ce este avocatura? cum sa ajungi avocat! - Studenti practicieni

Proiect POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi” 

CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ. 

CE ESTE AVOCATURA? CUM SĂ AJUNGI AVOCAT! 

Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei 

de avocat 

Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere 

autonome, stabilite în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi 

exercitarea profesiei de avocat, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată până la 

data adoptării statutului, denumită în continuare Lege şi ale statutului. 

Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale: 

a) principiul legalităţii; 

b) principiul libertăţii; 

c) principiul independenţei; 

d) principiul autonomiei şi descentralizării; 

e) principiul păstrării secretului profesional. 

Scopul exercitării profesiei de avocat îl constituie promovarea şi apărarea drepturilor, 

libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public 

şi de drept privat. 

În exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţie, de lege, de 

pactele şi de tratatele la care România este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, 

prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces 

echitabil şi soluţionat într-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea 

părţilor. 

În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului 

profesiei şi codului deontologic. 

Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în Tabloul avocaţilor întocmit 

de baroul din care fac parte. 

Un avocat nu poate fi înscris decât într-un singur barou şi nu-şi poate exercita 

concomitent activitatea în două sau mai multe forme de exercitare a profesiei. 

Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice 

profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un 

barou şi pe Tabloul avocaţilor sau de către o altă persoană juridică cu excepţia societăţii civile 

profesională de avocaţi cu răspundere limitată. 

În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti există şi funcţionează, în temeiul Legii, un 

singur barou, persoana juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii 

înscrişi pe Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional principal în localităţile de pe raza 

acestuia. 

Toate barourile din România, constituite potrivit legilor privind profesia de avocat, sunt 

membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare 

U.N.B.R. 

1

U.N.B.R. este persoana juridică de interes public, înfiinţată prin Lege. U.N.B.R. este 

unica succesoare a Uniunii Avocaţilor din România. 

Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii în baza cărora avocatul 

promovează şi apără, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit legii. 

Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune 

unei persoane un avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la asistenţa judiciară obligatorie şi 

asistenţa gratuită. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de 

nulitate absolută. 

Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, 

sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. 

Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de lege, statut, codul deontologic şi 

contractul de asistenţă juridică legal încheiat. 

Avocatul are toate drepturile conferite de lege şi de statutul profesiei de avocat şi îşi 

îndeplineşte îndatoririle şi obligaţiile faţă de client, în raporturile cu autorităţile şi instituţiile 

la care îşi asistă sau îşi reprezintă clientul, faţă de profesia sa în general şi fiecare confrate în 

particular, precum şi faţă de public. 

În exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici unei restricţii, presiuni, 

constrângeri sau intimidări din partea autorităţilor sau instituţiilor publice ori a altor persoane 

fizice sau persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege. 

Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este 

dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai în limitele 

legii, statutului, codului deontologic, potrivit crezului său profesional. 

Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în faţa instanţelor 

de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală sau a altor autorităţi 

dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului. 

Urmărirea penală şi trimiterea în judecată a avocatului pentru fapte penale săvârşite în 

exercitarea profesiei sau în legătură cu aceasta, se pot face numai în cazurile şi în condiţiile 

prevăzute de lege. 

Secretul profesional este de ordine publică. 

Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care 

i-a fost încredinţată. 

Avocatul nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană să divulge 

secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către 

clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează însă cazurile în care 

avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci când există o contestaţie în privinţa 

onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa. 

Obligaţia de a păstra secretul profesional nu împiedică avocatul să folosească 

informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice. 

Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată în timp. Obligaţia se 

întinde asupra tuturor activităţilor avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, 

ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor 

cu alţi avocaţi. 

Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul 

conlucrează în exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. 

Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie. 

2

Obligaţia de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi 

salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute în exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor 

ce le revin. 

Orice comunicare sau corespondenţă profesională între avocaţi, între avocat şi client, 

între avocat şi organele profesiei, indiferent de forma în care a fost facută este confidenţială. 

În raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi 

instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine în contact, avocatul 

este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial. 

Activitatea avocatului se realizează prin: 

a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic; 

b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de 

urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor 

judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane 

juridice, în condiţiile legii; 

c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor 

prezentate spre autentificare; 

d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor 

autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor 

încheiate; 

e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor 

legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu 

instituţiile şi cu orice persoană română sau străină; 

f) activităţi de mediere; 

g) activităţi fiduciare desfăşurate în condiţiile Codului civil; 

h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al 

avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a 

părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate; 

i) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii. 

În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta avocatul este protejat de lege. 

Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, 

societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată. 

În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau 

împreună cu alţi avocaţi colaboratori. 

Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile 

şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu 

pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile 

profesionale. 

Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în 

vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii. 

Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În 

societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi 

salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda 

asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare. 

Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile 

profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună. 

3

Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului 

din care face parte. 

Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare 

a acesteia. 

Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, 

constituită în condiţiile prevăzute de lege şi de Statutul profesiei de avocat, prin asocierea a 

cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă 

aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei. 

Dobândirea personalităţii juridice a societăţii profesionale cu răspundere limitată are loc 

la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază 

teritorială se află sediul ei principal. 

Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de 

colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi 

societăţile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu 

acordul tuturor asociaţilor. 

Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi 

individualizate prin denumire, după cum urmează: 

a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet 

de avocat; 

b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete 

de avocat asociate; 

c) în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere 

limitată - numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de 

avocaţi sau, după caz, societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată; 

d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma 

cabinete de avocat grupate. 

Denumirile vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de 

statutul profesiei. 

Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a 

profesiei. 

Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi 

disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri. 

În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în 

localitatea de reşedinţă a judeţului. 

Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţă 

judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi 

funcţionarea acestui serviciu. 

Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care 

i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege. 

Dobândirea calităţii de avocat 

Cererile de primire în profesia de avocat se adresează decanului baroului unde 

solicitantul doreşte să exercite profesia. 

În toate cazurile, persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Lege pentru a 

solicita primirea în profesia de avocat poate formula cerere de primire cu cel puţin 5 ani 

4

anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din 

care face parte. 

Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită în profesie pe bază de 

examen, se depune în două exemplare şi va cuprinde: 

a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului; 

b) locul şi data naşterii; 

c) elementele actului de identitate şi organul emitent; 

d) indicarea diplomei de licenţă eliberată de o instituţie de învăţământ superior acreditată 

în condiţiile legii care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept; 

e) declaraţia că nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate; 

f) declaraţia solicitantului că nu se află în nici unul dintre cazurile de incompatibilitate 

g) angajamentul de a realiza formarea profesională iniţială în profesia de avocat, pe 

perioada stagiului în condiţiile prevăzute de Lege şi de statutul profesiei; 

h) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost înscris într-un alt barou din România. În caz 

contrar, se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau încetării activităţii. 

Cererea va fi însoţită de următoarele acte depuse în dublu exemplar: 

a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă; 

b) copie de pe diploma de licenţă. În cazul în care se solicită primirea în profesie pe bază 

de diplome eliberate de instituţiile de învăţământ superior din altă ţară se va depune şi dovada 

de echivalare, în condiţiile legii; 

c) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data depunerii 

cererii; 

d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară 

stabilită de barou conform hotărârii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 

60 de zile de la data emiterii; 

e) certificat eliberat de baroul competent în care solicitantul a mai fost înscris în 

profesie, care să ateste cauzele încetării calităţii de avocat; 

f) două fotografii tip legitimaţie. 

Cererea de primire în profesie se va afişa în cel mult 3 zile de la înregistrare la sediul 

baroului. 

Afişarea se constată prin proces-verbal. 

In termen de 10 zile de la afisarea cererii orice persoana poate face opozitie la cererea de 

primire in profesie, indicand motivele si aratand imprejurarile si probele pe care isi intemeiaza 

opozitia. 

În termen de 3 zile de la înregistrarea cererii de primire în profesie decanul va desemna 

dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor care va efectua investigaţiile necesare 

cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la 

înscriere. 

Raportorul va face toate cercetarile pe care le va considera necesare. 

Cercetările se vor referi la îndeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege 

şi de statut pentru primirea în profesia de avocat. 

În termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor 

va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la 

admiterea sau la respingerea cererii. 

5

După depunerea raportului, consiliul baroului analizează îndeplinirea condiţiilor pentru 

primirea în profesie şi soluţionează eventualele opoziţii. 

În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examen consiliul baroului poate să 

verifice cunoştinţele solicitantului cu privire la organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. 

Consiliul baroului va pronunţa o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie. 

Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R. 

Cel primit în profesia de avocat va fi înscris în Tabloul avocaţilor prin decizia emisă de 

consiliul baroului cu respectarea dispoziţiilor art. 19, 20 şi 21 din Lege. 

Demnitatea profesiei 

Pentru aplicarea Legii cazurile de nedemnitate se verifică atât cu ocazia primirii în 

profesie, cât şi pe întreaga durată a exercitării acesteia. 

Avocaţii care se găsesc în unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Lege sunt 

obligaţi să prezinte baroului hotărârile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv, 

prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi 

faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvârşite în legatură cu 

exercitarea profesiei. 

Consiliul baroului va examina, în termen de 15 zile, hotărârile judecătoreşti şi va aprecia 

asupra demnitaăţii avocatului, în raport cu dispoziţiile legale. Consiliul baroului va hotărî, 

după caz, menţinerea în profesie sau încetarea calităţii de avocat potrivit Legii. 

Decizia motivată va fi comunicată, de îndată, avocatului în cauză, precum şi 

Preşedintelui U.N.B.R., împreună cu hotărârea judecătorească în baza căreia s-a verificat 

starea de nedemnitate. 

Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul 

în cauză, în termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi 

va hotărâ în condiţiile Legii. 

Decizia de încetare a calităţii de avocat devine executorie după soluţionarea cauzei de 

către Consiliul U.N.B.R. Baroul va face menţiunile corespunzătoare în Tabloul avocaţilor pe 

baza hotărârii Consiliului U.N.B.R. 

Incompatibilităţi 

Pentru primirea în profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se 

găsească în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege. 

Nu este incompatibil avocatul salarizat în interiorul profesiei de avocat. 

Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legi speciale nu prevăd 

altfel: 

a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie; 

b) calitatea de asociat într-o societate comercială în nume colectiv, de comanditar într-o 

societate comercială în comandita simplă sau în comandita pe acţiuni; 

c) calitatea de administrator într-o societate comercială în comandita pe acţiuni; 

d) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie, administrator unic, sau membru 

în comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată. 

Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată sau 

la cele pe acţiuni. 

6

Avocatul poate îndeplini funcţia de membru în consiliul de administraţie al unei societăţi 

comerciale pe acţiuni sau cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la 

cunoştinţa decanului baroului în care îşi exercită profesia. Avocatul va furniza toate 

explicaţiile asupra condiţiilor în care el exercită funcţia de membru al consiliului de 

administraţie şi va prezenta toate documentele doveditoare în acest sens, cu respectarea 

regulilor confidenţialităţii. 

Incompatibilităţii prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, 

chiar şi din oficiu. 

Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să încunoştinteze în scris consiliul baroului, 

solicitând trecerea sa de pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei pe Tabloul 

avocaţilor incompatibili. 

Modalităţile de primire în profesia de avocat 

Dreptul de primire în profesie se obţine pe baza unui examen. 

Examenul de primire în profesie se organizează de consiliul baroului, în mod obligatoriu 

în fiecare an, în ultimul semestru al anului, la o dată unică pentru toate barourile, cu 

consultarea Baroului Bucureşti. Data examenului va fi anunţată într-un ziar de mare tiraj cu 

cel puţin 60 de zile înainte. 

Consiliul U.N.B.R. asigură caracterul unitar al examenului de primire în profesie prin 

stabilirea tematicii şi bibliografiei de examen, a subiectelor de examen şi a metodologiei de 

examinare. Examinarea se va face la 5 materii de examen pe baza a cel puţin 3 probe scrise. 

Cu cel puţin 60 de zile înainte de data desfăşurării examenului, Consiliul U.N.B.R. 

comunică către barouri şi face publice data, tematica şi bibliografia examenului. 

Consiliile barourilor numesc Comisiile de examinare, stabilesc materiile la care se 

organizează probe scrise, metodologia de examinare în scris şi oral şi organizează activitatea 

de examen. 

Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de Comisia de examen. 

Metodologia de examinare stabilită de fiecare barou va fi adusă la cunoştinţă celor 

interesaţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data examenului. 

Pentru înscrierea la examen candidatul va depune dosarul de înscriere la baroul în 

circumscripţia căruia doreşte să îşi exercite activitatea, cu îndeplinirea prevederilor statutului. 

Dosarul de înscriere include cererea şi actele prevăzute de statut. Dosarul va fi depus cu cel 

puţin 25 de zile înainte de data examenului. 

Candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de consiliul 

baroului. Separat se va achita taxa de participare cuvenită U.N.B.R. 

După validarea examenului, consiliul baroului va dispune primirea în profesie a 

candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire în profesie. 

Rezultatele examenului vor fi comunicate, de către barouri, Consiliului U.N.B.R. 

Tabloul anual al avocaţilor 

Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului 

Tabloul avocaţilor. 

Tabloul avocaţilor va cuprinde: 

a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei 

şi sediul profesional al acestora; 

7

) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile civile profesionale cu 

răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun. 

Înscrierea în tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea 

jurământului prevăzut de Lege. Jurământul se depune într-un cadru solemn, în faţa consiliului 

baroului, de către avocaţii nou-înscrişi în barou. 

Înscrierea în Tabloul avocaţilor după primirea în profesie este condiţionată de depunerea 

declaraţiei prevăzute la art. 3 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi 

deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Nedepunerea declaraţiei, depunerea unei declaraţii 

false sau recunoaşterea faptului că avocatul a colaborat cu securitatea ca poliţie politică atrage 

consecinţele prevăzute de lege. 

Suspendarea calităţii de avocat 

Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă: 

a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate; 

b) în temeiul unei hotărâri judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a 

profesa; 

c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către 

barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la 

scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; 

d) la cererea scrisă a avocatului. 

Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat în cazul în care împotriva 

avocatului s-a pus în mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea în judecată pentru 

săvârşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, până la 

pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. 

Încetarea calităţii de avocat 

Calitatea de avocat încetează: 

a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei; 

b) prin deces; 

c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară; 

d) în cazul în care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea 

penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii. 

Încetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept 

consecinţă radierea celui în cauza din Tabloul avocaţilor. 

Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere în scris. Cu cel puţin 60 

de zile înainte de data prevăzută pentru încetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze 

toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista 

cuprinzând cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua. 

8

Organele profesiei de avocat 

Baroul 

Baroul este persoana juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii înscrişi în 

Tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare. 

Sediul baroului este în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti. 

Organele de conducere ale baroului sunt: 

a) adunarea generală; 

b) consiliul; 

c) decanul. 

În cadrul baroului se constituie şi funcţionează: 

a) comisia de cenzori; 

b) comisia de disciplină. 

Adunarea generală a baroului poate fi, în condiţiile legii, ordinară şi extraordinară. 

Au dreptul să participe la şedinţele adunării generale avocaţii care sunt înscrişi în 

Tabloul baroului, cu drept de exercitare a profesiei, au achitat la zi taxele şi contribuţiile 

prevăzute de lege şi nu se află în situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului 

de exerciţiu al profesiei sau după caz, nu se află în executarea unei sancţiuni disciplinare. 

Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului în 

prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an. 

Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului 

precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului. 

Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este în sarcina consiliului 

baroului. 

Neîndeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea 

disciplinară a celor vinovaţi. 

Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. 

Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale. 

Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii avocaţilor care au 

dreptul de a participa la adunarea generală. 

Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de 

cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot. 

Consiliul baroului este format din 5 până la 15 membri, avocaţi definitivi cu o vechime 

neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. 

Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului înscrişi în tablou. 

Consiliul baroului se întruneşte în şedinţă cel putin o dată pe lună, la sediul baroului. 

În exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărâri. 

Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o 

vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 8 ani. 

El trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani. 

În exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Ele se consemnează într-un registru 

special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de 

organele U.N.B.R. 

9

Orice litigiu între membrii baroului în legatură cu exercitarea profesiei va fi adus la 

cunoştinţa decanului. 

Decanul va încerca medierea în vederea soluţionării amiabile a litigiului. 

Activitatea profesionala a avocatului 

Consultatii si cereri cu caracter juridic 

Consultatiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes 

pentru client, precum: 

a)redactarea si/sau furnizarea catre client, prin orice mijloace, dupa caz, a opiniilor 

juridice si informatiilor cu privire la problematica solicitata a fi analizata; 

b)elaborarea de opinii legale; 

c)elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, conventii, statute etc.) si asistarea 

clientului la negocierile referitoare la acestea; 

d)elaborarea proiectelor de acte normative; 

e)participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei 

persoane juridice, in conditiile legii; 

f)orice alte consultatii in domeniul juridic. 

Avocatul poate intocmi si formula in numele si/sau interesul clientului cereri, notificari, 

memorii sau petitii catre autoritati, institutii si alte persoane, in scopul ocrotirii si apararii 

drepturilor si intereselor legitime ale acestuia. 

Asistarea si reprezentarea clientilor 

In conditiile legii avocatul asigura asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor 

judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a 

notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice, a 

institutiilor si a altor persoane juridice, pentru apararea si reprezentarea cu mijloace juridice 

specifice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor. 

Asistarea si reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele si operatiunile 

permise de lege si necesare ocrotirii si apararii intereselor clientului. 

Atestarea identitatii partilor, a continutului 

si a datei actelor prezentate spre autentificare 

Un act juridic semnat in fata avocatului, care poarta o incheiere, o rezolutie, o stampila 

sau un alt mijloc verificabil de atestare a identitatii partilor, a consimtamantului si a datei 

actului poate fi prezentat notarului spre autentificare. 

Avocatul este obligat sa tina evidenta actelor intocmite si sa le pastreze in arhiva sa 

profesionala, in ordinea intocmirii lor. 

Activitati de mediere 

Medierea este o modalitate de solutionare a conflictelor, alternativa procesului obisnuit 

sau arbitraj. 

Medierea este o negociere asistata de un tert (mediatorul), respectiv o tehnica 

consensuala de rezolvare a conflictelor, constand intr-o comunicare permanent orientata catre 

10

incheierea unei intelegeri intre parti care au atat interese comune, cat si divergente. 

Mediatorul propune partilor in procedura de mediere o solutie, fara a avea atributia de a o 

impune acestora. Partile in procedura de mediere pot accepta sau refuza, in scris, propunerea 

finala de mediere (tranzactia). 

Medierea are un caracter voluntar si se bazeaza pe conventia partilor (acord de mediere) 

de a rezolva o disputa sau o neintelegere. 

Medierea este guvernata de principiul confidentialitatii. 

Medierea este o procedura autonoma de reglementare a disputelor, conflictelor sau 

diferendelor intervenite intre persoanele fizice si/sau juridice. 

Acordul de mediere poate fi incheiat sub forma unei clauze contractuale sau sub forma 

unei conventii separate. 

Partile, prin acordul lor de mediere, pot alege un avocat pe care il imputernicesc cu 

atributii de mediere. In exercitiul atributiei de mediere, avocatul are urmatoarele 

indatoriri: 

a)de a se informa in legatura cu conflictul si cu pozitia fiecareia dintre parti; 

b)de a informa partile asupra drepturilor si obligatiilor acestora, fiindu-i interzis sa dea 

consultatii juridice; 

c)de a facilita sau de a intermedia comunicarea intre parti; comunicarea nu necesita 

prezenta fizica a partilor, avocatul putand comunica si separat cu fiecare dintre acestea, cu 

informarea lor prealabila; 

d)de a redacta propunerea de solutie sub forma unei tranzactii, partiale sau totale, dupa 

caz. 

In procedura de mediere, partile pot fi asistate de avocati, altii decat avocatul mediator. 

Avocatul insarcinat cu medierea este impartial si neutru in activitatea sa. El poate oferi 

informatii juridice partilor, dar ii este interzis sa incheie contracte de asistenta juridica cu 

acestea in legatura cu obiectul medierii, distinct de contractul de asistenta juridica in baza 

caruia se realizeaza medierea. Avocatul insarcinat cu medierea nu poate impune partilor un 

compromis si nu are dreptul de a incerca, dincolo de vointa concordanta a partilor, un anume 

rezultat al medierii. Avocatul mediator trebuie sa respecte egalitatea partilor si punctele lor de 

vedere. 

Avocatul mediator trebuie sa faciliteze comunicarea intre parti, in acest scop fiind dator 

sa se asigure de o buna cunoastere a drepturilor si obligatiilor partilor. El este dator sa se 

asigure ca realizarea drepturilor si intereselor legitime nu vor fi tergiversate prin folosirea 

abuziva a medierii. 

Avocatul mediator insarcinat cu medierea trebuie sa se asigure de rapiditatea, 

flexibilitatea si confidentialitatea procedurii, precum si de rezonabilitatea rezultatului 

solutionarii conflictului. 

Avocatul mediator este obligat sa pastreze confidentialitatea asupra dezbaterilor si 

asupra informatiilor obtinute in procesul de mediere, inclusiv dupa semnarea acordului final 

de mediere (tranzactie) sau, dupa caz, in perioada ulterioara incetarii medierii. 

In caz de litigiu, avocatul mediator nu poate fi desemnat avocat al nici uneia dintre parti. 

Intre activitatea de mediator si de arbitru nu exista incompatibilitate. 

Rezultatul medierii poate consta atat intr-o reparatie, cat si intr-o recunoastere reciproca, 

prezentarea oficiala de scuze, armonizarea intereselor partilor, in vederea ameliorarii relatiilor 

lor viitoare etc. Rezultatul medierii se consemneaza intr-o tranzactie, care are efectele 

prevazute de lege. 

11

Medierea poate fi utilizata in toate cazurile in care, potrivit legii, partile pot incheia un 

compromis, cu respectarea dispozitiilor de ordine publica. 

In litigiile comerciale avocatul mediator poate participa, in aceasta calitate, in procedura 

concilierii prealabile pentru rezolvarea partiala sau totala a disputelor angajate intre parti. 

Activitati fiduciare 

Avocatul are dreptul sa desfasoare activitati fiduciare, in numele si pe seama clientului, 

cu respectarea prevederilor legii si ale statutului. 

Activitatile fiduciare exercitate de avocat pot consta in: 

a)primirea in depozit, in numele si pe seama clientului, de fonduri financiare si bunuri, 

rezultate din valorificarea de titluri executorii dupa finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a 

procedurii succesorale sau a lichidarii unui patrimoniu; 

b)plasarea si valorificarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor financiare si a 

bunurilor incredintate; 

c)administrarea, in numele si pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care 

acestea au fost plasate. 

In exercitarea activitatilor fiduciare, avocatul trebuie: 

a)sa respecte intocmai limitele si durata mandatului incredintat, expres prevazut in 

contractul de asistenta juridica special incheiat. Cand mandatul comporta imputernicirea de a 

dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instraina bunurile clientului, avocatul poate 

proceda la efectuarea acestor operatiuni, numai daca acest lucru este in mod expres stipulat in 

mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai dupa ce va fi autorizat in mod special si in 

scris de catre client; 

b)sa actioneze cu buna-credinta, profesionalism si cu diligenta unui bun proprietar, fara 

sa se abata de la regulile specifice activitatii profesionale; 

c)sa administreze afacerile incredintate in interesul exclusiv al clientului; 

d)sa nu influenteze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obtine beneficii proprii, in 

afara onorariului de avocat. 

e)sa informeze corect si cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului 

fiduciar si a rezultatelor obtinute. 

In executarea mandatului avocatul poate sa desfasoare: 

a)activitati de consultanta; 

b)operatiuni de conservare a substantei si valorii fondurilor financiare si bunurilor 

incredintate; 

c)operatiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare si 

alte instrumente financiare, in conditiile legii; 

d)administrarea si valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operatiuni 

materiale si efectuarea de operatiuni juridice menite sa sporeasca valoarea si lichiditatea 

plasamentelor; 

e)activitati conexe cum ar fi completarea declaratiilor de impozit si plata acestora si a 

celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietati; culegerea 

fructelor si incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investitiilor; mijlocirea/medierea 

operatiunilor financiare etc; 

12

f)orice operatiuni in numerar privind plati, incasari, efectuari de depozite bancare, 

compensari, rambursari impuse de natura activitatii incredintate. 

Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfasoara activitati fiduciare un 

cont la o banca reputata (cont fiduciar) destinat depozitarii de fonduri fiduciare. 

Prin fonduri fiduciare, se intelege orice suma primita de catre avocat, cu titlu de fond 

initial sau rezultata din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredintate. 

In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare. 

Toate platile legate de activitatile fiduciare efectuate pentru acelasi client vor fi efectuate 

din contul fiduciar iar toate incasarile rezultate din activitatile fiduciare vor fi colectate in 

contul fiduciar al clientului respectiv. 

Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel putin o data la trei luni, 

daca in contractul de asistenta juridica nu se prevede o perioada mai scurta. 

Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul 

fiduciar, precum si instructa efectuarea de plati din acesta doar in urmatoarele situatii: 

a)pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in conditiile si limitele mandatului 

fiduciar; 

b)la instructiunea expresa a clientului, dar cu posibilitatea retinerii contravalorii 

onorariilor agreate pentru activitatile fiduciare; 

c)in baza unei hotarari judecatoresti; 

d)in baza contractului de asistenta juridica, pentru incasarea onorariilor legate de 

activitatile fiduciare desfasurate; 

e)in cazul in care este in curs o procedura executionala privind bunurile sau fondurile 

administrate. 

Avocatul nu are dreptul sa retraga fonduri sau sa efectueze plati din contul fiduciar 

atunci cand clientul i-a adus la cunostinta in scris opozitia sa. 

Este permisa incheierea unui contract de asistenta juridica care sa prevada plata, in parte, 

a onorariului pentru activitati fiduciare, conditionate de un eveniment care sa aiba loc sau de 

un rezultat care sa fie atins. 

Avocatul are obligatia sa pastreze evidente scrise ale tuturor operatiunilor efectuate in 

baza sau in legatura cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenta, rapoarte de evaluare, 

extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicita originalul acestor evidente, avocatul e 

indreptatit sa pastreze fotocopii pe format de hartie sau electronic. 

Avocatul are obligatia sa pastreze cel putin un registru sau un sistem echivalent de 

inregistrare care sa arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfasurat 

activitati fiduciare: 

a)identitatea clientului pe seama caruia fondurile si/sau bunurile sunt primite si/sau 

administrate; 

b)un inventar al bunurilor primite respective rambursate si valoarea fondurilor primite si 

rambursate precum si data primirii si sursa fondurilor si bunurilor si data rambursarii acestora 

sau al rezultatului administrarii si valorificarii acestora; 

c)operatiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, partilor, valorii si tipului 

operatiunii. 

Avocatul este obligat sa inregistreze prompt fiecare tranzactie fiduciara si, in orice caz, 

nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la efectuarea lor. 

13

Avocatul are obligatia sa pastreze evidentele legate de activitatile fiduciare pe o perioada 

de cel putin 10 ani. 

Activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale si inregistrarea 

acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de interes, a partilor sociale sau a 

actiunilor societatilor astfel inregistrate 

Stabilirea temporara a sediului unor societati comerciale la sediul profesional al 

avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al 

constituirii legale si autorizarii functionarii societatii comerciale sau, dupa caz, pentru mutarea 

sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societatii in cauza. 

In vederea stabilirii temporare a sediului societatii comerciale in cauza, avocatul va 

intocmi si semna cu reprezentantul societatii un contract separat de asistenta juridica avand 

acest obiect. 

Perioada pentru care sediul societatii in cauza este stabilit la sediul profesional al 

avocatului nu poate depasi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenta juridica. 

Avocatul poate indeplini orice formalitati legale necesare in vederea inregistrarii, in 

numele si pe seama clientului, a societatilor comerciale, a partilor de interes, a partilor sociale 

si a actiunilor, in conditiile legii. 

Avocatul va intocmi si pastra registre de parti de interes, parti sociale sau de actiuni, 

emise de societatile inregistrate de acesta in numele si pe seama clientului. Avocatul poate 

efectua, la cererea clientului, operatiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni si constituiri de 

garantii si poate emite, la cererea persoanei indreptatite, extrase din aceste registre, in 

conditiile legii. 

Relatiile dintre avocat si client 

Principiile si regulile de baza ale relatiei dintre avocat si client 

Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activitati specifice 

profesiei se naste din contractul de asistenta juridica, incheiat in forma scrisa, intre avocat si 

client ori mandatarul acestuia. 

Forma, continutul si efectele contractului de asistenta juridica sunt stabilite prin statut. 

Avocatul nu poate actiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul sau, cu 

exceptia cazurilor prevazute de lege. 

In exercitarea profesiei sale avocatul este independent. 

Activitatea avocatului nu poate fi motivata decat in interesul clientului, apreciat in 

limitele legii, statutului si ale codului deontologic. 

Constituie atingere a independentei avocatului si, ca atare, trebuie evitate si 

inlaturate de catre avocat, prin orice mijloace legale: 

a)existenta unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost 

incredintata; 

b)prestarea de activitati avocatiale in scopul de a se face placut clientilor, magistratilor 

sau publicului; 

c)prestarea de activitati avocatiale din simpla complezenta; 

d)existenta oricaror presiuni in scopul nerespectarii secretului profesional. 

14

Avocatul trebuie sa depuna toata diligenta pentru apararea libertatilor, drepturilor si 

intereselor legitime ale clientului. 

Avocatul este dator sa isi sfatuiasca clientul cu promptitudine, in mod constiincios, 

corect si cu diligenta. Avocatul isi informeaza clientul cu privire la evolutia cazului ce i-a fost 

incredintat. 

Probitatea, spiritul de dreptate si onestitatea avocatului sunt conditii ale credibilitatii 

avocatului si profesiei. 

Avocatul este confidentul clientului in legatura cu cazul incredintat. Confidentialitatea si 

secretul profesional garanteaza increderea in avocat si constituie obligatii fundamentale ale 

avocatului. 

Avocatul nu trebuie sa fie sfatuitorul si nici reprezentantul sau aparatorul a mai mult de 

un client intr-una si aceeasi cauza, atunci cand interesele clientilor sunt conflictuale sau cand 

exista, in mod real, riscul de a aparea un astfel de conflict de interese. 

Avocatul trebuie sa se abtina sa se mai ocupe de cauzele tuturor clientilor implicati, 

atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional risca sa fie 

violat sau cand independenta sa risca sa fie stirbita. 

Avocatul nu poate accepta o cauza a unui nou client, daca secretul informatiilor 

incredintate de un client anterior risca sa fie afectat sau atunci cand cunoasterea de catre 

avocat a cauzelor unui client anterior il favorizeaza nejustificat pe noul client. 

Avocatul este obligat sa verifice identitatea exacta a clientului sau ori a persoanei care ii 

incredinteaza cazul. 

In exercitarea activitatii fiduciare, precum si in orice situatie in care avocatii sunt 

autorizati sa administreze ori sa gestioneze fondurile clientilor, acestora le este interzis sa 

primeasca sau sa administreze ori sa gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros 

mandatului sau gestiunii incredintate. 

Cand participa la o operatie juridica avocatul are obligatia de a se retrage din cauza de 

indata ce suspecteaza in mod serios ca respectiva operatie ar avea drept rezultat o spalare de 

bani si cand clientul nu intelege sa renunte la operatia in sine. 

Formele de exercitare a profesiei 

Avocatul poate exercita profesia intr-una din urmatoarele forme: 

a)cabinet individual; 

b)cabinetul asociat; 

c)societatea civila profesionala; 

d)societatea civila profesionala cu raspundere limitata. 

In cadrul formelor de exercitare isi pot exercita profesia si avocati colaboratori, in baza 

unui contract de colaborare, sau avocati salarizati, in baza unui contract de salarizare in 

interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii si ale statutului. 

Avocatul este liber sa opteze si sa isi schimbe in orice moment optiunea pentru una 

dintre formele de exercitare a profesiei prevazute de lege. 

Cabinetul individual de avocat 

In cabinetul individual de avocat isi exercita profesia un avocat definitiv titular, singur 

sau impreuna cu avocati colaboratori. Cabinetul individual de avocat se infiinteaza in baza 

actului de infiintare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou. 

15

Relatiile dintre avocatul titular al cabinetului individual si avocatii colaboratori se 

stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in forma scrisa. 

Cabinetele asociate de avocati 

Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei. Asocierea 

nu poate restrange drepturile avocatilor asociati si nici nu poate aduce atingere drepturilor si 

obligatiilor aferente patrimoniului de afectatiune profesionala a fiecarui cabinet intrat in 

asociere. 

Avocatii din cabinetele asociate intra in relatii cu clientii in numele asocierii din care fac 

parte. 

Cabinetele asociate nu pot angaja clienti cu interese contrare. 

Un cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client, daca unul dintre cabinetele 

asociate se opune in mod justificat. 

Societatea civila profesionala 

Societatea civila profesionala este constituita din doi sau mai multi avocati definitivi 

care contribuie in natura si/sau in numerar la constituirea unui patrimoniul de afectatiune in 

vederea desfasurarii activitatii profesionale. Ceilalti avocati activeaza in cadrul societatii 

civile profesionale fie in calitate de avocati colaboratori, fie in calitate de avocati salarizati in 

cadrul profesiei. 

Raportul civil se naste intre client si societatea civila profesionala, serviciile profesionale 

urmand sa fie indeplinite de oricare dintre avocatii desemnati de avocatul coordonator fara a 

se cere optiunea clientului. 

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata 

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata este constituita din doi sau mai 

multi avocati definitivi, are personalitate juridica si patrimoniu propriu. 

Societatea civila profesionala cu raspundere limitata va avea ca obiect unic de activitate 

exercitarea profesiei de avocat. 

Activitatea profesionala se realizeaza de catre avocatii asociati, avocati colaboratori si 

avocati salarizati in interiorul profesiei. 

Avocatii asociati care isi exercita profesia in cadrul societatii civile profesionale cu 

raspundere limitata isi angajeaza raspunderea profesionala numai in limitele capitalului social 

subscris si varsat. 

Modalitatile de exercitare a profesiei 

Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat sunt: 

a)avocat titular al cabinetului individual; 

b)avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate; 

c)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale de avocat; 

d)avocat asociat in cadrul societatii civile profesionale cu raspundere limitata; 

e)avocat colaborator; 

f)avocat salarizat in interiorul profesie. 

16

Avocatul titular al cabinetului individual 

Intr-un cabinet individual exista un singur avocat titular care poate exercita profesia 

singur sau impreuna cu avocati colaboratori. 

In situatia in care cabinetele individuale se asociaza, inceteaza calitatea de avocat titular 

al cabinetului individual si se dobandeste calitatea de avocat asociat. La incetarea asocierii, ca 

o consecinta a incetarii formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocati) 

inceteaza calitatea de avocat asociat si se redobandeste calitatea de avocat titular al 

cabinetului individual. 

Avocatul asociat 

Dobandeste calitatea de avocat asociat, dupa caz: 

a)avocatul titular al cabinetului individual care se asociaza; 

b)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala; 

c)avocatul asociat intr-o societate civila profesionala cu raspundere limitata; 

d)avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformarii sau reorganizarii formei de 

exercitare a profesiei careia i-a apartinut in calitate de avocat titular al cabinetului individual 

sau in cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civila profesionala. 

Avocatul colaborator 

Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat 

consacra activitatea sa unei forme de exercitiu a profesiei de avocat. 

Avocatul colaborator nu are dreptul la clientela proprie. 

Contractul de colaborare se incheie in forma scrisa intre avocatul colaborator si titularul 

cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. 

Avocatul salarizat in interiorul profesiei 

Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat 

prin care un avocat consacra activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei careia ii este 

subordonat in legatura cu determinarea conditiilor concrete de munca. 

Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientela proprie. 

Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in forma scrisa intre avocatul 

salarizat si titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a 

profesiei de avocat. 

Drepturile avocatului 

Avocatul inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. 

Persoana primita in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat dupa emiterea 

deciziei de primire in barou si inscrierea pe Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a 

profesiei. 

Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activitati 

specifice profesiei se naste din contractul de asistenta juridica. Contractul prevede in mod 

expres obiectul si limitele mandatului primit, precum si onorariul stabilit. 

17

In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate sa efectueze orice act specific profesiei, 

pe care il considera necesar pentru promovarea drepturilor si intereselor legitime ale 

clientului. 

Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul sa isi stabileasca sediul 

profesional numai in circumscriptia baroului in care sunt inscrisi in Tabloul avocatilor cu 

drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocatii titulari sau asociati. 

Avocatul are dreptul sa refuze contactul cu clientul in prezenta reprezentantului 

organului de urmarire penala sau de cercetare penala ori a oricarei autoritati publice, precum 

si in cazul in care exista ori are cunostinta de un sistem de control al contactului cu clientul. 

Actele oricarei forme de exercitare a profesiei poarta antet, care va contine: denumirea 

acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru si, dupa caz, 

telefon, telefax, adresa de internet si de e-mail, compunerea nominala a membrilor acesteia, 

mentiuni privind raporturile de conlucrare si asociere profesionala. 

Avocatii pot utiliza parafa profesionala. Aceasta va cuprinde denumirea formei de 

exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele si prenumele avocatului, precum si 

mentiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", dupa caz. 

Indatoririle avocatului 

Exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, 

onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt 

principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia. 

Avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si 

in viata privata. 

Sediul profesional si celelalte spatii in care avocatul isi desfasoara activitatea 

profesionala trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional. 

Secretul profesional vizeaza toate informatiile si datele de orice tip, in orice forma si pe 

orice suport, furnizate avocatului de catre client in scopul acordarii asistentei juridice si in 

legatura cu care clientul a solicitat pastrarea confidentialitatii, precum si orice documente 

redactate de avocat, care contin sau se fundamenteaza pe informatiile sau datele furnizate de 

client in scopul acordarii asistentei juridice si a caror confidentialitate a fost solicitata de 

client. 

In scopul asigurarii secretului profesional, avocatul pastreaza lucrarile numai la sediul 

profesional sau in spatiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate 

fi situat si in locuinta avocatului. 

Actele si lucrarile cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului 

profesional, avocatul are obligatia sa se opuna la perchezitionarea domiciliului, a sediului 

profesional principal, secundar si al biroului de lucru, precum si la perchezitia corporala, cu 

privire la actele sau lucrarile cu caracter profesional aflate in locurile susmentionate sau 

asupra sa. 

Avocatul este obligat sa se opuna si la ridicarea inscrisurilor si bunurilor constand din 

acte si lucrari cu caracter profesional. Avocatul are obligatia ca, de indata, sa incunostinteze 

despre cele intamplate pe decanul baroului. 

Avocatul nu este obligat sa motiveze refuzul preluarii unui caz ce i se propune a fi 

incredintat, daca acesta nu corespunde crezului sau profesional, cu exceptia dosarelor 

repartizate obligatoriu sau al gratuitatilor. Pentru acelasi motiv, avocatul poate denunta 

unilateral o prestatie in curs de executare, deja angajata. 

18

Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura si cu dificultatea cauzei, avocatul are 

obligatia sa depuna note de sedinta sau concluzii scrise, din proprie initiativa sau la cererea 

instantei de judecata. 

Avocatul are obligatia sa acorde asistenta juridica obligatorie si/sau gratuita. Cauzele vor 

fi repartizate cu precadere avocatilor stagiari si tinerilor avocati, cu respectarea competentei 

profesionale prevazute de Lege. 

Avocatii pensionari care continua activitatea nu vor fi repartizati pentru asistenta 

judiciara obligatorie. 

In activitatea sa profesionala, avocatul poate folosi ca mijloc de proba, copii de pe actele 

incredintate de client, pastrand actele originale in vederea prezentarii la cererea instantei. 

La cerere, avocatul este obligat sa restituie actele originale care i-au fost incredintate, 

catre persoana de la care le-a primit. In acest sens, avocatul va intocmi un proces-verbal 

semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire si cu 

continut declarat. 

Avocatul are obligatia sa poarte roba in fata tuturor instantelor judecatoresti. 

Avocatul are obligatia sa poarte insigna si sa detina legitimatie de avocat, cu care se 

identifica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de urmarire penala, a autoritatilor cu 

atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a executorilor judecatoresti, a organelor 

administratiei publice si a institutiilor publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice, 

inclusiv in fata avocatilor, cu care intra in contact in exercitarea activitatilor sale. 

Avocatul este obligat sa tina urmatoarele evidente: 

a)contractele de asistenta juridica; 

b)registrul de evidenta a contractelor de asistenta juridica; 

c)registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea 

partilor, a continutului si a datei actelor; 

d)registrul de inregistrare a activitatilor fiduciare; 

e)registrul de inregistrare a partilor de interes, a partilor sociale si/sau a actiunilor 

societatilor; 

f)evidentele cerute de legislatia fiscala. 

Avocatul este obligat sa prezinte clientului, la cerere, situatia privind cheltuielile 

efectuate pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredintat si a caror 

rambursare o solicita. 

Avocatul are obligatia sa se abtina de la exercitarea oricarei activitati profesionale in 

cazul in care exista sau survine un conflict de interese. 

Nerespectarea acestei obligatii constituie abatere disciplinara grava. 

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei 

Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinata sa asigure publicului 

informatii cu privire la activitatea desfasurata de acestea. Publicitatea trebuie sa fie veridica, 

sa respecte secretul profesional si sa fie realizata cu demnitate si prudenta. 

Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate mentiunile laudative sau comparative 

si toate indicatiile referitoare la identitatea clientilor sunt interzise. 

Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclama 

in scopul dobandirii de clientela. 

19

Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace 

de publicitate, respectiv: 

a)plasarea unei firme; 

b)anunturi de publicitate; 

c)anunturi si mentiuni in anuare si carti de telefon; 

d)invitatii, brosuri si anunturi de participare la conferinte, colocvii, etc. profesionale si 

de specialitate; 

e)corespondenta profesionala si carti de vizita profesionale; 

f)adresa de Internet. 

Nu este permisa utilizarea urmatoarelor mijloace de publicitate: 

a)oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau 

resedinta unei persoane, sau intr-un loc public; 

b)propunerea personalizata de prestari de servicii efectuata de o forma de exercitare a 

profesiei, fara ca aceasta sa fi fost in prealabil solicitata in acest sens; 

c)acordarea de consultatii si/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport 

material precum si prin orice alt mijloc de comunicare in masa, inclusiv prin emisiuni 

radiofonice sau televizate. 

Raspunderea disciplinara 

Protectia onoarei si prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei si a 

deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt incredintate organelor constituite potrivit 

dispozitiilor legii. 

Fapta savarsita de avocat, prin care se incalca dispozitiile legii, ale statutului profesiei, 

hotararile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este 

inscris sau in care isi are sediul secundar si care este de natura sa prejudicieze onoarea ori 

prestigiul profesiei sau al corpului de avocati, constituie abatere disciplinara. 

Raspunderea disciplinara a avocatului nu exclude raspunderea civila, penala sau 

administrativa. 

Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii 

abaterii. 

Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanta agravanta, care va fi luata 

in considerare la aplicarea sanctiunii. 

Consiliile barourilor sunt obligate sa tina evidenta sanctiunilor disciplinare aplicate 

fiecarui avocat si sa comunice situatia disciplinara a avocatului la cererea organelor profesiei, 

constituite potrivit legii. 

Instantele disciplinare sunt: 

a)comisia de disciplina a baroului; 

b)Comisia centrala de disciplina; 

c)Consiliul U.N.B.R., in plenul sau. 

Organizarea si functionarea instantelor disciplinare 

In fiecare barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina, independenta de 

organele de conducere ale baroului. 

Membrii comisiilor de disciplina se aleg dintre avocatii cu o vechime de minimum 

10 ani in profesie. 

20

Pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor 

Stagiul profesional 

Stagiul profesional, denumit in continuare "stagiu", reprezinta perioada parcursa la 

inceputul exercitarii profesiei si are ca scop pregatirea si formarea profesionala initiala a 

avocatului in vederea obtinerii titlului profesional de avocat definitiv. 

Stagiul este obligatoriu si efectiv, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. 

In perioada stagiului, avocatul isi desfasoara activitatea cu titlul profesional de avocat 

stagiar sub care este inscris in Tabloul avocatilor cu drept de exercitare a profesiei. 

Pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari se realizeaza prin: 

a)indrumare si formare profesionala continua in cadrul formei de exercitare a profesiei 

cu care avocatul stagiar se afla in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de 

salarizat in interiorul profesiei; 

b)conferinte de stagiu organizate de consiliul baroului; 

c)formele de invatamant organizate de Institutul National pentru Pregatirea si 

Perfectionarea Avocatilor denumit in continuare I.N.P.P.A. 

Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesie ca avocat stagiar, insotita de 

documentatia prevazuta de statut, se depune la baroul in circumscriptia caruia solicitantul se 

va inscrie si isi va exercita profesia. 

In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja ca va urma formele de pregatire 

profesionala prevazute de statut si hotarate de organele profesiei. 

Cererea de inscriere la examenul pentru primirea in profesie cu titlul de avocat stagiar se 

aproba de consiliul baroului prin hotarare, dupa indeplinirea procedurii prevazute de statut. 

Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obtine dreptul de a fi 

inscris in profesie. La cerere, acesta va fi inscris in Tabloul avocatilor, in conformitate cu 

procedura prevazuta de statut, prin hotararea consiliului baroului. Hotararea va fi comunicata 

solicitantului si presedintelui U.N.B.R. Hotararea prin care se respinge cererea de inscriere, va 

fi motivata si va fi comunicata solicitantului. 

Hotararile consiliului baroului pot fi contestate la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 

zile de la comunicare. 

Avocatul stagiar este supus tuturor dispozitiilor legale, statutare si deontologice. 

Avocatul stagiar are urmatoarele indatoriri suplimentare: 

a)sa isi perfectioneze pregatirea profesionala teoretica si sa-si insuseasca tehnica de 

practica avocatiala; 

b)sa participe la toate conferintele de stagiu organizate de consiliul baroului, sa 

pregateasca in scris subiectele conferintelor si lucrarile avocatiale repartizate de coordonatorul 

conferintelor de stagiu; 

c)sa efectueze lucrarile avocatiale repartizate de avocatul indrumator si de serviciul de 

asistenta judiciara al baroului; 

d)sa participe la toate manifestarile profesionale la care este convocat de catre organele 

de conducere ale profesiei; 

e)sa desfasoare o activitate efectiva in profesie si sa anunte in scris orice motiv de 

suspendare a stagiului. 

21

Avocatul stagiar care urmeaza cursurile de pregatire si perfectionare profesionala 

organizate de I.N.P.P.A. este obligat sa indeplineasca si indatoririle ce decurg din aceasta 

calitate si sa respecte contractul de formare profesionala incheiat cu I.N.P.P.A.. 

Nerespectarea indatoririlor prevazute mai sus reprezinta abatere disciplinara. 

Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data inscrierii in Tabloul avocatilor. 

Perioada in care avocatul stagiar urmeaza cursurile I.N.P.P.A. se include in durata 

stagiului. 

Persoana care anterior primirii in profesie a fost definitivata in functia juridica pe care a 

exercitat-o inainte de primirea in profesia de avocat sau a promovat examen de definitivare in 

aceasta functie, dobandeste, calitatea de avocat definitiv. 

Prin functii juridice, se inteleg functiile indeplinite efectiv dupa absolvirea facultatii si 

dupa sustinerea examenului de licenta. 

Consilierii juridici care nu au sustinut examen de definitivare in profesia de consilier 

juridic (jurisconsult), dar aveau o vechime de 5 ani la data intrarii in vigoare a Legii nr. 

514/2003 privind profesia de consilier juridic, dobandesc calitatea de avocat definitiv. 

Constatarea acestei calitati va fi mentionata in decizia de inscriere in barou. 

Conditiile si efectele organizarii stagiului de catre consiliul baroului 

In exercitarea atributiilor, consiliul baroului organizeaza pregatirea profesionala a 

avocatilor stagiari prin organizarea conferintelor lunare de stagiu. 

Conferinta de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei 

juridice si al practicii judiciare, lucrari avocatiale scrise, dezbateri de spete. 

Conferintele de stagiu se desfasoara pe baza unui program aprobat anual de consiliul 

baroului, pregatit de catre consilierul coordonator al stagiului, cu consultarea avocatilor 

indrumatori. 

Consilierul coordonator al stagiului va desemna, din randul avocatilor stagiari care s-au 

remarcat in primul an de stagiu, pe secretarii conferintelor de stagiu, care vor tine evidenta 

prezentei si a lucrarilor avocatilor stagiari. 

Prezenta la conferinta de stagiu va fi constatata prin apel nominal. Consilierul 

coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la indeplinirea de catre 

avocatii stagiari a obligatiilor ce le revin. 

La sfarsitul fiecarui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notata cu note intre 1 

si 10 de catre consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in vedere lucrarile efectuate, 

participarea la dezbaterea temelor, precum si prezenta la conferintele de stagiu si la 

manifestarile baroului la care a fost convocat. 

Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumator si de coordonatorul 

serviciului de asistenta judiciara al baroului cu privire la activitatea depusa pentru indeplinirea 

sarcinilor profesionale. 

Notarile vor fi avute in vedere la avizarea inscrierii la examenul de definitivare in 

profesie. 

Consiliul baroului, evaluand notarea acordata de consilierul coordonator al stagiului 

precum si raportul avocatului indrumator si raportul coordonatorului serviciului de asistenta 

judiciara, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu 1 an. 

Indrumarea profesionala a avocatului stagiar este asigurata de avocatul indrumator care a 

consimtit in acest sens prin contractul incheiat. 

22

Pot asigura indrumarea profesionala a avocatului stagiar doar avocatii care indeplinesc 

cerintele, precum si conditiile stabilite prin hotarare a consiliului baroului si sunt titulari de 

cabinete individuale sau avocati asociati. 

Incetarea indrumarii din orice motive se aduce la cunostinta consiliului baroului, care 

hotaraste schimbarea indrumatorului. 

Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecatorii. 

Finalizarea stagiului. Inscrierea la examenul de definitivare in profesie 

Dupa terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivata, va constata, de la 

caz la caz, indeplinirea efectiva a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului 

indrumator si a celui al serviciului de asistenta judiciara, precum si a notarilor consilierului 

coordonator al stagiului profesional. 

I.N.P.P.A. va comunica fiecarui barou situatia privind frecventarea cursurilor, inscrierea 

la examenul de absolvire si rezultatele examenului sustinut de avocatii stagiari. 

In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va 

solicita consiliului baroului avizul pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie. 

Consiliul baroului va hotari prin decizie inscrierea avocatului stagiar pentru sustinerea 

examenului de definitivat in baza evaluarii activitatii sale de pregatire profesionala. 

Evaluarea prevazuta la alineatul precedent se va realiza in baza: 

a)calificativelor si notelor acordate de consilierul coordonator al conferintelor de stagiu; 

b)raportul avocatului indrumator; 

c)referatul consilierului coordonator al serviciului de asistenta judiciara a baroului; 

d)raportul final. 

La sfarsitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat sa sustina examenul de definitivare. 

Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, 

precum si cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A., este inscris din oficiu 

in urmatoarea sesiune a examenului de definitivat. 

Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de 

definitivat va fi exclus din profesie. 

Examenul de definitivare in profesia de avocat 

Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizeaza de catre fiecare barou. 

Consiliul U.N.B.R. va asigura caracterul unitar al examenului prin Regulamentul de 

desfasurare a examenului. Regulamentul va prevede in mod obligatoriu materiile din care 

urmeaza a se face examinarea, programa analitica iar la propunerea Baroului Bucuresti, data 

unica de sustinere a acestuia. Regulamentul va prevede examinarea preponderent practica a 

candidatilor si respectarea optiunii acestora, in masura posibilitatilor, spre a fi examinat in 

raport de specializarile in care s-au initiat, separat de examinarea privind pregatirea 

profesionala generala. 

Comisia de examen a fiecarui barou este formata din avocati definitivi cu competenta 

profesionala deplina si cu reputatie profesionala nestirbita. Procedura de desemnare va fi 

prevazuta in Regulamentul de examen. 

23

Regulamentul de examen va fi comunicat barourilor inclusiv prin afisare pe internet cu 

minimum 60 de zile anterior datei examenului si va fi adus la cunostinta candidatilor prin 

grija consiliilor barourilor. 

Rezultatele examenului vor fi validate de consiliul baroului si vor fi comunicate 

U.N.B.R. 

I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzator, rezultatele examenului de absolvire. 

Dupa promovarea examenului, candidatul dobandeste titlul profesional de avocat 

definitiv si va fi inscris in Tabloul avocatilor definitivi. 

Avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A. dobandeste titlul 

profesional de avocat definitiv. Pe baza diplomei de absolvire a I.N.P.P.A., Consiliul Baroului 

va emite decizia de constatare a calitatii de avocat definitiv si va efectua inscrierea pe Tabloul 

avocatilor definitivi. 

Organizarea si functionarea Institutului National 

pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor 

I.N.P.P.A. este persoana juridica de drept privat, nonprofit, aflata sub autoritatea 

Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul national de invatamant si nu este supus 

procedurilor de autorizare si acreditare. 

I.N.P.P.A. are personalitate juridica si buget propriu, care se aproba anual de catre 

Consiliul U.N.B.R. 

Consiliul U.N.B.R. adopta si modifica Statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileste 

organizarea si functionarea acestuia. 

Conducerea I.N.P.P.A. este asigurata de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit in 

continuare Consiliul Institutului. 

Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnati pentru o perioada de patru 

ani, conform statutului I.N.P.P.A. 

Presedintele Consiliului este Directorul Institutului. 

Conducerea executiva a Institutului este asigurata de un director executiv numit de 

Consiliul Institutului. 

Veniturile I.N.P.P.A. provin din: 

a)resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. si bugetele barourilor; 

b)donatii, sponsorizari sau legate; 

c)venituri realizate din activitati economice directe; 

d)alte venituri prevazute de Statutul I.N.P.P.A.. 

I.N.P.P.A. are urmatoarele atributii: 

a)organizeaza pregatirea si formarea profesionala initiala a avocatilor stagiari la 

standarde de competenta profesionala stabilite de organele profesiei; 

b)elaboreaza programele de studiu ale avocatilor stagiari si propune Consiliului Uniunii 

Nationale a Barourilor din Romania adoptarea programei anuale de studiu; 

c)elaboreaza in conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a 

pregatirii continue si propune Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania 

adoptarea acestuia; 

d)asigura cursantilor stagiile de practica la cabinete individuale de avocat, cabinete 

asociate, societati civile profesionale sau societati civile profesionale cu raspundere limitata; 

24

e)organizeaza examenul de absolvire, in conformitate cu regulamentul de organizare si 

desfasurare aprobat de Consiliul U.N.B.R. 

Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfasoara sub forma de prelegeri si ateliere 

incadrate in module de pregatire, in urma carora cursantii obtin calificative. 

Dispozitiile referitoare la formarea profesionala initiala sunt aplicabile si formelor de 

exercitare a profesiei care asigura stagiile de practica ale cursantilor. 

La finalizarea cursurilor si a stagiului de practica organizate de I.N.P.P.A., avocatul 

stagiar este obligat sa sustina examenul de absolvire. 

Certificatul eliberat absolventilor care au promovat examenul de absolvire atesta 

formarea profesionala initiala in profesia de avocat si are regimul prevazut de lege in materia 

formarii profesionale initiale si in materia recunoasterii calificarilor profesionale reciproce a 

profesiilor legal reglementate. 

25

ce este avocatura? cum sa ajungi avocat! - Studenti practicieni

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?