Ghidul Românului în Belgia

Ghidul Românului 

în Belgia 

Ediția 2009 

Autori: Carmen Solomie & Dorin Fleşeriu 

Revizori Ediţie: Vicentzia Neagu, Cornelia van Bouwel, Nadia Elleboudt 

Grafică şi design: Ciprian Dragoste 

Coordonator: Dorin Fleşeriu 

ISSN 2066 - 6902 (online) ISSN 2066 - 690X (tipărită) 

Tipar exectutat de: S.C. TIPO REX S.R.L. 

Drepturile de copyright, multiplicare şi distribuţie sunt proprietatea www.RomBel.com. 

Distribuţia în format electronic, se poate face fără acceptul autorilor, 

prin menţionarea sursei (www.rombel.com) şi păstrarea netrunchiată şi nealterată a 

conţinutului original, în format PDF. 

Ghidul va fi actualizat lunar în format electronic și poate fi consultat on-line pe site-ul 

RomBel la adresa: www.rombel.com." 

Atât ediția electronică cât și cea tipărită a Ghidului Românului în Belgia - 2009 sunt 

distribuite gratuit. Am considerat o valoare simbolică de 5 Euro, care este însă opțională. 

Cine dorește, poate să doneze această sumă la achiziția ghidului sau prin transfer bancar, 

toate sumele rezultate fiind donate copiilor români bolnavi și familiilor nevoiașe prin 

Biserica Sf. Nicolae din Bruxelles. Donațiile le puteți face în următorul cont Fortis 

banque: 001-4999418-17 | "l'Eglise Orthodoxe Roumaine en Belgique Saint Nicolas | 

Rue Vanderlinden 15 A 1030 BELGIQUE | Pentru transferuri internaționale: 

IBAN : BE61 001499941817 Cod BIC : GEBABEBB. Menționati ca și comentariu: 

"ghid 2009". Vă mulțumim.

Cuprins 

1. Mesaj de întâmpinare 

2. Bun venit în Belgia 

Regatul Belgiei - scurtă istorie 

Capitala Belgiei - Bruxelles; 

Oraşe mari 

Instituţii şi organisme ale Uniunii Europene 

Valorile şi simbolurile UE 

Cariera în instituţiile europene 

3. Telefoane şi adrese utile 

Instituţii româneşti şi belgiene 

Centrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS 

4. Prezenţe Româneşti în Belgia 

Rombel -Români în Belgia 

Instituţii ale statului român 

Asociaţii 

Biserici şi locaşe de cult 

Magazine şi restaurante 

Afaceri româneşti în Belgia 

Medici 

Traducători autorizaţi 

Avocaţi, firme juridice 

Contabili 

Imobiliare 

Cursuri de limba română 

5. Formalităţi 

Dreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de trei luni 

Obţinerea actelor de şedere - înregistrare la primărie, 

cărţi de identitate 

Despre acte în general - traducere, apostilare, legalizare 

Căsătoria în Belgia 

Obţinerea cetăţeniei belgiene 

Permisul de muncă - tip A, B şi C 

6. Stabilirea în Belgia 

Închirierea unei locuinţe 

Cum devenim proprietarii unei locuinţe în Belgia 

Cursuri de integrare socială 

Racordarea la utilităţi -apă, gaz, electricitate, telefonie fixă 

1 

5 

5 

7 

9 

9 

14 

15 

16 

16 

19 

22 

22 

23 

27 

27 

30 

31 

31 

33 

34 

34 

34 

35 

41 

41 

41 

43 

44 

45 

47 

51 

51 

53 

57 

58 

I

şi mobilă, televiziune, internet 

7. A munci în Belgia 

Noi reglementări privind libertatea de mişcare a muncitorilor 

Permise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice" 

Declaraţia Limosa 

Expat - statutul fiscal al cadrelor străine 

Statutul de independent 

Ajutorul de independent 

Statutul de independent complementar 

Statutul de angajat 

Conflicte de muncă, intervenţia sindicatului 

A munci ca şi "au pair" 

Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii 

fără acte 

Noi reguli pentru combaterea muncii la negru 

8. Sistemul de educaţie 

Ciclul preşcolar 

Ciclurile primar şi secundar 

Studii superioare în Belgia 

Echivalare diplome, accesul pe piaţa muncii la o jumătate 

de normă 

Cursuri de limbi străine 

9. Bani, credite şi taxe 

Credit la o bancă din România 

Credit la o bancă în Belgia 

Declaraţia electronică via Tax-on -web 

Transferul de bani 

Trimitere rapidă de bani prin Western Union 

10. Securitate socială şi asigurări 

Ce este securitatea socială 

Cartea de identitate socială ("carte SIS") 

Alocaţia pentru copii 

Asigurări antitero 

11. Cum se poate trăi ieftin în Belgia 

12. Transportul 

Reţeaua belgiană de transport 

Călătorie minori în străinătate 

Călătorie din şi înspre România - circulaţia de persoane 

și mărfuri 

Noi reguli privind transportul copiilor cu maşina în Belgia 

Cum să cumperi o maşină în Belgia 

Accident de maşină 

II 

58 

61 

61 

63 

65 

66 

67 

70 

72 

72 

74 

75 

76 

77 

80 

80 

81 

83 

84 

85 

86 

86 

87 

88 

89 

89 

91 

91 

92 

92 

94 

95 

98 

98 

99 

100 

101 

102 

104

13. Sistemul medical 

Generalităţi - alegerea medicului generalist, rambursare 

de la mutualitate 

Concediul de maternitate 

Activitatea de asistent medical, infirmier în Belgia 

Formularul E112 

14. Mediul de afaceri 

15. Petrecerea timpului liber, agrement şi distracţii 

Adrese utile, atracţii turistice în marile oraşe 

106 

107 

108 

110 

111 

114 

114 

III

Capitolul 1 

Mesaj de întâmpinare 

Dedicaţie: Parinţilor noştri 

"Ghidul românului în Belgia" este o carte "fără sfârşit"... A început a fi 

scrisă încă din anul 2002, când se fonda prima listă de discuţii virtuale pe Yahoo 

numită simplu, Rombel. De atunci, au trecut 7 ani, lista a evoluat devenind 

portalul internet cu acelaşi nume www.RomBel.com, care a reunit peste timp 

peste 3500 de membri*; zi de zi membrii comunităţii Rombel au ajutat la 

scrierea acestui ghid, prin cele peste 45.000 de mesaje adunate în Forum şi mai 

mult de 2000 de articole publicate pe site. Nu ne-am propus să realizăm un 

ghid exhaustiv care să acopere toate problemele posibile şi imposibile cu care 

s-ar putea confrunta un român în ţara ciocolatei, a diamantelor şi a berii... însă 

credem că efortul de a strânge în paginile unui volum informaţiile utile, sutele 

de sfaturi, de experienţe de viaţă şi idei pe care oameni cu mult suflet le-au 

postat în paginile forumului, constituie o bună bază de "pornire" pentru orice 

nou venit şi, de ce nu, un îndemn. Un îndemn la generozitate, recunoştinţă şi 

întrajutorare, fără de care acest volum poate nici n-ar fi existat. Un îndemn de a 

intra într-un "joc" care a facut şi titlul unui frumos film - "Pay it forward" şi în 

care era vorba despre un copil, care încercă sa schimbe lumea cu un joc simplu: 

dacă ai fost ajutat o dată dă mai departe, şi nu întoarce doar binele facut, dă 

înapoi întreit... Un "joc" simplu, firesc, care ne determină pe mulţi dintre noi să 

revenim pe paginile forumului Rombel şi care a demonstrat de-a lungul anilor 

că românii pot fi solidari şi generoşi. A trăi în strainătate nu este uşor, însă 

poate una din revelaţiile emigrantului este banala concluzie că "acasă" poate fi 

oriunde eşti bine primit şi ai prieteni, unde ai şansa să oferi şi să primeşti 

dragostea şi ajutorul celorlalţi şi asta nu mai depinde de graniţe, ci în mare 

măsură depinde de ţine însuţi. Te încurajăm să intri în paginile forumului ori de 

câte ori întrebările tale nu au un răspuns, să întrebi, să-ţi cauţi prieteni sau pur 

şi simplu să descoperi ce mai este nou prin Belgia şi să stai la "taclale"... şi, nu 

uita, atunci când lucrurile în viaţa de emigrant s-au aşezat, să oferi şi tu mai 

departe, când ai ocazia, sfaturi celor care au nevoie. 

Aş dori să adresez mulţumiri celor ce au ajutat direct sau indirect la 

realizarea acestui ghid: în primul rând mulţumesc tuturor membrilor Rombel 

pentru informaţiile oferite, răbdarea şi tenacitatea cu care ţin "viu" forumul, 

echipei şi moderatorilor Rombel din prezent dar şi din trecut (Carmen, 

Korinuta, Cipri, Cornelia, Florin, Nadia, Sergiu, Rareş, Thomas, Valentin şi 

Vicentzia), precum şi asociaţiilor şi site-urilor care ne-au inspirat şi oferit surse 

valoroase de informaţie: Arthis, Mioriţa, Dirobenelu, O.R.C.A, Consulatul 

2009 - Ghidul Românului în Belgia 

M E S A J D E Î N T Â M P I N A R E 

w w w. r o m b e l . c o m 

1 

1

1 

M E S A J D E Î N T Â M P I N A R E 

României în Belgia, Centrul Român de Informare, Ambasada României în 

Belgia; o parte a informaţiilor se regăsesc pe siteurile instituţiilor federale 

belgiene, în ghidurile adresate străinilor stabiliţi în Belgia sau cele ale 

instituţiilor europene, etc. 

Şi, ca în orice carte "fără sfârşit", nu ne putem lua decât "la bună 

revedere", urmând ca, prin ajutorul vostru să revenim cu o nouă ediţie şi să 

îmbunătăţim tot mai mult oferta ghidului atât în ediţia on line, cât şi cea 

tipărită. Ne-am bucura să avem alături de noi cât mai multi sponsori - cei 

interesaţi de publicitate în ghid ne pot contacta la adresa de mai jos, pentru ca 

astfel pot ajuta la tipărirea a cât mai multor exemplare şi chiar ediţii; sponsorii 

îşi vor aduce contribuţia pentru ca acest proiect non-profit să meargă mai 

departe, să fie un prieten de nădejde pentru oricare român stabilit în Belgia, 

aflat în vizită sau doar interesat de Belgia sau de a păstra comunicarea cu alţi 

români. 

Lectură plăcută, 

Dorin Fleşeriu, fondator & administrator 

www.RomBel.com 

Pentru contact şi sponsorizări ne puteţi scrie pe adresa: 

contact@rombel.com 

sau în forum la www.rombel.com 


* membri înscrişi pe www.rombel.com până în Martie 2009 

2 2009 - Ghidul Românului în Belgia

7 


3

Romanians in Belgium website 

gium 

7 

casts LIVE 

the 

religious mass 

more than 3.500 members 



Capitolul 2 

Bun venit în Belgia 

sRegatul Belgiei - scurtă istorie 

sCapitala Belgiei -Bruxelles; oraşe mari 

sInstituţii şi organisme ale Uniunii Europene 

sValorile şi simbolurile UE 

sCariera în instituţiile europene 

B U N V E N I T Î N B E L G I A 

2 

Regatul Belgiei (neerlandeză Koninkrijk België, franceză Royaume de 

Belgique, germană Königreich Belgien), cunoscut colocvial ca Belgia 

(neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien) este situată la 

frontiera dintre Europa germanică și cea latină. Este unul dintre membrii 

fondatori ai Uniunii Europene şi gazduieşte majoritatea instituţiilor acesteia, 

precum şi alte instituţii internaţionale importante, inclusiv sediul NATO 

(OTAN). Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² şi are o populaţie de 

aproximativ 10,5 milioane de locuitori, învecinându-se cu Ţările de Jos, 

Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franţa şi Marea Nordului. Este 

situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină, iar cele două 

mari regiuni ale ţării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză - 

Flandra, situată în jumătatea de nord a ţării, reprezintă 58% din populaţie, iar 

regiunea de limbă franceză - Valonia, situată în jumătatea de sud, grupează 

32% din populaţie. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă 

majoritar francofonă situată în Regiunea Flamanda, localizată în apropierea « 

frontierei» flamando-valone și adăpostește 10% din populația Belgiei. În 

regiunea estică a Valoniei trăiește comunitatea germanofonă. 

Numele "Belgia" este derivat din numele provinciei romane Gallia 

Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită iniţial de către belgi, un 

amestec de popoare celtice şi germanice. Aceştia sunt menţionaţi de către 

Iulius Cezar în "Comentarii de Bello Gallico", fiind consideraţi cei mai 

puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ". 

Contextul istoric particular a facut ca organizarea politică belgiană să 

fie foarte complexă. În secolul al XIX-lea, elita politică şi economică majoritar 

francofonă în întreaga ţară a neglijat sistematic populaţia flamandă, care a 

contracarat printr-o mişcare de emancipare la sfârşitul secolului al XIX -lea şi 

începutul secolului al XX-lea. La sfârşitul celui de al doilea război mondial 

comunităţile francofone şi neerlandofone au marcat politica statului prin 

tendinţele pronunţate de autonomie. Tensiunile intercomunitare au crescut 



5

2 



iar unitatea statului a ajuns să fie pusă în discuţie. Începând din anii ‘70 o serie 

de reforme instituţionale au transformat statul unitar într-un stat federal cu 

trei nivele de guvernare, menite să asigure un compromis care minimizează 

tensiunile lingvistice, culturale şi economice. 

De la înfiinţarea sa în 1831, Belgia este o monarhie constituţională 

ereditară. Regele, plasat de Constituţie deasupra considerentelor ideologice şi 

religioase, a dezbaterilor politice şi a intereselor economice, are rol de arbitru 

si apărător al unitaţii şi independenţei ţării. Regele Albert al II-lea, al şaselea 

rege al belgienilor, a depus jurământul la 9 august 1993. Este căsătorit cu 

Donna Paola Ruffo di Calabria şi au împreună trei copii: Prinţul Philippe, 

Prinţesa Astrid şi Prinţul Laurent, care la rândul lor şi-au întemeiat familii. 

Informaţii despre monarhia belgiană de la începuturi şi până în prezent se 

găsesc pe pagina web: www.monarchie.be. 

Şeful statului este Regele, care are însă prerogative reduse. El 

numeşte prim ministrul, dar acesta trebuie să aibă sprijinul Parlamentului. 

Prim ministrul este şeful guvernului federal, format dintr-un număr egal de 

miniştrii neerlandofoni şi francofoni. Sistemul juridic este bazat pe dreptul civil 

ce îşi are originile în Codul Napoleonian. Curtea de Casaţie este nivelul cel mai 

înalt al ierarhiei juridice, fiind superioară Curţii de Apel. Parlamentul federal 

este bicameral, format din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Primul are 40 

membri aleşi, 21 reprezentanţi ai comunităţilor şi 10 membri cooptaţi. 

Membrii majori ai familiei regale aflaţi în lista de succesiune la tron sunt 

senatori de drept. Camera Inferioară este formată din 150 reprezentanţi aleşi 

în 11 arondismente electorale, prin vot proporţional. Deoarece Belgia este una 

dintre puţinele ţari cu participare la vot obligatorie, înregistrează una dintre 

cele mai mari prezenţe la vot. 

Pe lângă nivelul federal, conform reviziei Constituţiei din 1993, Belgia 

are încă două niveluri de administraţie federală: 

• trei comunităţi lingvistice: Comunitatea flamandă, franceză şi 

germanofonă 

• trei regiuni: 

› Flandra, subdivizată în 5 provincii: Anvers, Limburg, 

Flandra de Est, Flandra de Vest, Brabantul Flamand 

› Valonia, subdivizată în 5 provincii: Brabantul Valon, Namur, 

Liège, Hainaut, Luxemburg 

› Regiunea Capitalei Bruxelles 

Fiecare Comunitate şi Regiune are propria adunare legislativă şi 

propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele 

Comunităţi majore exersându-şi autoritatea pe teritoriul acesteia, existând 

însa şi o Comisie Comunitară Comună. 

L i m b i l e n a ţ i o n a l e : f ra n c eză, n e e r l a n d eză, germană 

Moneda: euro (EUR) 


Ziua naţională: 21 iulie 

Imnul naţional: la Brabançonne 

Drapel: 3 benzi verticale - negru, galben, roşu. Culorile drapelului sunt 

cele bătute pe moneda vechiului ducat de Brabant, care avea gravat un leu de 

aur (galben) pe un fundal de nisip (negru), cu gheare şi dinţi însângeraţi (roşu). 

Deviza: Uniunea face forţa! 

Zile de sărbătoare naţionale: 1 Ianuarie, Paştele, 1 Mai, Înălţarea, 

Rusaliile, 21 Iulie, 15 August (Adormirea Maicii Domnului), 1 Noiembrie 

(Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor), 11 Noiembrie (Armistiţiul din 1918), 25 

Decembrie. Serviciile publice federale sunt de asemenea închise în 15 

Noiembrie (Sărbătoarea Regelui). 

Fotbalul şi ciclismul sunt sporturi populare în rândul belgienilor. Eddy 

Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile. În fotbal, 

Jupiler League este competiţia fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca 

R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. În 

ultimii ani două jucătoare de tenis belgiene s-au clasat pe prima poziţie în 

clasamentul WTA: Kim Clijsters şi Justine Henin. Circuitul Spa -Francorchamps 

găzduieşte Marele Premiu al Belgiei din calendarul competiţiei Formula 1. 

Pilotul belgian Jacky Ickx a câştigat 8 mari premii şi a terminat de două ori pe 

locul II în Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt pilot 

belgian care a câştigat 3 curse în 1989 şi 1990. În 1920 oraşul Anvers a găzduit 

Jocurile Olimpice de vară, în 2000 Belgia a găzduit împreună cu Olanda, 

Campionatul European de Fotbal, iar Beneluxul şi-a depus candidatura pentru 

a găzdui ediţia din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal. 

Capitala Belgiei - Bruxelles 

Regiunea Capitalei Bruxelles (franceză Région Bruxelles-Capitale, 

neerlandeză Brussels Hoofdstedelijk Gewest, germană Region Brüssel- 

Hauptstadt) este una dintre cele 3 regiuni ale statului federal belgian. Este 

formată din 19 comune, cu o suprafaţă totală de 161 km² complet urbanizată şi 

cu o populaţie de peste un milion de locuitori. Regiunea este predominant 

francofonă - aproximativ 85-90% din populaţie este vorbitoare de franceză 

(inclusiv imigranţii), şi circa 10-15% sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuarie 

2006, 73.1% din populaţie erau cetăţeni belgieni, 4.1% francezi, 12.0% 

cetăţeni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprimă de obicei în 

franceză sau engleză), 4.0% cetăţeni marocani, iar 6.8% alţi cetăţeni din afara 

UE. (STIB) 

Societatea de Transport Intercomunal Bruxelles operează metroul 

din Bruxelles şi o reţea de linii de autobuz şi tramvai, dar se ocupă şi de 

administraţia drumurilor în cele 19 comune. 




7 

2

2 


Idx 

1 

2 

3 

4 

5 

6 

7 

8 

9 

10 

11 

12 

13 

14 

15 

16 

17 

18 

19 

Cele 19 comune 

Denumire 

franceză 

Anderlecht 

Bruxelles 

Ixelles 

Etterbeek 

Evere 

Ganshoren 

Jette 

Koekelberg 

Auderghem 

Schaerbeek 

Berchem-Sainte-Agathe 

Saint-Gilles 

Molenbeek-Saint-Jean 

Saint-Josse-ten-Noode 

Woluwe-Saint-Lambert 

Woluwe-Saint-Pierre 

Uccle 

Forest 

Watermael-Boitsfort 

Denumire 

neerlandeză 

Anderlecht 

Brussel 

Elsene 

Etterbeek 

Evere 

Ganshoren 

Jette 

Koekelberg 

Oudergem 

Schaarbeek 

Sint-Agatha-Berchem 

Saint-Gillis 

Sint-Jans-Molenbeek 

Sint-Joost-ten-Node 

Sint-Lambrechts-Woluwe 

Sint-Pieters-Woluwe 

Ukkel 

Vorst 

Watermaal-Bosvoorde 

Suprafaţă Populaţie Cod poştal 

17.74 

32.61 

6.34 

3.15 

5.02 

2.46 

5.04 

1.17 

9.03 

8.14 

2.95 

2.52 

5.89 

1.14 

7.22 

8.85 

22.91 

6.25 

12.93 

100.967 

153.659 

80.754 

43.311 

34.987 

21.864 

45.027 

19.326 

30.183 

119.573 

21.074 

45.873 

85.360 

25.030 

49.336 

38.712 

76.909 

49.320 

24.178 

1070 

1000,1020, 

1120,1130 

1050 

1040 

1140 

1083 

1090 

1081 

1160 

1030 

1082 

1060 

1080 

1210 

1200 

1150 

1180 

1190 

1170 


2 

6 7 11 

8 5 

13 

10 

14 

1 

15 

12 

18 3 3 4 16 

9 

17 19 


Societăţile de transport flamanda De Lijn şi valona TEC asigură 

legături rutiere între Bruxelles și celelalte regiuni ale Belgiei. Societatea 

Naţională de Căi ferate Belgiană leagă majoritatea localităţilor importante 

belgiene, iar o serie de servicii feroviare internaţionale, precum Thalys, 

Eurostar, TGV, ICE, fac legatura cu marile capitale europene. Regiunea este de 

asemenea deservită de două aeroporturi, Aeroportul Internaţional Bruxelles 

Zaventem şi Aeroportul Charleroi Bruxelles Sud. 

Începând cu anul 1991, floarea de iris este emblema Regiunii 

bruxelloise, iar alegerea simbolului s-a făcut pe baza prezenţei milenare a 

plantei în regiune. 

Oraşe mai mari 

Anvers ( neerlandeza Antwerpen - numele oficial, engleză Antwerp, 

spaniolă Amberes ) este capitala regiunii Flandra şi unul din cele mai mari 

porturi europene. Muzeul Plantin-Moretus a fost înscris în anul 2005 în 

patrimoniul cultural mondial UNESCO. Anvers ....oraşul lui Rubens, centrul 

mondial al diamantelor, oraşul creatorilor de modă de renume, o metropolă 

primitoare, animată şi multiculturală. 

Liège (neerlandeză Luik, valonă Lidje, germană Lüttich ) este capitala 

provinciei cu acelaşi nume din Valonia, este situat pe cursul fluviului Meuse şi 

are o populaţie de 189.510 locuitori. Timp de 8 secole, Liège a fost capitala unui 

principat ecleziastic. Datorită trecutului său istoric, oraşul este bogat în vechi 

monumente laice şi religioase, muzee, locuri de promenadă. Revoluţia 

Franceză a provocat dizolvarea principatului de Liège şi anexarea sa la Franţa în 

1795. Prin Congresul de a Viena (1815) Liege este cedat țărilor de Jos. Revoluţia 

de la 1830 are ca rezultat independenţa noului stat belgian, ce include 

provincia şi oraşul Liège. 

Bruges (neerlandeză Brügge ) este capitala provinciei Flandra de Vest 

din regiunea Flandra, fiind numit şi "Veneţia Nordului". Basilica din Bruges 

pastrează, potrivit legendei, un flacon cu Sfântul Sânge al Lui Iisus Hristos. Din 

anul 2000, centrul istoric vechi al oraşului este inclus pe lista patrimoniului 

cultural mondial UNESCO. 

INSTITUŢII ŞI ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE 

Uniunea Europeană îşi are originile în Comunitatea Europeană a 

Oţelului şi Cărbunelui, înfiinţată în 1951 prin Tratatul de la Paris şi în 

Comunitatea Economică Europeană formată în 1957 prin semnarea Tratatului 

de la Roma de către 6 state: Franţa, Germania, Italia şi Benelux (Belgia, Olanda 

şi Luxemburg). În cei peste 50 de ani de existenţă, Comunitatea Economică 

Europeană s-a extins prin aderări succesive ale altor state europene, 




9 

2

2 


transformându-se într-o comunitate economică şi politică - Uniunea 

Europeană. În prezent grupează 27 de state membre şi are instituţii şi 

organisme cu caracteristici supranaţionale şi interguvernamentale. Uniunea 

Europeană nu este o federaţie ca SUA şi nici o simplă cooperare 

interguvernamentală precum Naţiunile Unite. Ţările membre rămân naţiuni 

independente, dar îşi pun în comun suveranitatea lor pentru a obţine mai 

multă putere economică şi influenţă pe plan mondial, o putere la care nu ar fi 

putut ajunge nici una dintre ele separat. Statele îşi deleagă o parte din puterea 

lor de decizie către instituţiile europene pe care le-au creat de comun acord, 

astfel încât deciziile luate la nivel european să fie democratice, ţinând cont de 

interesele tuturor ţărilor. 

Cele mai importante instituţii sunt Comisia Europeană, Consiliul Uniunii 

Europene, Parlamentul European, Curtea Europeană de Justiţie şi Curtea de 

Conturi. Triunghiul instituţional, format din Parlamentul European, Consiliul 

Uniunii Europene şi Comisia Europeană, este cel care concepe şi dezvoltă 

politicile la nivel european şi adoptă legislaţia. Curtea de Justiţie asigură 

aplicarea legilor europene şi Curtea de Conturi verifică activităţile financiare 

ale Uniunii. În cadrul UE funcţionează şi o serie de organisme cu rol specific, 

precum: Banca Centrală Europeană (responsabilă de politica monetară), 

Banca Europeană de Investiţii (finanţează proiecte europene de investiţii şi 

sprijină mediul de afaceri prin Fondul European de Investiţii), Ombudsman-ul 

(Mediatorul) European (privind administrarea defectuoasă în cadrul 

instituțiilor și organelor UE), Controlorul European pentru Protecţia Datelor 

(garant al dreptului fundamental de protejare a datelor personale ale 

cetăţenilor europeni). 

A. INSTITUŢII ALE UNIUNII EUROPENE 

Parlamentul European 


Reprezintă cetăţenii Uniunii, iar din 1979 membrii săi sunt aleşi direct 

de către aceştia. În prezent, cei peste 490 de milioane de cetăţeni din cele 27 

de State Membre sunt reprezentaţi de 785 de parlamentari. Parlamentarii sunt 

aleşi pentru 5 ani, iar pentru perioada 2009-2014, în principiu, nu vor fi mai 

mult de 736. Parlamentarii europeni nu aparţin unor partide politice 

naţionale, ci a 7 grupuri europene: Grupul Partidului Popular European 

(Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Grupul Socialist din 

Parlamentul European, Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru 

Europa, Grupul Uniunea pentru Europa Naţiunilor, Grupul Verzilor/Alianţa 

Libera Europeană, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/ Stânga Verde 

Nordică şi Grupul Independenţă şi Democraţie. De asemenea, există şi 

parlamentari independenţi, neafiliaţi vreunui grup politic. Până la alegerile 


europene din 4 iunie 2009, România era reprezentată de 35 de parlamentari. 

Parlamentul European are trei mari roluri: 

1. Adoptarea, împreună cu Consiuliul European, a legilor europene 

care guvernează politicile europene 

2. Supravegherea celorlalte instituții europene 

3. Împreună cu Consiliul se ocupă de bugetul european. La sfârșitul 

fiecărei proceduri, Parlamentul este cel care va decide aprobarea sau 

respingerea acestui proiect de buget. 

Parlamentul are trei sedii: la Luxemburg (sediul Secretariatului 

General), la Strasbourg (unde au loc sesiunile plenare, la care participă toţi 

membri) şi la Bruxelles (unde au loc întâlnirile comitetelor şi unele sesiuni 

plenare). Preşedintele Parlamentului este ales pentru 2 ani şi jumatăte, iar de 

la 1 ianuarie 2007 funcţia este ocupată de Hans-Gert Pottering. 

Comisia Europeană 

Comisia Europeană este formată din 27 de membri, câte unul pentru 

fiecare stat membru și este un organism independent față de guvernele 

naționale. Reprezentantul României, Leonard Orban, este desemnat comisar 

pentru multilingvism. Principalele roluri ale Comisiei sunt: 

1. Adoptarea, împreună cu Consiuliul European, a legilor europene 

care guverneaza politicile europene 

2. Supravegherea celorlalte instituții europene 

3. Împreună cu Consiliul se ocupă de bugetul european. La sfârșitul 

fiecărei proceduri, Parlamentul este cel care va decide aprobarea sau 

respingerea acestui proiect de buget. 

Comisia Europeană este formată din 27 de membri, câte unul pentru 

fiecare stat membru și este un organism independent față de guvernele 

nationale. Comisia este constituită din departamente și servicii. În actuala sa 

componenţă are mandat până la 31 octombrie 2009 şi este prezidată de Jose 

Manuel Barroso din Portugalia. Membrii Comisiei sunt aleşi o dată la 5 ani, în 

decurs de 6 luni de la alegerile parlamentare. Ca urmare a aderării României şi 

Bulgariei sunt 27 de comisari, dar începând cu noiembrie 2009 numărul 

acestora va scădea. Numărul final va fi adoptat de Consiliu, iar comisarii vor fi 

numiţi prin rotaţie din toate Statele Membre, pentru o reprezentare 

echitabilă. Comisia are sediul central la Bruxelles şi birouri în Luxemburg, plus 

Reprezentanţe în Statele Membre şi Delegaţii în numeroase capitale ale lumii. 

Consiliul Uniunii Europene 

Este principalul organism decizional la nivelul UE şi reprezintă 




11 

2

2 


interesele Statelor Membre. În plus, șefii de stat sau/și prim ministrii se 

reunesc (maximum de 4 ori pe an) la nivel înalt în ceea ce se numeşte Consiliul 

European, pentru a stabili direcţii de politică la nivel european şi a găsi soluţii la 

problemele ce nu au putut fi rezolvate la nivel de Consilii. 

Consiliul are 6 roluri principale: 

1. Adoptă legislaţia europeană împreună cu Parlamentul, în 

majoritatea domeniilor 

2. Coordonează politicile economice ale statelor membre 

3. Încheie înţelegeri la nivel internaţional 

4. Aprobă, împreună cu Parlamentul, bugetul European 

5. Dezvoltă Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) 

6. Coordonează colaborarea tribunalelor şi forţelor poliţieneşti 

naţionale în probleme de criminalitate. 

Fiecare stat membru are o Reprezentanţă permanentă la Bruxelles 

care apară interesele naţionale la nivel European. Șefi statelor se reunesc 

săptamânal în cadrul Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) 

pentru a stabili agenda Consiliului, excepţie făcând problemele legate de 

agricultură, care intră în atribuția Comitetului Special pentru Agricultură. 

Preşedenţia Consiliului este asistată de Secretariatul general, actualmente 

condus de Javier Solana (2004) care ocupă și funcția de Înalt reprezentant 

pentru PESC. România va deţine acest rol în perioada iulie -decembrie 2019. 

Preşedenţia Consiliului este asistată de Secretariatul General iar secretar 

general a fost reales, în 2004, Javier Solana, ce îndeplineşte şi funcţia de Înalt 

Reprezentant pentru PESC. 

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene 


Curtea de Justiţie, cu sediul la Luxemburg, a fost înfiinţată în anul 

1952, cu scopul de a se asigura ca legea europeană este interpretată şi aplicată 

în acelaşi fel pe întreg teritoriul Uniunii. Are puterea de a judeca litigiile dintre 

statele membre, dintre instituţiile europene, dintre companii şi dintre indivizi. 

Este formată din 27 de judecători şi 8 avocaţi generali numiţi, de comun acord, 

de guvernele statelor membre pentru o perioadă de 6 ani, care poate fi 

reînnoită. Începând cu 12 ianuarie 2007, Camelia Toader din România s-a 

alăturat celorlaţi judecători ai Curţii de Justiţie. Din cauza numărului foarte 

mare de cazuri pe care Curtea de Justiţie trebuie să le rezolve, în 1989 a luat 

fiinţă Tribunalul de Primă Instanţă, ce se ocupă în special de cazuri aduse în 

faţa instanţei de către persoane fizice, companii sau unele organizaţii, precum 

şi de cazuri legate de concurenţă. Are în componenţă cel puţin un judecător din 

fiecare stat membru, România fiind reprezentată de Valeriu Ciuca. Pentru 

soluţionarea litigiilor dintre Comunitatea Europeană şi funcţionarii săi a fost 

înfiinţat Tribunalul Funcţiei Publice. 


Curtea Europeană de Conturi 

Înfiinţată în 1975 cu sediul la Luxemburg, este responsabilă de 

colectarea și utilizarea corectă și legală a fondurilor europene, provenite de la 

contribuabilii europeni.. Are 27 de membri, numiţi pentru un mandat de 6 ani, 

ce poate fi reînnoit. România este reprezentată de Ovidiu Ispir. Curtea de 

Conturi, ca instituţie, nu deţine nici un fel de putere legală. Dacă descoperă 

neregularitaţi sau fraude, sesizează Oficiul European de Luptă Antifraudă - 

OLAF. OLAF, înfiinţat în 1999 în cadrul Comisiei Europene, are un statut 

independent special şi are misiunea de a conduce investigaţiile administrative 

antifraudă. 


2 

B.ORGANISME ALE UNIUNII EUROPENE 

Organisme financiare 

Banca Centrală Europeană 

BCE a fost înfiinţată în 1998, are sediul în Germania, la Frankfurt am 

Main şi este complet independentă de instituţiile europene; este responsabilă 

cu asigurarea stabilităţii preţurilor şi colaborează strâns cu băncile centrale 

naţionale ale statelor din zona euro, formând grupul numit Eurosistem. În plus, 

BCE împreună cu băncile centrale naţionale din statele membre formează 

Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). Cele 16 state care au adoptat 

moneda euro sunt: Belgia, Germania, Irlanda, Spania, Franţa, Italia, 

Luxemburg, Ţarile de Jos, Austria, Portugalia, Finlanda, Grecia, Slovenia, Cipru, 

Malta şi Slovacia (2009). 

Banca Europeană de Investiţii 

BEI a fost creată în 1958, pe baza Tratatului de la Roma, cu sediul la 

Luxemburg. BEI este deţinută de statele membre, care contribuie cu capital în 

funcţie de puterea economică proprie. Rolul iniţial era de a finanţa investiţiile 

majore de infrastructură ale statelor membre. Însă, în ultimele decenii, a 

finanţat şi alte proiecte, dacă investiţiile au fost compatibile cu politicile 

europene. Principalele domenii de acordare de credite sunt creşterea 

competitivităţii, promovarea procesului de integrare economică, protecţia 

mediului, modernizarea reţelelor europene de transport. BEI finanţează şi 

investiţii în ţările care au încheiat acorduri de cooperare economica cu UE 

(ţările din zona Mării Mediterane, Africa, zona Caraibelor, Pacific). BEI 

împreună cu Fondul European de Investiţii (FEI) formează Grupul BEI. Fondul 

European de Investiţii a fost creat în 1994 pentru a sprijini apariţia şi 



13

2 


dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. 

Organisme specializate 

Ombudsman-ul European (Mediatorul European) 

Mediatorul European, instituţie cu sediul la Strasbourg, primeşte şi 

investighează plângerile cetăţenilor europeni asupra eventualelor încălcări ale 

legii de către instituţiile europene; anchetează, elaborează rapoarte pentru 

Parlament, dar nu poate impune sancţiuni. Pentru a depune o plângere la 

Mediatorul European trebuie să fii rezident al UE, sa fi încercat să soluţionezi 

incidentul mai întâi cu instituţia în cauză, cazul să nu fi fost adus în instanţă şi să 

nu fi trecut mai mult de 2 ani de la incident. 

Responsabilul European pentru Protecţia Datelor 

Autoritate independentă, înfiinţată în 2001, funcţională din 2004, cu 

sediul la Bruxelles, Responsabilul European pentru Protecţia Datelor 

monitorizează procesele de colectare şi procesare a datelor cu caracter 

personal (spre exemplu date medicale, adrese, numere de telefon). Orice 

persoană care consideră că datele sale cu caracter personal colectate, 

prelucrate sau utilizate de o instituţie europeană sunt eronate sau au fost 

dobândite ilegal, poate înainta o plângere, iar dacă aceasta este întemeiată, 

Responsabilul European poate facilita trimiterea cazului la Curtea de Justiţie. 

Valorile şi simbolurile Uniunii Europene 


Uniunea este fondată pe respectul pentru demnitatea umană, 

libertate, democraţie, egalitate, stat de drept şi respectarea drepturilor 

omului, inclusiv a minorităţilor. Valorile sunt comune Statelor Membre într-o 

societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranţa, justiţia, 

solidaritatea şi egalitatea între femei şi barbaţi (din Constituţia Europeană). 

Simbolurile UE sunt: steagul, imnul, moneda unică şi ziua de 9 Mai. Steagul cu 

cele 12 stele aşezate în cerc, pe fond albastru, înseamnă unitatea şi identitatea 

popoarelor Europei. Cercul reprezintă solidaritatea şi armonia, iar stelele 

reprezintă perfecţiunea (şi nu numărul statelor membre UE, cum s-ar putea 

crede). Consiliul Europei a decis, în 1972, ca "Oda bucuriei” (ultima parte a 

Simfoniei a IX-a de L.van Beethoven) să devina imnul său, iar în 1985, Statele 

Membre UE l-au adoptat şi ele ca imn oficial. Nu înlocuieşte imnurile naţionale 

ci subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile 

de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii. Tratatul Uniunii 

Europene (1992 - Maastricht) introduce Uniunea Economică şi Monetară şi 

pune bazele monedei unice, iar în decembrie 1995, Consiliul European de la 


Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de "euro”. De la 1 ianuarie 

2002, moneda unică a intrat propriu-zis în circulaţie şi în buzunarele 

cetăţenilor. Reprezentarea grafică a fost inspirată de litera grecească "epsilon", 

facând legatura cu leaganul civilizaţiei şi al democraţiei europene şi cu prima 

literă din cuvântul "Europa”. Cele două linii paralele sunt un indicator al 

stabilităţii euro. Ziua de 9 mai 1950 a reprezentat primul pas catre crearea 

Uniunii Europene de astăzi. În acea zi, la Paris, Ministrul de Externe al Franţei, 

Robert Schuman, a citit presei internaţionale o declaraţie prin care chema 

Franţa, Germania şi celelalte popoare ale Europei să îşi uneasca producţiile de 

oţel şi cărbune, ca "prima fundaţie concretă a unei federaţii europene”. Scopul 

era crearea unei comunităţi în care membri să îşi pună sub control comun 

producţia de oţel şi cărbune - ca bază a puterii lor militare - în scopul evitării 

izbucnirii unui nou război. Ţările cărora li se adresa prioritar provocarea - 

Franţa şi Germania - fuseseră în război timp de aproape 100 de ani, iar cel de-al 

doilea război mondial aproape ca le distrusese. În 1985 s-a hotărât ca ziua de 9 

mai să devină "Ziua Europei". 

Cariera în Instituţiile Europene 

Aderarea României la UE a deschis porţile către posturi în cadrul 

Instituţiilor Europene. Românii pot candida atât pentru posturile deschise 

membrilor din toate ţările Uniunii, cât şi pentru posturile destinate exclusiv 

ţărilor nou venite, România şi Bulgaria. Procesul de selecţie este prin 

intermediul portalului European Personnel Selection Office - 

www.europa.eu/epso, urmând a fi modificat din 2010. Un instrument 

ajutator: www.euroconcurs.ro - aici găsiţi informaţii în limba română, exemple 

de teste, un ghid online; mai mult, sunt organizate periodic seminarii şi 

training-uri în marile oraşe din ţară. 

Pentru a deveni funcţionar european, „EU official”, singura 

modalitate este să vă prezentaţi la concurs şi să treceţi probele de selecţie. 

Astfel, deveniţi laureat şi sunteţi înscrişi pe lista de rezerve. Abia atunci puteţi 

candida efectiv pentru un post vacant într-o instituţie. În general, selecţia 

cuprinde 3 etape: 

1. Testele de preselecţie: se desfaşoară în a doua limbă cunoscută de 

candidat, sunt teste grilă şi au două direcţii principale: 

a. Un test referitor la dezvoltarea Uniunii Europene şi 

politicile comunitare; 

b. Un test de logică sau abilităţi verbale şi numerice; 

2. Proba scrisă: Un test grilă în domeniul de specialitate ales de 

candidat şi un eseu. 

3. Proba orală: interviu cu comitetul de selecţie. Procedura de 

selecţie se va modifica din anul 2010, urmând a fi eliminate întrebările despre 

UE. SUCCES! 




15 

2

3 

A D R E S E Ș I T E L E F O A N E U T I L E 


Capitolul 3 

Adrese și telefoane utile 

sInstituţii româneşti şi belgiene 

sCentrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS 

Datele de mai jos sunt cu titlu informativ, adresele şi linkurile pot 

suferi modificări, deci trebuiesc folosite sub rezerva verificării lor iniţiale de 

către persoanele interesate. 

În sprijinul cetăţenilor români care doresc să călătorească sau se află 

în strainătate, Ministerul Afacerilor Externe a publicat în luna martie 2009 

„Ghidul Serviciilor Consulare”, ce poate fi accesat pe site-ul www.mae.ro – la 

rubrica „Vize şi Servicii Consulare”. Informaţiile se referă la actele necesare 

pentru calatoria în străinătate, modalităţile de acordare a asistenţei consulare, 

recomandări privind pregătirea călătoriilor în alte ţări, etc. Puteţi afla ce poate 

face pentru dumneavoastră personalul consular în situaţia în care aţi rămas 

făra acte sau bani, aţi suferit un accident de maşină, v-aţi îmbolnăvit în timpul 

călătoriei sau aţi fost arestat, precum şi limitele asistenţei consulare. 

La începutul anului, în Belgia, a fost pus în circulaţie ghidul 

"Belgopocket 2009" -pentru varianta online în limbile franceză, neerlandeză şi 

germană, accesaţi www.belgopocket.be (ghidul este realizat în cea mai mare 

parte de reprezentanţi ai instituţiilor federale în colaborare cu diverse 

administraţii comunitare şi regionale, iar informaţiiile sunt aduse la zi până în 

data de 15 septembrie 2008). 

Ambasada Belgiei la Bucureşti 

Adresa: Bulevardul Dacia, 58, 020061 Bucureşti, Sector II 

Tel: +40 (21)210.29.69; +40 (21)210.29.70; +40 (21) 212.36.80 (VISA); 

Fax: +40 (21) 210.28.03 

E-mail: ambabuc@clicknet.ro; Bucharest@diplobel.org 

Web: www.diplomatie.be/bucharest 

Ambasada şi Consulatul României la Bruxelles 

Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles; 

Tel: +32 (0)2 343 6935 

Fax: +32 (0)2 346 9814 

E-mail: consulat@roumanieamb.be 

Web: www.bruxelles.mae.ro 


Centrul Român de Informare de la Bruxelles 

Adresa: 107 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles; 

Tel: +32 (0)2 3444 145 

Fax: +32 (0)2 3442 479 

E-mail: office@roinfocentre.be 

Relaţii diplomatice 

Web: www.diplomatie.be 

Misiunea României la UE 

Web: www.ue.mae.ro 

Oficiul pentru străini 

Web: www.dofi.fgov.be 

l'Office des étrangers 

World Trade Center, tour II, Chaussée d'Anvers 59B, 1000 Bruxelles 

Tel: 02/206.15.99 

Dienst Vreemdelingenzaken 

WTCenter, Tower II, Antwerpsesteenweg 59 B, 1000 Brussel 

Telefon 02/793.95.00 

Asociaţia pentru drepturile străinilor 

Web: www.adde.be 

Tel: 02/ 227 42 41; 02 /227 97 51 

Date generale despre Belgia 

Web: www.belgium.be 

Link-uri utile: 

U E o n l i n e - w w w. e u r o p a . e u ; P o r t a l u l " Yo u r E u r o p e " - 

www.europa.eu.int/youreurope; Centrul de Informare al Comisiei Europene în 

România - www.infoeuropa.ro; Ministerul Integrarii Europene - www.mie.ro; 

Euro Info Center RO 828 - www.euroinfo.ccivl.ro; Institutul European din 

România - www.ier.ro; EUpolitix - www.eupolitix.com; EUexpans - 

www.euexpans.com; EurActiv - www.euractiv.com; 

SOLVIT - www.ec.europa.eu/solvit 

Securitate socială: 

Serviciul public federal - www.socialsecurity.fgov.be; 

Institut National d' assurance maladie -invalidité - www.riziv.fgov.be 




17 

3

3 



Asociaţia de coordonare si iniţiativă pentru refugiaţi şi străini 

s e r v i c i u l d e t r a d u c e r e ş i i n t e r p r e t a r i a t s o c i a l : 

www.cire.irisnet.be/appuis/cofetis.htm; 

Serviciul de integrare ATLAS - Carnotstraat 110, B-2060 Anvers, 

Tel: 03 227 70 49; 03 22770 50 

Asiguratori: www.partena.be; www.securex.be; Ethias (fosta Smap) - 

www.ethias.be; Actel - www.actel.be; Axa - www.axa.be; Partner Assurances- 

Fortis bank - www.fortisbank.be/assurer/ 

Case de asigurare medicală: Mutualitatea socialista - www.mutsoc.be; 

Mutualitatea creştina - www.mc.be; Mutualitatea neutra - www.munalux.be; 

Mutualitatea liberala - www.mut400.be; Euromut - www.euromut.be. 

"Partena" şi "Securex" nu sunt companii de asigurări în sensul propriu al 

cuvântului. Cel mai des se ocupă de gestiunea "socială" pentru întreprinderi şi 

independenţi, adică salarii, fişele de impozite ale angajaţilor, etc. În Belgia este 

obligatorie înscrierea la o casă de asigurare, necesară obţinerii card-ului SIS. 

Acesta trebuie prezentat sistematic pentru eliberarea medicamentelor în 

farmacii, internarea sau realizarea de analize medicale, şi în alte ocazii. 

Înscrierea în plus faţă de “mutualitate” la o companie de asigurări (de ex. DKV) 

permite o şi mai largă acoperire (rambursare) a cheltuielilor legate de serviciile 

de sănătate. 

Studii 

Comunitatea franceză din Belgia: www.cfwb.be; www.enseignement.be; 

Echivalari diplome: www.equivalences.cfwb.be; 

A studia în Belgia: www.studyinbelgium.be 

Site-uri pt Joburi: 

Pentru Instituţiiile Europene - www.europa.eu.int; www.eurobrussels.com; 

www.eurodesk.org; 

Plasarea forţei de muncă - pentru regiunea flamandă - VDAB www.vdab.be; 

regiunea Bruxelles - Actiris - www.actiris.be; regiunea valona - Forem - 

www.leforem.be 

Crearea unei societăţi în Belgia - www.creation-pme.wallonie.be; 

www.mineco.fgov.be/SME 

Site care ajută la crearea propriului CV-on line - www.europass.cedefop.eu.int 

Portalul European pentru Tineret - www.europa.eu.int/youth/working/ 

Portalul orientării profesionale în Comunitatea Franceză - www.orientation.be 

Alte siteuri, inclusiv Interimuri - www.monster.be; www.xpats.com; 


www.adecco.be; www.europeana.ro/joburi/belgia.htm; www.references.be; 

www.studentenjobs.be; www.stepstone.be; www.expatica.com; 

w w w . e a s t c h a n c e . c o m ; w w w . s t r a i n a t a t e . q u i c k j o b s . r o ; 

www.interjobs.ro/belgia; www.manpower.com; ww.randstad.be; 

Despre Bruxelles: www.blbe.be; www.bruxelles.irisnet.be; a căuta o cazare - 

www.vlan.be; www.brusselsinternational.be; www.brussels-rentals.com. 

Legislaţia referitoare la accesul, sejurul, stabilirea şi expulzarea de pe teritoriul 

belgian a străinilor, dar şi alte informaţii utile (cărţi de identitate, cărţi de sejur, 

permise de lucru, echivalări diplome, proceduri de reîntregire a familiei, 

concubinaj) - www.dofi.fgov.be 

Alte linkuri utile: 

Pagini aurii - www.pagesdor.be; hărţi/itinerare - www.stib.be; 

www.viamichelin.fr, www.mappy.com; permis de conducere/control tehnic - 

www.feuvert.be; www.goca.be; instituţii federale şi regionale din Bruxelles - 

www.cocof.irisnet.be. 


3 

Centrele de informare EUROPE DIRECT CENTRAS 

Românii au la dispoziţie o reţea de centre de informare specializate, 

finanţate de Comisia Europeană, unde pot afla detalii despre oricare dintre 

domeniile de activitate ale instituţiilor Uniunii. Reţeaua Europe Direct Centras 

oferă informaţii practice despre demersurile pentru recunoaşterea studiilor în 

ţările Uniunii, călătoria în statele membre sau posibilităţile de obţinere a 

permisului de muncă. Apelaţi gratuit numărul de telefon 00.800.67891011 

sau accesaţi site-ul internet: www.europedirect.centras.ro. 

Scopul centrelor EUROPE DIRECT este informarea despre politicile şi 

programele UE în regiunile în care îşi desfăşoară activitatea. Sub 

responsabilitatea structurii gazdă, centrele oferă un serviciu local care: 

- permite cetăţenilor să obţină informaţii, consultanţă şi raspunsuri la întrebări 

privind legislaţia, politicile, programele şi oportunităţile de finanţare ale 

Uniunii (în toate limbile oficiale); 

- oferă cetăţenilor oportunitatea de a comunica instituţiilor UE reacţiile lor sub 

forma unor întrebari, opinii şi sugestii; 

- permite Comisiei să îmbunătăţească transmiterea de informaţii exacte şi 

adaptate necesităţilor locale. 



19


Aici poate fi 

Reclama ta! 

Pentru a solicita mai multe informații, 

vă rugăm trimiteți un email la: 



21

4 

P R E Z E N Ț E R O M Â N E Ș T I Î N B E L G I A 

Capitolul 4 

Prezențe românești în Belgia 

sRombel -Români în Belgia 

sInstituţii ale statului român 

sAsociaţii 

sBiserici şi locaşe de cult 

sMagazine şi restaurante 

sAfaceri româneşti în Belgia 

sMedici 

sTraducători autorizaţi 

sAvocaţi, firme juridice 

sContabili 

sImobiliare 

sCursuri de limba română 


Cum să te simţi acasă printre străini (cel puţin la început de drum, toţi 

cei din jur sunt străini)? Răspunsul este simplu: rămânând în contact cu 

vorbitorii de limbă română, fie ca este vorba despre conaţionali, fie instituţii 

româneşti. 

ROMBEL – Români în Belgia - www.rombel.com reprezintă cea mai 

largă comunitate virtuală a românilor din Belgia, având drept scop informarea 

şi liberul schimb de opinii dintre aceştia. Creat în anul 2002 şi numărând în 

prezent peste 3.500 de membri, ROMBEL foloseşte ca suport internetul - cel 

mai rapid şi practic mod de comunicare între românii din diaspora, având o arie 

de acoperire şi o audienţă practic nelimitate. În decursul celor 6 ani de 

existenţă, ROMBEL a evoluat de la un simplu grup de discuţii către un portal de 

informare, devenind reprezentant "de facto" al Comunităţii Românilor din 

Belgia. Prin membrii săi, ROMBEL s-a implicat în numeroase acţiuni caritabile, 

oferind şansa unică mai multor copii bolnavi din România de a beneficia de 

operaţii complexe în Belgia, care le-au salvat sănătatea sau chiar redat viaţa. 

Membri, administratori, moderatori, s-au implicat în cazuri umanitare prin 

strângere de fonduri pentru operaţii sau tratamente, programări şi însoţirea 

familiei în labirintul administrativ al spitalului, traduceri şi intermediere 

lingvistică, găzduirea familiilor venite în Belgia. 

De asemenea, a ajutat la strângerea de ajutoare umanitare pentru 

victimele inundaţiilor din România (2006) şi a fondat primul Turneu de Fotbal 

al Românilor din Diaspora (2006). Evoluţia şi dinamica forumului s-au mutat 


apid din spaţiul virtual în cel real, întâlnirile lunare organizate de Rombel 

adunând împreună sute de români în diverse oraşe ale Belgiei. Începând din 

ianurie 2008, site-ul Rombel transmite ÎN DIRECT în fiecare sâmbătă şi 

duminică slujba religioasă şi alte evenimente creştine de la Biserica ortodoxă 

“Sfântul Nicolae” din Bruxelles, o premieră absolută în diaspora românească. 

Dorind să-şi pastreze şi pe viitor caracterul independent şi liber, ROMBEL va 

continua să susţină comunicarea, activităţile culturale, sportive şi caritabile, 

organizate atât în nume propriu cât şi în parteneriat cu alte organizaţii sau 

instituţii. Mai mult, dezideratul rămâne promovarea imaginii României şi a 

românilor în Belgia precum şi în întreaga lume. ROMBEL poate fi accesat la 

adresele: WWW.ROMBEL.COM sau WWW.ROMBEL.ORG, iar pe e-mail la 

adresa: contact@rombel.com. Un grup activ de discuţii găsiţi la adresa: 

http://groups.yahoo.com/group/rombel/, grup care primeşte săptămânal 

"Rombel Newsletter". 

Foarte importantă pentru păstrarea limbii române este şi 

preocuparea Guvernului de la Bucureşti de a sprijini proiectele educative. În 

contextul procesului de promovare a limbii şi civilizaţiei româneşti în spaţiul 

Uniunii Europene, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării a iniţiat în anul 

şcolar 2007-2008 un proiect pilot în special în zonele unde sunt semnificative 

comunităţi de români. Dacă la început au fost vizate doar Spania şi Italia, 

începând cu anul şcolar 2008-2009 proiectul s-a extins şi-n Belgia. Proiectul 

constă în introducerea în oferta educaţională a unităţilor de învăţământ 

belgiene a unui Curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească, în format de 

două ore pe săptămână. Aşadar părinţii sunt încurajaţi să îşi înscrie copiii la 

acest curs, care le poate fi foarte benefic. Organizarea cursului reprezintă o 

premieră, deşi în trecut au existat cursuri de limba română şi de religie 

ortodoxă predate în cadrul şcolilor europene.. Proiectul se aplică la toate 

nivelurile de învaţământ preuniversitar iar la sfârşitul fiecărui an elevii primesc 

o adeverinţă din partea MECT, care îi scuteşte de a da anumite examene de 

diferenţa, în eventualitatea reintegrarii în învaţamântul românesc. În urma 

concursului organizat de MECT şi Institutul Limbii Române, din septembrie 

2008 există deja 5 profesori care predau cursul în şcolile din Belgia. Părinţii se 

pot adresa pentru obţinerea de informaţii la Ambasada României de la 

Bruxelles sau la prof. Carmen Solomie: carmen_solomie@yahoo.com". 

1. Instituţii 

Devenind parte integrantă a UE, România se înscrie de fapt într-un 

spaţiu care reuneşte 27 de state membre, cu o populaţie de 492,8 milioane de 

locuitori şi 23 de limbi oficiale. Printre drepturile de care se bucură şi românii 

ca cetăţeni europeni se numără: libera circulaţie pe întreg teritoriul Uniunii, 

călătoria făcându-se pe baza cărţii de identitate; dacă se afla pe teritoriul 




23 

4

4 



statelor terţe (non-UE) beneficiază de protecţie consulară din partea 

ambasadelor şi consulatelor tuturor statelor membre UE, în cazul în care în 

ţara terţă, România, nu are deschisă reprezentanţă diplomatică sau consulară; 

au dreptul de a vota şi candida pentru alegerile locale în statul în care îşi au 

reşedinţa, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui stat precum şi pentru 

alegerile europene; au dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European în 

mod individual sau în asociaţie cu alte persoane, pe probleme care intra sub 

incidenţa domeniilor de responsabilitate ale UE şi care îi afectează în mod 

direct; pot adresa plângeri Mediatorului European împotriva actelor de 

gestiune defectuoasa ale instituţiilor sau organelor comunitare. 

Ambasada României în Regatul Belgiei - în prezent Ambasador 

extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Belgiei este domnul 

Ovidiu Dranga. 

Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles 

Telefon: + 32 (0)2 345 2680; Fax: + 32 (0)2 346 2345; 

E-mail: secretariat@roumanieamb.be 

Program: luni-vineri între 09.00 - 13.00 şi 14.00 -18.00 (program de lucru la 

ghişeu şi la telefon) 

Consulat 

Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles 

Telefon: +32 (0)2 343 6935; Fax: +32 (0)2 346 9814; E-mail: 

consulat@roumanieamb.be 

Nota: pentru orice problema ( fara programare ) este indicat sa va adresaţi 

personal Secţiei consulare în cadrul orelor de lucru cu publicul. 

Consulate onorifice 

ANTWERP - Consul onorific: Jean-Marie Bavo Denis 

Adresa: Nooderlaand 127 A, 2030, Antwerp, Tel: +32 543 22 00; Fax: +32 354 

32 571 

LIEGE - Consul onorific: Isy – NOEL LESMAN 

Adresa: 10, Rue de Chaudfontaine, 4020 Liege; Tel:+32 3 281 1562; Fax:+32 3 

230 0272 

MALINES - Consul onorific: KAREL VERSCHUEREN 

Herenthoutseweg 71, 222 Heist-Op-Den-Berg, Malines;Tel. +32 1 426 2010; 

Fax:+32 1 426 0858 

TOURNAI - Consul onorific: Andre BERTOUILLE 

Rue du Becquerelle 22, 7500 Tournai; Tel:069 21 40 74; Fax: 069 84 21 94 

BRUGES - Consul onorific: Joeri Beuren ( investit în data de 21 octombrie 

2008 ) 


Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea 

Europeană 

Adresa: Rue Montoyer 12 B -1000 Bruxelles 

Tel:+32 (0)2 7000 640; Fax:+32 (0)2 7000 641; 

E-mail:bru@rpro.eu; web:www.ue.mae.ro/ 

Toate cele 27 de state membre ale UE au câte o Reprezentanţă 

Permanentă la Bruxelles, care le reprezintă interesele politice şi economice, 

aşa cum şi Comisia Europeană are câte o Reprezentanţă în fiecare dintre ţările 

UE. Reprezentanţele permanente sunt o extindere a guvernelor naţionale, un 

fel de birouri guvernamentale care interacţionează zilnic cu instituţiile 

europene şi cu celelalte Reprezentanţe. Începând cu 1 ianuarie 2007, Misiunea 

României pe lânga UE s-a transformat în Reprezentanţa Permanentă. 

Personalul este condus de un Ambasador, Reprezentant Permanent, funcţie 

ocupată din aprilie 2008 de domnul Mihnea Ioan Motoc. 

Delegaţia Permanentă a României la NATO 

Adresa: N.G. Building, NATO HQ, Boulevard Leopold III, 1110 

Bruxelles; Tel:+32 2 707 9600; Fax:+32 2 707 9602; 

E-mail:romania.sec@hq.nato.int; web: www.nato.mae.ro 

România participă activ la obiectivul de securitate european şi transatlantic 

prin Reprezentanţa Militară a României la NATO şi UE, structură aflată 

în subordinea Statului General Major. Reprezentanţa Militară este condusă de 

domnul Sorin Ducaru iar obiectivul principal este de a promova interesele 

militare ale României la Cartierul General NATO precum şi pe lângă structurile 

militare europene. De la 1 ianurie 2007, Reprezentantul Militar al României 

participă cu drepturi depline la reuniunile Comitetului Militar al UE şi este 

parte a procesului decizional în cadrul Politicii Europene de Securitate şi 

Apărare (PESA). 

Centrul Român de Informare 

Adresa: Rue Gabrielle 107, 1180 Bruxelles; Tel:+32 (0)2 3444 145; 

Fax:+32 (0)2 3442 479; Email:office@roinfocentre.be; site 

web:www.crib.mae.ro 

Funcţionează ca o structură care facilitează comunicarea între 

instituţiile publice, ONG-uri, think thank-uri şi mediul academic din România şi 

Bruxelles. 

Ca membru UE, România are reprezentanţi în structurile 




25 

4

4 



instituţionale ale Uniunii, astfel: 

- 1 comisar european - Leonard Orban, căruia i s-a atribuit portofoliul 

multilingvismului 

- 35 de parlamentari europeni 

- 1 judecător la Curtea de Justiţie – Camelia Toader 

- 1 judecător la Tribunalul de Prima Instanţă – Valeriu Ciuca 

- 1 membru în Curtea de Conturi – Ovidiu Ispir 

- 15 membri în Comitetul Economic şi Social (câte 5 reprezentanţi ai 

sindicatelor, ai confederaţiilor patronale şi ai societăţii civile) 

- 15 membri în Comitetul Regiunilor 

De asemenea, Banca Naţională a României face parte din Sistemul 

European al Băncilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participă ca membru 

cu drepturi depline la Consiliul General al Băncii Centrale Europene şi la 

comitetele acesteia. Începând cu iunie 2007 Asociaţia Municipiilor din şi-a 

deschis oficial biroul de reprezentare în cadrul Casei Europene a 

Municipalităţilor şi Regiunilor din Bruxelles. 

Oficiul Român pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe lângă UE 

Adresa: Rue Montoyer 23, et.4, 1 000 Bruxelles 

Telefon:+32(0)2 505 3000; Fax: +32(0)2 513 3200; Site web: www.rosteu.net 

Camera de Comerţ si Industrie a României - Adresa: Rue D'Arlon 51, 1040 

Bruxelles 

Telefon: +32(0)2230 2395; Fax +32(0)2230 2395; 

E-mail: ccir.bruxelles@skynet.be 

Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România 

Biroul de Reprezentare Bruxelles 

Adresa: Rue Montoyer 24, Bruxelles 

Tel: 02 237 41 44; Fax: 02 237 41 99; E-mail: bruxelles@uncjr.org; 

Web: www.uncjr.org 

Uniunea Naţională a Patronatului Român (UNPR) 

“Comunitatea oamenilor de afaceri din România la Bruxelles” 

Adresa: Avenue d’Auderghem 289, 1040 Bruxelles; 

Tel: +32 2 648 65 40; E-mail : unpr@unpr.ro; Web: www.unpr.ro 

2. Asociaţii 


ROMBEL - Români în Belgia - Comunitatea virtuală a Românilor din Belgia 

e-mail: support@rombel.com; Web: www.rombel.com 

Diaspora România Beligia - Nederland - Luxemburg; 

Web: www.dirobenelu.com 

"Arthis" - La Maison Culturelle Belgo-Roumaine a.s.b.l. 

- publicaţia lunară «Quoi de Neuf ?» conţine articole în 3 limbi: română, 

franceză şi neerlandeză 

Adresa: 33 Rue de Flandre, 1000 Bruxelles, director d-na Carmen Hopârtean 

Tel/fax: 02/511.34.20; E-mail:info@arthis.be; arthis@skynet.be; 

Web: www.arthis.org 

Fondation socio-culturelle belgo-roumaine "Mioriţa" 

Adresa: Noorderlaan 127A - B 2030 Antwerpen, preşedinte d-na Florinela 

Petcu; colaborează cu Serviciul de Integrare din Anvers şi organizează cursuri 

de limbă, educaţie interculturală, traduceri, evenimente; Tel:+32 (0)3 636 49 

49; e-mail: miorita@scarlet.be; site: www.miorita.be 

La Communauté Roumaine de Belgique 

Adresa: Rue des Chats 69, 1082 Bruxelles; E-mail:info@c-r-b.org; 

web:www.c-r-b.org 

Clubul « ROMÂNIA – UE » Bruxelles 

“O iniţiativă românească pentru o Europă unită” 

Adresa: Avenue Broqueville 116, 1200 Bruxelles; 

E-mail:office@euro-club.org; Web:www.euro-club.org 

L’Alliance belgo-roumaine a.s.b.l. 

Adresa: 221, Avenue Brugmann, 1050 Bruxelles 

Tel: 02/ 347.36.87; Fax 02/610.45.85; E-mail: info@abero.org; 

web: www.abero.org 

Asociaţia culturala Hermes.ro 

E-mail: hermes.ro@hotmail.com 

Adresa: Woluwedal 12/29, 1932 Zaventem; Tel:+32 488 770 038, 

3. Biserici, religie 




27 

4

4 



Parohia Ortodoxă Română Sfântul Nicolae 

Adresa: Rue des Palais 181 - 183, 1030 Bruxelles;Web: 

www.biserica.be, www.catedrala.be 

- parohul bisericii este Părintele Patriciu Vlaicu - GSM: 0473326422; email: 

preot@biserica.be 

Din viaţa parohiei: Vecernia de sâmbătă seara urmată de cursurile 

Şcolii Biblice şi Sfânta Liturghie în fiecare duminică de la ora 10:30 - transmise 

în direct de www.Rombel.com; Şcoala Parohială care organizează cursuri 

gratuite de pictură pe sticlă pentru adulţi şi copii, limba română, istorie şi 

geografie, franceză, engleză, dansuri populare; revista lunară "Darul 

Cuvântului"; forumul de discuţii şi portalul de informaţii religioase - 

http://catedrala.1fr1.net 

În sânul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale şi 

Meridionale activează şi două asociaţii de tineri, reprezentate şi la Bruxelles: 

ASOCIAŢIA NEPSIS - s-a constituit la 13 noiembrie 1999 la iniţiativa Î.P.S. 

Mitropolitul Iosif, cu scopul de a pastră aprinsă flacăra credinţei sau de a trezi 

credinţa printre cei tineri sau chiar mai puţin tineri -www.nepsis.org şi 

ASOCIAŢIA AXIOS - are ca scop ajutorarea copiilor din două orfelinate din 

România. 

Parohia Buna Vestire 

Adresa: Place Sainte Catherine, 1000 Bruxelles (lângă staţia de 

metrou cu acelaşi nume) 

- program: slujba în limba română duminica de la ora 11:00, preot Vasile Palade 

-tel/fax:+32 2 219 0780; e-mail: george_palade@yahoo.com; web: 

www.eglisebruxelles.com 

Parohia ortodoxă română "Sfântul apostol Andrei şi sfântul 

Materne” - Aalst 

Preot Constantin Pogor; slujbele se oficiaza duminica de la ora 11:00 

Adresa: Begijnhofstraat, 1, 9300 Aalst 

Tel. +32 4 86977590; e-mail: constantinos10@gmail.com; Web: 

www.parohiaaalst.be 

Misiunea Română Greco-Catolică din Belgia 

Adresa: Rue de L' Eglise Saint Lambert, 1200 Woluwe Saint Lambert; 

Sfânta Liturghie în fiecare duminică la ora 10:30 la capela, de către Parintele 


Filip Ionel Cheresi 

Tel. +32472438509; Email: fcheresi@yahoo.com; Web: www.grecocatolic.be 

Parohia "Naşterea Maicii Domnului" – Antwerp (Anvers) 

Adresa: Sint Jacobsmarkt 15, Antwerpen 2000 - Preot Prof. Dr. Ioan 

Dura 

Tel/ fax: +3223752603; e-mail: iondura@msn.com, 

web: www.bisericaromana.nl 

Parohia "Pogorârea Sfântului Duh" ( Rusalii ) 

Preot Mircea Cosofret 

Biserica St. Vincent, 239, Rue des Français, 4000 Liège 50, Rue de Peppange, 

L-3270 Bettembourg, G.D. du Luxembourg 

Tel:+ 352 21 511393,+352 21 324248 

4. Turism 

Biroul de Promovare a Turismului românesc la Bruxelles 

Adresa: Galeriile Toison d'Or, 17A, Avenue de la Toison d'Or, 1050 Bruxelles 

Tel: +32 (0)2 502 46 42; Fax: +32 (0)2 502 56 22; E-mail: info@roumanietourisme.be; 

info@roemenie-toerisme.nl; Site: www.roumanie-tourisme.be; 

www.roemenie-toerisme.nl 

Romtrans Benelux nv 

Adresa: Klein Zuidland Str, nr.4 ; B-2030 Antwerpen; tel: +32.3.544 12 84; fax: 

+32.3.54412 87; e-mail: ML@TCL.BE ; www.romtrans.ro 

Agenţia Tarom 

Adresa: Boulevard Adolphe Max 34, 1000 Bruxelles; Tel: +32.22186382; 

Fax+32.22.198046 

Compania aeriană Blue Air 

Este prima companie aeriană din România care operează zboruri în sistem de 

low-cost având capital 100% privat romanesc - www.blueair-web.com 

Agenţia Atlassib 

Transport persoane şi colete spre/dinspre România 

Adresa: Rue de la Tribune 18, 1000 Bruxelles / metro: Parc sau Madou 

Tel.+32.2.512.63.33; Fax:+32.2.514.71.00; GSM:0473.472.168; 

belgia.bruxelles@atlassib.ro 




29 

4

4 



Agenţia Eurolines 

www.eurolines.ro 

5. Magazine, restaurante 

RESTAURATION ROUMAINE 

Adresa: Rue Gretry 13, 1000 Bruxelles, lânga Bursa; Tel: 0474/261784; 

0474/697392; 

Restaurantul "La Fleur de Tilleul" 

Adresa: 4 rue Desiree Quenne, 6110 - Montigny le Tilleul 

Telefon: +32 71. 51.00.03; Email:apetreimihaela@hotmail.com; 

web:www.lafleurdetilleul.be 

Restaurant Cosmopolitan 

Specialităţi româneşti şi internaţionale 

Adresa: Rue des deux Eglises 98, 1210 Bruxelles 

Deschis 7/7 orele 12:00-15:00, 18:30-22:30; Tel: 0496/403284 (d-nul Ştefan) 

Restaurant " La Villette” 

Adresa: Rue du Vieux Marché aux grains 3, 1000 Bruxelles 

Tel: 02.512.75.50; Fax: 02.514.11.64; Website: http://www.la-villette.be 

Wine World 

Chaussée de Charleroi, 43 ,1060 Bruxelles, lânga Place Stephanie; Tel./Fax: 

02/534.77.03 

La Bunicuţa 

Magazin cu produse româneşti, proprietar doamna Silvia Olari 

Adresa: Avenue de la Reine 194, Bruxelles 

Casa Românească 

Avenue Jean Volders 58, 1060 Bruxelles, Tel. 0477 311 724 

Cafe bar Laura - Avenue de la Reine n°233, Bruxelles, Tel: 0486107728 

Magazin cu produse româneşti în Liege: 

Adresa: 48 Quai St. Leonard nr 48 

- deschis de marţi până sâmbătă între orele 9:30- 18:30 şi duminică de la 9:30 

la 15:00 

Georges - Magazin de mezeluri 


Piaţa Clemenceau, Anderlecht, Bruxelles 

- unul din cele mai cunoscute locuri de întâlnire ale românilor, dar 

neadministrat de un român 

Magazinul "Ardealul" 

Rue de Fiennes, 29 -1070 Anderlecht, Bruxelles, Tel.02/524 14 90 

Cafeneaua cu specific românesc L'Athome 

82 Avenue Jean Sobieski ( lânga Atomium ) 

ARDEALUL 

Rue Richard Neyberg 133 - aproape de Place Bockstael, Bruxelles 

Café taverna Transilvania 

Preparate culinare tradiţionale, organizare evenimente 

Rue de l'Eglise Sainte-Anne 100,1081 Koekelberg; 

Tel 0488 249 128 ( doamna Elena ) 

6. Afaceri româneşti în Belgia 

Transylvania SPRL - Importator Vinuri Româneşti în Belgia: 

www.transylvania.be; 

Rue du Pont au Lin 27, 1390 Grez-Doiceau, Tel: 010 842 356, Fax: 010 842 791 

(d-nul Târgovişteanu); E-mail: info @transylvania.be 

Salonul MANI D'ORO - Massage & Beauty Center (d-na Anamaria Petre) 

Adresa: QUELLINSTRAAT 43, B-2018 ANVERS, Telefon: 0495 835 177, 

www.manidoro.be 

Salonul de coafura Class - Langeleemstraat 47, 2018 Antwerpen, 

Tel.0484401558 (d-na Felicia) 

Centrul de fitness Downtown - Brederodestraat 186, 2018 Antwerpen 

Tel.032904135 (d-nul Ciprian); 

downtownfitness@hotmail.com 

FREYA Salon de Coiffure -Rue de Tervaete 46, Etterbeek 1040- Bruxelles; GSM: 

0485 489 067, E-mail : info@freya-coiffure.be; web: www.freya-coiffure.be 

7. Medici 




31 

4

4 



Stomatologi / Dentişti 

Dr. Alexandru George, consultaţii numai cu RDV: Avenue Josse Goffin 92, 1082 

Bruxelles (Berchem Sainte Agathe); Tel: 02.463.32.37; 

Dr. Iolanda Hociung - cabinet dentar specializat pentru copii -143 Avenue 

Reine Astrid, 1959 Kraainem (metro Stockel) - tel/fax: 02 7210645, 

Email: dentikos@pandora.be 

Dr. Potra Beatrice - Rue G. Leclercq 3, 1160, Auderghem, Bruxelles; 

Tel: 02 6726353 

Dr. Ruşinoiu Mariana -99 Rue Gergel/Gergelstraat 1970 Wezembeek-Oppem; 

Tel: 02/7843850 

Mircea Golcea, Av. Hippocrate 4 bte 18, 1932 Woluwe-St. Etienne, Tel: 02 770 

30 61 

T. Buzincu 105 Avenue Ch.Gillisquet, 1030 Bruxelles, Tel: 02/245.57.61 

Medic Ortodont: Nuşfelean Monica, Edith Cavell 21, Bruxelles Tel: 02 3442147 

Medicină generală 

Dr. Smaranda Gane - Ch. de Gand 152, 1080 Molenbeek, Tel: 2410 6380, 

GSM:0475 622 131 

Dorina Becheanu - Spitalul Saint Luc- Bruxelles, Tel: 02.764.1765 

Mircea Stern - Av. Winston Churchill 194, 1180 Uccle, Tel: 02/3441659; 

GSM:0475 662 889 

Diaconescu Constantin - Avenue de Volontaires 75, Bruxelles, 

Tel: 0475 70 93 93 

Jalma-Vaideanu Carmen - Rue de Cible 36, 1210 Saint-Josse, Bruxelles; 

GSM:0473 36 64 36 

Dora Becheanu - Avenue Emile Vandervelde 31, 1200 Woluwe-Saint-Lambert, 

Bruxelles 

Tel. 02 762 76 57 (medicină generală, electocardiogramă) 


Pana Aurel - Domaine de la Magnanerie, Avenue Minerve, 21A Bte 64, 1190 

Bruxelles, 

TEL : 02/ 343.43.08; GSM: 0474/42.23.24 

Constantin Adriana - Rue de la Caserne 15, 1000 Bruxelles, Tel02/5128762, 

GSM 0478/247409 

Dr. Stein Ernest, Haringrodestraat 66, 2018 Antwerpen, Tel:03/218 95 95 

Farmacii 

Farmacia Masy, rue Vanderkindere 1080 Uccle, Bruxelles, Tel: 02.346.7891 

Tratament naturist cu Aloe Vera - farmacist Sabina Cucu - rue Wayez, 165, 1070 

Bruxelles, Tel 02/5580760, GSM 0485/930513 

Alte specializări: 

Psihoterapeut Tatiana Benchea, Avenue Guillaume Macau 7, 1050 Bruxelles, 

Tel: 0473.512337 

Ortopedie Dr. Dunca Ioan - Centre Medical Montgomery, Bruxelles, 

Tel:027350252, 0486/247080 

Cardiologie - Monica Brad, Avenue Messidor 103, Bruxelles, Tel:02.6486986 

Pediatrie, competenţă în Pneumologie - Alergologie - Elena Bradaţan, 

GSM:0474 916 962, Namur 

8. Traducători autorizaţi 

Cornelia Van Bouwel - română -neerlandeză, 2018 Antwerpen, 

www.vertalingen-traduceri.net, 

GSM: +32484975833; Tel./Fax: +3232370833; Antwerpen, 

Email: corneliavanbouwel@skynet.be 

Nadia Codreanu Elleboudt - română-franceză, www.traducator.be.cx puncte 

de lucru la Bruxelles şi 7060 Soignies. 

GSM:0473.662.649, Fax:02-3461900 Email:traduction@live.be 

Diana Satac - olandeză, franceză, română - Tel: +32 478462500, 

Email: dianasatac@yahoo.com 

Marcela Iordache - română, franceză, Tel: 0488. 075.760, 

Email: elajordas@hotmail.com 

Mario Janmart - română - olandeză; Kerselarenstraat 5/203, 3010 Kessel-Lo 

Tel: 0477-61.53.22 , www.translating-romanian.eu 

Tine Van Hecke - olandeză, română, italiană, franceză, 

Tel. 0476.391.755 sau 03.289.72.35 




33 

4

4 



Delia De Coopman - engleză, franceză, română; Tel 0478/512566, 

Lucica Jalea - română-olandeză - Tel: 050/81 68 29, Fax: 050/78 16 67, 

GSM: 0476/92 27 64; 

E-mail: lucica.jalea@romtranslations.be, web: www.romtranslations.be 

Maria Pauna - română, franceză, engleză, Tel./Fax : + 32 (0)4/341.39.65, 

GSM:0496/74.79.67, Email: pauna_trad@yahoo.com, 

web: www.translators.be 

Bouritei Carmen-română, franceză, 1020 Bruxelles, GSM:0497314897; 

Email: carmenbouritei@yahoo.fr 

9. Avocaţi, firme juridice 

Av. Lili Bretin (avocat) - Tel: 02.770.22.21, GSM: 047820236, 

Email: bretin.avocat@skynet.be 

Av. Gelu Buzincu - Avocat Vanden Eynde Legal, Avenue de la Toison d'Or, 77, 

1060 Bruxelles, Tel: +32 2 290.04.00, Gsm: +32 484 249 002; 

Email: gb@vdelegal.be; Website: www.vdelegal.be 

Peter Mihok (jurist ) -Email: pmihok@ulb.ac.be 

Sanda Mihailescu Stoleru - Tel. 02/673.94.60, 

Email: sanda.stoleru@scarlet.be 

A-Law -76 Vlaamse Kaai, 2000 Anvers, Tel: +32(0)3 232 68 88, www.a-law.eu, 

Email: info@a-law.eu ( persoană de contact Vladimir Lincautan - rusă, 

neerlandeză, română, engleză ) 

10. Contabili 

MAY COMPTA SPRL - contabilitate, fiscalitate - rue des Tombes 164 A, 5060 

Sambreville 

Contact: Janssens Yvette (fr) şi Cristina Machiş-Janssens ( ro şi fr ) 

Tel: 071 744817, Fax:071 744742, Email: maycompta@yahoo.fr; 

http://users.swing.be/sw241969/index.htm 

Viorel Petru Marchiş - Avenue Charles Quint 369, 1083 Bruxelles, 

Tel : 02 230 96 47 

Mariana Bara - Rue du Fort 18, 6000 Charleroi, Tel/Fax : 071 33 49 84 

Iulian Şuhanea - Square Marguerite 35, 1000 Bruxelles, Tel : 02 736 93 55 

Gabriela Mihaela Stoian - Avenue du Capricorne 67, 1200 Bruxelles, 

Tel : 02 779 99 50 

Marian Cojocaru - Rue Beyaert 56, 7500 Tournai 

Madalina Benţ - Rue Hamente 14, 4537 Verlaine (LIEGE), Tel:04 259 97 57, 

Email: madalina.bent@renson-fiduciare.be 

11. Imobiliare 


Nadia CODREANU - Birou de imobiliare. Toate tranzacţiile imobiliare la 

Bruxelles şi în Regiunea Valona. Investiţii în România, Spania. 

GSM: 0473662649; Tel/Fax: 023461900, Email: bureau.immo@yahoo.fr; 

www.bureau-immo.be.cx 

Agenţia imobiliară IMMO STOLER, Rue de la Cathédrale 46, 4000 Liège, Tel.: 

+32 4 223 50 95 - www.stolerimmo.be 

12. Altele 

Hana Banuţa - actriţă şi marionetist profesionist - Party-uri pentru copii în 

limbile română şi olandeză, concursuri, animaţii. 

Email: marionnettela@yahoo.com 

Ciobanu Sorin - grădinar - Rue Goffart, Bruxelles, Tel: 0484 288 133, 

Email: ciobanusorin2004@yahoo.com; www.mon-jardinier.be 

13. Lista şcolilor din Belgia cu predare în limba română din cadrul 

proiectului MAE - Curs de limbă, cultură şi civilizaţie românească 

Nota: Acestea sunt şcolile belgiene în care se organizează cursuri de limbă, cultură şi 

civilizaţie românească, prin programul Limba şi Cultura de Origine, gestionat de 

Comunitatea franceză din Belgia şi Ambasada României din Belgia, anul şcolar 2008-2009. 

Lista se actualizează anual, în funcţie de cerere. 


4 

1. Şcoala des Trieux - Rue Chaussée 133+, Forchies-la-Marche. 

2. Şcoala Sacré-Cœur- Bvd. Audent 58, 6000, Charleroi 

3. Scoala Shape ( Mons ) - Avenue de Paris 7010, Shape. 

4. Şcoala Athenée royale Robert Campin - Rue du Chateau 18, 7500 Tournai 

5. Şcoala de la Liège, Alleur-à-Ans - Rue de la Valee 60, 4432, Ans. 

6. Ecole 7 Arc–en-ciel - Rue de Ribaucourt 21, 1080 Molenbeek, Bruxelles 

7. Institut Marie Immaculée Montjoie -Rue des Resedas 51, 1070 Anderlecht, 

Bruxelles 

8. Institut de la Providence - Rue Haberman 27, 1070 Anderlecht, Bruxelles 

9. Athénée Royal Serge Creuz - Rue de la Prosperité 14, 1080 Molenbeek, 

Bruxelles 

14. Cursuri de limba română se pot urma la adresele: 

Institute “Marie Haps” a.s.b.l. – web: www.ilmh.be/coursdusoir 

Ioana BELU - Assistante au Département d’Études romanes, 

Email: belu@rom.ucl.ac.be 

Universitatea din Gent - Facultatea de Filologie, Dep. Lingvistică romanică 



35

4 


Blandijnberg 2, 9000 Gent, Tel.: (32 9) 2644048/ 4051, Fax: (32 9) 2644176, 

www.ugent.be 

Institutul superior de traducători şi Interpreţi – ISTI, Rue J Hazard 34, B-1180 

Bruxelles 

Tel: 02/340.12.80 Fax: 02/346.21.34, Email: info@isti.be, web: www.isti.be 

Centrul de Studii Româneşti de la Anvers - MIORIŢA 

Belgisch-Roemeense socioculturele vereniging 

Noorderlaan 127a - 2030 Antwerpen, Tel: 0472 73 35 63 , 0474 30 76 49, 

Web: www.miorita.be 

Arthis – Casa de Cultură Belgo - Română, 33 rue de Flandre, 1000 Bruxelles, 

Tel./Fax 02/511.34.20, E-mail : info@arthis.org, web : www.Arthis.org 

NOTA. Firmele, organizaţiile şi persoanele fizice menţionate în ghid au fost preluate din 

diverse surse: Forumul Rombel, Yahoo Rombel, siteuri ale instituţiilor de stat româneşti, 

contact direct, etc.... Acurateţea tuturor datelor nu este verificată, deci rugăm pe toţi cei 

care doresc să aducă anumite corecţii sau doresc să fie menţionaţi în ghid, sa ne scrie pe 

adresa contact@rombel.com şi modificările vor fi integrate în ediţia online precum şi-n 

viitoarea ediţie tiparită a ghidului. 



Avocat Gelu BUZINCU 

Avenue de la Toison d’Or 77, 1060 Bruxelles 

Tel : 00 32 2 290 04 00 

Fax : 00 32 2 290 04 10 

Gsm : 00 32 484 249 002 

Email : gelu_buzincu@skynet.be sau 

gb@vdelegal.be 

Sites : www.avocatbuzincu.be si www.vdelegal.be 

Licenţiat în drept cu gradul de distincţie al 

Universităţii Libera din Bruxelles (U.L.B), Gelu BUZINCU 

şi-a completat parcursul academic cu o specializare 

obţinută cu distincţie în legislaţia europeană la 

Institutul de Studii Europene de la Bruxelles în 2005. 

Înainte de a se alătura Baroului de la Bruxelles, el 

şi-a îmbogăţit experienţa profesională prin 

completarea unui stagiu judiciar la Procuratura de la 

Bruxelles şi un stagiu la Comitetul Economic şi Social 

European. 

Înscris la Baroul din Bruxelles din 2006, practica 

lui se concentrează pe drept european, drept 

comercial, drept civil, drept penal, precum şi dreptul 

fiscal al societăţilor româneşti. 

Ca avocat român stabilit în Belgia, el este pregătit să 

ajute românii din Belgia în problemele lor juridice. 

Lucrează în limba franceză, română, engleză şi 

pentru limba flamandă, pe care deşi o înţelege, 

lucrează cu colaboratori pentru reprezentarea în 

Instanţă. 


37

Cabinet de avocat LILI BRETIN 

Avenue de Broqueville 116/13 

1200 Bruxelles 

Tel: 0032 2 770 22 21 

Fax: 0032 2 770 93 65 

GSM: 0032 478 720 236 

Email: bretin.avocat@skynet.be 

Specialitate: drept internațional, drept belgian, drept 

român şi drept european. 

Principalul centru de activitate este la Bruxelles; 

Asigură o strânsă colaborare cu cabinete situate în 

toate ţările membre ale Uniunii Europene; 

Activ şi în România; 

Experienţă profesională de mai mult de 12 ani 

Cabinetul este situat la 5 min de Instituțiile Europene ; 

Metro n°1: stația Josephine Charlotte 

(direcția Stockel) 


non-profit 

Asociaţie socio-culturală belgiano-română 

Mioriţa... 

• consolidează contactele sociale şi culturale dintre Belgia şi România; 

• promovează şi organizează începând cu anul 2002 activităţi şi proiecte sociale şi culturale între ambele ţări; 

• favorizează integrarea românilor în Belgia. 

Mioriţa organizează… 

• cursuri de limbă română; 

• expoziţii despre România tradiţională şi contemporană (pictură, ceramică, obiecte din lemn, îmbrăcăminte, 

sticlărie,…); 

• ateliere creative de încondeiat ouă, ceramică, confecţionat naiuri, bucătărie românească,…; 

• activităţi muzicale cu solişti şi grupuri româneşti şi din Europa de est; 

• seri de film şi poezie românească cu regizori şi autori contemporani; 

• prilejuri de întâlnire între români şi flamanzi; 

• degustări de vinuri româneşti; 

• partea socială şi culturală a colocviilo, rdiverselor evenimente, petrecerilor de firmă…; 

• sesiuni informative şi seminarii despre România în general. 

Mioriţa acordă… 

• sprijin şi consultanţă pe probleme de limbă română şi traduceri (medicale, juridice, administrative,...); 

• sprijin şi consultanţă la începerea unei activităţi de liber întreprinzător în Flandra/Belgia în colaborare cu Unizo 

(Uniunea Liber Întreprinzătorilor). 

MIORIŢA vzw - 0477.481.015 - Antwerpen 

secretariat: +32 (0)474 30 76 49 - presedinţa: +32 (0)472 73 35 63 

miorita@scarlet.be - www.miorita.be 

KBC: 418-2070021-90 IBAN: BE34 4182 0700 2190 BIC: KREDBEBB 


39

Dragi români, 

La doi paşi de Comunitatea Europeană, într-un 

cadru elegant, cu muzică de calitate şi un meniu de 

excepţie, o echipă de români vă stă zi de zi la dispoziţie. 

Restaurantul Cosmopolitan propune o bucătărie 

românească tradiţională şi creativă dar şi specialităţi 

mediteraneene. 

Vă vom ajuta să organizaţi nunţi, botezuri, 

onomastici şi vă promitem că vă veţi simţi fantastic. Aşadar, 

când vă este poftă de o ciorbă, de sarmale, o saramură de 

pui sau papanaşi delicioşi nu mai staţi pe gânduri căci doar 

la Cosmopolitan, le găsiţi cu siguranţă. 

Vă aşteptăm cu drag! 

Ştefan şi Echipa 

Restaurant Cosmopolitan 

Rue des deux eglises 98 

1210 Bruxelles 

02/2306900 

0496/403284 

www.resto-cosmopolitan.blogspot.com 

www.resto.com/cosmopolitan 


Capitolul 5 

Formalități 

sDreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de trei 

luni 

sObţinerea actelor de şedere - înregistrare la primărie, 

cărţi de identitate 

sDespre acte în general - traducere, apostilare, legalizare 

sCăsătoria în Belgia 

sObţinerea cetăţeniei belgiene 

sPermisul de muncă - tip A, B şi C 

F O R M A L I T Ă Ț I 

5 

Dreptul de rezidenţă până la trei luni / mai mult de trei luni 

Cetăţenii Uniunii, aşadar şi cetăţenii români, au dreptul de a rămâne 

pe teritoriul unui stat membru pentru o perioadă de până la 3 luni, fără nici o 

condiţionare sau formalitate, alta decât aceea de a deţine o carte de identitate 

sau un paşaport valabile. Membrii de familie ai unui cetăţean al Uniunii care nu 

au cetăţenia unui stat membru, au dreptul de a rezida (locui) pe teritoriul unui 

alt stat membru pentru o perioadă de până la trei luni numai dacă îl însoţesc pe 

cetăţeanul UE ai cărui membri de familie sunt. 

Un cetăţean român poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 

luni pe teritoriul unui alt stat membru, dacă îndeplineşte una dintre 

următoarele condiţii: 1. este angajat sau desfăşoară o activitate 

independentă; 2. este înscris într-o instituţie de învăţământ sau de instruire 

vocaţională sau este student şi are o asigurare medicală; de asemenea, asigură 

autorităţile naţionale ale statului în care vrea să rezideze, printr-o declaraţie 

sau prin mijloace echivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile 

sociale; 3. este membru al familiei unui cetăţean al Uniunii (soţ, soţie, mamă, 

tată, fiu, fiică), chiar dacă nu are cetăţenia unui stat membru (procedura de 

reîntregirea familiei). 

Obţinerea actelor de şedere 

În Belgia, indiferent dacă doriţi să vă stabiliţi temporar sau 

permanent, pentru a avea un statut legal trebuie să vă înscrieţi la primărie. O 

dată depuse actele la primarie, veţi primi vizita Poliţiei, care verifică dacă întradevar 

locuiţi la adresa declarată. În acest scop este recomandat ca numele 



41

5 



dumneavoastră să figureze pe sonerie şi cutia poştală. În cazul în care nu 

sunteţi găsiţi la domiciliu, veţi primi în cutia de scrisori o invitaţie de a contacta 

telefonic Comisariatul de Poliţie. De îndată ce aveţi documentul care atestă 

şederea, este bine să vă prezentaţi la primărie pentru a definitiva înscrierea. 

Formalităţile s-au schimbat din luna iunie 2008: la început veţi primi o dovadă 

de înscriere, Anexa 19 

www.dofi.fgov.be/ReglementationBelgeAnnexe/n/bijlage_19.pdf şi ulterior o 

carte de identitate electronică, precum cea a cetăţenilor belgieni. Mai multe 

informaţii: www.dofi.fgov.be. Fiecare schimbare a domiciliului presupune o 

vizită din partea Poliţiei şi apoi înscrierea noii adrese în acte, la primarie 

Kids-ID este nouă carte de indentitate şi călătorie emisă pentru copiii 

belgieni până în 12 ani. Kids-ID permite identificarea electronică a copiilor 

începând cu vârsta de 6 ani şi are avantajul că este valabilă în caz de schimbare 

a domiciliului. Deţinătorii documentului pot circula în ţările U.E., mai puţin în 

Bulgaria, Lituania, România şi Slovacia. Detalii pe www.iby.rm.fgov.be. 

Valabilitatea permisului de rezidenţă 

Valabilitatea permisului de rezidenţă este de maximum cinci ani de la 

data eliberării, în funcţie de perioada solicitată de rezidenţă. Valabilitatea nu 

va fi afectată dacă absenţa de pe teritoriul statului belgian se încadrează în 

următoarele limite: nu depăşeşte 6 luni într-un an de zile; mai mult de 6 luni 

într-un an, dar pe motiv de satisfacere a stagiului militar; mai mult de 12 luni 

consecutive, pentru motive importante precum sarcina şi naşterea unui copil, 

boală gravă, studiu sau instruire vocaţională, sau mutarea în interes de serviciu 

în alt stat membru sau într-o ţară terţă. Decesul unui cetăţean al Uniunii, 

plecarea sa din ţară gazdă, divorţul, anularea căsătoriei sau terminarea 

parteneriatului înregistrat NU afectează dreptul unui membru al familiei, 

indiferent dacă este sau nu cetăţean al unui stat membru al UE, să continue să 

rezideze pe teritoriul statului în cauză, cu îndeplinirea aceloraşi condiţii 

solicitate unui cetăţean al Uniunii. Copiii cetăţeanului aflat într-o astfel de 

situaţie pot continua să rezideze pe teritoriul statului în cauză dacă sunt 

înregistraţi la o instituţie de învăţământ, până la completarea studiilor. 

Viza de sejur prelungit D 

Începând cu 1 ianuarie 2007, regimul de vize aplicabil cetăţenilor 

români care doresc sa rămână în Belgia pe o durată mai mare de 3 luni este 

identic celui aplicat cetăţenilor estonieni, maghiari, letoni, lituanieni, polonezi, 

slovaci, sloveni şi cehi de la lărgirea precedentă a UE. Următoarele categorii de 

cetăţeni români nu mai necesită viză de sejur prelungit (tip D): persoanele ce 

vor exercita activităţi independente, studenţii şi persoanele implicate în 


coabitare. Cei care vor lucra ca şi angajaţi au nevoie în continuare de permisul 

de lucru şi viza "tip D". Persoanele salariate vor trece iniţial print-o perioadă 

tranzitorie când au nevoie de permis de lucru, deoarece nu beneficiază încă de 

drepturile de liberă circulaţie a forţei de muncă. Cetăţenii români beneficiază 

de o procedură accelerată de eliberare a permisului de muncă (în 5 zile 

lucrătoare) în cazul meseriilor aflate în penurie în Belgia. Salariaţii au 

următoarele opţiuni: fie merg în Belgia fără ASP (viza D, de lung sejur) şi se vor 

adresa primariei competente pentru domiciliul lor din Belgia, în vederea 

obţinerii permisului de sejur (articolul 9, al.3, legea din 15.12.1980), fie vor 

solicita, înainte de a pleca din ţară, o ASP la reprezentanţa diplomatică sau 

consulară competentă pentru rezidenţa acestora. Independenţii beneficiază 

de acelaşi tratament ca şi cetăţenii celorlalte state membre ale UE, ceea ce 

înseamnă în fapt suprimarea sistemului "PECO" existent anterior. 

Sursa: www.diplomatie.be/bucharest/ şi www.rombest.com. Independenţii 

pot obţine o carte de sejur electronică de tip E, cu valabilitatea de 5 ani. 

Important: Începănd cu luna iunie 2008, Regatul Belgiei nu mai eliberează 

cetăţenilor europeni cărţi de identitate ci cărţi de sejur - Attestation 

d'enregistrement - acestea nu permit legitimarea în cazul unei călătorii când 

sunteţi obligaţi să fiţi în posesia unei cărţi de identitate sau a unui paşaport. 

Despre acte în general - traducere, apostilare, legalizare 

Din păcate diplomele de studii traduse în ţară nu sunt acceptate la 

Serviciul de echivalare, chiar dacă sunt apostilate (operaţie care de altfel este 

obligatorie). Ele trebuiesc traduse la un traducător jurat din Belgia. Apostilarea 

documentelor se poate face direct la Prefectura reşedinţei de judeţ de către 

titulari sau rude de gradul I - FĂRĂ PROCURĂ- sau de către o alta persoană 

împuternicită. Nu este însă cazul diplomelor universitare care mai întâi trebuie 

să treacă pe la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi apoi la Prefectură. 

Mai multe informaţii despre apostila puteţi citi aici: www.apostile.ro. 

Copii legalizate după actele româneşti se pot face la primaria localităţii unde 

locuiţi în Belgia. Un document românesc tradus de un traducător jurat va 

trebui obligatoriu legalizat la Tribunalul de primă instanţă. Doar semnătura şi 

parafa nu sunt suficiente pentru a avea o traducere legalizată, acest gen fiind o 

traducere libera. De obicei autorităţile cer documente traduse şi legalizate. O 

informaţie preluată de pe siteul Ambasadei României: toate actele eliberate 

de autorităţile belgiene, folosite pentru reglementarea situaţiei cetăţenilor 

români, trebuie să poarte apostila Convenţiei de la Haga. Pentru apostilare 

este necesară prezentarea la Ministerul Afacerilor Externe belgian, Rue de 

Petites Carmes no. 27, Bruxelles. 

Un document prin care se împuterniceşte o persoană din România, 

întocmit în două limbi (română şi franceză/neerlandeză) poate înlocui procura 

F O R M A L I T Ă Ţ I 


5 

2009 - Ghidul Românului în Belgia 43

5 



obţinută de la Ambasadă. În cazul în care sunteţi înscris în Registrul de evidenţă 

al populaţiei puteţi cere legalizarea semnăturii la primărie, preţul este 3,75 

euro. Dacă nu sunteţi înscris în Belgia, puteţi cere legalizarea semnăturii la 

notar pentru 10-15 euro. În ambele cazuri se cere o supralegalizare-apostila; 

adresa în Bruxelles - Service Légalisation, Rue des Petits Carmes 27, 1000 

Bruxelles. 

Căsătoria în Belgia 

În cazul în care sunteţi deja în Belgia, actele pregătitoare se pot obţine 

de la Ambasadă; dacă nu, atunci mai uşor şi mai repede le obţineţi din România 

de la Oficiul de Stare Civila din oraşul în care locuiţi. Despre Ambasada 

României la Bruxelles găsiţi informaţii aici: www.bruxelles.mae.ro. Birourile de 

traduceri în general se ocupă de întreg procesul, adică tradus, legalizat şi 

apostilat. Costă puţin mai mult decât dacă v-aţi deplasa personal, dar aşa nu 

pierdeţi timp şi obţineţi şi actele în 2-3 zile. Declaraţia de căsătorie trebuie 

depusă cel târziu cu 15 zile înaintea datei căsătoriei.Data ceremoniei trebuie 

stabilită de dumneavoastră, ca şi cuplu, dar împreună cu funcţionarii de la 

primărie, în funcţie de diponibilităţile existente în programul primăriei. 

Pe lângă actul de identitate, actele necesare pentru oficializarea 

căsătoriei sunt următoarele: 

1. Copie după Certificatul de naştere pentru viitorii soţi (Certificatul 

de naştere trebuie să fie de tip nou, internaţional şi se eliberează la Oficiul stării 

civile al localităţii de domiciliu; în cazul în care aveţi certificat de tip vechi, veţi 

putea să-l preschimbaţi pe baza unei cereri şi după plata unei taxe). E 

recomandat să depuneţi o copie legalizată şi apostilată. 

2. Copie după actul de deces al soţului, soţiei (în cazul în care sunteţi 

vaduv/ă) 

3. Copie după transcripţia după toate divorţurile precedente (dacă aţi 

fost căsătoriţi şi aţi divorţat) 

4. Certificat de domiciliu eliberat pentru căsătorie 

5. Certificat de celibat - ATENŢIE! trebuie să scrie foarte clar că NU 

sunteţi căsătorit! (şi nu o formulare de genul "nu apare ca fiind căsătorit") - se 

poate obţine din ţară dar şi de la Ambasadă, pe baza unui act de identitate 

6. Certificat de naţionalitate - se eliberează pe baza paşaportului 

7. Certificat de tradiţie (certificat de cutuma) - prezintă condiţiile de 

fond pentru încheierea căsătoriei prevăzute de legislaţia statului de cetăţenie 

şi este emis de autoritaţile statului de cetăţenie 

8. Trebuie să aveţi doi martori - să aibă asupra lor acte de identitate 

9. Atestat de la notar în cazul în care aţi decis să faceţi un contract prenupţial 

(depus cu cel târziu o săptămână înainte de căsătorie) 

Atenţie! Declaraţia de căsătorie nu poate fi depusă dacă nu aveţi 


toate actele aşa cum vi se cer şi trebuie sa fie prezenţi ambii parteneri la 

depunerea actelor (având şi cărţile de identitate). Documentele eliberate de 

autorităţile străine care nu sunt apostilate conform convenţiei de la Haga 

trebuie să fie legalizate de o ambasadă sau consulat belgian în ţara în care sunt 

eliberate. Documentele care nu sunt în franceză sau neerlandeză trebuie 

traduse de un traducător autorizat în Belgia. Apostila - convenţia de la Haga - 

este dovada de legalizare din România. Toate actele trebuie apostilate în 

România, altfel nu sunt valabile. Data apostilarii nu are nici o importanţă, nici 

data eliberării certificatului de naştere, a sentinţei de divorţ, etc. În schimb 

data certificatului de celibat trebuie sa fie recentă. Dacă sunteţi deja înregistrat 

în Belgia, dovada de domiciliu se solicită la primaria localitaţii de domiciliu, şi 

n u î n R o m â n i a . 

În cazul în care căsătoria a fost încheiată în faţa autorităţilor străine (Oficii de 

stare civilă dintr-o ţară străină, Ambasada sau Consulatul unui stat străin din 

România) puteţi opta pentru înscrierea Certificatului de căsătorie în registrele 

de stare civilă române de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale 

României din străinătate; dacă nu, atunci este obligatorie transcrierea în 

termen de 6 luni de la data când cetăţeanul român s-a întors în România sau de 

la primirea din străinătate a Certificatului de căsătorie. Dacă doriţi transcrierea 

certificatului de căsătorie fără a reveni totuşi în România, puteţi apela la un 

avocat. Pentru transcrierea căsătoriei din Belgia în România este nevoie de 

Certificatul de căsătorie apostilat în Belgia şi care trebuie să poarte deja 

semnătura unui ofiţer public, primarul în principiu, şi nu a unui funcţionar 

comunal delegat. Acelaşi lucru este valabil şi pentru certificatele de naştere. 

Şi o informaţie foarte utilă: pentru toţi cei născuţi în România şi căsătoriţi în 

Belgia certificatul de naştere tradus şi legalizat cerut pentru căsătorie, se va 

depune şi păstra după încheierea căsătoriei la tribunalul oraşului, 

arondismentului judiciar de care aparţine localitatea de domiciliu. Un extras al 

certificatului de naştere se poate obţine oricând printr-o simpla vizită la grefa 

tribunalului şi după plata a 2,75 euro pentru un exemplar. Acelaşi lucru este 

valabil şi pentru cei care au obţinut cetăţenia belgiană şi sunt născuţi în 

România. 

Obţinerea cetăţeniei belgiene 

Obţinerea cetăţeniei belgiene se face în două moduri: prin 

naturalizare sau prin alegerea naţionalităţii. Cel mai bine este să vă interesaţi 

direct la primarie, la serviciul de stare civilă pentru a evita confuziile, 

informaţiile eronate sau neaduse la zi. Aveţi dreptul de a cere cetăţenia prin 

naturalizare dupa 3 ani de şedere continuă în Belgia, dosarul se întocmeşte la 

primăria localităţii de domiciliu, se completează un formular care se depune la 

primarie împreună cu toate celelalte documente solicitate - de consultat: 



5 


5 



www.diplomatie.be 

Conform legii belgiene SNEL BELG WET - traducere aproximativă 

"Legea pentru a deveni rapid belgian" - pentru cetăţenii străini care doresc să 

aplice pentru NAŢIONALITATEA BELGIANĂ ( CU RENUNŢAREA LA CETĂŢENIA 

DE ORIGINE) se cer 7 ani de şedere neîntreruptă în Belgia. Trebuie ştiut că 

pentru obţinerea cetăţeniei trebuie să aveţi un trecut "curat" - cazierul judiciar 

curat, fără amenzi pentru deranjarea ordinii publice, fără implicări în 

scandaluri publice sau să fiţi bănuit de implicare în acţiuni de terorism sau 

orice ar aduce atingere securităţii naţionale a Regatului Belgiei. Procedura de 

naturalizare este foarte bine explicată pe site-ul www.lachambre.be. Dosarul 

de naturalizare trece prin mai multe comisii care vor face cercetări şi îşi vor da 

avizul (un singur aviz negativ înseamnă însă refuzul cetăţeniei). Documentele 

care însoţesc formularul de cerere de naturalizare (care se ia de la primarie) şi 

care se cer în mod obligatoriu sunt: 

1. Certificatul de naştere apostilat; 

2. O copie certificată la primarie după cartea de identitate; 

3. Un certificat de rezidenţă cu istoricul adreselor unde aţi locuit 

(extras de la comuna unde aveţi în prezent domiciliul prin care se atestă unde şi 

cât aţi locuit pe teritoriul belgian); 

4. O cerere scrisă de mână/ la calculator în care expuneţi motivele 

pentru care doriţi să deveniţi cetăţean belgian. 

Alte acte pe care puteţi să le ataşaţi: 

1. Un extras de componenţă a familiei; 

2. Un certificat de naţionalitate; 

3. Un certificat de căsătorie sau de divorţ (apostilate); 

4. Atestaţiile de absolvire a cursurilor universitare, lingvistice etc. 

efectuate pe teritoriul Belgiei; 

5. Deciziile de echivalare ale diplomelor obţinute în România; 

6. Atestaţiile de proprietate a bunurilor imobiliare pe care le deţineţi 

în Belgia; 

7. O declaraţie de venit; 

8. Cel puţin 10 declaraţii de la prietenii sau cunoştintele dvs. care au 

deja cetăţenia belgiană, prin care să ateste faptul că sunteţi o persoană 

vrednica de a obţine cetăţenia ţării. Este bine ca fiecare declaraţie să fie 

însoţită de o copie după cartea de identitate a persoanei care semnează sau de 

numarul ei naţional. 

Procedura de naturalizare este gratuită, dar unele persoane preferă 

să apeleze la un avocat pentru a-şi spori şansele. Anii necesari pentru 

demararea procedurii se socotesc de la data la care aţi fost înscrişi în Registrul 

de evidenţă al populaţiei, deoarece data de pe cartea de identitate poate fi 

data la care vi s-a eliberat documentul şi nu data înregistrării efective. Este bine 

să întrebaţi la primărie când aţi fost luat în evidenţă. În concluzie, cererea de 


naturalizare se poate face dupa împlinirea a 3 ani de locuire continuă pe 

teritoriul belgian. După publicarea deciziei în Monitorul Oficial, veţi fi chemaţi 

la primărie pentru a vi se schimba cartea de identitate. 

Este posibilă posesia a două cetăţenii? DA! De altfel, cetăţenia 

belgiană este incompatibilă doar cu a următoarelor ţări: Danemarca, Franţa, 

Marea Britanie, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Austria, Spania. 

Cât timp nu renunţaţi în scris la cetăţenia română - cu cerere la Ambasada 

română, rămâneţi şi cetăţean român. România nu intră pe lista ţărilor 

incompatibile cu cetăţenia belgiană. 

Permisul de muncă 

După cum se ştie, pentru a munci legal în Belgia, cetăţenii români 

trebuie să obţină un permis de muncă de la autorităţile belgiene competente. 

Informaţii referitoare la modalităţile de obţinere a unui loc de muncă în 

strainătate sau a permiselor de muncă pentru cetăţenii străini care doresc să 

lucreze în România, se găsesc pe siteul de la Oficiul pentru Migraţia Forţei de 

Muncă: www.omfm.go.ro. 

Categorii de permis de muncă: 

1. Permisul de muncă de tip A - durata nelimitată, este valabil pentru 

toate profesiile salariate; 

2. Permisul de muncă de tip B - durata de valabilitate determinată, de 

maximum 12 luni şi dă dreptul la ocuparea unui loc de muncă la un singur 

angajator, cel care a solicitat permisul; 

3. Permisul de muncă de tip C -durata determinată, este valabil 

pentru toate profesiile salariate. 

Dacă muncitorul este titularul unui permis de muncă de tip A, nu se 

cere nici o autorizare de ocupare a unui loc de muncă din iniţiativa 

angajatorului. Permisul îşi pierde valabilitatea dacă deţinătorul său lipseşte din 

ţară pentru o perioadă mai mare de 1 an, numai dacă această absenţă nu a 

antrenat pierderea dreptului sau a autorizaţiei sale de şedere. Permisul de 

muncă de tip B se acordă din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a 

acordării autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă angajatorului. Astfel, 

durata de valabilitate a permisului de muncă este aceeaşi cu durata de 

valabilitate a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă acordată angajatorului. 

Dacă muncitorul este titular al unui permis de muncă de tip C, nu se cere 

obţinerea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă. Permisele de muncă de 

tip B si C îşi pierd valabilitatea dacă deţinătorul lor îşi pierde dreptul sau 

autorizaţia de şedere. Cetăţeanul care părăseşte ţara definitiv este obligat să 



5 


5 



restituie permisul de muncă la administraţia comunală din locul unde îşi are 

reşedinţa, înainte de plecare. 

Condiţiile de acordare a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă 

Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă nu se acordă decât dacă se 

face dovada ca nu s-a găsit pe piaţa belgiană a muncii un lucrator pentru postul 

pe care se doreşte angajarea cetăţeanului român. Nu se ţine seama de piaţa 

muncii în cazul următorilor membri de familie ai cetăţenilor români (cu 

anumite condiţii), oricare ar fi naţionalitatea lor: soţul/soţia şi descendenţii 

sub 21 de ani sau care sunt în grija lor. De asemenea, acordarea autorizaţiei de 

ocupare a forţei de muncă este subordonată semnării de către angajator şi 

muncitor a unui contract de muncă. Autoritatea competentă poate deroga 

prin decizie motivată pentru cazuri individuale demne de interes din motive 

economice sau sociale, atât de la obligaţia verificarii pieţei muncii, cât şi de la 

obligaţia semnării contractului. 

Cererea pentru autorizaţia de ocupare a forţei de muncă pentru un 

muncitor care lucrează pentru prima dată în Belgia, trebuie să fie însoţită de un 

certificat medical din care să reiasă faptul că este apt de muncă. Certificatul 

poate fi eliberat şi de un medic autorizat de agenţii diplomatici sau consulari 

belgieni, cu maximum 3 luni înainte de data depunerii cererii şi, dacă este 

cazul, va fi tradus de un traducator autorizat în una din limbile Regiunii 

competente pentru eliberarea permisului de muncă. 

Nu se solicită certificat medical: 

- persoanelor care locuiesc legal în Belgia de cel puţin 2 ani; 

-dacă autoritatea competentă consideră aceasta prin decizie 

motivată, pentru cazuri individuale demne de interes din motive economice 

sau sociale. 

În cazul contingentelor de cel puţin 15 muncitori, acordarea 

autorizaţiei de ocupare a forţei este subordonată depunerii prealabile a unei 

cereri scrise pe lângă autoritatea competentă. Regula nu se aplică persoanelor 

pentru care la acordarea autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă munca nu 

s-a ţinut seama de situaţia pieţei muncii. Autoritatea competentă cere avizul 

comisiei paritare competente. 

Reînnoirea, refuzul sau retragerea autorizaţiei de ocupare a forţei de 

muncă şi a permisului de tip B 

Prin reînnoire se înţelege eliberarea unei noi autorizaţii de ocupare a 

forţei de muncă şi a unui nou permis de muncă B unui angajat, în vederea 

continuării activităţii, la acelaşi angajator sau nu, dar în aceeaşi profesie. 

Cererea de reînnoire trebuie să fie depusă de angajator, cel mai târziu cu o lună 

înainte de expirarea validităţii autorizaţiei de ocupare şi a permisului de muncă 

în curs. Condiţiile reînnoirii sunt aceleaşi cu cele prevăzute pentru acordarea 


autorizaţiei de ocupare, dar nu se mai solicită certificatul medical. Nu au 

obligaţia de a exersa aceeaşi profesie pentru care a fost acordat primul permis 

de muncă B, muncitorii care beneficiază/au beneficiat de o formare/ 

readaptare acordată de Oficiul Regional de muncă sau de către Institutul 

Naţional de Asigurare Boala-Invaliditate. 

Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă şi permisul de muncă nu se 

eliberează în următoarele cazuri: 

1- cererea conţine date incomplete sau incorecte, condiţiile legii nu 

sunt îndeplinite; 

2- ocuparea forţei de muncă este contrară fie ordinii publice sau 

siguranţei publice, fie legilor şi reglementarilor, fie convenţiilor şi acordurilor 

internaţionale în materie de recrutare şi de ocupare a unui loc de muncă de 

către muncitorii străini; 

3- motive de siguranţă publică, bazate pe comportamentul personal 

al muncitorului; 

4- angajatorul nu respectă obligaţiile legale şi reglementare 

referitoare la ocuparea unui loc de muncă; 

5- ocuparea forţei de muncă nu se face conform condiţiilor de 

remunerare şi a altor condiţii de muncă care guvernează ocuparea unui loc de 

muncă de către muncitorii belgieni; 

6- se refera la un loc de muncă ale cărui resurse nu îi permit 

muncitorului să-şi procure cele necesare nevoilor sale sau ale familiei; 

7- la data depunerii cererii, muncitorul face obiectul unei decizii 

negative cu privire la dreptul sau la autorizaţia de şedere şi nu face obiectul 

unui recurs suspensiv sau care nu a fost suspendat de către judecător. 

Permisul de muncă este retras dacă: 

1- muncitorul a recurs la practici frauduloase, declaraţii inexacte sau 

incomplete; 

2- ocuparea unui loc de muncă de către muncitor contravine fie 

ordinii publice sau siguranţei publice, fie legilor şi reglemetărilor; 

3- intervine o decizie negativă asupra dreptului/autorizaţiei de 

şedere a titularului ei, care nu face obiectul unui recurs suspensiv sau care nu a 

fost suspendată de judecător. 

4- muncitorul nu respectă condiţiile în care i-a fost acordat permisul 

de muncă; 

5- În caz de retragere a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă 

angajatorului la care lucrează muncitorul. 

Reguli speciale de acordare a permisului de muncă se aplică 

stagiarilor, tinerilor au pair şi personalului de cabaret. 

CONCLUZIE: Dacă unul dintre soţi are deja permis de muncă, 

partenerul va obţine drept de muncă numai cu permis B sau ca independent. 

Soţia/soţul unui independent care are drept de şedere, se poate angaja cu 



5 


5 


permis de muncă B în orice meserie, nu numai în meseriile critice. Angajatorul 

va depune o cerere pentru obţinerea unui permis de muncă B, care de fapt este 

o formalitate şi durează doar câteva zile, pentru că nu se va mai cerceta dacă 

acel angajator a încercat să-şi găsească întâi angajaţi pe piaţa de muncă 

belgiană ( pentru că încă există prioritatea de a angaja întâi belgieni, iar apoi 

străini ). Pe scurt: angajatorul va depune dosarul de angajare la cel mai 

apropiat VDAB, Actiris, FOREM, care va verifica dacă dosarul este în ordine, ca 

mai apoi să-l trimită la Serviciul de emigrări de la Ministerul Muncii. Pentru aupair, 

stagiari şi tehnicieni specializaţi se trimite dosarul direct la Servicul de 

emigrări de la Ministerul Muncii. Abia după posibila liberalizare a pieţei muncii 

din 2012 ( Atenție! autorităţile belgiene au anunţat ca anul 2012 nu este 

obligatoriu anul liberalizării ) nu va mai fi nevoie de permisul de munca. 



Capitolul 6 

Stabilirea în Belgia 

sÎnchirierea unei locuinţe 

sCum devenim proprietarii unei locuinţe în Belgia 

sCursuri de integrare socială 

sRacordarea la utilităţi -apă, gaz, electricitate, telefonie 

fixă şi mobilă, televiziune, internet 

Închirierea unei locuinţe 

Mai multe informaţii despre drepturile şi obligaţiile dvs. în societatea 

belgiană se găsesc pe siteul www.droitbelge.be/droit_immobilier_bail.asp. În 

primul rând, până nu aveţi o locuinţă oficială ( vizitată de poliţistul de cartier ), 

nu puteţi avea carte de identitate. În ceea ce priveşte contractele de închiriere, 

există două tipuri: contracte de scurtă durată, de la 1 la 3 ani şi contractul de 9 

ani. În general, pe lângă plata primei rate de chirie, se cere şi o garanţie de 2 luni 

( banii sunt puşi într-un cont separat, pe numele chiriaşului şi al proprietarului, 

aşa încât niciunul nu poate scoate banii fără acordul celuilalt; în caz de 

degradare a locuinţei proprietarul îi poate folosi pentru reparaţii ). A găsi o 

locuinţă de închiriat nu este însă un lucru uşor, mai ales când proprietarii nu 

prea au încredere în străinii nou veniţi şi fără acte. Ei vor să fie siguri că sunteţi 

solvabili şi peste câteva luni, deci e posibil să vă ceară şi câteva fişe de salariu. 

Dacă închiriaţi prin intermediul unei agenţii, comisionul este plătit de către 

proprietar. Însă, dacă doriţi ca agenţia să caute o locuinţă expres după dorinţa 

şi criteriile dvs, să vă apere interesele, atunci se lucrează pe baza unei misiuni 

de căutare. În acest caz comisionul este plătit de către persoana care caută 

locuinţa şi este negociabil. 

ATENŢIE! Faceţi inventar nu numai la ceea ce se găseşte în 

apartament, dar şi la starea tuturor bunurilor ex: robineţi ruginiţi sau care nu 

mai funcţionează, centrala de încălzire, faianţă, gresie, geamuri, etc. pentru că 

altfel la plecare e posibil să existe discuţii cu proprietarul şi, în caz că acesta 

constată că s-au produs daune, să nu vă mai restituie garanţia. Dacă totul este 

în regulă, în mod normal la expirarea contractului de închiriere vi se restituie 

garanţia plus dobânzile aferente. Ar fi de preferat să faceţi poze când este de 

faţă şi proprietarul. De fapt, pentru a se evita neînţelegerile, noua legislaţie din 

domeniu impune în mod obligatoriu înainte de ocuparea locuinţei, stabilirea 

unui inventar amanunţit al stării lucrurilor. Actul se anexează la contractul de 

S TA B I L I R E A Î N B E L G I A 


6 


6 



închiriere şi se înregistrează. Constatatul poate fi facut amiabil între locatar şi 

proprietar, cu menţionarea amanunţită a situaţiei, sau de către un agent 

imobiliar agreat IPI sau un expert. Conform legii, atunci când se apelează la un 

agent sau expert aceasta se face în baza unei misiuni şi tariful este cunoscut de 

către parţile implicate. Cheltuielile sunt partajate între locatar şi proprietar, 

dacă se alege un expert unic, sau fiecare parte plăteşte pentru misiunea 

agentului /expertului ales. Proprietarul este obligat să predea apartamentul 

curat, legislaţia belgiană interzice închirierea locuinţelor insalubre. 

Dacă apelaţi la serviciile unei agenţii imobiliare, vă recomandăm să 

nu plătiţi nimic înainte de a semna contractul şi nici să nu semnaţi un contract 

de exclusivitate cu o agenţie. Agenţia reprezintă interesele persoanei care 

plăteşte comisionul şi, în rest, respectă legalitatea tranzacţiei. După întocmire, 

contractul de închiriere trebuie înregistrat la serviciul de finanţe al localităţii de 

domiciliu, înregistrarea fiind gratuită (vă va ajuta şi la înscrierea la primărie): 

www.belgium.be/eportal. Huurdersbond sau sindicatul chiriaşilor 

www.huurdersbond.be vă poate ajuta să găsiţi raspunsul la nenumărate 

întrebări. Este foarte important dacă nu doriţi prelungirea contractului de 

închiriere să anunţaţi din timp: cu cel puţin 3 luni înainte şi prin scrisoare 

recomandată, altfel contractul se prelungeşte de la sine, în cel mai rău caz până 

la 9 ani... 

Câteva drepturi şi obligaţii pe scurt: 

CHIRIAŞ - 1. Întreţinere şi curăţenie: locuinţa, podele, instalaţii 

sanitare; curăţarea coşului de fum; zugraveala interiorului şi întreţinerea 

acesteia; ţevile: desfundare, detartrare; înlocuirea părţilor deteriorate. 

2. Înlocuirea şi reparaţia a tot ceea ce se strica: uşi, geamuri, chiuvetă; 

cheile pierdute, yala forţată; înlocuirea becurilor, găurile din perete, petele de 

pe tapet. 

3. Supravegherea stării generale pe dinăuntru şi pe dinafara locuinţei. 

4. Sesizarea imediată a proprietarului în caz de defecte. 

PROPRIETAR - 1. Întreţinerea şi reparaţia în afara locuinţei: balcon, 

acoperiş, faţadă; lucrările mari: electricitatea, instalaţiile sanitare, ţevile de 

gaz; încălzirea centrală; faianţa/gresia. 

2. Înlocuirea aparaturii defecte. 

3. Reparaţia defectelor sesizate de către chiriaş. 

Există două modalităţi de a închiria: imobile nemobilate (doar 

bucataria este utilată) şi cele mobilate; alegerea o faceţi în funcţie de propriile 

interese şi mai ales de perioada pe care vă gândiţi să o petreceţi în acel 

apartament. Dacă vă cumpăraţi singuri mobila şi ulterior nu mai doriţi să o 

mutaţi în alt imobil, o puteţi vinde la magazine din reţeaua Troc International 

(preiau mobila de acasă, o vând, contra unui comision, evident) şi astfel vă 

recuperaţi o parte din bani. 

SFÂRŞITUL CONTRACTULUI DE ÎNCHIRIERE -acest lucru se poate face 


fie: 

1. La cererea chiriaşului - pentru un contract pe termen scurt: cu 3 luni 

înainte, anunţat în scris prin scrisoare recomandată ( în caz contrar, veţi pierde 

garanţia depusă ); soluţia: înţelegere de comun acord ( puteţi gasi un alt chiriaş 

care să vă preia contractul ). Pentru un contract pe termen lung: se reînnoieşte 

automat la fiecare 3 ani; cu 3 luni înainte prin scrisoare recomandată (dacă 

întrerupeţi contractul în primii 3 ani trebuie să platiţi o compensaţie ) 

2. La cererea proprietarului: - pentru un contract de 3 ani sau mai 

puţin: proprietarul nu poate stopa contractul! Pentru un contract de 9 ani: în 

orice moment dacă el sau familia sa vin să locuiască acolo; după 3 sau 6 ani 

pentru renovare; după 3 sau 6 ani fără motiv (plăteşte o compensaţie pentru 

chiriaş). În toate situaţiile e necesar însă un preaviz de 6 luni. 

Pentru căutarea unei locuinţe aveţi mai multe variante: începeţi căutarile încă 

din ţară, contactând agenţiile imobiliare prin email - o dată ajunşi în Belgia 

aveţi deja câteva întâlniri prestabilite; în Belgia fiind, căutaţi o rezidenţă, unde 

se poate închiria pe termen scurt şi mediu fără garanţii bancare, iar între timp 

alegeţi ceea ce vă place. O agenţie imobiliară aparţinând unor conaţionali 

români este www.bureau-immo.be.cx - doamna Nadia Codreanu, Gsm: 

0473.66.26.49, Tel/ Fax: 02.346.19.00. Pe siteul www.ximmo.be există o 

opţiune foarte practică: puteţi afla care sunt "împrejurimile" locuinţei -şcoli, 

centre culturale, comerciale, sportive, spitale, medici, farmacii, restaurante.... 

Cum devenim proprietarii unei locuinţe în Belgia 


6 

Cu toţii ne dorim o casă. În funcţie de preferinţe, veţi alege un 

apartament sau o casă dar nu trebuie uitate bineînteles posibilităţile 

financiare ale fiecăruia şi nu în ultimul rand “generozitatea” unei bănci. O dată 

lamurită problema creditului şi gasită casa mult dorită, spunem "DA" şi ne 

aşteptăm la « sperietoarea » întabulării. Surprinzător însă, pentru a deveni 

proprietar în Belgia, procesul este foarte clar şi simplu. 

1. Cum începem… 

2. Rolul notarului 

3. Creditul ipotecar 

4. Renovaţi singur 

5. Deja vindeţi? 

6. Agenţiile imobiliare 

1. Cum începem 

În mare, o dată gasită locuinţa dorită, veţi semna imediat un acord/ 

precontract ( compromis de vente/verkoopcompromis ) cu proprietarul ( nu e 

nevoie de notar, dar este recomandat să fie semnat la notar ), în care vă 

angajaţi să cumpăraţi dacă proprietarul este de bună credinţă şi locuinţa este 

2009 - Ghidul Românului în Belgia 53 

w w w. r o m b e l . c o m

6 



fără "probleme". În Belgia, semnat înseamnă ca şi cumpărat. Deci din 

momentul în care s-a semnat acordul de vânzare sunteţi obligat să vă 

prezentaţi la notar cel mai târziu în termen de 4 luni, pentru a semna actul final 

(acte authentique/authentieke), după ce toate documentele legale şi ipoteca 

au fost puse la punct. Cele 4 luni şi contractul final se desfaşoară sub patronatul 

notarului ( notaire/notaris ). În Belgia există un notar pentru cumpărător şi 

unul pentru vânzător, preţul - onorariul rămânând acelaşi. Înainte de a semna 

precontractul trebuie să fiţi siguri ca dispuneţi de toate fondurile necesare 

tranzacţiei sau să aveţi acordul scris al unei banci. Dacă fondurile nu sunt 

suficiente şi banca nu a dat încă acordul, va trebui să inseraţi în 

precontract/compromis "clauza de împrumut ipotecar". Această clauză vă 

scoate din încurcătură în momentul în care nu s-au putut strânge banii 

necesari deoarece banca nu a acordat împrumutul: numai cu acest motiv se 

poate anula precontractul şi se poate recupera avansul platit. 

Preţul proprietăţii stabilit cu vânzătorul şi suma finală pe care trebuie să o 

plătiţi sunt alarmant de diferite! Explicaţia: taxele pe tranzacţii imobiliare în 

Belgia sunt printre cele mai mari din lume. În regiunile Bruxelles şi Walonia, 

taxa de înregistrare platită statului este de 12,5% din valoarea de vânzare. 

Pentru Bruxelles, în anumite cartiere, dacă este prima locuinţă pe care o 

achiziţionaţi, sunteţi scutiţi de taxă pentru primii 45.000 Euro. În regiunea 

flamandă, taxa a fost redusă la 10%, cu o deducere de 1.250 Euro dacă este 

prima locuinţă. În anul 2009 se oferă din partea Guvernului flamand o scutire 

de 7.500 de euro din TVA pentru locuinţele nou construite. Un alt lucru de luat 

în seama este impozitul cadastral (revenu cadastral/ R.C.sau kadastral 

inkomen K.I.). Se calculează în funcţie de suprafaţă şi valoarea locuinţei, de 

numărul de locatari sub acelaşi acoperis (membri ai familiei, numărul de copii) 

şi de veniturile locatarilor. Pe lângă taxa de înregistrare mai este taxa de notar 

stabilită de către stat, deci nu are rost să încercaţi să ‘negociaţi’ preţul cu 

notarii. Taxa diferă în funcţie de valoarea proprietăţii, dar în mare se află 

undeva la 1,6% din valoarea ei. Şi nu aţi terminat! Dacă luaţi un împrumut din 

bancă, mai aveţi 3 taxe: taxa de înregistrare a ipotecii către stat, taxa notarială 

fixă de înregistrare a ipotecii şi o taxă de credit către bancă. Acestea sunt sub 

2%. În total, puteţi considera undeva la 16- 17% în Walonia şi Bruxelles şi 14- 

15% în Flandra taxele pentru « a deveni proprietar ». Regula pricipală este că 

agenţiile imobiliare percep comision numai de la persoana care le-a 

încredinţat misiunea. În general, agenţiile, NU percep comision de la 

cumpărător, deoarece au semnat deja cu proprietarul o misiune de vânzare 

care le garanteaza comisionul. În acest caz, vânzătorul plăteşte un comision de 

circa 3 % + TVA. Există cazuri în care agenţia lucrează numai la cererea 

cumpărătorului (misiune de căutare, în care se specifică valoarea comisionului 

şi faptul ca acesta se va plăti la notariat). Comisionul este negociabil dar nu mai 

mare de 3% şi este plătit de către cumpărător în momentul semnării actului la 


notariat. Această practică nu măreşte preţul proprietăţii, deoarece în preţul 

final nu mai există comisionul proprietarului către agenţie. 

2. Rolul notarului 

Deoarece toţi notarii sunt obligaţi să încaseze acelaşi comision, este 

bine să vă alegeţi unul recomandat sau unul apropiat ca locaţie şi care vorbeşte 

o limbă comună cu dvs. Dacă nu aveţi referinţe, puteţi apela la 

www.notaire.be. De obicei notarul vânzătorului trimite o schiţa a 

«contractului de vânzare-cumpărare» către cumpărator, care este bine să fie 

revizuită de notarul acestuia pentru a evita eventuale clauze nefavorabile. O 

dată textul agreat, actul este semnat de ambele părţi şi un avans de 10% este 

vărsat de cumpărător într-un depozit, controlat de notar. Acum veţi avea 

timpul necesar să căutaţi o bancă mai bună, sub rezervă să includeţi în contract 

clauză de împrumut ipotecar. Dacă nu aveţi această clauză în contract şi nu 

găsiţi nici o bancă ce poate să vă dea banii, atunci pierdeţi avansul plătit deja. 

Este recomandat să luaţi ofertă de la o bancă şi să încercaţi să ‘forţaţi’ pe 

ceilalţi să vă dea condiţii mai bune, apoi reveniţi la prima bancă şi tot aşa până 

obţineţi cele mai bune condiţii de împrumut ipotecar. Notarul va face toate 

verificarile legate de proprietate, vânzător şi, dacă toate merg bine, vă veţi 

întâlni în 4 luni la sediul notarului dvs. pentru semnarea contracului final (actul 

autentic) şi înmânarea cecului cu diferenţa de 90% + taxele aferente 

menţionate mai sus, în schimbul cheilor locuinţei. 

Dacă doriţi un evaluator imobiliar şi banca vă va solicita acest lucru 

pentru ipotecă - deoarece este o activitate independentă, este bine să faceţi 

evaluarea înainte de semnarea «precontractului». O dată semnat acel act e 

foarte greu să mai reziliaţi contractul fără penalizări (doar în caz de clauze 

încălcate de către vânzător) şi, destul de straniu, tot de atunci deveniţi eligibil 

pentru plata asigurării locuinţei respective(!). Dacă are loc un incendiu, chiar 

dacă proprietarul locuieşte încă în casa, dvs. pierdeţi, deci faceţi asigurarea cât 

mai repede şi bine. Pentru asigurări băncile creditoare sunt prima opţiune, dar 

găsiţi şi alte bănci/societăţi. 

3. Creditul ipotecar 

Sunt multe opţiuni de credit, variate de la o bancă la alta. Creditele 

pot fi cu dobândă fixă sau variabilă şi se fac pe maximum 30 de ani. Atenţie la 

taxe ascunse! un procent bun nu înseamnă întotdeauna că veţi plati puţin. 

Discutaţi cu fiecare bancă şi cereţi cât mai multe informaţii inclusiv o simulare, 

consultanţa este gratis. Alegeţi ce vă este mai convenabil, discutaţi cu 

persoane ce au trecut deja prin această experienţă. Interesant este ca băncile 

pot împrumuta până la 120% din sumă, deci se pot acoperi şi taxele. Uneori 



6 


6 



însă aceasta se răsfrânge asupra dobânzii, care creşte. Unele bănci o să încerce 

să vă ‘oblige’ să luaţi asigurarea tot de la ei (casă şi asigurarea de viaţă). 

Comparaţi ofertele, căci poate o reducere de nerefuzat pe care v-o fac la 

dobânda, e "ascunsă" în spatele unor asigurari mult mai mari. Nu sunteţi 

obligaţi să luaţi creditul şi asigurările de la aceeaşi bancă. 

4. Renovaţi singur! 

Dacă doriţi să renovaţi noua proprietate, faţă de TVA-ul normal de 

21% din Belgia, pentru case mai vechi de 6 ani beneficiaţi de un TVA redus la 6% 

pentru manoperă şi materiale de construcţie. Unele primării oferă şi premii 

pentru activităţi de renovare (izolaţii acoperiş, montare geamuri termopan, 

instalarea unei centrale în condensaţie), sume ce se pot ridica la câteva mii de 

euro, deloc de neglijat. Aceste prime sunt oferite numai în cazul în care 

renovarea se face prin entreprenor înregistrat. Trebuie însă să fiţi atenţi: o dată 

cu renovarea, valoarea R.C (revenu cadastral/ kdastral inkomen) creşte şi este 

bază de calcul pentru impozitul anual. E posibil să plătiţi înapoi, rând pe rând, 

toţi banii primiţi drept ‘prima de renovare’. Pentru renovări puteţi apela la 

firme specializate (foarte scumpe ) sau vă descurcaţi în regie proprie. Atenţie la 

taxe însă, lucrul cu "prieteni" este susceptibil de TVA în Belgia, doar rudele de 

gradul I vă pot ajuta legal fără a plăti taxe. 

5. Deja vindeţi? 

Procesul este invers decât cel menţionat mai sus. Dacă vindeţi 

locuinţa personală în mai puţin de 2 ani, puteţi recupera circa 3/5 din taxele 

plătite. La Bruxelles se poate recupera aproximativ 36 %. Dacă vindeţi locuinţa 

personală în mai puţin de 5 ani, plătiţi taxe pe profitul obţinut. Puteţi însă 

deduce din profit investiţiile ce au dus la majorarea preţului casei (renovări, 

extinderi, îmbunătăţiri) – deci păstraţi toate facturile! Dacă revindeţi un imobil 

care nu este locuinţă personală atunci se plăteşte impozit pe profitul obţinut. 

6. Agenţiile imobiliare 

Agence immobiliers/ vastgoedmakelaar sunt implicate în vânzăricumpărări, 

închirieri, gestiune imobiliară, consultanţă, evaluări. Pentru 

informaţii suplimentare despre tarife, servicii, imobile de vânzare, consultaţi 

www.immoweb.be sau site-urile agenţiilor: Century 21 - www.century21.be; 

Eurorent - www.eurorent.com; Eurohouse -www.eurohouse.be; Housing 

Service- www.housing-service.be; Immo2002-www.immo2002.be; Macnash 

Associates- www.macnash.com; Toby -www.bureau-toby.com; Trevi -tel: 02 


343 2240, www.trevi.be. Siteuri generale cu anunţuri de închirieri/vânzări de 

locuinţe: www.immoweb.be şi www.vlanimmo.be. 

Cursuri de integrare socială 

Este necesar şi firesc totodată să urmaţi un curs de integrare socială 

(care nu este obligatoriu) dacă doriţi să vă adaptaţi mai uşor noii societaţi, să 

cunoaşteţi care vă sunt îndatoririle dar şi drepturile. Cursul va aduce în discuţie 

toate aspectele vieţii în Belgia, aplicate în viaţa de zi cu zi şi vă oferă răspunsuri 

concrete la toate întrebările pe care le aveţi! Cursul de orientare socială este 

gratuit şi este organizat de către Guvernul flamand pentru persoanele care se 

află în Belgia de mai puţin de un an. În fiecare oraş mare există un centru 

pentru integrare, este bine să luaţi contact direct cu biroul din zona unde 

locuiţi. Pentru a accesa lista cu centrele de integrare: www.vmc.be. Cursul de 

integrare cuprinde trei module: orientare socială, reorientare profesională/ 

echivalarea studiilor, curs de limba neerlandeză; se obţine la final un certificat 

de "absolvire", numit "Dovada de integrare". 

Cursul de orientare socială se preda în mai multe limbi - de obicei în 

limba maternă, printre care şi limba română (Anvers şi Gent). Cursul de limba 

neerlandeză se organizeză în funcţie de nivelul studiilor fiecărui cursant. "Casa 

Limbii Neerlandeze" sau "Huis van het Nederlands" din cadrul clădirii Atlas din 

Anvers, vă ajută să găsiţi scoala potrivită pentru dvs. Universitatea din Anvers 

organizează, în colaborare cu Serviciul de Integrare Atlas, cursuri intensive de 

limba neerlandeză. Iată câteva subiecte din structura cursului de orientare 

socială susţinut la Anvers în limba română: Istoria Belgiei pe scurt; Viaţa în 

Belgia - legile, valorile, sărbătorile legale; Transportul - pe jos, cu bicicleta, 

autobuzul, tramvaiul sau metroul, biletul de călătorie, abonamentul, reduceri; 

Dreptul de şedere - migraţia în Belgia, şederea pe termen scurt sau lung, 

căsătoria, obţinerea permisului de muncă B, reîntregirea familiei; Sănătatea - 

Casa de ajutor de sănătate = Mutualitatea, rambursare, preţul la doctor, la 

medicamente, accidentul de muncă, sarcina; Banii -cum se deschide un cont 

bancar, efectuarea plăţilor, Proton - pentru plăţile cu mărunţiş, plata prin "self - 

banking", plata prin domiciliaţie, cărţile de credit, impozitele; Locuinţa - 

chiriaşul şi proprietarul, locuinţele sociale, prime şi subvenţii acordate de către 

stat, instalaţii de utilitate publica, gunoiul menajer; Învaţământul - centrele de 

instruire ale adulţilor, învaţământul pentru promovare socială; Piaţa muncii - 

cine (nu) are drept de muncă în Belgia, cine vă poate ajuta să căutaţi de lucru, a 

munci ca angajat, salariul, sindicatul, posibilităţi de întrerupere a muncii fără 

rezilierea contractului, concediu educativ plătit, pensia, concedierea/demisia, 

a munci ca independent, şomajul, slujbele pentru absolvenţi. 

Din aprilie 2008 s-a creat un Serviciu de permanenţă în limba română 

în cadrul Serviciului de integrare ATLAS, Carnotstraat 110, B-2060 Anvers. 




6

6 



Numere de telefon utile:03 227 70 49 sau 03 227 70 50. Pentru toate cursurile 

de integrare socială în limba română şi pentru serviciul orăşenesc de traduceri 

de la Anvers, persoana de contact este Cornelia Van Bouwel - Email: 

corneliavanbouwel@skynet.be. 

Adrese utile în marile oraşe: 

*Onthaalbureau Inburgering stad Antwerpen (PINA) 

Adresa:Carnotstraat 110, 2060 Antwerpen 

Tel:032277000; Fax: 032277171; E-mail: pina@stad.antwerpen.be; 

www.antwerpen.be. 

*Onthaalbureau Inburgering Brussel - (Bon vzw Brussels onthaalbureau 

inburgering Nieuwkomers) 

Adresa: Phillipe de Champagnestraat 23, 1000 Brussel 

Tel: 02/501.66.80; Fax: 02/501.66.96; email: info@bonvzw.be; 

web:www.bonvzw.be/ 

*Onthaalbureau Inburgering Gent (Kom-Pas Gent) 

Adresa: Kongostraat 42, 9000 Gent 

Tel: 09/265.78.40; Fax: 09/265.78.49; email: info@kompasgent.be; 

www.gent.inburgering.be 

*Onthaalbureau Inburgering Limburg - Hoofdvestiging: PRIC LIMBURG 

A d r e s a : H . v a n V e l d e k e s i n g e l 1 5 0 / 3 5 , 3 5 0 0 H a s s e l t 

Tel:011247800; Fax: 011247815; e-mail:onthaalbureau@limburg.be; 

www.limburg.inburgering.be 

*Hoofdvestiging : ONOV coördinatie en administratie 

Adresa: Voldersstraat 1, 9000 Gent 

Tel:09/267.79.20; Fax: 09/267.79.28; email:onov@onov.be; 

www.oostvlaanderen.inburgering.be 

*Vestiging Leuven 

Adresa: Diestsesteenweg 57, 3010 Kessel-Lo 

Tel: 016/47.43.11; Fax: 016/47 42 11; E-mail: 

onthaalbureau.leuven@vlaamsbrabant.be 

*Vestiging Kom-pas - regio Kortrijk 

Adresa: Pieter de Conincklaan 4, 8500 Kortrijk 

Tel:056/32.44.86; Fax: 056/32.44.87; E-mail: Kom-pas@onthaalbureauwvl.be 

*Vestiging Yambo - regio Brugge 

Adresa: Vlamingstraat 41, 8000 Brugge 

Tel: 050/34.88.08; Fax: 050/34.88.07; E-mail: yambo@onthaalbureau-wvl.be 

Racordarea la utilităţi 


Gaz şi electricitate; apa 

Pentru Bruxelles există o singură societate furnizoare: SIBELGA - 

ELECTRABEL, Chausèe d'Ixelles 133, 1050, Bruxelles, Tel: +32 2 549 41 00, 

www.electrabel.be. Puteţi alege modul de facturare: lunar, bilunar, trimestrial. 

Primele dvs. facturi sunt făcute pe baza consumului locatarului precedent. La 

intrarea în locuinţă se face citirea contorului şi se notează în documentul numit 

"Starea la faţă locului". De asemenea, cereţi de la societatea furnizoare de 

gaz/electricitate, să vă trimită un formular de citire a indexului. Formularul, 

semnat în 3 exemplare de către părţi - din care un exemplar va fi trimis la 

societatea furnizoare, va sta la baza facturilor care se vor stabili pe numele dvs. 

Pentru apă, există tot o singură companie pentru Bruxelles: 

Compagne Intercommunale Bruxelloise d'Eau -www.cibe.be. Facturarea se 

face anual, în funcţie de consum dar şi de numărul de persoane înregistrate la 

adresă. Se plateşte apa consumată dar şi apa uzată. 

Teledistribuţie - TV - Internet - Telefonie fixă şi mobilă 

Există diferiţi furnizori, dar piaţa în general nu este foarte 

competitivă. Există companii care oferă şi pachete complete: telefon, internet, 

cablu TV. În privinţa internetului, există doar două firme care deţin monopolul, 

chiar dacă între timp au mai apărut şi unii furnizori mai mici, care acţionează 

mai mult local. De consultat ofertele lor pe internet: www.e-levenabe; 

www.voo.be; www.scarlet.be; www.tele2.be; www.telenet.be; www.belgiantelecom.be. 

Accesul la internet se face fie de pe o linie de telefon clasică, fie de 

pe o linie ADSL sau încă, în unele zone, via cablul de la televiziune. În general, 

nu puteţi alege dvs. personal operatorul prin cablu tv, depinde de zona 

geografică unde staţi. La Bruxelles, Gent, Leuven şi Aalst exista posibilitatea 

Clearwire - Instant Internet, nu necesită o linie de telefon clasică. O altă 

posibilitate de Internet instant este dată de firme ca Mobistar - mini modemuri 

uşor de purtat în buzunar, oriunde. 

Pentru televiziune, o altă soluţie ar fi instalarea unei antene satelit 

(aici poate fi avută în vedere posibilitatea de a recepţiona şi canalele româneşti 

de televiziune) dar acest lucru este condiţionat de posibilitatea fizică de 

plasare a antenei precum şi de acordul primăriei dar şi al 

proprietarului/asociaţiei de proprietari (există primării care nu permit 

instalarea antenelor satelit). În ceea ce priveşte telefonia fixă, pentru 

racordarea la reţea există o singură companie: BELGACOM - 

www.belgacom.be; după instalarea liniei puteţi face apel la serviciile altor 

furnizori, la alegerea dvs. 

Pentru telefonia mobilă - există pe piaţă în momentul de faţă 3 mari 

operatori: PROXIMUS - www.proximus.be (legat de Belgacom), MOBISTAR - 



6 


6 


www.mobistar.be şi BASE- www.base.be. Este posibil să schimbaţi operatorul 

păstrând însă numărul de telefon. Pentru convorbiri în România puteţi folosi 

www.ortelmobiel.be care are tarife foarte mici sau cabinele telefonice de la 

Internet-Cafe unde preţul este între 11-20 cenţi/minut. Alte posibilităţi: prin 

apelarea unui număr al unei societăţi de telefonie www.belkraker.be sau 

www.directbellen.be - preţurile pentru România sunt de la 2 cenţi /minut, însă 

atenţie se pot schimba lunar. EuroVoice oferă servicii de telefonie VoIP la tarife 

reduse cu România si alte tări, permiţând portabilitatea numărului și 

mobilitate. Pentru detalii accesați adresa web: www.eurovoice.ro sau tel: 

0484 63 90 92 (în BE) sau 0317 10 00 71 (în RO). De asemenea, puteţi instala pe 

calculator programe care vă ajută să sunaţi ieftin nu doar în România, ci şi spre 

multe alte destinaţii din Europa, de multe ori apelurile pe fix fiind gratuite: 

www.internetcalls.com; www.12voip.com; www.justvoip.com; 

www.skype.com. 



Capitolul 7 

A munci în Belgia 

sNoi .. reglementări privind libertatea de mişcare a 

muncitorilor 

sPermise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice" 

sDeclaraţia Limosa 

sExpat - statutul fiscal al cadrelor străine 

sStatutul de independent 

sAjutorul de independent 

sStatutul de independent complementar 

sStatutul de angajat 

sConflicte de muncă, intervenţia sindicatului 

sA munci ca şi "au pair" 

sContribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii fără acte 

sNoi reguli pentru combaterea muncii la negru 

A M U N C I Î N B E L G I A 

7 

Noi reglementari privind libertatea de mişcare a muncitorilor 

Serviciul Public Federal pentru locuri de muncă şi integrare socială din 

Belgia a adus recent lămuriri privind libertatea de mişcare a muncitorilor în 

Belgia. Începând cu data de 5 decembrie 2008, s-a decis extinderea cu încă trei 

ani, pâna la 1 ianuarie 2012, a restricţiilor privind accesul liber pe piaţa 

muncii impuse imigranţilor din România şi Bulgaria. Motivele invocate de 

cabinetul belgian au fost criza financiară globală şi rata ridicată de şomaj din 

zonele de sud ale ţarii. Decizia Belgiei este urmarea unor măsuri similare luate 

recent de către Olanda şi Luxemburg. Belgia a fost una dintre ţările UE care au 

impus restricţii de doi ani pe piaţa muncii cetăţenilor din România şi Bulgaria, 

la data aderării celor două state la blocul comunitar – 1 ianuarie 2007. La doi 

ani de la ultimul val de extindere, statele membre UE pot prelungi 

reglementările temporare referitoare la accesul noilor membri UE pe piaţa 

muncii cu încă trei ani. Ulterior, ele pot decide aplicarea în continuare a 

restricţiilor timp de încă doi ani – perioada totală fiind aşadar de şapte ani de la 

aderarea României şi Bulgariei. 

Românii au în prezent nevoie de un permis de muncă pentru a putea 

lucra legal în Belgia şi trebuie să se facă dovada că pe piaţa belgiană a muncii 

nu a fost identificat un lucrător pentru postul pe care se doreşte angajarea 

cetăţeanului român, motiv pentru care românii pot lucra doar dacă obţin un 



7 



permis de muncă de la autorităţile competente. 

Potrivit Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă (OMFM), legislaţia 

belgiană prevede 3 categorii de permis de muncă: de tip A, cu o durată 

nelimitată, valabil pentru toate profesiile salariate, de tip B, cu valabilitate 

determinată, de maximum 12 luni, care dă dreptul la ocuparea unui loc de 

muncă doar la un angajator şi de tip C, cu durată determinată şi valabil pentru 

toate profesiile salariate. Pentru angajaţii titulari ai unui permis de muncă de 

tip A, nu se cere nici o autorizare de ocupare a unui loc de muncă, însă 

documentul îşi pierde valabilitatea dacă deţinatorul său lipseşte din ţară 

pentru o perioadă mai mare de un an (numai dacă aceasta absenţă nu a 

antrenat pierderea dreptului sau a autorizaţiei sale de şedere). Permisul de 

muncă de tip B se acordă din oficiu muncitorului interesat, ca urmare a 

acordării către angajator a autorizaţiei de ocupare a forţei de muncă. Durata de 

valabilitate a permisului este aceeaşi cu durata de valabilitate a autorizaţiei 

acordată angajatorului. Pentru permisul de tip C nu este necesară obţinerea 

autorizaţiei, dar atât permisul C cât şi B îşi pierd valabilitatea dacă deţinatorul 

pierde dreptul sau autorizaţia de şedere, iar dacă cetăţeanul părăseşte ţara 

definitiv este obligat să restituie permisul la administraţia comunală. 

Autorizaţia de ocupare se acordă în baza dovezii că nu s-a găsit pe 

piaţa belgiană a muncii un lucrător pentru postul respectiv. În cazul membrilor 

de familie ai cetăţenilor români, cum ar fi soţul/soţia sau descendenţii sub 21 

de ani care sunt în grija lor, oricare ar fi naţionalitatea acestora, nu se ţine 

seama de prevederile privind dovedirea situaţiei de pe piaţa muncii. 

Prevederea se aplică doar dacă membrii de familie locuiesc legal în Belgia, iar 

lucrătorul a fost admis pe piaţa muncii pentru o perioadă de cel puţin 12 luni 

sau dacă de la data aderării au locuit legal cel puţin 18 luni în acest stat. 

Acordarea autorizaţiei se face după semnarea de către angajator şi angajat a 

unui contract de muncă. Pentru muncitorul care lucrează pentru prima dată în 

Belgia, cererea trebuie să fie însoţită de un certificat medical din care sa reiasă 

ca este apt de muncă. Actul poate fi eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data 

depunerii cererii şi, dacă este cazul, va fi tradus în una din limbile regiunii 

competente pentru eliberarea permisului de muncă. 

Autorizaţia de ocupare a forţei de muncă şi permisul de muncă nu se 

eliberează dacă cererea conţine date incomplete sau incorecte, dacă 

prevederile legii şi a hotarârilor sale de executare nu sunt îndeplinite sau dacă 

ocuparea forţei de muncă este contrara ordinii publice sau siguranţei publice, 

legilor şi reglementărilor, sau convenţiilor şi acordurilor internaţionale în 

materie de recrutare şi de ocupare a unui loc de muncă de catre muncitorii 

străini. Mai multe informaţii asupra subiectului se găsesc la adresele: 

www.emploi.belgique.be, www.omfm.ro şi www.vmc.be. Alte linkuri utile: 

www.diplomatie.be, www.eurovisa.info, www.emploi.wallonie.be, 

www.bruxelles.irisnet.be, www.vlaanderen.be/werk, www.dglive.be. 


Permise de muncă în 5 zile. Meseriile "critice” 

Foarte multă vreme Belgia nu a fost considerată o destinaţie de top 

pentru românii aflaţi în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit decât în 

propria ţară, dar lucrurile s-au schimbat, cei mai "favorizaţi" fiind românii cu 

înaltă calificare. O astfel de categorie profesională care patrunde mai uşor pe 

piaţa belgiană a muncii este personalul medical. Spitalele traversează o criză 

de angajaţi fară precedent, urmarea fiind importul de forţă de muncă. 

Reprezentanţii firmelor de recrutare afirmă că cele mai multe sunt cererile de 

asistente medicale. 

În cazul în care doresc să ocupe un loc de muncă într-una din 

meseriile critice - meserii pentru care piaţa belgiană a muncii este în 

imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă - pentru obţinerea 

permisului de muncă românii vor beneficia de o procedură accelerată şi 

simplificată de doar 5 zile, masură introdusă în 2006. Atenţie! Acest lucru este 

de multe ori pur teoretic, procedura fiind diferită în cele 3 regiuni: valonă, 

flamandă şi regiunea Bruxelles. Practica ne arată că aceste demersuri sunt 

aproape imposibil de realizat în 5 zile, datorită procedurilor birocratice. 

Procedura este următoarea: angajatorul belgian introduce la Administraţia 

regională competentă, cererea de autorizare de ocupare, formular tip, la care 

anexează următoarele documente: 

- copie a contractului de muncă semnat de către angajator, în cazul în 

care legea solicită un contract scris; 

- copie a paşaportului lucrătorului, dacă acesta nu este în Belgia, sau o 

copie a documentului eliberat de primăria de resort care atestă situaţia legală 

de sejur a lucrătorului, dacă acesta este deja prezent în Belgia. 

În principiu, autorizaţia de ocupare va fi eliberată în următoarele 5 

zile lucrătoare. Angajatorul trebuie să înmâneze angajatului o copie a 

autorizaţiei, în aşteptarea eliberării permisului de muncă de tip B. Copia ţine 

loc de permis de muncă provizoriu. Administraţia regională va transmite 

permisul de muncă, pentru a fi înmânat lucrătorului, fie la administraţia 

comunală aferentă locului de rezidenţă în Belgia, fie la Administraţia comunală 

aferentă locului în care este stabilită întreprinderea, dacă angajatul nu este 

încă rezident în Belgia. 

Condiţiile au fost reglementate prin Decretul regal din 19 decembrie 

2006. Informaţii suplimentare privind acordarea permiselor de muncă pot fi 

obţinute de la: Ministerul Comunitaţii flamande - Administraţia locului de 

muncă, Ministerul Regiunii Bruxelles - Administraţia Economiei şi Locului de 

Muncă şi Ministerul Regiunii Valone - Direcţia Generală a Economiei şi a Locului 

de Muncă. 



7 


7 



În momentul actual, aceasta ar fi "harta" profesiilor care înregistrează 

deficit de personal: 

I. În Valonia: ingineri, învăţători, asistenţi medicali, chimişti, 

farmacişti, biologi, funcţionari în asigurări, responsabili în gestionarea curentă 

a întreprinderilor, contabili, responsabili în vânzări şi produse, informaticieni, 

desenatori, tehnicieni în diverse domenii (auto, telecomunicaţii, etc.), 

operatori maşini-unelte, instalatori, tinichigii, carosieri, ţevari, fochişti, sudori, 

cazangii fier, electricieni şi asimilaţi, electromecanici şi asimilaţi, muncitori în 

industria lemnului, dulgheri, pictori, tâmplari, zidari, faianţari, bucătari, 

gestionari restauratori, patiseri/brutari, măcelari. 

II. În comunitatea germanofonă: diriginte şantier, şef şantier, 

muncitor în extracţia şi prelucrarea pietrei, zidar şi faianţar, zugrav specializat 

în plafoane şi stucatura, betonist, turnător sapă, sticlar, dulgher acoperişuri, 

carmangeriu, tranşator, inginer IT, informatician, hotelier specializat, bucătar, 

ajutor bucătar, chelner, ajutor infirmier, tehnician agronom, muncitor în 

agricultură şi gradinărit, ajutor în zootehnie, şofer camion, muncitor în 

turnătorie, topitor, frezor, strungar, mecanic, lăcătuş, asamblor şi montator 

maşini, lăcătuş de reparaţii, mecanic auto, mecanic camioane, sudor, 

desenator tehnic, desenator în construcţii, electrician, electromecanic, 

electronist, macaragiu, asistent medical specializat, asistent medical licenţiat, 

secretară de direcţiune, secretară/ajutor secretariat, personal economic, 

personal juridic, personal contabil, personal bancar, cercetător în economie, 

personal coordonator, coordonator vânzări, personal gimnastică medicală, 

ergoterapeut, ajutor farmacist, învăţător în ciclul secundar, colaborator în 

serviciul extern, casier, vânzător, responsabil stoc, asistent social, consilier 

pentru probleme de muncă şi profesionale, administrator imobil, şofer 

autobuz, personal pentru călcat. 

III. În Flandra: inginer, asistent farmacist, personal medical şi de 

îngrijire calificat, desenator, tehnician, contabil, informatician specializat, 

responsabil în vânzări şi marketing, management general, responsabil 

producţie, lucrător agricol şi horticol, pietrar, marinar (pe apele interioare), 

şofer, ţesător, fabricant de ţipare, strungar, montator, instalator instalaţii 

sanitare şi încălzire centrală, sudor, tâmplar, dulgher, zidar, faianţar, 

stucatorist, meşter sticlar, ţiglar-şindrilar, tipograf, brutar, macelar, operator 

producţie alimentară, macaragist, maşinist şantiere. 

IV. În Regiunea Bruxelles: arhitect (construcţii civile), inginer (în 

lucrări publice şi private), asistent medical, profesor de engleză în 

învaţământul secundar inferior, învaţător în învăţământul primar şi preşcolar, 

desenator în construcţii mecanice şi desenator în arhitectură, asistent social 

neerlandofon, tehnician în transmişii de date şi comutatii mecanice, tehnician 

în electronică, tehnician în climatizare, tehnician cu diplomă (în 

electromecanică/construcţii/electricitate/electronică), contabil, 


informatician (inginer de soft, inginer de sistem, help desk, creator de site web, 

administrator de site web, webmaster, analist programator, programator, 

tehnician de întreţinere, gestionar de reţea), consilier de direcţie (cadru/ 

director comercial/director personal/analist financiar/responsabil de proiect), 

secretar, traducător, funcţionar în serviciul juridic, administrator de case de 

comerţ, instalator sanitar, electrician, tehnician în electromecanică, mecanic 

auto (electromecanic) şi camionagiu (mecanic de vehicule cu motor), 

montator de schele, zidar şi faianţar. 

Pentru traducători există un deficit pe segmentul olandeză - franceză, 

franceză -engleză şi a combinaţiilor rare, cum ar fi de exemplu: din 

franceză/olandeză spre rusă, chineză, japoneză .... 


Declaraţia Limosa 

Declaraţia obligatorie Limosa - înainte de a întreprinde parţial sau în 

întregime activităţi în Belgia, ca angajat sau independent non belgian, trebuie 

să declaraţi aceste activitaţi. Stagiarii care efectuează parţial sau integral 

stagiul în Belgia trebuie de asemenea să se declare. De la data de 1 aprilie 2007 

a devenit obligatorie menţionarea activităţii în LIMOSA, pentru toţi 

subantreprenorii străini care lucrează temporar în Belgia (prin site-ul 

www.limosa.be, prin fax sau scrisoare). Cei ce se înscriu pot fi muncitori 

detaşaţi, stagiari sau întreprinzători particulari independenţi. Şeful şi clientul 

(cel care dă comanda) trebuie să prezinte un L1 (= dovada de declaraţie) pentru 

fiecare străin detaşat care lucrează în Belgia. 

Următoarele documente sunt necesare: 

1. L1, dovada declaraţiei date în Limosa pentru fiecare întreprinzător 

particular independent, angajat şi stagiar care lucrează temporar în Belgia 

2. Documentele de şedere valabile ale întreprinzatorilor particulari 

independenţi, angajaţii şi stagiarii care lucrează temporar; este vorba despre 

anexa 3, anexa 22 sau un atestat de înmatriculare B sau un permis de şedere 

pentru rezidenţii Uniunii Europene. 

3. Document valabil de detaşare E101 sau E102. 

4. Autorizaţia de a munci într-un alt stat membru al UE. 

5. Dovada de înscriere a întreprinderii din strainătate în PDOK (= 

sistemul de timbre în construcţii). PDOK este oficiul patronal de organizare şi 

de control al sistemului de asigurare a existenţei. 

6. Certificat de aptitudini ca întreprinzător (cunoaşterea profesiunii şi 

gestiunea întreprinderii), trebuie să corespundă reglementărilor privind 

stabilirea în Belgia. 

7. Dovada de înregistrare ca antreprenor pentru lucrări în construcţii 

în Belgia. 

8. Dovada de afiliere la un birou social. De preferinţă unul belgian. 



7

7 



Pe facturi trebuie să fie menţionate următoarele: numărul de 

întreprindere, numărul dvs. din registrul de persoane fizice pentru o societate, 

numărul de înregistrare ca antreprenor, cel puţin un număr de cont bancar, 

data facturii, numărul de ordine, numele şi adresa dvs., forma juridică, 

numărul dvs. de TVA, numele, adresa şi numărul de TVA al clientului, data 

încheierii lucrărilor, descrierea lucrărilor executate, suma exclusiv TVA, norme 

TVA şi suma TVA, eventual şi motivul normei de TVA. 

Expat - statutul fiscal al cadrelor străine 

Regimul special de impozitare al cadrelor străine se aplică, în anumite 

condiţii, străinilor detaşaţi în Belgia în interes de serviciu sau angajaţi direct. 

Pentru a accede la acest regim special de expat, persoana interesată trebuie să 

îndeplinească o serie de condiţii: 

- să aibă naţionalitate străina (regimul nu se aplică persoanelor cu 

naţionalitate belgiană, chiar dacă acestea au avut dubla naţionalitate) 

- să fie încadrat, ceea ce înseamnă ca funcţia necesită cunoştinţe şi 

responsabilitaţi particulare; dar şi personalul specializat într-un anumit 

domeniu poate beneficia de regim special - este vorba în mod deosebit de 

acele persoane care au o specializare pentru care este dificil, sau chiar 

imposibil, de a se recruta din Belgia. Avantajaţi - cercetătorii care lucrează în 

laboratoare sau centre de cercetare ştiinţifică belgiene sau străine 

- exercitarea profesiei în Belgia trebuie să fie de natură temporară 

Unele indemnizaţii plătite de către angajator nu constituie 

remuneraţie impozabilă pentru angajat, fiind considerate ca taxe pentru 

angajator. Angajatul străin îşi păstrează calitatea de non-rezident, ceea ce 

înseamnă că nu este supus impozitului decât exclusiv pentru veniturile 

realizate în Belgia; remuneraţia aferentă activităţii profesionale efectuate în 

străinătate nu este impozabilă în Belgia. Dobândirea statutului de expat este 

supusă unei cereri unice introdusă de către angajator, în maximum 6 luni de la 

prima zi a lunii următoare începerii activitaţii sau detaşării în Belgia. Informaţii 

suplimentare se găsesc la adresele: www.mineco.fgov.be/enterprises şi 

www.expatica.com - Expatica: Europe’s leading lifestyle portal for 

internationals living abroad. Cererile trebuiesc depuse la: AFER - Bureau 

Central de Taxation Etranger; Boulevard Roi Albert II, 33 (North Galaxy Tour 

B7), 1000 Bruxelles; tel.02/5769002; fax 02/57617 78; e-mail: 

bct.cd.bruxelles.etr@minfin.fed.be. 

Pe scurt, avantajele statutului de expat sunt: chiria (fără a socoti şi 

cheltuielile de întreţinere) este deductibila din salariul impozabil, iar în cazul în 

care deveniţi chiar dvs. proprietarul locuinţei se poate deduce echivalentul 

unui procent din valoarea cadastrală; toate zilele lucrate în afara Belgiei 

(numărate printr-un mecanism special) nu se taxează (deci câştigul este brut 


"în mână", pentru acele zile). Există însă criterii foarte stricte pentru a obţine 

statutul de expat: 

- angajatorul trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru a 

putea cere acest tratament fiscal şi tot el este singurul care are drept de a face 

cererea 

- pentru a se califica la statutul de expat, cel în cauza trebuie să 

dovedească: 

- 1. la momentul primului contact cu angajatorul (interviul, de 

exemplu), era rezident în altă ţară decât Belgia 

- 2. are în continuare legături cu ţara în care a fost anterior rezident 

(de exemplu proprietate imobiliară, conturi, asigurări de viaţă sau de pensii 

private etc.) şi evident această ţară nu trebuie neaparat să fie ţara de 

cetăţenie. 

În fapt, statutul de expat îmbină avantajele şi obligaţiile standard din 

sistemul belgian cu anumite avantaje fiscale suplimentare specifice statutului 

de non-resident fiscal. Un criteriu important este că soţul/soţia să nu aibă 

venituri în Belgia. Pe acest site veţi găsi o broşură care explică foarte bine 

statutul de expat: www.hrservices.be/ias/docs. 

Statutul de independent 

Ce înseamnă pe scurt a fi independent? Alegi singur pentru cine 

lucrezi, când şi cât vrei să lucrezi, îţi plăteşti toate contribuţiile sociale ce 

decurg din activitatea desfaşurată, îngrijirea medicală, asigurări, pensia, 

impozitele şi salariul... Mulţi angajatori preferă acest gen de lucrători pentru că 

"angajarea" lor este mai simplă decât în cazul unui salariat. În cazul în care 

partenerul unui independent (soţ/soţie) nu lucrează şi este considerat "în 

întreţinere", atunci vor exista anumite scutiri la impozit. La fel şi pentru copiii 

aflaţi în întreţinere. Atenţie, în general într-o familie în care ambii soţi lucrează, 

impozitarea va fi mult mai mare. 

Pentru înscrierea ca independent este necesară dovada că aveţi 

noţiuni de gestiune. Diploma de Bacalaureat obţinută înainte de 30.09.2000 

este suficientă! Pentru ghişeul de întreprinderi nu mai este nevoie de 

traducere şi nici de apostilare, existând o convenţie între România şi Belgia 

care exclude aceste formalitaţi. Actele costa 73 EUR şi se obţin în aceeaşi zi, 

ceea ce reprezintă o mare diferenţă faţă de perioada anterioară. 

În Belgia numai câteva meserii (42 la numar) sunt reglementate şi protejate, 

celelalte pot fi practicate liber. Meseriile reglementate nu trebuiesc 

confundate cu profesiile libere - medic, farmacist, dentist, avocat, arhitect, 

contabil, traducător, notar, agent imobiliar, etc., care sunt protejate oricum. 

Pentru a practica aceste meserii trebuie o dovadă de studiu a lor (diploma, 

certificat) sau a faptului că aţi fost instruiţi - cunoştinţele teoretice pot fi 



7 


7 



înlocuite cu dovada cunoştinţelor practice. Se pot alege din start câte activităţi 

(nereglementate) doriţi, cu cât mai multe cu atât mai bine, pentru că ulterior 

dacă vreţi să adăugaţi o nouă activitate, veţi plati de fiecare data cei 73 euro. 

Lucrator independent poate fi orice persoană fizică care exercită o activitate 

profesională, pentru care nu încheie un contract de muncă, deci nu este supus 

statutului de salariat. Activitatea poate fi prestată cu titlu exclusiv sau 

cumulată cu o altă activitate profesională. Condiţii pentru independent: să fie 

major, sa aibă naţionalitate europeană sau o carte profesională. Activitatea de 

independent poate fi desfaşurată ca persoană fizică autorizată sau ca 

independent cu statut de asociat în cadrul unei societaţi. În cadrul acestui 

statut există reguli bine determinate privind capitalul de pornire, formalităţile 

de constituire, de gestionare, responsabilităţile, modul de taxare, pierderile 

fiscale, încetarea activităţii, faliment. 

Prin definiţie, independentul nu este un salariat! ceea ce înseamnă că 

trebuie să cotizeze singur la asigurările sociale, să se afilieze la o casă de 

asigurări sociale şi la un serviciu de asigurări de sănătate = mutualitate. 

Beneficiază de un număr de întreprindere cu care va fi înregistrat la BCE, număr 

utilizat obligatoriu în relaţiile cu autorităţile administrative şi judiciare sau cu 

alte persoane fizice. Cotizaţiile sociale sunt obligatorii şi aduc un minimum de 

protecţie socială; ele sunt calculate nu pentru anul în curs, ci pe baza 

veniturilor profesionale nete obţinute cu 3 ani înainte. Astfel, din veniturile 

profesionale brute se deduc cheltuielile profesionale, iar venitul profesional 

net va constitui baza de calcul pentru stabilirea cuantumului cotizaţiilor sociale 

(de exemplu pentru anul 2009, cotizaţiile se vor stabili în funcţie de nivelul 

veniturilor profesionale din 2006). Cotizaţiile sociale se achită trimestrial, în 

caz de neplată până în ultima zi a trimestrului în curs, se aplică majorări. Anual, 

sumele sunt indexate în funcţie de nivelul de venituri. În primul an de 

activitate, cotizaţia se va plăti forfetar, iar după 3 ani se va recalcula în funcţie 

de veniturile obţinute în primul an de activitate. La începutul fiecărui an, se 

completează o fişă roz - "Listing des clients assujetis à la TVA" - lista cu clienţii 

pe care îi aveţi şi care au număr de TVA; se depune până în luna martie, altfel 

amenda este de 2.500 EUR. Lunar veţi plăti asigurarea medicală - mutualitatea 

- şi anual o taxă pe sediul întreprinderii, unde se afla biroul firmei - chiar dacă-i 

doar un simplu flat închiriat. În fiecare an, înainte de luna iunie veţi face 

declaraţia de impozit pe venit. Este recomandat să faceţi un "vărsământ 

anticipat" în funcţie de veniturile obţinute (în plus, puteţi beneficia de reduceri 

de câteva procente ale impozitelor); în lipsa acestui vărsământ impozitul va fi 

majorat cu câteva procente. 

Se pot urma şi cursuri de gestiune pentru independenţi, organizate şin 

limba română, prin interpret, dacă există suficiente cereri. După obţinerea 

numărului de întreprindere (care este acelaşi cu numarul de TVA) vă prezentaţi 

la Ministerul Finanţelor, Direcţia de administraţie TVA, pentru a definitiva 


formalitaţile. În general, eliberarea cardului SIS de plastic de la mutualitate 

poate dura, dar între timp sunteţi asiguraţi şi vă puteţi folosi de o dovadă de 

asigurare medicală sub forma de hârtie A4. 

Dacă sunteţi înregistraţi pe activitatea de construcţii, mai există o 

etapă: cererea unui număr de înregistrare ca şi antrepriză de construcţii (fr: 

"enregistrement comme entreprise de construction"). În practică, accesul la 

sectorul construcţiilor (prestaţii la particulari) este dificil fară acest numar. 

Dacă aveţi numărul, puteţi factura cu TVA de 6%, dacă nu, sunteţi obligaţi să 

adăugaţi un TVA de 21%, deci lucraţi mai scump decât concurenţii dvs. În plus, 

dacă antreprenorul este înregistrat, particularul care a comandat lucrarea 

poate beneficia de anumite prime acordate de către stat. Dacă lucraţi în 

sistemul "sous traitance" sau "co-contractant" atunci mai mult ca sigur că 

partenerul va cere acest număr de înregistrare pentru facturile dvs care 

trebuie făcute în regimul TVA 0%. Cererea de înregistrare se face la Comisia de 

înregistare (fr: "Commission d'enregistrement provinciale") de pe teritoriul 

provinciei unde sunteţi înregistrat ca independent. Acte necesare: de 

completat un formular special, copii după extrasul de activitate de 

independent, numărul de TVA, carte de identitate, cazier. Extrasul de cazier 

judiciar nu trebuie să fie mai vechi de 6 luni de la data eliberării. Formalitatea 

va dura circa o lună, iar Comisia va trimite prin scrisoarea recomandată 

numărul de înregistare. 

Toate cheltuielile legate de activitatea profesională sunt deductibile 

de impozit. Puteţi alege să fiţi doar independent sau să va deschideţi o 

societate, SPRL, respectiv BVBA- caz în care aveţi nevoie din start de un notar 

care redactează statutul societăţii, plus să dispuneţi de capital social. Puteţi 

estima veniturile viitoare şi puteţi cere Casei de cotizaţii sociale să plătiţi de la 

început o taxă trimestrială mai mare, oricum sunt bani pe care nu-i pierdeţi şi, 

în plus, sunt deductibili de la impozit. Mai multe informaţii: www.asd.be, 

www.libredoser.be şi www.mineco.fgov.be. 

Statutul de independent este pentru mulţi ceva gen "sperietoare", 

datorită taxelor şi mai ales a recalculării care se face după primii 3 ani de 

activitate. Taxe se plătesc în funcţie de venituri (câştiguri-cheltuieli) şi se 

percep de exemplu pentru 2007 în anul 2009. La început se plăteşte 

contribuţia socială în valoare de aproximativ 600 EUR/trimestru, adică o sumă 

forfetară. După al 3-lea an, se recalculează contribuţia şi eventual se mai 

plăteşte ceva în plus sau se rambursează dacă s-a plătit prea mult. 

Independenţii reprezintă categoria cu cele mai mici pensii şi, în general, tot ce 

înseamnă îngrijiri medicale costă mai mult. Interesaţi-vă din timp la casa de 

asigurări sociale care sunt repercursiunile în caz de şomaj, de faliment sau 

boală, pentru că pentru independeţi exista alte reglementări decât pentru 

salariaţi. 

IMPORTANT! Începând cu primul trimestru al anului fiscal 2009 



7 


7 



declaraţia TVA pentru societăţi şi lucrătorii independenţi în Belgia se face 

electronic pentru persoanele care posedă o conexiune internet. Aplicaţia se 

numeşte Intervat şi poate fi accesată la adresa www.minfin.fgov.be, E services 

(exista versiuni în franceza şi neerlandeza). Puteţi testa aplicaţia cu ajutorul 

Url-ului de acceptare sau aveţi acces cu ajutorul unei cărţi electronice de 

identitate, a unui lector de citire şi a unui program instalat pe PC. Detalii la 

http://readers.eid.belgium.be sau între orele 7:00-20:00 la telefon 

02/788515. 

Ca independent, dacă aveţi probleme profesionale sau doriţi 

informaţii concrete, îndrumări, asistenţă socială, există Sindicatul 

Independenţilor - Syndicat des Independants et des PME, cu sediul central la 

1332 Genval, Avenue Albert I-er 183, la nici 10 km de Bruxelles pe direcţia 

Wavre. Taxa de membru este 150€/an deductibilă. Înscrierea se poate face şi 

on-line - mai multe informaţii pe www.sdi.be. 

Alegerea statutului de "ajutor de independent" ("conjoint aidant" - 

franceză, "meewerkende echtgenoot" -neerlandeză) 

Un independent are posibilitatea de a face reîntregire familială, 

asigurând soţiei/soţului, respectiv familiei, condiţii legale de şedere în Belgia. 

Aşadar, dacă unul din soţi este independent, celălalt poate lucra drept "soţ/ 

soţie de ajutor de independent", dar nu este obligatoriu. Actele partenerului 

se obţin în baza actelor şi a statutului independentului. Statutul de "ajutor de 

independent" este interesant în cazul în care: aveţi venituri mari din activitatea 

de independent şi doriţi să treceţi o parte în sarcina soţiei/soţului; aveţi prea 

mult de lucru şi doriţi ca partenerul să vă ajute; partenerul doreşte să lucreze 

alături de dvs. sau în sectorul de activitate prestat de dvs. 

Nu trebuie însă uitat că acest statut impune plata cotizaţiilor sociale 

trimestriale de minimum 250 EUR sau după caz suma integrală de 600 EUR. 

Actele necesare sunt: paşaportul, certificatul de naştere şi cel de căsătorie tip 

internaţional cu apostilă, declaraţie din partea independentului din care reiese 

că soţia/soţul este ajutorul său şi circa 70 EUR taxa. Statutul se obţine în 

aceeaşi zi. Mai multe informaţii pe siteul: www.rsvz.be Dar ajutor de 

independent poate fi şi altcineva, nu exclusiv un membru al familiei. 

Independentul facturează serviciul sau lucrarea prestată şi plăteşte ajutorului 

pentru munca prestată, iar plata se trece pe cheltuieli. Persoana care ajută face 

propria declaraţie de impozit, dar nu are nevoie de contabil şi nici nu poate face 

deduceri TVA pentru cheltuielile profesionale. Mai există o variantă, aceea a 

ajutorului ocazional, pâna la maximum 3 luni pe an. 

În principiu însă, acte pentru şedere legală se obţin şi fară a apela la 

acest statut, tot pe baza actelor independentului, prin declarare şi înscriere 

directă la comună, primărie. 


Exista o diferenţă: 

1. ajutorul de independent este cel care lucrează cu un independent, 

doar pentru că nu are diploma de bacalaureat, altfel ar deveni de la început 

independent principal. Însă acesta plăteşte ca orice independent contribuţia 

socială integrală. 

2. soţul sau soţia unui independent poate lucra ocazional în firmă fără 

să plătească acele contribuţii; în cazul în care lucrează constant în firma se 

poate afilia ca soţie/soţ de independent, cu obligaţia de a plati jumătate din 

contribuţia socială; astfel, conjoint aidant = meewerkende echtgenoot. 

Independent complementar 

O dată obţinut statutul de independent şi toate avantajele ce derivă 

din acesta (de exemplu, acte de şedere) nu este recomandat sa renunţaţi brusc 

la statut, chiar şi-n condiţiile în care veţi avea o slujbă ca şi angajat. Este posibil 

să cumulaţi activitatea de salariat cu cea de independent - statutul de 

independent cu titlu complementar, pentru care trebuie să prestaţi cel puţin 

jumătate de normă ca salariat. 

Trebuie să vă afiliaţi la o companie de asigurare şi să plătiţi o cotizaţie 

trimestrială. Totuşi, nu se va plăti cotizaţia dacă câştigul net este inferior unui 

prag minimal de câştig. Puteţi deduce TVA-ul, dar trebuie făcută o declaraţie 

fiscală alături de unele obligaţii de contabilitate; totuşi, dacă cifra de afaceri nu 

depăşeşte circa 5500 EUR/an, se poate plăti ca taxă o sumă forfetară, dar se 

pierde avantajul deducerii TVA-ului. În concluzie, statutul are avantajul 

simplificării formalităţilor administrative, singura obligaţie fiind depunerea 

anuală a unei liste cu clienţii înscrişi la administraţia fiscală. Contabilitate va fi 

redusă, dar atenţie, câştigurile obţinute din activitatea complementară se vor 

cumula cu celelalte obţinute şi vor fi taxate ca atare. Aşadar, aveţi dreptul să 

lucraţi ca angajat - şi nu doar în meseriile de pe listă, puteţi să vă păstraţi 

activitatea de independent în auxiliar (independent complementar), nu vi se 

retrag actele dobândite (de exemplu, cartea de identitate pe 5 ani) şi puteţi 

primi şi şomaj. Pe de alta parte, dacă sunteţi angajat pe perioadă determinată 

şi intraţi în şomaj, dar va hotărâţi să începeţi o activitate de independent, 

păstraţi dreptul la şomaj timp de 9 ani; deci, dacă societatea proprie da 

faliment, dupa 1 pâna la 8 ani, puteţi intra direct în şomaj. În caz de faliment 

după 9 ani, trebuie să prestaţi din nou un volum de muncă ce diferă în funcţie 

de vârstă. Mai multe informaţii despre cumularea statutului de angajat cu cel 

de independent complementar, puteţi afla pe pagina web: www.rsvzinasti.fgov.be. 

Un subiect contradictoriu este cel al "falsului" independent, care 

facturează doar pentru o singură firmă. Dar în principiu există jurisprudenţa în 

domeniu, deci nu ar trebui să fie o problemă dacă lucraţi cu o singură firmă ca 

independent. În multe societăţi există colaboratori independenţi cu normă 

întreagă! Cel mai simplu exemplu - medicii care lucrează la un singur spital, 



7 


7 



sunt independenţi la un singur loc de muncă. În Belgia nici un medic nu e 

salariat al spitalului (excepţie fac cadrele universitare din spitalele 

universitare). Important e să fiţi în regulă cu cotizaţiile sociale, taxele la fisc şi 

declaraţiile de TVA! Vă sfătuim să vă înconjuraţi de specialişti în domeniul fiscal 

integri şi cu experienţă în Belgia (contabil, expert-contabil). 

Drept de muncă pentru partenerul unui independent 

Soţia/soţul unui independent care are drept de şedere, se poate 

angaja cu permis de munca B în orice meserie, nu numai în meseriile critice. 

Angajatorul va depune o cerere pentru obţinerea unui permis de muncă B, 

care de fapt este o formalitate şi durează doar câteva zile, pentru că nu se va 

mai cerceta dacă acel angajator a încercat să-şi găsesca întâi angajaţi pe piaţa 

de muncă belgiană. Angajatorul depune dosarul la cel mai apropiat VDAB, 

ACTIRIS sau FOREM, care după verificare îl trimite la Serviciul de emigrări de la 

Ministerul Muncii. Pentru au-pair, stagiari şi tehnicieni specializaţi se trimite 

dosarul direct la Ministerul Muncii. Mai multe informaţii: www.vmc.be. 

Cunoaşteţi o meserie dar nu aveţi diploma? 

O modalitate de a avea acces la un job este prin intermediul TITLULUI 

DE COMPETENŢĂ (fr: "Titre de compétence"); în cazul în care cunoaşteţi o 

meserie dar nu aveţi diplome sau certificate care va atestă calificarea, puteţi 

cere recunoaşterea competenţei profesionale (dacă sunt mai multe meserii, 

validarea se face pentru fiecare în parte). Procedura de recunoaştere este 

gratuită şi are loc într-unul din centrele de validare agreate de pe teritoriul 

Regiunii Wallone sau din Bruxelles, fiind urmată de susţinerea unei probe 

practice. În majoritatea cazurilor se cere un nivel bun de cunoaştere a limbii 

franceze, dar candidatul poate fi însoţit de un interpret dacă el consideră că nu 

se descurcă singur. Titlul de Competenţă este un document oficial care atestă 

cunoaşterea unei meserii. Validarea este necesară pentru a intra pe piaţa 

forţei de muncă. Titlul este recunoscut de FOREM, ACTIRIS, dar vă poate ajuta 

şi atunci când căutaţi un loc de muncă direct sau prin interim. Informaţii 

suplimentare, inclusiv lista cu toate meseriile pentru care se poate obţine 

validarea se găsesc la adresa: www.cvdc.be, precum şi pe siteul: 

www.centresdecompetence.be. 

Statutul de angajat 

Există două tipuri de contracte: unul în care este stipulat salariul brut 

pe ora şi unul referitor la salariul brut lunar; este vorba despre contract pentru 

"muncitor" şi cel pentru "funcţionar". Iată şi câteva diferenţe: 


Muncitori: Salariu pe ora, 2 plăţi pe lună (avans şi lichidare); Concediu 

medical: 2 săptamâni plătite de către patron, apoi de către mutualitate; 

Perioada de probă: de la 7 la 14 zile; Concediu de odihnă: nu se primeşte salariu 

în timpul concediului, se primesc bani de concediu (extra); Perioada de preaviz 

este mai scurtă; Drept la primă de final de an şi alte bonusuri. 

Funcţionari - Salariu pe lună, o plată; Concediu medical: 4 săptămâni 

plătite de către patron, apoi de către mutualitate; Perioada de proba: 1-6 luni; 

Concediu de odihnă: se primeşte salariu în timpul concediului, plus bani de 

concediu; Drept la prima de final de an şi bonusuri 

Dacă sunteţi înscrişi la Actiris, Forem ori VDAB aveţi dreptul de a urma 

cursuri de formare profesională -www.bruxellesformation.be. Formarea 

profesională care adaugă un stagiu în întreprindere este benefică pentru cei 

care nu au lucrat niciodata în Belgia. În majoritatea cazurilor se cere un nivel de 

franceză bun şi cunoştinţe de neerlandeză. Tot prin intermediul Bruxelles 

Formation aveţi acces la cursuri de franceză, engleză, neerlandeză; unele sunt 

gratuite, iar pentru altele va trebui să plătiţi o taxă redusă la jumătate. 

Un alt mod de a căuta de lucru este prin intermediul Interim-urilor, soluţie pe 

cât de apreciată de unii, pe atât de dezaprobată de alţii, deoarece nu obţin nici 

o slujbă bună pe termen lung. Un sfat bun este plasarea CV-lui pe 

www.monster.be şi pe www.stepstone.be, o dată cu crearea unui Job Agent, 

astfel încât ofertele de job se primesc direct pe adresa personala de email. Siteuri 

utile: www.hobsons.be; www.leforem.be; www.references.be; 

www.sendingmycv.com; www.jobscareer.be; www.vacature.com; 

www.randstad.com; www.firstjobchallenge.com; www.eurodesk.org; 

www.ec.europa.eu/eures; www.bgda.be. Pentru anunţuri de la agenţii 

importante de recrutare, interimuri, unele clasificate chiar pe domenii: 

ww.aidemploi.com; www.eurograduate.com; www.eastchance.com; 

www.interjobs.ro/belgia.htm; www.theitjobboard.be (pentru IT); 

www.xpats.com; www.vivastreet.be; www.jobs-brussels.com; www.rainbowcareers.be; 

www.eurobrussels.com; www.euractiv.com. 

Ce trebuie sa facă angajatul? Rezidenţii români ce doresc sa ramână 

mai mult de 3 luni în Belgia au nevoie de viza (autorizaţie de sejur provizoriu – 

viza Schengen tip D). Solicitantul vizei trebuie să dispună de: paşaport valabil 

cel puţin încă un an, certificat de bune moravuri ce acoperă ultimii 5 ani, 

certificat medical obţinut de la un medic agreat de ambasada Belgiei la 

Bucureşti şi autorizaţia de ocupaţie. După obţinerea vizei, lucrătorul se poate 

deplasa în Belgia, unde trebuie să se prezinte la administraţia comunală a 

locului de sejur, pentru a-şi regulariza sejurul în Belgia. 

Unde ne putem interesa pentru autorizaţia de ocupaţie şi pentru 

permisele de tip A, B şi C 

Ministère de la Région wallonne -Division de l'emploi et de la 



7 



formation - Place de Wallonie 1, 5100 Namur; Tel: 081333111; 

www.emploi.wallonie.be 

Ministère de la Région de Bruxelles-Capitale - Direction de la 

Politique de l’Emploi et de l’Economie plurielle, Cellule Permis de travail 

Rue du Progrès, 80, 1035 Bruxelles, Gare du Nord, CCN 15; 

www.brussel.irisnet.be 

Ministerie van Vlaamse Gemeenschap - Departement Economie, 

W e r k g e l e g e n h e i d , B i n n e n l a n d s e A a n g e l e g e n h e d e n 

Markiesstraat, 1, 1000 Brussel; Tel: 02/553.46.92; www.vlaanderen.be/werk 

7 

Ministerium der Deutschsprachigen Gemeinschaft - Abteilung 

Ausbildung, Besch ftigungن und Europ ischeن Programe 

Hostert 15, 4700 Eupen; Tel.: 087 59 64 86, fax: 087 56 95 60; www.dglive.be. 

IMPORTANT! Extraordinar pentru românii aflaţi în căutarea unui job este 

faptul ca există Interim ADMB care se ocupă în mod special şi de angajarea 

românilor. Pentru cei cu acte, dar şi pentru cei fără acte: dacă găsiţi o meserie 

pe măsura dvs., dacă vorbiţi suficient de bine o limbă de uz internaţional, dacă 

aveţi experienţă, acest interim vă ajută să obţineţi permisul de muncă B şi 

permisul de şedere în Belgia. Pentru Anvers -sunaţi la telefon 03 204 10 50, iar 

pentru Gent, la numărul 09 242 83 56 (în limba română). 

Uniunea antreprenorilor flamanzi UNIZO a lansat un program de 

acţiuni menit sa producă angajarea a peste 10.000 de persoane, în 

întreprinderile mici şi mijlocii. Posturile vacante sunt în meseriile mai puţin 

calificate, iar sectoarele vizate sunt cele din construcţii, transporturi şi horeca 

(restauraţie) pentru regiunile din Alost-Audenarde, Hasselt, Courtrai-Roulers, 

Louvain, Tongres şi Vilvorde. Mai multe informaţii la: www.unizo.be. 

Ca solicitant de loc de muncă, puteţi apela la: NGO-uri (varianta belgiană a 

ONG-ului românesc); interimuri; portalul youth; variantele de Maison 

d`Emploi existente; instituţiile sociale (Actiris - fostul Orbem, Vdab sau Forem) 

sau accesând un sistem win-win de network (antreprize şi companii ce îşi 

derulează activitatea pricipală conform cerinţelor dvs.). 


Conflicte de muncă, intervenţia sindicatului 

Pentru problemele legate de salarizare este bine să vă adresaţi 

imediat Inspecţiei sociale a muncii, fără a fi nevoie de un avocat - pentru a şti 

unde trebuie să depuneţi plângerea, consultaţi www.meta.fgov.be. Sindicatul 

este o instituţie puternică care vă poate reprezenta în toate conflictele de 

muncă la Tribunalul de muncă, cu condiţia bineînţeles să fiţi membri. Pentru 


lovire - vătămări corporale vă adresaţi poliţiei. Litigiile între angajat şi 

angajator sunt de competenţa sindicatului, însă numai dacă totul rămâne la 

stadiul de discuţiii contradictorii şi nu se ajunge la fapte reprobabile. Dacă nu 

se poate comunica în mod normal cu angajatorul, nu ramâne decât să 

recurgeţi la o plângere la poliţia (locală) din localitatea de domiciliu. 

A munci ca şi "au pair" 

Mai multe informaţii găsiţi pe pagina web de la Agenţia Naţională 

pentru Ocuparea Forţei de Muncă - www.anofm.ro. 

"Au pair" este tânăra primită temporar într-o familie belgiană, unde primeşte 

cazare şi masă, în schimbul efectuarii unor mici sarcini curente şi de ordin 

familial, în vederea perfecţionării cunoştintelor sale lingvistice şi a îmbogăţirii 

culturii generale printr-o mai bună cunoaştere a ţării, participând la viaţa 

familiei gazdă. 

Condiţiile pentru a fi tânăr au pair: 

1. Vârsta minimă de 18 ani şi să nu fi atins 26 de ani la data acordării 

autorizaţiei de ocupare a unui loc de muncă sau a permisului de muncă; 

2. Să-şi ia angajamentul de a nu ocupa în Belgia nici un loc de muncă 

pe durata plasamentului au pair; 

3. Să deţină un titlu care îi dă acces, în România, la învăţământul 

superior sau să dovedească faptul că a studiat cel puţin până la vârsta de 17 

ani; 

4. Cunoştinţe de bază a limbii uzuale din familia gazdă sau să-şi ia 

angajametul de a urma un curs intensiv de limbă imediat după sosirea în 

Belgia; 

5. Să urmeze pe durata plasamentului au pair cursuri într-o instituţie 

recunoscută, autorizată sau subvenţionată de una din Comunităţi sau cursuri 

stabilite de Ministrul regional care are locurile de muncă în atribuţiile sale, cu 

predarea limbii sau limbilor Regiunii; va furniza trimestrial o atestare de 

prezenţă efectivă la cursuri; 

6. Să nu fi beneficiat deja de un permis de muncă în Belgia, indiferent 

de titlul acesteia (excepţie - permisul de muncă pentru au pair). 

La rândul său, şi familia gazdă trebuie să îndeplinească anumite condiţii: 

1. Să existe cel puţin un copil care nu a atins vârsta de 13 ani la 

începutul perioadei de şedere a tânarului au pair; 

2. Să deţină un certificat de bună conduită şi moravuri pentru toţi 

membrii familiei, majori la începutul perioadei de şedere a tânarului au pair; 

3. Să depună lunar tânărului au pair, prin virament bancar, o suma fixă 

de cel puţin 450 Eur, cu titlul de bani de buzunar, indiferent de eventualele 

perioade de inactivitate; 

4. Să încheie în favoarea tânarului, o asigurare complementară de 




7

7 



riscuri pentru cheltuieli medicale, farmaceutice şi de spitalizare în caz de 

accident sau de boală; 

5. Să-i pună la dispoziţie o cameră individuală şi să-i asigure liberul 

acces la locuinţă; 

6. Să îi acorde cel puţin o zi întreagă de odihnă pe săptămână; 

7. Să se angajeze să încheie o asigurare pentru eventuala repatriere 

anticipată a tînărului au pair din motive de boală sau de accident. 

8. Să fie de acord sa autorizeze accesul în locuinţă al funcţionarilor 

însărcinaţi cu supravegherea. 

Participarea tînărului au pair la sarcinile curente şi de ordin familial, 

incluzând supravegherea copiilor, nu poate depăşi 4 ore pe zi şi 20 de ore pe 

săptămână; ea nu poate constitui scopul principal al şederii. Acordarea 

autorizaţiei de ocupare a unui loc de muncă şi a permisului de muncă este 

subordonată următoarelor condiţii: 

1. Respectarea condiţiiilor privind calitatea de au pair; 

2. Familia gazdă să nu aibă autorizaţie de ocupare a unui loc de 

muncă, referitoare la un alt tânăr au pair; 

3. Durata de validitate a autorizaţiei de ocupare a unui loc de muncă şi 

a permisului de muncă referitoare la tânărul au pair nu poate depăşi un an; 

4. Autorizaţia şi permisul de muncă nu pot fi reînnoite decât o singură 

dată şi în măsura în care plasamentul nu depaşeşte o durată totală de un an; 

5. O schimbare a familiei gazdă nu este posibilă decât o singură dată şi 

în masura în care durata totala a plasamentului tânărului au pair nu depăşeşte 

un an, iar celelalte condiţii de acordare a autorizaţiei şi a permisului de muncă 

sunt îndeplinite. 

Contribuţii şi drepturi sociale, inclusiv pentru românii fără acte 

Drepturile dvs. decurg din statutul pe care îl aveţi. Pentru angajaţi, 

legea belgiană conţine o serie largă de măsuri de protecţie cum ar fi impunerea 

unui salar minim, a numărului de ore lucrate, încheierea de asigurări în caz de 

accident de muncă, etc; este bine de ştiut că inclusiv angajaţii fără documente 

beneficiază de drepturi, iar pentru a le cunoaşte bine accesaţi pagina 

www.orcasite.be. Informaţiile se găsesc pe site şi-n limba română, inclusiv un 

ghid de drepturi pentru angajaţii fără documente. 

Statutul de independent este mai puţin protejat decat cel de salariat. 

Independenţii care provin dintr-o ţară membră UE nu sunt supuşi procedurilor 

speciale pentru obţinerea permisului de şedere, dar trebuie să dovedească, în 

termen de 5 luni, ca au demarat o afacere, ceea ce implica nu doar obţinere de 

venituri ci şi achitarea taxelor către stat. 

În ceea ce priveşte angajaţii, patronul este cel care achită la ONSS 

toate contribuţiile sociale. Taxele sunt obligatorii şi vă asigură drepturi: 


înscrierea la fondul de asigurare de boala, alocaţie pentru copii şi prima de 

naştere, concediu de boală plătit, pensie, ajutor de şomaj. Independenţii au 

obligaţia să-şi plătească singuri la INASTI contribuţiile sociale. În plus, alocaţia 

pentru copii, prima pentru primul copil, precum şi pensiile sunt mai mici; nu se 

acordă nici o indemnizaţie de boală în prima lună a concediului de boală, iar 

ulterior se acordă o sumă fixă pe zi, care nu reprezintă un procent din veniturile 

realizate de dvs, ca şi în cazul angajaţilor; nu există dreptul la alocaţie de şomaj, 

ci doar la alocaţia de faliment (12 luni). Pentru mai multe informaţii consultaţi 

site-ul INASTI : www.rsvz-inasti.fgov.be. 

Atât angajaţii cât şi independenţii pot beneficia de aceste drepturi, 

fară să aibă obligatoriu un permis de şedere. Singura condiţie impusă este 

plata taxelor prevăzute. Pentru a beneficia de rambursarea costurilor medicale 

şi a indemnizaţiilor de boală şi de alocaţie de concediu de maternitate, trebuie 

să deveniţi membru la fondul de boală. Independenţii aflaţi în incapacitate de 

muncă pe o perioadă mai mare de 3 luni (cauzată de boală), pot solicita o 

‘evaluare’ - îşi păstrează aceeaşi asigurare de boală ca în cazul independenţilor 

activi, dar nu mai plătesc contribuţii sociale. 

Persoanele care nu deţin documente legale pot beneficia de 

procedura Ajutor Medical de Urgenţă dacă se adresează CPAS-ului din zona in 

care locuiesc. Doar medicul este în măsură să aprecieze ce fel de ajutor medical 

este necesar, fiind nevoie în final însă de aprobare de la CPAS. 

Dintre organizaţiile neguvernamentale care se ocupă de drepturile 

muncitorilor se distinge O.R.C.A. -Organizaţia pentru muncitorii emigranţi 

clandestini (contact doar prin telefon, e-mail sau solicitând un rendez-vous). 

Adresa O.R.C.A. - 164 rue Gaucheret, 1030 Bruxelles; Tel. 02 274 14 31, Fax 02 

274 14 48; Email: info@orcasite.be; www.orcasite.be 

Birouri de asistenţă juridică - Pentru un prim aviz juridic şi eventual 

un avocat pro deo (= avocat gratis), puteţi gasi biroul cel mai apropiat sunând 

la: Tel: 02/2275470 (neerlandeză); info@advocaat.be; www.advocaat.be; sau 

la Tel: 02/6482098 (franceză); info@avocats.be, www.avocat.be. 

Noi reguli pentru combaterea muncii la negru 

Deputaţii europeni au votat în luna februarie 2009 poziţia formală a 

Parlamentului European referitoare la directiva privind angajarea de imigranţi 

ilegali. Directiva prevede sancţionarea angajatorilor de imigranţi ilegali în timp 

ce acestora li se vor oferi condiţii legale de muncă. În cazurile cele mai severe, 

deputaţii solicită sancţiuni penale şi responsabilizarea companiilor pentru 

acţiunile sub-contractorilor. În Uniunea Europeană lucrează între 4.5 şi 8 

milioane de imigranţi ilegali în sectoare precum construcţii, agricultură şi 

turism. 

Prezenta propunere de directiva, împreună cu directiva privind 



7 


7 



returnarea şi cea referitoare la card-ul albastru pentru lucrătorii cu înaltă 

calificare profesională, face parte din pachetul legislativ propus de Comisia 

Europeană, care are ca obiectiv general reducerea imigraţiei ilegale şi 

încurajarea celei legale. 

Sancţiuni penale - Directiva prevede sancţiuni penale împotriva 

angajatorilor pentru infracţiuni repetate, angajarea unui număr mare de 

persoane care se află într-o situaţie neregulamentară, practici de exploatare, 

dacă angajatul este victima traficului cu fiinţe umane şi angajatorul cunosţte 

acest fapt sau dacă angajatul este minor. 

Recuperarea salariilor neplatite - Un angajator găsit vinovat trebuie 

să returneze orice ajutor de stat primit în ultimii ani şi să plătească o amendă 

graduală în funcţie de numărul imigranţilor ilegali încadraţi. În plus, trebuie să 

plătească toate impozitele şi alte taxe pe care ar fi trebuit să le achite dacă 

lucrătorul ar fi fost angajat legal, iar unde este cazul, costurile legate de 

returnarea imigrantului. Se presupune că relaţia de muncă este de cel puţin 

trei luni, cu excepţia cazului în care angajatorul sau angajatul pot dovedi 

contrariul. Deputaţii europeni au solicitat ca procedurile necesare pentru 

recuperarea salariilor neplătite să fie automate şi să nu necesite acţiuni 

suplimentare din partea angajatului. Europarlamentarii au pledat pentru ca 

statele membre să stabilească amenzi reduse pentru persoanele care folosesc 

serviciile imigranţilor clandestini în gospodăriile particulare, asigurându-se 

însă că nu are loc exploatarea acestora. 

Depunerea unei plângeri - Parlamentul doreşte ca statele membre să 

stabilească un mecanism care să ofere posibilitatea imigranţilor ilegali de a 

depune o plângere. Părţilor terţe desemnate de statele membre, precum 

sindicatele, ar trebui să li se permită să denunţe un angajator de imigranţi 

ilegali fără însă a exista riscul de a fi judecaţi din cauza faptului că ar oferi 

asistenţă unei persoane care se află în mod ilegal pe teritoriului statului 

membru. În cazul în care imigranţii ilegali cooperează în procesul intentat 

angajatorului, aceştia vor putea obţine un permis de şedere pentru o perioadă 

limitată. 

Inspecţii eficiente - Statelor membre li se solicită să întreprindă 

inspecţii regulate pentru a controla angajarea imigranţilor ilegali. Inspectorii 

trebuie să solicite angajatorilor să controleze valabilitatea permisului de 

şedere al angajaţilor non-UE şi să informeze autoritatea naţională competentă 

cu privire la orice nouă recrutare a unor cetăţeni non-UE. 


Schema permis de muncă 

Este seful tau / patronul tau stabilit / domiciliat în Belgia? 

Sa lucrezi legal ca muncitor 

provenit dintr-un nou stat 

membru al UE 

În Be l g i a– decembrie 2007 

Nu Da 

Dispui de un permis de sedere dintr-un alt motiv decat acela cu scopul de a munci? (ex. 

regularizare, recunoasterea statutului de refugiat…) 

Esti un muncitor detasat 

Nu Da 

Ai nevoie de: un formular E101 care dovedeste ca taxele 

privind protectia sociala sunt platite în tara în care patronul tau 

este stabilit / domiciliat. 

Cine dispune de un permis de sedere provizoriu, poate 

solicita un permis de munca « arbeidskaart C ». Cu 

acest permis de munca poti sa lucrezi pentru orice patron 

si te poti inscrie la VDAB, ACTIRIS sau FOREM. 

Daca dispui de un permis de sedere permanent, în acest 

caz nu ai nevoie de nici un permis de munca – nici o 

« arbeidskaart ». 

Locuiesti în Belgia cu 

partenerul tau / 

partenera ta? 

Trebuie sa fii platit cu acelasi salariu minim si sa lucrezi acelasi 

numar de ore ca muncitorii din Belgia. Pentru protectia sociala 

este valabila legea tarii în care patronul tau este stabilit. 

Nu Da 

Lucreaza partenerul /a, tau /ta (cu care esti casatorit/a sau sunteti oficial 

înregistrati ca locuind împreuna) legal ca muncitor sau independent? 

Ai lucrat anul trecut, pe intreaga durata a anului, în baza unei carti de munca tip 

« arbeidskaart B » în profesii care se confrunta cu penurie de mâna de lucru ? 

Da Nu 

Lucrezi într-o profesie din categoria celor care se confrunta cu penuria 

fortei de lucru? Lista cu aceste profesii difera în functie de locul în care 

patronul tau este stabilit în Belgia. Pt. Bruxelles, Valonia si Flandra exista 

pt. fiecare provincie-n parte câte o lista. Lista pt. Flandra este cea mai 

lunga. 

Poti sa lucrezi cu o carte de munca B cu scutire de la expertiza 

pietei muncii. Aceasta înseamna ca poti sa lucrezi pentru orice sef, în 

orice functie, dar patronul tau trebuie să solicite o carte de munca (aceasta 

este procedura). De asemenea, în cazul în care ramai fara loc de munca, te 

poti înscrie la VDAB, ACTIRIS sau FOREM. 

Sursa: OR.C.A. Belgium & Arthis 

Da Nu 

Poti sa lucrezi cu o carte de munca B, cu conditia ca patronul 

tau sa poata demonstra, ca nu a gasit sa angajeze pe 

nimeni din Belgia si nici dintr-un alt stat vechi membru al 

UE pt. functia respectiva (aceasta procedura poarta 

numele de expertiza pietei muncii). Daca nu dispui înca de 

un permis de sedere în Belgia, trebuie sa soliciti o viza în tara ta 

de origine la sectia consulara sau diplomatica a Belgiei. În baza 

acestei vize, poti solicita un permis de sedere la sosirea în Belgia. 

Pt. profesiile confruntate cu criza de mâna de lucru, patronul tau poate solicita cu usurinta 

o carte de munca B. Patronul adreseaza aceasta cerere administratiei regionale si în mod 

normal, îti poate obtine cartea de munca în 5 zile de la introducerea cererii. 

Daca dispui deja de un permis de sedere legal (ex: o declaratie de sosire care nu este înca 

expirata) în momentul în care patronul introduce aceasta cerere poti, în baza cartii tale de 

munca, sa soliciti un permis de sedere pentru perioada mentionata pe cartea de munca. 


S I S T E M U L D E E D U C A Ț I E 

Capitolul 8 

Sistemul de educație 

sCiclul preşcolar 

sCiclurile primar şi secundar 

sStudii superioare în Belgia 

sEchivalare diplome, accesul pe piaţa muncii la o jumătate 

de normă 

sCursuri de limbi străine 

8 

Politica de învăţământ este organizată astăzi de cele 3 comunităţi. 

Două grupuri iau iniţiativa: cel privat şi cel public (în care se încadrează 

municipalitaţile, provinciile şi comunităţile). Există 3 mari reţele de 

învăţământ: comunitar, liber subvenţionat -în mare parte catolic- şi 

învăţământul oficial subvenţionat, care este organizat de provincii şi comune. 

Şcolarizarea obligatorie acopera 12 ani, de la 6 la 18 ani şi poate fi precedată de 

o "pepinieră" de educaţie, învăţământul preşcolar (deocamdată nu este 

obligatoriu, însă indicat). Învăţământul primar începe de la vârsta de 6 ani iar 

învăţământul secundar cuprinde trei grade de vârstă şi începe de la 12 ani. 

Fiecare nivel are doi ani de şcoală. Anul I al primului nivel este în principiu 

comun pentru toate tipurile de studiu, iar începând cu al doilea an alegerile se 

diversifică. Învăţământul secundar cuprinde învăţământul secundar general, 

tehnic, artistic şi profesional. Învăţământul superior (de la 18 ani, nu este 

obligatoriu) include universităţi şi învăţământul superior non-universitar. 

Instituţiile sunt grupate în mai multe reţele: 

-şcolile subvenţionate de comunităţile existente în Belgia 

-şcolile oficiale subvenţionate de către primării şi provincii 

-şcolile libere subvenţionate de către stat, dar administrate privat 

cum ar fi şcolile confesionale, şcolile metodice - Steiner, Montessori, Freinet, 

etc... 


Ciclul preşcolar 

Organizarea structurii sistemului educativ pentru copiii de vârste mici 

este în grija comunităţii; aşadar, fie că este vorba despre creşe sau doar 

supraveghere în afara orelor de program, instituţiile vor avea fie statut 

neerlandofon, fie francofon, ceea ce nu exclude ca personalul sa fie bi -sau 

multilingv. Structurile oficiale, agreeate, sunt controlate de "Kind en Gezin" 


(partea flamandă) şi "L'Office de la Naissance et de l'Enfant" (structura 

francofonă); controlul se face la nivel de infrastructură, igienă şi programa 

pedagogică. 

Pentru informaţii despre serviciile agreate în localitatea dvs., 

adresaţi-va la: KIND EN GEZIN, Guldenvlieslaan 67, 1060 Bruxelles (pentru 

Bruxelles şi Brabantul Flamand) - www.kindengezin.be şi Comite subrégional 

de l'Office de la Naissance et de l'Enfant, Boulevard Léopold 44, 1080 

Bruxelles, Tel: 02/ 413.27.49. De obicei sunt organizate şi servicii de 

supraveghere ("garderie" în franceză), aşadar copilul poate ramâne în 

continuare la creşă (situaţie valabilă şi pentru învăţământul primar) şi după 

orele de program, în general pâna la ora 18:00. O bună adresă dacă sunteţi în 

căutare de baby-sitting este: www.liguedesfamilles.be. Mai există o 

posibilitate: femei care au în grijă la domiciliul propriu un numar relativ mic de 

copii (neerlandeză -"onthaalmoeders", franceză ''mère d'accueil''). 

În ceea ce priveşte îngrijirea copiilor bolnavi, cea mai mare parte a 

mutualitaţilor au un serviciu de îngrijire la domiciliu, de aceea este indicat să vă 

interesaţi direct la respectiva societate. 

Ciclurile primar şi secundar 

Informaţii despre învăţământ în general se găsesc pe siteul 

www.enseignement.be. La înscrierea copiilor la şcoală se cere şi carnetul de 

vaccinari (inclusiv carnetul din România este valabil, cu condiţia să fie tradus, 

pentru a se putea verifica dacă au fost făcute toate vaccinurile). Anul şcolar 

începe la 1 septembrie şi se încheie la 30 iunie. La Bruxelles toate tipurile de 

educaţie sunt organizate fie în franceză, fie în neerlandeză şi studiul celei de-a 

două limbi este obligatoriu începând cu clasa a III-a primară. Marea majoritate 

a şcolilor sunt mixte şi elevii sunt externi. Cursurile se desfaşoară de regulă 

începând cu ora 8:30 pâna la ora 15:30 şi cea mai mare parte a copiilor iau 

masa de prânz la şcoală (dar nu este obligatoriu; ei pot merge acasă pentru a 

mânca, urmând a se întoarce la şcoală pentru a doua parte a activitaţilor); 

şcolile oferă posibilitatea de a servi o masa caldă (contra cost) sau copiii pot săşi 

aduca tartine de acasă. Este bine ca atunci când primiţi avizul pentru masa de 

prânz, în caz de accept, să retrimiteţi la şcoala documentul la timp, altfel riscaţi 

ca, timp de o luna, copilul să nu beneficieze de o masa caldă. Activitaţi de 

supraveghere se pot organiza atât înainte cât şi după programul şcolar. 

Miercurea este zi scurtă, până la prânz. 

Experienţa a demonstrat că în general, copiii acumulează mai repede 

decât adulţii şi se adaptează mult mai uşor, favorizaţi fiind şi de faptul că 

sistemul belgian este mai orientat către copil şi nevoile specifice ale acestuia. 

Informarea părinţilor vis- a- vis de evoluţia copilului se realizează prin: 

"buletinele/rapoartele de evaluare", "jurnalul de clasă", reuniunile cu părinţii 



8 


8 



sau discuţii directe cu profesorul titular al clasei. O metodă care dă rezultate 

excelente în integrarea copilului şi învăţarea noii limbi este înscrierea la 

activităţile din timpul vacanţei. În general, informaţiile despre activitaţile de 

vacanţă se distribuie prin intermediul şcolilor. 

Educaţia tinerilor se desfaşoară şi prin instituţii auxiliare şcolii. 

Centrele psiho -medico -sociale PMS oferă tinerilor precum şi familiilor lor 

sprijin în găsirea de răspunsuri la întrebări legate de integrare, dificultaţi de 

învăţare apărute pe parcursul studierii materiei. Centrele PMS sunt servicii 

publice gratuite, finanţate în întregime de Comunitatea franceză şi sunt 

formate din echipe tri-disciplinare: consilieri psiho -pedagogi, sociali şi auxiliari 

paramedicali şi medici. Asigură şi supravegherea medicală a elevilor în cadrul 

p r o g r a m u l u i d e p r o m o v a r e a s ă n ă t ă ţ i i î n ş c o l i ( P S E ) . 

"Şcolile de teme" sunt o iniţiativă extra-şcolară benevolă, care luptă 

pentru integrarea socială şi culturală a copiilor, pentru egalitatea de şanse şi 

reuşita şcolară. Cei care frecventează şcolile au vârste cuprinse între 3 şi 18 ani. 

Copiii sunt integraţi în EDD fără distincţie ideologică, religioasă sau rasistă. Mai 

multe informaţii direct la şcoala unde este înscris copilul sau La Fédération 

Francophone des écoles de Devoirs (FFEDD), Rue Saint-Nicolas 2, 5000 Namur, 

Tel: 081/24.25.21, Fax: 081/24.25.23, Email: info@ffedd.be, website - 

www.ffedd.be. Link-uri utile: www.cocof.irisnet.be; reţeaua de şcoli din 

Bruxelles: www.cirb.irisnet.be; serviciul de informaţii despre studii şi profesii: 

www.siep.be. 

O altă structură este învăţământul specializat care se adresează 

copiilor cu probleme de comportament, handicap psihic sau fizic, în general 

copii care întâmpină dificultăţi în cadrul schemei de învăţământ clasic. Permite 

asigurarea dreptului la educaţie pentru fiecare elev şi asigură, pentru toţi, 

integrarea socială şi/sau inserţia socio - profesională. Este o formă de 

învăţământ adaptată stilului şi ritmului fiecăruia, în condiţiile în care 

învăţământul clasic, general, s-ar putea dovedi ca având un ritm prea alert 

pentru copiii cu probleme. Pe lângă aceste facilităţi, există inclusiv posibilitatea 

ca elevul să se reîntoarcă în învăţământul general - la cererea părinţilor, a 

tutorelui parental sau chiar a tânărului, dacă este major, cu condiţia de a obţine 

un aviz documentat din partea Centrului psiho-medico-social (PMS) din 

respectiva şcoală. În practică, acest lucru se întâmplă dacă s-a acoperit o parte 

importantă a lacunei care a stat la originea înscrierii în învăţământul 

specializat, iar comportamentul s-a îmbunătăţit în mod semnificativ. În unele 

cazuri, elevii din învăţământul special pot beneficia de o soluţie integrată, 

adică pot urma unele cursuri regulate şi altele din învăţământul special. 

Integrarea se face cu asistenţa şi expertiza corpului profesoral. Fiecare 

evaluare privind revenirea la forma generală de educaţie se face în interesul 

tânărului, dar în final părinţii sunt cei care deţin controlul asupra deciziei. 

Învăţământul fundamental specializat este organizat în patru grade 


de maturitate şi nu în cicluri de ani de studii. Există 8 tipuri de şcoli în funcţie de 

gradul de handicap al copilului. Trecerea de la un grad de maturitate la altul 

este legată de dobândirea de abilităţi şi competenţe bine determinate şi se 

poate face în orice moment în cursul anului şcolar. Cele mai multe şcoli 

beneficiază de un internat; transportul este gratuit la o şcoală la libera alegere, 

cât mai aproape de casă - de consultat: www.cocof.irisnet.be. Înscrierea la o 

şcoală specială se face oricând în cursul anului şcolar, la cererea părinţilor şi 

este urmată de un examen multidisciplinar realizat de un centru PMS - 

www.restode.cfwb.be/pgens/cpms sau un alt organism agreeat. Informaţii 

utile: numar verde al Comunitaţii Franceze: 0800 20 000. Administration 

générale de l'Enseignement et de la Recherche scientifique, Direction générale 

de l'Enseignement obligatoire - Service général de l'Enseignement 

fondamental et de l'Enseignement spécialisé, Direction des affaires générales 

et de l'enseignement spécialisé - Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 

Bruxelles, Tel:+32 (2)690.84.06, 07; Fax:+32 (2)690.85.77, 90; email: 

rosanna.delussu@cfwb.be. Service général de l'Organisation de 

l'Enseignement secondaire, des CPMS et des Services de l'inspection médicale 

scolaire - Service des CPMS - Adresa: Rue Adolphe Lavallée, 1, 1080 Bruxelles, 

Tel +32 (2) 690.85.03, email: guy.blin@cfwb.be. 

Informaţii utile despre învăţământul comunal şi cel din provincie: 

www.cpeons.be; Liga învaţamântului şi a educaţiei permanente www.ligueenseignement.be; 

Formaţiune în curs www.profor.be; Institutul superior de 

pedagogie www.ispb-bruxelles.org. 

Învaţamântul de Promoţie Socială - www.belsoc.org, 

www.arianet.irisnet.be, Serviciul social federal de securitate socială 

www.socialsecurity.fgov.be. Adesea cunoscut sub numele de "curs de seară", 

propune o gamă variată de formare organizată după un orar compatibil în 

general cu o activitate profesională. Se caracterizează printr-o abordare în 

funcţie de capacitaţile cursantului, un sistem de formare pe module şi 

valorificarea cunoştinţelor dobândite fie în experienţa profesională, fie 

personală; este vorba de fapt despre o educaţie pe toată durata vieţii, o 

formare continuă, perfecţionare, dezvoltare personală; tânărul are 

posibilitatea să obţină un titlu de studii pe care nu l-a putut obţine anterior, în 

formarea sa iniţială. 


8 

Studii superioare în Belgia 

Tinerii români au porţile deschise la studiu în Belgia - facultate, 

masterat, doctorat (studiile fie se plătesc fie sunt cu bursă). Pe lângă dreptul la 

studii, tinerii pot să-şi găsească legal şi un job. Conform ultimelor prevederi 

legale, un student aflat în întreţinerea părinţilor şi pentru care părinţii primesc 

alocaţie în Belgia, are dreptul să lucreze 46 zile pe an fără să plătească taxe 



8 



(RSZ). Concret este vorba despre 23 de zile lucrătoare între lunile iulieseptembrie 

şi înca 23 de zile lucrătoare în restul anului calendaristic. Studenţii 

vor plăti pentru perioadele de lucru doar un impozit foarte mic, numit "sumă 

de solidaritate" în urma căruia salariul brut este aproape egal cu salariul net. 

Dacă cele 23 de zile legale din una din cele 2 perioade au fost depăşite (chiar şi 

numai cu o zi), atunci trebuiesc plătite impozite normale (retroactiv), ca orice 

angajat, pe toata perioada lucrată pe parcursul anului. Studenţii de 

naţionalitate română, înscrişi la cursuri de zi sau serale, care nu sunt în 

întreţinerea părinţilor care locuiesc în Belgia, pot lucra cu o normă de 

maximum 50% sau pot opta pentru statutul de independent cu plata unei 

cotizaţii reduse. În acest caz sunt supuşi la plata impozitului pe venit. Oricum, 

pe prima tranşă de venit, de aproximativ 7.000 euro, nu se plăteşte impozit. 

Pentru informaţii suplimentare, se pot adresa la serviciul social al facultăţii sau 

la un contabil. 

De echivalarea diplomelor străine şi studii în Belgia se ocupă un 

serviciu specializat -www.equivalences.cfwb.be; NARIC - VLAANDEREN - 

www.ond.vlaanderen.be. Fiecare cerere de echivalare de studii este evaluată 

individual, iar acceptul se face cu avizul conform al inspecţiei competente, cu 

câteva excepţii. Avizele sunt formulate în termen de patru luni de la data 

depunerii cererii. Cererile pot fi depuse de către solicitant însuşi sau de către 

instituţia care a înscris elevii străini. Pentru mai multe informaţii, vă puteţi 

adresa la următoarele organisme: 

* Ministère de la Communauté française - Administration générale de 

l'Enseignement et de la Recherche scientifique; Adresa: Boulevard du Jardin 

Botanique 20-22, 1000 Bruxelles, 

Tel: +32.2690.81.00; Fax: +32.2690.82.39; E-mail: cyberecole@cfwb.be 

* Ministère de la Communauté flamande - Département Enseignement 

Boulevard du Roi Albert II 15, 1210 Bruxelles; Tel: +32.2553.86.11 

* Secrétariat général de l'Enseignement catholique 

Rue Guimard 1, 1040 Bruxelles; Tel: +32.2507.06.11, 21. 

Portalul "Study in Europe" este referinţă pentru tinerii care doresc să 

studieze în Europa (şi in Belgia) în cadrul programelor de învăţământ secundar 

şi superior. Site-ul descrie toate programele de schimb internaţional, inclusiv 

cu ţările din America de Sud şi Nord, care permit studenţilor din afara 

Comunitaţii Europene să studieze în Belgia- www.study-in-europe.org. 

Portalul PLOTEUS al Comisiei Europene este "poarta către 

oportunitaţi de educaţie şi formare profesională pe întreg teritoriul 

european", cuprinzând ofertele de educaţie şi de formare disponibile în 

întreaga Europă. Oportunitaţi de studii, informaţii cu privire la sistemele de 

educaţie, schimburi şi burse, informaţii generale despre ţara de destinaţie, 

contacte utile... tot ceea ce aveţi nevoie găsiţi la adresa: 

www.europa.eu.int/ploteus. Platforma Socrates al Comisiei Europene permite 


anual studenţilor să studieze peste hotare. Prin programele Erasmus, Lingua, 

Comenius şi Minerva, Socrate este instrumentul fundamental de mobilitate 

academică în Europa. Pe portalul Uniunii Europene, secţiunea destinată 

tinerilor, se găsesc toate informaţiile necesare. Un site specific al Comunitaţii 

franceze este accesibil la adresa: www.cfwb.be/socrates. 

Wallonie-Bruxelles Relations Internationales (WBRI) publică anual 

ghidul "A studia sau a preda în străinatate". Ghidul cuprinde liste de 

oportunitaţi pentru studenţi, profesori şi cercetători pentru Valonia - 

Bruxelles, care doresc să aplice pentru o bursă de scurt sau de lung termen sau 

să fie asistenţi în universitaţi europene. Ghidul este disponibil la 

www.wbri.be/bourses. 

Liga Studenților Români din Străinătate asigură un cadru de 

organizare reprezentativ al studenţilor români din străinătate, promovând 

solidaritatea între membrii săi și o atitudine pozitivă față de perspectivele 

întoarcerii lor în țară după terminarea studiilor- www.lsrs.ro. 

Cursuri de limbi straine 

Se organizează pe toată durata anului şcolar, iar alegerea limbii şi a 

nivelului de studiu este extrem de diversă. Foarte multe cursuri sunt organizate 

de către administraţiile comunale, existând însă şi alte organisme abilitate: 

Camera de Comerţ -partea franceză: Enseignement de Promotion et de 

Formation continue de l'ULB et de la Chambre de Commerce et d'Industrie de 

Bruxelles (EPFC)-www.epfc-bxl.org; partea neerlandophona: Centrum voor 

Volwassenenonderwijs; Kamer voor Handel en Nijverheid van Brussel (KHNB)- 

www.vub.ac.be/khnb. 

Comunităţile - franceză: www.enseignement.be/citoyens 

- flamanda: www.ond.vlaanderen.be, www.wordwatjewil.be, 

www.huisnederlandsbrussel.be. 

Adresa Serviciului de Informare asupra Studiilor şi Profesiilor, SIEP- 

Rue de la Poste 109-111, 1030 Bruxelles, Tel:+32.2640.08.32; Fax: +32.2 

646.80.08; Email: siep.bxl@siep.be. 

Informaţii referitoare la cursurile de limbă se pot obţine de asemenea 

la "Bureau de Liaison Bruxelles-Europe" - tel:(+32.2) 280.00.80, site web: 

www.blbe.be. 



8 


B A N I , C R E D I T E Ș I TA X E 

Capitolul 9 

Bani, credite și taxe 

sCredit la o bancă din România 

sCredit la o bancă în Belgia 

sDeclaraţia electronică via Tax-on -web 

sTransferul de bani 

sTrimitere rapidă de bani prin Western Union 

Credit la o bancă din România 

9 


Există posibilitatea de a solicita un credit de la o bancă din România pe 

baza veniturilor obţinute în Belgia, acesta fiind un serviciu introdus mai recent 

de către bănci. Un exemplu: pe site-ul www.brd.ro/persoane-fizice/specialromani-in-străinătate/ 

aflaţi mai multe amănunte şi puteţi beneficia de 

consiliere gratuită. Dacă optaţi pentru un credit prin intermediul unei bănci din 

România, vă sfătuim să fiţi atenţi la dobânda şi să citiţi cu atenţie clauzele 

contractului. De asemenea, pe www.finzoom.ro sunt detalii privind dobânzile, 

costurile etc. pentru mai toate tipurile de finanţări/credite. Baza de acordare a 

creditelor o reprezintă în general veniturile din salariile realizate în străinătate 

de către cetăţenii români, la care se pot adauga şi veniturile membrilor 

familiei. În ceea ce priveşte adeverinţa de venit, acestea depinde de statutul 

dvs: salariat sau independent; urmează legalizarea semnăturii. Dacă sunteţi 

independent procedura este simplă, se face prin notariat sau primărie, fiind 

urmată de supralegalizare sau apostilare. Dar trebuie ştiut că în prezent 

varianta cu împrumutul din România este destul de complicată, existând totuşi 

avantajul ca nu este nevoie de deplasarea personală în ţară - se poate face o 

procura de împuternicire. În principiu, trebuie să vă interesaţi direct la bănci 

despre ofertele şi serviciile lor, dar vă putem sugera - conform informaţiilor de 

pe siteul mai sus menţionat, documentele necesare unui credit imobiliar: 

- Acte de identitate emise în România 

- Documente care atestă veniturile realizate în străinătate: 

adeverinţă de venit pentru ultimele 3 luni, emisă de angajator cu maximum 45 

de zile înaintea datei analizei 

- Contractul individual de muncă 

- Documentul legal care atestă plata impozitelor (Fişa 

Fiscală,Certificat Fiscal sau Extras de cont pentru evidenţierea încasării 

veniturilor şi a plăţii impozitelor); 


- Documente specifice proiectului finanţat 

Notă! Contractele de muncă încheiate pe perioada determinată pot 

constitui baza pentru acordarea de credite numai dacă este stipulată clauza de 

reînnoire automată. 

Important! Documentele întocmite de către o autoritate 

straină/autentificate de un notar străin vor fi prezentate băncii spre a li se 

garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliul. Supralegalizarea este 

supusă procedurii stabilite de statul de origine a actului. Dacă actul este emis 

de către o autoritate dintr-o ţară semnatară a Convenţiei de la Haga din 1961 

sau autentificat într-o astfel de ţară, nu mai este solicitată supralegalizarea, 

conform precizărilor de mai sus, fiind necesară aplicarea unei apostile pe 

aceste documente. De asemenea, este necesar ca toate documentele emise 

de către o autoritate straină/autentificate de un notar străin după ce sunt 

supralegalizate/apostilate (după caz), să fie traduse în România (traducere 

legalizată). 


Credit de consum oriunde în UE 

La începutul anului 2008 mass-media românească anunţa ca românii 

vor putea să-şi facă credite de consum oriunde în UE. Ştirile aveau la bază o 

directivă adoptată de Parlamentul European în 16 ianuarie 2008 cu privire la 

creditele de consum acordate cetăţenilor Uniunii. Noua masură va permite 

oricărui cetăţean comunitar să facă împrumut de nevoi personale la orice 

bancă din orice ţară membră. Mai mult, dobânda anuală va fi calculată după o 

metodă unică în toată Uniunea. Parlamentul European cere şi reducerea 

costurilor împrumuturilor personale pentru cei peste 490 de milioane de 

cetăţeni ai Uniunii. Consumatorii vor primi informaţii standardizate despre 

împrumuturi, pentru a putea compara mai uşor ofertele. Potrivit directivei 

europene, clienţii vor avea dreptul să renunţe la un credit fără a preciza un 

motiv anume şi fără taxe suplimentare. De asemenea, vor putea rambursa 

împrumutul în orice moment. Parlamentul European a votat o directiva care 

prevede şi armonizarea legilor în domeniu în cele 27 de state. Directiva trebuie 

transpusă în legislaţiile naţionale în cel târziu 2 ani de la momentul adoptării. 

Legea nu se referă însă şi la creditele imobiliare. 

9 

Credit la o bancă în Belgia 

Evident mai există o variantă de împrumut: dacă lucraţi cu forme 

legale în Belgia puteţi avea acces la credit la o bancă din Belgia. Aceasta 

depinde de banca unde v-aţi deschis contul, de vechimea în muncă, de 

valoarea împrumutului, etc.... Există multe alte instituţii bancare ce pot oferi 

credite, însă cu dobândă mare. De exemplu: www.cetelem.be sau alte banci 



9 



mici care apelează inclusiv la publicitatea prin poştă. Aşadar, un cetăţean 

român rezident în Belgia cu forme legale şi având un venit stabil poate obţine 

un credit bancar (pentru nevoi personale, de consum, ipotecar) - bineînţeles 

sub rezerva că poate îndeplini cerinţele băncii în materie de documente 

necesare şi că nu intră sub incidenţa rău-platnicilor. Cel mai important lucru 

este să puteţi face dovada unui venit stabil adică... sunteţi salariat şi aveţi un 

contract pe perioada nedeterminată (deci nu mai sunteţi sub incidenţa 

perioadei de probă). Dacă sunteţi independent, există criterii suplimentare, 

printre altele se cere ultima declaraţie de venituri sau un atestat de la 

contabilul dvs. din care reies veniturile impozabile. Indiferent de instituţia 

aleasă, un consilier bancar vă poate oferi toate detaliile necesare, inclusiv 

informaţii legate de fiscalitatea unui credit. O sugestie: nu minimalizaţi nivelul 

dobânzii şi exploraţi toate alternativele pentru finanţarea de care aveţi nevoie; 

accesaţi site-urile unor bănci cunoscute, unele au chiar simulare on-line, ceea 

ce face mai uşoară o comparaţie. 

Declaraţia electronică via Tax-on -web 

Este posibil să completaţi şi să trimiteţi declaraţia de impozit într-o 

manieră securizată via internet. Trebuie să accesaţi siteul www.taxonweb.be şi 

să vă înregistraţi - există două modalitaţi: fie printr-un cod de acces personal pe 

care trebuie sa-l comandaţi şi-l veţi primi prin curier poştal. Dacă aveţi deja un 

cod de acces, acesta ramâne valabil; fie cu ajutorul cărţii de identitate 

electronice. 

O dată înregistrat, puteţi să completaţi declaraţia. Există cazuri când 

aceasta este deja completată cu date preliminare, datorită unor informaţii de 

care dispune deja administraţia fiscală (salarii, alocaţii sociale, venit 

cadastral...). Verificaţi datele şi continuaţi; programul are o funcţie care vă 

avertizează în caz de eroare. Din momentul în care aţi terminat de completat 

declaraţia, tot ce mai ramâne de făcut este să o trimiteţi; este inutil să o 

imprimaţi, deoarece trimiterea se efectuează electronic. Veţi primi o recipisă 

de recepţie şi declaraţia va ramâne disponibilă spre consultare în orice 

moment. Contabilii şi consilierii fiscali au de asemenea posibilitatea de a 

completa declaraţia dvs. via Tax-on-web, cu condiţia ca aceştia să înregistreze 

mandatul pe care dvs. l-aţi acordat lor. Cum se face calculul impozitului? Taxon-web 

calculează direct impozitul pe care trebuie să-l plătiţi sau cel care 

trebuie să vă fie rambursat, dacă este cazul. 

O altă aplicaţie, Tax-Calc, vă este pusă la dispoziţie pe siteul SPF 

Finances. Simularea vă permite să vă calculaţi impozitul în avans şi într-o 

manieră anonimă. Dacă veţi constata că există vreo eroare în declaraţia dvs, 

înainte de a o expediă este necesar să luaţi legatura cu servicul de taxare 

(pentru conformitate, vedeţi demonstraţia aplicaţiei). 


Adrese şi siteuri utile: SPF Finances - www.minfin.fgov.be; Administrations 

fiscales fédérales - www.fiscus.fgov.be; Base de données fiscales (SPF 

Finances) -www.fisconet.fgov.be. Centrul de contact SPF Finances, Avenue du 

Roi Albert II 33, 1030 Bruxelles, Tel: 0257 257 57. 

Transferul de bani 

O dată cu aderarea, plăţile în euro trebuie să aibă acelaşi cost, 

indiferent dacă sunt locale sau externe. Transferurile efectuate din statele UE 

spre România s-au ieftinit considerabil, dar în România băncile nu aplică 

întotdeauna şi întocmai prevederile comunitare. Aşadar, transferurile bancare 

în euro trebuie să aibă acelaşi cost, indiferent dacă beneficiarul are cont curent 

deschis la o bancă din România sau dintr-un alt stat membru. Condiţia este 

prevazută în Regulamentul nr. 2560/2001 al Comisiei Europene. 

Reglementarile sunt valabile atât pentru transferurile interbancare, cât şi 

pentru plăţile la comercianţi cu cardul şi retragerile de numerar de la ATM. 

Singura condiţie este ca moneda de plată sa fie euro, iar valoarea tranzacţiei să 

fie mai mica de 50.000 euro. 

Aplicarea regulilor europene la plăţile în euro va avea un efect 

diferenţiat, în funcţie de ţara de unde se iniţiază transferul. În România, 

comisioanele rămân ridicate şi se fac prin intermediul băncilor corespondente, 

ceea ce presupune atât costuri mari, cât şi o perioada lungă de execuţie. Astfel, 

un simplu transfer local implică până la patru bănci, iar operaţiunea poate dura 

3-5 zile lucrătoare. De aceea, plăţile în euro, fie că sunt interne sau externe, 

presupun plata unor speze bancilor corespondente, ceea ce majorează 

costurile. Comisia Europeană a propus introducerea Regulamentului 

2560/2001 la nivelul UE deoarece plăţile transfrontaliere aveau costuri 

exagerat de mari comparativ cu cele locale. Aplicarea acestor prevederi a avut 

un efect benefic asupra costului serviciilor financiare, se arată într-un raport de 

evaluare publicat la începutul lunii ianuarie 2007 de Comisia Europeană. În 

prezent, un transfer de 100 de euro costă în statele din zona euro doar 2,5€, 

faţă de 17,2€ în martie 2003. Cele mai mici costuri pentru transferurile 

interbancare sunt acum în Olanda, Belgia, Luxemburg, Austria şi Irlanda, unde 

comisioanele percepute de bănci pentru a transfera 100 de euro sunt mai mici 

de 1 euro. Aceeaşi operaţiune poate costa pâna la 3-4 euro în Spania, Franţa şi 

Italia. Cele mai mari comisioane se întâlnesc în Grecia, în medie de 12 euro. 

Trimitere rapida de bani prin Western Union 

O modalitate rapidă şi sigură de a trimite bani este prin intermediul 

Serviciului Western Union Money TransferSM -www.westernunion.com, care 

reprezintă soluţia perfectă pentru a trimite bani persoanelor de încredere. 




9

9 


Dacă trebuie să trimiteţi bani unei persoane necunoscute, vă confruntaţi cu 

riscul de a deveni victima unei fraude. 

Dacă doriţi să trimiteţi bani în afara României, suma maximă ce poate 

fi transferată este de 10.000 Usd sau echivalentul în Euro şi Ron (conversia Usd 

va fi facută la cursul Western Union, şi nu la cel al BNR). Dacă primiţi bani din 

strainătate, trebuie să aveţi un act de identitate, vârsta minimă de 14 ani şi să 

specificaţi agentului: numele şi prenumele persoanei care a trimis banii, suma 

transferată, oraşul şi ţara de unde s-a efectuat transferul şi numărul de control 

al transferului (MTCN). Servicii opţionale - livrare la domiciliu, anunţare 

telefonică/telegramă sau mesaj sms. Nu este nevoie să aveţi un cont deschis în 

bancă, iar banii se pot ridica de la oricare dintre cele peste 4.600 locaţii din 

România - durata transferul propriu-zis este foarte scurtă, cîteva minute. 

Western Union ă recomandă pentru a vă proteja împotriva fraudelor: 

nu trimiteţi niciodată bani unui necunoscut printr-un serviciu de transfer de 

bani; fiţi foarte atenţi la afaceri sau oportunităţi care par prea avantajoase 

pentru a fi adevărate; nu folosiţi serviciul de transfer de bani pentru a plăti, de 

exemplu, achiziţii la licitaţii online; nu trimiteţi bani pentru a plăti taxe sau 

onorarii pentru potenţiale câştiguri la loterii internaţionale. Pentru a ajuta pe 

cei în nevoie a fost creată Fundaţia Western Union, un exemplu fiind 

susţinerea programului "Singur acasă", ce asistă copiii emigranţilor români. 



Capitolul 10 

Securitate socială și asigurări 

sCe este securitatea socială 

sCartea de identitate socială ("carte SIS") 

sAlocaţia pentru copii 

sAsigurări antitero 

Ce este securitatea socială 

Securitatea socială belgiană este un sistem bazat pe solidaritatea 

între: lucrători şi şomeri; activi şi pensionari; persoane sănătoase şi persoane 

bolnave; persoane cu venituri şi cele fără resurse; familiile fără copii şi cele cu 

copii, etc... Solidaritatea este garantată deoarece: persoanele active trebuie să 

plătească toate contribuţiile, proporţional cu venitul lor; o importantă 

finanţare este oferită de către comunitate, adică de către toţi cetăţenii; 

sindicatele, societăţile de asigurări sociale şi organizaţiile patronale sunt 

factori de co-decizie asupra diferitelor modalitaţi de funcţionare a sistemului. 

Sistemul de securitate socială asigură 3 funcţii: 

1. În caz de pierdere a salariului (şomaj, pensie, incapacitatea de 

muncă), veţi primi un venit de compensare, de înlocuire; 

2. În caz de anumite "cheltuieli sociale" (suprataxe) cum ar fi educaţia 

copiilor sau costurile de boală, veţi primi o suplimentare de venituri; 

3. În absenţa involuntară a veniturilor profesionale, veţi primi ajutor 

social de supravieţuire. 

Sistemul de securitate socială clasic este repartizat astfel: 

* Un regim pentru muncitorii angajaţi (un angajat este o persoană 

legată de angajatorul sau printr-un contract de muncă. Totuşi, unele categorii 

de persoane sunt tratate ca angajaţi pentru punerea în aplicare a măsurilor de 

securitate socială, şi invers, unele categorii sunt excluse). 

* Un regim pentru muncitorii independenţi (independentul este 

persoana care exercită o activitate profesională fără a fi angajat în obligaţii 

legate de un contract de muncă sau de un statut. La fel, anumite grupuri sunt 

excluse şi altele sunt tratate ca liber -profesionişti). 

* Un regim pentru funcţionari (funcţionarul este persoana 

subordonată domeniului de servicii publice). 

Sistemul clasic conţine 7 categorii: 

1. Pensiile pentru vechime în muncă şi pensiile de urmaş; 

S E C U R I TAT E S O C I A L Ă Ș I A S I G U R Ă R I 


10 


10 


2. Şomaj; 

3. Asigurarea împotriva accidentelor la locul de muncă; 

4. Asigurarea împotriva bolilor profesionale; 

5. Prestaţiile familiale - alocaţia pentru copii; 

6. Asigurarea în caz de boală şi/sau de invaliditate; 

7. Vacanţele anuale 

În plus, schemele de securitate socială conţin regimurile aşa-numite 

reziduale care fac parte din ajutorul social (de ex: o extindere a protecţiei 

sociale pentru persoanele care nu sunt eligibile pentru cele 7 categorii mai sus 

menţionate). 

Cartea de identitate socială ("carte SIS") 

Introducerea cardului SIS are ca obiectiv principal de a furniza 

persoanei asigurate social un suport electronic pe care figurează numărul său 

de identificare de securitate socială; acel număr va fi folosit de către asigurat în 

toate relaţiile cu instituţiile de asigurări sociale, precum şi cu persoanele 

responsabile pentru a face declaraţiile de date sociale (angajatorii, fondurile 

de pensii şi, desigur, însuşi asiguratul). Orice vizită la doctor este condiţionată 

de prezentarea cardului SIS şi chiar a cărţii de identitate. Cardul poate fi folosit 

şi în farmacii, la cumpărarea cu preţ redus a medicamentelor. 

Alocaţia pentru copii 


Conform Regulamentului Consiliului Europei 1408/71 privind 

aplicarea regimurilor de securitate socială pentru lucrătorii salariaţi, 

independenţi şi membrii familiilor lor care se deplasează în interiorul 

comunităţii, dar şi Regulamentului Consiliului CEE 574/72 privind stabilirea 

modalitaţilor de aplicare a regulamentului 1408/71, începând cu luna ianuarie 

2007 alocaţia pentru copii poate fi exportată. 

Salariaţii vor lua legatura cu casa de asigurări a patronului, iar 

independenţii vor lua legatura cu casa de asigurari sociale la care sunt afiliaţi. 

Alocaţia pentru copii poate fi plătita prioritar sau complementar. Alocaţia se va 

plăti prioritar (suma integrală a alocaţiei care se cuvine în Belgia) atunci când 

nu primiţi în România sau în altă ţară UE sau în spaţiul economic european 

alocaţie pentru copii, în principal pe baza prestaţiilor sau ca echivalent al 

acestora. Din contra, alocaţia se va plăti complementar atunci când în România 

cineva are dreptul să ridice această alocaţie ca urmare a prestaţiilor sau ca 

echivalent al acestora. În cazul plaţii complementare, se va proceda la o 

comparaţie a sumelor o dată la şase luni, după ce au fost chestionate 

instituţiile româneşti care se ocupă de plata alocaţiilor. Sumele vor fi 

comparate pentru fiecare copil în parte. În fiecare trimestru se va stabili de 


către instituţiile europene o sumă de valoare mijlocie pentru conversie. Pentru 

România aveţi nevoie de formularele E 411 şi E 405. 

Românii care lucrează legal pot primi în ţara de rezidenţă nu doar 

alocaţia de stat ci şi indemnizaţia de creştere şi îngrijire a copilului până la doi 

sau trei ani. Criteriul de bază este că cei care fac solicitarea către Direcţia 

Muncii şi Protecţiei Sociale (DMPS) să fie salariaţi cu contract de muncă. 

Ambele prestaţii sau dupa caz, una dintre ele, pot fi dirijate la cerere către ţara 

unde muncitorul lucrează. Modalitatea de plată este mai avantajoasă în acest 

sistem, deoarece persoanele beneficiare primesc alocaţia/indemnizaţia 

cuvenită în ţara de origine, dar şi diferenţa până la nivelul 

alocaţiei/indemnizaţiei din ţara în care lucrează. Alocaţiile pot fi solicitate fie 

de către familii, fie de către un singur părinte. 

Se ştie de altfel că în majoritatea ţărilor UE cuantumul alocaţiei 

pentru copii este mai mare decât în România. În acest caz pe lângă cei 42 lei 

pentru fiecare copil (condiţionaţi de domiciliul stabil), statele europene în care 

muncitorii români lucrează cu forme legale vor plăti o sumă de bani până la 

nivelul alocaţiilor din respectivul stat. Dacă părinţii lucrează cu contracte de 

muncă în două ţări diferite se va lua în considerare plata alocaţiei care este mai 

mare. Se aplică astfel principiul exportabilităţii prestaţiilor sociale, prevăzut de 

legislaţia europeană. Solicitanţii nu trebuie să se deplaseze neaparat în 

România ci se pot adresa instituţiilor competente din ţara unde muncesc, care 

la rândul lor vor trimite cererile ministerului de resort român, urmând ca 

DMSSF judeţene să se ocupe de completarea formularelor. Alocaţia de stat 

pentru copii a crescut de la 40 lei la 42 lei începând cu 1 ianuarie 2009, iar 

alocaţia pentru copiii aflaţi în plasament este majorată la 97 lei - 

www.mmuncii.ro. 

Din punctul de vedere al grijei faţă de viitoarea mămică şi nou născut, 

Belgia este ţara care oferă multe facilitaţi. În funcţie de asigurare -mutualitate 

şi/sau asigurarea de spitalizare- vor fi rambursate costurile aferente naşterii, în 

totalitate sau un procent de mai bine de jumătate. Alocaţia lunară pentru copii 

primită de către un salariat este diferită; astfel, pentru primul copil se plătesc € 

81,77, la al doilea copil € 151,30 şi începând de la al treilea şi următorii € 

225,90. În plus, se acordă un ajutor şi la naştere: în cazului primului născut -al 

mamei sau al tatălui- suma este de € 1.107,80, iar în restul situaţiilor suma este 

de € 833,49. Pentru gemeni sau mai mulţi copii se plăteşte o sumă de € 

1.107,80 pe copil. Sumele menţionate sunt acordate de către Serviciul federal 

pentru alocaţiile pentru copii - consultaţi www.rkw.be şi nu au legătură cu 

beneficiile oferite la naştere de către mutualitate (fiecare oferă propriile 

beneficii). Concediul aşa numit de maternitate este de 9 săptamâni (din care 

una este obligatorie înainte de naştere) şi suma primită este de circa 70% din 

salariu. Alte avantaje ale naşterii unui copil în Belgia: copilul poate fi îngrijit şi 

supravegheat în dezvoltarea sa în mod gratuit de catre centrele specializate (în 



10 


10 


special programul de vaccinare) până la vârsta de 3 ani; de la 3 luni copilul 

poate fi înscris la creşă (pentru şomeri sau cei care primesc ajutor social pentru 

suma de 1,25 euro/zi-maximum 12.50 euro), iar de la doi ani şi jumătate poate 

fi înscris în învăţământul preşcolar. De asemenea, supravegherea copiilor 

înainte şi după programul de curs oficial se deduce fiscal până la vârsta de 12 

ani, suma deductibilă fiind de aproximativ 12 euro pe zi. Este bine de ştiut că 

deducerile la impozit sunt valabile atât pentru angajaţi cât şi pentru 

independenţi. Pentru asigurările medicale găsiţi informaţii la: 

www.socialsecurity.fgov.be şi www.belgique.charline.be. 

NOU! De la 1 februarie 2009 "şefii" de familii monoparentale, aflaţi în 

şomaj de cel puţin 3 luni, pot beneficia de o primă de 75€/lună, în cazul în care 

reîncep serviciul. Prima se va acorda pe o perioadă de maximum 12 luni, 

părintelui care reia slujba în calitate de angajat sau de independent cu titlu 

principal. Ideea este de a se extinde acordarea de prime şi femeilor care 

reîncep lucrul, fără a fi fost în şomaj; mai multe informaţii la: 

www.emploi.belgique.be, www.onem.be. 

Asigurări antitero 

Începând cu data de 1 mai 2008 cea mai mare parte a contractelor de 

asigurare încheiate de belgieni cuprinde explicit riscurile legate de atacuri 

teroriste. Astfel, asigurările de viaţă, cele auto, de boală sau împotriva 

incendiilor cuprind în mod automat clauze legate de atacuri de tip terorist, fără 

modificarea sumelor de asigurare din contractul de bază. Noile contracte au, 

totuşi, câteva limite, cum ar fi aceea că nu privesc pagubele unui atac nuclear 

iar plafonul de asigurare este de maximum 1 miliard de euro. 



Capitolul 11 

Cum se poate trăi ieftin în Belgia 

Românii sunt cunoscuţi ca fiind întreprinzători şi descurcăreţi în 

general; la aceasta se adaugă şi un simţ pragmatic care-i ajută să se adapteze 

noului loc, fără a uita însă rădăcinile şi învăţăturile bune de acasă. Şi una din 

aceste învaţături ar putea fi - de ce nu?- spiritul de economie. 

Aflaţi într-o ţară straină, nu toţi românii îşi cunosc drepturile. Pe lângă 

diferite instituţii ori asociaţii care se ocupă inclusiv de drepturile imigranţilor 

fără acte de şedere, un ajutor vine şi din partea primului website dedicat 

dreptului belgian. Pe lângă consilierea online sau ghidul juridic, siteul propune 

în download documente tip în format Word - spre exemplu: contract de 

muncă, facturi, somaţii, contestaţii, contract de închiriere al locuinţei, 

cumpărări -vânzări, auto, etc. - website: www.vosdroits.be. 

În general la întrebarea "Se poate trăi ieftin în Belgia?" răspunsul încă 

mai poate fi DA, dacă se respectă un anumit mod de acţiune şi chiar de gândire 

pragmatică, care în fapt nu înseamnă renunţarea la confort şi nu contravine 

unui stil de viaţă decent. Foarte binevenită este reducerea facturii de energie, 

mai ales în condiţiile în care preţul energiei creşte continuu. De altfel, Regiunea 

Walona şi Bruxelles au înfiinţat unele ajutoare care să contribuie la diminuarea 

facturii de energie a consumatorilor particulari. Ajutoarele sunt sub forma de 

prime, de exemplu pentru un raport energetic făcut de un expert asupra 

izolaţiei caselor sau pentru izolarea propriu-zisă a acestora (acoperiş, planşeu, 

pereţi, ferestre). Astfel, pentru schimbarea unei ferestre cu un rând de geam cu 

una cu două rânduri de geam, în regiunea Walona se acordă o primă de bază de 

40€/m² şi pentru o sumă maximă de 10.000 €/an/locuinţă. La Bruxelles 

montarea unui geam dublu superizolant dă dreptul la o primă de 50€/m², 

limitată la 2.500 €/locuinţa. În acelaşi timp se oferă prime pentru instalarea 

unei centrale termice mai performante cu consum de gaz. Instalarea unei 

pompe de circulaţie de căldura permite unui propietar din Bruxelles să obţină 

o primă echivalentă cu 50% din valoarea facturii de cumpărare, plafonată la 

max. 2.500€/locuinţă. Se acordă prime regionale şi pentru instalarea 

panourilor solare. Acest tip de ajutoare din partea statului există şi în regiunea 

Flandra. Mai multe informaţii la adresa: www.energie.wallonie.be. 

Un mod economic de a folosi energia este contorul de noapte - la 

jumătate de preţ, începând de vineri seara de la ora 22.00 şi până luni 

dimineaţa la ora 07.00; costul unui contor de noapte - aproximativ 50€ la 

Bruxelles şi aproape 150€ în Regiunea Valona. Becurile electronice şi de 

calitate rezolvă 20% din economia de curent -trebuie vizată marca veritabilă şi 

evitate falsurile. 

C U M S E P O AT E T R Ă I I E F T I N Î N B E L G I A 


11 


11 



Pentru unii maşina este un lux, pentru alţii un rău necesar; foarte 

important este faptul că peste tot în Belgia reţeaua de transport în comun este 

foarte bine organizată. Mai mult, este stimulată deplasarea cu bicicleta, 

organizându-se inclusiv activităţi la nivel naţional, cum ar fi "Săptămâna 

bicicletei" în luna mai sau "Săptămâna mobilitaţii" - anual în luna septembrie - 

când bicicleta este regina străzilor. 

Pentru cei cu venituri mai reduse există lanţurile de magazine "Aldi" , 

"Lidl" şi "Colruyt", urmate de magazinele ceva mai sofisticate "Delhaize" şi GB- 

Carrefour. Magazine cu textile dar şi obiecte electro-casnice şi cosmetice: 

Zeeman, Wibra, Kruidvat, Di, Promo, etc. Un truc este acela de a cumpara în 

general haine şi alte lucruri scumpe în perioada soldurilor - de două ori pe an, 

în lunile ianuarie şi iulie, sau de profitat de promoţiiile din magazine. 

Macelariile Renmans afiliate la "Aldi" sunt indicate pentru carne proaspată, la 

preţuri mai acceptabile. Pentru Bruxelles cea mai bună alegere cu costuri mici 

o reprezintă piaţa de la Clemenceau, Anderlecht - deschisă în weekend; carne 

proaspătă-mititei, salam Victoria, Bucureşti, cabanos, afumături - toate se 

găsesc la Magazinul "Georges", unde se vorbeşte şi limba română. Şi tot despre 

produsele alimentare: putem afirma că a cumpară un "produit blanc" - fără 

marcă/etichetă - nu înseamnă calitate inferioara; produsele au aceleaşi calităţi 

ca şi cele de marcă, lipsind însă eticheta, ceea ce elimină costurile contractuale 

de publicitate, distribuţie, etc. În medie sunt cu 30% mai ieftine. 

Pentru cei care nu au probleme cu produsele second-hand există 

magazinele "Kringwinkel", afiliate OCMW, care au aproape orice, de la obiecte 

de uz casnic la mobilă, aparatură, biciclete şi altele, la preţuri foarte mici. Un alt 

lanţ de magazine este "Trok" unde se găsesc mobilă, produse igienice sau de uz 

casnic la preţuri mici, provenite de la magazinele care au dat de curând 

faliment. Mai putem adăuga magazinele "Solderies" - la Charleroi există o 

stradă întreagă cu astfel de magazine, depozitele "Emaius", târgurile care se ţin 

mai ales vara numite "Brocantes", magazinul "Ikea" pentru tot ce înseamnă 

casă şi decoraţiuni interioare. Haine de marcă ieftine se găsesc la Bruxelles la 

depozitul DOD situat pe rue Liedekerke 103 (St. Josse) -deschis numai vineri, 

sâmbată şi duminică între orele 09:00 - 17.30; există o sucursală la adresa Rue 

des Basins, 1070 Bruxelles, lânga Canal. La Anvers magazine cu încalţăminte de 

calitate provenită din colecţiile anilor trecuţi sau din falimente: "MONAR", 

Justitiestraat, 2018 Antwerpen, "Miss and Mister", Nationalestraat, 2000 

Antwerpen, Outlet (n-are nume), Keyserlei, 2000 Antwerpen. 

Kringloopwinkels sau magazine cu obiecte reciclate sau la mâna a doua (numai 

în Flandra): www.kringloop.net. 

În ceea ce priveşte transporturile, trenul este mai ieftin sâmbăta şi 

duminica dacă luaţi bilet de weekend dus-întors, iar în vacanţe opţiunea o zi la 

mare sau la munte; facilitaţi sunt şi dacă veţi călători în grup. La tren şi autobus 

biletele senior au reducere de 60%. Carburantul cel mai ieftin? în benzinaria 


magazinului "Macro". Pentru cei interesaţi de un preţ mai bun la benzină sau 

motorină încercaţi şi pe site-ul www.carbu.be. Evident, tot pentru a călători, 

dar pe distanţe mai lungi, putem folosi serviciile companiilor aeriene low-cost: 

Wizzair, Blue Air; exista un site www.skyscanner.net - folosit inclusiv de către 

operatorii de turism - care adună la un loc majoritatea firmelor low-cost pe 

transportul aerian. 

Un alt exemplu constatat în viaţa de zi cu zi este obiceiul multor 

belgieni de a merge la magazin cu lădiţe din plastic şi după cumpărarea 

produselor desfac pur si simplu ambalajele, lăsând în magazin surplusul de 

greutate şi deşeu. Este un mod de a face economii, mai ales că ridicarea 

deşeurilor menajere în majoritatea localităţilor se face contra cost, taxarea 

fiind de fapt dublă: se plătesc atât sacii de gunoi cât şi taxe comunale! Pentru a 

evita stocarea de sticle, cumpăraţi doar produse ambalate în sticle sau borcane 

pentru care plătiţi garanţie şi astfel le puteţi returna la magazin. Sau le 

depuneţi în containere speciale pentru a fi reciclate. Există şi magazine care 

ambalează numai în pungi de hârtie, de obicei cele de genul Fair Trade. 

Un alt truc: dacă staţi la casă, construiţi în pamînt un rezervor de apă care 

captează fie apă din pamînt, fie apă de la ploaie. 

Cei care doresc să telefoneze mai ieftin în România pe telefon fix sau 

mobil şi au o conexiune internet pot folosi programele VOIP. Unele dintre ele 

oferă acest serviciu telefonic gratuit, dar soluţia cea mai valabilă ramâne cea cu 

plata - www.lowratevoip.com, www.voipwise.com, www.internetcalls.com. 

O soluţie viabila pentru îmbogaţirea culturii generale şi pentru relaxare o 

constituie bibliotecile; mai mult, pentru cei care vor să închirieze DVD-uri cu 

filme sau CD-uri, un abonament/legitimaţie la bibliotecă locală costă 2.50 

euro/an, iar apoi preţurile de închiriere sunt cca. 1.25 euro/DVD şi 0,70 

euro/CD. Tot la bibliotecă există de obicei şi acces internet gratuit pentru cei 

interesaţi. 

Un alt exemplu de spirit practic este siteul www.donoo.eu/zone-be - 

se donează online diverse categorii de obiecte. La final, iată şi un site de trucuri 

la făcut economie, prin simpla schimbare a unor obiceiuri (sau prejudecăţi): 

www.gagnez1000euros.be. 


11 



T R A N S P O R T U L 

Capitolul 12 

Transportul 

sReţeaua belgiana de transport 

sCălătorie minori în străinătate 

sCălătorie din şi înspre România - circulaţia de persoane şi 

mărfuri 

sNoi reguli privind transportul copiilor cu maşina în Belgia 

sCum să cumperi o maşină în Belgia 

sAccident de maşină 

Reţeaua belgiană de transport 

12 


Belgia este foarte bine conectată la reţelele vest-europene de 

transport si dispune de peste 3.500 km de cale ferată din care aproximativ 

3.000 km sunt electrificaţi. Compania naţională de transport feroviar - 

Societatea Naţională de Căi Ferate belgiană - asigură majoritatea legăturilor. 

Frecvenţa trenurilor este ridicată şi costul transportului este redus, existând si 

pachete promoţionale de transport -www.b-rail.be, www.sncb.be. Nou! Până 

la un număr de 4 copii mai mici de 12 ani pot călători gratuit cu trenul dacă sunt 

însoţiţi de un călător plătitor de bilet (cu o vârstă mai mare); avantajul este 

valabil pentru călătoria la clasa a II-a către toate destinaţiile în Belgia; copiii mai 

mici de 12 ani care posedă o "carte de reducere pentru familie numeroasă" pot 

călători gratuit tot timpul, chiar dacă nu sunt însoţiţi. Serviciile internaţionale 

sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, 

fie prin trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, 

Marsilia, Bordeaux. 

Transporturile urban şi interurban sunt de competenţa regiunilor, 

existând trei societaţi de transport în comun: De Lijn pentru regiunea Flandra, 

TEC pentru regiunea Valonia şi STIB/MIVB pentru Regiunea Bruxelles Capitale. 

Bruxelles şi Anvers sunt oraşele care au sistem de metrou, sisteme de transport 

lejer şi tramvaie existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi şi Gent. Tramvaiul de 

coastă este o linie de tramvai interurban ce rulează de -a lungul întregii coaste 

belgiene, de la frontiera cu Franţa pâna la cea cu Olanda. 

Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 

1.700 km de autostrăzi. Marile aglomeraţii dispun de una sau mai multe 

centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' şi urmează traseele 

drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' şi sunt notate cu litera 'R', 


iar drumurile naţionale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers este unul dintre 

cele mai mari porturi mondiale, mai exact al patrulea ca mărime. Este situat pe 

estuarul râului Escaut sau Schelde. Alte porturi maritime sunt Bruges situat la 

Zeebrugge, porturile Gent şi Oostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de 

canale navigabile, din care peste 1.500 km sunt utilizați în mod curent. 

Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles şi Liège. 

Pentru transportul urban în Bruxelles există reţeaua STIB - 

www.stib.be, www.mivb.be - se pot afla traseele tuturor mijloacelor de 

transport în comun şi, foarte util, este calculat cel mai rapid şi mai scurt traseu. 

Din data de 4 aprilie 2009 a intrat în funcţiune "noul metrou" - 6 linii 

performante. Preţul unui bilet este de 1,70€ la automatele de bilete 

(amplasate în staţiile de metrou) şi 2€ la şofer. Important: biletul este valabil o 

oră, se foloseşte pentru autobuz, metro, tramvai şi trebuie compostat la 

fiecare urcare într-un mijloc de transport. Foarte practică este soluţia biletului 

de 1 zi, mai ales în cazul în care aveţi mult de călătorit; mai mult, sâmbăta şi 

duminica, biletul de o zi de 4.50€ este valabil pentru 2 persoane! Copiii 

călătoresc gratuit pe toate mijloacele de transport pâna la vârsta de 12 ani 

(pentru STIB este necesar un card eliberat de companie care se poate procura 

numai de la agenţiile de tip Bootik); persoanele în vârstă de peste 65 de ani pot 

călători gratuit (cu un card eliberat de Stib), iar în rest există mai multe tipuri de 

abonament: lunar, anual, pentru elevi; există şi opţiunea mai rentabilă a 

biletului cu 10 călătorii Jump-12.30€. De menţionat ca tichetele magnetice 

eliberate de Stib sunt valabile şi pentru tren în regiunea Bruxelles. Există de 

asemenea reţeaua NOCTIS - pentru călătoriile de noapte. La Bruxelles foarte 

utilă şi ceva mai ieftină decât tichetele obişnuite este cartela reîncărcabilă 

MOBIB care se eliberează contra sumei de 5 euro la orice Bootik Stib ţi este 

validată prin scanare în mijloacelor de transport. O călătorie costa 1,60€, iar 10 

calatorii -11,20€. 

Pentru regiunea flamandă consultaţi www.delijn.be şi pentru Valonia 

- www.infotec.be. Foarte avantajoase, pentru toate liniile şi toate companiile 

de transport sunt abonamentele. Există angajatori care decontează integral 

sau parţial deplasarea până la serviciu. Mai multe despre avantajele financiare 

în materie de transport ale angajatorului dvs. puteţi obţine la Contact Center - 

Serviciul public federal de finanţe - tel: 025725757 sau www.minfin.fgov.be. 


12 

Călătorie minori în străinătate 

Primariă belgiană eliberează copiilor o carte de identitate cu 

fotografie, cu care aceştia pot călători în Europa (este diferită faţă de ID cardul 

cu care pot călători oriunde în interiorul Belgiei). Copiii pot obţine un paşaport 

propriu sau pot fi înscrişi în paşaportul părinţilor. Dacă un minor călătoreşte 

doar cu unul dintre părinţi, acesta trebuie să fie în posesia unei declaraţii 



12 


oficiale din partea celuilalt părinte, prin care-şi exprimă acordul pentru 

efectuarea călătoriei. 

Cele mai corecte informaţii se găsesc pe siteul www.mae.ro la 

secţiunea "Condiţii de călătorie". Atenţie! Multe state restricţionează 

călătoriile minorilor în străinătate, dacă aceştia nu sunt însoţiţi de părinţi sau 

de tutorii lor legali sau dacă părinţii/turorii legali nu şi-au dat consimţământul. 

În România, legislaţia aplicabilă (Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei 

circulaţii a cetăţenilor români în străinatate) prevede ca minorilor li se permite 

ieşirea din ţară numai dacă sunt însoţiţi de o persoană fizică majoră. Copiii 

minori (sub 18 ani) posesori de paşapoarte individuale trebuie să prezinte la 

ieşirea din ţară, pentru a putea călători în străinătate, înscrisuri autentificate 

conform legii din care să rezulte acordul ambilor părinţi sau al persoanelor 

responsabile de creşterea, supravegherea şi îngrijirea lor. Când copilul este 

înscris în paşaportul unuia dintre părinţi şi se deplasează în străinătate 

împreună cu acesta, părintele trebuie să prezinte la ieşirea din ţară acordul 

legalizat al celuilalt părinte, cu excepţia cazurilor în care părinţii sunt divorţaţi 

şi acesta din urmă are copilul încredinţat spre creştere şi educare prin hotărâre 

judecatorească, rămasă definitivă şi irevocabilă. Mare atenţie la întocmirea 

procurii de către notar; poliţia de frontieră îşi rezervă dreptul de a nu permite 

părăsirea ţării de către minor dacă procura nu este întocmită corect (lipsa 

datelor despre documentele părinţilor, a datei de părăsire şi întoarcere din/în 

ţară etc.). Pentru mai multe informaţii recomandăm consultarea siteului 

I n s p e c t o ra t u l G e n e ra l a l Po l i ţ i e i d e F ro n t i e r ă Ro m â n e - 

www.politiadefrontiera.ro. 

Este recomandat de asemenea să încheiaţi, înainte de efectuarea 

deplasării, o asigurare de călătorie pentru copil, care să includă acoperirea 

cheltuielilor medicale în caz de îmbolnăvire sau accident (inclusiv transportul 

în România). 

Călătorie din şi înspre România 


Atenţie! cartea albastră sau cea electronică de 5 ani, adică 

documentul de sejur, nu reprezintă un titlu de călătorie; paşaportul sau 

buletinul de identitate româneşti sunt actele care va oferă dreptul să călătoriţi 

- se pot obţine de la Ambasada României din Belgia sau direct din ţară. Un 

cetăţean român cu domiciliul în străinatate călătoreşte cu buletinul românesc 

spre România şi se poate întoarce în Belgia cu buletinul belgian fără probleme. 

Pentru copil (în cazul în care este belgian) este nevoie doar de cartea de 

identitate cu poza, care se obţine de la primăria din localitatea de domiciliu. 

Ce se întâmplă în lipsa CI sau a paşaportului expirat? Ambasada emite un "Titlu 

de călătorie" cu valabilitate de maxim 30 de zile - de văzut 

www.bruxelles.mae.ro; titlul este valabil numai în sens "dus", la intoarcere 


trebuie să fiţi în posesia unui paşaport sau a unei CI. 

Pentru transport marfă, puteţi apela compania Romtrans Benelux nv 

- Klein Zuidland Str, nr.4; B-2030 Antwerpen; tel: +32.3.544 12 84; fax: 

+32.3.544 12 87; e-mail: ML@TCL.BE; www.romtrans.ro. Pentru transportul 

cu autocarul, cele mai cunoscute companii sunt Atlassib şi Eurolines - care 

efectuează şi transport de marfă, colete. Atlassib - www.atlassib.ro- Rue de la 

Tribune 18, 1000, Bruxelles, Tel. +3225126333; Fax: +3225147100; 

belgia.bruxelles@atlassib.ro. Eurolines - www.eurolines.be -ofera date pentru 

rezervare de bilete şi agenţiile din Belgia -Antwerpen, Bruxelles, Gent, Kortrijk, 

Leuven, Liege, Brugge şi Mons. 

Călătoria cu avionul de asemenea trebuie menţionată, mai ales în 

condiţiile în care puteţi face apel la serviciile companiilor low-cost. Aeroporturi 

în Belgia: la Zaventem şi Charleroi. Wizz Air - www.wizzair.com - rezervări 

online, condiţii de călătorie, calcularea traseelor, pagina şi-n limba română. 

Contact: via telefon - pentru România 0903 900 313 (apeluri taxate cu 0.60 EUR 

pe minut. Apelurile din reţelele de telefonie mobilă pot fi taxate la un tarif mai 

mare - este accesibil numai prin reţeaua Romtelecom). Număr local Belgia - 

0903 41405 (apeluri taxate cu 1.12 EUR pe minut. Apelurile din reţelele de 

telefonie mobilă pot fi taxate la un tarif mai mare) 

Informaţie importantă! Companiile aeriene nu acceptă copii 

neînsoţiţi cu vârsta sub 14 ani - ei trebuie să fie însoţiţi pe aceeaşi rezervare de 

către un pasager în vârstă de cel puţin 16 ani care să îşi asume întreaga 

responsabilitate pentru aceştia. Pasagerii cu vârstă între 14 şi 16 ani pot 

călători neînsoţiţi. Numele pasagerului de pe biletul rezervat poate fi schimbat 

contra cost. Prezentarea pentru îmbarcare începe cu 2 ore înainte de ora 

programată pentru zbor şi se încheie cu 40 de minute înainte de aceasta. Aveţi 

dreptul să transportaţi bagaje de cală în greutate totală de 20 de kg şi un bagaj 

de mână de maxim 10 kg; se va achita o taxa suplimentară pentru exces de 

bagaje. Numarul de bagaje de cală trebuie să fie indicat şi achitat în timpul 

procesului de rezervare. Dacă pasagerul are un număr mai mic de bagaje decât 

cel achitat, Taxa de bagaje nu va fi returnată. Copiii cu vârstă între 2 şi 14 ani 

inclusiv, figurează ca şi copii pe rezervare, dar trebuie să ocupe propriul lor 

scaun şi să plateasca bilet de adult. Copiii în vârstă de până la doi ani pot 

călători cu bilet redus, în braţele adultului însoţitor. Nu se acceptă mai mult de 

un copil cu vârstă până la 2 ani pentru fiecare persoană însoţitoare şi nu au 

dreptul la bagaje cu excepţia unui cărucior, transportat gratuit. Scaunele de 

maşină pentru copii nu pot fi aduse la bord. 

Alte alternative sunt Blue Air - www.blueair-web.com, dar şi Tarom 

care are şi o agenţie la Bruxelles: Tel: +32 (0)2 218.63.82, Fax: +32 (0)2 

219.80.46. 

Noi reguli privind transportul copiilor cu maşina în Belgia 




12


Din data de 10 mai 2008 au intrat în vigoare două modificări ale legii privitoare 

la transportul copiilor cu maşina în Belgia. Scaunele de maşină pentru copii 

trebuie obligatoriu să respecte norma R44/03 sau R44/04, adică numărul de 

omologare care figurează pe scaun trebuie să înceapă cu cifrele 03 sau 04. 

Până în mai 2008 era interzisă instalarea pe bancheta din spate a maşinii a unui 

al treilea scaun pentru copii. Dacă era neapărat nevoie, al treilea copil mai mic 

de 3 ani putea sta pe bancheta din spate fără scaun, dar purtând centura de 

siguranţă. Noile reglementări arată însă că al treilea copil poate sta pe locul din 

faţă, într-un scaun special; dacă această măsură nu este posibilă, al treilea copil 

nu va putea călători în maşina. Regula generală rămâne totuşi în aplicare: copiii 

care masoară sub 1,35 m trebuie să călătorească într-un dispozitiv adaptat; 

copiii care măsoară 1,35 m sau mai mult trebuie să călătorească într-un 

dispozitiv special sau să folosească centura de siguranţă. Informaţiile sunt 

afişate pe portalul federal www.belgium.be. 

Cum să cumperi o maşină în Belgia 

12 


Evident, pentru a ne deplasa există şi alternativa achiziţionarii unei 

maşini. Există foarte multe site-uri de anunţuri: www.autozone.be, 

www.autoscout24.be, www.vlan.be, etc. Vă recomandăm să nu faceţi nici o 

plată până nu vedeţi şi testaţi maşina şi mai ales până nu primiţi cheile şi 

documentele maşinii! Iată şi câteva "ponturi": 

- verificaţi întotdeauna concordanţa dintre seria de pe saşiu cu cea 

din documente 

- cereţi să faceţi un contract scris şi verificaţi identitatea celui care 

vinde maşina (mare atenţie dacă preţul maşinii este neobişnuit de mic faţă de 

medie şi este vândută de un particular). 

- cereţi vânzătorului documentul numit "CAR PASS", care vă indică 

exact starea km la contor la date diferite (se poate constata dacă au fost făcute 

modificări la contorul de kilometraj). "Car pass"-ul este eliberat de centrul de 

control tehnic şi proprietarul trebuie să prezinte actul în original şi acesta nu 

poate avea o vechime mai mare de 2 luni. Dacă există dubii cu privire la 

autenticitatea actului, se poate verifica cu numarul de identificare al car passului 

direct prin internet la adresa: www.professionals.car-pass.be/verify. 

- dacă veţi cumpăra maşina de la o persoană particulară e bine să fiţi 

însoţiţi de un specialist. Cumpărând maşina de la un comerciant de automobile 

rulate, garagist, concesionar, etc - acesta este obligat să vă ofere 1 an de 

garanţie pe autovehiculul rulat. Cel mai mare garaj de maşini second-hand se 

numeşte LOT şi se află în vestul Bruxelles-ului, la ieşire. 

Mai multe informaţii se găsesc pe siteul: www.mobilit.fgov.be. Actele 

maşinii sunt: certificat de înmatriculare (Cartea Roz), certificat de 

conformitate, certificat de control tehnic (care trebuie să fie facut la zi!), 


certificatul car pass (dovedeşte autenticitatea kilometrajului), certificatul care 

descrie starea automobilului, cartea service, factura de vânzare cumpărare 

(care între particulari se face de mână sau se poate imprima de pe internet de 

la adresa: www.auto-on-net.com) şi asigurarea provizorie pentru tranzit, pe 

care o face orice companie de asigurări din Belgia. 

Când înscrieţi o maşină în Belgia, trebuie să plătiţi următoarele taxe: 

TVA, taxa de înscriere în circulaţie, taxa de circulaţie, pentru auto care 

funcţionează cu LPG (gaz) există taxa complementară; pentru auto pe 

motorină -taxa compensatorie a accizelor. Pentru o maşină nouă se plăteşte 

21% TVA din preţul de vânzare. Pentru o maşină de ocazie: dacă este 

cumpărată de la un particular: nu se plăteşte TVA; dacă este cumpărată de la 

un garaj: se plăteşte 21% TVA din preţul de vânzare şi se eliberează o factură 

unde TVA-ul trebuie să fie menţionat separat sau 21% TVA din beneficiul pe 

care-l face garajul din respectiva vânzare. Independenţii şi firmele pot deduce 

TVA-ul sau o parte din TVA numai în cazul în care dovedesc cu acte folosirea 

maşinii pentru activitatea profesională. 

Pentru a putea cumpăra maşina în rate, trebuie să convingeţi banca 

finanţatoare că dispuneţi de suficiente venituri pentru a putea rambursa 

creditul. În principiu, banca ce vă poate credita este cea unde aveţi afacerile. În 

caz de refuz, puteţi încerca: la banca de credit profesional, specializată în 

acordarea de credite pentru independenţi şi societăţi mici. Există filiale peste 

tot în Belgia, acordă credite pentru maşini noi şi ocazie - www.bkcp.be. O altă 

variantă este dată de faptul că unele garaje lucrează cu intermediari de credite 

pentru finanţarea maşinii. Un site bun de consultat pentru circulaţia pe 

drumurile belgiene - www.code-de-la-route.be. 

Independenții pot obține permis de conducere C subvenționat 

Muncitorii independenti din Regiunea Valonă au posibilitatea 

obținerii permisului de conducere C sau CE prin metoda cecurilor de formare 

profesională – „cheques formations“, cursul fiind subvenționat de către 

Regiune. Procedura: 

- independentul trebuie să aibă sediul /domiciliul în regiunea valonă 

- informatiile se solicită la antena FOREM de care apartine, urmând a 

primi indicatiile si formularele de completat prin email sau postă. 

Si independentii din regiunea flamandă pot obtine permisul C prin 

intermediul VDAB. Singura cerință în plus este că persoana interesată să dețină 

deja permisul de conducere tip B și, bineînțeles, să cunoască limba 

neerlandeză. Nu numai independentii, ci și șomerii au acces la această 

pregătire. 

Dacă până la data de 1 Iunie 2009 conducătorii auto din Belgia erau 

obilgaţi să poarte o vestă fluorescentă doar aflaţi pe banda de urgenţă, 

începând de la această dată sunt obligaţi să poarte o vestă fluorescentă în 

maşină, altfel riscă o amendă de 50 euro. 



12 


12 



Accident de maşină 

Se întocmeşte un formular european de "Constatare de comun 

acord" între şoferii implicaţi în accident (este un act furnizat de către 

asigurator, trebuie să-l aveţi asupra dvs. întotdeauna); este de fapt o declaraţie 

tip care prezintă circumstanţele în care s-a produs accidentul şi permite 

accelerarea procedurii de indemnizare a şoferilor de către asiguratori. Fiecare 

şofer completează partea sa de declaraţie; constatarea nu este obligatorie, dar 

e recomandată, deoarece în lipsa ei va trebui să faceţi o declaraţie de accident 

în faţa poliţiei, fără să ştiţi însă ce declară cealaltă parte - ca urmare pot apărea 

complicaţii; în plus, trebuie să cunoaşteţi obligatoriu datele exacte ale celuilalt 

conducător auto. Plecarea de la locul accidentului fără a lăsa datele personale 

(nume, prenume, adresă, nr. contract de asigurare, înmatricularea), se 

considera "Fuga de la locul accidentului" şi se pedepseşte cu 2 ani de 

închisoare, plus amendă şi suspendarea permisului de conducere pe 5 ani. 

Atenţie la completarea "constatării" pentru a evita situaţia transformarii din 

victimă în vinovat. Prima faţă a foii este cea mai importantă, pe baza ei se 

stabileşte cine este vinovat de accident. Faţă verso are doar valoare 

complementară şi puteţi să nu o completaţi dacă vreţi. Atenţie la căsuţele de 

bifat, iar dacă nu sunteţi de acord cu ceea ce bifează celălat şofer, treceţi la 

"Observaţii" remarca dvs. După ce aţi semnat şi detaşat foile (cîte una fiecărui 

şofer) nu se mai poate adăuga nimic în lipsa celuilalt, foile se trimit prin fax de la 

un asigurator la altul şi orice modificare poate face nula "constatarea". 

O constatare care nu poartă semnătura ambilor şoferi este nulă. Dacă 

celălalt şofer refuză constatarea sau chiar semnarea ei, sunaţi la poliţie 

(inclusiv în cazul în care aveţi dubii asupra şoferului, dacă suspectaţi că are acte 

false sau dacă este violent); dacă şoferul nu opreşte maşina sau pleacă de la 

locul accidentului, notaţi neapărat numărul maşinii, altfel nu veţi obţine nici o 

despăgubire. "Constatarea" semnată trebuie trimisă companiei dvs. de 

asigurare în termen de 5 zile (conform legii, însă unii asiguratori cer să fie 

informaţi, măcar telefonic, în maximum 24 ore) prin scrisoare recomandată, 

după ce aţi făcut înainte o fotocopie. Dacă nu sunteţi de acord cu decizia 

asiguratorului care, spre exemplu v-a găsit vinovat, puteţi ataca decizia în 

justiţie, dar cu argumente foarte solide. 

Oricare ar fi infracţiunea comisă, dacă doriţi să contestaţi, nu trebuie 

să semnaţi nimic. Semnarea unui document înseamnă recunoaşterea 

comiterii infracţiunii respective. Solicitaţi agentului de circulaţie care 

întocmeşte procesul verbal să noteze motivele contestaţiei dvs. Contestaţia se 

face în termen de maximum 30 zile, precizând motivul ei şi se transmite 

Tribunalului de Poliţie dar, dacă se decide că sunteţi vinovat, amenda este de 

regulă mai mare decât cea stabilită iniţial. Inclusiv pentru respectiva amendă 

se poate face recurs la Tribunalul de Poliţie. DRUM BUN ŞI FĂRĂ INCIDENTE! 


Avem plăcerea să vă aducem la cunoştinţă prin prezenta că “ROMTRANS 

BENELUX nv”, creată pe 09.07.1997 ca filială şi aparţinând de Grupul 

ROMTRANS Bucureşti / România (vezi: www.romtrans.ro) are ca scop să 

pună posibilităţile sale de transport şi expediţie la dispoziţia clienţilor 

prezenţi şi potenţiali. 

Noi efectuăm transporturi în special din zona Benelux şi Anglia, dar şi 

Franţa sau Germania, către ţările din Europa de Est mai cu seamă către 

România dar şi către celelalte ţări din Est. Ne bazăm pe mai mult de 1.200 

de angajaţi şi 100 filiale, pe experienţa de 50 ani a grupului dar şi pe 

cunoştinţele de peste 25 ani de activitate neîntreruptă în acest domeniu a 

colectivului de conducere. 

Avem posibilitatea de a efectua transporturi pe cale ferată sau auto atât 

complet cât şi grupaj. Transporturile aeriene sau curier expres, inclusiv 

formalităţile de vămuire, fac de asemenea parte din activitatea noastră. 

Expedițiile grupaj săptămânale către câteva destinaţii printre care şi 

România fac parte din posibilităţile noastre. Suntem specializaţi şi în 

transporturi agabaritice / PROIECT; 

Dacă am reuşit să vă trezim interesul pentru o eventuală colaborare vă 

rugăm să nu ezitaţi şi să ne contactaţi, vă stăm la dispoziţie cu informaţii 

suplimentare. 

Aşteptăm cu interes reacţia Dvs. 

Cu stimă, 

Marian LIGA 

Phone: 0032.3.544 12 84, Fax: 0032.3.544 12 87, E-mail: ML@TCL.BE, www.romtrans.ro 


S I S T E M U L M E D I C A L 

Capitolul 13 

Sistemul medical 

sGeneralităţi - alegerea medicului generalist, rambursare 

de la mutualitate 

sConcediul de maternitate 

sActivitatea de asistent medical, infirmier în Belgia 

sFormularul E112 

13 


Sistemul de îngrijire al sănătăţii în Belgia este foarte bine pus la punct, 

fiecare tip de instituţie de îngrijire având o ofertă medicală specifică, o 

infrastructură şi mecanisme de finanţare proprii. Se respectă aceleaşi principii 

ca şi-n împarţirea administrativă: regiunile Flandra, Valonia şi Regiunea 

Bruxelles Capitale. 

Medicii care lucrează cu convenţie sunt medicii care respectă preţul 

unei consultaţii aşa cum este prevăzut de către mutualitate. Onorariul va fi 

notat în cifre pe chitanţa eliberată de medic după încasarea plăţii. 

Mutualitatea va rambursa 2/3 din suma, conform convenţiei încheiate între 

medici şi mutualitate. Tariful medicilor conventionaţi se publică la fiecare 

început de an în ziarul Mutualitaţii Creştin-Democrate (pentru cei afiliaţi la 

respectiva mutualitate). Dar se percep suplimente în funcţie de gradul de 

specializare şi vechimea medicilor, precum şi-n raport de actele medicale 

efectuate în timpul consultaţiei. Tot pe siteul Mutualitaţii creştine există o 

pagină unde puteţi căuta toţi medicii şi se specifică lucrează sau nu cu 

convenţie -www.mc.be. Nu toţi medicii, mai ales specialiştii, practică preţurile 

stabilite de mutualitate. Rămâne la alegerea pacientului dacă mai merge sau 

nu la acelaşi specialist. Se presupune că toţi medicii practică preţurile 

convenţionate, însă unii îşi stabilesc propriile tarife. În spitale se respectă 

aceste preţuri, dar nu neaparat şi-n cadrul cabinetelor private. Medicii 

neconventionaţi pot cere ca şi onorariu suma pe care o doresc, fără a o nota pe 

chitanţă, dar oricum mutualitatea nu va rambursa mai mult de 2/3 din suma 

convenţionată. Preferabil să mergeţi la specialiştii afiliaţi la spitale, deoarece 

consultaţiile la cabinete particulare costă ceva mai mult. 

Înscrierea la medicul generalist nu este obligatorie, dar este 

binevenită. Astfel, în orice moment, există un medic care vă cunoaşte tot 

trecutul medical, vă poate face trimitere la medicul specialist şi este 

întotdeauna aproape de familie. De regulă, la înscriere medicul alcătuieşte un 

dosar medical global, al cărui cost va fi rambursat ulterior integral de către 


mutualitate. Există asigurări sociale care sunt general valabile pentru toată 

lumea, dar lor li se pot adăuga şi asigurările medicale private. Unii angajatori 

(în special companiile multinaţionale, dar nu exclusiv) propun asigurarea în 

pachetul compensator, iar în alte cazuri angajaţii îşi iau o astfel de asigurare pe 

cont propriu. Independenţii şi angajaţii plătesc de la 1 ianuarie 2007 aceleaşi 

preţuri. Pentru medicii generalişti din Bruxelles există o listă online pe care o 

puteţi consulta, medicii fiind împărţiţi pe cele 19 comune: www.mgbru.be. 

Sistemul de urgenţă este diferit de cel din România. Dacă optaţi pentru această 

variantă fără să fi trecut înainte pe la medicul de familie, plătiţi o taxa de 

urgenţă nerambursabilă de către mutualite- dacă se constată că nu a fost caz 

de urgenţă, în toate celelalte cazuri se rambursează taxa de urgenţă de 12,50€ 

sau pur şi simplu nu se adaugă la onorariu. 

Medicamentele generice sunt versiunea mai ieftină a 

medicamentelor de marcă (originale)-conţin exact aceeaşi materie primă sau 

substanţa activă ca şi produsul original, chiar dacă au alt aspect. Sunt produse 

de către laboratoare de farmacie după expirarea patentului asupra unui 

produs farmaceutic. Medicamentele generice au acelaşi efect, sunt în aceeaşi 

măsură absorbite de către organism, singura diferenţă fiind faptul ca sunt mai 

ieftine. Exemplu: "Dafalgan" este medicamentul original, iar Paracetamol este 

medicamentul generic (substanţa activa fiind paracetamolul); "Zantac" 

(substanţa activa este ranitidina) şi medicamentele generice Docraniti, 

Raniphar, Ranitidine BC, Ranitidine EG, Ranitidine-Ratiopharm en Merck- 

Ranitidine. 

Paşii de urmat pentru a fi în regulă cu asigurarea medicală ar fi 

următorii: 

1. declararea la primărie, obţinerea permisului de şedere cu număr 

naţional şi apoi înscrierea la mutualitate din proprie iniţiativă 

2. asigurarea de spitalizare nu este una şi aceeaşi cu asigurarea pe 

viaţă; asigurări se pot încheia şi la bancă, dar şi la agentul de asigurări. 

3. ca salariat se plătesc impozite pe salariu de +/-14% care sunt 

direcţionate către RSZ (Fondul pentru securitate socială) - mutualitatea este 

inclusă în această sumă, însă se mai plăteşte în plus şi cotizaţia anuală de 

membru al mutualitaţii. 

4. medicul de familie (de casă) este bine să îl căutaţi în apropierea 

locuinţei dvs., facilitând astfel vizita în situaţii de urgenţă. Un alt site bun de 

consultat este www.huisarts.be. 

Concediul de maternitate 

Concediul de maternitate are o durată de circa 3 luni, din care 

viitoarea mămică trebuie să îşi ia obligatoriu o saptămână de concediu înainte 

de a naşte. Pentru 3 luni de maternitate se primeşte ca indemnizaţie din salariu 




13


o suma începând cu 82% pâna la a 31-a zi de concediu, apoi de la a 31-a zi până 

la sfârşitul concediului un procent de 75%. Cel mai bine este să întrebaţi la 

mutualitate, ei pot stabili prin simulare suma exactă pe care o veţi primi. 

Spitalele se confruntă, din ce în ce mai des, cu situaţii în care pacienţii au 

greutăţi în a se exprima în una din limbile naţionale. La dificultaţile de ordin 

lingvistic se adaugă şi altele, care ţin de diferenţele de mentalitate, de 

concepţii culturale şi de cadrul de referinţă între pacienţi şi medici. Barierele 

lingvistice şi culturale au un impact negativ asupra accesului la îngrijire şi la 

calitatea acesteia. Pentru a remedia aceste probleme au fost create funcţiile de 

"mediator intercultural" şi "coordonator de mediere interculturală" - 

www.socialsecurity.fgov.be. 

Activitatea de asistent medical, infirmier în Belgia 

13 


Din păcate, în prezent majoritatea locurilor disponibile în Belgia 

(pentru emigranţi) sunt pentru asistenţi medicali fără specializare şi fără 

experienţă, ceea ce înseamnă ca cei interesaţi vor trebui de fapt să o ia, încă o 

dată, de la început. Pentru cei care încă se află în România, o soluţie viabila este 

să încerce să-şi găsească de lucru prin firmele de angajare. Cererea de 

infirmiere este mare, aşa încât vă sfătuim să aveţi răbdare şi să căutaţi firme 

serioase. 

Atenţie! În nici un caz nu e recomandat să daţi actele în original, fie că 

este vorba despre diplomă sau orice alt act! Originalul poate fi înlocuit cu o 

copie legalizată la notar. Din informaţiile oferite de românii care deja lucrează 

în spitale, reise ca aceşti "angajatori" intermediari între spitalele din 

străinătate şi mâna de lucru din România percep un comision pentru a pune 

candidatul în legătură cu noul loc de muncă. Aici problema e spinoasă, 

deoarece sunt mulţi intermediari care sunt plătiţi deja de către spitale pentru a 

recruta personal. Aceşti angajatori funcţionează după principiul societăţilor de 

interim. În Belgia, cel care caută de muncă nu plăteşte. Dacă vi se cer bani în 

Belgia pentru a vi se intermedia un contract de muncă este ilegal. În România 

însă, aveţi mare grija să nu daţi banii decît dupa ce semnaţi un contract pe care 

trebuie să-l citiţi foarte bine în prealabil. În afară de contactarea unei firme de 

angajare, o altă variantă este de a trimite CV-ul direct pe site-urile spitalelor 

belgiene. 

În Belgia asistenta medicală se numeşte infirmieră. Trebuie să ştiţi că 

există două categorii de asistente medicale/infirmiere, ceea ce creează de 

multe ori confuzii. Categoriile sunt: infirmieră grad A1 cu studii de nivel 

graduat, studii superioare de tip scurt (adică asistentă medicalăcu diplomă de 

postliceală în România, cel mai bine plătita) şi infirmieră grad A2 cu brevet, cu 

un grad mai jos decât A1 şi mai puţin bine plătita (în Belgia infirmiera A2 face 

studii postliceale, însă programa şcolară este mai puţin stufoasă şi e axată mai 


mult pe practică, iar la sfârşit se eliberează un Brevet şi nu o Diploma ca pentru 

infirmierele A1). Salariul depinde de spitalul care face angajarea iar vechimea 

se negociază, deoarece nu toate spitalele recunosc vechimea în cazul unui 

transfer. De aceea, trebuie să fiţi foarte atenţi la negocierea salariului - există 

spitale care oferă şi tichete de masă, prime la sfârşit de an, plus fireşte banii de 

concediu (al 13-lea salariu). Diplomele de asistent medical din România sunt 

recunoscute. Conform informaţiilor vehiculate în mass media, românii 

angajaţi ca şi infirmieri sunt foarte apreciaţi deoarece sunt muncitori, serioşi şi 

se adaptează repede la noile tehnologii medicale, care de altfel lipsesc în 

România în marea lor majoritate, din păcate. Există şi avantaje, deoarece încă 

de la 1 ianuarie 2007 singurele diplome recunoscute automat în Belgia erau 

pentru veterinari, dentişti, asistente şi doctori. Belgia caută asistenţi medicali 

în toată lumea, dar preferă francofonii, cu noţiuni solide de franceză, urmând 

ca ulterior să dobândească şi cunoştinţe de limba neerlandeză. 

Munca unei infirmiere nu se compară cu munca unei asistente 

medicale din România, fiind un amestec de muncă de doctor şi de femeie de 

serviciu. Femeile de serviciu nu fac altceva decât curăţenie, nu au nici un 

contact cu bolnavul. Multe infirmiere lucrează în casele de vârstnici ("Maisons 

de Repos", respectiv "Rest Huizen"). Lista spitalelor din Belgia -www.cenim.be. 

Pentru a vă fi recunoscut dreptul de a profesa în Belgia aveţi nevoie de 

echivalarea diplomei de studii şi de numarul INAMI/RIZIV, echivalare făcuta de 

către Serviciul Federal al Sănătăţii Publice din Belgia. Trebuie să fiţi în posesia 

unui Certificat de conformitate, eliberat de Ministerul Sănătăţii din România. 

Dacă nu aveţi înca acel atestat puteţi depune totuşi dosarul şi cu raspunsul 

negativ pe care îl veţi obţine vă puteţi adresa mai departe Ministerului 

Învăţământului, care vă mai poate acorda o şansă la echivalarea diplomei. 

Certificatul de conformitate al diplomei se obţine pe bază de dosar la 

Ministerul Sanataţii la Bucureşti, iar obţinerea lui poate dura câteva luni. Există 

şi o problemă: autoritaţile române nu au inclus în lista de echivalare decât 

diplomele de licenţăsau echivalarea bazată pe o experienţă de minim 5 ani - de 

aici şi greutatea de a obţine acel Certificat de atestare. Se pare însă ca mai 

există o soluţie: obţinerea de la acelaşi minister a unei 'adeverinţe" în locul 

certificatului - probabil mulţi asistenţi absolvenţi de şcoală postliceală şi 

neavând totuşi o experienţă de 5 ani au procedat la fel. Pentru orice informaţii 

suplimentare consultaţi siteul: www.health.fgov.be. 

Formularele necesare echivalarii diplomelor sunt disponibile pentru 

download la adresele: www.rombel.com/files/doc; daca doriţi un ZIP cu toate 

3 dosarele în DOC: www.rombel.com/files/doc/documente.zip, iar în PDF: 

www.rombel.com/files/doc/documentepdf.zip. 



13 


13 



Formularul E112 

Este formularul care ar putea salva viaţa multor copii sau chiar a dvs. 

în situaţia în care sunteţi asiguraţi la CNAS România şi sunteţi pe o listă de 

aşteptare interminabilă sau tratamentul este programat prea târziu. Casele de 

asigurări de sănătate la care sunt luaţi în evidenţă solicitanţii eliberează 

formularul E112 în una din următoarele condiţii (www.cnas.ro): 

- asiguratul îşi transferă reşedinţa pe teritoriul unui alt stat membru 

UE şi necesită menţinerea dreptului la prestaţiile de boală -maternitate 

acordate până la momentul transferului în România, 

- asiguratul urmează să efectueze un serviciu medical care face parte 

din pachetul de servicii medicale de bază din România, iar acesta nu poate fi 

acordat într-un interval de timp necesar în mod normal pentru obţinerea 

tratamentului respectiv în România, luându-se în considerare starea curentă 

de sănătate a persoanei şi evoluţia probabilă a bolii. 

Acte necesare: cerere; copie act de identitate sau certificat de 

naştere; un raport medical care va conţine recomandarea pentru efectuarea 

tratamentului în străinătate, numai pentru cea de a doua situaţie; dosarul 

medical din care să rezulte diagnosticul pacientului şi faptul că serviciul 

medical solicitat nu poate fi efectuat într-un interval de timp normal în nici una 

din unităţile sanitare din România; confirmare scrisă din partea unităţii 

sanitare din statul membru al UE din care să rezulte disponibilitatea de a 

acorda respectivul serviciu medical în perioada indicată de persoana 

solicitantă. În situaţia în care asiguratul îşi schimbă reşedinţa va prezenta şi un 

înscris medical din care să rezulte ca deplasarea nu aduce prejudicii stării de 

sănătate sau primirii tratamentului medical. 

Dacă cele două condiţii sunt îndeplinite CNAS nu poate refuza 

eliberarea acestui formular. Pentru a construi un dosar medical de aprobare a 

formularului E112 primul pas este colectarea tuturor rapoartelor medicale şi 

traducerea lor în limba ţării unde se află clinica; atât medicul din România cât şi 

cel din străinătate vor avea de completat anumite formulare. Dacă sunteţi din 

Bucureşti, verificaţi dacă sunteţi asigurat OPSNAJ sau CASMB - există la fiecare 

instituţie un birou care preia aceste formulare - Departamentul de relaţii 

internaţionale. 

Pentru cei care beneficiază în Belgia de asigurarea medicală: atunci 

când se părăseşte teritoriul Belgiei (vacanţă, concediu), este bine să aveţi 

formularul 112, care trebuie solicitat la mutualitate, cu minimum 2 săptămâni 

înainte de deplasare. 


Capitolul 14 

Mediul de afaceri 

Schimburile comerciale dintre România şi Belgia se derulează, în 

principal, în cadrul "Acordului european instituind o asociere între România, 

pe de o parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de 

altă parte", semnat la 1 februarie 1993 şi intrat în vigoare la 1 februarie 1995; 

se adaugă şi alte acorduri semnate pe parcursul anilor. Comparativ cu anul 

2000, schimburile comerciale bilaterale au crecut de 3,6 ori în 2007, creşterile 

fiind înregistrate atât la exportul românesc cât şi la import. Soldul balanţei 

comerciale a înregistrat în perioada celor 6 ani un sold constant negativ pentru 

partea romană. În 2007, exportul românesc a crescut cu cca. 10%, comparativ 

cu anul anterior. La export, în fruntea clasamentului se situează produsele 

textile, urmate de maşini, aparate şi echipamente electrice, vehicule şi 

echipament transport, mase plastice, produse metalurgice, chimice, din lemn. 

La 31 decembrie 2007, volumul investiţiilor directe belgiene în România a fost 

de 95,1 milioane Euro fiind realizat de 2021 societăţi belgiene - locul 17 în 

cadrul ţărilor investitoare, cu o pondere de 0,5% din valoarea totală a 

capitalului străin subscris. Sectoarele unde au fost efectuate investiţiile: 

industrie (50,7%), servicii (27,8%), comerţ en gros, wholesaling (6,4%), 

transporturi (6,2%), comerţ cu amănuntul, retailing (5,3%), turism (1,4%), 

construcţii (1,3%), agricultură (0,9%). 

Camera de Comerţ şi Industrie a României - Biroul de Reprezentare 

Bruxelles 

Biroul de reprezentare al CCIR la Bruxelles a fost deschis la începutul 

anului 2006, cu scopul de a conecta mediul de afaceri românesc cu instituţii şi 

parteneri de afaceri din Belgia. Reprezentanţa CCIR se concentrează pe 

relaţionarea cu instituţiile europene şi celelalte organizaţii cu vocaţie 

europeană prezente la Bruxelles, oferind oamenilor de afaceri români 

posibilitatea de a fi conectaţi la miezul dezbaterilor europene. Biroul este 

promotorul dezvoltării de afaceri la nivel european pentru firmele româneşti şi 

un prim partener pentru firmele belgiene care doresc să cunoască piaţa 

românească. Servicii: pentru firme- furnizare de informaţii de afaceri privind 

piaţa unică europeană în vederea identificarii de oportunitaţi de afaceri; 

punerea în contact cu parteneri din Belgia în funcţie de profilul afacerii; 

consultanţa de afaceri pe probleme de comerţ exterior; organizare de întâlniri 

la sediul Biroului de reprezentare al CCIR sau de vizite de lucru la firme 

belgiene; promovarea de firme prin diseminarea de materiale de prezentare la 

M E D I U L D E A FA C E R I 


14 



sediul Biroului. Pentru organizaţii şi asociaţii: facilitarea accesului pe lângă 

forurile europene de decizie; organizarea de evenimente de relaţionare cu 

asociaţiile europene reprezentate la Bruxelles; intermedierea de stagii de 

pregătire şi acordarea de asistenţă Camerelor de Comerţ şi Industrie 

Teritoriale care doresc să interacţioneze cu membrii Eurochambres. 

Adresa: 51 Rue D’Arlon, 1040 Bruxelles, Tel:+32(0)22302395, Fax: 

+32(0)22302396; Email: ccir.bruxelles@skynet.be. 

Clubul România -UE, 6 ani de existenţă 

Clubul România-UE a fost constituit în septembrie 2003 de către un 

grup de români din Bruxelles. Clubul este independent financiar, fără caracter 

religios sau politic, independent de orice structură guvernamentală sau partid 

politic din România sau din spaţiul UE. Scopul principal este de a contribui la 

eforturile de integrare a României în UE - clubul se doreşte un "think-tank" care 

să fie un element de opinie obiectiv şi independent în legătură cu relaţiile 

dintre România şi UE. Principalele obiective sunt: sprijinirea eforturilor de 

integrare a României în UE; promovarea imaginii României în mediile 

europene şi a expertizei româneşti în afacerile europene; facilitarea 

comunicării ideilor şi principiilor europene în România. Preşedintele Clubului 

România-UE este d-l Titus Poenaru, iar vicepreşedinte este d-l Nelu Neacşu, 

care este de asemenea şi reprezentantul UNPR (Uniunea Naţională a 

Patronatului Român) la Bruxelles. 

Adresa: 116 Avenue Broqueville, 1200 Bruxelles, www.euro-club.org; 

Email:office@euro-club.org 

14 


IMM-urile au reprezentanţi la Bruxelles 

IMM-urile din România au oportunitatea de a fi informate permanent 

asupra posibilităţii de accesare a fondurilor europene ca urmare a înfiinţării, la 

Bruxelles, a unei reprezentanţe permanente a Consiliului Naţional al 

Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). 

Reprezentanţa, deschisă în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru 

Cercetare Ştiinţifică (ANCST), funcţionează în sediul ROST (Oficiul Român 

pentru ştiinţă şi tehnologie pe lângă UE) de la Bruxelles. Obiectivele principale 

sunt: 

- asigurarea informării permanente a IMM-urilor din România, 

membre în CNIPMMR, privind noutaţile relevante la nivel european; 

- organizarea de activităţi de promovare a IMM-urilor şi dezvoltarea de 

parteneriate europene; 

- informarea despre oportunităţile de accesare a fondurilor 

europene. 


Reprezentanţa la Bruxelles a CNIPMMR asigură şi punerea în aplicare 

a parteneriatului încheiat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiintifică 

(ANCST) pentru participarea la activităţile Oficiului Român pentru Ştiinţă şi 

Tehnologie pe lângă Uniunea Europeană (ROST) şi promovarea participării 

IMM-urilor inovative româneşti la programele de cercetare ale Comisiei 

Europene, la consorţii europene pentru proiecte de cercetare, precum şi în 

vederea informării acestora. 

*O altă veste bună pentru oamenii de afaceri români: Regiunea 

Centru este prima Regiune a României reprezentată la Bruxelles. În data de 7 

aprilie 2008 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) a 

inaugurat oficial Biroul de reprezentare a Regiunii Centru pe lângă UE. 

* Uniunea Naţională a Notarilor din România -Avenue de l'Opale 51, 

1030 Bruxelles, GSM: 0476 586 128, Fax: 02 73 283 34, e-mail: 

cnuero@unnpr.ro, www.uniuneanotarilor.ro. 


14 



15 

P E T R E C E R E A T I M P U L U I L I B E R , A G R E M E N T Ș I D I S T R A C Ț I I 


Capitolul 15 

Petrecerea timpului liber, agrement 

și distracții 

sAdrese utile, atracţii turistice în marile oraşe 

Românii apreciază la belgieni faptul că ştiu să petreacă timp liber de 

calitate şi weekend-ul este mereu rezervat ieşirilor în natură sau întâlnirilor în 

familie. Mai mult, deşi au o ţară mică, belgienii ştiu să o pună în valoare, 

explorând la maximum potenţialul turistic. Pe tot parcursul anului, dar mai ales 

vara, sunt organizate activităţi diverse, care reunesc întreaga familie. 

Pentru a afla noutăţile în materie de divertisment, cultură, timp liber, 

există două mari surse de informaţie: www.quefaire.be şi www.brusselslife.be 

-găsiţi tot ceea ce vă doriţi, de la brocante şi evenimente de cartier până la 

concerte a l e sta r u r i l o r i nternaţionale. A l te l i n ku r i u t i l e : 

www.liensutiles.org/loisb.htm, Oficiul de promovare a turismului din Valonia 

şi Bruxelles www.opt.be, ghiduri belgiene pentru petrecerea timpului liber - 

www.atraxions.be, www.idearts.be/loisir, fotoghid www.trabel.com, călătorie 

virtuală în inima vechiului oraş Bruxelles www.ilotsacre.be. 

În Belgia este încurajată folosirea mijloacelor de transport în comun şi 

a bicicletei, ca alternative nepoluante. Compania naţională de căi ferate SNCB - 

www.b-rail.be, are o ofertă interesantă de călătorie în toate colţurile Belgiei: B- 

Excursions, inclusiv pentru grupuri şcolare ori pentru persoanele cu mobilitate 

redusă. Există în gări broşuri cu cele mai importante atracţii turistice din Belgia, 

iar SNCB propune excursii pentru familii sau grupuri, în care se includ 

transportul cu trenul, plus intrarea la una sau mai multe dintre atracţiile 

turistice precum: Grădina Zoologică şi Acquatopia din Anvers, Paradisio, parcul 

Planckendael, Walibi, Plopsa; de consultat: www.b-rail.be/php/bexcursions. 

În luna ianuarie mai există o facilitate: bilet shopping dus- întors în weekend la 

preţ de 8 EUR. 

Fiecare oraş are ceva deosebit de oferit vizitatorilor dar şi localnicilor: 

Anvers are catedrala din piaţa centrală, biserica unde este înmormântat 

Rubens, vechiul port, precum şi gara. O zonă foarte frumoasă şi care aminteşte 

mult de Transilvania este regiunea turistica Ardeni. În Bruxelles: Muzeul Băncii 

e interesant, vizita gratuită în weekend, Old England- muzeul instrumentelor 

muzicale, Muzeul de artă - Palais des Beaux -Arts, www.bozar.be; Catedrala 


Saint Michel et Gudule, Catedrala Notre Dame din Laeken, iar de sus, de pe 

poarta Muzeului Regal de Istorie Militară, se poate admira întregul oraş 

(gratuit): www.klm-mra.be. La Waterloo admiraţi Leul lui Napoleon, 

organizându-se reconstituiri ale marii bătălii, iar la Walibi şi Aqualibi distracţia 

e garantată pentru cei mari şi mici. Aici găsiţi toate parcurile de distracţii din 

Belgia: www.pretparken.be. Oraşele ce găzduiesc carnavaluri celebre în luna 

februarie, de obicei: Binche www.carnavaldebinche.be, Aalst www.aalst.be, 

Malmedy www.malmedy.be. 

BRUXELLES / BRUSSEL 

Bruxelles are două feţe: metropola contemporană şi istorică, pe de o 

parte, oraş uman, cald, convivial pe de altă parte. 

Grand Place (Grote Markt / Market Square) 

"Una dintre cele mai frumoase pieţe din Europa sau poate chiar din 

lume", este o expresie des auzită atunci când turiştii la Bruxelles încearcă să 

descrie frumuseţea pieţei centrale. Vorbitorii de franceză o numesc "Grand 

Place" iar în olandeză este numită "de Grote Markt". Turiştii secolului al XXI-lea 

nu sunt singurii care o admiră. Arhiducesa Isabella, fiica regelui Filip al II-lea al 

Spaniei a scris despre piaţă în timpul vizitei sale la Bruxelles, la 5 septembrie 

1599: "Niciodată nu am vazut ceva atât de frumos şi de desăvârşit precum 

centrul oraşului, unde primăria oraşului se ridica până în cer. Decorarea caselor 

este dintre cele mai remarcabile". În zilele noastre, Grand Place este principala 

atracţie turistică a oraşului. Pe toată durata anului este vizitată de mii de turişti 

care se plimbă admirând dantelaria clădirilor sau savurează o excelentă bere 

belgiană la una din numeroasele terase ale pieţei. Piaţa găzduieşte concerte şi 

alte evenimente publice. 

Cele mai renumite evenimente sunt Ommegang şi covorul de flori 

organizat bienal. Anual la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie, o 

procesiune istorică, denumită Ommegang, are loc în piaţă. Procesiunea 

reaminteşte de secolul al XVI-lea şi a fost creată iniţial pentru a-i ura bun venit 

la Bruxelles regelui Charles V. Din doi în doi ani, în timpul celei de-a treia 

săptămâni din luna august, cultivatorii belgieni de begonia înfrumuseţează 

piaţa cu un minunat covor de flori. De fiecare dată este aleasă o altă temă de 

decorare. Inima Bruxellles-ului şi punctul 0 turistic, de unde începe 

cunoaşterea oraşului, este aşadar Grand Place (Grote Markt). Această piaţă 

istorică pătrată, cu case splendide şi frumuseţea impresionantă a primariei în 

stil gotic, este în general considerată a fi unul dintre cele mai frumose centre de 

oraşe din Europa - www.ilotsacre.be. 



15 


15 



Parcul Expoziţional Heysel 

În 1930 Belgia a vrut să organizeze o expoziţie pentru a arăta lumii 

prosperitatea sa, după dezastrele din Primul război mondial şi, de asemenea, 

pentru a sărbători Centenarul Independenţei sale. Suprafaţa expoziţională din 

parcul central Cinquantenaire devenise prea mică, prin urmare s-a decis ca 

Expoziţia din 1935 va avea loc la nord de centrul oraşului, în Heizel/Heysel. 

Domeniul fusese deja pregătit pentru urbanizare în timpul domniei lui Leopold 

II care a cumpărat 200 ha de teren liber, dar planurile sale originale nu au mai 

fost realizate. Pentru expoziţia din 1935 au fost necesari 10 ani de organizare, 

dar rezultatele au fost impresionante. Mai mult de 20 de milioane de vizitatori 

au venit la Bruxelles, 182 clădiri au fost construite, au participat 25 de ţări şi s- 

au organizat mai mult de 300 de congrese, parade, festivaluri şi concerte. 

Fiecare ţară a fost reprezentată într-un pavilion naţional, unde specificul 

naţional a fost arătat întregii lumi. Mai mult, un imens parc de atracţie şi de 

reconstrucţie a "vechiului Bruxelles" a atras o mulţime mare de oameni la 

Heysel. Clădirile există şi astăzi şi continuă să găzduiască expoziţii şi târguri. Se 

pot vedea şi luminile fostului stadion de fotbal Heysel, care a fost de asemenea 

construit în anul 1930. După tragedia din 1985, stadionul de fotbal a fost 

refăcut în 1993 şi este acum numit Stadionul Regele Boudewijn. 

De la Expoziţia din 1958, singurul monument major care a rămas la 

Heysel este, de asemenea, şi cel mai spectaculos: Atomium. Aceasta a fost 

prima expoziţie planificată după Al doilea război mondial. Întreaga perspectivă 

economică a fost mult mai bună decât în 1930 (începând de la crearea 

Comunităţii Economice Europene în 1957) şi lumea vibra de entuziasm pentru 

noile tehnologii (centrale nucleare, primul satelit lansat de către sovietici, etc). 

Peste 35 de milioane de persoane au vizitat Expo 58 şi 46 de ţări de pe 6 

continente au fost reprezentate. Majoritatea pavilioanelor s-au construit întrun 

foarte modern stil arhitectural futurist, care a devenit simbolul acelui 

spaţiu. 

În prezent, parcul Heysel este încă vizitat de multă lume. Lângă 

stadionul de fotbal se înalţa Kinepolis, un mare complex de cinema cu 28 de 

săli şi un ecran gigant IMAX. Un alt punct de atracţie este frumosul parc Mini - 

Europa, care conţine modele miniaturale (scara 1:25) ale principalelor 

monumente din statele membre UE. Atomium a devenit Turnul Eiffel din 

Bruxelles şi este reprezentarea vizuală a conceptului de "atom", fiind 

simbolizat printr-un elementar cristal de fier şi cei 9 atomi ai sai. Este onorată 

astfel industria metalelor şi a fierului şi credinţa în puterea atomică. A fost 

nevoie de 18 luni pentru concepere şi alte 18 luni pentru construcţie; este 

acoperit cu un strat de aluminiu, cântareşte 2.400 tone şi are o înălţime de 102 

metri. Fiecare sferă are diametrul de 18 m. Un lift duce vizitatorii în sfera cea 


mai de sus, pentru a se bucura de o vedere panoramică a zonei Heysel şi, dacă 

vremea este bună, chiar a oraşului Bruxelles. Există, de asemenea, o zonă 

bufet-restaurant în sfera de sus, iar în celelalte sfere/bile sunt organizate 

expoziţii. În ultimii ani, monumentul a fost restaurat şi renovat complet şi este 

acum la fel de strălucitor şi frumos ca în primii săi ani. 

Manneken Pis 

New York are Statuia Libertăţii, Copenhaga are sirena şi Bruxelles are 

.... Menneken Pis. Statueta micului băiat surprins într-o poziţie oarecum 

compromiţătoare, a fost de secole una din atracţiile turistice ale oraşului. 

Pentru cei mai mulţi oameni care îl văd pe "manneken", prima reacţie este de 

amuzament: "Uite, cât de mic este! De ce e nevoie sa-l vadă toata lumea?" Dar 

populaţia din Bruxelles a acceptat modul lui de a fi. La urma urmelor, nu 

întotdeauna lucrurile trebuie să fie mari pentru a fi frumoase. Imaginaţi-vi-l de 

dimensiunea Statuii Libertaţii: Bruxelles-ul ar fi inundat continuu! 

De fapt, nimeni nu ştie de ce Manneken este acolo. Este considerat a fi nimic 

mai mult decât un element decorativ în partea de sus a unei fântâni, unde 

oamenii din Evul Mediu veneau să ia apă proaspătă. Deja în secolul al XV-lea 

există o fântână numită "manneken-pis" pe Stoofstraat / Rue De 

L'étuve.Versiunea oficială îşi are originea în data de 13 august 1619, când 

oraşul a ordonat sculptorului Jerome Duquesnoy să facă o nouă statuie din 

bronz manneken-pis pentru a o înlocui pe cea veche. De-a lungul vremii, micul 

băiat a fost de multe ori ascuns pentru a-l proteja de bombele armatelor 

invadatoare. De asemenea, a fost furat în repetate rânduri de către soldaţii 

jefuitori şi chiar de către cetăţenii din Geraardsbergen, un oraş în Flandra, care 

pretindeau că posedă cea mai veche statuie a băiatului în Belgia. Mulţi oameni 

nu ştiu ca Manneken-pis este foarte adesea îmbrăcat. În momentul de faţă el 

are o garderobă de mai mult de 600 de costume, care sunt toate conservate în 

King's House şi în Muzeul oraşului din Grand-Place. A primit primul său costum 

la 1 mai 1698, dar continuă să primească chiar şi astăzi. În semn de mulţumire, 

Manneken le oferă oamenilor bere, ce vine direct de la un butoi de bere anexat 

la statuie. Printre cele mai speciale costume se număra: un Elvis Presley şi un 

Mickey Mouse. 

Există multe legende despre Manneken. Una dintre ele spune că un 

bărbat şi-a pierdut fiul. Copilul a fost găsit după două zile în apropiere de locul 

unde este acum fântâna, exact în momentul în care micuţul făcea pipi. În semn 

de recunoştinţă pentru găsirea fiului, bărbatul a ridicat o statuie. 



15 


15 


Basilica de Koekelberg 

Basilica din Inima sacră (situată la Koekelberg) este denumită 

"Basilica naţională a Belgiei" şi a fost construită pentru a celebra a 75-a 

aniversare a independenţei Belgiei. În 1905 regele Leopold II a pus prima 

piatră. Conform schiţelor arhitectului Langerock era proiectată o gigantică 

biserică neo -gotică, dar planurile iniţiale au fost stopate la începutul Primului 

război mondial. În 1919 construcţiile vor continua, dar cu planuri schimbate. 

Noul arhitect a fost Albert Van Huffel şi, la un moment dat, părea că Basilica nu 

va fi terminată prea curând. Mai mult decât atât, construcţia depindea în 

întregime de donaţiile făcute de către credincioşi. Biserica a fost terminată la 

sfârşitul lui 1960 şi dedicată victoriilor războaielor din 1918 şi 1944. Decoraţia 

de interior este în stilul Art deco 1930. Din martie 1997 vizitatorii pot urca în 

cupola Basilicii de unde pot admira o frumoasă panoramă asupra oraşului 

Bruxelles şi a împrejurimilor. 

Reşedinţa regală cu Pavilionul chinezesc şi Turnul japonez 

În suburbia Laken/Laeken, situată în afara centrului oraşului, se 

întinde domeniul regal cu "Chateau de Laeken", unde locuieşte familia regală. 

Reşedinţa regală de astăzi a fost construită în 1772 de către Albert von 

Sachsen-Teschen, achiziţionata ulterior de către Napoleon în 1804. După 

bătălia de la Waterloo din 1815 a devenit proprietate a regelui William I. O altă 

schimbare de proprietar a avut loc 15 de ani mai târziu, în 1830, când Belgia a 

devenit stat independent. Regele Leopold I a primit-o drept cadou din partea 

statului belgian. După un incendiu în 1890 a fost reconstruită, devenind 

reşedinţă a familiei regale, pe tot timpul domniei regelui Leopold III. În parcul 

regal atracţia cea mare o constituie serele regale. Construcţia grădinilor 

botanice a început în 1870. Printre arhitecţii participanţi s-a numărat şi tânărul 

Victor Horta, care mai târziu va deveni arhitectul lider Art Nouveau în Belgia. 

Colecţia de plante tropicale şi alte frumoase flori poate fi vizitată de către 

public timp de 10 de zile în lunile aprilie -mai, în fiecare an. 

ANTWERPEN 


Antwerp este al doilea mare oraş din Belgia şi are o multitudine de 

faţete. Este al doilea mare port din Europa (dupa Rotterdam) şi este un oraş 

splendid cu numeroase stiluri arhitecturale, amintind mai ales de secolele XVI 

(Epoca de aur din Anvers) şi XVII. Trecutul este, de asemenea, reprezentat de 

numeroase picturi de Peter Paul Rubens care a trait în Anvers la începutul 

secolului al XVII-lea. Anvers este centrul de diamante al lumii. Dacă diamantele 

sunt cu adevarat cel mai bun prieten al unei fete, atunci cu siguranţă doamnele 


nu vor rata o vizită în centrul diamantelor, din jurul gării centrale; zona 

reprezintă, de asemenea, partea evreiască a oraşului. În prezent, Anvers-a 

câştigat un loc printre oraşele de moda ale lumii, datorită eforturilor a 

numeroşi tineri designeri. Una dintre cele mai mari clădiri este "Central 

Station", gara centrală, care salută vizitatorii care sosesc cu trenul în Anvers 

precum o catedrală modernă. Este parţial acoperită de o imensă cupola de 

sticlă şi metal, proiectată de arhitectul Van Bogaert. Clădirea în sine a gării a 

fost proiectată între 1895 şi 1905 de către arhitectul Delacenserie. Aici se 

termină cea mai veche linie de cale ferată din Belgia. Grădina zoologică este 

cea mai mare din Belgia şi un veritabil punct de atracţie pentru cei mici şi cei 

mari. 

Muzeul Rubens 

Peter Paul Rubens este cel mai mare şi mai celebru dintre pictorii din 

Anvers. Rubens a cumpărat o casă aparţinând secolului a XVI-lea, după 

reîntoarcerea sa din şederea în Italia (1600-1608). A trăit în casa din 1616 până 

în 1640, când a murit. Era una dintre cele mai elegante case renascentistbaroce 

din Ţările de Jos, cu o frumoasă grădină restaurată şi o intrare 

impresionantă. Cele mai frumoase picturi ale lui Rubens au fost create în acea 

casă. După moartea sa, casa a fost vândută altor persoane care, în descursul 

timpului, i-au schimbat considerabil aspectul. În 1937 a fost cumpărată de 

primăria oraşului. Două schiţe vechi din 1680 (cele mai vechi imagini 

cunoscute ale casei) au fost folosite ca bază pentru restaurare. Astăzi este 

"Casa-Muzeu Rubens" iar vizitatorii ar trebui să fie conştienţi de faptul ca nu 

vizitează casa lăsată în urma sa de celebrul său proprietar, ci mai degrabă o 

reconstituire a casei aşa cum arăta probabil în prima jumătate a secolului al 

XVII -lea. 

Muzeul Diamantelor 

Anvers a fost cunoscut ca şi Centru de diamante al lumii timp de 

secole, iar astăzi găzduieşte cel mai mare Muzeu al Diamantelor. Este un 

muzeu "imagine şi sunet', o experienţă unică pentru simţuri. Audio-ghidul va 

dă posibilitatea de a vizita muzeul în limba aleasă de dvs., pe propriul nivel şi 

ritm. Experţi şi diletanţi deopotrivă, vor găsi toate răspunsurile pe care le 

caută. Mai mult decât atât, multe surprize aşteaptă vizitatorii în camerele de 

tezaur ale unor splendide colecţii de bijuterii de diamante, pornind din secolul 

al XVI-lea şi până în prezent. 



15 


15 



BRUGES 

Bruges este numit: "Veneţia Nordului", splendidul oraş medieval 

fiind una din bijuteriile Coroanei belgiene. În nici un alt oraş european 

sentimentul şi aspectul medieval nu sunt atât de prezente ca în acest oraş din 

apropierea Mării Nordului. Este unul din cele mai importante oraşe belgiene şi 

totodată capitala provinciei Flandra de Vest. Mulţi oameni realizează excursii 

de o zi de la Bruxelles la Bruges, dar cel mai bun mod de a vizita Bruges este de a 

petrece cel puţin o noapte în unul din numeroasele hoteluri. Seara târziu, când 

toţi turiştii au plecat, Bruges îşi recapătă farmecul şi liniştea vechilor timpuri. 

Bruges este unic, în sensul că aici autorităţile au făcut tot posibilul pentru a 

păstra imaginea cu aspect medieval a oraşului. Combinaţia de vechi, nu foarte 

vechi şi de nou fascinează pe toţi cei care păşesc pentru prima dată în Bruges. 

Nu puteţi părăsi Bruges fără să faceţi o minunată călătorie cu barca, pe canale. 

GHENT 

Ghent (flamanda: GENT) este cel de-al patrulea mare oraş din Belgia 

şi este, de asemenea, oraşul floare al ţării. Cultivatorii din regiunea Gent vând 

flori de begonia şi azalea peste tot în lume. La fiecare 5 ani expoziţia de succes 

"Gentse Floralien" atrage mii de vizitatori. Când vizitaţi Gent, nu rataţi această 

frumoasă zonă a oraşului: Graslei şi Koornlei. Sunt numele a două străzi din 

vechiul port, chiar în mijlocul oraşului. Graslei înseamnă "strada ierburilor şi 

legumelor", Koornlei "strada grâului". Ambele denumiri indica faptul ca aceste 

produse specifice au fost comercializate sau stocate în zona respectivă. 

"SPIJKER" este cea mai veche casă de la Graslei. Datează de la sfârşitul secolului 

XII - începutul secolului XIII şi adăpostea grâul transportat cu navele din Gent. 

Acest lucru s-a datorat faptului ca Gent a primit privilegiul de a stoca cereale şi 

grâu în SPIJKER pentru a avea rezerve în timpuri de foamete. 

OOSTENDE 

Oraşul Oostende, protejat de Marea Nordului de o reţea de diguri, 

este cel mai populat centru de pe coasta belgiană. Iniţial a fost un sătuc de 

pescari. Regii Leopold I şi Leopold II au decis să-şi petreacă verile la Oostende, 

ceea ce a ridicat oraşul şi l-a transformat într-o staţiune la modă în secolul al 

XIX-lea. Din păcate, în secolul al XX-lea, distrugerea a venit din nou, de data 

aceasta sub forma bombardamentelor aeriene din timpul celui de-al doilea 

război mondial. 


Notițe

Notițe

în peste 200 de țări și teritorii, de mai bine de 150 de ani 

peste tot în lume prin cele 340.000 locații ale agenților 

peste 4.500 locații ale agenților, peste tot în România. 

Familia ta va găsi cu siguranță o locație în apropiere. 

Peste 1.000 locații ale agenților Western Union din Belgia: 

poșta, Travelex și Goffn. 

Un serviciu rapid, de încredere și convenabil

Ghidul Românului în Belgia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?