Raportvarianta finala 2008.pdf - tvr.ro

CUPRINS 

PREAMBUL..........................................................................................................................7 

CAPITOLUL 1: Activitatea TVR în 2008..............................................................................17 

I. Activitatea Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune în anul 

2008 

II. Activitatea Comitetului Director al Societăţii Române de Televiziune în anul 2008 

III. Dezvoltarea TVR 

a) Apariţia TVR 3 

b) Apariţia TVR INFO 

c) Apariţia TVR Târgu Mureş 

CAPITOLUL 2: Programele TVR........................................................................................37 

A. Direcţia Programe 

B. Direcţia Editorială 

C. Evenimente majore mediatizate de TVR 

CAPITOLUL 3: Ştiri şi Sport...............................................................................................73 

I. Departamentul Ştiri 

II. Departamentul Sport 

CAPITOLUL 4: Programe regionale...................................................................................79 

I. TVR Cluj 

II. TVR Craiova 

III. TVR Iaşi 

IV. TVR Timişoara 

V. TVR Târgu Mureş 

CAPITOLUL 5: Publicitatea................................................................................................93 

Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006-2008 

CAPITOLUL 6: Situaţia producţiei artistice.......................................................................99 

I Departamentul Artistic 

3

II Departamentul Producţie 

CAPITOLUL 7: Situaţia tehnică........................................................................................119 

I. Structurile Direcţiei Tehnice şi activitatea acestora 

II. Rezultatele Direcţiei Tehnice în 2008 

III. Transmisii asigurate de Direcţia Tehnică 

IV. Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii 

CAPITOLUL 8: Resurse umane........................................................................................139 

CAPITOLUL 9: Marketing şi comunicare de produs........................................................149 

CAPITOLUL 10: Comunicare internă şi de corporaţie. Relaţii Internaţionale................165 

I. Comunicare de corporaţie 

II. Biroul de comunicare internă 

III. Serviciul Relaţii Internaţionale 

CAPITOLUL 11: Activitatea Compartimentelor Control Financiar Intern 

şi Audit Intern...................................................................................................................175 

A. Compartimentul Control Financiar Intern 

B. Compartimentul Audit Intern 

CAPITOLUL 12: Situaţia financiară a SRTv .....................................................................179 

I Situaţia contului de profit şi pierdere încheiat la 31 decembrie 2008 

II Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008 

III Creanţe şi datorii la 31 decembrie 2008 

IV Contul de execuţie al cheltuielor pe anul 2008 

V Analiza deficitului realizat la finele anului 2008 

VI Măsurile de reducere a costurilor şi creşterea veniturilor aplicate în anul 2008 

CAPITOLUL 13: Proiect 2009...........................................................................................191 

ANEXE:.............................................................................................................................195 

Anexa 1: Durata emisiunilor în limbile minorităţilor naţionale (altele decât maghiara) 

Anexa 2: Ponderea producţiilor proprii, a coproducţiilor, a achiziţiilor în număr de ore şi 

procente în grila de programe a TVR, număr de ore de programe difuzate pe canalele 

S.R.Tv 

Anexa 3: Istoria contestaţiei la Curtea Supremă de Justiţie din Republica Moldova, 

privind dreptul de difuzare a programelor TVR 1 

4

Anexa 4: Acţiuni în instanţă în care a fost implicată televiziunea publică în anul 2008 

Anexa 5: Raportul statistic al producţiilor realizate în anul 2008 

5

PREAMBUL 

Activitatea Consiliului de Administraţie, pe tot parcursul anului 2008, s-a 

desfăşurat în conformitate cu prerogativele conferite de legea 41/1994, în respectul 

acesteia, al legii audiovizualului (legea nr. 504/2002 cu modificările ulterioare), precum 

şi al normelor emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului şi al celor emise de 

Parlament referitoare la alegerile locale şi generale 

În aceeaşi măsură, Consiliul de Administraţie a ţinut cont de directivele europene 

din domeniul audiovizualului, precum şi de documentele în materie discutate şi 

adoptate de diverse organizaţii europene de specialitate. 

Anul 2008 a fost primul an complet din punct de vedere managerial pentru 

actualul Consiliu de Administraţie, întrucât acesta a putut, pentru prima oară, să 

beneficieze de toate prerogativele conferite de lege. A fost anul în care Consiliul de 

Administraţie a putut să-şi construiască o strategie proprie, având la bază o cunoaştere 

corectă a realităţii din SRTv, şi a putut să creeze o construcţie bugetară care să susţină, 

fie şi numai parţial, această strategie. 

Instalarea Consiliului de Administraţie a avut loc în iunie 2007, după ce se 

constatase că, la jumătatea anului, SRTv avea un deficit bugetar de aproape 10 milioane 

de euro. De la preluare a trebuit să lucrăm, având deja în derulare o strategie şi un 

buget elaborate şi funcţionale, dar şi sub imperiul stopării creşterii aproape 

exponenţiale a deficitului bugetar. În concluzie anul 2007 a fost un an în care actualul 

Consiliu de Administraţie a fost obligat să lucreze în condiţii de avarie, având câteva 

direcţii de acţiune impuse. 

În aceste condiţii, priorităţile asumate de Consiliu de Administraţie au fost 

stoparea creşterii deficitului financiar, precum şi identificarea problemelor pe care 

SRTv le avea şi, pe cât posibil, începerea implementării unor elemente de strategie care 

să poată duce în cursul anilor următori la relansarea televiziunii publice. 

Analiza făcută ne-a dus la concluzia că nu era posibil ca readucerea programelor 

SRTv în prima linie a audio-vizualului românesc să se facă pe parcursul unui singur an. 

Era în mod evident nevoie de un proiect pe mai mulţi ani şi mai ales de o susţinere, atât 

din parte societăţii româneşti, cât şi din partea clasei politice. 

7

Consiliul de Administraţie a identificat patru mari categorii de probleme, care au 

dus la situaţia dificilă în care se afla la mijlocul anului 2007 SRTV. Acestea puteau fi 

grupate astfel: 

1. Tehnice; 

2. Economice; 

3. Editoriale; 

4. Manageriale. 

Toate acestea grevate pe o restructurare nefinalizată a unora dintre structurile 

interne ale SRTv şi pe un flux de producţie greoi şi a cărui aplicare era de prea multe ori 

aleatorie. 

Marile probleme identificat, grupate pe cele 3 categorii sunt : 

8 

1. Tehnice 

Problemele tehnice nu erau generate numai de dotarea învechită (în unele cazuri 

este vorba de aparatură sau utilaje din anii 80, 70 sau chiar 60), dar şi de proiectarea 

învechită a întregului ansamblu de clădiri şi studiouri ale SRTv. Clădirile, proiectate la 

mijlocul secolului XX, nu mai corespund cu ceea ce este necesar într-o televiziune a 

secolului XXI. 

Acest lucru nu numai că nu ne permite să transmitem populaţiei o imagine şi un 

sunet de nivel înalt, compatibil cu cerinţele şi aşteptările actuale ale acesteia, dar face 

ca unele work-flow-uri, cerute de o tehnologie modernă, să fie imposibil de 

implementat sau să necesite cheltuieli imense pentru schimbarea spaţiilor de 

producţie. În fapt, aceste lucruri se traduc în transmiterea pe post a unor emisiuni cu 

aspect prăfuit, învechit, ce nu beneficiază de „cuceririle” noilor tehnologii de televiziune. 

2. Economice 

Problemele economice au fost generate, în primul rând de modificări de 

legislaţie apărute pe parcursul anilor 2003 – 2007, dar şi de o inadecvată construcţie 

bugetară în aceeaşi perioadă (lipsa oricărui plan investiţional), de câteva decizii ale 

conducerii SRTv de la acea dată, care nu au ţinut cont de tendinţele interne şi 

internaţionale de pe piaţa audio vizuală. 

3. Editoriale 

Din punct de vedere editorial, programele SRTv rămăseseră total în urma 

cerinţelor pieţei, atât sub aspectul conţinutului, cât şi al prezentării şi al tehnologiei. S-

a renunţat ori s-au pierdut, în această perioadă, câteva programe importante (Cerbul de 

Aur, festivalul „Mamaia”, campionatul intern de fotbal, etc), achiziţionându-se în schimb 

emisiuni TV, realizate în afara SRTv, la preţuri exorbitante. În acelaşi timp, nefinalizarea 

restructurării zonei editoriale a creat disfuncţionalităţi importante în fluxul de producţie 

şi în relaţiile dintre compartimentele interne ale SRTv, toate acestea resimţindu-se în 

calitatea produselor realizate în SRTv. 

9 

4. Manageriale 

Încă din anii 90, cu toate că era evidentă tendinţa apărută în piaţa audiovizuală 

românească, iar exemplele din celelalte ţării europene erau la îndemână, conducerile 

SRTv nu au luat în calcul apariţia şi dezvoltarea posturilor private. În consecinţă a 

existat o tendinţă de autosuficienţă, care a împiedicat racordarea la nou a programelor 

televiziuni publice. Pe de altă parte trebuie remarcat faptul că nu a existat un plan de 

retehnologizare şi reutilare a SRTv, plan care să fie pus în acord cu tendinţele apărute 

pe piaţa mondială. În aceste condiţii, am fost nevoiţi să constatăm că în secolul XXI 

televiziunea publică arăta, din punct de vedere ethnic, ca o televiziune a anilor 60 din 

secolul trecut şi, în consecinţă, programele şi emisiunile SRTv aveau un aer învechit. De 

asemenea, trebuie remarcat faptul că toate clădirile televiziunii publice erau depăşite, 

atât din punct de vedere moral cât şi tehnic, acest lucru putând chiar pune în pericol 

siguranţa angajaţilor şi a utilajelor. Deciziile care au afectat cel mai mult situaţia 

economică actuală a SRTv, au fost; refuzul de a plăti drepturile de autor şi drepturile 

conexe datorate de SRTV organismelor de gestiune colectivă, construcţia unor clădiri, 

care, fie au fost abandonate, fie s-au dovedit neconforme cu destinaţia prevăzută, 

promovarea unor acte normative care au dus la scăderea veniturilor SRTv, etc. 

Ţinând cont de problemele inventariate, Consiliul de Administraţie şi-a stabilit 

priorităţile pentru anul 2008 şi a adoptat strategia necesară atingerii acestora. 

Liniile directoare ale acestei strategii au fost grupate astfel: 

1. Manageriale şi Economice 

Aducerea la zi a modului de lucru din zona economico-bugetară, prin 

aplicarea prevederilor legislative în vigoare şi controlul tuturor 

înregistrărilor contabile şi financiare din ultimii ani, pentru a avea o 

imagine corectă a resurselor pe care ne putem baza; 

Angajarea, prin licitaţie publică, a unei firme de specialitate pentru a 

recupera creanţele pe care SRTv le avea din necolectarea taxei; 

Identificarea soluţiilor de reducere a cheltuielilor de producţie; 

Căutarea unor surse de venituri suplimentare, altele decât cele 

tradiţionale;

10 

Scăderea procentului pe care cheltuielile salariale îl reprezentau în totalul 

cheltuielilor; 

Stabilirea unor fluxuri de producţie care să ducă la o creştere a 

productivităţii; 

Redefinirea atribuţiilor structurilor şi a personalului din SRTv, astfel încât 

să se obţină o creştere a eficienţei şi a calităţii activităţii, fără a creşte 

cheltuielile; 

Eliminarea producţiilor ce nu-şi găseau justificarea fie în interiorul 

misiunii publice a SRTv, fie în indici de audienţă; 

Renunţarea la achiziţionarea de programe scumpe, fără însă a încălca 

prevederile Legii 41/1994 referitoare la procentul de producţii realizate de 

independenţi; 

Diversificarea ofertei de programe, inclusiv prin deschiderea unor noi 

canale menite să fidelizeze anumite categorii de public, sau să atragă 

categorii noi de public; 

Acordarea unei importanţe sporite canalelor regionale şi programelor 

acestora, aducându-le în situaţia de a deveni, în fapt, ceea ce fuseseră 

gândite să fie: canale reprezentative pentru regiunea pe care o deservesc. 

Prin producerea unor programe de interes regional şi local s-a reuşit 

atragerea unor noi categorii de telespectatori; 

2. Editoriale 

Având în vedere realitatea economică, precum şi cea relevată de indicii de 

audienţă de la care s-a pornit la jumătatea anului 2007, actualul Consiliu de 

Administraţie, consecvent celor afirmate încă de la investirea sa, referitor la importanţa 

revenirii la misiunea publică a SRTv, aşa cum este ea definită în legea 41/1994, a 

considerat încă de la început, că se impunea identificarea unui set de măsuri care să 

stopeze declinul de audienţă. 

Trebuie spus că, din păcate, măsurătorile de audienţă transmise de societatea 

ce a preluat această sarcină, începând cu anul 2008, nu au fost de natură să ne ajute în 

determinarea exactă a direcţiilor de acţiune şi nici la identificarea clară a măsurilor ce 

trebuiau luate. Aceasta deoarece, încă de la început, au apărut foarte multe probleme, 

începând cu formatul de comunicare a datelor şi terminând cu acurateţea acestora. În 

aceste condiţii, s-au creat foarte multe suspiciuni legate de corectitudinea informaţiilor 

furnizate. SRTv a fost, în mod evident, principala perdantă în materie de audienţă. 

Analizele realizate au relevat faptul că, odată cu schimbarea societăţii care 

realiza măsurarea audienţelor, programele SRTv au scăzut în lunile ianuarie şi 

februarie, de la o săptămână la alta, stabilizându-se la un nivel foarte scăzut. În unele

cazuri, emisiuni de altfel consacrate de ani buni, au fost creditate, conform noilor 

măsurători, cu audienţe de 2, 3 sau chiar 4 ori mai mici decât cele din anul 2007. 

În aceste condiţii a fost extrem de dificil să facem o analiză corectă şi completă a 

programelor noastre şi să stabilim măsurile ce trebuiau adoptate. 

Totuşi, ţinând cont de tendinţele generale din piaţa audio-vizuală, inclusiv ceea ce se 

preconiza la nivel european, referitor la descreştere a numărului total de telespectatori, 

dar urmărind cu consecvenţă realizarea misiuni publice a SRTv, Consiliul de 

Administraţie a creionat câteva direcţii de acţiune. Astfel : 

Identificarea unor programe care să devină emblematice şi care să 

asigure în mod sigur o audienţă ridicată pe o perioadă lungă de timp; 

Recuperarea unui public dedicat unor genuri de spectacole cu care SRTv îi 

obişnuise dea lungul anilor; 

Revigorarea şi aducerea la zi a unor programe consacrate, care avuseseră 

o bună audienţă; 

Regândirea şi repoziţionarea programele ce răspundeau nevoii de 

educare, informare, formare, cultură. 

Aceste direcţii trasate de Consiliul de Administraţie sau concretizat în următoare 

acţiuni concrete : 

Creşterea audienţei generale a SRTv şi fixarea acesteia prin cumpărarea, 

pentru următorii 3 ani a unor programe de tip premium care să asigure un 

indice de audienţă constant ridicată pe întregul parcurs al intervalului. În 

acest sens, de exemplu, au fost achiziţionate meciurile de fotbal din 

„Champions League” şi „Formula 1”; 

Readucerea spre SRTv a unui public uitat, prin recuperarea unor programe 

consacrate, emblematice pentru SRTv, cum ar fi „Cerbul de Aur” şi 

„Mamaia”; 

Ridicarea audienţei din timpul week-end-ului, prin realizarea unor programe 

de divertisment noi, în paralel cu revigorarea unora deja existente. Aceste 

programe, realizate cu cheltuieli minime, au reuşit să facă faţă cu brio 

programelor de acelaşi tip realizate de alte televiziuni cu fonduri mult mai 

mari. În această categorie intră programe ca „O dată în viaţă” sau „Dănuţ 

SRL”; 

Readucerea în grilele SRTv sau revigorarea, unor programe culturale, a căror 

importanţă, nu numai educativă, noi am considerat-o extrem de mare. În 

această categorie intră, în primul rând, „Teatrul TV”, readus după mai bine de 

10 ani pe TVR1, dar şi emisiuni ca „Nocturne”, „Garantat 100%”, 

„Profesioniştii”, sau „Telecinemateca”, etc; 

11

12 

Repoziţionarea, la o oră accesibilă pentru publicul interesat, a emisiunilor de 

tip publicistic-informativ, programe cu un pregnant rol de informare, dar şi 

de formare a opiniei publice; 

Reformarea unor emisiuni consacrate ale SRTv precum „Viaţa Satului”, 

„Ferma”, „Ochiul Magic”, în acord cu condiţia de azi a României, cea de ţară 

europeană şi cu problematica născută din această situaţie, dar şi cu 

necesităţile reale ale cetăţenilor. 

3. Tehnice 

Din punct de vedere tehnic, SRTv se afla într-una dintre cele mai proaste condiţii. 

Dotarea studiourilor centrale era îmbătrânită, ele fiind depăşite total, atât din punct de 

vedere tehnic, cât şi moral. Studiourile regionale funcţionau în clădiri improprii pentru o 

astfel de activitate şi utilizau aparatură veche uneori şi de peste 30 de ani. Instalaţiile 

tehnice aferente clădirilor din Bucureşti erau, atât de învechite, încât deveniseră un 

adevărat pericol pentru sănătatea angajaţilor din SRTv. Turnul televiziunii, sediul 

corpului redacţional, trebuia reamenajat ,astfel încât să poată fi sigur din toate punctele 

de vedere. 

Toată această situaţie, dar mai ales dotarea tehnică, a făcut ca imaginea 

programelor SRTv să apară ca fiind învechită. Trebuie spus faptul că, din aceeaşi cauză, 

costurile de producţie erau foarte mari. Acest lucru trebuia schimbat cât mai rapid. 

Consiliul de Administraţie al SRTv a hotărât să investească imediat în 

retehnologizarea instituţiei. Acest lucru era imperios necesar cu atât mai mult cu 

cât, în conformitate cu directivele europene, dar şi cu legislaţia României, anul 

2012 este anul în care televiziunea trebuie să termine procesul de digitalizare. În 

aceste condiţii, a fost discutat şi a început implementarea unui proiect privind 

retehnologizarea SRTv. Principalii piloni ai acestui proiect creionat de Consiliul 

de Administraţie au fost: 

Finalizarea achiziţiei de echipamente necesare trecerii la emisia digitală şi 

instalarea acestora; 

Finalizarea proiectului de modernizare a sistemului informatic din SRTv; 

Începerea reconstrucţiei sistemului de studiouri regionale, inclusiv prin 

reutilarea acestora cu tehnologie actuală şi completarea cu personal de 

specialitate, precum şi prin proiectarea unor clădiri noi, corespunzătoare 

din punct de vedere tehnic. Acest lucru este necesar în vederea 

descentralizării unei părţi a activităţii SRTv; 

Reutilarea completă a unui studio de producţie în sistem HD; 

Demararea procesului de construcţie sau, acolo unde este posibil, de 

reconstrucţie a spaţiilor tehnice, de producţie şi de lucru din SRTv.

Din nefericire, nedispunând de fondurile necesare, amploarea schimbărilor nu a 

fost cea preconizată. Totuşi câteva dintre aceste obiective, propuse la început de an, sau 

realizat, ceea ce a făcut posibil ca în anul 2009 să putem prezenta o cu totul altă 

imagine a programelor şi emisiunilor realizate în SRTv. Cu toate impedimente rezultate 

din lipsa finanţării, trebuie totuşi spus că amploarea acestui proces a fost fără 

precedent, neputându-se compara cu nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimii 40 de 

ani. Astfel în anul 2008 : 

Au fost retehnologizate majoritatea studiourilor de producţie, spaţiilor de 

montaj, precum şi a celorlalte spaţii de lucru; 

A fost îmbunătăţită simţitor dotarea tehnică a studiourilor teritoriale; 

A fost dată în exploatare o parte a regiei multi-canal, ceea ce a dus la 

scăderea personalului angajat la emisie şi redirecţionarea acestuia spre 

alte structuri; 

A fost pus în exploatare sistemul de emisie digital tapeless, bazat pe 

videoservere, controlat de un sistem automatizat; 

Au fost îmbunătăţite sistemele mobile de transmisie, ceea a permis o 

mobilitate mai mare şi un timp de reacţie mai mic; 

Au fost începute procedurile pentru construirea unor noi sedii la Iaşi 

Craiova şi Cluj, realizându-se studiile de fezabilitate; 

A fost construit un nou sediu la Târgu-Mureş prin reabilitarea clădirii 

existente. 

În anul 2008, an pe care Consiliul de Administraţie l-a considerat an de pregătire 

a revenirii televiziunii publice în prim planul interesului publicului românesc, au fost 

luate şi câteva decizii organizatorico-manageriale importante, menite să creeze 

condiţiile necesare acestei reveniri. 

Prima dintre aceste decizii a fost lărgirea ariei de adresabilitate a programelor 

SRTv. Acest lucru s-a realizat prin deschiderea unor noi canale respectiv TVR 3, TVR 

INFO şi TVR HD, fiecare aducând, prin specificul programelor lor, în „curtea” 

corporaţiei, public cu arii de preocupări diferite. Deschiderea acestor canale a implicat 

cheltuieli foarte mici, în schimb ele au adus către televiziunea publică noi 

telespectatori. Astfel, TVR3 s-a constituit ca un canal Regional, răspunzând, atât 

interesului din ce în ce mai mare al oamenilor pentru problemele care-i vizează şi îi 

afectează direct, problemele lor şi ale comunităţi lor, cât şi tendinţei către 

descentralizare din ce în ce mai pregnantă în peisajul politic românesc. TVR INFO aduce 

în peisajul audio-vizualului românesc informaţia, politică, culturală, sportivă, etc, dar şi 

cea de interes general, precum şi cea utilitară. TVR HD deşi este încă un canal 

13

experimental, are deja propriile programe şi propriul public cu care întreţinem o 

corespondenţă intensă. Analiza care ne-a dus către această decizie a avut la bază, atât 

recomandările făcute de organismele de specialitate europene, cât şi concluziile 

studiilor făcute de către SRTv referitoare la cerinţele publicului de televiziune din 

România. 

A doua decizie, pe care o considerăm importantă, a fost transferarea unei părţi 

consistente a activităţii SRTv către Studiourile Teritoriale. Acest lucru a avut la bază, nu 

numai raţiuni economice, ţinând cont de cheltuielile simţitor mai mici rezultate, dar şi 

necesitatea de a răspunde cerinţelor şi tendinţelor determinante din societatea 

românească. 

O ultimă decizie importantă a Consiliului de Administraţie a fost restructurarea 

zonei editoriale, prin separarea ei de cea de emisie. Pentru a putea creşte calitatea 

programelor şi pentru a realiza un flux de producţie corect şi eficient, cu urmări în 

scăderea costurilor de producţie, s-a decis continuarea restructurării zonei editoriale, 

începută în 2006 şi abandonată ulterior. În fapt, s-a realizat despărţirea producţiei 

editoriale de cea de emisie (canalele SRTv) şi aducerea ei la nivel de direcţie, precum şi 

împărţirea în departamente cu specific bine determinat respectiv : 

1. Social, Politic, Economic; 

2. Cultură; 

3. Educaţie, Mediu, Timp Liber; 

4. Minorităţi; 

5. Muzică, Divertisment; 

Aceste departamente funţionează asemeni unor case de producţie, având 

libertatea de a lucra cu oricare din canalele SRTv, dar şi pentru alte staţii de televiziune 

inclusiv străinătate, pe bază de comenzi. În urma aceste reorganizări a rezultat o mai 

clară responsabilizare a celor care asigură producţia editorială în SRTv, atât în ceea ce 

priveşte calitatea produselor oferite, cât şi al administrării resurselor. 

Pentru susţinerea activităţii curente a acestor departamente au fost create două 

structuri respectiv Departamentul Documentare, Patrimoniu, Arhivă şi Serviciul 

Drepturi de Autor. 

În concluzie, în anul 2008, au fost puse bazele unui proces mai amplu, în timp, 

proces ce vizează schimbarea comportamentului SRTv în peisajul audio-vizual 

românesc, concomitent cu schimbarea imaginii programelor sale, atât din punct de 

vedere al calităţii, cât şi al utilităţii publice. Toate aceste schimbări au ca ţintă finală 

14

econstrucţia încrederii societăţii româneşti în SRTv, readucerea ei în zona pe care ar fi 

trebuit să o ocupe în mod normal, cea de SERVICIU PUBLIC NAŢIONAL. 

Pentru noi, serviciul public înseamnă faptul că programele trebuie să ţină cont, 

în mod nediscriminatoriu, de nevoia de informare, de educare şi de divertisment a 

tuturor cetăţenilor, să ofere actualităţi, informaţii, programe cu conţinut educativ, 

cultural, sportiv, de divertisment, destinate tuturor categoriilor sociale, să se constituie, 

de asemenea, ca un forum de dezbatere publică pluralistă, un mijloc de promovare a 

participării cetăţenilor la viaţa publică. 

Caracterul naţional al TVR este dat de misiunea şi de valorile asumate. 

Televiziunea publică este un factor de coeziune socială şi de integrare pentru toţi 

indivizii, grupurile sau comunităţile din România şi din diasporă. TVR promovează 

dezvoltarea spiritului civic. 

15 

Televiziunea Publică azi 

TVR înseamnă în momentul de faţă: şapte posturi - TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR 

Cultural, TVR Internaţional, TVR INFO şi postul experimental TVR HD, dar şi cinci 

studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş 

(din 6 mai 2008) şi portalul www.<strong>tvr</strong>.ro. 

TVR transmite o mare varietate de genuri de programe, ştiri, evenimente 

sportive majore, producţii proprii de filme şi seriale, documentare, programe de 

actualitate. 

Televiziunea Română este afiliată la organisme internaţionale: EBU - Uniunea 

Europeană de Radioteleviziune (din 1993), EGTA - European Group of Television 

Advertising (din 1998), CIRCOM REGIONAL - Asociaţia Televiziunilor Publice Regionale 

din Europa, U.R.T.I. - Universitatea Radiofonică de Televiziune Internaţională (din 1980), 

ARTE FRANCE (din 1997), IFTA - Federaţia Internaţională a Arhivelor de Televiziune (din 

1994), BALTIC MEDIA CENTER (din 2000).

CAPITOLUL 1: ACTIVITATEA TVR ÎN 2008 

I. Activitatea Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de 

Televiziune în anul 2008 

În anul 2008, CA al TVR a continuat politica de redresare financiară a instituţiei, în 

paralel cu dezvoltarea sa pe orizontală, conform trendurilor europene. Totodată, CA al 

TVR a urmărit cu atenţie procesul de digitalizare a instituţiei şi a aprobat cheltuieli 

menite să crească, atât eficienţa, cât şi calitatea programelor televiziunii publice. 

Conducerea postului public de televiziune este asigurată de Consiliul de 

Administraţie, Preşedintele - Director General şi Comitetul Director. 

Consiliul de Administraţie este compus, conform Legii 41/1994 privind 

organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române 

de Televiziune, din 13 persoane desemnate pe o perioadă de 4 ani, prin votul majorităţii 

deputaţilor şi senatorilor, dintre care una îndeplineşte funcţia de preşedinte. 

Componenţa Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Televiziune 

Consiliul de Administraţie al Televiziunii Române a funcţionat în 2008 cu 11 

membri, urmare a faptului că Preşedinţia României şi Partidul Democrat nu şi-au 

desemnat reprezentanţi. 

În luna decembrie 2008, domnul Victor Socaciu a demisionat din Consiliul de 

Administraţie al Televiziunii Române, datorită incompatibilităţii cu funcţia de deputat în 

Parlamentul României, obţinută în urma alegerilor parlamentare care au avut loc la 

sfârşitul anului 2008. 

Membrii Consiliului de Administraţie, în 2008, au fost: Alexandru Sassu, Anne- 

Marie Rose Jugănaru, Victor Socaciu, Dida Drăgan, Radu Toma, Stanik Ştefan Ioan, 

Răzvan Barbato, Raico Cornea, Vlad Alexandru Velcu, Sorin Burtea, Marian Voicu. 

Pe lângă membrii titulari, Consiliul de Administraţie are şi următorii membri 

supleanţi: Vasile Arhire, Dumitru Pelican, Brânduşa Nicoleta Miron, Nicolae Cristian, 

Victor Teodorescu, Salamon Marton Laszlo, Mariana Mirela Luca, Mihai Rădulescu, 

Ioana Cătălina Popescu. 

Activitatea Consiliului de Administraţie 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 41/1994, Consiliul de Administraţie al 

Societăţii Române de Televiziune îşi desfăşoară activitatea în baza propriului 

regulament de organizare şi funcţionare. Consiliul se întruneşte lunar şi ori de câte ori 

interesele instituţiei o impun, fiind convocat de Preşedintele – Director General, care 

propune ordinea de zi, sau la solicitarea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi. 

18

Consiliul de Administraţie al SRTv îndeplineşte o serie de atribuţii, după cum 

urmează: aprobă concepţia de dezvoltare a societăţii şi normele privitoare la strategia 

şi structura programelor; supraveghează respectarea modului în care SRTv îşi 

îndeplineşte obligaţiile asumate în schema de programe şi în licenţa de emisie eliberată 

de Consiliul Naţional al Audiovizualului; aprobă structura organizatorică a societăţii 

precum şi restructurările economice şi de personal necesare pentru funcţionarea 

eficientă a societăţii; aprobă condiţiile de organizare a concursurilor pentru numirea 

membrilor Comitetului Director; aprobă proiectul bugetului; urmăreşte execuţia 

acestuia şi repartizează bugetele unităţilor funcţionale autonome, după aprobare; 

aprobă investiţiile ce urmează a fi realizate de către SRTv, analizează rapoartele 

curente privind activitatea SRTv şi aprobă măsuri pentru desfăşurarea activităţii viitoare 

etc. 

În cursul anului 2008 s-au desfăşurat 15 şedinţe ale Consiliului de Administraţie 

şi s-au emis 234 de hotărâri. În situaţii de maximă urgenţă, care necesitau aprobarea 

din partea membrilor Consiliului de Administraţie pentru demararea unor activităţi 

importante pentru buna desfăşurare a activităţii din instituţie, s-a făcut apel la 

consultări telefonice care s-au concretizat, ulterior, în hotărâri scrise. 

CA al TVR a acordat în anul 2008 o atenţie deosebită evenimentelor de anvergură 

create de televiziunea publică şi modului în care s-a realizat cheltuirea fondurilor 

provenite de la bugetul de stat. 

În şedinţele Consiliului de Administraţie au fost adoptate hotărâri importante 

pentru buna desfăşurare a activităţii Societăţii Române de Televiziune, care, analizate 

din perspectiva domeniilor de activitate, au vizat următoarele sectoare: 

Programele SRTv 

19 

S-a aprobat desfăşurătorul şi bugetul evenimentului „Cerbul de Aur… de la albnegru 

la color”, din data de 1 martie 2008, care a celebrat 40 ani de la prima 

ediţie a Festivalului, precum şi devizul estimativ al proiectului editorial şi artistic 

Cerbul de Aur 2008. 

S-a aprobat bugetul necesar reflectării Summit-ului Alianţei Nord Atlantice, care 

a avut loc în perioada 2-4 aprilie 2008 la Bucureşti. 

S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv şi compania DISNEY (Buena 

Vista), având ca obiect achiziţia licenţei de difuzare a 2 programe – serialul 

„Anatomia lui Grey”(47 epis. x 60 min. - sezoanele 3 şi 4) şi animaţie în premieră 

(208 epis. x 30 min.) de la compania DISNEY (Buena Vista), pentru difuzarea pe 

TVR 1. 

S-a aprobat semnarea unei scrisori de confirmare a clauzelor contractului 

pentru achiziţionarea drepturilor de transmisie a Campionatelor Europene de

20 

Handbal masculin şi feminin, ediţiile 2012 şi 2014, precum şi a Cupei Mondiale la 

schi alpin, în perioada 2008-2012. 

S-a aprobat participarea SRTv, prin intermediul Euroviziunii, la licitaţia pentru 

achiziţionarea drepturilor de transmisie a Jocurilor Olimpice de Iarnă din 2014 şi 

a Jocurilor Olimpice de Vară din 2016. 

S-a aprobat încheierea contractului cu Federaţia Română de Rugby pentru 

preluarea drepturilor de transmisie a meciurilor oficiale şi amicale ale echipelor 

reprezentative (aproximativ 6 pe an) şi a unui meci din cadrul fiecărei etape a 

Diviziei A din Campionatul Naţional şi a finalei Cupei României (25 de meciuri pe 

an), pe o perioadă de trei ani: 2008, 2009, 2010. 

S-a aprobat încheierea contractului dintre SRTv şi Federaţia Română de Fotbal, 

având ca obiect achiziţionarea drepturilor pentru pachetul B din cadrul cererii de 

ofertă lansate de FRF în luna noiembrie 2007. 

S-a aprobat strategia de achiziţie şi difuzare a programelor: filme artistice, 

seriale şi documentare, pentru perioada 2008 – 2011. 

S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv şi Primăria Municipiului 

Mangalia prin Direcţia Cultură Sport (Serviciul Public Creşe, Asistenţă Socială, 

Cultură Sport, Igienă Publică) în vederea realizarii Festivalului „Callatis 2008” şi 

transmiterii sale în direct şi/sau înregistrat pe TVR 2 şi pe TVR Internaţional, ca 

parte a programului special „Callatis 2008”. 

S-a aprobat încheierea unui contract între SRTV i SPORT FIVE, pentru 

achiziţionarea drepturilor de transmisie aferente meciurilor echipelor naţionale 

de fotbal din deplasare precum i meciurilor principalelor sale adversare din 

grupă, în vederea calificării României la Campionatul Mondial de Fotbal din 2010. 

S-a aprobat încheierea contractului de coproducţie între SRTv şi Consiliul 

Judeţean Constanţa, având ca obiect „Festivalul Naţional de muzică uşoară – 

Mamaia 2008”. 

S-a aprobat semnarea contractului cu Federaţia Română de Polo pentru 

transmisia meciurilor echipei naţionale precum şi a meciurilor din Superliga de 

seniori, reprezentând în total aproximativ 40 de partide pe an, pe o perioadă de 3 

ani competiţionali: 2008, 2009, 2010. 

S-a aprobat participarea SRTv la contractul Euroviziunii cu Federaţia 

Internaţională de Handbal pentru obţinerea drepturilor de transmisiune a 

Campionatelor Mondiale feminine şi masculine din 2011 şi 2013. 

S-a aprobat participarea SRTv la contractul Euroviziunii pentru obţinerea 

drepturilor de transmisiune a Cupei Confederaţiilor la Fotbal, ediţia 2014. 

S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv şi firma SPORT ONE, având ca 

obiect preluarea transmisiilor tuturor meciurilor echipei României, precum i a

finalei de la Campionatul Mondial de handbal masculin din Croa ia, ce se 

desfă oară în perioada 16.01.2009 – 01.02.2009. 

S-a aprobat plafonul maxim de 230.000 de dolari, pentru devizul estimativ al 

cheltuielilor tehnice i logistice pentru Jocurile Olimpice de Iarnă - Vancouver 

2010. 

Iniţierea unor proiecte 

S-a aprobat înfiinţarea unui nou canal naţional, TVR 3, dedicat programelor cu 

conţinut regional, precum şi Caietul de Sarcini, Organigrama şi Bugetul necesar 

funcţionării canalului TVR 3. 

S-a aprobat încheierea unui contract între S.R.Tv. şi Federaţia Comunităţilor 

Evreieşti din România – Comunitatea Evreilor din Târgu Mureş, având ca obiect 

închirierea unui spaţiu în municipiul Târgu Mureş, necesar activităţii studioului 

teritorial de televiziune. 

S-a aprobat înfiinţarea Colectivului editorial şi de producţie al TVR pentru 

judeţele Constanţa şi Tulcea cu începere de la data de 01 iunie 2008. 

Continuarea demersurilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în dosarul 

nr. 36398/08, având ca obiect anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 iulie 2007 şi 

respectiv nr. 101 din 25 septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs şi 

acordării reţelei de stat nr. 2 către ICS Tele M Internaţional SRL şi acordarea 

unor despăgubiri către SRTv şi încheierea în acest sens a unui contract de 

asistenţă juridică şi reprezentare între SRTv şi Biroul Asociat de Avocaţi 

„Hanganu, Tănase şi Partenerii” din Republica Moldova, care a asigurat asistenţa 

juridică şi reprezentarea SRTv şi în faţa instantelor naţionale din Republica 

Moldova. 

Personalul SRTv 

S-au aprobat diferite modificări ale schemei de personal necesare, în cursul 

anului 2008, pentru buna desfăşurare a activităţii SRTv. 

S-a aprobat reorganizarea unor structuri organizatorice, precum şi caietele de 

sarcini ale acestora. 

S-au aprobat modificări ale unor regulamente pentru asigurarea bunei 

desfăşurări a activităţilor din SRTv. 

S-a aprobat scoaterea la concurs a diferite posturi vacante. 

S-au aprobat reprezentanţii Patronatului în cadrul Comisiei de Negociere a 

Contractului Colectiv de Muncă din SRTv, pe 2008-2009. 

Financiar –economic 

S-a aprobat Lista de investiţii pentru anul 2008. 

S-a aprobat execuţia bugetului de venituri (încasări) şi cheltuieli (plăţi). 

S-a aprobat trecerea pe cheltuieli nedeductibile fiscal a unor sume. 

21

S-a aprobat obţinerea unei „scrisori de garanţie bancară de bună execuţie” 

pentru contractul privind achiziţionarea drepturilor de transmisie a meciurilor 

din Liga Campionilor, pentru perioada 2009-2012. 

S-a aprobat demararea unor acţiuni în justiţie, în faţa instanţelor competente din 

Republica Moldova, în vederea anulării deciziilor Consiliului Coordonator al 

Audiovizualului prin care a fost retrasă licenţa de retransmisie a programelor 

TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova şi, respectiv, în vederea obţinerii de 

despăgubiri pentru exploatarea neautorizată a spaţiului publicitar al canalului 

TVR 1 de către ICS TELE FM INTERNATIONAL SRL. 

S-a aprobat încheierea unei autorizaţii - licenţă neexclusivă între SRTv şi 

CREDIDAM pentru anii 2008 şi 2009, pentru utilizarea prin radiodifuzare de către 

SRTv a prestaţiilor artistice fixate pe fonogramele publicate în scop comercial, 

gestionate colectiv de către CREDIDAM. 

Colaborări ale SRTv cu instituţii similare sau de altă natură 

S-a aprobat încheierea Acordului de colaborare între SRTv şi Societatea 

Tunisiană de Radio şi Televiziune. 

S-a aprobat încheierea Acordului de colaborare între Societatea Română de 

Televiziune şi postul public de televiziune DUNA TV. 

Consiliul de Administraţie a analizat de asemenea contestaţii şi memorii ale unor 

angajaţi ai SRTv. 

II. Activitatea Comitetului Director al Societăţii Române de Televiziune în 

anul 2008 

Comitetul Director al Societăţii Române de Televiziune îşi desfăşoară activitatea 

în conformitate cu Legea 41/1994. Principalele sale atribuţiuni sunt: executarea 

deciziilor Consiliului de Administraţie, pregătirea strategiei de programe şi 

administrarea globală a Societăţii Române de Televiziune. Comitetul Director este 

condus de Directorul General şi, împreună cu acesta, asigură conducerea executivă a 

SRTv. 

Componenţa Comitetului Director al Societăţii Române de Televiziune 

Comitetul Director al Televiziunii Române are în prezent 7 membri: Alexandru 

Sassu – Preşedinte - Director General; Cipriana Voicu – Director Direcţia Economică; 

Simona Dobrescu – Director Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs; Rodica 

Culcer – Director Direcţia Emisiuni Informative şi Sport; Horia Romanescu – Director 

Direcţia Programe; Titi Dincă – Director Direcţia Artistică şi Producţie; Horia Cazan – 

Director Direcţia Tehnico-Administrativă. 

22

Activitatea Comitetului Director al Societăţii Române de Televiziune 

În cursul anului 2008, s-au desfăşurat 119 şedinţe ale Comitetului Director. În 

situaţii de maximă urgenţă, care necesitau aprobarea din partea membrilor Comitetului 

Director, pentru demararea unor activităţi importante pentru buna desfăşurare a 

activităţii din instituţie. De asemenea, s-a făcut apel la consultări telefonice care s-au 

concretizat, ulterior, în hotărâri scrise. 

În şedinţele Comitetului Director au fost adoptate hotărâri importante pentru 

buna desfăşurare a activităţii Societăţii Române de Televiziune, care, analizate din 

perspectiva domeniilor de activitate, au vizat următoarele sectoare: 

Programele SRTv 

S-a aprobat încheierea unor contracte având ca obiect achiziţionarea drepturilor 

de transmisie a mai multor competiţii sportive: Turneul celor 6 Naţiuni la Rugby, 

Campionatele Europene de Nataţie, Campionatele Naţionale de Rugby, 

Campionatele Naţionale de Gimnastică, Campionatele Europene de Handbal 

masculin şi feminin, Campionatele Europene de Haltere, precum şi numeroase 

meciuri de fotbal. 

S-a aprobat încheierea contractelor pentru realizarea şi difuzarea unor 

programe: Festivalul Cerbul de Aur 2008, Ploaia Steluţelor, Cu drag... de 

Dragobete, Hai să bucătărim, Premiile GOPO 2008, Festivalul Mamaia Copiilor, 

Citeşte şi dă mai departe, Premiile Radio România Cultural, Gala Premiilor 

UNICEF, Gala Premiilor UNITER, Festivalul Naţional de Folclor Ion Drăgoi, Gala 

Premiilor APTR, Festivalul Internaţional de Muzică Uşoară Pentru Copii TI AMO, 

Gala Premiilor Clubului Român de Presă, Festivalul Anonimul, Festivalul 

Stufstock 2008, Festivalul Sighişoara Medievală, Festivalul SONORO, Festivalul 

de Muzică Veche, Premiile TVR Internaţional, Superlativele VIP, Festivalul Sinaia 

Forever, Festivalul Internaţional Enescu şi Muzica Lumii, Festivalul Naţional de 

Muzică Uşoară MAMAIA 2008, Festivalul Naţional de Muzică Populară MAMAIA 

2008, Festivalul Delfinul de Aur 2008, Festivalul de Folclor Strugurele de Aur. 

S-au aprobat grilele de primăvară, vară şi toamnă ale canalelor TVR 1, TVR 2, 

TVR Cultural, TVR Internaţional. 

S-a aprobat încheierea unor contracte, în condiţiile O.G. nr. 39/2005, în vederea 

finanţării unor filme: „Recviem pentru un evreu”, „Metrobranding”, „Un balon în 

formă de inimă”, „Medalia de onoare”, „Spaghete cu căpşuni”, „Circul nostru vă 

prezintă”, „Crăciun ca noi n-are nimeni”, „Umilinţa”, „Casanova”, „Bună, ce faci”, 

„Mănuşile roşii”. 

Iniţierea unor proiecte 

S-a aprobat încheierea unui contract între SRTv şi Ministerul Afacerilor Externe, 

având ca obiect asocierea celor două instituţii, pentru realizarea în regim de 

23

coproducţie a campaniei tv de interes naţional „Summit-ul NATO 2008”, Bucureşti, 

conform proiectului agreat de cele două părţi. 

Personalul SRTv 

S-a aprobat reorganizarea unor structuri organizatorice, precum şi caietele de 

sarcini ale acestora. 

S-au aprobat modificări ale unor regulamente pentru asigurarea bunei 

desfăşurări a activităţilor din SRTv. 

S-a avizat scoaterea la concurs a diferite posturi vacante 

Financiar – economic 

S-a avizat rectificarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2008. 

S-a avizat programul de achiziţii pe anul 2008. 

S-a avizat Raportul de gestiune (Raportul administratorilor) pentru anul financiar 

2007, însoţit de situaţiile financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2007 (bilanţ, 

cont de profit şi pierderi, situaţia modificărilor capitalurilor proprii, situaţia 

fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situaţiile financiare anuale). 

S-a avizat Lista de investiţii pe anul 2008. 

S-a avizat trecerea pe cheltuieli nedeductibile fiscal a unor sume. 

Comitetul Director aprobă contractele pentru a căror executare SRTv urmează 

să cheltuiască mai puţin de 100.000 de Euro prin însumarea cheltuielilor directe, 

cheltuielilor indirecte (ex. care de reportaj, studiouri de producţie, alte mijloace 

de producţie, etc) şi eventualele bartere. 

Colaborări ale SRTv cu instituţii similare sau de altă natură 

S-a avizat încheierea unui Protocol între TVR, SOCEMIE şi SECEMIE. 

S-a aprobat încheierea Protocolului de colaborare între Societatea Română de 

Televiziune şi Radiodifuziunea Română, pentru organizarea la Bucureşti a 

Conferinţei Internaţionale Co.Pe.AM, în perioada 15-19 mai 2008. 

S-a avizat încheierea Acordului de colaborare între Societatea Română de 

Televiziune şi postul public de televiziune DUNA TV. 

Diverse 

S-a aprobat încheierea unui contract de asistenţă juridică şi reprezentare 

(conform proiectului ataşat), inclusiv a plăţii onorariului aferent, în cuantum de 500 

Euro, între SRTv şi avocatul Alexandru Tănase din Republica Moldova, având ca obiect 

acordarea asistenţei juridice SRTv în faţa Curţii de Apel Chişinău şi, după caz, a Curţii 

Supreme de Justiţie din Republica Moldova privind anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 

iulie 2007 şi respectiv nr. 101 din 25 septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs şi 

acordării reţelei de stat nr. 2 către ICS Tele M Internaţional SRL. 

Pe ordinea de zi a şedinţelor de Comitet Director există teme permanente: 

rapoarte de emisie, informări cu privire la contracte, informări cu privire la deplasări, 

informări cu privire la derularea unor evenimente speciale. 

24

III. Dezvoltarea TVR 

26 

a) Apariţia TVR 3 

TVR 3 este primul post naţional de televiziune dedicat vieţii comunităţilor locale. 

În acord cu trendurile europene, televiziunea publică îşi completează, astfel, portofoliul 

cu un post de televiziune dinamic care difuzează programe special concepute pentru 

comunităţile locale, emisiuni în care publicul nostru ţintă îşi recunoaşte tradiţia, valorile 

locale, problemele locale şi regionale. 

Înaintea demarării proiectului, reprezentanţii televiziunii, inclusiv directorii 

studiourilor teritoriale, au avut un schimb de experienţă cu reprezentanţii televiziunii 

franceze similare de la France 3. 

Grila TVR 3 este formată din producţii ale studiourilor teritoriale TVR Iaşi, TVR 

Craiova, TVR Cluj, TVR Timişoara, TVR Târgu Mureş, în timp ce partea de sud a ţării este 

acoperită de producţii realizate de studioul central. Grila TVR3 este una generalistă, în 

care se regăsesc emisiunile informative, dezbaterile pe teme sociale, economice, 

politice şi culturale, divertismentul, reportajul-anchetă, filmul documentar, sportul, 

emisiunile pentru copii, revista presei locale şi filmul artistic. 

Minorităţile ocupă un loc important în grila TVR3. Toate minorităţile din România 

îşi au propria emisiune, după un algoritm realizat cu reprezentanţii minorităţilor din 

Parlamentul României. O altă premieră în acest tronson dedicat minorităţilor o 

constituie faptul că emisiunile sunt realizate în limba minorităţilor, fiind asigurată o 

subtitrare în limba română. 

O pondere importantă o au programele culturale şi religioase. Astfel, 30,24% 

dintre emisiunile TVR 3 invită telespectatorii să pătrundă în universul artelor. 

Emisiunea „Cap de afiş” oferă informaţii, reportaje şi interviuri din actualitatea 

culturală a regiunilor. „După-amiaza unui fan” îşi propune să facă o trecere antrenantă 

în revistă a celor mai interesante evenimente culturale ale zilei sau ale săptămânii. 

TVR 3 invită telespectatorii ca în fiecare sâmbătă, de la ora 15.30, să rememoreze 

momentele de aur din arhiva Televiziunii Române, pentru a revedea actorii preferaţi sau 

pentru a asculta muzica de altădată. Aproape o oră de muzică, dans, teatru, poezie, dar 

şi de emisiuni care au făcut „carieră” de-a lungul timpului, în emisiunea „Din arhiva 

TVR”! Sâmbăta şi duminica, „Spirit şi credinţă” prezintă mănăstiri, oameni, locuri, idei 

şi personalităţi ale vieţii spirituale. 

26,32% dintre emisiunile pe care TVR 3 le oferă sunt de tip reportaj, în cadrul 

acestora studiourile teritoriale prezentând viaţa şi obiceiurile comunităţilor din 

România. De asemenea, în cadrul emisiunilor – reportaj sunt prezentate locuri 

cunoscute sau mai puţin cunoscute din ţară, precum i oameni cu meserii deosebite.

„Dincoace şi dincolo de graniţă” reflectă problemele românilor care trăiesc şi muncesc 

de-o parte şi de alta a graniţelor României, reflectând în mod obiectiv situaţia acestora. 

TVR 3 aduce divertismentul în casele telespectatorilor, cu un procent de 15,79% 

din totalul emisiunilor. În cadrul emisiunilor „Cântecul de acasă” şi „Sărbătoare la zi 

mare” românii au parte de muzică autentică din toate zonele ţării, interpretată de 

cântăreţi cunoscuţi sau de tinere talente. La „Clubul TVR 3” în fiecare sâmbătă şi 

duminică, TVR 3 readuce în atenţie divertismentul clasic. 

Un loc important îl au ştirile, cu două grupaje informative de 30 de minute, 

respectiv 60 de minute şi un procent de 5,26% din totalul emisiunilor TVR 3. La ora 

15.00 şi 21.00, „Jurnalul Regional” difuzează ştirile locale într-un concept atractiv, cu o 

gazdă aflată în studiourile centrale care introduce, pe rând, Studiourile Teritoriale, întro 

ordine stabilită de importanţa ştirilor din ziua respectivă. TVR3 asigură un produs 

editorial complet, în care se regăsesc ştirile locale difuzate la nivel naţional. Principala 

emisiune informativă a TVR3, „Jurnalul Regional” de la ora 21.00 este urmată de o 

revistă a presei locale, sinteză realizată de Studiourile Teritoriale, o emisiune în care 

sunt dezvoltate o serie de subiecte regionale şi locale în viziunea ziariştilor din presa 

scrisă locală. 

Emisiunile cu caracter social şi utilitar sunt prezente în grila TVR 3 în procent de 

5,26%. „Impact” este un talk-show social, iar „Hai la Primărie” dezbate problemele din 

administraţia locală şi prezintă realizările şi proiectele primăriilor din România. 

Talk-show-ul politic „Regional Express” aduce în faţa telespectatorilor 

reprezentanţi din zona politică regională şi naţională. Fiecare ediţie conţine interpelări 

ale parlamentarilor din Camera Deputaţilor şi din Senat, înregistrate şi montate. 

TVR 3 nu a uitat nici copiii şi adolescenţii, cărora le dedică patru emisiuni, 

difuzate în week-end, ceea ce reprezintă 10,56% dintre emisiunile canalului. „Arca lui 

Peter”, „Ţara lui Piticot”, „Tânăr, Vesel şi Rebel” şi „Premianţii” oferă copiilor şi 

adolescenţilor poveşti, jocuri şi concursuri. 

De asemenea, vineri, sâmbătă şi duminică, iubitorii sportului pot afla ultimele 

ştiri şi pot urmări rezumatul evenimentelor sportive ale săptămânii în emisiunile „Time 

Out” şi „Magazin sportiv”, transmise de studiourile teritoriale din Bucureşti, Cluj, 

Craiova, Iaşi şi Timişoara. 

Un procent de 6,57% dintre emisiunile TVR 3 oferă informaţii privind sănătatea, 

reţete şi viaţa într-un cămin confortabil. Întrebările referitoare la diferite boli vor primi 

răspunsuri de la medicii invitaţi în studioul emisiunii „Izvoare de sănătate”. „Sarea în 

bucate” este o emisiune zilnică în care TVR 3 oferă reţete de mâncăruri tradiţionale şi 

mici secrete specifice artei gastronomice din diferite regiuni ale României. TVR 3 

prezintă şi emisiunea „Casa şi grădina”, unde sunt prezentate ultimele tendinţe în 

amenajările interioare şi exterioare, precum şi sfaturile specialiştilor pentru îngrijirea 

grădinii şi a plantelor de apartament. Iubitorilor de animale le este dedicată emisiunea 

27

„Prietenii noştri”. Aceştia sunt invitaţi să se alăture în încercarea de a oferi un adăpost 

animalelor fără stăpân. 

Pe lângă emisiunile existente în grila-cadru, TVR 3 transmite evenimente 

sportive importante din România (Superliga Naţională de Polo, Campionatul Naţional de 

Handbal Masculin) şi evenimente speciale care au loc în marile oraşe ale ării 

(festivaluri, concerte, sărbători specifice regiunilor etc). 

Obiective 2009 

TVR 3 îşi propune stabilizarea grilei de programe şi creşterea calităţii emisiunilor 

difuzate, pentru fidelizarea telespectatorilor. De asemenea, canalul doreşte crearea 

unor mijloace de comunicare în direct cu telespectatorii, prin introducerea unui serviciu 

SMS, cu ajutorul căruia aceştia îşi pot expune opiniile referitoare la tema emisiunii sau 

pot transmite eventualele probleme sociale şi administrative pe care le întâmpină. 

TVR 3 va încuraja, în 2009, implicarea în proiecte comunitare de interes, crearea 

şi susţinerea de evenimente şi parteneriate în interesul comunităţii. De asemenea, TVR 

3 are ca obiectiv şi o mai mare reflectare a evenimentelor locale, regionale şi naţionale 

de natură culturală, sportivă, educaţională sau a evenimentelor ce implică 

divertismentul. Crearea unor evenimente prin care să fie promovat mai eficient 

conceptul TVR 3 la nivel local, regional şi naţional reprezintă o prioritate şi în 2009. TVR 

3 îşi propune să aloce spaţii de emisie destinate campaniei pentru Alegerile 

Europarlamentare din 2009. Această campanie implică o atenţie deosebită, deoarece va 

fi prima dată când România îşi va desemna reprezentanţii în Parlamentul European 

simultan cu celelalte ţări membre ale UE. Nu în ultimul rând, TVR 3 va realiza o 

modalitate grafică de identificare regională a emisiunilor produse de Studiourile 

Teritoriale. Se va realiza, totodată, şi un nou pachet grafic al Jurnalului Regional şi va fi 

dezvoltat pachetul grafic general. Se vor face eforturi susţinute pentru îmbunătăţirea 

promovării eficiente a canalului. 

28

) Apariţia TVR INFO 

TVR INFO este un canal de nişă unicat în România, care se înscrie în misiunea de 

serviciu public al TVR. Acest nou canal a fost lansat în ultimele ore ale anului 2008 şi 

constituie o provocare pentru piaţa tv din România. În mod evident, TVR INFO nu este o 

invenţie absolută, ci este un format consacrat şi în alte ţări dezvoltate ale lumii, axat pe 

transmiterea simplă şi directă a informaţiei. TVR INFO este al şaselea canal (cu 

acoperire naţională/internaţională) al SRTV şi al doilea canal de nişă, după TVR 

Cultural. Elemente de noutate aduse de TVR INFO sunt atât transmisiile videostreaming, 

cât şi difuzarea de informaţii utilitare. Transmisii live din trafic, dar nu 

numai, sunt de un real ajutor pentru cetăţeni. TVR INFO emite 24 de ore din 24, şapte 

zile pe săptămână şi se adresează unui public activ din toate categoriile de vârstă. 

Asemeni TVR 3, şi TVR INFO este structurat în conformitate cu trendul european 

de contracarare a scăderii câştigurilor din publicitate prin crearea de noi canale 

tematice cu audienţă mai redusă, dar şi costuri reduse. Şi la TVR INFO suma 

câştigurilor produse de audienţe este mai mică decât suma cheltuielilor legate de 

operare. 

TVR INFO foloseşte, în cea mai mare parte, resursele interne existente. Echipa 

Departamentului TVR INFO este formată din opt oameni. În prezent echipele editoriale 

care realizează emisiuni pentru TVR INFO sunt formate dintr-un număr de 35. 

Menţionăm că angajaţii lucrează şi la alte emisiuni ale TVR. 

TVR INFO difuzează 10 minute de „Ştiri” de interes naţional, din domenii variate, 

din oră în oră. Acestea sunt realizate fără prezentatori, pe sistem Euronews. Tot din oră 

în oră, postul transmite 5 minute de „Sport”, accentul punându-se pe informaţii din cât 

mai multe domenii. Tot cu aceeaşi frecvenţă se difuzează şi rubrica „Meteo”. 

Transmisiile live de pe camere video înseamnă preluarea unor imagini din trafic 

de pe autostrăzi, drumuri naţionale, din oraşe, staţiuni turistice, dar şi din afara 

graniţelor ţării. Pentru realizarea acestei emisiuni, TVR INFO are parteneriate cu 

diverse instituţii ale statului, printre care Inspectoratul General al Poliţiei Române, 

Primării, respectiv cu firme private. 

Obiective în 2009 

Grila TVR INFO cuprinde şi emisiunea „Interviuri”, un program realizat de 

jurnalişti şi nu de „vedete” ale micului ecran. Încă de la lansare, am încercat să 

descoperim personalităţi care au ceva de transmis, modele demne de urmat. Emisiunea 

abordează teme de larg interes din aproape toate domeniile de activitate: IT, ecologie, 

social, politic, economic, cultural, obiceiuri şi tradiţii, religie, educaţie pentru sănătate şi 

prevenirea îmbolnăvirilor. Subiectele alese sunt dezbătute din perspectivă utilitară, 

astfel încât în 10 minute să oferim cât mai multă informaţie. De asemenea există mai 

30

multe rubrici de informaţii – „Info Bursier”, „Info Bancar”, „Info Cultural”, „Auto Moto 

Info”, „Revista Presei” - cu o durată tot de 10 minute, realizate pe grafică şi imagini. 

La TVR INFO există trei „crawl-uri” (benzi în partea de jos a ecranului): unul 

pentru ştiri interne, externe şi sportive, altul de informaţii utilitare – trafic, meteo, 

adrese ale instituţiilor statului român, dar şi din Europa, iar pe ultimul sunt afişate 

online cotaţiile de la Bursa de Valori Bucureşti şi Bursa Monetar Financiară şi de 

Mărfuri Sibiu. Informaţiile de ultima oră, urgente, sunt difuzate în sistem „Info Flash”. 

Dezvoltarea postului TVR INFO a început din prima zi de emisie. Îmbunătăţim din 

mers şi ţinem cont de sugestiile telespectatorilor. 

În ceea ce priveşte „Ştirile”, avem în vedere creşterea calităţii conţinutului 

editorial şi a numărului acestora, cu accent pe zona utilitară, prin implicarea colegilor 

de la studiourile teritoriale în realizarea programelor de ştiri. Începând cu luna 

februarie 2009 am introdus în grilă retrospectiva zilei, la ora 24:00. Pentru a răspunde 

nevoii de informare, dar şi cerinţelor punctuale ale telespectatorilor intenţionăm să 

creăm programul „Breaking News” la TVR INFO. 

Din februarie 2009, în programele de ştiri sunt prezente informaţii din emisiunile 

TVR, înainte sau după difuzare, în funcţie de importanţă. Prin implicarea producătorilor 

sau realizatorilor de emisiuni vom crea un sistem de promovare intern, care va fi 

complementar promo-urilor, site-ului şi ştirilor în sistem crawl. 

Ne-am propus să creştem numărul ştirilor sportive, din cât mai multe domenii şi 

să îmbunătăţim grafica. Şi rubrica „Meteo” va suferi modificări, în sens pozitiv. Se 

lucrează la aplicaţia IT pentru a putea difuza, într-un timp cât mai scurt, informaţii de 

pe toate continentele. Ne dorim, totodată, să introducem un comentariu de specialitate 

şi să transmitem telespectatorilor şi alt gen de ştiri despre fenomenele meteorologice, 

cu un mic istoric. 

Din 15 februarie 2009, echipa de la Info Crawl va realiza pe benzile de jos ale 

ecranului, în timp real, ştiri din emisiunile publicistice ale celorlalte canale ale 

Societăţii Române de Televiziune. 

Pilonul principal al grilei, transmisia live de pe camere video va fi diversificată 

prin atragerea unor camere noi în reţea, situate în puncte importante din trafic şi pe 

pârtiile de schi şi patinoare în sezonul rece. În prezent, se lucrează la îmbunătăţirea 

aplicaţiei, astfel încât imaginile să se vadă mult mai clar şi full screen. În ceea ce 

priveşte ilustraţia muzicală, vrem să realizăm pachete tematice în funcţie de orele la 

care sunt difuzate. 

Ne-am propus să dezvoltăm proiectul „Live din Elicopter”, în colaborare cu 

reprezentanţii Poliţiei Române şi cu cei ai Radio România Actualităţi, astfel încât 

informaţia transmisă să ajungă la publicul vizat. 

TVR INFO are în proiect să deruleze în emisiunea „Interviuri” câteva campanii 

publicistice care să fie promovate adecvat şi în care telespectatorii să se implice prin 

31

concursuri, premii etc. Este vorba de realizarea unor interviuri şi clipuri, timp de 3 până 

la 6 luni, cu scopul de a schimba mentalitatea unora, de a-i face pe alţii să înţeleagă că 

nu trebuie să mai rămână pasivi faţă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. „Indiferenţa 

permite violenţa” este titlul campaniei care se află în pregătire în această perioadă, în 

colaborare cu Institutul de Cercetări pentru Prevenirea Criminalităţii din cadrul 

Inspectoratului General al Poliţiei Române. Alte campanii aflate în pregătire sunt „Să 

mâncăm sănătos”, „Aer proaspăt” (ecologie) şi „Fără meditaţii!” (reabilitarea 

învăţământului românesc). 

Referitor la rubricile tematice „Info Bursier”, „Info Bancar”, „Info Cultural”, „Auto 

Moto Info” şi „Revista Presei”, ne-am propus să menţinem aceste rubrici în grilă, să le 

poziţionăm cât mai bine şi să le dezvoltăm în 2009. În scurt timp, vom difuza un 

„Dicţionar Bursier” de 2-3 minute, în care vor fi explicate simbolurile bursiere. 

Începând cu 15 ianuarie 2009, am creat „Pescar Modern”, o emisiune de 

informaţii pescăreşti, cu o durată de 2-3 minute. În curând, vor fi programate 

reportaje/documentare cu durata de 3 până la 10 minute, despre cele mai performante 

aparate medicale din România, premiere medicale, noutăţi din domeniul IT&C, fonduri 

europene, turism etc. Prin aceste emisiuni vom reuşi să transmitem informaţie utilă din 

cât mai multe sectoare de activitate. 

Un proiect foarte important pe care vrem să-l realizăm în 2009 la TVR INFO este 

crearea rubricii „No Comment”. Acesta va fi un program realizat în mare parte de 

operatorii şi directorii de imagine din televiziune, cu costuri foarte mici şi impact foarte 

mare. Îl vom promova în programele noastre, astfel încât să implicăm telespectatorii să 

ne trimită imagini filmate cu telefonul mobil şi fotografii de interes general. 

În acest an vom pune accent şi pe promovarea postului TVR INFO. Avem în 

vedere îmbunătăţirea site-ului sau crearea unuia nou, care să fie complementar 

canalului. 

Menţionăm că toate emisiunile postului TVR INFO au conturi de e-mail, astfel 

încât telespectatorii pot comunica atât cu echipa de realizatori, cât şi cu invitaţii. 

TVR INFO este o bună platformă de promovare a celorlalte canale ale Societăţii 

Române de Televiziune, a evenimentelor TVR, dar şi a celor mai importante emisiuni 

publicistice ale celorlalte 5 posturi – TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural şi TVR 

Internaţional. 

Echipa TVR INFO a început să pună bazele unor parteneriate cu diverse instituţii 

pentru retransmiterea unor informaţii difuzate la TVR INFO, cu scopul de a promova 

canalul. Spre exemplu, avem un parteneriat cu una dintre cele mai importante companii 

româneşti specializată în furnizarea de soluţii informatice integrate pentru sectorul de 

sănătate, cu peste 100 de unităţi sanitare informatizate, din sistemul public şi privat, 

pentru a promova ştirile în sistem crawl pe o televiziune cu circuit închis în spitale şi 

clinici medicale. Vrem să fim prezenţi cu ştiri şi o parte dintre emisiuni pe diverse 

32

portaluri accesate de un număr cât mai mare de utilizatori, aşadar suntem deschişi 

pentru tot ceea ce înseamnă new media. 

Suntem interesaţi şi încercăm să îmbunătăţim programele TVR INFO, astfel încât 

să devenim interesanţi pentru firmele de telefonie mobilă, în vederea retransmiterii 

postului în acest sistem. 

33

36 

c) Apariţia TVR Târgu Mureş 

SRTv a avut şi are printre priorităţile sale dezvoltarea în teritoriu prin creşterea 

numărului de studiouri teritoriale. Astfel, Televiziunea Română poate reflecta 

corespunzător problemele tuturor comunităţilor locale, pentru a îndeplini mai bine 

misiunea de post public. Un pas important în acest sens, a fost lansarea TVR Târgu 

Mureş, în mai 2008. 

În lunile septembrie şi octombrie ale anului 2007, conducerea SRTv a depus toate 

eforturile pentru a convinge autorităţile de necesitatea realizării acestui proiect, astfel 

încât în şedinţa din 25 octombrie 2007 a Consiliului Local a fost aprobată concesionarea 

unei suprafeţe de 422 metri pătraţi, mai mică decât cea solicitată iniţial, dar suficientă 

pentru amenajările prevăzute. 

În şedinţa din 27 noiembrie 2007, Consiliul de Administraţie al SRTv a aprobat 

(prin Hotărârea nr. 69) înfiinţarea studioului teritorial Târgu Mureş, pentru ca în data de 

6 mai 2008, ora 16.30, TVR Târgu Mureş să intre în emisie. Prima lună de activitate a 

avut în prim-plan campania electorală pentru alegerile locale, prin difuzarea de 

emisiuni zilnice, de luni până vineri, între orele 16.30-20.00. 

Activitatea noului studio teritorial a fost apreciată de telespectatori, precum şi de 

participanţii la campaniile electorale pe care TVR Târgu Mureş le-a reflectat fără să 

primească nicio reclamaţie. Mai mult, echipa de la Târgu Mureş a primit public felicitări 

pentru modul elegant şi profesionist în care a moderat dezbaterile electorale. 

În 2008, TVR Târgu Mureş a participat cu materiale la programele celorlalte 

posturi TVR, printre care: „Jurnalul Regional” al TVR Cluj, preluat şi de TVR Târgu 

Mureş, „Jurnalul” TVR, „Jurnalul Cultural”, „Trezirea la apel”, emisiunile redacţiei 

maghiare, „Jurnalul regional” TVR 3 etc. 


TVR Târgu Mureş îşi propune extinderea programului la minimum 5 ore zilnic, 

precum şi extinderea ariei de acoperire, în judeţe precum Harghita, Covasna, Sibiu, Alba 

sau Bistriţa. 

Echipa TVR de la Târgu Mureş îşi propune ca în 2009 să realizeze o serie de 

emisiuni şi documentare care să acopere cât mai bine specificul zonei. De asemenea, 

TVR Târgu Mureş are în vedere participarea la cât mai multe programe ale celorlalte 

posturi TVR şi implicarea activă în grila TVR 3.

CAPITOLUL 2: PROGRAMELE TVR 

Programele S.R.Tv au fost gestionate în cursul anului 2008 de către două 

structuri: Direcţia Programe şi Direcţia Editorială. 

Direcţia Programe a răspuns necesităţilor de gestionare a spaţiilor de emisie ale 

posturilor S.R.Tv, achiziţiilor de filme şi alte tipuri de programe, precum şi necesităţii 

coordonării operative a difuzării emisiunilor pe posturile S.R.Tv, în conformitate cu 

strategia şi bugetul adoptate de Consiliul de Administraţie. 

Direcţia Editorială a conceput şi a produs programe corespunzătoare profilului 

fiecărui post al Societăţii Române de Televiziune, respectând strategia şi bugetul 

adoptate de Consiliul de Administraţie. 

Din punct de vedere editorial, anul 2008 a reprezentat stabilizarea unor 

programe fanion, menite să susţină audienţa în anul 2009, într-o perioadă în care era 

previzibilă scăderea posibilităţilor de investiţii în această zonă şi din cauza 

constrângerilor bugetare şi a efectului crizei mondiale asupra pieţei media din 

România. Din acest motiv au fost cumpărate drepturile pentru meciurile din Liga 

Campionilor. În acelaşi timp, conducerea SRTv s-a asigurat că va putea continua 

eficient şi profesionist programele care ţin de misiunea publică, emisiunile pentru 

minorităţi, emisiunile educative, emisiunile pentru copii etc. 

În acelaşi timp, SRTv şi-a orientat atenţia şi către promovarea altor sporturi 

decât fotbalul, realizând până în prezent contacte cu multe dintre Federaţiile sportive 

din România. 

Programele produse de S.R.Tv au reflectat aspecte ale vieţii social-politice, culturalartistice 

şi economice interne şi internaţionale. 

A. Direcţia Programe 

Consideraţii generale 

Pentru Direcţia Programe, anul 2008 a fost marcat de încercarea de a oferi 

telespectatorilor programe de calitate, în condiţiile unui buget de austeritate şi în 

condiţiile reorganizării S.R.Tv. 

Adaptarea la bugetul de austeritate a însemnat, între altele, micşorarea 

numărului de emisiuni noi şi al premierelor, respectiv creşterea numărului de reluări. 

Principalele evenimente reflectate în programele S.R.Tv au fost Festivalul 

„Cerbul de Aur” şi „Eurovision”, marile competiţii sportive, alegerile locale şi 

parlamentare, Summit-ul NATO, Telespectatorii au urmărit, în exclusivitate, jocurile 

olimpice de vară de la Beijing, Euro 2008 şi Formula 1. În total au fost 320,5 ore de 

38

transmisii în direct şi înregistrate de la jocurile olimpice, difuzate pe TVR 1 şi TVR 2; 

92,5 ore de fotbal de la Euro 2008 şi 57 de ore de Formula 1. 

De asemenea, Canalele SRTv au reflectat campaniile pentru alegerile locale şi 

parlamentare: aproximativ 100 de ore au fost alocate alegerilor locale şi 48 de ore celor 

parlamentare marea majoritate a acestora fiind la ore de maximă audienţă. 

Din Direcţia Programe fac parte: Departamentul TVR 1, Departamentul TVR 2, 

Departamentul TVR 3, Departamentul TVR Cultural, Departamentul TVR Internaţional, 

Departamentul TVR INFO, Departamentul TVR New Media, Departamentul Film şi 

Serviciul Coordonare Difuzare Programe. 

A.1. Activitatea canalelor TVR 

Totodată, după ce la finele anului 2007 managementul TVR a reuşit să stopeze 

declinul financiar şi a realizat, în semestrul doi - pentru prima dată după foarte multă 

vreme - un profit de 411.702 lei, în 2008 Consiliul de Administraţie al televiziunii publice 

a făcut demersuri pentru dezvoltarea instituţiei, şi prin continuarea procesului de 

digitalizare, prin eficientizarea producţiei şi prin alinierea la trendul european în 

domeniu, în condiţii bugetare extrem de precare. 

Astfel, conform analizelor EBU (European Broadcasting Union), reţelele mari de 

televiziune au contracarat scăderea câştigurilor din publicitate prin crearea de noi 

canale tematice cu audienţă mai redusă, dar şi costuri reduse, astfel încât suma 

câştigurilor produse de acele audienţe să fie mai mică decât suma cheltuielilor legate 

de operarea acestor canale. Per total, conform EBU, această schemă de bussines a 

adus profit televiziunilor europene. În prezent, TVR 3 şi TVR Info, cele două noi canale 

lansate, respectă aceste recomandări ale EBU. 

Totodată, un document EBU cu privire la jucătorii media europeni arată că cea 

mai mare concentrare de audienţă de televiziune este în Franţa, în ţările nordice şi în 

Italia (unde, spre exemplu, cota de piaţă a RAI şi Mediaset TV este de 90%). Aşadar, 

chiar în contextul fragmentării pieţei de televiziune, serviciile publice de televiziune pot 

câştiga părţi importante de pe piaţa audiovizualului. 

Televiziunile publice din Europa aleg tot mai mult această dezvoltare pe 

orizontală a canalelor de televiziune, motiv pentru care şi CA al SRTV a agreat lansarea 

celor două noi canale - TVR 3 şi TVR Info, servicii publice care vor mări capacitatea TVR 

de a servi interesul public şi vor lărgi capacitatea de autofinanţare a SRTv. 1 

39 

1 TREND: marile televiziuni publice europene s-au extins: 

Exemple: 

• BBC (BBC World News, BBC America, BBC Prime, BBC Canada, BBC 

Kids, BBC Food, BBC Entertainment, BBC Lifestyle etc.)

În acelaşi timp, televiziunea pubică a decis să-şi consolideze, cu resursele 

existente, poziţia de lider pe regiuni, implementând, în continuare, planul strategic de 

dezvoltare teritorială, prin apariţia canalului regional TVR Târgu Mureş şi pregătind 

structura editorială pentru o posibilă lansare a unui studio regional la Constanţa. 

I. Departamentul TVR 1 

Departamentul TVR 1 este un post generalist, care oferă programe complexe de 

televiziune tuturor cetăţenilor României, îndeplinind trei funcţii: informare, educare şi 

divertisment şi respectând misiunea publică stabilită de Legislativ. 

Anul 2008 a fost marcat de evenimente majore, mediatizate de TVR 1, după cum 

urmează: 

alegeri locale - 23 de ore şi 35 de minute; 

alegeri parlamentare - 29 de ore şi 33 de minute; 

EURO 2008 - 92 de ore şi 30 de minute; 

Formula 1 – 57 de ore; 

Jocurile Olimpice Beijing 2008 – 202 de ore şi 30 de minute; 

Campania „Unirea 90” – 18 de ore şi 45 de minute; 

„Summit-ul NATO” – 28 de ore; 

„Cerbul de Aur” – 71 de ore şi 38 de minute; 

„Eurovision 2008” – 27 de ore şi 45 de minute; 

„Festivalul de la Mamaia” – 31 de ore şi 15 minute. 

TVR 1 a adus în faţa telespectatorilor emisiuni noi, precum: „S-a întâmplat în 

România”, „Descoperă Europa ta”, „Povestea filmului”, „De la est la vest”, „Ploaia 

steluţelor”, „Docu Joi”, „Ziua Luni, seara Teatru”, „Top Super HIT”. 

Probleme întâmpinate 

Apariţia noilor canale TV şi creşterea concurenţei pe piaţa de publicitate nu au 

putut fi contracarate prin formate noi în prime time din cauza ocupării acestui spaţiu cu 

emisiuni electorale pe o perioadă de câteva luni. 

Situaţia financiară existentă în 2008 a diminuat numărul producţiilor de 

divertisment. 

40 

• RAI (Rai Uno, Rai Due, Rai Tre, Rai International, Rai Sat Premium, Rai 

Sat Cinema, Rai Sat Smash Girl, Rai Storia, Rai Edu 1, Rai Sport, Rai Kids etc) 

• France Television (France 2, France 2 Cinema, France 3, France 3 

Cinema, France 4, France 5, France Television Interactive etc); 

• TV Poland (TVP 1, TVP 2, TVP INFO, TVP Polonia, TVP Sport, TVP Kultura, 

TVP Historia, TVP HD)

Printre proiectele care nu au avut audienţa aşteptată se numără: „Trezirea la 

apel”, „Ploaia steluţelor” şi „Top Super HIT”. 

Obiective pentru 2009 

TVR 1 şi-a propus pentru anul în curs restructurarea prime time-ului, prin 

difuzarea unor emisiuni cu potenţial mare de rating, susţinerea unor cauze sociale şi 

naţionale prin emisiunile difuzate, realizarea unor programe informativ-educative în 

domeniul financiar şi medical, depăşirea pragului de 1% rating all day. La aceste 

obiective se adaugă: consolidarea publicului existent şi atragerea de noi telespectatori 

(mai tineri, mai educaţi şi cu venituri mai mari), recuperarea publicului feminin şi al 

celui cu venituri mici. De asemenea, TVR 1 a realizat o grilă de programe ambiţioasă, cu 

formate noi şi cu decoruri îmbunătăţite. Concepţia grilei a ţinut cont atât de obiceiul de 

consum TV al publicului larg, care s-a schimbat în ultimii ani, cât şi de achiziţia 

drepturilor pentru evenimente de anvergură cum ar fi meciurile şi rezumatele 

Champions League. 

II. Departamentul TVR 2 

Departamentul TVR 2 este un post care se adresează preponderent publicului din 

mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, cu studii medii şi superioare. 

Programele difuzate sunt caracterizate prin bună dispoziţie, ton direct, dinamism şi 

valenţe educaţionale. 

Anul 2008 a fost unul dificil pentru TVR 2, înregistrându-se un procent ridicat al 

reluărilor (65% în cazul serialelor). În acelaşi timp, însă, TVR 2 a reuşit performanţa de 

a fi singura staţie cu transmisii estivale zilnice. 

TVR 2 a promovat candidaţii din cele două campanii electorale, prin tronsoane 

zilnice, de luni până vineri. Au fost difuzate 70 de ore la alegerile locale şi 19 ore la cele 

parlamentare. 

Paleta emisiunilor de sport s-a diversificat în anul 2008, TVR 2 mediatizând şi 

competiţii sportive din domeniul extra-fotbal: atletism, rugby, gimnastică, motociclism, 

polo, înot, tenis, handbal. Transmisiile directe de la Jocurile Olimpice de la Beijing au 

totalizat 118 ore. 

Performanţe 

TVR 2 a înregistrat un procent de 81.8% public urban cu studii medii. A fost 

realizat obiectivul de consolidare a intervalului orar 10.00-14.00, prin recuperarea 

Tonomatului dp2, emisiune moderată de Alina Sorescu, şi introducerea celor două 

jurnale de ştiri, la 11.30 şi 12.30. Performanţe a înregistrat şi tronsonul orar 16.30- 

41

18.30, după preluarea acestuia de către TVR 2 şi renunţarea la programul „Autostrada 

Bucureşti”. 

TVR 2 rămâne între liderii din piaţă până la ora 14.00. Vârfurile de audienţă de 

sâmbăta şi duminica au ridicat media de audienţă a săptămânii. 


TVR 2 a avut parte şi în 2008 de splitarea intervalului orar 16.30-18.30, dar prime 

time-ul a cunoscut, totuşi, o uşoară creştere în ultimele luni ale anului. 


TVR 2 îşi propune consolidarea şi creşterea audienţei, respectiv atingerea unui 

rating mediu de 0.45%. 

Regândirea politicii de achiziţii programe va rămâne o prioritate pentru 2009, 

punând accent pe calitatea selecţiei şi a deciziei de achiziţionare. TVR 2 a reorientat 

vizibil politica de achiziţii către publicul canalului, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de 

ani, cu studii medii şi superioare. 

Păstrarea brandurilor şi a programelor canalului TVR 2, consolidarea 

tronsonului de acces în momentul ieşirii din splitare (un serial, ştiri şi un concurs 

preluat de TVR Internaţional), păstrarea unei politici active de evenimente, 

îmbunătăţirea calităţii achiziţiilor raportat la publicul ţintă, creşterea ponderii 

programelor informative, dedicate publicului activ întregesc tabloul obiectivelor TVR 2 

pentru anul 2009. Şi TVR 2 şi-a propus pentru 2009 o grilă de programe ambiţioasă 

destinată publicului activ. 

III. Departamentul TVR 3 

TVR 3 este primul post naţional de televiziune dedicat vieţii comunităţilor locale. 

Grila de programe este formată din producţii ale studiourilor teritoriale TVR Iaşi, TVR 

Craiova, TVR Cluj, TVR Timişoara, TVR Târgu Mureş, în timp ce sudul ţării este acoperit 

prin producţii ale studioului central. 

Un loc important în grilă îl au ştirile, cu două grupaje informative de 30, respectiv 

60 de minute. La orele 15.00 şi 21.00, Jurnalul Regional difuzează ştirile locale într-un 

concept atractiv, cu o gazdă aflată în studiourile centrale care introduce, pe rând, 

studiourile teritoriale, într-o ordine stabilită de importanţa ştirilor din ziua respectivă. 

Jurnalul de la ora 21.00 este urmat de o revistă a presei locale. 

Grila TVR 3 este una generalistă. Un loc special a fost desemnat emisiunilor 

dedicate tuturor minorităţilor din România, după un algoritm realizat cu reprezentanţii 

acestora din Parlament. 

42

Evenimente 

Lansarea TVR 3 a avut loc în data de 10 octombrie 2008 la emisiunea O dată-n 

viaţă, difuzată simultan pe TVR 1 şi TVR 3. 

În 2008, TVR 3 a reflectat campania electorală pentru alegerile parlamentare în 

cadrul unor ediţii speciale, sub genericul „Alege Parlamentul tău”, cu o durată totală de 

46 de ore. În cadrul competiţiilor sportive, TVR 3 a transmis timp de 4,5 ore meciuri de 

handbal masculin din Liga Naţională şi 6 ore de handbal feminin din Campionatul 

European. 

Performanţe 

Momentul lansării TVR 3 a însemnat, printre altele, o premieră tehnică, o regie 

de emisie multicanal care se bazează pe un video-server de mare capacitate, cu un 

sistem de automatizare modern. Fluxurile tradiţionale din televiziune au fost adaptate 

noilor cerinţe. 

În cele patru luni de existenţă a TVR 3 s-a realizat una din cele mai importante 

performanţe: studiourile teritoriale acţionează în prezent ca o singură echipă, decisă să 

dezvolte proiectul spre o televiziune a comunităţilor locale, o televiziune a regiunilor. 

De asemenea, TVR 3 a reuşit performanţa de a atrage publicitate încă din 

primele luni de existenţă, chiar dacă pentru moment postul nu a fost integrat în 

măsurătorile de audienţă, fapt care confirmă calitatea şi eficienţa postului în creştere. 

Tototdată, TVR 3 a primit foarte multe semnale de apreciere din rândul 

populaţiei, care dorea să vadă în grila de programe pe cablu acest canal, în condiţiile în 

care ritmul de preluare în regim „must carry” de către societăţile de cablu a fost la 

început mai lent. 


Proiectul TVR 3 s-a confruntat la început cu problema fluxului de producţie. 

Emisiunile produse şi înregistrate pe casete DVCAM la studiourile teritoriale ajung la 

Bucureşti prin intermediul serviciului de curierat rapid, modalitate care prezintă riscuri. 

Studiourile din Molière, de unde sunt realizate majoritatea emisiunilor în direct 

de la Bucureşti, inclusiv „Jurnalul Regional”, au fost dotate tehnic în toamna anului 

trecut în timp record, însă mai sunt detalii de pus la punct. 

Promovarea TVR 3 nu a avut anvergura şi constanţa necesară, din cauza unui 

buget de austeritate, astfel încât problema notorietăţii, mai ales în comunităţile locale, 

este încă nerezolvată. 

Efortul iniţial al realizării pachetelor grafice s-a împărţit între studiourile 

teritoriale şi Serviciul Videografică al S.R.Tv. A rezultat un produs eterogen, care 

trebuie îmbunătăţit permanent. 

43


TVR 3 îşi propune stabilizarea grilei de programe şi creşterea calităţii emisiunilor 

difuzate, realizarea unei modalităţi grafice de identificare regională a emisiunilor 

produse de studiourile teritoriale, crearea unor emisiuni eveniment prin care să fie 

promovat mai eficient conceptul TVR 3 la nivel local, regional şi naţional. 

Prioritare vor fi, de asemenea: reducerea cheltuielilor de producţie în limita în 

care nu sunt periclitate obiectivele emisiunilor, realizarea unor emisiuni comune cu alte 

posturi ale televiziunii publice, realizarea unui nou pachet grafic al „Jurnalului 

Regional” şi dezvoltarea pachetului grafic general, îmbunătăţirea condiţiilor de 

funcţionare a studiourilor din Molière. 

IV. Departamentul TVR Cultural 

Departamentul TVR Cultural este un post tematic, a cărui identitate este definită 

prin promovarea şi protecţia valorilor culturale şi ştiinţifice româneşti, poziţionarea 

culturii în context european şi global şi prezentarea valorilor culturale şi ştiinţifice 

universale. 

Evenimente 

„Jurnalul Cultural” a fost principalul partener tv în cadrul Târgului Internaţional 

de Carte Gaudeamus. 

În urma selecţiei naţionale, realizate în toate şcolile de muzică din ţară, sub 

competenţa unui juriu extins, de specialişti, TVR Cultural a desemnat, pentru a treia 

oară, candidatul României la competiţia internaţională de muzică clasică Eurovision 

Young Musicians, desfăşurată la Viena. 

TVR Cultural a devenit coproducător în festivaluri sau manifestări de anvergură, 

iniţiate de: Uniunea Scriitorilor din România, Academia Naţională de Muzică, UNITER, 

Uniunea Cineaştilor din România, Academia Română, Ministerul Culturii şi Cultelor. 

Parte dintre evenimentele cele mai importante în care TVR Cultural s-a implicat 

şi pe care le-a reflectat o reprezintă Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, 

Festivalul „W. Shakespeare”, „Bookfest 2008”, Festivalul Internaţional de Jazz de la 

Gărâna, Festivalul de Muzică de Cameră SONORO, Turneul Naţional „Stradivarius”, 

„Scriitori pe Calea Regală”, „Ultimii rapsozi”, Festivalul de Muzică Veche, Festivalul 

Naţional de Chitară Clasică, Sinaia 2008 etc. 

Performanţe 

În 2008, TVR Cultural şi-a continuat trend-ul uşor ascendent: cota de piaţă medie 

a postului a înregistrat o valoare de 0,8 (all day, urban), faţă de 0,6 – cota anului 

precedent. Această tendinţă s-a confirmat în vânzările de publicitate, prin majorarea cu 

110% a GRP-urilor. 

44

Anul trecut TVR Cultural a urmărit compensarea „zonelor slabe” din proiectul 

editorial al anului 2007, prin crearea unei stagiuni proprii de spectacole de teatru în 

direct, prin conceperea şi promovarea coerentă a propriilor campanii social-culturale 

de interes naţional. TVR Cultural a făcut demersuri pentru fidelizarea publicului faţă de 

brand-urile editoriale ale postului, deja create şi poziţionate pe piaţa media. 

În 2008, TVR Cultural a obţinut cel mai mare număr de premii de la lansarea sa, 

din 2002 până în prezent: 

Pentru a doua oară în cei 6 ani de emisie, TVR Cultural şi-a adjudecat Marele 

Premiu în competiţia Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România 

(la care au participat 114 producţii autohtone) pentru documentarul: „Dali 

necunoscut” (realizator Radu Dănilă) şi Premiul pentru imagine (pentru 

acelaşi documentar, imaginea Mihai Adrian Buzura). 

Alte 5 premii APTR: pentru Documentar TV (Adrian Bănuţă, „Miracolul 

tăcerii”), pentru Dezbatere Culturală (emisiunea „Clasa de film”, realizator 

Liliana Chiţescu, moderator Laurenţiu Damian), pentru Emisiune-Portret 

(„Constantin Noica”, realizator Radu Găină), premiul „Memoria televiziunii” 

(„Remix”, realizator Doru Ionescu). 

Echipa „Jurnalului Cultural”, principal partener TV în cadrul Târgului 

Internaţional de Carte Gaudeamus, a obţinut Marele Trofeu al presei, 

secţiunea TV, prin votul publicului. 

Începând din martie 2008, TVR Cultural are propria stagiune teatrală în direct. Au 

fost difuzate: „Istoria comică a doctorului Faust”, regizor Victor Ioan Frunză, Teatrul 

Municipal, Baia Mare; „Frida”, regia Mc. Ranin, Teatrul Tony Bulandra, Târgovişte; 

„Cum doriţi sau Noaptea de la spartul târgului”, regia Silviu Purcărete, Teatrul Naţional 

Marin Sorescu, Craiova, etc. 

TVR Cultural a reuşit să impună în 2008 alte patru brand-uri puternice în peisajul 

editorial dedicat culturii: Istoria aproape, Tema de vineri, V... de la vizual şi Arta.ro. 

Începând din octombrie 2008, postul a iniţiat seria Concertele TVR Cultural, 

tronson tematic de luni până vineri, în intervalul orar 19.00-20.00. În cadrul acestei serii 

„Stagiunea de marţi” reprezintă spectacolul consacrat tinerelor talente din muzica 

clasică, pe care TVR Cultural vrea să le descopere şi să le promoveze. 

Probleme întâmpinate şi nerealizări 

Calitatea editorială „oscilantă” a „Jurnalului Cultural” nu a coborât niciodată sub 

un standard mediu de valoare, dar nu a reuşit să rămână constant la cotele maxime de 

eficienţă. Deficitul se datorează în primul rând echipei insuficiente, dar şi dotărilor 

tehnice precare: editarea acestui format zilnic nu se face încă digitalizat. 

45


TVR Cultural va încerca să îşi menţină trend-ul ascendent, inovând cu măsură, 

dar acordând o atenţie deosebită continuităţii strategiilor sale de poziţionare şi calităţii 

editoriale. 

Totodată, TVR Cultural îşi propune îmbunătăţirea feed-back-ului faţă de public, 

printr-o expunere mai promptă şi mai coerentă pe site-ul instituţiei, dar şi printr-o mai 

bună gestionare a relaţiei directe cu telespectatorii (telefoane, email-uri, etc.). 

De la 1 martie 2009, TVR Cultural valorifică arhiva de aur a Televiziunii Române 

în seria tematică „TVR Cinema”, iar printr-un parteneriat anual cu Centrul Naţional al 

Dansului din România iniţiază preluarea celor mai bune spectacole de dans. 

S-a demarat elaborarea unei abordări eficiente a Festivalului Internaţional de 

Muzică „George Enescu”, din septembrie 2009, pentru a asigura o agendă zilnică vizibilă 

a întregului eveniment şi pentru a oferi publicului difuzarea, în exclusivitate, a celor mai 

bune concerte. 

TVR Cultural continuă realizarea, în regim de portofoliu, a seriilor sale de 

documentare, producţie proprie, care au devenit un brand al ultimilor doi ani. „Semeni 

şi semne” sau „Oameni de aproape” s-au impus ca veritabile antologii ale 

personalităţilor româneşti de marcă, din domeniul artelor dar şi al ştiinţelor, al 

ecologiei, al politologiei şi relaţiilor internaţionale. 

V. Departamentul TVR Internaţional 

Departamentul TVR Internaţional se adresează telespectatorilor din afara 

graniţelor ţării, urmărind promovarea imaginii României în lume. 

Strategia TVR Internaţional pentru 2008 a urmărit: creşterea producţiei proprii 

prin emisiuni care nu fac parte din oferta postului concurent PRO TV Internaţional; 

realizarea de emisiuni interactive de educaţie pentru copii (limba română, istorie, 

geografie); emisiuni de tipul „how to do”; emisiuni de infotainment şi divertisment 

românesc; îmbunătăţirea crawl-ului informativ în limbile română şi engleză; creşterea 

interactivităţii; realizarea unor transmisii în direct din comunităţile româneşti din Italia 

şi Spania. 

Evenimente 

TVR Internaţional s-a implicat în mediatizarea unor campanii precum: 

campania alegerilor parlamentare pentru românii din străinătate; 

campanii sociale desfăşurate împreună cu Ministerul Muncii pentru 

promovarea locurilor de muncă din România; 

campania desfăşurată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, „Piazza di 

Romania”; 

46

campaniile: „Mândru de România”, „Demn în Europa”, „România debarcă în 

lagună”, „Eurovision Junior”, „Hot Bird TVRi”, „Trăim româneşte”, „TVRi 

aduce România în casa ta!”. 

TVR Internaţional a adus în atenţia telespectatorilor criza românilor din Italia 

prin realizarea a 7 ediţii speciale de talk-show-uri Români în Europa şi anchete filmate 

în Italia. Viaţa românilor de pretutindeni a fost reflectată în 121 de reportaje, portrete şi 

anchete. 

Performanţe 

Emisiunile producţie proprie TVR Internaţional, realizate în 2008, însumează 

750,37 ore de premiere, ceea ce înseamnă un procent de 8,54%. 

La capitolul emisiuni informative s-a remarcat „România în văzul lumii”, sinteză 

a celor mai importante ştiri din presa publicată în diaspora, şi crawl-ul 24 din 24 de ore 

în română şi engleză. 

TVRi a transmis live, la 1 decembrie 2008, de la Braşov, cel mai mare pelerinaj 

religios ortodox din Balcani. 

„Avocatul dumneavoastră”, „Articolul 7”, „Investiţi în România”, „Job 

internaţional” sunt doar câteva dintre talk-show-urile TVR Internaţional, programe 

interactive şi aliniate jurnalistic la problemele emigraţiei româneşti. 

Din grila de programe 2008 a TVR Internaţional au făcut parte şi programe de 

educaţie şi civilizaţie românească: „Jurnal de secol” (Românii secolului XX, Artişti 

români, etc.), „Memoria zilei” (emisiune axată pe oglindirea unor personalităţi care au 

influenţat dezvoltarea societăţii româneşti a secolului XX), „Agenda internaţională” 

(reflectând prezenţa culturală românească în lume şi informaţii utilitare la zi). 

Printre emisiunile de divertisment ale TVRi s-au numărat: „Dedicaţii muzicale” şi 

„ViNEri STAR TVRi”. 

De luni până vineri, telespectatorii TVRi au putut urmări reportaje în emisiuni 

precum: „Românii de lângă noi”, „Lumea şi noi” (o analiză a mişcării forţei de muncă în 

contextul mondializării); „Români de top”. 


Nu s-au realizat: emisiuni de tipul „how to do” (pentru că nu au existat oferte), 

concursuri cu premii (din lipsă de sponsorizări), transmisii din comunităţile româneşti 

(din lipsă de finanţare). 


Principalul obiectiv este păstrarea identităţii postului prin: 

o mai promptă reflectare a realităţilor cu care se confruntă diaspora; 

47

48 

mai multe tronsoane de ştiri şi divertisment de calitate, ca alternativă la 

posturile private; 

implicarea în mediatizarea campaniei de alegeri europarlamentare; 

promovarea elitelor româneşti de peste hotare; 

implicarea în mediatizarea unor campanii sociale; 

conceperea unor emisiuni noi care să prezinte România turistică. 

VI. Departamentul TVR INFO 

La 52 de ani de la prima emisie tv din România, pe 31 decembrie 2008, s-a lansat 

TVR INFO. Postul a primit licenţă de funcţionare de la Consiliul Naţional al 

Audiovizualului pe 26 februarie 2008. O premieră pe piaţa audiovizualului românesc, 

TVR INFO este al şaselea canal (cu acoperire naţională/internaţională) al Societăţii 

Române de Televiziune şi al doilea canal de nişă, după TVR Cultural. TVR INFO este 

centrat pe difuzarea de informaţii utilitare şi pe transmisii live din trafic. Emite 24 de 

ore din 24, şapte zile pe săptămână şi se adresează unui public activ din toate 

categoriile de vârstă. 

VII. Departamentul TVR New Media 

TVR New Media elaborează proiectul de structură informaţională a site-ului 

www.<strong>tvr</strong>.ro, pachet de rubrici şi link-uri din paginile site-ului www.<strong>tvr</strong>.ro, conţinut video 

şi grile de transmisii video pe diverse media. 

Realizări şi performanţe 

În 2008 Departamentul TVR New Media a făcut demersurile necesare pentru 

trecerea de la un site de prezentare a instituţiei la unul de prezentare de informaţii: ştiri 

şi diferite emisiuni TV. 

În cursul anului trecut s-a înregistrat un număr crescut de vizitatori, a crescut 

timpul petrecut pe site şi numărul paginilor vizitate. 

În octombrie 2006, site-ul avea 400.000 de vizitatori pe lună, cu 2 milioane de 

pagini vizitate, şi ocupa locul 67 în trafic.ro (17 la mass media). 

Un an mai târziu, cifrele arătau astfel: 480.000 de vizitatori/lună, 3 milioane de 

pagini vizitate, locul 94 în trafic.ro (29 la mass media), iar în ianuarie 2008 au ajuns la 

550.392 de vizitatori/lună, 4, 2 milioane de pagini vizitate, locul 49 în trafic.ro (15 la 

mass media). 

Printre obiectivele atinse de TVR New Media se numără relansarea site-ului, 

trecerea de la un site de prezentare la unul de conţinut (zilnic se produc 80 de ştiri, 

majoritatea cu materiale video, pe care le citesc 15.000 de vizitatori unici), precum șşi 

nominalizarea www.<strong>tvr</strong>.ro la concursul de specialitate Internetics în 2008.

TVR New Media a înregistrat succes în urmărirea unor site-uri care au postat 

ilegal materiale video de la TVR. În unele cazuri s-au obţinut compensaţii materiale 

semnificative. 

Totodată, au fost atrase venituri pentru TVR din contracte de prestări servicii prin 

Teletextul TVR, în valoare medie de 2.000 euro/lună. 


Lansarea unor site-uri noi cu investiţii semnificative a contribuit la fragmentarea 

pieţei. Bugetul deficitar nu a permis dezvoltarea Departamentului TVR New Media ca un 

canal media competitiv, capabil să dezvolte producţii proprii. 

Interfaţa de lucru pentru site nu a fost încă finalizată, nu au fost terminate părţile 

care se ocupă de gestionarea emisiunilor şi sunt probleme de funcţionalitate în CMS. 

Este necesară optimizarea fluxurilor interne între toate departamentele care 

contribuie la realizarea şi armonizarea conţinutului site-ului TVR. Echipa editorială a 

departamentului este incompletă. 


Departamentul TVR New Media îşi propune îndeplinirea următoarelor obiective 

pentru anul 2009: 

păstrarea calităţii materialelor publicate pe site; 

rezolvarea problemelor tehnice (interfaţa de lucru, îmbunătăţirea modului de 

funcţionare a calculatoarelor, actualizarea integrată a programului TV); 

actualizarea software-ului teletext-ului; 

mărirea echipei editoriale TVR New Media, pentru a putea extinde producţia 

la podcast-uri specializate – actualitate, sport, cultură, tehnologie. 

A.2. Performanţe ale Direcţiei Programe 

Cele mai importante realizări ale Direcţiei Programe în 2008 au fost: reflectarea 

pe larg a principalelor evenimente politice, sportive şi culturale, naţionale şi 

internaţionale, adaptarea eficientă la noua organigramă şi la fluctuaţiile de personal, 

realizarea unor emisiuni de calitate cu care se identifică imaginea fiecărui canal şi a 

S.R.Tv în ansamblu. 

A.3. Probleme întâmpinate de Direcţia Programe 

Insuficienţa resurselor materiale, promovarea insuficientă a programelor 

premium pe alte media decât propriile canale (din lipsă de fonduri), definirea 

imperfectă a responsabilităţilor în cadrul noii organigrame se înscriu în rândul 

problemelor cu care s-a confruntat Direcţia Programe, în 2008. 

49

De asemenea, a fost insuficient dezvoltată zona New Media, prezenţa TVR pe 

Internet fiind mult mai modestă decât a altor televiziuni (forumuri, bloguri, podcast-uri 

etc.) 

A.4. Obiective 2009 

Întreaga strategie a Direcţiei Programe pentru 2009 este condiţionată de un 

buget de austeritate. Dar, chiar şi în aceste condiţii, o televiziune publică nu se poate 

mulţumi cu audienţele înregistrate în acest moment. 

Păstrarea publicului actual şi creşterea audienţei se numără printre priorităţile 

Direcţiei Programe în 2009, punând accent pe calitate, nu pe cantitate. 

Dacă bugetul alocat nu va permite introducerea unor emisiuni noi în grilă, atenţia 

Direcţiei Programe va fi centrată pe asigurarea calităţii programelor existente. 

O altă prioritate o va constitui definirea clară a specificului fiecărui canal şi 

sprijinirea emisiunilor-brand cu care se identifică imaginea fiecărui post. 

Vor fi luate măsuri de încurajare a realizatorilor şi echipelor programelor care 

performează şi vor fi eliminate producţiile neperformante. 

Sporirea interactivităţii şi îmbunătăţirea relaţiei directe cu telespectatorii, 

acordarea unui rol major zonei de new media şi o mai bună coordonare între grilele 

posturilor S.R.Tv întregesc setul obiectivelor Direcţiei Programe pentru anul 2009. 

Criza financiar-economică generală ar putea avantaja canalele S.R.Tv, 

afectându-le mai puţin decât pe cele private, dacă vor exista decizii manageriale care 

să sprijine avantajele competitive ale staţiilor TVR. Concurenţii TVR au aplicat deja o 

strategie de extindere pe orizontală şi de cumul de audienţe, ceea ce poate realiza şi 

postul public prin sprijinirea tuturor posturilor sale, în complementaritatea lor. 

B. Direcţia Editorială 


Direcţia Editorială a fost înfiinţată în urma reorganizării Direcţiei Programe prin 

hotărârea Consiliului de Administraţie nr 102/2008 din data de 4.06.2008. 

Această măsură organizatorică a fost luată pentru optimizarea fluxurilor de 

producţie şi îmbunătăţirea calităţii programelor TVR din punct de vedere al conţinutului 

editorial. 

Direcţia Editorială are următoarea structură organizatorică: Departamentul 

Muzică Divertisment, Departamentul Cultură, Departamentul Social Politic Economic, 

Departamentul Educaţie Mediu Timp Liber, Departamentul Minorităţi, Departamentul 

Documentare Patrimoniu Arhivă şi Serviciul Drepturi de Autor. 

50

I. Departamentul Muzică Divertisment 

Departamentul Muzică Divertisment, specializat în producerea de emisiuni de 

divertisment, are 81 de angajaţi. 

Emisiuni 

Cei 81 de angajați ai Departamentului au contribuit la producerea săptămânală a 

aproximativ 28 de emisiuni curente, aflate în grilele TVR după cum urmează: 

TVR 1 - 10 emisiuni (1.525 minute/săptămână) 

TVR 2 - 10 emisiuni (1.100 minute/săptămână) 

TVR 3 - 4 emisiuni (155 minute/săptămână) 

TVR Cultural - 1 emisiune (60 minute/săptămână) 

TVR Internaţional - 3 emisiuni (270 minute/săptămână). 

Totalul minutelor difuzate în premieră pe săptămână a fost de 3.110. 

În afara producţiilor curente, Departamentul Muzică Divertisment a realizat, în 

perioada iulie-decembrie 2008, aproximativ 30 de emisiuni ocazionale: festivaluri, gale, 

emisiuni dedicate anumitor evenimente sau sărbători precum: Festivalul de Muzică 

Uşoară şi Populară „Mamaia” (coproducţie - Consiliul Judeţean Constanţa); Concursul 

Internaţional de Creaţie Muzicală „Eurovision” şi „Eurovision Junior”; emisiuni speciale 

de Crăciun şi Revelion: „Crăciun ca noi nu are nimeni” şi „Revelion Magic”. 

Performanţe 

Printre emisiunile realizate de Departamentul Muzică Divertisment, care s-au 

bucurat de succes, se numără Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”, brand reluat 

după 2 ani de către TVR. 

Audienţele medii înregistrate de principalele emisiuni de divertisment difuzate în 

perioada octombrie-decembrie 2008 pe TVR 1 şi TVR 2 situează programul „O dată-n 

viaţă” pe primul loc cu un rating mediu de 6,1%, fapt datorat atât concepţiei editoriale, 

cât şi invitaţilor de marcă, prezenţi în fiecare ediţie. 

Audienţa emisiunii „Ne vedem la TVR” a fost în creştere în perioada octombriedecembrie 

2008. Acest program şi-a format un public fidel, are o oră de difuzare 

potrivită, durata emisiunii fiind de aproximativ 100 de minute. 


Programul matinal „Trezirea la apel” a avut în ultimul trimestru al anului trecut 

un trend ascendent, înregistrând un rating mediu de 0,4%, neatingând, însă, aşteptările 

de audienţă ale canalului TVR 1. 

Totodată, au fost identificate două emisiuni care, deşi au potenţial de creştere a 

audienţei, nu performează din cauza orei la care sunt difuzate, cum ar fi emisiunea 

51

„Miezul zilei”, difuzată de luni până joi şi moderată de Iuliana Marciuc şi emisiunea 

„Tonomatul DP 2”, difuzată pe TVR 2. 


Pentru perioada următoare, Departamentul Muzică Divertisment îşi propune ca 

obiective: 

atragerea publicului telespectator tânăr; 

diversificarea ofertei programelor de divertisment; 

îmbunătăţirea, din punct de vedere editorial, a programelor de divertisment 

difuzate la sfârşit de săptămână - „O dată-n viaţă”, „Dănutz SRL”, „Ne vedem 

la TVR” - devenite în toamna anului 2008 lider de piaţă pe anumite segmente 

orare; 

reducerea costurilor operaţionale pe emisiune. 

Eficientizarea activităţii Departamentului Muzică Divertisment presupune: o 

colaborare mai strânsă cu canalele difuzoare ale programelor de divertisment şi cu 

structurile care asigură producţia efectivă a acestora; monitorizarea cât mai corectă la 

nivelul departamentului a solicitărilor de filmare (exterioare/platou şi montaj); 

consultarea departamentului în conceperea proiectelor de grilă ale canalelor difuzoare 

şi în conceperea cererilor de ofertă pentru viitoarele emisiuni; relansarea unor emisiuni 

de divertisment, recunoscute în timp drept brand-uri ale Televiziunii Române: „Steaua 

fără nume”, „Floarea din grădină”, „Cu mască, fără mască”, „Videomagazin”, „Magazin 

duminical” etc. 

II. Departamentul Cultură 

Departamentul Cultură realizează 140 de programe pentru S.R.Tv şi are un 

efectiv de 136 de angajaţi. Această structură realizează emisiuni în special pentru TVR 

Cultural, dar acoperă spaţii de emisie şi pe TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR Info şi TVR 

Internaţional. 

Programele culturale se înscriu în misiunea Televiziunii Publice de a educa, 

informa şi promova valorile autentice. Emisiunile culturale încep să câştige 

telespectatori, devenind singura alternativă reală a emisiunilor cu caracter politic şi de 

divertisment. 

Evenimente 

Departamentul Cultură a contribuit la mediatizarea unor evenimente importante 

ale anului 2008 pe TVR Cultural şi TVR 1, după cum urmează: 

52

TVR Cultural 

Eveniment Tipul programului Minute 

emisie 

de 

Campania „Artiştii 

pentru Artişti” 

Turneul Naţional 

„Stradivarius” 

53 

transmisiune în direct 

a unei piese de teatru 

reportaje 

şi preluări 

de concerte 

reportaje, preluări 

de spectacole 

reportaje , 

preluare 

de spectacol 

100 

240 

Festivalul Naţional 

de Teatru 

100 

Festivalul 

Internaţional de 

35 

Teatru pentru Copii 

„100,1000, 

1.000.000 de 

poveşti” 

100 

„BookFest” reportaje, 

transmisiuni în direct 

50 

„Gaudeamus” 50 

„Violonccellissimo” preluare 

de concert, 

100 

reportaje 

20 

Festivalul de reportaj, preluare de 100 

Comedie „FestCo” spectacole 

140 de ani de la transmisiune în direct a 100 

înfiinţarea 

Filarmonicii 

„George Enescu“ 

concertului aniversar

TVR 1 

Eveniment Tipul programului Minute 

emisie 

de 

Gala 

UNITER 

Premiilor transmisiune în direct 240 

„Gala Uniunii 

Scriitorilor” 

preluare de spectacol 100 

„România – 

Franţa, istoria unei 

prietenii” 

talk show 50 

„1 Decembrie” talk show 240 

„24 ianuarie 1850 – 

24 ianuarie 2008” 

talk show 240 

Performanţe 

Departamentul Cultură a contribuit la realizarea unor emisiuni de succes 

difuzate de TVR 1, TVR 2 şi TVR Cultural. 

TVR 1 a difuzat programe culturale precum: „Ziua luni, seara teatru”, 

„Profesioniştii”, „Garantat %”, „Universul Credinţei”. 

Una dintre producţiile cu caracter cultural difuzate de TVR 2 a fost documentarul 

„Zestrea românilor”. 

„Jurnalul Cultural”, „La porţile Ceriului”, „Istoria literaturii române povestită de 

Alex Ştefănescu”, „Concertele TVR Cultural”, „Tema de Vineri” sunt doar câteva dintre 

emisiunile de interes pentru telespectatorii TVR Cultural în 2008. 


„Jurnalul Cultural”, principala producţie a Departamentului Cultură, este realizat 

cu echipă restrânsă, în mare măsură formată din colaboratori. 

Interesul pe care îl manifestă publicul TVR 1 pentru teatrul tv dovedeşte 

necesitatea reînceperii producţiei proprii de teatru în studio. În acest moment este 

valorificată la maximum arhiva de aur a televiziunii, ceea ce permite publicului tânăr 

să-i întâlnească pe marii creatori de istorie teatrală din România. Este imperios 

necesar ca acest public să întâlnească şi autorii şi actorii timpului său, asigurându-se 

astfel afirmarea unei noi generaţii teatrale. 


Departamentul Cultură va continua realizarea de emisiuni care să respecte 

misiunea publică a TVR, va urmări consolidarea publicului existent şi atragerea de noi 

54

telespectatori, va realiza producţii în regim de portofoliu şi va valorifica eficient arhiva 

TVR. 

III. Departamentul Social Politic Economic 

Departamentul Social Politic Economic a pregătit cu promptitudine reacţia 

rapidă la evenimente prin crearea unor emisiuni informative complementare ediţiilor de 

ştiri: dezbateri, talk-show, interviuri cu factori de decizie ai statului. 

Performanţa a fost criteriul care a stat la baza formării echipei acestui 

departament. Au fost promovați profesionişti în realizarea şi prezentarea unor dezbateri 

şi talkshow-uri de succes ale Televiziunii Publice. 

În perioada august 2008 - februarie 2009 toate comenzile venite din partea 

structurilor beneficiare au fost onorate: 46 de producţii angajate în grila curentă pe cele 

6 canale. 

Emisiuni 

1. Campaniile electorale 

S.R.Tv a acordat un spaţiu generos campaniei electorale din toamna anului 2008. 

În perioada 31 octombrie – 28 noiembrie 2008 au fost realizate 48 de ediţii de „Buletin 

electoral” (difuzat zilnic, realizat exclusiv cu materialele trimise de competitori, cu 

durata prestabilită). Aceste ediţii au fost difuzate pe TVR 1. 

De asemenea, au fost realizate 62 de dezbateri electorale intitulate generic 

„Alege Parlamentul tău!”, difuzate pe TVR 1, TVR 2, TVR 3 şi TVR Internaţional. 

În total, Departamentul Social Politic Economic a realizat aproximativ 3.600 de 

minute de emisie (60 de ore de program). 

TVR 1 a difuzat o emisiune nouă, „Buletin Electoral” (2 ediţii pe zi), talkshow-urile 

din prime time („Faţă în faţă”, „Ediţie specială”, „Prim-plan”, „S-a-ntâmplat în 

România”), precum şi „Parlamentul României” şi „De la Est la Vest”. 

„Regional Expres” şi „Hai la Primărie”, transmise de TVR 3, au fost transformate 

în dezbateri live. 

La TVR 2 şi TVR Internaţional s-a remarcat producţia „Alege Parlamentul tău!”. 

Audienţa dezbaterilor electorale a înregistrat o medie de 0,9% pe TVR 1, iar pe 

TVR 2 media a fost de 0,3%. 

7 dezbateri difuzate de TVR 1 s-au situat peste media de audienţă, cu până la 1,2 

- 1,4 rating (11 noiembrie şi 25 noiembrie). Vârful de audienţă a fost atins în seara 

ultimei zile de campanie, vineri, 28 noiembrie 2008 (7,7% rating), cu o medie de 5,3% 

rating pe o emisiune de 120 de minute. Lider de audienţă absolut a fost dezbaterea la 

care au participat candidaţii desemnaţi de competitorii electorali pentru funcţia de 

prim-ministru: Theodor Stolojan, Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu, dar şi 

analiştii Iosif Boda, Ion Cristoiu şi Bogdan Chireac. 

55

„Buletinul electoral” a avut o audienţă medie săptămânală de 1,7% rating, 1,8% 

rating, respectiv 1,3% rating. 10 ediţii au avut peste 2 puncte de rating (vârful de 3,1% 

rating fiind atins în penultima săptămână de campanie electorală). 

Conform datelor furnizate de serviciul intern de monitorizare, candidaţii şi 

competitorii electorali au beneficiat în total pe cele 4 canale ale S.R.Tv de peste 70 de 

ore de apariţie efectivă (70 de ore şi 35 de minute). „Buletinul electoral” a avut 6 ore şi 

35 de minute. 

Candidaţii UDMR au fost prezenţi şi în emisiuni tip „dezbatere electorală” în 

limba maghiară (în zilele de 10 şi 24 noiembrie 2008). Aceste ediţii au însumat 50 de 

minute. Producţiilor Departamentului Social Politic Economic dedicate alegerilor 

parlamentare li s-au adăugat dezbaterile electorale „Alege Parlamentul tău!”, realizate 

de studiourile teritoriale pentru TVR 3 (aproximativ 42 de ediţii a câte 50 de minute). 

2. Audienţe şi cote de piaţă: 

vârfuri şi vectori de audienţă: relansate cu un raport bun cost-audienţe, 

programe care au continuat să performeze au fost: „Ochiul magic” (TVR 1), 

„Agenda politică”, (TVR 1), „D-ale lui Mitică”, (TVR 2), „Dincolo de hartă” 

(TVR2), „Arena leilor” (TVR 2). 

emisiuni noi de succes, lansate în ultimele 6 luni sunt: „Ediţii speciale” (TVR 

1), „De la Est la Vest”, (TVR1), „Operaţiuni speciale”, (TVR 2), „Reporter TVR 

3”, „Impact”, „Eurobiz” (TVR 3). 

În perioada septembrie 2008 – decembrie 2008, Departamentul Social Politic 

Economic a realizat 12 ediţii speciale pe subiecte de actualitate: criza economică 

mondială, alegerile prezidenţiale din SUA, rezultatele alegerilor parlamentare, 

renunţarea lui Theodor Stolojan la mandatul de a forma Guvernul, retrospectiva politică 

a anului 2008, criza gazelor, conflictul din Gaza, taxa auto, verdictul de la Haga în 

procesul România - Ucraina, etc. Audienţa acestor ediţii speciale a atins valori medii de 

2,5% şi chiar 3,3% rating, cu mult peste media zilnică a postului. 

proiecte care nu au avut audienţa aşteptată: „Faţă în faţă” şi „Prim-plan” 

(TVR 1). 

Performanţe 

Producţiile şi profesioniştii Departamentului Social-Politic-Economic au fost 

premiaţi la concursuri interne şi internaţionale, astfel: 

Reportajul „Rromi versus italieni”, realizat de Aurelia Tescaru, a câştigat premiul 

„Hot Bird TV Awards” la Festivalul de la Veneţia, secţiunea „National Window”; 

1) Dumitru Bădiţa, realizator tv, a obţinut Premiul APTR 2008 la Secţiunea 

„Reportaj” cu producţia „Departe de Papadia”; 

2) Premiul Clubului Român de presă 2008, Secţiunea „Anchete”, a fost acordat 

Cristinei Madgearu pentru emisiunea „Reflector”; 

56

3) Premiul Clubului Român de presă 2008 pentru jurnalism economic a fost 

decernat producătorului Cosmina Niculescu, pentru emisiunea „Arena Leilor”; 

4) Reportajul „Roata, piua şi daracul”, realizat de Codruţa Angelescu, a obţinut 

„Marele Premiu” şi Trofeul „Toamnă la Voroneţ”, la Festivalul de Film 

Documentar „Gura Humorului”; 

5) Reportajul „Ultimii români”, realizat de Răzvan Butaru, a fost distins cu „Premiul 

Juriului” la Festivalul de Film Documentar „Gura Humorului”; 

6) Realizatorul tv Marian Voicu a fost premiat de Casa Europei/Casa Europeană 

pentru „calitatea intelectuală a emisiunilor culturale”, pentru emisiunea 

„Cultura fierbinte”. 

Fluxurile de producţie nu au cunoscut impasuri majore, deşi volumul de 

producţie s-a mărit considerabil pe durata lunii noiembrie din cauza campaniei 

electorale. Acest proiect amplu şi laborios a fost coordonat şi realizat de angajaţii 

Departamentului Social – Politic – Economic (în cazul TVR 3 dezbaterile au fost realizate 

şi de angajaţi ai studiourilor teritoriale). Programul intitulat generic „Alege Parlamentul 

tău!” a cuprins dezbateri şi buletine electorale şi a fost derulat cu succes pe 4 canale 

din cele şase canale ale TVR. 


Este necesară analiza posibilităţii de schimbare a canalului beneficiar în cazul 

unor emisiuni performante pentru a asigura o vizibilitate mai mare unor producţii 

precum: „Dincolo de hartă”, „Reporter TVR3”, „Destinaţia România”, „Lumea şi noi”, 

magazin „Eurobiz”. 


Respectând misiunea Televiziunii Publice, Departamentul Social Politic 

Economic urmăreşte: prezentarea promptă şi obiectivă a realităţilor vieţii socialpolitico-economice, 

interne şi internaţionale; informarea corectă a cetăţenilor asupra 

chestiunilor de interes public şi asigurarea unui cadru larg de dialog şi dezbatere. 

Optimizarea fluxurilor de producţie, creşterea calităţii şi atractivităţii 

programelor Departamentului, reflectarea promptă a evenimentelor de interes public, 

crearea unor formatori de opinie proprii, care să consolideze identitatea producţiilor 

Departamentul Social Politic Economic, întregesc lista obiectivelor pentru 2009. 

Departamentul Social Politic Economic şi-a propus o mai mare implicare în 

susţinerea unor campanii sociale. 

IV. Departamentul Educaţie, Mediu, Timp Liber 

Departamentul Educaţie, Mediu, Timp Liber a propus emisiuni noi pentru cele 

două noi canale ale S.R.Tv: 4 emisiuni pentru TVR 3 şi 6 emisiuni pentru TVR INFO. 

57

Performanţe 

Departamentul a realizat producţii TV cu bugete foarte mici, astfel încât s-au 

înregistrat aproape cele mai mici cheltuieli raportate la minutul de emisiune difuzat. 

În 2008 au fost promovate emisiuni cu caracter de eveniment sau de portofoliu, 

care, incluse în grilă şi difuzate, au obţinut audienţe în linia canalului. 


Numărul de computere, imprimante sau monitoare este insuficient pentru 

nevoile redacţionale. Sunt necesare investiţii pentru renovare, dotarea cu aer 

condiţionat şi mobilier funcţional a spaţiului dedicat departamentului. 

Audienţe şi cote de piaţă 

Producţiile realizate de către Departamentul Educaţie, Mediu, Timp Liber nu pot 

fi analizate decât împreună cu celelalte producţii, în contextul strategiei fiecărui canal. 

Sunt emisiuni care s-au impus de-a lungul anilor, cu audienţe şi cote de piaţă cu mult 

peste media canalului unde se difuzează, cum ar fi „Pescar hoinar”, „Ferma” sau „Uliţa 

spre Europa”. 

Emisiunile noi, realizate de departament şi difuzate de TVR 3 şi TVR Info, nu pot fi 

evaluate din punctul de vedere al audienţei, aceste posturi fiind abia lansate pe piaţă. 


identificarea şi realizarea de parteneriate cu ONG-uri, instituţii publice şi 

societăţi comerciale pentru a compensa reducerea cu 20% a bugetelor pentru 

producţie; 

implicarea în promovarea unor campanii de protecţie a mediului; 

promovarea unor emisiuni educative, în parteneriat cu armata şi poliţia română; 

realizarea unor emisiuni interactive on-line. 

V. Departamentul Minorităţi 

Televiziunea Română joacă un rol important în informarea publicului despre 

identitatea, istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale recunoscute în ţara noastră. 

Emisiunile TVR cu şi despre minorităţi au încercat, sub diferite conţinuturi şi genuri 

publicistice, conform strategiei de programe a TVR, să redea multitudinea formelor de 

exprimare. 

Toate aceste emisiuni sunt traduse şi subtitrate în limba română, astfel încât ele 

să poată fi urmărite de toţi telespectatorii, indiferent de naţionalitate. 

58

Se poate afirma că anul 2008 a reprezentat pentru emisiunile minorităţilor 

naţionale un an de răscruce. Pentru prima dată s-a făcut distincţia între emisiuni în 

limbile minorităţilor şi emisiuni despre minorităţi naţionale (în limba română). 

Înfiinţarea în octombrie 2008 a canalului TVR 3 a permis mărirea spaţiului alocat 

emisiunilor în limbile minorităţilor şi a dus la crearea de noi emisiuni. 

Înfiinţarea studioului regional Târgu Mureş, al cărui program în 2009 va fi de 

aproximativ 50% în limba maghiară, va creşte considerabil spaţiul alocat pentru 

emisiuni în limba maghiară. 

Pentru prima dată în istoria TVR, în grila de programe a TVR 3 au fost introduse, 

în octombrie 2008, emisiuni în limbile: bulgară, croată, rusă, turcă, tătară, greacă, cehă, 

slovacă şi ucraineană. Acestea se adaugă emisiunilor deja consacrate în limbile: 

maghiară, germană, sârbă şi romani. Evenimentele din cadrul celorlalte minorităţi 

naţionale nemenţionate mai sus, sunt reflectate în emisiuni despre minorităţi naţionale 

realizate în limba română. 

TVR consideră acest lucru un pas important deoarece înfiinţarea acestor 

emisiuni a presupus soluţionarea unor probleme editoriale, tehnice şi financiare. 

Sprijinul acordat de către organizaţiile reprezentative ale minorităţilor naţionale şi 

colaborarea acestora cu Televiziunea Română la înfiinţarea şi realizarea acestor 

emisiuni s-au dovedit esenţiale pentru reuşita proiectului. În momentul de faţă, noile 

emisiuni sunt în general realizate de colaboratori sprijiniţi de angajaţii TVR. Excepţie fac 

emisiunile în limbile: maghiară, germană şi sârbă care sunt produse de angajaţi ai 

SRTv. 

Trebuie menţionat faptul că TVR a respectat cu stricteţe spaţiile alocate 

programelor destinate minorităţilor etnice din România pe cinci canale ale sale. În 

acelaşi timp, există preocupări pentru conceperea unor formate noi, capabile să atragă 

şi să fidelizeze publicul căruia i se adresează. 

În perioada 2005-2008 la Televiziunea Română nu au fost înregistrate petiţii sau 

sesizări cu privire la criteriul de discriminare „limbă”. Televiziunea Română respectă 

întocmai prevederile din Carta Europeană a limbilor regionale sau minoritare. 


În urma aprobării de către Consiliul de Administraţie al SRTv a modificării 

structurii organizatorice în iulie 2008, s-au pus şi bazele reorganizării redacţiilor pentru 

minorităţi naţionale. 

Implementarea acestui proiect este în curs, astfel că în 2009 vor fi angajaţi mai 

mulţi redactori şi realizatori de emisiuni pentru minorităţi naţionale. La TVR Timişoara 

au fost angajaţi, spre exemplu, la începutul lui 2009, un realizator pentru emisiunea în 

limba germană şi un redactor pentru limba maghiară. La TVR Târgu Mureş a fost deja 

59

creată redacţia maghiară, iar la TVR Cluj urmează să se scoată la concurs un post de 

redactor pentru emisiunea ucraineană. 

Televiziunea Română intenţionează să organizeze în 2009 cursuri de 

perfecţionare pentru colaboratorii care realizează noile emisiuni în limbile minorităţilor 

naţionale la TVR 3. 

TVR va iniţia, dacă bugetul va permite, un proiect pentru realizarea a 19 filme 

documentare despre personalităţi marcante din rândul minorităţilor naţionale, precum 

şi o serie de reportaje despre monumente, clădiri şi muzee reprezentative pentru 

minorităţile naţionale din România. 

La propunerea lui Raico Cornea şi a lui Stanik Istvan, membri în Consiliul de 

Administraţie al SRTv, TVR a rezervat un spaţiu de emisie pentru difuzarea săptămânală 

pe canalul TVR 3 a unui film artistic din statele de provenienţă a minorităţilor naţionale, 

cu subtitrare în limba română. În acest sens, TVR a demarat acţiuni în vederea semnării 

sau reînnoirii acordurilor de colaborare (schimb de emisiuni, filme artistice, 

documentare, reportaje etc.) între televiziunea publică din România şi cele din Albania, 

Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania, Grecia, Israel, Macedonia, Rusia, Serbia, Slovacia, 

Turcia, Ucraina şi Ungaria. 

Acest proiect va contribui la promovarea limbilor minorităţilor naţionale şi a 

cinematografiei europene prin difuzarea de producţii din statele amintite, dar şi a 

filmelor artistice româneşti în statele menţionate. 

Departamentul Minorităţi cuprinde: Secţia Germană, Secţia Maghiară şi Secţia 

Emisiuni pentru Alte Minorităţi. 

V.1. Secţia Germană 

Secţia Germană realizează programe adresate minorităţii germane subtitrate în 

limba română, respectând legea audiovizualului. 

Scrisorile primite la redacţie şi audienţa înregistrată dovedesc faptul că 

emisiunile realizate de Secţia Germană sunt vizionate şi de telespectatori nevorbitori de 

limbă germană, dar interesaţi de cultura germană. 

Situaţia difuzării programelor în limba germană pe 2008: 

TVR 1 a difuzat, în fiecare joi, între orele 15.30 şi 17.00, programul „Akzente”. Sub 

genericul „Împreună în Europa”, TVR 2 a transmis, în fiecare marţi, de la 15.00 la 16.00, 

„Emisiunea în limba germană”. O dată la două săptămâni, lunea între 14.30-15.30, TVR 

Internaţional a transmis o „Emisiune în limba germană”. Şi TVR Cultural a avut în 

program „Emisiune în limba germană”, care a putut fi urmărită vinerea, între 16.30- 

17.00 (cu două reluări). Din octombrie, de când în portofoliul TVR a intrat şi TVR 3, 

emisiunea în limba germană are rezervat un spaţiu şi pe acest canal, lunea, o dată la 

60

trei săptămâni, între 10.35-11.15 (cu o reluare) în cadrul magazinului interetnic „Toţi 

împreună”. 

Tabel cu emisiunile în limba germană produse de Secţia Germană 

Canal Titlu Ziua 

61 

difuzării 

Interval orar Durata/efectiv Observaţii 

TVR 1 Akzente Joi 15:30-17:00 90min./75 min. 

TVR 2 Emisiunea 

în limba 

germană 

TVR 3 Emisiune în 

limba 

germană 

TVR Cultural Emisiune în 

TVR 

Internaţional 

limba 

germană 

Magazin în 

limba 

germană 

Marţi 15:00-16:00 60min./52 min. Titlu generic: 

„Împreună în 

Europa” 

Luni 10:35-11:15 40min./34 min. Titlu generic: 

Vineri 16.30-17.00 

Luni 14:30-15:30 

„Toţi 

Împreună” 

30min./28 min. Selecţie din 

60min./55 min. 

Bilunar 

arhivă 

Selecţie din 

emisiuni de 

pe TVR 1, TVR 

Performanţe 

Secţia Germană a dedicat emisiuni campaniei pentru strângerea de fonduri 

pentru Biserica Evanghelică din Bistriţa care a luat foc în data de 11 iunie 2008. 

Emisiuni AKZENTE difuzată de TVR 1 a înregistrat audienţe semnificative prin 

mediatizarea unor: 

momente istorice marcante cum ar fi comemorarea „procesului Bisericii 

Negre din 1958”; 

momente culturale: împlinirea a 55 de ani a Teatrului de Stat German din 

Timişoara, zilele culturale din Satu Mare, Reşiţa Sântana şi Sibiu; 

2

întâlnirile anuale organizate de germanii din România: la Biertan, Ruşi, Buzd, 

Bartolomeu, Şeica Mare, Satu Mare etc. 

interviuri cu personalităţi internaţionale marcante: violonista Anne Sophie 

Mutter, scriitorul Pascal Mercier, politologul Anneli Ute Gabanyi. 

Printre documentarele realizate de Secţia Germană în 2008 se numără: 

„Ziarul german din Sibiu la 40 de ani” (un film despre istoria şi evoluţia 

publicaţiei „Hermannstaedter Zeitung "); 

„Versuche”/ „Încercări” (un film portret despre scriitorul Joachim Wittstock); 

„La capătul lumii, dar nu la sfârşit” (un film despre renaşterea satului 

Floreşti din judeţul Sibiu); 

Die Urzeln/Lolele (un film despre sărbătoarea lolelor - vechi obicei de pe 

Valea Hîrtibaciului de îndepărtare a duhurilor rele şi a iernii); 

Alexander Tietz (un film portret despre etnologul din Banatul montan). 

În 2008 Secţia Germană a continuat seriile consacrate care se bucură de o 

audienţă constantă cum ar fi: 

„Povestiri bucureştene” (TVR1), emisiune difuzată lunar – telespectatorii au 

fost familiarizaţi cu diferite locuri istorice şi de tradiţie din Bucureşti la care 

şi-au adus contribuţia germani; 

„Reţeta lunii” (TVR 1), emisiune difuzată lunar - bucătărese din Banat 

prezintă câte o reţetă a bucătăriei tradiţionale şvăbeşti; 

„Subiecte” (TVR 1), emisiune difuzată bilunar - serie de interviuri cu 

personalităţi germane din România, Germania, Austria şi Elveţia; 

„Unde mergem?” (TVR 1), serie săptămânală de vacanţă în care au fost 

prezentate diferite sate săseşti şi şvăbeşti; 

„Cetăţi ale credinţei” (TVR 1), emisiune în care sunt prezentate bisericile - 

cetăţi ale saşilor transilvăneni; 

„Pas cu pas” (TVR 2), emisiune bilunară - în care sunt prezentaţi 

întreprinzători germani care creează locuri de muncă în oraşele sau satele în 

care investesc; 

„Destine” (TVR 2), emisiune difuzată lunar ce reflectă destine deosebite ale 

saşilor şi svabilor. 

În general, emisiunile în limba germană au păstrat o audienţă constantă cu 

câteva vârfuri înregistrate cu ocazia difuzării unor documentare sau a unor emisiuni 

muzicale (cotă de piaţă între 1,5 - 3,5 faţă de 0,6-1,2 în anul precedent). 

Secţia Germană a asigurat, săptămânal, 140 de minute de producţie proprie pe 

canalele TVR 1 şi TVR 2. Menţionăm că emisiunile de pe TVR Internaţional, TVR Cultural 

şi TVR 3 nu sunt emisiuni în premieră. La acestea s-au adăugat emisiunile speciale de 

Paşti şi de Crăciun. 

62

Prezentare grafică a emisiunilor în limba germană 2005-2008 (în ore de 

emisie) 

63 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

Emisiuni în limba germană, realizate în Bucureşti şi studiourile 

teritoriale - pentru TVR 3 

(în ore difuzate) 

108 

50 

110 

88 

108 

2005 2006 2007 2008 

anul 

96 

111 

45 

TVR1,TVR2 şi TVR3 (din oct. 2008) 

TVR Cultural şi TVR Internaţional 

Observaţie: Situaţia orelor pe anul 2008 se justifică prin transmisiunile directe de la 

Olimpiada de vară de la Beijing, care s-au suprapus peste orele de emisie ale 

programelor în limba germană. 


Organigrama extrem de redusă a Secţiei Germane face ca angajaţii acesteia să 

realizeze programe complexe în paralel cu programe la zi, ceea ce duce la o 

suprasolicitare a capacităţilor individuale. 

Deplasările profesioniştilor Secţiei Germane la evenimente ale germanilor din 

diferite colţuri ale ţării au fost multiple, iar gradul de încărcare cu minute 

emisie/persoană nu a fost cel optim. 


Secţia Germană îşi propune: 

realizarea în condiţii optime şi cu profesionalism a emisiunilor în limba 

germană în limita bugetului alocat; 

realizarea unor documentare de portofoliu cum ar fi: „Vom Neuen Weg zur 

ADZ” – „Ziarul german din România istorie şi prezent”, „Şcoala Pitar Moş” ( 

1857-1948 ) - despre învăţământul german catolic pentru fete din Bucureşti, 

„Şvabii bănăţeni”, „Istoria şvabilor sătmăreni”, „În bronz - portretul

sculptorului german Kurtfritz Handel originar din Sibiu”, „Franz Storch - un 

portret al scriitorului Franz Storch”; 

realizarea unor emisiuni speciale pentru atragerea publicului tânăr şi 

a unor înregistrări muzicale deosebite. 

V.2. Secţia Maghiară 

Secţia Maghiară realizează emisiuni informative, educative şi de divertisment 

adresate comunităţii maghiare din România. Acestea reflectă aspecte ale vieţii sociale, 

culturale şi politice. 

Prin traducerea şi titrarea integrală în limba română a emisiunilor, este captată 

audienţa telespectatorilor români, interesaţi de problemele co-cetăţenilor maghiari. 

Tabel cu emisiunile în limba maghiară produse de Secţia Maghiară: 

Canal Titlu Ziua difuzării Interval orar Durata/efectiv Observaţii 

TVR 1 Kronika 

TVR 2 Szieszta / 

64 

Cafeneaua 

TVR 3 Emisiune în 

limba maghiară 

Luni 15:30-17:00 90min./75 

min. 

Marţi 16:00-17:00 60min./50 

min. 

Joi 15:00-17:00 60min./52 

min. 

Luni - Vineri 10:30-11:25 55min./48 

TVR Cultural Kultura Joi 19:00-19:30 

TVR 


Magazin în 

limba maghiară 

16:00-16:30 

Luni 14:30-15:30 

min. 

30min./28 

min. 

60min./55 

min. 

Bilunar 

Titlu generic: 

„Împreună în 

Europa” 

Titlu generic: 

“Toţi 

Împreună” 

Selecţie din 

arhivă 

Selecţie din 

emisiuni de 

pe TVR 1, TVR 

2 şi TVR 3

Angajaţii Secţiei Maghiare au contribuit la mediatizarea unor spectacole de 

sărbători şi a unor evenimente de interes pentru comunitatea maghiară: spectacol de 

dansuri populare la Târgu-Mureş, concert aniversar Metropol la Oradea, Gala 

Festivalului Ansamblurilor Artistice de la Miercurea-Ciuc etc. 

De asemenea, telespectatorilor TVR le-au fost făcute cunoscute evenimente 

culturale şi sociale precum: festivaluri de filme („Maghiar”- Budapesta, „Alter-Native” - 

Târgu-Mureş, „Muuuvi” – Gheorgheni, „film.doc” – Miercurea-Ciuc), premiere de teatru, 

tabere de vară (Tuşvanyoş), alegerile locale şi parlamentare, comemorări („Mathias Rex 

– 450 de ani”, „Episcopia de Alba-Iulia – 1000 de ani”). 

Performanţe 

În anul 2008 s-au bucurat de succes rubricile consacrate ale emisiunilor în limba 

maghiară („Kronika” – TVR 1, „Szieszta/Cafeneaua Imaginară” – TVR 2, „Toţi împreună” 

pe TVR 3), cu un total de 158 ore produse în premieră (din totalul de 234 de ore 

produse). 

Totodată, Secţia Maghiară a realizat rubrici şi serii noi: „Biserici Ardelene” – 

documentar de 15 episoade despre bisericile monument din Transilvania; „Cutia 

Muzicală”; „Cafeneaua de Tuşvanyos”; „Arieşul cel aurit” – documentar de 7 episoade 

despre valea râului Arieş; „Centenar Milenar” – prezentarea Episcopiei Romano- 

Catolice din Alba-Iulia cu prilejul împlinirii unui mileniu de existenţă. 

În perioada campaniilor electorale ale anului 2008, sub genericul „Puncte de 

vedere”, au fost transmise informaţii în legătură cu tehnica votului şi ştiri despre 

activităţile de campanie ale organizaţiilor minorităţii maghiare. 

Prin acordul bilateral semnat cu „Magyar Televizio”, Secţia Maghiară a obţinut un 

serial de 15 episoade cu titlul „Hoinărind prin Ardeal”. Acesta prezintă locuri specifice 

din Transilvania prin ochii unor turişti tineri din Ungaria. 

Emisiunile difuzate în premieră la TVR 1, TVR 2, TVR 3 acoperă o bună parte din 

genurile clasificării EBU, astfel: buletin informativ, difuzat săptămânal, (10%); 

publicistică/infotaiment - reportaj, talk-show, discuţii cu moderator (30%); artă şi 

cultură – documentare, interviuri, religie (25%); divertisment – muzică, dans, umor, 

scenete, spectacole (25%); ştiinţă şi educaţie – documentare, interviuri, discuţii (10%). 

65

Prezentare grafică a emisiunilor în limba maghiară 2005-2008 (în ore de emisie) 

66 

300 

250 

200 

150 

100 

50 

0 

Emisiuni în limba maghiară, realizate în Bucureşti şi la 

studiourile teritoriale - pentru TVR 3 

(în ore difuzate) 

152 

50 

200 

88 

2005 2006 2007 2008 

anul 

188 

96 

279 

71 

TVR1,TVR2 şi TVR3 (din oct. 2008) 

TVR Cultural şi TVR Internaţional 

Observaţie: Situaţia orelor pe anul 2008 se justifică prin transmisiunile directe de la 

Olimpiada de vară de la Beijing, care s-au suprapus peste orele de emisie ale 

programelor în limba maghiară. 

Probleme întâmpinate: 

În 2008 au fost înregistrate trei pensionări, o detaşare şi două concedii de 

maternitate. Astfel 6 posturi au devenit vacante (din cele 15 editoriale). 

În 2008 a fost dificilă încadrarea în bugetele alocate de către canalele SRTv 

pentru realizarea unor emisiuni ce au presupus deplasări în afara Bucureştiului. 

Costurile deplasărilor interne (în special în Transilvania) şi externe (şedinţa comună a 

guvernelor României şi Ungariei la Szeged) au fost şi sunt în creştere. Secţia Maghiară 

realizează economii importante la capitolul deplasări, folosind corespondenţii din ţară. 

Sistemul de montaj nonlinear AVID împreună cu recorderul Betacam şi DVCAM 

obţinute de la o fundaţie (aproximativ 90% din materiale sunt montate în redacţie) sunt 

uzate. Pentru un flux tehnologic profesional este necesară aparatură de montaj nouă.

Audienţe şi cote de piaţă 

Audienţa emisiunilor în limba maghiară a scăzut nejustificat faţă de anul 2007, 

când măsurătorile erau făcute de altă firmă. Pe lângă datele reprezentând targetul 

urban, Secţia Maghiară primeşte şi datele naţionale şi cele referitoare la telespectatorii 

de etnie maghiară. În procesul de măsurare sunt avuţi în vedere 140-150 de indivizi 

unguri, extrapolându-se universul de 850-900 de mii persoane, mult sub populaţia de 

naţionalitate maghiară (1.460.000). 

În rândul maghiarilor emisiunea „Kronika” (TVR 1) are o cotă de piaţă de până la 

33% (53 de mii de spectatori maghiari). 

La nivel naţional emisiunea dedicată Paştelui a avut 216 mii de telespectatori. 

Pe TVR 2 emisiunea în limba maghiară are 20-50 de mii de telespectatori, shareul 

fiind de 0,5-1,3% (91% din populaţia ţării prinde acest post şi emisiunea este difuzată 

mai devreme, în comparaţie cu cea difuzată pe TVR 1). 

Emisiunile de divertisment („Cutia Muzicală”, rubrica de umor, înregistrări de 

concerte de muzică şi dans popular), rubrica informativă, rubrica economică, 

documentarele, anchetele înregistrează, în general, audienţe semnificative. 


În 2009 Secţia Maghiară va continua producerea emisiunilor curente existente în 

grile, ţinând seama de condiţiile economice actuale (din ianuarie 2009 s-au diminuat 

devizele cu aproximativ 20%). 

Secţia Maghiară va face demersuri pentru proiectarea şi activarea unui site 

bilingv al emisiunilor în limba maghiară. De asemenea, echipa are în vedere 

exploatarea eficientă a arhivei pentru a marca împlinirea a 40 de ani de existenţă a 

emisiunii în limba maghiară difuzată de Televiziunea Publică. 

În 2009 va continua seria de prezentare a Episcopiei Romano-Catolice de la Alba- 

Iulia. 

Ansamblul obiectivelor pentru 2009 este completat de: 

efectuarea unor demersuri pentru realizarea de co-producţii cu sprijinul 

studiourilor teritoriale; 

realizarea unor demersuri pentru alocarea unui spaţiu pe server, comun cu 

studiourile teritoriale pentru emisiuni informative în limba maghiară; astfel 

se vor putea încărca sau descărca corespondenţele colegilor de pe teren sau 

ale colaboratorilor externi (studioul care are prima emisiune le poate folosi în 

grupajul său de ştiri); 

exploatarea mai intensă a posibilităţilor date de acordurile cu televiziunile 

publice din Ungaria (Magyar Televizio şi Duna TV) – schimb de programe, 

coproducţii; 

67

68 

realizarea unor contracte de coproducţie cu producători externi care pot fi 

interesaţi de imagini de arhivă (în limbă maghiară) şi oferă în schimb (gratis, 

cu drepturi de difuzare asigurate) materialele realizate de ei; 

confecţionarea unor decoruri noi. 

V.3. Secţia Emisiuni pentru Alte Minorităţi 

Secţia Emisiuni pentru Alte Minorităţi produce şapte-opt ediţii pe săptămână, 

însumând cinci ore în premieră, săptămânal, pe canalele TVR 1, TVR 2, TVR 3 şi TVR 

Cultural. Multe dintre aceste emisiuni sunt preluate şi de TVR Internaţional. Toate 

programele sunt producţie 100% internă, realizate de un colectiv redacţional de doar 20 

oameni. 

Printre emisiunile realizate de Secţia Emisiuni pentru Alte Minorităţi se numără: 

„Convieţuiri”, „Împreună în Europa”, „Primul pas”, „Identităţi”, „Etnii danubiene”, „Toţi 

împreună” şi „Istoria aromânilor”. 

„Convieţuiri” este o emisiune difuzată de TVR 1 care reflectă aspecte din 

viaţa diferitelor etnii recunoscute oficial în România. 

„Împreună în Europa” este o emisiune-magazin difuzată de TVR 2, care 

abordează teme precum multiculturalitatea şi relaţiile interetnice. 

„Primul pas” este o emisiune–magazin difuzată de TVR 2, dedicată în 

exclusivitate etniei rome. 

„Identităţi” este un documentar monografic care promovează valorile 

diferitelor etnii din România. 

„Etnii danubiene” este un talk-show cu durată de 26 de minute difuzată de 

TVR Bucureşti cu reportaje intercalate. Acestea reflectă aspecte ale vieţii 

minorităţilor naţionale din zona Munteniei şi a Dobrogei. Această emisiune a 

fost difuzată în prima parte a anului, fiind înlocuită de programul „Toţi 

împreună” odată cu lansarea canalului TVR 3. 

„Toţi împreună” este o emisiune difuzată de TVR 3 cu reportaje despre 

minorităţile naţionale din România. Este realizată secvenţial de cele 5 studiouri 

teritoriale ale SRTv, evidenţiind aspecte ale vieţii minorităţilor din regiunile pe 

care le acoperă. Reportajele sunt realizate în limbile fiecărei minorităţi 

naţionale. 

„Istoria aromânilor” este un documentar difuzat de TVR 2. Au început 

filmările pentru un serial documentar de 7 episoade despre istoria şi cultura 

macedo-românilor (aromâni). Serial este o coproducţie cu finanţare externă 

aproape integrală. TVR asigură partea tehnică pentru realizarea documentarului. 

Producţia va fi difuzată, conform contractului, în grilele de toamnă ale anul 2009.

Emisiunile curente enumerate acoperă o bună parte din genurile clasificării EBU: 

buletin informativ - cronici săptămânale de evenimente (10%); publicistică/infotaiment - 

reportaje (35%); artă şi cultură - documentare, interviuri (20%); divertisment - muzică şi 

dansuri tradiţionale (10%); educaţie - şcoală, interviuri (10%); religie - (10%). De 

asemenea, TVR a difuzat ediţii speciale de Paşti, Crăciun şi Revelion. Emisiunile pe anul 

2008 au însumat 2.350 min./ TVR1, 4.520 min./TVR 2, 3120 min./ TVR C, 480 min./TVR 3. 

Tematica, publicul ţintă, bugetele de producţie şi orele de difuzare nu permit 

acestor emisiuni să fie programe-vedetă ale TVR, cotele de audienţă fiind relativ 

modeste. Dar, sunt programe care aduc audienţă postului public, atât indicele de 

market share, cât şi cel de rating se dublează pe parcursul acestor emisiuni. 

Emisiuni în limbile altor minorităţi naţionale 

Până la înfiinţarea canalului TVR 3, în octombrie 2008, Secţia Emisiuni pentru 

Alte Minorităţi realiza emisiuni doar în limba română despre comunităţile etnice din 

România, iar studiourile teritoriale din Cluj şi Timişoara produceau şi emiteau pe 

frecvenţă regională (splitare pe TVR 2) emisiuni săptămânale în limbile maghiară, 

germană, sârbă şi rromani. 

Prin crearea TVR 3, emisiunile amintite au fost introduse în grila de programe a 

noului canal. Mutarea lor pe TVR 3 a creat oportunitatea ca aceste emisiuni să poată fi 

urmărite în întreaga ţară, nu numai în aria de acoperire a studioului regional care a 

produs emisiunea respectivă. Emisiunilor menţionate mai sus li s-au adăugat pe TVR 3 

alte nouă emisiuni noi săptămânale în limbile: bulgară, croată (realizate de TVR 

Timişoara), rusă, turcă, tătară, greacă (realizate de la studioul central), cehă, slovacă şi 

ucraineană (realizate alternativ de TVR Cluj şi TVR Timişoara (Anexa 1). 

Emisiunea „Traio romano” în limba rromani cu o durată efectivă de 34 de minute 

este difuzată pe TVR 3 de trei ori pe lună, în ziua de luni şi este realizată alternativ de 

către TVR Timişoara, TVR Cluj şi studioul central. La TVR Cluj se realizează în 

continuare şi se difuzează pe TVR 3 emisiunea săptămânală „Shalom” în limba română 

despre comunitatea evreiască din România, aceasta fiind unică în întregul peisaj 

mediatic românesc. În plus, tot pe TVR 3, studioul central realizează lunar (ziua de 

difuzare: luni) o emisiune în limba română în care sunt prezentate cele mai importante 

evenimente din cadrul următoarelor comunităţi: poloneză, italiană, armeană, albaneză, 

ruteană şi macedoneană. 

C. Evenimente majore mediatizate de TVR 

În cursul anului 2008 Televiziunea Română a adus în faţa telespectatorilor 

evenimente de anvergură care s-au bucurat de un real succes. 

TVR 1 a acordat atenţie deosebită unor evenimente precum: alegerile locale (23 

de ore şi 35 de minute), alegerile parlamentare (29 de ore şi 33 de minute), EURO 2008 

69

(92 de ore şi 30 de minute), Formula 1 (57 de ore), Jocurile Olimpice Beijing 2008 (202 

de ore şi 30 de minute), Campania „Unirea 90” (18 de ore şi 45 de minute), Summit-ul 

NATO (28 de ore), „Cerbul de Aur” (71 de ore şi 38 de minute), „Eurovision 2008” (27 de 

ore şi 45 de minute), „Festivalul de la Mamaia” (31 de ore şi 15 minute) etc. 

Audienţe şi cote de piaţă semnificative au fost obţinute de transmisiunile 

efectuate de la Campionatul European de Fotbal, la care a fost prezentă şi 

reprezentativa României, cu o medie de 12,1% rating, ceea ce corespunde unei cote de 

piaţă medii de 31,5%. Cu acest prilej au fost realizate şi 35 de talk-show-uri care, în 

pofida orelor târzii de difuzare, au realizat un rating mediu de 2,7%, corespunzător unei 

cote de piaţă de 11,9%. Emisiunile de ştiri dedicate acestui mare eveniment s-au 

bucurat şi ele de o audienţă medie de 3,4%. 

Dovada cea mai concludentă a reuşitei înregistrate de TVR prin transmisiunile de 

la EURO 2008 este „Topul audienţelor anului 2008”, top realizat pentru toate staţiile tv 

din România, în care 4 dintre primele 5 poziţii sunt ocupate de partidele transmise în 

direct de TVR de la Campionatul European de Fotbal din Austria şi Elveţia. 

Deşi cel mai mare eveniment sportiv al anului a fost fără îndoială Olimpiada de la 

Beijing, de la care au fost efectuate transmisiuni directe şi emisiuni dedicate, însumând 

300 de ore, competiţia a fost defavorizată de diferenţa mare de fus orar (opt ore). Cu 

toate acestea, sporturile olimpice de mare tradiţie şi interes pentru telespectatorii din 

România au realizat cote de piaţă între 5,2% şi 20,5%, culminând cu Festivitatea de 

Deschidere, care a înregistrat o cotă medie de piaţă de 21,8%. Din cauza diferenţei de 

fus orar, reluările competiţiilor la care au participat reprezentanţii ţării noastre s-au 

bucurat de cote de audienţă mai bune decât transmisia directă, audienţa medie fiind de 

2,1% rating. 

TVR 2 a promovat candidaţii din cele două campanii electorale, prin tronsoane 

zilnice, de luni până vineri. Au fost difuzate 70 de ore la alegerile locale şi 19 ore la cele 

parlamentare. Transmisiile directe de la Jocurile Olimpice de la Beijing au totalizat 118 

ore. 

TVR 3, în 2008, a reflectat campania electorală pentru alegerile parlamentare în 

cadrul unor ediţii speciale, sub genericul „Alege Parlamentul tău”, cu o durată totală de 

46 de ore. În cadrul competiţiilor sportive, TVR 3 a transmis timp de 4,5 ore meciuri de 

handbal masculin din Liga Naţională şi 6 ore de handbal feminin din Campionatul 

European. 

TVR Cultural. „Jurnalul Cultural” a fost principalul partener tv în cadrul Târgului 

Internaţional de Carte Gaudeamus. 

În urma selecţiei naţionale, realizate în toate şcolile de muzică din ţară, sub 

competenţa unui juriu extins, de specialişti, TVR Cultural a desemnat, pentru a treia 

oară, candidatul României la competiţia internaţională de muzică clasică Eurovision 

Young Musicians, desfăşurată la Viena. 

70

TVR Cultural a devenit coproducător în festivaluri sau manifestări de anvergură, 

iniţiate de: Uniunea Scriitorilor din România, Academia Naţională de Muzică, UNITER, 

Uniunea Cineaştilor din România, Academia Română, Ministerul Culturii şi Cultelor. 

Parte dintre evenimentele cele mai importante în care TVR Cultural s-a implicat 

şi pe care le-a reflectat o reprezintă Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, 

Festivalul „W. Shakespeare”, „Bookfest 2008”, Festivalul Internaţional de Jazz de la 

Gărâna, Festivalul de Muzică de Cameră SONORO, Turneul Naţional „Stradivarius”, 

„Scriitori pe Calea Regală”, „Ultimii rapsozi”, Festivalul de Muzică Veche, Festivalul 

Naţional de Chitară Clasică, Sinaia 2008, etc. 

TVR Internaţional s-a implicat în mediatizarea unor campanii precum: campania 

alegerilor parlamentare pentru românii din străinătate; campanii sociale desfăşurate 

împreună cu Ministerul Muncii pentru promovarea locurilor de muncă din România; 

campania desfăşurată împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, „Piazza di Romania”; 

campaniile: „Mândru de România”, „Demn în Europa”, „România debarcă în lagună”, 

„Eurovision Junior”, „Hot Bird TVRi”, „Trăim româneşte”, „TVRi aduce România în casa 

ta!”. 

Detalii despre marile evenimente ale anului 2008 au fost aduse la cunoştinţa 

publicului şi prin intermediul Biroului de Presă. Pe parcursul anului 2008, Biroul de 

Presă al TVR a transmis aproximativ 90 de comunicate. 

Printre subiectele abordate de comunicate se numără: TVR transmite EURO 2008 

în High Definition, audienţele obţinute de transmisiile de la Campionatul European de 

Fotbal, informaţii despre implicarea echipei TVR în gestionarea transmisiilor de la 

EURO, Jocurile Olimpice de la Beijing, alegerile locale, alegerile parlamentare, 

Festivalul Cerbul de Aur etc. 

Specialiştii de relaţii publice ai Biroului de Presă au intermediat interviuri şi 

şedinţe foto cu echipa Televiziunii Române care a plecat la EURO 2008, au răspuns 

solicitărilor venite din partea presei pe diverse teme – audienţele posturilor TVR, 

Jocurile Olimpice de la Beijing, EURO 2008, programele TVR privind alegerile locale şi 

parlamentare, etc. 

Evenimentul care a marcat anul 2008 a fost ediţia aniversară a Festivalului 

Cerbul de Aur. Biroul de Presă a coordonat comunicarea pentru Festivalul Cerbul de 

Aur şi, alături de specialiştii în relaţii publice de la Biroul de Comunicare Internă şi cei 

de la Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs, a asigurat activitatea Biroului de 

Presă al Festivalului, care a funcţionat la Braşov, pe toată perioada evenimentului: 3-8 

septembrie. 

În anul 2008, Biroul de Presă al TVR a organizat conferinţe de presă şi 

evenimente cu prilejul organizării celei de-a 16-a ediţii a Cerbului de Aur. Pe parcursul 

festivalului au fost organizate conferinţe de presă în fiecare zi. 

71

CAPITOLUL 3: ŞTIRI ŞI SPORT 

În 2008, programele SRTv s-au confruntat cu scăderea audienţelor, ceea ce a 

afectat şi Produsele Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, mai ales pe cele ale 

Departamentului Ştiri, Departamentul Sport beneficiind de un an cu multe competiţii 

majore. Trebuie însă avut în vedere şi faptul că 2008 a fost un an cu mai multe luni de 

campanie electorală, dezbaterile şi emisiunile electorale având audienţe net mai mici 

decât alte producţii. 

I. Departamentul Ştiri 

Departamentul Ştiri a cumulat în anul 2008 un total de 1.291 de ore de emisie în 

direct, reprezentând jurnale pe canalele TVR 1, TVR 2 şi TVR 3, ediţii speciale, breaking 

news şi emisiuni dedicate evenimentelor cu impact naţional sau internaţional. 

Jurnalul de la 07.00 dimineaţa, de pe TVR 1, a fost defalcat (din 30 iunie 2008) în 

trei ediţii (07.00, 08.00, 09.00) care au intrat în formatul Matinalului, de luni până vineri. 

Au fost astfel realizate 243 de ediţii ale jurnalului de la ora 07.00, 112 ediţii la ora 08.00 

şi 216 ediţii la ora 09.00. 

Tot pe TVR 1, Jurnalul de la ora 14.00 a înregistrat 341 de ediţii (8.310 minute în 

direct), având un rating mediu pe an de 1,8 şi un share mediu de 11,3. Între 03.01.2008 şi 

03.10.2008, Departamentul a produs Jurnalul de la ora 17.00 (180 de ediţii), iar între 

07.01.2008 şi 03.10.2008, de luni până vineri, Jurnalul de la ora 22.30. Grila de iarnă a 

dus la schimbarea orei de difuzare a jurnalului de seară (00.15), care, în perioada 

06.10.2008 – 23.12.2008, a înregistrat 55 de ediţii. O noutate în peisajul media este faptul 

că Departamentul Ştiri a realizat acest jurnal de noapte, pe TVR 1, în limbaj mimicogestual. 

Departamentul Ştiri a produs pe TVR 2 Jurnal Euronews, totalizând 244 de ediţii. 

În anul 2008, redacţia a fost solicitată să realizeze două jurnale în plus pe canalul TVR 2 

– la ora 11.30, de 22 de minute şi la ora 12.30, de 10 minute, începând cu luna iulie, şi 

alte două, pentru canalul TVR 3, începând cu data de 10 octombrie, odată cu lansarea 

acestui nou canal al SRTv, la care un aport deosebit îl au studiourile regionale al SRTv - 

TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Cluj, TVR Craiova şi TVR Târgu Mureş (prin materiale 

trasmise la Cluj Napoca). 

Potrivit profilului său, Jurnalul TVR a abordat în ediţiile de la ora 19.00, 17 

campanii de interes public, realizate de reporterii de la Ştiri în colaborare cu colegii de 

la studiourile teritoriale. Departamentul a realizat 361 de ediţii ale Jurnalului de la ora 

19.00, adică 14.360 de minute în direct. 

Printre campanile promovate de Jurnalul TVR se numără: „Votul uninominal”, 

„Salvaţi imobilele istorice”, „Case care plâng”, „Feţele Evei”, „Violenţa în şcoli”, „Excluşi 

74

fără vină”, „Problemele proprietăţii”, teme de interes public care au vizat informarea 

telespectatorilor în privinţa modalităţii de votare în cazul votului uninominal, a 

problemelor privind integrarea în şcoli a elevilor cu ADHD şi autism, a violenţei din 

sistemul de învăţământ etc. 

În luna aprilie 2008, odată cu Summitul NATO de la Bucureşti, întreaga echipă a 

departamentului s-a concentrat pe acest eveniment, care a fost reliefat în toate 

jurnalele şi în ediţii speciale. Discursurile preşedintelui SUA, George W. Bush, şi cel al 

preşedintelui României, Traian Băsescu, au fost redate integral pe TVR 1, în ediţii 

speciale. Înaintea acestui eveniment, corespondentul TVR la Washington, Tudor Naparu, 

a realizat un interviu în exclusivitate cu preşedintele SUA. Pe 1 şi 2 aprilie, TVR 1 a avut 

transmisii în direct legate de Summitul NATO, comentarii ale analiştilor politici şi 

militari, interviuri (exclusivitate - interviu cu Viktor Iuşcenko, preşedintele Ucrainei, 

realizat de corespondentul TVR la Moscova, Liviu Iurea). 

Alte teme abordate în Jurnale sau în ediţiile speciale au vizat operaţiunile Rusiei 

în Georgia, comemorarea a 7 ani de la atentatele din 11 septembrie, preluarea 

preşedinţiei UE de către Franţa, Băncile şi criza financiară, România vs. Ucraina la 

Haga, Românii din Italia, candidaţii la alegerile uninominale, „America votează”, 

alegerile locale şi parlamentare, numirea noului premier, învestirea Guvernului Emil 

Boc. 

Un capitol separat al activităţii Departamentului Ştiri a fost cel legat de alegerile 

locale din luna iunie şi de alegerile legislative din 30 noiembrie. 

Turul întâi al alegerilor locale a fost reflectat în ediţii speciale ale jurnalelor de la 

orele 08.00, 11.00, 13.00, 14.45, 17.00, 19.00, dar şi în emisiunea special dedicată acestui 

subiect, după închiderea urnelor. Spaţii largi au fost atribuite şi informării populaţiei, 

dar şi reflectării alegerilor locale din turul al doilea şi alegerilor legislative din data de 

30 noiembrie 2008. 

Pe TVR 2, „Ora de ştiri” a beneficiat de un format care s-a dezvoltat şi care a 

abordat teme de interes public, din sistemul sanitar, educaţional, politic. 

Pe 31 decembrie 2008 a fost lansat pe piaţa media postul TVR Info, care 

difuzează din oră în oră jurnale produse de echipa Departamentului Ştiri. 

Comparaţie 2006 – 2007 – 2008 

Departamentul Ştiri a produs 41 de ediţii speciale, adică aproximativ 52 de ore în 

direct. Comparativ cu 2006, Departamentul Ştiri şi-a triplat numărul de ediţii speciale 

(de la 13 în 2006, la 41 în 2008) şi şi-a dublat numărul de jurnale realizate zilnic pe 

canalele SRTv (de la 7 jurnale în 2006, la 14 în 2008). 

75

Corespondenţii din străinătate au transmis 848 de materiale, iar cei din ţară, 

3.193. 

Jurnale 7 jurnale 

1.666 ediţii 

856 ore emise 

Ediţii speciale 13 ediţii 

28 ore emise 

76 

2006 2007 2008 

8 jurnale 

2.187 ediţii 

778 ore emise 

21 ediţii 

18 ore emise 

14 jurnale 

2.650 ediţii 

915 ore emise 

41 ediţii 

52 ore emise 

Breaking news 5 ediţii: 50’ 1 ediţie: 10’ 3 ediţii: 50’ 

Total jurnale, emisiuni, 

ediţii speciale 

1242 ore emise 1230 ore emise 1291 ore emise 

Corespondenţe din ţară 2.559 2.744 3.193 

Corespondenţe din 

străinătate 

866 838 848 

Reţeaua de corespondenţi ai TVR în străinătate a asigurat, în 2008, 848 de 

corespondenţe, mai multe decât în 2007. În anul care a trecut, datorită alegerilor 

prezidenţiale din SUA, corespondenţii TVR la Washington au avut un număr mai mare 

de transmisiuni - 277, faţă de 198, în 2007 sau 210, în 2006. De asemenea, şi numărul 

corespondenţelor de la Moscova a crescut în comparaţie cu anii anteriori: 2008 – 246, 

2007 – 237, 2006 – 238. 

Emisiunile de ştiri şi celelalte producţii au beneficiat de suportul 

corespondenţilor locali. Televiziunea publică a încercat să acopere evenimentele din 

ţară prin reţeaua de corespondenţi formată din 14 oameni, care au avut anul trecut 

3.193 de intervenţii, ceea ce reprezintă o creştere faţă de anii precedenţi: 2006 - 2.500, 

2007 - 2.744. 

Obiective 

Pentru anul 2009, Departamentul Ştiri îşi propune să schimbe şi să actualizeze 

pachetul grafic al jurnalelor şi al ediţiilor speciale, decorul şi conceptul formatului 

principalului jurnal al zilei. 

II. Departamentul Sport 

2008 a fost un an bogat în evenimente sportive majore, cu numeroase competiţii: 

campionate europene şi mondiale de gimnastică, handbal, atletism, nataţie, patinaj 

artistic, meciuri ale echipelor reprezentative de fotbal, polo şi rugby, Formula 1, meciuri

în Cupa Davis la tenis, culminând cu Campionatul Europen de Fotbal şi Jocurile 

Olimpice de la Beijing, reflectate pe larg în programele canalelor 1 şi 2 ale TVR. 

În 2008, transmisiunile şi emisiunile sportive au însumat 1.652 de ore, dintre 

care 1.399 de ore în direct şi 253 de ore înregistrate. 

Aşa cum era de aşteptat, cele mai mari audienţe şi cote de piaţă au fost obţinute 

de transmisiunile efectuate de la Campionatul European de Fotbal, la care a fost 

prezentă şi reprezentativa României, cu o medie de 12,1% rating, ceea ce corespunde 

unei cote de piaţă medii de 31,5%. Cu acest prilej au fost realizate şi 35 de talk-show-uri 

care, în pofida orelor târzii de difuzare, au realizat un rating mediu de 2,7%, 

corespunzător unei cote de piaţă de 11,9%. Emisiunile de ştiri dedicate acestui mare 

eveniment s-au bucurat şi ele de o audienţă medie de 3,4%. 

Dovada cea mai concludentă a reuşitei înregistrate de TVR prin transmisiunile de 

la EURO 2008 este „Topul audienţelor anului 2008”, top realizat pentru toate staţiile tv 

din România, în care 4 dintre primele 5 poziţii sunt ocupate de partidele transmise în 

direct de TVR de la Campionatul European de Fotbal din Austria şi Elveţia. 

Deşi cel mai mare eveniment sportiv al anului a fost fără îndoială Olimpiada de la 

Beijing, de la care au fost efectuate transmisiuni directe şi emisiuni dedicate, însumând 

300 de ore, competiţia a fost defavorizată de diferenţa mare de fus orar (opt ore). Cu 

toate acestea, sporturile olimpice de mare tradiţie şi interes pentru telespectatorii din 

România au realizat cote de piaţă între 5,2% şi 20,5%, culminând cu Festivitatea de 

deschidere, care a înregistrat o cotă medie de piaţă de 21,8%. Din cauza diferenţei de 

fus orar, reluările competiţiilor la care au participat reprezentanţii ţării noastre s-au 

bucurat de cote de audienţă mai bune decât transmisia directă, audienţa medie fiind de 

2,1% rating. 

Prezenţa echipei României la EURO şi a sportivilor noştri la Beijing au fost mult 

mai bine puse în valoare şi mediatizate printr-o serie de emisiuni premergătoare 

competiţiilor, iar în timpul acestora spaţiul emisiunilor dedicate a fost mult mai 

generos, lucruri care au condus la realizarea unor indici de audienţă superiori celor 

dintr-un an similar (2006). 

O sarcină importantă a Departamentului Sport a constituit-o realizarea 

emisiunilor informative şi rubricilor de ştiri sportive. Astfel, în 2008 au fost difuzate 

zilnic în medie 6 rubrici sportive, însumând 2.241 de producţii, cu un total de 213 ore de 

emisie. 

Rubricile sportive realizate de Departamentul Sport se disting pe piaţa din 

România prin seriozitatea informaţiei, evitând aşa-numitul cancan sau scandaluri. 

Alegând această modalitate de prezentare a ştirilor sportive, Departamentul Sport a 

reuşit să îşi îndeplinească rolul de staţie publică, mediatizând şi alte sporturi decât 

fotbalul, fără a neglija importanţa acestuia din urmă. 

77

În ceea ce priveşte „Topul audienţelor anului 2008”, realizat la nivel de instituţie, 

Departamentul Sport şi-a consolidat poziţia de lider în TVR, 24 dintre primele 25 de 

audienţe aparţinând evenimentelor sportive. 

S-a remarcat în continuare succesul de care se bucură emisiunea de 

retrospectivă „Replay”, care valorifică tezaurul arhivistic al SRTv. 

În paralel cu eforturile privind îmbunătăţirea calităţii comentariilor şi a 

intervenţiilor reporterilor prezenţi în arene, s-a pus un accent deosebit pe creşterea 

calităţii artistice (amplasament de camere, calitatea graficii) şi tehnice (număr de 

reluări, calitatea semnalului etc.) a transmisiunilor realizate uneori în condiţiile 

nefavorabile oferite de unele stadioane şi săli necorespunzătoare. 


Întrucât sumele solicitate în 2008 pentru drepturile de difuzare a meciurilor din 

campionatul intern de fotbal au fost exorbitante, SRTv nu şi-a permis realizarea unei 

asemenea achiziţii . 

Pentru a compensa lipsa acestor competiţii, Departamentul Sport a încheiat 

contracte cu Federaţiile de polo şi rugby, demarând astfel transmisiunile din aceste 

sporturi, considerate cu potenţial de creştere în rândul audienţei telespectatorilor 

români. În vederea îndeplinirii acestui deziderat a fost nevoie de o strategie care să 

îmbine politica de programe cu planificarea resurselor umane şi de producţie, pentru a 

asigura realizarea în bune condiţii a transmisiunilor şi emisiunilor Departamentului 

Sport. 


Pentru creşterea rentabilităţii financiare a unor contracte de achiziţii şi pentru o 

mai bună adaptare la reglementările UE, care are o legislaţie foarte complexă în 

domeniul liberei concurenţe, la propunerea Departamentului Sport s-a creat la nivelul 

instituţiei un cadru organizatoric funcţional pentru negocierea unor contracte de 

achiziţie/închiriere (echipament HD) şi sublicenţiere, ca şi pentru valorificarea cât mai 

eficientă a drepturilor de transmisiuni sportive, în condiţiile evoluţiei rapide a noilor 

tehnologii şi a cerinţelor obligatorii ale UE. 

În urma unor negocieri directe sau prin intermediul Euroviziunii, s-a reuşit 

obţinerea drepturilor pentru unele competiţii de interes major, ce vor avea loc în viitor: 

UEFA Champions League (3 sezoane), Campionatele Mondiale de Fotbal 2010 şi 2014, 

Jocurile Olimpice de Iarnă şi de Vară 2010, Campionatele Mondiale de Gimnastică, 

Nataţie şi Patinaj, Mondialele de Handbal feminin din 2009 etc., precum şi pentru 

Campionatele Europene de Haltere, care se vor desfăşura în aprilie 2009 la Bucureşti, 

TVR îndeplinind rolul de Host Broadcaster. 

78

CAPITOLUL 4: PROGRAME REGIONALE 

În anul 2008, Televiziunea Română a lansat cel de-al cincilea studio teritorial, 

TVR Târgu Mureş, una dintre priorităţile Societăţii Române de Televiziune fiind 

dezvoltarea în teritoriu, prin creşterea numărului de posturi regionale, ceea ce ar duce 

la o mai bună reflectare a vieţii comunităţilor locale. 

Ca în fiecare an, TVR Cluj, TVR Craiova, TVR Iaşi, TVR Timişoara şi TVR Târgu 

Mureş au dat curs cererilor lansate de posturile naţionale TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR 

Internaţional şi TVR Cultural. În plus, din a doua parte a anului, toate studiourile 

teritoriale au început să producă programe pentru noul post TVR 3. 

I. TVR Cluj 

Ca principale repere care au marcat activitatea TVR Cluj în anul 2008 sunt de 

amintit implementarea cu succes a programului TVR 3, precum şi parcurgerea unei noi 

etape cu realizarea unui sediu TVR Cluj, prin efectuarea studiului de fezabilitate. 

Performanţe 

Începând cu luna noiembrie 2008, TVR Cluj realizează din punct de vedere tehnic 

emisiuni pentru noul canal regional TVR 3, concomitent cu programul regional şi local. 

De asemenea, în 2008, la studioul teritorial Cluj s-a dat în funcţiune regia studioului de 

ştiri cu camere digitale, s-au amenajat trei cabine de montaj dotate cu aparatură 

digitală cu program Final Cut, astfel că peste 70% din montaje se realizează în regim 

neliniar. La TVR Cluj au fost înlocuite toate camerele vechi de teren, cu camere digitale. 

Obiectivele pe termen scurt ale Serviciului Producţie pentru anul 2008 au fost: 

gestionarea eficientă a resurselor materiale şi umane ale serviciului; întărirea 

colaborării cu celelalte compartimente din cadrul studioului; continuarea perfecţionării 

resurselor umane. 

2008 a fost un an electoral şi TVR Cluj a realizat o serie de emisiuni tip dezbatere 

pentru candidaţii din alegerile locale şi parlamentare. În acest sens, trebuie subliniată 

şi îmbunătăţirea semnificativă a raporturilor dintre redacţia regională şi cea centrală, în 

special la nivelul producătorilor, în urma întâlnirilor consecutive comune. 

Studioul teritorial Cluj a iniţiat şi găzduit seminarul „TVR3 – oferta de informaţie 

regională”, în 25-27 martie, în vederea implementării postului TVR 3. La întâlnire au 

participat membri din conducerea SRTv şi a celorlalte studiouri teritoriale, precum şi 

invitaţi de marcă ai canalului France 3. 

Încurajarea implicării postului în proiecte comunitare de interes, crearea şi 

susţinerea de evenimente şi parteneriate în interesul comunităţii (Festivalul 

Castraveţilor – Michereki, emisiunea „Impact” din 22 decembrie 2008, de ajutorare a 

80

unui copil din Munţii Apuseni etc.) sunt alte câteva acţiuni ale TVR Cluj în 2008. Însă 

studioul din Cluj a participat şi la Festivalul Strauss, la Campionatul Internaţional de 

gătit în aer liber, la Transilvania Jazz Festival 2008, precum şi la Colinda TVR 3 – „Ce 

bucurie ar fi”. 

Încasările din publicitate s-au menţinut şi în 2008 la un nivel crescut (19.800 

euro), prezentând o descreştere procentuală cu 14% faţă de 2007, în condiţiile în care, 

în 2008 TVR Cluj a beneficiat doar de un minut de publicitate pe programul regional, iar 

în perioada 1 octombrie – 31 decembrie (perioadă de maximă afluenţă a solicitărilor de 

difuzare publicitate) TVR Cluj nu a mai avut spaţiu de publicitate pe TVR 2. 

În 2008, TVR Cluj a încheiat două contracte substanţiale cu societăţi de 

teleshopping, colaborări care vor continua şi în 2009. 


Anul 2008 a debutat prin două reduceri consecutive de buget care au afectat 

Redacţia Ştiri la nivelul bugetului de cheltuieli directe. Această situaţie, conjugată cu 

problemele de personal, a făcut ca strategia principală a redacţiei să fie orientată spre 

aspecte cantitative (asigurarea minutelor de emisie la orele stabilite) şi deservirea 

solicitărilor Direcţiei Ştiri. În ciuda problemelor de buget şi de personal, Redacţia Ştiri 

s-a achitat cu succes de obligaţiile specifice şi anume informarea promptă şi corectă a 

audienţei din aria de acoperire. 

Au fost pierdute transmisiile meciurilor de baschet ale echipei U Mobitelco din 

motive independente de TVR, echipa semnând cu un alt post tv. Astfel, s-a pierdut o 

tradiţie de mai bine de cinci ani, care a început la TVR Cluj. 

Din cauza limitărilor bugetare, la capitolul cheltuieli materiale, nu s-au putut 

pune în aplicare o parte dintre proiectele de decor, de asemenea au existat dificultăţi în 

a găsi firme dispuse să contracteze lucrările de execuţie. 

Valoarea contractelor de sponsorizare realizate de TVR Cluj în 2008 (3.850 euro) 

a scăzut procentual cu 30% faţă de anul precedent. S-a constatat că opţiunea principală 

a clienţilor TVR Cluj se îndreaptă preponderent spre contracte gen barter şi mai puţin 

spre cele de sponsorizare. 

II. TVR Craiova 

Studioul TVR Craiova are o arie de acoperire regională ce se întinde în şapte 

judeţe din sudul României (Mehedinţi, Gorj, Dolj, Olt, Vâlcea, Argeş şi Teleorman) 

precum şi în Bulgaria (Valea Timocului bulgăresc) şi Serbia (Valea Timocului sârbesc), 

unde trăieşte o comunitate importantă de români (peste 600.000). Emisia studioului TVR 

Craiova este recepţionată în zona menţionată de peste 3 milioane de telespectatori. 

Performanţe 

81

Producţia regională s-a ridicat la un număr de 765 de ore de emisie. Producţia 

locală a crescut din martie 2008 la două ore zilnic, emisiunii „Ora cetăţii dimineaţa 

devreme” adăugându-i-se emisiunea „Seara cu tine”, între orele 20.00-21.00 şi 

concretizându-se în 672 de ore de emisie. 

Emisia naţională în cadrul TVR 3, din luna octombrie, a constat într-o serie de 

emisiuni produse în cadrul grilei acestui post generalist (jurnale, talk-show-uri socialpolitice, 

emisiuni culturale, de divertisment, pentru copii etc). Însumat au fost 140 de 

ore de emisie. Cele două campanii electorale din 2008 au fost reflectate în emisiuni 

specifice, difuzate pe TVR Craiova şi TVR 3, într-un total de 98 de ore. Producţia 

editorială s-a încadrat în grilele în vigoare, dar a reflectat şi evenimente cărora li s-au 

dedicat emisiuni speciale. 

TVR Craiova a fost producătorul unor manifestări de anvergură naţională 

(Festivalurile Maria Tănase, Ioana Radu, Marin Chisar etc), dar şi colaborator şi 

partener media în numeroase evenimente ale comunităţilor locale din Oltenia: 

Festivalul Shakespeare, Zilele Marin Sorescu, Festivalul Eco-Etno-Folk-Film de la 

Slătioara, Tabăra de Folk de la Calafat, competiţii sportive sau spectacole de muzică şi 

divertisment etc. De asemenea, TVR Craiova a realizat numeroase transmisii sportive 

sau de altă natură (slujbe religioase, spectacole de teatru, festival de muzică populară 

etc.) pentru canalele TVR. 

Anul 2008 a fost un an de consolidare a poziţiei pe piaţa media a „Jurnalului 

Regional”, dar a însemnat şi o nouă provocare pentru Redacţia Ştiri a TVR Craiova – 

intrarea în emisie a canalului TVR 3. Cu aceiaşi angajaţi şi aceeaşi logistică, redacţia a 

produs două noi jurnale zilnice, la ora 15.00 şi la ora 21.00, plus două noi rubrici zilnice 

– „E bine să ştii” şi „Ediţia de provincie”. 

Şi în acest an, participarea la Jurnalele TVR a crescut constant, Redacţia Ştiri 

intrând cu duplexuri şi materiale filmate aproape zilnic la jurnalele naţionale. Alegerile 

locale şi generale, ca şi toate celelalte evenimente majore din 2008 au fost acoperite 

integral în regiune de echipele studioului Craiova pentru toate jurnalele TVR. Redacţia 

Ştiri a TVR Craiova a activat în toată această perioadă cu 6 angajaţi, 5 echipe de 

corespondenţi (judeţele Mehedinţi, Gorj, Argeş, Vâlcea şi Olt) şi 3 angajaţi cu prestări 

servicii. 

Serviciul Producţie a avut în permanenţă în vedere: 

eficientizarea distribuţiei şi utilizării echipamentelor şi resurselor materiale, 

prin eliminarea unor verigi intermediare, în condiţiile în care se resimt lipsa 

de personal şi lipsa anumitor resurse tehnice 

eficientizarea activităţii, prin mărirea portofoliului de sarcini personale şi 

redistribuirea de sarcini pentru fiecare post 

instruirea profesională periodică a personalului 

82

83 

elaborarea formatului de producţie şi regia artistică a producţiilor destinate 

TVR 3 

realizarea pachetelor de logo-uri şi a background-urilor pentru crawl-uri şi 

roll-uri, pentru producţiile care au continuat pe canalul TVR 2. 

În anul 2008 s-au realizat o serie de schimbări şi îmbunătăţiri legate de cele 

două regii de emisie, dar şi de grupurile de editare, car de reportaj, radiorelee etc. S-a 

renunţat la intercomunicaţia bazată pe închirierea circuitelor fizice directe şi s-a trecut 

la o intercomunicaţie bazată pe linii telefonice simple, trecute prin hibrizi. Astfel, TVR 

Craiova beneficiază de două intercomunicaţii, accesibile din ambele regii de emisie. În 

vechiul studio s-au realizat două locaţii: una permanentă pentru Ştiri, care a fost 

echipată şi cu un LCD şi una care, doar prin schimbarea decorului, permite mai multe 

emisiuni. S-au echipat cele două regii cu câte un DVD recorder. 

Cele două grupuri de editare lineare s-au echipat cu câte un mixer audio, iar 

monitoarele au fost înlocuite. S-au realizat scheme de lumini pentru cele două 

studiouri, dar şi un branşament separat pentru racordarea CAR-ului, de la tabloul 

general până la un tablou în apropierea CAR-ului. 

Vechiul CAR TV a fost cosmetizat, iar regia video şi regia de sunet au fost 

transformate în grupuri de editare nelineară, fiind echipate cu câte o staţie de editare 

Final Cut. În prezent studioul TVR Craiova funcţionează cu două grupuri de montaj 

lineare şi cu trei grupuri nelineare. Cele trei grupuri nelineare au fost dotate şi cu câte 

un monitor pentru testarea materialelor editate. 

Concretizarea rezultatelor Serviciului Economic – Administrativ se reflectă cel 

mai bine în îndeplinirea rezultatelor financiare globale în fiecare an la nivelul bugetului 

studioului. Implementarea programului Transfer Navision la sfârşitul anului 2006 a 

făcut posibilă evidenţierea rezultatelor în timpul desfăşurării activităţii, nu numai la 

încheierea exerciţiului. 

2006 

Plan Realizat Economie 

5.390.030 4.224.356 1.165.674 

2007 


6.600.000 4.419.470 2.180.530 

2008 


5.585.000 4.933.354 651.646

Trimestrul IV a însemnat o mobilizare a tuturor resurselor financiare şi umane. 

Având în vedere faptul că TVR Craiova nu dispune de resurse materiale şi 

echipamente în totalitate, s-a impus o analiză permanentă a fluxurilor de producţie, 

pentru a se elimina suprasolicitarea resurselor şi echipamentelor. 

Deoarece costurile de maintenanţă ale echipamentelor implicate în procesul de 

producţie tv sunt ridicate şi din cauza aglomerării generate de indisponibilitatea unor 

resurse, au fost iniţiate reguli foarte stricte de folosire a resurselor, cu timpi de 

utilizare strict calculaţi pentru fiecare producţie în parte, precum şi o maintenanţă 

permanentă a acestora. 

Analiză comparativă 2006 – 2007 – 2008 

În perioada 2006-2008, strategia de management a Redacţiei Programe a vizat o 

reflectare cât mai bună a realităţilor din toate domeniile de activitate din zona de 

acoperire a studioului TVR Craiova, cât şi creşterea calităţii redacţionale şi artistice a 

programelor. 

Redacţia Programe a realizat producţii destinate difuzării pe canalele naţionale 

ale TVR, producţii pentru emisia regională, producţia locală şi TVR 3, noul canal naţional 

al Televiziunii Române. În ciuda unor sincope, se poate considera că vizibilitatea, 

calitatea editorială şi rolul studioului TVR Craiova în viaţa comunităţii au fost într-o 

creştere continuă. De la două ore de program regional zilnic (plus participări cu 

emisiuni pe canalele naţionale ale TVR) în 2006, la finalul anului 2008 s-a ajuns la patru 

ore de program regional şi local, plus participarea masivă în grila canalului TVR 3. 

Echipa Redacţiei Programe, deşi a rămas aproape neschimbată numeric, a reuşit 

să facă faţă acestor creşteri cantitative de program şi a înregistrat o creştere a 

profesionalizării sale, reflectată în calitatea programelor realizate şi a eficientizării 

producţiei editoriale. 

2006 

- producţie pentru canalele SRTv: 64 de ore (TVR 1, TVR Cultural, TVR 

Internaţional, TVR 2) 

- producţie regională: 730 de ore 

2007 

- producţie pentru canalele SRTv: 77 de ore de emisie 

- producţie regională: 730 de ore 

2008 

- total emisie regională: 732 de ore 

- emisie locală: 672 de ore 

- emisie naţională TVR 3: 140 de ore şi 30 de minute 

84


Anul 2009 aduce noi provocări. TVR 3 trebuie să se impună ca un canal al 

regiunilor, cu programe în care oamenii se regăsesc. 

Încetarea splitării TVR 2 cu programele regionale poate fi, la prima vedere, o 

pierdere, care însă se poate transforma într-un câştig. Emisia pe un canal propriu 

înseamnă obligatoriu mărirea numărului de ore de emisie la 12 ore, până la sfârşitul 

anului. 

2009 găseşte Redacţia Ştiri a TVR Craiova în cea mai bună formă a sa de la 

înfiinţarea studioului. Personalul este complet, redacţia realizează zilnic trei jurnale şi 

prezenţa în teritoriu se simte prin transmisiile echipelor de corespondenţi. Odată cu 

intrarea în emisie a studiourilor teritoriale pe frecvenţe separate, grila regională a TVR 

Craiova se modifică, astfel încât în programul de dimineaţă apare un nou jurnal, de 10 

minute, de la ora 8.00. Ca obiectiv principal rămâne creşterea calitativă a materialelor 

realizate de Redacţia Ştiri, o mai bună implicare în problemele sociale şi economice ale 

regiunii, având în vedere contextul economic actual. 

Dezvoltarea studioului TVR Craiova, are în vedere atingerea următoarelor 

obiective: 

continuarea procedurilor de obţinere a fondurilor necesare realizării 

proiectului corpului de clădire şi construirii acestuia 

automatizarea emisiei 

dotare cu încă cinci camere de teren, două camere de studio cu canale de 

cameră (pentru fiecare regie câte una) şi completarea CAR-ului de reportaj 

cu cel puţin trei camere cu canale de cameră 

dotarea studioului cu un DSNG 

realizarea unui branşament separat pentru studio, dar şi dotarea cu un grup 

electrogen 

atragerea unor fonduri şi resurse externe din sponsorizări pentru dotarea şi 

dezvoltarea studioului. 

III. TVR Iaşi 

Principalul obiectiv managerial a fost creşterea calităţii programelor difuzate pe 

canalul regional şi implementarea programelor realizate de TVR Iaşi pentru TVR 3. În 

medie, TVR Iaşi a produs 103 ore de program tv pe lună în perioada ianuarie – 

septembrie 2008 şi 160 de ore pe lună în perioada octombrie - decembrie 2008 (TVR Iaşi 

Regional şi TVR 3). 

Întreaga activitate s-a desfăşurat în condiţiile reducerii bugetului de producţie cu 

30%, a restrângerii spaţiului alocat studioului, din pricina litigiului cu Societatea 

Femeilor Ortodoxe din România şi a insuficienţei personalului de specialitate (10% 

posturi vacante) în urma pensionărilor şi plecărilor la alte instituţii. 

85

Printr-un efort real al echipei TVR Iaşi, activitatea s-a derulat în parametrii 

optimi de calitate. 

Performanţe 

TVR Iaşi a contribuit la portofoliul de programe al tuturor canalelor SRTv: 

programe ale studioului teritorial Iaşi în grila TVR 1 şi TVR 2, programe câştigate prin 

licitaţie în grila TVR Internaţional, contribuţii cotidiene în emisiunile informative ale 

Direcţiei Ştiri, coordonarea corespondenţilor din Moldova şi acoperirea cu forţe proprii 

a judeţelor Iaşi, Botoşani şi Vaslui. 

În 2008, numărul total al orelor de emisie naţională a fost de 332 şi 50 minute, 

din care emisiuni proprii 170 de ore şi 20 minute, iar contribuţii la programe şi emisiuni: 

162 de ore şi 30 de minute. TVR Iaşi a produs în anul 2008 146 de ore şi 50 de minute 

pentru TVR 3, 748 de ore şi 30 de minute pentru TVR Regional, 423 de ore şi 30 de 

minute pentru TVR Iaşi Local, 23 de ore şi 30 de minute pentru TVR Internaţional, 37 de 

ore pentru TVR 1 – „Trezirea la apel”. 

Anul trecut, echipa TVR Iaşi a obţinut 12 distincţii interne şi internaţionale la 

festivaluri de film documentar pentru televiziune: „O mamă din împărăţia umbrelor”, 

realizator Violeta Gorgos - Prix CIRCOM - Mention Vivre L’Europe şi menţiunea juriului 

la Asterfest - Strumica (Macedonia); „Vai, ce de îngeri aici”, realizator Carmen Olaru - 

menţiune specială a juriului la Festivalul „Golden Beggar” de la Kosice, Slovacia; 

Premiul Juriului pentru documentar la Festivalul de Scurt Metraj Alba Iulia; Oana Lazăr 

- premiul II la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de Argeş: Violeta 

Gorgos - Marele Premiu Simfest 2008, Premiul pentru Regie la Festivalul „Toamnă la 

Voroneţ”, Premiul pentru making-off şi Premiul pentru reportaj la Festivalul naţional „7 

Arte”- Călăraşi; Laura Lechovolea - Premiul pentru cel mai bun film dedicat 

minoritaţilor la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de Argeş, Premiul 

pentru cel mai bun documentar la Festivalul „Toamnă la Voroneţ”; Gabriela Gugeanu - 

Premiul pentru anchetă la Festivalul de film cu tematică religioasă de la Curtea de 

Argeş. 

A fost obţinută o suprafaţă de 4.800 mp de la Ministerul Administraţiei şi 

Internelor, pe care urmează a fi construită noua clădire a TVR Iaşi. Un colectiv din 

cadrul staţiei regionale a participat la elaborarea caietului de sarcini. S-a întocmit 

studiul de fezabilitate. 

La nivelul operaţionalizării eforturilor de marketing, în mai 2008 s-a realizat o 

cercetare de piaţă la nivelul regiunii Nord-Est. Acest studiu realizat de Infomass a avut 

drept obiectiv reflectarea percepţiei postului TVR Iaşi Regional, a datelor de audienţă şi 

a preferinţelor telespectatorilor. Telespectatorii apreciază în proporţie de 73,8% că 

informaţiile oferite de TVR Iaşi sunt credibile şi nu favorizează anumite partide politice, 

în contextul îmbunătăţirii calităţii programelor. Repondenţii subliniază totodată o 

86

sporire a interesului postului tv faţă de soarta cetăţenilor. Sondajul relevă (82,1%) şi 

faptul că TVR Iaşi are realizatori şi prezentatori buni şi talentaţi. 

De asemenea, s-a reuşit atragerea de fonduri din publicitate, sponsorizări şi 

fonduri din prestări servicii (filme de prezentare, spoturi publicitare) în valoare de 

269.838,78 lei la care se adaugă alte sponsorizări materiale. 

87 

- încasări cash în 2008 din prestări servicii publicitare, 

sponsorizări, alte contracte 269.838,78 lei 

- de încasat restant din 2008 în 2009 38.763,82 lei 

- valoare produse obţinute din sponsorizări 24.925,30 lei 

- plăţi efectuate pentru contracte cu furnizori 

de servicii 29.136,08 lei 

încasări cash (lei) de încasat (lei) 

2006 96.351,07 28.038,66 

2007 165.761,63 10.799,53 

2008 269.838,58 23.196,64 

TVR Iaşi a organizat o serie de evenimente regionale şi internaţionale: Festivalul 

Internaţional de Jazz „Richard Oschanitzky”, Spectacolul de lansare TVR 3 - „Mai bine 

împreună”, Festivalul - Concurs de muzică populară pentru tineri interpreţi „Barbu 

Lăutaru”, Gala de film documentar „Iaşi 600”, Campania „În aşteptarea lui Moş 

Crăciun”, spectacolul „Dragă Moş Crăciun”. 

Serviciul tehnic a furnizat următoarele servicii de difuzare: 571 de materiale la 

119,3 ore de materiale audio-video primite de la corespondenţii din teritoriu pentru 

transmisii în direct şi înregistrări, 100 de ore de înregistrări efectuate în studiourile 1, 2, 

amfiteatru şi grădina TVR Iaşi în 170 înregistrări, 521 de transmisii, însumând 76,8 ore 

de materiale filmate transmise prin RR la TVR Bucureşti. Totalul de emisii transmise 

din cele două regii tehnice prin controlul tehnic a fost la nivel naţional de 634 de emisii, 

însumând 79,4 ore, nivel regional 331 de emisii reprezentând 660,4 ore, iar la nivel local 

- de 587 de emisii, adică 1.078,4 ore. 

Situaţia transmisiunilor directe şi a înregistrărilor efectuate de carul TVR Iaşi în 

anul 2008: număr total acţiuni – 133, însumând 195 de ore, transmisiuni directe – 79, 

reprezentând 72 de ore şi 30 de minute, înregistrări – 54, însumând 122 de ore şi 30 de 

minute. 

Cele mai importante obiective realizate de Serviciul producţie au fost 

generalizarea montajului digital (Avid Liquid şi Final Cut), instruirea a cinci redactori din 

cadrul Redacţiei Ştiri pentru a realiza direct montajul de ştiri, introducerea unui sistem

pentru automatizarea emisiei, sistem utilizat curent pentru emisia regională şi locală 

TVR Iaşi, dezvoltarea locală a unui software de cronometrare multiplă în timp real, 

sistemul fiind folosit în cadrul transmisiilor pentru alegerile locale 2008, 

implementarea unui sistem centralizat de arhivare ştiri (audio-video). 


Având în vedere uzura morală şi fizică a CAR TV (1972) şi dificultăţile create în 

folosirea acestuia, s-a realizat un minicar cu două camere, folosit pentru transmisiile 

directe ale celor două redacţii de la diverse evenimente. 

În plan administrativ, s-au derulat procese cu Societatea Română a Femeilor 

Ortodoxe privind proprietatea şi administrarea sediului TVR Iaşi din Str. Lascăr Catargiu 

nr. 33. 


Principalele obiective ale TVR Iaşi pentru anul 2009 sunt: 

dezvoltarea canalului TVR Iaşi Regional la 8 ore emisie zilnic 

îmbunătăţirea calităţii programelor realizate pentru canalul TVR 3 

demararea proiectării şi construcţiei noului sediu 

IV. TVR Timişoara 

Anul 2008 a fost un an marcat de provocări pentru studioul regional TVR 

Timişoara, având în vedere lansarea TVR 3, în 10 octombrie 2008. Pe lângă programul 

regional şi local, TVR Timişoara a participat la realizarea unor proiecte importante 

pentru TVR 1, TVR Internaţional şi TVR Cultural. 

Performanţe 

Studioul teritorial TVR Timişoara a susţinut o serie de campanii şi a acoperit 

evenimente din toate domeniile. Campania pentru alegerile locale (02.05.2008 - 

29.05.2008) şi cea pentru alegerile parlamentare (03.11.2008 - 27.11.2008) au cuprins 

emisiuni de dezbateri şi ştiri electorale („România votează” – 4.590 de minute şi „Alege 

Parlamentul tău” – 2.880 de minute). TVR Timişoara a susţinut campania împotriva 

violenţei domestice, în perioada februarie-martie 2008, prin anchete, reportaje şi 

dezbateri difuzate în programul regional, local şi naţional. Echipa timişoreană a realizat 

trei episoade sinteză şi 10 fillere pentru canalul TVR 1, pentru serialul „1 Decembrie, o 

zi pentru istorie”, parte a proiectului „Deşteaptă-te Române!” şi alte 8 episoade difuzate 

pe TVR 3 şi în programul regional al TVR Timişoara. 

În 2008, emisiunea „Debut 50 plus” a revenit în grila TVR 1, producţia fiind 

realizată de TVR Timişoara, iar indicii de audienţă au fost în creştere. Echipa studioului 

88

teritorial Timişoara a realizat interviuri în exclusivitate cu Jose Carreras şi Placido 

Domingo, difuzate atât la TVR Timişoara, cât şi pe TVR 1 şi TVR Cultural. 

TVR Timişoara a organizat, în noiembrie 2008, cu sprijinul Primăriei Timişoara, al 

Consiliului Local Timişoara şi al Institutului Cultural Român (co-organizator), prima 

ediţie a Festivalului Internaţional de Film Documentar DocumFest, la care s-au înscris 

peste 180 de producţii, din 30 de ţări. 

Alte acţiuni ale studioului TVR Timişoara au fost legate de campania de lansare şi 

promovare a noului canal TVR 3, în octombrie 2008: „Bega Bulevard”, acţiune socialculturală 

la care TVR Timişoara s-a asociat cu Primăria Timişoara; „Carmina Burana… 

altfel”, concertul susţinut de Filarmonica Banatul pe aeroport, prima transmisie TVR 

Timişoara pentru TVR 3; „Maratonul Timişoarei”, competiţie internaţională, transmisă 

în direct pentru TVR 3. 

O altă premieră pentru TVR Timişoara a fost marcată de prima transmisiune în 

direct de Revelion de la Timişoara pe un canal naţional, TVR 3 - concertul susţinut de 

Jennifer Rush şi ABBA’99. Apariţia TVR 3 a dus şi la realizarea a două jurnale, şapte zile 

pe săptămână şi a alte două emisiuni de câte 5 minute cu frecvenţa de cinci, respectiv 

şase zile pe săptămână. 

Redacţia Ştiri a TVR Timişoara a acoperit şi reflectat pentru toate jurnalele TVR 

evenimentele legate de declararea independenţei Kosovo, în februarie 2008, cât şi 

protestele de la Belgrad, prin transmisii în direct şi reportaje, realizarea în exclusivitate 

a unui interviu cu premierul din Kosovo, Hashim Thaci. De asemenea redacţia 

timişoreană a reflectat evenimentele legate de accidentul minier de la Petrila, din 

octombrie 2008, a derulat campania „Sate uitate de timp”, despre satele aproape 

abandonate din judeţul Timiş, în programul regional şi pe canalul TVR 3. 

Ca şi în anii precedenţi, TVR Timişoara a fost partener media la importante 

evenimente muzicale din regiune: Festivalul PLAI, Gărâna Jazz Festival, Rock la Mureş, 

Timişoara Jazz Festival, Gărâna Folk Festival, Festivalul de muzică artromani „Mişto”. 

La capitolul realizări, pot fi trecute şi creşterea numărului de cabine de montaj 

digital (2 linii noi de montaj MAC), amenajarea constructivă a regiei 2 şi amenajarea 

spaţiului de arhivă, instalarea sistemului de introducere mesaje SMS în emisie, dotarea 

studioului cu echipamente pentru regia2 (mixer video, audio, camere - 4) şi dotarea 

echipamentului existent cu 6 recordere HDV HVR-M15E şi 1 CVR75. 


La fel ca celelalte studiouri teritoriale, TVR Timişoara s-a confruntat cu 

creşterea numărului orelor de emisie, având aceleaşi resurse umane, materiale şi 

tehnice, fapt care a creat disfuncţionalităţi în procesul de producţie. Astfel, din cauza 

numărului insuficient de angajaţi în Redacţiile de Ştiri şi Programe, multe dintre 

activităţi s-au desfăşurat prin contractele încheiate cu PFA, în condiţiile unui buget 

89

edus. Iar micşorarea bugetelor la unele dintre emisiuni a dus la incapacitatea 

efectuării unor deplasări şi ieşiri cu carul tv. 

Până la sfârşitul anului 2008 nu a fost finalizată partajarea clădirii şi a terenului 

aferent prin semnarea unui protocol între SRR - Postul Regional de Radio Timişoara şi 

SRTv - Studioul teritorial Timişoara. 


În 2006, totalul orelor de emisie regională şi contribuţia TVR Timişoara la 

programul canalelor TVR a fost de 792 de ore (47.520 de minute). În mai 2007 a fost 

introdus programul local al TVR Timişoara, crescând astfel orele de emisie la 1.062,5 

ore (63.750 de minute). În octombrie 2008, TVR Timişoara a început să producă şi pentru 

canalul TVR 3, numărul orelor de emisie ajungând la 1.438,63 ore (86.318 minute). 

Preocuparea managementului financiar pentru performanţă a dus la scăderea 

costurilor medii de producţie pe unitatea de produs şi timp. Activitatea economică în 

perioada 2006-2008 în cifre este oglindită astfel: 

An Cheltuieli totale Programe difuzate 

(minute) 

Cost mediu minut 

2006 6.335.319 53.916 117,50 

2007 6.595.960 63.750 103,46 

2008 7.521.990 80.245 93,73 

Au fost înregistrate următoarele venituri proprii (publicitate, prestări servicii, 

sponsorizări şi venituri financiare): anul 2006 - 277.131 lei; anul 2007 - 184.825 lei; anul 

2008 - 282.647 lei. 


Consolidarea programului TVR Timişoara prin mutarea emisiei în prime-time, 

din februarie 2009, şi creşterea numărului orelor de emisie regională, consolidarea 

programelor TVR Timişoara în grila TVR 3 şi participarea echipei de la Timişoara la 

proiecte importante ale Televiziunii Române sunt câteva dintre obiectivele majore. 

Implementarea unui soft de programare pe calculator a mijloacelor de producţie, 

pornind de la comenzile Redacţiilor Programe şi Ştiri şi creşterea numărului de camere 

digitale şi a grupurilor de montaj non-linear reprezintă alte deziderate pentru studioul 

timişorean. La acestea se adaugă modernizarea regiei video şi audio existente şi 

finalizarea regiei 2 şi a platoului aferent acesteia, implementarea unei soluţii digitale 

integrate pentru editare, storage şi playout sau realizarea unui proiect de site cu 

transmisia pe internet a programelor tv regionale. 

90

V. TVR Târgu Mureş 

Studioul teritorial TVR Târgu Mureş a intrat în emisie, pentru prima oară, în data 

de 6 mai 2008, ora 16.30. Prima lună de activitate a fost acoperită în primul rând de 

campania electorală pentru alegerile locale, cu emisiuni zilnice. 

Până la sfârşitul anului 2008 au fost urmărite şi, în cea mai mare parte, realizate 

următoarele obiective: 

dotarea studioului cu echipamentele de producţie necesare, după ce mai bine de 

o lună s-a lucrat cu echipamente personale ale angajaţilor (calculatoare, grup de 

montaj, videorecorder şi chiar camere video); 

ridicarea nivelului calitativ al programelor: funcţionând pe o grilă pre-fabricată 

cu mult timp înainte de începerea activităţii, atenţia a fost îndreptată spre 

creşterea numărului de producţii proprii (o medie de 67%, cu un maxim în luna 

decembrie de 81,4%); s-a pus accent pe realizarea unor emisiuni de reportaj şi 

documentar tv şi mai puţin pe talk-show-uri; au fost create şi promovate formate 

noi, mai atractive, pentru emisiunile existente, inclusiv prin apelarea la 

colaboratori valoroşi (emisiunile „Pe Mureş şi pe Târnave”, „Biserica satului”, 

„La o vorbă... în tihnă” ş.a.); 

participarea cu cât mai multe materiale în programele celorlalte canale ale 

SRTv: în cadrul Jurnalului Regional al TVR Cluj, preluat şi de TVR Târgu Mureş 

până în 8 decembrie, au fost difuzate 207 minute de ştiri proprii, în Jurnalul TVR 

1 - 117 minute, în Jurnal Cultural - 32 de minute; pentru TVR 3, Redacţia 

maghiară realizează o emisiune săptămânală de 48 de minute (total emisie 

octombrie – decembrie: 9 ore şi 36 de minute); Redacţia română a realizat, tot 

pentru TVR 3, 8 emisiuni în perioada sărbătorilor de iarnă (total emisie: 5 ore şi 

24 de minute); din luna noiembrie, TVR Târgu Mureş intră săptămânal, vinerea, în 

duplex cu emisiunea „Trezirea la apel”; pentru Redacţia maghiară a TVR au fost 

realizate materiale, însumând aproape o oră de emisie; au mai fost realizate 

materiale şi colaborări cu „Viaţa spirituală”, „Lumea de lângă noi”, „O dată-n 

viaţă”, Jurnal regional TVR 3, emisiunile sportive ale TVR 3 (în spaţiile TVR Cluj şi 

TVR Timişoara) ş.a.; 

Recepţia şi inaugurarea sediului din Parcul Sportivilor nr. 2 au avut loc în data de 

15 decembrie 2008, clădirea a rămas în custodia constructorului până în data de 15 

februarie 2009, când a fost preluată în inventarul SRTv. 

Performanţe 

Însăşi amenajarea sediului provizoriu, instalarea echipamentelor, recrutarea 

personalului şi începerea activităţii - toate în mai puţin de o lună - precum şi 

funcţionarea în prima lună şi jumătate, în condiţii materiale dificile, constituie o 

performanţă. 

91

Din punct de vedere redacţional, una dintre cele mai importante realizări este 

traversarea cu bine, reflectarea şi asigurarea dezbaterilor în cele două campanii 

electorale desfăşurate în 2008. TVR Târgu Mureş a reuşit performanţa să nu 

înregistreze nicio reclamaţie din partea participanţilor şi chiar să primească public 

felicitări de la aceştia pentru modul elegant şi profesionist în care au fost moderate 

dezbaterile. 

În decembrie, TVR Târgu Mureş a conceput şi derulat campania „Spiriduşii lui 

Moş Crăciun”. Au fost distribuite aproape 3 tone de daruri „de la copii pentru copii”, iar 

Moş Crăciun (al TVR Târgu Mureş) a intrat în aproape 30 de case în care nu mai călcase 

niciodată. Beneficiari au fost 89 de copii (dintre care 24 de etnie maghiară) din 13 

localităţi ale judeţului Mureş, plus cei 135 de copii de la „Casa Inimii neprihănite” din 

Odorheiu Secuiesc. Au fost realizate şi difuzate, cu această ocazie, 24 de reportaje şi 4 

emisiuni, însumând 383 de minute de emisie. 


TVR Târgu Mureş s-a confruntat încă de la început cu o serie de probleme: 

dotarea tehnică precară la început 

lipsa informaţiilor, dat fiind că timp de câteva luni nu a existat acces la 

sistemul informatic al SRTv 


Noile condiţii de emisie, cu un canal propriu, la dispoziţie 24 de ore din 24, impun 

o regândire a strategiei editoriale, pentru a putea rămâne în competiţie, în lipsa unui 

program–suport (cum a fost, până la începutul lunii februarie 2009, TVR 2). Iată câteva 

obiective: 

extinderea programului la minimum 5 ore zilnic, plus difuzarea unor reluări 

dotarea cu echipamentele necesare pentru producţia şi difuzarea 

programelor 

extinderea ariei de acoperire, prin „preluarea” judeţelor Harghita, Covasna, 

Sibiu, Alba, Bistriţa 

continuarea activităţii de perfecţionare a personalului 

realizarea unor serii de emisiuni şi documentare, precum şi a unor campanii 

care să aducă recunoaştere şi prestigiu studioului 

participarea la cât mai multe programe ale celorlalte canale ale SRTv şi 

implicarea activă în grila TVR 3 

conceperea unei grile dinamice şi atractive de program, care să acopere mai 

bine specificul zonei 

conceperea unei structuri organizatorice noi, care să permită realizarea 

acestor obiective 

92

CAPITOLUL 5: PUBLICITATEA 

Venituri din publicitate gestionate de Splendid Media în perioada 2006 - 

2008 

Licitaţia organizată de S.R.Tv în noiembrie 2005 pentru desemnarea companiei 

care să administreze spaţiul publicitar aparţinând canalelor publice a fost câştigată de 

către Splendid Media S.A., 

Începând cu anul 2006, Splendid Media, de comun acord cu SRTv, a pus accentul 

şi pe diversificarea categoriilor de clienţi, reducând astfel dependenţa de bugetele 

primilor 5 mari consumatori de spaţiu publicitar. 

Având în vedere, atât faptul că audienţa spoturilor difuzate la TVR a scăzut de la 

an la an, precum şi faptul că nu au fost alocate integral minutele de publicitate permise, 

din cauza obligaţiilor SRTv ce provin din îndeplinirea misiunii publice prevăzute de Lege, 

veniturile din publicitate nu s-au putut realiza conform contractului. 

În continuare sunt detaliate veniturile SRTv aduse de Splendid Media S.A. în 

perioada 2005-2008. Am considerat veniturile estimate pentru 2005, deoarece acesta 

este anul de referinţă în contractul cu SRTv. 

Veniturile nete realizate pentru TVR1 2005-2008 

€ 12,671,000 

Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru TVR1 

au crescut cu 26%, în timp ce audienţa pe spot a scăzut cu 59.4% (comparativ cu 

Ianuarie-Septembrie 2005, conform contractului). 

94 

+53% 

€ 19,378,386 

-6% 

+26% 

€ 18,252,920 

-12% 

€ 16,001,583 

2005 2006 2007 2008

Veniturile nete realizate pentru TVR2 2005-2008 

€ 1,763,000 

Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru TVR2 

au crescut cu 89% în timp ce audienţa pe spot a scăzut cu 61.4% (comparativ cu 

Ianuarie-Septembrie 2005 conform contractului). 

Veniturile nete realizate pentru TVR Cultural 2005-2008 

*Estimat 

Sursa audienţei TV: TNS AGB 2005-2007 / GFK România 2008 / Target: 4+ Urban + Guests 

Comparativ cu 2005, în 2008 veniturile realizate pentru TVR Cultural au crescut 

cu 740%. 

95 

+61% 

€ 2,840,988 

€ 4,186,064 

+47% -20% 

+89% 

€ 3,337,679 

2005 2006 2007 2008 

€ 5,000 

+217% 

€ 15,843 

+445% 

+54% 

€ 86,383 

+2.561% 

€ 133,040 

2005* 2006 2007 2008

Veniturile nete realizate pentru TVR Internaţional 2005-2008 

*Estimat 

Sursa audienţei TV: TNS AGB 2005-2007 / GFK România 2008 / Target: 4+ Urban + Guests 

Comparativ cu 2006 (primul an în administrarea Splendid Media SA), în 2008 

veniturile realizate pentru TVR Internaţional au crescut cu 415%. 

96 

€ 0 

Veniturile nete realizate pentru SRTV* 2005 - 2008 

€ 14,434,000 

€ 3,925 

+1256% 

+54% 

€ 53,232 

+415% 

€ 22,239,142 

-62% 

€ 20,228 

2005* 2006 2007 2008 

+2% 

+35% 

€ 22,578,697 

-13% 

€ 19,533,130 

2005 2006 2007 2008 

*Veniturile nete aduse de Splendid Media includ veniturile pentru: TVR 1, TVR 2, 

TVR Cultural, TVR Internaţional, TVR 3, web site & teletext. 

Notă: Veniturile includ rebate-ul acordat agenţiilor şi comisionul de regie.

Comparativ cu 2005 (baza contractuală), în 2008 veniturile realizate pentru SRTv 

au crescut cu 35%. 

97 

Venituri din publicitate: Contract vs. Realizat 2008 

Conform 

Contract 

Realizat 

1. VBA contractual 2008 € 35,826,277 

2. VNAof pentru 2008 € 34,034,963 

3. Comision SM la VNAof contractual: 5% € 1,791,314 

1. VBA realizat SM 2008 € 18,740,912 

2. VNAof realizat 2008 € 17,803,866 

3. Comision SM la VNAof realizat: 5% € 937,046 

Conform contractului, Splendid Media ar fi trebuit să ia un comision de 5%, aplicat la 

VBA contractual, adică suma de 1.791.314 €. Însă, pentru că veniturile realizate au fost 

mai mici prin influenţa factorilor (scăderea audienţei spoturilor în 2008 faţă de Ianuarie- 

Septembrie 2005 precum şi a numărului de minute de publicitate alocate de SRTV), 

Splendid Media a primit 5% din VBAof realizat în 2008, adică suma de 937.046 €.

CAPITOLUL 6: SITUAŢIA PRODUCŢIEI ARTISTICE 

Direcţia Artistică şi Producţie este organizată ca un compartiment de producţie 

subordonat Preşedintelui – Director General, având relaţii de colaborare şi cooperare 

cu toate celelalte compartimente din organigramă. 

Atribuţiile Direcţiei Artistică şi Producţie vizează în principal realizarea de 

producţii pentru toate emisiunile difuzate de cele şase canale ale S.R.Tv. (TVR 1, TVR 2, 

TVR 3, TVR Cultural, TVR Internaţional, TVR Info), căutând să ofere o viziune unitară 

asupra activităţii desfăşurate. 

Stilul managerial adoptat (management participativ), care a continuat şi în anul 

2008, a condus la menţinerea şi chiar îmbunătăţirea rezultatelor pozitive obţinute în 

anii anteriori, precum: creşterea sentimentului valorii proprii şi al apartenenţei la grup 

în acelaşi timp cu creşterea aportului în vederea îndeplinirii sarcinilor de către fiecare 

salariat, stimularea iniţiativei creative a personalului cu rezultate superioare asupra 

produsului finit; îmbunătăţirea actului decizional prin multitudinea soluţiilor propuse de 

un număr de specialişti cu experienţă diferită şi calităţi creative diferite; construirea şi 

consolidarea unei echipe de specialişti solidară şi analitică în acelaşi timp, capabilă de 

performanţe tot mai bune şi de implicare directă în progresul profesional şi de imagine 

al Societăţii Române de Televiziune. 

Păstrarea şi creşterea uşoară a volumului de emisiuni s-a datorat în primul 

rând tehnologiei moderne, unei continue perfecţionări şi regândiri a procesului de 

muncă din punct de vedere cantitativ, iar în al doilea rând, îmbunătăţirii permanente a 

calităţii programelor realizate prin încurajarea muncii în echipă şi păstrarea acestora 

până la finalizarea producţiei. 

Poate, incontestabil, cea mai spectaculoasă activitate de producţie tv desfăşurată 

la nivelul Direcţiei Artistice şi Producţie a fost suita de transmisiuni a Summit-ului 

NATO, desfăşurat la Bucureşti în luna aprilie. Au fost utilizate şase care de producţie 

precum şi echipe de teleficare şi de iluminat tehnologic. Dincolo de performanţa 

tehnică, s-a remarcat modul în care personalul a acţionat în condiţii de lucru dificile şi 

deosebit de restrictive, implicarea şi spiritul organizatoric al şefilor de servicii şi de 

echipe, disciplina şi modul de colaborare cu organizatorii evenimentului. 

Un alt spectaculos complex de activităţi de producţie a fost ocazionat de reluarea 

Festivalului Internaţional „Cerbul De Aur”, transmisiile din Piaţa Sfatului şi ale 

celorlalte evenimente conexe fiind efectuate cu trei care de reportaj. 

La nivelul Direcţiei Artistice şi de Producţie, în afara volumului ridicat de 

producţii dedicate grilelor celor şase canale de emisie, se remarcă eforturile deosebite 

depuse în perioada campaniei electorale, concretizate într-un număr ridicat de emisiuni 

specifice, ediţii speciale, totul culminând cu emisiunile de informare şi analiză post- 

100

electorală. De asemenea, se remarcă modul în care s-a desfăşurat „Selecţia Naţională 

Eurovision 2008”, ca exemplu de producţie integrată complexă studio - car de reportaj. 

Un alt gen de activităţi desfăşurate la nivelul Direcţiei Artistice şi de Producţie 

vizează organizarea internă şi, ca preocupare permanentă, creşterea nivelului de 

pregătire profesională a angajaţilor. 

Din punct de vedere al activităţilor de producţie se evidenţiază tendinţa continuă 

de creştere a volumului de activităţi, generată de ponderea tot mai ridicată a 

producţiilor proprii în grilele de programe. În planul resurselor umane a fost posibilă 

îndeplinirea întregului volum de solicitări printr-o foarte bună organizare funcţională la 

nivelul structurilor, prin flexibilizarea la maximum a alocării personalului, precum şi 

prin identificarea unor soluţii punctuale de suplimentare a acestora. 

Plastica imaginii de pe micul ecran este realizată de specialişti în arta 

cinematografică şi de televiziune. Oricine poate filma, dar nu oricine poate transmite 

idei şi sentimente cu ajutorul imaginii. De aceea, pe lângă studii de specialitate şi 

practică asiduă, realizatorul imaginii cinematografice şi de televiziune trebuie să deţină 

un talent înnăscut, asemeni tuturor creatorilor de artă. 

Procesul prin care ideea editorială a redactorului/producătorului este transpusă 

pe micul ecran ca emisiune, se realizează şi cu echipe de filmare mobile formate din: 

cameraman/director imagine, electrician şi sunetist, iar ca mijloace tehnice de filmare 

sunt folosite camcorderele, echipamentele de lumină şi echipamentele de captare a 

sunetului. 

Diferenţa faţă de anii trecuţi constă în creşterea producţiilor TV, atât în 

studiourile centrale, cât şi în locaţii exterioare, fapt datorat în primul rând deschiderii 

celor două noi canale: TVR 3 şi TVR INFO. Chiar dacă volumul de muncă a crescut, 

numărul angajaţilor Direcţiei Artistice şi de Producţie a rămas acelaşi, cu excepţii 

punctuale, ceea ce uneori face dificilă asigurarea tuturor cerinţelor realizatorilor. În 

intervalul de referinţă, nivelul de pregătire profesională a angajaţilor a crescut, nouveniţii 

având şansa de a fi iniţiaţi de profesionişti cu vechime din cadrul Direcţiei 

Artistice şi de Producţie. 

Anexa 5 prezintă raportul statistic al producţiilor realizate în anul 2008, în 

studiourile TVR şi în afară, cu aportul tuturor serviciilor din cadrul departamentelor 

Direcţiei Artistice şi de Producţie. 

În cursul anului 2008, la nivelul Direcţiei Artistice şi Producţie au fost duse la 

îndeplinire şi urmărite permanent principalele activităţi, respectiv: 

elaborarea şi supunerea aprobării bugetului direcţiei şi a structurii acestuia, 

în vederea bunei desfăşurări a activităţii; 

realizarea, împreună cu compartimentele editoriale, tehnice şi economice a 

demersurilor necesare privind planul de măsuri pentru buna desfăşurare a 

producţiei curente, în interiorul şi în exteriorul SRTv; 

101

102 

stabilirea bazelor urmăririi din punct de vedere operativ economic a activităţii 

artistice şi de producţie în ansamblu; 

furnizarea de servicii de producţie în studiouri şi în spaţiile exterioare SRTv, 

tuturor compartimentelor redacţionale ale SRTv; 

asigurarea concepţiei şi execuţiei artistice unitare pentru scenografie, 

imagine, montaj emisiuni, editare imagine, machiaj, în colaborare cu 

redactorii şi producătorii; 

asigurarea regiei artistice şi, respectiv, a comentariului muzical/coloanei 

sonore/înregistrării şi transmisiei producţiilor muzicale pentru programele 

Societăţii Române de Televiziune; 

asigurarea regiei de montaj şi a tuturor activităţilor specifice regiei de studio, 

pentru programele Societăţii Române de Televiziune, atât în cazul 

înregistrărilor cât şi al transmisiunilor în direct; 

efectuarea activităţilor specifice de ordin artistic şi operaţional, pentru 

transmisiuni directe şi înregistrări din studiouri şi care de reportaj; 

realizarea montajelor producţiilor de televiziune, prin activităţi specifice; 

asigurarea activităţilor specifice de ordin artistic şi operaţional pentru 

echipele care utilizează camere mobile (camcordere) de înregistrare sau 

transmisie, echipamente mobile de sunet şi echipamente mobile de iluminat 

tehnologic; 

realizarea activităţilor de creaţie scenografică, a lucrărilor de grafică 

comandate, a activităţilor de execuţie a decorului şi costumelor, din atelierele 

de producţie, a montării decorului, recuzitei, machiajului şi coafurii 

persoanelor, realizarea de înregistrări şi de emisiuni în direct din studiouri, 

care de reportaj şi realizarea de filmări ale echipelor mobile în teren; 

asigurarea iluminării pentru programele Societăţii Române de Televiziune, 

atât în cazul înregistrărilor, cât şi al transmisiunilor în direct, în studiourile de 

producţie şi în orice locaţii; 

operarea echipamentelor video şi audio aflate pe care de reportaj, care de 

procesare sunet, echipamentelor mobile de sonorizare şi teleficare, 

echipamentelor mobile de jurnalistică electronică etc; 

operarea echipamentelor video şi audio în studiourile de producţie şi de ştiri; 

propunerea achiziţiilor de materiale pentru producţia de decoruri şi 

echipamente necesare, în conformitate cu bugetul aprobat; 

asigurarea programării întregului proces de producţie al emisiunilor TV; 

asigurarea urmăririi desfăşurării întregului proces de producţie al 

emisiunilor TV; 

elaborarea planului de măsuri privind perfecţionarea şi, după caz, 

reconversia profesională a personalului din cadrul direcţiei şi urmărirea

103 

derulării proceselor de formare profesională, în conformitate cu legislaţia în 

vigoare; 

asigurarea cadrului instituţional în vederea desfăşurării activităţilor de 

expertiză a fluxurilor de creaţie şi coordonarea proiectelor de îmbunătăţire şi 

creştere a capacităţilor de producţie; 

identificarea şi propunerea de soluţii alternative, în scopul optimizării 

activităţilor specifice Direcţiei; 

urmărirea permanentă a evoluţiilor şi tendinţelor artistice şi tehnice pe plan 

mondial, în scopul găsirii unor noi soluţii de realizare a emisiunilor. 

De asemenea, în anul 2008, la nivelul Direcţiei Artistice şi Producţie a fost 

urmărită realizarea etapizată a obiectivelor sale strategice: 

adoptarea unui regim optimizat în ceea ce priveşte asumarea misiunii de 

producţie TV ca principal obiect de activitate al S.R.Tv; 

adoptarea unui proces sistematic şi permanent de implementare a soluţiilor 

pentru dezvoltarea performanţelor acestei structuri organizaţionale, în 

sensul sporirii eficienţei şi ridicării standardelor profesionale şi tehnologice. 

I. Departamentul Artistic 

Toate activităţile/subactivităţile cu caracter artistic se desfăşoară în baza 

fluxului de producţie prin furnizarea unor servicii care cuprind etapele de 

implementare a procesului de producţie artistică: concepţie/preproducţie/producţie/post-producţie. 

Scopul: îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor oferite. 

Valori: 

• oamenii – asigură competenţă şi profesionalism; 

• echipa de producţie – munca în echipă; 

• serviciile artistice – având un nivel ridicat calitativ, ele sunt rezultatul 

eforturilor noastre (601 angajaţi) 

Principiul director: calitatea – trebuie să se afle pe primul loc. Serviciile 

oferite trebuie să fie prioritatea numărul 1. 

Direcţii de acţiune în 2009 

Obiective: 

Să fie formulate ca sarcini detaliate pe termen scurt şi revizuite frecvent, atât 

pentru servicii cât şi pentru fiecare angajat. 

Să fie definite şi reţinute folosind acronimul SMART: 

• SPECIFIC [ Specific ] 

• MĂSURABIL [ Measurable ]

• REALIZABIL [ Achievable ] 

• REALIST [ Realistic ] 

• EVALUAT ÎN TIMP [ Time Related ] 

Reducerea costurilor de producţie şi a timpului de realizare în etapele de 

pre-producţie/producţie/post-producţie. 

Criterii de succes: 

promovarea muncii în echipă; 

responsabilizarea angajaţilor; 

colaborare – comunicare – profesionalism; 

este necesar a avea criterii de apreciere a performanţei clare (măsurabile 

unde este posibil) şi, obligatoriu, acceptate de toate părţile. 

Sarcina prioritară: utilizarea resurselor 

colaborarea eficientă cu Serviciul Programarea şi Urmărirea Producţiei, 

având drept scop optimizarea activităţii desfăşurate de Serviciile Imagine 

Studiouri şi Care Producţie; Editare Imagine şi Postprocesare Sunet; Regizori 

de Montaj şi de Studio; 

urmărirea permanentă a gradului de folosire a spaţiilor programate şi a 

resurselor umane, tehnice şi financiare alocate; 

îmbunătăţirea colaborării instituţionale cu Direcţia Tehnico-Administrativă 

pentru întreţinerea mijloacelor tehnice utilizate la Serviciile Filmări Teren; 

Editare Imagine şi Postprocesare Sunet; Scenografie, Decor, Machiaj - 

macarale cu cap cald. 

Luarea deciziilor: 

rapiditate în luarea deciziilor cu efecte pozitive pentru cât mai mulţi angajaţi; 

creşterea calităţii informaţiilor oferite, necesare luării deciziilor şi 

implementarea unui sistem de control managerial. 

Structura: 

piramidă decizională flexibilă pentru echipele care asigură producţiile mici şi 

medii, care sunt numeroase în totalul producţiilor TVR; 

reconfigurarea corespunzătoare a unor activităţi/subactivităţi, având drept 

scop respectarea profilului artistic al departamentului; 

pe termen lung este necesară regândirea unor servicii, în contextul, evident, 

în care unele televiziuni au tendinţa de a diminua producţiile proprii, de a se 

angaja în coproducţii sau de a contracta producători externi ce pot aduce 

avantaje semnificative. 

Roluri şi atitudini: 

ROLUL - protagonist 

ATITUDINI - atitudine activă: 

cei mai buni oameni să fie folosiţi la găsirea şi exploatarea provocărilor; 

104

105 

sensibilitate la competenţă; 

ameliorarea riscurilor şi stabilirea unui grad de toleranţă; 

accentuarea performanţei 

Serviciul Regizori de montaj si studio 

Angajaţii serviciului au un program inegal de lucru. În afara permanenţelor, care 

se asigură în fiecare zi, între orele 8.00 şi 15.00, respectiv 15.00 – 23.00, ceilalţi angajaţi 

sunt la serviciu conform programării producţiilor sau emisiunilor în direct, din studiouri 

sau din alte locaţii cu care de reportaj. 

În funcţie de cererile realizatorilor, transmise de către Serviciul de Programare, 

angajaţii serviciului sunt repartizaţi la înregistrări sau la emisiuni în direct, atât în 

studiouri, cât şi în locaţii externe, cu care de reportaj. Tot în funcţie de solicitări, pot fi 

repartizaţi unul sau mai mulţi regizori, atât de montaj cât mai ales de studio, ţinând 

cont de complexitatea producţiei. 

Serviciul Imagine Studiouri şi Care Producţie 

Serviciul Imagine are relaţii de bună colaborare cu toate compartimentele 

implicate în realizarea emisiunilor. 

Solicitarea realizatorilor de a lucra cu echipe permanente de imagine a rămas şi 

în anul 2008 o problemă greu de rezolvat. Acest fapt este o urmare a numărului mare 

de producţii cu caracter permanent, peste care se suprapun producţii ocazionale 

(concerte, deplasări în provincie, etc). În astfel de cazuri, la emisiunile permanente nu 

se mai pot repartiza aceiaşi oameni. 

O problemă majoră a reprezentat-o respectarea CCM din punct de vedere al 

acordării către angajaţi a timpului liber obligatoriu. 

Serviciul Editare Imagine şi Postprocesare Sunet 

Activitatea Serviciului Editare Imagine şi Postprocesare Sunet constă în 

înregistrarea, montarea, subtitrarea şi postprocesarea sunetului pentru emisiunile 

producţie proprie difuzate pe cele 6 canale ale Televiziunii Române. 

Serviciul Editare Imagine şi Postprocesare Sunet - de cele mai multe ori ultima 

verigă de producţie în lungul lanţ al unei emisiuni de Televiziune - are ca atribuţie 

fundamentală elaborarea „produsului finit” al acesteia, respectiv caseta de emisie. 

Activitatea serviciului este complexă, corelând exigenţele artistice ale teoriei 

montajului cu rigorile tehnice ale montajului electronic pentru a realiza toate emisiunile 

difuzate pe cele patru canale ale televiziunii publice, cu foarte mici excepţii. 

În majoritatea grupurilor se lucrează în două ture pe zi, asigurându-se, astfel, 

desfăşurarea activităţii pe toată durata zilei, de la ora 7:00 până la ora 23.00.

Necesarul zilnic de editori este de 116, iar dacă ţinem cont şi de concediile de 

odihnă şi medicale, rezultă un necesar de 130 de editori. În prezent sunt 114, deci există 

un deficit de personal de 16 editori imagine. 

O prioritate importantă a Serviciului Editare Imagine şi Postprocesare Sunet în 

anul 2008 a reprezentat-o îmbunătăţirea continuă a calităţii activităţilor pe care le 

desfăşoară. 

Conform obiectivelor propuse, îmbunătăţirea calităţii activităţilor s-a realizat pe 

mai multe direcţii, astfel: 

S-a asigurat îndeplinirea cerinţelor de producţie conform solicitărilor. 

S-a asigurat în măsura posibilităţilor, crearea de echipe realizator – editor 

imagine, maestru de sunet. 

S-a realizat familiarizarea editorilor imagine cu exploatarea echipamentelor 

bazate pe noile tehnologii, fără a întrerupe producţia. Au fost introduse în 

lucru, în doar câteva luni, 8 grupuri noi de montaj nonlinear cu program FCP 

şi trei grupuri de postprocesare sunet Pro Tools. 

Serviciul Filmări Teren 

Serviciul Filmări Teren desfăşoară o activitate complexă şi operativă: 

gestionarea alcătuirii, echipării şi activării uneia dintre celulele de bază ale televiziunii: 

echipa de filmare pe teren. 

În ceea ce priveşte folosirea resurselor umane, numărul cererilor de filmare a 

crescut în 2008 foarte mult, astfel că încărcătura individuală depăşeşte de multe ori 

posibilităţile de onorare a acestora. 

Pentru actualii electricieni de iluminare, preconizaţi a deveni asistenţi (cu sarcini 

atât în realizarea iluminării, cât şi a sunetului, pe lângă asistenţa necesară imaginii), au 

fost încheiate cursurile interne de iniţiere şi, apoi de „avansaţi”, în tehnica şi arta 

înregistrării sunetului de televiziune, necesare prin fişa postului de operator producţie 

TV. 

Serviciul Filmări Teren este un serviciu care depune toate eforturile, în regim de 

„foc continuu” (numeroase campanii de filmare legate de evenimentele importante ale 

ţării la care contribuţia operatorilor TVR a fost evidenţiată pozitiv), pentru a-şi defini 

identitatea, în ansamblul „uzinei media” care este Societatea Română de Televiziune. 

Serviciul Scenografie Decor Machiaj 

Serviciul Scenografie, Decor, Machiaj este o structură funcţională complexă în 

care: 

se realizează activitatea de creaţie a cadrelor scenografice în funcţie de 

specificul şi locaţia fiecărei emisiunii; 

106

107 

se elaborează tehnologia de execuţie a decorurilor şi se efectuează evaluarea 

costurilor de producţie; 

se realizează organizarea şi planificarea activităţilor atelierelor de producţiedecor; 

se asigură montarea şi demontarea decorurilor conform planurilor de 

producţie; 

se organizează activitatea magaziilor: Elemente-Decor, Mobilier-Recuzită şi 

Costume-Îmbrăcăminte; 

se realizează machiaje şi coafuri specifice de film şi televiziune; 

se realizează concepţia, execuţia, montajul şi întreţinerea instalaţiilor 

electrice de efecte de lumini pe decoruri. 

În urma unei analize diagnostic temeinice - analiză care a avut în vedere, dincolo 

de studiul documetelor administrative interne - şedinţe, întâlniri, comunicări, inclusiv 

discuţii individuale cu scenografi, şefi de ateliere, muncitori, ingineri responsabili cu 

organizarea şi elaborarea proiectelor de decor, maşinişti, recuziteri, machiori, coafori, 

costumiere – a reieşit un set de probleme care au fost remediate pe parcursul anului 

2008: 

S-a elaborarat şi prezentat programul de reducere a costurilor şi de obţinere 

a unei eficienţe şi performanţe superioare. 

S-a ales o echipă de lucru care să identifice mijloacele prin care să se poată 

îndeplini îmbunătăţirea funcţionării serviciului şi aducerii acestei structuri la 

un nivel corespunzător din acest punct de vedere. 

S-au elaborarat proceduri interne de lucru pentru stabilirea şi parcurgerea 

etapelor necesare în elaborarea unui proiect scenografic (concurs de schiţe, 

aprobarea producătorului, evaluare, note de comandă cu specificaţii detaliate 

etc.). 

S-a eficientizat comunicarea instituţională internă - prin poşta electronică - a 

Directorilor de canal şi a Producătorilor, privind respectarea unor termene de 

lucru. 

În acest fel, au fost posibile: 

a. realizarea unei planificări realiste şi eficiente a execuţiilor de 

decoruri pentru grilele anului 2008, fără costuri suplimentare 

(plata orelor suplimentare/lună); 

b. înlăturarea vârfurilor de sarcină în fluxurile de producţie, cu 

încărcare foarte mare în preajma noilor grile, fapt ce ducea la 

suprasolicitarea lucrătorilor. 

S-a organizat procesul de producţie pe grafice şi termene de execuţie.

108 

S-au completat colectivele care aveau productivitate scăzută din cauza 

numărului mic de salariaţi, prin utilizarea resurselor umane pentru proiecte 

punctuale. 

S-au evaluat proiectele de decor, având ca prioritate folosirea elementelor de 

decor existente în magaziile SRTv. 

S-a stimulat competiţia. 

S-au inclus în planul de investiţii pentru anul 2008 maşini, unelte şi utilaje 

tehnologice absolut necesare realizării producţiilor, întrucât gradul de 

echipare a atelierelor este unul neperformant. 

S-au identificat posibilităţile de efectuare de lucrări pentru beneficiari din 

afara SRTv (pentru terţi) în vederea consolidării bugetului direcţiei. 

S-a implementat un program intern de monitorizare a personalului de 

producţie, în privinţa eficienţei şi productivităţii activităţilor. 

S-au organizat discuţii, analize, colocvii ale tuturor celor responsabili în 

derularea proiectelor de decor. La fiecare început de săptămână se discută, 

se analizează şi se programează producţia, atât pe termen scurt (o 

săptămână, 3 zile, zilnic), cât şi pe termen lung. 

S-a promovat implicarea tuturor angajaţilor în procesul de identificare şi 

stabilire a soluţiilor tehnice şi artistice. 

S-au iniţiat demersuri pentru normalizarea şi chiar îmbunătăţirea condiţiilor 

de lucru. 

Procesul de evaluare a performanţelor profesionale a salariaţilor s-a realizat în 

conformitate cu realizările efective ale fiecărui salariat. 

Cu toate că în anul 2008 au fost realizate foarte multe decoruri – multe în regim 

de urgenţă - activitatea de producţie a fost organizată astfel încât munca depusă peste 

orele de program să fie compensată cu timp liber corespunzător. 

În ceea ce priveşte resursele financiare, anul 2008 poate fi definit ca un an de 

austeritate, cu repercusiuni asupra solicitărilor de decoruri pentru producţiile TVR şi 

implicit asupra volumului de achiziţii de materiale, consumabile, obiecte de inventar, 

investiţii. 

Criteriile care au stat la baza programului de achiziţii au fost: 

bugetul alocat, pe capitole şi repartizat trimestrial; 

asigurarea prioritară a stocurilor minimale de materiale primare ce sunt 

necesare în producţia de decoruri; 

priorităţile privind materialele consumabile de strictă necesitate pentru 

desfăşurarea normală a activităţilor de producţie. 

Compartimentul Scenografie, din cadrul serviciului, este constituit din pictori 

scenografi şi un desenator. Acest colectiv asigură crearea ambianţelor scenografice

pentru toate emisiunile care se realizează în TVR, precum şi a costumelor pentru 

diverse evenimente. 

Proiectele scenografice s-au realizat în funcţie de locaţie: studio mare TVR, 

studio mic TVR, săli de spectacole diverse precum şi în aer liber. 

Colectivul MACHIAJ, din cadrul serviciului, este constituit din 12 machiori 

artistici şi 7 coafori. Acest mic colectiv asigură machiajul tuturor celor care intră în 

emisie. De asemenea, salariaţii acestui colectiv asigură coafarea tuturor prezentatorilor 

din TVR, precum şi a actorilor care participă la realizarea producţiilor de teatru şi film. 

Serviciul Regizori Artistici şi Muzicali 

Subordonat obiectivelor generale ale Societăţii Române de Televiziune, în speţă 

Direcţiei Artistice şi Producţie, Departamentul Artistic - Serviciul Regizori Artistici şi 

Muzicali are ca obiectiv principal asigurarea calităţii artistice a producţiilor Societăţii 

Române de Televiziune, prin contribuţia creativă de specialitate a personalului său la 

elaborarea şi finalizarea acestor producţii. 

Simplificarea unor proceduri de lucru, permanentul schimb de informaţii şi 

coordonare între Departamentul Producţie Editorială şi Serviciu din semestrul doi al 

anului 2008 a căpătat noi premise coordinative, care au stat la baza unei politici de 

colaborare reuşite. 

În ceea ce priveşte coordonarea concretă a activităţii profesionale în cadrul 

Serviciului s-a continuat realizarea unor activităţi: s-au pus la punct scheme de lucru 

flexibile, a fost urmărită şi corectată, în timp real, desfăşurarea proiectelor, personalul 

a fost organizat nu numai pe grupe de specialitate în cadrul serviciului, ci şi în 

colaborare cu departamentele şi serviciile SRTv, pe proiecte. 

Astfel, pornind de la specificitatea activităţii de televiziune şi ca urmare a 

solicitării scrise venite din partea producătorilor proiectelor, personalul a fost 

repartizat, ţinând cont de conţinutul şi formatul emisiunii pe de-o parte, de 

specializarea regizorilor pe diverse tipuri de programe pe de altă parte, dar şi de munca 

în echipă. Toate solicitările au fost/sunt onorate în maxim 24 de ore, în limita 

disponibilului de personal existent. 

În acelaşi timp, fişele de post au fost actualizate cu ultimele modificări legislative 

în domeniu, cu noile obiective şi strategii organizaţionale şi au cuprins, într-un mod clar 

şi explicit, atribuţiile şi răspunderile corespunzătoare funcţiilor de execuţie. Acest fapt a 

permis o evaluare subiectivă a performanţelor individuale, dar şi trasarea în mod 

indirect a unor sarcini şi obligaţii corespunzătoare. Totuşi, actuala Metodologie de 

Evaluare nu cuprinde în totalitate elemente esenţiale care să ne sprijine în influenţarea 

angajamentului individului faţă de instituţie. 

109

A fost redactat un proiect de tipul „multi-rater” (360 de grade Feedback), care să 

corespundă cerinţelor moderne pentru obiectivitate, transparenţă şi consecvenţă şi 

unor criterii polivalente de tipul: 

personal experimentat; 

programarea personalului pe proiecte (la cerere) şi menţinerea echipei până 

la finalizarea producţiei; 

scheme de lucru flexibile şi organizarea personalului; 

precizarea clară a sarcinilor şi atribuţiilor serviciului/angajaţilor; 

comunicare internă (management - angajaţi/middle management - top 

management); 

existenţa unui fond muzical internaţional; 

existenţa unor vectori de imagine şi recunoaşterea acestora pe plan 

naţional/internaţional; 

creşterea cererii de asistenţă specializată artistică; 

informatizarea şi digitalizarea procesului de selectare şi prelucrare a 

operelor muzicale; 

montaj video non-linear; 

perfecţionarea profesională (training/counseling/coaching/mentoring); 

exportarea producţiilor proprii pentru care aportul regizoral este 

semnificativ, dar şi posibilitatea realizării unor coproducţii internaţionale; 

unicitatea unui astfel de colectiv pe piaţa mass-media, fapt ce duce la 

avantaje competitive; 

implementarea în colaborare cu Departamentul Resurse Umane, cu titlu de 

experiment, a unui nou sistem de evaluare şi dezvoltare profesională ( tip 360 

de grade Feedback); 

stimularea iniţiativei creative a personalului din compunere prin elaborarea 

de proiecte artistice novatoare valoroase; 

implementarea proiectului pentru redefinirea procesului de pre-producţie; 

participarea producţiilor realizate de regizori în concursuri 

naţionale/internaţionale; 

stimularea dezvoltării profesionale a angajaţilor; 

urmărirea permanentă a derulării proiectelor în comparaţie cu obiectivele şi 

termenele de realizare propuse; 

promovarea atributelor – dinamism, caracterul experimental-explorator; 

promovarea muncii în echipă; 

evidenţierea subculturilor dominante din cadrul serviciului prin selectarea 

principalelor valori adoptate de marea parte a angajaţilor conforme cu 

valorile promovate de managementul superior ( calitate şi eficienţă); 

păstrarea schemelor de lucru flexibile şi îmbunătăţirea acestora; 

110

111 

eficientizarea fluxurilor informaţionale inter-departamentale (accent pe 

colaborarea cu Departamentul Producţie Editorială); 

intensificarea colaborării cu instituţiile de învăţământ superior din domeniu şi 

încurajarea celor mai buni studenţi pentru a se specializa în munca de 

televiziune, precum şi atragerea lor către SRTv; 

efectuarea demersurilor necesare pentru organizarea de cursuri de 

perfecţionare în domenii noi şi consolidarea cunoştinţelor existente (Pro- 

Tools, montaj non – linear, tehnici de captare sunet, managementul 

conflictelor i proiectelor, scenaristică, imagine, cursuri în domeniul IT); 

înfiinţarea unor colective de regizori artistici, la nivelul studiourilor 

teritoriale; 

elaborarea unor metode perfecţionate de stimulare morală şi materială a 

personalului aferent; 

intensificarea colaborării cu Departamentul Resurse Umane în scopul evitării 

surplusului sau a lipsei de personal. 

II. Departamentul Producţie 

Proiecte de dezvoltare 

accelerarea modernizării studiourilor de producţie prin înlocuirea, în primă 

etapă, a camerelor video din Studioul 3, urmată de digitalizarea Studioului 2; 

modernizarea parcului de care de producţie prin achiziţionarea, în primă 

etapă, a două care HD de mare capacitate; 

ameliorarea calitaţii sistemelor de iluminare prin achiziţionarea unor seturi 

de lumini de efect şi, în perspectivă, modernizarea instalaţiilor din studiourile 

1, 2 şi 3. 

Elemente pozitive înregistrate în perioada analizată: randamentul bun al 

personalului, devotamentul şi răspunsul pozitiv la solicitări; pe de altă parte eficienţa 

unor investiţii punctuale efectuate în anii anteriori (în special în carele de producţie). 

Analizând strict anul 2008, există două semnale de alarmă: cel legat de vârsta 

angajaţilor (personal din ce în ce mai îmbătrânit, cu anumite probleme de sănătate), şi 

cel legat de vârsta medie a echipamentelor. Practic, datorită volumului mare de 

aparatură şi a ritmului scăzut de modernizare, riscul scoaterii din funcţiune a unor 

capacităţi de producţie importante este considerabil. 

Serviciul Care Producţie TV 

Scopul Serviciului Care Producţie este de a asigura logistica necesară 

producţiilor TV în alte locuri decât studiourile TV. Mijloacele tehnice şi personalul 

dedicate acestor activitaţi trebuie să ducă la îndeplinirea cerinţelor specificate de

producător, astfel încât producţia să se execute în condiţii cât mai bune, iar produsul 

(înregistrarea, transmisia în direct sau sonorizarea) să fie de o calitate cât mai bună. 

Obiectivul Serviciului este de a creşte performanţele tehnice şi de a se organiza 

eficient pentru a-şi îndeplini sarcinile cât mai bine. 

Serviciul Care Producţie are o pondere foarte mare în activitatea SRTv. Prin 

intermediul acestui serviciu se realizează cele mai importante producţii de televiziune. 

De numărul şi calitatea acestor servicii, depinde în mare măsură imaginea SRTv în piaţa 

audiovizualului din România. Producţii live de mare complexitate s-au realizat cu 

succes de către acest serviciu. 

Prin intermediul Serviciului Care Producţie, cele mai importante evenimente 

politice, culturale, sportive sunt transmise în toată lumea. În acest mod, imaginea 

României în lume trece prin această primă şi importantă verigă. Devenind membrii ai 

Comunităţii Europene, necesităţile de difuzare a evenimentelor din România vor fi din 

ce în ce mai mari. Investiţiile şi planul de dezvoltare în acest sector trebuie să ţină cont 

de necesităţile viitoare şi de importanţa deosebită a acestui serviciu. 

Tendinţa internaţională de trecere la televiziunea de înaltă definiţie trebuie 

urmată şi de SRTV. 

În momentul de faţă, baza de care de reportaj a SRTV cuprinde urmatoarele 

utilaje: 

Carul 1, realizat în tehnologia anilor 95, cu o vechime mai mare de 10 ani, 

este dedicat transmisiilor şi producţiilor TV de dimensiuni mici, cu maximum 

5 camere şi cu cerinţe de sunet reduse. Este un car analogic cu performanţe 

medii. 

Carul 2 este retehnologizat complet, doar în partea video. Este dedicat 

transmisiilor şi producţiilor TV de dimensiuni medii, cu maximum 5 camere 

şi cu cerinţe de sunet reduse. Poate primi surse externe şi oferă condiţii 

bune de exploatare. 

Carul 3 este retehnologizat în anul 2004. Deţine 7 camere de calitate 

broadcast (cele mai performante din SRTV) şi poate primi surse externe. 

Oferă condiţii foarte bune de exploatare. A fost dotat cu mixer audio digital la 

începutul anului 2007. Este dedicat transmisiilor şi producţiilor TV de 

dimensiuni medii spre mari, cu 7 camere şi surse externe. Sunet foarte 

performant. Din punct de vedere al performanţelor, acesta este al doilea car 

din SRTv. 

Carul 5 este un car digital, cu 5 camere de calitate profesională, digital pe 

partea video şi analogic, dar performant pe partea audio. Este dedicat 

transmisiilor i producţiilor TV de dimensiuni medii, cu maximum 5 camere şi 

cu sunet performant. 

112

Carul 6, realizat în tehnologie digitală, dotat cu 10 camere, este cel mai 

important utilaj de producţie din SRTV. El oferă condiţii foarte bune de 

exploatare şi performanţe deosebite. Este dedicat transmisiilo şi producţiilor 

TV de dimensiuni mari, cu până la 10 camere. 

Carul 7 este realizat în tehnologie digitală şi dotat cu 5 camere. Vehicul 

destinat iniţial transmisiilor de tip „ştiri”, acum poate face faţă cu succes şi 

unor producţii de dimensiuni mici. Prezintă sunet cu performanţe reduse. 

Carul 8 este modernizat, dotat cu 5 camere moderne de calitate profesională, 

dar cu infrastructură veche şi performanţe limitate. Sunetul este bun. La 

începutul anului 2007 a fost dotat cu un mixer audio analogic mai performant. 

Sonorizări 

Acest compartiment are mai multe sarcini profesionale, acoperind o gama largă 

de aplicaţii: 

captare şi procesare sunet în cazul manifestărilor muzicale complexe; 

înregistrare digitală multitrack, pentru post-procesare ulterioară; 

captare sunet şi sonorizare complexă („FOH” i monitorizare scenă) în cadrul 

spectacolelor cu public; 

sonorizare de mici dimensiuni, pentru emisiuni specifice de televiziune (talkshow, 

concursuri, divertisment etc.); 

sonorizare pentru manifestări diverse (prezentări, gale, conferinţe). 

Obiective 

Trecerea la un format digital de înregistrare pe toate carele de reportaj. Acest 

deziderat trebuie privit pe ansamblul SRTV. În acest moment, în afara carului 

1, toate carele sunt dotate cu aparatură digitală. Lipsa unor unităţi de 

înregistrare digitală pe carele 2 şi 8 trebuie rezolvată cât mai curând. 

Modernizarea bazei actuale. Sunt necesare modificări de structură la unele 

care de reportaj, prin completarea cu aparatură. Scopul principal este de a 

mări eficienţa şi siguranţa în exploatare a acestor care, cu un minimum de 

investiţii. 

Serviciul Studiouri Producţie TV 

Serviciul Studiouri Produc ie TV, parte integrată a Departamentului Producţie din 

cadrul Direcţiei Artistice şi Producţie, contribuie, prin activităţile pe care le desfăşoară, 

la realizarea transmisiilor în direct şi a emisiunilor înregistrate din studiourile de 

producţie şi ştiri, pentru toate cele 6 canale ale SRTv. 

Aspecte organizatorice 

Principalul obiect de activitate al serviciului constă în exploatarea în condiţii 

optime a echipamentelor din studiourile de producţie TV. 

113

Beneficiarele directe ale activităţii desfăşurate în cadrul Serviciului Studiouri 

Producţie TV sunt Departamentul Producţie Editorială şi Direcţia Ştiri (producători, 

realizatori de emisiuni TV). 

Serviciul Studiouri Producţie TV este format din totalitatea resurselor care 

deserveşte studiourile de producţie TV şi ştiri din SRTV, şi anume: 

studioul 1, în care se lucrează preponderent producţii de divertisment; 

studioul 2, dedicat producţiilor tip „talk show”; 

studioul 3, dedicat producţiilor de divertisment de mai mare amploare şi 

producţiilor de teatru TV; 

studioul 4, dedicat în special producţiilor TVR Cultural; 

studioul Moliere, dedicat în special producţiilor TVR 3; 

studioul 10, dedicat parţial producţiilor TVR 3 şi TVR Internaţional; 

studioul 11, dedicat producţiilor de ştiri; 

studioul 12, dedicat producţiilor tip „talk skow - actualităţi”; 

studioul muzical. 

În prezent, coordonatele activităţii desfăşurate în Serviciul Studiouri Producţie TV 

pot fi sintetizate după cum urmează: 

pentru realizarea producţiilor TV (atât transmisii în direct cât şi emisiuni 

înregistrate) se constituie echipe tehnice care deservesc studiourile, în 

funcţie de necesităţile de producţie; 

programul de lucru este inegal, în limita a 40 de ore pe săptămână, inclusiv 

sâmbăta şi duminca, de sărbătorile legale şi ocazional noaptea. 

În perioada de referinţă, în contextul modernizărilor şi schimbărilor din ultima 

perioadă, s-au actualizat fişele postului pentru fiecare categorie de personal în parte. 

S-a urmărit permanent îmbunătăţirea comunicării dintre Serviciul Studiouri şi celelalte 

compartimente implicate în procesul de producţie, pentru o cât mai bună implementare 

tehnică a solicitărilor realizatorilor/ producătorilor tv. 

De asemenea, s-a procedat la o planificare optimă a resurselor umane, în funcţie 

de producţiile propuse, de pregătirea, abilităţile şi personalitatea fiecăruia, obţinânduse, 

astfel, o eficientizare a timpului de lucru şi un maximum de randament. 

În anumite cazuri, resursele umane s-au folosit şi interdisciplinar: de exemplu, 

în studiourile mici, pentru producţii de scurtă durată şi fără efecte spectaculoase pe 

imagine, tehnicianul video a asigurat şi partea de înregistrare beta. 

Modernizarea structurilor existente şi intrarea unor noi structuri în sistem au 

impus o adaptare corespunzătoare a resurselor umane. În acest sens, s-a urmărit 

permanent ridicarea nivelului de pregătire profesională a personalului serviciului, astfel 

încât acesta să poată veni în întâmpinarea necesităţilor de producţie. În cazul 

echipamentelor noi, acest lucru s-a desfăşurat în paralel cu procesul de producţie, atât 

114

prin cursuri de pregătire profesională specifice, cât şi prin studiu individual şi/sau 

mobilizarea regizorilor tehnici şi a inginerilor de sunet. 


Dezvoltarea Serviciului Studiouri trebuie privită în ansamblul tendinţelor de 

dezvoltare generală a SRTv, a necesităţilor producţiilor tv şi ţinând cont de tendinţele de 

dezvoltare a tehnologiilor tv pe plan mondial. 

Se impune o consolidare a structurii existente, punând în mod special 

accentul pe eficientizarea acesteia. 

Având în vedere schimbările tehnologice în domeniul televiziunii, se 

urmăreşte digitalizarea structurii într-o măsură cât mai mare. 

Dezvoltarea corespunzătoare a resurselor umane implicate în procesul de 

producţie tv; organizarea de cursuri de pregătire profesională care să 

adapteze resursele umane la dezvoltarea tehnologică din domeniu; 

captarea, înregistrarea şi prelucrarea stereo pentru cât mai multe emisiuni, 

având în vedere că se poate face deja transmisie TV stereo; 

digitalizarea totală a structurii; 

optarea pentru înfiinţarea de echipe de sonorizare proprii Serviciului 

Studiouri Producţie TV, instalarea echipamentelor de sonorizare în studiourile 

1,2 şi 3; 

adaptarea resurselor umane la dezvoltarea şi modernizarea resurselor 

materiale. 

Serviciul Iluminare Studiouri şi Care Producţie TV 

Obiectul de activitate al Serviciului Iluminare Studiouri şi Care: 

asigurarea electroalimentării echipamentelor utilizate la realizarea 

transmisiilor şi înregistrărilor (car, RR, sonorizare etc.); asigurarea 

electroalimentării se face numai în condiţiile respectării normativelor în 

vigoare de exploatare a instalaţiilor de iluminat, car, RR etc., a normelor de 

protecţia muncii şi PSI, precum şi a avizelor energetice date de CONEL; 

întreţinerea şi exploatarea întregii aparaturi de iluminat tehnologic, a 

instalaţiilor de reglaj aferente şi a echipamentelor energetice de racordare şi 

distribuţie; 

asigurarea iluminatului tehnologic la transmisiile şi înregistrările TV, atât pe 

teren, cât şi în studiouri, utilizând o gamă largă de proiectoare şi reflectoare 

profesionale şi instalaţii de reglaj lumină digitale; 

asigurarea iluminatului de efect, cu ajutorul proiectoarelor speciale de efecte 

luminoase din dotare (scannere, maşini de fum etc.), atât pe teren cât şi în 

studiouri; 

115

116 

asigurarea iluminatului tehnologic pentru realizarea de filme artistice; 

asigurarea iluminatului tehnologic pentru situaţiile în care se folosesc surse 

de lumină independente de reţea (cu acumulatori); 

efectuarea, în cadrul atelierelor serviciului, a lucrărilor de autodotare (cutii 

de distribuţie, inversoare de reţea, cutii de racord, etc), reparaţii curente ale 

echipamentelor, măsurători fotometrice, teste de laborator etc., serviciul 

dispunând de personal cu înaltă calificare pentru toate acestea. 

Baza materială este compusă din: 

echipamente de iluminat convenţionale: proiectoare, reflectoare de diverse 

tipuri şi puteri electrice; 

echipamente de iluminat inteligente: capete mobile, scannere; 

echipamente specifice de exploatare a grilei de lumini din studiouri: 

telescoape cu acţionare pneumatică, cărucioare, trolii, pompe de aer; 

sisteme de comandă şi reglaj a luminilor convenţionale; 

sisteme de comandă şi reglaj a luminilor inteligente; 

anexe: stative de diverse tipuri, sisteme de prindere; 

echipamente de racordare şi distribuţie a energiei electrice: cutii de racord, 

cutii de prelungire, cutii de distribuţie, inversoare de reţea, cabluri şi coloane 

de racord monofazic/trifazic de diverse secţiuni/puteri, prelungitoare etc.; 

filtre, becuri şi alte piese de schimb. 

O parte din echipamentele menţionate mai sus sunt diferite în funcţie de 

domeniul lor de utilizare: în studiouri sau la transmisii exterioare. 

Personalul serviciului este structurat pe dispecerate de coordonare a evidenţei şi 

exploatării, magazie, laboratoare, atelier electromecanic şi personalul efectiv de 

exploatare. 

Dezvoltarea Serviciului are în vedere: 

Pe termen scurt: 

consolidarea structurii existente, punându-se accentul pe eficientizarea 

acesteia; 

dezvoltarea corespunzătoare a resurselor umane implicate în procesul de 

producţie tv. 

Pe termen mediu şi lung: 

achiziţionarea de noi echipamente; 

adaptarea resurselor umane la dezvoltarea şi modernizarea resurselor 

materiale.

Serviciul Programarea şi Urmărirea Producţiei 

În anul 2008, Serviciul s-a preocupat în permanenţă de eficientizarea şi 

optimizarea fluxului de producţie, acordând o atenţie deosebită următoarelor aspecte: 

Au fost intensificate în continuare legăturile de producţie la nivelul S.P.U.P. 

cu toate compartimentele care participă la executarea planului de producţie. 

Derularea planului depinde foarte mult de relaţia concepţie plan, alocare şi 

realocare de resurse, comunicare, execuţie. De aceea au fost căutate 

disponibilităţile necesare pentru ca această relaţie să poată funcţiona cât mai 

normal şi să fie îmbunătăţite relaţiile noastre cu toate dispeceratele artistice 

şi de producţie, mai ales că şi în anul 2008 activităţile pe toate resursele de 

producţie au fost programate foarte aproape de capacitatea maximă. 

De asemenea, a existat un dialog permanent şi s-au găsit soluţii adecvate 

pentru producţie împreună cu şefii celor patru canale, precum şi cu 

directorul de programe. Astfel, au fost discutate chiar în faza de proiect noile 

emisiuni, ce urmau a fi introduse în grilele de programe, pentru a găsi, de 

comun acord, o acoperire în spaţiu şi timp cu mijloacele de producţie 

necesare realizării acestora. O atenţie deosebită a fost acordată pregătirii 

lansării grilelor de iarnă, primăvară, vară şi toamnă pe toate canalele şi de 

asemenea discutării şi pregătirii evenimentelor speciale cu caracter cultural, 

muzical, sportiv, aniversar şi politic. 

Pentru buna desfăşurare a planului de producţie, au fost elaborate şi 

prezentate estimări lunare pentru producţia de perspectivă pe studiouri şi 

care de reportaj. Acestea s-au dovedit de-a lungul timpului foarte utile, atât 

ca instrumente de lucru pentru planificarea şi coordonarea activităţilor de 

producţie de către S.P.U.P., cât şi pentru analiza şi luarea unor decizii 

importante la nivelul Direcţiilor Artistică şi Producţie , programe şi de canal. 

Pentru cunoaşterea tendinţei de evoluţie a sistemului, au fost întocmite 

periodic materiale de sinteză şi analiză a factorilor de producţie, prezentaţi în 

dinamică pe diverse perioade de timp. 

În ceea ce priveşte personalul S.P.U.P., în anul 2008 au fost întocmite, pentru 

perioadele solicitate, rapoartele de evaluare a performanţelor profesionale 

individuale şi a fost derulat procesul de negociere salarială pe baza criteriilor 

de performanţă profesională şi pe baza punctajului final obţinut de către 

fiecare salariat în urma evaluării. 

În anexe, sunt expuse elemente de analiză a datelor statistice care se referă la 

producţia realizată în anul 2008 pe principalele capacităţi de producţie: studiouri, care 

de reportaj şi cabine de procesare a sunetului, precum şi structura acesteia pe cele 

patru canale ale S.R.Tv. 

117

Nu au fost evidenţiate consumurile din studiourile 4 şi 12, deoarece acestea sunt 

utilizate în special pentru emisie, ponderea producţiilor care se fac în aceste studiouri 

fiind nesemnificativă pentru o analiză la nivel de sistem. 

118

119

CAPITOLUL 7: SITUAŢIA TEHNICĂ 


În anul 2008 Direcţia Tehnico-Administrativă a desfăşurat activităţi respectând 

prevederile caietului de sarcini, după cum urmează: 

a asigurat administrarea şi întreţinerea din punct de vedere tehnic a diferite 

sisteme şi echipamente de televiziune; 

a contribuit la elaborarea unui plan de dezvoltare a sistemului tehnic care 

susţine producţia şi difuzarea de programe TV; 

a făcut demersuri pentru elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung 

a facilităţilor de producţie din S.R.Tv (clădiri, instalaţii, mobilier şi mijloace de 

transport auto); 

a acordat asistenţă tehnico - administrativă studiourilor teritoriale ale S.R.Tv; 

a asigurat buna funcţionare a instalaţiei de acces persoane şi autoturisme în 

incinta televiziunii; 

a asigurat exploatarea şi întreţinerea parcului auto din dotarea S.R.Tv etc. 

I. Structurile Direcţiei Tehnice şi activitatea acestora 

Direcţia Tehnico-Administrativă are în componenţă trei departamente: 

Transmisii TV, Dezvoltare-Întreţinere şi Utilitare. 

A. Departamentul Transmisii 

Această structură a asigurat emisia, preluarea şi distribuţia semnalelor, 

desfăşurându-şi activitatea în regim permanent 24/7, cu excepţia perioadelor de revizie 

tehnică (aproximativ 4 ore în fiecare lună). 

Proiect TVR HD 

Proiectul demarării unui canal de televiziune în format High-Definition a început 

prin achiziţia echipamentelor necesare echipării unui post de lucru din cadrul regiei 

multicanal. Instalarea echipamentelor s-a făcut la începutul lunii mai, facilitând, astfel, 

începerea transmisiilor experimentale. Telespectatorii pot urmări transmisii în format 

high-definition, atât prin intermediul instalaţiilor individuale de recepţie prin satelit, cât 

şi terestru, în zona Bucureştiului. 

Emisia terestră este asigurată de un emiţător digital DVB-T operat de Societatea 

Naţională de Radiocomunicaţii. Printre programele ce au putut să fie urmărite în format 

high-definition se numără: „Euro 2008”, „Jocurile Olimpice”, „Formula 1”, „Eurovision”, 

„Zestrea Românilor” şi „Zona IT”. 

120

„Zestrea Românilor” este un documentar ce surprinde tradiţii din diferite zone 

ale României. Episoadele documentarului au fost difuzate pe TVR HD simultan cu 

emisia standard definition pe canalul TVR 2. 

Emisiunea „Zona IT” a fost realizată pe tot parcursul anului 2008 în sistem HD, şi 

difuzată pe TVR 1 i pe TVR HD în simulcast. Producătorii acestui program au 

experimentat diverse workflow-uri de producţie digitală HD, contribuind la clarificarea 

unor aspecte specifice producţiei high definition şi la stabilirea unor metode viabile de 

masterizare a conţinutului de înaltă definiţie. 

Alte proiecte 

De la începutul lunii septembrie a fost dată în exploatare o parte a regiei de 

emisie multi-canal, proiect demarat în cursul anului 2007. În septembrie 2008 a început 

transferul programelor din regiile de emisie-producţie către regia multicanal. Noua 

facilitate a permis folosirea resurselor tehnice în comun de către mai multe programe 

şi o reducere a personalului implicat în activitatea de emisie propriu-zisă, în condiţiile 

creşterii numărului de canale din portofoliul S.R.Tv. Actualmente, regia multicanal 

deserveşte programele TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR Internaţional şi TVR HD. 

În 2008 a fost dat în exploatare şi sistemul de emisie digital tapeless, bazat pe 

videoserver, controlat de un sistem de automatizare. Acesta a permis începerea 

difuzării programelor în regim automat. Astfel, s-a obţinut o mai mare flexibilitate în 

programarea emisiei şi reducerea personalului pe canal. Operarea canalelor 

suplimentare, lansate în 2008 (TVR3, TVR HD şi TVR Info) s-a făcut fără suplimentarea 

personalului. Forţa de muncă existentă care în 2007 deservea 4 canale (TVR 1, TVR 2, 

TVR Cultural şi TVR Internaţional) acum deserveşte 7. 

Sistemele mobile de transmisie (autospecialele de radioreleu, unităţile de 

jurnalistică electronică şi unităţile mobile de transmisie prin satelit) au cunoscut o 

îmbunătăţire a dotării tehnice. Radioreleele mai vechi de 12 ani au fost înlocuite cu 

sisteme de transmisie radio digitale (COFDM). Acest lucru a permis o mobilitate mai 

mare în teren şi un timp de reacţie mai mic. Unităţile de reacţie rapidă au fost dotate cu 

sisteme de transport pe fibră optică, ce pot asigura acoperirea evenimentului pe o rază 

de maximum 600 de metri de la locul de desfăşurare al unei transmisii. Parcul de 

unităţi mobile de transmisie prin satelit s-a mărit cu două autospeciale. Una dintre ele 

este capabilă să preia şi să transmită semnale de televiziune în format high definition, 

iar cea de-a doua este dotată pentru transmisii TV de mare complexitate. 

Evenimente 

a) Summit-ul NATO 

Unul dintre evenimentele de anvergură ale anului 2008 a fost „Summitul NATO” 

desfăşurat la Bucureşti. În cadrul acestei manifestări, Societatea Română de 

121

Televiziune a fost desemnată National Host Broadcaster, fiind singura televiziune din 

România care ar fi putut asigura necesităţile şi facilităţile de preluare şi transmisie a 

semnalelor. 

Pentru mediatizarea acestui eveniment, Departamentul Transmisii TV a asigurat 

preluarea şi transmiterea semnalelor de televiziune în parteneriat cu celelalte structuri 

tehnice şi de producţie din cadrul Televiziunii Române. 

Pentru asigurarea securităţii transmisiilor au fost folosite legături pe fibră optică 

din majoritatea locaţiilor, acestea fiind dublate de legături radio. Pe durata desfăşurării 

manifestărilor, atât în Bucureşti cât şi în provincie, au fost asigurate legături audiovideo 

din următoarele locaţii: 14 săli din Palatul Parlamentului; 9 sedii ale unor 

ministere şi instituţii din administraţia locală şi centrală, Aeroportul Henri Coandă, 

Băneasa, Mihail Kogălniceanu, Staţiunea Neptun şi Cercul Militar Naţional. 

Resursele folosite au fost strict din dotarea Societăţii Române de Televiziune, pe 

toată durata manifestărilor nefiind afectată buna desfăşurare a fluxurilor de emisie - 

producţie din cadrul Televiziunii Române. Echipamentele folosite pe durata Summitului 

NATO au fost următoarele: 4 sisteme mobile de transmisie prin satelit; 15 sisteme 

portabile de radioreleu, un centru de comandă şi control capabil să ruteze 64 de 

semnale simultan în regim bidirecţional pentru asigurarea legăturilor cu toate 

televiziunile din România; un centru de comandă şi control capabil să ruteze 32 de 

semnale simultan pentru asigurarea legăturilor cu fluxurile şi agenţiile de ştiri 

internaţionale; un videoserver; 53 de link-uri de fibră optică/60 Km de fibră optică. 

Toate legăturile asigurate au fost realizate în regim full-redundant. 

b) Evenimente sportive 

Recepţia celor mai importante evenimente sportive din anul 2008 a fost asigurată 

de structurile tehnice din cadrul Departamentului ce au ca scop asigurarea emisiei şi 

recepţiei pentru semnalele de televiziune din reţeaua Euroviziunii sau din alte reţele. 

Campionatul de Fotbal EURO 2008 a putut fi urmărit şi în format high definition, 

iar Jocurile Olimpice au fost transmise integral pe canalul TVR HD, aproximativ 16 ore 

pe zi. 

c) Festivalul Cerbul de Aur a beneficiat de o atenţie deosebită din partea 

Departamentului Transmisii TV. Au fost deplasate unităţi mobile de transmisie ce au 

fost interconectate pentru asigurarea unei legături sigure, bidirecţionale cu Telecentrul 

Dorobanţi în vederea emisiei. Cu ocazia acestui eveniment a fost experimentată, în 

premieră pentru Televiziunea Română, transmisia video over-IP. Această tehnologie va 

constitui baza pentru viitoarea reţea de corespondenţi judeţeni. 

d) Parada militară şi festivităţile prilejuite de Ziua Naţională a României au fost 

transmise atât în format standard definition, cât şi high definition. Aceasta a fost prima 

producţie realizată în format high definition, complet separat de transmisia curentă în 

format standard şi transmisă prin satelit. Realizarea acestei performanţe s-a făcut prin 

122

câteva premiere în România: prima transmisie exterioară în format high definition, 

utilizându-se un DSNG; prima transmisie prin satelit cu o unitate mobilă în format DVB- 

S2. 


Situaţiile dificile cu care s-a confruntat Serviciul Emisie pe parcursul anului 2008 

au fost legate de necesitatea asigurării continuităţii serviciilor publice de televiziune în 

condiţiile în care majoritatea circuitelor erau afectate de lucrări de modernizare. 

Obţinerea autorizaţiilor de utilizare a echipamentelor digitale de radiofrecvenţă a 

fost îngreunată de faptul că împărţirea spectrului radio nu este armonizată la nivel 

european. 

În 2008 s-a remarcat o lipsă a personalului specializat. 

Realizări 

Analizând comparativ evoluţia dotărilor tehnice şi a capacităţilor de trafic 2006 – 

2008 se remarcă următoarele: 

La nivelul Serviciului Emisie, în 2006 se putea asigura emisia a 4 canale (TVR 

1, TVR 2, TVR Cultural, TVR Internaţional), folosind doar pentru materialele 

publicitare şi autopromo un videoserver de capacitate mică cu operare 

exclusiv manuală. Emisia era asigurată din regii mixte de emisie-producţie, 

ceea ce de multe ori cauza probleme de ordin tehnic şi organizatoric. Această 

formă de organizare tehnică nu permitea extinderea, fiind extrem de rigidă. În 

plus, personalul implicat în procesul de emisie-producţie era numeros şi 

specializat pe anumite operaţii tehnice. Prin schimbările aduse (regie de 

emisie comună – multicanal, videoserver controlat de un sistem de 

automatizare) s-a reuşit începerea separării proceselor de producţie de cele 

de emisie. Organizarea tehnică cu regie multicanal a permis o împărţire 

judicioasă a resurselor prin punerea lor în comun – sistemul de difuzare 

(videoserver), de monitorizare şi distribuţie este comun tuturor canalelor. 

Procesul de emisie este acum automatizat, necesitând doar supraveghere şi 

intervenţie în caz de forţă majoră. 

În cursul anului 2008, dotarea cu echipamente de transmisie în 

radiofrecvenţă a Departamentului Transmisii TV s-a îmbunătăţit. O parte 

dintre radioreleele analogice cu lăţime de bandă de 20 MHz au fost înlocuite 

cu echipamente radio digitale (COFDM), având lăţimi de bandă de 7 MHz. 

Acest lucru a permis mărirea numărului de transmisii simultane, creşterea 

calităţii semnalului recepţionat şi scăderea timpilor de reacţie. Noile 

echipamente permit o mobilitate mai mare a echipelor din teren şi asigură 

transmisia semnalelor de televiziune din locuri cu vizibilitate radio scăzută. 

123

124 

Prin înfiinţarea în anul 2007 a Serviciului Licenţe-Distribuţie s-a reuşit un 

dialog instituţional şi unitar între Societatea Română de Televiziune şi 

agenţiile naţionale de reglementare în comunicaţii şi audiovizual. Acest 

serviciu are ca atribuţii menţinerea unui dialog continuu cu operatorii de 

cablu şi verificarea parametrilor de difuzare a programelor publice de 

televiziune în reţelele radio şi de cablu analogice şi digitale. 

B. Departamentul Dezvoltare - Întreţinere 

Prin intermediul acestei structuri este asigurată mentenanţa echipamentelor şi a 

sistemelor folosite în producţia şi difuzarea semnalelor de televiziune, dar şi 

conceperea, planificarea şi realizarea proiectelor de dezvoltare. 

Dezvoltarea tehnică trebuie aliniată la standardele de producţie şi de difuzare 

digitală. Termenul limită al tranziţiei complete la digital este fixat, prin acquis-ul 

comunitar şi legislaţia armonizată autohtonă, pentru anul 2012. 

Proiecte derulate în 2008 

În ciuda crizei de personal, Departamentul Dezvoltare - Întreţinere a contribuit la 

derularea şi finalizarea unor proiecte majore în 2008, precum: 

Studioul Teritorial Târgu Mureş – locaţia temporară (05.2008); 

regie emisie TVR HD (05.2008); 

regie emisie multicanal (09.2008); 

regie emisie TVR 3 (10.2008); 

regie de producţie cu 2 platouri în Moliere (10.2008); 

regie emisie TVR Info (12.2008); 

finalizarea sistemului de automatizare a difuzării pentru 4 canale (proiect 

început în 2007 şi care va continua în 2009 cu celelalte 3 canale); 

continuarea implementării infrastructurii de fibră optică şi date (faza 2 din 4); 

dotarea corespondenţilor din teritoriu cu truse complexe (camcordere 

DVCAM, lumini, set microfoane, laptop, recorder portabil DVCAM); 

începerea proiectului de digitalizare a emisiilor studiourilor teritoriale şi 

dezvoltarea unui sistem de contribuţie audio-video din teritoriu cu ajutorul 

transmisiilor video over IP în vederea implementării proiectului 

corespondenţilor judeţeni; 

dotarea completă a studiourilor teritoriale cu echipamente, în vederea 

realizării celui de-al 2-lea studio de producţie; 

dotarea studiourilor teritoriale cu echipamente, în vederea realizării 

automatizării emisiei; 

înlocuirea grupurilor de montaj beta analog cu grupuri de montaj digital nonlinear 

pe platforma MAC;

125 

lărgirea bazei de echipamente de captare a imaginii cu camcordere digitale; 

modernizarea studioului 3 cu echipamente de captare a imaginii digitale în 

format 16:9 şi înlocuirea completă a sistemului de monitorizare cu unul nou 

digital; 

achiziţionarea unui mixer digital în vederea modernizării Studioului 2; 

aceste modernizări vor permite un respiro pentru a se putea trece la 

refacerea completă a studiourilor de producţie, înţelegând prin aceasta 

înlocuirea întregului sistem video-audio şi iluminat tehnologic cu sisteme 

moderne care să permită producţie în HD; 

sistem de teleprezenţă (video conferinţă avansată) cu studiourile teritoriale; 

începerea proiectului de migrare a sistemului de mesagerie electronică spre 

o soluţie profesională bazată pe Exchange Server, fapt ce va permite şi 

integrarea unor soluţii de comunicare acum indisponibile: instant messaging, 

point to point video communication, shared calendars, project coordination; 

începerea proiectului de implementare a unui sistem informatic bazat pe 

terminale, în vederea reducerii costurilor de mentenanţă şi a obţinerii unei 

disponibilităţi mai mari. 


Problemele cele mai importante cu care s-a confruntat Departamentul 

Dezvoltare-Întreţinere au fost legate de lipsa acută a personalului, pricinuită de 

decesele şi ieşirea la pensie a unor angajaţi. O altă cauză o constituie 

subdimensionarea structurilor cu atribuţii de dezvoltare, urmare a structurii moştenite 

din trecut, în condiţiile derulării unor proiecte numeroase şi complicate de dezvoltare. 

Toate activităţile presupuse de dezvoltarea facilităţilor tehnice de producţie sunt 

derulate intern: de la proiectare, amenajarea spaţiilor, proiectarea şi execuţia 

mobilierului tehnologic şi până la punerea finală în funcţiune. 

Activităţile legate de întreţinere sunt, de asemenea, consumatoare de timp. 

S.R.Tv operează, încă, un număr mare de echipamente vechi şi foarte vechi. Se 

defectează inadmisibil de multe echipamente din erori de manipulare, iar sistemul 

informatic este invadat de viruşi aduşi de acasă de angajaţi, prin medii de stocare 

mobile – USB stick-uri şi hard-disck-uri mobile). 

Angajaţii Departamentului Dezvoltare - Întreţinere sunt încărcaţi cu numeroase 

sarcini, prin urmare dezvoltările s-au făcut adesea într-un ritm alert, uneori lipsind 

timpul necesar verificării minuţioase a echipamentelor înainte de intrarea lor în 

folosinţă. Termenele au fost impuse de evenimente exterioare, lansări oficiale sau 

interdependenţă cu activitatea altor departamente. 

O altă problemă care a îngreunat funcţionarea Departamentului Dezvoltare - 

Întreţinere a fost legată de lipsa pieselor de schimb. Deşi a fost încheiat un contract

cadru acum un an, practic nu a fost achiziţionat un minimum de piese de schimb. În 

aceste condiţii, anumite echipamente nu au putut fi reparate şi au fost scoase din uz 

până la recepţia pieselor de schimb necesare. 

Activitatea a fost perturbată grav de lipsa fondurilor alocate dezvoltării. Astfel, 

deşi bugetul a fost alocat în cantitatea necesară derulării proiectelor de dezvoltare 

programate, Ministerul de Finanţe a impus o limită de plată lunară extrem de redusă. În 

aceste condiţii, proiectele nu au putut fi finanţate, procedurile de achiziţie publică nu au 

putut fi lansate în timp util, ceea ce a dus la anularea acelor proiecte de dezvoltare. Un 

exemplu este proiectul de achiziţie a celor două care HD, care nu a primit finanţare 

decât în luna iunie, deşi se ştie că procesul de construcţie a unui car durează între 9 şi 

12 luni. Suma alocată a fost prea mică, ceea ce a făcut ca, în conjuncţie cu întârzierea în 

derularea procedurii, să nu se poată încheia contractul final de livrare. 

Realizări 

În urma analizei comparative a situaţiei resurselor de producţie din 2007 cu cea 

de la finele anului 2008, se constată următoarele: 

producţia video-audio în S.R.Tv este acum preponderent digitală, 

echipamentele şi facilităţile analog video fiind doar insule de excepţie într-o 

mare de echipamente digitale; 

emisia este complet digitalizată şi automatizată cu ajutorul unui sistem 

informatic de automatizare a emisiei; 

sunetul este produs şi emis stereo, iar procesarea sa este complet 

informatizată; 

calitatea semnalului video-audio este superioară; 

studiourile teritoriale au fost dotate cu echipamente digitale de producţie, iar 

acest proces trebuie continuat şi în 2009; 

a fost lansat un nou studio teritorial la Târgu Mureş, într-o locaţie temporară 

şi a fost finalizat noul sediu (definitiv) al Studioului Teritorial TVR Târgu 

Mureş; în 2009 acesta va fi dotat cu echipamente de producţie video-audio; 

a fost dat în folosinţă un studio nou (13); 

sunt în curs de modernizare două studiouri mari de producţie (2 şi 3), urmând 

ca acestea să fie finalizate în martie 2009; 

a fost demarat procesul de modernizare a sistemului informatic şi a 

întregului parc de calculatoare, proces programat să se încheie în iulie 2009; 

a fost demarat şi este în curs de finalizare (martie 2009) sistemul de 

teleprezenţă, prin videoconferinţă, care facilitează comunicarea studiourilor 

teritoriale cu telecentrul din Bucureşti, reducându-se astfel cheltuielile de 

deplasare. 

126

C. Departamentul Utilitare 

În anul 2008, Departamentul Utilitare a asigurat programarea lucrărilor de 

investiţii în construcţii şi a lucrărilor de reparaţii capitale la construcţiile aflate în 

administrarea S.R.Tv. Au fost amenajate şi modernizate diferite clădiri ale S.R.Tv, cum 

ar fi Studioul Teritorial Târgu Mureş (locaţie temporară), Studioul Teritorial Timişoara 

(Regie). 

Contracte 

Departamentul Utilitare a coordonat principalele lucrări de amenajare şi 

reparaţii în anul 2008, executate în baza contractelor atribuite prin licitaţii publice 

desfăşurate pe parcursul anului: 

CONTRACT NR. 11.555/31.10.2006 

S-au executat „lucrări de amenajare a cabinelor regiilor finale TVR 1 şi TVR 2 – 

S.R.Tv şi alimentare cu energie electrică suplimentară“. 

- Continuare din 2006 

- Valoare contract – 453.720,10 lei cu TVA, din care a fost executat în 2008 – 

202.009,20 lei cu TVA 

- Proces verbal la terminarea lucrărilor – 04.04.2008 

CONTRACT NR. 12.317/ 06.03.2007 – continuare din 2007 

S-au executat „lucrări de modernizare clădiri S.R.Tv“, respectiv: Corp Studiouri 

(camera 145 - culoar emisie; spaţii MGS I şi MGS II - culoar emisie ; spaţii tehnice 

- etajul 2); Corp Ateliere (tâmplărie PVC cu geam termopan şi birou achiziţii 

licitaţii); Cabină Poartă Pangratti (amenajare interioară); Studioul Teritorial 

Târgu Mureş (amenajare şi compartimentare imobil din str. Brăila, nr. 10). 

- Valoare contract – 1.349.111,86 lei cu TVA, din care a fost executat în 2008 – 

589.871,17 lei cu TVA; 


CONTRACT NR. 13.879/11.06.2008 

S-au executat „lucrări de modernizare a clădirii pentru Studioul Teritorial TVR 

Târgu Mureş“. 

- Valoare contract – 13.510.298,48 lei cu TVA 

- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 15.12.2008 

CONTRACT NR. 14.220/01.09.2008 

S-au executat „servicii de proiectare – studiu de fezabilitate - Studioul Teritorial 

TVR Cluj“. 

- Valoare contract – 524.932,80 lei cu TVA 


CONTRACT NR. 14.452/11.11.2008 

127

128 

S-au executat „servicii de proiectare – studiu de fezabilitate - Studioul Teritorial 

TVR Iaşi“. 

- Valoare contract – 452.200 lei cu TVA 

- Proces-verbal la terminarea lucrărilor – 22.10.2008 

Valoarea totală a lucrărilor de construcţii executate în anul 2006 este de 

15.279.311,65 lei cu TVA, din care fonduri de la bugetul de stat – 14.487.431,28 lei cu 

TVA şi fonduri proprii - 791.880,37 lei cu TVA. 

Servicii asigurate de Departamentul Utilitare 

Departamentul Utilitare a asigurat în cursul anului 2008 servicii de curăţenie, 

igienizare, peisagistică, deratizare, salubrizare. Totodată, au fost întreprinse lucrări 

precum: 

transport; 

montarea, întreţinerea şi repararea unor piese de mobilier; 

reparaţii curente ale barierelor de acces auto şi ale căilor de acces din curte 

şi din interiorul clădirilor S.R.Tv; 

lucrări curente de lăcătuşerie, tâmplărie, mochetare, capitonări uşi; 

confecţionarea unor piese de mobilier: dulapuri pentru casete şi documente, 

birouri, mese tehnologice. 

Colectivul Magazie - Mijloace de Inventar şi Arhivă a administrat obiectele de 

inventar aflate în gestiune, acestea fiind în anul 2008 de aproximativ 270.032,87 lei. 

46,91% a reprezentat ponderea obiectelor de inventar, restul fiind ponderea mijloacelor 

fixe. 

Formaţia Pompieri Civili 

În cadrul Departamentului Utilitare îşi desfăşoară activitatea grupul pompierilor 

civili, structură constituită şi funcţionabilă în baza ordonanţei Guvernului nr. 60/1997 

privind apărarea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr. 212/1997. 

Cei 35 de pompieri civili sunt organizaţi pe grupe PSI şi asigură în fiecare zi 

respectarea normelor pentru situaţii de urgenţă la fiecare loc de muncă din S.R.Tv., la 

sediile din Dorobanţi şi Moliere. Forma ia de Pompieri Civili coordonează, instruieşte şi 

verifică activitatea grupelor PSI din Autobaza S.R.Tv. şi Arhiva S.R.Tv. - Jilava, grupe 

care au în componenţă un număr de 11 pompieri civili. Cu sprijinul pompierilor civili au 

fost monitorizate şi parcările autovehiculelor în incinta societăţii. 

Serviciul Transporturi Auto 

Acesta este serviciul care a asigurat exploatarea şi întreţinerea parcului auto, 

incluzând şi autoturismele studiourilor teritoriale şi ale corespondenţilor locali.

Serviciul Transporturi Auto a avut în dotare, la începutul anului, 284 de 

autovehicule din care 226 erau autoturisme. În cursul anului 2008, au fost retrase 8 

autoturisme şi au fost achiziţionate 4 autovehicule: 2 autospeciale DSNG marca 

Mercedes pentru sediul central, 1 car color marca Renault pentru Studioul Teritorial 

Craiova (second hand), o anexă - car marca Iveco pentru Studioul Teritorial TVR 

Craiova (second hand). 

La sfârşitul anului 2008, Serviciul Transporturi Auto coordona un parc auto 

format din 280 de autovehicule, din care 218 erau autoturisme. La Bucureşti se află în 

exploatare un parc activ de 209 autovehicule, din care 150 sunt autoturisme. 

Consumul de combustibil a scăzut în cursul anului 2008, faţă de anii 2006 – 2007, 

cu 24,87 %, respectiv 11,29 % , cu toate că preţul per litru de combustibil în 2008 a fost 

mai mare decât în anii precedenţi. 

Angajaţii atelierului de întreţinere şi reparaţii al Serviciului Transporturi Auto au 

executat 699 de reparaţii în 2008: 53 de revizii tehnice de gradul I, 144 de revizii tehnice 

de gradul II, 466 de reparaţii curente, 7 repara ii capitale motor, 4 reparaţii capitale 

pentru cutie de viteze, 14 reparaţii capitale de caroserie, o reparaţie accident şi 10 

comenzi interne. 

Pentru cele 80 de autovehicule marca Opel, achiziţionate în perioada 2004-2007 

(reparaţiile şi întreţinerea s-au efectuat la S.C. EREBUS TEHNICS INTERNATIONAL 

S.R.L. în baza contractului de prestări servicii în perioda de garanţie), Serviciul 

Transporturi Auto a întocmit documentaţia pentru demararea procedurii de achiziţie 

publică de piese de schimb. Documentaţia a fost aprobată prin H.C.D. nr.74 din 

01/28/2009. Cheltuielile pentru reparaţiile şi întreţinerea acestei mărci de autovehicule 

se reduce cu 30-35%, prin efectuarea lor de către personalul specializat al atelierului 

de întreţinere şi reparaţie, ca urmare a încheierii contractului de achiziţie de piese de 

schimb. 

Serviciul Energo-Tehnologic 

Printre lucrările efectuate în regie proprie se numără: 

tablou distribuţie regie platou 1, platou 2, Studiou Moliere; 

realizarea instalaţiei electrice regie, în Studioul Moliere; 

suplimentarea iluminatului ambiental din curtea sediului din Moliere; 

realizarea instalaţiei de alimentare pentru supraveghere video dispecerat 

şoferi; 

modificarea tabloului electric şi executarea racordului electric CDC; 

executarea racordurilor electrice la echipamentele din CDC; 

executarea tabloului electric de distribuţie şi realizarea racordurilor electrice 

la echipamentele din regia multicanal; 

129

130 

realizarea instalaţiei electrice pentru prize şi iluminat în încăperile rezultate 

din recompartimentarea MGS; 

refacerea alimentării electrice la tabloul electric din studioul de înregistrare 

sunet; 

realizarea alimentării electrice, montare tablou distribuţie, instalaţie electrică 

la prize, lumini, aer condiţionat în noul dispecerat sunet; 

realizarea alimentării electrice la aerele condiţionate pentru echipamentele 

video din regiile studiourilor 1,2,3; 

demontarea şi montarea UPS sudioul 4; 

montarea echipamentului ce a asigurat rezerva energetică la Festivalul 

„Cerbul de Aur”; 

modernizarea tablourilor de distribuţie în regia studioului 3; 

realizarea instalaţiilor de iluminat a tablourilor de distribuţie sunet în 

platourile studiourilor 1, 2, 3; 

realizarea alimentării cu energie electrică a instalaţiei wirelles în platourile 

studiourilor 3, 11, Pangratti; 

înlocuirea prizelor 220V în platourile studiourilor 1, 2, 3; 

realizarea racordului energetic la tabloul de distribuţie pentru antena de 7m 

şi 9m; 

modificarea alimentării electrice a camerei TOC în vederea rezervării pe UPS; 

modificarea alimentării electrice a regiei studioului 4; 

au fost puse în funcţiune noile corpuri de iluminat la autobaza S.R.Tv; 

au fost definitivate lucrările începute în anul 2007 la instalaţiile electrice 

pentru echipamentele de emisie prin satelit montate pe maşini pentru 

studiourile teritoriale din Iaşi şi Cluj şi sediul central; 

reparaţia ventilatoarelor aflate în punctul de alimentare cu energie electrică a 

S.R.T.v; 

reparaţia motoarelor pompe: staţia de frig, staţia de hidrofoare, Centrala 

Termică; 

înlocuirea pompelor submersibile baaşă Corp Ştiri; 

reparaţia pompelor la schimbătorul de căldura în plăci de la Corpul 

Redacţional; 

înlocuirea tronsonului alimentare apă caldă zona II din Centrala Termică; 

înlocuirea tronsonului alimentare apă caldă în punctul termic din Corpul 

Redacţional; 

montarea instalaţiei de ventilaţie la maşina de serigrafiat; 

reparaţii ale electrovanelor cu 3 căi la centrala de ventilaţie; 

înlocuirea ventilatoarelor la grupuri sanitare şi spaţii pentru fumat; 

reparaţia chiller York Corp Pangratti;

curăţarea mecanică a condensatorului de la chiller York; 

reparaţia distribuitorului încălzire centrală termică Dorobanţi; 

montarea radiatoarelor termice pe culoarul exterior în Studioul Moliere. 

Au fost întocmite caietele de sarcini, s-au urmărit şi s-a făcut recepţia 

următoarelor lucrări: 

modificări tablou general la Studioul Moliere (Contract. Nr. 14402/28.10.2008 

= 61.036,47 lei fără TVA); 

contract pentru înlocuirea tronsonului de canalizare la mare adâncime S.R.Tv 

- Corp Ateliere (Contract nr.13548/17.032008 = 50.944,33 lei fără TVA); 

contract reparaţie boiler centrală termică în sediul din Dorobanţi (Contract 

nr. 13316/23.01.2008 = 31.034,15 lei cu TVA); 

contract reparaţie boiler centrală termică la Studioul Moliere (Contract 

13839/02.06.2008 = 20.574,076 lei cu TVA); 

contract înlocuire schimbător de căldură la centrala termică în sediul 

Dorobanţi; 

revizie, conform prescripţiilor I.S.C.I.R, la cazanul din centrala termică în 

Studioul Pangratti, Corp A; 

contract pentru înlocuirea bateriilor de încălzire – răcire, grup climatizare 

centrală ventilaţie Corp Studiouri (Contract nr.14051/22.07.2008 = 142.201 lei 

cu TVA); 

elaborarea documentaţiei pentru branşament gaze centrală termică Jilava; 

repararea şi decolmatarea chimică la cazanul aflat în centrala termică 

Dorobanţi; 

efectuarea unor lucrări de reamenajare a instalaţiei de climatizare în regiile 

şi birourile din Corpurile Studiouri, tiri şi Redacţional; 

înlocuirea coşului de fum la centrala termică în Studioul Moliere; 

contract service aparate aer condiţionat S.R.Tv, Moliere şi Autobază; 

contract service centrale climatizare Corp Ştiri; 

contract piese de schimb chiller York; 

contract service chiller York. 

131

132

133

II. Rezultatele Direcţiei Tehnico - Administrative în 2008: 

achiziţii de echipamente (investiţii) - 39.192.000 lei, din care: fonduri proprii - 5.715.000 

lei şi 33.477.000 lei de la bugetul de stat; 

achiziţii lucrări (investiţii) -15.335.000 lei din care: fonduri proprii - 618.000 lei 

şi 14.717.000 lei de la bugetul de stat; 

licenţe IT (investi ii) - 508.500 lei; 

consum energie electrică, apă, gaze - 3.914.650 lei; 

servicii, întreţinere şi reparaţii - 4.539.500 lei din care: servicii şi reparaţii 

echipament tehnic şi IT - 2.748.500 lei; servicii şi reparaţii utilitare - 1.791.000 

lei; 

cheltuieli cu materiale şi obiecte de inventar (fără combustibil) -1.566.000 lei. 

134 

Analiză comparativă 2006 – 2007 – 2008, privind rezultatele economice ale 

Direcţiei Tehnico-Administrative (mii lei): 

2006 2007 2008 

Achiziţii de echipamente (investiţii) 26.251,5 24.014 39.192 

fonduri proprii 26.251,5 16.557 5.715 

buget de stat 0 7.457 33.477 

Achiziţii lucrări (investiţii) 1.713 1.036 15.335 

fonduri proprii 1.713 1.036 618 

buget de stat 0 0 14.717 

Achiziţii auto (investiţii) 2.588 193 0 

Consum energie electrică, apă, 

gaze 

3.138 3.478,5 3.914,6 

Cheltuieli cu materiale şi obiecte 6.156 

de inventar + servicii întreţinere şi 

reparaţii 

5.745 6.105,5 

III. Transmisii asigurate de Direcţia Tehnică 

Direcţia Tehnico - Administrativă a efectuat 856 de transmisii şi recepţii de pe 

teren cu ajutorul autospecialelor de tip DSNG. 209 din aceste transmisii au prezentat un 

grad ridicat de dificultate. În staţia de la etajul 13 din Corpul Redacţional sau prin

eţeaua SNR au fost recepţionate 341 de transmisii cu maşini de radioreleu şi 414 

transmisii cu jurnalistică electronică. 

Prin CNCT (Centrul Naţional de Coordonare Tehnică) au fost preluate 

următoarele evenimente prin reţeaua Eurovision : 

1. Transmisii multilaterale recepţionate din reţeaua EBU – 436: 

Olimpiada de Vară de la Beijing – 298 transmisii, însumând 356 de ore, din 

care peste 80% live pe canalele TVR 1, TVR 2 şi TVR HD; 

CE Fotbal Austria i Elveţia – 31 de meciuri, 60 de ore de transmisie; 

CM Motociclism viteză 125 cmc – 18 transmisii; 

CE Gimnastică feminin Franţa – 2 transmisii, 6 ore; 

CE Gimnastică masculin Elveţia – 2 transmisii, 5 ore; 

CM Gimnastică Madrid – 2 transmisii, 6 ore; 

Transmisiile de Formula 1 – 32, totalizând 75 ore; 

Turneul celor 6 Naţiuni la Rugby – 8 transmisii, 16 ore; 

Întâlnirile de Cupa Davis ale României la tenis – 5 meciuri; 

CE de Patinaj Artistic, Zagreb – 5 transmisii, 17 ore; 

CE Handbal feminin Skopje – 9 transmisii, totalizând 18 ore; 

Concursul „Eurovision” şi „Eurovision Junior”, totalizând 18 ore; 

Concerte Viena, Berlin, Bologna – 6 transmisii, 14 ore, etc. 

2. Transmisii unilaterale recepţionate (pentru ştiri şi sport) – 440, totalizând 109 

ore. 

3. Transmisii recepţionate prin reţeaua EBU şi transmise în format HD – 7 

meciuri de la Campionatul European de Fotbal, Olimpiada de Vară de la Beijing, 

cursele de Formula 1; 

4. Transmisii unilaterale date în reţeaua EBU pentru corespondenţii străini – 81; 

5. Transmisii multilaterale date în reţeaua EBU, ocazionate de transmisii sportive 

produse de TVR sau alte televiziuni – 18, totalizând 37 de ore; 

6. Subiecte transmise la schimburile de actualităţi – 219; 

7. Preluarea de transmisii unilaterale de la JO Beijing 2008, pe canal dedicat – 

aproximativ 90 de ore; 

8. S-a organizat feedpoint-ul şi s-au coordonat transmisiile din poziţiile de standup 

şi din cele două studiouri amenajate la Summit-ul NATO de la Palatul 

Parlamentului – total 722 de transmisii; 

9. S-a asigurat coordonarea tehnică a posturilor de comentator, din studioul 7 şi 

a celor efectuate prin ISDN, de la competiţiile interne şi internaţionale. 

IV. Obiective strategice în 2009 – finalizarea digitalizarii 

În lumea tehnologică şi informatizată în care trăim, Societatea Româna de 

Televiziune trebuie să îşi acordeze structurile şi fluxurile de producţie cu necesităţile 

135

impuse de asigurarea unui standard ridicat de calitate, atât tehnică, cât şi a 

programelor sale. În acest sens este necesară continuarea retehnologizării în vederea 

eliminării complete a echipamentelor analogice şi pentru a permite tranziţia totală la 

workflow-uri de producţie digitală neliniară. Astfel va fi facilitată, creatorilor de 

conţinut, accesarea aplicaţiilor media mai flexibile, în fluxuri mai fluide, pentru a se 

putea concentra pe crearea conţinutului audio-video de calitate, eliberaţi fiind de 

balastul tehnologic care să limiteze gândirea creatoare. 

În acelaşi timp, Televiziunea Română, alături de celelalte instituţii din România, 

are obligaţia să asigure tranziţia completă la digital până în 2012, asa cum rezultă din 

directivele Comunităţii Europene privind „complete analog shutdown”. În acest sens, 

am colaborat şi colaborăm cu specialiştii Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii 

pentru elaborarea unui plan de digitalizare a emisiei radioelectrice şi de implementare 

a emisiei digitale DVB-T, în acord cu strategia Ministerului Comunicaţiilor şi a Societăţii 

Informaţionale. 

În calitatea sa de formator şi deschizător de drumuri în peisajul media din 

România, Societatea Română de Televiziune are obligaţia să continue efortul de 

migrare a producţiei sale către High Definition. Scopul este acela de a permite, pe de o 

parte, stocarea materialelor în format calitativ şi, pe de altă parte, să emită programe 

din ce în ce mai variate pe canalul TVR-HD, pentru a se ajunge până în 2010 la emisia 

permanentă de conţinut HD (24 din 24). 

Având în vedere aspectele menţionate mai sus, Direcţia Tehnico-Administrativă 

îşi propune să realizeze în 2009 următoarele activităţi de dezvoltare: 

finalizarea achiziţiei şi instalării de echipamente în vederea trecerii complete 

la emisia digitală, automată, pentru toate canalele – în acest moment TVR 1 

emite dintr-o regie mixtă de emisie-producţie, toate celelalte canale având 

emisia automată; 

creşterea capacităţilor de stocare pe videoserver şi îmbunătăţirea actualului 

sistem prin adăugarea de noi facilităţi: ingest şi monitorizare HD, playout HD, 

short/long time archive, control prin accesarea bazei de date în format low 

resolution; 

pentru eliminarea actualelor sisteme de stocare pe bandă a materialelor este 

necesară interconectarea videoserver-ului cu sistemele de producţie-montaj 

non-lineare; 

finalizarea Studioului Teritorial Târgu Mureş prin achiziţia şi instalarea 

echipamentelor de producţie audio-video; 

proiectarea şi execuţia sediului Studioului Teritorial TVR Iaşi; 

proiectarea şi începerea execuţiei Studioului Teritorial TVR Cluj; 

proiectarea Studioului Teritorial TVR Craiova; 

reabilitarea termică a Corpului Redacţional din Bucureşti; 

136

137 

achiziţionarea a două care de reportaj HD; 

reutilarea completă a unui studio de producţie de divertisment în sistem HD; 

dotarea carelor de reportaj cu unităţi de înregistrare video optică; 

finalizarea modernizării echipamentelor radio din staţia de emisie prin satelit 

pentru asigurarea capacităţilor actuale de emisie şi trecerea la emisia cu 2 

purtătoare radio; 

achiziţia şi instalarea echipamentelor de interconectare dintre punctul de 

recepţie radiorelee din Blocul Turn şi sistemele digitale de control, transfer şi 

distribuţie din cadrul Telecentrului Dorobanţi; 

elaborarea unui plan de construcţie şi asigurare a emisiei, construcţia şi 

echiparea unui centru naţional de emisie în situaţii critice de tip disaster 

recovery; 

finalizarea proiectului de modernizare a sistemului informatic din S.R.Tv; 

îmbunătăţirea sistemelor audio de prelucrare şi emisie prin instalarea de 

echipamente automate de control şi corecţie a parametrilor semnalelor audio 

analogice şi digitale.

138

139

CAPITOLUL 8: RESURSE UMANE 

Unul dintre obiectivele actualei conduceri a SRTV, stabilit încă de la preluarea 

mandatului, a fost eficientizarea activităţii personalului din SRTv. Astfel, deşi a avut loc 

o scădere de personal şi o schimbare importantă a raportului dintre angajaţii care 

lucrează la centru şi cei din teritoriu, au fost lansate două noi canale – TVR 3 şi TVR 

INFO, studioul teritorial TVR Târgu Mureş şi postul experimental TVR HD. 

Din punct de vedere strategic, actuala conducere a SRTv a acordat o mai mare 

importanţă canalelor regionale. Astfel, numărul angajaţilor în teritoriu a crescut, în 

timp ce la centru s-a redus simţitor. Strategia generală de resurse umane a urmărit şi 

urmăreşte, cu precădere, formarea, pregătirea şi adaptarea personalului la: 

• dezvoltarea tehnologică, în sensul operării la capacităţi optime a noilor 

tehnologii, respectiv, a celor digitale; 

• noile tendinţe în materie de conţinut editorial, precum şi artistic şi estetic; 

• operarea şi exploatarea în condiţii de eficienţă ridicată a resurselor de 

producţie. 

De asemenea, s-a urmărit aplicarea, adaptată la realităţile din SRTV, a politicilor 

de resurse umane în ceea ce priveşte: recrutarea şi selecţia de personal, angajarea, 

formarea şi perfecţionarea angajaţilor, stabilirea unor structuri de dezvoltare a carierei 

angajaţilor, relaţiile de muncă, securitatea şi sănătatea în muncă, motivarea, implicarea 

şi participarea angajaţilor la toate activităţile specifice, de la cele de concepţie şi cele de 

producţie, până la cele de suport şi întreţinere. 


Departamentul Resurse Umane este un compartiment funcţional, subordonat 

direct preşedintelui-director general şi care are relaţii de colaborare cu toate 

compartimentele din organigrama TVR. Domeniul său de activitate este structurat în 

două părţi: 

gestionarea personalului din Televiziunea Română – activitate realizată de către 

Serviciul Personal; 

dezvoltarea resurselor umane existente în TVR şi furnizarea de noi resurse 

umane corespunzătoare cerinţelor instituţiei – activitate realizată de către 

Colectivul Recrutare, Evaluare, Perfecţionare. 

Obiectivele Serviciului Personal: 

managementul activităţii (organizarea muncii); 

stabilirea drepturilor salariale, de stimulare şi de recompensare a salariaţilor; 

140

141 

gestionarea resurselor umane; 

aplicarea normelor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; 

asigurarea serviciilor medicale şi psihologice pentru salariaţii TVR, prin 

intermediul Cabinetului Medical şi al Cabinetului Psihologic din TVR, şi a 

serviciilor de medicina muncii prin intermediul medicului specializat în domeniul 

respectiv, angajat al instituţiei. 

Obiectivele Serviciului Recrutare, Evaluare, Perfecţionare în anul 2008 au vizat: 

recrutarea personalului folosind surse interne şi externe; 

selecţia de personal – interviuri la sediul TVR, teste psihologice, teoretice şi 

practice; 

evaluarea posturilor de execuţie din SRTv; 

evaluarea performanţelor profesionale ale salariaţilor (pentru funcţiile de 

conducere şi pentru cele de execuţie); 

perfecţionarea pregătirii profesionale prin organizarea de cursuri de 

perfecţionare pornind de la necesităţile semnalate de către personalul de 

conducere; 

dezvoltarea carierei. 

Activităţi importante şi efectele lor 

Recrutarea şi selecţia de personal, conform Procedurii de recrutare şi selecţie a 

personalului din SRTv, folosind surse interne şi externe (presă, Internet, site-uri 

specializate). Au fost organizate concursuri pentru posturile de execuţie vacante sau 

nou înfiinţate, mai ales în cadrul studiourilor teritoriale ale TVR, sau pentru posturi de 

conducere, dar şi examene de promovare sau de schimbare a locului de muncă: 

124 de concursuri pentru 186 de posturi de execuţie; 

6 concursuri pentru 6 posturi de conducere; 

128 de examene de promovare sau pentru schimbarea locului de muncă; 

1292 de candidaţi înscrişi, care au participat la fazele superioare ale 

concursurilor. 

Formarea profesională 

Şi în 2008, Televiziunea Română a fost preocupată de profesionalizarea 

angajaţilor săi, prin intermediul cursurilor şi training-urilor desfăşurate în ţară sau în 

străinătate. În acest sens, Departamentul Resurse Umane a desfăşurat următoarele 

activităţi: 

identificarea nevoii de training; 

întocmirea planului de training pe anul 2008; propunere de proiect de buget 

pentru această activitate;

identificarea unor furnizori de training din ţară şi străinătate; 

selecţia angajaţilor care au participat la training-uri internaţionale; 

organizarea training-urilor interne – negocierea cu lectori, stabilirea 

programelor de curs, organizarea cursurilor din punct de vedere administrativ. 

În anul 2008, Departamentul Resurse Umane a organizat 19 cursuri interne, în 

cadrul cărora au fost instruiţi 388 de cursanţi, pe parcursul a 544 de ore. În acelaşi 

interval, 91 de salariaţi ai TVR au participat la 2.360 de ore de pregătire în cadrul a 21 de 

cursuri externe, organizate de firme specializate din ţară, la sediile lor. La 18 seminarii 

internaţionale desfăşurate în străinătate au plecat 22 de angajaţi. TVR a găzduit patru 

workshop-uri internaţionale, unde şi-au completat cunoştinţele 54 de persoane, pe 

parcursul a 148 de ore. Departamentul Resurse Umane a coordonat practica 

studenţească, timp de 644 de ore, pentru 32 de studenţi. 

Administrarea de personal 

Printre activităţile importante ale Departamentului Resurse Umane se află şi 

gestionarea bazelor de date şi organizarea muncii. În acest sens, angajaţii acestei 

structuri s-au ocupat de: gestionarea bazei de date de personal şi a Registrului General 

de Evidenţă al salariaţilor, în format electronic; întocmirea Contractelor Individuale de 

Muncă (CIM) la angajare şi a actelor adiţionale la CIM (pentru orice modificare 

intervenită într-un contract de muncă), ale actelor adiţionale la CIM pentru producători 

şi pentru salariaţii care beneficiază de statutul de moderator/prezentator; înscrierea în 

carnetele de muncă a tuturor modificărilor intervenite în CIM (majorări salariale, 

indexări, modificare a locului muncă sau a funcţiei, etc.); întocmirea formalităţilor de 

angajare; administrarea dosarelor personale, eliberarea de adeverinţe; întocmirea 

dosarelor de pensionare, eliberarea de adeverinţe pentru recalcularea pensiei. 

S-au efectuat 56 de recalculări de pensii, s-au întocmit 75 de dosare de pensionare, 

dintre care 41 pentru limită de vârstă, 27 pentru pensionare anticipată, şase dosare de 

pensionare pentru invaliditate şi unul pentru pensie de urmaş. La Resurse Umane s-au 

înregistrat 155 de încetări ale Contractului Individual de Muncă, dintre care: 53 prin 

pensionare, 50 prin acordul părţilor, opt prin deces, 20 prin expirarea termenului, 19 

prin demisie, unul pentru necorespundere profesională, două concedieri şi unul din 

motive disciplinare. 

De asemenea, s-au efectuat 127 de angajări, dintre care 75 în Bucureşti (48 de 

persoane cu CIM nedeterminat şi 27 de persoane cu CIM determinat) şi 52 la studiouri 

teritoriale (48 de persoane cu CIM nedeterminat şi 4 persoane cu CIM determinat). Per 

total: 96 de angajări cu CIM pe durată nedeterminată şi 31 cu CIM pe durată 

determinată. 

142

Au fost administrate circa 3300 de dosare de personal activ (câte 600 de dosare 

repartizate fiecărui Inspector de resurse umane), plus dosarele foştilor salariaţi ai 

SRTv. 

La capitolul organizarea muncii, au fost introduse noi ocupaţii în Clasificatorul 

Ocupaţiilor din România (COR), au avut loc reorganizări şi restructurări, au fost 

întocmite decizii referitoare la raporturile de muncă. 

Astfel, s-au făcut demersuri către Ministerul Muncii în vederea introducerii unor noi 

ocupaţii în Clasificatorul Ocupaţiilor din România (COR), au fost întocmite toate deciziile 

emise de preşedintele-director general privind numiri sau eliberări din funcţie, încetări 

sau suspendări ale raporturilor de muncă; delegări de competenţe etc. În total, au fost 

întocmite şi puse în practică 338 de decizii ale preşedintelui-director general. 

De asemenea, Departamentul Resurse Umane a pus în aplicare hotărârile Consiliului 

de Administraţie privind modificări ale structurii organizatorice a TVR, inclusiv 

reorganizări ale unor compartimente, după cum urmează: reorganizarea Direcţiei 

Tehnico - Administrative prin desfiinţarea Serviciului IT&C şi înfiinţarea Serviciului 

Sisteme Informatice şi dezvoltare IT în cadrul aceleiaşi direcţii; înfiinţarea Colectivului 

Tipărituri în cadrul Direcţiei Tehnico - Administrative; înfiinţarea studioului teritorial 

TVR Târgu Mureş; înfiinţarea Colectivului Grafică TV Online în cadrul Direcţiei Tehnico - 

Administrative; reorganizarea Direcţiei Programe prin desfiinţarea Departamentului 

Producţie Editorială şi înfiinţarea Direcţiei Editoriale, desfiinţarea posturilor de editor 

coordonator şi producător delegat; înfiinţarea canalelor TVR 3 şi TVR INFO; înfiinţarea 

Colectivului INFO CRAWL în cadrul Direcţiei Editoriale; înfiinţarea a 182 de posturi noi în 

structura organizatorică a TVR, dintre care 131 la studiourile teritoriale. 

Modificările de structură organizatorică, inclusiv reorganizările succesive ale 

unor compartimente, au avut ca obiective propuse: eficientizarea activităţii, adecvarea 

oamenilor la posturile pe care le ocupă, reproiectarea fluxurilor informaţionale şi de 

producţie, înfiinţarea unor activităţi noi, absolut necesare pentru funcţionarea 

instituţiei. Astfel, s-au operat modificări de funcţii de execuţie sau de locuri de muncă 

pentru o parte dintre salariaţi şi eliberări din funcţii de conducere, ca urmare a 

reorganizărilor. 

Securitate şi sănătate în muncă 

În privinţa securităţii şi sănătăţii în muncă au fost aplicate normele în domeniu, 

s-au efectuat instructajele privind protecţia muncii, au fost asigurate echipamentele de 

protecţie a personalului care lucrează în condiţii de risc, s-a întocmit proiectul „Planul 

de măsuri privind securitatea şi sănătatea în muncă a lucrătorilor din SRTv”. 

Departamentul Resurse Umane s-a implicat în efectuarea determinărilor privind 

condiţiile de muncă: în 2008 s-au efectuat determinări ale factorilor de mediu şi 

impactul lor asupra stării de sănătate a lucrătorilor, la un număr de 40 locuri de muncă 

143

din zonele de producţie ale SRTv, convenite cu Sindicatul reprezentativ (SPUSTv), 

urmate de o serie de recomandări şi un plan de măsuri tehnico-organizatorice. 

De asemenea, angajaţii de la Resurse Umane s-au implicat în evaluarea locurilor 

de muncă din punctul de vedere al riscurilor de accidente şi îmbolnăvire profesională. 

Această evaluare, care, conform legii, este obligatorie pentru toate locurile de muncă, 

s-a efectuat în anul 2008 de către o firmă specializată, pentru 25 de locuri de muncă din 

SRTv. Recomandările şi măsurile tehnico-organizatorice propuse de evaluator şi de 

medicul de medicina muncii au fost înaintate conducătorilor locurilor de muncă. 

Totodată, au fost cercetate accidentele de muncă, întocmindu-se dosare de 

cercetare pentru trei accidente de muncă petrecute în SRTv în anul 2008 (din care unul 

mortal). 

Evaluări medicale şi psihologice, intervenţii în situaţii de urgenţă, medicina muncii 

Personalul specializat a acordat salariaţilor SRTv asistenţă medicală, între orele 

7.00-23.00, inclusiv sâmbăta şi duminica, a intervenit în cazul unor accidente de muncă, 

a efectuat examene medicale la angajare sau la reluarea activităţii, controale medicale 

periodice pentru toţi salariaţii, evaluări psihologice periodice şi la angajare, a întocmit 

dosarele medicale ale tuturor angajaţilor, a oferit consiliere psihologică şi servicii de 

medicina muncii. 

Cifre: 

număr total consultaţii medicale – 12.008; 

tratamente, electrocardiograme, TA – 5.881; 

audiometrii – 517; 

urgenţe medico-chirurgicale rezolvate – 259; 

transport cu ambulanţa din dotare la spitale de urgenţă - 49 de cazuri; 

s-au efectuat 90 de examene medicale la angajare/reluarea activităţii şi 1380 de 

controale medicale periodice; 

sunt în curs de reevaluare şi completare a investigaţiilor un număr de circa 150 

de salariaţi, iar în evidenţă specială (fiind avizaţi apt cu diferite recomandări) un 

număr de 349 de salariaţi; 

s-au asigurat măsurile antiepidemice necesare în cazurile de TBC pulmonar (3) 

şi hepatită epidemică (5) depistate; 

90 de examene psihologice la angajare/reluarea activităţii; 

138 de examinări psihologice periodice; 

35 de examinări psihologice, la solicitarea medicului de medicina muncii; 

20 de evaluări psihologice, în cadrul procesului de recrutare. 

144

Evaluarea personalului, evaluarea posturilor, fişe de post 

Departamentul Resurse Umane a gestionat procesele de evaluare periodică (de 

două ori pe an) a performanţelor profesionale ale personalului de execuţie şi ale 

personalului de conducere, a acordat consiliere evaluatorilor şi persoanelor evaluate, a 

reactualizat analiza posturilor de execuţie din SRTv, a întocmit fişele de post pentru noii 

angajaţi. De asemenea, a elaborat sau reactualizat fişele de post pentru Direcţia 

Editorială, Direcţia Programe, o parte din Direcţia Tehnico - Administrativă şi Direcţia 

Artistică şi Producţie. 

În anul 2008, Departamentul Resurse Umane, cu sprijinul Direcţiei Marketing şi 

Comunicare de Produs, Colectivul Analiză şi Cercetare, a realizat un sondaj în rândul 

managementului SRTv, privind opinia managementului SRTv faţă de actuala 

Metodologie de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului de execuţie din 

SRTv. Din analiza răspunsurilor la întrebările din chestionar a rezultat că, teoretic, 

sistemul corespunde cerinţelor SRTv. 

În relaţia cu sindicatul au existat comunicări pe probleme privind protecţia şi 

drepturile salariaţilor. De asemenea, Departamentul Resurse Umane a organizat şi a 

participat la şedinţe de negociere a Contractului Colectiv de Muncă şi la şedinţele 

Comisiei Paritare. Reprezentanţii sindicatului au făcut parte din comisiile de concurs. 

Consultanţă pentru salariaţi pe probleme de resurse umane şi legislaţie 

Şi în 2008, Departamentul Resurse Umane a acordat consultanţă salariaţilor 

privind modificările legislative. În cazul oricărei schimbări implementate în TVR 

(reorganizări, restructurări, acordarea unor drepturi negociate prin CCM etc.) sau 

iniţiată la nivel naţional (schimbări legislative), Departamentul Resurse Umane a oferit 

informaţii sau răspunsuri la problemele salariaţilor, reprezentând de multe ori interfaţa 

dintre conducere şi aceştia. 

Negocierea şi actualizarea Contractului Colectiv de Muncă (CCM) la nivel de unitate 

Reprezentanţii Departamentului Resurse Umane au participat la discutarea 

proiectului CCM 2008-2009, au furnizat informaţii preşedintelui-director general şi 

comisiei în vederea negocierii acestuia cu partenerul social, s-au ocupat de 

înregistrarea CCM la Direcţia de Muncă din Ministerul Muncii, de încheierea Actului 

Adiţional nr.1 la CCM 2008-2009 şi au participat în Comisie Paritară pentru 

interpretarea unor clauze din CCM al SRTV, în vigoare. 


Bugetul destinat perfecţionării este redus cu mult faţă de solicitările primite. 

Cererile de perfecţionare transmise nu au întotdeauna un fundament clar. De 

145

146 

multe ori, nu s-a pus accent pe training-uri de dezvoltare personală/abilităţi etc. 

şi din cauza lipsei resurselor financiare. 

Întâmpinăm în continuare dificultăţi în ceea ce priveşte mobilizarea salariaţilor în 

vederea participării la controalele medicale periodice (obligatorii prin lege 

pentru salariaţii din locurile de muncă cu risc) din cauza deplasărilor frecvente, a 

lucrului în schimburi sau chiar a dezinteresului ori a temerii nejustificate de 

pierdere a locului de muncă, în cazul unor probleme medicale dovedite în urma 

acestor controale. 

Elemente de analiză comparativă 2006 – 2007 – 2008 

Departamentul Resurse Umane a avut 31 de salariaţi în decembrie 2006, 32 în 

decembrie 2007 şi tot 32 în decembrie 2008, repartizaţi după cum urmează: conducere 

şi secretariat – 2 persoane, recrutare, selecţie şi evaluare – 6 persoane, Serviciul 

Personal – 5 persoane, organizare/baze de date – 5 persoane**, Training – 4 

persoane*, Cabinet Medical şi Psiholog – 8 persoane, securitate şi sănătate în muncă – 

2 persoane. 


efectuarea unor analize cu privire la efectele reorganizărilor care au avut loc în 

2008; 

îmbunătăţirea activităţii de formare profesională; 

schimbarea imaginii TVR sub aspectul activităţii de recrutare şi selecţie. TVR 

trebuie să devină mai atractivă pe piaţa forţei de muncă, respectând însă regulile 

privind confidenţialitatea informaţiilor despre candidaţi şi a candidaturilor 

acestora; 

reactualizarea fişelor de post cadru, urmând ca pe baza lor să fie actualizate 

toate fişele de post individuale; 

reactualizarea/înlocuirea unor proceduri existente (Procedura de recrutare şi 

selecţie, Procedura de evaluare a performanţelor profesionale) şi elaborarea 

unor proceduri noi, absolut necesare pentru funcţionarea eficientă a 

Departamentului şi a instituţiei (Procedura privind angajarea personalului în 

TVR, Procedura privind executarea CIM-lui - acordare concedii fără plată, 

detaşări, concedii îngrijire copil, modificări şi încetări contracte/demisii etc., 

Procedura privind organizarea activităţii de formare profesională, Proceduri de 

examinări psihologice etc.); 

continuarea acţiunii de efectuare de determinări privind condiţiile de muncă şi de 

evaluare a locurilor de muncă, în limita bugetului repartizat Departamentului 

Resurse Umane, pentru anul 2009;

147 

actualizarea unei baze de date care să conţină informaţii privind salariile 

practicate pe piaţă pentru toate meseriile practicate în TVR (în special pe partea 

editorială); 

implementarea unor instrumente care să arate motivele pentru care angajaţii 

TVR părăsesc instituţia şi, pe cale de consecinţă, dezvoltarea unor strategii de 

retenţie a personalului, în zone de producţie în care se impun asemenea măsuri; 

elaborarea unor proceduri clare şi flexibile privind promovarea personalului 

editorial pe structura de carieră şi în conformitate cu criterii de performanţă 

editorială.

148

149

CAPITOLUL 9: MARKETING ŞI COMUNICARE DE 

PRODUS 

Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs este compusă din mai multe echipe 

care desfăşoară activităţi de marketing interconectate. Activităţile de coordonare de 

marketing şi PR dedicate promovării imaginii şi a programelor canalelor TVR sunt 

realizate de brand manageri şi specialişti PR, în timp ce activităţile de producţie de 

marketing sunt în sarcina echipelor de producţie promo, videografică şi BTL. Direcţia 

include un colectiv de cercetare şi analiză şi un Serviciu de Coordonare Vânzări, ce 

realizează sarcini specifice la nivel de corporaţie. 

Pentru Televiziunea Română, anul 2008 a însemnat o scădere a audienţelor per 

ansamblu determinată de maturizarea pieţei şi de modificarea comportamentelor de 

consum TV. Publicul telespectator devine treptat mai selectiv, descoperă şi alte moduri 

de a petrece timpul liber. În plus, în timp ce masa totală de telespectatori posibili (total 

tv) tinde să scadă, inclusiv la nivel european, pe piaţă intră aproape constant canale TV 

noi. Pe de altă parte, considerăm că scăderile din raportările de audienţă ar putea fi mai 

mari decât cele reale, în contextul în care la 1 ianuarie 2008 s-a schimbat furnizorul 

oficial de date de audienţă TV şi implicit şi panelul pe baza căruia se fac toate analizele, 

iar trecerea nu a fost una fără probleme. 

În acelaşi timp, însă, există serioase motive să apreciem că această scădere nu a 

fost, atât de mare, pe cât au relevat pe parcursul anului 2008 audienţele realizate de 

GfK România. 

Pe baza mai multor analize, inclusiv a celor realizate de Comisia Tehnică a 

ARMA, TVR consideră că audienţele prezentate zilnic de către GfK România - contractat 

de ARMA pentru măsurătorile specifice - au fost viciate, motiv pentru care televiziunea 

publică a avut consistent de suferit în partea de venituri din publicitate. 

Constatând pe parcursul anului o serie de nereguli cu privire la structura 

panelului, şi observând că o mare parte din prevederile contractuale nu sunt 

respectate, TVR a solicitat ARMA realizarea unui audit. Cu toate acestea, datele 

prezentate de către Comisia Tehnică în întâlnirile interne cu ARMA diferă de auditul 

realizat la solicitarea acestui organism. 

TVR are motive serioase să considere că auditul realizat la GfK România a fost 

nesatisfăcător, prezentând o imagine mult atenuată faţă de datele primite chiar de la 

Comisia Tehnică a ARMA. 

150

Iată o serie de date desprinse din discuţiile din cadrul ARMA şi din raportările 

Comisiei Tehnice a acestui organism: 

o unii membrii ai gospodăriilor au confirmat faptul că în interviurile de 

recrutare li s-au adresat întrebări despre staţiile favorite, înainte de a fi 

anunţaţi dacă sunt sau nu eligibili pentru amplasarea „peoplemetrelor”; 

o referitor la structura existentă a panelului, CESP considera, potrivit 

Comisiei Tehnice, că GfK nu respectă termenii contractuali; 

o s-au înregistrat deficienţe de măsurare a audienţei, ceea ce înseamnă că 

decizia plasării publicităţii pe un post tv a fost eronată; 

o corectitudinea metodei folosite de GfK pentru raportarea audienţelor lasă 

de dorit: multe case monitorizate nu au toate televizoarele metrate, în 

50% dintre case „peoplemetrele” nu au fost etichetate corect, iar firma de 

cercetare se pare că ar fi folosit panelul tv şi pentru alte studii (ceea ce 

este interzis); 

o doar 36% din gospodăriile vizitate de auditor au fost recrutate din baza 

Establishment Survey; 

o pe sistemele DTH (televiziune prin satelit), canalele nu sunt recunoscute 

corect, audienţa raportată pe anumite canale fiind astfel eronată; 

o în audit se menţionează, în trecere, că e posibil ca GfK să fi contactat 

casele înainte de vizita auditorului. 

În aceste condiţii, TVR şi-a propus ca în 2009, dacă ARMA nu ajunge la altă 

soluţie, să solicite un nou audit, independent, pentru care va suporta costurile, 

rezervându-şi dreptul de a acţiona în justiţie compania de măsurare a audienţelor, în 

cazul în care se va dovedi că rezultatele măsurării audienţelor au fost viciate pe 

parcursul anului 2008. 

În anul 2008, s-a constatat, totodată, faptul că televiziunea publică a devenit 

obiectul unor atacuri concertate de imagine, inclusiv cu privire la rostul şi necesitatea 

existenţei sale. Aceste atacuri au continuat şi la începutul acestui an. Exită voci care 

pun la îndoială necesitatea existenţei unei televiziuni publice susţinută de societate prin 

plata unei taxe tv 2 sau discută despre eliminarea unora dintre canalele sale, fie chiar 

desfiinţarea ei, fără să cunoască sau să ia în calcul trendurile europene. 

2 SUA, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Marea Britanie, Austria, Irlanda, Germania, Franţa, 

Slovenia, Italia, Ungaria, Cehia, Polonia, Germania, Spania, Turcia, Belgia, Olanda – sunt numai câteva 

dintre ţările în care funcţionează televiziuni publice, cu statut de servicii de interes economic general. 

La fel ca în România, televiziunile publice din statele europene sunt finanţate, în principal 

sau exclusiv, printr-o taxă plătită de cetăţeni. De exemplu, taxa anuală pentru tv este de 238 de euro în 

Danemarca şi de peste 100 de euro în Marea Britanie, Austria, Germania sau Finlanda. 

151

Televiziunea Română a beneficiat însă de reacţia publică pozitivă a multor 

personalităţi marcante din toate domeniile societăţii: jurnalişti, actori, artişti, regizori, 

profesori universitari, oameni de litere, oameni de cultură, muzicieni şi muzicologi, 

oameni din toate categoriile sociale, care au reacţionat la aceste atacuri, semnând un 

manifest de sprijin. 

Reamintim că, potrivit Protocolului de la Amsterdam, „sistemul public de 

televiziune în statele membre ale Uniunii Europene este raportat la nevoile culturale, 

democratice şi sociale ale fiecărei societăţi”. 

Pentru a-şi îndeplini rolul, televiziunile publice trebuie să fie o forţă importantă 

pe scena naţională a audiovizualului, difuzând programe de calitate pentru toate 

categoriile sociale. Astfel, fondurile publice trebuie să asigure serviciului public de 

televiziune din fiecare stat membru UE posibilitatea de a oferi telespectatorilor 

Canalul TVR 1 

Aşa cum era de aşteptat, programele majore ca Euro 2008 (dar şi Eurovision şi 

Cerbul de Aur) au performat foarte bine. Aceasta, în condiţiile în care, de la un 

campionat la altul, se observă o scădere a mediei de audienţă cauzată de tendinţa 

telespectatorilor de a urmări meciurile şi în alte locuri decât pe televizorul de acasă - 

pe terminale mobile, în oraş cu prietenii, pe Internet etc.). Din păcate, actualul sistem 

de măsurare a audienţelor nu permite o cuantificare exactă a vizionării TV în spaţii 

publice. 

Un factor de influenţă asupra audienţelor medii totale au fost şi campaniile 

electorale ale anului 2008, pe care televiziunea publică a avut obligaţia să le reflecte şi 

care, deşi uneori au avut momente foarte interesante şi urmărite de public, nu pot să 

concureze, de exemplu, cu audienţele programelor de divertisment difuzate de 

posturile comerciale. 

La capitolul provocări pot fi menţionate restricţiile mai mari în cazul unei 

televiziuni publice (precum proceduri de achiziţii cu durate mari) în atragerea şi 

folosirea resurselor. De asemenea, legislaţia de media din România nu este foarte 

permisivă în ceea ce priveşte posibilităţile de autopromovare pentru programele 

televiziunii publice. Autopromovarea on air, care reprezintă componenta principală în 

mixul de promovare al oricărei televiziuni, este mai puţin eficientă pentru TVR, 

deoarece nu este permisă decât între programe. Audienţa acestor promo-uri este mai 

redusă decât a celor incluse în break-urile din interiorul programelor. Acest lucru este 

combinat cu faptul că televiziunea publică nu este în poziţia de a utiliza cross 

promovarea folosită de trusturile de media private pentru propriile produse. În cazul 

În România este percepută cea mai mică taxă lunară pentru serviciul public de 

televiziune: 4 lei, 0.9 EUR/lună (la un curs de 4,3 lei pentru 1 euro). 

152

televiziunii publice, toate mediile externe trebuie bugetate şi achiziţionate prin licitaţii 

publice. 

Luând în considerare cele menţionate anterior, pe parcursul ultimului an s-a 

urmărit, la nivel de marketing, conceperea unei strategii de promovare coerente pentru 

toate canalele din portofoliu şi pentru toate evenimentele majore. 

În anul care s-a încheiat, Euro 2008, Jocurile Olimpice de la Beijing şi Formula 1 

au fost vedetele programming-ului şi au fost promovate în cadrul platformei de 

comunicare „Marile competiţii sunt la TVR”. Platforma a cuprins de la campanii on air şi 

concursuri de tip watch-and-win, la activităţi de PR (press kit-uri cu premiums pentru 

partenerii din presă şi clienţii majori de publicitate etc.) şi de la personalizarea parcului 

auto al TVR cu însemnele TVR în calitate de broadcaster oficial al Olimpiadei de la 

Beijing, la decorarea sediilor centrale şi teritoriale ale TVR, inclusiv cu mesh-uri de 

mari dimensiuni. Campaniile de promovare pentru fiecare dintre evenimentele majore 

au cuprins medii adaptate publicului ţintă (campanii pe telefonia mobilă, evenimente 

BTL în pieţe publice şi centre comerciale etc.). Rezultatele au fost în marea majoritate a 

cazurilor peste aşteptări. Cu aceasta ocazie, a fost dezvoltat pentru TVR 1 un pachet 

grafic on air dedicat marilor competiţii sportive. Site-ul www.<strong>tvr</strong>.ro a devenit parte 

integrantă şi constantă din promovare, cu activităţi dedicate exclusiv site-ului: 

concursuri, conţinut video, mini site-uri de emisii şi seriale. 

Campionatul European de Fotbal a folosit ca suport de expunere şi noul canal 

experimental TVR HD, lansat la 1 iunie 2008. La rândul său, campania de promovare a 

lansării canalului a fost susţinută prin conţinutul premium oferit de Euro 2008, Jocurile 

Olimpice şi Formula 1 şi s-a concretizat printr-o serie de proiecte neconvenţionale, cum 

ar fi un parteneriat cu Sony prin care conţinutul TVR HD a fost pus la dispoziţia 

cumpărătorilor într-un pachet special în marile reţele de retail din ţară şi printr-un 

eveniment realizat împreună cu unul dintre cele mai mari centre comerciale din 

Bucureşti şi revista BIZ. Pe toată perioada Jocurilor Olimpice, zeci de mii de oamenii 

care au vizitat centrul comercial au putut admira o expoziţie tematică unică formată din 

echipamente sportive folosite de loturile prezente la Olimpiadă, fotografii inedite cu 

sportivii lotului olimpic şi au avut posibilitatea de a viziona în direct şi în exclusivitate, în 

format High Definition, pe TVR HD, probe importante din cadrul transmisiilor de la 

Beijing. 

La aniversarea a 40 de ani de la lansarea brandului Cerbul de Aur au fost 

realizate, pe lângă campania de promovare convenţională a evenimentului, o serie de 

activităţi de extindere a brandului. În colaborare cu Primăria oraşului Braşov s-a 

produs, în premieră, o serie limitată de obiecte de îmbrăcăminte şi accesorii 

inscripţionate cu logo-ul evenimentului, proiect care urmează să fie extins la ediţiile 

viitoare. 

153

Canalul TVR 2 

În anul 2008 strategia de marketing a canalului TVR 2 a vizat promovarea 

pilonilor de grilă („Ora de Ştiri”, linia de documentare de la ora 20.00, linia de filme 

artistice din prime-time etc.), păstrarea vizibilităţii pe piaţa audiovizualului a formatelor 

unice: „Arena Leilor” (format premiat de BBC în anul 2008), „Bazar”, „MotoGP”, seriile 

Jamie Oliver, „Motomagia”, „Autocritica”, „Pescar hoinar” etc. precum şi creşterea 

notorietăţii noii moderatoare a programului „Tonomatul DP2” (Alina Sorescu). 

Numeroasele transmisii în direct ale unor evenimente sportive importante ale 

anului 2008 (Campionate europene şi mondiale de gimnastică, handbal, polo, schi, 

atletism, patinaj, tenis, rugby) au beneficiat de promovare on air susţinută, dat fiind că 

acest gen de evenimente se bucură de o audienţă ridicată, reprezintă o tradiţie a 

canalului TVR 2 şi constituie un punct de diferenţiere pe piaţa de media. 

Ţinând cont de bugetul aprobat, activităţile de marketing aferente TVR 2 s-au 

axat pe următoarele suporturi: televiziune (autopromo-uri), Internet (mini-site-uri 

găzduite pe www.<strong>tvr</strong>.ro), panotaj outdoor şi spoturi radio (pentru programele pilon de 

grilă: „Ora de Ştiri”, „Arena Leilor”, seriile de cooking Jamie Oliver etc.). Promovarea în 

presa scrisă s-a bazat în principal pe advertoriale. Totodată, activitatea de PR a susţinut 

intens toate activităţile de promovare a vedetelor şi a emisiunilor canalului TVR 2. 

În perioada vara-toamnă s-a desfăşurat concursul on air „Câstigă cu Jamie 

Oliver!”, având ca obiective de marketing: atragerea unui volum cât mai mare de public, 

reîmpachetarea programului - brand al canalului TVR 2 din anul 2000, extinderea 

target-ului programului de la comercial la naţional, precum şi crearea unei asocieri de 

imagine pozitive între personajul Jamie Oliver (simpaticul bucătar englez) şi TVR 2, 

canal tv dedicat publicului activ. 

TVR 2 a beneficiat, în 2008, de declinarea pachetului grafic de identitate on air 

implementat în anul 2007 şi împrospătarea sa periodică prin execuţii grafice 

personalizate pentru fiecare sezon, realizate de echipa in house de broadcast design. 

O componentă importantă a strategiei de promovare a TVR 2 şi o trăsătură 

distinctivă a canalului a constituit-o asocierea cu peste 30 de evenimente al căror target 

se suprapune cu publicul canalului. În calitate de coproducător sau partener, TVR 2 a 

difuzat astfel, în premieră sau în exclusivitate, părţi sau întregul eveniment, a preluat 

interviuri în exclusivitate, sigla TVR 2 a fost prezentă pe bannere, afişe, pliante, invitaţii, 

bilete, evenimente BTL la locaţie etc. Printre acestea se numără evenimente muzicale 

(Liberty Parade; Callatis 2008, Festivalul Folk You; Concert Damian Drăghici&Brothers; 

Concert Gheorghe Zamfir etc.); evenimente sportive (Moto GP, Circuitul Internaţional de 

Tenis al României, Turneul de tenis „10 pentru Andrei Pavel” etc.); evenimente culturale 

şi de lifestyle (Festivalul Sinaia Forever, Festivalul Contrapunct, Festivalul Sighişoara 

Medievală, Seara Devoratorilor de modă, Gala Celebrităţilor anului 2008). 

154

Canalul TVR Cultural 

În privinţa TVR Cultural, singurul canal românesc dedicat în exclusivitate 

programelor culturale, strategia de promovare a acordat o atenţie specială susţinerii şi 

mediatizării proiectelor şi evenimentelor culturale importante. 

Unul dintre proiectele importante cu care TVR Cultural şi-a asociat imaginea la 

începutul anului 2008 a fost Caravana Stradivarius (31 martie - 31 mai). Promovarea 

proiectului a cuprins activităţi on/off air, precum campania tv de promovare a caravanei 

şi a concertelor, mediatizată pe toate canalele TVR, realizarea unui site dedicat al 

campaniei, cu imagini şi informaţii din oraşele prin care a trecut caravana, comunicate 

şi conferinţe de presă, activităţi BTL în locaţii (de exemplu oferirea de obiecte 

promoţionale TVR Cultural în oraşele prin care a trecut caravana); broşura de sală a 

evenimentului a conţinut o pagină dedicată TVR, cu recomandarea emisiunilor în care 

este reflectat turneul). 

Scriitori pe calea regală (9-15 mai) a fost considerată cea mai importantă 

campanie pro-lectură din România din ultimii 100 de ani. Lansat de Uniunea Scriitorilor 

din România şi de Ministerul Transporturilor, proiectul s-a aflat sub Înaltul Patronaj al 

Majestăţii Sale Regele Mihai I. 45 de scriitori din generaţii şi geografii literare diferite au 

fost incluşi în cadrul unei antologii intitulate „Scriitori pe Calea Regală”, ce a fost 

tipărită în 1000 de exemplare şi oferită gratuit călătorilor din gările Bucureşti, Iaşi, 

Suceava, Alba Iulia, Sibiu şi Mediaş. TVR Cultural a fost coproducător al proiectului şi a 

oferit, în exclusivitate, telespectatorilor filmul acestui eveniment printr-un documentar 

de lung metraj, precum şi printr-un serial în cinci episoade. Promovarea evenimentului 

a inclus spoturi tv difuzate pe toate canalele TVR, un site dedicat, evenimente de presă 

şi activităţi BTL, care au avut ca scop sprijinirea şi asocierea de imagine a TVR Cultural 

cu acest eveniment de excepţie. 

Un alt proiect important susţinut de TVR Cultural a fost realizarea, alături de o 

editură de prestigiu din România, a seriei de audiobook-uri dedicate emisiunii de la TVR 

Cultural „Înapoi la argument" (mai-decembrie 2008). Seria reuneşte unele dintre cele 

mai bune ediţii ale emisiunii moderate de Horia-Roman Patapievici, avându-i ca invitaţi 

pe Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Grigore Lese, Neagu Djuvara, Solomon Marcus, Dan 

C. Mihăilescu, Radu Paraschivescu şi alţii. Emisiunea „Înapoi la argument" pune în 

valoare discursuri puternice pe piaţa ideilor, din cultura română şi cultura europeană. 

Toate CD-urile au purtat marca TVR Cultural. 

Târgul de carte BookFest (4-8 iunie) este un alt eveniment la care TVR Cultural a 

fost prezent, ca în fiecare an, cu un mini-studio propriu, de unde s-au transmis în direct 

ediţii speciale ale Jurnalului Cultural, s-au realizat interviuri, întâlniri cu scriitori, 

editori, actori ai evenimentelor care s-au desfăşurat în incinta târgului. Promovarea 

proiectului a constat în crearea şi difuzarea unei campanii on air, a unui site, precum şi 

în promovarea TVR Cultural în ghidul BookFest. 

155

Turneul-caravană „Music On (Beethoven)” by Romanian Piano Trio (noiembrie – 

decembrie), la care TVR Cultural a fost partener, a beneficiat de o promovare deosebită 

prin spoturi difuzate pe toate canalele TVR, un site al campaniei cu imagini şi informaţii 

din oraşele prin care a trecut, comunicare intensivă de PR şi activităţi BTL în locaţiile de 

concert (oferire obiecte promoţionale). 

La Târgul Internaţional Gaudeamus (19–23 noiembrie), TVR Cultural a fost 

prezent şi şi-a promovat imaginea, programele noi ale toamnei şi a lansat o iniţiativă 

caritabilă deosebită. Astfel, la Jurnalul Cultural a fost demarat proiectul „Fiecare copil 

vrea o poveste”, o campanie de colectare de carte pentru copiii instituţionalizaţi, prin 

donaţii făcute de vizitatorii şi expozanţii Târgului. Activităţile de promovare au constat 

în spoturi tv difuzate în cross pe toate canalele TVR, un website dedicat, trimiterea de 

comunicate de presă şi promovarea editorială şi la locaţie. Rezultatele campaniei au 

fost peste aşteptări, în doar câteva zile s-au strâns sute de cărţi care au fost apoi toate 

donate centrelor de plasament, împreună cu rafturi de biblioteci şi dulciuri oferite de 

partenerii TVR Cultural. 

Canalul TVR Internaţional 

Acţiunile de marketing pentru canalul TVR Internaţional au constat în primul 

rând în promovarea on air a emisiunilor proprii şi a filmelor, apoi a emisiunilor preluate 

din portofoliul celorlalte canale TVR. În 2008, Serviciul Promo a realizat pentru TVR 

Internaţional peste 500 de promouri. Principalele campanii proprii susţinute au fost: 

„Mândru de România”, „Demn în Europa”, „HOT BIRD Awards”, „Premiile TVRi” şi „TVRi 

aduce România în casa ta”. TVR Internaţional a beneficiat de aproximativ 20 de pachete 

grafice pentru emisiuni (ediţii speciale, programe utilitare, emisiuni informative pentru 

românii din străinătate) şi proiecte speciale. 

Lansări de canale noi 

Conţinutul High Definition reprezintă pasul următor din punctul de vedere al 

transmisiunilor de televiziune în România. Prin urmare, ca parte a planului de 

dezvoltare tehnologică, TVR a lansat la jumătatea anului 2008, în regim experimental, 

un canal cu conţinut integral High Definition: TVR HD. Acesta este unul dintre puţinele 

canale TV ce permite recepţionarea de conţinut HD în acest moment pe teritoriul 

României. El a fost prezentat, în avanpremieră, publicului şi partenerilor la cel mai 

important eveniment dedicat industriei de telecomunicaţii - CERF. Noutăţile despre TVR 

HD sunt aduse la cunoştinţa publicului pe o pagină specială din cadrul site-ului 

www.<strong>tvr</strong>.ro. Anul trecut, pe TVR HD au fost difuzate parţial sau integral Euro 2008, 

Olimpiada de la Beijing şi curse de Formula 1, evenimente promovate pe restul 

canalelor TVR. Concomitent, s-a încheiat cu Sony, unul dintre cei mai mari furnizori de 

echipamente HD, o alianţă tehnologică pentru promovarea sistemului de emisie High 

156

Definition la nivel naţional. În cadrul proiectului, programele noului canal au rulat pe 

televizoare LCD Sony Bravia în zeci de locaţii din ţară, pentru a demonstra calitatea 

superioară a imaginilor şi a sunetului High Definition. De asemenea, la finalul anului 

2008 a fost creată şi difuzată pe TVR 1 o campanie on air de promovare a tehnologiei HD 

şi a beneficiilor acesteia şi au fost realizate concursuri în emisiuni de profil (ex. „Zona 

IT”) menite să familiarizeze publicul cu noua tehnologie. Astfel de proiecte vor fi 

continuate şi în 2009. 

TVR 3 şi TVR INFO 

În ultimul trimestru din 2008, TVR a lansat două noi canale: TVR 3 şi TVR INFO. 

Principala provocare internă a fost reorganizarea fluxurilor de lucru pentru a putea 

prelua activităţile de marketing ale noilor canale cu o echipă diminuată cu aproximativ 

10% faţă de 2007. Obiectivele de marketing pentru TVR 3 au fost crearea de notorietate 

la nivel naţional a faptului că TVR lansează un nou canal, poziţionarea produsului pe 

piaţa media prin promovarea atributelor şi beneficiilor principale şi specifice; atragerea 

unui public cât mai numeros spre vizionare (trial), crearea unei imagini pozitive, 

favorabile asupra noului brand TVR. Pentru aceasta, echipa de marketing a creat şi 

realizat in house toate elementele din pachetul de identitate on/off air al noului canal 

TVR 3 (ţinând cont de alinierea cromatică şi vizuală cu restul brandurilor TVR), sloganul 

canalului, care simbolizează beneficiile reflectării unitare la nivel naţional a 

comunităţilor regionale („Mai bine împreună”), şi a conceput şi implementat un set de 

activităţi de lansare, conform bugetului, personalului alocat şi în limita timpului 

disponibil de la anunţarea proiectului. Acestea au fost realizate, atât la nivel central, cât 

şi în teritoriu şi s-au concretizat într-o campanie on air susţinută pe toate canalele TVR, 

începând din luna august, printr-o campanie radio (Europa FM, Radio România 

Actualităţi, Radio România Regional), prin conferinţe de presă centrale şi locale, 

interviuri şi articole de fond în presa centrală şi regională, evenimente de lansare 

(concerte, concursuri) în marile pieţe din Iaşi, Timişoara, Cluj şi Craiova. Lansarea 

oficială a TVR 3 a avut loc pe data de 10 octombrie, ora 8 PM, printr-o transmisie 

simultană TVR 1 şi TVR 3, în cadrul emisiunii „O dată-n viaţă” program de divertisment 

cu cea mai mare audienţă pe TVR 1. Lansarea a fost sincronizată cu un eveniment 

outdoor: un foc de artificii şi luminarea turnului TVR din Bucureşti, îmbrăcat cu 

însemnele noului canal. În perioada ulterioară lansării au fost organizate pe celelalte 

canale al TVR concursuri cu premii pentru anunţarea şi promovarea TVR 3. TVR3 a fost 

promovat corporate către partenerii de business, operatorii de cablu şi clienţii de 

publicitate la evenimente B2B (precum Convenţia Anuală de Cablu) sau prin prezentări 

dedicate. Programele TVR 3 de prime time au fost incluse şi promovate săptămânal prin 

campania de radio „Alege ce vezi. Numai la TVR”. 

157

TVR INFO a fost lansat simbolic pe 31 decembrie 2008, de ziua Televiziunii 

Române, printr-o spectaculoasă transmisie în direct, din elicopter, la Jurnalul TVR 1 de 

la ora 19.00. Este poziţionat şi promovat ca un post dinamic, cu un mix unic de 

informaţii în media românească. Activităţile de prelansare au constat în campanii pe 

televiziune, radio, comunicate de presă, promovare editorială. 

La nivel corporate, finalul lui 2008 a însemnat iniţierea unei noi campanii de 

promovare, sub sloganul „Alege ce vezi. Numai la TVR”. S-a pornit de la beneficiul de 

alegere oferit de buchetul de canale TVR, devenit şi mai bine individualizat odată cu 

lansarea TVR 3 şi TVR INFO. Ideea de bază este că televiziunea publică îţi oferă prin 

canalele sale un conţinut media complet, de la general la tematic, de la Standard 

Definition la High Definition, de la naţional la internaţional. Proiectul este de fapt o 

platformă de comunicare integrată, care cuprinde diverse tipuri de activităţi de 

marketing subsumate conceptului general (campanii ATL de presă şi radio, evenimente 

BTL, promovare on air în cross pe toate canalele televiziunii publice etc.). Startul a fost 

dat printr-o campanie derulată în noiembrie pe două reţele de radio la nivel naţional 

(Europa FM şi Radio 21), iar proiectele vor continua pe parcursul anului 2009. Printre 

activităţile deja stabilite pentru începutul anului 2009 se numără o campanie intensivă 

de promovare on air. 

Pentru că eficientizarea costurilor a însemnat utilizarea neconvenţională a 

promovării on air, web şi PR, în paralel cu activităţile mai sus menţionate, echipa de 

marketing a realizat în 2008 (şi are ca obiectiv pentru 2009) o serie de proiecte speciale 

care vizează sponsorizarea şi asocierea de imagine a unor branduri cunoscute de pe 

piaţă cu programe difuzate de televiziunea publică, fie ele seriale de categoria A, 

programe de entertainment sau show-uri de divertisment. Deşi consumă evident mai 

multe resurse decât o campanie TV standard cu spot de 30 de secunde, rezultatele 

acestor proiecte (peste 30.000 de participanţi la concursuri, creşterea cu până la 50% a 

publicului comercial pe programele respective) demonstrează clar că ele funcţionează 

şi că sunt următorul pas în dezvoltarea publicităţii contextualizate şi personalizate. 

De asemenea, parteneriatele media au continuat să fie şi în 2008 o componentă 

importantă a strategiei de promovare prin asocierea imaginii canalelor TVR cu peste 50 

de evenimente muzicale, sportive sau de lifestyle, în funcţie de publicul ţintă, în calitate 

de partener sau coproducător (cu menţionarea canalului partener pe materialele de 

prezentare şi promovare a evenimentului - bannere, afişe, pliante, invitaţii, bilete, 

evenimente BTL la locaţie etc.). Echipele de producţie de marketing (promo, 

videografică şi BTL) au susţinut activităţile curente, realizând in house conceptul şi 

producţia pentru pachete grafice ale programelor, evenimente de lansare şi campanii 

on air şi web. 

158

Activităţi de marketing pentru corporaţie 

TVR a participat, în calitate de partener special, în 13-14 noiembrie 2008, la a 

XIII-a Convenţie a Asociaţiei de Comunicaţii prin Cablu din România, cel mai important 

eveniment al industriei de cablu din România, la care au fost prezenţi atât operatorii de 

servicii de distribuţie prin cablu, cât şi posturile de televiziune retransmise prin cablu – 

în total, peste 500 de participanţi (operatori de CATV, furnizori de echipamente, de 

programe tv, autorităţi, asociaţii profesionale). 

Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs a coordonat şi derulat acest proiect, 

prin concepţia şi realizarea standului de prezentare TVR, sub ideea „Alege ce vezi. 

Numai la TVR”, realizarea unor filme de prezentare, mape/flyere de prezentare, cadouri 

pentru invitaţi, coordonarea participării reprezentanţilor TVR în cadrul conferinţelor. Un 

alt proiect corporate l-a constituit participarea TVR la Târgul Internaţional de Programe 

de Televiziune, MIPCOM, Cannes, Franţa 2008. Direcţia Marketing a coordonat 

realizarea standului şi a materialelor promoţionale pentru acest eveniment. 

Serviciul Comunicare, PR şi Evenimente 

Echipa de PR desfăşoară activităţi curente de relaţii cu presa, cu publicul şi 

stabileşte strategia de comunicare a programelor TVR, către diferite categorii de public 

extern (mass-media, parteneri, telespectatori etc.), în paralel cu activităţile 

complementare ale Biroului de Presă, ce realizează comunicarea de tip instituţional 

(corporate) a organizaţiei. În anul 2008, în urma includerii echipelor de PR şi marketing 

în aceeaşi structură, activitatea de PR a sprijinit constant strategia de marketing a 

canalelor TVR, cu acţiuni specifice concretizate pe multiple direcţii, cele mai importante 

fiind: programe, evenimente, campanii, grile noi, vedete, momente aniversare. 

Astfel, pe parcursul anului 2008, Serviciul Comunicare, PR şi Evenimente 

Speciale a generat peste 400 de comunicate către presă, care au stat la baza 

numeroaselor materiale din presă scrisă sau on-line. Acestora li s-au adăugat cele 52 

de ediţii ale newsletter-ului cu recomandări din programele şi evenimentele fiecărei 

săptămâni pentru posturile TVR. Conferinţele de presă organizate au adus în prim-plan 

evenimente majore precum: Selecţia Naţională Eurovision 2008, Festivalul Cerbul de 

Aur 2008 sau Premierea postului TVRi la Festivalul Internaţional HOT BIRD TV Awards. 

Campanii de comunicare consistente au fost derulate pentru evenimente TV majore 

precum: Dosarele NATO (campanie media organizată cu ocazia desfăşurării Summitului 

NATO în România), Gala UNICEF, ediţia a doua, Concursul Eurovision Junior sau 

Festivalul Mamaia Copiilor. 

Activităţile de relaţii publice au acoperit şi o parte a prezentărilor de pe site-ul 

www.<strong>tvr</strong>.ro, fie că a fost vorba despre mini-site-uri (serialele „Dr.House” şi „Anatomia 

lui Grey”, Eurovision, Eurovision Junior), pagini pentru vedete, emisiuni, programe sau 

evenimente. Un proiect aparte de PR l-a reprezentat Festivalul Cerbul de Aur, care a 

159

aniversat anul trecut 40 de ani de la prima ediţie. TVR a gândit pentru această 

aniversare un proiect în două părţi: un spectacol grandios în luna martie şi festivalul 

propriu-zis în luna septembrie. La ambele etape, specialiştii PR au susţinut promovarea 

acestui proiect. Activitatea de PR a fost desfăşurată susţinut în anul trecut, chiar dacă în 

2008 colectivul a fost redus la minimum, iar izolarea TVR pe piaţa media a făcut ca, în 

lipsa bugetelor de publicitate, promovarea în presa centrală (parte a unor grupuri 

media cu propriile staţii TV) să fie din ce în ce mai dificilă. 

Design 

Echipa internă de designeri a realizat în 2008 peste 145 de pachete grafice de 

complexitate medie şi mare pentru diverse programe ale TVR (emisiuni politice de 

divertisment, programe pentru copii, folclorice, buletine informative, evenimente 

muzicale, programe utilitare sau transmisiuni sportive). Peste 70 dintre acestea au fost 

destinate canalului TVR 1. S-au realizat pachete speciale pentru Eurovision 2008, 

Summitul NATO, Cerbul de Aur, EURO 2008, Olimpiada de la Beijing, Festivalul Naţional 

de Muzică Uşoară Mamaia 2008. Totodată, au fost realizate aproximativ 30 de pachete 

de grafică on air pentru programe şi proiecte speciale de muzică, tineret, divertisment, 

programe teledon ale canalului TVR 2. Echipa de designeri a creat întregul pachet de 

identitate on air/off air a canalului TVR 3, cu alinierea la pachetul corporate de 

identitate vizuală (creare logo, style guide, ID-uri de staţie, packaging promo, meniuri, 

atenţionări parentale, suport grafică pentru promo etc.) şi aproximativ 20 de pachete de 

emisiuni pentru programele principale din grilă. TVR Cultural a beneficiat de 15 pachete 

grafice on/off air pentru programe noi sau de realiniere grafică programe curente. 

Pentru TVR Internaţional au fost create aproximativ 20 de pachete grafice de emisiuni 

(ediţii speciale, programe utilitare, emisiuni informative pentru românii din străinătate). 

Pentru lansarea experimentală a TVR HD au fost realizate elementele de identitate on 

air şi materiale de prezentare print ale noului canal. Ca şi în cazul TVR 3, pachetul de 

identitate on/off fair al noului canal TVR INFO a fost creat intern, de echipa de broadcast 

design şi a inclus concept şi design de elemente vizuale de identitate şi style guide de 

implementare. Pachetul off air a cuprins realizări pentru materiale de prezentare 

printate (afişe, bloc-notesuri, invitaţii etc.). Alte proiecte speciale realizate de echipa de 

design cuprind: pachet grafic off air pentru conferinţa COPEAM din România, suport 

proiecte New Media, materiale de prezentare a TVR la evenimente B2B (Convenţia de 

cablu, MIPCOM etc.). 

Serviciul Producţie Promo 

Producţia şi planificarea difuzării campaniilor de autopromovare on air este 

realizată centralizat şi integrat pentru toate canalele TVR de către echipa specializată 

din cadrul Direcţiei Marketing şi Comunicare de Produs. Principala provocare din 

160

punctul de vedere al resurselor umane a fost, ca şi în cazul Serviciului Videografică, 

reorganizarea activităţilor specifice echipei, în condiţiile în care portofoliul TVR s-a 

îmbogăţit cu trei noi canale pe parcursul 2008. 

În 2008 s-au realizat, pentru canalele TVR, peste 3000 de spoturi promo de 

diverse tipuri, iar echipa Beta a realizat aproximativ 90 de filmări. Pentru TVR 1 au fost 

produse peste 900 de promo-uri şi producţii conexe, s-au realizat peste 13.000 de 

calupuri promo şi s-au difuzat peste 65 de campanii sociale. Principalele campanii 

proprii susţinute au fost: Dosarele NATO, Eurovision, EURO 2008, Olimpiada de la 

Beijing, Cerbul de Aur şi programul de Revelion. Totodată, TVR 2 a beneficiat în 2008 de 

peste 500 de spoturi de autopromovare şi produse conexe (precum filme de prezentare) 

şi a difuzat peste 10.000 de calupuri promo. În aceeaşi perioadă, pentru canalul TVR 

Cultural s-au realizat aproximativ 600 de spoturi de autopromovare şi peste 11.000 de 

calupuri promo; s-au difuzat aproximativ 85 de campanii sociale. Pentru TVR 

Internaţional s-au realizat peste 500 de spoturi de autopromovare, peste 12.800 de 

calupuri promo şi s-au difuzat 85 de campanii sociale. În paralel, echipa de producţie on 

air a realizat spoturi video pentru campaniile de promovare ATL derulate de echipa de 

marketing pe ecrane outdoor şi prin spoturi radio pentru promovarea staţiilor TVR în 

cadrul unor campanii cum ar fi „Alege ce vezi. Numai la TVR”, campania pentru 

lansarea TVR 3 şi TVR INFO, precum şi pentru promovarea producţiilor speciale de tip 

Cerbul de Aur, Revelion etc. 

Serviciul Coordonare Vânzări 

Are ca sarcini identificarea şi atragerea de surse de finanţare alternative pentru 

diverse emisiuni cuprinse în grila de programe, negocierea şi urmărirea realizării 

contractelor de sponsorizare, supervizarea derulării, din punct de vedere comercial, a 

contractului cu regia de publicitate care gestionează spaţiul publicitar al canalelor TVR. 

De asemenea, Serviciul Coordonare Vânzări se ocupă de primirea, selectarea, 

planificarea şi urmărirea difuzării campaniilor sociale şi de interes general, participarea 

activă la negocierile contractelor de coproducţie, centralizarea şi raportarea fişei F 1 

pentru clipurile produse de direcţie. Principalele probleme în încheierea contractelor 

de tip sponsorizare sunt personalul insuficient, lipsa unui mod de recompensare 

specific unei echipe de vânzări, audienţa majorităţii programelor ofertate, stabilitatea 

lor în grilă şi, în unele cazuri, lipsa în timp util a informaţiilor despre programe pentru a 

face propuneri şi a negocia contracte, în condiţiile în care bugetele de media şi proiecte 

speciale ale clienţilor serioşi de publicitate de pe piaţă se formează cu un an înainte. 

Totodată, sunt de menţionat restricţiile legislative şi (încă) lipsa de familiaritate a pieţei 

media cu avantajele folosirii acestui instrument eficient de promovare. Cu toate 

acestea, datorită eforturilor susţinute în această direcţie, veniturile din contractele de 

sponsorizare, în bani şi produse/obiecte pe care le-a negociat Serviciul Coordonare 

161

Vânzări pentru cele şase canale pe parcursul lui 2008 au înregistrat o creştere 

semnificativă, de peste 200%, faţă de volumul atras în 2007. 

În calitatea sa de televiziune publică, SRTv a acordat, ca şi în anii precedenţi, o 

atenţie deosebită difuzării de campanii sociale pe toate canalele sale. Astfel, în 2008, au 

fost difuzate peste 100 de campanii sociale, ajungându-se la un număr de aproximativ 

14.700 de difuzări, în creştere faţă de anul anterior. Ţinând cont de conţinutul 

mesajului, TVR a difuzat campanii culturale (ex. Târgurile de carte Gaudeamus şi 

BookFest, expoziţia itinerantă Leonardo da Vinci, premiere teatrale şi cinematografice, 

festivaluri internaţionale de teatru şi muzică simfonică etc.), campanii cu caracter 

umanitar („Opriţi violenţa împotriva copiilor˝, „Ridică mâna împotriva violenţei˝), 

strângeri de fonduri (pentru renovarea spitalului de copii „Marie Curie˝ şi încurajarea 

donării de sânge etc.), campanii de interes naţional (în sprijinul protejării apelor 

„Oameni şi ape˝, a pădurilor – „MaiMultVerde˝), campanii de informare („Mergeţi la 

vot˝), campanii de interes general despre prevenţia medicală şi rutieră (prevenirea 

cancerului de col uterin - „Afla că eşti bine”, a cancerului la sân - „Stil de viaţă 

sănătos”), precum şi campanii de respectare a regulilor de trafic în scopul prevenirii 

accidentelor rutiere (Direcţia Poliţiei Rutiere - Ministerul de Interne). 

Nu în ultimul rând, TVR a mediatizat intensiv premierele teatrale şi 

cinematografice româneşti, prin acorduri încheiate cu instituţii teatrale şi Consiliul 

Naţional al Cinematografiei. 

Colectivul Cercetare şi analiză 

Scopul activităţilor realizate de echipa de cercetare şi analiză în 2008 a fost 

oferirea unui suport pentru îmbunătăţirea calităţii programelor, diversificarea ofertei, 

fundamentarea elaborării grilelor de programe, a strategiei de canal, obiective 

strategice ale TVR. 

Printre materialele realizate în acest sens se numără: rapoarte zilnice şi la 

cerere privind indicatorii de audienţă, analiza comparativă a grilelor principalelor 

canale ale SRTv cu cele ale posturilor publice tv din Europa; un sondaj privind opţiunile 

publicului TVR Internaţional (publicat pe site-ul postului); analiza audienţei SRTv în anul 

2007; analize calitative ale emisiunilor TVR; elaborarea chestionarelor pentru proiectele 

de cercetare cantitativă de tip ROMNIBUS pentru TVR 1, TVR 2 şi TVR Cultural. 

Un alt obiectiv susţinut de echipa de sociologi şi monitori a fost asigurarea respectării 

principiului informării corecte şi a pluralismului politic prin mai multe seturi de 

activităţi cum ar fi monitorizarea cantitativă curentă (constantă) a persoanelor politice 

din programele TVR (constând în monitorizare durate şi număr apariţii la Jurnalul TVR 

de la ora 19.00, monitorizare număr apariţii la alte programe); raportare săptămânală şi 

lunară a datelor de monitorizare către principalele structuri din TVR; monitorizarea 

campaniilor electorale (durate, număr de apariţii) - alegeri locale şi alegeri 

162

parlamentare din 2008. Aceste activităţi s-au realizat cu respectarea normelor de 

reglementare CNA, Dec.187/2006. 

Colectivul a realizat pe parcursul anului 2008 şi o serie de cercetări privind 

optimizarea performanţelor organizaţionale. Printre acestea se numără evaluări privind 

metodologia de evaluare a performanţelor personalului de execuţie din SRTv (sondaj în 

rândul factorilor de decizie din instituţie). 


Strategia de marketing a TVR în 2009 va fi corelată, ca de obicei, cu strategia de 

programe a SRTv şi se va concentra pe susţinerea, prin activităţi de marketing specifice, 

a fiecăreia dintre direcţiile prioritare stabilite la nivel de canal şi de corporaţie. 

Proiectele speciale vor beneficia, ca de obicei, de pachete de promovare dedicate 

(Champions League, Eurovision, Cerbul de Aur, campania pentru alegerile prezidenţiale 

etc.), la fel şi pilonii fiecărei grile. 

Printre obiectivele pe 2009 se numără şi o comunicare cât mai strânsă cu regia 

de publicitate pentru a împacheta cât mai atractiv produsele TVR pentru clienţii de 

publicitate, în condiţiile noilor reglementări media şi a noilor canale intrate în 

portofoliul TVR, utilizarea cât mai eficientă a resurselor financiare şi umane şi o atenţie 

deosebită acordată activităţilor de marketing orientate spre consumator, care presupun 

interacţiunea cu brandul de televiziune (concursuri, forumuri, campanii pe noile medii, 

evenimente cu presa şi publicul etc.). 

163

164

165

CAPITOLUL 10: COMUNICARE INTERNĂ ŞI DE 

CORPORAŢIE. RELAŢII INTERNAŢIONALE 

În cadrul cancelariei Preşedintelui Director General sunt incluse mai multe 

birouri şi servicii, printre care Biroul de Presă, Biroul de Comunicare Internă, Biroul 

Relaţii cu Publicul şi Serviciul Relaţii Internaţionale. 

I Comunicarea de corporaţie 

Comunicarea de corporaţie include activităţi de relaţii publice, conform strategiei 

de comunicare a TVR cu diferitele categorii de public extern - autorităţi, telespectatori, 

organizaţii neguvernamentale, parteneri, mass-media etc. Aceste acţiuni sunt 

desfăşurate de Biroul de Presă şi Biroul de Relaţii cu Publicul. 

Specialiştii în relaţii publice ai Biroului de Presă depun eforturi permanente 

pentru îmbunătăţirea imaginii corporaţiei şi găsesc soluţii de atenuare a eventualelor 

percepţii negative, generate pe piaţa media, printr-o comunicare constantă, eficientă şi 

onestă cu reprezentanţii mass-media, societatea civilă, instituţiile publice şi, după caz, 

chiar cu telespectatorii. 

Specialiştii în relaţii publice ai Biroului de Presă fomulează răspunsurile care 

vizează informaţiile de tip corporate pentru solicitările primite în baza Legii 544/2001 

privind accesul la informaţiile de interes public, la diferitele reclamaţii/petiţii, 

actualizează informaţiile de pe site şi din broşurile de prezentare ale corporaţiei, 

coordonează comunicarea pentru evenimente majore ale Televiziunii Române, 

intermediază relaţia dintre managementul instituţiei şi mass-media prin întâlniri şi 

interviuri. 

Biroul de Relaţii cu Publicul se ocupă de solicitările venite din partea 

telespectatorilor, sub formă de scrisori, mail-uri sau telefoane. 

În urma reorganizării, Biroul de Presă a fost înfiinţat, la finalul anului 2007, ca o 

structură în cadrul Cancelariei Preşedintelui Director General, cu rol distinct de ceea ce 

reprezenta până la momentul respectiv Departamentul de Comunicare şi Relaţii 

Internaţionale. Astfel, în 2007, Consiliul de Administraţie a decis splitarea comunicării 

pe două paliere: comunicare de corporaţie (realizată de Biroul de Presă) şi comunicare 

de produs (realizată de Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs). De asemenea, în 

funcţie de aptitudini au fost distribute şi resursele umane aferente. 

În consecinţă, comparaţia cu anii anteriori este irelevantă, deoarece, până în 

2008, de relaţia cu presa şi alte instituţii publice, ONG-uri, dar şi cu telespectatorii se 

ocupa Departamentul de Comunicare şi Relaţii Internaţionale. Relaţia cu telespectatorii 

intră în atribuţiile Biroului de Relaţii cu Publicul din cadrul Cancelariei PDG, în vreme ce 

166

de promovarea produselor Televiziunii Române se ocupă specialiştii în relaţii publice 

din cadrul Direcţiei de Marketing şi Comunciare de Produs. 

Performanţe 

Pe parcursul anului 2008, Biroul de Presă al TVR a transmis aproximativ 90 de 

comunicate. Printre subiectele aduse la cunoştinţa publicului prin intermediul 

comunicatelor au figurat: rezultatele concursurilor organizate de TVR la nivel de 

management, modificările survenite în urma deciziilor Consiliului de Administraţie şi 

Comitetului Director – reorganizări, modificările procedurilor de recrutare şi selecţie a 

personalului instituţiei -, solicitările către CNA şi obţinerea a noi licenţe tv pentru TVR 3, 

TVR Info şi TVR Bucureşti, lansarea TVR Târgu Mureş, lansarea posturilor TVR 3 şi TVR 

Info, începerea emisiei canalului experimental TVR HD, TVR transmite EURO 2008 în 

High Definition, audienţele obţinute de transmisiile de la Campionatul European de 

Fotbal, informaţii despre implicarea echipei TVR în gestionarea transmisiilor de la 

EURO, Jocurile Olimpice de la Beijing, alegerile locale, alegerile parlamentare, paşii 

făcuţi de SRTv cu privire la anularea de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului 

din Republica Moldova a dreptului de a retransmite programele TVR 1 în ţara vecină, 

Festivalul Cerbul de Aur, procesul de selecţie de oferte pentru gestionarea spaţiului 

publicitar al SRTv, premiile obţinute de producţiile şi angajaţii TVR, obţinerea de către 

TVR a drepturilor tv pentru patru meciuri ale Naţionalei de Fotbal din deplasare, 

contând pentru grupa preliminară de calificare la Campionatul Mondial din 2010, „TVR 

deţine prima opţiune a drepturilor tv pentru Liga Campionilor” etc. 

În plus, specialiştii de relaţii publice ai Biroului de Presă au intermediat interviuri 

şi şedinţe foto cu echipa Televiziunii Române care a plecat la EURO 2008, cu persoanele 

din conducerea TVR, pentru a informa despre corporaţie sau despre programe ale 

televiziunii publice, au răspuns solicitărilor venite din partea presei pe diverse teme – 

audienţele posturilor TVR, noile canale TVR 3 şi TVR Info, Jocurile Olimpice de la 

Beijing, EURO 2008, programele TVR privind alegerile locale şi parlamentare, procesul 

de reorganizare al SRTv etc. 

Evenimentul care a marcat anul 2008 a fost ediţia aniversară a Festivalului 

Cerbul de Aur. În timpul acestui eveniment s-au desfăşurat zilnic mai multe conferinţe 

de presă. Pe parcursul întregului an, au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanţii 

mass-media cu ocazia, atât a festivalului, cât şi a lansării postului TVR 3. 

Biroul de Presă a coordonat comunicarea pentru Festivalul Cerbul de Aur şi, 

alături de specialiştii în relaţii publice de la Biroul de Comunicare Internă şi cei de la 

Direcţia Marketing şi Comunicare de Produs, a asigurat activitatea Biroului de Presă al 

Festivalului, care a funcţionat la Braşov, pe toată perioada evenimentului: 3-8 

septembrie. 

167

În anul 2008, Biroul de Presă al TVR a organizat conferinţe de presă şi 

evenimente cu prilejul lansării postului TVR 3 şi a organizării celei de-a 16-a ediţii a 

Cerbului de Aur. Pe parcursul festivalului au fost organizate conferinţe de presă în 

fiecare zi. 

Specialiştii în relaţii publice de la Biroul de Presă au formulat note, memorii şi 

răspunsuri la solicitări provenite sau destinate comisiilor de specialitate din Senat şi 

Camera Deputaţilor, diverselor structuri din cadrul Guvernului României sau al 

Administraţiei Prezidenţiale, altor posturi de televiziune, diverselor organizaţii 

neguvernamentale, partenerilor sau posibililor parteneri, Institutului pentru Studierea 

Problemelor Minorităţilor Naţionale, EBU etc. 

Pe parcursul anului 2008, specialiştii în relaţii publice ai Televiziunii Române au 

soluţionat 10 solicitări pe baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de 

interes public. Solicitările au fost transmise de persoane fizice, jurnalişti sau instituţii 

mass-media, reprezentanţi ai unor ONG-uri. 

Televiziunea Română a primit, în anul 2008, la Biroul de Relaţii cu Publicul 

aproximativ 105.000 de scrisori, care au fost triate şi repartizate pe departamente, 

emisiuni, compartimente, redacţii şi 950 de e-mail-uri. De asemenea, comunicarea cu 

telespectatorii televiziunii publice a fost asigurată prin intermediul celor aproximativ 

15.300 de apeluri telefonice, convorbiri directe sau mesaje pe robotul telefonic pe care 

instituţia l-a pus la dispoziţia telespectatorilor. Prin intermediul Biroului de Relaţii cu 

Publicul s-au oferit informaţii unui număr de aproximativ 2.800 de persoane. 

Numărul apelurilor telefonice primite la Biroul de Relaţii cu Publicul a crescut pe 

parcursul anului 2008 – 15.300, faţă de 2007 – 14.3000 şi 2006 – 14.766, în timp ce 

numărul scrisorilor trimise de către telespectatori au scăzut: în 2008 – 105.000, în 2007 

– 108.928, iar în 2006 – 331.551. Acest lucru demonstrează că cei care apelează la 

Biroul de Relaţii cu Publicul preferă să afle rapid informaţiile de care au nevoie şi sunt 

mulţumiţi de comunicarea directă, prin telefon. 


Pe parcursul anului 2008, televiziunea publică a devenit obiectul unor atacuri de 

imagine, inclusiv cu privire la rostul şi necesitatea existenţei sale. Astfel, au existat luări 

de poziţie publice, inclusiv din sfera politică, şi nu numai, a unor persoane care şi-au 

făcut un titlu de glorie din a cere fie reducerea finanţării de care beneficiază 

Televiziunea Publică, fie eliminarea unora dintre canalele sale, fie chiar desfiinţarea ei. 

(Biroul de Presă a încercat permanent să contracareze cu argumente bine documentate 

aceste atacuri, care se continuă şi în 2009). 

Lipsa unor informaţii necesare în formularea strategiilor de comunicare a 

constituit una dintre probleme cu care s-a confruntat Biroul de Presă în 2008. 

168

Şi în 2008, Biroul de Presă a încercat să elimine, pe cât posibil, printr-o 

informare corectă şi documentată, prejudecăţile de la nivelul opiniei publice vizavi de 

statutul televiziunii publice (învechită, prăfuită, subordonată politic, o cheltuială inutilă 

pentru cetăţeni, nu are audienţă etc.). Este evident că toate aceste prejudecăţi sunt 

generate în mod interesat şi uneori chiar organizat la nivelul opiniei publice. Campaniile 

negative la adresa TVR se intensifică în anii electorali, cum a fost 2008 şi cum este 2009. 

Numărul apelurilor telefonice primite la Biroul de Relaţii cu Publicul a crescut 

pe parcursul anului 2008 – 15.300, faţă de 2007 – 14.3000 şi 2006 – 14.766, în timp ce 

scrisorile trimise de către telespectatori au scăzut: în 2008 – 105.000, în 2007 – 108.928, 

iar în 2006 – 331.551. 

Se impune suplimentarea personalului, atât pentru Biroul de Presă, cât şi pentru 

Biroul de Relaţii cu Publicul, întrucât abele structuri sunt suprasolicitate. 


Pe lângă activităţile curente – oferirea de informaţii reprezentanţilor mass-media, 

instituţiilor statului sau ONG-urilor, Biroul de Presă îşi propune intensificarea 

acţiunilor care să ducă la schimbarea pozitivă a percepţiei publicului vizavi de 

televiziunea publică. 

De asemenea, Biroul de Presă îşi propune declanşarea de campanii sociale în care 

să fie implicaţi reprezentanţi ai SRTv. 

Biroul de Presă va realiza o mai bună comunicare cu jurnaliştii, prin întâlniri 

informale cu managementul instituţiei, respectiv printr-o mai bună comunicare 

constantă cu reprezentanţii mass-media. 

Biroul de Presă va contribui eficient la promovarea celor şapte canale ale SRTv: TVR 

1, TVR 2, TVR 3, TVR Cultural, TVR INFO, TVR HD. 

În 2009, cu ocazia Cerbului de Aur, specialiştii în relaţii publice vor organiza Biroul 

de Presă al Festivalului. 

Biroul Relaţii cu Publicul necesită sporirea gradului de profesionalism prin 

participarea la cursuri de IT, training-uri, team building-uri etc. Un alt obiectiv al 

acestui birou pentru anul 2009 priveşte digitalizarea registrelor. 

II. Biroul Comunicare Internă 

Principalele activităţi ale Biroului de Comunicare Internă au vizat aplicarea 

politicilor de comunicare între structurile manageriale de nivel superior şi celelalte 

compartimente din cadrul TVR, precum şi în sens invers, între angajaţi şi 

managementul superior, prin intermediul diferitelor canale de comunicare: afişaj 

intern, intranet, e-mail, comunicare interpersonală etc. 

169

Comunicarea cu angajaţii 

În cursul anului 2008, activităţile de comunicare internă au inclus transmiterea 

către angajaţi a numeroase mesaje, prin intermediul reţelei de afişaj intern (aviziere), a 

site-ului intern şi a newsletter-ului intern, pe diverse teme de interes (hotărâri ale 

Consiliului de Administraţie şi ale Comitetului Director; decizii ale managementului 

TVR; informaţii legate de salarizare, de Contractul Colectiv de Muncă, modificări ale 

unor regulamente şi proceduri interne; lansarea unor cereri de ofertă pentru toate 

categoriile de programe tv, de pe toate canalele TVR, informaţii privind schimbările de 

organigramă, reorganizarea unor structuri interne; modificări ale personalului de 

conducere; concursuri externe destinate jurnaliştilor; noi reglementări ale Consiliului 

Naţional al Audiovizualului; informaţii despre diferite proiecte interne; anunţuri de 

casting-uri; evenimente interne pentru angajaţi sau pentru copiii acestora etc.). De 

asemenea, în colaborare cu Serviciul Juridic, s-a transmis lunar către personalul de 

conducere un „Buletin legislativ”, conţinând informaţii privind legislaţia din domeniul 

audiovizualului şi nu numai. În urma reorganizărilor, Biroul de Comunicare Internă s-a 

ocupat de actualizarea formatelor de corespondenţă (antete) ale structurilor nou 

înfiinţate. 

Un alt aspect al comunicării interne l-au constituit răspunsurile la sesizările 

transmise de către angajaţi prin intermediul secţiunii speciale a site-ului intern, dar şi 

elaborarea unor scrisori de apreciere din partea managementului către anumite 

structuri sau angajaţi, în urma unor premii obţinute, sau la momentul retragerii din 

activitate a unor angajaţi prin pensionare. 

Evenimente interne 

Au fost organizate evenimente sau întâlniri dedicate angajaţilor, de sărbători sau 

cu alte ocazii. Spre exemplu, Campionatul Intern de Fotbal a reuşit să adune laolaltă 19 

echipe, reprezentând structuri ale TVR, şi peste 100 de participanţi în competiţie, 

inclusiv de la studiourile teritoriale. Evenimentul s-a dovedit a fi un bun prilej de 

interacţiune între angajaţii TVR, de cunoaştere reciprocă şi în alte condiţii decât cele 

strict profesionale. Copiii angajaţilor au beneficiat şi ei de evenimente dedicate. De 1 

iunie s-au bucurat şi s-au jucat, în parcul Herăstrău, alături de clowni şi de alţi 

animatori, iar de Crăciun au asistat la un spectacol de muzică şi magie şi au primit 

cadouri chiar de la Moş Crăciun. 

De asemenea, Biroul de Comunicare Internă a mai organizat evenimente 

dedicate Festivalului Internaţional Cerbul de Aur, masa rotundă „In memoriam Iosif 

Sava”, în colaborare cu Societatea Română de Radio, la care au participat oameni 

politici, jurnalişti, dar şi foşti colaboratori din radio şi televiziune. 

170

Numeroase clase de copii de la şcoli din Bucureşti şi din provincie au fost 

găzduite în studiourile TVR, având astfel posibilitatea să cunoască specificul activităţii 

de televiziune şi să intre în contact cu vedete şi profesionişti ai Televiziunii Române. 

Site-ul intern 

Prin intermediul site-ului intern, salariaţii au acces la: regulamente şi proceduri 

interne, audienţe ale programelor tv, legislaţie, programări ale producţiei, caiete de 

sarcini, modificări de organigramă, hotărâri şi avize ale organismelor de conducere din 

instituţie, cronici de presă, fluxuri ale agenţiilor de presă, mesaje de ultimă oră. 

Newsletter-ul intern INFO TVR 

În vederea unei mai bune informări a angajaţilor noştri cu privire la activităţile 

desfăşurate în televiziunea publică, la principalele realizări sau la problemele 

întâmpinate, la hotărârile adoptate de către conducerea instituţiei, se realizează lunar 

newsletter-ul intern INFO TVR, ce se transmite, în format electronic, pe e-mail-urile 

angajaţilor şi este postat şi pe Intranet. 

Obiectivele majore în 2009 

Îmbunătăţirea comunicării cu angajaţii printr-o informare consistentă şi constantă. 

Diversificarea instrumentelor de dezvoltare a spiritului de echipă şi a coeziunii între 

angajaţi, prin organizarea unor evenimente şi întâlniri dedicate. 

Îmbunătăţirea newsletter-ului intern. 

Reconfigurarea site-ului intern din punctul de vedere al conţinutului şi al graficii, în 

scopul implicării mai mari a angajaţilor în activităţile şi evenimentele realizate în 

cadrul instituţiei, a facilitării comunicării sesizărilor şi problemelor cu care se 

confruntă, dar şi a sugestiilor de îmbunătăţire a activităţii. 

III. Serviciul Relaţii Internaţionale 

Serviciul Relaţii Internaţionale (R.I.) este constituit ca o interfaţă a comunicării cu 

partenerii externi, organe ale administraţiei publice centrale din România (MAE, MCC, 

etc.), organizaţii publice de televiziune din întreaga lume şi organizaţii internaţionale, 

profesionale şi culturale (EBU, CIRCOM Regional etc). 

Principalele misiuni ale R.I. sunt de reprezentare a TVR în străinătate, de iniţiere 

şi susţinere a colaborării şi a comunicării cu partenerii externi, urmărind respectarea 

termenelor şi a condiţiilor impuse de documentele de cooperare semnate de TVR, 

precum şi îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul reuniunilor internaţionale. Rolul 

R.I. este de iniţiere şi promovare a cooperării TVR cu partenerii externi, prin: 

171

Coordonarea activităţilor de cooperare, prin iniţierea, negocierea şi semnarea 

documentelor de colaborare bilaterală şi multilaterală, în ţară sau în străinătate. 

Analiză a propunerilor primite, oferind informaţii care permit conducerii TVR să 

decidă asupra oportunităţii iniţierii proiectelor de cooperare. 

Organizarea vizitelor, a conferinţelor şi a seminariilor tv cu participare 

internaţională, găzduite de TVR şi soluţionarea formalităţilor pentru deplasările 

externe. 

Prezentarea şi reprezentarea TVR şi a României la festivaluri şi târguri 

internaţionale, consfătuiri, congrese, concursuri, vizionări şi selecţii de programe tv. 

Performanţe 

În 2008, R.I. s-a ocupat de negocierea, finalizarea şi semnarea unor documente 

de cooperare (Compania Naţională de Televiziune din Ucraina NTU, EuroNEWS, 

Televiziunea Ungară DUNA TV, ERNO - Reţeaua Eurovision a schimburilor de ştiri etc.), 

iniţierea şi negocierea unor noi Acorduri de colaborare cu Societatea Tunisiană de 

Radio şi Televiziune, precum şi cu televiziunea publică din Salonic, ERT3. 

Echipa Televiziunii Române a colaborat cu M.A.E. pentru negocierea Programului 

de cooperare în domeniile culturii, educaţiei, tineretului şi sportului între Guvernul 

României şi guvernele din Muntenegru, Coreea de Sud, Vietnam, Republica Populară 

Chineză, Bulgaria, Tunisia etc., iar colaborarea cu reprezentanţele Corpului Diplomatic 

la Bucureşti s-a materializat prin participarea TVR la Zilele Franco-Române ale 

Audiovizualului, primirea spre difuzare liberă de drepturi a unor programe tv (China şi 

Japonia). 

Reprezentanţii TVR au participat la peste 20 de seminarii internaţionale, dintre 

care 11 organizate de EBU, 5 de CIRCOM Regional şi 6 organizate de alţi parteneri ai 

SRTv. 

În 2008, TVR a fost inclus în diverse programe şi proiecte europene, iniţiate de 

partenerii externi („Greeen on air” - protecţia mediului şi încălzirea globală, proiectul 

„EMMA” - digitalizarea arhivelor tv etc.). 

Serviciul Relaţii Internaţionale a sprijinit şi a acordat asistenţă logistică pentru 

echipele de filmare din străinătate care au participat la Summit-ul NATO de la 

Bucureşti (montaje, transmisii unilaterale etc.), colaborare cu organizatorii TVR pentru 

concursurile Eurovision Song Contest, Eurovision Young Musicians, Eurovision Junior 

Song Contest (EBU), Festivalul „Cerbul de Aur” etc. 

În perioada 15-19 mai 2008, acest serviciu a organizat cea de-a XV-a Conferinţă şi 

cea de-a XIV-a Adunare Generală COPEAM (Comisia Permanentă a Audiovizualului 

Mediteranean), la Bucureşti, unde au participat delegaţi străini din peste 20 de ţări, 

preşedinţi-directori generali, experţi şi jurnalişti, reprezentanţi ai organismelor 

172

internaţionale (UNESCO, UNICEF, EBU, INA, ASBU, C.E. etc.), invitaţi speciali români şi 

străini. 

Înscrierea producţiilor TVR la festivalurile internaţionale s-a materializat prin 

participarea la 45 de competiţii internaţionale, cu un număr de 29 de programe şi trei 

proiecte, pentru care s-au obţinut următoarele distincţii: Premiul HOT BIRD TV 

AWARDS acordat canalului TVR Internaţional, Premiul „Simpatia publicului” la 

Festivalul de Film Documentar Cronograf de la Chişinău, menţiunea specială la 

categoria Vivre l’Europe la CIRCOM Regional 2008 de la Maribor, Slovenia, precum şi 

Selecţia în etapa finală a Festivalului Internaţional de Programe Audiovizuale, FIPA 

2008, Biarritz, Franţa. 


În anul 2008, implicarea TVR în proiectele de colaborare iniţiate şi dezvoltate de 

partenerii externi s-a redus, ca urmare a problemelor legate de restricţiile bugetare. 

Trebuie menţionat faptul că în contextul actual, de criză financiară globală, toate 

organizaţiile publice de televiziune sunt obligate să îşi reconfigureze şi adapteze 

strategiile, ca şi programele şi proiectele pe care le iniţiază. În consecinţă, preconizăm 

şi în acest an o reducere constantă a proiectelor dezvoltate de televiziunile publice 

partenere şi de organizaţiile internaţionale. 

Problemele legate de drepturile de autor au dus la imposibilitatea de a oferi 

producţii tv pentru schimburile necomerciale prevăzute în documentele de cooperare 

semnate de TVR, la cererea partenerilor externi, a Ambasadelor României în străinătate 

şi a Corpului Diplomatic la Bucureşti şi la neincluderea programelor TVR în cataloagele 

propuse pentru schimburile necomerciale ale organizaţiilor internaţionale (Cataloagele 

URTI şi CIRCOM Regional). 

Un caz aparte este cooperarea cu Republica Moldova, activitate care a îngheţat, 

ca urmare a atitudinii ostile adoptate de oficialităţile de la Chişinău, pe ambele tipuri de 

activităţi: cooperarea cu Compania TeleRadio Moldova, serviciul public de televiziune, şi 

retransmisia programelor TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova. 


În anii 2006 – 2008 s-a înregistrat un număr aproximativ egal de iniţiative şi 

propuneri de cooperare, cu menţiunea că în ultima jumătate a anului 2008, câteva 

dintre acestea au fost modificate, amânate sau anulate, ca urmare a declanşării crizei 

economice globale. 

Dacă în anul 2006 tendinţa generală era de iniţiere a unor proiecte de anvergură, 

la nivel european, cu un număr important de participanţi şi finanţări stabile, în anul 

2008 s-a produs o reorientare a acestora prin susţinerea proiectelor regionale, cu un 

173

număr mic de participanţi şi modalităţi de finanţare originale, parteneriate public-privat 

etc. 

A fost înregistrată şi o reducere a numărului de producţii TVR care au participat 

la festivalurile internaţionale, dar prin realizarea unei selecţii mai atente a acestora au 

fost obţinute un număr mai mare de distincţii şi premii internaţionale, faţă de anii 

anteriori. 


TVR are obligaţia de a-şi consolida poziţia de partener puternic şi respectat pe 

piaţa media internaţională, concomitent cu menţinerea bunelor relaţii cu partenerii 

strategici şi iniţierea de noi parteneriate. 

În contextul actual este importantă dezvoltarea cooperării cu instituţiile UE care 

reglementează activitatea în domeniul audiovizual, armonizarea reglementărilor 

româneşti cu normele europene şi implicarea TVR în proiectele europene iniţiate de 

organizaţiile internaţionale de profil, care să ofere oportunităţi multiple (programe tv 

pentru difuzare liberă de drepturi, sesiuni de training etc.). 

Propunem pentru anul 2009 susţinerea cooperării regionale, prin dezvoltarea 

unor parteneriate cu posturile tv publice care se confruntă cu probleme similare. Este 

şi cazul postului public din Republica Moldova, cu care cooperarea se desfăşoară 

actualmente cu mari dificultăţi, din motive independente de voinţa noastră. 

Provocarea cea mai mare pentru anul 2009, în condiţiile financiare cu care se 

confruntă toate posturile publice este aceea de a menţine poziţia TVR pe piaţa media 

europeană şi în circuitul internaţional. 

174

175

CAPITOLUL 11: ACTIVITATEA COMPARTIMENTELOR 

CONTROL FINANCIAR INTERN ŞI AUDIT INTERN 

A. Compartimentul Control Financiar Intern 

Controlul financiar intern presupune verificarea unei activităţi, a unui proces, a 

unei operaţiuni economice, având ca scop stabilirea evoluţiei acestora, creşterea 

realizată în raport cu programul şi obiectivele fixate sau cu normele ce reglementează 

domeniul. 

Controlul financiar intern este un control complex, care a acţionat în anul 2008 

pe linia întăririi ordinii şi disciplinei financiare în desfăşurarea activităţii economice, 

gospodăririi mai eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, descoperirii operaţiunilor 

ne-economicoase sau a problemelor de legalitate, precum şi a recuperării prejudiciilor 

constatate şi prevenirii producerii lor pe viitor. 

Activitatea s-a desfăşurat în conformitate cu caietul de sarcini, cu Regulamentul 

de organizare şi funcţionare a SRTv şi cu planul de control pe anul 2008, pe baza 

ordinelor de seviciu emise de Preşedintele Director General al SRTV. 

S-au efectuat 13 acţiuni de control, din care 8 verificări din planul de control pe 

anul 2008 şi 5 verificări dispuse de Preşedintele Director General al SRTV şi au fost 

propuse spre aplicare 35 de măsuri. 

Obiectivele de control aprobate pentru anul 2009 sunt următoarele: 

1. Verificarea operaţiunilor economico-financiare derulate în cadrul 

Departamentului Resurse Umane 


Departamentului Sport 


Departamentului TVR New Media 


Departamentului Dezvoltare şi Întreţinere 

5. Verificarea activităţii economico-financiare desfăşurate de Studioul Teritorial 

Iaşi 

6. Verificarea activităţii economico-financiare desfăşurate de Studioul Teritorial 

Cluj 

7. Verificarea operaţiunilor în valută derulate prin casierie 

8. Verificarea operaţiunilor în lei derulate prin casierie 

9. Verificări dispuse în afara planului de către PDG al SRTV. 

176

B. Compartimentul Audit Intern 

Activitatea de audit intern s-a desfăşurat în anul 2008 conform planului anual de 

audit intern avizat de Preşedintele Director General al SRTV şi în baza Legii nr. 672/2002 

privind auditul public intern cu modificările şi completările ulterioare, a OMFP nr. 

38/2003 - Norme generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, cu 

completările şi modificările ulterioare, a OMFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului 

de conduită etică a auditorului intern şi a Normelor privind organizarea şi exercitarea 

activităţii de audit public intern specifice, nr. 420.709/2003. 

Auditul intern face parte din sistemul de control intern al SRTv, fiind acea 

componentă care evaluează şi monitorizează sistemul de management şi control 

intern, prin procedurile de implementare a recomandărilor, dând o asigurare 

rezonabilă managerului general referitor la funcţionalitatea acestuia şi este organizat 

în directa subordine a Preşedintelui Director General al SRTV. 

Având în vedere modificările intervenite în structura organizatorică a SRTv în 

cursul anului 2008, Preşedintele Director General al SRTv a emis Decizia nr. 

J15/15.03.2008 cu privire la modificarea componenţei Comisiei de monitorizare, 

coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sistemului de control managerial 

al SRTv. 

Astfel, managementul de linie are obligaţia de a analiza sistematic riscurile 

legate de desfăşurarea activităţilor sale, de a elabora planuri corespunzătoare în 

direcţia limitării posibilelor consecinţe ale acestor riscuri şi de a numi responsabili 

pentru gestionarea acestora. 

În sprijinul unei bune gestionări a riscurilor, identificate la nivelul SRTv, echipa 

managerială a creat baza de resurse umane de specialitate, formată din consilieri în 

management la fiecare nivel de conducere. 

Contribuţia auditorilor la îmbunătăţirea activităţii structurilor auditate pentru 

perioada 2006 - 2008 s-a materializat în recomandări, sistematizate astfel: 

Misiuni de audit efectuate conform planurilor de audit anuale, avizate de 

managerul general al SRTv. 

Anul Număr 

misiuni de 

audit 

177 

Număr recomandări 

propuse de audit 


avizate de PDG 

Număr de 

auditori 

interni 

2006 6 13 12 3, din care un 

coordonator 

2007 8 22 22 3, din care un 

coordonator 

2008 7 21 21 3, din care un 

coordonator

178 

Misiuni de audit (asigurare şi/sau consultanţă) desfăşurate la solicitarea 

managerului general al SRTv în perioada 2006- 2008: 

Anul Număr 

misiuni de 

audit 


propuse de audit 


avizate de PDG 

Număr de 

auditori 

interni 

2006 6 4 4 3, din care un 

coordonator 

2007 4 14 14 3, din care un 

coordonator 

2008 5 18 18 3, din care un 

coordonator 

Obiectivele 

Compartimentului Audit Intern (ce pot fi realizate cu acordul conducătorului 

instituţiei): 

1. Dezvoltarea unei strategii de control la nivelul instituţiei, în condiţiile în care 

auditul intern este parte a sistemului de control intern din SRTv şi se manifestă pe toate 

palierele ca structură independentă. 

2. Atragerea în acţiuni de audit intern a unor specialişti (pe bază de contracte de 

prestări servicii), atunci când în desfăşurarea misiunii de audit se impune utilizarea 

unor cunoştinţe de specialitate (cazul misiunilor de audit în zona juridică, IT, tehnică 

etc). 

3. Eliminarea comunicării de rutină dintre structurile auditate şi echipa de 

auditori (include transmiterea formală şi recepţionarea de informaţii, precum şi 

manipularea documentelor). 

Recomandarea auditorilor interni : continuarea responsabilizării managerilor 

privind identificarea riscurilor generale şi specifice activităţilor desfăşurate 

(identificarea tuturor formelor de control intern care există şi funcţionează cu ocazia 

exercitării atribuţiilor la nivelul structurilor).

CAPITOLUL 12: SITUAŢIA FINANCIARĂ A SRTv 

Societatea Română de Televiziune, înfiinţată în baza Legii nr. 41/1994, şi-a 

încheiat activitatea în anul 2008 cu următorii indicatori economico-financiari: 

venituri totale: 567,589,776 lei, din care venituri din exploatare 565,929,445 lei şi 

venituri financiare 1,660,331 lei; 

cheltuieli totale: 621,423,891 lei, din care cheltuieli de exploatare 614,558,113 lei 

si cheltuieli financiare 6,865,778 lei; 

cifra de afaceri netă: 544,510,281 lei; 

rezultatul net al exerciţiului: deficit în valoare de 53,834,115 lei. 

I Situaţia contului de profit şi pierdere încheiat la 31 decembrie 2008 

A. Rezultatul din exploatare 

1. Veniturile din exploatare realizate de SRTv în anul 2008 au fost de 565,929,445 

lei, cu 8.90 % mai mari, faţă de anul 2007 şi se prezintă în următoarea structură: 

179 

a. Venituri din taxa pentru serviciul public de televiziune, în valoare de 

305,544,695 lei, cu o pondere de 53.99 % din total venituri din exploatare, 

cu 3.78 % mai mari, faţă de anul 2007; 

b. Venituri din publicitate, în valoare de 69,296,682 lei, cu o pondere de 

12.24% din total venituri din exploatare, cu 6.07 % mai mici, faţă de anul 

2007; 

c. Venituri din subvenţii de exploatare, în valoare de 166,073,638 lei, cu o 

pondere de 29.35 % din total venituri din exploatare. Din aceste venituri, 

163,777,438 lei reprezintă alocaţii de la bugetul statului, în conformitate 

cu Legea nr. 41/1994, republicată, Legea bugetului de stat pe anul 2008 

nr.388/2007, H.G.112/31,01,2008, O.G. 25/2008, O.G. 37/2008, 

O.U.G.112/2008; 

d. Alte venituri din exploatare, în valoare de 25,014,430 lei, cu o pondere de 

4.42 % din total venituri din exploatare, cu 35.81 % mai mari, faţă de anul 

2007: 

prestări externe în valoare de 705,593 lei, reprezentând copiere casete, 

închirieri circuite transmisii etc; 

prestări interne în valoare de 2,829,019 lei, reprezentând prestări servicii 

tehnice, licenţe programe, chirii etc.;

180 

alte prestări în valoare de 21,479,818 lei, reprezentând venituri din 

penalizări, sponsorizări etc. 

2. Cheltuielile din exploatare realizate de SRTv în anul 2008 au fost de 614,558,113 

lei, cu 11.83% mai mari, faţă de anul 2007, iar după natura activităţii se prezintă 

astfel: 

a. Cheltuieli aferente activităţii de difuzare a programelor de televiziune în 

valoare de 207,781,054 lei cu o pondere de 33.80% în totalul cheltuielilor 

de exploatare; 

b. Cheltuieli aferente activităţii de realizare a programelor de televiziune în 

valoare de 384,990,666 lei cu o pondere de 62.65 % în totalul cheltuielilor 

de exploatare; 

c. Cheltuieli aferente activităţii de difuzare publicitate în valoare de 

21,786,393 lei cu o pondere de 3.55 % în totalul cheltuielilor de exploatare. 

După natura cheltuielilor, cheltuielile din exploatare realizate de SRTv în anul 

2008 se prezintă astfel: 

a) Cheltuieli cu personalul, în valoare de 191,473,844 lei, cu o pondere de 31.16 % 

din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mică decât ponderea de 34.05% înregistrată 

în anul 2007, din care: 

salarii şi indemnizaţii: 145,665,313 lei; 

contravaloare tichete de masă: 5,214,160 lei; 

cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială: 40,594,371 lei; 

În anul 2008 s-au luat măsuri de diminuare a cheltuielilor salariale faţă de anul 

2007, prin utilizarea mai judicioasa a resursei umane, având ca urmare: reducerea 

numărului de ore suplimentare, cu 17,038 ore, reprezentând o valoare de 315,234 lei şi 

diminuarea altor cheltuieli de natură salarială conform CCM în sumă totală de 

1,010,575 lei. 

Aceste cheltuieli cu personalul sunt aferente persoanelor angajate cu carte de 

muncă, corespondenţilor externi în străinătate şi membrilor Consiliului de 

Administraţie. 

b) Cheltuieli privind prestaţiile externe, în valoare de 272,708,843 lei, cu o 

pondere de 44.37% din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mari faţă de ponderea de 

40.11% înregistrată în anul 2007, din care: 

cheltuieli cu staţii şi circuite datorate Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii în 

valoare de 129,073,023 lei; 

cheltuieli licenţe interne şi externe sport în valoare de 41,637,149 lei; 

cheltuieli privind comisionul cuvenit societăţilor Electrica pentru colectarea taxei 

TV, în valoare de 23,200,196 lei;

cheltuieli cu drepturile de radiodifuzare a operelor, interpretărilor sau 

execuţiilor artistice cuvenite organismelor de gestiune colectivă, în valoare de 

12,081,775 lei; 

cheltuielile cu colaboratorii reprezentând drepturi de autor în valoare de 

11,032,565 lei; 

cheltuieli privind licenţele de programe interne şi externe, în valoare de 

7,245,363 lei; 

cheltuieli cu deplasările în valoare de 7,189,078 lei; 

cheltuieli privind comisionul cuvenit pentru încasarea veniturilor din publicitate, 

în valoare de 3,447,461 lei; 

cheltuieli reclamă, publicitate, protocol în valoare de 1,239,115 lei; 

alte prestaţii externe reprezentând cotizaţii, abonamente agenţii de ştiri, 

întreţinere şi reparaţii, contracte civile de prestări servicii, chirii, prime 

asigurare, în valoare de 36,563,118 lei. 

c) Cheltuieli cu impozite şi taxe, în valoare de 72,223,437 lei, cu o pondere de 

11.75% din totalul cheltuielilor de exploatare, mai mică faţă de ponderea de 11.83% 

înregistrată în anul 2007, din care: 

cheltuieli reprezentând taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere, 

aferentă activităţii de televiziune (conform art. 141, alin. 1, lit. o, din Codul fiscal), 

în valoare de 58,364,145 lei (valoric mai mare cu 10.85 %, faţă de anul 2007); 

cheltuieli reprezentând contribuţii pentru constituirea fondului cinematografic, 

către CNC, în conformitate cu OG nr.39/2005, în valoare de 10,394,503 lei; 

impozite pe teren, mijloace de transport, taxe şi contribuţii la fondul 

solidaritatea, în valoare de 3,191,104 lei (valoric mai mare cu 213.29%, faţă de 

anul 2007) ; 

cheltuieli privind taxa de autorizaţie circulaţie auto, în valoare de 94,226 lei; 

alte taxe, în valoare de 179,459 lei. 

d) Cheltuieli cu amortismentele şi ajustările la imobilizările corporale şi 

necorporale, în valoare de 67,804,047 lei, cu o pondere de 11.03% din totalul 

cheltuielilor de exploatare; 

e) Cheltuieli cu materialele consumabile, obiectele de inventar, energie, apă etc., 

în valoare de 11,128,150 lei, cu o pondere de 1.81% din totalul cheltuielilor de 

exploatare; 

f) Alte cheltuieli de exploatare în valoare de 1,763,059 lei, cu o pondere de 0.29 % 

din totalul cheltuielilor de exploatare; 

g) Cheltuieli privind ajustările aferente provizioanelor de risc, în valoare de 

(2,538,004) lei, cu o pondere de (0.41)% din totalul cheltuielilor de exploatare, 

constituite după cum urmează: 

181

provizioane pentru impozitul pe profit amânat, în valoare de 1,712,247 lei; 

provizioane pentru indemnizaţii concediu de odihnă neefectuat în anul 2008, în 

valoare de 304.127 lei; 

reluarea la venituri a provizioanelor constituite în anul 2007 pentru litigii şi 

pentru impozitul pe profitul amanat, în valoare de (4,554,377) lei. 

h) Cheltuieli privind ajustările aferente activelor circulante, în valoare de (5,263) 

lei, cu o pondere de (0.00)%, 

Rezultatul din exploatare al anului 2008, calculat ca diferenţă între veniturile din 

exploatare şi cheltuielile din exploatare, reprezintă un deficit de 48.628.668 lei. 

B. Rezultatul financiar 

1. Veniturile financiare ale anului 2008 au fost în valoare de 1,660,331 lei şi sunt 

constituite din: 

Venituri din diferenţe de curs, în valoare de 1,393,813 lei, cu o pondere de 83.95% 

din totalul veniturilor financiare; 

Venituri din dobânzi, în valoare de 266,505 lei, cu o pondere de 16.05% din totalul 

veniturilor financiare; 

2. Cheltuielile financiare ale anului 2008 au fost în valoare de 6,865,778 lei şi sunt 

constituite din: 

Cheltuieli din diferenţe de curs, în valoare de 5,220,807 lei, cu o pondere de 

76.04% din totalul cheltuielilor financiare, urmare a creşterii ratei de schimb 

valutar de la 3.6102 lei/euro la 31.12.2007 la 3.9852 lei/euro la 31.12.2008; 

Alte cheltuieli financiare, în valoare de 1,644,971 lei, cu o pondere de 23.96% din 

totalul cheltuielilor financiare. 

Rezultatul financiar al anului 2008, calculat ca diferenţă între veniturile 

financiare şi cheltuielile financiare, reprezintă un deficit de 5,205,447 lei. 

C. Rezultatul exerciţiului 2008 

În concluzie, activitatea economică în anul 2008 s-a încheiat cu un deficit brut de 

53,834,115 lei. 

În anul 2008, Societatea Română de Televiziune a organizat şi difuzat numeroase 

evenimente, dintre care următoarele au reprezentat 11.66% din totalul cheltuielilor 

aferente activităţii de realizare a programelor de televiziune. 

Evenimente culturale: 

Festivalul „Cerbul de Aur” ediţia a 16-a, cu un buget total de 7,531,924 lei; 

Concursul „Eurovision 2008”, cu un buget total de 1,050,331 lei; 

182

Aniversare „Cerbul de Aur, de la alb-negru, la color”, 40 de ani de la primul 

festival, cu un buget total de 373,226 lei; 

Concursul „Eurovision Junior 2008” cu un buget total de 293,913 lei; 

Concursul „Eurovision Joung Musicians” cu un buget total de 205,906 lei. 

Evenimente sportive: 

Campionatul European de fotbal, cu un buget total de 30,745,753 lei; 

Jocurile Olimpice de la Beijing, cu un buget total de 4,691,846 lei. 

II. Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii la 31 decembrie 2008 

A. Activele imobilizate sunt în sumă de 134.235.974 lei şi sunt compuse din: 

1. imobilizări necorporale 27,475,129 lei; 

2. imobilizări corporale 106,174,147 lei; 

3. imobilizări financiare 586,698 lei. 

B. Activele circulante sunt în sumă de 63.430.851 lei şi sunt compuse din: 

1. stocuri 4,318,631 lei; 

2. creanţe 52,324,240 lei; 

3. casa şi conturi în bănci 6,787,980 lei; 

C. Cheltuieli în avans 27,163,658 lei; 

D. Datorii curente 117,131,201 lei; 

E. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 2,016,374 lei; 

F. Venituri înregistrate în avans 17,206 lei; 

G. Subvenţii pentru investiţii 46,224,537 lei; 

H. Capitaluri proprii 59,441,165 lei. 

III. Creanţe şi datorii la 31 decembrie 2008 

A. Creanţele SRTv sunt în sumă de 52.324.240 lei şi au următoarea componenţă: 

1. Clienţi – total, din care: 34,747,098 lei; 

a. Clienţi interni, din care: 34,264,265 lei; 

- taxa tv 19,454,775 lei; 

- Splendid Media 14,681,582 lei. 

b. Clienti externi, din care: 475,902 lei; 

c. Clienţi - litigii 6,931 lei; 

183 

2. Alte creanţe, din care: 17,577,142 lei; 

a. Poprire UCMR-ADA 6,425,255 lei. 

b. Creanţe penalizări taxa tv 4,765,423 lei 

c. c. TVA de recuperat 4,336,273 lei

B. Datoriile curente sunt în sumă de 117,131,201 lei şi au următoarea componenţă: 

1. Datorii comerciale, din care: 57,015,077 lei; 

-EBU 10,285,880 lei 

-UCMR-ADA 6,782,547 lei 

-FORMULA ONE ADMINISTRATION Ltd. 1,019,456 lei 

2. Alte datorii către personal 5,352,542 lei; 

3. Datorii faţă de bugetul de stat şi bugetul 

fondurilor speciale 35,156,712 lei; 

5. Alţi creditori 820,135 lei; 

6. Credit pe termen scurt 18,786,735 lei. 

Datoriile curente au fost achitate la scadenţă conform termenelor contractuale 

în ianuarie 2009. 

Restanţele sunt înregistrate la plata contribuţiei pentru susţinerea producţiei 

naţionale de film conform O.G.39/2005 (CNC), în sumă de 1,167,983 lei. 

Obligaţiile către bugetul statului, bugetele locale şi bugetele asigurărilor sociale, 

în valoare totală de 106,683,403 lei în anul 2008, au fost constituite conform 

reglementărilor legale în vigoare şi onorate conform disponibilităţilor existente în 

conturile societăţii la termenele prevăzute de lege. 

La 31.12.2008 Societatea Română de Televiziune avea următoarele angajamente: 

un acreditiv stand-by în valoare de 5,461,342 USD, pentru achiziţionarea de 

licenţe filme în favoarea NBC Universal; 

o Scrisoare de garanţie reală mobiliară în valoare de 36,300,000 EURO pentru 

achiziţia licenţei de difuzare Campionat European de fotbal, în favoarea UEFA; 

o linie de credit în valoare de 18,786,736 lei pentru acoperirea deficitului de cashflow, 

angajată la 31 decembrie 2008. 

Linia de credit, acreditivul stand-by şi scrisoarea de garanţie reală mobiliară 

sunt garantate cu surse proprii ale Societăţii Române de Televiziune, respectiv încasări 

din taxa pentru serviciul public de televiziune şi încasări din publicitate. La data 

întocmirii prezentelor situaţii financiare, acreditivul stand-by s-a diminuat cu 2,979,757 

USD. 

La 31.12.2008 disponibilităţile băneşti în conturile societăţii au fost de 6,750,595 

lei. 

184

IV. Contul de execuţie al cheltuielor pe anul 2008 

(Destinaţia sumelor/cheltuielilor alocate din bugetul de stat) 

- lei - 

185 

PREVEDERI PROGRAM CHELTUIT Sume 

DENUMIRE INDICATOR COD INIŢIALE ACTUALIZAT 31.12.2008 neutilizate 

2008 2008 

CHELTUIELI - TOTAL 199,209,000 235,714,000 212,154,852 23,559,148 

Cultură, recreere şi religie 67.01 199,209,000 235,714,000 212,154,852 23,559,148 

Alte servicii în domeniile culturii, 

recreerii şi religiei 67.01.50 199,209,000 235,714,000 212,154,852 23,559,148 

Cheltuieli curente 67.01.01 112,214,900 173,215,000 163,777,438 9,437,562 

Cheltuieli de personal 67.01.10 22,000 55,000 77,000 0 

Cheltuieli salariale în bani 10.01 22,000 55,000 77,000 0 

Îndemnizaţii de delegare ale 

Direcţiei TV România Internaţional 10.01.13 22,000 55,000 77,000 0 

Bunuri şi servicii 67.01.20 112,192,900 173,138,000 163,700,438 9,437,562 

Bunuri şi servicii 20.01 111,936,900 172,882,000 163,700,438 9,437,562 

Materiale şi prestări de servicii cu 

caracter funcţional 20.01.09 111,936,900 172,882,000 163,444,438 9,437,562 

Plata pentru închirierea 

staţiilor şi circuitelor datorată 

agenţilor economici din sistemul 101,904,900 162,785,000 153,616,133 9,168,867 

comunicaţiilor 

Închirierea canalului satelit 9,900,000 10,020,000 9,751,305 268,695 

Funcţionarea Direcţiei TV 

România Internaţional 132,000 77,000 77,000 0 

Deplasări, detaşări, transferări 20.06 256,000 256,000 256,000 0 

Deplasări în străinătate 20.06.02 256,000 256,000 256,000 0 

Cheltuieli de capital 67.01.70 86,994,100 62,499,000 48,377,414 14,121,586 

Active nefinanciare 67.01.71 86,994,100 62,499,000 48,377,414 14,121,586 

Active fixe 71.01 86,994,100 62,499,000 48,377,414 14,121,586 

Construcţii 71.01.01 20,553,100 15,600,000 14,716,537 883,463 

Maşini, echipamente şi mijloace 

de transport 71.01.02 65,968,000 46,426,000 33,327,975 13,098,025 

Alte active fixe 71.01.30 473,000 473,000 332,902 140,098 

licenţe difuzare filme 

româneşti 473,000 473.000 332,902 140,098

Alocaţiile bugetare utilizate în anul 2008 au fost în sumă totală de 212,154,852 lei, 

reprezentând 90.01% din sumele repartizate Societăţii Române de Televiziune în 

conformitate cu Legea bugetului de stat nr.388/2007, H.G.112/31.01.2008, O.G. 25/2008, 

O.G. 37/2008, O.U.G.112/2008. Diferenţa neutilizată s-a restituit conform prevederilor 

legale în vigoare. 

În anul 2008 Societatea Romănă de Televiziune a efectuat investiţii atât din surse 

proprii cât şi din alocaţii bugetare în sumă de 57,281,301 lei constând în: 

echipamanete tehnologice de televiziune constând în echipamente necesare 

integrării transmisiilor HD în workflow-ul de producţie (sistem de transmisie 

impus de normele UE începând cu anul 2009), echipamente pentru studiouri 

teritoriale, în valoare de 41,442,233 lei; 

amenajare sediu TVR Târgu Mureş în valoare de 13,952,147 lei; 

alte imobilizări corporale în valoare de 1,886,921 lei. 

Situaţiile financiare anuale încheiate la 31.12.2008 compuse din bilanţ, cont de 

profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalurilor proprii, situaţia fluxului de 

trezorerie, notele explicative la situaţiile financiare anuale, au fost întocmite în 

conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată, Ordinul ministrului 

finanţelor nr. 1752/2005 şi Ordinul ministrului finanţelor nr. 2001/2006, Ordinul 

ministrului economiei şi finanţelor nr. 2374/2007. 

Cauzele şi analiza deficitului financiar înregistrat de SRTv pentru anul 2008 

SRTv şi-a desfăşurat activitatea în anul 2008 cu serioase dificultăţi. 

I. - în ceea ce priveşte colectarea şi încasarea taxei pentru serviciul public de 

televiziune (taxa tv) care trebuie să fie şi este principala sursă de finanţare a televiziunii 

publice: 

• Legea nr. 41/1994 republicată privind organizarea şi funcţionarea Societăţii 

Române de Televiziune cu modificările şi completările ulterioare a instituit prin art. 40 

obligativitatea achitării taxei tv de către persoanele fizice şi juridice, cuantumul taxei şi 

modalitatea de încasare a acesteia fiind stabilite prin hotărâre de guvern. 

Prin H.G nr. 978/2003 au fost introduse noi categorii de scutiţi la plată şi au fost 

stabilite nivelurile lunare pentru categoriile de plătitori, cuantumul lunar al taxei tv 

pentru persoanele fizice fiind redus de la nivelul de 4.5 lei, cât era în anul 2001, la 

numai 4 lei, începând din anul 2003 şi în prezent. 

Această situaţie a determinat ca, în prezent, nivelul taxei pentru serviciul public 

de televiziune în România să fie unul dintre cele mai mici din Europa (de cel putin 10 ori 

mai mic decât cel din ţările membre şi fondatoare ale Uniunii Europene), situându-ne 

astfel pe ultimele locuri în numeroasele statistici europene realizate pe această temă. 

186

• Numărul persoanelor fizice care declară că nu deţin receptoare tv a crescut de 

la an la an, ponderea acestei categorii de scutiţi în totalul persoanelor scutite, conform 

raportărilor mandatarilor noştri (societăţile de distribuţie a energiei electrice desprinse 

din Electrica) la 31.12.2008, fiind de 36.2%, în vădită contradicţie cu situaţia ce rezultă 

din monitorizările realizate de CNA ce reflectă faptul că peste 90% dintre persoanele 

fizice urmăresc posturi tv. 

Acest fenomen de evaziune de la plata taxei tv este cauzat şi de faptul că 

posibilitatea de control asupra declaraţiilor privind nedeţinerea receptoarelor tv este, 

practic, inexistentă pentru că, până în prezent, nu a fost emis niciun act normativ în 

acest sens, deşi Legea nr. 533/2003 specifică faptul că modalităţile de control şi 

sancţiunile se stabilesc prin hotărâre de guvern. Legea nr. 41/1994 nu a prevăzut un 

mecanism funcţional de control al celor ce declară că nu au televizor (intrarea pe 

proprietatea privată pentru a controla reprezintă infracţiune de violare de domiciliu), iar 

statul nu are obligaţia de a aloca vreo sumă pentru acoperirea acestor pierderi, aşa 

cum se întâmplă în alte ţări din Uniunea Europeană. 

• H.G. nr. 978/2003 stabileşte şi în prezent ca mandatar al SRTv pentru colectarea 

taxei tv pe S.C. ELECTRICA S.A. prin filialele sale. 

Deşi privatizarea unor filiale ale S.C ELECTRICA S.A. a început înainte de 

expirarea termenului de valabilitate al contractului de mandat, acesta s-a derulat cu 

noile entităţi. 

SRTv a reuşit să asigure colectarea taxei tv şi după expirarea vechiului contract 

de mandat, prin încheierea unor noi contracte cu aceste societăţi, care sunt 

continuatoarele în drepturi şi obligaţii ale fostelor filiale ale S.C. ELECTRICA S.A., dar în 

condiţiile impuse de acestea stabilite prin contracte de mandat cu fiecare mandatar în 

parte. 

Întrucât în contractul de privatizare a S.C. Electrica S.A. nu a fost inserată însă şi 

o clauză de colectare a taxei radio şi tv, precum şi din cauza neactualizării H.G. nr. 

978/2003 sub acest aspect, comisioanele de colectare a taxei tv percepute de entităţile 

rezultate din privatizarea Electrica au crescut semnificativ. 

II. – modificările legislative apărute în ultimii ani au avut de asemenea un puternic 

impact negativ asupra rezultatelor financiare ale societăţii şi anume: 

• modificarea reglementărilor fiscale privind taxa pe valoarea adăugată, aferentă 

activităţii de televiziune pentru care nu se aplica dreptul de deducere (conform Codului 

fiscal art. 141, al. 1 lit. o) a dus la o creştere a cheltuielilor cu impozitele şi taxele cu o 

influenţă pentru anul 2008 în valoare de 58,364,145 lei, mai mare deci decât deficitul 

financiar de 53.834.115 lei înregistrat de SRTv la 31.12.2008; 

• apariţia O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, în concret, inserarea la art. 17 

a obligaţiei SRTv de a contribui cu 15% din veniturile din publicitate (procent ce se 

187

adaugă la cel de 4% reţinut la sursă de agenţia de publicitate) la constituirea fondului 

pentru susţinerea producţiei naţionale de film către Centrul Naţional al 

Cinematografiei, cu o influenţă pentru anul 2008 în valoare de 10,394,503 lei; 

• creşterea impozitelor şi taxelor locale faţă de anul 2007 cu 213,29%, cu o 

influenţă în valoare de 3,191,104 lei; 

• creşterea nivelului remuneraţiilor datorate de SRTv către organismele de 

gestiune colectivă a drepturilor de autor şi conexe, ca urmare a modificării în acest 

sens a Legii nr. 8/1996 a drepturilor de autor şi conexe prin O.U.G. nr. 123/2005 şi, 

ulterior, prin Legea nr. 329/2006, precum şi a adoptării noilor metodologii în domeniu 

publicate de ORDA prin decizii în Monitorul Oficial, rezultând o influenţă în valoare de 

12,081,775 lei. 

Menţionăm că, începând cu anul 2006, SRTv a achitat toate obligaţiile curente 

privind drepturile de autor şi a stabilit grafice de eşalonare a plăţilor atât cu U.C.M.R.- 

A.D.A, cât şi cu CREDIDAM pentru restanţele neachitate de SRTv aferente perioadei 

2000 – 2005. În cursul anilor 2007 – 2008 s-au achitat din restanţele tranzacţionate 

suma de 2,443,306 lei. 

III. - Au existat şi alte cauze obiective: 

• contracte de achiziţii filme, încheiate anterior cuprinzând clauze foarte dure 

pentru SRTv (de exemplu, contractul încheiat cu NBC Universal în anul 2004, care dă 

posibilitatea acestei companii de a decide în mod unilateral prelungirea contractului cu 

efecte pe termen lung, impunând SRTv angajarea unor cheltuieli semnificative; 

• criza economică mondială ale cărei efecte au început să se simtă încă din 

trimestrul IV 2008, cu impact direct asupra nivelului veniturilor din publicitate, ca 

urmare a diminuării bugetelor de publicitate ale marilor companii; 

• neregulile constatate de auditorul francez în activitatea ARMA DATA – GfK, 

societatea de măsurare a audienţelor, care explică, cel putin parţial, căderea acestora 

pentru emisiuni de notorietate ale SRTv, cu impact direct asupra veniturilor din 

publicitate; 

• creşterea presiunilor inflaţioniste şi modificările permanente ale preţurilor 

materiilor prime, energiei, combustibilului, apă, cu o influenţă asupra costurilor faţă de 

anul precedent, în valoare de 1,508,849 lei; 

• deprecierea monedei naţionale, a determinat apariţia unor cheltuieli din 

diferenţe nefavorabile de curs valutar în valoare de 5,220,807 lei, cu impact direct 

asupra rezultatului financiar al anului 2008. 

188

Măsurile de reducere a costurilor şi de creştere a veniturilor, aplicate de 

SRTv în anul 2008, au constat în: 

• negocierea Contractului Colectiv de Muncă, cu solicitarea rămânerii salariilor 

negociate la nivelul contractului anterior (singura excepţie fiind indexarea la indicele 

creşterii preţurilor de consum - respectiv de 2.06% în februarie şi 1.58% în iulie); 

• utilizarea judicioasă a resursei umane, având ca efect reducerea orelor 

suplimentare cu 17,038 ore, reprezentând o valoare de 315,234 lei şi a altor cheltuieli de 

natură salarială, în sumă totală de 1,010,575 lei; 

• diminuarea cheltuielilor de licenţă programe prin renunţarea la unele 

programe costisitoare şi producerea acestora în cadrul societăţii, cu o influenţă în 

valoare de 3,458,940 lei; 

• creşterea veniturilor din taxa pentru serviciul public de televiziune, cu 3.7% mai 

mari decât anul precedent; 

În acest scop, în anul 2008, ca urmare a derulării unei proceduri de achiziţie 

publică având ca obiect „prestare de servicii de recuperare a creanţelor provenind din 

taxa tv”, SRTv a încheiat şi un contract de mandat cu firma S.C. TOP FACTORING S.R.L. 

– firmă specializată în recuperare debite, reuşindu-se până la 31 martie 2009, 

recuperarea sumei de 1,056,260 lei din restanţe. 

• creşterea altor venituri din exploatare, constând în prestări interne şi externe 

privind servicii tehnice, licenţe, chirii, sponsorizări şi venituri din penalizări, cu 35.81% 

mai mari faţă de anul precedent; 

• cifra de afaceri netă, a crescut cu 5.8% faţă de anul precedent, respectiv cu 

30,006,115 lei; 

• SRTv a realizat în anul 2008, extinderea reţelei de studiouri teritoriale de 

televiziune prin înfiinţarea studioului teritorial Târgu Mureş. 

De asemenea, s-au lansat, în trimestrul IV 2008, noi canale de difuzare TVR 3 şi 

TVR INFO, cu cheltuieli minime în valoare de 765 mii lei; 

• reducerea ponderii cheltuielilor cu personalul, de la 34.05% în anul 2007 la 

31.16% în anul 2008 şi reducerea numărului mediu de salariaţi de la 3,105 la 31.12.2007 

la 3,023 la 31.12.2008; 

• urmărirea permanentă a încadrării în bugetul de venituri şi cheltuieli şi 

întocmirea zilnică a cash-flow-ului. 

Modificări legislative 

Modificările legislative, ca şi cauzele obiective sus menţionate, au însemnat o 

creştere a cheltuielilor SRTv, necorelată şi cu o creştere corespunzătoare a veniturilor, 

prin modificări legislative şi/sau normative în acest sens, ceea ce a determinat apariţia 

fenomenului de subfinanţare a activităţii Televiziunii Publice. 

189

Parlamentul României poate şi este de dorit să dea recomandări SRTv pentru 

depăşirea deficitului bugetar, dar, în acelasi timp, împreună cu Guvernul României, 

poate lua şi măsuri efective pentru ca acest lucru să se întâmple, astfel încât TVR să nu 

mai fie o instituţie de interes naţional subfinanţată, prin: 

1. - reglementarea taxei pentru serviciul public de radio şi pentru cel de 

televiziune ca fiind obligatorii, independent de posesia receptorului radio sau tv 

(măsură legislativă cu care Comisia Europeană s-a declarat de acord în repetate 

rânduri), prin modificarea Legii nr. 41/1994 republicată sau a unui mecanism legal 

eficient de control al scutiţilor, corelat eventual şi cu acoperirea acestor sume de la 

bugetul de stat (situaţie întâlnită în alte ţări europene), prin modificarea Legii nr. 

41/1994 republicată şi/sau emiterea unor hotărâri de guvern în acest scop. 

2. - alternativ sau cumulativ cu pct. 1, majorarea de către Guvern prin H.G. a 

nivelului taxei tv; 

3. - reducerea contribuţiei de 15% din veniturile obţinute din publicitate, datorată 

de SRTv către Centrul Naţional al Cinematografiei, prin modificarea O.G. nr. 39/2005 

privind cinematografia; 

4. - modificarea regimului TVA – ului, în concret, a art. 141 alin. 1 lit. o) din Codul 

fiscal, în sensul posibilităţii deducerii acesteia cel puţin în ceea ce priveşte licenţele de 

achiziţii film şi competiţii sportive. 

190

Capitolul 13 - Proiectul 2009 

Pentru anul 2009, conducerea SRTv şi-a propus să continue procesul de 

relansare a SRTv, început în 2008. În acest sens, s-au regândit grilele de programe ale 

canalelor, astfel încât, pe de o parte să fie puse în valoare programele de tip premium, 

cum ar fi emisiunile informative - principalul jurnal de ştiri, emisiunile sportive 

importante - „Champions League”, „Formula 1”, sau emisiunile de divertisment - 

„Odată-n viaţă” şi „Dănutz SRL”, iar pe de altă parte să fie reliefate cât mai bine 

programele ce derivă din misiunea publică pe care un post public de televiziune o are. 

În ceea ce priveşte misiunea publică, SRTv va aloca spaţii de emisie destinate 

campaniei pentru Alegerile Europarlamentare din 2009. De asemnea, SRTv va aloca 

spaţii de emisie campaniei pentru alegerea Preşedintelui României. 

Anul 2009 este anul în care se va desfăşura Festivalul Internaţional „George 

Enescu”, iar SRTv va fi şi în acest an televiziunea care va prelua acest festival, 

implicându-se şi în organizarea lui. 

În acelaşi timp, SRTv este hotărâtă să continue realizarea festivalului „Cerbul de 

Aur” şi să fie coproducător la festivalurile „Mamaia”, „Mamaia copiilor” şi „Mamaia 

popular”. 

Înţelegând misiunea socială a unei televiziuni publice, SRTv va deschide o serie 

de campanii de interes social pe tot parcursul anului 2009. 

Totodată, va continua programul început în anul 2008, „Teatru TV”, încercând în 

acest an să reînnodăm tradiţia spectacolelor realizate de TVR. Este un proiect ambiţios, 

pe care sperăm să-l putem realiza, în măsura în care costurile implicate ne vor fi 

accesibile. 

Un punct important în politica SRTv pentru anul 2009 îl va constitui readucerea 

emisiunilor informative în zona de interes a publicului telespectator, fără a face rabat 

de la profesionalism şi deontologie, de la ceea ce înseamnă un jurnal de actualităţi 

realizat de o televiziune publică. 

În acest sens, Departamentul Ştiri al SRTv a propus un nou format de telejurnal, găzduit 

într-un decor nou, la o oră accesibilă unui public cât mai larg, conţinând nu numai 

informaţii sociale, politice şi economice, dar şi o rubrică permanentă de informaţii 

culturale, precum şi un talk-show pe probleme de actualitate. 

Începută în anul 2009, dezvoltarea şi consolidarea pe orizontală a SRTv, 

conformă cu trendurile europene, rămâne o prioritate a postului public, inclusiv ca 

soluţie de răspuns eficient la efectele crizei economice mondiale. 

Din această perspectivă, consolidarea TVR 3 şi a Studiourilor Teritoriale, 

îmbunătăţirea permanentă a conţinutului TVR INFO şi a calităţii emisiei TVR HD sunt 

obiective pe care managementul actual le are în vedere cu prioritate. De asemenea, 

TVR 1, TVR 2, TVR Cultural şi TVR Internaţional au ca obiective prioritare îmbunătăţirea 

191

programelor şi creşterea audienţei, inclusiv prin atragerea de noi segmente de public, 

concomitent cu îndeplinirea misiunii lor publice. 

Astfel, în anul 2009, TVR 3 îşi propune stabilizarea grilei de programe şi 

creşterea calităţii emisiunilor difuzate, pentru fidelizarea telespectatorilor. TVR 3 va 

încuraja, în 2009, implicarea în proiecte comunitare de interes, crearea şi susţinerea de 

evenimente şi parteneriate în interesul comunităţii. De asemenea, TVR 3 are ca obiectiv 

şi o mai mare reflectare a evenimentelor locale, regionale şi naţionale de natură 

culturală, sportivă, educaţională sau a evenimentelor ce implică divertismentul. 

În ceea ce priveşte TVR INFO, avem în vedere creşterea calităţii conţinutului editorial şi 

a numărului informaţiilor, cu accent pe zona utilitară, prin implicarea mai mare a 

studiourilor teritoriale în realizarea programelor de ştiri. De asemenea, am propus 

Parlamentului României preluarea pe acest canal a şedinţelor în plen. 

SRTv a fost prima televiziune care a creat un canal HD şi intenţionăm să 

dezvoltăm şi în 2009 acest proiect extrem de important pentru corporaţie. 

SRTv va continua să pună accentul pe aducerea studiourilor teritoriale în primplanul 

activităţii sale, pornind de la principiul unei utilizări mai judicioase a resurselor, 

dar şi căutând să aducem în atenţia telespectatorilor teme apropiate de viaţa şi sufletul 

lor. 

TVR 1 şi-a propus pentru anul în curs restructurarea prime time-ului prin 

difuzarea unor emisiuni cu potenţial mare de rating, susţinerea unor cauze sociale şi 

naţionale prin emisiunile difuzate, realizarea unor programe informativ-educative în 

domeniul financiar şi medical. La aceste obiective se adaugă: consolidarea publicul 

existent şi atragerea de noi telespectatori. De asemenea, TVR 1 a realizat o grilă de 

programe ambiţioasă, cu formate noi şi cu decoruri îmbunătăţite. 

TVR 2 îşi propune consolidarea şi creşterea audienţei. Totodată, regândirea 

politicii de achiziţii programe va rămâne o prioritate pentru 2009, punând accent pe 

calitatea selecţiei şi a deciziei de achiziţionare. TVR 2 a reorientat vizibil politica de 

achiziţii către publicul canalului, cu vârste cuprinse între 18 şi 49 de ani, cu studii medii 

şi superioare. 

TVR Cultural va încerca să îşi menţină trend-ul ascendent, inovând cu măsură, 

dar acordând o atenţie deosebită continuităţii strategiilor sale de poziţionare şi calităţii 

editoriale. Totodată, TVR Cultural îşi propune îmbunătăţirea feed-back-ului faţă de 

public, printr-o expunere mai promptă şi mai coerentă pe site-ul instituţiei, dar şi 

printr-o mai bună gestionare a relaţiei directe cu telespectatorii (telefoane, e-mail-uri 

etc.). 

TVR Internaţional are ca prioritate o mai promptă reflectare a realităţilor cu care 

se confruntă diaspora şi dezvoltarea mai multor tronsoane de ştiri şi divertisment de 

calitate pentru publicul său din afara graniţelor ţării. 

192

Ţinând cont de situaţia economică din ţară, Consiliul de Administraţie a gândit un 

buget de austeritate, continuând politica de scădere a cheltuielilor de producţie, inclusiv 

prin găsirea de sponsori pentru emisiunile noastre sau intrarea, acolo unde este posibil, 

pe proiecte guvernamentale sau europene. 

Nu în ultimul rând, cu toate problemele de finanţare pe care SRTv le are, 

Consiliul de Administraţie a hotărât să continue investiţiile în retehnologizare. Totuşi 

trebuie remarcat faptul că aceste investiţii nu vor mai putea avea amploarea celor 

realizate în 2008, din cauza constrângerilor bugetare. 

În consecinţă, există riscul ca nu numai programul de digitalizare să fie practic 

stopat, dar poate fi pusă în pericol continuarea unor activităţi în zone ca Moldova (prin 

imposibilitatea de a construi un sediu la Iaşi) sau Transilvania (sediul de la Cluj este 

total impropriu). 

Pentru anul 2009, Consiliul de Administraţie îşi propune un parcurs ascendent al 

prezenţei SRTv în peisajul audiovizual românesc, acest lucru însă poate fi pus în pericol 

de evoluţia economică din România în acest an, evoluţie care afectează din ce în ce mai 

puternic întreaga mass-media românească. 

În opinia noastră, fără un sprijin serios din partea factorilor de decizie politică şi 

al societăţii româneşti este posibil ca anul 2009 să ducă la un declin al 

profesionalismului în presa românească, la o scădere dramatică a capacităţii acesteia 

de a-şi juca corect şi onest rolul în societate şi, nu în ultimul rând, la o aservire a ei de 

către structuri economice puternice. 

193

ANEXE 

ANEXA 1: Minorităţi naţionale 

Durata emisiunilor în limbile minorităţilor naţionale (altele decât maghiară) la TVR 3 

LUNI MARŢI MIERCURI JOI VINERI 

MINORITATEA Ore MINORITATEA Ore MINORITATEA Ore MINORITATEA Ore MINORITATEA Ore 

SARBI 20 RUŞI-LIPOV. 10 UCRAINENI 20 GERMANI 25 

min. 

min. 

min. 

min. 

BULGARI 8 TURCI 9 CEHI 5 SLOVACI 9 

34 

min. 

CROAŢI 

min. 

6 

min. 

TĂTĂRI 

min. 

9 

min. 

EVREI* 

min. 

9 

min. 

min. 

GRECI 6 

min. 

TOTAL 34 TOTAL 34 TOTAL 34 TOTAL 34 TOTAL 34 

min. 

min. 

min. 

min. 

min. 

TVR TM/TVR BUC/TVR 

CLUJ/TVR BUC 

TVR TIMIŞOARA TVR BUCUREŞTI TVR CLUJ TVR CLUJ/TVR TIMIŞ. 

R ROMI 

194 

GERMANI 

RROMI 

ALTE* 

NOTA: *Emisiunea pentru alte minoritati cu frecvenţa lunară se realizează în limba română şi reflectă 

evenimentele din cadrul comunităţilor: poloneză, italiană, armeană, albaneză, ruteană şi eventual 

evreiască. La realizarea emisiunii pot contribui cu materiale şi alte studiouri decât cel din Bucureşti. 

TVR BUCUREŞTI 

TVR TIMIŞOARA 

emisiunea ziua de difuzare frecvenţa durată 

min. 

observaţii 

rromi luni bilunar 34 alternativ cu TVR TM si TVR CJ 

rusilipoveni 

miercuri saptamanal 10 

turci miercuri săptămânal 9 

tătari miercuri săptămânal 9 

greci miercuri săptămânal 6 

germani luni lunar 34 

alte luni lunar 34 În lb. română 

TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min. 

rromi luni bilunar 34 alternativ cu TVR BUC şi TVR CJ 

sârbi marţi săptămânal 20 

bulgari marţi săptămânal 8 

croaţi marţi săptămânal 6 

germani vineri bilunar 26 

slovaci vineri bilunar 8 

TOTAL EMISIE săptămânal: 57 min. lunar: 228 min.

TVR CLUJ 

TVR BUCUREŞTI 

TVR TIMIŞOARA 

TVR CLUJ 

195 

rromi luni bilunar 34 alternativ cu TVR TM şi TVR BUC 

ucraineni joi săptămanal 20 



evrei joi săptămânal 9 În lb. română 

cehi joi săptămânal 5 


emisiunea ziua de difuzare frecvenţa durat 

ă min. 

observaţii 

rromi luni bilunar 34 alternativ cu TVR TM şi TVR CJ 

ruşilipoveni 

miercuri săptămânal 10 

turci miercuri săptămânal 9 

tătari miercuri săptămânal 9 

greci miercuri săptămânal 6 

germani luni lunar 34 

alte luni lunar 34 În lb. română 


romi luni bilunar 34 alternativ cu TVR BUC şi TVR CJ 

sarbi marti săptămânal 20 

bulgari marti săptămânal 8 

croaţi marti săptămânal 6 




romi luni bilunar 34 alternativ cu TVR TM şi TVR BUC 

ucraineni joi săptămânal 20 



evrei joi săptămânal 9 În lb. română 

cehi joi săptămânal 5 

TOTAL EMISIE săptămânal: 61 min. lunar: 244 min.

ANEXA 2: Ponderea producţiilor proprii, a co-producţiilor, a achiziţiilor în număr de ore şi procente 

în grila de programe a TVR, număr de ore de programe difuzate pe canalele SRTv 

196 

(în ore) 

CANA 

L Premieră 

SITUAŢIA GRILEI DE PROGRAME DUPĂ SURSA DE PROVENIENŢĂ 

Producţii proprii Coproducţii Prod. independenţi Achiziţii Alte 

Reluare 

Premieră Reluare Premieră Reluare Premieră Reluare Premieră Reluare TOTAL 

TOTAL 

(minus ştiri sport, 

publicitate, 

teleshoping etc.) 

TVR 1 2.669,00 842,25 412,75 232,25 61,25 10 2.537,25 455,5 1.562,00 1,75 8.744,00 6.089,00 

TVR 2 2.076,54 1.630,31 61,49 26.35 180,07 163,38 1.528,41 1.798,97 1.065,63 252,85 8.744,00 5.985,00 

TVR 3 549,45 524,53 20,91 9.41 0.00 0.00 172,50 124,85 17,16 18,16 1.436,97 1.436,97 

TVRC 902,51 2,709,73 78,08 167.86 0.00 0.00 1.367,68 2.107,86 1.156,41 283,87 8.744,00 7.154,00 

TVR i 750,37 1.666,13 0.00 0.00 0.00 0.00 280,00 559,00 3.925,00 1.603,00 8.744,00 7.720,00 

TOTAL 6.947,87 7.372,95 573,3 435.87 241,32 173,38 5.895,84 5.046,18 7.726,70 2.159,63 36.572,97 28.384,97 

Medie/ 

canal 1.389,57 1.474,59 11,65 87,17 48,26 34,68 1.179,17 1.009,24 1.545,34 431,93 7.314,59 5.676,99 

(în procente) 

Producţii proprii Coproducţii Prod.independenţi Achiziţii Alte 

CANAL Premieră Reluare Premieră Reluare Premieră Reluare Premieră Reluare Premieră Reluare Total 

100,00 

TVR 1 30,39% 9,59% 4,70% 2,64% 0,70% 0,11% 28,88% 5,19% 17,78% 0,02% 

% 

100,00 

TVR 2 23,64% 18,56% 0,70% 0,30% 2,05% 1,86% 17,40% 20,48% 12,14% 2,87% 

% 

100,00 

TVR3 38,24% 36,51% 1,46% 0,65% 0,00% 0,00% 12,00% 8,69% 1,19% 1,26% 

% 

100,00 

TVR C 10,28% 30,85% 0,89% 1,91% 0,00% 0,00% 15,68% 24,00% 13,16% 3,23% 

% 

100,00 

TVR i 8,54% 18,97% 0,00% 0,00% 0,00% 0,00% 3,19% 6,36% 44,69% 18,25% % 

Medie/ canal 19,00% 20,16% 1,57% 1,19% 0,66% 0,47% 16,12% 13,80% 21,13% 5,90% 

ANEXA 3: Istoria contestaţiei la Curtea Supremă de Justiţie din Republica Moldova 

privind dreptul de difuzare a programelor TVR 1 

În data de 19 ianuarie 2006, Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) din 

Republica Moldova şi TVR au semnat un Acord privind difuzarea emisiunilor Societăţii 

Române de Televiziune pe teritoriul Republicii Moldova, pe anii 2006 - 2011. Conform 

acordului, CCA urma să elibereze SRTv, în termen de 30 de zile de la data încheierii 

acordului, licenţa de emisie care acorda SRTv dreptul să efectueze difuzarea 

programelor cu folosirea frecvenţei (canalului) indicate în respectiva licenţă. Punctul 

100,00 

%

6.1 din acord prevedea că acesta intră în vigoare la data eliberării de către CCA a 

licenţei şi este valabil pe un termen de 5 ani. 

Pe baza acordului sus menţionat, CCA a adoptat Decizia nr. 9 din 14.02.2006, prin 

care a aprobat acordul de mai sus pentru termenul 2006-2011 şi a eliberat SRTv Licenţa 

seria A MMII nr. 014 557/2006. Astfel, SRTv a primit dreptul de a difuza emisiunile 

programului 1 al SRTv pe teritoriul Republicii Moldova, în volum de 24 de ore pe zi, până 

la data de 14 februarie 2011. 

Pe 28 decembrie 2006 a fost semnat protocolul de colaborare dintre TVR şi 

Ministerul Dezvoltării Informaţionale (Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii”) din 

Republica Moldova privind retransmisia TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova, valabil 

până la data de 13 iunie 2007. Imediat după ce a fost semnat acest protocol, TVR a 

început demersurile pentru găsirea de noi surse de finanţare pentru transmisia TVR 1 

în Republica Moldova, cu începere din luna iunie 2007. 

De asemenea, fostul prim-ministru al României şi fostul ministru al Finanţelor 

Publice au propus guvernului Republicii Moldova soluţionarea problemei legate de 

finanţarea retransmiterii TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv prin lichidarea 

unui sold nerambursat de către Republica Moldova, în cuantum de cca. 9,4 milioane 

USD din creditul acordat în 1993, dar toate demersurile au rămas fără răspuns din 

partea autorităţilor moldovene. 

La data de 28 iunie 2007, în mod surprinzător şi nejustificat, Ministerul 

Dezvoltării Informaţionale solicită CCA anunţarea concursului pentru dreptul de a 

difuza programe de televiziune prin reţeaua publică nr. 2 de televiziune. La data de 31 

iulie 2007, la fel de nejustificat, CCA adoptă Decizia nr. 92 prin care anunţă concursul 

pentru utilizarea reţelei de stat nr. 2 de televiziune. Decizia nu face referinţă la 

pretinsul aviz al Ministerului Dezvoltării nr. 01/1579 din 28.06.2007, iar, la data de 25 

septembrie 2007, CCA adoptă Decizia nr. 101 prin care oferă dreptul de utilizare a 

Reţelei de stat TV nr. 2 companiei ÎCS Telefe M Internaţional SRL din Chişinău. 

În toată această perioadă, au avut loc consultări permanente între conducerea 

SRTv şi Guvern, MAE, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ambasada României în 

Republica Moldova pentru a putea reînnoi protocolul prin care programul TVR 1 să 

poată fi retransmis. În data de 11 septembrie 2007, Guvernul României emite Hotărârea 

nr. 1087, prin care i se acordă Televiziunii Române, din Fondul de rezervă bugetară la 

dispoziţia Guvernului pe anul 2007, suma de 360.000 lei pentru finanţarea retransmisiei 

emisiunilor canalului TVR 1 pe teritoriul Republicii Moldova. Au fost făcute adrese de 

către TVR către CCA şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale (Întreprinderea de Stat 

„Radiocomunicaţii”) din Republica Moldova oferindu-se asigurări cu privire la 

soluţionarea problemei finanţării. De asemenea, au avut loc şi mai multe încercări de a 

contacta, inclusiv telefonic, autorităţile moldovene, dar toate demersurile s-au izbit de 

refuzul acestora de a discuta. 

197

Ca urmare, SRTv a formulat şi trimis CCA, în temeiul art. 14 din Legea 

contenciosului administrativ din Republica Moldova, o cerere prealabilă prin care a 

cerut revocarea/anularea deciziilor CCA nr. 92 din 31 iulie 2007 şi nr. 101 din 25 

septembrie 2007, în partea scoaterii la concurs şi acordării reţelei de stat nr. 2 unei alte 

instituţii, deoarece au fost adoptate cu nesocotirea legislaţiei în domeniu. De asemenea, 

SRTv solicita şi plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin emiterea acestor 

decizii, în cuantum de 500.000 de euro, iar, la data de 2 noiembrie 2007, CCA a respins 

cererea prealabilă a SRTv. 

În data de 27 noiembrie 2007, Consiliul de Administraţie al TVR decide ca TVR să 

formuleze şi să introducă o acţiune în contencios administrativ, la Curtea de Apel 

Chişinău, prin care solicită anularea deciziilor CCA şi acordarea despăgubirilor de 

500.000 de euro, inclusiv cu posibilitatea atacării la CEDO a eventualei soluţii irevocabile 

de respingere pronuntaţe de instanţele din Republica Moldova. 

La data de 14 februarie 2008, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea SRTv de 

suspendare a executării celor două decizii ale CCA (nr. 92/2007 şi respectiv nr. 

101/2007) în partea scoaterii la concurs a frecvenţei de stat nr. 2 (atribuită anterior 

SRTv) şi acordării ei către Tele M Internaţional SRL, până la adoptarea unei hotărâri în 

procesul de fond. Astfel, SRTv i se dădea posibilitatea să retransmită TVR 1 pe 

parcursul judecării procesului. Curtea de Apel Chişinău a considerat demersul SRTv ca 

fiind întemeiat, în urma analizării înscrisurilor depuse de SRTv la dosar şi în raport cu 

prevederile din legislaţia Republicii Moldova, aplicabile în materie. 

În 15 februarie 2008, CCA a înregistrat la Curtea de Apel Chişinău recursul 

împotriva încheierii de mai sus, recurs motivat extrem de laconic. În data de 18 

februarie 2008, s-a fixat termenul de judecare a recursului de către Curtea Supremă de 

Justiţie, un termen extrem de scurt, având în vedere că procedurile în asemenea cazuri 

durează de regulă aproximativ două luni şi, în mod surprinzător, Curtea Supremă de 

Justiţie admite recursul şi casează încheierea Curţii de Apel Chişinău, anulând practic 

dreptul SRTv de a retransmite programele TVR 1 pe frecvenţa de stat nr. 2 pe perioada 

procesului de fond, cum hotărâse Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 

14.02.2008. 

La data de 17 martie 2008, după ce admisese cererea de suspendare provizorie a 

celor două decizii contestate, Curtea de Apel Chişinău respinge acţiunea SRTv ca 

neîntemeiată. 

În urma recursului declarat de SRTv, prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie a 

Republicii Moldova din data de 10 iulie 2008, a fost respins recursul SRTv, însă unul 

dintre cei trei judecători ai Curţii Supreme de Justiţie a formulat opinie separată, în 

sensul că soluţiile pronunţate de către Curtea de Apel Chişinău (în fond) şi, respectiv, de 

către Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova (în recurs) sunt contrare atât 

legii Republicii Moldova în domeniu, cât şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, 

198

interzicerea dreptului TVR de a retransmite programele TVR 1 în Moldova, în condiţiile 

în care deţinea o licenţă valabilă până în 2011, constituind o ingerinţă abuzivă în dreptul 

său de proprietate, iar scopul urmărit pe această cale de către Consiliul Coordonator al 

Audiovizualului din Republica Moldova neavând nimic în comun cu administrarea bună 

şi eficientă a audiovizualului şi a mijloacelor băneşti publice. 

Ca urmare, prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al SRTv nr. 144/2008 a 

fost aprobată continuarea demersurilor judiciare pentru obţinerea recunoaşterii 

dreptului de a retransmite programele postului TVR 1 în Republica Moldova, prin 

formularea unei cereri în acest sens la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

La data de 6 noiembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a 

comunicat SRTv că a fost demarată procedura de examinare prealabilă a cererii, sub 

aspectul admisibilităţii acesteia şi că i s-a cerut Guvernului Republicii Moldova să 

prezinte explicaţii în scris Curţii cu privire la acest caz, până la data de 26 februarie 

2009. În acelaşi timp, CEDO a transmis Guvernului României o scrisoare, prin care 

acesta este invitat să sprijine ca parte terţă Televiziunea Publică în acest proces, 

comunicând Curţii şi punctul său de vedere în acest sens. Prin adresa nr. L – 1/317 

(1523R)/AG/4 din data de 14.01.2009, MAE a solicitat SRTv documente privind dosarul de 

pe rolul CEDO, documente transmise de SRTv împreună cu rugămintea de sprijinire a 

acestui demers legal şi legitim, prin formularea de către Guvernul României a unei 

cereri de intervenţie în dosarul ce are ca obiect plângerea cu numărul 36398/08 de pe 

rolul CEDO, existând un evident interes naţional pentru curmarea abuzului autorităţilor 

moldovene şi reluarea retransmisiei programelor TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova. 

ANEXA 4: Acţiuni în instanţă în care a fost implicat S.R.Tv în anul 2008 

- TVR a cerut obligarea BEST SPORT la plata creanţei de 40.156,5 lei şi a unor 

penalităţi de întârziere în cuantum de 5.581,75 lei RON. Best Sport a achitat SRTv suma 

de 15.000 USD şi cea de 5.581,75 lei. Procedura de insolvenţă este în derulare pe rolul 

Tribunalului Bucureşti. 

- TVR a cerut D.G.F.P.S. restituirea unor impozite în sumă de 46.911,6228 lei şi, 

respectiv, de 3.070,4629 lei. Procesul este în derulare pe rolul instanţei. 

- COPY RO a solicitat TVR suma de 3.111.950 lei, cu titlu de remuneraţie restantă 

pe anul 2004. Prin sentinţa pronunţată în data de 08.08.2008, Tribunalul Bucureşti a 

respins acţiunea ca neîntemeiată. Până în prezent, COPY RO nu a formulat apel. 

- CREDIDAM a solicitat SRTv suma de 4.294.981,44 lei, cu titlu de remuneraţie 

restantă, dobânzi şi penalităţi aferente H.G. nr. 71/2000. În anul 2008, între SRTv şi 

CREDIDAM s-a încheiat o tranzacţie judiciară prin care SRTv s-a obligat să achite în 30 

199

de rate lunare egale suma de 2.229.627,0788 lei, tranzacţie consfinţită prin decizia Curţii 

de Apel Bucureşti. 

- Creţeanu Sorin: fosta proprietară Moisescu Dana a dat în judecată CGMB 

pentru a-i restitui suprafaţa de 577,25 mp situată în curtea TVR din Bucureşti, str. 

Moliere, nr. 2. Cu sentinţa civilă nr. 13479/1998, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a 

dispus CGMB să restituie această suprafaţă. Cauza nu s-a judecat în contradictoriu şi cu 

SRTv. Ulterior, Moisescu Dana a vândut terenul lui Creţeanu Sorin şi Gheorghe Elena, 

care au dat în judecată SRTv pentru eliberarea terenului. Iniţial, Judecătoria Sectorului 

1 Bucureşti a admis această cerere cu sentinţa civilă nr. 4539/11.05.2005. Recursul 

SRTv împotriva acestei sentinţe a fost admis şi, în consecinţă, Tribunalul Bucureşti a 

dispus rejudecarea cauzei. Rejudecând cauza, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a 

respins cererea celor doi cumpărători prin sentinţa civilă nr. 3292/2.03.2007, 

pronunţată în dosarul nr. 14712 /299/2006. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III – a Civilă, 

în dosarul nr. 14712/299/ 2006 a admis recursul declarat de numiţii Creţeanu Sorin, 

Creţeanu Simona şi Gheorghe Elena. În prezent, SRTv se judecă în apel pentru a obţine 

anularea dispozi iei nr. 2345/1998 emisă de Primarul Capitalei, ce constituie titlul de 

proprietate iniţial al reclamanţilor, precum şi a actelor administrative subsecvente. De 

asemenea, SRTv a formulat şi plângere penală pentru restituirea abuzivă a terenului de 

către Primarul Capitalei, plângere aflată în curs de urmărire penală. 

- Societatea Ortodoxă a Femeilor Române a revendicat imobilul din Iaşi, str. 

Lascăr Catargiu, nr. 33 (sediul Studioului Teritorial TVR Iaşi). Prin Decizia nr. 567/ 2005 

a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor 

religioase s-a dispus restituirea acestui imobil către Societatea Ortodoxă. SRTv a 

contestat decizia şi a obţinut anularea ei de către Curtea de Apel Iaşi. Prin decizia 

pronunţată în recurs, Înalta Curte de Casaţie i Justiţie a admis recursul Societăţii 

Ortodoxe şi a revalidat decizia de restituire a imobilului. Judecătoria Iaşi a admis 

contestaţia la executare a SRTv, stabilind că lăsarea imobilului în posesia Societăţii 

Ortodoxe de către SRTv se va face după ce acesta va fi trecut din domeniul public în 

domeniul privat prin HG. În data de 17.12.2008, a fost admis recursul declarat declarat 

de Societatea Ortodoxă. În prezent, SRTv încearcă şi încheierea unui contract de 

închiriere cu Societatea Ortodoxă până la finalizarea lucrărilor la noul studio de 

televiziune TVR Iaşi. 

- Săvulescu Dragoş a formulat acţiune în răspundere civilă delictuală, solicitând 

SRTv suma de 500.000 de Euro, iar clubul Dinamo suma de 150.000 de Euro, pentru o 

pretinsă calomnie din emisiunea Reflector. Tribunalul Bucureşti a respins cererea de 

interventie a Dinamo ca inadmisibilă, iar acţiunea reclamantului Săvulescu ca 

neîntemeiată. Recent, Curtea de Apel Bucureşti a respins şi apelul declarat de 

Săvulescu, ca nefondat. 

200

- Marcovici Anastasia a solicitat, prin acţiunea introdusă, obligarea SRTv să 

emită decizie motivată, prin care să-i restituie în natură un teren de 305,75 mp, situat în 

Bucureşti, Calea Dorobanţilor, nr. 191. Tribunalul Bucureşti a respins ca neîntemeiată 

acţiunea. S-a refuzat de către reclamantă oferta SRTv făcută prin Decizia nr. 

20/22.01.2004 pentru plata de despăgubiri prin titluri emise de Ministerul Finanţelor 

Publice în valoare de 153.575 USD. Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de 

Marcovici prin decizia nr. 831/13.12.2007 şi a dispus trimiterea cauzei la fond spre 

rejudecare. SRTv a declarat recurs împotriva acestei decizii, în curs de soluţionare pe 

rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

- Marian Mona Cezarina şi Marian Ioan au solicitat, prin acţiunea introdusă, 

obligarea SRTv să le restituie în natură un teren de 593 mp, situat în Bucureşti, str. 

Moliere, nr. 2. Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins acţiunea. Ulterior, Marian 

Ioan a notificat SRTv în baza Legii nr. 10/2001, pentru restituirea aceluiaşi teren, fără a 

fi clară calitatea sa de moştenitor. SRTv a respins această cerere. Ulterior, în anul 2004, 

alţi 5 pretinşi moştenitori şi-au manifestat interesul pentru aceeaşi parcelă. Pe rolul 

Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti s-a formulat o acţiune în constatare de către Marian 

Ioan şi Marian Mona Cezarina ce a fost respinsă. TVR a formulat acţiune în anularea 

dispoziţiei PMB care stabileşte dreptul de proprietate al lui Marian Nicolae, ce este în 

curs de judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. 

- Dediu Daniel Mihai, Marcu Gelu şi Litoi Alexandru, salariaţi ai Departamentului 

Strategie şi Dezvoltare, desfiinţat prin hotărâre a Consiliului de Administraţie al SRTv, 

au contestat deciziile de concediere şi au solicitat reintegrarea pe funcţiile de director, 

şef serviciu, respectiv consilier, cu plata de către SRTv a salariilor neîncasate pe 

perioada derulării proceselor. Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti au 

respins în mod irevocabil acţiunile acestora. 

- Lungu Ştefan, fost salariat al SRTv a contestat decizia de concediere emisă de 

SRTv pentru săvârşirea de acesta a unor acte de concurenţă neloială în favoarea 

postului de televiziune Kanal D. Prin sentinţa comunicată în data de 18.11.2008, 

Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea acestuia ca neîntemeiată. În prezent, dosarul 

este în recurs pe rolul Curţii de Apel Bucureşti. 

- Culcer Ioana Alexandra Rodica, salariată a SRTv, a contestat în fond şi pe cale 

de ordonanţă prezidenţială modificarea cu acordul său a CIM-ului acesteia, în sensul 

transferării pe postul de Director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport. Atât 

Tribunalul Bucureşti, cât şi Curtea de Apel Bucureşti au respins în mod irevocabil 

cererea de ordonanţă prezidenţială formulată de aceasta. De asemenea, Tribunalul 

Bucureşti a respins contestaţia în fond ca neîntemeiată, iar Curtea de Apel Bucureşti a 

admis numai unul dintre cele patru capete de cerere ale acesteia. Astfel, Televiziunea 

Română a intrat în data de 26.02.2009, în posesia deciziei pronunţate în soluţionarea 

recursului de către Curtea de Apel Bucureşti, privind contestaţia salariatei Rodica 

201

Culcer. Aşa cum TVR a presupus, Curtea de Apel Bucureşti a admis numai capătul de 

cerere privind anularea deciziei Directorului General, prin care salariata era transferată 

pe postul de Director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, stabilind că această 

decizie trebuia emisă după semnarea de către aceasta a actului adiţional la Contractul 

său Individual de Muncă, prin care îşi exprima acordul cu privire la modificarea 

acestuia, dar a respins celelalte capete de cerere ale contestaţiei, în concret de 

reintegrare în funcţia de Director al Direcţiei Ştiri, de efectuare a menţiunilor 

corespunzătoare în carnetul său de muncă şi de anulare a deciziei de organizare a 

concursului pentru ocuparea postului de director al Departamentului Ştiri din cadrul 

Direcţiei de Emisiuni Informative şi Sport a SRTv. 

Astfel, cu privire la ocuparea de către salariată a postului de Director al Direcţiei 

Emisiuni Informative şi Sport, instanţa de recurs a decis că aceasta este perfect legală 

şi temeinică, fiind rezultatul nu al deciziei anulate, act unilateral ci al actului adiţional la 

Contractul Individual de Muncă al acesteia, semnat de salariată în deplină cunoştinţă de 

cauză inclusiv cu privire la noile atribuţii din noua fişă de post, act bilateral, distinct de 

decizie, valid şi care produce efecte specifice, în sensul că salariata va rămâne pe acest 

post managerial cu a cărui ocupare a fost de acord în mod expres şi neechivoc. 

În raport de această constatare, instanţa de recurs a respins şi capetele de 

cerere privind efectuarea în carnetul de muncă a menţiunilor corespunzătoare unei 

reintegrări a salariatei în funcţia de Director al fostei Direcţii Ştiri şi, respectiv, privind 

anularea deciziei de organizare a concursului pentru ocuparea postului de director al 

Departamentului Ştiri din cadrul Direcţiei de Emisiuni Informative şi Sport a SRTv, 

reţinând că actul adiţional la CIM prin care salariatei i-au fost modificate raporturile de 

muncă cu SRTv este valid şi produce efecte juridice sub aspectul ocupării postului de 

Director al Direcţiei Emisiuni Informative şi Sport, iar Direcţia Ştiri nu mai există ca 

urmare a reorganizării SRTv prin hotărâre a Consiliului de Administraţie. 

Hotărârea Consiliului de Administraţie din data de 15.10.2007 nu a realizat o 

reorganizare disimulată a fostei Direcţii Ştiri, legată de difuzarea materialului cu 

Remeş/Mureşan ci una reală şi serioasă. 

Prin aceeaşi decizie, Curtea de Apel Bucureşti a mai stabilit că nu se poate vorbi 

despre o reorganizare disimulată a SRTv, efectuată în scopul îndepărtării salariatei 

Rodica Culcer din funcţia de Director al Fostei Direcţii Ştiri, ca urmare a difuzării în 

cadrul Jurnalului de pe postul TVR 1 a materialului referitor la cazul Remeş/Mureşan. 

Dimpotrivă, instanţa de recurs a statuat că reorganizarea a fost motivată de auditul 

intern întocmit anterior reorganizării, care releva serioase disfuncţionalităţi 

operaţionale la nivelul fostei Direcţii Ştiri condusă de salariată, prin aceea că, la nivelul 

fostei direcţii, nu se stabileau proceduri interne privind responsabilităţi precise pentru 

fiecare operaţiune din fluxul editorial şi nu existau evidenţe care să permită analiza 

cheltuielilor efectuate la nivelul structurii. Aceste disfuncţionalităţi, ca şi altele 

202

eferitoare la organizarea fostei Direcţii Ştiri, au fost - de altfel - dovedite de TVR cu o 

serie de acte depuse la dosar, cum ar fi un raport de audit întocmit de Uniunea 

Europeană de Radio şi Televiziune în anul 2006, hotărâri ale Consiliului de Administraţie 

al SRTv anterioare reorganizării şi altele asemenea, toate dovedind un consum exagerat 

de resurse corelat cu o scădere a audienţelor şi a calităţii editoriale a programelor de 

ştiri în timpul conducerii de către salariata Rodica Culcer a fostei Direcţii Ştiri şi 

impunând evident cu obiectivitate o reorganizare a acestei direcţii, în vederea 

eficientizării activităţii, ceea ce s-a şi realizat, prin hotărârea Consiliului de 

Administraţie al SRTv din data de 15.10.2007. 

De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a mai decis că sunt nefondate şi 

susţinerile salariatei Rodica Culcer privind o încălcare a libertăţii de exprimare prin 

reorganizarea realizată şi ocuparea postului de Director al Direcţiei Emisiuni 

Informative şi Sport, stabilind că art. 10 din CEDO nu are nicio legătură cu situaţia din 

speţă. 

- UCMR-ADA: în urma apelului declarat de SRTv, Curtea de Apel Bucureşti a 

pronunţat decizia civilă nr. 271 A din 02.11.2007, publicată în Monitorul Oficial prin 

Decizia ORDA nr. 41/2008, prin care a redus procentul maxim de 9% al remuneraţiei 

pentru radiodifuzarea operelor muzicale, stabilit prin hotărârea Arbitrală din 

12.04.2007, la 3%, ceea ce conduce la reducerea remuneraţiei datorate de SRTv către 

UCMR-ADA cu peste 2 milioane de Euro pe an, timp de cel puţin 3 ani. UCMR-ADA a 

formulat contestaţie în anulare şi revizuire împotriva deciziei din apel, aflate în prezent 

pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, al Curţii Constituţionale. 

- UCMR-ADA: ca urmare a reducerii procentului maxim al remuneraţiei de la 9% 

la 3%, TVR a operat, conform celor dispuse de către Curtea de Apel Bucureşti, 

compensarea legală a sumelor plătite anterior cu cele de plătit ulterior admiterii 

apelului, pentru perioada 12.04.2007-02.11.2007. UCMR-ADA a susţinut că decizia din 

apel nu produce efecte retroactiv şi a poprit conturile SRTv pentru suma de 3.102.099,72 

lei şi, respectiv, pentru suma de 3.277.313,12 lei. SRTv a formulat contestaţii la 

executare, în care UCMR-ADA a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, respinsă 

prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1349/09.12.2008. Procesele sunt în prezent în curs 

de judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. 

- Căncescu Aristotel Adrian a solicitat obligarea SRTv la plata sumei de 100.000 

de lei pentru o pretinsă calomnie. Acţiunea a fost respinsă irevocabil de către 

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi, ulterior, de către Tribunalul Bucureşti. 

- Roşca Ioana Ruxandra a solicitat obligarea SRTv de a-i restitui în natură un 

teren în suprafaţă de 364.28 mp situat în Bucureşti, Calea Dorobanţilor, fostul nr. 227. 

Procesul este în curs de judecată pe rolul Tribunalului Bucureşti. 

- Doru Marin Iliescu a solicitat obligarea SRTv la plata sumei de 800.000 de Euro 

pentru faptul că emisiunea „Cafeneaua Astrelor” ar fi un plagiat după emisiunea sa 

203

„Zodiac Astro Show”. SRTv a formulat întâmpinare, cerând respingerea acţiunii ca 

neîntemeiată şi cerere de chemare în garanţie a salariaţilor Dan Manoliu şi Elena 

Ştirbescu (autorii operei de serviciu “Cafeneaua Astrelor”) prin care a cerut, în 

subsidiar, în cazul admiterii acţiunii, obligarea acestora la plata sumei. Judecata este în 

curs pe rolul Tribunalului Bucureşti. 

- Partidul Alianţa Socialistă a solicitat, şi pe calea dreptului comun şi pe cea a 

ordonanţei prezidenţiale, obligarea SRTv la acordarea unor timpi de antenă egali cu ai 

tuturor partidelor parlamentare. Atât acţiunea de fond, cât şi cererea de ordonanţă 

prezidenţială au fost respinse de către Curtea de Apel Bucureşti. 

- SC LERECO 2001 SRL, prin lichidator, a solicitat obligarea SRTv la plata sumei 

de 700.084,56 lei, reprezentând contravaloarea unor garanţii de bună execuţie reţinute 

de SRTv, în calitate de beneficiar al unor lucrări executate de SC Lereco 2001 SRL, în 

temeiul mai multor contracte de achiziţie publică şi, respectiv, la plata sumei de 

854.287,15 lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări executate de SC Lereco 2001 

SRL şi neachitate de SRTv. La rândul său, SRTv a formulat cerere reconvenţională şi a 

solicitat deducerea din aceste sume a contravalorii reparaţiilor care vor trebui făcute ca 

urmare a defecţiunilor apărute la unele dintre lucrările executate şi a unor lucrări 

neexecutate. Judecata este în curs pe rolul Tribunalului Bucureşti. 

- Bârla Graţiela Elena a solicitat obligarea SRTv la acordarea unor timpi de 

antenă pentru candidaţii independenţi, egali cu ai candidaţilor partidelor politice. 

Acţiunea a fost respinsă de către Curtea de Apel Bucureşti. 

- S.C C.L.I.R. MEDIA GROUP SRL, societate care gestionează şi vinde spaţiul 

publicitar al posturilor Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia TV şi GSP TV, a contestat 

procedura de licitaţie deschisă pentru atribuirea contractului de gestionare şi vânzare a 

spaţiului publicitar pe bază de comision pentru canalele tv, teletextul şi website-ul 

www.<strong>tvr</strong>.ro, în concret, cele două cerinţe solicitate de SRTv viitorului comisionar de a 

lucra exclusiv pentru SRTv în perioada derulării viitorului contract şi de a garanta un 

venit minim anual net. CNSC a anulat licitaţia şi a stabilit că nu este vorba despre un 

contract de servicii reglementat de OUG nr. 34/2006, punct de vedere confirmat şi de 

ANRMAP care a stabilit că acest contract nu se supune procedurilor de achiziţie 

publică. Pentru a asigura însă concurenţa, SRTv a organizat o procedură de selecţie de 

oferte, invitându-i pe cei 5 ofertanţi care se înscriseseră la licitaţia anulată, iar Consiliul 

de Administraţie al SRTv a declarat câştigătoare oferta SC Splendid Media SA. 

- COPY RO a solicitat obligarea SRTv la plata remuneraţiei pe anul 2004 şi trim. I 

şi II din 2005, conform unei pretinse Convenţii din anul 2001, în cuantum de 0,21% din 

veniturile brute anuale. SRTv a solicitat respingerea acţiunii ca prescrisă sau, pe fond, 

ca neîntemeiată. Judecata este în curs pe rolul Tribunalului Bucureşti. 

204

ANEXA 5: Raportul statistic al producţiilor realizate în anul 2008 

Canal Studiouri Care 

Nr. de ediţii în % Nr. de ediţii în % 

premieră 

premieră 

TVR 1 3215 46% 259 35% 

TVR 2 2528 36% 302 41% 

TVR 3 210 3% 12 2% 

TVR 


490 7% 51 7% 

TVR Cultural 465 7% 109 15% 

TVR INFO 12 0,10% 1 0.70% 

Total 6920 734 

205

Raportvarianta finala 2008.pdf - tvr.ro

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?