ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Observatorul militar 

FONDAT FONDAT LA LA 23 23 IULIE IULIE 1859 1859 1859 ANUL XX Nr. 45 (1078) 10 - 16 noiembrie 2010 24 PAGINI 1,20 LEI 

EXERCI}IUL STRATEGIC „DACIA 2010” 

INSTRUC}IE 

LA DUD-T~U}, 

CALIFICATIVE 

DE „FOARTE BINE” 

Decorat cu Ordinul „Meritul Cultural” \n gradul de Cavaler 

SUBOFI}ERI 

ABONAT LA… 

PERFORMAN}~ 

EDITOR: 

EDITOR: 

MINISTERUL MINISTERUL MINISTERUL AP~R~RII AP~R~RII NA}IONALE 

NA}IONALE 

NA}IONALE 

Paginile 2-3 

Pagina 6 Pagina 13 

Pagina 10 

INSTRUC}IE 

CERCETA{II MUN}ILOR

2 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 

www.presamil.ro 

FOTOREPORTAJ 

EXERCI}IUL EXERCI}IUL EXERCI}IUL EXERCI}IUL STRATEGIC STRATEGIC STRATEGIC STRATEGIC „DACIA „DACIA „DACIA „DACIA 2010” 

2010” 

2010” 

2010” 

În perioada 2-4 noiembrie, s-a desf`[urat, în 

poligoanele Cincu [i Babadag, Exerci]iul de 

nivel strategic „DACIA 2010”, care s-a finalizat 

cu exerci]ii tactice cu trageri de lupt`. 

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, a participat în perioada 

desf`[ur`rii exerci]iului la activit`]ile executate în Poligonul Cincu. 

Ministrul a asistat la tragerile reale de noapte [i de zi executate 

de subunit`]i [i a discutat cu ofi]erii din punctul de comand` al 

exerci]iului [i cu militarii care au executat tragerile. 

Ministrul ap`r`rii i-a felicitat, pe 3 noiembrie, pe vân`torii de 

munte prezen]i în Poligonul Cincu, cu prilejul împlinirii a 94 de ani 

de la înfiin]area trupelor de Vân`tori de Munte, o for]` de elit` de o 

importan]` deosebit` în arhitectura de ast`zi a For]elor Terestre. 

La activit`]ile din teren ale Exerci]iului „DACIA 2010” au fost 

prezen]i, de asemenea, [eful Statului Major General, amiralul 

Gheorghe Marin, loc]iitorul [efului SMG, generalul-locotenent {tefan 

Oprea, generali [i ofi]eri din conducerea Statului Major General, a 

categoriilor de for]e ale armatei, diviziilor [i brig`zilor participante la 

exerci]iu. 

Activitatea a fost planificat` de Statul Major General în 

conformitate cu standardele [i procedurile NATO [i a avut ca obiectiv 

principal antrenarea simultan` a structurilor de conducere 

opera]ional` de nivel strategic, operativ [i tactic în planificarea [i 

desf`[urarea de ac]iuni militare întrunite. 

Exerci]iile planificate s-au bazat pe scenariul fictiv al unei campanii 

care include ac]iuni militare cu întrebuin]area for]elor într-o opera]ie 

întrunit` de ap`rare pe teritoriul României. 

La exerci]iu au participat aproximativ 2.700 de militari din For]ele 

Terestre, For]ele Aeriene [i For]ele Navale [i peste 200 de mijloace 

tehnice. 

Exerci]iul ,,DACIA 2010" s-a desf`[urat pe baza unui scenariu 

care este adecvat îndeplinirii obiectivelor propuse. Acesta a permis 

instruirea personalului Statului Major General [i a comandamentelor 

de nivel operativ [i tactic, prin verificarea viabilit`]ii concep]iei de 

comand` [i control, perfec]ionarea procesului de planificare a 

opera]iilor, concomitent cu testarea func]ion`rii sistemului de 

comand`-control pân` la nivel tactic [i verificarea capacit`]ii 

combative a unor structuri, prin executarea unor misiuni de lupt` 

specifice în poligon. 

La finalul exerci]iului, generalul-maior Nicolae Roman, 

comandantul Diviziei 2 Infanterie „GETICA”, ne-a declarat: 

„Activitatea desf`[urat` în acest laborator al For]elor Terestre 

demonstreaz` faptul c`, la nivelul Diviziei, comandamentul acestei 

structuri este capabil s` conceap`, s` coordoneze, s` conduc` [i s` 

r`spund` de deciziile [i ac]iunile militarilor pe care noi îi avem în 

subordine. Toat` aceast` munc` presupune multe luni de exerci]iu, 

multe luni de antrenament [i, totodat`, de activit`]i care, împreun`, 

au reu[it s` fac` din aceast` mare unitate o entitate care face dovada 

preg`tirii ofi]erului de stat major [i a militarilor din marile unit`]i [i 

unit`]ile care o compun. Personal sunt foarte mul]umit de modul în 

care militarii, de la general pân` la soldat, au r`spuns exigen]elor 

cerute de aceast` activitate complex`, fiind în m`sur` s` se achite de 

toate sarcinile primite [i, totodat`, s` demonstreze c` militarii români 

î[i fac în permanen]` datoria în ]ar` [i în misiunile din teatrele de 

opera]ii”. 

Foto: Valentin CIOBÎRC~ 

C`t`lin OVREIU 

Instruirea de acas` îi familiarizeaz` pe militari 

cu realitatea teatrelor de opera]ii. 

Preg`ti]i pentru ripost`. 

Mirajul tragerilor pe timp de noapte.

FOTOREPORTAJ 

Ministrul ap`r`rii na]ionale îi felicit` pe comandan]ii 

unit`]ilor [i pe militarii care au executat trageri de lupt` 

în Poligonul Cincu. 

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, 

ia cina împreun` cu militarii, în sala de mese 

din Poligonul Cincu, dup` executarea 

tragerilor reale de lupt` pe timp de noapte. 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Ministrul Gabriel Oprea felicit` un vân`tor de munte, 

participant la exerci]iu, cu prilejul s`rb`toririi, 

pe 3 noiembrie, a Zilei Vân`torilor de Munte. 

{efului Statului Major General, 

amiralul dr. Gheorghe Marin, \i sunt prezentate echipamente 

folosite \n timpul exerci]iului din Poligonul Babadag. 

Blindatele \n ac]iune. 

3

4 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


IN MEMORIAM 

DOLIU PE CERUL ARDEALULUI 

Se cuno[teau de pe b`ncile liceului militar. Atunci [i acolo, la Alba- 

Iulia, au început s` viseze pân` dincolo de nori. A[a au ales avia]ia. Era 

în anul 1989. Dup` 21 de ani, în avia]ia militar` erau cunoscu]i ca Biker 

[i Chiru. Pilo]i de excep]ie. Pilotau acela[i avion, într-o armonie suprem`, 

f`r` limite. Apoi, lumina s-a frânt. C`pitan-comandorul Sorin Avram 

(Biker) [i c`pitan-comandorul Lauren]iu Chiri]` (Chiru) mureau la 

datorie, într-un accident aviatic, lâng` Câmpia Turzii, în prima zi de 

noiembrie 2010. În jurul lor era atâta albastru. 

TÂRGU TÂRGU MURE{. MURE{. Miercuri, 3 noiembrie, Cimitirul CÂMPIA CÂMPIA TURZII TURZII TURZII. TURZII TURZII . Toamna a topit cear` 

Central. E pu]in dup` miezul zilei [i sute de oameni îl de lumin` peste ]es`tura galben-ro[iatic` de 

conduc pe ultimul drum p`mântean pe c`pitan- frunze risipite în micu]ul or`[el transilvan. {i, 

comandorul Sorin Avram. A fost vegheat toat` noaptea printre firele de aur celest, în marea cernit` 

de camarazi [i de so]ia sa, Simina. Clipa ultimului zbor de oameni [i lacrimi, i-am v`zut încremeni]i 

cu MiG-ul 21 LanceR, din ziua de luni, 1 noiembrie 2010, în durerea lor pe „{oimii alba[tri” ai Câmpiei 

când avionul s-a pr`bu[it, i-a marcat pe to]i. Aceea[i Turzii. Veniser` s`-l conduc` la ultimul zbor 

toamn` trist`, care a mai trimis la ceruri înc` trei camarazi pe camaradul lor de aripi temerare, c`pitan- 

în ultima lun`, la {intereag, Bistri]a [i Plopi[, ne-a ruginit comandorul Lauren]iu Chiri]` sau Chiru, cum mai era cunoscut în 

din nou sufletele [i ne-a stors lacrimi. Doamne, cu atâtea lumea pilo]ilor. Chiru s-a dus la flotila din Ceruri, l`sându-i 

jertfe ne îmboln`ve[ti inimile! 

nelini[tilor p`mântene pe so]ia sa [i fiul sù, un pu[ti blond, 

Pas`rea de o]el s-a înfipt în p`mânt, iar sufletul c`pitan- nedumerit de tot ceea se întâmpl` în jur. 

comandorului Sorin Avram s-a ridicat la ceruri. Camarazii Joi, 4 noiembrie, la orele 14.00, catafalcul cu trupul neînsufle]it 

din Flotila 71 Aerian` din Câmpia Turzii petrec cele mai al c`pitan-comandorului Lauren]iu Chiri]`, flancat de pilo]ii Flotilei 

grele [i goale momente, f`r` cuvinte [i f`r` cùt`ri. Al`turi 71 Aeriene, a fost expus în fa]a Catedralei Ortodoxe „Învierea 

de ei sunt [i militari americani, participan]i la exerci]iul Domnului” pentru slujba religioas`. Aceasta a fost oficiat` de P.S. 

„Golden Lance 2010”. {i ce cuvinte s` spun`? Cum s` Vasile Some[anul, Episcop vicar al Mitropoliei Vadului, Feleacului 

în]eleag` rosturile p`mântene, cu cenu[` [i umbr`, ei [i Clujului, împreun` cu un sobor de preo]i militari [i civili. În fruntea 

care iubesc atât de mult cerul [i lumina. 

întristatei asisten]e s-au aflat, al`turi de familia îndoliat`, ministrul 

... Ceremonia cu onoruri militare începe în prezen]a ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, [eful Statului Major General, 

ministrului ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea. Serviciul amiralul Gheorghe Marin, [eful Statului Major al For]elor Aeriene, 

religios e oficiat de IPS Andrei Andreicu], Episcopul Alba- generalul-maior Ion-Aurel Stanciu, loc]iitorul [efului Statului Major 

Iuliei, înso]it de un sobor de preo]i. Sunt prezen]i, lâng` General, generalul de flotil` aerian` {tefan D`nil`, comandantul 

camaradul-erou, ge- 

Flotilei 71 Aerieneralul 

de flotil` aerian` 

ne, generalul de 

{tefan D`nil`, loc]iitor al 

flotil` aerian` 

[efului Statului Major 

Laurian Anasta- 

General, generalulsof, 

comandantul 

maior Ion-Aurel Stanciu, 

Flotilei 86 Aeriene, 

[eful Statului Major al 

generalul de flotil` 

For]elor Aeriene, gene- 

aerian` Constantin 

ralul-maior Dan Ghica- 

Dobre, militari a- 

Radu, [eful Statului 

mericani din Esca- 

Major al For]elor Tedrila 

493 USAFE, 

restre, generalul de flotil` 

participan]i la exer- 

aerian` Laurian Anasci]iul 

„Golden Lantasof, 

comandantul 

ce 2010”, sute de 

Flotilei 71 Aeriene, colegi 

militari [i civili. 

din unit`]ile de avia]ie [i 

Dup` slujba 

militari din alte garni- 

religioas`, au rostit 

zoane ale ]`rii. Lipse[te 

emo]ionante ne- 

doar Andrei, bìatul de 7 

crologuri P.S. Va- 

ani al c`pitan-comansile 

Some[anul, 

dorului Avram, mângâiat de mâinile bunicii, prea tân`r generalul de flotil` aerian` Laurian Anastasof [i ministrul ap`r`rii 

ca s` în]eleag` tainele intr`rii în legend` a pilo]ilor. 

„Nu exist` durere mai mare pentru un militar decât 

s`-[i conduc` pe ultimul drum un camarad. Ast`zi 

conducem pe ultimul drum pe un erou al Armatei 

Române [i al neamului românesc, pe c`pitancomandorul 

Sorin Avram... Militarii români sunt oameni 

care î[i leag` destinul, familia, via]a de ap`rarea 

securit`]ii na]ionale a României. Ei sunt excep]ionali, 

pentru c` excep]ionali sunt oamenii care se antreneaz`, 

se preg`tesc [i lupt` pentru România, chiar cu pre]ul 

vie]ii, în ]ar` sau în teatrele de opera]ii, fiindc` sunt patrio]i, 

sunt curajo[i, lupt` pentru demnitatea acestui neam [i 

pentru lini[tea copiilor no[tri, împotriva terorismului 

interna]ional. Nu l`s`m pe nimeni în urm`. Armata 

Român` va fi al`turi de familie, de so]ie, de copil. Vreau 

s` mul]umesc p`rin]ilor, mamei, tat`lui, pentru c` au 

adus pe lume un erou al Armatei Române. Vreau s` v` 

mul]umesc dumneavoastr`, prietenilor, celor prezen]i 

aici, fiindc`, onorând la greu familia eroului nostru, 

na]ionale, Gabriel Oprea. S-a dat citire ordinului ministrului ap`r`rii 

na]ionale nr. M.P. 188 din 4 noiembrie 2010, privind chemarea în 

activitate cu gradul de plutonier-adjutant a so]iei pilotului erou, 

doamna Claudia-Ileana Chiri]`, în func]ia de controlor trafic aerian 

opera]ional la Flotila 71 Aerian`. 

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, a evocat 

personalitatea excep]ionalului pilot care a fost Lauren]iu Chiri]` [i 

a subliniat sacrificiile pe care militarii români, armata român`, le 

fac indiferent de condi]ii. Domnia Sa a spus: „Vreau s` [ti]i, stima]i 

compatrio]i, c` nu exist` o durere mai mare pentru un militar decât 

s`-[i conduc` pe ultimul drum un camarad. Am spus-o [i ieri la 

înmormântarea celuilalt erou, o spun [i ast`zi. Personal, [tiu, de 

mic, ce înseamn` durerea, ce înseamn` tragedia, ce înseamn` 

grijile vie]ii - aveam 10 ani, fratele meu 5 ani, iar mama, 33 de ani, 

când tat`l meu, c`pitanul Oprea Marin, a murit, la vârsta de 38 de 

ani, în unitate, în timpul unui serviciu militar ordonat. 

Mul]umesc familiei, mul]umesc tat`lui, mamei eroului nostru. 

Vreau s` îi asigur pe so]ia eroului [i pe fiul sù, c` vor avea 

onora]i Armata Român` [i România...”, a spus cu durere întotdeauna sprijinul total al Armatei Române. Niciodat`, dar 

ministrul ap`r`rii na]ionale. 

niciodat`, armata român` nu î[i va uita colegul, un erou. Acesta 

În memoria pilotului-erou, un elicopter din Flotila 71 este spiritul de corp al Armatei Române. Dumnezeu s`-i 

Aerian` [i avioane ultrau[oare de la Aeroclubul din odihneasc` pe eroii no[tri, c`pitan-comandorul Lauren]iu Chiri]` 

Târgu Mure[ au survolat cerul. Apoi, drapelul tricolor ce [i camaradul sù, c`pitan-comandorul Sorin Avram! 

a acoperit sicriul îi este înmânat, de ministrul ap`r`rii Dumnezeu s` ocroteasc` Armata Român` [i poporul român. 

na]ionale, so]iei pilotului. Poart` în culorile lui cerul, A[a s` ne ajute Dumnezeu!” 

p`mântul [i jertfa. 

La orele 16.00, cortegiul funerar s-a îndreptat spre cimitirul din 

Locotenent-colonel Ovidiu PURDEA-SOME{ 

localitate. Înainte de coborârea în groap`, peste sicriul lui Lauren]iu 

Chiri]` o ploaie de flori s-a iscat din înalturi, de la camarazii pilo]i 

pe elicopterele PUMA, iar o forma]ie de 4 aeronave 

americane F-15C a br`zdat v`zduhul pentru ultimul salut. 

Semnalul gornistului a dat stingerea pentru Chiru. 

PLOPI{. PLOPI{. Atmosfer` general` funebr` în comuna 

Plopi[, de lâng` {imleu-Silvaniei. Sergentul Gavril 

Nicorici, din Batalionul 814 Tancuri „Mihai Vod`”, decedat 

în data de 30 octombrie, în urma unui accident cu muni]ie 

de manevr` în Poligonul Cincu, a fost înmormântat mar]i, 

2 noiembrie, în localitatea natal`, cu onoruri militare. La 

ceremonialul de înmormântare au fost prezen]i [eful 

Statului Major General, amiralul Gheorghe Marin, [eful 

Statului Major al For]elor Terestre, generalul-maior Dan 

Ghica-Radu, comandantul Diviziei 4 Infanterie, generalul 

de brigad` Avram C`t`nici, comandantul Brig`zii 81 

Mecanizate, generalul de brigad` Dan-Florin Grecu, 

comandantul Bazei 4 Logistice, generalul de brigad` 

Ioan Mure[an, militari din mai multe mari unit`]i [i unit`]i 

ale diviziei, oficialit`]i locale [i câteva sute de localnici. 

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel Oprea, a transmis 

o scrisoare de condolean]e familiei îndoliate, în care 

se arat`: „Dator`m recuno[tin]`, pre]uire [i deplin respect 

colegului nostru pentru tot ceea ce a f`cut ca om [i ca 

militar, pentru modul exemplar în care [i-a f`cut datoria 

fa]` de Patrie, sub puterea sacr` a Jur`mântului rostit 

sub Drapel. Om calculat, cuminte [i extrem de s`ritor în 

ajutorul colegilor, Gavril [i-a îndeplinit exemplar 

misiunile, ac]ionând întotdeauna în cadrul subunit`]ii cu 

d`ruire, curaj [i demnitate. Ne vom aminti mereu de 

sergentul Gavril Nicorici, ca de un subofi]er con[tiincios, 

devotat meseriei alese [i Armatei României, respectuos 

cu colegii [i comandan]ii, un bun prieten. V` asigur`m 

pe dumneavoastr`, familia care l-a înconjurat întotdeauna 

cu dragoste pe Gavril, de pre]uirea [i considera]ia 

noastr`, a tuturor camarazilor lui”. 

Primarul comunei, Nicolae Criste, a precizat c` 

subofi]erul în vârst` de 26 de ani, c`zut la datorie, a 

primit post-mortem Titlul de „Cet`]ean de Onoare” al 

comunei, în urma unei hot`râri a consiliului local. La 

orele 13.15, cortegiul funerar, porne[te de la casa 

p`rinteasc` cu nr. 194 spre biserica greco-catolic` din 

centrul comunei pentru slujba religioas`. Aceasta a fost 

oficiat` de un sobor de peste 20 de preo]i, militari [i 

civili, în frunte cu Episcopul greco-catolic al Oradiei, Virgil 

Bercea, [i preotul militar al Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, 

Nicolae C`lug`r. 

Dup` slujba religioas` a fost omagiat` memoria 

sergentului Nicorici de preo]ii ofician]i [i de [eful Statului 

Major al For]elor Terestre, care a spus: „Noi am pierdut 

un camarad în timpul execut`rii unei misiuni de instruire 

în poligon [i acest lucru ne doare profund. Ne instruim 

a[a cum lupt`m. Din p`cate, via]a demonstreaz` c` 

avem sacrificiul suprem f`cut [i în teatrele de opera]ii, 

avem sacrificiul f`cut [i pe câmpurile de instruc]ie [i în 

misiunile pe care le avem [i pe teritoriul na]ional (...) 

Gavril a fost un copil deosebit, un camarad deosebit, un 

coleg [i un om deosebit”. 

Salvele trase de garda de onoare [i primirea 

drapelului României de tat`l subofi]erului au încheiat 

ceremonialul de înhumare a celui care va r`mâne ve[nic 

în memoria noastr` camarazilor sì: Gavril Nicorici, 

sergent [i mecanic conductor în cadrul Batalionului 814 

Tancuri, c`zut la datorie într-o misiune în Poligonul Cincu. 

Eugen PRODAN-M~CIUC~

EVENIMENT 

MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE, 

GABRIEL OPREA, CU PRILEJUL S~RB~TORIRII 

ZILEI ARTILERIEI - 10 NOIEMBRIE 

Artileria este una dintre cele mai importante 

arme de sprijin al For]elor Terestre care se bucur` 

de un binemeritat prestigiu, câ[tigat de-a lungul 

unei istorii glorioase, în care a contribuit hot`râtor 

la câ[tigarea marilor b`t`lii din istoria 

poporului român. 

{i în evolu]ia armatei noastre, ca pretutindeni 

în lume, artileria a ]inut caden]a cu timpul. 

Ea a cunoscut dezvolt`rile [i transform`rile cerute 

de necesitatea îndeplinirii misiunilor ce i-au fost 

destinate de c`tre strategii militari ai vremurilor. 

10 noiembrie 1843 este data memorabil` când 

s-a constituit prima baterie de artilerie, moment 

care a intrat în istorie [i în con[tiin]a militarilor 

Armatei României ca Ziua Artileriei. Alte repere 

semnificative în istoria acestei arme, ale c`rei 

izvoare se pierd în negura secolelor trecute, sunt 

înfiin]area, în anul 1854, a primului divizion de 

artilerie [i, în anul 1860, a primului regiment de 

artilerie. Au urmat apoi construirea Arsenalului, 

Pirotehniei [i Fabricii de pulbere, elaborarea 

primului regulament de trageri pentru artileria 

român`, momente ce ne relev` faptul c`, de la 

începuturile organiz`rii ei pe fundamente moderne, 

artileria s-a impus ca o arm` complex`. Devenirea 

ei a privit nu numai organizarea, ci [i 

dotarea, reglementarea [i instruc]ia. 

Într-un interval de timp relativ scurt, artileria 

român` a cunoscut o dezvoltare remarcabil`. Din 

anii domniei lui Alexandru Ioan Cuza [i pân` la 

Un pluton de militari din For]ele 

Terestre Române particip`, în 

perioada 4 - 13 noiembrie, la exerci]iul 

de instruire în comun româno-chinez Friendship 

Action 2010, care se desf`[oar` în localitatea 

Kunming, provincia Yunnan, din Republica 

Popular` Chinez`. 

Vineri, 5 noiembrie, s-a desf`[urat ceremonia 

de deschidere a exerci]iului, la care au fost prezen]i 

ambasadorul României în R.P. Chinez`, domnul 

Viorel Isticioaia Budura, [eful Instruc]iei [i 

Doctrinei din Statul Major al For]elor Terestre, 

generalul de brigad` Mihai Ciungu, ata[atul 

român al ap`r`rii în aceast` ]ar`, locotenentcolonelul 

Cristian Dobre, iar din partea gazdelor 

au participat loc]iitorul comandantului regiunii 

militare Cengdu, generalul-maior Li Zuochen, 

loc]iitorul directorului Direc]iei Rela]ii Militare 

Interna]ionale, generalul-maior Ci Guowei, 

generali [i ofi]eri superiori chinezi. 

Plutonul românesc, format din 25 de militari 

din cadrul Batalionului 26 Vân`tori de Munte de 

la Brad, [i un pluton de militari din compunerea 

structurilor de vân`tori de munte ale armatei 

Secretarul de stat Mihail Vasile-Ozunu a participat vineri, 

5 noiembrie, la evenimentul organizat cu prilejul împlinirii a 90 

de ani de la înfiin]area Institutului de Medicin` Aeronautic` [i 

Spa]ial` General dr. aviator Victor Anastasiu (I.N.M.A.S.) [i 

desf`[ur`rii lucr`rilor celei de-a 16-a Sesiuni anuale de medicin` 

[i psihologie aeronautic`, care au avut loc la sediul institutului. 

Într-un mesaj adresat personalului Institutului de Medicin` 

Aeronautic` [i Spa]ial`, ministrul ap`r`rii na]ionale, Gabriel 

Oprea, a subliniat c`, prin serviciile medicale oferite, prin 

multiplele particip`ri [i contribu]ii la manifest`rile [tiin]ifice 

interne [i interna]ionale, în domeniu, aceast` institu]ie de 

prestigiu [i-a demonstrat capabilitatea de a fi o prezen]` 

remarcabil` în domeniul complex al lumii medicale. 

R`zboiul pentru Independen]` din 1877 s-au pus 

bazele organiz`rii artileriei române moderne, 

înzestr`rii ei cu tehnic` de lupt` la nivelul celor 

mai dezvoltate state din Europa acelui timp, 

cre`rii unei industrii proprii de armament [i 

muni]ii [i preg`tirii personalului în concordan]` 

cu evolu]ia artei militare universale. 

Preg`tirea artileri[tilor a fost verificat` 

sever pe câmpul de lupt`, în R`zboiul pentru 

Independen]`. Salvele artileriei române din 

anul 1877 de la Calafat au avut un etern ecou 

afectiv în sufletul poporului român, identificându-se 

pe deplin în con[tiin]a genera]iilor 

cu îns`[i aspira]ia de independen]` [i suveranitate 

a poporului nostru. Constituirea 

artileriei de câmp, de munte, de cetate [i artileriei 

antiaeriene reprezint` etape importante 

în evolu]ia acestei arme, sub aspectele organiz`rii 

[i dot`rii, motoriz`rii artileriei grele, 

apari]iei noilor categorii de artilerie, preg`tirii 

cadrelor [i trupei, dezvolt`rii [i moderniz`rii 

întreprinderilor de reparat [i fabricat 

armament. 

Experien]a celor dou` r`zboaie mondiale a 

scos în eviden]` rolul din ce în ce mai important 

al artileriei în lupt` [i, mai ales, necesitatea cre[terii 

calit`]ii mijloacelor de lupt` [i a mobilit`]ii 

trupelor. 

În zilele noastre ponderea importan]ei artileriei 

în cadrul marilor unit`]i [i unit`]ilor de 

arme întrunite a crescut sim]itor, concomitent 

cu asigurarea tehnic` cu armament [i muni]ii. 

În condi]iile în care trebuie s` fim la standardele 

unei armate de nivel NATO, este foarte important 

s` func]ioneze irepro[abil un sistem modern 

artileristic capabil s` ofere disponibilitate 

îmbun`t`]it`, siguran]` mare, timp de ripost` 

redus, interoperabilitate în cadrul Alian]ei Nord- 

Atlantice, precum [i precizie [i eficien]` sporit`. 

În cei 167 de ani de existen]`, artileria 

român` modern` a consemnat cu generozitate 

în Cartea de Aur a Istoriei Neamului, nepieritoare 

momente [i jertfe pe altarul ap`r`rii 

fiin]ei noastre na]ionale. 

Cronica evolu]iei armei, de la înfiin]are [i 

pân` în prezent, este pres`rat` cu numeroase 

pagini de eroism, de fapte de arme ale artileri[tilor 

care nu au pregetat s` transforme misiunea 

de ap`rare a obiectivelor într-o datorie 

sfânt` [i nobil`. Tuturor artileri[tilor le aducem 

ast`zi un respectuos omagiu. 

Dragi militari artileri[ti, 

V-am v`zut în ac]iune la tragerile executate 

în cadrul Exerci]iului de nivel strategic DACIA 

2010, din poligonul Cincu, condus de Statul 

Major General, [i m-am convins de determinarea, 

eficien]a [i profesionalismul dumneavoastr`, 

[i mai ales de faptul c` prin eforturile 

dumneavoastr`, ale slujitorilor acestei arme, 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


EXERCI}IU DE INSTRUIRE ÎN COMUN 

ROMÂNO-CHINEZ 

chineze vor exersa proceduri specifice ac]iunilor 

militare în teren muntos. 

Tematica programului de instruire cuprinde 

tehnici de alpinism, proceduri de cùtare, salvare 

[i evacuare a r`ni]ilor din zone de mare altitudine, 

trageri cu armamentul din dotarea militarilor 

chinezi [i exerci]ii tactice în teren muntosîmp`durit. 

Antrenamentele comune planificate în cadrul 

exerci]iului contribuie la preg`tirea militarilor 

pentru desf`[urarea opera]iilor militare pe timp de 

var`-iarn` în zone de mare altitudine, cu clim` 

extrem`. 

Exerci]iul româno-chinez Friendship Action se 

afl` la a doua edi]ie, prima desf`[urându-se în anul 

2009, în România, la Brad. Acesta se înscrie în seria 

schimburilor de experien]` efectuate în comun de 

vân`torii de munte români cu structuri alpine din 

alte state. 

90 DE ANI DE LA ÎNFIIN}AREA INSTITUTULUI DE MEDICIN~ 

AERONAUTIC~ {I SPA}IAL~ 

„V` pute]i mândri cu faptul c`, pentru întreaga activitate 

desf`[urat`, Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i 

Spa]ial` a fost recunoscut [i certificat, prin Hot`rârea de Guvern, 

din anul 2005, drept „Centru de Excelen]` pentru Activit`]i 

Medicale", prima institu]ie medical` militar` care a primit 

aceast` înalt` apreciere. 

Dot`rile tehnice excep]ionale [i preg`tirea deosebit` a 

speciali[tilor din cadrul institutului au drept scop principal 

cre[terea performan]elor personalului aeronautic militar, printro 

selec]ie adecvat`, expertiz` medical` periodic` [i programe 

speciale de antrenament fiziologic [i psihologic", a ar`tat, în 

mesajul sù, ministrul Gabriel Oprea. 

Prin decret al Pre[edintelui României, Institutului de 

Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial` i-a fost conferit Ordinul 

5 

Artileria va continua s` fie principala for]` de 

sprijin cu foc din compunerea For]elor Terestre. 

V` felicit pentru rezultatele foarte bune ob]inute 

acum [i de-a lungul anilor, care îmi înt`resc 

certitudinea c` v` ve]i folosi [i în continuare 

toat` energia [i priceperea pentru o 

preg`tire temeinic`, pentru a fi capabili s` v` 

îndeplini]i misiunile specifice atât în ]ar`, cât 

[i în cadrul opera]iilor desf`[urate de Alian]a 

Nord-Atlantic`. 

Fi]i mândri de istoria armei pe care o 

sluji]i, de tradi]iile glorioase l`sate mo[tenire 

de înainta[i [i pe care ave]i datoria s` le duce]i 

mai departe! De Ziua Artileriei v` adresez, în 

nume personal [i în numele conducerii Armatei 

României, c`lduroase felicit`ri, ur`ri de 

s`n`tate dumneavoastr` [i familiilor care v` 

sprijin`, putere de munc` [i succese deosebite 

în întreaga activitate. 

Dumnezeu s` binecuvânteze Artileria 

Român`! 

„Meritul Sanitar” în grad de Ofi]er, pentru rezultate remarcabile 

ob]inute de-a lungul timpului în cercetarea [tiin]ific` 

medico-aeronautic` [i spa]ial`, pentru profesionalismul [i 

abnega]ia dovedite în asigurarea unui act medical de calitate. 

Num`rul mare de participan]i [i tematica divers` [i complex`, 

dezb`tut` în cadrul lucr`rilor celei de-a 16-a Sesiuni anuale de 

medicin` [i psihologie aeronautic`, demonstreaz` faptul c` acest 

gen de activitate [tiin]ific` se înscrie printre reperele certe de preg`tire 

profesional` a medicilor, psihologilor [i asisten]ilor medicali 

din domeniul de vârf al medicinei [i psihologiei aeronautice. 

Sub patronajul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i sub egida 

Academiei Interna]ionale de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`, 

INMAS va g`zdui, în anul 2011, cel de-al 59-lea Congres 

Interna]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`.

6 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


LA DUD-T~U}, 

CALIFICATIVE 

DE „FOARTE BINE” 

Militarii Militarii Batalionului Batalionului 183 Artilerie Artilerie din 

Lugoj, Lugoj, au trìt, trìt, de curând, curând, emo]iile emo]iile 

primelor primelor trageri trageri efectuate efectuate în poligonul poligonul 

Dud-Tau], Dud-Tau], sub comanda comanda experimentatului 

experimentatului 

lor comandant, comandant, colonelul colonelul Marcel Marcel Lic`. Lic`. 

Rezultatele Rezultatele ob]inute ob]inute au r`spl`tit r`spl`tit 

eforturile eforturile artileri[tilor artileri[tilor de peste peste an. 

Pân` la examenul 

poligonului 

[i-au consolidat echipa 

Fusesem în unitatea lor la aproximativ 

[ase luni de la înfiin]are [i iat`-ne la premiera 

tragerilor reale. Atunci, la început, cu to]ii, 

de la soldat la comandant au c`zut de acord 

c` trebuie mult` munc` pân` la a[ezarea fireasc` 

a lucrurilor. Treptat, acestea chiar au 

început s` se a[eze, prin sudoarea frun]ii lor, 

prin sacrificiile personale. Am în]eles c` au 

fost în permanen]` ajuta]i [i sus]inu]i de 

comandantul brig`zii, generalul de brigad` 

Gheorghe Simina, dar [i de loc]iitorii sì [i de 

comandan]ii unit`]ilor din cadrul brig`zii. Cu 

mic, cu mare, au pus um`rul la consolidarea 

construc]iei care se nume[te Batalionul 183 

Artilerie, unitate care începe s`-[i fac` sim]it` 

prezen]a pozitiv` [i în rândurile acestui 

municipiu b`n`]ean cu rezonan]` istoric`. 

La plecare, vreme bun`, 

ceasuri bune 

A[adar, dup` str`danii administrative 

avem [i ac]iune. Una mult a[teptat`. În fapt, 

un exerci]iu tactic de tip LFX, cu trageri de 

lupt`, de instruc]ie [i de apreciere cu sec]iile 

de tunuri antitanc calibru 100 mm [i obuzierele 

calibru 152 mm, la care particip` 80 de 

oameni, ofi]eri, subofi]eri [i solda]i, comanda]i 

de colonelul Marcel Lic`. Printre ei se afl` [i 

dou` fete, solda]ii Laura Lela [i Florentina 

Epîngeac, amândou` artileriste, despre care 

maiorul Ciprian Pu[ca[u spunea c` sunt active 

[i inimoase. Vremea este bun`, artileri[tii se 

bucur`. La Dud-Tau] îi a[teapt` deta[amentul 

precursor comandat de [eful logisticii, maiorul 

Radu Ru[tior. El a plecat cu oamenii sì cu 

câteva zile înainte pentru amenajarea caz`rii, 

asigurarea aprovizion`rii [i hr`nirii, a asisten]ei 

medicale, a amenaj`rii genistice, pentru 

mentenan]` etc. {i cum spuneam c` artileri[tii 

lugojeni sunt ajuta]i s` treac` de primele 

hopuri de to]i colegii lor din brigad`, [i nu 

numai, iat`-i în poligon pe cei care dau o mân` 

de ajutor: EOD-i[ti de la Râmnicu Vâlcea, care 

vor participa la asanarea poligonului, doi 

speciali[ti de la Batalionul 88 Mentenan]` din 

Some[eni, oameni cu sanitar` [i autocistern` 

de la Batalionul 191 Infanterie din Arad, 

c`pitanul medic Claudiu Popescu [i buc`tari 

de la Batalionul 32 Infanterie din Timi[oara. 

De asemenea, au mai fost sprijini]i în diferite 

probleme de colegii de la batalioanele din Satu- 

Mare [i Deva. Poate de aceea este frumos în 

armat`, pentru valoarea spiritului de corp [i 

de ac]iune. Poate de aceea militarii no[tri au 

uneori ceasuri bune, pentru sufletul lor, 

pentru camaraderie [i ajutor atunci când 

trebuie. Dup` cum îmi spunea maiorul Ciprian 

Pu[ca[u, un alt mare câ[tig pentru aceste 

trageri, dar [i pentru unitate, este un ofi]er 

tân`r. Locotenentul Ioan Medrea. Un ofi]er 

care a venit de la Bârlad [i s-a adaptat foarte 

bine la Lugoj. La aceste trageri îndepline[te 

func]ia de [ef al grupei de control [i evaluare 

a tragerilor. Este un ofi]er care promite mult 

dup` aprecierea loc]iitorului comandantului. 

Despre solda]i mi s-a spus c` nu sunt chiar 

novici în ale artileriei. To]i au fost preg`ti]i în 

timpul stagiului [i au cel pu]in o tragere la 

activ. Desigur, în alte poligoane. S`-i vedem [i 

aici, în Dud-Tau]. 

INSTRUC}IE 

Ce mai conteaz` ploaia 

primei zile de trageri? 

Vorbeam de vreme bun` la plecare [i, 

ploaia de abia a a[teptat s` vin`. La ora 10.00, 

a zilei mult a[teptate, când primele tunuri de 

100 mm au început s` trag`, oamenii erau 

uzi leoarc`, de la comandant la ultimul sgvist. 

Ap` amestecat` cu fum [i foc [i cu noroi 

din abunden]`. Comenzile sunt seci pentru 

cunosc`tori, îns` au ceva din atitudinea 

pedagogic` a comandantului, colonelul 

Marcel Lic`, ani buni lector la [colile de profil 

din Sibiu. Îl secondeaz` loc]iitorul, maiorul 

Ciprian Pu[ca[u. De fapt, loc]iitorul este [i 

conduc`torul tragerii. „Tehnica s-a 

comportat nesperat de bine, ne a[teptam la 

mai rù”, îmi spune el cu mina omului care a 

trecut cu bine de un obstacol. „E bine, ne 

comport`m bine”, apreciaz` ca pentru sine 

[i comandantul. Solda]ii care s-au perindat, 

rând pe rând, pe la pozi]iile de tragere p`reau 

mai mult crispa]i de r`ceal` [i umezeal` decât 

de aceast` tragere, prima din via]a noii 

unit`]i. S-au adaptat din mers cerin]elor 

batalionului [i majoritatea le-a acceptat [i î[i 

urmeaz` destinul. Desigur, au fost unii care 

au demisionat, în acest an, din motive diferite. 

Cei care au venit în poligon sunt deci[i s` 

continue. Bunòar`, solda]ii Bogdan 

Pog`cia[, Dan Ciortan, Cosmin Florea [i 

Cornel Rusu. Ei [i-au îndeplinit cu succes 

misiunea primei zile de trageri. Maiorul 

Ciprian Pu[ca[u îi felicit`. „Sunt bìe]i buni. 

Au avut ceva emo]ii inerente la prima lor 

aplica]ie, prima tragere, pentru c` instruc]ia 

a fost mai firav`. Dar au ac]ionat bine [i acest 

lucru este important”. La tragerile pentru 

apreciere cu comandan]ii de piese, ei au 

executat ochirea, ei au dat [i comanda. {i… 

Au câ[tigat tot atâtea F.B.-uri. Este vorba 

despre plutonierii-majori Ovidiu Vasile, 

Marius Cerbu [i Constantin C`ruceriu. În 

fine, ce mai conteaz` ploaia primei zile de 

trageri? Pentru c` a plouat cu „Foarte Bine”. 

Iar`[i soare 

[i Bravo bìe]i! 

La tragerea cu obuzierele de 152 mm, în 

poligon, al`turi de comanda unit`]ii, se afl` 

maiorul Sorin Cove[an, pe care l-am cunoscut 

când venise s` fac` documentele necesare 

pentru omologarea poligonului de la {tiuca, 

pentru tragerile cu armamentul specific 

Batalionului 183 Artilerie. Acum este cu alte 

treburi la Dud-Tau]. La ora 11.00 începe 

tragerea. Este o alt` zi, e soare, e bine. 

Oamenii sunt încânta]i de rezultatele 

anterioare. Domni[oarele soldat Laura Lela 

[i Florentina Epîngeac vor îndeplini func]ia 

de ochitor. Se începe cu verificarea direc]iei 

de baz` [i determinarea corec]iilor prin reglaj 

pe reperele de tragere. Plus LFX-ul. „În 

meniu” acest exerci]iu are vreo [ase misiuni. 

Trage sec]ia I. Bravo bìe]i! Trage [i sec]ia 

II. Bravo bìe]i! {i bravo [i fetele, a[ completa 

eu. „A fost bine, ne-am f`cut treaba. Din cele 

[ase misiuni, la patru am luat calificativul 

Foarte Bine, iar la dou`, Bine. Deci, 

calificativul general e Foarte Bine, spune 

colonelul Marcel Lic`. Ce urmeaz` acum? 

„Masa de sear`, briefing-ul de final [i 

preg`tirea pentru plecare”, conchide maiorul 

Ciprian Pu[ca[u. S` sper`m c` îi vom vedea 

în ac]iune la alte [i alte trageri, cel pu]in la 

fel de bune ca aceasta, la care au demonstrat 

c` sunt o echip` [i c` sunt în stare ca, în 

presiunile timpului, s` nu uite c`, în primul 

rând, sunt artileri[ti. 

Eugen PRODAN-M~CIUC~ 

BOTEZUL FOCULUI ÎN BABADAG 

La mijlocul lunii octombrie, artileri[tii Batalionului 113 Artilerie, disloca]i 

în garnizoana Slobozia au primit botezul focului în poligonul Babadag, acolo unde 

au executat exerci]ii tactice cu trageri de lupt` (LFX) cu obuzierele calibru 152 

mm. Totodat`, grupele de cercetare [i transmisiuni din cadrul batalionului au 

executat câte un exerci]iu de rezolvare a unei situa]ii tactice (STX), de nivel 

grup`. Militarii participan]i la activit`]ile din Poligonul Babadag au ob]inut 

rezultate foarte bune, ei fiind felicita]i, la final, de comandantul Brig`zii 1 

Mecanizat`, colonel Marius Harabagiu. 

La reu[ita exerci]iilor au contribuit din plin, al`turi de personalul unit`]ii 

noastre, militari apar]inând Brig`zii 1 Mecanizat`, precum [i Batalionului 96 

Geniu, care au participat cu materiale [i tehnic` auto necesare bunei desf`[ur`ri 

a activit`]ilor din poligon. 

La final, comandantul batalionului, locotenent-colonelul D`nu] Geaba, a 

eviden]iat eforturile comandantului bateriei de tragere, sublocotenent Cosmin 

Jitaru, precum [i munca depus` de comandan]ii pieselor, sergen]ii Valentin 

Ioni]` [i Dan Bola. 

Un aport deosebit la reu[ita tuturor activit`]ilor din poligon l-au avut [i 

locotenentul Florin Buc[`, [eful opera]iilor la aceast` aplica]ie, precum [i 

comandantul Bateriei 1 Obuziere, c`pitanul Aurelian Gheorghe. (F.B.)

- Mai este artileria o arm` cùtat`? 

- În domeniul ac]ional, în conformitate cu 

prevederile Strategiei de Transformare a 

Armatei României, artileria a parcurs un drum 

greu, cu obstacole, uneori de natur` obiectiv`, 

alteori, de natur` subiectiv`. Dar, dup` cum se 

[tie, numai ce este greu î]i asigur` satisfac]ii de 

natur` profesional`, ce nu pot fi exprimate prin 

cuvinte. 

În primul rând, Artileria Terestr` nu mai 

este de mult numai o arm`, ea constituie un 

spirit [i element de echip` f`r` precedent, 

aceasta reprezint` ast`zi [i va reprezenta [i în 

viitor un „sistem de sisteme”, apt s` se 

adapteze la orice tip de opera]ie, de la cele de 

lupt`, la cele de sprijin al p`cii [i pân` la cele de 

stabilitate [i sprijin. 

În al doilea rând, Sistemul Artileriei 

Terestre \nseamn` aproximativ 35 – 40% din 

Sistemul For]elor Lupt`toare al For]ele 

Terestre, reprezentând principala component` 

de sprijin de lupt` a celei mai importante 

categorii de for]e din Armata României. 

La nivelul Sistemului For]elor Terestre, în 

cadrul marilor unit`]i de nivel tactic, 

principalele procese care se desf`[oar` pe 

timpul preg`tirii [i ducerii opera]iei, indiferent 

de tipul acesteia, sunt procesul de luare a 

deciziei, respectiv procesul de management 

al ]intelor (tactical targeting), desigur pe 

fondul unui suport logistic real, la nivelul 

cerin]elor actuale. În acest sens, afirm în 

cuno[tin]` de cauz` faptul c`, prin design-ul 

actual, Sistemul Artileriei Terestre poate 

asigura, cu limit`rile aferente nivelului 

tehnologic al echipamentelor din dotare, 

îndeplinirea cerin]elor aferente armoniz`rii 

ac]ionale din NATO. 

Abordând domeniul resurselor, pot s` 

afirm c` Sistemul Artileriei Terestre se afl` în 

aten]ia structurilor abilitate din armata 

României. M` refer la: realizarea Sistemului 

LAROM, începând cu 1996, ca fiind primul 

sistem multi-calibru dotat cu sistem automatizat 

de conducere a focului [i sistem standardizat 

de înc`rcare [i transport a muni]iilor 

(MITCL); asamblarea în facilit`]i de profil din 

România, în anul 2002 – 2003, a obuzierului 

autopropulsat u[or blindat cal. 155 mm 

(Sistemul ATROM) [i executarea de trageri 

experimentale cu acesta în poligonul Cincu; 

realizarea, în România, a sistemului optoelectronic 

de asigurare ]inte (tip ARGUS); s-a 

achizi]ionat [i integrat, \n totalitate, sistemul 

de asigurare date meteo (tip VAISALA) etc. 

În concluzie, pot s` spun c` Sistemul 

Artileriei Terestre este [i va fi, pentru înc` 

mult` vreme, o component` de baz` în 

For]ele Terestre, în condi]iile în care trebuie 

s` fim în m`sur` s` particip`m la preg`tirea 

[i desf`[urarea oric`rui tip de opera]ii 

terestre, în mediul na]ional sau aliat. 

- Fiind singura mare unitate de artilerie, 

ce perspective mai are un artilerist pentru 

a promova pân` pe ultimele trepte ale 

carierei militare? Ce instrumente are la 

îndemân` comanda marii unit`]i pentru a- 

[i p`stra cei mai buni oameni? 

- Pe lâng` marea unitate pe care o comand, 

în cadrul Sistemului Artileriei Terestre exist` 

subunit`]i, unit`]i de tip batalion de artilerie [i 

regiment de artilerie. De asemenea, vreau s` 

subliniez c` acest tip de subunit`]i [i structurile 

brig`zii de artilerie sunt dispuse propor]ional 

INTERVIU 

Generalul de brigad` Florinel DAMIAN: 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


ARTILERI{TII SUNT OAMENI RESPONSABILI, 

CU UN SPIRIT DE ECHIP~ DEZVOLTAT 

În ultimii ani, în Sistemul Artileriei Terestre, au avut loc transform`ri de 

substan]`. Dac`, în anul 2001, existau 22 de brig`zi de artilerie, ast`zi putem 

vorbi doar de una. Din 1994 [i pân` în prezent, au fost elaborate [i puse în 

practic`, în acord cu standardele Alian]ei, peste 250 de doctrine, manuale, 

instruc]iuni etc. La ceas aniversar, generalul de brigad` Florinel DAMIAN, 

comandantul Brig`zii 8 LAROM, ne spune mai multe despre eforturile continue 

ale artileri[tilor pentru a se men]ine ca o arm` modern`. 

Generalul de brigad` dr. Florinel 

DAMIAN s-a n`scut pe 24 ianuarie 1958, în 

ora[ul Câmpulung, jude]ul Arge[. A 

îndeplinit, pe rând, urm`toarele func]ii: 

comandant pluton, baterie, batalion la 

Brigada 43 Artilerie (1980 – 1991); [eful 

cercet`rii [i loc]iitor de [ef de stat major la 

Brigada 43 Artilerie (1993–1995); comandant 

al Batalionului 25 Artilerie (1995–1998); [ef 

de stat major la Brigada 16 Artilerie (1998– 

2000); [ef de birou, [ef de sec]ie la S.M.F.T. 

(2000–2006); consilier al ministrului ap`r`rii (2006–2007). Din 19 septembrie 2007, este 

comandantul Brig`zii 8 Artilerie Mixt`, ast`zi 8 LAROM. 

De-a lungul carierei a participat la mai multe cursuri [i exerci]ii interna]ionale, dintre 

care men]ion`m: „STRONG RESOLVE 2002", NATO Livex, Germania – Polonia, 

Comandamentul Aliat Întrunit (pe Nava USS MOUNT WHITNEY) - “DESERT LAKE 04”, 

CPX, POLONIA, loc]iitor [ef opera]ii la Divizie multina]ional`. 

În perioada august 2004-martie 2005, a participat la misiunea “IRAQI FREEDOM”, 

ocupând func]ia de loc]iitor [ef opera]ii Divizia Multina]ional` de Centru-Sud, sub 

comand` polonez`. Pe timpul acestei misiuni, pentru modul cum a participat la predarea 

Ruinelor BABILON c`tre Autoritatea Irakian` [i cum [i-a îndeplinit atribu]iile func]ionale, 

a fost decorat, dup` cum urmeaz`: Din partea SUA, cu „The Army Achievement Medal” 

[i „The Army Commendation Medal”, din partea Poloniei, Medalia de Bronz (cea mai 

înalt` distinc]ie ce se poate acorda unui militar strìn), din partea Coali]iei Irak, Medalia 

„Pentru Misiune în Irak”, din partea ministrului ap`r`rii na]ionale, Emblema „Onoarea 

Armatei României”, cu însemne de r`zboi [i din partea [efului Statului Major al For]elor 

Terestre din Armata României, „Emblema de Onoare a SMFT”. 

pe întreg teritoriul ]`rii. Din experien]a proprie, 

datorit` structurii, rigurozit`]ii, flexibilit`]ii, 

responsabilit`]ii [i spiritului de echip`, care stau 

la baza educ`rii artileri[tilor, ace[tia sunt 

aprecia]i [i cùta]i pentru a îndeplini func]ii de 

comand` [i stat major, în structurile de nivel 

tactic [i în cele centrale. În acest sens, amintesc 

pe generalul-locotenent dr. Sorin Ioan, [eful 

Reprezentan]ei Militare a României la NATO 

[i UE, generalul-maior dr. Mihai Chiri]`, [eful 

Direc]iei Instruc]ie [i Doctrin`, generalul de 

brigad` dr. Dan-Florin Grecu, comandantul 

Brig`zii 81 Infanterie Mecanizat`, în prezent, 

seniorul na]ional al Contingentului din România 

la RC South/TO Afganistan, colonelul Viorel 

Alb`stroiu, loc]iitorul comandantului Brig`zii 

2 Infanterie sau locotenent-colonelul Iulian 

Berdil`, comandantul Batalionului 2 Infanterie. 

Din punct de vedere al instrumentelor 

pe care le am la îndemân` pentru p`strarea, 

eu a[ mai adùga [i pentru promovarea, celor 

mai buni militari din brigada pe care o 

comand, pot s` afirm c` dispun doar de 

posibilitatea [i, în acela[i timp, de responsabilitatea 

de a men]ine în marea unitate o 

atmosfer` de lucru proprie necesit`]ii de 

integrare real` în structurile UE / NATO, pe 

fondul unei crize economico-financiare 

deosebite. 

- Cum valorifica]i resursa uman` în 

condi]iile în care a]i r`mas singura brigad` 

de artilerie din Armata României? 

- Consider c` resursa uman`, pe care o 

avem la dispozi]ie, în acest moment, 

reprezint` componenta cea mai de pre]. 

Militarii care sunt încadra]i în structurile de 

artilerie terestr` sunt în majoritate oameni 

responsabili, dornici de cunoa[tere, disciplina]i, 

cu un spirit de echip` dezvoltat [i 

dispu[i la efort, chiar [i în condi]ii extreme. 

Acestea sunt principalele motive pentru care 

noi, cei din comanda brig`zii, suntem extrem 

de interesa]i pentru crearea atmosferei de 

lucru, propice afirm`rii individului [i a 

echipelor, dar [i pentru interven]ia la 

e[aloanele în drept, prin rapoarte, pentru 

trimiterea celor mai merituo[i la diferite 

cursuri [i [coli, pentru cre[terea nivelului de 

cultur` [i preg`tire a acestora. 

Împreun` cu cei din comanda brig`zii 

acord`m o mare aten]ie cre`rii unei atmosfere 

de lucru corecte, concomitent cu asigurarea 

îndrum`rii întregului personal spre studiu, 

corectitudine, responsabilitate [i spirit de 

echip`, necesare pentru viitorul acestei mari 

unit`]i [i a dezvolt`rii Sistemului Artileriei 

Terestre. 

- Brigada 8 Artilerie Mixt` s-a transformat 

în Brigada 8 LAROM. Ce implica]ii 

are aceast` transformare? 

- Aceast` schimbare nu este numai de 

semantic`, ci presupune [i o serie de 

transform`ri de natur` conceptual-ac]ional`. 

În primul rând, am g`sit solu]ia de asigurare 

a unui sprijin prin foc optim prin utilizarea 

procedeului „modulariz`rii for]elor”. 

În al doilea rând, din punct de vedere 

doctrinar, este nevoie de structuri care s` 

dispun` de militari cu experien]` pentru 

actualizarea permanent` a Doctrinei Artileriei 

Terestre [i, în aceea[i direc]ie, elaborarea 

manualelor de lupt`. Consider c` aceast` 

responsabilitate este cea mai dificil`, dar nu 

imposibil de realizat. 

În al treilea rând, faptul c` Brigada 8 

Artilerie Mixt` s-a transformat în Brigada 8 

LAROM a dus, prin structura sa, la realizarea 

unui adev`rat „sistem de sisteme” mult mai 

flexibil, armonizat NATO. Resubordonarea fa]` 

de o structur` central`, a impus schimbarea 

misiunilor ce trebuie îndeplinite. Astfel c`, în 

prezent [i viitor, militarii din cadrul sistemului 

de comand` [i control al marii unit`]i trebuie 

s` fie în m`sur` s` participe la procesul de 

planificare (OPP), respectiv la cel de 

management al ]intelor (targeting) de nivel 

operativ [i/sau strategic. Aceste cerin]e noi 

impune organizarea punctelor de comand` pe 

centre de conducere [i modularizarea 

componentelor de comand` [i control ale 

unit`]ilor subordonate, astfel încât s` fie 

optimizat` centralizarea planific`rii [i 

descentralizarea execu]iei. 

7 

- Sistemele integrate de conducere a 

focului vor fi implementate mai u[or la 

nivelul întregii brig`zi în condi]iile 

„uniformiz`rii” tehnicii? Care este 

obiectivul principal al comenzii brig`zii 

pentru implementarea total` a acestor 

sisteme? 

- Chiar dac`, acum, brigada poart` în 

denumire [i „LAROM”, o mare parte dintre 

militarii care sunt încadra]i în marea unitate 

sunt implica]i, din punct de vedere conceptual, 

în realizarea [i func]ionarea Sistemului 

LAROM înc` din 1996. Sigur, avem printre noi 

[i militari noi, dar care, datorit` responsabilit`]ii 

[i efortului de care au dat dovad`, [i-au însu[it 

cuno[tin]ele necesare despre sistem, s-au 

integrat, deja, în colectiv sau sunt în curs de 

integrare. Ast`zi, când suntem în era 

cibernetic`, utilizarea unui computer sau a 

unui echipament automatizat nu mai reprezint` 

o „fata morgana” sau „vis urât”, de care trebuie 

s` te fere[ti, ci reprezint` o normalitate. Mai 

greu este s` con[tientiz`m c`, în anumite 

situa]ii, trebuie s` fim în m`sur` s` planific`m 

[i s` conducem focul, utilizând procedurile mai 

vechi, care au la baz`, tabelele de logaritmi, 

tabelele de tragere, hârtie, creion [i 

nemuritoarea gum` de [ters. 

În concluzie, obiectivul principal al comenzii 

brig`zii este de a participa la dezvoltarea acestui 

sistem [i de a fi în m`sur` s` planific`m, s` 

conducem [i s` evalu`m sprijinul prin foc, 

folosind atât sistemul automatizat, standard UE 

/ NATO, cât [i pe cel neautomatizat, nonstandard 

UE / NATO, în cadrul preg`tirii [i 

ducerii opera]iilor în adâncime (deep), la 

contact (close) [i în spate (rear). 

- Artileri[tii au îndeplinit [i continu` 

s` îndeplineasc` misiuni în teatrele de 

opera]ii (TO) individual sau în cadrul unor 

echipe. Dup` modelul armatelor unor ]`ri 

aliate, putem s` ne a[tept`m s` vedem în 

TO subunit`]i de artilerie? 

- Noi suntem gata, în orice moment, s` ne 

servim ]ara, acolo unde conducerea acesteia 

ne cere. 

Participarea artileri[tilor la misiuni în TO, 

este o realitate [i o certitudine în acela[i timp. 

Chiar dac` nu s-a scos în eviden]` la momentul 

respectiv, artileri[tii au participat în cadrul 

unit`]ilor de manevr` [i în subunit`]i de 

arunc`toare în TO Irak, [i particip` [i acum în 

TO Afganistan. 

În acest moment, artileri[tii selec]ioneaz`, 

preg`tesc [i particip` cu solda]i grada]i 

voluntari, subofi]eri, mai[tri militari [i ofi]eri, 

separat de structurile de manevr`, în 

Afganistan, cu Echipe de Consiliere [i Leg`tur` 

(OMLT) de tip garnizoan`, respectiv de tip 

batalion de sprijin, ca s` traducem mot a mot, 

în fapt este batalion de artilerie, având în vedere 

[i noile cerin]e ale Strategiei NATO în 

Afganistan. În acord cu aceste cerin]e, NATO 

trebuie s` asigure consilierea necesar` Armatei 

Na]ionale din Afganistan (ANA), pentru ca 

aceasta s` fie în m`sur`, începând cu 2012, s`-[i 

asigure cu for]ele proprii ap`rarea na]ional`. 

Consider c` Sistemul Artileriei Terestre 

este în m`sur`, par]ial, s` participe la 

îndeplinirea misiunilor de sprijin prin foc al 

for]elor de manevr`, în opera]ii de men]inerea 

p`cii, stabilitate [i sprijin, care ac]ioneaz`, în 

acest moment, în TO, dar acest fapt presupune, 

în primul rând, costuri relativ însemnate. 

În final, v` rog s`-mi permite]i ca, în nume 

personal, cât [i în numele întregului personal, 

cu ocazia ZILEI ARTILERIEI TERESTRE, 10 

NOIEMBRIE 2010, s` ur`m tuturor colegilor 

de arm` s`n`tate, în]elegere, responsabilitate, 

satisfac]ii [i succese depline în activitatea de 

mare importan]` pe care o desf`[oar` în cadrul 

Armatei. 

Interviu realizat de 

c`pitanul Dan SCUTARU

8 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


LA ÎNCEPUT DE DRUM 

Maior George-Cosmin LUMÎN~ROIU 

Cu o resurs` uman` limitat`, dar eficient` Sec]ia 435 

Mentenan]` Echipamente Militare de pe Valea Ghime[ului 

asigur` men]inerea st`rii tehnice a echipamentelor structurilor 

din aria de responsabilitate a Brig`zii 61 Vân`tori de Munte. 

Oamenii 

de pretutindeni 

Suntem \n miez de toamn`. Zgribuli]i de 

frig, patru s.g.v., echipa]i în salopete, sunt 

\n pauza de mas`. Este un moment prielnic 

de a se cunoa[te mai bine. Sunt colegi de 

numai trei s`pt`mâni, veni]i aici din unit`]i 

militare aflate în diverse localit`]i: Bacù, 

Hemeiu[ [i Miercurea Ciuc. Au diverse 

specialit`]i [i specializ`ri: infanterie, vân`tori 

de munte, geniu, rachete [i artilerie 

antiaerian`, iar aici sunt dintr-un singur 

motiv: apropierea de cas`. O ob]iune cu 

efecte benefice asupra bugetelor personale. 

Dup` micul osp`], fiecare î[i urmeaz` 

drumul spre locul sù de munc`. 

Cople[it de probleme, aflat în a[teptarea 

unui control de la e[alonul superior [i asaltat 

de un dosar stufos cu coresponden]`, [eful 

sec]iei, locotenent-colonel Imre Tibor 

Nemeth, abia mai are timp s`-[i trag` 

sufletul. A[a c` am ales s`-l abord`m pe 

c`pitanul inginer Sorin Marius Sînc`, 

actualul [ef al logisticii [i viitorul loc]iitor al 

[efului de sec]ie. Bucure[tean get-beget, 

naturalizat din 2001 în Harghita, fost [ef al 

comunica]iilor [i informaticii la o unitate 

vecin`, acesta ne asigur` c` sec]ia pentru 

care lucreaz` este în formare, iar resursele 

financiare alocate, precum [i încadrarea 

deficitar` cu tehnic` [i personal sunt câteva 

din problemele cu care se confrunt`, îns` 

au suficiente promisiuni care le dau speran]`. 

De la inginer 

la mecanic auto 

|n fa]a autoturismului de teren din dotarea 

sec]iei, se afl` soldatul Dumitru Urdea. 

A scos apa din radiator, pentru c` temperatura 

de - 6 grade Celsius, înregistrat` 

diminea]a, poate provoca nepl`ceri. Apa înc` 

]ine locul antigelului. Apoi desface filtrul de 

motorin` pentru a-l cur`]a de impurit`]i. {tie 

c` altul de schimb nu mai are [i trebuie 

s`-l cure]e cu mare aten]ie. Îi monteaz` cu 

aten]ie capacul, deoarece cheile fixe sunt 

u[or decalibrate [i pot deteriora capul [uruburilor. 

Iar asta ar fi o tragedie pentru 

comunitatea mica a sec]iei. 

Plin de via]`, Dumitru Urdea are 26 de 

ani [i este din comuna Palanca, aflat` la 20 

de kilometri de unitate. A început cu [coala 

profesional` în domeniul protec]iei mediului 

industrial. 

Apoi a încercat s` se angajeze ca inginer 

mecanic la mai multe firme de profil din Bacù, 

îns` salariile nu treceau de 1.100 de lei, la un 

program de lucru care dep`[ea [i 12 ore. 

În 2007 a ales cariera militar`, la îndemnul 

prietenei sale din Com`ne[ti. A luat calea 

Bacùlui [i s-a angajat la o unitate de 

artilerie [i rachete antiaeriene. Anumite 

considerente personale l-au determinat s` 

schimbe ora[ul cu via]a la ]ar`. Referinduse 

la schimbarea f`cut`, Dumitru spune: Îmi 

lipse[te ora[ul, dar lucrul într-o garnizoan` 

izolat` este o experien]` util` pentru carier`, 

pentru via]`. 

{i-ar fi dorit s` fie ofi]er, îns` anul trecut 

nu a fost suficient de preg`tit [i a ratat 

examenul de admitere la Academia For]elor 

Terestre din Sibiu. {tie c` regulile jocului 

s-au schimbat [i acum se preg`te[te pentru 

examenul de admitere de la [coala de 

subofi]eri. 

Un om cu experien]` 

U[or aplecat peste motorul autoatelierului 

de repara]ii tehnic` de comunica]ii – M5, 

soldatul Valentin Cobuz verific` integritatea 

conductelor, racordurilor [i a furtunurilor 

de aer pentru frân`. {tie c` temperaturile 

foarte sc`zute din Valea Ghime[ului, precum 

[i num`rul mic al orelor de func]ionare a 

SOLDA}I {I GRADA}I VOLUNTARI 

motoarelor diesel reprezint` cel mai mare 

du[man al autocamioanelor. Are experien]a 

anilor petrecu]i la volanul mai multor 

camioane pe care a lucrat pân` în 2008, când 

afacerile cu lemnul de pe Valea Trotu[ului 

au început u[or s` intre în faliment. 

Salariul pe care-l primeam la firm` era 

destul de bun, îns` efortul depus era mult prea 

mare: zilnic plecam în curs` la [ase diminea]a 

[i m` întorceam la miezul nop]ii. Dormeam 

patru-cinci ore [i diminea]a o luam de la cap`t, 

spune interlocutorul nostru, referindu-se la 

acele vremuri. 

Prietenii din satul sù natal, Brusturoasa, 

care deja lucrau în armat`, i-au sugerat s` i 

se al`ture. {i iat` c` au trecut doi ani [i 

jum`tate de atunci [i Valentin mai a[teapt` 

[ase luni, ca s`-[i rotunjeasc` vechimea ca 

s.g.v. la trei ani, când poate s`-[i îndeplineasc` 

visul: acela de a deveni subofi]er. 

Autodidactul 

În interiorul autoatelierului de repara]ii 

tehnic` de comunica]ii, pe o mas` improvizat` 

dintr-o lad` de transport pentru 

tehnica radio, lucreaz` în lini[te soldatul 

Marian Portic. Desface caseta de alimentare 

a unui telefon de campanie F 1603, ale c`rui 

borne sunt oxidate. De pe o fi[` cite[te 

defectul [i modul de remediere a acestuia. 

Nu are mult` experien]` în domeniu, dar 

atunci c#nd a fost încadrat pistolar la 

Batalionul 24 Vân`tori de Munte din 

Miercurea Ciuc, a realizat c`, f`r` comunica]ii, 

tot efortul depus de lupt`tori ar fi în 

zadar. 

Naveta zilnic` de peste 70 de kilometri, la 

[i de la serviciu, oboseala acumulat` pe timpul 

transportului, [i condi]iile traficului anevoios 

din timpul iernii, l-au determinat pe Marian s` 

se mute aici, la sec]ie. {tie cât de importante 

sunt comunica]iile pentru vân`torii de munte 

[i este con[tient de importan]a muncii sale [i 

chiar î[i aduce aminte de o p`]anie de anul 

trecut: Eram într-o tab`r` de munte la Delu], 

lâng` Topli]a. De acolo am pornit într-un 

mar[ de 25 de kilometri, cu plutonul meu de 

vân`tori de munte. Era pe înserate [i, la un 

moment dat, ne-am r`t`cit. Dup` zece minute, 

leg`tura radio cu tab`ra s-a întrerupt. Radiotelefonistul 

a scos acumulatorul sta]iei radio 

[i a r`mas surprins s` constate c` una din 

lamelele acestuia era atât de oxidat`, încât nu 

mai f`cea contact cu sistemul de alimentare al 

sta]iei. Temperatura de -25 de grade Celsius din 

zon` a distrus garnitura de protec]ie, iar 

umezeala din aer a p`truns la lamelele 

acumulatorului. Locuind într-o zon` cu condi]ii 

climatice asem`n`toare, [tiam ce am de f`cut. 

Am luat baioneta [i, dup` ce am cur`]at lamela 

oxidat`, sta]ia a func]ionat de la prima încercare. 

Am restabilit leg`tura cu comandantul de 

companie, care ne-a ghidat pe drumul cel bun [i 

a[a am reu[it s` ajungem cu bine la destina]ie. 

Acum este ner`bd`tor s` plece la cursul 

de ini]iere în domeniul sù, organizat în 

noiembrie, la Some[eni, unde î[i va perfec- 

]iona deprinderile de reparator tehnic` radio. 

Gospodarul 

Este ora 15.00 [i programul zilei se 

apropie de sfâr[it. Ne dep`rt`m u[or de 

atelier, înspre comandament. Gr`bit, cu un 

teanc de fi[e în mân`, soldatul Peter Sarig 

se îndreapt` spre zona de depozitare a 

materialelor. Intr` în depozitul cu materiale 

de cazarmare, verific` trei solduri, bifeaz` 

pe fi[ele cu eviden]a materialelor [i r`sufl` 

u[urat. Tocmai a terminat de aranjat mesele 

[i scaunele primite, de curând, pentru 

dotarea atelierelor de repara]ii. Apreciaz` 

munca bine f`cut` [i întotdeauna î[i g`se[te 

câte ceva de retu[at. El [tie cel mai bine cât 

de greu se câ[tig` banul. Înainte de armat`, 

a lucrat ca fochist la un restaurant din 

Ghime[, unde primea lunar doar 400 de lei. 

Fiind unicul între]in`tor al familiei sale, cu 

banii c#[tiga]i nu reu[ea s`-[i acopere nici 

m`car cheltuielile legate de hran`, a[a c` a 

luat drumul c`t`niei. A[a a ajuns, în 2009, la 

Depozitul de materiale de intenden]` de la 

Hemeiu[, unde a fost angajat ca s.g.v.-ist. 

Mi-am f`cut de fiecare dat` datoria ca la 

carte. Când mi-am cerut transferul mai 

aproape de cas`, comandantul unit`]ii de la 

Hemeiu[ nici n-a vrut s` aud`. Povestindu-i 

situa]ia mea familial`, acesta m-a în]eles [i 

mi-a aprobat cererea, spune soldatul 

Peter Sarig, amintindu-[i peripe]iile legate 

de mutarea lui la sec]ia unde lucreaz` acum. 

De la buc`tar, paznic [i manipulant la 

ajutor de gestionar, Peter le-a f`cut pe toate, 

îns` distan]a mare pân` la mama sa l-a 

determinat, în scurt timp, s`-[i cear` 

transferul mai aproape de cas`. Venit de 

numai trei s`pt`mâni, nici aici n-a ezitat s` 

munceasc` la fel de bine cum a f`cut-o [i în 

alte p`r]i. A fost u[or de remarcat [i acum 

este omul de baz` al [efului de sec]ie.

Orice serviciu de informa]ii modern î[i are 

r`d`cinile [i tradi]iile în istoria poporului sù. 

În istoria militar` a României, structurile de 

informa]ii au fost apreciate pentru aportul 

deosebit la succesul în confrunt`rile armate. 

Unirea Principatelor Române, înf`ptuit` la 

24 ianuarie 1859, reprezint` actul care a 

schimbat fundamental realit`]ile [i evolu]ia 

istoric` din arealul Dun`rii de Jos. Acesta este 

momentul care marcheaz` na[terea României 

moderne, ]el scump în con[tiin]a neamului 

nostru. 

Reorganizarea armatei, proces firesc ce a 

urmat Unirii Principatelor, a determinat [i institu]ionalizarea 

activit`]ii de informa]ii militare. 

La 12 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru 

Ioan Cuza decreta, prin Înaltul Ordin de 

Zi nr. 83, înfiin]area Sec]iei a II-a în cadrul 

Statului Major al Armatei Principatelor Unite, 

„pentru tot ce se atinge de lucr`rile statistice [i 

tot ce prive[te lucr`rile tactice [i strategice, 

precum recunoa[teri [i itinerare militare, 

combinarea sau dirijarea manevrelor, alegerea 

pozi]iilor [i înt`rirea taberelor militare", sec]ie 

condus` atunci de sublocotenentul Sl`niceanu 

Gheorghe, având ca ajutor pe sublocotenentul 

{tefan F`lcoianu. Cei doi ofi]eri [i-au confirmat 

ulterior valoarea, avansând în ierarhia militar` 

pân` la gradul de general [i func]ia de ministru 

de r`zboi. Sec]ia a II-a a avut, de fapt, atribu]ii 

în care ast`zi se reg`sesc originile a mai multor 

direc]ii centrale ale Statului Major General. 

Privind aceast` perioad` de început a serviciului 

de informa]ii militare, trebuie subliniat 

faptul c`, din cauza statutului interna]ional al 

Principatelor Unite, domnitorul Alexandru 

Ioan Cuza nu putea trimite ambasadori sau 

ata[a]i militari în marile capitale europene. De 

aceea, acest neajuns a fost suplinit prin trimiterea 

unor reprezentan]i personali speciali sau 

a unor agen]i diplomatici dintre care pot fi 

aminti]i Vasile Alecsandri (la Paris), doctorul 

Ludovic Steege (Berlin [i Viena), T. Calimachi 

(Belgrad), locotenent-colonelul Iancu 

Alecsandri, Costache Negri sau Nicolae 

Bordeanu. 

În timpul R`zboiului de Independen]`, la 

14 august 1877, Sec]ia a II-a a intrat în 

compunerea Marelui Cartier General primind 

noi atribu]ii impuse de situa]ia de r`zboi, 

conducerea fiind asigurat` de maiorul Br`tianu 

Constantin. 

|n primele luni de la declan[area r`zboiului, 

activitatea de informa]ii militare nu s-a 

desf`[urat în condi]iile cele mai bune, în afar` 

de supravegherea mi[c`rilor de trupe inamice, 

de pe malul drept al Dun`rii, [i exploatarea unor 

informa]ii de la agen]ii diplomatici acredita]i în 

unele capitale europene nu s-a putut face mare 

lucru, aten]ia autorit`]ilor române fiind concentrat` 

pe probleme privind înzestrarea [i 

preg`tirea armatei. 

Privind modul de ob]inere a informa]iilor 

pe timpul R`zboiului de Independen]`, [eful 

Marelui Stat Major, colonelul Sl`niceanu (fost 

[ef al Sec]iei a II-a în anii de început), a transmis, 

la 6 iulie 1877, marilor unit`]i o dispozi]ie cu 

privire la culegerea informa]iilor de la prizonieri, 

dezertori, spioni sau alte surse, ar`tând c`: 

„Având în vedere însemn`tatea ce o au 

informa]iile exacte asupra mi[c`rii [i situa- 

]iei inamicului se prescriu mai la vale mijloacele 

cele mai obi[nuite întrebuin]ate 

pentru a dobândi asemenea [tiri, precum 

[i un sumar de chestiunile principale ce 

se adreseaz` prizonierilor, dezertorilor [i 

locuitorilor." 1 

Tratatele de la San Stefano [i, ulterior, 

Berlin consfin]esc independen]a României. 

Dup` încetarea opera]iilor militare, la începutul 

anului 1878, „serviciul de informa]ii al 

armatei române reu[e[te s` intercepteze 

cererea de armisti]iu a turcilor [i acceptul 

Rusiei, alertând pe primul-ministru I.C. 

Br`tianu, mai ales în ceea ce prive[te 

punctul 3 al conven]iei, care prevedea 

recunoa[terea independen]ei României [i 

Serbiei, acordarea de desp`gubiri teritoriale 

Serbiei, dar [i modificarea frontierelor 

României." 2 Prin aceste ac]iuni Serviciul de 

ANIVERSQRI 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


DIREC}IA INFORMA}II MILITARE – ARC PESTE TIMP 

General maior dr. Ilie BOTO{ 

Colonel dr. Ovidiu FR~}IL~ 

informa]ii militare pune în gard` conducerea 

României oferind instrumente deosebit de utile 

pentru derularea tratativelor diplomatice care 

consfin]esc noul statut al ]`rii noastre. 

În 12/24 decembrie 1896, [eful Marelui Stat 

Major a prezentat ministrului de R`zboi propuneri 

pentru dezvoltarea [i perfec]ionarea 

organiz`rii activit`]ii Serviciului de informa]ii 

militare. Prin acestea se preconiza ca Serviciul 

de informa]ii militare s` fie compus permanent 

dintr-un organ central care s` coordoneze activitatea 

de culegere de informa]ii a grupurilor 

operativ-informative, care urmau s` fie dislocate 

în statele cercetate [i s` prelucreze informa]iile 

de la acestea. 

Propunerile f`cute de colonelul Vasile Zottu 

[i c`pitanul Marin Nicolescu [i promovate de 

[eful Marelui Stat Major, mai ar`tau [i faptul c` 

„Serviciul de informa]ii completeaz` activitatea 

de explorare a cavaleriei [i importan]a 

lui cre[te, cu atât mai mult, cu cât 

cavaleria noastr` este mai pu]in numeroas` 

în compara]ie cu cavaleria inamic`. 

De asemenea, chiar cavaleria cea mai îndr`znea]` 

nu va putea s` cunoasc` [i s` 

p`trund` la proiectele inamicului." 3 Aceste 

rânduri arat` preocup`rile pentru definirea 

rolului [i locului informa]iilor militare în 

contextul evolu]iei artei militare. 

Evenimentele anului 1914 au însemnat 

pentru România o reevaluare a politicii externe 

[i a m`surilor pentru men]inerea avantajelor 

câ[tigate în urma R`zboiului de Independen]` 

[i a r`zboaielor balcanice. 

În seara de 14 august 1916, la Viena se remite 

declara]ia de r`zboi a României împotriva 

Austro-Ungariei, în noaptea de 14/15 trupele 

române trec Carpa]ii, iar la 30 august 1916 

Germania declar` r`zboi României fiind urmat` 

de Turcia [i Bulgaria. 

În anii 1916 [i 1918, privind desf`[urarea 

muncii specifice de informa]ii militare, instruc- 

]iunile Sec]iei a II-a prevedeau ca aceasta s` se 

execute în trei faze: - cùtarea informa]iilor; 

- centralizarea [i clasificarea informa]iilor; 

- exploatarea [i utilizarea informa]iilor clasate. 

Serviciul de informa]ii militare a furnizat 

Marelui Stat Major, pân` la declan[area 

ofensivei din Transilvania, un foarte bogat 

material informativ [i documentar. Este important 

de prezentat modul în care era perceput 

gradul de detaliere a datelor puse la dispozi]ia 

comandan]ilor unit`]ilor române, aceasta prin 

prisma celor spuse de „colonelul M. Urd`reanu, 

comandantul regimentului de infanterie 

Arge[ care, pe baza informa]iilor 

primite a fost în m`sur` s` indice subordona]ilor 

sì localit`]ile [i liste cu oameni 

de încredere care s` poat` fi utiliza]i drept 

ghizi." 4 

În perioada interbelic`, Marele Stat Major 

a acordat o aten]ie deosebit` Serviciului de informa]ii 

militare. S-au dezvoltat astfel capacit`]ile 

de culegere de informa]ii, metodele [i 

procedeele specifice, precum [i regulamentele 

[i manualele necesare. 

În 1939, Serviciul de informa]ii militare al 

Armatei României a intrat în posesia planurilor 

de opera]ii germano-ungare împotriva Poloniei 

[i României, [i, ca urmare, Marele Stat Major a 

luat m`surile necesare de ap`rare în 

Transilvania, m`suri, de altfel, insuficiente 

datorit` atitudinii conducerii politice a statului 

român, care nu a alocat resursele necesare 

desf`[ur`rii cu succes a opera]iilor de acoperire 

[i ap`rare a frontierei. 

Din MESAJUL MINISTRULUI AP~R~RII NA}IONALE, 

GABRIEL OPREA, CU OCAZIA ZILEI DIREC}IEI INFORMA}II MILITARE 

„Celebr`m „Celebr`m 151 151 de de ani ani de de la la înfiin]area înfiin]area primei primei structuri structuri de de informa]ii 

informa]ii 

mili militare mili tare din din Armata Armata României, României, a a c`rei c`rei c`rei glorioas` glorioas` tradi]ie tradi]ie este este continuat`, 

continuat`, 

cu cu cu cinste cinste [i [i responsabilitate responsabilitate responsabilitate de de Direc]ia Direc]ia Direc]ia informa]ii informa]ii militare. 

militare. 

În În vremurile vremurile actuale, actuale, actuale, tendin]a tendin]a de de de globalizare, globalizare, r`spândirea r`spândirea pe pe scar` 

scar` 

larg` larg` a a a tehnologiilor tehnologiilor de de comunicare comunicare de de mare mare vitez`, vitez`, vitez`, interdependen]a 

interdependen]a 

interdependen]a 

ridi ridicat` ridi cat` dintre dintre state, state, amenin]`rile amenin]`rile de de securitate securitate securitate de de tip tip asimetric asimetric asimetric [i [i tero- tero 

rismul rismul se se constituie constituie în în provoc`ri provoc`ri provoc`ri de de de prim` prim` prim` importan]` importan]` la la adresa adresa comunit`]ii 

comunit`]ii 

de de informa]ii informa]ii în în general. general. 

general. 

Este Este încurajator încurajator s` s` s` constat`m constat`m cum cum speciali[tii speciali[tii Armatei Armatei Române Române în 

în 

infor informa]ii infor ma]ii militare militare î[i î[i demonstreaz` demonstreaz` profesionalismul profesionalismul de de înalt înalt înalt nivel, nivel, prin 

prin 

îndeplinirea îndeplinirea misiunilor misiunilor complexe complexe care care le le revin, revin, în în ]ar`, ]ar`, ]ar`, în în teatrele teatrele de 

de 

opera]ii opera]ii sau sau în în diferitele diferitele diferitele p`r]i p`r]i ale ale lumii lumii [i [i ne ne ne înt`resc înt`resc convingerea convingerea c` 

c` 

secu securitatea secu securitatea 

ritatea na]ional` na]ional` [i [i euroatlantic` euroatlantic` se se afl` afl` afl` pe pe cele cele cele mai mai mai bune bune mâini. 

mâini. 

Activitatea Activitatea de de informa]ii informa]ii informa]ii militare militare desf`[urat` desf`[urat` de de personalul personalul personalul Direc]iei 

Direc]iei 

informa]ii informa]ii militare, militare, în în ]ar` ]ar` [i [i peste peste hotare, hotare, cu cu cu prec`dere prec`dere prec`dere în în teatrele teatrele de de 


ope ope opera]ii ope ra]ii militare, militare, prin prin structuri structuri specializate specializate de de tip tip HUMINT HUMINT, HUMINT HUMINT, 

, SIGINT SIGINT [i 

[i 

IMINT IMINT IMINT, IMINT IMINT, 

, precum precum [i [i prin prin elemente elemente de de comand` comand` [i [i [i analiz` analiz` analiz` multisurs`, multisurs`, multisurs`, [i-a 

[i-a 

cucerit cucerit cucerit deja deja recunoa[terea recunoa[terea interna]ional`, interna]ional`, iar iar ast`zi, ast`zi, mai mai mai mult mult mult ca ca oricând, 

oricând, 

se se bucur` bucur` de de un un respect respect binemeritat binemeritat în în cadrul cadrul NA NATO NA O [i [i UE”. 

UE”. 

Înc` de la intrarea României în cel de Al 

Doilea R`zboi Mondial conducerea Sec]iei a IIa 

informa]ii militare a urm`rit ca s` organizeze 

cercetarea la trupe ca o component` esen]ial` 

a activit`]ii de informa]ii. Astfel au fost create 

structuri [i au fiin]at subunit`]i de cercetare 

(informa]ii militare de lupt`) la toate e[aloanele. 

La nivelul Marelui Cartier General, comandamentelor 

de Armat` [i Grupurilor de Armate 

existau structuri de nivel sec]ie (numerotarea 

se p`stra sub forma Sec]ia a 2-a din comandamentul 

Armatei a 3-a, de exemplu) [i care erau 

parte component` a statelor majore ale 

acestora, subordonate pe linia activit`]ii de 

informa]ii militare Sec]iei a II-a informa]ii [i 

contrainforma]ii din Marele Stat Major. 

Respectând regula de numerotare a structurilor 

din cadrul statelor majore ale marilor 

unit`]i (la comandamentele de Corp de Armat`, 

de Divizie, Brigad`) func]iona Biroul 2 

informa]ii. 

În cadrul Regimentelor [i forma]iunilor 

corp aparte exista Serviciul de cercetare 

regimentar. Avalan[a evenimentelor interne [i 

interna]ionale ce au urmat sfâr[itului celui de 

Al Doilea R`zboi Mondial, au avut repercusiuni 

negative asupra organiz`rii, dot`rii [i instruirii 

armatei române. Toace aceste m`suri au avut 

9 

efecte [i asupra Serviciului de informa]ii 

militare. 

În urma demersurilor întreprinse de speciali[ti 

în domeniul informa]iilor militare, începând 

cu anul 1949, conducerea Ministerului Ap`r`rii 

Na]ionale a reevaluat [i în]eles rolul [i importan]a 

Serviciului de informa]ii militare, aceasta 

[i datorit` modific`rii contextului interna]ional 

(începe cristalizarea celor dou` blocuri militare, 

Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord - 

NATO [i Tratatul de la Var[ovia), astfel Sec]ia 

a II-a devine Direc]ia Informa]ii în baza ordinului 

Marelui Stat Major Nr.00316.204/ 

15.02.1951. 

În anul 1958, începând cu data de 1 februarie, 

a luat fiin]` prima subunitate de cercetare 

în adâncimea dispozitivului inamic, cunoscut` 

sub denumirea de „Compania special` de cercetare", 

subordonat` nemijlocit Direc]iei Informa]ii 

din Marele Stat Major, structur` transformat` 

dup` cinci ani, în 1963, în batalion (B. 404 

Cc.), care de la 1 septembrie 2010 este brigad` 

de informa]ii [i reprezint` o unitate de elit` a 

Armatei Române. 

Este cert c` odat` cu schimb`rile de regim 

din Europa de Est, ce au avut loc în anul 1989, 

s-au produs muta]ii majore în întregul sistem 

social, politic, economic [i de securitate din 

regiune [i nu numai. 

Începutul anilor nou`zeci a presupus [i reevaluarea 

structurii ata[aturii militare. Au fost 

redeschise birurile ata[a]ilor ap`r`rii în Austria, 

Cehoslovacia, China, Elve]ia, Grecia, Siria, 

Spania, Suedia, 

În acest început de secol [i mileniu, precum 

[i în vremurile ce vor veni, atâta timp cât exist` 

interese fundamentale divergente, resurse 

insuficiente pentru nevoile tuturor statelor, conflicte 

între guverne sau între guverne [i unele 

grup`ri ostile, serviciile de informa]ii vor fi 

men]inute în func]iune. Atât tehnicile [i tehnologiile 

de culegere a datelor sau informa]iilor, 

cât [i cele de analiz` de informa]ii vor deveni 

din ce în ce mai sofisticate, de o complexitate 

de neimaginat în deceniul trecut. 

Privind evolu]ia serviciului de informa]ii 

militare a Armatei României, în primul deceniu 

al noului mileniu, trebuie spus c` acesta a 

parcurs un proces de transformare fundamentat 

[tiin]ific, în concordan]` nevoile de ap`rare [i 

securitate ale României. 

Anul 2002, când ]ara noastr` a primit invita]ia 

de aderare la NATO, a g`sit serviciul de 

informa]ii militare al armatei române deja preg`tit 

organiza]ional [i func]ional pentru a r`spunde 

noilor comandamente impuse de apartenen]a 

României la structurile euroatlantice. 

Pentru a veni în întâmpinarea acestei 

necesit`]i, Direc]ia informa]ii militare [i-a 

adaptat [i dezvoltat permanent elementele de 

preg`tire [i conducere a acestor tipuri de 

misiuni în conformitate cu exigen]ele NATO [i 

ale Uniunii Europene. 

Trebuie men]ionat c` structurile de informa]ii 

militare au desf`[urat misiuni în zona 

Balcanilor de vest, Irak [i Afganistan. 

Participarea în Irak s-a încheiat în 2009 [i 

reprezint` un succes deosebit din perspectiva 

demonstr`rii [i recunoa[terii profesionalismului 

speciali[tilor români în informa]ii militare. Din 

nefericire, dar spre onoarea lor, aceast` participare 

a însemnat [i pl`tirea jertfei supreme de 

c`tre sublocotenen]ii post-mortem Samuil` 

Mihai Anton, Fogora[i Iosif Silviu, {onei Narcis. 

Actualmente, Direc]ia informa]ii militare 

este prezent` în toate teatrele de opera]ii unde 

România este angajat` cu for]e, prin celule 

na]ionale de informa]ii, deta[amente speciale 

de informa]ii [i ofi]eri [i subofi]eri în cadrul 

structurilor de comand` multina]ionale. 

S`rb`torirea a 151 de ani de la înfiin]area 

primei structuri de informa]ii militare, ne ofer` 

prilejul de a ne manifesta recuno[tin]a [i gratitudinea 

pentru to]i cei care au f`cut jertfa 

suprem`, sub stindardul informa]iilor militare, 

în numele României. 

1 Paul {tef`nescu, Istoria serviciilor secrete române[ti , 

Divers-Press, Bucure[ti 1994, p. 27. 

2 Colectiv, Diploma]ia român` a ap`r`rii – un secol [i 

jum`tate sub zodia Minervei, ed. Medro, Bucure[ti, 2007, 

pag.37. 

3 Dosarul 8965/1998, Istoricul Sec]iei a II-a din Marele 

Stat Major, vol. I, Fondul DIM, pag. 18. 

4 Paul {tefãnescu, Istoria serviciilor secrete române[ti , 

Divers-Press, Bucure[ti 1994, p. 49.


10 SUBOFI}ERI 

Treptele afirm`rii 

Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


ABONAT LA… PERFORMAN}~ 

Motivele pentru 

care am ales aceast` 

carier`, pot spune c` sunt 

simple. Orice om trece prin 

anumite etape ale vie]ii, \ntrez`rindui-se 

diverse op]iuni. |n momentul 

crucial, când a trebuit s` aleg drumul 

pe care urma s`-l parcurg, am [tiut c` 

armata era o op]iune clar` – se 

confeseaz` plutonierul Romic` 

{erbu, comandant la o baterie 

de obuziere din Batalionul 

285 Artilerie. 

Plutonierul {erbu provine din primii 

militari angaja]i prin contract, dup` 1989. 

{i-a \nceput cariera ca servant la obuzierul 

de 152 mm, \n aceea[i unitate unde lucreaz` 

[i ast`zi. Acest fapt s-a transformat \n atu, 

plutonierul reu[ind, nu numai s` se acomo- 

deze cu mediul militar, 

ci s` ob]in` performan]` 

dup` performan]` [i s` 

fie apreciat de colectiv 

din ce \n ce mai mult. 

Drept dovad` sunt [i 

rezultatele sale din acest 

an: locul \ntâi la competi]ia 

„Artileristul anului”, 

etapa pe Divizia 1 Infanterie 

„Dacica”, locul \ntâi la 

competi]ia „Subofi]erul anului”, 

etapa pe batalion, locul \ntâi la 

„Subofi]erul anului”, etapa pe Brigada 282 

Infanterie Mecanizat` „Unirea Principatelor” 

[i locul trei la „Subofi]erul anului”, 

etapa pe Divizia 2 Infanterie. 

Scriam, \ntr-un articol anterior, c` 

„Subofi]erul anului” a devenit, an de an, un 

concurs complex [i mai dificil. Dincolo de 

cuno[tin]ele teoretice pe care trebuie s` le 

aib` fiecare participant, concuren]ii trebuie 

s` treac` prin probe dificile [i \n care trebuie 

ARMATA – 

UN MOD DE VIA}~ APARTE 

Dac` ar fi s` o iau de la 

\nceput, a[ alege tot cariera 

militar`, deoarece aici te formezi 

ca om, \]i dezvol]i t`ria de 

caracter, demnitatea, spiritul de 

colegialitate, \n armat` te c`le[ti 

atât fizic, cât [i psihic. Este greu, 

atunci când ob]ii satisfac]ii 

maxime \n aceast` profesie, s` te 

mai po]i gândi la alternative. |]i 

intr` \n sânge [i devine un mod 

de via]` – ne spune plutonierul 

Marian Florin Cheroiu, 

comandant de tanc la Batalionul 

284 Tancuri CUZA VOD~. 

s`-[i probeze mìestria. |ntr-o propozi]ie, 

câ[tig`torii la astfel de concursuri sunt 

adev`ra]i arti[ti ai profesiei de militar. 

Dragostea de arm` 

Nu pu]ini sunt cei care afirm` cu t`rie c` 

armata este ca o familie [i, voluntar sau 

involuntar, prin disciplin` [i caracterul 

activit`]ilor, te determin` s` lucrezi nu doar 

individual, ci [i \n echip`. |n plus, cred c` 

armata, ca institu]ie, poate crea premisele 

ob]inerii performan]ei, mai ales dac` aceasta 

este sus]inut`. La ora actual`, armata este 

apreciat` de societatea civil`, m`rturie stând 

op]iunile tinerilor care doresc s` fac` parte 

din aceast` categorie socioprofesional` – ne 

spune plutonierul {erbu. 

Când am optat pentru cariera armelor, 

trebuie s` recunosc c` m-am bucurat de 

sus]inerea familiei [i a unor comandan]i de 

baterii din timpul \ndeplinirii stagiului 

militar, care au v`zut poten]ialul meu 

\naintea lu`rii deciziei ca eu s` port uniforma 

militar`, impulsionându-m` \n acest sens. 

Interlocutorul nostru are un singur regret: 

misiunile externe. Nu am participat, pân` \n 

prezent, la nici o misiune \n teatrele de opera]ii, 

poate [i datorit` faptului c` artileri[tii nu au 

avut ocazia s` plece \n num`r mare \n misiuni 

externe, \ns` am luat parte la multe exerci]ii de 

anvergur`, ca de exemplu „DEMEX 2005", din 

poligonul Cincu, „ROMEX 2006", din poligonul 

Smârdan, f`r` s` le contabiliz`m pe cele 

„tradi]ionale”, planificate \n programele anuale 

de instruc]ie. Plutonierul 

{erbu consider` c` 

poligoanele reprezint` 

ocazii extraordinare de 

a vedea cât de important` 

este activitatea 

oric`rui militar \n cadrul 

fiec`rei structuri, \ncepând 

de la nivel pies` 

pân` la nivelul unit`]ii 

sau pân` la cooperarea 

pe linie de sprijin prin foc 

dintre unit`]i. 

|n spiritul eficientiz`rii 

muncii, plutonierul 

{erbu are \ncredere 

c` lucrurile vor 

intra pe un f`ga[ normal 

pentru a putea 

duce la bun sfâr[it toate 

misiunile. Sper c` vom 

fi \n continuare aprecia]i 

pentru tot ceea ce 

facem, deoarece nu de 

pu]ine ori ne-am dedicat \ntru totul, am depus 

efort [i suflet \n speran]a c` mâine ne va fi 

mai bine. 

Convingeri [i speran]e 

Marian Cheroiu a fost desemnat, \n acest an, „Subofi]erul 

anului” pe batalion. Pentru acesta, armata este mai mult decât 

o alternativ`. Armata este garantul securit`]ii statului, este o 

institu]ie care impune respect [i disciplin`. Aceasta reprezint` 

un pilon de baz` al societ`]ii, pe care popula]ia se poate baza 

atât \n caz de criz` [i r`zboi, cât [i \n cazul dezastrelor [i 

calamit`]ilor naturale. 

Am speran]a c`, \n viitor, armata român` va ]ine pasul 

standardelor [i tendin]ele militare actuale, atât din punct de 

vedere a tehnicii [i echipamentelor, cât [i al managementului 

carierei militare [i al \mbun`t`]irii vie]ii personalului, pe 

ansamblu. 

Plutonierul Cheroiu a venit \n armat`, deoarece consider` 

c` este un loc de munc` sigur, \n care po]i aspira la cele mai 

\nalte trepte ale carierei militare prin profesionalism, 

devotament, d`ruire, \ncredere \n sine [i foarte mult` munc`. 

O institu]ie care \]i ofer` un loc de munc` stabil [i cea care \]i 

d` posibilitatea s` avansezi, gradual, \n urma evalu`rii 

performan]elor ob]inute [i a preg`tirii profesionale, de la 

nivelul de soldat [i gradat voluntar la cel de subofi]er [i, mai 

departe, la ofi]er. Doresc s`-mi continui preg`tirea profesional` 

[i s`-mi finalizez studiile universitare, pentru a urma cariera 

de ofi]er, a mai ]inut s` men]ioneze subofi]erul. 

Pagin` realizat` de c`pitanul Dan SCUTARU

Cluj-Napoca 

SQNQTATE 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


SIMPOZION DE MEDICIN~ MILITAR~ 

Fenomenul Fenomenul globaliz`rii, globaliz`rii, conflictele conflictele asimetrice, asimetrice, schim- schim- schim- 

barea barea de de paradigm` paradigm` paradigm` în în multe multe domenii domenii domenii ale ale vie]ii vie]ii sociale, 

sociale, 

experien]ele experien]ele militarilor militarilor români români în în teatrele teatrele de de opera]ii 

opera]ii 

externe externe externe [i [i noile noile noile patologii patologii patologii medico-militare medico-militare medico-militare au au constituit constituit 

constituit 

tottottot atâtea atâtea atâtea motive motive pentru pentru ca ca ca în în zilele zilele de de 28 28 [i [i 29 29 octomoctom- 

brie, brie, Asocia]ia Asocia]ia Medicilor Medicilor [i [i Farmaci[tilor Farmaci[tilor Militari Militari filiala 

filiala 

Cluj-Napoca Cluj-Napoca Cluj-Napoca [i [i Colegiul Colegiul Colegiul Medicilor Medicilor Medicilor s` s` desf`[oare desf`[oare la la Cercul 

Cercul 

Militar Militar Cluj, Cluj, Simpozionul Simpozionul Spitalului Spitalului Spitalului Militar Militar de de Urgen]` Urgen]` 

Urgen]` 

„Dr „Dr „Dr. „Dr „Dr. 

. Constantin Constantin Papilian" Papilian" cu cu generoasa generoasa tem` tem` „Medicina 

„Medicina 

militar` militar` - - Performan]` Performan]` [i [i reform`". reform`". reform`". Aflat Aflat la la cea cea de-a de-a doua 

doua 

edi]ie, edi]ie, simpozionul simpozionul a a reunit reunit medici medici militari militari [i [i civili, civili, cadre 

cadre 

didactice didactice universitare universitare [i [i reputa]i reputa]i speciali[ti speciali[ti de de la 

la 

Universit`]ile Universit`]ile de de Medicin` Medicin` [i [i [i Farmacie Farmacie din din Cluj-Napoca 

Cluj-Napoca 

Cluj-Napoca 

[i [i Târgu-Mure[, Târgu-Mure[, de de la la Institutul Institutul Medico-Militar Medico-Militar din 

din 

Bucure[ti, Bucure[ti, Bucure[ti, Spitalele Spitalele Clinice Clinice Universitare Universitare din din ora[ ora[ [i, 

[i, 

bineîn]eles, bineîn]eles, de de de la la Spitalul Spitalul Militar Militar de de de Urgen]` 

Urgen]` 

„Dr „Dr. „Dr . Constantin Constantin Papilian". 

Papilian". 

Deschiderea oficial` a simpozionului s-a 

f`cut în prezen]a generalului de brigad` Ioan 

Manci, loc]iitorul comandantului Diviziei 4 

Infanterie „Gemina", a colonelului dr. Camilio- 

Victor Coste, comandantul spitalului militar 

din Cluj, [i a colonelului conf. univ. dr. Drago[ 

Cuzino, comandantul Institutului Medico- 

Militar din Bucure[ti. Generalul de brigad` 

Ioan Manci a urat succes participan]ilor [i [i-a 

exprimat convingerea c` „militarii [i membrii 

familiilor lor vor beneficia de acela[i tratament 

de excep]ie, de ospitalitate, din partea dumneavoastr`". 

De asemenea, colonelul dr. Drago[ 

Cuzino a insistat pe calitatea actului medical 

[i a subliniat importan]a unor asemenea 

manifest`ri [tiin]ifice ale medicilor militari. 

„Societatea româneasc` a[teapt` mult de la 

noi [i de aceea îi suntem datori cu cât mai 

mult` performan]`. Trebuie s` organiz`m cât 

mai des asemenea manifest`ri ale medicinei 

militare". Moderatorul num`rul unu al 

discu]iilor [i a prezent`rilor din cadrul 

simpozionului a fost locotenent-colonelul dr. 

Doina Baltaru, unul dintre principalii organizatori 

ai evenimentului [i, totodat`, vicepre- 

[edinte al asocia]iei. 

Profitând de prezen]a comandantului 

Institutului Medico- 

Militar, colonelul dr. Drago[ 

Cuzino, la eveniment i-am solicitat 

acestuia un interviu în care 

s` detalieze sumarul, contextul [i 

scopul informa]iei medicale, o 

sintagm` nou` pentru noi, în procesul 

de planificare a sprijinului 

medical. Colonelul dr. Drago[ 

Cuzino este exponentul de frunte 

al noului val de medici militari 

români, un eminent specialist în 

radiologie [i imagistic`, cu 

stagii de preg`tire în mai multe 

]`ri europene, cadru didactic 

universitar [i, spre surpriza 

noastr`, un bun planificator [i 

un excelent manager \n 

domeniul medicinei militare. 

- Domnule colonel dr. Drago[ 

Cuzino a]i demonstrat ast`zi, c` 

medicina militar` este o veritabil` 

arm`, cu nimic mai prejos decât 

cele combatante. Trebuie s` fi 

avut un pretext pentru a v` 

impune. 

- Este mai degrab` o realitate 

a ceea ce trìm, în prezent, în condi]iile 

în care [i noi militarii români 

Simpozionul a debutat cu lucr`ri interesante 

expuse de colonelul dr. Drago[ 

Cuzino, locotenent-colonelul dr. Bogdan 

Savu, loc]iitor al comandantului Institutului 

de Medicin` Militar`, maiorul dr. Marius 

Buiu, medic [ef al Flotilei 71 Aeriene din 

Câmpia-Turzii [i psihologul Anca Brehar 

din cadrul Spitalului Militar de Urgen]` 

„Constantin Papilian" din Cluj-Napoca. 

Vorbitorii au accentuat necesitatea adapt`rii 

sistemului militar medical românesc 

la noile standarde [i cerin]e NATO, au 

explicat schimbarea paradigmei patologiei 

de r`zboi ca efect al particip`rii României 

în teatrele de opera]ii externe [i au subliniat 

importan]a informa]iei medicale, considerat` 

pion de baz` în planificarea sprijinului 

medical. Locotenent-colonelul dr. Bogdan 

Savu a f`cut referin]e succinte la sistemul 

de preg`tire continu` a personalului 

medical [i nemedical al MApN în medicina 

de urgen]` [i dezastre. El a spus c` 

Institutul de Medicin` Militar` este un pilon 

de baz` în cadrul acestui program na]ional 

care prinde substan]` din ce în ce mai mult, 

recte Serviciul Medical Militar de Urgen]`. 

Informa]ia medical` – 

esen]ial` pentru calitatea 

asigur`r i medicale 

\n teatrele de opera] i 

avem for]e expedi]ionare, din ce 

în ce mai bune. În ceea ce prive[te 

pretextul, el îi apar]ine gânditorului 

Sun Tzu, care spunea c` o armat` 

care nu sufer` de o mie de 

boli va fi victorioas` în lupt`. Mai 

aproape de Napoleon, generalullocotenent 

Sir Arthur Wellesley 

afirma c`, citez, „toat` aten]ia 

trebuie s` se axeze pe economii, 

dar eu consider c` nimic nu este 

mai de valoare ca via]a [i s`n`tatea 

soldatului britanic, [i nimic nu este 

prea scump când vorbim despre 

spitalizarea solda]ilor". A[adar, 

avem nevoie, în primul rând, de 

un act medical performant, de 

informa]ie medical` pe m`sur`, de 

o bun` protec]ie medical` a for- 

]elor [i o planificare riguroas` a 

sprijinului medical. Dac` ele sunt 

improprii duc la afectarea rezultatului 

opera]iilor militare. 

- Am \n]eles c` medicul militar 

român, mai ales cel din 

teatrele de opera]ii, este [i trebuie 

s` fie [i un bun specialist 

într-ale luptei, în cazul sù s` 

foloseasc` foarte bine informa]ia 

medical`. Pute]i s` ne 

explica]i ce \nseamn` aceasta? 

Mai mult, este nevoie de preg`tirea adecvat` 

a personalului medical [i nemedical în 

dezvoltarea acestui serviciu. Locotenentcolonelul 

dr. Bogdan Savu a explicat, apoi, 

care sunt cele patru paliere de preg`tire 

precum [i modalit`]ile de acreditare [i 

atestare a programelor de preg`tire a 

personalului destinat medicinei militare de 

urgen]`. Expunerile interesante au 

continuat cu cazurile tulbur`rilor de stres 

posttraumatic, unde militarii români nu au 

o statistic` cazuistic`, dup` cum a afirmat 

psihologul clinician Anca Brehar. Tân`ra 

specialist` a spitalului militar clujean a supus 

aten]iei participan]ilor faptul c` patologia 

câmpurilor de lupt` este o surs` bogat` de 

investiga]ii atât pentru medici, cât [i pentru 

psihiatri [i psihologi, deoarece r`zboiul nu 

mutileaz` numai fizic, ci [i psihic. „Romanii 

aveau o vorb`, dac` vrei s` înve]i medicin`, 

s` înso]e[ti armata", a spus Anca Brehar. 

Misiunile de cùtare-salvare [i 

evacuare medical` în For]ele Aeriene 

române au însemnat o alt` expunere de 

succes a maiorului dr. Marius Buiu, unul 

dintre medicii militari tineri de mare viitor, 

- Înforma]ia medical` sau 

MEDINT, cum este cunoscut` în 

NATO, este esen]ial` pentru oportunitatea 

[i calitatea actului medical 

preventiv. Ce înseamn` acest 

fapt? S` ai un suport teoretic clar 

de decizie [i ac]iune la toate nivelele, 

strategic, tactic [i operativ, 

indiferent c` este situa]ie de criz` 

sau de r`zboi. MEDINT are nevoie 

pentru dezvoltarea sa, spre exemplu, 

de la informa]ii cum ar fi bolile 

endemice [i epidemice [i mediul 

opera]ional curent, pân` la informa]ii 

ce privesc terenul [i factorii 

de mediu. Într-un prim palier, 

trebuie s` ai în vedere [i s` [tii s` 

evaluezi amenin]`rile la adresa 

s`n`t`]ii la care for]ele vor fi supuse 

[i cum pot fi acestea reduse, 

s` contribui la dezvoltarea conceptului 

de sprijin medical [i s` sprijini 

planificarea [i executarea ac]iunilor 

de medicin` preventiv`. Un 

al doilea palier îl constituie evaluarea 

capabilit`]ilor medicale 

(atât militare cât [i civile) ale adversarilor 

[i identificarea loca]iilor 

forma]iunilor fixe de tratament 

medical. În fine, un al treilea palier 

ar fi s` evaluezi oportun vulnerabilit`]ile 

în domeniul s`n`t`]ii for- 

]elor oponente. Cam acestea ar fi 

în linii constitutive mari, ceea ce 

numim informa]ie medical`. Repet, 

11 

precum [i unul dintre pionierii medicinei 

militare de urgen]` din România, despre 

care cu siguran]` vom mai auzi. A doua 

parte a primei zile de simpozion [i a doua zi 

au continuat cu prezent`ri [tiin]ifice din 

domeniile oftalmologiei, interne, psihiatrie, 

pneumologie, neurologie, chirurgie [i asisten]` 

medical`. În domeniul oftalmologiei, 

spre exemplu, au prezentat lucr`ri [i totodat` 

au moderat sec]iunea, conf. univ. dr. 

Karin Horvath, de la Universitatea de 

Medicin` [i Farmacie din Târgu-Mure[ [i 

cunoscutul colonel dr. Monica Chertes- 

Gavri[, un nume în medicina militar` 

româneasc`. Au venit cu lucr`ri originale 

medicii militari colonelul dr. Camilio Coste 

[i locotenent-colonelul dr. Doina Baltaru. 

Lucr`ri de impact în peisajul medical au 

mai prezentat [i medicii militari Radu 

Ciurea, Dorin C`ciul`, Adrian Ploae, Mihai 

Florea, Florin Vasile Dinc` [i Adina Danci. 

Conform declara]iilor organizatorilor, 

reuniunea de înalt` ]inut` medical` a fost 

un succes, iar la anul se vor întâlni în aceea[i 

formul` cu alte comunic`ri [tiin]ifice. 

ea este esen]ial` comandantului for]ei 

opera]ionale, dar [i planific`rii medicale 

necesare sprijinirii opera]iilor 

militare. MEDINT este, pân` la 

urm`, un efort comun al comunit`- 

]ilor medical` [i de informa]ii care 

faciliteaz` inclusiv dezvoltarea de 

politici, proceduri [i planuri pentru a 

permite o preplanificare medical` a 

opera]iilor [i exerci]iilor. 

- Spune]i-ne ce trebuie s` în- 

]eleag` participan]ii la simpozion 

[i de ce nu, publicul, despre tot 

ceea ce a]i prezentat ast`zi? 

- Lumea este într-o permanent` 

schimbare, la fel ca [i organiza]ia 

NATO din care facem parte. Noile 

amenin]`ri, terorismul, utilizarea 

armelor de distrugere în mas`, sunt 

tot atâtea motive pentru a în]elege 

cu to]ii rolul [i importan]a informa- 

]iei medicale atât în vederea disloc`rii 

unei for]e [i asigurarea 

protec]iei medicale, cât [i în identificarea 

constrângerilor ce pot 

interfera cu procesul de luare al deciziilor 

pentru planificarea [i conducerea 

opera]iilor. Iar noi, ca medici 

militari, s` [tim s` folosim verbele 

de ac]iune în formularea misiunilor 

medicale atât la nivel tactic, cât [i în 

opera]iile strategice întrunite. 

Eugen 

PRODAN-M~CIUC~

12 

Armata României a s`rb`torit, 

pe data de 8 

noiembrie, Ziua Înzestr`rii 

Armatei, marcând 93 de 

ani de existen]`, de activit`]i 

specializate, menite s` realizeze 

înzestrarea tuturor categoriilor de 

for]e. 

Departamentul pentru Armamente 

a fost înfiin]at în anul 1917 [i 

pe parcursul existen]ei sale [i-a 

schimbat de 12 ori denumirea [i 

forma de organizare pân` în anul 

2001 (din "Ministerul materialelor 

de R`zboi" în "Ministerul Armamentului" 

sau din "Direc]ia General` 

a Înzestr`rii" în "Departamentul 

pentru produc]ia de ap`rare 

[i înzestrarea armatei" etc.). 

Începând cu anul 1970, Departamentul 

pentru Armamente a coordonat 

industria na]ional` de ap`rare, 

numero[ii ani de munc` ai 

structurilor responsabile cu înzestrarea 

armatei, institutelor de 

cercetare [i operatorilor economici 

din industria na]ional` de ap`rare 

concretizându-se prin realizarea a 

numeroase sisteme de armament 

[i echipamente militare. Toate 

aceste realiz`ri au pozi]ionat România 

între primii 10 exportatori de 

tehnic` militar` din lume la finele 

anilor 1990. 

DEPARTAMENTUL 

PENTRU 

ARMAMENTE 

LA 93 DE ANI 

Domeniul armamente implic` 

evaluarea nevoilor de înzestrare, 

marketing, activit`]i legate de 

proiectare, cercetare, dezvoltare, 

testare, produc]ie, standardizare, 

asigurarea calit`]ii, finan]are, 

procurare, managementul contractelor 

încheiate, sprijin logistic 

ini]ial [i alte activit`]i, servicii, 

proceduri [i resurse stabilite ca 

fiind necesare pentru îndeplinirea 

obiectivelor Ministerului Ap`r`rii 

Na]ionale, având la baz` ciclul de 

via]` al materialului militar. 

Înzestrarea reprezint` o component` 

de baz` a procesului de 

reform` [i modernizare a Armatei 

României, urm`rind s` asigure 

atât modernizarea categoriilor de 

for]e, cât [i interoperabilitatea cu 

structurile NATO. În acest sens, 

Ministerul Ap`r`rii Na]ionale a 

ini]iat programe majore de achizi]ii 

[i modernizare a tehnicii [i a echipamentelor 

din dotare, menite s` 

asigure realizarea interoperabilit`]ii 

în domeniul tehnic. Aceste 

programe sunt caracterizate 

printr-o complexitate tehnic` [i 

tehnologic` ridicat` [i se deruleaz` 

pe perioade de mai mul]i ani, 

necesitând alocarea unor resurse 

financiare importante de la bugetul 

de stat. Managementul acestor 

programe prev`zute în Directiva 

de Planificare a Ap`r`rii, precum 

[i achizi]ionarea de echipamente 

necesare implement`rii Obiectivelor 

For]ei [i sus]inerii for]elor 

participante la opera]iuni conduse 

de NATO sunt asigurate de 

Departamentul pentru Armamente, 

în calitate de autoritate de 

reglementare în domeniul achizi- 

]iilor, autoritate tehnic` în domeniul 

managementului. 

Maior Cezar STROE 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


R 

esearch and Technology 

Organization (Organiza]ia 

pentru Cercetare 

[i Tehnologie) este organismul 

specializat NATO din domeniul 

cercet`rii. Acesta gestioneaz` 

nevoile de cercetare stabilite de 

Alian]` [i utilizeaz` poten]ialul 

statelor membre NATO [i, prin 

contacte directe sau diverse manifest`ri 

[i mijloace, organizeaz` 

problemele pe tematici [i faciliteaz` 

discutarea [i abordarea lor în grupuri 

de speciali[ti. Apoi, sintetizeaz` 

discu]iile [i ajut` la formularea 

concluziilor care s` poat` fi puse 

într-un format util NATO. 

Activitatea a fost structurat` pe 

dou` componente; una organizatoric` 

sau programatic` [i o component` 

executiv`, care presupune 

abordarea complet` a unei problematici. 

Componenta organizatoric` 

este sus]inut` de RTA (Reaserch 

and Technology Agency) prin 

Panelul AVT. Acest Panel este o 

component` a RTO care r`spunde 

de rezolvarea unor probleme [tiin- 

]ifice din domeniul AVT. AVT se 

refer` la toate tipurile de vehicule, 

de sol, aer sau ap`. Toat` tehnologia 

aplicat` pe aceste sisteme complexe 

este abordat` în discu]ii din cadrul 

acestui Panel. 

Au fost executate dou` lovituri, una 

asupra unei ]inte tip locuin]`, iar cealalt` 

asupra unui autovehicul, ambele lovind 

în plin [i distrugând complet obiectivele 

vizate. Muni]ia termobaric` se afl` deja 

în dotarea mai multor state NATO [i nu 

numai, în func]ie de doctrina fiec`ruia, 

predominând armamentul ofensiv sau cel 

destinat luptei de ap`rare. 

Efectul distructiv al muni]iei termobarice 

se realizeaz` prin unda de [oc, 

la fel ca în cazul armamentului atomic, 

spre deosebire de acesta muni]ia 

termobaric` având un impact ecologic 

mult diminuat. Acest gen de muni]ie este 

CERCETARE 

TEHNOLOGIE NATO, ÎN ROMÂNIA 

În În În luna luna luna octombrie, octombrie, România, România, România, prin prin Departamentul Departamentul pentru 

pentru 

Armamente, Armamente, a a fost fost gazda gazda gazda unei unei unei manifest`ri manifest`ri NA NATO NA O de de 


amploareamploare din din domeniul domeniul cercet`rii cercet`rii cercet`rii [tiin]ifice, [tiin]ifice, cea cea de-a de-a 262626- a a a edi]ie edi]ie a a a întâlnirii întâlnirii de de lucru lucru a a a Panel-ului Panel-ului AVT VT ( 

( (Applied Applied Applied Applied Applied 

VVVVVehicle ehicle ehicle ehicle ehicle TTTTTechnology echnology echnology echnology echnology - - tehnologie tehnologie tehnologie aplicat` aplicat` vehiculelor). 

vehiculelor). 

Vineri, 5 noiembrie, în poligonul 

Jeg`lia, a avut loc testarea muni]iei 

termobarice realizat` de Centrul 

de cercetare [tiin]ific` pentru 

ap`rare NBC [i ecologie 

(CCSANBCE) din subordinea 

Departamentului pentru Armamente. 

Componenta executiv` este cea 

[tiin]ific`. În cadrul ei se pun la un loc 

poten]iale umane. Oamenii se reunesc 

într-un cadru mai restrâns [i 

analizeaz` etapele pe care le-au parcurs 

în rezolvarea unor probleme sau î[i 

formuleaz` proiecte pentru perioad` 

urm`toare. Practic, componenta 

organizatoric` stabile[te strategia [i 

obiectivele pe termen scurt, mediu [i 

lung, în conformitate cu cerin]ele 

Alian]ei, iar grupurile de lucru care 

ac]ioneaz` în cadrul Panel-ului rezolv` 

problemele pe termen scurt [i formuleaz` 

concluziile. Acestea sunt 

colectate de componenta organizatoric` 

[i transmise, mai departe, 

Alian]ei, a spus c`pitan-comandorul 

ing. Dumitru Dragomir, reprezentant 

na]ional în Panel [i unul dintre cei 

mai implica]i români în organizarea 

evenimentului. Experien]a acestui gen 

de Panel poate fi transmis` Alina]ei 

sub forma unui STANAG, al unui 

manual de utilizare sau a unui raport 

de cercetare care, ulterior, se aplic`, a 

completat el. 

AVT Panel este o organiza]ie care 

lucreaz` pentru RTO [i responsabilitatea 

ei este de a oferi un forum pentru 

schimburi [tiin]ifico-tehnice între cei 

26 de membri ai NATO, a afirmat 

Mike Huggins, [eful Diviziei de 

propulsie pentru rachete [i spa]iu din 

cadrul Laboratorului de cercetare al 

For]elor Aeriene americane, cel care 

a prezidat întâlnirea Panel-ului AVT. 

Panel-ul se reune[te de dou` ori 

pe an pentru a verifica stadiul informa]iilor 

[i schimburilor [tiin]ifice, în 

cadrul unor seminarii profesionale [i 

simpozioane, producând lucr`ri [tiin- 

]ifice care apoi sunt puse la dispozi]ia 

na]iunii gazd`. În plus, sunt pl`nuite 

ac]iuni viitoare în func]ie de cererile 

venite de la diversele comandamente 

ale NATO. De obicei, participan]ii 

sunt ofi]eri superiori, cercet`tori [tiin- 

]ifici, func]ionari din administra]ie 

sau din partea sectorului industrial [i, 

nu în ultimul rând, profesori care 

conduc activitate de cercetare în 

institu]iile unde profeseaz`. To]i 

participan]ii sunt oameni de [tiin]` 

sau ingineri [i majoritatea au peste 10 

ani de experien]` [i diverse specialit`]i, 

a men]ionat Huggins. 

Panel-ul a avut dou` activit`]i 

principale. Prima a fost un workshop 

cu tema termo-management-ul sistemelor. 

Aceasta este o problem` din ce 

în ce mai important` pentru toate 

statele participante, pentru c`, dac` ne 

uit`m la toate vehiculele aeriene, la 

tancuri [i alte vehicule blindate sau 

chiar sateli]i în spa]iu, toate sistemele 

electronice [i, în general, toate sistemele 

integrate eman` atâta c`ldur` 

încât vehiculele nu pot s` r`ceasc` 

atmosfera [i s` fac` fa]` temperaturii 

ridicate. {i când este vorba de interfa]a 

om-ma[in`, acest lucru devine 

problematic pentru om [i pentru buna 

func]ionare a vehiculului, a subliniat 

GRENADA 

CU 

SUPRAPRESIUNE 

Huggins. La simpozion au participat 

peste 125 de persoane [i au fost 

f`cute prezent`ri din 16 ]`ri, în 

leg`tur` cu problemele legate de 

termo-management, care sunt 

posibilit`]ile de viitor ce pot rezolva 

situa]iile din design, precum [i cele 

legate de elementele [tiin]ifice de 

baz`. 

Cealalt` activitate a constat întrun 

simpozion cu tema Monitoriz`rile 

bazate pe condi]ii de fapt ale 

emisiilor, dup` cum ne-a precizat 

Huggins. Spre exemplu, vorbim de 

muni]ie gândit` a fi utilizat` în Europa 

[i care, atunci când este dus` [i 

expus` la temperaturile extreme din 

de[ert, va suferi diverse modific`ri. 

Dar scopul acestui seminar a fost 

descoperirea solu]iilor [i tehnologiilor 

existente, care s` te ajute s` în]elegi 

starea muni]iei, a completat el. 

Vorbim de dou` activit`]i, a[adar, 

ambele la fel de interesante pentru 

România. În mod normal, când 

organiz`m întâlnirile ne coordon`m 

cu ]ara gazd` pentru ca simpozioanele, 

workshop-urile, întâlnirile 

între speciali[ti s` fie relevante pentru 

aria de interes a acesteia, a concluzionat 

Huggins. 

Lec]iile înv`]ate din Afganistan 

au stimulat cercetarea, iar orientarea 

NATO c`tre opera]ii de securitate 

a dus la apari]ia necesit`]ii de a 

discuta [i subiecte de securitate: 

protec]ia împotriva IED-urilor, 

vehicule aeriene f`r` pilot, frecven]e 

recognoscibile. 

{eful Departamentului pentru 

Armamente, generalul de brigad` 

C`t`lin Moraru, a expus participan- 

]ilor viziunea [i dorin]a României de 

a-[i folosi resursele [i de a contribui la 

rata progresului tehnic pentru a 

dezvolta poten]ialul creativ existent 

precum [i cunoa[terea [tiin]ific`. 

Sunt convins, a subliniat acesta, c` 

Panel-ul AVT, datorit` rolului sù în 

îmbun`t`]irea performan]elor 

sistemelor militare cu ajutorul celor 

mai avansate tehnologii, va juca un 

rol important în sus]inerea eforturilor 

interna]ionale de a r`spunde 

provoc`rilor [i amenin]`rilor la 

adresa mediului opera]ional, în 

special în Afganistan, precum [i de a 

m`ri poten]ialul de cercetare [i 

dezvoltare a NATO, ca o condi]ie 

decisiv` pentru a îndeplini în 

întregime obiectivele de siguran]` ale 

NATO. 

Bogdan OPROIU 

eficient` în situa]ii în care muni]ia clasic` 

brizant` este inofensiv` sau pu]in 

eficient`, presupunând o substan]` 

combustibil` [i o singur` înc`rc`tur` de 

exploziv pentru diseminare. Dup` 

împr`[tierea substan]ei combustibile 

amestecul cu aerul se inflameaz` [i arde 

sub ac]iunea unui num`r foarte mare de 

centri de ini]iere, reprezenta]i de mici 

particule metalice incandescente. Se 

genereaz`, astfel, o cantitate mare de 

energie într-un timp foarte scurt, ceea ce 

produce o und` de [oc [i suprapresiune, 

ca [i în cazul detona]iei. 

Proiectul muni]iei termobarice a fost 

început din 2003, iar dup` aceast` etap` 

de testare urm#nd, în cazul unei decizii 

pozitive, testarea opera]ional`. Suprapresiunea 

undei de [oc de la loviturile 

executate, vineri, în poligon, se ridic`, 

undeva, la nivelul de 4-5 bari, speciali[tii 

CCSANBCE urm`rind m`rirea valorii 

acesteia la nivelul 10-11 bari. Grenada 

termobaric` este dezvoltat` pentru 

arunc`torul AG 7. (B.O.)

CERCETA{II 

MUN}ILOR 

Maior 

George-Cosmin LUMÎN~ROIU 

Antrena]i în condi]ii meteo extreme, 

combinând capacit`]ile 

tehnologice prin folosirea aparaturii 

de vedere pe timp de noapte 

cu calit`]ile de alpini[ti [i schiori, 

dobândite prin multe ore de instruc]ie 

alpin`, cerceta[ii Companiei 

429 Cercetare din Brigada 61 

Vân`tori de Munte dovedesc, zi de 

zi, c` fac parte din trupele de elit` 

ale armatei române. 

N`scut a doua oar` 

Un grup de cinci solda]i grada]i voluntari 

urc` gr`bi]i spre poligonul cerceta[ilor. Abia 

se z`resc, pentru c` o perdea de cea]` îi acoper` 

protector. La cap`tul unui culoar str`juit de 

brazi, la intrarea în poligon, c`pitanul Lucian 

Liche, comandantul Companiei 429 Cercetare, 

preia grupul, preg`te[te harta cu posturile de 

observare [i face ultimele preciz`ri referitoare 

la amplasarea acestora. Ofi]erul are 33 de ani [i 

o experien]` profesional` de invidiat: dou` 

misiuni executate în Afganistan [i dou` cursuri 

de specializare absolvite în Norvegia, respectiv 

Cehia. Referindu-se la importan]a muncii sale, 

acesta spune r`spicat: Cerceta[ nu poate ajunge 

oricine. Mul]i doresc s` primeasc` dreptul de a 

purta pe mâneca vestonului semnul Rozei 

Vânturilor, dar foarte pu]ini îl [i ob]in. 

La primul curs, din Norvegia, s-a instruit 

în condi]iile iernii arctice, înv`]ând multe din 

secretele luptei pe timp de iarn`. Prin activit`]ile 

sale practice executate în prezen]a exper]ilor 

militari în domeniu, [i-a însu[it tehnicile 

construirii unui iglu [i traiul în acesta. În 2008, 

la al doilea curs, s-a specializat ca instructor 

pentru opera]iuni multina]ionale în sprijinul 

p`cii. 

Se consider` un norocos, pentru c` la ultima 

misiune din Afganistan, cea din 2009, a fost la 

un pas de o tragedie. Pe timpul cât a fost ofi]er 

în statul major la Comandamentul Regional de 

Sud, chiar la începutul misiunii, trebuia s` se 

deplaseze, în recunoa[tere, la un FOB 

românesc. Colegul sù, cel pe care urma s`-l 

schimbe, f`cuse toate aranjamentele legate de 

INSTRUC}IE 

deplasare, îns` cei de la bordul elicopterului, 

care urma s` îi duc` la FOB, au comunicat c` 

mai este un singur loc disponibil în elicopter, 

ceea ce însemna c` pentru cei doi ofi]eri 

misiunea a fost amânat`. 

Fiind în tur` ca [i battle captain, am fost 

primul care a primit informa]ia c` acel elicopter, 

în care trebuia s` fiu [i eu, s-a pr`bu[it în FOB 

Mescal din cauze tehnice. Nu a fost niciun 

supravie]uitor, iar eu am sim]it c` m-am n`scut 

a doua oar`, spune interlocutorul nostru. 

Plutonierul [i ucenicii sì 

Pe plutonierul Vasile Ancu]a îl g`sim lâng` 

o afum`toare improvizat` pentru orele de 

supravie]uire. Este comandant de pluton 

cercetare [i cel care a ]inut locul comandantului 

de companie, pe timpul cât acesta s-a aflat 

în misiuni externe sau la cursurile de preg`tire 

în strìn`tate. Este un bucovinean autentic, 

pe care te po]i baza oricând, [i este singurul 

bìat dintr-o familie cu înc` [ase fete. Are 36 de 

ani [i, din 1997, a intrat în rândul cerceta[ilor 

Soldatul Monica Stoica: A fi cerceta[ 

înseamn` s` vezi [i s` nu fii v`zut, s` auzi 

f`r` a fi auzit. “Audi, vidi, sile!” (“Ascult`, 

urm`re[te [i taci”) este mottoul care define[te 

blazonul cerceta[ilor! 

ca militar angajat. Dup` anul sù de glorie - 

2000, când a reu[it s` cucereasc` cele mai 

râvnite trofee la schi [i patrul`, comandantul 

sù de pluton de atunci, actualul maior Dionisie 

Lichi, l-a recomandat pentru [coala de 

subofi]eri. De la absolvirea [colii militare [i 

pân` în prezent a instruit multe genera]ii de 

cerceta[i, primii dintre ei devenind între timp 

subofi]eri de elit`: sergentul-major Marius 

Afilipoaie [i sergen]ii Victor Oltean, Marius 

R`zlog [i Dan Ariton. 

C`pitanul Lucian Liche, referindu-se la 

cerceta[ii de la vân`torii de munte: Ei sunt 

cùt`tori, nu lupt`tori; ei sunt ochii [i urechile 

comandantului, nu arma acestuia. În teren 

muntos sunt îngreunate drastic toate misiunile 

companiei, de aceea cerceta[ii trebuie s` fie 

printre cei mai buni c`]`r`tori [i cei mai 

rezisten]i solda]i. 

Plutonierul spune c` unii oameni îi consider` 

ciuda]i, pentru c` la temele de 

supravie]uire au fost v`zu]i, de colegii lor de 

alte arme, cum mâncau [erpi, furnici [i ou`le 

acestora, melci fier]i, picioarele din spate ale 

broa[telor [i alte vie]uitoare din fauna local`. 

Îns`, în condi]ii de izolare pe câmpul de lupt`, 

cine nu este preg`tit pentru astfel de situa]ii î[i 

risc` propria via]`. 

Iat` c` a venit [i ora gust`rii [i p`str`vii 

prin[i pe pârâul Techera, la ora de 

supravie]uire, sunt deja afuma]i [i numai buni 

de mâncat. 

Campionii 

La vatra unui foc vân`toresc, unde-[i 

prepar` ceai din m`ce[e [i ramuri de zmeur, 

sergentul Victor Oltean [i frunta[ul Mihail 

Dupu î[i amintesc de câteva din performan]ele 

ob]inute [i î[i fac planuri pentru un nou concurs. 

Anul 2010, a fost unul de excep]ie pentru ei. La 

începutul verii, lâng` Diham [i în poligonul de 

tragere Cheia din masivul Bucegi, au participat 

la concursul aplicativ-militar ”Roza cerceta[ilor 

– 2010", faza pe Statul Major General. 

Competi]ia a început cu proba de patrul`, 

desf`[urat` pe un traseu de aproximativ 25 

kilometri, [i a continuat cu rezolvarea unor 

momente tactice: trecerea printr-o por]iune de 

teren contaminat, descoperirea minelor 

antitanc [i marcarea locurilor de plantare a 

acestora, descoperirea obiectivelor marcate 

prin ]inte, codificarea [i transmiterea mesajelor 

prin mijloace de comunica]ii, scoaterea din 

lupt` a ”adversarului”, acordarea primului 

ajutor [i transportul r`nitului în punctul de 

evacuare, amenajarea unui ad`post improvizat 

[i confec]ionarea unei capcane. 

În ziua urm`toare s-a desf`[urat proba de 

[tafet`, care a simulat ac]iunea cerceta[ului 

pentru ie[irea dintr-o ambuscad`, prin 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


13 

scoaterea de lupt` a adversarului folosind 

grenadele de mân`, [i deplasarea pe o distan]` 

de 4x800 m. 

Eforturile nu au fost în zadar: medalia de 

bronz a revenit cerceta[ilor din Brigada 61 

Vân`tori de Munte. 

Debut 

Pentru soldatul Monica Stoica este prima 

zi de munc` la Compania 429 Cercetare [i, 

deja, este la instruc]ie în poligon. Acum înva]` 

s` întocmeasc` un crochiu, dup` care va 

participa la o ac]iune de ie[ire din ambuscad`. 

Este prima [i singura femeie din subunitate [i 

to]i o cerceteaz` din cap pân`-n picioare. 

P`rerile sunt împ`r]ite, cert este c` la cercetare 

nu vin decât cei mai buni. Este licen]iat` în 

drept [i vine de la o unitate izolat` din Covasna, 

unde timp de nou` luni a lucrat cot la cot cu 

b`rba]ii: ca santinel`, în post de paz` sau ca 

ajutor al gradatului de serviciu, la punctul de 

control. 

Distan]a mare fa]` de so]ul ei, subofi]er la o 

unitate din Harghita, ambi]ia [i dorin]a de a 

înv`]a mai mult despre armat` [i posibilitatea 

de a-[i educa copilul sù de patru ani într-un 

ora[ civilizat, au determinat-o s` vin` în 

garnizoana Miercurea Ciuc. 

I-a pl`cut armata dintotdeauna. De mic` 

[i-a dorit s` mearg` la liceul militar, dar p`rin]ii 

n-au l`sat-o. În 2009, la Alba Iulia, când a 

candidat pentru un post de s.g.v., a fost singura 

admis` din 16 femei. Înainte de a veni la 

cerceta[i, fostul comandant, la plecare i-a spus: 

Uite c` ai ajuns unde ]i-ai dorit!


14 LUMEA DE AZI 

Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Secolul al XXI-lea a debutat abrupt [i violent. 

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au vizat 

obiective simbolice ale lumii democratice. Au 

urmat alte atentate teroriste la Londra [i Madrid, care au 

declan[at un proces de transformare a mediului de securitate 

[i au generat consecin]e ce afecteaz`, pe termen lung, 

comunitatea interna]ional`. Într-o astfel de lume complex`, 

dinamic` [i conflictual`, aflat` în plin proces de globalizare, 

în]elegerea profund` a tendin]elor majore de evolu]ie a 

securit`]ii interna]ionale [i a modului în care fiecare ]ar` are 

[ansa s` devin` parte activ` a acestui proces constituie o 

condi]ie esen]ial` a progresului [i prosperit`]ii. Prosperitatea 

îns` necesit` leg`turi [i schimburi comerciale într-un climat 

de pace. Dar pacea nu se sus]ine ea îns`[i. Raportul privind 

Tendin]ele Globale 2025, raport ce reflect` consensul 

comunit`]ii de informa]ii americane, anticipeaz` apari]ia unor 

noi puteri economico-militare –unele ostile – [i scoate în 

eviden]` nevoia de a avea o putere militar`, precum cea 

american`, care s` apere libert`]ile democratice. Puterea 

militar`, [i nu lipsa ei, aduce pacea în lume. S` ne amintim ce 

spunea Sun Tzu, acum câteva mii de ani: „Pe timp de pace, 

preg`te[te-te de r`zboi, pe timp de r`zboi preg`te[te-te pentru 

pace. Arta r`zboiului este de importan]` vital` pentru stat. Este 

o problem` de via]` [i de moarte, un drum c`tre bun`stare sau 

unul c`tre ruin`. În nicio situa]ie nu trebuie neglijat`”. 

Printre membrii Alian]ei circul` proiectul Conceptului 

Strategic, un document care descrie rolul [i misiunile acesteia 

pentru urm`torii ani. Acest document urmeaz` a fi aprobat la 

DEMILITARIZAREA EUROPEI 

summitul de la Lisabona. Precedentul concept strategic fusese 

aprobat în 1999. Dezbaterile sunt concentrate asupra misiunii 

din Afganistan, dar [i pe temerile ]`rilor din Europa de Est [i 

Central` în privin]a asigur`rii securit`]ii lor, în special în 

privin]a dorin]ei Rusiei de a-[i reface controlul asupra fostului 

„lag`r socialist”. Alian]a a pus în dezbatere, de asemenea, 

teme noi precum pirateria, atacurile cibernetice [i securitatea 

energetic`. Aceste noi amenin]`ri nu au f`cut pân` acum 

obiectul misiunilor NATO. De[i nu este pe agend`, situa]ia 

bugetelor de ap`rare ale ]`rilor participante la Alian]` este o 

tem` critic` în condi]iile economice actuale. Vorbind despre 

noul Concept Strategic, secretarul american al ap`r`rii, 

Robert Gates, argumenta: „Limit`rile bugetare devin o cultur` 

[i un trend politic, ducând la sl`birea Alian]ei. Un triumf al 

secolului trecut a fost pacificarea Europei, dup` secole de r`zboaie 

care au ruinat-o. Dar am atins un punct de inflexiune, când o 

parte a continentului [alia]ilor] a mers în cealalt` direc]ie. 

Demilitarizarea Europei a plecat de la binecuvântare, în secolul 

al XX-lea, [i a ajuns un impediment în realizarea unei securit`]i 

reale [i a unei p`ci durabile în secolul al XXI-lea”. Declinul 

bugetelor militare devine pe zi ce trece o amenin]are la propria 

securitate a Alian]ei. În 2002, la summitul de la Praga, s-a 

stabilit ca fiecare membru s` cheltuiasc` pentru bugetul 

militar minimum 2% din PIB. În 2009, în afar` de SUA (4,9%), 

numai patru din cele 28 de ]`ri membre au respectat ]inta 

propus` (Marea Britanie, Fran]a, Grecia [i Albania). Dac` 

datele anun]ate de diversele guverne pentru anul urm`tor 

sunt reale, atunci situa]ia devine total nefavorabil`. În aceste 

condi]ii, se estimeaz` c` anul viitor niciun membru al Alian]ei 

nu va cheltui peste 2% din PIB pentru bugetul militar. 

Marea Britanie a ap`rut ca o putere militar` important`, 

europen`, dup` ce a înfrânt Armada spaniol`, în 1588. Dup` 

1815, urmare a r`zboaielor napoleoniene, a devenit cea mai 

mare putere militar` mondial`. Cele dou` r`zboaie mondiale 

au prins Marea Britanie nepreg`tit`. În trei decenii dup` cel 

de Al Doilea R`zboi Mondial, toate teritoriile coloniale pentru 

care Londra a dus r`zboaie zeci de ani au disp`rut de sub 

tutela regatului. {i, cu toate acestea, Marea Britanie a r`mas 

o putere militar` de prim` m`rime în lume, capabil` s` 

proiecteze for]e la mii de kilometri distan]` de Londra. În 

1982, Marea Britanie a desf`[urat una dintre cele mai mari 

opera]ii de debarcare din istoria militar`, opera]iune care a 

rivalizat cu cea desf`[urat` în timpul R`zboiului Coreean pe 

plajele de la Inchon, denumit` Opera]ia Chromite. Londra a 

folosit 65 de nave de r`zboi [i 7.000 de marinari pentru 

ocuparea insulei Falkland, în r`zboiul cu Argentina. Armata 

britanic` a fost cel mai important aliat al SUA în R`zboiul din 

Golf (1991) [i în cele dou` r`zboaie din Irak (2003) [i 

Afganistan (2001). În R`zboiul din Golf, Londra a trimis 

45.000 de militari, incluzând o întreag` divizie blindat` [i un 

num`r important de brig`zi mecanizate. Ast`zi, în 

Afganistan, sunt prezen]i peste 9.500 de militari britanici. 

Dar zilele de glorie se pare c` apun sub un guvern Tory 

care este dedicat, de-a lungul istoriei sale, unui sistem de 

ap`rare puternic. Strategia de ap`rare [i securitate, elaborat` 

[i prezentat` de cabinetul lui David Cameron, se constituie 

într-o veste proast` pentru oricine mai crede c` Marea Britanie 

va continua s` participe, la acela[i nivel, la opera]ii în teatre 

militare situate în afara propriilor grani]e. De[i substan]ial`, 

reducerea bugetului militar cu 8%, va însemna, oricum, 

cheltuieli mai mari cu bugetul militar decât î[i permite 

majoritatea ]`rilor europene. Reducerea financiar` va însemna 

mic[orarea num`rului de militari [i renun]area la o serie de 

programe de înzestrare, precum [i la utilizarea echipamentelor 

a c`ror mentenan]` este costisitoare. De la sfâr[itul R`zboiului 

Rece, britanicii au redus cu o treime num`rul militarilor, iar 

acum urmeaz` o alt` reducere, de 7.000 de militari, ajungându-se 

la 95.500, ceea ce înseamn` o [esime din m`rimea for]elor 

armate americane. De asemenea, vor fi reduceri cu 40% la 

tancuri [i de 35% la piesele de artilerie, ceea ce va face imposibil` 

derularea unui Blitzkrieg de genul conflictelor din 1991 sau 

2003 din Irak. În viitor, Londra va putea disloca numai o brigad` 

cu 7.500 de solda]i pe o perioad` mai lung` într-un teatru de 

opera]ii (mult sub num`rul solda]ilor britanici disloca]i acum 

în Afganistan). Atât marina, cât [i For]ele Aeriene vor suferi 

reduceri în personal [i echipamente. Numai 40 din cele 138 de 

avioane F-35 comandate vor fi achizi]ionate din SUA. Marina 

va scoate din uz deja învechitele avioane Harrier, dar [i portdrapelul 

flotei britanice portavionul Ark Royal. Armata va 

r`mâne cu un singur portavion [i va putea opera]ionaliza unul 

nou undeva în 2020. Num`rul distrug`toarelor [i al fregatelor 

General-locotenent (r) dr. Alexandru GRUMAZ 

se va reduce de la 23 la 19, cel mai mic num`r de la victoria 

împotriva Armadei. Inclusiv decizia privind înlocuirea 

submarinelor nucleare Trident a fost amânat`. 

Dar dac` Londra î[i permite aceste reduceri, ]`rile din 

Europa Central` [i de Est nu [i le permit.Tehnica învechit`, 

fabricat` în timpul Tratatului de la Var[ovia, cu tehnologie 

sovietic`, participarea cu trupe în zonele de conflict necesit` 

noi investi]ii pentru protec]ia propriilor militari. De asemenea, 

restructurarea categoriilor de for]e armate, ie[irea din uz a 

unor categorii de tehnic` (avioane, nave sau submarine) 

necesit` fonduri suplimentare pentru ca acestea s`-[i 

îndeplineasc` misiunile încredin]ate de Alian]`. Lucrurile nu 

par a fi bune nici pentru alia]ii importan]i ai SUA din Asia. 

Procentul din PIB alocat de Japonia armatei este în jur de 1%, 

iar în Australia de 2%. Coreea de Sud are un procent de 2,8%, 

având în vedere problemele de grani]` cu Coreea de Nord, 

cu care se afl`, tehnic, în r`zboi. În acest timp, China î[i 

m`re[te bugetul militar anual, în timp ce Coreea de Nord 

încearc` o cre[tere a arsenalului nuclear. 

Desigur, procentul din PIB nu reflect` exact cât de mare 

este valoarea în dolari [i nici dorin]a de a se implica sau nu în 

teatrele de opera]ii militare (vezi exemplul Danemarcei [i al 

Australiei). Diferen]a bugetelor militare rezult` [i din 

diferen]a dintre valoarea PIB-ului în diferite ]`ri. La un PIB 

ca al Japoniei, 1% înseamn` o valoare substan]ial` a bugetului 

militar. Valoarea procentului din PIB reflect`, de fapt, cât de 

mult este ]ara respectiv` decis` s` acorde pentru securitatea 

sa [i a alia]ilor sì sau pentru descurajarea unei eventuale 

agresiuni [i p`strarea securit`]ii într-un teatru de opera]ii 

extern, în conformitate cu angajamentele asumate. Nici 

America nu st` pe roze în privin]a exerci]iului financiar, 

Administra]ia Obama luând m`suri de reducere a cheltuielilor 

militare. Secretarul ap`r`rii, Robert Gates, a redus cheltuielile 

Pentagonului cu peste 300 de miliarde de dolari. Dorin]a 

Washingtonului este s` men]in` aceea[i structur` de for]e 

din timpul Administra]iei Clinton, o for]` absolut esen]ial` în 

îndeplinirea responsabilit`]ilor de securitate global`, asumate 

de americani. În schimb, în Europa, la ora actual`, este un 

evident declin în privin]a puterii militare. Vor pl`ti americanii 

cecul cheltuielilor pentru asigurarea securit`]ii în Europa? 

Nu. 

Timpurile crizei economice sunt grele pe ambele maluri 

ale Atlanticului. Declinul cheltuielilor militare europene este 

direct legat de cre[terea eforturilor financiare în sistemul de 

protec]ie social`, precum [i de modalit`]ile de administrare a 

bugetelor na]ionale. Odat` cu reducerea cheltuielilor din 

administra]ie, atitudinea guvernelor de pe continent este s` 

se uite la cheltuielile militare ca la o surs` de economisire. 

Dar economisirea din bugetul militar nu este neap`rat o 

op]iune necesar`. Doi cen]i economisi]i dintr-un dolar 

seam`n` cu o pic`tur` într-un pahar cu ap`. Dac` o asemenea 

op]iune pare exorbitant`, atunci ar trebui ca aceia care 

conduc Europa s` evalueze costurile alternativelor. 

ANDERS FOGH 

RASMUSSEN, 

LA BERLIN 

Marilena GEORGESCU 

marilena.georgescu@presamil.ro 

Secretarul general al NATO, Anders Fogh 

Rasmussen, i-a întâlnit, la 22 octombrie, la Berlin, 

pe cancelarul Germaniei, Angela Merkel, [i pe 

ministrul de externe, Guido Westerwelle. La invita]ia 

grupului parlamentar al Verzilor, secretarul general 

al NATO a rostit o alocu]iune în cl`direa 

Reichstagului. 

NATO a fost 

întotdeauna un 

instrument al 

p`cii [i a[a va 

r`mâne [i în 

continuare. Prin 

opera]iile noastre, 

noi ap`r`m 

pacea. Prin abordarea 

în cooperare 

a securit`]ii, 

noi favoriz`m 

pacea. Prin rolul 

pe care îl juc`m 

în gestionarea 

crizelor, men- 

]inem pacea, a 

declarat Rasmussen. 

NATO 

dore[te ca prin 

adoptarea unei 

noi strategii s` 

evite s` devin` 

“un dinosaur” 

în contextul 

actual al politiciiinterna]ionale 

de securitate. În acest sens, Alian]a, format` din 28 de 

state, trebuie s` se modernizeze [i s` se adapteze la noile 

amenin]`ri, a subliniat secretarul general. Este un proiect la 

care lucreaz` de un an, de când a preluat [efia NATO. 

La Berlin, el a punctat anumite sl`biciuni ale NATO, 

care ar trebui înl`turate prin noua strategie. Lec]ia înv`]at` 

în urma r`zboiului din Afganistan sun` astfel: NATO trebuie 

s`-[i îmbun`t`]easc` abilitatea de a colabora cu alte 

organiza]ii [i institu]ii implicate în proiecte civile, cum ar 

fi ONU [i UE. 

O alt` tem` major` pe ordinea de zi a NATO este scutul 

antirachet`. Peste 30 de ]`ri de]in, în prezent, rachete cu 

care ar putea ataca alte ]`ri. Nu trebuie s` devenim ostatici ai 

acestor amenin]`ri. Sper c` [efii de stat [i de guvern din ]`rile 

NATO vor decide la summitul de la Lisabona s` apere Europa 

de eventuale atacuri cu rachete. Aceasta se va face concomitent 

cu o ofert` special` clar` pentru Rusia, care ar urma s` colaboreze 

la proiect [i s` beneficieze de el, a afirmat Rasmussen. 

Un subiect ce ar fi trebuit s` se reg`seasc` în noul 

document al NATO, este, conform cercet`torului în domeniul 

p`cii, Oliver Meier de la Universitatea din Hamburg, dar [i a 

liderilor germani, men]ionarea retragerii din Europa a 

armamentului nuclear american. Nu exist` nimeni, nici m`car 

în NATO, care s` arate de ce mai este necesar acest armament. 

Se p`streaz` deci pe teritoriul european capacit`]i militare 

lipsite de scop, mai mult, popula]iile din Germania, Belgia [i 

Olanda se declar` în majoritate pentru retragerea acestor arme 

strategice, afirma Meier. Ministrul german de externe, Guido 

Westerwelle, a cerut, de altfel, de mai mult timp, scoaterea 

din Germania a celor 20 de bombe atomice americane, îns` 

pân` acum f`r` succes. 

Apropierea Alian]ei Nord-Atlantice de Rusia este un aspect 

care face parte [i din conceptul de politic` extern` al 

Germaniei. Pentru cancelarul Angela Merkel, participarea 

pre[edintelui rus Dmitri Medvedev la reuniunea NATO la 

nivel înalt de la Lisabona reprezint` un mare pas înainte. 

Cancelarul german a avertizat, îns`, în leg`tur` cu o implicare 

prea rapid` a Moscovei în activitatea Alian]ei: Cred c` nu 

trebuie s` exager`m în ceea ce prive[te aceste raporturi. Dac` 

realiz`m progrese este foarte bine, dar cred c` este prea mult s` 

vorbim de o includere a Rusiei în NATO. Este vorba de un 

parteneriat strategic, iar dac` ne vom axa pe proiecte comune 

concrete va fi o dovad` foarte bun` de colaborare.

LUMEA DE AZI 

CENTRALA DE LA BUSHEHR 

La sfâr[itul lunii octombrie, Iranul a \nceput s` \ncarce combustibil 

nuclear \n reactorul centralei de la Bushehr, din sudul ]`rii, a anun]at postul 

iranian de televiziune \n limba arab` Al-Alam. Faza final` a \nc`rc`rii centralei 

de la Bushehr, demarat` la 21 august, intervine \n condi]iile \n care \ntreaga 

opera]iune a suferit \ntârzieri \n raport cu calendarul prev`zut ini]ial de 

autorit`]i. Potrivit estim`rilor oficiale, prima central` nuclear` iranian`, 

construit` de Rusia, ar urma s` fie conectat` la re]eaua electric` iranian` \n 

ianuarie, \nregistrând o \ntârziere de dou` luni fa]` de data prev`zut` ini]ial, 

la \nceputul lui noiembrie. |ntârzierea a fost explicat` de autorit`]i prin 

influen]a mai multor factori, precum condi]iile meteorologice nefavorabile, o 

mic` scurgere \n apropierea reactorului sau dorin]a de a lua toate m`surile 

de securitate necesare pentru aceast` opera]iune, efectuat` sub controlul 

tehnicienilor ru[i. 

Teheranul a negat c` aceast` central` ar fi fost afectat` de un virus, 

numit Stuxnet, detectat vara trecut`. Acest virus, menit s` distrug` instala]ii 

industriale [i care pare s` fi fost conceput de o ]ar` strìn`, special pentru a 

afecta Iranul, potrivit unor exper]i, a infectat peste 30.000 de calculatoare \n 

]ar`, din care unele apar]inând unor angaja]i ai centralei. Statele Unite [i 

Israelul, invocând riscuri de proliferare nuclear`, au \ncercat f`r` succes, 

timp de mai mul]i ani, s` conving` Rusia s` nu \ncheie construc]ia centralei 

de la Bushehr, cu o putere de 1.000 de megawa]i. Aceast` construc]ie, 

\nceput` de Germania, \n 1975, apoi \ntrerupt` de Revolu]ia islamic` din 

1979 [i de r`zboiul Iran-Irak (1980-1988), a fost reluat` de Rusia \n 1995, 

dup` refuzul occidentalilor de a relansa [antierul. 

CONCUREN}~ 

|n octombrie, China [i-a lansat propriul serviciu public online, de 

cartografiere prin satelit, ce va rivaliza cu deja celebrul Google Earth. Compania 

Google [i China sunt \ntr-un oarecare conflict \nc` de anul trecut, atunci 

când un atac informatic extrem de puternic a fost ini]iat de pe teritoriul 

chinez asupra serverelor colosului american, determinându-i pe proprietarii 

Google s` \[i retrag` serviciul din ]ara asiatic`. 

Momentan, pentru teritoriile din afara Chinei, aplica]ia Map World, cum 

se nume[te noul serviciu de imagini prin satelit, ofer` doar fotografii de la 

mare altitudine, obiectivele din interiorul ]`rii fiind singurele care pot fi 

observate la nivel de alee. Google nu a ob]inut o licen]` de cartografiere 

online \n China, dar serviciul de imagini prin satelit al companiei este accesibil 

de pe computerele de aici. Conform regulilor emise \n luna mai de Biroul 

pentru Monitorizare [i Cartografiere, acele companii care ofer` online h`r]i 

[i servicii de localizare trebuie s` aplice pentru o licen]`. Ca s` fac` acest 

lucru, firmele trebuie s` \[i p`streze stocate datele cartografice \n servere de 

pe teritoriul ]`rii monitorizate. |n acest moment, Google nu de]ine servere \n 

China. Dar aceasta nu este singura incompatibilitate \ntre cele dou` entit`]i. 

Pagina de video-sharing a companiei Google, YouTube, [i serviciul foto Picasa 

sunt ambele blocate pe teritoriul chinez, chiar aplica]ia Google docs fiind 

uneori accesat` cu dificultate. Iar, mai nou, cùtarile pe internet efectuate \n 

China \i direc]ioneaz` pe utilizatori c`tre motoarele de cùtare na]ionale, 

stabilite \n Hong Kong. 

Marilena GEORGESCU 

marilena.georgescu@presamil.ro 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


15 

VIZITA SECRETARULUI GENERAL AL NATO 

|N GRECIA 

|n perspectiva summitului 

care va avea loc la Lisabona, 

pe 19 [i 20 noiembrie, secretarul 

general al NATO, Anders 

Fogh Rasmussen, a efectuat o 

vizit` \n Grecia, la sfâr[itul lunii 

octombrie, unde s-a \ntâlnit cu 

premierul George Papandreou, 

cu ministrul de externe, Dimitris 

Droutsas, [i cu ministrul 

ap`r`rii, Evangelos Venizelos 

(foto). 

Principalul subiect al discu]iei 

l-a reprezentat noul Concept 

Strategic al NATO care, 

odat` adoptat, va orienta activit`]ile 

Alian]ei pentru urm`torii 

zece ani [i va reafirma 

misiunea sa fundamental`, aceea de ap`rare teritorial` a tuturor ]`rilor membre. |n acest context, s-a 

subliniat necesitatea moderniz`rii conceptelor [i capacit`]ii de ap`rare a Alian]ei, \n lumina noilor provoc`ri, 

cum ar fi atacurile cibernetice [i amenin]area major` a rachetelor balistice. 

Rasmussen a apreciat angajamentul dovedit de trupele grece[ti desf`[urate \n cadrul opera]iei NATO 

\n Afganistan, Kosovo [i \n largul coastelor somaliene. El a insistat asupra importan]ei misiunii NATO \n 

realizarea transferului de responsabilit`]i din Afganistan. 

|n privin]a rela]iilor NATO-UE, secretarul general s-a declarat favorabil \nt`ririi [i \mbun`t`]irii 

cooper`rii \ntre cele dou` organiza]ii. Este important s` \nvingem obstacolele care ne-ar putea \mpiedica s` 

tras`m cele mai bune decizii \n cooperarea noastr`. |n cadrul opera]iilor [i misiunilor, NATO [i UE vor trebui 

s` lucreze \mpreun`, a subliniat Rasmussen. 

. 

FEMEI-OFI}ER, PE SUBMARINELE AMERICANE 

Dup` anun]ul f`cut, acum câteva luni, 

asupra inten]iei de a feminiza echipajul 

submarinelor sale, US Navy a dezv`luit numele 

primelor patru nave, care vor primi la bordul 

lor femei-ofi]er. Este vorba de dou` submarine 

nucleare lansatoare de rachete (USS Wyoming 

[i USS Maine – foto) [i alte dou`, lansatoare 

de rachete de croazier` (USS Ohio [i USS 

Georgia). Fiecare nav` va primi la bord trei 

ofi]eri-femei, \ncepând din decembrie 2011. 

Aceast` tendin]` se va men]ine [i \n viitor 

\n US Navy, datorit` evolu]iei societ`]ii, dar [i 

pentru a face fa]` anumitor dificult`]i de 

recrutare. |n aceea[i idee, viitoarele submarine 

nucleare de atac franceze, din clasa Barracuda, 

sunt construite special pentru echipaj mixt. 

CENTRU DE TESTE CIBERNETICE 

|N MAREA BRITANIE 

De curând, a fost inaugurat primul 

centru din Marea Britanie (Fareham) creat 

pentru testarea unor re]ele complexe de 

calculatoare \ntr-un mediu experimental 

controlat, \n vederea evalu`rii rezisten]ei 

acestora la atacuri cibernetice. 

Securitatea cibernetic` a devenit o 

provocare major`, care vizeaz` activit`]ile 

guvernamentale [i comerciale. |n consecin]`, 

Strategia de Securitate Na]ional` britanic` 

acord` acestei amenin]`ri o prioritate de rang 

\nalt, a spus Gerald Howarth, ministrul pentru 

strategia de securitate interna]ional`, din 

cadrul Ministerului britanic al ap`r`rii. 

Centrul din Marea Britanie a fost proiectat pentru a fi interoperabil cu alte centre similare din lume, oferind 

oportunit`]i de desf`[urare a unor experimente pe scar` larg` \n acest domeniu. Acesta va fi conectat cu 

Cyberspace Solutions Centre (CSSC), din Maryland, Statele Unite. 

Provocarea major` este de a testa atacurile cibernetice pe platforme suficient de mari [i de flexibile, care s` 

permit` reproducerea cât mai fidel` a mediului real [i simularea unor scenarii diverse, f`r` a afecta utilizatorii 

de internet. 

Centrul de teste din Marea Britanie va fi, ini]ial, utilizat de Compania Northrop Grumman, \n colaborare cu 

Oxford University (Said Business School), Warwick University (School of Engineering) [i Imperial College 

(Electrical and Electronic Engineering), pentru a desf`[ura o serie de experimente \n cadrul unui proiect 

denumit SATURN (Self-organising Adaptive Technology Under Resilient Networks), care este concentrat pe 

infrastructura informa]ional`. 

SATURN este un program de cercetare finan]at de UK Technology Strategy Board (TSB), cu scopul de a 

\mbun`t`]i rezisten]a re]elelor strategice britanice la atacurile cibernetice. 

Silvia MIRCEA

16 

Sunt câ]iva ani buni de când, în 

preajma lui 8 noiembrie, mi-am 

asumat onoranta obliga]ie jurnalistic` 

de a reaminti cititorilor c`, odat` 

cu praznicul cre[tin al Sfin]ilor 

Arhangheli Mihail [i Gavriil, celebr`m 

o emo]ionant` s`rb`toare a 

eroismului de neam, Ziua Ordinului 

militar de r`zboi Mihai Viteazul. Instituit`, 

în septembrie 1916, de fùritorul 

României Mari, Regele Ferdinand 

I, [i rezervat` exclusiv corpului 

ofi]eresc, pentru fapte de arme excep- 

]ionale probate pe câmpul de lupt` 

în încle[tarea direct` cu inamicul, 

decora]ia a fost acordat` în prima 

conflagra]ie mondial` unui num`r 

de 314 combatan]i, dintre care 110 

post-mortem, iar în cea de-a doua, 

altor 1336, 914 antum [i 422 c`zu]i 

la datorie. 

Omagierea supremei distinc]ii 

militare [i a laurea]ilor ei mai bine 

de nou` decenii, exceptând epoca 

totalitarismului comunist, s-a exprimat 

an de an, ca o elocvent` m`rturie 

a pre]uirii [i gratitudinii pe care 

poporul nostru [i statul român le 

nutresc fa]` de cei mai bravi fii ai 

patriei. Conform protocolului, la 

pomenirea Sfin]ilor Arhangheli, 

cavalerii Ordinului Mihai Viteazul 

Printre cei ce au fost angrena]i 

în lupta pentru realizarea unit`]ii 

na]ionale s-au aflat [i descenden]i 

ai generalului doctor Carol Davila. 

Teodor Davila s-a n`scut la Bucure[ti, 

la 21 noiembrie 1888, fiind 

fiul lui Alexandru Davila [i al 

Hortensiei. Î[i face studiile liceale 

la Oberrealschule din Freiburg, la 

Breslau [i la Liceul Gheorghe Laz`r 

din Bucure[ti. Apoi urmeaz` cursurile 

{colii Militare de Cavalerie din 

Târgovi[te, în urma absolvirii c`reia 

este avansat sublocotenent, în 1 iulie 

1911, [i repartizat la Regimentul 4 

Ro[iori. Aici se remarc` prin inteligen]a 

sa deosebit`, prin preocuparea 

de a realiza o instruire cât mai 

bun` a subordona]ilor, conducând, 

în acela[i timp, {coala de alfabetizare 

ce era organizat` în unitate. Calit`- 

]ile sale determin` admiterea la 

[coala Special` de Cavalerie, în anul 

1913, unde s-a clasificat al doilea din 

17 absolven]i. Pe timpul [colariz`rii, 

comandantul îl caracterizeaz` ca 

fiind „Foarte inteligent, cu o prea 

bun` cultur` atât general`, cât [i a 

armei. Studios. A dat prea bune 

rezultate în [coala special`. Disciplinat. 

Conduit` prea bun`. Fire violent`, 

din care pricin` a fost nevoit 

s` ias` pe teren cu sublocotenentul 

Vulturescu Grigore. Ofi]er cu vlag` 

[i de n`dejde pe care se poate conta 

mai ales, la nevoie". 

Prima parte a campaniei din 

1916–1918 o efectueaz` în Regimentul 

4 Ro[iori. Locotenentul Davila 

Teodor se prezint`, la 6 august, la 

partea operativ` a regimentului [i 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


CELEBRAREA ORDINULUI MILITAR 

DE R~ZBOI MIHAI VITEAZUL 

asistau la un serviciu divin, la 

Biserica Mihai Vod` din Capital`, 

depuneau flori la Mormântul Eroului 

Necunoscut, erau invita]i la un dineu 

oferit de [eful statului la re[edin]a 

sa oficial`. Din p`cate, cu 

timpul, efectivul celor ce au r`spuns 

la „apelul solemn" s-a împu]inat 

dramatic. Din 914 supravie]uitori ai 

celui de-Al Doilea R`zboi Mondial, 

mai trìesc ast`zi doar 10, alinia]i 

de-a stânga regelui Mihai I, capul 

Foto: ARHIV~ 

Personaje \n uniform` 

Rubric` Rubric` Rubric` realizat` realizat` realizat` cu cu sprijinul sprijinul Funda]iei Funda]iei General General General General General {tefan {tefan {tefan {tefan {tefan Gu[` Gu[` Gu[` Gu[` Gu[` 

Profesor dr. Gheorghe NICOLAESCU 

este repartizat la escadronul III, [ef al 

plutonului 2 cu care particip` la 

executarea serviciului de supraveghere 

a Dun`rii. 

Regimentul 4 Ro[iori ia parte, cu 

Divizia 1 cavalerie la „Manevra de la 

Fl`mânda", dar nu trece Dun`rea din 

cauza contramand`rii opera]iei. În 

cursul lunii octombrie, unitatea din 

care f`cea parte Teodor Davila 

execut` mar[uri de acoperire în zona 

dintre Bucure[ti [i Olt, participând, 

ulterior, la B`t`lia Bucure[tilor. 

Tân`rul locotenent se remarc` în 

aceast` perioad` prin actele de 

bravur` s`vâr[ite în luptele sus]inute 

de regiment la Rob`ne[ti, în 10 

noiembrie 1916. For]ele inamice, o 

brigad` de cavalerie german`, sunt 

semnalate în zona de ac]iune a ro[iorilor. 

Brigada II transmite Regimentului 

4 ordinul de a se deplasa pe 

direc]ia Piele[ti, Gherghe[ti, Ungureni, 

Gropdani cu scopul de a acoperi 

stânga Armatei I, ce avea dispozitivul 

pe [oseaua na]ional` Craiova–Slatina, 

[i a c`dea în flancul [i spatele inamicului, 

ce înainta pe direc]ia Craiova– 

Piatra Olt. La ora 8.00, inamicul 

reu[e[te s` opreasc` avangarda 

Brig`zii II Ro[iori, format` dintr-un 

divizion al Regimentului 8 Ro[iori. În 

fa]a acestei situa]ii, Regimentul 4 

Ro[iori prime[te ordin s` atace [i s` 

for]eze trecerea. Dup` un violent 

schimb de focuri, inamicul este res- 

ordinului, [i luându-l în calcul [i pe 

colonelul (r) Alexandru Jipa, stabilit 

de mult în Canada. Pe ceilal]i, destinul 

implacabil i-a tot înregimentat 

în legiunea arhanghelilor cere[ti. 

Numai în Bucure[ti, anul acesta, au 

trecut Stix-ul generalul Florescu 

Vinicius [i mult regretatul pre[edinte 

al Asocia]iei Cavalerilor Ordinului 

Mihai Viteazul, generalul Halic 

Teodor. Mai vie]uiesc, în ordinea 

vârstei, în Capital`, generalii: Nicolae 

pins, dar un nou atac este dezl`n]uit 

de cavaleria acestuia, care lupta pe 

jos în apropierea satului Rob`ne[ti. 

Lupta dureaz` pân` la orele 12,45. |n 

lipsa sprijinului artileriei noastre, cu 

toat` vitejia ro[iorilor, ace[tia sunt 

nevoi]i s` se retrag`. Retragerea s-a 

f`cut cu mare greutate din cauza 

pierderilor numeroase [i a artileriei 

inamice care a executat un tir de 

baraj puternic. Pe câmpul de lupt` 

r`mân patru ofi]eri, 54 de solda]i - 

TEODOR DAVILA 

mor]i, un ofi]er [i 17 solda]i – r`ni]i, 

iar 36 sunt da]i disp`ru]i. De[i era 

încadrat pe o func]ie ce îl scutea de 

participarea la lupt`, locotenentul 

Teodor Davila a cerut, la Rob`ne[ti, s` 

intre în front, în Escadronul 4, conducându-[i 

plutonul cu deosebit` bravur`, 

energie [i ini]iativ`. Este r`nit la mân` 

[i evacuat la spital, iar fapta îi este 

r`spl`tit` prin acordarea, la 12 aprilie 

1917, a ordinului Steaua României cu 

spade în gradul de cavaler. 

La 24 decembrie 1916, Teodor 

Davila este mutat la Serviciul automobilelor 

[i deta[at la Grupul 1 

automitraliere blindate din Divizia 1 

cavalerie, îndeplinind func]ia de 

comandant. Activitatea sa este apreciat` 

elogios de comandan]ii e[aloanelor 

c`rora s-a subordonat. Astfel, 

generalul Schina, comandantul 

Diviziei 1 Cavalerie nota: „De[i ne 

g`seam în timpul refacerii, când nici 

o ac]iune nu putea da m`sura capacit`]ii 

de lupt` a acestui ofi]er în capul 

unit`]ii sale, totu[i ofi]erul a contribuit 

prin munca sa la instruirea ofi]erilor 

REPERE 

Lucian Sebastian, 96 de ani, Ioan 

Antonio Di Cezare, 94 de ani, [i Emil 

Gr`dinescu, 88 de ani, cel ce a preluat 

împu]inata eviden]` a asocia]iei, 

iar în provincie, generalii: Gustav 

Marin Ciprian, 98 de ani, Constantin 

Mihalcea, 96 de ani, Aristide Cehan, 

94 de ani, Constantin Niculescu, 94 

de ani, [i Ion Petria, 94 de ani. Îi 

asigur`m de profunda noastr` 

pre]uire [i le dorim b`trâne]e senin` 

[i tihnit`. Pe m`sura descre[terii 

numerice a purt`torilor pelerinei 

albe s-au restrâns [i normele protocolare 

ale ceremoniilor. Anul trecut, 

de pild`, acestea s-au rezumat doar 

la slujba religioas`. Contactat zilele 

trecute pe aceast` tem`, generalul 

Emil Gr`dinescu avea serioase 

incertitudini în privin]a camarazilor 

sì, pentru c` Sebastian este netransportabil, 

iar Di Cezare a f`cut o 

parez`. În ceea ce m` prive[te, a adùgat, 

eu voi participa negre[it la Te 

Deum-ul oficiat la biserica Mihai 

Vod`. Fie [i numai pentru a m` 

reculege. Decizie irevocabil`. Dincolo 

de înveli[ul cuvintelor, Domnia-Sa 

con[tientiza c` a preluat nu doar 

controalele Asocia]iei Cavalerilor 

Ordinului Mihai Viteazul, cât, mai 

ales, nepre]uita povar` a unei 

legende. {i c` la fel ca în lupt`, o 

datin` sacr` trebuie purtat` pân` la 

cap`t, cât timp mai bate inima unui 

supravie]uitor. 

Colonel (r) 

Traian BUCURENCIU 

diviziei asupra mitralierei St. 

Etienne, la centrul de instruc]ie al 

diviziei. A secondat în mod apreciabil 

pe c`pitanul francez de 

Chamgrand în conducerea [coalei, 

prin traducerea regulamentului 

de întrebuin]are a mitralierei din 

limba francez` în limba român`. 

Locotenentul Davila, în acest timp, 

a îngrijit prea bine de traiul, hrana 

[i instruc]ia oamenilor unit`]ii sale 

precum [i de între]inerea materialului 

scump ce i se încredin]ase. 

Ofi]erul merit` a înainta la gradul 

de c`pitan" - grad în care este 

avansat la 1 aprilie 1917. 

La rândul sù generalul 

Sinescu – comandantul Corpului 

de Cavalerie, referindu-se la participarea 

c`pitanului Teodor Davila 

la compania din vara anului 1917, 

aprecia: „A luat parte la toate opera- 

]iunile Corpului de Cavalerie în 

sectorul Siret (Cosme[ti – Ive[ti) 

[i, în acela[i timp, a fost îns`rcinat 

cu conducerea [colii mitralierelor 

St. Etienne [i Maxim. A dat dovad` 

c` este capabil, perseverent, energic, 

curajos, având, în acela[i timp, 

toat` solicitudinea pentru îngrijirea 

[i între]inerea trupei sale [i a 

materialului". Iar [eful de stat major 

al Corpului de Cavalerie evoca 

aceea[i perioad` astfel: „Cu ocazia 

opera]iunilor Diviziei 1 Cavalerie la 

Oituz, o parte din unitatea sa a fost 

deta[at` [i s-a distins în opera]iunile 

la care a luat parte, merit ce 

revine c`pitanului Davila Teodor, 

ce a instruit [i preg`tit unitatea". 

Dup` încheierea r`zboiului, 

Teodor Davila, fiind ofi]er activ, 

r`mâne în cadrele armatei, pân` 

în anul 1923, când este trecut în 

disponibilitate cu gradul de maior. 

Moare în timpul celui de-Al Doilea 

R`zboi Mondial, la 22 octombrie 

1941, din cauza exploziei de la 

Comandamentul Militar Odessa. 

Asocia]ia Asocia]ia Român` 

Român` 

pentru pentru pentru Propaganda 

Propaganda 

Propaganda 

[i [i Istoria Istoria Istoria Aeronauticii 

Aeronauticii 

(ARPIA) (ARPIA) a a s`rb`torit, 

s`rb`torit, 

s`pt`mâna s`pt`mâna trecut`, trecut`, 

trecut`, 

la la la Cercul Cercul Militar 

Militar 

Na]ional, 

Na]ional, 

dou` dou` decenii decenii de de la la 

la 

înfiin]are. 

înfiin]are. 

Continuatoare a tradi]iilor 

ARPIA (creat` la 15 ianuarie 

1927, asocia]ie care, în perioada 

interbelic`, a format peste 3.000 

de pilo]i, desfiin]at` apoi, în mod 

abuziv, în anii dictaturii comuniste), 

are azi 17 filiale, dintre 

care 16 în ]ar` [i una la Torino, în 

Italia. 

ARPIA – 

20 de ani 

ARPIA este într-o leg`tur` 

permanent` cu asocia]ii similare 

din 15 ]`ri, cu institu]ii civile [i 

militare de profil [tiin]ific, cultural, 

aeronautic [i desf`[oar` o 

neobosit` activitate pentru 

cunoa[terea, pe plan na]ional [i 

interna]ional, a valorilor de talie 

mondial` a cutez`torilor aripilor 

române[ti. 

La ceas de s`rb`toare, au fost 

prezentate mesaje din partea 

ministrului ap`r`rii na]ionale, 

Gabriel Oprea, [efului Statului 

Major General, amiralul dr. 

Gheorghe Marin, [efului Statului 

Major al For]elor Aeriene, 

generalul-maior dr. Ion Aurel 

Stanciu, pre[edintelui Asocia]iei 

Na]ionale a Veteranilor de R`zboi, 

generalul (r) Marin Dragnea, 

pre[edintelui Asocia]iei Na]ionale 

Cultul Eroilor, generalul de 

brigad` (r) Petre Stoica, precum 

[i al altor institu]ii [i organiza]ii. 

Pentru merite deosebite, 

Asocia]iei Române pentru Propaganda 

[i Istoria Aeronauticii, 

unor [efi de filiale [i membri 

marcan]i ai acesteia le-au fost 

conferite distinc]ii ale Armatei 

României. 

S-a dat citire Ordinului ministrului 

ap`r`rii na]ionale prin care 

au fost avansa]i la gradul urm`tor, 

pân` la cel de comandor, 

unele cadre în rezerv` [i în 

retragere cu activitate sus]inut` 

în aeronautica român`. 

Totodat`, pre[edintele ARPIA, 

generalul (r) Iosif Rus, a înmânat 

diplome aniversare celor care, în 

ace[ti ani, au avut o contribu]ie de 

excep]ie la afirmarea asocia]iei. 

General de flotil` 

aerian` (r) Petre B@N~

LA DISPOZI}IA DUMNEAVOASTRQ! 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


17 

OFERTE PENTRU VACAN}A DE IARN~ 

Comandamentul Logistic Întrunit ne-a pus la dispozi]ie ofertele 

pentru petrecerea concediului de iarn`, prin intermediul 

Comitetului Comitetului Comitetului Comitetului Comitetului de de de de de leg`tur` leg`tur` leg`tur` leg`tur` leg`tur` a a a a a organismelor organismelor organismelor organismelor organismelor militare militare militare militare militare sociale sociale sociale sociale sociale 

(CLIMS). (CLIMS). (CLIMS). (CLIMS). (CLIMS). V` prezent`m sta]iunile în care, dac` dori]i [i dac` ave]i 

posibilit`]i financiare, pute]i s`rb`tori trecerea dintre ani. Informa]ii 

suplimentare se pot ob]ine de la biroul CLIMS din cadrul CLÎ, telefon 

021/319.5872, star 971018 – 2343 sau e-mail: cpiciorea@mapn.ro. 

Sta]iunea Puy-Saint-Vincent este 

situat` în Alpi, la 1400-2700 m altitudine, la 

por]ile Parcului Na]ional Ecrins, la 25 km 

de Briancon. Este o sta]iune de familie 

foarte însorit`, cu un agreabil domeniu de 

Sta]iunea Mont-Louis este 

situat` în Pirineii Orientali, la 10 

minute cu ma[ina de domeniul de 

schi al Pirineilor, la 1.600 m altitudine, 

la por]ile Spaniei [i Andorei. 

Este înconjurat` de p`duri, de 

lacuri [i de surse termale. 

Re[edin]a de la Mont-Louis 

are 54 camere pentru dou` sau 

cinci persoane, cu televizor [i 

vedere spre Pirinei. 

Domeniul de schi cuprinde: 

Sta]iunea Les Neiges Catalanes 

– Font-Romeu/Pirinei 2.000 – situat` 

la 1.800-2.200 m, dispune 

de 29 schi lift-uri [i 500 de tunuri 

de z`pad`. Are 54 km de piste 

de schi alpin [i 40 piste dintre 

schi ce poate fi parcurs f`r` probleme atât 

de persoanele cu un nivel avansat în 

tehnicile acestui sport, cât [i de încep`tori. 

Re[edin]a de la Puy-Saint-Vincent are 

115 camere pentru dou` sau cinci 

care 15 verzi, nou` albastre, opt 

ro[ii [i opt negre [i 111 km de 

piste de schi fond; Sta]iunea 

familial` Cambre d’Aze – 

Eyne [i Saint-Pierre – situat` la 

1.640-2.400 m, cu 35 km de piste 

de schi alpin, 25 piste dintre 

care 12 verzi, patru albastre, 

[apte ro[ii [i dou` negre. Sunt 

amenajate dou` spa]ii de schi 

pentru încep`tori, dou` piste de 

s`niu[ [i un parc de divertisment 

în z`pad`. Sta]iunea dispune de 

16 teleschiuri, un telescaun [i 

157 de tunuri de z`pad`. Turi[tii 

au la dispozi]ie [i o pârtie de schi 

fond marcat` [i pot face drume]ii 

cu t`lpici de z`pad`, pe trasee 

persoane(dintre care trei sunt accesibile 

persoanelor cu mobilitate redus`), cu 

televizor [i pensiune complet`. De 

asemenea, mai are 31 de apartamente, 

pentru dou` sau [apte persoane, cu 

televizor . 

Domeniul pentru schi permite 

practicarea schiului alpin – 50 km de piste 

pe o suprafa]` de 1.350 m teren denivelat, 

34 piste dintre care dou` piste negre, 

12 ro[ii, 14 albastre [i [ase verzi – [i a 

schiului fond – 30 km de piste, 25 km de 

trasee marcate. De asemenea, sta]iunea 

dispune de un loc de joac`, în aer liber, 

pentru copii, o pist` pentru skiboard, [ase 

telescaune [i [ase teleschiuri. 

La Puy-Saint-Vincent se poate ajunge 

cu ma[ina [i cu trenul. Cu ma[ina, venind 

marcate; Sta]iunea Les Angles 

are 50 km piste de schi alpin – pe 

o suprafa]` de 800 m de teren 

denivelat, cu 31 piste dintre care 

[apte verzi, [ase albastre, 16 ro[ii 

[i dou` negre – [i 42 km de piste 

de schi fond. Are în dotare patru 

telescaune, o telecabin`, 12 teleschiuri 

[i 363 de tunuri de z`pad`. 

La baza sta]iunii, este amenajat un 

spa]iu de schi pentru încep`tori 

[i un parc de divertisment în 

z`pad`. Pentru mijloacele de 

transport pe pârtie exist` posibilitatea 

de a cump`ra, la fa]a 

locului, abonament. Cupoanele 

de reducere IGESA reprezint` 

50% reducere pentru închirieri 

din nord, pe autostrada A 48 pân` la 

Grenoble, apoi pe RN 91 în direc]ia 

Briancon. De la Briancon, pe RN 94 în 

direc]ia d’Embrun/Gap pân` la Prelles, 

apoi Vallouise [i Puy-Saint-Vincent 1.600. 

Venind dinspre sud, pe autostrada A 51 

pân` la La Saulce, pe RN 94 în direc]ia 

Tallard, Briancon, pân` la L’Argentiere-la- 

Bessee, apoi Vallouise [i Puy-Saint-Vincent 

1.600 (Marseille-260 km). Cu trenul, pân` 

la Gara SNCF d’Argentiere-les-Ecrins, care 

se afl` la 15 km de sta]iune. 

Ofert` pentru Cr`ciun: perioada – 

18-26.12.2010; cost – 283,28 

euro/persoan`. 

Ofert` pentru Anul Nou: perioada 

– 26.12.2010-02.01.2011; cost – 

351,60 Euro/persoan`. 

echipamente [i 10 % reducere 

pentru diferite activit`]i. 

În sta]iunea Mont-Louis se poate 

ajunge cu ma[ina – de la Paris sunt 

869 km, de la Toulouse, 192 km, iar 

de la Perpignan, 80 km –, cu trenul, 

pân` la Gara SNCF din Mont- 

Louis-La Cabanasse [i cu avionul – 

aeroportul Perpignan este situat la 

48 km de sta]iune. 

Ofert` de Cr`ciun: perioada 

– 18-26.12.2010; cost 

– 221,90 euro/persoan`. 

Oferta de Anul Nou: 

perioada – 26.12.2010- 

02.01.2011; cost – 274,88 

euro/persoan`. 

Irina-Mihaela NEDELCU

18 

Colonel R`du] B|LB|IE 

Aurelia N~STASE 

aurelianastase@yahoo.fr 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


PRICINI DE LECTURQ 

MARI IMPERII ALE LUMII ANTICE 

Nu sunt mul]i aceia care mai [tiu ast`zi cine au fost hiti]ii sau ce rol au jucat în istorie 

sasanizii ori armatele împ`ratului mauryan Ašoka. Mari imperii ale lumii antice reînvie îns` 

în 288 de pagini, sub pana lui Thomas Thomas Harrison Harrison, Harrison lumea fascinant`, deseori stranie, a 

faraonilor considera]i zei, a împ`ra]ilor chinezi p`zi]i [i dup` moarte de solda]i din teracot`, 

a romanilor cuceritori, a b`t`liilor lui Alexandru cel Mare sau a regilor babilonieni. 

Bine documentat`, scris` obiectiv, îmbog`]it` de ilustra]ii elegante, cartea nu se adreseaz` 

doar pasiona]ilor de istorie, ci tuturor celor care vor s` în]eleag` prezentul privind în urm`, 

spre trecut, la m`re]ia imperiilor demult uitate, pe care s-a cl`dit contemporaneitatea. 

Limba român` este patria mea 

Nichita St`nescu 

„NUM~RUL UNU” 

Cuvântul „unu”, când se refer` 

la num`rul întreg „unu” sau la 

rezultatul unei num`r`ri, este, 

conform gramaticii, numeral 

cardinal. El are opt forme: „un” („un 

om”) – „am avut la examen [i un 

elev sau doi cu pu]in peste 40 de 

ani” (observatordevalcea.ro); 

|N EDITURA LITERA: 

ARHITECTURA - 

ELEMENTE 

DE STIL ARHITECTONIC 

Lewis Lewis Barron Barron [i echipa sa 

interna]ional` de istorici ai arhitecturii 

[i arhitec]i examineaz` în detaliu, pe parcursul a 400 de pagini 

format mare, elemente individuale precum funda]ii, ziduri, acoperi[uri, 

sc`ri sau ferestre, specifice unor cl`diri publice sau particulare, 

propunându-ne o abordare de ansamblu a istoriei arhitecturii. 

Autorii descriu scopul, designul [i aplica]iile practice ale acestor 

elemente [i ilustreaz` incitant diferitele mijloace de expresie ale 

fiec`ruia. Mai mult decât atât, cartea pune în lumin` realiz`rile unor 

constructori, arhitec]i [i ingineri, precum [i varii tr`s`turi estetice ale 

anumitor perioade [i curente în arhitectur`, acoper` stiluri [i perioade 

din toate col]urile lumii, exploreaz` originile [i func]iile unor detalii 

arhitectonice precum podele, u[i, arce, por]i, portaluri sau arcade, 

prezentând cele mai cunoscute construc]ii, inclusiv multe din 

Patrimoniul Mondial UNESCO. V` mai a[teapt` peste 500 de 

fotografii color, înf`]i[ând imagini de amsamblu sau detalii de cl`diri 

[i peste 60 de ilustra]ii originale extrem de sugestive. 

„unui” („unui copil”) 

– „a dona banii unui 

copil sau tuturor” (forum.desprecopii.com); 

„o” („o zi”) – „poate o zi din 

zece, chiar [i în timpul verilor, 

când ar fi trebuit s` locuiasc` 

amândoi acolo” (sdn.ro); „unei” 

(„unei nop]i”) – „s` putem face fa]` 

m`car unei nop]i la un hotel din 

capitala Suediei” (romlit.ro); „unu” - 

„disput` trei contra unu” (cuvintenoi.ro); 

„unui” – „înlocuirea doar a 

unuia din doi func]ionari care ies din 

activitate” (revista22.ro); „una” - „Nu 

una, nu trei, cinci echipe!” (studentclub.ro); 

„uneia” – „apar]ine 

uneia din cele patru categorii 

men]ionate” (just.ro). 

Prima form` are [i varianta 

„unul”: „doar unul din 35 de 

[omeri ar putea s`-[i g`seasc` de 

lucru” (evenimentul.ro); „numai 

unul din zece proiecte de cercetare 

române[ti - selectat pentru 

finan]are” (curierulnational.ro). 

Aceast` variant`, omonim` cu 

pronumele nehot`rât „unul”, 

apare [i în numeralele compuse: 

„am dou`zeci [i unul de ani 

(forum.portal.edu.ro); „dou`zeci [i 

unul dintre actorii care i-au 

interpretat pe Rangers” (cinemagia.ro). 

F`r` aceast` omonimie, s-ar 

putea face deosebirea formal` 

dintre „unu” numeral cardinal - 

„numai unu din trei absolven]i de 

programe [...] [i-a deschis o 

CULTURQ 

Ce r`mâne dup` plecarea 

unui poet? 

A trecut la Domnul, poetul [i publicistul Adrian Pùnescu 

(20 iulie 1943 - 5 noiembrie 2010), cel pe care {erban Cioculescu 

îl considera cel mai mare poet social de dup` Tudor Arghezi. A 

debutat cu versuri în 1960, devenind în 1973 redactor-[ef al revistei 

Flac`ra. În toamna anului 1990 a fondat revista Totu[i iubirea, 

fiind unul dintre cei mai influen]i, talenta]i [i prolifici jurnali[ti ai 

genera]iei sale. De numele sù este legat [i destinul uneia dintre 

cele mai complexe experien]e sociale de mas`, Cenaclul Flac`ra. 

Debuteaz` editorial cu volumul de versuri Ultrasentimente 

(1965), urmat de Mieii primi (1966) foarte bine primite de critic`. 

Acestora li se adaug` peste 20 de volume de versuri (Istoria unei 

secunde, Manifest pentru s`n`tatea p`mântului, Totu[i iubirea, 

Manifest pentru mileniul trei), de proz` [i publicistic`, literatur` 

de c`l`torie [i memorialistic`. Promotor al valorilor na]ionale, 

Adrian Punescu a fost un apropiat al o[tirii [i a acordat presei 

militare de-a lungul timpului câteva interviuri. Dumnezeu s`-l 

odihneasc`! 

GHID 

DE 

ARHITECTUR~ 

afacere” (zf.ro); „doar unu din trei 

[omeri [i-a g`sit de munc`” 

(adevarul.ro) - [i „unul” pronume 

nehot`rât – „unul dintre noi 

spunea s` ne oprim” (zf.ro). 

Distingerea riguroas`, prin form`, 

a numeralului cardinal de pronumele 

nehot`rât nu este posibil`, 

întrucât se folosesc curent: 

locu]iunea adjectival` „unul [i 

unul” – „invita]i numai unul [i 

unul” (acasatv.ro); locu]iunea 

adverbial` „de unul singur” – 

„candideaz` de unul singur pentru 

func]ia de manager” (infobraila.ro); 

locu]iunea adverbial` 

„to]i pân` la unul” – „to]i pân` la 

unul, oamenii se arunc` spre 

arme” (romlit.ro). 

Hipnoz` de toamn` 

E-o lini[te pl`tit`-atât de scump 

{i e o pace de sorginte sfânt` 

De se aude tìnuit cum cânt` 

M`tasea în [tiule]ii de porumb. 

Colinele se-ntunec` de cai, 

Am`r`ciunea toamnei reînvie 

{i cade sufletul din ciocârlie 

Pecetluind ]â]ânile din rai. 

Dinspre poteci de purpur` sub]ire 

Se cânt` imnul nun]ilor de cerbi, 

Cerboaice senzuale fat`-n ierbi 

{i reîncep legende s` respire. 

Orfeu, curând, va fi r`pit de sterpi 

{i-nchis într-un azil de patru lire. 

Cele 256 de pagini ale acestei enciclopedii semnat` Carol 

Carol 

Davidson Davidson Cragoe Cragoe v` ajut` s` descifra]i stilul, istoria [i evolu]ia 

unei cl`diri. Orice edificiu ascunde indicii pe baza c`rora putem 

descoperi nu doar stilul arhitectural c`ruia îi apar]ine, ci întreaga 

poveste a construc]iei lui: cine l-a ridicat, pentru cine [i de ce. Acest manual unic, bine 

documentat, se adreseaz` oric`rui iubitor de arhitectur`, l`murindu-i pe to]i aceia care s-au întrebat care 

este semnifica]ia unei coloane corintice, în ce const` importan]a unui portal ionic sau ce st` la originea 

frontonului clasic. 

CUM S~ CITIM SIMBOLURILE 

Cum s` citim simbolurile este o introducere 

practic` în în]elegerea [i aprecierea bog`]iei de 

simboluri folosite 

pretutindeni în 

art`, din perioada 

antic` pân` în 

perioada modern`. 

Cu o abordare 

regional` [i tematic`, aceast` carte, semnat` 

Clare Clare Gibson Gibson, Gibson examineaz` originile, stilul [i semnifica]ia 

celor mai importante simboluri din diverse culturi. Suficient 

de mic încât s` încap` în buzunar [i suficient de documentat 

cât s` ofere r`spunsuri, acest ghid explic` limbajul 

simbolurilor [i v` ajut` s` identifica]i indiciile [i mesajele 

pe care arti[tii le-au codificat în lucr`rile lor, exploreaz` 

simbolurile imaginilor sacre, identitatea personal` [i 

sistemele simbolice, comparând asem`n`rile [i deosebirile dintre culturi, combin` un text 

interpretativ accesibil cu peste 500 de imagini. 

„Unu” este ignorat de unii 

când particip` la numeralele 

compuse „un milion” [i „un 

miliard” (Mioara Avram, 1987, 

„Probleme ale exprim`rii corecte”, 

Editura Academiei, Bucure[ti, 

p. 110): „se preg`te[te s`[-l] 

primeasc` [pe] al milionulea 

client” (airbuzz.ro); „poate al 

miliardulea ecou al acesteia” 

(bibliotecaonline2.files. wordpress.com). 

Corect este s` se 

recurg` [i la „unu”: „bran[area 

celui de-al un milionulea abonat” 

(impactingorj. com); „acest virus 

apare cam la al un miliardulea 

caz” (spiruharet-vn.myforum.ro).

A {APTEA ART~ 

Andrei Ujic` a strâns [i a pus cap la cap 

câteva m`rturii filmate, de-a lungul timpului, 

despre cariera politic` a lui Nicolae Ceau- 

[escu în fruntea Partidului Comunist 

Român [i a statului român, în speran]a c` 

acestea vor vorbi prin ele însele despre un 

personaj istoric ce înc` ne bântuie (dac` 

judec`m dup` sondajele de opinie care arat` 

c` românii încep s` priveasc` altfel spre anii 

de dinainte de 1989, spre disperarea anticomuni[tilor 

de serviciu). Pentru c`, previn 

spectatorii, nu exist` nici urm` de comentariu 

[i nici vreo precizare temporal` sau 

indica]ie biografic`, tocmai pentru a contura 

imaginea unei întreprinderi cinematogra- 

ATA{AMENT 

MORGEN 

Fran]a – România – Ungaria, 2010 

Scenariul [i regia: Marian Cri[an 

Imaginea: Tudor Mircea 

Montajul: Tudor Pojoni 

Cu: Hatházi András, Yilmaz Yalcin, 

Elvira Rîmbu 

Acum doi ani, Marian Cri[an primea la 

Cannes trofeul Palme d’Or pentru cel mai 

bun film de scurtmetraj. La Bucure[ti, 

Hatházi András era distins cu premiul 

UNITER pentru cel mai bun actor într-un 

rol principal. Primul f`cuse Megatron [i Luni, 

al doilea fusese Unchiul Vania [i Woyzeck. 

S-au înt#lnit când pentru interpretarea lui 

Nelu din Morgen regizorul [i-a dorit un mare 

actor înc` necunoscut spectatorilor de 

cinema. 

Nelu are o motociclet` cu ata[ [i un hobby 

– pescuitul. Mai are, ca orice pescar, zile bune 

[i zile proaste. |n cele bune sper` s`-[i conving` 

nevasta c`-n delt` e la fel ca la mare, 

mai bine chiar, cât` vreme poate [i pescui. 

Pân` atunci se mul]ume[te cu iazurile din 

împrejurimile casei lui singuratice situate 

într-o zon` de frontier`. În cele proaste pescuie[te 

degeaba, fiindc` i se interzice s` 

treac` peste grani]` pe[tele prins. Cum a[a? 

Încearc` s` l`mureasc` situa]ia. În zadar. 

Nu-i r`mâne decât s`-l verse pe gr`tarul unui 

canal, unde se va zbate pân` va muri. 

Din aceast` imagine se înfiripeaz` o 

poveste exemplar`, împ`r]it` pe zile, ca-n 

primele versete din Facerea. La început 

b`rbatul masiv, t`cut [i solitar î[i poart` 

motorul de la balt` la supermarketul unde 

lucreaz` ca bodyguard bun la toate, apoi 

acas`, unde acoperi[ul cârpit cu plastic [i 

internit` a[teapt` s` fie reparat [i din nou la 

balt`, de o parte [i de alta a frontierei, care se 

prefigureaz` ca reper pentru decizii 

neb`nuite. 

TIMP LIBER 

O AUTOBIOGRAFIE RATAT~ 

fice deta[ate, obiective (m` întreb îns` cum 

ar putea tinerii de azi sau unii spectatori 

occidentali neaviza]i s` recunoasc` perioadele 

istorice [i unele personaje din nomenclatura 

comunist` care apar în imaginile 

selectate!). 

Dar secven]ele selectate de Andrei Ujic` 

(care semneaz` scenariul [i regia) [i montate 

de Dana Bunescu în acest film documentar 

sui generis sunt cele înregistrate de cameramanii 

oficiali, selecta]i cu rigurozitate, [i 

ale c`ror produc]ii erau atent controlate de 

structurile de propagand` comuniste. 

Ceau[escu nu este surprins în intimitate 

decât rareori, în sânul familiei, mai degrab` 

în gesturi tandre fa]` de copiii sì, într-un 

veritabil film mut, dar color. Din acest motiv, 

acel Ceau[escu care poart` pe umeri, al`turi 

de al]i lideri comuni[ti, sicriul cu corpul 

neînsufle]it al lui Gheorghiu-Dej, în 1965, 

mi se pare la fel de sincer îndurerat [i atunci 

când poart` pe umeri sicriul mamei sale, 

Alexandrina, la Scornice[ti, în 1977. Secven- 

]ele acestea ar vrea s` vorbeasc` despre 

omul Ceau[escu, în încercarea de a contura 

o imagine uman` personajului politic, dar, 

din punctul meu de vedere, nu ne spun 

mare lucru, tocmai pentru c` ele sunt surprinse 

de cameramanii oficiali. 

Ujic` a f`cut ce a putut, în vreo trei ore 

de film documentar, dar cu grave erori de 

montaj (în sens istoric, nu tehnic), pentru 

c` îmi e greu s` cred c` are minusuri în 

privin]a unei minime cunoa[teri cronologice 

– pe care se întemeiaz`, în esen]`, filmul –, 

dup` cum speram s` nu fie atât de tributar 

cli[eelor omniprezente în discursul general 

Cea dintâi dintre ele va fi r`spunsul firesc 

la o problem` nimic mai mult decât omeneasc`.În 

timp ce pescuie[te într-un canal 

de iriga]ii, la doi pa[i de el g`se[te refugiu un 

imigrant. Omul este atât de speriat, încât, 

de[i pare atent numai la undi]a lui, Nelu nu 

poate sta indiferent. Cum–necum, îl ia acas` 

[i-i d` s` m`nânce. Pe un peretar citim textul 

duios-caraghios "Toate p`s`rile cânt` – De 

durerea mea". Este unul dintre numeroasele 

elemente m`runte de sorginte documentar` 

care contribuie la autenticitatea cu totul 

impresionant` a acestei fic]iuni. Celelalte vin 

dinspre lexicul regional bihorean, aspectul 

irepetabil al gesturilor [i natura rela]iilor 

sociale. 

În orizontul unui astfel de refuz al oric`rei 

gratuit`]i, asist`m la conturarea unei rela]ii 

fraterne între doi b`rba]i care de]in toate 

datele incompatibilit`]ii. Nimic din vorb`ria 

unuia nu pare s`-l ating` pe cel`lalt. {i totu[i, 

în pofida faptului c` nu în]elege o iot` din ce 

despre Nicolae Ceau[escu (eternele vân`tori, 

dar cu un Ceau[escu rezervat, f`r` excese 

cinegetice, vizitele în România ale unor 

lideri occidentali importan]i [i vizitele 

liderului comunist român în China [i Coreea 

de Nord, vizitele de lucru din ]ar`) încât s` 

produc` o reconstituire f`cut` dup` chipul 

[i asem`narea anticomuni[tilor cu securea 

[i ciocanul în din]i. E suficient, deocamdat`, 

s` precizez c` imaginile cu demol`rile din 

cartierul Uranus [i construc]ia deja celebrei 

Case a Poporului (sau Casa Republicii), în 

Bucure[ti, sunt plasate în siajul unor imagini 

din capitala Coreei de Nord, Phenian, 

sugestia fiind, astfel, implicit`, în v`dit` 

contradic]ie cu realitatea istoric`. 

Celor care, totu[i, se vor osteni pân` la 

s`lile cinematografelor, pentru a viziona 

filmul lui Andrei Ujic`, le atrag aten]ia asupra 

a dou` lucruri care reies cu prisosin]` din 

imaginile filmate alt`dat` [i repuse acum în 

circuitul cinematografic. Întâi de toate, privi]i 

cu aten]ie cum arat` publicul din Cehoslovacia 

la mitingul prilejuit de vizita lui 

Nicolae Ceau[escu în aceast` ]ar`, în 1968, 

[i conferin]a de pres` din aceea[i ]ar`. Sunt 

grìtoare pentru spiritul care avea s` duc` 

la Prim`vara de la Praga. În al doilea rând, 

observa]i cum arat` [i se comport` conducerea 

de partid în anii 1965-1975 [i în anii 

1980-1989. Sunt diferen]e vizibile, semnificative. 

M`car pentru acestea, filmul lui 

Andrei Ujic` î[i are rostul sù. 

Locotenent-colonel 

Florin {PERLEA 

i se spune abundent [i precipitat, Nelu îl g`zduie[te 

pe strìn. Apreciaz`, probabil, naturale]ea 

cu care i se al`tur` la treburile casei: 

la spartul lemnelor, la s`patul gr`dinii, la 

cur`]atul cartofilor. Dup` un timp, deduce 

din fotografii [i din repetatul cuvânt Alemania 

c` acolo voia s` ajung`. Ocazii ar exista, 

bunòar` meciul echipei de fotbal cu vecinii 

de peste grani]`. Behran, cum avem s` afl`m 

într-un târziu c` se nume[te b`rbatul, trece 

frontiera împreun` cu fotbali[tii [i cu suporterii, 

dar, singur [i dezorientat, se întoarce la 

stadion [i revine "acas`". În aceste condi]ii, 

gradul sù de integrare cre[te. D` o mân` 

de ajutor la repararea acoperi[ului [i la culesul 

porumbului, este angajat într-o fabric` 

de panifica]ie, ba este cât pe-aci s` mai treac` 

o dat` grani]a cu ma[ina de marcat indicatoarele 

rutiere. Locuie[te în pivni]`, îns` lucreaz` 

la vedere. Lumea vrea s`-l cunoasc` pe turcul 

lui Nelu. 

Fine]ea cu care este tratat` problematica 

imigr`rii, acut` azi, ca [i ieri, este sus]inut` 

de o imagine axat` pe privirea de la distan]` 

combinat` cu detaliul semnificativ. S-a observat 

c` autorul a preferat s` trag` o singur` 

dubl` [i asta pentru a spori doza verosimilit`]ii. 

Patru distinc]ii importante la Festivalul de 

Film de la Locarno (Elve]ia), între care Premiul 

special al juriului [i un premiu al 

tineretului, arat` c` nici tema, nici mijloacele 

filmice puse în serviciul ei nu-i las` pe spectatori 

indiferen]i. Dimpotriv`, ele recompenseaz` 

vocea lucid` care se pronun]` asupra 

unei umanit`]i împov`rate de conven]ii 

absurde [i talentul din care izvor`[te o perspectiv` 

rar`: nu a celor debusola]i în drumul 

lor spre Occident, ci aceea a persoanelor întâlnite 

în cale. "Mì omule, îi zice Nelu poli]istului 

de frontier`, tu nu în]elegi c` trebuie s` 

ajung` în Germania la bìatul lui?" Altfel spus, 

dac` are nevoie de ajutor, trebuie ajutat [i 

atât. Mai e de adùgat numai c` ata[amentul 

deriv` câteodat` dintr-un singur cuvânt. În 

cazul de fa]`, acesta e morgen (= mâine). 

Adrian LEONTE 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


19 

Num`rul 6 (144)/2010 al revistei Marina 

Român` v` invit` într-o incursiune în 

universul marinarilor din For]ele 

Navale Române, prin prisma activit`]ilor pe care 

ace[tia le-au desf`[urat în perioada iulieseptembrie. 

Schimb`rile survenite în echipa de comand` 

a For]elor Navale Romane sunt prezentate în 

paginile 6-7. „Interviul revistei" îl are ca invitat pe 

contraamiralul dr. Aurel Popa, [eful Statului Major 

al For]elor Navale, într-un dialog despre priorit`]ile 

la comanda acestei categorii de for]e ale Armatei, 

dar [i despre trecutul [i prezentul For]elor Navale 

la 150 de ani de la înfiin]are. Rubrica „Pavilion 

NATO" v` prezint` certificarea fregatei M`r`[e[ti 

în cadrul exerci]iului BREEZE/CERTEX 2010 [i 

exerci]iul desf`[urat pe mare de fregata Regele 

Ferdinand cu fregata Goksu din Turcia. 

INCURSIUNE 

ÎN UNIVERSUL 

MARINARILOR 

Preluarea comenzii BLACKSEAFOR de c`tre 

For]ele Navale [i activarea acestei grup`ri navale 

sub comand` româneasc` sunt articolele rubricii 

„Cooperare Regional`". |n num`rul recent al 

revistei inaugur`m o nou` rubric`, denumit` 

generic, „Resurse", în care descoperi aspecte 

din problematica logisticii For]elor Navale, 

transportul naval, maritim sau fluvial, dar [i 

ordinele, medaliile [i emblemele primite de 

personalul For]elor Navale cu ocazia Zilei 

Marinei Rom#ne. Rubrica de „Psihologie 

Naval`" v` invit` în lumea dur` a scafandrilor [i 

a limitelor acestei profesii. 

Sfâr[itul carierei în For]ele Navale pentru 

viceamiralul Dorin D`nil` ne-a oferit ocazia unui 

interviu despre mare [i marin`, despre resorturile 

alegerii acestei cariere [i despre pasiunea cu care 

[i-a desf`[urat activitatea în aceast` frumoas` arm`. 

Continu`m [i în acest num`r al revistei, incursiunea 

noastr` în lumea celor din „Intelligence", iar 

„Alma Mater" v` invit` în lumea institu]iilor 

militare de înv`]`mânt de marin`. {i pentru c` la 

15 august, marinarii [i-au serbat ziua armei, v` 

invit`m s`-i descoperi]i pe marinarii militari în 

universul lor, în paginile de „Fotoreportaj". Nu 

lipsesc din cuprinsul revistei nici rubricile 

„Securitate maritim`", „Magazin", cu povestea 

„insignelor marinarilor romani", [i cu un prim 

episod despre navele romane[ti construite în 

Germania, „Anivers`rile Marinei", „Istoria naval`", 

cu povestea unui împ`rat care a vizitat un rege, 

„Po[ta Redac]iei" [i „In Memoriam". 

Cel mai recent num`r al revistei Marina 

Român` este o invita]ie la lectur` pentru cunoa[terea 

prezentului [i trecutului For]elor Navale 

Române în cel de-al 150-lea an de la înfiin]are. 

Locotenent-comandor 

Mihai EGOROV, 

redactor-[ef, Grupul 

Mass-Media al For]elor Navale

20 

DECESE 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Licean militar la Olimpiada Interna]ional` 

de {tiin]e pentru Juniori 

Elevul Elevul Elevul Elevul Elevul Vlad Vlad Vlad Vlad Vlad Moruzan Moruzan Moruzan Moruzan Moruzan de de de de de la la la la la Colegiul Colegiul Colegiul Colegiul Colegiul Militar Militar Militar Militar Militar Liceal Liceal Liceal Liceal Liceal „ „ „{{{{{tefan „ „ tefan tefan tefan tefan cel cel cel cel cel Mare” Mare” Mare” Mare” Mare” 

din din din din din Câmpulung Câmpulung Câmpulung Câmpulung Câmpulung Moldovenesc Moldovenesc Moldovenesc Moldovenesc Moldovenesc face face face face face parte parte parte parte parte din din din din din lotul lotul lotul lotul lotul na]ional na]ional na]ional na]ional na]ional al al al al al României, României, României, României, României, 

ce ce ce ce ce va va va va va participa participa participa participa participa la la la la la Olimpiada Olimpiada Olimpiada Olimpiada Olimpiada de de de de de [tiin]e [tiin]e [tiin]e [tiin]e [tiin]e pentru pentru pentru pentru pentru Juniori Juniori Juniori Juniori Juniori din din din din din Nigeria, Nigeria, Nigeria, Nigeria, Nigeria, la la la la la 

începutul începutul începutul începutul începutul lunii lunii lunii lunii lunii decembrie. 

decembrie. 




Povestea lui Vlad Moruzan începe înc` din [coala general`, 

unde a impresionat [i s-a impus prin cuno[tin]ele sale la 

concursurile [i olimpiadele de chimie, biologie, fizic` sau 

matematic`. Recunoa[terea meritelor s-a concretizat în 

numeroase premii [i distinc]ii, ob]inute în confrunt`rile de nivel 

na]ional la aceste discipline. 

În anul [colar trecut, dup` rezultatele ob]inute la olimpiada 

na]ional` de chimie, Vlad a fost selec]ionat, ini]ial în lotul l`rgit 

[i apoi, dup` trei probe de baraj, în echipa celor [ase elevi ce va 

reprezenta România la olimpiada de [tiin]e - faza interna]ional`. 

În competi]ia ce se va desf`[ura la Abuja, în Nigeria, elevul 

institu]iei câmpulungene va trebui s` parcurg` dou` probe de 

concurs, teoretic` [i practic`, dup` o program` [i bibliografie 

unice. Pentru aceasta, înc` de la începutul anului de 

înv`]`mânt 2010-2011, Vlad a intrat într-un intens program de 

preg`tire, fiind sus]inut în demersul lui de profesorii colegiului. 

Pasiunea lui Vlad Moruzan pentru disciplinele din categoria „{tiin]e” î[i are originea într-o 

mare curiozitate pentru tot ce se întâmpl` în jurul lui, în dorin]a lui de a g`si o explica]ie pentru 

lucrurile, fenomenele, întâmpl`rile, simple sau spectaculoase, cu care vine în contact, le trìe[te 

sau doar cite[te despre ele. 

Dorin]a lui Vlad este s` devin` medic militar. El spune c` în Colegiul Militar Liceal „{tefan cel 

Mare” a g`sit suportul intelectual [i baza material`, necesare pentru materializarea visului lui. 

Elena JORA 

ACTIVIT~}I CULTURALE LA CONSTAN}A 

Joi, 28 octombrie, încheind seria activit`]ilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la crearea primei 

structuri de comand` a For]elor Navale, Cercul Militar Constan]a a organizat întâlnirea lunar` de lucru 

a Cenaclului literar Mihail Sadoveanu. Cu aceast` ocazie, a fost lansat` cartea „Insula {erpilor – Canalul 

Bîstroe”, de colonelul (r) dr. Ion Te[a. De asemenea, a avut loc festivitatea de premiere a Concursului de 

crea]ie „101 zile de cultur` la Costine[ti”, aflat la cea de-a treia edi]ie, la care reprezentan]ii Cercului 

Militar au participat la toate sec]iunile. În plus, Cercul Artelor „Amfora” al cercului militar a organizat, în 

cadrul concursului, o tab`r` de crea]ie pe care a încheiat-o cu o expozi]ie colectiv` de pictur`. 

Reprezentan]ii Cercului Militar Constan]a au ob]inut urm`toarele premii: Diploma de excelen]` – postmortem 

– pentru întreaga activitate de crea]ie literar`: Maria Pop [i Valeriu Cu[ner, Cenaclul literar 

Mihail Sadoveanu; Premiul I – poezie: Gabriela-Marieta Secu, Cenaclul literar Mihail Sadoveanu; Premiul 

I – proz`: Loredana-Florentina Dalian, Clubul umori[tilor const`n]eni „Pr`v`lia cu Umor” din cadrul 

Cercului Militar Constan]a; Premiul I – fotografie: Roland Voinescu, Careul Artelor „Amfora”; Diploma 

de excelen]` pentru întreaga activitate: Aurel L`z`roiu, coordonatorul Cenaclului literar Mihail Sadoveanu; 

Diploma de excelen]` pentru sus]inerea [i promovarea artei: Cercul Militar Constan]a. 

SEMNAL 

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la înfiin]area 

For]elor Navale Române, al`turi de cele dou` volume 

ap`rute cu acest prilej: „For]ele Navale Române - 150 

de ani de istorie modern`”, autori: Mariana P`v`loiu, 

Marian Sârbu [i „Istoria Statului Major al For]elor 

Navale Române 1860-2010 monografie”, 

coordonator: c`pitan-comandor dr. Marian Mo[neagu, 

la Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, a 

v`zut lumina tiparului lucrarea „Almanahul For]elor 

Navale 2010”, volum semnat de un colegiu editorial 

coordonat de contraamiral dr. Aurel Popa. 

Acum, la ceas aniversar, ini]iativa edit`rii lucr`rii de 

fa]` este bine venit`, prezentând actualitatea din cadrul 

acestei arme, prin sinteza de date istorice, tactice [i 

tehnice, pe care o cuprinde, volumul aducând un omagiu 

tuturor marinarilor militari care slujesc sub pavilionul românesc. 

Astfel, acest al doilea almanah al marinarilor militari este un demers publicistic util [i 

necesar, o adev`rat` carte de vizit` a For]elor Navale Române. 

Cu triste]e, locatarii 

blocului din strada 

Mihail Cioranu nr. 

6-10 s-au desp`r]it 

de bunul lor vecin [i 

prieten, colonelul (r) 

AGICA ILIE, so], tat` 

[i bunic cu nobile calit`]i 

umane. 

Sincere condolean]e 

familiei îndurerate! 

Dumnezeu s`-l 

ierte [i s`-l aib` în 

paz`! 

Colectivul ComandamentuluiComunica]iilor 

[i Informaticii 

este al`turi de 

generalul de brigad` 

(r) Eugen F`g`dar în 

momentele grele de 

triste]e [i suferin]` 

pricinuite de trecerea 

în nefiin]` a mamei 

sale. 

Sincere condolean]e 

familiei îndoliate! 

Dumnezeu s-o 

odihneasc` în pace! 

Cu profund regret, 

personalul Universit`]ii 

Na]ionale de 

Ap`rare Carol I î[i exprim` 

întreaga compasiune 

[i este al`turi decanul 

Facult`]ii de comand` 

[i stat major, comandor 

prof. univ. dr. 

Vasile Bucinschi, în 

aceste clipe de mare 

triste]e, pricinuite de 

trecerea în nefiin]` a 

mamei sale. Suntem al`turi 

de familia greu încercat` 

[i ne exprim`m 

sincere condolean]e! 

Personalul Direc]iei 

opera]ii din Statul Major 

General este al`turi de 

Cristiana Du]` în clipele 

grele, datorate trecerii în nefiin]` 

a tat`lui sù. Sincere 

condolean]e! 

Colectivul Muzeului 

Militar Na]ional „Regele 

Ferdinand I” este al`turi de 

plutonierul-adjutant Daniela 

Rentea, la trecerea în nefiin]` 

a so]ului, maiorul (r) 

RENTEA LOUIS-R~ZVAN. 

Sincere condolean]e familiei 

îndoliate! 

Dumnezeu s`-l odihneasc` 

în pace! 

IMPACT 

ÎN ATEN}IA PERSONALULUI DE INFORMARE 

{I RELA}II PUBLICE DIN UNIT~}ILE MILITARE 

Conform ordinului M.237 din 28.12.2007 pentru aprobarea 

,,Metodologiei privind asigurarea cu pres` militar` scris` central` [i 

alte produse de informare public`”, situa]iile centralizatoare, cuprinzând 

cererile de gratuit`]i pentru anul urm`tor, care nu includ cadrele militare 

în activitate [i personalul civil, se trimit la Trustul de Pres` al 

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale (U.M. 02532 Bucure[ti) pân` la 30 

noiembrie a.c. 

Pentru informa]ii v` rug`m s` ne contacta]i la telefon 021/322.82.87, 

interior 160. 

LICITA}II 

Compania Na]ional` „ROMTEHNICA” S.A. Bucure[ti, B-dul Timi[oara nr. 5C, sector 

6, înregistrat` la Registrul Comer]ului sub nr. J40/7550/2001, cod unic 472771, telefon 021- 

318.50.04, 021- 318.50.07, 021-318.50.30, fax 021-218.50.00, 021-318.50.35 organizeaz` la sediul 

Companiei: 

Licita]ie public` deschis` cu strigare în data de 23.11.2010 ora 10.00 pentru vânzarea 

unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. 

Denumirea, pre]urile de pornire, salturile de supralicitare, precum [i condi]iile privind 

participarea [i adjudecarea acestor bunuri sunt prev`zute în Caietul de sarcini, ce se poate 

procura de la sediul Companiei Na]ionale „ROMTEHNICA” S.A. sau de pe site-ul acesteia 

(www.romtehnica.com.ro) în perioada 10-16.11.2010. Indiferent de modalitatea aleas` pentru 

procurarea caietului de sarcini, pentru a se califica, solicitan]ii sunt obliga]i s` achite contravaloarea 

acestuia, respectiv 100 lei, inclusiv TVA. 

Taxa de participare la licita]ie este de 50 lei, inclusiv TVA. 

Termenul-limit` pentru depunerea, la sediul Companiei sau prin fax, a cererilor de 

cump`rare, precum [i a documentelor prev`zute în Caietul de sarcini este 16.11.2010, ora 14.00. 

Selec]ie de oferte de pre]/negociere direct`, în data de 13.01.2011, ora 10.00, pentru 

bunurile care nu se adjudec` la licita]ia public` deschis` cu strigare/negocierea direct` din 

23.11.2010. 

Listele cu bunurile neadjudecate se pot analiza, respectiv procura, de la sediul Companiei 

sau de pe site-ul acesteia, în perioada 14-20.12. 2010. 

Termenul-limit` de depunere pentru selec]ia de oferte de pre]/negocierea direct`, la sediul 

Companiei sau prin fax, a cererilor de cump`rare, precum [i a documentelor prev`zute în 

extrasul caietului de sarcini este 20.12.2010 ora 14.00. 

Informa]ii suplimentare, la numerele de telefon men]ionate mai sus. 

UR~RI 

Consilierii ministrului ap`r`rii 

na]ionale, Dinu Nedelcu [i 

Constantin Filip, transmit, cu 

ocazia Sfin]ilor Arhangheli Mihail 

[i Gavril, ur`ri de s`n`tate, via]` 

lung` încununat` de satisfac]ii [i 

împliniri, precum [i succese 

depline în îndeplinirea importantelor 

proiecte [i r`spunderi 

ce-i sunt încredin]ate, domnului 

Gabriel Oprea, ministrul ap`r`rii 

na]ionale. 

Consiliul Director al Asocia]iei 

Cadrelor de Chimie Militar` în 

Rezerv` [i în Retragere Costin D. 

Neni]escu Bucure[ti transmite 

membrilor men]iona]i, care, în zilele 

lunii noiembrie 2010, împlinesc 

frumoase vârste, ur`ri de s`n`tate, 

fericire [i împlinirea celor dorite în 

via]`, al`turi de cei dragi: general 

de brigad` (r) ing. Mitic` Ciucur, 

coloneii (r) Nazarie Gu[anu, Aurel 

Mihìescu, locotenent-coloneii (r) 

Irina N`stase, Gheorghe Râmniceanu 

[i maistru militar principal 

(r) Dumitru Nistor. 

La mul]i ani! 

Colectivul Facult`]ii 

de comand` 

[i stat major din cadrul 

Universit`]ii Na- 

]ionale de Ap`rare 

Carol I este al`turi de 

familia comandorului 

prof. univ. dr. 

Vasile Bucinschi, în 

momentele grele 

pricinuite de încetarea 

din via]` a 

mamei. Sincere condolean]e! 

Dumnezeu s` o 

odihneasc` în pace! 

CONCURS 

Consiliul Director al Asocia]iei 

Cadrelor de Chimie Militar` în Rezerv` [i 

în Retragere Costin D. Neni]escu Bucure[ti, 

cu profund regret, anun]` plecarea fulger`toare 

dintre noi pe drumul f`r` întoarcere 

a colonelului (r) MATEI MIRCEA-ILIE. 

Ofi]er din arma chimie militar` – promo]ia 

1960 – dup` absolvirea Academiei Militare 

a de]inut func]ii importante în Comandamentul 

Trupelor de Gr`niceri [i cel al 

Trupelor Chimice. Specialist des`vâr[it, cu 

o bogat` experien]` [i calit`]i de excep]ie, 

stimat [i respectat de to]i cei care l-au 

cunoscut, colonelul (r) MATEI MIRCEA- 

ILIE, so] [i p`rinte deosebit, reprezint` o 

grea pierdere. Condolean]e sincere familiei 

îndurerate! 

Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace! 

Academia For]elor Aeriene Henri Coand` 

Bra[ov, anun]` scoaterea la concurs, pentru anul 

universitar 2010-2011, a urm`toarelor posturi 

didactice: lector universitar – militar (maior/ 

locotenent-comandor – locotenent-colonel/ 

c`pitan-comandor), disciplinele „Protec]ie electronic`” 

[i „Sisteme automate”, pozi]ia 3 din statul de 

func]iuni al Catedrei de Electronic` [i Informatic`; 

lector universitar – militar (maior/locotenentcomandor 

– locotenent-colonel/c`pitancomandor), 

disciplina „Educa]ie fizic` militar`”, 

pozi]ia 12 din statul de func]iuni al Catedrei de 

Specialitate [i Instruc]ie Militar`; asistent 

universitar – militar (c`pitan – locotenent-colonel/ 

c`pitan-comandor), disciplinele „Termotehnic` [i 

sisteme de propulsie” [i „Construc]ia [i func]ionarea 

aeronavelor”, pozi]ia 17 din statul de func]iuni al 

Catedrei de Specialitate [i Instruc]ie Militar`. 

Condi]iile [i documentele de înscriere la concurs 

sunt precizate la art. 55 [i 58 din Legea nr. 

128/1997 privind statutul personalului didactic. 

Cererile de înscriere la concurs se depun la 

sediul Academia For]elor Aeriene Henri Coand` 

Bra[ov, str. Mihai Viteazul nr. 160, în termen de 

30 de zile de la data public`rii anun]ului în 

Monitorul Oficial. 

Alte detalii privind desf`[urarea concursului se 

pot ob]ine la telefon 0268/423421, interior 133, 139. 

A plecat dintre noi generalul 

în retragere PAN~ FLOREA. Un om 

care a fost un model pentru transmisioni[ti 

[i nu numai. Un adev`rat 

profesionist, un militar deosebit de 

elegant în tot ceea ce a f`cut. Un 

om despre care s-a vorbit [i se va 

vorbi în continuare cu mult respect, 

un om care a [tiut s` formeze 

transmisioni[ti la Buzù, Sibiu, 

Bucure[ti… 

Va r`mâne în memoria celor 

care l-au cunoscut. {i care nu au 

avut cum s` nu-l respecte [i s` nu-l 

admire. 

Dumnezeu s`-l odihneasc` în 

pace!

ÎN LUMINA ASTRELOR 

Elena-Irina SPILC~ 

Compatibilitate: femeia scorpion-b`rbatul scorpion: 

Se intuiesc foarte bine unul pe altul, dar se vor 

suspecta reciproc, iar acest lucru le va distruge 

comunicarea [i î[i vor provoca mult` suferin]`. 

Berbec (21 martie-20 aprilie): V` descurca]i 

tot mai bine, pe plan financiar, [i reu[i]i 

s` face]i bani [i din piatr` seac`. În rela]ia de cuplu, 

isca]i discu]ii contradictorii legate de întocmirea unor 

acte. 

Taur (21 aprilie-20 mai): Purta]i o discu]ie 

amical` cu o persoan` cu care a]i avut 

divergen]e [i reu[i]i s` ajunge]i la un numitor comun. 

La serviciu, ve]i fi trimis foarte mult pe teren pentru 

a fi mediator. 

Gemeni (21 mai-21 iunie): V` feri]i s` 

lua]i leg`tura cu o persoan` din trecutul dumneavoastr`, 

dar destinul î[i va spune cuvântul în acest 

sens. Pe plan profesional, va trebui s` mai l`sa]i din 

preten]ii, pentru c` nu ve]i reu[i s` ave]i parte de 

niciun câ[tig. 

Rac (22 iunie-22 iulie): Sunte]i organizat 

[i reu[i]i s` v` termina]i la timp toate treburile 

pentru a v` bucura de weekend a[a cum v-a]i propus. 

Ve]i cunoa[te o persoan` care v` va înlesni cump`rarea 

unui imobil la un pre] bun. 

Leu (23 iulie-22 august): Face]i fa]` cu 

u[urin]` provoc`rilor, de[i v` sim]i]i foarte 

obosit. Lua]i leg`tura cu prieteni vechi, cu care nu 

a]i mai comunicat de mult. 

CALEIDOSCOP 

MARI 

CLASICI ROM@NI 

ORIZONTAL: 

1. Ciol`nos - A descrie în mod sugestiv. 2. P`strate 

în cal`! - A am`gi cu vorbe - Horia Enache. 3. S-a 

n`scut în ziua de 1 februarie 1852 în satul Haimanale, 

a fost dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, 

director de teatru, comentator politic [i ziarist rom#n, 

este considerat a fi cel mai mare dramaturg rom#n 

si unul dintre cei mai importan]i scriitori romani, a 

fost ales membru al Academiei Rom#ne post-mortem 

care-i poart` ast`zi numele (Ion Luca). 4. Teren 

nelucrat - Mamifer rumeg`tor din Tibet. 5. Simbol 

matematic (II) reprezentând raportul dintre 

perimetrul unui cerc [i diametrul aceluia[i cerc, egal 

cu circa 3,14 - N`scut la 1 martie 1837 în Humule[ti, 

recunoscut datorit` mìestriei basmelor, pove[tilor 

[i povestirilor sale, este considerat a fi unul dintre 

clasicii literaturii române mai ales datorit` operei 

sale autobiografice Amintiri din copil`rie (Ion). 

6.M`sura cu bucluc- A provoca. 7.Tineri în ziua nun]ii 

Fecioar` (23 august-22 septembrie): 

Trebuie s` definitiva]i o în]elegere cu un 

partener de afaceri. Pe plan sentimental, ve]i avea 

parte de o surpriz` din partea persoanei iubite. 

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): 

Sunte]i nevoit s` accepta]i s` lucra]i peste orele 

de program, iar acest lucru v` va da peste cap toate 

planurile f`cute cu membrii familiei [i cu persoana 

iubit`. 

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): 

Preg`ti]i un eveniment important [i face]i tot 

posibilul s` pune]i la punct fiecare detaliu. La serviciu, 

v` lovi]i de înc`p`]ânarea unui [ef care v` pune 

be]e în roate. 

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): 

V` preocup` întârzierea pl`]ii unor 

facturi, deoarece a]i ajuns la limit` cu banii. Pe plan 

sentimental, ave]i parte de o perioad` monoton` [i 

de o lips` de interes a persoanei iubite. 

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): 

Ruperea unei rela]ii sentimentale este un motiv 

serios de fr`mântare. La serviciu, nu reu[i]i s` v` 

îndeplini]i sarcinile a[a cum v-a]i dori [i prefera]i s` 

v` lua]i o perioad` de relaxare. 

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): 

Sunte]i invitat s` lua]i parte la un eveniment 

monden unde ve]i fi în centrul aten]iei. Ve]i reu[i s` 

face]i mai multe treburi în acela[i timp [i ve]i avea 

parte de o perioad` înc`rcat` pe plan social. 

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Munci]i 

foarte mult pentru a duce la bun sfâr[it toate 

sarcinile de serviciu. Ve]i fi nevoit s` face]i economii 

pentru a rezista cheltuielilor ce vor veni. 

Rubric` realizat` de 

maistrul militar principal 

Cristian GHIZDEANU 

Dezlegare 

la careul 

FEMEI 

CELEBRE 

din 

Observatorul 

militar 

nr. 44/2010. 

OPT, AP, 

TT, 

CLEOPATRA, 

AU, FT, 

AUR, GOT, 

TUFA, 

MATAHARI, 

ARO, IR, 

EC, F, MA, 

OP, O, 

IOANADARC, 

ETNIE, SOS. 

- Cete! - Acum! 8. Unitate de m`sur` egal` cu 

4046,856 m 2 , folosit` în India, Anglia, America de 

Nord etc. - A trage brazde. 9. Lips` de încredere - 

Suc de struguri. 10. Sunt în vârst` - Z`brea. 

VERTICAL: 

1.Glas de brotac - Unguent. 2. N`scut la18 

ianuarie 1848 la {iria, jude]ul Arad debuteaz` în 

Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birù 

[i împreun` cu Eminescu pune bazele Societ`]ii 

Academice Sociale Literare România Jun` (Ioan) - 

În mijloc de aluni[! 3. În trib! - Trìesc în Orientul 

Apropiat. 4. Loc mocirlos - Colea. 5. Câine de vân`toare 

cu botul lung, cu corpul suplu, înalt [i iute la 

fug` (pl.) - Tulpina târâtoare a unor plante erbacee. 

6. Luceaf`rul poeziei române[ti. 7. Indic` ruta – 

Document - Stau în sumane! 8. Calm` - În afara 

terenului de joc. 9. Lactoferment - Trecu]i prin foc. 

10. Andrei Enache - Destinse. 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Pe loc, repaus! 

General de brigad` dr. Maricel POPA 

Copiii Copiii no[tri! 

21 

• Cea mai înalt` form` de manifestare a fanteziei, prin creativitate, 

se nume[te realitate. • Trìm într-o societate bazat` pe consum. 

Drama uman` începe [i atunci când omul în]elege c`, în acest proces, 

el se transform` din subiect al consumului, în obiectul sù. • Faptul 

de a fi înving`tor este întotdeauna un lucru posibil. Dar, pentru a 

avea succes, dou` lucruri sunt esen]iale: în primul rând, s` depui 

mult efort în acest scop [i, în al doilea rând, s` crezi cu t`rie c` a fi 

înving`tor este un lucru posibil. • Când eram tân`r, am înv`]at c`, la 

b`trâne]e, un om va avea multe riduri [i mult` în]elepciune. Acum, la 

b`trâne]e sunt sigur doar de riduri. • Inteligen]a este o valoare care 

difer` de la o cultur` la alta. Nu în ceea ce prive[te cantitatea [i 

calitatea sa, ci în ceea ce prive[te diversitatea. • Într-o societate 

oarecare, nu este alarmant faptul c`, uneori, scade num`rul 

lupt`torilor. Dar poate deveni alarmant, atunci când, în locul lor, cre[te 

num`rul b`tù[ilor. • Cu cât un om este mai mic - [i nu ne referim aici 

la aspectul fizic -, cu atât mai mare este orgoliul sù. • Valoarea unei 

t`ceri este dat` de valoarea cuvintelor pe care nu le exprim`. Iar, 

uneori, [i de valoarea efectelor lor posibile. • O parte din problemele 

unor oameni se datoreaz` [i faptului c`, în loc s` se spele pe mâini, î[i pun 

m`nu[i [i c`, în loc s` fac` baie, dau numai cu parfum. • Str`dui]i-v` 

pentru a deveni personaje pozitive în pove[ti bune! Nu uita]i c`, 

într-un fel sau altul, aceste pove[ti r`mân pentru mult timp în mintea 

oamenilor. • În toate b`t`liile vie]ii - duse de civili sau de militari, 

peste tot în lume - se poate [i muri. {i nimeni nu moare de mai multe 

ori... • No]iunea de prad` este diferit` de cea de cadou, de dar. Fie [i 

pentru faptul c` nu se prime[te, ci se ob]ine. {i, uneori, nu în mod 

pa[nic... • Unei m`ri nu po]i s`-i vezi toate malurile, decât doar dac` 

o prive[ti pe hart`. • De câte ori ai ocazia, imagineaz`-]i propriul 

triumf. De multe ori, bine gândit, acest lucru chiar se poate realiza. 

• Generalul Omar Bradley spunea: "În r`zboi nu exist` premiu pentru 

cel de pe locul doi". Aceasta ar putea explica de ce toate r`zboaiele 

sunt crâncene. • Orice criz` este o stare de tensiune, ajuns` la un 

anumit nivel [i care necesit` o atitudine, pentru a fi dep`[it`. În func]ie 

de atitudinea respectiv`, o criz` poate trece mai repede, mai încet sau 

niciodat`. • În orice situa]ie, timpul dedicat muncii adev`rate nu 

numai c` nu este pierdut, dar, chiar nedeclarat ca atare, este un timp 

dedicat, de fapt, construirii sau consolid`rii. • Omul este o fiin]` 

ciudat`. Uneori, el iube[te [i se încrede în alte persoane [i lucruri 

decât cele care ar trebui, alteori, el se teme [i ur`[te alte persoane [i 

lucruri decât cele care ar trebui. • Capul [i inima sunt ni[te organe 

anatomice interesante. Ele pot s` doar` numai la cei care le au... 

• Coloana vertebral` se asem`n` cu un cui. Urm`ri]i-i drumul atunci 

când r`mâne drept [i atunci când se curbeaz`... • Unii oameni au fost 

aprecia]i ca fiind mari doar pentru faptul c`, în via]a lor, au f`cut 

umbr` mare. • Modific`rile genetice! Ele au fost efectuate de oameni 

cu foarte mult` vreme înainte. A[a a ap`rut s`mân]a rùlui... • Marile 

iubiri se consum` discret, într-o mare lini[te. Micile iubiri se consum` 

în mod exhibi]ionist, într-o mare g`l`gie. • Toate promisiunile sunt 

interesante [i frumoase. Mai ales în momentul în care sunt îndeplinite. 

M` numesc Mihai Mitrea, am [apte ani [i v` salut din inima ]`rii, 

de la Miercurea Ciuc! Îmi place mult mediul militar; spuneam, cu 

câteva luni în urm`, doamnelor educatoare [i copiilor c` a[ dori s` 

devin preot militar, dar pân` atunci vreau s` v` informez c` din toamn` 

sunt "student la litere", adic` boboc în clasa I.


22 FINANCIAR 

Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Radar economic 

BNR men]ine dobânda de 

politic` monetar` la 6,25%. Consiliul 

de Administra]ie al B`ncii Na]ionale a 

României (BNR) a hot`rât, s`pt`mâna 

trecut`, s` men]in` rata dobânzii de 

politic` monetar` la minimul istoric, de 

6,25% pe an, precum [i nivelul actual 

pentru rezervele minime obligatorii 

aplicabile pasivelor în lei [i în valut` la 

15%, respectiv, 25%. Totodat`, BNR a 

decis s` men]in` ]inta de infla]ie, pentru 

2012, la 3%, +/- un punct procentual, [i s` 

adopte o ]int` sta]ionar`, începând din 

2013, situat` la nivelul de 2,5%, +/- un 

punct procentual. 

Industria româneasc` d` semne 

de revigorare. Cifra de afaceri în 

industrie a crescut cu 10,8%, în primele 

nou` luni ale anului, [i cu 17,4% în 

septembrie, raportat la acela[i interval 

de timp de anul trecut, potrivit datelor 

Institutului Na]ional de Statistic` (INS). 

Comenzile noi primite de companiile din 

industrie, în perioada ianuarie-septembrie, 

au fost cu 26% mai mari decât cele 

din perioada similar` din 2009. 

Avansul cu 10,8% al afacerilor din 

industrie, în primele nou` luni ale anului, 

s-a datorat cre[terii cu 11,7% din industria 

prelucr`toare, la polul opus situându-se 

industria extractiv`, unde afacerile au 

sc`zut cu 7,3%. 

Vânz`rile de medicamente au 

crescut cu 24,2%, în primele nou` 

luni din 2010. Dup` o cre[tere de 35%, 

în trimestrul doi a.c., vânz`rile de 

medicamente au consemnat o încetinire, 

în trimestrul trei. Astfel, în perioada iulieseptembrie, 

pia]a de profil a avansat cu 

20,4%, fa]` de aceea[i perioad` din 2009. 

La finele primelor nou` luni ale acestui 

DEPRECIEREA 

DOLARULUI 

CONTINU~ 

Rezerva Rezerva federal` federal` a- 

a 

me merican` me rican` (FED, (FED, banca 

banca 

cen central` cen tral` a a SUA) SUA) a a a aprobat, 

aprobat, 

s`pt`mâna s`pt`mâna trecut`, trecut`, un 

un 

program program de de achizi]ie achizi]ie de 


obli obliga]iuni, obli obliga]iuni, 

ga]iuni, în în în valoare valoare valoare de de 


600 600 de de de miliarde miliarde de de de dolari, 

dolari, 

valabil valabil valabil pân` pân` în în iunie iunie iunie 201 2011, 201 1, 

în în vederea vederea sus]inerii sus]inerii sus]inerii eco- 

eco 

no nomiei no miei prin prin lichidit`]i. 

lichidit`]i. 

Aceast` decizie a dus la o 

depreciere major` a dolarului pe 

pie]ele valutare interna]ionale. 

Astfel, moneda european` a 

urcat la 1,4250 dolari, la mijlocul 

s`pt`mânii trecute, cea mai 

bun` performan]` din ultimele 

nou` luni. În perioada analizat`, 

leul s-a apreciat cu 5,01 bani în 

raport cu dolarul, dar a pierdut 

2,67 de bani fa]` de euro, pe 

fondul cererii de moned` 

european` din partea b`ncilor 

comerciale, care î[i constituie, în 

aceast` perioad`, provizioane 

pentru creditele în valut`. 

an, potrivit datelor furnizate de compania 

de analiz` [i studii de pia]` Cegedim 

România, pia]a local` de medicamente a 

crescut cu 24,2%, comparativ cu perioada 

similar` de anul trecut, [i a ajuns la 7,3 

mld. lei (1,7 mld. euro). 

Intel deschide un centru 

software în România. În aceast` 

s`pt`mân`, compania american` Intel, 

cel mai mare produc`tor de microprocesoare 

din lume, va inaugura la 

Bucure[ti un centru software, primul din 

Europa care va fi dezvoltat de la zero. 

Firma va angaja, în prima faz`, câteva 

zeci de oameni, în special programatori. 

BNP Paribas-este cea mai mare 

banc` din lume, în func]ie de active. 

Potrivit Bloomberg, activele b`ncii 

franceze au crescut, din 2007 pân` în 

iunie, la 2237 miliarde de euro, 

devansând, astfel, mari institu]ii 

financiare din Statele Unite [i Elve]ia. De 

remarcat c`, în trimestrul trei al acestui 

an, BNP Paribas [i-a majorat cu 46% 

profitul, care a fost în valoare de 1,91 

miliarde euro (2,7 miliarde dolari). În 

topul marilor b`nci mondiale, în func]ie 

de active, BNP Paribas este urmat` de 

HSBC (1976 miliarde de euro), Barclays 

(1938 miliarde de euro), Royal Bank of 

Scotland (1.932 miliarde euro) [i Bank of 

America (1.931 miliarde euro), toate în 

cre[tere, din 2007, cu 12%-56%. 

CE REPREZINT~ EURIBOR, 

LIBOR {I ROBOR? 

Dac` a]i contractat un împrumut sau dori]i s` accesa]i unul de 

la o institu]ie bancar` de pe pia]a româneasc`, atunci este bine s` 

[ti]i c` Euribor, Libor [i Robor sunt indici de care depind 

majoritatea produselor de creditare existente pe plan local. 

E aproape imposibil, ast`zi, s` ne gândim c` putem 

cump`ra o cas`, un teren, o ma[in` sau un pachet 

turistic de vis f`r` a apela la un împrumut de la o 

banc`. Indiferent c` opt`m, spre exemplu, pentru un 

credit imobiliar/ipotecar sau de nevoi personale, 

banca alege unul dintre indicii Euribor, Libor [i 

Robor în stabilirea dobânzii variabile ce o aplic` creditului. 

În mod uzual, pentru creditele în euro, 

indicele folosit este Euribor, pentru cele în lei, Robor, 

iar pentru împrumuturile oferite în dolari americani 

sau alte valute majore de pe pia]a financiar` (de 

exemplu, dolari canadieni, franci elve]ieni, yeni 

japonezi), Libor. 

Euribor (Euro Interbank Offered Rate) este un 

indice de referin]` independent, recunoscut interna- 

]ional, ce reprezint` rata dobânzii la creditele în euro, 

practicat` între principalele b`nci europene. Pentru 

a putea studia evolu]ia acestuia, deosebit de important` 

în calculul ratei dobânzii la creditele contractate 

în euro, pute]i accesa site-ul www.euribor.org. În perioada 

crizei, Euribor a înregistrat varia]ii puternice: un 

record de 5,393%, la 8 octombrie 2008, [i un minim 

istoric, de 0,634%, în luna martie a acestui an. De 

atunci, Euribor a crescut continuu, dep`[ind, în urm` 

cu dou` s`pt`mâni, pragul de 1%. Libor (London 

InterBank Offered Rate) este cel mai activ indice din 

lume, care caracterizeaz` pia]a dobânzilor bancare. 

Acesta reprezint` rata dobânzii la creditele în dolari 

americani (sau alte valute majore) oferite pe pia]a 

interbancar` londonez`, respectiv media dobânzilor 

cu care b`ncile de prim rang î[i remunereaz` depozitele 

la termen ale clien]ilor. Totodat`, Robor (Romanian 

Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii 

pentru creditele în lei acordate pe pia]a interbancar` 

autohton`, fiind stabilit` de Banca Na]ional` a 

României. Atât Euribor, Libor, cât [i Robor se stabilesc 

pentru perioade diferite de timp, cum ar fi: ON - în 

fiecare zi; 1W - la o s`pt`mân`; 1M - la o lun`; 3M - la 

3 luni; 6M - la 6 luni; 9M - la 9 luni; 12M - la 12 luni. 

Desigur, fiecare banc` î[i stabile[te periodicitatea 

cu care se raporteaz` la ace[ti indici, cele mai folosite 

perioade fiind de 3M (3 luni) [i 6M (6 luni). 

De exemplu, s` presupunem c` a]i contractat un 

credit ipotecar în euro cu dobând` variabil`. Aceasta 

este compus` dintr-o marj` fix`, s` zicem 5%, la care 

se adaug` indicele Euribor, la trei luni sau la [ase 

luni. Ce înseamn` acest lucru? Când dobânda este 

variabil`, în func]ie de Euribor 3M, rata dobânzii se 

schimb` o dat` la 3 luni, în ziua 25 a lunii (martie, 

iunie, septembrie, decembrie), în func]ie de indicele 

Euribor 3M din data de 15 a lunii respective. Dac` 

dobânda este variabil`, în func]ie de Euribor 6M, 

banca se va raporta, pentru prima jum`tate a anului, 

la cota]ia Euribor 6M din ultima zi a anului anterior, 

iar pentru a doua jum`tate a anului, la acela[i indice, 

dar din data de 30 iunie a anului respectiv. Cum 

cota]iile celor trei indici nu difer` de la o banc` la 

alta, pentru aceea[i perioad` de timp, atunci marja 

fix` este cea care diferen]iaz` produsele de creditare, 

ca nivel de dobând`. A[adar, dac` dori]i s` face]i un 

credit, marja fix` reprezint` un mod important de 

selec]ie a acestuia, dar nu trebuie s` uita]i c`, în 

perioade de cre[tere economic`, a[a cum se 

preconizeaz` a fi în urm`torii ani, Euribor, Libor [i 

Robor pot avea valori cu mult mai mari decât în 

prezent, iar dobânda anual` efectiv` pe care va trebui 

s-o pl`ti]i la banii împrumuta]i poate cre[te cu 1-5%. 

INTERNETUL - UNICA MODALITATE A 

CONTRIBUABILILOR MARI {I MIJLOCII PENTRU 

DEPUNEREA DECLARA}IILOR FISCALE 

Agen]ia Agen]ia Na]ional` Na]ional` de de de Administrare Administrare Fiscal` Fiscal` (ANAF) (ANAF) a a anun]at, anun]at, de de de curând, 

curând, 

c`, c`, începând începând cu cu cu obliga]iile obliga]iile declarative declarative aferente aferente lunii lunii octombrie, octombrie, octombrie, contribuabilii 

contribuabilii 

mari mari [i [i mijlocii, mijlocii, defini]i defini]i conform conform reglement`rilor reglement`rilor în în vigoare, vigoare, vor vor depune 

depune 

declara]iile declara]iile declara]iile fiscale fiscale numai numai numai electronic. 

electronic. 

Astfel, potrivit ANAF, de la 25 noiembrie 2010, 

contribuabilii vor transmite prin intermediul 

Sistemului Electronic Na]ional un num`r de nou` 

declara]ii: 100 "Declara]ie privind obliga]iile de 

plat` la bugetul de stat"; 101 "Declara]ie privind 

impozitul pe profit"; 102 "Declara]ie privind 

obliga]iile de plat` la bugetele asigur`rilor sociale 

[i fondurilor speciale"; 120 "Decont privind 

accizele"; 130 "Decont privind impozitul la ]iteiul 

din produc]ia intern`"; 300 "Decont de tax` pe 

valoarea adùgat`"; 301 "Decont special de tax` 

pe valoarea adùgat`"; 390 VIES "Declara]ie 

recapitulativ` privind livr`rile/achizi]iile/ 

prest`rile intracomunitare"; 710 "Declara]ie rectificativ`". Declara]iile men]ionate se depun prin 

accesarea site-ului www.e-guvernare.ro. Documentele trebuie semnate prin utilizarea certificatului 

calificat emis de un furnizor de servicii de certificare acreditat în condi]iile Legii nr. 455/2001 privind 

semn`tura electronic`. Pentru garantarea securit`]ii opera]iunilor electronice, titularii certificatelor 

calificate se vor înregistra conform Instruc]iunilor de utilizare a serviciului de depunere declara]ii 

online, publicate pe www.anaf.ro. Aceea[i procedur` se aplic` [i în situa]ia în care titularul certificatului 

calificat este desemnat sau împuternicit de c`tre mai mul]i contribuabili pentru semnarea declara]iilor 

fiscale. Lista furnizorilor de certificate digitale calificate acredita]i, în prezent, se g`se[te pe site-ul 

Ministerului Comunica]iilor [i Societ`]ii Informa]ionale (www.mcsi.ro). 

Pagin` realizat` de locotenent-colonelul Gheorghe VI{AN

Dup` Dup` numai numai trei trei etape etape din din din noul noul campionat, 

campionat, 

campionat, 

echipa echipa echipa de de de volei volei volei Steaua Steaua Steaua Steaua Steaua Bucure[ti Bucure[ti [i-a [i-a schimbat schimbat antrenorul. 

antrenorul. 

Numele Numele sù: sù: Daniel Daniel Banu. 

Banu. 

Managerul Managerul echipei, echipei, Cristi Cristi Cristi Neagoe, Neagoe, ne-a ne-a declarat declarat declarat c` c` decizia 

decizia 

schimb`rii schimb`rii antrenorului antrenorului a a fost fost fost luat` luat` în în ur urma ur ma rezultatelor 

rezultatelor 

nesatisf`c`toare. nesatisf`c`toare. „Obiectivul „Obiectivul echipei echipei echipei r`mâne r`mâne acela[i, acela[i, adic` adic` adic` ocuparea 

ocuparea 

unuia unuia dintre dintre locurile locurile locurile 5-8. 5-8. Probabil, Probabil, în în în func]ie func]ie de de constat`rile constat`rile noului 

noului 

antrenor antrenor [i [i de de rezultate, rezultate, rezultate, vom vom încerca încerca s` s` s` plomb`m plomb`m echipa echipa în în perioada 

perioada 

de de transferuri transferuri din din decembrie-ianuarie", decembrie-ianuarie", ne-a ne-a ne-a m`rturisit m`rturisit Cristi Cristi Neagoe. 

Neagoe. 

Fostul Fostul antrenor antrenor, antrenor antrenor , Geor George Geor George 

ge Grigorie, Grigorie, a a r`mas r`mas r`mas ca ca ca secund, secund, dar dar în în aceast` 

aceast` 

perioad` perioad` continu` continu` continu` antrenamentele antrenamentele [i [i [i din din postura postura de de juc`tor juc`tor, juc`tor , întrucât 

întrucât 

Bogdan Bogdan Cârlan Cârlan este este este accidentat. accidentat. „Îi „Îi ]in ]in locul locul locul pe pe pe perioada perioada perioada recuper`rii. 

recuper`rii. 

R`mân R`mân antrenor antrenor secund, secund, iar iar dac` dac` echipa echipa va va avea avea nevoie nevoie [i [i de de juc`torul juc`torul 

juc`torul 

George George Grigorie, Grigorie, Grigorie, voi voi voi fi fi aici",ne-a aici",ne-a spus spus fostul fostul antrenor antrenor antrenor principal, principal, care 

care 

a a recunoscut recunoscut c` c` Steaua Steaua Steaua Steaua Steaua nu nu a a evoluat evoluat a[a a[a cum cum cum se se se a[tepta a[tepta în în primele 

primele 

meciuri meciuri ale ale acestui acestui campionat. campionat. „Nu „Nu „Nu [tiu [tiu [tiu dac` dac` ceva ceva ceva a a a mers mers mers într-adev`r 

într-adev`r 

într-adev`r 

bine. bine. Schimbarea Schimbarea Schimbarea a a a fost fost f`cut` f`cut` pentru pentru c` c` trebuia trebuia produs produs un un [oc. 

[oc. 

Echipa Echipa nu nu mai mai juca juca nimic nimic din din ce ce ar`tase ar`tase în în perioada perioada de de preg`tire." 

preg`tire." 

Locotenent Constantin PI{TEA 

constantin.pistea@presamil.ro 

„Este nevoie 

de r`bdare!" 

Daniel Banu a preg`tit în primele trei 

etape ale acestui campionat echipa Torpi 

Târgu-Mure[. A mai antrenat Steaua în 

perioada 2006-2008 [i spune c` a revenit 

pentru c` juc`torii sunt de perspectiv` [i 

pot ob]ine rezultate foarte bune. 

SPORT 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


23 

ANTRENOR NOU 

PENTRU ECHIPA DE VOLEI STEAUA 

- De ce a]i revenit la Steaua, domnule 

Banu? 

- În primul rând, pentru c` am fost solicitat. 

Sunt ata[at de clubul acesta, iar faptul c` am 

fost chemat aici reprezint` o provocare pentru 

mine. Lotul pe care-l am la dispozi]ie este tân`r, 

sunt juc`tori cu care se poate munci [i sunt 

convins c` u[or, în timp, se vor ob]ine rezultate 

foarte bune. 

- La Târgu-Mure[ erau probleme financiare? 

- A fost o situa]ie de conjunctur`. Ajunsesem 

la Târgu-Mure[ pentru c` la Ia[i mi 

s-a spus s`-mi iau cartea de munc` pentru c` 

echipa se desfiin]eaz`. Nu puteam s`-mi permit 

s` r`mân pe de l`turi... Astfel, am discutat cu 

cei de la Mure[, cu toate c` auzisem c` [i acolo 

erau probleme din cauza comportamentului 

patronului. Voit sau nevoit, întârzia cu plata 

salariului [i, în final, lucrul acesta nu mi-a 

convenit. Într-un cuvânt, acolo nu se putea face 

performan]`. 

- Spune]i c` sunte]i ata[at de Steaua. De 

ce? 

- Am aproape 25 de ani de antrenorat, iar 

pe lâng` alte echipe pe care le-am preg`tit [i 

unde am scos rezultate, spun eu, remarcabile 

– amintesc aici doar de Petrom, cu care am 

luat titlul [i Cupa României – la Steaua am avut 

doi ani foarte buni, mai ales c` echipa a jucat 

chiar [i în cupele europene. În 2008, am avut o 

problem` personal` foarte delicat` [i am vrut 

s` m` retrag, am plecat de aici, dar ulterior, 

dup` o perioad` de pauz`, a venit solicitarea 

celor de la Ia[i [i m-am dus acolo, pentru c` aici 

postul se ocupase. 

- Ce [tia]i despre actuala echip` a Stelei 

înainte de a veni aici? 

- Foarte multe nu [tiam, v`zusem echipa 

doar de dou` ori. O dat` la un turneu de preg`tire 

la care am participat [i eu cu echipa din 

Târgu-Mure[ [i a doua oar` la meciul din Cupa 

României. Pe mul]i dintre ei îi cunosc, le [tiu 

poten]ialul. Prin munc`, disciplin`, seriozitate, 

echipa asta poate mult mai mult. 

- Crede]i c` disciplina a lipsit pân` 

acum? 

- Dac` nu aveau talent, nu ajungeau la 

Steaua [i nu jucau în Divizia A. Pentru c`, indiferent 

de problemele care sunt în momentul de 

fa]`, Steaua nu ar fi oprit un juc`tor f`r` 

perspective. 

- V-a]i f`cut deja 

o imagine despre 

lot? 

- Doar în timp po]i 

sus]ine c` îi cuno[ti 

foarte bine, se [tie c` 

lucrul cu omul este 

foarte delicat, dar pot 

s` spun c` în cele 

câteva zile de când am 

preluat echipa, bìe]ii 

La sf#r[itul antrenamentului, 

Daniel Banu 

le explic` noilor sì 

elevi elementele pe 

care trebuie s` insiste 

Fostul antrenor principal, 

George Grigorie, spune 

c` este preg`tit s` ajute 

Steaua [i ca juc`tor 

În În primele primele primele trei trei etape, etape, Steaua 

Steaua 

aa înregistrat înregistrat o o o victorie victorie (3-0 (3-0 îmîm- 

potriva potriva CSMU CSMU CSMU Suceava) Suceava) [i [i dou` 

dou` 

înfrângeri înfrângeri (cu (cu (cu Dinamo, Dinamo Dinamo Dinamo Dinamo , 1-3, 1-3, [i 

[i 

cu cu U U Cluj, Cluj, 0-3). 0-3). Steaua Steaua Steaua Steaua Steaua a a fost 

fost 

eliminat` eliminat` eliminat` din din Cupa Cupa României, 

României, 

1-3 1-3 împotriva împotriva echipei echipei CSM 

CSM 

Bucure[ti.Dup` Bucure[ti.Dup` venirea venirea lui 

lui 

Daniel Daniel Banu, Banu, ro[-albastrii ro[-albastrii au 

au 

c#[tigat c#[tigat o o partid` partid` (3-1, (3-1, cu cu CSMU CSMU 

CSMU 

Craiova) Craiova) Craiova) [i [i au au pierdut pierdut pierdut la la Zalù 

Zalù 

(0-3, (0-3, \mpotriva \mpotriva echipei echipei Remat) 

Remat) 

au r`spuns foarte bine [i, m` repet, e nevoie de 

un pic de r`bdare, s` apar` rela]iile de joc, omogenizarea 

[i ceilal]i factori care duc la un 

rezultat bun. 

- Se va schimba echipa în bine în timp 

scurt? 

- Vom vedea, nu pot s` m` hazardez. {ti]i 

c` nu se poate a[a repede... 

- Despre condi]iile de preg`tire de la 

Steaua, ce p`rere ave]i? 

- Sunt foarte încântat de sal`. În 2008, 

suprafa]a de joc era foarte dur`, nu era a[a de 

primitoare [i de cochet` cum e acum, iar de 

calitatea podelei nici nu mai putem discuta, este 

irepro[abil`. 

- Managerul Cristi Neagoe a declarat c` 

sper` ca, prin numirea dumneavoastr`, 

Steaua s` revin` acolo unde îi este locul. 

Care crede]i c` este locul Stelei? 

- Dac` domnul Neagoe are atât de mare încredere 

în mine, nu poate decât s` m` bucure lucrul 

acesta, dar unde vom ajunge vom vedea la sfâr[it. 

- Ce le transmite]i suporterilor? 

- S` fie aproape de echip`, s` aib` încredere 

în bìe]i. Cât mai repede posibil vrem s` le 

satisfacem dorin]ele, în sensul etal`rii unui joc 

bun [i, implicit, al ob]inerii unor rezultate pe 

m`sur`. 

Contrasens 

Contrasens 

C 

ând nu au subiecte de prima 

pagin`, colegii din presa 

sportiv` obi[nuiesc s` inventeze. 

Comploturi, scandaluri, cârlige aruncate 

în valurile declara]iilor, dueluri imaginare, 

nimic nu le lipse[te din arsenal. 

Fenomenul este clar observabil în perioada 

de pauz` a campionatului intern 

de fotbal. Atunci ni se aminte[te ce prost 

conduc`tor de federa]ie e Mircea Sandu, 

iar Dumitru Dragomir redevine „Corleone" 

[i protectorul fostei cooperative. Tot 

atunci, suntem informa]i c` exist` un cerc 

al ofi]erilor superiori care vizeaz` s` ia 

echipa de fotbal Steaua de lâng` cel care 

i-a furat identitatea. 

Chiar dac` subiectul plec`rii patronului 

din Ghencea ocup` an de an mii de 

pagini [i nu numai, Bucure[tiul fiind plin 

de garduri [i pere]i de bloc vopsi]i cu 

mesaje anti-patron, din 1998 încoace nu 

s-a întâmplat nimic. Echipa de fotbal continu` 

s` fie rupt` de clubul sportiv, singurele 

elemente care mai p`streaz` leg`tura 

cu vechiul profil r`mânând numele, 

stadionul [i istoria. 

DESPRE 

„BOMBELE” 

DE PRES~ {I 

PRIETENII LOR 

Locotenent 

Constantin PI{TEA 

constantin.pistea@presamil.ro 

Cu toate acestea, nu sunt pu]ine ocaziile 

în care, relatând despre anumite 

evenimente legate de echipa de fotbal, 

unii jurnali[ti sportivi fac referire la 

„militari" sau „echipa militar`", de parc` 

l-ar fi v`zut vreodat` pe Geraldo Alves cu 

epole]i de colonel (s` ne amintim de Bumbescu, 

supranumit „colonelul ap`r`rii") 

sau pe Bogdan Stancu în camuflaj de 

de[ert, preg`tit de o misiune în teatrul 

de opera]ii. 

Foarte probabil, anumite aspecte din 

antrenamentele fostului militar Marius 

L`c`tu[ seam`n` cu ordinea cazon`. 

Trebuie c` exist` organizare, regulamente 

interne care pedepsesc ie[irile disciplinare 

[i, bineîn]eles, o ierarhie, m`car 

formal`. Unul e [ef, restul subordona]i, 

iar [eful respectiv are, la rândul lui, alt 

[ef. Îns` cam aici se opre[te „milit`ria" la 

care fac unii apel, o „milit`rie" specific`, 

pân` la urm`, oric`rei echipe cât de cât 

organizate. 

Ace[tia trebuie s` în]eleag` faptul c` 

echipa de fotbal Steaua nu mai este a 

armatei. La fel, niciun salariat al echipei 

de fotbal nu este militar. A folosi cuvântul 

„militar" când te referi la un juc`tor 

antrenat în prezent de L`c`tu[ e cel pu]in 

o eroare. Militari au fost cei care au construit 

stadionul. Militari au fost ([i mai sunt 

poate) cei care au cotizat lun` de lun` 

pentru ca Steaua s` câ[tige Cupa Campionilor 

Europeni. Dar Cristi T`nase nu 

este militar. 

Cei care mai ]in înc` la respectarea 

adev`rului, ar fi bine s` nu uite c` unii 

militari î[i risc` via]a în Afganistan. Aceia 

nu vor fi niciodat` colegi de statut cu 

prietenii „Bombelor".

24 


Nr. 45 (10 - 16 noiembrie 2010) 


Sergiu Vitalian Vaida: 

Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale 

ADRESA REDAC}IEI: 

Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3, O.P. 

4, C.P. 4-159, Cod 741382. 

Tel./fax 021/322.83.88, 

Redactor de serviciu: 021/322.82.87 

Tiparul executat la SC PRINT UNITED 

Redactor-[ef: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34 

Redactor-[ef adjunct: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, 

tel. 021/322.82.87 int. 120. 

Secretar de redac]ie: maior Viorel Amz`rescu, 

tel. 021/322.82.87 int. 124 

REDACTORI 

REDACTORI: REDACTORI c`pitan Dan Scutaru locotenent Constantin Pi[tea 

Irina-Mihaela Nedelcu Bogdan Oproiu Marilena Georgescu 

Silvia Mircea Elena David 

PERSONALITQ}I 

DE LA PATRUSPREZECE ANI, ARMATA MI-A FOST MAM~ {I TAT~ 

- Sergiule, în decembrie 1989, 

redactorul-[ef al ziarului La 

datorie, locotenent-colonelul Iulian 

Patca, a primit la redac]ie o poezie 

semnat` de tine. Când ai scris-o? 

- În seara de Cr`ciun. Eram în cas` 

la cumnatul meu. V`zusem la televizor 

un militar în termen, din batalionul de 

paz` al {colii de ofi]eri din Sibiu, c`ruia 

îi trecuse glon]ul prin carnetul de 

serviciu, printr-o scrisoare neterminat` 

c`tre p`rin]ii sì, prin inim`... M-a 

impresionat! S`-i scrii mamei c` e[ti 

s`n`tos, c` totul e bine [i mai apoi...Vezi 

[i tu pentru cine a murit! Dragii mei 

p`rin]i [i fra]i, afla]i despre mine c` sunt 

bine [i s`n`tos [i a trecut glon]ul!... 

Radule, am continuat-o eu în locul lui. 

În felul meu. A ie[it poezia Scrisoare 

împu[cat`. L-am sunat apoi pe prietenul 

nostru, Iulic` Patca, [i i-am citit ce-am 

scris. Sensibil cum îl [tim, am sim]it c` 

nu poate vorbi. Dup` o pauz`: Sergiule, 

o public! 

- Tu mai erai militar atunci? 

- Nu. Eram mare profesor la {coala 

de Arte din Zalù. 

- În rezerv`, de ce ? 

- Ehei, cu motivele mele unii au 

ajuns mini[tri!... Fusesem ales „utecistul 

regimentului”, c` eram „ofi]er de viitor, 

exemplu pentru tinerele cadre”. De la 

„exemplu” mi s-a tras! Când mi-am 

anun]at [efii c` divor]ez, am c`zut în 

dizgra]ie. Am în[elat a[tept`rile [i 

încrederea partidului!... Tot ce am f`cut 

bun a fost uitat, nu mai eram nici 

exemplu, nici model. M-au „promovat” 

ofi]er cu preg`tirea fizic`, adic` o 

func]ie cu dou` trepte mai mic`. De 

aici, dup` ce de dou` ori la rând regimentul 

a câ[tigat locul I pe Ministerul 

Ap`r`rii, pentru cea mai bun` baz` [i 

activitate sportiv`, am fost „promovat” 

în continuare. În jos, ca nivelul de trai! 

Mi-a pl`cut s` fiu pe locul I [i am fost. 

Altora le-a pl`cut s` m` dea jos. Asta 

era politica de cadre, se lùda cu 

d`râmarea celor ce fluierau în biseric`. 

Fo[tii mei „colegi” activi[ti [i „prietenii” 

C.I.-[ti vegheau. Drept este c` nici eu 

nu-i prea sc`rpinam între coarne. 

- ... Adic`? 

- În septembrie 1978, am ajuns la 

Zalù. Locotenent, comandant de 

pluton. Dimpreun` cu oamenii de-acolo, 

începând cu 1979, ne-am aflat în frunte 

în toate treburile culturale ale armatei 

sau ale societ`]ii. Eu am devenit un fel 

de campion na]ional în rândul 

forma]iilor de satir` [i umor. Cu militarii 

cu termen redus, viitori preo]i sau... 

mineri, am îmbunat, artistic, ost`[ia. 

Dac` trebuie s` m` laud cu ceva, apoi 

m` laud c` sunt, din câte [tiu eu, 

singurul ofi]er pentru care militarii, 

trecu]i în rezerv` la mijlocul lui iunie, 

au venit din civilie, dup` o lun` sau 

dou`, pentru a reprezenta armata pe o 

scen` sau pe alta. 

Dup` o vreme, eram într-un fel 

împrumutat de jude] ca s` îi preg`tesc 

forma]iile. Consult` colec]iile României 

literare, ale Urzicii, ba chiar ale Scînteii 

[i vei vedea c`, între anii 1979–1989, 

am fost un fel de oberst Rudel al genului. 

Partea delicat` era c` forma]iile acestea 

criticau, nu lùdau. 

{i de aici mi s-a tras. Uite, mi-aduc 

aminte c` la o analiz`, a Cânt`rii 

României, la care participa [i ministrul 

ap`r`rii de atunci, Constantin Olteanu, 

am „gafat” rù de tot. În sal`, lume 

mult`, presa militar`, ofi]eri din toat` 

]ara. În prezidiu, ministrul. Cum 

[edin]ele astea erau lungi, te lovea 

somnul. Pentru domnul Olteanu, a a]ipi 

era ceva obi[nuit. Problema era când 

se trezea, pe cine prindea la cuvânt, îl 

desfiin]a. Dup` ce au vorbit câ]i erau 

înscri[i pe list`, mi s-a dat cuvântul [i 

mie, fiind reprezentantul regimentului 

cu cele mai bune rezultate. Domnul 

ministru, c`ruia nu-i pl`cea s`-i spui 

domn general, pentru c` era cel mai 

mic în grad dintre generalii armatei, 

visa. La un moment dat, se treze[te [i 

m` întrerupe: Mì, tovara[e, astea sunt 

rezultate?! Cu ce v` ocupa]i voi acolo, 

m` ? M-a desfiin]at. În sal`, lini[te 

monumental`. Se trezise... vigilen]a. 

Adormise când un coleg î[i f`cea 

autocritica [i s-a trezit când vorbeam 

eu. R`spunde, tovar`[e locotenentmajor! 

{i i-am r`spuns: Tovar`[e 

ministru, nu cred c` [ti]i cu cine vorbi]i. 

Au înlemnit to]i. Dac` pe noi, care 

suntem lùda]i pentru cele mai bune 

rezultate, ne critica]i în felul acesta, 

atunci pe ceilal]i înseamn` c` trebuie 

s`-i împu[ca]i! A c`zut tavanul uimirii 

peste to]i din sal`. Stupoare. El: Mar[, 

la locul tù! {i c`tre cei din prezidiu: 

S`-mi raporta]i ce m`suri a]i luat 

împotriva nesim]itului! {i au luat, c` nu 

eram nici eu îngera[. M-au trosnit de 

nu m-am v`zut. 

- Despre ce vorbeau forma]iile 

tale? 

- De pild`, noi le spuneam oamenilor 

cum cânta coco[ul în armat` 

toamna. {tii? Nu [tii. Cucuruzuuu!... 

Alta: se termina stagiul militar, îns` 

osta[ii, fiind în campania agricol`, în 

loc s` treac` în rezerv`, în octombrie, 

erau re]inu]i înc` dou` luni la str#nsul 

recoltei. A[a se face c`, un p`rinte 

îngrijorat d` telefon în Balta Brìlei [i 

reu[e[te s` vorbeasc` cu fiul sù: - Mì, 

copile, ]i-ai terminat armata, ce faci de 

nu vii acas`? – Vin, tat`, când vom 

termina de recoltat porumbul. – Pì 

cum, c` la radio s-a anun]at c` l-a]i 

terminat. – Ei, la radio am terminat, 

da’ mai avem un pic la televizor! 

- Cu Europa liber` cum a fost ? 

- Eram singur, trist, schimbat din 

func]ii, dat la o parte. Fiind seara, 

ascultam ce spun cei de acolo. 

Începuser` un serial despre armata 

român`. {tiau tot despre unit`]ile de 

munc`, despre câ]i militari [i unde 

lucreaz` în campaniile agricole, ce mai, 

ziceai c`-s angaja]i ai Marelui Stat 

Major sau ai Direc]iei Cadre. {i s` vezi 

pozn`: curge cortina emisiunii [i 

crainicul anun]` c` în seara cu pricina 

vor vorbi tot despre armat`, îns` 

despre leg`tura ei cu Festivalul 

Na]ional de Satir` [i Umor „Constantin 

T`nase”, care tocmai se încheiase la 

Vaslui. Am înlemnit. Forma]iile S`lajului, 

preg`tite de mine, în competi]ie 

cu alte 1.500 de forma]ii [i interpre]i 

individuali din ]ar`, câ[tigaser` cam tot, 

de la marele premiu, pân` la ultima 

men]iune. 

Care era leg`tura cu armata? 

Lùd#ndu-i pe s`l`jeni, în emisiunea 

respectiv`, se spunea c` partea 

interesant` este aceea c` de destinul 

lor în concurs se ocupa un c`pitan, 

adic` suspinatul, subordonat al 

generalului Ilie Ceau[escu!... Radule, 

to]i militarii îi erau subordona]i acestuia, 

c` el era secretarul Consiliului Politic 

Superior al Armatei, dar de la mine, 

din Zalù, pân` la el, adormeai 

num`rând treptele! 

– {i tu cum ai reac- 

]ionat? 

– M-am ridicat din pat, 

mi-am preg`tit cizmele [i 

centura. {tiam c` urmeaz` 

lupte grele. M-am hot`rât: 

chiar dac` nu m` dau ei afar`, 

C.V. Sergiu Vitalian Vaida. Data na[terii: 2 iunie 1956. Locul: 

sat Iegheri[te, comuna Cruci[or, raionul {omcu]a Mare, regiunea 

Maramure[ (azi \n jude]ul Satu Mare). {coala: clasele I – IV, 

Iegheri[te, clasele V-VIII, Cruci[or. 1971-1975, Liceul Militar 

„{tefan cel Mare”, C#mpulung Moldovenesc. 1975-1978, {coala 

Militar` de Ofi]eri Activi „Nicolae B`lcescu”, Sibiu. 1978/1988, 

ofi]er \n Regimentul 4 Mecanizat „Voievodul Gelu”, Zalù. 1988- 

1989, inginer principal Integrata de In, Zalù. 1989-1991, profesor 

II, {coala de Art`, Zalù. 1991-1998, ofi]er MApN, redactor emisiuni 

radio-TV Armata a IV-a „Transilvania”. 1998-2001, redactor Radio 

Cluj. 2001-prezent, realizator TVR Cluj. C`s`torit, un copil. 

plec eu! A doua zi diminea]a, la prima 

or`, în Biroul Opera]ii [i Preg`tire de 

Lupt`, unde eram încadrat, a intrat 

secretarul de partid: - Mai, mânzu], vino 

pân` la mine! A sosit o nota telefonic`... 

{i a început dansul. M-au purtat, ca pe 

un ciumat, la divizie, la armat`, la Bucure[ti. 

Stres. Mi s-a „sugerat” s` m` 

internez, la boli nervoase, la Nucet, 

dac` vreau s` nu am probleme. Am 

refuzat. M` luminasem. Radule, în 

emisiunea cu pricina, s-au dat inclusiv 

secven]e sonore din Festival. De unde 

le aveau? Pe vremea aceea, noi, românii 

de r#nd, nu aveam posibilitatea s` 

înregistr`m a[a ceva. Am în]eles c` 

„bìe]ii” se foloseau de mine ca de o 

supap`. Ma feream [i de oglind`! Miam 

luat concediu de odihn` [i am 

plecat la Câmpulung Muscel, unde se 

]inea festivalul-concurs „Tudor Mu[atescu”. 

La întoarcere, pe peronul g`rii 

din Zalù, ne a[teptau un microbuz de 

la întreprinderea ai c`ror angaja]i erau 

concuren]ii cu care am fost plecat [i... 

doi fl`cai din Biroul Cadre al Regimentului. 

– Du-te acas`, f`-]i bagajele, 

peste dou` ore ai tren. E[ti mutat la 

munci ! M` întorsesem în 1978. Eram 

numit comandant de pluton la 

exploatarea de suprafa]` a unei mine. 

I-am refuzat, le-am spus c` vorbim dup` 

concediu [i a început frecu[ul. M-au 

învinuit de neexecutare de ordin [i de 

dezertare. Nu m-am l`sat. De fapt, ei 

nu executaser` ordinele în vigoare, 

care prevedeau c` nu po]i fi mutat \n 

timpul concediului. Iar dezertor nu 

eram, c`ci în fiecare diminea]` m` 

prezentam la regiment. Am cerut s` 

fiu trecut în rezerv`. Îmi expirase 

contractul semnat la intrarea în liceul 

militar [i [tiam c` în armat` nu mai am 

niciun viitor. Ei ]ineau una-ntruna cu 

pu[c`ria. Numai c`, între timp, eu 

devenisem doctor în legi [i 

regulamente militare. 

– Care a fost reac]ia dup` 

apari]ia „Scrisorii împu[cate” ? 

– Tot de la Iulian Patca trebuie s` 

pornim. Ajunsese purt`tor de cuvânt al 

ministrului ap`r`rii [i, într-o zi, m` sun` 

s` întrebe dac` nu vreau s` revin în 

armat`. Era chiar în zilele când celor de 

la Topraisar li se învârto[ise boneta 

democra]iei. Mi-am zis s` mai a[tept. 

S-a schimbat ministrul, a plecat Militaru 

[i a venit generalul St`nculescu. Mi-am 

zis: am fost eu cum am fost, poate n-am 

[tiut s` m` „orientez”, dar niciodat` nu 

mi-am pus demnitatea în ghips. S` 

comande St`nculescu pe al]ii, nu pe 

mine! Dup` o vreme, a ajuns ministru 

generalul Spiroiu. La o întâlnire cu 

gazetarii militari, ace[tia l-au rugat s` 

aprobe rechemarea mea în rândul 

cadrelor active pentru nevoile presei [i 

ca o repara]ie moral`. Recunosc c` 

gestul colegilor mei [i motiva]ia lui m-au 

muiat. Am fost de acord, cu rug`mintea 

de a fi numit la Cluj. A[a am ajuns, la 1 

iulie 1991, în redac]ia Scutul Patriei, 

devenind, dup` un an, redactorul 

emisiunilor de radio-televiziune ale 

Armatei Transilvania, prima func]ie de 

acest fel aflat` în afara Bucure[tilor. 

– M-a[ întoarce acum la 

dragostea ta pentru folclor. În 

con[tiin]a public` ai r`mas ca unul 

dintre promotorii folclorului 

transilv`nean. 

– Cred c` am ajuns zilele când 

armata trebuie s` devin` gr`nicerul 

identit`]ii noastre culturale. Cu inim`, 

cu minte, cu diploma]ie. În Europa, în 

cartea noastr` de identitate trebuie s` 

existe, indubitabil, cel pu]in o fil` 

dedicat` folclorului. Noi avem ce nu au 

al]ii ! Ni l-ar lua, dar nu li se potrive[te. 

L-am fi v#ndut, dar folclorul nu se poate 

privatiza. Casa p`rinteasc` nu se vinde, 

scria Grigore Vieru. Nu vreau s` ajungem 

vase culturale goale. Altfel spus, 

avem bani, avem avere, îns` n-avem 

caractere! Îngustimea inimii e mai rea 

decât cea a min]ii. Nu manelele sunt de 

vin` de starea folclorului. Manelele sunt 

urâte pentru c` e urât` lumea noastr`. 

Folclorul este \n del`sare pentru c` 

del`satori suntem noi. Eu m` zbat, 

promovez tineri, umblu pe unde n-a 

c`lcat picior de or`[ean. Aduc ce mai 

www.presamil.ro; 

tpa@presamil.ro 

TEHNOREDACT 

TEHNOREDACTAR 

TEHNOREDACT AR ARE AR COMPUTERIZA 

OMPUTERIZA 

OMPUTERIZAT~ 

OMPUTERIZA T~ T~: T~ 

Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal, Roxana Matei. 

CORECTUR 

CORECTUR 

CORECTUR~: CORECTUR Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`. 

FOT FOT FOTOREPOR 

FOT OREPOR OREPORTAJ 

OREPOR AJ 

AJ::::: Eugen Mihai, Petric` Mihalache, 

C`t`lin Ovreiu. 

DIFUZARE: DIFUZARE: Rodica Dinc`, Ionel Tudor, Costel B`l`n 

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C 

nr. 137/8598-1980. 

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160 

Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX 

|nchiderea 

edi]iei – luni, 

ora 10.00 

ISSN1223-3641. 

0145. 

C. 1211/2010 

g`sesc! Unii în State, al]ii în Canada, 

unii în Spania, al]ii în Italia... M` tem c` 

se surp` lumea noastr` româneasc`. Dar 

cât mai grìm române[te, înseamn` c` 

nu ne-am predat. 

– Hai s` vorbim acum [i de 

Festivalul cântecului ost`[esc, 

pentru c` asta se întâmpl` doar la 

Cluj. Cum s-a n`scut, ce se 

întâmpl` cu cântecul ost`[esc în 

zilele noastre? 

– Ideea a apar]inut [efului cercului 

militar de atunci, colonelul Victor Sîrbu, 

în rezerv` acum. Vroia, ini]ial, s` fac` un 

concurs între microgarnizoanele 

Some[eni [i Flore[ti. Secretarul de 

redac]ie de atunci, Marian Vere[ezan, 

Dumnezeu s`-l odihneasc`, l-a chemat, 

am studiat propunerea [i am zis c` e o 

idee bun`. Generalul Cheler, comandant 

atunci, a spus, da, dar s`-l face]i na]ional. 

Prima edi]ie s-a declan[at mai greu, a 

doua mai bine. Gânde[te-te c`, aici, s-a 

lansat Grigore Le[e cu Cântecele de 

c`t`nie. Cântecul de c`t`nie e pe cale 

de dispari]ie. Serviciul militar nemaifiind 

obligatoriu, frecven]a interpret`rii lor a 

sc`zut. Au disp`rut [i motivele. Vor 

ap`rea altele. Probabil legate de 

înstrìnarea resim]it` de ai no[tri în variile 

teatre de opera]ii. Menirea festivalului 

nostru este de a ]ine cântecul de c`t`nie 

în actualitate. Cântecul acesta este una 

dintre mo[tenirile armiei române. În 

momentul de fa]`, armata de la Cluj [i 

oamenii de aici asta fac: î[i cheam` 

confra]ii în ajutor pentru p`strarea 

obâr[iilor. Chiar dac` nu sunt bani. 

Închipui]i-v` c`, acum trei ani, festivalul 

s-a ]inut cu un buget dodolo]. Anul trecut, 

când trebuia s` se ]in`, a fost amânat, 

întrucât bugetul era un sfert din cel 

anterior. Ei bine, Radule, s-a ]inut anul 

acesta, când n-a mai fost niciun leu! Dac` 

nu-l f`ceam, disp`rea. Mi-a spus generalul 

Avram C`t`nici c` \l va organiza [i 

la anul, pentru a intra în normalitate [i a 

reveni la perioada de doi ani între edi]ii. 

- În emisiunea ta de pe TVR Cluj 

- TVR3, de fiecare dat` vorbe[ti [i 

despre armat`... 

- Repet, de la patrusprezece ani, 

armata mi-a fost mam` [i tat`. Cum s`-]i 

ui]i p`rin]ii ? Eu sunt dintr-o familie 

numeroas`. F`r` armat`, nu [tiu dac` 

ajungeam ce am ajuns. Azi, mi se spune 

generalul televiziunilor din Transilvania. 

Cred c` [i din respect fa]` de mine, niciun 

redactor nu vorbe[te despre armat` f`r` 

s` m` consulte. Nu [tiu cât de util i-am 

fost o[tirii ca militar activ, cred îns`, c` îi 

sunt mai de folos în rezerv` ! 

- Sergiule, cum încheiam noi 

coresponden]ele tale pentru Ora 

armatei de la Radio România 

Actualit`]i? 

- De la Cluj-Napoca, tuturor, cinste 

[i omenie, pace, s`n`tate [i trai bun! Iar 

cititorilor Observatorului militar, le-a[ 

mai zice: Fi]i optimi[ti, suntem noi 

s`raci, dar nu suntem pro[ti. La bun` 

vedere! 

Interviu realizat de 

colonelul R`du] BÎLBÎIE 

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale 

„Reproducerea de scurte 

extrase este permis` \n condi- 

]iile prev`zute de art. 33 din 

Legea nr. 8/1996 privind dreptul 

de autor [i drepturile conexe.”

ziar 45.pdf - trustul de presa al ministerului apararii nationale

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?