Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si Perfectionare in 

Domeniul Sanitar Bucuresti 

Centrul National de Educatie Continua a Medicilor, Medicilor Dentisti 

si Farmacistilor Bucuresti 

în colaborare cu 

Societatea Romana de Homeopatie 

HOMEOPATIE 

NOTE DE CURS 

- Modulul 1 - 

Manual adresat medicilor cursanti înscrisi la Atestatul de Studii Complementare în 

domeniul Homeopatiei din Romania 

Intocmit pe baza notelor de curs ale lectorilor 

Coordonator Dr Doina Pavlovschi 

2009 

1

HOMEOPATIE - NOTE DE CURS MODUL 1 

Coordonator Dr Doina Pavlovschi 

DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi .............................................................. 4 

HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi ................................ 10 

MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi ............ 12 

ORGANON - Dr Constantin Sararu ................................................................................. 15 

ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer ........................................................... 22 

MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi ............... 25 

CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu ........................................ 32 

REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR, SELECTIA REMEDIULUI, SELECTIA 

POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC - Dr 

Secil Omer ........................................................................................................................ 40 

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi .......................................... 43 

CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI SI 

IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi ...................... 52 

ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................ 56 

DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu ............................................................................ 58 

COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi ............................... 60 

GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................................ 65 

CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu ............................................................... 70 

LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu ............................................................................ 72 

PSORA - Dr Secil Omer .................................................................................................. 75 

SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer .................................... 79 

PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu ........................................................... 92 

GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................. 99 

TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu .................................................................. 111 

SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu ....................................................... 116 

GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu ................................................................. 123 

SICOZA - Dr Silvia Nedelcu ......................................................................................... 126 

MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu .......................................................................... 127 

THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu.............................................................. 130 

AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu.............................................................. 133 

GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi ........................................................... 136 

LUEZA - Dr. Mariana Galesanu .................................................................................... 144 

GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu .......................................................... 149 

LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu .................................................. 153 

GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu ........................................................... 154 

REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu ................................ 165 

A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi ........................... 170 

ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi ............................................................. 174 

PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi ......................................................................... 176 

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi ..................................................................... 179 

BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi ....................................................................... 181 

BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi ................................................................................ 183 

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu ..................................................... 186 

2

CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu ........................................................... 191 

SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi .................................................................... 195 

NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu ..................................................................... 200 

BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer ........................................... 207 

GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos................................................................................ 212 

3

DESPRE HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi 

Istoric 

Homeopatia este o medicina heterodoxa, o alta modalitate de tratament, bazata pe 

principiul analogiei, inteleasa ca similitudine, principiu foarte vechi, enuntat pentru prima 

oara de catre Pythagoras in secolul VI i.e.n. si consemnat de discipolii sai in “Hieros 

Logos”: “Vei afla, pe cat ii este ingaduit unui muritor, ca natura este in toate punctele 

asemenea cu sine insasi”. 

Hippocrate in secolul V i.e.n. a aplicat acest principiu in medicina. El a fost inventatorul 

“observatiei clinice”, care trebuie sa fie extrem de minutioasa si orientata catre o 

intelegere sintetica, holistica a omului bolnav. Numai asa, afirma el, se poate pune un 

diagnostic. Considerand unitatea om-mediu esentiala in terapeutica, Hippocrate a stabilit 

trei orientari fundamentale in arta medicinii : 

- legea contrariilor 

- legea similitudinii 

- natura vindecatoare 

Galien in secolul 2-1 i.e.n. renunta la principiul analogiei in terapie. Gandirea sa 

scolastica si dogmatica domina tot Evul mediu medical, poate in afara Scolii medicale din 

Salerno, care continua linia hippocratica in practica. 

( Scoala medicala din Salerno afirma ca somnul de dupa amiaza trebuie evitat cu 

strasnicie, deoarece provoaca febra, dureri de cap, inflamatie si indolenta.) 

Paracelsus ( 1493-1541 ) a dat un suflu nou ideilor lui Hippocrate. Adept al teoriei 

“semnaturilor”, care consista in a descoperi asemanari intre om si natura, el cauta 

concordanta intre un organ bolnav si mijlocul de a-l vindeca. A fost un aparator al 

individualizarii bolii bolnavului si a tratamentului sau : “ trebuie administrat mercurul 

bolilor care vin din mercur, sare bolilor care vin din sare si sulf bolilor care vin din sulf, 

adica fiecarei boli un tratament potrivit, asa cum se cuvine.” 

Tot el este un precursor al dilutiilor si atenuarilor preparatelor medicamentoase. 

Samuel Hahnemann (1755-1843), la sfarsitul secolului 18 este fondatorul medicinei 

homeopatice. El a formulat teoria homeopatiei, principiile ei de baza si tehnica de 

preparare a remediului homeopatic 

Hahnemann a fost fiul unui pictor de la manufactura de portelan din Meissen. In 1775 se 

inscrie la cursurile Facultatii de Medicina din Leipzig pe care le urmeaza cativa ani, apoi 

se stabileste la Viena pe langa profesorul Quarin, care-l recomanda baronului von 

Bruckenthal si astfel ajunge la Hermannstadt, Sibiul de astazi, ca bibliotecar, pentru o 

perioada de 1 an si 7-8 luni, probabil intre august 1777 si aprilie 1779, cand se intoarce in 

Germania, isi sustine examenul de doctor in medicina si incepe sa practice ca medic la 

Hettstadt, Dessau, Dresda. Se casatoreste in 1783 si are 11 copii. 

Hahnemann a avut intotdeauna in vedere o cauza interna a bolii si necesitatea tratarii 

organismului in intregime. 

In 1789 il regasim la Leipzig. 

Deceptionat de practica medicala din timpul sau inceteaza de a mai profesa medicina si 

traieste un timp din traduceri de opere stiintifice din limbile franceza, engleza, italiana. 

In 1970, traducand Materia medicala a lui Cullen, este izbit de aparenta contradictie 

dintre actiunea febrifuga a chininei si faptul ca poate provoca o febra asemanatoare cu 

4

aceea pe care o vindeca. A verificat pe el insusi, si asa au inceput experimentele de 

remedii, continuate apoi cu Chamomilla, Arnica, etc, etc, care au dus la aparitia lucrarii 

“ Eseu asupra unui nou principiu pentru a descoperi virtutile curative ale substantelor 

medicinale” in 1796. Citate din lucrare: 

“Pentru a intelege efectele medicamentelor, pentru a le adapta bolilor, trebuie lasat cat 

mai putin hazardului si procedat intotdeauna rational.... Nu ne ramane decat sa 

experimentam pe organismul uman medicamentele carora vrem sa le cunoastem puterea 

medicinala....Adevaratul medic, care vrea sincer sa-si perfectioneze arta, trebuie sa-si 

fixeze atentia pe urmatoarele doua puncte: 

- Care sunt efectele simple produse de fiecare substanta luata individualizat in organismul 

uman ? 

- Ce rezulta din observarea efectelor lor intr-o boala sau alta, simpla sau complicata ?”. 

Samuel Hahnemann este primul care a introdus metoda experimentala la scara umana in 

practica medicala. El publica rezultatele experimentelor sale in 1805 in “Fragmenta de 

viribus medicamentorum positiz suive in sano corpore humano observatis”. 

In 1810 publica “Organon”, intre 1811-1821 “Materia Medica Pura”, iar in 1828 “Bolile 

cronice”. 

Referirea la forta (energia) vitala, la “Dynamis” apare abia prin 1833, in Editiile 5 si 6 ale 

Organonului. Organon, par 7: 

“Este ansamblul simptomelor a carui imagine exterioara este expresia esentei interioare a 

bolii, adica a energiei vitale dezechilibrate......care este singura cale prin care boala ne 

permite sa gasim remediul necesar.” 

Forta vitala este o forta imateriala, garanteaza viata organismului si este receptiva la 

actiunea remediului diluat si dinamizat dupa legile homeopatiei, care ii confera astfel o 

energie asemanatoare fortei vitale. 

In 1835, la varsta de 80 de ani, se recasatoreste, la cativa ani dupa moartea primei sotii, 

cu o tanara pacienta de 35 ani de origine franceza si se muta in Franta la Paris. 

Moare in 1843 la 88 ani si este inmormantat la cimitirul Pere Lachaise. 

Discipolii sai au creat scolile homeopatice germana, franceza si anglo-saxona. 

In Germania se distinge Scoala purista cu Stapf, care a fundat in 1822 “Archiv fur die 

Homoeopatische Heilkunst”, Rummel si Hartmann care au editat in 1833 “Allgemeine 

Homoeopatische Zeitung” si Scoala specifista cu Muller, Rau si Griesselich. Acestia din 

urma admit legea analogiei si experimentarea patogenezica pe om, dar nu recunosc 

individualizarea bolnavului si simptomele subiective din Materia Medica. Ei prescriu 

“specific” la o boala nosologic definita. 

In Statele Unite ale Americii C. Hering (1800-1881), de origine germana, elev al lui 

Hahnemann, a introdus metoda prin 1830. El publica o Materia Medica Homeopatica in 

10 volume. 

T.F. Allen este autor al “Encyclopedia of Materia Medica” in 1874-1879. 

J.T. Kent este autor al unui “Repertoriu” si al unei “Materia Medica”, ambele de mare 

valoare. Tot Kent este promotorul orientarii terapeutice uniciste in homeopatie. 

Austin, Boericke, Hubbard si R. Schmidt sunt alte nume de homeopati renumiti. 

In Anglia homeopatia a fost introdusa in 1827 de catre Quin si Curie (bunicul lui Pierre 

Curie). Tot pe atunci se fundeaza si Spitalul de Homeopatie din Londra, care exista si 

astazi. Homeopati cunoscuti au fost Hughes, Burnett, Clarke, Tyler si Templeton. 

5

In Franta homeopatia a fost aplcata de Guidi si Jahr. Cunoaste o mare dezvoltare 

datorita lui Leon Vannier si Fortier-Bernoville, lui Rouy, Henri Bernard, Kollitch, 

Renard, Noailles, R. Zissu, Denis Demarque, F. Lamasson, Lathoud, C.A Julien, etc 

In Elvetia remarcabil a fost Nebel. 

In Romania au fost ilustrii inaintasi : Nicolicescu, Barbulescu, Fulga, Bratu, Nicea, 

Parvulescu, Aurian-Blajeni, Tiberiu Ionescu, Polihroniade si ultimul pe care-l numesc, 

dar foarte important noua, pentru care nutrim nesfarsita afectiune si consideratie, elev al 

lui Nicolicescu si profesor al nostru, Dr Doc Gheorghe Bungetzianu, homeopati minunati 

a caror amintire a ramas vie pentru toti cei care i-au cunoscut. 

O personalitate cu totul aparte in istoria homeopatiei romanesti, dar si mondiale, a fost 

Johann Martin Honigberger ( 1795-1869 ) – farmacist sas din Brasov, ajuns medic de 

curte al maharajahului Ranjit Singh (Lahore). Timp de 50 ani a strabatut drumurile Asiei, 

Europei si Africii, a avut o viata plina de aventuri si cu multe actiuni de pionerat. 

A introdus pentru prima data in India tratamentul homeopatic al dr Samuel Hahnemann. 

A publicat multe scrieri, articole in Romania, India, Anglia, Austria, Franta, USA. 

In 1852 a publicat la Londra, New York, Calcutta volumul “Thirty-Five Years in the 

East. Adventures, Discoverries, Experiments, and Historical Sketches, relating to the 

Punjab and Cashmere; in connection with Medicine, Botany, Pharmacy, &c. together 

with an original Materia Medica; and a Medical Vocabulary in Four European and Five 

Eastern Languages by John Martin Honigberger, Late Physician to the court of Lahore”. 

In Romania volumul a aparut in traducere sub titllul “Treizeci si cinci de ani in Orient” - 

Johann Martin Honigberger, in 2004 la Editura Polirom, Iasi. 

Homeopatia in Romania, cronologic: 

- 1777-1779 – Samuel Hahnemann ( 1755-1843) este in serviciul baronului Samuel von 

Bruckental ca bibliotecar la Sibiu. 

- 1805 – Samuel Hahnemann publica prima editie din “ORGANON” 

- Johann Martin Honigberger (1795-1869), farmacist din Brasov, practica homeopatia pe 

care o introduce pentru prima data si in India in calatoriile sale. 

- Dupa 1840 apar practicieni homeopati in orase din Transilvania, Tara Romaneasca, 

Moldova, unii formati la studii in strainatate, de exemplu: Dr Eduard Spech venit de la 

Viena, stabilit si practicand homeopatia la Bucuresti, Dr Daniel Roth venit de la 

Munchen si stabilit la Iasi. 

- 1858 – Dr Maier Frizenhausen “O vorba asupra homeopatiei. Apel catre damele din 

Romania si relatie asupra Baltei Albe “ Bucuresti - prima tiparitura romaneasca despre 

homeopatie. 

- Carol Davilla, Inspector Serviciul Sanitar in Tara Romaneasca, dispune ca Dr Spech sa 

nu mai “debiteze” personal medicatia homeopatica, ci prin farmacistul Riesdorfer. 

- 1884 - Dr Alexandru Popovici din Bucuresti publica “Electrohomeopatia. Medicina si 

tamaduirea poporului. Sistemul Mattei” 

- 1915 – Infiintarea la Sibiu, pe langa Farmacia “La vulturul negru”, a unei sectii de 

farmacie homeopata. 

- 1924 - La Sibiu sectia de farmacie homeopatica de la “La vulturul negru” se muta la 

farmacia “La ingerul”si aprovizioneaza si farmacia “La urs” din Bucuresti a farmacistului 

Victor Iacobi care a fost mentorul farmacistei Cezarina Tuchel. 

- 1930 – Dr Alexandru Skileru publica in “Romania Medicala” despre homeopatie. 

6

- 1938 – Dr Baruch Weinstock “Homeopatia si medicina” – teza de doctorat la Facultatea 

de Medicina din Cluj. 

- 1946 – Dr Constantin Barbulescu publica “Policrestele homeopatice. Monografie 

Sulphur” si “Memoratorul materiei medicale homeopatice” 

- 1947 – “SOCIETATEA DE HOMEOPATIE DIN ROMANIA” cu personalitate 

juridica, ia fiinta, initiatorii ei fiind Dr Nicolae Nicolicescu, Dr Tiberiu Ionescu, 

Dr Constantin Barbulescu, Dr Nicolae Gruia-Ionescu, Dr Corneliu Aurian Blajeni, 

Dr Gheorghe Bungetzianu, Farm. Victor Iacobi, Farm. Alexandru Pop. 

- 1948 – Dr Corneliu Aurian Blajeni publica la Paris in “Cahiers d’Homeopathie et de 

therapeutique comparee” un studiu despre efectele biochimice ale dozelor infinitezimale. 

- 1956 – Dr Victor Sahleanu face un raport “Unele probleme ale practicii homeopatice in 

tara noastra”, concluziile sunt publicate in “Muncitorul sanitar”. 

- 1964 – In cadrul USSM Bucuresti se infiinteaza, pe langa Societatea de Medicina 

Generala CERCUL DE HOMEOPATIE cu Presedinte Dr Gheorghe Galea (alopat), 

Vicepresedinte Dr Victor Sahleanu si Secretar Dr Tiberiu Ionescu. 

- 1966 – Se infiinteaza Cabinetul metodologic de Homeopatie in cadrul Policlinicii 

Coltea (Diham) servit de Dr Tiberiu Ionescu. 

- 1967 – Sectia de farmacie homeopatica se muta pe langa Farmacia nr 7 Bucuresti, cu 

farmacist Victor Iacobi, apoi cu farmacist Cezarina Tuchel 

- 1969 – Ministrul Dan Enachescu oficializeaza practica homeopatica in Romania. 

- 1972-1975 – Dr D. Gutu face un studiu al eficientei homeopatiei pe motonavele 

oceanice de cursa lunga. 

- 1975 – Prima emisiune radiodifuzata dedicata Homeopatiei 

- 1980 – Centrul de Perfectionarea medicilor si farmacistilor al Ministerului Sanatatii 

organizeaza Curs de initiere in Homeopatie la Bucuresti. 

- 1982 – Cercul de Homeopatie condus de Dr Victor Sahleanu devine SECTIE DE 

HOMEOPATIE in cadrul USSM Bucuresti, sub aceeasi conducere. 

- 1984 – Dr Gheorghe Bungetzianu devine Presedintele Sectiei de Homeopatie. 

- 1990 – SOCIETATEA ROMANA DE HOMEOPATIE (SRH ), autonoma, cu 

presedinte Dr Pavel Chirila ia fiinta din Sectia de Homeopatie. 

- 1992 – Dr Ioan Teleianu este ales Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. 

- 1980-2007 – Ani benefici in care Homeopatia s-a afirmat, s-a dezvoltat. Au fost scrise 

si traduse carti de homeopatie de catre membrii SRH, printre care volume importante 

pentru invatamantul si practica homeopatica : Manual de Homeopatie, autori 

Prof.Dr.Doc.Gheorghe Bungetzianu si Dr Pavel Chirila, Homeopatia teorie si practica, 

autor Dr Corneliu Aurian Blajeni, Tratament Homeopatic indreptar de simptome si 

semne, autori Dr Maria Chirila si Dr Pavel Chirila, Repertoriul Homeopatic, autor 

Prof.Dr.Doc.Gheorghe Bungetzianu, Materie Medicala Clinica Homeopatica, autori 

Prof.Dr.Doc.Gheorghe Bungetzianu si Dr Gheorghe Jurj, Repertoriul Kent Plus autor 

Dr Ioan Teleianu, Cartile d-nei Dr Sorina Soescu : Lac-uri, remedii homeopatice din lapte 

de animale, Remedii florale Bach, Remedii homeopatice din pasari si insecte si traduceri 

din Margery Blackie : Homeopatia clasica si Pacientul, nu tratamentul. 

Roger Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice – traducere Dr Dorin Dragos si 

Dr Maria Malai. 

S. Hahnemann - Organon – traducere de Dr Ofelia Lugojan si alta traducere Dr Marius 

Radu. 

7

Multe carti de homeopatie traduse de grupul de la Iasi 

Revista Romana de HOMEOPATIE fondata de Prof.Dr.Doc.Gheorghe Bungetzianu si 

Dr Gheorghe Jurj in 1998, editata trimestrial, a ajuns la numarul 30, anul IX nr 2/2007. 

Incepand din 1982 anual s-au tinut Simpozioane sau Congrese, ultimul CONGRESUL 

XXIII la Bucuresti in 2008. Au fost invitati homeopati de renume din strainatate : Dr 

Russell Malcolm din Anglia, 

Dr Didier Grandgeorge, Dr Jacques Rey, Dr Simone Fayeton din Franta, Dr Frederik 

Schroyens din Belgia, Dr Paresh Vasani din India si altii au tinut Conferinte si Seminarii. 

S-a plecat in strainatate la manifestari homeopatice internationale, s-au creat relatii 

trainice cu colegii din alte tari. Au avut loc intalniri lunare de comunicari stiintifice, 

prezentari de cazuri, schimburi de experienta intre colegi. Invatamantul homeopatic din 

tara noastra s-a perfectionat, s-au organizat cursuri de Homeopatie nu numai in Bucuresti, 

ci si in mari centre universitare : Cluj, Timisoara, Iasi, Brasov, Sibiu. Din 1980 pana in 

2007 am avut 2038 cursanti, 1908 medici si 130 farmacisti. 

- 2007 - Dr Doina Pavlovschi este aleasa Presedinte al Societatii Romane de Homeopatie. 

- 2007 – Societatea Romana de Homeopatie se integreaza in Asociatia Medicala Romana 

Posibilitati terapeutice medicale 

- Legea contrariilor cu specificitate farmacodinamica bazata pe mecanisme patogenice – 

alopatia 

- Legea similitudinii asociata cu dozele infinitezimale, cu specificitatea terenului morbid, 

individualizare – homeopatia 

- Legea identicului, realizeaza o sautospecificitate – isopatia 

- Legea echilibrarii biologice, de reglare a schimburilor electronice si reechilibrare a 

metabolismelor fizico-chimice din organism, posibila in faza de patologie functionala – 

enzime, oligoelemente, organe si tesuturi cu secretiile lor interne si externe - remedii de 

echilibrare biologica pot fi remediile homeopate, medicamentele alopate, 

oligoelementele, organoterapicele, etc 

Orientari terapeutice homeopatice 

De-a lungul anilor s-au format trei orientari terapeutice homeopatice: 

1. - unicism = administrarea unui singur remediu odata intr-un caz dat. 

Samuel Hahnemann – Organon par. 273 

“ Nu exista tratament in care sa fie necesar, in consecinta este inadmisibil de a o face, sa 

folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. Nu concepem 

de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform 

naturii, de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o 

cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. In medicina unica si 

adevarata, unica medicina conforma naturii, homeopatia, este interzis sa administrezi 

bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp.” 

In cadrul acestei scoli se pot diferentia: 

- unicisti rigurosi – Kent si elevii sai – cer sa fie cautat remediul similimum pritr-o 

observatie atenta, o ierarhizare si repertorizare a simptomelor, iar acest remediu sa fie 

lasat sa actioneze fara alte interventii 

8

- unicisti eclectici – cei care dau un singur remediu, poate in dilutii crescande, cum 

recomanda insusi Hahnemann. In caz de esec schimba remediul pana cand obtin efectul 

dorit. 

2. - pluralism = administrarea mai multor remedii intr-o ordine oarecare. 

Bolnavii sunt ades putin capabili sa se analizeze exact, trec neobservate modalitatile 

simptomelor, dau relatii contradictorii dela o consultatie la alta. Solutia este sau sa se 

astepte conturarea unui tablou simptomatic precis pentru prescrierea remediului 

similimum, daca bolnavul are rabdarea necesara, sau prescrierea mai multor remedii care 

sa acopere tulburarile acuzate de bolnav, remedii complementare, adevarate sinergii 

medicamentoase, ajungandu-se la complicate combinatii: 

- remedii pentru drenajul emonctoriilor si a organelor mai deficitare in dilutie joasa 

- remedii simptomatice locale in dilutie mijlocie 

- remedii de fond pentru bioteren in dilutie inalta. 

- nosode pentru diferite etiologii 

- terapii adjuvante: organoterapice, oligoelemente, etc 

3. - complexism = administrarea de amestecuri de remedii care pot fi prescrise intr-o 

afectiune data, intr-un cadru nosologic considerat, in speranta ca remediul similimum sa 

fie unul din cele prezente in cocktail si ca celelalte nu vor provoca tulburari noi. 

Scoala romaneasca de homeopatie are orientare terapeutica unicista. 

Bibliografie 

Aurian-Blajeni C. Homeopatia EdituraLitera Bucuresti 1983 

Bungetzianu G., Chirila P. Manual de homeopatie Editura Medicala Bucuresti 1983 

Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions techniques Paris 

Hahnemann S.– Organon Ed 6 

9

HOMEOPATIA – DEFINITIE, PRINCIPII - Dr Doina Pavlovschi 

Ce este homeopatia ? 

Homeopatia este o medicina care trateaza conform legii similitudinii si care utilizeaza 

remedii in doze infinitezimale dinamizate. 

Principiul similitudinii “similia similibus curentur” arata paralelismul de actiune intre 

puterea toxica a unei substante si puterea sa terapeutica: 

- orice substanta farmacologic activa provoaca, in doze ponderale, la omul sanatos si 

sensibil, un ansamblu de simptome = o patogenezie 

- bolnavul prezinta un ansamblu de simptome morbide conform bolii si reactivitatii sale 

- vindecarea se poate obtine prin administrarea in doze slabe sau infinitezimale a 

substantei ale carei simptome toxice experimental la om sanatos sunt asemanatoare 

simptomelor bolnavului. 

S. Hahnemann – Organon par. 24: 

“Prin urmare nu ramane alt tratament de real folos pentru a aplica medicamentele in boli 

decat cel bazat pe principiul similitudinii” 

Metoda terapeutica homeopatica de determinare a remediului necesar consta in a gasi 

coincidenta celor doua tablouri simptomatice reactionale: cel al patogeneziei 

experimentale cu cel al bolnavului in boala sa. 

Un bolnav prezinta: 

- simptome patognomonice bolii, ansamblul semiologic ce permite diagnosticul nosologic 

- simptome particulare ale reactiei individuale a bolnavului, care tin de modul personal de 

reactie al subiectului in sanatate si in boala, legate de bioterenul sau, care realizeaza 

aspectul unic al suferintei sale – prezenta sau absenta setei, transpiratiei, agitatie sau 

prostratie, modalitati reactionale particulare manifestate ca agravari si ameliorari. 

Remediul homeopatic este acea substanta care este capabila sa creeze la omul sanatos o 

suferinta ( pathos) asemanatoare ( homeo) 

Remediul homeopatic actioneaza in acelasi sens cu reactiile organismului agresat, le 

stimuleaza pentru a le face mai eficiente. 

Prescriptia homeopatica se face pe indicatii clinice, simptome, este holistica ( se 

adreseaza bolnavului in intregul sau, nu pe segmente, cap, ochi, stomac, etc ) si strict 

individualizata. Remediul homeopatic actioneaza la nivel energetic reechilibrand 

energiile perturbate din organism, el este o informatie, o calitate si nu o cantitate. 

Homeopatia si alopatia ( metoda obisnuita de tratament prin contrarii : antinevralgice, 

antibiotice, contra tusei, etc.) nu se exclud. Este bine sa fie cunoscute amandoua metodele 

si folosite una sau alta dupa situatie. Beneficiul este al bolnavului. 

Principii de baza in homeopatie 

1. Principiul similitudinii – “similia similibus curentur”: 

o substanta care in doza ponderala provoaca tulburari la om sanatos poate in doze 

infinitezimale vindeca aceleasi tulburari la omul bolnav. 

S. Hahnemann - Organon, par 22: 

“Proprietatile terapeutice ale medicamentelor rezida exclusiv in puterea lor de a provoca 

simptome patologice la omul sanatos si de a le face sa dispara la omul bolnav” 

S. Hahnemann – Organon, par 26: 

“Experienta ne invata ca toate medicamentele vindeca, fara exceptie, bolile ale caror 

simptome se apropie cel mai mult de ale lor”. 

10

2. Principiul infinitezimalitatii. 

Dilutia este o modalitate tehnica particulara de utilizare a remediilor, care, departe de a 

diminua activitatea remediului, aduce dimpotriva o intarire a actiunii sale, astfel incat in 

dilutii inalte poate fi uimitor de rapida si durabila. Raspunsul organismului difera nu 

numai la dilutii joase sau inalte, ci, in cadrul aceleeasi dilutii, dela un subiect la altul in 

functie de bioteren. 

3. Principiul dinamizarii. 

Fiecare dilutie succesiv realizata din remediul homeopatic, constituit din substante 

naturale, plante, minerale, animale, se insoteste de un numar de secuse puternice, ritmul 

optim fiind cel al batailor inimii 

Dinamizarea este o calitate dinamica a remediului, o actiune biofizica. Forte ( energii) 

reale sunt incorporate in materie, rolul dinamizarii ar fi de a le elibera. 

Orice substanta pe masura rarefierii ei se insoteste de condensare de forte care eliberate 

prin dinamizare iradiaza in dilutie. Dilutia devine purtatoare de energie, nu de substanta. 

4. Principiul experimentarii pe om sanatos. 

S. Hahnemann are meritul de a fi ridicat experimentul clinic la rang de metoda 

experimentala sistematizata pentru a cunoaste proprietatile curative ale medicamentelor. 

Numai experimentarea pe sine si pe colaboratorii sai i-a permis sa obiectiveze legea 

similitudinii pentru aflarea remediului cel mai potrivit terapeutic, adica acela care va 

actiona cel mai mult in acelasi sens cu reactia reflexa de aparare a organismului, acela ale 

carui simptome patogenezice se apropie de ansamblul de simptome prezent la bolnav. 

5. Principiul individualizarii 

Homeopatia este o medicina a persoanei. Este necesara nu numai o individualizare a 

bolii, cum se practica in mod curent in alopatie prin punerea diagnosticului nosologic, ci 

o individualizare holistica a bolnavului cu tot ce prezinta el mai particular, a formei pe 

care o imbraca boala la bolnavul in cauza. 

Fiecare forma clinica este, in acelasi timp, o forma terapeutica, este contraimaginea 

individualizata a remediului, fizionomia patologica a bolnavului isi gaseste asemanarea in 

patogenezia remediului. 

6. Principiul administrarii unui remediu unic. 

Samuel Hahnemann – Organon par. 273 

“ Nu exista tratament in care sa fie necesar, in consecinta este inadmisibil de a o face, sa 

folosesti tot odata mai mult de o substanta medicinala simpla la un bolnav. Nu concepem 

de a emite cea mai mica indoiala asupra faptului de a sti daca este rezonabil si conform 

naturii, de a nu prescrie intr-o boala decat o singura substanta medicinala simpla pe care o 

cunoastem bine sau un amestec de mai multe substante diferite. In medicina unica si 

adevarata, unica medicina conforma naturii, homeopatia, este interzis sa administrezi 

bolnavului doua substante medicinale in acelasi timp.” 

Bibliografie 





11

MATERIA MEDICA, REPERTORII HOMEOPATICE - Dr Doina Pavlovschi 

MATERIA MEDICA 

Materia Medica clasica este ansamblul studiilor descriptive asupra caracterelor fizicochimice 

si istoriei naturale a medicamentelor folosite in farmacopee. 

Materia Medica homeopatica, numita astfel de S. Hahnemann, cuprinde, pe langa ddatele 

de mai sus, actiunea acestor substante asupra organismului sanatos al omului, altfel zis 

patogenezia acestor substante. 

Remediilor experimentate provenite din mediul natural, substante animale, vegetale, 

minerale, li s-au adaugat si substante sintetice si substante biologice provenite de la 

persoane bolnave, asa numitele nosode. 

Materia Medica provine din patru surse: 

1. – Toxicologie – date culese din intoxicatii accidentale sau voluntare – intoxicatii 

medicamentoase, profesionale, toxicomanii, etc 

2. – Experimentare patogenezica pe om sanatos. 

Hahnemann a practicat-o pe el si pe colaboratorii sai, a descris astfel in jur de 100 de 

substante. Astazi exista peste 2000 de remedii experimentate, dar din acestea doar vreo 

400 bine cunoscute. Experimente se fac in continuare. 

3. – Observatia terapeutica. 

De o valoare deosebita ar fi acele simptome care nu se afla in patogenezii si care, 

existand la bolnav, dispar cand se administreaza un remediu anumit, nu numai la unul, ci 

la mai multi bolnavi chiar. 

Simptomele din observatia clinica trebuie cu atentie triate pentru a nu se strecura 

simptome care apartin bolii si nu remediului. Ex.: un bolnav cu cancer pulmonar in 

tratament cu Conium prezinta brusc expectoratie purulenta, in patogenezia Conium-ului 

este inregistrata “expectoratie purulenta” si asa este reprodus mai departe in alte lucrari. 

4. – Semne necropsice – trecute de Hahnemann in “Bolile cronice” 

Exista mai multe Materia Medica aparute dela Hahnemann si pana in zilele noastre. 

Maniera in care sunt prezentate remediile difera de la o Materia Medica la alta. 

In patogenezii simptomele sunt grupate dupa diversele parti ale corpului: actiunea 

generala, biotip, semne etiologice, semne psihice, semne generale cu modalitati, semne 

locale pe aparate, relatii medicamentoase. 

Care este valoarea stiintifica a Materiei Medica homeopatice ? 

Ce o caracterizeaza este obiectivitatea si lipsa oricarei interpretari 

S. Hahnemann – Organon: “ Tot ce este presupunere, afirmatie gratuita sau fictiune sa 

fie exclus cu severitate din aceasta Materia Medica. Nu trebuie sa se gaseasca decat 

expresia naturala cercetata cu grija si buna credinta.” 

Materia Medica constituie o baza experimentala stiintifica ce poate fi folosita in 

terapeutica individualizata. Bogatia sa in simptome permite o adaptare supla a aspectelor 

morbide cele mai variate, chiar acolo unde uneori este dificil de pus un diagnostic clinic. 

Richard Hughes (1836-1902) este de parere ca Materia Medica trebuie sa se bazeze 

numai pe date experimentale, care nici acestea nu sunt inatacabile toate, pe langa 

simptome autentice remediului se pot ivi si simptome intamplatoare sau iesite din 

imaginatie sau sugestie, subiectivismul probantului fiind un factor de luat in seama, ca si 

cel al probatorului care inscrie datele. Pentru Hughes importante sunt simptomele care se 

12

epeta la mai multi probanti si care sunt caracteristice remediului, care pot sa ne conduca 

la remediu atunci cand se reintalnesc in practica, si nu simptomele vagi si generale care 

pot sa apara in orice patogenezie. Aceste simptome caracteristice trebuie urmarite in 

evolutia lor in timp, pentru o buna cunoastere a remediului. Pe seama datelor inscrise in 

Materia Medica se pot trage doar concluzii pozitive, iar aparitia la bolnav de simptome 

nenotate in patogenezii nu neaga remediul. Numarul probantilor, destul de redus, in cele 

mai bune cazuri in jur de 30, nu poate da tablouri patogenezice complete si nu se poate sti 

ce alte simptome ar aparea daca s-ar testa mai multi indivizi. 

Lamasson este de parere ca probantul ar trebui sa fie cat mai lipsit de imaginatie si sa fie 

probate pe el mai multe remedii, simptomele comune din toate experimentele apartin 

bolnavului si nu remediilor si trebuie excluse. Mai mult, ar trebui experimentate 

remediile in dilutii diferite si in conditii diferite de anotimp, temperatura, stare psihica, 

etc., fiecare dilutie aproape poate avea patogenezia sa si fiecare coincidenta a unui 

simptom cu o situatie anume importanta sa. 

REPERTORII HOMEOPATICE 

Repertoriul homeopatic este o Materia Medica inversata, un dictionar de simptome cu 

modalitatile lor si remediile potrivite. 

Repertoriul Kent – simptomele sunt grupate pe aparate incepand cu psihismul si 

terminand cu pielea: minte, cap, organe de simt, fata, aparat digestiv, aparat urinar, aparat 

genital, aparat respirator, piept, spate, extremitati, somn, febra, transpiratie, piele, 

generalitati. 

Remediile sunt scrise cu caractere diferite de litere dupa gradul de importanta al 

simptomului in cadrul remediului respectiv. Remediul similimum trebuie sa acopere 

simptomele prezente la bolnav. 

Sa presupunem ca o bolnava se prezinta la consultatie pentru o eruptie umeda in spatele 

urechii. In dreptul acestui simptom in repertoriu se gasesc 10 remedii. Care este cel mai 

bun ? Bolnava mai prezinta crapaturi ale mainilor, nu poate dormi din cauza senzatiei de 

frig la picioare, transpira la efort fizic si are menstre dureroase cu false membrane. 

Daca memoria nu ne ajuta sa ne amintim remediul, atunci cautam in repertoriu la 

rubricile corespunzatoare simptomelor si eliminam remediile care nu se repeta dela o 

rubrica la alta. Aceasta operatie se numeste repertorizare. Numai ca pentru o buna 

repertorizare trebuie sa asezam simptomele bolnavului intr-o anumita ordine, in functie 

de importanta lor – cauzale, mintale, generale, locale. Aceasta operatie se numeste 

ierarhizare. 

Pe o hartie aranjam pe coloane verticale remediile gasite la fiecare simptom si cu gradul 

lor de importanta, pentru a le putea compara. 

Ierarhizarea si repertorizarea simptomelor vor face subiectul unui alt curs si preocuparea 

noastra practica pentru mult timp. 

In repertorizare conteaza maximum de acoperire al simptomelor. 

Dupa ce am terminat repertorizarea remediul gasit nu trebuie administrat orbeste. 

Trebuie controlat daca exista similitudine intre remediu si bolnav in totul. 

De ex.: la repertorizare a iesit Baryta carbonica. Bolnavul nostru este mic, slab, uscat, 

inteligent si cu memorie foarte buna. Baryta carbonica este descris cu inteligenta redusa, 

memorie slaba, in general gras. Nu se potriveste. In repertorizare urmeaza un alt remediu, 

13

sa zicem Belladonna, care corespunde mai bine bolnavului si are sanse mai mari de 

reusita. 

Considerarea bolnavului in intregul sau trebuie avuta in vedere permanent. 

Repertoriul homeopatic este o memorie artificiala. O buna cunoastere a Materiei 

Medica, practica homeopata si inteligenta clinica pot fi suficiente, dar cand nu sunt 

repertoriul homeopatic este o unealta necesara. 

Pentru a putea fi folosit cu usurinta repertoriul trebuie studiat in prealabil. Trebuie 

cunoscut locul fiecarei rubrici – de ex agravarile si ameliorarile ciclului menstrual sunt la 

Generalitati, modalitatile menstrei sunt la Organe genitale feminine, iar simptomele 

diferitelor parti din corp legate de menstre sunt la segmentele de corp respective. 

Simptomele culese dela bolnav trebuie traduse in limbajul repertoriului. 

De Ex.: somnolenta postprandiala apare in repertoriu: a dormi – dorinta de – dupa masa. 

Dupa afirmatia lui Hughes pentru alegerea remediului similimum trebuie sa fie identitate 

intre patogenezia remediului si simptomele bolnavului in urmatorii parametri: 

- locul actiunii – organul afectat sau mai afectat 

- felul actiunii – febra, inflamatie, tumefactie, paralizie, etc 

- cauzalitate (etiologie) 

- caracterul senzatiilor – durere, parestezie, in descrierea calitatilor si modalitatilor 

- concomitenta simptomelor – aparitia acelorasi combinatii de simptome in ambele 

situatii, cu aceleasi caracteristici. 

Repertorii existente: 

- tiparite: - pe simptome: Kent, Boericke, Boenninghausen, Murphy, Barthel, Synthesis 

Dr Doc Gheorghe Bungetzianu ( in limba romana) 

- clinic sau nosologic – fiecarei boli sau sindrom ii sunt notate remediile pe care 

practica le-a aratat mai frecvent indicate – Voisin (in limba franceza) 

- virtuale, informationale pe calculator : Radar, Cara, etc 

Bibliografie 

Aurian-Blajeni C. Homeopatia Editura Litera Bucuresti 1983 




14

ORGANON - Dr Constantin Sararu 

- rolul medicului, conceptul de boala acuta si cronica, principiul administrarii remediului 

unic, notiunea de miasma. Strategia tratamentului homeopatic 

PARAGRAFUL 1 

Datoria suprema a medicului, singura sa datorie, este de a-i face sanatosi pe oamenii 

bolanavi – sa-i vindece cum se spune. 

PARAGRAFUL 2 

Idealul cel mai inalt al terapiei este restabilirea sanatatiirapid, bland, permanent; 

indepartarea si distrugerea intregii boli pe calea cea mai scurta, cea mai sigura, 

cea mai putin daunatoare, conform unor principii clare, usor de inteles. 

PARAGRAFUL 3 

Medicul adevarat trebuie: 

- sa cunoasca bolile – ceea ce trebuie vindecat 

- sa cunoasca medicamentele 

- sa stie sa aleaga remediul, doza si frecventa de adminstrare corecte 

- sa stie daca exista obstacole in calea vindecarii si cum pot fi acestea eliminate. 

PARAGRAFUL 4 

Medicul este un veritabil ocrotitor al starii de sanatate daca el cunoaste lucrurile care 

perturba starea de sanatate si induc starea de boala si daca stie cum sa-i fereasca pe 

oamenii sanatosi de ele. 

PARAGRAFUL 5 

Cauza excitanta in bolile acute 

Cauza fundamentala in bolile cornice 

ANAMNEZA 

- constitutia fizica, emotionala si mentala 

- preocuparile 

- modul de viata 

- obiceiurile 

- pozitia sociala 

- relatiile de familie 

- varsta 

- viata sexuala 

- apetitul, preferintele si aversiunile alimentare 

- pasiunile 

- somnul 

- interactiunile cu mediul exterior 

- cauzele mentinatoare 

PARAGRAFUL 6 

Observatorul obiectiv, fara prejudecati. 

Capacitatea medicului de a pune in evidenta tot ceea ce este anormal, deviat de la starea 

de sanatate. 

Totalitatea acestor semne perceptibile reprezinta boala in intreaga ei manifestare si 

impreuna ele constituie adevarata ei forma, singura cu putinta. 

PARAGRAFUL 7 

15

Totalitatea simptomelor, imaginea externa care exprima esenta launtrica a bolii, adica a 

fortei vitale perturbate, este cea care trebuie sa fie principalul si singurul mijloc de 

alegere a remediului necesar. 

Totalitatea simptomelor trebuie sa fie principala preocupare a medicului: 

- fizice 

- psiho-emotionale 

- mentale 

PARAGRAFUL 9 

Forta vitala anima organismul uman material. Ea mentine senzatiile si functiile tuturor 

partilor organismului viu intr-o deplina stare de armonie. 

PARAGRAFUL 10 

In absenta fortei vitale organismul material nu este capabil sa simta, sa actioneze sau sa 

se intretina. 

PARAGRAFUL 11 

Forta vitala perturbata este cea care produce simptomele care definesc starea de boala. 

– nota a: Remediul homeopatic actioneaza intr-un mod dinamic asupra fortei vitale. 

Principiul rezonantei sta la baza interactiunii fortei vitale perturbate cu remediul 

homeopatic ales corect pe baza totalitatii simptomelor. 

Nu avem substanta chimica ci numai energie care actioneaza intr-un mod subtil, 

nepalpabil echilibrand forta vitala. 

PARAGRAFUL 16 

Agentii malefici, perturbatori externi actioneaza la nivelul fortei vitale in mod dinamic, 

subtil. 

Medicul poate vindeca cu adevarat numai actionand asupra fortei vitale perturbate cu 

medicamente specifice care sa produca efecte dinamice, subtile. 

PARAGRAFUL 17 

Prin actiunea asupra fortei vitale medicul homeopat actioneaza de fapt asupra cauzei bolii 

si anume forta vitala perturbata. 

Se restabileste astfel in totalitate stare de sanatate. 

Totalitatea simptomelor care definesc starea de boala vor fi astfel eliminate de o forta 

vitala reechilibrata. 

PARAGRAFUL 20 

Nu putem sa cunoastem si sa percepem forta vitala decat prin efectele pe care ea le 

produce asupra organismului uman: 

- starea de bine in echilibru 

- starea de boala in dezechilibru 

PARAGRAFUL 21 

Esenta curativa a medicamentelor homeopatice nu poate fi cunoscuta prin ea insasi. 

Remediile vindeca numai datorita capacitatii lor de a altera starea de sanatate a 

organismului viu. 

Trebuie sa ne preocupam exclusiv de simptomele pe care medicamentele le produc la cei 

sanatosi. 

Principiul similaritatii 

Principiul proving – ului 

PARAGRAFUL 23 

16

Medicamentele alopate avand efect simptomatic produc supresia simptomelor, acestea 

aparand ulterior cu o intensitate mult mai mare, ceea ce 

inseamna ca boala s-a agravat. 

PARAGRAFUL 25 

Toate medicamentele homeopatice, fara exceptie,vindeca acele boli ale caror simptome 

seamana cel mai mult cu ale lor, nelasand nici un simptom nevindecat. 

PARAGRAFUL 26 

In organismul viu, o afectiune dinamica mai slaba este permanent eliminata de una mai 

puternica, diferita prin natura sa, dar foarte asemanatoare in expresie. 

PARAGRAFUL 27 

Puterea curativa a medicamentelor homeopatice se datoreaza faptului ca simptomele lor 

sunt similarecelor ale bolii, insa mai puternice. 

Principiul alegerii potentei 

PARAGRAFUL 29 

In vindecarea homeopatica, principiul vital, perturbat in mod dinamic de boala naturala, 

este luat in stapanire de o boala artificiala similara si ceva mai puternica, prin 

administrarea unui medicament potentat, ales cu acuratete pentru similaritatea 

simptomelor lui. 

Principiul agravarii homeopatice 

PARAGRAFUL 31 

Influentele ostile fizice si psihice existente nu au putere absoluta de imbolnavire, ci 

actioneaza numai asupra organismelor susceptibile. Astfel acesti agenti ai bolilor 

nu imbolnavesc toata lumea in acelasi timp. 

PARAGRAFUL 32 

Orice medicament real, adica remediul homeopatic, poate in orice moment si in orice 

circumstante sa afecteze orice persoana vie si sa produca simptome. 

Principiul remediului unic si al provingului 

PARAGRAFUL 34 

Totusi, boala artificiala produsa de un medicament nu trebuie sa fie numai mai puternica 

pentru a vindeca boala naturala. Ea trebuie sa fie cat mai similar posibil cu boala naturala. 

Principiul remediului unic – constitutional – similimum 

Remediile similare 

PARAGRAFUL 36 

Cand doua boli disimilare se intalnesc la acelasi pacient, daca sunt la fel de puternice sau 

daca prima este mai puternica decat a doua, cea de-a doua va fi respinsa. 

Bolnavii cronici nu fac boli acute sau epidemice 

PARAGRAFUL 37 

Tratamentul alopat obisnuit fiind opus nu va vindeca niciodata o boala naturala ci doar va 

realiza o supresie. 

PARAGRAFUL 38 

Daca cea de-a doua boala disimilara este mai puternica decat boala naturala, ea o 

supreseaza temporar si o suspenda pe prima, mai usoara. Apoi, dupa vindecarea bolii mai 

puternice, prima boala mai slaba se va intoarce. 

Remediile similare sau nepotrivite 

PARAGRAFUL 40 

17

Se poate intampla ca boala cea noua, dupa ce a actionat timp indelungat asupra 

organismului uman si nu a fost vindecata, sa se uneasca in cele din urma cu boala initiala, 

veche, disimilara si sa formeze impreuna cu ea o entitate patologica complexa care 

afecteaza mai multe organe. 

Principiul supresiei in homeopatie si alopatie 

PARAGRAFUL 42 

Acest lucru se intampla numai in cazul bolilor disimilare.Aceasta complicatie pare sa se 

realizeze in asa fel incat cele doua sau mai multe boli isi impart organismul intre 

ele ocupand organele si sistemele pentru care au o afinitate caracteristica. 

PARAGRAFUL 44 

Bolile similare nu se suspenda una pe alta si nu pot exista in acelasi organism in acelasi 

timp. Cea de-a doua va initia procesul de vindecare a primeia. 

PARAGRAFUL 48 

Toate exemplele mentionate ne arata ca nici natura si nici priceperea medicului nu pot 

distruge si vindeca o tulburare sau o boala cu un agent morbid disimilar, oricat de 

puternic, ci numai cu unul ce poate produce simptome similare si este ceva mai puternic, 

in conformitate cu legile eterne si irevocabile ale naturii, nerecunoscute pana in zilele 

noastre. 

PARAGRAFUL 51 

Dupa ce si-au atins scopul lor curativ, efectele acestor agenti medicamentosi dispar de la 

sine si sunt depasite de forta vitala fara sa fie nevoie ca ele sa fie eliminate la randul lor. 

Medicul poate dilua, diviza si potenta acesti agenti patogeni artificiali aproape la infinit, 

diminuand doza. 

Astfel, in aceasta terapie fara egal nu este nevoie sa ataci violent organismul pentru a 

distruge o boala.Suferinta si chinul din boala naturala sunt inlocuite bland, imperceptibil 

si adesea foarte rapid de stareaideala de sanatate permanenta. 

PARAGRAFUL 53 

Vindecarile autentice si blande sunt exclusiv homeopatice. Metoda homeopatica autentica 

de vindecare este singura corecta, singura arta medicala naturala posibila. 

PARAGARFUL 57 

Medicul alopat, care trateaza in conformitate cu metoda clasica paleativa, administreaza 

un remediu pentru fiecare simptom suparator ignorand restul bolii, un remediu care 

produce efectul opus – contraria contraries 

PARAGRAFUL 59 

Simptomele definitorii ale unei boli cronice n-au fost niciodata tratate in acest mod 

paleativ fara sa reapara dupa cateva ore, adesea manifestandu-se mai grav. 

Pe scurt, se intampla foarte des ca prin actiunea secundara a remediilor opuse, boala sa 

fie agravata sau sa apara ceva mult mai grav. 

Falsa doctrina alopata nu recunoaste acest lucru, dar experienta ne-o dovedeste din plin. 

PARAGRAFUL 61 

Daca medicii ar fi capabili sa reflecteze asupra rezultatelor triste ale folosirii remediilor 

contrare ar fi descoperit de mult timp marele adevar ca autentica si durabila arta a 

vindecarii consta in exact opusul acestei metode antipatice de tratare a simptomelor 

bolii. 

PARAGRAFUL 63 

18

Orice agent care actioneaza asupra organismului viu modifica forta vitala intr-o masura 

variabila si induce modificari in starea de sanatate care persista mai mult sau mai putin – 

actiunea primara. 

Forta vitala se straduieste sa-si opuna propria energie impotriva acestei influente. Aceasta 

reactie de aparare este o activitate automata – actiunea secundara. 

PARAGRAFUL 73 

Bolile acute apar ca urmare a unei actiuni intense a unei cauze morbide asupra unui 

organism relativ sanatos. 

Cauze ale bolilor acute pot fi alimentare (exces sau deficit), traumatisme, interactiunea cu 

temperatura exterioara, oboseala excesiva si lipsa somnului, agenti patogeni infectiosi, 

efortul fizic exagerat, supararile si framantarile psiho-emotionale, stresul. 

Simptomele in bolile acute sunt puternice si bine exprimate deoarece forta vitala este 

puternica. 

PARAGRAFUL 74 

Bolile cronice se definesc ca stari patologice in care forta vitala se epuizeaza treptat ca 

urmare a actiunii continue si pe perioada mare de timp a agentilor perturbatori exteriori. 

Cu cat o boala cronica este mai veche cu atat forta vitala este mai slaba si simptomele pe 

care le exprima pacientul sunt insidioase si greu de definit. 

Intr-o boala cronica sunt afectate mai multe sisteme de organe mergandu-se pana la 

afectarea intregului. 

PARAGRAFUL 75 

Deteriorarea sanatatii umane prin aplicarea tratamen-tului alopat daunator este cea mai 

tragica si cea mai incurabila dintre toate bolile cronice. 

PARAGRAFUL 78 

Adevaratele boli cronice naturale sunt cele care apar dintr-o miasma cronica si se 

agraveaza continuu daca nu sunt tratate adecvat. 

PARAGRAFUL 79 

Cele trei miasme fundamentale sunt: - Psora - Sifilisul - Sicoza 

Ele au aparut ca urmare a supresarii scabiei, sifilisului si respectiv condilomatozei. 

PARAGRAFUL 81 

Transmiterea treptata si dezvoltarea incredibila a acestor trei miasme de-a lungul istoriei 

omenirii explica nenumaratele forme de boala cronica care au aparut in prezent si care 

sunt din ce in ce mai greu de tratat. 

PARAGRAFUL 83 

Realizarea unei anamneze se face de catre medicul homeopat cu impartialitate, simturi 

integre, observare atenta si exactitate in inregistrarea tabloului bolii. 

PARAGRAFUL 86 

Medicul trebuie sa obtina descrierea amanuntita si completa a fiecarui simptom in parte. 

Se formeaza astfel asa numitul simptom complet. 

PARAGRAFUL 87 

Medicul trebuie sa puna intrebarile astfel incat sa nu induca raspunsul pacientului pentru 

a nu denatura adevarul sau a nu obtine informatii gresite. 

PARAGRAFUL 89 

Doar dupa ce pacientul a terminat de facut intreaga descriere a simptomelor medicul 

poate sa se foloseasca de intrebari suplimentare pentru a se clarifica. 

PARAGRAFUL 91 

19

Simptomele si senzatiile prezente la un pacient imediat dupa efectuarea unui tratament 

medicamentos nu ofera o imagine corecta a bolii. Trebuie sa se astepte cateva zile. 

PARAGRAFUL 94 

Medicul trebuie sa analizeze cu atentie aspectele particulare ale activitatii de zi cu zi a 

pacientului, conditii de locuit, dieta, situatie familiala, etc. El trebuie sa afle astfel daca 

exista o cauza mentinatoare si sa o elimine pentru a sustine procesul de vindecare. 

PARAGRAFUL 96 

Pacientii pot fi ipohondrii sau foarte sensibili. 

PARAGRAFUL 97 

Exista pacienti inchisi, introvertiti care isi descriu vag simptomele sau le considera 

neimportante. 

PARAGRAFUL 98 

La nevoie medicul poate sa intrebe si rudele sau apropiatii pacientului pentru informare. 

PARAGRAFUL 99 

Anamneza este mult mai usor de facut in bolile acute si informatiile sunt mult mai clare. 

PARAGRAFUL 106 

Medicul trebuie sa cunoasca intregul tablou patologic al fiecarui remediu pentru a putea 

spera ca-l va gasi cel mai potrivit pentru fiecare pacient in parte. 


Nu exista alta metoda de a stabili exact caracteristicile unui remediu decat administrandul 

in doze moderate la oameni sanatosi. 

Principiul proving-ului 


Se pot obtine informatii despre remedii si din toxicologie sau din descrierea unor 

simptome la pacienti care au ingerat accidental anumite substante toxice. 


Unele simptome sunt produse frecvent de medica-mente si apar la multe organisme, 

altele sunt produse mai putin frecvent si doar la putini oameni, iar unele sunt produse 

doar in foarte putine organisme. 


Fiecare medicament produce in corpul uman efecte specifice care nu se intalnesc la nici o 

alta substanta medicinala in exact acelasi mod. 

Principiul rezonantei 

Principiul individualizarii 


Fiecare dintre aceste substante actioneaza intr-un mod propriu, particular si produce 

modificari in starea de sanatate si in senzatii, astfel incat, este imposibil sa o confunzi una 

cu cealalta. 

Numai cine nu cunoaste efectele pure, pozitive ale diferitelor medicamente poate fi atat 

de naiv sa creada ca poate convinge pe cineva ca unul poate fi folosit in locul altuia si ca 

actioneaza la fel de bine in aceeasi boala. 


Se impune ca medicamentele de care depind viata si moartea, sanatatea si boala, sa poata 

fi deosebite foarte exact unele de altele si pentru aceasta trebuie stabilite influentele lor 

asupra oamenilor sanatosi prin experimente atente, corecte, pentru a evidential 

proprietatile si efectele lor autentice. 

20

Principiul proving-ului 


Fiecare dintre aceste medicamente trebuie folosit intr-o forma complet simpla, nerafinata: 

- Plantele indigene – suc proaspat cu putin alcool 

- Plantele neindigene – pulbere sau tinctura 

- Saruri si gume – dizolvate in apa inainte de folosire 

- Plantele uscate – se face infuzie 


Pentru a realiza acest lucru, orice substanta medicinala trebuie folosita doar ea insasi, 

intr-o forma complet pura, fara sa fie amestecata cu nici o alta subtanta straina. 


In timpul experimentului, dieta trebuie reglementata cu atentie. Trebuie evitate 

substantele excitante, alcoolul, diferite alimente cu proprietati medicinale. 


Persoana aleasa pentru experiment trebuie, inainte de toata, sa fie de incredere si 

constiincioasa. In timpul experimentului trebuie sa evite orice suprasolicitare a 

trupului si a mintii si orice excese si pasiuni perturbatoare. 

Trebuie sa fie doritoare sa observe si sa noteze cu cea mai mare atentie, sa fie sanatoasa 

fizic si inteligenta pentru a putea numi si descrie senzatiile sale cat mai clar posibil. 


Medicamentele trebuie experimentate pe barbati si pe femei pentru a scoate in evidenta 

modificarile caracteristice fiecarui sex in parte. 


In prezent, cea mai buna metoda de a investiga proprietatile medicinale ale substantelor 

este administrarea pe stomacul gol timp de cateva zile a potentei 30c. 


Pentru a defini cu precizie un simptom particular este util si chiar necesar ca in momentul 

aparitiei lui, subiectul sa se plaseze in circumstante variate si sa observe daca el creste, 

descreste sau dispare. 


Imaginea de ansamblu a simptomelor bolii pe care un medicament le poate produce 

devine completa numai dupa multe observatii facute pe multe persoane corespunzatoare 

de ambele sexe si constitutii variate. 


Dintre toate proving-urile efectuate cele mai bune vor fi intotdeauna cele pe care medicul 

sanatos, fara prejudecati, constiincios si sensibil le face pe propria lui persoana, cu toate 

precautiile si grija pe care le-am mentionat. 

Astfel de observatii remarcabile asupra lui insusi il conduc la intelegerea propriilor 

senzatii, a modului de gandire si de simtire (cunoaste-te pe tine insuti…).Mai mult, acest 

proces il transforma intr-un fin observatory 


Toate informatiile adunate despre toate remediile experimentate alcatuiesc materia 

medica. 


Orice banuiala sau lucru inventat trebuie complet eliminat dintr-o astfel de materia 

medica. Totul trebuie sa fie doar limbajul pur al naturii, investigat cu atentie si onestitate. 

21

ORGANON - FORTA VITALǍ - Dr Secil Omer 

Fiinţa umanǎ este un sistem integrat acţionând tot timpul prin trei niveluri distincte: 

mental, emoţional şi fizic, nivelul mental fiind cel mai important urmat de cel emoţional. 

Din momentul naşterii fiinţa umanǎ trǎieşte într-o continuǎ dinamicǎ cu mediul, care îi 

afecteazǎ organismul în diferite moduri şi este deci obligat sǎ se adapteze continuu în 

vederea obţinerii unui echilibru dinamic. 

Nivelurile mental, emoţional şi fizic nu sunt complet separate între ele, aflându-se într-o 

permanentǎ interacţiune. Gradul de sǎnǎtate sau de boalǎ al individului poate fi 

determinat evaluînd aceste niveluri. Existǎ o ierarhizare şi în cadrul acestor trei niveluri 

de bazǎ . Planul mental este vǎzut ca fiind cel mai central, cel mai întai ierarhic pentru cǎ 

pe acest nivel existǎ funcţiile cruciale exprimǎrii individului. Planul fizic, deşi important, 

este totuşi listat ca cel mai periferic sau mai puţin semnificativ în aceastǎ ierarhie. În 

interiorul fiecǎrui plan existǎ o ierarhie a funcţiilor individuale. 

În cazul unui stimul morbid, mecanismul de apǎrare al organismului creeazǎ cea mai 

bunǎ apǎrare posibilǎ la un anumit moment încercând întotdeauna sǎ limiteze simptomele 

la nivelurile cele mai periferice. Ce înţelegem însǎ prin mecanism de apǎrare al 

organismului voi încerca sǎ clarific mai departe. Aceastǎ noţiune destul de vagǎ la prima 

vedere are o expresie bine cunoscutǎ la nivel fizic pentru orice medic luând forma 

sistemului imunitar, endocrin şi nervos. Dar existǎ o expresie a mecanismului de apǎrare 

atât la nivel emoţional, cât şi la nivel mental sub forma unui tot înalt sistematizat care 

funcţioneazǎ unitar şi coerent apǎrând organismul în cea mai bunǎ manierǎ posibilǎ şi în 

orice moment. Funcţia mecanismului de apǎrare este sǎ protejeze regiunile interne cât şi 

pe cele psihice înalte şi spirituale ale organismului. 

Acest mecanism de apararare face parte dintr-o structurǎ energeticǎ a organismului, un 

fel de câmp elecrodinamic pe care vechii homeopaţi au denumit-o, în mod arbitrar “forţa 

vitalǎ”. În paragraful 9 din Organon, Hahneman referindu-se la acestǎ forţǎ vitalǎ, afirmǎ 

cǎ dinamismul (energia) care animǎ corpul material (sau anatomic) coordoneazǎ toate 

funcţiile vitale şi pǎrţile organismului şi le menţine într-o admirabilǎ armonie astfel încât 

mintea sǎ poatǎ acţiona pentru atingerea scopurilor înalte ale existenţei. 

Corpul omenesc fǎrǎ aceastǎ structurǎ numitǎ forţǎ vitalǎ nu poate avea senzaţii, funcţii şi 

nu se poate autoconserva. Ea rǎspunde de senzaţii, de realizarea funcţiilor vitale vieţii şi 

animǎ organismul material atât în starea de sǎnǎtate cât şi în cea de boalǎ (paragraful 10 

Organon). 

Cu alte cuvinte, ea direcţioneazǎ toate aspectele vieţii organismului: se adapteazǎ la 

influenţele mediului, animǎ viaţa emoţionalǎ a individului, îi conferǎ gânduri şi 

creativitǎţi şi îl conduce la inspiraţia spiritualǎ (Vithoulkas, Ştiinţa Homeopatiei) 

James Tyler Kent referindu-se la aceastǎ forţǎ vitalǎ foloseşte expresia “inteligenţǎ 

formativǎ”, inteligenţǎ care este supusǎ schimbǎrilor, pǎtrunzând în substanţa materialǎ, 

fǎrǎ a o înlocui, creând ordine în corp, aparţinând domeniului calitǎţii mai degrabǎ decât 

celui al cantitǎţii, fiind adaptabilǎ şi constructivǎ. 

Una dintre expresiile frecvent folosite în legǎturǎ cu forţa vitalǎ este aceea de dinamism. 

Pentru înţelegerea acestui concept va trebui sǎ apelǎm la cunoştinţele de fizicǎ modernǎ, 

mai ales cele legate de teoria câmpului, teoria cuanticǎ şi teoria relativitǎţilor. Lumea 

mecanicistǎ clasicǎ a fost bazatǎ pe noţiunea particulelor solide indestructibile care se 

22

mişcǎ în vid. Fizica modernǎ a adus o revizuire radicalǎ a acestei imagini. În teoriile 

câmpului cuantic clasicul 

contrast între particulele solide şi spaţiul înconjurǎtor este complet depǎşit. Câmpul 

cuantic este vǎzut ca o entitate fizicǎ fundamentalǎ, un mediu continuu care este prezent 

peste tot în spaţiu. Particulele sunt mai degrabǎ condensǎri locale ale câmpului, 

concentrǎri ale energiei, care vin şi pleacǎ, deci nu îşi pierd caracterul lor individual şi se 

dizolvǎ în câmpul înconjurǎtor. Deci materia este constituitǎ din regiuni de spaţiu în care 

câmpul este extrem de intens. Ca urmare se schimbǎ complet aspectul realitǎţii. Adicǎ 

materia şi energia sunt complet interschimbabile în contextul câmpurilor de intensitate 

variabilǎ. Forţa vitalǎ este o structurǎ a organismului dotatǎ cu inteligenţǎ care animǎ 

organismul omenesc şi poate fi asimilatǎ cu un câmp analog celui electromagnetic. 

Materia şi energia sunt interschimbabile în câmpul electrodinamic. Acest câmp este în 

interrelaţie cu particulele care se influenţeazǎ unele cu altele prin schimbǎri şi mişcare. 

Aceste relaţii sunt definibile prin oscilaţii şi relaţii. Din punct de vedere al unui 

observator extern mişcarea particulelor poate fi descrisǎ ca o undǎ. 

Viteza de propagare a acestor unde este dependentǎ de tipul de substanţǎ în care se 

deplaseazǎ. Existǎ 3 parametrii care definesc forma undei: 

1. frecvenţa, mǎsuratǎ în cicli/secundǎ 

2. lungimea de undǎ 

3. amplitudinea în unitǎţi de forţǎ 

Frecvenţa vibraţiei este descrisǎ ca numǎr de unde sau cicli/ unitatea de timp. Conceptul 

de frecvenţǎ a vibraţiei este înţeles imediat dacǎ ne gândim la notele muzicale. 

Amplitudinea este o mǎsurǎ a forţei efective care este conţinutǎ în undǎ. Cu cât 

amplitudinea este mai mare cu atât forţa conţinutǎ în undǎ este mai mare. Considerând 

forţa vitalǎ a organismului uman în termeni de vibraţii electrodinamice, aceasta la rândul 

ei poate fi caracterizatǎ de o frecvenţǎ vibratorie şi de o anumitǎ amplitudine. Fiind un 

sistem atât de complex, vibraţia rezultatǎ se modificǎ în timp ca frecvenţǎ şi amplitudine 

în interrelaţie cu mediul înconjurǎtor. 

Acest plan dinamic al organismului (câmp electrodinamic al corpului) se conformeazǎ 

legilor şi principiilor care se aplicǎ tuturor câmpurilor, cum ar fi principiile rezonanţei, 

armoniei, reîntǎririi şi interferenţei. 

Când organismul este expus unui stimul fie morbid fie benefic, primul eveniment care se 

produce este o abatere a frecvenţei de vibraţie a planului dinamic. Pânǎ la un anumit prag 

al forţei stimulului, forţa vitalǎ poate face faţǎ acestor stimuli fǎrǎ modificǎri vizibile. 

Peste acest prag, care este strict individual, forţa vitalǎ sau planul dinamic prin 

componenta sa numitǎ mecanism de apǎrare, va genera procese care sunt percepute de 

individ ca simptome ale unuia dintre cele trei niveluri. 

În paragraful 11 din Organon, Hahneman menţioneazǎ cǎ atunci când o persoanǎ se 

îmbolnǎveşte, forţa vitalǎ prezentǎ peste tot în corp este în mod fundamental perturbatǎ 

de influenţa dinamicǎ a unui agent nociv; aceasta duce la apariţia simptomelor 

dezagreabile cu apariţia unor procese injurioase pe care le numim boli. 

Pentru a se produce o modificare în frecvenţa de vibraţie a forţei vitale, trebuie ca 

dinamismul agentului patogen sǎ aibǎ o frecvenţǎ de vibraţie corespunzǎtoare cu a 

organismului, şi totodatǎ sǎ fie depǎşitǎ o anumitǎ “amplitudine prag”. Interacţiunea cu 

forţa vitalǎ va duce la o modificare a frecvenţei acesteia ceea ce duce şi la modificarea 

susceptibilitǎţii organismului, adicǎ aceeaşi forţǎ vitalǎ nu va mai putea interacţiona (ca 

23

nivel energetic vibratoriu) cu agenţi patogeni care au aceeaşi frecvenţǎ vibratorie cu cea a 

primului stimul. Ca urmare infectarea cu un anumit virus fereşte de infectarea cu virusuri 

similare. Însǎ poate duce prin modificarea frecvenţei vibratorii a forţei vitale la posibila 

suprainfectare cu fungi care au frecvenţe vibratorii mai joase. Un efect similar de 

coborâre a frecvenţei vibratorii îl poate avea o intervenţie terapeuticǎ supresivǎ. 

(antibioterapie). Principiul rezonanţei face organismul susceptibil nu numai pe un anumit 

nivel de bazǎ (vibratoriu) la un anumit moment. Un individ de pe un anumit nivel 

energetic nu poate face stǎri patologice corespunzǎtoare unui alt nivel energetic. De 

exemplu, pacienţii cu SIDA sunt imuni la infecţii gonococice, sau pacienţii cu psihoze nu 

fac gripǎ decât foarte rar. Deci o persoanǎ de pe un anumit nivel nu va face o anumitǎ 

boalǎ fie pentru cǎ este prea bolnavǎ, având o frecvenţǎ a vibraţiei corespunzǎtoare unor 

nivele mai profunde de rezonanţǎ, fie este prea sǎnǎtoasǎ cu o frecvenţǎ a vibraţiei 

superioarǎ. Deci, cu cât o persoanǎ este mai psihoticǎ cu atât este mai puţin posibil sǎ 

facǎ o boalǎ acutǎ. S-a observat în anumite clinici de psihiatrie cǎ bolnavii care fǎceau 

boli acute (gripe, pneumonii) aveau o luciditate mentalǎ foarte bunǎ care dispǎrea imediat 

ce se vindeca boala acutǎ. 

Un şoc sau stimul poate acţiona fie fizic, fie emoţional, fie mental, cu condiţia ca 

organismul sǎ fie susceptibil la frecvenţa vibratorie a stimulului. Stimulul poate fi un şoc 

emoţional, o epidemie de gripǎ sau o suprasolicitare mentalǎ. Dacǎ stimulul este suficient 

de puternic forţa vitalǎ va duce la apariţia simptomelor ca mecanism de echilibrare. 

Forţa vitalǎ care are însǎ calitatea de inteligenţǎ va prefera sǎ producǎ simptome pe un 

nivel cât mai periferic al organismului, va prefera în mǎsura în care este posibil 

(depinzând şi de susceptibilitatea înnǎscutǎ) sǎ manifeste simptome în planul fizic cât mai 

periferic, adicǎ la nivelul pielii sau mucoaselor. Este ca o cetate asediatǎ care împinge 

problemele sau atacatorii la cel mai periferic nivel de apǎrare. 

Dacǎ prin metode supresive (ce nu cresc frecvenţa de vibraţie a organismului) forţei 

vitale nu i se permite manifestarea simptomelor la acest nivel (tratamentul simptomatic), 

vor fi împinse manifestǎrile cǎtre un nivel mai , fie fizic (un organ mai important - vezi 

chistele sau fibroamele uterine care apar dupǎ supresia timp de ani a scurgerilor 

vaginale), fie emoţional (o fobie, o depresie, stare de anxietate), fie mental (tulburuǎri de 

memorie, concentrare). 

Un remediu homeopatic corect prin întreruperea frecvenţei actuale de vibraţie a 

organismului va duce la producerea unei boli artificiale, iniţial agravarea, cu creşterea 

ulterioarǎ a frecvenţei de vibraţie şi dispariţia simptomelor şi implicit a bolii. 

Asemenea influenţe benefice pot sǎ aparǎ virtual în orice tip de terapie dar în majoritatea 

cazurilor se produc accidental pentru cǎ nu sunt respectate principiile prin care frecvenţa 

de rezonanţǎ a agentului terapeutic sǎ se potriveascǎ cu cea a bolii. Multe dintre aceste 

cazuri sunt apoi supresate de o terapie neadecvatǎ. 

Medicul homeopat va deduce nivelul forţei de vibraţie a organismului pe baza 

simptomelor pe care le prezintǎ pacientul. Totalitatea acestor simptome reprezintǎ cea 

mai bunǎ soluţie pentru organism pe care forţa vitalǎ le-a putut manifesta în direcţia 

echilibrǎrii agresiunii. Ca urmare cooperearea cu forţa vitalǎ, cu încercarea ei de 

echilibrare, va duce implicit la întǎrirea ei ca modificare a frecvenţei ei vibratorii. 

Cooperarea se face în homeopatie prin înţelegerea totalitǎţii simptomelor şi administrarea 

unei substanţe sau remediu care produce la un organism sǎnǎtos aceleaşi simptome, adicǎ 

are aceeaşi frecvenţǎ vibratorie. 

24

MODALITATI, ALTERNANTE, CONCOMITENTE - Dr Doina Pavlovschi 

Modalitatile sunt calitati ale simptomelor, agravari si ameliorari, care confera unui 

simptom, banal prin el insusi, caracteristica individuala. Modalitatile reprezinta 

circumstantele psihice, fizice, de ritm, ambianta, pozitie, miscare, aplicatii locale, 

aporturi alimentare, functii emonctoriale si acte fiziologice susceptibile de a influenta 

bolnavul. 

Toate aceste variatii de simptome ajuta la gasirea remediului homeopatic asemanator 

strict individualizat, homeopatia se adreseaza bolnavului cu toate particularitatile lui. 

Cele ce urmeaza sunt date ilustrative si nu exhaustive in tratarea temei. 

AGRAVARI 

Conditii atmosferice 

Climat: La mare : kali iod., magn. m., Lues., Natr.mur., Natr.sulph La munte : 

Medorrhinum 

Influente cosmice Soare : ant.cr., bell., hydroph.,Gels., Glon., Lach., Natr. carb.,., 

natr.m., puls. 

Luna noua : alum., croc., kali br.,natr.c.,sil. 

Luna in crestere : arn., clem.er. 

Luna plina : Calc.c., alum., bov., croc.sat., natr.c., natr.m., sulph 

Luna in descrestere : dulc., thuya 

Lumina lunii : Antim.cr. 

Umiditate si uscaciune 

Umiditate : Ammon.c., Aran., Calc.c., Calc.fl., calc.ph., colch., Dulc., gnaph., iod.,mang., 

Merc., Natr.s., Nux m., phyt., ran.b., Rhod., Rhus tox., ruta, lues., thuya 

Uscaciune : alum., Caust., Hep.s., ip., Nux v., spongia 

Temperatura 

Cald : ant.c., ant.t., Apis, dros., Iod., led., Puls., sec., sulph. 

Frig : Acon., agar., alum., Ars., bar.c., bell., bry., calc., Cham., coff., Dulc., form.r., hep.s 

kali c., Magn.phos., merc., mez., nux v., Rhod., Rhus tox., Rumex, Sep., Sil., Spig. 

Vreme 

Schimbare : Bry. (cald dupa frig), Calc.phos. (caderea zapezii), Calc.fl. (umiditate), carbo 

veg. (cald umed), Dulc.(umiditate), lept.(umiditate), mang.(umiditate), Natr.s.(umiditate), 

nitri ac., Nux m.(frig umed), Phos., Psor., Ran.b.(umiditate), Rhod.(furtuna), Rhus tox. 

(ploaie), sep., sil. 

Calda : Aloe (umeda), Ant.c.,Carbo v., colch., Gels.(umeda), Iod., kali bi., Lach., lil.t., 

Puls., sec., Sulph. 

Rece : Acon.(uscat), All.c.(umed), Aur., bar.c., calc.c., calc.ph., Camph., caps., Caust., 

(uscat), Dulc.(umed), Hep s., Kali c., Mag.phos., Merc.(umed), Natr.s.(umed), Nux 

m.(umed), Nux v.(uscat), Psor., Rhod.(umed), Rhus tox.(umed), sep, Sil.,Th.(umed) 

Zapada : Calc.ph., con., formica r., puls., sep., sil., sulph., urt.u. 

Apropierea furtunii : agar., ammon.c., gels., lach., mang., melilot., nux v., petr., phos., 

psor., puls., Rhod., sep., sil., lues. 

In timpul furtunii : natr.c., Phos., Rhod. 

Anotimp 

Primavara : ant.t., brom., crot., Lach., sars. 

25

Vara : cina, croton t., gels., kali bi., natr.c. 

Toamna : China, dulc., merc., Rhus tox. 

Iarna : aur., hep.s., ipeca, kali bi., kali c., Petr., Psor., sil., lues. 

Conditii psihologice 

Necaz : Ign., Natr.m., phos.ac., Staph. 

Furie : Bry., Cham., Col., Lyc., Nux v., Staph. 

Consolare : hell., lil.t., Natr.m. 

Efort mintal : Agar., Anac.or., arg.n., calc.c., gels., natr.c., Natr.m., Nux v., Phos.ac, sil. 

Emotie : acon., arg.n., Cocc., Coff., Coloc., Gels., hyosc., Ign., kali ph., Nux v., Phos.ac., 

Puls., Staph. 

Muzica : Graph., natr.c., nux v., Sab., thuya 

Gandind la raul sau : bar.c., Calc.phos., gels., Helon., med., oxl.ac., sabad. 

Frica : Acon., Gels., ign., Opium, Ver.alb. 

Singuratatea : Ign., Kali bi., lil.t., Lyc., Stram. 

Conditii senzoriale 

Miros ; Alimente : Ars., Colch., dig., sep., tub. Flori : graph. Tutun : bell., Ign., spig. 

Mirosuri violente : Bell., china, colch., Ign., Nux v., sulph. 

Auz : Zgomot : asar., Bell., bor., coff., glon., Ign., Nux v., spig., Ther. Apa : cant., 

Hydroph., hyosc. Strada : chenop. 

Tact : Soc : Bell., Cic., spig., ther. Contact : acon., apis, arn., bell., bry., cham., China, 

cupr.m., ham., Hep.s., Lach., Nitri ac., Nux v. Ox.ac., Spig., Tar.h., Ther. 

Presiune : apis, Hep.s., lach., Nux v. 

Vaz : Lumina : Bell., Calc.c., glon., Euph., hydroph., merc., nux v., phos., sep., Stram. 

Obiecte stralucitoare : bell., canth., hydroph., Stram. Intuneric : ars., Stram. 

Alimente si bauturi 

Unt : carbo v., Puls. 

Varza : Bry., Lyc., Petr. 

Condimente : Nux v. 

Fructe : Ars., Bry., China, ipeca, Veratr.alb 

Grasimi : Carbo v., cycl., kali m., Puls., tarax. 

Legume : bry., lyc. 

Oua : ferr.m., Sulph. 

Patiserii : Carbo v., kali m., Puls. 

Cartofi : Alum., puls., ver.a. 

Dulciuri : Arg.n., lyc., merc., sang., spongia 

Bauturi acide : Ant.c., ant.t., carbo v., Puls., sep. 

Bere : Kali bi., nux v. Bauturi calde : bry., Lach., phos., Puls., stan. 

Bauturi reci : Ars., calc.c., canth., cycl., lyc., phos., sab., ver.a. 

Cafea : cann.i., canth., caust., Cham., cocc., cycl., fluoric ac., Ign., Nux v., ox.ac. 

Lapte : Aethusa, ant.t., brom., Calc.c., carbo v., china, magn.c., puls., Sep., sulph. 

Alcool : Ars., cann.i., lach., Nux v., op., sel., Sulph.ac. 

Ceai : Ab.n., fluoric ac., Sel., Thuya 

Vin : Ant.c., arn., ars., carb.v., Fluoric ac., lyc., Nux v., Ran.b., sab., Sel., Zincum 

Conditii orare 

Dimineata : ammon.m., bry., kali bi., Lach., Natr.m., Nux v., sulph. 

Dupa amiaza : bell., hell., kali c., lyc., puls., thuya 

26

Seara : acon., Ars., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.ph., hell., hyosc., lil.t., Lyc., 

merc., mez., nitri ac., Phos., plumb., puls., rum., sep., lues. 

Noaptea : acon., Ars., Aur., cham., China, coff., colch., dulc., ferr.m., hep.s., hyosc., iod., 

Merc., nitri ac., phos., puls., rhus tox., sil., Lues., zinc.m. 

Dupa somn : apis, apoc., cocc.c., Lach., naja, op., sel., spongia 

Ora 1-3 : Ars. 

Ora 2-4 : Kali c., pod. 

Ora 3 : ammon.c. 

Ora 4 : Thuya, chel. 

Ora 4-6 : Ferrum m. 

Ora 5 : Aloe, rum., tub., Sulph. 

Ora 6 : rhus tox. 

Ora 7 : pod. 

Ora 8 : eup.p. 

Ora 10 : Natr.m 

Ora 11 : Ign, sep, Sulphur, zinc. 

Ora 16 : melilotus 

Ora 17-18 : lil.t. 

Ora 17-21 : hell., Lyc. 

Ora 3 si ora 23 : bell 

Ora 3 si ora 21 : Bryonia 

Ora 23 : aconitum, coccus cacti 

Pozitie si miscare 

Asezat : crot., cycl., diosc., plat. 

Culcat : Ars., con., diosc., glon., gnaph, grin., hyosc., lach., Phos., puls., Rhus tox., rum. 

Culcat pe partea dureroasa : acon., hep.s., kali c., nux v., phos., rhus tox. 

Culcat pe partea dreapta : arg.n., Merc., sang., stan. 

Culcat pe partea stanga : bar.c., cactus, Card.m., cean., kali c., naja, natr.s., Phos. Puls. 

Culcat cu capul jos : Ars., con., Glon., samb., Spig. 

Ortostatism : aesc., Aloe, berb., cycl., Lil.t., plat., Sep., Sulphur In miscare : Aesc., bapt., 

Bell., berb., Bry., Cocc., colch., coloc., dig., gels., glon., kalmia, Led., merc., plumb., 

ran.b., Sab., spig., sulph., tab., tar.h. 

Aplecandu-se : ammon.c., Bry., calc.c., glon., mang., sep., Spig., sulph. 

Coborand : Borax, ferr.m., stannum 

Ridicandu-se : Aconitum, bry., dig., Nux v., phyt., rhus tox. 

Urcand scarile : cact., lyc., spongia, sulph.ac. 

Intorcandu-se in pat : con., Nux v., puls., Sulph. 

Mergand cu masina : arg.m., berb., Cocc., hydroph., naja, nux.m., Petr., thuya 

In repaos : arn., Ars., calc.fl., cycl., Ferr.m., magn.c., Puls., rhod., Rhus tox., samb., sep. 

Generalitati 

Inghitind : bell., hep.s., lach., merc., stan. 

Baie rece : Ant.c., Ars., caust., kreos., Magn.phos., phys., Sulph. 

Band : canth., eup. 

Act sexual : Agar., alum., calad., cedr., Kali c., Kali phos., Kreos., Moschus, natr.m., 

phos.ac., sel., sil. 

La dentitie : Aeth., Bell., borax, calc.c., calc.ph., Cham., Kreos., magn.ph., phyt., Pod. 

27

Spalandu-se : ammon.c., ant.cr., calc.c., natr.s., Sulphur 

Dupa ce mananca : aloe, Ant.cr., apoc., carb.v., China, ip., kali c., Lyc., Nux v., Puls. 

Narcotice : cham., coff., Nux v., thuya 

Vorbind : Arg.n., cocc., Mang., natr.m., sel., stan. 

Menstra : Inainte : con., Lach., ver.a. 

In timpul : Act.rac., ammon.c., arg.n., bell., cocc., con., Graph., Hyosc., Kreos., Magn.c., 

plat., Puls., sep., sil., ver.a., vib., Zincum 

Dupa : Bor., Graph., lyc., nux v. 

Transpiratie : Bell., cham., hep.s., Merc., nux v., op., phos.ac., stram., Sulph., ver.a. 

Tutun : ascl., bor., cic., cocc., gels., Ign., lob., Nux v., staph., stroph. 

Vaccinare : Silcea, Thuya 

Varsaturi : aethusa, ars., ant.t., Ipeca 

Lateralitate 

Alternanta : Lac caninum 

Dreapta : apis, aran.d., Ars., bell., bor., bry., calc.c., caust., Chel., crotal., equis., ferr.ph., 

Kali c., lept., Lyc., Mag.ph., Merc.protoiod., Pall., Phyt., podo., Sang., tarent.h. 

Dela dreapta la stanga : Lyc., sang. 

Stanga : arg.n., ascl., Asterias, Berb., brom., Cean., cedr., dulc., kreos., Lach., lil.t., Merc. 

biiod., naja, Natr.s., nitri ac., ox.ac., par.q., Spig., Sulph., ther., Thuya, tril.p., vib. 

Dela stanga la dreapta : Lach. 

Periodicitate 

La aceeasi ora : aran.d., Cedron 

Zilnic : Natr m. 

La 2 zile : alum., Ars., China, cedr., lac c. 

La 3-4 zile : Psorinum (constipatia) 

La 7 zile : Sanguinaria, Iris v. 

La 3 saptamani : Magnesia carb. 

Anual : ars., Lach., Psor., sulph. 

AMELIORARI 

Conditii atmosferice 

Climat 

La mare : brom., Medorrhinum 

La munte : Luesinum 

Umiditate si uscaciune 

Umiditate : asar., Caust., cham., Hep.s., med., Nux v., sab., spongia 

Uscaciune : amm.c., Calc.c., calc.ph., Dulc., mang., merc., natr.s., Nux m., Phyt., Rhus 

tox., sulphur Temperatura 

Cald : act.r., amm.c., Ars., bell., calc.fl., Camphora, Caust., cham., col., con., Collins., 

Dulc., for.r., Hep.s., Kali c., Mag.ph., Nux v., phyt., Psor., Rhus tox., rum., sep., Sil., ver 

Frig : all.c., aloe, Apis, glon., Iod., Led., lyc., op., phos., Sec. 

Conditii senzoriale 

Auz : Muzica : Tarent.h. 

Tact : La frictie : canth., form.r., mag.ph., natr.c., phos., plumb., Pod., rhus.tox., Tar.h. 

Presiune : Arg.n., bor., Bry., chel., china, col., form.r., ign., lil.t., natr.c., natr.s., mag.ph., 

nux v., pic.ac., Plumb., sep., stan. 

28

Vaz : Lumina : stram. Intuneric : Bell., con., euphr., graph., phos., sang. 

Pozitie si miscare 

Asezat : ant.t., card.m., cocc., Gnaph., Kali c., ran.b., samb. 

Culcat : acon., arn., Bry., calc.c., coff., Colch., equis., Mang., Natr.m., stan. 

Culcat pe partea dureroasa : amm.c.,Bry., calc.c., Col., natr.m., ptelea 

Culcat pe partea dreapta : Ant.t., Natr.m., Ptel., Phos., rum., spig. Sulph. 

Culcat pe partea stanga : lil.t., mur.ac., sang. 

Culcat pe burta : amm.c., chion., lept., Med., Pod. 

Ortostatism : ars., Diosc.,sars. 

Indoit : china, Col., Mag.ph., rheum, thlaspi bursa pastoris 

Aplecat inapoi : Bell., bism. 

Aplecat inainte : ascl., bov., card.m., iris v., Kali c., ran.b., Trill.p. 

Schimbarea pozitiei : Ars., natr.s., Rhus tox. 

Coborand : spongia 

Intinzandu-se : Sep, Thuya 

In miscare : abrot., calc.fl., Chim., con., cycl., diosc., dulc., Ferr.m., fluoric ac., Gels., 

ign., lith.c., mag.c., natr.c., plat., Puls., rhod., Rhus tox., ruta, samb., Sepia, ver.a. 

In repaos : acon., anac.or., bell., Bry., colch., merc., nux v., phos. 

In masina : brom., Cham., Nitri acid 

Cu capul jos : Arnica 

Cu capul sus : Ars., gels., Spigelia 

Conditii orare 

Ziua : apis, hyosc., kali c., Luesinum 

Dimineata : collinsonia 

Seara : anac.or., bor., lob., nux v. 

Dupa miezul noptii : lycopodium 

Dupa somn : avena s., carbo v., colch., merc., Nux v., Phos., Phos.ac., Sang. 

Conditii psihologice 

Consolare : hell., Puls. 

Distractie : calc.ph., kali br., Helonias, Ignatia, Oxalic acid 

Muzica : Tarentula hispana 

Gandindu-se la raul sau : camphora 

In societate : Bism., Kali c., lil.t., lyc., Pall., Stram. 

Alimente si bauturi 

Acide : ptelea, sanguinaria 

Calde : alumina, Lycopodium, sabadilla 

Reci : Bryonia, Causticum, Phosphorus 

Bauturi stimulante : gelsemium 

Ceai cald : China 

Generalitati 

La aer curat : acon., all.c., ant.cr., Apis, bar.c., cact., clem., dig., dros., gels., Glon., iod., 

Lach., Lyc., magn.c., moschus, natr.m., Puls., sab., sep., sulph., Tab., tar.h. 

Aplicatii calde : Ars., calc.fl., Lyc., Magn.ph., rhus tox., sepia 

Aplicatii reci : Apis, bry., canth., ferr.ph., fluo.ac., Glon., Ledum, Puls. 

Inghitind : Ignatia 

La o secretie : Lachesis, Zincum 

29

Eructatie : ant.t., Arg.n., Carbo v., kali c., 

Evantai : arg.n., Carbo v., lachesis 

Fumand : aran.d., Naja, Tar.cub. 

Mancand : act.r., alum., Anac.or., caps., cic.v., Chel., hep.s., Ign., Iod., kali phos., lith.c., 

natr.c., natr.m., oxal.ac., Petr., Phos., Psor., sep., spongia, uran.n. 

Mictiune abundenta : Gels., Ign. 

In timpul menstrei : Lachesis, Zincum 

Transpiratie : acon., bry., calc., cham., rhus tox., ver.a. 

ALTERNANTE MORBIDE 

Astm si eruptii : Caladium, Rhus tox. 

Astm si guta : Lycopodium, Sulphur 

Astm si diaree nocturna : Kali carb. 

Colici si delir : Plumbum 

Colici si vertij : Veratrum album 

Convulsii si furie : Stramonium 

Diaree si reumatism : Abrotanum, Dulcamara 

Diaree si cefalee : Podophyllum 

Parestezii si dureri : Cham., Graph. 

Herpes si diaree : Rhus tox. 

Lumbago si cefalee : Aloe 

Melancolie religioasa si excitatie sexuala : Lilium tigrinum 

Tuse si eruptie : Croton tiglium 

Tuse si sciatica : Staphysagria 

Tulburari laringiene si tulburari uterine : Argentum nitricum 

Tulburari paralitice si tulburari spastice : Stramonium 

Tulburari psihice si tulburari fizice : Act.rac., Croc., Hyosc., Lil.t., Platina 

Reumatism si dureri cardiace : Benzoic acid 

Reumatism si coriza : Kali bichromic 

Reumatism si diaree : Abrotanum, Dulcamara 

Reumatism si tulburari gastrice : Kali bichromic 

CONCOMITENTE 

Ne intoarcem la vremea lui Hahnemann si a contemporanului sau Boenninghausen 

(1785-1864) discipolul sau si autor de multe lucrari in Homeopatie, printre care 

“Therapeutic Pocket Book” , un Repertoriu in introducerea caruia avanseaza principiul 

concomitentei si asociatiei simptomelor. Dupa B.simptomele se grupeaza in simptome 

primare si simptome secundare, primele legate direct de acuze, proeminente, care atrag 

atentia mai intai si cauzeaza cea mai mare suferinta si altele care par sa nu aiba legatura 

cu primele din punct de vedere patologic, care nu sunt alese aleatoriu, ci trebuie sa se 

sprijine pe o interrelatie clara in timp si circumstante cu primele = simptome 

concomitente, care exista sau se petrec impreuna. Sunt simptomele particulare, ciudate 

despre care Hahnemann spusese : “aceste simptome reprezinta ceeace este de tratat in 

caz, sunt baza prescriptiei homeopatice, pentru ele trebuie gasit remediul similimum”. 

Fiecare simptom poate fi redus la elemente de locatie, senzatie si modalitati, care adunate 

formeaza un tot logic = totalitatea simptomelor. Totalitatea se refera la tabloul 

30

simptomatic manifest in prezent.La acestea B. adauga simptomele concomitente, care, de 

altfel, pot lua forma celorlalte trei elemente. Deseori ele par irationale in cazul respectiv, 

totusi au o relatie actuala prin faptul ca exista concomitent in acelasi timp la acelasi 

pacient. Nu sunt de neglijat sau subevaluat pentru ca nu se conformeaza traditiei. 

Simptomele concomitente sunt pentru totalitatea simptomelor ceeace modalitatile 

sunt pentru simptom, adica factorul de diferentiere. Remediul homeopatic care are in 

patogenezia sa ambele grupuri de simptome este remediul similimum, cel care vindeca. 

Hahnemann : “de acum, medicii se vor intelege intre ei si vor prescrie in siguranta acelasi 

remediu pentru simptome morbide identice si nu dupa numele identic al bolii”. 

CAZ : barbat care sufera de un tic dureros, un spasm cam la 5 minute interval, durere cu 

senzatia de tragere de nervul trigemen stang, insotita de inrosirea fetei si transpiratie 

profuza la cap si piept si foame apriga. Este agravat de atingere, emotie, vorbit, vreme 

umeda, noaptea si ameliorat de frictie locala. In antecedente o secretie cronica ani de zile 

din urechea stanga, remisa cu tratament ORL cu 8 ani in urma. De atunci au aparut 

crizele care s-au indesit in timp. Analiza cazului : 

Locatie : hemifata stanga, obraji, maxilar superior. 

Senzatie : tragere dureroasa 

Modalitati : < atingere, vorbit, noaptea, emotie, vreme umeda, > la frictie locala 

Concomitente : foame apriga, transpiratie in partea superioara a corpului, bufeu de 

caldura la cap, secretie otica. 

In repertorizare au aparut la inceput mai multe remedii : Ars., Bry., Calc.c., Caust.,China, 

Kali c., Merc., Nitri ac., Nux v., Phos., Puls., Rhus tox., Sep., Sil., Spig., Staph., Sulphur. 

In urma eliminarii remediilor cu neconcordante, simptomele concomitente avand mare 

rol in decizie, au ramas 2 remedii cu toate simptomele prezente : Bryonia si Sulphur. 

Faptul ca atacurile au aparut dupa supresia secretiei otice a decis alegerea remediului 

Sulphur cunoscut pentru puterea de a debloca supresiile. 

Pacientul a primit Sulphur 1M, odata cu ameliorarea a reaparut secretia otica, in o 

perioada de 18 luni a primit 3 doze de Sulphur cu remisiune totala a simptomelor. 

BIBLIOGRAFIE 

Allen T.F. Boenninghausen’s Therapeutic Book, Introduction by Roberts H.& Wilson A. 

B. Jain Publishers New Delhi India 1993 

Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Tehniques Paris 

Synthesis 7 B. Jain Publishers New Delhi India 1997 

Vannier L & Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Ed. 

31

CONSULTATIA HOMEOPATICA - Dr Adrian Dumitrescu 

anamneza homeopată şi importanţa ei în alegerea remediului corect. 

Motto: - “Aratati-mi cum a fost luat cazul unui bolnav si va voi spune daca medicul 

cunoaste sau nu Materia medica” - S. Hahnemann 

Altfel spus: Ochii nu pot vedea ceea ce mintea nu cunoaste 

Niciodată nu sunt 2 cazuri identice. 

90% din succes este dat de anamneză. 

Diferenta dintre consultatia alopatica si cea homeopatica 

Medicul alopat are ca obiectiv principal diagnosticul de boală. 

Medicul homeopat are ca obiectiv diagnosticul terapeutic (de remediu) - Dr. P. Schmidt 

De asemenea, medicul homeopat urmăreşte să stabilească diferenţele dintre pacientul 

respectiv si toţi ceilalţi pacienţi care au acelaşi dg. de boală. 

Anamneza se studiaza sub 2 aspecte: 

Cum se pun intrebarile 

Cum inregistram informatia obtinuta 

A. Calităţile medicului homeopat: 

- 1. Homeopatul trebuie să aiba o minte “fără prejudecăţi”. 

In acest fel, ne putem dezvolta capacitatea de a percepe adevarul despre pacient si ne 

ferim sa catalogam simptomele de la bun inceput ca apartinand unui remediu anume. 

- 2. Empatie – capacitatea de a ne pune în pielea pacientului şi de “înţelegere a 

problemelor pacientului”, 

Indiferent de ce natură ar fi aceste probleme, atitudinea medicului trebuie sa-l încurajeze 

pe pacient să vorbescă liber, în acest mod oferindu-ne informaţia necesară pentru o bună 

prescripţie. Pacientul nu trebuie sa se simta judecat. 

B. Despre sala de aşteptare şi interiorul cabinetului 

O sală de aşteptare prietenoasă poate linişti pacientul. 

Un interior plăcut al cabinetului (un decor armonios, estetic) poate avea acelaşi efect. 

C. Despre pacient 

- F. imp. sunt simptomele luate prin observaţie, nu prin anamneză; 

- Observarea pacientului începe din sala de aşteptare şi se continuă în timpul anamnezei; 

- Uneori, puteţi învăţa ceva din modul în care acesta stabileşte programarea (de ex. 

anumiţi pacienţi vor o programare urgentă, “chiar astăzi dacă se poate”). 

- dacă e curat îmbrăcat, meticulos şi cu unghii îngrijite (Na-Mur, Ars). 

- dacă e în şorţ şi miroase (Sulphur) 

- poziţia faţă de birou 

dacă stă aproape de birou (Phos, Lyc) 

dacă stă departe: Kalium Carbonicum, Nat-m 

- intro-extrovertit; 

- reacţia la întârziere (iritabil, anxios, nerăbdător – Nux-v), 

- te roagă să iei pe altul mai grav înainte – Staph – se simte mai prejos, se lasă umilit; 

- cei care au citit multă homeopatie pot să nu-ţi spună ce e mai important; sau să conteste 

remediul primit; 

- felul în care se prezintă: ezitant, voce joasă, mână moale – lipsă încredere în sine; 

32

- mă numesc John Smith, am 34 de ani şi 4 luni – conştiincios faţă de amănunte; 

- familiaritatea cu care te abordează unii (affectionate, familiarity); 

- te pot flata (Mind-flatering = Lycopodium) 

- când insistă pe ceva anume care lui i se pare mai important (ex: are poliartrită dar se 

plânge de oboseală – află modalităţile oboselii). 

- vezi ce-ţi transmite: te irită, te face să plângi, vrei să scapi de el – vrei să te apropii de 

pacient – totul e în rezonanţă cu patologia lui; 

- Percepere rapidă a cazului; 

- Percepere expresie pacient şi traducerea în limbaj de repertoar; 

Prima parte a anamnezei 

- Pacientul este lăsat să vorbească liber despre suferinţa lui, fără a fi intrerupt deloc. 

- După ce “anamneza spontană” a luat sfarşit, începe “anamneza dirijată” de 

întrebările homeopatului 

Schema anamnezei dirijate - cuprinde mai multe intrebari 

- Trebuie evitate intrebarile directe, la care se raspunde prin da sau nu 

- Nu se pun intrebari care sugereaza raspunsul 

- Se evita intrebarile la care pacientul are de ales intre doua alternative 

- Se respecta principiul intrebarilor deschise 

1. Simptome patologice majore, minore şi analiza pe sisteme: 

A. Ce l-a adus la consultaţie? Ce-l deranjează cel mai mult? 

Acestea sunt simptomele majore patologice. 

B. Când au început? 

Dacă sunt vechi de ani de zile să întrebăm dacă sunt la fel sau diferite acum faţă de 

momentul debutului. Se poate remarca astfel succesiunea unor remedii de care ar fi 

beneficiat pacientul, de ex: Ign – Nat-mur; 

C. Ce alte simptome majore mai există, dar mai puţin severe? 

Ex: vine pentru depresie dar mai are şi migrene. 

Din acest moment nu mai depindeţi numai de ce zice pacientul, îl ghidaţi cu întrebări 

pentru simptomele patologice: 

ex: cap – migrene 

faţă – dureri dentare, articulare 

regiunea cervicală, 

Regiunea lombară 

Piele – erupţii, eczeme 

Extremităţi – articulaţii; 

Stomac – abdomen – constipaţie -diaree 

Scrieţi şi cât de severe sunt (contează frecvenţa, intensitatea, claritatea). 

Ce ne interesează când repertorizăm un simptom (când este complet un simptom?) 

De ex: migrene de 4 ani: 

Simptom complet: - De ce? = cauza stimulatorie primară (traum. şoc emoţional): 

a divorţat? a pierdut slujba? (remedii pentru necaz: Na-m, Staph, Caust); 

- Unde? = localizare: stg-dr, vertex, frontal, occiput; 

extensia – iradierea durerii: ex. frontală cu iradiere spre vertex; 

- Cum? = caracterul durerii, senzaţia: ca un ciocan, ca un cui, 

arzătoare, explozivă, pulsatilă; 

intensitate: scară de la 1 la 10 de ex. 

33

- Când? = timp, moment al zilei: dimineaţă, ora 11; 

de ce aţi venit după 4 ani la medic? 

frecvenţă: iniţial o dată/lună, ulterior aproape zilnic = a părut o altă 

situaţie stresantă (ex. infecţie tratată cu AB) care a < migrena; 

periodicitate: în fiecare weekend; la fiecare 2 zile; 

- Cu ce? = concomitenţe, asocieri: de ex: în timpul menstrei (după 

sau înainte); migrenă cu senzaţie de foame; migrene cu modificări ale vederii; apariţia de 

zgomote în urechi; 

- Ce? Modalităti: Factori sau fenomene care duc la < > 

Ex: Phos e friguros dar se > la băuturi reci în ceea ce priveşte stomacul 

Ne mai interesează - dacă îsi schimbă locul ; 

- dacă debutul e brusc sau insidios; 

- dacă creşte gradat/ încetează brusc sau scade gradat; 

După simptomele patologice, dacă este femeie e momentul să întrebaţi de 

2. Menstruaţie: 

- La ce vârstă a început? (Na-mur, Bar-c începe la 15 ani) 

- Dacă a venit si vine la intervale fixe? Pulsatilla are ciclu neregulat (vine o lună şi nu mai 

vine 2-3 luni). 

- Cât sângerează (cantitate)? Există cheaguri? Ce culoare are sângerarea? 

- Cât durează? 

- Dacă există simptome înainte de menstruaţie? 

- Dacă a avut avorturi, naşteri? Alte patologii genitale? 

- Cistite? 

Multe femei suferă de cistita lunii de miere: BLADDER - INFLAMMATION - coition; 

after - first intercourse: Staphysagria. 

Dacă face cistite recurente, poate că ar trebui să facă un tratament şi soţul care o 

infectează continuu (Med): BLADDER - INFLAMMATION - coition; after - new sexual 

relationship; since 

3. Chirurgie (APP) – operaţii suferite 

Amigdalectomie: amigdale foarte mari: Calc-c, Baryta-c 

Vegetaţii adenoide: Thuja, Tuberculinum, Agraphis Nutans 

Fistule rectale: Sulphur, Sil, Nit-ac, Kali-c, Merc 

4. AHC – istoric familial 

Ex: dacă vine pentru migrene, astm bronşic, rinită alergică sau dermatită atopică e 

interesant de aflat dacă există o predispoziţie genetică; 

Dacă au avut un deces în familie când erau copii? (moartea unui părinte). 

Ignaţia, Nat-mur, Mag-c (s-a simţit ca un orfan de atunci) sunt remedii ce caută 

dragostea tot restul vieţii lor. 

Dacă au existat cazuri de: cancer, diabet, tbc în familie – se transmite o predispoziţie care 

poate fi prevenită homeopat. 

5. Sfera mental emoţională: 

A Ce tip de relaţii are persoana? 

Ex: este important de ştiut care este situaţia familială a pacientului. Are un partener? 

Este căsătorit, necăsătorit, divorţat? Locuieşte singur sau împreună cu alţii? Are copii? 

Iubeşte persoane de acelaşi sex? 

34

Ex: situaţia socială a pacientului este importantă, de asemenea. Care este ocupaţia sa de 

bază? Care sunt activităţile sale de timp liber? 

Toate simptomele emoţionale pot să apară din această relaţie emoţională; 

Ign şi Nat-mur din cauza traumei de a fi fost respinşi nu pot intra în altă relaţie 

uşor, pentru că se gândesc tot timpul la asta. 

Lyc va întâlni repede alţi oameni (e volubil). 

Lui Sulph îi trece repede supărarea; 

B. Relaţii interpersonale: 

Ex: îţi faci prieteni uşor (afli astfel dacă este mai sociabil sau mai rezervat) 

Ex: poţi să-ţi faci prieteni oriunde sau îi selectezi? Majoritatea Natrium-urilor şi 

Magneziilor îşi aleg cu grijă prietenii (au o sensibilitate emoţională importantă 

şi nu se pot certa cu ei); Nat-mur pot vorbi cu multe persoane dar nu se vor 

împrieteni cu oricine; 

C. Dacă ai o problemă vrei s-o spui sau o păstrezi pentru tine? 

Din nou se face dg. dif. între remediile deschise şi cele rezervate: 

- Lui Calc, Lach le e frică că celălalt se va duce să spună mai departe; 

- Nux-v şi Ars cred că e problema lor şi caută rezolvarea (Ars caută rezolvarea 

la medic dar nu e de acord cu ei); 

- Lui Nux-v îi e frică să nu-şi piardă controlul – e f. iritabil. 

- Nat-s nu spune ca să nu-i întristeze pe ceilalţi; 

- Ign şi Nat-mur îşi ţin problemele în interior din cauza vulnerabilităţii emoţionale; 

- Phos e un remediu deschis; vrea prieteni ca să fie consolat; 

D. Când e f. supărat: 

- iese la plimbare? (Ign, Puls). 

- Stă singur în cameră? (Na, K, Mg) – vor linişte în interior. 

- Vorbeşte cu cineva – despre problemă (Phos, Ars); 

- despre ceva total diferit (Lyc); 

E. Dacă cineva le face ceva rău (te jigneşte, te supără)? 

- vor să se răzbune: Nux-v, Sulph, Caust (vrea să facă dreptate), 

Nitric-ac (e un mare ranchiunos – ani de zile). 

- uită de supărare: Puls, Staph (se lasă umilită); 

Na-mur şi Ign ţin în interior şi pot saluta acea persoană dar nu mai 

au încredere în ea; 

F. Oftează uşor? Ign (nemulţumită emoţional); 

Calc-P e nemulţumită pe toată viaţa ei; 

Pot avea nod în gât şi sau probleme de tiroidă: Nat-m, Ign, Lach; 

Uneori au o presiune la nivelul pieptului = echivalentul nodului în gât; 

G. Cât de uşor plâng? 

Dacă răspund afirmativ întrebi când au plâns ultima dată? 

Puls plânge f. uşor şi adoră să fie consolată. 

H. Sunt meticuloşi? (fastidious) 

Nat-m şi ars sunt f. curaţi şi ordonaţi; 

Nux-v e meticulos doar la locul de muncă; 

I. Doreşte sau nu companie?: (Phos, Ars, Lyc, Puls, Arg-n vs. Nat-m, Ign, Sep, Staph); 

Vrea sau nu să fie consolat?: Ign, Nat-m urăsc consolarea; 

J. Este sensibil la cuvintele altora? 

35

Sunt f. sensibili: Puls, Ign, Nat-mur. (dacă le spui că nu-ţi place costumaţia lor îşi 

schimbă dispoziţia, dar ţin asta în interior). 

Nux-v sau Sulph îţi spun imediat că nici tu nu arăţi bine. 

K. Dacă este o persoană timidă? (sau dacă a fost aşa în tinereţe)? 

La o petrecere aşteaptă să vină alţii să vorbească cu el sau se duce el? 

Are sau nu încredere în sine? 

L. Cum e dorinţa sexuală? (întrebi de câte ori face dragoste/ săptămână?) 

Are aversiune faţă de sex? (Trebuie multă sensibilitate cu aceste întrebări); 

Dacă au probleme de ejaculare prematură? Lyc 

Medorrhinum se excită când vede o femeie pe stradă (au o sexualitate intensă); 

M. Ce pasiuni, hobby-uri are pacientul? 

N. Frici: Unele din cele mai fricoase remedii sunt: Arg-n, Calc, Ars, Phos, Ac., Kali-ars; 

Ex: are frică de înălţime? dar poţi să-l întrebi şi altfel dacă este mai sensibil: 

Ex: Dacă se poate uita uşor în jos de la balconul etajului 5-10? 

Dacă traversează uşor o pasarelă sau dacă merge cu telecabina? 

Arg-N are multe frici şi compulsiuni (se gândeşte că o să cadă înainte de 

a ajunge să se uite în jos); 

Calc are o frică mai mică; 

- Frică de întuneric / cimitire / fantome: 

Stram, Puls, Phos, Puls, Med (lasă o lumină aprinsă). 

- Frică de moarte/ boală: Ars, Calc, Kali-ars, Phos, Nux-v. 

- Frică de hoţi: Ars (verifică uşa şi sub pat), Calc 

- Frică de furtună/ fulgere: Phos 

- Frică de examinare: GELS, Lyc: le e frică să vină să vorbească în public; 

- Frică de spaţii înguste: Arg-n (la spectacole se aşează aproape de ieşire ca să 

fugă în caz de incendiu; MIND - FEAR - narrow place, in 

- Frică de mulţime: Acon, Arg-n 

- Frică de câini: Tub, Stram, China (de toate animalele); 

- Frică de oglinzi: Stram (e o frică de imaginea subconştientă); 

- Frică de cutremure: Phos; 

- Frică de filme de groază: Calc. 

6. Generalităţi: (întrebări ciudate şi plăcute pentru pacient care se relaxează de obicei în 

această etapă): 

A. Prima întrebare f. importantă este: factorul fierbinte-rece 

Nu întreba dacă-l deranjează x sau y pentru că devin nervoşi. 

Ex: dacă este afară şi are de ales între 2 camere, una rece şi una caldă, în care ar intra? 

Ex: iarna te îmbraci gros? 

Ex: pacientul, iarna în pat îşi scoate vreodată picioarele afară din plapumă? 

Picioare calde: Sulphur, Pulsatilla, Medorrhinum, Natrium-m, Arg-n; 

reci: Calcarea carbonica (doarme cu şosete în picioare, ades şi vara), Nux-v, Ars 

E bine să lăsaţi pacientul să spună cum vrea el. 

B. Ce preferă?: Litoralul sau muntele? 

Calc-c şi Med iubesc litoralul; 

Sulph şi Tub iubesc muntele (din cauza plămânilor care se eliberează la munte). 

Nat-m, Sep, Tub, se agravează pe litoral. 

C. Vremea: 

36

Ex: îţi place ploaia? să mergi prin ploaie? (Ignatia este o romantică, îi place să meargă 

prin ploaie şi reflectă şi sentimentele ei). 

Rhus-tox, Puls, Sep, Calc – urăsc vremea înnourată. 

Ex: (soarele) Vara poţi uşor sa stai pe litoral fără umbrelă sau preferi umbra? 

Generals - sun - exposure to the sun: Nat-m, Nat-c, Puls, Lach, Glon nu suportă să 

stea la soare 

Ex: (vântul): Generals - AIR - draft - agg.; Nux-v e deranjat chiar şi când aude vântul; < 

Sil, Calc, Kali-c; 

D. Fotosensibilitatea: iarna sau vara trebuie să porţi ochelari de soare? 

Dar când sunt nori? 

E. Dacă pot purta haine strâmte sau lucruri strâmte în jurul gâtului? 

gât < Lach, Ign 

haine < Nux-v, Lyc, Lach 

Generals – clothing - pressure of clothing (agg); 

Stomach - pain- clothing, from 

Chest - oppression- clothing agg.; 

External throat - clothing agg. 

F. Dorinţe şi aversiuni alimentare? Apetit + sete? 

Să zicem că eşti într-un deşert; ce ţi-ar place să mănânci chiar dacă este rău pentru 

sănătate? (Nu vreţi să ştiţi ce mănâncă ci ce i-ar place să mănânce, la ce visează?). 

Ex: dulciuri, Sulph, Lyc, Arg-n, Calc 

Generals – food and drinks - sweets – desire; 

Ex: sărat, Generals - foodand drinks - salt – desire; 

Nat-m şi Phos sărează tot ce mănâncă (albesc mâncarea) 

Ex: amar/acru/lămâi: 

Medorrhinum ia lămâia şi o mănâncă goală (le place să sugă şi 

cuburi de gheaţă) 

Ex: carne, Generals – food and drinks - meat – desire: Sulph, 

Nux-v, Calc, Med. Dacă îi place f mult carnea, întrebi dacă dă 

grăsimea la o parte (Puls, Calc, Nat-m) sau nu(Sulph, Med, Nux-v). 

Ex: ce preferă între carne şi peşte? 

Generals – food and drinks - fish – desire 

Vor peşte: Nat-m, Phos, Nat-p, 

Generals – food and drinks - fish – aversion 

Avers pentru peşte: Graph, Phos, Nat-m 

Ex: mâncare (carne) afumată: Calc-p, Caust, Tub 

Generals – food and drinks - meat - desire – smoked 

Ex: făinoase/ macaroane/ paste: Na-mur, Calc 

Ex: ouă moi: Calc 

Ex: lapte: 

Rhus-tox, Tub, Phos cei mai mari băutori de lapte (rece) 

Nat-c, nat-m, Staph, Lac-d, Magneziile au aversiune 

Ex: Vin/bere/alcool: 

Mari băutori de tărie: Lac-c, Sulph, Lach, Med; 

Vin: Phos, Nux-v, Sulph 

La alcoolicii agresivi Stramonium scade agresivitatea, ulterior Nux-v 

37

şi se pot lăsa de băut (se poate pune remediul în ţuică sau votcă). 

Nu apar efecte secundare, ci dispare dorinţa. 

Setea: (se refera la apa); 

Ex: Iarna câte pahare de apă bei /zi? (Orice alt lichid nu contează) 

Foarte setoase: Bry, Phos, Sulph, Natrium-m; 

Prea puţin setoase: Puls, Apis, Gels, Nux-m (atenţie la contrarii: 

Nat-m poate să nu aibă sete); 

Dacă nu poate bea apă pentru că gândeşte că e impură, are 

anxietate în privinţa sănătăţii; 

Apetit: 

Ex: De câte ori mănânci/zi? 

Lyc, Phos şi Psor au foame crescută în timpul nopţii; 

Stomach – appetite - increased - night 

Tub, Lyc, Iod, Nat-m: mănâncă şi pierd în greutate; 

Calc, Graph: mănâncă puţin şi se îngraşă; 

Ign, Nat-m, Nat-c, Staph prezintă constricţie la nivel stomac după stres; 

Somnul: 

Dg diferenţial între remedii: 

Ex: adormi uşor sau nu? 

Ex: dacă ai probleme sau stress, adormi uşor? 

Nat-m, Ign, Puls, Calc au o activitate a minţii care îi ţine treji; 

Ce fel de probleme: - uneori Staph nu adoarme în situaţii romantice; Nat-m din 

cauză că îşi aminteşte din trecut; 

- anxietate de anticipaţie: Arg-n se trezeşte la 3 noaptea ca să nu piardă trenul de ora 8 

Ex: Pe ce parte dormi? 

Phos şi Lach nu pot pe partea stângă (le dă palpitaţii). 

Sleep – position - side; on - left side; on – impossible 

Ex: te foieşti mult, eşti neliniştit în pat? 

Rhus-tox nu-şi găseşte poziţia de durere; 

Ars-alb este neliniştit din cauza anxietăţii şi a problemelor respiratorii; 

Se trezesc dimineaţa cu toată lenjeria de pat mototolită şi aruncată jos; 

Ex: dacă au coşmaruri sau vise recurente? 

Ex: dacă au nevoie de lumină când dorm? (Stram, Phos, Puls). 

Ex: dacă se trezesc frecvent noaptea? Sleep – waking - frequent - night - midnight – after 

: Sulph 

Ex: adormi uşor după ce te trezeşti? (Ars se trez. la 1 a.m.) 

Ex: dimineaţa te trezeşti odihnit sau obosit? 

Nux-v şi Calc au mare dificultate de a se trezi dimineaţă; 

Nitric acid şi Nat-mur nu vorbesc cu nimeni dimineaţă la trezire 

Ex: dacă scrâşneşte din dinţi sau dacă salivează? 

Cum este energia generală? 

Se simte obosit sau în formă (fluctuaţiile cotidiene)? 

Cum merg lucrurile la servici? Acasă? 

Cum se simte în general? 

Cum inregistram simptomele 

- Notam pentru inceput tot ce ne spune bolnavul, cu cuvintele lui 

38

- La analiza cazului, vom traduce simptomele in limbajul repertoarului 

- Este bine sa lasam in dreapta paginii putin loc liber unde sa putem face adnotari 

- Sa retinem ca simptomele cele mai valoroase sunt cele relatate spontan de bolnav,pe 

care le resimte intens si pe care le enunta clar, fara posibilitatea de false interpretari 

- Simptomele valoroase (pe care ne putem baza prescriptia) vor fi subliniate, dupa 

cum urmeaza: 

- cu o linie cele clare, intense, dar alese dupa raspunsurile de la anamneza dirijata 

- cu 2 linii cele de mare claritate si intensitate, oferite spontan 

- cu 3 linii cele de cea mai mare claritate si intensitate, oferite de asemenea spontan 

(dupa G. Vithoulkas) 

- Sublinierile sunt importante nu numai pentru alegerea remediului, dar si la 

consultatiile ulterioare, pentru a evalua pe termen lung evolutia cazului 

In incheiere, sa nu uitam ca: 

- O buna anamneza este cheia succesului unei prescriptii, dar ea nu trebuie sa fie 

aplicata dupa norme sau sabloane rigide 

- Este extrem de important sa stabilim o punte de legatura intre noi si pacient. 

39

REPERTORIZAREA SIMPTOMELOR, SELECTIA REMEDIULUI, SELECTIA 

POTENTEI SI MODUL DE ADMINISTRARE A REMEDIULUI HOMEOPATIC 

- Dr Secil Omer 

Consultatia homeopatica 

I) Discuţia homeopatică 

II) Extragerea simptomelor 

III) Analiza simptomelor 

IV) Repertorizarea simptomelor 

V) Selecţia remediului 

VI) Selecţia potenţei 

VII) Mod de administrarea remediului homeopatic 

IV) Repertorizarea 

• Procesul de repertorizare se face fie cu un program de calculator fie cu o carte repertoar 

(Kent, Synthesis, Boeninghausen, Phatak, Boericke). 

• In repertorizare nu se folosesc ca eliminatorii acele rubrici cu unul sau două remedii. 

Acestea se folosesc la sfîrşitul repertorizării pentru confirmare. De asemenea nu este de 

aşteptat ca un remediu ce acoperă generalităţile să acopere toate simptomele particulare. 

• Se începe repertorizarea cu acele simptome rare, ciudate, specifice care se manifestă în 

plan mental, general şi abia apoi în plan regional sau local. 

• Dintr-o mulţime de oameni trebuie identificat unul singur. Pentru recunoaştere nu se 

vor da căutătorului date obişnuite (că are înălţime medie, că e un pic şaten, că are un mers 

normal…), ci se va face referire la aspectele ciudate (dacă are o asimetrie a feţei, o pată 

pe un obraz, un ochi de o culoare şi celălalt de o alta) 

• Niciodată nu trebuie dat un remediu pentru că a ieşit cu scorul cel mai mare la 

repertorizare pînă nu se face verificarea în materia medica dacă se potriveşte cu 

pacientul. Repertorizarea este doar orientativă. 

• Adesea găsim cazuri cu multe simptome comune dar numai.două simptome specifice. 

Ca urmare este greu de obţinut o totalitate homeopatică distinctă. Dacă se face 

repertorizarea vor ieşi multe remedii, mai ales policreste. In aceste situaţii este permis a 

se focaliza atenţia asupra simptomelor specifice urmată de studierea atentă a materiei 

medica. 

• Unele cazuri necesită un alt tip de abordare de tip cauzalitate. De exemplu un pacient 

prezintă o simptomatologie neurologică după o lovitură la cap. Dacă la anamneză iese 

unul sau două simptome sugestive de Arnica sau Nat-sulph (selectate pentru utilitatea în 

problemele apărute după loviturile la cap ) atunci se va administra remediul numai pe 

baza factorului cauzator ignorîndu-se simptomele celelalte. Ulterior se va ţine cont de 

celelalte simptome în selectarea remediului următor. 

V) Selecţia remediului 

• După repertorizare se citeşte materia medica pentru primele remedii care au un scor 

mare şi dacă esenţa remediului corespunde cu cea a pacientului se poate administra cu 

încredere acel remediu. Pentru un remediu este foarte important să acopere modalitătile 

pacientului. De exemplu dacă aspectele mentale sugerează Pullsatila dar pacienta este 

40

foarte friguroasă şi are mare dorinţă de grasimi este greu de crezut că administrarea de 

Puls va rezolva cazul 

• Uneori un remediu poate avea dispoziţie emoţională diferită, adică un Graph poate fi 

grosolan dar şi rafinat, dar dacă aspectele generale şi modalităţile corespund atunci se 

poate administra cu încredere. 

• Uneori cînd sunt puţine simptome specifice se selectează un remediu chiar mic care să 

le acopere şi se citeşte cu atenţie materia medica, mai ales generalităţile şi modalităţile, 

pentru că datorită provingurilor insuficiente nu s-a descris un tablou psihoemoţional 

complet pentru toate remediile. 

VI) Selecţia potenţei 

• In general cu cat e mai severă patologia fizică cu atat potenţa trebuie să fie mai mică 

pentru prescrierea iniţială. 

• Autorii clasici susţin că selectarea potenţei este mai puţin importantă decît a remediului. 

Se spune că un remediu corect va acţiona indiferent de potenţă. O potenţă corectă va 

acţiona mult mai bland pe cand una prea mică sau prea mare fie nu va acţiona fie va 

produce agravări nedorite. Singurele situaţii cand se pot face aprecieri comparative 

asupra potenţei sunt epidemiile. In cazurile cronice se pot da numai indicaţii orientative. 

• Există o serie de pacienţi la care se indica folosirea potenţelor joase de la început. 

Aceştia sunt pacienţii cu o constituţie slabă, adică o forţă vitală slabă, pacienţii varstnici 

sau persoanele hipersensibile. Potenţele de folosit sunt de la 12X la 200CH. Motivul este 

că o potenţă înaltă poate să stimuleze în exces o forţă vitală slăbită ceea ce poate duce la 

agravări inutile. Acest principiu este în mod particular valabil pentru pacienţii cu 

patologie fizică (ateroscleroză, cancer, boală coronariană ). Cand modificările au ajuns la 

nivel fizic înseamnă că forţa vitală este slăbită şi administrarea unei potenţe înalte poate 

duce la o suferinţă severă. 

• Pacienţii hipersensibili de asemenea reprezintă o problemă. Aceştia sunt pacienţi foarte 

reactivi la stimuli fizici, emoţionali, de regulă slabi şi rapizi în mişcări sensibili la 

mirosuri, zgomote, lumină şi chiar la chimicalele din mediu şi alimente. Ei sunt de 

asemenea reactivi la remedii indiferent de potenţă şi de aceea e bine de utilizat potenţe 

joase sau medii pînă la 30 sau 200CH. 

• Copiii cu probleme severe trebuie trataţi cu potenţe joase. De exemplu un copil cu 

eczemă sau psoriasis după administrarea unei potenţe înalte va avea o agravare severă. Ca 

urmare în asemenea cazuri se poate folosi o potenţă joasă administrată repetat sau o doză 

de 30 CH. 

• Se spune adesea că potenţele înalte se dau pentru cazurile cu centrul de greutate la nivel 

mental în timp ce potenţele joase se folosesc pentru probleme în plan fizic. Este adevărat 

că simptomele mentale sunt cele mai importante în alegerea remediului, dar se poate 

folosi o potenţă înaltă numai dacă simptomele indică clar un tablou de remediu. Dacă 

simptomele mentale nu indică un tablou clar de remediu este recomandat a se folosi o 

potenţă joasă. 

• Există unele remedii cum ar fi Aurum, Lachesis şi nosodele cu acţiune profundă ca 

Med. care au o tendinţă puternică de a dezvolta patologie fizică. De aceea ele se folosesc 

în potenţe joase 30 sau 200CH cu excepţia cazurilor cînd pacientul nu are patologie 

fizică. 

41

• In cazurile acute repetiţia este mult mai frecventă decît în cele cronice. In general dacă 

se dă o potenţă mică repetarea se face după un interval de timp mult mai scurt de ore sau 

chiar mai des 

VII) Mod de administrare 

• In general se administrează la distanţă de mese, un singur remediu, fie o doză unică fie 

2 sau 3 zile la rind pentru potenţe de la 30 în sus. Bineînţeles există cazuri care necesită 

administrare zilnică de potenţe înalte pentru perioade mai lungi de timp, mai ales cînd e o 

patologie mentală severă fără modificări fizice evidente. 

• Potenţele mai mici se pot administra şi zilnic pe perioade mai lungi de timp 30-40 de 

zile. 

• Potenţa LM se administreză zilnic sau la 2 zile şi se opreşte la apariţia unei agravari 

42

HOMEOPATIE SI BIOTIPOLOGIE - Dr Doina Pavlovschi 

Confucius – sfat dat printului Ling :”Puneti în ordine denumirile. Cand denumirile sunt 

incorecte, rationamentele sunt incorecte”. 

Biotipologia este stiinta care cauta pentru fiecare individ corelatia posibila intre forma 

corporala, tendintele fiziologice si comportamentul psihic. 

Bioterenul este un ansamblu structural normal si patologic. 

Omul sanatos este definit prin constitutie si temperament. 

Constitutia este fixa, ereditara, formata din anumite caractere morfologice, fiziologice si 

psihice care pot conduce la o inclinatie spre o anumita morbiditate. 

Temperamentul este castigat în timpul vietii si dupa unii autori (Aurian-Blajeni de ex. ) 

evolueaza dupa varsta. Fiecare temperament reprezinta o anumita predominanta 

metabolica ce-i determina semne fiziologice, psihice si tendinte morbide, modificate 

continuu de agresiunea mediului intern si extern. 

Omul bolnav este definit prin constitutie, temperament si miasma . 

Miasmele sunt grupari patologice cu simptome si reactii fiziopatologice comune. 

Toxinele metabolice si microbiene actioneaza asupra constitutiei si temperamentului si 

pot modifica prin transmitere ereditara constitutia. 

Diateza este dispozitia generala care predispune individul la anumite afectiuni patologice 

Constitutia, temperamentul si miasma formeaza tripticul diatezic ce caracterizeaza 

bolnavul în afara caracterelor proprii ale bolii. Diateza ar fi fondul morbid pe care se 

aseaza boala, impreuna cu care alcatuieste aspectul clinic. 

Etiologia, cauzalitatea homeopatica, este ansamblul cauzelor favorizante si declansante, 

endo sau exogene, care transforma, impreuna cu boala, omul sanatos în om bolnav. 

Biotipologia e interesanta pentru corespondentele clinico-terapeutice spre care conduce, 

ca predispozitie la un mod de reactie specific al unui organism, pentru prevederea 

cauzelor profunde ale afectiunilor patologice si incercarea unei profilaxii. Deci interes 

diagnos tic, pronostic si chiar terapeutic prin orientarea spre un anumit grup de remedii. 

Important si de subliniat : nu trebuie confundat diagnosticul biotipologic cu 

diagnosticul patogenezic. Nu se prescrie un remediu pe considerente biotipologice, ci 

pe similitudinea tabloului simptomatic prezent cu patogenezia remediului. 

ISTORIC 

Hippocrate în antichitate din relatia celor 4 elemente primordiale: pamant, apa, foc si aer 

cu cele 4 stari: uscat, umed, cald si rece a descris cele 4 tipuri de temperamente: limfatic, 

sanguin, bilios si atrabiliar sau nervos. El spunea: „trebuie sa stii spre ce boala tinde 

fiecare constitutie individuala”. 

Broca la inceputul secolului nostru a fost fondatorul antropologiei si al antropometriei. 

Sigaud pe criterii clinice a descris tipurile respirator, digestiv, muscular si cerebral. 

Viola si Pende au descris tipurile endocrinologice hiper, iso si discrinic. 

Martiny a descris tipurile embrioblastice: cordo, meso, ento si ectoblastic. 

Kretschmer, psihiatru, a descris tipurile somato-psihice: picnic ciclotim, leptosom 

schizotim si atletic ixotimic. 

Sheldon a descris tipurile endomorf visceroton, mesomorf somatoton, ectomorf 

cerebroton 

43

Grauvogl a descris cele 3 stari biochimice: 

- carbonitrogenoid caracterizat prin oxidare incetinita ce duce la o supraincarcare cu 

metaboliti si la tulburari de excretie 

- hidrogenoid caracterizat prin retentie hidroclorurata , duce la infiltrare, hidropexie. 

- oxigenoid caracterizat prin accelerarea metabolismului, duce la slabire cu uscaciune 

cutaneo-mucoasa si a fanerelor. 

Morfotipologie homeopata 

Nebel, elvetian si Leon Vannier, francez, au pus bazele tipologiei homeopatice cu 

clasificarea în cele 3 tipuri constitutionale minerale calcice, reprezentate prin carbonic, 

phosphoric si fluoric, respectiv Calcarea carbonica, Calcarea phosphorica si Calcarea 

fluorica si carora le corespund miasmele psora, tuberculinism si luetism. 

Henri Bernard considera constitutia mai putin fixa, pe langa un fond de caractere 

comune se poate, sub influenta mediului, sa apara caractere noi corespunzatoare unor 

serii homeoterapice , care sunt sarurile diferite ale aceluiasi acid, de unde stadiile 

evolutive. 

El distinge 3 constitutii primitive carbonica, sulphurica si phosphorica. La centru este 

sulphuricul neutru care poate evolua spre sulphuric gras sau sulphuric slab, la stanga se 

gaseste tipul carbonic, iar la dreapta tipul phosphoric. Constitutia fluorica este 

considerata autonoma, dar secundara, ea se poate grefa pe oricare din constitutiile 

principale dand tipuri constitutionale mixte. Constitutiile mixte apar din combinatiile 

intre 2 sau 3 constitutii principale si secundara si sunt cele mai frecvent intalnite. 

Singura combinatie imposibila este cea carbo-phosphorica. 

CONSTITUTIA SULPHURICA 

Morfologie 

Aspect general: armonios, echilibrat, talie normoligna, greutate mijlocie. 

atitudine armonioasa, dreapta 

mers regulat, cadentat, sobru 

gesturi controlate, actiuni bine gandite 

Ap. locomoto : segmente mijlocii, armonioase 

muschi, ligamente, articulatii cu tonicitate normala 

în hiperextensie unghi usor inferior la 180 grade în artic. cot, genunchi 

Ap. buco-dentar: dinti usor dreptunghiulari, albi sau alb-galbui, rare carii 

radacini mijlocii si paralele, ligament alveolo-dentar solid 

arcade circulare, regulate, bolta palatina rotunjita, ocluzie perfecta 

Fiziologie si tendinte patologice 

Armonie fiziologica, echilibrat neuro-endocrin cu amfotonie, hiperhipofizie moderata. 

Tendinta la pletora compensata prin eliminari naturale pe fond congestiv general, cu 

congestii active arteriale si venoase acute localizate: piele – furuncule, eczeme, mucoase - 

hemoroizi, seroase – reactii artritice, sau generalizate: HTA, alergie. 

Mentalitate 

Dorinta si nevoie de activitate moderata, rationala, spirit intreprinzator, dar cu judecata, 

obiectiv, dinamism si optimism moderat de ratiune, constient de responsabilitatile sale, cu 

„self control” si incredere în sine. 

Tipul decompensat este incapatanat, obtuz, iritabil si exploziv. 

44

Examene complementare 

Poate usoara poliglobulie, hipercolesterolemie si hiperazotemie mici. 

CONSTITUTIA CARBONICA 

Morfologie 

Aspect general: talie breviligna, scurta, greutate marita, obezitate 

aspect trapu, patrat sau sferic, dezvoltat în largime 

fata sferica, lunara sau în para, abdomen important 

atitudine hipotona în copilarie, rigida la adult 

mers regulat, lent, greoi, sacadat, talonat 

actiuni gandite si precise 

Ap. locomotor: craniu brahicefalic cu frunte larga, rotunjita 

segmente scurte, maini scurte, patrate, carnoase, moi, picioare scurte, late 

muschi, ligamente si articulatii hipotone la copil, rigide la adult 

în hiperextensie unghi inferior la 180 grade în articulatiile cot, genunchi 

Ap. buco-dentar: dinti albi, patrati, solizi, dar cu carii de colet 

radacini puternice, divergente, ligament dens si solid 

arcade eliptice si largi, bolta palatina rotunjita, ocluzie aproape perfecta 


Predominanta limfatica si digestiva cu hipotonie la copil, rigiditate scleroasa la adult. 

Distonie neuro-endocrina cu un prim stadiu stenic cu hipersuprarenalism de origine 

hipofizara si apoi un stadiu astenic cu vagotonie de epuizare si hiposuprarenalism 

terminal, hipotiroidie de fond si hipogenitalism. 

Tendinta la obezitate cu blocarea eliminarilor deseurilor metabolice, cu congestii pasive 

si degenerescente scleroase, neuroartritism, HTA scleroasa cu hipercolesterolemie si 

hiperazotemie, boli de nutritie – diabet, guta, artroze. 

Friguros care se teme de caldura, mai ales solara, sensibil la umiditate (hidrogenoid) 

Mentalitate 

Domina pasivitatea si economia, se repliaza asupra sa oferind mediului exterior un 

minimum de efort posibil. Doreste liniste, pace, ordine. Este econom, un realizator 

metodic cu rationament de bun simt, perseverent, vorbeste putin, doar ce stie. 

Tipul decompensat este lenes, incapatanat, indiferent afectiv. 


Uree sanguina crescuta, hipercolesterolemie, scleroza renala, diminuarea metabolismului 

bazal, hipercorticism la stres, artroze precoce. 

CONSTITUTIA PHOSPHORICA 

Morfologie 

Aspect general: talie longilina, greutate mica, tendinta la slabire, inalt, adus de spate, 

torace alungit si aplatizat dinainte inapoi, bazin basculat inainte, atitudine supla, eleganta, 

dar aplecata în repaus, mers suplu si gratios, rapid si usor, gesturi suple, expansive, vii, 

actiuni spontane si dezordonate depasind scopul prin exagerare afectiva, exteriorizari 

zgomotoase 

Ap. locomotor: craniu dolicocefalic, frunte inalta, segmente lungi si subtiri, maini lungi, 

suple, elegante, cu degete si unghii lungi si fine picioare lungi si subtiri cu tendinta la 

45

platfus, muschi, ligamente si articulatii hipotone cu laxitate moderata rectitudine în 

hiperextensia articulatiilor cot, genunchi, 

Ap. buco-dentar: dinti galbeni, dreptunghiulari, cu mici deviatii, carii multiple simetrice 

radacini lungi si paralele, ligament alveolo-dentar subtire si nu prea solid arcade în elipsa, 

bolta palatina alungita, ocluzie imperfecta 


Predominanta bilio-nervoasa cu hipersensibilitate nervoasa, insuficienta hepatica si 

spasme hepato-biliare, tendinta la demineralizare celulara. 

Hiposuprarenalism de fond si distonie neuro-endocrina cu un stadiu stenic cu 

simpaticotonie, hipertiroidie, hipergenitalism si un stadiu astenic cu vagotonie de 

epuizare, hipotiroidie si depresie sexuala. 

Tendinta la slabire, chiar cu apetit exagerat, cu prezenta de ptoze viscerale, congestie 

venoasa periferica ce accentueaza hipotensiunea arteriala esentiala, demineralizare si 

pierdere de substanta tisulara. 

Boli inflamatorii ale mucoaselor, seroaselor, organelor nobile. 

Tuberculoza excavata pulmonara, renala, meningee. (Sulphuric: tbc cutanat, Carbonic: 

tbc fibroasa, osteo-articulara) 

Instabilitate termica: frilozitate, dar nu suporta aerul inchis, sensibilitate la frig. 

Decalcifiere osoasa. Artrite. 

Mentalitate 

Hipersensibilitate nervoasa si fatigabilitate, tendinta la exaltare si deprimare rapida, 

hipersensibilitate imaginativa si afectiva, mai mult intuitiv decat rational, mai mult 

visator decat realizator. Distrat, boem, sentimental si superficial. Are oroare de ordine si 

disciplina, nu are rabdare. Actiunile reusite trebuie sa fie de scurta durata, in cursul unei 

perioade de exaltare. Nu rezista la efort, cade in depresie, suicid. 

Tipul superior poate fi artist genial, dar cu realizari capricioase. 

Tipul inferior este infatuat, palavragiu, superficial si meschin, cu faze de depresie în care 

senzatia de gol din viata sa il poate duce la sinucidere. 


Anemie, limfocitoza, uree si colesterol scazute, demineralizare – calciu, fosfor, 

magneziu. 

CONSTITUTIA FLUORICA 

Morfologie 

Aspect general: variabil, talie mai mult mica, greutate variabila, asimetrie, aspect 

batranicios, atitudine dezechilibrata, dislocata si instabila, mers neregulat, disgratios, 

gesturi dezordonate, stangace, inutile, actiuni variabile si paradoxale, imprevizibile 

Ap. locomotor: asimetric, maini flexibile, prea suple, degete efilate, hiperlaxitate, unghii 

mici, moi, triunghiulare sau trapezice, platfus, entorse, malformatii osoase de toate 

felurile, hipotonus muscular, hiperlaxitate articulara, elastopatie, în hiperextensie unghi 

peste 180 grade în articulatiile cot, genunchi. 

Ap. buco-dentar: dinti gri triunghiulari si mici, incalecati sau cu spatii libere, radacini 

conice sau convergente, policarii, ligament gros si lax, arcade variabile, retrognatie 

inferioara, bolta palatina foarte ogivala, asimetrica, ocluzie foarte defectoasa. 


46

Disarmonie distrofica, instabilitate, hiperlaxitate ligamentara, scleroza, induratie, 

malformatii 

Distonie neuro-endocrina cu raspunsuri variabile, imprevizibile. 

Instabilitatea fluoricului accentueaza demineralizarea phosphoricului, dar prin tendinta la 

scleroza îi cicatrizeaza excavatiile, precipita scleroza carbonicului, dar îi anima ritmul de 

viata, agraveaza decompensarea sulphuricului. 

Mentalitate 

Instabilitate si paradox. Indecis, dezordonat, agitat. Nu are continuitate în actiuni, 

capricios, în miscare continua, cu nevoia de schimbare. 

Tipul superior este intuitiv, asimileaza repede, fara a invata, actioneaza fara multa 

gandire, dar cade just printr-un deosebit simt de observare si intelegere. 

Tipul inferior este ambitios fara scrupule, irational, depravat, vicios, personalitate 

disarmonic structurata cu tendinta la perversiuni sexuale. 

CONSTITUTII MIXTE 

Combinatii de 2 sau 3 din tipurile descrise anterior. 

REMEDII CONSTITUTIONALE 

Carbonic : Calc. c., Magn. c., Kali c., Natr. C., Baryta c., Ammon. c., Carbo anim., 

Carbo v. 

Sulphuric : – gras : Calc. s., Hepar s., Magn. s., Kali s., Natr. s., Bar. s., Sulph. ac. 

- slab : Calc. mur., Magn. m., Kali m., Natr. m., Ammon. m.., Mur. ac. 

Phosphoric : Calc. ph., Magn. ph., Kali ph., Natr. ph., Ammon. ph., Phos. ac., Phosph. 

Fluoric : Calc. fl., Natr. fl., Fluoric acid. 

TEMPERAMENTE 

Limfatic-digestiv: mai ales în copilarie cand predomina organele digestive, iar endocrin 

timusul, tiroida, sistemul adeno-limfoid. 

Sanguin-respirator: mai ales în adolescenta cand predomina organele respiratiei si 

circulatiei sanguine, iar endocrin glandele genitale. 

Bilios-muscular: mai ales la adult cand predomina ficatul. 

Nervos-cerebral: mai ales la batran cand predomina scleroza. 

REMEDII DE TEMPERAMENT 

Limfatic : Calc. c., Baryta c., Graph., Sil., Puls, Natr. s., Kali c., si altele 

Sanguin : Sulphur, Arnica, Aurum, Kali bichromic, Ferrum si altele 

Bilios : Lyc., Iod., Nux v., Nitri ac., China, Bry., Act. rac. si altele 

Nervos : Natr. mur., Sepia, Alum., Arg. nitr., Conium, Caust., Rhus tox. si altele. 

MIASME 

Cele 3 miasme hahnemaniene – psora, sicoza si luetismul, descrise în „Bolile cronice” 

plus alte 2 miasme noi – tuberculinismul si cancerinismul 

PSORA 

47

Hahnemann intelegea prin psora un complex de simptome comune mai multor categorii 

patologice, atasate unei patologii predominante, scabia. Caracteristici dupa Hahnemann: - 

la inceput boala generala si interna 

- aparitie secundara de semne cutanate, care tratate duc la metastaze morbide, la disparitia 

semnelor cutanate si la alternante morbide, deplasari pe alte organe. 

Astazi psora este socotita o entitate patologica definita printr-un mod de reactie particular 

al unui grup de indivizi la agresiuni patogene cunoscute sau nu. 

Caracteristici : 

- tendinta la recidive 

- alternante morbide cutaneo-mucoase 

- ameliorare generala prin eliminari - diaree, transpiratie, menstra, etc. 

Clinic : - alternanta de stari stenice si astenice, de euforie si anxietate 

- tulburari digestive cu alternanta diaree-constipatie, pusee hemoroidare 

- tulburari eliminatorii genito-urinare 

- tulburari alergice respiratorii 

- tulburari cutaneo-mucoase 

Etiologie : nu numai scabia, infectiile cronice virale, ereditare sau/si castigate si altele. 

Psora are rezonanta mai mare asupra constitutiei sulphurice. 

SICOZA 

Hahnemann descrie sicoza ca boala cu transmitere predominant sexuala care se 

caracterizeaza prin aparitia de vegetatii cutaneo-mucoase de tip condilomatos, verucos, 

etc, mai ales pe organele genitale, putand fi sau nu asociate cu gonoree. Prin gonoree 

Hahnemann intelegea scurgerea – Neisser va descoperi gonococul abia peste 100 ani. 

Henri Bernard numea sicoza reticuloendotelioza sau mezenchimatoza cronica de origine 

politoxica si polimicrobiana, a carei modalitate reactionala este tendinta la incarcerare, la 

staza, incetinire a eliminarilor centrifuge. 

Caracteristici: 

- retentie hidrolipopexica 

- tendinta la neoformatii 

- catabolism incetinit, eliminari cutaneo-mucoase torpide 

Clinic : - psihic lentoare cu tendinta depresiva 

- hipersensibilitate hidrometrica 

- infiltrare hidrica si adipoasa: palid, buze groase, facies „bouffi”, piele lucioasa si grasa, 

infiltratii ale 1/3 inferioare a gambelor mai ales seara 

- secretii subacute si cronice rino-faringee sau genito-urinare 

- incetinirea tranzitului intestinal si oligurie, congestii hepato-biliare 

- neoformatii: veruci, condiloame, polipi, adenoame, fibroame, etc 

- tulburari ale fanerelor: unghii casante, deformate, par rarefiat, fragil 

- mana sicotica (Michaud): unghii casante, striate, dedublate, cu disparitia lunulei, iar pe 

dosul mainii vene accentuate si pete melanice. 

Etiologie : gonococia, mai ales cea recidivanta 

vaccinari repetate, seroterapie 

poliinfectii, mai ales colibacili, bacili tifici si paratifici 

politoxicoza – toate noxele moderne 

Constitutia carbonica ar facilita instalarea sicozei 

48

LUETISM 

Sifilisul este tot o boala generala cu manifestari locale a caror reprimare prin tratament 

duce la aparitia de complicatii secundare. 


- mod reactional fiziopatologic centripet 

- formare de leziuni ulcero-necrotice 

- procese tisulare cu tendinta sclerogena 

Clinic : - labilitate neuro-senzoriala si emotionala 

- hiperalgii – dureri liniare nocturne 

- morfologic asimetrie 

- anomalii dentare 

- hiperlaxitate ligamentara 

- piele uscata si crapata, unghii subtiri, par rar 

- scleroza arterio-venoasa, ulceratii cutaneo-mucoase trenante 

Etiologia : infectia sifilitica, alcoolismul cronic, ecotoxicologia 

Constitutia fluorica este mai receptiva la luetism 

TUBERCULINISM 


- insuficienta hepatica congenitala, disritmic vegetativ, discrinic 

- variabilitatea simptomelor – alternari excitatie-depresie 

- congestie venoasa periferica, cianoza periferica 

- procese inflamatoare, apoi ulcerative, acute si cronice 

- demineralizare cu deshidratare si slabire, pete albe pe unghii, carii dentare 

- tendinta de a raci, fragilitate respiratorie 

- eliminari cutaneo-mucoase de deseuri metabolice (coriza repetitiva, eczema 

zemuinda, ulceratii varicoase zemuinde = eliminari toxinice) 

Clinic : - sindrom neuro-endocrin-psihic: instabilitate caracteriala, ras si plans facil, 

alternante de astenie-hiperstenie, hipertiroidie, frilozitate, transpiratii, tremor. 

- sindrom cardio-vascular: eretism circulator, palpitatii, extrasistole, cianoza 

- sindrom digestiv: apetit capricios, absenta setei, desgust de grasimi, diaree urmata de 

constipatie, parazitoze intestinale – oxiuri mai ales 

- sindrom loco-motor: dureri dorsale, deformari ale coloanei vertebrale, diskinezii 

articulare, tulburari în metabolismul calcic si fosforic, carii dentare 

- piele marmorata, eruptii zemuinde sau pruriginoase 

Patologie: rujeola, pertussis, bronsite, pleurezie, eritem nodos, colibaciloza, gripe, 

rinofaringite, reumatism articular acut, adenopatii. Nebel il asemuia cu psora lui 

Hahnemann. 

Constitutia phosphorica reprezinta terenul favorabil 

CANCERINISM 

Este o stare de disfunctie care poate duce la degenerescenta oncogena. 


- depresie endogena, astenie psiho-fizica, slabire fara cauza 

- contrarietati familiale si griji profesionale 

- tulburari de somn 

49

Clinic: - neuro-endocrino-psihic: hipostenie, hipotimie, cancerofobie, algii centrale si 

periferice, diminuarea transpiratiei, hipotiroidie cu ten palid, umflarea pleoapelor, par rar 

si casant, frilozitate 

- digestiv: gura amara, desgust de carne, limba fisurata, buze livide si fisurate, greata 

matinala, ficat gros, sensibil, pete galben-brune în regiunea hepatica, constipatie cu 

hipotonie intestinala, hemoroizi, jena în hipocondrul stang 

- cardio-vascular: tulburari ale tensiunii arteriale 

- genito-urinar: lombalgii, oligurie 

- piele inchisa, flasca, puncte negre, comedoane, nevi rubinii, cheratoza, melanoza 

Etiologie: cauze endogene: disritmie neuro-endocrina, varsta, imbatranirea prematura 

cauze exogene: factori telurici si hidro-climatici 

factori ecotoxicologici si psiho-sociali 

alimentatie si igiena defectuoase 

raspunsuri imunitare anormale 

virusuri oncogene, infectii microbiene cronice 

NOSODE 

Psora: Psorinum 

Sicoza: Medorrhinum, Colibacilinum, Vaccinotoxinum, etc 

Luetism: Luesinum, Ethylicum, Absinthium 

Tuberculinism: Tuberculine : TK, TR, Marmorek, Spengler, Denys, Bacilinum, Aviar 

Cancerinism: Carcinosinum 

REMEDII MIASMATICE 

Psora: Sulphur, Calc. c , Lyc. , Hepar s., Graph , Carbo v., Sil., si altele 

Sicoza: Thuya, Natr. s., Caust., Staph., Lach., Dulc., Hydr. si altele 

Luetism : Merc., Aurum, Arg. nitr., Kali bich., Plat., Phyt., Nitri ac., Bar. c. si altele 

Tuberculinism : Natrum mur., Kali c., Phos., Puls., Ign., Apis, Stan., Ferr., Iod. si altele 

Cancerinism : Ars. alb., Carbo an., Conium, Bromium, Hydr., Kreos., Thuya si altele 

PROFILAXIE CONSTITUTIONALA 

Sulphuric 

- se combate plethora si supraincarcarea 

- va evita sedentaritatea si aerul inchis 

- se recomanda sporturile, chiar violente, competitiile, transpiratia 

- va evita excesele alimentare repetate 

- educatia: mai mult trebuie franat 

- profesional: profesiuni in care isi poate exercita dinamismul, responsabilitatea 

Carbonic 

- se combate limfatismul, obezitatea, scleroza 

- se evita sedentaritatea, climat uscat si cald 

- sporturi neviolente, evitarea competitiilor, masaj 

- alimentar: lupta cu atonia prin alimente gustoase, picante, restrictie de sare, grasimi 

- profesiuni subalterne, fara responsabilitate si fara rapiditate de executie 

Phosphoric 

- se combate hipersensibilitatea, demineralizarea, insuficienta hepatica 

50

- se evita eforturile mari, necesita repaos si calm 

- mare sau munte de mica altitudine 

- activitate in aer liber, fara expunere la soare 

- sporturi neviolente, fara competitie si transpiratie 

- alimentatie variata, bogata in materiale azotate si minerale 

- educatie: incurajat, calmat, tact in educatia sexuala 

- profesiuni ce necesita intuitie si imaginatie, activitati artistice 

Fluoric 

- se combate instabilitatea 

- necesita climat sedativ, munte, nu mare 

- alimentatie hipotoxica, cu masura 

- educatie: trebuie avut tot timpul sub control 

- profesiuni care sa nu necesite eforturi, animate si nesablonizate 

BIBLIOGRAFIE 



Encyclopedie Medico-Chirurgicale Editions Techniques Paris 

Hahnemann S. The chronic diseases 

Julian O. A. Abregee d`homeopathie Ed. Masson 1981 

Little D. Les miasmas Homeopathy on line 

Ortega P.S. Notes on the miasms or Hahnemann`s chronic diseases Ed. N.H.F. 1980 

Zissu R. Matiere Medicale homeopathique constitutionelle 

51

CONCEPTIA LUI RAJAN SANKARAN DESPRE BOALA, MIASME, REGNURI 

SI IMPORTANTA SENZATIEI IN HOMEOPATIE - Dr Doina Pavlovschi 

Rajan Sankaran a promovat Bombay Homoeopathic College in 1981. A fost asistent 

profesor la Homoeopathic Medical College in 1986, Medic de onoare al Spitalului 

Homeopatic din Mumbai din 1986. Autor de carti : “The spirit of Homoeopathy” 1991, 

“The substance of Homoeopathy” 1994, “The Elements of Homoeopathy” 1996, “The 

soul of remedies” 1997, “Provings” 1998, “The system of Homoeopathy” 2000, “An 

insight into Plants” vol. I si II 2002, “Sankaran’s schema” 2003 si “ The Sensation in 

Homoeopathy” 2004, “Sensation refined” 2007. A fost elevul tatalui sau, medic 

homeopat elev al lui Phatak si a altor mari homeopati. Sustine Seminarii in lumea 

intreaga, programate cu mult inainte. 

In homeopatie, ca si multi dintre noi, a dat si el peste multa confuzie si nesiguranta, s-a 

lovit si el de dilemele de care ne-am lovit si noi : un remediu sau mai multe remedii, 

potenta si ritmul de administrare, simptome mentale sau somatice, miasme sau nu. 

S-a adancit in studiu si experimente si a elaborat, in cel mai interesant mod de la 

Hahnemann incoace, conceptia sa despre boala, miasme, regnuri si importanta senzatiei 

in homeopatie. A fondat o noua metoda de preluarea cazului pentru identificarea mai 

rapida si mai exacta a remediului homeopatic similimum. 

BOALA 

In stress realitatea nu coincide cu perceptia ei interioara, este o falsa perceptie care, odata 

fixata, va face ca orice situatie noua sa fie perceputa la fel. 

Perceptia alterata = iluzia, nu apare din ratiune, nici din emotie, ci dintr-un plan 

profund, expresia unei experiente comune cu altceva neuman din natura, mineral, 

planta sau animal. 

Boala vine din aceasta dereglare profunda, este o stare similara cu ceva din natura 

exprimat in fiinta umana, este tulburarea fortei vitale, a energiei, exprimata in 

senzatia vitala. Tulburarea centrala determina tulburari mintale si generale care 

duc la simptome patologice locale. 

CELE 7 NIVELURI ALE TRAIRII 

1. Nume – specific unei persoane – diagnosticul. 

2. Fapte – specific unui grup de persoane – simptomele. 

3. Emotii – specifice omenirii 

4. Iluzii (Fantasme)– specifice regnului animal. 

5. Senzatii – fenomen terestru comun regnurilor animal, mineral, vegetal. 

6. Energia – este in tot universul. 

7. Nivelul 7 

Persoana este fixata predominant la un nivel in trairea sa, nu numai in boala, ci in toate si 

se exprima ca atare. Ex .: cutremur – 2 = de 8 grade la ora3, 3 = am fost teribil de speriat, 

4 = m-am simtit ca si cand lumea intreaga s-ar fi distrus, 5 = am fost zguduit cu totul, 6 = 

miscare, viteza, directie, culori, sunete, pattern energetic. 

Nivelul 7 este un “spatiu gol”, limitat in timp, inchide cercul celor 7 niveluri. Contine 

potentialul intregului univers, il experimentam cand suntem conceputi si la moarte. 

Din el se formeaza modelul energetic. 

52

Energia este imateriala. Somatizarea ei este Senzatia. Energia e universala. Un model 

energetic poate fi acelasi pentru un om, un animal, o planta sau un mineral. 

Modelul energetic tulburat este caracteristic a “ceva” din univers neuman = boala. 

Daca cele doua modele, uman si neuman, se armonizeaza intre ele, cat de cat, modelul 

neuman apare in hobiuri, interese si mai ales in vise. 

Senzatia vitala este expresia modelului energetic imprumutat din natura si se manifesta 

in tot : acuza principala, simptome caracteristice, hobiuri, interese, vise, gesturi ale 

mainilor, cuvinte, metafore, imagini, senzatii. In sanatate nu este sau poate fi temporara 

si adecvata intr-o actiune, nu este fixa.Patologic, in boala, este fixa, manifesta in tot. 

Iluzia este imaginea falsa prin care senzatia vitala este perceputa de minte in orice 

situatie, adevarata pentru ceva din alt regn. 

Emotiile decurg din iluzie. Sunt 3 de baza: furie, frica, suparare si opusele lor: calm, 

bucurie, siguranta. Emotia variaza dela om la om, e individualizata. 

Fapte – emotiile sunt baza faptelor, implica intelectul si gandirea. 

Nume – acumularea de fapte duce la identificarea, numirea obiectului. 

Energia vitala se reduce dela nivelul 6 la 1. Tulburarea energetica duce la 

tulburarea senzatiei vitale, care duce la iluzii, care duc la emotii, care duc la 

simptome patologice, care formeaza boala. O substanta din natura cu acelasi model 

energetic poate restaura sanatatea. In cursul consultatiei trebuie recunoscute toate 

nivelurile. Tinta este Senzatia vitala, nivel la care se poate identifica miasma strans 

legata de senzatie si de aici remediul similimum. 

MIASME 

Miasma este felul in care se percepe Senzatia vitala, se exprima in atitudine si grad 

de disperare, este perspectiva umana a acestei senzatii anormale. Senzatia vitala si 

miasma sunt 2 aspecte ale aceluiasi fenomen = boala. 

Senzatia e “CE” al cazului, miasma e “CUM” si “CAT” al cazului. 

1. Miasma acuta – Senzatia vitala e perceputa ca ceva brusc, temporar periculos pentru 

viata. Atitudinea e de panica, reflex instinctiv de lupta sau fuga, exista speranta, totusi. 

Cuvinte cheie: brusc, violent, panica, pericol, scapare, fara ajutor, teroare, frica, alarma. 

2. Psora – Senzatia vitala e permanenta, nesiguranta de a depasi, exista speranta. 

Atitudinea: efort, o lupta permanenta cu speranta succesului. 

Cuvinte cheie: lupta, efort, incredere, dificultate, speranta, anxietate. 

3. Sicoza – Senzatia e permanenta si fixa, dar nu distructiva, iremediabila, benigna. 

Atitudinea e de acceptare si evitare, mascare, acoperire. 

Cuvinte cheie: fix, acoperit, vinovat, ascuns, secret, evitat, acceptat. 

4. Luetism – Senzatia e perceputa profund, permanenta, distructiva si fatala, fara 

speranta si disperata, senzatia de izolare, ca nimeni nu-l poate ajuta, singur pe lume, 

Atitudinea e disperata 

Cuvinte cheie: distrus, devastate, fara speranta, imposibil, suicid, homicid, sfarsit. 

5. Miasma tifoida – intre miasma acuta si psora. Ceva subit, temporar si amenintator 

pentru viata, care cere mai mult de un raspuns instinctiv si care cere efort. 

Atitudinea: efort concentrat pe o scurta durata.Daca efortul dureaza apare colaps. 

Cuvant cheie: criza. 

6. Miasma malarica – intre miasma acuta si sicoza. Senzatia e de situatie fixa, 

permanenta, benigna cu atacuri intermitente, cu sentimentul de persecutat si impiedecat. 

53

Atitudinea: acceptare cu sentimentul ca e nenorocos, plangaret, nu e multa speranta, 

nefericit, teoretizeaza, fantazeaza. In acut poate fi un raspuns instinctiv. 

Cuvinte cheie: atacat, hartuit, torturat, persecutat, impiedecat, nenoroc. 

7. Miasma fungica ( Ringworm ) – intre psora si sicoza. Senzatia e permanenta si fixa, 

dar nu atat de iremediabila ca in sicoza. 

Atitudinea e de speranta si lupta, alternata cu acceptare, nesiguranta, slabiciune interna. 

Cuvinte cheie: incercare, efort, lupta, predare, acceptare. 

8. Cancerinism – intre fixitatea sicozei si distructia luetismului. Senzatia e profunda, 

haos scapat de sub control, dar nu e distrugere totala, mai e ceva speranta. 

Atitudinea: sfortare dincolo de puteri. 

Cuvinte cheie: control, perfect, asteptari, ordine, haos, efort, supraomenesc. 

9. Tuberculinism – intre sicoza si luetism. Senzatia e mai profunda si cu mai mare 

disperare decat in cancerinism – de opresiune, sufocare, capcana. 

Atitudinea: activitate febrila si nevoia de schimbare totala, foarte mica speranta, 

distrugerea pare iminenta, izolare asemanatoare cu cea din luetism. 

Cuvinte cheie: activitate, febril, schimbare, intens, libertate, opresiune, sufocare, capcana 

10. Miasma leprei – intre tuberculinism si luetism. Senzatia e de distrugere, disperare, 

lipsa sperantei, opresiune. 

Atitudinea e disperata, violenta ( sfasie, musca), fara speranta si cu sentiment de 

insingurare, izolare, a fost uitat de toti, mai ales de cei dragi, dezgust de sine, e murdar si 

blestemat. 

Cuvinte cheie: opresiune, fara speranta, sufocare, izolare, declasat, nenoroc, blestemat, 

repulsie, murdar, dezgust, mutilat, muscat, sfasiat, disperat, nesuferit, sadism. 

REGNURI 

REGNUL MINERAL – structura – senzatia de lipsa, pierdere in structura sau functie. 

Sunt punctuali, sistematizati, haine corecte cu modele simetrice, in dungi, culori potrivite. 

Scrisul e net, literele la rand. Vorbesc organizat, précis, sistematici in prezentare. 

Cronologici, minutiosi si precisi in descriere. Rol in mentinerea ordinei si structurii. 

Afectati de ruperea relatiilor, slujbei, pierderi financiare, esecuri. Fricile lor sunt axate pe 

relatii. Puternici, calculati, sistematici, conservatori. Au relatii cu persoane care le 

completeaza ce le lipseste lor sau la care ei completeaza. Vise axate pe structura si functie 

REGNUL VEGETAL – senzitivitate si reactivitate. Persoane emotive, imbraca 

modele florale, neregulate, scris neregulat, descriu starea lor dezorganizat, la intamplare, 

divagheaza, sensibili la socuri emotionale sau fizice. Vise variate. Interese: arta, muzica, 

natura, flori, verdeata. Fiecare familie de plante isi are specificitatea ei. 

REGNUL ANIMAL – supravietuire, competitie, victima-agresor. 

Personifica acuza: “ei ma enerveaza”, “ei mi-au facut”, “ei ma persecuta”, “ei ma 

lovesc”, “lovesc si eu inapoi”. Au nevoie sa atraga atentia. Imbraca haine in culori 

luminoase, desene rare. Vioi, expresivi, comunicativi, contacte umane. 

Fiecare regn are senzatia sa vitala, specifica pentru o substanta din natura. 

Mineral : “ce-mi lipseste”, Vegetal : “ce ma afecteaza”, Animal : “cine ma afecteaza”? 

CAZUL – metoda de preluare in 4 pasi : 

54

1. Acuza principala este amanuntita la toate nivelurile de perceptie pana cand senzatia 

vitala si miasma sunt clare. Acuza principala e o condensare a senzatiei vitale, este 

reprezentarea locala a tulburarii vitale care e recognoscibila in toata viata omului 

2. Se cerceteaza aria celor mai mici compensari : vise, hobi, copilaria, vocatia, interesele, 

pentru confirmarea senzatiei vitale si a miasmei. Senzatia vitala e pura aici. 

3. Alte arii importante in viata pacientului pentru confirmare. 

4. Se urmareste senzatia vitala in profunzime in descrierea pacientului pana la sursa 

remediului similimum. Gestica, daca exista, e intrebat CE arata cu ea, NU ce simte. 

Pacientul spune “cand” si “dece”, trebuie intrebat “CE se intampla exact ?” si “CE 

simte relativ la simptom ?” = Senzatia si “CUM simte?”= Miasma 

POSOLOGIE 

Nivelul 1 – diagnostic patologic – potente joase : 6 CH, 12 CH, LM 1 si 2 

Nivelul 2 – simptome locale, modalitati : 30 CH, LM 3 si 4 

Nivelul 3 – concomitente, efecte generale : 200 CH, LM 5 si 6 

Nivelul 4 – simptome neuro-endocrino-imune, dorinte, somn, modalitati generale : 

M, LM 7 si 8 

Nivelul 5 – senzatii generale : 10 M, LM 9 si 10 

Nivelul 6 – miscari generale, paternuri energetice – 50 M, LM 11 si 12 

Nivelul 7 – coma : CM, LM 13 si 14 

REGULI DE URMAT 

1. Nu se folosesc cuvinte nefolosite de pacient. Se repeta acelasi cuvant si se cere sa-l 

descrie mai departe sau sa spuna mai mult despre el sau ce simte si ce senzatie are. 

Focus pe Senzatia vitala, NU pe emotii. 

2. Se pune aceeasi intrebare in mai multe variante. 

3. Se incurajeaza pacientul 

4. Nu se pun intrebari directe, nu se intrerupe decat daca divagheaza. Nu se 

interpreteaza spusele pacientului. Nu se recurge la Repertoriu prea devreme. 

Senzatia vitala trebuie confirmata la toate nivelurile de perceptie 

5. Se mentine legatura cu acuza principala 

6. Nivelul 2 – Fapte – e foarte important – nivelul adevarului. 

7. Gestica e foarte importanta mai ales la Nivelul 2 Fapte si 5 Senzatia. 

Senzatia si actiunea sunt egale si opuse. 

La orice e spus de pacient opusul e tot atat de adevarat. 

Nu e nimeni si nimic in exterior decat el. 

Functionam in acord cu ce percepem, fiecare percepe doar la ce e senzitiv. 

Iti faci tie insuti ceeace vezi ca altii iti fac tie si faci altora sau lucrurilor ceeace ai 

dori sa-ti faci tie. 

Victima si agresor sunt doua fete ale aceleasi stari. 

Senzatia arata regnul, cum ii face fata pacientul arata miasma. 

BIBLIOGRAFIE : Sankaran R. - The sensation in homoeopathy - Homoeopathic 

Medical Publishers Mumbai 2004 

55

ACONITUM NAPELLUS - Dr Ioan Dumitrescu 

Planta Aconitum napelus creste in locuri mlastinaose, umede din zonele munctoase 

Europa de sud, Asia, Scandinavia, şi Asia Centrală.). Caracteristici. ─ planta Aconit 

creşte în umede şi acoperite părţi din aproape în fiecare ţară în nord de munte sau de 

mijloc din Europa, în Jura, Elveţia, Germania şi Suedia." . 

Este o planta otravitoare, toxica, avand un puternic efect sudorific . Ca medicament 

homeopatic actioneaza rapid in acut, dar are efect si in bolile cronice : febra, inflamatii, 

holera, orbire brusca, induratii ganglionare, hipertensiune arteriala , anxietate, frica de 

moarte, hemoragii, astm bronsic, paralizie faciala afrigore, dureri de cinti, retentie de 

urina, inflamatii ale ochilor, cefalee. 

Individul Aconit este un tip pletoric, energic, irascibil, par negru sau castaniu inchis . 

Util in inflamatii cauzate de ger, urmate de frisoane, febra . 

Hahnemann e primul care, facand proving, descrie caracteristicile mentale ale tipului 

Aconit: anxietate, agitatie, frica de moarte, estimarea datei mortii ( chiar ziua si ora ) . 

La tipul Aconit durerile sunt intolerabile, tip rupere, taiere insotite de neliniste, amorteala, 

furnicaturi, nu suporta sa fie atins, are agravare noaptea, la caldura si la frig . 

Cauzalitate. Frica, ger, caldura, interventii chirurgicale, stari socogene . 

Simptome psihice - Au fost prezentate mai sus . 

Simptome generale 

1. Dorinta de bere, vin, bauturi amare 

2. Dureri reumatismale insuportabile insotite de sete si roseata obrajilor agravate noaptea 

3. Atac cataleptic cu incletstare dinti, tetanus, smucituri 

Simptome fizice 

Cap - 1. Vertij, insotit de greata, varsaturi, tremor, slabiciune 2. Cefalee 

3. Vedere tulbure 4. Congestie cerebrala 

Ochi - 1. Ochi rosii, inflamati 2. Dureri oculare tiparsura 3. Lacrimare 

4. Fotofobie 5. Vedere tulbure 

Urechi - 1. Zgomote in ureche tip zumzet, duduit 2. Nu suporta zgomotele 

3. Furnicaturi in urechi 

Nas - 1. Epistaxis 2. Sensibilitate excesiva la mirosuri 3. Stranut insotit de coriza 

Fata - 1. Fata rosie, umflata, fierbinte 2. Transpiratie a fetei 3. Durere de trigemen 

4. Buze uscate, ca si cum ar fi prajite 5. Trismus 6. Dureri la nivelul fetei tip arsura, 

tragere, insotite de furnicaturi 

Dinti - 1. Dureri lancinante insotite de conngestie, senz. de caldura a fetei si fata rosie . 

Gura - 1. Senz de arsua, uscaciune sau uscaciune a gurii 2. Limba alba 3. Limba 

amortita 4. Limba paralizata 5. Vorbire tremurata si balbaiata 6. Trismus cu salivatie 

Gat - 1. Inflamatie gatului ( palat, amigdale ) insotita de febra, durere tip rasura 

2. Senz de rasura, amorteala in gat 3. Deglutitie dificila 4. Raguseala 

Stomac - 1. Eructatii 2. Greata 3. Vomismente: sange, mucus, bila, paraziti 

4. Durere de stomac dupa ce mananca sau bea 5. Meteorism 6. Senzatie de greutate ca o 

piatra in epigastru 7. Apetit: a. Anorexie b. Gust amar sau putred pentru toate tipurile de 

alimente si lichide c. Sete excesiva d. Foame excesiva 

Abdomen - 1. Senzatie de tensiune si presiune in hipocondru 2. Durere in regiunea 

hepatica 3. Icter al nou nascutului 4. Abdomen dureros la atingere 5. Borborisme 

56

Scaun si anus - 1. Scaune frecvente si moi, scaune cu aspect de spanac 2. Scaune cu 

tenesme 3. Scaune albe 4. Scaune de tip holeriform cu colaps, senz de anxietate, 

6. Scaune involuntare 6. Paralizia anusului 7. Greata si transpiratie, dupa ce pierde 

scaunul 8. Hemoroizi sangeranzi 9. Diaree insotita de colica si emisie abundenta de urina 

Renal - 1. Suprimarea filtratului urinar, cu presiune in vezica urinara 2. Nevoie de 

urinare 3. Enurezis cu sete 4. Sange in sedimentul urinar 

Genital barbat - 1. Apetit sexual crescut sau diminuat 2. Dureri testiculare 

3. Orhita, gonoree stadiul I 4. Senzatie de intepatura in gland cand urineaza 

Genital femeie - 1. Cicluri abundente, prelungite. 2. Supresie a ciclului 

3. Peritonita puerperala 4. Ovarita 5. Dismenoree 6. Hemoragie uterina 

7. Leucoree galbuie 8. Galactoree 

Respirator - 1. Senz de sufocare 2. Senz de amorteala in trahee 3. Paralizie epiglota 

4. Tuse constanta cu senz de gadilatura in laringe 5. Inflamatie laringeana si bronsica 

6. Tuse uscata agravata noaptea 7. Tuse convulsive cu sufocare si constrictie laringeeana 

8. Angina pultacee cu tuse uscata si respiratie rapida 9. Tuse agravata dupa ce mananca, 

bea, fum de tigara, enervare, caldura, vant rece, caldura, mersul pe jos, pozitia verticala, 

aer liber si vorbind . 

Torace - 1. Respiratie scurta, in special in timpul somunului 2. Respiratie dureroasa, 

anxioasa 3. Respiratie lenta in timpul somnului 4. Respiratie fierbinte 5. Respiratie 

dificila 6. Astm bronsic 7. Atac de sufocare cu anxietate 8. Senz de greutate si 

opresiune toracica 9. Pleurizie si pneumonie cu febra, sete, tuse uscata, excitabilitate 

nervoasa, simptome ameliorate cand sta intins pe spate . 

Cord - 1. Palpitatii insotite de anxietate si senz de caldura, mai ales in fata 

2. Durere cord cand urca scarile 3. Cardita 4. Senz de slabiciune cardiaca 

5. Puls puternic insotit de anxietate 

Extremitati - 1. Durere si slabiciune in brate 2. Amorteala in degete si in bratul stang 3. 

Slabiciune paralitica a bratelor 4. Maini umflare 5. Maini reci 

6. Furnicaturi in degete, in special cand scrie 7. Degete senz de paralizie 

8. Sold durere acuta 9. Genunchi inflamatie 10. Senz de greutate in picioare 11. Senz de 

rigiditate in picioare cand se deplaseaza 12. Senz de furnicaturi ce merg de la talpi spre 

coapse. 13. Senzatie de frig si stagnare a sangelui in toate membrele . 

Piele - 1. Senz de gadilatura in piele cu descuamare 2. Piele uscata, galbena 

Somn - 1. Mare dorinta de somn, in special dupa micul dejun 2. Insomnie de la anxietate 

3. Vise anxioase 

Febra - 1. Sete extrema, febra la inceputul bolii 2. caldura in cap si fata 

3. Frisoane, crampe in gambe, senz de caldura la fata, puls tare si rapid 

Indicatii clinice: Amaurosis. Apoplexie. Astm bronşic. Orbire brusc. Bronşită. 

Catalepsie. Cateter febră. Holeră.. Convulsii. Tuse. Crup. Cystitis. Diaree. Hidropizie. 

Dizenterie. Dysmenorrhoea. Enterită. Eritem nodosum. Frica, efectele. Febră. Sperietură. 

Glande umflate. Glossitis. Gonoree. Hemoragii. Haemorrhoids; Dureri de cap., Boala lui 

Hodgkin. Hyperpyrexia. Gripa. Icter. Alăptarea. Laringită. Lumbago. Plămâni afectiuni. 

Pojar. Meningită. Miliaria. Avort. Oreion. Mialgie. Mielită. Nefrită. Nevralgie. 

Amorţeală. Paralizie. Peritonită. Pleurezie. Pleurodynia, pneumonie. Sarcina. Puerperal 

febră. Purpură. Gâlci. Intermitent febră. Roseola. Scarlatină. Testicule, de afectiuni. 

Tetany. Urina, suprimarea. Uter, prolapsus a. Vaccinarea, efectele. Vertij. 

57

DULCAMARA - Dr Ioan Dumitrescu 

Caracteristici 

Este un remediu contra frigului si umezelii. Cum ar fi o paralizie declansata in frig umed . 

Indivizi flegmatici, pacienti agitati, iritabili sensibili la frig umed. Paralizii 

produse/agravate de frig umed. Paralizia vezicii urinare, a corzilor vocale. Eruptii umede, 

herpetice, furfuracee, urticarie, etc . 

Modalitati - agravare noaptea, de repaus si ameliorare de miscare. 

Cauze: frig umezeala, baie in apa rece, accidente. 

Simptome psihice 

Tipul Dulcamara este nerabdator, nelinistit, agitat. Are inclinatia de admonesta fara sa fie 

jignit. 


Dureri reumatice Slabiciune si durere a intregului organism Oboseala mare 


Cap - Vertigo Frunte durere arsura Cefalee cu plictiseala Cruste groase pe scalp Durere 

exploziva 

Ochi - Durere de ochi Inflamatii ale ochilor prin expunere la frig Ptoza palpebrala 

Vedere confuza, ca prin tifon Stelute in fata ochilor 

Urechi - Durere de urechi 

Nas - Epistaxis Coriza uscata 

Fata - Galbejita Negi pe fata Cruste umede pe obraji Paralizie maxilar inferior 

Miscari convulsive buze 

Gura - Salivatie Uscaciune a limbii Paralizie a limbii, vorbire dificila dupa expunere la 

frig 

Gat - Durere în gât, Senz de arsura caldura la nivelul omusorului Saliva multa in gat 

Stomac - Apetit alimentar: 1. Apetit bun 2. Gust de sapun, gust amar in gura 

3. Sete de bauturi reci cu limba uscata 4. Foame dupa febra 5. Vomita mucus dimineata 

Crampe contractie in stomac Balonare abdominala Senz de gol in stomac Durere arsura 

Abdomen - Durere in reg ombilicala Durere prin expunere la frig Inflamatie ganglioni 

inghinali 

Rect - si scaune - Constipatie cu scaune uscate Diaree, scaune verzui, cu mucus si sange 

Prolaps de anus si rect Diaree vara 

Renal - Retentie de urina Urina miros fetid Urinare dureroasa Stricturi uretrale 

Urinare picatura cu picatura Urina tulbure 

Genital barbat - Negi pe org sexuale 

Genital femeie - Ciclu menstrual intarziat, abundent Amenoree indusa de frig 

Torace - Bronsite, raguseala, mucus mult, tuse, expectoratie ca urmare a expunerii la frig 

Tuse expectoratie mucus si sange Opresiune puternica Paralizie diafragm 

Palpitatii puternice, vizibile, agravate noaptea Ceafa, spate Rigiditate a cefei de la o 

expunsere la frig 

Spate - Dureri de spate tip junghi, ce se extind la membre Induratie a gg ceafa Dureri in 

reg lombara 

Extremitati - Paralizie cu senz de frig, ca si cum ar avea gheata in membre Negi pe 

maini si genunchi Durere cu carácter paralitic Palme transpirate Picioare umflate 

Parestezii Erizipel 

58

Piele - Edeme membre, fata Veruci pe tot corpul, Eruptii cu pustule si mancarime 

Eruptii rosii ca si cum ar fi fost muscat de purici 

Somn - Somnolenta ziua Insomnie din cauza ca nu poate sta mult timp in aceasi pozitie 

Febra - Frison seara Febra cu frison si cefalee Febra cu delir si sete Transpiratie fetida 

noaptea 

Indicatii clinice – Adenite, angina, afonie, rinita alergica, herpes, gripa, veruci, cefalee, 

lumbago, nevralgii, paralizii, scarlatina, reumatism, etc 

59

COCCULUS, TABACUM, PETROLEUM - Dr Doina Pavlovschi 

COCCULUS - Dr Doina Pavlovschi 

Planta din familia Menispermacee – Anamirta cocculus, o liana mare. Habitat originar : 

India, Sri Lanka.. 

Actiune: simpaticotonie – tulburari motorii, senzitive si senzoriale 

Caracteristici - slabiciune extrema, epuizare nervoasa cu lentoare in perceptii 

- senzatia de gol undeva in corp 

- parestezii, tremuraturi, spasme, convulsii 

- vertij, greata, varsaturi 

- moartea e privita cu indiferenta 

Modalitati 

Agravare : la miscare, la secuse, in mijloace de transport, la aer, la lipsa de somn, la 

emotie, mancand, band, la cafea, la fum de tigara, la menstra 

Ameliorare : asezat sau culcat in spatiu inchis. 


- lentoare mintala, dificultate de concentrare, de intelegere si de raspuns 

- iluzia ca timpul trece prea repede ( invers Arg. nitr.) 

- iritabil, intolerant la zgomot, secuse, miscare, contradictie 

- anxietate 


- slabiciune mare 

- senzatia de gol undeva in corp 

- contracturi musculare - spasme, convulsii 

- insomnie anxioasa 

- transpiratii reci 

- agravare la miscare, mai ales mijloace de transport 

- ameliorat asezat sau culcat 

Simptome locale 

- vertij cu greata si varsaturi in mijloace de transport,ca intoxicat 

- greata cu salivatie mare, sete intensa cu refuzul bauturilor, inapetenta cu refuzul 

alimentelor, varsaturi aproape incoercibile, cefalee insotitoare 

- cefalee occipitala sau frontala, mai ales partea stanga 

- menstre in avans, abundente, cu cheaguri, astenie mare 

Indicatii clinice 

- rau de transport – masina, tren, vapor, avion 

- rau de sarcina cu greata, varsaturi 

- fatigabilitate iritabila cu hipersensitivitate 

- unele pareze, paraliziii 

Comparatii 

Raul de transport: Petroleum, Tabacum, Theridion (> mancand,band,< inchizand ochii) 

Anxietate: Aconitum, Arsenicum album, Gelsemium, Lachesis (matinala) 

Tremuraturi, pareze: Gelsemium, Causticum 

Repertoriul Synthesis 7 

60

Mind – dullnesas – gr. 2, pag. 95 

“ - prostration of mind – gr. 2, pag.175 

“ - concentration, difficult – gr. 2, pag.36 

“ - delusions, time, earlier – gr. 2, pag. 84 

“ - irritability – gr. 2, pag. 141 

“ - anxiety – gr. 2, pag.14 

Genarals – weakness – gr. 2, pag.1702 

“ - lying, bed in, amel – gr.3, pag. 1634 

“ - motion, agg. – gr. 3, pag. 1638 

“ - emptiness, sensation of – gr. 3, pag.1595 

“ - constriction – gr. 3, pag.1579 

Sleep – sleeplessness, anxiety from – gr.3, pag. 1436 

Perspiration – cold – gr. 3, pag. 1513 

Vertigo – gr. 3, pag. 235, accompanied by,head, pain – gr 2, pag. 236 

“ - intoxicated, as if – gr. 3,pag. 239 

Stomach – nausea – gr. 3,pag. 678, vomiting – gr.2, pag. 707 

Head – pain – gr. 3, pag. 275 

Female genitalia – menses, copious – gr. 3, pag. 924, frequent, too – gr. 3, pag. 925, 

clotted – gr. 2, pag 923 

Bibliografie 

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi 

Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris 

Synthesis 7 

TABACUM - Dr Doina Pavlovschi 

Planta din familia Solanee – Nicotiana tabacum. Habitat originar Europa, America. 

Actiune: vagotonie - prostratie cu ameteala, greata, varsaturi, frig de gheata in corp, 

transpiratii reci. 

Modalitati 

Agravare: la cea mai mica miscare, in masina, vapor sau alt mijloc de transport, 

deschizand ochii. 

Ameliorare: la aer, descoperindu-si abdomenul, inchizand ochii 


- prostratie cu nevoia de a schimba necontenit locul (Ars.) si tremuraturi 

- disperat, nemultumit de el, iritabil, nu-si poate concentra gandurile 

- vertij cu paloare mortala a fetei si transpiratii reci, agravat la miscare si deschiderea 

ochilor, ameliorat la aer si prin varsatura 


- senzatia de lesin iminent 

- slabiciune 

- tremuraturi 

- desvelirea amelioreaza 

- transpiratii reci 


61

- cefalee intensa cu greata, varsaturi, racirea pielei, transpiratii reci si vascoase 

- salivatie, gura plina cu mucozitati albicioase si aderente 

- greata cu paloarea fetei si transpiratii reci 

- senzatie de frig in abdomen ameliorat desvelindu-si abdomenul 

- constipatie cu atonie intestinala si spasm al sfincterelor 

- diaree brusca, galbuie, verzuie, presanta, cu greata, varsaturi, transpiratii reci 

- palpitatii violente agravate culcat pe stanga si noaptea, ameliorat culcat pe dreapta. 

- puls neregulat, slab 

- extremitati reci cu transpiratii reci si vascoase. 


Rau de miscare (Cocculus, Petroleum, Bryonia, Ipeca). Dilutie 7-9 CH cu o ora inaintea 

calatoriei si imediat ce apare greata. 

Varsaturi de sarcina. Dilutie 7 -9 CH dupa fiecare varsatura 

Vertij ASC. Dilutie 9 CH 

Intoxicatie tabacica. Dilutie 9-15-30 CH 

Relatii 

Rau de transport: Cocculus, Petroleum, Theridion, Bryonia 

Tulburarile cardiovasculare: Spigelia 

Senzatia de frig in abdomen: Colchicum, Elaps, Lachesis 


Mind – prostration - gr. 1, pag. 175 

“ - concentration – gr. 2, pag. 36 

“ - dullness – gr. 2, pag. 95 

“ - despair – gr. 1, pag. 90 

Head – pain, accompanied, nausea – gr.2, vomiting – gr.1, pag. 278 

Vertigo – gr. 3, pag. 235 

“ - accompanied by, head, pain – gr. 2, pag. 236 

Generals – faintness – gr.2, pag. 1596 

“ - weakness – gr.3, pag. 1702 

“ - trembling – gr. 2, pag. 1692 

“ - uncovering, amel. – gr.2, pag. 1696 

Perspiration – cold – gr.2, pag.1514 

Mouth – salivation – gr. 2, pag. 586 

Stomach - nausea – gr. 3, pag. 678 

“ - vomiting – gr 3, pag. 707 

Abdomen – coldness – gr. 2, pag., 718 

Rectum – constipation – gr. 2, pag. 790, spasms – gr 2, pag 817 

“ - diarrhea – alternating with, constipation – gr. 2, pag. 794 

Chest – palpitation – gr. 3, pag. 1080 

Extremities – coldness – gr. 2, pag. 1164 

Bibliografie 


Synthesis 7 

62

PETROLEUM – Dr Doina Pavlovschi 

Petrol. 

Actiune: vagotonie - eruptii cutanate cronice cu vezicule, cruste, fisuri sau ulceratii 

- iritatii catarale cronice ale mucoaselor) cu tendinta la ulceratii ( stomac, intestin) sau 

fistule (ochi) si secretii purulente, groase ( conjunctive oculare, uretra, vagin) 

- vertij insotit de greata 

Modalitati 

Agravare: iarna, in mijloace de transport, inainte si in timpul furtunei, la emotie 

Ameliorare : la cald, in repaos 

Tip: psoro-tuberculinic cu emonctorii insuficiente, elimina toxine prin piele si mucoase, 

fata palida, piele uscata, rugoasa si fisurata. 


- vertij insotit de greata in mijloace de transport 

- anxietate melancolica 

- confuzie mintala, se pierde in strazi cunoscute 

- iritabil violent 

- deficit de memorie - idei delirante: i se pare ca e alta persoana este cu el in pat, ca este 

dublu, ca are un membru dublu, halucinatii vizuale, impulsuri ucigase 


- slabiciune cu greata si alte tulburari in mijloace de transport 

- lesinuri, convulsii epileptice 

- slabiciune mare dupa mic efort 

- agravare la furtuna, iarna 

- friguros care raceste usor 

- aversiune pentru carne, grasimi si varza – diaree 

- sete mare, mai ales de bere (Kali bi), foame noaptea (Psor., Lyc., Phos) 


- piele cu pete galbene sau maronii, uscata, pruriginoasa, cu eruptii cronice cu vezicule, 

cruste, fisuri sau ulceratii, furunculi, veruci, duriloame - iritatii vaginale, anale, perineale, 

scrotale 

- cefalee occipitala cu senzatia de greutate, greata si ameteala 

- prurit al pleoapelor, fisuri la unghiul pleoapelor 

- acufene: apa care curge, vant, hipoacuzie 

- greata cu varsaturi in mijloace de transport 

- diaree numai ziua cu scaune apoase, sanguinolente, abundente, expulzate in jet 

- hemoroizi pruriginosi si arzatori 

- organe genitale umede permanent, cu transpiratii mirositoare si eruptii 


Rau de transport, vertij, greata, varsaturi, cefalee 

Eruptii cutanate,eczema, fisuri, psoriazis, furunculoza. 

Dispepsie, ulcer gastro-intestinal, diaree. 

Blefaro-conjunctivite cronice, fistule lacrimale 

Relatii 

Rau de transport: Cocculus, Tabacum, Theridion, Bryonia 

Piele: Alumina, Graphites, Thuya (eruptii umede genitale), Sulphur, Psorinum 

63

Diaree: Aloe 

Remediu posibil complementar: Sepia 


Mind – anxiety – gr. 2, pag. 14 

“ - confusion – gr.3, pag. 38, loses his way in well-known streets – gr.3 pag. 40 

“ - irritability – gr. 3, pag. 141, violent – gr.2, pag. 226 

“ - memory, weakness of - gr. 2, pag. 158 

“ - delusions, people, beside him – gr.1, pag. 75 

“ - “ , double, being – gr. 2, pag. 60 

“ - kill, desire to – gr. 2, pag. 147 

Generals – weakness –gr. 2, pag. 1702 

“ - faintness – gr.2, pag. 1596 

“ - convulsions, epileptic – gr 1, pag. 1582 

“ - seasons, winter in, agg – gr.3, pag. 1676 

Skin – eruptions gr. 3, bleeding – gr.2, pag. 1527, boils – gr. 3, pag. 1528, crusty – gr.3, 

pag. 1529, cracks – gr.3, pag. 1524 

Head – pain, occiput – gr. 3, pag. 303 

Eye – inflammation – gr. 2, pag. 385, itching – gr. 2, pag. 387 

Stomach – nausea- gr. 2, pag.678 

Rectum – diarrhea – gr. 2, pag.793 

“ - hemorrhoids – gr.2, pag. 804 

Bibliografie 

Clarke J.H. a dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi 

Synthesis 7 

64

GRUPUL FERRUM - Dr. Silvia Nedelcu 

Fierul este larg răspândit în natură – în plante şi animale, este al 4-lea element ca 

importanţă în scoarţa terestră. Ca medicament, este folosit încă din antichitate – în 

medicina ayurvedică dar şi de către medicii greci - pentru tratarea stărilor de slăbiciune. 

FERRUM METALLICUM 

Acţiune: - afectează sângele, splina, digestia, mucoasele, deltoidul stâng, nervii. 

Biotip: persoane tinere, robuste, anemice, care deşi par puternice, prezintă o slabiciune 

marcată 

Modalitati 

Agravat: noaptea – miezul nopţii; emoţii; efort fizic intens ; repaus prelungit; 

postprandial sau dacă nu mănâncă; după ce bea; pierdere de fluide vitale – hemoragii, 

transpiraţie; căldură sau frig; ridicând braţele; în timpul menstrei sau din cauza supresiei 

acesteia; la menopauza 

Ameliorat: mişcare uşoară, plimbare; sângerare minimă; stând aplecat, sprijinit; 

presiune; după defecaţie. 

Periodicitate: la 2 zile; 2 sau 3 săpt. 


In general sunt persoane rezervate, evitând compania celorlalţi. 

Sunt serioşi, responsablili, muncitori şi preocupaţi de probleme materiale, de afaceri. 

Au o voinţă puternică şi dacă sunt convinşi că au dreptate, pot fi de neclintit ( există şi 

expresii de tipul ‘voinţă de fier ‘ ş.a.) -- încăpăţânare. 

Nu suportă să fie contrazişi; acest lucru sau zgomotele pot declanşa accese de mânie. 

Au o sensibilitate excesivă la zgomote, în special la foşnetul hârtiei. 

Pot fi dominatori, dictatoriali. 

Trec uşor de la o stare de spirit la alta, râd sau plâng exagerat (weeping immoderately – 

rem. unic); depresie în timpul menstrei; anxietate şi sentimente de vinovăţie (as if guilty) 

Frici: agorafobie, claustrofobie, să traverseze un pod (9 rem.), de zgomote, să meargă cu 

trenul (3 rem), să nu i se întâmple ceva neplăcut, de ghinion, seara ( 2 rem: ferr, nat-m.). 


Valuri de căldură: la eforturi minime ; premenstrual; la menopauză. 

Obezitate - inclusiv la copii. 

Slăbiciune (care frecvent contrastează cu aspectul său – robust, roşu în obraji etc.) 

Alimentar: agr: grăsimi (inclusiv unt); băuturi reci; ouă; carne; alcool, bere; alim. acre 

amel: mâncare rece; lapte; ceai; vin; 

dorinţă de: mâncare fierbinte; pâine, pâine cu unt; dulciuri; roşii; lucruri nedigerabile 


Cap 

Vertij: când se ridică; după bere; când traversează un pod îngust, dacă priveşte o apă 

curgătoare. 

Cefalee continuă, supărătoare; pulsatilă; periodică (la 14 zile); debutează temporal şi se 

extinde occipital; durere deasupra ochiului stg. 

Exoftalmie în Graves-Basedow după supresia menstruaţiei (2 rem.: Ferr., ferr-i.) 

65

Epistaxis: la copii sau la pubertate; alternează cu hemoptizie; în timpul cefaleei; după un 

bufeu; în timpul, în locul sau după supresia menstruaţiei. 

Faţa cu obrajii roşii şi mucoase palide. 

Dureri de dinţi amel. de apă rece ca gheaţa. 

Senzaţie de gust de sânge sau de ouă stricate. 

Gat 

Senzaţie de corp străin, de nod -ag. când înghite în sec. 

Guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei. 

Gastro-intestinal 

Apetit excesiv, inapetenţă sau ambele, alternând. 

Greaţă, vărsături sau regurgitaţii în timp ce mănâncă sau imediat postprandial; ag. după 

12 p.m.; în timpul sarcinii. 

Dureri abdominale ag. de mişcare. 

Diaree fără dureri, în timp ce mănâncă sau imediat după; noaptea. 

Scaun tare, dificil de evacuat, cu tenesme, urmat de dureri de spate; prolaps rectal. 

Prurit anal in ascaridioză. 

Uro-genital 

Incontinenţă urinară exclusiv în timpul zilei, după ortostatism prelungit sau în timpul 

mersului; enurezis nocturn. 

Metroragie şi valuri de căldură - în special la faţă. 

Prolaps vaginal. 

Respirator 

Disfonie sau voce schimbătoare. 

Tuse uscată, ag. de mişcare, amel. în decubit sau mergând lent. 

Dispnee amel. când se plimbă încet. 

Hemoptizie; în timpul lactaţiei (2 rem.: chin., Ferr.), sau după masturbare (r. unic) 

Cardiovascular 

Palpitaţii ag. de mişcare, după pierdere de fluide; masturbare; în timpul defecaţiei ; la 

menopauză; noaptea în pat; amel. când se plimbă încet. 

Spate si extremitati 

Adenopatie occipitală (Bar-c) 

Dureri cervicale sau lombare amel. când se plimbă încet. 

Dureri articulare şi periarticulare in special la nivelul membrelor superioare – umăr stg. 

Talalgii ag. în decubit dorsal. 

Dilataţii varicoase la nivelul membrelor inferioare ag. în timpul sarcinii. 

Somn 

Poziţie – numai pe spate (4 rem.) sau imposibil pe spate (14 rem.) 

Vise: bătălii, războaie; rude sau prieteni decedaţi sau nemaiîntâlniţi de demult; de cădere. 

Febra, frison 

Frison violent cu faţa roşie şi sete (Ferr., Ign) 

Capul şi faţa fierbinţi, extremităţi reci, transpiraţie rece, debilitantă; pătează galben, roşu. 

Remedii complementare: China 

Comparaţii: 

Pulsatilla: obezitate, se înroşeşte uşor, amel. de plimbare în ritm lent, ag. de căldură, 

plânge uşor, ag. la traversarea unui pod îngust, ag. de ouă, îi place pâine cu unt ; 

66

Lycopodium : dominator, nu suportă să fie contrazis, iritabilitate din cauza zgomotelor, 

tulburări digestive, flatulenţă, dureri în umărul dr., dorinţă pentru alimente fierbinţi etc. ; 

Ignatia : manifestări de tip isteric, dispoziţie schimbătoare, râde sau plânge exagerat, 

senzaţie de nod în gât, frison cu faţa roşie şi sete, îi plac roşiile crude etc ; 

Natrum muriaticum ; rezervat, aversiune pentru companie şi ag. de consolare, cefalee, ag. 

de grăsimi, piele lucioasă (waxy), copilul învaţă să meargă târziu (Calc) etc 

Nucleul (Vermeulen): 

intoleranţă, iritabilitate din cauza zgomotelor, a contrazicerii; 

discordanţă între aspectul fizic şi starea de slăbiciune; 

valuri de căldură şi/sau roşeaţă la o persoană în general friguroasă; 

mişcarea lentă amel.; 

alimente: roşii, grăsimi, ouă, acide. 

FERRUM PHOSPHORICUM 

Este un remediu excelent pentru inflamaţii acute- în special ale aparatului respirator , la 

debut. Simptomele nu sunt însă foarte clare – pacientul poate avea febră înaltă fără alte 

manifestări, iar remediul este dificil de recunoscut ( uneori creşterea temperaturii poate 

să fie moderată, fiind însoţită de o stare de disconfort sau de o modificare a dispoziţiei şi 

după 1-2 zile apar celelalte simptome) 

Modalitati 

agravare : la 4-6 a.m; de efort; 

ameliorare: mişcare lentă, aplicaţii reci; 

lateralitate drp (pneumonie, umăr) (mai accentuată decât la Ferr) 


febră înaltă; 

hemoragii cu sânge roşu aprins (Ferr., Ip., Mill., Phos); 

slăbiciune, anemie; 

constituţional, ca aspect este mai degrabă zvelt, subţire; 

dorinţe alimentare: băuturi reci, bere, alimente acre. 


Cap 

cefalee amel. de aplicaţii reci; după micţiune (Gels.); ag. în timpul febrei; 

dureri oculare amel. după micţiune (Gels.); fotofobie în timpul febrei; 

otită medie, hipoacuzie după răceală; 

epistaxis, în special la copii (Ferr.); 

faţa roşie sau paloare cu pete roşii, bine delimitate; 

nevralgie facială amel. de aplicaţii reci sau după micţiune; ag. de mişcări ale capului; 

dureri dentare amel. de apă rece. 

Gat 

faringită, amigdalită cu amigdale tumefiate şi roşii; 

postoperator, după intervenţii ORL, pentru controlul hemoragiei şi al durerii; 


vărsături imediat după ce mănâncă; hematemeză cu sânge roşu aprins. 

Respirator 

67

tuse uscată, supărătoare, ag. de cea mai mică atingere a gâtului (Lach); 

expectoraţie cu striuri sangvinolente sau hemoptizie cu sânge roşu aprins; 

pneumonie – în special pe partea dreaptă ( Bry, Lyc), la copii. 

Extremitati 

dureri în umărul drept, amel de mişcări lente 

Comparaţii: Acon., Bell., Gels., Ferr., Lyc., Phos. 

In bolile acute, debutul este mai lent la Ferr-p decât la Acon. şi Bell. ( care au şi 

simptome foarte clare şi intense); la Gels. starea de moleşeală, de slăbiciune este mult 

mai pronunţată. 

FERRUM ACETICUM 

util după creştere rapidă în înălţime la copii, urmată de slăbiciune; 

în cazuri de TBC pulmonar, hemoptizie, expectoraţie abundentă, purulentă verzuie; astm 

bronşic; 

epistaxis; dureri în umărul drept; vărsături postprandial. 

FERRUM ARSENICOSUM – preia câteva din simptomele lui Arsenicum şi Ferrum: 

tipicar, anxios, neliniştit, ag. noaptea, sensibil la zgomote; 

friguros şi ag. de frig; amel. de mişcare lentă; 

sete intensă; fără sete în timpul febrei; transpiraţii care pătează galben; ag.; leucoree 

excoriantă; 

cefalee pulsatilă înaintea şi în timpul menstruaţiei; diaree ag. după miezul nopţii şi după 

băuturi reci; hepatosplenomegalie şi febră. 

FERRUM BROMATUM s-a dovedit eficient în cazuri de spermatoree cu anemie şi 

depresie. 

In urma unui proving ( Dr. Sarah N. Smith) s-au obţinut următoarele simptome: senzaţia 

de moarte iminentă, senzaţie foarte intensă de amorţeală la nivelul scalpului, leucoree 

excoriantă şi senzaţie de greutate intrauterină. 

FERRUM CYANATUM 

iritabilitate, hipersensibilitate; slăbiciune; epilepsie; dureri epigastrice cu greaţă şi 

flatulenţă; 

constipaţie alternând cu diaree 

FERRUM IODATUM 

GENERALITATI : călduros, ag. de căldură, tutun, vin; amel. de aer rece; 

dorinţă pentru peşte sărat ( 4 rem., grd. 1), sardele (3 rem., grd 2); slăbiciune 

GÂT: guşă exoftalmică după supresia menstruaţiei ( Ferr); 

GASTROINTESTINAL : distensie abdominală, eructaţii, flatulenţă, diaree. 

EXTREMITATI : picioare fierbinţi, şi le dezveleşte. 

Comparaţii: Ferr., Puls., Sulph. 

FERRUM MURIATICUM 

Psihic: optimism; locvacitate; depresie; anxietate. 

GENERALITATI : lateralitate dreaptă, ag. de ouă. 

68

CAP: nevralgie facială dr.; faţa roşie sau palidă, cu pete roşii. 

GASTROINTESTINAL: eructaţii ag. după grăsimi; vărsături după ouă. 

GENITOURINAR: spermatoree; dispareunie, vaginism. 

RESPIRATOR: tuse amel. după ce mănâncă ( Spong.) 

EXTREMITATI: dureri în umărul drept ag de mişcare, noaptea; probleme care apar după 

traumatisme ale umărului. 

FERRUM PICRICUM 

cefalee în vertex ag. de efort mental, zgomote; 

surditate după extragerea molarilor de minte; hipoacuzie şi gută; 

afonie după efort vocal; 

hipertrofie de prostată la vârstnici. 

FERRUM SULPHURICUM (~ Ferr. + Sulph.) 

călduros, ag. de căldură, amel. de rece; 

dureri dentare amel. de apă rece; concomitent cu menoragie; 

greaţă, eructaţii, regurgitaţii, vărsături, diaree; 

parazitoze intestinale (grd. 2 / 65 rem.) 

Bibliografie: 

Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; 

Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; 

Phatak S.R., Materia Medica of Homeopathic Medicines; 

Shah Rajesh, My Experiences with Ferrum Metallicum 

Vermeulen F.R, Concordant Materia Medica; 

Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; 

69

CONIUM MACULATUM - Dr.Ioana Ionescu 

Familia Umbeliferae - denumire populara - cucuta sau bucinis 

Toxicologie: “ cunoscuta” inca din antichitate (condamnatii la moarte, in special in 

Grecia); se pastreaza descrierea facuta de Platon, in relatarea despre executarea lui 

Socrate. Actiunea toxica se datoreste alcaloizilor (conina, coniceina, conhidrina) 

Substanta produce paralizie ascendenta, avand ca rezultat final moartea prin paralizia 

musculaturii respiratorii, ceea ce aminteste de simptomele descrise la provinguri, cum ar 

fi mersul dificil, pierderea brusca de forta in timpul mersului, rigiditatea dureroasa a 

membrelor inferioare. Toate aceste stari se intalnesc adesea la varstnici, un timp al 

slabiciunii si al lentoarei, cand remediul se dovedeste extrem de util. 

Caracteristici generale: 

Cuvinte cheie: slabiciune progresiva, paralizie, induratie, tumori glandulare 

tulburarile se instaleaza lent si progresiv 

patologie cronica, profunda, se poate ajunge la malignitate 

1-ul remediu luat in considerare in cazul tumorilor dure aparute dupa traumatism 

afecteaza Sistemul Nervos ( boli degenerative severe) si sfera genitala (tulburari severe) 

2 tipuri de patologii: 

- 1.Tumori sau Induratie la mai multe niveluri: 

~ glandulara / ganglionara / genitala : ovare, testicule, glanda mamara, prostata, uter 

(fibroame, noduli, chisturi) cu evolutie posibila spre malignitate 

~ mental: inflexibilitate, lentoare, rigiditate,deteriorare intelectuala progresiva, 

pierderea memoriei si senilitate 

~ emotional: platitudine, indiferenta, rigiditate, insensibilitate, depresie 

- 2.Tulburari neurologice: 

~ slabiciune progresiva // Paralizie ascendenta progresiva 

~ sindrom vertiginous 

Cauzalitate: - abstinenta sexuala sau dimpotriva, excesele sexuale; 

- necazurile; suprasolicitarea, munca in exces; 

- traumatismele vertebrale sau in alte regiuni 

Modalitati 

agravare: - celibat, excesele sexuale, excesele sexuale, repaus, alcool 

ameliorare: - caldura, miscare-mers, intuneric, lasand picioarele sa atarne 

Biotip: adulti precoce imbatraniti sau obositi, varstnici cu involutie cerebrala senila, 

depresivi, melancolici,certareti, cu lentoare fizica si psihica, tulburari paretice si/ sau 

genito-urinare, sindrom vertiginous, supusi adesea unei abstinente sexuale prelungite 

Simptome psihice: 

- persoane materialiste, practice, “business minded”, inchise, insensibile, lipsite de 

orice relief, fara emotii, indiferente, inflexibilitate, idei fixe, minte greoaie, inceata, 

confuza, tulburari de memorie, senilitate, surmenaj, epuizare intelectuala (“brain-fag”), 

- anxietate, isterie, tristete, depresie, toate ca urmare a reprimarii instinctului sexual 

- tristete < continenta / dupa masturbare / dupa supresia menstrelor / transpiratie 

- depresie la persoane timide, cu aversiune fata de viata sociala, dar si cu teama de 

singuratate, femei descurajate, simt ca ar plange, se sufoca si senzatie de nod in gat. 


70

dorinta de acru, sare, cafea; avers. fata de paine, agravat de alcool, lapte 


Ochi: fotofobie, eventual si lacrimare, cataracta dupa traumatism 

paralizia muschilor oculari, tulburari de vedere si acomodare ; pb la fixarea privirii 

pleoape grele, ptozate ( gels,causticum, sepia) 

Fata: cancer de buza mai ales la fumatori 

Vertij: intorcand capul / miscand ochii /in decubit dorsal / la rasucirea in pat 

amel. inchizand ochii 

Gat: - adenopatii cervicale dure, gusa cu exoftalmie, mancarea intra pe trahee cand vrea 

sa inghita 

Genital: - apetit sexual crescut, dar: - impotenta; ejaculare prematura; erectii imperfecte, 

- ejaculare involuntara la simpla excitatie psiho-sexuala, - prostatoree, 

- tumori, inclusiv maligne de prostata, testicul, ovar, uter; 

- leucoree iritanta, albicioasa sau sanguinolenta 

Urinar: - flux urinar intermittent (nu urineaza cand se forteaza, relaxat pierde urina 

Piept: - tumori de san dure si adesea cu adenopatie axilara (uneori dupa contuzie-bel.per) 

- sani umflati si durerosi inainte de menstra, < vibratie, mers( calc, lac-c, tub) 

Tuse: intins, obligand sa se ridice in sezut, < de gadilatura sau uscaciune in laringe 

Extremitati: - slabiciune, oboseala progresiva, mergand pana la paralizie( Causticum) 

care incepe de obicei la nivelul membrelor inferioare, ataxie, parestezii; 

Stomac // Abdomen: ulcer/ cancer cu voma “in zat de cafea”, distensie < lapte 

adenopatie si induratie a ggl mezenterici 

Piele: urticarie dupa efort intens, rash inainte de menstre, eruptii cu secretii fetide verzui 

Transpiratie: - la inchiderea ochilor (singurul remedu) 


neurologice: vertij, pareze/paralizii: ataxie, scleroza multipla, atonie rectala (constipatie) 

psihice: astenie, distimii pe un fond de involutie cerebrala 

uro-genitale: mastopatii, tumori dure ovar, testicul, uter, prostata, TDS, disfunctii urinare 

alte indicatii: pb tiroidiene( gusa, noduli duri); 

Comentariu : efect benefic in cancer mamar dupa o contuzie (Grimmer). 

Rem. Complementare: Tuberculinum. 

Diagnostic diferential: Sep., Phos-Ac., Cocc., Carb-an., Caust. 

Bibliografie: Boericke, Morrison, Murphy,Vermeulen. 

71

LACHESIS MUTA - Dr.Ioana Ionescu 

Sursa: veninul sarpelui Surukuku din America de Sud. 

Proving: efectuat de C. Hering, in timp ce studia flora si fauna regiunii Amazonului 

Superior, la cererea guvernului german. Simplul fapt de a manevra veninul pentru a 

prepara primele dilutii a avut efecte teribile asupra curajosului homeopat, provocandu-i 

stare de inconstienta, cu febra ridicata si delir. Dupa ce si-a revenit, prima lui grija a fost 

sa intrebe ce a spus si ce a facut cat timp a ramas inconstient, cele relatate apoi de sotia sa 

fiind constiincios notate si reprezentand primul proving cu Lachesis. 

Toxicologie: Fenomene circulatorii: - vasodilatatie, cresterea permeabilitatii capilare cu 

edem voluminos si hta, - microtromboze locale ce determina necroza, - afectarea 

endoteliului vascular cu hemoragii, - hemoliza (phospholipaza A2) 

Fenomene inflamatorii, septice, tulurari renale 

Cuvant cheie: suprastimulare, nevoie de un “orificiu de evacuare’ ca sa nu explodeze 


- agravare dupa somn; 

- intoleranta la atingere; 

- lateralitatea stanga; 

- ameliorare marcata la debutul unei secretii sau eliminari, agravare la supresia lor. 

Cauzalitate: - suprimarea secretiilor, necazul, vexarea, spaima, gelozia, alcool, climax 

Modalitati: 

agrav.: - suprimarea unei secretii sau intarzierea aparitiei lor; 

- in timpul si dupa somn, - dimineata; - primavara; - caldura camerei, canicula, soarele; 

bai calde, bauturi calde(mai ales pentru simptomelefaringiene). 

- orice blocheaza circulatia, stransoare, mai ales in zona gatului si a taliei; contact, 

- ingestia de alcool; - decubit lat stg., - supresia dorintei sexuale 

amel.: -la aparitia menstrelor sau secretiilor; - aer liber; -bauturi reci; 


- pasiune, expresivitate, extroversie, intensitate, creativitate, vitalitate, “lively”, pot fi 

inzestrati cu intuitie si clarviziune; emotii puternice, totul la ei este foarte intens 

- iritabili, agresivi, sarcastici, foarte critici ( dar nu suporta nici o critica); dictatoriali, 

egoisti, zeflemitori, jignitori, ingamfati, aroganti, egocentrici, malitiosi 

- gelozie patologica( Hyos.) invidie, 

- suspiciune extrema, pot ajunge paranoici, cu delir de persecutie (Hyos., Ver.) 

- posesiv cu lucrurile si persoanele, falsa perceptie despre dragoste( celalalt = obiect). 

- suporta greu restrictiile si autoritatea de orice fel - parinteasca, a partenerului de viata, la 

serviciu; pot sa isi paraseasca slujba pentru ca se simt constransi. 

- agitatie psihomotorie; flux continuu de idei; stari maniacale < seara 

- locvacitate, sare rapid de la un subiect la altul, < supresia dorintei sexuale ; vorbeste fara 

oprire si fara sa asculte, cel mai locvace din toata MM ( Act rac), - aspect pozitiv al 

usurintei lor de a vorbi: invata usor limbi straine si le place sa cante. 

- mare anxietate, angoasa (disimulata in spatele unei atitudini extrovertite) ; tulburari 

fobice severe; claustrofobie, frica de moarte, de boli de inima (isi fac multe griji legate de 

sanatate( Ars.) / de serpi( lac-c) / de nebunie (calc, cann-I, manc, puls) / de a fi otravit , 

72

iluzii - este sub controlul unei forte supranaturale, este urmarita, dispretuita, urata, 

otravita, vorbeste cu persoane decedate, sentiment de vinovatie, iluzia ca a comis o crima 

- anxietate, depresie, tristete dimineata, agravare mentala dupa somn 

Exista si un tip introvertit de Lach., tacut, responsabil si cu un puternic simt etic, moral, 

mai putin agresiv, cu emotii intense dar neexprimate, dar cu un puternic complex de 

inferioritate, care il face sa descopere la cei din jur cele mai urate lucruri si sa ii critice. 

Acest tip se caracterizeaza prin timiditate, frustrare si invidie, energia lor canalizata spre 

interior fiind urmata de patologie mai ales la nivel cardiac si renal (calculi) sau pot cade 

prada fobiilor si anxietatilor, devine locvace cand il intereseaza ceva sau dupa alcool. 

Copiii Lachesis sunt extrem de gelosi si nu tolereaza autoritatea sau restrictiile; 

Sunt gelosi fata de parintele de acelasi sex, posesivi fata de prieteni carora le pretind toata 

atentia; pot dezvolta tulburari de comportament sau patologie fizica (astm) dupa nasterea 

unui frate mai mic, fata de care devin extrem de gelosi, pot ajunge la ura declarata 

Simptome generale: caldurosi (pot fi frigurosi, dar au bufeuri) 

Lateralitate stanga sau simptomele merg de la stanga la dreapta; < in decubit lat. stang; 

Preferinte alimentare: fructe,vin, stridii, fainoase, cafea. 

Somn: - tresare brusc la adormire, cu senzatia de sufocare, apnee de somn, < dupa somn 

- cosmaruri cu serpi/ persoane decedate, pozitie de somn pe partea dreapta (nu pe stanga) 


Cap: - cefalee congestiva: pulsatila, batanta, cu senzatie de explozie pe partea stg, 

iradierea durerii spre ceafa si umeri; - senzatie de greutate sau arsura pe vertex. 

- senzatia ca ochii sunt trasi in orbite, < Q, soare, PM, menopauza, la trezire 

- nevralgie stg, - bufeuri la nivelul fetei, facies pletoric, violaceu 

- caderea parului in sarcina, - vertij >la debutul unei secretii 

Ochi:- hemoragie retiniana 

Ureche: - otita medie stg 

Nas: - rinita alergica, - culoare violacee, - epistaxis 

Gura: - hemoragii gingivale, limba tremuratoare cand e protruzionata 

Gat: - dureri faringiene, faringo-amigdalita pe partea stanga sau cu debut pe stanga 

< ingestia de lichide mai ales fierbinti, inghitirea salivei, atingere 

> bauturi reci, inghitirea de solide 

hipersensibilitate la atingere, presiune, contact, nu suporta gulere stranse 

senzatie de nod in gat > temporar cand inghite, inghite greu saliva si lichidele 

Piele: - leziuni de culoare violacee: furuncule, purpura, echimoze, cianoza 

-erizipel senil, varice, varicozitati, ulcer varicos, herpes zoster pe stg 

Respirator: - astm bronsic declansat de gelozie/ emotii intense 

< noaptea la adormire, in somn, dimineata la trezire, in camera calda, presiune pe laringe 

> aer liber, la rece, aplecat in fata (kali-c, spongia) 

Piept: - palpitatii, opresiune < pe partea stg( Ph), in timpul si dupa somn, HTA 

- angor cu senzatie de constrictie in piept si iradiere pe bratul stg 

- herpes zoster pe partea stg, - mastita de culoare violacee 

Urinar: - litiaza renala stg, hematurie de culoare inchisa 

Genital: - hipersexualitate, nimfomanie, masturbare, dezvoltare sexuala excesiva si 

precoce, promiscuitate( Grat, orig, plat, staph) 

Dismenoree > in timpul menstrei, < stransoarea hainelor, afectiuni ale ovarului stg(ust) 

Tulb ce apar prin supresia menstrelor( menopauza, sarcina), metroragie cu sange negru 

73

Gastro-intestinal: - abdomen sensibil la atingere, presiune, stransoare 

colita > diaree, hemoroizi congestionati, strangulati, violacei, hepatita, icter 

Extremitati: - sciatica stg cu hipersensibilitate la atingere 

- rasfira degetele - nu suporta sa se atinga unul de altul 

Cateva simptome de repertoar: Mind: Jealousy, as foolish as it is irresistible(2/1); 

loquacity, changing quickly from one subject to another(3). 

Throat: Choking, clothing agg.(3);sleep agg.(2). 

Ext.throat: sensitive,slightest touch(3). 

Fem.genitalia: menses, amel.of all complaints during(3). 


Astm bronsic (se poate declansa in context de gelozie (copii) sau la menopauza, 

amigdalita, alcoolism, delirium tremens, furuncule, HTA, insuficienta cardiaca 

congestiva, cardiopatie ischemica, psihoza maniaco-depresiva, sd.premenstrual, tulburari 

de climax, angine pe partea stg sau evolund de la stg dr, cu amigdale purpurii, senzatie 

de constrictie, intoleranta la contact la nivelul gatului, < bauturi calde, 

otite, sinuzite, cu scurgere fetida, stare septica, hipersensibilitate la contact, < oprirea 

scurgerii, laringo-traheite cu spasm laringian, tuse chintoasa spasmodica si senzatie de 

sufocare < imediat ce adoarme sau la trezire, hiperestezie cutanata si intoleranta fata de 

stransoare la nivelul gatului sau pieptului, cefalee congestiva, pulsatila, occipitala, 

migrena stg < soare, alcool, pre sau post menstra sau la menopauza, > in timpul menstrei, 

hemoragii cu sange negru, metroragii, epistaxis, hemoragie hemoroidala care > patologia, 

fragilitate capilara cu tendinta la echimoze si hematoame spontane, purpura 

stomatite, glosite, gingivite cu gingii edematiate, sangerande, mucoasa violacee 

afectiuni hepatice, intestinale cu intoleranta la stransoarea abdomenului, hemoroizi 

proccidenti, violacei, < post menstra, menopauza, alcool 

dismenoree, cu congestie mamara, ovaralgie stg, intoleranta la atingere, > menstra, 

meno–metroragii cu sange negru( secale, ustilago) // amenoree cu tulburari secundare, 

menopauza cu bufeuri, insomnii, cefalee, HTA, senzatie de lesin, tulburari psihice, 

infectii, ulceratii torpide cu margini violacei, sangereaza usor(carbo veg) 

acnee rosacee, rhinophyma, erisipel, alcolism, gelozie, ciclotimie, stari paranoide, delir 

de persecutie, insomnie cu cosmaruri, claustrofobie, hipertiroidie 

Rem. complementare: Crotalus, Lyc., Hepar. 

Antidoturi: Ars., Bell., Cocc., Cedron, Coff, Nux-v. 

Diagn.diferential: Con., Graph.,Anthracinum(furuncule), Ph-ac. 

Bibliografie: 

W.Boericke, J.Clarke, R.Murphy, G.Vithoulkas. 

Radar 8 

74

PSORA - Dr Secil Omer 

Unii homeopati au crezut ca miasmele se refera la o serie de stari infectioase, altii, 

dimpotrivă, au crezut cu tărie în natura non-materială a miasmelor, văzându-le mai 

degrabă ca predispoziţie, o stare, o "discrazie", cum este cazul cu J.T.Kent, J.H.Allen, 

J.Paterson şi alţii. G.Vithoulkas, homeopat contemporan, consideră miasma ca o 

predispoziţie la o boală cronică ce poate avea drept cauze ereditatea, bolile infecţioase 

grave sau tratamentele alopatice şi vaccinările. În această concepţie noţiunea de miasmă 

dobândeşte un înţeles mai larg decât un simplu agent cauzal al bolilor. Se poate vorbi în 

acest context de susceptibilitatea individuală, care în parte se datorează influenţelor 

unei miasme şi care constituie fondul care facilitează acţiunea agenţilor patogeni. 

Hahnemann a observat că în multe boli cronice nevenerice nu se obţine o vindecare de 

durată în ciuda unui tratament homeopatic corect. În anumite condiţii nefavorabile într-un 

organism slăbit reapăreau simptome considerate vindecate. Tratarea lor cu remediul 

indicat dădea rezultate bune pentru o perioadă limitată de timp. El şi-a pus astfel 

întrebarea de ce forţa vitală nu e capabilă de o vindecare rapidă şi de durată ca în bolile 

acute în condiţiile în care se administrează remediul indicat. Problema l-a preocupat 

începând cu anii 1816 - 1817 ocupându-se de ea zi şi noapte după cum el însuşi 

mărturisea. Rezultatele a peste 10 ani de căutari se concretizează în lucrarea "Bolile 

Cronice". 

Prin studii clinice amănunţite Hahnemann a observat ca în multe cazuri această cauză 

iniţială ar fi o erupţie cutanată, în diverse forme de manifestare, dar întotdeauna însoţită 

de prurit (mâncărimi), pe care unii se jenau să o relateze la un interviu neinsistent sau pur 

şi simplu o uitaseră sau nu-i dăduseră suficientă atenţie. El a constatat că de multe ori, o 

astfel de erupţie supresată printr-un tratament necorespunzator, se manifesta mai târziu 

prin simptome asemănătoare sau afecta alte organe patrunzând mai adânc în corp. 

Această maladie originară ce părea că stă la baza majorităţii bolilor cronice Hahnemann a 

numit-o psora. Contaminarea se putea produce oricând în viaţă, cel mai frecvent în 

copilarie (motiv pentru care cei mai mulţi nu-şi mai amintesc de ea) sau miasma putea fi 

moştenită. 

Psora este cea mai veche, cea mai răspândită şi cea mai periculoasă miasmă cronică fiind 

comparată de Hahnemann cu o hidră cu nenumărate capete. Râia, lepra şi alte boli grave 

de piele, ca forme de manifestare a psorei, au chinuit umanitatea mii de ani fiind 

menţionate încă din antichitate. Începând cu sfârşitul sec. XV, spune Hahnemann, 

îmbunătăţindu-se condiţiile de igienă personală, astfel de boli grave de piele au început să 

piardă teren, psora manifestându-se din ce în ce mai mult doar ca o simplă erupţie 

pruriginoasă sau ca o banală mâncărime "tratată" superficial cu diferite unguente pe bază 

de sulf sau alte preparate sau chiar nefiind luată în seamă. Asta însă nu a condus la o 

îmbunătăţire a stării de sănătate a omenirii pentru că în lipsa manifestărilor externe, psora 

s-a "refugiat" în interiorul corpului. Contagiozitatea foarte mare la nivel cutanat a 

contribuit la răspândirea rapidă a psorei pentru că cei afectaţi de astfel de erupţii minore 

nu erau izolaţi ca bolnavii de lepră din trecut, de exemplu. Internalizarea psorei a dus la 

apariţia a numeroase boli cronice şi Hahnemann aduce numeroase exemple de astfel de 

afecţiuni având o legatură evidentă cu o boală de piele. 

- psora produce perturbări în senzaţiile şi funcţiile organismului fiind numită miasma 

senzitivă; aproape că nu produce modificări structurale ci numai alterări funcţionale 

75

manifestate prin hipersenzitivitate, mâncărime, iritaţie, arsuri şi în cazuri extreme 

congestie şi inflamaţie. 

De ce este important sa cunoastem miasmele? 

Nu este oare suficient sa urmarim totalitatea simptomelor si sa alegem cel mai similar 

remediu? 

‘Problema este ca nu putem selecta cel mai similar remediu daca nu intelegem modul 

cum actioneaza miasmele. Adevaratul similimum se bazeaza intotdeauna pe miasma 

existenta.’ - J.H.Allen 

Urmãtoarele remarci generale sunt o considerare preliminarã referitoare la primul punct 

(vezi par 105, par 146). Bolile omului sunt acute sau cronice. Acelea pe care le numim 

acute sunt procese morbide rapide ale principiului vital anormal perturbat. Carecteristic 

ele îsi urmeazã cursul si ajung la un sfîrsit mai mult sau mai putin rapid. Celelalte, adesea 

neobservate la început, perturbã dinamic organismul viu, fiecare într-un mod caracteristic 

si-l îndepãrteazã gradat de la stare de sãnãtate în asa fel încât energia vitalã automatã - 

forta vitalã - , cu intentia de a pãstra sãnãtate, nu poate oferi decât o rezistentã imperfectã, 

nepotrivitã, ineficace atât la început cât si pe parcursul lor si nu le poate elimina 

niciodatã de una singurã, cu propria ei putere astfel cã ea este nevoitã sã le lase sã se 

dezvolte în timp ce devine mai perturbatã pânã când în final organismul este distrus. 

Le numim pe acestea boli cronice; ele se nasc prin contaminarea dinamicã cu o miasmã 

cronicã. 

Caracteristicele unei infectari miasmatice: 

Este cuprins intregul organism 

Evolutia este catre deces daca nu se trateaza corect. 

Se transmite de la o generatie la alta. ( Tatal cu gonoree si reumatism - baieti cu moarte 

subita pina in 50 de ani.) 

Infectarea are loc in stadiul la care se afla infectia la partenerul infectant. 

Este cuprins intregul organism 

Ceea ce este diagnosticat ca ‘boala’ nu este propriu-zis o boala ci efectul unei afectiuni a 

intregului organism. Un homeopat adevarat intelege ca nu trebuie tratata o boala 

particulara a unei anume parti a organismului ci trebuie tratat organismul ca intreg. 

Daca un organ cum este ficatul, rinichiul, cordul este afectat aceasta inseamna ca omul 

era bolnav cu mult timp inainte de aparitia acestei expresii patologice. 

Supresia, mai ales iatrogena, grabeste evolutia 

Daca forta vitala nu este ajutata in directia corecta din copilarie atunci organismul va fi 

supus unei lungi serii de supresii (vaccinari, tratamente locale, tratarea efectului exterior 

al bolii) si vor aparea boli asa zis noi care sunt de fapt expresii ale miasmei predominante 

la un anume moment. 

Psora - Manifestari primare – prurit; 

secundare - enurezis, epilepsie, vene varicoase, anxietate, iritabilitate 

Sicoza -Manifestari primare - condiloame genitale, scurgere uretrala 

secundare - chiste ovariene, inflamatii cronice, moartea subita mai ales cardiaca, HTA, 

valvulopatii reumatismale 

Sifilis - Manifestare primara- sancrul 

secundare - fistule, carii osoase, ulcere, agg nocturna, azoospermie 

76

Adevãratele boli cronice naturale sunt acelea car apar dintr-o miasmã cronicã si care, 

lãsate singure farã remediul lor specific, continuã sã creascã indefinit, chinuind pacientul 

cu o suferintã mereu mai mare pânã la sfîrsitul zilelor sale, în ciuda celor mai bune 

obiceiuri mentale si-a unei diete corecte. Aceste boli sunt de departe cele mai grave, cele 

mai numeroase flageluri ale umanitãtii dupã acelea cauzate de abuzul de medicamente 

(vezi par 74). Cea mai robustã constitutie fizicã, cel mai ordonat mod de viatã si cea mai 

activã energie vitalã nu sunt suficiente pentru a le eradica *. 

Psora. Mult mai rãspânditã, de nemãsurat si în consecintã mult mai importantã decât 

acestea douã este miasma cronicã a psorei. În timp ce celelalte douã manifestã boala lor 

internã specificã cronicã prin sancrul veneric si respectiv excrescentele conopidiforme, 

miasma cronicã monstruoasã, interioarã a psorei se anuntã doar dupã infectarea internã 

completã a întregului organism printr-o eruptie cutanatã caracteristicã însotitã de o 

mâncãrime voluptoasã, de nesuportat, ca o gîdiliturã si un miros specific, iar uneori 

numai prin câteva vezicule. 

Aceastã psora este adevãrata cauzã subiacentã si creatorul celor mai multe forme de boalã 

care nu se datoreazã sifilisului si sicozei * printre care: neurastenia, isteria, ipohondria, 

mania, melancolia, idiotia, nebunia, epilepsia si toate formele de convulsii, rahitismul, 

scrofula, scolioza si cifoza, cariile osoase, cancerul, guta, hemoroizii, icterul si 

cianoza, hidropizia, amenoreea, hemoragia gastricã, nazalã, pulmonarã, vezicalã si 

uterinã, astmul si supuratiile pulmonare, impotenta si infertilitatea, migrena, surditatea, 

cataracta si amauroza, litiaza renalã, paraliziile, deficitul simturilor, orice fel de durere 

etc, toate mentionate în cãrtile de patologie ca boli individuale. 

Transmiterea gradatã si dezvoltarea incredibilã a acestor vechi contaminãri, prin sute de 

generatii si milioane de organisme umane, explicã într-o oarecare mãsurã nenumãratele 

forme de boalã în care a evoluat de la un cap la altul al întregii rase umane în special când 

considerãm numãrul mare de factori extrinseci * si diversitatea de nedescris a 

constitutiilor umane distincte ce au contribuit la formarea acestei mari varietãti de boli 

cronice (simptome secundare ale psorei). 

Nu e de mirare cã atât de multe si diferite influente dãunãtoare interne si externe, adesea 

prelungite, produc o astfel de varietate nesfîrsitã de deficiente, deteriorãri, dizarmonii si 

suferinte în atât de mult variate organisme infiltrate de miasma psoricã. Pânã acum 

vechea patologie le-a prezentat în mod gresit ca boli separate cu o multitudine de nume 

particulare **. 

Tratament 

Dintre remediile care acopera simptomele pacientului se va alege acela care acopera si 

miasma activa in momentul respectiv. 

Selectarea remediului trebuie sa fie in concordanta atat cu simptomele pacientului cat si 

cu starea miasmatica de Psora. Altfel boala va reveni din nou si din nou sau va reapare 

sub alte forme sau alte entitati nosologice. De exemplu daca in cursul tratamentului unui 

astm bronsic reapare o boala de piele veche (“tratata”) atunci aceasta trebuie lasata sa se 

exteriorizeze pentru ca remediul care a stimulat forta vitala sa readuca simptomele vechi 

este capabila sa le si rezolve. 

Daca starea generala a pacientului nu este buna desi au reaparut simptome vechi atunci 

trebuie schimbat remediul. Uneori simptomele vechi supresate care au reaparut necesita 

administrarea unui alt remediu. 

77

Daca psora se asociaza cu sicoza sau sifilisul se trateaza miasma predominanta in 

momentul respectiv. Dupa ce dispar simptomele unei anumte miasme se trateaza miasma 

care se actualizeaza ulterior prin simptome specifice. 

De ex un pacient cu sancru genital, agg nocturna si agg dupa transpiratie primeste un 

remediu antisifilitic (ex. Mercurius) ulterior acuza fierbinteala in palme si plante, eruptie 

pruriginoasa si foame matinala dureroasa - necesita un remediu antipsoric (ex. Sulphur) 

Homeopatii care folosesc in principal tratamentul miasmatic recomanda ca la sfirsit sa se 

administreze un tratament antipsoric. 

Caz dr Dey 

Copil de 8 ani se prezinta la homeopat pentru o eczema pentru care primeste Mez, Sulph, 

Psor fara nici un efect. Pe baza istoricului familial dr Dey ajunge la concluzia ca este 

vorba de o stare de sicoza in familie iar prima boala a pacientului fusese o artrita juvenila. 

Se administreaza Medorrhinum 1M. 

La 1 luna eczema este complet disparuta, dar reapare ulterior o orhita cu hematurie si 

febra pentru care copilul fusese tratat cu 3 ani inainte. Pacientul nu se simtea insa slabit si 

nici anxios. Nu s-a administrat niciun remediu iar a doua zi diparuse hematuria si febra. 

Intr-o saptamina starea era absolut normala. 

Scurgerile gonoreice supresate apar de regula dupa administrarea unui remediu antisicotic 

corect chiar la ani de zile. De asemenea condiloamele sau negii supresati pot reapare ca 

un semn al directiei corecte de vindecare. 

T.A. barbat 43ani 

Insomnie, pancreatita acuta in 2001 colecistectomie 1999 pentru litiaza biliara fost 

alcoolic pina la pancreatita mai lua pastile de somn s-a speriat foarte tare la operatia de 

colecist; de atunci insomniile; simte si furnicaturi pe piele ca si cum ar fi purici somnul 

este scurt si superficial sta si nu poate adormi si se enerveaza; mai adoarme pe la 3-3.30; 

ii plac lucrurile bine facute se enerveaza usor, injura, nu mai are rabdare nici la televizor, 

nici sa citeasca, ameteste cind se scoala in picioare, are complexe de inferioritate, 

scrisneste dintii in somn, nu poate adormi pe burta, doarme pe parti, balonari cu eliminari 

de gaze si pe sus si pe jos dintotdeauna, nu mai suporta carnea de la prima operatie. 

Sensibil la mirosuri, vegetalele il amelioreaza, ii placea grasimea, acum nu, ii e 

indiferenta, ii plac produsele lactate dintotdeauna, ii plac si ouale, nu-i place frigul, ii 

place caldura, ii e sete des, bea apa la temperatura camerei, transpira cind maninca, la cel 

mai mic efort, la concentrare, ejaculare precoce dintotdeauna, sensibil la atingere dinainte 

de operatie; a facut judo si karate. 

Vertigo on rising ailm fright vegetables desire meat aversion sweets desire anger easily 

cursing grinding teeth sleep during thirst large quantities sleep light, hears every sound 

ejaculation too quick perspiration exertion during slight aversion being touched fating 

fast pain liver colic gallstone ARS alb 30ch 

N-a mai dormit deloc, nu ii e somn, se pune in pat si transpira si se enerveaza 

meat aversion ailm fright sweets desire cursing thirst large quantities perspiration 

exertion during slight Phos 30 CH 

Energie buna, doarme automat pe la 22.30-23.00 

La o luna reapare dorinta de grasimi, se accentueaza mincarimea pielii cu intoleranta la 

caldura, cu o tuse la 2 noaptea. 

Sulphur 30 CH 3 zile cu disparitia simptomelor. 

78

SULPHUR, SULPHUR IODAT, PSORINUM - Dr Secil Omer 

SULPHUR – Dr Secil Omer 

Sulphur este un remediu mineral regele remediilor antipsorice. 

Principala senzatie a lui Sulph este aceea de a fi criticat pus jos, supresat. El se simte 

umilit , mindria lui este ranita. Jena este una din principalele senzatii ale lui Sulph. De 

aici apare o lupta de a se ridica din nou de a fi cineva sa-si cistige respectul. Lupta lui 

este pentru ego si onoare. Egoul este una din principalele teme de la acest remediu. 

El poate fi foarte atent la modul cum arata in fata celor din jur. Are senzatia ca nu e 

perfect in aspect si ca e desconsiderat. Ei pot face astfel eforturi sa apara curati iar pe de 

alta parte pot neglija complet acest aspect adica sale fie complet indifferent cum arata (tot 

mai rar in ziua de azi). Avind senzatia ca sunt neimportanti sau dispretuiti ei trebuie sa se 

simta buni in ceea ce priveste cunoasterea .Se simt insultati cind nu stiu ceva si incearca 

sa iasa din incurcatura prin teoretizare. 

Există două mari tipuri de personalitate, caracteristice remediului: 

1)- tipul filozofic, cu preocupări intelectuale, dar cu legături umane superficiale (cu 

familia, prietenii). Este un gânditor adevărat, profund, cântărind îndelung probleme 

intelectuale adânci, într-un mod detaşat. Inteligenţa sa tinde să-l îndepărteze de ceilalţi, 

astfel încât devine plin de sine, preocupat numai de realizările sale. Cea mai mare dorinţă 

a sa ar fi să descopere vreun adevăr sau nişte cunoştinţe noi care să îl facă celebru. Este 

un om ambiţios, tipul de intelectual rece, detaşat, adoptând o atitudine cinică, 

condescendentă, în faţa vieţii. Uneori ajunge să simtă dezgust faţă de alţii. Încrederea în 

sine pe care o nutreşte e de nezdruncinat. 

2)- tipul de “idealist practic”, care pune accent mai ales pe relaţiile sociale şi muncă. 

Acest tip de pacient tinde să fie extrovertit, prietenos, fermecător, oarecum inocent, în 

mare măsură. Oamenii depind de el, este plin de viaţă şi de entuziasm. Acest tip are 

nevoie de aprobare şi de afecţiune din partea celorlalţi; deşi pare plin de încredere în sine, 

vrea să simtă că e aprobat şi preţuit. Deşi e lăudăros şi plin de sine, fanfaronada lui este 

atât de naivă, încât nu e respingătoare. 

Poate fi generos, de asemenea poate avea multe temeri şi stări de anxietate, în legătură cu 

sănătatea sau cu familia sa. Poate avea perioade de posomorâre, nelinişte şi depresie. 

Lenea: 

Una din marile caracteristici ale pacientului Sulphur este lenea. Pacientul zăboveşte, 

amână îndeplinirea sarcinilor, se gândeşte la multe proiecte dar rareori le duce la bun 

sfârşit. Îi place mai mult să stea şi să discute filozofic decât să acţioneze practic. Unul 

dintre pacienţii Sulphur a elucidat odată această caracteristică, spunând că preferă să 

citească un comentariu critic dintr-o revistă, despre o carte nouă, deoarece, deşi dorea să 

fie versat în literatura modernă, nu reuşea să facă efortul necesar pentru a citi chiar cartea 

Neglijenţa: 

Este o altă caracteristică a pacienţilor Sulphur; în trecut era chiar şi mai evidentă, înainte 

de apariţia facilităţilor igienice şi a tehnicilor de combatere a aspectului murdar al pielii. 

Chiar şi acum, în ciuda igienei moderne, pacientul Sulphur are un aspect exterior 

neîngrijit: hainele pătate cu mâncare, părul unsuros şi nepieptănat, cămaşa descheiată, 

mototolită sau cu nasturii încheiaţi greşit. Pacientului îi e lene să se spele sau are 

aversiune faţă de spălat sau se spală doar pe porţiuni. Casa sau biroul său au un aspect 

79

de zonă calamitată, cu vrafuri de cărţi şi de hârtii şi vase murdare peste tot. Uneori 

pacienţii Sulphur pot fi anormal de meticuloşi şi de ordonaţi. 

Criticism: 

Pacientul găseşte cusururi oricui. Pare să creadă că ar fi putut scrie o carte mult mai 

bine decât autorul însuşi, etc.. Uneori simte chiar dezgust faţă de alţi oameni, de exemplu 

faţă de oameni în vârstă sau obezi. 

Anxietate: 

Anxietatea e frecvent întâlnită la acest remediu, în general legat de sănătate sau de 

familie. Pacientul poate ajunge la o adevărată ipochondrie, de asemenea poate fi 

îngrijorat, în mod iraţional, sau speriat să nu se întâmple ceva rău familiei sale; dacă un 

membru al familiei întârzie, pacientului îi este imediat teamă să nu sa fi întâmplat un 

accident, etc. 

Aroganţă: 

Egotismul este o altă caracteristică a remediului, deşi unii pacienţi prezintă simptomul 

neîncrederii în sine şi au nevoie de sprijin. În general pacientul e foarte mândru de 

acuitatea sa mintală şi de inteligenţa sa. El are multă încredere în sine şi îi consideră pe 

ceilalţi plicticoşi, mai ales dacă aceştia nu îl găsesc pe el fascinant. 

Copii: 

Copiii Sulphur sunt robuşti, plini de curiozitate, cu o voinţă puternică şi extrovertiţi. Vor 

să fie centrul atenţiei şi pot reacţiona cu gelozie sau mânie dacă alţii devin centrul 

preocupărilor. Aroganţa adulţilor se observă şi la copii. Băieţii Sulphur sunt atraşi de 

mecanică, fiind foarte curioşi să afle cum sunt construite diverse mecanisme. Au o 

constituţie fizică robustă, greoaie şi sunt bătăioşi, certăreţi. Dacă au o fire echilibrată, ei 

sunt foarte populari în şcoală, devenind lideri. Dacă au o fire dezechilibrată. devin bătăuşi 

sau copii cu probleme de comportament. Copiii Sulphur pot fi foarte deschişi şi inocenţi. 

Le place să stabilească legături prietenoase cu adulţii şi nu suportă să fie trataţi altfel 

decât ca nişte adulţi, considerând că e necinstit să fie trimişi la culcare devreme, în timp 

ce adulţii continuă conversaţia. 


plin de sine, lăudăros, face paradă privind calităţile sale; (gr.3); 

adversar inascut a tot ce este rafinat: 

lene; (gr.3); 

neglijent, dezordonat (gr.2), 

murdar (gr.2); nu îi pasă cum arată (gr.3); aversiune de a se spăla (gr.2, copil gr.3); 

intelectual, îi place să filozofeze, să teoretizeze; 

extrovertit, nestăpânit, gălăgios, prietenos; 

extrovertire la copii autoritari, cu preocupare pentru mecanică; 

nelinişte în legătură cu sănătatea; nelinişte în legătură cu familia şi copiii; 

îi e teamă de accidente, de boli; 

ambiţios; 

critic; 

dezgust, o sensibilitate viscerală pentru mirosuri, obiecte sau chiar oameni; 

teamă de înălţimi, teamă când vede pe alţii la înălţime; 

teamă de boli; 

claustrofobie; 

80

teamă de infecţii, de cancer, de eşec, teamă să nu fie respins de oameni; 

metodic, cusurgiu, îşi impune constrângeri; îşi muşcă unghiile; 

încăpăţânat; 

lipsa încrederii în sine; 

are nevoie să fie lăudat, sprijinit; 

pacientul colectează lucruri, are impresia sau halucinaţia că lucrurile vechi sunt la 

fel ca lucrurile de valoare, că îl fac să pară bogat; 

impulsuri de a face rău familiei, care îl înspăimântă; 

plâns la menopauză; 

pacientul repetă întrebarea înainte de a răspunde; 

Simptome generale: 

călduros (cu sânge cald), agravare la căldură, deşi unii pacienţi sunt friguroşi; 

agravare generală şi locală din pricina căldurii patului; 

agravare generală iarna; 

agravare la ora 11h., foame, cefalee, etc.; 

agravare când stă în picioare (dureri lombare, diaree, leşin); 

ameliorare când stă întins în pat; 

aversiune faţă de (sau agravare după) baie; 

scurgeri, scaun, secreţii, transpiraţie cu miros fetid; 

transpiraţie excesivă; 

agravare generală după supresia erupţiilor şi scurgerilor; 

dureri cu senzaţia de arsură; 

agravare generală la sfârşitul săptămânii, în week-end; 

agravare în zilele noroase, 

când soarele de abia se zăreşte printre nori; 

înfăţişare: 

1) corp subţire, uneori încovoiat, sfrijit, supt; 

2) robust, rumen la faţă, pletoric, buze roşii, păr unsuros, nepieptănat, neîngrijit; 

Somn: 

insomnie; doarme bine 3 sau 4 ore, apoi se trezeşte şi dormitează intermitent tot 

restul nopţii; apnee în somn, se trezeşte brusc cu senzaţia de sufocare; 

râde în somn (Lyc.); 

coşmaruri, mai ales dormind pe spate; 

preferă să doarmă pe stânga; 

Simptome fizice: 

Orice stare patologică fizică răspunde la tratamentul cu Sulphur. Zonele problematice 

obişnuite sunt: pielea (abcese, acnee, eczemă, psoriazis, etc.) şi traiectul digestiv (diaree, 

ulcer, hemoroizi, etc.). 

Cap - cefalee în week-end; cefalee cu senzaţia de cordon strâns în jurul capului; 

cefalee sau arsură în vertex, ameliorată de comprese reci; 

cefalee mai severă iarna, agravată de mirosuri; erupţii pe pielea capului sau la marginea 

scalpului; mătreaţă, seboree a pielii capului, la marginea părului, la sprâncene; 

infecţii dentare recurente; 

faţa rumenă, uneori congestionare alcoolică sau dilatarea venelor nasului şi obrajilor; 

81

ufeuri de căldură la menopauză; 

otită, otoree, mai ales la urechea stângă; 

acnee rozacee; acnee pe nas; buze rumene; 

Ochi: sprâncene groase, stufoase; 

conjunctivită cu senzaţie de nisip în ochi; 

blefarită, roşeaţă, usturimi şi iritaţie la merginile pleoapelor; 

irită; retinită; hemoragie retiniană; 

Nas: mare sensibilitate la mirosuri; 

nu suportă mirosul corpurilor altora (dar îi place mirosul său propriu); 

sinuzită, scurgeri cronice, purulente din nas; 

boala fânului; 

polipi nazali; 

Stomac: apetit nesăţios, îi place să mănânce; 

senzaţie de foame şi de gol în stomac în fiecare zi la ora 11h.; 

sete puternică cu dorinţă de a bea băuturi reci de la ghiaţă; 

doreşte: dulciuri, ciocolată, îngheţată, grăsimi, condimente, alcool (mai ales bere 

sau whisky), carne, mâncare cu gust picant (ardei iute, etc.,), mere; doreşte dulciuri şi 

ciocolată mai ales înainte de menstre; 

aversiune: ouă, mai ales gălbenuş de ou moale, peşte, mâncare acră, măsline, 

dovlecei, terci, ficat, rareori dulciuri; 

dispepsii (arsuri în stomac, mai ales din pricina abuzurilor alimentare), gastrite; 

ulcer peptic; 

indigestie în timpul menstruaţiei; 

Rect: diaree sau scaun moale în fiecare dimineaţă, deseori trezindu-l din somn pe 

pacient la ora 5 sau 6h. ; 

uneori pacientul are mai multe scaune în fiecare dimineaţă; 

nevoie subită, puternică, de defecaţie; 

scaun cu miros extrem de puternic, toată familia ştie când a evacuat; 

eliminare de gaze cu miros puternic; 

diaree după ce bea bere; 

prurit sau senzaţia de arsuri în rect agravate la căldură, ameliorate la frig; 

hemoroizi; 

fistulă rectală; 

secreţii, prelingeri ale rectului foarte iritante; 

Uro-genital: erupţii în jurul organelor genitale; 

herpes; 

apetit sexual crescut la tipul de pacienţi pletorici; 

la tipul de pacienţi intelectual, uscăţiv, activitatea sexuală nu este o prioritate sau 

este chiar dezagreabilă; 

impotenţă sau absenţa erecţiei; 

enurezis; 

fimoză, balanită ; 

prostatită, arsuri uretrale sau prostatice; 

hipertrofie de prostată; 

scurgeri uretrale; 

urină cu miros puternic; 

82

leucoree galbenă cu miros puternic; 

prurit vaginal; 

transpiraţie cu miros puternic în zona inghinală, la plici; 

Cardiac: dureri precordiale (angină pectorală); 

palpitaţii, mai severe noaptea în pat, sau în somn; 

boli cardiace în stadiu avansat; 

Torace: astm, mai sever când pacientul răceşte; 

respiraţie mai dificilă seara; 

apnee în somn, pacientul tresare din somn cu senzaţia de sufocare; 

tuse, mai severă noaptea în pat; 

pneumonie; 

bronşită; 

emfizem; 

tuberculoză; 

Spate: slăbiciune a spatelui, pacientul se sprijină pe spătarul scaunului; 

dureri lombare şi sciatică; 

dureri de spate, mai severe când pacientul stă în picioare mult timp, sau când se 

apleacă; 

nu poate sta drept (ţeapăn), când e în picioare; 

acnee pe spate; 

Extremităţi: dureri în umărul stâng; 

artrită agravată de încălzire exagerată, ameliorată de comprese reci; 

artrită reumatismală; gută; artrită psoriazică; 

celulită, limfabgită, mai ales pe antebraţe; panariţiu paraunghial; 

varice; 

unghiile îngroşate şi distorsionate, mai ales unghiile picioarelor; 

transpiraţia picioarelor cu miros puternic; 

căldură la picioare; pacientul îşi scoate picioarele de sub cuvertură sau caută cu 

neastămpăr locuri mai reci prin pat; 

Piele: prurit agravat de căldură, în pat, noaptea, după baie sau când poartă haine 

de lână; 

erupţii cu scurgeri şi mâncărime insuportabilă; 

eczemă; psoriazis; seboree; urticarie; scabie; 

abcese, furunculi dureroşi, de obicei recurenţi; 

herpes; impetigo; micoze rotunde; vărsat de vânt; erizipel; elulită; 

Indicaţii clinice: 

Abces rectal; Abces; Acnee; Alcoolism; Alergie; Amigdalită; Angină pectorală; 

Anxietate; Aritmie; Artrită reumatismală; Artrită; Astm; Blefarită; Boli ale ţesutului 

conjunctiv; Bronşită; Bufeuri de menopauză; Bursită; Cefalee; Ciroză; Colită; 

Conjunctivită; Constipaţie; Demenţă; Depresie; Diabet; Diaree; Eczemă; Faringită; 

Fistulă rectală; Fisură recto-anală; Gută; Hemoroizi; Hepatită; Hernie hiatală; Herpes; 

Hipertensiune; Impetigo; Inflamaţii intestinale; Insuficienţă cardiacă congestivă; Irită; 

Lombalgii; Malignitate; Mătreaţă; Micoze rotunde (Tinea); Migrenă; Otită medie; 

Pneumonie; Polipi nazali; Prostatită; Prurit anal; Psoriazis; Reflux esofagian; Rinită; 

Sciatică; Scleroză amiotrofică laterală; Scleroză multiplă; Seboree; Sindromul oboselii 

cronice; Sinuzită; Ulcer peptic; 

83

Stări acute: 

- Răceli, gripă, amigdalită, bronşită, pneumonie, neglijate şi care se prelungesc: 

pacientului îi e cald, transpiră mult, poartă haine vechi şi nu îşi schimbă hainele timp de 

zile întregi, părul devine unsuros şi se lipeşte de cap; 

- Pojar (Apis., Bell., Bry., Euphr., Gels., Puls., Rhus-t.); 

Remedii complementare: Ars., Nux-v., Psor., Acon., Puls., 

>>>> ciclul: Sulph. --> Calc. --> Lyc. --> Sulph.

are o tendinta convulsiva 

Supuraţie- favorizează reabsorbţia ) 

Modalităţi 

Agravare: Efort, chiar minim. Căldură. culcat. Intins pe partea dreaptă. Înainte de 

furtună.La aplecare. plimbare, dupa diaree, in timpul menstruatiei 

Amelioare : aer rece, ortostatism, expectoraţie, iarna 

Vrea aer proaspat care amelioreaza majoritatea simptomelor 

Agravat seara mai ales dar si noaptea si dupa miezul noptii 

The symptoms are worse from touch and pressure :Throughout the body there is a feeling 

of tension :Trembling, internal and external :The muscles twitch and the limbs jerk : 


Evită efortul (teamă de efort). 

Nehotărât. Grăbit, agitat, trist. Incapabil de muncă. Speriat la trezire. Agitaţie noaptea. 

Tresare la trezire. 

Prezinta o anxietate generala care il obliga sa se grabeasca cind munceste si cind merge. 

Confuz dimineata si seara sau in timpul efortului mental 

Starea mentala este agg de efortul mental 

Somn 

Somnoros ziua, neastâmpăr noaptea / (Staph). Somn neodihnitor, doarme cu gura 

deschisă, se trezeşte speriat. Vise : confuze 


Cap - Senzaţie: părul este ridicat (erect). 

Ca şi cum este strâns din lateral de o menghină 

Durere : > asfinţit. 

< prinderea părului, ajunare, înainte şi în timpul menstrei, cameră încălzită. 

Nas - Mucus verde în narine. Excoriaţia nărilor. Simţul mirosului acutizat. 

Faţa - Parotide hipertrofice post-parotidită. Erupţie papulară. Acnee supurată. 

Gură -Limba îngroşată,după inflamaţie. Uscată. 

Dinţi - Senzaţie de dinţi moi, acoperiţi cu puf moale. 

Gât - Uvula şi amigdalele mărite şi roşii. Edemaţiate. Durere, uscăciune la deglutiţie. 

Hipertrofie cronică a amigdalelor 

Stomac - Senzaţie de tremurătură în epigastru, la efort. 

Căldură în epigastru. Gol în epigastru. 

Mâncare, băutură 

Apetit crescut la copiii cu scădere în greutate (marasmus) 

Durere de cap agravată ajunând. Anorexie. Sete. 

Dorinţă pentru: acru, murături, limonadă 

Abdomen - Ganglioni mezenterici măriţi. 

Rect - Constipaţie refractară. Scaun galben deschis, urât mirositor. Căldură şi prurit anal, 

flatus, hemoroizi. 

Urinar - Urină purulentă, cantitativ redusă, nisip maro. Miros de zmeură. Stricturi postgonoree, 

micţiune dureroasă, cu jet spiralat. 

Genital 

Bărbaţi: durere surdă, prostată. Arsură la capătul distal, penis. 

85

Hidrocel la copii. 

Femei: - menstre – neregulate. Leucoree abundentă, agrav înainte şi după menstră. 

Respiraţie - Asmatică, raluri, sufocantă. 

Astm alergic cu strănuturi, catar 

Tuse - Spasmodică, agrav dimineaţa 

Spută verzuie, purulentă, abundentă, vâscoasă, galbenă. (Kali-bi.) 

Torace - Senzaţie de constricţie, pleurezie. 

Erupţie cutanată 

Inimă - Senzaţie de căldură (Rhod.) 

Durere sfredelitoare, asociată cu dispnee. Palpitaţii 

Membre inferioare - Tălpile sunt dureroase, cu senzaţie de arsură când stă în picioare. 

(Merc., Carb-v) 

Labele transpirate şi reci noaptea, în pat. 

Piele - Prurit – urechi, nas, uretră 

Pustule – gât. 

Acnee. 

Pruritul de “bărbier”. 

Lichen plan. Erupţie pruriginoasă antebraţe. Eczemă acută, cu pielea de culoare rosu 

închis, edem şi prurit sever. 

Părul de pe membre stă ridicat (Irid-met) 

Tipologie 

Copii – slabi, agitaţi, se mişcă cu grabă, însă obosesc repede 

Sunt călduroşi, prezintă facies adenoidian, 

Clinic: poliadenopatii, frecvent laterocervicale, dure , vegetaţii adenoidiene şi/sau 

hipertrofie amigdaliană. 

Amigdale: mărite, criptice, cu depozite de fibrină 

Transpiră uşor, mai ales la cap şi mai ales noaptea 

Clinic : hidrocel. 

Pierde în greutate în ciuda unui apetit crescut (Iod), cu stare de slăbiciune-oboseală 

generală mai accentuată la 11 am (Sulf) 

Frecvent copil / adolescent, uneori adult cu stare pronunţată de slabiciune 

Dorinţă puternică de aer proaspăt (Iod), însă răceşte uşor 

Senzaţie de căldură. Picioarele ard (Sulf), însă în pat sunt reci (dg. dif. Sulf) 

Hipertrofia amigdalelor cu adenopatii multiple. 

Rinofaringite, otite recurente 

Bronşită cu tuse violentă, asfixiantă – acumulare mucozităţi vâscoase, dificil de eliminat 

Eczemă cronică, mai ales umedă, pruriginoasă, agrav. la căldură 

Acnee a spatelui şi frunţii 

Indicatii clinice : Acneea punctata (chiste retenţie glande sebacee – puncte albe), eczemă 

acută (cu exudat abundent), pruritul de “bărbier”. Urechi, acufene. Gonoree. Rinită 

alergică. Gripă. Rinichi, dureri. Lichen plan. Buză superioară, erupţii. Parotidă, 

hipertrofie. Prostată. Scalp, usturimi. Coloană vertebrală, slăbiciune. Uretră, strictură. 

Limbă, îngroşare. Amigdale, hipertrofie cronică. 

86

PSORINUM – Dr Secil Omer 

Psorinum este un om care a incercat sa urce un munte si a ramas blocat undeva pe drum 

fara a putea nici sa urce nici sa coboare ambele fiind prea riscante. Ii este frica sa se miste 

Aici este o imensa frica adesea frica cu disperare. Nu este numai indoiala legata de 

capacitatea sa, ci si frica de munte. Este mai degraba frica de un pericol exterior decit de 

ceva interior. Aceasta frica vine dintr-o situatie in care se trezeste fara sa fi luat in calcul 

riscurile implicate. 

De exemplu Sulphur este foarte optimist si crede ca este mare, ca poate face orice, 

Tuberculinum are o mare dorinta de calatorie si aventura pe cind Psorinum pleaca in 

aventura si ajunge la un punct din care nu se poate misca mai departe. Apare o lipsa de 

speranta, pe de o parte, iar pe de alta nehotarire, anticipare si senzatia ca e complet 

abandonat. 

Ca urmare idea de baza este ca a ajuns la un punct riscant in viata in ceea ce priveste 

sanatatea, afacerile etc., cu disperare si frica de dezastru. Apare si la rubrica disperare 

legata de refacerea sanatatii chiar in timpul convalescentei. Adica a suferit atit de mult ca 

nu poate avea o speranta pina nu se reface complet 

Este un nosod. 

Hering l-a preparat din materia sero-purulentă a veziculelor de scabie. 

Remediul este util cind apare o lipsă de reacţie în bolile cronice, lipsă de vitalitate şi 

apetit după cazuri acute severe, acolo unde remedii bine alese nu aduc ameliorarea sau nu 

o realizează pe deplin, acolo unde Sulphur este indicat dar nu apare ameliorare. 

Psorinum e util atat în manifestările de la nivelul pielii (expresie superficială a bolii) cat 

şi atunci cand datorită supresiilor erupţiilor boala este împinsă în profunzime, generand 

tulburări mentale şi lipsă de vitalitate. 

Cauzalitate : 

Probleme şi tulburări după boli infecţioase, care durează de ani de zile. 

Emoţii; emoţii uşoare care generează tulburări severe. 

Probleme apărute după ridicarea unor greutăţi prea mari, dislocări, luxaţii, lovituri. 

Esenta remediului: 

George Vithoulkas, în « Convorbiri despre homeopatia clasică”, spune că 3 idei de bază 

se regăsesc în tabloul lui Psorinum : 

1. Mancarimea (Itching) internă şi externă, 2. Descompunerea (Decomposition) internă şi 

externă şi 3. Sărăcia (Poverty) internă şi externă. 

Pe plan fizic : 

- Sunt afectate în principal pielea şi plicile (orice gen de erupţie cu mancărime), 

aparatul respirator, urechile şi intestinul, partea dreaptă a corpului. 

- E considerat cel mai friguros remediu din toată MM (se îmbracă gros vara – uneori 

cu pălărie sau căciulă). 

- Are o marcată tendinţă către boli acute; răcesc uşor şi vindecarea trenează mult. 

- Lipsă de vitalitate –vrea înotdeauna să ajungă acasă să se întindă- este un alt 

aspect al sărăciei despre care vorbeam mai sus( şi lipsa de reacţie vitală –nu reacţionează 

la remedii corect alese), prostraţie după boli acute. 

- La acestea se adaugă mirosul urat (putred, cadaveric) al corpului şi al tuturor 

eliminărilor (diareea, transpiraţia, otoreea, erupţiile). Oamenii nu pot sta în aceeaşi 

cameră cu pacientul Psorinum. 

87

- Transpiraţie urat mirositoare, abundentă noaptea sau de la cel mai mic efort (în 

special după o boală acută debilitantă). 

- Intotdeauna foame cu durerea de cap – dacă mănancă se amel cefaleea; foame în 

mijlocul nopţii. 

- Inainte de a avea un atac (cefalee, epilepsie, gripă) se simt foarte bine. 

Pe plan mental: 

- (este mancărimea internă care apare adesea după supresia unor erupţii la nivel 

extern) şi disperarea în ceea ce priveşte viitorul - 

frică de sărăcie şi faliment (insecuritate la nivel material) grd 2- chiar dacă e bogat 

are senzaţia că o să dea faliment- această frică se regăseşte în cel mai înalt grad la 

Bryonia (singurul de grad 3). Ca o paranteză e interesant că sărăcia reală poate să 

producă aceste cazuri 

- senzaţia că sunt abandonaţi, părăsiţi, angoase care pot să ajungă la ganduri 

suicidare 

- frică pentru sănătate, disperat că nu se va face bine, frică de singurătate. 

- Mind, Despair - itching of the skin from 


- Anxietate (gradul 4 impreună cu Ars, Kali ars, Calc.ars) si Disperare in ceeace priveste 

viitorul (Mind Despair future about rubrica de 8 remedii Nat.m. si Psor singurele grd 2). 

Se simte un ratat. Fără speranţă, pesimist. Descurajat. 

- Frică de cancer, eşec. 

- Se simte parasit, abandonat. 

- Frica de saracie si faliment. 

- Se simte sărac şi că nu-şi va reveni niciodată după eşecul în afaceri. 

-Visează hoţi şi pericole. 

- Frică de singurătate, de foc. 

- Anxietate în legătură cu sănătatea. Disperat ca nu se face bine. 

- Depresie datorită mancărimii. 

- Disperare dela mancarimea pielei. (3 remedii, el fiind singurul de gradul 3 ; carbnsulph, 

dolichos pruriens de gradul 1). 

- Morocănos şi în mare depresie. Descurajat. Ganduri de sinucidere . 

- Melancolie religioasă. 

- Stari de angoasa agg. noaptea, însoţite de mare nelinişte.(Ars). 

- Copii: cu stare de bine şi jucăuşi ziua, ţipă şi plang toată noaptea. 

sau bebeluşi bolnăvicioşi care nu dorm nici ziua nici noaptea, sperioşi, 

iritabili şi plangăcioşi. 


- Infăţişare murdară. 

- Foarte friguros. (Se spune despre el că este cel mai friguros dintre remedii). 

- Ii lipseşte căldura vitală. (generals- heat- lack of vital heat). 

- Frecvente probleme acute, răceşte uşor, şi se vindecă greu. 

- Se simte foarte bine inainte de a face o criza. 

- Eliminari cu miros putred, de hoit. (scaun, transpiraţie, secreţii, întregul corp indiferent 

cat s-ar spăla). 

88

- Emaciere cu apetit crescut sau apetit pierdut după o boală lungă. 

- Slabiciune, lipsa de vitalitate. 

- Menopauză: Bufeuri de căldură, ca şi cum s-ar turna apă caldă pe ea. 

- Corp dureros, face uşor luxaţii şi se răneşte uşor. 

- Aversiune la carnea de porc. 

Modalitati: 

- agravare: aer rece, frig, curenti de aer, inainte de furtuna, cand posteste, noaptea, 

haine de lană, schimbări de vreme, căldura patului, carne de porc. 

- de eruptiile si eliminarile supresate. 

- de mişcare, plimbări. 

- ameliorare: de căldură, cand se îmbracă călduros (chiar şi vara ar purta pardesiu sau 

căciulă). Seamănă cu vagabonzii aceia care miros puternic, nespălaţi şi cu căciulă pe cap 

în mijlocul verii. 

- stand întins cu capul mai jos decat corpul sau în linişte, de stat întins în general ; amel 

de odihnă şi cănd stă în casă. 

- cand mănancă; cand are epistaxis; de transpiraţia abundentă ; 

Somn : 

Insomnie de la mancărimi intolerabile. Tresare uşor.Vise cu imagini vii care continuă şi 

după ce se trezeşte 

Transpiratie: 

- Fierbinte. 

- Mirosul este intolerabil. 

- Transpiră abundent, de la cel mai mic efort (Tub, Calc, Sulphur) şi noaptea. 


Cap: - Senzatie de frig, trebuie să si-l acopere chiar şi în timpul verii. 

- Durere agg. de expunerea capului la frig, curent, agg de post, erupţii supresate, amel. de 

epistaxis şi de mancat. 

- Migrene, dureri cronice cu foame (înainte şi în timpul migrenei) şi vertij. Durere ca de 

ciocănele care bat (Nat-Mur). 

- Dureri ca după o lovitură puternică însoţite de menstre supresate, dureri precedate de 

tulburări de vedere ; se amel la epistaxis. 

- Păr uscat, fără luciu, aspru, se încurcă uşor. 

- Eruptii la nivelul scalpului care fac să adere şi părul la ele (Graph). 

Ochi : - Oftalmie cronică cu recurenţe constante. 

- Intunecarea vederii. 

- Infecţii recurente, cronice. 

- Aglutinare, puroi. Blefarită. 

Ureche : - Infecţii cronice cu otoree urat mirositoare. 

- Erupţii în conductul auditiv extern şi în spatele urechilor. 

- Cruste cu secreţii în jurul urechilor. 

- Herpes de la tample peste urechi pană la obraji. 

- Eliminări urat mirositoare de la eczema în jurul urechilor. Mancărime insuportabilă. 

- Otoree cu miros putred însoţită de durere de cap şi diaree apoasă ofensivă ca miros. 

- Puroi fetid din urechi de culoare maronie. Cerumen roşu. Senzaţie de zgomote iluzorii 

ca şi cum ar auzi cu nişte urechi care nu-s ale lui. 

89

Nas: - Coriză constantă ca în febra fanului. 

- Sinuzită. 

Faţă: - Erupţii umede, urat mirositoare. 

- Aspect murdar, ca şi cum nu s-ar fi spălat. 

- Palidă, bolnăvicioasă. 

Gura: - Crăpături recurente la colţurile gurii. 

- Simte că dinţii se clatină, apoi apare durerea agg de atingere. 

- Simte varful limbii ca opărit (ars). Gust murdar în gură sau amar. 

- Ulceraţii ale limbii şi gingiilor; mucus cu gust prost adherent la palatul moale. 

Pioree a gingiilor, sangerare. Gingiile se retrag de pe dinţi. 

Gat: - Amigdalite recurente (recurring quinsy). Vindecă tendinţa la a face amigdalite. 

- Amigdale foarte mari, cu dureri la înghiţire şi iradiere în urechi. 

- Salivaţie abundentă şi urat mirositoare, mucus aderent în gat. 

- Ca un dop în gat care împiedică expectoraţia. 

Gat extern: - Adenopatii laterocervicale dureroase la atingere, cu iradiere la cap. 

- Ceafă cu excoriaţii de la secreţiile eczemelor scalpului. 

Stomac: - intotdeauna ii este foame. 

- Apetit nesăţios dar cu toate acestea este slab. 

- Se trezeste noaptea si trebuie sa manance (si la gravide) (Lyc, Phos). 

- Greaţă de la mişcările fătului ; greaţă în sarcină neameliorată de alte remedii. 

- Pierdera apetitului după o boală, cu sete mare. 

Abdomen: - Flatulenţă şi disfuncţii hepatice. Flatus cu miros de ouă stricate. 

Rect: - Scaune cu mucus, sange, fluid întunecat la culoare, excesiv de fetid, putred, care 

se răspandeşte în toată casa. 

- Diareea sugarilor (cholera infantum). 

- Constipaţia sugarilor şi copiilor mici la copii palizi, cu aspect bolnăvicios şi cu 

adenopatii. 

- Scaun dificil de eliminat, cu sange din rect şi hemoroizi arzători. 

Rinichi: - Enurezis constant, agg la lună plină. 

Genital masculin: - Erupţii urat mirositoare. Gonoree cronică, secreţii nedureroase, din 

uretră, care patează lenjeria în galben. Sifilis primar, tertiar. 

- Aversiune pentru sex. 

Genital feminin - Leucoree fetidă cu durere mare de spate şi debilitate (slăbiciune), 

erupţii urat mirositoare. 

- Vomită constant şi frecvent în timpul sarcinii. Fatul se mişcă violent. 

- Mancărime. 

- Aversiune pentru sex. 

Respiratie: - tuse, bronsita, dispnee amel. Stand intins pe spate cu bratele indepartate de 

corp. ca şi cum ar fi crucificat, agg. stand in sezut. 

- Tuse uscată, puternică cu mare slăbiciune în piept. 

- Tuse care revine în fiecare iarnă de la erupţii supresate. 

- Expectoraţie cu sange şi senzaţie de căldură în piept. 

Spate: - Durere lombară agg. de mers şi stat în picioare. Durere ca de înţepături la nivelul 

spatelui. Durere surdă seara, nu poate să-şi îndrepte coloana. 

Piept : - Senzaţie de fierbinţeală la nivelul pieptului. 

Senzatie de ulceratie sub stern. 

90

Durere în piept cu extindere la umeri, agg de baut lichide reci. 

Extremitati: - eruptii la nivelul plicilor articulaţiilor; între degete, în jurul unghiilor. 

- amorteala a picioarelor si bratelor. 

Piele : - Aspect murdar, foarte uscată sau grasă, uleioasă. 

- eruptii de orice fel: eczemă, acnee, psoriasis. Cruste peste tot. Pustule langă unghiile 

degetelor ; scabie ; păduchi recurent ; 

- mancarime, chiar şi fără erupţie, care da nastere disperarii: agg.noaptea, la caldura, la 

caldura patului, amel. de aer rece. 

- Se scarpină pană sangerează sau pană la rană vie. (Skin itching –scratching- bleeds; 

must scratch until : Psor, Graph, Med, grd 2, Ars grd 3); (raw;must scratch until it is: 

Graph, Petr grd 3; Sulph, Psor grd 2). 

De multe ori leziunile de grataj seamănă cu cele de scabie iar dg. dif. se face la microscop 

(cele de grataj sunt mai superficiale). 

- ganglioni măriţi; glandele sebacee secretă excesiv ( piele grasă). 

- veruci, furuncule. 

Remedii complementare : Sulph, Tub., Bac, Sep. 

Diagnostic diferential 

Diagnosticul diferenţial cu Sulphur se face în primul rand pe baza faptului că pacientul 

Psor. este foarte friguros şi vrea să se îmbrace gros chiar şi vara, în timp ce pacientul 

Sulphur este predominant călduros. 

H.C. Allen mai menţionează că Psor e indicat în cazurile cronice unde remediile bine 

selectate nu produc ameliorarea (în cazuri acute Sulphur), şi de asemenea în cazurile în 

care Sulphur pare indicat şi nu acţionează. 

Comparatii: 

- Ars: anxietate cu nelinişte şi prostraţie; teamă pentru viitor, frică de sărăcie, foarte 

friguros, eczema 

- Sulph: boli de piele cu prurit intens, apetit crescut, insomnie, anxietate. 

- Calc : disperat că nu se va mai însănătoşi, anxietate pentru viitor, teamă de sărăcie, 

friguros, boli frecvente. 

Indicatii clinice : 

Probleme ale pielii, eczema, eruptii, mancarime. Acnee, Adenopatii, Alergii, Astm, 

Dureri de spate, Enurezis, Furuncule, Cancer (- prostată- grd 2, Sulphur grd 2, Thuja grd 

3, Con grd 3), Constipaţie, Cholera Infantum, Dispepsie, Diaree, Debilitate, Efecte post 

difterie, Gonoree, Sifilis (inclusiv terţiar), Gripă, Amigdalite, Febra fanului ,Hemoragii, 

Hemoroizi, Impotenţă, Leucoree, Migrene, Oftalmie, Otoree, fetidă, Scabie, Sciatică, 

Disfuncţii splenice, Paduchi, Disfuncţii hepatice. 

- In practica lui Clarke, Psorinum a vindecat mai multe cazuri de ˝boala fanului˝ decat 

orice alt remediu. ( deoarece multe cazuri se dezvoltă pe o constituţie psorică şi cand 

aceasta este vindecată, alergenii nu mai au nici un efect). 

- Polipi nazali au fost vindecaţi cu Psor. cand simptomele generale indică remediul. 

- Psor. a vindecat cazuri de cefalee precedată de înceţoşarea vederii sau de puncte negre. 

91

PULSATILLA, PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu 

PULSATILLA - Dr Ioan Dumitrecu 

Aparţine familiei Ranunculaceae, la care apartine si: aconitul, cimicifuga, staphysagria şi 

altele, toate avand o acţiune similară asupra sistemului nervos, fiecare actiune insa pe 

tesuturi distincte . 

Actiune toxica a Pulsatillei este apropiata de Aconitum, ambele producand: amorteli ale 

limbii, ale gatului prin iritatii ale terminatiilor nervoase. Substanta toxica din planta 

Pulsatilla este anemonina (dilactone of cyclobutane-1, 2-diol-1, 2-diacrylic acid } 

Actiunea toxica a anemoninei se manifesta pe Sistemul cromafinic,( un ansamblu de 

celule ce se coloreaza cu maro la impregnarea cu acid cromic, de aici si denumirea ) 

Celulele cromafine se gasesc in glandele suprarenale, in ganglionii simpatici abdominali, 

ganglionii carotidieni, coccigieni, paraovarieni, etc au actiune directa pe sistemul 

vascular, producand perturbari vasculare, dar si pe centrii limbici ai sistemului nervos, 

excitand trairile emotionale in detrimentul centrilor volitivi pe care ii inhiba . 

Actiunea se manifesta atat central cat si periferic . 

Avem astfel doua categorii de simptome: hiperemotivitatea si lipsa vointei, ce sunt 

keynoturi ale indicatiei medicamentului Pulsatilla . 

Tipologic individul Pulsatilla are frica de orice, isi face griji ca sa intreprinda ceva, nu 

are incredere in sine, dar este iritabil si incapatanat 

Se teme de un rau iminent pentru el si pentru familia lui (Drobul de sare). 

Hiperemotivitatea si ecesul de ingrijoarare il fac sa planga usor . 

Este un remediu specific femeilor, mai mult blonde decat brunete, care pot prezenta 

alternanta de plans cu furie, de isterie sau convulsii, dar poate fi util si la barbati ce 

prezinta cazuri de orhita, epididimita. 

Hahnemann spune despre Pulsatilla ca este o tipa timida, ce plange usor, perfectionista, 

ca este grasuta, cu tendinte de a face frecvent amigdalite, ambitioasa si care prezinta 

dureri cu caracter schimbator. Variabilitatea caracterizeaza simptomele Pulsatillei. 

Avem in repertoar simptomele : (1) Throbbings aici şi acolo sincrone cu puls. (2) 

Blackness şi fluiditatea diminuat de sânge. (3) Umflarea a venelor, engorgement capilară, 

un fel de serie prost dispus. (4) Scăderea de căldură vitale şi de acţiune. (5) congestiilor 

de sânge pentru a capului şi engorgement a sinusurilor. (6). Senzaţie de greutate şi de 

plinătatea creierului şi (7) acelaşi tip de durere, uneori, cu şocuri apoplectic, în centru sau 

(mai mult de obicei), pe partea dreaptă a creierului. (8) Vertigo şi nebulozitatea la fel ca 

în apoplexie completă, mai ales atunci când presiunea atmosferică este scăzută, ca la 

abordarea de furtuni, şi pe înălţimi. 


- emotiva, plange usor 

- invidioasa 

- neincrezatoare in sine 

- descurajata, indecisa 

- capricioasa 

- ipohondra 

- antropofobie 

- frica de boala, moarte, ca nu isi va indeplinii sarcinile, ca va patii ceva rau copilul sau 

92

- fuga de idei 

- noaptea are viziuni inspaimantatoare 

- memorie slaba 

- idei fixe 


- salivatie crescuta 

- inflamatii articulare, dureri variate ca localizare si timp de aparitie: oase, dinti, muschi 

- varice, flebita 

- sechele rujeola 

- agravare: culcat, seara, grasimi, emotii 

Somn 

- Somnolenţă permanenta şi somn comatos, cu agitaţie şi nelinişte, fantezii 

- Tendinta mare de a dormi în timpul zilei, în principal în seara sau dupa-amiaza 

- Somn ─ neregulat, prea devreme în seara sau prea târziu în dimineaţa, şi, uneori, cu 

insomnie nocturne. 

- Somn intarziat, uneori până la două ore după miezul nopţii, un flux mare de idei il 

împiedică sa doarma noaptea 

- Imposibilitatea de a dormi, doar aşezat cu capul înclinat în faţă sau la o parte 

Febră 

- Frison pe o singura parte a corpului, pe care o simte rece, fara sete si urmat de febra, 

insotit de vertij, stupoare 

- Febra, vertij, paloare a fetei, insomnie desi are somnolenta, anxietate 

- Febra cu pierderea cunostintei 

- Febra cu puls slab, rapid, greata, anorexie, transpiratie rece si miros acru ( ca de mosc ), 

oboseala, cosmaruri 

Simptome fizice, locale 

Cap - Dureri de cap insotite sau nu de furnicaturi 

─ Oboseala fata de muncă intelectuală. 

─ Sensatie de confuzie în cap, ca după o beţie, şi, uneori, cu indiferenţă mare. 

─ Stupefacţie în seara, in camera calda, cu răceală. 

─ Dureri de cap ca o confuzie sau ca si cum ar canta o pasare in cap

Urechi - Durere 

- Senzatie de impunsatura in ureche cu mâncărime 

- Umflare dureroasa a mastoidei 

- Otita purulenta cu secretie vascoasa galbuie, uneori cu sange, urmare a unei rujeole 

saua altei boli febrile 

- Surditate dupa spalare pe cap 

- Tiuituri in urechi 

- Parotidita 

Nas - Secretii purulente, ulceratii, catar dimineata 

- Nas infundat in special in camera calda 

- Coriza constanta, insotita de stranut si senzatie de gadilatura 

- Dureri ale oaselor nasului 

- Abces al radacinii nasului 

- Epistaxis 

Fata - Fata galbuie, cu expresie de suferinta 

- Sensibilitate dureroasa a pielii fetei 

- Roseata a fetei alternand cu paloare 

- Contractii involuntare a musculaturii fetei 

- Descuamare a pielii fetei cu usturime 

- Umflarea glandei submaxilare 

- Nevralgie pe partea dreapta a fetei, ce este agravata si apoi ameliorata de caldura 

Dinti - Dureri de dinti pulsatile, ascutit incisive sau ca o roadere

- Senzatie de voma dimineata 

- Senzatie de constrictie si sufocare 

- Durere in epigastru 

- Colici abdominale cu borborisme, frisoane, paloarea fetei, varsaturi, greutate in piept, ca 

urmare a unei indigestii indelungate 

Abdomen - Abdomen tensionat, dureros la presiune 

- Colici abdominale, flatulenta insotita de varsaturi sau diaree 

Anus, scaune - Constipatie cu evacuare dificila, dureroasa, cu presiune in rect si 

lombalgie 

- Diaree cu scaune galbene, uneori cu sange 

- Diaree urat mirositoare 

- Diaree la menstruatie 

- Diaree "coroziva", durere arsura, usturime inainte de evacuare 

- Diaree nocturna 

- Hemoragii anus, in afara scaunului 

- Hemoroizi congestionati,durerosi cu senzatie de arsura, usturime 

Organe urinare - Disurie 

- Sange in urina 

- Retentie de urina 

- Urinare involuntara noaptea in pat ( la fetite ) 

- Hematurie cu senzatie de arsura cand urineaza 

- Vezica urinara dureroasa 

Bărbat organe sexuale - Scrot : umflare, mancarimi, arsuri 

- Testicul : inflamatie, inrosire pe traiectul spermatic, testicul hidropic 

- Prostatita cu erectii frecvente, prelungite, lichid prostata in cantitate crescuta 

Femeie organele sexuale - Nimfomanie 

- Uter dureri, contractii, spasme 

- Vagin dureri tip arsura 

- Ciclu neregulat, tardiv sau prematur 

- La menstra lombalgii, greata, varsaturi, vertij, tenesme anale sau/si ale vezicii urinare 

- Leucoree groasa, cremoasa 

- Amenoree, la femei mai in varsta corelate cu faza de luna plina 

- Umflare sani - inainte de pubertate, inainte de ciclu 

- Travaliu obositor si fara forta de contractie 

- Lactatie suprimata 

Respirator - Raguseala insotita de catar, uscaciune gat 

- Dispnee agravata cand sta pe spate, noaptea, cu vertij si slabiciune 

- Tuse spasmodica, convulsiva, tuse seaca < stand in pat, noaptea 

- Tuse cu sange negru la suprimarea menstruatiei 

Torace - Respiraţie accelerată, scurta şi superficiala (în timpul febrei sau anxietatii) 

- Dispnee resimtita in zona coastelor false 

- Senzatie de gadilatura pe stern 

- Respiratie dificila, sufocare, insotita de tuse 

Cord - Precordialgie>presiune - Palpitatii

- Cracmente cervicale si umar - Rigiditate cervicala 

- Durere de spate si senzatie de frig in spate, in cazuri de amenoree - Sacralgie 

Membre - Articulatii inflamate, dureri tip intepatura, cu anxietate si senzatia de tremor - 

- Slabiciune si durere in membre dimineata, obligandu-l sa se intinda 

- Membre reci cu senzatia de furnicatura senzatia ca si cum ar fi moarte 

Membre superioare 

- Durere in umeri, brate, maini, degete, durere cu caracter paralitic in special in articulatia 

scapulo-humerala la ridicarea bratului 

- Senzatia de arsura in brat seara sau noaptea 

- Senzatie de tensiune, umflare insotita de durere chinuitoare in articulatiile cotului, 

mainilor, degetelor si rigiditate 

- Vezicule intre degete cu durere tip intepatura - Mâncărime pe mâini. 

Membre inferioare 

- Durere pe traiectul muschiului psoas 

- Durere chinuitoare in articulatia coxo-femurala, iradiind spre genunchi 

- Durere ca o zdrobitura cu senzatie de slabiciune paralitica in oasele si muschi 

- Varice membru inferior 

- Umflare fierbinte a picioarelor, in special in regiunea dorsala < seara 

Piele - Mancarime, durere tip arsura, intepatura ca de la furnici

PLATINA - Dr Ioan Dumitrescu 

1. Tema mandriei 

Obiectele, oamenii i se par mici, vizual si mental . 

Este un individ increzut, 

2. Tema crampelor . 

Are crampe, convulsii ce cresc si scad treptat . 

O putem corela si cu tendintele nimfomanice ale Platinei . 

Dorinte sexuale in exces, masturbare, isterie, erotomanie, constipatie, spasme . 

Cazuri de amenoree . 

Intrebare : de ce este suprimat ciclul menstrual la Platina ? 

Raspuns : excesul de foliculina, conduce la un deficit progesteronic . 

Idem : chisturi ovariene 

Asta explica si nimfomania tipului Platina si tendintele de homosexualitate la barbatul 

Platina ( perversiuni sexuale ) . 

3. Tema alternantei 

Simptomele fizice alterneaza cu cele mentale, cand apar cele mentale, dispar cele fizice si 

invers . Vezi cauzalitate: doliu, enervare . 


1. Tristete alternand cu veselie 

2. Anxietate si frica 

3. Iritabilitate precedata de momente pasionale 

4. Mandrie, ingamfare si dispret pentru altii 

5. Impulsuri de a ucide: sot, copil 

6. Incoerenta 

Simptome generale. 

1. Femeie bruneta 

2. Catalepsie 

3. Epilepsie cu crampe, miscari convulsive ale ochilor 

4. Convulsii cu rigiditate 

5. Simptome agravate seara, la furie 

6. Alternanta simptome fizice cu cele mentale 

Simptome fizice, locale 

Cap 1. Confuzie 

2. Vertij 

3. Cefalee ce creste treptat sau cu intreruperi 

4. Cefalee insotita de greata, varsaturi si amorteala a capului. 

Ochi 1. Dureri oculare 

2. Crampe, tensiune oculara 

3. Senz de caldura si frig in ochi 

4. Vedere tulbure 

Urechi 1. Dureri de urechi 

2. Zgomote in urechi 

3. Senz de amorteala si frig in urechi 

Nas 1. Crampe si amorteala in nas si radacina nasului 

2. Coriza semiuscata 

97

Fata 1. Fata palida 

2. Amorteala, caldura, furnicaturi la nivelul fetei 

3. Buze uscate si crapate 

4. Crampe in artic temp-mandib 

5. Amorteala a barbiei 

Dinti 1. Dureri de dinti si crampe 

2. Amorteala a dintilor in reg inferioara 

Gura 1. Senz de arsura, furnicatura in gura . 

Gat 1. Crampe in gat. 

Apetit alimentar 1. Anorexie, pana la scarba de alimente 2. Bulimie 

Stomac 1. Eructatii 

2. Durere de stomac ca o presiune, crampe 

Abdomen 1. Balonare abdominala 

2. Crampe abdominale 

Anus si scaune 1. Constipatie cu tenesme anale 

2. Amorteala anus, furnicaturi, mancarime 

3. Eliminari de paraziti ( tenii ) 

Renal 1. Urina cu sediment rosu 

2. Urinare frecventa 

Barbat org sexuale 1. Dorinte sex crescute 

2. Erectii frecvente in sepcial noaptea, cu vise amoroase 

3. Durere in reg org genitale 

4. Sex durata scurta si putina satisfactie 

Femeie org sexuale 1. Nimfomanie 

2. Metroragii 

3. Crampe la inceputul ciclului 

4. Sensibilitate crescuta in zona genitala 

5. Leucoree alba 

Respirator 1. Afonie insotita de tuse uscata, frica si dispnee 

2. Respiratie dificila insotita de anxietate 

Torace 1. Crampa, opresiune torace insotita de respiratie scurta 

2. Opresiune toracica cu anxietate 

3. Respiratie spasmodica 

Cord 1. Opresiune in reg cord 

2. Anxietate si frica de boala de inima 

Ceafa, spate 1. Contractie in reg ceafa, rigiditate 

2. Amorteala in reg ceafa 

3. Amorteala a coccisului 

Extremitati 1. Crampe 2. Amorteala 3. Slabiciune 4. Furnicaturi si agitatie in membre 

Piele 1. Amorteala, furnicaturi, mancarime 

2. Ulceratii cutanate, in special la degete 

Somn 1. Somnolenta seara 2. Cascat spasmodic 3. Vise amoroase 

Febra - 1. Frisoane alternand cu febra 

98

GRUPUL NATRIUM - Dr Doina Pavlovschi 

Cuvantul soda apare la alchimistul medieval Geber, iar natron tot in niste scrieri 

alchimiste medievale, derivat din latinescul nitrum, preluat din grecescul nitron, la 

randul sau cu originea in egipteanul neter. 

Sodiul metalic pur a fost obtinut in 1807 si este foarte instabil, spre deosebire de sarurile 

sale care sunt compusi mai stabili. Sodiul este un metal argintiu cu densitatea 0,4, cu 

conductibilitate termica si electrica mare. Reactioneaza puternic cu apa. Aprins arde in 

aer. ClNa este sarea de bucatarie, se gaseste in natura in mare si in saline. 

In organismul uman se afla in “oceanul interior”, mediu intern care scalda toate celulele. 

Sodiul metabolic : - mentine presiunea osmotica a mediului intern asigurand astfel 

echilibrul hidro-electrolitic - patologic apar dezechilibre, de la deshidratare la edeme, 

cu sensibilitate la umiditatea si salinitatea exterioara 

- asigura functionarea membranelor celulare impreuna cu Potasiul = pompa Na-K 

care asigura hranirea celulelor si procesul de polarizare-depolarizare al membranei. 

In homeopatie exista 63 remedii din saruri de sodiu mentionate in repertoriul Synthesis. 

Caracteristicile sarurilor de sodiu din punct de vedere homeopatic : 

- deshidratare – ardere, tip oxigenoid, ex : Natrum muriaticum 

- hiperhidratare – imbibitie, tip hidrogenoid, ex : Natrum sulphuricum 

- stabilitate in relatiile sociale 

- sensibilitate la factori alimentari – sare si farinacee 

- astenie cu iritabilitate. 

Miasma : psoro-tuberculinica la majoritatea compusilor, poate evolua spre sicoza cu 

varsta si sub influenta factorilor de mediu. 

Patologic tropism pentru : - aparatul respirator - catarurile sodice sunt secretii apoase si 

mucoase, albicios galbene, cu gust sarat si evolutie cronica 

- metabolism – deshidratare, demineralizare, denutritie (N.m.), obezitate, diabet z.(N.s.) 

Simptome comune : 

- depresie, slabiciune iritabila 

- sentimentul datoriei cu grija pentru cei dragi 

- anxietate matinala si frici ( de boala, pentru viitor, de oameni, etc ) 

- agr.la muzica (s.mintale), zgomot, miscare, efort intelectual 

- sete mare, agravati de mancaruri si bauturi reci 

- agravare la frig, dar si la caldura si soare, curenti de aer, schimbarea vremii 

- slabiciunea gleznelor 

Sankaran : tema identitatii si a relatiei cu celalalt. (N.c. nu are identitate. N.m. confuzie.) 

Cuvinte folosite de pacient : identitate, individualitate, grija, neglijat, inteles, neiubit, 

parasit, despartire, uitat, singur, atasat, dor de casa, “ Cine sunt eu ?”. Dependent. 

NATRIUM CARBONICUM 

Este carbonatul de sodiu. In natura se afla in lacuri sarate din America de Nord si Africa. 

Cea mai mare consumatoare este industria sticlei, apoi industria detergentilor si a hartiei. 

In Egiptul antic era utilizat pentru dezinfectie si imbalsamarea mumiilor. 

Se gaseste in pasta de dinti, sapunuri, se foloseste in cosmetica. 

99

In medicina se foloseste, alaturi de bicarbonatul de sodiu, ca alcalinizant pentru stomac, 

la gargara sau spalaturi alcalinizante in candidoze. 

Natrum carbonicum a fost probat de Hahnemann si inclus in remediile antipsorice. 

J.H.Allen il considera antisicotic din cauza abundentei secretiilor si a hidrogenoidismului. 

Actiunea dozelor fiziologice repetate la om sanatos : 

- depresie profunda si progresiva a sistemului nervos cu ruminatii si slabiciune iritabila 

- tulburari cronice de nutritie cu diminuarea metabolismului bazal, slabirea muschilor si 

tesuturilor de sustinere a articulatiilor, infiltratii celulare, anemie, arterioscleroza, uremie 

- catar, ulceratii ale mucoaselor digestive, respiratorii, oculare, genitale 

Biotip : Nash : dispeptic cu fata palida, cearcane si usoara umflare a pleoapelor. 

Tendinta la obezitate. Pielea de pe dosul mainilor este aspra, uscata si zbarcita. 

Friguros intolerant la caldura mare si la soare. Laxitate articulara, mai ales glezne. 

Constitutie carbonica cu simptome de Natrum, psoric sau psoro-tuberculinic la inceput, 

cu varsta sicotic. 

Majoritatea simptomelor se amelioreaza dupa mancare cu exceptia depresiei. 

Modalitati 

Agravare : efort intelectual, caldura, soare, zgomot, muzica, la luna plina 

Ameliorare : la miscare, la masaj, presiune. 


- perseverent, serios, curajos, sociabil cu locvacitate voioasa 

- sentiment al datoriei indeplinita pana la epuizare 

- frica de furtuna cu tunete, de viitor, de oameni 

- tulburari de memorie si concentrare, mai ales dimineata la trezire 

- hipersensibil emotional si senzorial, labilitate afectiva, neindemanare, tresare 

- depresie anxioasa, iritabilitate, intolerant la contradictie, timiditate 

- morocanos, nemultumit, inclinat la disperare (“viata e nedreapta cu el”) 

- somnolenta ziua agravata dupa mancare, insomnie cu ruminatii noaptea 


- slabiciune generala, astenie psiho-fizica 

- friguros intolerant la caldura, mai ales la soare 

- slabiciunea ligamentelor – ptoze abdominale, pelvine, entorse, luxatii articulare 

- agravare dupa bauturi reci, farinacee, vegetale, aversiune pentru lapte 


- cefalee exploziva dupa expunere la soare sau lumina intensa, inaintea menstrelor 

- vertij dupa expunere la soare, agravat la miscare, vorbire, efort intelectual 

- fata palida, edeme ale pleoapelor, buzelor 

- keratite, ulceratii corneene, dacriocistite, uscaciunea conjunctivei. 

- hiperacuzie la zgomot, acufene, surditate 

- eructatii acide, balonare abdominala cu senzatia de greutate in stomac < dupa mancare 

- foame la ore neobisnuite : ora 5 si ora 23 

- constipatie cu scaune dure, fragmentate, evacuate cu efort sau scaune insuficiente cu 

tenesme, arsura in ochi si mare excitatie sexuala 

- diaree galbena ca pulpa de portocale 

- catar nazal posterior cu secretii groase, galben-verzui, urat mirositoare 

- coriza dupa cel mai mic curent de aer, > dupa transpiratie, gat uscat, raguseala 

100

- tuse uscata la intrarea in camera calda ( Bry, Phos., Natr. phos.) 

- palpitatii la excitatii nervoase si la oboseala 

- arsuri uretrale in timpul si dupa urinare, enurezis 

- menstre precedate de cefalee occipitala 

- leucoree abundenta cu secretie galbena groasa, iritanta 

- senzatia de greutate pelvina ( Sep., Lil.tigr., Murex) < asezata pe scaun 

- piele uscata, eruptii veziculare, herpes, ulceratii ( calcaie ) 

- instabilitatea gleznelor cu entorse, luxatii. 

I ndicatii clinice 

Tulburari depresiv-anxioase, insolatie, rinofaringite catarale, dispepsie flatulenta, 

hipotiroidism, hipertrofie de prostata, metroanexite, sterilitate, eczema, ichtioza. 

Relatii 

- Natrum sulphuricum – mai hidrogenoid - 

- Natrum muriaticum – mai respirator, mai slab, demineralizat 

- Kali carbonicum – mai respirator, mai ulcerat 

- Calcarea carbonica, Graphites – mai cronici, Natr. c. poate fi acutul lor 

- Sepia, Lilium tigrinum, Murex - greutate pelvina ( bearing down ) 

- Natr.ph., Natr.m., Lach., Glonoin – cefalee la soare 

- Natr.ph., Natr.s, Ledum – glezne slabe 

Antidot : Arsenicum album, Nux vomica, Phosphorus, Sepia 

Repertoriul synthesis 7 

Mind – conscientious 3, serious 2 

“ - sadness 3, ennui 2 

“ - timidity 3 

“ - morose 2, discontented 2 

“ - concentration, difficult 2 

“ - memory, weakness of 2 

“ - anxiety 3, future about 2, sleep during 2, music from 2 

“ - fear, thunderstorm 2, before 2, people of 3 

“ - starting 2 

“ - sensitive, music to 3 ( Nux v., Sep.), noise to 2 

“ - irritability 3, alternating with cheerfulness 1 

“ - contradiction intolerant 2 

Sleep - sleeplessness 2, midnight before 3, with sleepiness, daytime 2 

Generals – weakness 2, morning 2, exertion, slight from 3 

“ - sun, exposure 3 

“ - cold agg 2 

“ - food, cold drink agg 2 

“ - food, milk aversion 3, milk agg 2 

“ - food, farinaceous, agg 2, vegetables agg 2 

Vertigo – sun facing agg. – gr 1 

Head – heat - gr 2, storm on, approach of a – gr 1 ( R. unic ) 

“ - pain, sun, from exposure to 3, occiput, sleep after 2, vertex 2 

Face – discoloration, pale 3, eyes around circles 3 

Eye – pain, light strong 1 

101

“ - photophobia 2 

“ - dryness 1 

Stomach – appetite increased night, midnight before 23h 1, after 5h 1 

“ - eructations , type of, sour 3 

“ - nausea 2 

“ - vomiting, type of, bile 2, sour 1 

Abdomen – distension 3, eating after 2 

“ - flatulence 2 

Rectum – constipation 2, difficult stool 2, insufficient 3 

“ - diarrhea 2, cold taken 2, eating after 2, food, farinaceous 1 

Stool – yellow 2 

Nose – coryza 2, discharge with 3 

“ - discharge, copious 2, offensive 3, thick 2, crusts inside 2, purulent 2, 

yellow-green 2, posterior nares 3 

Cough – dry 2, warm room going into a 2 ( R. unic cu gr 2, + 2 R. gr 1 ) 

Chest – palpitation 3, tumultuous, violent 2, anxiety with 2, ascending stairs 2, 

waking on 2, eating after 2, lying,side, left 2 

Female genitalia/sex – menses, late too 1 

“ “ “ - sterility 3, leukorrhea with 2 ( Kreos.2,Caul.1) 

“ “ “ - leukorrhea 2, copious 2, thick 2, yellow 2, offensive 2 

Extremities – weakness 2, ankle 3 

“ - eruptions, upper limbs, vesicles 2, lower limbs, vesicles 3, hip 2, 

hip, herpes 2 (Sep 2, Nicc1), thigh 2 

Skin – eruptions, herpetic 2, circinate 2 

“ - dry 2, craks 2 

Bibliografie 

Bungetzianu G., Jurj G. Materie Medicala Clinica Homeopatica vol. 1 

Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B.J. Publishers New Delhi 

Synthesis 7 

NATRIUM MURIATICUM 

Clorura de sodium, sare de bucatarie (95% + ClK, Mg, Ca, Al). Cristale cubice. 

Actiune 

Fiziologic – pe centrul setei in echilibrul hidro-electrolitic al mediului intern, 

mediul salin in exces duce la hipertonie circulatorie cu deshidratare celulara, 

deficitul salin duce la hipotonie plasmatica cu imbibitie celulara si edeme 

- reglarea tensiunii arteriale 

- troficitatea celulara prin pompa Na-K la nivelul membranei celulare 

Patologic – deshidratare celulara cu hidremie sistemica 

- tulburarea functiei hipotalamusului cu somatizari 

- S.N. : fragilitate psihica 

- sange : anemie 

102

- tulburari secretorii cu uscaciunea tegumentelor, mucoaselor, scaunelor, lipsa 

transpiratiei sau hipersecretii apoase – rinita sau acumularea apei in tesuturi – edeme 

Biotip : tuberculinic cu tenta psorica (Na), luetica sau cancerinica, subponderal, longilin, 

torace ingust, piele uscata, buze cu scuame pe care le rupe, fisura mediana buza inferioara 

sau la comisuri, excoriatii periunghiale, isi rupe pielitele, celulita coapselor, limba 

geografica constitutionala, nepatologica, micropoliadenopatii cervicale (Calc.phos., 

Bar.m., Bar.c.), acnee predominant la frunte, eruptii la marginea pielei paroase, 

comedoane, alergii, dorinta de sare si sete, relatii putine, complexul urateniei, 

somatizarea suferintelor psihice. 

Cauzalitate 

- traume psihice, relatia cu parintii in copilarie (conditionari, interdictii ) care provoaca 

un sentiment de vinovatie cu supresie emotionala ce se descarca la distanta in timp 

- exces de alimente acide, paine, sare 

Modalitati 

Periodicitatea afectiunilor – rinite sezoniere, depresii recurente, astenii periodice, etc. 

Agravare : in mediu salin ( mare, saline), la ora 10-11, la caldura soarelui, in camera 

calda, la consolare, la efort intelectual, culcat, la luna plina 

Ameliorare : in aer liber (Apis, Puls.), dupa baie rece, culcat pe partea dreapta 


- Copil tacut, politicos sau iritabil cu furii, labil afectiv 

- Adolescent cu comportament retinut, nereusite sentimentale cu suferinta 

prelungita cu pierderea interesului pentru viata, preocupat de domenii spirituale 

- Adult cu autocontrol in emotii, comportament, exprimare 

- ordonati, punctuali, constiinciosi, perfectionisti, preocupati de munca (Ars.alb. din 

anxietate, Nux v. din vointa) 

- da importanta aparentelor, fleacurilor 

- introvertit, evita compania, agravat de consolare 

- supresie emotionala dureroasa cu mecanisme de disimulare 

- neincredere in el, sentiment de vinovatie, plange in singuratate 

- nevoia de a-si dovedi ca este adecvat, se imbraca “corect”, preocupat de imagine 

- foarte critic cu sine, isi reproseaza nereusitele, chiar la mult timp dupa ele 

- pesimist, trist singur, noaptea, la griji, dezamagiri in dragoste, la foame, post 

coit, dupa masturbare, sentiment de abandon, maturizare prematura 

- zambeste continuu, politicos in societate pentru protectia interioritatii 

- anxietate de anticipatie, disperare pentru viitor, frica pentru viata parintilor 

- vulnerabil emotional, frica de a fi ranit, de moarte, hoti, pasari, insecte 

- grabit, neindemanatic, scapa lucrurile din mana 

- isi roade unghiile 

- Somn superficial cu tresariri, adoarme greu in camera calda, daca se trezeste nu 

mai readoarme, insomnie cu ruminatii dupa neplaceri 

- pozitia in somn : incovrigat sau pe abdomen 

- viseaza hoti, ca ii este sete 


- agravare la caldura, mai ales la soare 

- agravare in mediu salin – mare, saline 

- agravare la ora 10-11 

103

- dorinta de sare 

- sete mare de cantitati mari de apa,des 

- slabeste mancand destul, chiar mult 

- febra dimineata la ora 10-11 sau dupa amiaza, frison +/- sete - transpiratii profuze 

- periodicitatea simptomelor 


- par unsuros, dermita seboreica 

- eruptii la marginea pielei paroase, frunte, occiput 

- cefalee de diferite tipuri agravata dimineata, la miscare, la aer rece, la furie, la efort 

intelectual, ameliorata in liniste, culcat, dupa transpiratie 

- vertij la privirea fixa a unui obiect, dupa efort ocular, privind prin fereastra unui 

vehicol in mers, dupa cafea si in alte situatii 

- fata palida pamantiu-galbuie, cu cearcane, uleioasa pe frunte 

- acnee, eruptii pruriginoase, crustoase 

- buze uscate, crapate, fisura mediana buza inferioara, fisuri la comisuri 

- herpes la menstra, la febra, la suparare, la vant, la unele alimente 

- transpiratia fetei mancand 

- dureri oculare la fortarea vederii sau la soare, fotofobie, astenopie musculara 

- pleoape cu margini fisurate, inflamate, lacrimare la vant 

- paralizii musculare oculare, strabism divergent, miopie sau hipermetropie 

- otite, acufene 

- uscaciunea mucoasei nazale, obstructia nasului noaptea 

- rinita vasomotorie cu obstructia nasului zi si noapte ca si cand ar fi tot timpul 

racit, cu secretie apoasa continua si stranuturi 

- senzatia de sufocare cand bea (Hyosc), +/- nod in gat 

- inflamatii cronice in gat cu senzatia de uscaciune si mucus albicios cu gust sarat 

- raguseala la rece 

- hipertiroidie, palpitatii 

- tuse seaca, persistenta sau cu expectoratie sanguinolenta, dispnee urcand 

- afte, mucoase uscate, gust sarat, amar sau acru 

- limba geografica constitutional 

- apetit capricios, anorexie nervoasa sau bulimie fara crestere in greutate 

- eructatii acre, arsuri esofagiene sau stomacale 

- greata si dureri gastrice matinale +/- varsaturi acre-amare 

- balonare abdominala dupa masa, bere, paine, borborigme 

- constipatie cu scaune dure, evacuate cu greutate la 2 sau mai multe zile 

- fisuri anale, hemoroizi 

- diaree profuza, exploziva, scaune apoase, inchise la culoare 

- scapa urina cand tuseste, stranuta, rade (Caust., Puls., Scilla) 

- nu poate urina in prezenta straina (Ambra gr.), poliurie 

- miros puternic al organelor genitale, TDS 

- menstre variabile cu tristete si herpes, dismenoree 

- leucoree apoasa, galbuie 

- piele uscata, acnee, comedoane, veruci palmare, herpes circinat fata, cap, coapse 

eczema uscata, pruriginoasa sau umeda cu secretii groase, corozive, urticarie, alergii, 

dermita de contact agravate la cald, la soare, la efort fizic, inaintea menstrei 

104

- pielite periunghiale (Carc) 


Cefaleea scolarilor, tulburari de comportament. 

Tulburari respiratorii : rinite, bronsite, astm bronsic 

Tulburari cutanate : herpes, acnee, eczeme, urticarie 

Adenopatii tuberculinice. Anemie, tahicardie, palpitatii, hipotensiune arteriala 

Tulburari digestive : dispepsie atonica, constipatie, fisuri anale, hemoroizi 

Nefrite cu retentie clorurata la batrani. Hipertiroidie 

Relatii 

Aqua marina, Sal marinum – remedii asemanatoare 

Pulsatilla, Sepia, Ignatia, Cyclamen, Silicea, Sulph.iod., Tub. – teren tuberculinic 

Glonoin, Natrum carbonic – agravare la soare 

Kali muriatic, Bryonia, Phosphorus, Allium cepa – afectiuni respiratorii 

Apis – alergii 


Mind – absentminded 3 

“ - ailments from, anger 2, bad news 2, disappointment 3, fright 3, grief 3, love 

disappointed 3, mortification 3 

Mind – anger 3, violent 2, trifles, at 2 

“ - answering, aversion to 2 

Mind – anxiety, night 3, future about 2, hypochondriacal 3 

“ - company, aversion to 4 

“ - concentration, difficult 2, dullness 3 

“ - confidence, want of self 2 

“ - confusion of mind 3, mental exertion from 2 

“ - consolation agg 4 

“ - conversation agg 3, spoken, aversion 2, taciturn 3 

“ - delusions, thieves, house in 2, vision has, 2 

“ - discontented 3, everything with 3 

“ - dwells past disagreeable occurrence, on 4, recalls disagreeable memories 3 

“ - estranged, family, from his 2 

“ - fear, crowd in 2, death of 2, evil of 2, frighted easily 2, starting 3, fright from 3 

“ - grief 3, silent 3, love, from disappointed 3 

“ - hatred 4, revengeful and 3 

“ - hurry 3, impacience 2 

“ - hypochondriasis 3, hysteria 3 

“ - indifference 3, everything to 2 

“ - insanity 2 

“ - impertinence 2, insolence 2 

“ - irritability 3, morning 2, offended 2, rage 2, quarrelsome 2 

“ - laziness 3 

“ - loathing, life at 3, reproaches himself 2, suicidal disposition 2 

“ - looked at, cannot bear to be 2 

“ - malicious 3 

“ - memory, active 3, weakness mental exertion 3 

105

“ - menses, before mental symptoms 3 

“ - mental exertion agg 3 

“ - mistakes, speaking in 3 (singur cu 3), writing 2 

“ - mood alternating 2 

“ - prostration, talking from 3 

“ - sadness 3, coition after 2 

“ - sensitive 3, noise to 2 

“ - somnambulism 3 

“ - thinking persistent 3, unpleasant subjects, haunted by 3, tormenting 3 

“ - weeping 3, consolation agg 3, pitied,if he believes he is 3, hysterical 2 

“ - “ , cannot weep though sad 4 

Vertigo – 3, rising on 3, accompanied by, pain in head 2, fall tendency to, forward 3 

“ - rising on 3, walking while 3, objects turn in circles, seem to 3 

Generals – morning agg 3, periodicity 3 

“ - heat, sensation of 3, sun exposure to 3 

“ - air seaside, agg 3, amel 2 

“ - forenoon, 10h 4, 10-11h 2, 11h 3 

“ - food, salt desire 3, salt agg 3 

Stomach – thirst 3, extreme 3, large quantities for 3 

Fever – forenoon 3 

Perspiration – 3 

Head – eruptions, crusts 3, white 3, impetigo margin of hair 2, itching 3 

“ - hair, falling 3 

“ - heaviness 3, occiput 3 

“ - pain 3, morning, waking 3, eating after 3, heat during 3, nervous 3, periodical 3, 

school children 3, reading 3, sun,from exposure to 2, pressure external amel. 3 

Face – discoloration pale 3, eyes around circles 2, greasy 3 

“ - cracked, lips, lower, middle of 3, upper 2, mouth corners of 2 

“ - eruptions, herpes 3, lips 3, pimples 3, acne 3, comedones 2 

“ - perspiration, eating 2 

Eye – asthenopia muscular 3, contraction of eyelids 3, discoloration red 3 

“ - pain, reading 3, exertion of eyes from 3, looking when, stadily 3 

“ - lachrimation, wind in 2 

Mouth – dryness 3, mapped tongue 2 

“ - eruptions, tongue 3, vesicles 3, tip 3 

“ - hair sensation of a, tongue 2 ( Sil 2, Kali bi 1) 

Nose – catarrh 3, postnasal 3, discharge albuminous 3, copious 3 

“ - hayfever 4, obstruction 3, dryness, inside 3, sneezing 2 

Throat – catarrh 3, mucus 3, drawn from posterior nares 3, dryness 3 

“ - choking drinking 4, lump sensation of a 3, swallowing on 2 

External throat – goitre 4 

Stomach – appetite, increased 2,10h 2, ravenous 3, relish without 3 

“ - disordered 3, eructation 3, eating after 3, sour 3, pain, morning 2 

“ - hiccough 3, nausea 3, vomiting 3 

Abdomen – distention 3, eating after 3, pain 2 

Rectum – constipation 3, difficult stool 3, ineffectual 3, feces remind in, as if 4 

106

“ - diarrhea 3, daytime only 3, involuntary stool 3 

“ - eruptions, anus about 3, fissure 2 

“ - hemorrhoids 2, pain burning 3 

Bladder – urination, involuntary 3, night 3, cough during 4, laughing 3, sneezing 2 

“ - “ , retarded, alone, can only pass urine when 2 

Kidneys – Addison`s disease 3 

Male genitalia/sex – sex erections continued 2, incomplete 2, wanting 2, pollutions 3 

“ “ “ - eruptions herpetic, thighs between 3 

Female genitalia/sex – coiton, aversion to 3, painful 3, masturbation disposition 2 

“ “ “ - inflammation 2, itching 3 

“ “ “ - leucorrhea 3, albuminous 3 

“ “ “ - menses copious 3, frequent too 3, late too 3, protracted 3, scanty3 

“ “ “ - pain, bearing down, uterus 3 

“ “ “ - sterility 3 

Skin – eruptions 3, eczema 3, herpetic 3, vesicular 3, pimples 3, acne 3, urticaria 3, 

itching 3, excoriation 3 

NATRIUM SULPHURICUM 

Sulfat hidratat de sodium, soda vitriolata, sarea lui Glauber (care a descoperit-o in 1658 – 

sal mirabile). Fixeaza de 10 ori volumul ei de apa. Ape minerale sulfuroase: Caciulata, 

Herculane, Carlsbad. 

Natriul intervine in echilibrul hidroelectrolitic, Sulful in echilibru metabolic, are mare 

tropism pentru piele. Alopatic se foloseste ca purgativ. 

Actiune 

- In metabolismul apei, la nivel intercelular, provoaca retentie apoasa extracelulara, 

infiltratie tisulara interstitiala, edeme 

- Aparat digestiv - actiune coleretica si colagoga – provoaca diskinezie biliara, 

icter, diaree sau constipatie, diabet zaharat 

- Aparat respirator – astm bronsic la vreme umeda (Dulc, Med., Nitri ac.), catar la 

baza plamanului stang 

- Renal poliurie 

- Aparat osteo-articular – artralgii agravate de umiditate, mai ales coloana 

vertebrala si articulatiile coxo-femurale 

- SNC – edem cerebral, spasticitate, depresie 

- Tegumente si mucoase – productii verucoase 

Patogenic provoaca retentie hidrica – constitutia hidrogenoida a lui Grauvogl, sicoza cu 

hipersensibilitate la umezeala, meteorosensibilitate, depresie, astm la vreme umeda 

Biotip - Din cauza infiltratiei apoase pare corpolent, greoi, facies bouffi, palid-galbui, cu 

alura suferinda, pantec mare, flatulent, tesuturi moi, infiltrate, edeme la extremitati, 

celulita dureroasa la presiune, deprimat, prost dispus si iritabil – sicoza. 

Cauzalitate: Modificari ale tesutului reticulo-endotelial ca urmare a toxiinfectiilor 

repetate, antibioterapiei, corticoterapiei, vaccinarilor, seroterapiei, ecotoxicitatii, TCC 

Modalitati 

Agravare: la umiditate, frig umed, la mare, uneori periodic (tulburarile cutanate) 

Agravat de frig (Natrum), dar si de cald (Sulphur), dimineata 

107

Ameliorare: la timp uscat, dupa scaun abundent 

Lateralitate stanga 


- ganduri nemarturisite, regrete, secrete 

- decompensare depresiva, ganduri suicidare ( impuscare, strangulare), idea ca nu 

are noroc, trist dimineata 

- iritabil, icter la furie 

- anxietate dimineata, frica in aglomeratie, locuri inguste, tresare la zgomote 

- dupa TCC confuzie mintala, concentrare dificila, delir, dementa 


- agravare la umiditate, la mare 

- insomnie, mai ales la cefalee 

- periodicitatea simptomelor cutanate 


- cap: cefalee, forme variate, mai ales dupa TCC 

- vertij matinal la trezire sau postprandial, ameliorat de transpiratie la cap 

- digestiv : limba cu depozit gros, verzui, sialoree, gust amar, 

- eructatii, reflux gastric, colici, flatulenta, 

- alternanta de diaree si constipatie, indigestie la farinacee, flatulenta, scaune 

precedate de colici dimineata, tenesme, diaree la vreme umeda 

- icter cu varsaturi bilioase, icter la furie (Bry), hepato-splenomegalie, litiaza biliara 

- diabet zaharat ( tip 1 = sicotic, tip 2 = luetic) 

- recto-colita hemoragica, hemoroizi 

- eruptii pruriginoase perianale 

- respirator: - catar < de umezeala, secretii groase, galben-verzui, cruste in nas 

- obstructie nazala < noaptea si la cald ( Sulphur, Puls., Natr phos.), rinita alergica 

- anosmie, ozena, epistaxis la menstra, - faringita, laringita 

- astm bronsic < de umezeala, ceata, ora 4-5 dimineata, astm infantil (parinti 

sicotici, vaccinari) 

- peneumonie plaman stang – tuse cu secretii care nu pot fi expectorate si dureri 

mari, isi tine pieptul cu mainile (Bry) - edem pulmonar 

- locomotor : reumatism meteodependent, simte cu 2-3 zile inainte schimbarea 

vremii, tropism pentru coloana vertebrala si articulatia soldului – coxartroza, 

nodozitati articulare, calozitati, guta. Simptom curios: > durerilor la furtuni 

violente fara ploaie si in ciuda durerilor nu se simte slabit, are chef de munca. 

- circulator : bufeuri de caldura alternate cu frilozitate, > dupa scaun 

- palpitatii, senzatie de lesin, opresiune cardiaca 

- piele : eruptii psorice la inceput, apoi sicotice : eruptii veziculoase pruriginoase 

(herpes, urticarie), eczeme, neoformatii cutanate benigne (condiloame, veruci, 

foliculita barbii, hidrosadenita, ulcere ale pielii cu secretii verzui, papule pe 

obraji, uscaciunea si descuamarea buzelor, celulita) 

- urogenital : uretrite cu secretii groase galben-verzui, condiloame genitale, 

pielonefrite, albuminurie, barbat: prurit genital si transpiratii ale scrotului, femei: 

eruptii veziculare, herpes genital, leucoree cu secretii galben-verzui, iritante, 

anexite, menstre iritante. 


108

Toate tulburarile hidrogenoide, agravate la umiditate, reumatismul pe primul loc, 

artralgii agravate de umiditate 

Tulburari catarale ale mucoaselor: respiratorii: coriza, faringite, astm 

Digestive: diaree de eliminare, enterocolite, rectocolita hemoragica 

Urmari ale blenoragiei, uretrite cronice, leucoree, artrite blenoragice 

Herpes, veruci, condiloame 

Tulburari posttraumatice, nevralgii, radiculite, < de umiditate. 

Relatii 

Meteosensibilitate : Rhus toxicodendron, Ruta graveolens, Dulcamara 

Sindrom cranio-vertebral: inflamatia meningelui: Apis, Belladonna, Gelsemium 

mielita: Gelsemium, Opium, Phosphorus, Apis, Dulcamara, Belladonna 

TCC: Arnica, Hypericum, Cicuta, Hyosciamus, Helleborus 

Traumatism spinal: Hyper.,Arnica, Apis, Conium, Ledum, Ruta, Silicea, Thuya, Zinc 

Afectiuni cutanate: Thuya, Medor., Nitri acid, Dulc., Caust., Graph., Calc., Antim. cr. 

Prurit la dezbracare: Rumex, Oleander, Kali arsenicosum, Carcinosinum, Palladium, Kali 

bromat, Phosphorus, Nux vomica 

Agravare la ceata: Aranea diadema, Hypericum, Rhus toxicodendron, Rhododendron, 

Gelsemium, Silicea, Staphysagria 

NATRIUM PHOSPHORICUM 

Ortofosfat de sodiu. Diateza acida, miros acru al corpului, secretiilor si excretiilor. 

Natrum – hipersensibilitate neurosenzoriala si termica, secretii, sentimentul datoriei 

Phosphoric acid – depresie, epuizare dupa coit, polutii nocturne cu slabiciune 

Simptome de Natrum la o persoana de constitutie phosphorica. 

Actiune: slabiciune marcata agravata la efort, excese sexuale. 

Biotip: Tanar slab, nervos, constitutie phosphorica, ten si par gras, dermatita atopica, 

acnee, paloarea buzelor si in jurul lor si al nasului, friguros. 

Copii hraniti artificial cu colici postprandiale, intolerante digestive, scaune nedigerate, 

verminoze intestinale. 

Modalitati - Agravare: dimineata, curenti de aer, frig, schimbarea vremii, furtuna, 

lichide, hrana rece, lapte gras, dulciuri, acrituri, fructe, efort 


- toate simptomele psihice sunt agravate de efort, mai ales mintal 

- apatie, somnolenta, buimac, dar nelinistit, aversiune pentru companie 

- trist seara, dupa polutie, sensibil la muzica 

- frica de viitor sau pentru sanatate, noaptea, de ceva rau care i se poate intampla, 

de vesti rele, de ghinion, agravat seara in pat sau dupa ce mananca 

- concentrare dificila, confuzie mintala seara sau dupa ce mananca 

- iluzii: ca va face o boala grava, ca vede oameni morti 

- nemultumit, iritabil, nerabdator 

- tresare la zgomot, adormire, in somn 

Somn tulburat, insomnie de adormire, somnolent ziua, vise anxioase, erotice, polutii cu 

slabiciune si tremor 


- secretii groase, galben-aurii, acide 

109

- slabiciune dimineata in ortostatism, ameliorat culcat 

- aversiune pentru aer liber, baie 

- dorinta de dulciuri 

- hipersensibil la durere 

S imptome locale 

- cap – cefalee frontala agravata la efort fizic sau mintal, noaptea, dupa somn, dupa coit 

- vertij dimineata 

- fata palida, eruptii pruriginoase 

- ochi – secretii galben-aurii cremoase la trezire, blefarita granuloasa 

- urechi – eruptii cremoase, galbene, crustoase, pruriginoase, acufene 

- digestiv – pirozis, hiperaciditate gastrica, dureri postprandiale la 2 ore, varsaturi acre 

- sete mare, aversiune pentru carne, lapte, paine, unt 

- balonare abdominala, borborigme, ciroza hepatica, diabet zaharat 

- alternanta de diaree si constipatie, scaune involuntare odata cu eliminarea gazelor, 

nevoie de scaun dupa sex 

- diaree cu scaune verzi, fragmentate, cu miros acru 

- urogenital – nevoie de urinare constanta, urina albuminoasa cu mucus 

- barbat – polutii fara erectii, pierderi seminale dupa coit, TDS 

- femeie – leucoree cu secretii galbui, cremoase, groase, miros acru, sterilitate 

- respirator – catar cu secretii groase, cremoase, galbene, purulente, epistaxis, ozena 

- cardio-vascular – palpitatii cu anxietate, agravate de zgomot, furtuna, dupa ce mananca 

- locomotor – extremitati reci la menstre, arzatoare noaptea, dureri de spate dupa coit 

- piele – eruptii uscate, descuamante, pruriginoase, eczema a feselor, foliculita, furuncule 


- faringita, blefaro-conjunctivita, tulburari dispeptice, infectii urinare, verminoze, eruptii, 

eczema, erizipel, diabet zaharat, sterilitate 

Relatii si diagnostic diferential 

Gastrita hiperacida – Calc. carb., Kali c., Nux v., Rob., Iris v., Sulph., Carb ac. 

Aciditatea corpului, a excretiilor – Sil., Magn.m., Bar.c., Rheum 

Agravare dupa coit – Kali c., Kali ph., Caust., Agnus 

Verminoze – Abrotanum, Cina, Teucrium, Spigelia, Antimonium tartaricum 

Tuse agravata band apa – Causticum, Silicea 

Vise erotice cu polutii – Picric acid, Selenium 

Natrum arsenicosum – mai friguros, dureri arzatoare 

Natrum carbonicum – meteodependent, flatulent, insolatie 

Natrum muriatic – pare Natr.mur. + arsuri gastrice = Natr. Phos. ? 

Pos. Acid – mai epuizat, mai diareic. Kali phos. – mai multe dureri si secretii 

Bibliografie 

Bungetzianu G., Jurj G. Materie Medicala Clinica Homeopatica Vol 1 

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi 

Synthesis 7 

110

TUBERCULINISMUL - Dr Ileana Rindasu 

Generalităţi 

Tuberculinismul este cea de a 4-a miasmă desprinsă din psora hahnemanniană. 

Ca definiţie, deşi au existat şi există controverse privind acceptarea Tuberculinismului 

printre miasmele fundamentale (Demangeat), trebuie recunoscut că Tuberculinismul se 

caracterizeaza printr-o stare dinamică insotita de o reacţie inflamatorie patologică care 

debutează şi se dezvoltă preferenţial la nivelul arborelui respirator având la origine ca 

agent etiologic, bacilul tuberculos. Mai mult, existenţa, la toate cazurile de tuberculoză, a 

unor simptome comune, cum ar fi: tusea, expectoraţia, slăbirea şi sudorile nocturne, 

regăsite la persoanele descendente, mai ales copii şi persoane tinere, fără a decela 

agentul patogen (agentul miasmatic) ,îi confirma legitimitatea terapeutică. 

Istoric 

Burnett a fost primul care a observat ca unele persoane cu ascendenţă tuberculoasă nu se 

eliberează de tendinţele ereditare şi prezinta o slabă vitalitate, îmbolnăvindu-se usor şi 

devenind anemici, nervoşi – fenomene încadrate de el în categoria constituţiei 

„consumptive” - şi pe care îi trata cu Tuberculinum. 

Kent, care administra acest remediu în diluţii XM, LM, CM, în prize succesive la lungi 

intervale, spunea: „Remediul vindecă majoritatea vegetaţiilor adenoide şi adenopatiilor 

tuberculoase ale gâtului”, atribuindu-i efecte de imunizare şi ameliorare a rezistenţei 

copiilor cu această ereditate. 

Nebel a introdus noţiunea de Tuberculinism, folosind ca nozod preparatul de bază, 

denumit Tuberculinum K. preparat din exotoxina filtratului bacilar. Elevul său, L. 

Vannier, a reluat şi dezvoltat noţiunea şi a consacrat-o definitiv in 1924, editând o lucrare 

cu această denumire . Pentru el, există si un stadiu pre-tuberculos, pe care-l putem 

recunoaşte pe baza unui ansamblu de manifestări şi semne clinice de impregnare cu 

toxine particulare: „Starea toxinică precede apariţia microbului în eliminările organice.” 

În acest fel bacilul Koch ar fi ultima fază de evoluţie a unui ultra-virus tuberculinic spre 

formele granulice ale bolii („granulia pre-bacilară”, descrisă de Calmette). Tot Vannier 

precizează că geneza stării pre-tuberculinice aparţine eredităţii şi că purtătorului acestei 

stări „nu-i găseşti niciodată nimic, fiind tot timpul bolnav”. El leagă totdeauna 

tuberculinismul, ca miasmă, de manifestările tipologice ale remediului Phosphorus. 

Sursa nozodului 

S-au experimentat şi folosit multe preparate de Tuberculinum. 

Finke şi Swan au făcut în 1879 preparate dintr-o picătură de secreţie purulentă recoltată 

dintr-un abces pulmonar sau din spută de tuberculos. 

Un alt preparat, Bacillinum ( Burnett), a fost preparat de Heath, pentru Burnett, din tesut 

pulmonar cavernos sau puroi din spută, după evidenţierea la microscop a bacilului. 

Clarke il considera foarte asemanator cu Tub., practic greu de diferenţiat, foarte util în 

cazurile în care sputa este foarte abundentă (bronhoree). 

Kent a folosit exclusiv un preparat din ganglioni de sursă bovină, Tuberculinum 

bovinum(Kent), prelevaţi de un veterinar din Pensilvania în urma unei epidemii de 

tuberculoză bovină(din ganglioni limfatici mediastinali). Tot Tuberculinum bovinum au 

folosit Boericke şi Pierre Schmidt. 

Un alt preparat, Aviaire(Tuberculinum avium), provine de la păsări, din culturi de 

Mycobacterium avium; este indicat la copii şi bătrâni. 

111

Tuberculinum Koch ( T.K.) utilizeaza tuberculina obtinuta initial de Koch. 

Tuberculinum residuum Koch (T.R.) are reputaţia de a fi mai bine suportat, fiind preparat 

din tuberculina reziduală ( contine doar endotoxina) după prelucrarea specială a filtratului 

din bulionul culturii microbiene. 

Marmorek, un preparat extrem de bine suportat, pornind de la ser de cal vaccinat cu 

filtratul unor culturi tinere, este folosit rar. 

Denys este un bulion de cultură cu bacili Koch, filtrată, contine doar exotoxine. 

V.A.B. este un vaccin atenuat bilios, de fapt acelaş B.C.G., care nu poate fi distribuit cu 

denumirea respectivă prin farmacii deschise. 

Mai există şi alte surse: Tuberculinum Spengler, din sânge total de iepure imunizat prin 

cultura de B.K., Tuberculinum Rosenbach, din culturi de BK. şi Tricophyton, Bacillinum 

testis, din orhita tuberculoasă, etc. 

Semne majore ale tuberculinismului: 

Mare sensibilitate de reacţie la toate agresiunile din sfera respiratorie – zonă preponderent 

preferată de tuberculinism: 

• Sensibilitate puternică la frig şi la infecţii naso-faringiene: 

o Rinoree ce apare cu mare uşurinţă la schimbarea aerului; 

o Otite frecvente, mai ales la copii; 

o Rino-faringite recidivante, exasperante când apar la copiii mici; 

• Uşurinţa de a răci la cel mai neînsemnat contact cu vremea răcoroasă, deşi 

tuberculinicului îi place aerul răcoros. 

• Evoluţie rapidă spre afectarea bronchiilor şi parenchimului pulmonar: 

o Bronşite 

o Pneumonii 

o Astmul „pur”, legat de alergenii pulmonari este de esenţă tuberculinică, spre deosebire 

de astmul „asociat” cu eczemă, de esenţă psorică. 

• Insuficienţă respiratorie de diferite grade, favorizată şi de conformaţia strâmtă a 

toracelui, predispusă la deformări: scolioză, cifoză, etc. 

Slăbire, fatigabilitate, demineralizare globală, stare cianotică a individului 

• Tuberculinicul este inteligent, sclipitor, romantic, imaginativ dar este fatigabil, slab, 

debil, deşi are un apetit viu (se aseamănă cu tipul hipertiroidian care este de esenţă 

tuberculinică), aşa cum îl întâlnim la Natrium muriatic, Iodum, Abrotanum. 

• Fire mobilă, agitată, el „arde” intens în clipele sale de dăruire (Phos.) dar oboseşte, se 

surmenează uşor şi devine trist, indiferent, nu-i mai place munca, îndeosebi când e vorba 

de eforturi intelectuale susţinute, se eschivează, devine chiar îndărătnic; 

• Copilul tuberculinic, la începutul studiilor este performant dar sfârşeşte mai slab; 

• Tuberculinicul se plânge frecvent de: 

o dureri ale coloanei vertebrale dorsale – pentru că tuberculinicul creşte prea repede, 

spatele său se curbează uşor, se deformează (ex., durerile din epifizita Scheuerman); 

o sensibilitate dureroasă a vertebrelor dorsale (Phos.), neputând să stea culcat pe un plan 

dur (Nat-m.). 

Extremă variabilitate a tuturor simptomelor fizice şi mentale; 

• Tipic este caracterul paradoxal; 

• Trece repede de la râs la plâns şi invers (Puls., Ign.) 

• Eretism al localizării şi apariţiei durerilor; 

112

• Agravări neaşteptate dar şi ameliorări aparent promiţătoare – pentru că tuberculinicul se 

decompensează rapid, brusc, periculos, fiind fragil, labil; astfel seara este apiretic, destins 

iar a doua zi cu febră mare, intens suferind; 

Dureri de cap frecvente: 

• Occipito-frontale, sau 

• Totale; 

• Agravate sau declanşate de efortul intelectual şi de raporturi sexuale; 

Apetit viu, cu unele caracteristice bine cunoscute la persoanele slabe: 

• Dorinţă de sare, lapte, brânză; 

• Intoleranţă pentru grăsimi care sunt greu digerabile (Puls. Cycl. detestă untul) 

Scaune moi, diareice, frecvente, influenţate cu uşurinţă de alimentaţie: 

• Cu evoluţie cronică, fără dureri; 

• Însoţite de oboseală şi demineralizare (China, Iodum, Phos.). 

Inimă iritabilă, hiperexcitabilă 

• Tahicardie; 

• Algii precordiale, cu înţepături de origine neuro-vegetativă; 

• Hipotensiune ortostatică, cu stări de rău, senzaţie de sfârşeală, leşin; 

Tuse frecventă, pentru că răceşte uşor, de la bronşite recidivante, interminabile; 

• Agravată de căldură; 

• Ameliorată la aer răcoros; 

(invers ca la Rumex crispus) 

Cistalgii şi cistite frecvente, mai ales la femei. 

• Recidivante, cu caracter de suferinţe cronice; 

• Colibaciloze, greu tratabile cu antibiotice, care întreţin şi agravează patologia; 

Hipersexualitate: 

• Ce duce la impotenţă (Phos.), sau din contra, 

• Frigiditate (Sepia) 

Menstre abundente: 

• În avans, de regulă, epuizante; 

• Tendinţă hemoragică marcată 

Dureri articulare acute: 

• Cu caracter eratic, agravate de umiditate; 

• Frecvente dureri de creştere (coloana vertebrală, membre) 

Congestie venoasă periferică; 

• Acrocianoză (Puls.) 

• Degerături; 

Transpiraţie profuză, tenace: 

• Care nu ameliorează; 

• Care apare mai ales noaptea (spate); 

Tendinţă la hemoragii cu sânge roşu: 

• Abundente; 

• Repetate: 

o Epistaxis; 

o Hemoptizii; 

o Spută hemoptoică; 

(Phos., Ferrum phosphoricum) 

113

• Hematurii (Formica rufa, Colibacillinum); 

• Purpură; 

Pusee febrile sau subfebrile, neaşteptate, fără cauză aparentă: 

• Febră de creştere; 

• Stări de dezechilibru termic, ocazionale: 

o Hipertermie sine-materia (Phos., Iodum, Nat-m.) 

• Frilozitate extremă (Kalium carbonicum, Calcarea phosphorica). 

Modalităţi: 

• Agravări: 

o Căldura patului dar şi frig la torace în contact cu suprafaţă rece; 

o Încăperi închise, neaerate suficient; 

o Vreme umedă şi rece; Furtună; 

o Crepuscul; 

• Ameliorări: 

o Aer liber, răcoros; 

o Repaos, cu mişcare uşoară; 

• Zona de munte, deal (înălţime mijlocie), peisaj de ţară; 

Dinamica patologiei 

Principala caracteristică a patologiei tuberculinismului este aceea că atinge în mod 

esenţial persoanele tinere, semnele de impregnare tuberculinică putând apare curând 

după naşterea copilului. Tot atât de esenţial este şi faptul că eficienţa remediului este cu 

atât mai mare cu cât administrarea are loc cât mai aproape de primele semne certe şi 

intense de impregnare la noul născut. 

Se şi spune că „Se naşte tuberculinic şi moare psoric...” 

O a doua caracteristică este fondul cronic al reactivităţii de tip tuberculinic, care respectă 

trăsăturile globale descrise, peste care apar din când în când accidente acute, intense, – 

declanşate de factori în faţa cărora tuberculinicul, bogat în energie vitală, răspunde cu 

vigoare exagerată. 

Principalele direcţii patologice: 

• Patologia respiratorie – pe prim plan: 

o Afecţiuni repetate ale barierei naso-faringiene (rinite, rino-faringite,otite, mai ales ale 

urechii interne – legate de inflamaţiile reactive ale cavumului); 

o Traheo-bronşite, bronşite, pneumonii, pleurozii, etc. 

o Acutizări alergice respiratorii (coriză spasmodică, renumita febra de fân, sensibilizări 

la polenuri, astm – ca reacţie la acarieni, mucegaiuri, etc) 

Toate acestea produc secreţii ale mucoaselor respiratorii, recidivante, de consistenţă 

groasă, neiritante, gălbui (Puls., Stannum) – uneori cu striuri de sânge (Phos., Ferrum) – 

care realizează acele eliminări toxinice ale tuberculinismului, descrise de şcoala franceză. 

• Patologia nervoasă, axată pe variatele tablouri de instabilitate psihică şi emoţională ale 

individului, astfel: 

o Indiferenţă pentru orice (Phos., Kali-phos.); 

o Izolare (Phos-ac., Sepia); 

o Stări depresive ce se succed cu uşurinţă după stări de hiperexcitabilitate şi exaltare; 

o Manifestări schizoide sau schizofrenie; 

o Demenţă precoce, 

114

o Spasme şi contracturi de tip hipersimpaticotonic (spasmofilia poate fi, cel mai adesea, 

de esenţă tuberculinică); 

o Somatizări diverse, de ex. cele legate de apetit, ca bulimia sau anorexia. 

Alte patologii: 

• Patologia hepato-digestivă: 

o Gastro-enterite; 

o Diarei facile şi cronice; sau din contră, constipaţie, cu scaune uscate (Bryonia, Nat-m., 

Mag-mur.) 

o Alergii alimentare 

• Patologia cardio-vasculară: 

o Palpitaţii, tahicardii, hipotensiune ortostatică 

o Congestie venoasă, acrocianoză, 

o Degerături; 

• Patologia uro-genitală: 

o Cistite repetate cu Coli sau cu urină clară la femei; 

o Dismenoree sau amenoree (Puls.) 

o Fosfaturie (Phos.) 

• Patologia osteo-articulară: 

o Dorsalgii, lombalgii, ameliorate culcat sau pe o suprafaţă dură; 

o Reumatisme inflamatorii, cu VSH crescut; 

o Reumatism articular acut; 

o Poliartrită reumatoidă. 

• Patologia cutanată: 

o Urticarii, care cel mai des sunt de origine tuberculinică, pe când eczemele sunt de 

origine psorică; Acnee. 

Exemple de remedii tuberculinice 

Marele remediu al diatezei este 

Phosphorus, patogenezia lui reproducând simptomele esenţiale ale tuberculinismului. 

Calcarea phosphorica, considerat remediu constituţional. Are direcţia de evoluţie 

dinamică : Kali-phos. Magn-phos. Ammoniu-phos. Phosphoric-acid. 

Sulphur iodat este remediul cel mai indicat în drenajul tuberculinicului, facilitând 

eliminările. Acest lucru se datoreşte iodului care temperează focul sulfului. 

Acelaşi lucru se poate spune şi despre Phosphorus, remediu extrem de activ, compusul 

său Phosphorus tri-iodatum fiind mai bine tolerat de acei tuberculinici a căror patologie 

este combinată cu impregnări psorice. 

La fel, în cazul remediului Arsenicum album, unde compusul său Arsenicum iodat devine 

adesea oportun la tuberculinicii hiperactivi. 

Alte remedii: Apis, Natrum-muriaticum, Ignatia, Manganum, Stannum, etc 

BIBLIOGRAFIE 

1. Bungetzianu G.D., Chirilă P., Manual de homeopatie 

2.Choudhury H., Indications of Miasm, second edition 

3.Homeopathy Syllabus, Chronic Diseases and Theory of Miasms, B. Jain Pbl.,2006 

4.Teleianu I., Note de curs 

115

SILICEA, TUBERCULINUM - Dr Ileana Rindasu 

SILICEA - Dr Ileana Rindasu 

Bioxidul de siliciu; lat. Silex = cremene 

Se gaseste din abundenta in organism, in : tesutul conjunctiv, piele, ganglioni si oase; este 

si un constituent fundamental al plantelor. 

Face parte din cele 12 saruri sau remedii Schussler, pe care medicul german cu acelasi 

nume ( sec. XIX ) le-a considerat constituentii cheie ai celulelor. 

In 1939, Prof. Adolf Butenant, laureat al premiului Nobel, a dovedit ca viata nu poate 

exista fara Siliciu! El reprezinta un nutrient esential pentru organism, la fel de important 

ca si fierul sau calciul. Poate fi considerat un catalizator al utilizarii altor elemente 

necesare organismului. De exemplu, organismul nu poate asimila si utiliza calciul fara 

prezenta siliciului. 

Alaturi de oxigen, Siliciul este cel mai raspandit element din natura, formand un sfert din 

scoarta terestra. Nu apare liber in natura, ci doar in combinatie cu oxigenul. 

In natura, se gaseste sub forma amorfa, in nisipuri sau pietre si sub forma cristalizata, in 

cuart, tridimit si cristobalit. 

Silicatii din natura se ragasesc si in pietrele pretioase, cum sunt: smaraldul, ametistul si 

opalul. 

Sticla este si ea formata din siliciu aproape pur, insolubil in orice solvent. 

In zilele noastre, siliciul se mai intalneste in componenta calculatoarelor electronice, ca 

element de baza, datorita proprietatii sale de a stoca informatii, ceea ce sugereaza o 

comparatie cu remediul Silicea, avand in vedere comportamentul sau tenace, sustinut in 

timp si visele cu evenimente din trecutul foarte indepartat. 

Hahnemann a preparat remediul Silicea terra pornind de la cristalul de stanca ( cuart ), 

obtinand initial transformarea in sticla si, apoi, prin triturare, remediul. 

Clarke a introdus ulterior remediul Silicea marina preparat din nisip de pe plajele marine. 

In acest caz, este vorba de o combinatie cu elementele din apa marii ( NaCl, Mg, I, etc ), 

astfel incat remediul Sil-mar este util acolo unde exista si simptome de Natr-mur. 

Din pacate, in repertoarul Kent, se foloseste adesea prescurtarea Sil. pentru Sil-mar, cu 

crearea unei confuzii intre cele doua remedii. 

Actualmente, mai toate marile laboratoare din lume prepara Sil. Terra, la care ne vom 

referi in continuare. 

Caracteristici generale 

Profesorul Bungetzianu caracteriza pacientii Sil. ca persoane care nu mai stiu sa se apere 

- nici psihic, nici fizic, nici imunologic. Sil. pare sa isi fi pierdut increderea in sine la 

toate nivelurile, de parca “ar sta cu spatele la zid”. La baza acestei stari poate fi o 

predispozitie genetica, dar adesea ea poate fi indusa de evenimente care au avut loc 

devreme in viata individului, in prima copilarie: greseli de alimentatie, boli acute tratate 

incorect, vaccinari 

Imaginile extreme sunt cele ale copilului rahitic si scrofulos sau cea a adultului silicotic 

ce evolueaza lent spre insuficienta respiratorie. 

Dupa Vithoulkas, ideea cheie ce descrie remediul in plan mental este aceea de ascultator, 

supus, sfios. Este vorba de o docilitate ce apare din lipsa de energie si nu din lasitate. 

116

Spre deosebire de Pulsatilla, Silicea are propria sa parere, dar nu vrea neplaceri si de 

aceea nu isi sustine opiniile in fata lumii. 

Silicea este o persoana delicata, rafinata, chiar aristocratica si, de aceea, vulnerabila. 2 

Sankaran atrage atentia asupra unei alte caracteristici: incordarea in prezenta celorlalti si 

neastamparul sau agitatia. Sil trebuie sa atinga o imagine facuta pentru ea de altcineva 

(de ex, pe cand era copil, i s-a cerut sa evolueze intr-un anumit mod). Persoana se va 

supune acestei imagini, devenind chiar fixata in ea, “ incapatanata”; apare o combinatie 

neobisnuita de supunere ( fata de imaginea ceruta ) si de incapatanare ( trebuie sa 

dovedeasca celorlalti ca este foarte buna, dar intr-un anumit fel). 

Constitutia silicica este caracterizata prin lentoare (Bungetzianu). Evolutia ei ascunsa 

macina energia vitala, cu aparitia , ca un semnal de alarma pentru decompensare, a 

diferitelor temeri, mai ales cu frica de a nu gresi sau de a nu putea duce la bun sfarsit ce 

are de facut. 

Amprenta silicica se observa diferit: 

La copil predomina semnele fizice ale constitutiei ( rahitism de diferite grade ) si 

eforturile de eliminare ( varsa ce nu-i place, sufera de diaree ); este foarte sensibil la 

vaccinari. 

La adult eforturile de eliminare se manifesta prin supuratii prelungite, mocnite, putride, 

eliminari de sechestre si influente mai serioase asupra coloanei vertebrale; sunt frecvente 

si neoformatiile benigne - veruci, fibroame, chisturi. 

La varsta a treia evolutia se face spre eliminari luetice ( osteoporoza, deformari, chiar 

neoformatii maligne). 

Actiune: 

sistemul osos ( rahitism, lentoare in dezvoltare, deformari osoase, osteofite ) 

sistemul limfatic ( adenopatii) 

mucoase ( frecvente secretii cu caracter prelungit ) 

tegumente si fanere ( eruptii ) 

sistemul nervos ( iritabilitate, dureri, convulsii ). 

Daca nu se intervine la timp, se ajunge la faza de dezorganizare a structurilor anatomice 

si a mecanismelor de replicare celulara. Se vor produce: supuratii, abcedari, proliferari 

benigne si maligne, distructii ( fistule, carii), ulceratii, necroze, eliminari de sechestre, 

corpi straini, dezorganizari tisulare tip scleroza vasculara, silicoza. 

Tabloul terminal este constituit de epuizarea fortei vitale, cu stari de emaciere, marasm. 

Sugarul Silicea este atrepsic, aton, adinamic, plange slab, iar efortul de supt poate fi prea 

mare pentru el si abandoneaza sanul in timp ce suge. 

Prezinta o transpiratie abundenta a capului, chiar daca nu este cald afara ( transpira de 

slabiciune ); poate prezenta intoleranta la laptele matern( Aethusa ); scaune neformate, 

mai rar constipatie. 

Copilul mic se caracterizeaza prin lentoare fizica si psihica si prin retinere. Sunt copii 

slabi, cu dezvoltare generala intarziata (dintii apar mai tarziu, merg si vorbesc mai tarziu). 

Diversificarea alimentelor se face cu greu, alimentele noi nu sunt tolerate. 

Pe langa transpiratia capului, apare si cea a talpilor. 

Prefera sa se joace singur ( Calc.), dar se ascunde de straini dupa fusta mamei ( Puls.) 

Ca tendinta patologica, copilul este obosit si raceste usor. 

Este unul din remediile principale ale intolerantei la gluten si lactoza. 

117

Adolescentul isi constientizeaza constitutia precara si isi asuma adevarate programe de 

fortifiere fizica si psihica, de ex. face sport cu abnegatie. 

Cuvantul de ordine este seriozitatea: ia lucrurile in serios si vrea sa fie luat in serios. 3 

Adultul - toate caracteristicile anterioare se accentueaza, dar apar si semnele de epuizare 

ale energiei vitale. Apare oboseala, coloana se incurbeaza, etc. 

Modalitati 

Agravare: 

la frig ( aer rece, curenti, frigul umed, dezvelirea mai ales a capului, spalatul cu apa rece) 

la miscare si orice efort consumator de energie, la efort mental, in ortostatism, in decubit, 

noaptea, la luna noua, dupa pierderi de lichide organice- ex., la menstre, la suprimarea 

transpiratiei, mai ales a picioarelor, dupa vaccinari 

Ameliorare: 

la caldura ( camera calda, infofolire), la magnetism ( bioenergie), dupa mictiune profuza 


Copilul nu are incredere in sine, este plin de temeri; la scoala, desi este bine pregatit, nu 

ridica mana de teama sa nu se faca de ras; este prea corect si serios; extrem de timid, mai 

ales daca trebuie sa se manifeste in public sau cand ia contact cu persoane necunoscute. 

Adultul este tipul de intelectual inteligent, rafinat si rezervat, niciodata dogmatic sau 

agresiv ( Vithoulkas ). 

Vanier il caracterizeaza ca fiind suprasolicitat si agravat de cel mai mic efort mental. 

Este conservator, inceperea unor activitati noi il sperie. 

Sensibil si usor de jignit. 

Frici mai frecvente: - de obiecte ascutite, inclusiv injectii, de oameni, de a apare in public 

de a incepe ceva nou 

Poate fi prezenta starea de anxietate: la zgomote, de anticipatie, legata de viitor, in timpul 

menstrelor 

Cand sunt plecati departe, au un dor bolnavicios de casa( Caps, Ph-ac ). 

Pot prezenta stari de iritabilitate, ca urmare a instalari starii de slabiciune, alaturi de 

nerabdare si neliniste. Neurastenia se poate agrava, cu instalarea unui dezgust fata de 

viata. 

Somnul – poate fi afectat, cu insomnie de adormire sau de trezire, nu mai doarme dupa 

ora 2 a.m. 

Vise anxioase, cosmaruri cu hoti, lupte, crime; vise cu evenimente din trecut, pe care le 

uitase; vise lascive, ce ii par respingatoare la trezire. 


Este unul din cele mai friguroase remedii din Materia medica ii este frig si dupa exercitii 

fizice. Paradoxal, ii plac bauturile si mancarurile reci, detesta mancarea calda. 

Copiii doresc inghetata si apa rece, dar acestea le pot provoca inflamatii ale gatului si ale 

tubului digestiv. 

Racesc usor, mai ales dupa ce simt frigul la picioare, iar odata raciti se vindeca greu. 

In mod paradoxal, transpira abundent la picioare, mai mult la frig decat la cald. 

Aversiuni alimentare: Carne, laptele (matern), branza, mancarea calda/ fierbinte 

Dorinte alimentare: Mancare rece sau calduta, inghetata, bauturi reci, alteori mancare 

fierbinte, carne , lapte. 


Cap – transpira, mai ales in timpul somnului 

118

cefalee agr. la rece si curenti de aer, descoperirea capului, la menstre, efort intelectual, 

amel. in decubit, cu ochii inchisi; cand se incalzeste sau se infasoara cu ceva 

caderea parului,cheleste devreme 4 

Ochi - infectii ale ductului lacrimal, cu blocarea sa la nou-nascuti, urcior, orjelet 

Orofaringe - abcese dentare, infectii ale gingiilor, eruptia dintilor lenta, dintii se cariaza 

usor, senzatia de par pe limba( kali-bic), faringoamigdalite recidivante 

Ureche - Sd. Meniere asociat unei sinuzite cronice, otita medie acuta si cronica 

Nas - Obstructie cronica, uscata 

Gastrointestinal - Greata, dupa vaccinare 

Constipatie, cu absenta senzatiei de defecatie, scaun timid care se retrage in rect, 

Constipatie la copii, Constipatie inaintea si in timpul menstrei 

Predispozitie la parazitoze intestinale 

Urogenital - Chisturi ale glandelor Bartholin 

Menstre intarziate sau suprimate 

Vaginita cu secretii ofensive 

Prostatita 

Piept - Mastita la femei ce alapteaza 

Mastoza fibrochistica 

Tuse ameliorata de bauturi calde 

Tuse agr. mai ales de dezvelire la picioare 

Bronsite care dureaza toata iarna 

Spate - Scolioza 

Dureri la nivelul coloanei vertebrale, Coccigidinie 

Extremitati - Picioarele transpira abundent si cu miros neplacut; transpiratia coroziva 

poate face gauri in ciorapi 

Unghii deformate, incarnate, fragile, cu pete albe 

Onicomicoze, dermatofitie interdigitala 

Tegumente - Abcese cu orice localizare 

Poate favoriza expulzarea unui corp strain prin piele 

Chisturi, veruci, cicatrici cheloide 

Piele nesanatoasa, Impetigo, Vitiligo, Psoriazis 

Indicatii clinice: Abcese, acnee, amigdalita, anxietate, astm, bronsita, cefalee, 

constipatie, fibroame uterine, mastoza fibrochistica, sd.Meniere, sd. de oboseala cronica, 

otita medie, psoriazis, scolioze, verminoze, vitiligo. 

Remedii complementare: 

Pulsatilla se considera acutul pentru Silicea. 

Fluoric acid, Calcarea, Thuja, Sanicula 

In supuratii, relatie stabila cu Hepar-s 

In supuratii otice, se incepe de obicei cu Capsicum, se continua cu Sil. 

In panaritii, se asociaza cu Myristica. 

119

TUBERCULINUM – Dr Ileana Rindasu 

Cuvinte cheie : Calatorul plictisit 

Caracterizare generala (Bungetzianu G.D.): astenici cu infectii frecvente ale cailor 

respiratorii superioare; slabire importanta cu scadere importanta a fortelor; variabilitatea 

simptomelor; disfunctie tiroidiana, hiposuprarenalism. Util in stari tuberculinice, dar si in 

tuberculoze evolutive, in aceste ultime cazuri se da cu prudenta, dupa alte remedii 

pregatitoare. 

Nuicleul (Vermeulen) 1.Romantism.Dorinţă de schimbare şi izbucniri violente când 

aceasta nu poate fi satisfăcută. 2.Simptome care se modifică tot timpul. Afecţiuni 

respiratorii recidivante. 

3.Dorinţa pentru aer curat. 4.Agravat în spaţii închise; agr. de vreme umedă şi rece. 

5.Dorinţe alimentare pentru afumături, lapte rece şi dulciuri. 

6.Transpiraţii abundente, mai ales noaptea. 

Acţionează în principal la următoarele niveluri: 

- mental – emoţional 

- cap-occiput 

- ganglioni limfatici 

- laringe 

- pulmonar 

- sânge 


- persoane romantice, caracterizate prin nemulţumire launtrica, cu un sentiment 

profund de neîmplinire, senzaţia că sunt prinse într-o situaţie insuportabilă, din care 

trebuie să iasa. Se plictisesc repede, de unde rezulta nevoia de schimbare (îşi schimbă 

frecvent locul de muncă, locuinţa, partenerul), dorinţa de a călători, nevoia de 

experienţe care să-i stimuleze ( ex. sporturi extreme, substanţe excitante, stimulante), 

pentru că “viaţa este prea scurtă şi trebuie trăită din plin”; 

- mai ales la copii, comportament răutăcios, distructiv, ce poate fi un alt aspect 

determinat de senzatia de frustrare, cu accese de furie si manifestări auto/hetero agresive 

( copilul se trânteşte pe jos, îşi loveşte capul sau îşi smulge părul, aruncă şi sparge obiecte 

– de preferat preţioase, sau îi loveşte şi înjură pe cei apropiaţi); 

- hiperactivitate si tulburari comportamentale la copii; 

- frică şi/sau dezgust faţă de animale cu blană : câini, pisici ( au şi alergie la părul de 

pisică), frică de păsări, 

- frică de tunete şi teama indefinită de ceva rău care se va întâmpla; 

- comportament compulsiv – obsesiv, mergand pana la adevarate ritualuri, 

- tulburări de memorie, senzaţia că au uitat ceva şi trebuie să verifice, 

- lentoare mentală şi concentrare dificilă. 


- tulburări de nutriţie, emaciere deşi mănâncă mult; 

- tulburări de creştere şi dezvoltare la copii ( inclusiv psiho-emoţională); 

- sensibilitate la schimbările de vreme, răceşte foarte uşor ; 

- < de vreme rece şi umedă, când se udă sau după o baie rece, înaintea furtunii, de aer 

închis, la mare (poate fi şi > la mare) 

120

- > de vreme caldă şi uscată; la munte; într-o pădure de conifere (brazi); în aer liber ( şi 

aer în mişcare rapidă – ex. amel. într-un autovehicul care circulă cu viteză, cu geamul 

deschis); 

- alergie la lapte; pisici; 

- caracter schimbător al simptomelor – acestea îşi modifică rapid caracterul, localizarea 

- transpiraţii abundente: după cel mai mic efort; noaptea ; ( cu miros de şoarece); 

- dorinţă sexuală intensă, hipersexualitate (inclusiv la copii, care se pot masturba). 

Preferinţe alimentare : afumături, grăsime, lapte rece (

- tuse cronică, uscată, supărătoare; tuse agr. când ridică braţele; provocată de suprimarea 

menstrelor; tuse sau accese de astm amel. de “vânt” ( sau in aer liber; mergând într-o 

masină cu geamul deschis); 

- sputa hemoptoica; 

- tumori mamare benigne; sânii umflaţi şi foarte dureroşi premenstrual sau în timpul 

menstrei. 

Spate - păr de-a lungul coloanei vertebrale si la nivel scapular la copii; 

- scolioză. 

Extremitati - dureri articulare agr. de vreme rece şi umedă, amel. de căldură şi mişcare; 

- artrita migratorie 

- rahitism. 

Somn - poziţie pe abdomen sau genupectorală; 

- insomnie din cauza foamei , sau se trezeşte din cauza transpiraţiei; 

- cosmaruri : visează câini negri, şerpi sau călătorii. 

Piele - eczeme – chiar de la naştere; 

- psoriazis; 

- prurit amel. de căldură, mai ales radiantă; 

- sensibilă la expunerea la soare- rămâne pătată. 

- transpiratii nocturne, cu sau fara febra. 

Comparatii 

Calc-phos.: nemulţumire, dorinţă de a călători, preferinţe pentru afumături . 

Med.: agresivitate, nevoia de excitare, hipersexualitate, astm br., amel. la mare, somn in 

poziţie genupectorală, dorinţă pentru grăsimi etc. 

Carc.: dorinţa de călători, poziţie în timpul somnului, sclere albastre, tulburări de 

comportament. 

Nux-v., Phos., Ign., Puls., etc. 

Remedii complementare 

Calc., Con., Phos., Puls., Stann., Sulph. 

Edward C. Whitmont: 

« Tuberculinum s-a dovedit a fi un policrest de primă clasă, indicat, în medie, la fel de 

des precum Sepia, Nux vomica, Phosphorus, Pulsatilla etc. şi poate doar Sulphur să-i fie 

superior ca frecvenţă… Ar trebui în mod axiomatic să considerăm Tuberculinum ca 

remediul cel mai apropiat complementar pentru Sulphur, Calcarea şi Phosphorus. 

Putem stabili ca regulă - dar nu de prescriere automată, […]- că la orice caz care prezintă 

tablou clar de Sulphur, Calcarea sau Phosphorus, unde acestea nu acţionează, trebuie avut 

în vedere Tuberculinum. » 

Bibliografie: 

- Allen H.C., The Materia Medica of Some Important Nosodes; 

- Bungetzianu G.D., Chirilă P., Manual de homeopatie; 

- Clarke J.H., Dictionary of Practical Materia Medica; 

- Choudhury H., Indications of Miasm, second edition; 

- Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; 

- Nedelcu S., Note de curs; 

- Sankaran R. The Soul of Remedies; 

- Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; 

- Whitmont E.C., Psyche and Substance 

122

GRUPUL MAGNESIA - Dr Silvia Nedelcu 

Magneziul este al 8-lea element ca frecvenţă pe Pământ – de importanţă vitală pe 

planetă, fiind în clorofilă echivalentul fierului-din hemoglobină;în forma sa metalică se 

oxidează rapid, producând o emisie bruscă de lumină (era folosit de fotografi ca blitz ; 

Jan Scholten ne-a oferit o perspectivă interesantă asupra acestui grup: 

- Mg aparţine seriei Siliciului – având comune următoarele teme: relaţiile de 

familie ; un alt TU ; iubire/ură ; comunicare ; învăţarea limbajului ; adolescenţa ; 

casa şi imediata vecinătate - şi este în acelaşi stadiu cu Calciul : nesiguranţă, 

timiditate; definirea graniţelor, a spaţiului; protejare etc. Prin urmare, este 

caracterizat de dorinţa de a-si păstra locul – în relaţie, familie, casă, de aici 

rezultând teama de confruntări şi ceartă ; devin pacifişti-împăciuitori ( sunt 

puternic afectaţi de certuri şi intermediază între părţile implicate pentru a 

leîmpăca – exemplul clasic este al copilului afectat de certurile, divorţul 

părinţilor). 

MAGNESIA CARBONICA 

Pacientul are sentimentul că nu primeşte toată grija, atenţia şi protecţia de care are nevoie 

– se simte ca şi cum ar fi abandonat de părinţi sau ar fi orfan. La adulţi, senzaţia este 

reprimată, regăsindu-se într-o formă de anxietate copleşitoare sau teamă să nu se 

întâmple ceva rău persoanelor apropiate (poate cauza insomnie). De teamă să nu fie 

părăsiţi, ajung să nu ceară, să nu pretindă nimic, să nu ceară ajutor nimănui, astfel creînd 

impresia că sunt independenţi şi se izolează. 

Acţiune: digestiv – stomac, intestin, ficat; nervi ; oasele feţei ; 

Lateralitate stg. / dr. 


- pacifist, nu suportă certurile, conflictele, care îl pot marca; 

- senzaţia că e părăsit, neiubit de părinţi, prieteni; 

- anxietate ziua, amel. noaptea în pat, sau care apare seara, la culcare ; 

- rezervat, morocănos ( « acru si hipersensibil») 

- concentrare dificilă (şi posibile probleme scolare la copii). 


Agravare: noaptea; la 3-4 am ; dimineaţa la trezire – are un somn neodihnitor şi se simte 

mai obosit la trezire decât când s-a culcat ; frig, vânt, curent, schimbări atmosferice; 

lapte, alimente bogate în amidon ; odihna ; atingere ; înainte şi în timpul menstruaţiei, în 

timpul sarcinii ; ortostatism prelungit ; căldura patului. 

Ameliorare: mişcare, plimbare; aer liber; căldură; după defecaţie 

Alimentar : doreşte pâine cu unt şi are aversiune/dorinţă pentru carne, legume, fructe. 

- secreţii şi orice eliminări (transpiraţie, scaun etc) cu miros acru; 

- periodicitate- la 3 săptămâni ; 

- oboseală, epuizare, cu dureri în tot corpul ; 

- copii cu tulburări de creştere şi dezvoltare, cu intoleranţă la lapte, nu iau în greutate, 

merg târziu etc. 


Cap - nevralgie (de trigemen, dentară) în special de p. stg ag. de frig, curent, apă rece 

amel. de căldură, presiune, plimbare. 

123

- prurit al scalpului ag. pe vreme umedă, ploioasă. 

Digestiv - digestie lentă, constipaţie, scaun uscat, sfărâmicios, sau 

- diaree (ag de lapte) cu scaun spumos, verzui, ca mătasea broaştei sau gelatinos ; cu 

miros acru; 

- colici abdominale ; 

- este un remediu important pentru afecţiuni hepatice ; 

Genital feminin. - flux menstrual doar noaptea (Bov.) sau câmd se ridică de pe scaun şi 

se opreşte în timpul mersului 

Nucleul (Vermeulen) : 

1. Pacifist ; sentimentul că e sau va fi părăsit . 

2. Ag. : noaptea ; lapte. 

3. Acru 

4. Amel. de plimbare în aer liber. 

5. Tot corpul obosit şi dureros. 

MAGNESIA MURIATICA 

Asociază tema magneziului, de dependenţă infantilă şi senzaţia de a fi abandonat, cu 

tema clorului (= muriatic) a încrederii trădate; sentimentul Mag-mur. este că încrederea 

pe care o are în cei de care depinde va fi înşelată, aceasta provocându-i o mare 

dezamăgire. Incearcă să se facă indispensabil ajutându- pe ceilalţi, dar e convins că orice 

ar face, ei îl vor trăda. Devine rezervat, suspicios, închis, nu se lasă cunoscut nici de 

partenerul de viaţă, ridicând un zid de protecţie care îi împiedică pe ceilalţi să se apropie 

de el (ca şi Nat-m, doar că acesta o face de obicei după ce a fost dezamăgit). Poate deveni 

în continuare morocănos şi respingător. 

- alte trăsături M-E : 

- pacifist, (într-o măsura chiar mai mare decât Mag-c), evită confruntările şi suferă 

profund din cauza acestora ; 

- responsabil, cu un înalt simţ al datoriei ; 

- anxietate copleşitoare ag. noaptea, în pat; 

- se simte îmbătrânit şi are impresia că arată bătrân. 

Acţiune: - nervi, - digestiv, - ficat; 

Lateralitate dreapta. 


- friguros, cu dorinţă pentru aer curat, rece; 

- Agravare: - lapte, grăsimi, sare ; - noaptea ; - la mare: (pneumonie, constipaţie, 

urticarie, tuse) ; - în decubit lateral drept. 

- Ameliorare : - presiune puternică (Chin.); - mişcare (plimbare). 

- Alimentar: dorinţă sau aversiune pentru fructe, legume, salate; 

Somn : 

- neodihnitor, se trezeşte într-o stare ca şi cum ar fi intoxicat, - pozitie pe stg. ; 

- senzaţie ca de electroşoc care îl trezeşte brusc, sau tresare chiar înainte de a adormi 


Cap – nevralgie facială (stg.) ag. de curent, amel. de presiune puternică. 

Digestiv - diaree ag. de lapte, fructe, grăsimi ; în timpul erupţiei dentare ; 

- constipaţie cu scaun dur, sfărâmicios, albicios ; 

- afecţiuni hepato-biliare cu dureri care iradiază spre spate, ag. în decubit lateral stg. 

124

Urinar 

- incontinenţă; - retenţie urinară amel. în timpul mersului. 


1. Aversiune pentru confruntare, ceartă, agresiune. 

2. Anxietate ag. noaptea. 

3. Friguros, cu dorinţă pentru aer curat,rece, care amel. 

4. Obosit la trezire. 

5. Ameliorat de presiune puternică. 

6. Agravat de lapte, grăsimi, sare (inclusiv la mare). 

MAGNESIA PHOSPHORICA 

Fosforul aduce în această combinaţie un plus de dinamism, energie, mai multă 

deschidere. 

Acţiune : - nervi; - muşchi ; 



- fire artistică, sensibilă ; 

- mai degrabă impulsiv decât pasiv (deci mai puţin pacifist decât celelate magnezii) ; 

- vorbeşte tot timpul despre problemele lui de sănătate. 

Simptome generale : 

- friguros ag. de aer rece ; 

Agravare : noaptea ; frig ; atingere ; lapte. 

Ameliorare : căldură, presiune, masajul zonei afectate. 


- dureri cu orice localizare care pot avea următoarele caracteristici : 

- constrictive, colicative, nevralgice ; 

- iradiante ; 

- ag. de atingere şi rece ; 

- amel. de presiune, masaj şi căldură. 

exemple : 

- cefalee – începe în zona cervicală sau occipitală, se răspândeşte în tot capul şi se 

localizează deasupra ochiului drept (Sil.) ; 

- nevralgii faciale, dentare pe dreapta ; 

- colici abdominale –intestinale, renale, dismenoree amel. de presiune, masaj, aplecarea 

în faţa sau flexia coapselor pe abdomen (poziţii care ⇑ presiunea) , aplicaţii calde 

fierbinţi ; 

- crampa scriitorului, sciatică etc. 


1. Sensibil, nervos, dinamic. 

2. Lateralitate dreapta. 

3. Friguros fără să fie amel de aer rece. 

4. Dureri colicative, constrictive sau fulgurante. 

5. Ameliorat de presiune puternică, aplecare în faţă, căldură ; agravat de atingere, frig 

125

SICOZA - Dr Silvia Nedelcu 

Actiune: hiperfuncţie, hiperproducţie; 

- Sankaran : - psora : luptă, se chinuieşte să urce muntele ; 

- sicoza : a ajuns undeva la ½ drumului şi se decide sa se stabileasca acolo 

- lueza : cade în prăpastie 

Mental 

- dorinţa de putere, bogăţie (« mai mult »); materialişti pragmatici ; 

- excese, promiscuitate ; 

- impulsivi, grăbiţi ; 

- extrovertiţi, ostentativi ; 

- suspicioşi, neîncrezători (însine şi în ceilalţi) ; 

- secretoşi, mincinoşi, manipulativi, vicleni ; 

- iluzii ciudate legate de corp –ca sunt fragili, urâţi, au ceva în abdomen etc. ; 

- uită evenimente recente ; 

- cruzime, violenţa, gelozie ; 

- vinovăţie, remuşcări, retragere. 

pozitiv : artişti, plini de imaginaţie, inventivi, explorează noul. 

General 

- noaptea ; 

- >la mare ; 

- < umiditate ; 

- evoluţie trenantă ; 

- sensibili la schimbările atmosferice, influenţele astrale (fazele lunii) ; 

- secreţii galbene sau galben-verzui; 

- miros respingător (ex. : de peşte) ; 

- hiperproducţie= veruci, tumori, chisturi, excrescenţe, concreţiuni ; obezitate. 

- piele cu aspect nesănătos, murdar, uleioasă, cu tentă gri-verzuie ; îngroşată. 

126

MEDORRHINUM - Dr Silvia Nedelcu 

Este nosodul sicozei; se obţine din secreţie uretrală gonococică. 

Personalitatea lui Medorrhinum 

Extremism - Principala caracteristică a lui Medorrhinum, ce poate fi întâlnită la toate 

nivelurile este extremismul, cu trecerea rapidă de la o extremă la cealaltă sau coexistenţa, 

uneori paradoxală a celor două laturi extreme (« înger şi demon”). Este individul care 

acum îsi sufocă, plin de iubire şi tandreţe, obiectul pasiunii, pentru ca în momentul 

următor fie să îl uite şi să îl abandoneze, fie să devină agresiv şi violent la adresa 

acestuia. Uneori, comportamentul lui este dezordonat, haotic; există un tumult interior, o 

pasiune atât de intensă- ce răbufneşte în accese ca un vulcan, urmate apoi de perioade de 

acalmie cu scăderea energiei până la stare de prostraţie. Este fie foarte inteligent, cu o 

memorie activă, plin de idei (însă nesigur de punerea lor în practică), fie are o memorie 

atât de slabă şi se concentrează dificil, încât nici nu poate termina fraza începută (sau 

uită cuvintele în timp ce vorbeşte). Uită ceea ce tocmai a auzit, citit, ce a gândit sau vroia 

să scrie, cuvinte şi nume. Din dorinta de a se elibera de tensiunea lăuntrică, simte nevoia 

de a experimenta orice, e atras şi se implică în tot ceea ce este interzis sau periculos – 

sex promiscuitate, homosexualitate,droguri etc. Se comportă ca şi cum ar fi lipsiţi de 

orice spirit moral (nu-i pasă dacă se duce în iad sau în rai). La cealaltă extremă dezvoltă 

tendinţe religioase excesive, autoculpabilizâdu-se (are remuşcări ca şi cum ar fi comis o 

crimă, un păcat impardonabil) şi este preocupat de mântuire; se roagă într-una (ex. de 

simpt. din repertoar : se roagă în continuu, chiar în timp ce vomită). 

Timpul - Pacientul Medorrhinum are deseori probleme cu percepţia timpului: are 

impresia că timpul trece prea încet , că evenimente recente s-au petrecut cu mult timp 

în urmă (invers : iluzuia cimpul trece prea încet : Cocc.). Este anxios când trebuie să 

respecte o oră fixă şi apreciază greşit timpul. Din acest motiv (+ forţa interioară, pasiune) 

devine nerăbdător şi îl enervează încetineala celorlalţi. 

Clarviziune - Poate anticipa evenimente, în special neplăcute, şi pentru că de obicei 

previziunile se adeveresc, dezvoltă o frică de ghinion, de ceva îngrozitor care i s-ar putea 

întâmpla, anxietate anticipatorie. Poate avea şi presentimentul morţii. 

Are senzaţii ciudate: impresia că totul se petrece ca într-un vis, că totul este ciudat, ireal, 

iluzia că îl atinge sau îl mângâie cineva. 

Fie că are sau nu capacităţi premonitorii, este atras de diferite forme de divinaţie – 

chiromanţie, tarot s.a. Uneori, după ce primeşte remediul, această clarviziune dispare. 

Egotism - Işi proiectează Eu-l în exterior, uneori pe fondul unei slăbiciuni pe care 

vrea să o ascundă (Thuj., Lyc.) şi este egoist, lăudăros, autoritar (÷dictatorial). 

Nu suportă să fie criticat (MIND - DESPAIR - criticism; from the smallest) şi este 

sensibil la orice mustrare sau cuvânt mai aspru care îi este adresat. Se prezintă ca şi cum 

ar avea intoleranţă la “atingerea” ego-ului, având în acelaşi timp intoleranţă şi la 

atingerea fizică. La polul opus, este timid şi lipsit de încredere în sine însuşi. 

Munca - Poate fi foarte activ, obsedat de muncă şi succes ( Nux-v), munceşte până la 

epuizare (şi pentru că pierde nopţile fie pentru că atunci atunci are cel mai mare 

randament, sau pentru că se distrează). Este conştiincios şi tipicar. Incepe multe proiecte, 

dar de obicei nu este perseverent, le abandonează. 

127

La polul opus, este leneş, indiferent la ceea ce se întâmplă în jur, amână tot ce are de 

făcut şi are aversiune pentru orice fel de responsabilitate. 

Frici 

- de ghinion; 

- că este urmărit, că este cineva în spatele lui, cu senzaţii-iluzii că este cineva în spatele 

lui, motiv pentru care întoarce mereu capul, se uită în spate; 

- întuneric- mai ales când e singur; se teme de monştri ascunşi, de fantome, are impresia 

că este privit de cineva ascus sub pat sau are iluzia că vede persoane în cameră care îl 

privesc (⇒ se teme să meargă la culcare sau să se trezească). 

- de violenţă, de animale, deşi unii pot avea câini mari, dresaţi să fie agresivi; de pisici 

(poate avea şi alergie la pisici ~Tub.) 

- moarte; 

- boli contagioase sau incurabile ( şi se spală tot timpul pe mâini, ca şi Psor. şi Syph.) 

- nebunie 

- înălţime, frica de a nu cădea sau iluzia de cădere. 

Confuzie, depresie - poate ajunge la confuzie de identitate (~Alum.) 

In depresie poate avea tendinţe suicidare (prin împuşcare). 

Plânge uşor; > de plâns; plânge când îşi relatează suferinţele (Puls., Sep., ign…) sau 

când i se vorbeşte. 

Infăţişare - frecvent robuşti, bruneţi, cu pilozitate în exces (~mediteranean); 

- ies în evidenţă prin comportament şi îmbrăcaminte – stridentă, în culori vii, etc. 

Copilul Medorrhinum 

- plin de energie şi pasiune, ca şi adultul; poate avea tulburări de comportament şi crize 

temperamentale -când îi loveşte pe ceilalţi sau se dă cu capul de perete, sau alternând 

momente de tandreţe şi drăgălăşenie cu cruzime; 

- îşi roade unghiile (chiar de la picioare); 

- îi place să se joace şi e foarte activ noaptea. 

- dezvoltare sexuală precoce şi masturbare. 

Alţi copii sunt exagerat de sensibili şi au tendinţa de a se izola din cauza traumelor 

emoţionale. 

Antecedente: - gonoree (mai ales în istoricul personal/ la Thuj. în AHC), orice uretrită 

nespecifică sau altă BTS (cu excepţia sifilisului); 

- orice expresie a sicozei : 

- tumori, veruci, litiază etc; 

- boli C-V în special cu debut timpuriu; 

- boli reumatice, artrită, gută; 

- boli inflamatorii cronice pelvine; 

- sinuzite cronice; 

- vaccinări şi orice pătrundere în organism a unor proteine străine (veninuri 

- folosirea forcepsului în timpul naşterii 


Agravare: 

- ziua; la 3-4 am; 

- vreme rece şi umedă (sau amel. de- ); frig; curent; 

- expunere la soare; 

- după micţiune (slăbiciune, senzaţie de leşin) 

Ameliorare: - după apusul soarelui şi noaptea; - la mare; - aer proaspăt; - secreţii; 

128

- în poziţie genupectorală sau în decubit ventral 

Alimentar : - dorinţă pt. fructe necoapte, verzi, acre, portocale ; gheaţă ; carne grasă ; 

peşte, sărat, dulciuri, alcool. 

- aversiune pt. vinete , alimente cu aspect gelatinos 

- călduros, doreşte să fie ventilat; 

- iritabilitate fizică exagerată /areactvitate 


Cap - păr uscat, fără luciu, greu de pieptănat 

- rinosinuzită cr; secreţii posteronazale, îşi drege vocea permanent (~Caust.); guturai 

amel. de baie în mare; 

- faţa cu aspect murdar, lucioasă; gri-verzuie. 

Digestiv - constipaţie dacă se lasă pe spate ; 

- secreţie anală cu miros de peşte ; 

- eritem fesier la nou-născuţi. 

Uro-genital - enurezis nocturn ; 

- colică renală severă, cu senzaţia că elimină calculi ; în timpul colicii, are dorinţă de 

gheaţă ; durerile sunt amel. după micţiune ; 

- inflamaţii -cistită, uretrită cu secreţii cronice, galben-purulente 

- la ambele sexe – impuls sexual puternic ÷satiriazis/nimfomanie ; herpes, condiloame, 

disfuncţii sexuale 

M: - inflamaţii - ale prostatei, adenom ; orhită, epididimită,. 

F : - vaginită, anexită, sterilitate; leucoree cu miros specific de peşte, prurit vaginal 

amel. de apă caldă, flux menstrual crescut, cu sânge închis la culoare, care lasă pete 

dificil de curăţat; sânii sau doar mameloanele f. reci, ca de gheaţă înaintea sau în timpul 

menstruaţiei; malpoziţie fetală (Acon, Puls.) 

Piept - bronşită cr., bronşiectazii, astm bronşic ; astm la copii ; asociere astm cu eczemă ; 

- dispnee amel. în poz. genupectorală ; cu dorinţa de a fi ventilat ; 

- tuse – amel. în decubit ventral ; ag. de dulciuri ; 

- senzaţie ca şi cum ar avea un gol în locul inimii ; senzaţie că îi fierbe sângele în vene. 

Extremitati - edeme glezniere ; 

- mâini şi picioare fierbinţi, îi place să meargă desculţ pe podeaua rece ; îşi face vânt la 

mâini şi la picioare sau îşi dezveleşte picioarele noaptea ; 

- sensibilitate marcată a tălpilor şi călcâielor ; 

- picioare agitate noaptea în pat. 

Piele - eczemă ; 

- condiloame care sângerează uşor sau care miros urât, nevi, veruci. 

Somn - poziţie genupectorală, în genunchi, pe abdomen sau pe spate, cu mâinile 

deasupra capului; - îşi muşcă limba în somn; 

- coşmaruri epuizante, cu morţi sau fantome. 

Remedii complementare: Thuj., Nat-s., Sulph., Cann-i, Puls. 

Comparaţii : 

- Sulphur: egotism, energie vulcanică, teama de înălţime, excese, dorinţă pt. excitante, 

grăsimi, picioare fierbinţi etc. 

- Nux-v: obsedat de muncă, grăbit, agresivitate, cruzime, dorinţa pt. alcool, grăsimi etc 

- Puls. dogmatism religios, plânge când îşi relatează problemele, secreţii galbene, amel. 

de aer liber, picioare fierbinţi etc 

- Thuj., Tarent., Carc., Tub., Plat., Anac etc 

129

THUJA OCCIDENTALIS - Dr Silvia Nedelcu 

Arbor Vitae, Cedru alb/ galben, Thuya canadian etc. 

Conifere - fam. Cupressaceae 

Thuja occidentalis creşte spontan în estul Americii de Nord, în regiuni mlăştinoase. 

Poate ajunge până la 15-20m., are o formă piramidală, cu crengi şi ramuri care se se 

dezvoltă într-un singur plan, cu frunze mici, aplatizate, verzi, în formă de solzi, şi conuri 

de 1 cm. A fost adus în Europa în sec.16 şi cultivat în scopuri ornamentale. 

- Numele de Arbor Vitae i se datorează unui explorator francez, Jacques Cartier , care a 

învăţat de la indieni să folosească frunzele de Thuja în tratamentul scorbutului. 

- In etnoiatrie a mai fost folosită pentru tratamentul infecţiilor respiratorii, enurezisului, 

cistitei, psoriazisului, amenoreei, reumatismului, verucilor etc. Mai sunt menţionate şi 

acţiuni insecticide, antihelmintice şi abortive. 

- Intoxicaţia provoacă vărsături, diaree, agitaţie psihomotorie, convulsii, insuficienţă 

hepato-renală, aritmii. 

- Studii (relativ) recente (>1992) au demonstrat că are acţiune imunomodulatoare şi 

antivirală , fiind folosită în combinaţie cu Echinacea purpurea, Echinacea pallida şi 

Baptisia tinctoria în tratamentul IACRS şi ca adjuvant în tratamentul antibiotic al 

infecţiilor bacteriene severe. 

- Hahnemann a remarcat potenţialul terapeutic - antigonoreic al plantei observând 

apariţia unei secreţii uretrale purulente verzui la un tânăr care mestecase câteva frunze de 

Thuja, iar provingul a fost publicat în Materia Medica Pura. 

- T.M se obţine din vârfurile tinere ale ramurilor, frunze şi flori - proaspăt recoltate. 

- Remediul are afinitate pentru ţesuturile epiteliale, acţiunea sa iritantă provocând 

hipersecreţie glandulară şi hiperplazie epitelială, cu apariţia unor formaţiuni de tipul 

verucilor şi condiloamelor. Afinitatea pentru epiteliile tractului urinar provoacă 

inflamaţie acută şi secreţii purulente. 

Actiune: - genito-urinar, piele, mental-emoţional, digestiv; cap-occiput, ganglioni 

limfatici 

Lateralitate stângă; 

Cauzalitate: 

- supresia gonoreei (şi a altor BTS, except. sifilisul) ( Thuj.-gonoree în AHC; Med.- 

gonoree în APP); 

- supresia manifestărilor sicozei – veruci, condiloame, tumori; 

- vaccinarea ( r.gr. 4: Thuya. Sil., Sulph.) => diaree, astm bronşic, paralizie, convulsii… 


●Agravat: - vreme rece, umeda; căldura patului; periodic: 3 a.m/p.m; menstruaţie; fazele 

lunii ( ↑ ); - micţiune; mişcare; contact sexual. 

●Ameliorat: - căldură; eliminarea secreţiilor , (ex.: ameliorare generală când este răcit) 

(Generals - coryza - amel. general symptoms Thuj); 

- poziţie: în decubit pe partea afectată, decubit dorsal sau cu coapsele flectate. 

●Alimentar: 

- agravat de : - ceapă - grăsimi - ceai - cafea 

- aversiune pentru : - ceapă - usturoi - ceai - carne proaspătă ( 2r. :Thuj, tub) 

- dorinţă pentru : - ceapă – crudă - usturoi - sărat - dulciuri - fructe acre (Med.) 

130

●secreţii galben-verzui sau verzi; 

●lateralitate stângă. 


Au o senzaţie de slăbiciune interioară, de inadecvare, sentimentul că sunt lipsiţi de orice 

valoare, iar lucrul acesta trebuie ascuns cu orice preţ. Incearcă să prezinte o imagine cât 

mai apropiată de normele societăţii în care trăiesc – de moralitate, religiozitate, 

corectitudine, cinste şi alte calităţi pe care le observă că sunt apreciate. Masca/ măştile 

trebuie apărate cu orice preţ şi devin rigizi, inflexibili, fanatici, cu idei fixe. Nu comunică 

uşor (cu excepţia cazului în care masca presupune să fie foarte sociabili), evită compania 

(au chiar aversiune pentru companie şi pentru atingere), sunt rezervaţi, secretoşi, 

manipulativi şi înşelători. Sunt pacienţi dificili, deoarece se deschid greu şi pot oferi chiar 

informaţii false. 

Depresie provocată de sentimentul izolării, de senzaţia că sunt atât de dezagreabili încât 

nimeni nu-i poate iubi. 

Idei fixe sau iluzii : 

• că sunt sensibili, fragili : 

- Mind – Delusions - glass - she is made of 

- Mind - Delusions - body - brittle, is 

- Mind - Delusions - body - pieces - coming in pieces; body is in danger of 

- Mind - Delusions - body - delicate, is 

• că au slăbit, corpul îşi pierde materialitatea sau că este separat de spirit: 

- Mind - Delusions - thin - body is 

- Mind - Delusions - emaciation; of 

- Mind - Delusions - body - continuity of body would be dissolved 

- Mind - Delusions - body - lighter than air; body is 

- Mind - Delusions - body - immaterial, is 

- Mind - Delusions - separated - body - soul; body is separated from 

• că se află o persoană străină lângă ei sau în spatele lor ( Med) 

- Mind - Delusions - people - beside him; people are 

- Mind - Delusions - people - behind him; someone is 

• că au un animal în abdomen , sau de sarcină (Crocus) 

- Mind - Delusions - animals - abdomen, are in 

- Mind - Delusions - pregnant, she is. 

Somn 

- pe partea stângă; 

- insomnie, se trezeşte la 3 a.m.; 

- vise: de cădere, morţi. 


Cap - cefalee frontală sau temporală; durere ca de cui înfipt în cap (COFF., Ign); după 

abuzul de ceai (Selen.); deasupra ochiului stg. 

- păr uscat, friabil, greu de pieptănat ; 

- hipersecreţie de sebum, cu aspect uleios al feţei; 

- îi cad sprâncenele în ½ externă; 

- otită cronică, secreţii purulente, ofensive cu miros putrid; 

- sinuzită cronică; secreţii nazale posterioare; coriză în timpul defecaţiei (sep); 

- veruci sau tumori pe faţă; 

131

- carii dentare lângă gingie. 

Gastro-intestinal - (preferinţe, aversiuni şi agravări prezentate la generalităţi) 

- distensie abdominală, flatulenţă, senzaţia că se mişcă un animal în abdomen; - diaree: 

după vaccinare; cronică, ag. după micul dejun (NAT-S), cu scaun exploziv; 

- constipaţie cu dureri rectale violente, cu scaun care se retrage (SIL) sau cu senzaţia de 

evacuare incompletă; 

- condiloame perianale. 

Uro-genital - uretrită, secreţie uretrală cronică purulentă, galben-verzuie, jet bifurcat; 

- adenom de prostată, prostatită; 

- leucoree abundentă groasă, verzuie; 

- dureri premenstruale ovariene stg. (Lach), chist ovarian stâng, fibroame, polipi uterini; 

- condiloame genitale. 

Respirator 

- astm bronşic ag. de vreme umedă şi rece; după vaccinare; 

- polipi corzi vocale. 

Extremitati 

- reumatism cu antecedente de gonoree; 

- transpiraţie abundentă , urât mirositoare a picioarelor; 

- probleme unghiale – casante, deformate, încarnate; 

- erupţii, fisuri între degetele de la picioare, pe tălpi, veruci plantare. 

Piele 

- veruci sau orice fel de tumori cutanate; 

- erupţii în zonele acoperite; 

- hipersecreţie de sebum, transpiraţie uleioasă; 

- transpiră în zonele neacoperite (Bell., puls., Thuj.) 

- transpiraţie cu miros dulceag, de miere, de praz, de usturoi, de ars, rânced; 

- hirsutism. 

Nucleul (Vermeulen): 

1. Sentimentul că sunt lipsiţi de valoare. Masca. 

2.Vremea rece şi umedă agravează. 3. Secreţii galben-verzui / verzi. 4.. Piele uleioasă. 

Probleme unghiale. 5. Ceapă (dorinţă, aversiune sau agravează). 6. Veruci, condiloame, 

tumori etc. 

Complementare Ars. Med., Merc-s., Nat-m., Nat-s., Nit-ac., Puls., Sabin., Sil.,Sulph 

Comparaţii 

- Lycopodium – slăbiciune interioară, proiectează o imagine compensatorie de putere, 

friguros, agg. de ceapă, transpiraţie abundentă , urât mirositoare a picioarelor etc. 

- Silicea –lipsă de încredere în sine, ag. de vaccinare, constipaţie cu scaun dificil, care se 

retrage, probleme unghiale etc. 

- Staphysagria – se subapreciază, rezervaţi, condiloame şi fibroame, carii dentare care 

apar foarte devreme etc. 

- Natrum muriaticum - închişi, rezervaţi,sensibili la muzică, dorinţă pentru usturoi, sărat, 

ag de grăsimi, secr. nazală posterioară etc 

- Med, Nat-s, Nit-ac etc 

132

AURUM METALLICUM - Dr Ileana Rindasu 

Trasaturi esentiale - tablou mental 

Dupa George Vithoulkas, ideea centrala a remediului este depresia si dezgustul de 

viata; Aurum imprima asupra organismului ideea de autodistrugere, de anihilare si 

moarte. 

R. Dujany face urmatoarea remarca: aurul poate servi pentru a cumpara dragostea, dar 

paradoxal, prea mult aur indeparteaza iubirea. Intr-adevar, individul Aurum este insetat 

de iubire, dar isi imagineaza ca a pierdut iubirea celor apropiati, a caror afectiune o dorea. 

Pentru homeopat, cea mai buna strategie terapeutica este aceea de a preveni starea finala 

de depresie tip Aurum si, in acest scop, trebuie sa putem identifica din timp 

caracteristicile remediului, din etape premergatoare, in care pofta de viata si capacitatea 

de a simti bucuria incep sa ii scada. 

Putem recunoaste tipul Aurum datorita seriozitatii si a sobrietatii excesive, la o persoana 

in acelasi timp bine crescuta si manierata, ambitioasa si foarte preocupata de cariera. 

Roger Morrison ne atrage atentia asupra convingerilor religioase profunde ale acestui 

remediu, cu dorinta de a practica diferite forme de meditatie. 

O alta convingere puternica a persoanelor Aurum este si aceea ca sunt destinate sa ocupe 

o pozitie inalta in viata, pentru ca isi cunosc valoarea intrinseca, prin analogie cu aurul 

care este un metal pretios; de aceea, ei isi propun teluri inalte si vor sa fie cei mai buni. 

De obicei, buna lor parere despre sine este cat se poate de justificata, ei fiind cu adevarat 

valorosi, capabili, inteligenti. Dar, fiind prea seriosi si muncitori, ajung sa isi piarda 

senzatia de placere si sa ignore latura placuta, luminoasa a vietii. Existenta lor este prea 

sobra, cu accente frecvente de tristete, de parca viata lor se deruleaza pe fundalul 

permanent al unei muzici triste. 

Pe masura ce patologia avanseaza, isi vor face tot mai multe reprosuri, devin tot mai 

autocritici, pana cand ajung sa se considere total lipsiti de valoare, buni de nimic! 

Copiii Aurum 

Parintii ii descriu si pe ei ca fiind introvertiti si seriosi, ambitiosi la scoala, adesea primii 

din clasa. Punctul slab este reprezentat de nivelul emotional, desi au intelectul foarte 

puternic. Vulnerabilitatea lor emotionala se manifesta prin efectul exagerat pe care il au 

criticile asupra lor. Pentru ei, este foarte important sa fie apreciati si chiar adulati, dat 

fiind ca laudele reprezinta o adevarata hrana emotionala, pentru emotiile lor fragile. 

Evolutia patologiei pe stadii 

Chiar din primul stadiu, se observa o stare de insatisfactie fata de viata in general si de 

relatiile interpersonale in special. Accepta cu usurinta afectiunea altora, dar nu sunt in 

stare sa o ofere. 

Pe masura ce patologia avanseaza, nu isi mai gasesc nici o placere in contactele sociale si 

emotionale. Nu mai au nici o bucurie, nimic nu ii mai intereseaza. 

Initial, sentimentele negative sunt tinute sub control, fiind reprimate. Cu timpul, ele se 

vor face simtite prin oscilatiile dispozitiei. 

Tot in acest stadiu, apare ameliorarea generala seara. Pacientii se simt mai nemultumiti si 

nesiguri in timpul zilei, dar dupa apusul soarelui, tensiunea emotionala le mai scade si se 

simt mai bine, mai plini de incredere. Uneori, se remarca si inversul acestei situatii, cu 

agravarea depresiei seara. 

133

Cu cat incercarea de reprimare a sentimentelor negative esueaza, pacientul Aurum se va 

manifesta prin iritabilitate si furie. In aceasta noua etapa, el poate parea insensibil, plin de 

cruzime; desi nu injura, spune lucruri foarte dure celor din jur. Tot acum, munca devine 

supapa lor de siguranta, prin care este evitat disconfortul vietii emotionale. 

In cele din urma, vor avea sentimentul ca au esuat in viata si ca au creat doar impresia ca 

sunt buni. Se vor simti incapabili sa isi mentina preocuparile si vor considera ca nu mai 

au nici un drept sa traiasca. Vor deveni foarte sensibili chiar la remarci intamplatoare si 

pentru cel mai neinsemnat cuvant sau alt motiv, pot sa se arunce de la etaj. 

Interesant este ca nimeni din anturaj nu si-a putut da seama pana atunci de profunzimea 

suferintei acelei persoane, toti considera ca nu existau motive pentru un gest disperat. 

Acesti pacienti ating cea mai profunda stare de depresie de care este capabila fiinta 

umana, o adevarata moarte in timpul vietii. 

Exista si o alta varianta de Aurum, cel foarte moral si religios. In acest caz, boala ia un alt 

curs, pacientul, desi deprimat, nu se mai gandeste la autodistrugere, ci se roaga pentru 

mantuirea sufletului. Se roaga si plange ore in sir, ceea ce ii mai alina suferinta. 

Simptome de repertoar: 

- Religious affection 2 

- Religious affection, melancholia 2 

- Loathing of life 3 

- Suicidal disposition 4 

- Suicidal disposition, throwing height, himself from a 4 

- Alcoholism 2 

- Music amel. 3 

- Industrious, mania for work 3 

- Delusion, friends, has lost the affection of 2 

- Delusion, neglected his duty, he has 3 

- Fear – failure, of 2 

- - high places 1 

- - heart disease 2 


Prof. Bungetzianu il caracterizeaza ca remediu al depresiei, al congestiei si induratiei 

locale, al durerilor osoase si al aterosclerozei. 

- remediu antisifilitic 

- ameliorat: - seara; in aer liber; vara 

- agravat: - noaptea ( mai ales durerile osoase ) 

- dorinte alimentare – alcool, lapte, paine, dulciuri, delicatese(produse de patiserie) 

- aversiune: carne 

- sete pentru apa rece 


Cap- dureri de cap atat de intense, incat se gandeste la sinucidere, ca unica posibilitate de 

a scapa de ele 

Ochi – hemianopsie – nu vede jumatatea de sus a campului vizual 

Nas - obstructie nazala, cu forme severe de sinuzita, nari ulcerate, dureroase 

Cavitate bucala si gat – Carcinom la nivelul limbii sau gatului; miros fetid al cavitatii 

bucale, ca de branza veche, care este simtit si de altii 

Abdomen – hernie inghinala la copii 

134

Ap. Genital - remediu principal pentru patologia testiculara si de epididim; testicul 

ectopic, necoborat; cancer testicular; - la femei, fibromatoza uterine 4 

Piept – angina pectorala agravata seara; palpitatii violente, cu valuri de caldura si pulsatii 

vizibile ale carotidelor, agravate noaptea, - senzatia ca inima e stransa de o platosa 

- cardiopatie reumatismala; endocardita; pericardita; 

Extremitati - dureri osoase sfasietoare, profunde, agravate noaptea 

- dureri reumatice migratorii 

- psoriazis 

Somn - geme, striga in somn, - insomnie cronica severa, - cosmaruri. 

Comparatii cu alte remedii: nat-s, nat-m, merc, plat, ign, nux-v, psor. 

Bibliografie 

1. Dujany Ruggero – Manual practic de homeopatie,ed. Polirom, Iasi, 2005 

2. Bungetzianu Gheorghe, Chirila Pavel – Manual de homeopatie, ed. Medicala, Buc., 

1983 

3. Morrison Roger - Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, Buc., 2001 

4. Vithoulkas, George – Esenta Materiei medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997 

5. Vithoulkas, George – Materi medica viva, vol. 3, Homoeopathic Book Publ. 

London, 1995 

6. Vermeulen Frans, - Synoptic Materia medica, Merlijn Publ., Haarlem, Nederlands, 

1992. 

135

GRUPUL ARGENTUM - Dr Doina Pavlovschi 

ARGENTUM METALLICUM 

Argintul este un metal alb stralucitor cunoscut de 3000 ani BC. Are mare conductibilitate 

electrica si termica. Aplicatii : fotografie, oglinzi, bijuterii, vesela, circuite electrice, 

conductori electronici, antiseptice, germicide. Toxic = argirie 

In homeopatie se foloseste trituratia de la care se fac dilutii. 

Dupa Sankaran tema lui ar fi performanta si aparare pentru supravietuire. 

- abilitatea de a se ocupa de ceva nou, provocarea de a fi creativ 

- nevoia de a performa in conditii adverse 

- pentru a fi apreciat si a avea o pozitie de succes trebuie sa fie creativ si performant, 

sa o apere de orice atac, de aici anxietatea de anticipatie. 

Campul lui de actiune ar fi performanta intelectuala, se exprima ca orator, cantaret, 

scriitor, predicator, etc si se apara prin ea. Se simte slab in interior, se apara prin intelect. 

Copil a fost fortat de parinti sa performeze, sa-si demonstreze calitatile intelectuale, 

priceperea, talentele, puterea creierului sau. Trebuie sa straluceasca in societate. 

Performanta o simte ca pe o conditie a acceptarii sale de catre parinti la inceput, de catre 

preajma mai tarziu, se straduieste si face ce poate mai bine pana cand incepe sa cada. 

Se simte silit sa performeze, de aici anxietate si furie, ii cade vocea, abia mai vorbeste, ii 

slabeste puterea mintii si cea fizica. Alternanta de “sunt grozav” – “nu sunt bun de 

nimic”, tulburari de memorie, confuzie, cu timpul abandoneaza lupta si degenereaza 

profund. 

Cuvinte in discursul pacientului : aprobare, asigurare, schimb, incredere, creativ, 

criticat, incurajat, cautator de greseli, nou, pret, recunoastere, injunghiat in spate, ajutat 

din spate, suport moral, aparare, mentine controlul, performanta, responsabilitate. 

Biotip : slab, cu ochii adanciti, piele palida, ten pamantiu, tristi nelinistiti, tendinta la 

ulceratii, cancer. 

Actiune 

- cartilagii, oase, articulatii - dureri sfasietoare, ca o rana, dureri articulare asa zis 

“isterice” = fara umflatura, dureri in cartilajele costale, exostoze craniene, carii osoase 

- muschi – crampe in extremitati, parestezii, contractura, senzatie de socuri electrice, 

contracturi nedureroase miocardice agravat culcat pe spate, senzatia ca inima se va opri 

urmata de tremuraturi si palpitatii 

- mucoase – laringe si faringe mai ales 

- sistemul nervos – contracturi, convulsii, epilepsie, paralizii, vertij 

- genital – barbat :orhita dreapta , TDS cu polutii, impotenta 

- femeie : anexita stanga, prolaps uterin, cancer uterin, leucoree iritanta, fetida. 

Modalitati 

Agravare : contact, presiune, in vehicol, la pranz, culcat pe spate, stand aplecat, noaptea, 

la soare, dezvelindu-se. 

Ameliorare : la miscare, cafea, invelit. ( Vermeulen) 

Caracteristici (Vermeulen) 

- durerea creste treptat si dispare brusc 

- laringe dureros, raguseala oratorilor, cantaretilor 

- secretii mucoase gri, vascoase, usor expulzate 

136

- friguros agravat la soare 

- anxios nelinistit, totusi rezervat si inchis 

- socuri electrice la adormire sau trezire 


- anxietate pentru sanatate, anxietate de anticipatie, neliniste psiho-motorie 

- grabit in mers si vorbit 

- frica de inaltime, locuri inguste, multime 

- lipsa de incredere in sine compensata prin maniere fine, rezervat in atitudine 

- furie deliranta dupa criza de epilepsie 

- depresie taciturna sau excesiva veselie 

- deficit de memorie 


- agravare ziua, la pranz 

- dureri osoase, carii osoase, exostoze, dureri articulare 

- ingrosarea cartilagiilor, inflamatii ale cartilagiilor 

- constrictii externe, convulsii, epilepsie 

- slabiciune, emaciere, fara caldura vitala, agravare la efort fizic 

- agravat culcat pe spate 

- secretii mucoase gri, vascoase 

- agravare la soare 


- cefalalgie stanga instalata treptat, cedeaza brusc 

- senzatie de cap gol, ametit, confuz 

- prurit ocular, blefarite, strictura canalului lacrimal 

- coriza cu stranut, secretii nazale fluente sau purulente gri 

- inflamatia laringelui, raguseala, secretii vascoase, gri, usor expulzate 

- uscaciunea gurii, saliva vascoasa, excoriatii 

- gastralgii arzatoare, greata, varsaturi acre, borborigme 

- scaun moale, mai des 

- mictiuni frecvente, cantitati mari 

-TDS : polutii, impotenta sexuala 

- prolaps uterin, anexita stanga 

- palpitatii, tahicardie, senzatia de oprire a inimii 

- crampe, contractii in pulpe coborand 


Blefarite, carii osoase, exostoze, laringite, faringite, tuse, diabet zaharat, enurezis nocturn, 

epilepsie, reumatism articular, articulatii “isterice”, TDS, prolaps, ulcer, cancer uterin 

Relatii 

Zincum – prurit ocular, Palladium – ovar drept, Stannum – tuse razand 

Urmeaza bine dupa Alumina, Platina, e urmat bine de Calc., Puls., Sepia 

Posologie – 6 X – CM 

Repertoriu 

Mind – anxiety 2, health about 2 

“ - memory, weakness 2 

137

“ - restlessness 2, hurry 1 

“ - prostration 3, mental exertion agg. 3 

“ - taciturn 2, loquacity 2, ideas abundant 1 

Generals – daytime morning agg. 3, noon agg. 3 

“ - caries bone of 2, exostosis 2, pain bones of 2, joints 3 

“ - cartilages affection of 3, inflammation, cartilages 3 

“ - cold agg 2 

“ - constriction external 2, convulsions 2, epileptic 3, twitching 2, trembling 2 

“ - emaciation 2, exertion physical agg 2, lack of vital heat 2, weakness 3 

“ - lying agg 2, back on 2, in bed 2 

“ - mucous secretions increased 2, gray 2 

“ - side, right 3, left 2 

“ - numbness 2 

“ - sun, exposure to the 2 

“ - periodicity 3 

Head – pain 3, empty 2 

Eye - itching 2, inflammation 2, lids 3, children, infants 2 

“ - stricture of lachrymal duct 2 

Nose – coryza 2, discharge with 3 

Throat – choking 3, inflammation 2 

Larynx - inflammation 2, voice, hoarseness 3, interrupted 3, lost 3 

Stomach - pain 2, burning 2 

Bladder – urging to urinate 3, frequent 3 

Male genitalia/sex - pollutions 2 

Female genitalia/sex – prolapsus 3, cancer of, uterus 2, ulcers, uterus, cervix 1 

Chest – palpitation of heart 2 

Bibliografie ( valabila pentru tot Grupul Argentum ) 

Clarke J.H. A Dictionary of practical Materia Medica B. Jain Publishers New Delhi 

Kent J.T. Lecture on Materia Medica 

Kent Plus 

Synthesis 7 

Vermeulen, Murphy, Scholten diferite lucrari pe internet 

Vital Quest 

Vithoulkas Materia Medica Pura 

ARGENTUM NITRICUM 

Nitrat de argint – NO3Ag. Trituratie si solutie. 

Tema sa dupa Sankaran este performanta in situatie de pericol brusc, in criza. Credinta ca 

este acceptat doar daca performeaza in timpul crizei, altfel va fi renegat si dispretuit. 

Trebuie sa lupte singur, nimeni nu-l ajuta. Este prins singur intr-o circumstanta capcana si 

cauta disperat calea de iesire. Se teme ca va pierde autocontrolul si devine anxios, apar 

frici, idei si actiuni fixe, actioneaza impulsiv ca sa scape. Orice situatie care pare o 

capcana il agraveaza : multime, spatii inguste, colturi de strada, poduri, tunele, inaltimi, 

avioane, orice loc cu iesirea blocata, trebuie sa vada iesirea tot timpul, sta langa usa. 

138

Planifica tot ca sa stapaneasca situatia, ajunge la intalniri mai inainte, grabit si nerabdator, 

nu poate astepta. Daca nu gaseste iesirea poate avea impulsuri suicidare : fizic : se arunca 

pe fereastra, psihic : abandoneaza afacerea chiar daca pierde tot. 

Actiune 

- sistemul nervos : dezechilibru mintal ( Kent spune ca predomina tulburarile mintale 

intelectuale fata de cele emotionale ) (ce facem atunci cu anxietatea, obsesiile, fobiile, 

compulsiile care sunt tulburari afective ? n.m.) si fizic cu anxietate, febrilitate, tulburari 

de coordonare motorie, pareze mai ales ale membrelor inferioare 

- mucoase : respiratorii, digestive, genitale cu inflamatii cronice si tendinte ulerative 

- oase si cartilagii : necroze 

- degenerescente parenhimatoase : ficat, rinichi 

Biotip : slab, uscat, ridat, anxios iritabil, deprimat agitat, hipertiroidian si 

hiposuprarenalian, miasme multiple – luetism, psora, sicoza. 

Modalitati 

Agravare : la cald, noaptea, alimente reci, dulciuri, pe care le doreste, la menstra, culcat 

pe partea dreapta. 

Ameliorare : la aer curat – ii place sa-i sufle vantul in fata, la baie rece, la presiune forte. 

Lateralitate stanga. 


- agitatie anxioasa, slabiciune iritabila, la furie cefalee, durere de piept, tuse, slabiciune 

- depresie anxioasa, ganduri tulburi, iluzii, halucinatii care-l framanta mai ales noaptea 

- anxietate de anticipatie cu nervozitate tremuratoare 

- ganduri stranii : daca va trece pe langa un colt de strada va cadea sau va face ceva rau 

- deficit de memorie, confuzie mintala 

- irational in concluzii si actiuni 

- timpul trece prea incet, este grabit, vrea sa termine lucrul inainte de a incepe 

- impuls nestapanit de a merge repede 

- impuls de a se arunca de la inaltime 

- frica de multime, de spatii inguste, pe strazi inguste are impresia ca va fi strivit, frica de 

inaltime, de poduri, frica de moarte in situatii fixe fobice (Ac.in situatii nespecifice) 

- vise anxioase, treziri anxioase bruste 

- vertij la vederea unor cladiri inalte agr.de inchiderea ochilor, cu tremor si slabiciune 


- slabiciune generala, fizica si psihica 

- dorinta de dulciuri care-l agraveaza, de alimente si bauturi reci 

- agravat noaptea 

- agravat la cald 

- doreste aer rece, baie rece 

- convulsii precedate de o scurta perioada de agitatie, epilepsie la frica, la menstra 

- tendinta la hemoragii 

- agravat culcat pe partea dreapta 


- cefalee congestiva cu senzatia de expansiunea craniului ca si cand ar exploda, 

ameliorata la aer rece si legat strans la cap 

- acufene, senzatie de infundare urechea stanga, hipoacuzie, surditate 

- conjunctivita granuloasa cu secretie muco-purulenta, fotofobie intensa, < la cald 

139

- limba cu papile proeminente, varf rosu si dureros 

- faringe rosu inchis cu secretie groasa si greu de desprins obligand la efort de degajare 

- senzatia ca o aschie de lemn este infipta in gat ( Nitri acid ) 

- durere epigastrica rozatoare, regurgitari de alimente nedigerate, greata, varsaturi 

- eructatii zgomotoase imediat dupa masa 

- flatulenta marcata, gaze zgomotoase si fetide la scaun 

- diaree verde, spumoasa, cu aspect de spanac tocat, diaree emotiva sau dupa masa 

- constipatie cu scaune uscate 

- raguseala cronica a cantaretilor, oratorilor, agravata dimineata obligand la tuse 

- tuse la notele inalte, la mirosul de tutun, astm nervos 

- palpitatii agravate culcat pe dreapta, la emotie, ameliorate plimbandu-se la aer rece 

- incontinenta de urina zi si noapte 

- impotenta sexuala, uretrite la barbat 

- ciclu menstrual neregulat, sange negru cu cheaguri cu senzatia de apasare abdominala 

- anexita stanga 

- col uterin tumefiat, ulcerat, coit dureros 

- leucoree alba, galbuie, fetida, sanguinolenta 

- slabiciune in membrele inferioare cu tremuraturi, parestezii, pareze, paralizii 


Tulburare anxioasa, obsesii, fobii, tulburare depresiv-anxioasa, tulburare afectiva 

bipolara, ataxie locomotorie, afectiuni medulare, paraplegie, tremuraturi, epilepsie, coree, 

hipertiroidism, gastrita hiperacida, ulcer gastro-duodenal, aerofagie, meteorism, 

flatulenta, diaree verde cu flatulenta in entero-colite, dizenterie, diaree la emotie, laringita 

cronica a cantaretilor si oratorilor, conjunctivita granuloasa, oftalmie purulenta, ulcer 

cornean, impotenta sexuala, uretrite, eroziune de col uterin, leucoree. 

Relatii 

Complementar : Lyc.,Ver.alb. Antidot : Natr. mur., Ars.alb. Incompatibilitate : Coffea 

Repertoriu 

Mind – ailments from anticipation 3 

“ - delusions, corners of houses project so that he fears he will run against them while 

walking in the street 2 

Mind – delusions, forsaken is 3, delusions, despised he is 3 

“ - “ , place cannot pass, certain 2 

“ - excitement, anticipating events, when 2 

“ - fear, crossing a bridge or place, of 1 

“ - “ , narrow places, in 2 

“ - self-control, of losing 2 

“ - high places agg 2 

“ - hurry time, hurry to arrive for appointed 3 

“ - “ walking while 3 

“ - undertakes nothing, lest he fail 2 

“ - anxiety 3 time is set, if a 2 

Generals – night agg. 3 

“ - food, sweets, desire 3, agg. 3 

“ - weakness 3 

140

“ - warm agg. 3 

“ - convulsions 2 epileptic 3 

“ - hemorrhage 2 

Head – pain 2 

Stomach – eructations 3 nausea 3 vomiting 3 

“ - pain 3 burning 2 

Abdomen – distention 3 

Rectum – diarrhea 2, stool green 3 flatus 3 

Chest – palpitation of heart 3 

Extremities – weakness 3 

ARGENTUM CYANATUS 

Ag CN. Clarke relateaza cazul unei femei intoxicate cu cianat de argint: 

- durere constrictiva arzatoare in gat, impresia de gat zgariat, fata si limba foarte rosii 

- durere violenta in fosa suprasternala si retro manubriul sternal la intoarcere intr-o parte 

- respiratie dificila, scurta, atacuri de sufocare, tuse spastica, uscata, continua, nu poate 

articula decat un cuvant odata, crampe dureroase, mai ales in picioare 

Indicatii clinice : angina pectorala, spasm de esofag, astm, tuse spastica, crampe. 

ARGENTUM IODATUM 

Ag I. Simptome comune ambelor elemente. 

Indicatii clinice : faringo-laringo-traheo-bronsite, adenopatii ganglionare, cardiopatii 

ARGENTUM MURIATICUM 

Ag Cl. Vermeulen : durere frontala presiva < aplecat, durere constrictiva tampla stanga. 

Intepaturi si contracturi maxilarul superior drept si pleoapa dreapta. Mictiuni imperioase. 

Tresariri fata externa coapsa stanga si condilul intern cot drept, sfasiere in degetul mare 

Murphy : dorinta de vin, care-l agraveaza, cefalee la ora 16, < aplecat, > de tuse, tresariri. 

ARGENTUM PHOSPHORICUM 

Scholten : Arg. : conservator, politicos arogant, idei fixe, ocrotitor al artelor si ideilor 

Phos.: comunicativ, simpatetic, prietenos, calator, dor de casa 

Tema : ocrotirea artelor cu scopul de a se arata special, se vrea centrul atentiei, sa arate ce 

talentat este. Are prieteni artisti, intelectuali superiori. Are relatii profunde, pasionate. 

Este sensibili la critici. Iritabil agravat de umilire, mandrie ranita. Frica de inaltime, spatii 

inguste, singuratate, intuneric, tunete, fulgere, boala, moarte, sa tina discursuri. 

Doreste dulciuri, fructe, peste, inghetata, bauturi reci, condimente, sare 

Aversiune pentru grasimi, carne. Ameliorat de cafea. 

Dificultate de adormire, somnambulism. 

Ameliorat vorbind, se joaca cu cuvintele, agravat in intimitate 

Boericke il considera un bun remediu in edeme. 

141

CAZURI 

Argentum metallicum - Vithoulkas – Materia Medica Pura ii citeaza pe M. Preston 

Norringtown Pa American Journal of Homeopathic Materia Medica Nov.1868 p. 198 

Copil, 1 luna, oftalmie cu secretie purulenta abundenta. Debut la 3-4 zile dupa nastere. Ca 

tratament topice locale, Sulphur, Calcarea fara rezultat. Copilul tipa continuu, nu 

deschide ochii decat la lumina foarte scazuta. Pleoape umflate, ingrosate. Rp/ Arg. met. la 

4 ore cu usoara ameliorare, apoi Arg. met. doar mamei la 4-6-12 ore. Dupa o saptamana 

copilul a inceput sa suporte lumina si s-a vindecat treptat, fara sechele. 

Dr A.Teste – Homeopthic Materia Medica p. 118-119 

Caz de scir ulcerat. Femeie de 50 ani, spalatoreasa, slaba, temperament iritabil, bolnava 

de mult timp. Fata galben-pamantie, balonare hipogastrica sensibila la atingere, cu dureri 

lancinante in regiune, tensiune locala, dureri crampoide in coapse. Respiratie fetida. 

Diaree frecvent. Urina palida, fetida, mai mult noaptea. Mucoasa vaginala incretita prin 

prolaps uterin, col uterin umflat si corodat de ulceratii cu secretie purulenta sanguinolenta 

cu miros oribil. Conium, Cicuta, Sepia, Lycopodium fara efect. 

Arg. met. a ameliorat-o imediat: scaun normal, mictiuni mai rare, durerile hipogastrice 

s-au rarit, secretie purulenta fara miros rau. A fost mai in putere timp de 2-3 saptamani, 

apoi recadere. Arg. met. fara efect de aceasta data, prostratie. Ars. fara efect. Deces. 

Argentum phosphoricum – Scholten il citeaza pe Rienk Stuut 

Fetita de 6 ani cu cefalee, dureri gastrice cu greata ameliorate de mancare. Mereu obosita. 

Dureri intepatoare retro sternal. Perfectionista la felul cum se imbraca, cum danseaza, 

cum inoata. Se vrea un exemplu. Criticata se infurie si plange. Speriata inainte de ceva 

nou. Canta si vorbeste tot timpul si cu papusile in pat, nu tace cand vorbeste altcineva. 

Ironizeaza pe altii, nu se vrea ironizata. Frica de intuneric si animale fioroase. 

Rp/ Argentum phosphoricum 1M. Ameliorare dupa scurt atac de febra si diaree. 

M.M., sex F, nascuta in 1969, magaziner, casatorita, 2 copii, I : 1,70 m, G : 68 kg. 

La 3 luni dela prima nastere, pe cand dormea, a sunat telefonul, s-a sculat repede sa 

raspunda si a simtit o stare de slabiciune, ameteala, vedere incetosata, palpitatii, 

teama ca va lesina. Cu toate ca nu a cazut si nu si-a pierdut constienta, a ramas cu frica 

de a o face si cu simptomele mai sus descrise plus senzatia de greutate la cap cu 

dificultate de concentrare, frica singura, nesiguranta cu senzatia ca se pierde in 

magazine sau aglomeratie, frica in spatii inchise ( nu a mai putut folosi liftul ) sau 

deschise, nu merge singura pe strada, are impresia ca se vor prabusi blocurile pe ea, 

nu mai merge la munte pentru ca are impresia ca pica muntii pe ea, ameteala si 

disconfort la soare. 

A avut o internare in spital de psihiatrie cu ameliorare de scurta durata, a luat multe 

medicamente psihotrope fara rezultat notabil, asa ca le-a abandonat singura. 

Prefera dulciurile, tendinta la scaune moi, diaree frecvent. 

In 29.01.1996 a primit Argentum nitricum 30 CH, 30 CH, 200 CH intr-o singura zi in 

3 prize la distanta una de alta. Evolutie foarte buna aproape imediat, fara repetarea 

remediului. S-a simtit foarte bine pana in 07.2000 cand, in urma unei situatii tensionate 

de la serviciu, a reaparut teama sa nu cada cu impresia de ameteala si ca nu o mai tin 

picioarele cand merge singura pe strada, teama de aglomeratii, de spatii inguste. 

In 14.07.2000 a primit Dysentery Co 30 CH o doza in 3 prize intr-o singura zi, iar dupa 

2 saptamani Argentum nitricum 200 CH o doza. Evolutie buna, fara recidiva de atunci. 

142

RADAR-EH 

Keyword=anticipation 

Keyword=delusions corners project houses walking street fears will run against 

Keyword=fear crossing bridge place 

Keyword=fear narrow place trains closed places 

Keyword=high places agg 

Keyword=vertigo walking 

Keyword=food drinks sweets desire aggravates 

Keyword=weakness anxiety 

Keyword=extremities weakness walking air open 

Keyword=rectum diarrhea anticipation 

Keyword=chest palpitation heart anxiety 

C.L., sex M, 36 ani, inginer, necasatorit. I : 1,73 m, G : 67 kg. 

A.P.: parotidita epidemica cu orhita urliana, scarlatina, sifilis, faringite, laringite repetate. 

In urma cu cativa ani, dupa o deceptie sentimentala, a avut o relatie sexuala intamplatoare 

soldata cu sifilis. A urmat imediat tratamentul obisnuit si “s-a vindecat”. 

La scurt timp s-a instalat o stare de neliniste permanenta, agravata in aglomeratie, agitatie 

anxioasa, anxietate de anticipatie pentru evenimente chiar lipsite de importanta. Pentru el 

timpul trece prea incet, este mereu grabit, vrea sa termine orice de cum incepe, merge 

repede pe strada, ca sa scape si sa ajunga in siguranta. Are rau de inaltime. 

Nu poate merge singur pe strada, ameteste in mers, simte ca nu il mai tin picioarele, le 

simte fara putere si cu tremor interior, se teme ca va cadea si nu poate traversa strada. 

“Ameteste” pe strazi inguste, agravat inchizand ochii. La emotie palpitatii violente, 

agravate culcat pe partea dreapta. Eructatii violente dupa ce mananca. Doreste dulciuri 

care-i provoaca diaree. Diaree la emotie. Ragusit cronic, simte nevoia sa-si dreaga vocea, 

mai ales dimineata. Polutii nocturne. 

Repertoriu - Synthesis 7 

Mind – anxiety 3, p.14 

“ - excitement 3, p. 101 

“ - “ , narrow places, in 3, p.114 

“ - hurry 2, walking while 3, p.128 

Vertigo – walking 2, p.245 

“ - high places 2, p.239 

Genarals – food, sweets, desire 3, p. agg 3, p.1615 

Stomach – eructations 3, p.662, eating after 3, p.664 

Rectum – diarrhea, excitement 3, p.796 sugar after 3, p.799 

Rect – diaree, excitatie 3, p.934, zahar, dupa 3, p.938 

Chest – palpitation, excitement, after 3, p.1082 

Larynx – voice, hoarseness 3, p.964 

Throat – hawk, disposition to 3, p.626 

Male genitalia/sex – pollutions 2, p. 897 

Etremities – weakness, lower limbs 3, p.1406 

Extremitati – slabiciune, membre inferioare 3, p.1506 

Argentum nitricum 200 CH Luesinum 30 CH, 200 CH, 1M 

143

LUEZA - Dr. Mariana Galesanu 

Am putea defini miasma ca acel principiu invizibil, dinamic si potrivnic, care intra in 

sistemul unei fiinte vii producand un stigmat asupra constitutiei si care poate fi eradicat 

printr-un tratament antimiasmatic; in caz contrar, miasma va persista de-a lungul intregii 

vieti a persoanei si se va transmite generatiei urmatoare . 

Hahnemann a descris 3 miasme: Psora,sicoza si lueza. 

Desi, ulterior, s-au descris si alte miasme, aceste 3 miasme clasice isi gasesc echivalentul 

in alterarile functiilor celulare, care sunt, clar, numai 3 : 

- Hypo (defectul, lipsa, inhibitia) = Psora 

- Hyper (excesul, acumularea, excitatia ) = Sicoza 

- Dys (devierea, distructia, degenerarea ) = Lueza 

Miasma trebuie inteleasa in totalitatea ei ca o adevarata boala cronica , ca o conditie care 

se poate agrava sau ca o predispozitie constitutionala , care va genera cu siguranta 

diferite afectiuni, in sensul lipsei, al excesului sau al distructiei ; (manifestari vizibile atat 

in alterarile organelor cat si in anomaliile manifestarilor psihice ) 

Psora perturba nutritia 

Sicoza obliga la acumulare de deseuri ce ar trebui eliminate 

Lueza evolueaza spre distructie si degenerescenta 

Trebuie mentionat ca patologia medicala din zilele noastre este preponderent 

trimiasmatica, cu componenta variabila a celor 3 miasme (comparabil cu un triunghi fie 

echilateral, isoscel sau scalen ) 

LUEZA inseamna : 

-la nivel fizic = distrugere (de la piele pana la oase ) : ulcere, necroze, fisuri, eroziuni 

-la nivel psihic =violenta, agresivitate fata de sine si fata de ceilalti . 

Prof. Perez spune pe buna dreptate ca lueza este manifestarea care afecteaza puterea de 

conservare a speciei .( afectare profunda a organelor ) 

Mental 

- mentalitate distructiva, care viciaza judecata, memoria si acuitatea intelectului 

- introvertit , nu vorbeste despre problemele sale sau raspunde monosilabic 

- dificultate in intelegere si exprimare (pot fi si geniali ) 

- incapatanat, idei fixe, neinfluentate de explicatii, argumente 

- lipsa de incredere in sine; nu au incredere nici in altii 

- mare neliniste si agitatie sterila, golita de orice realizare sau intelegere 

- nemilosi, distructivi, violenti (nu au simpatie sau mila fata de nimeni – inclusiv fata 

de ei insisi ) 

- aversiune la companie, dorinta de singuratate ( mare dorinta de a scapa , atat de ei 

insisi cat si de ceilalti ) 

- memoria afectata ( foarte uituc, chiar pentru responsabilitati obisnuite ) 

- inabilitate pentru gandirea logica (matematica ) 

- nu sunt interesati de munca lor 

- ganduri de sinucidere persistente ( nu mai exista alta cale de iesire decat sinuciderea 

si dese ori o pun in practica ) 

- anxietate agravata noaptea, cu ganduri chinuitoare 

- cruzime tintita, agresiune corporala, criminal cu sange rece (tocmit ) 

144

- furie violenta, distructiva 

- melancolie si depresie profunda 

- manifestari de autoagresiune 

Somn 

- caracteristic: leganarea capului dintr-o parte in alta in timpul somnului 

- insomnie prin idei chinuitoare si depresie severa 

- insomnie totala (remediul noptilor albe= Luesinum ) 

- somn afectat la malul marii, vara, datorita transpiratiei 

Generalitati 

- tendinte melancolice, depresive, suicidare 

- displazii, distrofii, distructii, degenerescente 

- malformatii 

- secretii groase, corozive , putride (tendinta supurativa ) 

- fisuri, ulcere,necroze , gangrene 

- aritmii 

Modalitati : 

Agravare 

noaptea 

prin eliminari naturale 

caldura ( vara, caldura patului ) 

la malul marii si calatorie pe mare 

Ameliorare 

De la rasarit pana la apusul soarelui 

Prin eliminari anormale 

La rece ( iarna , aplicatii reci ) 

La schimbarea pozitiei 

Fizic 

Cap 

- par gras, aglutinat, cu miros fetid sau metalic 

- tendinta la cadere a parului in suvite ( la tample si in special in vertex ) 

- parul din barba sau genele pot prezenta crestere spre interior 

- dureri de cap dure, persistente, de nesuportat: 

unilaterale, bazale sau lineare 

insotite de senzatia de banda stransa in jurul capului 

agravate noaptea si la cald 

ameliorate de dimineata pana seara (revin ) 

ameliorate de aplicatii reci si de miscare 

Ochi 

- modificari de refractie ( miopie, hipermetropie ) 

- deformari, devieri ( strabism, anizocorie ,) 

- ulcere corneene 

- cataracta 

- dezlipire de retina 

- dureri cu caracter de carne vie 

- pleoape rosii , ulcerate , cu scoame 

- intoleranta la lumina artificiala 

145

- agravarea simptomelor oculare noaptea si la caldura 

Urechi 

- lungi 

- otita medie cu scurgeri purulente ce complica o raceala sau bolile eruptive 

- otite ulcerate, otite complicate cu mastoidita ( modificari degenerative ale osului ) 

- degenerare si distructie a oscioarelor urechii (tuberculinism ) 

- dureri cu caracter arzator , exploziv , sfasietor 

- exema retroauriculara cu puroi gros , fetid si fisuri 

- alterarea acuitatii auditive pana la pierderea auzului 

- agravarea caracteristica a luezei 

Nas 

- leziuni degenerative si ulcerative ale narinelor si septului 

- distructia septului nazal ( nas plat sau concav ) 

- cruste groase verzui , negre sau maron cu miros ofensiv , se refac frecvent dupa 

desprindere 

- respiratie urat mirositoare 

- simtul mirosului diminuat, pierdut sau pervertit 

Gura 

- ulcere ale cavitatii bucale 

- leucoplazii 

- malformatii (keilopalatoskizis , keiloskizis ) 

- saliva groasa , cleioasa,formeaaza filamente lungi 

- gust neplacut in gura (metalic , de cupru ) 

- limba umeda , pastreaza amprentele dintilor 

- foetor oris extrem de ofensiv 

- abcese dentare cu saliva putrida 

- pierderea dintilor 

- argine zimtata a incisivilor (Med , Tub ) 

- modificari structurale ale arcului dentar 

- dinti neregulati ca forma si ca ordine a aparitiei 

- dinti supranumerari sau lipsa 

- eruptie dentara complicata cu diaree , amigdalite , convulsii 

- gingivite supurate, parodontoza 

Fata 

- grasoasa, cenusie, ridata 

- transpiratia fetei si capului curge in picaturi 

- acnee severa, distructiva, piele rugoasa 

- pometi evidenti, buze groase, fisuri adanci 

Respirator 

- gat dureros, ulcerat, false membrane 

- amigdalite grave, ulcerate, flegmon retroamigdalian 

- ulceratii pe tot arborele respirator 

- senzatie de carne vie in gat si amigdale 

- simptomele respiratorii se insotesc de disfagie si dispnee 

- voce ragusita, aspra, profunda si sparta 

- tuse latratoare scurta, uneori paroxistica 

146

- expectoratie fara gust pregnant, vascoasa , in filamente 

- dispnee in pozitia culcat, noaptea 

- abces pulmonar, scleroza pulmonara 

Cardio-vascular 

- endocardite bacteriene ulcerative 

- degenerari valvulare 

- anomalii congenitale 

- neregulat , aritmii 

- infarct miocardic 

- arterioscleroza (arterite obliterante , coronarite , HTA grava ) 

- dilatatia aortei ,rupturi vasculare (AVC ) 

- vene varicoase , ulcer varicos 

- senzatie de greutate sternala , agrav. Noaptea si la caldura 

Stomac 

- ulcer, cancer ulcerat 

- dureri gastrointestinale arzatoare, explozive, sfasietoare 

- agravare la amidon ( feculente ) 

- dorinta mare de 

bauturi si hrana rece 

stimulente (cafea , tutun alcool in exces ) 

lapte ( nu il asimileaza ) 

alimente extrem de condimentate 

lucruri indigeste (creta , ardezie , …..) 

- aversiune pentru carne si hrana animala (doar extrem de condimentata ) 

Abdomen 

- degenerescenta grasa a ficatului , scleroza , ciroza 

- dizenterie cu sange si puroi 

- rectocolita ulcero-hemoragica 

- cholera infantum 

- peristaltism intestinal pervertit 

- scaun negru, ofensiv, cu mucus purulent sau bucati de mucoasa intestinala 

- abcese perianale, rectale, fistule 

- apendicita flegmonoasa, perforata 

- fisuri anale, hemoroizi cu scurgeri putride, gangrena 

Urinar 

- tumori cu aspect distructiv sau degenerativ la niv. Rinichiului si vezicii 

-pielonefroza 

- distructii si fibrozari ale parenchimului renal 

- stricturi uretrale 

- carcinom invadant de prostata 

- urina rosiatica , cu urme de puroi , coroziva (agreseaza zonele de contact ) 

- enuresis total inconstient (nu se trezeste , zace dimineata in patul ud ) 

- toate malformatiile (fimoza, para-, rinichi in potcoava, supranumerar ) 

Genital 

F – tumori ulcerate, invadante 

- ulceratii, eroziuni de col, vagin 

147

- leucoree coroziva , putrida , ofensiva 

- displazie de col uterin 

- dureri abdominale arzatoare si explozive 

- menstre: flux profuz, coroziv, cu miros ofensiv si metalic 

neregulate in cantitate si frecventa 

insotite de frici si depresie 

- infertilitate (avorturi spontane, moartea fatului in uter, nastere de copii morti sau cu 

malformatii ) 

- apetit sexual violent, sadism 

B - apetit sexual pervertit (chiar pt. animale ) 

- erectii puternice si dureroase chiar fara dorinta sexuala 

- tumori ulcerate, invadante ale org . genitale 

- infertilitate (azoospermie ) 

Piele 

- supuratii , ulceratii, fisuri, necroza 

- ulcere cutanate nedureroase si nepruriginoase 

- abcese, furuncule, carbunculi 

- necroze ,gangrene ,escare 

- fisuri adanci pe piele (in sp. palme si talpi ) 

- cancer de piele ulcerat sau necrozat 

- alunite ulcerate si cu smocuri de par 

- eruptiile luetice apar in jurul articulatiilor si pliurilor de flexie, grupate circular 

- eruptii de culoarea cuprului sau sunca cruda, evoluand spre ulceratie 

- supresia pielii determina tulburari nervoase (lipsa de concentrare , depresie 

- scurgeri putride, ofensive, din ulceratii cu baza cadaverica 

- transpiratie ofensiva, ce agraveaza toate simptomele 

Unghii 

- subtiri (ca de hartie, se indoaie, se rup usor) 

- concave ( ca o farfurie ); invers in sicoza (bombate ) 

- panaritiu 

Extremitati 

- fragilitatea oaselor , carii si necroze osoase 

- osteomielita cu distructie osoasa urmata de sequestrum 

- metastaze maligne osoase 

- ulcere si gangrene osoase 

- dureri in oasele lungi (agr. noaptea, la caldura, atingere, percutie, presiune, transpiratie 

si amel.ziua, iarna si la schimbarea pozitiei ) 

- degenerari musculare cu paralizii, deformari si atrofii musculare 

- slabiciunea membrelor prin afectarea severa a functiilor nervilor si muschilor 

- MS, PES, ulcer varicos, arterite, gangrene 

Bibliografie 

1. J.H. Allen The cronic miasms 

2. Proceso Ortega Note despre miasme 

3. Subrata Kumar Banerjea Miasmatic Diagnosi 

148

GRUPUL MERCURIUS - Dr Mariana Galesanu 

A fost experimentat de Hahnemann sub forma oxidului negru de mercur (solubilis) . 

Simptomatologia este identica cu a mercurului metalic ( vivus) 

Fiziopatologie si tropism 

Datele provin din toxicologie (intox. acute accidentale si intox.cronice profesionale), 

precum si din proving-uri . 

Actiunea mercurului este evidenta pe: mucoase, piele, sange, oase, S.N. 

1. Actiunea pe mucoase: iritatie, exudatie, supuratie, ulceratie, prod.de false 

membrane.Secretiile sunt iritante,excoriante, groase, galben-verzui si purulente, fetide , 

sanguinolente . 

1.a : la nivelul tubului digestiv : 

cavitatea bucala =gingivo stomatita (+ actiune pe osul dintilor) 

gingii retractate, umflate, spongioase, sangereaza, supuratii facile, 

dinti de culoare negricioasa, senz.ca sunt prea lungi, dureri acute, pulsatile (abces in 

formare), pulpita, pioree 

gura : halena fetida, hipersalivatie fetida (agrav.noaptea), sete intensa de bauturi reci, 

gust metalic, afte,ulceratii 

limba umflata,flasca, acoperita cu depozit galben murdar,pastreaza ampr.dintilor 

faringe : faringite, amigdalite, angine (eritematopultacee pana la false membrane), cu 

tendinta la supuratie si adenopatii 

gastric : digestie dificila, sughit, greata, regurgitatii, voma, dureri arzatoare . 

rect : catar iritant, ulceratie,supuratie .Rectocolite cu colici, diaree dizenteriforma si 

tenesme inainte,in timp si dupa scaun, senz.ca nu si-a golit intestinul . 

1.b : la nivel respirator 

mucoasa nazala : secretii arzatoare si iritante(narine ulcerate), miros respingator 

coryza acuta (cu secretii apoase, abund) sau cronica (secretii groase, galbui) 

ozena, dureri in oasele nasului (act.asupra osului supra adaugata) 

mucoasa bronsica : bronsite cu tuse uscata si spasmodica noaptea si productiva ziua 

(expectoratie mucopurulenta galben-verzuie, sarata . 

1.c : la nivel genito-urinar 

uretra si vezica :nevoie frecventa de urinare, cu oligurie, arsuri la debutul mictiunii, urini 

tulburi, albuminoase ; scurgeri uretrale, spermatoree 

vagin si vulva : leucoree continua, ( agrav.noaptea ,la urinat ; amel.lavaj cu apa rece) 

leucoree arzatoare, iritanta, verzuie ,prurit local. 

1.d : la nivel ocular : blefarita, conjunctivita cu secretiile caracteristice, 

Keratite supurate apoi ulcerate. Toate afectiunile oculare au fotofobie intensa . 

1.e : la nivel otic = otoree cu secr.caracteristice , agrav.nocturna 

2. Actiunea asupra pielii 

Ca si la niv.mucoaselor aceleasi procese patologice :iritatie, exud.,supur.,ulceratie . 

transpiratii facile, abundente, vascoase, fetide, nocturne, nu amelioreaza . 

leziunile cutanate au progresia : rosata , arsura, tend.la supuratie si ulceratie si se 

insotesc de reactie ganglionara in teritoriul atins. 

eruptii cutanate polimorfe (vezic.,pustul.,abcese, exema, herpes) toate avand 

caracteristic : rosata, arsura si prurit , agrav. nocturna si la transpiratie 

ulceratii cu f.neregulata ,ce se extind in suprafata, cu puroi fetid si arzator . 

149

3. Actiune pe sange si organe bogat vascularizate , limfa si ganglioni limfatici 

Mercurul excita sistemul limfoganglionar (poliadenopatii, hipertrofie amigdaliana) 

Actiunea asupra sangelui se refera la formarea amalgamelor metalice cu ionii metalici din 

sange (Cu, Zn, Mg, Ca ). Rezulta anemie si tendinta hemoragica . 

Prin actiunea asupra ionilor de Na si K ce controleaza capacitatea osmotica celulara si 

sanguina se explica sensibilitatea la modificarile higrometrice (agrav.la umezeala) 

Anemie (fata palida, teroasa) ; tendinta hemoragica, mai ales la niv.leziunilor ulcerative : 

sange negru cu cheaguri mari (acelasi caracter si la sangele menstrual, metroragii, 

epistaxis) 

Printre organele bogat vascularizate , ficatul este cel mai afectat : 

acut (icter infectios cu constipatie), angiocolita, colecistita 

cronic (hipertrofie hepatica dureroasa cu sete,greata, flatulenta,cu tend. La litiaza si 

ciroza) .Indispensabil=semne bucofaringiene . 

4. Actiune asupra oaselor 

Dureri nocturne .Supuratie, necroza (in special la oasele fetei, tibie) 

5. Actiune asupra S.N. 

- periferic (dureri nevralgice nocturne) 

- central (evolutia tremuraturilor mercuriale catre paralizii) 

Tremuraturi in sp.ale mainilor, cu agrav.la miscarile voluntare (intentionale) si la emotie 

(probleme de alimentare, scris,etc) 

Paralizii (in sp.ale muschilor extensori) cu tremuraturi, vertij, amorteala 


Instabil si ineficient. Slabiciunea lui Merc se instaleaza insidios. Initial poate fi un stadiu 

stenic : iritabilitate, proasta dispozitie, nerabdare . este primul stadiu “graba si 

ineficienta”. Al doilea stadiu de afectare mentala este “ impulsivitatea”(susceptibil la 

orice impuls: de a arunca, sparge, de a ucide pe cineva pt.cea mai neinsemnata ofensa , 

chiar pe cei pe care ii iubeste). Aceste impulsuri nu sunt evidente imediat pt.ca este un 

individ inchis, dezvaluie greu ceeace simte si se controleaza in societate, are teama de 

nebunie . 

In stadiul al treilea, ineficienta mentala, intelegerea dificila,impulsivitatea si 

vulnerabilitatea trec intr-o stare paranoida (ii percepe pe toti ca dusmani, de care trebuie 

sa se apere). Ulterior, inteligenta slabeste,devine lenes, fara vointa, uita, raspunde greu la 

intrebari (Op), balbaiala , prostratie, pierderea memoriei si uneori a ratiunii. 

Deci in stad.final al patologiei mentale nu se dezvolta o dementa clara ( nu are forta), ci 

apare o stare de imbecilitate (toti stimulii sunt preluati , darnu mai sunt intelesi ) 

Cauzalitate (Etiologie) 

Care sunt cauzele care permit dezvoltarea unei stari justitiabile de Merc ? 

Sunt doua mari categorii de cauze corespunzand aspectului acut si cronic. 

1. Cauzele dobandite determina un tablou de Merc acut : toate afectiunile acute cu 

manifestari fiziopatologice de tip mercurial,cu tropismul specific : 

infectii sezoniere declansate de frig umed , cu febra si transpiratie nocturna, (corize, 

angine, bronsite,enterocolite, nefrite) 

infecii cu false membrane (angine difteroide, dizenterie) 

150

Trebuie avut in vedere ca intr-o afectiune acuta de tip Merc exista intotdeauna tendinta la 

supuratie,care lasa sau nu in urma sa o ulceratie. 

2. Cauzele ereditare dezvolta tablouri clinice justitiabile de Merc cronic. 

Luetismul este marea cauza de aparitie a semnelor mercuriene si in functie de asocierea 

diferitelor constitutii,miasme,etc,exista tipuri diferite descrise in MM 

(tipul gras sau tipul slab). Merc, in calitate de substanta straina organismului,nu are o 

morfologie speciala si va actiona diferit pe fundalul diferitelor constitutii si miasme. 


Mercurius copil 

Copii Merc prezinta adesea o mare precocitate si stari afective intense ; au rezistenta 

scazuta la infectii ; 

afectiuni buco-naso-faringiene acute sau cronice cu adenopatie ,aspectul caracteristic al 

secretiilor si agrav.caracteristica 

mai rar laringite, bronsite 

afectiuni oculare descrise 

afectiuni intestinale: sindrom dizenteriform dupa expunere la umezeala rece 

afectiuni cutanate ce evolueaza pe o piele umeda, vascoasa ,tend.la supuratie si 

ulceratie; reactie ggl corespunzatoare teritorial 

afectiuni renale : nefrite ac., subac., cronice( dupa schimbarea vremii, dupa angine, 

scarlatina apare febra, polakiurie arzatoare,oligurie, urini de culoare inchisa, 

sanguinolente ;, albuminurie.; azotemie .Concomitenta semnelor bucofaringiene, 

agrav.nocturna,transpiratia nocturna indica remed.Merc. 

nefrita cronica : se adauga alterarea starii generale (slabire,tend.paretica, 

azotemie,cu evolutie la anurie si uremie terminala ) 

Mercurius adult 

tulb. Hepatobiliare :hipertrofie hepatica cu dureri agrav.decubit lateral dr.,ce poate 

evolua la hepatita cronica si ciroza hipertrofica ; colecistita, litiaza biliara . 

tulb. Genitale : mercurul determina scurgeri caracteristice . 

- feminin : leucoree in legatura cu metrita ,endometrita ulceroasa, vaginita ulceroasa., 

context in care menstrele sunt variabile cantitativ, sange inchis la culoare cu cheaguri 

mari (insotite de umflarea sanilor, inflam.bucofaringiana si prurit vulvar) 

- masculin : scurgere uretrala in cadrul unei uretrite, gonoree cronica, balanita, ulceratie 

de gland sau preput. 

Mercurius batran 

mental : avaritie, balbaiala, proasta dispozitie, scaderea facultatilor mentale,descurajare 

si apatie silentioasa, chiar imbecilitate 

fizic : paloare si slabire ; piele rece,vascoasa ;paralizia m.extensori ;tremuraturi 

mercuriene ce debuteaza la nivelul degetelor ( mana ) si se generalizeaza progr . 

vertij( b.Parkison) dureri artic.si osoase ; tend.la uremie (scleroza hepato-renala) 

Modalitati (Mercurius are multe agravari si putine ameliorari) 

Agravare - noaptea, atat la frig cat si la caldura, cand se incalzeste in pat 

- umezeala vreme umeda, propria transpiratie 

- atingere obiecte reci; lumina si caldura focului; aer liber 

Ameliorare intins in pat 

151

Relatii medicamentoase 

Complementar : Ars, Bell, Puls, Aur 

Incompatibil : Sil (nu se administreaza imediat inainte sau dupa Mercurius) 

Comparatii : Ars, Puls, Plumbum, Nux vomica 

ALTE REMEDII MERCURIENE 

Toate au caractere comune datorate radicalului mercur, radicalul asociat particularizand 

diferentele . 

MERCURIUS CYANATUS (Merc-cy ) = cianura de mercur 

- general : prostratie intensa si rapida , colaps vascular (cianura 

- local : necroza, hemoragie, gangrena (cianura), false membrane 

Indicat in forme acute, grave ,cu alterarea starii generale : 

# difterie :false membrane pe pilieri+ disfagie ; evolutie catre ulceratie cu tend.necrotica 

si gangrenoasa ; adenopatie submaxil.si cervicala ;halena oribila 

# rectita , rectocolita hemoragica : dureri violente, tenesme, rosata, fisurare, ulcerare a 

reg.ano-rectale ,din care se scurge un lichid fetid, sanguinolent negricios. 

MERCURIUS CORROSIVUS (Merc-c) =biclorura de mercur, sublimatul 

Are o actiune mai violenta si mai grava decat cyanatus prin adaugarea elementului 

coroziv . Indicat in afectiuni acute si supraacute grave : 

# stomatite, faringite f. grave cu alterarea st.generale 

# angina ulceroasa si cu false membrane (dureri arzatoare, deglut.dureroasa chiar pt. 

lichide, vomismente bilioase) 

# sindr.dizenteriform grav cu tenesme constante ( rectale si vezicale) 

# nefrite acute, cistite grave(urina arzatoare, cu sange, curge pic.cu pic. 

# uretrita, endometrita ulceroasa (dureri arzat., secr.vascoase, fetide, corozive) 

MERCURIUS IODATUS FLAVUS (Merc-i-f ) (Protoiodatus) 

MERCURIUS IODAT RUBER (Merc-i-r ) (Bi-iodatus) 

In cazul patologiilor acute de tip mercurian, daca simptomele au o puternica 

lateralitate,unii autori prefera inceperea tratamentului cu unul din ele, respectiv 

Protoiodatus pt.partea dreapta (amigdalita, otita) si Bi-iodatus pt.partea stanga 

CINNABARIS (Cinnb) = sulfura de mercur 

Simptome apropiate de Merc. Remediu atat luetic cat si sicotic. Electivitate pt.oasele 

orbitei si ale nasului (luetism), dar si pt. organele genitale si piele (semne sicotice) 

# sinuzita etmoidala si frontala 

# veruci si condiloame(in forma de evantai), sangereaza la cel mai mic contact, (genitale, 

rectale, pe pielea fetei) 

# transpiratii fetide ale perineului (genital) si zona coapselor. 

MERCURIUS DULCIS (Merc-d) Calomel = clorura mercuroasa 

Este un mercur cu polaritate hepato-intestinala (ficat mare, diaree bilioasa, angiocolita) ; 

amigdala dreapta (agrav.la ingestia de alim.acide); ureche medie 

152

LUESINUM (SYPHILINUM) - Dr Mariana Galesanu 

Stock - isoterapic din serozitatea sancrului sifilitic. Nosodul luezei . 


Instabilitate psihica ; melancolic, deprimat, disperat sa se vindece . 

Nesiguranta (verifica de mai multe ori, compulsiv ca si Med) 

Inabilitate pt.calcul matematic; tendinta ereditara la alcoolism(Tub, Sulph, Sul-ac,) 

Pierderea memoriei (nu-si aminteste figuri, nume, titluri de carti, strazi, fapte recente.) 

Frica si anxietate legate de sanatatea proprie (boli infectioase, microbi) = KN: mania de a 

se spala pe maini obsesiv (cand atinge o clanta, bani sau da mana cu cineva). 

Frica de noapte si insomnie, foarte obosit la trezire (insomnie totala). 

Oroare de murdarie (inclusiv haine). Este constient ca ceeace se intampla cu el este 

nefiresc si apare teama de nebunie. Are si teama de paralizie. Tendinta la suicid in timpul 

paroxismelor dureroase . Comportament antisocial . 

Modalitati 

Agravare: noaptea ; temperaturi extreme ; la malul marii ; mentinera pozitiei 

Ameliorare: ziua ; la munte ; miscare lenta ; schimbarea pozitiei 

Dureri : agrav.noaptea, apar si dispar progresiv, traiect linear,persistente,profunde. 

# cefalee nocturna, lineara,de la un ochi la celalalt (traseu frontal sau occitital) cu 

fotofobie si lacrimare . 

# nevralgii lineare 

# dureri osoase nocturne (oase lungi, tibia, stern), agrav.la percutia osului 

Tulburari motorii 

# Afectarea nervilor cranieni (ptoza palpebrala, diplopie, strabism, paralizie faciala) 

# paraplegie 

Tulburari trofice 

# piele: prurit, ihtioza, psoriazis 

# fanere: caderea parului(vertex , sprancene), albire precoce, unghii concave 

# dinti cu indentatii (Tub, Med), carii de colet (Thuj), se faramiteaza 

# limba rosie, cu fisuri profunde longitudinale si amprenta dintilor 

Ochi: keratita, oftalmie, atrofia nervului optic. Senz.de vant rece. 

Nas: secr.retronazala persistenta, ozena, nas in sa . 

Oase: osteita torpida (osteomielita cronica), carii ale oaselor fetei sau ale oscioarelor 

urechii cu surditate. 

Vase sanguine : atingerea cu predilectie a arterelor (anevrism aortic, arterite obliterante). 

Senz.de apa fierbinte ce trece prin vene. 

Genital - masculin: induratii testiculare, de cordon spermatic si scrot 

- feminin: leucoree profuza, apoasa, iritanta, avort habitual, ulceratii 

Complementare : Ars., Aur., Bar.c., Merc., Nitr.ac., Phyt. 

Bibliografie. 

1. Frans vermeulen : Concordant MM 

2. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 

3. Roger Morrison : Ghid practic de remedii homeopatice 

4. George Vithoulkas : Esenta Materiei Medica 

5. Gilbert Charette : La Matiere Medicale Pratique 

153

GRUPUL CALCAREA - Dr. Mariana Galesanu 

Calciul este un metal alcalinoteros foarte raspandit : 3,4% din invelisul terestru ; 

apare sub forma de carbonat, sulfat, fosfat ,fluorat , silicat . 

Sarurile de calciu sunt principalii constituenti anorganici ai scheletului. 

In homeopatie, modalitatile majore de structurare a formei corporale oferite de 

particularitatile scheletului poarta numele de constitutii . 

Constitutiile sunt partea cea mai stabila a unui individ, putand fi regasite pe parcursul 

intregii vieti. O constitutie nu inseamna o boala, ci un cadru de referinta structural si 

functional de desfasurare a vietii. Este stadiul de constitutie echilibrata, in care exista 

caractere morfologice si fiziologice care particularizeaza persoana . 

Cand intervine un factor perturbator apar, la inceput, mici disfunctionalitati ce se pot 

autoechilibra, iar cand aceste reglaje intrinseci au fost depasite, apare dezechilibrarea 

constitutionala (apar tablourile patologice descrise in Materia Medicala ) 


1. Sunt remedii structurale 

- formative (cresterea oaselor in copilarie, consolidarea fracturilor ) 

- deformative ( la avansarea in varsta) 

exces de formare si depunere(exostoze, osteofite, calus vicios ) 

exces de liza ( osteoporoza ) 

calcificari in exces ( litiaza renala, biliara, salivara ) 

tulburari metabolice generale( tofi gutosi, placi ateromatoase, calcificari 

tendinoaponevrotice) 

2. Sunt remedii functionale (mediatori ai proc. contractile si secretorii celulare ) 

- tropism pt. structurile contractile 

musculatura neteda a vaselor, tub digestiv, inima (spasme, tulburari vegetative, 

palpitatii.) 

musculatura striata ( influenteaza excitabilitatea : secuse, crampe, spasme, tetanie, 

spasmofilie ) 

- intervin in transmiterea neuromusculara determinand simptome nervoase 

vegetative (distonie vegetativa) dar si centrale (convulsii) si periferice (parestezii, tulb. 

polinevritice) 

- produc disfunctii secretorii : transpiratie, salivatie( in exces sau lipsa ) 

Calcareele homeopatice nu aduc un surplus de Ca (suficient in alimente) ci restabilesc 

normalitatea cailor metabolice perturbate . 

Pentru prescrierea unui remediu din clasa calcareelor este nevoie sa gasim 3 grupe de 

simptome : 

morfologice= semne constitutionale 

tipologice = semne si tendinte psihoemotionale si fiziologice 

patologice = boli, simptome localizate, modalitati 

Vom prezenta acest tripied in paralel la cele 3 calcarei structurale apoi vom detalia pe 

fiecare in cadrul tablourilor clinice. 

Morfologie 

Aspect static si dinamic 

Calc-c : rigiditate, regularitate, ordine, lentoare, tenacitate 

Calc-p : armonie, eleganta, expresivitate, variabilitate, adaptabilitate, fatigabilitate 

154

Calc-f : neregularitate, instabilitate, incoordonare ,exagerare 

Cap (trebuie observat volumul, forma si raportul cu restul corpului) 

Calc-c : rotund sau patrat, cu bose frontale proeminente, ambele fontanele raman multa 

vreme deschise, eruptii cutanate pe pielea capului. 

Calc-p : alungit, forma regulata, armonie dar fruntea ramane larga . Fontanela anterioara 

se inchide tarziu (uneori la fosforici ca si la fluorici poate fi o inchidere prematura ); 

cruste mai putin frecvente. 

Calc-f : asimetrie, microcefalie, macrocefalie,hidrocefalie ( orice evolutie posibila in 

privinta inchiderii fontanelelor) 

Fata 

Calc-c : rotunda si carnoasa , imbujorata (tipul stenic) sau pufoasa, palida, transparenta 

(tipul astenic). Buze palide, obraji acoperiti uneori cu cruste groase, albe sau eruptie 

furfuracee . Mimica redusa (inexpresivitate), aspect retinut, temator in fata noului . 

Capul drept, privire directa si sustinuta (se uita in ochii interlocutorului) 

Calc-p : alungita, cu trasaturi regulate, armonioase . Se imbujoreaza brusc si pentru putin 

timp; paloare cu rosata pometilor, cearcane. Mimica mobila, privire curioasa, vie, 

stralucitoare (chiar cand este bolnav) 

Calc-f : tendinta spre asimetrie, diferente de culoare intre cele doua irisuri sau inegalitati 

pupilare. Mimica reflecta o crispare interioara, strambaturi, ticuri, grimase. 

Gura 

Calc-c: buze carnoase (uneori cea superioara proemina) cu crapaturi, ragade la frig si 

vant. Dinti regulati, patrati, albi, cu radacini paralele puternic implantate in alveole, 

ocluzia perfecta a arcadelor dentare. Bolta palatina rotunda. Eruptie dentara intarziata 

Calc-p : buze foarte rosii, dintii mai alungiti, tenta galbuie, cu radacini divergente sau 

convergente, ancorare alveolara mai laxa.Devin friabili in perioadele fiziologice de 

decalcifiere (pubertate, sarcina, alaptare). Bolta palatina este mai adanca. Dentitia este 

intarziata la copii decompensati, de obicei apare normal dar face carii precoce. 

Calc-f : dinti neregulati (ca forma, marime, implantare si chiar numar), tenta gri. Bolta 

palatina adanca, ogivala, uneori cu malformatii . Asimetrii ale luetei, gnatisme. 

Torace (toate calc. au tendinta spre deformari rahitice, matanii costale si evazare) 

Calc : simetrie si rectitudine pastrata, aspect masiv, rotund 

Calc-p : longilini, torace ingust si alungit, mare laxitate a ligamentelor paravertebrale ce 

duce la curbarea coloanei vertebrale in plan sagital (vizibil in perioada scolaritatii cu 

oboseala dureroasa in ortostatism prelungit). La adult, defectul de statica produce 

contracturi musculare dureroase cervico-lombare. Coloana capata forma unui ?. 

Calc-f : deformarile toracovertebrale sunt mai accentuate, tipice sunt cele in plan frontal 

(coloana nu numai ca cedeaza ant-post ci se stramba si lateral, linia umerilor nu este 

orizontala si nici paralela cu linia soldurilor. Cifoscolioze si osificari vertebrale precoce, 

deformari ale sternului(carena sau infundat). 

Abdomenul 

Calc-c : rotund, proeminent, sub tensiune (chiar la copiii atrepsici) 

Calc-p : supt, excavat (element sigur de diagn. diferential) 

Calc-f : asimetrii (linia alba ), frecventa vergeturilor 

Membrele (aprecierea rapoartelor intre segmentele membrelor precizeaza constitutia ca si 

cinetica mersului).Toate calcareile decompensate invata sa mearga tarziu . 

155

Calc-c : membre breviline, solide, bine imbracate in carne (pufoase si moi in 

decompensare). Rigiditatea ligamentelor articulare limiteaza partial extensia antebratului 

pe brat. Palme patrate, scurte, cu linii putine, cu degete si unghii scurte si late, rare ori 

lunula este vizibila . Gesturi putine si inexpresive. 

Picioarele sunt solide cu coapse masive ; mers apasat si regulat, calca pe toata talpa, 

toceste incaltamintea pe partea interna a calcaielor .Deplasarea da impresia de masivitate, 

greoi, centrul de greutate corporal mai jos, o rigiditate de ansamblu (si bratele se 

balanseaza putin in mers). In repaos talpile se asaza cu varfurile in afara. 

Calc-p : membre lungi, fine, armonioase cu musculatura prelunga (in decompensare se 

topeste). Ligamente mai laxe(in extensie antebratul se asaza in prelungirea bratului) 

Mainile sunt alungite, gracile cu degete lungi, unghii ovale, lunula mare, liniile palmei 

fine adanci si numeroase, adancituri mici in pielea ultimei falange( spalatoreasa). Gesturi 

elegante, gratioase, expresive( vorbeste cu mainile). Distinctie . 

Forma generala a corpului este longilina, centrul de greutate urca. Picioare lungi, 

armonioase, simetrice, talpile paralele, mers elastic, gratios, nonsalant ( bratele 

balanseaza relaxat). Statica lui variaza in functie de sentimentele ce il anima) 

Copiii cresc repede (uneori cu atacuri febrile). Teren tuberculinic . 

Calc-f : constructie corporala ondulata, nu poate mentine o pozitie corecta datorita 

deformarilor osoase si laxitatii ligamentare si musculare. Membre hiperlaxe (antebratul se 

asaza in unghi obtuz fata de brat), coatele se ating, policele poate atinge antebratul la 

flexia mainii). Degete neregulate ca forma, nodozitati, fuziforme, hiperlaxitate. Palma 

este moale, cu descuamari de piele; linii palmare numeroase, fine, superficiale .Vene 

foarte aparente ale mainii. Gesturi exagerate, neadecvate, fara sens, neindemanatice. 

La membrele inferioare : hiperlaxitate (varus, luxatie congenitala de sold), asimetrii si 

inegalitati care pot duce la aparitia precoce a artrozelor (gon-,coxo-, sacroiliac) 

Centrul de greutate cade in afara verticalei mediane . Mersul se resimte de pe urma 

asimetriilor si pozitiilor articulare vicioase, este dizarmonic (oglindeste dezordinea 

structurala). Calca cu varfurile inauntru, cu calcaile usor ridicate, un picior in fata 

celuilalt (genunchii se lovesc). Femeile prefera tocuri inalte, care compenseaza oarecum 

distributia inegala a greutatii. Mare tendinta la exostoze si vergeturi . 

Psihic 

Calc-c : o anumita lentoare in gandire si actiuni ( nu este o incapacitate intelectuala ci o 

nevoie de a structura si clasifica noua informatie, pe care o adauga precedentei perfect 

elucidata ). De aceea: copiii incep sa vorbeasca mai tarziu, scolarii stau ore in sir in fata 

lectiilor, adultii nu pot improviza in situatii neprevazute . 

Ordine si tenacitate: copiii se joaca singuri, linistiti, le plac jocurile constructive si isi 

ordoneaza obiectele in timpul jocului; adultul este harnic, constiincios, disciplinat si 

corect; demareaza incet o actiune, dar are constanta si rezistenta si nu se opreste pana nu 

termina. Sub povara unei sarcini nu se indoaie ci se poate rupe. Este extrem de practic, nu 

se iluzioneaza, isi realizeaza scopul cu tenacitatea unui buldog . Vrea si asigura 

securitatea personala si a celor din jur. Vrea sa stabileasca ordinea: sociala, politica, 

religioasa . Vrea ca totul sa sa fie la locul potrivit. Desi se imbraca simplu si sobru, 

hainele sunt bine croite si fara pata. Ii plac responsabilitatile si rutina in viata . 

Incapatanarea il urmareste toata viata, de la copilaria dolofana la maturitatea 

morocanoasa. Intimidat de primele contacte interumane sau de orice situatie noua . 

156

Comportamentul sau arata o anumita retinere in relatii, fara efuziuni, desi este o natura 

simpatetica. Este foarte sincer si direct, nu divagheaza, nu abordeaza o problema pe care 

nu o stapaneste . 

Cand se dezechilibreaza apare un comportament paradoxal; copilul si adultul echilibrat si 

linistit devin prada unor anxietati si frici care il pot impinge chiar la idei suicidare. Calc c 

este remediul cu cele mai multe si mai diverse frici din MM. 

(frica de moarte, boala, microbi, contagiune, boli de inima (obiectiv=palpitatii), frica 

anticipativa=ceva rau, de soareci, insecte, de nebunie, ca cineva va observa confuzia sa 

mentala, de intuneric (de fantome sau fiinte oribile care il pandesc), de umbre, de spatii 

inchise/deschise, de multime, etc).Fricile sunt concrete, precizate . 

Calc c incearca sa lupte cu fricile, sa se comporte ca un om normal in perioadele fara 

obiectul fricii. Are si iluzii (la inchiderea ochilor vede fete oribile, are iluzia ca ceilalti 

vorbesc despre el si ca il cred nebun) 

Pot ajunge si la disperare; sunt ipohondriaci( citesc obsesiv carti de medicina) 

Sugestionabil (afectat profund de vesti rele). Sensibilitate exagerata ( dorinta de a fi 

bioenergizat, excitatia mentala declansaza menstra) 

Somnul este linistit in faza echilibrata ( adoarme usor si se trezeste devreme , in forma). 

In dezechilibru se trezeste la cel mai mic zgomot, are cosmaruri. Copii au pavor nocturn, 

se trezesc inspaimantati dupa vise infricosatoare . Somnambulism. 

Calc-p : bine structurat mental, este mai flexibil si mai imaginativ. Foarte adaptabil, 

poate improviza in situatii noi. Exaltat, sensibil, artistic, delicat, se entuziasmeaza usor si 

se deprima usor. Inconsecvent, dominat de imaginatie nu poate stapani viata practica, 

monotonia si rutina ca si munca fizica ii repugna (are frica de efortul fizic) 

Dorinta de schimbare, de calatorie, vesnic in cautarea locului sau, mereu nemultumit, 

greu de satisfacut (cauta perfectiunea, vrea sa stie si sa faca totul , are o mare ambitie si 

mandrie, dar nu are puterea de a duce la bun sfarsit. Se poate concentra pasional, dar pe 

perioade scurte dupa care abandoneaza si trece la o alta pasiune. 

Efortul mental poate fi intens, dar agraveaza intotdeauna (scolari la sf. trimestr). Devin 

palizi, delasatori, cu greutate de a intelege si se plang de dureri decap . 

Mare mobilitate mentala, vorbire colorata, rapida, carismatica; personalitate cuceritoare, 

distinctie, eleganta, pun pasiune in ceeace fac. 

Au putine frici (in contextul oboselii psihice) : de vesti rele, de boli de inima, de locuri 

inalte, tunet, frica de pasari (caracteristic); frica cu tresariri . 

Adorm greu, stau treji dupa miezul noptii si nu se pot trezi dimineata decat cu mare 

dificultate si nu au mintea limpede. 

Calc-f : ca si structura si psihicul sau este dizarmonic, caracterizat prin contradictii (cu el 

insusi si cu cei din jur) si printr-o tendinta la hipertrofia eului. Intuitiv, 

capricios, anxios, nedecis, imprevizibil, dezvolta inca din copilarie complexe de 

inferioritate, pe care de-a lungul vietii prin eforturi de vointa remarcabile le 

supracompenseaza in complexe de superioritate, cu dispret pentru ceilalti si dorinta de a-i 

domina . Totusi, deznadejdea ii pandeste si se declansaza chiar la mici nereusite sub 

forme cutremuratoare, cu crize cumplite aparute din senin, fara obiect, cu sentimente 

paroxistice de depreciere si dorinta de sinucidere. Furie, razbunare, uneori cruzime. Isi 

urmareste scopurile si idealurile cu acerbie, pana la fanatism, ignorand bunul simt si 

moralitatea. Dorinta de a fi remarcat il impinge spre exhibitionism, teribilisme si fabulatii 

(mitomanie la adulti si chiar la copii). Fata de ceilalti sunt insa 

157

suspiciosi, neincrezatori, chiar invidiosi (pot crea confuzie deliberata altora , le 

minimalizeaza meritele). Uneori dezvolta adevarate deliruri paranoide( ca au de 

indeplinit o misiune mareata, ca sunt o mare personalitate sau ca este victima unui 

complot,etc). Personalitate prepsihotica, ii place sa surprinda si sa impresioneze 

(extavaganta vestimentara si comportamentala). Persoane contestate . 

In decompensare aluneca usor in abuz de alcool, toxicomanie sau delasare completa. 

Indiferenta sau chiar aversiune fata de membrii familiei cu pastrarea interesului fata de 

parerea celor din afara. Tendinta de a dezvolta obsesii( inchistari) 

Viata sexuala are o importanta exagerata , uneori perversiuni. 

Dpdv. financiar extremele contradictorii se exprima prin avaritie (frica de saracie) sau 

cheltuitorul cu ostentatie. 

Vise infricosatoare de pericol, de moarte, dar si locuri noi, locuri publice. 

Generalitati 

In decompensare toate sarurile de calciu au in comun : 

oboseala fizica sau mentala 

sensibilitatea la frig 

organe tinta: sistemul osos si ganglionii( adenopatii) 

tendinta de a face tumori 

Pe acest fond comun calcic, al doilea radical aduce conotatii proprii, care le diferentiaza. 

CALCAREA CARBONICA 

obezitate (copii dolofani, palizi, pufosi; adolescenti adipozogenitali; adulti pletorici 

anemie (copii palizi, cu mucoase decolorate; cloroza tinerelor grasute 

transpiratie abundenta, vascoasa, miros acru (copii transpira la cap si liziera parului, 

adultii la frunte si fata); maini si picioare ude; < nocturna, la eforturi mici, la emotii 

oboseala legata de agravarile generale 

lipotimii (lesina usor, cu senzatia ca ceva se ridica sau coboara din stomac, senz. ca nu 

le ajunge aerul cu respiratii adanci; spasmofilie) 

convulsii (copii fac usor convulsii febrile; conv. puerperale, in hidrocefalie sau 

declansate de factori psihici, conv. epileptice) 

sensibilitate la orice forma de frig; senz. de rece pe zone limitate (mai ales picioarele – 

reci si umede =sosete ude). Frisoneaza usor. Copiii pot fi chiar caldurosi, dar 

extremitatile sunt reci si jilave. Adultii, pe fondul frigurozitatii pot avea bufeuri de 

caldura (nu numai la menopauza) 

alimentar, relatiile cele mai importante sunt cu ouale si laptele. Mai ales copiii vor oua 

sub orice forma, oricate si oricand (semn f. constant). 

Exista copii care nu mananca decat lapte, dar si sugari care refuza laptele matern (il 

vomita in cheaguri mari), cazuri confirmate de intoleranta la lactoza. Aversiunea fata de 

lapte poate persista toata viata, iar laptele consumat provoaca diaree acida, iritanta. 

Dorinta de carbohidrate (fainos si dulciuri). Dorinta de dulce in timpul migrenelor 

(remediu unic) Dorinta de substante indigeste (nisip, tencuiala peretilor, pamant, creta) 

menstrual: menarha apare tarziu la toate calcareile), cu dureri mari, SPM cu umflarea 

sanilor, ciclu abundent cu cheaguri are tendinta de a se scurta cu varsta. Fluxul si 

dismenoreea se agraveaza la cea mai mica emotie. Menometroragii dupa menopauza in 

contextul fibromatozei sau polipozei uterine. Multe simptome se agraveaza premenstrual 

158

mare tropism limfatic, tendinta de hipertrofie si indurare ganglionara. Limfatismul 

predispune la o continua productie si eliminare de secretii (reactie de aparare si drenare a 

toxinelor) Vegetatii adenoide si hipertrofie amigdaliana 

tropism pt. structurile glandulare (salivara, mamara, tiroida); tendinta constit. de a 

avea sani mari inca din adolescenta, cu congestii, induratii Tendinta hipotiroidiana ce se 

poate actualiza la pubertate, dupa sarcina, sub anticonceptionale (ingrasare). Copii 

prezinta risc de decompensare la terapia cortizonica . 

patologia pielii (calc este cea mai reprezentativa pt. diateza exudativa = eruptii bruste, 

reversibile, cu caract. urticarian si tendinta recidivanta = PSORA homeopatica. Tipice: 

# crusta lacteea: eruptii crustoase albe-galbui, cu scoame groase, lipicioase, aderente, pe 

toata pielea capului, pe obraji si f. caracteristic dupa urechi. Pielea ramane sensibila, face 

usor ragade si fisuri la frig si dupa baie rece . 

# eruptii uscate, cu descuamare furfuracee 

# urticarie: frecventa la copii, forme maculopapuloase sau nodulare, amel. la aer rece si 

agrav. dupa ingestia de oua, la schimbarea tipului de lapte sau a locatiei, la luna plina. 

Recurenta, anumita periodicitate, cedeaza greu la tratament in ciuda excluderii 

alimentului presupus alergen. 

# eruptii veziculoase herpetice sau herpetiforme, umede, cu scoame , cruste cu localizari 

diverse si senz. de arsura, cauzate sau agrav.la frig, emotii, alim.netolerate 

# prurit in cadrul eruptiilor sau sine materia , amel. de grataj, agrav. de contactul cu 

imbracamintea, baie, caldura patului(modalitati psorice) 

# veruci, de culoarea pielii, frecvente si la copii, localizate pe palme si degete . 

patologie ososasa: rahitism in copilarie; artroze, exostoze, spondiloze, ce evolueaza 

sever, cu anchiloza; osteoporoza ce se asociaza cu calcificari periarticulare, fracturi cu 

calus vicios. 

Modalitati 

Agravare: - perioade fiziologice (dentitie, pubertate, menopauza, sarcina, alaptare) 

- vreme rece si umeda, rece (aer, baie), schimbarea vremii spre rece 

- efort fizic si intelectual, ascensiune (scari, munte) 

- fazele lunii (in special luna plina), nu suporta soarele 

- presiunea hainelor, mers, vorbit 

- ingestie de lapte 

Ameliorare: - caldura si uscaciune 

- odihna, repaus, culcat pe partea dureroasa 

- intuneric, masaj, bioenergetizare, intindere 

Tablouri clinice 

1. Sugar 

Copilul Calc c poate prezenta chiar de la nastere semne ale remediului: exema capului, 

spina bifida, hernie ombilicala. 

Sugarii sunt foarte independenti (stau unde sunt pusi, se joaca linistiti, vor sa se hraneasca 

singuri foarte devreme). Vor sa fie leganati viguros . 

Terori nocturne, se trezesc tipand, scrasnesc din dinti, pavor nocturn. 

Iritabili, speriati de adultii zgomotosi, se zgarie pe fata (raman urme ale unghiilor) 

Dezv.intarziata (tonus muscular, cresterea oaselor, dentitie, mers,vorbit) 

Transpira copios la cap (occiput) la adormire, in prima parte a somnului, la supt 

159

Afte si muguet (ce trece la sanul mamei si din nou la sugar). Mare incidenta a candidozei, 

datorita aciditatii. Eritem fesier cu aceeasi etiologie . 

Sugarii vomita cronic laptele supt si sunt flamanzi imediat. Laptele este vomitat imediat 

in cheaguri mari, nedigerat. Se ingrasa desi nu termina biberonul, dar daca sunt fortati 

vomita imediat si cu timpul slabesc( fac riduri ) 

Dupa supt: sughit, eructatie, voma, colici, diaree, flatus datorita intolerantei la lapte . 

( Calc c este de folos in cazurile de intoleranta la lactoza). Diaree acida, galben-verzuie, 

ce acompaniaza eruptia dentara, IACRS, boala celiaca , sindrom de malabsorbtie . 

De obicei constipatie bine tolerata cu evacuarea la cateva zile a unor cantitati mari de 

materii dure . 

2. Copil 

Aspectul copilului Calc c : dolofan, moale, brevilin . Exista si tipul slab, la care 

caracteristicile scheletale persista .In eutrofie aspect de copil reclama pt. produse 

alimentare. Dezvoltare intarziata caracteristica . Vointa si independenta, dar anxietate si 

frici multiple. Harnici, ordonati, curiosi(pun intrebari existentiale, metafizice, religie, 

pentru a-si atenua anxietatea legata de propria siguranta ) 

Precauti, asimileaza lent si temeinic ceeace invata. Au rezistenta la efort . 

Capul transpira caracteristic si poate prezenta eruptiile descrise. Midriaza ,acomodare 

dificila (slabiciune musculara), stenoza sau fistula ductului lacrimal, prezenta unui mucus 

gros, galben, neiritant, ce apare in cursul racelilor. 

Otite f.frecvente(semn constant) ce complica IACRS, agrav.la vant rece (fie catarala, 

urmare a catarului tubar ce insoteste obstructia nazala, cu hipoacuzie fie supurata cu 

perforarea timpanului si secr.groase, galbene, ofensive). Crapaturi ale pielii retroauricular 

Secretie nazala constanta (chiar fiind sanatos, mai ales cand se joaca afara). Rinite 

frecvente, cu complicatii otice si amigdaliene, nas obstruat cu mucus gros, galben, miros 

ofensiv. Epistaxis . Mucoasa bucala cu afte si muguet . 

Faringite frecvente, ggl.cervicali mariti (multi si indurati =margele), hipertrofie 

amigdaliana si amigdalite la expunerea la frig dupa ce s-a incalzit . 

Traheite si bronsite cu tuse uscata noaptea si productiva ziua; astm agrav.la efort fizic, 

frig umed si la urcatul scarilor . 

Dpdv. alimentar au dorinta de oua, lapte, carbohidrati (paine, paste, cartofi, dulciuri), 

inghetata, sare, peste, subst.indigeste 

Aversiune pt. mancare gelatinoasa, amestecuri, posibil lapte., carne . 

Constipatia sau diareea descrise la sugar. Abdomen mare, boltit. Vaginita recurenta la 

fetite, cu leucoree groasa, laptoasa, miros de mucegai . 

Baietii au tendinta la hidrocel si la rosata si eruptii in zona genitala . 

Coloana vertebrala este afectata (scolioze, spina bifida); membrele inf.de obicei in 

valgus, glezne slabe (cedeaza usor). Mainile si picioarele transpira repede si profuz, chiar 

daca le este frig. Unghiile cresc incet, se crapa si se rup usor . 

Eruptii, exema si urticarie cu caracterele descrise. Parazitoze . 

3. Adolescent 

Calcarea carbonica este un mare remediu al pubertatii . 

Baietii carbonici slabi sunt hipercrinici si au o pubertate normala ; cei grasi sunt 

hipocrinici si pubertatea este tardiva (pot fi adipozogenitali) 

La fete Calc c poate avea pubertate atat precoce cat si intarziata : 

160

pubertate precoce sau normala la o constitutie echilibrata (adolescenta brevilina, 

viguroasa, hipercrinica, cu menstre abundente, in avans sau regulate). Fecunditate. 

Pubertate precoce la tipul slab, hiperfoliculinic ( tuberculinism) cu menstre precoce, 

profuze si lungi . 

Pubertate tardiva la tipul gras, cu menstre putin abundente 

Pubertate tardiva la tipul slab, dar cu menstre abundente si in avans . 

Calc c are dureri menstruale, dar are SPM (retentie hidrica, senz.de frig, cefalee) 

4. Adult 

Pe masura inaintarii in varsta, Calc c devine mai putin importanta. 

Tipul normal: Viguros, rezistent, bun organizator, putere mare de munca si forta genitala 

Hipercrinic (suprarenalian) evolueaza sub amenintarea HTA si a obezitatii. 

Constitutia il predispune la reumatism de tip anchilozant. 

Femeia este corpolenta, echilibrata psihic (stapana casei), cu sani mari, tesut glandular 

important (tipul doica) 

In dezechilibru: Carbonicii au un metabolism incetinit (o nota de autointoxicare), cu 

tendinta la pletora si ulterior scleroza . 

HTA, uricemie si guta, obezitate 

Scleroza pulmonara, astm, emfizem 

Litiaza renala, biliara,(Calc este atat remediul acut, cat si remediul constitutional 

care va incheia tratamentul, in calitatea ei diatezica, izoterapica si antispastica) 

Reumatism cronic, hipercalcificari, osteoporpza, diabet zaharat 

La menopauza menometroragii asociate fibromatozei sau polipozei uterine. 

5. Batran 

Calc este putin indicata la batrani. Se imbolnavesc rar . 

Tipul echilibrat pastreaza calitatile viguroase ale adultului, dantura si forta sexuala. 

In decompensare este predispus afectiunilor varstei: procese scleroase, uremie, pareze. 

Accidente cardiovasculare ( HTA in stadiul scleros cu amenintare de AVC, dilatatie 

aortica, tromboflebite) Uremie (blocaj emonctorial) Accidente paretice 

Bronhoplegie, congestie pumonara. Tumori benigne (polipi) 


Complementare : Bell, Rhus tox 

Acutizare : Bell - in febra si inflamatii acute, previne convulsiile febrile 

- abcese si flegmoane in faza de colectare, anexite acute, tromboflebite acute 

- migrene congestive periodice 

- SPM, dismenoree, polimenoree 

Ipeca = acutul afectiunilor bronhopulmonare 

Nux vomica = acutul digestiv 

Miasmatice : Sulph = in faza stenica de pletora (perioade de eliminari toxinice, HTA 

oscilanta), Lyc = patologie digestiva (hepato-renal), Cina = parazitoze 

Mez = eruptii crustoase, otite supurate, Urt-u = urticarie, Graph = exema, 

Bar-c = scleroza cerebrala, Plb, Caust = fenomene paretice 

Rhus tox = dureri reumatice, Kali c = reumatism cronic, coxartroza, edeme 

declive(insuf.card), Aeth, Sil = intoleranta la lapte 

161

CALCAREA PHOSPHORICA 

Nota parasimpatica a carbonicilor este inlocuita de predominanta simpaticului . 

- Aspect longilin , mai degraba slab . 

- Mental : nemultumit, dorinta de schimbare, de calatorie; iritabil, agrav.de consolare, 

critic, suspicios. Vestile neplacute il scot din minti, explodeaza , transpira. 

Confuz cand se trezeste dimineata, epuizare mentala dupa vorbit. 

Copil iritabil, se vaita mereu, plange, vrea in brate. La scoala devine coplesit de stresul 

lectiilor: pot aparea dureri de cap sau abdominale la sfarsitul programului scolar. Se 

plange de plictiseala, suspina. 

- Transpira putin, in decompensare transpira abundent noaptea . Transpira la emotii, vesti 

neplacute, tristete (R.U.) 

- Oboseala ( in sp.scolari ) cu cefalee si dureri abdominale. Circulatie periferica deficitara 

(maini reci); racesc usor . 

- Cap : senz.de frig in vertex, varful nasului si urechilor, barbie; fotofobie (lumina 

artificiala), hiperemie conjunctivala, lacrimare( agrav. la cascat); dintii se cariaza repede 

dupa aparitie. Cefaleea scolarilor. 

- Tropism pentru tesutul limfatic : 

- vegetatii adenoide masive, frecv. adenoidite 

- hipertrofie amigdaliana( ~ unite pe mijloc), frecvente amigdalite congestive si purulente 

(incl.streptococice cu complicatii articulare) 

- adenopatii traheobronsice, ggl.cervicali mici, ce pot deveni enormi in infl.faringiene 

- noduli duri in glanda mamara (stg) ; noduli fibromatosi uterini . 

- Digestie slaba, diaree ( bauturi reci, fructe acide si inghetata),flatulenta, borborigme. 

- Durei cronice, gastice sau abdominale la scolari +/- diaree 

- Dorinta de slanina, carne afumata, carnati, salam, sare, inghetata (nu apa rece) 

- Menstre precoce, regulate, cu tendinta hemoragica (abundente, prelungite) 

Dismenoree ce incepe chiar de la menarha (dureri crampoide uterine, ovariene),dureri ca 

de travaliu. Premenstrual=mania de alucra, post=leucoree copioasa, neiritanta , aspect 

cremos. Dorinta sexuala crescuta, violenta, 

Tend.la masturbare, vaginism, durere in timpul actului sexual . 

Prolaps uterin( mictiune si defecare), hemoroizi proccidenti la defecare. 

- Tumori: noduli mamari, polipi, fibroame uterine 

- Tropism osteoarticular (sub infl.radicalului Pho , oasele cresc in lungime,epifizele se 

hipertrofiaza, cresterea este rapida). 

- Remediu de electie al fracturilor si osteoporozei . 

- Dureri ale suturilor osoase, dureri de crestere (tibie , coloana) 

- Periartrita scapulohumerala (acut=sport, curent) 

- Coloana vertebrala deformata precoce (tasari, osteofite, sudari vertebrale); contracturi 

musculare paravertebrale, apofizele vertebrelor toracice dureroase la palpare ; 

- Coloana cervicala sensibila la frig, vreme umeda, curenti de aer. Spondiloze cervicale 

precoce cu dureri occipitale iradiate spre frunte (amel.la cald si masaj). 

- Artrozarea articulatiilor mari (dureri taioase, tractionate, insotite de furnicaturi si 

amorteala, insotite de rigiditate) 

- Secuse musculare, crampe de molet 

Somn : adoarme greu seara (activ noaptea), se trezeste greu dimineata (somn profund) 

Copiii gem si se vaita in somn . 

162

Modalitati 

Agravare. 

- frig(sub orice forma). Nu suporta nici caldura excesiva . 

- curent de aer, topirea zapezii 

- udare (ploaie), umezeala( reumatism, simpt. uterine) 

- efort intelectual, dimineata 

- cand se gandeste la boala sa 

- rutina, lumina artificiala, presiune (la cap=palarie ,torace, abdomen) 

Ameliorare. 

- vreme calda si uscata (vara) 

- somn, odihna, culcat pe abdomen 


Complementar : Ruta, Rhus tox 

Miasmatic : remedii de decompensare fosforica , Tub 

Cauzalitate: crestere rapida, efort intelectual, exces sexual, dezamagire in dragoste, vesti 

neplacute, cand se uda . 

CALCAREA FLUORICA 

Fluorismul are tendinta marcata de a deforma ( atingere profunda a tes.osos, elastic si 

glandular, cu deformari, induratii si dilatatii.) 

- Mental : in echilibru este activ, dur, capricios (oroare de constrangere si disciplina), 

reactii imprevizibile. In dezechilibru , indecizie constanta, anxietate, frici nefondate, in 

sp.legate de aspecte financiare (frica de saracie, de faliment ) 

- Semne osoase: asimetrie si dismorfism 

Tulburari de calcificare, fie hipo- (decalcificari cu supuratii,necroze, carii osoase si 

deformari ), fie hiper- (osteofite, nodozitati, exostoze, pinten calcanean, calus 

hipertrofic,osteosarcom) 

Dinti: dureri la atingerea oricarui aliment, slaba implantare alveolara, abcese dentare, 

supuratii, email deficitar, se faramiteaza si se rup . 

- Modificari ale elasticitatii: 

# hiperlaxitate articulara si ligamentara: entorse, luxatii, lumbago cronic 

# vascular : dilatarea vaselor (anevrisme), varice si ulcere varicoase, (varice 

constitutionale, la tineri), hemoroizi, valvulopatii, ateroscleroza, tumori vasculare (nevi, 

angioame). Chiar de la nastere : hemangiom, cefalhematom . Venele sunt mai afectate 

decat arterele . 

# ptoze : gastrica,abdominala 

- Cutanat : piele uscata, dura cu nodozitati, calozitati (palme) fisuri, ulceratii, cicatrici 

indurate, sclerodermie, degeraturi , vergeturi. Unghii groase, cu suprafata rugoasa. 

Productie seboreica marita (chiste sebacee), acnee ce lasa cicatrici . 

- Tendinta la productii tumorale : chisturi (palpebrale, cutanate, sinoviale-pumn-si tumori 

fibroide, sarcoame. 

- Sist.limfatic ( induratii ggl. –ca piatra-, cu tendinta la supuratie) 

- Alterarea profunda a tesuturilor: cataracta (remediu princeps), ulceratii ale mucoaselor 

si pielii (trenante , cu margini indurate si atone), ulcere varicoase dureroase, cu modificari 

trofice ale tes.din jur; keratoconjunctivite flictenulare. 

- Genital: masculin: tumori sau induratii testic., hidrocel, varicocel 

163

Feminin: chiste ovariene, mastoza fibrochistica, fibrom uterin. 

Modalitati 

Agravare: - schimbarea vremii, frig umed, curenti de aer - repaus , noaptea 

Ameliorare: caldura, miscare continua, masaj . 


Complementar : Rhus toxicodendron 

Ca si Silicea este un remediu “cronic”= are nevoie de mai mult timp pt.a se obs.efectele. 

CALCAREA SULFURICA 

Sulfat de calciu (gips). Remediu psoric, cu multa patologie de suprafata (piele, muc.) 

- Are tendinta puternica la supuratii trenante si fistule ce se vindeca greu. 

- Secretii purulente groase, putride, cu grunji, deseori sanghinolente . 

- Este indicata cand abcesul constituit are o cale de drenaj (naturala sau chirurgicala), in 

stadiile tardive ale supuratiei . 

- Transpira la cel mai mic efort ( plimbare) 

Mental: Personalitate puternica, dominatoare, tendinta la gelozie (rivalitate intre frati, 

prieteni); se lamenteaza ca nu este apreciat . 

General.: calduros, agrav.de caldura ; constitutie masiva , obezitate 

Modalitati 

Agravare: - curenti de aer; caldura ; baie ; vreme umeda - efort fizic (chiar o plimbare) 

Ameliorare: - aer liber, baie rece, dezvelire 

Local: 

Cap : fata si maxilare patrate ; forma grava de acnee ; abcese, furuncule (conduct auditiv 

extern, mastoidian) ; otite medii cu supuratii caract., rinite purulente ; 

blefaroconjunctivite purulente (cu caderea genelor) ; eruptii uscate cu multe cruste 

galbene (exema, herpes suprainfectat, psoriazis) 

Gastrointestinal: foame intensa, canina; dorinta de fructe verzi, de acru, sarat si dulce; 

diaree purulenta cu sange, abces perianal (prurit ), fistula . 

Torace: abces pulmonar, empiem, laringita striduloasa recurenta (agrav.dimineata) 

Piele: abcese trenante cu orice localizare si eliminare de puroi galben, caracteristic 

Mucoase: inflamatii si supuratii caracteristice la orice nivel . 

Comparatii 

Sulphur: aceleasi modalitati, psoric calduros, talpi fierbinti , prurit 

Hepar sulphur: structura chimica asemanatoare, supuratii, dar este friguros, extrem de 

sensibil la aer rece si atingere; agrav. la dezvelire .(Calc-s este un Hep incalzit si 

imblanzit) 

Medorrhinum: supuratii, dorinta de fructe verzi, talpi fierbinti 

Sil si Calc sil : frigurosi, constit.fragila, supuratii (abcese reci, ajung greu la maturare, 

putin dureroase); puroi alb. 

Bibliografie 

1. Frans Vermeulen: Concordant Materia Medica 

2. Roland Zissu : Matiere Medicale Homeopathique Constitutionnelle 

3. Paul Herscu: The Homoeopathic Treatment of Children 

4. Roger Morrison: Ghid practic de remedii homeopatice 

5. R.K. Mukherji: Constitution and Temperament 

6. Gh.Bungetzianu, Gh.Jurj: Materie Medicala Clinica Homeopatica 

164

REMEDII INDICATE IN TRAUMATISME - Dr Ileana Rindasu 

ARNICA MONTANA 

(Carul zanelor, Carul padurilor, Iarba Soarelui, Podbalul de munte ) 

Planta larg raspandita, in Europa, Nordul Asiei si al Americii, pe fanete si pasuni din 

zona montana si subalpina. 

Planta este din ce in ce mai rara in flora noastra spontana, din cauza poluarii, de aceea se 

recomanda reinsamantarea ei toamna. 

Descriere: Tulpina atinge 60 cm inaltime, iar radacina cilindrica si oblica are cca 10 cm 

lungime si o culoare rosie-maronie in exterior, alba in interior. La baza tulpinii se afla o 

rozeta de 4 frunze, avand o forma alungita, in continuare tulpina propriu-zisa avand cel 

mult 1-2 frunze. Din mai pana in iulie, cresc pe ea 1-5 flori galben-aurii, asemanatoare cu 

o floare a soarelui in miniatura; de obicei, planta se caracterizeaza printr-o inflorescenta 

terminala si 2 inflorescente laterale situate dedesubt. 

Parti utilizate: 

Intreaga planta proaspata sau uscata; calitatile curative sunt mai eficiente la flori. 

Compozitie chimica: 

Inflorescentele contin sesquiterpene de tipul henelaninei, cu actiune imunostimulatoare. 

Radacina, dar si restul plantei contin principii amare: calendulina si arnicina. 

Farmacologie ( fitoterapie ): 

Preparatele aplicate local au actiune antiinflamatoare, analgetica si antiseptica, dar nu se 

aplica extern pe plagi deschise, eventual se aplica diluate, sub forma de comprese. 

Infuzia de flori si radacini stimuleaza sistemul nervos si circulatia sanguina, diureza si 

transpiratia. Ceaiul de flori sedeaza mai ales dupa o sperietura sau cadere. 

Dr. Bohn o folosea in tratamentul sangerarilor ascunse si al hematoamelor. 

Cantaretii o prefera ca tratament pentru combaterea oboselii corzilor vocale si a raguselii. 

Actioneaza eficient in catarul insotit de febra si stimuleaza expectoratia. 

Toxicitate: 

Administrata pe cale interna in doze mai mari de 7g ( 25 ml tinctura = 5 l-te ) este toxica, 

producand ameteli, tulburari de echilibru, tremuraturi ale membrelor, tulburari respiratorii 

si digestive. 

Trasaturi esentiale ( dupa G. Vithoulkas ): 

Tema principala a remediului: o experienta traumatica profunda ce s-a exercitat asupra 

nivelului fizic si / sau emotional sau mental. 

Trauma poate fi reprezentata de o cadere/ lovitura/ comotie, alteori poate fi rezultatul 

fricii sau al unui soc emotional cum ar fi cel legat de o importanta pierdere financiara. 

Tipul Arnica: persoana posomorata ce vrea sa fie lasata singura si in pace, nu vrea sa i se 

vorbeasca si mai ales nu vrea sa fie atinsa, mai ales in partile dureroase. 

Este ca si cum persoana ar suferi de o frica fundamentala, de a nu fi atinsa, de aceea are o 

atitudine defensiva exprimata prin “ Nu te apropia de mine!” fizic/emotional, frica ce 

provine din senzatia ca a fost ranita profund, iar rana nu s-a inchis ( Ruggero Dujany: 

floarea aminteste putin de aceasta atitudine: ea creste la distanta de alte flori; o alta 

paralela posibila cu remediul este aspectul plantei care privita de departe, pare frumoasa, 

dar de aproape se observa ca arareori este sanatoasa; rozetele ei avand urme de muscaturi 

datorate insectei Trypeta cerasi sau musca Arnicae). 

Ca si la alte remedii, simptomele evolueaza in mai multe stadii: 

165

In primul stadiu de patologie, se obs. o reactie de agresivitate, cu tendinta de a ataca pt. a 

preveni un contact prea apropiat. Pacientul este irascibil, certaret, autoritar, dispretuitor. 

Poate fi furios, injura, vrea un obiect, apoi nu il mai vrea si il arunca. ( Cina, Nux-v ). 

Nu accepta autoritatea nimanui si se considera atotstiutor ( Causticum ). 

In urmatorul stadiu, pacientul devine foarte sensibil si pasiv, se inchide in el; este stadiul 

in care apare tabloul bine cunoscut, cand vrea sa fie lasat in pace, ca un Nat-mur. 

Asemanarea este cu atat mai mare cu cat la consolare, reactioneaza cu agresivitate. 

Pacientul Arnica are senzatia de contuzii peste tot, ca si cand ar fi batut, de aceea are 

teama de a nu fi abordat, atins sau penetrat. 

La femei, se poate intalni frica de viol si chiar de raportul sexual normal. 

Stadiul urmator: apare starea de anxietate ce isi are originea in socurile anterioare 

provocate de o spaima, suprasolicitare,etc. Frica ajunge rapid in subconstient si produce 

atacuri de panica in timpul noptii, cu treziri insotite de senzatia de moarte iminenta si 

teama ca ceva nu e in regula cu inima sa. Aceste stari pot sa apara in urma unui accident 

( Aconit, Arg-nitr., Lachesis). 

In aceasta etapa a suferintei sale, pacientul devine distrat, uituc, isi pierde interesul pentru 

munca, nu se mai poate concentra, trebuie sa verifice mereu daca nu a uitat lumina sau 

aragazul deschise. 

Alt tablou mental caracteristic este cel asociat febrei inalte din boli infectioase severe 

( malarie, scarlatina ) sau cel din accidentul vascular cerebral: se observa prostratia 

profunda urmata de delir, inconstienta si coma. Halucinatii: vede cladiri care se prabusesc 

peste el, forme negre, fantome, crede ca va fi arestat. 

Alteori, desi aflat intr-o stare grava, are iluzia ca se simte bine si vrea sa goneasca 

medicul: “ Nu am nevoie de tine, nu vreau medicamente!” 

Cand se instaleaza starea semicomatoasa, initial este capabil sa raspunda la intrebari, dar 

recade rapid la starea initiala, uneori inainte de a termina propozitia. 

Sugarul Arnica: Capricios, sensibil la durere, are tendinta sa tipe daca mama ii atinge 

mainile sau picioarele. Plange in somn, mai ales dupa ce a mancat sau dupa tuse. 

In timpul febrei, seamana cu bell., are corpul rece si capul fierbinte. 

Aspecte generale, caracteristici generale si modalitati 

Traumatisme, inclusiv consecintele pe termen lung ale traumatismelor, produse de un 

obiect bont, insotite de extravazare sanguina, cu aparitia vanatailor; senzatia de contuzii, 

durere in tot corpul, ca si cum a fost batut. 

Contuzii, luxatii, entorse 

Indicat postoperator si dupa extractii dentare pentru resorbtia sangelui si vindecare rapida 

Excelent remediu la nastere, ajuta impotriva senzatiei de contuzii la nivelul uterului si la 

dilatarea colului uterin 

Nu se indica daca exista solutii de continuitate, cu sange care curge din plaga 

Kent : “ Patul ii pare prea tare, ceea ce este un alt fel de a spune ca il dor toate. 

Durerea pare sa treaca un timp, daca isi schimba pozitia, de aceea este nelinistit, se misca 

in pat, se intoarce de pe o parte pe alta.” 

Miros putred de oua stricate al secretiilor ( amintesc de mirosul respingator al plantei 

proaspete ). 

Agravari: - efortul fizic – atingerea – zdruncinaturile - repaosul indelungat - culcat pe o 

parte timp indelunngat - seara si noaptea in pat - frigul umed - dupa somn 

166

Ameliorari: - culcat, cu capul in pozitie joasa - in aer liber - baile reci - schimbarea 

pozitiei - daca se dezveleste 

Dorinte si av. alimentare 

Doreste acru, bauturi reci, alcool ( whisky, bere ) 

Av. pentru carne si lapte; fumat. 

Nucleul remediului ( Vermeulen ) 

traumatisme fizice; senzatia de batut, contuzii 

frica de apropiere si de a nu fi atins 

secretiile respingatoare, putride 

capul fierbinte, corpul rece 

tresare din somn dupa un accident sau alta spaima; agr. noaptea 

Cateva simptome caracteristice ( locale )- limbajul de repertoar: 

Vertigo: Concussion of brain from 

Vision: Loss of vision, injury to eye, after 

Hearing: Impaired, concussions from 

Nose: epistaxis, exertion from, washing face from 

Face : heat, cold limbs 

Rectum: diarrhoea, injuries, after 

Bladder: calculi, after operation for, retantion of urine, exertion after 

Skin: eruptions, boils, small 

Sleep: falling asleep, answering when 

Remedii complementare: Aconit, Rhus-tox., Sul-ac. 

Indicatii clinice: 

Abcese, AVC, Comotie, Contuzii, Dupa interventii chirurgicale, Extractii dentare, 

Luxatii, Nastere, Psoriazis, Purpura, Traumatisme craniene, etc 

BELLIS PERENIS 

Banuti, Pascute, engl. - daisy – se aseamana mult cu Arnica, desi e mai putin folosit. 

Primul remediu al traumatismelor tesuturilor profunde ( ex. – traumatisme ale trunchiului 

si al organelor pelvine ) 

Aspecte generale 

Luxatii, entorse, contuzii cu extravazari sanguine si echimoze foarte dureroase 

Dupa interventii chirurgicale, atat pentru dureri cat si pt. a grabi vindecarea 

Starea generala este agravata de frig sau daca pacientul se uda sau se spala cu apa rece 

cand este transpirat 


Abdomen - Dureri postoperatorii si echimoze 

Dureri ale peretelui abdominal la gravide 

Torace - Cancer mamar dupa o lovitura sau rana 

Spate - Lombalgii la gradinari de duminica, rupti de spate la lasarea serii si la persoane ce 

calatoresc mult cu avionul sau automobilul si apoi isi indreapta spatele cu greu 

Extremitati - Contuzii, cu echimoze si/sau hematoame 

- Luxatii, 

- Senzatia de redoare si racire a membrelor, 

- Abcese 

167

SYMPHYTUM OFFICINALE (Tataneasa) 

Planta erbacee perena, cu 5-10 flori terminale, avand corola tubuloasa rosie-violacee. 

Rizomul si radacinile au culoare neagra-lucioasa si contin o substanta cristalina, alantoina 

ce stimuleaza reepitelizarea suprafetelor ulcerate si are efect antiinflamator. 

Aplicarea per os a fost interzisa datorita unor alcaloizi cu efect cancerigen si hepatotoxic. 

In fitoterapie, se poate folosi in aplicatii externe. 

Remediul Symphytum este extrem de util mai ales in fracturile care nu se sudeaza, 

englezii numindu-l si “ repara- oase” ( bone-setter ). 

Aspecte generale 

Stimuleaza calusarea fracturilor 

Indicat in - dureri osoase sau ale periostului dupa traumatisme si in 

- dureri ale bontului de amputatie ( membru- fantoma ), ca si Hypericum, Staphysagria 


Ochi - Contuzii ale globului ocular, neintrecut de alt remediu 

Stomac – Gastralgie, Ulcer duodenal 

Extremitati - Nevralgia genunchiului dupa traumatisme, Slabiciune dureroasa a artic. 

Comparatii - Arnica, Calc-c, Calc-fl., Calc-phos, Ruta, Silicea, Hamamelis 

RUTA GRAVEOLENS ( Varnant ) 

Genul Ruta cuprinde mai multe specii ce include: Ruta angustifolia (egipteana ) 

Ruta graveolens (comuna), Ruta montana 

Planta perena intalnita mai ales in bazinul mediteranean, ce poate ajunge la inaltimea de 

60 cm, florile sale galbene au 4- 5 petale, iar fructele sunt formate din tot atatea capsule 

ce contin numeroase seminte. 

Foarte utila in leziuni si traumatisme ale tesutului conjunctiv; in afectiuni reumatice. 

In antichitate, in medicina greaca si romana, era folosita ca anticonceptional si abortiv. 

In folclorul englezesc simbolizeaza regretele si cainta, fiind numita uneori si planta 

gratiei (divine), denumire sub care o gasim intr-un monolog al Ofeliei, in Hamlet. 

Compozitia chimica include grasimi, uleiuri, alcaloizi, flavonoide. Substantele abortive 

aparti clasei alcaloizilor( Aborinina, Graveolimina, Skimianina), iar Chalepensina 

combate fertilitatea. 

Caracteristici : senzatia teribila de intepeneala resimtita in muschi si tendoane. 

Simptome mentale : 

Pacient melancolic, trist, nemultumit de el insusi si de ceilalti, certaret 

Alteori plin de remuscari 

Anxietate si atacuri de panica, cu frica de moarte, in timpul febrei sau supraincalzit 


Oboseste usor, agravat de exercitii fizice 

Intepeneala in tot corpul 

Agitatie 

Dureri pe partea pe care se sprijina 

Traumatisme ale tesutului conjunctiv, tendoanelor si periostului 

Contuzii si entorse, mai ales de glezna si pumn 

Modalitati 

Agravari: - la vreme rece si umeda, - efort fizic, - in repaos ( Rhus-tox. ) 

168

Ameliorari: - vreme uscata si calda, - in pozitie culcat ( desi uneori, se agraveaza, mai 

ales durerea ), - daca isi misca memrele sau intregul corp 


Ochi : Afectarea ochilor prin suprasolicitare, urmata de cefalee; senzatia de redoare in 

jurul ochilor prin solicitarea vederii, mai ales dupa o munca migaloasa 

Eye, pain, reading while; sewing while; exertion of vision from 

Digestiv : Constipatie cu efort de defecatie ineficient, prolaps rectal inainte de scaun 

Rectum, prolapsus, stool before 

Extremitati : Dureri articulare < vreme rece si umeda, efort fizic, suprasolicitare 

Dureri cu caracter de contuzie si intepeneala 

Leziuni ale tendoanelor dupa suprasolicitare sau torsiune articulara 

Bursite si tendinite acute post-traumatice 

Leziuni traumatice ale periostului, cu ingrosare, dupa contuzii 

Fibroze si proliferari nodulare ale tendoanelor, dupa suprasolicitare si microtraumatisme 

cronice, de ex.la nivelul palmelor. Chisturi sinoviale 

Remedii complementare Calc-phos 

Diagnostic dif. – Rhus-tox - intepeneala agravata dimineata, amel. de miscare, agr. de 

vreme rece si umeda, redoarea cefei, leziuni tendinoase. 


Artrite, Atacuri de panica, Bursite, Cefalee, Lombalgii, Fibrozite, Leziuni tendinoase, 

Leziuni ale periostului, Prolaps rectal, Sciatica, Suprasolicitarea vederii sau musculara 

HYPERICUM PERFORATUM ( perfoliatum ) 

Sunatoare, Pojarnita, Iarba Sf. Ioan 

Planta erbacee perena, cu tulpina ce poate atinge 1 m inaltime si numeroase ramuri ce se 

dezvolta la axilele frunzelor. Frunzele ovale prezinta pe fete numeroase puncte negre; 

florile galbene, numeroase, prezinta si ele punctulete negre ( glande ) si stamine multiple. 

Creste mai ales in zonele de deal sau montane. 

Farmacologie – Extractele de sunatoare au actiune usor antidepresiva datorita 

hipericineice este un inhibitor al monoaminoxidazei. 

Efecte terapeutice: Antibacterian, antiviral, antiinflamator, hepatoprotector 

Remediul Hypericum este extrem de util in leziunile nervilor si ale coloanei vertebrale. 

Simptomul cheie : durerile ascutite, insuportabile ca niste “ impuscaturi”. 


Leziuni, contuzii, sfasieri de tesuturi, intepaturi/ striviri in zone bogat inervate (varful 

degetelor, limba,ochi ) 

Dureri dupa operatii dentare sau alte interventii chirurgicale 

Leziuni ale nervilor mari ( ex. – nervul median) 

Convulsii dupa traumatisme craniene sau ale coloanei vertebrale, comotie 


Spate: Leziuni ale coloanei vertebrale ( fracturi, luxatii ), leziuni ale coccisului dupa 

lovituri, cazaturi, nastere 

Extremitati: Dureri in membrul fantoma; cicatrici dureroase 

Leziuni provocate de strivirea varfului degetelor 

Comparatii: Ledum, Arnica, Ruta, Rhus-tox, Nat-s 

169

A DOUA PRESCRIPTIE HOMEOPATICA - Dr Doina Pavlovschi 

Evaluarea raspunsului pacientului la tratamentul prescris si valoarea ei in 

conducerea tratamentului si prognosticul vindecarii 

Materia este un rezervor de energie formidabila care nu se manifesta decat prin disoci- 

erea ei. Cantitatile de materii puse in joc sunt infinit de mici, iar energiile eliberate 

extraordinar de mari. Gustave Le Bon 

Prima prescriptie homeopatica este importanta. Decizia de prescriptie se ia dupa o con- 

stiincioasa consultatie homeopatica si o judicioasa alegere a remediului conform princi- 

piului similitudinii. Cel mai important obiectiv in aceasta actiune este acela al adminis- 

trarii unui remediu unic. Daca se dau mai multe remedii pe rand acela care actioneaza 

este considerat prima prescriptie. 

A doua prescriptie homeopatica este dificila. Pericolul gresitei judecati a raspunsului la 

primul remediu prescris este foarte serios. Se poate sa fie o perfecta prescriptie initiala 

care sa fie stricata ulterior prin repetarea la timp nepotrivit a remediului sau prescrierea 

unui nou remediu inadecvat. 

A doua prescriptie se face in cadrul consultatiei de urmarire a actiunii primului remediu 

dat. Intervalul de timp pentru consultatia de urmarire depinde de situatie : 

- cazurile acute si cele cronice grave se cer revazute la scurt timp : la 6 ore in cazuri 

severe, la 24 ore in cele mai putin severe 

- cazurile cronice cer o perioada mai lunga,se revad la o luna sau la doua luni in 

situatiile foarte clare. Acest lung timp este necesar pentru o buna apreciere a acti- 

unii remediului administrat. Uneori poate sa nu fie un raspuns in primele 20 zile, 

sau sa fie o agravare, iar raspunsul bun sa fie in ultimele 10 zile. Se poate ca dupa 

o perioada de o luna sa apara schimbari greu de interpretat, in care situatie este 

bine de asteptat inca 2-4 saptamani pentru clarificare. 

A doua consultatie homeopatica la o luna de zile poate aduce multe date noi utile ulterior. 

De subliniat ca nu este obligatoriu de prescris un remediu la fiecare consultatie. 

Important este de constatat care este raspunsul la primul remediu dat independent de 

parerea pacientului – daca este un raspuns de vindecare net ,un raspuns partial, o 

supresie a simptomelor cu o inrautatire a starii bolnavului sau o prescriptie gresita 

fara raspuns. 

In consultatia de urmarire trebuie observat cum se simte pacientul in general, cum 

reactioneaza la intamplarile vietii, daca e vreo schimbare in acuza principala sau pe 

plan mintal sau afectiv . Se cere revazuta fisa de observatie initiala si urmarita evolutia 

in ameliorare sau agravare a fiecarui simptom. Se cer notate simptomele nou aparute, 

care pot fi simptome din trecut sau cu totul noi. Se reiau simptomele neclare si se 

incearca o lamurire a lor, la a doua consultatie increderea bolnavului in terapeut este mai 

mare, se poate prinde mai bine „esenta” cazului. Simptomele prezente pot fi chei de 

interpretarea actiunii primului remediu sau pot fi baza unei a doua prescriptii. 

In acest moment se cere reamintita Legea lui Hering : vindecarea se produce de sus in 

jos, dinauntru in afara, dela cel mai important organ spre cel mai putin important si 

in ordinea inversa a aparitiei simptomelor. 

170

Manifestarea simptomelor depinde de starea mecanismului de aparare al organismului, 

sunt clare la o aparare buna, neclare altfel. 

Este utila o dreapta apreciere a starii bolnavului pentru ca : 

- nu se intervine daca acesta are o stare generala mai buna 

- nu se da alt remediu pana cand tabloul simptomatic nu este clar, nu trebuie 

sa ne grabim cu a doua prescriptie atat timp cat simptomele sunt in 

schimbare, uneori trebuie convins bolnavul sa indure, in evolutie aceasta 

scurteaza durata vindecarii, in ciuda a ceeace poate parea pentru moment cruzime. 

- nu se prescrie alt remediu daca o eruptie pe piele sau o secretie apare si este 

insotita de o ameliorare generala 

- nu se prescrie alt remediu daca un vechi simptom sau un complex de 

simptome vechi apare, se reia anamneza si se asteapta 

- nu se prescrie alt remediu daca simptomele se misca clar de sus in jos sau 

dinauntru in afara 

- nu se prescrie alt remediu daca simptomele restante sunt minore, este o 

greseala „completarea tratamentului”. 

Abia dupa ce am luat in considerare cele de mai sus se poate lua decizia necesitatii celei 

de a doua prescriptii si a remediului asupra caruia ne fixam. 

Ajunsi aici se impune alegerea dilutiei infinitezimale optime. Iata cateva repere : 

- in stare patologica fizica grava se recomanda dilutie joasa 5-6-7 CH de 2-3 ori pe zi,iar 

la cei foarte slabiti odata pe zi, se opreste administrarea remediului la prima schimbare, 

ameliorare sau agravare. 

- la cei hipersensibili se recomanda dilutii 30-200 CH 

- in cazuri maligne nu se recomanda dilutii peste 200 CH 

- in cazuri relativ curabile, fara patologie fizica, se recomanda dilutii inalte 30CH-CM, 

in situatii foarte clare LM, in situatii mai putin clare 30-200 CH. 

- in cazuri foarte clare, dar cu aparare slaba, cei ce obosesc usor, sau sunt afectati de noxe 

chimice, sau cu corticoterapie in antecedente, nu se recomanda dilutii peste 200 CH. 

- copiii cu probleme severe cer dilutii joase 5-6-7 CH zilnic. 

- copiii cu mecanism de aparare puternic cer dilutii inalte, peste 30 CH 

- in cazuri acute apar aceleasi recomandari, dar frecventa administrarii remediului poate 

fi mai deasa, cu gija de a o face intotdeauna la epuizarea actiunii remediului. 

A doua prescriptie homeopatica se face la necesitate, nu cu programare, 

intotdeauna cu remediu unic si in dilutia infinitezimala adecvata. 

Iata cateva posibile raspunsuri la remediul homeopatic la a doua consultatie la o luna zile: 

1. „Ma simt bine in toate” 

Agravare, apoi ameliorare neta a tuturor simptomelor. 

Remediul a fost similimum. Mecanism de aparare bun. Pronostic bun. Se asteapta. 

2. ”Ma simt mai bine cu mult” 

Marcata ameliorare dupa mica sau deloc agravare. Mai bine in toate. Remediu bine 

ales. Pronostic bun. Se asteapta. 

3. „Ma simt mai bine, dar mai am tulburari” 

Simptomele majore ameliorate dupa o agravare. Simptomele minore neschimbate. 

Remediu corect. Pronostic bun. Se asteapta. 

4. „Ma simt bine, dar am niste simptome noi” 

Neta agravare urmata de ameliorare, dar apar semne noi caracteristice remediului dat 

171

Remediu corect cu „fals experiment”. Pronostic bun. Se asteapta. 

5. „Problema mea principala e mai bine, dar eu nu sunt inca bine” 

Acuza principala ameliorata dupa o scurta agravare, dar alte simptome majore 

neschimbate. Poate fi prima faza a vindecarii. Se asteapta. 

6. „ Sunt mai bine, dar nu cu adevarat bine”. 

Acuza principala mai bine fara agravare, nicio schimbare in energie, mintal, afectiv. 

Remediu apropiat, dar nu exact. De reluat anamneza si de cautat alt remediu mai bun. 

Daca apare clar alt remediu se prescrie, daca nu apare clar se asteapta clarificarea. 

7. „ Problema mea principala e mai bine, dar acum am alta”. 

Acuza principala mai bine fara agravare. Alte si mai profunde simptome apar. Nicio 

schimbare in energie, mintal, afectiv. Remediul a fost supresiv si a incurcat. 

Se cere restudierea anamnezei originale si descoperirea remediului corect. Daca nu 

apare alt remediu se antidoteaza, apoi se asteapta clarificarea cazului. 

8. „ Problema mea principala este mai bine putin, dar acum sunt noi tulburari 

severe” 

Noua imagine este mai bogata.”One-sided case” – remediul a completat tabloul 

simptomatic. Se prescrie un remediu bazat pe tabloul simptomatic prezent. 

9. „Am fost mult mai bine, acum sunt mai rau din nou” 

Ameliorare buna dupa agravare, dar in general mai bine ca la inceput. Pacient 

descurajat dupa euforia initiala. Remediu corect. Pronostic bun. Se asteapta – alta 

prescriptie poate duce la o recadere sau tulbura cazul. 

10. „ Am fost mai bine, acum sunt mai rau” 

Ameliorare buna dupa agravare, apoi recadere, aceeasi imagine de la inceput. 

Remediu corect, dar efect scurt : dilutie prea joasa sau remediul a fost antidotat. 

Se reia cazul pentru a ne asigura ca remediul este corect.Daca da se da o dilutie mai 

inalta. Daca a fost antidotat se da aceeasi dilutie. 

11. „ Am fost mai bine, acum la fel cum am fost” 

Ameliorare fara agravare, apoi recidiva. Remediu partial cu efect de ameliorare 

temporara, fara vindecare sau caz incurabil, mai ales daca dupa ameliorare imaginea e 

alta. 

Se reia anamneza initiala pentru a gasi un nou remediu, sau se cauta pe noua imagine. 

12. „Am fost mai bine, dar acum sunt mai rau ca inainte” 

Ameliorare fara agravare, apoi mai rau. Caz incurabil. Apare o noua imagine. 

Paliative. 

13. „ Sunt la fel” 

Remediu departe de similimum sau dilutie inadecvata a remediului corect sau 

remediul corect a fost inactivat inainte de administrare. 

Se reia anamneza, se prescrie similimum. 

14. „ Sunt la fel” 

Pacient introvertit, inchis, recunoaste greu ameliorarea. Remediul s-ar putea sa fi 

inceput totusi sa lucreze. Se observa, se asteapta. 

15. „ Sunt la fel, dar unele simptome s-au ameliorat” 

Ameliorare doar a unor simptome minore. Remediu departe de similimum. 

Se reia anamneza, se prescrie un alt remediu. 

16. „Sunt rau” 

Toate acuzele mai rele, dar ceva mai bine in ultima saptamana. 

172

Remediu corect, agravare prelungita. Se asteapta. 

17. „Sunt mult mai rau in toate” 

Remediu neadecvat sau tratament alopatic oprit si remediu neadecvat. 

De cautat remediul corect. 

Daca pare sa fie acelasi remediu se da o dilutie mai inalta. 

Daca agravarea nu e prea mare se asteapta clarificarea. 

Daca agravarea e rea se da imediat remediul ales pentru tulburarile cele mai grave. 

18. „ Am fost mai rau, cu exceptia a scurt timp” 

Caz aproape incurabil, patologie severa. Pronostic prost. Se cauta un nou remediu. 

Daca apare acelas remediu se da dilutie mai inalta. Daca e neclar se asteapta. 

19. „Am fost mai rau toata luna” 

Acuza principala mai rau, dar in general mai bine. Remediu corect, se asteapta. 

20. „Am fost rau toata luna” 

Mintal, afectiv mai rau, celelalte ceva mai bine dupa agravare. 

Agravare mintala prelungita. Se asteapta. 

BIBLIOGRAFIE 

Aurian-Blajeni C. Homeopatia editura Litera Bucuresti 1985 

Hahnemann S. Organon of Medicine B.Jain Publishers New Delhi 1986 


Grandgeorge D. L’Homeopathie exactement L’imprimerie graphique de l’ouest 1989 

Vitoulkas G. The science of homeopathy Grove press inc. New York 1980 

173

ARSENICUM ALBUM - Dr Doina Pavlovschi 

In tabloul periodic al elementelor Arsenicum se afla in Randul 4, Coloana 15. Dupa 

Sankaran : Minerale : structura si organizare 

Randul 4 : securitate si datorie – munca zilnica e securitate - nu are siguranta, se simte 

singur sau in saracie, atacat de oameni si de animale 

Coloana 15 : structura este erodata, sfaramata, integritatea pierduta - trebuie sa aiba grija 

cat de mult poate pastra lucrurile, se simte singur sa faca fata, nu se poate increde in altii 

Arsenicum album : „ Apararea mea este slaba, oamenii au luat toate lucrurile, iar eu sunt 

prea batran si prea slab ca sa ma protejez. Trebuie sa fiu cu grija, precaut si neincrezator. 

Sunt hoti in casa care ma fura, nimeni nu este de incredere, sunt neajutorat.” Arsenicum 

album este oxidul alb de arsenic 

Actiune 

- alterare profunda a sistemului nervos central si periferic 

- inflamatii si necroze mai ales pe piele, mucoase, sange 

Modalitati 

Agravare : - dupa miezul noptii, mai ales intre orele 1-3 

- frig si umiditate, - bauturi si alimente reci, - vin,alcool, - efort 

- culcat pe partea bolnava si cu capul jos 

Ameliorare : - la cald, bauturi calde, - cu capul sus 

Lateralitate : dreapta (cap, plamani, abdomen) 

Periodicitate: in fiecare zi, la 2,3,4 zile, la 15 zile, la 6 saptamani, anual 

Biotip : sulphuric psoro-tuberculinic, cancerinic, anxios, agitat, ordonat si minutios. 

Cauzalitate 

Stari acute : la frig sau baie rece, intoxicatii alimentare ( alimente mai vechi, inghetata), 

erori dietetice ( vegetale, alcool, tutun), cauze infectioase, boli anergizante. 

Stari cronice : diatezice psoro-tuberculinic-cancerinice. 


- anxietate cu depresie, frica de moarte, de ruina si convingerea ca e incurabil 

- agitatie, se misca agil, daca e mobil, cere sa fie miscat in pat, daca e imobilizat 

- ordonat si minutios patologic 

- hipersensibilitatea tuturor simturilor 

- idei delirante sau delir violent 

- egoist si rautacios 

- slabiciune iritabila 


- frilozitate, dorinta de cald 

- prostratie nemotivata 

- dureri arzatoare ameliorate la cald 

- secretii mucoase excoriante cu miros putrid 

- periodicitatea simptomelor 

- alternanta de simptome cutanate si tulburari interne 


- sete mare de cantitati mici de bauturi reci care sunt varsate imediat 

- dorinta de alimente calde 

- greata la miros de bucatarie 

174

- varsaturi si diarei simultane 

- palpitatii cu slabiciune tremuratoare 

- insomnie orele 1-3 noaptea cu agitatia membrelor 

- eruptii uscate, scuamoase, pruriginoase agravate la frig, ameliorate la cald 


Boli infectioase. Boala Addison. Anemie. Cancer. Eczema cronica. Psoriazis. Lupus e.d. 

Coriza. Astmă. Tbc pulmonar. Tulburare anxioasa. Nevralgii. Paralizii. Scleroza multipla. 

Polineuropatii. Zona zoster. Sciatica. Endocardita. Pericardita. Aortita. Angor pectoris. 

Febra intermitenta. Paludism .Indigestii. Intoxicatii alimentare.Gastro-enterite. Nefrite. 

Posologie 

Dilutii joase in tulburari gastrice si cutanate. Dilutii inalte in tulburari nervoase si 

cardiace – au durata de actiune lunga in cazuri cronice si scurta in cele acute. 

Relatii 

Aconitum pentru anxietate cu frica de moarte 

Phosphorus, Rhus tox., Veratrum album pentru tulburarile digestive. 

Kreosotum pentru secretii iritante 

Lachesis pentru toxemie 

Antidot : Opium, Carbo veg., China, Nux vomica, Hepar sulphur. 

Repertoriul Syntesis 7 

Mind – anxiety – gr.3 pag 14 

Mind – irritability – gr.3 pag.141 

Mind - fear death of – gr.4 pag.109 

Mind – excitement – gr.2 pag 101 

Mind – avarice – gr 3 pag.23 

Mind – fastidious – gr.2 pag.106 

Mind – restlessness – gr 3 pag.182 

Mind – delusion, sees thieves at night – gr 2 pag 84 

Mind - „ , that the house and space under the bed are full of thieves – gr 2 pag 83 

Mind – delusion, conspiracies, against him , there are – gr 1 pag 57 

Mind – „ , injury, about to receive, is – gr 1 pag 70 

Mind – company, desire for, alone while – gr 3 pag 34 

Mind – fear, alone of being, lest he die – gr 3 pag 107 

Mind – carefulness – gr 3 pag 28 

Mind – anguish driving from place to place – gr 3 pag 12 

Generals – agg. Night midniht after : 1 h. – gr 3 1-2 – gr.2 

Generals – cold agg. – gr 3 pag 1575 cold air agg. – gr.3 pag 1576 

Generals - warm amel. – gr.3 pag 1699 

Generals – side right – gr.3 pag 1680 

Generals – pain burning externally – gr 3 internally – gr 3 pag 1649 

Generals – hemorrhage - gr.2 pag.1623 

Eye – swelling lids – gr 3 pag.411 

Stomach – thrist – gr 3 pag.703 extreme – gr 3 small quantities for – gr 3 pag 704 

Respiration – asthmatic – gr.3 pag 970 midnight after – gr 3 pag 971 

Skin – erruptions – gr.3 pag 1527 

Skin – itching – gr.3 pag.1544 

175

PHOSPHORUS - Dr Doina Pavlovschi 

In tabloul periodic al elementelor Phosphorul se afla in Randul 3, Coloana 15. 

Dupa Sankaran : 

Randul 3 : „imi lipseste identitatea, sunt separat, dar cine sunt ?” 

Coloana 15 : structura erodata, integritatea nu poate fi pastrata 

Phosphorul : are identitate separata, vointa si alegerea sa 

Minerale : tema : structura si organizare, relatii sau performanta. 

Personalitate : sistematizati si organizati 

Fosforul este un constituent mineral esential in scoarta terestra, in roci, plante si animale, 

constituent al celulei cu important rol metabolic. 

Actiune : simptome toxicologice si experimentale. 

Simptomele toxicologice sunt mai ales lezionale, datorate intoxicatiei acute sau cronice. 

Prin intermediul circulatiei sanguine afecteaza toate organele parenhimatoase – ficat, 

plaman, rinichi, miocard, provoaca fenomene congestive cu hemoragie si degenerescenta. 

Simptomele experimentale, obtinute prin administrarea de doze infratoxice, sunt mai ales 

functionale, generale sau psihice, vizibile la tipul sensibil. 

TIPul sensibil este longilin, inalt si subtire, cu torace ingust ,usor aplecat. Pare bolnav, 

trasaturile sunt trase, pielea palida. Poate fi un adolescent obosit pentru ca a crescut prea 

repede, traumatizat afectiv de orice emotie, datorita hipersensibilitatii, entuziasmului si 

generozitatii firii sale. Frecvent constitutie phosphorica, temperament sanguin, 

tuberculinic, oxigenoid 

Modalitati 

Agravare : - seara in crepuscul 

- inainte de miezul noptii 

- culcat pe partea stanga sau pe partea dureroasa 

- in timpul furtunei 

- la schimbarea vremii,la frig 

Ameliorare : - in obscuritate 

- culcat pe partea dreapta 

- alimente reci 

- dupa somn 


- anxietate cu senzatie de opresiune agravata seara in crepuscul 

- teama de furtuna, singuratate, boala, moarte sau neliniste nedefinita 

- sentimental, prefera compania, vorbaret, dar emotiv timid 

- hipersensibil, hiperemotiv, hiperacuitatea tuturor simturilor 

- delir locvace, violent, erotic si impudic la febra 

- fatigabilitate rapida 


- frilozitate generala cu intoleranta caldurii la cap si la maini 

- dispozitie hemoragica, hemoragii frecvente, care se repeta, in toate locurile 

- senzatii arzatoare – intre umeri cu senzatia de val de caldura ce urca din sale pana la 

ceafa, la nivelul mainilor 

- vertij, mai ales dimineata cu senzatia de lesin 

176

- dorinta de sare, alimente sarate si condimente 


- sete de nestins pentru apa rece (Bry) care este imediat varsata ( Ars) 

- foame nesatioasa imediat dupa masa, foame noaptea (Lyc.,Psor.) 

- eructatii, regurgitari, varsaturi facile, senzatie de gol in stomac 

- durere in regiunea hepatica, agravat culcat pe dreapta, ficat, splina mari 

- gingii inflamate care sangereaza usor 

- limba uscata si alba sau neteda si rosie sau maronie la mijloc cu margini rosii 

- constipatie cu scaune dure sau diaree cronica, scaune fetide, involuntare, debilitante 

- raguseala dureroasa seara, spasm laringian 

- tuse uscata, iritanta, dureroasa, epuizanta, agravata la rece, mergand dela cald la frig 

- dispnee cu senzatia de constrictie toracica 

- palpitatii violente cu anxietate agravat culcat pe stanga si la miscare 

- albuminurie cu hematurie si dureri lombare 

- menstre in avans, flux redus prelungit, hemoragii vicariante 

- transpiratii epuizante, reci, vascoase matinale 


Stari acute : episoade acute ale organelor parenhimatoase in stadiul de hepatizatie rosie. 

Stari cronice : procese de hipertrofie, apoi degenerescenta tisulara si celulara, interesand 

mai ales sistemul nervos ( encefalite, mielite, scleroze medulare), ficatul (ciroze), vezica 

biliara (colecistite), rinichii (nefrite), pancreasul (diabet) 

Posologie 

Remarci : - pericolul dilutiei mai mici de 5 CH 

- pericolul oricarei dilutii la suspiciunea de tuberculoza 

- pericolul repetarii prea frecvente 

Hemoragii : Phosphorus 7-9 CH o priza la 6 ore, poate cu China 5 CH si Arnica 9CH 

Purpura : Phosphorus ca mai sus, se pot asocia Arnica 9 CH si Crotalus 5 CH. 

Inaintea unei operatii : Phos. 9 sau 15 CH in seara din ajun si in dimineata respectiva. 

Degenerescenta hepatica : Phosphorus 15 CH. Hepatite virale acute : Phos.15 CH o 

priza dimineata inainte de micul dejun si in jurul orei 18 zece zile consecutiv. In functie 

de transaminaze alte 10-15 zile o priza zilnic. Hepatite cronice, ciroze : Phos.15 CH o 

doza de 1-3 ori pe saptamana mai multe luni. 

Polineuropatii etilice : Phosphorus 15 CH de 1-3 ori pe saptamana. 

Delirium tremens (delir violent ca Stramonium, locvace ca Lachesis, cu hiperexcitatie 

sexuala ca Hyosciamus) ; Phosphorus 15 CH la 6-12 ore. 

Pancreatite acute : Phosphorus 9 CH de 1-2 ori pe zi. 

Sindroame congestive pulmonare netuberculoase : Phos. 7-9 CH de 1-2 ori pe zi. 

Infiltrate pulmonare virotice : Phos. 9-15 CH de 3 ori pe saptamana, 1-2 saptamani. 

Degenerescente renale : Phos.7-9 CH la 2 zile in nefrite cronice. 

Nefrite hematurice acute : Phos.9 CH dimineata si seara plus Arnica 9 CH si China 5 

CH alternate la fiecare ora. 

Insuficienta cardiaca dreapta,cord pulmonar cronic : Phos 9 CH zilnic 

Ameteli la varstnici : Phos. 15 CH o doza pe saptamana. 

Mielopatii, encefalopatii, sechele AVC : Phos. 15 CH o doza pe saptamana. 

Tulburari ale constitutiei phosphorice, crestere prea rapida, urmari ale exceselor 

sexuale : Phos.15 CH sau 30 CH o doza pe saptamana, sau la 2-4 saptamani. 

177


Mind – activity desires – gr3 pag.2 

Mind – weary of life – gr.3 pag.228 

Mind – grief undermining the constitution – gr 2 pag.125 

Mind – prostration – gr.3 morning – gr 2 noon – gr.1 pag.175 

Mind - sensitive – gr.3 pag 175 

Mind - fear thunderstorm of – gr.3 pag 117 

Generals – hemorrhage – gr.3 pag 1623 

Generals - thunderstorm agg – gr.2 pag.1713 lightning – gr.1 pag.1714 

Generals – weather change of - gr.3 pag 1712 

Generals – food salt desire – gr.3 pag 1614 

Generals – pain burning – gr.3 pag 1649 

Head – pain in general – gr 3 pag.275 occiput – gr 2 pag 303 

Vertigo – gr 3 pag.235 

Stomach – thirst – gr.3 pag.703 large quantities for – gr.3 unquenchable – gr 3 pag.705 

Perspiration in general – gr.3 morning – gr.3 pag 1511 

Nose – epistaxis – gr.3 pag.483 

Extremities – chilblains – gr 2 pag.1162 

178

STAPHYSAGRIA - Dr Doina Pavlovschi 

Planta ranunculacee. Remediul se prepara din seminte care contin o substanta uleioasa cu 

miros patrunzator. 

Actiune 

- psihic hipersensibilitate la cotrarietati, astenie generala, excitatie sexuala 

- SNV simpatic : visceral incetinirea functiilor , vascular staza sanguina abdominala, 

toracica si cefalica. 

- Piele 

Cauzalitate 

- furie retinuta 

- excese sexuale, masturbare 

- rani prin obiecte taioase 

Biotip 

- copil slab, friguros, iritabil, nemultumit, verminoze intestinale 

- adult astenic, dar hipersensibil, nemultumit de viata, refulat, frustrat 

- batran prostatic 

- psoro-tuberculinism, luetism, sicoza 

Modalitati 

Agravare : - furie, indignare, umilinta retinuta, excese sexuale, masturbare 

Ameliorare : - dupa ce a mancat, la cald, odihna noptii 


- hipersensibil la cel mai mic cuvant sau actiune pe care le simte indreptate impotriva 

lui, foarte susceptibil 

- hiperexcitabil, furie retinuta, iritabil, tremura 

- tulburari de memorie 

- indiferenta, apatie, astenie generala 

- rusine din cauza excesului sexual si al masturbarii 

- idei obsesive sexuale, frica de sexul opus 


- tulburari psiho-somatice legate de frustrare – urinare , intestinale, cutanate 

- eliminari cutanate si mucoase iritante, urat mirositoare 


- colici dupa ce a baut rece si la furie, cu flatulenta 

- dureri de dinti in timpul menstrei, dinti cariati la margine, negri, cad 

- hipersensibilitatea vulvei, nimfomanie, masturbatie 

- dureri arzatoare uretrale intre mictiuni ,ameliorate de urinare 

- mictiuni frecvente la proaspat casatorite (virgine) 

- senzatia ca o picatura de urina coboara pe uretra (prostata) 

- eczema cu cruste groase si secretie iritanta, care formeaza noi vezicule la contact 

- prurit sever, ameliorat de scarpinat, dar care reapare in alt loc 

- veruci uscate, predominant genitale 

- orgelet, salazion, mai ales la pleoapele superioare, noduli, blefarita cronica 

- rani chirurgicale, rani taiate net. 


179

Tulburari psihice sau psiho-somatice datorate furiei sau indignarii retinute : 

Cauza recenta : 9-15-30 CH trei zile la rand, la nevoie 30 CH repetat la 1-4 saptamani 

Cauza veche : 30 CH de 3 ori pe saptamana, se raresc prizele odata cu ameliorarea 

Tulburari genito-urinare : 

Idei sexuale obsesive : 15-30 CH zilnic la inceput, se urmareste raspunsul 

Cistite : 9 CH la 6 ore (la nevoie alternat cu Cantharis 9 CH ), 

Hipertrofie de prostata : 9 CH 

Tulburari cutanate : 5-7-9 CH de 1-2 ori pe zi. 

Comparatii: Silicea, Cham., Apis, Pulsatilla, Platina, Hepar sulphur 

Remedii complementare : Causticum, Thuya, Colocynthis 


Mind – indignation – gr 3 pag 136 

Mind - anger – gr 3 pag 8 

Mind - contradiction intolerant of –gr2 pag.42 

Mind – suspicious – gr.2 pag 213 

Mind - sensitiv – gr 3 pag 195 

Mind - irritability – gr.3 pag 141 

Mind – thoughts persistent – gr.3 pag 217 

Mind – nymphomania – gr.2 pag 171 

Mind – jealousy – gr.2 pag.145 

Mind – taciturn – gr 3 pag 213 sex excesses after – gr.3 pag 214 

Mind – thinking aversion to – gr.3 pag 216 

Generals – injuries operation ailments from – gr 3 pag 1628 

Eye – inflammation lids – gr.3 pag.386 

Eye – tumor lids – gr.2 meibonian glands – gr 3 nodules in the lids – gr.3 pag.413 

Female genitalia – masturbation disposition to – gr 3 pag 921 

Bladder – urination frequent – gr.3 involuntary –gr.3 pag 844 

Skin – eruptions dry – gr.2 eczema – gr.2 pag.1530 

Skin – itching – gr.3 pag.1544 

180

BELLADONNA - Dr Doina Pavlovschi 

Planta din familia solanacee, creste in Europa in clima temperata, in locuri calde si 

umbroase – matraguna. 


Plante : tema este sensitivitate. Sunt organisme vii fixate de sol, nu se pot misca. 

Pentru supravietuire sunt sensibile la schimbarile din exterior si se adapteaza la ele. 

Pacientii justitiabili de remedii homeopatice din plante reflecta sensibilitate in felul in 

care vorbesc, se imbraca, prefera patterne neregulate, florale. Scrisul lor este neregulat, 

dezorganizat. In discursul lor isi prezinta tulburarile in forma dezorganizata, vorbesc si 

despre simptomele altora, ale sale sunt incomplet si dezorganizat relatate. Simt unele 

lucruri intens si sunt foarte descriptivi si emotivi. Au simptome cu debut brusc, variabile 

si cu multe modalitati. Expresii : „sunt afectat de..”, „ma raneste”, „nu pot suporta”. 

Vise cu plante, verdeata, natura, muzica, arta. 

Solanaceele: simptome care vin si pleaca brusc. 

Expresia sensitivitatii : furie exploziva, frica, monstri imaginari. 

Cuvinte : viata si moarte, moarte subita, soc brusc, insolatie, teroare, violent, criminal, 

asasin, panica, sarpe, atac, prins, vanat, agresiv, negru, speriat, fantoma, exploziv, 

ciocanit, impuscat, mort, sedat, stupefiat, apoplexie. 

Actiune acuta, paroxistica, simptome violente care apar si dispar brusc. 

- congestie activa cu excitatie nervoasa, spasme si delir. 

- inflamatie brusca si violenta cu uscaciunea mucoaselor, febra si transpiratii 

- paralizia nervului vag – HTA, midriaza, hiperemie capilara 

- dureri cu aparitie brusca, ameliorate la cald 

- hiperestezie la toate excitatiile – contact, frig, zgomot, lumina 

- calor – rubor – tumor – dolor 

Cauzalitate : frig uscat, curenti de aer, supresia transpiratiei, insolatie. 

Biotip: pletoric, viu, repede abatut de boala. Limfatic nervos, Calcarea carbonica cu 

colorit de Sulphur, hipersensibil, congestii brutale, mai ales la cap. Bell. este „acutul” 

Calc.carb. 

Modalitati 

Agravare : - dupa amiaza, la ora 15 si ora 23 

- orice contact cu mediul exterior – frig, contact, zgomot, lumina, obiecte stralucitoare 

- aplicatii reci, - deglutitie, - culcat pe partea afectata 

Ameliorare : - repaus, liniste, - camera calda, caldura, - alungit, cu capul dat pe spate 



– excitatie urmata de depresie 

- excitatie violenta, delir agresiv, cauta sa muste, sa bata, sa distruga persoanele si 

obiectele din jur pe care nu le mai recunoaste 

- halucinatii vizuale, monstri la picioarele patului, apa – imagine care-l sperie 

- neliniste mare, strigate, dorinta de a fugi 

- locvacitate mare, incoerent, prada halucinatiilor care se deruleaza rapid. 

Allen : „ cuvintele nu corespund gandurilor, gandurile nu corespund impresiilor, 

impresiile nu corespund obiectelor din jur”. 

181

- prostratie brusca cu stupoare, urmata apoi iar de agitatie. 


- violenta tuturor simptomelor care apar si dispar brusc. 

- inflamatie congestiva si iritativa – calor, rubor, dolor, tumor 

- hipersensibilitatea tuturor simturilor 

- spasme, secuse musculare, contracturi violente si convulsii 

- uscaciunea mucoaselor 

- insomnie cu mare dorinta de a dormi 

- febra brusca, cu frison,la inceput fara sete, apoi caldura mare cu sete de apa rece in 

cantitati mari, transpiratii calde, oroare de frig 


- cefalee congestiva acuta, lancinanta, pulsatila si arzatoare, mai mult in dreapta si la 

aplecarea capului inainte, cu ochii injectati, midriaza si fotofobie, neameliorata de 

epistaxis. Senzatia ca are capul enorm si foarte cald. Ameliorat la aplecarea capului 

inapoi (Apis invers). 

- epistaxis cu fata rosie si calda 

- guturai dupa tuns – raceste cu usurinta 

- tuse spastica, dureroasa, agravata seara inainte de miezul noptii 

- buza superioara tumefiata si rosie 

- limba uscata, tumefiata, rosie si lucioasa 

- faringe uscat, rosu, lucios, sete mare si disfagie 

- durere vie inghitind, iradiata in urechea dreapta 

- abdomen destins, cald, sensibil, colici care apar si dispar brusc 

- contractii anale dureroase, hemoroizi sangeranzi 

- palpitatii violente 

- puls plin, frecvent si dur vizibil la arterele carotide si temporale, tahicardie 

- mictiuni frecvente, imperioase, cu tenesme si senzatie de caldura 

- menstre in avans, abundente, sange cald, rosu, urat mirositor 

- anexite drepte cu aparitie si disparitie brusca 

- sani grei, rosii, calzi si duri (Bry.) 

- reumatism articular acut 

- piele : abcese, eritem scarlatiniform 


Remediul inflamatiilor cu debut brusc, insotite de febra si transpiratie, manifestari 

violente si disparitie brusca – abces, adenite, angine, congestii cerebrale, colici, 

dismenoree, metrite, 

Laringite, anexite, reumatism articular acut, coriza, sinuzite, rujeola, scarlatina, etc 

In stari acute dilutii joase – 4-5 CH, in delir dilutie inalta – 30 CH. 

Remediul are actiune scurta, trebuie repetat des. 

Remedii complementare: Calcarea carbonica si Sulphur 

Comparatii: Apis, Aconitum (inflamatii), Stramonium, Hyosciamus, Lachesis (delir) 

Sepia, Lilium tigrinum (bearing down), Ferrum phosphoricum, Melilotus (cefalee 

congestiva ameliorata de epistaxis) 


Mind – fear animals of – gr3 pag 107 

Mind - sensitive - gr 3 pag 194 

182

Mind – restlessness – gr 3 pag 182 

Mind – excitment – gr 3 pag 101 

Mind – delirium – gr 3 pag 46 

Mind – delusions –gr 3 pag 51 

Generals – inflammation glands of – gr3 pag 1626 

Generals – side right – gr 3 pag 1680 

Generals – pain suddenly – gr 3 pag 1646 

Generals – inflammation externally – gr 3 pag 1625 

Sleep – sleeplessness – gr3 pag 1432 

Head – pain – gr 3 pag 274 

Eye – discoloration red – gr 3 pag 379 

Female genitalia – menses bright red – gr 3 clotted – gr 3 copious – gr 3 pag 924 

frequent – gr 3 pag 925 

BROMIUM - Dr Doina Pavlovschi 

In tabloul periodic al elementelor Bromium este in Randul 4, Coloana 17. 


Minerale : structura si organizare. 

Randul 4 : securitate si datorie, munca zilnica e siguranta. 

Coloana 17 : structura e distrusa. Este singur, nu poate cere ajutor, tradat, lasat sa cada 

Bromium : insecuritate totala, singur in fata pericolelor, atacat, tradat. 

Bromium este un metaloid lichid descoperit de chimistul francez Balard si recunoscut ca 

element in 1826. Se afla in oceane, marea moarta, unele izvoare termale.Este folosit ca 

sedativ in medicia, la purificarea apei, ca AgBr in fotografie. 

Actiune : 

- iritatia sau inflamatia cailor respiratorii superioare 

- hipertrofii indurate glandulare - testicule, ovare, glande mamare, tiroida, glande 

salivare si ganglioni limfatici 

- astenie marcata 

- eretism cardiac 

Modalitati 

Agravare: - racit in zile calde, - seara inainte de miezul noptii, - band lapte cefaleea 

- intrand intr-o camera calda tusea 

Ameliorare : - la mare, - in masina sau calarind 

Lateralitate stanga. 

Biotip: carbonic, sanguin, tuberculinic ,insuficient hipofizar. Tanar blond, cu pielea fina, 

ten deschis, ochi albastri, acnee fata si spate. 


- astenie psihica, indiferent, abulic 

- anxietate agravata seara ,halucinatii in obscuritate, frica de fantome (Ac.,Carbo v., 

Phos., Puls.) 


- hipertrofia si induratia indolora glandulara si ganglioni limfatici 

- dureri surde, profunde la nivelul organelor atinse de inflamatie (cai respiratorii) 

- senzatia de panza de păianjen pe fata 

183

- dorinta de aciditati care provoaca balonare abdominala si diaree 


- vertij cu epistaxis si tendinta de a cadea inapoi la vederea apei care curge 

- hemicranie stanga spre seara, agravata band lapte sau aplecandu-se, ameliorat 

culcat pe partea dreapta 

- coriza persistenta si excorianta cruste in nari, raguseala seara cu senzatia de frig 

inspirand, constrictia gatului cu sufocare, spasm al glotei 

- tuse seaca, spastica, agravata seara inainte de miezul noptii, cu accese bruste de 

sufocare, astmul ameliorat la mare, astmul marinarilor pe uscat 

- inflamatia faringelui cu adenopatie satelita, arsura vie de la limba la stomac 

- senzatia de piatra in stomac, nu suporta alimente calde 

- scaune mucomembranoase cu gaze, hemoroizi proccidenti, durerosi, sangeranzi 

- testicul stang umflat, dur, nedureros, displazie mamara stanga 

- menstre in avans, abundente,c u false membrane, dureri constrictive ovarul stang, 

ovar stang marit de volum si dur 

- piele galben-pamantie, acnee, furuncule, ulceratii verzui cu miros putrid 


Afectiuni limfo-ganglionare indurate 

Afectiuni respiratorii: coriza, laringite, traheite, difterie, astmă, tuse spastica 

Afectiuni glandulare cu hipertrofie si induratie: anexite, orhite, gusa, glande salivare 

Afectiuni digestive: gastrite, ulcer gastro-duodenal, colite 

Remedii complementare 

Diatezice : Calcarea carbonica, Sulphur iodat, Tuberculine 

Simptomatice : Argentum nitricum 

Comparatii : Bryonia, Kali sulphuric, Ipeca, Dulcamara, Baryta iodata, Calc.c., Calc.fl., 

Conium, Graphites, Silicea, Phosphorus, Iodum, Spongia, Sambucus, Sulphur si altele 

KALI BROMAT 

Actiune : - depresie nervoasa centrala cu agitatie periferica, - eruptii cutanate 

Biotip: supraponderal, obez, dar nu obligatoriu. 

Modalitati 

Agravare : noaptea, la luna noua, la cald 

Ameliorare : ocupat fizic si psihic 


- deprimat anxios cu senzatia ca-si pierde mintea 

- uita cuvinte, silabe, spune un cuvant in locul altuia, balbaie, vorbeste cu dificultate 

- agitatie nervoasa, nu sta linistit, trebuie sa se miste, neliniste in maini, degete 

- terori nocturne ale copiilor, bruxism, strigate, gemete in somn, somnambulism 


- convulsii la frica sau emotie, in sarcina, la dentitie, epilepsie premenstruala sau la 

luna noua, cefalee care insoteste criza 

- insomnie agitata din cauza grijilor 

- mers nesigur cu tulburari de coordonare musculara, tremuraturi, parestezii 


184

- respirator : tuse seaca, necontenita, agravata noaptea si culcat, cu senzatie de 

greutate pe piept si varsaturi mucoase sau alimentare 

- digestiv : colici cotidiene la copii, ora 5 a.m., diaree choleriforma 

- genital : dureri in ovarul stang la mers 

- piele : acnee indurata, pustuloasa, livida, pe fata, piept, umeri, spate. 

Remedii complementare: Silicea, Sulphur 


Mind - fear evening – gr.1 pag. 106 

Mind – fear alone of being – gr 1 pag 107 

Mind – fear dark of – gr 1 pag 108 

Mind – fear ghost of - gr.1 pag 111 

Generals - inflammation glands of – gr 2 pag 1626 

Generals – weakness – gr 3 pag 1701 

Generals – weather warm wet agg. – gr.2 pag 1714 

Generals – air seaside air at the amel – gr 1 pag 1714 

Generals – side left – gr 2 pag 1680 

Respiration – asthmatic – gr 2 pag 970 

Respiration – asthmatic sailors as soon as they go ashore – gr3 pag 972 

Male genitalia – induration testis left – gr 2 pag 889 

Female genitalia – induration ovaries left – gr 2 pag 912 

Mind – gestures hands involuntary motions of the fingers playing with – Kali bromat – 

gr 1 pag.122 

Face – eruptions acne – Kali bromat gr 3 pag 515 

Bibliografie 


Encyclopedie Medico-chirurgicale Editions Techniques Paris 

Jouanny J. The essentials of Homeopathic Materia Medica Editions Boiron 1984 

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom.Book Service London 1989 

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopathique Martin&Ternet Ed. Vienne 

Synthesis 7 

Vannier L.& Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 

Vital Quest - Sankaran 

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinique Imprimerie Moderne Annecy 

Zissu R.& Guillaume M. Fiches de Matiere Medicale Homeopathique Doin Paris 1973 

185

LYCOPODIUM CLAVATUM - Dr Ileana Rindasu 

Pedicuta 

Specie perena taratoare, cu ramuri ascendente de 5-15 cm, cu frunze dese, liniare, cu 

spice sporifere, grupate de obicei cate doua. Spori de culoare galbena. 

Creste pe coastele dealurilor inalte, in paduri umede, pana in zona montana. 

Denumiri populare mai cunoscute: 

Piciorul lupului – sugereaza suprematia de stapan si virilitatea 

Praful strigoilor – aminteste de anxietate, insomnie, frica de fantome 

Crucea pamantului – sugereaza profunzimea nivelului la care actioneaza 

Braul vantului – tulburari digestive, flatulenta 

In urma cu milioane de ani, era un arbore falnic, foarte raspandit, dar in prezent, este o 

planta plapanda care se intinde pe pamant. Remediul Lyc este o reflectare vie a acestei 

transformari: poarta cu el amintirea maretiei trecute, vrea sa dovedeasca faptul ca este 

inca un arbore. Astfel, persoanele care corespund acestei tipologii par marete si 

dominatoare, dar in interior sunt slabe si nesigure, dornice de afectiune si de a fi laudate. 

Este unul din remediile fundamentale, fiind clasificat alaturi de Sulfur si Calcarea drept 

parte a unei triade terapeutice. 

Tema principala: Lasitatea 

Se simte nesigur, incapabil sa-si indeplineasca responsabilitatile, astfel incat va incerca 

mereu sa le evite. In exterior insa, prezinta imaginea omului capabil, chiar curajos. 

Dr. Guy Loutan descrie tema remediului ca fiind demnitatea tatalui fata de care esti 

recunoscator. Tatal este echivalent cu procreerea si educatia. Antiteza tatalui poate fi si ea 

valabila; fuga de responsabilitati si abandonul copiilor. 

Psihism 

Pacientul Lyc sufera de complexe de inferioritate, pe care incearca permanent sa le 

depaseasca. 

El poate face fata acestei situatii in doua moduri: 

prin manifestarea inferioritatii resimtite launtric, pacientul devenind timid si introvertit. 

Sufera de numeroase frici sau fobii, au frica de moarte, frica de a ramane singuri noaptea, 

frica puternica de oameni, cu aversiune fata de companie, dar si cu teama de singuratate, 

frica de caini. 

prin egotism si ingamfare, ca o contrareactie la lipsa de incredere in sine. Bolnavul 

devine bombastic, ingamfat, extrovertit, fanfaron, vrea sa-si afirme personalitatea. O 

rubrica importanta pentru acest tip de Lyc este: iubeste puterea. 

Simptome mental-emotionale (repertoar): 

- oboseala mentala 

- dictatorial 

- dictatorial, iubeste puterea 

- dictatorial, vorbeste cu un ton de comanda, tiranic cu familia sau cu subalternii, dar 

servil fata de sefi 

- nu suporta contrazicerea 

- plange cand i se multumeste 

- trac; timiditate legata de aparitia in public, desi este capabil sa o faca 

- anxietate in legatura cu starea lui de sanatate, cu cariera( frica de a nu reusi in 

afaceri), inainte de examene, dar se linisteste pe masura ce a inceput examenul 

186

- frici: de cancer, de oameni, fantome, de singuratate noaptea, claustrofobie, 

agorafobie 

Copiii 

Se integreaza si ei celor doua tipuri descrise la adult. 

Unii pot fi dominatori si rautaciosi cu parintii prea ingaduitori, dar sunt apreciati la scoala 

pentru buna lor purtare. 

Cel mai frecvent tip intalnit este copilul extrem de timid, lipsit de incredere in fortele sale 

si in acelasi timp lipsit de rezistenta fizica. 

Pe masura ce cresc, isi dirijeaza energia tot mai mult spre activitati intelectuale( ex; citit, 

calculator). Muncitori si ambitiosi la scoala. 

Stadii de patologie 

In stadii incipiente, Lyc se tradeaza prin frica de responsabilitati. 

Spre exemplu, vrea sa obtina satisfactii sexuale facile, fara a-si asuma angajamente. 

Daca partenerul se arata interesat de casatorie, Lyc va disparea fara urme, inainte de a fi 

ingradit in vreun fel. 

Dorinta lui sexuala , desi crescuta, nu este la fel de intensa ca la Platina, este mai mult 

dorinta de a obtine satisfactie, fara obligatii. 

Odata castorit, Lyc poate sa prezinte tulburari ale dinamicii sexuale, datorita fricii de a nu 

fi la inaltimea cerintelor. 

Tot in aceasta etapa se manifesta si teama ca ceilalti sa nu le observe slabiciunea 

interioara. Isi fac multe griji in legatura cu ce vorbeste lumea. Pacientul poate incerca 

uneori sa scape de obligatii folosind o boala fizica drept scuza( ex: o indigestie). 

Pentru a-si depasi sentimentele de inferioritate, va dori sa-si exagereze capacitatile si 

realizarile, ajungand uneori sa minta de “ ingheata apele”. 

Poate opta , in cele din urma, pentru a scapa de responsabilitati- pentru traiul de celibatar 

sau poate deveni un cautator spiritual. 

In stadiul al 2-lea, mistificarea devine si mai exagerata. 

Este etapa in care devine dictatorial cu cei pe care ii poate controla, in incercarea de a-si 

construi sentimentul puterii personale. 

Tot acum se accentueaza fricile de tot felul, precum si lasitatea. Una dintre temerile lor 

importante este si teama de suferinta, pot sa ajunga ipohondri. 

Fricile si starea de neliniste le afecteaza mai ales tractul gastrointestinal. 

In al 3-lea stadiu, datorita risipirii energiei, fie prin excese sexuale, fie prin incercarea de 

a se controla excesiv( prin celibat), se poate ajunge la deteriorarea functiilor mentale. 

Initial, se vor plange de slabirea memoriei dimineata, treptat apare slabirea tot mai 

marcata a memoriei, cu slabiciune intelectuala. In final, pacientul poate ajunge la 

imbecilitate sau senilitate, sfarsind intr-un azil de timpuriu. 

Morfologie 

Infatisarea lui Lyc se distinge prin emacierea fetei, gatului si a toracelui, in timp ce 

abdomenul este bine dezvoltat. Tesutul adipos se acumuleaza mai ales pe abdomen, 

solduri si coapse. 

Fata are alura anxioasa, cu tendinta de a se rida excesiv, iar parul se poate albi devreme, 

astfel incat persoana pare mai in varsta decat este in realitate. 

Frecvent, sunt descrise in carti bataile aripilor nasului, dar in practica, se intalnesc in 

cazuri de dispnee. 

187

Actiunea principala a remediului 

Este dovedita prin studii clinice, prin care s-a observat ca organele tinta pentru care are 

afinitate apartin tractului gastro-intestinal( cu efecte importante si la nivel hepatic) si 

aparatului uro-genital. 

Actioneaza si asupra tegumentelor si mucoaselor, precum si asupra sistemului nervos. 

Simptome generale, modalitati, preferinte alimentare 

Lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga 

Friguros, de obicei, dar este agravat de caldura 

Alimente: Prefera: dulciuri, alcool, stridii, alimente si bauturi calde 

Aversiuni: stridii, bauturi, mancare rece 

Agravari: stridii, ceapa, usturoi, varza, fasole, mazare, dulciuri, vin, alimente fast-food, 

alimente reci. 

Ameliorari: 

- la miscare prelungita in aer liber 

- pe timp racoros 

- seara si la miezul noptii 

- de mancaruri si bauturi calde 

- dupa mictiune 

Agravari: 

- la caldura, in ciuda senzatiei generale de frig 

- intre 4-8 pm ( sau 3-7 pm) 

- dimineata la trezire 

- cand sare peste o masa sau daca tine post 

- dupa ce ingera cantitati mici de alimente 

- de haine stranse pe corp 

- de mirosuri si zgomote puternice 

- dupa suparari, sperietura, zvonuri 


Cap: 

- Cefalee agr pe dreapta, la 4-8 pm, declansata de foame, ameliorata de mancare 

- Nevralgie faciala dreapta 

- Eruptii pe pielea paroasa a capului sau retroauricular 

- Acnee, eczema, psoriazis 

Gat: 

- Faringita pe partea dreapta, ameliorata de bauturi calde 

Aparat digestiv: 

- Bulimie 

- Digestie de proasta calitate datorita tulburarilor hepatice 

- Pirozis 

- Eructatii acide 

- Distensie abdominala postprandiala, mai ales in etajul abdominal inferior, amel de 

eructatii si flatus 

- Satietate precoce sau, dimpotriva, apetit crescut, foamea creste pe masura ce 

mananca 

- Se trezeste noaptea sa manance 

- Abdomen sensibil la presiunea hainelor 

188

- Colecistita 

- Hepatita acuta sau cronica 

- Ulcer gastro-duodenal 

- Constipatie cu nevoie de defecatie ineficienta 

- Scaun la inceput tare, devine apoi moale/ lichid 

- Hemoroizi amel de bai calde 

Aparat uro-genital 

- Senzatie de mictiune imperioasa dureroasa 

- Frison post-mictional 

- Sediment urinar roscat( asemanator cu caramida pisata) 

- Litiaza renala dreapta 

- Enurezis 

- Adenom de prostata 

- Tumori sau chisturi ovariene drepte 

- Promiscuitate sexuala 

- Frigiditate 

- Impotenta, mai ales cu propria nevasta 

- Ejaculare prematura 

Aparat respirator (piept): 

- tuse uscata, cronica, cu senzatia de gadilitura 

- astm bronsic 

- pneumonie mai ales pe dreapta 

Aparat cardiovascular ( piept): 

- Palpitatii agravate seara in pat, mai ales cand are o indigestie 

Aparat locomotor ( Spate, extremitati): 

- Torticolis 

- Dureri de spate amel cand urineaza 

- Sciatica agravata culcat pe partea dureroasa, ameliorata cand merge 

- Maini si picioare uscate si fierbinti 

- Miros ofensiv al picioarelor 

- Varice ale membrelor inferioare 

- Crapaturi ale calcaielor 

- Eczema 

- Psoriazis 

- Veruci 

Piele: 

- Eczeme cronice asociate cu disfunctii renale, hepatice si gastrice 

- Psoriazis 

Transpiratie: 

- redusa cantitativ 

- miros de ceapa 

- transpira mai ales la emotii, inainte de un discurs 

Somn: 

- remediu important pentru insomnie 

- doarme pe partea dreapta 

- se trezeste dimineata complet neodihnit 

189

- se trezeste ca dupa o sperietura 

- viseaza frecvent animale salbatice si lucruri de care ii este teama 

Remedii complementare: 

Pulsatilla, Lachesis, Natrium-muriaticum, Sulphur, Sepia, Chelidonium 

Diagnostic diferential: 

Gelsemium – datorita simptomelor de neliniste in legatura cu evenimentele viitoare, mai 

ales legate de aparitiile in public 

Silicea – datorita neincrederii in sine 

Calcarea carbonica – nu are lasitatea lui Lyc, dar seamana in multe alte privinte 

Nucleul remediului: (Vermeulen) 

Lipsa de incredere, agr de lucrurile noi, de responsabilitati. Dictatorial acasa 

inflatie (ego, stomac, duoden).Tulburari gastro-intestinale 

simptome cu lateralitate dreapta sau de la dreapta la stanga 

dorinta de dulciuri 

friguros, dar ii place aerul liber 

agr la 3-4 am si la 4-8 pm 

Bibliografie 

Ovidiu Bojor – Ghidul plantelor medicinale si aromatice, ed. Fiat Lux, 2003 

J. Jouanny, H. Dancer, J-B. Crapanne, J-L Masson – Homeopathic Therapeutics, 

possibilities in chronic pathology, ed. Boiron, 1994 

M. Blackie – Homeopatie clasica, ed. Fundatia crestina de homeopatie Simile, Constanta, 

2002 

C. Caba - Manual cu note de curs, modulul 1, Centrul de perfectionare postuniversitara al 

medicilor si farmacistilor, coordonator Dr. Ioan Teleianu, 2004 

R. Dujany- Manual practic de homeopatie, ed. Polirom, 2005 

G.Loutan – Repertoire de themes et de matiere medicale dinamique, ed.AFADH 2007 

R. Morrison – Ghid practic de remedii homeopatice, ed. Tao, 2001 

F. Vermeulen - Synoptic materia medica,ed. Merlijn Publ, 1992 

G. Vithoulkas – esenta Materiei Medica, ed. Moldogrup Iasi, 1997 

190

CHINA, CHELIDONIUM - Dr. Silvia Nedelcu 

CHINA OFFICINALIS (Chinchona). - Dr Silvia Nedelcu 

Arborele de Cinchona este o plantă originară din America de Sud, din Anzii peruvieni. 

Proprietăţile curative ale scoarţei erau cunoscute indigenilor, dar folosirea ei pe scară 

largă a fost determinată de cuceritorii spanioli, care au beneficiat de efectele ei (utilizată 

ca antitermic în tratamentul malariei). Numele de “Cinchona” provine de la numele soţiei 

viceregelui spaniol al Peru-ului, De Cinchon, care a fost tratată de malarie. 

Este primul remediu experimentat de Hahnemann, în 1790, proving care i-a oferit 

înţelegerea principiului Similia Similibus Curantur. 

Actiune 

Sange,sistem circulator, aparat digestiv ( ficat, vezica biliara), splina, nervi. 

Lateralitate stângă / dreaptă. 

Periodicitate: la 2 , 7 sau 14 zile, la lună nouă, toamna 


Sunt persoane sensibile, uşor ofensabile, iritabile. Au un simţ artistic dezvoltat, sunt 

idealişti şi rezervaţi, introvertiţi; se exprimă mai uşor prin versuri sau pictură. Plini de 

imaginaţie, se lasă purtaţi de fantezii şi planuri (în care au averi fabuloase, sau au calităţi 

excepţionale şi realizează lucruri uimitoare, … construiesc castele de nisip în Spania) în 

timpul zilei dar mai ales noaptea. 

Au multe frici: de animale, chiar domestice, câini, pisici, păsări de curte, teamă de 

atingere, de a nu fi răniţi, de a nu fi compătimiţi, frică de ceva rău, de fantome, de 

lucruri imaginare etc. 

Iluzii: că sunt persecutaţi, ceilalţi îi împiedică să îşi realizeze planurile sau că sunt 

urmăriţi de duşmani. 

Au stări de spirit alternante, cu modificări bruşte de dispoziţie, pot fi capricioşi, 

morocănoşi şi pot dezvolta depresii cu gânduri suicidare. 

Vertij 

- după pierderi de fluide; 

- în timpul frisonului; 

- cu tendinţa de cădere spre spate; 

- cu tinnitus. 


Slabiciune, emaciere 

Agravare : 

- pierdere de fluide ( hemoragie, diaree, lactaţie, excese sexuale, transpiraţie etc.) 

- atingere (uşoară). 

-zgomote, trepidaţii, vreme rece, vânt, curent, postprandial, efort mental, mişcare; 

Ameliorare : 

- presiune puternică, slăbirea presiunii hainelor, odihnă, post. 

Alimentar: 

agg. de : fructe, carne, lapte, alcool, bere, cafea, ceai, făinoase, grăsimi, peşte; 

aversiune pentru: bere, pâine, unt, cafea, grăsimi, fructe, carne, mâncare caldă; 

dorinţă pentru: dulciuri, condimentat, sărat. 

191

Istoric familial sau personal de malarie. 


Cap 

- cefalee explozivă, pulsatilă, cu pulsaţii vizibile ale carotidelor; cu senzaţia ca şi 

cum creierul pluteşte şi se loveşte de pereţii craniului; cefalee periodică; cefalee pe 

fondul unor afecţiuni hepatobiliare; 

- amel. de presiune puternică; 

- sensibilitate dureroasă a scalpului ag. de atingere sau pieptănat; 

- paloare, cearcăne; 

- epistaxis; 

- sensibilitate exagerată la mirosuri; 

- gust amar când mănâncă sau fumează; orice are gust amar cu excepţia salivei; 

- dureri de dinţi ag. la cea mai mică atingere; 

- transpiraţie rece în jurul gurii. 


- distensie abdominală cu borborisme, care nu este amel. de eliminarea gazelor; 

- colecistopatii, colică billiară; 

- diaree ag. de fructe, lapte, peşte, apă rece; diaree periodică; 

- crampe abdominale amel. de aplecarea în faţă ; 

- hepatită sau ciroză hepatică; hepatomegalie; splenomegalie; 

- apetit capricios sau lipsa poftei de mâncare, care revine însă după prima 

înghiţitură; foame canină noaptea, care îl trezeşte din somn. 

(dorinţe, aversiuni şi agg. – la Gen.) 

Genital 

- leucoree sangvinolentă; 

- dismenoree; 

- metroragie cu sânge închis la culoare; 

Respirator 

- crize de astm toamna; 

- bronşită, pneumonie. 

Extremitati 

- dureri articulare sau musculare ag. de atingere; 

- edeme ale membrelor inferioare cu tegumente palide şi godeu la apăsare; 

- diferenţe de temperatură stg-dr.(o mână sau un picior cald şi celălalt rece). 

Piele 

- sensibilitate dureroasă în timpul febrei. 

Somn 

- pe spate, cu mâinile deasupra capului sau sub cap, imposibil pe partea dreaptă ; 

- insomnie din cauza gândurilor incitante, a planurilor şi a fanteziilor eroice; 

- insomnie, se trezeşte din cauza foamei; 

- visele continuă şi după trezire. 

Febra 

- febră periodică, malarie sau antecedente; 

- Fever – succession of stages - chill - followed by - heat - then perspiration grd 3 

- frison in special înainte de amiază, debut în zona pieptului; cu sete înainte. 

- transpiraţii abundente, debilitante noaptea; la cel mai mic efort; pătează lenjeria în 

192

galben. 

Remedii complementare: Ferrum 

Comparatii : Nux-v.; Nat-m; Lyc; Ign.; Carb-v; Ars. etc. 

Nucleul: 

1. Tulburări după pierderi de fluide = epuizare, slăbiciune, cefalee, simptome gastrointestinale, 

anemie. 

2. Distensie abdominală excesivă, neameliorată de eliminarea gazelor. 

3. Agravare la cea mai mică atingere şi ameliorarela presiune puternică. 

4. Idei multe şi planuri seara şi noaptea. 

5. Hipersensibilitate. 

CHELIDONIUM MAJUS - Dr Silvia Nedelcu 

Tinctura se obţine din planta întreagă, recoltată în perioada înfloririi. 

Actiune – Ficat, occiput, rinichi, genunchi 

Lateralitate dreaptă (plămân, ovar, oasele feţei, colon ascendent, şold, membru inferior) 

/ lateralitate stg.; 


Sunt persoane practice, mai puţin înclinate pentru o activitate intelectuală, “cu picioarele 

pe pământ”, sceptice, pot fi convinse numai cu dovezi palpabile. 

Mai dominatori decât Lyc.şi fără slăbiciunea sau laşitatea acestuia, au tendinţa de a se 

impune oriunde (în faţa oricui). 


- Friguros, ag. de vreme rece, umedă; la schimbarea vremii; 

- ag. la 4 a.m., 2 sau 4 p.m.; 

- ag. dimineaţa la trezire; 

- amel. mâncând. 

- Icter; icter neonatal. 

Alimentar: 

- dorinţă pentru lactate, brânză, alimente/băuturi calde, condimentat; 

- aversiune pentru brânză, spanac; 

- ameiorat de alimente/băuturi calde, lapte cald; 

Vertij 

Ameţeală cu senzaţie de greutate şi de amorţeală generală; când închide ochii; când stă 

ridicat în pat (grd. 4); cu tendinţa de a cădea spre faţă; asociat cu probleme hepatice. 


Cap 

Senzaţie de rece la nivelul occiputului. Durere pe partea dreaptă, iradiază în jos pe după 

ureche spre omoplatul drept; senzaţie de greutate, ca de plumb. Nevralgie facială dr., 

dureri deasupra ochiului drept, cu lăcrimare excesivă, precedată de durere în hipocondrul 

drept; amel. de presiune. 

Bătăi ale aripilor nasului 2 (Lyc 3) 

Tegumente şi mucoase icterice; limba cu depozit gălbui, cu amprente dentare, gust amar; 

halenă fetidă. 

193


Dureri în hipocondrul drept, care iradiază spre spate, spre omoplatul drept sau în 

unghiul inferior al acestuia; amel. în decubit lateral stg., cu picioarele aduse spre piept, 

amel. mâncând; amel. de băuturi calde, aplicaţii calde. Vărsături amel. de băuturi calde 

(fierbinţi); varsă tot, cu excepţia băuturilor calde. Distensie abdominală, senzaţie de 

constricţie transversală. Hepatită, colică biliară, litiază. Constipaţie cu scibale, sau 

alternând cu diaree, scaune decolorate. 

Torace 

Pneumonie pe partea dreaptă, cu limba maronie sau fisurată; hemoptizie. 

Nevralgie intercostală dreaptă. 

Spate 

Dureri cervicale, redoare; durere fixa în unghiul inferior al omoplatului drept; dureri 

interscapulare după-amiaza. 

Extremitati 

Dureri în umărul drept; senzaţie de rece ca de gheaţă în vârfurile degetelor; dureri 

articulare în special de partea dr.; dureri intolerabile în călcâie, ca din cauza unui pantof 

prea strâmt. 

Piele 

Icter, prurit; erupţii eczematoase; urticarie; ulceraţii cu secreţii ofensive. 

Somn 

Neodihnitor,din cauza viselor sau întrerupt din cauza tusei; cască înaintea apariţiei 

durerilor nevralgice; vise despre afaceri, cadavre, înmormântări. 

Remedii complementare: Lycopodium 

Comparatii: Lyc., Bry., Nux-v. etc. 

Nucleul: 

1. Persoane practice, dominatoare. 

2.Lateralitate dreaptă 

3. > Băuturi calde, fierbinţi.. 

4. < 4 am sau 4 pm. 

5. Dureri iradiate sau fixe în omoplatul drept sau în unghiul inferior al acestuia. 

Bibliografie: 

- Boericke W., Pocket Manual of Homeopathic Materia Medica; 

- Dewey W.A., Essentials of Homeopathic Materia Medica; 

- Morrison R., Desktop Guide of Materia Medica; 

- Vermeulen F.R., Synoptic Materia Medica; 

- Vithoulkas G., Essence of Materia Medica; 

- Radar 8 

194

SEPIA, IGNATIA - Dr. Doina Pavlovschi 

SEPIA – Dr Doina Pavlovschi 

Sepia apartine regnului animal, familiei cefalopodelor, moluste. 

Remediul homeopatic se prepara din cerneala de sepia, un lichid negru care contine 

melanina si pe care molusca il elibereaza pentru a se disimula in ochii adversarilor. 

Sankaran : regnul animal are ca tema principala supravietuirea, relatia victima-agresor, 

ierarhia superior-inferior, competitia. Se simte in capcana si se vrea liber. 

Sepia : camuflaj si fuga ca sa scape. Se simte fortata sa actioneze impotriva vointei ei. 

Este dependenta emotional sau financiar si obligata sa se poarte altfel decat ar dori. 

Se izoleaza, se simte nenorocita, disperata, aversiune pentru familie. Isi cauta refugiul in 

munca, pana la istovire. Vise de viol. 

Actiune 

- scaderea fortei vitale cu depresie si fatigabilitate iritabila 

- staza si congestie venoasa pasiva, mai ales la nivelul ficatului, a sistemului port si a 

organelor genitale feminine, cu urmare insuficienta hepatica functionala cu fatigabilitate 

si congestie pelvina cu dismenoree 

- instabilitate vasomotrice cu bufeuri de caldura cu senzatie de slabiciune si lesin sau 

eretism neurocirculator cu agitatie si anxietate 

- relaxarea tesuturilor venoase, a ligamentelor si a musculaturii netede cu urmare varice, 

hiperlaxitate ligamentara, ptoze viscerale. 

Biotip: Clasic e descrisa ca femeie la care totul este in cadere : depresie psihica, 

visceroptoze, pleoape cazute, insuficienta hepatica si genitala, poarta culori inchise. 

Teren tuberculinic cu posibila evolutie cancerinica. 

Modalitati 

Agravare : inainte de pranz si seara, la aer rece, vant din est, inainte de furtuna, in 

societate, spalandu-se. 

Ameliorare : exercitiu fizic, mergand repede, la presiune, la cald, intinzandu-se 

Lateralitate : stanga 


- trista si abatuta, fara bucurie de viata, plange vorbind despre ea, totu-i negru, se simte 

nenorocita, distrusa 

- indiferenta la preajma si la ai sai, apatica taciturna, inchisa in ea, nimic nu o 

intereseaza, nimic nu o distreaza, se doreste singura, nu suporta consolarea – 

“nostalgie pentru trecut, indiferenta pentru prezent, dar face planuri pentru viitor” 

- fatigabilitate iritabila, se vexeaza usor, nemultumita de ceilalti si de ea insasi, 

nu suporta contradictia 

- foarte impresionabila, neliniste si frici, anxietate seara (Caust., Phos.) 


- insomnie noaptea, obosita dimineata, somnolenta ziua 

- bufeuri de caldura cu ameteli dimineata la sculare 

- dorinta de lucruri acide, otet, muraturi 

- aversiune pentru carne 

- agravare la lapte (diaree) si la mirosuri, mai ales de bucatarie 

- agravare la abuz de tutun (dispepsie) 

195

- ameliorare la miscare (dans) 

- senzatie de frig pe alocuri : vertex, intre umeri, picioare reci 

- transpiratii abundente, acre, agr. in axile si scrot 


- cefalee cu durere apasatoare in ochiul stang, cu iradiere in occiput agravata clatinand 

capul sau la efort, ameliorata seara, la aer curat 

- sensibilitate dureroasa a pielei capului cu caderea parului 

- sensibilitate dureroasa a ochilor seara, cu senzatia de arsura si de nisip in ochi 

- lacrimare dimineata si seara, intoleranta la lumina stralucitoare 

- pleoape superioare grele, ptozate 

- herpes al pleoapelor superioare 

- acufene, hipersensibilitate la zgomot 

- carii dentare cu dureri acute agr. orele 18-24, senzatie de dinti prea lungi, pioree 

- limba alba cu afte, curata la menstre 

- gura uscata, buze umflate dimineata, herpes al buzei inferioare 

- gust sarat ( Carbo v., China) 

- greata dimineata la sculare ameliorata mancand, greata la spalatul pe dinti 

- senzatie de gol in stomac (Ign., Puls., Pod.) imediat ce se gandeste la un aliment dorit, 

neameliorata mancand 

- distensie abdominala cu borborigme si flatulenta 

- durere profunda in hipocondrul drept, amel. culcat pe dreapta sau la masaj 

- constipatie cu scaune insuficiente, dure, scibale brune dificil de evacuat, senzatie 

continua de bol greu in rect (Anac., Lach.,Lil.t., Plat.), neameliorata de scaun 

- durere brusca, acuta in anus amel. mergand repede, cedeaza la evacuarea scaunului 

- hemoroizi proccidenti in mers si la scaun, secretie anala quasi continua (Ant.c.) 

- senzatia de greutate pelvina, prolaps rectal 

- nari uscate, umflate si ulcerate 

- tuse seaca, spastica, iritanta, obositoare, agr. seara dupa ce s-a culcat (Sang.) 

- dureri constrictive in piept agr. dupa somn, amel. mergand repede 

- senzatie de opresiune dimineata si seara 

- senzatie de presiune in vezica urinara cu nevoia imperioasa de a urina (Cistita) 

- incontinenta de urina in prima parte a noptii 

- urina tulbure, fetida, cu depozit rosu, aderent de peretii vasului 

- la barbat : secretie uretrala cronica, picatura cronica 

transpiratii fetide ale scrotului 

condiloame in jurul glandului 

- la femeie : menstre intarziate si de scurta durata, cu aparitie matinala, negricioase, cu 

dureri lombosacrate sfasietoare 

senzatie de presiune pelvina in jos, ca si cand totul ar vrea sa iasa prin vulva 

(Lil.t.) , trebuie sa-si incruciseze picioarele cand sta, prolaps uterin 

leucoree galbena, acida, inainte de menstra, dupa fiecare mictiune, cu aspect 

laptos (Calc.c., Puls.), numai ziua, cu arsuri si excoriatii ale coapselor 

avort in ultimele luni de sarcina (in primele luni Apis, Kali carb.) 

vagin dureros la actul sexual 

uscaciunea vaginului si vulvei dupa menstre (Natr.mur.) 

196

- prurit in plicile coatelor(Rhus.tox., Sulph.), si pe peste tot, neameliorat de scarpinat, ci 

transformat in senzatie de arsura 

- eczema, psoriasis (coate, glezne), ihtioza 

- herpes circinat catamenial 

- urticarie agravata la aer, ameliorata in camera calda 

- pete galbene sau brune pe spate, umeri, abdomen, nas, pete de sarcina 

- varice ale membrelor inferioare 


Afectiuni hepato-digestive : visceroptoze, dispepsie atona, migrena digestiva, hemoroizi, 

Afectiuni genito-urinare : metrite, leucoree, prolaps uterin, dismenoree, menopauza, 

tulburari de sarcina, colibaciloza urinara 

Afectiuni cutanate : eczema, psoriazis, herpes catamenial, pete de sarcina 

Afectiuni psihice : depresie, astenie iritabila 

Posologie 

Simptome locale : dilutii joase - 7 CH zilnic 

Simptome generale, locale severe, cronice : dilutii 9-15 CH, 1-3 ori pe saptamana 

Simptome psihice, similitudine mare : 30-200-M CH la 2-4 sau mai multe saptamani 

Simptome genitale :15-30 CH in a 5-a si a 20-a zi de ciclu menstrual 

Mentiuni : - in afectiuni digestive e de preferat ora 16 pentru administrare 

- prizele de dilutii inalte nu se repeta prea des 

- in depresie nu se recomanda dilutie inalta de la inceput din cauza riscului de 

sinucidere 

Remedii complementare : Natrum muriatic, Sulphur, Tuberculine 

Nux vomica ii intensifica actiunea 

Bell., Act.rac., Helonias, Kali c., Lil. tigr., Plat. – tulburari reflexe de origine uterina 

Lyc., Phos., Chel., Nux vom. – tulburari hepatice 

Benzoic acid, Nitri ac. – urini fetide 

Ars. alb., Ars. iod. – psoriasis 

Natr.mur., Phos.ac., Phos., Caust. – psihism 

Lil.tigr., Murex – senzatia de “bearing down” (presiune pelvina in jos) 

Repertoriu 

Mind – anger,from contradiction 

“ - undertakes things opposed to his intentions 

“ - cares, full of, about domestic affairs 

“ - delusion, that he is unfortunate 

Mind – indifferent loved ones, to - to everything 

“ - fear of poverty 

“ - industrious 

“ - irritability, consolation aggr. 

“ - weeping when telling of her sickness 

“ - will, contradiction of 

“ - sadness 

Generals – exertion amel. 

“ - food, sour food, acids, desire 

Eye – falling of lids during headache 

Nose – yellow saddle across 

197

IGNATIA AMARA - Dr Doina Pavlovschi 

Planta din familia loganiacee – samanta de strychnos ignatii care contine printre alti 

alcaloizi stricnina si brucina. Remediul homeopatic apare pe teren tuberculinic. 

Dupa Sankaran tema la Plante e sensitivitatea, la Loganiacee e senzatia ca e sfaramat, 

facut bucati, distrus. 

Hahnemann spune ca Ignatia si Nux vomica sunt remedii foarte asemanatoare, diferenta o 

face modul de reactie : Nux vomica se manifesta cu furie, violenta, razbunare, Ignatia 

prezinta labilitate afectiva, isi tine nemultumirea in sine, rumineaza vexarile, necazurile. 

Actiune 

- hipersensibilitate senzoriala si mintala 

- manifestari spasmodice 

- manifestari paradoxale, contradictorii 

Cauzalitate 

- socuri emotive ( consecinte ale unor emotii fericite : Coffea ) 

- teama, frica, aprehensiune (Gels., Arg.nitr., Lyc.) 

- vexatie, indignare (Staph., Colocynthis) 

- accidente (Arnica), evenimente triste (Arnica, Phos.ac., Lach.) 

- dezamagiri din dragoste (Natr.mur.), doliu ( pierdere de persoana apropiata) 

Modalitati 

Agravare : necaz, emotie, doliu, cafea, alcool, frig, contact, mirosuri, tutun 

Ameliorare : la cald, la distractie, la plimbare 


- depresie dupa necaz, contrariere, surmenaj, doliu 

- emotivitate exagerata 

- anxietate care il impiedica sa vorbeasca 

- suspine, cascat si plans nemotivat 

- dispozitie schimbatoare 


- insomnie la necaz sau contrariere cu cascat violent si prurit cutanat 

- dureri vii in locuri mici (Kali bi, Ox.ac.) 

- aversiune pentru fumul de tigara 

- ticuri si spasme cu localizari variate fara suport organic patologic 


- cefalee congestiva, presiva, unilaterala, cu senzatia de cui infipt in regiunea parietala, 

durere agravata la frig, cafea, tutun, alcool, ameliorata de presiune, caldura si terminata 

dupa emisie abundenta de urina 

- spasme ale pleoapelor, tulburari de vedere functionale 

- acufene ameliorate de zgomot 

- senzatie de constrictie faringiana, nod in gat, nod care urca din stomac in gat si-l 

strange agravat la cea mai mica emotie sau contrariere, ameliorat inghitind 

- durere in gat ameliorata mancand alimente solide 

- senzatie de foame cu lesin din capul pieptului cu tendinta de a suspina sau de a face 

inspiratii profunde sau de a casca violent si spastic, agravata la ora 11 (Sulphur) sau la 

mirosul tutunului 

- greata ameliorata mancand 

198

- sughit spastic 

- dispepsie paradoxala 

- constipatie mergand cu masina, cu durere mare la scaun, mai ales cand e moale 

- hemoroizi cu dureri ascutite, agravate in mers 

- diaree emotiva sau la contrarietate sau la frica 

- tuse seaca, spastica, cu cat tuseste, cu atat ar mai tusi 

- nevoia de inspir profund 

- tulburari de ritm cardiac cu accelerare brusca a pulsului, tahicardie emotiva, extrasistole 

- mictiuni frecvente de urina apoasasi incolora, mai ales la migrena 

- menstre in avans, abundente, sange negru cu cheaguri si miros urat, precedate de cefalee 

- prurit cutanat “nervos” 

Indicatii clinice si posologie 

- manifestari spastice localizate : tuse, colici abdominale – 5-7- 9 CH de 1-2-3 ori/zi 

- manifestari histeriforme 9-30 CH la ora 11 dimineata 

- soc emotiv recent : 9-15-30 CH trei zile la rand 

- soc emotive vechi : 30-200 CH, M 

Mentiune : dilutiile joase sunt contraindicate daca a facut tratament cu stricnina recent 

Relatii 

Remedii complementare : Natrum muriatic, Sepia, Apis, Sulphur 

Spasme : Belladonna, Hyosciamus 

Frica : Opium, Gelsemium 

Vexatie : Staphysagria 


Mind – ailments from, grief, anger, vexation, fright, shock, bad news, death, 

disappointment, friendship deceived, love, deception, mortification, money from losing, 

position loss of 

Mind – delusion, ruined he is 

Generals – chill, fright or fear from 

“ - paralysis emotion after 

“ - sudden manifestations, coming and going 

“ - catalepsy, fright after 

“ - shocks, electric like, sleep going to 

“ - convulsion, grief after 

“ - torn to pieces, shattered pain as if 

Head – pain, side, right 

Teeth – neuralgic, shattered as if a nerve were 

Bibliografie 

Clarke J.H. A dictionary of practical Materia Medica B.J.Publishers New Delhi 

Encyclopedie Medico-chirurgical Editions Techniques Paris 

Kent J.T. Materia Medica of Homoeopathic Remedies Hom. Book Service London 1989 

Lathoud J.A.Etudes de Matiere Medicale Homeopatique Martin&Ternet Editeurs Vienne 

Synthesis 7 

Vannier L.&Poirier J. Precis de Matiere Medicale Homeopatique Doin Paris 

Vital Quest – Sankaran 

Voisin Matiere Medicale Homeopathique Clinic Imprimerie moderne Annecy 

199

NUX VOMICA - Dr. Adrian Dumitrescu 

Alte nume: Poison-nut, Strychnos Nux Vomica, Turta lupului. 

Istoric : 

Este un copac de talie medie. Fructul este asemănător cu o portocală şi conţine seminţe 

turtite şi circulare de forma unei monezi, de culoare gri-cenuşiu, acoperite de perişori fini. 

Sunt foarte amare la gust datorită conţinutului de stricnină. 

În cazurile de intoxicaţii cu Nux Vomica cele mai importante simptome sunt spasmele şi 

convulsiile care vor provoca moartea prin oprirea mişcărilor respiratorii. 

Efectul general al spasmelor este de a produce opistotonus şi aruncarea capului către în 

spate. 

Spasmul este primul Key-note al lui Nux Vomica, al doilea fiind hipersensibilitatea şi 

ambele sunt evidente în intoxicaţii. 

Spasmul afectează atât muşchii voluntari cât şi pe cei involuntari: - esofagul - stomacul 

- intestinele – rectul - vezica urinara - uterul 

Pulpa fructului este însă inofensivă şi este mâncată de păsări. 

Nux Vomica este folosit în India în cazuri de febră intermitentă şi în muşcături de şarpe. 

Decoctul din frunze se foloseşte extern în reumatism. 

Este interesant de ştiut că seminţele de Ignatia au un conţinut şi mai mare de stricnină 

decât cele de Nux Vomica. Poate că aşa s-ar putea explica anumite simptome fizice 

comune la nivel digestiv şi urinar. Tabloul mental este însă foarte diferit. 

Esenţa remediului: 

Este remediul esenţial pentru multe simptome apărute ca urmare a vieţii agitate, pline de 

stres din zilele noastre. 

Să reţinem câteva cuvinte care ne vor ajuta să recunoaştem imediat tabloul remediului: 

- hipersensibilitate – iritabilitate (se înfurie foarte uşor). 

- nerabdare 

- dorinta de stimulente: alcool, ţigări, droguri, sex, mâncare grasă şi condimentată. 

- tulburari digestive. 

- spasme 

- friguros – sensibil la frig şi curenţi de aer. 

În stadiul echilibrat pot fi descrise ca nişte persoane inteligente, capabile, rapide şi 

eficiente în ceea ce fac. 

Au un puternic simţ al datoriei în ceea ce priveşte munca şi sunt foarte conştiincioşi, 

meticulosi în acest domeniu. Se regăsesc la rubrica Mind – fastidious al cărei cap de afiş 

este Arsenicum Album (grad 3) alături de Carc, Nat-m, Caust şi Kali-C (grad 2). 

La acestea se adaugă ambitia şi un spirit de competitie ieşite din comun. Se spune despre 

ei că sunt cei mai competitivi din toată materia medica. În acest sens ei trebuie să câştige 

în orice domeniu fie că e vorba de jocuri, fie că e vorba de lupta pentru un post mai bun 

sau dacă cineva încearcă să-l depăşească în trafic. 

Tocmai aceste ultime 2 trăsături îl vor face să prezinte mai târziu simptomele care vor 

necesita administrarea remediului. 

Datorită calităţilor pe care le are avansează rapid în funcţii care presupun multă 

responsabilitate (ceea ce îşi şi doresc). 

Acceptă cu plăcere orice responsabilitate şi sunt capabili să facă munca pentru 3 oameni. 

200

Astfel trebuie să facă din ce în ce mai mult efort mental, să facă faţă la multe sarcini şi 

detalii şi ajung să fie supuşi unui stres permanent. 

El răspunde la aceste provocări muncind şi mai mult, până la ore târzii din noapte. Este 

imposibil pentru el să accepte vreo limitare sau să se resemneze. 

Ca să-şi uite grijile şi să poată simţi o relaxare va apela la stimulente precum: alcoolul, 

cafeaua şi ţigările, sexul, mâncarea grasă, consistentă şi condimentată, drogurile. 

Pe de altă parte Nux Vomica este sensibil la o mare parte din aceste stimulente care îi vor 

distruge sănătatea. 

În final, faptul că nu se odihneşte suficient şi că are o viaţă sedentară şi nesănătoasă îl fac 

să fie copleşit. 

Apar primele simptome cum ar fi capul greu dimineaţa la trezire, dispepsia şi 

iritabilitatea. 

Urmează obiceiul de a lua diverse medicamente, ceea ce îl va agrava şi mai mult. 

Sistemul nervos e solicitat intens şi apar gradat: iritabilitatea ocazională, mânia, furia şi în 

final violenţa şi cruzimea. 

Hipersensibilitatea-iritabilitatea Se enervează imediat când îl contrazici şi pot să 

părăsească încăperea trântind uşa. 

Când sunt foarte obosiţi şi se confruntă cu multe probleme, la frustrare pot trânti sau 

sparge lucruri, pot ţipa la alţii. 

Dacă nu reuşeşte să se încheie la cămaşă îşi smulge nasturii. 

Dacă aude pe cineva cântând strigă la el. 

Poate trânti cu telefonul dacă sună ocupat. 

Mare sensibilitate faţă de orice stimuli: lumină, zgomote, mirosuri. 

Poate să aibă dorinţa de a ucide pe cineva sau de a se sinucide. 

Este maliţios, răzbunător şi crud în stadiile finale când manifestă un fel de nebunie 

paranoidă. 

Nerabdarea. Ca medic poţi să recunoşti uşor un astfel de pacient în sala de aşteptare 

pentru că nu are stare. Dacă întârzii la consultaţie e furios, dă telefon după tine şi trebuie 

să-i spui exact cât mai are de aşteptat. Nu pot aştepta. Nu suportă să aştepte la coadă, la 

semafor sau când este un blocaj în trafic. 

Tulburari digestive - spasme 

Nux Vomica produce tulburări digestive, congestie portală, iar printre simptomele 

importante sunt spasmele şi crampele (datorită stricninei). 

Suferă de gastrită, indigestie cu greaţa şi vomă matinală sau după ce mănâncă, ulcer. 

În ceea ce priveşte spasmele există câteva particularităţi: 

- adesea are constipaţie cu necesitate constantă dar fără eficienţă. 

- atunci când are senzaţie imperioasă de urinare nu ies decât câteva picături 

- când are greaţă şi vrea să vomite, nu reuşeşte. 

Friguros 

Este friguros. 

Este < de orice curent de aer. 

Trebuie să se învelească în fiecare stadiu al febrei (frison, temperatură înaltă, 

transpiraţie). 

< de cea mai mică mişcare ce determină un curent de aer pe sub păturile cu care e învelit. 

Cauzalitate: 

201

- Tulburări, probleme de sănătate apărute după abuz de alcool, medicamente, stimulente, 

condimente şi exces sexual. 

- Mânie, indignare, frică. 

- Onoare rănită, dezamăgire. 

Simptome psihice : 

Ambiţios, competitiv la modul patologic. 

Se bazează pe sine. Pragmatic. 

Arogant. Dictatorial. 

Responsabil şi eficient. 

Meticulos. 

Conştiincios în munca. Devine dependent de muncă. (Workaholic). 

Ajunge să fie depăşit de sarcini. Nu poate să accepte o limitare. 

Frică de căsătorie. 

Foloseşte stimulente precum: cafea, alcool, ţigări, droguri, sex. 

Hiperstresat şi hipersensibil. 

Iritabilitate. Uneori ţinută în interior. Plânge de furie. (Mind – weeping – anger – after). 

Nerăbdător. Grăbit. 

Înjură şi ocărăşte. 

Poate deveni foarte agresiv. Impulsuri violente. 

Răzbunător. Crud. 

Dispoziţie suicidară (prin împuşcare sau sărit de la înălţime), dar îi lipseşte curajul. 

Tulburări mentale. Aversiune de a răspunde la întrebări. 


Friguros. 

- < la frig, curenţi. 

- < la dezvelirea unei părţi. 

- < dimineaţa. 

- < de vreme uscată. 

- < când mănâncă. 

- > de căldură 

- > de vremea umedă (Caust, Hepar Sulphur). 

- > de o siestă scurtă. 

- Peristaltism inversat ( în ceea ce priveşte vomitatul, urinatul şi 

defecaţia). 

- Convulsii, < de furie. 

- Convulsii determinate de orice atingere sau de curenti de aer. 

- Spasme cu rigiditate tetanica in aproape toti muschii, cu intreruperi de cateva 

minute cand se produce relaxare musculara 

- Opistotonus; încleştarea maxilarelor. Trismus (Bell, Cic, Hyper, Op, Strych). 

- Apoplexie, cu dureri ca de împungere în membrele afectate. 

- Leşină : de la mirosuri ; în timpul travaliului. 

- Sensibil la toţi stimulii : miros, lumină, zgomote, etc. 

Dorinţe şi aversiuni alimentare : 

- Vrea : condimente, grasime, alcool, stimulente 

- Aversiune: la Carne. 

- < de stimulente 

202

Vertij : 

Vertij dimineaţa şi după mesele principale. 

Vertij cu pierdere temporară a cunoştiinţei. 

Vertij cu tendinţa de a cădea într-o parte. 

Simptome fizice locale 

Cap: - Dureri de cap şi migrene. Durere de cap dupa exces de alcool. 

- Durere occipitală sau deasupra ochilor, cu vertij şi senzaţie de creier care se învârte. 

- Durere frontală cu dorinţă de a-si presa capul de ceva. 

- Durere congestivă asociata cu hemoroizi. 

- Senzaţie de presiune la nivelul vertexului ca şi cum s-ar introduce un cui. 

< frig, alcool, efort mental, furie, la trezire, înainte de menstruaţie. 

> de căldură. 

- Sensibil la curenţi de aer (Chin., Hep., Sil.) 

Ochi: - Fotofobie, < dimineaţa (Arg-N). 

Ureche: - Mâncărimi la nivelul trompei lui Eustachio care îl fac să tuşească 

sau să înghită. 

Nas: - Alergii, coriza, febra fanului. 

Cu strănut, < după ce mănâncă, dimineaţa. 

Nas înfundat noaptea, curge ziua. 

Sforăit al sugarilor (Lyc, Samb). 

Sensibil la mirosul florilor. 

Faţă: - Acnee. 

- Mandibulă blocată. 

- Transpiraţie de o singură parte. 

Gură: - - Miros urât, acru. 

- Mici ulceraţii, afte cu salivă sângerie. 

- Gust amar, acru în gură dimineaţa. 

- Fălci contractate. 

- ½ anterioară a limbii curată; ½ posterioară acoperită de un depozit gros alb sau galben; 

margini crăpate. 

- Limbă cu depozit gros. 

Dinţi : - Scrâşneşte din dinţi. 

- Dureri < rece, > de băuturi calde. 

Stomac: - Gastrita, ulcer. 

Greata si varsaturi matinale cu depresie. 

Greata si varsaturi dupa ce mananca ( Ars (3), Bry (3), Puls (2). 

Greata permanenta (Ip). 

- Greaţă şi vomă < de furie, supărare, stimulente, dureri abdominale. 

- Efort de vomă, eructaţii cu incapacitatea de a voma. 

Eructatii acre sau amare. 

Regurgitari de apa si lichid amar. 

- Dureri < de furie, supărare, haine strâmte > de caldură, băuturi calde. 

- Senzaţie de piatră în stomac, după ce mănâncă (prea mult). (Stomach – Stone, sensation 

of a : Ars (3), Bry (3), Calc (3), Nux v. (3), Bar c. (3)). (Stomach – pain – eating - after – 

overeating). 

- Probleme după abuz de alcool. 

203

Abdomen: - Meteorism. Flatulenţă. 

Abdomen foarte destins dupa ce mananca (Arg-N, Carb-V, Lyc). 

Dureri şi crampe < după ce mănâncă, înainte de scaun, de frig, 

> după scaun, de caldură. 

Colici la sugari cu iritabilitate şi arcuire a spatelui (Cham, Dios). 

Boală Chron. Hepatită. 

Hernie inghinală, hernie ombilicală. Hernie ştrangulată (Lyc, Coloc). 

Hepatomegalie dupa consum mare de alcool (Aur, Chin, Sulph). 

Ficat intoxicat cu medicamente, chimicale şi alcool. Ciroză hepatică. 

Litiază biliară şi colici. 

Rect: - Constipatie cu senzatie permanenta, dar ineficienta de defecatie (Sulph). 

- Simte că o parte din scaun nu s-a evacuat (Scaun incomplet şi nesatisfăcător). 

- Hemoroizi sangeranzi. 

- Dizenterie ; scaune frecvente, reduse, subţiri sau sanghinolente, cu dureri ce iradiază în 

spate şi senzaţie de defecaţie sau tenesme ameliorate imediat după defecaţie. 

- Diaree cu senzaţie imperioasă de evacuare; alternează cu constipaţia. 

- Hemoroizi, prolaps rectal. 

- Senzaţie de defecaţie imperioasă în timp ce urinează (Mur-ac); 

în timpul durerilor de travaliu; în timpul menstruaţiei. 

- Spasme în timpul orgasmului. 

Vezică urinară: - Cistita, senzatie de mictiune imperioasa, dar nu ies decât câteva 

picături. > de căldură şi de baie caldă. 

- Retenţie urinară, > de baie caldă. 

- Urinare dificilă la persoane cu probleme de prostată. 

Rinichi: - Colică renală. 

Genital masculin: - Dorinţă sexuală crescută. Promiscuitate. 

- Emisii seminale în timpul somnului, cu vise. 

- Impotenţă. Pierde erecţia în momentul intromisiei. 

Genital feminin: - Dorinţă sexuală crescută. Promiscuitate. 

- Dismenoree > de căldură ; însoţită de senzaţie de scaun imperios ; extinsă in corp. 

- Spasm uterin în timpul orgasmului. 

- Dureri de travaliu, ineficiente, iradiate la rect, cu senzaţie de scaun imperios. 

Respiraţie: -Astmatică : < noaptea, la 3-4 a.m., la frig, dimineaţa, după ce mănâncă sau 

în legătură cu mâncarea. 

Spate: -Dureri, trebuie să se ridice ca să se întoarcă în pat (Kali-c, Kali-p) < de febră, de 

senzaţia de scaun imperios. Opistotonus. 

Tuse : - Ameliorată de băuturi calde; < dimineaţa în pat. 

Piept: - Angină pectorală. 

Palpitaţii < de stimulente, mânie, supărare, emoţii, după ce mănâncă. 

Extremităţi: - Spasme ale muşchior, crampe şi contracturi, tresăriri. 

Piele: - Urticarie însoţită de tulburări gastrice. 

Somn: - Insomnie 

Se trezeşte la 3-4 a.m., gândindu-se la munca lui, la afaceri. 

Adoarme exact înainte de momentul în care ar trebui să se scoale. 

Somnolenţă în timpul zilei. Somn neodihnitor - Sleep unrefreshing (Lach (3), Mag-c (3), 

Mag-m (3), Nit-ac (3)). 

204

Vise: - că se ceartă, - erotice 

Senzaţii particulare: - Senzatia ca are capul mult mai mare decat corpul (Arg-n). 

Remedii complementare: Bry, Calc, Cham, Con, Kali-c, Phos, Puls, Sep, Sulph. 

Remedii similare: 

Asar, Aur, Bry, Cham, Coloc, Grat, Ign, Lil-t, Lyc, Med, Sep, Strych, Stram, Sulph. 

Câteva elemente de diagnostic diferenţial: 

- Atunci când sunt complet epuizaţi vor încerca în continuare să muncească spre 

deosebire de Calcarea Carbonica care va ceda şi nu va mai fi în stare de nimic. 

- În ceea ce priveşte meticulozitatea (Mind – Fastidious) aceasta se referă mai ales la 

munca sa; vrea să facă totul perfect în acest domeniu. Dacă au un raport de făcut şi 

greşesc un detaliu minor sunt în stare să-l refacă de 10 ori. Nu se culcă până nu iese 

perfect. De la prea mult efort şi soicitare pot izbucni în plâns. 

Arsenicum album are o altfel de meticulozitate: la el se referă la modul cum e îmbrăcat, 

la curăţenia şi ordinea din casă. Este meticulos datorită insecurităţii profunde pe care o 

simte în interior. 

- Poate să-i fie frică de căsătorie şi s-o evite dar nu din teama de a-şi asuma 

responsabilitatea cum se întâmplă la Lycopodium, ci pentru că ar putea să-şi piardă 

libertatea. (Mind – marriage – unendurable; idea of marriage seemed : Nux v. (3), Lyc. 

(3), Lach (2), Med (2)). 

- Nu suportă să fie contrazis dar nu atât datorită aroganţei (Lyc, Plat) ci pentru că e 

convins că are dreptate şi e nerăbdător cu cei care nu au avut timp să ajungă la aceiaşi 

concluzie atât de repede ca el. (Mind – Contradiction – Intolerant of contradiction Lyc 

(4,) Sep (4), Aur (3), Ign (3), Nux-v (3)). 

- Diagnosticul diferenţial cu Ignatia: 

Ignatia e un remediu mai potrivit pentru femei şi are mai multe lacrimi decât furie. La 

Nux-V e mai multă iritabilitate decât depresie. 

Hiperexcitabilitatea lui Nux-Vomica este manifestată prin mânie, vehemenţă şi 

iritabilitate; la Ignatia se manifestă prin melancolie, plâns. 

Nux-v explodează şi “rezolvă” problema. Poate lovi şi omorâ. 

Ignatia la suprafaţă poate să pară vehementă, dar la cea mai mică provocare va izbucni în 

plâns. 

Ignatia poate să atace dar va da repede înapoi în timp ce Nux-V nu-şi va modifica 

niciodată părerea sau poziţia adoptată. 

CAZURI: 

CAZ 1 - O tânără căsătorită din dragoste se plânge de tulburări gastrice nu foarte 

deranjante. Ceea ce o tulbură cel mai mult, este o dorinţă nebunească care apare atunci 

când rămâne singură cu soţul, pe care îl adoră, de a-l omorâ dacă ar avea un cuţit în mână 

Nux – V 1M a vindecat cazul. 

CAZ 2 - Delirium tremens. - M., un puternic şi robust irlandez, se îmbăta de mult timp cu 

rom şi a făcut o criză de delirium tremens. Se manifesta foarte sălbatic şi cu multă furie şi 

era nevoie de 3 oameni ca să-l poată controla. 

Nux-V la fiecare ½ oră timp de 2 ore l-a făcut să redevină calm şi raţional. 

În 2 zile a putut să-şi reia afacerile. 

205

CAZ 3 - Doamnă de 30 de ani. Durere intensă în occiput cu ameţeală. Durere la nivelul 

ochilor. Limbă cu depozit şi gust rău în gură. Prezintă greaţă şi vărsături şi mare 

sensibilitate a abdomenului cu dureri spasmodice şi diaree apoasă. 

Nux-V ch200 la fiecare 4 ore a vindecat cazul. 

CAZ 4 - Domnul W, de 55 de ani este paznic de noapte. 

A fost dintotdeauna un bărbat sănătos şi activ. Nu a avut nici o boală mai serioasă până în 

mai anul trecut când a avut un accident vascular cerebral tranzitor. 

Pe 5 iulie face un al 2-lea AVC de data aceasta foarte sever care îl pune în imposibilitatea 

de a vorbi normal timp de 15 zile şi îl lasă paralizat pe partea dreaptă a corpului. 

Reuşeşte să-şi revină în 2 luni şi se reântoarce la muncă. 

Pe 22 ianuarie anul curent, dimineaţa la sculare, cade pe podea incapabil să-şi mişte 

braţul sau piciorul drept. 

Când a fost examinat prima dată era incapabil să stea în picioare sau să meargă singur. 

Părea cu totul neajutorat. Pleoapa dreaptă era căzută. Limba cu depozit gros (lueta 

deviată către stânga) şi respiraţia urât mirositoare. Tranzitul intestinal de obicei normal 

era mult încetinit, iar apetitul scăzut. Foarte neliniştit, dureri de spate şi şolduri. 

Amorţeală a mâinilor şi picioarelor. 

Durere de cap severă la nivelul frunţii. Îşi simte capul greu. 

Are micţiuni frecvente dar de fiecare dată urinează foarte puţin. 

Primeşte Nux-V repetat şi îşi revine complet cu excepţia unei uşoare amorţeli în piciorul 

stâng. 

Bibliografie: 

- George Vithoulkas (Esenţa Materiei Medica). 

- Murphy Robin. ( Homeopathic Remedy Guide). 

- Adolph von Lippe (Simptome cheie ale Materiei Medica). 

- Morrison R. (Materia Medica). 

- RADAR key notes. 

- Hoyne T. S. (Terapeutică clinică). 

206

BRYONIA, RHUS TOXICODENDRON - Dr Secil Omer 

BRYONIA ALBA - Dr Secil Omer 

Acest remediu se extrage din radacina unei plante numita popular mutatoare fiind din 

familia Cucurbitacee. Este o planta agatatoare. 

Sunt doua idei principale la acest remediu.Una ar fi agravarea de miscare si cealalta 

uscaciunea.Uscaciunea este in plan mental, emotional si fizic.Datorita acestei uscaciuni 

are o mare nevoie de apa. Lipseste elementul apa care reprezinta emotiile.Este unul din 

cele mai folosite remedii in situatii acute dar mai putin folosit in situatii cronice. 

Pacientul Bryonia este de regula o persoana lipsita de rafinament cu preocupari materiale 

mai ales legat de lumea afacerilor. Principala grija va fi supravietuirea si munca grea 

pentru securitate financiara. De aici frica de saracie. 

De regula nu acuza probleme emotionale la consultatie ci eventual griji legate de planul 

financiar. De regula acuza probleme legate de planul fizic (cefalee, pleurodinii, artrite…) 

fiind iritabili cu aversiune pentru companie. 

In situatii acute este iritabil si vrea sa fie lasat in pace. 

De regula febra se instaleaza mai insidios fata de Acon si Bell si se manifesta citeva zile. 

Intotdeauna este agravat de miscare si prefera sa stea nemiscat. Nu vrea sa raspunda 

doctorului si chiar se poate intoarce cu spatele la terapeut. Adesea este insetat si prefera 

sa bea cantitati mari de apa nu atit de des ca ARS. Limba are de regula un depozit central 

alb galbui sau albicios. 

Remediul este foarte util si in entorse sau fracturi care sunt agravate de cea mai mica 

miscare. Are afinitate pentru tesuturi epiteliale, mucoase, seroase si sinoviale cu tendinta 

la modificari inflamatorii ce au rezultat producerea de exsudate fibrinoase sau seroase. 


Persperctiva lor mentala este foarte paminteasca isi concentreaza atentia asupra lucrurilor 

concrete, securitatii materiale adica banilor. De aici o insecuritate financiara, frica de 

saracie.Uscaciune mentala-lipsa de imaginatie si umor.Uscaciune emotionala-nu isi 

exprima emotiile fiind incapabil de pasiune sau romantism. 

Iritabilitate. Vrea sa fie lasat in pace 

Frica de saracie 

Preocupat excesiv cu probleme de afaceri. 

Delirul este pe teme de afaceri sau vrea sa mearga acasa avind impresia ca e in alta parte. 

Anxietate legata de viitor. 


Agravat de miscare 

Uscaciune a tuturor mucoaselor dar cu sete mare spre deosebire de Nux-m sau Nat-m 

Agravare la 9 pm 

Ameliorare intins pe partea dureroasa 

Ameliorat de presiune 

Agg de mincare uscata, piine 

Agg de bauturi reci si amel de bauturi calde 

Agg de frig, vreme uscata , vant rece 

Amel de transpiratie 

Agg la ridicarea din pat de dimineata 

207

Lateralitate dreapta ( cu exceptia cefaleei si a unor pleurite) 


Cap - Cefalee stinga 

Cefalee deasupra ochiului stg sau frontala cu extensie la occiput si apoi la tot capul 

Cefalee agg de miscare chiar si de miscarea ochilor 

Cefalee agg de tuse, agg dim., de constipatie, amel de presiune sau de inchiderea ochilor 

Limba cu depozit albicios sau brun mai ales central 

Epistaxis in caz de supresie a menstruatiei sau la ridicarea din pat dimineata 

Gura uscata, buze uscate si crapate 

Gastro-intestinal - Sete mare mai ales pentru cantitati mari si adesea la intervale mari 

Dorinte alimentare:carne, bauturi calde mai ales lapte cald 

Dorinta de bauturi reci mai ales in timpul frisonului 

Durere de stomac agg de miscare, mese, varsaturi, hrana uscata si amel de caldura 

Senzatia de greutate sau de nod in stomac mai ales dupa mese 

Varsaturi dupa mincare solida cu retinere de lichide 

Varsaturi dupa tuse 

Diaree agg la miscare, dimineata sau la ridicarea din pat 

Constipatie cu uscaciunea rectului, scaun tare si uscat 

Piept - Tuse uscata dureroasa, trebuie sa se tina de piept in timpul tusei 

Tuse agg de mese, miscare intr-o camera calda 

Intepaturi in piept in timpul tusei 

Mastita cu san fierbinte dureros si dur amel de caldura 

Pleurezie. Pneumonie. Bronsita. 

Extremitati - Artrita cu dureri agg de cea mai mica miscare, agg de frig, amel de caldura 

Reumatism si redoare musculara si articulara 

Fractura sau entorsa agg de cea mai mica miscare 

Somn - Doarme pepartea stg 

Vise legate de afaceri 


Apendicita. Artrita. Astm. Bursita. Constipatie. Boli de tesut conjunctiv. Tuse .Diaree. 

Epistaxis. Exantem. Fibrozita. .Guta. Cefalee. Hepatita. Gripa. Lumbago. Mastita. 

Meningita. Migrene.Tuse convulsiva. Faringita. Pleurezie. Pneumonie. Artrita 

reumatoida. Sciatica. Tendinita. Dureri dentare. Vertij. 

Acut: Meningita de regula cu delir (vrea sa mearga acasa). 

Apendicita. Sta pe partea dreapta agg de miscare de inspirul profound, amel de aplicatii 

reci. Hepatita cu icter durere in ficat, amel cind sta pe dreapta si are multa greata. 

Pneumonii mai ales drepte si trebuie sa stea nemiscat agg de sculatul din pat amel de 

culcarea pe partea cu dureri amel de presiune locala. Agg de inspire profound.Tusea 

produce durere in cap sau in piept asa ca pacientul isi tine pieptul cu mina cind tuseste 

Remedii complementare: Nat-m, Rhus-t, Sulphur 

Comparatii 

Bell - infectii acute cu febra mare articulatii inflamate 

Nux-v - iritabil, constipate cu indigestii 

Cham - iritabil, agg de suparari,agg la 9PM, apetit capricios 

Chelidonium - Agg de miscare, lateralitate dreapta, vrea lapte cald, pneumonii, 

Rhus-t, Psor, Calc, Spig, Sepia. 

208

RHUS TOXICODENDRON – Dr Secil Omer 

Remediul se prepara din frunzele proaspete de Rhus toxicodendron o planta din familia 

Anacardiacee. Caracteristic acestei familii este senzatia de ‘intepenire” 

Este un remediu foarte utilizat mai ales in afectiuni osteoarticulare. Nu exista multe 

descrieiri in diversele surse de materia medica legate de trasaturile psihoemotionale ale 

remediului. Exista mai multe stadii in dezvoltarea patologiei de Rhus-t. In fazele initiale 

pacientul este vesel, glumet si plin de viata. Desi prietenos pare mai degraba 

timid.Ulterior pe masura ce se adinceste patologia devine devine iritabil, agitat, nelinistit. 

Este utilizat de aceea in problemele de comportament ale copiilor, legate de agitatie, 

iritabilitate, rautate. Pacientii adulti sunt de regula seriosi, muncitori nerabdatori 

semanind un pic cu cei Nux-v. 

Pe masura ce patologia avanseaza pacientul devine rigid, intepenit atit in plan fizic cit si 

emotional. Apare depresia. In fazele si mai avansate apare o fixitate mentala cu note de 

compulsivitate si comportament ritual. Este unul din cele mai supertitioase remedii. 

Actiunea sa e puternica pe nervi, mucoase, membrane seroase si piele. Caractreistica 

remediului este intepenirea progresiva ce apare mai ales dupa o perioada de epuizare. 


Glumet, nelinistit, vesel 

Agitatie mentala sare de la un subiect la altul. 

Iritabilitate. Nerabdare. Graba 

Anxietate legata de copii. 

Frici: de a ucide pe cineva. Otrava 

Superstitios, comprtament ritual si uneori compulsiv 


Agg de frig, de vreme rece si umeda 

Amel de vreme calda, de bai calde 

Agg de current de aer 

Agg de vreme innorata, cetoasa 

Agg daca se uda 

Amel la miscare 

Agg dimineata la trezirea din somn. 

Agg de la efort 

Agg toamna 

Lateralitate stg 


Cap - Cefalee < vreme umeda inchisa, furtuna, modificarile de vreme, > de miscari 

Acnee rozacee, erizipel al fetei 

Eruptii la virful nasului (Caust, Aeth, Nat-c) 

Eruptia veziculara la varful nasului 

Crapaturi la colturile buzelor 

Inflamarea cu edematierea pleoapelor (Apis,. Kali-c, Ars 

Irita 

209

Gat - Virful limbii este rosu sau apare un triunghi rosu pe limba 

Cracmente mandibulare. Probleme cu articulatia temporo-mandibulara 

Faringita amel de bauturi calde 

Laringita si raguseala agg de folosirea indelungata a vocii dar poate fi si amel de la vorbit 

Gastro-intestinal - Dorinta de: lapte rece, branza, dulciuri 

Aversiune pentru carne 

Sete pentru cantitati mici 

Dorinta de bauturi reci 

Uro-genital - Herpes genital 

Eruptii genitale sau pe coapsa interna 

Urinat frecvent 

Enurezis mai ales la baieti 

Piept - Astm mai ales asociat cu eczema sau dupa supresii ale unor eczeme 

Tuse agg de frig si vreme rece agg inainte sau in timpul frisonului 

Bronsita. Pneumonii adesea cu sputa ruginie 

Palpitatii 

Hipertrofie cardiaca. Boli valvulare 

Angor agg de exercitii cu extensie la bratul stg 

Spate - Lumbago cu sciatica 

Dureri de spate agg dupa eforturi musculare cum ar fi accidente de masina sau 

suprasolicitari 

Durere de spate agg de statul prelungit care il intepeneste, amel de caldura sau bai 

fierbinti, amel de miscare, amel de presiune puternica si masaj 

Cracmente ale gatului si spatelui. Torticolis 

Redoare cervicala care obliga pacientul sa-si intinda gitul si sa-si miste capul, agg de 

vreme rece amel de caldura. Redoarea poate merge la occiput si sa produca cefalee. 

Extremitati - Reumatism acut sau cronic. Artrite 

Artrita agg noaptea in pat, dimineata la trezire, la vreme rece sau inainte de furtuna, amel 

de exercitiu, amel de caldura sau de baie fierbinte de vreme uscata sau miscare 

Durere in umarul stg 

Durere in partea interna a scapulei stg 

Neliniste in extremitati 

Bursita. Tendinita. Entorse 

Amorteala de la stat pe brat sau pe picior 

Amorteala a bratului stg in caz de dureri cardiace 

Cracmente articulare 

Nodozitati artritice 

Piele - Eczema cu vezicule mici foarte pruriginoase 

Mincarime amel de apa fierbinte (Rhus-V) 

Herpes. Urticarie. Psoriazis 

Eritem nodos 

Somn - Nelinistit se misca constant si nu-si gaseste o pozitie in somn 


Neurologie 

B.Parkinson, cu intepenire amel de miscare, pacientul fiind intepenit in propriile emotii 

Coree, ticuri 

210

Hemiplegie cu lateralitate stg 

Vertij la ridicare cu tendinta de a cadea pe spate 

Boli acute 

Gripa cu multa curbatura care obliga pacientul sa se miste constant. Febra apare rapid 

mai ales la 10am 

Varicela. Impetigo 

Faringita amel de bauturi calde cu o senzatie de neliniste in tot corpul 

Pneumonie cu sputa ruginie. 

Entorse cu intepenire, dar pacientul simte nevoia sa-si flecteze si sa-si miste articulatia 

Traumatisme ale spatelui 

Injurii ale tendoanelor si ale muschilor agg de suprasolicitare 

Angina. Artrita. Astm. Probleme de comportament. Bronsite. Varicela. Coree. Boli de 

tesut conjunctiv. Contuzii. Eczema. Enurezis. Erizipel. Eritem nodos. Cefalee. Hemilegie. 

Impetigo. Gripa. Laringita. Lumbago. Boala Parkinson. Pemphigus. Faringita. 

Pneumonie. RAA. Reumatism. Sciatica. Entorse. Tendinite. Urticarie 

Remedii complementare: Bryonia, Calcarea 

Comparatii: 

Phosphorus – artrita cu durere amel de miscare si caldura agg inainte de furtuna, dorinta 

de lapte rece tuse si raguseala 

Tuberculinum - artrita cu aceleasi modalitati, agg noaptea, la vreme rece si umeda si de la 

furtuna, dorita de lapte rece, nelinistit, eczema, probleme respiratorii 

Ruta - artrita si injurii cu aceleasi modalitati, intepenit , dureri de gat cu redoare 

Calcarea - friguros, agg de vreme rece si umeda, agg de suprasolicitare fizica, artrite, 

dorinta de dulciuri, eczema 

Arsenicum album - confuziile se fac mai ales in acut cu febra, frisoane, neliniste, sete 

pentru cantitati mici, iritabil, probleme de piele, respiratorii, dorinta de lapte 

Apis - reumatism articular acut, febra, probleme cutanate, erizipel 

Ran-b, Rhod, Cimic, Dulc, Calc-p, Rad-br, 

211

GRUPUL KALI - Dr Dorin Dragos 

Prezentare comparativă grupul Kali 

Grupa Ia: Început, iniţiativă, impuls, instinct, unic, singur, simplu, singuratic, însingurat, 

gândire unilaterală, univocă, intransigent, o singură direcţie, nepregătit, imatur, naiv, 

credul, inocent, prostuţ. 

Perioada 4: Sarcină, muncă, datorie, responsabilitate, profesie. Meşteşugar, funcţionar, 

comerciant, mic întreprinzător. Abilităţi. Perfecţionarea tehnicilor. Pragmatism. Utilitate. 

Dobândirea unor venituri care să le asigure viaţa. Reguli, ordine. Control, rigiditate. 

Observare, critică, examen, probă. Eşec, greşeală, vină, crimă. Urmărit/investigat de 

autorităţi, supus la probe. Tinereţe. Localitate (oraş, sat, comună). 

gândire unilaterală, univocă, intransigent, o singură direcţie, nepregătit, imatur, naiv, 

credul 

 

Cunoască, 

Afecţiuni respiratorii inferioare 

Incapabil să 

comunice 

Înţeleagă 

semnificaţia 

evenimentelor 

Afecţiuni respiratorii superioare 

Preocuparea pentru muncă, datorie, responsabilitate, profesie 

 

Afecţiuni abdominale superioare Afecţiuni gastrice 

Afecţiuni ale membrelor inferioare legate 

Sciatică 

mai ales de incapacitatea de a înţelege 


K-ars: (~Ars, dar centrat pe inimă)- Anxietate legată de sănătate. *- Frică de boli de 

inimă sau alte boli cum ar fi accident vascular, cancer. - Atacuri de panică. 

K-bich: - Conformişti. - Iritabilitate. - Persoană tristă, posomorâtă. 

K-brom: *- Simte că asupra lui s-a abătut mânia divină sau că a fost abandonat de 

Dumnezeu. - Religiozitate excesivă. - Paranoia. Catatonie. Delirium tremens. Autism. 

Retardare. - Disperat că sufletul său nu îşi va mai găsi izbăvirea. Se simte ca şi cum ar fi 

înfăptuit o crimă. Tendinţă la suicid. - Stări de anxietate cumplită; stări de nebunie cu 

anxietate. - Frică (de): otravă (să nu fie otrăvit); leziuni, lovituri (să nu fie lovit); să fie 

singur; nebunie (să nu înnebunească). - Mânie şi furie. Psihoză maniacală. - 

Somnambulism şi stări de teroare nocturnă (pavor nocturn). - Memorie slabă. Amnezie. 

K-carb: *- Conservator, onest, loial, riguros, cuviincios şi plin de decenţă, cinstit şi 

integru, de o mare probitate, cu principii morale stricte. *- Rigid, incapabil de a 

încălca nici cea mai minusculă regulă. - Dogmatic. Nu îi plac schimbările. - Frică de: 

Boală iminentă. Să fie singur. Întuneric. Fantome. - Anxietate şi îngrijorare. Resimte 

anxietatea şi alte emoţii la nivelul epigastrului. - Tresare uşor la zgomote, etc. - Iritabil. 

Permanent pus pe harţă, în orice moment este pe punctul de a sări la ceartă. - Nu suportă 

să fie atins. 

212

K-iod: (~Iod, dar cu tentă luetică) temperament brutal, dur, iritabil şi chiar crud. “Frică 

de diavol (de rău)”. 

K-mur: Tablou nespecific (datoria de a avea grijă de alţii) 

K-nit: (~Ac-nit)- Anxietate legată de sănătate. - Vise cu călătorii. 

K-phos: (~Phos, dar domină epuizarea)- Oboseală mentală. Iritabil, neliniştit şi anxios 

din cauza efortului mental. - Tresare la zgomote; hipersensibilitate la toţi stimulii. - Se 

simte incapabil de a face faţă solicitărilor, de a se descurca; deznădejde. Este cu nervii la 

pământ, îi este groază de orice solicitare nervoasă sau mentală. 

K-sulph: (~Puls, dar mai iritabil)- Iritabilitate. - Depresie şi indolenţă. - Lipsă de 

încredere în sine. 

Somn - Vise terifiante - fantome, moarte, hoţi, crimă. 


K-ars: Doarme pe stânga cu mâna pe piept ca şi cum şi-ar proteja inima. 

K-bich: Alternanţa simptomelor - simptomele trec de la un punct sau un aparat ori 

sistem de organe la altul, trec de la o regiune la alta. - Periodicitate: simptomele apar 

zilnic la aceeaşi oră. - Obezitate. -

K-iod:

important al conjunctivei (chemozis), mai ales de tip alergic. - Căderea părului la nivelul 

sprâncenelor. 

K-mur: Mucus albicios la nivelul ochilor. 

Urechi 

K-carb: Tinnitus (zgomote în urechi, acufene). 

K-mur: Catar otic şi tubar. 

K-phos: Secreţie (scurgere) cronică din ureche. Ţiuituri în ureche. 

K-sulph: Otită cronică cu “ureche lipicioasă”, frecvent cu otoree gălbuie. 

Gură 

K-bich: Mucus gros, în şiraguri, pe dinţi. - Limba netedă, roşie şi cu aspect lucios 

(Pyrog). - Senzaţia că are un fir de păr pe limbă (Sil). 

K-iod: Afte şi ulceraţii în gură, pe vârful limbii sau în gât. - Durere la rădăcina limbii 

când scoate limba. 

K-mur: depozit albicios pe limbă (mai ales la bază); candidoză bucală; ulceraţii 

superficiale (afte); 

K-phos: Gingiile sunt umflate şi sângerează, mai ales când are probleme de digestie. 

K-sulph: depozit gălbui pe limbă 

Afecţiuni respiratorii superioare 

K-ars: Alergie camere calde deşi pacientul se simte mai rău. - 

Sinuzită recurentă cu dureri de-a lungul feţei şi în special la rădăcina nasului. - Face 

sinuzită de fiecare dată când răceşte sau la schimbarea vremii. - Senzaţie de arsură în 

interiorul nasului,

K-bich: - Astm

K-bich: *- Simptome gastrice care alternează cu reumatism sau astm. - Gastrită cu 

dureri ca o arsură în stomac. - Ulcere peptice. - Durere într-o zonă foarte mică, 

circumscrisă. - Vomită mucus aderent, vâscos, în şiraguri. 

K-carb: *- Anxietate resimţită în epigastru, adesea cu o senzaţie de durere ca după o 

lovitură. - Emoţiile intense îi provoacă o stare teribilă de rău, cu greaţă şi o senzaţie 

groaznică la nivelul epigastrului. - Ulcer peptic. Gastrită. - Dureri de stomac când, 

supraîncălzit fiind, bea ceva rece. - Vărsături sau doar senzaţie de vomă după ce tuşeşte. 

K-mur: Vomită mucus albicios. - Greutate în stomac 

Afecţiuni colonice 

K-ars: Diaree

partea cealaltă trebuie să se ridice din pat,

K-iod: Abces. Alergie. Artrită. Astm. Cefalee. Guşă. Hipertiroidism. Hipotiroidism. Irită. 

Pneumonie. Sciatică. Sifilis. Sinuzită. 

K-nit: Alergie. Astm. Bronşită. Colită. Diaree. Pneumonie. Rinită. Sinuzită. Tuberculoză. 

K-phos: Anxietate. Cefalee. Diaree. Indigestie. “Neurastenie”. Oboseală cronică, 

sindrom de. Scleroză multiplă. Vaginită. 

K-sulph: Alergie. Artrită. Astm. Bronşită. Cancer cutanat. Eczemă. Otită medie. 

Psoriazis. Răceli. Sinuzite. Tuberculoză. 

Diagnostic diferential 

Toate Kali: Fire rezervată, conservatoare, rigidă în legătură cu datoria. 

Kali-ars: Anxietate centrată pe inimă 

Kali-bich: Secreţii tenace, vâscoase, aderente, în şiraguri 

Kali-c: Sensibilitatea la cel mai mic curent de aer. Emoţii resimţite în epigastru 

Kali-m: Secreţii/depozite albicioase, groase 

Kali-p: Epuizare după o suprasolicitare intelectuală/relaţională/de comunicare/de 

interacţiune 

Kali-s: Secreţii galbene, groase 

Kali-n: Senzaţia de constricţie 

Kali-i: Tendinţa distructivă (luetică) 

G 

r. 

IVa 

G 

r. Va 

G 

r. 

VIa 

G 

r. 

VIIa 

G 

r VIb 

Fixitate, 

rigiditate 

Expansiune, 

cuprindere, 

aviditate 

Importanţă 

acordată 

recunoaşterii 

exterioare 

Trăirea 

interioară intensă 

Salvarea 

aparenţelor 

imaginea 

exterioară 

Nu acceptă nici o 

perturbare a ordinii 

Experienţe 

personale: 

Cunoaştere, 

comunicare 

Datorie, 

responsabilitate 

Relaţii 

Relaţii 

Datorie, 

responsabilitate 

Exprimare, 

manifestare a 

energiei 

Aderenţă, nu lasă 

să iasă la suprafaţă 

m 

Carbonicu 

Nitricum 

Phosphoric 

um 

m 

m 

m 

Arsenicosu 

Sulphuricu 

Muriaticu 

Bromatum 

Iodatum 

Bichromic 

um 

Sensibilitatea la 

curenţi 

Constricţie 

toracică 

Epuizare după 

efort de cunoaştere / 

comunicare 

Anxietate legată 

de inimă 

Iritabilitate 

secreţii/ depozite 

albe 

Ataşament 

secreţii/ depozite 

albe 

Persecuţie 

psihoză 

Hiperergic 

distructiv 

Secreţii aderente, 

coezive, exulceraţii 

219

220

Descarca in format PDF - Societatea Română de Homeopatie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?