grile licenta nutritie si dietetica
grile licenta nutritie si dietetica
grile licenta nutritie si dietetica
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
1. Care din următoarele afirmaţii privind alcătuirea dizaharidelor sunt adevărate?<br />
a. zaharoza = glucoza + fructoza<br />
b. maltoza = glucoza + glucoza<br />
c. galactoza = glucoza + levuloza<br />
d. lactoza = glucoza + galactoza<br />
e. dextroza = fructoza + galactoza<br />
R : a, b, d<br />
2. *Următoarele glucide sunt polizaharide, cu excepţia:<br />
a. amidon<br />
b. maltuloza<br />
c. inulina<br />
d. celuloza<br />
e. glicogen<br />
R : b<br />
3. Absorbţia glucidelor şi implicit indexul glicemic de depinde de:<br />
a. disponibilitatea relativă sau rezistenţa amidonului la acţiunea enzimelor<br />
b. activitatea enzimelor, în special lactaza din mucoasa intestinală<br />
c. prezenta oligozaharidelor neabsorbabile<br />
d. consumul de alcool<br />
e. consumul de alimente bogate in lipide<br />
R : a, b, c, e<br />
4. Proprietatile fiziologice ale fibrelor alimentare sunt:<br />
a. stimularea masticatiei, fluxului salivar <strong>si</strong> secretiei de suc gastric<br />
b. cresterea volumului bolului fecal<br />
c. a<strong>si</strong>gurarea substratului pentru fermentatia colonica<br />
d. producerea de acizi gra<strong>si</strong> cu lant lung cu rol in reactiile imune<br />
e. prevenirea absorbtiei integrale a gra<strong>si</strong>milor alimentare prin legarea de acizii<br />
biliari<br />
R: a, b, c, e<br />
5. Despre glucoză sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. se găseşte în cantităţi mari în fructe, cereale, miere<br />
b. este produsul principal al hidrolizei unor glucide complexe<br />
c. <strong>si</strong>stemul nervos central nu poate folo<strong>si</strong> glucoza ca sursă de energie<br />
d. în ficat şi muşchi este stocată sub formă de glicogen<br />
e. se mai numeşte levuloză<br />
R: a, b, d<br />
6. *Despre celuloză sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:<br />
a. este formată din molecule de glucoză într-o formă liniară<br />
b. legăturile dintre molecule sunt rezistente la acţiunea enzimelor care scindează<br />
amidonul<br />
c. se găseşte în pulpa şi coaja fructelor şi legumelor
R: d<br />
d. este forma de depozit a glucozei la om şi animale<br />
e. se întâlneşte în teci de cereale, nuci, seminţe<br />
7. Despre absorbţia glucidelor sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. glucidele sunt digerate în tubul digestiv cu ajutorull enzimelor până sunt<br />
transformate în glucoză, fructoză şi galactoză<br />
b. după absorbţie, glucoza este transportată la ficat prin circulaţia portală<br />
c. 10 % din glucoza ajunsă la ficat este folo<strong>si</strong>tă pentru oxidare şi pentru<br />
depozitare sub formă de glicogen<br />
d. glucoza intrată în circulaţia <strong>si</strong>stemică este disponibilă ţesuturilor periferice sub<br />
acţiunea insulinei<br />
e. glicemia post-prandială depinde şi de absorbţia intestinală şi gradul de<br />
preluare hepatică a glucozei<br />
R: a, b, d, e<br />
8. Care este conţinutul corect de fibre din următoarele alimente?<br />
a. o felie de pâine albă are
12. Următorii acizi gra<strong>si</strong> se pot numi esenţiali:<br />
a. acidul linoleic<br />
b. acidul oleic<br />
c. acidul linolenic<br />
d. acidul erucic<br />
e. acidul docosahexaenoic<br />
R: a, c, e<br />
13. *Despre acizii graşi polinesaturaţi sunt valabile următoarele afirmaţii, cu excepţia:<br />
a. conţin 2 sau mai multe duble legături<br />
b. acidul linoleic este convertit enzimatic în acid gama-linolenic şi acid<br />
arahidonic, ambii cu rol în dezvoltarea precoce a creierului<br />
c. acidul docosahexaenoic joacă un rol major în funcţia retiniană<br />
d. acidul arahidonic previne dermatita<br />
e. cel mai important acid ɷ-3 este acidul linoleic<br />
R: e<br />
14. Între funcţiile lipidelor intră şi:<br />
a. gră<strong>si</strong>mile a<strong>si</strong>gură absorbţia vitaminelor hidrosolubile<br />
b. cresc secreţia gastrică<br />
c. accelerează evacuarea gastrică<br />
d. ţesutul adipos contribuie la susţinerea organelor şi nervilor<br />
e. ţesutul adipos contribuie la menţinerea constantă a temperaturii corporale<br />
R: d, e<br />
15. Despre trigliceridele cu lanţ mediu se pot afirma următoarele:<br />
a. sunt rapid hidrolizate în tubul digestiv şi se absorb direct în circulaţia sangvină<br />
b. apar în circulaţia sangvină la 20 minute după ingestie<br />
c. sunt oxidate hepatic<br />
d. a<strong>si</strong>gură 11 kcal/g<br />
e. se adresează pacienţilor cu catabolism crescut sau malabsorbţie<br />
R: a, b, c, e<br />
16. Despre cantitatea de lipide din diferitele surse alimentare se poate afirma:<br />
a. fructele, legumele şi cerealele au un conţinut redus de lipide<br />
b. oul are ≤ 6 g lipide/100 g produs<br />
c. brânza slabă are între 4 – 6 g lipide/100 g produs<br />
d. telemeaua şi carnea au >7 g de lipide/100 g produs<br />
e. ciocolata are ≤4 g lipide/100 g produs<br />
R: a, b, d<br />
17. *Următorii aminoacizi sunt esenţiali, cu excepţia:<br />
a. leucina<br />
b. prolina<br />
c. arginina<br />
d. valina<br />
e. triptofanul<br />
R: b
18. Următorii aminoacizi sunt esenţiali:<br />
a. treonina<br />
b. histidina<br />
c. glutamina<br />
d. prolina<br />
e. serina<br />
R: a, b<br />
19. Următorii aminoacizi sunt neesenţiali:<br />
a. lizina<br />
b. alanina<br />
c. metionina<br />
d. glicina<br />
e. valina<br />
R: b, d<br />
20. Despre structura proteinelor sunt false următoarele afirmaţii:<br />
a. proteinele fibroase conţin câteva lanţuri polipeptidice helicoidale legate într-o<br />
structură liniară rigidă<br />
b. proteinele fibroase au solubilitae crescută şi rezitenţa mecanică mică<br />
c. proteinele globulare se găsesc în fluidele organismului<br />
d. proteine globulare sunt cazeina din lapte, albumina din ou<br />
e. proteinele fibroase sunt elemente structurale (coalgen, keratină)<br />
R: a, c, d, e<br />
21. *Deficitul de sodiu poate sa apara in urmatoarele conditii cu exceptia:<br />
a. pierderi gastro-intestinale<br />
b. insuficienta cortico-suprarenala<br />
c. pierdere de apa pura<br />
d. arsuri cutanate intinse<br />
e. tratament prelungit cu diuretice<br />
R: c<br />
22. Pota<strong>si</strong>ul in organism are urmatoarele roluri in:<br />
a. <strong>si</strong>nteza proteica<br />
b. echilibrul acido-bazic<br />
c. <strong>si</strong>nteza <strong>si</strong> activitatea unor enzime<br />
d. echilibrul ponderal<br />
e. activitatea neuromusculara<br />
R: a,b,c,e<br />
23. Ratia zilnica recomandata de fier este :<br />
a. barbati adulti 12-16 mg/zi<br />
b. adolescente (F) 15-18 mg/zi<br />
c. gravide 20-30 mg/zi<br />
d. adolescenti (B) 20- 25 mg/zi<br />
e. Femei de varsta fertila 18-20 mg/zi
R : a, b, d, e<br />
24. Ratia zilnica recomandata de calciu este :<br />
a. adult sanatos 1000 mg/zi<br />
b. sugar 350-500 mg/zi<br />
c. copil 500-800 mg/zi<br />
d. adolescent 1800-2000 mg/zi<br />
e. gravide <strong>si</strong> femeia care alapteaza 1500-2000 mg/zi<br />
R: a, b, c, e<br />
25. Despre magneziu se paote afirma:<br />
a. intră în structura osului împreună cu calciul<br />
b. nivelul seric normal este între 3-5 mEq/l<br />
c. se absoarbe de-a lungul intestinului subţire şi gros, dar cea mai amre parte în<br />
jejun<br />
d. este un cation intracelular<br />
e. organismul conţine circa 20-28 g magneziu<br />
R: a, c, d, e<br />
26. *Factori care favorizează absorbţia calciului sunt, cu excepţie:<br />
a. vitamina D<br />
b. aciditatea gastrică<br />
c. aportul de vitamina A şi C<br />
d. prezenţa proteinelor<br />
e. fibrele alimentare<br />
R: e<br />
27. Factori care determină scăderea absorbţiei calciului sunt:<br />
a. acidul oxalic<br />
b. acidul fitic din cereale<br />
c. dieta bogată în lipide<br />
d. proteinele<br />
e. fibrele alimentare<br />
R: a, b, c, e<br />
28. Funcţiile calciului în organism sunt şi:<br />
a. rol plastic la nivelul oaselor şi dinţilor<br />
b. activează factorul intrinsec Castle<br />
c. necesar în transmiterea nervoasă<br />
d. efecte para<strong>si</strong>mpaticomimetice<br />
e. împreună cu magneziul scade excitabilitatea neuromusculară<br />
R: a, b, c, e<br />
29. Surse de magneziu sunt şi:<br />
a. leguminoasele uscate<br />
b. peştele<br />
c. nuci <strong>si</strong> alune<br />
d. cacao<br />
e. cereale integrale
R: a, c, d, e<br />
30. Deficitul de magneziu se manifestă prin:<br />
a. disfagie<br />
b. fasciculaţii<br />
c. anxietate<br />
d. hipoten<strong>si</strong>unea arterială<br />
e. depre<strong>si</strong>e<br />
R: a, b, c, e<br />
31. Continutul de apa al organismului:<br />
a. procentul de apa din organism variaza intre 50-70%<br />
b. cantitatea de apa din organism creste pe masura ce masa adipoasa creste<br />
c. continutul in apa variaza in functie de sex, barbatii avand un procent mai ridicat<br />
d. continutul in apa variaza in functie de varsta <strong>si</strong> se coreleaza invers proportional cu<br />
aceasta<br />
e. continutul in apa al organismului creste cu varsta<br />
R: a, c, d<br />
32. Compartimentele apei in organism:<br />
a. apa se gaseste atat in compartimentul extracelular cat <strong>si</strong> in cel intracelular<br />
b. fluidul interstitial reprezinta apa ce inconjoara celulele<br />
c. fluidele tisulare reprezinta apa ce inconjoara celulele<br />
d. compartimentul intracelular reprezinta 60% din greutatea corporala<br />
e. continutul crescut de apa la nivel intracelular se explica prin faptul ca aici se<br />
desfasoara toate procesele din care rezulta energia necesara supravietuirii<br />
R: a, b, e<br />
33. Functiile apei in organism sunt de:<br />
a. solvent<br />
b. reglarea temperaturii corporale<br />
c. transport<br />
d. in forma <strong>si</strong> structura corporala<br />
e. in metabolismul proteinelor<br />
R; a, b, c, d<br />
34. In reglarea temperaturii coporale:<br />
a. apa nu intervine in mentinerea unei temperaturi constante<br />
b. pierderile de apa pe cale cutanata sunt ajustate in functie de temperatura<br />
c. evaporarea <strong>si</strong> perspiratia cresc atunci cand temperatura creste<br />
d. evaporarea <strong>si</strong> perspiratia determina scaderea temperaturii corporale<br />
e. cand temperatura scade, cresc evaporarea <strong>si</strong> perspiratia<br />
R: b, c, d
35. Apa circula in organismsub forma de:<br />
a. sange<br />
b. glucide<br />
c. secretii<br />
d. fluide tisulare<br />
e. proteine<br />
R: a, c, d<br />
36. Apa este un determinant al formei corporale prin:<br />
a. transportul nutrientilor <strong>si</strong> produ<strong>si</strong>lor de secretie<br />
b. a<strong>si</strong>gura turgescenta tesuturilor<br />
c. a<strong>si</strong>gura disten<strong>si</strong>a <strong>si</strong> gradul de rigiditate al celulelor<br />
d. a<strong>si</strong>gura un rol de lubrifiant pentru structurile implicate in mobilitatea corpului<br />
e. variatiile de pre<strong>si</strong>une ale apei in celule <strong>si</strong> membrane influenteaza disten<strong>si</strong>a <strong>si</strong> gradul<br />
de rigiditate al celulelor, fiind astfel un determinat al formei corporale<br />
R: b, c, e<br />
37. Despre apa este adevarat ca:<br />
a. in conditii normale un adult metabolizeaza 5 litri de apa pe zi<br />
b. aportul de apa <strong>si</strong> pierderile acesteia nu au cai precise de reglare hormonala<br />
c. in timpul exercitiului fizic necesarul de apa este crescut<br />
d. copii au un necesar de apa scazut<br />
e. copii au un risc de deshidratare crescut<br />
R: c, e<br />
38. Despre apa este adevarat ca:<br />
a. copii au un risc de deshidratare crescut in conditii de temperatura ridicata<br />
b. la copii, suprafata cutanata raportata la masa corporala este mare, determinand un risc<br />
crescut de deshidratare<br />
c. rata de evaporare depinde de suprafata cutanata<br />
d. rata de evaporare depinde de greutate<br />
e. femeile gravide <strong>si</strong> cele care alapteaza au un necesar crescut de apa<br />
R: a, b, c, e<br />
39. Despre apa este adevarat ca:<br />
a. in conditii de temperaturi ridicate evaporarea <strong>si</strong> perspiratia sunt reduse<br />
b. cand temperatura scade, perspiratia <strong>si</strong> evaporarea scad, rezultand cresterea<br />
temperaturii corporale<br />
c. efortul fizic in conditii de temperaturi ridicate duce la pierderi de apa prin transpiratie<br />
de pana la 2 l pe ora<br />
d. la varstnici apare alterarea mecanismului fiziologic al setei<br />
e. copiii au un necesar de apa mai crescut comparativ cu adultii<br />
R: b, c, d, e
40. Reglarea setei:<br />
a. poate fi alterata la varstnici<br />
b. este realizata de centrii hipotalamici<br />
c. este influentata de gradul de deshidratare<br />
d. se face exclu<strong>si</strong>v prin mecanisme hormonale<br />
e. nu este influentata de concentratia de sodiu extracelulara<br />
R : a, b, c<br />
41. In conditii de deshidratare :<br />
a. scade nivelul de sodiu extracelular<br />
b. scade volumul lichidului extracelular<br />
c. mucoasa bucala se usuca datorita lichidului extracelular mai concentrat la acest nivel<br />
d. mucoasa bucala uscata nu declanseaza senzatia de sete<br />
e. chemoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbarile de pre<strong>si</strong>une de la nivelul<br />
lichidului cerebrospinal<br />
R: b, c<br />
42. In conditii de deshidratare :<br />
a. creste cancentratia de sodiu la nivel extracelular<br />
b. scade volumul lichidului intracelulat<br />
c. osmoreceptorii de la nivelul creierului percep schimbarile de pre<strong>si</strong>une de la nivelul<br />
lichidului cerebrospinal <strong>si</strong> stimuleaza setea<br />
d. ingestia de apa stimuleaza osmoreceptorii de la nivelul creierului<br />
e. ingestia de apa stimuleaza receptorii diseminati in peretele gastric <strong>si</strong> inhiba setea<br />
R: a, c, e<br />
43. Hormonii implicati in reglarea balantei hidrice sunt:<br />
a. insulina<br />
b. vasopre<strong>si</strong>na<br />
c. cortizolul<br />
d. aldosteronul<br />
e. adrenalina<br />
R: b, d<br />
44. In reglarea balantei hidrice, aldosteronul:<br />
a. determina eliminarea de sodiu la nivel renal<br />
b. determina reabsorbtia de sodiu la nivel renal<br />
c. determina reabsorbtie crescuta de apa<br />
d. este secretat de suprarenale<br />
e. nu are rol in reglarea balantei hidrice<br />
R: b, c, d<br />
45. Sursele de apa ale organismului sunt:<br />
a. consumul de apa <strong>si</strong> alte lichide<br />
b. apa din alimente<br />
c. apa rezultata prin evaporare <strong>si</strong> perspiratie
d. apa rezultata din procesele de oxidare din organism<br />
e. apa rezultata prin ultrafiltrarea renala<br />
R: a, b, d<br />
46. Eliminarea de apa din organism se face pe urmatoarele cai:<br />
a. renala<br />
b. cutanata<br />
c. hormonala<br />
d. pulmonara<br />
e. intestinala<br />
R: a, b, d, e<br />
47. Eliminarea de apa din organism pe cale renala:<br />
a. pierderile renale se impart in obligatorii <strong>si</strong> facultative<br />
b. pierderile obligatorii se refera la cele necesare pentru indepartarea substantelor ce se<br />
elimina in mod normal prin urina<br />
c. pierderile obligatorii se refera la cele legate de reglarea diurezei<br />
d. pierderile facultative sunt mai mari cantitativ decat cele obligatorii<br />
e. pierderile renale faculative se refera la cantitatea de apa excretata in vederea<br />
mentinerii balantei hidrice<br />
R: a, b, e<br />
48. Eliminarea de apa pe cale cutanata are loc prin:<br />
a. excretie<br />
b. secretie<br />
c. perspiratie<br />
d. transport activ<br />
e. difuziune<br />
R: c, e<br />
49. Eliminarea de apa pe cale cutanata:<br />
a. creste in conditii de efort fizic<br />
b. scade in conditii de temperatura crescuta<br />
c. creste in conditii de temperatura crescuta<br />
d. aprozimativ 300 ml se pierd zilnic prin difuziune<br />
e. este mai importanat decat cea pe cale renala<br />
R: a, b, c, d<br />
50. Eliminarile de apa:<br />
a. cele cutanate <strong>si</strong> pulminare cresc in conditii de temperatura redusa<br />
b. prin respiratie se pierd zilnic aproximativ 350 ml<br />
c. pierderile pulmonare de apa sunt mai reduse la cald<br />
d. eliminarile renale sunt influentate de temperaturile crescute<br />
e. in conditii de diaree, pierderile intestinale sunt crescute<br />
R: b, c, e
51. Se recomanda un aport de apa de:<br />
a. 1 ml apa pentru 1 kcal la adulti<br />
b. 1 ml apa pentru 1 kcal la copii<br />
c. 150 ml/kgcorp la adulti<br />
d. 2-2,5 l pe zi la adulti<br />
e. 150 ml/kgcorp la nou-nascuti<br />
R: a, d, e<br />
52. Necesarul de apa este mai mare la copii datorita:<br />
a. suprafetei corporale mici<br />
b. procentului mic de apa din compozitia corporala<br />
c. procentului mare de apa din compozitia corporala<br />
d. capacitate mare de a limita diureza<br />
e. suprafetei corporale mari raportata la greutate<br />
R: c, e<br />
53. Au un necesar crescut de apa:<br />
a. Nou nascutii<br />
b. Varsticii<br />
c. Femeile care alapteaza<br />
d. Copii<br />
e. Bolnavii<br />
R : a, c, d, e<br />
54. In cazul varsnicilor, riscul de deshidratre este ridicat deoarece :<br />
a. au un necesar mare de apa<br />
b. au un metabolism ridicat<br />
c. exista dereglari ale mecanismului fiziologic setei<br />
d. ingestia de lichide este mai redusa<br />
e. secretia de vasopre<strong>si</strong>na este mai redusa<br />
R: c, d<br />
55. Apa are rol de:<br />
a. solvent lichid pentru toate procesele chimice care se desfasoara in organism<br />
b. lubrifiant pentru structurile ce a<strong>si</strong>gura mobilitatea corpului<br />
c. trasportor pentru nutrienti, produ<strong>si</strong> de secretie, metaboliti, in concordanta cu<br />
nece<strong>si</strong>tatile tisulare<br />
d. solvent, pentru ca inhiba reactiile de hidroliza<br />
e. nu are rol in reglarea temperaturii corporale<br />
R: a, b, c<br />
56. Despre vitamine sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. sunt compuşi organici indispensabili proceselor metabolice;<br />
b. se <strong>si</strong>ntetizează în organism;<br />
c. trebuie a<strong>si</strong>gurate prin aport alimentar;<br />
d. sunt substanţe naturale;<br />
e. se cla<strong>si</strong>fică în două grupe pe baza structurii chimice.<br />
R: a, c, d.<br />
57. Vitaminele liposolubile:<br />
a. au caracter lipofil;<br />
b. nu sunt absorbite în circulaţia limfatică;<br />
c. au nevoie de prezenţa bilei pentru absorbţie şi digestie;<br />
d. nu se pot acumula în organism;<br />
e. aportul deficitar determină fenomene de carenţă precoce.<br />
R: a, c.<br />
58. Despre vitamina A sunt false următoarele afirmaţii:<br />
a. are mai multe forme active;<br />
b. formele active se găsesc în produsele de origine vegetală;<br />
c. compuşii cu rol de provitamină A se găsesc în produsele de origine vegetală;<br />
d. acidul retinoic reprezintă un compus cu rol de provitamină A;<br />
e. provitamina este convertită în forma activă în rinichi.<br />
R: b, d, e.<br />
59. Absorbţia carotenilor din tubul digestiv:<br />
a. variază în funcţie de capacitatea de digestie a proteinelor cu care sunt complexaţi;<br />
b. nu depinde de niciun factor;<br />
c. este diferită în funcţie de cantitatea de lipide din dietă;<br />
d. variază în funcţie de glucide;<br />
e. depinde de orarul meselor.<br />
R: a, c.<br />
60. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. în celulele mucoasei intestinale, retinolul se leagă de o proteină celulară de legare;<br />
b. după ce este reesterificat în celula intestinală, retinolul intră în constituţia<br />
chilomicronilor;<br />
c. carotenii nu intră în constituţia chilomicronilor pentru a ajunge la ficat;<br />
d. la nivelul ficatului, are loc hidroliza esterilor cu formare de retinol şi trigliceride;<br />
e. din hidroliza hepatică a esterilor rezultă acizi graşi.<br />
R: a, b, e.<br />
61. De la nivelul ficatului, retinolul poate intra pe următoarele căi metabolice:<br />
a. poate fi depozitat în celula hepatică sub formă neesterificată;<br />
b. se poate lega de proteina transportoare şi trece în sânge;<br />
c. poate fi depozitat în celula hepatică numai după ce este esterificat cu acid<br />
palmitic;<br />
d. poate fi legat de proteina celulară de legare, care reglează concentraţia sa celulară;
e. este reesterificat şi nu se poate depozita în ficat.<br />
R: b, c, d.<br />
62. *Una dintre formele biologic active ale vitaminei A este următoarea:<br />
a. retinolul;<br />
b. carotenul;<br />
c. beta-carotenul;<br />
d. provitamina A;<br />
e. acidul eicosapentaenoic.<br />
R: a.<br />
63. *În sânge, retinolul:<br />
a. circulă legat de un complex proteic specific;<br />
b. poate circula liber, nelegat de proteine;<br />
c. se leagă de molecule lipidice;<br />
d. interacţionează cu celula ţinţă fără a fi legat de proteina specifică;<br />
e. circulă legat de albumină.<br />
R: a.<br />
64. Despre rolurile îndeplinite de vitamina A sunt adevărate următoarele:<br />
a. retinalul are rol în vederea nocturnă;<br />
b. retinolul este implicat în <strong>si</strong>nteza de glicoproteine;<br />
c. vitamina A intervine în reglarea activităţii osteoclastelor;<br />
d. vitamina A are rol în reglarea echilibrului hidro-electrolitic;<br />
e. prin acidul retinoic, are rol în morfogeneza embrionară şi funcţia celulelor<br />
epiteliale.<br />
R: a, b, c, e.<br />
65. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. conţinutul de vitamină A al alimentelor se măsoară în echivalenţi de activitate a<br />
retinolului;<br />
b. necesarul zilnic de vitamină A este mai mare la adulţi;<br />
c. necesarul de vitamină A nu creşte în sarcină;<br />
d. necesarul de vitamină A este mai mare pe perioada lactaţiei;<br />
e. un echivalent de activitate a retinolului este egal cu 3,33 UI de vitamină A.<br />
R: a, b, d, e.<br />
66. Între sursele de vitamină A se regăsesc:<br />
a. ficat;<br />
b. lactate;<br />
c. fructe;<br />
d. legume;<br />
e. produse vegetale.
R: a, b.<br />
67. Sunt false următoarele afirmaţii:<br />
a. deficitul de vitamină A poate fi primar sau secundar;<br />
b. unul dintre semnele care apar în carenţa de vitamină A este hiperkeratoza<br />
foliculară;<br />
c. deficitul de vitamină A duce în final la cecitate;<br />
d. dozele mari de vitamină A nu pot produce toxicitate;<br />
e. hipovitaminoza A se poate manifesta prin cheilită.<br />
R: d, e.<br />
68. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina D:<br />
a. este implicată în homeostazia calciului şi fosforului prin intervenţii la nivel<br />
intestinal, osos şi renal ;<br />
b. poate fi <strong>si</strong>ntetizată în piele, sub acţiunea razelor ultraviolete din precursori de<br />
origine animală sau vegetală;<br />
c. forma activă nu este hidroxilată;<br />
d. pentru a fi activă nece<strong>si</strong>tă o hidroxilare în ficat;<br />
e. forma activă se numeşte calcitriol.<br />
R: a,b, e.<br />
69. Printre acţiunile vitaminei D se numără următoarele:<br />
a. stimulează absorbţia activă a calciului la nivel intestinal;<br />
b. inhibă reabsorbţia tubulară renală a calciului şi fosfatului;<br />
c. stimulează sau inhibă <strong>si</strong>nteza anumitor proteine;<br />
d. afectează transcripţia genică prin interacţiune cu receptori specifici membranari;<br />
e. la nivel osos, alături de parathormon, mobilizează calciul în scopul menţinerii<br />
nivelului seric în limite normale.<br />
R: a, c, d, e.<br />
70. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina D:<br />
a. adultul îşi a<strong>si</strong>gură necesarul prin expunere la soare şi ingestie în cantităţi mici;<br />
b. cea mai bogată sursă alimentară este uleiul din ficat de peşte;<br />
c. deficitul de vitamină D determină rahitism;<br />
d. copiii nu sunt mai susceptibili de a avea hipervitaminoză D faţă de adulţi;<br />
e. hipervitaminoza se caracterizează prin hipercalcemie şi hipofosfatemie.<br />
R: a, b, c.<br />
71. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina E:<br />
a. cel mai activ compus dintre vitaminele E este alfa-tocoferolul;<br />
b. este cel mai puternic antioxidant hidrosolubil;<br />
c. protejează acizii graşi polinesaturaţi din structura membranelor celulare;
d. se produc pierderi de vitamina E prin lăsare la temperatura camerei;<br />
e. tocoferolii pot fi distruşi prin contact cu fierul feric.<br />
R: a, b, e.<br />
72. Între sursele cele mai bogate de vitamină E se regăsesc:<br />
a. nuci;<br />
b. peşte;<br />
c. uleiuri vegetale;<br />
d. lapte;<br />
e. ouă.<br />
R: a, b, c.<br />
73. Sunt false următoarele afirmaţii despre vitamina E:<br />
a. carenţa este extrem de rară la adulţi;<br />
b. carenţa poate apărea la pacienţi cu insuficienţă pancreatică endocrină;<br />
c. la prematuri, hipovitaminoza E se poate manifesta prin anemie hemolitică;<br />
d. toxicitatea este foarte frecventă;<br />
e. organismul uman nu poate tolera doze de 10 ori mai mari decât necesarul.<br />
R: b, d, e.<br />
74. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina K:<br />
a. sursa alimentară este reprezentată de filochinonele din plante;<br />
b. o altă sursă este reprezentată de menachinonele produse de bacteriile intestinale;<br />
c. menadiona este forma gă<strong>si</strong>tă în alimente de origine animală;<br />
d. filochinonele sunt sen<strong>si</strong>bile la lumină şi iradiere;<br />
e. principalul rol este la nivelul ficatului în <strong>si</strong>nteza factorilor de coagulare.<br />
R: a, b, d, e<br />
75. Sunt false următoarele afirmaţii despre vitamina K:<br />
a. principala sursă alimentară este constituită de cereale;<br />
b. carenţa poate să apară la nou-născutul de câteva zile, după dezvoltarea florei<br />
bacteriene;<br />
c. manifestările clinice ale carenţei sunt reprezentate de fenomene hemoragipare;<br />
d. toxicitatea apare în cazul utilizării analogului <strong>si</strong>ntetic;<br />
e. se recomandă administrarea profilactică de menadionă.<br />
R:a, b, e<br />
76. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre tiamină:<br />
a. se mai numeşte şi vitamina B3;<br />
b. cantitatea cea mai importantă se găseşte în carnea de porc;<br />
c. se distruge la frig;<br />
d. forma metabolic activă este tiaminpirofosfatul;
e. stimulează fosforilarea proteinelor din canalul de sodiu de la nivelul membranei<br />
neuronului.<br />
R: b, d, e.<br />
77. Următoarele afirmaţii despre vitamina B1 sunt false:<br />
a. deficienţa apare în ţările în curs de dezvoltare prin consumul unor cantităţi mari de<br />
orez nedecorticat;<br />
b. în ţările dezvoltate carenţa este secundară alcoolismului;<br />
c. toxicitatea este frecventă;<br />
d. doze de 100 de ori mai mari decât normalul determină cefalee, convul<strong>si</strong>i, aritmii.<br />
e. boala beri-beri este o formă a toxicităţii.<br />
R: a, c, e.<br />
78. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina B2:<br />
a. este prezentă mai ales în produsele lactate, carne;<br />
b. nu este distrusă de razele ultraviolete;<br />
c. prezenţa viaminei B2 este necesară pentru conver<strong>si</strong>a vitaminei B6 la forma activă;<br />
d. carenţa este fatală;<br />
e. dermatita seboreică este una dintre manifestările carenţei.<br />
R: a, b, e.<br />
79. *Care afirmaţie despre vitamina B2 este falsă?<br />
a. este cunoscută şi sub denumirea de riboflavină;<br />
b. toxicitatea a fost descrisă în practica clinică;<br />
c. deoarece este distrusă de razele ultraviolete, laptele nu se mai îmbuteliază în<br />
sticle;<br />
d. hipovitaminoza se poate manifesta prin cheilită, stomatită;<br />
e. este necesară pentru conver<strong>si</strong>a niacinei la triptofan.<br />
R: b<br />
80. Despre niacină sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. se mai numeşte vitamina B3;<br />
b. acidul nicotinic şi nicotinamida intră în compoziţia NAD şi NADP;<br />
c. se <strong>si</strong>ntetizează pornind de la triptofan;<br />
d. principalele surse alimentare sunt reprezentate de carne şi peşte;<br />
e. orezul conţine cantităţi foarte mari de niacină.<br />
R: a, b, c, d.<br />
81. *Care dintre următoarele afirmaţii despre vitamina B3 este falsă?<br />
a. hipovitaminoza severă determină pelagra;<br />
b. pelagra este fatală dacă nu este tratată;<br />
c. acidul nicotinic poate fi utilizat în tratamentul dislipidemiilor;
d. hipervitaminoza poate duce la insuficienţă hepatică;<br />
e. în stadii incipiente, carenţa se manifestă prin contracturi musculare.<br />
R: e<br />
82. Despre vitamina B5 sunt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. este larg răspândită în organism;<br />
b. principalele surse sunt reprezentate de organe metabolic active: ficat, rinichi;<br />
c. este parte integrantă a coenzimei A;<br />
d. carenţa apare foarte des la oameni;<br />
e. carenţa este descrisă la pacienţi cu malnutriţie severă.<br />
R: a, b, c, e<br />
83. Vitamina B6:<br />
a. este un nume generic ce include 6 compuşi;<br />
b. formele metabolic active în organismul uman sunt cele fosforilate;<br />
c. cantităţi mari se găsesc în carne, viscere, cereale intergrale;<br />
d. piridoxalfosfatul este o forma inactivă metabolic;<br />
e. hipovitaminoza poate apărea în unele anomalii ale metabolismului aminoacizilor.<br />
R: a, b, c, e<br />
84. Sunt adevărate următoarele afirmaţii despre vitamina B12:<br />
a. sursele de vitamină B12 sunt exclu<strong>si</strong>v de origine animală;<br />
b. suferă modificări în timpul preparării termice;<br />
c. formele active au un rol important în transferul unui atom de carbon;<br />
d. carenţa apare cel mai frecvent prin aport alimentar scăzut;<br />
e. carenţa determină anemie megaloblastică.<br />
R: a, c, e<br />
85. Carenţa de acid folic:<br />
a. poate fi indusă de aportul alimentar insuficient;<br />
b. poate apărea în alcoolism;<br />
c. apare şi datorită carenţei de vitamină B12;<br />
d. poate determna defecte de închidere a tubului neural;<br />
e. apare în <strong>si</strong>tuaţii cu turn-over celular scăzut.<br />
R: a, b, c, d<br />
86. Printre sursele de acid folic se numără:<br />
a. spanac;<br />
b. lapte;<br />
c. broccoli;<br />
d. produse de carne;<br />
e. fasolea uscată.
R: a, c, d, e<br />
87. Despre biotină sunbt adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. denumeşte 3 substanţe metabolic active;<br />
b. cantităţi mari se găsesc în ficat, lapte;<br />
c. carenţa este rară deoarece biotina este larg răspândită în alimente;<br />
d. carenţa poate să apară în cazul consumului unor cantităţi mari de albuş de ou fiert;<br />
e. hipovitaminoza se poate manifesta prin alopecie, dermatită.<br />
R: a, b, c, e<br />
88. Vitamina C:<br />
a. poate fi <strong>si</strong>ntetizată în organismul uman;<br />
b. se găseşte atât în produse de origine vegetală, cât şi animală;<br />
c. este distrusă prin oxidare;<br />
d. are rol de agent antioxidant;<br />
e. carenţa determină hemoragii gingivale.<br />
R: b, c, d, e<br />
89. *Depozitele energetice ale organismului sunt determinate de:<br />
a. Aportul energetic<br />
b. Consumul de energie secundar creşterii şi dezvoltării<br />
c. Consumul de energie secundar activităţii fizice<br />
d. Balanţa existentă între aportul de alimente şi consumul de energie<br />
e. Statutul de fumător<br />
R: d<br />
90. Referitor la sursele energetice ale organismului sunt adevărate următoarele:<br />
a. Singura sursă energetică disponibilă organismului uman este cea reprezentată de<br />
alimente<br />
b. Desfacerea legăturilor chimice din structura alimentelor determină eliberarea de<br />
energie<br />
c. Energia eliberată din alimente este încorporată în legăturile fosfat macroergice din<br />
componenţa intermediarilor energetici<br />
d. Principalul donator de energie liberă este ATP<br />
e. Cea mai mare parte a ATP este produsă la nivelul reticulilor endoplasmatici<br />
R: a, b, c, d<br />
91. Depozitele energetice ale organismului adult sunt:<br />
a. La nivelul ţesutului adipos sub formă de trigliceride<br />
b. La nivel hepatic sub formă de glucoză<br />
c. La nivel hepatic sub formă de glicogen şi trigliceride<br />
d. La nivel muscular sub formă de glicogen<br />
e. La nivelul ţesutului adipos sub formă de glicogen<br />
R: a, c, d<br />
92. În cele două perioade distincte, de post şi cea alimentară, căile metabolice activate<br />
vor fi caracterizate prin:
a. În perioada de post, consumul de energie din depozite glucidice şi lipidice<br />
b. În perioada alimentară, stocare de energie sub formă de glicogen şi trigliceride<br />
c. În perioada de post, stocare de energie sub acţiunea insulinei<br />
d. În perioada alimentară, reacţii anabolice sub acţiunea insulinei<br />
e. În perioada de post, reacţii catabolice sub acţiunea glucagonului<br />
R: a, b, d, e<br />
93. Componentele principale ale consumului energetic sunt reprezentate de:<br />
a. Metabolismul bazal<br />
b. Aportul alimentar<br />
c. Termogeneza<br />
d. Energia necesară activităţii fizice<br />
e. Energia razelor solare<br />
R: a, c, d<br />
94. Metabolismul bazal reprezintă:<br />
a. Nivelul minim de energie necesară menţinerii vieţii<br />
b. Consumul energetic compatibil cu supravieţuirea<br />
c. 60-75% din consumul energetic zilnic<br />
d. Consumul de energie necesar deplasării corpului<br />
e. Energia a<strong>si</strong>gurată de alimente<br />
R: a, b, c<br />
95. Principalii factori care influenţează valoarea metabolismului bazal sunt<br />
reprezentaţi de:<br />
a. Masa corporală<br />
b. Vârsta<br />
c. Sexul<br />
d. Compoziţia corporală<br />
e. Venitul familial<br />
R: a, b, c, d<br />
96. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul bazal sunt adevărate:<br />
a. Există o relaţie de directă proporţionalitate între metabolismul bazal şi greutatea<br />
corporală<br />
b. Repartiţia ţesutului adipos are o mare influenţă asupra valorii metabolismului<br />
bazal<br />
c. Masa slabă nu influenţează valoarea metabolismului nazal<br />
d. Ţesutul adipos are cea mai mare rată a metabolismului<br />
e. Valoarea metabolismului bazal depinde de vârstă<br />
R: a, e<br />
97. Referitor la acţiunea dinamică specifică a alimentelor, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Nu este influenţată de compoziţia dietei<br />
b. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de proteine şi<br />
carbohidraţi<br />
c. Cel mai mare consum energetic se înregistrează după ingestia de lipide<br />
d. Cel mai mic consum energetic se înregistrează după ingestia de lipide<br />
e. Reprezintă cantitatea de energie consumată pentru digestia, absorbţia, transportul<br />
şi metabolismul alimentelor ingerate
R: b, d, e<br />
98. Acţiunea dinamică a alimentelor poate fi modificată astfel:<br />
a. Alimentele condimentate cresc consumul energetic<br />
b. Alimentele condimentate scad consumul energetic<br />
c. Cafeina scade consumul energetic<br />
d. Alimentele calde cresc consumul energetic<br />
e. Nicotina creşte consumul energetic<br />
R: a, d, e<br />
99. Referitor la temperatura corpului uman sunt adevărate următoarele:<br />
a. Se menţine constantă în limite de 36,2-36,8 o C temperatura periferică<br />
b. Copii prezintă valori mai ridicate decât vârstnicii<br />
c. Se menţine constantă în limite de 37-37,5 o C temperatura centrală<br />
d. Există variaţii diurne cu valori mai mari la prânz comparativ cu dimineaţa<br />
e. Deviaţiile termice ale mediului ambiant nu influenţează niciodată temperatura<br />
corpului uman<br />
R: a, b, c<br />
100. Energia necesară desfăşurării activităţilor fizice reprezintă:<br />
a. Aproximativ 30% din cheltuielile energetice ale organismului<br />
b. Cea mai variabilă componentă a consumului energetic total al organismului<br />
c. Componenta necesară doar desfăşurării sporturilor de performanţă<br />
d. 50% din cheltuielile energetice ale organ<strong>si</strong>mului, indiferent de vârstă şi sex<br />
e. Componenta neglijabilă a balanţei energetice<br />
R: a, b<br />
101. *Tipul de substrat energetic utilizat în timpul efortului fizic depinde de:<br />
a. Inten<strong>si</strong>tatea efortului fizic<br />
b. Durata efortului fizic<br />
c. Antrenamentul persoanei<br />
d. Greutatea persoanei<br />
e. Toate de mai sus<br />
R: e<br />
102. Următoarele afirmaţii cu privire la sursele energetice din timpul efortului fizic<br />
sunt adevărate:<br />
a. Un efort fizic de inten<strong>si</strong>tate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de<br />
ATP existente şi cele formate prin intermediul fosfocreatinei<br />
b. Un efort fizic de inten<strong>si</strong>tate foarte mare şi durata mică se bazează pe rezervele de<br />
trigliceride<br />
c. Un efort fizic de inten<strong>si</strong>tate mare ce durează mai mult de câteva secunde va<br />
impune intrarea în acţiune a căii glicolitice anaerobe<br />
d. Efectuarea unui efort fizic de inten<strong>si</strong>tate moderată-redusă va presupune utilizarea<br />
energiei provenite în principal din metabolizarea acizilor graşi<br />
e. Un efort fizic de inten<strong>si</strong>tate mare ce durează câteva ore se bazează pe rezervele de<br />
ATP<br />
R: a, c, d<br />
103. Masurarea consumului energetic se face prin calorimetrie indirecta care :
a. implica determinarea consumului de oxigen <strong>si</strong> a producerii de bioxid de carbon intrun<br />
interval de timp dat<br />
b. poate fi aplicat unui subiect in repaos sau in activitate<br />
c. permite calculul cantitatii de caldura din incinta unde este amplasat pacientul<br />
d. permite calculul coeficientului respirator<br />
e. masoara diferenta dintre rata de eliminare a oxigenului <strong>si</strong> a hidrogenului<br />
R: a, b, d.<br />
104. *Urmatoarele valori ale energiei rezultata din digestia unui gram din<br />
urmatoarele nutrimete sunt adevarate cu exceptia :<br />
a. proteine 4 kcal/g<br />
b. lipide 9 kcal/g<br />
c. fibre alimentare 5 kcal/g<br />
d. alcool 7 kcal/g<br />
e. glucide 4 kcal/g<br />
R : c<br />
105. Care din urmatoarele afirmatii privind alcatuirea dizaharidelor sunt adevarate :<br />
a. zaharoza = glucoza + fructoza<br />
b. maltoza = glucoza + glucoza<br />
c. galactoza = glucoza + levuloza<br />
d. lactoza = glucoza + galactoza<br />
e. dextroza = fructoza + galactoza<br />
R : a, b, d.<br />
106. *Urmatoarele glucide sunt polizaharide cu exceptia<br />
a. amidon<br />
b. maltuloza<br />
c. inulina<br />
d. celuloza<br />
e. glicogen<br />
R : b<br />
107. Absorbtia glucidelor <strong>si</strong> implicit indexul glicemic de depinde de :<br />
a. disponibilitatea relative sau rezistenta amidonului la actiunea enzimelor<br />
b. activitatea enzimelor , in special lactaza din mucoasa intestinala<br />
c. prezenta oligozaharidelor neabsorbabile<br />
d. consumul de alcool<br />
e. consumul de alimente bogate in lipide<br />
R : a, b, c, e<br />
108. Proprietatile fiziologice ale fibrelor alimentare sunt:<br />
a. stimularea masticatiei, fluxului salivar <strong>si</strong> secretiei de suc gastric<br />
b. cresterea volumului bolului fecal<br />
c. a<strong>si</strong>gurarea substratului pentru fermentatia colonica
d. producerea de acizi gra<strong>si</strong> cu lant lung cu rol in reactiile imune<br />
e. prevenirea absorbtiei integrale a gra<strong>si</strong>milor alimentare prin legarea de acizii biliari<br />
R: a, b, c, e.<br />
109. Din grupa sterolilor fac parte urmatoarele :<br />
a. Colesterolul<br />
b. ceramide<br />
c. sarurile biliare<br />
d. biotina<br />
e. vitamina D<br />
R: a, c, e.<br />
110. Urmatorii acizi gra<strong>si</strong> se pot numi esentiali:<br />
a. acidul linoleic<br />
b. acidul oleic<br />
c. acidul linolenic<br />
d. acidul erucic<br />
e. acidul docosahexaenoic<br />
R: a, c, e.<br />
111. *Urmatorii amino-acizi sunt esentiali cu exceptia<br />
a. leucina<br />
b. lizina<br />
c. alanina<br />
d. valina<br />
e. triptofanul<br />
R : c<br />
112. Sursele de apa pentru organism sunt:<br />
a. apa<br />
b. hrana<br />
c. perspiratia<br />
d. oxidarea celulara<br />
e. lichidul cefalorahidian<br />
R. : a, b, d.<br />
113. *Urmatoarele data privitoare la necesarul zilnic de apa sunt adevarate cu<br />
exceptia :<br />
a. adult 35 ml/kg<br />
b. adult obez 50 ml/kg<br />
c. copil mic 60 ml/kg<br />
d. sugar 150 ml/kg<br />
e. mamele care alapteaza 2-3 l/zi
R: b<br />
114. *Deficitul de sodiu poate sa apara in urmatoarele conditii cu exceptia:<br />
f. pierderi gastro-intestinale<br />
g. insuficienta cortico-suprarenala<br />
h. pierdere de apa pura<br />
i. arsuri cutanate intinse<br />
j. tratament prelungit cu diuretice<br />
R: c<br />
115. Pota<strong>si</strong>ul in organism are urmatoarele roluri in:<br />
f. <strong>si</strong>nteza proteica<br />
g. echilibrul acido-bazic<br />
h. <strong>si</strong>nteza <strong>si</strong> activitatea unor enzime<br />
i. echilibrul ponderal<br />
j. activitatea neuromusculara<br />
R: a,b,c,e.<br />
116. Ratia zilnica recomandata de fier este :<br />
f. barbati adulti 12-16 mg/zi<br />
g. adolescente (F) 15-18 mg/zi<br />
h. gravide 20-30 mg/zi<br />
i. adolescenti (B) 20- 25 mg/zi<br />
j. Femei de varsta fertila 18-20 mg/zi<br />
R : a, b, d, e.<br />
117. Ratia zilnica recomandata de calciu este :<br />
f. adult sanatos 1000 mg/zi<br />
g. sugar 350-500 mg/zi<br />
h. copil 500-800 mg/zi<br />
i. adolescent 1800-2000 mg/zi<br />
j. gravide <strong>si</strong> femeia care alapteaza 1500-2000 mg/zi<br />
R: a, b, c, e.<br />
118. Care din urmatorii aminoacizi sunt aa aromatici, care se constituie in precursori ai<br />
neurotransmitatorilor :<br />
a. fenilalanina<br />
b. tirozina<br />
c. valina<br />
d. triptofanul<br />
e. leucina<br />
R: a, b, d.<br />
119. Care sunt aminoacizii ramificati vitali in neoglucogeneza:<br />
a. valina.<br />
b. izoleucina
c. tirozina<br />
d. fenilalanina<br />
e. leucina<br />
R: a, b, e.<br />
120. Evaluarea calităţii nutriţionale a diferitelor surse de proteine alimentare se face prin<br />
analiza relaţiei dintre aportul alimentar şi nece<strong>si</strong>tăţile metabolice:<br />
a. echilibrul între aportul şi necesarul de azot total al individului<br />
b. echilibrul dintre amino acizii alimentari şi necesarul de aminoacizi<br />
c. raportul dintre proteinele complexe <strong>si</strong> lipidele saturate din produs<br />
d. echilibrul dintre a.a esenţiali şi cei neesenţiali<br />
e. echilibrul dintre proteine <strong>si</strong> glicogen<br />
R: a, b, d<br />
121. Factorii care influientează necesarul de proteine:<br />
a. procesul de creştere<br />
b. calitatea proteinelor alimentare<br />
c. temperatura mediului ambiant<br />
d. sportul de performanta<br />
e. sarcina <strong>si</strong> lactatia<br />
R: a, b, d, e.<br />
122. Evaluarea starii nutritionale se face pe<br />
a. date antropometrice<br />
b. analize biochimice<br />
c. teste de laborator<br />
d. ancheta alimentara<br />
e. ancheta sociala<br />
R: a, b, c, d.<br />
123. Necesar caloric estimat in functie de activitatea fizica prestata este de :<br />
a. sedentar=25kcal/kg greutate ideala<br />
b. activitate medie=30-35 kcal/kg greutate reala<br />
c. obez activ = 39 kcal/kg greutate reala<br />
d. activitate intensa=35-40kcal/kg greutate ideala<br />
e. sportiv : 50 kcal/kg greutate ideala<br />
R: a, d, e.<br />
124. Evaluarea antropometrica include :<br />
a. măsurarea greutăţii şi a înalţimii<br />
b. calcularea IMC<br />
c. calcularea indicelui glezna-brat<br />
d. măsurarea pliurilor cutanate<br />
e. perimetrul cranian la copil<br />
R: a, b, d, e<br />
125. Aditivii alimentari sunt substante care se introduc intentionat in alimente in<br />
urmatoarele scopuri:<br />
a. prelungirea duratei de pastrare <strong>si</strong> evitarea alterarii<br />
b.mentinerea <strong>si</strong>/sau imbunatatirea caracteristicilor senzoriale (organoleptice)<br />
c. cresterea den<strong>si</strong>tatii calorice
d. facilitarea unor procese tehnologice<br />
e. adictie<br />
R: a, b, d.<br />
126. Efectele nefavorabile ale aditivilor alimentari apar mai ales daca:<br />
a. se folosesc fraudulos aditivi neautorizati sau insuficient verificati din punct de vedere<br />
al inocuitatii<br />
b. se introduc in alimente in care prezenta lor nu este admisa<br />
c. nu sunt sezizati organoleptic<br />
d. se depasesc limitele maxime admise<br />
e. nu au gradul de puritate adecvat (contin impuritati nocive)<br />
R: a, b, d, e<br />
127. Urmatoarele afirmatii despre den<strong>si</strong>tatea energetica a alimentelor sunt adevarate:<br />
a. reprezintă procentajul de kcal pentru 100 g de aliment<br />
b. este determinant esenţial al saţietăţii<br />
c. este invers proporţională cu volumul alimentelor<br />
d. cu cât un aliment este mai sărac în lipide den<strong>si</strong>tatea sa energetică este mai mare<br />
e. este direct proportional cu den<strong>si</strong>tatea nutritionala<br />
R: a, b, c<br />
128. Metoda jurnalului alimentar prin cântărire este con<strong>si</strong>derată metoda de referinţă<br />
deoarece are urmatoarele avantaje<br />
a. răspunsul nu apelează la memorie<br />
b. prizele alimentare sunt precise şi continutul poate fi uşor calculat<br />
c. studiul pe mai multe zile permite stabilirea obiceiurilor alimentare<br />
d. prizele alimentare în afara domiciliului sunt bine apreciate<br />
e. înregistrarea unor zile repetate de mai multe ori in cursul unui an permite estimarea<br />
frecvenţei unui nutriment studiat<br />
R: a, b, c, e<br />
129. Chestionarul de frecventa alimentara semicantitativ are urmatoarele avantaje :<br />
a. reflecta obiceiurile alimentare<br />
b. nivelul de raspuns este ridicat<br />
c. este ieftin<br />
d. nu face apel la memorie<br />
e. permite efectuarea unei relaţii între obiceiurile alimentare şi patologie<br />
R: a, b, c, e.<br />
130. *Pentru buna funcţionare a organismului şi status nutriţional optim este<br />
necesar:<br />
a. Stare de echilibru între necesarul şi aportul energetic şi nutriţional<br />
b. Aport constant de energie conţinută de alimente<br />
c. Raport optim între insulină şi glucagon, hormonii implicaţi în metabolism în perioada<br />
de post şi perioada alimentară<br />
d. Toate cele de mai sus
e. Nici un R<br />
R: d<br />
131. *Piramida alimentară reprezintă:<br />
a. Exprimarea recomandărilor privind activitatea fizică<br />
b. Exprimarea grafică a standardelor nutriţionale, a cantităţilor şi a tipurilor de alimente<br />
ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menţine starea de sănătate<br />
c. Limitarea aporturilor nutriţionale în funcţie de vârstă<br />
d. Toate de mai sus<br />
e. Nici un R<br />
R: b<br />
132. Referitor la cereale, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Reprezintă principalele componente ale dietei şi importante surse nutritive<br />
b. Reprezentantul cel mai de seamă este orzul<br />
c. În constituţia grâului, straturile externe conţin cea mai mare cantitate de fibre<br />
d. Cu cât gradul de extracţie este mai scăzut, cu atât făina rezultată este cu un conţinut<br />
mai scăzut în nutrienţi<br />
e. Principalele minerale conţinute în cereale sunt fierul şi fosforul<br />
R: a, c, d, e<br />
133. În cadrul alimentaţiei sănătoase, referitor la grupa cerealelor sunt adevărate<br />
următoarele:<br />
a. Păinea reprezintă o sursă importantă de nutrienţi, aducând 50% din necesarul<br />
energetic<br />
b. Făinurile cu grad mare de extracţie conţin o cantitate mai mică de acid fitic<br />
comparativ cu făina albă<br />
c. Acidul fitic se combină cu minerale formând săruri insolubile şi modificându-le<br />
disponibilitatea<br />
d. Făinurile cu grad mare de extracţie conţin o cantitate redusă de fibre alimentare<br />
e. Valoarea nutritivă a făinii nu este modificată prin adăugarea altor ingrediente în<br />
procesul de preparare a prăjiturilor<br />
R: a, c<br />
134. *Conform piramidei alimentare, recomandările privind aportul de alimente din<br />
grupa cerealelor sunt următoarele:<br />
a. 2-3 porţii/zi<br />
b. 6 până la 11 porţii/zi<br />
c. 8 porţii/zi<br />
d. 4 porţii/zi<br />
e. Nici un răspun corect<br />
R: b<br />
135. Principalii nutrienţi ai laptelui de vacă sunt următorii:<br />
a. Proteinele, în principal cazeina şi lactalbumina<br />
b. Carbohidraţi, sub forma amidonului<br />
c. Gră<strong>si</strong>mi, într-o formă emul<strong>si</strong>fiată<br />
d. Vitamine din complexul B, în special riboflavina<br />
e. Vitamina A<br />
R: a, c, d, e
136. Referitor la derivatele din lapte, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Smântâna conţine o cantitate mare de gră<strong>si</strong>mi saturate având un important rol<br />
energetic<br />
b. Untul are un conţinut crescut de vitamina A<br />
c. Iaurtul se obţine prin adăugarea unei culturi de bacterii ce fermentează amidonul<br />
d. Iaurturile probiotice conţin un număr mare de microorganisme nepatogene care<br />
formează microbiota indigenă a tractului gastrointestinal<br />
e. Valoarea nutritivă a brânzeturilor este foarte scăzută<br />
R: a, b, d<br />
137. Referitor la lapte şi produse lactate, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Laptele semidegresat este <strong>si</strong>milar cu laptele integral în ceea ce priveşte conţinutul în<br />
carbohidraţi, proteine, minerale şi vitamine hidrosolubile<br />
b. Laptele semidegresat are un conţinut mai crescut în vitamine liposolubile<br />
c. Laptele praf este un produs obţinut prin evaporarea apei din lapte<br />
d. În cazul iaurturilor, conţinutul nutriţional este modificat prin adăugarea aromelor sau<br />
a fructelor<br />
e. Se recomandă consumul a 10 porţii zilnice de lapte sau derivate din lapte<br />
R: a, c, d<br />
138. *Oul constituie un produs de bază în alimentaţie, fiind caracterizat prin:<br />
a. Conţinut bogat în proteine cu valoare biologică înaltă şi vitamine<br />
b. Cantitate mare de proteine în albuş cu valoare biologică foarte scăzută<br />
c. Cantitate mare de proteine dar în proporţii necorespunzătoare a aminoacizilor esenţiali<br />
d. Cantitate mare de gră<strong>si</strong>mi şi colesterol în albuş<br />
e. Cantitate redusă de vitamine liposolubile<br />
R: a<br />
139. Următoarele afirmaţii cu privire la conţinutul nutritiv al oului sunt adevărate:<br />
a. Reprezentantul principal al proteinelor din albuş este ovoalbumina<br />
b. Valoarea biologică a proteinelor din ou este con<strong>si</strong>derată 100%<br />
c. Gălbenuşul este o sursă importantă de fosfolipide<br />
d. Cu excepţia riboflavinei, toate celelalte vitamine se găsesc în albuş<br />
e. Albuşul concentrează substanţele minerale din ou<br />
R: a, b, c<br />
140. Referitor la carne şi preparate din carne, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Cei mai importanţi constituienţi ai cărnii sunt proteinele, fierul şi vitaminele din<br />
grupul B<br />
b. Proteinele din carne au o valoare biologică scăzută, deoarece nu conţin toţi<br />
aminoacizii esenţiali<br />
c. Conţinutul în proteine nu depinde de specie sau segment anatomic<br />
d. Fierul conţinut în carne are o biodisponibilitate mai mică decât cel din vegetale<br />
e. Sărurile minerale se găsesc într-o proporţie variabilă, fiind reprezentate în principal de<br />
fier<br />
R: a, e<br />
141. Carnea de peşte este comparabilă cu carnea celorlalte animale în ceea ce priveşte<br />
compoziţia, cu unele specificări:<br />
a. Este mai greu de digerat decât carnea de la mamifere şi păsări
. Este o sursă importantă de proteine cu o valoare biologică înaltă, conţinând toţi<br />
aminoacizii esenţiali<br />
c. Speciile de peşte gras sunt cunoscute a fi bogate în vitaminele A şi D<br />
d. Crustaceele sunt bogate în glucide<br />
e. Caracteristică este proporţia mare de acizi graşi polinesaturaţi şi în special ω-3.<br />
R: b, c, e<br />
142. *Conţinutul în proteine al cărnii variază în funcţie de specie, fiind adevărate<br />
următoarele afirmaţii:<br />
a. Carnea de pui 21%<br />
b. Carnea de vită, oaie 17%<br />
c. Carnea de porc 16%<br />
d. Toate de mai sus<br />
e. Nici un răspun corect<br />
R: d<br />
143. Referitor la constituienţii cărnii, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Conţinutul în sodiu este mai mare în viscere<br />
b. Ficatul are un conţinut crescut în vitamina A<br />
c. Conţinutul în fosfor este foarte redus la peşte<br />
d. Vitaminele sunt prezente în proporţii importante, în special cele din grupul B<br />
e. Preparatele de carne sunt foarte sărace în gră<strong>si</strong>mi<br />
R: a, b, d<br />
144. În cadrul alimentaţiei sănătoase, următoarele afirmaţii sunt adevărate referitor<br />
la legume şi vegetale:<br />
a. Reprezintă principala sursă de vitamine şi minerale alături de fructe<br />
b. Reprezintă o sursă importantă de carotenoizi şi agenţi fitoprotectori<br />
c. Vegetalele cu frunze verzi au un conţinut foarte scăzut în tiamină<br />
d. Legumele conţin o cantitate apreciabilă de substanţe minerale<br />
e. Legumele şi produsele de soia sunt bogate în colesterol<br />
R: a, b, d<br />
145. Grupa legumelor şi vegetalelor se caracterizează prin următoarele:<br />
a. Valoare energetică redusă, fiind indicate în dietele hipocalorice<br />
b. Conţinut în minerale constant, indiferent de conţinutul în minerale al solului<br />
c. Cartofii sunt caracterizaţi print-un index glicemic scăzut<br />
d. Rădăcinoasele conţin acid ascorbic<br />
e. Vegetalele cu păstăi conţin cantitatea cea mai mare de carbohidraţi şi proteine dintre<br />
toate legumele<br />
R: a, d, e<br />
146. În ceea ce priveşte vegetalele cu păstăi, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Proteinele lor au o valoare biologică crescută<br />
b. Fasolea verde şi mazărea reprezintă surse importante de acid ascorbic<br />
c. Furnizează o cantitate con<strong>si</strong>derabilă de fibre alimentare<br />
d. Nu pot fi consumate în stare proaspătă ci nece<strong>si</strong>tă preparare termică<br />
e. Soia este foarte săracă în izoflavone<br />
R: b, c
147. *Fructele sunt alimente de origine vegetală caracterizate din punct de vedere<br />
nutriţional prin următoarele:<br />
a. Sărace în apă<br />
b. Sărace în proteine<br />
c. Foarte bogate în lipide<br />
d. Vitamine liposolubile foarte bine reprezentate<br />
e. Foarte sărace în minerale<br />
R: b<br />
148. Referitor la grupa fructelor, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Glucidele reprezintă una dintre componentele cele mai importante<br />
b. Lipidele se găsesc în special în sâmburi şi seminţe<br />
c. Au un conţinut crescut în pota<strong>si</strong>u<br />
d. Citricele au conţinut scăzut în acid ascorbic<br />
e. Alături de legume, reprezintă <strong>si</strong>ngura sursă de acid ascorbic din dietă<br />
R: a, b, c, e<br />
149. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:<br />
a. Nucile au conţinut crescut de apă<br />
b. Castanele au conţinut scăzut de carbohidraţi<br />
c. Sucul provenit din fructe face parte din acelaşi grup de alimente<br />
d. Sucul de fructe conţine o cantitate mult mai mică de fibre comparativ cu fructul întreg<br />
e. Fructele nu au structură celulozică<br />
R: c, d<br />
150. Grupa produselor zaharoase se caracterizează prin următoarele:<br />
a. Aport caloric ridicat oferit într-un volum mic<br />
b. Prezenţa lor este absolut necesară pentru echilibrul raţiei alimentare<br />
c. Acţiune cariogenă importantă, cu impact mai ales în rândul copiilor şi adolescenţilor<br />
d. Reprezentare grafică la baza piramidei alimentare<br />
e. Au valoare nutriţională foarte mare<br />
R: a, c<br />
151. În ceea ce priveşte băuturile, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Ceaiul şi cafeaua au o valoare energetică de 7 kcal/g<br />
b. Ceaiul este o sursă importantă de bioflavonoide<br />
c. Vinurile dulci, berea şi lichiorurile au un conţinut important de carbohidraţi<br />
d. Consumul de băuturi alcoolice nu interferă cu starea de nutriţie, indiferent de<br />
cantitatea şi frecvenţa consumului<br />
e. Consumul de alcool interferă cu utilizarea nutrienţilor de către organism<br />
R: b, c, e<br />
152. *Consumul de băuturi alcoolice în sarcină poate determina:<br />
a. Avort spontan<br />
b. Dezlipire de placentă<br />
c. Greutate mică la naştere<br />
d. Sindromul „alcool fetal”<br />
e. Toate de mai sus
R: e<br />
153. Sindromul „alcool fetal” ce poate apare datorită consumului de băuturi alcoolice<br />
în sarcină se caracterizează prin:<br />
a. Creştere insuficientă pre- şi postnatală<br />
b. Întârziere în dezvoltare<br />
c. Dezvoltare exce<strong>si</strong>vă în înălţime<br />
d. Microcefalie<br />
e. Anomalii ale articulaţiilor scheletului<br />
R: a, b, d, e<br />
154. În ceea ce priveşte aportul de băuturi alcoolice, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Alcoolul poate fi consumat în cantităţi moderate fără repercur<strong>si</strong>uni asupra stării de<br />
sănătate<br />
b. În sarcină se recomandă aportul de băuturi alcoolice pentru creşterea apetitului<br />
c. Se recomandă ca alcoolul să fie consumat înainte de aport alimentar<br />
d. În hiperuricemie se recomandă aport de băuturi alcoolice terapeutic<br />
e. Consumul cronic de alcool duce la apariţia malnutriţiei<br />
R: a, e<br />
155. În cadrul piramidei alimentare, recomandările privind aportul principalelor<br />
grupe de alimente sunt:<br />
a. Grupa legumelor şi vegetalelor 3-4 porţii/zi<br />
b. Ouă 7 porţii/săptămână<br />
c. Grupa pîine, cereale, paste 6-11 porţii/zi<br />
d. Grupa fructelor 8 porţii/zi<br />
e. Grupa lapte şi derivate 2-3 porţii/zi<br />
R: a, c, e<br />
156. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:<br />
a) Gastrotehnia reprezinta arta pregatirii alimentelor intr-un mod cat mai placut <strong>si</strong> mai atragator<br />
b) Alimentul, dupa preparare, trebuie să devină mai uşor de digerat şi să aibă un aspect şi un gust<br />
placut<br />
c) Prepararea alimentelor poate avea implicatii in profilaxia sau vindecarea unor afectiuni<br />
d) Nu este indicat ca alimentele sa fie consumate in stare cruda<br />
e) Prin pregatire culinară, alimentele nu trebuie să devină iritante sau nocive<br />
R: b. c, e<br />
157. Prelucrarea termica a alimentelor:<br />
a) Este necesara pentru absolut toate alimentele avand scopul de a le creste gradul de salubritate<br />
b) Depinde de temperatura mediului la începutul şi în timpul tratamentului<br />
c) Presupune modificari fizico-chimice ce dau alimentelor proprieteti noi<br />
d) Determina cresterea digestibilitatii anumitor alimente<br />
e) Determina scaderea sapiditatii anumitor alimente<br />
R: b. c, d<br />
158. Una din etapele premergatoare prepararii culinare este cercetarea starii de<br />
salubritate a alimentelor. Urmatoaree afirmatii sunt adevarate:<br />
a) Aceasta etapa trebuie facuta exclu<strong>si</strong>v de catre organe specializate
) Carnea proaspata este acoperita cu o pelicula subtire, usor umeda, prezentand pe<br />
sectiune o culoare roz-ro<strong>si</strong>e<br />
c) Carnea proaspata lasa urma la pre<strong>si</strong>unea digitala<br />
d) Pestele proaspat are solzii foarte usor detasabili<br />
e) Oul proaspat este mai greu decit cel vechi<br />
R: b. e<br />
159. Intre manoperele preliminare prelucrarii termice a alimentelor amintim:<br />
a) Transarea carnii pe calitati <strong>si</strong> categorii<br />
b) Decongelarea rapida a carnii<br />
c) Spalarea legumelor prin mentinerea timp indelungat in apa de spalare<br />
d) Curatarea legumelor (prin razuire, detasarea frunzelor externe, curatarea cojii)<br />
e) Spalarea oualor cu apa calduta<br />
R: a, d, e<br />
160. In timpul prepararii termice se produc urmatoarele modificari:<br />
a) Proteinele sufera un proces de denaturare cu pierderea solubilitatii <strong>si</strong> coagularea lor<br />
b) Amidonul se transforma in dextrine fiind ulterior descompus de amilaza salivara <strong>si</strong><br />
pancreatica<br />
c) Fibrele se ramolesc fiind mai putin iritante pentru colon<br />
d) Gra<strong>si</strong>mile devin mai sen<strong>si</strong>bile la actiunea bilei <strong>si</strong> altor enzime (lipaza gastrica <strong>si</strong><br />
intestinala)<br />
e) parazitii <strong>si</strong> microorganismele <strong>si</strong>nt distru<strong>si</strong><br />
R: a. b, c, d, e<br />
161. Urmatoarele afirmatii sunt false:<br />
a) Tiamina, piridoxina, ac. pantotenic sunt foarte sen<strong>si</strong>bile la actiunea temperaturilor<br />
ridicate<br />
b) Carnea prajita pierde aproximativ 14% din tiamina pe cind cea fiarta pierde<br />
aproximativ 50%<br />
c) Fierberea legumelor <strong>si</strong> fructelor distruge 90% din vitamina C<br />
d) Vitamina A se pierde in cantitate foarte mare deoarece trece in apa de fierbere<br />
e) Pentru evitarea distrugerii vitaminelor hidrosolubile se recomanda alcalinizarea apei<br />
de fierbere<br />
R: a. c<br />
162. Reactia Maillard:<br />
a) Reprezinta pierderea totala a vitaminelor <strong>si</strong> mineralelor in timpul prepararii termice a<br />
alimentelor<br />
b) Reprezinta asocierea de carbohidrati <strong>si</strong> proteine ce poate genera la temperaturi mari o<br />
cafeinizare non-enzimatica<br />
c) reprezinta asocierea de carbohidrati <strong>si</strong> lipide ce genereaza o reducere de catre grupul<br />
carbonil din glucoza a lanturilor peptidice<br />
d) Are drept efect modificarea gustului, culorii, aromei<br />
e) se produce la temperaturi mari <strong>si</strong> ph de minim 7<br />
R: b. d, e<br />
163. Cauzele deteriorarii uleiurilor in timpul procesului de prajire sunt:<br />
a) temperatura mare<br />
b) accesul aerului
c) contaminarea determinata de reziduuri alimentare<br />
d) pierderea antioxidantilor naturali<br />
e) niciuna de mai sus<br />
R: a. b, c, d<br />
164. Avantajele gatirii la cuptorul cu microunde sunt:<br />
a) prepararea rapida a alimentelor<br />
b) decongelarea rapida a alimentelor<br />
c) gustul agreabil datorita producerii reactiei Maillard<br />
d) pierderea mai mica de vitamine hidrosolubile<br />
e) toate de mai sus<br />
R: a. b, d<br />
165. Fierberea laptelui are urmatoarele urmari:<br />
a) distruge unii fermenti facindu-l mai digerabil<br />
b) distruge vitamina C<br />
c) lactalbumina coaguleaza<br />
d) distruge eventualele microorganisme patogene<br />
e) laptele devine mai putin digerabil<br />
R: b. c, d, e<br />
166. Urmatoarele modificari apar in cursul prepararii termice a carnii:<br />
a) inactivarea unor toxine (toxina botulinica)<br />
b) formarea substantelor sapide ale carnii<br />
c) mentinerea continutului proteic<br />
d) pregatirea albuminelor pentru digestie<br />
e) pastrarea substantelor extractive <strong>si</strong> nutritive in carne atunci cind fierberea porneste de<br />
la rece<br />
R: a. b, d<br />
167. Pestele contne:<br />
a) acizi gra<strong>si</strong> saturati<br />
b) proteine cu valoare biologica mare<br />
c) Acizi gra<strong>si</strong> polinesaturati<br />
d) continut crescut de nucleoproteine<br />
e) sursa importanta de fluor<br />
R: b. c, e<br />
168. Oul:<br />
a) contine proteine cu valoare biologica mare<br />
b) contine vitamine hidro <strong>si</strong> liposolubile<br />
c) contine o cantitate importanta de vitamina C<br />
d) are un efect excitosecretor mai mare decat carnea<br />
e) poate fi conservat prin deshidratare<br />
R: a. b, e<br />
169. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:<br />
a) "legatura cu ou" este un proces implicat in obtinerea maionezei<br />
b) "fulgii de ou" apar atunci cand se produce coagularea <strong>si</strong> flocularea galbenusului la<br />
temperaturi > 70 grade C
c) "legarea prin emul<strong>si</strong>onare" sta la baza obtinerii sufleurilor<br />
d) budincile se obtin prin adaugarea oului la sosul alb alaturi de alte ingrediente (legume,<br />
fainoase, cartof, branza)<br />
e) compozitiile pe baza de galbenus de ou <strong>si</strong> lapte stau la baza formarii cremelor<br />
R: b. d, e<br />
170. Urmatoarele afirmatii referitoare la legume <strong>si</strong> fructe sunt adevarate:<br />
a) pentru actuinea lor alcalinizanta legumele <strong>si</strong> fructele sunt indeosebi indicate in toate<br />
afectiunile insotite de scaderea RA (rezervei alcaline)<br />
b) K (pota<strong>si</strong>u) are o actiune <strong>si</strong>milara cu a Na (sodiu) in ceea ce priveste retentia de apa in<br />
organism ceea ce explica actiunea diuretica a legumelor<br />
c) Leguminoasele uscate sunt bogate in glucide (amidon)<strong>si</strong> proteine vegetale<br />
d) leguminoasele uscate sunt tot atat de bogate in proteine ca <strong>si</strong> carnea<br />
e) un reprezentant de seama al tuberculilor este mazarea<br />
R: a. c, d<br />
171. Importanta consumului de legume deriva din:<br />
a) salatele aduc o mare cantitate de vitamine, saruri minerale <strong>si</strong> glucide usor a<strong>si</strong>milabile<br />
care lipsesc din alimentele de origine animala sau sunt distruse in timpul prepararii termice a<br />
acestora<br />
b) celuloza <strong>si</strong> hemiceluloza din legume, prin absorbtia apei formeaza o masa gelatinoasa<br />
cu rol absorbtiv, astringent <strong>si</strong> dezinfectant<br />
c) unele legume contin substante fitoncide care pot sa distruga sau sa opreasca<br />
multiplicarea unor microorganisme<br />
d) curatirea legumelor pentru salata se va face cu putin timp inainte de servire folo<strong>si</strong>nduse<br />
un cutit oxidabil<br />
e) spalarea legumelor se face prin nmuierea acestora in apa timp de 30-60 de minute<br />
R: a. c<br />
172. Pentru prelucrarea termica a legumelor trebuie sa se tina cont de urmatoarele<br />
aspecte:<br />
a) timpul de fierbere<br />
b) cantitatea de apa<br />
c) taierea legumelor inainte de a fi fierte<br />
d) pastrarea culorii naturale a legumelor prin adaugarea bicarbonatului de sodiu in apa de<br />
fierbere<br />
e) pastarea legumelor dupa ce au fost tocate inainte de a fi fierte<br />
R: a, b. c, e<br />
173. Cerealele <strong>si</strong> fainoasele constituie alimente foarte importante pentru alimentatia<br />
omului sanatos. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:<br />
a) proteinele din cereale nu contin toti aminoacizii esentiali<br />
b) proteinele din secara sunt inferioare proteinelor din grau<br />
c) faina cu un grad de extractie mare pierde o mare parte din minerale <strong>si</strong> vitaminele din<br />
complexul B<br />
d) faina alba este utilizata in patiserie <strong>si</strong> la prepararea prajiturilor<br />
e) in cenusa cerealelor predomina miliechivalenti acizi<br />
R: a. d, e
174. Una din caracteristicile principale ale crupelor este acela ca fierb repede <strong>si</strong> prin<br />
fierbere i<strong>si</strong> maresc volumul <strong>si</strong> i<strong>si</strong> modifica calitatile gustative devenind placute la gust.<br />
Astfel:<br />
a) grisul se foloseste fiert in apa sau lapte sau adaugat la supe, ciorbe, produse de<br />
patiserie<br />
b) malaiul are o valoare calorica mica <strong>si</strong> valoare biologica ridicata<br />
c) malaiul are un continut crescut de aminoacizi esentiali<br />
d) orezul, prin fierbere i<strong>si</strong> mareste volumul <strong>si</strong> greutatea<br />
e) fierberea orezului <strong>si</strong> a pastelor fainoase se face intr-o cantitate nu foarte mare de apa<br />
R: a, d<br />
175. Exista urmatoarele tipuri de aluaturi:<br />
a) aluat nedospit - framintarea fainii cu apa rece<br />
b) aluat frantuzesc sau foetaj - faina, apa, gra<strong>si</strong>me (unt), zahar<br />
c) aluat pentru foi de placinta - faina, apa, sare, putin untdelemn<br />
d) aluat de taitei - aluat <strong>si</strong>mplu, fara gra<strong>si</strong>me, cu ou<br />
e) aluat ni<strong>si</strong>pos - aluat de ecler<br />
R: a. c, d<br />
176. Intre sosurile reci amintim urmatoarele:<br />
a) sosul de lamaie<br />
b) sosul spaniol<br />
c) sosul "maitre d'hotel"<br />
d) sosul "vinaigrette"<br />
e) sosul Bechamel<br />
R: a. c, d<br />
177. Intre sosurile calde amintim:<br />
a) sosul Bechamel<br />
b) sosul "a la creme"<br />
c) sosul de ro<strong>si</strong>i (sosul tomat)<br />
d) sosul "remoulade"<br />
e) sosul tartar<br />
R: a, b. c<br />
178. Urmatoarele afirmatii legate de supe <strong>si</strong> ciorbe sunt adevarate:<br />
a) supele limpezi de legume se obtin prin inroducerea legumelor in apa clocotita sau in<br />
abur sub pre<strong>si</strong>une la care se adauga cereale sau derivate ale acestora sau legume fierte pasate<br />
b) pentru obtinerea bulionului de carne concentrat, carnea taiata in bucati mici se va<br />
pune la fier "de la cald"<br />
c) supa limpede se prepara din carne sau oase<br />
d) supele ingrosate au un aport caloric mai ridicat comparativ cu supele limpezi<br />
e) consomme-ul este un preparat care presupune un proces termic de foarte scurta durata<br />
sau deloc asa cum este cazul supei gazpacho<br />
R: c, d<br />
179. Deserturile sunt preparate culinare cu o savoare deosebita care se servesc de obicei<br />
la sfar<strong>si</strong>tul mesei. Acestea sunt:
a) sucurile de fructe <strong>si</strong> de legume - se prepara din fructe <strong>si</strong> legume de buna calitate<br />
pastrandu-<strong>si</strong> calitatile nutritive daca sunt tinute la temperatura de 4 grade C timp de 24-48 ore<br />
b) chiselurile sunt preparate culinare care se prepara prin inglobarea unei foi de gelatina<br />
in lapte, branza de vaci, sucuri de fructe, etc<br />
c) fainoasele cu lapte se recomanda a fi fierte indeosebi in <strong>si</strong>stem "bain marie"<br />
d) compoturile se obtin prin fierberea indelungata a fructelor, fiind un desert foarte bun<br />
pentru alimentatia bolnavilor de stomac<br />
e) cremele sunt preparate culinare cu o valoare nutritiva ridicata datorita elementelor<br />
componente<br />
R: c, e<br />
180. Derivatele din lapte:<br />
a) se pastreaza la temperatura de 8-10 grade C<br />
b) sunt usor de digerat, hranitoare <strong>si</strong> cu proprietati laxative<br />
c) nu sunt recomandate in tratamentul unor afectiuni (cum ar fi colopatiile cronice sau<br />
constipatiile)<br />
d) branzeturile sunt sarace in substante nutritive<br />
e) proteinele continute in aceste preparate sunt incomplete<br />
R: b<br />
181. Una din afirmatiile de mai jos nu este adevarata:<br />
a) garniturile "a la greque" se obtin prin fierberea legumelor inabu<strong>si</strong>t, adaugand unt <strong>si</strong><br />
zeama de lamaie<br />
b) sufleurile sunt preparate culinare pregatite din carne sau legume legate cu sos alb sau<br />
ou la care se adauga diferite ingrediente pentru ameliorarea gustului sau marirea valorii<br />
nutritive (cascaval, unt, smantana)<br />
c) garniturile preparate din paste fainoase se vor fierbe in apa multa pentru a nu aglutina<br />
d) pireurile sunt obtinute prin fierberea <strong>si</strong> apoi pasarea legumelor, cu adaos de unt <strong>si</strong><br />
lapte<br />
e) budincile dietetice se prepara la fel ca <strong>si</strong> cele obisnuite cu deosebirea ca in multe<br />
cazuri se inlocuieste cascavalul cu branza de vaci sau se exclude galbenusul<br />
R: b<br />
182. Urmatoarele sosuri sunt reci cu o exceptie:<br />
a) sosul de lămâie<br />
b) sosul maioneză<br />
c) sosul provansal<br />
d) sosul tartar<br />
e) sosul de roşii (tomat)<br />
R: e<br />
183. Urmatoarele sosuri sunt calde, cu o exceptie:<br />
a) sosul de smântână<br />
b) sosul de lămâie<br />
c) sosul de roşii (tomat)<br />
d) sosul “à la crème”<br />
e) sosul spaniol (brun)<br />
R: b
184. *La o femeie normoponderală înainte de perioada de gestaţie, câştigul ponderal<br />
optim în sarcină este următorul:<br />
a. 18 kg<br />
b. 11,5-16 kg<br />
c. 6 kg<br />
d. Cel mult 5 kg<br />
e. 23 kg<br />
R: b<br />
185. Referitor la administrarea de suplimente nutritive pe parcursul sarcinii, sunt<br />
adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. O dietă echilibrată acoperă în general necesarul de vitamine şi minerale necesar<br />
gestaţiei<br />
b. Suplimentele de acid folic şi fier sunt necesare la toate gravidele<br />
c. Este necesară recomandarea de rutină a suplimentelor de zinc şi vitamina E<br />
d. Suplimentele nutritive sunt necesare la gravidele con<strong>si</strong>derate cu risc<br />
e. Este necesară recomandarea de rutină a suplimentelor de vitamina A<br />
R: a, b, d<br />
186. În ceea ce priveşte necesarul energetic şi de principii nutritive în sarcină, sunt<br />
adevărate următoarele:<br />
a. Metabolismul bazal creşte în gestaţie cu 50%<br />
b. Necesarul de proteine zilnic este de 1,1 g/kg/zi, folo<strong>si</strong>ndu-se greutatea corporală<br />
dinaintea sarcinii<br />
c. Cantitatea de carbohidraţi recomandată în sarcină este de maxim 100 g/zi pentru a<br />
preveni cetoza<br />
d. Necesarul de acizi graşi în sarcină este de 13 g/24 ore acizi graşi polinesaturaţi ω-6<br />
(acid linoleic) şi de 1,4 g/24 ore acizi graşi polinesaturaţi ω-3 (acid α-linoleic)<br />
e. Necesarul de fier scade în sarcină<br />
R: b, d<br />
187. *Necesarul hidric al sugarului este următorul:<br />
a. 125-150 ml/kg corp/zi<br />
b. 10-20 ml/kg corp/zi<br />
c. 50-60 ml/kg corp/zi<br />
d. În funcţie de senzaţia de sete<br />
e. 500 ml/zi<br />
R: a<br />
188. Referitor la alimentaţia nou născutului şi sugarului sunt adevărate următoarele<br />
afirmaţii:<br />
a. În primul an de viaţă, majoritatea proteinelor sunt furnizate de laptele uman şi<br />
formulele de lapte<br />
b. Laptele uman conţine cantităţi crescute de acizi graşi esenţiali precum acidul linoleic,<br />
linolenic şi derivaţii cu lanţ lung ai acestora<br />
c. Glucidele trebuie să furnizeze maxim 20% din totalul caloric la sugari<br />
d. Formulele de lapte pentru sugari conţin adaosuri din toate vitaminele necesare<br />
e. Aportul de vitamina K în perioada neonatală este extrem de important, deficitul<br />
putând duce la apariţia de sângerări sau la boala hemoragică a nou născutului<br />
R: a, b, d, e
189. Următoarele afirmaţii cu privire la laptele uman şi formulele de lapte sunt<br />
adevărate:<br />
a. Laptele uman este alimentul ideal pentru nou născuţi<br />
b. Laptele uman nu a<strong>si</strong>gură necesarul energetic şi de nutrienţi în cantităţi adecvate în<br />
primele luni de viaţă<br />
c. Alimentaţia la sân nu aduce beneficii nutriţionale sugarului<br />
d. Laptele uman şi colostrul conţin anticorpi şi factori antiinfecţioşi care nu sunt prezenţi<br />
în formulele de lapte pentru sugari<br />
e. Formulele comerciale de lapte sunt adaptate pentru a furniza necesarul nutritiv într-o<br />
formă uşor absorbabilă<br />
R: a, d, e<br />
190. Nevoile energetice ale copilului sunt determinate de:<br />
a. Metabolismul bazal<br />
b. Activitatea fizică<br />
c. Randamentul şcolar<br />
d. Rata de creştere<br />
e. Mediul de viaţă<br />
R: a, b, d<br />
191. Referitor la nevoile nutriţionale în perioada copilăriei sunt adevărate<br />
următoarele afirmaţii:<br />
a. Aportul energetic al copiilor având aceeaşi vârstă şi sex depinde de nivelul activităţii<br />
fizice<br />
b. Necesarul glucidic este de 20-30% din aportul caloric<br />
c. Lipidele trebuie să reprezinte 25-35% din aportul caloric<br />
d. Pentru copii sănătoşi este preferabil ca aceştia să primească vitamine şi minerale din<br />
alimente<br />
e. Nu este necesară suplimentarea cu vitamine şi minerale la copii ce consumă diete<br />
vegetariene fără produse lactate<br />
R: a, c, d<br />
192. *Categoriile de copii cu risc care nece<strong>si</strong>tă suplimente de vitamine şi minerale<br />
sunt:<br />
a. Copii din familiile cu statut socio-economic ridicat<br />
b. Copii din ciclul gimnazial<br />
c. Copii cu boli cronice precum fibroza chistică, afecţiuni hepatice<br />
d. Copii din mediul rural<br />
e. Copii care nu au utilizat niciodată suplimente de vitamine şi minerale<br />
R: c<br />
193. Alimentaţia copilului preşcolar se bazează pe următoarele principii:<br />
a. Este o perioadă ce se remarcă prin dezvoltarea abilităţilor legate de autoalimentare<br />
b. Este o perioadă în care apar şi se dezvoltă anumite preferinţe alimentare<br />
c. Preşcolarii nece<strong>si</strong>tă un număr mai redus de mese (1-2/zi) datorită capacităţii mari a<br />
stomacului<br />
d. Porţia preşcolarului trebuie să fie aceeaşi ca la adult<br />
e. Alimentaţia în grup are o importanţă tot mai mare în viaţa preşcolarului, fiind<br />
neccesară o atmosferă destinsă la masă
R: a, b, e<br />
194. Alimentaţia şcolarului se bazează pe următoarele principii:<br />
a. Este o perioadă caracterizată printr-un proces lent de creştere şi o mărire constantă a<br />
aportului alimentar<br />
b. Frecvent copii şcolari sunt responsabili de prepararea micului dejun<br />
c. Este o perioadă în care nu se mai recomandă micul dejun<br />
d. Omiterea micului dejun duce la performanţe şcolare mai mari<br />
e. Se pune accent pe creşterea ofertei de fructe, legume, cereale şi respectarea<br />
preferinţelor alimentare<br />
R: a, b, e<br />
195. *În perioada adolescenţei se modifică compoziţia corporală în funcţie de sex<br />
astfel încât la sfărşitul adolescenţei proporţia ţesutului adipos va fi:<br />
a. Ţesutul adipos va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%)<br />
b. Ţesutul muscular va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%)<br />
c. Ţesutul adipos va creşte mai mult la băieţi (22-26%) comparativ cu fetele (15-18%)<br />
d. Ţesutul osos va creşte mai mult la fete (22-26%) comparativ cu băieţii (15-18%)<br />
e. Ţesutul adipos va creşte mai mult la fete (10%) comparativ cu băieţii (5%)<br />
R: a<br />
196. În aprecierea procesului de creştere în perioada adolescenţei, se utilizează<br />
următorii parametri:<br />
a. Greutatea normală pentru talia respectivă, în funcţie de vârstă şi sex, se încadrează<br />
între percentilele a 10-a şi a 85-a a graficelor de creştere<br />
b. Greutatea normală pentru talia respectivă, în funcţie de vârstă şi sex, se încadrează<br />
între percentilele a 30-a şi a 90-a a graficelor de creştere<br />
c. Valorile normale ale IMC-ului sunt cuprinse între percentila a 5-a şi a 85-a a<br />
graficelor de creştere în funcţie de vârstă şi sex<br />
d. Valorile normale ale IMC-ului sunt cuprinse între percentila a 20-a şi a 75-a a<br />
graficelor de creştere în funcţie de vârstă şi sex<br />
e. Evaluarea pliului cutanat oferă un grad mai mare de precizie<br />
R: a, c, e<br />
197. *În cazul adolescenţilor, necesarul energetic se calculează în funcţie de:<br />
a. Vârstă şi sex<br />
b. Talie<br />
c. Nivelul activităţii fizice<br />
d. Toate de mai sus<br />
e. Nici un R<br />
R: d<br />
198. În cazul adolescenţilor, principiile alimentaţiei corecte sunt:<br />
a. Din aportul energetic zilnic, 50-55% din calorii sunt reprezentate de glucide,<br />
majoritatea glucide complexe<br />
b. Din aportul energetic zilnic, 15% din calorii sunt reprezentate de proteine<br />
c. Din aportul de lipide, raportul recomandat este de 1/4-1/3 de origine animală<br />
d. Determinarea aportului energetic nu trebuie să ţină cont de nivelul activităţii fizice,<br />
aceasta fiind neglijabilă la această categorie de vârstă
e. Nu este necesară ajustarea aportului energetic în funcţie de creştere, fiind o perioadă<br />
stabilă din punct de vedere staturo-ponderal<br />
R: a, b, c<br />
199. Referitor la nutriţia în perioada adolescenţei, sunt adevărate următoarele<br />
afirmaţii:<br />
a. Aportul proteic insuficient nu este urmat de consecinţe negative asupra compoziţiei<br />
corporale<br />
b. Aportul proteic insuficient poate să apară în cazul unor afecţiuni cronice sau al<br />
dietelor restrictive<br />
c. Aportul de referinţă al calciului pentru toţi adolescenţii este de 1300 mg/zi<br />
d. Nu se recomandă utilizarea de rutină a suplimentelor de vitamine şi minerale la<br />
adolescenţi<br />
e. Cantitatea de alimente necesară zilnic trebuie să fie împărţită în 3 mese principale şi<br />
cel puţin 2 gustări, cu adaptare la programul şcolar<br />
R: b, c, d, e<br />
200. În perioada adolescenţei, sunt adevărate următoarele afirmaţii cu privire la<br />
aportul nutriţional:<br />
a. Aportul de referinţă al calciului pentru toţi adolescenţii este de 1300 mg/zi<br />
b. Toţi adolescenţii au un necesar mai mic de fier<br />
c. Aportul de referinţă al acidului folic este de 400 μg/zi<br />
d. Fructele şi legumele reprezintă o sursă importantă de vitamine şi minerale, fiind<br />
recomandate cel puţin 5 porţii/zi<br />
e. Necesarul de vitamine este redus în perioada adolescenţei<br />
R: a, c, d<br />
201. Modificările fiziologice din perioada de îmbătrânire, cu răsunet nutriţional, sunt<br />
următoarele:<br />
a. Pierderea de 2-3% din masa slabă în fiecare decadă<br />
b. Rata metabolismului bazal creşte cu 15-20% de-a lungul vieţii<br />
c. Necesarul energetic zilnic se modifică datorită sarcopeniei, creşterii masei de ţesut<br />
adipos şi reducerii activităţii fizice<br />
d. Diminuarea în proporţii variabile a <strong>si</strong>mţurilor olfactiv, tactil şi gustativ<br />
e. Creşterea apetitului şi a capacităţii de digestie şi absorbţie<br />
R: a, c, d<br />
202. La vârstnici pot apare următoarele modificări la nivelul <strong>si</strong>stemului<br />
gastrointestinal:<br />
a. Disfagia<br />
b. Xerostomie<br />
c. Atrofia gastrică<br />
d. Modificarea motilităţii intestinale<br />
e. Creşterea activităţii lactazei<br />
R: a, b, c, d<br />
203. Referitor la principiile nutriţiei optime la vârstnici, sunt adevărate următoarele:<br />
a. La vârstnici este recomandat un aport proteic de 1-1,25 g/kg/zi<br />
b. Necesarul proteic la vârstnici nu este influenţat de prezenţa comorbidităţilor,<br />
severitatea şi durata lor
c. Se recomandă ca 70% din necesarul energetic să fie furnizat de glucide<br />
d. La vârstnici sunt necesare frecvent suplimentări vitaminice, după evaluare corectă<br />
e. Deshidratarea este cea mai comună perturbare hidroelectrolitică la vârstnici<br />
R: a, d, e<br />
204. La femeia care alăptează, sunt adevărate următoarele:<br />
a. Compoziţia laptelui matern variază în funcţie de dieta mamei<br />
b. Producţia de lapte creşte în cazul în care femeia este subponderală sau urmează o<br />
dietă hipocalorică<br />
c. Este recomandabil ca femeia care alăptează să aibă un aport caloric zilnic de cel puţin<br />
1800 kcal<br />
d. Aportul de lichide recomandat în perioada alăptării este de 2-3 l/zi<br />
e. În cursul lactaţiei, aportul de proteine trebuie suplimentat cu 100 g proteine/zi<br />
R: a, c, d<br />
205. *Nutriţia în boala stomacului operat presupune următoarele, cu excepţia:<br />
a. mese mici şi repetate<br />
b. un procent de glucide egal cu 50-60% din raţia calorică totală<br />
c. utilizarea preponderent a glucidelor cu structură <strong>si</strong>mplă<br />
d. precauţii în utilizarea alimentelor care conţin lactoză<br />
e. consum moderat de gră<strong>si</strong>mi<br />
R: c<br />
206. *Tratamentul nutriţional al diareei presupune:<br />
a. consumul de alimente fără preparare termică prealabilă<br />
b. alimente şi băuturi cu conţinut redus de electroliţi<br />
c. alimente bogate în gră<strong>si</strong>mi<br />
d. aport crescut de fructe şi legume<br />
e. eliminarea alimentului „suspect”, dacă acesta poate fi identificat<br />
R: e<br />
207. *Care este necesarul de proteine la un pacient cu ciroză hepatică şi encefalopatie<br />
hepatică în primele 2-3 zile de evoluţie?<br />
a. 0,8 g/kg/zi<br />
b. 1 g/kg/zi<br />
c. 1,5 g/kg/zi<br />
d. 1,2 g/kg/zi<br />
e. 0,5 g/kg/zi<br />
R: e
208. *Care afirmaţie referitoare la aportul proteic al unui pacient cu ciroză hepatică<br />
este falsă?<br />
a. trebuie să fie susţinut, pentru a evita catabolismul proteinelor endogene<br />
b. se utilizează de rutină restricţie proteică<br />
c. la un pacient fără semne de encefalopatie hepatică este de 1-1,2 g/kg/zi<br />
d. dacă pacientul este malnutrit, aportul proteic poate creşte până la 1,5 g/kg/zi<br />
e. pacienţii cu encefalopatie hepatică trebuie trataţi inten<strong>si</strong>v cu lactuloză înainte de a se<br />
recurge la restricţia proteică<br />
R: b<br />
209. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre dieta unui pacient cu<br />
ciroză hepatică:<br />
a. aportul glucidic trebuie limitat la maximum 40% din aportul energetic total<br />
b. o gustare bogată în glucide administrată la culcare previne catabolismul proteic nocturn<br />
c. aportul de fibre alimentare trebuie redus dacă există manifestări de encefalopatie hepatică<br />
d. restricţia hidrică este necesară la orice pacient cirotic<br />
e. se administrează de rutină suplimente de vitamina A şi D<br />
R: c<br />
210. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre dieta unui pacient cu<br />
ciroză hepatică:<br />
a. tratamentul nutriţional al unui pacient cu ciroză hepatică compensată este unul<br />
predominant restrictiv<br />
b. sunt recomandate mese abundente, întrucât determină scăderea pre<strong>si</strong>unii portale<br />
c. aportul caloric al unui pacient cu ciroză hepatică este de obicei de 25-35 kcal/kg/zi<br />
d. aportul caloric al unui pacient cirotic malnutrit este de obicei de 20-25 kcal/kg/zi<br />
e. se recomandă consumul zilnic de vin roşu în cantităţi moderate<br />
R: c<br />
211. *Printre principalele cauze de malnutriţie la pacienţii cu boli pulmonare se<br />
regăsesc următoarele, cu excepţia:<br />
a. Aerofagie<br />
b. Tahipnee → aport alimentar scăzut<br />
c. Anorexia din bolile cronice<br />
d. Creşte surfactantul pulmonar şi elasticitatea pulmonară<br />
e. Depre<strong>si</strong>e, anxietate cu anorexie<br />
R: d<br />
212. *Acutizarea unei bronşite cronice poate fi determinată de următoarele, cu<br />
excepţia:<br />
a. Viroze respiratorii<br />
b. Infecţii bacteriene ale căilor respiratorii superioare
c. Inhalare de gaze toxice<br />
d. Exces de sodiu alimentar<br />
e. Expunere la alergeni<br />
R: d<br />
213. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte malnutriţia pacienţilor cu<br />
bronhopneumopatie cronică obstructivă:<br />
a. Malnutriţia favorizează reducerea musculaturii respiratorii<br />
b. Malnutriţia favorizează slăbirea musculaturii respiratorii<br />
c. Malnutriţia este mai frecvent întâlnită la cei cu bronşită cronică decât la cei cu emfizem<br />
d. Malnutriţia agravează disfuncţia ventilatorie<br />
e. Malnutriţia creşte riscul de infecţii<br />
R: c<br />
214. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte nutriţia pacienţilor cu<br />
bronhopneumopatie cronică obstructivă:<br />
a. Un aport crescut de acizi graşi ω-3 are efecte benefice<br />
b. Este necesară creşterea aportului de vitamine antioxidante<br />
c. Trebuie evitat excesul de vitamină D, care ar putea favoriza infecţiile căilor respiratorii<br />
superioare<br />
d. Trebuie redus aportul de sare<br />
e. Este util un aport crescut de lichide<br />
R: c<br />
215. *Următoarele măsuri s-au dovedit a fi utile în profilaxia astmului bronşic, cu<br />
excepţia:<br />
a. Hrănirea copilului o perioadă cât mai îndelungată la sân<br />
b. Aport corespunzător de vitamine D, E şi zinc în timpul sarcinii<br />
c. Evitarea expunerii copiilor la fumul de ţigară<br />
d. Reducerea expunerii la alergeni<br />
e. Utilizarea precoce la copil a suplimentelor multivitaminice şi minerale<br />
R: e<br />
216. *În tratamentul nutriţional al fibrozei chistice se recomandă următoarele, cu<br />
excepţia:<br />
a. Proteine – 1,5 g/kg la adulţi<br />
b. Lipide – 20-30% din aportul caloric<br />
c. La pacienţii cu boală respiratorie se va creşte raportul lipide/glucide în dietă<br />
d. Administrarea de trigliceride cu lanţ mediu<br />
e. Reducerea aportului alimentar de sodiu<br />
R: e
217. *Valoarea-ţintă a LDL-colesterolului la pacienţii cu risc cardiovascular foarte<br />
crescut trebuie să fie:<br />
a. Mai mică de 50 mg/dl<br />
b. Mai mică de 70 mg/dl<br />
c. Mai mică de 100 mg/dl<br />
d. Mai mică de 110 mg/dl<br />
e. Mai mică de 130 mg/dl<br />
R: b<br />
218. *Următoarele afirmaţii despre fibrele alimentare sunt adevărate, cu excepţia:<br />
a. Fibrele alimentare sunt constituenţi vegetali alcătuiţi din proteine ce formează peretele<br />
celulelor vegetale<br />
b. Mucilagiile sunt fibre alimentare solubile<br />
c. Mucilagiile se găsesc în orz<br />
d. Citricele conţin pectină<br />
e. Necesarul zilnic de fibre este de 25-30 g<br />
R: a<br />
219. *Mecanismele prin care fibrele alimentare solubile scad LDL-colesterolul sunt<br />
următoarele, cu excepţia:<br />
a. Leagă acizii biliari în lumenul intestinal<br />
b. Formează un strat gros în apropierea mucoasei, crescând absorbţia de acizi biliari<br />
c. Reduc rata de absorbţie a glucozei → scad eliberarea de insulină → scad producţia<br />
hepatică de colesterol<br />
d. Produc acizi graşi cu lanţ scurt prin fermentare în intestinul gros<br />
e. Inhibă <strong>si</strong>nteza hepatică de colesterol<br />
R: b<br />
220. *Care dintre următoarele afirmaţii despre conţinutul în pota<strong>si</strong>u al alimentelor<br />
este falsă?<br />
a. Lintea conţine mai mult pota<strong>si</strong>u decât peştele<br />
b. Bananele conţin mai mult pota<strong>si</strong>u decât cartoful<br />
c. Leguminoase uscate conţin mai mult pota<strong>si</strong>u decât fructele proaspete<br />
d. Fructele oleaginoase conţin mai mult pota<strong>si</strong>u decât carnea de pui<br />
e. Peştele conţine mai mult pota<strong>si</strong>u decât legumele proaspete<br />
R: b<br />
221. *Următoarea afirmaţie despre acizii graşi este falsă:<br />
a. Aterogenitatea acidului palmitic este mai mare decât a acidului lauric<br />
b. Acidul docosahexaenoic are 22 atomi de carbon în moleculă
c. Acidul oleic se găseşte în avocado şi în migdale<br />
d. Acidul arahidonic este un acid gras polinesaturat omega 3<br />
e. Acidul eicosapentaenoic se găseşte în seminţe de in, ulei de soia<br />
R: d<br />
222. *Acizii graşi polinesaturaţi ω6 au următoarele efecte, cu excepţia:<br />
a. Scad LDL-colesterolul<br />
b. Scad HDL-colesterolul<br />
c. Scad trigliceridele<br />
d. Acidul linoleic este un precursor al eicosanoizilor<br />
e. Cresc susceptibilitatea la oxidare a LDL-colesterolului<br />
R: c<br />
223. *Acizii graşi polinesaturaţi ω3 determină următoarele acţiuni, cu excepţia:<br />
a. Scăderea trigliceridelor<br />
b. Creşterea HDL-colesterolului<br />
c. Scăderea agregabilităţii plachetare<br />
d. Scăderea susceptibilităţii la oxidare a LDL-colesterolului<br />
e. Scăderea ten<strong>si</strong>unii arteriale<br />
R: d<br />
224. *Următoarea afirmaţie despre acizii graşi mononesaturaţi este falsă:<br />
a. Scad LDL-colesterolul<br />
b. Scad trigliceridele<br />
c. Scad susceptibilitatea la oxidare a LDL-colesterolului<br />
d. Inhibă agregarea plachetară<br />
e. Scad diametrul particulelor de LDL-colesterol<br />
R: e<br />
225. *Scăderea LDL-colesterolului de către fructele oleaginoase se explică prin<br />
următoarele, cu excepţia:<br />
a. Conţinutul crescut de gră<strong>si</strong>mi mono- şi polinesaturate<br />
b. Conţinutul crescut de fibre<br />
c. Conţinutul crescut de arginină<br />
d. Determinarea senzaţiei de saţietate<br />
e. Creşterea secreţiei de insulină<br />
R: e<br />
226. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la policosanol este falsă?<br />
a. Este o mixtură de acizi graşi derivaţi din ceara de la albine
. Determină scăderea LDL-colesterolului<br />
c. Determină scăderea oxidabilităţii moleculelor de LDL-colesterol<br />
d. Determină scăderea agregabilităţii plachetare<br />
e. Se administrează în doze de 20 - 40 mg/zi<br />
R: a<br />
227. *Următorii factori nutriţionali cresc rezistenţa la insulină, cu excepţia:<br />
a. Lipidele saturate<br />
b. Deficitul de sodiu din alimentaţie<br />
c. Excesul de sodiu din alimentaţie<br />
d. Consumul crescut de alcool<br />
e. Aportul exce<strong>si</strong>v de calciu<br />
R: e<br />
228. *Dieta DASH se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:<br />
a. Aport redus de gră<strong>si</strong>mi<br />
b. Aport redus de colesterol<br />
c. Aport redus de calciu<br />
d. Aport crescut de pota<strong>si</strong>u<br />
e. Aport crescut de magneziu<br />
R: c<br />
229. *Următoarea afirmaţie referitoare la trigliceridele cu lanţ lung este falsă:<br />
a. Conţin AG cu 6-12 atomi de carbon<br />
b. Sunt parţial solubile în apă, astfel încât sunt mai uşor emul<strong>si</strong>ficate decât trigliceridele cu<br />
lanţ lung<br />
c. Sunt mai uşor hidrolizate decât trigliceridele cu lanţ lung<br />
d. Sunt absorbite direct în circulaţia portală, nemaifiind necesar transportul prin limfă sub<br />
formă de chilomicroni<br />
e. Aportul caloric este mai mare decât cel al trigliceridelor cu lanţ lung<br />
R: e<br />
230. *Următoarele alimente trebuie evitate de către pacientul cu boală Wilson, cu<br />
excepţia:<br />
a. Scoici<br />
b. Ficat<br />
c. Carne de porc<br />
d. Ciuperci<br />
e. Broccoli<br />
R: c
231. *Contraindicaţiile absolute ale nutriţiei enterale la un cirotic sunt următoarele,<br />
cu excepţia:<br />
a. Sângerări semnificative gastrointestinale<br />
b. Prezenţa varicelor esofagiene<br />
c. Obstrucţii intestinale<br />
d. Pancreatite<br />
e. Pacienţi cu ascită sub ten<strong>si</strong>une care nu pot tolera volumul necesar de alimente pentru<br />
nutriţie enterală<br />
R: b<br />
232. *Următoarele recomandări nutriţionale trebuie făcute pacienţilor cu pancreatită<br />
cronică, cu excepţia:<br />
a. Aport proteic: 1-1,5 g/Kg/zi<br />
b. Aport crescut de glucide<br />
c. Evitarea excesului de fibre alimentare<br />
d. Se va prefera administrarea de trigliceride cu lanţ lung<br />
e. Aport redus de gră<strong>si</strong>mi<br />
R: d<br />
233. *Malnutriţia are următoarele efecte asupra funcţiei renale, cu excepţia:<br />
a. Nivelurile crescute de prostaglandină E2 modifică capacitatea de concentrare a urinei<br />
b. Aportul proteic redus scade nivelul de uree din medulara renală, nivel necesar pentru a<br />
crea un gradient osmotic adecvat şi poate afecta activitatea hormonului antidiuretic (ADH)<br />
c. Aportul proteic redus scade activitatea enzimelor implicate în alcalinizarea urinei, ducând<br />
la alcaloză<br />
d. Aportul redus de fosfaţi scade excreţia de acizi, ducând la acidoză<br />
e. Creşte frecvenţa infecţiilor nosocomiale de tract urinar<br />
R: c<br />
234. *Următoarea afirmaţie este falsă în ceea ce priveşte nutriţia pacientului dializat:<br />
a. Raţia proteică va fi normală, exceptând cazul dializei peritoneale, în care dieta va fi<br />
hipoproteică<br />
b. Aportul de sare şi apă va fi restrâns<br />
c. Aportul de pota<strong>si</strong>u va fi controlat prin dietă, folo<strong>si</strong>nd la nevoie răşini schimbătoare de ioni<br />
d. Aportul de fosfor va fi restrâns<br />
e. Aportul de calciu trebuie suplimentat<br />
R: a<br />
235. *În anemiile posthemoragice acute se recomandă următoarele, cu excepţia:<br />
a. Dietă de cruţare în caz de hemoragie digestivă<br />
b. Sunt indicate alimente cu conţinut crescut de proteine
c. Sunt indicate alimente cu conţinut crescut de fier, acid folic şi vitamina B12<br />
d. Monitorizarea necesarului de vitamină E, mai ales la cei cu boli hepatice sau intestinale<br />
e. La pacienţii sub tratament cu anticoagulante orale (antivitamine K) trebuie evitat excesul<br />
sau variaţiile mari ale aportului alimentar de vitamină K<br />
R: d<br />
236. *În tratamentul nutriţional al anemiilor megaloblastice prin deficit de vitamină<br />
B12 se recomandă următoarele, cu excepţia:<br />
a. Aport proteic crescut (1,5 g/kg/zi)<br />
b. Sunt preferate proteinele animale<br />
c. Ficat, deoarece conţine cantităţi mari de fier, acid folic şi vitamina B12<br />
d. Surse alimentare de vitamina B12: spanac, broccoli, sparanghel<br />
e. La pacienţii cu leziuni bucale date de anemie: dietă semilichidă, cu evitarea alimentelor<br />
care irită mucoasa bucală, evitarea condimentelor şi a alimentelor acide<br />
R: d<br />
237. Trigliceridele cu lanţ mediu sunt folo<strong>si</strong>te cu bune rezultate în tratamentul<br />
dietetic al următoarelor boli:<br />
a. boala stomacului operat<br />
b. pancreatita cronică<br />
c. ulcerul duodenal<br />
d. pancreatita acută în primele zile de evoluţie<br />
e. ciroza hepatică compensată<br />
R: a, b<br />
238. Despre aportul hidro-electrolitic al unui pacient cu ciroză hepatică sunt<br />
adevărate următoarele afirmaţii:<br />
a. aportul de sodiu nu trebuie să depăşească 2 g/zi<br />
b. în lipsa ascitei sau a edemelor aportul hidric trebuie încurajat<br />
c. aportul de pota<strong>si</strong>u trebuie adaptat în funcţie de efectele medicaţiei diuretice<br />
d. în caz de hiponatremie severă se recomandă restricţie hidrică<br />
e. în cazul per<strong>si</strong>stenţei ascitei se recomandă aport hidric liber şi creşterea dozelor de diuretice<br />
R: a, b, c, d<br />
239. Despre nutriţia unui pacient cu ciroză hepatică sunt adevărate următoarele<br />
afirmaţii:<br />
a. este obligatorie restricţia calorică<br />
b. aportul crescut de fibre alimentare este util în cazul apariţiei fenomenelor de encefalopatie<br />
hepatică<br />
c. aportul lipidic trebuie redus la toţi pacienţii cirotici<br />
d. administrarea de trigliceride cu lanţ mediu poate determina alcaloză metabolică<br />
e. aportul glucidic trebuie să reprezinte 50-60% din aportul energetic total
R: b, e<br />
240. În dieta pacienţilor cu pancreatită cronică:<br />
a. sunt necesare cantităţi crescute de fibre alimentare<br />
b. glucidele trebuie să reprezinte mai puţin de 40% din aportul caloric<br />
c. aportul lipidic trebuie redus<br />
d. aportul proteic trebuie să fie de 1-1,5 g/kg/zi<br />
e. aportul caloric trebuie să fie crescut la măcar 35 kcal/kg/zi<br />
R: c, d, e<br />
241. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale:<br />
a. mese mici şi repetate<br />
b. aport proteic redus, pentru a evita stimularea secreţiilor pancreatice<br />
c. aport redus de glucide la pacienţii care asociază diabet zaharat<br />
d. evitarea excesului de fibre alimentare<br />
e. aport crescut de acizi graşi omega-3<br />
R: a, d, e<br />
242. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale:<br />
a. suplimentarea cu antioxidanţi<br />
b. administrarea de trigliceride cu lanţ mediu<br />
c. vitamine liposolubile administrate în forme miscibile cu apa<br />
d. dietă hiperproteică<br />
e. dietă hipoglucidică<br />
R: a, b, c, d<br />
243. Pancreatita acută poate beneficia de următoarele măsuri terapeutice<br />
nutriţionale:<br />
a. suprimarea alimentaţiei orale până la remi<strong>si</strong>a durerii şi normalizarea nivelului seric al<br />
enzimelor pancreatice<br />
b. alimentaţie orală hiperproteică continuă, pentru a evita catabolismul proteic endogen<br />
c. evitarea nutriţiei enterale, deoarece poate stimula secreţiile pancreatice<br />
d. administrare intrajejunală de infuzii hipercalorice, scurtcircuitând stomacul<br />
e. evitarea nutriţiei parenterale, deoarece poate stimula secreţiile pancreatice<br />
R: a, d<br />
244. Despre tratamentul nutriţional al pancreatitelor acute sunt adevărate<br />
următoarele afirmaţii:<br />
a. necesarul caloric al pacienţilor este constant crescut<br />
b. aportul de trigliceride cu lanţ mediu este benefic<br />
c. aportul proteic trebuie să acopere 0,25-0,30 g azot/kg/zi
d. necesarul caloric al pacienţilor este foarte variabil<br />
e. glucidele trebuie să acopere 60-70% din aportul energetic total<br />
R: c, d, e<br />
245. Despre tratamentul nutriţional al pancreatitelor cronice sunt adevărate<br />
următoarele afirmaţii:<br />
a. necesarul caloric al pacienţilor este constant crescut<br />
b. se recomandă consumul zilnic de vin roşu în cantităţi moderate<br />
c. aportul alimentar crescut poate exacerba manifestările dureroase<br />
d. aportul proteic trebuie să provină preponderent din surse vegetale<br />
e. aportul proteic trebuie să se limiteze la 0,8 g/kg/zi, din surse de bună calitate<br />
R: a, c<br />
246. Pancreatita cronică beneficiază de următoarele măsuri terapeutice nutriţionale:<br />
a. administrare de acizi graşi omega-3<br />
b. aport crescut de acizi graşi saturaţi<br />
c. limitarea aportului de glucide la 45% din aportul caloric total<br />
d. limitarea aportului de proteine la 0,8 g/kg/zi<br />
e. limitarea aportului de lipide<br />
R: a, e<br />
247. Efectele malnutriţiei asupra <strong>si</strong>stemului pulmonar sunt următoarele:<br />
a. Malnutriţia fetală determină hiperplazie pulmonară<br />
b. Aportul proteic insuficient duce la scăderea <strong>si</strong>ntezei de colagen<br />
c. Aportul proteic insuficient duce la scăderea <strong>si</strong>ntezei de elastină<br />
d. Aportul lipidic insuficient duce la modificări asemănătoare cu cele din emfizem<br />
e. Macrosomia fetală se asociază cu o funcţie pulmonară deficitară ulterior, la adult<br />
R: b, c<br />
248. Malnutriţia are următoarele efecte asupra funcţiei şi a structurii pulmonare:<br />
a. Scade cantitatea de surfactant → colapsul alveolelor → creşte efortul respirator<br />
b. Creşte complianţa pulmonară<br />
c. Scade elasticitatea plămânului<br />
d. Hipoproteinemie → creşte pre<strong>si</strong>unea coloid-osmotică<br />
e. Scade hemoglobina → scade capacitatea de transport a oxigenului<br />
R: a, c, e<br />
249. Modificările pulmonare determinate de malnutriţie sunt următoarele, cu<br />
excepţia:<br />
a. Creşte complianţa pulmonară
. Scade complianţa pulmonară<br />
c. Scade elasticitatea plămânului<br />
d. Creşte elasticitatea plămânului<br />
e. Creşte cantitatea de surfactant<br />
R: a, d, e<br />
250. În perioadele de înfometare apar următoarele modificări ale muşchilor<br />
respiratori, cu excepţia:<br />
a. scade masa musculară<br />
b. scade forţa musculară<br />
c. creşte rezistenţa musculară<br />
d. scade rezistenţa musculară<br />
e. nu este influenţată eficienţa musculară<br />
R: c, e<br />
251. Următoarele măsuri de tratament nutriţional sunt utile în bronşita acută:<br />
a. Dietă normo sau hipercalorică<br />
b. Deoarece laptele ar putea da o senzaţie de îngroşare a secreţiei de mucus, se va prefera<br />
laptele degresat → important pentru aportul de calciu<br />
c. Scăderea aportului de acizi graşi ω-3 pentru a reduce inflamaţia<br />
d. A<strong>si</strong>gurarea unui aport adecvat de alimente bogate în antioxidanţi şi pota<strong>si</strong>u<br />
e. Scăderea consumului de lichide pentru a uşura munca cordului<br />
R: a, b, d<br />
252. Printre cauzele de bronhopneumopatie obstructivă cronică se regăsesc<br />
următoarele, cu excepţia:<br />
a. Etilismul cronic<br />
b. Fumatul<br />
c. Deficienţa de alfa-glucozidază<br />
d. Infecţia HIV<br />
e. Infecţia cu virusul hepatitic C<br />
R: a, c, e<br />
253. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte nutriţia pacienţilor cu<br />
bronhopneumopatie cronică obstructivă:<br />
a. Dieta trebuie să fie hipercalorică pentru corecţia malnutriţiei: 30-35 Kcal/Kg, în funcţie de<br />
greutatea corporală<br />
b. Dieta trebuie să fie hipoproteică pentru prevenirea afectării concomitente a rinichiului<br />
c. o dietă bogată în glucide este mai indicată decât una bogată în lipide la pacienţii cu rezervă<br />
ventilatorie redusă, deoarece determină o reducere a producţiei de CO2, o scădere a PaCO2 şi<br />
o creştere a PaO2
d. Dieta trebuie să conţină acizii eicosapentaenoic şi docosahexaenoic pentru acţiunea lor<br />
antiinflamatoare, cu efecte protectoare pe plămâni<br />
e. Aport crescut de fibre alimentare<br />
R: a, d, e<br />
254. Cauzele stării de rău astmatic pot fi următoarele, cu excepţia:<br />
a. Oprirea bruscă a β2-<strong>si</strong>mpaticomimeticelor<br />
b. Abuzul de medicaţie corticoterapică<br />
c. Expunere îndelungată la alergeni<br />
d. Traume p<strong>si</strong>hice majore<br />
e. Coexistenţa unor afecţiuni respiratorii severe (bronhopneumonie, pneumotorax)<br />
R: a, b<br />
255. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte rolul unor nutrienţi în<br />
fiziopatologia astmului bronşic:<br />
a. Magneziul relaxează muşchiul neted şi stabilizează mastocitele<br />
b. Seleniul este cofactor antioxidant în glutation-peroxidaza<br />
c. Cuprul este un cofactor antioxidant în superoxid-dismutaza<br />
d. Acizii graşi omega 3 cresc contractilitatea muşchiului<br />
e. Acizii graşi polinesaturaţi / trans omega 6 cresc producţia de eicosanoide<br />
R: a, b, c, e<br />
256. Următoarele măsuri sunt utile în tratamentul nutriţional al astmului bronşic:<br />
a. Reducerea consumului de sodiu<br />
b. Reducerea consumului de cafea<br />
c. Reducerea consumului de alimente şi băuturi care conţin sulfiţi<br />
d. Reducerea consumului de acizi graşi omega-3, pentru a reduce <strong>si</strong>nteza de leucotriene<br />
e. Reducerea consumului de acizi graşi saturaţi şi acizi graşi trans<br />
R: a, c, e<br />
257. În tratamentul nutriţional al bronşiectaziei se recomandă:<br />
a. Alimente cu den<strong>si</strong>tate calorică mare, mai ales dacă pacientul este anorexic<br />
b. 0,6-0,8 g proteine /kgc, în special proteine de bună calitate<br />
c. Aport lichidian 2-3 litri pe zi, preferabil sucuri sau băuturi cu conţinut caloric ridicat<br />
d. Emul<strong>si</strong>i grase administrate intramuscular pentru a reduce <strong>si</strong>nteza de leucotriene şi de<br />
tromboxani, care sunt mediatori ai inflamaţiei<br />
e. Interzicerea consumului de alcool şi de alimente iritante<br />
R: a, c, e<br />
258. Criteriile de diagnostic pentru fibroza chistică includ:
a. Prezenţa bolii cronice renale<br />
b. Accelerarea creşterii<br />
c. Niveluri scăzute de sodiu şi de clor (sub 60 mEq/l) în probele de sudoare<br />
d. Malabsorbţia<br />
e. Istoric familial de fibroză chistică<br />
R: d, e<br />
259. În pneumonii se recomandă:<br />
a. Hidratare adecvată: 3-4 litri pe zi<br />
b. Reducerea moderată a aportului de sodiu (2 g de sodiu pe zi)<br />
c. Iniţial (în perioada febrilă) se recomandă: pâine, făinoase, brânză de vaci proaspătă, carne<br />
de pasăre fiartă<br />
d. Aport crescut de fibre pentru prevenirea constipaţiei<br />
e. Alimente bogate în pota<strong>si</strong>u<br />
R: a, d, e<br />
260. La pacienţii cu tuberculoză pulmonară, următoarele afirmaţii sunt false:<br />
a. Este necesară o dietă hipocalorică<br />
b. Rifampicina determină depleţie de vitamină B6 care poate duce la nevrite<br />
c. Este necesar un aport suplimentar de vitamină A sub formă de caroten<br />
d. Pacienţii cu tuberculoză au frecvent deficienţe multiple de micronutrienţi; ca urmare, sunt<br />
necesare suplimente de vitamine D, E şi seleniu<br />
e. Sunt necesare alimente bogate în fier şi vitamină C, cu rol în formarea hemoglobinei<br />
R: a, b<br />
261. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate la pacienţii cu cord pulmonar<br />
cronic?<br />
a. Trebuie evitate alimentele ce ar putea determina iritaţii gastrice şi reflux gastro-esofagian<br />
b. Este necesară restricţia aportului de magneziu<br />
c. Când apare rezistenţa la glucocorticoizi, vitamina C ar putea restabili răspunsul<br />
interleukinei-10<br />
d. Sunt recomandate alimentele bogate în pota<strong>si</strong>u<br />
e. Sunt recomandate alimentele cu concentraţie proteică crescută<br />
R: a, d, e<br />
262. Acizii graşi nesaturaţi forma trans determină:<br />
a. Creşterea colesterolului total<br />
b. Scăderea LDL-colesterolului<br />
c. Scăderea lipoproteinei (a)<br />
d. Creşterea agregabilităţii plachetare<br />
e. Scăderea trigliceridelor
R: a, d<br />
263. Următoarele afirmaţii despre acizii graşi saturaţi sunt adevărate:<br />
a. Cresc LDL–colesterolul<br />
b. Cresc trigliceridele<br />
c. Cresc agregabilitatea plachetară<br />
d. Cresc HDL–colesterolul<br />
e. Au efect trombogen<br />
R: a, b, c, e<br />
264. Fitostanolii şi fitosterolii:<br />
a. Inhibă absorbţia intestinală de colesterol<br />
b. Inhibă absorbţia intestinală de trigliceride<br />
c. Sterolii sunt derivaţi ai stanolilor cu efect hipocolesterolemiant mai mare<br />
d. Stanolii şi sterolii scad LDL-colesterolul<br />
e. Se recomandă în doză de: 2 g/zi<br />
R: a, d, e<br />
265. În treapta a doua a tratamentului dietetic al unei dislipidemii se recomandă ca:<br />
a. Lipidele saturate să fie sub 10 % din aportul caloric<br />
b. Lipidele polinesaturate să fie sub 10 % din aportul caloric<br />
c. Lipidele mononesaturate să fie sub 15 % din aportul caloric<br />
d. Glucidele să fie sub 50 % din aportul caloric<br />
e. Colesterolul alimentar să fie sub 200 mg/zi<br />
R: b, c, e<br />
266. Următoarele afirmaţii despre fibrele alimentare sunt adevărate:<br />
a. Fibrele alimentare sunt rezistente la digestia în intestinul gros<br />
b. Ligninele sunt fibre alimentare solubile<br />
c. Pectina se găseşte în morcovi<br />
d. Necesarul zilnic de fibre solubile este de 25-30 g<br />
e. Hemiceluloza se găseşte în cereale întregi<br />
R: a, c, e<br />
267. Următorii nutrienţi au rol antioxidant:<br />
a. Vitamina K<br />
b. Vitamina E<br />
c. Vitamina C<br />
d. Carotenoizii<br />
e. Seleniul
R: b, c, d, e<br />
268. Care dintre următoarele afirmaţii despre alcool şi cafea sunt adevărate?<br />
a. Alcoolul determină creşterea trigliceridelor<br />
b. Alcoolul determină scăderea HDL-colesterolului<br />
c. Alcoolul determină inhibarea oxidării LDL<br />
d. Consumul crescut de cafea determină creşterea colesterolului total<br />
e. Consumul crescut de cafea determină creşterea HDL-colesterolului<br />
R: a, c, d<br />
269. În caz de homocisteinemie > 30 μmol/l se recomandă suplimentarea dietei cu:<br />
a. Vitamina A<br />
b. Vitamina B6<br />
c. Vitamina B12<br />
d. Acid folic<br />
e. Vitamina C<br />
R: b, c, d<br />
270. Următoarele afirmaţii referitoare la proteinele din soia sunt false:<br />
a. Determină scăderea colesterolului total<br />
b. Au un conţinut crescut de acizi graşi mononesaturaţi<br />
c. Determină scăderea HDL-colesterolului<br />
d. Determină scăderea trigliceridelor<br />
e. Se administrează în doză de 25 g/zi<br />
R: b, c<br />
271. Usturoiul are efecte benefice în boala aterosclerotică deoarece:<br />
a. Scade colesterolul total<br />
b. Scade LDL-colesterolul<br />
c. Scade trigliceridele<br />
d. Creşte HDL-colesterolul<br />
e. Activează HMG-CoA reductaza<br />
R: a, b, c, d<br />
272. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă se recomandă:<br />
a. Restricţia aportului de sodiu la 10 g sodiu/zi<br />
b. Consumul unor cantităţi mari de lichide pentru a menţine funcţia normală a rinichilor<br />
c. Reducerea aportului de lipide şi de colesterol<br />
d. Creşterea aportului de fibre alimentare<br />
e. Evitarea alcoolului şi a excesului de cafea
R: c, d, e<br />
273. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte tratamentul nutriţional<br />
în boala de reflux gastroesofagian:<br />
a. Se recomandă o dietă hipercalorică<br />
b. Se recomandă o dietă hiperproteică<br />
c. Aportul scăzut de fibre alimentare pentru evitarea disten<strong>si</strong>ei abdominale<br />
d. Consumul unor cantităţi crescute de lichide la mese pentru accelerarea tranzitului<br />
intestinal<br />
e. Evitarea vinului roşu<br />
R: b, e<br />
274. Următoarele alimente pot fi consumate de către pacientul cu boală celiacă:<br />
a. Legume consevate<br />
b. Fructe congelate<br />
c. Floricele de porumb<br />
d. Paste făinoase<br />
e. Pastă de tomate<br />
R: a, b, c, e<br />
275. Următoarele alimente trebuie evitate de către pacientul cu boală inflamatorie<br />
intestinală:<br />
a. Pastele făinoase<br />
b. Pâinea prăjită<br />
c. Untul crud<br />
d. Ciupercile<br />
e. Fructele uscate<br />
R: d, e<br />
276. În colica biliară se recomandă următoarele alimente:<br />
a. Supe limpezi de zarzavat<br />
b. Compot<br />
c. Carne slabă de pasăre fiartă<br />
d. Gălbenuş în cantitate moderată, inclus în preparate dietetice<br />
e. Gră<strong>si</strong>mi foarte proaspete (unt, ulei) în cantitate redusă<br />
R: a, b<br />
277. În tratamentul nutriţional al infecţiilor urinare se recomandă:<br />
a. Reducerea aportului lichidian<br />
b. Proteine cu valoare biologică mare; se va reduce aportul proteic doar dacă scade funcţia<br />
renală
c. Creşterea aportului de vitamină C<br />
d. Consum crescut de produse cu cofeină (cafea, ceai, băuturi tip cola) pentru efectul lor<br />
relaxant<br />
e. Peştele gras oceanic<br />
R: b, c, e<br />
278. Următoarele afirmaţii referitoare la metabolismul fierului în organism sunt<br />
adevărate:<br />
a. O alimentaţie normală diver<strong>si</strong>ficată şi echilibrată a<strong>si</strong>gură 0,1-0,3 mg de fier pe zi<br />
b. Procentul de absorbţie a fierului din preparatele de carne este de 15-20%<br />
c. Procentul de absorbţie a fierului din alimente creşte în prezenţa acidului fitic<br />
d. Absorbţia fierului se face proporţional cu nivelul acestuia din depozite: cu cât rezervele de<br />
fier sunt mai scăzute, cu atât cantitatea de fier absorbită din intestin este mai mare<br />
e. Forma “hem” din alimentele de origine animală este mult mai eficient utilizată decât<br />
forma “non-hem” din alimentele de origine vegetală<br />
R: b, d, e<br />
279. Cauzele deficitului de acid folic pot fi:<br />
a. Carenţă de factor intrinsec<br />
b. Consum parazitar intestinal (botriocefaloză)<br />
c. Tranzit intestinal accelerat<br />
d. Administrare de metoclopramid<br />
e. Exces de utilizare: sarcină, lactaţie<br />
R: c, e<br />
280. Tratamentul nutriţional al anemiilor hemolitice cuprinde următoarele:<br />
a. Dietă hipocalorică<br />
b. Dietă hipoproteică<br />
c. Alimente bogate în fier: ficat de orice tip, stridii, scoici, fructe de mare, carnea roşie, soia<br />
şi produsele derivate (tofu, lapte)<br />
d. Alimente bogate în vitamină E: germeni de grâu, migdale, seminţe de floarea soarelui, ulei<br />
de floarea soarelui, şofran, porumb, soia, unt de arahide, alune, spanac, broccoli<br />
e. Alimente bogate în zinc: stridii, carne de vită, porc, pui, raci, crabi, fasole uscată, iaurt<br />
R: d, e<br />
281. *Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmații:<br />
a. este reprezentat de creşterea glicemiei plasmatice dimine aţa devreme<br />
b. tratamentul corect nece<strong>si</strong>tă creşterea dozei de insulină pentru a menține<br />
normoglicemia<br />
c. este un efect secundar frecvent al tratamentului cu biguanide<br />
d. se referă la hiperglicemia reactivă ce urmează unui episod de hipoglicemie<br />
e. este mai frecvent la vârstnici decât la tineri
R: d<br />
282. *Care este procentul de lipide din necesarul energetic care se utilizează în dieta<br />
unui bolnav normoponderal cu diabet zaharat, care nu asociază hiperlipidemie?<br />
a. 60%<br />
b. 30%<br />
c. 50%<br />
d. 45%<br />
e. 15%<br />
R: b<br />
283. *Care este necesarul zilnic de proteine la un pacient cu diabet zaharat şi<br />
nefropatie diabetica?<br />
a. 0,8 g/kg/zi<br />
b. 1,5 g/kg/zi<br />
c. 0,5 g/kg/zi<br />
d. 2 g/kg/zi<br />
e. 0,3 g/kg/zi<br />
R: a<br />
284. *Când va reduce doza un pacient cu diabet zaharat tratat cu insulină?<br />
a. premergător unei mese cu conţinut glucidic mai mare decât de obicei<br />
b. când anticipează un efort fizic semnificativ<br />
c. în cursul unei infecţii intercurente<br />
d. dacă are cetoză<br />
e. înaintea unor explorări de laborator<br />
R: b<br />
285. *Care din următoarele afirmații este adevărată despre dieta unui pacient<br />
diabetic:<br />
a. calculul necesarului caloric nu ia în con<strong>si</strong>derare statusul ponderal<br />
b. planul alimentar nu se adaptează obiceiurilor alimentare ale pacientului<br />
c. planul alimentar este standardizat şi nu nece<strong>si</strong>tă individualizare în funcţie de<br />
caracteristicile pacientului<br />
d. persoana cu diabet este elementul-cheie în deciziile referitoare la tratamentul<br />
nutriţional<br />
e. regimul dietetic optim scade HbA1c cu aprox. 4% la toţi pacienţii diabetici<br />
R: d<br />
286. *Care este necesarul zilnic de glucide la o persoană cu diabet zaharat?<br />
a. 0,8 g/kg/zi<br />
b. 45-55% din necesarul caloric zilnic<br />
c. 0,5 g/kg/zi
d. 10-15% din necesarul caloric zilnic<br />
e. 25-30% din necesarul caloric zilnic<br />
R: b<br />
287. *Printre efectele dietelor cu index glicemic scăzut asupra persoanelor cu diabet<br />
zaharat se numără:<br />
a. creşterea nivelului trigliceridelor<br />
b. scăderea nivelului trigliceridelor<br />
c. creşterea nivelului LDL-colesterolului<br />
d. creşterea riscului cardiovascular<br />
e. controlul foarte dificil al glicemiei postprandiale<br />
R: b<br />
288. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al<br />
proteinelor din dieta unui pacient diabetic:<br />
a. normoinsulinizarea determină un catabolism proteic crescut<br />
b. subinsulinizarea determină hiperglicemie, explicată prin inhibarea gluconeogenezei<br />
din surse proteice<br />
c. gradul de conver<strong>si</strong>e al proteinelor alimentare la glucoză este constant, indiferent de<br />
calitatea insulinizării<br />
d. prevenția catabolismului proteic se face prin echilibrarea glicemică riguroasă şi printrun<br />
aport adecvat de proteine<br />
e. aportul proteic de peste 20% din necesarul energetic zilnic inhibă pierderile urinare de<br />
albumine şi reduce riscul de dezvoltare a nefropatiei diabetice<br />
R: d<br />
289. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al<br />
lipidelor din dieta unui pacient diabetic:<br />
a. lipidele au efect hiperglicemiant<br />
b. lipidele accelerează evacuarea gastrică şi cresc riscul de hipoglicemie<br />
c. o gustare mixtă formată din glucide şi lipide este utilă pentru profilaxia<br />
hipoglicemiilor nocturne<br />
d. aportul de acizi graşi mononesaturaţi poate determina accentuarea insulinorezistenţei<br />
e. dietele hipolipidice hiperglucidice agravează dezechilibrul glicemic<br />
R: c<br />
290. *Care din următoarele afirmaţii este adevărată despre rolul metabolic al fibrelor<br />
din dieta unui pacient diabetic:<br />
a. copiii cu diabet zaharat au un necesar de minimum 30 g fibre alimentare pe zi<br />
b. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare agravează hiperglicemia<br />
postprandială<br />
c. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare accelerează evacuarea gastrică
d. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare ameliorează controlul glicemic<br />
e. consumul unor cantităţi mari de fibre alimentare agravează o eventuală dislipidemie<br />
asociată<br />
R: d<br />
291. Obezitatea androidă se caracterizează prin:<br />
a. excesul de gră<strong>si</strong>me în regiunea gluteală şi femurală<br />
b. indice abdomino-fe<strong>si</strong>er
d. parathormonul<br />
e. prolactina<br />
R: a, b<br />
296. Care sunt semnele de hipoglicemie la un pacient cu diabet zaharat?<br />
a. transpirațiile abundente<br />
b. nervozitatea, iritabilitatea<br />
c. tegumentele deshidratate<br />
d. foamea<br />
e. tremurăturile extremităţilor<br />
R: a, b, d, e<br />
297. Sunt tipice pentru dislipidemia pacientului diabetic următoarele modificări:<br />
a. creşterea colesterolului total<br />
b. scăderea HDL-colesterolului<br />
c. creşterea HDL-colesterolului<br />
d. creşterea trigliceridelor<br />
e. creşterea LDL-colesterolului total<br />
R: b, D<br />
298. Hipoglicemia poate fi indusă de:<br />
a. monoterapia cu acarboză<br />
b. efortul fizic<br />
c. consumul de alcool<br />
d. monoterapia cu repaglinidă<br />
e. administrarea de glucagon<br />
R: b, c, d<br />
299. Dieta în diabetul zaharat:<br />
a. aportul de colesterol trebuie să reprezinte 7% din calorii<br />
b. este bazată pe nece<strong>si</strong>tățile metabolice, nutriționale şi de stil de viaţă<br />
c. la pacienții non-obezi se recomandă, în mod obişnuit, o cantitate de proteine de<br />
aproximativ 30% din numărul total de calorii<br />
d. a<strong>si</strong>gură un necesar energetic stabilit <strong>si</strong>milar cu cel din populația generală<br />
e. deoarece dietele cu glucide în cantitate mică pot incetini progre<strong>si</strong>a nefropatiei,<br />
necesarul glucidic trebuie limitat la 0,8 g/kg/zi<br />
R: b, d<br />
300. În insulinoterapia convențională se folosesc:<br />
a. numai injecții de insulină rapidă
. 1-2 injecții de insulină intermediară sau de analog cu durată lungă de acțiune<br />
c. 2 injecții de insulină premixată<br />
d. ajustări permanente ale dozelor de insulină la nece<strong>si</strong>tățile stilului de viață<br />
e. un regim de viață fix, adaptat schemei de tratament insulinic<br />
R: b, c, e<br />
301. Efectele secundare ale terapiei insulinice pot include:<br />
a. insuficiența hepatică<br />
b. alergia la insulină<br />
c. hipoglicemia<br />
d. cetoacidoza diabetică<br />
e. acidoza lactică<br />
R: b, c<br />
302. Insulinele cu acţiune de scurtă durată (rapide, regular):<br />
a. au durata de acţiune de aproximativ 6 ore<br />
b. intră imediat în acţiune dacă se administrează pe cale subcutanată<br />
c. au acţiune bifazică<br />
d. au acţiune în platou<br />
e. se pot administra intravenos, intramuscular şi subcutanat<br />
R: a, e<br />
303. Aportul de proteine în dieta pacienților cu diabet zaharat:<br />
a. contribuie la 10-20% din aportul energetic zilnic<br />
b. induce optimizarea controlului glicemic la pacienţii cu hiperglicemie<br />
c. dacă este folo<strong>si</strong>t mai ales pentru gluconeogeneză, poate accentua hiperglicemia<br />
d. nu previne hipoglicemiile recurente şi nocturne<br />
e. în cantităţi crescute, are rol protector față de apariţia nefropatiei diabetice<br />
R: a, c, d<br />
304. Criteriile IDF de diagnostic al <strong>si</strong>ndromului metabolic cuprind:<br />
a. trigliceride serice > 200 mg/dl<br />
b. criteriu obligatoriu: circumferinţa abdominală > 94 cm la bărbaţi<br />
c. colesterol total > 200 mg/dl<br />
d. glicemie à jeun > 100 mg/dl<br />
e. HTA cunoscută<br />
R: b, d, e<br />
305. Despre dieta pacienților cu diabet zaharat sunt adevărate următoarele:<br />
a. este individualizată în funcţie de caracteristicile antropometrice
. acizii graşi ω-3 administraţi la pacienţii diabetici determină creşterea trigliceridelor şi<br />
a LDL-colesterolului<br />
c. ar trebui să conţină 12-14% acizi graşi polinesaturaţi<br />
d. a<strong>si</strong>gură creşterea şi dezvoltarea normale la copii şi adolescenţii cu DZ<br />
e. restricţionarea strictă a aportului de zahăr şi de alte glucide <strong>si</strong>mple este obligatorie la<br />
toți pacienţii<br />
R: a, c, d<br />
306. Utilizarea edulcoranţilor la pacienţii diabetici:<br />
a. fructoza nu trebuie inclusă în calculul caloric<br />
b. ciclamatul nu se poate folo<strong>si</strong> la fierbere şi coacere<br />
c. aspartamul se foloseşte ca îndulcitor pentru alimentele reci şi băuturi răcoritoare<br />
d. zaharina este contraindicată la copii şi la gravide<br />
e. prin utilizare exce<strong>si</strong>vă, sorbitolul poate determina diaree sau meteorism abdominal<br />
R: c, d, e<br />
307. Consumul de alcool la pacienţii diabetici:<br />
a. determină hipoglicemii care nu răspund la administrarea de glucagon<br />
b. în cantităţi moderate, anumite băuturi alcoolice pot determina reducerea riscului<br />
cardiovascular<br />
c. ameliorează manifestările de neuropatie hiperalgică<br />
d. poate determina hipercolesterolemie<br />
e. poate fi convertit în cantităţi suplimentare de glucoză, ceea ce agravează<br />
hiperglicemia<br />
R: a, b<br />
308. Dietele hipocalorice:<br />
a. persoanele aflate la prima tentativă de scădere ponderală pot folo<strong>si</strong> dietele cu 800<br />
kcal/zi<br />
b. sunt contraindicate în bolile p<strong>si</strong>hice grave<br />
c. dietele sever hipocalorice sunt indicate în sarcina cu câştig ponderal important<br />
d. dietele hipolipidice pot induce deshidratare prin efectul lor cetogen<br />
e. se folosesc în cicluri de scădere – menținere ponderală<br />
R: b, e<br />
309. Despre aportul lipidic la pacienţii diabetici sunt adevărate următoarele:<br />
a. trebuie să reprezinte 20-35% din aportul energetic zilnic<br />
b. trebuie să conţină minimum 300 mg colesterol pe zi<br />
c. aportul de acizi graşi omega-3 are rol proaterogen<br />
d. aportul de acizi graşi omega-3 are rol antiaterogen<br />
e. aportul de acizi graşi saturaţi trebuie să reprezinte 12-14% din aportul energetic zilnic
R: a, d<br />
310. Următoarele concepte sunt adevărate în tratamentul dietetic al obezităţii:<br />
a. atingerea greutăţii corporale ideale este un obiectiv constant şi obligatoriu<br />
b. scăderea ponderală optimă este de 4-5 kg pe săptămână<br />
c. dietele sever hipocalorice sunt obligatorii în tratamentul dietetic al oricărui pacient<br />
obez<br />
d. aportul lipidic nu trebuie să depăşească 25-30% din aportul energetic total<br />
e. fragmentarea aportului caloric pe parcursul zilei este o strategie utilă<br />
R: d, e