Revista de Igienă şi Sănătate Publică, nr.3 - Revista de Igiena si ...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, nr.3 - Revista de Igiena si ...
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, nr.3 - Revista de Igiena si ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Secţiunea:<br />
Workshop sub egida CNCSIS<br />
„Comportamente cu risc la tineri –<br />
ameninţare la sănătatea <strong>şi</strong> securitatea<br />
societăţii”
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 5<br />
PROFILE PSIHOLOGICE ŞI<br />
COMPORTAMENTE CU RISC<br />
ÎNTÂLNITE LA TINERI<br />
REZUMAT<br />
Petrescu C., Băncilă S.P., Suciu O., Vlaicu B., Doroftei S.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie “Victor Babeş” Timişoara<br />
Prin studiul efectuat ne-am propus investigarea profilelor p<strong>si</strong>hologice la populaţia tânără<br />
<strong>şi</strong> a apariţiei comportamentelor cu risc in gimnaziu, liceu <strong>şi</strong> facultate. Ca metodă am<br />
folo<strong>si</strong>t ancheta epi<strong>de</strong>miologică transversală prin aplicarea chestionarelor <strong>de</strong> personalitate, a<br />
testelor proiective <strong>şi</strong> evaluarea comportamentelor cu risc pe eşantioane formate din elevi <strong>şi</strong><br />
stu<strong>de</strong>nţi, omogene <strong>şi</strong> reprezentative statistic. Am i<strong>de</strong>ntificat profilele p<strong>si</strong>hologic <strong>şi</strong> comportamental<br />
caracteristice populaţiei tinere din Timişoara. În concluzie, am realizat parţial un<br />
prim profil p<strong>si</strong>hologic <strong>şi</strong> comportamental la această categorie <strong>de</strong> vârstă.<br />
Introducere<br />
Tipul <strong>de</strong> personalitate <strong>şi</strong> mediul familial<br />
constituie factori predispozanţi în<br />
apariţia comportamentelor cu risc la tineri<br />
(1,7,8). Tinerii care sunt stabili din punct <strong>de</strong><br />
ve<strong>de</strong>re emoţional <strong>şi</strong> provin din familii organizate<br />
sunt mai puţin expu<strong>şi</strong> acestor comportamente<br />
(2,3). Comportamentele con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate<br />
cu risc sunt: fumatul, consumul <strong>de</strong><br />
alcool, consumul <strong>de</strong> droguri, comportamentele<br />
sexual, agre<strong>si</strong>v, alimentar, se<strong>de</strong>ntarismul,<br />
etc. (5,9,10,11).<br />
Scop<br />
Prin studiul efectuat am urmărit <strong>de</strong>zvoltarea<br />
unei noi perspective în abordarea<br />
unor factori <strong>de</strong> risc la populaţia tânără. Pornind<br />
<strong>de</strong> la premisa că mediul familial <strong>şi</strong> profilul<br />
p<strong>si</strong>hologic pot influenţa apariţia comportamentelor<br />
cu risc am abordat aceste aspecte<br />
concomitent cu comportamentele cu<br />
risc apărute la tineri.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
Metoda <strong>de</strong> lucru a constat în efectuarea<br />
unui studiu epi<strong>de</strong>miologic transversal cu<br />
aplicarea: chestionarelor (Freiburg, Eysenck,<br />
Personalităţi Accentuate – PA, Beck, Woodworth-Mathewes),<br />
a testelor proiective (testul<br />
arborelui, testul Lüscher), a analizei grafologice<br />
<strong>şi</strong> a testului chipului <strong>de</strong>senat schematic,<br />
a probei Ray (testarea memoriei) <strong>şi</strong> a<br />
chestionarului YRBSS (Young Risk Behavior<br />
Surveillance System). Pentru fiecare<br />
analiză transversală studiul a fost realizat pe<br />
eşantioane formate din câte 50 elevi <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi<br />
(gimnaziu, liceu, facultate), iar distribuţia<br />
în cadrul eşantionului a fost omogenă<br />
<strong>şi</strong> reprezentativă statistic.<br />
Durata studiului efectuat a fost <strong>de</strong> 8<br />
ani (1996-2004), iar locul <strong>de</strong>sfăşurării acestuia<br />
municipiul Timişoara.<br />
Rezultate obţinute<br />
S-au caracterizat prin i<strong>de</strong>ntificarea<br />
profilelor p<strong>si</strong>hologice <strong>şi</strong> a prezenţei comportamentelor<br />
cu risc la tinerii investigaţi.
6<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
A. Profile p<strong>si</strong>hologice i<strong>de</strong>ntificate<br />
la tineri<br />
Prin aplicarea chestionarului Freiburg<br />
la populaţia tânără (elevi <strong>de</strong> liceu) am<br />
remarcat următoarele trăsături <strong>de</strong> personalitate<br />
dominante: agre<strong>si</strong>vitate spontană,<br />
imaturitate (55%), agre<strong>si</strong>vitate reactivă, dominanţă<br />
<strong>şi</strong> iritabilitate, sen<strong>si</strong>bilitate la frustrare<br />
(45%), proastă dispoziţie, ne<strong>si</strong>guranţă<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>ne (37%). Alte trăsături manifestate cu<br />
o frecvenţă <strong>şi</strong> inten<strong>si</strong>tate mai mici au fost:<br />
labilitatea emoţională (30%), extraver<strong>si</strong>unea<br />
(35%), prezenţa tulburărilor p<strong>si</strong>hosomatice<br />
(35%).<br />
Investigarea tipurilor temperamentale<br />
(chestionarul Eysenck) la tineri (stu<strong>de</strong>nţi)<br />
a evi<strong>de</strong>nţiat predominenţa temperamentelor<br />
sangvinic <strong>şi</strong> flegmatic la populaţia<br />
masculină <strong>şi</strong> a temperamentelor melancolic<br />
<strong>şi</strong> coleric la populaţia feminină.<br />
Aplicarea chestionarului Personalităţi<br />
Accentuate (PA) a evi<strong>de</strong>nţiat predominenţa<br />
următorului profil p<strong>si</strong>hologic la<br />
tineri (stu<strong>de</strong>nţi): suspicios – luptător (78%),<br />
formalist – perfecţionist (57%), instabil<br />
emotiv-atitudinal (53%). Este interesant <strong>de</strong><br />
precizat faptul că <strong>de</strong><strong>şi</strong> studiul s-a efectuat la<br />
facultăţi diferite (medicină, p<strong>si</strong>hologie, educaţie<br />
fizică) profilul p<strong>si</strong>hologic înregistrat a<br />
fost acela<strong>şi</strong> (6).<br />
Prin aplicarea chestionarului Beck sa<br />
constatat prezenţa <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ei uşoare (36%)<br />
<strong>şi</strong> a <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ei medii (7%).<br />
Chestionarul Woodworth-Mathewes<br />
a relevat următoarele tendinţe afective la populaţia<br />
tânără (stu<strong>de</strong>nţi) din Timişoara:<br />
instabilitate (36%) - zona <strong>de</strong> alarmă, emotivitate<br />
<strong>si</strong>mplă (27%) - zona <strong>de</strong> alarmă, tendinţe<br />
antisociale (24%) – zona <strong>de</strong> alarmă,<br />
tendinţe schizoi<strong>de</strong> (23%) – zona <strong>de</strong> alarmă,<br />
tendinţe <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ve <strong>şi</strong> hipocondriace (43%),<br />
tendinţe impul<strong>si</strong>ve <strong>şi</strong> epileptiforme (16%).<br />
Aplicarea testelor proiective a oferit<br />
noi informaţii privind profilul p<strong>si</strong>hologic la<br />
populaţia tânără.<br />
Astfel testul arborelui a evi<strong>de</strong>nţiat<br />
următoarele trăsături <strong>de</strong> personalitate: ambiţie,<br />
tenacitate, voinţă <strong>de</strong> a reu<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> entuziasm<br />
(70%), agre<strong>si</strong>vitate (67%), ne<strong>si</strong>guranţă,<br />
teamă <strong>de</strong> realitate, orgoliu (65%), vivacitate<br />
intelectuală, interese spirituale (52%), conflicte,<br />
traume afective, insuccese, frustrări<br />
(52%), timiditate, introver<strong>si</strong>une, dificultăţi<br />
<strong>de</strong> adaptare (47%); persoane uşor adaptabile,<br />
scrupuloase, influenţabile (47%).<br />
Testul proiectiv Lüscher (testul culorilor)<br />
arată comportamentul general <strong>de</strong> răspuns,<br />
atitudinea condiţionată obişnuită,<br />
atitudinile inconştiente în domeniul emoţiei,<br />
voinţei, acţiunii <strong>şi</strong> aspiraţiei, impulsurile <strong>şi</strong><br />
trebuinţele care sunt îngropate adânc în p<strong>si</strong>hicul<br />
tânărului. Rezultatele obţinute au evi<strong>de</strong>nţiat:<br />
oboseală, mândrie, nevoie <strong>de</strong> recunoaştere;<br />
cooperare, nevoie <strong>de</strong> înţelegere;<br />
dorinţa <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re, teama <strong>de</strong> piedici; justificare<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>ne nerealistă; joc <strong>de</strong> rol cu inten<strong>si</strong>tate<br />
per<strong>si</strong>stentă <strong>şi</strong> agitată. Se remarcă dorinţa<br />
<strong>de</strong> afirmare a tinerilor <strong>şi</strong> teama <strong>de</strong> a nu<strong>şi</strong><br />
atinge scopul. Acestea pot <strong>de</strong>termina un<br />
joc <strong>de</strong> rol cu inten<strong>si</strong>tate per<strong>si</strong>stentă <strong>şi</strong> agitată<br />
care duce la apariţia oboselii. Se evi<strong>de</strong>nţiază<br />
în plus <strong>şi</strong> dorinţa <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> controla propriul<br />
<strong>de</strong>stin (6,7).<br />
Analiza grafologică evi<strong>de</strong>nţiază următoarele<br />
trăsături <strong>de</strong> personalitate: spirit<br />
clar, ordonat <strong>şi</strong> capacitate <strong>de</strong> concentrare<br />
(100%), amabilitate (uneori ipocrită),<br />
generozitate, sociabilitate (93%), egoism,<br />
orgoliu (81%), ambiţie, perseverenţă (76%),<br />
diplomaţie (61%), supleţe <strong>de</strong> caracter<br />
(53%), frustrări afective (50%), complexe<br />
<strong>de</strong> inferioritate (46%), <strong>si</strong>mţul umorului<br />
(40%). Testul chipului <strong>de</strong>senat schematic<br />
(face parte din analiza grafologică) a relevat<br />
aptitudini <strong>şi</strong> preocupări dominante la tineri:<br />
preocuparea pentru căutarea partenerului<br />
(100%), materialismul <strong>şi</strong> aptitudinile comerciale<br />
(70%), sen<strong>si</strong>bilitatea marcată <strong>şi</strong> aptitudinile<br />
intelectuale (30%).<br />
Proba Ray a oferit date importante<br />
privind capacitatea <strong>de</strong> memorare a tinerilor:<br />
nivel scăzut al memoriei <strong>de</strong> scurtă durată,<br />
rolul înţelegerii în procesul <strong>de</strong> memorare<br />
este important, repetiţia mecanică diminuează<br />
memoria <strong>de</strong> scurtă durată, capacitatea<br />
<strong>de</strong> recunoaştere este <strong>de</strong>zvoltată în <strong>de</strong>trimentul<br />
capacităţii <strong>de</strong> reproducere a materialului<br />
memorat.
B. Comportamente cu risc evaluate<br />
la tineri<br />
FUMATUL<br />
În urma investigării apariţiei fumatului,<br />
comportament cu risc în rândul tinerilor,<br />
s-au obţinut următoarele rezultate: <strong>de</strong>butul<br />
fumatului are loc la vârsta <strong>de</strong> 13-14 ani;<br />
frecvenţa elevilor care fumează creşte proporţional<br />
cu anul <strong>de</strong> şcolarizare; în gimnaziu<br />
elevii fumează 1 ţigară pe zi, iar la liceu<br />
numărul <strong>de</strong> ţigări fumate este cel mai frecvent<br />
între 2 <strong>şi</strong> 5/zi; există un procent însemnat<br />
<strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> liceu care fumează cu regularitate<br />
– zilnic (23%); o pon<strong>de</strong>re importantă a<br />
tinerilor fumează în şcoală; în ultimele 6<br />
luni 30% dintre tinerii fumători au încercat<br />
să renunţe la fumat, fără a reu<strong>şi</strong> însă; s-a<br />
constatat o diferenţă semnificativă statistic<br />
în ceea ce priveşte fumatul (t=4.12, p=0.1%)<br />
între elevii <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> cei <strong>de</strong> gimnaziu.<br />
CONSUMUL DE ALCOOL<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool, comportament<br />
cu risc investigat la elevii <strong>de</strong> gimnaziu <strong>şi</strong><br />
liceu, s-a caracterizat prin următoarele elemente<br />
caracteristice: <strong>de</strong>butul consumului <strong>de</strong><br />
alcool la elevi are loc la 13-14 ani; în ultima<br />
lună 35% dintre elevii investigaţi au consumat<br />
cel puţin 1-2 zile o înghiţitură <strong>de</strong> alcool;<br />
elevii <strong>de</strong> liceu din clasele a XI-a <strong>şi</strong> a XII-a<br />
(30%) au consumat cel puţin 6-9 zile câte o<br />
înghiţitură <strong>de</strong> alcool; elevii investigaţi au<br />
afirmat că nu consumă alcool în şcoală; s-a<br />
constatat o diferenţă semnificativă statistic<br />
în ceea ce priveşte consumul <strong>de</strong> alcool<br />
(t=2.59, p=5%) între elevii <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> cei <strong>de</strong><br />
gimnaziu.<br />
CONSUMUL DE DROGURI<br />
Existenţa consumului <strong>de</strong> droguri,<br />
comportament cu risc înregistrat la tineri, sa<br />
caracterizat prin: vârsta la care elevii <strong>de</strong><br />
liceu au încercat pentru prima oară un drog<br />
este <strong>de</strong> 15 ani; frecvenţa consumului <strong>de</strong> droguri<br />
creşte proporţional cu vârsta; prezenţa<br />
consumului la 35% dintre elevii din clasa a<br />
XII-a; oferta <strong>de</strong> droguri, procentul elevilor<br />
care afirmă că li s-au dat droguri în şcoală<br />
este mic.<br />
COMPORTAMENTUL SEXUAL<br />
Privit din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al riscului,<br />
comportamentul sexual neprotejat la ti-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 7<br />
neri s-a caracterizat prin: <strong>de</strong>butul vieţii sexuale<br />
la elevii <strong>de</strong> liceu este între 15-17 ani;<br />
elevii <strong>de</strong> liceu au întreţinut relaţii sexuale cu<br />
1-3 parteneri <strong>şi</strong> în câteva cazuri cu 6 parteneri;<br />
în ultimele 3 luni, majoritatea elevilor<br />
care au întreţinut relaţii sexuale au avut un<br />
<strong>si</strong>ngur partener; elevii (10-20%) din clasele<br />
a XI-a <strong>şi</strong> a XII-a au consumat alcool <strong>şi</strong> droguri<br />
înaintea ultimei relaţii sexuale; elevii<br />
(35%) au folo<strong>si</strong>t ca măsură <strong>de</strong> contracepţie<br />
prezervativul la ultima relaţie sexuală; există<br />
o diferenţă semnificativă statistic (t=6.11,<br />
p=0.1% între elevii <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> cei <strong>de</strong> gimnaziu<br />
în ceea ce priveşte accesul la informaţiile<br />
<strong>de</strong>spre SIDA.<br />
COMPORTAMENTUL AGRESIV<br />
Heteroagre<strong>si</strong>vitatea<br />
Agre<strong>si</strong>vitatea faţă <strong>de</strong> alte persoane<br />
(heteroagre<strong>si</strong>vitatea) reprezintă un comportament<br />
cu risc întâlnit frecvent la tineri (6).<br />
Am constatat următoarele elemente caracteristice<br />
ale grupului luat în studiu: un procent<br />
însemnat dintre elevii din clasa a XI-a<br />
(20%) au purtat arme albe, acasă <strong>şi</strong> la<br />
şcoală; dintre elevii care s-au bătut 1 dată<br />
sau <strong>de</strong> 2-3 ori în ultimele 12 luni, aproximativ<br />
jumătate dintre aceştia s-au bătut în<br />
şcoală; comportamentul agre<strong>si</strong>v al elevilor<br />
<strong>de</strong> liceu s-a manifestat în principal în cercul<br />
<strong>de</strong> prieteni, cunoştinţe sau în cadrul familiei;<br />
conflictele cu persoane necunoscute au crescut<br />
odată cu vârsta, cel mai ridicat procent<br />
(29%) înregistrându-se în clasa a XII-a; s-a<br />
constatat o scă<strong>de</strong>re importantă a furturilor <strong>şi</strong> a<br />
<strong>de</strong>teriorării bunurilor personale proporţional<br />
cu creşterea vârstei (<strong>de</strong> la 60% în clasa a IX-a<br />
la 11% în clasa a XII-a).<br />
Autoagre<strong>si</strong>vitatea (comportamentul<br />
suicidar)<br />
Suicidul ca <strong>şi</strong> comportament cu risc<br />
frecvent întâlnit la tineri (6,8) s-a caracterizat<br />
prin următoarele rezultate: cel mai ridicat<br />
procent al elevilor care s-au gândit la<br />
<strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>re a fost înregistrat în clasa a XI-a<br />
(13 %); dintre aceştia majoritatea au făcut<br />
un plan legat <strong>de</strong> tentativa <strong>de</strong> suicid, însă<br />
doar puţini l-au pus în practică <strong>şi</strong> fără consecinţe<br />
grave (nu au nece<strong>si</strong>tat îngrijiri medicale<br />
<strong>de</strong> specialitate).
8<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR<br />
Comportamentul alimentar nea<strong>de</strong>cvat<br />
reprezintă un risc însemnat pentru starea<br />
<strong>de</strong> sănătate, afectând <strong>de</strong>zvoltarea somatică <strong>şi</strong><br />
neurop<strong>si</strong>hică a tinerilor, dar în acela<strong>şi</strong> timp<br />
constituie unul din factorii etiologici a unor<br />
îmbolnăviri metabolice <strong>şi</strong> cardiovasculare<br />
(9). Rezultatele obţinute s-au caracterizat<br />
prin următoarele aspecte: <strong>de</strong><strong>şi</strong> î<strong>şi</strong> percep<br />
greutatea corporală ca fiind normală, atât<br />
elevii <strong>de</strong> gimnaziu cât <strong>şi</strong> cei <strong>de</strong> liceu doresc<br />
să o modifice (mai ales în sensul diminuării);<br />
în cadrul dietei elevilor <strong>de</strong> gimnaziu<br />
pe primele locuri se <strong>si</strong>tuează: produsele <strong>de</strong><br />
tip hamburger <strong>şi</strong> sandwich, laptele <strong>şi</strong> produsele<br />
lactate; peste 50% dintre elevii <strong>de</strong><br />
gimnaziu chestionaţi nu au consumat în ziua<br />
prece<strong>de</strong>ntă fructe sau salată ver<strong>de</strong>; în cadrul<br />
dietei elevilor <strong>de</strong> liceu pe primele locuri s-au<br />
<strong>si</strong>tuat pastele făinoase, produsele lactate <strong>şi</strong><br />
produsele <strong>de</strong> carne <strong>de</strong> tip sandwich sau hamburger;<br />
mai mult <strong>de</strong> jumătate dintre elevii <strong>de</strong><br />
liceu nu au consumat în ziua prece<strong>de</strong>ntă<br />
fructe sau salată ver<strong>de</strong>.<br />
SEDENTARISMUL<br />
Diminuarea sau absenţa activităţii fizice<br />
reprezintă un risc crescut pentru starea<br />
<strong>de</strong> sănătate la tineri. Se<strong>de</strong>ntarismul investigat<br />
ca <strong>şi</strong> comportament cu risc la tineri s-a<br />
caracterizat prin următoarele aspecte: 0-40%<br />
dintre elevii <strong>de</strong> gimnaziu fac exerciţii fizice<br />
2 zile pe săptămână <strong>şi</strong> exerciţii fizice specifice<br />
pentru <strong>de</strong>zvoltarea masei musculare 1 zi<br />
pe săptămână; 11-18% dintre elevii <strong>de</strong> gimnaziu<br />
merg cu bicicleta 1 zi/săptămână, iar<br />
15-18% -7 zile pe săptămână; între 29 –59%<br />
dintre elevii <strong>de</strong> liceu nu au făcut <strong>de</strong>loc exerciţii<br />
fizice, cei mai mulţi fiind reprezentaţi<br />
<strong>de</strong> elevii clasei a XII-a; 17-40% elevi <strong>de</strong> liceu<br />
merg cu bicicleta 1-2 zile/săptămână;<br />
peste 50% dintre elevii <strong>de</strong> gimnaziu <strong>şi</strong> liceu<br />
nu fac exerciţii fizice nici la şcoală, nici în<br />
timpul liber; 80% dintre elevii clasei a IX-a<br />
participă 2 zile pe săptămână la orele <strong>de</strong><br />
educaţie fizică <strong>şi</strong> sport; participarea activă a<br />
elevilor <strong>de</strong> liceu la o oră <strong>de</strong> educaţie fizică<br />
este <strong>de</strong> 10-20 <strong>de</strong> minute sau mai puţin <strong>de</strong> 10<br />
minute.<br />
Concluzii<br />
1. Profilele p<strong>si</strong>hologice relevate la<br />
populaţia tânără investigată (stu<strong>de</strong>nţi la medicină)<br />
se caracterizează prin: spirit clar,<br />
ordonat <strong>şi</strong> capacitate <strong>de</strong> concentrare, generozitate,<br />
sociabilitate, amabilitate (uneori<br />
ipocrită), ambiţie, tenacitate, voinţa <strong>de</strong> a reu<strong>şi</strong>,<br />
egoism, orgoliu, nevoia <strong>de</strong> recunoaştere,<br />
dorinţa <strong>de</strong> afirmare, dorinţa <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> controla<br />
propriul <strong>de</strong>stin, materialism, preocupări<br />
pentru căutarea partenerului; agre<strong>si</strong>vitate,<br />
impul<strong>si</strong>vitate, ne<strong>si</strong>guranţă, instabilitate emotiv-atitudinală,<br />
teama <strong>de</strong> a nu-<strong>şi</strong> atinge scopul,<br />
justificare <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne nerealistă, frustrări <strong>şi</strong><br />
traume afective, tendinţe antisociale, schizoi<strong>de</strong>,<br />
<strong>de</strong>pre<strong>si</strong>e, dificultăţi <strong>de</strong> adaptare; joc <strong>de</strong><br />
rol cu inten<strong>si</strong>tate per<strong>si</strong>stentă <strong>şi</strong> agitată pentru<br />
a-<strong>şi</strong> atinge scopurile, fapt care <strong>de</strong>termină<br />
apariţia oboselii; temperamentele sangvinic<br />
<strong>şi</strong> flegmatic predomină la băieţi, iar cel<br />
coleric <strong>şi</strong> melancolic la fete.<br />
Dintre testele <strong>de</strong> personalitate care<br />
au oferit informaţiile cele mai complete, <strong>si</strong>milare<br />
am remarcat chestionarul Freiburg <strong>şi</strong><br />
testul arborelui. Testul culorilor <strong>şi</strong> analiza<br />
grafologică au oferit informaţii <strong>de</strong> mare fineţe<br />
(analiza grafologică poate sugera chiar<br />
prezenţa unei <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţe: fumatul sau consumul<br />
<strong>de</strong> alcool).<br />
2. Toate comportamentele cu risc au<br />
fost prezente la elevii <strong>de</strong> gimnaziu (mai puţin<br />
comportamentul sexual) <strong>şi</strong> la elevii <strong>de</strong><br />
liceu. Debutul acestor comportamente cu<br />
risc s-a înregistrat la vârste cuprinse între<br />
13-15 ani.<br />
Se constatat o creştere proporţională<br />
cu vârsta a frecvenţei comportamentelor cu<br />
risc. Fumatul, consumul <strong>de</strong> droguri, agre<strong>si</strong>vitatea,<br />
se<strong>de</strong>ntarismul sunt comportamente<br />
cu risc care se manifestă în incinta şcolii.<br />
3. Există trăsături <strong>de</strong> personalitate<br />
dominante (agre<strong>si</strong>vitatea, instabilitatea emotiv-atitudinală,<br />
frustrarea <strong>şi</strong> traumele afective,<br />
tendinţele antisociale, <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>a, dificultăţile<br />
<strong>de</strong> adaptare) care ar putea cauza<br />
apariţia comportamentelor cu risc la tineri.
Bibliografie selectivă<br />
1. Bogdan T., Stănculescu I.- P<strong>si</strong>hologia<br />
copilului <strong>şi</strong> p<strong>si</strong>hologia pedagogică.<br />
EDP Bucureşti,1971.<br />
2. Brânzei P. (Cosmovici A.) – Adolescenţă<br />
<strong>şi</strong> adaptare. Editura Ministerului<br />
Industriei Chimice,<br />
Bucureşti 1974.<br />
3. Caplan G. – Support System and Community<br />
Mental Health, Ed.<br />
Ba<strong>si</strong>c Books Inc., New York,<br />
1974.<br />
4. Debesse M. – P<strong>si</strong>hologia copilului. Traducere.<br />
Editura Didactică <strong>şi</strong><br />
Pedagogică, Bucureşti 1970.<br />
5. Flaherty Carol – Introducere în sexualitatea<br />
umană. Editura Fundaţia<br />
Soros, 1992.<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 9<br />
6. Hoffman A<strong>de</strong>le, Greydanus D. – Adolescent<br />
Medicine. Stamford:<br />
Appleton and Lange, 1997.<br />
7. Katsching H. – Life Events and Psychiatric<br />
Disor<strong>de</strong>rs, Ed. Cambridge<br />
Univer<strong>si</strong>ty Press, 1985.<br />
8. Kolle K. – Psychiatrie, Ed. Thieme,<br />
Stuttgart, 1981.<br />
9. Shapiro Susan – Nutriţia <strong>şi</strong> sănătatea.<br />
Traducere. Ed. Fundaţia Soroş,<br />
1992.<br />
10. Shapiro Susan – Fumatul. Ed. Fundaţia<br />
Soroş, 1992.<br />
11. Tănăsescu G. – <strong>Igiena</strong> copilului <strong>şi</strong> adolescentului.<br />
Lito UMF Bucureşti,<br />
1979.<br />
In the effected study we proposed to investigate the psychological profiles of the young<br />
people and risk behaviors appeared in primary and high school. As method we used the transversal<br />
epi<strong>de</strong>miological investigation through personality questionnaires, projective tests applying<br />
and risk behaviors assessment, on samples formed by pupils and stu<strong>de</strong>nts, statistical<br />
representative and homogenously. We i<strong>de</strong>ntified specific psychological and behavioral profile<br />
of young people from Timisoara city. In conclu<strong>si</strong>on we realized a personality and risk behaviors<br />
testing methods and a psychological and risk behavioral first partial profile of this age<br />
group.
10<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
SOMNUL - IMAGINE, SĂNĂTATE,<br />
COMUNICARE – LA ADOLESCENŢI ŞI<br />
TINERI<br />
Petrescu P., Marian A., Toma R.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vest din Timişoara, Facultatea <strong>de</strong> Sociologie <strong>şi</strong> P<strong>si</strong>hologie<br />
Studiul are la bază următoarea premisă: se înregistrează o scă<strong>de</strong>re a randamentului<br />
fizic <strong>şi</strong> intelectual – pe anumite paliere - la persoanele care adoptă o atitudine superficială<br />
faţă <strong>de</strong> somn. Aceste persoane nu î<strong>şi</strong> modifică comportamentul <strong>de</strong><strong>şi</strong> sunt conştiente <strong>de</strong> neajunsurile<br />
asociate somnului <strong>de</strong>ficitar sub diferite aspecte. Obiective: I<strong>de</strong>ntificarea parametrilor<br />
somnului din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cantitativ <strong>şi</strong> calitativ. Obiectivarea nivelului <strong>de</strong> stres asociat<br />
celor mai frecvente disfuncţii ale somnului. I<strong>de</strong>ntificarea corelatelor p<strong>si</strong>hologice dominante<br />
generate <strong>de</strong> privarea <strong>de</strong> somn. Conturarea unor strategii <strong>de</strong> reajustare ale atitudinii faţă <strong>de</strong><br />
durata somnului. Probe <strong>şi</strong> meto<strong>de</strong>: Inventar <strong>de</strong> personalitate Freiburg, Chestionar vizând nivelul<br />
stresului <strong>şi</strong> vulnerabilitatea p<strong>si</strong>ho-somatică indusă, test <strong>de</strong> memorie, Chestionar<br />
Hamilton, focus-grupuri <strong>şi</strong> interviuri individuale. Eşantionul cuprin<strong>de</strong> 100 <strong>de</strong> subiecţi, media<br />
<strong>de</strong> vârstă este 20 <strong>de</strong> ani, metoda utilizată: randomizare <strong>si</strong>mplă aleatoare. Datele obţinute vor<br />
fi prelucrate prin intermediul programului SPSS. Rezultate. S-au obţinut corelaţii semnificative<br />
între parametrii <strong>de</strong>scriptivi ai somnului <strong>şi</strong> unele corelate somatice (iritabilitate, somnolenţă<br />
pa<strong>si</strong>vă, cefalee, tulburări <strong>de</strong> echilibru) <strong>şi</strong> p<strong>si</strong>hologice (<strong>de</strong>but <strong>de</strong> acţiune temporizat, memorie<br />
<strong>de</strong>ficitară, stări emoţionale exacerbate, dificultăţi <strong>de</strong> exprimare verbală). Concluzii. În<br />
rândul tinerilor, privarea <strong>de</strong> somn se asociază cu exacerbarea ten<strong>si</strong>unii emoţionale, obiectivată<br />
prin: iritabilitate, stări <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ve în alternanţă cu izbucniri emoţionale <strong>de</strong> tip afecte <strong>şi</strong><br />
chiar agre<strong>si</strong>vitate, precum <strong>şi</strong> cu alterarea performanţelor cognitive. Reajustarea atitudinii<br />
tinerilor faţă <strong>de</strong> calitatea <strong>şi</strong> durata somnului presupune în mod necesar conştientizarea importanţei<br />
<strong>şi</strong> a efectelor generate <strong>de</strong> lipsa acestuia.<br />
Introducere<br />
Aspecte legate <strong>de</strong> problematica somnului<br />
sunt frecvent <strong>de</strong>zbătute în literatura <strong>de</strong><br />
specialitate, constatându-se însă o relativă<br />
precaritate a datelor privind strict vârsta<br />
adolescenţei. Majoritatea studiilor <strong>de</strong>rulate<br />
pe tema obiceiurilor <strong>de</strong> somn la adolescenţi,<br />
indică existenţa unui patern <strong>de</strong> diminuare a<br />
timpului total <strong>de</strong> somn, o tendinţă <strong>de</strong> amânare<br />
a <strong>si</strong>ncronizării somnului <strong>şi</strong> un nivel<br />
crescut <strong>de</strong> somnolenţă în timpul zilei. Testele<br />
<strong>de</strong> laborator au indicat faptul că adolescenţii<br />
nu au o nevoie scăzută <strong>de</strong> somn, dar<br />
probabil au o nevoie mai crescută <strong>de</strong>cât în<br />
pubertate. Există un număr <strong>de</strong> factori care<br />
influenţează <strong>de</strong>zvoltarea unui patern al somnului<br />
la adolescenţi (Carskadon, 1990):<br />
- Pubertatea aduce cu <strong>si</strong>ne o creştere a<br />
somnolenţei diurne fără a afecta<br />
somnul din timpul nopţii.<br />
- Implicarea părinţilor în stabilirea<br />
timpului <strong>de</strong> culcare <strong>şi</strong> <strong>de</strong> trezire a<br />
adolescenţilor.<br />
- Obligaţiile şcolare, orarul <strong>de</strong> activităţi<br />
aca<strong>de</strong>mice afectează paternul <strong>de</strong><br />
somn al adolescenţilor.
De asemenea, <strong>de</strong>zvoltarea ritmurilor<br />
circadiene poate avea o influenţă majoră<br />
asupra structurării unui patern al somnului.<br />
Recent, a fost <strong>de</strong>zvoltat <strong>şi</strong> un mo<strong>de</strong>l<br />
<strong>de</strong> abordare a somnului în relaţie cu starea<br />
<strong>de</strong> sănătate p<strong>si</strong>hică a individului, fiind constituit<br />
din trei variabile asociate, între care<br />
există o relaţie structurală: sănătate mentală<br />
(care face trimitere la stabilitatea emoţională,<br />
dispoziţională), somn reconfortant (se<br />
referă la acea dimen<strong>si</strong>une a somnului care<br />
corespun<strong>de</strong> unei nopţi odihnitoare) <strong>şi</strong> treaz<br />
in pat (se referă la timpul petrecut în pat sau<br />
în dormitor înainte <strong>de</strong> a adormi, citind o<br />
carte, ascultând muzică, urmărind un film<br />
etc.). În urma <strong>de</strong>rulării unor studii experimentale<br />
asupra mo<strong>de</strong>lului propus, s-a constat<br />
faptul că există o relaţie puternică între<br />
calitatea somnului <strong>şi</strong> caracteristicile sănătăţii<br />
mentale, fără a fi semnalată o legătură între<br />
timpul petrecut în pat <strong>şi</strong> calitatea somnului<br />
(Meijer et all, 2001).<br />
Intrarea în adolescenţă coinci<strong>de</strong> în<br />
general cu o diminuare a influenţei parentale<br />
asupra programului <strong>de</strong> somn al tânărului,<br />
acesta căpătând mai mult control asupra propriului<br />
program <strong>de</strong> viaţă. Acest fapt poate<br />
conduce la adoptarea unei atitudini superficiale<br />
faţă <strong>de</strong> importanţa somnului, având<br />
ca rezultat insomnia <strong>de</strong> adormire, dificultăţi<br />
<strong>de</strong> trezire <strong>şi</strong> somnolenţă diurnă (Meijer et<br />
all, 2001). În cazul în care calitatea somnului<br />
este afectată o perioadă în<strong>de</strong>lungată <strong>de</strong><br />
timp, iar tânărul nu se <strong>si</strong>mte odihnit, pot să<br />
apară anumite tulburări emoţionale sau p<strong>si</strong>hologice<br />
mai profun<strong>de</strong>, oboseală accentuată,<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 11<br />
proastă dispoziţie, dificultăţi <strong>de</strong> concentrare<br />
a atenţiei, etc (Groeger et al, 2004.).<br />
În lumina informaţiilor prezentate<br />
anterior, am <strong>de</strong>rulat un studiu <strong>de</strong> tip non-experimental,<br />
explorativ, având următoarele<br />
obiective:<br />
- I<strong>de</strong>ntificarea parametrilor somnului<br />
din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>rea calitativ <strong>şi</strong> cantitativ<br />
la adolescenţi<br />
- Obiectivarea nivelului <strong>de</strong> stres asociat<br />
celor mai frecvente disfuncţii ale<br />
somnului<br />
Materiale <strong>şi</strong> meto<strong>de</strong><br />
Eşantionul cuprin<strong>de</strong> 100 subiecţii,<br />
selectaţi prin randomizare <strong>si</strong>mplă unistratificată<br />
aleatoare. Media <strong>de</strong> vârstă a subiecţilor<br />
investigaţi este <strong>de</strong> 20 ani, iar pon<strong>de</strong>rea<br />
subiecţilor <strong>de</strong> gen masculin este <strong>de</strong> 48% din<br />
total. Ca meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> investigare am utilizat<br />
următoarele:<br />
- Chestionar vizând nivelul stresului <strong>şi</strong><br />
vulnerabilitatea p<strong>si</strong>ho-somatică indusă<br />
- Test <strong>de</strong> memorie Signoret<br />
- Chestionar Hamilton<br />
Rezultatele probelor aplicate au fost<br />
nuanţate cu ajutorul interviului semi-structurat.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Tabelul 1 prezintă aspecte legate <strong>de</strong><br />
calitatea somnului rezultate în urma prelucrării<br />
datelor colectate din lotul investigat.<br />
Indici<br />
Gen<br />
Tabelul 1. Calitatea somnului<br />
Calitate somn<br />
Insomnie<br />
Adormire Trezire Mijlocul<br />
Valoare<br />
Treziri<br />
somn<br />
intercurente<br />
EficienţăPerioadă<br />
profund<br />
nopţii<br />
N1 386,4<br />
Masculin 19% 9% 32% 43% 83% N2 395,5 26,70%<br />
N3 407,6<br />
N1 400,6<br />
Feminin 38% 6% 27% 32,26% 84,1% N2 406,8 31,30%<br />
N3 397
12<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Se observă o medie a trezirilor<br />
suficient <strong>de</strong> ridicată pentru a constitui un<br />
factor <strong>de</strong> risc în rândul adolescenţilor. Valorile<br />
observate asociate insomniei <strong>de</strong> adormire<br />
la subiecţii <strong>de</strong> gen feminin sunt mai<br />
ridicate comparativ cu subiecţii <strong>de</strong> gen masculin,<br />
fapt confirmat <strong>şi</strong> <strong>de</strong> cercetările efectuate<br />
<strong>de</strong> Groeger et al, 2004. Dificultăţile <strong>de</strong><br />
adormire semnalate <strong>de</strong> subiecţii investigaţi<br />
sunt legate <strong>de</strong> apariţia unor modificări<br />
dispoziţionale, precum <strong>şi</strong> <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>mptome p<strong>si</strong>hosomatice (dureri <strong>de</strong> spate<br />
sau senzaţii <strong>de</strong> greaţă). O atenţie aparte trebuie<br />
acordată insomniei <strong>de</strong> adormire, <strong>de</strong>oarece<br />
a sta treaz în pat la vârsta adolescenţei<br />
poate avea o semnificaţie aparte. Studiile<br />
<strong>de</strong>rulate în acest sens au reliefat faptul că<br />
patul <strong>şi</strong> dormitorul sunt asociate cu o stare<br />
<strong>de</strong> trezire, nu cu una <strong>de</strong> somnolenţă, datorită<br />
activităţilor <strong>de</strong>sfăşurate <strong>de</strong> adolescenţi înainte<br />
<strong>de</strong> a se culca (citit, ascultare muzică,<br />
jocuri etc.). În acest fel, pot să apară o serie<br />
<strong>de</strong> probleme legate <strong>de</strong> somn, fără a avea legătură<br />
cu starea <strong>de</strong> sănătate mentală a<br />
subiecţilor (Perlis et all 1997). Având în ve<strong>de</strong>re<br />
această <strong>si</strong>tuaţie, se pot <strong>de</strong>zvolta o serie<br />
0 0<br />
8 0<br />
6 0<br />
4 0<br />
2 0<br />
0<br />
59 63<br />
30 31<br />
10<br />
12 21<br />
cefalee fatigabilitate dureri m usculare pier<strong>de</strong>rea<br />
apetitului<br />
Masculin Feminin<br />
45<br />
8<br />
1<br />
pier<strong>de</strong>re in<br />
greutate<br />
<strong>de</strong> modificări ale paternului <strong>de</strong> somn la adolescenţi<br />
generând disfuncţii ale ciclului<br />
somn-veghe <strong>şi</strong> diminuarea timpului <strong>de</strong><br />
somn.<br />
În ce priveşte ceilalţi parametrii investigaţi,<br />
nu există diferenţe majore, cu excepţia<br />
frecvenţei trezirilor intercurente mai<br />
pregnante la subiecţii <strong>de</strong> gen masculin. De<br />
menţionat este faptul că subiecţii <strong>de</strong> gen feminin<br />
au tendinţa <strong>de</strong> a semnala mai multe<br />
dificultăţi legate <strong>de</strong> somn <strong>de</strong>cât cei <strong>de</strong> gen<br />
masculin, <strong>de</strong><strong>şi</strong> calitatea somnului raportată<br />
<strong>de</strong> aceştia este superioară calităţii somnului<br />
subiecţilor <strong>de</strong> gen masculin. Studiile <strong>de</strong> specialitate<br />
asupra sănătăţii au indicat faptul că<br />
femeile raportează mult mai frecvent probleme<br />
<strong>de</strong> sănătate <strong>de</strong>cât bărbaţii; disponibilitatea<br />
lor <strong>de</strong> a semnala problemele <strong>de</strong> sănătate<br />
poate fi un factor distor<strong>si</strong>onant <strong>şi</strong> în cazul<br />
studiilor realizate asupra somnului<br />
(Hibbard, Pope, 1986).<br />
Figura 1 prezintă aspecte legate <strong>de</strong><br />
anumite <strong>si</strong>mptome somatice generale asociate<br />
tulburărilor <strong>de</strong> somn, comparativ pe genuri,<br />
respectiv la nivelul întregului lot.<br />
3,4<br />
15<br />
2,3<br />
11<br />
30<br />
cefalee fatigabilitate<br />
dureri musculare<br />
pier<strong>de</strong>re in greutate<br />
pier<strong>de</strong>re apetit<br />
Figura 1. Simptome somatice generale asociate tulburărilor <strong>de</strong> somn<br />
În cadrul lotului general, se observă<br />
o prevalenţă a cefaleei, fatigabilităţii <strong>şi</strong> a<br />
pier<strong>de</strong>rii apetitului. Analiza acestor <strong>si</strong>mptome<br />
pe cele două genuri relevă o creştere<br />
accentuată a pier<strong>de</strong>rii apetitului asociată cu<br />
scă<strong>de</strong>rea în greutate la subiecţii <strong>de</strong> gen<br />
feminin, la care se adaugă <strong>şi</strong> o uşoară<br />
creştere a inci<strong>de</strong>nţei cefaleei.<br />
Tabelul 2 prezintă o serie <strong>de</strong> indici<br />
p<strong>si</strong>hologici la subiecţii cu tulburări <strong>de</strong> somn.<br />
În rândul adolescenţilor, privarea <strong>de</strong><br />
somn se asociază cu exacerbarea ten<strong>si</strong>unii<br />
emoţionale, obiectivată prin: iritabilitate,<br />
stări <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ve în alternanţă cu izbucniri<br />
emoţionale <strong>de</strong> tip afecte <strong>şi</strong> chiar agre<strong>si</strong>vitate,<br />
precum <strong>şi</strong> cu alterarea performanţelor cognitive.<br />
Comparativ pe genuri, subiecţii <strong>de</strong><br />
gen feminin cu tulburări <strong>de</strong> somn înregistrează<br />
un nivel al stresului peste medie; dispoziţiile<br />
<strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ve <strong>şi</strong> valorile anxietăţii dis-
crete la subiecţii investigaţi <strong>de</strong>păşesc valorile<br />
normale, fiind uşor mai ridicate la femei.<br />
Aceste date sunt susţinute <strong>şi</strong> <strong>de</strong> o serie<br />
<strong>de</strong> informaţii furnizate <strong>de</strong> literatura <strong>de</strong> specialitate.<br />
Este semnalat faptul că adolescenţii<br />
care au dificultăţi ale somnului ocazionale<br />
sau cronicizate <strong>de</strong>clară că sunt mai <strong>de</strong>pri-<br />
Indici<br />
p<strong>si</strong>hologici<br />
Gen<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 13<br />
Memorie<br />
Vizuală Verbală<br />
maţi, au dispoziţii schimbătoare, sunt ten<strong>si</strong>onaţi,<br />
irascibili, <strong>de</strong>vitalizaţi (Morrison et all<br />
1992 apud De Valck, E., et all 2004). Senzaţia<br />
<strong>de</strong> somn neodihnitor <strong>de</strong>clanşează o serie<br />
<strong>de</strong> factori emoţionali ce duc la o igienă nea<strong>de</strong>cvată<br />
a somnului la vârsta adolescenţei.<br />
Tabelul 2. Indici p<strong>si</strong>hologici<br />
Stres<br />
Anxietate<br />
discretă<br />
Masculin 56 75 24 19,3 19,1<br />
Feminin 71 69 35 22,5 22,3<br />
Concluzii<br />
O primă constatare este aceea ca<br />
adolescenţii investigaţi nu dorm suficient.<br />
Consecinţele paternului <strong>de</strong> somn insuficient<br />
cronic sunt somnolenţă diurnă, vulnerabilitate,<br />
probleme comportamentale <strong>şi</strong> dispoziţionale,<br />
tulburări profun<strong>de</strong> ale ciclului somnveghe.<br />
Se înregistrează o scă<strong>de</strong>re a randamentului<br />
fizic <strong>şi</strong> intelectual la tinerii care<br />
adoptă o atitudine superficială faţă <strong>de</strong> somn.<br />
Aceste persoane nu î<strong>şi</strong> modifică comportamentul<br />
<strong>de</strong><strong>şi</strong> conştientizează neajunsurile<br />
asociate somnului <strong>de</strong>ficitar.<br />
Programele educaţionale trebuie să<br />
pună un accent <strong>de</strong>osebit pe informarea adolescenţilor<br />
asupra riscurilor presupuse <strong>de</strong><br />
privarea <strong>de</strong> somn <strong>şi</strong> referitor la o igienă<br />
a<strong>de</strong>cvată a somnului la aceasta vârstă.<br />
Reajustarea atitudinii tinerilor faţă <strong>de</strong> calitatea<br />
<strong>şi</strong> durata somnului presupune în mod<br />
necesar conştientizarea importanţei <strong>şi</strong> a<br />
efectelor generate <strong>de</strong> lipsa acestuia.<br />
Bibliografie<br />
1. Carskadon M.A., (1990) Patterns of<br />
sleep and sleepiness in adolescents.<br />
Pediatrician. 17(1):5-12.<br />
2. De Valck, E., et all (2004) Effect of cognitive<br />
arousal on sleep latency,<br />
somatic and cortical arousal<br />
following partial sleep <strong>de</strong>pri-<br />
Depre<strong>si</strong>e<br />
vation, Journal of Sleep Research,<br />
1(4): 295 - 307<br />
3. Groeger J.A., et all, (2004) Sleep quantity,<br />
sleep difficulties and their<br />
perceived consequences in a<br />
representative sample of some<br />
2000 British adults. Journal of<br />
Sleep Research 13 (4):359-<br />
362<br />
4. Hibbard, J., Pope, C. R. (1986) Another<br />
look at sex differences in the<br />
use of medical care: Illness<br />
orientation and the types of<br />
morbidities for which services<br />
are used. Women Health, 11:<br />
21 36.<br />
5. Manni, R., et all. (1997) Poor sleep in<br />
adolescents: a study of 869 17year-olds.<br />
Italian secondary<br />
school stu<strong>de</strong>nts. Journal of<br />
Sleep Research, 869: 44 49.<br />
6. Meijer A.M., et all (2001) Mental health,<br />
parental rules and sleep in preadolescents.<br />
Journal of Sleep<br />
Research 10 (4): 297-305<br />
7. Miuţ P., (2000) P<strong>si</strong>hologie Generală vol.<br />
1. Timişoara: Editura Eurostampa<br />
8. National Sleep Foundation. Sleep in<br />
America Poll, 2003. http://<br />
www.sleepfoundation.org
14<br />
Abstract<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
A great number of studies on adolescent’s sleep habits indicate a ten<strong>de</strong>ncy of <strong>de</strong>crea<strong>si</strong>ng<br />
total sleep time, <strong>de</strong>layed timing of sleep, and an increased level of daytime sleepiness.<br />
This was core information used as a starting point in <strong>de</strong><strong>si</strong>gning our study. We investigated<br />
100 adolescents with an age average around 20; u<strong>si</strong>ng the randomized mono stratification<br />
technique for sampling.<br />
One of the core conclu<strong>si</strong>ons of the study is that the investigated adolescents do not get<br />
enough sleep. The consequences of the insufficient sleep are daytime sleepiness, vulnerability,<br />
mood and behavior problems, and <strong>de</strong>velopment of major disor<strong>de</strong>rs of the sleep/wake cycle.<br />
Re<strong>de</strong><strong>si</strong>gning the adolescents’ attitu<strong>de</strong> towards sleep quality and quantity must be linked with<br />
increa<strong>si</strong>ng the awareness on sleep importance and the effects generated by the lack of it.<br />
Further educational programs aiming to improve teenagers' sleep patterns should inform<br />
youngsters and parents about proper sleep hygiene and the risks of poor sleep habits.
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 15<br />
FUMATUL LA UN LOT DE ELEVI DIN<br />
MUNICIPIUL BUCUREŞTI –<br />
CORELAŢII COMPORTAMENTAL<br />
ATITUDINALE ŞI SOCIO-FAMILIALE<br />
Bucur G.E., Bin<strong>de</strong>a B., Cetnarovici D. M., Cocoş C.,<br />
Georgescu C., Ionescu-Lupeanu M., Mureşan F.<br />
Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> a municipiului Bucureşti<br />
Prelucrând unele din cele 90 <strong>de</strong> răspunsuri date <strong>de</strong> 1.253 elevi din ultimele clase gimnaziale<br />
<strong>şi</strong> din primele liceale la un chestionar american G.Y.T.S., adaptat ţării noastre <strong>de</strong><br />
dr.Ileana Mireştean <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Cluj-Napoca în cadrul unei investigaţii<br />
naţionale sub egida O.M.S. <strong>şi</strong> a Ministerului Sănătăţii, autorii au constatat următoarele:<br />
Elevii proveneau din familii în 2/3 fumătoare (din care la 2 din 5 fumau ambii părinţi), cu o<br />
influenţă evi<strong>de</strong>nt negativă asupra copiilor lor. Dacă li s-ar fi oferit o ţigară, circa 15% din<br />
fetele <strong>şi</strong> băieţii din gimnaziu <strong>şi</strong> în jur <strong>de</strong> 30% din elevii liceeni, prepon<strong>de</strong>rent la fete, ar fi acceptat-o.<br />
De<strong>şi</strong> în peste 95% din răspunsuri la ambele sexe <strong>şi</strong> la toate clasele se recunoaşte<br />
riscul fumatului asupra sănătăţii, totu<strong>şi</strong> nu puţini elevi continuă să fumeze. În proporţii asemănătoare<br />
se cunoştea <strong>şi</strong> pericolul fumatului pa<strong>si</strong>v asupra sănătăţii. Procentaje ridicate <strong>de</strong><br />
elevi (circa 35% în gimnaziu <strong>şi</strong> aproximativ 66% în liceu) au <strong>de</strong>clarat că nici un profesor nu<br />
le-ar fi predat vreo lecţie cu privire la fumat <strong>şi</strong> pericolele lui. Relativ la rolul social al fumatului,<br />
între 60 <strong>şi</strong> 80% din elevi cre<strong>de</strong>au că băieţii fumători n-au nici mai mulţi nici mai puţini<br />
prieteni; totu<strong>şi</strong> elevii, atât din gimnaziu cât <strong>şi</strong> din liceu au afirmat în proporţie <strong>de</strong> aproximativ<br />
15% că elevii fumători ar avea mai mulţi prieteni. Privitor la elevele fumătoare, colegii<br />
acestora le con<strong>si</strong><strong>de</strong>rau în proporţie ceva mai mică, <strong>de</strong> 55 – 75%, că nu le influenţează numărul<br />
<strong>de</strong> prieteni; <strong>şi</strong> la ele, tot în jur <strong>de</strong> 15% din elevii <strong>de</strong> ambele sexe din gimnaziu <strong>şi</strong> din băieţii<br />
liceeni, dar numai circa 10% din fetele din liceu, î<strong>şi</strong> con<strong>si</strong><strong>de</strong>rau colegele fumătoare că ar<br />
avea mai mulţi prieteni. De notat că 25 – 30% dintre elevii <strong>de</strong> sex masculin <strong>şi</strong> 20% dintre cele<br />
<strong>de</strong> sex feminin au <strong>de</strong>clarat că băieţii fumători ar fi mai atractivi; pentru fetele fumătoare,<br />
răspunsurile în acest sens sunt mai reduse: între 7 <strong>şi</strong> 17% (procentele mai crescute aparţinând<br />
băieţilor). Respectarea legislativă a interdicţiei ca profesorii să nu fumeze în clase sau<br />
pe culoarele şcolii nu este respectată după părerea elevilor <strong>de</strong> către 3/4 din cadrele didactice.<br />
Fumatul elevilor în incinta şcolii a fost recunoscut <strong>de</strong> peste 2/3 din elevii din gimnaziu <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
aproape 4/5 din liceeni, iar în curtea şcolii <strong>de</strong> 83,6% din elevii din clasele VII – VIII <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
95,2% din cei din clasele IX – X. În final, autorii subliniază nece<strong>si</strong>tatea inten<strong>si</strong>ficării activităţii<br />
educative printre elevi dar <strong>şi</strong> la cadrele didactice (la care un efect benefic l-ar avea <strong>şi</strong> aplicarea<br />
măsurilor coercitive legislative).
16<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
Pe lotul <strong>de</strong> 1.253 elevi din clasele V<br />
– VIII <strong>şi</strong> IX – X, autorii au aplicat un chestionar<br />
american GYTS adaptat pentru ţara<br />
noastră <strong>de</strong> dr.Ileana Mireştean <strong>de</strong> la Institutul<br />
<strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Cluj-Napoca, vizând<br />
fumatul la elevi. Din prelucrarea unora din<br />
cele 90 <strong>de</strong> întrebări ale chestionarului (aplicat<br />
în întreaga ţară prin colaborarea<br />
O.M.S.cu Ministerul Sănătăţii) s-au obţinut<br />
următoarele constatări:<br />
40,4 40,9<br />
18,8<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
1. Fumatul la părinţii elevilor<br />
chestionaţi (Figura1)<br />
Circa 2/3 din familiile elevilor erau<br />
fumătoare, din care în 2 din 5 fumau ambii<br />
părinţi, la 2 din 5 numai tata <strong>şi</strong> la aproape 1<br />
din 5 numai mama.<br />
Ambii părinţi Numai tata Numai mama<br />
fumători fumător fumătoare<br />
Figura 1. Fumatul la părinţii elevilor chestionaţi<br />
2. Tentaţia elevilor <strong>de</strong> a fuma sau<br />
<strong>de</strong> a începe să fumeze (Figura 2 <strong>şi</strong> 3)<br />
La întrebarea dacă li s-ar oferi o ţigară<br />
<strong>de</strong> către un prieten ar fuma-o sau nu, ¾<br />
atât din fete cât <strong>şi</strong> din băieţi au răspuns “nu”.<br />
Dacă la băieţi “oferta <strong>de</strong> a fi acceptată” în<br />
clasele VII, VIII <strong>şi</strong> IX era <strong>de</strong> numai circa<br />
87 84,6 84,1<br />
13 15,4 15,9<br />
15% din elevi, în clasa a X-a proporţia urcă<br />
puternic semnificativ (p < 0,01) la aproape<br />
30%, la fete, în mod paradoxal; dublarea<br />
procentajului <strong>de</strong> 15% din clasele gimnaziale<br />
se face, <strong>de</strong> asemeni foarte puternic semnificativ<br />
(p < 0,005) încă din clasa a IX-a.<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Nu ar fuma-o Ar fuma-o<br />
70,4<br />
29,6<br />
Figura 2. Tentaţia băieţilor <strong>de</strong> a fuma sau <strong>de</strong> a începe să fumeze<br />
76,2<br />
23,8
81,5<br />
18,5<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 17<br />
84,6<br />
15,4<br />
69,9 69,8<br />
30,1 30,2<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Nu ar fuma-o Ar fuma-o<br />
Figura 3. Tentaţia elevelor <strong>de</strong> a fuma sau <strong>de</strong> a începe să fumeze<br />
3. Conştientizarea riscului fumatului<br />
activ asupra sănătăţii (Figura 4 <strong>şi</strong> 5).<br />
Atât la băieţi cât <strong>şi</strong> la fete riscul este<br />
recunoscut aproape în totalitate (între 93,8%<br />
76,6<br />
23,4<br />
<strong>şi</strong> 99,4%). Dar, ne întrebăm, dacă pericolul<br />
le este evi<strong>de</strong>nt, <strong>de</strong> ce unii din elevi, <strong>şi</strong> nu<br />
puţini, per<strong>si</strong>stă în a fuma?<br />
95,2 93,8 97 95,2 95,2<br />
4,8 6,2 3 4,8 4,8<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Recunosc riscul Nu recunosc riscul<br />
Figura 4. Conştientizarea riscului fumatului activ asupra sănătăţii, la băieţi<br />
94,8 97,5 99,4 97,4 97,6<br />
5,2 2,5 0,6 2,6 2,4<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Recunosc riscul Nu recunosc riscul<br />
Figura 5. Conştientizarea riscului fumatului activ asupra sănătăţii, la fete
18<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
4. Conştientizarea riscului fumatului<br />
pa<strong>si</strong>v asupra sănătăţii (Figura 6 <strong>şi</strong> 7).<br />
Exceptând băieţii <strong>şi</strong> fetele din clasele<br />
mici (a VII-a), un<strong>de</strong> 15% – 20% din elevi nu<br />
cunoşteau pericolul inhalării fumului <strong>de</strong> ţigară<br />
<strong>de</strong> la fumători din aceea<strong>şi</strong> încăpere, res-<br />
84,7<br />
79,2<br />
15,3<br />
tul elevilor în proporţie <strong>de</strong> aproximativ 90%<br />
recunoşteau acest pericol (cu toate că între<br />
17,6% - 28,0% la băieţi <strong>şi</strong> 28,1% - 34,7% la<br />
fete nu erau prea <strong>si</strong>guri asupra pericolului<br />
fumatului pa<strong>si</strong>v).<br />
88,2 87,8 88 87,5<br />
11,8 12,2 12 12,5<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
20,8<br />
Recunosc riscul Nu recunosc riscul<br />
Figura 6. Conştientizarea riscului fumatului pa<strong>si</strong>v asupra sănătăţii, la băieţi<br />
89 88,7 90,8 88,1<br />
11 11,3 9,2 11,9<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Recunosc riscul Nu recunosc riscul<br />
Figura 7. Conştientizarea riscului fumatului pa<strong>si</strong>v asupra sănătăţii, la fete<br />
5. Li s-a predat elevilor vreo lecţie<br />
<strong>de</strong>spre pericolele fumatului (Figura 8)<br />
În clasa a VII-a, jumătate din elevi<br />
au răspuns afirmativ, iar în clasa a VIII-a<br />
49,7<br />
50,3<br />
76,8<br />
23,2<br />
42,6<br />
trei sferturi din ei; în liceu însă doar 2 din 5<br />
elevi din clasa a IX-a <strong>şi</strong> sub 1 din 3 în clasa<br />
a X-a au dat un răspuns afirmativ.<br />
57,4<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Da Nu<br />
Figura 8. Li s-a predat elevilor vreo lecţie <strong>de</strong>spre pericolele fumatului<br />
28,1<br />
71,9<br />
42,8<br />
57,2
6. Rolul social al fumatului după<br />
după părerea elevilor<br />
a) Au băieţii care fumează mai mulţi<br />
sau mai puţini prieteni (Figura 9 <strong>şi</strong> 10)<br />
23,5<br />
14,1<br />
62,4<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 19<br />
16,2 16,2<br />
67,6<br />
Băieţii între 2/3 <strong>şi</strong> 4/5 au răspuns că<br />
fumatul nu influenţează numărul <strong>de</strong> prieteni<br />
ai elevilor fumători; între 13% - 15%, că ar<br />
avea mai mulţi, iar că mai puţini circa 7%<br />
liceenii <strong>şi</strong> 16% - 23% elevii din gimnaziu.<br />
80,3 77,6<br />
12,9 15,2 14,8 12,9<br />
6,8 7,2<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai mulţi Mai puţini Nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini<br />
Figura 9. Au băieţii care fumează mai mulţi sau mai puţini prieteni, în opinia<br />
băieţilor<br />
Şi fetele, în proporţie <strong>de</strong> 3/4 - 4/5,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că fumatul nu le influenţează băieţilor<br />
fumători numărul <strong>de</strong> prieteni; între 9%<br />
<strong>şi</strong> 17% că au mai mulţi în clasele VII <strong>şi</strong> VIII<br />
17<br />
9,6<br />
73,4<br />
9,2<br />
12,3<br />
78,5<br />
14,4<br />
72,3<br />
<strong>şi</strong> între 11% <strong>şi</strong> 12% în clasele IX <strong>şi</strong> X iar<br />
între 9% <strong>şi</strong> 12% în gimnaziu, <strong>şi</strong> doar între<br />
3,4% <strong>şi</strong> 6,6% că au mai puţini în liceu.<br />
3,4<br />
82,2 82,3 80,1<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai mulţi Mai puţini Nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini<br />
Figura 10. Au băieţii care fumează mai mulţi sau mai puţini prieteni, în opinia fetelor<br />
b) Au fetele fumătoare mai mulţi sau<br />
mai puţini prieteni (Figura11 <strong>şi</strong> 12)<br />
La fel ca <strong>şi</strong> pentru fumătorii băieţi,<br />
elevii <strong>de</strong> sex masculin con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că fetele<br />
fumătoare în majoritate n-au nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini prieteni, cu toate că propor-<br />
11,1<br />
6,6<br />
12,3<br />
7,6<br />
ţiile sunt mai mici: între 56% <strong>şi</strong> 67%; între<br />
12% – 16% le con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră cu mai mulţi prieteni,<br />
iar cu mai puţini între 27% – 32% elevii<br />
din gimnaziu <strong>şi</strong> între 17% - 24% cei din<br />
liceu.
20<br />
11,8<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
31,8<br />
56,4<br />
15,1<br />
26,6<br />
58,1<br />
15,9 17,4<br />
66,7 64 61,4<br />
12<br />
24 24,6<br />
14<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai mulţi Mai puţini Nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini<br />
Figura 11. Au fetele fumătoare mai mulţi sau mai puţini prieteni, în opinia<br />
Elevele <strong>de</strong> sex feminin le con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră<br />
pe colegele lor fumătoare în majoritate (dar<br />
ceva mai redusă <strong>de</strong> asemeni <strong>de</strong>cât faţă <strong>de</strong><br />
băieţi) ca neinfluenţându-le numărul <strong>de</strong> prieteni<br />
adică între 2/3 <strong>şi</strong> 3/4; ca având mai<br />
20<br />
10,5<br />
69,5 70<br />
băieţilor<br />
mulţi prieteni le-au con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ceva în jur <strong>de</strong><br />
peste 10% în clasele VIII – X, dar aproape<br />
20% elevele din clasa a VII-a, iar mai puţini<br />
prieteni între 10% <strong>şi</strong> 18% la ambele sexe.<br />
77,1 76,1 73,9<br />
18,1<br />
11,9 12,6 10,3<br />
10,2<br />
13,7 12,7 13,4<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai mulţi Mai puţini Nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini<br />
Figura 12. Au fetele fumătoare mai mulţi sau mai puţini prieteni, în opinia fetelor<br />
c) Sunt băieţii fumători mai atractivi<br />
sau nu (Figura13 <strong>şi</strong> 14)<br />
78,6<br />
21,4 20,1<br />
79,9<br />
24<br />
În general, 3/4 - 4/5 din băieţii <strong>şi</strong> fetele<br />
chestionate au răspuns că fumatul nu-i<br />
face mai atrăgători pe elevii fumători.<br />
76<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai atractive Mai puţin atractive<br />
Figura 13. Sunt băieţii fumători mai atractivi sau nu, în opinia băieţilor<br />
28,3<br />
71,7<br />
23,3<br />
76,7
26,1<br />
73,9<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 21<br />
16<br />
84<br />
22,4<br />
77,6<br />
18,8<br />
81,2 79,9<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai atractive Mai puţin atractive<br />
Figura 14. Sunt băieţii fumători mai atractivi sau nu, în opinia fetelor<br />
d) Sunt fetele fumătoare mai atractive<br />
sau nu (Figura15 <strong>şi</strong>16)<br />
Băieţii din clasele VII – IX le con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră<br />
pe elevele fumătoare în covâr<strong>şi</strong>toare<br />
majoritate (cam 9 din 10 elevi chestionaţi)<br />
ca mai neatractive, iar cei din clasa a X-a<br />
4/5 dintre ei.<br />
7,4<br />
92,6 90,9 87<br />
9,1<br />
13<br />
20,1<br />
Fetele chestionate, din toate clasele,<br />
în proporţie tot <strong>de</strong> 9 din 10, con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră elevele<br />
fumătoare ca fiind mai neatractive. Se<br />
remarcă totu<strong>şi</strong> că băieţii din clasa a X-a <strong>şi</strong>au<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat colegele fumătoare ca mai<br />
atractive în proporţie dublă <strong>de</strong>cât elevii din<br />
gimnaziu.<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai atractive Mai puţin atractive<br />
Figura 15. Sunt fetele fumătoare mai atractive sau nu, în opinia băieţilor<br />
88,2 91,1 89,6 92,2 90,7<br />
11,8 8,9 10,4 7,8 9,3<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Mai atractive Mai puţin atractive<br />
Figura 16. Sunt fetele fumătoare mai atractive sau nu, în opinia fetelor<br />
17,1<br />
82,9<br />
11,7<br />
88,3
22<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
7. Respectă profesorii <strong>şi</strong> elevii interdicţia<br />
<strong>de</strong> a fuma în spaţii interzise din<br />
unităţile şcolare?<br />
a) Fumează profesorii în spaţii interzise<br />
din şcoli? (Figura 17)<br />
74,2<br />
25,8<br />
Da Nu<br />
Aproape 3/4 din elevi au răspuns că<br />
profesorii fumează în clădirea şcolii, în spaţii<br />
nepermise. Această <strong>si</strong>tuaţie <strong>de</strong>notă dispreţul<br />
multor cadre didactice faţă <strong>de</strong> legislaţia<br />
privind fumatul în şcoli.<br />
Figura 17. Fumează profesorii în spaţii interzise din şcoli?<br />
b) Fumează elevii în clădirea şcolii?<br />
(Figura18)<br />
O analiză comparativă între răspunsurile<br />
date <strong>de</strong> elevii mici din gimnaziu <strong>şi</strong> cei<br />
mai mari din licee, a arătat o diferenţă confirmată<br />
foarte puternic statistico-matematic<br />
(p < 0,005): liceenii au <strong>de</strong>clarat, 4/5 dintre ei<br />
69,4<br />
30,6<br />
78,7<br />
21,3<br />
Cls.VII <strong>şi</strong> VIII Cls.IX <strong>şi</strong> X<br />
c) Fumează elevii în curtea şcolii?<br />
(Figura19)<br />
Dacă elevii din gimnaziu au răspuns<br />
afirmativ în proporţie <strong>de</strong> peste 4 din 5, în liceu<br />
răspunsul <strong>de</strong> acest tip a fost aproape în<br />
că elevii fumează în curtea şcolii, în vreme<br />
ce elevii din gimnaziu au făcut această<br />
afirmaţie în proporţie mai redusă (7 din 10).<br />
Aceste răspunsuri <strong>de</strong>notă indiferenţa conducerilor<br />
multor unităţi şcolare faţă <strong>de</strong> fumatul<br />
elevilor.<br />
Da Nu<br />
Figura 18. Fumează elevii în clădirea şcolii?<br />
totalitate (peste 95%), diferenţa dintre răspunsurile<br />
elevilor din cele două cicluri fiind<br />
foarte puternic statistico-matematic confirmată<br />
(p < 0,001).
83,6<br />
16,4<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 23<br />
95,2<br />
4,8<br />
Cls.VII + VIII Cls.IX + X<br />
Da Nu<br />
Figura 19. Fumează elevii în curtea şcolii?<br />
Concluzii<br />
1. Elevii chestionaţi proveneau din<br />
familii prepon<strong>de</strong>rent fumătoare, la care<br />
aproape în jumătate din cazuri fumau ambii<br />
părinţi.<br />
2. Aproape un sfert din elevii<br />
chestionaţi ar fi fumat o ţigară dacă le-ar fi<br />
fost oferită <strong>de</strong> un prieten.<br />
3. Riscul fumatului activ asupra sănătăţii<br />
era conştientizat aproape <strong>de</strong> toţi elevii,<br />
iar cel al fumatului pa<strong>si</strong>v <strong>de</strong> marea majoritate<br />
(circa 88%), inclu<strong>si</strong>v <strong>de</strong> cei mai<br />
mulţi elevi fumători.<br />
4. Lipsa unor lecţii predate cu privire<br />
la riscurile fumatului, recunoscută <strong>de</strong> o bună<br />
parte din elevi (2 din 5 la tot lotul), cu<br />
precă<strong>de</strong>re în liceu (3 din 5 elevi), subliniază<br />
nece<strong>si</strong>tatea implicării mult mai active a personalului<br />
didactic, dar <strong>şi</strong> a celui medico-sanitar<br />
şcolar în educaţia elevilor în această<br />
privinţă.<br />
Abstract<br />
5. După părerea elevilor chestionaţi,<br />
elevii fumători nu ar avea nici mai mulţi,<br />
nici mai puţini prieteni <strong>şi</strong> nu sunt mai atractivi<br />
pentru că fumează, atât fetele cât <strong>şi</strong> băieţii.<br />
6. Profesorii <strong>şi</strong> elevii nu respectă<br />
preve<strong>de</strong>rile legislative referitoare la interdicţia<br />
fumatului în şcoli sau curţile acestora,<br />
ceea ce atrage atenţia asupra ineficienţei<br />
educative privind fumatul, dar <strong>şi</strong> asupra<br />
nece<strong>si</strong>tăţii aplicării la recidivişti a măsurilor<br />
coercitive legislative în vigoare <strong>de</strong> către cei<br />
îndrituiţi să le aplice (inclu<strong>si</strong>v reprezentanţii<br />
Inspecţiei Sanitare <strong>de</strong> Stat din cadrul direcţiilor<br />
<strong>de</strong> sănătate publică ju<strong>de</strong>ţene).<br />
Bibliografie<br />
1. Bucur Gh.E., Popescu O., Educaţia pentru<br />
sănătate în familie <strong>şi</strong> în<br />
şcoală, ediţia a III-a, Editura<br />
Fiat Lux, Bucureşti, 2004.<br />
Proces<strong>si</strong>ng some of the 90 answers given by 1,253 last gra<strong>de</strong> gymna<strong>si</strong>um and first<br />
gra<strong>de</strong> high-school pupils in a Romanian adaptation of an American G.Y.T.S. questionnaire<br />
<strong>de</strong><strong>si</strong>gned by dr. Ileana Mireştean from the Institute of Public Health Cluj-Napoca as part of a<br />
national investigation conducted un<strong>de</strong>r WHO and Ministry of Health guidance, the authors<br />
found the following: Pupils came from 2/3 smokers’ families (in 2 of 5, both parents were<br />
smokers, with an obvious negative influence on their children). If offered a cigarette, about<br />
15% of gymna<strong>si</strong>um girls and boys and around 30% of high-school stu<strong>de</strong>nts, with a predominance<br />
of girls , would have accepted it. Even though in over 95% of answers in both gen<strong>de</strong>rs<br />
and in all gra<strong>de</strong>s, the health risk of smoking is acknowledged, still the number of smokers is<br />
not low. In <strong>si</strong>milar proportions, the risk of pas<strong>si</strong>ve smoking was known. High percents of pupils<br />
(about 35% in gymna<strong>si</strong>um and about 66% in high-school) <strong>de</strong>clared that no teacher gave
24<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
them any lecture concerning smoking and smoking-related hazards. Related to social roles of<br />
smoking, between 60 and 80% of pupils thought that the number of friends of boys who smoke<br />
is not influenced by their smoking; still, 15% of both gymna<strong>si</strong>um and high-school pupils<br />
stated that smoker pupils had more friends. Concerning girls who smoke, a slightly lower<br />
proportion of 55-75% of their colleagues con<strong>si</strong><strong>de</strong>red this did not influence the number of<br />
friends they had; also in girls, about 15% of both gen<strong>de</strong>rs in gymna<strong>si</strong>um and high-school pupils<br />
but only 10% of high-school girls, thought their smoker female colleagues had more<br />
friends. We must observe that 25-30% of male and 20% of female pupils stated that smoker<br />
boys were more attractive; concerning smoker girls, these answers were given in a lower<br />
number: between 7 and 17% (the highest percents belonging to boys). Pupils think that the<br />
legal interdiction of teachers’ smoking in classrooms and on school corridors is not respected<br />
by ¾ of teachers. Smoking within school premises was admitted by 2/3 of gymna<strong>si</strong>um and by<br />
almost 4/5 of high-school pupils, and as for smoking in the school’s courtyard it was admitted<br />
by 83.6% of VII th -VIII th gra<strong>de</strong> and by 95.2% of IX th -X th gra<strong>de</strong> pupils. Finally, the authors un<strong>de</strong>rline<br />
the need for augmenting educational activities among both pupils and teachers (with a<br />
benefit from coercitive legal actions).
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 25<br />
FUMATUL LA ELEVII DIN ULTIMILE<br />
CLASE GIMNAZIALE ŞI DIN PRIMELE<br />
CLASE LICEALE – CONSIDERAŢII<br />
STATISTICO-MATEMATICE<br />
Bucur G.E., Bin<strong>de</strong>a B., Cetnarovici D. M., Cocoş C.,<br />
Georgescu C, Ionescu-Lupeanu M., Mureşan F.<br />
Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> a municipiului Bucureşti<br />
Pe un lot <strong>de</strong> 1253 elevi din clasele VII – VIII <strong>şi</strong> IX – X, autorii au aplicat un chestionar<br />
american G.Y.T.S. adaptat pentru ţara noastră <strong>de</strong> dr.Ileana Mireştean <strong>de</strong> la Institutul <strong>de</strong><br />
<strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Cluj-Napoca, în cadrul unei investigaţii naţionale sub egida O.M.S. <strong>şi</strong> a<br />
Ministerului Sănătăţii, vizând fumatul la elevi. Pentru interpretarea rezultatelor s-au utilizat<br />
tehnici statistico-matematice (testul chi pătrat). La băieţi, au fumat cel puţin o dată în viaţă<br />
23,3 – 49,9% în gimnaziu <strong>şi</strong> 47,1 – 58,9% în liceu, iar la fete 39,3 – 48,5% în gimnaziu <strong>şi</strong><br />
51,5 – 53,5% în liceu, cu diferenţe statistico-matematice semnificative între sexe doar în clasa<br />
a VII-a (p
26<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
Plecând <strong>de</strong> la investigaţia <strong>de</strong>sfăşurată<br />
în mai multe ţări sub egida Organizaţiei<br />
Mondiale a Sănătăţii <strong>şi</strong> <strong>de</strong>viza “O Europă<br />
fără tutun”, constând din aplicarea unui<br />
chestionar (“Global Youth Tobacco Survey”)<br />
alcătuit <strong>de</strong> Oficiul asupra fumatului <strong>şi</strong><br />
sănătăţii, Centrul Naţional pentru Prevenirea<br />
Bolilor Cronice <strong>şi</strong> Promovarea Sănătăţii <strong>şi</strong><br />
Centrele pentru Controlul Bolii <strong>şi</strong> Prevenţie<br />
din Georgia, S.U.A., <strong>şi</strong> adaptat pentru ţara<br />
noastră <strong>de</strong> d-na dr.Ileana Mireştean <strong>de</strong> la<br />
Institutul <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> din Cluj-<br />
Napoca, responsabil naţional al acţiunii, s-a<br />
aplicat acest chestionar în 25 unităţi şcolare,<br />
la un lot <strong>de</strong> 1.253 elevi din 86 clase<br />
terminale gimnaziale (VII <strong>şi</strong> VIII) <strong>şi</strong> primele<br />
liceale (IX <strong>şi</strong> X), la sfâr<strong>şi</strong>tul anului şcolar<br />
2003/2004. Atât şcolile, cât <strong>şi</strong> clasele <strong>şi</strong> numărul<br />
<strong>de</strong> elevi chestionaţi au fost selecţionaţi<br />
printr-o metodă randomizată <strong>de</strong><br />
investigatorii americani din Georgia. Deoarece<br />
lotul <strong>de</strong> elevi nu era suficient <strong>de</strong> numeros<br />
pentru a trage concluzii ferme, am aplicat<br />
metoda statistică matematică prin testul<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
23,3<br />
48,5<br />
49,9<br />
39,3<br />
<strong>de</strong> contingenţă χ2 (chi pătrat) în interpretarea<br />
rezultatelor.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Din cele 90 întrebări ale acestui<br />
chestionar complex, am ales doar unele din<br />
ele pentru a le prelucra <strong>şi</strong> interpreta. Redăm<br />
mai jos constatările noastre cu menţiunea,<br />
<strong>de</strong>loc <strong>de</strong> neglijat, că fiind vorba <strong>de</strong> chestionare,<br />
există riscul unor răspunsuri ne<strong>si</strong>ncere,<br />
impo<strong>si</strong>bil <strong>de</strong> dovedit însă.<br />
1. Elevii care au fumat cel puţin o<br />
dată în viaţă (Figura1)<br />
La întreg lotul, băieţii au <strong>de</strong>clarat,<br />
48,5%, că au fumat măcar o <strong>si</strong>ngură dată, în<br />
vreme ce proporţia fetelor a fost foarte apropiată<br />
(<strong>şi</strong> paradoxal, uşor dar nesemnificativ<br />
mai mare), 49,2%. Pe clase alăturate, doar la<br />
băieţii din clasa a VII-a procentajul a fost<br />
semnificativ (p < 0,01) mai redus, 23,3%,<br />
atât faţă <strong>de</strong> fetele din aceea<strong>şi</strong> clasă, 48,5%,<br />
cât <strong>şi</strong> faţă <strong>de</strong> clasa alăturată a VIII-a, 49,9%.<br />
La fete diferenţe statistic semnificative (p <<br />
0,05) s-au stabilit doar între elevele din clasa<br />
a VIII-a, 39,3%, <strong>şi</strong> cele dintr-a IX-a ,51,5%.<br />
53,151,5<br />
58,9<br />
53,5<br />
48,549,2<br />
Cls.VII p0,05 Cls.IX p>0,05 Cls.X p>0,05 Toate cls.<br />
P>0,05<br />
Băieţi Fete<br />
Figura 1. Elevii care au fumat cel puţin o dată în viaţă<br />
2. Elevii care fumează în prezent<br />
(Figura 2)<br />
La întreg lotul <strong>de</strong> elevi, procentajul<br />
fumătorilor la ambele sexe a fost <strong>de</strong> aproximativ<br />
23%. Dacă în clasa a VII-a doar 1 din<br />
10 elevi, fete sau băieţi, au <strong>de</strong>clarat că fumează<br />
în prezent, proporţie care se menţine<br />
oarecum <strong>şi</strong> la fetele din clasa a VIII-a, la băieţii<br />
din această clasă ca <strong>şi</strong> la elevii <strong>de</strong> ambele<br />
sexe din liceu, circa 3 din 10 elevi au<br />
recunoscut că sunt fumători. Diferenţele între<br />
sexe au fost confirmate statistico-matematic<br />
relativ (p < 0,05) doar la clasa a VIIIa,<br />
iar între clase alăturate numai, <strong>şi</strong> puternic
semnificativ (p < 0,01), la băieţii din clasele<br />
VII <strong>şi</strong> VIII precum <strong>şi</strong> la fete, <strong>şi</strong> relativ semnificativ<br />
(p 0,05 Cls.VIII p0,05 Cls.X p>0,05 Toate cls p>0,05<br />
Băieţi Fete<br />
Figura 2. Elevii care fumează în prezent<br />
3. Elevii fumători iniţial dar care<br />
au renunţat pe parcurs (Figura 3)<br />
Circa trei sferturi din elevii <strong>de</strong> ambele<br />
sexe fumători în trecut au renunţat la<br />
fumat, cumulat la toate clasele. Pe măsură<br />
ce elevii trec la o clasă mai mare, proporţia<br />
celor care s-au lăsat <strong>de</strong> fumat era mai mică:<br />
<strong>de</strong> la 90,0% băieţi <strong>şi</strong> 94,1% fete în clasa a<br />
VII-a, la 66,6% băieţi <strong>şi</strong> 74,9% fete în clasa<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
90<br />
94,1<br />
87,6<br />
82,8<br />
a X-a. De<strong>şi</strong> procentele la fete erau ceva mai<br />
mari <strong>de</strong>cât la băieţi, totu<strong>şi</strong> diferenţele nu au<br />
fost confirmate statistico-matematic (p ><br />
0,05). Între clase alăturate, această confirmare<br />
s-a constatat doar între proporţia mai<br />
mică <strong>de</strong> elevi care au renunţat la fumat în<br />
clasa a IX-a, la băieţi, comparativ cu clasa a<br />
VIII-a (p < 0,01).<br />
75,3 74,9 76,5 78,4<br />
69,1 66,6<br />
Cls.VII p>0,05 Cls.VIII p>0,05 Cls.IX p>0,05 Cls.X p>0,05 Toate cls. P>0,05<br />
Băieţi Fete<br />
Figura 3. Elevii fumători iniţial dar care au renunţat pe parcurs<br />
4. Intenţia elevilor fumători <strong>de</strong> a se<br />
lăsa <strong>de</strong> fumat în viitor (Figura 4)<br />
Unul din 5 elevi fumători în prezent<br />
au <strong>de</strong>clarat că nu vor renunţa la fumat în viitor,<br />
cu un procentaj nesemnificativ mai mare<br />
(p > 0,05) la fete faţă <strong>de</strong> băieţi.<br />
Pe clase, proporţia acestor elevi, a<br />
variat la băieţi între 37,5% la clasa a VII-a <strong>şi</strong><br />
15,8% la clasa a X-a, iar la fete între 37,5%<br />
la clasa a VIII-a <strong>şi</strong> 13,3% la clasa a X-a,<br />
ceea ce ar putea constitui un element pozitiv:<br />
când elevii <strong>de</strong>vin mai maturi conştienti-
28<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
zează mai bine pericolul fumatului. Din păcate,<br />
proporţia elevilor fumători în prezent<br />
contrazice această speranţă. Nu s-au stabilit<br />
însă confirmări statistico-matematice (p ><br />
40<br />
35<br />
30<br />
25<br />
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
37,5<br />
30<br />
18,6<br />
37,5<br />
0,05) între două clase alăturate <strong>şi</strong> nici între<br />
sexe la aceea<strong>şi</strong> clasă, cu excepţia băieţilor <strong>şi</strong><br />
fetelor din clasa a VIII-a.<br />
20<br />
22,6<br />
15,8<br />
13,3<br />
21,8<br />
19,3<br />
Cls.VII p>0,05 Cls.VIII p0,05 Cls.X p>0,05 Toate cls. P>0,05<br />
Băieţi Fete<br />
Figura 4. Intenţia elevilor fumători <strong>de</strong> a se lăsa <strong>de</strong> fumat în viitor<br />
5. Motivele care au <strong>de</strong>terminat elevii<br />
să se lase <strong>de</strong> fumat (Figura 5 <strong>şi</strong> 6)<br />
La băieţi, pe măsura creşterii în vârstă,<br />
motivul principal al renunţării la fumat a<br />
fost “lipsa plăcerii”; în schimb conştientizarea<br />
pericolului fumatului asupra sănătăţii în<br />
hotărârea <strong>de</strong> a se lăsa <strong>de</strong> fumat a scăzut, paradoxal,<br />
cu vârsta (<strong>de</strong> la 1 din 2 elevi în<br />
clasa a VII-a, la 1 din 5 elevi foşti fumători<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
33,3<br />
50<br />
44,9<br />
38,5<br />
11,1 11,5<br />
5,6 5,1<br />
46,8<br />
27,8<br />
în clasa a X-a). Influenţa familiei în această<br />
<strong>de</strong>cizie a fost recunoscută ca neglijabilă (1<br />
din 25 foşti fumători).<br />
La fete, la toate clasele, 1 din 2 foste<br />
fumătoare au renunţat la fumat datorită “lipsei<br />
plăcerii” <strong>şi</strong> doar 1 din 4 atari eleve din<br />
cauza riscului fumatului asupra sănătăţii. Şi<br />
la fete, rolul familiei era in<strong>si</strong>gnifiant recunoscut<br />
(1 din 20 foste fumătoare).<br />
14,8<br />
10,6<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Lipsa plăcerii Risc asupra sănătăţii Influenţa familiei Alte motive<br />
Figura 5. Motivele care au <strong>de</strong>terminat băieţii să se lase <strong>de</strong> fumat<br />
53,9<br />
19,2<br />
1,9<br />
25<br />
50<br />
24,1<br />
4,2<br />
20,7
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
60,4<br />
25<br />
6,3 8,3<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 29<br />
49<br />
26,4<br />
0<br />
24,6<br />
43,7<br />
52,9<br />
54,1<br />
27,5<br />
23,3 23 24,1<br />
19,5<br />
5,5 4,6 5,6<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
Lipsa plăcerii Risc asupra sănătăţii Influenţa familiei Alte motive<br />
Figura 6. Motivele care au <strong>de</strong>terminat fetele să se lase <strong>de</strong> fumat<br />
6. Vârsta la care elevii au încercat<br />
prima ţigară (Figura 7 <strong>şi</strong> 8)<br />
Cumulat, la toate clasele investigate,<br />
băieţii au pus prima ţigară în gură în proporţie<br />
<strong>de</strong> 57,8%, foarte semnificativă (p <<br />
0,001) la o vârstă mică (sub 12 ani), comparativ<br />
cu fetele, 31,7%, <strong>şi</strong> consecutiv, fetele<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
54,9<br />
41,9<br />
3,2<br />
57,1<br />
27<br />
15,9<br />
0 0<br />
15,9<br />
în proporţie peste dublă, 39,2%, faţă <strong>de</strong> băieţi,<br />
18,5%, au încercat prima ţigară la vârste<br />
ceva mai mari (14 ani <strong>şi</strong> peste), diferenţa<br />
foarte puternic semnificativă (p < 0,001).<br />
S-a mai stabilit că la ambele sexe, în<br />
clasa a X-a, doar 1 din 10 elevi au început să<br />
fumeze la 16 ani <strong>şi</strong> peste.<br />
53,6<br />
22<br />
22<br />
2,4<br />
33,3 32,3<br />
25,3<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X<br />
Sub 12 ani 12 – 13 ani 14 – 15 ani 16 ani <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 7.Vârsta la care băieţii au încercat prima ţigară<br />
46,2<br />
41,6 42,3<br />
37,2<br />
12,3<br />
20,5<br />
0 0<br />
38,3<br />
30,9<br />
25,4<br />
5,4<br />
23,3<br />
20,9<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X<br />
Sub 12 ani 12 – 13 ani 14 – 15 ani 16 ani <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 8.Vârsta la care fetele au încercat prima ţigară<br />
7. Inten<strong>si</strong>tatea fumatului la elevii<br />
fumători<br />
45,4<br />
10,4<br />
9,1
30<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
a) Numărul <strong>de</strong> zile în care au fumat<br />
elevii fumători în ultimele 30 <strong>de</strong> zile (Figura<br />
9 <strong>şi</strong> 10)<br />
În clasa a VII-a toţi băieţii fumători<br />
au <strong>de</strong>clarat că fumează sporadic într-o lună<br />
(1 – 5 zile), în clasa a VIII-a uşor peste 50%,<br />
iar în liceu mult mai puţini, circa 25%; la<br />
fetele fumătoare proporţia celor care fumau<br />
sporadic nu diferea semnificativ <strong>de</strong> la o<br />
clasă la alta, proporţia fiind între 30% <strong>şi</strong><br />
45%.<br />
O constatare alarmantă o reprezintă<br />
proporţia elevilor fumând aproape regulat,<br />
adică peste 20 <strong>de</strong> zile pe lună. Astfel, la bă-<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
100<br />
0<br />
0<br />
51,1<br />
13,3<br />
35,6<br />
ieţii fumători, dacă în clasa a VII-a nu s-a<br />
înregistrat nici un caz, în clasa a VIII-a 1<br />
din 3 elevi fumători fumau peste 20 <strong>de</strong> zile<br />
pe lună, iar în clasele liceale 1 din 2 elevi<br />
fumători. La fete, în clasa a VII-a chiar<br />
existau atari eleve fumătoare (1 din 5 eleve),<br />
în clasa a VIII-a 1 din 3, pentru ca în liceu,<br />
la fel ca la băieţi, 1 din 2 fumătoare.<br />
Global, cumulat la toate clasele, <strong>de</strong><strong>şi</strong><br />
neconfirmat statistico-matematic (p > 0,05),<br />
se pare că fetele au fost mai puţin numeroase<br />
în privinţa fumatului sporadic <strong>şi</strong> ceva<br />
mai numeroase referitor la fumatul frecvent.<br />
54,8<br />
48,7<br />
41,9 41,9<br />
32,6<br />
22,6 22,6 18.ian 16,2<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
1 – 5 zile 6 – 19 zile 20 zile <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 9. Numărul <strong>de</strong> zile în care au fumat băieţii fumători în ultimele 30 <strong>de</strong> zile<br />
42,9<br />
35,7<br />
21,4<br />
46,2<br />
15,4<br />
38,4<br />
38,2<br />
9,1<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
1 – 5 zile 6 – 19 zile 20 zile <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 10. Numărul <strong>de</strong> zile în care au fumat fetele fumătoare în ultimele 30 <strong>de</strong> zile<br />
b) Numărul <strong>de</strong> ţigări/zi fumate <strong>de</strong><br />
elevii fumători în zilele în care au fumat în<br />
ultimele 30 <strong>de</strong> zile (Figura 11 <strong>şi</strong> 12)<br />
Con<strong>si</strong><strong>de</strong>rând la vârsta elevilor<br />
investigaţi că peste 10 ţigări/zi reprezintă un<br />
prag alarmant pentru sănătatea acestora,<br />
faptul că global, cumulat la toate clasele <strong>şi</strong><br />
la ambele sexe, aproape 1 din 5 elevi fumători<br />
se aflau în această <strong>si</strong>tuaţie, reprezintă o<br />
52,7<br />
29,8<br />
13,6<br />
56,6<br />
35,1<br />
14,6<br />
50,3<br />
constatare îngrijorătoare. Dacă în clasa a<br />
VII-a fumătorii <strong>de</strong> peste 10 ţigări/zi sunt absenţi<br />
la băieţi <strong>şi</strong> nesemnificativi, 7,1%, la<br />
fete, ca <strong>de</strong> altfel <strong>şi</strong> în clasa a VIII-a (aproximativ<br />
1 elev din 10 fumători la ambele<br />
sexe), în clasele liceale proporţia este ridicată:<br />
în jur <strong>de</strong> 1 elev fumător, fată sau băiat,<br />
din 4 elevi fumători.
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
92,3<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 31<br />
82,2<br />
7,7 6,7<br />
11,1<br />
0<br />
40,6<br />
31,1 28,1<br />
53,5<br />
23,3 23,2<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
1 – 5 ţigări/zi 6 – 10 ţigări/zi 11 ţigări/zi <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 11. Numărul <strong>de</strong> ţigări/zi fumate <strong>de</strong> băieţii fumători în zilele în care au fumat<br />
în ultimele 30 <strong>de</strong> zile<br />
85,8<br />
76<br />
17,1 16<br />
7,1 8<br />
47,3<br />
25,5 27,2<br />
49,4<br />
63,9<br />
55,6<br />
18,1<br />
18<br />
27,2<br />
23,4 23,4 21<br />
Cls.VII Cls.VIII Cls.IX Cls.X Toate cls.<br />
1 – 5 ţigări/zi 6 – 10 ţigări/zi 11 ţigări/zi <strong>şi</strong> peste<br />
Figura 12. Numărul <strong>de</strong> ţigări/zi fumate <strong>de</strong> fetele fumătoare în zilele în care au<br />
fumat în ultimele 30 <strong>de</strong> zile<br />
Concluzii<br />
1. Proporţia elevilor răma<strong>şi</strong> fumători<br />
din cei aproximativ jumătate din întreg lotul<br />
chestionat care recunoscuseră că fumaseră<br />
măcar o dată, a fost <strong>de</strong> puţin cu jumătate mai<br />
redusă, aproape 23%, cu minimum în clasa a<br />
VII-a, sub 10%, la ambele sexe <strong>şi</strong> cu un maxim<br />
în liceu, 30%, <strong>de</strong> asemeni la fete <strong>şi</strong> băieţi.<br />
2. Băieţii fumători în proporţii mai<br />
crescute s-au înregistrat începând cu o clasă<br />
mai <strong>de</strong>vreme (din clasa a VIII-a) faţă <strong>de</strong> fete<br />
(din clasa a IX-a).<br />
3. Motivele principale pentru care<br />
elevii foşti fumători au renunţat la fumat au<br />
fost “lipsa plăcerii”, în<strong>de</strong>osebi fetele, urmată<br />
<strong>de</strong> “conştientizarea pericolului asupra sănă-<br />
tăţii” <strong>şi</strong>, într-o proporţie in<strong>si</strong>gnifiantă, “intervenţia<br />
familiei”.<br />
4. De<strong>şi</strong> elevii mai mari din liceu fumători<br />
au răspuns că ar intenţiona să renunţe<br />
la fumat în proporţie mai crescută <strong>de</strong>cât elevii<br />
fumători din clasele gimnaziale, totu<strong>şi</strong> în<br />
prezent primii fumau în proporţii mai ridicate<br />
<strong>de</strong>cât ultimii, mai ales la fete.<br />
5. Prima ţigară fumată <strong>de</strong> elevi a fost<br />
cel mai <strong>de</strong>s, în<strong>de</strong>osebi la băieţi, încercată la<br />
vârste foarte mici (sub 12 ani).<br />
6. Pe măsura trecerii într-o clasă superioară,<br />
creştea <strong>şi</strong> proporţia elevilor fumători<br />
20 <strong>de</strong> zile <strong>şi</strong> peste dintr-o lună, mai cu<br />
seamă la fete, această categorie <strong>de</strong> elevi reprezentând<br />
la ambele sexe în liceu 1 din 2<br />
fumători.<br />
7. La elevii liceeni fumători, proporţia<br />
celor care fumau peste 10 ţigări zilnic,
32<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
fete sau băieţi, era relativ importantă: 1 din<br />
4 fumători.<br />
8. Aspectele îngrijorătoare privind<br />
fumatul la elevi subliniază ca fiind <strong>de</strong> maximă<br />
stringenţă gă<strong>si</strong>rea unor mijloace educative<br />
mai convingătoare pentru prevenirea<br />
sau pentru renunţarea la fumat.<br />
Abstract<br />
Bibliografie<br />
2. Bucur Gh.E., Popescu O., Educaţia pentru<br />
sănătate în familie <strong>şi</strong> în<br />
şcoală, ediţia a III-a, Editura<br />
Fiat Lux, Bucureşti, 2004.<br />
The authors applied a questionnaire adapted by Dr. Ileana Mireştean, from the Institute<br />
of Public Health Cluj-Napoca, after an American G.Y.T.S. questionnaire, as a part of a<br />
national investigation on smoking in pupils, conducted by WHO and the Ministry of Health.<br />
Results were analyzed by statistical and mathematical techniques (chi-square test). Boys<br />
smoked at least once in a percent between 23.3 - 49.9 during gymna<strong>si</strong>um and 47.1 – 58.9%<br />
during high-school, and in girls 39.3 – 48.5% during gymna<strong>si</strong>um and 51.5 – 53.5% during<br />
high-school, with statistically <strong>si</strong>gnificant differences between gen<strong>de</strong>rs only in VII th gra<strong>de</strong> pupils<br />
(p
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 33<br />
OBICEIUL FUMATULUI LA COPII ŞI<br />
ADOLESCENŢI DIN CÂTEVA ŞCOLI<br />
CLUJENE<br />
Laza V., Irimie C., Lotrean L.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Iuliu-Haţieganu” Cluj-Napoca<br />
Fumatul a <strong>de</strong>venit o „boală a copiilor”, 90% dintre noii fumători fiind copii <strong>şi</strong> adolescenţi.<br />
Ţigara este utilizată a<strong>de</strong>sea ca un mijloc <strong>de</strong> contact social, ca un suport pe care se sprijină<br />
tinerii în condiţii <strong>de</strong> stres, ca un „paşaport” spre vârsta adultă. Folo<strong>si</strong>tă la început din<br />
curiozitate, ţigara <strong>de</strong>zvoltă rapid <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă, renunţarea fiind dificilă, mai ales în absenţa<br />
unor motivaţii puternice. Studiul a fost realizat pe 462 <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> la 3 şcoli clujene (două<br />
centrale <strong>şi</strong> una periferică) <strong>şi</strong> a cuprins 190 <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> gimnaziu <strong>şi</strong> 272 elevi <strong>de</strong> liceu. S-a utilizat<br />
un chestionar întocmit pe baza datelor din literatura <strong>de</strong> specialitate, folo<strong>si</strong>nd <strong>şi</strong> chestionare<br />
utilizate la nivel internaţional. Rezultatele arată că procentul <strong>de</strong> fumători, ca <strong>şi</strong> numărul<br />
<strong>de</strong> ţigarete fumate zilnic, cresc pe măsura înaintării în vârstă. Debutul fumatului se <strong>si</strong>tuează<br />
în jurul vârstei <strong>de</strong> 10-11 ani, dar circa ¼ dintre elevi au fumat prima ţigară înaintea vârstei<br />
<strong>de</strong> 7 ani. Renunţarea la fumat este dificilă în condiţiile în care anturajul sau familiile sunt<br />
permi<strong>si</strong>ve, reclamele la ţigări sunt agre<strong>si</strong>ve <strong>şi</strong> comercianţii nu respectă preve<strong>de</strong>rile legale.<br />
Introducere<br />
In lume există peste 1 miliard <strong>de</strong> fumători<br />
sau foşti fumători, <strong>si</strong>tuaţie responsabilă<br />
anual <strong>de</strong> circa 4 milioane <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese.<br />
Dacă această stare continuă, numărul <strong>de</strong>ceselor<br />
provocate <strong>de</strong> fumat ar putea ajunge în<br />
2025 la 10 milioane pe an, <strong>de</strong>pă<strong>şi</strong>nd rata<br />
<strong>de</strong>ceselor provocate <strong>de</strong> SIDA, TBC, acci<strong>de</strong>nte<br />
rutiere, crime, <strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>ri <strong>şi</strong> moartea la<br />
naştere, la un loc. Un mare procent (70%)<br />
din această evoluţie se va înregistra în lumea<br />
în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, acolo un<strong>de</strong> <strong>si</strong>stemele<br />
<strong>de</strong> îngrijire a sănătăţii sunt insuficiente pentru<br />
a veni în întâmpinarea nevoilor curente<br />
(Barnea 1985, Klausner 1997). Un aspect<br />
îngrijorător este amploarea acestui fenomen<br />
în rândul adolescenţilor, în ultimii 15 ani<br />
înregistrându-se o inci<strong>de</strong>nţă crescută a numărului<br />
<strong>de</strong> fumători tineri. Aceştia sunt încurajaţi<br />
să fumeze prima ţigară, <strong>de</strong> reclamele<br />
<strong>şi</strong> promoţiile organizate <strong>de</strong> companiile<br />
producătoare <strong>de</strong> ţigări, <strong>de</strong> prietenii lor, <strong>de</strong><br />
preţurile mici <strong>şi</strong> <strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong> a le procura<br />
foarte uşor, mulţi comercianţi ignorând<br />
reglementările în vigoare. Studiile din ultimii<br />
ani au <strong>de</strong>monstrat că fumatul a <strong>de</strong>venit „o<br />
boală a copiilor”, 90% dintre noii fumători<br />
fiind copii <strong>şi</strong> adolescenţi (Cholat 1998,<br />
Ehrlich 1992, Ferreol 2000, Fichtenberg<br />
2002, Glantz 2000, Gold 1993). In România,<br />
ca <strong>şi</strong> în alte ţări, vârsta <strong>de</strong>butului fumatului<br />
este tot mai fragedă, fetele recuperând, încetul<br />
cu încetul, <strong>de</strong>calajul negativ mare pe care<br />
îl aveau faţă <strong>de</strong> băieţi (Bronnum 2003,<br />
Brown 2003, Ciofu 2002). Intr-un mediu din<br />
ce în ce mai stresant, tânăra generaţie <strong>si</strong>mte<br />
nevoia unui suport pe care a<strong>de</strong>sea îl găseşte<br />
în ţigară. Pentru adolescenţi, ţigareta <strong>de</strong>vine,<br />
din ce în ce mai mult, un „paşaport” spre vârsta<br />
adultă, un mijloc <strong>de</strong> contact social, un<br />
limbaj comun care favorizează raporturile<br />
amicale în societate <strong>şi</strong> chiar pe cele comerciale.
34<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Folo<strong>si</strong>tă la început din curiozitate,<br />
din dorinţa permanentă <strong>de</strong> nou (caracteristică<br />
vârstei), din teribilism, din dorinţa <strong>de</strong> a<strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong>pă<strong>şi</strong> sau masca frustrările, complexele<br />
<strong>şi</strong> inhibiţiile, ţigara <strong>de</strong>zvoltă rapid <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă,<br />
renunţarea fiind anevoioasă mai ales<br />
în absenţa unor motivaţii puternice (Breslau<br />
1993, CMR 2001, Fauci 2002, Ghera<strong>si</strong>m<br />
2001, Olinic 2002). Depen<strong>de</strong>nţa comportamentală<br />
este <strong>şi</strong> ea puternică, fumatul <strong>de</strong>venind<br />
un obicei ritual, parte integrantă a vieţii<br />
cotidiene (Moore 2003, Terry 2003, Zeana<br />
1998, Zhang 1993). Cu toate că este unanim<br />
recunoscut că fumatul are efecte nefaste,<br />
numărul fumătorilor este în continuă creştere.<br />
S-a vorbit chiar <strong>de</strong> o „epi<strong>de</strong>mie tabagică’,<br />
fumatul fiind comparat cu o maladie<br />
contagioasă prin puterea exemplului <strong>şi</strong> prin<br />
atingerea multiviscerală. El poate afecta <strong>şi</strong><br />
pe cei care nu-l utilizează: cei din jur sau<br />
cei nenăscuţi încă. Pentru prefigurarea unor<br />
măsuri profilactice eficiente, este necesar a<br />
înţelege <strong>şi</strong> a evalua, din perspectiva adolescenţilor,<br />
problema fumatului <strong>şi</strong> motivele<br />
care-l fac pe un nefumător să înceapă să fumeze<br />
<strong>şi</strong> apoi să persevereze. Este a<strong>de</strong>vărat,<br />
fiecare are dreptul la propriile <strong>de</strong>cizii, la<br />
propriile greşeli, avem libertatea <strong>de</strong> a alege,<br />
dar libertatea <strong>de</strong> a fuma este iluzorie. Cei<br />
mai mulţi dintre fumători <strong>şi</strong>-ar dori să renunţe<br />
la fumat, însă constată că nu-<strong>şi</strong> mai<br />
permit luxul <strong>de</strong> a alege. Depen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> tutun<br />
este o capcană subtilă în care cad cei care<br />
cred că pentru a te lăsa <strong>de</strong> fumat este necesară<br />
doar puţină voinţă. In realitate, drumul<br />
este lung, anevoios <strong>şi</strong> presărat cu eşecuri.<br />
Având în ve<strong>de</strong>re proporţiile luate în ultimul<br />
timp, numărul tot mai mare <strong>de</strong> tineri acaparaţi<br />
<strong>de</strong> mirajul fumatului <strong>şi</strong> costurile tot mai<br />
mari ale tratamentului consecinţelor, tabagismul<br />
nu mai poate fi con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat un obicei<br />
anodin. Lucrarea î<strong>şi</strong> propune să evalueze<br />
prevalenţa fumatului în rândul elevilor <strong>de</strong><br />
gimnaziu <strong>şi</strong> liceu, să eluci<strong>de</strong>ze motivele<br />
complexe ce-i fac pe tineri să încerce experienţa<br />
fumatului, precum <strong>şi</strong> să aprecieze<br />
gradul <strong>de</strong> conştientizare a riscului reprezentat<br />
<strong>de</strong> acest obicei nefast.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
In ve<strong>de</strong>rea culegerii datelor s-a folo<strong>si</strong>t<br />
metoda chestionarului. Au fost interogaţi<br />
462 <strong>de</strong> elevi din 3 şcoli clujene: 2 şcoli centrale<br />
- Liceul E. Racoviţă <strong>şi</strong> Liceul A. Iancu<br />
<strong>şi</strong> una periferică - Liceul Agricol. Din cele<br />
două şcoli centrale au fost chestionaţi elevi<br />
atât din ciclul gimnazial (la fiecare şcoală<br />
câte 2 clase a V-a <strong>şi</strong> 2 clase a VIII-a) cât <strong>şi</strong><br />
din ciclul liceal (câte 2 clase a IX-a <strong>şi</strong> 2 clase<br />
a XII-a), în timp ce la Liceul Agricol au fost<br />
investigaţi doar elevi <strong>de</strong> liceu (<strong>de</strong> asemenea,<br />
două clase a IX-a <strong>şi</strong> 2 clase a XII-a). In alegerea<br />
claselor, acolo un<strong>de</strong> au existat mai multe<br />
clase paralele, s-a ţinut cont <strong>de</strong> criteriul „cea<br />
mai bună”, respectiv „cea mai slabă clasă” <strong>de</strong><br />
acela<strong>şi</strong> nivel, aprecierea fiind făcută <strong>de</strong> către<br />
directorul şcolii respective. Chestionarele<br />
folo<strong>si</strong>te au fost întocmite pe baza datelor din<br />
literatura <strong>de</strong> specialitate <strong>şi</strong> au fost distribuite<br />
la toţi elevii prezenţi la şcoală în ziua respectivă,<br />
în clasele alese.<br />
Rezultate<br />
Din cei 462 <strong>de</strong> elevi, 190 sunt la ciclul<br />
gimnazial (42% fete, 58% băieţi) <strong>şi</strong> 272<br />
la liceu (57% fete <strong>şi</strong> 43% băieţi).<br />
Mai întâi am încercat să corelăm<br />
practica fumatului cu religia elevilor, ştiind<br />
că unele culte religioase <strong>de</strong>zavuează acest<br />
obicei, factorul religios putând influenţa,<br />
într-o anumită măsură, comportamentul tinerilor.<br />
Rezultatele arată că, <strong>de</strong><strong>şi</strong> cei mai<br />
mulţi dintre subiecţi sunt ortodoc<strong>şi</strong> (82%),<br />
procentul cel mai mare <strong>de</strong> fumători (50%) îl<br />
dau elevii reformaţi, urmaţi <strong>de</strong> romano-catolici<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> greco-catolici (cu 25%, respectiv<br />
23%), la ortodoc<strong>şi</strong> pon<strong>de</strong>rea fumătorilor fiind<br />
<strong>de</strong> 16%. La celelalte religii (martorii lui<br />
Iehova, baptiştii, Oastea Domnului, Protestanţi)<br />
nu se înregistrează nici un fumător.<br />
Rezultatele trebuie însă privite cu rezervă<br />
din cauza numărului mic <strong>de</strong> subiecţi pe fiecare<br />
eşalon.<br />
Din numărul total <strong>de</strong> elevi chestionaţi,<br />
în prezent fumează 74 <strong>de</strong> elevi (16%).<br />
Dintre elevii <strong>de</strong> gimnaziu s-au înregistrat<br />
4% fumători, iar dintre elevii <strong>de</strong> liceu, unul
din 4 elevi este fumător. Procentul celor<br />
care au fost tentaţi <strong>şi</strong> au fumat cel puţin o<br />
ţigară este mai mare: 30% din elevii <strong>de</strong> gimnaziu<br />
<strong>şi</strong> 45% din cei <strong>de</strong> liceu. (Figura 1).<br />
După cum se poate observa, numărul fumă-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 35<br />
torilor <strong>şi</strong> al foştilor fumători este <strong>de</strong> circa 1/3<br />
în şcoala generală <strong>şi</strong> peste 2/3 la liceu, ceea<br />
ce, în ansamblu, reprezintă 50% din totalul<br />
fetelor <strong>şi</strong> 60% din totalul băieţilor.<br />
Figura 1. Repartiţia elevilor în funcţie <strong>de</strong> statutul <strong>de</strong><br />
F,NF,FF<br />
45%<br />
30%<br />
Dintre cele 3 licee selectate, cele mai<br />
bune sunt con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate şcolile centrale, cel<br />
mai slab cotat fiind liceul periferic. Cum era<br />
<strong>de</strong> aşteptat, procentul cel mai ridicat <strong>de</strong> fumători<br />
se înregistrează la şcoala periferică<br />
35%<br />
30%<br />
25%<br />
20%<br />
15%<br />
10%<br />
5%<br />
0%<br />
32%<br />
4%<br />
66%<br />
25%<br />
gimnaziu liceu<br />
30%<br />
F<br />
NF<br />
FF<br />
(32%), la şcolile centrale inci<strong>de</strong>nţa fumatului<br />
fiind mult mai mică (Figura 2). Dacă<br />
luăm în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare doar elevii <strong>de</strong> liceu, ordinea<br />
se menţine, dar diferenţa între şcoli se<br />
reduce (Figura 3).<br />
Figura 2. Situaţia fumătorilor, în ansamblu pe<br />
şcoli.<br />
14%<br />
9%<br />
Lic Agricol Lic.E.Racovita Lic.A.Iancu
36<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Figura 3. Situaţia fumătorilor în rândul liceenilor<br />
35%<br />
30%<br />
25%<br />
20%<br />
15%<br />
10%<br />
5%<br />
0%<br />
32%<br />
Analizând <strong>si</strong>tuaţia pe sexe s-a constatat<br />
că la gimnaziu există puţine fete fumătoare<br />
(2,5%) <strong>şi</strong> foste fumătoare (16,5%),<br />
pon<strong>de</strong>rea băieţilor fiind <strong>de</strong> circa două ori<br />
mai mare (4,5% fumători <strong>şi</strong> 40% foşti fumători),<br />
fetele fiind, fie mai docile, fie mai<br />
fricoase <strong>de</strong>cât băieţii. A<strong>de</strong>pte ale principiului<br />
egalităţii între sexe, fetele „recuperează”<br />
handicapul <strong>şi</strong> la liceu procentul fumătoarelor<br />
(22%) <strong>şi</strong> al fostelor fumătoare (44,5%) se<br />
apropie <strong>de</strong> al băieţilor (cu 28, respectiv<br />
44,5%).<br />
Pe măsura avansării în vârstă, procentul<br />
fumătorilor <strong>şi</strong> al foştilor fumători<br />
22%<br />
17%<br />
L.Agricol L. E.Racovita L.A.Iancu<br />
creşte progre<strong>si</strong>v, cei mai mulţi înregistrându-se<br />
în anii finali <strong>de</strong> liceu.<br />
La clasele a V-a <strong>şi</strong> a VI-a luate în<br />
studiu, nici un elev nu s-a <strong>de</strong>clarat fumător,<br />
dar există mulţi foşti fumători, ceea ce sugerează<br />
faptul că elevii au încercat prima ţigară<br />
în şcoala primară.<br />
Dintre elevii <strong>de</strong> gimnaziu, 1/3 au fumat<br />
cel puţin o ţigaretă până în prezent,<br />
pentru cei mai mulţi (30%) <strong>de</strong>butul fumatului<br />
<strong>si</strong>tuându-se la 10-11 ani, dar pentru circa<br />
1/5 dintre ei, prima ţigară a fost luată în gură<br />
înaintea vârstei <strong>de</strong> 7 ani (Figura 4). Situaţia<br />
este i<strong>de</strong>ntică pe sexe, dar numărul băieţilor<br />
este <strong>de</strong> 3 ori mai mare <strong>de</strong>cât al fetelor.<br />
Figura 4. Varsta la care elevii <strong>de</strong> gimnaziu au<br />
fumat pentru prima dată<br />
28%<br />
30%<br />
21%<br />
21%<br />
sub 7 ani<br />
8-9 ani<br />
10 - 11 ani<br />
12 -13 ani
La elevii <strong>de</strong> liceu (Tabelul 1) <strong>de</strong>butul<br />
fumatului este mai tardiv cu 2 ani (la 12-13<br />
ani). Se mai poate nota, <strong>de</strong> asemenea, că<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 37<br />
proporţia celor care încep să fumeze la vârste<br />
foarte frage<strong>de</strong>, este mult mai mare <strong>de</strong>cât<br />
la generaţiile anterioare.<br />
Tabelul 1. Debutul fumatului la liceeni<br />
Vârsta < 7 ani 8-9 ani 10-11 ani 12-13 ani 14-15 ani 16-18ani<br />
Număr 13 11 16 60 50 38<br />
% 7% 6% 8,5% 32% 26,5% 20%<br />
Este a<strong>de</strong>vărat, cei mai mulţi dintre<br />
elevii mici recunosc că au fumat doar câteva<br />
zile în ultima lună <strong>şi</strong> doar câteva ţigarete<br />
6%<br />
7%<br />
(Figura 5), în timp ce elevii mari au fumat<br />
aproape zilnic (Figura 6) <strong>şi</strong> mai mult (până<br />
la 10 ţigarete).<br />
Figura 5. Cate ţigarete aţi fumat pe zi, in ultima lună?<br />
(gimnaziu)<br />
20%<br />
20%<br />
53%<br />
Figura 6. Cate ţigarete aţi fumat pe zi in ultima lună?<br />
(liceu)<br />
7%<br />
12%<br />
12%<br />
19%<br />
Întrebaţi <strong>de</strong>spre modul în care au<br />
procurat ţigaretele în ultima lună, numărul<br />
repon<strong>de</strong>nţilor a fost mai mare <strong>de</strong>cât numărul<br />
44%<br />
sub 1 ţigară<br />
1 ţigară<br />
2 -5 ţigări<br />
6 -10 ţigări<br />
sub 1 ţigara<br />
1 ţigara<br />
2 -5 ţigări<br />
6 -10 ţigări<br />
11 -20 ţigări<br />
peste 20 ţigări<br />
fumătorilor, ceea ce ne <strong>de</strong>termină să<br />
presupunem că nu arareori nefumătorii sunt<br />
pu<strong>şi</strong> în <strong>si</strong>tuaţia <strong>de</strong> a le procura ţigări fumăto-
38<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
rilor, fie ei prieteni, colegi, fraţi sau chiar<br />
părinţi.<br />
Majoritatea elevilor <strong>de</strong> gimnaziu <strong>şi</strong>au<br />
achiziţionat ţigările prin cumpărare sau<br />
împrumut (Figura 7), în timp ce liceenii (Figura<br />
8) mai recurg <strong>şi</strong> la furt (3% din cei 111<br />
elevi <strong>de</strong> liceu respon<strong>de</strong>nţi).<br />
Figura 7. Cum ţi-ai procurat ţigarete in ultima lună?<br />
(gimnaziu)<br />
17%<br />
11%<br />
11%<br />
Fetele mici preferă să împrumute sau<br />
să roage pe altcineva să le cumpere ţigările,<br />
dar majoritatea băieţilor <strong>şi</strong> le cumpără <strong>si</strong>nguri<br />
(Figura 9).<br />
La liceu, fetele scapă <strong>de</strong> inhibiţii (Figura<br />
10), peste jumătate dintre ele nu se mai<br />
23%<br />
5%<br />
5,50% cumpărat<br />
55,50%<br />
dat bani altei persoane<br />
altele<br />
am împrumutat<br />
am primit <strong>de</strong> la o<br />
persoana mai în varstă<br />
jenează să-<strong>şi</strong> cumpere <strong>si</strong>ngure ţigările. De<br />
remarcat că toţi subiecţii care recurg la furat<br />
(probabil <strong>de</strong> la părinţi) aparţin sexului feminin.<br />
Figura 8. Cum ţi-ai procurat ţigarete in ultima<br />
lună? (liceu)<br />
3%<br />
6% 3%<br />
60%<br />
cumpărat<br />
dat bani altei persoane<br />
altele<br />
am împrumutat<br />
am primit <strong>de</strong> la o<br />
persoană mai în varstă<br />
le-am furat
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 39<br />
Modul în care elevii <strong>de</strong> gimnaziu î<strong>şi</strong> procură ţigarete<br />
le-am furat<br />
împrumutat<br />
dat bani altuia<br />
le-au furat<br />
cumpărat<br />
primit<br />
împrumutat<br />
altele<br />
dat bani altuia<br />
cumpărat<br />
primit<br />
altele<br />
0%<br />
0%<br />
0%<br />
0%<br />
1%<br />
8%<br />
7,00%<br />
15%<br />
20%<br />
19%<br />
60%<br />
70%<br />
0% 20% 40% 60% 80%<br />
Figura 9<br />
Modul în care elevii <strong>de</strong> liceu î<strong>şi</strong> procură ţigarete<br />
5%<br />
0%<br />
6%<br />
6%<br />
0%<br />
3%<br />
2%<br />
8%<br />
Vânzarea produselor <strong>de</strong> tutun către<br />
minori este interzisă <strong>de</strong> lege, dar realitatea<br />
practică arată că în marea lor majoritate, elevii<br />
nu au întâmpinat probleme, puţini elevi<br />
23%<br />
24%<br />
55%<br />
68%<br />
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%<br />
Figura 10<br />
fete<br />
băieţi<br />
fete<br />
băieţi<br />
(16% din elevii <strong>de</strong> gimnaziu <strong>şi</strong> 7% din cei<br />
<strong>de</strong> liceu) fiind refuzaţi <strong>de</strong> către comercianţi<br />
(Figura 11).
40<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
0% 16%<br />
Locurile preferate <strong>de</strong> elevi pentru a<br />
fuma sunt evenimentele sociale (petreceri,<br />
discoteci, concerte), locurile publice (străzi,<br />
parcuri), dar <strong>şi</strong> şcoala sau chiar propriile locuinţe.<br />
Figura 11. Elevi <strong>de</strong> gimnaziu care au încercat să<br />
cumpere ţigări<br />
87% 84%<br />
13%<br />
refuzaţi au reu<strong>şi</strong>t nu raspund<br />
0%<br />
fete<br />
băieţi<br />
Pe măsura înaintării în vârstă, creşte<br />
disponibilitatea elevilor <strong>de</strong> a accepta o ţigară<br />
oferită <strong>de</strong> un prieten (Figura 12 <strong>şi</strong> 13), elevii<br />
fiind tot mai puţin <strong>si</strong>guri că vor rezista în<br />
faţa acestei tentaţii.<br />
Figura 12<br />
Ai accepta o ţigară oferită <strong>de</strong> un<br />
prieten? (gimnaziu)<br />
14%<br />
2%<br />
10%<br />
La petreceri, elevii mici fumători se<br />
<strong>si</strong>mt mai stânjeniţi <strong>de</strong>cât nefumătorii, dar la<br />
74%<br />
liceu dispare această senzaţie neplăcută (Figura<br />
14).
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 41<br />
18%<br />
Figura 13. Ai accepta o ţigară oferită <strong>de</strong> un<br />
prieten? (liceu)<br />
22%<br />
10%<br />
Atracţia pentru fumat la cei mici, ar<br />
putea fi influenţată <strong>de</strong> senzaţia acestora că<br />
fumatul ar putea să le afecteze numărul <strong>de</strong><br />
prieteni <strong>şi</strong> că ar putea părea mai interesanţi<br />
<strong>de</strong>cât nefumătorii.<br />
In general, elevii ştiu că fumatul este<br />
dăunător sănătăţii, bolile grave corelate cu<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
46%<br />
25%<br />
30%<br />
62%<br />
50%<br />
categoric NU<br />
categoric DA<br />
poate NU<br />
poate DA<br />
fumatul fiind recunoscute <strong>de</strong> peste jumătate<br />
dintre ei, cunoştinţele fiind mai bine<br />
consolidate în rândul elevilor <strong>de</strong> liceu, în<br />
urma <strong>de</strong>zbaterilor <strong>de</strong> la şcoală sau a discuţiilor<br />
din familie.<br />
Figura 14. Fumătorii se <strong>si</strong>mt mai in largul lor la<br />
petreceri <strong>de</strong>cat nefumătorii?<br />
24%<br />
13%<br />
da nu fără diferenţe<br />
liceu<br />
gimnaziu
42<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Pe măsura înaintării în vârstă,<br />
anturajul copiilor este dominat <strong>de</strong> fumători,<br />
faţă <strong>de</strong> care <strong>de</strong>vin tot mai nepăsători (Figura<br />
15). Totu<strong>şi</strong>, elevii nu asociază imaginea fu-<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
37%<br />
nici unul<br />
2%<br />
unii<br />
55%<br />
72%<br />
mătorului cu cea a unui tip inteligent sau <strong>de</strong><br />
succes, cei <strong>de</strong> la gimnaziu având chiar păreri<br />
negative <strong>de</strong>spre fumători (Figura 16).<br />
Figura 15. Caţi dintre prietenii tăi fumează?<br />
7%<br />
aproape toţi<br />
26%<br />
1%<br />
toţi<br />
0,30%<br />
gimnaziu<br />
liceu<br />
Figura 16. Ce parere aveţi <strong>de</strong>spre un bărbat care fumează?<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
53%<br />
fraier<br />
22%<br />
18%<br />
Copiii întâlnesc fumători <strong>şi</strong> acasă:<br />
25% dintre elevi au ambii părinţi fumători,<br />
23% au tata fumător, iar la 10% dintre ei<br />
mama este cea care fumează. Procentul cel<br />
mai mare <strong>de</strong> fumători este recrutat din rân-<br />
gimnaziu<br />
stupid<br />
6%<br />
interesant<br />
0%<br />
inteligent<br />
0%<br />
succes<br />
0%<br />
dul familiilor în care ambii părinţi fumează<br />
(Figura 17).
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 43<br />
Figura 17. Influenţa pe care o are statutul <strong>de</strong> fumător sau nefumător al părinţilor<br />
asupra copiilor<br />
Copii F<br />
13%<br />
9%<br />
Copii F<br />
Figura 18. Incercarea <strong>de</strong> a renunţa la fumat <strong>şi</strong> eficienţa pe care a avut-o acest<br />
gest în rândul elevilor<br />
Liceu:<br />
60%<br />
Nu au incercat<br />
Gimnaziu:<br />
65%<br />
Nu au incercat<br />
91%<br />
Copii NF<br />
Mama <strong>şi</strong> tata NF<br />
Copii F<br />
77%<br />
Copii NF<br />
23%<br />
40%<br />
35%<br />
42%<br />
92%<br />
Au incercat<br />
71%<br />
Au incercat<br />
Mama F<br />
10%<br />
25%<br />
8%<br />
23%<br />
Mama <strong>şi</strong> tata F<br />
Au reu<strong>si</strong>t<br />
Tata F<br />
Nu au reu<strong>si</strong>t<br />
29%<br />
Nu au reu<strong>si</strong>t<br />
87%<br />
79%<br />
Au reu<strong>si</strong>t<br />
Copii NF<br />
21% Copii F<br />
Copii NF
44<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Fumatul pa<strong>si</strong>v este un fenomen mai<br />
puţin cuantificat <strong>de</strong> studiile <strong>de</strong> specialitate.<br />
De<strong>şi</strong> majoritatea elevilor ştiu că <strong>şi</strong> fumatul<br />
pa<strong>si</strong>v este periculos, circa 1/3 dintre ei recunosc<br />
că acasă sunt supu<strong>şi</strong> zilnic acestui risc.<br />
Mulţi copii afirmă că <strong>şi</strong> în afara casei sunt<br />
frecvent supu<strong>şi</strong> fumatului pa<strong>si</strong>v, ceea ce îi<br />
nemulţumeşte <strong>şi</strong> optează pentru interzicerea<br />
fumatului în locurile publice.<br />
La gimnaziu, toţi elevii fumători ar<br />
dori să renunţe la fumat, dar numai 1/3 au<br />
încercat <strong>şi</strong> din aceştia, doar 29% au reu<strong>şi</strong>t<br />
(Figura 18).<br />
La liceu, doar 60% din elevi <strong>şi</strong>-au<br />
manifestat dorinţa <strong>de</strong> a abandona fumatul,<br />
din aceştia 40% au încercat <strong>de</strong>ja, dar prea<br />
puţini au reu<strong>şi</strong>t, 8%.<br />
Motivele renunţării la fumat sunt variate,<br />
dar cei mai mulţi invocă motive <strong>de</strong><br />
sănătate, urmate la distanţă, <strong>de</strong> <strong>de</strong>zaprobarea<br />
familiei.<br />
Renunţarea este însă dificilă în condiţiile<br />
în care suntem agresaţi <strong>de</strong> reclame<br />
publicitare <strong>şi</strong> <strong>de</strong> promoţiile fabricilor producătoare<br />
<strong>de</strong> ţigări <strong>şi</strong> în condiţiile în care mari<br />
actori, idoli ai copiilor cu mare putere <strong>de</strong><br />
exemplu, sunt văzuţi a<strong>de</strong>sea fumând.<br />
Concluzii<br />
Studiul efectuat confirmă datele din<br />
literatura <strong>de</strong> specialitate: fumatul <strong>de</strong>vine tot<br />
mai mult o boală a tinerilor, în continuă expan<strong>si</strong>une,<br />
diferenţele între sexe <strong>de</strong>venind tot<br />
mai neînsemnate. Motivele începerii fumatului<br />
sunt foarte variate, dar dominantă este<br />
dorinţa <strong>de</strong> emancipare, <strong>de</strong> nesupunere, <strong>de</strong> a<br />
părea mai „cool”. Atâta vreme cât elevii nu<br />
vor avea alte alternative <strong>de</strong> răspuns la provocările<br />
vieţii, cât i<strong>de</strong>ea fumatului este tolerată<br />
<strong>de</strong> societate <strong>şi</strong> familie, cât reclamele <strong>şi</strong><br />
publicitatea oferă tentaţii facile unui organism<br />
în formare, cât nu mai există puterea<br />
exemplului, sperăm <strong>de</strong>geaba în reducerea<br />
fumatului. Educaţia anti-fumat trebuie să<br />
înceapă precoce, pentru ca la 10-11 ani copilul<br />
să ştie <strong>de</strong> ce e mai bine să se abţină în<br />
faţa dilemei „să încerc sau nu ceva nou?”.<br />
Bibliografie<br />
1. BARNEA, E. – Fumatul – tentaţie <strong>şi</strong> urmări,<br />
Editura Albatros, Bucureşti,<br />
1985, pp: 9-17, 31-34,<br />
100-122.<br />
2. BRESLAU, N.; KILBEY, M.M.;<br />
ANDRESKY, P. – “Nicotine<br />
<strong>de</strong>pendance and major <strong>de</strong>pres<strong>si</strong>on”,<br />
Arch. Gen. Psychiatry,<br />
1993, vol. 50, pp: 31-36.<br />
3. BRONNUM-HAUSEN, H.; JUEL, K. –<br />
“Smoking expands expected<br />
lifetime with musculoskeletal<br />
disease”, European J. of Epi<strong>de</strong>miol.,<br />
2003, nr. 18, pp: 37-<br />
43.<br />
4. BROWN, P. – “Smoking increases<br />
among teenagers in eastern<br />
Europe”, BMJ, 23 feb. 2003,<br />
pp: 35-39.<br />
5. CIOFU, E.; CIOFU, C. – Esenţialul în<br />
pediatrie, Editura Almatea,<br />
Bucureşti, 2002, pp: 172-175.<br />
6. CHOLLAT, C. – Evaluation <strong>de</strong> la lutte<br />
antitabac, Editura Traquet,<br />
OMS, Geneva, 1998.<br />
7. COLEGIUL MEDICILOR DIN<br />
ROMANIA – Ghiduri <strong>de</strong> practică<br />
medicală, Editura Infomedica,<br />
Bucureşti, 2001, vol.2,<br />
pp: 77-100.<br />
8. EHRLICH, R.; KATTAN, M.;<br />
GODBOLD, J. – “Childhood<br />
asthma and pas<strong>si</strong>ve smoking.<br />
Urinary cotinine as a biomarker<br />
of exposure”, Am. Rev.<br />
Resp. Dis., 1992, vol. 145, pp:<br />
594-599.FAUCI, S.A.<br />
9. FAUCI, S.A.; BRAUNWALD, E.;<br />
ISSELBACHER, K.J. –<br />
Harrison - principiile medicinii<br />
interne, Editura Teora,<br />
Bucureşti, 2002, pp: 1485-<br />
1517, 1770-1774.<br />
10. FERREOL, G. – Adolescenţii <strong>şi</strong> toxicomania,<br />
Editura Polirom, Bucureşti,<br />
2000, pp:56-61.
11. FICHTENBERG, C.M.; GLANTZ, S.A.<br />
– “Effect of smoke-freee<br />
workplaces on smoking behaviour”,<br />
BMJ, iulie 2002, nr.<br />
325, pp: 42-50.<br />
12. GHERASIM, L. – Bolile cardiovasculare<br />
<strong>şi</strong> metabolice, Editura<br />
Medicală, Bucureşti, 2001, pp:<br />
80-81, 532-533, 776, 1324.<br />
13. GHERASIM, L. – Bolile digestive,<br />
hepatice <strong>şi</strong> pancreatice, Editura<br />
Medicală, Bucureşti,<br />
2001, pp: 56, 139, 1073-1074.<br />
14. GLANTZ, S.A.; JAMIESON, P. –<br />
“Atitu<strong>de</strong>s toward secondhand<br />
smoke, smoking and quitting<br />
among young people”, Pediatrics,<br />
vol. 106, no. 6, <strong>de</strong>c.<br />
2000.<br />
15. GOLD, E.B.; LEVITON, A.; LOPEZ, R.<br />
– “Parental smoking and risk<br />
of childhood brain tumors”,<br />
Am. J. Epi<strong>de</strong>miol., 1993, vol<br />
137, nr. 6, pp: 620-628.<br />
16. KLAUSNER, R. – Changes in Cigarette<br />
Related Disease Risks and<br />
Their Implication for Prevention<br />
and Control, National<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 45<br />
Cancer Institute, SUA, 1997,<br />
pp: 305-330.<br />
17. MOORE, B. – “RJ Raynolds relative<br />
helps in fight against smoking”,<br />
The Courrier Journal,<br />
Louisville, Kentuky, 24 sept<br />
2003.<br />
18. OLINIC, N.; OLINIC, D.; BLAGA, S. –<br />
Cardiologie, Editura Medicală<br />
<strong>şi</strong> Univer<strong>si</strong>tară “Iuliu Haţieganu”,<br />
Cluj-Napoca, 2002, pp:<br />
97-179.<br />
19. TERRY, P.D.; MILLER, A.B.; JONES,<br />
J.G.; ROHAN, T.E. – “Cigarette<br />
smoking and the risk of<br />
inva<strong>si</strong>ve epithelial ovarian<br />
cancer in a prospective cohort<br />
study”, European J. of Cancer,<br />
mai, 2003, pp: 176-183.<br />
20. ZEANA, C. – <strong>Sănătate</strong> <strong>şi</strong> comportament,<br />
Editura Medicală, Bucureşti,<br />
1998, pp:87-97.<br />
21. ZHANG, J.; RATCLIFFE, J. – “Paternal<br />
smoking and birthweight in<br />
Shanghai”, Am. J. Publ.<br />
Health, 1993, vol. 83, nr. 2,<br />
pp: 207-210.<br />
Smoking has become a so-called “children’s disease,” children and adolescents<br />
making up for 90% of the new smoking population. The cigarette is often used as a facilitator<br />
of social contact, as a strategy for coping with stress and also as a “passport” towards<br />
adulthood. Even though smoking can initially be taken-up out of curio<strong>si</strong>ty, the rapid<br />
<strong>de</strong>velopment of addiction makes quitting very difficult, especially in the case of a lack of<br />
strong motivation. The study has been conducted on 462 pupils from 3 schools in Cluj-Napoca<br />
(2 central schools and a peripheral one). The measurement instrument used is a<br />
questionnaire <strong>de</strong>veloped in accordance to data from the scientific literature, and other<br />
questionnaires used at an international level. The results show that the percentage of smokers<br />
increases with age, as well as the percentage of daily smoked cigarettes per person. The<br />
average age of smoking <strong>de</strong>but is 10-11 years old, but approximately ¼ of the pupils have<br />
smoked the first cigarette before the age of 7. There is a negative correlation between quitting<br />
smoking and factors such as permis<strong>si</strong>ve families or immediate caregivers, aggres<strong>si</strong>ve<br />
cigarettes adverti<strong>si</strong>ng, and a lack of strict and rigid application of legal norms by the sales<br />
persons.
46<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
STUDIU COMPARATIV PRIVIND<br />
CONSUMUL DE ALCOOL LA ELEVII<br />
DE LICEU DIN TIMIŞOARA ŞI DIN<br />
ALTE REGIUNI ALE LUMII<br />
Caraion-Buz<strong>de</strong>a C. 1 , Ursoniu S. 1 , Vernic C. 2 ,<br />
Silberberg K. 3 , Korbuly B. 3<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Timişoara, Disciplina <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> <strong>şi</strong><br />
Management<br />
2. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Timişoara, Disciplina <strong>de</strong> Informatică<br />
Medicală <strong>şi</strong> Biostatistică<br />
3. Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Timiş, Serviciul <strong>de</strong> Promovare a Sănătăţii<br />
Folo<strong>si</strong>rea alcoolului <strong>şi</strong> tutunului la vârste frage<strong>de</strong> sporeşte riscul <strong>de</strong> utilizare a altor<br />
droguri în anii care urmează. Unii tineri experimentează <strong>şi</strong> evită sau continuă folo<strong>si</strong>rea lor<br />
ocazional, fără probleme semnificative. Alţii vor <strong>de</strong>zvolta <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă, orientându-se către<br />
droguri mai periculoase <strong>şi</strong> producând evenimente dăunătoare pentru ei în<strong>si</strong><strong>şi</strong> <strong>şi</strong> pentru alţii.<br />
Fenomenul este cu atât mai periculos cu cât la vârstele tinere se formează tendinţe comportamentale<br />
pentru o lungă perioadă <strong>de</strong> timp <strong>şi</strong> chiar pentru tot restul vieţii. Acestea pot fi influenţate<br />
prin programe <strong>de</strong> publicitate la nivel naţional, dar evaluarea eficienţei <strong>şi</strong> impactului<br />
meto<strong>de</strong>lor utilizate precum <strong>şi</strong> formarea mo<strong>de</strong>lelor comportamentale vis-a-vis <strong>de</strong> consumul lor<br />
nu pot fi cunoscute <strong>şi</strong> urmărite <strong>de</strong>cât prin intermediul studiilor epi<strong>de</strong>miologice.<br />
În prezentarea care urmează vom face referiri comparative la <strong>si</strong>tuaţia consumului <strong>de</strong><br />
alcool în mediul şcolar din Timişoara (ciclul <strong>de</strong> studii CAST) <strong>şi</strong> din alte regiuni ale lumii,<br />
pentru a surprin<strong>de</strong> cu maximă obiectivitate aspectele care conteaza în mai mare măsură în<br />
<strong>de</strong>terminarea mo<strong>de</strong>lului comportamental vis-a-vis <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> alcool.<br />
CAST este un ciclu <strong>de</strong> studii transversale, <strong>de</strong>rulate în perioada 2001-2003, cu frecvenţă<br />
anuală <strong>şi</strong> bazate pe autoadministrarea <strong>de</strong> chestionare anonime, cu întrebări centrate pe<br />
stilul <strong>de</strong> viaţă <strong>şi</strong> pe folo<strong>si</strong>rea produselor p<strong>si</strong>hoactive, într-un anumit context al existenţei, <strong>de</strong><br />
către tineri cu vârste cuprinse între 14 <strong>şi</strong> 20 <strong>de</strong> ani, elevi ai şcolilor timişene. Obiectivul<br />
acestor studii transversale este acela <strong>de</strong> a oferi evaluări ale consumului <strong>de</strong> substanţe potenţial<br />
toxice ce prezintă pericol <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ţă la vârste tinere <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a trasa tendinţa comportamentelor<br />
<strong>de</strong> consum.<br />
Rezultatele comparative expuse indică faptul că, <strong>de</strong><strong>şi</strong> pentru băieţi mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> consum<br />
sunt relativ apropiate pentru diverse zone ale lumii, în cazul fetelor acestea prezintă caractere<br />
specifice care impun o analiză mai amănunţită a lor.<br />
Introducere<br />
Studii naţionale din Statele Unite indică<br />
faptul că prevalenţa consumului exage-<br />
rat <strong>de</strong> alcool (<strong>de</strong> obicei <strong>de</strong>finit ca cinci sau<br />
mai multe unităţi <strong>de</strong> alcool consumate consecutiv)<br />
<strong>de</strong> către adolescenţi nu s-a redus în
ultima <strong>de</strong>cadă. [1,2]. Rezultate din anul<br />
2001 ale studiului “Monitorizarea Viitorului”<br />
au indicat faptul că 13% dintre elevii<br />
claselor a 8-a, 25% dintre cei <strong>de</strong> clasa a 10-a<br />
<strong>şi</strong> 30% dintre cei <strong>de</strong> clasa a 12-a au <strong>de</strong>clarat<br />
un consum exagerat <strong>de</strong> alcool în cele două<br />
săptămâni premergătoare studiului, valori<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate ca îngrijorătoare.[1]<br />
Folo<strong>si</strong>rea alcoolului <strong>şi</strong> tutunului la<br />
vârste frage<strong>de</strong> sporeşte riscul <strong>de</strong> utilizare a<br />
altor droguri în anii care urmează. Unii tineri<br />
experimentează <strong>şi</strong> evită sau continuă<br />
folo<strong>si</strong>rea lor ocazional, fără probleme semnificative.<br />
Alţii vor <strong>de</strong>zvolta <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă,<br />
orientându-se către droguri mai periculoase<br />
<strong>şi</strong> producând evenimente dăunătoare pentru<br />
ei în<strong>şi</strong><strong>şi</strong> <strong>şi</strong> pentru alţii. Prin urmare, ţinerea<br />
sub control a <strong>si</strong>tuaţiei tinerilor nece<strong>si</strong>tă o<br />
informare <strong>de</strong>taliată a tendinţelor consumului<br />
<strong>de</strong> substanţe p<strong>si</strong>hoactive, <strong>de</strong>terminarea mecanismelor<br />
care duc la acci<strong>de</strong>nte <strong>şi</strong> consecinţe<br />
nefaste <strong>şi</strong> contracararea lor prin programe<br />
bine orientate <strong>şi</strong> fixate pe obiectiv.<br />
Din nefericire, în ţara noastră<br />
urmărirea consumului substanţelor p<strong>si</strong>hoactive<br />
a fost neglijată sau chiar ignorată o<br />
lungă perioadă <strong>de</strong> timp, fapt ce a dus la<br />
formarea <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le culturale dăunătoare<br />
sănătăţii <strong>şi</strong> securităţii populaţiei. Fenomenul<br />
este cu atât mai periculos cu cât la vârstele<br />
tinere se formează tendinţe comportamentale<br />
pentru o lungă perioadă <strong>de</strong> timp <strong>şi</strong> chiar<br />
pentru tot restul vieţii. Acestea pot fi influenţate<br />
prin programe <strong>de</strong> publicitate la nivel<br />
naţional, dar evaluarea eficienţei <strong>şi</strong> impactului<br />
meto<strong>de</strong>lor utilizate precum <strong>şi</strong> formarea<br />
mo<strong>de</strong>lelor comportamentale vis-a-vis <strong>de</strong><br />
consumul substanţelor p<strong>si</strong>hoactive nu pot fi<br />
cunoscute <strong>şi</strong> urmărite <strong>de</strong>cât prin intermediul<br />
studiilor epi<strong>de</strong>miologice.<br />
La nivel internaţional asemenea studii<br />
se limitează <strong>de</strong> obicei la un <strong>si</strong>ngur oraş<br />
sau regiune, folo<strong>si</strong>nd eşantioane reprezentative,<br />
datorită costurilor relativ ridicate. În<br />
ţările industrializate <strong>de</strong>zvoltate există însă<br />
programe naţionale <strong>de</strong> supraveghere a stării<br />
<strong>de</strong> sănătate a populaţiei care includ <strong>şi</strong> urmărirea<br />
consumului <strong>de</strong> substanţe p<strong>si</strong>hoactive la<br />
vârstele tinere. Realizarea <strong>de</strong> studii naţionale<br />
vizând acest subiect este consecinţă a politi-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 47<br />
cii <strong>de</strong> sănătate publică a fiecărui stat în<br />
parte.<br />
În prezentarea care urmează vom<br />
face referiri comparative la <strong>si</strong>tuaţia consumului<br />
<strong>de</strong> alcool în mediul şcolar din Timişoara<br />
(studiul CAST) <strong>şi</strong> din alte regiuni ale<br />
lumii, pentru a surprin<strong>de</strong> cu maximă obiectivitate<br />
aspectele care contează în mai mare<br />
măsură în <strong>de</strong>terminarea mo<strong>de</strong>lului comportamental<br />
vis-a-vis <strong>de</strong> subiectul vizat (vezi<br />
titlu).<br />
CAST („Consumul <strong>de</strong> Alcool, Stupefiante<br />
<strong>şi</strong> Tutun”) este un ciclu <strong>de</strong> studii<br />
transversale locale <strong>de</strong>rulate în perioada<br />
2001-2003, cu frecvenţă anuală <strong>şi</strong> bazate pe<br />
autoadministrarea <strong>de</strong> chestionare anonime,<br />
cu întrebări centrate pe stilul <strong>de</strong> viaţă <strong>şi</strong> pe<br />
folo<strong>si</strong>rea produselor p<strong>si</strong>hoactive într-un anumit<br />
context al existenţei, la tineri cu vârste<br />
cuprinse între 14 <strong>şi</strong> 20 <strong>de</strong> ani, elevi ai şcolilor<br />
timişene. Obiectivul acestor studii transversale<br />
este acela <strong>de</strong> a oferi evaluări ale consumului<br />
<strong>de</strong> substanţe potenţial toxice ce prezintă<br />
pericol <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă la vârste tinere<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> a trasa tendinţa comportamentelor <strong>de</strong><br />
consum. S-a urmărit cu precă<strong>de</strong>re i<strong>de</strong>ntificarea:<br />
- vârstei primului consum <strong>de</strong> alcool, tutun<br />
<strong>şi</strong> droguri<br />
- tipurilor <strong>de</strong> băuturi alcoolice <strong>şi</strong> droguri<br />
consumate<br />
- locului, anturajului <strong>şi</strong> motivaţiei<br />
consumului <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> droguri<br />
- frecvenţei <strong>şi</strong> cantităţii <strong>de</strong> alcool, tutun <strong>şi</strong><br />
droguri consumate<br />
- toleranţei vis-a-vis <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> alcool<br />
<strong>şi</strong> ţigări<br />
- calea <strong>de</strong> administrare a drogurilor utilizată<br />
<strong>de</strong> consumatori<br />
Ciclul <strong>de</strong> studii CAST a fost inspirat<br />
<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul american al Sistemului <strong>de</strong> Supraveghere<br />
a Comportamentelor cu Risc la<br />
Tineri (YRBSS), care este un <strong>si</strong>stem <strong>de</strong> supraveghere<br />
epi<strong>de</strong>miologică realizat <strong>de</strong> Centrul<br />
pentru Prevenţie <strong>şi</strong> Control al Bolilor<br />
(CDC) din SUA în intenţia <strong>de</strong> a monitoriza<br />
prevalenţa comportamentelor ce influenţează<br />
în mai mare măsură starea <strong>de</strong> sănătate.<br />
Pentru studiul CAST s-a <strong>de</strong>zvoltat<br />
un <strong>de</strong><strong>si</strong>gn <strong>de</strong> eşantionare asemănător celui al
48<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
YRBSS, în cuiburi stratificate, în două faze,<br />
pentru a produce un eşantion reprezentativ<br />
<strong>de</strong> elevi timişeni ai claselor 9-12. Într-o<br />
primă etapă, dintr-un efectiv <strong>de</strong> 732 <strong>de</strong> unităţi<br />
primare <strong>de</strong> eşantionare (clase), au fost<br />
selectate în mod aleator doar o mică parte<br />
(26 clase în anul 2001; 42 clase din 755 în<br />
anul 2002; 49 clase din 777 în anul 2003).<br />
Clasele selectate au fost stratificate apoi<br />
proporţional, în conformitate cu nivelul <strong>de</strong><br />
studiu <strong>şi</strong> tipul <strong>de</strong> liceu (teoretic, industrial,<br />
confe<strong>si</strong>onal sau şcoală profe<strong>si</strong>onală). S-a<br />
obţinut astfel câte un număr specific <strong>de</strong><br />
„cuiburi” pentru fiecare aplicaţie (reamintim<br />
faptul că efectivele studiilor au fost diferite<br />
<strong>de</strong> la un studiu la altul, fenomen <strong>de</strong>terminat<br />
<strong>de</strong> finanţarea atribuită: 496 elevi în anul<br />
2001; 801 elevi în anul 2002; 1056 elevi în<br />
anul 2003).<br />
Într-o etapă ulterioară s-a <strong>de</strong>zvoltat<br />
un chestionar cu 42 <strong>de</strong> întrebări, pentru a<br />
cărui verificare a validităţii s-a realizat un<br />
studiu pilot. Elevii au avut nevoie, în medie,<br />
Procente<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
40<br />
niciodatã<br />
<strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> minute pentru completarea chestionarului.<br />
Doar elevii prezenţi în ziua investigaţiei<br />
au fost eligibili pentru participarea în<br />
studiu, completând chestionarul individual<br />
în clasa afectată <strong>şi</strong> în absenţa cadrelor didactice.<br />
Chestionarele au fost apoi cla<strong>si</strong>ficate<br />
funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare a clasei<br />
studiate, în felul acesta anonimitatea elevilor<br />
fiind a<strong>si</strong>gurată.<br />
Analiza statistică s-a realizat cu programele<br />
EpiInfo 2002, SPSS 11,5 <strong>şi</strong> Microsoft<br />
Excel.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat<br />
ca regulat începând cu 10 unităţi pe lună. În<br />
cazul <strong>de</strong> faţă am con<strong>si</strong><strong>de</strong>rat ca <strong>şi</strong> consum<br />
regulat utilizarea a cel puţin unei unităţi <strong>de</strong><br />
alcool timp <strong>de</strong> minim 10 zile în ultima lună.<br />
În aceste condiţii, consumul regulat <strong>de</strong> alcool<br />
este estimat, pentru toate cele trei studii<br />
CAST, la un efectiv <strong>de</strong> 9% (Figura 1).<br />
50<br />
intre 1 <strong>si</strong> 9 zile<br />
peste 10 zile<br />
Consum <strong>de</strong> alcool în ultima lunã, CAST 2002<br />
Figura 1. Consumul <strong>de</strong> alcool funcţie <strong>de</strong> numărul <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> consum a cel puţin<br />
unei unităţi pe zi în ultima lună; CAST 2002<br />
Deoarece media <strong>de</strong> vârstă este <strong>de</strong> 17<br />
ani în toate cele trei studii CAST, iar analiza<br />
datelor pentru această vârstă ne permite o<br />
apreciere comparativă cu <strong>si</strong>tuaţia înregistrată<br />
în acela<strong>şi</strong> an <strong>de</strong> studiul ESCAPAD (Franţa),<br />
ne vom limita la aceasta. Selectăm astfel<br />
9<br />
259 <strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> 17 ani din studiul CAST<br />
2002 (Tabelul 1; Figura 2). Acest lucru ne<br />
permite <strong>de</strong> asemenea aprecierea mai corectă<br />
a rezultatelor în cadrul eşantionului ales,<br />
distribuţia sexelor corespunzând ansamblului<br />
general.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 49<br />
Tabelul 1. Consumul <strong>de</strong> alcool, în ultima lună, la elevii <strong>de</strong> 17 ani <strong>de</strong> ambele sexe,<br />
pentru anul 2002<br />
Număr<br />
fără absolut<br />
răspuns % din<br />
Sexul<br />
Număr<br />
Sexul<br />
absolut<br />
feminin % din<br />
Sexul<br />
Număr<br />
absolut<br />
masculin % din<br />
Sexul<br />
Total Număr<br />
absolut<br />
% din<br />
Sexul<br />
Numar absolut<br />
140<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
niciodată<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool în ultima lună<br />
1-2<br />
zile<br />
3-9<br />
zile<br />
10-29<br />
zile<br />
in fiecare<br />
zi<br />
Total<br />
5 1 0 0 0 6<br />
83,3% 16,7% ,0% ,0% ,0% 100,0%<br />
56 43 14 4 0 117<br />
47,9% 36,8% 12,0% 3,4% ,0% 100,0%<br />
34 31 47 18 3 133<br />
25,6% 23,3% 35,3% 13,5% 2,3% 100,0%<br />
95 75 61 22 3 256<br />
37,1% 29,3% 23,8% 8,6% 1,2% 100,0%<br />
Sexul<br />
F<br />
M<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool<br />
in fiecare zi<br />
10-29 zile<br />
3-9 zile<br />
1-2 zile<br />
niciodata<br />
Figura 2. Consumul <strong>de</strong> alcool în ultima lună, la elevii <strong>de</strong> 17 ani <strong>de</strong> ambele sexe;<br />
CAST 2002<br />
În Figura 2 se poate observa diferenţa<br />
marcată dintre cele două sexe în ce<br />
priveşte consumul ocazional <strong>de</strong> alcool (3-9<br />
zile în ultima lună) <strong>şi</strong> consumul regulat<br />
(peste zece zile în ultima lună).
50<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Figura 3. Consumul <strong>de</strong> alcool pentru ultima lună, la elevii <strong>de</strong> 17 ani, comparativ între studiile<br />
CAST (Timişoara) <strong>şi</strong> ESCAPAD (Franţa), pentru anul 2002<br />
3,4<br />
12<br />
36,8<br />
47,9<br />
15,8<br />
35,3<br />
23,3<br />
25,6<br />
CAST 2002 feminin masculin ESCAPAD 2002 feminin masculin<br />
Am codificat: consum acci<strong>de</strong>ntal =<br />
1-2 zile <strong>de</strong> consum a cel puţin unei unităţi<br />
<strong>de</strong> alcool în ultima lună; consum ocazional<br />
= 3-9 zile; consum regulat = peste 10 zile în<br />
ultima lună.<br />
Dacă pentru băieţi nu se remarcă<br />
diferenţe foarte mari între elevii timişeni <strong>şi</strong><br />
cei francezi în privinţa comportamentului<br />
faţă <strong>de</strong> alcool, în cazul fetelor diferenţele<br />
înregistrate sunt semnificative. Astfel, proporţia<br />
fetelor care <strong>de</strong>clară că nu au consumat<br />
nici o unitate <strong>de</strong> alcool în ultima lună este <strong>de</strong><br />
două ori mai mare în favoarea elevelor<br />
timişene, în timp ce consumul ocazional <strong>şi</strong><br />
cel regulat <strong>de</strong> alcool este net superior în cazul<br />
mediei feminine <strong>de</strong> 17 ani din Franţa.<br />
In anul 2003, media consumului regulat<br />
<strong>de</strong> alcool la vârsta <strong>de</strong> 17 ani, în Franţa,<br />
a fost apreciată la 14% pentru băieţi <strong>şi</strong> la 5%<br />
pentru fete (sursa, INSERM, Observatoire<br />
français <strong>de</strong>s drogues et <strong>de</strong>s toxicomanies,<br />
preluat <strong>de</strong> REUTERS). In cazul elevilor<br />
timişoreni, această rată se ridică la 19,6% în<br />
cazul băieţilor <strong>şi</strong> la 1,9% în cazul fetelor.<br />
Chiar dacă în anul prece<strong>de</strong>nt (2002)<br />
numărul fetelor <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> alcool era<br />
mai redus <strong>de</strong>cât media franceză (3,4%, conform<br />
CAST 2002, faţă <strong>de</strong> 6,1%, conform<br />
studiului ESCAPAD 2002), proporţia băieţilor<br />
ce <strong>de</strong>clarau un consum regulat <strong>de</strong> alcool<br />
pare să fi crescut (<strong>de</strong> la 15,8% în 2002<br />
6,1<br />
28<br />
42,7<br />
23,2<br />
18,7<br />
34,7<br />
31,2<br />
15,3<br />
consum regulat<br />
consum ocazional<br />
consum acci<strong>de</strong>ntal<br />
niciodata<br />
la 19,6% în 2003, proporţia francezilor <strong>de</strong><br />
aceea<strong>şi</strong> vârstă fiind <strong>de</strong> 18,7% în anul 2002,<br />
conform studiului ESCAPAD,).<br />
Aceste evoluţii se petrec, în<br />
România, în condiţiile unei puternice campanii<br />
naţionale care avertizează asupra riscurilor<br />
consumului <strong>de</strong> alcool în exces. O<br />
campanie <strong>si</strong>milară are loc <strong>şi</strong> în Franţa, fapt<br />
care poate explica, în parte, modificarea<br />
comportamentului faţă <strong>de</strong> alcool la această<br />
vârstă (17 ani), cu specificarea că anumite<br />
grupuri pot fi mai receptive la avertismentele<br />
emise <strong>de</strong> autorităţi. Trebuie să remarcăm<br />
totu<strong>şi</strong> larga paletă <strong>de</strong> fenomene cu potenţial<br />
<strong>de</strong> influenţare a consumului <strong>de</strong> alcool<br />
<strong>şi</strong> nece<strong>si</strong>tatea urmăririi periodice a tendinţelor<br />
<strong>de</strong> consum.<br />
Dacă pentru înregistrările franceze<br />
dubiile privind eşantionul în lucru sunt reduse<br />
(anchete realizate pentru cel puţin<br />
16 000 <strong>de</strong> elevi cu vârste cuprinse între 12 <strong>şi</strong><br />
18 ani), pentru studiul CAST se pot face<br />
unele comentarii în ce priveşte efectivul<br />
eşantionului (802 elevi cu vârste cuprinse<br />
între 14 <strong>şi</strong> 21 <strong>de</strong> ani în 2002) <strong>şi</strong> modul <strong>de</strong> selecţie<br />
vizat. Totodată, semnalăm modificarea<br />
probabilă a distribuţiei elevilor după tipurile<br />
<strong>de</strong> licee, în anul 2003, în cadrul studiului<br />
CAST (proporţiile diferite ale sexelor pe tipurile<br />
<strong>de</strong> licee). Media consumului regulat <strong>de</strong><br />
alcool pentru ambele sexe din studiile CAST
ămâne totu<strong>şi</strong> neschimbată la 9% din<br />
efectivul ambelor sexe.<br />
În aceste condiţii, pentru a spori<br />
exactitatea comparaţiei între studiile româ-<br />
100%<br />
80%<br />
60%<br />
40%<br />
20%<br />
0%<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 51<br />
neşti <strong>şi</strong> cele franceze, vom urmări în continuare<br />
grupa <strong>de</strong> vârstă <strong>de</strong> 17-19 ani pentru<br />
comportamentul elevilor faţă <strong>de</strong> alcool. (Figurile<br />
4 <strong>şi</strong> 5)<br />
Figura 4 Consumul <strong>de</strong> alcool in ultima lună, pentru elevele <strong>de</strong> 17-19 ani,<br />
comparativ pentru studiile ESCAPAD 2002 <strong>şi</strong> CAST 2002<br />
5<br />
27.5<br />
41.7<br />
24.8<br />
2,8<br />
12,7<br />
35,85<br />
48,1<br />
ESCAPAD 2002, fete CAST 2002, fete<br />
nu a consumat 1-2 zile 3-9 zile 10-19 zile 20-29 zile in fiecare zi<br />
Figura 5 Consumul <strong>de</strong> alcool din ultima lună, pentru baieţii <strong>de</strong> 17-19<br />
ani, comparativ pentru studiile ESCAPAD 2002 <strong>şi</strong> CAST 2002<br />
2 2,25<br />
2.9<br />
3,0<br />
13.7<br />
34.3<br />
30.3<br />
16.9<br />
Se poate constata cu uşurinţă o<br />
emancipare mai accentuată a tinerelor din<br />
Franţa cu vârste cuprinse între 17 <strong>şi</strong> 19 ani.<br />
10,9<br />
33,8<br />
21,05<br />
28,9<br />
ESCAPAD 2002, baieti CAST 2002, baieti<br />
nu a consumat 1-2 zile 3-9 zile 10-19 zile 20-29 zile in fiecare zi<br />
Concluzii<br />
Cunoaşterea nivelului <strong>de</strong> experimentare<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> consum la finele adolescenţei este<br />
strategică <strong>de</strong> vreme ce acestea sunt vârstele<br />
cheie în ce priveşte iniţierea <strong>şi</strong> trecerea la
52<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
consumul regulat, în această perioadă<br />
formându-se, cu cea mai mare probabilitate,<br />
mo<strong>de</strong>lul comportamental pentru anii ce vor<br />
urma, cu po<strong>si</strong>bilitatea transferării lui în mediul<br />
univer<strong>si</strong>tar.<br />
Conform unei recenzii a literaturii<br />
medicale realizate <strong>de</strong> către Dowdall <strong>şi</strong><br />
Wechslerm în anul 2002, [3] cele mai multe<br />
studii care tratează problemele legate <strong>de</strong><br />
consumul <strong>de</strong> alcool la stu<strong>de</strong>nţi abor<strong>de</strong>ază<br />
aspecte clinice, p<strong>si</strong>hologice <strong>şi</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
limitându-se la o <strong>si</strong>ngură unitate <strong>de</strong> învăţământ<br />
<strong>şi</strong> la o perioadă scurtă <strong>de</strong> timp. Marea<br />
lor majoritate nu abor<strong>de</strong>ază influenţa tipului<br />
<strong>de</strong> instituţie <strong>şi</strong> ambientul său legat <strong>de</strong> alcool.<br />
Trebuie să examinăm totodată acei<br />
factori proprii instituţiei <strong>de</strong> învăţământ necesari<br />
pentru a înţelege mai bine <strong>de</strong> ce stu<strong>de</strong>nţii<br />
par a fi expu<strong>şi</strong> unui risc mai ridicat pentru<br />
abuzul episodic <strong>de</strong> alcool <strong>de</strong>cât semenii lor<br />
care nu urmează studii în învăţământul superior.[4]<br />
De exemplu, Dowdall <strong>şi</strong> colab.<br />
(1998) au raportat diferenţe importante în ce<br />
priveşte comportamentul <strong>de</strong> consum dintre<br />
acele femei care urmează cursurile facultăţilor<br />
<strong>şi</strong> cele care urmează cursuri postliceale<br />
în unităţi paralele <strong>de</strong> învăţământ. [5]<br />
De asemenea, eşantionarea întregii<br />
diver<strong>si</strong>tăţi a formelor <strong>de</strong> organizare instituţională<br />
<strong>de</strong>vine un imperativ. Trebuie acordată<br />
o atenţie sporită modului în care stu<strong>de</strong>nţii<br />
î<strong>şi</strong> aleg instituţiile specifice <strong>de</strong> învăţământ<br />
<strong>şi</strong>, inclu<strong>si</strong>v, mai bunei înţelegeri a<br />
modului în care experienţa anterioară mo<strong>de</strong>lează<br />
viaţa univer<strong>si</strong>tară.[3]<br />
Un element important pare să-l<br />
reprezinte nivelul <strong>de</strong> stres la care este supus<br />
fiecare individ în parte, cu caracteristicile lui<br />
personale. Prin urmare, este <strong>de</strong> aşteptat ca <strong>şi</strong><br />
comportamentul <strong>de</strong> consum să varieze funcţie<br />
<strong>de</strong> elev <strong>şi</strong> unitatea <strong>de</strong> învăţământ în care<br />
studiază.<br />
În ce priveşte eşantionarea, <strong>de</strong><strong>şi</strong> reprezentativitatea<br />
este <strong>de</strong> importanţă majoră<br />
în selecţie, dimen<strong>si</strong>unea păstrează un rol important.<br />
Eşantioanele vali<strong>de</strong> din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
statistic ce prezintă dimen<strong>si</strong>uni suficient<br />
<strong>de</strong> mari pentru a <strong>de</strong>tecta erori mici la<br />
medii sunt <strong>de</strong> mare importanţă. Este foarte<br />
probabil ca procesele complexe ce intervin<br />
în comportamentul <strong>de</strong> consum să fie mai<br />
bine înţelese ca un set larg <strong>de</strong> mai mulţi<br />
factori, fiecare cu efecte relativ reduse. [6]<br />
Utilizarea întrebărilor retrospective<br />
în studii transversale poate oferi o ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong><br />
ansamblu în ce priveşte modificările în timp<br />
<strong>de</strong><strong>şi</strong> este dificil a folo<strong>si</strong> întrebări <strong>de</strong>spre<br />
comportamente complexe (cum ar fi cel al<br />
consumului <strong>de</strong> alcool), pentru perioa<strong>de</strong> în<strong>de</strong>părtate<br />
în timp, mai mult <strong>de</strong>cât în termeni<br />
generali.<br />
Există multe cercetări care atestă<br />
faptul că aceste chestionare aplicate la<br />
adolescenţi <strong>şi</strong> care se referă la consumul <strong>de</strong><br />
alcool, tutun <strong>şi</strong> alte droguri ilicite produc, în<br />
circumstanţe corecte, informaţii vali<strong>de</strong> <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
încre<strong>de</strong>re.[6-8] Totu<strong>şi</strong>, rapoartele consumului<br />
recent sunt mult mai uşor validate <strong>de</strong>cât<br />
întrebările ce se referă la mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> consum<br />
mai în<strong>de</strong>părtate în timp.<br />
O urmărire mai largă <strong>şi</strong> mai corectă a<br />
consumului <strong>de</strong> alcool promite o înţelegere<br />
avansată <strong>şi</strong> o prevenţie superioară care ar<br />
permite executarea <strong>de</strong> intervenţii în relaţie<br />
directă cu comportamentele <strong>şi</strong> factorii <strong>de</strong><br />
risc, în scopul <strong>de</strong> a inhiba progre<strong>si</strong>a po<strong>si</strong>bilă<br />
către utilizarea exce<strong>si</strong>vă <strong>de</strong> droguri legale <strong>şi</strong><br />
ilegale, recunoscute a fi adictive <strong>şi</strong> dăunătoare<br />
atât individului cât <strong>şi</strong> mediului său <strong>de</strong><br />
viaţă.[3]<br />
Bibliografie<br />
1. Johnston LD, O’Malley PM, Bachman<br />
JG. Monitoring the Future: National<br />
Survey Results on Drug<br />
Use, 1975–2001, Vol 1. Secondary<br />
School Stu<strong>de</strong>nts. Bethesda,<br />
MD: National Institute on<br />
Drug Abuse, National Institutes<br />
of Health, 2002 (NIH<br />
Publication No. 02-5106).<br />
2. Substance Abuse and Mental Health<br />
Services Administration. Office<br />
of Applied Studies. Summary<br />
of Findings from the<br />
1999 National Household Survey<br />
on Drug Abuse Rockville,<br />
MD: U.S. Department of<br />
Health and Human Services,
2000 (DHHS Publication No.<br />
[SMA] 00-3466).<br />
3. Dowdall GW, Wechsler H. Studying<br />
College Alcohol Use: Wi<strong>de</strong>ning<br />
the Lens, Sharpening the<br />
Focus. J. Stud. Alcohol, Supplement<br />
No. 14: 14-22, 2002<br />
4. Clark WB, Hilton ME. (Eds.) Alcohol in<br />
America: Drinking Practices<br />
and Problems, Albany, NY:<br />
State Univ. of New York<br />
Press, 1991.<br />
5. Dowdall GW, Coawford M. Wechsler H.<br />
Binge drinking among American<br />
college women: A comparison<br />
of <strong>si</strong>ngle-sex and coeducational<br />
institutions. Psychol.<br />
Women Q. 22: 705-715, 1998.<br />
6. Cohen, J. A power primer. Psychol.<br />
Bull. 112: 155-159, 1992.<br />
Kupitz, K., Klagsbrun, M.,<br />
Wisoff, D., LaRosa, J. and<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 53<br />
Davis, D.I. The acceptance<br />
and validity of the Substance<br />
Use and Abuse Survey<br />
(SUAS). J. Drug Educ. 9: 163-<br />
188, 1979.<br />
7. Rachal, J.V., Guess, L.L., Hubbard,<br />
R.L., Maisto, S.A., Cavanaugh,<br />
E.R., Wad<strong>de</strong>ll, R. and<br />
Benrud, C.H. Adolescent<br />
Drinking Behavior, Vol. 1:<br />
The Extent and Nature of<br />
Adolescent Alcohol and Drug<br />
Use: The 1974 and 1978 National<br />
Sample Studies, Research<br />
Triangle Park, NC: Research<br />
Triangle Institute,<br />
1980.<br />
8. Cooper, A.M., Sobell, M.B., Sobell,<br />
L.C. and Maisto, S.A. Validity<br />
of alcoholics' self-reports: Duration<br />
data. Int. J. Addict. 16:<br />
401-406, 1981.<br />
Alcohol and tobacco consumption in young ages increases the risk for later use of<br />
other drugs. Certain youngsters test and then avoid or continue u<strong>si</strong>ng these substances occa<strong>si</strong>onally,<br />
without <strong>si</strong>gnificant complications. Others will <strong>de</strong>velop <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ncy searching for<br />
stronger and more dangerous products which will provoke harmful events for them and for<br />
theirs environments. The phenomena is as much dangerous as the consumer is younger, for<br />
the reason that in young ages the behavior mo<strong>de</strong>l will be settle for a long period of time and<br />
even for the rest of one’s life. These conducts may be influenced by media promotions at a<br />
national level, but the efficacy and impact assessment of the used methods, and the change in<br />
the behavior mo<strong>de</strong>l can’t be known or follow-up but by the use of epi<strong>de</strong>miological studies.<br />
In the following display we will make comparative references to the alcohol consumption<br />
mo<strong>de</strong>ls in Timişoara (CAST studies) and other regions of the world for revealing with<br />
most objectivity the features that count more in <strong>de</strong>termining the conduct mo<strong>de</strong>l for the alcohol<br />
use.<br />
CAST is a succes<strong>si</strong>on of cross-sectional studies <strong>de</strong>veloped each year for the following<br />
period: 2001-2003, u<strong>si</strong>ng a stratified cluster samples <strong>de</strong><strong>si</strong>gn. The samples con<strong>si</strong>sted of randomly<br />
selected classes, stratified proportionally according to gra<strong>de</strong>s 9-12 and high school<br />
profile (theoretical, industrial, vocational and confes<strong>si</strong>onal). The questionnaires were administered<br />
in conditions of total anonymity, the items being focused on the life style and use of<br />
psychoactive products, checking for the existential context. The ages involved inclu<strong>de</strong>d the<br />
interval of 14 to 20 years. The objective of these cross-sectional studies is to offer assessments<br />
for the potentially toxic substances which <strong>de</strong>monstrated dangerous <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ncies for young<br />
ages and to line up trends for the conduct mo<strong>de</strong>ls.<br />
The comparative results displayed in this work point to that, even for the boys the consumption<br />
behaviors seem to be very close of each other, for girls they show specific characteristics<br />
which send to a more thorough analy<strong>si</strong>s.
54<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
VIAŢA STUDENŢEASCĂ ŞI CONSUMUL<br />
DE ALCOOL<br />
Şomcutean A. A. 1 , Ciobanu L. M. 1 , Goţia S. R. 1 ,<br />
Goţia C.S 2 .<br />
1. Catedra <strong>de</strong> Fiziologie, UMF “Victor Babeş” Timişoara<br />
2. Catedra <strong>de</strong> Sociologie – Antropologie, Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vest, Timişoara<br />
Rezumat<br />
O actualitate alarmantă în viaţa tinerilor este reprezentată <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> alcool. Cu<br />
scopul evaluării consumului <strong>de</strong> alcool, s-a realizat un studiu în rândul stu<strong>de</strong>nţilor din Timişoara.<br />
A fost elaborat un chestionar, distribuit stu<strong>de</strong>nţilor cu vârste cuprinse între 18 <strong>şi</strong> 28<br />
ani. Prelucrarea chestionarelor a relevat câteva elemente îngrijorătoare ale consumului <strong>de</strong><br />
alcool. De<strong>şi</strong> majoritatea stu<strong>de</strong>nţilor se <strong>de</strong>clară consumatori ocazionali, pentru o parte din<br />
aceştia, motivaţia consumului <strong>de</strong> alcool o reprezintă nevoia alcoolului. Tinerii con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră alcoolul<br />
ca un remediu eficient împotriva timidităţii, un mod rapid <strong>de</strong> a evada <strong>de</strong> propriile inhibiţii,<br />
sau un mijloc practic <strong>de</strong> a se integra <strong>şi</strong> a fi acceptat într-un grup. Dar, principalele ocazii<br />
ale consumului <strong>de</strong> alcoolul sunt cele festive <strong>şi</strong> oficiale, urmate <strong>de</strong> ie<strong>şi</strong>rile cu prietenii în<br />
oraş. O mare parte dintre stu<strong>de</strong>nţi aleg să consume peste 2 sticle <strong>de</strong> bere, aceasta fiind <strong>şi</strong><br />
prima opţiune în topul preferinţelor pentru băuturi alcoolice. Alarmant este faptul că unii<br />
stu<strong>de</strong>nţi recunosc că au condus ma<strong>şi</strong>na după ce au consumat alcool. În condiţiile în care riscul<br />
<strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte auto se dublează după consumul unui <strong>si</strong>ngur pahar <strong>de</strong> vin, ne putem uşor<br />
închipui pericolul la care se expun aceşti tineri. Con<strong>si</strong><strong>de</strong>răm că informarea tinerilor <strong>de</strong>spre<br />
consecinţele consumului <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> educarea lor spre un consum mo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> alcool, sunt<br />
<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> importante pentru ca, în final, fiecare tânăr să ştie când să spună NU alcoolului.<br />
Introducere<br />
O actualitate din ce în ce mai mare<br />
în viaţa tinerilor este reprezentată <strong>de</strong> consumul<br />
<strong>de</strong> alcool (Ballie R, 2001). Deprin<strong>de</strong>rile<br />
consumului <strong>de</strong> alcool apar în copilărie<br />
<strong>şi</strong> adolescenţă, instalându-se iniţial o<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă p<strong>si</strong>hică, apoi fizică <strong>de</strong> alcool,<br />
care duce în timp la ruinarea organismului<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>reglarea intelectuală a personalităţii<br />
(Marcu T, 2003).<br />
Alcoolul, fie că este consumat rar în<br />
cantităţi mari, sau în doze mici, zilnice, produce<br />
o serie <strong>de</strong> modificări patologice care<br />
vor avea ca rezultat perturbarea funcţionalităţii<br />
normale, fiziologice a organismului<br />
(Cocârlă D, 1997, Klatsky AL, 2003).<br />
Alcoolul are impact negativ asupra<br />
tuturor aparatelor <strong>şi</strong> <strong>si</strong>stemelor. Afectarea<br />
<strong>si</strong>stemul nervos central <strong>de</strong> către consumul<br />
<strong>de</strong> alcool, se manifestă prin modificări ale<br />
caracterului, nervozitate, iar oboseala <strong>şi</strong><br />
tulburările <strong>de</strong> concentrare, duc la un randament<br />
scăzut al muncii <strong>şi</strong> risc <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte,<br />
atât <strong>de</strong> muncă cât <strong>şi</strong> <strong>de</strong> ma<strong>şi</strong>nă<br />
(Ballie R, 2001).<br />
La bărbaţii tineri, care abuzează <strong>de</strong><br />
alcool, poate apărea impotenţa, iar la femeile<br />
care exagerează în consumul alcoolului,<br />
riscul avorturilor spontane <strong>şi</strong> a naşterilor<br />
premature este mai mare. Consumul <strong>de</strong> alcool<br />
pe perioada sarcinii constituie o greşeală<br />
enormă a viitoarei mame. Acest lucru
poate <strong>de</strong>termina disfuncţionalităţi structurale<br />
<strong>şi</strong> funcţionale, cunoscute sub <strong>de</strong>numirea<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>ndromul alcoolului la făt, cu dificultăţi<br />
<strong>de</strong> ordin intelectual <strong>şi</strong> motor al copilului<br />
după naştere (Marcu T, 2003).<br />
Toxicitatea etanolului se răsfrânge<br />
<strong>şi</strong> asupra <strong>si</strong>stemului cardiovascular, alcoolul<br />
având un rol important în <strong>de</strong>zvoltarea<br />
cardiomiopatiei etanolice.<br />
Pe lângă modificările cutanate<br />
(Neagoe D, 2001), există o legătură direct<br />
proporţională între <strong>de</strong>zvoltarea diferitelor<br />
tipuri <strong>de</strong> cancere, mai ales la nivelul<br />
tractului digestiv superior <strong>şi</strong> cantitatea consumul<br />
<strong>de</strong> alcool. Riscul este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong><br />
cantitatea <strong>de</strong> alcool consumată <strong>şi</strong> asocierea<br />
cu tutunul (Blot W, 1992, Debakey S, 1996,<br />
Lieber C, 1995, Franceschi, S, 1990).<br />
Alcoolul <strong>de</strong>termină tulburări ale<br />
funcţiei mucoasei digestive, substanţele<br />
nutritive nu mai pot fi absorbite, fiind eliminate.<br />
Organismul, lip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> proteine <strong>şi</strong><br />
vitamine, are o rezistenţă scăzută, se află<br />
<strong>de</strong>zarmat împotriva oricărei infecţii (Marcu<br />
T, 2003, Imhof A, 2001).<br />
Una dintre cele mai importante <strong>şi</strong><br />
frecvente consecinţe ale alcoolului este cea<br />
asupra ficatului. Ciroza alcoolică apare<br />
după 10 – 15 ani <strong>de</strong> consum exagerat <strong>de</strong><br />
alcool, ficatul trecând prin trei forme <strong>de</strong><br />
leziuni histologice majore, reprezentate <strong>de</strong><br />
ficatul gras alcoolic, hepatita alcoolică <strong>şi</strong><br />
ciroza alcoolică. Dacă în cazul primelor<br />
două forme, întreruperea consumului <strong>de</strong><br />
alcool poate duce la vin<strong>de</strong>care, ciroza hepatică<br />
alcoolică este caracterizată prin modificări<br />
irever<strong>si</strong>bile, cu o evoluţie grevată<br />
<strong>de</strong> multiple complicaţii care reduc durata <strong>şi</strong><br />
calitatea vieţii pacienţilor suferinzi (Şerban<br />
V, 2003, Klatsky AL, 2003).<br />
Pe baza datelor din literatură s-a<br />
realizat un studiu, care a avut ca scop evaluarea<br />
consumului <strong>de</strong> alcool în rândul stu<strong>de</strong>nţilor<br />
din Timişoara.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
A fost elaborat un chestionar,<br />
distribuit aleator unui număr <strong>de</strong> 105 stu<strong>de</strong>nţi,<br />
cu vârste cuprinse între 18 <strong>şi</strong> 28 ani.<br />
Chestionarele au fost anonime <strong>şi</strong> au cu-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 55<br />
prins 30 <strong>de</strong> întrebări referitoare la cantitatea<br />
<strong>şi</strong> frecvenţa consumului <strong>de</strong> alcool, ocaziile<br />
<strong>şi</strong> motivaţia tinerilor <strong>de</strong> a consuma<br />
băuturi alcoolice, dar <strong>şi</strong> întrebări care să ne<br />
informeze asupra <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor alimentare<br />
<strong>şi</strong> asupra asocierii alcoolului cu tutunul.<br />
Studiul s-a realizat în perioada septembrie<br />
2003 – februarie 2004. Rezultatele<br />
chestionarelor au fost prelucrate statistic,<br />
folo<strong>si</strong>ndu-se programul SPSS.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Prelucrarea statistică a chestionarelor<br />
a relevat câteva elemente îngrijorătoare<br />
ale consumului <strong>de</strong> alcool. Majoritatea<br />
stu<strong>de</strong>nţilor se <strong>de</strong>clară consumatori ocazionali,<br />
<strong>de</strong><strong>şi</strong> procentul consumatorilor <strong>de</strong> alcool,<br />
în general, este mult mai mare. Un<br />
sfert dintre tinerii chestionaţi au <strong>de</strong>clarat că<br />
nu consumă alcool. Stu<strong>de</strong>nţii consumă alcoolul<br />
în ocazii festive <strong>şi</strong> oficiale (67%),<br />
dar <strong>şi</strong> când ies în oraş cu prietenii (61%),<br />
motivaţiile consumului fiind diverse (Figura<br />
1). Dar, trist este faptul că pentru o<br />
parte din aceşti tineri, motivaţia consumului<br />
<strong>de</strong> alcool o reprezintă însu<strong>şi</strong> nevoia alcoolului.<br />
Stu<strong>de</strong>nţii con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră alcoolul ca un<br />
remediu eficient împotriva timidităţii, un<br />
mod rapid <strong>de</strong> a evada <strong>de</strong> propriile inhibiţii,<br />
sau un mijloc practic <strong>de</strong> a se integra <strong>şi</strong> a fi<br />
acceptat într-un grup.<br />
Există o corelaţie puternic negativă<br />
între cei care au afirmat că sunt consumatori<br />
<strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> cei care au <strong>de</strong>clarat că nu<br />
se înţeleg bine cu părinţii. Acest lucru presupune<br />
faptul că, neînţelegerile cu părinţii<br />
nu constituie <strong>de</strong>loc un factor în <strong>de</strong>terminarea<br />
creşterii consumului <strong>de</strong> alcool în rândul<br />
tinerilor. Anturajul este cel care favorizează<br />
consumul <strong>de</strong> alcool la o parte dintre<br />
stu<strong>de</strong>nţii chestionaţi.<br />
În ceea ce priveşte cantitatea consumată,<br />
stu<strong>de</strong>nţii aleg să consume peste 2 sticle<br />
<strong>de</strong> bere (42%) <strong>şi</strong> sub 2 pahare <strong>de</strong> vin<br />
(36%). Prima opţiune în topul preferinţelor<br />
pentru băuturi alcoolice este reprezentată<br />
<strong>de</strong> bere (59%), urmând aproape la egalitate<br />
cu berea, vinul, iar pe ultimul loc se<br />
<strong>si</strong>tuează băuturile cu concentraţie alcoolică<br />
crescută (Figura 2).
56<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
100%<br />
90%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
0%<br />
26%<br />
61%<br />
Cand consumati alcool?<br />
13% 13% 13% 13%<br />
20%<br />
67%<br />
70%<br />
16%<br />
87%<br />
cu prietenii <strong>de</strong> sarbatori cand <strong>si</strong>mt nevoia cand ma cert<br />
da nu nu e cazul<br />
Figura 1. Ocaziile consumului <strong>de</strong> alcool<br />
59% 55%<br />
Ce bauturi alcoolice preferati?<br />
13% 13% 13% 13%<br />
28%<br />
31%<br />
0%<br />
80% 80%<br />
7% 7%<br />
bere vin tarii lichior<br />
da nu nu e cazul<br />
Figura 2. Preferinţele stu<strong>de</strong>nţilor în privinţa băuturilor alcoolice<br />
Alarmant este faptul că unii stu<strong>de</strong>nţi<br />
recunosc că au condus ma<strong>şi</strong>na după<br />
ce au consumat alcool, corelat cu <strong>de</strong>claraţiile<br />
a peste jumătate dintre stu<strong>de</strong>nţii chestionaţi,<br />
care afirmă că nu se opresc după<br />
primul pahar, ci urmează <strong>şi</strong> altele. În condiţiile<br />
în care riscul <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte auto se<br />
dublează după consumul unui <strong>si</strong>ngur pahar<br />
<strong>de</strong> vin, ne putem uşor închipui pericolul la<br />
care se expun aceşti tineri.<br />
Un alt comportament al stu<strong>de</strong>ntului<br />
consumator <strong>de</strong> alcool, este <strong>de</strong> a merge<br />
la şcoală după consum <strong>de</strong> bere, o treime<br />
afirmând că acest lucru s-a întâmplat <strong>de</strong><br />
câteva ori.<br />
Ţigările reprezintă un alt <strong>de</strong>zavantaj<br />
asupra sănătăţii, iar când acestea sunt<br />
asociate alcoolului, evoluţia spre o <strong>de</strong>teriorare<br />
a funcţionalităţii normale a organismului<br />
este cu atât mai dramatică. Din<br />
completarea întrebărilor chestionarului, s-a<br />
observat că asocierea tutunului cu alcoolul<br />
este prezentă la o foarte mare parte dintre<br />
stu<strong>de</strong>nţii care fumează (88%).<br />
Tipului alimentaţiei <strong>şi</strong> <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor<br />
alimentare le-au fost rezervate câteva întrebări.<br />
Analizând problema alimentaţiei, am
observat că numărul <strong>de</strong> mese pe zi este în<br />
majoritatea cazurilor <strong>de</strong> 3, însă acestea sunt<br />
haotice. De vină pentru aceasta s-a dovedit<br />
a fi orarul <strong>de</strong> la şcoală, alimentaţia<br />
realizându-se în funcţie <strong>de</strong> el. Astfel, am<br />
sugera încercarea unei optimizări a orarului<br />
didactic, încât să permită o pauză <strong>de</strong> masă,<br />
indispensabilă, în cadrul unei alimentaţii<br />
sănătoase <strong>şi</strong> corespunzătoare nevoilor<br />
nutriţionale ale stu<strong>de</strong>nţilor.<br />
Cercetând problema nivelului <strong>de</strong><br />
informare privitor la consumul <strong>de</strong> alcool, sa<br />
putut observa o corelaţie puternic pozitivă<br />
între cei care <strong>de</strong>clară că sunt cunoscători<br />
ai riscurilor pe termen lung al consumului<br />
<strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> cei care cunosc efectele<br />
imediate ale consumului.<br />
Concluzii<br />
Din studiul realizat reiese că, stu<strong>de</strong>nţii<br />
cunosc riscurile <strong>şi</strong> consecinţele consumului<br />
<strong>de</strong> alcool, atât pe termen lung cât<br />
<strong>şi</strong> pe cele imediate. În cele din urmă, doar<br />
tinerii sunt cei care, conform educaţiei,<br />
conştiinţei morale proprii <strong>şi</strong> voinţei, vor<br />
alege sănătatea în locul consumului <strong>de</strong> alcool<br />
<strong>şi</strong> a consecinţelor negative ale acestuia.<br />
Studiul efectuat ne permite să enunţăm<br />
câteva recomandări profilactice.<br />
Educarea tinerilor spre evitarea consumului<br />
<strong>de</strong> alcool pentru a scăpa <strong>de</strong> timiditate,<br />
anxietate, <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>e sau stres, este importantă<br />
<strong>de</strong>oarece ei trebuie să înţeleagă că<br />
acesta este doar primul pas spre <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa<br />
p<strong>si</strong>hică, iar apoi spre <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa fizică.<br />
Dacă s-ar <strong>de</strong>pista din timp <strong>şi</strong> s-ar discuta<br />
<strong>de</strong>spre problemele existenţiale cu care<br />
se confruntă adolescentul, s-ar putea realiza<br />
o îndrumare <strong>şi</strong> sprijinire a acestuia,<br />
oferindu-i suportul p<strong>si</strong>hic necesar rezolvării<br />
dificultăţilor <strong>şi</strong> <strong>de</strong>pă<strong>şi</strong>rii obstacolelor pe<br />
care el le întâmpină.<br />
Informarea tinerilor <strong>de</strong>spre consecinţele<br />
consumului <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> educarea<br />
lor spre un consum mo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> alcool, spre<br />
evitarea tutunului asociat sau nu alcoolului<br />
<strong>şi</strong> spre o alimentaţie echilibrată sunt <strong>de</strong>osebit<br />
<strong>de</strong> importante pentru ca, în final, fiecare<br />
tânăr să ştie când să spună NU alcoolului.<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 57<br />
Bibliografie<br />
1. BALLIE R, Teen drink more dangerous<br />
than previously thought,<br />
Monitor on Psychology,<br />
2001, 32, 5<br />
2. MARCU T, Abuzul <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> consecinţele<br />
sale, Din nou <strong>de</strong>spre<br />
alcool <strong>şi</strong> băuturile alcoolice,<br />
2003<br />
3. COCÂRLĂ D, GOŢIA R. S, JURCĂ<br />
D, Etiopatogenia hepatopatiei<br />
etanolice, Editura Mirton,<br />
1997, pg 34 – 63<br />
4. KLATSKY AL, Drink to your health?,<br />
Sci Am, 2003, 288 (2), pg 74<br />
– 81<br />
5. NEAGOE D, IANOŞI S, TOLEA I,<br />
FLOREA I, CHIURTU A,<br />
SIMIONESCU L,<br />
ROMÂNESCU F, Câteva<br />
observaţii clinico – evolutive<br />
privind unele manifestări cutanate<br />
în ciroza hepatică <strong>de</strong><br />
diverse etiologii, Clinica <strong>de</strong><br />
Dermatologie Craiova<br />
6. BLOT W.J, Alcohol and cancer, Cancer<br />
Research, 1992, 52,<br />
2119s – 2123s<br />
7. DEBAKEY S.F, STINSON F.S,<br />
GRANT B.F, DUFOR M.C,<br />
Liver Cirrho<strong>si</strong>s Mortality in<br />
the United States, Alcohol<br />
and the Liver: Research Update,<br />
National Institute on<br />
Alcohol Abuse and Alcoholism,<br />
1996, #41<br />
8. LIEBER C.S, Medical disor<strong>de</strong>rs of<br />
alcoholism, 1995, The New<br />
England Journal of Medicine,<br />
16, 1058 – 1065<br />
9. FRANCESCHI S, TALAMINI R,<br />
BARRA S, BARON A.E,<br />
NEGRI E, BIDOLI E, SER-<br />
RAINO D, LA VECCHIA C,<br />
Smoking and drinking in relation<br />
to cancers of the oral<br />
cavity, pharynx, larynx, and<br />
esophagus in Northern Italy,<br />
Cancer Research, 1990, 50
58<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
10. IMHOF A, FROEHLICH M, BREN-<br />
NER H, BOEING H, Effect<br />
of alcohol consumption on<br />
systemic markers of inflammation,<br />
Lancet, 2001, 357,<br />
pg 763 – 767<br />
11. ŞERBAN V, SPOREA I, GOLDIŞ A,<br />
Bazele medicinei interne,<br />
Summary<br />
Aparatul digestiv, LITO<br />
U.M.F.T, 2003, vol III, pg<br />
128 – 160<br />
12. KLATSKY AL, FRIEDMAN GD,<br />
ARMSTRONG MA, KIPP<br />
H, Wine, liquor, beer and<br />
mortality, Am J Epi<strong>de</strong>miol,<br />
2003, 158 (6), pg 585 - 59<br />
Alcohol consumption is a reality among teenagers. To estimate the alcohol consumption,<br />
a study was ma<strong>de</strong> among Timisoara’s stu<strong>de</strong>nts. Therefore a questionnaire was distributed<br />
to 18 – 28 years old stu<strong>de</strong>nts.<br />
The results revealed some concerning aspects. Although most stu<strong>de</strong>nts are occa<strong>si</strong>onal<br />
drinkers, for some of them, the motivation of alcohol consumption is the need of alcohol.<br />
Youths drink alcohol to get free from their shyness, to escape from their own inhibitions and<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>r it as a good way to be accepted in a group. The main occa<strong>si</strong>ons of alcohol consumption<br />
are the social, official and religious events, followed by going out with friends.<br />
In the top of stu<strong>de</strong>nts’ preferences, beer is the first choice, and they usually drink over<br />
2 bottle of it.<br />
Alarming is the fact that some stu<strong>de</strong>nts admit that they drove after they drank alcohol.<br />
While car crashes risks are double after one glass of wine, we can ea<strong>si</strong>ly imagine, the danger<br />
they are assuming.<br />
Informing teenagers about the consequences of alcohol abuse and educate them for a<br />
mo<strong>de</strong>rate consume of alcohol, are very important, because they have to know, when to say<br />
NO to alcohol.
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 59<br />
CONSUMUL DE DROGURI ÎN<br />
COLECTIVITĂŢILE STUDENŢEŞTI<br />
Va<strong>si</strong>le M.¹, Cor<strong>de</strong>anu A.², Nicolescu R.¹, Chitu A.¹,<br />
Petrescu Huidumac C.¹, Christescu M.¹<br />
1. Institutul <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Bucureşti<br />
2. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong>Medicină <strong>şi</strong> Farmacie “Carol Davila” Bucureşti<br />
Existenţa consumului <strong>de</strong> droguri la stu<strong>de</strong>nţi, evi<strong>de</strong>nţiată <strong>de</strong> procentajul crescut <strong>de</strong><br />
consumatori, este un fenomen <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> îngrijorător, încât alcătuirea programelor <strong>de</strong> informare<br />
asupra consecinţelor consumului <strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong> prevenire <strong>şi</strong> combatere a utilizării<br />
drogurilor <strong>de</strong>vine o nece<strong>si</strong>tate.<br />
Fenomenul consumului <strong>de</strong> droguri prin amploarea <strong>şi</strong> efectele negative consemnate,<br />
impune continuarea studiilor, abordarea problemelor nerezolvate precum <strong>şi</strong> extin<strong>de</strong>rea programelor<br />
<strong>de</strong> prevenire <strong>şi</strong> combatere a acestui comportament cu risc major pentru sănătatea<br />
tinerilor.<br />
Introducere<br />
Lucrarea pe care o prezentăm nu este<br />
un studiu <strong>de</strong> circumstantă. Prin profe<strong>si</strong>onalism,<br />
importanţa lucrării, noutatea <strong>şi</strong> ceea ce<br />
ne-am propus să realizăm nu am urmărit actualitatea<br />
cu orice preţ (<strong>de</strong><strong>şi</strong> a fost un aspect<br />
rezolvat), ci mai ales substratul fenomenului,<br />
cauzalitatea <strong>şi</strong> abordarea fundamentală a<br />
problematicii. Studiul <strong>de</strong> faţă reprezintă rodul<br />
unei activităţi în<strong>de</strong>lungate nu numai în<br />
sensul că timp <strong>de</strong> peste doi ani au fost gândite,<br />
<strong>de</strong>zbătute <strong>şi</strong> modificate întrebări care<br />
compun chestionarele, ci mai ales în sensul<br />
ca ea este consecinţa unei munci care s-a<br />
<strong>de</strong>sfăşurat cu mari dificultăţi dat fiind<br />
subiecţii abordaţi <strong>şi</strong> <strong>de</strong>licateţea problemei în<br />
<strong>si</strong>ne. Refuzul subiecţilor la cooperare precum<br />
<strong>şi</strong> măsurile <strong>de</strong> precauţie luate <strong>de</strong> aceştia<br />
au impus eforturi multiple pentru gă<strong>si</strong>rea a<br />
noi căi pentru realizarea obiectivelor propuse.<br />
Obiective<br />
Lucrarea are ca obiectiv cunoaşterea<br />
cauzelor pentru care tinerii consumă droguri<br />
precum <strong>şi</strong> efectele consumului <strong>de</strong> droguri<br />
asupra stării <strong>de</strong> sănătate <strong>şi</strong> a<br />
comportamentului social al tinerilor consumatori<br />
<strong>de</strong> droguri. Studiul formulează ipoteza<br />
că starea <strong>de</strong> sănătate <strong>şi</strong> comportamentul<br />
tinerilor consumatori <strong>de</strong> droguri se înrăutăţeşte<br />
ajungându-se uneori la <strong>si</strong>tuaţii limită,<br />
iar utilizarea drogurilor capătă o amploare<br />
din ce în ce mai mare, extinzându-se cu precă<strong>de</strong>re<br />
la tinerii cu vârste din ce în ce mai<br />
mici, dar ajungând <strong>şi</strong> în mediul stu<strong>de</strong>nţesc.<br />
Metodologie<br />
Studiul s-a efectuat pe un lot <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi<br />
care frecventează cursurile univer<strong>si</strong>tare<br />
în Bucureşti <strong>şi</strong> alte centre univer<strong>si</strong>tare din<br />
ţară <strong>şi</strong> care prezumtiv nu consumă droguri.<br />
Studiul a fost abordat multidisciplinar: medical,<br />
p<strong>si</strong>hologic <strong>şi</strong> social. Datele referitoare<br />
la starea <strong>de</strong> sănătate <strong>şi</strong> datele socio-familiale<br />
au fost înregistrate din informaţiile obţinute<br />
în urma aplicării chestionarelor. În acest<br />
scop a fost alcătuit un chestionar cuprinzând<br />
32 <strong>de</strong> întrebări care vizează răspunsul afirmativ<br />
sau negativ cu privire la consumul <strong>de</strong>
60<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
droguri, cauzele pentru care tinerii se droghează,<br />
date referitoare la nivelul informaţiilor<br />
cu privire la efectele consumului <strong>de</strong><br />
droguri, precum <strong>şi</strong> unele aspecte legate <strong>de</strong><br />
starea <strong>de</strong> sănătate <strong>şi</strong> comportamentul consumatorului<br />
<strong>de</strong> droguri.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Extin<strong>de</strong>rea fenomenului consumului<br />
<strong>de</strong> droguri la stu<strong>de</strong>nţi.<br />
Lotul <strong>de</strong> studiu. Stu<strong>de</strong>nţii cuprin<strong>şi</strong><br />
în lucrare au însumat un număr <strong>de</strong> 4146.<br />
Dintre aceştia 2117 studiază în cadrul univer<strong>si</strong>tăţilor<br />
din Bucureşti <strong>şi</strong> 2029 în centrele<br />
univer<strong>si</strong>tare Braşov, Craiova, Timişoara,<br />
Arad, Brăila, Galaţi, Ia<strong>şi</strong>, Constanţa, Hunedoara,<br />
Caraş-Severin, Tg. Jiu, Slatina, Prahova,<br />
Dâmboviţa, Giurgiu, constituind primul<br />
grup <strong>de</strong> lucru.<br />
Înainte <strong>de</strong> a consemna rezultatele <strong>şi</strong><br />
concluziile cercetării efectuate suntem datori<br />
să precizăm următoarele: am inclus în<br />
această categorie stu<strong>de</strong>nţii care la chestionarul<br />
aplicat au răspuns categoric că au consumat<br />
droguri precum <strong>şi</strong> pe cei care au răspuns<br />
că au fost tentaţi să consume droguri.<br />
a. Distribuţia procentuală pe ani<br />
calendaristici a stu<strong>de</strong>nţilor consumatori<br />
<strong>de</strong> droguri.<br />
Din analiza datelor furnizate în urma<br />
aplicării chestionarului a rezultat că din cei<br />
4146 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi chestionaţi, 446 s-au drogat.<br />
Dintre aceştia, în anul univer<strong>si</strong>tar<br />
1998/1999 procentul stu<strong>de</strong>nţilor consumatori<br />
<strong>de</strong> droguri a fost <strong>de</strong> 22,42% <strong>şi</strong> a scăzut<br />
cu 4 procente în anul univer<strong>si</strong>tar 2000/2001,<br />
ca apoi să crească vizibil în anul univer<strong>si</strong>tar<br />
2002-2003, ajungând la 58,74%.<br />
Figura 1. Distributia procentuala a stu<strong>de</strong>ntilor consumatori <strong>de</strong><br />
droguri raportata la anul univer<strong>si</strong>tar<br />
22%<br />
b. Distribuţia procentuală a consumatorilor<br />
<strong>de</strong> droguri în funcţie <strong>de</strong> anul <strong>de</strong><br />
studiu a avut o evoluţie ascen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> la<br />
anul I <strong>de</strong> studiu la anul II, <strong>de</strong> la 21,46% la<br />
26,48%, ca să scadă pentru anul III <strong>de</strong> studiu<br />
la 20,31%, apoi să revină cu acela<strong>şi</strong> procent<br />
pentru stu<strong>de</strong>nţii anului IV ca cei din anul II<br />
<strong>de</strong> studiu (26,48%), apoi să se constate o<br />
scă<strong>de</strong>re procentuală vizibilă pentru stu<strong>de</strong>nţii<br />
anului V <strong>şi</strong> VI <strong>de</strong> studiu (3,19% <strong>şi</strong> 2,05%).<br />
Dacă pentru stu<strong>de</strong>nţii anilor I – IV distribuţia<br />
procentuală a consumatorilor <strong>de</strong> droguri<br />
se <strong>si</strong>tuează între 20,31% <strong>şi</strong> 26,48% pentru<br />
19%<br />
59%<br />
anul 2000-2001<br />
anul 2002-2003<br />
anul 1999<br />
stu<strong>de</strong>nţii anilor V <strong>şi</strong> VI scă<strong>de</strong>rea consumului<br />
<strong>de</strong> droguri este evi<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> la 20,31%;<br />
26,48% la 3,19% <strong>şi</strong> 2,05%. Explicăm acest<br />
fenomen în primul rând, pentru stu<strong>de</strong>nţii<br />
începători, ca o provocare la curiozităţile<br />
statutului <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nt cu plusurile <strong>şi</strong> minusurile<br />
sale, ca apoi maturitatea să-<strong>şi</strong> spună cuvântul<br />
<strong>şi</strong> comportamentele gre<strong>şi</strong>te să se elimine<br />
în timp. Susţinem acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
<strong>şi</strong> prin aceea că la spitalele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zintoxicare<br />
numărul celor care solicită asemenea<br />
servicii este redus.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 61<br />
Figura 2. Distributia procentuala a stu<strong>de</strong>ntilor consumatori <strong>de</strong> droguri in functie <strong>de</strong><br />
anul <strong>de</strong> studiu<br />
27%<br />
20%<br />
3%<br />
2%<br />
c. Distribuţia procentuală a stu<strong>de</strong>nţilor<br />
consumatori <strong>de</strong> droguri în funcţie <strong>de</strong> sex.<br />
Din eşantionul <strong>de</strong> 441 stu<strong>de</strong>nţi consumatori<br />
<strong>de</strong> droguri, 52,83% reprezintă procentul<br />
băieţilor utilizatori <strong>de</strong> droguri <strong>şi</strong><br />
47,16% cel al fetelor. Se constată o creştere<br />
procentuală a băieţilor consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
faţă <strong>de</strong> fete, dar trebuie menţionat că <strong>şi</strong><br />
47%<br />
21%<br />
27%<br />
anul I<br />
anul II<br />
anul III<br />
anul IV<br />
anul V<br />
anul VI<br />
.<br />
procentul fetelor utilizatoare <strong>de</strong> droguri este<br />
crescut, diferenţa între cele două sexe în privinţa<br />
consumului <strong>de</strong> droguri fiind <strong>de</strong> numai<br />
5,67 procente. Rezultatele obţinute în lucrarea<br />
<strong>de</strong> faţă sunt <strong>si</strong>milare cu cele înregistrate<br />
cu prilejul altor investigaţii, efectuate <strong>de</strong> către<br />
alţi autori.<br />
Figura 3. Distributia procentuala a stu<strong>de</strong>ntilor consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
in functie <strong>de</strong> sex<br />
d. Distribuţia procentuală a stu<strong>de</strong>nţilor<br />
consumatori <strong>de</strong> droguri raportată la oraşele<br />
un<strong>de</strong> studiază <strong>şi</strong> la facultăţile la care<br />
studiază.<br />
Din rezultatele obţinute la chestionarele<br />
aplicate s-a constatat că centrele univer<strong>si</strong>tare<br />
din Bucureşti (18%), Arad (18%), Timişoara<br />
(16,91%), Constanţa (11,1%), Prahova<br />
(9,11%) <strong>de</strong>ţin cele mai ridicate procente<br />
<strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi consumatori <strong>de</strong> droguri.<br />
53%<br />
masculin<br />
feminin<br />
Urmează apoi Dâmboviţa (10,6%), Caraş-<br />
Severin (8,33%), Hunedoara (7%), Brăila<br />
(5,31%), Târgu Jiu <strong>şi</strong> Slatina (5%), Craiova<br />
(4,95%) <strong>şi</strong> Giurgiu (1%).<br />
Aceste date au fost obţinute ca urmare<br />
a aplicării chestionarelor în anul 2003<br />
stu<strong>de</strong>nţilor din oraşele menţionate. Le con<strong>si</strong><strong>de</strong>răm<br />
<strong>de</strong> actualitate <strong>de</strong><strong>şi</strong> nu se diferenţiază<br />
prea mult <strong>de</strong> cele obţinute prin estimarea<br />
generală din cei patru ani <strong>de</strong> studiu.
62<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Figura 4. Distributia procentuala a consumatorilor <strong>de</strong> droguri raportata la<br />
orase (2003)<br />
5,31<br />
5<br />
5<br />
11<br />
18<br />
10,6<br />
8,33<br />
Configuraţia procentuală a consumatorilor<br />
<strong>de</strong> droguri pe oraşe ar avea o po<strong>si</strong>bilă<br />
explicaţie în aceea că reţelele traficului <strong>şi</strong><br />
distribuţiei instituite în acest mod nu este întâmplătoare.<br />
Atât Bucureştiul, Aradul, Timişoara<br />
<strong>şi</strong> Constanţa sunt centre urbane importante<br />
atât ca număr <strong>de</strong> populaţie, cât <strong>şi</strong> ca<br />
centre economice, culturale, comerciale <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong> afaceri. De asemenea, poziţionarea lor<br />
geografică <strong>şi</strong> turistică permite cu mai multă<br />
uşurinţă traficul <strong>şi</strong> distribuţia drogurilor în<br />
rândul populaţiei <strong>şi</strong> al tinerilor în special.<br />
În ceea ce priveşte ierarhia facultăţilor<br />
cu cei mai mulţi consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
este ilustrată <strong>de</strong> figura nr.5.<br />
Se constată că din 445 stu<strong>de</strong>nţi consumatori<br />
<strong>de</strong> droguri 19,6% sunt <strong>de</strong> la Aca<strong>de</strong>mia<br />
<strong>de</strong> Ştiinţe Economice, 14,9% <strong>de</strong> la<br />
Arhitectură, 11% <strong>de</strong> la Politehnică. Cu mult<br />
mai scăzute sunt procentele stu<strong>de</strong>nţilor care<br />
studiază la Medicină <strong>şi</strong> Farmacie (2,9%,<br />
respectiv 2,2%), Ştiinţe Juridice 3,5%, <strong>şi</strong><br />
Sport 3,7%, dar mai crescute <strong>de</strong>cât la o bună<br />
parte dintre celelalte facultăţi care nu întru-<br />
1<br />
18,2<br />
16,91<br />
11<br />
7,5<br />
4,95<br />
Bucuresti<br />
Constanta<br />
Craiova<br />
Hunedoara<br />
Timisoara<br />
Caras-Severin<br />
Arad<br />
Tg.Jiu<br />
Braila<br />
Slatina<br />
Prahova<br />
Dambovita<br />
Giurgiu<br />
nesc 1%: P<strong>si</strong>hologie – Sociologie 0,4%, Litere<br />
– Teologie 0,2%, Actorie 0,2%, Fizică<br />
0,2%, Chimie industrială 0,2%, Agricultură<br />
0,6%, Matematică 0,4%, Teologie 0,2%,<br />
Stomatologie 0,9%. Menţionăm acest aspect<br />
întrucât ni s-a părut interesant; stu<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong><br />
la aceste facultăţi, prin profilul pe care îl au,<br />
prin informaţiile pe care le primesc, în mod<br />
firesc nu ar trebui să consume droguri.<br />
Preocuparea pentru sănătatea omului,<br />
a comportamentelor sociale a<strong>de</strong>cvate <strong>şi</strong><br />
statutul <strong>de</strong> sportiv contravin cu utilizarea<br />
drogurilor.<br />
e. Distibuţia procentuală a stu<strong>de</strong>nţilor<br />
consumatori <strong>de</strong> droguri în funcţie <strong>de</strong> vârsta<br />
la care au început să utilizeze droguri.<br />
O bună parte din stu<strong>de</strong>nţii chestionaţi<br />
au afirmat că <strong>de</strong>butul consumului <strong>de</strong><br />
droguri a fost la 15 ani <strong>şi</strong> mai puţin <strong>de</strong> 15. În<br />
proporţie <strong>de</strong> 5% au încercat inhalante la<br />
această vârstă, 4,7% amfetamine, 4,2%<br />
crack, 4% heroină <strong>şi</strong> 3,7% halucinogene.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 63<br />
Figura 5. Valorile procentuale ale consumatorilor <strong>de</strong> droguri raportate la<br />
facultati<br />
4,5<br />
3,5<br />
4,3<br />
1,7<br />
3,5<br />
11<br />
2,2<br />
2,9<br />
Valorile scad pentru vârstele următoare<br />
(16 – 23 <strong>de</strong> ani), cu excepţia vârstei <strong>de</strong><br />
18 ani când se înregistrează o uşoară creştere<br />
procentuală comparativ cu celelalte vârste,<br />
dar cu mult mai mică ca la 15 ani.<br />
9%<br />
3%<br />
1%<br />
5%<br />
5%<br />
14,9<br />
19,6<br />
Figura 6. Varsta la care au incercat marijuana sau ha<strong>si</strong>s<br />
6%<br />
2%<br />
2%<br />
2%<br />
arhitectura<br />
A.S.E.<br />
politehnica<br />
geologie<br />
litere<br />
sport<br />
geografie<br />
st. juridice<br />
farmacie<br />
medicina<br />
În privinţa <strong>de</strong>butului consumului <strong>de</strong><br />
marijuana <strong>şi</strong> ha<strong>şi</strong>ş valorile sunt puţin modificate.<br />
Frecvenţa cea mai mare se înregistrează<br />
la 18 ani: 8%, 6,2% la 20 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong><br />
5,5% dintre stu<strong>de</strong>nţi încep utilizarea la 15<br />
ani <strong>şi</strong> mai puţin.<br />
65%<br />
niciodata<br />
15 sau < ani<br />
16 ani<br />
17 ani<br />
18 ani<br />
19 ani<br />
20 ani<br />
21 ani<br />
22 ani<br />
23 ani
64<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Cu toată această mică schimbare trebuie<br />
subliniat că vârstele <strong>de</strong> început ale utilizării<br />
pentru aproape toate tipurile <strong>de</strong> droguri<br />
sunt din ce în ce mai mici, aspect îngrijorător<br />
pentru evoluţia fenomenului.<br />
Concluzii<br />
Consumul <strong>de</strong> droguri în rândul stu<strong>de</strong>nţilor<br />
cunoaşte un traseu ascen<strong>de</strong>nt în ultimii<br />
patru ani, cu valori procentuale mai scăzute<br />
(14%) pentru anul univer<strong>si</strong>tar 2000 –<br />
2001.<br />
Raportat la anii <strong>de</strong> studiu se remarcă<br />
valori procentuale crescute pentru anii I <strong>şi</strong> II<br />
<strong>şi</strong> evi<strong>de</strong>nt scăzute pentru anii terminali V <strong>şi</strong><br />
VI (<strong>de</strong> la 21,46% <strong>şi</strong> 26,48% - anii I <strong>şi</strong> II la<br />
3,19% <strong>şi</strong> 2,05% pentru anii V <strong>şi</strong> VI <strong>de</strong> studiu).<br />
Se constată o creştere procentuală<br />
nesemnificativă a băieţilor consumatori <strong>de</strong><br />
droguri faţă <strong>de</strong> fete (diferenţa <strong>de</strong> 5,67 procente)<br />
pentru primul lot <strong>de</strong> studiu, dar cu<br />
mult mai mare la lotul al II-lea – tineri aflaţi<br />
în tratament <strong>de</strong> <strong>de</strong>zintoxicare.<br />
Centrele univer<strong>si</strong>tare Arad, Bucureşti,<br />
Timişoara, Constanţa <strong>şi</strong> Prahova <strong>de</strong>ţin<br />
valorile cele mai crescute în privinţa consumatorilor<br />
<strong>de</strong> droguri, oraşele menţionate furnizând,<br />
prin numărul crescut <strong>de</strong> locuitori,<br />
prin statutul economic, cultural, turistic <strong>şi</strong> <strong>de</strong><br />
afaceri, condiţii propice în acest sens.<br />
Cei mai mulţi consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
se încadrează la facultăţile <strong>de</strong> ştiinţe<br />
economice, arhitectură <strong>şi</strong> politehnică. În<br />
procentaj scăzut s-au i<strong>de</strong>ntificat <strong>şi</strong> la facultăţile<br />
<strong>de</strong> ştiinţe juridice, medicină <strong>şi</strong> sport,<br />
facultăţi care, prin profilul <strong>de</strong>ţinut, ar<br />
exclu<strong>de</strong> în mod normal utilizarea drogurilor.<br />
Pentru lotul al doilea <strong>de</strong> studiu, tinerii<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong> droguri sunt din cadrul<br />
univer<strong>si</strong>tăţilor particulare sau tineri care au<br />
abandonat cursurile (liceale, univer<strong>si</strong>tare).<br />
Debutul consumului <strong>de</strong> droguri se<br />
efectuează la vârste din ce in ce mai mici –<br />
mai puţin <strong>de</strong> 15 ani.<br />
Permanenţa consumului <strong>de</strong> droguri<br />
la stu<strong>de</strong>nţi, evi<strong>de</strong>nţiată <strong>de</strong> procentajul crescut,<br />
<strong>de</strong>vine un fenomen <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
îngrijorător, încât alcătuirea programelor <strong>de</strong><br />
informare asupra consecinţelor consumului<br />
<strong>de</strong> droguri, <strong>de</strong> prevenire <strong>şi</strong> combatere a utilizării<br />
drogurilor <strong>de</strong>vine o nece<strong>si</strong>tate.<br />
Fenomenul consumului <strong>de</strong> droguri,<br />
prin amploarea <strong>şi</strong> efectele negative consemnate,<br />
impune continuarea studiilor, abordarea<br />
problemelor nerezolvate precum <strong>şi</strong> extin<strong>de</strong>rea<br />
pe un grup <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi din cadrul<br />
facultăţilor particulare.<br />
Bibliografie<br />
1. *** Raportul naţional privind problematica<br />
drogurilor în România -<br />
1998, (iunie 1999) - Punctul<br />
focal România, Brigada <strong>de</strong><br />
Combatere a Crimei Organizate.<br />
2. Carruthers, S.J. (2003). The ins and outs<br />
of injecting in Western Australia.<br />
Journal of Substance Use,<br />
8, (1), pp. 11-18.<br />
3. Carruthers, S.J. and Loxley, W. (2002).<br />
Attitu<strong>de</strong>s of novice heroin injectors<br />
to non-injecting routes<br />
of administration. International<br />
Journal of Drug Policy,<br />
13, pp. 69-74.<br />
4. Carruthers, S.J., Loxley, W. and Bevan,<br />
J. (1998). Changing the Habit<br />
- why and how do users<br />
change their drug consumption<br />
patterns? Journal of Substance<br />
Misuse, 3, (1), pp. 50-54.<br />
5. Christmond K. Luckey I. Is early fatherhood<br />
associated with alcohol<br />
and other drug use. Journal of<br />
Substance Abuse. 6(3): 337-<br />
43, 1994.<br />
6. Compton WM. Lamb RJ, Flether BW.<br />
Results of the NIDA treatment<br />
<strong>de</strong>monstration grants′ cocaine<br />
workgroup: characteristics of<br />
cocaine users and HIV risk<br />
behaviors. Drug & Alcohol<br />
Depen<strong>de</strong>nce. 37(1): 1-6 1995<br />
Jan.<br />
7. Davidson ES., Schenk S. Variability in<br />
subjective responses to marijuana:<br />
initial experiences of<br />
college stu<strong>de</strong>nts. Addictive
Behaviors. 19(5): 531-8, 1994<br />
sep-oct.<br />
8. Hargreaves, K.M., Lenton, S., Phillips,<br />
M. and Swensen, G. (2002).<br />
Potential impacts on the inci<strong>de</strong>nce<br />
of fatal heroin-related<br />
overdose in Western Australia:<br />
A time series analy<strong>si</strong>s. Drug<br />
and Alcohol Review, 21, (4),<br />
pp. 321-327.<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 65<br />
9. Hawks, D.V. (1990). Heroin: The implications<br />
of legislation. Mo<strong>de</strong>rn<br />
Medicine, Feb, pp. 34-39.<br />
[UJ3]<br />
10. Hawks, D.V. (1991). The risks and costs<br />
of <strong>de</strong>criminalizing drugs: A response<br />
to Robert Marks. Policy,<br />
7, (2), pp. 25-27.<br />
The existence of drug consumption at stu<strong>de</strong>nts ren<strong>de</strong>red evi<strong>de</strong>nt by the increased percentage<br />
of consumers is a distinct alarming phenomenon, so the structure of the informing<br />
programs about the consequences of drug consumption, prevention and control becomes an<br />
important neces<strong>si</strong>ty. Through its ampleness and registered negative effects, the phenomenon<br />
of drug consumption calls for continued studies, broaching of the unsettled question, as well<br />
as the exten<strong>si</strong>on of the prevention and control programs of this behavior with an increased<br />
risk for the young people’s health.
66<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
CONSUMUL DE DROGURI LA<br />
STUDENŢI DIN CÂTEVA CENTRE<br />
UNIVERSITARE<br />
Laza V., Alexoaie C., Lotrean L.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Iuliu-Haţieganu” Cluj-Napoca<br />
Stilul <strong>de</strong> viaţă al fiecăruia dintre noi, tributar unor factori socio-economici sau cultural-educativi,<br />
este responsabil <strong>de</strong> peste jumătate din anii <strong>de</strong> viaţă pierduţi prematur. Oamenii<br />
î<strong>şi</strong> <strong>de</strong>zvoltă un stil <strong>de</strong> viaţă, în mare parte, prin încercare <strong>şi</strong> eroare, adoptând acele comportamente<br />
care le oferă o mai mare satisfacţie la un moment dat. Din curiozitate sau teribilism,<br />
din imaturitate sau plictiseală, din cauza <strong>si</strong>ngurătăţii sau a complexelor, tinerii, incapabili <strong>de</strong><br />
a face faţă <strong>si</strong>nguri provocărilor vieţii, se angajează <strong>de</strong>seori în acţiuni <strong>şi</strong> practici cu po<strong>si</strong>bile<br />
consecinţe negative asupra sănătăţii. In România, ţară care după 1989 a înregistrat profun<strong>de</strong><br />
schimbări sociale <strong>şi</strong> politice, consumul <strong>de</strong> droguri ilicite a <strong>de</strong>venit con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil, adolescenţii<br />
<strong>şi</strong> tinerii fiind cei mai vulnerabili în faţa acestei tentaţii con<strong>si</strong><strong>de</strong>rată <strong>de</strong> unii ca o modalitate<br />
<strong>de</strong> evadare din lumea plină <strong>de</strong> probleme. Lucrarea <strong>de</strong> faţă <strong>şi</strong>-a propus să investigheze nivelul<br />
<strong>de</strong> informaţii al stu<strong>de</strong>nţilor din 4 centre univer<strong>si</strong>tare <strong>de</strong>spre droguri <strong>şi</strong> efectele lor, precum <strong>şi</strong><br />
amploarea fenomenului în mediul univer<strong>si</strong>tar, cu ajutorul unui chestionar întocmit pe baza<br />
datelor din literatura <strong>de</strong> specialitate. Studiul, realizat pe 611 stu<strong>de</strong>nţi, arată că, în ciuda unor<br />
informaţii corespunzătoare privind drogurile, peste jumătate dintre subiecţi î<strong>şi</strong> recunosc vulnerabilitatea<br />
în faţa tentaţiei <strong>de</strong> a încerca o senzaţie nouă, iar aproape 9% dintre ei sunt consumatori<br />
sau foşti consumatori, peste 50% dintre aceştia apelând <strong>de</strong> mai multe ori la un drog.<br />
Mai mult, 20% dintre stu<strong>de</strong>nţi cred sau sunt <strong>si</strong>guri că în viitor vor <strong>de</strong>veni consumatori <strong>de</strong><br />
droguri. De aceea, se impune formarea unei populaţii responsabile, prin elaborarea unor<br />
mesaje informative <strong>şi</strong> educaţionale a<strong>de</strong>cvate <strong>şi</strong> susţinute, pentru a ajuta tinerii să lupte împotriva<br />
tentaţiilor nesănătoase <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a gă<strong>si</strong> alte modalităţi <strong>de</strong> rezolvare a problemelor specifice<br />
vârstei lor.<br />
Introducere<br />
Stilul <strong>de</strong> viaţă al fiecăruia dintre noi<br />
este un factor important pentru sănătate, un<br />
factor controlabil <strong>şi</strong> care este responsabil <strong>de</strong><br />
peste ½ din anii <strong>de</strong> viaţă pierduţi prematur<br />
(Bartoş 2002, Tihan 2002). Stilul <strong>de</strong> viaţă<br />
reprezintă strategia <strong>de</strong> viaţă pentru care individul<br />
optează <strong>şi</strong> are la bază anumite credinţe,<br />
imagini, reprezentări ale individului<br />
<strong>de</strong>spre lume <strong>şi</strong> viaţă, în virtutea cărora el<br />
alege, se comportă, acţionează, ia hotărâri<br />
ce-l conduc spre reu<strong>şi</strong>tă ori eşec (Borzan<br />
2002). Fiecare individ î<strong>şi</strong> <strong>de</strong>zvoltă un stil <strong>de</strong><br />
viaţă, în mare parte, prin încercare <strong>şi</strong> eroare,<br />
adoptând ca obiceiuri acele comportamente<br />
care le oferă cea mai mare reu<strong>şi</strong>tă <strong>şi</strong> satisfacţie<br />
(Laza 2001, Lupu 1999). Din curiozitate<br />
sau teribilism, din imaturitate sau plictiseală,<br />
din cauza <strong>si</strong>ngurătăţii sau a complexelor,<br />
tinerii, incapabili să facă faţă provocărilor<br />
vieţii, se angajează <strong>de</strong>seori în acţiuni<br />
<strong>şi</strong> practici cu po<strong>si</strong>bile consecinţe negative<br />
asupra sănătăţii (Drăgan 2000).
După unii autori (Hâncu, 1995) următorii<br />
2 factori <strong>de</strong>termină un stil <strong>de</strong> viaţă<br />
negativ, cu risc:<br />
- Factorii socio-economici – atât prosperitatea<br />
cât <strong>şi</strong> precaritatea economică se<br />
pot transforma în factori <strong>de</strong> risc;<br />
- Factorii culturali-educativi – lipsa unei<br />
educaţii specifice la nivelul populaţiei,<br />
asociată cu mentalităţi nesănătoase, care<br />
pot fi greu influenţate.<br />
În România <strong>de</strong> dinaintea anului 1989,<br />
<strong>si</strong>stemul sanitar a reu<strong>şi</strong>t, în limitele organizatorice<br />
ale acelei perioa<strong>de</strong> <strong>şi</strong> prin izolarea forţată<br />
la care am fost supu<strong>şi</strong>, să menţină o bună<br />
stare <strong>de</strong> sănătate, prin accentul acordat unei<br />
educaţii sanitare obligatorii <strong>şi</strong> printr-o informare<br />
dirijată, cenzurată, care nu permitea accesul<br />
informaţiilor legate <strong>de</strong> folo<strong>si</strong>rea meto<strong>de</strong>lor<br />
contraceptive, <strong>de</strong> droguri, ş.a. În ultimii<br />
15 ani, avalanşa <strong>de</strong> informaţii libere care ne-a<br />
cople<strong>şi</strong>t ne-a gă<strong>si</strong>t prea puţin pregătiţi să le<br />
triem <strong>şi</strong> sa le discernem. Alături <strong>de</strong> informaţii,<br />
<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea graniţelor a facilitat nu doar<br />
ie<strong>şi</strong>rea din ţară, dar <strong>şi</strong> pătrun<strong>de</strong>rea pe plaiul<br />
mioritic a unor noi tentaţii, care mai <strong>de</strong> care<br />
mai irezistibile. Din ţară <strong>de</strong> tranzit, România<br />
a <strong>de</strong>venit în scurt timp o piaţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere<br />
pentru droguri. Mediul a fost foarte propice<br />
răspândirii acestui flagel: lipsa crasă <strong>de</strong> informaţii<br />
privitoare la droguri (sau, în cel mai<br />
bun caz, informaţii insuficiente, <strong>de</strong>fectuoase<br />
sau eronate); familiile, stresate în goana lor<br />
pentru supravieţuire în condiţiile dure ale<br />
economiei <strong>de</strong> piaţă, au adoptat atitudini mai<br />
permi<strong>si</strong>ve faţă <strong>de</strong> copii; şcoala a pierdut din<br />
autoritatea pe care o avea în faţa tinerilor; tinerii,<br />
nemulţumiţi <strong>de</strong> vremurile pe care le-au<br />
suportat părinţii lor <strong>şi</strong> nemulţumiţi <strong>de</strong> vremurile<br />
actuale, <strong>si</strong>mt nevoia <strong>de</strong> răzvrătire <strong>şi</strong> sunt<br />
în continuă căutare <strong>de</strong> experienţe noi. Mediul<br />
propice fiind astfel creat, apar tentaţii pentru<br />
tânărul contemporan, sub forma unei ţigări<br />
„revigorante”, oferite cu total <strong>de</strong>zinteres întro<br />
pauză <strong>de</strong> un coleg sau un prieten al acestuia,<br />
pe care-l va mai întâlni apoi la o petrecere<br />
când, tot întâmplător, i se va oferi o altă<br />
ţigară, pentru ca în final să ajungă să-l caute<br />
cu disperare, după ce în prealabil a recurs la<br />
diferite tertipuri financiare. Drogurile au fost<br />
folo<strong>si</strong>te în întreaga lume pentru diferite sco-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 67<br />
puri medicinale, religioase sau recreaţionale.<br />
În societatea contemporană, consumul <strong>de</strong><br />
droguri este în continuă creştere <strong>şi</strong> reprezintă<br />
o problemă <strong>de</strong> sănătate publică, cu numeroase<br />
implicaţii medicale, sociale <strong>şi</strong> juridice.<br />
Principala caracteristică a consumatorilor <strong>de</strong><br />
droguri este tinereţea, tinerii reprezentând<br />
categoria cea mai expusă efectelor nocive ale<br />
drogurilor. În SUA, în anul 2002, 8,3% din<br />
populaţia <strong>de</strong> peste 12 ani era consumatoare<br />
<strong>de</strong> droguri ilicite. Numărul consumatorilor<br />
creşte odată cu vârsta, atingând un maxim la<br />
18-20 <strong>de</strong> ani <strong>şi</strong> apoi sca<strong>de</strong> constant cu înaintarea<br />
în vârstă (Fulga 2000, Overview 2002).<br />
În România, ca urmare a contextului geo-politic<br />
internaţional <strong>şi</strong> a schimbărilor sociale <strong>şi</strong><br />
politice interne, consumul <strong>de</strong> droguri ilicite a<br />
crescut con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil. Marea majoritate a toxicomanilor<br />
români se află la vârsta tinereţii <strong>şi</strong><br />
a adolescenţei, media <strong>de</strong> vârstă înregistrând o<br />
continuă scă<strong>de</strong>re: <strong>de</strong> la 18-20 <strong>de</strong> ani în 1997,<br />
la 15-18 ani în prezent (Simache 2001). Rezultatele<br />
studiului ESPAD realizat în România<br />
în 1999 pe 2394 <strong>de</strong> elevi în vârstă <strong>de</strong> 16<br />
ani, din 140 <strong>de</strong> licee din întreaga ţară arată că<br />
<strong>de</strong>-a lungul vieţii, 10% au folo<strong>si</strong>t cel puţin un<br />
drog ilegal. Cele mai utilizate sunt heroina <strong>şi</strong><br />
marijuana. De<strong>şi</strong> pon<strong>de</strong>rea băieţilor este în<br />
continuare mai mare <strong>de</strong>cât a fetelor, se constată<br />
o tendinţă clară <strong>de</strong> reducere a acestui<br />
<strong>de</strong>calaj, <strong>de</strong> la un raport <strong>de</strong> 3:1 în ’96-’97,<br />
ajungându-se la un raport <strong>de</strong> 2:1 în prezent<br />
(Bumbac 2000, Duţescu 2000, Simache<br />
2001). „Moartea albă” loveşte în tăcere <strong>şi</strong><br />
face din ce în ce mai multe victime. Pentru a<br />
se apăra <strong>de</strong> toţi factorii <strong>de</strong> vulnerabilitate din<br />
jurul lor (18,19), tinerii trebuie să fie corect <strong>şi</strong><br />
complet informaţi. Pentru <strong>de</strong>zvoltarea <strong>de</strong> mesaje<br />
informative <strong>şi</strong> educative a<strong>de</strong>cvate este<br />
necesar să se cunoască modul în care tinerii<br />
percep fenomenul respectiv, precum <strong>şi</strong> caracteristicile<br />
<strong>de</strong> atitudine <strong>şi</strong> comportament,<br />
generatoare <strong>de</strong> risc pentru sănătate.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă <strong>de</strong> lucru<br />
Studiul s-a <strong>de</strong>rulat pe parcursul<br />
anului univer<strong>si</strong>tar 2002-2003 <strong>şi</strong> s-a <strong>de</strong>sfăşurat<br />
în mai multe centre univer<strong>si</strong>tare: Cluj-<br />
Napoca, Ia<strong>şi</strong>, Bucureşti <strong>şi</strong> Constanţa. De
68<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
fapt, studiul a urmărit evaluarea nivelului <strong>de</strong><br />
cunoştinţe, atitudinile <strong>şi</strong> comportamentul<br />
<strong>de</strong>clarat al stu<strong>de</strong>nţilor referitor la mai multe<br />
aspecte ale stilului <strong>de</strong> viaţă (folo<strong>si</strong>rea drogurilor,<br />
consumul <strong>de</strong> alcool, fumatul, comportamentul<br />
alimentar, practicile sexuale <strong>şi</strong><br />
comportamentul violent), dar complexitatea<br />
informaţiilor obţinute face impo<strong>si</strong>bilă prezentarea<br />
lor concomitentă. De aceea, în cele<br />
ce urmează vom prezenta doar rezultatele<br />
obţinute în privinţa consumului <strong>de</strong> droguri.<br />
A fost folo<strong>si</strong>t un chestionar cu 208 întrebări,<br />
majoritatea cu răspunsuri preformulate, dar<br />
<strong>şi</strong> cu răspunsuri redacţionale. La baza întocmirii<br />
chestionarului au stat datele din literatura<br />
<strong>de</strong> specialitate, dar ne-am orientat <strong>şi</strong><br />
după mo<strong>de</strong>lul unor chestionare utilizate la<br />
nivel internaţional. Pentru completarea<br />
chestionarului stu<strong>de</strong>nţii au avut la dispoziţie<br />
circa 1 oră, tuturor garantându-li-se anonimatul.<br />
Lotul ales pentru investigare a cuprins<br />
611 stu<strong>de</strong>nţi cu vârsta între 18 <strong>şi</strong> 29 <strong>de</strong><br />
ani: 402 din Cluj-Napoca (<strong>de</strong> la principalele<br />
univer<strong>si</strong>tăţi din oraş, cei mai mulţi aparţinând<br />
Univer<strong>si</strong>tăţii <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie),<br />
161 din Ia<strong>şi</strong>, 33 din Bucureşti <strong>şi</strong> 15 din Constanţa.<br />
Dintre persoanele chestionate 399<br />
sunt <strong>de</strong> sex feminin <strong>şi</strong> 212 <strong>de</strong> sex masculin.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Pentru 3/4 dintre stu<strong>de</strong>nţii chestionaţi,<br />
drogurile reprezintă substanţe toxice<br />
Figura 1. Surse <strong>de</strong> informare <strong>de</strong>spre droguri<br />
70,00%<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
59,74%<br />
54,50%<br />
17,35% 15,88%<br />
pentru organismul uman <strong>şi</strong> pentru starea <strong>de</strong><br />
spirit, iar aproape 60% dintre ei con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră<br />
drogurile o tentaţie <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> periculoasă,<br />
ceea ce înseamnă totodată faptul că-<strong>şi</strong> recunosc<br />
vulnerabilitatea în faţa drogurilor, dar<br />
sunt <strong>şi</strong> conştienţi <strong>de</strong> efectele lor nocive.<br />
Unul din 10 stu<strong>de</strong>nţi cre<strong>de</strong> că drogurile te<br />
ajută să eva<strong>de</strong>zi din lumea plină <strong>de</strong> probleme.<br />
Mult mai puţini sunt cei care caută în<br />
droguri forţa <strong>de</strong> muncă, încre<strong>de</strong>rea în <strong>si</strong>ne <strong>şi</strong><br />
liniştea.<br />
Pentru 2/3 dintre stu<strong>de</strong>nţi renunţarea<br />
la droguri este dificilă sau chiar impo<strong>si</strong>bilă.<br />
Jumătate din stu<strong>de</strong>nţi cred că pentru a renunţa<br />
la droguri este nevoie <strong>de</strong> tratament<br />
medical specializat, 1/3 dintre ei conştientizează<br />
suferinţele fizice <strong>şi</strong>/sau p<strong>si</strong>hice pe care<br />
le implică, iar sub 1% dintre subiecţi cred că<br />
se poate renunţa foarte uşor <strong>şi</strong> oricând la<br />
consumul <strong>de</strong> droguri.<br />
Majoritatea stu<strong>de</strong>nţilor ştiu, în mod<br />
corect, că dacă drogurile se combină cu<br />
alcoolul, acesta are capacitatea <strong>de</strong> a accentua<br />
efectele drogurilor.<br />
Principalele surse <strong>de</strong> informare privind<br />
drogurile sunt filmele, ziarele, revistele,<br />
campaniile <strong>de</strong> informare, apoi cadrele<br />
didactice, prietenii, internetul <strong>şi</strong>, pe ultimul<br />
loc, părinţii, care, să recunoaştem, nici nu<br />
sunt cei mai în măsură să informeze <strong>de</strong>spre<br />
un astfel <strong>de</strong> subiect (Figura 1).<br />
32,73%<br />
25,20%<br />
50,41%<br />
filme<br />
ziare/reviste<br />
internet<br />
parinti<br />
prieteni<br />
cadre didactice<br />
campanii <strong>de</strong><br />
informare
Dacă ar avea probleme legate <strong>de</strong><br />
consumul <strong>de</strong> droguri, cei mai mulţi dintre<br />
stu<strong>de</strong>nţi ar prefera să discute cu cadrele medicale<br />
specializate (Figura 2), cu prietenii<br />
sau părinţii, iar 3% dintre ei nu ar spune nimănui.<br />
70,00%<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
70,00%<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 69<br />
Peste jumătate dintre stu<strong>de</strong>nţi nu cunosc<br />
persoane consumatoare <strong>de</strong> droguri, dar<br />
cei care cunosc, le-au întâlnit la discoteci, la<br />
facultate printre colegi, în grupul <strong>de</strong> prieteni<br />
sau în cămin (Figura 3).<br />
Figura 2. Cu cine ai prefera sa discuti daca ai avea<br />
probleme legate <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> droguri?<br />
29,13%<br />
10,64%<br />
33,39%<br />
62,52%<br />
5,24% 3,27%<br />
parinti<br />
frati<br />
prieteni<br />
cadre<br />
medicale…<br />
cansumatori <strong>de</strong><br />
droguri<br />
nu ai spune<br />
nimanui<br />
Figura 3. Ai cunoscut persoane care consumau droguri...<br />
57,61%<br />
17,51%<br />
9,49% 11,46%<br />
7,20% 5,73% 3,44%<br />
Întrebaţi direct dacă prietenii lor<br />
consumă droguri, 12% dintre stu<strong>de</strong>nţi recunosc<br />
că au astfel <strong>de</strong> prieteni, iar 22% afirmă<br />
că nu ştiu (Figura 4). Nu ştiu sau nu le pasă?<br />
Există în rândul tinerilor o i<strong>de</strong>e foarte bine<br />
înrădăcinată, că fiecare om are un liber arbitru<br />
<strong>şi</strong> poate să facă ce vrea cu viaţa lui,<br />
la discoteca/petreceri<br />
in grupul <strong>de</strong> prieteni<br />
la facultate<br />
in camin<br />
in cartier…<br />
in parc<br />
nu am cunoscut…<br />
indiferent dacă alege o cale bună sau rea. In<br />
zilele contemporane, această nepăsare sau<br />
respect pentru opţiunea celuilalt, face ca tinerii<br />
să accepte mult mai uşor <strong>şi</strong> mai firesc<br />
<strong>de</strong>cât părinţii lor alte orientări (cum ar fi<br />
cele ale homosexualilor, <strong>de</strong> exemplu).
70<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
11,70%<br />
Figura 4. Prietenii tai consuma droguri?<br />
21,91%<br />
Cei mai mulţi dintre stu<strong>de</strong>nţi afirmă<br />
că nu ar încerca un drog chiar dacă ar avea<br />
po<strong>si</strong>bilitatea, dar 13% dintre ei se recunosc<br />
vulnerabili în faţa acestei tentaţii (Figura 5),<br />
curiozitatea feminină nefiind mai mare <strong>de</strong>cât<br />
a băieţilor.<br />
66,39%<br />
nici unul<br />
unii dintre ei<br />
nu stiu<br />
In procent asemănător sunt <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţii<br />
care au primit oferte directe spre<br />
cumpărare (Figura 6), <strong>de</strong> data aceasta numărul<br />
băieţilor abordaţi fiind mai mare <strong>de</strong>cât al<br />
fetelor.<br />
Figura 5. Ai incerca un drog daca ai avea po<strong>si</strong>bilitatea?<br />
12,81%<br />
Numărul celor care au primit droguri<br />
spre consum este <strong>şi</strong> mai mare, repartiţia pe<br />
sexe fiind foarte apropiată (Figura 7).<br />
Dintre cei care au venit astfel în<br />
contact cu drogul, 19% recunosc că au fost<br />
87,19%<br />
da<br />
nu<br />
tentaţi să-l încerce, fără însă să facă acest lucru<br />
(Figura 8). Tentaţia a avut ca motiv curiozitatea<br />
<strong>şi</strong>, la distanţă, dorinţa <strong>de</strong> a încerca<br />
ceva nou.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 71<br />
Figura 6. Ti-au fost oferite droguri spre cumparare?<br />
13,61%<br />
86,39%<br />
Figura 7. Ti-au fost oferite droguri pentru consum?<br />
22,79%<br />
77,21%<br />
Figura 8. Ai fost tentat sa consumi droguri, fara sa faci<br />
insa acest lucru?<br />
19,18%<br />
80,82%<br />
da<br />
nu<br />
da<br />
nu<br />
da<br />
nu
72<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Principalele piedici în a se lăsa pradă<br />
tentaţiei au fost teama <strong>de</strong> efectele negative<br />
pe care drogurile le-ar putea avea, conştientizarea<br />
faptului că drogurile nu reprezintă o<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
soluţie pentru rezolvarea problemelor lor,<br />
dar <strong>şi</strong> lipsa po<strong>si</strong>bilităţii <strong>de</strong> procurare a drogurilor<br />
în viitor (Figura 9).<br />
Figura 9. Alte motive pentru care nu ati consumat droguri,<br />
<strong>de</strong><strong>si</strong> ati fost tentat<br />
6,84%<br />
11,11%<br />
50,43%<br />
Din populaţia totală a stu<strong>de</strong>nţilor investigaţi,<br />
91% nu au consumat niciodată<br />
droguri (Figura 10). Dintre cei 9% care au<br />
consumat, aproape jumătate au consumat o<br />
91,21%<br />
24,79%<br />
4,27%<br />
13,68%<br />
nu ai avut banii…<br />
nu ai reu<strong>si</strong>t sa procuri…<br />
teama <strong>de</strong> efectele<br />
negative..<br />
drogurile nu sunt o<br />
solutie…<br />
ti-ai rezolva<br />
problemele…<br />
alte motive…<br />
<strong>si</strong>ngură dată, restul, în procente egale, <strong>de</strong> 2-3<br />
ori sau <strong>de</strong> mai multe ori (Figura 11).<br />
Figura 10. Consumul <strong>de</strong> droguri<br />
8,79%<br />
nu ai consumat<br />
ai consumat
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 73<br />
Figura 11. Frecventa consumului <strong>de</strong><br />
droguri<br />
28,30<br />
43,40<br />
Consumatorii unici <strong>de</strong> droguri sunt<br />
în majoritate fete, în timp ce consumul oca-<br />
28,30<br />
o data<br />
<strong>de</strong> 2-3ori<br />
<strong>de</strong> mai multe ori<br />
zional sau constant se întâlneşte mai ales la<br />
băieţi (Tabelul 1).<br />
Tabelul 1. Repartiţia pe sexe a consumatorilor <strong>de</strong> droguri<br />
Frecvenţa consumului Fete Băieţi<br />
O dată 60.87% 39.13%<br />
De 2- 3 ori 40.00% 60.00%<br />
De mai multe ori 20.00% 80.00%<br />
Anturajul tinerilor este foarte important,<br />
marea majoritate a stu<strong>de</strong>nţilor care au<br />
consumat droguri au făcut-o în compania<br />
prietenilor, <strong>de</strong><strong>şi</strong> in<strong>si</strong>stenţa acestora a fost<br />
mai puţin invocată ca <strong>şi</strong> cauză a tentaţiei.<br />
Pentru mulţi dintre cei care au consumat<br />
80,00%<br />
70,00%<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
droguri, prietenii au fost nu numai părta<strong>şi</strong> la<br />
consum ci <strong>şi</strong> sursa <strong>de</strong> droguri (Figura 12).<br />
Alţii <strong>şi</strong>-au procurat drogurile din cămin sau<br />
din discoteci <strong>şi</strong> baruri. Sunt însă <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi<br />
care au făcut rost <strong>de</strong> droguri din şcoală sau<br />
din apropierea acesteia.<br />
Figura 12. De un<strong>de</strong> ti-ai procurat drogurile?<br />
3,77% 1,89%<br />
11,32% 11,32%<br />
69,81%<br />
5,66% 5,66%<br />
din scoala<br />
din zona scolii<br />
din camin<br />
din zona caminului<br />
<strong>de</strong> la prieteni<br />
<strong>de</strong> la discoteci,baruri<br />
din alte locuri
74<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Locurile un<strong>de</strong> se consumă droguri<br />
mai frecvent sunt cele în care tinerii pot fi<br />
întâlniţi în grupuri: la petreceri, în baruri <strong>şi</strong><br />
discoteci, la prieteni acasă, în cămine, dar <strong>şi</strong><br />
acasă <strong>şi</strong>, foarte grav, chiar la şcoală (Figura<br />
13).<br />
Motivul principal al consumului a<br />
fost curiozitatea (Figura 14), urmată <strong>de</strong> do-<br />
35,00%<br />
30,00%<br />
25,00%<br />
20,00%<br />
15,00%<br />
10,00%<br />
5,00%<br />
0,00%<br />
90,00%<br />
80,00%<br />
70,00%<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
32,08%<br />
rinţa <strong>de</strong> nou <strong>şi</strong> plictiseala, acelea<strong>şi</strong> motive<br />
care au fost invocate <strong>şi</strong> <strong>de</strong> cei care au fost<br />
tentaţi doar să consume. In<strong>si</strong>stenţa prietenilor<br />
nu este recunoscută ca <strong>de</strong>terminantă, dar<br />
anturajul influenţează nu atât prin pre<strong>si</strong>unea<br />
verbală cât prin puterea exemplului <strong>şi</strong> prin<br />
nevoia re<strong>si</strong>mţită <strong>de</strong> a fi acceptat <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a se<br />
integra grupului respectiv.<br />
Figura 13. Un<strong>de</strong> ai consumat droguri?<br />
22,64%<br />
13,21% 11,32%<br />
1,89%<br />
18,87%<br />
9,43%<br />
la petreceri<br />
in baruri,discoteci<br />
la scoala<br />
in camin<br />
acasa<br />
la prieteni<br />
Figura 14. Motivele pentru care ai cunsumat droguri<br />
83,02%<br />
Dintre drogurile consumate, pe primul<br />
loc se află marijuana, apoi ha<strong>şi</strong>şul,<br />
amfetaminele <strong>şi</strong> cocaina. Nici un stu<strong>de</strong>nt nu<br />
a consumat heroină.<br />
La ora completării chestionarului,<br />
doar un <strong>si</strong>ngur stu<strong>de</strong>nt a recunoscut că este<br />
24,53%<br />
9,43%<br />
3,77% 3,77% 5,66% 3,77% 7,55%<br />
in alte locuri<br />
curiozitatea<br />
in<strong>si</strong>stenta prietenilor<br />
plictiseala<br />
stresul<br />
dorinta <strong>de</strong> a incerca…<br />
probleme familiale<br />
probleme sentimentale<br />
alte motive<br />
consumator <strong>de</strong> droguri. Pentru 20% dintre<br />
stu<strong>de</strong>nţi există îndoiala că în viitor vor reu<strong>şi</strong><br />
să se abţină <strong>şi</strong> să nu consume (Figura 15),<br />
recunoscând indirect că există tentaţia <strong>şi</strong> că<br />
ar putea să cadă pradă acesteia.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 75<br />
Figura 15. Vei consuma droguri in viitor?<br />
1,15%<br />
4,44%<br />
Concluzii<br />
14,14%<br />
Studiul subliniază, nu atât amploarea<br />
consumului <strong>de</strong> droguri în rândul stu<strong>de</strong>nţilor<br />
chestionaţi (procentul consumatorilor este<br />
sub cel existent în alte eşantioane <strong>de</strong> vârstă<br />
sau în alte ţări), ci importanţa anturajului <strong>şi</strong><br />
disponibilitatea procurării drogurilor, în<br />
condiţiile în care 1 din 5 stu<strong>de</strong>nţi se teme<br />
sau nu este <strong>si</strong>gur că ar putea rezista tentaţiei.<br />
Ajunse în organism drogurile dau <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă<br />
<strong>şi</strong> abandonarea consumului poate fi<br />
foarte dificilă (Garfein 1996, Miu 1999,<br />
Sidney 1997). De aceea, este necesar (1) să<br />
se inten<strong>si</strong>fice acţiunile educative care să reducă<br />
cererea <strong>de</strong> droguri pe piaţă prin informarea<br />
constantă a tinerilor, mai ales în perioa<strong>de</strong>le<br />
în care aceştia sunt expu<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> prin<br />
informarea corectă a familiilor <strong>şi</strong> a cadrelor<br />
didactice care ar putea fi ajutoare preţioase<br />
pentru tineri; (2) să se studieze condiţiile<br />
p<strong>si</strong>ho-sociale care pot duce la o instabilitate,<br />
la o inadaptare a tinerilor, cu o conduită<br />
asocială sau antisocială <strong>şi</strong> să se elaboreze<br />
programe pentru rezolvarea acestor probleme;<br />
(3) să se exercite un control mai sever<br />
asupra producţiei <strong>şi</strong> comerţului <strong>de</strong> droguri<br />
ilegale.<br />
Bibliografie<br />
1. Bartos Daniela – Tutunul <strong>şi</strong> alcoolul: riscuri<br />
pentru sănătate, Viaţa Medicală,<br />
nr. 22, 2002, pag. 1.<br />
80,26%<br />
categoric nu<br />
probabil ca nu<br />
probabil ca da<br />
categoric da<br />
2. Borzan Cristina-Maria, Mocean Floarea –<br />
<strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, Editura Medicală<br />
Univer<strong>si</strong>tară „Iuliu<br />
Haţieganu”, Cluj-Napoca, 2002,<br />
pag. 37-17.<br />
3. Bumbac A. – National Report on drugs<br />
problem in Romania, report<br />
published by European<br />
Comis<strong>si</strong>on, 2000.<br />
4. Drăgan J. – Dicţionar <strong>de</strong> droguri, Editura<br />
Naţional, Bucureşti, 2000,<br />
pag. 78.<br />
5. Duţescu Rodica – Controlul drogurilor - o<br />
evaluare recentă, Viata Medicala,<br />
nr. 41, 2000, pag. 12.<br />
6. Fulga I. – Canabis, ha<strong>şi</strong>ş, iarba, marijuana-între<br />
farmacologie, cultură<br />
<strong>şi</strong> lege, Medicina Mo<strong>de</strong>rnă, nr.<br />
6, vol. 10, pag. 322-333.<br />
7. Garfein R.S., Vlahov D., Galai N., Doherty<br />
M.C., Nelson K. E. – Viral<br />
infection in short-term injection<br />
drug users: The prevalence<br />
of the hepatitis C, hepatitis<br />
B, Human Immuno<strong>de</strong>ficiency<br />
and Human T-Lymphotropic<br />
Viruses, American<br />
Journal of Public Health, nr.<br />
86, 1996, pag. 665-661.<br />
8. Hancu N.,Capâlneanu R. <strong>şi</strong> colab. –<br />
Factorii <strong>de</strong> risc cardio-vasculari,<br />
Ed. Dib. Man., Cluj-Napoca,<br />
1995.
76<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
9. Laza Valeria, Ionut Carmen – <strong>Sănătate</strong>a<br />
mediului-context <strong>şi</strong> provocare,<br />
Editura Medicală Univer<strong>si</strong>tară<br />
„Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,<br />
2001, pag. 13-38.<br />
10.Lupu I., Zanc I. – Sociologie medicală.<br />
Teorie <strong>şi</strong> aplicaţii, Editura<br />
Polirom, Ia<strong>şi</strong>, 1999, pag. 20-<br />
28.<br />
11. Miu N. – Tratat <strong>de</strong> Medicina Adolescentului,<br />
Editura Univer<strong>si</strong>tară Medicală<br />
„Iuliu Haţieganu”, Cluj-<br />
Napoca, 1999, pag. 54-58.<br />
12. *** OMS – Rapport sur la Sante dans le<br />
Mon<strong>de</strong>, 1998.<br />
13. *** Overview of Findings from the 2002<br />
National Survey on Drug use<br />
and Health; www.health.org<br />
14. Sidney S., Beck J.E., Tekawa I.S.,<br />
Quesenberry C.P., Friedman<br />
G.D. – Marijuana Use and<br />
Mortality, American Journal<br />
Abstract<br />
of Public Health, nr. 87, 1997,<br />
pag. 585-590.<br />
15. Simache Daniela – Situaţia actuală a<br />
consumurilor <strong>de</strong> droguri ilicite<br />
în România, Starea tineretului<br />
din România în 2001,<br />
www.antidrog.braila.net<br />
16. Tihan E., M. Sc. (sub redacţia), Ghiza<br />
Laura, M. Sc. – Conceptul <strong>de</strong><br />
sănătate, parte integrantă in<br />
<strong>si</strong>stemul <strong>de</strong> ecologie socială <strong>şi</strong><br />
protecţie umană, Editura Institutului<br />
<strong>de</strong> Ecologie Socială <strong>şi</strong><br />
Protecţie umană - Focus,<br />
Bucureşti, 2002, pag.132-133.<br />
17. Vlaicu Brigitha – Elemente <strong>de</strong> igiena copiilor<br />
<strong>şi</strong> adolescenţilor, Editura<br />
Solness, Timişoara, 2000, pag.<br />
65-67.<br />
18. www.anti-droguri.ro<br />
19. www.sanatos.ro/text11.html<br />
Out of ignorance or curio<strong>si</strong>ty, bravado or immaturity, boredom or loneliness, <strong>de</strong><strong>si</strong>re to<br />
overcome or disguise frustrations and/or complexes, some youngsters engage in risk<br />
behaviors with potential negative outcomes for their health.<br />
In Romania, the drastic social and political changes have favored a wi<strong>de</strong> spread of<br />
illicit drug use among adolescents, the average age of drug consumers being in a continuous<br />
<strong>de</strong>crease.<br />
The study has been conducted on 611 stu<strong>de</strong>nts from 4 univer<strong>si</strong>ty centers, and it used a<br />
complex questionnaire <strong>de</strong>veloped with support from the scientific literature.<br />
The results show not as much the spread of the drug-abuse phenomenon, as the<br />
importance played by the vulnerability factors, entourage and the stu<strong>de</strong>nts’ readiness to seek<br />
and engage in new experiences. This study argues for the need to reinforce the education<br />
programs meant to reduce the drug <strong>de</strong>mand on the market and to increase the control over<br />
the illicit drug production and commercialization.
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 77<br />
CAST 2003: ANCHETĂ PRIVIND<br />
CONSUMUL DE BĂUTURI ALCOOLICE,<br />
FUMATUL ŞI CONSUMUL DE<br />
DROGURI LA LICEENII DIN<br />
TIMIŞOARA<br />
Ursoniu S. 1 , Vernic C. 2 , Silberberg K. 3 , Korbuly B. 3<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, Disciplina <strong>de</strong><br />
<strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong><br />
2. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Victor Babeş” Timişoara, Disciplina <strong>de</strong><br />
Informatică Medicală <strong>şi</strong> Biostatistică<br />
3. Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Timiş, Promovarea Sănătăţii<br />
Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu transversal făcut în rândul elevilor <strong>de</strong> la liceele<br />
<strong>şi</strong> şcolile profe<strong>si</strong>onale din Timişoara pentru evaluarea consumului <strong>de</strong> băuturi alcoolice,<br />
fumat <strong>şi</strong> consum <strong>de</strong> droguri. Ancheta a avut loc în anul 2003 <strong>şi</strong> s-a bazat pe aplicarea unor<br />
chestionare anonime.<br />
Introducere<br />
Consumul <strong>de</strong> băuturi alcoolice, <strong>de</strong><br />
droguri <strong>şi</strong> fumatul pot constitui importanţi<br />
factori <strong>de</strong> risc pentru starea <strong>de</strong> sănătate a<br />
tinerilor [1,2,3,6,7,12].<br />
Scop<br />
Evaluarea comportamentului elevilor<br />
liceeni timişoreni referitor la consumul <strong>de</strong><br />
alcool, fumat <strong>şi</strong> droguri.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
Am făcut o anchetă transversală prin<br />
aplicarea <strong>de</strong> chestionare anonime unui eşantion<br />
reprezentativ <strong>de</strong> elevi din liceele <strong>şi</strong> grupurile<br />
şcolare industriale din municipiul Timişoara.<br />
S-a folo<strong>si</strong>t eşantionarea stratificată<br />
în cuiburi, dintr-un număr total <strong>de</strong> 777 <strong>de</strong><br />
clase fiind alese în mod aleator un număr <strong>de</strong><br />
49 <strong>de</strong> cuiburi (clase <strong>de</strong> elevi). Au fost selectate<br />
16 clase <strong>de</strong> la liceele teoretice, 20 clase<br />
<strong>de</strong> la liceele industriale, 2 clase <strong>de</strong> la liceele<br />
confe<strong>si</strong>onale <strong>şi</strong> 11 clase <strong>de</strong> la şcolile profe<strong>si</strong>onale.<br />
Studiul a fost aprobat <strong>de</strong> Inspectoratul<br />
Şcolar al ju<strong>de</strong>ţului Timiş.<br />
Chestionarul a cuprins un număr <strong>de</strong><br />
36 <strong>de</strong> întrebări referitoare la consumul <strong>de</strong><br />
băuturi alcoolice, fumat <strong>şi</strong> droguri. Instrumentul<br />
a fost pretestat în prealabil. Elevii au<br />
completat chestionarele în timpul orelor <strong>de</strong><br />
dirigenţie. Studiul a avut loc în perioada<br />
mai-iunie 2003. Analiza statistică s-a făcut<br />
cu ajutorul programelor EpiInfo 2002 <strong>şi</strong><br />
SPSS 10. S-a calculat un factor <strong>de</strong> corecţie<br />
pentru fiecare elev care să permită ajustarea<br />
datelor în funcţie <strong>de</strong> probabilitatea <strong>de</strong> selecţie<br />
<strong>şi</strong> absenteism. În acest fel se realizează o<br />
estimare mai buna a prevalenţei folo<strong>si</strong>rii diferitelor<br />
substanţe în cadrul populaţiei din<br />
care a fost extras eşantionul.
78<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Rata <strong>de</strong> participare a fost <strong>de</strong> 81,2%.<br />
Un număr total <strong>de</strong> 1056 <strong>de</strong> elevi (45,8% băieţi<br />
<strong>şi</strong> 54,2% fete) au fost inclu<strong>şi</strong> în studiu.<br />
Mai mult <strong>de</strong> jumătate dintre elevii <strong>de</strong> liceu<br />
(56,4%; pon<strong>de</strong>rat 58,1%) au afirmat că au<br />
40,00%<br />
35,00%<br />
30,00%<br />
25,00%<br />
20,00%<br />
15,00%<br />
10,00%<br />
5,00%<br />
0,00%<br />
80%<br />
70%<br />
60%<br />
50%<br />
40%<br />
30%<br />
20%<br />
10%<br />
consumat băuturi alcoolice în cele 30 <strong>de</strong> zile<br />
premergătoare studiului. Consumul zilnic <strong>de</strong><br />
alcool a fost recunoscut <strong>de</strong> 1,0% dintre elevi.<br />
Prevalenţa consumului <strong>de</strong> alcool a fost<br />
<strong>de</strong> 71,3% la băieţi comparativ cu 47,7% la fete<br />
(OR=2,44; 95%CI:1,88-3,17; p
Mai gravă este proporţia crescută a<br />
celor care consumă cantităţi mari <strong>de</strong> alcool<br />
în timp scurt (cei care au consumat cel puţin<br />
o dată în ultimele 30 <strong>de</strong> zile 5 sau mai multe<br />
porţii <strong>de</strong> alcool într-un interval <strong>de</strong> câteva<br />
ore). Calculul pentru o porţie <strong>de</strong> alcool are<br />
în ve<strong>de</strong>re regula potrivit căreia o halbă <strong>de</strong><br />
bere <strong>de</strong> mărime medie este echivalentă cu<br />
un pahar mediu <strong>de</strong> vin sau un păhărel <strong>de</strong> bă-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 79<br />
uturi spirtoase in ceea ce priveşte cantitatea<br />
<strong>de</strong> alcool absolut (circa 12 grame).<br />
Printre elevii din primul an <strong>de</strong> liceu<br />
această proporţie este <strong>de</strong> 16,1%, în anul al<br />
doilea <strong>de</strong> 23,4%, în anul al treilea <strong>de</strong> 24,1%,<br />
pentru ca în ultimul an să atingă 35,1%<br />
(Mantel Haenszel χ2 pentru trend=16,52,<br />
p
80<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
eliminarea factorilor nesemnificativi din<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic <strong>şi</strong> după ajustarea<br />
pentru vârstă <strong>şi</strong> sex, principalii factori <strong>de</strong><br />
confuzie, am obţinut mo<strong>de</strong>lul prezentat în<br />
Tabelul 3. Variabilele in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte asociate<br />
consumului <strong>de</strong> droguri au fost: vârsta, sexul<br />
(sexul masculin), mediul <strong>de</strong> provenienţă<br />
(urban), existenţa <strong>de</strong> consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
în familie, existenţa în anturaj a prietenilor<br />
consumatori <strong>de</strong> droguri <strong>şi</strong> fumatul. Rezultate<br />
asemănătoare au fost obţinute <strong>şi</strong> <strong>de</strong> alţi<br />
autori [11]. Valoarea Nagelkerke R2 [13],<br />
care estimează variaţiile variabilei <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte<br />
(consumul <strong>de</strong> droguri) explicate <strong>de</strong><br />
mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> regre<strong>si</strong>e logistică a fost <strong>de</strong> 0,414,<br />
indicând că 41,4% din varianţă a fost explicată<br />
<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>l.<br />
Tabelul 3. Factori <strong>de</strong> predicţie ai consumului <strong>de</strong> droguri <strong>de</strong>terminaţi prin<br />
regre<strong>si</strong>e logistică multivariată<br />
Variabila<br />
Odds Ratio<br />
Coef. B (ES) Valoare p<br />
ajustată<br />
95% CI<br />
Vârstă 0,335 (0,139) 0,016 1,40 1,07-1,84<br />
Sex 1,780 (0,345)
cents. European Journal of<br />
Epi<strong>de</strong>miology, 16(1), 33-42.<br />
3. Fleming, R., Leventhal, H., Glynn, K., &<br />
Ershler, J. (1989). The role of<br />
cigarettes in the initiation and<br />
progres<strong>si</strong>on of early substance<br />
use. Addictive Behavior, 14,<br />
261-272.<br />
4. Golub, A. L., & Johnson, B. D. (1994).<br />
The shifting importance of alcohol<br />
and marijuana as gateway<br />
substances among serious<br />
drug abusers. Journal of Studies<br />
on Alcohol, 55, 607-614.<br />
5. Golub, A. L., & Johnson, B. D. (2001).<br />
Variation in youthful risks of<br />
progres<strong>si</strong>on from alcohol and<br />
tobacco to marijuana and to<br />
hard drugs across generations.<br />
American Journal of Public<br />
Health, 91, 225-232.<br />
6. Hibell, B., An<strong>de</strong>rsson, B., Bjarnason, T.,<br />
Ahlström, S., Kokkevi, A., &<br />
Morgan, M. (2000). The 1999<br />
ESPAD Report. Alcohol and<br />
Other Drug Use Among Stu<strong>de</strong>nts<br />
in 30 European Countries.<br />
The Swedish Council for<br />
Information on Alcohol and<br />
Other Drugs, Stockholm,<br />
Swe<strong>de</strong>n.<br />
7. Iliescu, R., Suditu, L., Mihalcea, M., &<br />
Laurentiu, I. (2002). Roma-<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 81<br />
nian National Report 2001 –<br />
Drug Situation, Bucharest.<br />
8. Kan<strong>de</strong>l, D. B. (1975). Stages in adolescent<br />
involvement in drug use.<br />
Science, 190, 912-914.<br />
9. Kan<strong>de</strong>l, D. B., Yamaguchi, K., & Chen,<br />
K. (1992). Stages of progres<strong>si</strong>on<br />
in drug involvement from<br />
adolescence to adulthood:<br />
further evi<strong>de</strong>nce for the gateway<br />
theory. Journal of Studies<br />
on Alcohol, 53, 447-457.<br />
10. MacKay, A.P., Fingerhut, L.A., &<br />
Duran, C.R. (2000). Adolescent<br />
Health Chartbook.<br />
Health, United States, 2000.<br />
Hyattsville, Maryland: National<br />
Center for Health Statistics.<br />
11. Menares, J., Thiriot, E., & Aguilera-Torres,<br />
N.. (1997) Factors related<br />
to the potential risk of trying<br />
an illicit drug among high<br />
school stu<strong>de</strong>nts in Paris. European<br />
Journal of Epi<strong>de</strong>miology,<br />
13(7), 787-793.<br />
12. Ministry of Education and Health<br />
(2002). Romania – National<br />
Report on Drugs. – 2000, Bucharest,.<br />
13. Nagelkerke, N. J. D. (1990) A note on a<br />
general <strong>de</strong>finition of the coefficient<br />
of <strong>de</strong>termination. Biometrika,<br />
78, 691-692.<br />
We conducted a cross sectional study u<strong>si</strong>ng a stratified cluster sample <strong>de</strong><strong>si</strong>gn to produce<br />
a representative sample of stu<strong>de</strong>nts for the city of Timişoara, Romania. The aim of this<br />
study was to examine high school stu<strong>de</strong>nts’ behaviour related to drinking, smoking and drug<br />
use to find potential risk factors associated to drinking, current smoking and illegal drug use.<br />
The risk factors suggested by this study may be used to set preventive measures among adolescent<br />
specified populations.
82<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
CONSUMUL DE ALCOOL, DROGURI ŞI<br />
TUTUN AL ELEVILOR DIN<br />
TÂRNĂVENI<br />
Dănilă M., Ureche R., Abram Z., Finta H.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Târgu-Mureş<br />
Premise <strong>şi</strong> obiective: În această lucrare am urmărit evaluarea unor aspecte ale stilului<br />
<strong>de</strong> viaţă în cazul liceenilor din oraşul Târnăveni. Am avut în ve<strong>de</strong>re în principal tabagismul,<br />
consumul <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> consumul <strong>de</strong> droguri.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă: Am intervievat 212 elevi din clasele IX-X dintr-un liceu teoretic <strong>şi</strong><br />
un liceu <strong>de</strong> chimie, din Târnăveni. Am utilizat trei chestionare care se refereau la datele personale,<br />
la relaţia cu părinţii, la consumul <strong>de</strong> droguri, băuturi alcoolice <strong>şi</strong> fumat.<br />
Rezultate: Din datele obţinute <strong>de</strong> noi am remarcat faptul că procentajul fumătorilor<br />
este <strong>de</strong> 88,20%, iar cel al nefumătorilor este <strong>de</strong> 11,8%. 2,35% dintre elevii intervievaţi fumează<br />
peste 20 ţigări pe zi. Procentajul fumătorilor este mai mic la fete <strong>de</strong>cât la băieţi. În<br />
cazul eşantionului pe care l-am luat în studiu am constatat că 21,22% din liceeni preferă băuturile<br />
tari, 40,09% preferă berea, iar 19, 81% preferă vinul. Locurile preferate pentru consumul<br />
<strong>de</strong> băuturi alcoolice sunt discotecile <strong>şi</strong> barurile (39,15%), urmate <strong>de</strong> petreceri<br />
(31,15%). Din cei 212 liceeni interogaţi, 82% <strong>şi</strong>-ar fi dorit să încerce stupefiante dacă ar fi<br />
avut po<strong>si</strong>bilitatea, respectiv la 65% dintre ei le-au fost <strong>de</strong>ja oferite droguri spre consum.<br />
40,56% afirmă că nu au consumat droguri niciodată, iar dintre cei care consumă, cei mai<br />
mulţi au avut ca motiv curiozitatea (24,52% ) sau dorinţa <strong>de</strong> a trăi experienţe „plăcute”<br />
(12,35%), iar 46,62% au fost influenţaţi <strong>de</strong> prieteni. Cea mai frecventă modalitate <strong>de</strong> drogare<br />
este consumul <strong>de</strong> alcool cu tranchilizante. Locurile cele mai acce<strong>si</strong>bile din care tinerii î<strong>şi</strong> pot<br />
procura droguri sunt: barurile <strong>şi</strong> discotecile sau la petreceri, iar 22,22% afirmă că le pot obţine<br />
chiar din apropierea şcolii la care învaţă.<br />
Concluzii: Este necesară perfecţionarea programelor <strong>de</strong> informare asupra fenomenului,<br />
colaborarea tuturor organismelor implicate în prevenirea <strong>şi</strong> reducerea cererii <strong>de</strong> drog.<br />
Se impune organizarea instituţiilor antidrog, <strong>de</strong> profilaxie primară, secundară <strong>şi</strong> terţiară.<br />
Introducere<br />
Atât în cazul femeilor, cât <strong>şi</strong> în cazul<br />
bărbaţilor, răspândirea multor afecţiuni<br />
respiratorii cronice (bron<strong>şi</strong>tă, astm) este<br />
strâns legată <strong>de</strong> obiceiul fumatului. Bolile<br />
bronho-pulmonare obstructive cronice sunt<br />
<strong>de</strong> 5-8 ori mai frecvente la fumători. Fumatul<br />
sca<strong>de</strong> durata medie <strong>de</strong> viaţă cu 5-10 ani.<br />
Fumatul este, <strong>de</strong> asemenea, cauza principală<br />
în apariţia cancerului laringian, al cavităţii<br />
bucale <strong>şi</strong> al esofagului. Contribuie la apariţia<br />
cancerului vezicii urinare, al pancreasului <strong>şi</strong><br />
al rinichilor. La fumători (peste 10 ţigări pe<br />
zi) apare cancerul bronho-pulmonar <strong>de</strong> 10-<br />
30 <strong>de</strong> ori mai frecvent <strong>de</strong>cât la nefumători.<br />
Efecte nocive asupra organismului are<br />
<strong>şi</strong> alcoolul. Consumul exce<strong>si</strong>v <strong>de</strong> alcool favorizează<br />
apariţia proceselor maligne la nivelul<br />
ficatului, cavităţii bucale, faringelui, laringelui<br />
<strong>şi</strong> al esofagului. De asemenea, alcoolismul<br />
produce <strong>şi</strong> ciroză hepatică. În afara bolilor
somatice, alcoolul cauzează importante probleme<br />
p<strong>si</strong>hologice, p<strong>si</strong>hiatrice <strong>şi</strong> sociale.<br />
În cele mai multe ţări ale lumii numărul<br />
consumatorilor <strong>de</strong> stupefiante este în creştere.<br />
Vârsta medie a toxicomanilor a scăzut <strong>şi</strong><br />
este pusă în pericol vârsta copilăriei <strong>şi</strong> a adolescenţei,<br />
aceasta fiind perioada optimă pentru<br />
formarea <strong>şi</strong> cultivarea interesului pentru<br />
problematica sănătăţii. Este foarte importantă<br />
prevenirea în scopul <strong>de</strong>zvoltării atitudinii responsabile<br />
<strong>şi</strong> implicate în protejarea sănătăţii<br />
corporale <strong>şi</strong> mintale, în formarea unui stil <strong>de</strong><br />
viaţă corespunzător normelor igienei mintale.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
În scopul evaluării consumului <strong>de</strong><br />
băuturi alcoolice, a fumatului <strong>şi</strong> consumului<br />
<strong>de</strong> droguri la liceenii din oraşul Târnăveni<br />
am intervievat 212 elevi din clasele IX-X<br />
dintr-un liceu teoretic <strong>şi</strong> un liceu <strong>de</strong> chimie.<br />
Am utilizat trei chestionare care se<br />
refereau la datele personale (sex, vârstă), la<br />
relaţia cu părinţii, la consumul <strong>de</strong> droguri,<br />
băuturi alcoolice <strong>şi</strong> fumat. Chestionarele au<br />
fost completate anonim <strong>şi</strong> autoînregistrativ.<br />
În lucrarea <strong>de</strong> faţă am prelucrat<br />
informaţiile referitoare la datele personale,<br />
la consumul <strong>de</strong> alcool, droguri <strong>şi</strong> la fumat.<br />
Rezultate<br />
Eşantionul ales a fost reprezentativ<br />
pentru elevii celor două licee din Târnăveni,<br />
luate în studiu pentru comparaţie, respectiv<br />
107 elevi <strong>de</strong> la liceul Teoretic (din care 56%<br />
erau fete) <strong>şi</strong> 105 elevi <strong>de</strong> la liceul <strong>de</strong> Chimie<br />
(din care 54,28% erau fete)<br />
Repartiţia lotului investigat a fost făcut<br />
pe licee, pe clase <strong>şi</strong> pe sexe, după cum se<br />
poate observa în Tabelele 1 <strong>şi</strong> 2, grupele fiind<br />
<strong>si</strong>milare ca <strong>şi</strong> caracteristici principale.<br />
Tabelul 1. Repartiţia pe clase a<br />
elevilor chestionaţi<br />
Clasa Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
IX 28 28<br />
X 27 25<br />
XI 26 27<br />
XII 26 25<br />
Total 107 105<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 83<br />
Tabelul 2. Repartiţia pe sexe a<br />
elevilor chestionaţi<br />
Liceul Teoretic Liceul <strong>de</strong> Chimie<br />
Clasa Fete Băieţi Fete Băieţi<br />
IX 16 12 15 13<br />
X 17 10 16 9<br />
XI 12 14 15 12<br />
XII 15 11 11 14<br />
Total<br />
60<br />
(56%)<br />
47<br />
(44%)<br />
57<br />
(54,28%)<br />
48<br />
(45,71%)<br />
În continuare am expus principalele<br />
atitudini <strong>şi</strong> cunoştinţe <strong>de</strong>scoperite prin chestionar,<br />
la elevii din Târnăveni, pe baza răspunsurilor<br />
primite. Le-am structurat pe factori <strong>de</strong><br />
risc comportamentali <strong>şi</strong> anume: consumul <strong>de</strong><br />
alcool, fumatul <strong>şi</strong> consumul <strong>de</strong> droguri.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool<br />
Am urmărit pon<strong>de</strong>rea elevilor care<br />
au recunoscut consumul <strong>de</strong> băuturi alcoolice,<br />
cu frecvenţă diferită <strong>şi</strong> am observat că<br />
aproape o ¼ din ei apelează ocazional la<br />
acestea pentru ambele licee, iar cei care consumă<br />
zilnic sunt în număr mai mare la liceul<br />
<strong>de</strong> chimie (cu un procent <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ridicat <strong>de</strong><br />
12%) (Figura 1). Comparativ, dintre cei care<br />
nu consumă obişnuit alcool, dar au încercat<br />
cel puţin o dată, elevii <strong>de</strong> la liceul teoretic au<br />
<strong>de</strong> această dată o pon<strong>de</strong>re mai ridicată (65%<br />
faţă <strong>de</strong> 58%).<br />
Repartizând pe categorii <strong>de</strong> vârstă tinerii<br />
care consumă alcool, fie ocazional, fie<br />
cotidian, am observat că cei mai fervenţi<br />
sunt cei cu vârsta între 13 <strong>şi</strong> 16 ani, fără diferenţe<br />
notabile pe licee (Tabelul 3). Dintre<br />
băuturile preferate <strong>de</strong> tineri pe primele locuri<br />
se află berea (pentru 32% dintre elevii<br />
<strong>de</strong> la liceul teoretic <strong>şi</strong> 41% pentru cei <strong>de</strong> la<br />
chimie), urmată <strong>de</strong> distilate (26%) pentru cei<br />
<strong>de</strong> la teoretic <strong>şi</strong> vinul (20%) pentru cei <strong>de</strong> la<br />
chimie (Figura 2). Ne-am interesat <strong>şi</strong> <strong>de</strong> modalităţile<br />
<strong>de</strong> procurare a băuturilor alcoolice,<br />
ştiind că nu este permisă comercializarea<br />
acestora pentru minori, iar răspunsurile ne-au<br />
evi<strong>de</strong>nţiat faptul că majoritatea elevilor le<br />
procură prin cumpărare (3/4), ceea ce ne ridică<br />
semne <strong>de</strong> întrebare <strong>şi</strong> sugestii pentru<br />
programele <strong>de</strong> supraveghere <strong>şi</strong> prevenire ce<br />
se impun (Figura 3).
84<br />
Lic.<br />
Teoretic<br />
Lic. <strong>de</strong><br />
Chimie<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
22<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool...<br />
8<br />
65<br />
13<br />
26<br />
12<br />
58<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
ocazional cotidian nu, dar am încercat niciodată<br />
Figura 1. Pon<strong>de</strong>rea consumului <strong>de</strong> alcool la elevi<br />
Tabelul 3. Cla<strong>si</strong>ficarea pe vârste a elevilor consumatori <strong>de</strong> alcool<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 85<br />
Modalităţi <strong>de</strong> procurare a băuturilor alcoolice<br />
73<br />
75<br />
2<br />
cumpăr împrumut sustrag <strong>de</strong> la<br />
părinţi<br />
2<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> chimie<br />
6 8<br />
3<br />
altfel<br />
Figura 3. Modalităţi <strong>de</strong> procurare a băuturilor alcoolice la elevi<br />
Dintre locurile preferate <strong>de</strong> elevi<br />
pentru consumul <strong>de</strong> alcool, pe primele locuri<br />
sunt barurile <strong>şi</strong> discotecile (pentru 37% dintre<br />
elevi), urmate <strong>de</strong> petreceri, locuri un<strong>de</strong><br />
anturajul influenţează aceste obiceiuri<br />
nesanogene <strong>şi</strong> <strong>de</strong> risc comportamental. Nu<br />
sunt diferenţe pe licee (Figura 4).<br />
Locuri preferate pentru consumul <strong>de</strong> băuturi<br />
alcoolice<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
30<br />
3 4<br />
36<br />
6 5<br />
27<br />
5 3<br />
38<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> chimie<br />
la petreceri la şcoală acasă<br />
baruri, discoteci afară, cu prieteni oriun<strong>de</strong><br />
7 4<br />
Figura 4. Locuri preferate <strong>de</strong> elevi pentru consumul <strong>de</strong> alcool<br />
O influenţă aparte o are tradiţia <strong>şi</strong><br />
obiceiurile din familie, în cazul nostru, în jur<br />
<strong>de</strong> 40% dintre părinţii elevilor consumă bă-<br />
uturi alcoolice, iar aproape un sfert dintre ei au<br />
cel puţin un părinte în familie (mai ales tatăl)<br />
care le dau exemple negative (Figura 5).<br />
3
86<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Consumul băuturilor alcoolice în familie<br />
Datele obţinute ne arată că există totu<strong>şi</strong><br />
o pon<strong>de</strong>re importantă a celor care cu-<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> chimie<br />
tata mama ambii părinţi fraţii nu se consumă<br />
Figura 5. Consumul băuturilor alcoolice în familie<br />
nosc efectele nocive ale alcoolului asupra<br />
organismului (73%).<br />
Părerea tinerilor din Lic. Teoretic <strong>de</strong>spre<br />
efectele alcoolului asupra sănătăţii<br />
22%<br />
Motivele elevilor pentru consumul<br />
<strong>de</strong> alcool sunt, pe primul loc, dorinţa <strong>de</strong> a fi<br />
integraţi într-un grup <strong>de</strong> prieteni cu acela<strong>şi</strong><br />
comportament, mai precis influenţa antura-<br />
5%<br />
da nu nu ştiu<br />
73%<br />
Figura 6. Cunoştinţele tinerilor <strong>de</strong>spre alcool<br />
jului (la 39,15%), iar imediat pe locul doi<br />
urmează senzaţiile <strong>de</strong> plăcere pe care le obţin<br />
prin consum (la 25,47% dintre ei).<br />
Tabelul 4. Motivele pentru care elevii consumă alcool (%)<br />
Nr. elevi Procentaj<br />
Nu am consumat niciodată 22 10,37%<br />
Am vrut să mă <strong>si</strong>mt bine 54 25,47%<br />
Nu am vrut să fiu aparte <strong>de</strong> comunitate 83 39,15%<br />
Nu am avut altceva <strong>de</strong> făcut 12 5,66%<br />
Am fost curios 28 13,2%<br />
Am vrut să uit <strong>de</strong> probleme 7 3,3%<br />
Nu-mi aduc aminte 6 2,83%
Consumul <strong>de</strong> droguri<br />
Consumul <strong>de</strong> droguri tari este în<br />
creştere ca frecvenţă, din păcate, <strong>şi</strong> la noi în<br />
ţară în ultimii ani, cu toate repercu<strong>si</strong>unile pe<br />
care le implică. Cei mai expu<strong>şi</strong> acestui comportament<br />
riscant sunt adolescenţii.<br />
Am inclus în chestionar <strong>şi</strong> întrebări<br />
legate <strong>de</strong> obiceiurile, atitudinea <strong>şi</strong> cunoştinţele<br />
tinerilor <strong>de</strong>spre droguri.<br />
Am vizat aspecte cât mai diferite, <strong>de</strong><br />
exemplu cum ar fi sursele <strong>de</strong> informare pe<br />
Îngrijorător, 82% dintre cei intervievaţi<br />
ar dori să experimenteze consumul <strong>de</strong><br />
droguri (Figura 7).<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 87<br />
care le au la dispoziţie tinerii <strong>de</strong> un<strong>de</strong> pot<br />
afla cât mai multe <strong>de</strong>spre riscul <strong>de</strong> expunere<br />
la consumul <strong>de</strong> droguri, iar cele mai multe<br />
răspunsuri au indicat prietenii (32,54%),<br />
urmaţi <strong>de</strong> emi<strong>si</strong>unile televizate (17%) <strong>şi</strong><br />
mass-media (13,67%) (Tabelul 5). Din păcate<br />
familia <strong>şi</strong> şcoala nu au impactul care se<br />
cere, iar informaţiile <strong>de</strong> anturaj sunt incorecte<br />
poate chiar cu influenţă negativă.<br />
Procentul tinerilor cărora <strong>de</strong>ja li s-au<br />
oferit droguri este acela<strong>şi</strong>, respectiv 84%.<br />
Tabelul 5. Surse <strong>de</strong> informare privind drogurile<br />
Surse <strong>de</strong> informare Nr. elevilor ( % )<br />
Filme 14 ( 6,6% )<br />
Literatură 5 ( 2,35% )<br />
Emi<strong>si</strong>uni TV 36 ( 16,98% )<br />
Emi<strong>si</strong>uni radio 13 ( 6,13% )<br />
Lecţii <strong>de</strong> educaţie sanitară 17 ( 8,01% )<br />
Părinţi 8 ( 3,77% )<br />
Prieteni 69 ( 32,54% )<br />
Ziare, reviste 29 ( 13,67% )<br />
Internet 21 ( 9,9% )<br />
Procentul tinerilor care ar dori să încerce droguri<br />
18%<br />
da nu<br />
82%<br />
Figura 7. Pon<strong>de</strong>rea tinerilor care ar incerca drogurile tari
88<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Procentul elevilor cărora li s-au oferit droguri<br />
84%<br />
da nu<br />
16%<br />
Figura 8. Procentul elevilor cărora li s-au oferit droguri<br />
Recunoaşterea consumului <strong>de</strong> droguri<br />
tari nu este întot<strong>de</strong>auna <strong>si</strong>nceră, răspunsurile<br />
pot fi influenţate <strong>de</strong> personalitatea adolescentului<br />
(care va răspun<strong>de</strong> ceea ce “trebuie să<br />
răspundă” sau va ascun<strong>de</strong> consumul personal<br />
<strong>de</strong> drog sau, dimpotrivă, va bifa răspunsul <strong>de</strong><br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
86<br />
80<br />
confirmare <strong>de</strong> consum pentru a brava), totu<strong>şi</strong><br />
din rezultatele noastre am ajuns la cifre care<br />
ne arată că doi elevi consumă zilnic droguri,<br />
10 apelează săptămânal la acestea (4,7%), iar<br />
30 spun că au încercat cel puţin o dată<br />
(14,15%) (Figura 9).<br />
Elevii consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
1<br />
niciodată am încercat o dată ocazional săptămânal zilnic<br />
Vârsta <strong>de</strong> <strong>de</strong>but în comportament riscant<br />
este importantă, cu cât este mai mică cu<br />
atât creşte riscul <strong>de</strong> a continua <strong>şi</strong> <strong>de</strong> a crea<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă mai uşor. În lotul nostru <strong>de</strong> elevi<br />
cei mai mulţi au început la 17-18 ani<br />
38<br />
Figura 9. Elevii consumatori <strong>de</strong> droguri<br />
6<br />
2<br />
(10,84% dintre cei <strong>de</strong> la liceul teoretic <strong>şi</strong> 8%<br />
dintre cei <strong>de</strong> la chimie) sau la 19 ani (8,49%<br />
respectiv 7,54%), <strong>de</strong>ci în ultimii ani <strong>de</strong> liceu,<br />
fără diferenţe între licee; au existat <strong>şi</strong><br />
experienţe <strong>de</strong> <strong>de</strong>but <strong>de</strong> la 13 ani ( Tabelul 6).
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 89<br />
Tabelul 6. Vârsta la care liceenii au încercat pentru prima oară un drog ( % )<br />
Vârsta Liceul Teoretic Liceul <strong>de</strong> Chimie<br />
13-14 ani 1 ( 0,47% ) 2 ( 0,94% )<br />
15-16 ani 10 ( 4,71% ) 12 ( 5,66% )<br />
17-18 ani 23 ( 10,84% ) 17 ( 8,01% )<br />
19 ani 18 ( 8,49% ) 16 ( 7,54% )<br />
>19 ani 12 ( 5,66% ) 15 ( 7,7% )<br />
Drogurile preferate <strong>de</strong> adolescenţii<br />
din Târnăveni sunt: mixturile alcool-medicamente<br />
(la 34% dintre ei), apoi ha<strong>şi</strong>şul (la<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
1<br />
20<br />
11,32%) <strong>şi</strong> chiar cocaina (la 9,43%) (Figura<br />
10).<br />
Drogurile preferate <strong>de</strong> elevi<br />
1 4 3 1<br />
heroină marijuana ha<strong>şi</strong>ş<br />
cocaina LSD amfetamina<br />
1<br />
sedative aurolac alcool <strong>şi</strong> medicamente<br />
Indiferent <strong>de</strong> consum sau nu, 1/4<br />
dintre elevi au cunoştinţe care se droghează,<br />
iar 3 dintre ei cunosc chiar mai mult <strong>de</strong> 10<br />
persoane care se droghează (probabil fiind<br />
<strong>de</strong>ja inclu<strong>şi</strong> într-un grup <strong>de</strong> consum <strong>de</strong> droguri<br />
(Tabelul 7).<br />
Tabelul 7. Persoanele cunoscute <strong>de</strong><br />
elevi ca fiind consumatoare <strong>de</strong> droguri<br />
(%)<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
Nu ştiu 74 (69,15%) 66 (62,85%)<br />
1-5 28 (26,16%) 31(29,52%)<br />
6-10 4 (3,73%) 6 (5,71%)<br />
>10 1 (0,93%) 2 (1,9%)<br />
24<br />
Figura 10. Drogurile preferate <strong>de</strong> elevi<br />
0<br />
72<br />
Locurile preferate <strong>de</strong> elevi pentru<br />
consumul <strong>de</strong> droguri sunt acelea<strong>şi</strong> ca <strong>şi</strong><br />
pentru fumat <strong>şi</strong> consum <strong>de</strong> băuturi alcoolice,<br />
prin asociere, <strong>şi</strong> anume baruri/discoteci<br />
(35%), la prieteni (31%) sau la petreceri<br />
(24,6%).<br />
Majoritatea, 71%, dintre cei care<br />
apelează la droguri le obţin <strong>de</strong> la <strong>de</strong>aleri,<br />
15% <strong>de</strong> la prietenii din anturaj, dar, <strong>de</strong><br />
subliniat, 28% dintre tinerii care se droghează<br />
apelează la “sursele” din zona şcolii<br />
un<strong>de</strong> învaţă. (Figura 12).
90<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Locurile preferate <strong>de</strong> elevi pentru consumul <strong>de</strong><br />
droguri<br />
31<br />
2 4 3<br />
petreceri la şcoală în cămin acasă la prieteni baruri,<br />
discoteci<br />
39<br />
44<br />
3<br />
alte locuri<br />
Figura 11. Locuri preferate <strong>de</strong> elevi pentru consumul <strong>de</strong> droguri<br />
<strong>de</strong> altun<strong>de</strong>va<br />
<strong>de</strong> la prieteni<br />
din zona căminului<br />
din cămin<br />
din zona şcolii<br />
din şcoală<br />
Unul din motivele <strong>de</strong> consum<br />
menţionate este “încre<strong>de</strong>rea în <strong>si</strong>ne” care se<br />
obţine prin consumul <strong>de</strong> droguri ( 41% dintre<br />
elevii <strong>de</strong> la liceul teoretic <strong>şi</strong> 47% dintre<br />
cei <strong>de</strong> la chimie). La polul opus, 40% dintre<br />
Sursele <strong>de</strong> droguri<br />
2<br />
4<br />
6<br />
15<br />
28<br />
Figura 12. Sursele <strong>de</strong> droguri pentru tineri<br />
71<br />
elevii <strong>de</strong> la liceul teoretic <strong>şi</strong> 49% dintre cei<br />
<strong>de</strong> la chimie susţin efectul nociv al drogurilor<br />
asupra organismului (Figura 13).
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 91<br />
Părerea elevilor <strong>de</strong>spre efectele drogurilor<br />
41<br />
14<br />
6<br />
40<br />
Fumatul<br />
Din datele obţinute prin chestionare<br />
în lotul ales, am <strong>de</strong>dus, fără diferenţe semnificative<br />
între cele două licee, că un sfert<br />
120<br />
100<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
47<br />
îţi dau încre<strong>de</strong>re în tine te liniştesc<br />
îţi dau forţă <strong>de</strong> muncă dăunează grav sănăţii<br />
Figura 13. Părerea elevilor <strong>de</strong>spre efectele drogurilor<br />
25<br />
29<br />
60<br />
54<br />
11<br />
7<br />
49<br />
dintre ei fumează ocazional, iar peste 57%<br />
fumează zilnic, mai ales cei <strong>de</strong> la liceul <strong>de</strong><br />
chimie (Figura 14).<br />
tutun....<br />
11<br />
8<br />
ocazional cotidian nu, dar am<br />
încercat<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
9<br />
16<br />
niciodată<br />
Figura 14. Numărul elevilor fumători <strong>şi</strong> atitudinea lor faţă <strong>de</strong> fumat<br />
Debutul în obiceiul fumatului a avut<br />
loc, în medie, la 14/16 ani (peste 20%), dar<br />
unii au avut chiar 8 ani (8,4%) când au fu-<br />
mat pentru prima oară o ţigară în întregime<br />
(Figura 15).
92<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
35<br />
30<br />
25<br />
20<br />
15<br />
10<br />
5<br />
0<br />
Vârsta la care elevii au fumat prima dată o ţigară<br />
întreagă<br />
9<br />
7 8<br />
8 ani 9-10 ani 11-12<br />
ani<br />
5<br />
6<br />
8<br />
12<br />
29<br />
13-14<br />
ani<br />
27<br />
16<br />
15-16<br />
ani<br />
1413<br />
12<br />
10<br />
17-18<br />
ani<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
Figura 15. Repartizarea pe varsta <strong>de</strong> <strong>de</strong>but a liceenilor fumători<br />
“Marii” fumători (peste 15 ţigări pe<br />
zi) au o pon<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 5,1% (procent ridicat<br />
pentru zona noastră), iar “micii” fumători<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
25<br />
21<br />
15<br />
19 ani niciodată<br />
una <strong>de</strong> 17,9% (respectiv sub 6 ţigări zilnic)<br />
(Figura 16).<br />
Nr. ţigărilor fumate zilnic <strong>de</strong> elevi<br />
83<br />
nici una mai<br />
puţin <strong>de</strong><br />
una<br />
11<br />
Motivele <strong>de</strong>clarate <strong>de</strong> elevi, care au<br />
dus la <strong>de</strong>butul în fumat, sunt: influenţa anturajului<br />
(la aproape 40% dintre ei) urmată <strong>de</strong><br />
curiozitate (24,52%).<br />
Tinerii chestionaţi î<strong>şi</strong> procură ţigările<br />
prin cumpărare (47% respectiv 50% dintre<br />
27<br />
42<br />
13<br />
6 5<br />
una 2-5 6-10 11-15 15-20 >20<br />
Figura 16. Numărul ţigărilor fumate zilnic <strong>de</strong> elevi<br />
tineri) <strong>de</strong><strong>şi</strong> sunt minori, dar există <strong>şi</strong> procente<br />
importante <strong>de</strong> elevi care împrumută<br />
sau sustrag <strong>de</strong> la părinţi (20% <strong>şi</strong> 21%) (Figura<br />
17).
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 93<br />
Tabelul 8. Motivele pentru care liceenii aleg fumatul<br />
Motive Numărul elevilor<br />
Nu am încercat niciodată 25 ( 11,79% )<br />
Am vrut să mă <strong>si</strong>mt bine 33 ( 15,56% )<br />
Nu am vrut să fiu altfel <strong>de</strong>cât prietenii mei 84 ( 39,62% )<br />
Nu am avut altceva <strong>de</strong> făcut 11 ( 5,18% )<br />
Am fost curios 52 ( 24,52% )<br />
Am vrut să uit <strong>de</strong> probleme 2 ( 0,94% )<br />
Nu-mi amintesc 5 ( 2,35% )<br />
47 50<br />
18<br />
24 23 19<br />
cumpăr împrumut sustrag <strong>de</strong> la<br />
părinţi<br />
Locurile preferate <strong>de</strong> elevi pentru fumat<br />
sunt petrecerile (82%), urmate <strong>de</strong> baruri/discoteci<br />
(47%), dar <strong>şi</strong> la şcoală (15%)<br />
oriun<strong>de</strong><br />
pe stradă<br />
baruri, discoteci<br />
Modul <strong>de</strong> procurare al ţigărilor<br />
Lic. Teoretic Lic. <strong>de</strong> Chimie<br />
3 3<br />
altfel<br />
Figura 17. Modul <strong>de</strong> procurare a ţigărilor <strong>de</strong> liceeni<br />
sau pe stradă (11% dintre adolescenţi) (Figura18).<br />
Locuri preferate <strong>de</strong> elevi pentru fumat<br />
acasă<br />
la şcoală<br />
la petreceri<br />
13<br />
11<br />
19<br />
15<br />
47<br />
82<br />
0 20 40 60 80 100<br />
Figura 18. Locuri preferate <strong>de</strong> elevi pentru fumat
94<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Concluzii <strong>şi</strong> discuţii<br />
În această lucrare am urmărit evaluarea<br />
unor aspecte ale stilului <strong>de</strong> viaţă în cazul<br />
liceenilor din oraşul Târnăveni. Am avut în<br />
ve<strong>de</strong>re în principal tabagismul, consumul <strong>de</strong><br />
alcool <strong>şi</strong> consumul <strong>de</strong> droguri. Cunoscând<br />
efectele dăunătoare ale acestora, <strong>de</strong>vine evi<strong>de</strong>nt<br />
faptul că profilaxia are un rol foarte important.<br />
Tabagismul <strong>şi</strong> consumul <strong>de</strong> alcool<br />
sunt factori favorizanţi ai unor afecţiuni ale<br />
<strong>si</strong>stemului nervos central, ale aparatului gastrointestinal,<br />
ale <strong>si</strong>stemul hematopoetic, ale<br />
<strong>si</strong>stemului cardiovascular. Pot produce, <strong>de</strong><br />
asemenea, modificări ale aparatului urogenital,<br />
ale activităţii sexuale <strong>şi</strong> ale <strong>de</strong>zvoltării<br />
fetale.<br />
Provenind din culturi străine un<strong>de</strong><br />
există <strong>de</strong> milenii, drogurile inspiră teamă <strong>şi</strong><br />
fascinaţie. Mulţi dintre noi au tendinţa <strong>de</strong> a<br />
recurge la ajutoare exterioare atunci când<br />
suntem confruntaţi cu dificultăţi, oricare ar<br />
fi ele. Nevoia <strong>de</strong> consum e o „ajustare” a dorinţelor<br />
personale (visuri, i<strong>de</strong>aluri) în scopul<br />
<strong>de</strong> a ne fi mai bine, <strong>de</strong> a ne elimina problemele<br />
personale, colective sau familiale.<br />
Consumate iniţial din curiozitate sau datorită<br />
influenţei nefaste a anturajului, drogurile<br />
<strong>de</strong>termină treptat apariţia <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei fizice<br />
<strong>şi</strong> p<strong>si</strong>hice. Ele creează modificări <strong>de</strong> comportament<br />
(indiferenţă, agre<strong>si</strong>vitate, <strong>de</strong>pre<strong>si</strong>e,<br />
izolare), creează probleme <strong>de</strong> ordin financiar,<br />
care uneori sunt foarte greu <strong>de</strong> <strong>de</strong>pă<strong>şi</strong>t.<br />
Pot compromite <strong>si</strong>tuaţia şcolară <strong>şi</strong> pot<br />
influenţa negativ atmosfera familială, activitatea<br />
profe<strong>si</strong>onală. Pot provoca ten<strong>si</strong>uni <strong>şi</strong><br />
rupturi în relaţiile sociale. Pe scurt, consecinţele<br />
dăunătoare ale abuzului <strong>de</strong> droguri<br />
afectează nu numai pe subiectul care le consumă,<br />
ci întreaga societate în care acesta<br />
trăieşte.<br />
Fumatul<br />
Fumatul este principala cauză a bolilor<br />
prevenibile, a infirmităţii <strong>şi</strong> a morţii premature<br />
constante în SUA. Cu toate acestea<br />
în fiecare an, mai mult <strong>de</strong> un milion <strong>de</strong> copii<br />
<strong>şi</strong> adolescenţi americani încep să fumeze, iar<br />
majoritatea fumătorilor au mari dificultăţi în<br />
a renunţa la fumat. Efectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă<br />
ale nicotinei sunt responsabile pentru<br />
această dilemă <strong>de</strong> sănătate personală <strong>şi</strong> publică.<br />
Fumătorii î<strong>şi</strong> reglează doza <strong>de</strong> nicotină<br />
pentru a obţine efectele dorite, acestea<br />
includ atât efecte pozitive, cum ar fi plăcerea<br />
<strong>şi</strong> nivelul <strong>de</strong> performanţă ridicat, cât <strong>şi</strong><br />
evitarea fenomenului <strong>de</strong> abstinenţă.<br />
Consumul <strong>de</strong> tabac este un comportament<br />
complex, a<strong>si</strong>milat, care se infiltrează<br />
în viaţa <strong>de</strong> zi cu zi <strong>şi</strong> care este legat <strong>de</strong> capacitatea<br />
fumătorului <strong>de</strong> a face faţă lumii. Diverse<br />
activităţi zilnice, gânduri <strong>şi</strong> emoţii<br />
sunt motive puternice pentru a fuma. Trăsăturile<br />
personale, cum sunt nivelul educaţional,<br />
credinţa în capacitatea proprie <strong>de</strong> a se<br />
schimba <strong>şi</strong> copierea stilului altora sunt <strong>de</strong>terminante<br />
ale consumului <strong>de</strong> tutun. În mod<br />
<strong>si</strong>milar, factorii <strong>de</strong> mediu, cum ar fi acceptarea<br />
fumatului în casă, în grupuri <strong>de</strong> prieteni<br />
<strong>şi</strong> la serviciu, ca <strong>şi</strong> normele comunitare influenţează<br />
comportamentul fumătorului.<br />
Informaţiile provenite din studii asupra<br />
populaţiei din diverse ţări au arătat că<br />
fumătorii au o rată mai mare <strong>de</strong> 70% a<br />
mortalităţii <strong>de</strong>cât nefumătorii. Cam jumătate<br />
din fumătorii <strong>de</strong> ţigarete în mod regulat vor<br />
<strong>de</strong>ceda eventual datorită fumatului. Efectul<br />
asupra mortalităţii este proporţional mai<br />
mare în grupele <strong>de</strong> vârstă mai tânără. Efectul<br />
asupra mortalităţii la femeile fumătoare a<br />
fost ceva mai mic <strong>de</strong>cât la bărbaţii fumători,<br />
dar s-a mărit recent.<br />
Din datele obţinute <strong>de</strong> noi am remarcat<br />
faptul că procentajul fumătorilor este <strong>de</strong><br />
88,20%, iar cel al nefumătorilor este <strong>de</strong><br />
11,8%. În cadrul eşantionului pe care l-am<br />
utilizat din cei 187 <strong>de</strong> fumători, 91 sunt<br />
elevi ai liceului teoretic, iar 96 sunt elevi ai<br />
liceului industrial.<br />
În cazul liceenilor intervievaţi din<br />
Târnăveni raportul mici fumători/mari fumători<br />
este 2,1.<br />
2,35% dintre elevii intervievaţi fumează<br />
peste 20 ţigări pe zi.<br />
Am observat că procentajul fumătorilor<br />
este mai mic la fete <strong>de</strong>cât la băieţi:<br />
17.4% din fetele intervievate fumează, spre<br />
<strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> băieţi care <strong>de</strong>ţin un procentaj<br />
<strong>de</strong> 63.7% fumători.
De asemenea, am constatat că numărul<br />
fumătorilor mari este <strong>de</strong> aproximativ 4.7<br />
ori mai mare la băieţi <strong>de</strong>cât la fete, iar<br />
numărul micilor fumători este <strong>de</strong> aproximativ<br />
3.7 ori mai mare la băieţi <strong>de</strong>cât la fete.<br />
38,81% dintre elevii fumători au încercat<br />
ţigara pentru prima dată înainte să împlinească<br />
vârsta <strong>de</strong> 14 ani, <strong>de</strong>ci înainte <strong>de</strong> liceu.<br />
27,1% din elevii Liceului Teoretic <strong>şi</strong><br />
23,8% din elevii Liceului <strong>de</strong> Chimie au afirmat<br />
că sunt <strong>de</strong> acord cu fumatul ocazional;<br />
în timp ce doar 14,95% respectiv 8,57%<br />
susţin că nu au fumat niciodată.<br />
83,01% din elevi con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că fumatul<br />
a unuia sau mai multor pachete pe zi<br />
afectează sănătatea, iar 11,79% con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că<br />
nu o afectează <strong>de</strong>loc, iar 5,18% <strong>de</strong>clară că<br />
nu cunosc efectele fumatului asupra organismului<br />
uman.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool<br />
90% din oameni consumă băuturi alcoolice,<br />
40-50% din bărbaţi au probleme<br />
temporare <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> alcool, iar 10-20%<br />
din bărbaţi <strong>şi</strong> 3-10% din femei <strong>de</strong>zvoltă probleme<br />
importante <strong>şi</strong> per<strong>si</strong>stente legate <strong>de</strong> alcool<br />
(<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa sau abuzul <strong>de</strong> alcool –<br />
alcoolism).<br />
Riscul din timpul vieţii pentru a <strong>de</strong>zvolta<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa <strong>de</strong> alcool este în multe ţări<br />
vestice <strong>de</strong> aproximativ 10% pentru bărbaţi <strong>şi</strong><br />
3-5% pentru femei. Când este luat în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
abuzul <strong>de</strong> alcool, rata se dublează.<br />
Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> ţările <strong>de</strong>zvoltate,<br />
un<strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> alcool stagnează sau<br />
sca<strong>de</strong>, în Europa Centrală <strong>şi</strong> în Ru<strong>si</strong>a problemele<br />
datorate consumului <strong>de</strong> alcool sunt<br />
din ce în ce mai grave.<br />
Consumul exce<strong>si</strong>v <strong>de</strong> alcool are importante<br />
consecinţe: afectează <strong>si</strong>stemul nervos<br />
central, poate <strong>de</strong>termina neuropatie periferică,<br />
<strong>si</strong>ndrom Wernicke <strong>şi</strong> Korsakoff, produce<br />
<strong>de</strong>generare cerebrală, probleme cognitive<br />
severe, scă<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> memorie recente <strong>şi</strong><br />
în<strong>de</strong>părtate. Produce halucinaţii auditive,<br />
i<strong>de</strong>i <strong>de</strong>lirante paranoi<strong>de</strong>. Afectează <strong>de</strong> asemenea<br />
aparatul gastrointestinal, creşte <strong>de</strong> 10<br />
ori riscul <strong>de</strong> carcinom, afectează <strong>si</strong>stemul<br />
hematopoetic, <strong>si</strong>stemul cardiovascular, pro-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 95<br />
duce miopatie alcoolică acută, <strong>si</strong>ndrom alcoolic<br />
fetal. În rândul tinerilor toxicitatea<br />
alcoolului este mare.<br />
În cazul eşantionului pe care l-am<br />
luat în studiu am constatat că 39,52% din<br />
liceeni preferă băuturile tari, 68,94% preferă<br />
berea, 34,92% preferă vinul. Am constatat<br />
că nu există diferenţe semnificative între<br />
preferinţele elevilor <strong>de</strong> la liceul teoretic <strong>şi</strong><br />
preferinţele elevilor <strong>de</strong> la liceul <strong>de</strong> chimie.<br />
Cele mai preferate locuri pentru consumul<br />
<strong>de</strong> băuturi alcoolice sunt petrecerile<br />
(38,67%), discotecile <strong>şi</strong> barurile (22,16%).<br />
25,23% din elevii intervievaţi afirmă<br />
că nu au fost niciodată în stare <strong>de</strong> ebrietate,<br />
însă 30,66% au fost o dată, 8,49% <strong>de</strong> două<br />
ori, 25,94% au fost în stare <strong>de</strong> ebrietate <strong>de</strong><br />
mai multe ori, 9,90% afirmă că zilnic consumă<br />
băuturi alcoolice.<br />
Drogurile tari<br />
Depen<strong>de</strong>nţa sau abuzul <strong>de</strong> droguri<br />
pot fi întâlnite la cel puţin trei tipuri <strong>de</strong> pacienţi.<br />
Primul grup cuprin<strong>de</strong> un grup <strong>de</strong> persoane<br />
cu <strong>si</strong>ndroame cronice dureroase (<strong>de</strong><br />
exemplu afecţiuni musculare la nivelul spatelui<br />
<strong>şi</strong> articulaţiilor) ce pot abuza <strong>de</strong> drogurile<br />
prescrise.<br />
Al doilea grup cu risc ridicat sunt<br />
medicii, a<strong>si</strong>stentele medicale <strong>şi</strong> farmaciştii<br />
în primul rând datorită accesului lor facil la<br />
substanţe. Al treilea <strong>şi</strong> cel mai evi<strong>de</strong>nt grup<br />
sunt cei care î<strong>şi</strong> cumpără drogurile <strong>de</strong> pe<br />
stradă.<br />
Studiile arată că cel puţin 25% din<br />
cei care abuzează <strong>de</strong> opiacee vor muri probabil<br />
în cursul a 10-20 ani <strong>de</strong> abuz activ,<br />
<strong>de</strong>cesul producându-se prin <strong>si</strong>nuci<strong>de</strong>re, acci<strong>de</strong>nte,<br />
afecţiuni infecţioase cum ar fi tuberculoza,<br />
hepatita <strong>şi</strong> SIDA. Rata <strong>de</strong> mortalitate<br />
a crescut în ultimii ani ca răspuns la<br />
răspândirea SIDA printre toxicomanii ce<br />
folosesc droguri intravenos, 60% din aceşti<br />
bărbaţi <strong>şi</strong> femei fiind purtători <strong>de</strong> virus HIV.<br />
Mai mult <strong>de</strong> 50% din bărbaţi <strong>şi</strong> 25% din femeile<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> opiacee se întorc la alcool<br />
când drogul lor <strong>de</strong> prim interes nu este<br />
disponibil.<br />
În foarte multe ţări ale lumii numărul<br />
consumatorilor <strong>de</strong> stupefiante este în creş-
96<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
tere. Se impune prevenţia eficientă având în<br />
prim plan perioada copilăriei <strong>şi</strong> a adolescenţei,<br />
mai ales datorită faptului că vârsta<br />
medie a toxicomanilor a scăzut.<br />
Din cei 212 liceeni interogaţi, 81,6%<br />
<strong>şi</strong>-ar fi dorit să încerce stupefiante dacă ar fi<br />
avut po<strong>si</strong>bilitatea; la 15,5% dintre ei le-au<br />
fost oferite droguri spre consum.<br />
Tipurile <strong>de</strong> droguri disponibile într-o<br />
anumită regiune diferă în funcţie <strong>de</strong> preţ, <strong>de</strong><br />
moda pieţei în momentul respectiv, <strong>de</strong> amplasarea<br />
geografică etc. Cea mai frecventă<br />
modalitate <strong>de</strong> drogare este consumul <strong>de</strong> alcool<br />
cu tranchilizante (33,96% elevi). Liceenii<br />
preferă drogurile mai slabe, cum ar fi<br />
marijuana, ha<strong>şi</strong>şul sau sedativele.<br />
Făcând o comparaţie între cele două<br />
licee, am constatat că procentajul consumatorilor<br />
<strong>de</strong> stupefiante este mai mare în cazul<br />
elevilor liceului <strong>de</strong> chimie <strong>de</strong>cât în cazul<br />
elevilor liceului teoretic.<br />
Consumul <strong>de</strong> droguri începe la o vârstă<br />
fragedă 0,47% din elevii liceului teoretic<br />
<strong>şi</strong> 0,94% din elevii liceului <strong>de</strong> chimie afirmă<br />
că au consumat pentru prima oară droguri la<br />
vârsta <strong>de</strong> 13-14 ani.<br />
40,56% din elevi afirmă că nu au<br />
consumat droguri niciodată, iar dintre cei<br />
care consumă, cei mai mulţi au avut ca motiv<br />
curiozitatea (26,41% din elevi), dorinţa<br />
<strong>de</strong> a trăi experienţe noi (10,37%), 11,39%<br />
influenţa <strong>de</strong> prietenilor.<br />
Locurile cele mai acce<strong>si</strong>bile din care<br />
tinerii î<strong>şi</strong> pot procura droguri sunt în ordine<br />
<strong>de</strong>screscătoare: barurile <strong>şi</strong> discotecile, locuinţele<br />
prietenilor, petrecerile. 0,94% din<br />
elevi afirmă că droguri se pot obţine chiar <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong> la şcoală.<br />
Liceenii con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că nu este foarte<br />
dificil să obţină ceea ce vor. Băuturile alcoolice<br />
<strong>şi</strong> ţigările se pot procura foarte uşor, în<br />
ciuda inscripţiilor „nu vin<strong>de</strong>m băuturi minorilor”.<br />
Chiar <strong>şi</strong> tranchilizantele, somniferele<br />
<strong>şi</strong> alte medicamente p<strong>si</strong>hotrope sunt <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> uşor <strong>de</strong> procurat.<br />
10,2% din elevi afirmă că nu le-ar fi<br />
greu să obţină marijuana, ha<strong>şi</strong>ş. Se pare însă<br />
că drogurile mai tari sunt mai puţin acce<strong>si</strong>bile,<br />
atât datorită preţului mai mare cât <strong>şi</strong><br />
datorită mărimii oraşului Târnăveni <strong>şi</strong> a localizării<br />
sale geografice.<br />
Totu<strong>şi</strong>, dacă un adolescent va dori să<br />
consume în mod ilegal droguri, este foarte<br />
probabil că va reu<strong>şi</strong> până la urmă să găsească<br />
pe cineva care să i le furnizeze.<br />
Datele sunt îngrijorătoare <strong>şi</strong> este evi<strong>de</strong>nt<br />
că trebuie să facem tot po<strong>si</strong>bilul ca tânăra<br />
generaţie să <strong>de</strong>vină conştientă <strong>de</strong> pericolul<br />
consumului <strong>de</strong> droguri. Şcoala – ca instituţie<br />
educaţională – trebuie să-<strong>şi</strong> propună<br />
în această direcţie obiective clare <strong>şi</strong> conţinuturi<br />
a<strong>de</strong>cvate etapei, cu rigurozitate <strong>şi</strong> orientare<br />
fermă spre formarea tinerei generaţii.<br />
Este necesară o riguroasă educaţie pentru<br />
sănătate a tinerei generaţii, iar educatorii<br />
care au această sarcină trebuie să aibă în ve<strong>de</strong>re<br />
nu atât interzicerea, cât mai ales lămurirea<br />
în scopul prevenirii consumului <strong>de</strong><br />
droguri.<br />
Este necesară perfecţionarea programelor<br />
<strong>de</strong> informare asupra fenomenului, colaborarea<br />
tuturor organismelor implicate în<br />
prevenirea <strong>şi</strong> reducerea cererii <strong>de</strong> drog. Se<br />
impune organizarea instituţiilor antidrog, <strong>de</strong><br />
profilaxie primară, secundară <strong>şi</strong> terţiară.<br />
Sunt necesare în toate oraşele linii telefonice<br />
un<strong>de</strong> consumatorii <strong>de</strong> drog pot primi sprijin<br />
moral acordat <strong>de</strong> un p<strong>si</strong>holog. De asemenea,<br />
ar fi bine să se organizeze periodic campanii<br />
naţionale în care să fie implicată mass media<br />
<strong>şi</strong> audio-vizualul <strong>şi</strong> care să aibă ca scop<br />
informarea asupra riscului consumului <strong>de</strong><br />
droguri.<br />
O sarcină urgentă ar fi crearea po<strong>si</strong>bilităţilor<br />
<strong>de</strong> analize epi<strong>de</strong>miologice. Se presupune<br />
a fi necesară <strong>şi</strong> o bază materială, dar<br />
nu este o condiţie <strong>si</strong>ne qua-non.<br />
Bibliografie<br />
1. Albert Lorincz: Unele aspecte ale drogomaniei<br />
în România; volumul<br />
<strong>de</strong> rezumate Conferinţa “O<br />
viaţă fără droguri”, Tg Mureş,<br />
1998;11<br />
2. Albert Lorincz: Drogomania, ca formă<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>zadaptare la adolescenţi;<br />
Simpozionul „Perspectivele<br />
educaţiei sanitare”, Tg-Mureş,<br />
1997; vol.rez, 11-12
3. Aubert J. : Evaluation la politique <strong>de</strong> reduction<br />
<strong>de</strong>s risque lies a la toxicomanie;<br />
La Revue du Practicien,<br />
Paris, 1997; 164(2):<br />
134-135<br />
4. Banja John D., Adler Richard K.,<br />
Stringer Anthony Y.: Dimen<strong>si</strong>ons<br />
of caring for <strong>de</strong>fiant patients:<br />
a case study; Journal of<br />
head trauma rehabilitation,<br />
SUA, 1998; 135 (6) : 149-153<br />
5. Bouvenot G., Devul<strong>de</strong>r B.: Patologia<br />
medicală; vol VI, Editura Institutului<br />
European, Bucureşti,<br />
2001; 283-291<br />
6. Brook J.S. : The Risk for Late Adolescence<br />
of Early Adolescent<br />
Marijuana Use; American<br />
Journal of Public Health,<br />
SUA, 1999; 28(12): 13-16<br />
7. Bucur Gh., Popescu O. : Educaţia pentru<br />
sănătate în şcoală; editura Fiat<br />
Lux, Bucureşti, 1999; 260-271<br />
8. Bucur Gh. : A<strong>si</strong>stenţa medicală stu<strong>de</strong>nţească<br />
<strong>şi</strong> reforma; Viaţa medicală,<br />
Bucureşti, 1997; 13: 1-6<br />
9. Campbell R.: Copiii noştri <strong>şi</strong> drogurile;<br />
Editura Cartea Veche, Bucureşti,<br />
2001; 3-161<br />
10. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen: Esenţialul<br />
în pediatrie; Ediţia a II-a,<br />
Editura Medicală Amaltea,<br />
Bucureşti, 2002; 16:530-567<br />
11. Ciufescu C., Haber G., Vrânceanu L. :<br />
Educaţia pentru sănătate – tabagism<br />
– testarea cunoştinţelor<br />
<strong>şi</strong> a comportamentelor unor<br />
grupuri socio-profe<strong>si</strong>onale,<br />
Bacteriologie. Virusologie. Parazitologie.<br />
Epi<strong>de</strong>miologie,<br />
Bucureşti, 1997; 42(3): 135-<br />
142<br />
12. Copeman M.: Drug Supply and Drug<br />
Abuse; CMAJ, USA, 2003;<br />
168(9):1113<br />
13. Draconnier A.: Copilul tău <strong>de</strong> la 10 la 25<br />
ani; Editura Teora, Bucureşti,<br />
2001; 287<br />
14. Eisch A. J., Barrot M. : Opiates Inhibit<br />
Neurogene<strong>si</strong>s in the Adult Rat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 97<br />
Hippocampus; Proc. Nati.<br />
Acad. Sci. USA, 2000; 97(13):<br />
7579-7584<br />
15. Fried P. : Current and Former Marijuana<br />
Use : Preliminary Findings of<br />
a Longitudinal Study of Effects<br />
on IQ in Young Adults;<br />
CMAJ, USA, 2002; 166(7):<br />
887-891<br />
16. Gagnon L. : MP-MD Angry after Marijuana<br />
Bill Goes Up in Smoke;<br />
CMAJ, USA, 2002; 166(11):<br />
1452<br />
17. Gheorghe A., Dănilă M. : Observaţii privind<br />
consumul <strong>de</strong> stupefiante<br />
în rândul tinerilor; Volumul <strong>de</strong><br />
rezumate Conferinţa “O viaţă<br />
fără droguri”, Tg Mureş 1998;<br />
17<br />
18. Hajela B. : Much Ado about Marijuana;<br />
CMAJ, USA, 2001; 165(5):<br />
523<br />
19. Harper C.: Dicţionar medical ilustrat;<br />
Editura Orizonturi, Bucureşti,<br />
2000; 128, 143<br />
20. Harrison T.R. : Principiile medicinei interne;<br />
Ediţia a 14-a, editura<br />
Teora, Bucureşti, 2001;<br />
2:1675-1680<br />
21. Huffman J. W. : Inhibition of Skin Tumor<br />
Growth and Angiogene<strong>si</strong>s<br />
in Vivo by Activation of Cannabinoid<br />
Receptors; J. Clin.<br />
Invest. USA, 2003; 111(1) :<br />
43-50<br />
22. Hughes Jan, Gutkin Terry: Legal and<br />
ethical issues in conducting research<br />
on alcohol and drug use<br />
with children: a reaction to<br />
Havey and Dodd; CMAJ,<br />
SUA, 1999;121 (2): 87-89<br />
23. Lazaroniu Gh.: Sarcina <strong>şi</strong> Cocaina; Viaţa<br />
Medicală, Bucureşti,1996;<br />
42(1):91-96<br />
24. Lieber C.: Medical Disor<strong>de</strong>rs of<br />
Alcoholism; N. Engl. J. Med,<br />
1995; 165(6): 234-243<br />
25. Mac Donald T.H.: Health Promotion –<br />
its relationship to health education<br />
and its implications; J
98<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Roy Soc Health, SUA, 1999;<br />
116: 219-222<br />
26. Marton D., Ábrám Z.: Fumatul <strong>şi</strong> consumul<br />
<strong>de</strong> alcool în ju<strong>de</strong>ţul Mureş<br />
<strong>şi</strong> Harghita;<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Medicină<br />
<strong>şi</strong> Farmacie, Tg Mureş,<br />
1999; 45(supl 1): 209<br />
27. Miu N. : Tratat <strong>de</strong> medicină a adolescentului;<br />
Editura Casa Cărţii <strong>de</strong><br />
Ştiinţă, Cluj Napoca, 1999;<br />
578-582<br />
28. Monea M.: Curs <strong>de</strong> farmacologie; Vol I.,<br />
Litografia U.M.F. Tg-Mureş,<br />
2001; 28-32<br />
29. Motluk Alison : Is it pos<strong>si</strong>ble to predict<br />
whether children will become<br />
drug users?; New scientist,<br />
SUA,1999; 65(1):14-16<br />
30. Neri E. , Toscana T.: Cocain Induced intramural<br />
Hematoma of the Ascending<br />
Aorta; Tex. Heart.<br />
Inst. J., USA, 2001; 28(3):<br />
218-219<br />
31. Nesfântu I. : Moartea albă – bate la u<strong>şi</strong>le<br />
românilor; Viaţa Medicală,<br />
Bucureşti, 1997<br />
32. Nireşteanu A.: Curs <strong>de</strong> P<strong>si</strong>hiatrie; Litografia<br />
U.M.F.Tg-Mureş,<br />
2001;121-127<br />
33. Patton G. C., Carlin J. B. : Cannabis use<br />
and Mental Health in Young<br />
People: Cohort Study; BMJ,<br />
2002; 325(7374): 1195-1198<br />
34. Prelipceanu D.: Ghid <strong>de</strong> tratament în<br />
abuzul <strong>de</strong> substanţe p<strong>si</strong>hoactive;<br />
Editura Infomedica, Bucureşti,<br />
2001; 89-93<br />
35. Ramsey J. D.: A New Method to Monitor<br />
Drugs at Dance Venues;<br />
BMJ, 2001; 323(7313): 603<br />
36. Schechter M. T. : Injection Drug Use<br />
and Dispair through the Lens<br />
of Gen<strong>de</strong>r Spittal PM; CMAJ,<br />
USA, 2001; 164(6): 802-803<br />
37. Schifano F. : Review of Death Related<br />
to Taking Ecstasy, England<br />
and Wales; BMJ, 2003;<br />
326(7380): 80-81<br />
38. Schuckit M.A. : Drug and Alcohol<br />
Abuse: A Clinical Gui<strong>de</strong> to<br />
Diagno<strong>si</strong>s and Treatment;<br />
New York, Planum, 1995;<br />
131(3): 346-347<br />
39. Schuckit M.A. : Educating Yourself<br />
About Alcohol and Drugs : A<br />
People’s Primer; New York,<br />
Planum, 1995;132(1): 354-356<br />
40. Sibbald B. : Hawaii First to Pass Medical<br />
Marijuana Bill; CMAJ,<br />
USA, 2000; 163(5): 588<br />
41. Strat M. : Drogurile – drama sfâr<strong>şi</strong>tului<br />
<strong>de</strong> mileniu; Actualitatea medicală,<br />
Bucureşti, 1996; 41:11<br />
42. Straus S.E.:Immunoactive Cannabinoids:<br />
Therapeutic prospects<br />
for marijuana constituents;<br />
Proc. Natl. Acad Sci USA,<br />
2000; 97(17)<br />
43. Teleman A. D. : Consumul <strong>de</strong> droguri,<br />
băuturi alcoolice <strong>şi</strong> ţigări la liceenii<br />
din oraşul Piatra-<br />
Neamţ; <strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong><br />
Farmacie, supl. (Mari<strong>si</strong>en<strong>si</strong>s –<br />
Rezumatele lucrărilor), editat<br />
<strong>de</strong> Liga Stu<strong>de</strong>nţilor Tg-Mureş,<br />
2003; 36<br />
44. Tenenbein M.: Recent Advancements in<br />
Pediatric Toxicology; Ped.<br />
Clin. North. Amer., USA,<br />
1999; 46, 6: 1179-1187<br />
45. Trinkhaus J., Nathan J., Beane L., Meltzer<br />
B. : Acetaminophen (Tylenol):<br />
Johnson & Johnson and<br />
consumer safety; Journal of<br />
Law, medicine & ethics,<br />
SUA,1998; 213(4):32-56<br />
46. Ţuculescu A.: Consumul “epi<strong>de</strong>mic” <strong>de</strong><br />
amfetamine; Viaţa Medicală,<br />
Bucureşti, 1997;3:12<br />
47. Tutunaru I. : Sindromul <strong>de</strong> abstinenţă;<br />
Actualitatea medicală, Bucureşti,<br />
1996;18:6<br />
48. Voth E. A. : Much Ado about Marijuana;<br />
CMAJ, USA, 2001;<br />
165(5): 524<br />
49. Wharry S.: CMPA Warns Doctors of<br />
Risk Associated with Prescribing<br />
Marijuana; CMAJ,<br />
USA, 2002; 166(1):83
50. Yong P. J. : Effects of Marijuana on<br />
Young Adults; CMAJ, USA,<br />
2002; 167(3):233<br />
51. xxx American Psychiatric Association :<br />
Practical Gui<strong>de</strong>lines for the<br />
Treatment of Substance Use<br />
Disor<strong>de</strong>rs; Am J P<strong>si</strong>chiatry, 52<br />
(suppl), SUA, 1995;13-15<br />
52. xxx Project Match Research Group :<br />
Matching Alcoholism Treat-<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 99<br />
ments to Client Heterogenity;<br />
J. Stud. Alcohol, SUA, 1997;<br />
21(2):12-34<br />
53. xxx Marijuana: Fe<strong>de</strong>ral Smoke Clears, a<br />
Little; CMAJ, USA, 2002;<br />
164(10): 1397.<br />
Premises and objectives: In this paper we monitored the evaluation of some life-style<br />
aspects in Târnăveni high-school pupils. We mainly aimed at tobacco, alcohol and drugs<br />
consumption.<br />
Material and method: We interviewed 212 IXth-Xth gra<strong>de</strong> pupils in a general culture<br />
high-school and a chem<strong>si</strong>try high-school in Târnăveni. We used three questionnaires<br />
<strong>de</strong>scribing personal data, relationships with parents, drug and alcohol consumption and<br />
smoking.<br />
Results: Data we obtained showed that the percent of smokers is 88.20% and that of<br />
non-smokers is 11.8%. Out of the interviewed pupils, 2.35% smoke over 20 cigarettes a day.<br />
The percent of smokers is lower in girls than in boys. In the sample we studied we found that<br />
21.22% of high-school pupils prefer strong alcohol, 40.09% prefer beer and 19.81% prefer<br />
wine. The chosen places for alcohol consumption are discoteques and bars (39.15%),<br />
followed by private parties (31.15%). Of the 212 interviewed high-school pupils, 82% would<br />
have wanted to try drugs if given the pos<strong>si</strong>bility, and 65% had already been offered drugs for<br />
consumption, respectively. A proportion of 40.56% state that they have never consumed<br />
drugs, and curio<strong>si</strong>ty (24.52%) and the wish to experience „pleasant” sensations (12.35%)<br />
were the reasons for starting in most of those who do consume drugs, while 46.62% were<br />
influenced by friends. The most frequent method for drug consumption is combining alcohol<br />
with tranquilizers. The most acces<strong>si</strong>ble places where youngsters can obtain drugs are: bars<br />
and discoteques or private parties, and 22.22% say they can even obtain drugs in the area<br />
around the school they attend.<br />
Conclu<strong>si</strong>ons: There is a need for completing information programmes on the<br />
phenomenon, with cooperation of all organizations involved in the prevention and <strong>de</strong>crease of<br />
the request for drugs. Organizing anti-drug institutions for primary, secondary and tertiary<br />
prevention is mandatory.
100<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR IN<br />
RANDUL STUDENTILOR<br />
Laza V., Fulea I., Lotrean L.<br />
Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Iuliu-Haţieganu” Cluj-Napoca<br />
Însu<strong>şi</strong>rea unor comportamente alimentare sanogene începe încă din copilărie, ele fiind<br />
apoi perpetuate până la vârsta adultă, când <strong>de</strong>vin obişnuinţe, intră în „normal”.Studiul<br />
urmăreşte evaluarea comportamentelor alimentare la un lot <strong>de</strong> 611 stu<strong>de</strong>nţi din 4 centre univer<strong>si</strong>tare,<br />
folo<strong>si</strong>nd un chestionar complex ce urmăreşte <strong>şi</strong> alte comportamente cu risc asupra<br />
stării <strong>de</strong> sănătate. Rezultatele <strong>de</strong>monstrează că obişnuinţa <strong>şi</strong> slaba gestionare a timpului îi<br />
<strong>de</strong>termină pe stu<strong>de</strong>nţi să „sară” peste micul <strong>de</strong>jun, în timp ce dorinţa <strong>de</strong> a slăbi îi <strong>de</strong>termină<br />
să renunţe la cină, ¼ dintre ei prezentând perturbări ale poftei <strong>de</strong> mâncare. Unităţile <strong>de</strong> tip<br />
fast-food au <strong>de</strong>venit tot mai populare în viaţa stu<strong>de</strong>nţilor, dulciurile <strong>şi</strong> cipsurile fiind preferate<br />
fructelor sau produselor lactate. În plus, 16% dintre stu<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong>sfăşoară foarte rar activităţi<br />
fizice (sau <strong>de</strong>loc), iar peste jumătate dintre ei petrec mai mult <strong>de</strong> 2 ore pe zi în faţa<br />
televizorului sau calculatorului. Este <strong>de</strong>ci necesară corectarea unor comportamente care, pe<br />
termen lung, pot să ameninţe sănătatea unei naţiuni.<br />
Introducere<br />
Principiile unei alimentaţii sănătoase<br />
sunt cunoscute încă din scrierile Hipocratice,<br />
dar aplicarea lor în viaţa cotidiană diferă<br />
în limite foarte largi <strong>de</strong> la o zonă la alta<br />
(Koivu<strong>si</strong>lta, 1999). Aportul alimentar corespunzător<br />
reprezintă un factor important în<br />
menţinerea eutrofiei <strong>şi</strong> a stării <strong>de</strong> sănătate a<br />
populaţiei (Ba<strong>de</strong>a 1997, Bucur 2001, Bucur<br />
1999, Cassens 1992, Ionuţ 2001, Ionuţ 2004,<br />
Ness 1997), 7 din cei 10 factori principali <strong>de</strong><br />
risc pentru sănătate fiind în relaţie cu alimentaţia<br />
omului (European Comis<strong>si</strong>on<br />
2000, Feron 1999, Ionuţ 2002, Law 2002).<br />
Acoperirea nevoilor alimentare zilnice <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><br />
<strong>de</strong> foarte multe variabile, dintre care<br />
fac parte numero<strong>şi</strong>i factori p<strong>si</strong>ho-culturali<br />
(Iaman<strong>de</strong>scu 1997, Laza 2001, WHO 2002,<br />
www.health.fi) sau socio-economici, dar un<br />
element crucial îl reprezintă obiceiurile alimentare<br />
însu<strong>şi</strong>te din familie. Familia, nucleul<br />
oricărei societăţi, al cărei scop principal<br />
era <strong>de</strong> creştere sănătoasă <strong>şi</strong> <strong>de</strong> educare a<br />
tinerei generaţii, a trecut pe plan secund<br />
aceste aspecte, obiectivul său primordial fiind<br />
acela <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>gura existenţa financiară <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong> a supravieţui schimbărilor profun<strong>de</strong> din<br />
viaţa socială. În acest context, femeilemame<br />
(uneori părinţi unici) au fost nevoite<br />
să-<strong>şi</strong> caute un loc <strong>de</strong> muncă, lăsând copiii<br />
<strong>si</strong>nguri sau în grija bunicilor. Într-o lume<br />
veşnic grăbită <strong>şi</strong> lip<strong>si</strong>ţi <strong>de</strong> ochii supraveghetori<br />
ai părinţilor, copiii pot adopta comportamente<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri neigienice <strong>şi</strong> nesănătoase,<br />
care se perpetueazaă până la vârsta<br />
adultă <strong>şi</strong> care , pe termen lung, pot să influenţeze<br />
profund starea lor <strong>de</strong> nutriţie (Green<br />
1994, Ionuţ 2002, Mullen 1993, Vlaicu<br />
2001, Woolf 1996). <strong>Sănătate</strong>a unei naţiuni<br />
este cartea <strong>de</strong> vizită cu care aceasta se prezintă<br />
lumii. În România zilelor noastre, larga<br />
<strong>de</strong>mocraţie <strong>şi</strong> permi<strong>si</strong>vitatea <strong>si</strong>stemelor educaţionale,<br />
au favorizat răspândirea unor<br />
comportamente cu risc la adresa stării <strong>de</strong> sănătate.<br />
Din păcate, şcoala nu mai are forţa<br />
morală <strong>şi</strong> respectul <strong>de</strong> care se bucura odi-
nioară <strong>şi</strong> nici nu se mai implică în măsură<br />
importantă în educarea tinerei generaţii <strong>şi</strong> în<br />
pregătirea ei pentru viaţă, din toate punctele<br />
<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, <strong>şi</strong> nu doar prin transmiterea <strong>de</strong> informaţii<br />
sterpe. Anumite obiceiuri alimentare<br />
moştenite din familie, necorectate pe<br />
parcurs, ajung, prin repetare, să intre în cotidian,<br />
fiind cu timpul con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate „normale”.<br />
Perpetuarea acestor comportamente este facilitată<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> faptul că, <strong>de</strong> cele mai multe ori,<br />
consecinţele asupra stării <strong>de</strong> sănătate se manifestă<br />
tardiv, relaţia cu factorul cauzal fiind<br />
dificil <strong>de</strong> cuantificat (Garrow 1993, Harrison<br />
2001, Miu 1999, Olinescu 2000, Passmore<br />
1986). De altfel, percepţia redusă a riscului<br />
legat <strong>de</strong> factorii <strong>de</strong> mediu este caracteristică<br />
fiinţei umane, tinerii, prin excelenţă, adoptând<br />
mult mai uşor atitudini <strong>şi</strong> <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>ri<br />
riscante. În condiţiile în care se încearcă alinierea<br />
standar<strong>de</strong>lor româneşti la cele occi<strong>de</strong>ntale,<br />
<strong>si</strong>guranţa <strong>şi</strong> securitatea alimentelor<br />
reprezintă alţi factori care vor influenţa sănătatea<br />
copiilor noştri, prin <strong>de</strong>zvoltarea unor<br />
valori morale etice <strong>şi</strong> sociale juste <strong>şi</strong> echitabile<br />
în producţia <strong>şi</strong> consumul alimentelor.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
În ve<strong>de</strong>rea aprecierii comportamentelor<br />
cu risc la vârsta stu<strong>de</strong>nţiei, am folo<strong>si</strong>t<br />
un chestionar întocmit pe baza datelor din<br />
literatura <strong>de</strong> specialitate, care se referă la<br />
obiceiule alimentare, consumul <strong>de</strong> tutun,<br />
consumul <strong>de</strong> alcool, practicile sexuale, consumul<br />
<strong>de</strong> droguri <strong>şi</strong> comportamentele violente.<br />
În elaborarea chestionarelor s-a folo<strong>si</strong>t<br />
<strong>şi</strong> mo<strong>de</strong>lul unor chestionare utilizate la nivel<br />
intenaţional: Global Youth Tobacco Survey<br />
<strong>şi</strong> Youth Risk Behaviour Survey. Majoritatea<br />
întrebărilor au avut răspunsuri multiple,<br />
la alegere, însă unele au nece<strong>si</strong>tat completări<br />
personale. Multitudinea informaţiilor obţinute<br />
ne obligă să <strong>de</strong>taliem în lucrarea <strong>de</strong> faţă<br />
doar rezultatele cu privire la comportamentul<br />
alimentar. Lotul <strong>de</strong> studiu a cuprins 611<br />
stu<strong>de</strong>nţi cu vârsta cuprinsă între 18 <strong>şi</strong> 29 <strong>de</strong><br />
ani, din 4 centre univer<strong>si</strong>tare: Cluj-Napoca,<br />
Ia<strong>şi</strong>, Bucureşti <strong>şi</strong> Constanţa. Selecţia lotului<br />
s-a făcut aleator, apelând la toţi stu<strong>de</strong>nţii<br />
care se găseau în cămin în perioada studiului.<br />
Completarea chestionarelor a nece<strong>si</strong>tat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 101<br />
aproximativ 1 oră, stu<strong>de</strong>nţilor fiindu-le a<strong>si</strong>gurat<br />
anonimatul.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Cei mai mulţi stu<strong>de</strong>nţi (402) provin<br />
din Cluj-Napoca, <strong>de</strong> la UMF „Iuliu-<br />
Haţieganu”, Univer<strong>si</strong>tatea Babeş-Bolyai,<br />
Univer<strong>si</strong>tatea Tehnică <strong>şi</strong> Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong><br />
Stiinţe Agricole <strong>şi</strong> Medicină Veterinară. Din<br />
Ia<strong>şi</strong> au fost luaţi în studiu 161 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi, <strong>de</strong><br />
la UMF „Gr. Popa”, Univer<strong>si</strong>tatea Al.I.Cuza<br />
<strong>şi</strong> Univer<strong>si</strong>tatea Tehnică „Gh. Asachi”. Cei<br />
33 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi din Bucureşti aparţin Univer<strong>si</strong>tăţii<br />
Bucureşti, iar cei 15 stu<strong>de</strong>nţi din Constanţa<br />
vin <strong>de</strong> la Univer<strong>si</strong>tatea „Ovidius”. In<br />
total, din cei 611 stu<strong>de</strong>nţi chestionaţi, 2/3<br />
sunt fete.<br />
Aproape jumătate dintre stu<strong>de</strong>nţi sar<br />
a<strong>de</strong>sea sau întot<strong>de</strong>auna peste micul <strong>de</strong>jun<br />
(masă ce ar trebui să refacă suportul energetic<br />
<strong>de</strong> care au nevoie la cursuri <strong>şi</strong> la examene),<br />
ceea ce poate reduce eficienţa <strong>şi</strong> randamentul<br />
în orele dimineţii (Figura 1). Principalul<br />
motiv invocat este obişnuinţa (cu<br />
care vin <strong>de</strong> acasă), dar <strong>şi</strong> proasta gestionare<br />
a timpului (Figura 2).<br />
Orarul încărcat <strong>de</strong> la şcoală îi <strong>de</strong>termină<br />
pe 12% dintre stu<strong>de</strong>nţi să renunţe frecvent<br />
<strong>şi</strong> la masa <strong>de</strong> prânz (Figura 3). Şi aici,<br />
pe lângă lipsa <strong>de</strong> timp, obişnuinţa (?) este<br />
a<strong>de</strong>sea invocată ca <strong>şi</strong> motiv <strong>de</strong>terminant.<br />
Cina este sărită <strong>de</strong> 1 din 5 stu<strong>de</strong>nţi<br />
(20%), <strong>de</strong> această dată motivul principal fiind<br />
dorinţa <strong>de</strong> a slăbi (Figura 4).<br />
Cei mai mulţi stu<strong>de</strong>nţi servesc cele<br />
trei mese principale acasă, dar unităţile <strong>de</strong><br />
tip fast-food încep a <strong>de</strong>veni tot mai populare<br />
în viaţa stu<strong>de</strong>nţilor, venind în întâmpinarea<br />
celor prea grăbiţi pentru a pier<strong>de</strong> vremea cu<br />
mâncarea, inclu<strong>si</strong>v a celor <strong>de</strong> la medicină,<br />
care ar trebui să ştie mai bine ca alţii că<br />
mâncarea <strong>de</strong> tip fast-food este bogată în sodiu<br />
<strong>şi</strong> cu conţinut scăzut <strong>de</strong> calciu <strong>şi</strong> <strong>de</strong> vitamine.<br />
Peste 60% dintre stu<strong>de</strong>nţi <strong>de</strong>seori î<strong>şi</strong><br />
prepară <strong>si</strong>nguri mâncarea, aceasta în condiţiile<br />
în care 77% dintre ei locuiesc în cămin<br />
sau gazdă <strong>şi</strong> doar 23% cu părinţii.<br />
Sărind peste una sau două mese principale,<br />
stu<strong>de</strong>nţii î<strong>şi</strong> completează raţia calo-
102<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
rică prin gustări luate pe tot parcursul zilei,<br />
dar mai ales după-masa (Figura 5). E bine că<br />
servesc gustări, dar aceste gustări au în topul<br />
preferinţelor minuturile, dulciurile, cipsurile<br />
40,00%<br />
35,00%<br />
30,00%<br />
25,00%<br />
20,00%<br />
15,00%<br />
10,00%<br />
5,00%<br />
0,00%<br />
aşa obişnuiesc<br />
27,82%<br />
nu mă trezesc<br />
suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>vreme<br />
vreau să slăbesc<br />
nu am suficienţi bani<br />
nu am timp<br />
Figura 1. Serveşti micul <strong>de</strong>jun?<br />
24,88%<br />
<strong>şi</strong> mai puţin produsele lactate <strong>şi</strong> fructele (Figura<br />
6). La stu<strong>de</strong>nţii <strong>de</strong> la Medicină, locul I<br />
este ocupat <strong>de</strong> fructe, dar dulciurile vin imediat,<br />
cu procente apropiate.<br />
37,48%<br />
9,82%<br />
întot<strong>de</strong>auna a<strong>de</strong>sea rar niciodată<br />
Figura 2. De ce nu serveşti micul <strong>de</strong>jun?<br />
0.70%<br />
5,30%<br />
21,91%<br />
30,39%<br />
41,70%<br />
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00%
asa obişnuiesc<br />
nu mă trezesc<br />
suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>vreme<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 103<br />
Figura 3. De ce nu serveşti masa <strong>de</strong> prânz?<br />
3%<br />
vreau să slăbesc<br />
7%<br />
30%<br />
1%<br />
altele<br />
55%<br />
4%<br />
nu am suficienţi bani<br />
Figura 4. De ce nu serveşti cina?<br />
aşa<br />
obişnuiesc<br />
1%<br />
nu mă trezesc suficient<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>vreme<br />
altele<br />
34%<br />
1%<br />
6% nu am timp<br />
3%<br />
55%<br />
nu am timp<br />
nu am suficienţi bani<br />
vreau să slăbesc
104<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
60,00%<br />
50,00%<br />
40,00%<br />
30,00%<br />
20,00%<br />
10,00%<br />
0,00%<br />
Figura 5. Obişnuieşti să iei gustări în afara<br />
meselor principale?<br />
28.89%<br />
8.68%<br />
52,00%<br />
44.07% 43.59%<br />
18.36%<br />
11,83%<br />
33.34%<br />
2,83%<br />
30.95%<br />
8.99%<br />
16.47%<br />
dimineaţa după-amiaza seara<br />
Situaţia materială a stu<strong>de</strong>nţilor îi împiedică<br />
uneori să-<strong>şi</strong> a<strong>si</strong>gure nevoile alimentare<br />
zilnice, 15% dintre ei <strong>de</strong>clarând că în<br />
ultima lună au existat zile în care nu au avut<br />
suficientă mâncare sau bani suficienţi pentru<br />
a-<strong>şi</strong> procura hrana necesară.<br />
Obse<strong>si</strong>a <strong>de</strong> a slăbi <strong>şi</strong> orarul neregulat<br />
al meselor au generat la un sfert dintre stu<strong>de</strong>nţi,<br />
tulburi ale poftei <strong>de</strong> mâncare (Figura 7).<br />
În timp ce îngrijorarea legată <strong>de</strong> propria<br />
imagine se întâlneşte la aproape jumătate<br />
dintre fete, la băieţi se manifestă doar la<br />
un sfert (Figura 8). Ca urmare, 75% dintre<br />
fete încearcă să slăbească sau măcar să rămână<br />
la greutate constantă, băieţii fiind mai<br />
<strong>de</strong>grabă nepăsători, unii dorind chiar să câştige<br />
în greutate.<br />
În încercarea <strong>de</strong> a-<strong>şi</strong> păstra greutatea<br />
sau chiar <strong>de</strong> slăbi, stu<strong>de</strong>nţii recurg cel mai<br />
frecvent la exerciţii fizice <strong>şi</strong> la restricţii alimentare,<br />
dar <strong>şi</strong> la ceaiuri <strong>şi</strong> saună. Pastilele<br />
intot<strong>de</strong>auna<br />
a<strong>de</strong>sea<br />
rar<br />
niciodata<br />
dietetice <strong>şi</strong> provocarea vomei sunt alese <strong>de</strong><br />
un procent mic <strong>de</strong> subiecţi.<br />
Sunt <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi care nu <strong>de</strong>sfăşoară<br />
<strong>de</strong>loc activităţi fizice (16%), sau acest lucru<br />
se întâmplă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> rar. Şi cei care practică<br />
diverse activităţi fizice <strong>de</strong>dică acestei acţiuni<br />
mai puţin <strong>de</strong> 1 oră, în timp ce la televizor<br />
sau în faţa calculatorului î<strong>şi</strong> petrec peste 2<br />
ore zilnic.<br />
O altă întrebare cerea stu<strong>de</strong>nţilor să<br />
<strong>de</strong>clare ce alimente <strong>şi</strong> cu ce frecvenţă sunt<br />
ele consumate. Alimentele consumate cel<br />
mai frecvent (<strong>de</strong> mai multe ori pe zi) sunt, în<br />
ordine, pâinea albă, cafeaua, sucurile <strong>şi</strong><br />
ceaiurile, fructele <strong>şi</strong> dulciurile, care sunt preferate<br />
produselor lactate.<br />
Consumul zilnic <strong>de</strong> lapte <strong>şi</strong> <strong>de</strong> produse<br />
lactate este recunoscut <strong>de</strong> doar 10%<br />
dintre stu<strong>de</strong>nţi, cei mai mulţi folo<strong>si</strong>nd preparate<br />
<strong>de</strong> lapte doar <strong>de</strong> câteva ori pe săptămână.
fructe<br />
produse<br />
lactate<br />
dulciuri<br />
cipsuri<br />
minuturi<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 105<br />
Figura 6. În ce constau gustările?<br />
19,48%<br />
31,10%<br />
47,46%<br />
71,52%<br />
79,38%<br />
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00% 100,00%<br />
Figura 7. Ai probleme cu pofta <strong>de</strong> mâncare?<br />
Da, în general nu prea am poftă <strong>de</strong> mâncare<br />
13%<br />
12%<br />
Da, am senzaţie <strong>de</strong> foame aproape tot timpul<br />
75%<br />
Nu
106<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Eşti îngrijorat <strong>de</strong> greutatea<br />
ta ? (fete)<br />
NU<br />
56%<br />
44%<br />
Figura 8. Percepţia propriei greutăţi<br />
DA<br />
Carnea <strong>de</strong> peşte este folo<strong>si</strong>tă mult<br />
mai rar <strong>de</strong>cât ar trebui, cei mai mulţi consumând<br />
peşte doar o dată pe lună sau chiar<br />
<strong>şi</strong> mai rar.<br />
Pâinea semi-albă, mămăliga, cerealele,<br />
orezul, fasolea <strong>şi</strong> pastele făinoase se<br />
consumă <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> rar, unele niciodată.<br />
Greutăţile materiale <strong>şi</strong> cele generate<br />
chiar <strong>de</strong> procesul instructiv urmat, frustrările<br />
3,93%<br />
5,07%<br />
Esti îngrijorat <strong>de</strong> greutatea<br />
ta?(băieţi)<br />
NU<br />
75%<br />
Figura 9. În ultimul timp te <strong>si</strong>mţi:<br />
16,86%<br />
14,40%<br />
20,95%<br />
28,97%<br />
DA<br />
25%<br />
<strong>şi</strong> complexele po<strong>si</strong>bile la vârsta lor, <strong>de</strong>zamăgirile<br />
pe care le-au trăit <strong>şi</strong> probabil multe<br />
alte motive ne<strong>de</strong>clarate, îi fac pe stu<strong>de</strong>nţi să<br />
se <strong>si</strong>mtă <strong>si</strong>nguri <strong>şi</strong> trişti, peste 26% dintre ei<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rând că viaţa este grea, <strong>de</strong><strong>şi</strong> se află la<br />
vârsta celor mai frumo<strong>şi</strong> ani ( Figura 9 <strong>şi</strong><br />
10).<br />
37,15%<br />
0,00% 10,00% 20,00% 30,00% 40,00%<br />
nervos<br />
bine dispus<br />
încrezător<br />
plângi fără motiv<br />
inutil<br />
<strong>si</strong>ngur<br />
trist
1,80%<br />
2,29%<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 107<br />
Figura 10. Con<strong>si</strong><strong>de</strong>ri ca viaţa este:<br />
24,71%<br />
26,51%<br />
65,14%<br />
0,00% 20,00% 40,00% 60,00% 80,00%<br />
Concluzii<br />
Ca <strong>şi</strong> alte grupe mai mici <strong>de</strong> vârstă,<br />
<strong>şi</strong> la stu<strong>de</strong>nţi se poate constata o perpetuare<br />
a unor obiceiuri nesănătoase. Ei consumă în<br />
cantităţi exagerate dulciuri, băuturi răcoritoare<br />
gazoase, gumă <strong>de</strong> mestecat, cipsuri.<br />
Ele nu sunt <strong>de</strong>loc hrănitoare, distrug dantura<br />
<strong>şi</strong> favorizează apariţia obezităţii <strong>şi</strong> a diabetului<br />
zaharat.<br />
Tinerii servesc micul <strong>de</strong>jun sau chiar<br />
prânzul în restaurante <strong>de</strong> tip fast-food. Problema<br />
este alegerea alimentelor <strong>şi</strong> nu faptul<br />
că servesc masa în astfel <strong>de</strong> locuri, produsele<br />
fiind bogat calorigene, cu un conţinut<br />
scăzut <strong>de</strong> calciu <strong>şi</strong> vitamine <strong>şi</strong> bogate în sodiu.<br />
De asemenea, tinerii consumă cu mare<br />
plăcere mezelurile (cremvurşti, parizer) datorită<br />
gustului plăcut, saţietăţii crescute <strong>şi</strong><br />
modului foarte rapid <strong>de</strong> preparare. Ele conţin<br />
însă aditivi alimentari (nitriţi <strong>de</strong> sodiu<br />
care au efect methemoglobinizant sau pot<br />
forma nitrozamine cu rol in carcinogeneză),<br />
sare, hidrocarburi policiclice aromatice cu<br />
rol în carcinogeneză (în afumături).<br />
Stu<strong>de</strong>nţii renunţă la mese, în special<br />
la micul <strong>de</strong>jun, datorită lipsei timpului,<br />
nesupravegherii <strong>de</strong> către părinţi sau neglijă-<br />
nu merită trăită<br />
merită trăită<br />
frumoasă<br />
grea<br />
uşoară<br />
rii importanţei acestei mese. Acest obicei<br />
este nesănătos, <strong>de</strong>oarece micul <strong>de</strong>jun trebuie<br />
să fie con<strong>si</strong>stent, bogat în proteine, pentru a<br />
compensa efortul intelectual <strong>şi</strong> fizic din cursul<br />
dimineţii.<br />
Anorexia <strong>şi</strong> bulimia nervoasă sunt<br />
tulburări în comportamentul alimentar, apărute<br />
la femei tinere, anterior sănătoase, care<br />
<strong>de</strong>zvoltă o teamă paralizantă <strong>de</strong> îngrăşare.<br />
Forţa motrice este <strong>si</strong>lueta, toate celelalte aspecte<br />
ale vieţii sunt secundare.<br />
Se impune <strong>de</strong>ci continuarea eforturilor<br />
în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rii <strong>de</strong> către copii <strong>şi</strong><br />
tineri a unor obiceiuri, inclu<strong>si</strong>v alimentare,<br />
care să le permită o bună stare <strong>de</strong> nutriţie,<br />
factor important în prevenirea bolilor cronice<br />
legate <strong>de</strong> factorul alimentar.<br />
Bibliografie<br />
1. Ba<strong>de</strong>a E. - Caracterizarea dinamică a copilului<br />
<strong>şi</strong> adolescentului, Editura<br />
Tehnică, Bucureşti, 1997.<br />
2. Bucur E.G – Bilanţuri preliminare privind<br />
starea <strong>de</strong> sănătate a elevilor,<br />
Viaţa Medicală, 1999,<br />
26:1.
108<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
3. Bucur E.G – Monitorizarea sănătăţii<br />
copiilor <strong>şi</strong> a tinerilor din colectivităţi,<br />
Viaţa Medicală 2001;<br />
nr.20:1.<br />
4. Cassens B.J. – Preventive Medicine and<br />
Public Health, ed. Harvard<br />
Publishing, USA, 1992.<br />
5. European Commis<strong>si</strong>on – Health and Human<br />
Nutrition. Element for<br />
European Action, report published<br />
by European Commis<strong>si</strong>on<br />
and French Health Ministry,<br />
2000.<br />
6. Feron C., Narring F., Cau<strong>de</strong>ray M.,<br />
Michaud P. – Sport activity in<br />
adolescence: associations with<br />
health perceptions and experimental<br />
behaviours, Health<br />
Education Research 1999;<br />
vol.14, nr.2:225-233.<br />
7. Garrow J.S., James W.P.T. – Human<br />
Nutrition and Dietetics, ed.<br />
Churchill Livingstone, London,<br />
1993.<br />
8. Green L.W., Ottoson Judith – Community<br />
Health, ed. Donnelley &<br />
Sons, USA, 1994.<br />
9. Harrison – Principiile Medicinei Interne,<br />
Editura Teora, Bucureşti 2001;<br />
483-532; 2756-2762; 2770-<br />
2775.<br />
10. Iaman<strong>de</strong>scu B. – P<strong>si</strong>hologie medicală,<br />
Info Medica, Bucureşti, 1997.<br />
11. Ionuţ Carmen – <strong>Igiena</strong> alimentaţiei <strong>şi</strong><br />
nutriţiei – noţiuni practice,<br />
Editura Medicală Univer<strong>si</strong>tară<br />
“Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca,<br />
2001.<br />
12. Ionuţ Carmen – Noţiuni <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> în<br />
profil stomatologic, Editura<br />
Medicală Univer<strong>si</strong>tară “Iuliu<br />
Haţieganu”, Cluj-Napoca,<br />
2002.<br />
13. Ionuţ Carmen (sub red.) – Compendiu<br />
<strong>de</strong> <strong>Igienă</strong>, Editura Medicală<br />
Univer<strong>si</strong>tară “Iuliu Haţieganu”,<br />
Cluj-Napoca, 2004.<br />
14. Koivu<strong>si</strong>lta L.K., Rimpela A.H. and Rimpela<br />
M.K. - Health-related<br />
lifestyle in adolescence – origin<br />
of social class differences<br />
in health? Health Education<br />
Research 1999; vol 14<br />
<strong>nr.3</strong>:339-355.<br />
15. Law M.R, Wald.N.J. – Risk factor<br />
thresholds existence un<strong>de</strong>r<br />
scruting, BMJ 2002, 324:<br />
1570-6.<br />
16. Laza Valeria, Ionuţ Carmen – <strong>Sănătate</strong>a<br />
mediului-context <strong>şi</strong> provocare-<br />
Editura Medicală Univer<strong>si</strong>tară<br />
“Iuliu Haţieganu ”, Cluj-Napoca,<br />
2001.<br />
17. Miu N. – Tratat <strong>de</strong> Medicina Adolescentului,<br />
Editura Medicală Univer<strong>si</strong>tară<br />
“Iuliu Haţieganu”,Cluj-<br />
Napoca,1999.<br />
18. Mullen D., Gold S.R., Mc<strong>de</strong>rmott J.R. –<br />
Connections for Health, ed.<br />
Wm. C.Brown Communications<br />
Inc., USA, 1993.<br />
19. Ness AR, Powles JW. – Fruits and<br />
vegetables and cardiovascular<br />
disease: a review. International<br />
Journal of Epi<strong>de</strong>miology 1997,<br />
26:1-13.<br />
20. Olinescu R.M. – Totul <strong>de</strong>spre alimentaţia<br />
sănătoasă, ed.Niculescu,<br />
Bucureşti, 2000.<br />
21. Passmore R., Eastwood M.A. – Human<br />
Nutrition and Dietetics, ed.<br />
Churchill Livingstone, London,<br />
1986.<br />
22. Vlaicu Brigitha – Elemente <strong>de</strong> igiena<br />
copiilor <strong>şi</strong> adolescenţilor, editura<br />
Solness, Timişoara, 2001.<br />
23. WHO – Obe<strong>si</strong>ty: preventing and<br />
managing the global epi<strong>de</strong>mic.<br />
Geneva 2002. WHO Tehnical<br />
Report Series, No 894.<br />
24. Woolf S.H., Jonas S., Lawrence R.S., -<br />
Health Promoting and Disease<br />
Prevention in Clinical Practice,<br />
ed. Wiliams&Wilkins,<br />
Baltimore, Maryland, 1996.<br />
25. ***www.health.fi
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 109<br />
Internalizing a healthy eating behavior begins already in childhood and continues<br />
throughout adulthood, eventually turning into habit. The study assesses the eating behaviors<br />
of a sample of 611 stu<strong>de</strong>nts from 4 univer<strong>si</strong>ty centers, u<strong>si</strong>ng a complex questionnaire that<br />
looks at eating and other behaviors with potential negative outcomes on health. The results<br />
show that habit and bad time-management are respon<strong>si</strong>ble for the stu<strong>de</strong>nts’ skipping of<br />
breakfast, while wanting to lose weight results in skipping dinner, ¼ of the stu<strong>de</strong>nts experiencing<br />
appetite perturbations. The fast-food restaurants are becoming more and more popular<br />
among stu<strong>de</strong>nts and the fruits and the dairy-products are being replaced by sweets and<br />
potato chips. Moreover, 16% of the stu<strong>de</strong>nts perform sports very rarely or never, and more<br />
than a half of them spend 2 or more hours a day in front of the televi<strong>si</strong>on or computer. This<br />
study argues for the neces<strong>si</strong>ty of correcting certain behaviors, which in the long run threaten<br />
a whole nation’s health.
110<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
OBICEIURILE ALIMENTARE,<br />
IMPACTUL MEDICAMENTELOR LA<br />
STUDENŢI<br />
Ciobanu L. M. 1 , Şomcutean A. A. 1 , Goţia S. R. 1 ,<br />
Goţia C. S. 2<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie “Victor Babeş” Timişoara, Catedra <strong>de</strong><br />
Fiziologie<br />
2. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Vest, Timişoara, Catedra <strong>de</strong> Sociologie – Antropologie, România.<br />
Pentru menţinerea homeostaziei normale a organismului este foarte importantă alimentaţia,<br />
dar trebuie să cunoaştem <strong>şi</strong> efectele negative ale medicamentelor asupra organismului.<br />
S-a realizat un chestionar, cu 28 <strong>de</strong> întrebări privind consumul <strong>de</strong> medicamente, <strong>de</strong><br />
alcool <strong>şi</strong> obiceiurile alimentare. Acesta s-a adresat stu<strong>de</strong>nţilor din Timişoara. O mare parte<br />
dintre cei chestionaţi nu iau masa la ore fixe, dar procentul celor care mănâncă <strong>de</strong> trei ori pe<br />
zi este satisfăcător. Cei mai mulţi mănâncă în funcţie <strong>de</strong> programul zilnic dar, din păcate<br />
majoritatea mănâncă pe fugă. S-a observat existenţa unui procent majoritar, care afirmă că<br />
utilizează antibiotice fără prescripţie medicală. Consumul <strong>de</strong> antibiotice poate avea consecinţe<br />
negative asupra tubului digestiv: dureri <strong>de</strong> stomac, lipsa poftei <strong>de</strong> mâncare, senzaţie <strong>de</strong><br />
vomă <strong>şi</strong> distrugerea florei microbiene normale a intestinului, urmată <strong>de</strong> diaree. În timpul unei<br />
răceli respon<strong>de</strong>nţii apelează la paracetamol, urmând aspirina, care produce tulburări digestive<br />
ca <strong>şi</strong> antibioticele, la majoritatea persoanelor chestionate. În cazul unei răceli majoritatea<br />
apelează la antibiotice ca automedicaţie. O importanţă majoră are stabilirea unei relaţii<br />
medic – pacient bazată pe încre<strong>de</strong>re, respect <strong>şi</strong> înţelegere, care să permită o comunicare<br />
a<strong>de</strong>cvată, <strong>de</strong>oarece doar astfel pot fi prevenite complicaţiile digestive.<br />
Introducere<br />
În homeostazia imună a tubului digestiv<br />
intervin factori umorali, celule imune,<br />
celule prezentatoare <strong>de</strong> antigen, fagocitoza<br />
<strong>şi</strong> saliva. La nivelul mucoasei tubului digestiv<br />
mecanismele imune a<strong>si</strong>gură apărarea<br />
specifică <strong>şi</strong> nespecifică.(Solovan, 2004).<br />
Flora microbiană saprofită a tubului<br />
digestiv <strong>si</strong>ntetizează absorbţia <strong>de</strong> vitamine, în<br />
special din grupul B <strong>şi</strong> K, participă la mecanismele<br />
imune locale. Pe acest fond se poate<br />
grefa flora patogenă, care produce o serie <strong>de</strong><br />
reacţii inflamatorii intestinale.(Papilian,<br />
1998).<br />
Mediatorii inflamatori intervin major<br />
în inflamaţia acută <strong>şi</strong> cronică a ţesuturilor<br />
tubului digestiv. Mediatorii inflamatori iniţiază,<br />
întreţin <strong>şi</strong> eventual, încheie răspunsul<br />
inflamator la o injurie (Rosenberg 1999).<br />
Mediatorii inflamatori cuprind o mare varietate<br />
<strong>de</strong> molecule interconectate ca: <strong>si</strong>stemul<br />
citokinelor, proteinaze, activatori ai proteinazelor,<br />
trombina, histamina, prostaglandine,<br />
leucotriene, factori sanguini <strong>şi</strong> tisulari ca:<br />
factorul Hageman, factori ai coagulării, <strong>si</strong>stemul<br />
complement (Potempa 2000).<br />
În bolile inflamatorii ale tubului digestiv<br />
administrarea <strong>de</strong> antibiotice este utilă,<br />
având drept scop distrugerea florei patogene
<strong>şi</strong> menţinerea în parametrii normali a bacteriilor<br />
care alcătuiesc flora microbiană<br />
saprofită a tubului digestiv (Finkel, 2000).<br />
Obiectivele lucrării au fost:<br />
- studiul asupra obiceiurilor alimentare<br />
în rândul stu<strong>de</strong>nţilor;<br />
- analiza modului în care respon<strong>de</strong>nţii<br />
apelează la medicamente;<br />
- relaţia respon<strong>de</strong>nţilor cu medicul,<br />
în diferite <strong>si</strong>tuaţii.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
În ve<strong>de</strong>rea efectuării acestei lucrări<br />
s-a realizat un chestionar care urmăreşte<br />
studiul <strong>şi</strong> înregistrarea tulburărilor digestive<br />
secundare consumului <strong>de</strong> medicamente, la<br />
stu<strong>de</strong>nţi. Chestionarul a cuprins 28 <strong>de</strong> întrebări<br />
cu privire la consumul <strong>de</strong> medicamente<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 111<br />
Percent<br />
Percent<br />
100<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
80<br />
60<br />
40<br />
20<br />
0<br />
0<br />
87<br />
nu<br />
(în special antibiotice <strong>şi</strong> antiinflamatoare),<br />
consumul <strong>de</strong> alcool <strong>şi</strong> obiceiurile alimentare.<br />
Acest chestionar a fost distribuit la un număr<br />
<strong>de</strong> 105 stu<strong>de</strong>nţi, <strong>de</strong> la diferite facultăţi<br />
din Timişoara, în perioada 2003-2004. Vârsta<br />
celor chestionati a fost cuprinsă între 18<br />
<strong>şi</strong> 28 ani. Rezultatele chestionarelor au fost<br />
prelucrate statistic folo<strong>si</strong>ndu-se programul<br />
SPSS.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Un prim obiectiv al lucrării a fost<br />
studiul obiceiurilor alimentare în rândul stu<strong>de</strong>nţilor.<br />
Astfel, am observat că marea majoritate<br />
(87%) dintre cei chestionaţi nu iau<br />
masa la ore fixe, (Figura 1), dar totu<strong>şi</strong> procentul<br />
celor care mănâncă <strong>de</strong> trei ori pe zi<br />
este satisfăcător (53%) (Figura 2).<br />
13<br />
da<br />
Figura 1. Orarul alimentar.<br />
p<br />
o data<br />
33<br />
<strong>de</strong> 2 ori<br />
53<br />
<strong>de</strong> 3 ori<br />
12<br />
peste 3 ori<br />
Figura 2. Numărul <strong>de</strong> mese pe zi.
112<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
De asemenea, am remarcat că cei<br />
mai mulţi dintre cei chestionaţi mănâncă în<br />
funcţie <strong>de</strong> programul zilnic dar, din păcate o<br />
mare parte dintre stu<strong>de</strong>nţi mănâncă pe fuga.<br />
Este foarte mic procentul celor care respectă<br />
orele <strong>de</strong> masă.<br />
Acest obicei alimentar este dăunător<br />
organismului <strong>şi</strong> în primul rând, tubului digestiv,<br />
<strong>de</strong>oarece pot apărea o serie <strong>de</strong> tulburări<br />
dintre care cele mai frecvente sunt durerile<br />
abdominale postprandial.<br />
De remarcat este faptul că un număr<br />
impre<strong>si</strong>onant <strong>de</strong> tineri preferă alimentaţia<br />
mixtă. Este foarte bine, <strong>de</strong>oarece acest tip <strong>de</strong><br />
alimentaţie permite aportul <strong>de</strong> proteine <strong>şi</strong> vi-<br />
Percent<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
48<br />
nu<br />
tamine necesar bunei funcţionări a organismului<br />
(Roberfroid M.B., 2000).<br />
Am dorit să i<strong>de</strong>ntificăm modul în<br />
care tinerii reacţionează la medicamente.<br />
Astfel, s-a observat că majoritatea nu sunt<br />
alergici la medicamente, iar dintre cei care<br />
sunt alergici <strong>şi</strong> cei care nu mai consumă medicamente<br />
care le-au produs tulburări digestive,<br />
există o corelaţie pozitivă semnificativă.<br />
Un alt obiectiv a fost analiza modului<br />
în care respon<strong>de</strong>nţii apelează la medicamente.<br />
Astfel, s-a observat că un procent<br />
majoritar (52%) dintre cei chestionaţi afirmă<br />
că obişnuiesc să utilizeze antibiotice fără<br />
prescripţie medicală.<br />
Figura 3. Procentul consumului <strong>de</strong> antibiotice fără prescripţie medicală.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re medical, consumul<br />
<strong>de</strong> antibiotice fără prescripţie poate<br />
avea consecinţe negative asupra tubului digestiv,<br />
dintre care cele mai frecvente sunt:<br />
dureri <strong>de</strong> stomac, lipsa poftei <strong>de</strong> mâncare,<br />
senzaţie <strong>de</strong> vomă. Deloc <strong>de</strong> neglijat este<br />
faptul că un consum empiric <strong>de</strong> antibiotice<br />
duce la distrugerea florei microbiene normale<br />
a intestinului, urmată <strong>de</strong> diaree<br />
(Gibson G. R.,Bealty E.B., Wang X., 1995).<br />
Un alt inconvenient al antibioterapiei,<br />
neavizata <strong>de</strong> medic, este acela că produce<br />
selectarea <strong>de</strong> tulpini bacteriene chiar <strong>şi</strong> la<br />
antibioticele <strong>de</strong> generaţie mai nouă, ceea ce<br />
face ca în momentul în care trebuie utilizate<br />
acele antibiotice, acestea să nu ofere rezultatele<br />
dorite. În aceasta <strong>si</strong>tuaţie este necesar<br />
să se apeleze la un antibiotic cu spectru larg<br />
sau la o asociere <strong>de</strong> antibiotice, care <strong>de</strong>ter-<br />
52<br />
da<br />
mină în timp scă<strong>de</strong>rea imunităţii (Saadia R.<br />
Lipman J.,1996).<br />
I<strong>de</strong>al este ca antibioticele să se utilizeze<br />
doar în funcţie <strong>de</strong> rezultatele antibiogramei.<br />
În cazul unei răceli, chestionarele au<br />
arătat că majoritatea tinerilor apelează la<br />
antibiotice ca automedicaţie.<br />
De asemenea, s-a gă<strong>si</strong>t o corelaţie<br />
negativă strânsă între cei care iau antibiotice<br />
<strong>şi</strong> anul <strong>de</strong> studiu astfel că, cu cât avansează<br />
în an, cu atât sca<strong>de</strong> tendinţa <strong>de</strong> consum a<br />
antibioticelor.<br />
Referindu-ne la medicamentele luate<br />
în timpul unei răceli, repon<strong>de</strong>nţii au indicat,<br />
în cele mai multe cazuri, paracetamol, urmând<br />
aspirina. Aceasta produce tulburări digestive<br />
ca <strong>şi</strong> antibioticele la majoritatea persoanelor<br />
chestionate: dureri <strong>de</strong> stomac,<br />
pirozis, respectiv crampe abdominale.
Un alt scop al cercetării a fost relaţia<br />
repon<strong>de</strong>nţilor cu medicul, în diferite <strong>si</strong>tuaţii.<br />
Procentul celor care se adresează medicului<br />
pentru o <strong>si</strong>mpla răceală este mic, dar totu<strong>şi</strong><br />
s-a observat că cei mai mulţi respectă cele<br />
spuse <strong>de</strong> medic. În cazul unei boli digestive,<br />
majoritatea celor chestionaţi afirmă că vor<br />
da importanţă acesteia. Acest lucru se poate<br />
datora nivelului <strong>de</strong> informare al populaţiei.<br />
Din această relatare reiese că <strong>de</strong> o importanţă<br />
majoră este stabilirea unei relaţii medic-pacient<br />
bazată pe încre<strong>de</strong>re, respect <strong>şi</strong><br />
înţelegere, care să permită o comunicare<br />
a<strong>de</strong>cvată. Doar astfel pot fi prevenite complicaţiile<br />
care pot surveni în urma unei afecţiuni<br />
digestive (<strong>de</strong>shidratare, ulcer gastroduo<strong>de</strong>nal<br />
complicat cu hemoragie digestivă,<br />
carenţe <strong>de</strong> vitamine <strong>şi</strong> minerale ale organismului).<br />
Concluzii<br />
Pentru buna funcţionare a organismului<br />
doresc să fac câteva recomandări profilactice:<br />
- Nece<strong>si</strong>tatea imperioasă <strong>de</strong> a realiza<br />
educaţia sanitară a populaţiei, pentru a<br />
se consuma medicamente, indiferent <strong>de</strong><br />
tip, numai cu avizul medicului.<br />
- Informarea populaţiei <strong>de</strong>spre efectele<br />
negative, ale utilizării neavizate <strong>de</strong> către<br />
un medic, ale medicamentelor.<br />
- Nece<strong>si</strong>tatea ca informarea să se realizeze<br />
pe diverse căi: ziare, reviste pentru tineret,<br />
reviste şcolare, televiziune, broşuri <strong>şi</strong><br />
cărţi la care să aibă acces toţi tinerii,<br />
indiferent <strong>de</strong> provenienţă <strong>şi</strong> statut social.<br />
- A<strong>si</strong>gurarea unui orar <strong>de</strong> masă a<strong>de</strong>cvat<br />
stu<strong>de</strong>nţilor în cursul anului univer<strong>si</strong>tar.<br />
- Educarea tinerilor pentru o alimentaţie<br />
sănătoasă cu scopul <strong>de</strong> a a<strong>si</strong>gura necesarul<br />
nutritiv al acestora.<br />
- Evitarea consumului <strong>de</strong> alcool, tutun,<br />
sau droguri.<br />
- Aspirina datorită faptului că produce<br />
arsuri la stomac este indicat să se<br />
administreze după masă <strong>şi</strong> niciodată<br />
seara înainte <strong>de</strong> culcare.<br />
- În cazul unei coexistenţe patologice, se<br />
recomandă instituirea unui regim alimentar<br />
optim, personalizat, care sa<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 113<br />
permită o evoluţie cât mai favorabilă a<br />
stării <strong>de</strong> sănătate a pacientului.<br />
- Datorită faptului că marea majoritate a<br />
stu<strong>de</strong>nţilor chestionaţi utilizează medicamente<br />
fără avizul medicului este<br />
necesară instituirea unor campanii <strong>de</strong><br />
informare în ve<strong>de</strong>rea abordării<br />
medicamentelor, chiar dacă par banale,<br />
în conformitate cu importanţa acestora,<br />
ele neputând fi administrate <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> o<br />
persoană înalt specializată, aceasta fiind<br />
medicul.<br />
Bibliografie<br />
1. Finkel T, Holbrook Nj. Oxidants, oxidative<br />
stress and the biology of<br />
ageing. Nature 2000, 408,<br />
239-246.<br />
2. Goţia Sr, Cocârlă D. Fagocitoza, Edit.<br />
Mirton Timişoara, 1998.<br />
3. Papilian V. Anatomia omului - vol 2 –<br />
1998, 120.<br />
4 Potempa J, Banbula A, Travis J. Role of<br />
bacterial proteinases in matrix<br />
<strong>de</strong>struction and modulation of<br />
host responses. In Periodontology<br />
2000, vol 24, 2000, 153-<br />
190.<br />
5. Rosenberg Hf, Gallin Ji. Inflammation,<br />
Fundamental Immunology.<br />
Fourth Edition, edited by<br />
William E. Paul, Lippincott<br />
Raven Publishers, Phila<strong>de</strong>lphia<br />
1999, 1051-1063.<br />
6. Solovan C, Goţia Sr. Patologia mucoasei<br />
orale, Edit. Mirton Timişoara,<br />
2004.<br />
7. Saadia R. Lipman J.- Antibiotics and the<br />
gut, Europe J.of Surgery 1996,<br />
suppl, 576: 39-41.<br />
8. Gibson G.R., Bealty E.B., Wang X- Selective<br />
stimulation of<br />
bifidobacteria in the human<br />
colon by oligofructose and<br />
inulin, Gastroenterology 1995,<br />
108: 975-982.<br />
9. Roberfroid M.B. – Prebiotics and<br />
probiotics: are threy functional<br />
foods? Am J Clin Nutr, 2000,<br />
71(suppl): 1682s – 1687s.
114<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
10. Schreiber, S, et al, The role of the<br />
mucosal immune system in<br />
inflammatory bowel disease.<br />
Abstract<br />
Gastroenterol. Clin. North,<br />
1992. Am 21: 451- 503.<br />
The alimentation is very important to preserve a normal homeosthasy of the body, but<br />
we have to know the negative effects of medication on it. Timisoara′s stu<strong>de</strong>nts answered to a<br />
questionnaire, which inclu<strong>de</strong>d 28 questions about drug and alcohol consumption, and about<br />
alimentary manners.<br />
A lot of the stu<strong>de</strong>nts don′t have a stable food timetable, but what is satisfying is that<br />
they are eating three times daily. Most of them are eating relating to their everyday timetable,<br />
but sadly the majority are eating in a hurry.<br />
A majority percent of the stu<strong>de</strong>nts are u<strong>si</strong>ng antibiotics without a medical prescription.<br />
The antibiotics consumption can have negative effects on digestive tract such as:<br />
stomach pain, lost of the appetite, nausea and the distruction of the normal microbiological<br />
flora of the bowel, followed by diaree.<br />
For their coldness the stu<strong>de</strong>nts take paracetamol, and then aspirin, which produces digestive<br />
disor<strong>de</strong>rs, like antibiotics, on most of the questioned persons.<br />
The antibiotics are mostly used by the stu<strong>de</strong>nts when they are having a cold.<br />
The relation phy<strong>si</strong>cian – patient is very <strong>si</strong>gnificant, and has to be based on trust, respect<br />
and comprehen<strong>si</strong>on, to allow a proper comunication, because only in this way the digestive<br />
complications can be prevented.
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 115<br />
CONSUMUL DE ALCOOL ŞI VIOLENŢA<br />
DOMESTICĂ<br />
Rada C., Glavce C.<br />
Centrul <strong>de</strong> Cercetări Antropologice al Aca<strong>de</strong>miei Române, Bucureşti<br />
Obiective. Determinarea frecvenţei unor disfuncţii în familie: consumul <strong>de</strong> alcool,<br />
infi<strong>de</strong>litatea, implicarea <strong>de</strong>fectuoasă în creşterea copiilor, bătăi între membrii familiei, administrarea<br />
<strong>de</strong>fectuoasă a bugetului, lipsuri, certuri, agre<strong>si</strong>uni asupra copiilor ş.a.<br />
Metodologia cercetării. A fost aplicat un chestionar asupra a 84 <strong>de</strong> femei victime ale<br />
violenţei <strong>şi</strong> altul asupra a 33 <strong>de</strong> persoane, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate lot martor. S-au prelucrat datele în<br />
programul SPSS11.5 <strong>şi</strong> s-au utilizat: testul hi pătrat, testul t, analiza <strong>de</strong> cluster în doi pa<strong>şi</strong>.<br />
Rezultate. Principala cauză incriminată ca generatoare a comportamentului violent a fost<br />
consumul <strong>de</strong> alcool. Circa trei sferturi din victime au <strong>de</strong>clarat <strong>de</strong>spre consumul <strong>de</strong> alcool că a<br />
fost ,,mult” <strong>şi</strong> ,,foarte mult”, cauza care a <strong>de</strong>terminat comportamentul violent al agresorului.<br />
Pe poziţiile doi <strong>şi</strong> trei s-au <strong>si</strong>tuat cu proporţii aproape egale lipsurile materiale <strong>şi</strong> anturajul.<br />
Întrebarea <strong>de</strong>schisă privind cauzele implicate în violenţă a relevat că principalele piedici în<br />
calea unei vieţi normale alături <strong>de</strong> partener sunt: consumul <strong>de</strong> alcool în proporţie <strong>de</strong> 54% <strong>şi</strong><br />
lipsurile materiale în proporţie <strong>de</strong> 20,2%. Soluţiile propuse pentru împăcare se înscriu în<br />
aceea<strong>şi</strong> arie: în primul rând renunţarea la alcool, apoi speranţa într-o schimbare a victimei<br />
<strong>şi</strong> pe locul trei rezolvarea problemelor materiale. Am luat spre comparaţie familia <strong>de</strong> origine<br />
a agresorului <strong>şi</strong> a victimei privind frecvenţa unor abateri <strong>de</strong> la conduita <strong>de</strong> rol marital. Dintre<br />
acestea s-au <strong>de</strong>taşat ca pon<strong>de</strong>re consumul <strong>de</strong> alcool, bătăile între membrii familiei <strong>şi</strong> certurile.<br />
Între frecvenţa consumului <strong>de</strong> alcool în familia <strong>de</strong> provenienţă a victimei <strong>şi</strong> familia <strong>de</strong><br />
provenienţă a agresorului, testul χ2 a indicat o diferenţă semnificativă, consumul <strong>de</strong> alcool<br />
fiind mai frecvent în familia <strong>de</strong> origine a agresorului.<br />
Introducere<br />
În perioada 2003-2004 Centrul <strong>de</strong><br />
Cercetări Antropologice al Aca<strong>de</strong>miei Române-Bucureşti<br />
a realizat GAR-ul cu tema<br />
,,Violenţa domestică-o perspectivă antropologică”.<br />
Obiective propuse<br />
Obiective generale<br />
- I<strong>de</strong>ntificarea <strong>şi</strong> explicarea cauzelor<br />
sociale <strong>şi</strong> individuale care favorizează violenţa<br />
în familie.<br />
- Evi<strong>de</strong>nţierea principalilor factori <strong>de</strong><br />
risc la nivelul familiei care generează vio-<br />
lenţa intrafamilială.<br />
- Propuneri pentru optimizarea<br />
politicilor <strong>de</strong> ocrotire a familiei <strong>şi</strong> minorilor<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong> prevenire a violenţei în familie.<br />
Obiective speciale, relevante pentru<br />
prezentul articol<br />
- Determinarea frecvenţei unor tipuri<br />
<strong>de</strong> violenţă: violenţa verbală (ameninţări,<br />
limbaj vulgar, violenţa p<strong>si</strong>hologică (şantaj,<br />
umilire, izolare, interdicţia contactului cu<br />
copiii, ru<strong>de</strong>, prieteni etc., violenţa sexuală,<br />
violenţă fizică mo<strong>de</strong>rată, violenţă fizică<br />
gravă (răniri, vătămări corporale), violenţă<br />
economică.
116<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
- Investigarea familiilor <strong>de</strong> origine,<br />
evaluarea comparativă privind amploarea<br />
unor disfuncţii în familie: consumul <strong>de</strong> alcool,<br />
infi<strong>de</strong>litatea, implicarea <strong>de</strong>fectuoasă în<br />
creşterea copiilor, bătăi între membrii familiei,<br />
administrarea <strong>de</strong>fectuoasă a bugetului,<br />
lipsuri, certuri, agre<strong>si</strong>uni asupra copiilor,<br />
<strong>de</strong>spărţiri ale părinţilor.<br />
- Determinarea gradului <strong>de</strong> religiozitate<br />
a victimelor <strong>şi</strong> a agresorilor.<br />
- Estimarea stării <strong>de</strong> sănătate a victimei:<br />
bolile diagnosticate <strong>de</strong> medic, suferinţele<br />
<strong>de</strong> sănătate nediagnosticate <strong>de</strong> medic,<br />
frecvenţa cu care victima ia medicamente,<br />
vârsta la prima relaţie sexuală, numărul copiilor,<br />
sarcinilor nedorite, avorturilor, utilizarea<br />
contraceptivelor, vârsta primei<br />
menstre, ciclul menstrual (frecvenţă, durată,<br />
volum).<br />
- Constituirea unui profil p<strong>si</strong>hologic<br />
al agresorului <strong>şi</strong> al victimei.<br />
- Determinarea unor categorii <strong>de</strong> atitudini<br />
post violenţă.<br />
Metodologia<br />
A fost aplicat un chestionar asupra a<br />
84 <strong>de</strong> femei victime ale violenţei <strong>şi</strong> un<br />
chestionar asupra a 33 <strong>de</strong> persoane, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate<br />
lot martor. S-au prelucrat statistic datele<br />
în programul SPSS11.5 <strong>şi</strong> s-au interpretat<br />
rezultatele finale folo<strong>si</strong>ndu-se testul hi pătrat,<br />
testul t, analiza <strong>de</strong> cluster în doi pa<strong>şi</strong>.<br />
Rezultate<br />
Din Tabelul 1 observăm că în familia<br />
<strong>de</strong> origine a victimei, pon<strong>de</strong>rea cea mai<br />
mare în rândul unor probleme care apar<br />
,,<strong>de</strong>s” <strong>şi</strong> ,,foarte <strong>de</strong>s” o ocupă în ordine <strong>de</strong>screscătoare<br />
următoarele comportamente:<br />
administrarea <strong>de</strong>fectuoasă a bugetului, lipsurile<br />
(33%), certurile (27%), implicarea <strong>de</strong>fectuoasă<br />
în creşterea copiilor, <strong>de</strong>zinteres<br />
(25%), consumul <strong>de</strong> alcool (20%), bătăi între<br />
membrii familiei (17%) etc.<br />
Tabelul 1. Frecvenţa unor comportamente în familia <strong>de</strong> origine a victimei<br />
Frecv. unor comportamente în<br />
fam. <strong>de</strong> origine a victimei<br />
Niciodată,<br />
foarte rar<br />
Rar<br />
Des,<br />
foarte <strong>de</strong>s<br />
Nu ştiu<br />
Non<br />
răspuns Total<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool 42 24 17 0 1 84<br />
Infi<strong>de</strong>litatea 66 7 6 1 4 84<br />
Implicarea <strong>de</strong>fectuoasă în<br />
creşterea copiilor, <strong>de</strong>zinteres<br />
51 8 21 0 4 84<br />
Bătăi între membrii familiei 45 22 15 0 2 84<br />
Administrarea <strong>de</strong>fectuoasă a<br />
42 13 28 0 1 84<br />
bugetului, lipsuri<br />
Certuri 36 23 23 0 2 84<br />
Agre<strong>si</strong>uni asupra copiilor 65 9 7 0 3 84<br />
Despărţiri ale părinţilor 67 6 8 0 3 84<br />
Reveniri la domiciliu 68 5 8 0 3 84<br />
Climat normal 30 15 33 2 4 84<br />
Alte probleme 64 0 1 0 19 84<br />
Aceste aspecte nu sunt însă caracteristice<br />
pentru familia <strong>de</strong> origine a victimei<br />
<strong>de</strong>oarece măsura în care ele au loc<br />
,,niciodată” <strong>şi</strong> ,,foarte rar” este mai mare <strong>de</strong>cât<br />
cea ,,<strong>de</strong>s” <strong>şi</strong> ,,foarte <strong>de</strong>s”. Este po<strong>si</strong>bil ca<br />
<strong>si</strong>tuaţia să fie reală sau ca autoaprecierea familiei<br />
<strong>de</strong> origine a victimei să fie mai indulgentă,<br />
<strong>şi</strong> /sau ca acestea să nu aibă suficient<br />
<strong>de</strong> bine <strong>de</strong>finite limitele gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> violenţă.<br />
Din Tabelul 2 observăm că în familia<br />
<strong>de</strong> origine a agresorului, pon<strong>de</strong>rea cea mai<br />
mare în rândul unor probleme care apar ,,<strong>de</strong>s”<br />
<strong>şi</strong> ,,foarte <strong>de</strong>s”, o ocupă în ordine <strong>de</strong>screscătoare<br />
următoarele comportamente: certurile<br />
(48%), consumul <strong>de</strong> alcool (46%), administrarea<br />
<strong>de</strong>fectuoasă a bugetului, lipsurile (36%),
ătăi între membrii familiei (27%), implicarea<br />
<strong>de</strong>fectuoasă în creşterea copiilor, <strong>de</strong>zinteres<br />
(26%). Aşadar în familia <strong>de</strong> origine a victimei<br />
remarcăm o altă ierarhie. Semnalăm că în<br />
cazul familiei <strong>de</strong> origine a agresorului certurile<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 117<br />
<strong>şi</strong> consumul <strong>de</strong> alcool <strong>de</strong>vin aproape<br />
caracteristici, <strong>de</strong>oarece măsura în care ele au<br />
loc ,,<strong>de</strong>s” <strong>şi</strong> ,,foarte <strong>de</strong>s” este aproape dublă<br />
faţă <strong>de</strong> ,,niciodată” <strong>şi</strong> ,,foarte rar”.<br />
Tabelul 2. Frecvenţa unor comportamente în familia <strong>de</strong> origine a agresorului<br />
Frecv. unor comportamente în<br />
fam. <strong>de</strong> origine a agresorului<br />
Niciodată,<br />
foarte rar<br />
Rar<br />
Des,<br />
foarte <strong>de</strong>s<br />
Nu ştiu<br />
Non<br />
răspuns Total<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool 18 27 39 0 0 84<br />
Infi<strong>de</strong>litatea 55 8 9 6 6 84<br />
Implicarea <strong>de</strong>fectuoasă în 42 17 22 1 2 84<br />
creşterea copiilor, <strong>de</strong>zinteres<br />
Bătăi între membrii familiei 30 26 23 3 2 84<br />
Administrarea <strong>de</strong>fectuoasă a<br />
bugetului, lipsuri<br />
28 20 31 2 3 84<br />
Certuri 22 18 41 0 3 84<br />
Agre<strong>si</strong>uni asupra copiilor 57 12 12 0 3 84<br />
Despărţiri ale părinţilor 55 15 9 2 3 84<br />
Reveniri la domiciliu 56 11 12 2 3 84<br />
Climat normal 32 23 23 3 3 84<br />
Alte probleme 58 0 2 1 23 84<br />
Ilustrăm frecvenţa mult mai ridicată<br />
a consumului <strong>de</strong> alcool în familiile <strong>de</strong> origine<br />
ale agresorilor (46%, ,,<strong>de</strong>s” <strong>şi</strong> ,,foarte<br />
<strong>de</strong>s”), faţă <strong>de</strong> familiile <strong>de</strong> origine ale victimelor<br />
(20%, <strong>de</strong>s <strong>şi</strong> foarte <strong>de</strong>s), în Figura 1.<br />
Tabelul 3 relevă că principala cauză<br />
incriminată drept cauză generatoare a comportamentului<br />
violent este consumul <strong>de</strong> alcool.<br />
Aproape trei sferturi din victime <strong>de</strong>clară<br />
<strong>de</strong>spre consumul <strong>de</strong> alcool că a fost ,,mult” <strong>şi</strong><br />
Frecvente<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
,,foarte mult” cauza care a <strong>de</strong>terminat comportamentul<br />
violent al agresorului. Pe poziţiile<br />
doi <strong>şi</strong> trei se <strong>si</strong>tuează cu proporţii aproape<br />
egale lipsurile materiale <strong>şi</strong> anturajul. Mai mult<br />
<strong>de</strong> jumătate din victime con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră lipsurile<br />
materiale <strong>şi</strong> anturajul că au fost ,,mult” <strong>şi</strong><br />
,,foarte mult” cauza care a <strong>de</strong>terminat comportamentul<br />
violent al partenerului.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool apare, aproape<br />
obse<strong>si</strong>v, ca piedică în calea unei vieţi normale.<br />
Figura 1. Consumul <strong>de</strong> alcool in familiile <strong>de</strong> origine ale victimei<br />
<strong>si</strong> ale agresorului<br />
Niciodata,<br />
foarte rar<br />
Rar Des, foarte<br />
<strong>de</strong>s<br />
Nu stiu Non<br />
raspuns<br />
Inten<strong>si</strong>tatea consumului <strong>de</strong> alcool<br />
Victima<br />
Agresor
118<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Tabelul 3. Cauze care au <strong>de</strong>terminat comportamentul violent al agresorului<br />
Cauze care au <strong>de</strong>t.comportamentul<br />
violent în familia victimei<br />
Deloc,<br />
foarte puţin Puţin<br />
Mult,<br />
foarte mult<br />
Nu ştiu<br />
Non<br />
răspuns Total<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool 7 5 72 0 0 84<br />
Infi<strong>de</strong>litatea agresorului 58 11 15 0 0 84<br />
Infi<strong>de</strong>litatea agresatului 73 5 5 0 1 84<br />
Insatisfacţiile sexual-afective 48 16 17 1 2 84<br />
Lipsurile materiale 18 8 58 0 0 84<br />
Anturajul 13 13 57 0 1 84<br />
Nemulţumiri la locul <strong>de</strong> muncă 39 18 27 0 0 84<br />
Educaţia rea primită în familie 27 19 37 0 1 84<br />
Nivelul scăzut <strong>de</strong> şcolarizare 35 25 24 0 0 84<br />
Alte cauze 66 1 2 0 15 84<br />
Tabelul 4. Piedicile în calea unei vieţi normale alături <strong>de</strong> partener<br />
Piedicile în calea unei vieţi normale alături <strong>de</strong> partener Frequency Percent<br />
Lipsa <strong>de</strong> respect, mentalitatea 3 3,6<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool 46 54,8<br />
Renunţarea la gelozie 4 4,8<br />
Lipsa comunicării 1 1,2<br />
Infi<strong>de</strong>litatea 2 2,4<br />
Lipsurile materiale 17 20,2<br />
Anturajul 1 1,2<br />
Certurile din cauza soacrei 1 1,2<br />
Locuinţa 2 2,4<br />
Non raspuns 7 8,3<br />
Total 84 100,0<br />
Pentru a obţine cât mai multe informaţii<br />
privind cauzele implicate în violenţă<br />
am folo<strong>si</strong>t <strong>şi</strong> o întrebare <strong>de</strong>schisă care să<br />
permită victimelor să-<strong>şi</strong> exprime liber opinia.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool în proporţie <strong>de</strong><br />
54,8% <strong>şi</strong> lipsurile materiale în proporţie <strong>de</strong><br />
20,2% sunt apreciate ca fiind principalele<br />
piedici în calea unei vieţi normale alături <strong>de</strong><br />
partener, ceea ce se observă din Tabelul 4.<br />
Soluţiile propuse pentru împăcare<br />
(întrebare <strong>de</strong>schisă care permitea victimelor<br />
să propună liber o varietate <strong>de</strong> soluţii) se<br />
înscriu în aceea<strong>şi</strong> arie <strong>şi</strong> constau în contracararea<br />
cauzelor, piedicilor <strong>şi</strong> motivelor semnalate.<br />
În primul rând renunţarea la alcool,<br />
apoi speranţa într-o schimbare a victimei <strong>şi</strong><br />
apoi rezolvarea problemelor materiale<br />
(Tabelul 5).<br />
Tabelul 5. Soluţii pentru împăcare<br />
Soluţii pentru împăcare Frequency Percent<br />
Renunţarea la alcool 10 11,9<br />
Speranţa că se va schimba 8 9,5<br />
A<strong>si</strong>gurarea unui loc <strong>de</strong> muncă 1 1,2<br />
Condiţii <strong>de</strong> trai mai bune 2 2,4<br />
Toleranţă, comunicare 2 2,4<br />
Non răspuns 1 1,2<br />
Nu e cazul 60 71,4<br />
Total 84 100,0
Cu scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>termina dacă între<br />
valorile <strong>de</strong> sondaj <strong>şi</strong> între acestea <strong>şi</strong> valorile<br />
populaţiei sunt diferenţe semnificative <strong>şi</strong> nu<br />
sunt doar efectul întâmplării, am procedat la<br />
o serie <strong>de</strong> corelaţii <strong>si</strong>mple <strong>şi</strong> corelaţii bazate<br />
pe testul statistic hi-pătrat.<br />
Prin procesele <strong>de</strong> imitare <strong>şi</strong> i<strong>de</strong>ntificare,<br />
copii î<strong>şi</strong> însuşesc anumite tipare comportamentale<br />
pe care le vor reproduce în<br />
propria familie <strong>şi</strong> în societate. Am luat spre<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 119<br />
comparaţie cele două familii <strong>de</strong> origine,<br />
agresor-victimă, privind frecvenţa unor<br />
abateri <strong>de</strong> la conduita <strong>de</strong> rol marital. Dintre<br />
acestea se <strong>de</strong>taşează prin diferenţă consumul<br />
<strong>de</strong> alcool, bătăile între membrii familiei <strong>şi</strong><br />
certurile. În cele ce urmează vom prezenta <strong>şi</strong><br />
analiza doar acele rezultate care sunt semnificative<br />
în raport cu problema consumului<br />
<strong>de</strong> alcool.<br />
Tabelul 6.În familia <strong>de</strong> origine victimă-agresor, consumul <strong>de</strong> alcool<br />
In familia <strong>de</strong> origine victima-agresor, consumul <strong>de</strong> alcool Victima Agresor Total<br />
Niciodată, foarte rar 42 18 60<br />
Rar 24 27 51<br />
Des, foarte <strong>de</strong>s 17 39 56<br />
Total 83 84 167<br />
Chi-Square Tests<br />
Value df Asymp. Sig. (2-<strong>si</strong><strong>de</strong>d)<br />
Pearson Chi-Square 18,414(a) 2 ,000<br />
Likelihood Ratio 18,925 2 ,000<br />
Linear-by-Linear Association 18,167 1 ,000<br />
N of Valid Cases 167<br />
a 0 cells (,0%) have expected count less than 5. The minimum expected count is 25,35.<br />
Între frecvenţa consumul <strong>de</strong> alcool în<br />
familia <strong>de</strong> provenienţă a victimei <strong>şi</strong> familia<br />
<strong>de</strong> provenienţă a agresorului testul Pearson<br />
Chi-Square indică o diferenţă semnificativă.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool în familia <strong>de</strong> provenienţă<br />
a agresorului este semnificativ mai<br />
mare (Tabelul 6).<br />
Concluzii, teorii explicative ale violenţei<br />
De multe ori conflictul conjugal<br />
patogen î<strong>şi</strong> are originea în <strong>de</strong>calajele dintre<br />
parteneri la nivelul trebuinţelor, aspiraţiilor,<br />
comportamentelor bio-afective, tipului <strong>de</strong><br />
comunicare <strong>şi</strong> stilului parental educativ.<br />
Aceste <strong>de</strong>calaje generatoare <strong>de</strong> conflict<br />
conjugal patogen se propagă în întregul <strong>si</strong>stem<br />
familial <strong>şi</strong> are repercu<strong>si</strong>uni negative<br />
asupra tuturor funcţiilor familiei, generând<br />
disfuncţii mai ales asupra funcţiei <strong>de</strong> educare<br />
a copiilor. ,,Un copil problemă este un<br />
<strong>si</strong>mptom al unui eşec parental care la rândul<br />
său, este consecinţa nefastă a unei disfuncţii<br />
profun<strong>de</strong> interpersonale diadice maritale”<br />
(Mitrofan Iolanda, Ciupercă Cristian, 1998,<br />
p.281-285).<br />
Veniturile personale <strong>şi</strong> ale familiei în<br />
care s-a comis agre<strong>si</strong>unea sunt foarte mici.<br />
Mai mult unele din victime nu au venituri<br />
proprii iar în unele <strong>si</strong>tuaţii <strong>şi</strong> agresorii sunt<br />
fără ocupaţie. Corelând percepţia tuturor<br />
cauzelor incriminate <strong>de</strong> victimă pentru violenţă,<br />
cu veniturile familiei, în eşantionul<br />
studiat nu am constatat în general corelaţii<br />
semnificative statistic. În cazul percepţiei<br />
consumului <strong>de</strong> alcool ca <strong>şi</strong> cauză a comportamentului<br />
violent semnalăm totu<strong>şi</strong> o relativă<br />
legătură. Percepţia consumului <strong>de</strong> alcool<br />
ca generatoare în ,,mare măsură” <strong>şi</strong><br />
,,foarte mare măsură” a violenţei înregistrează<br />
pon<strong>de</strong>rea cea mai mare în familiile cu<br />
venituri mici.<br />
Lipsurile materiale, şomajul, generează<br />
<strong>şi</strong> menţin o stare ten<strong>si</strong>onală în cuplu.<br />
Apoi sunt cupluri în care numai soţii exercită<br />
controlul asupra bugetului familiei.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool combinat cu probleme<br />
conjugale, consumul <strong>de</strong> alcool combinat cu
120<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
anumite trăsături <strong>de</strong> personalitate sau boli<br />
p<strong>si</strong>hice, este generator <strong>de</strong> violenţă<br />
În relaţie cu consumul <strong>de</strong> alcool s-au<br />
pus în evi<strong>de</strong>nţă <strong>de</strong> către N. Shainess trei<br />
categorii <strong>de</strong> personalitate violentă: obse<strong>si</strong>vcompul<strong>si</strong>vă,<br />
pa<strong>si</strong>v agre<strong>si</strong>vă <strong>şi</strong> sadică.<br />
(Shainess N., 1977).<br />
Bohman, Cloninger ş.a. au remarcat<br />
că actele antisociale agre<strong>si</strong>ve se asociază cu<br />
alcoolismul <strong>de</strong> tipul 2 (exclu<strong>si</strong>v masculin),<br />
riscul comportamentelor antisociale agre<strong>si</strong>ve<br />
gă<strong>si</strong>ndu-<strong>şi</strong> explicaţia în transmiterea genetică<br />
la băieţi a acestui fenotip alcoolic. În<br />
cazul familiilor cu criminalitate (<strong>de</strong>licvenţă)<br />
neviolentă sunt segregate acte antisociale<br />
neagre<strong>si</strong>ve. Datele statistice arată, în cazul<br />
<strong>de</strong>lincvenţei, un indice relativ ridicat <strong>de</strong><br />
eritabilitate. Studiile efectuate pe adoptaţi au<br />
evi<strong>de</strong>nţiat <strong>şi</strong> rolul mediului prin<br />
mecanismele <strong>de</strong> învăţare (Pre<strong>de</strong>scu V.,<br />
Christodorescu D., 1989, p.420-422.).<br />
Studiile familiale, cum ar fi cele făcute<br />
<strong>de</strong> Amark pe fratriile probanzilor, privind<br />
alcoolismul <strong>şi</strong> abuzul <strong>de</strong> alcool au pus<br />
în evi<strong>de</strong>nţă contribuţia factorilor genetici la<br />
astfel <strong>de</strong> comportamente (Tabelul 7).<br />
Tabelul 7. Riscurile pentru alcoolism, sociopatie <strong>şi</strong> criminalitate după Amark<br />
Alcoolism la Sociopatie la fraţi <strong>şi</strong> su- Delicvenţă la<br />
fraţi<br />
rori<br />
fraţi<br />
Nici unul din părinţi<br />
alcoolici<br />
17,1 12,8 16,3<br />
Unul din parinţi alcoolici 33,3 20,8 18,6<br />
Pre<strong>de</strong>scu V., Christodorescu D., Cap.V., 1989, p. 422.).<br />
Tot prin studiile familiale s-a observat<br />
că alcoolismul feminin este mai puţin<br />
genetic <strong>şi</strong> că se remarcă tendinţa ,,mariajul<br />
asortativ”.<br />
Alte concepţii accentuează rolul<br />
socializării. Familia <strong>de</strong> origine care transmite<br />
copiilor valori, convingeri conform cărora<br />
folo<strong>si</strong>rea violenţei este modalitatea <strong>de</strong> rezolvare<br />
a problemelor personale, va induce<br />
copilului în familia conjugală <strong>şi</strong> în relaţiile<br />
extrafamiliale, practicarea comportamentului<br />
violent.<br />
Teoria învăţării sociale, asemănătoare<br />
concepţiei socializării, con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că orice<br />
comportament este rezultatul unor pre<strong>si</strong>uni<br />
pozitive sau negative. Prin imitaţie, învăţare,<br />
i<strong>de</strong>ntificare <strong>şi</strong> prin experimentarea unor<br />
comportamente violente individul î<strong>şi</strong><br />
însuşeşte comportamente favorabile violenţei,<br />
pe care ulterior le perpetuează. Comportamentul<br />
violent este în principal rezultatul<br />
condiţionării <strong>şi</strong> socializării în acest sens. Cyr<br />
Caroline (Correctional Service Canada) a<br />
arătat că mulţi <strong>de</strong>ţinuţi, care erau închi<strong>şi</strong><br />
pentru acte <strong>de</strong> violenţă gravă, au avut în<br />
copilărie <strong>şi</strong> adolescenţă experienţe negative<br />
fiind maltrataţi <strong>de</strong> proprii părinţi (Rădulescu<br />
M.S., 2001, p. 14). Ca orice comportament,<br />
comportamentul violent se învaţă în familie<br />
(mo<strong>de</strong>lul oferit <strong>de</strong> părinţi, alte ru<strong>de</strong>) <strong>şi</strong> în<br />
societate (<strong>de</strong> ex. mesajele mass-media).<br />
Studiile <strong>de</strong> specialitate au pus în<br />
evi<strong>de</strong>nţă că violenţa în familie este mai<br />
frecventă în rândul familiilor cu venituri<br />
mici <strong>şi</strong> nivel <strong>de</strong> instrucţie scăzut în principal<br />
din două motive: a. Familiile favorizate ţin<br />
sub tăcere cazurile <strong>de</strong> violenţă exercitate în<br />
familie. b. Familiile <strong>de</strong>favorizate apelează la<br />
violenţă ca un mijloc <strong>de</strong> rezolvare a frustrărilor.<br />
Referitor la rolul mass mediei, în<br />
special al televiziunii <strong>şi</strong> presei, Rădulescu<br />
M. apreciază că mesajele acesteia ,,nu sunt<br />
periculoase pentru că induc violenţă (în<br />
fond, nu există aici un efect direct <strong>de</strong> la cauză<br />
la efect), ci pentru că <strong>de</strong>sen<strong>si</strong>bilizează<br />
publicul faţă <strong>de</strong> actele violente <strong>şi</strong> efectele<br />
acestora” (Rădulescu M. Sorin, 2001, p. 7).<br />
Tot în acela<strong>şi</strong> sens este <strong>şi</strong> punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
al lui Drăgan I. care evi<strong>de</strong>nţiază că ,,Tinerii<br />
au tendinţa <strong>de</strong> a reproduce în viaţă actele <strong>de</strong><br />
violenţă <strong>de</strong> pe marile sau micul ecran” mai<br />
ales atunci când mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> comportament<br />
sunt prezentate personajele agre<strong>si</strong>ve (Drăgan<br />
Ioan, 1996). Adolescenţii care urmăresc
filme în care se consumă alcool sunt mai<br />
tentaţi să bea <strong>de</strong>cât ceilalţi tineri.<br />
Consumul <strong>de</strong> alcool nu este o cauză<br />
în <strong>si</strong>ne ci o condiţie care precipită agre<strong>si</strong>unea.<br />
Alcoolul provoacă reacţii exagerate,<br />
confuzie în gândire <strong>şi</strong> neperceperea consecinţelor<br />
asumării comportamentelor violente.<br />
Cele mai multe conflicte au loc pe<br />
fondul consumului <strong>de</strong> alcool.<br />
Băutura în exces provoacă probleme<br />
cerebrale care afectează abilitatea <strong>de</strong> în<strong>de</strong>plinire<br />
a treburilor cotidiene, pier<strong>de</strong>rea capacităţilor<br />
mnezice, diminuarea capacităţilor<br />
cognitive <strong>şi</strong> afectarea analizatorului vestibular,<br />
sunt numai câteva din consecinţele<br />
imediate, pe termen mediu <strong>şi</strong> lung. Abuzul<br />
<strong>de</strong> alcool are consecinţe negative asupra<br />
întregului comportament, afectând viaţa <strong>de</strong><br />
familie, relaţiile interumane, relaţiile socioprofe<strong>si</strong>onale,<br />
sănătatea ş.a. Consumul <strong>de</strong><br />
alcool este o problemă socială, o problemă<br />
<strong>de</strong> sănătate publică, cu atât mai mult cu cât<br />
România este o ţară cu tradiţie în fabricarea<br />
băuturilor alcoolice în gospodărie <strong>şi</strong> din<br />
acest motiv o parte a producţiei <strong>şi</strong><br />
consumului <strong>de</strong> alcool, rămâne necunoscută.<br />
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 121<br />
Bibliografie<br />
1. Drăgan I., Paradigme ale comunicării <strong>de</strong><br />
masă, Bucureşti, Casa <strong>de</strong> Editură<br />
Şansa, 1996.<br />
2. Mitrofan I., Ciupercă C., Incur<strong>si</strong>une în<br />
p<strong>si</strong>hosociologia <strong>şi</strong> p<strong>si</strong>hosexologia<br />
familiei, Bucureşti, Editura<br />
Press Mihaela S.R.L.,<br />
1998.<br />
3. Pre<strong>de</strong>scu V., Christodorescu D., Cap.V.,<br />
Genetica bolilor p<strong>si</strong>hice în V.<br />
Pre<strong>de</strong>scu, coord, P<strong>si</strong>hiatrie,<br />
Bucureşti, Editura Medicală,<br />
1989.<br />
4. Rădulescu M.S., Sociologia Violenţei (Intra)<br />
Familiale, Victime <strong>şi</strong> agresori<br />
în familie, Bucureşti, Editura<br />
Lumina Lex, 2001.<br />
5. Shainess N., Psychological Aspects of<br />
Wifebattering, în Battered<br />
Women: A Psychosociological<br />
Study of Domestic Violence<br />
(Roy M.-edit). New York, Van<br />
Nostrand Reinhold Co., 1977.<br />
Objectives. Asses<strong>si</strong>ng the frequency of some family dysfunctions: alcohol consumption,<br />
infi<strong>de</strong>lity, lack of involvement in child education, phy<strong>si</strong>cal violence between family members,<br />
improper administration of the budget, hardships, quarrels, child abuse, etc. Research methodology:<br />
A questionnaire was applied to 84 female violence victims and another one to 33<br />
persons con<strong>si</strong><strong>de</strong>red as a control group. Data were processed with the SPSS11.5 programme<br />
and the chi-square test, t test and the two-step cluster analy<strong>si</strong>s were used. Results. The main<br />
incriminated cause for generation of violent behaviours was alcohol consumption. About<br />
three quarters of the victims <strong>de</strong>clared that alcohol consumption was to a „high” and a „very<br />
high” <strong>de</strong>gree the <strong>de</strong>terminant cause for the violent behaviour of the aggressor. On the second<br />
and third places, in almost equal proportions, came material hardships and peer influence.<br />
The open question on the causes involved in violence revealed that the main obstacles against<br />
a normal life be<strong>si</strong><strong>de</strong> the partner are: alcohol consumption in 54% and material hardships in<br />
20.2% of cases. The solutions proposed for reconciliation belong to the same area: first,<br />
quitting alcohol consumption, followed by the victim’s hope for a change and, on the third<br />
place, solving of material problems. We compared the family background of the aggressor<br />
and that of the victim with respect to marital behaviour faults. Among these, the highest<br />
frequency was represented by alcohol consumption, phy<strong>si</strong>cal violence between family members<br />
and quarrels. Comparing the frequency of alcohol consumption in the family of the victim<br />
and in that of the aggressor, the chi-square test pointed out a <strong>si</strong>gnificant difference, alcohol<br />
consumption being more frequent in the family of the aggressor.
122<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
ASPECTE ANTROPO-PSIHOLOGICE<br />
ALE AGRESORILOR ŞI ALE<br />
VICTIMELOR<br />
Glavce C., Rada C.<br />
Centrul <strong>de</strong> Cercetări Antropologice al Aca<strong>de</strong>miei Române, Bucureşti<br />
Obiective. Constituirea unui profil antropo-p<strong>si</strong>hologic al agresorului. Metodologie. A<br />
fost aplicat un chestionar cu 77 <strong>de</strong> itemi asupra a 84 <strong>de</strong> femei victime ale violenţei. Profilul<br />
p<strong>si</strong>hologic al agresorilor s-a putut contura ca urmare a unor itemi care cereau victimei: să<br />
caracterizeze agresorul <strong>şi</strong> pe ea însă<strong>şi</strong> prin alegerea unor trăsături din 9 perechi <strong>de</strong> trăsături<br />
dihotomice, să <strong>de</strong>scrie agresorul când comite actele <strong>de</strong> violenţă: calmă, furioasă, alta, care.<br />
Datele s-au prelucrat în programul SPSS11.5 .Rezultate. Agresorul este perceput: posac,<br />
autoritar, indiferent, necontrolat <strong>şi</strong> <strong>de</strong>lăsător. Victima se <strong>de</strong>clară: veselă, supusă, interesată,<br />
controlată <strong>şi</strong> harnică. Pe o scală care ar măsura însu<strong>şi</strong>rile autoritate/supunere, la un<br />
capăt s-ar afla agresorul-autoritar <strong>şi</strong> la celălalt capăt victima-supusă. Pe o scală care ar măsura<br />
însu<strong>şi</strong>rile control/lipsă <strong>de</strong> control, la un capăt s-ar <strong>si</strong>tua agresorul-necontrolat <strong>şi</strong> la celălalt<br />
capăt victima-controlată. Victima se <strong>de</strong>clară mai mult statornică <strong>şi</strong> mai statornică <strong>de</strong>cât<br />
agresorul.<br />
După opinia victimelor, pon<strong>de</strong>rea celor care sunt calmi, calculaţi <strong>şi</strong> care î<strong>şi</strong> planifică<br />
actele <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>une este doar <strong>de</strong> 1,2%, predominând cei furio<strong>şi</strong>, necontrolaţi, ,,<strong>de</strong>menţi”,<br />
,,nebuni” aşa cum i-am gă<strong>si</strong>t în <strong>de</strong>scrierea victimelor. Fiecare temperament are puncte forte<br />
<strong>şi</strong> puncte slabe. Littauer Florence numeşte pentru coleric 20 <strong>de</strong> puncte slabe, dintre care mai<br />
mult <strong>de</strong> jumătate s-au regă<strong>si</strong>t în aprecierile făcute <strong>de</strong> victimă agresorului. Luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
punctele slabe ale colericului <strong>şi</strong> faptul că starea agresorilor, când au comis actele, a fost<br />
în proporţie <strong>de</strong> 91,7% aceea <strong>de</strong> furioasă, putem presupune că aceştia au un temperament coleric<br />
cu puncte slabe exacerbate.<br />
Introducere<br />
GAR-ul cu tema ,,Violenţa domestică-o<br />
perspectivă antropologică” a constituit,<br />
în perioada 2003-2004, una din preocupările<br />
Centrului <strong>de</strong> Cercetări Antropologice<br />
al Aca<strong>de</strong>miei Române Bucureşti.<br />
Obiective propuse<br />
Obiective generale<br />
- I<strong>de</strong>ntificarea <strong>şi</strong> explicarea cauzelor<br />
sociale <strong>şi</strong> individuale care favorizează violenţa<br />
în familie.<br />
- Evi<strong>de</strong>nţierea principalilor factori <strong>de</strong><br />
risc la nivelul familiei care generează violenţa.<br />
intrafamilială.<br />
Obiective speciale relevante pentru<br />
prezenta lucrare<br />
- I<strong>de</strong>ntificarea aspectelor socio-economice<br />
ale victimelor <strong>şi</strong> agresorilor.<br />
- Determinarea frecvenţei unor tipuri<br />
<strong>de</strong> violenţă.<br />
- Investigarea familiilor <strong>de</strong> origine,<br />
evaluarea comparativă privind amploarea<br />
următoarelor disfuncţii în familie: consumul<br />
<strong>de</strong> alcool, infi<strong>de</strong>litatea, implicarea <strong>de</strong>fectuoasă<br />
în creşterea copiilor, bătăi între
membrii familiei, administrarea <strong>de</strong>fectuoasă<br />
a bugetului, lipsuri, certuri, agre<strong>si</strong>uni asupra<br />
copiilor <strong>şi</strong> <strong>de</strong>spărţiri ale părinţilor.<br />
- Constituirea unui profil p<strong>si</strong>hologic<br />
al agresorului <strong>şi</strong> al victimei.<br />
- Determinarea unor categorii <strong>de</strong> atitudini<br />
post violenţă.<br />
Metodologia cercetării<br />
A fost aplicat un chestionar asupra a<br />
84 <strong>de</strong> femei victime ale violenţei care a cuprins<br />
77 <strong>de</strong> itemi. Un profil p<strong>si</strong>hologic al<br />
victimelor <strong>şi</strong> al agresorilor s-a putut contura<br />
ca urmare a unor itemi care cereau victimei:<br />
- să-<strong>şi</strong> exprime atitudinea pentru<br />
agre<strong>si</strong>unea suferită: 1) Aşa a fost să fie, 2)<br />
Sunt revoltată dar nu am ce să fac, 3) Nu voi<br />
mai accepta;<br />
- să <strong>de</strong>scrie agresorul când comite<br />
actele <strong>de</strong> violenţă: 1) Calmă, 2) Furioasă, 3)<br />
Alta, care;<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 123<br />
- să caracterizeze agresorul <strong>şi</strong> pe ea<br />
însă<strong>şi</strong> prin alegerea unor trăsături din 9 perechi<br />
<strong>de</strong> trăsături dihotomice;<br />
Alţi itemi au pus în evi<strong>de</strong>nţă nivelul<br />
stimei <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne, integrarea socio-profe<strong>si</strong>onală,<br />
relaţiile cu familia <strong>şi</strong> cu cei din jur (vecini,<br />
colegi) precum <strong>şi</strong> mo<strong>de</strong>lul familiei <strong>de</strong> origine.<br />
S-au prelucrat statistic datele în programul<br />
SPSS 11.5 <strong>şi</strong> s-au interpretat rezultatele<br />
finale folo<strong>si</strong>ndu-se testul chi pătrat <strong>şi</strong><br />
testul t.<br />
Rezultate<br />
I. Atitudinea post violenţă<br />
Observăm în Tabelul 1 faptul că<br />
atitudinea care predomină, faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>unea<br />
suferită, este aceea că, <strong>de</strong><strong>şi</strong> sunt<br />
revoltate sunt nevoite să accepte. Celelalte<br />
răspunsuri se distribuie egal în categoria fatalistelor,<br />
care dau vina pe soartă (aşa a fost<br />
să fie) <strong>şi</strong> a celor revoltate care <strong>de</strong>clară că<br />
sunt hotărâte să nu mai accepte.<br />
Tabelul 1. Care este atitudinea faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>unea suferită<br />
Care este atitudinea faţă <strong>de</strong> agre<strong>si</strong>unea suferită Frequency Percent<br />
Aşa a fost să fie 25 29,8<br />
Sunt revoltată, dar nu am ce sa fac 34 40,5<br />
Nu voi mai accepta 25 29,8<br />
Total 84 100,0<br />
II. Opinia victimelor privind starea<br />
agresorilor în momentul comiterii violenţelor<br />
Starea agresorilor când comit actele<br />
este în proporţie <strong>de</strong> 91,7% aceea <strong>de</strong> furioasă.<br />
După opinia victimelor, pon<strong>de</strong>rea celor care<br />
sunt calmi, calculaţi <strong>şi</strong> care î<strong>şi</strong> planifică actele<br />
<strong>de</strong> agre<strong>si</strong>une este foarte mică (1,2%),<br />
predominând cei furio<strong>şi</strong>, necontrolaţi,<br />
,,<strong>de</strong>menţi”, ,,nebuni”, aşa cum i-am gă<strong>si</strong>t<br />
<strong>de</strong>scri<strong>şi</strong> la câteva victime. (Tabelul 2)<br />
Tabelul 2. Starea agresorului când comite actele<br />
Starea agresorului când comite actele Frequency Percent<br />
Calmă 1 1,2<br />
Furioasă 77 91,7<br />
Dementă 2 2,4<br />
Total 80 95,2<br />
Non răspuns 4 4,8<br />
Total 84 100,0<br />
III. Trăsături ale victimelor <strong>şi</strong> ale<br />
agresorilor<br />
Nici una din însu<strong>şi</strong>rile propuse pentru<br />
<strong>de</strong>scriere nu au fost intens caracteristice<br />
pentru victimă <strong>şi</strong> agresor (vezi Tabelele 3-<br />
8). Totu<strong>şi</strong> semnalăm unele diferenţe între<br />
agresor <strong>şi</strong> victimă cum sunt:
124<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
- Agresorul este perceput mai <strong>de</strong>grabă:<br />
posac, autoritar, indiferent, necontrolat<br />
<strong>şi</strong> <strong>de</strong>lăsător în timp ce victima se <strong>de</strong>clară<br />
mai <strong>de</strong>grabă: veselă, supusă, interesată,<br />
controlată <strong>şi</strong> harnică.<br />
- De asemenea pe o scală care ar măsura<br />
însu<strong>şi</strong>rile autoritate/supunere la un capăt<br />
s-ar afla agresorul-autoritar <strong>şi</strong> la celălalt<br />
capăt victima-supusă (Tabelele 3 <strong>şi</strong> 6). Pentru<br />
a observa mai bine diferenţele între agresor<br />
<strong>şi</strong> victimă la însu<strong>şi</strong>rile autoritate/<br />
supunere ilustrăm aceasta în Figurile 1 <strong>şi</strong> 2.<br />
- Totodată pe o scală care ar măsura<br />
însu<strong>şi</strong>rile control/lipsă <strong>de</strong> control, la un ca-<br />
păt s-ar <strong>si</strong>tua agresorul necontrolat <strong>şi</strong> la celălalt<br />
capăt victima-controlată (Tabelele 5 <strong>şi</strong><br />
8). Pentru a observa mai bine diferenţele<br />
între agresor <strong>şi</strong> victimă la însu<strong>şi</strong>rile control/lipsă<br />
<strong>de</strong> control, autoritate/supunere,<br />
ilustrăm aceasta în Figurile 3 <strong>şi</strong> 4.<br />
- Statornicia/nestatornicia caracterizează<br />
în mod egal agresorul, în timp ce victima<br />
se <strong>de</strong>clară mai mult statornică <strong>de</strong>cât<br />
nestatornică <strong>şi</strong> mai statornică <strong>de</strong>cât agresorul<br />
(Tabelele 3 <strong>şi</strong> 6). Ilustrăm aceste diferenţe<br />
în Figurile 5 <strong>şi</strong> 6.<br />
Tabelul 3. Însu<strong>şi</strong>ri agresor (I)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Posac 21 Statornic 10 Supus 3<br />
Vesel 9 Nestatornic 10 Autoritar 37<br />
Nu e caracteristic 54 Nu e caracteristic 64 Nu e caracteristic 44<br />
Total 84 Total 84 Total 84<br />
Tabelul 4. Însu<strong>şi</strong>ri agresor (II)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Indiferent 19 Retinut 12 Potolit 1<br />
Interesat 7 Expan<strong>si</strong>v 12 Vioi 11<br />
Nu e caracteristic 58 Nu e caracteristic 60 Nu e caracteristic 72<br />
Total 84 Total 84 Total 84<br />
Tabelul 5. Însu<strong>şi</strong>ri agresor (III)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Retras 7 Controlat 7 Delăsător 27<br />
Sociabil 16 Necontrolat 41 Harnic 14<br />
Nu e caracteristic 61 Nu e caracteristic 36 Nu e caracteristic 43<br />
Total 84 Total 84 Total 84<br />
Tabelul 6. Însu<strong>şi</strong>ri victimă (I)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Posacă 5 Statornică 28 Supusă 38<br />
Veselă 31 Nestatornică 3 Autoritară 6<br />
Nu e caracteristic 48 Nu e caracteristic 53 Nu e caracteristic 40<br />
Total 84 Total 84 Total 84<br />
Tabelul 7. Însu<strong>şi</strong>ri victimă (II)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Indiferentă 0 Reţinută 18 Potolită 13<br />
Interesată 22 Expan<strong>si</strong>vă 14 Vioaie 23<br />
Nu e caracteristic 62 Nu e caracteristic 52 Nu e caracteristic 48<br />
Total 84 Total 84 Total 84
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 125<br />
Tabelul 8. Însu<strong>şi</strong>ri victimă (III)<br />
Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe Însu<strong>şi</strong>ri Frecvenţe<br />
Retrasă 7 Controlată 22 Delăsătoare 1<br />
Sociabilă 31 Necontrolată 4 Harnică 39<br />
Nu e caracteristic 46 Nu e caracteristic 58 Nu e caracteristic 44<br />
Total 84 Total 84 Total 84<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Insu<strong>si</strong>ri agresor<br />
Insu<strong>si</strong>ri agresor<br />
Supus<br />
Autoritar<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Insu<strong>si</strong>ri victima<br />
Figura 1-2. Însu<strong>şi</strong>ri agresor/ victimă<br />
Controlat<br />
Necontrolat<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Insu<strong>si</strong>ri victima<br />
Supusa<br />
Autoritara<br />
Figura 3-4. Însu<strong>şi</strong>rile control/lipsă <strong>de</strong> control agresor <strong>şi</strong> victimă<br />
Insu<strong>si</strong>ri agresor<br />
Statornic<br />
Nestatornic<br />
Mis<strong>si</strong>ng<br />
Insu<strong>si</strong>ri victima<br />
Figura 5-6. Însu<strong>şi</strong>rile statornicie/ nestatornicie agresor <strong>şi</strong> victimă<br />
Controlata<br />
Necontrolata<br />
Statornica<br />
Nestatornica
126<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Concluzii<br />
Littauer Fl. precizează că nu există<br />
temperamente bune sau rele fiecare dintre<br />
ele având puncte slabe <strong>şi</strong> puncte forte.<br />
Littauer Florence numeşte pentru coleric 20<br />
<strong>de</strong> puncte slabe, dintre care mai mult <strong>de</strong> jumătate<br />
s-au regă<strong>si</strong>t în aprecierile făcute <strong>de</strong><br />
victimă agresorului. Cele 20 <strong>de</strong> puncte slabe<br />
ale colericului sunt: <strong>de</strong>spotic, nepăsător,<br />
ranchiunos, franc, intolerant, interiorizat,<br />
încăpăţânat, trufaş, certăreţ, înfipt, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt<br />
<strong>de</strong> muncă, lip<strong>si</strong>t <strong>de</strong> tact, poruncitor, inflexibil,<br />
manipulator, încăpăţânat, dominator,<br />
arţăgos, pripit <strong>şi</strong> viclean (Littauer Fl.,<br />
1999, p. 20). Luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare punctele<br />
slabe ale colericului <strong>şi</strong> faptul că starea agresorilor<br />
când au comis actele a fost în proporţie<br />
<strong>de</strong> 91,7% aceea <strong>de</strong> furioasă, putem<br />
presupune că aceştia au un temperament<br />
coleric cu puncte slabe exacerbate.<br />
Din această perspectivă con<strong>si</strong><strong>de</strong>răm<br />
că agresorul are punctele slabe ale temperamentului<br />
coleric duse la extremă <strong>şi</strong> se caracterizează<br />
prin următoarele: refuză să<br />
creadă că are trăsături <strong>de</strong> caracter neplăcute;<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că are întot<strong>de</strong>auna dreptate; nu<br />
admite slăbiciunile celorlalţi; nu permite<br />
nimănui să-i stea în cale; se <strong>si</strong>mt bine numai<br />
atunci când <strong>de</strong>ţine poziţii în care are controlul;<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că toţi ceilalţi sunt slabi <strong>şi</strong><br />
proşti; tin<strong>de</strong> să se uite la ceilalţi ca <strong>şi</strong> cum ar<br />
fi marionete (Littauer Fl., 1999, p. 135-140).<br />
Teorii explicative ale violenţei domestice<br />
Numărul mai mare al agre<strong>si</strong>unilor<br />
comise <strong>de</strong> bărbaţi comparativ cu femeile a<br />
dus la conturarea câtorva explicaţii. Violenţa<br />
este abordată <strong>de</strong> Roy M. în asociere cu conceptul<br />
<strong>de</strong> putere. Pe <strong>de</strong> o parte poziţia <strong>de</strong> autoritate<br />
a bărbatului faţă <strong>de</strong> femeie, copii,<br />
batrâni <strong>şi</strong> pe <strong>de</strong> altă parte conştiinţa lipsei <strong>de</strong><br />
putere care prin sentimentul <strong>de</strong> frustrare este<br />
generatoare <strong>de</strong> violenţă (Roy Maria, 1982,<br />
p. 3).<br />
Concepţiile p<strong>si</strong>hologice con<strong>si</strong><strong>de</strong>ră că<br />
bărbatului agresor îi sunt specifice anumite<br />
trăsături <strong>de</strong> personalitate (cu <strong>de</strong>osebire<br />
caracteriale <strong>şi</strong> temperamentale). Sunt acei<br />
indivizi pentru care furia, duritatea, sunt<br />
comportamente fireşti.<br />
De cele mai multe ori agresorii nu<br />
recunosc că au probleme <strong>de</strong> comunicare <strong>şi</strong><br />
nu sunt conştienţi <strong>de</strong> consecinţele actelor lor<br />
<strong>de</strong> violenţă. Ei apreciază că folo<strong>si</strong>rea forţei,<br />
abuzul emoţional <strong>şi</strong> sexual asupra soţiei sunt<br />
nu numai dreptul dar chiar datoria lor <strong>de</strong><br />
,,cap <strong>de</strong> familie”.<br />
Din perspectivă p<strong>si</strong>hiatrică după<br />
cum remarcă Pre<strong>de</strong>scu V. <strong>şi</strong> Christodorescu<br />
D., indivizii care <strong>de</strong>zvoltă o patologie a personalităţii<br />
din cauza căreia suferă ei sau alte<br />
persoane sunt <strong>de</strong>numiţi p<strong>si</strong>hopaţi sau indivizi<br />
cu personalitate antisocială, sau<br />
sociopaţi (V. Pre<strong>de</strong>scu, D. Christodorescu,<br />
1989, p. 420-422.). Schul<strong>si</strong>nger, precizează<br />
aceea<strong>şi</strong> autori, a analizat registrul adopţiilor<br />
din Copenhaga <strong>şi</strong> a constatat că personalitatea<br />
sociopată apare <strong>de</strong> cinci ori mai frecvent<br />
la ru<strong>de</strong>le biologice <strong>de</strong>cât la cele adoptive <strong>şi</strong><br />
că sociopatia este prepon<strong>de</strong>rentă la bărbaţi.<br />
Cu toată componenta ereditară, nu putem<br />
vorbi <strong>de</strong>spre un creier agre<strong>si</strong>v aşa cum nu<br />
putem spune nici că instinctele provoacă<br />
violenţa.<br />
Teoriile feministe apreciază că bărbatul<br />
este violent în mod premeditat pentru a<br />
controla <strong>şi</strong> domina femeia conform preju<strong>de</strong>căţii<br />
că aceasta este inferioară bărbatului.<br />
Sandra Lip<strong>si</strong>tz Bem elaboreză Inventar<br />
Bem pentru rolul sexual, care conţine<br />
şaizeci <strong>de</strong> trăsături, câte douăzeci pentru trei<br />
categorii <strong>de</strong> trăsături: <strong>de</strong>zirabile pentru femei,<br />
<strong>de</strong>zirabile pentru bărbaţi <strong>şi</strong> trăsături<br />
neutre. Stereotipurile social culturale privind<br />
rolurile diferite pe sexe pot fi responsabile<br />
<strong>de</strong> propagarea comportamentelui violent/<br />
nonviolent (Rădulescu M. Sorin, 2001.p.3-<br />
18). După cum a remarcat p<strong>si</strong>hologa americană<br />
Sandra Lip<strong>si</strong>tz Bem, masculinitaţii îi<br />
sunt specifice atribute precum: agre<strong>si</strong>vitate,<br />
duritate, autoritate, curaj ş.a. iar feminităţii îi<br />
sunt specifice caracteristici cum ar fi:<br />
pa<strong>si</strong>vitate, <strong>de</strong>licateţe, docilitate, pru<strong>de</strong>nţă<br />
ş.a., socializarea băieţilor <strong>şi</strong> a fetelor<br />
făcându-se conform cu aceste stereotipuri.<br />
Astfel se întăreşte tendinţa natural agre<strong>si</strong>vă a<br />
băieţilor <strong>şi</strong> tendinţa pa<strong>si</strong>v <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă a<br />
fetelor (Căţoi Florentina, 2001.p.31).
Toate studiile au pus în evi<strong>de</strong>nţă tendinţa<br />
mai mare spre agre<strong>si</strong>vitate a bărbaţilor.<br />
De<strong>şi</strong> diferenţele temperamentale pe sexe<br />
apar <strong>de</strong> timpuriu, înainte ca procesul <strong>de</strong> socializare<br />
să se exercite concret, specialiştii<br />
sunt <strong>de</strong> părere că bărbatul tin<strong>de</strong> să se comporte<br />
agre<strong>si</strong>v ca urmare a atributelor masculinităţii<br />
induse <strong>de</strong> status-rolul <strong>de</strong> bărbat.<br />
De cele mai multe ori victima continuă<br />
să rămână cu agresorul datorită <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei<br />
financiare, datorită fricii <strong>de</strong> <strong>si</strong>ngurătate,<br />
speranţei îndreptării agresorului; este<br />
ceea ce Maria Roy numeşte ,,teoria întăririi<br />
intermitente” în sensul că viaţa lângă<br />
agresor are <strong>şi</strong> perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> acalmie care dau<br />
speranţe victimei. (Maria Roy, 1982, p.4)<br />
De<strong>şi</strong> sunt supuse la un tratament violent<br />
multe femei nu se adresează autorităţilor,<br />
nu se <strong>de</strong>spart <strong>şi</strong> nu divorţează <strong>de</strong> agresor,<br />
unele dintre ele manifestând chiar ataşament<br />
pentru victimă. În continuare vom<br />
prezenta câteva po<strong>si</strong>bile explicaţii ale ataşamentului<br />
victimei faţă <strong>de</strong> agresor.<br />
1. Violenţa li se pare firească <strong>de</strong>oarece<br />
au crescut într-un mediu familial caracterizat<br />
<strong>de</strong> violenţă. Cu toate acestea, ca <strong>şi</strong><br />
la eşantionul nostru, datele statistice din mai<br />
multe ţări arată că în rândul victimelor sunt<br />
mai puţine cele care în familia <strong>de</strong> origine au<br />
fost supuse agre<strong>si</strong>unii (Correctional Service<br />
Canada, Breaking The Cycle of Family<br />
Violence. A resource Handbook, written and<br />
produced by Bonnie Hutchinson Enterprises<br />
Inc., Ottava, Ontario, 1988, p. 20).<br />
2. Din perspectivă freudiană p<strong>si</strong>hanalitică<br />
victima suportă violenţa datorită<br />
unor tendinţe masochiste, le face plăcere.<br />
Teoria nu explică însă <strong>de</strong> ce victima nu este<br />
dispusă să accepte agre<strong>si</strong>unea doar <strong>de</strong> la<br />
partenerii lor <strong>şi</strong> nu <strong>şi</strong> <strong>de</strong> la alte persoane.<br />
3. Lipsa <strong>de</strong> control asupra <strong>si</strong>tuaţiei<br />
sca<strong>de</strong> motivaţia pentru schimbare astfel încât<br />
acestea se resemnează, <strong>de</strong>vin pa<strong>si</strong>ve.<br />
Dacă analizăm însă mai atent constatăm că<br />
aceste femei victime sunt capabile să re-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 127<br />
zolve <strong>si</strong>tuaţii conflictuale din afara căminului<br />
iar în familie se <strong>si</strong>mt neajutorate.<br />
4. Frecvenţa cu care se comit<br />
agre<strong>si</strong>unile. De multe ori între perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong><br />
agre<strong>si</strong>vitate sunt perioa<strong>de</strong> bune, agreabile,<br />
care întreţin relaţia emoţională a victimei cu<br />
agresorul.<br />
5. Distribuţia puterii <strong>şi</strong> percepţia<br />
aceteia. De cele mai multe ori agresorul este<br />
autoritar <strong>şi</strong> victima este supusă.<br />
Bibliografie<br />
1. Littauer Florence, Personalitate.Plus,<br />
Cum să-i înţelegi pe ceilalţi<br />
înţelegându-te pe tine însuţi,<br />
Bucureşti, Editura Bu<strong>si</strong>ness<br />
Tech International Press,<br />
1999.<br />
2. Roy Maria, The Abu<strong>si</strong>ve Partner. An<br />
Analy<strong>si</strong>s of Domestic Battering.<br />
New York, Van Nostrand<br />
Reinhold Company, 1982.<br />
3. Pre<strong>de</strong>scu V., Christodorescu D., Cap.V.,<br />
Genetica bolilor p<strong>si</strong>hice în V.<br />
Pre<strong>de</strong>scu, coord, P<strong>si</strong>hiatrie,<br />
Bucureşti, Editura Medicală,<br />
1989.<br />
4. Rădulescu M. Sorin, Violenţa (intra)<br />
familială din perspectivă sociologică<br />
<strong>şi</strong> criminologică, în<br />
<strong>Revista</strong> Română <strong>de</strong> Sociologie,<br />
anul XII, serie nouă,<br />
nr.1-2, 2001.p.3-18, Bucureşti,<br />
Editura Aca<strong>de</strong>miei Române<br />
5. Sorin M. Rădulescu, Sociologia Violenţei<br />
(Intra) familiale, Victime <strong>şi</strong><br />
agresori în familie, Bucureşti,<br />
Editura Lumina Lex, 2001.<br />
6. Căţoi Florentina, Studii <strong>şi</strong> cercetări în domeniul<br />
violenţei familiale, în<br />
<strong>Revista</strong> Română <strong>de</strong> Sociologie,<br />
anul XII, serie nouă, nr.1-<br />
2, 2001.p.31, Bucureşti, Editura<br />
Aca<strong>de</strong>miei Române.
128<br />
Abstract<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Objectives. De<strong>si</strong>gning an anthropo-psychological profile of the aggressor. Methodology.<br />
A 77 item questionnaire was applied to 84 female violence victims*. The psychological<br />
profiles of aggressors could be <strong>de</strong><strong>si</strong>gned on the ba<strong>si</strong>s of items which requested the victim: to<br />
characterize the aggressor and herself by choo<strong>si</strong>ng out of 9 pairs of dichotomical features, to<br />
<strong>de</strong>scribe the state of mind of the aggressor while performing aggres<strong>si</strong>ve acts as „calm, furious,<br />
other – which one”.Data were processed by the SPSS 11.5 programme. Results. The aggressor<br />
is perceived as: adust, masterful, indifferent, out of control and careless. The victim<br />
<strong>de</strong>scribes herself as: joyful, obeying, interested, controlled and hardworking. On a scale<br />
measuring the authority-obeyance features, the aggressor would be <strong>si</strong>tuated at one end and<br />
the obeying victim at the other. On a scale measuring the control-lack of control features, the<br />
aggressor would be <strong>si</strong>tuated at one end and the controlled-victim at the other. The victim <strong>de</strong>clares<br />
herself steady and more stable than the aggressor. In the victims’ opinion, the proportion<br />
of calm, calculated aggressors who plan their acts of aggres<strong>si</strong>on is of only 1.2%, with a<br />
predominance of furious, uncontrolled, „<strong>de</strong>mented”, „crazy” as we have found them <strong>de</strong>scribed<br />
by the victims. Each nature has strong and weak points. Littauer Florence <strong>de</strong>scribes<br />
20 weak points for the choleric temper, of which more than half have been found in the aggressor’s<br />
<strong>de</strong>scriptions ma<strong>de</strong> by victims. Con<strong>si</strong><strong>de</strong>ring the weak points of the choleric temper<br />
and the fact that the state of the aggressor during the acts was <strong>de</strong>scribed as furious in 91.7%<br />
of cases, we may assume that they have a choleric temper with exacerbated weak points.
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 129<br />
CHESTIONAR CORT 2004<br />
Vlaicu B. 1,2 , Fira-Mlădinescu C. 1 , Ursoniu S. 1 ,<br />
Petrescu C. 1 , Putnoky S. 1 , Suciu O. 1 , Ciobanu V. 1 ,<br />
Silberberg K. 3 , Korbuly B. 3 , Vernic C. 1 , Radu I. 1 ,<br />
Porojan G. 3 , Caraion C. 1<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie “Victor Babeş” Timişoara<br />
2. Institutul <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Timişoara<br />
3. Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> a ju<strong>de</strong>ţului Timiş<br />
Un management bun al comportamentelor cu risc nece<strong>si</strong>tă, în primul rând, cunoaşterea<br />
dimen<strong>si</strong>unilor fenomenului <strong>şi</strong> a particularităţilor bio-p<strong>si</strong>ho-sociale ale populaţiei. Ancheta<br />
medico-socială este metoda <strong>de</strong> culegere a informaţiilor necesare pentru <strong>de</strong>scrierea cunoştinţelor,<br />
opiniilor, atitudinilor <strong>şi</strong> comportamentelor oamenilor. Formularul <strong>de</strong> anchetă<br />
conţine date obiective care reflectă unele caracteristici ale anchetaţilor <strong>şi</strong> date <strong>de</strong> comportament.<br />
Chestionarul s-a administrat prin interviu direct. Pretestarea chestionarului s-a făcut<br />
prin intervievarea unei populaţii <strong>si</strong>milare <strong>de</strong> 50 persoane, acest lot nefiind reprezentativ.<br />
Scopul pretestării a fost verificarea aspectelor legate <strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>unea chestionarului, <strong>de</strong> secvenţa<br />
logică a răspunsurilor, <strong>de</strong> vocabular, topica frazei, <strong>de</strong> codificare, <strong>de</strong> instruirea operatorilor.<br />
S-a efectuat evaluarea fiabilităţii prin test-retest, fiabilitatea între evaluatori <strong>şi</strong> a<br />
validităţii prin compararea cu studii anterioare. Modificarea chestionarului s-a făcut pe baza<br />
rezultatelor obţinute la pretestare. Chestionarul după pretestare cuprin<strong>de</strong> 126 <strong>de</strong> itemi grupaţi<br />
pe date obiective, date <strong>de</strong> comportament <strong>şi</strong> date <strong>de</strong> opinie.<br />
Introducere<br />
Evaluarea comportamentelor cu risc<br />
reprezintă o <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re asupra unor probleme<br />
majore cu care se confruntă societatea<br />
umană <strong>şi</strong> lumea medicală, cu abordarea unui<br />
domeniu <strong>de</strong> vârf în ceea ce priveşte eficienţa<br />
preventivă. Un management bun al comportamentelor<br />
cu risc nece<strong>si</strong>tă, în primul<br />
rând, cunoaşterea dimen<strong>si</strong>unilor fenomenului<br />
<strong>şi</strong> a particularităţilor bio-p<strong>si</strong>ho-sociale<br />
ale populaţiei (Vlaicu, B., 2000).<br />
Am ales chestionarea directă ca fiind<br />
cea mai bună metodă <strong>de</strong> culegere a datelor<br />
pentru studiul comportamentelor cu risc.<br />
Chestionarul se aplică unei populaţii şcolare<br />
<strong>şi</strong> univer<strong>si</strong>tare reprezentative din ju<strong>de</strong>ţul Timiş,<br />
în cadrul Proiectului CNCSIS tip A,<br />
cod 1167, intitulat „Evaluarea dimen<strong>si</strong>unii<br />
comportamentelor cu risc la liceeni <strong>şi</strong> tineri<br />
din învăţământul profe<strong>si</strong>onal, postliceal <strong>şi</strong><br />
univer<strong>si</strong>tar din ju<strong>de</strong>ţul Timiş” <strong>şi</strong> care este<br />
<strong>de</strong>rulat <strong>de</strong> colectivul nostru în perioada<br />
2003-2005.<br />
Etapele elaborării chestionarului<br />
CORT 2004<br />
Am stabilit o listă a comportamentelor<br />
cu risc care urmează a fi acoperite:<br />
fumatul, consumul <strong>de</strong> alcool, consumul <strong>de</strong><br />
droguri, comportamentul sexual, comportamentul<br />
alimentar, se<strong>de</strong>ntarismul <strong>şi</strong> exerciţiile<br />
fizice, comportamentul agre<strong>si</strong>v, automedicaţia,<br />
comportamentul impru<strong>de</strong>nt care<br />
duce la acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> circulaţie.
130<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Am formulat întrebările, pornind<br />
<strong>de</strong> la alte chestionare folo<strong>si</strong>te pentru<br />
investigarea comportamentelor cu risc:<br />
- ESPAD 2003 – Studiul European în<br />
Şcoli privind Alcoolul <strong>şi</strong> alte Droguri al<br />
Con<strong>si</strong>liului Sue<strong>de</strong>z <strong>de</strong> Informare asupra<br />
Alcoolului <strong>şi</strong> altor Droguri, Pompidou<br />
Group, <strong>de</strong> cooperare în lupta împotriva<br />
abuzului <strong>şi</strong> traficului ilicit <strong>de</strong> stupefiante<br />
- Chestionarul american YRBSS - Youth<br />
Risk Behavior Surveillance System<br />
- Nutrition Questionaire – Senior Peoples’<br />
Resources in North Toronto Inc.<br />
- Chestionar CAST 2002 - DSP Timiş,<br />
UMF Timişoara<br />
Am stabilit secvenţa întrebărilor:<br />
logică, să motiveze repon<strong>de</strong>ntul, răspunsul<br />
la o întrebare să nu fie influenţat <strong>de</strong><br />
întrebarea prece<strong>de</strong>ntă.<br />
Am ales forma răspunsurilor: închise,<br />
cu răspunsuri ordonate (pot fi uşor<br />
prelucrate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic, sunt<br />
utile pentru <strong>de</strong>terminarea inten<strong>si</strong>tăţii sentimentelor,<br />
a gradului <strong>de</strong> implicare, a frecvenţei<br />
paticipării).<br />
Am numit chestionarul privind<br />
studiul COmportamentelor cu Risc la<br />
Tineri: CORT 2004.<br />
Am optat pentru interviu direct ca<br />
metodă <strong>de</strong> administrare a chestionarului,<br />
pentru că prezintă avantajele:<br />
- se obţine o rată mare <strong>de</strong> răspuns,<br />
- se obţin informaţii privind caracteristicile<br />
nonrepon<strong>de</strong>nţilor <strong>şi</strong> a motivelor<br />
nonrăspunsurilor,<br />
- permite flexibilitate în realizarea<br />
chestionarului în ce priveşte lungimea<br />
acestuia, formularea întrebărilor,<br />
- reduce rata nonrăspunsurilor la întrebări.<br />
Pretestarea chestionarului s-a făcut<br />
prin intervievarea unei populaţii <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> tineri.<br />
Acest lot nu este reprezentativ. Scopul<br />
pretestării a fost verificarea aspectelor legate<br />
<strong>de</strong> dimen<strong>si</strong>unea chestionarului, <strong>de</strong> secvenţa<br />
logică a răspunsurilor, <strong>de</strong> vocabular, <strong>de</strong> topica<br />
frazei, <strong>de</strong> codificare, <strong>de</strong> instruirea operatorilor.<br />
Modificarea chestionarului s-a realizat<br />
în urma rezultatelor obţinute la pretestare.<br />
Structura chestionarului CORT<br />
2004<br />
Chestionarul CORT 2004 cuprin<strong>de</strong><br />
126 itemi care investighează comportamentele<br />
cu risc <strong>şi</strong> 212 itemi care evaluează<br />
trăsăturile <strong>de</strong> personalitate.<br />
1. Introducerea se adresează repon<strong>de</strong>ntului<br />
<strong>şi</strong> cuprin<strong>de</strong> date privind studiul <strong>şi</strong><br />
utilitatea sa. Se dau a<strong>si</strong>gurări privind confi<strong>de</strong>nţialitatea<br />
<strong>şi</strong> se prezintă scurte instrucţiuni<br />
vizând completarea chestionarului. Se mulţumeşte<br />
pentru colaborare.<br />
2. Datele obiective care reflectă<br />
unele caracteristici ale tinerilor supu<strong>şi</strong> anchetei<br />
medico-sociale sunt: vârsta, sexul,<br />
înălţimea, greutatea, naţionalitatea, pose<strong>si</strong>a<br />
sau nu a permisului <strong>de</strong> conducere.<br />
3. Mediul familial <strong>şi</strong> grupul <strong>de</strong> prieteni<br />
Familia exercită cea mai per<strong>si</strong>stentă<br />
<strong>şi</strong> mai importantă influenţă în viaţa copilului,<br />
oferindu-i acestuia protecţie, afecţiune <strong>şi</strong><br />
mo<strong>de</strong>le a<strong>de</strong>cvate <strong>de</strong> socializare <strong>şi</strong> <strong>de</strong> integrare<br />
socială. Familia lip<strong>si</strong>tă <strong>de</strong> funcţionalitate<br />
normală este o familie <strong>de</strong>zorganizată<br />
(Vlaicu,B., 2003). Cea mai mare parte a tulburărilor<br />
<strong>de</strong> comportament <strong>şi</strong> caracteriale ale<br />
adolescentului rezultă din perturbarea evoluţiei<br />
sale, perturbare apărută datorită carenţelor<br />
familiale, conflictelor parentale <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong>strămării familiei.<br />
Grupul <strong>de</strong> prieteni răspun<strong>de</strong> nevoii<br />
fireşti <strong>de</strong> socializare a adolescenţilor <strong>şi</strong> tinerilor.<br />
Ei a<strong>de</strong>ră la anumite grupuri pentru că<br />
<strong>de</strong>scoperă interese comune, dorinţe comune,<br />
pentru că <strong>si</strong>mt nevoia să li se ofere securitate<br />
<strong>şi</strong> confort p<strong>si</strong>hic (uneori mai mult <strong>de</strong>cât primesc<br />
din partea grupului familial sau şcolar).
Chestionarul CORT 2004 cuprin<strong>de</strong><br />
18 itemi care investighează, la tinerii supu<strong>şi</strong><br />
anchetei medico-sociale, următoarele aspecte:<br />
- Structura familiei <strong>şi</strong> persoanele care<br />
fac parte din anturajul familial.<br />
- Nivelul <strong>de</strong> instruire al părinţilor.<br />
- Aprecierea relaţiilor cu părinţii <strong>şi</strong>,<br />
dacă există, cu fraţii.<br />
- Stricteţea supravegherii tânărului,<br />
exercitată <strong>de</strong> părinţi.<br />
- Mo<strong>de</strong>lele comportamentale oferite<br />
<strong>de</strong> tată, mamă <strong>şi</strong>, dacă sunt, fraţi/<br />
surori.<br />
- Aprecierea relaţiilor cu colegii <strong>de</strong><br />
şcoală.<br />
- Aprecierea relaţiilor cu prietenii actuali.<br />
- Mo<strong>de</strong>le comportamentale oferite <strong>de</strong><br />
prieteni.<br />
- Situaţia şcolară (rezultate şcolare,<br />
absenteism).<br />
4. Fumatul<br />
Fumatul tutunului reprezintă unul<br />
dintre comportamentele cu riscul cel mai<br />
crescut pe termen lung pentru sănătate. Numărul<br />
fumătorilor cotidieni adolescenţi <strong>şi</strong><br />
adulţi tineri este în creştere, iar vârsta<br />
începerii fumatului este tot mai mică.<br />
În chestionar am folo<strong>si</strong>t 10 itemi<br />
pentru a aprecia:<br />
- Prezenţa fumatului, ca obicei nesănătos.<br />
- Vârsta la care adolescenţii au fumat<br />
pentru prima dată o ţigară în<br />
întregime.<br />
- Motivele pentru care tinerii fumează.<br />
- Frecvenţa fumatului ( numărul <strong>de</strong><br />
zile în care au fumat, din ultima<br />
lună, cea premergătoare anchetei).<br />
- Numărul <strong>de</strong> ţigări fumate în medie<br />
pe zi.<br />
- Locurile un<strong>de</strong> fumează <strong>şi</strong> comportamentul<br />
anturajului.<br />
- Modul <strong>de</strong> obţinere a ţigărilor.<br />
- Existenţa în antece<strong>de</strong>nte a unor tentative<br />
<strong>de</strong> renunţare la fumat.<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 131<br />
- Mo<strong>de</strong>lul comportamental oferit <strong>de</strong><br />
anturaj (familie, colegi, prieteni,<br />
cunoscuţi).<br />
5. Consumul <strong>de</strong> băuturi alcoolice<br />
Alcoolul este cea mai folo<strong>si</strong>tă<br />
substanţă p<strong>si</strong>hoactivă. Probabilitatea ca un<br />
individ să <strong>de</strong>zvolte cândva, în cursul vieţii, o<br />
afecţiune legată <strong>de</strong> consumul <strong>de</strong> alcool este<br />
cu atât mai mare cu cât vârsta la care a început<br />
să bea este mai mică. Consumul exce<strong>si</strong>v<br />
<strong>de</strong> alcool are legături clare cu violenţa, comportamentul<br />
sexual cu risc, acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> circulaţie<br />
<strong>şi</strong> alte tipuri <strong>de</strong> acci<strong>de</strong>nte.<br />
Chestionarul evaluează consumul <strong>de</strong><br />
băuturi alcoolice prin 12 itemi:<br />
- Prezenţa consumului <strong>de</strong> alcool, ca<br />
obicei nesănătos.<br />
- Vârsta la care adolescenţii au consumat<br />
alcool pentru prima dată (mai<br />
mult <strong>de</strong>cât câteva înghiţituri).<br />
- Motivele pentru care tinerii consumă<br />
băuturi alcoolice.<br />
- Băuturile alcoolice preferate.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> alcool<br />
(numărul <strong>de</strong> zile în care au băut cel<br />
puţin o porţie <strong>de</strong> alcool, în ultima<br />
lună, cea premergătoare anchetei). Sa<br />
făcut menţiunea că 1 porţie <strong>de</strong><br />
alcool înseamnă: 25 ml tărie=1 pahar<br />
<strong>de</strong> tărie; 100 ml vin=1 pahar <strong>de</strong> vin;<br />
250 ml bere= 1/2 sticlă <strong>de</strong> bere.<br />
- Numărul episoa<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> beţie acută<br />
în antece<strong>de</strong>nte.<br />
- Locurile un<strong>de</strong> consumă băuturi alcoolice<br />
<strong>şi</strong> comportamentul anturajului.<br />
- Modul <strong>de</strong> obţinere a băuturilor alcoolice.<br />
- Existenţa în antece<strong>de</strong>nte a unor tentative<br />
<strong>de</strong> renunţare la consumul <strong>de</strong><br />
alcool.<br />
- Mo<strong>de</strong>lul comportamental oferit <strong>de</strong><br />
anturaj (familie, colegi, prieteni,<br />
cunoscuţi).<br />
6. Consumul <strong>de</strong> droguri<br />
Folo<strong>si</strong>rea drogurilor este asociată cu<br />
negativismul tinerilor care sunt în căutare <strong>de</strong><br />
noi experienţe. Vârsta medie a toxicomani-
132<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
lor a scăzut, iar politoxicomania a <strong>de</strong>venit o<br />
obişnuinţă.<br />
Consumul <strong>de</strong> droguri este cercetat cu<br />
ajutorul a 15 itemi:<br />
- Prezenţa consumului <strong>de</strong> droguri la<br />
cei chestionaţi.<br />
- Vârsta la care au consumat droguri<br />
pentru prima dată.<br />
- Motivele consumului <strong>de</strong> droguri.<br />
- Tipurile <strong>de</strong> droguri consumate.<br />
- Consumul recent (în ultimele 30 <strong>de</strong><br />
zile) <strong>de</strong> droguri.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>şi</strong> calea <strong>de</strong><br />
administrare.<br />
- Locurile un<strong>de</strong> se consumă droguri <strong>şi</strong><br />
comportamentul anturajului.<br />
- Modul <strong>de</strong> obţinere a drogurilor.<br />
- Existenţa în antece<strong>de</strong>nte a unor tentative<br />
<strong>de</strong> renunţare la droguri.<br />
- Existenţa unor probleme în relaţia cu<br />
părinţii, prietenii, colegii, profesorii,<br />
datorită consumului <strong>de</strong> droguri.<br />
- Opinia celor chestionaţi <strong>de</strong>spre riscul<br />
pentru sănătate pe care îl presupune<br />
consumul <strong>de</strong> droguri.<br />
7. Comportamentul agre<strong>si</strong>v<br />
Comportamentul heteroagre<strong>si</strong>v<br />
Registrul <strong>de</strong> manifestare al agre<strong>si</strong>vităţii<br />
este foarte vast, întinzându-se <strong>de</strong> la atitudinea<br />
<strong>de</strong> pa<strong>si</strong>vitate <strong>şi</strong> indiferenţă, refuz <strong>de</strong><br />
ajutor, ironie, tachinare până la atitudinea <strong>de</strong><br />
ameninţare <strong>şi</strong> acte <strong>de</strong> violenţă propriu-zisă<br />
(Ferreol,G., 2003).<br />
Chestionarul cuprin<strong>de</strong> 7 itemi care<br />
vizează:<br />
- Portul unor arme albe (cuţite, bâte,<br />
spray-uri lacrimogene, paralizante).<br />
- Frecvenţa portului <strong>şi</strong> utilizării armelor<br />
albe în incinta şcolii.<br />
- Prezenţa sentimentului <strong>de</strong> ne<strong>si</strong>guranţă<br />
la şcoală, datorită agre<strong>si</strong>vităţii<br />
unor colegi.<br />
- Frecvenţa certurilor, agre<strong>si</strong>unilor<br />
verbale, bătăilor, rănirilor în incinta<br />
şcolii <strong>şi</strong> în afara ei.<br />
- Abuzul sexual.<br />
- Manifestări agre<strong>si</strong>ve verbale.<br />
Comportamentul autoagre<strong>si</strong>v (suicidar)<br />
Suicidul rămâne un act <strong>de</strong> conduită<br />
imprecis <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat în cadrul comportamentului<br />
autoagre<strong>si</strong>v, mai ales la copii <strong>şi</strong><br />
adolescenţi. Reu<strong>şi</strong>ta poate să nu constituie<br />
expre<strong>si</strong>a autentică a unui suicid, după cum<br />
suicidul nereu<strong>şi</strong>t poate fi cu totul diferit ca<br />
semnificaţie, <strong>de</strong> o tentativă suicidară<br />
(Covaciu, M., 1997).<br />
Studiul comportamentului suicidar<br />
se realizează cu ajutorul a 7 itemi:<br />
- Existenţa, la tinerii chestionaţi, în<br />
ultimele 12 luni, a unor stări <strong>de</strong><br />
tristeţe exagerată, a unor stări<br />
<strong>de</strong>pre<strong>si</strong>ve.<br />
- Frecvenţa gândurilor <strong>şi</strong> i<strong>de</strong>ilor suicidare.<br />
- Existenţa în antece<strong>de</strong>nte a unor tentative<br />
<strong>de</strong> suicid, care au nece<strong>si</strong>tat sau<br />
nu îngrijiri medicale <strong>de</strong> specialitate.<br />
- Existenţa unor cazuri <strong>de</strong> suicid în<br />
familia celui chestionat.<br />
8. Comportamentul cu risc <strong>de</strong> implicare<br />
în acci<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> circulaţie<br />
Acci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> circulaţie sunt principala<br />
cauză <strong>de</strong> <strong>de</strong>ces în adolescenţă <strong>şi</strong> sunt<br />
efectul absenţei unui comportament preventiv<br />
corespunzător. Făcând din nerespectarea<br />
regulilor <strong>de</strong> circulaţie un act <strong>de</strong> „curaj” <strong>şi</strong><br />
nesupunere, conducând cu viteză exce<strong>si</strong>vă,<br />
fără protecţie minimă (centura <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranţă)<br />
<strong>şi</strong> a<strong>de</strong>sea sub influenţa alcoolului <strong>şi</strong> drogurilor,<br />
tinerii î<strong>şi</strong> riscă chiar <strong>şi</strong> viaţa<br />
(Grădinaru,C., 1997).<br />
Chestionarul cuprin<strong>de</strong> 6 itemi:<br />
- Frecvenţa purtării căştii <strong>de</strong> protecţie<br />
în timpul mersului pe bicicletă sau<br />
cu motocicleta, scuterul.<br />
- Frecvenţa purtării centurii <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranţă<br />
în autovehicul.<br />
- Frecvenţa călătoriilor cu ma<strong>şi</strong>na<br />
condusă <strong>de</strong> o persoană aflată sub<br />
influenţa alcoolului.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> alcool la<br />
volan <strong>de</strong> către cei chestionaţi.<br />
- Vârsta la care au învăţat să conducă.<br />
- Locul <strong>de</strong> traversare al străzii.
9. Comportamentul sexual<br />
Libertatea sexuală după instalarea<br />
pubertăţii ar părea să fie foarte naturală, dar<br />
lipsa experienţei <strong>de</strong> viaţă, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa<br />
materială <strong>de</strong> părinţi, şcolaritatea prelungită<br />
ar contraindica o începere prea <strong>de</strong>vreme a<br />
vieţii sexuale. Nu pentru că ea nu ar fi naturală,<br />
ci pentru că implică riscuri pentru sănătate:<br />
boli transmise pe cale sexuală, sarcini<br />
nedorite urmate <strong>de</strong> avort sau naşterea<br />
unui copil care, în cele mai multe cazuri,<br />
este abandonat. Pe lângă implicaţiile în starea<br />
<strong>de</strong> sănătate, aceste probleme pot influenţa<br />
cariera şcolară, relaţiile cu familia, î<strong>şi</strong><br />
pot pune amprenta pe toată evoluţia ulterioară<br />
a tânărului (Vlaicu, B., 2000).<br />
În chestionar sunt 12 itemi care<br />
urmăresc:<br />
- Începerea sau nu a vieţii sexuale.<br />
- Vârsta începerii vieţii sexuale.<br />
- Numărul <strong>de</strong> persoane existente în<br />
antece<strong>de</strong>ntele sexuale ale tinerilor<br />
chestionaţi.<br />
- Frecvenţa raporturilor sexuale.<br />
- Meto<strong>de</strong>le contraceptive folo<strong>si</strong>te.<br />
- Existenţa unui partener sexual stabil.<br />
- Existenţa unor relaţii sexuale întâmplătoare.<br />
- Protecţia faţă <strong>de</strong> bolile cu transmitere<br />
sexuală.<br />
- Existenţa unor sarcini nedorite în<br />
antece<strong>de</strong>nte.<br />
- Existenţa unor boli cu transmitere<br />
sexuală în antece<strong>de</strong>nte.<br />
10. Comportamentul alimentar<br />
Fiecare om, fiecare familie, chiar fiecare<br />
societate î<strong>şi</strong> are tipul său alimentar.<br />
Obiceiurile <strong>şi</strong> gusturile alimentare transmise<br />
prin tradiţie sunt uneori aproape impo<strong>si</strong>bil<br />
<strong>de</strong> schimbat într-o <strong>si</strong>ngură generaţie. O problemă<br />
importantă <strong>de</strong> sănătate o constituie<br />
anumite comportamente alimentare ale copiilor<br />
<strong>şi</strong> tinerilor, fie prin aport insuficient <strong>de</strong><br />
alimente, fie ca urmare a unui regim alimentar<br />
neechilibrat. Obiceiurile alimentare<br />
dobândite în copilărie <strong>şi</strong> adolescenţă au repercu<strong>si</strong>uni<br />
importante asupra stării <strong>de</strong><br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 133<br />
sănătate, atât pe termen scurt cât <strong>şi</strong> pe termen<br />
lung.<br />
Chestionarul cuprin<strong>de</strong> 30 itemi:<br />
- Aprecierea subiectivă a propriei greutăţi.<br />
- Atitudinea faţă <strong>de</strong> propria greutate.<br />
- Tentative <strong>şi</strong> modalităţi <strong>de</strong> a preveni<br />
îngrăşarea.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> fructe <strong>şi</strong><br />
legume proaspete, sucuri proaspăt<br />
preparate.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> lapte.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> <strong>de</strong>rivate <strong>de</strong><br />
lapte.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> carne albă.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> carne ro<strong>şi</strong>e.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> mezeluri.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> margarină.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> gră<strong>si</strong>mi<br />
animale.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> ouă.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> dulciuri.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> băuturi răcoritoare.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> cafea <strong>şi</strong><br />
băuturi energizante.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> chips-uri,<br />
snacks-uri, cartofi prăjiţi, hamburgheri,<br />
pizza.<br />
- Frecvenţa consumului <strong>de</strong> pâine,<br />
paste făinoase, cereale.<br />
- Numărul meselor într-o zi.<br />
- Consumul micului <strong>de</strong>jun.<br />
- Preferinţa pentru alimente preparate<br />
într-un anumit mod (prăjite, fierte,<br />
coapte, cru<strong>de</strong> etc).<br />
11. Se<strong>de</strong>ntarismul<br />
În ultimul timp, adolescenţii <strong>şi</strong> tinerii<br />
nu mai apelează la exerciţii fizice, sporturi,<br />
plimbări în aer liber ca să se recreeze, ci î<strong>şi</strong><br />
petrec timpul liber în faţa calculatorului sau<br />
prin baruri, discoteci, cluburi. Ajung, astfel,<br />
să fie tipic se<strong>de</strong>ntari: muncă se<strong>de</strong>ntară,<br />
odihnă <strong>de</strong> tip se<strong>de</strong>ntar <strong>şi</strong> exclu<strong>de</strong>rea sportului,<br />
<strong>si</strong>starea oricăror exerciţii fizice <strong>şi</strong> chiar a<br />
mersului pe distanţe mai lungi.
134<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Chestionarul investighează se<strong>de</strong>ntarismul<br />
la tineri cu ajutorul a 5 itemi:<br />
- Timpul petrecut zilnic în faţă televizorului<br />
sau calculatorului.<br />
- Numărul <strong>de</strong> zile dintr-o săptămână<br />
când fac educaţie fizică, la şcoală.<br />
- Numărul <strong>de</strong> minute <strong>de</strong> exerciţii fizice<br />
practicate într-o oră obişnuită <strong>de</strong><br />
educaţie fizică.<br />
- Frecvenţa practicării exerciţiilor <strong>de</strong><br />
forţă sau pentru tonus muscular.<br />
- Frecvenţa practicării exerciţiilor <strong>de</strong><br />
rezistenţă.<br />
12. Automedicaţia<br />
Automedicaţia reprezintă un comportament<br />
cu risc pentru sănătate dacă <strong>de</strong>vine<br />
obicei cotidian. Medicamentele luate pe<br />
cale orală sau injectabilă, fără recomandarea<br />
unor persoane autorizate, pot prejudicia serios<br />
starea <strong>de</strong> sănătate a tinerilor.<br />
Chestionarul cuprin<strong>de</strong> 1 item care se<br />
referă la frecvenţa folo<strong>si</strong>rii în ultimele 12<br />
luni, a unor medicamente, fără recomandarea<br />
medicului sau farmacistului.<br />
13. Grija pentru propria sănătate <strong>şi</strong><br />
nivelul educaţiei pentru sănătate<br />
Cu ajutorul a 4 itemi am urmărit:<br />
- Frecvenţa vizitelor preventive la<br />
medicul generalist.<br />
- Frecvenţa vizitelor preventive la<br />
medicul stomatolog.<br />
- Folo<strong>si</strong>rea unor loţiuni cu factor <strong>de</strong><br />
protecţia faţă <strong>de</strong> UV, la expunerea la<br />
soare.<br />
- Conţinutul orelor <strong>de</strong> educaţie sanitară<br />
<strong>de</strong> la şcoală, în principal dacă au<br />
fost informaţi cu privire la efectele<br />
fumatului, efectele consumului <strong>de</strong><br />
alcool, efectele consumului <strong>de</strong> droguri,<br />
SIDA sau infecţia HIV, modalităţile<br />
<strong>de</strong> prevenire a sarcinii, modalităţile<br />
<strong>de</strong> prevenire a bolilor transmise<br />
sexual, alimentaţia raţională, efectele<br />
se<strong>de</strong>ntarismului.<br />
Bibliografie<br />
1. Grădinaru, C., Aspecte medico – sociale<br />
ale acci<strong>de</strong>ntului rutier, Ed.<br />
Sport-Turism, Bucureşti, 1977,<br />
p.94-195<br />
2. Ferreol, G., Neculau, A., Violenţa, aspecte<br />
p<strong>si</strong>hosociale, Ed. Polirom<br />
Ia<strong>şi</strong> 2003<br />
3. Covaciu, M., Familia <strong>şi</strong> suicidul la<br />
adolescent, <strong>Revista</strong> Medical<br />
Update, 1997, vol 3. nr.4<br />
4. Covaciu, M., Tentativa <strong>de</strong> suicid la adolescent,<br />
<strong>Revista</strong> Medical<br />
Update, 1997, vol 3. nr.1<br />
5. Vlaicu, B., Doroftei,S., Petrescu,C.,<br />
Putnoky,S., Fira Mlădinescu,<br />
C., Elemente <strong>de</strong> <strong>Igiena</strong><br />
copiilor <strong>şi</strong> adolescenţilor, Editura<br />
Solness, Timişoara, 2000,<br />
pagină web<br />
6. Vlaicu B., Putnoky S., Motoc M., Adolescenţii<br />
din România sfâr<strong>şi</strong>tului<br />
<strong>de</strong> secol XX. Trăsături <strong>de</strong> maturizare<br />
pubertară <strong>şi</strong> comportament<br />
sexual, Editura Solness,<br />
Timişoara, 2000, pagină web<br />
7. Vlaicu,B. (coordonator), Petrescu,C.,<br />
Putnoky,S., Fira Mlădinescu<br />
C., Capitol “Noţiuni <strong>de</strong> sănătate<br />
<strong>şi</strong> factori <strong>de</strong> risc ai reproducerii<br />
umane” în Tratat <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong><br />
<strong>Publică</strong>, Vol II, sub redacţia<br />
Vulcu L, Editura Hermannstadt,<br />
2003, pg 141-312<br />
8. *** ESPAD 2003 – Studiul European în<br />
Şcoli privind Alcoolul <strong>şi</strong> alte<br />
Droguri al Con<strong>si</strong>liului Sue<strong>de</strong>z<br />
<strong>de</strong> Informare asupra Alcoolului<br />
<strong>şi</strong> altor Droguri, Pompidou<br />
Group, <strong>de</strong> cooperare în lupta<br />
împotriva abuzului <strong>şi</strong> traficului<br />
ilicit <strong>de</strong> stupefiante<br />
9. *** Chestionarul american YRBSS –<br />
Youth Risk Behavior Surveillance<br />
System<br />
10. *** Nutrition Questionaire – Bringing<br />
Nutrition Screening To<br />
Seniors in Canada<br />
11. DSP Timiş, UMF Timişoara - Chestionar<br />
CAST 2002
Abstract<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 135<br />
A good management of risk behaviours requires, first of all, knowledge on <strong>si</strong>ze of the<br />
phenomenon and of populational bio-psycho-social peculiarities. Medical and social investigation<br />
is the method for collecting of necessary information for <strong>de</strong>scribing human knowledge,<br />
opinions, attitu<strong>de</strong>s and behaviours. The investigation form contains objective data, which reflect<br />
some characteristics of investigated subjects and behaviour data. The questionnaire was<br />
applied by direct interview. The questionnaire was pre-tested by interviewing a <strong>si</strong>milar<br />
population of 50 persons, this group being non-representative. The aim of pre-testing was to<br />
verify aspects concerning the <strong>si</strong>ze of the questionnaire, the logical sequence of answers, the<br />
vocabulary, the sentence topic, the encoding, the training of operators. Test-pretest fiability<br />
evaluation, fiability between evaluators, validation by comparison with previous studies were<br />
performed. The questionnaire was changed based upon results obtained on pre-testing. The<br />
post-testing questionnaire inclu<strong>de</strong>s 126 items, grouped by objective, behaviour and opinion<br />
data.
136<br />
Rezumat<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
PROFILUL DE PERSONALITATE LA<br />
ELEVI ŞI STUDENŢI. STUDIU<br />
COMPARATIV<br />
Petrescu C. 1 , Putnoky S. 1 , Ciobanu V. 1 , Suciu O. 1 , Fira-<br />
Mlădinescu C. 1 , Ursoniu S. 1 , Vernic C. 1 , Caraion C. 1 ,<br />
Radu I. 1 , Silberberg K. 2 , Porojan G. 2 , Korbuly B. 2 ,<br />
Vlaicu B. 1<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie „Victor Babeş” Timişoara<br />
2. Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Timiş<br />
Cercetătorii abor<strong>de</strong>ază personalitatea din diferite puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re în funcţie <strong>de</strong> părerile<br />
lor <strong>de</strong>spre oameni. Trăsăturile <strong>de</strong> personalitate ale elevilor <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> tinerilor reprezintă<br />
o premisă a apariţiei comportamentelor cu risc. Intr-un proiect mai larg <strong>de</strong>spre comportamentele<br />
cu risc vom folo<strong>si</strong> Inventarul <strong>de</strong> Personalitate Freiburg – FPI, un chestionar<br />
multifazic extras din nosologia p<strong>si</strong>hiatrică. Chestionarul a fost aplicat pe două eşantioane<br />
reprezentative, formate din elevi <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi. În profilele <strong>de</strong> personalitate i<strong>de</strong>ntificate<br />
s-au <strong>de</strong>scoperit diferenţe <strong>şi</strong> asemănări. Polarizarea trăsăturilor <strong>de</strong> personalitate a fost mai<br />
mare la elevii <strong>de</strong> liceu <strong>de</strong>cât la stu<strong>de</strong>nţi. În concluzie, există un profil <strong>de</strong> personalitate important<br />
în caracterizarea populaţiei tinere la diferite grupe <strong>de</strong> vârstă.<br />
Premise<br />
Cercetătorii pot aborda personalitatea<br />
din puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re diferite, în funcţie<br />
<strong>de</strong> presupunerile lor <strong>de</strong>spre oameni. Astfel<br />
<strong>de</strong> abordări au fost realizate <strong>de</strong> Freud, Adler,<br />
Leury, Murray, Allport, Eysenck, Skinner,<br />
Rotter, Bandura, Mischel, Rogers, Maslow,<br />
Berne.<br />
Trăsăturile <strong>de</strong> personalitate la liceeni<br />
<strong>şi</strong> tineri sunt o premisă a apariţiei comportamentelor<br />
cu risc.<br />
Scop<br />
Prin studiul efectuat am urmărit <strong>de</strong>zvoltarea<br />
unei noi perspective în abordarea<br />
comportamentelor cu risc la populaţia tânără.<br />
Abordarea personalităţii ca factor predispozant<br />
în apariţia comportamentelor cu<br />
risc reprezintă elementul <strong>de</strong> noutate (2,5). O<br />
comparare a profilelor <strong>de</strong> personalitate la<br />
elevii <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi ne dă po<strong>si</strong>bilitatea<br />
observării unei evoluţii în procesul <strong>de</strong><br />
structurare al acesteia (4). Menţionăm faptul<br />
că acest studiu este parte componentă a unui<br />
proiect mai larg – grant tip A <strong>de</strong> investigare<br />
a comportamentelor cu risc apărute la populaţia<br />
tânără din ju<strong>de</strong>ţul Timiş.<br />
Material <strong>şi</strong> metodă<br />
Populaţia luată în studiu a fost reprezentată<br />
<strong>de</strong> liceenii <strong>şi</strong> tinerii (şcoli postliceale<br />
<strong>şi</strong> învăţământul univer<strong>si</strong>tar <strong>de</strong> stat <strong>şi</strong> particular)<br />
din mediul urban al ju<strong>de</strong>ţului Timiş.<br />
Pentru investigarea trăsăturilor <strong>de</strong><br />
personalitate folo<strong>si</strong>m acela<strong>şi</strong> eşantion (186
clase) stabilit pentru investigarea comportamentelor<br />
cu risc la liceeni <strong>şi</strong> tineri, în cadrul<br />
studiului nostru. La acest eşantion testarea<br />
personalităţii s-a realizat concomitent cu<br />
aplicarea chestionarului pentru investigarea<br />
comportamentelor cu risc.<br />
Printre meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> evaluare a personalităţii<br />
au fost folo<strong>si</strong>te: observaţia (evaluarea<br />
directă a unor aspecte ale personalităţii);<br />
interviul (informarea obţinută prin<br />
consultarea punctului <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re propriu al<br />
persoanei); testele <strong>de</strong> personalitate (căi standardizate<br />
<strong>şi</strong> avantajoase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
economic pentru a oferi informaţii numeroase<br />
asupra personalităţii).<br />
Testele <strong>de</strong> personalitate folo<strong>si</strong>te au<br />
în<strong>de</strong>plinit standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> fiabilitate <strong>şi</strong> validitate.<br />
Testele <strong>de</strong> personalitate sunt obiective<br />
<strong>şi</strong> proiective.<br />
Noi am utilizat un test obiectiv <strong>de</strong><br />
personalitate (inventarul <strong>de</strong> personalitate<br />
Freiburg – FPI) care este un chestionar<br />
multifazic construit prin combinarea a două<br />
<strong>si</strong>steme p<strong>si</strong>hologice: unul cla<strong>si</strong>c cu unul<br />
extas din nosologia p<strong>si</strong>hiatrică.<br />
În continuare redăm o scurtă <strong>de</strong>scriere<br />
a Inventarului <strong>de</strong> personalitate Freiburg.<br />
FPI cuprin<strong>de</strong> 212 itemi grupaţi în 9<br />
scări, la care pentru a obţine o imagine cât<br />
mai completă a personalităţii persoanei investigate<br />
s-au mai adăugat încă 3 scări.<br />
Cele 12 scări ale FPI – G (212 itemi) sunt:<br />
FPI 1 (nervozitate) – 34 itemi, 1 item este<br />
polat -;<br />
FPI 2 (agre<strong>si</strong>vitate) – 26 itemi, 2 itemi polaţi -;<br />
FPI 3 (<strong>de</strong>pre<strong>si</strong>e) – 8 itemi, 1 este polat -.<br />
FPI 4 (excitabilitate) – 20 itemi, 1 polat -;<br />
FPI 5 (sociabilitate) – 28 itemi, dintre care<br />
16 polaţi -;<br />
FPI 6 (calm) – 20 itemi, 1 este polat -; FPI 7<br />
(tendinţă <strong>de</strong> dominare) conţine 20 itemi, 1<br />
este polat -,<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 137<br />
FPI 8 (inhibiţie) – 20 itemi, dintre care 5<br />
sunt polaţi -;<br />
FPI 9 (<strong>si</strong>nceritate) conţine 14 itemi, toţi pozitivi.<br />
14 sunt polaţi -;<br />
FPI E (extraver<strong>si</strong>une) conţine 24 itemi, dintre<br />
care 5 sunt polaţi -;<br />
FPI N (labilitate emoţională) conţine 24 <strong>de</strong><br />
itemi, dintre care 3 sunt polaţi –;<br />
FPI M (masculinitate) conţine 26 itemi,<br />
dintre care 14 sunt polaţi -.<br />
Pornind <strong>de</strong> la forma completă a<br />
chestionarului (FPI – G) au mai fost construite<br />
cu scopul trierii rapi<strong>de</strong> sau <strong>de</strong> examinare<br />
repetată a unei persoane încă trei forme<br />
paralele: FPI – K (76 itemi), FPI –HA (114<br />
itemi) <strong>şi</strong> FPI – HB ( 114 itemi). În 1982<br />
Konig <strong>şi</strong> Schmidt au realizat o formă prescurtată<br />
a FPI (54 itemi).<br />
Trebuie menţionat faptul că <strong>de</strong>numirile<br />
scărilor reprezintă doar nişte etichete. O<br />
interpretare mai nuanţată a chestionarului<br />
FPI se realizează prin studierea intercorelaţiilor<br />
dintre acestea.<br />
FPI – G (212 itemi) se adresează<br />
persoanelor cu nivel <strong>de</strong> instruire <strong>şi</strong> <strong>de</strong>zvoltare<br />
intelectuală medii, aceste persoane<br />
având capacitatea să surprindă semnificaţia<br />
itemilor. Pentru corectarea fişei <strong>de</strong> răspuns<br />
se foloseşte o grilă. Conţinutul întrebărilor<br />
chestionarului se referă la stări p<strong>si</strong>hice <strong>şi</strong><br />
comportamente, la atitudini, obiceiuri <strong>şi</strong><br />
<strong>si</strong>mptome p<strong>si</strong>hosomatice.<br />
FPI G (212 itemi) a fost pretestat pe<br />
un grup <strong>de</strong> liceeni (50 subiecţi) <strong>şi</strong> un grup <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>nţi (50 subiecţi), din Timişoara. Nu au<br />
apărut probleme legate <strong>de</strong> înţelegerea întrebărilor,<br />
iar timpul <strong>de</strong> lucru a fost foarte<br />
apropiat <strong>de</strong> cel optim.<br />
În cadrul Grantului CNCSIS vom<br />
folo<strong>si</strong> chestionarul FPI G (212 itemi).<br />
Vom administra FPI – ul individual,<br />
fără limită <strong>de</strong> timp (în mod obişnuit completarea<br />
chestionarului durează 30-40 <strong>de</strong><br />
minute). Pe grila <strong>de</strong> răspuns subiectul va
138<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
nota cu Da sau Nu, în dreptul numărului întrebării<br />
adresate.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
La elevii <strong>de</strong> liceu investigaţi la<br />
pretest prin aplicarea FPI s-au întâlnit cel<br />
mai frecvent următoarele trăsături <strong>de</strong> personalitate<br />
(profilul 1): lipsa agre<strong>si</strong>vităţii spontane,<br />
stăpânire <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne (30%); proastă dispoziţie,<br />
ne<strong>si</strong>guranţă (27%); linişte, toleranţă<br />
crescută la frustrare (26%); sociabilitate,<br />
vioiciune (23%); uşoară agre<strong>si</strong>vitate reactivă<br />
(26%); <strong>de</strong>taşare, capacitate <strong>de</strong> contact<br />
(30%); uşoară <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>şi</strong> autocritică<br />
(30%); uşoară labilitate emoţională (26%)<br />
(1,3,4).<br />
Profilul <strong>de</strong> personalitate la stu<strong>de</strong>nţii<br />
pretestaţi s-a caracterizat prin (profilul 2):<br />
- absenţa tulburărilor p<strong>si</strong>hosomatice<br />
(26%);<br />
- sociabilitate, vioiciune (27%);<br />
- încre<strong>de</strong>re în <strong>si</strong>ne, bună dispoziţie<br />
(32%); <strong>de</strong>gajare, capacitate <strong>de</strong> contact<br />
(26%);<br />
- <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re, autocritică (33%);<br />
- uşoară introver<strong>si</strong>e (53%); stabilitate<br />
emoţională (26%).<br />
Se constată un profil al personalităţii<br />
stu<strong>de</strong>nţilor mai apropiat <strong>de</strong> standardul stabilit<br />
pentru populaţia românească, adultă<br />
comparativ cu elevii <strong>de</strong> liceu. O explicaţie o<br />
constituie procesul <strong>de</strong> formare a personalităţii,<br />
neîncheiat încă la liceeni (6,7).<br />
Concluzii<br />
1. La elevii <strong>de</strong> liceu se constată următoarele<br />
trăsături <strong>de</strong> personalitate: stăpânire<br />
<strong>de</strong> <strong>si</strong>ne, proastă dispoziţie, ne<strong>si</strong>guranţă,<br />
linişte, insen<strong>si</strong>bilitate, sociabilitate, vioiciune,<br />
uşoară agre<strong>si</strong>vitate reactivă, <strong>de</strong>gajare,<br />
capacitate <strong>de</strong> contact, uşoară <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re <strong>şi</strong><br />
autocritică, labilitate emoţională.<br />
2. La stu<strong>de</strong>nţi profilul <strong>de</strong> personalitate<br />
se caracterizează prin: bună dispoziţie,<br />
sociabilitate, vioiciune, încre<strong>de</strong>re în <strong>si</strong>ne,<br />
<strong>de</strong>gajare, capacitate <strong>de</strong> contact, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re,<br />
autocritică, uşoară introver<strong>si</strong>e, stabilitate<br />
emoţională.<br />
3. Polarizarea trăsăturilor <strong>de</strong> personalitate<br />
este mult mai intensă la liceeni<br />
comparativ cu stu<strong>de</strong>nţii. Polarizarea trăsăturilor<br />
<strong>de</strong> personalitate la tineri (elevi <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi)<br />
este mai accentuată faţă <strong>de</strong> populaţia<br />
adultă, la care există un echilibru între cele<br />
două extreme.<br />
Bibliografie selectivă<br />
1. Antal A. – <strong>Igiena</strong> şcolară. Editura Medicală,<br />
Bucureşti, 1978.<br />
2. Beloiu M. – Cercetarea potenţialului<br />
biologic la tineri. Editura Medicală.<br />
Bucureşti, 1972.<br />
3. Gottlieb BH. – Social Networks and Social<br />
Support. Ed. Beverly<br />
Hills, California Sage<br />
Publishers, 1982.<br />
4. Hoffman A<strong>de</strong>le, Greydanus D. –<br />
Adolescent Medicine.<br />
Stamford: Appleton and<br />
Lange, 1997.<br />
5. Nen<strong>de</strong>rson S. – Measuring social<br />
relationship: The interviw<br />
Schedule for social interaction.<br />
Psychology Med., 10, 723-<br />
734.<br />
6. Pamfil E., Ogo<strong>de</strong>scu D. - Persoană <strong>şi</strong><br />
<strong>de</strong>venire. Editura Ştiinţifică <strong>şi</strong><br />
Enciclopedică, Bucureşti,<br />
1987.<br />
7. Şchiopu Ursula, Verza E. – P<strong>si</strong>hologia<br />
vârstelor. Ciclurile vieţii.<br />
Editura Didactică <strong>şi</strong> Pedagogică,<br />
Bucureşti 1981.
Scara<br />
FPI 1<br />
FPI 2<br />
FPI 3<br />
FPI 4<br />
FPI 5<br />
FPI 6<br />
FPI 7<br />
FPI 8<br />
FPI 9<br />
FPI E<br />
FPI N<br />
FPI M<br />
Profil<br />
ul<br />
Frec<br />
venţa<br />
(%)<br />
20%<br />
30%<br />
26%<br />
26%<br />
23%<br />
30%<br />
26%<br />
30%<br />
30%<br />
63%<br />
26%<br />
1.<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 139<br />
Profilul 1. Trăsături <strong>de</strong> personalitate la elevii liceeni<br />
Trăsături <strong>de</strong><br />
personalitate<br />
Fără tulburări<br />
p<strong>si</strong>hosomatice<br />
Neagre<strong>si</strong>v, stăpânit<br />
Mulţumit, <strong>si</strong>gur <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne<br />
Liniştit, toleranţă<br />
crescută la frustrare<br />
Nesociabil, reţinut<br />
Iritabil, şovăitor<br />
Îngăduitor, mo<strong>de</strong>rat<br />
Degajat, capabil <strong>de</strong><br />
contact<br />
Închis, necritic<br />
Introvertit<br />
Emoţional stabil<br />
Autocaracterizare tipic<br />
feminină<br />
1<br />
x<br />
x<br />
x<br />
1<br />
2<br />
2<br />
3<br />
3<br />
4<br />
x<br />
4<br />
5<br />
x<br />
x<br />
5<br />
6<br />
x<br />
x<br />
x<br />
6<br />
7<br />
x<br />
7<br />
8<br />
8<br />
9<br />
x<br />
x<br />
9<br />
Trăsături <strong>de</strong> personalitate<br />
Cu tulburări<br />
p<strong>si</strong>hosomatice<br />
Agre<strong>si</strong>v spontan,<br />
imaturitate emoţională<br />
Prost dispus, ne<strong>si</strong>gur <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>ne<br />
Iritat, sen<strong>si</strong>bil la frustrare<br />
Sociabil, vioi<br />
Încrezător în <strong>si</strong>ne, bine<br />
dispus<br />
Agre<strong>si</strong>v-reactiv, se<br />
impune<br />
Inhibat, încordat<br />
Deschis, autocritic<br />
Extravertit<br />
Emoţional labil<br />
Autocaracterizare tipic<br />
masculină
140<br />
Scara<br />
FPI 1<br />
FPI 2<br />
FPI 3<br />
FPI 4<br />
FPI 5<br />
FPI 6<br />
FPI 7<br />
FPI 8<br />
FPI 9<br />
FPI E<br />
FPI N<br />
FPI M<br />
Profil<br />
ul<br />
Abstract<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
Frec<br />
venţa<br />
26%<br />
40%<br />
40%<br />
34%<br />
27%<br />
32%<br />
40%<br />
26%<br />
33%<br />
53%<br />
26%<br />
26%<br />
2.<br />
Profilul 2. Trăsături <strong>de</strong> personalitate la stu<strong>de</strong>nţi<br />
Trăsături <strong>de</strong><br />
personalitate<br />
1 2 3 4 5 6 7 8 9 Trăsături <strong>de</strong> personalitate<br />
Fără tulburări<br />
p<strong>si</strong>hosomatice<br />
Neagre<strong>si</strong>v, stăpânit<br />
Mulţumit, <strong>si</strong>gur <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne<br />
Liniştit, insen<strong>si</strong>bil<br />
Nesociabil, reţinut<br />
Iritabil, şovăitor<br />
Îngăduitor, mo<strong>de</strong>rat<br />
Degajat, capabil <strong>de</strong><br />
contact<br />
Închis, necritic<br />
Introvertit<br />
Emoţional stabil<br />
Autocaracterizare tipic<br />
feminină<br />
1<br />
Researchers approach personality from different points of view, in function of their<br />
suppo<strong>si</strong>tions about peoples. The personality features of high school and young people represent<br />
a premise of the risk behaviours appearance. In a large project about risk behaviours we<br />
use an objective personality test Freiburg (Freiburg Personality Inventory - FPI), a multiphase<br />
questionnaire extracted from psychiatric nosology. The questionnaire was applied in<br />
two stu<strong>de</strong>nts samples, homogenously and statistical representative, from college and high<br />
school. In i<strong>de</strong>ntified personality profiles we discovered differences and <strong>si</strong>milarities. The polarisation<br />
of the personality features was higher in the college than in high school stu<strong>de</strong>nts. In<br />
conclu<strong>si</strong>on, there is a personality profile, important to characterise young people at different<br />
age’s groups.<br />
2<br />
x<br />
x<br />
3<br />
x<br />
x<br />
x<br />
4<br />
x<br />
x<br />
x<br />
5<br />
x<br />
x<br />
6<br />
x<br />
7<br />
x<br />
8<br />
9<br />
Cu tulburări<br />
p<strong>si</strong>hosamatice<br />
Agre<strong>si</strong>v spontan,<br />
imaturitate emoţională<br />
Prost dispus, ne<strong>si</strong>gur <strong>de</strong><br />
<strong>si</strong>ne<br />
Iritat, sen<strong>si</strong>bil la frustrare<br />
Sociabil, vioi<br />
Încrezător în <strong>si</strong>ne, bine<br />
dispus<br />
Agre<strong>si</strong>v-reactiv, se<br />
impune<br />
Inhibat, încordat<br />
Deschis, autocritic<br />
Extravertit<br />
Emoţional labil<br />
Autocaracterizare tipic<br />
masculină
Rezumat<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 141<br />
CORT 2004: METODE DE<br />
EŞANTIONARE ŞI TESTAREA<br />
CHESTIONARELOR<br />
Ursoniu S. 1 , Vernic C. 2 , Petrescu C. 3 , Fira-<br />
Mlădinescu C. 3 , Putnoky S. 3 , Suciu O. 3 , Ciobanu V. 1 ,<br />
Caraion-Buz<strong>de</strong>a C. 1 , Radu I. 1 , Silberberg K. 4 ,<br />
Korbuly B. 4 , Porojan G. 4 , Vlaicu B. 3<br />
1. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Victor Babeş Timişoara, Disciplina <strong>de</strong><br />
<strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong><br />
2. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Victor Babeş Timişoara, Disciplina <strong>de</strong><br />
Informatică Medicală <strong>şi</strong> Biostatistică<br />
3. Univer<strong>si</strong>tatea <strong>de</strong> Medicină <strong>şi</strong> Farmacie Victor Babeş Timişoara, Disciplina <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong><br />
4. Direcţia <strong>de</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong> Timiş, Promovarea Sănătăţii<br />
Lucrarea prezintă meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> eşantionare <strong>şi</strong> testarea chestionarului făcut în rândul<br />
elevilor <strong>de</strong> la liceele <strong>şi</strong> şcolile profe<strong>si</strong>onale din ju<strong>de</strong>ţul Timiş, precum <strong>şi</strong> în rândul stu<strong>de</strong>nţilor<br />
pentru evaluarea comportamentelor cu risc la adolescenţi <strong>şi</strong> tineri. Ancheta a avut loc în anul<br />
2004 <strong>şi</strong> s-a bazat pe aplicarea unor chestionare anonime.<br />
Premise <strong>şi</strong> obiective<br />
Studiul comportamentelor cu risc<br />
pentru sănătate la adolescenţi <strong>şi</strong> tineri<br />
constituie o prioritate prin efectul pe care îl<br />
au asupra sănătăţii imediate, cât <strong>şi</strong> în perioada<br />
adultă. Prezentul studiu face parte din<br />
cadrul unui grant <strong>de</strong> tip A, finanţat <strong>de</strong><br />
CNCSIS <strong>şi</strong> aflat în <strong>de</strong>sfăşurare. Lucrarea î<strong>şi</strong><br />
propune să prezinte meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> eşantionare<br />
<strong>şi</strong> testarea chestionarului.<br />
Meto<strong>de</strong><br />
Pentru aplicarea chestionarelor au<br />
fost alese pe criteriul vârstă 2 populaţii: una<br />
formată din elevii <strong>de</strong> liceu <strong>şi</strong> elevii <strong>de</strong> la <strong>de</strong><br />
la şcolile profe<strong>si</strong>onale <strong>şi</strong> alta formată din<br />
elevii <strong>de</strong> la şcolile postliceale <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţii din<br />
învăţământul univer<strong>si</strong>tar din ju<strong>de</strong>ţul Timiş.<br />
Au fost apoi alese 2 eşantioane reprezentative<br />
pentru cele 2 populaţii. În acest scop s-a<br />
<strong>de</strong>terminat mărimea eşantionului minim necesar<br />
cu ajutorul programului Epiinfo ver<strong>si</strong>unea<br />
6.04d, 2001.<br />
S-a optat pentru un eşantion stratificat<br />
în cuiburi. Pentru testarea chestionarelor<br />
s-a folo<strong>si</strong>t un grup <strong>de</strong> 25 <strong>de</strong> subiecţi la care<br />
instrumentul a fost aplicat <strong>de</strong> două ori la un<br />
interval <strong>de</strong> 3 săptămâni. Fi<strong>de</strong>litatea chestionarului<br />
a fost <strong>de</strong>terminată cu ajutorul<br />
coeficientului <strong>de</strong> con<strong>si</strong>stenţă internă alfa a<br />
lui Cronbach.<br />
Rezultate <strong>şi</strong> discuţii<br />
Eşantionarea în cuiburi este frecvent<br />
folo<strong>si</strong>tă în locul eşantionării <strong>si</strong>mple, pe <strong>de</strong> o<br />
parte din motive financiare <strong>şi</strong> pe <strong>de</strong> altă<br />
parte datorită răspândirii populaţiei din care
142<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
va fi extras eşantionul, fapt care face impo<strong>si</strong>bilă<br />
alegerea individuală a subiecţilor care<br />
vor fi interogaţi. Eşantionarea în cuiburi măreşte<br />
varianţa <strong>şi</strong> lărgeşte intervalele <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re.<br />
Acest lucru se întâmplă <strong>de</strong>oarece<br />
membrii aceluia<strong>şi</strong> cuib tind să aibă un comportament<br />
asemănător. Membrii aceluia<strong>şi</strong><br />
cuib furnizează mai puţine informaţii <strong>de</strong>spre<br />
populaţie <strong>de</strong>cât cei care provin din cuiburi<br />
diferite. Datorită acestui fapt valorile obţinute<br />
tind să fie estimări mai puţin precise<br />
<strong>de</strong>cât în <strong>si</strong>tuaţia în care s-ar folo<strong>si</strong> un eşantion<br />
randomizat <strong>si</strong>mplu [4-6].<br />
Pier<strong>de</strong>rea “eficacităţii” prin utilizarea<br />
unui eşantion stratificat în cuiburi în locul<br />
unuia <strong>si</strong>mplu randomizat se numeşte<br />
efect <strong>de</strong> <strong>de</strong><strong>si</strong>gn. Acesta variază <strong>de</strong> la un studiu<br />
la altul <strong>şi</strong> chiar în cadrul aceluia<strong>şi</strong> studiu<br />
<strong>de</strong> la o întrebare la alta <strong>şi</strong> <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> mărimea<br />
prevalenţei.<br />
În general se observă că efectul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong><strong>si</strong>gn <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> prevalenţa unui fenomen.<br />
Cu cât prevalenţa este mai redusă, cu atât<br />
efectul <strong>de</strong> <strong>de</strong><strong>si</strong>gn este mai mic, pe când o<br />
prevalenţă crescută măreşte acest efect.<br />
S-a plecat <strong>de</strong> la o populaţie <strong>de</strong><br />
28.366 <strong>de</strong> elevi, luându-se în calcul o precizie<br />
dorită a rezultatelor <strong>de</strong> ± 3%, un interval<br />
<strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re <strong>de</strong> 95%, o prevalenţă estimată<br />
<strong>de</strong> 50% <strong>şi</strong> un efect <strong>de</strong> <strong>de</strong><strong>si</strong>gn <strong>de</strong> 3. A rezultat<br />
un eşantion <strong>de</strong> 3086 <strong>de</strong> elevi. Ţinând cont că<br />
la alte studii <strong>de</strong>sfăşurate în condiţii <strong>si</strong>milare<br />
rata <strong>de</strong> participare a elevilor a fost <strong>de</strong> circa<br />
80%, eşantionului stabilit iniţial i s-a aplicat<br />
următoarea corecţie: 3086/0,8 rezultând un<br />
eşantion minim <strong>de</strong> 3858 <strong>de</strong> elevi.<br />
Unităţile primare <strong>de</strong> eşantionare sunt<br />
acele unităţi care sunt alese dintr-o listă <strong>de</strong><br />
cuiburi.<br />
Unitatea primară <strong>de</strong> eşantionare (cuibul)<br />
a fost stabilită ca fiind clasa <strong>de</strong> elevi.<br />
Alegerea s-a făcut proporţional, pe straturi,<br />
în funcţie <strong>de</strong> clasă, an <strong>de</strong> studiu, mediu urban<br />
<strong>şi</strong> rural.<br />
În mod <strong>si</strong>milar s-a <strong>de</strong>terminat mărimea<br />
eşantionului minim necesar pentru cea<br />
<strong>de</strong>-a doua populaţie formată din elevii <strong>de</strong> la<br />
şcolile postliceale <strong>şi</strong> stu<strong>de</strong>nţi. S-a plecat <strong>de</strong><br />
la o populaţie <strong>de</strong> 43.000 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi <strong>şi</strong> 3105<br />
<strong>de</strong> elevi <strong>de</strong> la şcolile profe<strong>si</strong>onale. Luând în<br />
calcul parametrii amintiţi anterior a rezultat<br />
un eşantion minim <strong>de</strong> 3129 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi <strong>şi</strong><br />
elevi. Mizându-se pe o rată <strong>de</strong> participare <strong>de</strong><br />
60%, eşantionului iniţial i s-a aplicat următoarea<br />
corecţie: 3129/0,6 rezultând un eşantion<br />
minim <strong>de</strong> 5215 persoane.<br />
Unitatea primară <strong>de</strong> eşantionare (cuibul)<br />
a fost stabilit ca fiind grupa <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi,<br />
respectiv clasa <strong>de</strong> elevi. Datorită variaţiilor<br />
foarte mari ale numărului stu<strong>de</strong>nţilor dintr-o<br />
grupă cuprinsă între 7 <strong>şi</strong> 25 <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nţi, s-a<br />
optat pentru o eşantionare în cuiburi stratificată<br />
multistadială.<br />
Înainte <strong>de</strong> aplicarea unui instrument<br />
(chestionarul) trebuie să studiem proprietăţile<br />
acestuia. În primul rând el trebuie să <strong>de</strong>a<br />
acelea<strong>şi</strong> rezultate la măsurători repetate ale<br />
aceluia<strong>şi</strong> fenomen sau la acelea<strong>şi</strong> populaţii,<br />
adică să fie fiabil. Avem următoarele tipuri<br />
<strong>de</strong> fiabilitate:<br />
- test-retest – măsoară stabilitatea în<br />
timp; este evaluată prin aplicarea repetată a<br />
chestionarului la diferite intervale <strong>de</strong> timp.<br />
Intervalul trebuie să fie suficient <strong>de</strong> mare<br />
pentru ca repon<strong>de</strong>nţii să nu î<strong>şi</strong> amintească<br />
răspunsurile <strong>de</strong> la prima testare, dar nici<br />
prea mare ca să nu apară modificări reale.<br />
- fiabilitatea formelor echivalente/<br />
alternante – este evaluată prin administrarea<br />
a două teste echivalente în acela<strong>şi</strong> timp sau<br />
la perioa<strong>de</strong> foarte scurte <strong>de</strong> timp.<br />
- con<strong>si</strong>stenţa internă estimează omogenitatea<br />
testului. Ea reprezintă măsura în<br />
care întrebările specifice unei anumite dimen<strong>si</strong>uni<br />
(probleme) se corelează între ele.<br />
Din această ultimă categorie face<br />
parte <strong>şi</strong> coeficientul alfa a lui Cronbach care<br />
arată concordanţa diferitelor părţi ale testului<br />
[1,3]. Cronbach alfa măsoară corelaţia<br />
pătratică între scorurile observate <strong>şi</strong> scorurile<br />
reale. Poate avea valori cuprinse între 0<br />
<strong>şi</strong> 1. Cu cât valoarea este mai apropiată <strong>de</strong> 1,<br />
cu atât con<strong>si</strong>stenţa internă este mai mare. Se<br />
recomandă ca valorile minime să fie mai<br />
mari <strong>de</strong>cât 0,5 sau 0,7 ca un criteriu minim<br />
pentru o con<strong>si</strong>stenţă internă a<strong>de</strong>cvată.<br />
Noi am <strong>de</strong>terminat valorile coeficientului<br />
alfa pentru principalele capitole ale<br />
chestionarului la prima <strong>şi</strong> respectiv la a doua<br />
aplicare: climat familial, anturaj extrafami-
lial, fumat, consum <strong>de</strong> băuturi alcoolice,<br />
consum <strong>de</strong> droguri, comportament heteroagre<strong>si</strong>v,<br />
comportament suicidar, conduită<br />
preventivă în circulaţia stradală, comportament<br />
sexual, comportament alimentar, se<strong>de</strong>ntarism<br />
<strong>şi</strong> a<strong>si</strong>stenţă medicală. Rezultatele<br />
obţinute sunt prezentate în Tabelul 1. Diferenţele<br />
care există între cele două momente<br />
ale aplicării se datorează <strong>şi</strong> faptului că o<br />
parte din întrebări se referă la ultimele 30 <strong>de</strong><br />
zile dinaintea aplicării chestionarului, iar<br />
între cele două momente a existat un interval<br />
<strong>de</strong> 21 <strong>de</strong> zile.<br />
Validitatea este o a doua proprietate<br />
importantă care constă în capacitatea chestionarului<br />
<strong>de</strong> a măsura exact ceea ce trebuie<br />
să măsoare.<br />
Validitatea <strong>de</strong> conţinut – se referă la<br />
măsura în care întrebările care compun ches-<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 143<br />
tionarul ating toate aspectele relevante ale<br />
atributelor pe care acesta trebuie să le măsoare.<br />
În acest caz nu există unităţi <strong>de</strong> măsură.<br />
Aprecierile se fac pe baza literaturii <strong>de</strong><br />
specialitate sau cu ajutorul unui grup <strong>de</strong> experţi<br />
în domeniul studiat [9,10].<br />
Noi am utilizat ca puncte <strong>de</strong> plecare<br />
chestionarele Youth Risk Behavior Survey<br />
(YRBS) <strong>şi</strong> European School Study Project<br />
on Alcohol and Other Drugs (ESPAD)<br />
[2,7,8]. Chestionarul ESPAD are o variantă<br />
în limba română care a fost utilizată în timpul<br />
anchetei care a avut loc în ţara noastră în<br />
anul 2003. În cazul chestionarului american<br />
YRBS am făcut traducerea în limba română<br />
<strong>şi</strong> apoi chestionarul a fost retradus în limba<br />
engleză pentru a i<strong>de</strong>ntifica eventuale neconcordanţe.<br />
Validitatea unui test este limitată<br />
<strong>de</strong> fiabilitatea sa.<br />
Tabelul 1.Valorile lui Cronbach alfa la prima <strong>şi</strong> la a doua aplicare<br />
Capitolul Alfa 1 Alfa 2<br />
Climat familial 0,78 0,76<br />
Anturaj extrafamilial 0,74 0,77<br />
Fumat 0,78 0,79<br />
Consum băuturi alcoolice 0,69 0,80<br />
Consum <strong>de</strong> droguri 0,77 0,89<br />
Comportament heteroagre<strong>si</strong>v 0,91 0,86<br />
Comportament suicidar 0,54 0,74<br />
Conduită preventivă în circulaţia stradală 0,63 0,61<br />
Comportament sexual 0,79 0,72<br />
Comportament alimentar 0,76 0,63<br />
Se<strong>de</strong>ntarism 0,40 0,64<br />
A<strong>si</strong>stenţă medicală 0,66 0,53<br />
Concluzii<br />
Rezultatele obţinute cu ajutorul acestei<br />
metodologii permit o mai corectă evaluare<br />
a comportamentelor cu risc pentru sănătatea<br />
adolescenţilor <strong>şi</strong> tinerilor, factor important<br />
pentru realizarea unor măsuri preventive<br />
eficiente.<br />
Bibliografie<br />
1. Bland, J.M., Altman D.G. (1997). Cronbach’s<br />
alpha. British Medical<br />
Journal; 314:572.<br />
Brener, N. D., Kann, L., McManus, T., Kinchen,<br />
S. A., Sundberg, E. C.,<br />
& Ross, J. G. (2001). 2. Reliability<br />
of the 1999 youth risk<br />
behavior survey questionnaire.<br />
Journal of Adolescent Health,<br />
31, 336-342.<br />
3. Cronbach LJ. Coefficient alpha and the<br />
internal structure of tests. Psychometrika<br />
1951;16:297-333.<br />
4. Harrell, A. V. (1997). The validity of selfreported<br />
drug use data: the accuracy<br />
of responses on confi<strong>de</strong>ntial<br />
self-administered an-
144<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
swer sheets. In: The validity of<br />
self-reported drug use: improving<br />
the accuracy of survey<br />
estimates. (pp. 37-58). NIDA<br />
Research Monograph 167.<br />
Rockville, MD.<br />
5. Harrison, L. D. (1995). The validity of<br />
self-reported data on drug use.<br />
Journal of Drug Issues, 25, 91-<br />
111.<br />
6. Harrison, L. (1997) The validity of selfreported<br />
drug use in survey research:<br />
an overview and critique<br />
of research methods. In:<br />
The validity of self-reported<br />
drug use: improving the accuracy<br />
of survey estimates. (pp.<br />
17-36). NIDA Research Monograph<br />
167. Rockville, MD.<br />
7. Hibell, B., An<strong>de</strong>rsson, B., Bjarnason, T.,<br />
Kokkevi, A., Morgan, M., &<br />
Narusk, A. (1997). The 1995<br />
ESPAD Report. Alcohol and<br />
Other Drug Use Among Stu<strong>de</strong>nts<br />
in 26 European Countries.<br />
The Swedish Council for<br />
Information on Alcohol and<br />
Abstract<br />
Other Drugs, Stockholm,<br />
Swe<strong>de</strong>n.<br />
8. Hibell, B., An<strong>de</strong>rsson, B., Bjarnason, T.,<br />
Ahlström, S., Kokkevi, A., &<br />
Morgan, M. (2000). The 1999<br />
ESPAD Report. Alcohol and<br />
Other Drug Use Among Stu<strong>de</strong>nts<br />
in 30 European Countries.<br />
The Swedish Council for<br />
Information on Alcohol and<br />
Other Drugs, Stockholm,<br />
Swe<strong>de</strong>n.<br />
9. O’Malley, P. M., Bachman, J. G., &<br />
Johnston, L. D. (1983). Reliability<br />
and con<strong>si</strong>stency in selfreports<br />
of drug use. International<br />
Journal of the Addictions,<br />
18, 805-824.<br />
10. Winters, K. C., Stinchfield, R. D.,<br />
Henly, G. A., & Schwartz, R.<br />
H. (1990). Validity of adolescent<br />
self-report of alcohol and<br />
other drug involvement. International<br />
Journal of the Addictions,<br />
25, 1379-1395.<br />
We present sampling and questionnaire testing methods in a survey investigating high<br />
school stu<strong>de</strong>nts’ and un<strong>de</strong>rgraduate stu<strong>de</strong>nts’ risk behaviour. The study was carried out during<br />
2004 among adolescents re<strong>si</strong>ding in Timis county. Anonymity was assured.
CUPRINS<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, <strong>nr.3</strong>/2004, vol.54 145<br />
Secţiunea: Workshop sub egida CNCSIS<br />
„Comportamente cu risc la tineri – ameninţare la sănătate <strong>şi</strong> securitatea societăţii”<br />
PROFILE PSIHOLOGICE ŞI COMPORTAMENTE CU RISC ÎNTÂLNITE LA TINERI<br />
Petrescu C., Băncilă S.P., Suciu O., Vlaicu B., Doroftei S.......................................................5<br />
SOMNUL - IMAGINE, SĂNĂTATE, COMUNICARE - LA ADOLESCENŢI ŞI TINERI<br />
Petrescu P., Marian A., Toma R..........................................................................................10<br />
FUMATUL LA UN LOT DE ELEVI DIN MUNICIPIUL BUCUREŞTI – CORELAŢII<br />
COMPORTAMENTAL ATITUDINALE ŞI SOCIO-FAMILIALE<br />
Bucur G.E., Bin<strong>de</strong>a B., Cetnarovici D. M., Cocoş C., Georgescu C.,<br />
Ionescu-Lupeanu M., Mureşan F.........................................................................................15<br />
FUMATUL LA ELEVII DIN ULTIMILE CLASE GIMNAZIALE ŞI DIN PRIMELE<br />
CLASE LICEALE – CONSIDERAŢII STATISTICO-MATEMATICE<br />
Bucur G.E., Bin<strong>de</strong>a B., Cetnarovici D. M., Cocoş C., Georgescu C,<br />
Ionescu-Lupeanu M., Mureşan F.........................................................................................25<br />
OBICEIUL FUMATULUI LA COPII ŞI ADOLESCENŢI DIN CÂTEVA ŞCOLI CLUJENE<br />
Laza V., Irimie C., Lotrean L. .............................................................................................33<br />
STUDIU COMPARATIV PRIVIND CONSUMUL DE ALCOOL LA ELEVII DE LICEU<br />
DIN TIMIŞOARA ŞI DIN ALTE REGIUNI ALE LUMII<br />
Caraion-Buz<strong>de</strong>a C., Ursoniu S., Vernic C., Silberberg K., Korbuly B. ..............................46<br />
VIAŢA STUDENŢEASCĂ ŞI CONSUMUL DE ALCOOL<br />
Şomcutean A. A., Ciobanu L. M., Goţia S. R., Goţia C.S. .................................................54<br />
CONSUMUL DE DROGURI ÎN COLECTIVITĂŢILE STUDENŢEŞTI<br />
Va<strong>si</strong>le M., Cor<strong>de</strong>anu A., Nicolescu R., Chitu A., Petrescu Huidumac C.,<br />
Christescu M. ......................................................................................................................59<br />
CONSUMUL DE DROGURI LA STUDENŢI DIN CÂTEVA CENTRE UNIVERSITARE<br />
Laza V., Alexoaie C., Lotrean L........................................................................................66<br />
CAST 2003: ANCHETĂ PRIVIND CONSUMUL DE BĂUTURI ALCOOLICE,<br />
FUMATUL ŞI CONSUMUL DE DROGURI LA LICEENII DIN TIMIŞOARA<br />
Ursoniu S., Vernic C., Silberberg K., Korbuly B................................................................77<br />
CONSUMUL DE ALCOOL, DROGURI ŞI TUTUN AL ELEVILOR DIN TÂRNĂVENI<br />
Dănilă M., Ureche R., Abram Z., Finta H. ..........................................................................82<br />
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR IN RANDUL STUDENTILOR<br />
Laza V., Fulea I., Lotrean L. ...........................................................................................100
146<br />
Al 9-lea Congres Naţional <strong>de</strong> <strong>Igienă</strong> <strong>şi</strong> <strong>Sănătate</strong> <strong>Publică</strong>, 4-6 noiembrie 2004, Timişoara<br />
OBICEIURILE ALIMENTARE, IMPACTUL MEDICAMENTELOR LA STUDENŢI<br />
Ciobanu L. M., Şomcutean A. A., Goţia S. R., Goţia C. S............................................... 110<br />
CONSUMUL DE ALCOOL ŞI VIOLENŢA DOMESTICĂ<br />
Rada C., Glavce C............................................................................................................. 115<br />
ASPECTE ANTROPO-PSIHOLOGICE ALE AGRESORILOR ŞI ALE VICTIMELOR<br />
Glavce C., Rada C............................................................................................................. 122<br />
CHESTIONAR CORT 2004<br />
Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Ursoniu S., Petrescu C., Putnoky S., Suciu O.,<br />
Ciobanu V., Silberberg K., Korbuly B., Vernic C., Radu I., Porojan G., Caraion C........ 129<br />
PROFILUL DE PERSONALITATE LA ELEVI ŞI STUDENŢI. STUDIU COMPARATIV<br />
Petrescu C., Putnoky S., Ciobanu V., Suciu O., Fira-Mlădinescu C., Ursoniu S.,<br />
Vernic C., Caraion C., Radu I., Silberberg K., Porojan G., Korbuly B., Vlaicu B.......... 136<br />
CORT 2004: METODE DE EŞANTIONARE ŞI TESTAREA CHESTIONARELOR<br />
Ursoniu S., Vernic C., Petrescu C., Fira-Mlădinescu C., Putnoky S., Suciu O. , Ciobanu V.,<br />
Caraion-Buz<strong>de</strong>a C., Radu I., Silberberg K., Korbuly B., Porojan G., Vlaicu B............... 141