Selecţia psihologică pentru intrarea

56 

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 2/2013 

SELEC}IA PSIHOLOGICQ 

PENTRU INTRAREA ÎN SISTEMUL MILITAR 

PRIN PRISMA MODELULUI 

INTELIGEN}ELOR MULTIPLE (II) 

Selection is one of the first steps 

in a comprehensive approach that has 

as main objective the enhancement 

of the candidates’ effectiveness 

in performing the institutional tasks 

at high standards. 

To obtain maximum efficiency 

and superior results in the activities 

performed in organisations, the selection 

and human resource decision-makers 

should take account of the specific skills 

potential, knowing that its development 

throughout the career leads 

to the optimisation of the particular 

activity. 

Keywords: human resource; 

organisation pyramid; numerical 

relations; aptitude profile 

Colonel dr. Adrian PRIS~CARU 

A 

patra etap` de cercetare vizeaz` 

construirea bateriei de probe 

psihologice respectând criteriile 

de fidelitate [i validitate (O4). 

Probele psihologice rezultate au fost aplicate 

experimental pe un lot format din 466 de subiec]i, 

candida]i pentru înv`]`mântul militar superior, 

înv`]`mântul militar postliceal [i/sau programele 

de formare/instruire, cu vârsta cuprins` între 18 

[i 40 de ani, având o medie de vârst` de 22,9 ani. 

Men]ion`m c` lotul respect` criteriul reprezentativit`]ii 

[i este eterogen din punctul de vedere 

al preg`tirii [colare, profesionale, al vârstei [i genului. 

Fiecare prob` a fost aplicat` pe 2 timpi 

(10 minute [i 15 minute), pentru a se stabili timpul 

optim de completare a acestora. 

Datele colectate în urma aplic`rii probelor 

au fost introduse [i prelucrate într-o baz` de date 

SPSS (Pachet Statistic pentru {tiin]e Sociale). 

Dup` verificarea corectitudinii datelor, am efectuat 

analiza de itemi. 

Colonel psiholog dr. Adrian Pris`caru – [eful Laboratorului psihologic al Statului Major General 

al Armatei României, cercet`tor asociat în cadrul Institutului de Psihologie al Academiei Române. 

Studiul a fost realizat de o echip` alc`tuit` din colonel psiholog dr. Adrian Pris`caru, colonel psiholog 

dr. Gheorghe Chi]u, colonel psiholog dr. Leonard Volo[in, c`pitan psiholog Manuela N`stase, psiholog 

dr. Lucia Iorga, psiholog pr. Aurelian Mu[at [i psiholog dr. Ana Maria Georgescu, din cadrul Laboratorului 

psihologic al Statului Major General.

Opinii 

Pentru acurate]ea rezultatelor statistice am codat r`spunsurile la itemi 

astfel: itemii rezolva]i corect au primit codul „1“, itemii rezolva]i gre[it au primit 

codul „0“ puncte, iar itemii neparcur[i au primit codul „2“. 

Am utilizat aceast` codare pentru a verifica, prin analiz` statistic`, normalitatea 

distribu]iei r`spunsurilor pentru fiecare item [i consisten]a intern` a itemilor 

în cadrul fiec`rui factor evaluat. Principalii indicatori statistici prin care am verificat 

aceste aspecte au fost: media, abaterea standard [i coeficientul de consisten]` 

intern` Crombach. 

Într-o prim` etap`, fiecare item a fost analizat în func]ie de medie [i abatere 

standard, pentru a urm`ri dac` respect` criteriile distribu]iei normale. Am definit 

condi]ia izol`rii sau a elimin`rii itemilor care aveau mediile mult prea mari 

sau mult prea mici fa]` de media teoretic` [i cei cu dispersie mare, îns`, 

pentru certitudinea rezultatelor, nu au fost elimina]i în aceast` etap`. 

Urm`toarea opera]iune a constat în calculul coeficientului de consisten]` intern` 

Crombach. Acest indicator statistic ne indic`, pe de o parte, impactul pe care 

fiecare item îl are asupra consisten]ei interne a factorului general analizat, 

concordan]a setului de itemi cu dimensiunea analizat`, iar pe de alt` parte, 

corela]iile dintre ei. În urma acestei proceduri, am eliminat itemii nediscriminativi, 

respectiv pe cei care au coeficientul Crombach peste 0.80 (foarte u[ori), 

sub 0.20 (foarte dificili) [i cei care nu respectau criteriile unei distribu]ii normale, 

verificând în acela[i timp dac`, prin eliminare, nu a fost afectat` omogenitatea probei. 

În final, am avut în vedere ca num`rul de itemi r`ma[i s` fie identic 

pentru fiecare fa]et` a inteligen]ei. Au rezultat 120 de itemi, câte 20 pentru fiecare 

prob` psihologic`. 

Analizând valorile coeficien]ilor Crombach, prezentate în tabelul 1, 

pentru fiecare fa]et` putem observa c` ace[tia au o valoare mare, ceea ce garanteaz` 

c` probele construite sunt omogene (itemii sunt consisten]i ca sens) [i unidimensionale 

(itemii se refer` la o singur` dimensiune/factor). 

Prin calcularea coeficien]ilor Crombach am verificat [i criteriul de fidelitate 

al probelor, adic` „precizia cu care un test m`soar` anumite caracteristici psihologice“ 8 , 

folosind ca metod` „consisten]a inter-item“. 

De asemenea, literatura de specialitate men]ioneaz` c` „o prob` care are 

un coeficient de consisten]` intern` mare ( Crombach) va avea [i o validitate 

de con]inut mare dac` factorul respectiv este precis descris, iar o foarte bun` validitate 

de con]inut poate asigura [i o foarte bun` validitate predictiv` sau de criteriu“ 9 . 

8 C. H`vârneanu, Cunoa[terea psihologic` a persoanei, Editura Polirom, Ia[i, 2000. 

9 T. Constantin, Evaluarea psihologic` a personalului, Editura Polirom, Ia[i, 2004. 

57

58 


10 C. H`vârneanu, ibidem. 

Tabelul 1 

În ceea ce prive[te validitatea sau „calitatea m`sur`rii“ 10 , literatura de specialitate 

enumer` 3 metode de baz`, astfel: 

• validitatea de con]inut, care se refer` la m`sura în care itemii formula]i 

vizeaz` con]inutul dimensiunii/fa]etei propus` pentru evaluare; 

• validitatea de construct reprezint` m`sura în care factorul m`surat 

poate fi evaluat [i de alte instrumente similare (probe care m`soar` 

acelea[i fa]ete ale inteligen]ei); 

• validitatea predictiv`/de criteriu vizeaz` existen]a unor rela]ii strânse 

[i relevante între factorul pus în eviden]` de o prob` [i un criteriu extern. 

Validitatea de con]inut a fost verificat` prin dou` procedee prezentate în etapele 

trei [i patru ale cercet`rii, respectiv: 

- analiza concordan]ei dintre exper]i cu privire la con]inutul itemilor; 

- eliminarea itemilor nediscriminativi. 

Referitor la validitatea de construct, aceasta este aplicabil` probelor concepute 

de grupul de exper]i, fiind studiat` [i analizat` prin prisma rezultatelor ob]inute 

de subiec]i la baterii similare aflate în uz în centrele de selec]ie [i orientare 

profesional` [i aplicate pentru decizie (AM1, AM2, AM3), utilizând metoda corela]iilor 

prin intermediul coeficientului de corela]ie Pearson. 

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2 

Opinii 

Din analiza valorilor prezentate în tabelul 2, desprindem concluzia c`, 

de[i corela]iile sunt semnificative la un prag de 0.001, valorile coeficien]ilor nu sunt 

totu[i mari, iar acest aspect se datoreaz` diversit`]ii ariilor tematice privind con]inutul 

itemilor din bateria experimental`, comparativ cu bateriile utilizate pentru validare. 

Totodat`, amintim c`, în acord cu Colton 11 , un coeficient de corela]ie situat 

între 0.25 [i 0.5 reprezint` un grad de asociere acceptabil, iar un coeficient 

de corela]ie situat între 0.5 [i 0.7 reprezint` o corela]ie moderat` spre bun`. 

Prin analiza de con]inut a itemilor din probele concurente, apreciem c` valorile 

cele mai mari prezentate la fiecare prob` sus]in asocierea datelor [i confirmarea 

c` sunt evaluate constructe similare. 

Referitor la validitatea predictiv`/de criteriu, aceasta nu este aplicabil` 

la momentul actual din cauza lipsei criteriului, îns` va reprezenta obiectivul 

unei cercet`ri viitoare. 

În sfâr[it, a cincea etap` de cercetare vizeaz` definitivarea formei finale 

a bateriei de probe [i stabilirea profilului psihoaptitudinal optim (O5). 

Plecând de la certitudinea c` am ob]inut o baterie de probe psihologice 

discriminative, sus]inut` prin respectarea criteriilor statistice, am recurs la stabilirea 

formei finale. 

11 T. Colton, Statistics in Medicine, Little, Brown and Company, Boston, 1974. 

59

60 


Fiecare prob` din bateria de evaluare psihologic` trebuie s` con]in` descrierea 

probei, instructajul/consemnul, itemii, instruc]iunile de corectare [i interpretare, 

precum [i elementele pentru verificarea rezultatelor. În acest sens, prezent`m, 

în continuare, pentru exemplificare, câteva elemente privind proba de inteligen]` 

spa]ial` (I.S.): 

Proba I.S. (inteligen]a spa]ial`) 

Descrierea probei: 

Este o prob` de tip nonverbal, care vizeaz`: 

• rapiditatea [i precizia de a rezolva sarcini cu con]inut în imagini; 

• capacitatea de a observa corpuri în mi[care/transformare (prin rotiri, 

efectuarea de sec]iuni sau asambl`ri) [i de a opera cu algoritmi; 

• nivelul de dezvoltare al reprezent`rilor spa]iale bi- [i tridimensionale; 

• spiritul de observa]ie, discriminarea vizual`, imagina]ia, logica [i memoria. 

Proba cuprinde 20 de itemi. 

Gradul de dificultate este mediu. 

Consemnul/instructajul: 

„În cadrul probei, ve]i întâlni 20 de itemi cu desene care con]in serii de figuri, 

simboluri sau corpuri geometrice pentru care sunt formulate sarcini de rezolvat 

[i variante de r`spuns. R`spunsurile le ve]i consemna în foaia de r`spuns. Lucra]i 

cât mai repede [i corect posibil. Timpul de lucru este limitat. Începe]i!“. 

Exemple de itemi pentru fiecare tem`: 

Exemplul nr. 1 

Benzile desenate mai jos au în stânga câte un corp geometric sec]ionat 

de linia punctat`. În urma sec]iunii, rezult` una dintre cele patru figuri din [ir, 

notate cu litere de la A la D. Care figur`, dintre cele patru notate cu litere de la A 

la D, corespunde sec]iunii?

Opinii 


Ce corp geometric, din variantele de r`spuns notate cu literele A, B, C [i D, 

rezult` din asamblarea figurii desf`[urate? 


Primele trei cuburi se rotesc într-un sens pe care trebuie s`-l descoperi]i. 

Aplicând regula descoperit`, vi se cere s` identifica]i cubul care urmeaz` 

dintre cele patru variante de r`spuns notate cu literele A, B, C [i D. 

Corectarea [i interpretarea: 

Se acord` câte 1 punct pentru fiecare r`spuns corect. Nota brut` (NB), 

ob]inut` prin însumarea punctelor acordate, se transform` în not` standard (NS) 

prin raportarea la formula etalonului general. 

Interpretarea [i valorificarea rezultatelor 

Pentru a r`spunde [i îndeplini ultimul obiectiv al studiului de cercetare 

s-a recurs la analiza frecven]elor r`spunsurilor în vederea stabilirii etalonului 

pentru interpretarea [i valorificarea rezultatelor ob]inute cu ajutorul probelor. 

Totodat`, pentru etalonarea probelor am utilizat unele elemente de statistic` 

descriptiv`: media, mediana, modul, abaterea standard, dispersia, valorile minime, 

valorile maxime, indicatorii de boltire [i aplatizare ai curbei lui Gauss, 

precum [i distribu]ia de frecven]e. 

Analiza indicatorilor statistici [i a distribu]iilor de frecven]` ne arat` 

c` rezultatele se distribuie, în general, pe întregul interval de valori al probelor, 

respectând criteriile unor distribu]ii normale, cu u[oare deplas`ri, fie spre stânga 

pentru proba AN (media 6.63 [i abaterea standard 3.25), fie spre dreapta în cazul 

probei AV(media 12.27 [i abaterea standard 3.77). 

Pentru fiecare prob`, mediile [i abaterile standard se prezint` astfel: 

- proba I.V. – inteligen]a verbal` – media 12.27 [i abaterea standard 3.77; 

61

62 


- proba I.S. – inteligen]a spa]ial` – media 9.80 [i abaterea standard 3.36; 

- proba I.N. – inteligen]a numeric` – media 6.63 [i abaterea standard 3.25; 

- proba I.O.F. – inteligen]a organizatoric` [i func]ion`reasc` – media 10.97 

[i abaterea standard 2.87; 

- proba I.T. – inteligen]a tehnic` – media 11.21 [i abaterea standard 3.15; 

- proba I.G.Î. – inteligen]a general` de înv`]are – media 10.81 [i abaterea 

standard 3.38. 

În func]ie de specialitatea militar` pentru care opteaz` (tehnic`, logistic`, 

umanist` etc.), de exigen]ele postului pentru care se solicit` evaluarea, 

dar [i de num`rul total de itemi, etaloanele probelor pot fi realizate în 5, 7, 9, 

10, 11 clase normalizate, prin stabilirea unor praguri minime de admisibilitate 

sau prin proiectarea unor profile aptitudinale optime. 

Profilul aptitudinal al unui candidat se contureaz` prin raportarea datelor 

individuale la profilul aptitudinal optim, stabilit de comun acord, de c`tre speciali[tii 

care realizeaz` selec]ia psihologic`. 

Pentru exemplificare, prezent`m rezultatele concrete ale unei persoane evaluate 

în scop de selec]ie, astfel: inteligen]a verbal`, N.S.=9; inteligen]a spa]ial`, N.S.=4; 

inteligen]a numeric`, N.S.=4; inteligen]a organizatoric` [i func]ion`reasc`, N.S.=8; 

inteligen]a tehnic`, N.S.=4; inteligen]a general` de înv`]are, N.S.=8. 

Din datele prezentate rezult` c` persoana dispune de un set de capacit`]i, 

inteligen]e sau aptitudini mentale [i cognitive, numite fa]ete ale inteligen]ei multiple, 

dezvoltate la nivel de mediu superior. 

Dintre acestea se remarc` urm`toarele: 

• capacitatea de operare [i prelucrare a informa]iilor cu con]inut verbal, 

bazat` pe nivelul [i volumul vocabularului, flexibilitatea, abilitatea de c`utare 

a solu]iei verbale, rapiditatea [i precizia de rezolvare a sarcinii primite 

pe cale oral`/literal` [i/sau cu con]inut verbal; 

• capacitatea de a în]elege rela]iile stabilite între anumite no]iuni 

[i de a reconstrui mental [i practic func]iunile unor obiecte sau fapte 

dup` modele sau coduri con]inute în texte, expresii verbale sau fenomene/ 

fapte în desf`[urare; 

• capacitatea de operare cu con]inuturi figurative, de sesizare, identificare 

[i determinare a unor reguli sau inferen]a acestora, pe baza succesiunii lor. 

Pe un plan secund, la un nivel mai sc`zut fa]` de primele, se afl`: 

• capacitatea de reprezentare spa]ial` bi- sau tridimensional`, spiritul 

de observa]ie [i discriminarea vizual`, care presupune transformarea 

imagistic` a unor imagini din planul tridimensional în cel bidimensional;

Opinii 

• capacitatea de a observa corpurile [i evolu]ia lor în spa]iu, atât în integralitate, 

prin rotiri, cât [i prin practicarea de sec]iuni, rota]ii sau transla]ii 

ale p`r]ilor componente, reflectând flexibilitatea, abilitatea de c`utare 

a solu]iei spa]iale, rapiditatea [i precizia de rezolvare a sarcinilor primite 

pe calea sau cu con]inut de imagini ale unor corpuri [i sec]iuni ale acestora; 

• capacitatea de a ra]iona pe baza unor rela]ii numerice [i a evolu]iei 

unor valori rezultate prin multiplicare sau divizare, pe baza informa]iilor 

primite sub forma unor serii de numere cu diferite ra]ii sau pe baza 

unor propozi]ii care propun opera]ii de tipul celor enumerate. 

Rezultatele ob]inute de subiect se raporteaz` la profilul aptitudinal optim 

prezentat mai jos, conturat pentru specialit`]ile tehnice, logistice [i umaniste. 

Persoana evaluat` a optat ini]ial pentru a urma unele programe de preg`tire 

într-o specialitate din domeniul [tiin]elor tehnice. În urma rezultatelor ob]inute 

[i a profilului conturat, prin raportarea acestuia la profilul aptitudinal optim, 

persoana a beneficiat de consiliere voca]ional` [i [colar` pentru a-[i schimba 

op]iunea în func]ie de noile date avute la dispozi]ie 

În concluzie, consilierea [i orientarea voca]ional` reliefeaz` capacitatea 

persoanei evaluate de a procesa [i opera cu anumite tipuri de informa]ii 

sau de a rezolva un anumit tip de probleme, pe baza unor opera]ii sau a unui set 

de opera]ii identificabile, subliniind posibilitatea ca persoana s` ob]in` rezultate 

profesionale foarte bune în domeniul specialit`]ilor umaniste, contrar op]iunii 

pentru domeniul tehnic. 

63

64 


* 

Psihologia, ca [tiin]`, descrie, mai ales prin aplica]iile sale, persoana, 

atât în complexul rela]iilor cu alte fiin]e umane, cât [i/mai ales din perspectiv` 

individual`; oamenii sunt to]i „la fel“, dar, de fapt, nu exist` în lume doi oameni 

identici, diferen]ele fiind nenum`rate, de la datele antropometrice, fizionomice, 

timbru vocal, amprente digitale pân` la aptitudini [i abilit`]i fizice, profesionale, 

intelectuale, artistice [i altele, datorit` experien]elor strict individuale de cre[tere/ 

dezvoltare [i formare/instruire. Din aceast` perspectiv`, ne intereseaz` m`surarea 

tr`s`turilor [i a însu[irilor care alc`tuiesc setul celor necesare [i suficiente 

într-o activitate sau grup de activit`]i (respectiv profesie sau îndeletnicire) 

[i care constituie supraunitar raportul dintre suma însu[irilor [i cea a exigen]elor 

unei profesii ori activit`]i. 

Intrarea într-un sistem de activit`]i sau grup de profesii care servesc o anume 

tehnologie/procesare presupune ca persoanele s` de]in` [i s` aplice setul 

de aptitudini [i interese în sinergie cu scopurile organiza]iei, iar pentru speciali[tii 

care fac selec]ia/evaluarea psihologic` pentru constituirea [i men]inerea resursei 

umane la standardele proiectate, s` aplice o m`surare comun`, pentru to]i oamenii 

[i aptitudinile lor, dar prin care s` descrie separat [i specializat performan]ele 

[i s` poat` merge cu rezultatele/concluziile selec]iei c`tre repartizare/formare/ 

instruire. 

Este cunoscut faptul c` activitatea din organiza]ii solicit` prezen]a unor tr`s`turi 

individuale specifice pentru ob]inerea unor randamente superioare, de aici venind 

[i necesitatea constituirii unei baterii care s` surprind`, înc` de la selec]ie, 

„poten]ialul aptitudinal specific unei profesii“, respectiv a aptitudinilor considerate 

importante pentru atingerea performan]elor în procesul de formare profesional`. 

Selec]ia este una dintre primele etape dintr-un demers amplu ce are ca principal 

obiectiv cre[terea eficien]ei în îndeplinirea atribu]iilor institu]ionale, la standarde 

ridicate, ale candida]ilor. Pentru ob]inerea unei eficien]e maxime [i a unor rezultate 

superioare în activit`]ile desf`[urate în organiza]ii, factorii de decizie din selec]ie 

[i resurse umane trebuie s` ]in` cont de poten]ialul aptitudinal specific, [tiut 

fiind faptul c` dezvoltarea acestuia pe parcursul carierei duce la optimizarea 

activit`]ii respective. 

Noi am constituit o baterie unic`, pentru aprecierea resurselor umane, 

la toate nivelurile de preg`tire, pentru activit`]i de execu]ie generale, mediu 

specializate [i specializate, ultimele cuprinzând [i exigen]e pentru manageri 

pân` la vârful piramidei organiza]iei. Componentele sale (subtestele) apreciaz`

Opinii 

[ase fa]ete specifice, respectiv inteligen]a verbal`, inteligen]a numeric`, inteligen]a 

spa]ial`, inteligen]a organizatoric` [i func]ion`reasc`, inteligen]a tehnic` 

[i inteligen]a general` de înv`]are. 

Aplicarea acestui instrument obiectiv [i standardizat, precum bateria unic`, 

ofer` posibilitatea cunoa[terii [tiin]ifice, obiective [i reale a poten]ialului resursei 

umane care candideaz` pentru intrarea într-o organiza]ie, precum [i pe parcursul 

carierei profesionale, prin variantele sale specifice etapelor [i categoriilor 

profesionale evaluate. 

Studiile de validare a bateriei au confirmat fidelitatea, omogenitatea 

[i valoarea sa prognostic` [i au fixat timpii standard de aplicare. 

Curbele descriptoare ale performan]ei subiec]ilor din lot/popula]ia cercet`rii, 

pentru toate subtestele, coreleaz` înalt cu criteriile stabilite de exper]i [i valideaz` 

bateria ca predictor al performan]elor profesionale ale resursei umane evaluate. 

65

Selecţia psihologică pentru intrarea

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?