1 870 000 mp 120 000 mp 3 131 981 mp 


Suprafata ocupata de spaţii verzi pe teritoriul 

municipiului Bacau la nivelul anului 2008 

7.3 % 

Suprafata ocupata cu spatii verzi 

Suprafata mediului urban 

În acest moment procentul suprafeţei ocupate de spaţii verzi este de 7,3% din 

suprafaţa totală a mediului urban, fiecărui locuitor revenindu-i 17,85 mp. Această suprafaţă 

va creşte până în anul 2010 graţie unor proiecte care vizează înfiinţarea unor parcuri în zona 

locuinţelor ANL (Bucegi şi Tipografilor) - 7300 mp, amenajarea de scuaruri între blocuri - 115 

700 mp, amenajarea unui spaţiu verde în curtea noului Spital Municipal - 4322 mp, amenajări 

de spaţii verzi în jurul instituţiilor, unităţilor economice, social - culturale - 67 700 mp. 

În acest sens s-a emis OUG nr.114/2007, în scopul îmbunătăţirii factorilor de mediu şi 

a calităţii vieţii, prin creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din localităţi, al protejării şi 

gestionării durabile a acestora, precum şi al creşterii standardelor de viaţă ale locuitorilor,




Piese 


scrise 


Pag. 

350/364 

ţinându-se cont de faptul că lipsa unor reglementări imediate duce la imposibilitatea unui 

management corespunzător al mediului în localităţi, iar lipsa unei planificări strategice în 

acest domeniu conduce la probleme grave de sănătate şi la o calitate scăzută a standardelor 

de viaţă ale populaţiei. 

În conformitate cu acest act normativ, autorităţile administraţiilor publice locale au 

obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 

mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minimum 26 mp/ locuitor până la data de 31 

decembrie 2013. 

In prezent nu exista nu exista o inventariere exacta a tuturor spatiilor verzi de pe 

teritoriul municipiului, necesitandu-se infiintarea cat mai rapida a unui Registru de Spatii 

verzi. 

Starea pădurilor în municipiul Bacău 

Pădurile, mult mai extinse în trecut, au fost defrişate, mai ales în perioada 1850 - 

1950, pentru mărirea suprafeţelor agricole sau dezvoltarea urbanizării. 

În prezent, Direcţia Silvică Bacău administrează o suprafaţă de fond forestier de 57 

(74 ha inclusiv tufărişuri) din care 50% plop şi 50% salcâm. Fondul forestier reprezintă 1,7% 

din suprafaţa municipiului Bacău. Din această suprafaţă 50% este ocupată de plop şi 50% de 

salcâm. 

Pajiştile naturale 

Pajiştile naturale, reprezentate prin păşuni şi fâneţe, au fost mult diminuate şi înlocuite 

treptat cu culturi agricole, astfel încât acestea se mai păstrează doar în lunci. Speciile 

caracteristice sunt cele de silvostepă. 

Pe teritoriul municipiului Bacău pajiştile naturale ocupă o suprafaţă de 229 ha (5,3% 

din teritoriul municipiului). Din această suprafaţă păşunile reprezentă 5,1% (221 ha) iar 

fâneţele 0,2% (8 ha). 

Situate în majoritate pe terenuri supuse eroziunilor, sărăturilor şi excesului de 

umiditate, numeroase suprafeţe de pajişti sunt degradate de aceste fenomene. La 

degradarea pajiştilor au mai contribuit de asemenea activităţile antropice reprezentate prin 

păşunat excesiv, neîntreţinerea şi exploatare neraţională, iar punctual, prin deversări şi 

depuneri de deşeuri, dejecţii zootehnice, pulberi şi substanţe chimice. Toate acestea au dus 

la reducerea vitalităţii şi numărului speciilor valoroase şi la înmulţinerea plantelor ruderale 

(buruieni). 

Ecosistemele de pajişti au fost afectate uşor de secetă, dar fără consecinţe asupra 

diversităţii biologice, numărul de specii din flora spontană menţinându-se în limitele normale. 

Presiunea antropică crescândă asupra naturii a avut ca rezultat alterarea mediului 

natural, determinând în anumite zone reducerea afectivului de specii sau chiar dispariţia 

unora dintre ele. 

Starea diversităţii biologice variază în funcţie de gradul de intervenţie al factorului 

antropic. 

În zona de silvostepă, dar şi în luncile unor râuri, datorate intervenţiei brutale a omului 

(defrişări, agricultură intensivă, păşunat excesiv, poluare), spaţiile din floră au ramas sub 

formă insulară pe suprafeţe reduse de teren, şi au suferit reducerea numerică a speciilor şi a 

efectivelor acestora. 

Cu privire la ecosistemele forestiere, se poate afirma că procentul de împădurire a 

scăzut dramatic, situaţie în care şi climatul se aridizează încontinuu.




Piese 


scrise 


Pag. 

351/364 

2.10.3. Priorităţi în intervenţie 

• gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea 

cerinţelor de apă necesare activităţilor socio-economice, protecţia împotriva 

inundaţiilor, asigurarea supravegherii meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea 

cadrului legislativ, a metodologiilor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, 

meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea unui management durabil, în context 

naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele directivelor UE; 

• îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor 

dăunătoare sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu 

efect de seră; dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a calitătii aerului; 

• evaluarea impactului asupra mediului; 

• controlul poluării industriale şi managementul riscului; 

• gestionarea deşeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat; 

• gestionarea corectă a substanţelor chimice periculoase şi a substanţelor care 

degradează stratul de ozon; 

• protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică. 

Obiective generale: 

‣ Menţinerea calităţii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în 

limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 

‣ Îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele care nu se încadrează 

în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; 

‣ Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor 

negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontier; 

‣ Îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acorduri şi tratate internaţionale la care 

România este parte şi participarea la cooperarea internaţională în domeniu. 


‣ Promovarea unei politici eficiente în domeniul schimbărilor climatice în vederea 

asigurării îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza Convenţiei- 

Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) şi a 

Protocolului de la Kyoto, precum şi a obligatiilor care rezultă din calitatea de 

stat membru al Uniunii Europene; 

‣ Reducerea impactului încălzirii globale asupra societăţii şi mediului precum şi 

diminuarea costurilor pentru aplicarea măsurilor adoptate. 


‣ Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor de 

apă; 

‣ Creşterea calităţii vieţii prin diminuarea pagubelor produse ca urmare a 

inundaţiilor. 


‣ Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deşeurilor şi asigurarea 

gestionării în siguranţă a substanţelor chimice periculoase; (dezvoltarea unui 

sistem de management integrat al deşeurilor, a unui sistem de colectare 

selectivă şi promovarea reciclării deşeurilor, dezvoltarea de facilităţi conforme 

de tratare a deşeurilor). 

Obiective generale:




Piese 


scrise 


Pag. 

352/364 

‣ Conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a 

speciilor de floră şi faună sălbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor 

deteriorate; 

‣ Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale; 

‣ Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa socialeconomică 

a ţării. 


‣ Reducerea riscurilor potenţiale pe care biotehnologiile moderne le pot 

determina asupra echilibrului natural al mediului înconjurător şi sănătăţii 

umane. 


‣ Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor; 

‣ Îmbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol. 


‣ Îmbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii în 

zonele urbane şi rurale; 

‣ Reducerea poluării fonice. 


‣ Îmbunătăţirea calităţii vieţii prin asigurarea cunoştinţelor, deprinderilor, 

motivaţiilor şi a valorilor necesare populaţiei în scopul asumării răspunderii de 

menţinere a calităţii mediului. 

2.11. DISFUNCŢIONALITĂŢI 

Din analizele făcute precum şi din cele semnalate de către conducerea oraşului, au 

rezultat un număr de disfuncţionalităţi cu relevanţă în contextul socio-economic actual. 

Corelând fenomenele de natură economică cu aspectele vieţii sociale, se constată 

practicarea unei agriculturi cu productivitate bună, care angrenează o mare parte a populaţiei 

active, în timp ce numărul locurilor de muncă din celelalte sectoare este mic, veniturile 

locuitorilor sunt reduse, infrastructura deficitară, dotări insuficiente. 

În urma analizei acestor probleme, cauze şi obstacole, prezentăm următoarele 

disfuncţionalităţi pe domenii: 

DOMENII 

AGRICULTURĂ 

• Terenurile agricole sunt afectate în proporţie de 43,2% de 

fenomenul de tasare; 

• Terenurile agricole sunt afectate în proporţie de 27,3% de 

gleizare; 

• 9% din terenurile agricole sunt afectate de eroziunea de 

suprafaţă; 

• Cantităţile de îngrăşăminte naturale şi chimice aplicate sunt 

insuficiente raportat la normele din tehnologiile de cultură; 

• În anul 2008 în municipiul Bacău 50ha teren agricol au fost lăsate 

în pârloagă;




Piese 


scrise 


Pag. 

353/364 

• Producţia agricolă vegetală este influenţată de ciclicitatea cu care 

se manifestă fenomenele climatice (inundaţii, secetă); 

• Dotare tehnica scăzută şi de slabă calitate în exploataţiile mai 

mici; 

• Reducerea suprafeţei livezilor pe rod (- 45,2% în 2008 faţă de 

2003); 

• Reducerea producţiei agricole animale; 

• Slaba diversificare a culturilor (ex. dependenţa de cereale) - nivel 

scăzut de conformitate cu normele UE; 

• Suprafaţa împădurită a municipiului Bacău este foarte redusă – 

57ha (1,33% din teritoriu); 

• Tendinţa de reducere în anul 2007 a cifrei de afaceri din unităţile 

cu activităţi în cultivarea plantelor, pomicultură, activităţi în ferme 

mixte, servicii în agricultură. 

INDUSTRIE • Există zone industriale/părţi din platforme industriale dezafectate, 

nefuncţionale şi intens poluate (de ex. zona industrială sud-Sofert 

şi CET, o parte a platformei industriale Letea, etc.); 

• Infrastructura de sprijin pentru dezvoltarea activităţilor de tip 

industrial este insuficient dezvoltată; 

• Ponderi reduse la cifra de afaceri a industriei (2007) le au 

următoarele ramuri: ind. de maşini şi echipamente (4%), ind. 

pielăriei şi încălţămintei (4%), ind. produselor textile (3%), 

recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile (3%), 

ind. metalurgică (2%), edituri, poligrafie (2%), fabricarea altor 

produse din minerale nemetalice (1%), ind. de maşini şi aparate 

electrice (1%), fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 

(1%); 

• Insuficienţa terenurilor pentru construirea de noi unităţi 

industriale; 

• Numărul de salariaţi din industrie înregistrează o tendinţă de 

diminuare în intervalul 2 

• 

• 000-2007. 

TURISM • Nu funcţionează sistemul de promovare, organizare, control şi 

destinaţii; 

• Peisajul natural al municipiului este puternic antropizat; 

• Suprafaţa acoperită de pădure este foarte mică – 57ha (1,3%); 

• Zonele periferice ale oraşului sunt neglijate în ceea ce priveşte 

amenajarea peisagistică şi funcţională a spaţiilor verzi; 

• Exploatarea necorespunzătoare a ariilor naturale (păduri, pajişti, 

malul apelor, lacurilor) datorită absenţei amenajărilor specifice 

(debarcadere, spaţii de campare, vetre pentru aprinderea 

focurilor, coşuri pentru colectarea deşeurilor, etc.); 

• Rezervaţiile naturale nu sunt promovate, nu sunt semnalizate 

corespunzător, lipsesc ghizii; 

• Obiectivele monument – istoric nu sunt promovate şi semnalizate 

corespunzător; 

• Lipsa funcţionalităţii unei baze de date/calendar al festivalurilor şi 

a evenimentelor culturale, a târgurilor şi expoziţiilor care să 

permită o promovare eficientă în rândul potenţialilor turişti (interni




Piese 


scrise 


Pag. 

354/364 

SERVICII 

POPULAŢIA 

RESURSELE 

MUNCĂ 

ŞI 

DE 

şi străini); 

• Număr de locuri de cazare redus ca ofertă de piaţă; 

• Se constată un deficit al spaţiilor de cazare pentru mediul de 

afaceri (hoteluri de 4*, 5*); 

• Nu există centre de informare turistică; 

• Personalul specializat în turism este insuficient; 

• Insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului 

pentru promovare, informare, marketing şi rezervare. 

• Distribuţia neuniformă şi accesul inegal al populaţiei la serviciiconcentrarea 

serviciilor în zona centrală, acces redus la servicii 

pentru populaţia din cartierele periferice; 

• Infrastructura de sănătate din sistemul public este învechită în 

raport cu standardele actuale; 

• Capacitatea şi dotările Spitalului Judeţean Bacău sunt depăşite; 

• Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău se află în stare avansată de 

degradare; 

• Reducerea numărului medicilor din sectorul public cu 6,4% în 

2006 faţă de valoarea înregistrată în anul 2000; 

• Subdezvoltarea serviciilor de ambulatoriu în sistemul public de 

sănătate; 

• Numărul actual de locuri disponibile în creşele din municipiul 

Bacău este insuficient; 

• Lipsa unui adăpost de noapte pentru persoanele fără locuinţă 

adăpost temporar pentru persoanele victime ale violenţei 

domestice; 

• Nu există un adăpost temporar pentru persoanele victime ale 

violenţei domestice; 

• Absenţa unui centru municipal de recuperare pentru persoanele 

adulte cu handicap; 

• Diminuarea numărului de unităţi de învăţământ din municipiul 

Bacău în intervalul 1998-2006; 

• Reducerea numărului grădiniţelor, a numărului de şcoli de arte şi 

meserii şi a numărului de şcoli postliceale în intervalul 1998- 

2006; 

• Repartiţia neuniformă a unităţilor de învăţământ în teritoriu – 

concentrare în zona centrală, accesibilitate mai redusă în 

cartierele periferice; 

• Scăderea numărului de elevi înscrişi în învăţământul 

preuniversitar în intervalul 1997-2006; 

• Reducerea numărului de cadre didactice din învăţământul 

preuniversitar în intervalul 2000-2006 cu 17,12%; 

• Scăderea numărului de ateliere şcolare (-41,7%) şi laboratoare 

şcolare (-7%) în intervalul 2000-2006; 

• Salariile reduse din învăţământ pot genera scăderea calităţii 

educaţiei. 

• Populaţie în scădere (în intervalul 1998-2008, şi la 

recensământul din 2002, comparativ cu cel anterior, din 1992) 

• Densitate generală mare (4098,55 locuitori/kmp) la 1 ianuarie 

2008; 

• Manifestarea procesului de degradare a structurii demografice




Piese 


scrise 


Pag. 

355/364 

prin creşterea ponderii populaţiei vârstnice (1%), concomitent cu 

scăderea celei tinere (-4%), la 1 ianuarie 2008, comparativ cu 

RPL 2002; 

• Rata emigraţiei persoanelor provenind din municipiul Bacău este 

peste media naţională; 

• Bilanţ migratoriu negativ (-1764 persoane, adică 9,89‰); 

• Dificultăţi de (re)inserţie pe piaţa forţei de muncă a persoanelor 

cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional, precum şi a 

populaţiei feminine din grupa adultă (peste 25 de ani). 

LOCUIREA • Zone mai puţin favorabile sunt în partea de sud-est ( prezenţa 

apei aproape de suprafaţă , a mâlurilor şi nisipurilor saturate) şi 

sud – vest (prezenţa PSU, a umpluturilor ) ale oraşului ; 

• Zone cu P.O.T. şi C.U.T. foarte mic; 

• Spaţiile cu suprafeţe mici din zonele intens construite pun 

probleme de realizare în siguranţă a săpăturilor, de subzidiri la 

fundaţiile clădirilor din imediata apropiere ce pot fi afectate , de 

consolidare a malurilor săpăturilor adânci pentru subsoluri; 

• Spaţii în interiorul incintelor pentru accese, parcaje, platforme 

gospodăreşti, prost concepute şi neîngrijite; 

• Reţelele de alimentare cu apă, canalizare, gaze naturale şi 

termice nu satisfac în totalitate cerinţele populaţiei. 

DOTĂRI SOCIAL 

– CULTURALE 

• Unele monumente de importanţă naţională şi judeţeană se află în 

stare medie/proastă de conservare: Casa Memorială „V. 

Alecsandri, Casa Arh. „G. Sterian”, Casa Memorială „G. Bacovia” 

• Insuficienta integrare în circuitul cultural naţional şi internaţional; 

• Pentru unele monumente de importanţă naţională şi judeţeană 

zona de protecţie nu este respectată; 

• Reducerea numărului de biblioteci în intervalul 1998-2006; 

• Activitatea cinematografelor s-a diminuat prin desfiinţarea 

funcţiunii specifice a unor clădiri de cinematografe ce s-au 

transformat în alte funcţiuni; 

• Lipsa investiţiilor în sala de cinema (lipsa confortului şi tehnica 

cinematografică veche); 

• Terenurile de sport ale Clubului Sportiv Municipal Bacău necesită 

reamenajare şi modernizare; 

• Dotările Sălii de Atletism şi a Sălii Sporturilor necesită 

modernizare; 

• Actualul stadion al oraşului nu este omologat, neavând bază de 

antrenament; 

• Pista pentru role ce se desfăşoară de-a lungul lacului Bacău II nu 

este asigurată; 

• Salariile mici din cultură, sport, artă. 

• Numărul de societăţi care funcţionează în sectorul cercetare – 

dezvoltare este foarte mic; 

• Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv 

organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi 

valorificarea în economie a rezultatelor de cercetare - dezvoltare, 

este încă insuficient dezvoltată şi exploatată; 

• Insuficienta conlucrare între mediul academic, institutele 

specializate în cercetare şi agenţii economici cu privire la




Piese 


scrise 


Pag. 

356/364 

folosirea rezultatelor activităţii de cercetare şi la transferul 

tehnologic şi de inovare către economie; 

• Fonduri foarte mici alocate cercetării şi proiectării. 

ECHIPARE TEHNICĂ 

CIRCULAŢIE • Lipsa investiţiilor în sectorul transporturilor devine tot mai mult o 

barieră pentru dezvoltarea economică a municipiului; 

• Parcări insuficiente în municipiul Bacău; 

• Calitatea autovehiculeleor de transport public este uneori 

nesatisfăcătoare; 

• Procent ridicat de străzi nemodernizate; 

• Inexistenţa şoselei de centură a municipiului Bacău; 

• Poluarea ridicată datorită traficului rutier aglomerat în oraş; 

• Poziţia aeroportului în teritoriu creează disfuncţionalităţi datorită 

amplasamentului acestuia în zona de locuit a municipiului Bacău; 

• Calitatea şi dimensiunile necorespunzătoare ale pistei 

aeroportului; 

• Transport internodal deficitar (conexiuni insuficiente între 

diferitele modalităţi de transport: aerian, feroviar, rutier); 

• Facilităţi nesatisfăcătoare pentru biciclişti şi pentru pietoni. 

GOSPODĂRIREA 

APELOR 

ALIMENTARE CU 

APĂ 

• Sunt necesare lucrări urgente de redimensionarea podului peste 

pârâul Trebeş; 

• Râurile Bistriţa (sectoarele de albie veche), Trebeş, Bârnat, 

Negel ridică probleme de inundaţii; 

• Existenţa unor construcţii amplasate în zona de protecţie a 

lucrărilor hidrotehnice (exemplu dig mal drept şi stâng pârâu 

Negel str. Arcadie Septilicişi str. Brânduşei, pârâul Trebeş, zona 

aval pod de pe DN 2); 

• Pagube potenţiale: în zona inundabilă sunt amplasate 245 

gospogării, 3,7 km străzi, 12ha teren agricol, 0,1 ha păşune, 15 

obiective economice. 

• Reţea alimentare apă învechită, în stare de uzură avansată; 

• Zone cu reţele de apă supradimensionate; 

• Existenţa marilor generatori de pierderi de apă; 

• Lipsa unui SF de alimentare cu apă pe întreg municipiul Bacău; 

• Datorită vechimii mari a reţelei de aducţiune cât şi a celei de 

distribuţie sunt necesare costuri ridicate pentru întreţinere. 

CANALIZARE • Canalizare veche, cu grad avansat de uzură; 

• În staţia de epurare, datorită vechimii mari a utilajelor tehnologice 

se înregistrează costuri ridicate pentru întreţinere; 

• Instalaţia existentă nu asigură gradul de epurare necesar pentru 

încadrarea parametrilor apei uzate în parametrii impuşi de 

legislaţia în vigoare; 

• Staţia de epurare este nedefinitivată in prezent în ceea ce 

priveşte treapta biologică. 

ALIMENTARE CU 

ENERGIE 

ELECTRICĂ 

• Staţii de transformare 110kv / 20kv ce necesită lucrări de 

reparaţii; 

• Instalaţii de distribuţie 110kv - grad avansat de uzură fizică şi 

tehnică, degradarea suporţilor şi conductorilor şi îmbătrânirea 

izolaţiei; 

• Instalaţii de distribuţie ce funcţionează la 6kv, cu grad avansat de




Piese 


scrise 


Pag. 

357/364 

ALIMENTARE CU 

GAZE NATURALE 

TERMOFICARE 

PROBLEME DE MEDIU 

PROTECŢIA ŞI 

CONSERVAREA 

MEDIULUI 

uzură şi pierderi mari; 

• Instalaţii de distribuţie ce funcţionează la 6kv, cu grad avansat de 

uzură şi pierderi mari; 

• Posturi de transformare depăşite tehnic care nu mai prezintă 

siguranţă în exploatare; 

• Număr redus de producători de energie electrică; 

• Deprecierea în timp a reţelelor şi echipamentelor de telefonie 

care necesită înlocuire şi modernizare. 

• Scăderea debitului de gaze livrat la consumatori în perioada rece; 

• Număr mare de solicitări de debit de gaze faţă de debitele 

instalate alocate la nivelul municipiului pentru extinderi; 

• Depăşirea duratei de exploatare pentru conductele de oţel 

montate subteran; 

• Pozarea aeriană a conductelor de distribuţie duce la degradarea 

imaginii urbane a localităţii; 

• Număr mare de solicitări de instalare în locuinţe individuale, 

blocuri şi centrale termice, faţă de debitele alocate. 

• Centrale termice ce nu au fost încă modernizate, sunt echipate 

cu utilaje învechite care funcţionează la randamente reduse, cu 

consum mare de energie; 

• Debranşările din ultimii ani duc la dezechilibrarea sistemului de 

distribuţie a agentului termic. 

• Pierderile mari în sistemul de transport si de distribuţie. 

• Punctele termice nu au toate recirculaţie pe apă caldă, fapt 

pentru care apă nu ajunge la parametrii necesari la consumatori; 

• Izolaţii deteriorate, umede, tasate, întrerupte, în unele zone chiar 

fără protecţie; 

• Montarea conductelor în canale termice colmatate şi subsoluri 

inundate; 

• Amplasarea canalelor de protecţie în zone inundate, zone în 

care canalizările refulează în cămine şi subsoluri; 

• Depunerile de piatră datorită utilizării apei netratate conduc la 

scăderea capacităţii de transport a conductelor; 

• Neexecutarea pantei pentru asigurarea unei goliri gravitaţionale, 

sau inexistenţa căminelor de golire racordate la canalizare, 

• Colmatarea căminelor de golire şi a canalelor. 

• Existenţa unor zone critice din punct de vedere a poluării 

atmosferei datorată activităţii industriei chimice, energetice: SC 

SOFERT SRL, SC CET SA Bacău; 

• Poluare atmosferică constantă creată de traficul rutier şi de 

centrele industriale; 

• Număr mic de operatori care deţin sisteme de monitorizare şi 

control pentru emisiile poluante 

• Nivelul relativ scăzut al investiţiilor, după1990, în toate sectoarele 

de mediu comparativ cu necesarul de investiţii pentru 

conformarea cu standardele europene; 

• Insuficienta educare şi informare a populaţiei în domeniul 

protejării mediului; 

• Calitate proastă a Lacului de Agrement;




Piese 


scrise 


Pag. 

358/364 

DEPOZITAREA 

DEŞEURILOR 

MENAJERE 

• Înrăutaţirea stării de calitate a Bistriţei comparativ cu anul 2006; 

• Prezenţa surselor majore de poluare a apelor: SC Letea SA, 

RAGC Bacău, SC Amurco SRL, care au ca emisar râul Bistriţa; 

• Lipsa comunicării intersectoriale şi a coordonării pentru 

managementul resurselor naturale şi al mediului. 

• Nu există staţii de sortare; 

• Deşeurile industriale, constituie o sursa majora de poluare pentru 

mediu, datorita modului în care sunt gestionate; 

• Cantitatea semnificativa de deşeuri acumulata sau produsa 

anual; 

• Deşeurile de ambalaje rezultate din consumul populaţiei nu sunt 

colectate separat la sursa, cu excepţia anumitor recipienţi de 

sticla returnabili; 

• Suprafeţele relativ mari de ocupare a solului; 

• Lipsa unui depozit industrial conform. 

Concluzii rezultate din analiza situaţiei actuale realizate la nivelul municipiului 

Bacău: 

Municipiul Bacău are o structură complexă a activităţilor economice. Profilul principal 

al oraşului Bacău este cel industrial. Acest profil, realizat printr-o industrializare forţată, a 

contribuit la dezvoltarea cantitativă a structurilor, dar a redus, în mare parte, şansele de 

dezvoltare calitativă, fiind în prezent, generatorul unor disfuncţionalităţi cu caracter 

permanent, sau conjunctural. 

Potenţialul uman are o structură care permite desfăşurarea în bune condiţii a tuturor 

activităţilor specifice spaţiului urban pe termen scurt şi mediu, fiind însă afectat de 

îmbătrânirea demografică . 

Habitatul şi echipările tehnico-ediliare au cunoscut până în prezent îmbunătăţiri rapide, 

tendinţa pentru următorii 10 - 15 ani trebuind să fie de depăşire a condiţiilor medii prezente la 

nivel de judeţ. 

Sunt necesare precauţii privitoare la posibilitatea producerii unor fenomene ce ţin de 

riscurile naturale, în special inundaţii, având în vedere prezenţa albiei majore a râului Bistriţa 

(sectoarele de albie veche) şi a afluenţilor Trebeş, Bârnat, Negel care ridică probleme de 

inundaţii pe teritoriul oraşului. 

2.12. Necesităţile şi opţiunile populaţiei 

În urma realizării studiului consultativ cu privire la opţiunile populaţiei municipiului 

Bacău pentru dezvoltarea urbanistică, prin aplicarea unui chestionar la un eşantion de 1000 

de locuitori în luna noiembrie 2008, au rezultat o serie de necesităţi şi propuneri exprimate de 

populaţie. 

În tabelul de mai jos au fost sintetizate solicitările şi propunerile populaţiei chestionate 

cu privire la dezvoltarea municipiului Bacău: 

NR. CRT. OPŢIUNEA POPULAŢIEI 

1. activităţi culturale 

2. adăposturi pt câinii vagabonzi




Piese 


scrise 


Pag. 

359/364 

3. adăposturi pt săraci 

4. aer curat 

5. aeroport renovat 

6. apa potabilă - mai bună 

7 apartamente pentru tineri 

8. aplicare fondurilor primite de la U.E 

9. atenţie din partea funcţionarilor publici 

10. atragerea turiştilor 

11. baza de tratament 

12. calitatea mai buna a serviciilor 

13. cămine pt studenţi 

14. canalizările refăcute 

15. centre pt cultură 

16. cinematograf 

17. civilizaţia cetăţenilor 

18. club al pensionarilor 

19. cluburi 

20. curăţenia oraşului 

21. dezvoltare arhitecturală de calitate 

22. dezvoltare industriei 

23. dezvoltarea oraşului 

24. emigrarea 

25. fluidizarea circulaţiei 

26. grădină botanică 

27. grădină zoologică 

28. grădiniţe si scoli renovate 

29. îmbunătăţirea străzilor 

30. înfiinţarea liniilor de tramvai 

31. locuri de agrement 

32. locuri de joaca pentru cei mici 

33. locuri de munca 

34. mai multă poliţie 

35. mai multă securitate 

36. mai multe apartamente pt tineri 

37. mai multe autobuze 

38. mai multe case 

39. mai multe coşuri de gunoi 

40. mai multe indicatoare pe străzile secundare 

41. mai multe spaţii verzi 

42. mai putina poluare 

43. mărirea salariilor / pensiilor 

44. modernizarea parcului Cancicov si a teatrului Bacovia 

45. nivel de trai mai bun 

46. o bună comunicare a cetăţenilor cu primarul 

47. o piaţă mai curata cu preturi mai accesibile 

48. o sală de spectacol 

49. o sosea de centura 

50. oraş mai luminat 

51. parcări




Piese 


scrise 


Pag. 

360/364 

52. parcuri 

53. parcuri de distracţii 

54. patinoar 

55. pliante publicitare 

56. recondiţionarea casei George Bacovia 

57. redeschiderea cartingului 

58. renovarea blocurilor 

59. respect faţă de cetăţeni 

60. sa se cureţe insula de agrement 

61. sa se facă carnavaluri ca in tarile occidentale 

62. siguranţa cetăţenilor 

63. spital modern 

64. stadion modernizat 

65. ştrand 

66. teatre în aer liber 

67. transportul public in cartiere mai eficient 

68. un centru spa 

69. un club sportiv 

70 terenuri de sport 

Din ceea ce se poate observa în răspunsurile populaţiei la chestionare, necesităţile 

sunt corelate de multe ori cu vârsta şi preocupările subiecţilor, dar cele mai multe au totuşi 

caracter comun. Este de remarcat frecvenţa răspunsurilor ce privesc necesitatea unor spaţii 

de joacă pentru copii, a mai multor parcuri şi spaţii verzi, dar şi a celor ce vizează 

calitatea străzilor, a traficului şi a transportului în comun, curăţenia oraşului şi 

modernizarea dotărilor, în special a celor sanitare şi culturale. Alături de numărul şi 

calitatea locurilor de muncă, precum şi a locuinţelor pentru tineri, acestea ar fi principalele 

necesităţi ale populaţiei municipiului Bacău. 

Un chestionar adaptat a fost aplicat şi principalelor instituţii implicate în dezvoltarea 

municipiului Bacău. Au fost primite răspunsuri de la următoarele 9 instituţii: 

1. Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional 

Bacău 

2. Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Bacău 

3. Poliţia Primăriei municipiului Bacău 

4. Direcţia pentru Sport judeţul Bacău 

5. Regia Autonomă de Gospodărire Comunală Bacău 

6. Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău 

7. Serviciul Public de Asistenţă Socială Bacău 

8. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău 

9. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Bacău 

Disfuncţionalităţile sesizate de instituţiile interesate în dezvoltarea municipiului Bacău 

sunt legate în special de finanţarea proiectelor, în vederea funcţionării în parametri normali, 

dar şi de infrastructură şi suportul logistic. 

Ca şi în cazul populaţiei, propunerile pentru dezvoltarea municipiului vizează în primul 

rând calitatea infrastructurii de transport (în special necesitatea şoselei de centură), 

crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea activităţii economice, crearea de noi spaţii 

verzi şi de joacă pentru copii, precum şi prezervarea şi valorificarea optimă a 

patrimoniului cultural existent.




Piese 


scrise 


Pag. 

361/364 

Obiectivele de dezvoltare ale instituţiilor, prezentate la întrebarea numărul 3 din 

chestionar, sunt următoarele: 

NR. OBIECTIV DE DEZVOLTARE 

CURENT 

1. Extindere sediu administrativ 

2. Înlocuirea a 200 km reţele de apa cu durate normate depăşite si uzura 

fizica pronunţată 

3. Înlocuirea a 150 km reţele de canalizare 

4. Construirea unui sediu nou 

5. Necesitatea înfiinţării de noi centre de asistenta si protecţie sociala 

pentru persoane cu dizabilităţi atât pe Componenta Copil, cât şi pe 

componenta adult, având in vedere numărul mereu in creştere de 

solicitări a persoanelor de pe raza Municipiului Bacău aflate in dificultate 

6. Centrul de zi Clubul Pensionarilor 2 destinat persoanelor vârstnice din 

municipiul Bacău, cu prioritate pentru persoanele izolate din punct de 

vedere social, prin reabilitarea şi modernizarea unui punct temic 

7. „Centrul de cazare temporara a persoanelor fara adapost” prin 

P.O.R. 2007 – 2013, axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea infrastructurii 

sociale” domeniul major de intervenţie II.3.2. – „Reabilitarea/ 

Modernizarea / Dezvoltarea şi echiparea serviciilor sociale, în vederea 

acordării serviciilor minime pentru persoanele identificate care traiesc în 

condiţii improprii (fără adăpost), în Bacău, str. Milcov, nr. 9E (prin 

reabilitarea şi modernizarea punctului termic de pe strada Milcov nr 154) 

8. „Centrul Social” destinat tinerilor ce au dobândit capacitate deplină de 

exerciţiu, ce provin din cadrul Centrelor de Plasament din municipiul 

Bacău prin reabilitarea şi modernizarea clădirii din str. Henri Coandă nr. 

9, prin P.O.R. 2007 – 2013, axa prioritară 3 – „Îmbunătăţirea 

infrastructurii sociale” domeniul major de intervenţie II.3.2. – 

„Reabilitarea/ Modernizarea / Dezvoltarea şi echiparea serviciilor 

sociale. 

9. O altă locaţie pentru Centrul de zi pentru copilul cu handicap 

« Ghiocelul », Centrul de zi pentru copilul cu handicap şi Centrul de zi 

pentru copilul aflat în dificultate, al cărui contract locativ a expirat pe 

data de 30.04.2008 ). 

10. Centrul municipal de recuperare pentru persoanele adulte cu handicap 

fizic în care să existe adaptările specifice necesare nevoilor acestor 

persoane 

11. Îmbunătăţirea infrastructurii privind reţeaua de apă/canal la căsuţele 

sociale din Bacău, str. Izvoare nr. 111 

12. „Adăpost temporar pentru persoanele victime ale violentei 

domestice” (ex. adăposturi securizate pentru mama şi copil victime ale 

violentei în familie). 

13. „Centrul de recuperare şi consiliere pentru agresori” 

14. „Centrul pentru copii străzii” 

Pentru dezvoltarea municipiului Bacău, instituţiile consideră următoarele măsuri 

indispensabile:




Piese 


scrise 


Pag. 

362/364 

NR. 

MĂSURI 

CRT. 

1. Dezvoltarea industriilor, a serviciilor, a infrastructurii 

2. Dezvoltarea moderna a oraşului nu trebuie sa agreseze patrimoniul 

construit antebelic, foarte restrâns in Bacău 

3. Diminuarea circulaţiei auto in zona centrala 

4. Susţinerea parteneriatului interinstitutional si public-privat in vederea 

creării unei strategii unice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă 

5. O infrastructura corespunzătoare 

6. Creare de centre de interes cultural si turistic 

7. Reabilitarea infrastructurii 

8. Dezvoltarea IMM-urilor 

9. Păstrarea locurilor de munca existente si luarea de masuri pentru 

crearea de noi locuri de munca 

10. Stimularea investiţiilor private 

11. Atragerea fondurilor europene 

12. Investiţii in dezvoltarea reala a infrastructurii 

13. Atragerea si dezvoltarea investiţiilor in sfera producţiei 

14. Crearea unor noi locuri de munca; 

15. Construirea de locuinţe pentru tineri; 

16. Atragerea investitorilor străini; 

17. Sprijinirea de către autorităţi a dezvoltării IMM-urilor; 

18. Extinderea si modernizarea Aeroportului Civil Bacău; 

19. Refacerea si modernizarea căilor de comunicaţii 

În ceea ce priveşte strategia de dezvoltare a municipiului elaborată de administraţia 

locală, aceasta prevede următoarele măsuri: 

1. Subtraversarea străzii Oituz- cartierul C.F.R. 

2. Posibilitatea suprastructurii străzii I.L. Caragiale –zona Pod Şerbăneşti-b-dul Unirii 

3. Posibilitatea realizării unui drum paralel şi a unei promenade de lângă digul Lacul 

Bistriţa II (paralel cu Ştefan cel Mare) 

4. Conform rezoluţiei comisiei de jurizare a P.U.Z. –zona centrală “pe strada 9 Mai şi 

Alexandru cel Bun se va institui conversia funcţională a parterelor de blocuri din 

locuinţe în spaţii comerciale şi servicii” şi un regulament aferent acestora ca o 

oportună revigorare urbanistică şi socială a bulevardelor. 

5. Revitalizarea complexă urbanistică a zonei Insula de Agrement şi a falezei promenade 

adiacentă locului 

6. Identificarea şi soluţionarea parcajelor sub şi supraterane şi a unor pietonale 

comerciale şi de servicii aferente acestora 

7. Identificarea şi implementarea de perdele de protecţie vegetale, parcuri, a zonelor 

rezidenţiale cu vecinătăţi având funcţiuni diferite (ex: cartierul C.F.R. şi zona 

stadionului propus, etc.) 

8. Crearea de sensuri unice 

9. Studiul amplasării sensurilor giratorii în intersecţii importante ale oraşului: Chimiei, 

Energiei(R.M.B), Tic-Tac. 

10. marcarea blocurilor pe categorii de risc şi soluţii urbanistice de conversie funcţională a 

zonelor aferente unor construcţii de risc maxim, cu posibilitatea de a fi demolate 

11. Instituirea unor regulamente de urbanism detaliate şi mai puţin flexibile referitor la 

zonificare şi regimul construcţiilor (înălţime, materiale, coloristică)




Piese 


scrise 


Pag. 

363/364 

12. Se vor propune parcuri în zona calea Oneşti şi se vor identifica noi posibilităţi de spaţii 

verzi amenajate 

13. Zonele cu interdicţie temporară de construire se vor sistematiza şi prin Regulamentele 

de Urbanism se vor scoate de sub interdicţia de construire cu prevederile funcţionale 

clare ale zonei 

14. Se vor propune amplasamente pentru grupuri statutare şi intervenţii artistice în 

general (creaţii cinetice, calcane decorative) în viaţa oraşului 

15. Se vor preciza prin funcţiuni şi circulaţii compatibile legăturile cu zona metropolitană şi 

cu şoseaua de centură 

De asemenea , programul de investiţii pe anul 2008 al Primăriei Municipiului Bacău 

include o serie de obiective, dintre care unele au fost finalizate în decursul aceluiaşi an, 

iar altele, menţionate mai jos, vor fi finalizate în anii următori: 

1. Întindere şi modernizare sediu Primărie , str. Mărăşeşti, nr. 6, din municipiul 

Bacău 

2. Investiţii Grădiniţa “Cartier Nord” 

3. Investiţii Grădiniţa PP, nr.26 

4. Investiţii şi reabilitare Colegiul Economic “Ion Ghica”, mun. Bacău 

5. Investiţii “Campus Nou” Bacău 

6. Investiţii şi reabilitare Colegiul Naţional “Vasile Alecsandri” 

7. Împrejmuire unităţi de învăţământ din mun. Bacău 

8. LTE sala de sport Şcoala Generală Nr.6 

9. Construire Spitalul Municipal Bacău 

10. Modernizare Spitalul de Pneumoftiziologie Bacău, etapa 1 

11. Construire bază sportivă (stadion municipal şi sala de sport) 

12. Modernizare Teatrul de Vară 

13. Reamenajare şi reabilitare parc Gherăieşti 

14. Construire Cimitir Sărata II 

15. Reabilitare şi modernizare Insula de Agrement, aplicaţie POR 

16. Construire centrul de agrement şi turism la pădurea Tamaşi, aplicaţie POR 

17. Amenajare peisagistică şi zona de agrement Complex Olimpic 

18. Centrul pentru servicii sociale –Cămin de bătrâni 

19. Centrul de cazare temporară a persoanelor fără adăpost din mun. Bacău, 

aplicaţie POR 

20. Consolidare imobil str. Mărăşeşti , nr. 11 

21. Centrul Expoziţional şi de Afaceri 

22. LTE locuinţe destinate pentru tineri, zona Bucegi III 

23. LTE locuinţe construite prin credit ipotecar, strada Teiului 

24. Reabilitare clădire şi modernizare la Centrul social din strada Henri Coandă, 

nr. 9 

25. Reabilitare termică locuinţe 

26. Amenajare Târg de mărfuri în mun. Bacău 

27. Amenajare Piaţa Sud 

28. Amenajare Piaţa Centrală, etapa II 

29. Managementul integrat al deşeurilor în municipiul Bacău şi zonele învecinate 

30. Înlocuire reţea apă strada Letea 

31. Extindere canalizare Calea Bârladului nr.46÷90 

32. Construire şi modernizare străzi şi căi de acces 

33. Amenajare sensuri giratorii în următoarele locaţii: intersecţia Prelungirea 

Bradului cu Aprodu Purice, intersecţia străzilor Energiei, Mihai Eminescu, 

Oituz şi Nicolae Titulescu, intersecţia străzilor Aprodu Purice şi Stefan cel 

Mare




Piese 


scrise 


Pag. 

364/364 

Alte obiective fixate de către instituţiile abilitate pentru dezvoltarea municipiului prevăd: 

1. Realizarea şoselei de centură a municipiului Bacău (stadiu de proiect) 

2. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, a suprafeţei de rulare, construcţie pistă 

nouă, consolidare pistă existentă 

3. Execuţia prin fonduri ISPA a unei conducte noi de alimentare cu apă de la Poiana 

Uzului 

4. Construire Staţia nouă de tratare a apei brute 

5. Reabilitarea reţelei de canalizare pe o lungime de 11,4 km 

6. Modernizarea staţiei de epurare ape uzate 

7. Dezvoltarea sistemului de colectare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje PET 

postconsum 

8. Reabilitarea spaţiilor verzi; Intocmirea unui Registru Spatii Verzi – o inventariere 

exacta a situatiei actuale 

9. Modernizarea şi retehnologizarea industriei şi a economiei - oportunitate pentru 

implementarea tehnologiilor ″curate″ 

10. Realizarea hărţii acustice a municipiului Bacău 

11. Dezvoltarea unor planuri de investiţii pe termen lung în condiţiile dezvoltării 

durabile 

12. Implementarea colectării selective a deşeurilor 

13. Deschiderea depozitului ecologic zonal 

Şef proiect, 

Arh. Elena Dimitriu

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

proiect reactualizare plan urbanistic general ... - PrimÄria BacÄu