Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2

,, UNVICIU DEVENIT CAPRICIU IN EUROPA ,,
Dr. JalbaArmin
Medic rezident pneumolog

Majoritatea europenilor considera fumatul un viciu greu de
stapanit, dar in realitate acest obicei este o boala.
Fumatul - este o boala, care trebuie tratata de catre medic.
Factorul etiologic - al acestei boli este nicotina, un drog
continut in tutun, care determina dependenta la cei care
consuma cronic produse din tutun.
 Fumatul sau medical “dependenta nicotinica” – boala de a
consuma timp indelungat si intr-un ritm zilnic produse pe
bază de tutun ( tigari, pipa, trabuc, narghilea, etc) fara
capacitatea de a putea opri fumatul oricand, atunci cand se
doreste acest lucru.
 Fumul de tutun conţine peste 4000 de compusi chimici
toxici, 60 dintre ei fiind carcinogeni recunoscuti.

CARCINOGENI
Acetaldehida
Acroleina
Acid cianhidric
Toluen
Arsenic
Dimetilnitrozamina
Cadmiu
Mercur
Clorura de vinil
Gudron
Toluidina
Monoxid de carbon

 Fumatul este cel mai important factor de risc pentru bolile pulmonare
obstructive cronice (BPOC), în principal prin hipersecreţia glandelor
bronşice şi blocarea acţiunii de epurare (curăţare) ciliară.
 Tusea, expectoraţia, dispneea, wheezing-ul şi durerile toracice,
constituie simptomele respiratorii principale.
 Fumatul este un factor de risc de îmbolnăvire pentru tuberculoză prin
scăderea capacităţii de apărare împotriva bacilului Koch
Asocierea fumatului cuTBC creşte riscul apariţiei unui NBP !!!
 Cancerul laringian se poate localiza în orice segment al acestui organ dar
in majoritatea cazurilor, debutul leziunilor se face la nivelul glotei.
 Fumatul constituie un factor de risc major în apariţia cancerului bronho-
pulmonar .

 Dependenta nicotinica – este o boala psihica prin care o persoana care
consuma zilnic tutun de cel putin 6 luni va deveni bolnav prin dependenta
sa de nicotina, la fel de puternica precum heroina sau cocaina.
 Nicotina - il determina pe fumator sa doreasca tigara, trabucul sau pipa,
zi de zi , sa nu poata opri fumatul la fel de usor precum l-a initiat si sa aiba
simptome fizice si psihice la intreruperea fumatului.
 Ajunsa rapid in circulatia sanguina prin plamani si mucoasa bucala,
nicotina se fixeaza la nivelul receptorilor acetilcolinici α4 β2 de la nivelul
SNC. Se produce o crestere a concentratiei de noradrenalina provocând
senzaţii de stimulare psiho-intelectuală, pe care individul le resimte ca
agreabile.
 Dependenta nicotinica are doua componenta - dependenta fizica
- dependenta psihica

Diagnosticul de dependenţă nicotinică sau tabagică este valabil doar
atunci când cel puţin 3 din următoarele condiţii sunt întrunite
‐ dorinţă puternică de a consuma tutun, care este mai evidentă la tentativa
de a opri sau controla consumul.
‐ dificultate în a controla comportamentul vis-a-vis de consumul de tutun
‐ stare de sevraj simptomatic la reducerea sau oprirea consumului de tutun;
pentru a usura aceste simptome pacientul trebuie sa reia fumatul
‐ semne de toleranta; sunt necesare doze din ce in ce mai mari de tutun
pentru a obtine efectul original care era atins la doze mici la începuturile
consumului

Abstinenta tabagica: - reprezinta perioada de minimum 6 luni de la
data fixata pentru oprirea efectiva a fumatului
Sindromul de abstinenta la nicotina ( sevrajul tabagic) :
- consta in totalitatea simptomelor care apar la oprirea brusca a
aportului de nicotina, respectiv oprirea consumului de tutun.
Sevrajul nicotinic se poate manifesta chiar din primele ore de la
renuntarea la fumat prin simptome ca :
- nevoie acuta de a fuma, iritabilitate
- senzatii de neliniste, manie, anxietate, oboseala
- apetit crescut, crestere in greutate
- probleme de concentrare, depresie, insomnii
- cefalee, ameteli

 Tipul de produs din tutun consumat
 Consumul tabagic – definit prin numarul de pachete-an
Indivizii care au un consum mai mare de 20 PA – mari
fumatori si reprezinta un grup de pacienti dificil de tratat.
 Dependenta de nicotina – 3 din cele 7 criterii OMS
1. dorinta puternica de a fuma
2. dificultate in a controla cantitativ fumatul
3. simptome de sevraj la intreruperea consumului
4. continuarea consumului in ciuda consecintelor nocive
5. prioritate fumatului asupra altor activitati
6. simptome fizice de sevraj tabagic
7. toleranta crescuta

 Scorul de dependenta nicotinica – se determină cu ajutorul
testului de dependenţă Fagerstrom
 (scor 0 – 3: dependenţă uşoară; scor 4 – 6: dependenţă medie;
scor 7 –10: dependenţă severă)
1. Cât de repede după ce vă treziţi fumaţi prima ţigară?
Sub 5 minute (3) 6-30 minute (2) 31-60 minute (1) După 60 minute (0)
2. Vi se pare dificil să vă abţineţi de la fumat în locuri unde acesta este
interzis (de ex. Biserică, cinematograf, tren, restaurant etc)? Da (1)
Nu (0)
3. La care ţigară v-ar fi cel mai greu să renunţaţi?
La prima ţigară de dimineaţă (1) La toate celelalte (0)
4.Câte ţigări/zi fumaţi?
10 sau mai puţin (0) 11-20 (1) 21-30 (2) 31 sau mai mult (3)

4.Câte ţigări/zi fumaţi?
10 sau mai puţin (0) 11-20 (1) 21-30 (2) 31 sau mai mult (3)
5.Fumaţi mai frecvent în primele ore după trezire decât în restul zilei?
Da (1) Nu (0)
6.Fumaţi şi dacă sunteţi atât de bolnav încât sunteţi imobilizat la pat în
mare parte a zilei?
Da (1) Nu (0)
 Analiza tentativelor anterioare de renuntare la fumat
presupune o serie de intrebari despre: - numarul tentativelor
- cea mai lunga perioada de abstinenta la fumat,
- tratamentul primit de pacient

 Motivatia de a renunta la fumat: - poate fi evaluata de medic
prin urmatoarele intrebari: - Doriti sa renuntati la fumat (acum) ?
- Daca v-ati hotara sa renuntati la fumat credeti ca ati reusi?
- Care este motivul pentru care doriti sa renuntati la fumat?
 Istoricul medical al pacientului: - important pentru terapie,
cu respectarea eventualelor contraindicatii si precautii impu-
se de comorbiditati. Pentru o abordare terapeutica cat mai
buna a fumatorilor cu depresie, medicul cuantifica gradul
depresiei prin doua intrebari :
- V-ati simtit trist, deprimat, disperat in ultima luna?
- Ati avut senzatia ca faceti lucrurile fara placere, fara nici un
interes, in ultima luna?

 Statusul fumatului stabilit pe criteriile clinice se confirmă prin teste
biochimice de determinare a biomarkerilor expunerii organismului la
fum de tutun. Aceştia sunt : - monoxidul de carbon din aerul expirat
- - cotinina (un metabolit al nicotinei)
Monoxidul de carbon (CO) poate fi monitorizat cel mai uşor şi
reprezintă un indicator cert al consumului de tutun. Concentraţia de
CO din organismul unui fumător poate fi determinată dacă pacientul
expiră într-un analizor al monoxidului de carbon – Micro Smokerlyzer
Unitatea de măsură a CO este reprezentată de ppm (părţi per milion)
Nefumator sub 4 ppm; Fumator peste 4 ppm
Cotinina este principalul metabolit al nicotinei. Urmărirea concentraţiei ei
în organism permite stabilirea gradului de expunere al individului la
fumat.Cotinina are un timp de injumătăţire de 15-20 de ore.

A. Consiliere cognitiv-comportamentală
B. Terapie medicamentoasă
Consiliere cognitiv-comportamentală
a. Sfatul antifumat minimal (3-5 minute)
b. Intervenţia specializată de renunţare la fumat - de tip individual
c. Intervenţia specializată de renunţare la fumat - de tip consiliere de
grup
Terapie medicamentoasă
a. Medicamente de linia intâi - Terapia de substituţie nicotinică
(TSN); Bupropion SR ;Vareniclina
b. Medicamente de linia a doua: - Clonidina
- Nortriptilina

 Terapia de substituţie nicotinică (TSN) - reprezintă o clasă de
medicamente care eliberează nicotină în scopul substituirii parţiale
a nicotinei provenite din produsele din tutun.
a) Guma cu nicotină - în varianta de 2 şi 4 mg
b) Plasturele cu nicotină - produs disponibil în diverse concentraţii
c) Inhalatorul cu nicotină – este un dispozitiv care permite pulverizarea
de nicotina farmaceutica, care se absoarbe la nivelul mucoasei oro-
faringiene ca o medicatie eficace pentru dependenta tabagica.
d) Tableta orală cu nicotină - este disponibila in variante de 1, 2 si 4 mg,
eliberand nicotina la nivelul mucoasei bucale, odata cu dizolvarea ei.
e) Tableta sublinguală cu nicotină – contine 2 mg de nicotina
f) Spray-ul nazal cu nicotină – nu este permis la gravide
Tigara electronica NU face parte dinTSN !

 Bupropion SR - este o medicaţie non-nicotinică ce acţioneaza prin
blocarea receptorilor nicotinici acetilcolinergici. Disponibil din 2000
în România , bupropionul este singurul medicament pentru terapia
dependenţei nicotinice cu care cabinetele de renunţare la fumat au
acumulat o experienţă de lucru de circa 10 ani.
 Mod de administrare: se comercializează în cutii de 28 cp de 150 mg.
Primele 3 zile se administrează câte un cp de 150 mg bupropion per
os, apoi 150 mg x 2/zi cu o durată de 7-9 sau 12 săptămâni.
 Vareniclina - este un medicament din clasa produselor non-nicotinice,
care actionează deopotrivă ca agonist parţial şi antagonist al
receptorilor nicotinici din creier.
 Mod de administrare:- doza iniţială -1 cp de 0,5 mg/zi, primele 3 zile de
tratament, apoi câte 1 cp de 0,5 mg x 2/zi zilele 4-7 de tratament, iar în
zilele 8-14 câte 1 cp de 1mg x 2/zi.
- doza de continuare: se indică 1 cp de 1mg x 2/zi, zilnic, între
săptămânile 3-12.

 Clonidina - medicament eficace în sevrajul fumatului, recomandat numai
sub supravegherea unui specialist.
Clonidina este folosită în principal ca medicaţie antihipertensivă, este
contraindicată la gravide şi copii iar administrarea ei impune precauţii
la pacienţii care manipulează maşini/utilaje sau la conducătorii auto,
datorită efectului sedativ.
 Mod de administrare - doza iniţială de 0,10 mg /zi crescându-se ulterior
cu 0,10 mg/zi per săptămână. Durata curei terapeutice variază de la 3-
10 săptămâni.
 Nortriptilina - e recomandată numai sub supravegherea unui
specialist, contraindicată copiilor şi gravidelor, eliberată numai pe bază
de reţetă
 Mod de administrare - dozaj iniţial de 25 mg/zi, crescut progresiv până
la doza ţintă de 75 - 100 mg/zi, cu o durată medie a curei de 12
săptămâni, până la maxim 6 luni.

 Suportul telefonic şi materialele auto-ajutătoare informative –
În România este disponibilă linia gratuită TEL VERDE 0800-878673. La
acest număr de telefon fumătorii pot primi informaţii despre accesul la
cabinetele teritoriale de renunţare la fumat şi modalitatea de a fi incluşi
în programul naţional Stop Fumat.
 Consilierea individuală de tip cognitiv-comportamentală Aplicarea
acestei tehnici în cabinetele de consiliere antifumat ajută fumătorul să
înveţe să îşi observe comportamentul faţă de fumat şi să se
autoevalueze.
 Suportul psihologic în vederea renunţării la fumat intervenţia
psihologică trebuie să debuteze cu o evaluare a caracteristicilor
psihologice ale pacientului
 Acupunctura
 Hipnoza - Nu există dovezi care să arate eficienţa în renunţare la
fumat

 ROMANIA
 Decese datorate fumatului la bărbat - 23.6%
 Decese datorate fumatului la femei - 6.2%
 Expunerea la fumatul pasiv la domiciliu a adolescenţilor - 90.4%
una dintre cele mai mari din lume.
 Prevalenţa fumatului la bărbaţi - 45.5%; Prevalenţa fumatului la
femei - 25.1%, populaţie peste 15 ani cu un total de 32.4%
 Prevalenţa fumatului la adolescenţii de sex masculin 21.5%
 Prevalenţa fumatului la adolescenţii de sex feminin 14,3%
 Consumul de ţigări per capita - 1404.
 MAPAMOND- In 2011, consumul de tutun a ucis aproximativ 6
milioane de oameni, 80% dintre ei fiind în ţări cu venituri mici şi
mijlocii.Acesta reprezintă o triplare a mortalităţii faţă de 2000
(2.1 milioane de oameni).
 EUROPA – Prevalenţă fumatului rămane crescută

8%
14%
15%
16%
22%
25%
Africa Asia S-V Orient Mijloc Americi Pacific de V Europa

Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2

Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (19)

Similar to Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2

Similar to Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2 (20)

More from Traian Mihaescu

More from Traian Mihaescu (20)

Fumatul un viciu devenit capriciu in europa-2