42. Oamenii au continuat să caute un
material mai uşor şi rezistent.
Astfel a apărut pergamentul – piele de
viţel prelucrată foarte bine
43.
44.
Se mai foloseau pieile de oaie, capră,
măgar sau antilopă.
Pieile erau spălate, uscate, întinse,
aşezate pe sol cu blana dedesubt şi unse
cu var
Li se răzuia blana, apoi erau aşezate întrun butoi cu var
Se spălau, se uscau, se subţiau, se
lustruiau şi se decupau la mărimea dorită
Era un material mai solid, decât papirusul
46.
Hârtia se producea din diferite fibre încleiate
în formă de coli (frunze de dud, in, cânepă,
bumbac)
Până în sec. XVII-lea tehnica de preparare
era manuală
47. Manuscrisul
-
-
-
-
-
O singură persoană nu putea scrie cartea –
deoarece a crea o carte era foarte dificil
Textul principal îl scria un om cu scris
caligrafic (dobropiseţ)
Titlul îl făcea o persoană care desena bine
Iniţialele fiecărui capitol le picta persoana
numită scrib, el mai făcea şi desenele
Meşteri specială făceau copertele
Cerneala era făcută din plante
ce conţineau colorant
Textul era scris cu pană de gâscă
50. Anual, din Rusia se exportau în străinătate
30.000.000 pene de gâscă
51.
Aproape toate cărţile aveau tematică
religioasă
Ele cuprindeau rugăciuni, imnuri, ritualuri de
nemurirea omului, mituri, legende referitoare
la originea omului
59. Călugărul Macarie –
primul tipograf român
A tipărit
Liturghierul
şi Octoihul
Evangheliar în
limba slavonă
Aşa s-au împlinit
505 ani de la prima
tipăritură pe
teritoriul ţărilor
române.
61. Mitropolitul Varlaam
Tipăreşte mai multe
căţi în limba slavonă
Tipografia lui este a
doua din Bucureşti
Tipografia lui a dat
roade bune, pentru
că vreme de trei
secole de atunci, nu
a lipsit din Bucureşti.
90. Conform Guiness World
Records, Bibilioteca
Congresului Statelor Unite ale
Americii este cea mai mare
bibliotecă publică din lume,
după numărul de rafturi,
numărul de cărţi şi obiecte
deţinute.
