Anul 63 \ \ \ \ Nr. 1—8 Sibiiu, Ianuarie—August 1932.

106844 

TRANSILVANIA 

Anul 63 \ \ \ \ Nr. 1—8 

Sibiiu, Ianuarie—August 1932.

„ASOCIAŢIUNEA pentru literatura română 

şi cultura poporului român" 

2. 

3. 

4. 

5. 

6. 

7. 

8. 

9. 

10. 

11. 

12. 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18. 

19. 

20. 

21. 

întemeiată în 1861. 

PREŞEDINTE DE ONOARE: 

M. S. Regele CAROL II. 

Preşedinte actiu: 

Vasile Goldiş. 

Viee-preşedinţt: 

Dr. Gh. Preda şi Nic. Togan. 

I. P. S. Sa Mitropolit Dr. Ni 

colae Bălan 

Dr. Ilie Beu, medic 

Dr. Vasile Bologa, cons. mitrop. 

Dr. Lucian Borcia, advocat 

Dr. Ioan Bunea, dir. de liceu 

Cîoran Emilian, protopop 

Colan Nicolae, rector Acad. teol. 

Dr. Liviu Ionaşiu, medic 

Dr. Gheorghe Moga, medic-gen. 

I. U. Soricu, profesor 

Dr. Iosif Stoichiţia, medic 

Silviu Ţeposu, insp. şcolar 

Ioan Vătăşan, dir. gen. „Albina" 

Ion Agârbiceanu, protopop 

Dr. Alexandru Borza, prof. univ. 

Dr. Nicolae Drăgan, prof. univ. 

Dr. Silviu Dragomir, prof. univ. 

Nicolae Ivan, episcop 

Dr. Ioan Lupaş, prof. univ. 

Dr. Vaier Moldovan, prof. univ. 

Dr. Petre Poruţiu, prof. univ. 

Membrii Comitetului Central: 

22. Dr. Cornel Corneanu, 

Sibiiu advocat Caransebeş 

^' u 

23. Ştefan Pop, dir. de lic, Bucureşti 

24. Octavian Goga, publicist Ciucea 

25. Dr. Vasile Ilea, medic, dir. 

osp. alien. Sighet 

26. Dr. Vasile Lăzărescu, arhimandrit 

Oradea 

27. Alexandru Lupeanu, director 

de lic. Blaj 

28. Dr. Augustin Popa, prof. ,, 

29. Iacob Popa, canonic „ 

30. Ştefan Roşianu, canonic „ 

31. Coriolan Suciu, prof. „ 

32. Dr. Achim Miloia, prof., Timişoara 

l 33. Alexandru Nicolescu, episcop 

Lugoj 

34. Dr. Voicu Niţescu, adv. Braşov 

35. Ion Pelivan, advocat Chişinău 

36. Ilie Rusmir, prof. Oraviţa 

37. Ioan Simu, protopop Sebeş 

38. Petru Suciu Turda 

Membrii de drept ai Comitetului Central: 

1. Gheorghe Bogdan-Duică, prof. 

univ. Cluj 

2. Dr. Tiberiu Brediceanu, dir. 

la „Albina" Braşov 

3. T. V. Păcătian, publicist Cluj 

4. Dr. Iuliu Haţieganu, prof. univ. „ 

5. Dr. Iuliu Maniu, fost Ministru 

Preşedinte „ 

6. Dr. Victor Stanciu, prof. univ. 

Cluj 

7. Florea Ştefănescu-Goangă, prof. 

univ. „ 

8. Dr. Mihail Şerban, rectorulAcad. 

de Agricultură „ 

9. Dr. Gheorghe Vâlsan, prof. 

univ. Bucureşti

Anul 63. Ianuarie—August 1932. Hr. 1—8. 

TRANSILVANIA 

Nr. 2053/1932. 

Organul societăţii culturale „Astra". 

Convocare. 

ooOOCX"» 

în înţelesul Art. 22 din Statute, membrii 

„Asoeiaţiunii pentru literatura română şi cultura 

poporului român — Astra" se eonuoaeă la 

Adunarea generală 

ee se ua ţinea în oraşul Deua, în zilele de Duminecă, 

2 şi Luni, 3 Oetomurie 1932. 

Programa adunării: 

Duminecă, 2 Octomvrie 1932 

Ora 9 a. m.: Serviciul diuin în Bisericile româneşti. 

Ora 11 a. m.: Şedinţa 1. eu următoarea ordine de zl: 

1. Deschiderea adunării generale; 

2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor; 

3. înscrierea delegaţilor, autorităţilor şi societăţilor culturale 

surori; 

4. Raportul general al comitetului central pe anul 1931/32 ; 

5. Alegerea eomisiunilor pentru: 

a) examinarea raportului general pe anul 1931/32; 

b) eensurarea socotelilor pe anul 1931 şi a proiectului de bugef 

pe anul 1933; 

1 

1

c) examinarea raportului priuitor la gestiunea din trecut şi la loteria 

„Asociajiunii"; 

d) înscrierea de membri noui; 

ej examinarea propunerilor intrate în termenul reglementar.") 

f) propuneri în cauza demisiei d-lui preşedinte Vasile Qoldiş.**) 

După prânz: 

Ora 5 d. m.: Şedinţa festivă a secţiilor ştiinţifice-literare. 

Luni, 3 Octomvrie 1932 

Ora 10 a. m.: Şedinţa a ll-a eu următoarea ordine de zi: 

1. Rapoartele eomtslunllor alese în ziua precedentă; 

2. Fixarea locului pentru ţinerea Adunării generale în 

anul 1933; 

3. Dispoziţii pentru uerifiearea procesului uerbal al Adunării 

generale; 

Din şedinţa plenară a comitetului central al Asoelaţiunii 

pentru literatura română şl cultura poporului rornân 

„Astra", ţinută la 13 August 1932. 

Nieolae Togan m. p., Wieolae Băilă m. p., 

uieepreşedinte. secretar. 

*) Euentuale propuneri au să fie înaintate în scris, prezidiului 

Asoeiajiunii, Sibiiu, Str. Şaguna Nr. 6 eu 8 zile înainte de Adunarea 

generală. 

*') Se atrage atenţiunea domnilor membri asupra Art. 15 din Statute 

eu priuire la legitimarea lor în adunarea generală. 

2

Raportul general 

prezentat de comitetul central al „Asociaţiunii pentru 

literatura română şi cultura poporului român—Astra" 

asupra activităţii sale în anul de gestiune 1931/32. 

Onorată Adunare Generala 1 

1 Introducere. 

Instituţiutiea noastră, fiind înurednieită în ziua de 

25 Iulie a. e. de ulzita preaînaltă a Augustului ei Preşedinte 

de onoare M. Sa Regele Cavol 11, însoţit de 

dl Primministru Dr. Alexandru Vatda Voeuod, dnil 

Miniştrii Dimitrie Guşti, General C. St. Amza şi de 

dl subsecretar de Stat U. U. Tilea, a auut deosebita 

onoare de a-I înmâna diploma preşedinţiei de onoare. 

Cu acest prilej dl uieepreşedinte al „Asociaţiunii" 

Nieolae Togan a ţinut următoarea alocuţiune : 

Maiestate J 

„Asoeiaţiunea pentru literatura română şi 

cultura poporului român" „Astra", această 

ueehe instituţie, ereiată sub un regim străin 

şi puţin bineuoitor înainte eu 71 ani din sărăcia 

noastră românească, a tresăltat de nespusă 

bucurie în toate fibrele ei, când Maiestatea 

Uoastră a bineuoit să accepte prezidenţia 

ei de onoare după pilda marelui Vostru 

Părinte. 

„flş fi desigur prea lung, când aş sta în 

aceste* momente solemne să înşir măcar în 

pripă marile seruieii culturale ce această instituţie 

a adus poporului nostru din Transil- 

3 î*

uania în cursul existentei ei pe aceste plaiuri 

eu mijloace destul de restrânse, depuse ea 

jertfă pe altarul neamului. 

„Cine îşi ua lua însă osteneala să frunzărească 

publieatiunile ei sau să priueaseă 

mai deaproape ereaţiunile ei, se ua eonuinge 

uşor, că această instituţie şi-a făcut deplin 

datoria, ce i-au hărăzit-o iluştri ei întemeietori. 

„Vor fi tresărind azi de bucurie în mormintele 

lor şi acei străbuni ai noştri, astăzi, 

când Maiestatea Voastră, Regele tuturor Românilor, 

prin o înţelegere superioară a rostului 

acestei asociaţii, bineuoiţi s'o onoraţi 

cu preaînalta uizită a „Maiestăţii Voastre, oferindu-ne 

fericitul prilej de a Vă putea remite 

diploma preşedinţiei ei de onoare, tocmai 

în această incintă plină de preţioase comori 

naţionale. 

„Vă rugăm deci, Maiestate, eu cel mai 

adânc respect, să bineuoiţi a primi această 

diplomă eu aceeaşi dragoste, eu care Comitetul 

Central al „Astrei" în numele ei o 

oferă Maiestăţii Voastre, împreună eu o seamă 

din publieatiunile ei, drept semn al legăturii 

sufleteşti, al unităţii de simţeminte, ce există 

între preaînaltul tron al Maiestăţii Uoastre şi 

între această instituţie uenerabilă, eare sub 

ocrotirea Maiestăţii Voastre, credem că îşi 

ua urma „menirea ei tot înainte". 

„Să trăiţi, Maiestate, să trăiască Augusta 

dinastie română 1 

Diploma, artistic pictată pe pergament, are următorul 

text: 

„Asociaţiunea pentru literatura română şi 

cultura poporului român" mulţumeşte proniei 

cereşti, care a orânduit ca vlăstarul eroic al 

Marelui Rege, înfăptuitor al sfântului ideal, să 

ducă spre propăşire şi lumină acest nobil 

neam românesc. 

4

Aduce adâncă închinare Aceluia cape ca 

prinţ moştenitor pe câmpul de lupta şi~a pus 

în cumpănă viaţa lui tânără pentru libertatea 

şi unirea noastră, iar ca domn al Daciei lui 

Traian, vrea să fie şi este Voevod 

româneşti. 

al culturii 

Mândră de a-L avea preşedinte de onoare 

pe El, urzitorul acestei vieţi culturale, oferă 

Majestăţii Sale Regelui Carol al ll-lea tradiţionala 

Diplomă de onoare şi-L asigură că 

va fi de acum înainte cultivarea şi păstrătoarea 

mântuitoarelor idei de dragoste şi devotament 

faţă de patrie, neam şi rege 1 

'. 

Vice-preşedinte: Dr. Gh. Preda. 

Secretar: Nicolae Bâilă. 

După alocuţiunea dlui uieepreşedinte şl predarea 

diplomei M. Sa Regele a bineuoit a spune următoarele: 

„Din tot sufletul Vă mulţumesc pentru 

frumoasele cuvinte cu cari m'aţi primit 

în acest vestit lăcaş al culturii româneşti. 

Pentru Mine a fost o datorie de 

credinţă de a primi preşedinţia de onoare 

a instituţiei care In decursul atâtor decenii 

şi a împlinit menirea cu atâta însufleţire. 

Asociaţia pentru cultura poporului 

român are tot sprijinul şi buna 

Mea primire. Sunt ani de când urmăresc 

opera din trecut ca şi aceea pe care 

oînfăptueşte în momentul de faţă această 

instituţie aşezată pe temelii aşa de rodnice 

şi frumoase. Sunt sigur că ea va şti 

totdeauna să-şi îndeplinească rostul şi 

în primul rând pentru ridicarea poporulai 

nostru, acolo, unde se cuvine. 

Pe de altă parte sunt extrem de fericit 

să fiu primit în acest lăcaş, spre a 

putea distinge meritele acelora, cari s'au 

5

jertfit pentru cauza naţională. Sunt aţâţi 

bărbaţi şi atâtea femei, cari pentru serviciile 

neprecupeţite ce au adus, se cuvine 

ca în auzul tuturor să primească răsplata 

binemeritată. 

Aduc salutul Meu cald acestor persoane 

venerabile". 

Această preaînaltâ uizită şi aceste euuinte regeşti 

sunt o douadă mai mult, eă institutiunea noastră se 

bucură de înalta ocrotire a „Uoeuodului culturii româneşti" 

şi o chezăşie, eă ea ua dăinui în ciuda tuturor 

greutăţilor de ordin material la cari este supusă 

de prezent omenimea întreagă. 

Cu toate aceste greutăţi bilanţul nostru cultural 

şl-a menţinut tendinţa normală de progres, douedindu-se 

şi de-aştădată, eă institutiunea noastră are la 

bază soliditate, seriozitate şi o dragoste adânc săpată 

în sufletul poporului nostru românesc. 

In cele ce urmează uom arăta capitol de capitol, 

atât lucrările comitetului central, cât şi ale organizaţiilor 

noastre cari ne-au raportat despre aetiuitatea 

lor, rugând Onor. adunare generală a le lua la cunoştinţă 

şi a da euuenita descărcare pentru gestiunea 

anului 1931/32. 

2. Comitetul central. 

Cu adânc regret aducem la cunoştinţa Onor. adunări 

generale, eă uenerabilul nostru preşedinte dl Vasile 

Goldiş, nu a putut lua parte aetiuă la lucrările 

comitetului central nici în anul expirat, D-sa fiind încă 

tot suferind. Tot din acest motiu dl preşedinte şi-a 

înaintat din nou demisia sa din preşedinţia instltuţiunii 

noastre, care demisie o prezentăm, eu act separat, 

Onor. adunări generale, spre decidere. 

In urma hotărârii adunării generale din anul 1931, 

Tribunalul din Sibiiu a admis modificarea art. 21 din 

Statutele „Asoeiaţiunii" în modul următor: 

6

„Deeiziuni ualabile se pot lua în comitet numai 

dacă la şedinţa plenară participă, afară de prezident, 

cel puţin aeelaş număr de membri care se cere pentru 

şedinţa ordinară sau extraordinară, adecă 6 membri". 

Comitetul central a ţinut în timpul dela 22 August 

1931 până la 2 Iulie 1932, 18 şedinţe şl anume: 

5 plenare, 9 ordinare şi 4 extraordinare, rezoluând 

prin 302 deeiziuni, chestiunile mai importante. Actele 

intrate în timpul dela 1 August 1931 până la 1 August 

1932 au fost în număr de 41?9. 

In urma demisiei dlui Dr. Oct. Russu din demnitatea 

de uieepreşedinte administratiu, precum şi din 

aceea de membru al comitetului central al „Asoeiaţiunii", 

adunarea generală, ţinută în zilele de 13 şi 

14 Septemurie 1931 în oraşul Sft. Qheorghe, a reales 

eu unanimitate în locul uaeant de membru în comitetul 

central pe dl Nicolae Togan, protopop gr.-eat. în 

Sibilu, căruia comitetul central, întrunit în şedinţa plenară 

din 3 Oetomurie 1931, i-a încredinţat, deasemenea 

eu unanimitate, postul onorific de uieepreşedinte administratiu 

al instituţiunii noastre, rămânând de aci 

înainte dl uieepreşedinte Dr. Bh. Preda, eu atribuţiile 

reprezentatiue, fiind înlocuit, în timpul eât D-sa a lipsit 

din ţară, de dl membru al comitetului central Silviu 

Ţeposu. 

3. Secţiunile literare şi ştiinţific 

La anexa l. dăm în întregime rapoartele primite 

dela diferite secţiuni. 

Aici ţinem să remarcăm deeiziunea luată de secţia 

literară de a publica o istorie a literaturii române ardeleneşti: 

1850—1916. Lucrarea este încredinţată dlui 

preşedinte al secţiei, prof. uniu. Oh. Bogdan-Duică. 

D-sa a şi lansat un apel în publicistica noastră, către 

scriitorii şi scriitoarele în ulaţă ai acestei epoci, rugându-i.să-l 

trimită informaţiile necesare, despre ei 

şi despre alţii (prieteni literari). 

Secţia artistica şi-a erelat un titlu de merit eu 

menţinerea „Conservatorului Âs/ra" din Braşou, care

— în timpul financiar critic de astăzi — n'ar putea 

exista fără sprijinul pecuniar al despărţământului jud. 

Braşou şi al secţiei artistice. 

Ca totdeauna secţia medicală-biopolitică a prestat 

lucruri uredniee de toată lauda. 

U. Hotărârile adunării generale de/a 

Sft. Qheorghe. 

Adunarea generală dela Sft. Qheorghe a încredinţat 

comitetului central studierea următoarelor chestiuni 

: 

1. Propaganda culturală pentru fraţii români din 

Secuime. 

2. Instituirea unul conferenţiar cultural în scopul 

menţinerii unei legături continue şl mal strânse eu satele. 

3. Ajutorarea Regionalelor din Basarabia şl Dobrogea. 

4. Câştigarea a 2 bilete permanente pe C. F. R. 

pe seama secretarilor „Asoeiaţlunlt". 

5. Tipărirea şl reeditarea pieselor teatrale pentru 

popor. 

6. Intensificarea eolportagiulul pentru desfacerea 

publicaţiilor „Asoelaţlunli". 

Biroul central cerând, în sensul propunerii adunării 

generale, dela cele 8 despărţăminte din Secuime 

propuneri concrete pentru intensificarea propagandei 

culturale printre fraţii noştri români din Secuime, a 

primit propuneri numai dela 2 despărţăminte şl anume : 

dela cel din Sânmărtin şi duc. Când uom auea propuneri 

şl dela celelalte despărţăminte sau cel puţin 

dela cel central judeţean, această problemă, de o importanţă 

deosebită, se ua studia de eătre o eomislune 

specială, iar propunerile acesteia uor fi executate de 

către biroul central în marginile posibilităţii şi în măsura 

mijloacelor materiale, de cari ua dispune Instituţlunea 

noastră. 

Cu angajarea unui conferenţiar cultural comitetul 

central deocamdată nu s'a putut ocupa, deoarece în 

criza actuală deabîa s'a putut menţinea personalul ab- 

8

solut necesar pentru lucrările de ordin admtnistratiu. 

Pentru propaganda culturală în scris, comitetul central 

a menţinut în buget pe dl /. Agârbiceanu, secretarul 

general al secţiilor ştiinţiflee-literare din Cluj, 

care prin articole publicate în diferite ziare şl fot poporale 

a trezit în popor interesul faţă de scopurile 

nobile ale instituţlunil noastre. 

încât priueşte sprijinirea materială a regionalelor 

din Basarabia şi Dobrogea, actuala criză financiară 

ne pune în imposibilitate, nu numai de a le ajuta eu 

sume din resursele proprii ale Instituţlunil noastre, ei 

chiar şi de a interuenl la Ministere pentru ajutorarea 

tor, soartea oricărei Interuentii fiind înainte cunoscută. 

lnteruenţia noastră făcută atât în scris, cât şi 

uerbal, prtn dl secretar literar Dr. H. P.-Petrescu, la 

dl Ministru al Comunicaţiilor pentru acordarea a 2 bilete 

permanente pe C. F. R. nu a auut rezultatul dorit, 

astfel că şi de aci înainte nici un funcţionar al instituţlunil 

noastre nu poate să se deplaseze în despărţăminte 

fără cheltuieli însemnate din bugetul „Asoeiaţiunil". 

Cu priuire la tipărirea şl reeditarea pieselor teatrale 

pentru ţărani, precum şi pentru intensificarea 

eolportagiului, s'a luat măsurile necesare, urmând ea 

în anul acesta să apară sau să se reediteze o piesă 

teatrală în Biblioteca poporală. 

Desfacerea pe bani a broşurilor din Biblioteca 

poporală este — eu toate că preţul lor este foarte mie — 

minimă, deoarece atât intelectualii, cât şi ţăranii sunt 

epuizaţi materialiceşte. 

5. Regionalele din Basarabia 

şi Dobrogea. 

Până la încheierea acestui raport general nu am 

primit dările de seamă despre aetiuitatea culturală, 

desfăşurată în anul 1931/32 în cadrele acestor regionale. 

6. Aciiuilaiea despărţămintelor. 

Cu toată criza financiară generală, eu toată depresiunea 

sufletească datorită acestei crize, propaganda 

9

culturală, în loc să stagneze sau să fie redusă, a fost 

în anul expirat, considerând numărul frumos al eonferenţelor 

şi prelegerilor poporale, în plină creştere. 

Regretabil este, eă multe despărţăminte nu trimit rapoarte 

despre aetiuitatea desfăşurată, iar unele nu 

arată datele cerute de către biroul nostru central. 

Până la data de 13 August au trimis rapoarte 

15 desp. central judeţene şi 29 desp. de plasă, iar 

numărul eonferenţelor şi prelegerilor poporale, arătate 

în anexa a IV-a este de 1493 deci un plus de 394 faţă 

de numărul 1099 din anul trecut. 

In cele ee urmează uom arăta Inlţtatloele şi preocupările 

mai importante ale unor despărţăminte şi 

uom euidenţia stăruinţele deosebite depuse de unele 

pentru intensificarea propagandei culturale la sate, exprimându-le 

şi aci recunoştinţa noastră pentru munca 

şi jertfele aduse. (Tabloul eonferenţelor şi prelegerilor 

poporale, în ordinea alfabetică a despărţămintelor, îl 

dăm în anexa IV.) 

Un despărţământ model a fost şi în decursul 

anului acestuia despărţământul judeţean Sibiiu, de sub 

conducerea dlui prof. Siluiu Ţeposu. Deoarece merită 

să fie cunoscută în pături cât mai largi aetiuitatea 

acestui despărţământ, aducem, ea anexă, la raportul 

nostru general, darea de seamă întitulată: „Mult pot 

puţinii buni împreună]' 1 

Din această amplă dare de seamă ua uedea cetitorul 

atent eă cei din fruntea despărţământului au 

căutat să lărgească sfera lor de aetlultate, adueându-o 

în conformitate eu preceptele discutate la congresul 

nostru cultural dela Slbliu, din 1931. Capitolele speciale 

uor lămuri cât s'a lucrat din partea acestui despărţământ 

eu reprezentanţii bisericii, ai şcolii, ai armatei, 

ai sănătăţii publice, ai agriculturii, ai cooperaţiei, 

ai meseriaşilor, ea toată suflarea românească să 

primească îndemnuri, direetlue sănătoase, dar şi biblioteci 

şi Instituţii trainice. 

Alei trebue să însemnăm în special, spre lauda 

despărţământului, „cursul pentru conducătorii de co- 

10

uri săteşti", ţinut în Sibiiu (20 Iulie—10 Aug. 932), 

dela care se aşteaptă mult bine; apoi mişcarea lăudabilă 

a corpului medical, în cadrele „Astrei", eu anchetele 

sanitare pe sate (fişe indiDiduale) şl mişcarea 

pornită de a ţine cursuri de gospodărie pe satele 

noastre, ea ţăranca română să îriueţe a găti mai raţional 

şi mâncări mai felurite. 

Cursurile speciale eu 15 serii de „diafilme" (aparatele 

„Unophot" şi „Aladdtn") din „Istoria Românilor", 

dela cele mai ueehl timpuri până în zilele noastre, 

cursuri, ţinuta de preşedintele despărţământului, dl 

Silviu Ţeposu, încă merită să fie menţionate alei, dorind 

ea eeua similar să se presteze şi în celelalte 

despărţăminte ale noastre. 

Colaborarea eu despărţămintele de plasă ale 

jud. Sibiiu: Avrig, Miercurea, Noerich ş\ Sâlişte, a fost 

lăudabilă şi spornică. Şi în priuinţa aceasta poate să 

ne serueaseă despărţământul jud. Sibiiu de model. La 

Noerich, d. e., a eonuoeat preşed. despart, jud. Sibiiu 

pe reprezentanţii fiecărei comune din acest despart, 

de plasă. Au uenit preoţii, înuăţătorii şi şi reprezentanţi 

ai poporului — încât discuţiile uit şi mănoase au 

clarificat dorinţele şi nizuinţele ţinutului întreg. Aşa 

s'a plăsmuit mai apoi programul de aetiuitate, eultural-eeonomie. 

Merită menţionate aiei şi eele prestate de despart, 

de plasă Sălişte, eu cursurile practice de bucătărie, 

deocamdată, în 4 comune; eu ciclul „Explicarea timpului 

nostru" (adeuarate cursuri de Uniuersitate poporală, 

în comuna Sălişte), în care a fost analizată 

problema agrară, cea bancară, cea a asanării datoriilor 

agricole, apoi mişcarea pan-europeană şi „Europa, 

ca unitate economică". Idei de auantgardă, cari 

fae onoare despărţământului. 

Eloeuentă este şi statistica conferenţiarilor din 

anul acesta în despart, jud. Sibiiu. înuăţătorii, ea totdeauna, 

au dat contingentul eel mai mare: 119; apoi, 

ea şi mai înainte, preoţii: 53; profesorii secundari: 19; 

profesorii uniuersitari ('a oraş): 9; medieti: 10; se- 

11

eretarii comunali: 8; agronomii şi agricultorii: 6; 

scriitorii şi ziariştii: 4; aduoeaţii: 3; militarii: 3; primpretorii: 

2; magistraţii: 2 şi (numai) studenţii: 2. 

Ar fi de dorit ea astfel de statistici să se stabilească 

în toate despărţămintele noastre, ea să ne ştim 

contribuţia şi să se nască — şi aici — o emulaţie 

nobilă. 

Despărţământul Arad, de sub conducerea dlul 

Ascaniu Crişan, a dat atenţie deosebită propagandei 

culturale la sate, iar pentru ea şezătorile organizate 

la sate să fie mai atrăgătoare dl prof. V. Caba a înjghebat 

o trupă teatrală de diletanţi, care să însoţească 

pe conferenţiari şi să prezinte poporului piese 

de teatru instruetiue şl amuzante. Este o iniţiatiuă, care 

desigur ua da roade foarte frumoase, demnă a fi imitată 

şi de alte despărţăminte. In afară de programul 

de muncă propriu zis al despărţământului, conducerea 

s'a sesizat şl de alte probleme de ordin cultural, pe 

care a socotit eă e bine să le încadreze în sfera 

preocupărilor sale şi anume: a luat iniţiatiuă de a reînuia 

acţiunea pornită încă în anul 1920, pentru ridicarea 

unui monument al „Unirii" la Arad; a cercetat 

chestiunea colinelor din apropierea comunei Qlogouăţ, 

aceste monumente istorice, al căror drept de proprietate 

nu e până în prezent lămurit şi a hotărît marcarea 

eu table eomemoratiue a clădirilor din oraş şi 

judeţ, în cart s'au născut sau au trăit oamenii mari, 

pe cari 1-a auut judeţul Arad. 

Raportul despărţământului central judeţean Braşov 

conţine, pe lângă datele statistice arătate în mod 

exemplar, o bogăţie de constatări foarte juste şi interesante 

eu priuire la mediul în eare propaganda culturală 

are să lucreze şi la mijloacele practice pentru 

îndrumarea sănătoasă a acţiunilor „Asoeiaţiunii" la sate. 

Aetiuitatea acestui despărţământ, de sub conducerea 

dlui Dr. Nicolae Căliman, a fost şi în anul de 

gestiune 1931/32 una din cele mal frumoase. Pe lângă 

numărul frumos de eonferenţe şl prelegeri poporale, 

înfiinţarea şl augmentarea bibliotecilor poporale etc, 

12

despărţământul Braşou a organizat, la stăruinţa dlui 

Ing. Bujor Măzgăreanu, seeţii de educaţie fizică, conduse 

eu multă pricepere şi entuziasm de dl Dr. Constantin 

Moga. 

Regretând, eă din lipsă de spaţiu — fiind neuoiţi 

a face economiile posibile — nu putem reda din 

acest raport o parte mal însemnată, atragem tuturor 

atenţiunea asupra raportului tipărit în întregime de 

către comitetul despărţământului Braşou. 

Cu o deosebită bucurie releuăm aetiuitatea desp. 

Caransebeş, de sub conducerea dlui Dr. Cornel Cor~ 

neanu, care înainte de adunarea generală a Asoeiaţlunll, 

ţinută în anul 1930, era aproape Inexistentă şl 

faptul, eă deşi sunt uremurl grele, membri-conferenţiari 

ai despărţământului au consimţit să-şi acopere 

eheltuelile de deplasare, eu prilejul prelegerilor la 

sate, din propriul lor, astfel eă conducerea acestui 

despărţământ nu a găsit necesară întocmirea unul 

buget pentru anul 1932 şi 1933. 

Despărţământului central judeţean Caras (Preşedinte 

prof. Uie Rusmir), i-a reuşit, întocmai ea despărţământului 

central judeţean Slbiiu, să strângă în 

jurul său, în colaborare înţelegătoare, toate despărţămlntele 

de plasă din judeţul Caras şl astfel să desuolte 

o aetiultate frumoasă sistematică şt adecuată 

împrejurărilor locale. 

•. Desp. eentr. jud. Cluj, de sub conducerea dlui 

Dr. Iuliu Haţiegan, a dus şl în anul acesta o luptă sistematică 

de combatere a bolilor sociale, alcoolismul, 

tuberculoza şi sifilisul, auând colaborarea preţioasă 

a secţiei medleale-blopolltlee. O deosebită Importanţă 

a dat conducerea desp. şl părţii artistice la aranjarea 

şezătorilor la sate, oferind ţăranilor, pe lângă înuăţăturl 

practice de ordin economie şl igienic, o lecţie 

de Iubire a frumosului, precum şl de ueselle şt de 

înălţare sufletească. Concurs ualoros la aceste manifestări 

artistice au dat îndeosebi studenţii teologi, eleuii 

şl eleuele şeoalelor normale din Cluj, cărora şl eo- 

13

mttetul central le exprimă aci uiile sale mulţumirt 

pentru aceasta colaborare în scopul intensificării propagandei 

culturale la sate. 

Multă stăruinfă a depus şi în anul expirat conducerea 

despărţământului Deva (preşedinte Director 

C. Sporea), pentru culturalizarea masselor, iar pentru 

ea prelegerile poporale, ţinute sătenilor de către conferenţiarii 

despărţământului, să fie cât mal bine cercetate 

şi distraetlue, s'a apelat, întocmai ea şi la Cluj, 

la concursul eleuilor dela şcoala normală, de sub direcţia 

dlui C. Sporea. Aceştia au contribuit eu recitări, 

cântări şi eu fanfara şeoalei la un succes 

foarte frumos al şezătorilor culturale organizate în 

unele cercuri culturale ale acestui despărţământ. 

Despărţământul central judeţean Maramureş, de 

sub conducerea dlui Dr. V. Uea, a ţinut un permanent 

contact eu eondueStoril cercurilor eulturaie, a întocmit 

o serie de proiecte în uederea înfiinţării de întreprinderi 

economice la sate în interesul populaţiei. Astfel 

se proiectează la Deseşti o lăptărie pentru prepararea 

untului, la Breb o lăptărie, pentru eaşeaual, la Budeşti, 

Calineşti, Qiuleşti, staţiuni pentru culegerea plantelor 

de leac, la Uad staţiune pentru cultura ulermtlor 

de mătasă, la Bârsana ţesătorie, la Săpânţa atelier 

de jucării şi unelte agricole, la Sat — Şugatag grădină 

de pomi, ete. Pentru realizarea acestor proiecte s'au 

făeut pregătiri serioase şi — auând sprijinul autorităţilor 

şi înţelegerea euuenltă a ţărănimii — auem cea mal mare 

nădejde, ea această aetiuitate culturală-economică să 

deule una din cele mal frumoase şl mat folositoare 

poporului nostru, Ar fl cazul, ea Direcţia Culturii poporului 

de pe iângă Ministerul Instrucţiunii Publice să 

ia act de acţiunea aceasta şi să o sprijineaseă eu 

toată bunăuoinţa. 

O frumoasă iniţiatiuă a harnicului despărţământ 

central judeţean Târnava-mică (Blaj), de sub conducerea 

dlui A. Lupeanu-Melin, a fost în anul expirat 

ducerea aparatului de radio la sate, făeându-le astfel 

14

sătenilor deosebita bucurie de-a asculta audiţiuni muzicale 

şi eonferenţe pentru popor, prinse dela Radlo- 

Bucureşti. In felul acesta conferenţiarii despărţământului, 

cart însoţeau prelegerile poporale şl eu proieeţtunl 

luminoase (aparatul Aladdin), aueau în aceste 

uremuri de deprimare sufletească, pricinuită de greutăţile 

materiale, săli arhipline de ascultători, foarte mulţumiţi 

de cele uâzute şi auzite dela domnii „ Asoeiaţiuntt 

Preocuparea principală a conducerii despărţământului 

central judeţean Timişoara, (preşedinte Dr. P. 

Ţiucra), a fost intensificarea cercurilor culturale şi înzestrarea 

lor eu biblioteci, cari — după cum se arată 

în rapoartele cercurilor culturale — au fost bine cercetate 

de către ţăranii dornici de a eltl o carte bună 

şl folositoare. 

Felul cum conducătorii despărţământului central 

judeţean Treiscaune (preşedinte Dr. /. Popa) au ştiut 

să aranjeze adunarea generală a „Asoeiaţiuntt'' în 

anul 1931 şl primirea oaspeţilor, cari au luat parte la 

această adunare, a fost o douadâ, eă în despărţământul 

Treiscaune domneşte cea mal perfectă armonie şi înţelegere 

pentru manifestări culturale. Autorităţi eiuile 

şl militare, intelectuali particulari din toate breslele şi 

din toate partidele politice au dat concursul lor preţios 

comitetului acestui despărţământ, pentru ea adunarea 

generală dela Sft. Qheorghe să fie trecută între cele 

mat reuşite adunări generale ale „Asociaţiunii". 

Manifestarea culturală din Sft.-Qheorghe a auut 

un succes demn de prestigiul Instltuţiunii noastre. Ne 

îndeplinim o datorie sfântă aducând şl aici ulile noastre 

mulţumiri şi adâncă recunoştinţă tuturor acelora, 

earl au contribuit la succesul acelei adunări generale. 

Aetluitatea despărţământului desfăşurată în anul 

de gestiune expirat douedeşte, eă îndemnurile fruntaşilor 

culturali, cart au participat la acea adunare generală 

au găsit propagandişti înţelegători şl un popor 

primitor de cultură românească. 

15

Comitetul central regretă, că mijloacele materiale 

nu-t dau posibilitatea, deocamdată, să facă aceea ce 

ar dori pentru culturalizarea fraţilor noştri din Secuime. 

Despărţământul Bucureşti. Rostul acestui despărţământ 

în capitala Ţării este, în primul rând, a face 

cunoscută „Asoeiaţiunea" şi în ueehiul Regat, mai eu 

seamă în capitală, unde reprezentanţii acestui desp. 

Iau euuântul la toate manifestările culturale şi la comemorarea 

sărbătorilor naţionale. In cadrele acestui 

despărţământ, de sub conducerea dtui director S/e/an 

Pop, îşi găsesc locul şl studenţii uniuersitari ardeleni, 

cari îşi fac studiile în capitală, Iar reîntoreându-se 

după terminarea studiilor, eu dragostea Infiltrată în 

sufletele lor faţă de „Asoeiaţlune" şl eu o bogată experienţă 

în aflarea mijloacelor de propagandă culturală 

la sate, sunt Indicaţi a fi uilţorii conducători ai 

despărţămintelor instltuţiunii noastre. Comitetul central 

le este recunoscător acestor studenţi, colaboratori 

harnici ai despărţământului nostru din Bucureşti. 

Nu numai numărul de 109 prelegeri poporale, ţinute 

în anul 1931/32, în despărţământul Reghin îl pune 

pe acesta în fruntea tuturor desp. de plasă, ei mai 

ales faptul că conducerea acestui despărţământ ştie 

să înregimenteze în jurul „Asoelaţiunll", la propaganda 

culturală toate societăţile din Reghin, auând şi concursul 

ualoros al şeoalelor. Ca şl în anii trecuţi s'a împărţit 

la Crăciun, prin interuenţia desp., la 64 copii orfani 

îmbrăcăminte complecte, Iar la 36 femei uăduue-săraee 

stofe şi alimente. Medieil-eonferenţiarl ai despărţământului, 

în drumul lor prin sate, au dat 326 eonsultaţiunl 

gratuite şl au tratat gratuit 940 sifilitici. 

Preşedintele desp. dl Dr. Eugen Nieoară, a tipărit 

şi în anul acesta, pe cheltuială proprie, 2 broşuri (Sifilisul 

şi Cancerul) în 2000 exemplare, cari se dlstribue, 

deasemenea în mod gratuit sătenilor. 

In afară de desp. de plasă, menţionate la desp. 

central jud. Sibliu, au mai desuoltat aetlultate culturală 

lăudabilă şl următoarele despărţăminte: Bosouici, 

Brad, Budila, Huedin, Jiu, Moeiu, Sălciua şl Zlatna. 

16

7. Terenurile de case naţionale. 

Terenuri de ease naţionale sunt în 876 comune 

?1 în suprafaţă totală de 360 jug. şl 383 st. p. 

Tabloul sumar asupra suprafeţei terenurilor şl 

numărul comunelor în cari se află terenuri de ease 

naţionale îl dăm în anexa V. 

In lipsa mijloacelor financiare unele din Gonst- 

Iteratele Agricole, earl în trecut au îngrijit, în mod eu 

totul desînteresat, de arendarea acestor terenuri prin 

licitaţii publiee, precum şi de întocmirea tablourilor 

de debit şi de încasarea arenztlor, ne-au comunicat, 

eă nu mal pot face acest seruieiu instltuţlunlt noastre, 

în consecinţă această sarcină oa cădea asupra despărţămlntelor 

şl cercurilor noastre culturale din ju- 

.deţele respeetiue. 

8. Coleefiile de biblioteci poporale 

distribuite de „Asociafiune". 

In cursul timpului dela 1 August 1931 până la 

"1 August 1932 institutiunea noastră a trimis, în mod 

gratuit, diferitelor Instltuţlunl (oficii parohiale, şcoli, 

spitale, închisori, ete.) 8312 exemplare în ualoare de 

Lei 63.879"—, iar despărţămtntelor şt cercurilor culturale, 

pentru augmentarea bibliotecilor poporale, 18.164 

expl. în ualoare de Lei 169.764—, în total deci 26X76 

expl. în ualoare de Lei 233.613-—. 

Contra cost s'a trimis broşuri din Bibi. pop. la 

diferiţi solicitatori 2827 expl. în ualoare de Lei 36.271, 

Iar despărţămtntelor noastre 8345 expl. în ualoare 

de Lei 62.576—. 

Stocul broşurilor din publleaţlunile „Asoelaţlunli", 

aflătoare în depozit, este eu 1 August 1932 de 111.792 

.expl în ualoare de Lei 912.202—. 

9. Muzeul central 

După cum am raportat în darea de seamă din 

anul treeutj dl Romul Vuia, directorul muzeului etnografie 

din Cluj a fost rugat să reorganizeze muzeul 

•central, punându-l-se la dispoziţie suma de Lei 127.978. 

17 2

D-sa a bineuoit a satisface acestei rugăminţi a 

comitetului central, reorganizând secţia etnografică şi 

artistică, rămânând, din lipsa mijloacelor băneşti, reorganizarea 

celorlalte secţiuni (ştiinţe naturale, bisericească, 

arheologică şi numismatică) până atunci, 

când instttuţiunea noastră ua dispune de mijloace băneşti 

suficiente. 

Secţiile reorganizate, îndeosebi secţia etnografică, 

sunt admirate, atât de Dizitatorll lalet, cât mal ales de 

cei specialişti şi comitetul central îi este recunoscător 

dlui Romul Vuia şi colaboratorilor săi pentru 

munca depusă la această reorganizare. 

Obiectele muzeului s'au sporit în timpul dela 

20 August 1931 până la 1 August 1932 eu 10 obiecte 

şl anume: S'a cumpărat o Icoanăueehe bisericească, 

„Maica Domnului" eu Lei 200'—. Au donat: Primăria 

oraşului Alba-lulla 1 fotografie a casei în care marele 

erou Auram laneu a fost supus unor umiliri din partea 

Ungurilor; Parasehlua losof 1 ban ueehtu austriac 

Vienriette Bielz, 2 tablouri în ulelu: „Spălatul cânepii 

la Âurtg" şi „Ţăran român în haine de sărbătoare"; 

N. Roşea 1 figură ueehe de bronz; General U. Eeonorau 

1 medalie (Centenarul Infanteriei Române) şi 

uăd. Aurelia Dr. Andretu 1 reuoluer ueehlu şi 1 flaut 

ueehiu. Tuturor acestor donatori le exprimăm şi alei 

mulţumirile instituţlunil noastre. 

Muzeul central a fost ulzttat în timpul dela 29/V. 

1932, când s'a redeschis după lucrările de reorganizare, 

până Ia8/Vlll. 932, de 516 persoane. 

10. Muzeul Avram laneu din Vidra. 

La acest muzeu nu s'a produs nici o schimbare 

în cursul anului, Iar lipsind mijloacele materiale, comitetul 

central nu a auut putinţa de a-l reorganiza sau 

al augmenta eu obiecte noul. 

11. Biblioteca centrala. 

In ziua de 1 August 1932 am auut în „Biblioteca 

centrală" 52.652 volume şl broşuri. Cărţi eu fişe şt 

18

numerotate sunt acuma 45.390, cărţi eu fişe, îneă ne~ 

numerotate 1704. In raportul trecut am indicat numărul 

total al uolumelor şi broşurilor eu 53.011. Diferenţa 

este a se atribui faptului eă periodicele au fost trecute 

la secţia periodicelor, iar dările de seamă din 

diferiţi ani şl bugetele ministeriale au fost grupate 

mai apoi în eonuolute eu un singur număr. 

In 5 Noemurie 1931 s'a deschis sala de lectură 

din „Biblioteca centrală" şi pentru cetitorii de eârţi 

din „Biblioteca centrală", iar din 13 Noemurie 1931 

împrumutăm cărţi şi afară de local, deocamdată, în 

Sibiiu. 

Sala de lectură a fost cercetată dela 1 August 

1931 până la 1 August 1932 de 2125 cetitori, eari, afară 

de reuiste şi ziare, au consultat 600 de uolume. 

La „Biblioteca, centrală" s'au primit dela 1 August 

1931 până la 1 August 1932 — 2218 volume, iar 

numărul total al reuistelor şi ziarelor aparţinătoare 

secţiei publieaţiunllor periodice se urcă la 2465 in» 

uentariate. 

Acasă s'au împrumutat 1130 volume. Cu cele împrumutate 

în sala de lectură deci: 1730. 

Biblioteca a primit în decursul anului donapiunf 

dela domnii şi instituţiile următoare: 

1. „Albina" (Sibiiu): uol. „Compoziţia ţesăturilor" 

de Q. Oneseu, Cisnădie, Sibiiu 1919; 2. loan Bădilă, 

preot la orfelinatul „Teresianum" (Sibiiu) 14 uolume 

în limba franceză şi engleză dela o doamnă din Lituania, 

despre Lituania; 3. „Biroul de măsuri, greutăţi 

şi metale preţioase" (din Sibiiu): 31 uol. şt broşuri, 

2 hărţi şl 2 fotografii; 4. dl colonel Foulquier (Sibiiu): 

51 uolume în limba franceză — „Reuue des deux 

mondes"; 5. dl ing. silu. Mihail Ittu: a) Medianu Bremta 

şi Godreseu Gh.: „Monografia domeniului Cocioc din 

jud. llfou", 1906; b) Legea minelor, Bucureşti, 1924; 

c) fekelius Dr. Erteh: „Zăcămintele de cărbuni din 

România", uol. UI. Fase. 2 al „Inst. geologie al României"; 

6. /. Vătăşianu: director „Albina" (Sibiiu): 

19 

2*

„Bulletin periodique", reuistă bilunară belgiană, în 

limba franceză, editată de „Soeiete d'etudes et d'expansion" 

din Liege (Belgia). 

Aducem uille noastre mulţumiri donatorilor marlnlmoşl 

şl pe această cale. 

12. Publieatiunile Asociatfunii. 

„Biblioteca poporală a Asociaţiunii" a urmat să 

apară şl în decursul anului trecut, pe lângă toate greutăţile 

mari financiare ce i-au stat în cale. Şl în numerele 

ultime am oferit tineretului nostru şl cetitorilor 

mai uârstniel dela ţară material potrioit mentalităţii 

tineretului şi ţărănimii. 

Nr. 187 a fost „Calendarul Astrei" pe anul 1932, 

redactat de secretarul nostru literar Dr. Horia Petra- 

Petrescu, eu concursul a o seamă de colaboratori 

probaţi. 

Nr. 188 cuprinde „Tâlcuirea sfintei Liturghii" de 

dl prof. preot Dr. Nicolae Terchilă. Ni s'a eerut din 

multe părţi o astfel de earte religioasă, ea ţărănimea 

noastră să poată urmări eu şt mal mare Interes slujba 

bisericească. 

Nr. 189 conţine o serie de 21 articole şt 3 poeztt 

sociale ale dlui profesor N. lorga, din prilejul sărbătorirel 

Dsale, la împlinirea a 60 de ani. Sfaturi referitoare 

la religie, la curăţenie, la omenie, la gospodărie, 

la lux, la comunism. Ia inuenţlile recente, despre fraţii 

noştri din America şi din Rusia, despre Ziua Unirii ete. 

„Pentru ţăranul român" este titlul broşurii, care ua 

putea oferi şi conferenţiarilor noştri temele de discutat 

la sate, eu direetluele necesare. 

Nr. 190. Ne-am îngrijit să dăm ţăranului român 

o broşură din pomicultură. Am rugat pe dl profesor 

în r. /. Mardan, fost profesor de ştiinţe naturale, Slbiiu 

şl am tipărit manualul scris anume pentru ţărănime, 

(eu 13 llustraţiuni); „Cultura pomilor, după clima, poziţia 

şi solul gradinei". 

Nr. 191. Deoarece ni s'a eerut de nenumărate ori 

broşura „Bucătăria gospodinei dela sate", sfaturi şi 

20

eţete de mâncări, de dna Ana Victor Lagăr (broşură 

tipărită la noi sub Nr. 161 şi epuizată) — am retipărit-o, 

augmentată, reuăzută, în speranţa eă ne ua aduce 

aceleaşi serDieii preţioase pe satele noastre. 

Nr. 192. Părintele-canonic, secretarul secţiilor 

noastre, dl /. Agârbiceanu, a tipărit în numărul acesta 

o parte din articolele de educaţie cetăţenească. „Pentru 

temeiul ţării" e întitulată broşura, în care este uorba 

de problemele cardinale, cari se impun unui adeuărat 

cetăţean în zilele noastre. (Bucuria datoriei împlinite, 

pilda trecutului, fruntaşi şi codaşi, desrobirea limbii, 

religiosttatea, comunismul etc). 

Nr. 193. Fiind bine primită partea întâi din „Biografii 

romane" de A. W. Qrube, traduse de Nicolae 

Petra-Petrescu (Nr. 186), am publicat şi partea a doua : 

„Timpul de eroism şi decadenţa Republieel Romane", 

reuăzându-se textul, în parte antieat, din partea fiului 

traducătorului, a secret, nostru literar Horia Petra-Petrescu. 

Broşura aceasta (de 120 pag.) sperăm să ajungă 

şi acum „cartea de căpătâi" tineretului român de prin 

şcolile poporale şi liceale inferioare, cum era prin anlt 

1880-1885 ediţia 1. 

Nr. 194. Dorind să tipărim o broşură, care să 

ne apropie sufleteşte de fraţii noştri dintr'alte ţinuturi, 

am tipărit culegerea de snoaue, glume şi ghicitori: 

„In petit" şi „Un mănunehiu de ghicitori", culese în 

Oltenia, sub titlul comun: „De/a fraţii noştri din Muntenia". 

Cei ce le-au colectat sunt inimosul folklorist, 

şef de gară N. 1. Dumitraşcu, (care a mai.publicat la 

noi şi la „Acad. Rom.", etc, lucrări de folklor, ualoroase) 

şi păr. /. N. Popescu. 

Nr. 195. Dl medie-primar al jud. Slbltu Dr. losif 

Stoiehiţia ne-a pus la dispoziţie un manuscris despre: 

„îngrijirea mamei şi copilului mic" (84 pag. de tipar). 

Mamele sătence uor auea în broşura aceasta un 

sfetnia Ideal în priulnja alăptării, a hrănirlf, a bolilor 

copiilor miel. Se ştie eă mortalitatea copiilor miel la 

noi are un procent mare. In lupta împotriua neştilnţei 

ua putea aduce această broşură seruieil nepreţuite. 

21

Nr. 196. „Dascălul /on//ă" este titlul pouestirii din 

ulaţa dela tară a scriitorului nostru ton Pop-Reteganul. 

In fiecare an tipărim câte eeua din opera acestui 

scriitor, al cărui lăsământ literar l-am cumpărat dela 

familie. Pouesttrea de aeum poate fi prluită ea o „pereche" 

la „Popa Tanda" a lui Slauiei. 0 lectură foarte 

potriuită pentru ţăranii noştri. Apoteozarea unui dascăl, 

eare-şi înţelege misiunea în sat. 

In „Biblioteca poporală" se ua mal tipări în ulltorul 

apropiat: o broşură scrisă de dl inspector şcolar 

Petre R. Petrescu (Sibtlu), de conţinut edueatiu, patriotic, 

naţional; o piesă teatrală pentru satele noastre 

(conform dorinţei adunării generale dela SJ. Gheorghe), 

apoi „Calendarul Astrei u 

pe 1933, redactat de seer. 

nostru lit. Dr. Horia Petra-Petrescu ş. a. 

Preţul broşurilor este aşa de mie (dela Nr. 191 

începând numărul câte 5 Leii), materialul atât de 

potriult pentru propaganda noastră culturală, încât 

răspândirea publicaţiilor acestora e o datorie de 

onoare a fteeărut propagandist de al nostru. 

Durere, din lipsa de fonduri, „Transilvania" urmează 

să apară numai la interuale lungi, deocamdată 

eu material administraţia. 

Să sperăm eă ua trece criza şi eă în ulltorul 

mal apropiat uom putea tipări „Translluanla" din nou, 

eu contribuţia ualoroasă a membrilor secţiunilor şi a 

altor condeie distinse. 

13. Subvenţii şi ajutoare. 

In anul 1931 tnstituţlunea noastră a primit subuenţii: 

Dela Ministerul Instrucţiunii, Direcţiunea 

Educaţiei Poporului Lei 25.000'— 

Dela Banca „Albina" Sibiu . . . . . . „ 100.000-— 

„ prim. corn. Somărtln jud. Făgăraş „ 200"— 

„ Batoş jud. Mureş . . „ 1.000 — 

„ Ulea loan Bucureşti (i. Rahouel 15? „ 1.000 — 

Total . Lei 127.200'— 

22

11. Internatul de fete al Asociaţiunii. 

Internatul de fete al Asoeiaţiunti a funcţionat în 

anul şcolar 1931/1932, în eondtţiuni corespunzătoare, 

adăpostind 29 de eleue, în cea mai mare parte 

dela Liceul de fete „Domniţa Ileana" din Sibiu. Fentru 

întreţinerea Internatului de fete nu am primit în acest 

an nici o subuenţie dela Minister, în schimb institutul 

de credit şi de economii „Albina", înţelegând importanţa 

acestui internat pentru educaţia eleuelor, a dăruit 

şi anul acesta suma de Lei 50.000 - 

— pentru care ajutor 

esprimăm şi la acest loc distinsă mulţumită. 

lneassările la Internatul de fete au fost în 

anul 1931/1932, de Lei 718.548—, iar eheltuelile de 

Lei 670.457-, rezultând un excedent de Let 48.091-—, 

la care adăugând reportul anilor trecuţi de Lei 218.799*—, 

acest excedent se urcă la suma de Lei 266.890'— 

Socotelile Internatului se înaintează eu act separat 

spre eensurare. 

15. Concesiuni de cinematograf: 

in urma crizei generale financiară-economică 

venitele după concesiunile de cinematograf sunt tot 

mal slabe. 

In cursul anului 1931, au încetat de a mai funcţiona 

alte 10 cinematografe (cel din Aleşd, Gărpiniş, 

Gottlob, Petroşani, Simeria, Săeuieni, Săeălar, Teremia 

mare, Tomnatic, Vulcan), iar celelalte au cerut reducerea 

taxei pentru concesiune. 

Cu toate acestea s'a îneassat în anul 1931 suma 

de Lei 1,174.466-—, faţă de preuederlle bugetare, cari 

au fost fixate la Lei 1,100.000—. 

Criza generală fiind tot mai pronunţată, trebuie 

să contăm pentru uiitor eu uenite tot mai reduse după 

concesiuni, eeeaee s'a auut în uedere la întocmirea 

bugetului pentru anul 1933. 

16. Fondurile şi fundaţiunile administrate 

de „Asociaţiune", 

Fondurile şi fbndaţiunile administrate de Asoeiaţiune 

sunt, eu finea anului 1931, în număr de 69 în 

23

ualoare totală de Lei 7,018,315-22. Pentru anul şcolar- 

1931/32, s'au acordat burse în suma de Lei 85,500—, 

la 18 eleut şi eleue dela diferite şcoli. (Uezi tabloul 

bursierilor la anexa Nr. VI). 

17. Loteria „Asociaţiunii". 

In urma hotărârii comitetului central din şedinţa, 

ţinută la 9 Ianuarie 1932, s'a dispus preluarea registrelor 

şl arhiuei loteriei, precum şl a loturilor aeestet 

loterii, rămase neuândute, dela fostul eassier al „Asoelaţiunil" 

Ioan Baneiu, eonsemnându-se această preluare 

într'un proees-uerbal. Ueriflearea gestiunii financiare 

a aeestet loterii a fost încredinţată dlui experteontabll 

Romul Pop dela sucursala Băncii Centrale 

din Slbilu, care într'un raport foarte amănunţit şi conştiincios 

a arătat toate constatările sale asupra acestei 

gestiuni 

Pentru ea Onor. adunaie generală să la cunoştinţă, 

în toate amănuntele, despre gestiunea tuturor 

neregulelor, administratiue din trecut, şl a acestei loterii, 

care în anul din urmă a fost obiectul predilect al unor 

ziarişti anonimi, Comitetul central prezintă raportul 

dlui Romul Pop, împreună eu toate documentele, ee-i 

stau la îndemână, Onor. adunări generale eu act separat. 

18. Membri „Asociaţiunii". 

Numărul membrilor de toate categoriile îl dăm 

la anexa Vili. 

19. Colaborarea cu alte societăţi. 

Ca în trecut aşa şl în decursul anului acestuia 

am auut strânse legături eu „Universitatea liberă" din 

Bucureşti (condusă de Dna Sabina Cantacuzino şi eu 

„Extensiunea universitară din Cluj. Conferenţiarii acestor 

două societăţi au străbătut oraşele, uorbind în 

cadrele festiualurilor şl seriilor de eonferenţe, aranjate 

de societatea noastră. 

24

Am lucrat eot la cot eu „Direcţia Educaţiei Poporului" 

dela „Ministerul Sănătăţii şi al Ocrotirilor 

Sociale", în „Ziua Temperanţei", de „10 Mai" şi de 

„1 Deeemurie". 

„Asociaţia profesorilor secundari" din diferitele 

regiuni şi asociaţiunile preoţeşti şi invăţătoreşti au 

fost — ea în ceilalţi ani — colaboratoarele desinteresate, 

eari ne-au răspuns de câte ori am apelat la 

bunele lor seruieii. Tot asemenea reuniunile de cântări, 

corurile şi fanfarele din diferitele oraşe, orăşele şi 

comune. 

Este o datorie de onoare pentru noi să aducem 

cele mai călduroase mulţumiri tuturor acestor societăţi 

pentru sprijinul acordat nouă, spre binele propăşirii 

noastre, a tuturora. 

20. Momente importante.. 

Dl uieepreşedinte Dr. Qh. Preda, a eerut (încă 

în şed. din 24 Iunie 1931) „să fie autorizat a merge în 

despărţăminte eu scopul de a examina aetiuitatea 

acestora şi — unde ua fi lipsă — a da îndrumări pentru 

reorganizarea lor, în sensul hotărârilor dela adunarea 

generală din Caransebeş". Comitetul central a dat împuternicire 

dlui u.-preş. să îşi ducă în îndeplinire planul. 

Despre uizitele dela Deua, Bocşa-Montană, lghiu, Ţinea 

am referat în darea de seamă din anul trecut, aici însemnăm 

că dsa a luat parte la adun. gen. a despart, 

eentr. jud. Sighet, în comuna Vad, în 27 Sept. 1931, 

unde a asistat la punerea unei plăci comemorative 

pentru cei căzuţi în răsboiu — o festiuitate, care ar 

trebui să serueaseă drept exemplu şi altor despărţăminte 

— apoi la premiarea celor mai îngrijite gospodării 

săteşti din eomună, eu preferinţă a celor eu mai 

mulţi copii. Impresie excelentă eu făcut şi „Şoimii" 

gimnaşti ai „Astrei" din Maramurăş şi corul şi orhestra 

v „Astret" — toate organizate de neobositul nostru 

propagandist, preşed. despart. Sighet, dl Dr. V. llea. 

In 5 Oct. 1931 a luat contact dl u.-preşed. eu despărţământul 

Diciosânmărtin, ţinând în oraşul acesta o eon- 

25

jerenţă: „Impresii din Marocul francez". Până acum 

a uizitat dl u.-preşedinte Dr. Preda zece despărţăminte, 

adueândui-se mulţumiri pentru aeeastă aetiuitate rodnică. 

Membrul nostru în comitetul central, fostul secretar 

literaral „Asoeiaţiunii", dl OctavianGoga, a fost sărbătorit 

în anul 1931 Dee. şl 1932 (lan., Martie), împlinind 50 de ani 

de uiaţă. „Astra" a auut datoria de onoare ea să aducă 

omagiile sale aceluia, care a contribuit eu scrisul său 

la îmbogăţirea literaturii române, de aceea a apelat 

la Biserică, Armată, Şcoală şi la celelalte autorităţi şi 

instituţii culturale şi social-economice din sediul său, 

din Sibiiu, ea să-l sărbătorim eu toţii în oraşul, în 

care poetul şi-a petrecut anii copilăriei şi ai tinereţii 

sale. 

Sărbătorirea din ziua de 6 Martie 1932 a fost o 

măreaţă manifestaţie culturală. A luat parte tot ee 

are Sibiiul mai de samă (şi minoritarii au trimis delegaţi), 

precum şi eâte o delegaţie imposantă din Răşinari 

şi Sălişte. Dela gară a fost condus dl Oet. Qoga 

la biserica catedrală, unde s'a cetit o „rugăciune de 

mulţumită" din partea Pr. Sf. Sale Vicarului Dr. Vas. 

Stan al Răşinarilor, apoi a urmat un reuşit „Festival", 

în sala „Thalia" eu următorul program: „Imnul Regal", 

uorbirlle: l. Pr. Sf. Mitropolit Dr. Nieolae Bălan, 

(repr. Bisericii gr. or.), dl gen Chr. Vasilescu, (repr. 

Armatei), păr. protop. N. Togan, (repr. Biser. gr. cat.), 

dl Silviu Ţeposu (uieepreş. comisiei interimare a Municipiului 

Sibiiu — predarea diplomei de cetăţean de 

onoare al Sibiiului), dl /. Popa (repr. „Federaţiei corpului 

didactic", dl Dr. Gh. Preda, (u.-preş. „Astrei"), 

Dr. I. Eupaş, prof. uniu. şi dl Oet. Goga. 

„Reuniunea română de muzică şi cântări Gh. Dima" 

şi orchestra oraşului Sibiiu (sub conducerea dlul prof. 

N. Oancea), au executat: N. Oancea: In memoriam ; 

E. Monţia: „Oltul" şi „Singur" (solo de sopran eu 

d-na M. Dr. Vilt şi ac. de orchestră; dl eăp. Ştefan 

Constantinescu a declamat „Oltul" de O. Goga. „Festiualul" 

s'a terminat eu „Uvertura Naţională" (cor şl 

oreh. de A Bena. 

26

La „Otelul Buleuard" s'a dat mai apoi o „Masă 

comună' 1 

, la ora 2, unde au uorblt pe lângă reprezentanţii 

de mal înainte şi alţii, al diferitelor Instituţii. 

(I. Pr. Sf. Mitrop. Nieolae pentru Majestatea Sa; 

Lt. eol. I. Dăneilă pentru „Gullul Patriei"; fostul ministru 

Dr. 1. Lupaş, ea amte: Dr. Vioria Petra-Petreseu 

pentru scriitorii din Sibtlu şl funcţionarii „Astrei"; 

Dr. Q. Bărbat, seer. municipiului, în numele foştilor 

camarazi de şcoală din Slbiiu ; Dr. I. Bucur, în numele 

celor din Răşinari; d-na Tordăşianu, în numele femeii 

române; păr. prot. E. Gloran, în numele „Reun. naţ. 

cult. a meseriaşilor români" din Sibtlu; T. R. Popeseu, 

în numele „Şoimilor"; dl primeomisar regal al corp. 

Vil. Armată eol. T. Carapaneea, ş. a.) La sfârşitul 

„Mesii comune" a răspuns sărbătoritul, mulţumind 

tuturora, îndeosebi societăţii noastre. 

Şi despărţămlntele noastre au dat atenţie euuenită 

sărbătoririi dlui Oct. Goga. Partea cea mal mare din 

ele a aranjat „festtualurt", eu recitări, eonferenţe şl 

bucăţi muzicale eu text din opera sărbătoritului. 

La desuelirea monumentului Voevodului Mihai 

Viteaaul la Mirislău, ridicat din partea despărţămintelor 

noastre Aiud şl Alba, a delegat comitetul central pe 

păr. Consilier metropolitan Dr. Vasile Bologa, care a 

rostit o euuântare ocazională. 

La „expoziţia de copii miei" a despărţământului 

Mediaş, în comuna Şeica mare, în 2 Maiu, am fost reprezentaţi 

tot prin păr. Consilier metropolitan Dr. Vasile 

Bologa. 

La congresul „Ligii Culturale", ţinut în 14 Septemurle 

în oraşul Focşani, am auut ea reprezentant 

al societăţii noastre pe dl dir. de lie. din Bucureşti 

Ştefan Pop. 

In anul 1932 s'a ţinut în oraşul Sibiiu, în decursul 

lunii Iulie a doua „Jamboree" cercetăşeascâ în România* 

In fruntea „famboreei" a fost dl general /. Manoleseu, 

preşedintele „Caselor Naţionale", eu cari auem 

cele mai strânse legături. Nl s'a dat putinţa ea să 

contribuim în „Ghidul eereetăşese" cu partea referitoare 

2?

la Sibiiu şi importanţa lui, apoi eu aloeuţit, la 

deschiderea congresului eereetăşese şi a „Jamboreei" 

(dl Silviu Ţeposu, ea substitut de uieepreşedinte), cât 

şt la închidere (dl uieepreşedinte Dr. Oh. Preda). 

21. Situaţia financiară a „Asociatiunii". 

Situaţia financiară a „Asoeiaţiunii", este arătată 

în anexele despre socoteli şi buget. (Vezi anexa 11 şt lll). 

22. Propuneri: 

De încheiere rugăm Onor. Adunare : 

1. Se ia act eu aprobare de cuprinsul raportului 

general pe anul 1931/32. 

2. Să dea expresiune durerii sale pentru pierderea 

membrilor şi binefăcătorilor decedaţi al Asoeiaţiunli. 

(Uezi anexa Vil.) 

3. Să mulţumească tuturor binefăcătorilor, cari 

au făcut donaţiune în acest an pentru aşezămintele 

„Asoeiaţiunii". 

*l. Să aprobe darea de seamă a comitetului central 

despre gestiunea anului 1931, dându-i descărcare de 

aceasta gestiune şt hotărând în chestiunile ee sunt în 

legătură eu gestiunea dtn trecut a „Asoeiaţiunii", aduse 

la cunoştinţa adunării generale eu aet seperat. 

5. Se aprobă bugetul pe anul 1933. 

6. Să decidă asupra dimlslei dlui preşedinte Uasile 

Qoldiş. 

7. Să fixeze locul pentru ţinerea adunării generale 

dtn anul 1933. 

8. Să ia dispoziţii pentru uerifiearea procesului 

uerbal al adunării generale. 

Din şedinţa plenară a comitetului central al „Asoeiaţiunii", 

ţinută în Sibiiu la 13 August 1932. 

Nicolae Togan m. p., Nicolae Băilă m. p., 

vicepreşedinte. secretar. 

28

Anexa: I 

Raportul Secretariatului general 

al Seeţiunilop literape"Ştiin{ifiee ale „Astrei" dela 

21 Maiu 1931-6 Iunie 1932. 

DOMNULE PREŞEDINTE, 

ONORATĂ ŞEDINŢĂ PLENARĂ, 

In următoarele Vă prezint un raport despre activitatea Secţiunilor 

„Astrei" dela 21 Mai 1931—6 Iunie 1932. 

1. In decursul anului de activitate trecut Secţiunile noastre 

au aranjat o şedinţă festivă cu prilejul adunării generale ţinută la 

Sfântul-Gheorghe. Adunarea generală din anul trecut a fost una 

din cele mai reuşite ţinute după răsboiu, astfel şi şedinţa noastră 

a fost bine cercetată. Membrul nostru dl Dr. Sabin Oprean a 

ţinut o foarte bine aleasă şi documentată conferenţă despre „ Ţinutul 

Secuilor". A doua conferenţă a fost ţinută de dl I. Agârbiceanu, 

în cadrul festivalului artistic de seară, unde a asistat un 

public număros, vorbind despre „Un nou ideal", către care e 

nevoie să se îndrepteze societatea românească de azi. Ultima conferenţă 

a apărut în „Transilvania", numărul în care s'a publicat_ 

darea de seamă asupra adunării generale. 

Tot cu acel prilej, membrul nostru Dr. Ioan Lupaş a ţinut 

o conferenţă în liber, după terminarea conductului etnografic. 

Pentru a fi înţeles de marele număr de ţărani români, cari în vitregia 

timpurilor şi-au uitat limba, D-sa a vorbit în limba ungurească 

despre trecutul acelui ţinut şi datoria de azi a românilor 

din această regiune. 

2. La 16 Decemvrie s'au întrunit într'o şedinţă preşedinţii 

Secţiunilor şi alţi membri, în care s'a discutat şi s'a primit propunerea 

ca dl Octavian Goga, membru al Secţiei literare şi fost 

secretar literar al „Astrei", să fie sărbătorit şi la Cluj. S'a decis 

29

ca la festivalul dela Teatrul naţional să vorbească în numele Secţiilor 

dl G. Bogdan-Duică, preşedintele Secţiei literare. D-sa a şi 

vorbit la acel festival, ţinut în Martie 1932, arătând într'o caldă 

cuvântare rolul dlui Oct. Goga în literatura română şi viaţa cui' 

turală a Ardealului. 

Serbarea iniţiată de Secţiile noastre a luat o proporţie mai 

mare. Dl O, Goga fiind proclamat doctor „honoris causa" al Universităţii 

din Cluj, aşa că sărbătorirea a trecut sub patronajul Universităţii, 

Secţiile noastre dându-şi întreg concursul pentru reuşita ei. 

Membrul Secţiei noastre literare, dl prof. Sextil Puşcariu, a 

prezentat din partea facultăţii de litere raportul, prin care facultatea 

a propus proclamarea dlui O. Goga de doctor honoris causa. 

In acest raport. D-sa a făcut o amplă apreciere asupra personalităţii 

literare a dlui O. Goga. 

3. La 12 Mai 1932 preşedinţii Secţiilor s'au întrunit într'o 

şedinţă, în care s'a luat act că dl Preşedinte G. Bogdan-Duică a 

reuşit să încaseze ordonanţa de 100,000 Lei, promisă ca ajutor 

Secţiilor prin adresa Ministerului Sănătăţii publice, Direcţia Educaţiei 

Poporului Nr. 00711/1931, la cererea Secţiilor cu adresa 

Nr. 1/1931 dela 15 Ianuarie. 

In acea adresă se specifică destinaţia acestei subvenţii „pentru 

publicaţii de cunoştinţe generale şi cursuri serale". 

Potrivit acestei destinaţii şi în conformitate cu hotărârea 

luată în şedinţa dela 16 Martie 1932, în şedinţa dela 12 Mai 1932 

s'a hotărît ca jumătate din această sumă (50,000 Lei) să se dea 

ca onorar conferenţiarilor, cari au ţinut cursurile poporale în 

cadrele Secţiilor, în anul de gestiune 1930/1931, fiind subvenţia 

acordată pentru anul 1931 şi în acest scop, iar jumătate să se 

destineze pentru tipărirea unei lucrări de cunoştinţe generale şi 

anume: „Literatura română ardeleană" dela 1848—1930, pe care 

o va face dl prof. G. Bogdan-Duică, simţindu-se mare necesitate 

pentru o astfel de lucrare. 

Suma de 50,000 Lei a şi fost împărţită în cursul lunei Mai 

celor doisprezece conferenţiari ai cursurilor poporale, iar restul 

de 50,000 Lei au fost depuşi în păstrare la Banca Naţională, filiala 

Cluj, de către dl preşed. G. Bogdan-Duică. 

S'au înaintat rapoarte ale Secţiunilor asupra unor lucrări 

trimise spre opinie de către comitetul central în legătură cu publicarea 

lor în „Biblioteca poporală" a „Astrei". 

30

5. Dela 21 Mai 1931 — 6 Iunie 1932 secretariatul general al 

Secţiunilor a continuat cu publicarea articolelor săptămânale în 

următoarele ziare poporale: Foaia Noastră, Glasul Ardealului 

(Cluj), Unirea poporului (Blaj), Cuvântul poporului, Foaia Poporului 

(Sibiiu), Neamul românesc pentru popor şi apoi Poporul 

român (Bucureşti-Chitila), Cuvânt Moldovenesc-Chişinău. Prin 

această activitate publicistică Secţiile noastre au stat în permanentă 

legătură cu zeci de mii de cititori. Ne-am străduit prin 

aceste articole să creştem încrederea în neamul nostru, să ridicăm 

moralul celor descurajaţi, să creştem optimismul şi să contribuim 

la întărirea sentimentului de solidaritate românească, pe deasupra 

intereselor regionale sau politice, arătând mereu şi slăbiciunile de 

cari suferim azi cu toţii. Că aceste articole, cu totul imparţiale, 

sunt folositoare cetitorilor noştri dela sate, avem dovada în faptul 

că în cursul anului 1931/1932 ele au fost reproduse şi de ziare 

poporale, cărora nu li s'au trimis, cum este „Someşul"-Dej şi 

Revista Bistriţii (Bistriţa), dintre acele cari ne-au ajuns nouă la 

cunoştinţă. 

Exprimăm şi pe această cale, mulţumitele noastre tuturor 

redacţiilor, cari ne-au ajutat în chipul acesta, să putem răspândi 

cuvântul „Astrei" în straturile largi ale poporului şi le rugăm de 

acelaşi binevoitor concurs şi pentru viitor. 

6. Lipsindix-ne pentru Secţii o sală de şedinţe şi de întruniri,, 

iar pe de altă parte nemai apărând nici în cursul anului 1931/1932 

revista „Transilvania", decât numerile cu cuprins administrativ, 

membrii noştri au desvoltat în alte publicaţii, ziare şi reviste o 

însemnată activitate culturală. Deasemenea o parte însemnată 

dintre conferenţiarii altor societăţi, la Cluj şi în oraşele din provincie 

s'au recrutat dintre membrii Secţiunilor noastre. 

7. In ce priveşte activitatea singuraticilor Secţii au fost rugate 

să prezinte, după obiceiu raport separat. Totuşi relevez şi aici cu 

mare laudă activitatea subsecţiei de educaţie fizică. 

8. In decursul anului 1932 Secţiunile noastre au avut o mare 

pierdere prin moartea vicepreşedintelui Secţiei juridice profesorul 

Dr. V. Onişor, care a desvoltat şi în cadrele noastre o frumoasă 

activitate, prin organizarea conferenţelor juridice din anii trecuţi. 

La mormântul lui secretarul Dv. general a adus condoleanţele 

Secţiunilor. Fie-i binecuvântată memoria omului onest, românului 

bun şi a profesorului eminent. A fost om preocupat de proble- 

31

mele fundamentale ale organizării Statului nostru. In vara anului 

1931 a publicat ultima sa lucrare, apreciată în toate cercurile, 

asupra Stabilizării monetare în România. 

Secţiunile au avut şi prilej de a se mândri în cursul anului 

1931/1932 când membri lor Dr. Iuliu Haţieganu, Dr. Coriolan 

Tătaru, Dr. V. Stanciu şi St. Meteş au ocupat înalte demnităţi 

in stat. 

După cari rog a primi raportul de faţă. 

Cluj, la 6 Iunie 1932. 

ION AGÂRBICEANU 

secretarul gen. al Secţiilor. 

Darea de seamă a Secţiei literare a „Astrei". 

Membrii secţiei literare au desvoltat o intensă activitate 

•culturală-literară în diferite reviste, publicaţii şi conferenţe. In 

cadrele „Astrei" dl G. Bogdan-Duică a ţinut vorbirea festivă 

la teatrul naţional din Cluj, cu prilejul sărbătoririi dl Oct. Goga. 

Dl Sextil Puşcariu a vorbit cu acelaş prilej în aula Universităţii. 

Dl I. Agârbiceanu a ţinut o conferenţă la adunarea generală din 

Sf. Gheorghe 1931 şi o conferenţă la Braşov în cadrele despărţământului 

de acolo. Membri secţiei au contribuit la redactarea 

Calendarului din Bibi. pop. a Astrei pe 1932, redactat de membrul 

nostru dl Horia Petra-Petrescu. Intre broşurile Bibliotecii 

poporale pe 1931/1932 apare „Pentru temeiul ţării" de /. Agârbiceanu. 

Dl G. Bogdan-Duică pregăteşte lucrarea „Literatura română 

ardeleană dela 1848—1930". 

Cluj, 6 Iunie 1932. 

Preşedinte : G. Bogdan-Duică. Secretar: I. Agârbiceanu. 

Darea de seamă despre activitatea Secţiunei artistice a 

„Astrei", pe 1931/1932. 

Activitatea secţiunei artistice a „Astrei", amăsurat vremurilor 

critice prin cari trecem, s'a desfăşurat şi în anul acesta 

exclusiv în cadrele Conservatorului de muzică „Astra" din Braşov. 

In schimb avem, totuşi, mulţumirea de a putea constata, că acest 

32

institut de artă, în al patrulea an al existenţei sale, e în plin progres, 

atât în ce priveşte rezultatele realizate prin instrucţia oferită 

elevilor, cât şi pe terenul manifestărilor publice, adecă a concertelor 

date de elevi şi de profesori în cursul anului şcolar 1931/32. 

Astfel ţinem să fixăm cu acest prilej, că — începând dela 8 Noemvrie 

1931, — s'au ţinut în fiecare Duminecă următoare câte 

un concert de muzică de cameră — cu totul 14, aşa-zise „concerte 

educative" — pe lângă o intrare modestă (20 Lei), la cari 

s'au prezentat publicului asistent, prin profesorii Conservatorului, 

compoziţiuni de Haydn, Beethoven, Schubert, Schumann, Mozart, 

Ciaicovschi, Mendelsohn, Brahms, Chopin, Dworak, Grieg, Debussy, 

Rachmaninov, Bartok, Dohnănyi, Arenschi, Neugeboren 

ş. a. Cea mai mare parte din aceste opere au fost executate de 

apreciatul cvartet al Conservatorului „Astra", compus din profesorii 

Bobescu, Weinberger, Biemel şi Moldrik, cari, în toamna 

anului trecut, au avut cinstea să cânte şi la Palatul Pelişor din 

Sinaia, în prezenţa M. S. Reginei Măria şi a altor înalţi invitaţi. 

Muzica pianistică a fost executată de profesorii Benfeld, Weiss 

şi Schlandt. Printre concertele de piano au fost două cu acompaniament 

de orchestră, aceasta fiind condusă de directorul Conservatorului, 

dl Constantin Bobescu. Afară de aceste concerte de 

muzică de cameră Conservatorul „Astra" şi-a dat contribuţia sa, 

prin profesorii şi elevii săi, la obişnuitul festival al „Astrei" dela 

/ Decemvrie, apoi la festivalele „Haydn", „Goethe" şi, în fine, 

la festivalul „Porumbescu", cu prilejul împlinirei anului al 50-lea 

dela premiera operetei „Craiu nou". In cursul anului au mai fost 

câteva producţii interşcolare date de elevii Conservatorului, — 

anul şcolar urmând a se încheia ca şi în trecut — prin 4 concerte 

date de elevi, executându-se bucăţi pentru solo de pian, 

duete (vioară, violoncelo sau canto, cu acompaniament de piano) 

triouri, cvartete de coarde, concerte la 2 piane etc. 

Toată aceasta activitate însă — trebuie să o remarcăm 

deosebit — nu s'ar fi putut înfăptui, dacă despărţământul „Astrei" 

din Braşov, care până anul trecut a pus la dispoziţie Conservatorului 

numai localul, luminatul şi încălzitul nu ar fi venit 

în ajutorul acestui institut, acordându-i şi o subvenţie de Lei 20,000 

lunar; sirigurul ajutor bănesc mai însemnat pe care Conservatorul 

îl primeşte în anul şcolar 1931/32, Ministerul instrucţiunei şi 

Primăria municipiului Braşov, protectorii de mai înainte ai acestui 

33 

3

aşezământ, din cauza lispei de fonduri, încetând acordarea de 

ori şi ce ajutoare. — Neputând conta pentru viitor nici la subvenţia 

acordată pentru anul acesta din partea despărţământui 

„Astra" din Braşov, existenţa Conservatorului nostru de muzică e 

serios ameninţată! Să nădăjduim însă, că până în toamnă, când 

cursurile ar fi să se înceapă din nou, se va găsi o soluţie pentru 

continuarea unei activităţi atât de rodnice şi folositoare şi care 

— prin faptul că atât profesorii, cât şi elevii sunt în V2 parte 

români şi în : 

/2 parte minoritari — a contribuit aşa de mult şi 

la o apropiere sufletească sinceră a tuturor celor ce, fără considerare 

de naţionalitate sau de confesiune, sau .întrunit spre a 

sluji la acelaş altar al artei muzicale. 

Braşov, 2 Iunie 1932. 

Preşedinte T. Brediceanu. 

Darea de seamă despre activitatea SecţieiMedicale şi 

Biopolitice a „ Astrei", dela 1 Iunie 1931—31 Mai 1932. 

Activitatea Secţiei Medicale şi Biopolitice în domeniul propagandei 

sanitare şi igienice a continuat în mod sistematic şi în 

cursul anului trecut. In colaborare cu despărţământul Cluj al 

„Astrei" şi în cadrul unui program cultural şi distractiv, au fost 

rostite peste 30 conferenţe la sate. Remarcăm aci, că actualmente 

nu mai există în judeţul nostru nici o comună în care „Astra 

medicală" să nu fi ţinut cel puţin 2 conferenţe de propagandă. 

In afară de întrunirile organizate împreună cu despărţământul 

a făcut „Secţia Medicală" propagandă sanitară prin medicii 

de circumscripţie ai judeţului, cari, înţelegând să colaboreze 

cu noi, s'au angajat să ţină fiecare în circumscripţia sa câte 

2 conferinţe. 

Nu s'a neglijat nici propaganda printre intelectuali. Dl Preşedinte 

al secţiei, prof. Dr. I. Haţieganu, a conferenţiat în mai 

multe oraşe din provincie (Braşov, Oradea, Tg.-Mureş), în cadrul 

unor populate întruniri, organizate de cercurile noastre culturale 

de medici din acele localităţi. 

Activitatea provincială a secţiei a fost amplificată, reorganizându-se 

„cercurile culturale" de medici din Timişoara (preşedinte 

Dr. Cândea) şi din Tg.-Mureş (preş. Dr. Baciu). Toate cer- 

34

curile „noastre culturale" au desvoltat o însemnată activitate de 

propagandă, ţinând numeroase conferenţe, organizând festivaluri 

culturale, sportive etc. 

Un interes deosebit a fost acordat în cursul anului trecut 

problemei educaţiei fizice, ajungându-se în acest domeniu la realizări 

practice de o mare importanţă. Nu vom insista aci asupra 

detaliilor activităţii desfăşurate pe terenul educaţiei fizice, îutrucât 

ea va fi reluată într'o dare de seamă aparte, menţionăm numai 

că subsecţia noastră de educaţie fizică, printr'o dublă convenţie, 

încheiată pe deoparte cu Universitatea din Cluj, pe de altă parte 

cu „Academia de Agricultură", a reuşit să-şi asigure definitiv 

un teren de 15 jugăre în parcul Mihai, pe care a început deja 

să construiască o arenă sportivă modernă, ce va fi utilizată, atât 

de organizaţia „Şoimii Carpaţilor", cât şi de studenţii universitari. 

Cu toate dificultăţile economice, prin cari trecem, lucrările de 

amenajare a „Stadionului" vor fi în scurtă vreme terminate, realizându-se 

astfel pe seama tineretului nostru posibilităţile unei 

educaţii fizice sistematice. 

Preşedinte : 

ss. Prof. Dr. Iuliu Haţieganu. 

Secretar: 

ss. Docent Dr. L. Daniello. 

Darea de seamă despre activitatea Secţiei femeninebiopolitice 

a „Astrei" pe anul 1931, până la Iunie 1932. 

Această Secţiune îşi continuă activitatea sa dintru început, 

fără a avea mijloace şi ajutoare dela Societatea „Astra", — în 

împrejurări destul de grele, însă membrele „Uniunei fem. rom.", 

această Federaţie, muncind tot în principiu ideal, tot fără resurse, 

fiind contopite în Secţia femenină-biopolitică, — muncesc cu 

sârguinţă pentru formarea şi întărirea sufletului poporului, pentru 

căminul şi ţara lor. 

Din fiecare manifestare femenină se desprinde o preocupare 

îngrijorată asupra crizelor morale şi materiale ce bântuie viaţa 

noastră. 

Aceasta se dovedeşte şi din cuprinsul importantei cuvântări 

de deschidere, ţinută de Preşedinta U. F. R., d-na Măria B. Baiulescu 

la Congresul U. F. R., din Septemvrie 1931, la Craiova, 

35 

3*

unde delegate, reprezentând societăţi din toate provinciile ţării, 

s'au întrunit a colabora în solidaritate pentru a cunoaşte şi a 

discuta importantele probleme ce ating viaţa neamului nostru. 

Preşedinta a relevat în cuvântarea sa, că familia reprezintă 

arborele ereditar, pe care se razimă întreaga alcătuire a Statului 

şi că în puterea femeii stă trăinicia familiei, pentrucă dacă această 

temelie s'ar sdruncina va surveni prăbuşirea ordinei morale a 

credinţei şi chiar a existenţei unui popor. Mama generaţiei de 

astăzi va trebui să aibă răspunderea a sta la postul ei, cu convingerea 

că este imperios trebuincioasă, pentru a învia tradiţiile 

în sufletele plăpânde âle fiilor ei. 

„Leitmotiv"-ul Congresului a fost problema educaţiei naţionale, 

care trebuie să se razime pe credinţă, aceasta fiind piatra 

fundamentală. 

Legătura de credinţă şi naţionalism a fost atât de puternică, 

încât a păstrat neamul românesc prin toate veacurile sbuciumate. 

Preşedinta a insistat că trebuie că combatem baccilii molipsitori 

de lepădare de credinţă, care ar atinge inima tinerimei, 

văzând primejdia anarhiei religioase ce s'a produs peste Nistru. 

Femeia va trebui să combată marele pericol al sectelor religioase 

străine, cari câştigă teren în unghiurile ţârei noastre. 

A amintit că starea sufletească a poporului nostru reprezintă 

actual o slăbiciune biologică, provenită în urma răsboiului, 

căruia i se datoreşte aviditatea materialistă şi râvna de egalitate 

cu lumea privilegiată, provocând tragedia existenţei şi bancruta 

sufletească. 

Vorbind despre problema economică a citat sfaturile marelui 

om de stat al Franţei Poincare: „Pentru normalizarea producţiunei 

naţionale avem datoria, în general, să ne îndreptăm metodele 

noastre de viaţă şi să ne ordonăm mai bine întrebuinţarea 

activităţii noastre". 

D-Sa a înfăţişat pe femeia viitorului, care va trebui să aibă 

prestigiul de a fi ridicată la apoteoza ei, ca femeie-soţie, femeiemamă, 

femeie-colaboratoare la viaţa ţărei, a cărei inimă să bată 

pentru toate aspiraţiunile şi pentru suferinţele scumpei noastre 

patrii. 

In decursul acestui Congres sau discutat mai multe probleme 

şi anume: Problema analfabetismului, destul de gravă la 

noi; a interesului ce trebuie să avem pentru ridicarea femeei dela 

36

{ară, precum şi a educaţiei fiicelor noastre, la ce cariere să fie 

îndrumate în împrejurările actuale. Fiecare din aceste puncte 

prezintă o însemnată latură a vieţei noastre sociale şi economice. 

Constatăm cu bucurie interesul ce-1 poartă societăţile de 

femei dela ţară, prin participarea delegatelor lor în rândurile 

Uniunei, făcându-se astfel o apropiere sufletească între diferite 

grupări şi încredere în toate directivele ce le primesc. 

Una din însemnatele chestiuni, cari s'au adresat Uniunei a 

fost trimisă de un grup de buni Români din Iugoslavia, cari au 

cerut îndrumări pentru înfiinţarea unei şcoli româneşti de fetiţe. 

Iată ce scriu aceşti buni Români. „Suntem 152.000 de suflete, 

femeile noastre să fie educate în tradiţia străbunilor noştri, pentru 

a susţine trează lumina credinţei noastre". 

Prezidenta U. F. R., a dat informaţiunile şi îndrumările 

necesare pentru modalitatea cu care s'ar putea înfiinţa şi acolo 

asemenea reuniuni de femei, sub a căror scut s'ar putea susţine 

şcoli practice cu internat. 

Una din importantele străduinţe ale Congreselor noastre a 

fost obţinerea drepturilor civile pentru femei. 

Congresul a fost sesizat cu deosebire în vederea proiectului 

de unificare a legilor civile, propus de fostul Ministru al Justiţiei 

Hamangiu. Considerând că femeile din provinciile alipite, având 

drepturi civile avantajoase şi sub vechea dominaţie, se temeau 

că prin această unificare s'ar putea aduce grave prejudicii femeilor 

din Ardeal, Banat şi Bucovina, care ar ştirbi drepturile 

lor din trecut, deoarece femeile din Vechiul Regat prin căsătorie 

erau puse sub tutela bărbatului, neputându-şi administra averea 

proprie, atât Uniunea, cât şi Asociaţia femenistă a luptat dela 

întregirea neamului pentru câştigarea drepturilor civile. 

Lupta aceasta a fost realizată cu succes prin recenta Lege 

privitoare la ridicarea incapacităţii civile a femeii măritate, prin 

modificarea mai multor articoli din codul civil şi anume: Art. 194. 

„Căsătoria nu restrânge capacitatea femeii de a exercita drepturile 

civile". 

Art. 1285. „Femeia are administrarea şi libera dispoziţie 

asupra averei sale parafernale". 

Acest proiect de Lege a fost prezentat Corpurilor legiuitoare 

de dl Ministru al Justiţiei Vaier Pop, căruia Uniunea şi Asociaţia 

femenistă i-a adus omagii şi manifestări de mulţumire. 

37

Ca în fiecare an, Uniunea apelează la Societăţile şi Reuniunile 

federate să serbeze „Ziua Mamei", pentru a păstra 

iubirea şi venerarea a celei mai sublime fiinţe, care se numeşte 

„Mama". 

Toate Reuniunile şi Societăţile federate au cooperat în aceste 

direcţiuni, susţinând totodată importante opere de asistenţă socială, 

culturală, economică şi naţională, precum azile, orfelinate, 

şcoli, ateliere, biblioteci, cămine, dispensare şi altele. 

Amintim că Uniunea fem. rom. susţine la sediul său în 

Braşov un „Orfelinat de fete", fiicele eroilor căzuţi în răsboiu, 

înfiinţat la anul 1919, unde sunt adăpostite 60 de orfane, cari 

urmează „Şcoala Profesională a Reuniunii fem. rom." 

Prezentând această dare de seamă, constatăm cât de mult 

este identificată activitatea Uniunei cu Secţia femenină-biopolitică 

a «Astrei", în toate directivele şi principiile ce le urmează 

pentru prosperarea naţiunei şi patriei româneşti. 

Prezidentă: Măria B. Baiulescu. 

Darea de seamă despre activitatea Asociaţiei „Şoimii 

Carpatilor" din Cluj, pe anul de activitate 1931—1932. 

După doi ani de activitate, în al treilea an problemele de 

organizare sunt tot mai actuale. După experienţa anului trecut, 

când şi-au cerut înscrierea 1000 de persoane, cu dorinţa de a 

lucra, dar nu cu deplina hotărâre de muncă activă, pentru anul 

acesta Asociaţia a luat hotărârea să nu se mai facă înscrieri numeroase 

de membri noui şi să se reducă cât mai mult numărul 

membrilor activi. Restricţiile au fost în folosul Asociaţiei, fiindcă 

prin înscrieri au intrat alături de cei vechi şi persoane cari se 

pot identifica cu scopurile Asociaţiei şi cu mijloacele de activitate. 

Greutăţile financiare au silit pe mulţi membri să stea deoparte 

ceeace s'a resimţit foarte mult asupra vieţii noastre, cheltuielile 

fiind tot mari, iar veniturile micşorându-se. Ajutoare în cursul 

anului n'am primit de nicăeri, sarcinile din trecut grevează încă, 

aşa că în această atmosferă de depresiune materială, Asociaţia a 

rezistat, însufleţirea şi devotamentul membrilor a menţinut puterea 

de muncă care în acest an a fost din ce în ce mai reală, mai 

productivă şi mai de folos. 

38

Şedinţele s'au ţinut regulat începând dela 1 Noemvrie 1931 

până la 15 Iunie 1932. S'a fixat săptămânal câte o şedinţă obligatorie 

pentru fiecare grupă şi câte 1—2 benevole. S'au format 

2 grupe de şoimani cu câte 40—45 membri şi una de şoimane 

cu 45—50 persoane. Grupele de şoimani au fost conduse şi instruite 

de către dnii instructori profesori de educaţie fizică Simion 

Ilieşiu, Teofil Faur, Iulian Boldor, iar şoimanele de către dna 

profesoară Sultana Angheliu. Şoimanii au ţinut şedinţele obligatorii 

: Marţia grupa Ilieşiu, Joia grupa Faur, Vineri grupa Ilieşiu- 

Boldor, iar şoimanele au ţinut tot timpul câte 3 şedinţe pe săptămână 

Marţi, Joi şi Vineri. 

Ziua de Miercuri a fost rezervată dansurilor naţionale conduse 

şi instruite de dl Dr. Ilie Olteanu între orele 6—7 seara, 

iar dela 7 s'au ţinut conferinţe, tratându-se chestiuni în legătură 

cu programul Şoimilor. Şedinţele de scrimă au fost conduse de 

dnii Iulian Boldor şi N. Dehelean. 

Faţă de anul trecut, anul acesta a marcat un progres programatic. 

Dl Preşedinte Dr. Iuliu Haţieganu, a ţinut contact permanent 

cu Asociaţia, a ţinut consfătuiri cu instructorii între cari au 

fost cooptaţi dnii Dr. Ilie Olteanu, Albiu Morariu, Aurel Daina 

şi Ionel Arnăutu, discutându-se atât chestiuni de program, în special 

organizarea festivalurilor, cât mai ales chestiuni şi probleme de 

metodă şi educaţie şoimară. 

Exerciţiile de gimnastică au fost în primul rând educative 

şi programatice. Nu s'a urmărit prezentarea şi decorul ci formarea 

individului. 

Exerciţiile au fost foarte variate, executate corect aşa că 

şedinţele de gimnastică au fost trăite şi dorite de membri, mai 

ales în timpul de iarnă şi primăvară, Exerciţiile şoimanelor s'au 

dovedit foarte frumoase, s'a făcut gimnastică ritmică şi după muzică 

cu mult folos şi cu rezultate admirabile, 

S'a format şi o echipă de propagandă instruită de dl Simion 

Ilieşiu ajutat de dl Albin Morariu. Echipa a luat parte cu un 

număr mai mare de şoimani la un festival foarte bine reuşit la 

Mociu şi cil un număr mai redus la Gherla. Scopul festivalurilor 

a fost prezentarea unor puncte din programul şoimilor. Festivalurile 

s'au ţinut la invitaţia localnicilor, cari doresc să înfiinţeze 

şi acolo unităţi de Şoimi. 

39

Grupa de gimnastică la aparate a progresat mult, datorităşi 

stăruinţelor şoimanilor, cari au ţinut câte 3—4 şedinţe săptămânal, 

cât şi conducătorului grupei dl Albin Morariu. 

Grupa de atletică instruită de dl Ioan Arnăutu a lucrat 

şi a putut prezenta exerciţii de o deosebită performanţă şi de 

vigoare trupească. Corul orchestrei şi fanfara Asociaţiei conduse 

şi instruite de dl Sava Golumba au lucrat cu spor, învăţând cântece, 

marşuri şi dansuri, aşa fel încât la defilările şi serbările 

noastre am avut fanfara noastră care a putut face faţă cerinţelor 

celor mai exigente. Fanfara Şoimilor a cântat la defilarea şcolilor 

în ziua de 10 Maiu, precum şi la festivalurile dela Teatrul Naţional 

dela 1 Decemvrie, 10 Mai şi 8 Iunie. 

Dansurile naţionale instruite de dl Dr. Ilie Olteanu, au fost 

cultivate în o măsură deosebită, iar o grupă de dansatori a luat 

parte la numeroase şezători ale Despărţământului Astrei organizate 

în satele din judeţul Cluj. 

In cursul acestui an la stăruinţele d-nilor T. Morariu, notar 

cercual, Vasile Călugăru, învăţător-director şi înv. Măria Pop, 

s'a înfiinţat o unitate de Şoimi la Aghireş, jud. Cluj. Pentru instruirea 

dansurilor în mai multe rânduri, s'a dus dl Dr. Ilie Olteanu, 

iar pentru prezentarea programului de activitate a luat 

parte la şedinţa unităţii şi dl At. Popa, secretarul subsecţiei de 

educaţie fizică a Astrei. 

Unitatea dela Aghireş a activat cu mult folos, a recrutat un 

număr de 46 şoimani şi şoimane, a organizat două festivaluri şi 

a luat parte cu o grupă la serbarea noastră din Cluj în 21 Aprilie 

1932 la Teatrul Naţional. 

Importanţa înfiinţării unităţilor de Şoimi la sate o demonstrează 

în de-ajuns Şoimii dela Aghireş. Satele din jurul Clujului 

nu s'au bucurat de o educaţie românească mulţumitoare sub stăpânirea 

maghiară. Cântecele şi dansurile româneşti erau în complectă 

dispariţie, iar de port nici nu se mai poate vorbi, a fost 

cu totul necunoscut. Şoimii, datorit conducătorilor înţelegători şi 

devotaţi, au schimbat mentalitatea, atitudinea şi au creiat un curent 

viu de manifestare românească a populaţiei româneşti din comună. 

La şezătorile Şoimilor s'au dansat numai dansuri româneşti, pe 

cari le-au învăţat prin şoimani şi şoimane şi ceilalţi din comună. 

Faptul are o importanţă deosebită, având de luptat cu tradiţii 

şi obiceiuri străine de tradiţiile şi obiceiurile româneşti. 

40

Ţinem să subliniem şi frumoasa activitate a Şoimilor din 

Maramureş a unităţilor din Sighet şi din Călineşti. In 2 Septemvrie 

1931 la Vad — lângă Sighet — cu prilejul adunării generale 

a Despărţământului, Şoimii din Sighet şi Călineşti s'au prezentat 

cu diferite puncte în program mai ales coruri şi cântece. 

Iar la 21 Iunie 1932 — de Rusalii — Şoimii din Sighet au organizat 

mari serbări sportive şi demonstrative, luându-se şi jurământul 

membrilor unităţii. Datorită conducerii dlui medic Dr. V, Ilea, 

actualul prefect al Maramureşului, Şoimii sunt în plin progres în 

multe privinţe. Au teren de sport, o grădină de cultură, sală de 

gimnastică, costum, insigne etc. şi dacă împrejurările ar fi de altă 

natură participarea la Praga ar fi sigură. Organizarea întâmpină 

greutăţi nefiind încă pe deplin fixată programa şi metoda de 

lucru a Asociaţiei. 

Asociaţia noastră în cursul acestui an a rezolvit şi problema 

insignei. Primele insigne au fost distribuite în 16 Martie 1932, 

Insigna mare emailată, a fost distribuită conducătorilor, iar cea 

mică acelaş model dar în relief membrilor activi. Desemnul este 

a mult apreciatului artist Anastasie Demian. 

In stabilirea definitivă a costumului şoimanilor n'am progresat, 

urmând să se mai facă cercetări pentru alegerea şi uniformizarea 

motivelor. Costumul şoimanelor este fixat definitiv: rochia neagră, 

bluză românească cu motive potrivite. 

Arena sportivă este în construcţie. Se lucrează cu multă 

sârguinţă sub supravegherea dlui preşedinte. Arena se construieşte 

cu concursul Universităţii şi Academiei de agricultură. Până la 

toamnă va fi gata pista, nivelarea arenei pentru întreceri este 

gata, iar terenul este împrejmuit, s'au plantat mii de arbori de 

tot felul, se va construi o tribună cu un vestiar, iar pentru anul 

viitor vor fi amenajate arene pentru tenis, jocuri sportive şi pentru 

copii. Greutăţile mari împiedecă accelerarea lucrărilor, totuşi ce 

s'a făcut este un pas deosebit de important atât pentru asociaţia 

noastră cât şi pentru sportul românesc. 

In cursul anului s'au ţinut conferinţele obişnuite, în fiecare 

săptămână. Dl preşedinte a vorbit în mai multe rânduri membrilor 

noştri făcând apel la solidaritate şi disciplină. 

Subiectele tratate au fost următoarele: 

41

11 Noemvrie s'a cetit raportul despre activitatea asociaţiei 

de pe anul 1930/31 şi s'a inaugurat anul de activitate prin cuvântarea 

preşedintelui. 

18 şi 25 Noemvrie 1931 Dr. Liviu Telia, medicul Asociaţiei 

a vorbit despre Tipurile sportive. 

2 Decemvrie Dr. I. Haţieganu, despre Oboseala sportivă. 

9 Decemvrie Dr. Liviu Rusu, prefectul organizaţiei Cluj, a 

vorbit despre: Legătura între psihologie şi educaţie fizică. 

13 Ianuarie Dr. Liviu Rusu despre Tipuri psihologice. 

21 Ianuarie Dr. Măria Bulgaru-Puşcariu despre Educaţia fizică 

a femeilor în alte tari, mai ales în Germania. 

27 Ianuarie At. Popa despre Atitudinea creştină a Şoimilor. 

3 Februarie Dr. Seb. Stanca, consilier eparhial despre Contribuţia 

preoţimii la Unitatea Neamului. 

7 Februarie Serbarea noastră sportivă cu şoimanele sub 

conducerea d-nei Sultana Angheliu. 

A conferenţiat dl Dr. Iuliu Haţiegan despre educaţia fizică 

a femeii. Serbarea a avut un succese important. Conferinţa aceasta 

a fost ţinută de cătră dl preşedinte la Tg. Mureş, cu concursul 

şoimanilor şi şoimanelor, apoi la Braşov şi Oradea-mare, având 

un răsunet viu în societăţile femenine din diferite asociaţii. 

24 Februarie şi 23 Martie dl Aurel Daina, secretarul Asociaţiei 

despre Gazele de luptă. 

2 Martie At. Popa despre Răspunderea conducătorului de 

unitate. 

9 Martie Comemorarea sokolilor Scheiner şi Tyrs printr'un 

festival sportiv şi muzical. Cuvântul ocazional, prezentând Sokolii 

şi sokolismul a fost ţinut de dl Dr. Iuliu Haţieganu, preşedintele 

Asociaţiei, 

16 Martie în cadrul unui festival s'au distribuit insignele. 

30 Martie At. Popa, Biserici şi mănăstiri din Moldova şi 

Bucovina (cu proiecţiuni). 

6 Aprilie Dr. Leon Daniello, profesor universitar, Excursie 

în munţii Rătezat (cu proiecţiuni). 

21 Aprilie Serbarea Şoimilor cu program variat, educaţie 

fizică atletică, muzică, gimnastică şi conferinţa dlui Dr. Liviu Rusu. 

Asociaţia a luat parte la serbările naţionale din 1 Decemvrie, 

24 Ianuarie şi 10 Maiu cu diferite puncte muzicale, în ziua 

42

de 10 Maiu cuvântarea ocazională a fost ţinută de dl At. Popa. 

In ziua de 8 Iunie a fost serbare de fine de an la Arena sportivă, 

care a avut un succes frumos cu toate că timpul a fost nefavorabil. 

Pentru participarea la Olimpiada sokolilor dela Praga, ţinută 

în Iunie—Iulie 1932 Asociaţia noastră s'a pregătit din timp. Greutăţile 

vremurilor însă ne-a împiedecat de a lua narte aşa cum 

doream, împreună cu unitatea din Sighet. Dela Cluj au plecat 

dnii Albin Morariu şi Gh. Popa, primul luând parte la concursul 

individual de gimnastică fiind distins şi cu o plachetă de aur. 

Şoimii noştri în frunte cu preşedintele au luat parte şi la 

desvelirea Monumentului Eroilor din comuna Dăbăca, unde au 

contribuit mult la înălţarea serbărilor ţinute în ziua Eroilor. De 

altcum despre participările Şoimilor în cadrul Despărţământului 

Cluj al Astrei se vor face dările de seamă de către Despărţământ. 

Unitatea din Sibiiu sub conducerea dlui medic Dr. L. Ionaşiu, 

îşi continuă munca de organizare. Acolo s'au ivit greutăţi de altă 

natură cari vor fi înlăturate în cursul anului viitor. 

Unitatea din Braşov sub conducerea dlui Dr. Căliman a 

dat o desvoltare mai ales practicării sporturilor. Braşovul dispune 

de o echipă de football, ski şi tenis. 

Pentru a întări legăturile cu străinătatea preşedintele nostru 

a luat parte la serbarea Sokolilor polonezi în August 1932, ţinută 

la Cernăuţi, conferenţiând despre Şoimismul român, stabilindu-se 

şi o legătură preţioasă între Şoimii Carpaţilor şi Sokolii polonezi. 

Biroul a rămas acelaş, secretariatul îl conduce dl Aurel 

Daina, cassieria dl Ionel Arnăutu, iar contabilitatea Tr. Leuca. 

Prin munca lor, Şoimii fie că au lucrat aici în oraş fie la 

sate în cadrul Despărţământului au creat o atmosferă de interes 

faţă de educaţia fizică şi faţă de o mişcare sportivă pur naţională. 

Munca noastră ne dă încredere în puterile creatoare ale 

neamului, iar generaţia de azi are datoria de a le valorifica, a 

le aplica şi a lucra să fie cinstite şi trăite. 

In 1933 se vor organiza primele olimpiade a Şoimilor la 

cari vor lua parte pe lângă unităţile noastre din ţară şi Şoimii 

României din Sânicolaul-mare, apoi delegaţi ai sokolilor din Cehoslovacia 

şi Jugoslavia. 

Preşedinte: Dr. Iuliu Haţieganu, m. p. 

Secretarul Secţiei: At. Popa, m. p. 

43

Anexa II. 

Nr. 537/1932. 

Onorata Adunare Generala! 

In alăturare ne luăm uoie a Vă prezenta bilanţul Asoelaţiunii 

şi eontul de uenlte şi eheltueli pe anul 1931, împreună 

eu anexele însoţitoare. 

Anul 1931, eu toate eă nu s'a încasat chiria de 

Lei 600.000"— dela Minister, pentru Liceul de fete, s'a încheiat 

totuşi mulţumitor pentru Asoeiaţiune, în urma economiilor 

făcute, dispunând eu 31 Deeemurie 1931, de : 

Un bon în eont-eurent la „Albina" de Lei 371 800"— 

„ „ Cassa de . . . . . . . „ 2? 638 — 

Auans dat funcţionarilor actuali . . „ 5.000"— 

Taxe de administrare de transpus în 

eont-eurent „ 79.333"— 

Datoriile dtf. Fund. de transpus în 

eont-eurent „ 26.363"— 

Lei 510.134 — 

lneassările Fondului General disponibil au 

fost de Lei 1.968.80266 

iar eheltuelile au fost de „ 1,817.174 — 

de unde rezultă eă eheltuelile au fost mal 

miei decât ueniturile eu Lei 151.62866 

conform specificărilor din „Venite şi Cheltueli". 

S'a îneassat peste preuederile bugetare la art.: 

Dobânai de eont-eurent Lei 495*— 

Cinematografe „ 74.466 — 

Taxe de administrare „ 29.333"— 

La diferite poziţii nebugetate . . 100.609"— 

Total . Lei 264.903 - 

Faţă de suma bugetată s'a încasat mal puţin la următoarele 

art.: 

44

Subuentie dela Minister Lei 975.000 — 

„ Bănea Naţională . . „ 100.000-— 

diuerse , 47.800 — 

Contribuţia despărţământului Braşou „ 300.000'— 

Total . Lei 1,422.800-precum 

şi la alţi art. eu diferenţe miei. 

S'a cheltuit peste preuederile bugetare la următoarele 

art.: 

Muzeul Central Lei 47.794 — 

Contribuţiuni „ 8.452 — 

Reparaturi „ 23,?1?'— 

Total . Let 79.963 — 

Faţă de suma bugetată s'a cheltuit mai puţin la următoarele 

art.: 

„ Reuista „Transiluania" . . . 

„ Biblioteca poporală 

Încălzit 

Luminat 

Grădină 

Salare 

Bani de euartir 

Spese de birou 

Esmisiuni 

Secţiile ştiinţifice şi literare . . . 

Nepreuăzute 

Total 

Lei 50.840 — 

n 246.110'— 

207.169 — 

30.978'— 

16.203 — 

4.002'— 

400.400 — 

7.332'— 

16.414'— 

114.461'— 

V 220000 — 

229.318 — 

. Lei 1,543.227 — 

Fondurile şi fundaţiunile au crescut în mod normal eu 

ueniturile după depuneri şi după efecte, afară de Fund. Dim. 

Bălăneseu, care a primit încă Lei 32.583'— în 4 libele, la 

„Ttmişana", „Prima casă de păstrare" şi „Albina" Timişoara 

şl 4 acţiuni „Prima ardeleană de asig. gen. Gluj", 

Fund. N. Russu, Poiană, eu Lei 992, sumă primită din 

datoria pentru pământul uândut, Fond. M. Gogălnieeanu eu 

Lei 14.014 4 

îneassări din arenzile pentru terenurile de ease 

naţionale şi Fund. 1. Petran eu Lei 18.000'— îneassarea 

arendel după grădina din Gluj. 

45

In cursul anului expirat au obuenit următoarele schimbări 

în stocul efectelor: 

Uânzări din aeţii în 1931, în fauoarea fond. general 

dispon. 

6 acţiuni „Goruineana" Hunedoara â Lei 50. 

1 „ „Zărăndeana" Băiţa ă Lei 50. 

1 „ „Economul" Cluj ă Lei 100. 

Uânzări în fauoarea diferitelor fonduri şi fundaţiuni: 

Fond.neataeabilalse.de fete 106 acţiuni „Albina" â Lei 525. 

„ Şe. eiuile de fete 1 acţiuni „Economul" Cluj „ „ 100. 

Cumpărări de acţiuni: 

Fond. General inalienabil 106 acţiuni „Albina" â Lei 525. 

Fund. I. Rusu Brad 1 acţiune „Zărăndeana" Băiţa „ „ 50. 

In cursul anului au optat: 

Fund. /. Pe/ran 4 acţiuni „Siluania" Simleu a Lei 525. 

/. Suei'u 16 „ „ „ „ 525. 

Dr. /. Nichita 68 „ „ „ 525. 

Diferenţa dela 74 fonduri şi fundaţiuni câte s'a arătat 

anul trecut şt 69 eâte se arată în anul acesta, prouine de 

acolo că, următoarele fonduri au fost desfiinţate. 

Fond. Intern, de fete al „ Astrei" auândun aetiu de Lei 89.138"— 

„ Absoluentelor Şe. Asoe. „ „ „ „ „ 3.072*— 

„ Şe. eiuile de fete a Asoe. „ „ „ „ „ 1.258"— 

Total Lei 93.468 — 

eare fonduri în urma unei hotărâri a Comitetului Central 

au fost transpuse Asoeiaţiunii, seăzându-se eontra-ualoarea 

lor din datoria Internatului auută la Asoeiaţiune. 

Fondul Muzeului Unirii Alba-lulia al eărui disponibil 

a fost asemnat despărţământului nostru de acolo, eare 

îngrijeşte de acest muzeu. 

Fondul Muzeului Central, al cărui disponibil a fost 

întrebuinţat în întregime pentru reorganizarea muzeului. 

Auerea totală administrată de Asoeiaţiune se urcă 

eu ftnea anului 1931, Ia Lei 10,766 873 38 în plus eu 

Lei 277.472 faţă de anul trecut. 

Terminând Vă rugăm: 

1. Să luaţi la cunoştinţă acest bilanţ. 

46

2. Să dispuneţi eensurar-ea conturilor de încheiere' 

„Bilanţ" şt „Venite şl Gheltueli" împreună eu celelalte 

tablouri anexate şi aflându-le în ordine, să daţi euuenlta 

descărcare pe anul de gestiune 1931. 

Sibiiu, la 31 Deeemurie 1931. 

Nicolae Togan m. p., Nicolae Băilă m. p., 

uiee-preşedinte. secretar. 

Ioan Isailă m. p., 

contabil. 

47

Anexa: Ii a) 

Bilanţ general la 

M. F. A C T I V A Lei b. Lei b. 

76 Contul eassa 27.638 

Realităji: 

77 350.000 — 

„ din str. Şaguna No. 8 . . 300.000 — 

„ Internatului de fete . . . 250.000 — 

„ din str. Şaguna No. 8 . . 100.000 — 1,000.000 — 

E J e e t e : 

78 Efectele fondului general disponibil 63.755 — 

122 „ „ „ Inalienabil 370.650 — 

79 „ „ şi Jundafiunilor . 1,546.920 — 

80 

133 

Optări de aejiuni 

Depuneri spre fructificare 

\ 

. . . . 

194 076 — 2,175.401 — 

5,723.166 

48 

Transp. | | | 8,926.205 | —

31 Deeemurie 1931. 

M. F. P A S I V A Lei b. Lei b. 

1 Fond general inalienabil . . . . 1,425.927 

2 „ „ disponibil . . . . 1,084.135 50 

3 Fundatiunea N. Rusu Poiană . . . 1,186.834 — 

4 „ 1. Bădllă Moldouan . 923.452 31 

5 „ Al. 1. Lapedatu . . . 578.647 — 

6 „ Dr. Păeurariu Bianu . 553.088 — 

7 Fond. de pens. al funef. Ason. . . 512.815 — 

9 „ C Brâneoueanu 283.923 — 

10 Fund. 1. Petran 233.404 — 

11 Fond. M. Gogălnieeanu . . . . . 283.484 — 

12 212.185 — 

13 Fond. A. Mureşianu pt. statue . . 198.002 — 

14 Fund. Regele Ferdinand l. . . . 191.565 — 

15 „ Monastireanu 321.581 — 

16 „ P. Mureş an 150.725 — 

17 145.177 — 

18 95.848 — 

19 „ D. Bălăneseu 139.478 — 

20 „ 1 Oltean 103.323 — 

21 

22 

102.180 — 

75.048 — 

24 „ Dr. 1. Niehita 115.885 89 

25 „ Q. Fillepp 51 928 64 

26 „ S. Munteanu 52.141 — 

28 „ Boboroni . 38.855 — 

29 42.581 — 

30 Fund. T. Sandul 

37.079 38 

* ^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^ 

Transp. || | 9,099.393 72 

49 4

M. F A C T I V A Cei b. Lei b. 

Diuerşi debitori: 

Report 8,926205 — 

123 Fond general inalienabil eo. sep. 315.000 — 

82 Fundajiunea T. Sandul Co. sep. 19.622 — 

83 „ luliana Pop Co. sep. . 1.868 — 

127 „ Dr. Niehita Co. sep. . 28.065 — 

132 „ D. Sueiu Co. sep. . . 4.400 — 

84 Internata! de fete al Asoeiaţiunii . 109.2?2 — 

86,88,89,90 556.612 50 

87 Răspunzătorii 375.930 88 1,410.768 38 

134 Bon în Cont-Curent la „Albina" 371.800 — 

124 „Albina" pt. monum. A. Bârseanu . 58.100 — 

\ 

50 

Transp. 10.766.873 38


Report 9,099.393 72 

31 Fond. 36858 

32 Fund. 28.905 — 

33 Fond. 27.680 — 

34 V 25.334 — 

35 » A. Mureşianu 26 548 — 

36 25.843 — 

37 }> Q. Coşbue 24.108 — 

38 Fund. A. Buda ~. . . 20.248 — 

39 Fond. A. Ulaieu 19.670 — 

40 Fund. D. Sueiu 31.047 — 

41 )? Q. Forro 17.708 — 

42 n 17.163 — 

43 n Q Boieriu 17.452 — 

44 n N. Marineouiefu 15.163 — 

15 „ S. Pop Maior 15.037 — 

46 n 14.590 — 

17 n 1. Roman 14.563 — 

18 Fond. M. Emineseu 14.212 — 

49 n Biblioteca Uniuersităjii Cluj. 12.980 — 

50 N. Petra Petreseu . . . . 11.154 — 

51 Fund. N. Densuşianu 10.761 — 

52 Y) 9 517 — 

53 }? 9 345 

54 9.254 — 

55 9.067 —, 

56 V V. Ladislau baron Pop . . 8.938 — 

57 » '8.835 — 

58 n 8.520 — 

59 7.977 — 

60 12.064 — 

\ 

( 

\ ^ Is^lâ Transp. || | | 9,609.939 72 

51 4*

M. F. A e T l V A E,ei b. Cei b. 

Report 10,766.873 38 

Muzeele Asoeiaţiunii —.— — 

—.— — 

—.— — 

Sibiu, la 31 Deeemurie 1931. 

Total t| 

loan Vătăşianu m. p., 

controlor 

Iilu,766,873 38 

Examinând acest bilanţ, am constatat, ea este exact şi 

COM1S1UNEA 

Dr. Uie Beu m. p. Dr. Liuiu lonaşiu m. p. 

Aprobat fn şedinţa plenară a Comitetului 

52 

Nicolae Togan m. p., 

uieepreşedinte.


Report 9,609.939 72 

61 

62 

63 

64 

65 

66 

67 

68 

70 

71 

72 

73 

74 

120 

121 

128 

129 

„ 1. Simu 

„ Despărţământului Timişoara 

Fond. Carmen SjjlDa 

„ pt. Bustul Bmineseu-Barijiu . 

Fund. 1. Hangea . . 

„ Dr. Liuiu Bran de Lemeny . 

v Despărţământului Torae . . 

Fond Mon. fl. Bârseanu . . . . 

Co. Transitoriu 

Fond. Mon. M. Viteazul 

Serbarea de 1 Deeemurie 1928 

7.552 — 

6,733 — 

6.563 — 

6.050 — 

6.036 — 

6.315 — 

5.893 — 

5.492 — 

3.062 — 

2.297 — 

2.211 — 

2.192 — 

1.112 — 

57.718 — 

135.560 — 

292.027 — 

111.214 — 

130 

47.278 

De reportat pe anul 1932 . . . . 

151 628 66 

loan Isailă m. p., 

contabil. 

Total || | ||l0,766 873| 38 

in consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect. 

FINANCIARĂ; 

Emilian Cioran m. p. 

Central, ţinută la 13 August 1932. 

Nicolae Băilă m. p., 

secretar. 

53

H. F. CHELTUIELI 

Biblioteci: 

81 Bibi. centrală . . 

Muzee: 

27 Muzeul Central . 

95 

96 

98 

99 

100 

101 

102 

103 

104 

105 

106 

107 

107 

P u b I i e a J i i: 

Reuista „Transiluania" 

. . . . 

Biblioteea populară 

şi calendar 

Conseru realit.: 

Apă, eanal, impozit, 

asig. edntr. 

Reparaturi . . . 

încălzit . . . . 

Luminat . . . . 

Qrădinâ . . . . 

Spese de administrare 

: 

Salare . . . . 

Bani de euartir . 

Spese de birou . 

Bsmisiuni . . . 

See{iile ştiinţifice 

şi literare: 

Salarul seereta- 

Pentru spese de 

birou . . . . 

Diuerse: 

Venite şi eheltueli la 

B u g e t a t Cheltuit 

L e i b. b. Lei b. L e i b. 

300.000 

450.000 

— 

60.000 

50.000 — 

100.000 

35.000 

5 000 

1,200.000 

20.000 

100000 

150.000 

240.000 

60.000 

— 

— 

100.000 49.160 

50.000 97.794 

750.000 

250.000 

1,470.000 

300.000 

53 890 

242.831 

68.452 

73.717 

69.022 

18.797 

998 

799.600 

12.668 

83.586 

35.539 

70COO 

10.000 

— 

- 

— 

— 

296.721 

230 986 

931.393 

80.000 

108 Nepreuăzute . . 284.000 — 54.682 — 

Transport 3,204.000 — 1,740.736 — 

54

31 Deeemurie 1931. 

M. F. VENITE 

B u a e t a t 1 n e a s s a t 

Lei b L e i b. Lei b. Lei b. 

116 Report din anul 

1930 160.000 — 214.502 66 

Interese: 

111 Interese de efecte 45.000 — 7 528 — 

110 Dobânzi de eonfeurent 

. . . . 25.000 — 70.000 — 25.495 — 33.023 — 

P u b 1 i e a {i 1: 

96 Ineas. din uânz. 

broş. bibi. pop 

şi calendar . . 175.000 — 90.969 — 

95 Ineas. din reulsta 

„Tratisiluania" . 6.049 — 

9? Ineas. din bibliot. 

„Astra" . . . 575 — 97.593 — 

Cinematografe: 

135 După eonees. Asoeiajiunii 

. . 1,100.000 1,174.466 — 

S u b u e n f i i: 

114 Subu. dela Min. 1.000.000 25.000 - 

114 Subu. dela Bănea 

Naţională . . . 100.000 _ 

114 Subu. dela Bănea 

1 „Albina" . . . 100.000 100.0C0 — 

114 Diuerse . . . . 50.000 1,250.000 - 2.200 — 127.200 - 

1 Diverse: 

27 Muzeul Geniral . 40.717 — 

108 Nepreuăzute . . 52.956 — 

112 Chirii 124.000 — 72.262 — 

113 Taxe de adinistr. 50.000 — 79.333 — 

Contrib. dela desp. 

„Astra" Braşou 300.000 — 474.000 — —.— — 245.268 — 

118 Taxe 'de membri — 

aetiui . . . . 312 

Transport 3,229.000 1,892.364 66 

55

M.F. GHELTUEL1 

136 

136 

136 

Fond general 

inalienabil: 

B u g e t a t Cheltuit 

Lei b L e i b Lei b Lei b. 

Report 3,204.000 — 1,740.736 — 

Taxe de membri 

fond şi maja . 

eapit. eu. 20% din 

80.000 

50.500 — 

uen. ef. . . . 10.000 — 

10.200 

eapit. eu. 20% din 

chirii . . . . 25.000 115.000 15.738 76.438 

De reportat pe 

anul 1932 . . . — 151.628 66 

Total 3,318.000 — 1,968.802 66 

Sibiu, la 31 Deeemurie 1931. 

Io an Vâtăşianu m. p„ 

controlor. 

Examinând acest cont, am constatat, că este exact şi 

eOMISlUNEA. 

Dr. Hic Beu m. p. Dr. Liuiu lonaşiu m. p. 

Aprobat în şedinfa plenară a Comitetului i 


uieepreşedinte. 

56

F.M. 

136 

136 

VENITE 

Fond general 

inalienabil: 

Taxe de membri 

fond. şi pe.Diată 

Interese de efeete 

Bugetat 1 n e a ss a t 

L e i b. Lei b Lei b Lei b. 

Report 3,229.000 — 1,892.364 66 

80.000 

10 000 

- 

90.000 

50.500 — 

10.200 

136 eapit. eu. de 20% 

din chirii . . . 15.738 76.438 

Total 3,319.000 — 1,968.802 66 

loan lsailă m. p., 

contabil. 

în consonanţă cu cărţile de contabilitate purtate corect. 

FINANCIARĂ: 


Central ţinută la 13 August 1032. 


secretar. 

57

Efectele fondului general inalienabil şi general 

disponibil la 31 Decemvrie 1931. 

A. Titluri. 

Fondul general inalienabil. L ej 

706 acţii „Albina" Sibiu . . . 370.650'— 

Fondul general disponibil. j^. 

370.650 — 

10 3Cţi de nom. Lei 1000 B-ca Agrară, Cluj â 300' — 3000'— 

211 n II >f 11 250 „ Centrală „ „ 150' — 31.650-— 

2 n 11 11 11 500 „ Românească, Buc. „ 500' — 1000'— 

40 f> tt II II 500 „ „Bihoreana", Oradea 10* — 400'— 

6 TI 11 tt 11 50 „ „Concordia", Uzdin â 50' — 300'— 

2 11 11 „ 11 500 „ „Coroana", Cluj „ 100' — 200'— 

100 11 tt II 11 100 „ „Făgeteana", Făget 100' — 10.000'— 

60 11 II 11 11 500 „ „Forestiera", Cluj „250* — 15.000'— 

1 99 11 11 II 500 „ „Minerva", Beclean „ 500' — 500'— 

21 tt ti *i 11 100 „ „Sătmăreana", Seini „ 5' — 105-— 

7-J-2 II II 11 11 200 „ „Someşana", Dej „ —' — 1400'— 

10 11 II II 11 500 „ „Timişana", Timişoara 10' — 100'— 

2 tt 11 ft tt 50 „ „Vulturul", Tăşnad â —* — 100 — 

B. Optări de titluri. 

Fondul general disponibil. 

Lei 

63.755 — 

1 titlu prov. de 250 acţiuni nom. Lei 1000 Lei Lei 

„Astra cinegrafică", Sibiu, curs 1 . . . 250'— —'- 

1 titlu prov. de 1500 acţiuni nom. Lei 1000 

„Astra cinegrafică", Sibiu, curs 1 . . . 1500'— 1750'- 

66 titlii prov. nom. Lei 500 „Bihoreana", 

Oradea curs 10 660'— 

12 titlii prov. nom. Lei 500 „Victoria", Arad 6000'- 

Sibiu, la 31 Decemvrie 1931. 

58 

8410' 

Ioan Isailă m. p. 

contabil.

Anexa III. 

Nr. 2650—1932. 

Onorata Adunare Generala! 

Auem onoare a Uă prezenta în alăturare proiectul de 

buget pentru Asoeiaţiune pe anul 1933, eare faţă de eel 

din anul 1931 este mai redus eu Lei 1,469.000—, iar faţă 

de eel din anul 1932 eu Lei 404.319—, fiind uenitele fixate 

numai la surim de Lei 1,865.000"—. 

Suma ueniturllor este întreagă distribuită pentru acoperirea 

eheltuelilor, rămânând pentru capitalizare la fondul 

general inalienabil numai taxele de membrii fondatori şi 

pe uiaţă şl cota parte din chirii. 

In baza acestui buget s'au luat la eheltueli sumele 

necesare pentru tipărirea biblioteeei poporale şi a calendarului 

eu Lei 200.000"—, al anuarului „Astrei" eu Lei 30.000—; 

s'au redus salariile în mod însemnat, iar la ceilalţi titlii 

s'au restrâns eheltuelile la sumele absolut necesare pentru 

funcţionarea Asoeiaţiunei. - 

Auerea fundaţiunilor constând la toate — afară de 

două — exeluziu din efecte şi depuneri, a căror uenite au 

scăzut în mod neaşteptat, bursele acordate nu se mai pot 

plăti în mărimea de până acum, ei sumele ee urmează să 

primească bursierii pe anul 1933 se uor micşora în aeeiaş 

proporţie, în eare se ua micşora uenitul fundaţlunet respeetlue. 

Propunem Onor. Adunării generale să aprobe aeest 

buget al instituţiunei noastre pentru anul 1933, iar pentru 

cazul, eă chiriile bugetate nu s'ar îneassa în întregime, 

Comitetul central să fie autorizat, a aduce în cursul anului 

modificări acestui buget. 

Sibiiu, la 13 August 1932. 

Nic. Togan m p,, Nicolae Băilă m, p., 

nicepreşedinte. secretar. 

59

Anexa III a) 

Proiect de buget pentru Aso 

eHELTUBLl Lei b. Lei b. 

/. Fondul general. 

Biblioteca centrală . . . . 

Muzeul Central . . . . . . 

Biblioteca poporală şi calend. 

Anuarul „Astrei" (2 uolume) . 

20 000 — 

15.000 — 

200.000 — 

30.000 — 265.000 — 

Conseruarea 

ţilor:realită 

Restanţă de impozite către 

stat din anul 1931—1932 . . 

Impozit către stat în anul 1933 

Taxe comunale şi taxe pentru 

Reparaturi 

Grădină. 

185.000 — 

115.000 — 

63.000 — 

30.000 — 

60.000 — 

20.000 — 

1.000 — 474.000 — 

Spese de administrare: 

Salarii 

Bani de euart'u 

Spese de birou (imprim., porto) 

561.000 — 

13.000 — 

70.000 — 

Gheltueli pentru propagandă 30.000 — 

Secţiilor ştiinţifice din Cluj 

onorar pt. secretarul secţiilor 

Adaus de scumpete pt. seer. 

ad.-ttu pens. Romul Slmu . 

60.000 — 

71.000 — 805.000 — 

Fondul de pensiuni: 

Contribuţia Asoeiaţlunll la augmentarea 

acestui fond. . . 8.000 — 

Fondul gen. Inalienabil: 

Taxe de membrii fondatori şi 

20.000 — 

Capitalizarea euotei de 20% 

după interesele de efecte . 

Capitalizarea euotei de 20% 

din chirii (minus Impozit) 

Dluerse: 

— — 

232.000 — 252.000 — 

61000 — 

1,865.000 |— 

Transport . | 1 1 

60

eiaţiune pe anul financiar 1933. 

VENITE L e i b. Lei b. 

/. Fondul general. 

Dobânzi de eont-curent . . 

80°/ 0 din Interesele după efectele 

fondului general Inalienabil 

' . 

Publleattl: 

5.000 — 

5.000 

Ineassărl din uânzarea broşurilor 

din biblioteca poporală 

şi al calendarului. . . 30.000 

500.000 

Subuenţil: 

Fondul gen. inalienabil: 

Taxe de membrii fondatori şl 

Capitalizarea euotel de 20°/ 0 

după interesele de efecte . 

Diuerse: 

Chirie restantă pe anul 1931 

după clădirea ocupată de 

Chirie pe anul 1933 . . . . 

Taxe de administrare . . . 

Report din anul 1932 . . . 

• 

20.000 — 

600.000 

584 000 

25.000 

100.000 

— 

— 

1.000 — 

20.000 

1,309.000 

Transport . 1,865.000 — 

61

CHELTUIELI Lei b. Lei b. 

//. Fundaţiuni. 

Fundaţiunea Mihail Albon: 

Taxă de administrare . . . 

Ajutoare 

Capitalizare 

Fundaţiunea Dr. Gh. Anca: 


Capitalizare 

Fundaţiunea Ioana Bădilă şi 

iohana Moldouan n. Farhas 

„Litru memoria lui Dimitrie 

Moldovan a 

: 


Reparaturi la casa din Sibiu, 

Str. A. laneu No. 9 . . . . 

Capitalizare 

Fundat, studiosului de a Va cl. 

gimnaz.EmiliuDionisiuBaşiota 

Motiu Dembul din Abrud: 


Capitalizare 

Report . 1,865.000 — 

384 

1.632 

543 — 

55 

315 — 

21.000 

30 000 

91.445 

34 

194 

Fundat. Andreiu Bârseanu: 

Taxă de administrare . . . 654 

3.708 — 

Fundat. Dimitrie Bălănescu: 


2.319 

257 

Fundat. Andreiu Boborony: 


Capitalizare 

76 

436 

— 

— 

— 

— 

2.559 

370 

142.445 

228 

4.362 

3.030 

512 

Fundat. Gh. Boeriu din Vad: 

Taxă de administrare . . . 7 — 

38 

45 

Transport . || 2,018551 — 

62


//. Fundaţiuni. 

Report . 1,865.000 — 

Fundaţiunea Mihail Albon: 

Interese de depuneri . . . 2.559 — 

Fundaţiunea Dr. Qh. Anca: 

Interese de efecte 

Interese de depuneri . . . 370 

Fundaţiunea Ioana Bădilă şi 

lohana Moldouan n. Farhas 

„Intru memoria Iui Dimitrie 

Moldouan": 

Interese de depuneri . . . 

Chirii 

23.445 

119.000 

— 

— 

142.445 

370 _ 

Fundat, studiosului de aV-a el. 

gimnaz.EmiliuDionisiuBaşiota 

Motiu Dembul din Abrud: 

Interese de depuneri . . . 228 — 

Fundat. Andreiu Bârseanu: 

Interese de depuneri . . . 4 362 4.362 

Fundat. Dimitrie Bălănescu: 

Interese de depuneri . . . 3.030 

Fundat. Andreiu Boborony: 

— 

3.030 


Interese de depunari . . . 512 512 

Fundat. Qh. Boeriu din Vad: 


45 

Transport . 2,018.551 

63 

—

CHEE.TUEE.I Lei b. Lei b. 

Fundaţiunea Adam Buda: 


Capitalizare 

Fundaţiunea Qregoriu Bozaeu: 


Capitalizare 

Report . 2,018 551 — 

64 

361 

30 

169 

Fundaţiunea Balomireană: 


211 

Fundat. Dimitrie Birăuţiu: 


133 — 

Fundat, anonimă Dobâea: 


206 

Fundaţiunea Qeorgiu Filep: 

Taxă de administrare . . . — - 

Fundaţiunea Qregoriu Forro: 


403 

Fundaţiunea Ioan Qallianu: 


216 

Fundaţiunea Qregoriu Hangea: 


50 

Fundaţiunea Avram laneu: 


Capitalizare 

40 

232 

— 

— 

— 

— 

— 

— 

— 

— 

425 

199 

249 

157 

242 

473 

254 

59 

272 

Fundaţiunea Ioan Janeu: 


389 

— 

458 

Transport . | 2,021.339 — 

64

UENITE Lei b. L e i b. 

Report . 2,018.551 — 

Fundaţiunea Adam Buda: 


Fundaţiunea Qrigorie Bozaeu: 

— — 

Interese de depuneri . . . 199 — 199 

Fundaţiunea Balomireană: 


Fundat. Dimitrie Birăuţiu: 


Fundat, anonimă Dobâea: 


Fundaţiunea Beorgiu Filep: 

Interese de depuneri . . . — — 

Fundaţiunea Qregoriu Forro: 

Interese de depuneri . . . 473 - 

Fundaţiunea loan Qallianu : 


Fundaţiunea Qregoriu Hangea: 


Fundaţiunea Avram laneu: 

Interese de efecte — — 

Interese de depuneri . . . 272 272 — 

Fundaţiunea loan laneu: 


Transport . || 2,021.339 |— 

65 5

GHELTUBLl Lei b. Lei b. 

Fandat, comerciantului Hicolae 

Marinovieiu senior din Reghinul-săsesc 

: 

Report 2,021.339 — 


344 — 

Fundaţiunea Dr. loan Moga şi 

soţia Ana născ. Bologa: 


333 — 

Fundaţiunea soţilor Hiniţă şi 

Danii l. Monasterianu : 


Ajutoare 

Fundaţiunea SidoniaMunteanu: 


Capitalizare 

Fundaţiunea Petru Mureşianu: 

2.193 

12.428 — 


1.087 

Fondul Statuia A. Murăşanu : 


Capitalizare 

Fundaţiunea Dr. loan Nichita: 

130 

736 — 

Taxă de administrare . . z — 

Fundaţiunea loan Olteanu: 

— 

405 

390 

14.621 

866 

1.279 

31 

176 z 207 

Taxă de administrare 

Capitalizare 

. . . 150 

849 z 999 

Transport . | 2,040.106 — 

66


Fundat, comerciantului Nicolae 

Marinoviciu senior din Reghinul-săsesc: 

Report . 2,021.339 — 


Fundaţiunea Dr. loan Moga şi 

soţia Ana născ. Bologa: 


Fundaţiunea soţilor Niniţa şi 

Danii 1. Monasterianu : 


Fundaţiunea Sidonia Munteanu: 

11.737 

2.88*1 — 

Interese de efeete 


Fundaţiunea Petru Mureşianu. 

Interese de efeete . . . . 


Fondul Statuia A. Murăşanu: 

14.621 

866 

1.279 . 


Fundaţiunea Dr. loan Nichita: 


Fundaţiunea loan Olteanu: 

— — 

— 


999 

Transport . 2,040.106 |— 

67 

5*

CHELTUIELI Lei b. L e i b. 

Fundat. Nicolae Opincariu: 


Capitalizare 

Fundaţiunea loan Oncescu: 


Capitalizare 

Fundaţiunea loan Popp Maior: 


Capitalizare 

Fundat. Dr. C. Păcurariu Bianu: 


Capitalizare . 

Fundaţiunea loan Petran: 


Capitalizare 

Fundaţiunea M. Sale Regelui 

Ferdinand l. al României: 


Capitalizare 

Fundat. Radu M. Raureanu: 


Capitalizare 

Report . 2,040.106 — 

36 

200 

21 

118 

— 

— 

236 

139 

60 

342 402 

1.354 

7.676 

1.803 

5.108 

5.108 

— 

- 

9.030 

12.019 

768 

4.34? 5.115 

30 

172 

Fundat, loan şi Zinca Roman: 


332 

Fundaţiunea loan Russu, medic 

şi soţia sa Cătălina: 


Ajutoare 

237 

941 

403 

— 

— 

— 

202 

389 

1.581 

Transport 2,069.219 — 

68

UEN1TE t e i b. tei b. 

Fundat. Nicolae Opincariu: 

Report . 2,040.106 — 


Fundaţiunea Ioan Oncescu: 



Fundaţiunea Ioan Popp Maior: 

— 

139 


Fundat. Dr. C.PăcurariuBianu: 

Interese de depuneri . . . 9.030 _ 9.030 _ 

Fundaţiunea Ioan Petran: 



Arendă pt. grădina din Cluj . 

2.019 

10.000 

— 

12.019 

Fundafiunea M. Sale Regelui 

Ferdinand l. al României: 


Fundat. Radu M. Râureanu: 

Interese de depuneri . . . 202 - 

Fundat. Ioan şi Zinca Roman: 


Fundaţiunea Ioan Russu, medic 

şi soţia sa Cătălina: 

— 

Interese de depuneri . . . 1,581 1.581 

Transport . 2,069.219 — 

69

CHBEiTUBEil L e i b. L e i b 

Report . 2,069.219 — 

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia 

Man din Poiana de Arieş: 

Taxă de administrare . . . 4.653 

19.778 

6.592 

Fundat. Dr. Qregoriu Săndean: 


210 

210 

Fundaţiunea Teodor Sandul: 


Capitalizare 

Fundaţiunea loan Simu: 


Capitalizare 

— 

— 

87 

493 — 

24 

141 

Fundaţiunea Simeon şi Letiţia 

Stoica: 

Taxă de administrare . . 18 

101 

— 

— 

31.023 

495 

580 — 

165 

119 

Fundaţiunea Demetriu Suciu: 


25 30 

Sibiiu, la 11 August 1932. 

Total . 2,101.631 — 

loan Vătăşanu m. p., 

controlor 

COMISIA 

DP. Limu lonaşiu m. p. DP. llie Beu m. P- 

Aprobat în şedinţa plenară a Comitetului 

70 


uieepreşedinte.

VENITE Lei b. L e i 

Report 

Fundat. N. Rus şi soţia sa Cornelia 

Man din Poiana de Arieş: 

Interese de depuneri şi dela 

diferiţi debitori 

Fundat. Dr. Qregoriu Săndean 

Interese de efecte.... 

Interese de depuneri 

Fundaţiunea Teodor Sandul 

Interese de efeete.... 

Interese de depuneri . . 

Fundaţiunea loan Simu: 


Fundaţiunea Simeon şi Letiţia 

Stoica: 


Fundaţiunea Demetriu Suciu 

Interese de efeete . . 

Interese de depuneri 

Total 

loan Morariu m. p., 

eassap. 

loan Isailă m. p., 

contabil. 

FINAN d ARĂ: 


•Central, ţinută Ia 13 August 1933. 


secretar. 

71 

495 

580 

30 

2,069.219 

31.023 

495 

580 

165 

119 

30 

2,101.631

Anexa IV. 

Conjerenţele şi prelegerile poporale 

ţinute în cursul anului 1931/32.*} 

R e m e l S C o n l e r e s ţ r a r n l l l Subiectul 

1 V. Ghidionescu, 

prof. univ. „Solidaritatea naţională" Arad Arad 

2 St. Bezdechi, prof. 

univ. Femeia în teatrul grec ,, „ 

3 P. Grimm, prof. 

univ. Anglia, ţara şi oamenii „ „ 

4 M. Botez, prof. 

univ. Educaţia integrală „ „ 

5 G. Bogdan-Duică, 

prof. univ. Bolintineanu luptând pt. 

unire „ 

6 FI. Ştefănescu- 

Goangă, prof. univ. O nouă ştiinţă: Psihotehnica 

„ „ 

7 G. Bratu, prof. 

univ, 0 oră de astronomie „ „ 

8 I. Minea prof. univ. Tălmăcirea viselor „ „ 

9 V. Stanciu, prof. 

univ. Politica mineralelor „ „ 

10 Al. Lapedatu, prof. 

univ. 0 alianţă română maghiară 

la 1859 

11 O. Ghibu, prof. 

univ. Idealurile culturale ale omenirii 

în cursul veacurilor „ „ 

12 Ed. Găvănescu, 

prof. însemnătatea zilei de 10 Mai 

13 Lazar Nichi, dir. Viaţa şi opera poetului Vergilius 

14 I. Miloia, dir. muz. 

bănăţ. Timişoara Renaşterea picturii româneşti 

în Banat „ „ 

1 5 u n i m . P o i i c a r p p . M o r i ş c a . 

stareţul mănăst. 

Bodrogului Biblie şi natură „ „ 

16 Alex. Niculescu, 

episc. Lugojului Demnitatea de mamă în lumina 

creştinismului „ „ 

17 loan Voştinariu, 

profesor Unirea Ardealului cu Patriamumă 

„ „ 

18 Alex. Lapedatu, 

prof. univ. Principiul dinastic în alcătuirea 

şi desvoltarea statului 

român „ ,, 

*) Rapoartele primite după 13 August a. c, vor fi publicate în darea 

de seamă către adunarea generală din anul viitor. 

?2

N i s i o l B C B i l e r s s D i i i l i l Subiectul Localitatea Despart- 

19 Coriolan Petranu, 

prof. univ. 

20 V. Ghidionescu, 

prof. univ. 

21 Dr. Grig. Comşa, 

episc. Aradului 

22 Petre Sergescu, 

prof. univ. 

23 Emanuil Bucuţa, 

secr. gen. la Min. 

artelor 

24 Dr. Marcel Botez, 

prof. univ. 

25 Alexandru Borza, 

prof. univ. 

26 Sextil Puşcariu, 

prof. univ. 

27 Petre Grimm, 

prof. univ. 

28 Nicolae Porsenna, 

advocat 


Goangă, profesor 

univ. 

30 Silviu Dragomir, 

prof. univ. 

31 Vintilă Popescu, 

prof. acad. teol. 

32 Dr. Teodor Botiş, 

rector acad. teol. 

33 Nestor Blaga, 

prof. de liceu 

34 Dr. Sabin Şuiaga, 

advocat 

35 Dr. V. Noveanu, 

medic 

36 Teodor Mariş, 

prof. şc. normală 

37 M. I. Ianculescu, 


38 Caius Turicu, 

preot. ort. 

39 Ascaniu Crişan, 

dir. de liceu 

Arta în Suedia şi Norvegia Arad 

24 Ianuarie-Unirea Principatelor 

„ 

Aşteptarea Mântuitorului „ 

de lumea păgână 

Religia şi progresul ştiinţei 

Un duşman al culturii 

Ştiinţă şi misticism 

Despre grădina botanică 

O pagină de istorie contimporană 

„ 

Viaţa şi opera lui Goethe „ 

Nemurirea sufletului în 

ştiinţa modernă ,. 

Problema socială a femeii 

în lumina psihologiei „ 

Vechi urme de civilizaţie 

în Ardeal „ 

•Amintirea zilei de 10 Mai „ 

însemnătatea zilei de 10 Mai SlSlBrlJiŞtf! 

Despre folosul pasărilor . Pâncota 

Rolul ştiinţei în educaţia 

poporului „ 

Tuberculoza din punct de 

vedere social „ 

Despre autoritatea părintească 

„ 

Mijloace pentru culturalizarea 

maselor populare „ 

însemnătatea zilei de 10 Mai Pârneava 

Din trecutul , .Astrei" şi 

chemarea ei de azi Sâmbăteni 

73 

Arad

e r f . U n e l e c o n l e r e n l l a r u l n i 

40 Oct. Lupaş, doctorand 

în drept 

41 I. Stoicănescu, 

abs. al şcoalei de 

belearte 


direct, de liceu 

43 Nicolae Şoneriu, 




45 Dr. Ioan Pleşa, 

medic 


dir. de liceu 

47 Nicolae Şoneriu, 


48 Dr. Ştefan Tiriac, 

medic 

49 Florea Codreanu, 

preot 


dir. de liceu 

51 Oct. Lupaş, doctorand 

în drept 

52 Inocentul Langa, 





dir. de liceu 

55 Gh. Mareş, înv. 

Subiectul Localitatea Despart. 

Din trecutul comunei Sâmbăteni 

Sâmbăteni 

Despre pictorul Nicolae Popescu, 

autorul picturii bis. 

din Sâmbăteni 

Despre folosul ştiinţei de 

carte 

începuturile neamului românesc 

Despre folosul pasărilor 

Despre boalele molipsitoare 

Rolul „Astrei" în trecut şi 

însemnătatea ei de azi 

Despre însemnătatea zilei 

de 1 Decemvrie 1918 

Din lumea microbilor 

însemnătatea zilei de 10 Mai 

Sărbătoarea Sf. Paşti şi problema 

Calendarului 

Scriitorul şi luptătorul Ioan 

Rusu Şireanu 

Despre bolşevism 

Foloasele aduse de ştiinţa 

Agriculturii 

Ce este ,Astra" 

Duşmanii pomilor şi apărarea 

contra lor 

56 „ Boalele molipsitoare ale 

porcilor 

57 IrimieRăduţiu, primpretor 

pens. „Astra", ca factor de armonie 

în sat 

58 Gh. Mareş, înv. Dalac şi febra aftoasă 

59 Dr. Traian Bude, 

medic de circum. Tuberculoza şi combaterea 

ei 

60 Irimie Răduţiu, 

primpretor pens. Explicarea filmului „Robinson 

Crusoe" 

61 Gh. Mareş, înv. Educaţia copiilor 

74 

Sânicol.-mic 

Şega 

Siria 

Grădişte 

Avrig 

Bradu 

Tălmăcel 

Tălmaciu 

fi 

Avrig 

Arad 

Avrig

Nr. 

ert. N u m e l e e o n l e r e n t r a r u l i i i Subiectul Localitatea Despart 

62 Berghia Măria, înv. 

63 Spârlea Eud., înv. 

64 Vasile Berghia, înv. 


primpretor pens. 



primpretor pens. 

68 Grigorie Chialda, 

preot 


70 

71 

72 

73 

74 

75 

76 

77 

78 

79 

80 

81 

82 

83 

84 

85 

86 

87 

88 

89 

90 

91 

92 

Vasile Berghea, înv. 

Eudochina Spârlea, 

Virgil Druhora, 

preot 

loan Branea, înv. 

Nicolae Bobeş 

Nicolae Morariu, înv 

Romul Motoc 

L. Ursu 

Ilie Mateş 

loan Crăciun, preot 

Ilie Bucur 

Octavian Sumea, 

Constantin Măhăra 

Toma Măhăra 

loan Georgescu, 

înv. pens. 

loan Mânduc 

Gheorghe Mareş 

Inocentiu Mihu, înv. 

Dunvtru Bunea, 

preot 

Aurel Todoruţ 

93 T. Călin 

94 Vasile Stoia 

95 I. Roman, preot 

N r . 

ert. 

97 

98 

99 

100 

101 

102 

103 

104 

iBiDJle e o g l e r e i l l a n l i l 

Traian Nicolae, înv. 

Buta, înv. 

Emil Tătar, preot 

Tărtăcan Al., înv. 

Zaharie Oltean, 

înv.-dir. 

Alex. Lupeanu, 

dir. 

Dr. C. Suciu, prof. 

105 Dr. V. Baican, 

medic 

106 Dr. C. Suciu, prof. 

107 Dr. V. Baican, 

medic 

108 Dr. I. Bianu, adv. 

109 Alex. Lupeanu, 

dir. 

110 luliu Maior, prof. 

111 Dr. I. Popoviciu, 

medic 

112 luliu Maior, prof., 

113 Dr. I. Popoviciu, 

medic 

114 Dr. A. Măcelariu, 

medic 

115 I. Pop-Câmpeanu, 

prof. 

116 D. Neda, prof. de 

teol. 

117 S. Todoran, prof. 


119 Alex. Lupeanu, 

dir. 

120 Dr. C. Suciu, prof 

121 Ştefan Bezdechi, 

prof. univ. Cluj. 

122 

123 

Dr. C. Suciu, prof. 

124 Nicolae Drăgan, 

prof. univ. Cluj 


126 Toma Cocişiu, dir. 

înv. 


Subiectul 

Despre pomărit Tălmăcel 

Despre cultura pomilor „ 

Criza morală şi materială 

de azi Band 

Din trecutul românilor Oroi 

Localitatea Despart- 

O r a i u t n C â m D i o 

Sfaturi economice Grebeniş 

Rostul Astrei în zilele de azi Bucerdea-gr. 

O bravură a neamului nostru: 

Posada Cisteiul-r. 

Boalele venerice (sifilis) „ 

O invingere românească de 

acum 600 ani: Posada C'ătlUMlUl li jlS 

Boalele venerice 

Sfaturi juridice 

Boalele lumeşti 

Cum se face o gazetă 


Antraxul 

Boalele venerice ' 

lumeşti 

Spini 

M 

Mănărade 

Spătac 

Ciufud 

Pănade 

Educaţia creştină „ 

Devoţiunea fată de Prea- 

Curata Vergură „ 

Mihai-Viteazul, cu proiect Veza 

Sufletul Blajului Blaj 

Dacii şi Romanii, proiect. Ciufud 

Sfinţii Părinţi ai Bisericii 

şi Platon Blaj 

Răsboiul pt. întreg, neamului, 

cu proiecţiuni Tiur 

Misionari uniţi în Ţara- 

Rom. (1818—1829). Blaj 

VechimeaRomânilorînbaza 

toponomiei şi onomas. Blaj 

Românii în răsb. mondial 

cu proiecţiuni. Mănărade 

Scopurile societăţii „Astra" CfăClUMlI (G |0S 

Unitatea Naţională, cu proiecţiuni 

Făget 

76 

Avrig 

Band 

Blaj

iDoe'G (onfeteDllanilui 

128 Nicolae Comşa, 

prof. 


130 Nicolae Comşa, 

prof. 

131 A. Lupeanu, dir. 

lic. 


133 Ioan Indreiu, prot. 

134 Dr. P.Oprişa.prof. 

135 Gh. Minovici, ing. 

136 Const. Sporea, dir. 

şc. normale 

137 Nicolae Grecu, red. 

138 Gh. Lungulescu, 

conf. al casei şc. 

139 Ioan Ghişa, dir. de 

bancă 

140 "Ludovic Covaci 

141 Dr. Cornel Tisu 

142 Dr. Gh. Ciuhandu, 

cons. episcop. 

143 Dr. G. Marinescu 

medic 

144 Dr. L. Câmpeanu, 

medic 

145 Dr. Suciu-Sibianu, 

medic 

146 Dr. Nic. Căliman, 

medic 

147 Dr.O.Sonia,medic 

148 Dr. Dum. Oprescu, 

medic 

149 Dr. V. Stinghe, 

medic 

150 Dr. Ioan Ganceviei, 

medic 

151 Dr. Aurel Voina, 

medic 

Subiectul Localitatea DespărJ. 

Ce este Radio 

Cuceririle ştiinţei-Radio 

Mihai-Viteazul, cu proiecţiuni 

Făget 

C r ă c i D s e l i l i o s u s 

Rosturile „Astrei" Cisteiul-rom. 

Epopeea lui Mihai-Viteazul 

cu proiecţii ,, 

însemnătatea zilei de 1 Dec. Brad 

Despre foştii doi membri ai 

„Astrei" Gh. Părău şi Petru 

Rimbaş din Brad „ 

Precursorii Ardeleni ai ideii 

de unitate naţională „ 

Rolul familiei în organizaţia 

socială a Statului român „ 

Tăria ortodoxismului în Ardeal 

„ 

însemnătatea ţinutului Hunedoarei 

în istoria lumii „ 

Despre lux „ 

Despre pomărit „ 

Despre cancer „ 

Unele momente din trecutul 

românilor din Ungaria „ 

Rolul intelectualilor în cultura 

popoarelor Braşov 

Noui mijloace în combaterea 

tuberculozei „ 

Raze de soare „ 

Examenul sângelui şi importanţa 

lui pentru stabilirea 

diferitelor boale „ 

Combaterea tuberculozei 

prin vaccinul Calmette „ 

Medicina preventivă a bătrâneţii 

„ 

Razele X în serviciul medianei 

„ 

Igiena de azi şi de mâine 

a Braşovului „ 

Cultul frumuseţii „ 

77 

Blaj 

Brad 

Braşov

ert. BUmolB tOnlBrenllaFUlIil Subiectul Localitatea Despart 

152 Dr. P. Nistor, medic Vitalitatea neamului românesc 

din Braşov în raport 

cu celelalte neamuri Braşov Braşov 

153 I. Răducan, rect. 

Acad. corn. Buc. Curente noui în politica 

economică „ 


univ. Problema graniţelor noastre „ 

155 Ion Agârbiceanu, 

canonic Către un nou ideal „ 

156 Dr. N. Lupu, dep. Caracterul ţăranului român „ 

157 Nechifor Crainic, 

prof. univ. Concepţia de viaţă a Dr. 

N. Paulescu „ 

158 Mihail Sadoveanu, 

scriitor Copilul „ 

159 Virgil Madgearu, 

prof. univ. Politica economică a româniei 

în timpul depresiunii 

mondiale „ 

160 Emanuil Bucuţa, 

scriitor O nouă ştiinţă „ 

161 Ionel Teodorescu, 

scriitor Literatură şi viaţă „ 

162 Dr. Iuliu Haţiegan, 

prof. univ. Educaţia fizică femenină „ 

163 Dr. Nic. Căliman, 

medic îngrijirea copilului IflŞOlf'StlElD 

164 A. Căpăţină, adv. Sfaturi practice în domeniul 

dreptului civil „ 

165 C. Muşlea, prof. Din trecutul românilor din 

din Scheiu „ 

j 66 Dr. Suciu-Sibianu, 

medic Reguli pentru păstrarea sănătăţii 

„ 

167 Dr. P. Nistor, medic Despre tuberculoză şi combaterea 

mortalităţii infantile 

„ 

168 A, Căpăţină, adv. Elemente determinante în 

comiterea faptelor penale „ 

169 Dr. V. Stinghe, medic Cum să ne păzim de boale „ 

170 Dr. Suciu-Sibianu Concepţia despre igienă în 

lumina medicinei moderne „ 

171 Baboie Nic, prof. Eroii neamului Dârste 

172 Căpăţină Aurel, 

advocat Sfaturi practice în domeniul 

dreptului „ 

173 Hociotă Ilie, prot. 

militar Despre „Astra" „ 

174 Dr. V. Dogariu Despre alcoolism şi tuberculoză 

„ 

175 Dr. Suciu-Sibianu Greşelile noastre de alimentare 

Măieruş 

176 „ „ „ Greşelile noastre de alimentare 

Hăghig 

?8

EH. HflmelB eonllientdralUi Subiectul Localitatea Despart. 

177 Dr. Suciu-Sibianu Greşelile noastre de alimentare 

Holbav Braşov 

178 Dr. Nic. Căliman îngrijirea copilului Râşnov „ 

179 Dna V. Căliman Formarea poporului român 

şi a limbii române „ „ 

180 Dr. Nic. Căliman Despre alcoolism şi tuberculoză 

„ „ 

181 Dr. P.Nistor, medic Mişcarea demografică în 

1930 şi vaccinarea antituberculoasă 

Ghimbav „ 

182 N. Baboie, prof. Criza morală după răsboiul 

mondial Cristian „ 

183 Dragoş N., prof. Criza economică şi financiară 

„ „ 

184 Dr. Nic. Căliman Rosturile „Astrei" „ „ 

185 Dr. I. Gancevici Despre alcoolism şi tuberculoză 

„ „ 

186 A. Căpăfină, adv. Despre bolşevism MOiBtiM U [OS 

187 Grupul Precup A. 

Bărbier I. Teculescu 

şi Dr. 

Borşan Pomicultura ., „ 

188 Grupul Precup A. 

Bărbier I. Teculescu, 

şi Dr. 

Borşan „ lOlJIllll VeCDiU 

189 Dr.I.Berariu, medic Despre alcoolism şi tuberculoză 

„ „ 

190 Dr. Nic. Căliman 

medic îngrijirea copilului Preşmer „ 

191 DnaDr.N. Căliman Formarea poporului român 

şi a limbei române „ „ 

192 Dr. P. Nistor Mişcarea demografică în 

1930 şi vaccinarea antituberculozei 

Vulcan „ 

193 I. Colan, prof. Politică, politica satelor 

noastre şi poliiica culturală Codlea „ 

194 I. Moşoiu, prof. Forţele active în istoria 

neamului nostru Ţânţari „ 

195 Dr. P. Nistor, prof. Mişcarea demografică şi 

vaccinarea antituberculozei 

Poiana-Măr. „ 

196 „ „ „ „ Mişcarea demografică şi 

vaccinarea antituberculoz. Zârneştf „ 

197 Dr. Zinveliu Despre alcoolism şi tuberculoză 

„ „ 

198 Dr. Nic. Căliman îngrijirea copilului Budila „ 

199 Dna Dr. N. Căliman Formarea poporului român 

şi a limbei române „ „ 

200 Dr. N. Iliescu Despre alcoolism şi tuberculoză 

Bran „ 

201 Dr. Zbârcea Despre alcoolism şi tuberculoză 

Sânpetru „ 

202 „ „ Despre alcoolism şi tuberculoză 

Bod ,. 

79

"7. minele niiirtillinilii 

203 

204 

205 

206 

207 

208 

209 

210 

211 

212 

213 

214 

Dr. V. Stinghe Alcoolism şi tuberculoză 

Dr. Suciu-Sibianu 

Dr. Nic. Căliman 

Dr. I. Ticuşan 

Dr. I. Lupu 

Dr. P. Nistor 

ti n ti 

Dr. N. Oprescu 

Dr. A. Sulică 

2 1 5 $ t ; i a n P o p , J i r . l e l i c e u 

216 , 

217 , 

218 „ „ „ „ „ 

219 S, Roşea, dir. de 

bancă 

220 St. Popescu, preot 

221 I. Curcubătă, preot 

222 „ 

223 „ 

224 „ 

225 Stanicei Elena 


227 „ 

228 

229 

230 „ 


232 I Curcubătă, preot 


234 „ 

235 „ 


237 

Subiectul Localitatea Despart- 

Unirea Principatelor 

Despre Mihai Viteazul 

Rostul „Astrei" în pregătirea 

marei uniri 

Ziua 3/15 Mai 1848 

Din răsboiul nostru „ 

Menirea „Astrei" la sate „ 

Dobârlău 

Marcoş 

Purcăreni 

Târlungeni 

Rotbav 

Holbav 

Vlădeni 

Buzău 

Feldioara 

Apaţa 

Braşov 

Rolul femeii în societatea 

de azi şi mamele celebre Budila 

Orbirea sufletească a popoarelor 

de azi din punct de 

vedere social politic 

Voevodul Mihaiu „ 

însemnătatea mamei în educaţie 

„ 

Mamele ca binefăcătoare 

ale naţiunei „ 

Patimele omeneşti şi sănătatea 

zdruncinată prin 

alcool „ 

Propagarea adevărului şi văierare 

mai puţină, muncă 

şi cruţare mai multă „ 

Foloasele conversiunii „ 

Plantarea pomilor şi îngrijirea 

lor în contra boalelor 

„ 

Educaţia rea şi înjurături „ 

Mergi încet şi ajungi departe „ 

Despre post „ 

Ce trebuie să semănăm şi 

cum să alegem săminţele 

ca să începem o scăpare 

din criza economică ,, 

Despre Francmazonărie „ 

Rostul femeii în societatea 

omenească pt. combaterea 

crizei morale „ . 

Cum trebue să ne ferim de 

turbare „ 

Sărăcia şi bogăţia privite 

ca virtute şi viţiu „ 

80 

Braşov 

Bucureşti Bucureşti 

Fundulea 

Budila


ert. 

H u i e l i c o n l e r e n t t a r u l u i 

238 I. Curcubătă 

239 „ 

240 Cojocariu, preot 

241 Curcubătă Iordan 

242 Frateş, preot 


244 

245 

246 

247 

248 Dr. Oct. Nema 


250 

251 A. Nistor, protop. 

252 Frateş, preot 

253 Iordan Curcubătă 

254 

255 

256 D-na Dr. Căliman 

257 Dr. Nic. Căliman 


Clevetirea, cel mai mare 

păcat al omenirii Budila 

Educaţia rea şi educaţia 

morală „ 

Eroii neamului la întregirea 

Ţării Mărcuş 

Boalele sociale, în special 

fudulia şi risipa „ 

Sfintele taine „ 

Credinţa, iubirea, speranţa 

ca baze ale cununiei Dobârlău 

însemnătatea zilei de 10 Mai Budila 

Regele Carol al II-lea „ 

Roadele unirii cu patria 

mamă şi solidaritatea naţională 

„ 

Ziua eroilor „ 

Tuberculoză şi alcool „ 

Despre lux şi urmările lui „ 

Şcoala de acasă în educaţia 

religioasă, morală, până 

la intrarea copilului în 

şcoală „ 

Viaţa Mântuitorului (cu proiecţiuni) 

Teliu 

îngrijirea sănătăţii copilului 

până la vârsta de 7 ani „ 

însemnătatea zilei de 1 Dec. Budila 

Unirea sufletească a românilor 

„ 

Foloasele „Astrei" în trecut 

şi azi în viaţa poporului 

român „ 

Originea poporului român 

şi a limbei române „ 

Ereditatea ca izvor de boală 

şi sănătate ,, 

Budila 

258 Traian Topliceanu, 

prof. însemnătatea zilei de 1 Dec. Caransebeş Caransebeş 

259 Florin Petrescu, 

Lt.-Col. „ 

260 Traian Topliceanu, 

prof. Poetul Octavian Goga ,, „ 


Lt.-Col. Spionaj şi siguranţa de Stat ,, ,, 


Lt.-Col. Comunism şi legile firii ,, ,, 

263 Iuliu Vuia, prof. Caransebeşul din trecut ,, ,, 

264 Lucian Costin, prof. Poezia poporală bănăţeană „ „ 

265 Mihail Feneşan, 

procuror Criminalitate, cauză şi 

remedii „ ,, 

266 Topliceanu T., prof. Dimitrie Ţichindeal ,, „ 

267 Mihail Pătrăşcanu, 

farm. Sănătatea satelor noastre Valea Boului ,, 

81 6


ert. H u m e l e c o n f e r e n ţ r a r u i u i Subiectul Localitatea Despart. 


farm. 


farm. 


farm. 

271 Dim. Soceneanţu, 

prof. 


prof. 


prof. 

274 Filip Pop, prof. 

275 „ 

276 Topliceanu Traian, 

prof. 


prof. 


prof. 

279 Gheorghe Frăţilă, 

preot 


preot 


preot 


preot 


preot 

284 Dr". Andreescu N., 

medic 

285 Dr. Andreescu N., 

medic 


medic 


medic 


medic 

289 Dr. V. Budinţan, 

medic 

290 Corneanu Nicolae, 

cons. consistorial 





293 Dimitrie Zgaverdea, 

secret, consistorial 

Sănătatea satelor noastre Zăgugeni Caransebeş: 

„ „ „ Căvăran 

M ă t t ! ( î u ; - m a r e 

Tăria credinţei Sacul 

„ „ Jena 

„ „ Sălbăgel 

Îndrumări religioase-morale Slatina-Tim. 

» „ „ Feneş 

Marii bărbaţi ai Bănatului Pervova 

„ „ „ „ Iablaniţa 

„ „ „ „ Cornereva 

Probleme religioase-morale 

actuale Marga 


actuale Cireşa 


actuale Ferdinand 


actuale Ohaba-Bistra 


actuale 

Alcoolismul 

Boale sociale 

îndrumări practice 

îndrumări economice 

82 

Obreja 

Ohaba-Bistra 

Var 

Ciuta 

Iaz 

Crăşma 

Caransebeş 

Zăgujeni 

Prisaca 

Ruginosu 

Cârpa


erî. I i n n l t t n l t m l l i n i l i i l Subiectul Localitatea Despart. 

294 

295 

296 

297 

298 

299 

300 

301 

302 

303 

304 

305 

S06 

307 

308 

309 

310 

311 

312 

313 

314 

Dimitrie Zgaverdea, 

secret, consistorial îndrumări economice 

Dr. C. Corneanu, 

Vârciorova Caransebeş. 

advocat 


Din trecutul Bănatului Rugi 

advocat 


„ „ „ Teregova ,, 

advocat „ „ „ Glimhoca 

Teodor Roşea, preot îndrumări religioase-morale Caransebeş 

Matei Armaş, prof. Morală şi credinţă Petnic 

» n ,, „ „ Globucraiova 

Prof. Curea 

Preot. Mureşan 

Insp. A. Popa 

Dr. Spârchez 

Dr. Todea 

Insp. A. Popa 

Dr. Todea 

Gr. Mărcuş 

Ing. Suiaga 

Ing. Prutescu 

Mărcuş 

Ing. Prutescu 

Ing. Suiaga 

Prof. Curea 

315 Dr. Todea 

316 Insp. A. Popa 

317 Ing. Suiaga 

318 Ing. Potlog 

319 Alex. Mocan 




323 Dr. Pătrăşcanu 

324 Prof. Curea 

325 Dr. Tcdea 

326 Dir. Pop 



329 Dr. Spârchez 


331 Dr. Petreanu 

332 Ing. Teodorescu 

333 Ing. Cosraa 

334 Gr. Mărcuş 


336 Ing. Teodorescu 


Criza morală şi materială Bonţida 

Rostul Astrei in ziua de azi „ 

Dragostea de ţară Răscruci 

Despre sifilis ,, 

Eroii neamului „ 

Despre credinţa în Dumnezeu 

Luna de jos 

Plăgile sociale ,, 

Rostul Astrei Pâglisa 

Sfaturi pentru agricultori „ 

Despre păşunerit ,, 

Rostul Astrei Dobăca 

Despre păşunerit „ 

Sfaturi pentru agricultori ,, 

Despre vremurile de azi şi 

datoriile noastre Luna de sus 

Despre tuberculoză „ 

Rolul bisericii, şcoalei şi a 

familiei Căpuşul mic 

Plantarea pomilor „ 

Alegerea seminţelor ,, 

Declamări ,, 

Rolul bisericii, şcoalei şi a 

familiei Dumbrava 

Plantarea pomilor „ 

Alegerea seminţelor „ 

Despre Astra Mociu 

Organizaţiile săteşti, ca mijloc 

de combatere a crizei 

Igiena ţăranului ,, 

Importanţa propagandei la 

sate ,, 

Sărbătoarea copiilor Chinteni 


Igiena ţăranului ,, 

Rolul Astrei Finişel 

Principiile igienei casnice ,, 

Pomicultura, demonstrând 

în mod practic plantarea „ 


Despre 1 Decemvrie Vechea 

Despre porumbi ,, 

Despre asociaţiile agricole 

Despre unire Băbuţiu 

83 

Ciut


crt. 

N u m e l e c o n l e r e n t l a r i l u i 


339 Doc. Daniello 

340 Dr. Todea 

341 Ing. Cosma 

342 Prof. Ciurea 

343 Drd. Petrean 


345 Preot Nicoara 


347 Ing. Popa 


343 Ing. Popa 


351 Preot Radu 

352 Consilier Mureşan 

3"J3 Prof. Vuia 

354 Ing. Popa 

355 Ing. Prutescu 

3r6 Judec. Mureşan 

357 Dr. Spârchez 

358 Ing. Panait Vasiliu 

359 Dr. Todea 

360 Ing. Popa 


362 Dr. Todea 

363 Ing. Popa 


365 Judec. Mureşan 


367 Dl Simu 

3 8 Dş. Victoria Adam 


370 Ing Popa 

371 Dr. Todea 

372 Prof Curea 

373 Preot Mureşan 


375 Ing. Popa 



378 Ing. Popa 


380 Dumitru Chirilă, 

preot 

381 Dr. Stoenescu 

382 Panaitescu, prof. 

383 N. Constantinescu, 

prefect 


Foloasele pomiculturii, demonstr. 

practică, plantarea 

Despre tuberculoză 

Importanţa zilei de 1 Decemvrie 

Despre agricultură 

Despre unire 

Igiena satului 

Rostul culturei 

Despre Astra 

Despre criza sufletească 

Despre asociaţiile agricole 

Importanţa gazetelor pop. 

Despre asoc. agricole 

Pomicultura cu demonstr, 

practice 

Despre Astra 

Despre Astra 

însemnătatea tradiţiei şi 

obiceiuri dela sate 

Despre asoc. agricole 

Păşuneritul 

Rostul Astrei 

Criza morală 

Importanţa pomiculturii cu 

demonstr. 

Despre ziua de 10 Mai 

Organizaţiile săteşti 

Cooperative de desfacere 

Despre 10 Mai 


Cooperative de desfacere 

Rostul Astrei 

Ziua de 10 Mai 

Unirea sufletească 


Despre ziua de 15 Mai 

Plantele de nutreţ 

Tuberculoza 


Despre muncă 

Rostul Astrei 


Lucrările agricole de primăvară 

Iubirea de Patrie 

Organizarea agriculturii 

Valorizarea produselor agricole 

însemnătatea Bibi. la sate 

Trecutul „Astrei culturale'' 

Despre muncă 

înfrăţirea sufletească prin 

cultură 

84 

Băbuţiu Cluj 

M i l e l e B ă l s o r l i 

Cluj 

Luna de sus 

Feleac 

Luna de sus 

Mociu 

Ghiriş 

Gilău 

Someşul rece 

Mociu 

Bologa 

Poieni 

Pâglişa 

Dârja 

Basarabi Constanţa

NP. 

ert. 

384 

N u m e l e conleren|lamlDl 

Vâlcu, preot 

385 Petrescu, judecat. 

386 General Vlădescu 

387 Dr. Stoenescu, 

medic 

388 Mihailescu, preot 

389 T. Pasca, înv. dir. 

390 

391 

392 „ „ „ „ 

393 , „ 

394 Valeria Naghi 

395 E. Dragomir, preot 

396 „ 

397 Simion Pintea 

398 E. Dragomir, preot 

399 

400 

401 

402 

403 

Alex. Câmpean 

Teodor Bota 

Ioan Bârlea 

404 Augustin Bărbos 

405 Alex. Câmpean 

406 Sovrea Augustin 

407 Teodor Bota 

408 Teodor Pasca, înv. 

dir. 

409 Vasile Iuga 

410 Fânăţean Cornel 

411 Gheorghe Tarta 

412 Zidvean Ioan 

413 Miele Măria 

414 , ,, Aureliu 

415 

416 Coţofan Ioan 

417 Teodor Pasca, înv. 

dir. 

418 Coţofan Ioan 

419 T. Pasca, înv. dir. 

420 „ „ „ „ 

421 Gh. Tarta 

Subiectul Localitatea 

însemnătatea serbării naţionale 

Despre muncă 

Sentimentul naţional 

Trecutul „Astrei culturale" ,, 

Rolul „Astrei" Târguşor 

Despart- 

S f i S e l e F e i d l n a i l l l I . Con 

Sifilisul şi vindecarea lui C. Mănăstur Copalnic.-Măn. 

Unirea Ardealului cu Patria 

mamă ,, 

Unirea dela 1859 

însemnătatea zilei de 10 Mai ,, 

Despre Nic. Iorga „ 

Cultul eroilor „ 

Ziua de 1 Decemvrie Ruşor 

Boalele venerice ,, 

Contribuţia vechiului regat 

la întregirea neamului ,, 

Rolul cărturarilor din Ardeal 

pentru susţinerea 

trează a conştiinţei naţionale 

„ 

Boalele venerice Vad 

Ziua de 1 Decemvrie „ 

Despre credinţă Măgureni 

Creşterea copiilor „ 

Cultura pomilor Brebeni 

Monografia comunei Cerneşti 

Cerneşti 

Creşterea copiilor Fănaţe 

Credinţa strămoşească Ciocotiş 

Poporul român Trestia 

Foloasele învăţăturii Făureşti 

Igiena, locuinţa, hrana şi 

îmbrăcămintea ţăranului 

român „ 

Originea şi vechimea poporului 

român Surdeşti 

Şcoala şi poporul de azi Coaş 

Frumuseţa şi trăinicia portului 

românesc „ 

însemnătatea zilei de 1 Dec. Cărpiniş 

10 Maiu 

Cultul eroilor ,, 

Cât şi cum se munceşte în 

alte ţări ,, 

Plantarea pomilor ,, 

Patima proceselor Cărbunar 

Morburile vitelor cornute CltUIIISIl ITIJC 

Sectarismul distrugător al 

ţării „ 

Combaterea luxului Berinţa 

85

ett: N s e e l e e t n l e i e Subiectul n l i i n i l i l Localitatea Despart. 

422 Ştefan Bezdechi, 

prof. univ. 

423 Gheorghe Bratu, 

prof. univ. 

424 I. Ştefănescu, prof. 

Sorbona-Paris 

425 P. Sergescu, prof. 

univ. 

426 A. Lapedatu, prof. 

univ. 


Sorbona-Paris 

428 Elena Const. Sporea, 

profesoară 

429 

430 

431 

Feminismul în antichitate Deva 

Din minunile cerului (cu 

proiecţiuni) 

Pictura bisericească şi problemele 

ei principale 

O călătorie în Franţa Centrală 

Românii şi Ungurii 

1848—1867 

Despre Caragiale 

De ce trebuie să înveţe 

fetele carte 

Mircea Suciu Sibianu, 

prof. Braşov Turism, sporturi reîntinerire 

I. Ştefănescu, prof. 

Sorbona-Paris 

Const. Sporea, dir. 

şc. norm. băieţi 

432 Const Sporea, dir. 





Sorbona-Paris 



436 Dr. P. Mihuţiu 

437 „ ,, „ 

438 Stănescu N., prof. 

439 Aurel Nestor, prof. 

440 R. Rebreanu, prof. 

441 V. Literat, prof. 

442 M. Răduleţ, prof. 

443 Virgil Bârzea, prof. 

444 R. Rebreanu, prof. 

445 loan Cocişiu, prof. 

445 loan Boloşu, şefcont. 

447 Virgil Barbulovici 

Simţul şi cultura artistică 

la pop. român 

Analiza psihologică a romanului 

„Ciuleandra" 

Foloasele cărţii Ţebea-Brad 

Rolul social al familiei în /Gura Barza 

organizaţia de stat român \Brad 

Pictura bizantină în comparaţie 

cu pictura renaşterii. 

Deva 

Rolul social al familiei în 

organizaţia de stat român Hunedoara 

Igiena 'n câmpul muncii Ţebea 

Boale sociale Gura Barza 

Deva 

Despre aer lichid 

Poetul Octavian Goga 

Viaţa şi opera lui Goethe 

Paul Doumer şi Albert 

Thomas 

însemnătatea zilei de 1 Dec. 

Importanţa Unirii tuturor 

românilor 


Eroii neamului 

Făgăraş Făgăraş 

Apărarea naţională 

însemnătatea „Astrei" 

86 

Gârbou Gârbou


ert. N u i e l e c o n I i r e i t l a m l D j Subiectul Localitatea Despart. 

448 

449 

450 

451 

452 

453 

454 

455 

456 

457 

458 

459 

460 

461 

462 

463 

464 

465 

466 

467 

468 

469 

470 

471 

472 

473 

474 

475 

476 

477 

478 

479 

480 

481 

Aurel Muntean, 

protopop 


protopop 


protopop 

Anastasiu, prof. 

Ciuhan Viorica 

I. Georgescu, dir. 

Hortenzia Muntean 

Dr. Iliescu 

Tuţuianu 


protopop 

Dr. Cădariu 


protopop . 


protopop 

Agronomul jud. Cluj 


protopop 

Traian Potra, dir. 


protopop 

Traian Potra, dir. 

Nic. Făt, prof. 

Numele conferenţiarilor 

nu au fost 

indicate în raport 

Dr. Alex. Iliescu, 

medic 

C. Anastasiu, prof. 


protopop 


protopop 


protopop 


protopop 

G. Dihdiu, prof. 

Ilie Codreanu, subinsp. 

la cooper. 

însemnătatea zilei de 1 Dec. Huedin 

Despre marele învăţat al 

neamului Nic. Iorga „ 

Poezia epică 

Relieful României 

Poeziile lui Gh. Coşbuc 

însemnătatea meseriilor 

Ziua mamei 


Istoricul cooperaţiei 

Rostul cooperaţiei „ 

Boalele venerice Ciucea 

Boalele de plămâni Mi iHUUM 

însemnătatea cititului „ 

Despre cultura românească „ 

Diferitele feluri de cooperative 

„ 

însemnătatea „Astrei" pentru 

poporul român Păniceni 

Locurile sfinte „ 

însemnătatea „Astrei" pentru 

poporul român Dumbrava 

Locurile sfinte (cu proiecţiuni) 

Despre meserii şi portul 

naţional 

Prelegeri poporala din 

diferite domenii 

Aluniş 

Călata 

Mănăstireni 

Bologa 

Călăţele 

Morgău 

Filduri 

Despre morburile lipicioase Huedin 

Obiceiurile dela Crăciun şi 

Anul nou 

Despre Edison 

Despre poetul Oct. Goga 

Viaţa şi opera lui I. W. Goethe 

Mihail Eminescu 

Viaţa lui I. W. Goethe 

Despre cooperative (cu 

proiecţiuni) 

87 

Huedin

"t! Bornele iDilmillinlit Subiectul Localitatea Despart 

482 Iiie Codreanu, subinsp. 

la cooper. 

483 Ilie Codreanu, subinsp. 

la cooper. 


la cooper. 


la cooper. 

486 Ilie Codreadu, subinsp. 

la coop. 

487 

488 

489 

490 

491 

492 

493 

494 

495 

496 

497 

49S 

499 

500 

501 

G. Rusu, preot 

Aurel Mitrea, dir. 

şcolar 


protopop 


protopop 

Dr. Vasile Pasca 

Aurel Mitrea, dir. 

şcolar 

G. Rusu, preot 

Numele conferenţiarilor 

neindicat 

în raport 

Anghel Bucerzan, 

prof. 

Petru Circo, preot 

502 

503 Iuliu Josan, protopop 

504 loan Budoiu, preot 

505 Alexa Vesa, ţăran 


507 loan Popoviciu, 

preot 


509 Romul E. Iacob, 

preot 


511 Vica Savu, dir. 

şcol. 


proiecţiuni) Fildulde miji. 


proiecţiuni) Bologa 


proiecţiuni) Mii iMtUM 


proiecţiuni) Calată 


proiecţiuni) Huedin 

însemnătatea zilei de 1 Dec. „ 

,, „ „ 24 Ian. ,, 

Ziua de 24 Ianuarie ,, 

însemnătatea zilei de 10 Mai „ 

Ziua eroilor 

Despre însemnătatea 

„Astrei" 

Despre folosul cetirei 

Despre originea neamului 

românesc 

Despre cooperative 

Criza financiară şi morală 

Duşmănie şi răutate cari 

dau anză la procese 

Despre lux 

Foloasele învăţăturii 

Şcoala 

Şcoala şi biserica 

Ulieş 

Credinţa mântueşte pe om 

Alipirea faţă de biserică 

Ce bine aduce un preot 

într'o comună 

Despre solidaritate 

Iubirea de ţară 

Istoricul 1 Dec. 1918 

88 

Mănăstireni 

Calată 

S c i i M L F r ă s l i e t 

Păniceni 

Filduri 

Ighiu 

Tătărăşti 

Bretea 

Ilia 

Huedin 

Ighiu' 

Ilia


ert. 

M i n e l e Gonlereollaiulgl 

512 luliu Josan, protopop 

513 Virginia Savu, învăţătoare 


515 Vica Savu, dir. 

şcol. 


Subiectul 

Meritele lui Cuza Vodă Ilia 

Binefacerile Unirii dela 

24 Ianuarie 1859 

Ce este ziua de 10 Mai 

pentru cei de azi 

517 T. Olariu, preot Despre eroi 


Nu uitaţi eroii 

5!9 losif Costea. adv. Ce am dovedit prin moartea 

eroilor 

520 D. Ilea, dir. şcol. 

521 Valeriu Oşianu 

522 Gheorghe Silaghi 

523 Ilie Avram 

524 Aurel Pop 

525 Gavril Savu 

526 Măria Caba 

5^7 Valeria Lazar 

528 Paul Dimitriu 

529 Victor Precup 

530 Alex. Radoviciu 

531 Tiberiu Pop 

532 Gh. Cristoreanu 

533 Teodor Ponoranu 

534 Vasile Iluţiu 

535 Augustin Maxim 

536 Emil Sârbu 

537 G. Sabău 

538 I. Duma, protopop 

539 Alexiu David, instit. 

540 I. Berghian, prof. 

541 V. Brâtfălean 

542 G. Ghiţă 

543 I. Duma, protopop 

544 Al. David 

545 Dr. Constantinescu 

546 I. Niciu 

547 I. Duma 

548 G. Ghiţă 

549 Al. David 

550 I. Niciu 

551 Oastea Domnului 


Jertfa străbunilor 

Au ţinut conferinţe despre: 

„Patriotism", „Cauzele 

cari au produs scăderea 

preţului la produsele agricole", 

„Femeia să fie 

exemplu de hărnicie şi 

moralitate", „Femeia harnică 

face fericirea familiei", 

„Şcoala şi cartea, 

cum sunt ele privite la 

noi şi airea", „Fetele satului 

şi cum pot ele contribui 

la înfrumuseţarea 

bisericii şi a şcoalei", 

„Grădina de legume şi 

pomi roditori", „Refacerea 

pădurilor şi ajutorul 

satelor", „însemnătatea 

„Astrei", însemnătatea 

zilei de 24Ianuarie", 

„însemnătatea zilei de 

10 Mai", „Ziua eroilor". 

Din trecutul Petroşenilor 

Inteligenţa copilului 

Familia şi educaţia 

Sindicatele muncitoreşti 

Activitatea dlui N. Iorga 

Biserica în trecutul neamului 

Trăinicia limbii române 

Copii slabi la minte 

1 Decemvrie 1918 

Datini de Crăciun 

89 

Localitatea Despărţi 

Bacia 

Ilia 

Jibou 

Poptelec 

Husia 

S i i e ş O d o U e l u 

Soimuş 

Rona 

Cuceau 

Turbuţa 

Aluniş 

Chechiş 

Tihău 

Surduc 

Gălgău 

Năpradea 

Borza 

Lupoaia 

Var 

Inău 

Vădurele 

Chend 

Petroşani 

Ilia 

Jibou: 

Jiu

lll H u m e l e c o n t e r e n t l a r u l n i 

552 St. Tomuţa, funcţ. 

r-53 

554 

555 

555 

557 

558 

559 

560 

561 

562 


564 

565 

566 

567 

568 

569 

570 

571 

572 

573 

574 

575 

576 

577 

578 

579 

580 

581 

582 

583 

584 

585 

586 

587 

5c8 

589 

-bSO 

Dumitru Goşa, înv. 

N. Cristocea, înv. 

Dr. Orjehowschi 

Atanasie Popa, 

insp. şc. 

C Măinescu, prof. 

I. Mărgineanu, prof. 

Oastea Domnului 

P. S. Sa Dr. Al. 

Niculescu, episcop 

Dr. V. Ilea, director 

de spital 

M. Şerban, director 

de liceu 

Dr. Al. Balint, medic 

al oraşului 

Dr. G. Preda, v.preşed. 

Astrei 

Căp. C. Dudescu 

Bat. 10 V. M. 


Bat. 10 V. M. 


Bat 10 V. M. 

Dr. V. Ilea, dir. de 

spital 

Dr. G. Preda, v.- • 

preşed. Astrei 

Al. Popa, inspector 

şcolar 


spital 

Pr. Dariu Vlad, 

preot-protopop 

Tr. Utan, înv.-dir. 

Pr. Codrea, înv. 

I. Cupcea, înv.-dir. 

G. Nemeş, înv. 

I. Zucker, dir. pomicult. 

A. Micu, prof. 


spital 

I. Rednic, înv. 

P. Darie Vlad 

J. Didilescu 


Situaţia muncitorilor la minele 

de cărbuni Lonea 

Munca după anotimpuri ,, 

Gospodăria casnică ,, 

Boalele sexuale ,, 

„ molipsitoare ,, 

Despre rugăciune Petroşani 

Din istoria Bucovinei ,, 

Din tainele universului ,, 

Statornicia în credinţă 

Mama şi tata ,, 

Femenism biologic Sighet 

însemnătatea Unirei 

Patologia soc. noastre 

0 călătorie în Orient 

Educaţie fizică 

Activitatea Onefului 

Atletică şi sporturi 

Organizaţia Şoimilor Vad 

Puterea voinţii ,, 

Cultul mamei ,, 

însemnătatea Astrei ,, 

Cultul eroilor ,, 

Ţăranul şi cartea ,, 

Ziua Unirei ,, 

1 Decemvrie ,, 

Şcoala şi biserica Călineşti 

Sărbătorile păgâne ,, 

Unirea Principatelor ,, 

Cultul mamei „ 

Tângirea simţului religios ,, 

Boalele molipsitoare ,, 

Unirea Românilor ,, 

Foloasele pomiculturei ,, 

Albinăritul şi foloasele lui Satsugatag 

Scopurile Astrei 

Însemnătatea Astrei 

Ce vrea Astra 

Despre evoluţionism 

Foloasele culturii 

90 

Giuleştî 

E a e l e o i m m a r e 

Jiu 

Maramureş

N u m e l e c o a f e r e n ţ l a i u l c f 

591 P. Lenghel, înv.-dir. 

592 

593 

594 

595 

596 

597 V. Orosan, dir. 

598 

599 

600 

601 

602 

603 

604 

605 

606 

607 

608 

609 

610 

M. Hoţea, protopop 

Dr. M. Bercovici, 

medic 

I. Zucker 

Pr. Vlad D. 

I. Zucker, dir. pomicultură 

I. Zucker, dir. 

I. Didilescu, prof. 

I. Zucker, dir. 

I. Andreica 

6! 1 Mateiu Scorobeţiu, 

dir. şcolar 

612 Dr. Oliver Vraciu, 

medic 

'613 Mateiu Scorobeţiu, 

dir. şcolar 

614 Dr. Aurel Creţu, 

advocat 

615 Ilie Bunea, înv. 

616 Mateiu Scorobeţiu, 

dir. şcolar 


advocat 

618 Pantilimon Bratu, 

primpretor 

er,'. Illilt NlltNII|iinlII Subiectul Localitatea Despart- 


medic Cunoşt. doctoreşti pentru 

păstrarea sănătăţii f>0î\ J{ SIS Miercurea 


advocat Garanţia în credit. Târgurile 

cu pământul „ ,, 


primpretor Rolul „Astrei" într'u susţinerea 

sentimentului naţional 

Boz ,, 


medic îndrumări igienice pentru 

păstr. sănătăţii. Boalele 

molipsitoare ,, „ 

624 Ilie Bunea, înv. Viţa de vie şi pomicultura, 

j boalele lor „ „. 

625 Dr. Aure 1 

Creţu, 

advocat Cumpărături de pământuri 

Zestrea la căsătorii ,, ,, 

626 IoanNoaghiu, notar Legea nouă a drumurilor Sângătin ,, 


medic Tuberculoza. Sifilisul ,, ,, 

628 Matei Scorobeţiu, 

dir. şc. Arată şi explică aparatul 

de proiecţiuni. In grădina 

Zoologică, I şi II. Boalele 

venerice ,, „ 


primpretor „Astra" în propaganda cult. fipoldQl (8 |0S

ert. Hameii eonterentlarOlUl Subiectul 

641 D. Conţu, dir. şcol. însemnătatea zilei Dobârca Mercurea 

•642 „ „ Pastele 

643 ,, ,, însemnătatea zilei de 10 Mai ,, 

644 Virgil Stanciu, 

preot gr.-cat. Binefacerile „Astrei" Doştat 

645 Dr. Oct. Oprean, 

• medic Tuberculoza „ 

646 Virgil Stanciu, prof. Datoria ţăranului de a se 

cultiva „ 

647 Iosif Barbu, inv. însemnătatea zilei de 10 Mai „ 

648 Dr. Oct. Oprean, 

medic Morburile molipsitoare ,, 

649 V. Stanciu, paroh Datoriile părinţilor faţă de 

copii „ 

650 I. Crăciun, dir. şcol. îndemnuri la muncă ,, 

651 T. Nicolescu, înv. însemnătatea zilei de 24 Ianuarie 

Gârbova 

652 Nic. Opriş paroh 

ort.-rom. I. Ce însemnează viaţa adevărat 

morală la popor 

II. Figuri reprezentative din 

trecutul societăţii „Astra" ,, 

653 V. Vulcu, dir. şcol. Ce lucrări folositoare poate 

face ţăranul în timpul iernii 

Cuvinte de 10 Mai 

654 Dr. Eugen Dobrotă, 

medic Călătoria la Ierusalim şi 

îndem. la cetirea cărţilor 

sfinte Jina 

655 Pomp. Acilenescu, 

paroh ort.-rom. Porunca dragostei creştine ,, 

656 Dr. Eugen Dobrotă, 

medic Boalele venerice (Sifilisul) ,, 

657 Avram Tâmpănar, 

notar Sectele religioase ,, 

658 loan R. Sava, dir. 

şcolar Foloasele pomilor ,, 

659 Pomp. Acilenescu, 

paroh Dragostea de legile statului 

şi apărarea lor ,, 

660 loan R. Sava, dir. 

şcolar înfiinţarea de grădini de 

pomi ,, 

661 Dr. Eug. Dobrotă, 

medic Despre alcoolism „ 

662 Gh. Bucurenciu, 

dir. şcolar Pregătirea pregimentară (iubirea 

de patrie) Poiana 

663 loan Şerb, înv. Educaţie fizică 

664 loan Vonica, înv. Neamul românesc 

665 Virgil Georgescu, 

înv. Stupăritul 

e/t. Humele eonferentiirt 

668 

669 

670 

671 

672 

673 

674 

675 

676 

677 

Pleşa Gheorghe 

înv. 

Răştăşan loan 

678 Amalia Şuteu 

679 A, Bungărdean 

680 Gheorghe Pleşa 

681 Marioara Arpadi 

682 Gheorghe Pleşa 

683 Cornelia Şuteu 

684 Ion Patru 

685 Fr. Şandorhazi 

6S6 P. Vasiliu, agronom 

687 Patriciu Curea, 

preot 

688 Dr. Todea 

689 Romul Vuia, prof. 

univ. 

690 Popa, ing. agr. 

691 Prutescu, ing. agr. 

692 Dr. Spârchez, 

medic 

693 Panait Vasiliu, agr. 

694 Patriciu Curea 

695 Simu, subprefect 

696 Oraviţan loan 

697 Alex. Vlădulescu 

698 Alex. Moisi, înv. 

699 Constantin Arcan 

700 loan Oraviţan 

701 Const. Popescu 


Subiectul 

Despre sifilis 

Boli venerice 

Tuberculoza 

Educaţia copiilor în scop 

medical 

Sifilis şi boli venerice 

Bolile contagioase 

Naşterea şi sarcina femeii 

Igiena corpului 

Importanţa şcoalei 

însemnătatea ştiinţei de 

carte 

Rolul femeii in gospodărie 

îngrijirea cimitirelor 

Contribuţia prof. N. lorga 

la înfăptuirea României 

mari 

Creşterea şi îngrijirea copiilor 

mici 

Despre muncă şi economie 

Mijloacele practice pentru 

îmbogăţirea ţăranului 

Cooperativele săteşti 

Refacerea pădurilor 

însemnătatea arăturilor de 

toamnă 

Cauzele crizei actuale 

Tuberculoza, sifilisul şi alcoolismul 

Portul, dansurile şi obiceiurile 

naţionale 

Asociaţia agricolă 

întrebuinţarea păşunatului 

Cauzele crizei de azi Ghirişul rom 

Explicaţiuni teoretice la sădirea 

unui pom „ 

însemnătatea zilei de 10 Mai Mociu 


cu referinţă la copii de 

şcoală 

Pericolul sectelor 

Drepturi şi datorii în România 

mare 

Foloasele cooperaţiei 

Scopul societăţii „Temperanţa" 

Ziua de 1 Dec. 

Localitatea Despart- 

Mociu 

Geaca 

Petea 

M i r â p l i « « C â m p i e 

U a f d a - C a m a r a ş 

Palatca 

Aruncata 

Boteni 

Mociu 

însemnătatea zilei de 1 Dec. Padina Matei 

Unirea principatelor şi foloasele 

unirii MUli 1119 

94 

Coronini Moldova nr. 

M o f d o v a n o u ă 

G e a c a Mociu

I, 1 

;,; u n e l e coitanllariiliil 


704 Alex. Vlădulescu 

705 Alex. Moisi, înv. dir. 


707 Const. Arcan, înv. 

708 loan Oraviţan j 

709 Const. Popescu ^ 

710 Sc. A. Ghica, preş. 

de tribunal 


de tribunal 

712 Simion Dragoman, 

dir. şcol. 

713 Simion Dragoman, 

dir. şcol. 

714 Dan Mihăilescu, 

jude-aj. 


jude-aj. 

716 loan Ghicăşan, 

preot ort. 


preot. ort. 


de tribunal 

719 S. Dragoman, dir. 

şcol. 


jude-aj. 


şcol. 


de tribunal 


jude-aj. 


şcol. 


jude-aj, 


jude-aj. 

Subiectul 

Criza morală, economică şi 

financiară 

Cum am putea scăpa de 

efectele crizei 

Criza actuală 

Ştiinţa şi credinţa 

însemnătatea zilei de lOMai 

In fiecare Duminecă şi săr 

bătoare despre diferitele 

rele morale şi sociale 

Despre lege şi drept în general 

şi despre leg. legilor 

„Constituţia" 

Despre lege şi drept în general 

şi despre leg. legilor 

„Constituţia" 

Importanţa societăţilor cult. 

Importanţa societăţilor cult. 

Importanţa unificării legislaţiei 

Importanţa unificării legislaţiei 

Despre „Sfânta Scriptură" Chirpăr 

Despre „Sfânta Scriptură" Săsăuş 

Respectul legilor 

Importanţa graiului in progresul 

omenirii . 

Legile din vechiul Regat în 

comparaţie cu legiuirile 

din Ardeal 

Folosul lecturii 

Legea şi întrebuinţarea legilor 

Unificarea legilor şi importanţa 

lor 

Importanţa bibliotecilor 

Proiectul de unif. legislaţ. Ilimbav 

Proiectul de unificarea legislaţiilor 

95 

Localitatea Despărf. 

Alţina 

Beneşti 

Alţina 

Beneşti 

Chirpăr 

Săsăuş 

Fofeldea 

Ţichindeal 

Ghijasade jos 

Marpod 

H0Uă Moldova n.. 

Noerich.

«rî Humele COnlerenţiaitllUi Subiectul Localitatea Despart. 


şcol. Cultura ca baza statului şi 

lectură Ilimbav Nocrich 

728 S. Dragoman, dir. lt 

şcol. Cultura ca baza statului şi 

lectură Marpod ,, 


preot ort. Sfânta Scriptură Ilimbav ,, 


preot ort. ,, ,, Marpod ,, 


de tribunal Felul cum se fac legile Nucet ,, 

732 Sc. A. Ghica, preş. „ 

de tribunal ,, ,, „ ,, ,, Cornăţel ,, 


de tribunal „ „ , Hosman 

734 S. Dragoman, dir. „ 

şcol. Menirea neamului nostru ( Nucet 

rom. în noua sa alcătuire \ Cornăţel 

735 „ „ „ „ „ Hosman 

736 Sc. A. Ghica, preş. „ 

de tribunal Respectul legilor Vurpăr ,, 

737 loan Ghicăşan, u 

preot ort. Sfânta Scriptură „ ,, 


şcol. Munca şi armonia Ghijasadejos ,, 

739 Victor Bârsan, înv. Armonia socială şi pro- ,, 

greşul omenesc ,, ,, 

740 A. Cichindelean, 

înv. dir. Pomăritul ,, 


şcol. Importanţa întrunirilor cult. Ţichindeal 

742 V. Bârsan, înv. Drepturile şi datoriile ce- ,, 

tăţeneşti ,, „ 

743 Emil Popescu, înv. Despre credinţă ,, „ 


şcol. Progresul prin încrederea „ 

şi sprijinul poporului Beneşti ,, 

745 A. Cichindelean, 

dir. şcol. Drepturile şi datoriile cetăţeneşti 

,, ,, 

746 Pompeiu Trif, preot Necesitatea construirii unei 

Case Culturale Alţina ,, 

747 loan Petrişor, ,, Vechimea comunei şi a parohiei 

ort. din Alţina ,, ,, 

748 Pompeiu Trif, ,, Suferinţele din trecut ale 

poporului nostru „ ,, 

749 Valeriu Bonea, ,, Lucrarea raţională a pământului 

şi îngrijirea grădinilor 

de pomi Fofeldea „ 

750 ,, ,, ,, însemnătatea zilei de 1 Dec. „ ,, 

751 „ „ „24 Ian. 

752 „ „ „10 Mai 

753 Teodor Stoicheciu, 

înv. dir. însemnătatea unirii Ardealului, 

cu Patria mamă ,, „ 

96

c r7. Husele eul«ii|larilBl 


înv. dir. 


înv. dir. 

756 loan Nuţă, înv. 

757 N. Pandrea, preot 

758 

759 

760 I. Popescu, înv. dir. 

7ol 

762 


764 

765 

766 

767 

768 

769 

770 Erdo Măria, înv. 

771 loan Alexandru, 

preot 

772 

778 

779 

780 

781 

7*2 

loan Alexandru, 

preot 


preot 


preot 

775 N. Verzescu, înv. . 

776 

777 

Sc. A. Ghica, preş. 

de tribunal 

Sc. A. Ghica, preş. 

de tribunal 

loan Ghicăşan, preot 

^83 „ 


jude-aj. 


Legătura sufletească dintre 

toţi românii Fofeldea 

Solidaritatea naţională ,, 

însemnătatea zilei de lOMai ,, 

Rostul şezătorilor Ghijasadejos 

Ce vor sectanţii ,, 

Naşterea Domnului şi însemnătatea 

postului ,, 

înfiinţarea unei grădini de 

pomi ,, 

Legea asociaţiunilor agricole 

,, 

Ce se poate prin o cooperaţie 

,,' 

24 Ianuarie ,, 

Norvegia ,, 

Evenimentele din extremul 

orient ,, 

Lucrările de primăvară în 

grădina de pomi ,, 

Salul şi impozitele ,, 

Cauzele crizei actuale ,, 

Ce să citească săteanul ,, 

Rostul femeii în gospodărie ,, 

Legătura intimă între bărbat 

şi femee şi purtarea lor 

faţă de copii Ilimbav 

Relaţiunile oamenilor şi 

conlucrarea pentru, binele 

comun şi parţial ,, 

Curăţirea pomilor de crengi 

uscate şi insecte ,, 

Cultivarea terenurilor pustii 

Raportul dintre şcoală şi 

casa familiară ,, 

Originea neamului nostru „ 

Cei mai însemnaţi domnitori 

ai României ,, 

Astra şi cultura Noerich 


„ „ 8 Nov. 

u ii 8 Iunie ,, 

Femeea română în societate 

Profeţiile mesianice ,, 

însemnătatea pomului de 

Crăciun ,, 

9? 

Noerich 

7

S B i i e ' e t o i l e r e m i a n l i i Subiectul Localitatea Despart. 

785 S. Dragoman, înv. 

dir. 

786 Măria Lar, înv. 

787 Florian Bologa, 

preot 

788 Florian Bologa, 

preot 

789 Constantin Constantin, 

înv. dir. 

790 Constantin Constantin, 

înv. dir. 

791 Cornel Stănuleţ, 

preot 

792 Cornel Stănuleţ, 

preot 

793 Gheorghe Banda, 

înv. 

794 Lucreţia Drăghici, 

înv. 

795 Dr. Liviu Linţia 

796 Dr. Ioan Ţeicu 

797 Ilie Rusmir, prof. 

798 Şerban Popa, institutor 

799 D. Mugur, prof. 

univ. 

800 E. Bucuţă, dir. ed. 

poporului 

801 Preot Popescu 

802 Const. Nedelcu, 

prof. insp. cult. 

803 Const. Nedelcu, 

prof. insp. cult. 

804 Dr. I. Ţenchea 

805 Dr. Cioran Simion 

806 Ion Dongorozi, 

prefect 

807 Dr. Ioan Ţeicu 

808 Ing. A. Mălăescu 

809 Ilie Rusmir, prof. 

8>0 Ilie Rusmir, prof. 

811 Ing. A. Mălăescu 

însemnătatea zilei de 10 

Mai şi 8 Iunie Nocrich 

însemnătatea zilelor de 24 

Ianuarie, 10 Mai şi 8 Iunie 

Cartea ca mijloc pentru înfrumseţarea 

caracterelor 

morale Marpod 

Dreptatea lui Dumnezeu ,, 

Educaţia naţională în familie 

,, 

Despre pomărit ,, 

însemnătatea zilelor de 1 

Dec, 24 Ian. şi 10 Mai Săsăuş 

Credinţa în Dumnezeu 

Fudulie şi risipă 

Folosul învăţământului de 

carte la fete 

Viaţa şi operele lui Simion 

Mangiuca, ca iurist Oraviţa 

Viaţa şi operile lui Simion 

Mangiuca 

Viaţa şi operele lui Simion 

Mangiuca 

1 Decemvrie 

Sentimentul Patriei 

Turismul la noi 

Cauzele mai adânci ale suferinţelor 

noastre 

Problemele culturale de actualitate 

Rapsodia română de Fr. 

Liszt 

Femeia la răspântia 

vieţii moderne 

Despre instincte 

Olanda Vărădia 

Tuberculoza ,, 

Problema monetară Broşteni 

Arăturile de toamnă „ 

Arăturile de toamnă Rechitova 

Problema monetară „ 

98 

Nocrich 

Oravlfa


ert. i n e l e l e i i i f e i i l l a t i l i l Subiectul Localitatea 

812 Muşa N. 

813 Ilie Rusmir 

814 Dr. E. Novacovici 

815 Topliceanu, prof. 

816 Coriolan Buracu 

preot 

817 Victor Stanciu, 

prof. univ. 

818 M. Botez, prof. univ. 

819 L. Rusu, prof. univ. 


Goangă, prof. univ. 


prof, univ. 


univ. 

823 G. Bratu, prof. univ 

824 St. Bezdechi, prof. 

univ. 

825 A. Demian, dir. lic. 

826 M. Giorgescu 

827 I. Rodeanu 

828 V. Iacob, prof. 

829 I. Lepşi, prof. 

830 I. Romoşan 

831 V. Necşa 

832 Dr. Solomon 

833 P. Muntean 

834 Dr. Baiciu 

835 Dr. I. Solomon 

836 Gavrilescu I., notar 

837 Victor Folea 

O O Q \ 

I (Numele conf eren- 

OOQJ ţiarilor neindicat 

" I în raport) 

840 Dr. Enea Benţia, 

medic 

841 loan Laita, înv.-dir. 

842 Ilie Popianu, înv. 

843 Ardelean Nicolae, 

preot 

Oravifa 

Aibinăritui c i e l o r a m i t ă 

Dela sapa de lemn la tractorul 

modern „ 

Calităţile dlor E. Murgu, 

gen. Doda şi Dr. I. Sârbu 

ca luminători ai poporului 

român Rudăria 

Aportul Bănatului în istoria 

românească „ 

Calităţile Almăgenilor în 

general ,, 

-o 

c 

.O 

3 

Educaţia copiilor în familie 

şi în şcoa ă 

însemnătatea religiei şi biserica 

Creşterea şi îngrijirea vitelor 

însemnătatea şi folosul 

limbei române 

Despart. 

Orăştie Orâştie 

Romos 

Căs tău 

Ozun 

Despre malarie şi bolile 

infecţioase BOURII] »8CM« 

îmbunătăţirea rasei paserilor 

de curte ,, 

Date antropometrice cu privire 

la elevii de şcoală ,, 

Evenimentele mai însemnate 

în evoluţia istorică 

a neamului nostru Pecica 

99 

Ozun 

Pecica 

7*


ert. N u m e l e e o n l t [ e n | l a i u : u l Subiectul Localitatea Despart. 

8 4 4 D r . E u g e n M e o a r a , « m c 

845 „ 

846 „ „ 

847 Grig Antal, preot 

8 4 8 m . E u g e n t i c o a r a , m e d i e 

849 „ 

850 „ 

85! „ 

852 „ 

853 „ 

854 „ 

855 „ 

856 „ 

857 „ 

858 „ 

859 Ştefan Şular, inv. 

860 Dr. E. Nicoară, 

medic 

861 Gliga Vasile, preot 

862 Ioan Bătea, înv. 

863 Dr. Al. Ceuşianu, 

advocat 

864 Alex. Moldovan, 

înv. 


medic 

866 I. Tomcean, înv. 

867 I. Onu, înv. 


medic 


medic 

870 Şt. Şular, înv. 

871 I. Tomşa, „ 

872 Alex. Popp, prof. 

8 7 3 o r . E u g e n l i c o a r ă , m e d i c 

874 

875 T. Bucin, preot 

876 I. Pop, teolog 


medic 

878 Dr. St. Goangă, 

prof. 


medic 


medic 

881 Alex. Pop 


medic 

883 Dr. V. Niculescu, 

medic 

884 I. Butnar, înv. 


medic 

Rolul social a şcoalei Reghin 

Igiena omului creştin Solovâstru 

Igiena şi credinţa Răştoliţa 

Sămănătorul bun ,, 

Munca, industria şi meseria Reghin 

Astra şi Caritatea ,, 

Rămâneţi tineri ,, 

Viaţa raţională Iernoteni 

Datini vechi Caşva 

Ce să crezi şi cum să trăieşti ElUlWl UB SUS 

Aniversarea armistiţiului Reghin 

Criza morală şi materială Filpişul-mare 

St.-Mihai 

Igiena copiilor Breaza 

„ corpului şi sufletului Ruşii-Munţi 

Cauzele crizei ,, 

Să nu desperăm 

Cauza crizei 

Şcoala şi credinţa 

Cauzele crizei 

Şcoala de azi 

Să credem în viitor 

Ce e universul 

Viţa de vie 

Gânduri de 1 Dec. 

Cum ar trebui să trăim 

Leac contra crizei 

Creşterea copiilor 

Ce pot face cei mici pentru 

cei mari 

Călăuza vieţii 

Păstrarea sănătăţii 

îngrijirea vitelor 

Calea mântuirei 

Ibăneşti-păd. 

Reghin 

Sântu 

Reghin 

Maioreşti 

Reghin 

Suseni 

Beîca de sus 

In memoria prof. V. Bărbat Reghin 

Selecţionarea profesională „ 

Moş Crăciun „ 

Anul vechiu şi anul nou 

Răvaşul anului ,, 

Cancerul Jabeniţa 

Microbii şi gazele în răsboiu „ 

Cauzele crizei „ 

Cum putem trăi mult Beica de jos 

100 

Reghin


-ert. H u m e l e c o n l e r e n t i i n i l Subiectul Localitatea Despart. 

886 Dr. V. Nicolescu, 

medic 

887 I. Pop, înv. 


medic 

889 Moldovan I. prof. 


medic 

891 Gr. Antal, preot 

892 Rotar I. înv. 

8 9 3 u i . t u s e » H i t t a i ă , m e n i t 

894 

895 Scridon I. înv. 

• 896 N. Şiara, înv. 

897 Demetrescu G„ inginer 

898 Dr. A. Ceuşianu, 

advocat 

899 A. Pop, prof. 

9 0 0 D r . m u m c i a r ă , m e i i e 

901 , 

902 Dr. I. Luca, adv. 

903 „ „ ,. 

904 Dr. Pitea, adv. 

S05 Dr. A. Ceuşianu, 

advocat 

906 Dr. E. Popa, adv. 

907 Victor Mera, farmacist 


medic 

909 Dr. Dostal, medic 

910 I. Maloş, protopop 

911 Dr. V. Nicolescu, 

medic 


medic 

913 Şt. Şular, înv. 


medic 

915 V. Vişoian, înv. 

916 Petre Grim, prof. 

univ. 

9)7 Dr. E. Nicoară, 

medic 

918 loan Pop, înv. 

919 Sandru I., „ 


medic 

921 Dr. Vigner, medic 

922 Petre Prăgoiu, înv. 

923 Dr. Oct-Rusu, adv. 

S24 Felicia Olteanu, 

prof." 


medic 

Certificatul medical 

Portul naţional 

Să facem unirea sufletească 

Cum am ajuns la unire 

Cancerul 

Formarea caracterului 

Cauzele crizei 

Problema cancerului 

Alcool şi tabac 

Prin muncă la bine 

Să plantăm păduri 

Copacul şi pădurea 

Beica de jos Reghin 

Reghin 

Lueriu 

Reghin 

Nadăşa 

Reghin 

Spania 

3 directive spre viaţa fericită 

Ce e conversiunea Ruşii-Munţi 

,, „ Filea 

„ ,, ,, Aluniş 

„ „ „ Mureş-Mort 

,, „ ,, Ibăneşti 

,, ,, „ Hodac 

,, „ ,, Gurghiu 

„ ,, ,, Beica 

Cancerul Socol 

Alcoolismul ,, 

Elemente de credinţă la noi Reghin 

Ochiul 

îndrumarea vieţii prin igienă Porceşti 

Cauzele crizei ,, 

Cum se face cancerul Suseni 

Cum eşim din criză ,, 

Goethe Reghin 

Alcoolismul n m u i i e I e s 

îngrijirea pomilor ,, 

îngrijirea vitelor Suseni 

Igiena alimentară Petelea 

Alcoolismul „ 

Vlahuţă 

Socialismul Reghin 

Epoca renaşterii în artă „ 

Igiena alimentară Lunca 

101


ert. Urnii u n l e i e n l lSubiectul M l i ! 

Localitatea Despart: 

926 

927 

928 

829 

930 

931 

932 

933 

934 

935 

936 

937 

93» 

939 

940 

941 

Netea I„ înv. 

Dr. E. Nicoară, 

medic 

Dr. V. Nicolescu 

Alex. Pop, înv. 

|Dr. V. Nicolescu, 

< medic 

(Butnar I., înv. 

Dr. E. Nicoară 

medic 

Man V., înv. 

Cismaşiu N., preot 

Iuliu Pop, preot 

Bucin T., „ 

D r . E u g e n B i e n a l ă , m e n t e 

I. Popescu, preot 

A. Pop, profesor 

P. Boiţan, notar 

942 Preot Eremia 

943 Dr. Roşu, medic 

944 Dr. G. Muntean 

945 G. Cimponeriu, 

inspector 

946 C. Chiraş, prof. 

947 I. Peia, stud. drept 

948 Dr. G. Muntean 

949 G. Cimponeriu, 

inspector 

950 G. Stăiculescu 

951 Dr. Cornel Roşu 

952 Dr. A. Hohoiu 

953 Dr. Vet. Bihari 

954 Ana Dr. Daneţ 

855 Dr. Cornel Daneţ, 

medic 

956 RomulusPopoviciu, 

înv. 

957 Dr. Cornel Daneţ, 

medic 

958 G. Târba 

959 Ion Isvernar 

9S0 Dr. Cornel Daneţ, 

medic 

961 Ana Dr. Daneţ 

Subconştientul Reghin 

Pentru ce să postim flli&enl il SDS 

Certificatul medical „ 

Criza „ 

Certificatul medical Ierbuş 

Cauzele crizei „ 

Patimi neigienice Fârăgău 

Martirii neamului ,, 

Crede şi lucră Căcuci 

Martirii credinţei „ 

Cultura pământului „ 

Cauzele cancerului „ 

Cancerul Râpa de sus 

Crede şi lucrează „ 

Cum trebuie să fie un ţăran „ 

3/15 Mai 1848 

Importanţa zilei de 1 Dec. Reşiţa 

Alcoolismul Câlnic 

Tuberculoza şi vaccinarea 

cu B. C. G. Reşiţa 

Din trecutul Reşiţei „ 

Femeia română ca mamă ,, 

Criza economică „ 

Certificatul medical de căsătorie 

„ 

Vechi familii nobile româneşti 

din Banat dispărute „ 

Despre sat, şcoală şi biserică Doman 

Boalele venerice şi alcoolismul 

,, 

Laptele ca aliment Reşiţa 

Despre lapte „ 

24 Ianuarie în istoria neamului 

Tuberculoza 

10 Mai 

10 Mai în istoria Ardealului 

şi Banatului 

Ziua Eroilor 


8 Iunie în istoria neamului 


962 Dr. Cornel Daneţ 

medic Religia şi ştiinţa 

102 

Reghin 

Reşiţa 

Sasca M. Sasca M o n c


ert. 

H o m e l i ceDlereDlarDim 

963 Dr. Eugen Seles, 

dir. de lic. 

964 Gavril Barbul, prof. 

965 Silviu Tămaş, prof. 

966 Aurel Ghita, prof. 

967 Traian Potra, prof. 

968 Eftimiu Pandrea 

prof. 

969 Numele conferenţiarilor 

nu sunt 

indicate în raportuldespărţământului 

970 Dumitru Lăpădat, 

dir şc. pens. 

971 Dr. Mihai Lupaş, 

medic 

972 loan Hanzu, preot 

973 , 

974 Constantin Sava 

975 Dumitru Floaşiu, 

prof. 

976 Dr. D. Borcia, 

protopop 

977 Col. Teodorean 

978 Dr. loan Tolu, 

prof. 

979 Petre Rociu, prof. 

980 D. I. Herţa 

981 Nicolae Martin 

982 

983 D. I. Herţia 

984 

985 Nicolae Martin 

986 D. I. Herţia 

987 Vaier Ţiplic 

S88 Nicolae Martin 

989 

990 

Subiectul 

Despre Octavian Goga 

Călătoriile lui Guliver 

Ţara Oaşului 

Despre Goethe 

Despre Ţara Sfântă 

Voevozi români din ţara 

Făgăraşului 

Prelegerile poporale în 

număr de 69 au avut 

conţinut religios, cultural 

şi economic 

Localitatea Despart. 

Satumare Satumare 

Baia de Arieş 

Hădărău 

Lătureni 

Lupşa 

Ponor 

Posaga de jos 

Sălciuade jos 

Sălciu a de sus 

Saitaş 

Geamăna 

Subpiatra 

U a l s i B e r g e l u l B l 

Vidolm 

D i n ţ a S e a m ă n ă 

Trecutul economic al comunei 

Sălişte Sălişte 

Scarlatina 

Raţionalizarea pomiculturii 

Nutrimentul plantelor şi îngrăşarea 

pământului 

Unirea principatelor 


Conferinţe despre ziua 

Eroilor 

Explicarea timpului nostru 

E într'adevăr pace ? 

Mişcarea Paneuropeană şi 

faza ei actuală 

Problema agrară 

Legea asanării datoriilor 

agricole 

Europa, unitate economică 

Problema agrară (continuare) 

Problema bancară 

Viena arhitectonică 

Roma arhitectonică 

Pisa şi Veneţia arhitectonică 

103 

Sălciua 

Sălişte

S. H u m e l e c o n t e r e n ţ f a n i l a l 

991 

S92 

993 

994 

995 

996 

997 

998 

999 

1000 

1001 

1002 

1003 

1004 

1005 

1006 

1007 

1008 

1009 

1010 

1011 

1012 

1014 

1015 

1016 

1017 

1018 

1019 

1020 

1021 

1022 

1023 

1024 

1025 

Toma Miclăuş 

Pompiliu Orăştean 

N. iMartin 

loan Ivan 

Ana Ivan 

1013 loan Bărbat 

loan Gherman 

loan Giurgiu 

Nicolae Neamtu • 

Dr. I. Tolu, prof. 

Nicolae Martin 

loan Hanzu, preot 

Subiectul 

Iubirea aproapelui 

Relele urmări ale judecăţilor 

Dragostea de ţară 

îngrijirea vitelor 



Munca izvor de bogăţie 

Păstrarea sănătăţii 

Criza zilelor noastre 

Utilitatea pomiculturii 

Boalele pomilor şi suprimarea 

lor 

Aplicarea pompei pneumatice 

cu Nosprazen 

Răsboiul mondial şi unirea 

tuturor românilor 

Cum îţi vei aşterne aşa vei 

dormi 

Dări şi impozite 

Despre credinţă 

Povestea neamului românesc 


Păstrarea vinului şi a vaselor 

Lucrarea pământului 

Rolul femeii în gospodărie 

Utilitatea societăţilor de 

femei 

Dragostea faţă de biserică 

şi aproapele 

Altoirea viţei de vie 

Raportul dintre muncitori 

intelectuali şi manuali 


Contribuţia Ardealului la 

unitatea neamului 

Regele Ferdinand şi istoria 

neamului nostru 

Duşmanii pomilor 

Rolul cărţii în făurirea culturii 

unui popor 

Explicarea legii asanării 

datoriilor agricole 

Nutrirea raţională a vitelor 

cornute, a oilor, a paserilor 

şi a porcilor in timpul 

iernii 

Nutremântul animalelor de 

întreţinere şi producţie 

Combaterea aidumului la 

pomii roditori 

însemnătatea bacteriilor pt. 

agricultură; arătura cea 

mai potrivită pentru cultivarea 

şi desvoltarea bacteriilor 

104 

Localitatea Despart 

Aciliu Sălişte 

Amnaş 

Cacova

m i n e l e c o i t e r e n l l n u l u l Subiectul Localitatea Despart. 

1026 Ioan Hanzu, preot 

1027 , 

1028 

1029 

1030 

1031 

1032 

1033 

1034 

7035 

1036 

1037 

1038 

1039 

1040 

1041 

1042 

1043 

1044 

1045 

1046 

1047 

1048 

1049 

1050 

1051 

1052 

1053 

1054 

1055 

1056 

1057 

1058 

1059 

Alex. Iosof, prof. 

Achim Baiu 

Alex. Iosof, prof. 

Ioan Răchitan 

Achim Baiu 

I. Bologa, preot 

Nicolae Hansu, înv. 

Ioan Groza 

Ioan Roajdă 

Adam Toma 

Ilie Arsenie, inv. 

Alex. Vlad, preot 

Ilie Tarcea 

Reîntinerirea pomilor roditori 

prin altoire în coroană 

Cacova 

Nutrirea raţională a muncitorului 

manual şi intelectual; 

boalele de stomac 

şi intocsicaţiile ,, 

Viaţa şi activitatea literară 

a poetului Oct. Goga Galeş 

Amintiri din copilărie de 

I. Creangă „ 

Despre Brătescu Voineşti „ 

Opera poetului Gheorghe 

Coşbuc „ 

Opera poetului Alexandru 

Vlahuţă 

Viaţa şi opera literară a lui 

Anton Pan „ 

Explicări din istoria românilor 

(cu proiecţiuni) „ 

Ora et labora „ 

Să trăim sufleteşte „ 

Datoriile părinţilor faţă de 

copii Gurarâului 

Viaţa şi patimile lui Isus „ 

Pomăritul „ 

Iubirea de carte „ 

Drepturile şi datoriile cetăţenilor 

„ 

Legea moştenirilor şi formele 

testamentului 

Datoriile copiilor faţă de 

părinţi „ 

Iubirea gliei strămoşeşti „ 

Organizarea poporului român 

„ 

Viaţa lui Andreiu Şaguna Mag 

Adunarea românilor la Blaj 

în 3/15 Mai 1848 şi la 

Alba Iulia în 1 Decemvrie 

1918 


Tyrul, Sidonul şi Fenicia 

Musca, duşmanul omului şi 

a animalului 

Pasteur şi Babeş 

Fariseism, înălţare şi umilinţă 

Despre risipă 

Faptele bune şi rele 

Luptele pentru icoane 

Munca, izvor de bogăţie 

Defectele părinţilor in creşterea 

copiilor 

Cultura pomilor 

Turbarea 

105 

Sălişte


ert. 

i D i n e f e t i r t i i f a r o l n l 

1060 Ilie Tarcea 

1061 Letîţia Jurca 

1062 Ana Răchiţan 

1053 Grigore Negrescu 

1064 

1065 

1066 AronFlucuş, preot 

1067 

1068 

1069 

1070 

1071 

1072 

1073 

1074 

1075 

1076 

1077 

1078 

1079 

1080 

1081 

1082 

1083 

1084 

1085 

1086 

1087 

1088 

A. Bârsan 

Măria Negrescu 

Măria Dicu 

Vaier Popoviciu, 

preot 


preot 


preot 

loan Dobrotă, înv. 

dir. 

loan Dobrotă, înv. 

dir. 

l i c o i i e B e i f c , s i t a u s o l . 

Măria Bembea 

Ştefan Ciortea 

Dr. Mihai Lupaş 

Nicolae Ilea 

1089 loan Stirban 

1090 „ 

1091 

1092 Ana Ilea 

1093 Arpad Libiczei 

Subiectul Localitatea Despart; 

Pagini de istorie din luptele 

românilor cu ruşii 

Plantele medicinale 

Şi copii se fac oameni mari 


Raportul dintre şcoală şi 

familie 

îngrijirea pomilor 

însemnătatea postului din 

punct de vedere religios 

şi igienic 

Importanţa familiei pentru 

trăinicia unui popor 



agricole 


Portul românesc 

îndemnuri practice pentru 

economie 

Andreiu Şaguna 

Ridicarea vieţii morale la 

sate 

Pregătirea terenului pentru 

plantarea pomilor 

Pomăritul raţional 

Istoricul comunei Sibiel 

Cultura cireşelor 

Binefacerile unirii românilor 

Ajutorarea copiilor lipsiţi 

Cuza Vodă şi Unirea Principatelor 

Isus după înviere 

Sfaturi igienice 

însemnătatea „Astrei" 

Personalitatea lui Andreiu 

Şaguna 

Noţiuni de zootehnie generală 

Procedee de îmbunătăţirea 

animalelor prin metode de 

reproducţie 

îmbunătăţirea raselor animalice 

Colindele 




agricole 

106 

Mag 

Săcel 

Sibiel 

Topârcea 

Sălişte


ert. 

1034 

1095 

1096 

1097 

1098 

1099 

1100 

1101 

1102 

1103 

1104 

1105 

1106 

1107 

1108 

1109 

1110 

1111 

1112 

1113 

1114 

1115 

1116 

1117 

1118 

1119 

1120 

1121 

1122 

t o i l e c s D l e r e n p i r i l e l 

Petru Iuga 

loan Frăcea 

loan Iosof 

loan Soră 

Gh. Ittu, preot 

Nicolae Giurgiu 

Nicolae Simian, 

înv. dir. 

Nicolae Simian, 

înv. dir. 

Nicolae Martin, 

prof. 

Nicolae Simian 

Constantin Ghişe 

loan Hânsa 

Elisaveta Ghenie 

Ioana Raica, înv. 

Silviu Cărpinişan, 

dir. şcol. 

Popa Vasile, preot 

Silviu Cărpinişan, 

dir. şcol. 

I. Raica, înv. 

Silviu Cărpinişan 

dir. şcol. 

L. Rusu, prof. univ. 

V. Stanciu, prov. 

1123 Ciuchendea D. prof. 

1124 Silviu Cărpinişan, 

dir. şcol. 

1125 P. Chirca, prof. 

1126 I. Raica, înv. 

Subiectul 

Cercetarea regulată a şcoalei 

şi a bisericii 


Aniversarea Maiestăţii Sale 

Regelui 

Despre cultura pomilor roditori 

Criza morală şi economică 

Cercetarea şi ajutorarea bolnavilor 

însemnătatea arderii lumânărilor 

în biserici 


Iubirea deaproapelui 

Mitropolitul Şaguna 

Facerea de bine 

Sădirea pomilor şi lucrările 

de primăvară 


Patimile Domnului (cu proiecţiuni) 



agricole 

Explicări din istoria românilor 

(cu proiecţiuni) 

Buna înţelegere 


însemnătatea zilei de lOMai 

Creşterea copiilor în epoca 

şcolară 

Ce-i lipseşte românului 

astăzi 

Din comoara poeziei poporane 


1 Decemvrie 1918 

Puterea cărţii 

Din comoara poeziei poporane 

Scoală nouă, generaţie nouă 

Mai putem avea vulcani 

activi în ţara noastră 

10 Maî 

Personalitatea lui N. Iorga 

Iorga ca istoric 

Iorga ca educator 

107 

Localitatea Despart, 

Tilişca Sălişte 

Vale 

Rod 

Răhău 

Sebeş 

Săsciori 

Sebeş 

Sebeş-Alba

ert'. lIMll MliriIflMIlil Subiectul Localitatea Despart. 

1127 Dr. Gh. Preda, dir. 

spit. de boli mint. Evoluţiile imaginilor sufleteşti 

Sibiu Sibiu 

1128 I. D. Ştefănescu, 

prof. univ. Profesorul Dimitrie Comşa „ 


prof. univ. Picturi române medievale 

în Ardeal ,. 


prof. univ. Stilul bizantin în pictură 


prof. univ. Pictura bizantină in Ardeal „ 

1132 Dr. Nic. Terchilă, 

prof. Acad. Teol. Educaţia. tineretului în lumina 

pedagogiei relig. „ 

1133 loan Popa, prof. liceul 

Gh. Lazăr însemnătatea zilei de 1 Dec. „ 

1134 Gr. Trancu-Iaşi, 

prof. fost. min. Spre alte zări „ 

1135 G-ral V. Economu, 

comand, corp. VII. Discuţiuni asupra unei chestiuni 

puţin plăcute (răsboiul), 

dar foarte interesante 

„ 

1136 I. Dăncilă, prot. mii. însemnătatea zilei de 24 Ian. „ 

1137 Alex. Dima, prof., 

liceul Gh. Lazăr Criza culturii româneşti „ 

1138 Dr. Silviu Dragomir, 

prof. univ. Din urmele celei mai vechi 

civ. rom. în Ardeal (cu 

proiecţiuni) „ 

1139 Dr. V. Niţescu; 

adv., fost. min. Marele american Gheorghe 

Washington ,. 

1140 Em. Bucuţa, dir. ed. 

poporului O artă nouă (Cinematograful) „ 

1141 C. Lungulescu, 

conf. „Casa Şc." Scriitorii ardeleni, care au 

contribuit la desv. conşt. 

naţionale ,. 

1142 Gh, Oprescu, prof. 

univ. Arta românească din Oltenia 

(cu proiecţiuni) ,. 

1143 Andrei Oţetea, 

conf. univ., Iaşi Criza engleză şi repercursiunile 

ei în viaţa internaţională 

„ 

1144 Ilie Licu Popescu, 

prof. lic. Gh. Lazăr Un nou sistem de filozofie 

românească „ 


prof. univ. Comemorarea lui „Goethe", „ 

1146 G. Mugur, insp. 

gen. al cercet. Importanţa cercetăşiei „ 

108

ert; lllUlt tlllNIIIitlilII Subieelul Loealitaiea Despăr{„ 

1147 S. Ţeposu, preş. 

desp. „Astra" şi Educaţia fizică Sibiu dimu 


desp. „Astra şi cercetăşia" „ 


desp. „Dacii" „ 


desp. „Romanii" „ 


desp. Obiceiurile Dacilor şi Romanilor 

„ 

1152 Dr. Iosif Stoichiţia, 

med. primar-jud. Boalele molipsitoare „ 

1153 Dr. Iosif Stoichiţia, 

med. primar-jud. „Microbii" „ 

1154 T. Stoia, înv. dir. Regele Carol II. „ 

1155 ,, ,, „ „ Iubirea de mamă „ 

1 56 Em. Cioran, prot. Legat, industr. în timpurile 

vechi ale saşilor din Ardeal 

cu Vechiul Regat „ 

1157 T. Stoia, înv. dir. Creşterea copiilor „ 

1158 ,, ,, ,, ,, Iubirea de neam „ 

1159 Dr. I. Stoichiţia, 

med. primar jud. Cum să ne apărăm de 

microbi „ 

1160 Şt. Morariu, preot Din viaţa Iui Isus „ 

1161 Ţ. Stoia, înv. dir. Respectul faţă de bătrâni „ 

1162 I. Dăncilă, prot. mii. Ce să facem să scăpăm de 

criza actuală, morală şi naţ. „ 

1163 Dr. H. P.-Petrescu, 

secr.lit. al,,Astrei" Poeţi români în literatura 

română (Oct. Goga) „ 


med. primar jud. Combaterea boalelor molipsitoare 

şi prevenirea lor ,. 

1165 T. Stoia, înv. dir. Ce câştigăm din cititul unei 

cărţi bune .. 

1166 „ ,, ,, „ Ajutaţi pe cei lipsiţi „ 

Îl67 S. Ţeposu, preş. 

desp. Năvăliri barbare „ 

1168 Dr. H. P.-Petrescu, 

secr. lit. „Astra" Scriitorul Basarabescu la 

60 ani „ 


secr. lit. „Astra" Novelişti români de seamă „ 


med. primar jud. Ce trebue să ştim despre 

bolile molipsitoare „ 


med. primar jud. „Legea sanitară". Combaterea 

boalelor molipsitoare „ 


med. primar jud. Boalele lipicioase şi combaterea 

lor „ 


med. primar jud. Tuberculoza „ 

109

IIMll tlller(l|l»llll Subiectul Localitatea Despăpf. 


secr. lit. „Astra" Goethe, la 100 de ani dela 

moartea lui Sibiu Sibiu 


secr. lit. „Astra" Novelişti români de seamă 

(Brătescu-Voineşti) „ „ 

1176 Nicolae Colan, 

rect. Acad. Teol. însemnătatea mare a învierii 

Domnului, în legătură cu 

învierea şi întreg, neamului 

român „ 

1177 I. Dăncilă, prot. mii. Care este noul ideal al românismului 

şi cum să-1 

servim „ 

1178 S. Ţeposu, preşed. 

desp. Istoricul „Astrei" „ 

1179 Cr. Vasilescu, gen. Valoarea cărţii pentru ostaşi „ 

1180 Dr. O. Vraciu, 

med. de circum. Creşterea raţională a copilului 

mic Gusu 

1181 V. Lazăr, prof. pens. Ce se poate găsi în cărţi „ 


med. primar jud. Boalele molipsitoare ,, 


med. primar jud. ,, ,, Ludoş 

1184 V. Lazăr, prof. pens. Foloasele cărţii „ 

1185 Dr. L. Ionaşiu, med. 

primar Despre „Astra" Boita 


med. primar jud. Boalele infecţioase şi apărarea 

contra lor ,, 

1187 Petre R. Petrescu, 

inspector şcolar Datorinţele noastre faţă de 

ţară ,, 

1188 V. Druhora, preot Să ne înşirăm în rândurile 

„Astrei" „ 

1189 loan Isacu, prof. Rolul bisericei şi al şcoalei Topârcea 

1190 Mina Grădinar, subinsp. 

al Of. Coop. Cooperaţia la noi şi în alte 

ţări „ 

1191 loan Dragomir, 

secret, desp. Dragostea de neam, ţară 

şi carte „ 


secret, desp. Cum ne putem face viaţă 

mai fericită Guşteriţa 

1193 T. Stoia, înv. dir. Iubirea de ţară şi mamă „ 


al Coop. Binele realizat de coop. Armeni 


secret, desp. Rostul omenirii din zilele 

noastre „ 

1196 Gh. Lăţea, dir. 

serv. agr. judeţean Despre tovărăşii Alămor 

1197 loan Isaicu, prof. 

la lic. Gh. Lazar Cooperaţia în Danemarca „ 

110

" r t ! I n e l i e o m e r n i i a r a l D l 

1198 loan Popa, prof. 

1199 Timotei Spinei, dir. 

cam. de agricult. 

1200 loan Isaicu, prof. 


serv. agr. jud. 

1202 loan Isacu, prof. 

1203 Timotei Spinei, dir. 

cam. de agricult. 


med. primar jud. 


med. primar, jud. 

1206 Gh. Secaş, preot 

1207 loan Dinu, diac. 

Catedr. 


Catedr. 


1210 S. Ţeposu, preşed. 

desp. 




med. primar jud. 

1213 Dr. Andrei Gâlea, 

cons. archiep. 


.1215 loan Dinu, diac. 

Catedr. 

1216 Traian Petrişor, 

cons. mitrop. 


Catedr. 

1218 Trand. Scorobeţiu 

cons. archiep. 

îl 219 loan Isaicu, prof. 

Subiectul 

Rolul „Astrei" în culturalizarea 

poporului 

Creşterea galiţelor, în special 

a găinilor 

Dragostea de carte 

Rostul tovărăşiilor la înaintarea 

poporului 

Prevederi de preîntâmpinarea 

crizei 

Creşterea vitelor 

îngrijirea sănătăţii 

îngrijirea sănătăţii 

Explicări din vechiul Test. 

şi icoane din viaţa lui Isus 

Localitatea 

Ruşciori 

Şura-mică 

Slimnic 

Jina 

Bungard 

Cisnădie 

,, Sadu 

„ Tălmăcel 

Boita 

Ideile noui de cari se călăuzeşte 

„Astra" Avrig 

Importanţa pomăritului „ 

îngrijirea sănătăţii Sibiel 

Puterea binefăcătoare a 

Crucii Avrig 

Explicări din vechiul Testament 

şi Icoane din viaţa 

lui Isus (cu proiecţiuni) Sebeşul de jos 



lui Isus (cu proiecţiuni) Porceşti 



lui Isus (cu proiecţiuni) Turnişor 



lui Isus (cu proiecţiuni) Cristian 



lui Isus (cu proiecţiuni) Mohu 



lui Isus (cu proiecţiuni) Veştem 

111 

Despăr}. 

Sibiu

. erV. M W H Conferenţiarului Subiectul Localitatea Despart 

1220 Traian Petri şor, 

cons. mitrop. Explicări din vechiul Testament 


lui Isus (cu proiecţiuni) Şelimbăr Sibiu 

1221 Ioan Dinu, diac. 

Catedr. Explicări din vechiul Te- 

1 

stament şi Icoane din viaţa 

lui Isus (cu proiecţiuni) Bungard „ 

1222 Petre R. Petrescu, 

insp. şcolar Solidaritatea naţ. pentru 

combaterea crizei econ., 

financiare-morale Sadu „ 


serv. agric. jud. Cultura pomilor şi creşterea 

albinelor ., „ 

1224 Ioan Dragomir, 

secr. desp. Rostul „Astrei" in trecut şi 

astăzi şi luminarea noastră 

prin carte „ 

1225 Gh. Maior, prof. 

Şc. norm. Criza gen. şi măs. de comb. Tălmăcel 

1226 Timotei Spinei, 

dir. cam. de agr. Creşterea vitelor şi a păsărilor 

,, 

1227 Traian Nicola, înv. Despre cultura pomilor „ 

1228 Aurel Nan, prof. 

Şc. norm. „Mănăst. delaSâmb. de sus', Sebeşul de sus 


dir. cam. de agr. Tovărăşiile agric. în pomicultură 

„ 

1230 Dr. Nic. Terchilă, 

prof. Acad. Teol. Educaţia religioasă in familie Sebeşul de jos 


al Coop. Despre conversiune „ 

1232 Ioan Popa, prof. 

lic. Gh. Lazăr Icoane comp. din sufl. trecutului 

şi ale prezt. cu 

îndr. de actualitate Mohu 


dir. cam. de agr. Tovărăşiile agricole „ 


Şc. norm. Cult. puterilor sufl. pentru 

a birui gr. zii. noastre de 

astăzi şi totdeauna Veştem 

1235 Dr. N. Reihardt, 

medic veterinar Creşterea şi îngrijirea vitelor „ 

1236 Traian Nicola, înv. Despre pomărit „ 

1237 Ioan Isacu, prof. încrederea pe care trebue 

să o avem în puterile neamului 

nostru Haşag 


al Coop. Despre conversiune 


Şc. norm. Să avem încredere unul 

într'altul şi să ne iubim 

unul pe altul Ruşi 

112


ert. 

1240 

1241 

1242 

1243 

1244 

1245 

1245 

1247 

124S 

1249 1250 

1251 

1252 

1253 

1254 

1255 

1255 

1257 

1253 

1259 

1260 

1261 

1262 


1264 

1265 

1266 

1267 

1238 

1269 

1270 

1271 

N o m e l e c o n l e r e n p a n i l i i ! 

Traian Nicola, înv. 

Nicolae Colan, rect. 

Acad. Teol. 

N. Georgescu, med. 

veterinar 

Gh. Lăţea, dir. 

serv. agric. jud. 

Ioan Popa, prof. 

T. Spinei, dir. cam. 

de agr. 

I. Isacu, prof. 

Gh. Lăţea, dir. 


Simion Alămorean, 

preot 

Ioan Popa 

Nicolae Boianjiu, 

înv. dir. 


înv. dir. 


înv. dir. 

Samoilă Florea înv. 

Ioan Dordea, preot 

Toma Modran preot 

Nicolae Boicean, 

înv. dir. 

Nicolae Boicean, 

înv. dir. 

Ioan Măsaru, preot 

Ioan Tatu, înv. dir. 

Ana Frăţilă, înv. 

Măria Ivănuş, înv. 

Subiectul 

Despre pomărit 

Patimile Bisericei în Rusia 

roşie 

Creşterea şi îngrijirea vitelor 


Biblia şi Istoria, izvoare de 

întărire şi nădejde 

Tovărăşii agricole de producţie 

încredere şi prevedere 


Despre criza economică 


Datinile şi obiceiurile în 

legătură cu sărbătorile Crăciunului 

Despre furt 

10 Mai în România mare 

Muncă şi economie 


Jurământul strâmb cel mai 

mare păcat 

însemnătatea zilei de 24 Ian. 


Urcarea pe tron a Maiestăţii 

Sale Regelui Carol al II-lea 

Criza economică şi mijloacele 

de salvare 

Educaţia în familie 

Organizarea neamului rom. 

Despre virtuţi 

,, criza economică 

Iubirea de patrie 

Bogăţiile pământului românesc 

Drepturile şi datoriile cetăţenilor 

Prevenirea boalelor molipsitoare 

Combaterea luxului 

Ajutorul datorit semenilor 

noştrii 

Iubirea de carte 

Respectul tinerilor faţă de 

bătrâni 

113 

Localitatea Despart. 

Ruşi Sibiu 

Răşinari „ 

Guşteriţa 

Bungard 

Alămor 

Haşag 

Bungard 

Caşolţ 

8

et": N o m e l e c i m i r e m i a f i l e l 

1272 Măria Ivănuş, înv. 

1273 Traian Nicola, institutor 

1274 Traian Nicola, institutor 

1275 Const. Moţet, dir. 

şcoalei text. 

1276 Const. Moţet, dir. 

şcoalei text. 

1277 Antoaneta Panaitescu, 

prof. 

1278 Mateiu Gheorghe, 

înv. 

1279 Toma Buta, înv. 

dir. 

1280 Toma Buta, înv. 

dir. 

1281 Ioan Răceu, preot 

1282 

1283 

1284 

1285 

1286 

1287 

1288 

1289 

1293 

1291 

1292 

1293 

1295 

1296 

1297 

1298 

1299 

1300 

1301 

Mihail V., înv. dir. 

Moise Sârbu, preot 

Arseniu Nedelcu, 

înv. dir. 

1294 Ioa î Dordea, preot 

Ioan I. Dordea, 

înv. dir. 

Ioan I. Dordea, 

înv. dir. 

N. Geleriu, înv. 

Subiectul LOCALITATEA DESPART, 

Cruţare şi cumpătare Caşolţ SIBIU 

Criza agricolă şi cooperaţia Cisnădie „ 

Despre tovărăşii „ „ 

Despre ,,Astra" „ „ 

însemnătatea zilei de lOMai „ „ 

Iubirea de patrie „ „ 


,, .. II 24 Ian. „ 

Naşterea poporului românesc 

„ ,, 

Rolul femeilor române in 

păstrarea credinţii străvechi 

Cristian 

Menirea culturală a, Astrei" Daia „ 

Crăciunul anului 1931 „ „ 

Proiectul de lege al conversiunii 

datoriilor agricole „ „ 

însemnătatea unirii dela 

1859 şi 1918 

Cooperaţia şcolară „ „ 

înfăptuiri prin cooperativele 

şcolare „ „ 

însemnătatea zilei de 10 Mai „ „ 

Ziua eroilor „ „ 

Dragostea faţă de biserică 

şi şcoală Hamba ., 

Viaţa şi patimile lui Isus ,, „ 

Din trecutul neamului ro- 

Insemnătatea sărbătorilor, 

naţionale „ 

Rolul „Astrei" Haşag 

Ce datorăm eroilor noştri ,, 

Cum trebue considerată 

unirea tuturor românilor ,, 

însemnătatea zilei de 10 Mai „ 

Iubirea de Patrie Loamneş 

Datoria pe care o avem faţă 

de patrie şi cine poate fi 

un bun cetăţean român , 

Albinele şi folosul pe care 

ni-1 aduc „ 

Suntem datori să ne dăm 

copii la şcoală „ 

114


ert. 

1302 

1303 

1304 

1305 

1306 

1307 

130S 

1309 

1310 

M m e l e c o n l e r e n ţ l a r u l u l 

M. Geleriu, înv. 

Toma Mihaiu, 

preot 

Toma Mihaiu, 

preot 

Toma Mihaiu, 

înv. dir. 

Gh. Vlad, înv. dir. 

Oprea Olariu, 

înv. dir. 

13 11 Oprea Olariu, 

înv. dir. 

1312 Oprea Olariu, 

înv. dir. 

1313 loan Neagu, înv. 

1314 Ştefan Potcoavă, 

înv. 

1315 Olariu Stan, înv. 

1316 Preot I. Marin 

1317 „ „ „ 

1318 Petru Rădoiu, 

înv. dir. 

1319 Petre Rădoiu, 

înv. dir. 

1320 Petre Rădoiu, 

înv. dir. 

1321 Măria Dragomir, 

înv. 

1322 Măria Dragomir, 

inv. 

1323 Simodea Teodor, 

jand. serg. inst. 

1324 Ilie Brad, preot înv. 

1325 G. Neagoş, preot 

Subiectul Localitatea Despart- 

Respectul datorit bisericii Loamneş Sibiu 

însemnătatea zilei de 24 Ian. Noul 

Cum trebue sărbătorită ziua 

de 10 Mai 

Marea zi a urcării pe tron a 

M. S. Regelui Carol al Il-lea 

1 Decemvrie ziua „Astrei" „ 

însemnătatea şi folosul 

şcoalei „ 

Combaterea sudalmelor „ 

Alcoolismul şi urmările lui „ 

Despre cauzele crizei şi în 

special despre întoarcerea 

omenirei la cinste, omenie 

şi credin{ă Poplaca 

Despre simţul jertfirii poporului 

pentru lucrurile 

bune „ 

însemnătatea zilei de 8 Iunie ,, 

însemnătatea şezătorilor din 

trecut şi a celor din prezent, 

în legătură cu viaţa 

practică ,, 

Rolul bisericii în trecutul 

neamului nostru „ 


pentru românii Ardeleni ,, 

Creşteţi copii în frica lui 

Dumnezeu Râul Sadului 

Datoria noastră de a cerceta 

biserica ,, 

Răul ce ne aduce judecăţile „ 

Datoriile şi drepturile cetăţeanului 

către Stat ,, 

Folosul pomilor 

însemnătatea 

naţionale 

sărbătorilor 

Importanţa zilei de 10 Mai 

Apărarea naţională contra 

gazelor 

Unirea, rodul bunei înţelegeri 

între fraţi 

Rânduiala liturgică 

Rusciori 

Ruşi 

115 8*


ert. H u m e l e e o n l e i e n l l i r o l u l S u b i e e t ii 1 Localitatea Despart. 

1326 G. Neagoş, preot 

1327 „ 

1328 „ 

1329 I. Iordache, înv. dir. 

1330 

1331 

1332 

1333 

1334 Febronia Iordache, 

înv. 

1335 Febronia Iordache, 

înv. 

1336 Modran Ioan, înv. 

dir. 

1337 Modran Ioan, înv. 

dir. 

1338 Ioan Modran, înv. 

dir. 

1339 Ioan Modran, înv. 

dir. 

1340 Ioan Tatu, înv. dir. 

1341 Isaia Hociotă, înv. 

dir. 

1342 Isaia Hociotă, înv. 

dir. 

1343 Nicolae Duşe, înv. 

1344 Velicealoan, preot 

1345 

1346 

1347 

1348 

1349 I. Muntean, înv. dir. 

1350 „ 

1351 „ 

1352 „ 

1353 ., 

1354 „ 

1355 „ 

1356 „ 

1357 Gh. Ludu, înv. dir. 

1358 , 

însemnătatea zilei de 24 Ian. Ruşi Sibiu 

Credinţele deşarte ,, ,, 

Toamna se numără bobocii 

(cu ocazia încheierii anului 

şcolar) ,, ,, 

Rentabilitatea pomiculturii 

în raport cu agricultura ,, ,, 

Boalele paserilor de curte ,, ,, 

Albinăritul ,, „ 

însemnătatea zilei de 10 Mai ,, „ 

Ziua eroilor ,, ,, 

Despre îngrijirea copiilor ,, ,, 

Urmările clevetirei ,, „ 

îngrijirea vitelor Şelimbăr ,, 

îngrijirea pomilor ,, ,, 

Combaterea alcoolismului ,, ,, 

Explicări din sft. scriptură ,. ,, 

Despre agricultură şi cultura 

leguminoaselor (în fiecare 

Vineri in lunile Decemvrie, 

Februarie şi Martie 

1932) Slimnic 

Despre pluguri, felurile arăturilor 

şi foloasele lor Şura-mare 

Cum putem ajunge la seminţe 

de porumb selecţionat 

,, ,, 

Explicarea legii asanării datoriilor 

agricole „ ,, 

îngrijirea vitelor Şura-mică 

Maşinile agricole ,, ,, 

Plantele de primăvară ,, ,, 

Munca şi rugăciunea ,, ,, 

Ziua cea mare a urcării pe 

tron a M. S. Regele Carol 

al II-lea 

Drepturi şi datorii cetăţeneşti 

,, ,, 

Despre rostul cooperativelor ,, ,, 

Unirea dela 1859 şi 1918 

Originea poporului român ,, ,, 

Cultura cartofilor ,, ,, 

Combaterea superstiţiilor ,, ,, 

Boalele cerealelor ,, ,, 

însemnătatea zilei de 10 Mai ,, ,, 

1 Decemvrie Ziua cea mare 

a Ardealului „ Tălmacîu I rmi 

însemnătatea zilei de 10 Mai „ ,, 

116


ert. 

1359 

1360 

1361 

1362 


1364 

1365 

1366 

1367 

1368 

1359 

1370 

1371 

1372 

1373 

1374 

1375 

1376 

1377 

1378 

1379 

1380 

1381 

1382 

1383 

1384 

1385 

1386 

1387 

1388 

1389 

1390 

1391 

1392 

1393 

1394 

m i e l e conferenţiarului 

Gh. Ludu, înv. dir. 

Albescu loan, înv. 

Pavel Vulcu, înv. 

dir. 

Pavel Vulcu, înv. 

dir. 

G. Artimon 

Romul Moldovan, 

preot 

Romul Moldovan, 

preot 

Paraschiv Hurubean, 

înv. dir. 


înv. dir. 


înv. dir. 

loan Hăşăganu, înv. 

Rafira Bunea, înv. 

Măria Crişan, înv. 

D. F. Vaida 

Romul Boca 

R. Ciupe 


Ce datorăm Regelui nostru lălMClO-FIllii Sibiu 

Unirea dela 1859 şi 1918 „ ' „ 

Cultul eroilor ,, „ 

Rostul şezătorilor culturale Turnişor „ 

Capitalizmul, cooperaţia şi 

comunismul ,, ,, 

Criza actuală ,, ., 

Despre foloasele şi ajutoarele 

camerilor de agricultură 

Veştem ,, 

Alegerea vitelor de prăsilă 

a paserilor de soiu, ce trebuesc 

introduse în comună ,, ,, 

Isvoarele de venit cari contribue 

la îmbunătăţirea 

stărilor locuitorilor din 

comună ,, ,, 

Plantarea şi îngrijirea pomilor 

,, ,, 

Despre albinărit şi foloasele 

lui 

însemnătatea zilei de 24 Ian. ,, ,, 

Combaterea luxului şi portul 

românesc „ ,, 

Combaterea sărbătorilor băbeşti 

,, ,, 

Plantele medicinale ,, ,, 

Despre Unire CMiMISUl D(|0l0l Someş 

,, ,, Bogata de sus ,, 

„ ,, Calna 

,, ,, Bogata de jos ,, 

Vad 

U i l e a G r o ş i l o r 

,, ,, Dobrocina ,, 

,, ,, Tudora ,, 

,, ,, Chizeni 

,, ,, Şimişma ,, 

,, Iapa ,, 

Hăşmaş ,, 

Bănci populare 

Ciaca „ 

Zalha ,, 

,, ,, Ciubanca ,, 

Revoluţiile Rom. in Ardeal Ciubăncuţa ,, 

,, „ ,, Osoi ,, 

,, „ ,, ,, Esc „ 

Dragostea de neam Valea Loznei ,, 

Bănci populare Suia „ 

,, ,, Ocna-Dejului „ 

117


ert. l a m e l e c o n l e r e n ţ l a r u l o i Subiectul Localitatea Despart. 

1395 L. Danciu 

1396 

1397 

1398 

1399 

1400 

1401 

1402 

1403 

1404 

1405 

1406 

1407 

1408 

1409 

1410 

1411 

1412 

1413 

1414 

1415 

1416 

1417 

1418 

1419 

1420 

I. Morar 

Emil Coste 

V. Borzaşi 

I. Chira 

A. P. Bănuţ 

Morar I. 

P. Niculescu 

V. Motogna 

JJ JJ 

N. Gherman, preot 

Con st. Mânu 

loan Loliciu 

1421 Traian Dumbravă 

1422 Pavel Picu, preot 

1423 Daniel, prof. 

1424 loan I. Rafiroiu 

1425 M. Dumbi, şef-jud. 

1426 Mateiu Ar., jud. 

1427 Dima loan, înv. 

Apărarea contra boalelor 

venerice 


Datinele străbune 

Virtuţile cetăţeneşti 

Bisei ica şi şcoala 

Virtuţile cetăţeneşti 

Lenea şi beţia 

Despre agricultură 


Despre creşterea vitelor 

Despre Asociaţiune 

Unirea 

Concertele şi producţiunile 

teatrale ca mijloace de 

cultivare a masselor în cul 

Lăpuş 

Suarăş 

Şomcutul mic 

Gârboul Dej 

Căpâlna 

Gâlgău 

Bârsău 

[Dealul mare 

Ciceu Mibaesll 

Mănăşturel 

Olpret 

Oşorhel 

Căşeiu 

Coplean 

Dej 

Boereni 

Someş 

tura şi literatura naţională Tg.-Lăpuşului Tg. Lăpuş. 

învăţătura ca singurul mijloc 

de existenţă în zilele 

noastre Rohia ,, 

Sentimentul religios şi morala 

creştină Tg.-Lăpuşului 

Cum să fie un sat de mo 

del din punct de vedere 

igienic 

Relele ce provin din neascultare 

şi neştiinţa de 

carte „ 

Bun şi rău, stârpirea obiceiurilor 

rele „ 

Iubirea de patrie şi biserică Suciul de sus 

Necesitatea ocupaţiunilor 

şi fericirea produsă prin 

muncă ,, 

Necesitatea recunoştinţei 

faţă de eroi 

Rostul eroismului în cultivarea 

naţională a poporului ,, 

Chemarea profesorilor, preoţilor 

şi părinţilor în desvoltarea 

culturală a unui 

popor Tg.-Lăpuşului 

Muzica naţională ca factor 

culturalalpoporuluinostru ., 

Reflexii sociale ,, 

Aspecte din literatura unui 

scriitor ardelean Tg.-Săcuesc Tg. Săcuesc 

Femeia că factor moral şi 

educativă în viaţa socială 

Românii în Macedonia 

Evoluţia pedepsei 

Consideraţiuni asupra unirii 

(24 Ianuarie) 

118

" rţ: IHHU tMlMMliMIlIIII Subiectul 

1428 S. Nicolescu, prof. Poezia lui Gh. Coşbuc 

1429 Magda Olteanu, Internatele moderne 

dir. gimn. 

1430 Dr. Val. Bidu, adv.Goga ca ziarist şi om politic 

1431 Dima Ioan, inv. Goga literat 

1432 Dragomir Mih., înv. Rolul şcoalei primare în 

educaţie 

1433 Liviu Popescu, şefcont. 

Rolul contabilităţii în economia 

naţională 

1434 Dr. Val. Bidu, adv. Boalele sociale 

1435 Ludovic Cioban 

143 S Dr. Patr. Ţiucra, 

protopop 

1437 G. Andraş, prof. 

1438 Adrian Brudariu 

1439 Maior Năsturaş 

1440 Nic. Ilieşiu, prof. 

1441 Dr. P. Ţiucra, prot. 

1442 Aurel Brancu, preot 

1443 Dr. Isaia Popa 

1444 Melentte Sora 

1445 Aurel Brancu, preot 

1446 Dr. P. Ţiucra, prot. 

1447 C. Micu, preot 

1448 Oct. Albani, preot 

1449 Filip Doboş, preot 

1450 Ioan Cramba, preot 

1451 

1452 

1453 

1454 

1455 

1456 

1457 

1458 

Dr. Emil Pocrean, 

medic 

Veselu, agr. prof. 

Aurel Brancu, preot 

Gh. Rusu, preot 

V. Popoviciu, preot 

T. Golumba, preot 

T. Barzu, preot 

T. Golumba, preot 

Localitatea Despărf. 

Tg. Săcuesc Tg. SăcucSc 

Armonia dintre credinţă şi 

ştiinţă I t m i ş e a r a I M . Ti 

Activitatea pe teren cultural 

şi bisericesc a marelui 

nostru învăţat N. Iorga 

Rostul serbării de 1 Dec. 

Unirea cea mare 

Fapte de eroism în legătură 

cu unirea 

Ortodoxie în viaţa neamului 

nostru 

Importanţa bibliotecilor 

săteşti 

Sentimentul religios 

Despre tuberculoză „ 

Rolul cultural al „Astrei" Sililllll 101. 

Creşterea religioasă mo 

rală a tineretului nostru 

Conservarea pop român 

Virtutea înfrânării în legă 

tură cu combaterea alcoolismului 

Rolul bibliotecii la sate 

Educaţia copiilor din punct 

de vedere naţional 

Primejdia concubinajului 

din punct de vedere naţional 

Fratelia 

Izvin 

Beregsău 

Herneacova 

Sălciua nouă 

Ghiroda 

Stanciova 

Noua metodă de vindecare 

a tuberculozei Parţa 

Puterea rugăciunii „ 

Frica de Dumnezeu Sag 

Sistemul greşit de un copil „ 

Primejdia alcoolismului şi 

a luxului Ghiroda 

Lipsa simţului de cruţare 

la poporul nostru Remeteamare 

Cauzele descreşterii populaţiei 

Zenta nouă 

Rostul şi misiunea „Astrei" Ii||ll;illl-[||I9|. 

1459 Dr. N. Vasu, med. Igiena casei Topliţa Topliţa 

119


ert. H u m e l e c o n l e r e n ţ F a r u i u i Subiectul Localitatea Despart. 

1460 Aurel Gliga, preot 

1461 

1462 Stere Gheorghiu 

1463 Ecaterina Botez 


1455 

1465 Oct. Neamţ, preot 


1468 Dr. Miron Creţu 

1469 „ „ 

1470 Mihail Ogrean 

1471 Aurel Nistor, prot. 


1473 Aurel Nistor, prot. 


1475 „ 

1476 Teodor Benghia 

1477 

1478 Aurel Nistor, prot 

1479 

1480 

1481 Ioan Popa 

1482 I. Fodorean, preot 

1483 Part. Duca, prof. 

1484 Dr. I. Rece, medic 


1486 „ 

Contribuţiunea preoţimii 

ardelene la înfăptuirea 

idealului naţional 

Nicolae Iorga ca om al bisericii 

Activitatea marelui dascăl 

N. Iorga 

Viaţa exemplară, familiară 

a dlui N. Iorga 

10 Maiu 


însemnătatea zilei de 24 Ian. 

Despre tuberculoză (cu 

proiecţiuni) 

Despre sifilis şi boli venerice 


Viaţa lui Mihaiu Viteazul 

Viaţa lui Isus 

Bolile venerice 

Viaţa lui Isus 

Despre tuberculoză 

Bolile venero-sifilitice 

Despre creşterea vitelor 


Despre îngrijirea vitelor 

Conferinţe religioase 


Mamă 

Importanţa cercurilor culturale 

Istoricul Asociaţiunii 

Bolile venerice 

Rolul „Astrei" în cultura 

poporului românesc 

Unirea sub un singur scep 

tru a tuturor românilor 

1487 I. Fodorean, preot Sfaturi în diferite domeniiValeaBulzului 

1488 Part. Duca, prof. 

1489 Dr. O. Rades, adv. 


1491 „ 

Realizarea visului milenar Zlatna 

1492 I. Fodorean, preot Unirea Ardealului cu Patria 

mamă 

1493 Dr. Gh. Suciu, adv. Etapele importante din istoria 

neamului românesc 

120 

Topliţa Toplifa 

Arini 

Covasna 

Lunca calcilui 

Comolău 

Băcel 

Lunca (amicului 

Batani mari 

Aita seacă 

Hăghig 

Zlatna 

Galaţi 

Vâîtori 

Zlatna 

Treiscaune 

Zlatna

Tabloul 

Anexa V. 

terenurilor de Case Naţionale şi a suprafeţelor 

până la 1 August J 932. 


Judeţul 

ert. Judeţul 

Nr. comunelor în s u p r a f a ţ a 

cari se află teren jug. st. p. 

1 Alba 31 12 847 

2 Arad 12 4 600 

3 Bihor 102 35 1393 

4 Braşou 14 3 604 

5 Caras 3 — 1200 

6 Ciue 33 8 738 

7 Cluj 39 11 875 

8 Făgăraş 8 1 1283 

9 Hunedoara 18 4 1305 

10 Maramureş 4 1 811 

11 Mureş 110 28 982 

12 Năsăud 12 3 — 

13 Odorheiu 18 3 1233 

14 Satu mare 74 18 926 

15 Sălaj 39 9 1592 

16 Seuerin 14 8 610 

17 Slbiiu 18 5 1117 

18 Someş 85 21 627 

19 Târnaua mare 7? 18 1521 

20 Târnaua mîeă 5 1 920 

21 Ttmiş-Torontal 83 137 112 

22 Treiseaune 9 3 559 

23 Turda 58 14 1328 

Total 876 360 383 

121

Anexa VI. 

Tabloul bursierilor „Asoeiaţiunii" 

pe anul 1931/1932. 

1. Ştefan Şarlea, eleu la şcoala de ueeniei 

industriali, Blaj, din Fundaţiunea „ Mihail 

Albon" Eel 2500" 

2. loan Ghişoiu, stud. Acad. Corn., Cluj, din 

Fundaţiunea „Mihail Albon" „ 2000' 

3. Victor Rusu, eleu el. 111. lic, Blaj, din 

Fundaţiunea „Dr. Qheorghe Anca" . . „ 1000' 

4. Livia Blaga, stud. Facultatea de litere 

şi filozofie, Bucureşti, din Fundaţiunea 

„loan Petran" „ 4000* 

5. Iustin Muntean, stud., Facultatea de drept, 

Cluj, din Fundaţiunea „loan Petran" . „ 4000 

6. Mihail Novac, stud., Facultatea de drept 

şi litere, Bucureşti, din Fundaţiunea „loan 

Petran" „ 4000" 

7. Teodor Ţiucra, stud. la şcoala naţională 

de arte frumoase din Paris, din Fundaţiunea 

„loan Petran" „ 4000* 

8. Minerva Sândean, stud. la Academia de 

înalte studii comerciale şi industriale, 

Cluj, din Fundaţiunea „loan şl Eeaterina 

Rusu" „ 2000" 

9. Virgil Qligor, eleu. el. IV. llc, Blaj, din 

Fundaţiunea „loan şi Beaterlna Rusu" „ 2000 - 

10. Aurelia Sasu, eleuă el. II. lic. Blaj, din 

Fundaţiunea „loan şl Beaterlna Rusu" „ 2000' 

11. Dobra Gh. Marină, eleuă el. 111., şcoala 

sup. de comerţ, Stbllu, din Fundaţiunea 

„loan şl Eeaterina Rusu" „ 2000" 

122

12. Ioan Dordea, eleu, şcoala normală „A.. 

Şaguna", Stbiiu Lei 2000 — 

13. lancu Gh. Simu, stud. şcoala politehnică, 

Timişoara, din Fundaţiunea „Nieolae 

Rusu şl soţia sa Cornelia" . . „ 15.000 — 

14. Zenovia Sueiu, stud., Facultatea de litere, 

Cluj, din Fundaţiunea „Nieolae Rusu şl 

soţia sa Cornelia" „ 15.000 — 

15. Titu Q. Sueiu, eleu el. IV. lie., Turda, 

din Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi soţîa 

sa eornelia" „ 10.000 — 

16. Emil Felderean, eleu el. IV., Sem. ped. 

uniu., Clu j, din Fundaţiunea „ Nieolae Rusu 

şi soţia sa Cornelia" „ 10.000 — 

1?. Emilia Slăpescu, eleuă şcoala normală, 

Cluj, din Fundaţiunea „Nieolae Rusu şi 

soţia sa Cornelia" „ 2500 — 

18. Pavel Lazar, eleu el. 1. lie., Brad, din 

Fundaţiunea „Dr. Qr. Sândean". . 1500 — 

Total . Lei 85.500 — 

123

Anexa VII. 

TABLOUL 

membrilor decedaţi ai Asociaţiunii (despre a cărora 

deces am primit ştire) în a. 1931—1932. 

1. Membri onorari ai „Asociaţiunii" : 

1. General Traian Moşoiu, Bucureşti. 

2. Membri fondatori ai „Asociaţiunii" : 

1. Aurel Popeseu, eomereiant, Sibliu; 

2. Mateiu Voileanu, jun., inspectorul muncii, Sibiiu. 

3. Membri secţiunilor literare şi ştiinţifice: 

1. Dr. Victor Onişor, prof. uniu., Cluj. 

4. Membri pe viaţă : 

1. Eugen Todoran, dir. şc. norm. „A. Şaguna", Sibiiu.; 

2. Aurel Constantineseu, referent statistic jud. Sibiiu; 

3. Dr. Enea Andrea, aduoeat, Sibtlu; 

4. Dr. laeob Radu, prepozit eapltular, Oradea. 

5. Membri activi: 

1. Camil Selăgean, preşed. desp., Beiuş. 

124

Tabloul sumar 

al membrilor „Asociaţiunii". 

Anexa VIII. 

1. Membrii onorari . 15 

II. Membrii Secţiilor 342 

III. Membrii fondatori ai Casei Naţionale 110 

IV. Membrii din despărţăminte ete. 

Membrii 

fondatori Membrii 

pe viaţă Membrii 

activi 

Total 

1. Desp. 1. Alba 10 11 — 21 

2. n Abrud . . . . 2 20 — 22 

3. 11 7 88 — 95 

4. « lghiu 1 6 — 7 

5. Ocna-Mureşului . — 10 — 10 

6. w Sebeş . . . . 5 43 — 48 

7. lî Teiuş 3 16 — 19 

8. n Vinţul de jos . . 3 38 — 41 

9. r. Zlatna . . . . 8 20 47 75 

10. n 11. Arad 37 83 8 128 

11. ii Hălmaglu . . . 9 37 — 46 

12. „ Ineţu 5 33 — 38 

13. n Nădlae . . . . 6 — — 6 

14. n Peelea . . . . 8 27 4 39 

15. n Radna . . . . 4 12 — 16 

16. n Săuârşln . . . 6 21 — 27 

17. ii Sebeş . . . . 1 6 — 7 

18. 71 Şlrla — 6 — 6 

19. îl 111. Bihor (OradeaJ . 28 50 — 78 

20. 11 2 24 — 26 

21. 11 Beliu — 1 — 1 

22. 11 Celea . . . . 1 13 — 14 

23. n Mărghita . 2 11 — 13 

24. ii Salonta mare. . 3 4 — 7 

125

Membrii 

fondatori Membrii 

pe viaţă Membrii 

activi 

Total 

25. Desp. Ţinea 1 10 l 12 

26. n IV. BraşoD . . . . 43 243 1 287 

27. 

28. 

n 

n 

Bran 

Budila . . . . 

5 

4 

11 

6 

— 

— 

16 

10 

29. 

30. 

31. 

V 

n 

n 

Buzău . . . 

Codlea . . . 

Feldioara . . 

. 

. 

. 

— 

1 

— 

— 

— 

10 

— 

— 

— 

— 

1 

10 

32. n Hărman . . . . 2 3 — 5 

33. 

34. 

•n 

n 

Râşnou . . 

Săeele . . 

." . 

. . 

— 

— 

10 

18 

— 

— 

10 

18 

35. n Teliu — — 

— — 

36. n Zărneştl . . . 7 53 — 60 

37. Ti V. Caras (Orauiţa) . — 23 — 23 

38. » Boeşa . . . . — 11 — 11 

39. Bozouiei . . . 2 48 — 50 

40. 99 Moldoua nouă 1 9 — 10 

41. î» Reşiţa . . . . 2 — — 2 

42. Ti • Viehetie Babeş . 1 — — 1 

43. n VI Ciue (Mercurea Cluc) 2 19 — 21 

44. » Sânmărtin . . . — — — — 

45. Vil. Cluj 42 153 — 195 

46. n Almaş . . . . 3 22 5 30 

47. » Câmpia (Sermaş) 1 3 — 4 

48. Huedin . . . . 5 68 1 74 

49. » Moeiu . . . . 1 13 1 15 

50. ii VIU. Făgăraş . . . 13 64 — 7? 

51. V Glneul mare . . 3 9 — 12 

52. n Şereala . . . . 3 27 — 30 

53. 19 Uiştea de jos 3 41 — 44 

54. IX. Hunedoara (Deva). 9 35 — 44 

55. » Baia de Grlş . . — 16 — 16 

56. n Brad 3 51 — 54 

57. n Dobra . . . . — 9 — 9 

58. •n Qeoaglul de jos 7 3? — 44 

59. * Haţeg . . . . 3 10 — ia 

60. ii Hunedoara . . 10 35 — 45 

61. n Ilia Mureşană — 8 — 8- 

62. n ]1u 13 38 — 51 

126

Membrii Membrii Membrii 

fondatori pe viaţă activi Total 

63. Desp. Orăştie . . . . 22 81 18 121 

64. 2 36 — 38 

65. « Sarmisegetuza . — 1 — 1 

66. Simerla . . . . — 9 — 9 

67. n X. Maramureş (Slghet) 4 20 — 24 

68. n — 23 — 23 

69. — 3 — 3 

70. XI. Mureş (Tg. Mureş) . 22 45 — 6? 

71. n Band — 4 — 4 

72. ÎJ Gurghlu . . . . 1 8 — 9 

73. tt 2 8 — 10 

74. n Reghin . . . . 8 37 — 45 

75. n Teaca . . . . 3 16 — 19 

76. n Topliţa . . . . 10 14 — 24 

77. n XII. Năsăud (Bistriţa) 16 25 — 41 

78. » Năsăud . . . . 22 85 — 10? 

79. » XIII. Odorhetu . . . 1 3 — 4 

80. n Crlstur . . . . 1 6 — 7 

81. n XIV. Sălaj (Zălau) . . 7 77 — 84 

82. » Băseşti . . . . 11 51 — 62 

83. » Careţi Mari . . 22 58 — 80 

84. tt Crasna . . . . 1 21 — 22 

85. n 5 52 — 5? 

86. n Şimleu . . . . 8 28 — 36 

87. » Tăşnad . . . . 2 52 — 54 

88. M Valea lui Mihaiu 3 10 — 13 

89. tt XV. Satu-mare . . . 6 8 — 14 

90. tt Ardud . . . . — — — — 

91. I) Baia Mare. . . 14 63 — 7? 

92. tt Chioar . . . . 15 43 — 58 

93. n Mănăştur . . . 11 19 — 30 

94. tt — 1 — 1 

95. tt Seini 1 6 — 7 

96. tt Ugoeea . . . . 2 — — 2 

97. » XVI. Seoerln (Lugoj). 10 28 — 38 

98. Caransebeş . . 22 30 — 52 

99. Qrşoua . . . . 9 65 — 74 

100. Teregoua . . . 3 7 — 10 

12?



101. Desp. 1 1 

102. XVII. Sibiiu . . . . 61 188 767 1016 

103. — 31 150 181 

104. » Mereurea . . 5 31 298 334 

105. V 5 28 234 26? 

106. n Sălişte . . . . 10 47 238 295 

10?. M XVIII. Someş (Dej) . . 17 42 — 59 

108. n Beelean. . . 1 14 — 15 

109. n Ciaehi-Qârbău — 43 2? 70 

110. n Gherla . . . 5 17 — 22 

111. li lleanda mare. 1 1 — 2 

. 112. » Lăpuşul ung. . 4 15 — 19 

113. XIX. T.mare(Sighişoa ra) 10 18 — 28 

114. n Agnita . . . 1 11 — 12 

115. TI Hendorf. . . . — 8 — 8 

116. „ Mediaş . . . . 21 36 100 15? 

117. Rupeni (Cohalm] 4 19 2 25 

118. îî Şeiea mare . . 8 15 — 23 

119. T XX. T. mică (Blaj) . 11 46 — 57 

120 T) Dieiosânmărtin . 6 19 43 68 

121. n Dumbrăueni . . 21 21 — 42 

122. T) lernut . . . . 5 25 — 30 

123. » XXI. Timiş-Torontal . 18 111 — 129 

124. n Buziaş . . . . 3 11 — 14 

125. TI Giaeoua . . . . 3 26 — 29 

126. V Deta 1 5 — 6 

127. ÎT jimbolia . . . . 2 — — 2 

128. Ciipoua . . . . 7 38 — 45 

129. n Reeaş . . . . — 4 — 4 

130. Sânieolaul mare 4 37 — 41 

131. n 2 6 — 8 

132. n XXII. Treiseaune . . 12 42 8 62 

133. Couasna . . . 1 5 23 29 

134. » — 3 — 3 

135. n Tg. Săeuiese . . — 16 50 66 

136. XXIII. Turda 6 50 — 56 

137. » Câmpeni . . . 7 13 — 20 

138. Gâmpia Turzli 1 14 3 18 

128



139. Desp. lara 2 Î5 — 17 

140. „ Ludoşul de Mureş 5 18 — 23 

141. „ Săleiua . . . . — 34 — 34 

142. „ Bucureşti . . . 35 51 — 86 

143. „ Ceahlău. . . . 2 10 — 12 

144. „ Cetatea Albă. . — 1 — 1 

145. „ Constanţa . . . — — — — 

146. „ Afară de desp. . 62 83 — 145 

Total 977 4004 2029 7010 

Membrii ajutători . . . 3450 

Total 10.460 

Membrii onorari, ai secţiilor 

şi caselor naţionale 467 

Total 10.927 

9

Cuprinsul. 

Pagina 

Gonuoeare la adunarea generală 1 

Raportul general 3 

Anexa l.: Raportul secţiunilor ştiinţifice-literare . 29 

Anexa 11.: Socotelile „ Asoeiaţlunii" pe anul 1931 . 44 

Anexa 111.: Bugetul pe anul 1933 59 

Anexa IV.: Tabloul eonferenţelor şl prelegerilor poporale 

ţinute în despărţăminte în cursul 

anului 1931/32 72 

Anexa V.: Tabloul terenurilor de case naţionale . 121 

Anexa VI.: Tabloul bursierilor „ Asoeiaţiunii . . . 122 

Anexa Vil.: Tabloul membrilor decedaţi 124 

Anexa VIU.: Tabloul sumar al membrilor 125 

Anexa IX.: Darea de seamă a desp. eentr. jud. Sibilu 1—100 

131 9*

Buletinul Despărţământului jud. Sibiu, al Asociaţiunii 

„Astra" (Sibiu, Str. Şaguna Nr. 6). 

Mult pot puţinii 

-buni împreuna! 

(Dare de seamă despre un an de muncă) 

TIPOGRAFIA CAVALERIEI, — SIBIU 1932.

Vicepreşedinte : 

Dr. L. Ionaşiu. 

Preşedinte : 

S. Ţeposu. 

Membrii Comitetului Central: 

Secretar: 

I. Dragomir. 

1. A. Barbu, institutor; 

2. E. Cioran, protopop ; 

3. N. Colan, rectorul Academiei teolog.; 

4. General Cristea Vasilescu ; 

5. I. Dăncilă, protoereu militar; 

6. I. Isacu, profesor, casierul desp.; 

7.1. Isaicu, profesor; 

8. V. Lazăr, prof. în pens.; 

9. Gh. Maior, profesor; 

10. V. Muşoiu, adm. de spital, controlorul desp. ; 

11. P. R. Petrescu, insp. şcolar; 

12. Dr. Horia Petra-Petrescu, secretarul lit. al „Astrei,, ; 

13. I. Popa, profesor, preş. „Federaţiei corp. did." ; 

14. Dr. I. Stoichiţia, medic primar al jud. ; 

15. Colonel I. Pleniceanu, Comand. Şc. Spec. de Cav. 

16. 

17. 

18. 

19. 

Membrii de drept: 

Dr. D. Borcea, preş. desp. Sălişte ; 

P. Bratu, preş. desp. Miercurea ; 

I. Răduţiu, preş. desp. Avrig; 

I. Alexandru, preş. desp. Nocrich.

M. S. Regele Carol II, 

preşedintele de onoare al „Asociaţiunei pentru literatura 

română şi cultura poporului român".

Onorată adunare generală! 

Cu fruntea ridicată şi dornici de a răspândi veşti bune mai 

departe, ca faptele să dea îndemnuri la fapte, şi într'alte locuri, 

venim şi în anul acesta în faţa adunării generale. 

Darea noastră de seamă am dori să fie, iarăşi, un mijloc 

de întrecere nobilă, de emulaţie, ca ascultându-o sau cetindu-o 

cineva sâ câştige putere, luând la cunoştinţă, că, ori cât de grele 

ar fi vremurile, cari le străbatem, oricât de mari pierdecile ce 

avem de înfruntat, o mână de oameni, cari ştiu ce vreau, este 

în stare să răspândească lumina, dragostea de muncă, de adevăr, 

de dreptate, de iubire faţă de seamăn. 

De sigur: omul zilelor noastre nu mai este cel de dinainte 

de războiu. S'a mai înrăutăţit, a ajuns mai crud, mai lipsit 

de idealuri, de ţinte, cari tind spre ceva înalt, măreţ. 

Dacă viaţa intelectuală este în primejdie, dacă inteligenţa 

umană este greu rănită, pe urma războiului, cum spune un învăţat 

francez — atunci salvarea trebuie să ne vină dela societăţi 

ca a noastră, cu trecut strălucit, cu viitor tot atât de strălucit, 

dacă vom ştii să fim vrednici de chemarea vremii. 

Toţi cei buni ai noştri, fără considerare de confesiune sau 

de clasă socială, au pus umărul, începând din 1861, anul înfiinţărei, 

şi au contribuit cu mult-puţinul lor, ca „Astra" să înflorească, pentru 

ca „Astra" să fie tribuna, nepătată de ambiţii personale, de pe 

care să se audă glasul de chemare spre înaintarea culturală 

a poporului întreg. 

In vremuri grele, în vremuri de răstrişte, în timp ce şovinismul 

orb căuta să ne nege dreptul de existenţă naţională — 

„Astra" noastră s'a îngrijit ca cuvântul românesc şi cultura românească 

să nu dispară, ci să progreseze şi dacă astăzi avem

- 6 - 

atâţia medici şi profesori şi avocaţi şi preoţi etc. români, este a 

se mulţumi şi faptului că „Astra" s'a interesat ca generaţii de 

intelectuali români să aibă şi sprijin bănesc, dar şi nutremânt 

sufletesc îndestulător, dând viitorilor conducători, încă de pe când 

erau în satele româneşti, carte şi vorbă românească respicată. 

Mai poate trage cineva la îndoială dreptul de existenţă al 

unei societăţi ca a noastră, acum, după războiu ? 

Dacă până acum am avut de a purta o luptă pe două fronturi 

— lupta cu întunerecul minţii, în sânul poporului nostru şi 

lupte cu concurenţa străină, care ne voia pieirea, ca neam — de 

azi încolo avem de purtat o luptă, tot atât de importantă, însă 

p& un singur front, împotriva neştiinţei, a bădărăniei, a făţărniciei, 

pentru înnobilarea sufletească între noi. 

Avem şi la noi trebuinţa de a ne ridica ochii, de a ne 

înălţa sufletul spre un altar neprihănit, de unde să purceadă 

cuvântul întremător. Sufletele, cari nu şi-au pierdut încă echilibrul, 

doresc cu toată tăria sfaturi sănătoase, pe cărarea binelui şi 

a frumosului, căci altfel viaţa aceasta pământească ar fi un adevăr 

Iad. 

Se înşală economiştii, se înşeală bancherii, se înşeală politicianii, 

cari cred că numai bogăţia în bani e capul lucrului, că 

societăţile culturale ca a noastră şi-au trăit traiul, că pot să şi 

tânjească ! Teza hotărâtă poate fi una singură : vor progresa, vor 

înflori instituţiile economice, sociale, vor fi la adăpost sigur şi 

averile, dacă înfloreşte o societate ca „Astra", deoarece ea creşte 

pe adevăraţii cetăţeni, cu simţul de rensponsabilitate socială. Ca 

şi într'alte ţări, aşa şi la noi, acum, după războiu, s'a pornit un 

spirit rău, al Negaţiunii, să distrame totul, pe toate tărâmurile. 

Răul şi Binele par'că n'au ajuns nici odată aşa de făţiş unul în 

faţa altuia. 

Ironia, zeflemeaua, bârfeala, ciomagul, par'că nu şi-au jucat 

nici odată aşa mendrele ca în zilele noastre. 

Nimic nu-i bun, nimic nu-i frumos, nimic nu-i vrednic de 

laudă — în toate trebuie să izbim fără de cruţare, ca să se desorienteze 

opinia publică. 

Mintea sănătoasă şi inima îţi dictează cu tărie : dacă vezi 

o greşeala, dă staturi, îndreaptă dacă lipseşte ceva, dă-ţi osteneala 

să se facă corectura.

Membrii comitetului central judeţean.

- 8 - 

A dărâma e mult mai uşor de cât a construi! A critica 

este mult mai uşor decât a ridica ceva durabil! 

Ca să zeflemiseşti, ca să ponegreşti, nu-ţi trebuie decât o 

doză . . . cam mare ... de îndrăsneală şi o lipsă totală de bună 

voinţă, de înţelegere a stărilor grele, în cari lucrurile sau persoanele 

criticate s'au aflat. „Epitete ornante" usturătoare cu nemiluita, 

titluri de o şchioapă şi . . . spuneţi dv. epitetul potrivit — 

şi o lipsă de simţ la întrebarea: „se ia cetitorului neştiutor, care 

nu poate cântări, încrederea în instituţii şi oameni consacraţi ?" 

Ce pai la loc? 

Un popor ca al nostru, de 18,000,000, ar trebui să 

aibă în vremurile noastre grele, nu numai o asociaţiune „Astra" 

ci cel puţin douăzeci şi cinci, cari împărţindu-şi teritoriul, cum 

şi-a închipuit d-l preşedinte Goldiş, în „regionale", să lucreze 

mână în mână, pentru stârpirea analfabetismului, pentru răspândirea 

cărţii bune, pentru propagarea cunoştinţelor economice, cooperative, 

pentru educaţia .cetăţenească, fără de cari un stat, care 

vrea să trăiască, nu poate exista. 

In loc să contribuim cu toţii ca „Astra" să înflorească, spre 

binele comun, pe lângă cele câteva, puţine, societăţi de soiul 

acesta, înfinţate mai târziu, de fraţii noştri din Vechiul Regat, 

un spirit rău dictează parcă unora de a încondeia cu greutate 

unele greşuri, cari vor trebui să dispară, de sigur, dar nu trebuiesc 

mărite, fiindcă altfel prestigiul „Astrei" iese scăzut. 

Orice organism, pentru ca să progreseze, are lipsă de un 

teren potrivit. O societate cum este „Astra", dacă nu vrea să 

tânjească numai, pretinde împrejurări, mulţimi de oameni şi 

factori favorabili desvoltării scopului, însuşirilor, rolului ei. 

„Astra" a luat fiinţă la Sibiu. Massele româneşti ale Mărginimei 

şi Mocănimei dela poalele Carpaţilor Sudici au fost şi 

sunt sprijinitorii ei cei mai devotaţi. Preoţimea şi învăţătorimea 

sunt lucratorii şi ajutătorii ei cei mai desinteresaţi şi mai chemaţi. 

Să ne punem.numai o întrebare : ce ar fi fost „Astra" şi ce ar 

fi ea astăzi fără sprijinul acestor nepretenţioşi şi harnici muncitori 

dela ţară? Asociaţiunea „Astra", fără pământul primitor dela 

sate şi fără de factorii din comunele noastre decari vorbeam, 

ar ajunge o simplă firmă, dacă nu o plăsmuire a închipuirii numai. 

Dar să ne înţelegem, în lumina datelor 

Întâi puţină istorie, premergătoare înfinţării „Astrei".

— 9 - 

Sfârşitul sbuciumatului secol al XVIII-lea dă Sibiului importanţa 

naţională deosebită. Aici se organizează cursuri regulate 

pentru pregătirea învăţătorilor ortodocşi, sub conducerea celor 

doi fii de preoţi braşoveni, a lui Eustatie Eustatievici şi a lui 

Radu Tempea, punându-se astfel început şi bază învăţământului 

normal românesc de azi şi trimiţându-se primele raze de lumină 

de carte Ia ţară. Medicul de ochi Molnar, feciorul popii „Tunsul" 

din Sadu, deşi locuieşte la Viena, se gândeşte şi alege Sibiul 

drept centru al operii culturale şi naţionale, pe care voia să o 

înfăptuiască prin mişcarea publicistică şi găseşte un sprijinitor în 

episcopul ortodox, sârb de naştere, Gherasim Adamovici, locuitor 

în Răşinar. In Sibiu, socotindu-se centrul cel mai potrivit, se 

proiectează marea adunare a tuturor românilor ardeleni pentru 

împăcarea confesională, dorită de cei mai buni fii ai neamului 

nostru din amândouă bisericile, pela 1798. 

Episcopul Gherasim Adamovici al Sibiului dă mâna cu episcopul 

unit Joan Bob şi împreună iau drumul Vienei pentru câştigarea 

de drepturi pe seama românilor. De aici pleacă memoriile 

episcopului Vasile Moga pentru drepturi politice şi pentru 

dreptul de a învăţa meserii cel puţin pe seama a unei părţi de 

români. In această atmosferă creşte şi, mai apoi, lucrează la 

Sibiu vestitul Gheorghe Lazăr. 

Aici apare şi continuă să apară un şir de cărţi pentru 

şcoala primară şi pentru poporul de rând, cari împreună cu învăţătorii 

ce se trimeteau an de an, începând dela 1786, stârnesc 

acel interes viu pentru şcoala primară de pe timpul lui Vasile 

Moga şi de după el. 

Meditând puţin asupra acestor date înşirate pe scurt, cine 

nu va simţi cum vine pe aripile văzduhului „Astra" viitoare? 

Cine nu va recunoaşte că Sibiul era hotărât ca reşedinţă firească a 

ei? E greu de descifrat rolul ei de culturalizare a mulţimilor? 

Din biserică şi cu ajutorul slujitorilor ei s'a şi înfinţat „Astra". 

Marelui şi genialului Mitropolit Şaguna, cu puterea sa extraordinara 

de a pricepe stările reale, îi revine marele merit de a fi 

înţeles „ce pluteşte în aier", de a fi generalizat şi organizat 

ceeace nelămurit se designa pentru Sibiu. Cerând şi concursul 

oamenilor cu trecere ai vremii sale din amândouă bisericile, dela 

primul pas arată el ce drum trebuie să ia „Astra", adecă un

— 10 — 

drum de pace şi de colaborare a tuturor românilor, lăsând la 

oparte orice deosebiri confesionale şi dacă ar trăi şi astăzi, ar fi 

adaos: şi politice. „Astra" voia el să fie un teren neutru. Conştiu 

că societatea trebuie să înainteze pe drumul tras de istorie, 

deci grija de popor şi că poporul nu poate fi luminat şi îndrumat 

de cât prin factorii culturali cei mai apropiaţi şi în neîntreruptă 

atingere cu el, deci preoţii şi învăţătorii, pe cari îi pregătea 

în oraşul de reşedinţă în duhul vederilor sale largi şi sub 

ochii săi ageri, că mulţimea poporului cea mai doritoare de cultură, 

mai înţelegătoare, o are in jurul Sib : 

ul

- l i 

se va face altfel, va fi ca . o plantă dintr'alte ţări, exotică, va 

tânji şi, poate, îşi va da chiar sfârşitul. 

Animaţi de" acest crez şi în decursul anului ce a trecut am 

căutat să lucrăm în ogorul culturii noastre, dându-ne truda de 

a fi continuu în legături strânse cu învăţătorimea şi preoţimea 

dela sate, pentru luminarea poporului, cu medicii, economiştii, 

profesorii liceali şi universitari, în sfârşit cu toţi intelectualii 

civili şi militari, dornici de a contribui cu ceva la propăşirea 

noastră, dela sate şi oraşe. 

Aşa am avut legătură cu muncitorimea, cu meseriaşii, cu 

soldaţii, cu intelectualii — la oraşe —, iar la sate cu larga pătură 

ţărănească. 

Astra şi preoţimea. 

Cum se poate înţelege din partea introductivă a acestui 

raport general, „Astra" pleacă din cercuri bisericeşti şi lucrează, 

cu deosebire, având sprijinul preoţilor dela ţară. Dar şi dela 

răsboiu încoace, preoţimea ambelor confesiuni şi-a luat partea 

sa însemnată de muncă, în cadrele Asociaţiunei noastre. 

Preoţimea despărţământului nostru judeţean a mers totdeauna, 

deci şi în anul trecut, pe drumul vechiu de muncă stăruitoare 

şi nepretensivâ, căutând fiecare să fie un colaborator harnic şi 

statornic, — mergând pe drumul bun, experimentat de înaintaşi. 

In vremea din urmă preoţii au adăugat propagandei culturale 

pe sate şi laturea curat religioasă — fără de nici un colorit 

confesional — şi prin această propaganda „Astra" a ajuns să 

fie şi mai bine primită din partea poporului. Poporul nostru, 

care în părţile Sibiului are dela fire adânci înclinări religioase, 

aşteaptă cu nerăbdare să apară trimişii asociaţiunii culturale, 

aducând cuvântul lui Dumnezeu, însoţit adesea şi de proecţiuni 

luminoase. Au fost sate în cari confereţiarii noştri au fost rugaţi 

să repete, în aceeaşi zi, de două şi de trei ori aceeaşi prelegere 

şi, pentru ca să poată participa cât mai multă lume, s'a ţinut 

prelegerea nu în şcoală, ci în biserică. S'au prezentat chiar şi 

trimişi de prin alte judeţe, rugând pe conferenţiari să

- 12 - 

treacă şi la ei. Aşa s'a ajuns că despărţământul nostru judeţean 

foloseşte Păresimile — nu numai Dumineca, ci şi în zilele de 

peste săptămână — pentru conferinţele religioase, la cari asistă 

neobişnuit de mulţi ascultători. 

E de încrestat aici şi faptul, că cei mai mulţi din profesorii 

secundari, cari ies la ţară, în numele „Astrei", sunt foştii şi 

actualii preoţi şi că în conferenţele de ordin general, cultural, 

Propagandiştii „Astrei", conferenţiind poporului în biserica ortodoxă din 

Suburbiul Iosefin. 

strecoară balsam religios, morală creştină, miros de smirnă şi 

tlmâie, cari mângâie, întăresc, înalţă sufletul bun şi simţitor al 

poporului. Aşa se explică, cum că trimişii noştri sunt ascultaţi 

cu drag, că adunările sunt atât de bine cercetate şi că despărţămânului 

i se dă putinţă să-şi desfăşoare activitatea sa rodnică 

şi bogată, cu care — pe drept cuvânt - se poate făli. 

Cu laudă trebuie să mai amintim, că o parte din preoţii 

judeţului au primit îndemnul pornit dela noi de a ţinea — regulat 

— în cursul iernii „şezători culturale", odată la săptămână sau 

odată la două săptămâni, ajutaţi de învăţători. 

Chiar primele rezultate — după mărturisirea d-Ior — sunt 

foarte mulţumitoare. Poporul se adună cu drag la ele.

- 13 - 

Prin urmare: „Astra" este înţeleasă şi sprijinită de popor, 

e concrescută cu poporul dela ţară, în părţile Sibiului. Ea corespunde 

unei trebuinţe sufleteşti şi până nu va uita de popor, 

va fi pururea tare şi înfloritoare. Cei mai devotaţi colaboratori 

Propagandiştii „Astrei", conferenţiind poporului în biserica 

greco-catolică din Suburbiul Iosefin. 

i-au fost până acum preoţii şi învăţătorii şi fără ei n'ar fi putut 

face prea mare ispravă (dovadă satele, cari nu au preot şi 

învăţători cu înţelegere pentru „Astra" şi unde, ori câtă bunăvoinţă 

şi ori câtă trudă ar cheltui cei dela centru, nu pot face 

ce doresc). De aceea se cade azi şi aci, pe această cale, să i 

se exprime preoţimei române toată mulţumirea şi recunoştinţa.

— 14 - 

Astra şi şcoala. 

Iată două instituţiuni ale căror drumuri se întâlnesc şi se 

împletesc la orice pas, căci amândouă urmăresc un scop asemănător 

: ridicarea culturală a poporului. O despărţire a acestor 

două instituţiuni nu s'ar putea închipui. Ba, la drept vorbind, 

s'ar putea spune că, pe tărâmul larg al diverselor activităţi 

de ordin cultural, pe cari le îmbrăţişează desp. nostru prin 

programul său, un loc prim, dacă nu chiar centrul. îl ocupă şcoala. 

Prin şcoală se pun, doar, la îndemâna poporului primele elemente 

de instrucţie şi de educaţie, pe cari, apoi, o societate, 

ca vechea societate „Astra" va avea să le păstreze, să le desvolte 

în forme mai largi, să le întărească, în raport cu cerinţele 

sociale şi naţionale, tot mai acentuate, pe cari le impun 

împrejurările vieţii de azi ale poporului român. 

Condus de aceste consideraţiuni despre şcoală, în genere, 

despărţământul nostru a căutat să facă din ea şi din membrii 

corpuk.i didactic, neşte preţioşi colaboratori, atât în oraşe, cât 

şi la sate. A ţinut seama că acolo, în sate, învăţătorul este un 

important factor cultural, care, cunoscând deaproape viaţa sătească, 

greutăţile poporului nostru, dar totodată şi dorinţa sa 

de mai bine, poate să îndrumeze acţiunea asociaţiunii pe căile 

cele mai nimerite, întru realizarea scopului cultural urmărit. 

Despărţământul a ţinut seama, că nicăiri, în împrejurările de 

azi, nu este loc mai potrivit pentru răspândirea învăţaturilor, 

sfaturilor asociaţiunii ca în localul de şcoală. Aici, în cuprinsul 

acestuia, în preajma şi în mijlocul tablourilor, hărţilor şcoalei, 

activitatea „Astrei" găseşte o atmosferă mai prielnică, fie că s'ar 

vorbi despxê economie, fie despre sănătate, fie despre istoria 

neamului, iar sfaturile date pot prinde mai bune rădăcini în sufletul 

ascultătorilor, influenţaţi şi de locul unde stau. 

Nu se putea nesocoti deci, legătura strânsă dintre sat şi 

şcoala sa. Nu se putea trece cu vederea faptul că, de o vreme 

îndelungată, învăţătorimea desfăşoară şi prin „cercuri cultutale" 

o activitate de ordin cultural, social şi naţional, care s'a impus 

atenţiei tuturor oamenilor doritori de binele poporului. Despărţământul 

nostru, care preţuieşte orice acţiune de asemenea na-

- 15 - 

ură, a înţeles repede, că este şi vremea, dar şi o datorie a sa 

de primul rang, ca să folosească acest mijloc, unindu-şi programul 

de organizare în „cercuri culturale", cu acela al cercurilor 

dăscălimii primare din judeţ. A înţeles şi a lucrat. A lucrat pe 

acest teren cu toată puterea, trimiţând regulat şi după un plan 

bine stabilit, în fiecare Duminecă şi zi de sărbătoare, conferenţiari, 

cari să dea poporului, adunat la „cercuri" şi îmbrăcat în 

haine de sărbătoare, suflet din sufletul lor, lumină din lumină 

şi să întreţină, mai presus de toate, acel simţ de unitate naţională, 

de care patria are atâta nevoie azi, pentru temeinica e 

Inaugurarea bibliotecii — în comuna Tilişca. 

consolidare. In ce prveşte o asemenea activitate, de luminare 

a poporului: asupra istoriei sale,, asupra dreptuturilor sale de a 

trăi laolaltă, în graniţele ţării libere, de azi, credem că despărţământul 

şi-a făcut din plin datoria, fiindcă prin vrednicii săi 

propagandişti culturali, a ţinut treaz sufletul poporului, tocmai 

în timpul cel mai greu, când aiurea, peste graniţe, se lucră contra 

noastră, contra intereselor noastre naţionale. 

In lista conferinţelor ţinute la sate se poate vedea în ce 

măsură s'a vorbit despre cunoştiinţa de neam, despre demnitatea 

noastră de popor şi stat, despre rostul poporului român 

între celelalte neamuri.

- 16 - 

In organizarea acestor „cercuri culturale" programele cu 

producţii şcolare de tot felul, executate de elevi spre satisfacţia 

tuturor, au avut o deosebită însemnătate pentru atragerea 

poporului şi, deaceea, despărţământul a cântărit după merit 

aceste producţii şi le-a încurajat. 

Dacă ne gândim apoi, că desvoltarea gustului de carte, 

a gustului de cetit, formează un punct însemnat în programul 

Asociaţiunii, pentru realizarea căruia ea a făcut şi face vădite 

sforţări, cum putea despărţământul să nu-şi strângă şi 

mai mult legăturile cu instituţia şcolară dela sate, cu şcoala ? 

Cum ar fi putut ca el să nu-şi aducă obolul, punând la îndemâna 

poporului cârti ? Şi-a dat acest obol în cea mai mare 

măsură, înzestrând toate satele judeţului nostru cu biblioteci. 

Prin mijlocirea acestor biblioteci se va ajunge, credem, să putem 

vedea cu mândrie, cum şi săteanul nostru. îşi face o îndeletnicire, 

ca în timpul liber, să caute în cărţi hrana sufletească 

trebuincioasă unei vieţi mai bune şi a unei chivernisiri mai deosebite 

a averii sale materiale. 

Despărţământul, în năzuinţa sa pentru promovarea culturii 

în popor, a căutat să se folosească de organizarea şcoalei primare 

pe 7 ani, conform legii în vigoare, dând sprijin pentru 

desvoltarea laturii practice în învăţământul complementar. A 

plănuit în şedinţele comitetului înfiinţarea în fiecare an, a câtorva 

cursuri practice de gospodărie, de economie casnică, în cari cursuri, 

sub conducerea învăţătoarelor sau a unor maestre speciale, 

elevele cursului complementar, fete din sat şi chiar femei, să 

înveţe să pregătească mâncare după regulele unei bucătării cât 

mai economice. A hotărât să se dea şi premii în bani învăţătoarelor 

ce vor conduce asemenea cursuri. 

După cât se vede din cele descrise până "acum, despărţământul 

nostru, cântărind după adevărata ei valoare şcoala primară, 

la sate şi la oraşe, şi-a împletit tot mai mult, în cursul 

anului în care ne aflăm, activitatea ei culturală cu aceea a şcoalei. 

A lucrat astfel încât a făcut din învăţători nişte adevăraţi 

susţinători ai scopurilor Asociaţiunii, susţinători a căror însufleţire, 

pentru orice fel de manifestare culturalâ-naţională, nu o 

putem îndeajuns preţui. 

Acelaşi lucru, aceeaşi preţuire se poate spune că a arătat

- 17 - 

despărţământul pentru membri corpului didactic secundar. In 

oraşul Sibiu a lucrat şi în anul acesta. Asociaţia profesorilor 

secundari în de comun acord, pentru organizarea conferinţelor 

ce au avut loc în oraş, iar pentru sate tot în aceşti profesori a 

găsit despărţământul înflăcăraţi conferenţiari, ce nu au pregetat 

să meargă între săteni ca să le ducă lor cuvântul cel bun, sămânţa 

învăţăturii celei folositoare. 

Drept semn vădit al preţuirii pe care a dat-o despărţământul 

rolului ce-1 are şcoala, în genere, pentru propaganda 

culturală şi al recunoaşterii marilor servicii aduse de corpul 

didactic secundar şi primar, s'a statornicit dreptul ca preşedintele 

federaţiei corpului didactic să facă parte, ca membru de drept, din 

comitetul despărţământului. Tot asemenea a ţinut despărţământul să 

aibă în comitetul său de conducere cât mai mulţi membri din corpul 

didactic secundar şi primar, despre a căror activitate nu se pot 

spune la încheierea acestui capitol decât cuvinte de mulţumire 

şi de urare, că şi în viitor să lucreze alăturea de „Astra" cu 

aceeaş însufleţire, pentru propăşirea poporului nostru. 

Astra şi muzica. 

Conferenţiarii noştri au avut ocazia să constate, în propaganda 

culturală pe care o fac în satele judeţului că rezultatele 

obţinute cu aceste prilejuri sunt infinit de mari şi de pronunţate 

atunci când conferinţele sunt încadrate de un program artistic, 

executat fie de oameni specialişti, fie de săteni cu astfel de aptitudini. 

Dintre toate manifestările artistice menite a desvolta interesul 

pentru problemele de cari „Astra" este preocupată, desigur 

că pe lângă declamări, teatru etc. . . , corurile formează un 

punct mai mare de atracţie şi aceasta dintr'un îndoit motiv: 1. 

pentrucă interesează direct un număr mai mare sau mai mic de 

săteni-corişti, 2. pentrucă prin însăşi acest gen de manifestare 

artistică se pot obţine efectele dorite, aproape în orice împrejurare, 

alcătuind programele cântărilor în legătură cu serbările organizate. 

2

— 18 - 

Comitetul despărţământului a înţeles pe deplin acest lucru 

şi, convins de importanţa lui în propaganda pe care a făcut-o în 

unele comune, pentru a servi ca stimulent pe deoparte, iar pe 

de altă parte pentru a creia un curent prielnic acestor feluri de 

manifestări, s'a servit de corurile existente în unele comune, 

cum sunt de pildă: corul părintelui N. Topolog din comuna Turnişor, 

al d-lui învăţător V. Bucşa din Avrig, al d-lui înv. V. Stoia 

din Sebeşul de sus. Mai mult decât atât: pentru o cât mai completă 

înţelege a problemei, din iniţiativa despărţământului nostru, 

cu mari jertfe materiale pe aceste vremuri, a organizat în Sibiu, 

sub conducerea d-lor profesori Timotei Popovici şi Nicolae Oancea 

nişte cursuri pentru pregătirea de conducători de coruri în 

comunele din judeţul nostru. Este o iniţiativă pe cât de îndrăsneaţă 

pe atât de semnificativă în aceste vremuri, iar rezultatele acestei 

iniţiative nu vor întârzia să se vadă. 

In înţelegere cu dl. revizor al judeţului şi secretar al despărţământului, 

cei doi profesori de muzică despărţământul au fost 

invitaţi la aceste cursuri 30 de învăţători şi învăţătoare, din 30 

de comune, al căror talent şi aptitudini le dau dreptul să fie preferaţi. 

Cursurile s'au ţinut la şcoala normală „Andrei Şaguna" 

dela 20 Iulie până la 10 August 1932, zilnic, după un program 

bine stabilit şi potrivit necesităţilor muzicale ale învăţătorilor şi 

învăţătoarelor cursişti şi cursiste. Şi anume: cursul a cuprins 

două părţi: partea teoretică şi partea practică. Fiecare din acestre 

două părţi a fost divizată în două. 

Partea teoretică, teorie şi solfegii, propusă de dl. prof. N. 

Oancea, în fiecare zi dela 9—10 V 2 ore dimineaţa, iar noţiuni de 

armonie, propuse de dl. prof Timotei Popovici, în fiecare zi dela 

10V 2—12 ore a. m. 

Partea practică, cuprinzând pregătirea corurilor cu caracter 

religios, a fost propusă de dl. prof. Timotei Popovici, de două 

ori pe săptămână (Marţi şi Vineri) dela 6—8 p. m., iar corurile 

cu caracter popular şi practic, au fost propuse de dl. prof. N, 

Oancea, de 3 ori pe săptămână. (Luni, Miercuri, Joi) dela 6—8 

p. m. Au participat: d-nii şi d-şoarele: I. Munteanu, Orlat; I. Mihai, 

Sadu; D. Roman Sadu; V. Bârsan, Alţina; M. Vlad, Daia; I. Albescu, 

Boita; I. Bucşa, Avrig; I. Soră, Tilişca; S. Florea, Alămor; E. Bogdan, 

Cărpiniş; Ş. Cornea, Slâmnic; T. Stocheciu, Fofeldea; T. Târşia

- 19 - 

Tălmăcel; Gh. Ludu, Tălmaciu firmă; E. Lungu, Răşinar; N. 

Rădoiu, Apoldul de jos; E. Negrescu, Săcel; I. Bunea, Apoldul 

de sus : N. Simian, Vale; V. Teuşan, Păuca; I. Tarcea, Mag; 

M. Munteanu, Roşia; A. Domnariu, Cunţa ; I. Câloiu, Gura-râului; 

D. Banu, Poiana; A. Harhoiu, Hamba; M. Hodoş, Aciliu; O 

Stoia, Mohu ; Gh. Coţofana, Avrig. 

Deschiderea acestor cursuri s'a făcut în chip sărbătoresc în 

ziua de 20 Iulie 1932 (Sf. Ilie) în prezenţa d-lor Silviu Ţeposu, 

preşedintele despărţământului, a d-lui secretar şi revizor al jude- 

„Cursul conducătorilor de coruri săteşti ale „Astrei", ţinut în Sibiu, 

dela 20 Iulie — 10 August 1932. 

ţului, dl loan Dragomir, a d-Iui inspector şcolar al înv. primar 

Petre R. Petrescu, a d-lui casier al despărţământului „Astrei" dl. 

prof. loan Isac şi a d-lor prof. conducători Timotei Popovici şi 

Nicolae Oancea. 

Intr'un cuvânt introductiv dl. preşedinte Silviu Ţeposu mulţumeşte 

d-lor învăţători şi învăţătoare pentru dragostea şi bunăvoinţa 

cu care au răspuns la apelul făcut de „Astra". Arată rostul 

acestor cursuri, importanţa lor din punct de vedere educativ, 

exprimăndu-şi nădejdea că în anul următor va avea în judeţul 

nostru, atâtea coruri câţi auditori sunt la aceste cursuri. Ii asi-

— 20 — 

gură pe viitorii conducători de coruri de tot sprijinul din partea 

„Astrei", atât moral, cât şi material, mulţumeşte dl. proî. T. Popovici 

şi N. Oancea, pentru angajamentul luat, fără de care aceste 

cursuri nu s'ar fi putut ţine şi urând spor Ia muncă declară 

cursul de conducători de coruri deschis. 

Dl. prof. Timotei Popovici exprimă mulţumirea d-sale şi a 

colegului său N. Oancea, faţă de încrederea pe care dl. preşedinte 

Silviu Ţeposu şi comitetul „Astrei" a arătat-o, încredinţându-li-se 

conducerea acestor coruri şi îi asigură de tot interesul 

pe care-1 vor pune, pentru obţinerea unui maximum de rezultat 

satisfăcător. 

Dl. inspector şcolar al inv. primar Petre R. Petrescu accentuiază 

că oficialitatea şcolară va ţinea seama de stăduinţele d-lor 

învăţători şi învăţătoare, cari în timpul lor liber vin mânaţi de 

idealism să se perfecţioneze în muzică pentru a desvolta o activitate 

extra-şcolară cât mai intensivă şi propune să li se libereze 

odată cu terminarea acestui curs, o diplomă, ca un semn 

de exteriorizare a năzuinţelor superioare, care diplomă ar servi 

oficialităţii şcolare drept criteriu de apreciere cu ocazia inspecţiilor. 

Dl. revizor /. Dragomir îşi exprimă satisfacţia d-sale că 

pionerii culturali ai satelor, chiar în direcţia muzicală, tot învăţătorii 

sunt şi le urează spor la muncă. 

In numele comitetului central al ..Astrei" salută pe corişti 

şi felicită despărţământul secretarul literar, dl. Horia Petra-Petrescu. 

D-nii înv. Ştefan Cornea şi E. Bogdan din Slimnic şi Cărpiniş 

mulţumesc d-lui preşedinte Silviu Ţeposu şi întregului comitet 

al „Astrei" pentru cinstea ce Ii s'a făcut, socotindu-i aleşi 

între aleşi, îi asigură că ştiu să aprecieze cum se cuvine gestul 

şi sacrificiul „Astrei" şi promit că-şi vor da toată osteneala ca 

rezultatele obţinute să compenseze pe deplin aceste jertfe. 

Cursul a fost vizitat în ziua de 25 Iulie, a. c, de d. D. Guşti, 

Ministrul instrucţiunei, al cultelor şi artelor d-sa rămânând pe 

deplin mulţumit de cele constatate. 

Cu această ocaziune domnul Ministru a ţinut să aducă cele 

mai vii mulţumiri preşedintelui şi despărţământului de felul cum 

înţeleg să lucreze, îndemnând învăţătorimea să se înşire în rânddurile 

de propagandă ale „Astrei".

- 21 - 

Aslra şi armata. 

Legăturile de pretinie şi de stimă reciprocă cu armata au 

fost şi vor fi un titlu de mândrie pentru desp. nostru, căci: 

„Astra" a văzut şi vede în armată marea şi frumoasa 

şcoală a neamului, care are nobila misiune de-a forma din ostaşii 

Ţării nu numai elemente de primul ordin pentru apărare, 

ci şi pe cetăţeni conştii de marea lor misiune, în timp de pace. 

Despărţământul nostru a ţinut deci şi ţine să colaboreze 

din toate puterile sale cu aceia, cari cu ajutorul puterilor sufleteşti 

şi prin partea ce o dau culturii vor să facă şi să formeze 

din fiecare ostaş un element în stare să ţină piept ademenirilor, 

lozincilor străine de ideile fundamentale ce stau la baza educaţiei 

unui adevărat român şi bun ostaş ! 

De aceea prin contribuţia noastră, la început modestă, 

dar din an în an tot mai mare şi mai puternică, noi socotim 

că vom ajunge să ne facem un ajutor preţios al armatei prin 

faptul că împletim cultura generală cu cultura profesională a 

ostaşului din cazarmă, asemenea şi a conducătorilor şi comandanţilor 

lui, să putem insufla şi cimenta în mintea şi în sufletul 

generaţiilor de astăzi, entuziasmul pentru ideea : Dumnezeu, 

Rege şi Neam! 

Cu ajutorul acestor trei mari stâlpi de granit ce vor susţine 

întregul nostru plan de educaţie pentru ostaş, pe care fundament 

vom aşeza cărămizile cunoştinţelor din toate ramurile 

culturii, credem că dăm o mână preţioasă de ajutor acelora, 

cari vor să facă din creerul şi din sufletul ostaşului o cetate 

de neînvins, înzestrată cu întreagă armatura cea mare a virtuţilor 

ostăşeşti, creştineşti şi cetăţeneşti. 

Noi suntem convinşi că numai ostaşul cărturar se va putea 

învinge mai întâi pe sine, apoi va putea învinge greutăţile 

vieţii, căci eroismul adevărat noi îl socotim că se află în puterea 

singuraticului de a se cuceri pe sine insuşi, pentru un ideal, 

ce trebue să-1 însufleţească în lupta vieţii, din timp de pace, şi 

în atacul vijelios, în timp de restrişte. 

Ostaşul fără cultură este şi rămâne omul fără iniţiativă şi 

numai ostaşul cu carte este singurul, care îşi poate forma idei

- 22 - 

şi convingeri despre oamenii şi evenimentele ce îl înconjoară. 

— Asemenea numai acest ostaş este capabil să se ridice la 

ideea sublimă a sacrificiului pentru ţară, drapel şi Regele său! 

Şi în munca noastră pe noi ne călăuzeşte un nobil gând, o nobilă 

pasiune: de a sămăna sămânţa binecuvântată a culturii 

între ostaşii celei de a doua garnizoane din Ţară — Sibiul şi 

pentru motivul că în capul oştirii provedinţa divină şi bunul 

nostru destin ne-a aşezat pe Voevodul culturii, pe Maj. Sa Regele 

Carol al II-lea al României, preşedintele de onoare al 

„Astrei" a cărei lozincă măreaţă este: prin cultură şi libertate! 

D-l general Cr. Vasilescu, membrul comitetului, vorbind soldaţilor la 

inaugurarea bibliotecilor „Astrei". 

Munca noastră în această privinţă a fost mult uşurată 

prin faptul că despărţământul nostru a avut cinstea să numere 

printre membri comitetului său pe dl General Cristea Vasilescu, 

Comandantul Brig. 18 Inf. şi pe protopopul Lt-Col. Dăncilă, 

cari în decursul anilor au ţinut viu contactul nostru cu 

contigentele ce s'au perândat în garnizoana Sibiu. 

Astfel despărţământul nostru prin conferenţiarii săi colaborează 

de ani de zile la ciclul de conferinţe iniţiate de către păr. 

protopop J. Dăncilă, acum sunt 12 ani, la „Cercul reangajaţilor

~ 23 - 

din garnizoana Sibiu" -— In cadrul căror conferinţe oratorii 

noştri au ştiut să vorbească minunat, ca rezultat al talentului şi 

al entuziasmului lor. 

Despărţământul nostru a dăruit regimentelor: 90 Infanterie 

35 Art. şi 36 Obuziere câte o bibliotecă cu câte peste 200 (două 

sute) opuri fiecare, fireşte cu dulapul trebuincios păstrării cărţilor 

de lectură, anume alese pentru acest scop I 

Dar despărţământul nostru este prezent cu cuvântul său de 

îmbărbătare şi la ocaziunile de sărbători ostăşeşti, când şi noi, prin 

graiul şi prin indemnul reprezentanţilor noştri, căutăm să răspândim 

Membrii comitetului, corpul ofiţeresc şi trupa, asistând la inaugurarea 

bibliotecilor „Astrei", la Reg. 35 Art. şi 35 Obuziere. 

lumină în şirurile bravilor noştri ostaşi şi a corpului ofiţeresc, 

asemenea şi reangajaţilor oştirii, demni şi vrednici de laudă, 

pentru ţinuta lor bărbătească în aceste vremuri de grele încercări 

pentru toţi cetăţenii ţării. 

La marile manifestaţii de ordin naţional „Astra" şi armata 

au mers şi vor merge, spre bucuria tuturor cetăţenilor, mână 'n 

mână şi o va face aceasta şi pe viitor — conştii fiind noi, cu 

toţii, că razimul „Astrei" în aceste vremuri tulburi, deci razimul 

culturii româneşti, tot armata este şi va rămâne.

- 24 - 

Conferenţiarii noştri găsesc prin cuvântul ce-1 adresează 

a sate marelului nostru auditor publicului românesc dela sate, uni 

nimerit prilej de-a cimenta legăturile tuturor, păturilor sociale cu 

armata activă a ţării, făcând astfel „Astra" să înţeleagă toată suflarea 

românească din istoricul nostru judeţ, că noi au suntem 

un neam şi o armată, ci suntem o naţiune înarmată — şi că 

deosebirea între unii şi alţii este uniforma, pe cari cei activi o 

poartă azi, pe care cei de rezervă au purtat-o ieri. Noi şi cu noi 

toate despărţământele „Astrei", în timp de pace şi-au făcut şi îşi 

vor face datoria întru cimentarea legăturilor sufleteşi de nedeslegat, 

între marea armată naţională a României şi între gloriosul 

ei căpitan şi Voevod al Culturii: Carol al II~lea al României. 

Despărţământul nostru cu modeştii săi pioneri ai culturii 

prin raportul acestui an de muncă, plin de rod şi de mulţumiri, 

îşi concentrează întregul său devotament şi toată dragostea ce 

o nutreşte surorei ei mai mari, oştirii, într'un strigăt frăţesc şi 

voinicesc : Trăiască armata României! 

Astra şi sănătatea publică. 

Despărţământul nostru judeţean a desvoltat în ultimii 6—7 

-âni o însemnată activitate pe teren medico-social. 

Mulţumită unei strânse şi armonioase colaborări cu cercul 

medical al „Astrei", cu Serviciul sanitar judeţean şi Colegiul 

medicilor din Sibiu, echipele de propagandă culturală ale despărţământului, 

aproape întotdeauna au fost complectate cu câte 

1—2 conferenţiari — medici, cari în conferinţele demonstrative, 

de cele mai multe ori însoţite de proiecţiuni de ale aparatelor 

cu diafilme, s'au ocupat aproape de toate problemele, cari interesează 

sănătatea publică. 

In decurs de 6—7 ani, majoritatea covârşitoare a comunelor 

din judeţul Sibiu a fost cercetată — în unele comune 

chiar de mai multe ori, de către aceste echipe de propagandă şi 

astfel aproape că nu este sat în acest judeţ, în care să nu se 

fi ţinut conferenţe publice cu teme medicale. Această activitate 

s'a desfăşurat după un plan şi un sistem bine stabilit, tratându-se

- 25 - 

îndeosebi problemele din domeniul cunoaşterii şi combaterii bolilor 

medico-sociale, apoi chestiunile de igienă individuală, igienă 

colectivă şi igiena, locuinţei, iar — acolo, unde a fost cazul — 

s'au luminat şi alte probleme de arzătoare actualitate (gripa, 

diferitele boli epidemice etc). 

Problema tuberculoazei; a sifilisului; plaga alcoolismului; 

problemele împreunate cu combaterea mortalităţii infantile (copii' 

lor), boalele cu caracter epidemic etc, — au fost principalele 

subiecte ale numeroaselor conferinţe ţinute de cătră medici, în 

ultimii ani, în cadrele despărţământului nostru judeţean. Majori- 

Echipa de medici la una din anchetele medico-sociale din comuna Jina, 

făcută In timpul iernii. 

tatea conferinţelor s'a ţinut în satele noastre din judeţ; nu s'a 

dat uitării însă nici oraşul Sibiu şi atât în suburbii, cât şi la 

diferitele corporaţiuni profesionale (Reuniunea meseriaşilor, Cercul 

subofiţerilor reangajaţi etc.) s'au ţinut numeroase conferinţe 

de către medici şi astfel, rând pe rând, toate problemele arătate 

mai sus au fost cercetate şi lămurite pe înţelesul tuturor. 

Am avut plăcerea să constatăm, că adunările despărţământului 

nostru au fost întotdeauna bine cercetate de public, 

iar conferinţele medicale au găsit răsunet şi au fost îndeosebi

— 26 — 

gustate, bine primite şi adeseori cu multă stăruinţă cerate de 

cătră poporul dornic de lumină, din satele noastre. 

In afară de această propagandă medico-socială prin grai 

viu, unii dintre medicii grupaţi în jurul despărţământului, au 

ţinut să lucreze pentru noi şi în scris, cu articole de gazetă şi 

cu broşuri de propagandă. Astfel domnii doctori Iosif Stoichiţia 

şi Traian Bade au scris în foile săptămânale „Foaia noastră" 

şi „Cuvântul Poporului" numeroase articole despre diferitele 

boli medico-sociale şi epidemice, iar dl. Dr. Iosif 

Stoichiţia, medicul primar al judeţului Sibiiu şi membru în comitetul 

despărţământului şi comitetul central al „Astrei", a scris 

şi tipărit în „Biblioteca Poporală" a „Astrei" două broşuri asupra; 

„Ce trebuie să ştim despre bolile molipsitoare" şi „Tuberculoza"; 

o a treia broşură, de acelaş autor, asupra „Ingnjirei mamei şi 

copilului mic", se găseşte sub tipar şi apare în cel mai scurt 

timp. Spre mulţumirea noastră am putut constata, că aceste 

broşuri şi articole de g

- 27 - 

Pe deoparte, am căutat să sprijinim activitatea de propagandă 

şi popularizare medico-socială, pe de altă parte, în toamna anului 

1931, am inaugurat primele noastre anchete medico-sociale. 

Pornind dela gândul, că o combatere sistematică raţională 

a diferitelor plăgi medico-sociale nu este cu putinţă fără cunoaşterea 

hotărâtă a realităţilor, adică fără a cunoaşte întinderea 

acestor plăgi, precum şi persoanele, cari au trebuinţă de asistenţă 

şi ajutor medical şi social, iar pe de altă parte, în complecta 

necunoaştere a standardului modelului de sănătate a populaţiei 

noastre dela sate, am socotit trebuincios şi folositor a 

descoperi mai întâiu, după putinţă, toate cazurile existente şi 

apoi a purcede la opera reală de combatere aievea. 

Călăuziţi de această ideie şi însufleţiţi de lăudabila iniţiativă 

a dlui Dr. losif Stoichiţia, i-am dat tot concursul nostru, 

moral şi material, pentru realizarea acestei opere frumoase. 

Astfel au luat fiinţă în judeţul Sibiu primele anchete medico-sociale, 

al căror rezultat a întrecut aşteptările noastre şi cari vor 

continua cu sârguinţă şi în decursul anului viitor. 

Iată cum s'a urmat: 

Mai întâiu s'a hotărât de cătră medicul primar judeţean, 

comuna, care urmează să fie examinată. In această comună, 

medicul primar, împreună cu intelectualii comunei, preoţi, învăţători, 

notari, primari, au pregătit terenul cu săptămâni inainte, 

în vederea examinării plănuite. Cu o săptămână înainte de ziua 

fixată de medi«ul primar pentru executarea anchetei, domnia sa 

s'a prezentat în comună şi cu prilejul unei conferinţe publice, 

la care a participat toată lumea, a arătat populaţiei trebuinţa 

şi foloasele acestei examinări în massă, cerându-i învoirea de a 

se putea face fără greutăţi şi în bună înţelegere această examinare. 

Populaţia a primit de obiceiu cu foarte multă bucurie vestea 

aceasta şi s'a declarat unanim hotărâtă de a se pune la 

dispoziţia medicilor vizitatori, cu atât mai vârtos cu cât vizita 

medicală este complect gratuită, se face de către cei mai de 

seamă medici specialişti din oraş, iar cei ce se găsesc bolnavi, 

primesc tratament şi medicamente gratuite. 

Dupăce terenul era astfel bine pregătit, în Dumineca viitoare 

s'a prezentat echipa de lucru, compusă din 20—30 medici, 

3—5 surori de ocrotire, un farmacist şi 2 oameni de serviciu,

- 28 - 

dimpreună cu o mică farmacie, cu un mic laborator şi cu toate 

utensiliile trebuincioase examinărilor speciale. Echipa de sub 

conducerea d-lui medic primar al judeţului a fost ajutată în 

lucrarea sa de cătră intelectualii comunei şi de primăria comunală, 

care, în toate cazurile, a dat un concurs larg şi binevoitor. 

Echipa s'a împărţit mai apoi în două grupe şi anume: o 

grupă compusă din medici, cari, însoţiţi fiecare de câte un consilier 

comunal sau alt fruntaş din comună şi având fiecare 

câte un sector asupra sa, a trecut din casă în casă, examinând 

şi chestionând, întrebând pe fiecare membru de familie în parte, 

Poporul din com. Cacova-Sibiului, aşteptându-şi rândul la examinările 

speciale din localul Primăriei comunale. 

observând şi constatând starea igenică din locuinţă, precum şi 

starea socială şi condiţiile de traiu, iar toate aceste constatări 

şi observări s'au trecut de cătră medicul examinator într'un formular 

de „fişa, ţidula sanitară, inaividuală" şi „familiară", care 

era de mai 'nainte pregătită. 

Cazurile cari cu această ocaziune s'au găsit suspecte de 

vre-o boală mai serioasă sau cari, prin natura lor, pretind o 

examinare mai specială, au fost trimise, împreună cu fişa sanitară 

individuală la şcoală sau primărie, unde a lucrat a doua 

grupă de medici specialişti şi unde era plasată farmacia şi laboratoriul 

echipei. — Aici fiecare medic a lucrat în specialitatea

- 29 -- 

sa, având la îndemână cu strictul necesar, câte o mică cameră 

de consultaţie. — Bolnavii trimişi au fost examinaţi din nou, de 

cătră specialistul respectiv, iar constatările făcute au fost trecute 

de cătră medic în „fişa individuală" a fiecăruia. Tot aici s'au 

făcut şi cercetările de laborator, s'a luat sânge pentru analiza 

„Wassermann", s'au făcut extracţiile de dinţi şi s'au distribuit tuturor, 

în mod gratuit, medicamentele trebuincioase. 

Echipa de medici a lucrat astfel cu o foarte scurtă întrerupere 

de dimineaţa până seara, săvârşind o muncă pe cât 

de anevoioasă şi de multe ori foarte grea, pe atât de folositoare 

şi vrednică de toată lauda. 

Comunele mai mici au fost examinate de obiceiu în decursul 

unei singure zi, iar cele mai mari în două sau mai multe 

zile, de obiceiu Dumineca sau în sărbătorile legale. 

Materialul dintr'o comună astfel recoltat s'a complectat mai 

apoi cu rezultatul analizelor de laborator, s'a totalizat şi s'a 

grupat după familii, s'a împărţit unui medic, de obiceiu medicului 

circumscripţiei respective, care, pe temeiul unui „chestionar" 

întocmit de cătră medicul primar de judeţ, 1-a supus unui studiu 

amănunţit, întocmind tablouri speciale, cu numele, despre toate 

cazurile de boală constatate şi, în deosebi, despre boalele medico-sociale. 

După terminarea studiului acestui material statistic de o 

mare valoare ştiinţifică, prima măsură, care a fost luată de cătră 

medicul primar de judeţ a fost că a dispus îndată tratamentul 

tuturor cazurilor constatate, de sifilis, punându-se totodată 

la dispoziţie din partea Serviciului Sanitar judeţean şi tot materialul 

trebuincios. — Atât tratamentul, cât şi materialul medicamentos 

s'a dat în mod cu totul gratuit. In al doilea rând, 

s'au împărţit, după posibilitate, în sanatorii sau în spitale, cazurile 

de tuberculoză, precum şi alte cazuri de boală, cari cer 

tratament de spital sau operaţie. 

Valoarea materialului recoltat prin aceste anchete medicosocidle 

este de o netăgăduită însemnătate socială şi medicală; 

din el rezultă oglinda credincioasă, standardul (modelului) de sănătate 

a populaţiei noastre aela sate, cu toate arătările şi particularităţile 

ei, iar valoarea practică stă în tratamentul şi în-

- 30 - 

drumarea pe calea cea bună, a tuturor cazurilor de boală, constatate. 

S'au examinat astfel, din toamne anului 1931 şi până 

în prezent, populaţia din 7 comune din acest judeţ, având trebuinţă 

de 13 zile de examinare, la cari au participat, în total 339 

de persoane, dintre cari 65 medici din oraşul şi judeţul Sibiiu. 

S'au examinat 8237 persoane; s'au împărtăşit de medicamente 

gratuite 2458 persoane; s'au făcut 551 analize de sânge „ Wassermann," 

s'au executat 1103 extracţii dentare. (Vezi tabloul No. 1). 

O muncă impunătoare, săvârşită cu mult devotament şi 

iubire de aproapele de cătră corpul' medical din Sibiiu, fără deosebire 

de naţionalitate, şi de cătră o ceată întreagă de personal 

sanitar-ajutor, precum şi de cătră diferiţi fruntaşi vrednici ai 

satelor noastre. — Toată munca săvârşită cu atâta abnegaţiune 

s'a făcut de cătră medici şi însoţitorii lor, în mod absolut gratuit, 

nimeni neprimind nici un fel de remuneraţie. 

Cheltuielile efective {transportul, masa participanţilor la anchete, 

tipăriturile, medicamentele etc.) au fost suportate în parte 

de cătră despărţământul nostru judeţean, apoi din ajutorul dat în 

acest scop, în mod mărinimos, de cătră Prefectura judeţului Sibiu. 

O parte a medicamentelor distribuite, precum şi materialul 

necesar combaterei sifilisului, s'a pus la dispoziţia Serviciului sanitar 

judeţean de cătră Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor 

Sociale. *. 

Ne simţim obligaţi a mulţumi şi pe calea aceasta tuturor 

cari au contribuit într'o largă măsură la săvârşirea acestei opere 

umanitare de o covârşitoare importanţă pentru bunăstarea populaţiunei 

noastre rurale şi, îndeosebi, domnului Dr. Josif Stoichiţia, 

medicul şef al judeţului, care este iniţiatorul, sufletul şi executorul 

principal al acestor anchete medico-sociale. 

Aceste anchete sanitare vor continua cu aceeaşi dragoste 

de lucru şi în decursul anului viitor şi atunci, când va fi adunat 

un material mai mare, care va cuprinde rezultatul a cel puţin 

20.000 examinări, rezultatele vor forma obiectivul unui studiu 

amănunţit, care va fi dat publicităţii. 

Activitatea medico-socială în anul de gestiune expirat nu 

s'a mărginit numai la executarea anchetelor medico-sociale; propaganda 

prin grai viu şi prin articole de gazetă a continuat cu

- 31 - 

o intesitate şi mai mare ca în anii de mai înainte. Medicii noştri 

şi, în deosebi, medicii sanitari ai circumscripţiilor rurale, urmând 

imboldul şi exemplul şefului lor, au ţinut în anul expirat, nenumărate 

conferinţe publice, cu subiecte diferite din domeniul medicinei. 

Aceste conferinţe s'au ţinut parte în cadrele despărţământului 

nostru judeţean, parte în cadrele despărţămintelor de 

plasă, iar, parte, în cadrele zilelor de propagandă antituberculoasă 

şi antisifilitică, precum şi cu ocaziunea combaterii diferitelor 

boli epidemice şi a vaccinărilor antivariolice obişnuite, toate însă 

servind acelaş scop, mare şi frumos, de a sluji şi a promova, 

peste orice obstacole, sănătatea publică şi a contribui astfel la 

perfecţionarea biologică a capitalului nostru uman. 

Aceasta este activitatea medico-socială desfăşurată în cadrele 

şi sub egida despărţământului nostru judeţean şi socotim 

că nu este necesară o analiză mai amănunţită a înfăptuirilor minunate 

săvârşite de către corpul medical din Sibiu pe acest 

teren, faptele vorbind dela sine şi exemplul dat socotim că este 

demn de a fi urmat de cătră oricare alt despărţământ judeţean 

al „Astrei".

T A B L O U 

despre anchetele medico-sociale făcute în comunele rurale din jud SIBIU, din Noemvrie 1931—Iunie 1932. 

I! 

= !i 

u 1 

g !. Comuna 

Zilele de 

anchetă 

Nr. med. 

şi pers. 

care a 

participat 

Z 

1 1 Veştem 21 Nov. 1931 21 

!l 

i 

2 22 , n 22 1403 1349 398 65 ! 118 

3 29 . »§ 20 

4 1 Ctsnădîoara 13 Dec. 25 

5 M 20 , >; 21 

6 Jina 17 Ian. t* 28 

7 24 „ n 28 

8 31 . » 33 

9 7 Febr. 24 

1 

Nr. locuitorilor 

din 

comună 

Nr. celor 

examinaţi 

de medici 

, , Cate reacţii 

Caţi s au , , 

- \ •. : 

« e 

saoge 

împărtăşit \\ „ 

. ,. [ „Wasserde 

meaicam.l 

, ., i raann" s au 

gratuite 

executat 

Nr. extracţiilor 

dentare 

1118 1013 196 12 164 

3765 2740 1223 372 476 

10 Bungard 3 Apr. • 24 768 735 136 26 ' 145 

11 Sibiel 22 Maiu » 29 1054 721 221 47 62 i 

12 Cacova 28 . » 37 740 620 172 i 18 87 

13 Şelimbăr 12 Iunie 27 1139 1034 112 i 

51 

Total: 339 9987 8207 1 2458 1 551 1103 

Sibiu, în 21 Iunie 1932. 

i 

1 

1 

Observaţii

-33 - 

Astra şi agricultura 

Era foarte firesc, în trecut, după cum tot atât de firesc 

este astăzi ca despărţământul nostru să se ocupe cu problemele 

agricole ale judeţului în mod cu totul deosebit. 

Dacă aruncăm o scurtă privire asupra trecutului agricol al 

judeţului nostru, desprindem o rodnică activitate a vechei „Reuniuni 

române de agricultură" — fondate pe principiul acţiunei 

private şi menită de a sprijini şi canaliza spre mai bine sforţările 

de producţie ale agricultorilor români. 

Vechea „Reuniune română de agricultură" şi-a făcut datoria 

cu prisosinţă, menţinând în rândul plugarilor , români nestinsă 

râvna spre un plugărit mai bun şi potrivit împrejurărilor. 

Expoziţiile organizate după ramura de producţie, — expoziţii 

de vite, de fructe, — au pus în evidenţă specificul gospodăresc 

al judeţului, stabilindu-se călăuza de lucru. 

După războiu, viaţa agricolă, organizându-se pe baze nouă, 

„Reuniunea agricolă română", atât de rodnică în trecut, — ca 

un fruct al organizării de rezistenţă al agricultorilor români, se 

vede lipsită de pivot în noile împrejurări şi cedează locul instituţiilor 

oficiale: „Serviciul ugricol" şi „Camera de agricultură". 

Despărţământul nostru a căutat să colaboreze cu aceste 

instituţiuni la promovarea agricuîturei în judeţ, putându-se astfel, 

ca firul unei acţiuni agricole, începute acum 50 ani, să se desfăşoare 

mai departe în acelaş sens, legând instituţiile agricole 

publice de tradiţia agricolă a trecutului, izvorîtă din o activitate 

atât de rodnică. 

începând cu toamna anului 1931, la toate conferinţele ţinute 

în comune, s'au tratat şi subiecte cu caracter agricol şi 

economic. S'a vorbit despre creşterea şi îmbunătăţirea vitelor, 

cultura pomilor şi viei, cultura plantelor agricole şi asociaţiile 

economice etc. etc. 

Pentru sistematizarea acţiunei de propagandă la sate şi 

pentru ca această propagandă să aibă rezultate practice, despărţământul, 

ţinând seamă, în şedinţa sa din 20 Februarie, a. c, 

de colaborarea „Camerei" şi „Serviciului agricol", a înţeles sădea 

un caracter cât mai economic programului său de propagandă. 

3

— 34 — 

Despărţământul nostru socoteşte că agricultura ce se face de 

săteni este încă şi azi, în mare parte, un reflex al rutinei, aşa 

că trebuie sforţări uriaşe din partea tuturora, spre a o scoate 

cu totul din văgaşul croit în trecut şi potrivit nevoilor şi stărilor 

de astăzi. 

Cunoscând că în ultimii ani ştiinţa agriculturii a făcut progrese, 

cari trebuiesc împărtăşite celor cari folosesc pământul, 

cunoscând, de asemenea, gradul cultural al sătenilor; despărţământul 

s'a prins şi el în falanga instituţiunilor chemate să 

se ocupe de cea mai grea problemă, de pregătirea profesională 

Stand de fructe dela expoziţia de fructe din comuna Sibiel. 

a acestora şi, în şedinţa ţinută în luna Februarie, c, pentru întocmirea 

programului ei, a statornicit, ca acţiunea de propagandă 

la sate să fie cât mai 

fesionale. 

puternică în latura pregătirii pro 

In marginile mijloacelor materiale, de cari dispune şi potrivit 

acestui nou punct de vedere, socoteşte despărţământul 

că e timpul să treacă la o acţiune de propagandă, însoţită de 

demonstraţîuni practice pentru săteni. 

Astfel a urmărit rezultatul cursurilor de pomărit dela Sibiel, 

organizate de „Camera de Agricultură' 1 

, unde s'au predat cunoştinţe 

teoretice şi practice despre cultura pomilor şi combaterea 

boalelor acestora.

— 35 - 

Despărţământul a îndemnat şi va îndemna pe preoţii şi 

învăţătorii, cari au urmat aceste cursuri, să desfăşoare o acţiune 

extraşcolară, pentru a veni în ajutorul agricultorului cu vorbe 

şi fapte potrivite, atunci, când nevoia o va cere. 

Va căuta să formeze din sânul preoţilor şi învăţătorilor 

şi mai departe pe pionerii agricoli, contribuind astfel Ia pregătirea 

profesională a agricultorilor. 

Despărţământul a sprijinit cu un deosebit interes acţiunea 

de aprovizionare a agricultorilor cu material de sădire (altoi, 

pueţi), materiale de luptă împotriva vrăşmaşilor pomilor roditori, 

organizate în mod efectiv de cătră camera de agricultură a judeţului, 

Despărţământul a dat şi va da de aci înainte un deosebit 

interes educaţiei pomicole a agricultorilor şi, în special, a tineretului. 

Această acţiune de propagandă întreprinsă despărţământul 

înţelege să o sporească. 

„Astra" şi cooperaţia. 

Cooperaţia a fost primită în patrimoniul cultural al Astrei, 

în 1912, în urma donaţiei de 50,000 cor. a regretatului 

basarabean Vasile Stroescu. 

Până aici au fost numai apariţii izolate ale unor asemenea 

organizaţii economice, cari, neputând duce la o mişcare cooperativă 

propriu-zisă, au rămas numai încercări. Totuşi nu putem 

lăsa ocazia de a releva, că cea dintâi cooperativă de credit în 

Ardeal s'a înfiinţat la 1873. 

După primele încercări, Reuniunea de Agricultură din Comitatul 

Sibiu, ai cărei conducători activi au fost şi în cadrele „Astrei", 

au început o propagandă mult mai temeinică, reuşind ca începând 

în 1894 cu însoţirea de credit din Roşia săsească, să ridice, 

în 1912, numărul lor Ia 25 numai în judeţul Sibiu şi cari 

cuprindeau,2649 membri, cu 60803 cor. capital, 781404 cor. depuneri. 

Paralel cu cele de mai sus, s'a adăugat din 1907 şi activitatea 

cercului „Solidaritatea" a Institutelor de Credit Româneşti, 

care a continuat până în 1912. Acest scurt istoric ne îndreptă-

- 36 - 

ţeste să vedem dacă împrejurările de atunci puteau duce Ia o mai 

mare extensiune a cooperaţiei sau nu. Cea mai măgulitoare 

constatare este aceea, că începuturile cooperaţiei ardelene sunt 

înaintea acelora din Vechiul Regat pe un teren apropiat de 

„Astra". 

Condiţiunile de existenţă ale poporului român însă nu erau 

atât de uşoare, căci el era încleştat între cele trei naţiuni de: maghiari, 

saşi şi săcui cu favoruri materiale şi politice mult mai 

ridicate, iar pe de altă parte, românii stăpâneau numai satele 

pe când ceilalţi oraşele. In faţa ofensivei de distrugere a acestora, 

elementul românesc nu se ocupa, în primul rând, decât numai 

de apărarea naţionalităţii. Datorită acestui fapt, conducătorii 

poporului de atunci au organizat pe baze naţionale societăţile 

pe acţiuni, în cari s'au înglobat elementele cu cea mai bună 

stare economică, ca şi acele de conducere politică. Acest front 

de apărare, odată format, cooperaţia cu greu îşi putea găsi o 

poziţie de consolidare. Singura cooperaţie de admirat era a 

saşilor aflaţi pe un plan superior, pe când cea maghiară era o 

creaţie a aristocraţiei cu sprijinul Statului. Trebue relevat 

că chestiunile sociale cu greu puteau găsi şi înţelegerea necesară 

în lumea satelor, de care fapt s'a ţinut seamă, căci conducătorii 

„Astrei" au recomandat întotdeauna prudenţa pregătirii 

unui teren solid şi se vede că cele ce s'au întâmplat în Bucovina 

nu i-a desminţit. 

Activitatea celor 2 conferenţiari plătiţi din fondul Iui Vasile 

Stroescu a dus sub auspiicile „Astrei" şi la înfiinţarea unui 

număr mai mare de însoţiri de credit, cari, în 1914, au înfiinţat 

cea dintâi federală din Transilvania: „înfrăţirea" din Sibiu. 

In perioada de după războiul mondial, găsindu-ne între 

hotarele României intregite, cooperaţia a fost cea dintâi formă 

de organizare economică, primită cu entuziasm, manifestându-se 

şi astăzi cu acelaş spirit de solidaritate. 

Dările de seamă despre conferinţele „Astrei" arată că din 

1918 şi până azi a avut o preocupare continuă „Astra" pentru cooperaţie. 

— Conferinţa cu delegaţii Centralelor cooperatiste şi a 

„Astrei", au stabilit, în 1928, norme de conlucrare, iar congresele 

cooperatiste din Ardeal şi Vechiul Regat şi-au manifestat destul 

de puternic această dorinţă de colaborare pe care despărţămân-

— 37 — 

tul nostru a realizat-o, primind în comitetul său şi pe reprezentantul 

Oficiului Naţional al Cooperaţiei Române, instituţie numai 

de îndrumare şi propagandă cooperatistă. 

Acest trecut legat de firul prezentului n-ea ajutat în activitatea 

acestui an să urmărim realitatea stării economice şi sociale 

de azi, dominată de paradoxe. La întrunirile noastre multe 

frunţi s'au descreţit aflând analiza lucrurile cunoscute şi nu din 

cărţi, o nouă lume, aceea a solidarismului, manifestat prin cooperaţie. 

Astfel, la 11 Octombrie, 1931, s'a conferenţiat în comuna 

Topârcea despre foloasele cooperaţie, iar la 15 Noemvrie 1931 

tot despre acelaş subiect în comuna Armeni. — Amândouă 

comunele fac parte din regiunea cea mai lipsită de căi de comunicaţie, 

de organizare economică şi culturală, căci până mai 

anii trecuţi au aparţinut judeţului Alba. — In amândouă comunele 

funcţionează câte o bancă populară, din care cea mai 

bună e aceea din comuna Topârcea. 

La 21 şi 22 Maiu 1932 s'a conferenţiat în comunele Sebeşul 

de Jos şi Haşag. 

In cea dintâi comună au sătenii o bancă populară, bine 

organizată, care le-a acordat credite ieftine, iar acei cari şi-au 

depus economiile la ea şi le văd astăzi asigurate. 

In cea de a doua comună, sătenii nu au nici o organizaţie 

economică şi faptul descrierii funcţionării şi foloaselor ce le 

poate aduce o bancă populară dimpreună cu celelalte feluri 

de cooperative a fost surprinzător pentru ei, unii exprimându-se 

că asemenea sfaturi trebuiau să Ie vie dela unire încoace, iar 

nu despre politică. Prin înfiinţarea de cooperative agricole, sătenii 

au fost îndemnaţi să-şi procure în comună maşini agricole, 

îngrăşăminte, sâ-şi desfacă produsele agricole, cum ar fi în regiunea 

Sibiului fructele şi vinul, să înfiinţeze cooperative pentru 

îmbunătăţirea rasei vitelor, ca să se ajungă şi la noi până la 

introducerea registrului genealogic, ca în Elveţia şi Olanda. — 

Nu au fost neglijate nici asigurările pentru vite şi contra focului 

şi grindinei, prin cooperativa „Vulturul" din Bucureşti, care funcţionează 

pe întreg cuprinsul ţării. 

După conferinţe s'a utilizat metoda convorbirilor directe

— 38 - 

cu cei prezenţi, pentru a lămuri prin întrebări şi răspunsuri nedumeririle 

ce se produc în asemenea ocaziuni. 

Aproape toate conferinţele s'au ţinut în comunele unde 

aceste probleme nu s'au mai discutat şi în anul trecut, iar majoritatea 

conferenţiarilor, cari au vorbit şi despre alte probleme, 

încă au amintit despre foloasele cooperaţiei. 

Intr'una din şedinţele comitetului despărţământului s'a expus 

şi planul de activitate al propagandei cooperatiste, ca, pe 

viitor, să se desfăşoare după un plan mai dinainte întocmit, pentruca 

şi rezultatele să fie mai plausibile. 

Şi cu această ocazie s'au înfăţişat mijloacele de acţiune 

ce trebuie să se întrebuinţeze: 

a) întocmirea unei monografii cooperatiste judeţene, spre 

a se cunoaşte bogăţiile economice de cari dispune, organizaţiile 

capitaliste cu mijloacele lor de lucru, situaţia cooperativelor de 

orice fel, ca să se ştie pentru viitor ce anume forme de coopereţie 

să se înfăptuiască şi ce drum trebuie să urmeze conferenţiarii, 

pentru ca, în adevăr, de pe urmele lor să se vadă şi fapte, 

adică să se ştie locul şi nevoia. 

b) Stabilizarea unei colaborări cu Oficiul Naţional al Cooperaţei 

Române din Bucureşti şi Uniunea de cooperativă „Ardealul" 

din Cluj, ca dimpreună cu aceste instituţii să organizeze : 

conferinţe, atât pentru intelectuali, cât şi pentru popor; participarea 

„Astrei" la sărbătorirea zilei cooperaţiei, organizarea de 

serbări cooperatiste cu piese de teatru, cari au asemenea subiecte, 

rularea de filme cooperative, expoziţii, excursii etc. 

c) Răspândirea cooperaţiei în şcolile primare, secundare 

şi profesionale. înfiinţarea de cooperative post-şcolare ale tineretului 

satului, pentru îngrijirea şi creşterea animalelor, acordarea 

de premii şi recompense, sporturi etc. 

d) Stabilirea unei legături cât mai strânse între „Astra" şi 

Cooperaţie, prin acordarea dreptului ca organizaţiile cooperatiste 

să aibă şi ele un delegat, ca membru de drept, în comitetele 

locale. 

e) Răspândirea în popor a cărţilor şi revistelor, ca şi acelea 

ale Astrei, prin organizaţiile cooperatiste. 

Prin urmare am început să lucrăm in pas cu nevoile timpului, 

păşind alături de şcoală şi biserică pe calea activismului.

Toţi acei ce intră în cooperaţie nu intră numai cu capitalurile, 

ci şi cu toate calităţile lor morale, cu puterea de muncă, 

de producţie şi de consum, urmărind o nouă repartizare a 

profitului, întronând astfel dreptatea socială. 

Prin cooperaţie vom putea numai să acomodăm agricultura 

noastră legăturilor economice de azi, raţionalizând economia 

noastră naţională, ca să avem produse de calităţi superioare, 

să reducem cheltuielile de producţie şi întreg câştigul 

să revie în punga acelora, cari au muncit. 

Realizările cooperative însă cer o pregătire, care nu se 

poate face decât prin propagandă culturală şi educaţie. Grundtvig, 

luminătorul poporului danez, a fost şi propăvăduitorul cooperaţiei. 

Astfel, că „Astra" îşi deschide în împrejurările grele de 

azi un drum nou, cătră o lume nouă. 

„Astra" şi meseriaşii 

Dacă a lucrat despărţământul nostru cu preoţimea, cu 

învăţătorimea, cu armata, cu'medicii noştri, cu conferenţiarii noştri 

dela „Camera de agricultură", casă ridice poporul dela sate, n'a 

uitat nici pe meseriaşii români dela oraş. 

Şi de astă dată s'a apropiat despărţământul de „Reuniunea 

mese/iaşilor români", de „Şcoala de ucenici a statului", de suburbii, 

trimiţându-şi conferenţiarii. 

La „Reuniunea meseriaşilor români" au aflat conferenţiarii 

aceeaş primire înţelegătoare şi înflăcărată ca şi în trecut. Chiar 

preşedintele cel nou, păr. protopop Emilian Cioran, este membru 

în comitetul central al „Astrei", încât conferenţele d-sale religioase 

şi din istoria negoţului românesc al Sibiului au putut fi 

însemnate la activul membrilor despărţământului nostru, pe drept 

cuvânt. * 

Cu deosebită atenţiune au fost ascultate conferenţele cele 

medicale etc. cu proiecţiuni şi sfaturile literare, date de dl, Horia 

Petra-Petrescu, secretarul lit. al „Astrei",

- 40 - 

„Diafilmele" cu aparatul „Unophot" şi-au îndeplinit şi aici 

rolul lor binefăcător, aducând pe pânza albă icoane din viaţa 

Mântuitorului, icoane din viaţa Maicii Domnului şi din locurile 

sfinte, iar la conferenţele medicale, lămurind cu fotografii reuşite 

ceeace graiul omenesc nu putea descrie. 

In suburbiul „Lazaret" preşedintele S. Ţeposu a început o 

serie de conferinţe, cu proiecţiuni luminoase, din istoria neamului 

românesc. 

* 

* * 

Cu bucurie şi satisfacţie însemnăm şi aici că am ajuns ca 

fiecare comună din judeţul nostru să aibă câte o bibliotecă cu 

dulap din partea „Astrei".Am început cu împărţirea dulapurilor 

şi bibliotecilor în a. 1930 şi am împărţit până acum 82 biblioteci. 

De aici înainte ne aşteaptă o muncă tot atât de grea, dar 

tot atât de mulţumitoare : alimentarea acestor biblioteci cu noutăţi 

vrednice de a fi cetite şi îndemnul bibliotecarilor de a presta o 

activitate sistematică, cu răspândirea cărţilor bune. 

De aceea cerem şi aici: mai multe rapoarte, motivate, documentate, 

de prin satele noastre despre ce se citeşte, cum se 

citeşte, ca să se poată îndeplini, cu timpul, o selecţie a tuturor 

cărţilor iubite din partea poporului dela sate! 

Mângâierea conferenţiarilor noştri a fost îndreptăţită când 

cutare băiat de prăvălie s'a oprit în faţa şcolii, seara, după conferinţă 

şi 1-a întrebat pe unul din conferenţiari : „Da' când mai 

vii pe la noi, domnule?" sau când alt conferenţiar a văzut obrajii 

unei ascultătoare cu şiroaie de lacrimi adevărate, nu mincinoase, 

la lectura despre viaţa şi moartea lui Nieolae Bălcescu. 

Azi ceva, mâine ceva — şi adevărurile răspândite de noi 

tot trebuie să fie ascultate, luate la inimă şi alăturate vistieriei 

sufleteşti a ascultătorilor noştri! Tot trebuie să sosească, odată 

şi odată, clipa când ignoranţa şi bădărănia se vor refugia 

într'alte tărâmuri, departe de ţara noastră! 

In decursul anului trecut am căutat ca legăturile între comitetul 

central judeţean al despărţământului Sibiu cu comitetele 

celelalte din judeţ, ale despărţămintelor de plasă, să fie şi 

mai strânse ca întrecut, deoarece numai astfel, referându-ne reciproc 

succesele şi chiar şi nesuccesele temporale, să dăm o 

luptă unitară împotriva intunerecului. Astfel s'a dat o emulaţie no-

— 41 — 

bilă între despărţăminte şi — nu ne sfiim să o spunem — prestaţiunile 

despărţămintelor noastre au întrecut, în parte, chiar şi 

ceeace s'a făcut în aceleaşi ţinuturi înainte de război. 

Aviz celor ce sunt „defetişti" ai păcii, celor ce nu vreau 

să vadă nimic bun în stările noastre de astăzi. Adevărul este 

adevăr, şi trebuie rostit! 

Preşedintele nostru s'a deplasat de multe ori în decursul 

anului şi a vizitat centrele despărţămintelor de plasă, luând parte 

activă la şedinţele de comitet, discutând şi dând directivele dorite 

de centru. 

In centrul despărţământului de plasă Nocrih s'a făcut şi 

mai mult: s'a convocat şi ţinut o adunare, la care au participat 

din fiecare comună apaiţinătoare acestui despărţământ o delegaţie. 

La această adunare s'au discutat pe larg dorinţele exprimate 

de diferiţii reprezentanţi, încât preşedintele despărţământului 

judeţean a putut să afle pulsaţia vremii, dorinţele poporului şi 

cărturarilor dela sate, ca pe baza acestor dorinţe să-şi construiască 

viitorul plan de activitate. 

Mai avem încă o datorie plăcută, înainte de a încheia: 

Aducem viile noastre mulţumite conducerii judeţului şi comunei 

Sibiu. Şi judeţul şi comuna au priceput marea însemnătate 

a propagandei culturale, economice, medicale pornite de despărţământul 

nostru şi ne-au dat tot concursul. Fără de sprijinul 

lor, n'ar fi putut arăta activitatea noastră atâta. 

Aducem mulţumirile noastre „Camerei de Agricultură" şi „Serviciului 

agricol" pentru conferenţiarii de seamă ce ni i-au pus la 

dispoziţie. 

Mulţumim „Inspectoratuluigeneral de Cavalerie". Bunăvoinţei 

acestui Inspectorat ests a se atribui dacă putem tipări şi darea aceasta 

de seamă în condiţii materiale mai mulţumitoare. Aducem sincerele 

mulţumite Corpului Vil de Armato, care ne-a dat tot concursul de 

câte ori am apelat la bunele sale servicii. 

Mulţumiri „hediraţiei corpului didactic", secţia Sibiu, care 

ne-a dat conferenţiari preţioşi, pe sate şi la oraş. 

„Academiei teologice ort. române" şi „Şcoalei Normale" 

„Andreiu Şaguna" (băieţi şi fete), ale căror coruri au cântat la 

şezătorile noastre culturale, spre satisfacţia tuturora. 

Mult avem de mulţumit Asociaţiei medicilor din Sibiu, care

— 42 - 

în anul acesta — după cum se vede din raportul special — a 

luat o parte cât se poate de activă. 

Conferenţiarilor societăţilor: „Extensiunea Universitară" din 

Cluj şi „Universitatea liberă" din Bucureşti avem să le aducem 

prinosul laudei şi recunoştinţei noastre, pentru deosebit de preţioasele 

servicii aduse cu conferinţele dlor. 

Corurile sibiene, ca întotdeauna, s'au achitat cu mult entuziazm 

şi desinteres, de câte ori am apelat la bunele lor servicii. 

Dirigenţii corurilor, domnii Timotei Popovici şi Nicolae Oancea, 

reputaţii noştri compozitori şi reputaţii noştri conducători de coruri, 

merită toată lauda noastră. 

Cine va fi cetit sau ascultat cu atenţie acest raport al nostru, 

se va fi convins — credem — că gândurile noastre sunt curate, 

că ţintele spre cari tindem sunt vrednice de atins, că munca 

aceasta, dacă va fi fără de preget şi de aici înainte, va trebui 

să fie încununată de succesul final, dorit. 

Succesul final ? Dar poate să aibă sfârşit vreodată tendinţe 

spre tot mai mult bine, mai frumos, spre desăvârşit ? Este destul 

chiar şi numai să doreşti cele mari — spuneau romanii. 

Noi ne vom face datoria, fericiţi că suntem împăcaţi cu 

chemările conştiinţei noastre şi hotărâţi să dăm făclia culturală, 

arzând, mai departe, ca să o poarte cei ce vin după noi la rând. 

Dacă am lăsa făclia să se stingă n'am fi înţelegători ai chemării 

vremurilor grele de astăzi. 

Să ajutăm cu toţii, din toate puterile nostre, călcândune 

câte odată pe inimă, strivind în picioare şarpele discordiei 

şi zavistiei, ca făclia să nu se stingă, ci să ne fie de ajutorinţă 

în intunerecul sufletesc ce ne ameninţă ! 

Rugăm onorata adunare generală să binevoiască a lua la 

cunoştinţă acest raport, descărcându-ne totodată de gestiunea 

bănească de pe anul 1931. 

Sibiu, din şedinţa plenară a comitetului, ţinută la 21 Iulie 1931. 

(ss) Prof. Silviu Ţeposu (ss) loan Dragomir 

preşedinte secretar 

Notă. Comitetul, în şedinţa plenară dela 21 Iulie. a. c, cu privire a ho 

tărât la raportul general următoarele:

- 43 - 

„Dl preşedinte S. Ţeposu a dat cetire acestui raport, pe capitole. 

A reieşit activitatea desfăşurată în cuprinsul judeţului, 

râvna şi desinteresarea cu cari s'a lucrat pentru ridicarea nivelului 

cultural al poporului. Raportul este o justă sinteză a feluritelor 

manifestaţiuni culturale organizate în acest scop înalt. 

Comitetul aprobă în totul roportul şi încuviinţează tipărirea în 

condiţiunile arătate de d. preşedinte. 

Cu acest prilej dl. inspector şcolar P. Petrescu, luând cuvântul, 

arată că o datorie de onoare ne leagă pe noi, membrii 

comitetului, să recunoaştem şi să resolvăm munca deosebită, 

spiritul de iniţiativă şi de organizare, pe cari le-a vădit dl. preşedinte 

5. Ţeposu şi pe cari, cu un tact deosebit, le-a inspirat 

colaboratorilor d-sale, isbutind să facă, prin concursul neprecupeţit 

al tuturora, din despărţământul Sibiu, unul din cele mai 

active despărţăminte. 

Comitetul se asociază în unanimitate acestei propuneri".

No. cor. 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

CONFERINŢELE 

Despărţământului judeţean Sibiu al „Astrei", ţinute în Sibiu-Centru, începând cu 8 Noetnvrie 1931. 

Numele 

conferenţiarului 

Dr. Gh. Preda 

I. D. Ştefănescu 

1 

Dr. Nicolae Terchilă 

Joan Popa 

Ocupaţiunea 

Dir. Spit. de boli 

mint. Sibiu 

prof. univ. 

n 

n 

» 

prof. Academ. 

Teolog. Sibiu 

prof. liceul Gh 

Lazăr Sibiu 

8 Gr. Trancu-laşi prof. fost min. 

9 

G-ral Virgil Economu 

Comand, corp. 

VII. armată 

10 Ioan Dâncilă Protoereu milit. 

i 

Data 

ţinerii 

Conferinţei 

8 Nov. ~ 

1931 

15 Nov. 

1931 

16 Nov. 

1931 

17 Nov. 

1931 

! 18 Nov. 

1 

1931 

1 

22 Nov. 

1931 

i 1 Dec. 

j 1931 

1 6 Dec. 

1931 

! 

20 Dec. 

1931 

! 24 Ian. 

1932 

Locul ! Titlul conferinţei. Observări 

Sala Prefecturii' 

jud. Sibiu 

n 

| i 

» 

! 1 

n 

; 

Evoluţiile imaginilor sufleteşti 

Profesorul Dimitrie Comşa. 

Picturi române medievale în 

Ardeal. 

Stilul bizantin în pictură. 

1 Pictura bizantină în Ardeal. 

Educaţia tineretului in lumina 

pedagogiei relig. 


Spre alte zări. 

Discuţiuni asupra unei chestiuni 

puţin plăcute (războiul), 

dar foarte interesante. 

1 Sala „Thalia" \ însemnătatea zilei de 24 Ian. 

Festival Şo. normale 

de băeî 

Fest. Keun, de 

muz. „Gh. Diiua" 

şi orch. oraş*

o 

o 

iZ 

z 

Numele 


_. 

Alexandru Dima 

Data 

ţiuerii 

Ocupaţiunea 

Locul Titlul conferinţei 

conferinţei 

prof., liceul „Gh inÎanT' Sală Prefecturii i 

Lazar" Sibiu 1932 jud. Sibiu i Criza culturii româneşti. 

Observări 

1 

12 11 Dr. Silviu Dragomir 

7 Febr. 

prof. univ. Cluj 1932 

„ 

I Din urmele celei mai vechi civ.\ 

rom. in Ardeal. (Cu proiec.)] 

13 Dr. Voicu Niţescu 

| advocat, 

] fost ministru 

14 Febr. 

1932 

Marele american Gheorghe 

Washington. 

j 

14 i Etnanuil Bucuţa 

Dir. Educ. poporului 

Bucureşti 

21 Febr. 

1932 0 artă nouă (Cinematograful) | 

* 15 C. Lungulescu 

Confer., „Casa 20 Martie 

Şc." Bucureşti || 1932 

„ 

] Scriitorii ardeleni, care au con-\ 

j tribuit la desv conşt. naţionale. 

16 Gh Oprescu 

1 7 ; Andrei Oţetea 

18 Hie Licu Popescu 

19 G. Bogdan-Duică 

20 G. Mugur 

21 S Ţeposu 

22 S. Ţeposu 

profesor univ. J25 Martie 

Bucureşti j 1932 

i 27 Febr. 

conf. univ. Iaşi i 1932 

prof. liceul „Gh. 3 Apr. 

Lazăr" Sibiu i 1932 

I 15 Apr. 

prof. univ. Cluj jj 1932 

insp. general 

al cercetaşilor 

Preşedintele 

Desp -lui 

29 Maiu 

1932 

7 Iulie 

1932 

i 10 Iulie 

il 1932 

! Arta românească din Oltenia | 

„ | (cu proiecţiuni.) 

i 

|j 

1 Criza engleză şi repercursiunile'} 

„ ei în viaţa internaţională. '[ 

1 Un nou sistem de filozofie 

„ ! românească. 

Teatrul orăşă- ^Comemorarea lui „Goethe". Exenesc 

Sibiu cutarea operei „Werther". 

1 

;Ljceul din Odor- 

1 . . . hei a jucat piesa 

„ ! Importanţa cercetaşwi. ;| „Fît-Frumos" 

Sala Prefecturii i H"^' 

jud. Sibiu !] „Astra" şi Educaţia fizică. \\ cercetaş. 

1 . . : Discurs Ia desclii- 

Dumbrava {, „Astra şi cercetăşia". [idereafest.ajamb.

o 

Numele 


23 Silviu Ţeposu 

C O N F E R I N Ţ E L E 

Despărţământului judeţean Sibiu, ţinute în alte părţi ale oraşului. 

Ocupaţiunea 

Preşedintele 

Desp.-lui 

24 n 

25 » » 

26 Dr. losiî Stoichiţia 

27 

Medic primar 

judeţean 

28 Teodor Stoia înv. dir. 

29 n 

30 Emilian Cioran Protopop 

31 Teodor Stoia înv. dir. 

32 n » 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

7 Sept. 

1932 

Locul Titlul conferinţei Observări 

Sibiu Şc. prim. 

Str. Lupului „Dacii". cu proîecţiuni 

14 Sept. 

1931 „Romanii". » 

25 Sept. 

1931 Obiceiurile Dacilor şi Romanilor 

2 Oct. 

1931 » Boalele molipsitoare. 

9 Oct. 

1931 n „Microbii" 

16 Oct. 

1931 n Regele Carol II. 

23 Oct. 

1931 » Iubirea ie mamă. 

29 Oct. 

1931 

30 Oct. 

1931 

Reuninuea 

meseriaşilor 

Legat, industr. in timp. vechi ale 

saşilor din Ard. cu Vechiul Reg 

Şc. primară, 

St. Lupului Creşterea copiilor. 

6 Nov. 

1931 Iubirea de neam.

Nr. cor. 

Numele 


33 Dtt Iosif Stoichiţia 

Ocupaţiunea ôn- 

Data | 

ferintei 

L o c u l 1 

Titlul conferinţei 

Observări 

Medic primar [ 13 Nov. 

judeţean J 1931 Cum să ne apărăm de microbi.^ cu proiecţiuni 

34 Ştefan Morariu Preot Din viata lui Isus. 

i 20 Nov. 

35 Teodor Stoia 

înv. dir. ] 1931 „ i! 

Respectai faţă de bătrâni. j 

35 

37 

loan Dăncilă Prot. Militar 

Dr. Horia P.-Petrescu 

38 Dr. Iosif Stoichiţia 

39 1 Teodor Stoîa 

ji 

40 : 


42 Dr. Horia P.-Petrescu 

43 

Secretarul lit. al 

„Astreî" 

13 Nov. Cercul subofiţe 

1931 | rilor Sibiu 

20 Nov. 

1931 

Medic primar i 26 Nov. 

judeţean J 1931 

, : 

27 Nov. 

înv. dir. 1931 ! 

» 

Preşedintele 

Desp/ lui 

Reuniunea 

meseriaşilor 

Şc. primară 

Str. Luoului 

Ce să facem să scăpăm de criza 

actuală, morală şi naţională 

Poeţi români în literatura română. 

(Oct. Goga.) 

Combaterea boalelor molipsitoare 

şi prevenirea lor. 

Ce câştigăm din cititul unei 

cărţi bune. 

3 Dec. 

1931 „ ;j Ajutaţi pe cei lipsiţi. 

• • 

21 Ian. | j| 

1932 J „ Năvăliri barbare. cu proiecţiuni 

Secretarul lit. 

„Astra" » „ Scriitorul Bassarabescu la 60 ani. 

22 Ian. 

: 

,l 1932 

Cercul subofiţerilor 

Sibiu Novelişti români de seamă.


Numele 

con ferenţiarului 

44 Dr. Iosif Stoichiţia 

45 

46 

47 : 

48 Dr. Horia P.-Petrescu 

49 

50 

Nieolae Colan 

i i 

• 

Ojupaţiunea 

i Medic primar 

judeţean 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

24 Febr. 1 

1932 

i 

,| 25 Febr. , 

i „ ! 1932 

•i 

» 

• i Secretarul lit. 

!: „Astra" 

3 Martie 

1932 

4 Martie 

1932 


Reuniunea 

meseriaşilor 


Sibiu Tuberculoza. 

22 Martie 

1932 Şcoala normală 

25 Martie! 

1932 | 

: 

i 

Rectorul Acad. 31 Martie 

Teologice j 1932 

51 Ioan Dăncilă Pro+oereu militar 

52 Silviu -Ţeposu 

i Preşedintele 

Desn -lui 

53 i Cristea Vasilescu General 

4 Apr. 

1932 

Reuniunea 

meseriaşilor 


Sibiu 

1 

Ce trebue să ştim despre bolile 

molipsitoare. 

„Legea sanitară". Combaterea 

boalelor molipsitoare. cu proiecţiuni 

Boalele lipicioase şi combaterea 

lor. » 

Goethe, la 100 de ani dela 

moartea lui. 

! Novelişti romani de seamă (Brâtescu-Voineşti). 

Însemnătatea mare a Învierii 

Domnului, in legătură cu învierea 

şi întreg, neamului rom 

Care este noul ideal al românismului 

şi cum să-l servim. 

1 Aug. 

1932 Reg. 35 Art. Istoricul „Astrei". 

1 Aug. 

1931 Reg. 35 Art. Valoarea cărţii pentru ostaşi. 

Inaugurarea 

bibliotecei

o 

- z 


Despărţământului judeţean Sibiu al „Astrei* ţinute la sate, începând cu 9 August 1931. 

Numele 


Ocupaţiunea 

~ 1 Dr. 0. Vraciu Medic de circ. 

Data 

ţiirerii 

con- Locul Titlul conferinţei Observări 

| ferinţei 

9 Aug. 

1 

Inaugurarea 

1931 Gusu Creşterea raţională a copil, mic) bibliotecei 

2 Victor Lazăr Profesor pens. » Ce se poate găsi în cârti. 

3 Dr. Iosif Stoichiţia Medic prim. jud. n » Boalele molipsitoare. 

4 n » n Ludoş „ 

5 Victor Lazăr Profesor pens. n Foloasele cărţii. 

20 Sept. 

6 Dr. L. Ionaşiu medic primar 1931 Boita Despre „Astra" 

Boalele infecţioase şi apărarea 

7 Dr. Iosif Stoichiţia Medic prim. jud n » contra lor. 

inaugurarea 

bibliotecei 

Adunarea 

Generală 

8 Petre R. Petrescu Inspector şcolar n Datorintele noastre faţă de ţară. 

9 Virgil Druhora Preot n » 

Să ne înşirăm.în 

„Astrei'. 

rândurile 

10 Ioan Isacu Profesor 

11 Oct. 

1931 Topârcea Rolul bisericei şi al şcoalei. 

tnaTig;- , 

Subinspector al 

birjl;*-eron, 

din partea Astrq 

11 Mina Grădinar Of. Cooperaţiei 

Secretarul 

» n Cooperaţia la noi şi în alte ţări. 

12 Ioan Dragomir 

Desp.-lui w Dragostea de neam, ţară şi carte 

j

| Nr. cor. 

Numele 


Ocupaţiunea 

13 Ioan Dragomlr » 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

1 Nov. 

1931 Guşteriţa 


Cum ne putem face viaţă mai 

fericită. 

14 Teodor Stoia inv. dir. Sibiu , Iubirea de ţară şl mamă. 

15 Mina Grădinar 


Cooperaţiei 

Secretarul 

15 Nov. 

1931 Armeni Binele realizat de 

Inaug. bibi. don. 

cooperative. din partea Astrei 

16 Ioan Dragomlr 

Desp.-lui » „ Rostul omenirii din zilele noastre 

Directorul Serv. 

17 Gh. Lăţea 

agricol judeţean Alămor Despre tovărăşii. 

Profesor, liceul 

18 

19 

Ioan Isaicu 

Ioan Popa 

.Gh. Lazar" 

m 

n 

22 Nov. 

1931 

• 

n 

Ruşciori 

Cooperaţia In Danemarca. 

Rolul ,Astrei* in culturalizarea 

poporului. „ 

Directorul Cam. 

Creşterea gallţelor, in special a 

20 Timotel Spinei de agricultură 

profesor, liceul 

» găinilor. 

21 Ioan Isaicu 

„Gh. Lazăr" m Şura-mică Dragostea de carte. „ 


Rostul tovarăşilor la înainta 


agr. jud. » rea poporului. 

23 Ioan Isacu 

profesor, liceul 29 Nov. 

„Gh. Lazăr* 1931 blimnic 

Prevederi 

crizei. 

de preîntâmpinarea 

„ 


24 Timotei Spinei 

de agric. » Creşterea vitelor. 

25 Dr. losif Stoichiţia Medic prim. jud. 

17 Ian. 

1932 Jina îngrijirea sănătăţii.


Numele 


Ocupaţiunea 

26 Dr losif Stoichiţia n 

27 Ch. Secaş Preot 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

Locul | Titlul conferinţei Observări 

27 Martie 

i 

1932 Bungard îngrijirea sănătăţii. 

1 Apr. 

1932 Cisnădia 

Explicări din vechiul test şi 

icoane din viaţa lui fsus. cu proiecţiuni 

28 loan Dinu Diaconul Catedr. • Sadu m * 

29 m a 

2 Apr. 

1932 Tălmâcel » n 

\30 Gh. Secaş 


31 


Preot 

Preşedintele 

Desp.-lui 


agr. jud. 

3 Apr. 

1932 

Boita 

Avrjg 

» 

m 

Ideile noi de cari se călăuzeşte A. cântat corni K- 

.Astra". 

dalţilor din Turnişor, 

sub oond. 

pfir. N. Topolog 

Importanţa pom&ritului. 

33 Dr. losif Stoichiţia 

22 Maiu 

Medic prim. jud. 1932 Sibiel îngrijirea sănătăţii. 

34 Dr. Andrei Gâlea 

Consilier archiepiscop 

3 Aor. 

1932 Avrig Puterea binefăcătoare a Crucii. 

4 Apr. 

Expl. din vechiul Test. şi icoane 

35 Gh. Secaş Preot 1932 Sebeşul de jos din viaţa lui Isus. {cu proiect.) 

4 Apr. 

36 loan Dinu Diaconul Catedr. 1932- Porceşti n 

12 Apr. 

* 

37 Traian Petrişor Consiler mitrop. 1932 Turnişor 

m 

38 loan Dinu Diaconul Catedr. 14 Apr. 

1932 

Cristian w


Numele 


.Ocupaţiunea 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

• _ 4 


39 39 Trandafir Scorobeţiu 

16 Apr. Apr. 

Cohsiler archiep. 1932 Mohu „ 


40 Ioan Isaicu 

„Gh. Lazăr* m Veştem i 

41 Traian Petrlşor Consiler mitrop. 

21 Apr. 

1932 Şelimbăr n • 

42 Ioan Dinu Diaconul Catedr. » Bungard n 

43 Petre R. Petrescu 

15 Maiu 

Inspector şcolar 1932 Sadu 

Solidaritatea naţ. pentru cqmb. Inatfg. bibi. don. 

crizei econ., financiare-morale. de „Astra" 

44 

45 

Gh. Lăţea 

Ioan Dragomir 


agric. jud. 

Secretarul 

Desp.-lui 

» 

» 

» 

Cultura pomilor şi creşterea A. cântat coral aadulţilor 

din Tar- 

albinelor. 

nişor, sub cond. 

Rostui „Astrei" întrecut şiastăzi păr. N. Topolog 

şi luminarea noastră prin carte 

46 Oh. Maior 

jProf. Şc. norm. 

„Andrei Şaguna* Tălmăcel 

Criza generală 

combatere. 

şi măsurile de 



de agric. n Creşterea vitelor şi a păsărilor. 

48 Traian Nicola învăţător Sibiu n n Despre cultura pomilor. 

49 Aurel Nan 

Prof. Şc. norm. 21 Maiu 

„Andrei Şaguna" 1932 Sebeşul de sus •„Mănăstirea dela Sâmb. de sus" 

Directorul Cam 


de agric. n Tovărăşiile agric. în pomicult 

51 Dr. Nicolae Terchilă 

Prof. Academia 

I Teologică n Sebeşul de jos .1 Educaţia religioasă în familie.

i Nr. cor. 

52 

Numele 


* 

Mina Grădinar 

53 Ioan Popa 


55 Gh. Maior 

Ocupaţiunca 

Data 

ţinerii 

con Locul Titlul conferinţei j 

ferinţei 

i 


Cooperaţiei w » Despre conversiune. 


„Gh. Lazăr" 

Directorul Cam 

22 Maiu 

1932 Mohu 

Icoane comp. dm sufl. trecutului 

şi ale prezt. ca indr. de actualit. 

de agric. i n » Tovărăşiile agricole. 

Prof. Şc. norm. 

Cult. puterilor sufl. ptru a birui 

„Andrei Şaguna" Veştem gr. zii. nstre. de astăzi şi totdeuna 

, 56 Dr. N. Reihardt Medic veterinar » Creşterea şi îngrijirea vitelor. 

57 Traian Nicola învăţător Sibiu i 

\ n n 58 Ioan Isacu 


„Gh. Lazăr- n Haşag 

Despre pomărit. 

încrederea pe care trebue să o 

avem in puterile neam. nostru 

59 Mina Grădinar 

Subinspector ât 

Cooperaţiei » - i Despre conversiune. 

60 Gh. Gh. Maior 

Prof. Prof. Şc. norm. 29 Maiu 

„Andrei ŞagUtia" 1931 Raşt 

Să avem încredere unul intr'altul 

şisă~nn-tubim şisă~nn-tubim unul pe altui' 

61 i; Traian Nicola învăţător Sibiu » » \ Despre pomărit. 

62 Nicolae Colan 

: Rect. „Acade 9 Iunie 

miei Teologice" ; 1932 Răşinari Patimile Bisericei tn Rusia roşie 

(Medic veterinar 

63 N. Georgescu 

Directorul Serv. | » Creşterea şi îngrijirea vitelor. 



i agric. jud. » Cultura pomilor. 

Observări 

Uriug. bibi. don 

de „Astre.**


Numele 


Ocupaţiunea 

65 I. Popa Profesor, liceul 

.Gh. Lazăr* 

66 T. Spinei Directorul Cam. 

de agric. 

67 I. Isacu Profesor, liceul 

„Gh. Lazăr* 

68 Gh. Lăţea Directorul Serv. 

agr. jud. 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

12 Iunie 

1932 

Locul | Titlul conferinţei, Observări 

Guşteriţa Biblia si Istoria, izvoare de întărire 

si nădejde. 

» ,» Tovărăşii agricole de producţie. 

Bungard încredere ţi prevedere. 

m * Cultura pomilor. 

-

Activitatea 

despărţămintelor de plasă 

şi a cercurilor culturale.

- 56 - 

Raportul despărţământului de plasă Avrig. 

Onor. Adunare generală. 

Despărţământul nostru a căutat să vindece rănile produse 

de doritorii de profituri personale şi să îndrume ţărănimea pe 

căile, cari într' alte state a ridicat-o in fruntea civilizaţiei şi culturii 

omeneşti. Am dat întâietate în activitatea desfăşurată de 

noi, în anul acesta, părţii economice. Produse, cari pe alte ţări 

le-a îmbogăţit şi cari la noi au un mediu prielnic de desvoltare 

Corul .Astra" din comuna Avrig. 

nu s'au luat în seamă de ţărănimea noastră, deaceea ne-am 

nizuit să lămurim foloasele ce le are un pomărit raţional în 

părţile noastre. In acest scop,— îndrumaţi de preşedintele centrului 

judeţean al „Astrei" — am sporit această propagandă, mai 

mult în comunele: Avrig, Racoviţa şi Sebeşul de sus, ţinând ca 

în fiecare din aceste comune să ia fiinţă câte o grădină de pomărit, 

care să producă altoi şi să se nobiliteze cu soiurile cele 

mai potrivite mediului şi comerţului. 

Pregătirea mâncărilor lăsând de dorit la ţărănimea noastră, 

am căutat să îndreptăm şi acest neajuns, rugând în acest

— 57 — 

scop, „Cercurile culturale" din Boita, Sadu şi Tălmăcel să facă 

apel la soţiile intelectualilor, să înfiinţeze câte o bucătărie, unde 

să se înveţe în mod practic pregătirea inâncărilor. 

Având în vedere importanţa muzicii în cultivarea sufletului, 

ne-am întins activitatea şi aici. In acest scop s'a făcut apel la 

persoane cunoscătoare în ale muzicei, s'a făcut apel la domnii 

Vasile Stoia, înv. din Sebeşul de sus şi Ştefan Bucşa, învăţător 

în Avrig, ca să înfiinţeze câte un cor cu ţăranii din amintitele 

comunele. 

Onorată adunare generală! 

Arătându-vă Menţiunile noastre, — pe lângă îndrumările 

date prin corespondenţa ce am purtat-o, după posibilităţile materiale 

ale Cercurilor culturale, — ne-am deplasat şi în comune, 

ţinând conferinţe. Lăsăm să urmeze lista conferinţeler: activitatea 

comitetului despărţământului pe sate.

Nr. cor. I 

_ ^ 

I 

Numele 


CONFERINŢELE 

Despărţământului de plasă Avrig al .Astrei*. 

Ocupaţiunea 

Gheorghe Mareş învăţător 

2 » 

3 Irimie Răduţiu Primpretor pens. 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

• 8 Nov. 

1931 Avrig 


Duşmanii pomilor şi apărarea 

contra lor. 

5 Dec. 

1931 Boalele molips. ale porcilor. 

13 Dec. 

1931 Bradu 

„Astra", cu factor de armonie 

In sat. 

4 Gheorghe Mareş învăţător * » Dalac şi febra aftoasă. 

5 Dr. Traian Bude Medic de circum. » 


20 Dec. 

1931 

Tălmăcel Tuberculoza şi combaterea ei. cu proiecţiuni 

Tâmalciu 

7 Gheorghe Mareş învăţător m n Educaţia copiilor. 

Explicarea filmului „Roblnson 

Crusoe." J» 

8 Berghia Măria i » Avrig Creşterea pasărilor de curte. 

9 Spârlea Eudochia » » 

10 Vasile Berghia 

Femeia ca gospodină, soţie 

şi mamă. 

9 Martie 

1932 m Viaţa lui Hristos.


' Numele 

I conferenţiarului 

Ocupaţiunea 


Data 

ţinerii 

conferinţei 


10 Apr. 

1932 Sebeşul de sus Criza economică. 

12 Gheorghe Mareş învăţător n M Importanta pomăritului. 


17 Apr. 

1932 Avrig Rolul „Astrei" pe teren econ. 

14 Grigorie Chialda Preot *> m Rolul femeii in viata lui Hristos. 

15 Gheorghe Mareş învăţător n 

16 1] n 

Importanţa pomăritului pentru 

corn. Avrig. 

15 Maiu 

1932 IR Ciuma porcilor.

— 60 - 

Actîvitatea cercurilor culturale. 

1. Cercul cultural Avrig. In comuna Avrig a mai vorbit la 

1 Decembrie 1931 D-l Vasile Beghia despre „însemnătatea zilei," 

iar la 10 Maiu 1932 D-şoara înv. Eudochina Spârlea a conferenţiat 

despre Evenimentele vieţii noastre naţionale, sărbătorite 

la 10 Mai. Comuna Avrig are 10 membri pe viaţă, 21 activi şi 

16 ajutători, 

Bibilioteca este de 850 volume, cetite de 61 locuitori. 

2. Centrul cultural Boita, cu 1 membru pe viaţă şi 19 activi. 

Preşedinte : Virgil Druhora, secretar: Nicolae Bobeşia. 

Cercul cultural a ţinut mai multe conferinţe, a vorbit D-l 

Virgil Druhora despre „însemnătatea Astrei", D-l Ioan Branea 

despre „1 Decembrie". Foloasele pădurilor şi despre pagubele 

ce se cauzează prin stârpirea lor. La 24 Ianuarie 1932 conferenţiază 

D-l Nicolae Bobeşiu despre „Unirea Principatelor", iar la 

10 Mai D-I Nicolae Morariu despre „însemnătatea zilei." 

Biblioteca poporală conţine 84 volume, cetite de un număr 

foarte însemnat de membri ai comunei. 

3. Cercul cultural Bradu cu 10 membri activi, preşedinte 

Ştefan Dancu. 

S'a conferenţiat la 25 Decembrie 1931 din partea D-Iui 

Romul Motoc despre „Poetul Octavian Goga", cu altă ocaziune 

a vorbit D-l L. Ursii despre „Suferinţele ardelenilor cu ocazia 

Memorandului". 

Biblioteca conţine 350 volume şi a fost cetită de 18 persoane. 

4. Cercul cultural Glâmboaca cu 1 membru, pe viaţă, doi 

activi şi 20 ajutători. Preşedinte Itie Mateş. A conferenţiat D-l 

Ilie Mateş despre însemnătatea zilei de 10 Mai şi despre însemnătatea 

arborilor. Părintele /. Crăciun despre Apărarea contra 

inundaţiilor. 

5. Cercul cultural Porceşti cu 4 membri pe viaţă, JIU funcţionează. 

6. Cercul cultural Racoviţa cu 11 membri pe viaţă, 17 

activi, 15 ajutători. Preşedinte D-l Valeriu Florian, secretar D-l 

L. Florian Nu a înaintat raportul.

- 61 —. 

7. Cercul, cultural Sacadate cu 6 membri pe viaţă şi 6 

activi. Preşedinte D-l Octavian Sumea, secretar D-l Ilie Bucur, 

a vorbit despre agricultură, D-l Octavian Sumea despre creşterea 

copiilor din partea mamelor. D-l Constantin Măhăra despre 

creşterea cailor, d-l Toma Măhăra, despre creşterea vitelor de 

prăsilă şi d-l /. Georgescu, înv. pens. despre viaţa unui dascăl, 

d-l loan Mânduc despre Conversiune, d-l Gh. Mareş despre 

„Boalele molipsitoare". Elevii şcoalei primare şi de copii mici 

s'au produs cu cântări şi declamări. 

8. Cercul cultural Şadu cu 2 membri pe viaţă şi 15 activi. 

Preşedinte : Dumitru Bunea, secretar: Dumitru Botârel. 

D-l înv. Inocenţiu Mihu a conferenţiat despre „însemnătatea 

colindelor". Elevii şcoalei primare cântă colinde. In postul 

Paştilor preotul Dumitru Bunea a conferenţiat despre trecutul 

comunei Sadu. La 15 Maiu 1932, ţinându-se cerc cultural învăţătoresc, 

au luat parte şi reprezentaţii „Astrei". Cu această ocaziune 

s'a conferenţiat despre cultura pomilor roditori, albinărit 

şi despre rostul cultural ăl „Astrei". 

Biblioteca are 107 volume şi a fost citită de 150 inşi. 

9. Cercul cultural Sebeşul de jos cu 1 membru pe viaţă şi 

44 activi. Preşedinte d-l Emilian Crăciun, secretar d-l /. Poşa, 

nu a trimis raport. 

10. Cercul cultural Sebeşul de sus cu 1 membru pe viaţă, 

6 activi şi 21 ajutători. Preşedinte d-l Toma Călin, secretar d-l 

Vasile Stoia. In decursul anului 1932 a conferenţiat d-l Aurel 

Tudoruţ despre însemnătatea serbărilor naţionale, d-l T. Călin 

despre ştiinţa de carte şi d-l Vasile Stoia despre muncă 

şi economie. Toate şedinţele publice au fost înfrumseţate cu 

cântări şi declamări din partea elevilor şcoalei primare. In această 

comună s'a înfiinţat, sub conducerea d-lui Vasile Stoia 

un cor bărbătesc, care cântă liturghia în biserică şi delectează 

publicul cu ocaziunea altor serbări. Biblioteca numără 92 volume, 

care a avut 27 cetitori. 

11. Cercul cultural Tălmăcel cu 2 membri fondatori, 

1 pe viaţă şi 12 ajutători. Preşedinte d-l loan Roman, 

secretar d-l Toma Târşia. In decursul anului 1931—1932 

s'au ţinut următoarele conferinţe: la 25, 29 Martie, 19, 26, 28 

şi 29 Aprilie, 9 şi 24 Maiu preotul /. Roman conferenţiază des-

— 62 — 

pre „Astra", situaţia actuală a sătenilor, îndreptarea relelor de 

cari suferim, pregătirea pământului pentru porumb, alcoolism ş. a. 

D.l Tr. Nicola vorbeşte despre pomărit în mai multe adunări. 

D-na înv. Nicola citeşte din operile lui I. Creangă. D-l înv. 

Cralici printre citiri delectează publicul cu patefonul. Dela 17 

Ianuarie până la 17 Aprilie s'au ţinut de cătră preotul L Roman, 

în fiecare Duminecă şi sărbătoare, seara dela 7—11 ore, adunări 

cultural religioase, în total 18 şedinţe foarte cercetate, având 

150—200 ascultărori. Preotul a fost ajutat de către cei mai 

buni cetitori ţărani, iar variaţia se făcea cu cântări religioase 

de cătră „Oastea Domnului". In 7 şi 21 Februarie 1932 d-l înv. 

Buia vorbeşte despre cultura pomilor. Intre conferinţe s'a declamat 

şi cântat cu elevii şcoalei. Biblioteca e anexată Ia cea parochială. 

12. Cercul cultural Tălmaciu cu 1 membru pe viaţă şi 10 

activi. Preşedinte dl Dr. D. Nieolae, medic, secretar d-l N. 

Tâtoiu Nu a înaintat raportul. 

Despărţământul şi-a ţinut adunarea generală Ia 22 Maiu, 

a. c, în comuna Glâmboaca. 

Avig în 31 Mai 1932. 

Preşedinte: 

(ss) Irimie Răduţiu 

Secretar: 

(ss) Gheorghe Mareş

No. cor. 

Despărţământul de plasă Miercurea. 

Oglinda activităţii despărţământului este următorul conspect al conferinţelor ţinute: 

Numele 

• ^conferenţiarului 

Ocupaţiunea 

1 Mateiu Scorobeţiu dir. şcolar 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

9. Aug. 

1931 Ludoş 

2 Dr. Oliver Vraciu medic » Gusu 


Cântecele rom., frumosul port 

rom. nat., frum. şi păstrarea lor. 

Boalele şi moartea copiilor in 

vârsta I-a a copilăriei. 

3 Mateiu Scorobeţiu dir. şcolar n n Lucrarea raţională a pământului 

4 Dr. Aurei Creţu advocat 

10 Apr. 

1932 Dobârca 

Rolul „Astrei" In culturalizarea 

satelor. 

5 Ilie Bunea înv. » Despre pomărit. 

6 Mateiu Scorobeţiu dir. şcolar n Viermi intestinali. 

7 Dr. Aurel Creţu advocat » V 

8 Pantilimon Bratu primpretor, 

9 T. Spinei dir. cam. agric. » » 

10 Dr. Oliver Vraciu medic n 

11 Dr. Aurel Creţu advocat » n 

Dreptul de propr. la pământuri 

ale oierului. Contractele de 

zestre verbale şi in sens. 

17 Apr. 

1932 Apoldul de sus Criza materială şi morală de azi 

Buna înţelegere a plug. intru 

propăşirea agric. şi creşterea 

pom. roditori şi păs. de casă. 

Cunoşt. doctoreşti pentru 

trarea sănătăţii. 

păs 

Garanţia in credit. Târgurile 

cu pământul.


Numele 


Ocupaţiunea 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

Locul Titlul conferinţei, Observări 

24 Apr. 

UoIul „Astrei" într'u susţinereau 

12 Pantilimon Bratu primpretor 19?2 Boz sentimentului naţional. 

13 Dr. Oliver Vraciu medic » 

„ 

i îndrumări igienice pentru păstr. 

sănătăţii. Boalele molipsitoare. 

!j Viţa de vie şi pomicultura, boa- 

14 Ilie Bunca înv. 

» 1 lele lor. 

15 Dr. Aurel Creţu adv. » • n 

Cumpărături de pământuri. 

Zestrea la căsătorii. 

22 Maiu 

16 loan Noaghlu notar 1932 Sângătin Legea nouă a drumurilor. 

17 Dr. Oliver Vraciu med. n Tuberculoza. Sifilisul. \ 

Arată şi explică aparatul de\\ 

proiecţiuni. In grădina Zoolo 

18 Matei Scorobeţiu dir. şc. n » gică, îşi II. Boalele venerice:^ 

12 Iunie 

19 Pantilimon Bratu primpretor 1932 Apoldul de jos „Astra" în propaganda cult.

No. cor. 

Numele 

« conferenţiarului 

Conferinţele din cercurile culturale ale comunelor din plasă. 

Ocupaţiunea 

1 Vaier Natanail notar 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

2 Ioan Popa paroh, ort.-rom. » 

1 Dumitru Ioan dir. şcolar 

2 Uie Bunea învăţător » 

8 Nov. 

1931 Apoldul de jos 

29 Nov. 

1931 Apoldul de sus 

3 Măria Barleu » 

Locul Titlul conferinţei. Observări 

Islazurile comunale. Impozitele. 

Legile comunale. 

Neajunsurile zilelor noastre ş. 

înlăturarea lor. 

1. însemnătatea sărb. naţionale. 

2. Folosul rigolatuhti, preg. viţei de 

vie pentru iernat. 

3. Arăturile de toamnă şi primăvară; 

folosul lor. 

4. Grăpatul holdelor in primăvară; 

fănaţe, lucerna. 

5. Săpatul viilor; timpul săpatului. 

6. Stropitul viilorin contra Peronosperei 

şi Oidiumului. 

7. Conversiunea. 

1. Folosul pomilor. 

2. Plant. pomilor, climă, sol, poziţie. 

3. Speciile pom. după climă, sol, poz. 

b. Gttnoirea pomilor. Folosul bănesc 

in cooperaţie cu cerealele. Derivatele. 

5. Boalele'şi duşmanii pomilor, arătate 

pe tablou. 

6. Combaterea boalelor şi luarea de 

măsuri contra duşmanilor pomilor. 

7. Cercetarea grădinilor Ia faţa locului 

şi dif. sfaturi de pomărit 

8. Cor uiseric. in 4 voci, liturg. Dima. 

1. Povestea Soacrei cu 3 nurori de I. 

Creangă. 

2. Unirea Ardealului eu ţara mamă' 

3. Căi. lui Moş Albu de Â. Panu. 

4. Despre Al. Vlahuţă deci. La icoană. 

5. Moş loader de A. Pann.

4 

Numele 


1 

Stana Cornea 

Data i 

ţiuerii 

Ocupaţiunea 

con- j 

1 

ferinţei j 

înv. la copii mici 8 Nov. 

1921 

1 Aug. 

Locul 

ti 

j 

Titlul conferinţei 

i 

1. Ist. lui Alex. Lăpuşneanu. 

2. Cântece şi doine româneşti. 

3. Cântece bisericeşti. 

4. Călăt. la Ierusalim a păi: Trifor. 

5. Declamare „Ardeiul" 

Observări 

1 Ioan Oancea dir. şcolar 1931 Cunţa 4 conferinţe din domeniul agric. 

1 Ioan Munţtu paroh, ort-rom. 

15 Maiu 

1932 Cărpiniş 

împăratul C-tm cel mare ca 

întemeietor al creştinismului 

2 Bogdan Ene dir. şcolar » n 

Regele Ferdmand l. ca întemeietor 

al regatului României. 

3 

1 

Ioan Sterca 

Dumitru Conţu 

secret, corn. 

dir. şcol. 

n 

24 Ian. 

1932 

*> 

Dobârca 

! 

Asanarea datoriilor agricole 

prin conversiune. 

însemnătatea zilei {Cântece in 

cor şi declamări). 

- 

n 

29 Febr. 

1932 

I-a zi de 

• 

n 

Cont. ocazională. Teatru: 

care cu al lui. 

Fie 

n » 

Paş* 

10 Maiu 

n Pastele. Cor şi declamări. 

n n 

1932 

23 Aug. 

însemnătatea zilei. 

1 Virgil Stanciu preot gr.-cat. 1931 Doştat Binefacerile „Astrei''. 


2 Dr. Oct Oprean medic » •» Tuberculoza însoţită de proiect. 

3 Virgil Stanciu profesor Dator, ţăranului de a se cultiva 

4 Iosif Barbu înv. » 11 fnsemnătatea zilei.


Numele 


Ocupafiunea 

5 Df. Oct. Oprean medic 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

10 Maiu 

1932 

1 


»» Morburile molipsitoare. 

6 Virgil Stanciu paroh. a tt Datoriile părinţilor fată de copii. 

7 Ioan Crăciun dir. şcolar n »» îndemnuri la muncă. 

24 Ian. 

1 Teodor Nicolescu înv. 1932 Gârbova însemnătatea zilei. 

I. Ce însemnează viaţa adevărat 

morală la popor. 

2 Nic. Opriş paroh. ort.-rom. » ** II. Figuri reprezentative din 

trecutul socităţii ,,Astra". 

3 Vasile Vulcu dir. şcolar 10 Maiu 

1932 

1 Dr. Eugen Dobrotă medic 

2 Pomplllu Acilenescu paroh, ort.-rom. 

3 Dr. Eug. Dobrotă medic 

4 Avram Tâmpânar notar 

5 Ioan R. Sava dir. şcolar 

6 Pomp. Acilenescu paroh. 

»» 

Ce lucrări folositoare poate face 

ţăranul In timpul iernii. 

Cuvinte de 10 Maiu. 

Călătoria la Ierusalim şi îndem 

la cetirea cărţilor sfinte. 

14 Oct. 

1931 

22 Nov. 

Jina 

1931 

6 Ian. 

»* Porunca dragostei creştine. 

1932 

7 Ian. 

»» Bolele venerice {Sifilisul). 

1932 

3 Apr. 

»• Sectele religioase. 

1932 I* Foloasele pomilor. 

10 Apr. 

Dragostea de legile statului şi 

1932 >» apărarea lor.

Nr. cor. II 

Numele 


Ocupaţiunea 

7 Ioan R. Sava dir. şcolar 

8 Dr. Eug Dobrotă medic 

Data 

ţinerfl 

conferinţei 

1 Gh. Bucurenciu dir. şcolar Poiana 


23 Apr. 

1932 »» înfiinţarea de grădini de pomi 

8 Maiu 

!932 »» Despre alcoolism. 

Pegătirea pregimentară (iubirea 

de patrie). 

2 Ioan Şerb înv. i* Educaţie fizică. 

3 Ioan Vonica »» Neamul românesc. 

4 Virgil Georgescu » Stupă ritul. 

5 Nic. Oprean notar » Virtuţile poporului român. 

6 Dochia Ban înv. Legea obligativităţii şcolare. 

Mercurea, la 30 Iunie 1932. 

Pantelimon Bratu Mateiu Scorobeţiu 

preşedinte. secretar.

- 69 - 

Raportul despărţământului de plasă Nocrich. 

Onorată adunare generală. 

Timpurile sunt grele, bântuind peste tot o cumplită criză 

morală şi materială şi în astfel de împrejurări, credem că mai 

multe ca oricând se impune din partea conducătorilor o cât mai 

puternică acţiune culturală, căutându-se pe această cale pregătirea 

poporului întru înţelegerea datoriilor ce are de îndeplinit în 

astfel de împrejurări. 

Corul .Astrei* din comuna Sebeşul de sus. 

Pornind dela constatarea acestei stări de lucruri şi la 

îndemnul simţului de datorie ce trebue să-1 aibă orice conducător 

conştient, pentru promovarea culturală şi ridicarea poporului la 

treapta de unde să poată privi cu mai multă pricepere Ia tot 

ceeace se petrece în jurul său şi trăgând concluzii din cele văzute 

şi constatate să-şi poată alege căi mai sănătoase de urmat 

întru îndreptarea răului şi crearea unui viitor mai bun, comitetul 

despărţământului de plasă Nocrich, sub conducerea fostului preşedinte, 

a d-lui Scarlat A. Ghica, preşedinte de tribunal, şi-a 

desfăşurat frumoasa şi rodnica sa activitate în următoarele comune:

- 70 — 

Alţina, Beneşti, Săsăuşi, şi Chirpăr la 13 Septembrie ; Fofeldea 

şi Ţichindeal la 14 Septembrie; Ghijasa de jos 20 Septembrie 

şi 18 Octombrie ; Ilimbav şi Marpod 27 Septembrie ; Hosman, 

Cornăţel şi Nucet la 4 Octombrie; Vurpăr la 11 Octombrie 

anul 1931. 

Ciclul acestor conferinţe s'a încheiat printr'o frumoasă serbare 

culturală, ţinută în 14 Noembrie 1931, în comuna Nocrich, 

cu următorul program: Cuvânt de deschidere, ţinut de dl. preşedinte 

Sc. A. Ghica; Trăiască regele, cor.; „Mama", declamare 

de N. Balaban. Dor de sat, cor; „Un trai domnesc" comedie 

într'un act; „Logodnica mortului", declamată de A 7 

. Vetzescu. înv. 

dir. în Ilimbav; La oglindă, cor. 

întregul program s'a desfăşurat spre deplina satisfacţie a 

auditorului, dovedindu-se totodată ce poate face armonia şi frăţeasca 

calaborare a intelectualilor în opera de culturalizare a 

neamului.



Despărţământului de plasă „Astra" Nocrich, ţinute la sate şi începând cu 13 Sept 1931—15 Mai 1932. 

i 

Numele 


Ocupaţiunea 

Data 

ţinerii 

conferinţei 


1 Sc A. Ghica 

Preş Desp. 13 Sept. 

Oespre lege şi drept in general şi 

Jude-Preş. de tribunal 1931 Alţina şi Beneştt despre leg. legilor „Constituţia' 1 

. Elevii şcoalelor 

primare şi de copii 

mici au cântat şi 

recitat poezii. La 

Benşeti corul adulţilor 

a executat 

pe 4 voci mai multe 

cântări sub conducbrea 

tânărului 

preot N. Bogorin; 

iar cassierul desp. 

Dl. N. BSlâbanimpiegat 

la jud. de 

ocol, în toate comunele 

a jecitat 

frumoasele şi hazliile 

monoloage 

„Sâmburele 14 

2 Sitnion Dragoman 

Elevii şcoalelor 



Secr. Desp. 


dir. şcol. »1 ii Importanţa societăţilor cult. Benşeti corul adulţilor 

a executat 



tânărului 




la jud. de 


a jecitat 


monoloage 

„Sâmburele şi 

„Dela Bucureşti 

la laşi". 

14 

3 Dan Mihăilescu 






a executat 

V-Preş. Desp. 


Jude-aj. 1 * ChirpărşiSăsăuş Importanţa unificării legislaţiei cântări sub conducbrea 

tânărului 




la jud. de 


a jecitat 


monoloage 



la laşi". 

14 

4 Ioan Ghicăşan 






a executat 



tânărului 


Preot ort. Despre „Sfânta Scriptură''. 

«» iar cassierul desp. 


la jud. de 


a jecitat 


monoloage 



la laşi". 

14 

5 Sc. A. Ghica 






a executat 



tânărului 



Dl. N. BSlâbanim 

Preş Desp. 14 Sept. 

piegat la jud. de 

Jude-Preş. de tribunal 1931 Fofeldea Respectul legilor. 


a jecitat 


monoloage 



la laşi". 

14 

6 S. Dragoman 






a executat 



tânărului 




la jud. de 


a jecitat 

Secr. Preş. 

Importanţa graiului in progre frumoasele şi haz 

dir. şcol. 

sul omenirii. 

liile monoloage 



la laşi". 

14 







a executat 



tânărului 




la jud. de 


a jecitat 


monoloage 

şi 

V.-Preş Desp. 

Legile din vechiul Regat în com 

„Sâmburele 


Jude-aj. Ţichindeal paraţie cu legiuirile din Ardeal. la laşi". 

14 

şi 


la laşi". 

Secr. Desp. 

8 S. Dragoman 

dir. şcol. »i Foh sul lecturii. • 


Preş, Desp. 20 Sept. 

Jude-Preş. de tribuna] 1931 Qhijasa de jos Legea şi întrebuinţarea legilor. 

V.-Preş. Deşp. 

Unificarea legilor şi importanţa 


Jud.-aj. »» 

lor. 

11 5. Dragoman 


Secr. Desp. 

dir. şcol. »» ii Importanţa bibliotecilor. 

V.-Preş. Desp. 

Jude-aj. 

27 Sept. 

1931 

Ilimbav. şi 

Marpod 

Proectul de unificarea legislaţiilor.

o 

u 

z 

Numele 


13 S. Dragoman 

14 Ioan Ghicăşan 




Ocupaţiunea 

Data 

ţinerii 

conferinţei 

Se.r. Desp. 

dir. şcol. „ 

• 


i Cultura ca baza statului şi tec- 

„ |: tură. 

1 

Preot ort. 

Sfânta scriptură. 

Preş. Desp. 

JncU-Preş. de *ribnna) 

Secr. Desp. 

dir. şcol. 

4 Oct. ;Nucet, Cornăfel 

1931 | şt Hosman Felul cum se fac legile. 

Menirea neamului nostru romă- 

»» i- nesc in noua sa alcătuire. 

Preş. Desp. 

Jude-Preş. ue tribunal 

11 Oct. 

1931 Vurpăr Respectul legilor. 

18 Ioan Ghicăşan Preot ort. »» Sfânta scriptură. 


Secr. Desp. 

dir. şcol. 

20 Victor Bârsan învăţător ii 

18 Oct. 

1931 Ghijasa de jos Munca şi armonia. 

1 Armonia 

omenesc. 

socială şi progresul 

21 A. Cichindelean înv. jir. 

Secr. Desp. 

! 

18 Aprilie 

. Pom ăritul. 

Importanţa intiunirilor cultu 

22 S Dragoman 

dir. şcol. 1932 Ţichindeal rale. 

23 V. Bârsan învăţător ,i 

Drepturile 

\ neşti. 

şi datoriile cetăţe- 

24 Emil Popescu ,, : Despre credinţă. 


i 

Serr. Desp. 

dir. şcol. 

15 Maiu 

1932 Beneşti 

Progresul 

sorijinul 

prin încrederea 

poporului. 

şi 

26 A. Cichindelean dir. şcol. i» 

i 

i i> 

Drepturile 

j neşti. 

şi datoriile cetăţe

- 73 — 

Activitatea cercai Hor culturale în cursul anului 1931—1932 

se prezintă precum urmează : 

1. Cercul cultural Alţina 13 Membri activi. Preşedinte han 

Petrişor, preot ort., secretar Augustin Cichindelean, înv. director. 

Acest cerc în cursul anului 1931 — 1932 a ţinut 4 şedinţe 

culturale, la cari s'au desvoltat subiectele : „Necesitatea construirii 

unei case culturale" de Dl. preot Pompei Trifa. Despre vechimea 

comunei şi a parohiei ort. din Alţina, de han Petrişor, 

preot ort. şi Suferinţele din trecut ale poporului nostru de 

Pompei Trif. Tineretul a aranjat o producţiune teatrală, 

producându-se şi cu declamări şi dialoguri potrivite, cu conţinut 

moralizator 

2. Cercul cultural Fof eldea: cu 11 membri activi, având de 

preşedinte pe dl. preot ort. Valeriu Bonea şi de secretar pe dl. 

dir. şcolar Teodor Stoicheciu. 

La întrunirile culturale ale acestui cerc a vorbit d-1 Valeriu 

Bonea, dând sfaturi privitoare la lucrarea mai raţională a pământului 

şi îngrijirea grădinilor de pomi, pentru ca ele să aducă 

un venit cât mai mare, iar la 1 Decemvrie 1931, 24 Ianuarie şi 

10 Mai a vorbit poporului despre „însemnătatea acestor zile" 

şi tot în legătură cu însemnătatea acestor sărbători naţionale a 

mai vorbit şi d-1 înv. dir. Teodor Stoicheciu şi anume: la 1 

Decembrie despre „însemnătatea unirii Ardealului cu patria mamă"; 

la 24 Ianuarie despre „Legătura sufletească dintre toţi românii" 

şi la 10 Mai despre „Solidaritatea Naţională", 

D-1 înv. loan Nuţâ a vorbit la 10 Mai despre „însemnătatea 

acestei zile", iar Reuniunea de femei, sub conducerea 

preotesei Elisabeta Bonea, deasemenea, a ţinut mai multe întruniri, 

din prilejul cărora d-na preoteasă a citit bucăţi din viaţa 

mucenicilor credinţă noastre ortodoxe din trecut şi s'au dat 

membrilor reuniunii diferite îndrumări cu privire la gospodăria 

casnică şi îngrijirea grădinilor de legume. 

Şcoala de copii mici şi şcoala primară la serbările naţionale 

s'au prodifs cu cântări, recitări şi diferite jocuri. 

3. Cercul cultural Ghijasa de jos se compune din 66 membri 

activi. Preşedinte Nicolae Pandrea, preot, ort. şi secretar E. 

Popescu, înv. dir.

— 74 — 

La acest cerc s'au ţinut următoarele conferinţe: „Rostul 

şezătorilor", „Ce vor sectanţii", „Naşterea D-lui", şi „însemnătatea 

postului", ţinute de către d-lN. Pandrea, preot. 

„înfiinţarea unei grădini de pomi", „Legea asociaţiunilor 

agricole" „Ce se poate face prin cooperaţie", 24 Ianuarie, „Norvegia", 

„Evenimentele din extremul Orient", „Lucrările de primăvară 

în grădina de pomi", „Satul şi impozitele", „Cauzele crizei 

actuale" şi „Ce să citească săteanul", ţinute de d-l /. Popescu, 

înv. dir. 

D-şoara învăţătoare Erdo Măria a vorbit despre „Rostul 

femeii în gospodărie". Elevii şcoalei s'au produs cu cântări şi 

declamări. 

4. Cercul cultural Ilimbav, cu un membru pe viaţă şi 25 

membri activi. Preşedinte: loan Alexandru, preot, ort. şi secretar 

Nicolae Verzescu, înv. dir. 

Biblioteca „Astrei" are 248 volume, biblioteca parochială 

150 şi biblioteca şcoalei 200 volume. 

In cursul anului 1931—1932 preşedintele cerc. cultural 

loan Alexandru a ţinut mai multe conferinţe ca: „Legătura intimă 

între bărbat şi femeie şi purtarea lor faţă de copii", „Relaţiunile 

oamenilor şi conlucrarea pentru binele comun şi parţial", 

„Curăţirea pomilor de jcrengi uscate şi insecte", „Cultivarea terenurilor 

pustii" şi cetiri din biblie. înv. N. Verzescu a conferenţiat: 

Despre „Raportul dintre şcoală şi casa familiară", „Originea 

neamului nostru", „Cei mai însemnaţi domnitori ai României" 

; iar la serbările naţionale a explicat poporului însemnătatea 

lor din punct de vedere naţional. 

5. Cercul cultural Nocrich, cu 5 membri pe viaţă şi 30 

membri activi. Preşedinte loan Ghicăşan, preot, ort., secretar 

Simion Dragoman, înv. dir. 

Biblioteca şcolară — în care sunt cuprinse şi cărţile „Astrei", 

în număr de 145 volume — are 711 volume. 

Activitatea culturală se compune din 8 întruniri: 

cu declamări, cor, jocuri naţionale şi ritmice, 2 producţiuni teatrale 

şi 12 conferinţe şi anume „Astra şi cultura", „Insemnătazilei 

de 1 Decembrie", de d-l preşedinte de Tribunal Sc. A. 

Ghica, „însemnătatea zilei de 8Noembrie". „însemnătatea zilei 

de 8 Iunie", „Femeia română în societate", şi „Profeţiile mesia-

- 75 - 

race", de d-1 Ioan Ghkâşan, preot ort., „însemnătatea pomului 

de Crăciun" de d-I Dan Mihăilescif, jude-aj.: „însemnătatea zilei 

de 10 Mai şi 8 Iunie" de d-1 S. Dragoman, dir. şcolar, „însemnătatea 

zilei de 24 Ianuarie, 10 Mai şi 8 Iunie", de doamna 

Măria Lar, învăţătoare. 

6. Cercul cultural Nucet, cu 22 membri activi. Preşed. 

Ioan Filip, preot, secretar Octavian Băcilă, înv. dir. Activitatea 

culturală a acestui cerc se compune din 15 conferinţe din 

domeniul: Religiei, Istoriei, Economiei şi Administraţiei, ţinute 

de Ioan Filip, preot, Octavian Băcilă, înv. dir. şi Măria Tatu, 

înv. Biblioteca „Astrei" are 100 volume. 

7. Cercul cultural Marpod, se compune din 1 membru pe 

viaţă şi 24 membri activi — Preşed. Florian Bologa, preot ort., 

secretar Constantin Constantin,, înv. dir. 

Biblioteca "Astrei" şi cea bisericească are în total 143 

volume, dintre cari 91 volume sunt donate de către desp. jud. 

„Astra" Sibiu. 

La intrunirile culturale ale acestui cerc, cari s'au ţinut în 

număr de 6, a conîerenîiat d-1 preot Florian Bologa despre: 

„Cartea, ca mijloc pentru înfrumseţarea caracterelor morale", 

„Dreptatea lui Dumnezeu" şi înv. dir. Constantin Constantin 

„Educaţia Naţională în familie" şi „despre pomărit". Tineretul a 

executat cântări religioase, naţionale, a declamat diferite poezii 

potrivite şi s'au cetit bucăţi cu conţinut moralizator. 

8. Cercul cultural Sâsăuş, cu 43 membri activi, având de 

preşedinte pe d-1 Cornel Stănuleţ, preot ort. şi secretar Gheorghe 

Banda, înv. dir. 

Biblioteca „Astrei" se compune din 138 volume; iar activitatea 

culturală din următoarele conferinţe: „însemnătatea zilei 

de 1 Decembrie", 24 Ianuarie, 10 Mai, „Credinţa în Dumnezeu", 

ţinute de Cornel Stăna'.et, preot ort.; „Fudulie şi risipă" de 

Gheorghe Banda, înv. dir. şi „Folosul înv. de carte la fete" de 

Lucrefia Drăghici, învăţătoare. Elevii şcoalei s'au produs cu 

cântări şi declamări. 

9. Deljt cercurile culturale Beneşti, Chirpăr, Cornăţel, 

Hosman, şi Vurpăr nu s'a primit nici un raport. 

Din cele arătate în această dare de seama se poate constata, 

că comitetul despărţământului, precum şi majoritatea cer-

- 76 - 

curîlor culturale muncesc cu râvnă şi desinteres pentru luminarea 

şi îndrumarea poporului pe căile bune, făcând din an în an 

un tot mai mare progres, judecând după numărul conferinţelor. 

Poporul iubeşte cultura, iubeşte sfatul bun şi progresul prin 

şcoală, biserică şi asociaţiunea culturală „Astra" este destul de 

vădit. 

Muncă, înţelegere, frăţească iubire între toţi şi sprijin călduros, 

întru realizarea bunelor înfăptuiri să fie Străduinţa fiecărui 

bun român, pentru-ca edificiul vieţii noastre naţionale să devină 

din ce în ce tot mai strălucitor, tot mai pompos şi mai impunător. 

Nocrich, în 16 Iunie 1932. 

Preşedinte 

(ss) Ioan Alexandru 

Raportul 

Secretar 

(ss) Simeon Dragoman 

înv. dir 

despărţământului de plasă Sălişte. 

Deşi anul economic 1931—32 constituie un punct în plus 

pe linia ascendentă a crizei, dinamica culturală a acestui 

despărţământ nu s'a resimţit o clipă în drumul ei de penetraţiune 

la sate. Din contră, muncitorii în ogorul cultural al despărţământului 

au căutat şi aplicat noui formule de expansiune culturală. 

Astfel pe lângă vechile metode şi mijloace de acţiune ca: 

înfiinţări de biblioteci, şezători literale, şedinţe cu proiecţii luminoase, 

conferinţe etc, înregistrăm în primul rând infinţarea unui: 

Cinematograf stabil, în sala festivă a şcoalei primare, rulând 

în două şedinţe săptămânale filme sincronice şi mute. Acest cinematograf 

a fost înfiinţat cu scopul de a pune la dispoziţia publicului 

un nou mijloc de instrucţie, educaţie şi distracţie, creind în acelaş 

timp şi un fond de rezistenţă pentru propaganda culturală la sate. 

Inaugurarea s'a făcut Ia 25 Octombrie 1931. Intre filmele rulate 

amintim: Oraşul cântecelor, Melodia gloriei, Monte Carlo, Pe 

frontul de vest nimic nou, Cei patru draci, Ben Hur, Steaua norocului, 

Ciuleandra, învierea, Ciocoii ş. a.

- 77 - 

Ciclări de Conferinţe. Pentru a putea explica anumite fenomene 

de ordin economic şi social în toată complexitatea şi înlănţuirea 

lor, desp. a decis organizarea de cicluri de conferinţe. Primul s'a 

organizat, la sediul de despărţământ, sub titlul colectiv „Explicarea 

timpului nostru", cuprinzând problema agrară, bancară, industrială, 

culturală, cooperaţia economică internaţională. Până 

acum s'au tratat în 8 conferinţe trei probleme; ciclul continuă. 

Cicluri cu proiecţii. La fel cu ciclurile de conferinţe s'au 

organizat şi ciclului cu proiecţii. Astfel în serii de 5 şedinţe consecutive 

a rulat în Sălişte (pentru şcoalele secundare), în Galeş 

(pentru adulţi) şi în Vale, (pentru toată lumea) : Istoria Românilor 

în 15 diafilme, întocmite de prof, Pamfil C. Gheorghiu, Atari 

cicluri se vor organiza în toate satele despărţământului. 

Şedinţe practice, de bucătărie. Pentru a da noţiuni de 

fiert igienic şi substanţial fetelor şi femeilor noastre dela sate, 

s'a alcătuit o echipă a şcoalei de menaj (compusă din directoara 

şcoalei, d-şoara Măria loan, maestra Constanţa Vlad-Stejar şi 

două eleve) care în Dumineci şi sărbători ţine şedinţe practice 

de fiert,gătind din alimentele specifice satelor noastre, fie menuuri, 

fie preparate izolate. Atari şedinţe s'au ţinut până acum în 

comunele Vale, Galeş, Tilişca şi Sâcel. Şedinţele continuă. 

In sfârşit colaboratorilor le exprimăm sentimentul nostru de 

adâncă mulţumită pentru truda pe care au avut-o în anul expirat 

de activitate, invitându-i în acelaş timp la o nouă şi mai intensivă 

campanie culturală pentru a reabilita conştiinţa satelor 

noastre pustiită de ceata iresponsabililor agenţi politici. 

Activitatea fiecărui cerc cultural: 

1. Sălişte. 22 Noemvrie 1931 Dumitru Lăpădat: Trecutul 

economic al comunei Sălişte. 29 Nov. Dr. Mihai Lupaş : Scarlatina. 

Decemvrie 6 loan Hanzu : Raţionalizarea pomiculturii la 

Sălişte. Dec. 20 „ „ : Nutrimentul plantelor şi îngrăşarea 

pământului. 24 Ianuarie 1932 Constantin Sava : Unirea 

Principatele-*. 10 Mai Dumitru Floaşiu : însemnătatea zilei de 10 

Mai. 9 Iunie Dr. Dumitru Borcia 

Colonel Teodorean 

Dr. loan Tolu 

Petre Rociu 

Discursuri rostite la solemnitatea 

Zilei Eroilor.

- 78 - 

Toate aceste conferinţe şi discursiuni au fost încadrate în 

bogate programe artistice, executate de corurile şcoalelor profesionale, 

secundare şi primare din localitate, dirijori: domnii profesori 

Dumitru Floaşiu, Petru Bota şi Constantin Sava. 

Ciclul „Explicarea timpului nostru". 

7 Februarie D. I. Herţia : Cuvânt înainte la „Esplicarea 

tumpului nostru". 14 Febr. Nicolae Martin : E într'adevăr pace? 

21 Febr. Nicolae Martin : Mişcarea paneuropeană şi faza ei actuală. 

6 Martie D. I. Herţia : Problema agrară. 13 Martie D. I. 

Herţia : Problema agrară. 20 Martie, Nicolae Martin : Europa, 

unitate economică. 10 Aprilie Vaier Ţiplic : Problema bancară. 

24 Aprilie D. I. Herţia : Legea asanării datoriilor agricole. 

Şedinţe cu proecţiuni. 

12 Aprilie Nicolae Martin : Viena arhitectonică. 19 Aprilie 

Nicolae Martin : Roma arhitectonică. 5 Mai Nicolae Martin: Pisa 

şi Veneţia arhitectonică. 

2. Aciliu. 8 Septemvrie 1931 Toma Miclăuşiu : Iubirea 

aproapelui. Pompiliu Orăştean : Dări şi impozite. 20 Septemvrie 

Toma Miclăuşiu: Relele urmări ale judecăţilor. N. Martin: Despre 

credinţă. 11 Octomvrie Toma Miclăuşiu : Dragostea de ţară 

şi lecturi din revista „Drumul Nou". 8 Noemvrie Ioan Ivan: Păstrarea 

vinului şi a vaselor. Toma Miclăuşiu : Îngrijirea vitelor. 

1 Decemvrie Toma Miclăuşiu : însemnătatea zilei de 1 Decemvrie. 

24 Ianuarie 1932 Toma Miclăuşiu : Unirea Principatelor. 31 

Ianuarie Toma Miclăuşiu : Munca, izvor de bogăţie. Ana Ivan : 

Rolul Femeii în gospodărie. 7 Februarie Ioan Bărbat : Dragostea 

faţă de biserică şi aproapele. N. Martin : Povestea neamului românesc. 

21 Februarie Ioan Gherman : Altoirea viţei de vie. Toma 

Miclăuşiu : Păstrarea sănătăţii. 6 Martie Toma Miclăuşiu: Criza 

zilelor noastre. Ana Ivan : Utilitatea societăţilor de femei. 25 

Martie Ioan Ivan : Lucrarea pământului. Toma Miclăuşiu : Utililitatea 

pomiculturii. 3 Aprilie Toma Miclăuşiu : Boalele pomilor 

şi suprimarea lor. Aplicarea pompei preumatice cu Nosprazen. 10 

Mai Nicolae Martin : însemnătatea zilei de 10 Mai. Toma Miclăuşiu 

: Războiul mondial şi unirea tuturor Românilor. 28 Mai 

Toma Miclăuşiu : Cum îţi vei aşterne, aşa vei dormi. 

Toate aceste conferinţe au fost urmate de cântece şi recitări, 

executate de corul şcoalei primare.

- 79 

3. Amnaş 8 Noemvrie 1931 loan Giurgiu : Raportul dintre 

muncitorii intelectuali şi manuali. 24 Ianuarie 1932 loan Giurgiu 

Unirea Principatelor. 9 Mai loan Giurgiu Contribuţia Ardealului la 

Unitatea neamului. 10 Mai: loan Giurgiu Regele Ferdinand şi istoria 

neamului nostru. 20 Mai Nicolae Neamţu : Duşmanii pomilor 

conferinţa a fost urmată de cântece şi recitări. 29 Mai : Inagurarea 

bibliotecii agentei culturale. 

Oaspeţii Despărţământului au fost aşteptaţi Ia bariera satului 

şi întâmpinaţi cu cântece de fanfară. D-l Nicolae Neamţu a 

rostit cuvântul de primire, răspunzând d-l Dr. Ion Tolu. S'a oficiat 

apoi serviciul divin, răspunsurile fiind date de corul şcoalei 

sup. de comerţ. După masă s'a ţinut serbarea de inaugurare. 

Corul şcoalei sup. de com. a dat o bogată audiţie de muzică 

populară. D-l Dr. I. Tolu a vorbit despre Rolul cărţii în făurirea 

culturii unui popor, iar d-I prof. Nicolae Martin a explicat 

Legea asanării datoriilor agricole. D-l Tolu a rostit apoi cuvântul 

de predare a bibliotecii, răspunzând părintele Ion Giurgiu, 

preşedintele agenţiei. 

4. Cacova 31 Ianuarie 1932 Ion Hanzu: Nutrirea raţională 

a vitelor cornute, a oilor, a pasărilor şi a porcilor în timpul 

iernii. 2 Februarie Ion Hazu: Nutremântul animalelor de 

întreţinere şi producţie. 20 Martie 1932 Ion Hanzu: Combaterea 

aidiumului la pomii roditori. 27 Martie 1932 Ion Hanzu: însemnătatea 

bacteriilor pentru agricultură; arătura cea mai potrivită 

pentru cultivarea şi desvoltarea bacteriilor. 5 Aprilie 1932 Ion 

Hanzu: Reîntinerirea pomilor roditori prin altoire în coroană. 

Cea mai nouă altoire şi modul ei de executare. 17 Aprilie 1932 

Ion Hanzu: Nutrirea raţională a muncitorului manual şi intelectual 

; boalele de stofnac şi intoxicaţiile. 

5. Galeş. 26 Ianuarie 1932 Alexandru Josof: Viaţa şi activitatea 

literală a poetului Octavian Goga. 4 şi 9 Februarie 

1932 Alexandru Josof: Amintiri din copilărie de I. Creangă. 11 

Februarie 1932 Alexandru Josof: Brătescu-Voineşti: lectură şi 

analiză. 16 Februarie 1932 Achim Baiu: Viaţa şi opera literală 

a Iui Anton Pann. 18 şi 23 Februarie 1932 Alexandru Josof: Opera 

poetului Gheorghe Coşbuc. 25 Februarie 1932 Alexandru 

Josof: Opera poetului Alexandru Vlahuţă.

- 80 - 

Şedinţe cu proiecţiuni. 

17 Martie Dacii şi Romanii : Dacia sub Romani; Epoca năvălirilor 

barbare. 22 Martie întemeierea Ţării Româneşti şi primii 

domnitori până la Mircea cel Bătrân (1330—1418); întemeierea 

Moldovei şi primii domnitori până la Alexandru cel Bun 

(1359—1430); Ţara Românească dela Mircea cel Bătrân până 

la Minai Viteazul (1418—1593). 

29 Martie Moldova dela Alexandru cel Bun până la moartea 

Iul Ştefan cel Mare (1430—1504); Moldova dela Ştefan cel 

Mare până la Mihai Viteazul (1504-1593); Mihai Viteazul 

1593—1601. 2 Aprilie Secolul al XVII-lea; Secolul Fanarioţilor 

(1711) 16—1821). 5 Aprilie Secolul al XlX-lea până la 1848; 

Secolul al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea; Războiul 

pentru întregirea neamului 1916—1919. 

Toate aceste capitole de Istoria Românilor au fdst explicate 

de domnul profesor Alexandru Josof. 

10 Aprilie loan Răchiţan : Ora et labora. 2 Mai Achim 

Baiu: Să trăim sufleteşte. 5 Iunie Şedinţa practică de fiert. S'au 

gătit următoarele preparate: a) alivenci moldovenesc, b) papanaşi 

prăjiţi, c) papanaşi cu unt, d) găluşte cu pesmet şi e) 

brânză cu smântână. 

6. Gurarâu. 22 Noemvrie 1931 Iacob Bologa: Datoriile 

părinţilor faţă de copii. 6 Decembrie Nicolae Hanzu: Pomăritul: 

pregătirea coroanei, a rădăcinilor şi sădirea. 13 Decembrie 

loan Groza: Drepturile şi datoriile cetăţenilor. 10 Ianuarie 

1932 Ion Roajdă ; Datoriile copiilor faţă de părinţi. 24 

Ianuarie 1932 Ion Groza: Legea moştenirilor şi formele testamentului. 

7 Februarie 1932 Nicolae Hanzu: Iubirea de carte. 

21 Febr. 1932 Adam Toma: Iubirea gliei strămoşeşti. 20 Martie 

Ilie Arsenie: Organizarea poporului Român, 24 Aprilie 1932 

Iacob Bologa: Viaţa şi patimile lui Isus. 

Toate aceste conferinţe au fost urmate de cântece şi recitări 

executate de corpul şcoalei primare. 

Corul mixt al Gurarâului a dat la 20 Decembrie 1931 un 

reuşit concert religios. 

7. Mag. 30 Noemvrie 1931 Alexandru Vlad: Viaţa lui 

Andrei Şaguna. Ilie Tarcea: Munca isvor de bogăţie. Alexan-

- SI - 

dru Vlad: Adunarea Românilor dela Blaj din 3/15 Mai 1848 şi 

dela Alba-Iulia 1 Dec. 1918. 24 Ianuarie 1932 Alexandru Vlad: 

Unirea Principatelor. Ilie Tarcea: Defectele părinţilor în creşterea 

copiilor. 7 Februarie 1932 Alexandru Vlad: Tyrul, Sidonul 

şi Fenicia. Ilie Tarcea: Cultura pomilor. Alexandru Vlad: Musca, 

duşmanul omului şi al animalului. 14 Febr. 1932 Letiţia Jurca: 

Plantele medicinale. Ilie Tarcea: Turbarea. Alexandru Vlad: 

Pasteur şi Babeş. 21 Februarie 1932 Alexandru Vlad: Fariseism, 

înălţare şi umilinţă. Ana Răchiţan: Şi copiii se fac oameni mari. 

Ilie Tarcea: Lecturi din ziare. 28 Febr. 1932 Alexandru Vlad 

Despre risipă. Ilie Tarcea: Lecturi din ziare. 6 Martie 1932 Alexandru 

Vlad: Faptele bune şi rele. Ilie Tarcea: Pagini de istorie 

din luptele Românilor cu Ruşii. 20 Martie 1932 Alexandru Vlad: 

Luptele pentru icoane. 

Majoritatea conferinţelor a fost urmată de cântece şi recitări, 

executate de şcoala primară. 

8. Săcel. 24 Ianuarie 1932 Grigore Negrescu : Unirea Principatelor. 

15 Martie 1932 Aron Flucuş: însemnătatea postului 

din punct de vedere religios şi igienic. 3 Aprilie 1932 Grigore 

Negrescu: Raportul dintre şcoală şi familie. Aron Flucuş: Importanţa 

familiei pentru trăinicia unui popor. 10 Aprilie 1932 

A. Bârsan: Legea asanării datoriilor agricole. Măria Negrescu 

Foloasele învăţăturii. 17 Aprilie Măria Dicu : Portul românesc. 

Grigore Negrescu: îngrijirea pomilor. 10 Mai 1932 Aron Flucuş: 

Însemnătatea zilei de 10 Mai. 

Toate aceste conferinţe au fost urmate de cântece şi recitări, 

executate de corul şcoalei primare. 

9. Sibiel. 8 Noembrie 1931 Vaier Popoviciu: îndemnuri 

practice pentru economie. Ion Dobrotă: Pregătirea terenului 

pentru plantarea pomilor. 

15 Noembrie 1931 

21 „ „ Nicolae Bembea: Istoricul comunei Sibiel. 

22 

30 Noemvrie 1931 Vaier Popoviciu : Andrei Şaguna. 22 Decemvrie 

1931 *Maria Bembea: Ajutorarea copiilor lipsiţi. 24 Ianuarie 

1932 Măria Bembea: Cuza-Vodă şi Unirea Principatelor. 

21 Februarie 1932 

28 „ „ Ioan Dobrotă: Pomăritul raţional. 

13 Martie 1932

— 82 — 

13 Martie 1932 Nicolae Bembea: Cultura cireşilor. 23 Aprilie 

1932 Vaier PopoViciu : Ridicarea vieţii morale la sate. 2 Mai 1932 

' Ştefan Ciontea: Isus după înviere. 10 Mai 1932 Nicolae Bembea : 

Binefacerii Unirii Românilor. 15 Mai 1923 Dr. Mihai Lupaş: Sfaturi 

igienice. 21 Mai 1932 Dr. Josiî Stoichiţia: Poveţe pentru 

susţinerea sănătăţii. 

3 Ianuarie Societatea studenţilor din Sălişte a reprezentat 

sub egida „Astrei" piesa „Cuiburi sfărâmate" dePascuşi Teleajen. 

10 Topârcea. 26 Octomvrie 1931 Nicolae Ilea: însemnătatea 

„Astrei" ca societate de cultură. 30 Noemvrie 1931 Nicolae 

Ilea: Personalitatea lui Andrei Şaguna. 26 Decemvrie 1931 

Ion Ştirban: Colindele. 24 Ianuarie 1932 Ion Ştirban: Unirea 

Principatelor. 14 Februarie 1932 Nicolae Ilea: Noţiuni de zootechnie 

generală. 20 Februarie 1932 Nicolae Ilea: Precedee de 

înbunătăţirea animalelor prin metode de reproducţie. 10 Mai 

1932 Ana Ilea şi Ion Ştirban: însemnătatea zilei de 10 Mai. 20 

Mai 1932 Nicolae Ilea: înbunătăţirea raselor animalice. 21 Mai 

1932 Arpad Libiczei: Legea asanării datoriilor agricole. 

11. Tilişca. 7 Septemvrie 1931 Petru Juga: Cercetarea 

regulată a şcoalei şi a bisericii. Ion Frăcea: Foloasele învăţăturii. 

16 Octomvrie 1931 Ion Frăcea: Aniversarea M. S. Regelui: însemnătatea 

zilei. 24 Ianuarie 1932 Ion Frăcea: Despre cultura 

pomilor roditori. 28 Februarie 1932 Ion Frăcea: Criza morală 

şi economică. 27 Martie 1932 Ion Josof: Cercetarea şi ajutorarea 

bolnavilor. 10 Mai 1932 Ion Soră; însemnătatea zilei de 10 

Mai. 22 Mai 1932 Ion Josof: însemnătatea arderii lumânărilor 

în biserici. 

12. Vale. 29 Noemvrie 1931 Gheorghe Ittu : Iubirea deaproapelui. 

30 Noemvrie 1931 Gheorghe Ittu : Mitropolitul Şaguna. 

24 Ianuarie 1932 Nicolae Giurgiu: Unirea Principatelor. 14 Februarie 

1932 Gheorghe Ittu: Facerea de bine. 3 Aprilie 1932 

Gheorghe Ittu: Sădirea pomilor şi lucrările de primăvara. 29 

Aprilie 1932 Nicolae Simian : Patimile Domnului: proiecţiuni. 10 

Mai 1932 Nicolae Simian : însemnătatea zilei de 10 Mai cu program 

artistic. 15 Mai 1932 Serbare. Corul gimnaziului mixt din Sălişte 

a cântat liturghia. După serviciul divin a urmat o serbare în 

sala şcoalei primare. Corul gimnaziului a executat o serie de

cântece patriotice şi populare. D-1 prof. Nicolae Martin a explicat 

Legea asanării datoriilor agricole. 

Şedinţe cu proecţiuni. 

10 Aprilie j 4 şedinţe cu proiecţiuni. A rulat Istoria Românilor 

24 „ | dela întemeierea Ţărilor Româneşti până în zilele 

22 Mai î noastre, cu explicaţiile d-lui învăţător Nicolae 

29 „ Simian. 

13. Rod. Constantin Ghişe: Buna Înţelegere, Constantin 

Ghişe: Eroii Neamului. Ion Hânsa: însemnătatea zilei de 10 

Mai. Elisabeta Ghenie: Creşterea şi educaţia copilului în epoca 

şcolară. 

14. Orlat. In general Agenţia culturală Orlat a desfăşurat 

o vie activitate de ordin cultural, cinstind totodată sărbătorile 

noastre naţionale cu demnitatea şi solemnitatea cuvenită. 

Preşedinte Secretar 

Dr. Dimitrie Borcia Nicolae Martin 

protopop profesor 

Activitatea 

cercurilor culturale din despărţământul de plasă 

Sibiu. 

1. Alămor. Cercul cultural se compune din : preşedinte d-I 

Preot Simeon Alămorean, vice-preşedinte d-1 preot Ioan Popa 

şi secretar Nicolae Vasiu, primar, cu 2 membri pe viaţă şi 4 

membri activi. 

S'au ţinut următoarele conferinţe: 

D-1 preot Simeon Alămorean vorbeşte la 15 Noemvrie 1931 

„Despre criîa economică", d-1 preot Ion Popa, vorbeşte la 9 

Iunie 1932, despre „Eroii neamului". 

D-1 înv. dir. Nicolae Boiangiu vorbeşte la 25 Decemvrie 

1931, despre „Datinele şi obiceiurile în legătură cu sărbătorile

Crăciunului, la 3 Aprilie 1932, „Despre mrt", la 10 Maiu 1932, 

vorbeşte despre „Zece Maiu în România Mare". 

D-l înv. Samollâ Florea vorbeşte la 3 Aprilie 1932 despre 

„Muncă şi economie". 

In total s'au ţinut 6 conferinţe. 

2. Bungard. Cercul cultural se compune din: preşedinte 

d-l Toma Modran, preot şi secretar d-l Nicalae Boicean, înv. 

dir., cu 20 membri activi. 

S'au ţinut următoarele conferinţe : 

D-l preot Toma Modran a vorbit la 13 Decemvrie 1931 

despre „Jurământul strâmb, cel mai mare păcat", la 24 Ian. 

1932, despre „însemnătatea unirii", la 10 Mai 1932 despre „însemnătatea 

zilei", la 9 Iunie 1932 despre „Urcarea pe tron a 

M. S. Regelui Carol al II-lea". 

D-l înv. dir. Nieolae Boicean a vorbit la 26 Decemvrie 

.1931 despre „Criza economică şi mijloacele de salvare", Ia 17 

Ian. 1932 a vorbit despre „Educaţia în familie". 


3. Caşolţ. Cercul cultural e compus din: preşedinte Ioan 

Măsariu, preot, secretar Ioan Tatu, înv. dir. şi din 26 membri 

activi. 

Cercul cultural a ţinut următoarele conferinţe: Preotul Ioan 

Măsariu, a conferenţiat despre următoarele: La 17 Ianuarie 

1932, despre „Organizarea neamului românesc", la 13 Februarie 

1932, „Despre virtuţi", la25 Martie 1932, despre „criza economică". 

înv. dir. Ioan Tatu a ţinut următoarele conferinţe: La 17 

Ian. 1932, despre „Iubirea de patrie", la 13 Febr. 1932, despre 

„Bogăţile pământului românesc", la 25 Martie 1932, „Despre 

drepturile şi datoriile cetăţenilor". 

D-şoara învăţătoare Ana Frăţilă a ţinut următoarele conferinţe 

: La 17 Ianuarie 1932, despre „Prevenirea boalelor molipsitoare", 

la 13 Febr. 1932, despre „Combaterea luxului", la 25 

Martie 1932, despre „Ajutorul datorit semenilor noştri". 

D-şoara învăţătoare Măria Ivănuş a ţinut următoarele 

conferinţe: La 17 Ianuarie 1932, despre ..Iubirea de carte", la 

13 Februarie, despre „Respectul tinerilor faţă de bătrâni", la 25 

Martie 1932, „Despre cruţare şi cumpătare". 

în total s'au ţinut 12 conferinţe.

4. Cisnădie Cercul cultural Cisnădie cu membri activi 34, 

ajutători 1. preşedinte d-1 Traian Nicola, inst, secretar d-1 Mateiu 

Gheorghe, inv. 

In cursul anului s'au ţinut mai multe conferinţe la cari a 

luat parte un numeros public şi la care şi-au dat concursul şi 

elevii Şcoalei Textile — primare, cu cântări şi diferite declamări. 

Au conferenţiat; d-1 Traian Nicola, institutor: Ia 25 Octomvrie 

1931 : „Criza agricolă şi cooperaţia" ; directorul Şcoalei 

Textile, d-1 C. Moţet, a îndemnatpo porul să dea tot sprijinul moral 

şi material societăţii „Astra". 

D-na profesoară Antoaneta Panaitescu: „Iubirea de patrie,,, 

d-1 Mateiu Gheorghe, înv. „însemnătatea zilei de 1 Decemvrie". 

D-1 Tonta Bata: însemnătatea zilei de 24 Ianuarie". D-1 Traian 

Nicola despre: „Tovarăşii". 

D-1 director Constantin Moţet: „însemnătatea zilei de 10 

Maiu". 

D-1 Toma Buta, înv. dir., vorbeşte despre „Naşterea poporului 

românesc". 

O bibliotecă a fost donată de „Asociaţiune", în 3 Maiu 

1931. Biblioteca se compune din 101 volume, e condusă de d-1 

Mateiu Gheorghe, înv. şi este citită de numeroşi cetitori. 


5. Cristian. întreaga activitate s'a redus la cuvântările 

ocazionale, rostite de d-1 preot I. Răceu şi d-1 înv. dir. loan 

Văleanu, cu ocazia sărbătorilor naţionale. Astfel: la 1 Decemvrie 

şi 10 Maiu s'au rostit cuvântări patriotice, iar la Rusalii 

s'a scos în evidenţă personalitatea şi activitatea multilaterală a 

d-lui profesor Nicolae Iorga. 

Membri activi sunt 15, având preşedinte pe d-I paroh 

loan Răceu, iar secretar pe d-1 înv. loan Vălean 

Biblioteca veche a rămas staţionară cu 360 volume dar 

s'a inaugurat „Biblioteca Astrei" cu 102 volume, care e cetită 

cu multă sete de toţi locuitorii comunei. ' 

D-1 preot loan Răceu a vorbit la 25 Martie 1932 despre 

„Rolul femeilor române în păstrarea credinţii străvechi" (în legătură 

cu Dumineca ortodoxiei). Tot atunci d-na preoteasă Chita 

Răceu a citit o nuvelă de Carmen Sylva.

6 Daia. Cercul cultural se compune din: preşedinte d-1 

înv. dir. Mifiail Vlad şi Avram Simion, secretar, cu 11 membri 

activi. 

D-1 înv. dir. Mihail Vlad a ţinut următoarele conferinţe: 

la 10 Dec. 1931: „Menirea culturală a „Astrei", la 25 Decemvrie 

1932, „Crăciunul anului 1931", la 17 Ianuarie 1932, „Proiectul 

de lege al conversiunii datoriilor agricole'', la 24 Ianuarie 

1932, „însemnătatea unirii dela 1859 şi 1918", Ia 14 Februarie 

1932, „Cooperaţia şcolară", la 13 Martie 1932, „înfăptuiri prin 

cooperativele şcolare", la 10 Maiu 1932, „însemnătatea zilei de 

10 Maiu", la 9 Iunie 1932, „Ziua eroilor". 


7. Hamba. Cercul cultural ,,Hamba" numără 5 membri 

activi şi 9 ajutători. Preşedinte: Moise Sârbu, preot şi secretar 

Arseniu Nedelcu, înv. dir. 

S'au ţinut următoarele conferinţe în decursul anului 1931—- 

1932: despre „Dragostea faţă de biserică şi şcoală". Despre: 

„Viaţa şi patimilie lui Isus" şi „Din. trecutul neamului românesc", 

conferinţe ţinute de d-1 Moisâ Sârbu, preot. 

Cu ocazia sărbătorilor naţionale a ţinut trei conferinţe d-' 

înv. dir. Arseniu Nedelcu. 

Conferinţele au fost însoţite de declamări şi cântări, executate 

de elevii şcoalei, sub conducerea drei Harftoiu Ana, înv. 


8. Haşag. Cercul cultural este compus din: preşedinte d-1 

preot Ioan Dordea şi secretar Ioan Dordea, înv. dir., cu 3 membri 

activi şi 23 ajutători. 

In anul 1931 s'a ridicat „Casa naţională", care a costat 

Lei 60,000, bani strânşi din producţiunile teatrale şi din arânda 

terenului destinat pentru casa naţională. D-1 înv. dir. Ioan Dordea 

a instruat tinerimea în cântări, având un cor în 3 şi 4 voci. 

D-1 Ioan Dordea, preot, a ţinut următorele conferinţe : La 

1 Decemvrie 1931, „Rolul Astrei" şi însemnătatea zilei. La 9 

Iunie 1932 ă vorbit despre „Ce datorăm eroilor noştri". D-1 înv. 

dir. joan J. Dordea a ţinut următoarele conferinţe: La 24 Ianuarie 

1932: „Cum trebue considerată unirea tuturor Românilor". 

La 10 Maiu 1932, despre „însemnătatea zilei". 

în total s'au ţinut, 4 conferinţe.

- 87 - 

9. Loamnăş. D-l înv. dir. Nicolae Geleria a ţinut amatoarele 

conferinţe: 

I. „Iubirea de patrie", 2. „Datoria pe care a avem faţă de 

patrie şi cine poate fi un bun cetăţean român". 3. „Albinele şi 

folosul pe care ni-1 aduc". 4. «Suntem datori să ne dăm copiii 

la şcoală". 5. „Respectul datorit bisericii". In total s'au ţinut 

5 conferinţe. 

10 Noul. Cercul cultural se compune din: preşedinte d-I 

Toma Mihaiu, preot şi secretar d-l Gh. Vlad, înv. dir., cu 8 

membri activi. 

S'au ţinut următoarele conferinţe: 

D-l preot Toma Mihaiu a vorbit la 24 Ianuarie 1932 despre 

„însemnătatea zilei", la 10 Maiu 1932 despre „Cum trebue 

sărbătorită această zi", la 8 Iunie 1932 despre „Marea zi a urcării 

pe tron a M. S. Regelui Carol al II-lea." D-l înv. dir. Gh. 

Vlad a vorbit la 1 Decemvrie 1932 despre „1 Decemvrie, ziua 

„Astrei", la 3 Ianuarie 1932, despre „însemnătatea şi folosul 

şcoalei", la 17 Ianuarie 1932, despre „Combaterea sudalmelor", 

la 14 Febr. 1932, despre „Alcoolism şi urmările lui". 

• S'au ţinut şi alte şezători populare, unde s'au citit bucăţi 

alese din diferiţi autori şi s'au executat coruri pe trei voci, sub 

conducerea d-lui înv. dir. Gheorghe Vlad. 


II. Poplaca. Are 4 membri pe viaţă şi 4 activi. 

D-l înv. dir. Oprea Olariu a ţinut următoarele conferinţe: 

La 1 Decemvrie 1931, a vorbit despre „Cauzele crizei şi 

în special despre întoarcerea omenirei la cinste, omenie şi credinţă". 

La 13 Decemvrie 1931, „Despre simţul jetfirii poporului pentru 

lucrurile bune". La 8 Iunie 1932 „Despre însemnătatea zilei în 

legătură cu aniversarea urcării pe tron a M. S. Regelui Carol 

al II-lea-" 

D-l înv. Ioan Neagu a conferenţiat: la 13;Decemvrie 1931, 

despre „însemnătatea şezătorilor din trecut şi a celor din prezent, 

în legătură cu viaţa practică". 

D-I înv. Ştefan Potcoavă a vorbit la 13 Decemvrie 1931, 

despre „R»lul bisericii în trecutul neamului nostru". 

D-l înv. Olariu Stan a vorbit la 1 Decemvrie 1931 despre 

însemnătatea zilei pentru Românii ardeleni. 

în total s'au ţinut 6 conferinţe.

- 88 - 

12 Râul-Sadului „Cercul cultural" este compus din: preşedinte 

d-1 Ioan Marin, preot şi secretar Petru Rădoiu, înv. dir., 

cu 8 membri activi şi 10 ajutători. 

„Cercul cultural" a ţinut următoarele conferinţe : 

D-1 preot I. Marin: la 17 Ianuarie 1932 a vorbit despre 

„Creşteţi copiii în frica lui Dumnezeu", la 29 Maiu 1932 despre 

„Datoria noastră de a cerceta biserica". 

D-1 înv. dir. Petru Rădoiu a vorbit: la 17 Ianuarie 1932, 

despre „Răul ce ne aduc judecăţile", la 2 Februarie 1932 despre 

„Datoriile şi drepturile cetăţeanului către stat", la 29 Maiu 

1932 „Despre folosul pbmilor". 

D-şoara înv. Măria Dragomir a vorbit: la 24 Ianuarie 

1932 despre „însemnătatea sărbătorilor naţionale", iar la 10 

Maiu 1932 despre „Importanţa zilei". — D-1 jandarm sergentintructor 

Simodea Teodor a vorbit la 2 Februarie 1932 despre 

„Apărarea naţională contra gazelor". 

In cursul anului s'au aranjat producţiuni teatrale, iar corul 

şcoalei, precum şi corul adulţilor, sub conducerea d-lui înv. dir. 

Petru Rădoiu, a executat cântări în 3 şi 4 voci, cu ocazia ţinerii 

conferinţelor. In total s'au ţinut 8 conferinţe. 

13. Ruşciori. „Cercul cultural" este compus din : preşedinte 

Ilie Brad, preot şi secretar Gheorghe Neagu, cu 10 membri attivi 

şi 4 ajutători. 

D-1 Ilie Brad, preot-învăţător, a ţinut următoarele conferinţe : 

La 20 Ian. 1932, „Unirea, Rodul bunei înţelegeri între 

fraţi". — Lectură: Stan Bolovan şi „Săraca mamă" de J. Pop 

Reteganul. La 2 Februarie 1932, Lectură din Creangă: Ivan Turbincă 

şi „Soacra cu trei nurori". La 14 Februarie 1932, „Isteaţă 

şi pace" lectură din J. Pop-Reteganu şi Povestea lui Făt frumos 

din P. Dulfu. La 21 Febr. 1932, Povestea lui Făt-Frumos (continuare) 

şi Marva şi „Nunta Zamfirei" din „Balade şi Idile" de 

Coşbuc. La 6 Martie 1932 „Pe drumul spre Emaus" şi „Sfintele 

amintiri". , . 


14. Ruşi. „Cercul cultural" este compus din: preşedinte 

Gh. Neagoş, preot şi secretar Ioan Jordache, înv. dir. 

„Cercul cultural" a ţinut următoarele conferinţe: 

D-1 Preot Gh. Neagoş a conferenţiat despre următoarele:

- 89 - 

La 21 Noemvrie 1931, despre „Rânduiala liturgică".. La 24 ţanuarie 

1932 despre „însemnătatea zilei". La 20 Martie 1932,^ 

despre „Credinţele deşarte". La 8 Iunie 1932, despre „Toamna 

se numără bobocii" (cu ocazia încheierii anului şcolar). 

D-1 înv. dir. loan Jordache a ţinut următoarele conferinţe: 

La 18 Octomvrie 1931, despre „Rentabilitatea pomiculturei 

în raport cu agricultura".. La 20 Decemvrie 1931, despre „Boalele 

pasărilor de curte". La 17 Aprilie 1932 a vorbit „Despre 

albinărit", La 10 Maiu 1932 despre „însemnătatea zilei". La 9 

Iunie 1932, despre „Ziua eroilor". 

D-ra înv. Febronia J. Jordache a ţinut următoarele confe-< 

rinţe: La 21 Februarie 1932, „Despre îngrijirea copiilor". La 22 

Maiu 1932, despre „Urmările clevetirei". 


15. Şelimbăr. Cercul cultural al „Astrei" din această lo-» 

calitate a ţinut următoarele conferinţe: 

D-1 înv. dir. Modran loan a ţinut următoarele conferinţe: 

1. îngrijirea vitelor. 2. îngrijirea pomilor. 3 Combaterea 

alcoolismului. 4. Explicări din Sf. Scriptură. 


16. Slimnic. In lunile Decemvrie, Februarie şi Martie 1932, 

în fiecare Vineri seară s'a ţinut câte o conferinţă instructivă 

pentru popor şi elevi. S'au citit cele mai interesante 

pagini din literatura populară. S'a expus cu dovezi vii sentimentul 

religios, patriotic, moraJ, egoismul, altruismul etc. Un ciclu 

de conferinţe din domeniul agriculturii, în mare parte de cultura 

leguminoaselor. După conferinţa s'a pus patefonul la dispoziţia 

publicului, spre distracţie. 

Toate au fost aranjate de înv. dir. han Tutu. 

17. Şura-Mare. „Cercul cultural" are preşedinte pe dl. 

preot Andrei Milea şi secretar pe dl Ion Boilă. Membri activi 

sunt 17. 

In cursul anului s'au ţinut următoarele conferinţe : 

Dl înv. dir. Isaia Hociotă a vorbit: la 24 Ianuarie 1932 

„Despre pluguri, felurile arăturilor şi foloasele lor", la 31 Ian. 

1932, citiri din opera lui Creangă şi „Efectele". 20 Februarie 

1932, despre „Cum putem ajunge la seminţe de porumb selecţionat".

- 90 - 

înv. Nicolae Duşe, la 20 Iunie 1932; „Explicarea legii asanării 

datoriilor agricole". 


18. Şura-Mică. Cercul cultural se compune din : dl preot 

/. Velicea, ca preşedinte şi dl înv. dir. /. Muntean, ca secretar, 

având 2 membri activi şi 30 ajutători. S'au ţinut următoarele 

conferinţe : 

Dl preot Ioan Velicea a vorbit la 4 Ian. 1932, despre „îngrijirea 

vitelor", Ia 2 Febr. 1932, „Maşini agricole", la 15 Febr. 

1932, „Plantele de primăvară", la 4 Martie 1932, „Munca şi rugăciunea", 

la 9 Iunie 1932, „Ziua cea mare a urcării pe tron a 

M. S. Regelui Carol al H-lea". 

Dl înv. dir. Ioan Muntean a ţinut următoarele conferinţe : 

La 15 Noemvrie 1931, a vorbit despre „Drepturi şi datorii 

cetăţeneşti", la 4 Ian. 1932, „Despre rostul cooperativelor", la 

24 Ian. 1932. „Unirea dela 1859 şi cea dela 1918". la 2 Febri" • 

1932, „Originea poporului român", la 15 Febr. 1932, „Cultura 

cartofilor", la 4 Martie 1932, „Combaterea superstiţiilor", la 20 

Apr. 1932, „Despre boalele cerealelor", la 10 Maiu 1932, „însemnătatea 

zilei". 


19. Tălmaciu-Firma. „Cercul cultural" al „Astrei" din această 

localitate a ţinut următoarele conferinţe: 

DI înv. dir. Gheorghe Ludu a vorbit la 1 Decemvrie 1931 

„Despre ziua mare a Ardealului", la 10 Mai 1932, despre „însemnătatea 

zilei", — la 8 Iunie 1932, „Ce datorăm Regelui 

nostru." 

înv. Ioan Albescu, a vorbit la 24 Ianuarie 1932, „Despre 

Unirea dela 1859 şi 1918", Ia 9 Iunie 1932, „Despre cultul 

eroilor." 


20. Turnişor. „Cercul cultural" se compune din dl preot 

Nicolae Topolog ca preşedinte şi înv. dir. Pavel Vulcu ca secretar. 

Românii din Turnişor, deşi numai o mână de oameni, puţini 

la număr; totuş mulţumită conducătorilor săi: preotul prof. 

N. Topolog şi învăţătorului direct. Pavel Vulcu, se pot mândri 

cu aşezăminte relig.-culturale bine închegate, trainice, precum:

o) casă culturală, b) cor bărbătesc, în 4 voci, c) Reuniune de 

femei, d) Societatea tinerimei adulte „Sf. Gheorghe". 

Programul de activitate desfăşurat, începând cu 1 Iulie 1931 

până în prezent este următorul; 

La 16 Anglist 1931, soc. tinerimei adulte „Sft Gheorghe" a 

aranjat, sub conducerea d-şoarei învăţătoare Marioara Pârâu, o 

producţie corală-teatrală, cu concursul Corului bisericesc din loc 

S'au jucat piesele: Gardul fermecat şi Zorile. 

La 14 Noembrie. S'a ţinut o şezătoare cult. de cătră corpul 

didactic local. A vorbit dl înv. dir. Pavel Vulcu despre: 

Corul de prcpsgandă din comuna Turnişor. 

Rostul şezătorilor culturale. S'au citit poveşti pentru copii şi 

s'au cântat cântece şcolare. 

La 21 Noemvrie. Elevul I. Părău (cl. VII normală) a vorbit 

despre „Lux". S'a jucat de elevii şcoalei primare piesele: a) 

Surdele şi b) Abecedarul. Apoi lecturi de dl înv. dir. Pavel Vulcu 

şi d-ra înv. Marioara Părău. 

La 1 Decemvrie. S'a jucat piesa „1 Decemvrie 1918" de 

D-na Elena Sporea, D-ra înv. M. Părău a citit: Trei soiuri de 

femei şi Pirmisul de I. C. Visarion. S'au cântat cântat colinde. 

La 12 Decemvrie. Dl înv. dir. Pavel Vulcu o citit confe-

- 02 ~ 

rinţă despre: Capitalismul, cooperaţia şi comunismul. Elevul G. 

Artimon, a citit conferinţa despre: Criza actuală. Poveşti, ghir 

citor şi „cântece şcolare. 

In 3 Ianuarie 1932. Corul bărbătesc bisericesc local, sub 

conducerea d-lui păr. N. Topolog, a aranjat o producţie cbralăteatrală. 

«; 

In 28 Februarie 1931. Societatea Reuniunea femeilor ort. 

române a aranjat cu concursul corului bisericesc local, o producţie 

corală-teatrală. 

21. Veştem. „Cercul cultural" se compune din: preşedinte dl 

Inaugurarea bibliotecii în comuna Veştem. 

preot Romul Moldovan şi secretar dl înv. dir. Paraschiv Hurubeanu, 

cu 28 membri activi. S'au ţinut următoarele conferinţe: 

Dl preot Romul Moldovan a vorbit „Despre foloasele şi ajutoarele 

Camerelor de agricultură", „Despre alegerea vitelor de 

prăsilâ, a pasărilor de soiu, ce trebuesc introduse în comună." 

Dl înv. dir. Paraschiv Harubeanu, a vorbit „Despre izvoarele 

de venit cari contribuesc la îmbunătăţirea stărilor locuitorilor 

din comună", „Despre plantarea şi îngrijirea pomilor", „Despre 

albinărit şi foloasele lui." 

Dl înv. loan Haşeganu a vorbit „Despre însemnătatea zilei

de 24 Ianuarie" şi despre „Combaterea luxului şi portul românesc." 

D-na înv. Rafira Bunea, a conferenţiat „Despre combaterea 

sărbătorilor băbeşti". 

D-ra înv. Măria Crişan a vorbit „Despre plantele medicinale". 


„Cercurile culturale" din comunele : Armeni, Bogatul, Guşteriţa, 

Roşia, Răşinari, Mohu, Mândra, Ocna-Sibiului, Păuca, 

Presaca n'au raportat nimic despre activitatea desfăşurată.

•. curet 

•5S' 

Numele şi 

pronumele rofeson 

CONSPECTUL 

conferenţiarilor, după profesiuni. 

reoţi 

văţător 

edici 

vocaţi 

iLitari 

o. _c £ < 

l 

neţ. admr 

re 

V) 

re 

._ 

c 

hC 

"5 

bD s= 

•< o a 

•6* < 

Domiciliul Observări 

1 S. Alămorean 1 Ala mor 

2 I. Albescu ,1 Tălmaci firma 

3 P. Acelenescu 1 Jina 

4 I. Alexandru . 1 Ilimbav 

0 T. Adam I G.-râului 

6 I. Arsenie 

7 I. Barbu 

1 

1 

»» 

Doştat 

8 M. Barbu 1 Apoldul-de-stis 

9 Dr. D. Borcea 1 Sălişte 

10 A. Bârsan 1 Săcel 

11 N. Bembea 1 Sibiel revizor şcol. 

12 

13 

M. Bembea 

N. Boiangiu 

1 

1 

i» 

Alămor Alămor 

14 N. Boician 1 Bungard 

15 

16 

17 

18 

19 

20 

T. Buta 

E. Bucuţia 

N. Bobeşiu 

Gh. Bogdan-Duicâ ,1 

1. Bradu 

V. Berghia 

1 

, 

1 

1 

Cisnădia 

1 Bucureşti 

Boita 

Cluj 

Ruşcior 

Avrig 

21 

22 

I. Branea 

Dr. Tr. Bude • 

1 Boita 

: 23 

24 

25 

M. Berghia 

I. Bucur 

D. Bunea . 1 

] 

1 

1 Avrig 

w 

Sacadate 

Sadu 

26 

27 

28 

29 

30 

31 

32 

33 

I. Bunea 

P. Bratu 

Gh. Bucurenciu 

D. Banu 

V. Bârsan 

V. Bonea 

0 Băcilă 

F. Bologa 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

1 

* 

î 

Âpoldal-de-ans 

Miercurea 

Poiana 

** 

Alţina 

Fofeldea 

Nucet 

Marpod 

34 Gh. Banda I Sâsăuşi 

35 I. Bărbat 1 Aciliu 

36 A. Baiu 1 Galeş 

37 I. Bologa 1 Gurarâului 

38 

39 

40 

St. Ciortea 

N. Colan 

I. Crăciun 

1 

1 

3 Sibiel 

Sibiu 

Glâmboaca 

41 C. Constantin 1 Marpod 

42 A. Cichindelean 1 Alţina 

43 M. Crişan 1 Veştem 

44 E. Cioran 1 Sibiu 

45 

46 

Gh. Chialda 

T. Călin 

1 

1 

Avrig 

Sebejul-de-sns 

47 Dr. A. Creţtu 1 Miercurea 

48 St. Cornea l 1 Apoldul-de-sus 

Sriitor: Secr. g8n. 

. Miii. lnstr. 

>

Numele 

şi pronumele 

49 D. Conţu 

50 I. Crăciun 

51 M. Dicu 

52 I. Dobrotă 

53 A. Dima 

54 Dr. S. Dragomir 

55 I. Dăncilă 

56 M. Dragomir 

57 I. Dordea 

58 I. Dordea 

59 N. Duşe 

60 V. Druhora 

61 I. Dragomir 

62 I. Dinu . 

63 Dr. E. Dobrotă 


65 L. Drăghici 

66 G-ral V. Economu 

67 B. Ene 

S M. ErdS 

69 A. Flucuş 

70 A.Frăţilă 

71 D. Floaşiu 

72 I. Filip 

73 I. Frăcea 

74 S. Florea 

75 N. Giurgiu 

76 C. Ghişe 

77 E. Ghenie 

78 Matim Gheorghe 

79 N. Geleriu 

80 N. Georgescu 

81 M. Grădinar 

82 Dr. A. Gâlea 

83 I. Georgescu 

84 V. Georgescu 


86 I Ghicăşan 

87 I. Gherman 

88 I. Giurgiu 

89 I. Groza 

90 I. Hânşa 

91 A. Harhoiu 

92 Dr. I. Herţia 

93 I. Hanzu 

94 N. Hanzu 

95 I. Hociotă* 

î P. Hurubean 

97 I. Haşegart", 

98 M, Ioan 

95 


Dobârca 

Doştat 

Săcel • 

Sibiel 

Sibiu 

Cluj 

Sibiu • 

Râusadului 

Haşag 

Haşag 

Şura-Mare 

Boita 

Sibiu 

Sibiu 

Poiana 

Nocrich 

Sâsăuşi 

Sibiu 

Cărpiniş 

Ghijasa de jos 

Săcel 

Caşolţ 

Sălişte 

Nucet 

Tlişca 

Alămor 

Vale 

Rod 

Rod 

Cisnădia 

Loamneş 

Sibiu 

Sacadate 

Poiana 

Nocrich 

»» 

Aciliu 

Amnaş 

Gurarâului 

Rod « 

Hamba 

Sibiu 

Cacova' Sibiului 

Gurarâului 

Şura-~Mare 

Veste m 

rev. şcol 

Comandant Corp. 

VII armată 

Subinsp. la Of 

cooperaţiei 

Sălişte Dir, şc. dt mtntj

•. curem 

Numele 

şi pronumele rofesori 

'•^ 

O 

-u 

O 

*c 

-w 

> edici 

vocaţi 

ilitari 

o 

Z CL C < < 

• 1 . 

ic 

ce a 

VA ea 

c a agistraţi 

a 

fu S 

o 

fee 

?* 


99 I. Isacu 1 Sibiu 

100 I. Isaicu 1 Sibiu 

101 M. Ivânuş 1 Caşolţ 

102 Gh Ittu 

103 A. Ilea 

1 

1 

Vale 

Topârcea 

104 N. Ilea 1 

105 Dr. L. Ionaşiu' 1 Sibiu 

106 D. Ivan 

107 A. losof 1 

1 Apoldul de sus 

Galeş 

108 A. Ivan 1 Aciliu 

109 I. Ivan 1 Aciltu 

110 L. Jurca 1 Mag 

111 F. Iordache 

112 I. Iordache 

1 

1 

Ruşi 

Ruşi 

113 1. losof 1 Tilişca 

114 P. Iuga 1 Tilişca 

115 Dr. M. Lupaş 1 Sălişte 

116 M. Laar 

U7 Gh. Lăţea 

118 V. Lazăr 1 

1 

1 

Nocriqh 

Sibiu 

Sibiu 

Dir. Serv. ugric, 

jad. 

119 D. Lăpădat 1 Sălişte 

120 Gh. Ludu 

121 C. Lungulescu 

122 A. Libiţei 

1 

1 Tâlmaci firmă 

1 Bucureşti 

Topârcea 

Conferenţiar la 

Casa ^coaielor. 

123 I. Mateş 1 GtâmbOaca 

124 Gh Maior 

125 C. Măhăra 

126 I. Manduc 

1 

1 

1 

Sibiu 

Săcătate 

Racoviţa 

127 I. Mihu 

128 I. Munthiu 1 

1 Sadu 

Cârpiniş 

129 D. MihSilescu 1 Nocrich 

130 N. Martin 1 Sălişte 

131 T. Miclăuşiu , 1 Aciliu 

132 N. Martin 

133 I. Motoc 

1 

1 

Aciliu 

Bradu 

134 Gh. Mareş 1 Avrig 

135 I Muntean 

136 T. Mihaiu 1 

1 Şura Mică 

Noul 

137 I. Marin 1 Râusadului 

138 I. Modran 

1 1 Şelimbăr 139 R. Moldovan 1 Veştem 

Preş. Cam. de 

agricultură. 

140 N. Morariu 1 Boita 

141 S. Morariu 1 Sibiu 

142 Gh Mugur 1 Bucureşti Insp. g\. a cercei. 

143 C. Motet 1 Cisnădia 

144 I. Măsariu 1 Caşolţ 

145 T. Modran 1 Bungard 

146 N. Neamţu 1 Amnaş 

147 T. Nuţă 1 Fofeldea 

148 T. Nicolescu 1 Gârbova

urent 

O 

w 

Numele 

şi pronumele 

•sori II 

Proft 

ători. II 

o" 

CL Învăţ 

97 

'o m 

Medi 

Avoc 

Milit; 

ti 

ct 

"5> 

£ 

strati | 

s 

c 2 

far 

< 

'5c 

03 

£ | Alte ei 

c 

613 Domiciliul Observări 

Z 

149 V. Natanail I Apoldul de jo* 

150 I. Noaghiu 1 Miercurea 

151 G. Negrescu Săcel 

152 I. Neagu 1 Poplaca 

153 Gh. Neagoş 1 Ruşi 

154 A. Nedelcu 

155 Dr. V. Niţescu 

1 

1 

Hamba 

Braşov 

15b V. Nan 1 Sibiu 

157 Tr. Nicola t Cisnăd : 

a 

158 M. Negrescu 1 Săcel 

J59 N. Ooriş 1 Gârbova 

160 N. Oorean 1 Poiana 

161 Dr. O. Oprean 1 Doştat 

i62 O. Olariu 1 Poplaca 

163 Gh. Oprescu 1 Bucureşti 

164 A. Oţetea 1 Iaşi 

165 

166 

1. Oancea 

P. Orăştianu 

1 

1 

Cunţa 

Aciliu 

167 N. Pandrea 1 Ghijasa do jos 

168 I. Petrişor 1 Alţina 

If9 E Popescu 1 Ghijasu de jos 

170 I. Popa 1 Apoldul de jos 

171 Tr. Petrişor 

172 P. R. Petrescu 

1 

1 

Sibiu 

Sibiu Insp. şcolar 

173 M. Părău 1 Turnişor 

174 1. Pârău 1 

175 St. Potcoavă 

176 Dr. H P. Petresct 

1 Poplaca 

1 Sibiu 

Secret, lit. al 

177 I. L. Popescu 1 „ S IM 

178 Dr. Gh. Preda 1 ii 

179 loan Popa 1 »» 

180 A. Panaitescu 1 Cisnădia 

181 I. Popa 1 Alămor 

182 V. Popovici 1 Sibiel 

183 Dr. N. Reihardt 1 Cisnădia 

184 I. Roman 1 Tălmăcel 

185 Ir. Răduţiu Avrig 

186 Gh. Răceu 1 Cristian 

187 I Răceu 1 

188 A. Răchţan 1 Mag 

189 I. Răchţan 1 Galeş 

190 P. Rociu 1 Sălişte 

191 P. Rădoiu 1 Râulsadului 

192 M. Sârbu I Hamba 

193 I. R. Sava 1 Jina 

194 C. Sava * 1 Sălişte 

195 Gh. Secaş 1 Sibiu 

196 Tr. Scorobeţiu 1 Sibiu 

197 T. Stocheciu 1 Fofeldea 

198 I. Şerb 1 Poiana 

Soţie de preot

Nr. curet 

Numele 

şi pronumele 

rofesori 

reoţi 

vătători 

.edici 

vocaţi 

98 

ilitari 

Cu a. c < 2 

m 

o 

S 

*c =3 strai 

a .agi 

199 V. Stanciu 1 Do-jtat 

200 1 Stema Cărpiniş 

201 M. Scorobeţiu 1 Miercurea 

202 V. Stoia 1 Sebeşul de sus 

203 0. Sumea 1 Sacadate 

204 T. Spinei 

Sibiu 

205 C. Stănuleţ 1 

Săsăuşi 

20^ E. Spârlea 1 Avrig 

207 T. Stoia 1 Sibiu 

208 O. Stan 1 Poplaca 

209 I. D. Stefănescu 1 Bucureşti 

210 Dr. I. Stoichiţia i Sibiu 

211 N. Simian 1 Vale 

212 I. Soră 1 Tilişca 

213 1. Stirban ! Topârcea 

214 1. tatu 1 

Caşolt 

215 S. Teposu 1 Sibiu 

216 Dr. N. Terchilă 1 Sibiu 

217 Gh. Trancu-Iaşi 1 Bucureşti 

218 I. Tatu 1 Slimnic 

219 1. Tarcea 1 Mag 

220 T. Târşia 1 Tălmăcel 

221 A. Tâmpănariu 1 Jina 

222 M. Tatu 1 Nucet 

223 P. Trif 1 fAlţina 

224 V. Tiplic 1 Sălişte 

225 A. Tudorut 1 SaJaşul de sus 

226 P. Tolu 1 Săliste 

227 Col. Teodorian 1 Sibiu 

228 N. Topolog 1 Turnişor 

229 L. Ursu 1 Bradu 

230 1. Vonica 1 Poiana 

231 Gh Vlad 1 Noul 

232 I. Văleanu 1 Cristian 

233 I. Velicea 1 Şura Mică 

234 M. Vlad 1 Daia 

235 P. Vulcu 1 Turnişor 

236 Dr. O. Vraciu 1 Miercurea 

237 V. Vulcu 1 Gârbova 

238 N. Verzescu 1 Ilimbav 

239 A. Vlad 1 Mag 

240 Gen. C. Vasilescu 1 Sibiu 

o 

V 


Directorul eam. 

de agiiculură 

Comand, şcoaiei 

de infanterie

— 99 - 

In total 240 conferenţiari, repartizaţi astfel: 

1. Profesori universitari: 9, 2. Profesori secundari: 19, 3. 

Preoţi: 53, 4. învăţători: 119, 5. Medici: 10, 6. Avocaţi: 3, 

7. Militari: 3, 8. Agronomi şi agricultori: 6, 9. Primpretori: 2, 

10. Secretari comunali: 8, 11. Magistraţi: 2, 12. Scriitori şi 

ziarişti: 4, 13. Studenţi: 2. 

Tabloul participanţilor la cursul de dirigenţi de coruri: 

I. (chemaţi de Astra): u. Nicolae Rădoiu, Apoldul de jos 

1. Victor Bârsan, înv. Alţina 15. Grigore Negrescu, Săcel 

2. Mihail Vlad, înv. Daia 

16. Ilie Bunea, Apoldul de sus 

3. loan Albescu, înv. Boita 

17. Dumitru Roman, Sadu 

4. Ştefan Bucşia, înv. Avrig 

18. Vaier Teuşan, Păuca 

5. loan Soră, înv. Tilişca 

19. Octavian Stoia, Mohu 

6. Samoilă Florea, Alămor 

20. loan Cioran, Râusadului 

7. Ene Bogdan, Cărpini 

21. Vasile Stoia, Sebeşul de sus 

8. loan Muntean, Sibiel 

22. Măria Muntean, Roşia 

9. Ştefan Cornea, Slimnic 

23. Ana Domnariu, Cunţa 

IU. Teodor Stoichiciu, Fofeldea 24. Ioana Cătoiu, Gurarâului 

11. Inocenţiu Mihu, Sadu 

25. Dochiţa Banu, Poiana 

12. Gheorghe Ludu, Tâlmaci-firmă 26. Ana Harhoiu, Hamba 

13. Eugen Lungu, Răşinari 

27. Măria Hodoş, Aciliu 

II. Asistenţi: 

1. Gheorghe Coţofană, înv. Boita 

2. Ilie Tămăşiel, înv. Şona (jud. Făgăraş) 

3. loan Govra, înv. Avram laneu (jud. Turda) 

4. Aurel Raţiu, înv. Bucerdea vinoasă (jud. Alba) 

5. Alexandru Ciubotaru înv., Gara Basarabeasca (jud Tighina) 

6. Măria Baciu, Sibiu 

7. Ani Ciama, înv. Avram laneu (jud. Turda) 

8. Elena Popa, înv. Cărpiniş (jud. Sibiu) 

9. Măria Benchia, înv. Roşia (jud. Sibiu) 

10. Măria Laar-Pomean, înv. Noerich (jud. Sibiu) 

11. Silvia Drăghici, înv. Bradu (jud. Sibiu) 

12. Olimpia David, înv. Scoreni, (jud. Făgăraş). 

13. Emil Pora, preot, Agnita. 

III. La complectarea corului au participat următoarele membre ale corului 

Mitropoliei: 

1. Silvia Turean 5. Eugenia Pepelea 

2. Măria Şoima 6. Cornelia Goţia 

3. Eugenia foima 7. Prof. Lia Popovici 

4 Paraschiva Benchia

Cuprinsul: 

Pag. 

Membrii comitetului central . 2 

Raportul comitetului central jud. Sibiu 5—43 

„Astra" şi preoţimea 11 

„Astra" şi şcoala 14 

„Astra" şi muzica . . 17 

„Astra" şi armata 21 

„Astra" şi sănătatea publică 24 

„Astra" şi agricultura 33 

„Astra" şi cooperaţia 35 

„Astra" şi meseriaşii 39 

Conferinţele desp.-jud. Sibiu-Centru . . . . . . . 44 

în oraş 46 

„ la sate 49 

Activitatea despărţăm. de plasă şi a „cercurilor culturale". 55 

Despart, de plasă Avrig . 56 

„ „ Miercurea 63 

„ „ Nocrich . • 69 

Sălişte 76 

„ „ Sibiu 83 

Conspectul conferenţiarilor, după profesiuni 94 

Tabloul participanţilor la cursul de dirigenţi de coruri . . 99 

Cuprinsul : 100 

De adăugat la pag. 2: 

Intre „Membrii Comitetului Central" sunt să se numere şi 

domnii: 

M. Grădinar, subinspector Ia Oficiul cooperaţiei (Sibiu.) 

Gh. Lăţia, directorul Oficiului agr. jud. Sibiu. 

In loc de rezolvăm să se citească la pag. 43, rândul 10 de 

sus relevăm.

Anul 63 \ \ \ \ Nr. 1—8 Sibiiu, Ianuarie—August 1932.

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?