Revista IUVENTA - Nr. 4

Membrii redacției

Elena Ungureanu, redactor-şef, Iaşi
Redactori Dragoş-Andrei Preutescu, redactor-şef adjunct, Iaşi
Ionela Radu, Iaşi – corector articole
Prof. Ilie Istrati, coordonator al revistei şcolare „Tracitas atque latinitas”, Iaşi
Prof. Gâlcă Mihai Cornel, Iaşi
Irina Ivanov, Iaşi
Alina Ionescu, Iaşi
Olga Bondari, Preşedinte Asociaţia Tinerilor Basarabeni din Iaşi, (Rep. Moldova)
Rotaru Carmen, Iaşi
Ioana Mădălina Gâdinceanu, Iaşi
Topcian Marina Georgiana, Iaşi
Cornelius Drăgan, Vaslui
Mădălina Mihaela Irava, Iaşi
Pop-Cozac Iulia, Jibou, Judeţul Sălaj
Luciana Muraraşu, Iaşi
Ioana Păltinel, Iaşi
Netcă Adina Mălina, Vaslui
Roxana Lixandru, Câmpulung
Dr. Simina Renţea, Constanţa
Alina Voinea, Iaşi

Irina Ivanov, responsabil editare şi tehnoredactare, Iaşi
Design Denis Iuliana Diaconu, responsabil desene pagină, Iaşi
Oana Roman, responsabil fotografii, Iaşi
Netcă Adina Mălina, responsabil fotografii, Vaslui

3

Cuprins

Cuprins
Editorial Persoana X
Despre toţi pag. 5 Libertatea artei.Fenomen.Experiment pag. 6

Invitație la vis Floare de latinitate
Zbor, mi-e dor de zbor pag. 11 Zeul Saturnus, primul strămoş al poporului latin

Recenzie SNV (Sãptãmâna Naţionalã a Voluntariatului)
Fericirea dobândită prin dăruire pag. 15 Motivaţie şi caracter natural pentru a face voluntariat pag. 20
Drama trupului fără suflet pag. 18 Calendar SNV-2011, Iaşi pag. 21

Compoziția frumosului Eseu
Iubito pag. 31 Lauda de sine poate mirosi a bine? pag. 37
Cântec în suflet pag. 31 Lauda şi stima de sine pag. 38
Avangarda- de la respingere la lectura febrilă pag. 40
Sublimul în noapte pag. 32
Pirogă pag. 33
Arcă pag. 33
Regăsire pag. 33 Credința
A doua şansă pag. 51
Adorare pag. 34
Hrană pentru suflet pag. 35

Domenii de interes
Importanţa voluntariatului pag. 45
Pânza de păianjen Ce cred eu despre voluntariat
Voluntariatul este ca prima dragoste-
pag. 46
Monahul Paulin – “Rugãciuni
cãtre tineri” pag. 55 aproape inevitabil dar trece întotdeauna pag. 47

Drept și societate
Logodna în noul civil pag. 52

4

Editorial

Mâini întinse, Ascult strigăte de suflet
Spre valuri de priviri. Şi vreau să le opresc din fierbere,
Suflete aprinse, Să le sting cu mâinile,
Către inimi de lumi, Iar gândul să le liniştească
E bine să iubim aproapele. Pe cele neîmplinite.

Ore presărate cu pasiune Scăparea se furişează-ntre oameni,
Dăruite lumi-n dar, Pentru a se lipi de inimi.
Sunt izvor de veşnicie, În depărtare de zări,
Dătător de har. Se rotesc speranţe.

Denis Iuliana Diaconu

Elena Ungureanu
Dragoș-Andrei Preutescu

5

Persoana X

Arta nu trebuie să urmeze o teorie şi nici să stea închisă intr-o galerie. Dacă
arta se naşte din credinţă şi instinct, gândesc că doar atunci fiecare creaţie şi
operă oferă privitorului libertate de interpretare propie şi lipsită de prejudecăţi.

Acest lucru mi s-a întipărit în
minte atunci când l-am cunoscut pe
Alex Sahlean, student la Facultatea
de Arte Decorative şi Design din
cadrul Universităţii Naţionale de Arte.

Alex este tânărul artist care îşi
doreşte să coloreze viaţa urbană a
Bucureştiului, să dea un imbold
oamenilor spre a lega o prietenie cu
arta chiar şi în afara galeriilor
expoziţionale, motiv pentru care
lucrările sale au putut fi văzute de
multe ori direct pe stradă.

Deşi prima sa expoziţie personală s-a desfăşurat în perioada 8 - 23
februarie 2011 cu vernisajul pe data de 16 a lunii, Alex a mai participat la diferite
expoziţii şi concursuri de creaţie, iar în munca sa niciodată nu uită să exprime
principiul fără de care pentru el arta nu ar avea sens : LIBERTATEA!

Mai multe despre ceea ce face şi îşi doreşte să realizeze, veţi descoperi în
urmatorul interviu:

Daniela Teodora Pop: Bună D.T.P.: Nu e finalizat?
Alex, acum 2 luni ai avut lucrările
expuse la o mică galerie din A. S.: Nu. După cum spune și numele,
"Fenomen. Experiment", este un
Bucureşti. A fost prima ta
experiment care se poate întinde până
expoziţie?
la mulţi ani.
Alex Sahlean: Da, a fost prima
D.T.P.: De ce ai ales MAKE A POINT
expoziţie personală, dar în care am
să fie locul expoziţiei tale?
avut şi invitaţi. Un proiect care sper că
se va dezvolta pe parcursul trecerii A.S.: Au un principiu care mie mi-a
vremii... plăcut foarte mult de când l-am văzut:

6

Persoana X

aducerea artei mai aproape de oameni artişti care au expus alături de
din punct de vedere geografic. Şi într-o tine?
expoziţie la periferie am considerat că
mă încadrez foarte bine în spaţiul A.S.: Ideea a fost că a existat un
acela. concept de la bun început, iar fiecare a
reacţionat în urma conceptului. Şi a
ieşit ceea ce a ieşit. Fiecare a văzut
D.T.P.: Care a fost feedback-ul pe lucrurile cum a vrut să le vadă.
care l-ai primit în urma expoziţiei?

A.S.: A fost unul pozitiv, pot spune. Au “Nu sunt adeptul rutinei şi îmi place
fost nişte poveşti foarte interesante să experimentez până la un
despre cum vedeau diferite persoane moment dat, când am să găsesc
anumite lucrări, fapt de care am rămas ceva inovativ. “
impresionat deoarece sunt unele
lucruri pe care tu nu mai ai timp să le
D.T.P: Ce importanţă are pentru
observi în proiectele tale.
tine culoarea pentru aspectul
D.T.P.: Ce importanţă ai acordat compoziţional al lucrărilor tale?
publicului la acest proiect?
A.S.: M-am bazat pe culoare. Din
A.S.: În mare parte am interacţionat punctul meu de vedere, în proiectul
cu ei. Aceasta a fost şi ideea: proiectul acesta culoarea influenţează în
s-a dsfăşurat atât în interior, cât şi în proporţie destul de mare. Majoritatea
exterior, mai ales în cea de-a treia fază lucrărilor mele sunt bazate pe culoare,
a proiectului. În exterior lucrările fiind pe jocul de culoare, mai exact.
expuse pe gardul galeriei, au avut o
D.T.P: Ce teme abordezi de obicei în
influenţă din partea naturii dar şi din
lucrările tale?
partea societăţii. Iar ce s-a întâmplat
în interior pot spune că a fost suma A.S.: E o întrebare dificilă pentru că nu
acestor două tipuri de influenţe. Şi da, sunt adeptul rutinei şi îmi place să
am acordat o mare importanţă experimentez până la un moment dat,
deoarece eu nu am dat nume lucrărilor când am să găsesc ceva inovativ. În
şi am lăsat publicul să decidă ce nume momentul de faţă mă simt foarte atras
ar da ei. Având în vedere că este artă de natură. De cum influenţează natura
abstractă, ţine foarte mult de peisajul urban sau de cum influenţează
psihologic şi de starea de spirit din peisajul urban natura. Iar a doua
momentul respectiv, deoarece şi eu aş ipostază este destul de tristă pentru că
fi dat un nume la început şi alt nume la peisajul urban acaparează. A trecut de
sfârşit. stadiul de influenţă, deja acaparează
natura. Mai abordez teme legate de
D.T.P: Care a fost puntea dintre
erotism, jocul de culoare mă fascinează
lucrările tale şi lucrările celorlalţi
foarte mult şi ceea ce se întâmplă în

7

Persoana X

jurul meu are o influenţă destul de Pământul se situează în fruntea
mare asupra muncii mele. Îmi găsesc degradării.
subiecte interesante care să mă
influenţeze. De acolo a plecat şi ideea “Publicul român... ştie ori peisaj
unui proiect pe care l-am început, dar în artă, ori pornografie în film.”
nu l-am prezentat,legat de
structurile naturale şi ce formă ar lua
ele într-un ambient urban. Şi nu mă D.T.P: Ai mai menţionat erotismul
leg neapărat de ecologism. ca fiind una din temele pe care îţi
place să le abordezi în munca ta
“Majoritatea lucrărilor mele sunt
artistică. Care este limita pe care
bazate pe jocul de culoare”
o tragi între subversiv şi obscen?
D.T.P: De ce această distanţare
A.S.: E o linie foarte subţire, dar
faţă de "fenomenul" ecologie? Ai
depinde cum definim obscenitatea,
tendinţa să crezi că ecologismul a
pentru că ţine foarte mult de
devenit o modă şi în pictură (sau
mentalitate. Publicul, şi acum mă
în artă)?
refer strict la România pentru că cel
A.S.: Nu ecologismul neapărat. E un mai mare contact l-am avut cu
termen foarte mare şi despre care români, nu este obişnuit cu aşa ceva.
poţi să vorbeşti mult. Există din anii El ştie ori peisaj în artă, ori
60 junk art-ul care, după cum spune pornografie în film. Şi de acest subiect
şi traducerea lui, arta din gunoi: poţi îmi aduc foarte bine aminte şi cred că
să reciclezi orice şi să creezi din se întâmplă şi în zilelele noastre, copil
materialul reciclat. De astfel şi fiind, în filmele de la ora 20:00 existau
proiectul acesta Fenomen. şi scene sexuale la care părinţii mei
Experiment, ca suport, ca materiale schimbau programul fără nicio jenă.
de suport, pe asta a mers, pe Nu suntem obişnuiţi cu arta sexuală.
reciclare. Toate lucrările au fost
De altfel, aceasta nu este o
realizate pe materiale reciclate şi
problemă a contemporanilor, ea există
oarecum ajungând într-un alt cadru
de zeci de ani... de sute de ani. Dacă
decât cel în care s-au regăsit iniţial.
ne gândim puţin la ce se întâmplă în
E oarecum la modă să fii verde, renaştere avem exemplul lui Goya cu
şi sunt anumite persoane care Maja Desnuda care a fost ţinută foarte
încearcă să facă asta cu o oarecare mult timp într-un loc bine ascuns de
agresivitate ceea ce nu mi se pare public, pentru că existau anumite
normal pentru că în fond fiecare canoane în care arta erotică era pusă
alege cum vrea să fie. E adevărat, în la zid. E un lucru adevărat care intrigă
ultimii 70 de ani am distrus planeta din punctul meu de vedere şi am
mai mult decât s-a distrus ea în atâţia rămas neplăcut surprins să constat că
mii de ani. Am putea spune că în anumite cadre academice legate de

8

Persoana X

artă există această repulsie faţă de D.T.P: Din punctul tău de vedere,
erotism şi sexualitate, lucru care nu care este tendința actuală în arta
ar trebui să se întâmple, mai ales în românească?
astfel de cadre. În fond este un lucru
care se întâmplă zi de zi cu fiecare A.S.: Există o foarte mare influență a
om. Nu e un subiect atât de tabuu din societății... ceea ce din punctul meu de
punctul meu de vedere, dar venind cu vedere este un lucru foarte bun.
o astfel de idee aduci automat şi Lucrurile încep ușor, ușor să meargă și
intriga după tine şi şochezi. în România. Încep să se creeze
festivaluri de artă, street art, un
D.T.P: Ce crezi despre opera unui exemplu fiind Street Delivery. Încep
artist? Consideri că e mai bine să să apară galeriile la periferia orașului,
fie ancorată în realitatea lucrurile se dezvoltă încet, încet. Foarte
existenţială a acestuia? încet e adevărat, dar se mișcă și asta e
important.
A.S.: Depinde, pentru că dacă eşti
ancorat într-o lume a ta şi vezi doar
ceea ce vrei tu să vezi, poţi să creezi
nişte lucruri cu un caracter oarecum “Oamenii nu au destulă cultură
fantasmagoric. În schimb dacă eşti artistică pentru a-și da seama ce
frământat de problemele din jurul este artă”
tău, şi nu ne referim la politică, fotbal
sau orice subiect monden, pur şi
simplu ceea ce vezi inevitabil pe D.T.P: Artiști foarte buni avem și
stradă, poţi fi influenţat foarte mult de noi. Sunt care au reușit să expună
realitatea actuală. și în alte țări. Nu crezi totuși că artă
românească e valoroasă?
D.T.P: Ce stil abordezi?
A.S.: Problema în România este faptul
A.S.: Nu pot vorbi încă de un stil...
că nouă ne lipsește o perioadă, hai să
D.T.P: Nu ţi-ai format unul sau nu spunem așa 60- 89, pentru că la noi a
vrei să te limitezi deocamdată la existat tolitarismul și s-a rupt orice
un stil? contact cu exteriorul. Având în vedere
că la noi se făcea total altceva decât
A.S.: Eu încă experimentez. Nu curentele care începeau să se dezvolte
mi-am găsit locul și nu cred că așa în SUA, în Franța, în Anglia sau în
ceva îi stă în fire unei persoane care își Germania. La noi lucrurile au fost
zice artist, să se limiteze la o anumită foarte influențate de politică. Se
direcție. observă atât în mentalitate, cât și în
progresul pe care îl facem.
D.T.P: Ai artiști preferați?
D.T.P: Pentru tine o lucrare este
A.S.: Îmi plac anumiți artiști. Îmi
terminată de când o începi sau ai
place ceea ce a făcut Pollock.

9

Persoana X

grijă pe parcurs să îți dezvolți D.T.P: Ce proiecte de viitor ai?
ideea?
A.S.: Sper să reușesc să finalizez
A.S.: Depinde pentru cât timp pot oarecum proiectul "Tu vezi ce văd
face o lucrare. Mergând pe decorativ eu". O pregătire succintă i-am făcut-o
da, mergând pe picturalitate, nu. în cadrul evenimentului Pecha Kucha
Depinde și de subiectul pe care îl aleg. Night 3 desfășurat la The Ark. Totul se
bazează pe structura naturală a
frunzelor. Sper să se dezvolte în
D.T.P: Oamenii privesc puțin maniera la care mă aștept. Vreau să
distanțați arta când vine vorba de îmbrac chiar şi o mașină, iar proiectul
a o categoriza între domeniile să culmineze cu îmbrăcarea unei clădiri
sursei de venit. Care este numai cu frunze și nu doar fațadă ci și
concepția ta în această privință? interior.

A.S.: Oamenii nu au destulă cultură
artistică pentru a-și da seama ce este D.T.P: Un mesaj pentru noile
artă și nu se gândesc că principalul generații care sunt puse față în
motiv al ei nu e sursa de venit. față cu arta. Care ar fi un prim
îndemn al tău?

“Încercați să vă uitați în jurul A.S.: În România nu există școala artei,
vostru atunci când mergeți pe să spun așa, populația nu este educată
stradă. Să observați lucruri înspre artă, iar lucrul acesta a rămas
interesante care o să va încânte.” oarecum din perioadă comunistă și nu
s-a schimbat nici în prezent. În primul
rând România are nevoie de educare,
nu de culturalizare în masă. Această
educare trebuie să pornească de la
școală și în proporție mai mică să se
dezvolte și la persoanele mai în vârstă.
Mesajul meu este acesta: Încercați să
vă uitați în jurul vostru atunci când
mergeți pe stradă. Să observați lucruri
interesante care o să vă încânte.

Daniela Teodora Pop, București/Bistrița

10

Invitație la vis

Zbor, mi-e dor de zbor

Mi-e dor să zbor...probabil că am fost cândva prin foarte îndepărtate vieţi,
pasăre cu aripi albe, lungi, călătoare pasăre, privind curioasă, din înălţimi senine,
întinderea verde a pământului sau poate o Pasăre a Paradisului am fost, colorată
în nesfărşite nuanţe albastre, cu aripi fâlfâind rapid ca tremurul genelor
emoţionate.

Mi-e dor să zbor... amintirea
viselor în care mă desprindeam de
soliditatea terestră şi mă înălţam în
vaste spaţii e foarte vie în mine,
adânc întipărită, preţioasă călătorie
în alte tărâmuri, astrale; într-un vis
de acest gen am zburat vertical cu o
viteză inimaginabilă, de mână cu
Îngerul meu păzitor.Din cauza
vitezei de ascensiune, părul lung îmi
intrase în gura deschisă de uimire şi
mi-era frică să-mi desprind o mână
din mâna protectoare a Îngerului
pentru a-mi scoate pletele din gură;
apoi am realizat că puteam să fac
aceasta doar prin forţa gândului,
ceea ce am şi reuşit; în zborul
vertical dusă de Ingerul meu drag
am depăşit planeta noastră, am
trecut prin multe galaxii, prin cosmos, tot mai sus, mai departe, printre stele şi
planete; acolo am auzit cu alte urechi muzica sferelor, pe care n-am s-o uit
niciodată, am privit cu alţi ochi Izvorul tuturor formelor materiale, am simţit
Iubirea care impregnează totul, din care sunt toate plămădite; poate de aceea mi-
e dor mereu de zbor.

Dr. Simina Renţea, Constanța
www.poeziaiubirii.blogspot.com

11

Floare de latinitate

Zeul Saturnus a fost o veche
divinitate italică şi era zeul agriculturii,
justiţiei şi dreptăţii; în mâna stângă
avea o seceră, iar în mâna dreaptă
avea spice de grâu. Soţia lui Saturnus
era zeiţa Ops. Zeul Saturnus a fost
tatăl următoarelor divinităţi : zeiţa
Vesta, Ceres, Juno, şi a zeilor Jupiter,
Pluto, Neptun.

Saturn era adesea confundat cu
zeul grec Cronos. Hesiod, în Teogonia,
menţiona că Saturnus era fiul titanului
Caelus şi a Terrei. El a scris că
Saturnus a obţinut puterea tatălui său
Caelus. Destinul a prezis că unul din fii
lui Saturnus se va întoarce împotriva
sa şi îi va prelua puterea, motiv pentru
care Saturnus şi-a devorat toţi copiii
său. Cu ajutorul Gaiei, bunica sa,
care i se năşteau. Pentru a preveni
Jupiter i-a dat tatălui său o poţiune
acest lucru, soţia lui Saturn, Ops, l-a
prin care acesta i-a scuipat înapoi pe
ascuns pe al şaselea fiu, Jupiter, pe
toţi cei cinci fii ai săi, pe care îi
insula Creta şi i-a oferit lui Saturn un
înghiţise: zeiţa Vesta, Ceres, Juno,
bolovan învelit în haine de copil.
Pluto şi Neptun.
Saturn l-a devorat imediat. Mai târziu,
Jupiter s-a întors împotriva lui Saturn
Atunci a început un devastator
şi a celorlalţi titani şi a devenit cea mai
război între zeul Saturnus şi fraţii săi
puternică divinitate din univers.
contra lui Jupiter şi a fraţilor săi, care
aproape a distrus Universul. Jupiter
Saturnus a fost unul din cei
l-a convins pe titanul Prometeu să
şapte titani sau Numiani şi împreună
lupte alături de ei. Jupiter a învins şi
cu ei a stăpânit Universul. Titanii
Olimpul a devenit locul său de domnie.
aveau puteri foarte mari, dar cu toate
Saturnus s-a dus apoi în Italia. Acolo,
acestea, au fost distruşi de către
însă, domnea zeul şi regele Ianus
Jupiter. Când Jupiter a crescut, el a
împreună cu autohtonul Camese în
devenit purtătorul de cupe al tatălui
ţinutul Camesene. Capitala lui Ianus

12


era oraşul Ianiculum de pe colina cu Păcii, duceau o viaţă de dulce
aceeaşi nume Ianiculum. Astfel ne odihnă. Pământul
prezintă poetul Ovidius venirea zeului Însuşi, de sarcini scutit, neatins de
Saturnus in Italia din Tesalia, de unde greblă, de fierul
venise anterior şi zeul Ianus: Plugului nespintecat, de la sine
dădea toată roada.
“Eu mi-amintesc că Saturn fu primit Îl mulţumea pe om hrana fără de
munci dobândită,
pe pămânatul acesta,
Roadele din copăcei culegea, iar
Când din regate cereşti fost-a de Joe
din munţi felurite
gonit. Coarne, şi mure – agăţate în rugii
Mult timp de-aceea saturnic neamul cu ghimpi mulţi, şi ghinda
acesta numit-au Care cădea din copacul cu ramuri
Şi, că pe zeu l-a ascuns, Latium ţării întinse al lui Joe.
i-au zis. O primăvară era ne-întreruptă:
Iară pioşii urmaşi au gravat pe Zefirii cei molcomi
monede o pupă Cu adeieri căldicele, flori
Spre a aminti că un zeu oaspete aici desmierdau răsărite
Fără sămânţă; pământul rodea
a sosit.(1)”
chiar şi făr - arătură
Şi nelucratele ogoare albeau, de
Apoi Ianus ne povesteşte despre bogatele spice
Epoca de Aur pe care a instaurat-o Pline; curgeau peste tot râuri mari
Saturn în Italia: de nectar şi de lapte,
Picuri de galbenă miere cădeau din
“Vârsta de aur fu prima creată, când stejarul tot verde” (2)
fără silire,
Cinstea, dreptatea şi bunacredinţă Zeul Saturnus fondează o nouă
durau fără lege. împărăţie în Italia cu capitala
Nu se ştia ce-i pedeapsa, nici frica. Saturnia situată pe colina Capitoliu,
colină care va face parte mai târziu din
Pe table de aramă
oraşul Roma. Astfel, zeul Saturnus
Nu se citeau vorbe de–ameninţare; fondează un nou popor, cu numele de
poporul de faţă popor saturnian. Iată cum ne descrie
Judelui nu se temea, şi trăia fără Ovidius formarea poporului saturnian:
vreo apărare.
Ape, spre a merge să vadă o lume “Însă din cerul înalt scoborâtu-a cu
străină, nici omul timpul Saturnus,
Nu cunoaşte alte tărâmuri decât ale De arama lui Joe fugind şi-alungat
lui. Şi din domnia străbună.
Nici pripoaroasele şanţuri cetăţi nu- El adunatu-a pe cei păduratici cu
firea, pe toţi risipiţii
ncinseseră încă;
Codrilor negri, şi legi le-a tocmitu-a
Trâmbiţe drepte de bronz nu ereau
şi pământului nume
şi nici goarne–ndoite, Latium i-a dat , căci ascuns el trăia
Coifuri sau săbii; şi fără oştire prin aceste pământuri.
popoarele-n sânul

13


Oamenii pe care i-a adunat erau o sărbătoare foarte populară, un
Saturnus şi le-a dat legi nu erau decât timp de distracţie cu mâncare şi
vechii ausoni, drept confirmare la băutură. Prima zi de Saturnalii
această părere vine şi denumirea de începea la mijlocul lunii decembrie şi
ţară Ausonia pe care i-o dau Latiumului continua până pe 1 ianuarie. În
poeţii Vergilius şi Ovidius. Dar Saturnus această perioadă nu se putea declara
nu instaurează numai vârsta de aur pe război, nu se puteau venera zei, şi era
pământ, ci dă naştere unui nou popor. o perioadă în care se făceau cadouri.
Astfel, Vergiliu ni-l prezintă pe zeul Acesta reprezenta egalitatea, era o
Saturnus ca primul strămoş al poprului perioadă în care toţi oamenii erau
latin. Saturnus a avut un fiu pe nume egali. Crăciunul a adoptat această
Picus, iar Picus l-a avut ca fiu pe zeul şi sărbătoare şi a rămas ca Sărbătoarea
regele Faunus, iar Faunus l-a avut ca fiu de Crăciun.
pe regele Latinus care după moarte a
fost divinizat cu numele de zeul Jupiter Noi, ca urmaşi ai poporului latin,
Latial. care am păstrat cultura şi limba latină
peste secole avem dreptul şi onoarea
Vergilius scrie astfel despre de a-l considera pe regele şi zeul
urmaşii lui Saturnus în Latium: Saturnus strămoşul nostru ilustru cu
care trebuie să ne mândrim ca popor
“Cetăţi şi mănoase ţinuturi şi ca naţiune latină în secolul douăzeci
Regele vârstnic acum, Latinus, şi unul, şi pentru a putea transmite
cârmuieşte-n pace. generaţiilor următoare această
Fiul lui Faunus şi al nimfei din crâng frumoasă moştenire culturală pe care
laurentic, o avem de la strămoşii noştri.
Astfel s-aude. Pe Faunus
născutu-l-a Picus; pe acesta
Tatăl Saturnus preamăritul,
dintâiul strămoş al seminţiei(3) Bibliografie:

În onoarea zeului Saturnus, 1.Publius Ovidius Naso, , Faste,
urmaşii i-au organizat o sărbătoare, Editura Gunivas,1991,Chisinau
Saturnalia. Această sărbătoare se
celebra pe 25 decembrie în onoarea 2.Publius Ovidius Naso,
zeului roman Saturnus, zi care Metamorfoze, Editura Gunivas,
coincidea cu solstiţiul de iarnă. Pentru Chişinău
vechile civilizaţii aceasta era ziua
naşterii zeilor, când zilele începeau să 3.Publius Vergilius Maro, Eneida,
se lungească, iar omul era Cartea –VIII.,
binecuvântat prin renaşterea naturii.
În calendarele romane, ziua de
25 decembrie era indicată drept ziua
naşterii Soarelui, iar biserica creştină a
adoptat această dată drept zi de
naştere a lui Isus Cristos spre a îmbina
cultura antecreştină cu cea creştină şi
spre a-i converti pe oameni la
creştinism. Pentru romani Saturnaliile Prof. Ilie Istrati, Iași

14

Recenzie

Fericirea dobândită prin dăruire

de amintirea grea a copilăriei,
descoperă că are o boală rară
(satiriazis), apoi începe “atacul”
asupra fetelor și femeilor și are loc în
final iertarea, paradoxal, prin
neputința de a se sinucide. Imediat
apare dragostea și dăruirea sinceră.

Revenind la etapa copilăriei a
personajului principal ne dăm seama
că atașamentul obsesiv față de o fată
pe nume Alexandra îl face să perceapă
total greșit efectul iubirii. La vârsta
adolescenței, aceasta îi spune: “Tu ai
crezut prea mult în iubire”. Atunci
Matei nu mai dorește decât un singur
De ceva vreme, un tânăr, vine lucru, să îndeplinească o dorință a
constant prin sălile de la Universitatea celor doi încă de când erau mici, dar
“Al.I.Cuza” și încearcă să își vândă accidental fata moare într-un bloc în
propria carte. Un roman, așa cum construcții, în fața băiatului, care,
spune chiar el, ce “reflectă ajuns lângă ea îi spune: “- Uite ce
realitatea zilelor noastre, o vroiam să facem! Să prindem soarele
poveste dură despre un băiat...”. și să-l băgăm în sac. Ca atuncea pe
Sincer să fiu nu am avut interesul să deal, îți mai aduci aminte?!”
cumpăr cartea, nici să o citesc, dar la
sugestia colegei mele Elena, am luat Scena, care și pe mine personal
decizia să citim cartea și să o m-a marcat a fost când băiatul,
prezentăm în acest nou număr al înainte ca fata să fie înmormântată, a
revistei Iuventa. dorit să o mai vadă o dată. Îmbrăcată
în rochia de mireasă, băiatul o sărută
Pot spune că mi-a plăcut, dar nu și aceasta “își creează propriul univers
pot spune de ce. O poveste care în afara realității”. Este amintit
combină, amestecă atât de bine Shakeaspeare, care completează
experiența de viață a unui băiat pe acest moment: “Dragostea e oarbă și
nume Matei, care începe cu o nu vede lucrurile caraghioase pe care
conversație pe “mess”, se lasă amăgit le facem!”, dar Eminescu pare să

15

Recenzie

contrazică imaginea și ne spune că Dumnezeu cere prea mult oamenilor,
“Fiecare om e o întrebare pusă, din iar aceștia nu pot realiza întru totul
nou, spiritului Universului”. cuvântul Domnului, iar pentru a potoli
“scăpările” omului, își trimite propriul
Fiu pentru a-și “ispăși propriile
greșeli de a fi cerut mereu
oamenilor mai mult decât puteau
duce”(pag.66), dar în mintea lui
Matei simbolul apropierii de adevărată
maturitate pare să fie atunci când
primește “aghiazma mare” după
Spovedanie.

Conversația merge pe tărâmul
conștiinței umane și a iubirii, legate de
credința asumată de fiecare. O
credință care poate fi și
Universul și dragostea par a da “singurătatea”, așa cum proceda
o luptă a omului, acolo în mormânt, în Cioran. Însă “toate lucrurile pe care le
timp ce își ținea în brațe iubirea. vedem în jurul nostru nu există decât
raportate la timpul istoric”, dar
Tânărul Matei, după ce termină orizontul de analiză al fiecăruia dintre
facultatea ajunge să lucreze la un ziar, noi este diferit de fiecare dată, cu o
ca editor. I se propune să realizeze un singură excepție, atunci când
material despre călugării Mănăstirilor “iubirea generează iubire, iar în
din Neamț. Cu o boală care îl domină, ea există conștiința”.
aceea de a fi obsedat de femei în orice
situație, iată că apare momentul când Pentru un băiat care este bolnav
este trimis, parcă într-un fel de și care vede în orice femeie singurul
misiune de curățire, să vorbească cu “medicament”, cu o amintire din
duhovnicii, cu preoții, cei care sunt copilărie ce îl îndepărtează de actul
împotriva desfrâului și a lucrurilor pur al iubirii, era și normal ca acestea
făcute fără măsură. să nu reprezinte o perspectivă curată
din partea personajului principal. Se
O singură conversație, cu un face o remarcă atât de crudă, dar cu
călugăr, este cea care îi va rămâne un mic adevăr: “Ce cruce teribilă e
întipărită până în momentul când nevoit să ducă bărbatul în zilele
dorește să se sinucidă. Călugărul îl noastre: FEMEIA! Eterna sa
simte și îi înțelege defectele, de aceea pedeapsă! Ce ființă mai vicleană
îl provoacă la o conversație despre de-atât putea să-l lovească atât
Dumnezeu și oameni. Ajunși la faptele de crunt în suflet? Niciuna.”(pag.
Fiului Domnului, tânărul constată că 102). Teoretic, el vede în femeile de

16

Recenzie

astăzi niște personalităţi (poate o fi Alexandru Nemțanu, autorul
citit “Dex-ul și sexul” de Radu Pavel romanului, are în mare parte “vina”
Gheo), care produc o “sexualitate de a fi trăit și scris această carte.
de paradă” și se vor “râvnite” de
bărbați, iar dacă “ne uităm la
feministele zilelor noastre, ele plâng
în intimitatea lor ca niște copile de Dragoș-Andrei Preutescu, Iași, Student,
grădiniță”. Totul, cheia, se află în Facultatea de Filosofie și Știinte Social-
păstrarea măsurii. Politice, Specializarea Relații
Internaționale și Studii Europene, UAIC,
Revenind la București, după ce Iaşi
termină materialul, află că este
demis, iar destinul său “îndreptat” de
alții, cei care îi recunosc boala și
talentul de a fi scriitor. Adoptă
atitudinea celor care se sperie de
realitate și dorește să se sinucidă,
însă greșește și rămâne în viață.
Pentru Matei “cititul a fost singurul
viciu ce îl ajută să se regăsească”, și
astfel primește un loc de muncă ca
bibliotecar la școala unde a învățat în
copilărie.

Aici află că dragostea, “acest
sentiment nu-l putem învăța prin
voință, ci pur și simplu ni se
dăruiește... Libertatea de a alege să
trăiești pentru aceeași femeie în
fiecare zi a vieții tale e singura care
spre fericire”. Iată că primește
răspunsul la o întrebare care a fost
pusă încă din copilărie. Titlul
romanului nu este unul ales greșit,
“Pândind la dragoste cu ochii
închiși”. El sugerează o greșeală,
aceea de a privi dragostea cu “ochii
închiși”, fără să fii liber de defecte și
amintiri neorganizate, dar “nimic nu
se împlinește în lume fără
pasiune”(Hegel).

17

Recenzie

Drama trupului fără suflet

prin care se dobândeşte adevărată
libertate interioară, căci „Iubirea
generează iubire, iar în ea există
conştiinţă. Iată, de ce, omul este
nemuritor.”

Pe parcursul romanului este
descrisă lupta personajului principal
cu sinele care se va finaliza cu o
schimbare totală a modului de
percepere a vieţii. Dacă iniţial, Matei
considera că „Eeee, aşa e şi cu
Cartea lui Alexandru Nemţanu,
viaţa. Ea nu-i decât o jucărie pe
„Pândind la dragoste cu ochii
care toţi o vom abandona, mai
închişi” frapează prin libertinajul
devreme sau mai târziu” va ajunge
verbal şi prin subiectul tematic
la finalul romanului să-şi regăsească
abordat în roman, care prin natura lui
liniştea sufletească alături de Luiza,
are un caracter cvasi-sacru. Este
femeia care „Mereu îmi dădea peste
vorba despre prezentarea în detaliu a
nas cu graţia nonşalanţei”, iar
vieţii intime a personajului principal,
„inteligenţa ei era una rafinată.”
Matei. Decăderea morală fără
precedent a lumii de astăzi care şi-a
De la războiul trupului descris
făcut un scop din căutarea plăcerii ca
pe parcursul firului epic şi concepţia
şi necunoaşterea importanţei
conform căreia „Familia reprezintă
aspectului religios în viaţa conjugală,
celula canceroasă a societăţii. În
alături de beţia de înjurături
condiţiile pieţei actuale, burlăcia
modernizate (care ucid sufletul
reprezintă mai mult decât o stare
omului) fac necesară o astfel de carte.
dezirabilă.”, personajul principal va
ajunge, parcurgând o serie de
După lectura acestei cărţi vom
„ameţeli spirituale” la victoria
înţelege înainte de toate că fericirea
desăvârşită a inimii în braţele Luizei,
pe care o caută omul nu se găseşte în
„Aveam să găsesc o singură
păcat, adică în plăcerile legate de
explicaţie: între parteneri există
simţuri, care nu sunt decât pervertiri
un ingredient secret numit
ale iubirii curate, ci numai în virtute,
„dăruire”. Omul nu se poate dărui

18

Recenzie

pe el sieşi, de aceea, nici nu poate pentru asta! Cât de ruşine îmi este
primi o satisfacţie completă. E ca şi pentru tot ce am făcut! Uneori îmi vine
cum cineva ar mângâia un căţel de să sap o groapă în pământ şi să rămân
pluş în locul unuia real, dorind să acolo până la sfârşitul zilelor, departe
obţină aceeaşi senzaţie. Făcând de ochii lumii. Dar atunci când o privesc
aceeaşi comparaţie, am realizat pe Luiza, îmi vine să mă arunc în
mai departe că mângâiatul braţele ei şi să izbucnesc în plâns”.
„căţelului real” are în sine o esenţă
revelatoare, bazată pe o tendinţă Întregul roman invită cititorul la
repetitivă, independentă de o fină auto-analiză a propriilor trăiri şi a
plăcerea fizică. Un perpetuum necesităţii valorificării acestora: „Să te
mobile, aparent fără noimă, dar uiţi atent în jurul tău şi să
care confirmă un lucru esenţial: preţuieşti fiecare rază de soare,
sexul în doi nu e numai instinct şi fiecare copac, fiecare floare. Să
finalitate, ci şi trăire prin prisma caşti bine ochii şi să vezi că un trai
celuilalt.” al exceselor atrage după sine
consecinţe grave. Întocmai ca
Călugărul Pimen, personaj bogatul care sărăceşte.” Virtutea,
secundar al romanului, absolvent al ca element fundamental în clădirea
Facultăţii de Filosofie este cel care îi fericirii este singura dătătoare de curaj,
prezintă lui Matei o nouă perpectiva echilibru şi dreptate sufletească.
asupra vieţii de familie, a iubirii, a lui
Dumnezeu, a vieţii. El zugrăveşte cu Noutatea pe care o aduce opera
ajutorul cuvintelor portretul cel mai lui Alexandru Nemţanu constă în
adevărat al societăţii aflate în sinceritatea cu care se adresează
apostazie, dar tot el îi arată şi reţeta cititorului, încercând să trâmbiţeze
miraculoasei vindecări. celorlalţi pericolul care îi paşte sau în
care se află. Este un semnal de alarmă
În ultimul capitol al cărţii, care doreşte să ajungă la inima
intitulat „Popas pe coada fericirii” cititorului în speranţa schimbării
personajul principal îşi face o analiză indiferentismului religios care
lucidă a propriilor sale trăiri şi caracterizează societatea actuală.
sentimente „Nimic nu ştiu despre
dragoste. Toată existenţa mea, din
ultimii 15 ani, o confirmă. Am ajuns la
concluzia că acest sentiment nu-l
putem învăţa prin voinţă, ci pur şi
simplu ni se dăruieşte. Trăind atât timp
în întuneric, eu n-am avut Elena Ungureanu- Studentă, Facultatea
disponibilitatea de a-l primi, ajungând de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
să mă închin trupului. De-ar şti Specializarea Psihologie Generală, UAIC,
metresele mele cât de mult mă căiesc Iaşi

19

SECȚIUNE SPECIALĂ pentru SNV (Săptămâna Națională a Voluntariatului)

Motivaţie şi caracter natural pentru a face voluntariat

voluntar!” chiar şi atunci când se
plimbă cu prietenii prin Copou. Cred
în caracter natural ca având un rol în
viaţa de voluntar, dar ca o
predispoziţie spre a fi mereu la locul şi
momentul potrivit pentru a ajuta pe
cineva.

Pentru a fi voluntar, indiferent
ce tip –amator sau pasionat- ai nevoie
de iubire, pentru ceea ce faci şi pentru
cei pentru care o faci, ai nevoie de
Cu siguranţă nu ne-am născut motive ca să poţi continua să îţi cultivi
motivaţi, însă acţiunile din jurul iubirea, ai nevoie de ore încărcate cu
nostru şi oamenii ar trebui să ne multă răbdare, de disponibilitatea de
motiveze. Ar trebui să ne stabilim a fi mereu altundeva decât poate ţi-ai
scopuri de urmat şi să le scoatem planificat, sau poate ţi-ai dorit. În
zilnic din cufăr pentru a lucra cu ele şi speranţa că mă voi îndrăgosti iar şi
pentru îndeplinirea lor. Până şi în iar, de oameni şi situaţii voi continua
zilele de vacanţă avem nevoie de să caut şi alte motive pentru a fi
motivaţie, chiar dacă nu ne întreabă voluntar, mereu şi alte locuri pentru a
nimeni ”Eşti suficient de motivat să te o face.
trezeşti la 8?”o facem şi da, suntem
motivaţi, însă nu într-atât de tare Acum o fac de la birou scriind
încât să ne asigurăm că nu ne mai despre, mâine mă voi afla în alt loc, cu
întoarcem la loc...în pat. alţi oameni. La fel şi peste ani.

Voluntarii ştiu că nu un
certificat sau o diplomă le atestă orele
de muncă şi sacrificii şi nici nu
aşteaptă să fie întrebaţi când merg pe
strada”Eşti voluntar?”. Şi de ce ar fi
întrebaţi până la urmă.Sunt voluntari, Daiana Jitaru, Voluntar Salvați Copiii,
nu genii, nu personalităţi de seamă. Iași
Cât de ciudat ar fi să vezi pe stradă
oameni îmbrăcaţi la fel, semănând şi
cu tricouri pe care să scrie mare „Sunt

20


Ediţia 2011, 9 – 15 mai

Calendarul SNV 2011 - IAŞI

1.Cine: Asociaţia ADSIS Tineri 4.Cine: Universitatea „Alexandru
Ce: Spectacolul „Zâmbetul inimii” – Ioan Cuza” din Iaşi
ediția a II a - va fi un spectacol Ce: Conferinţă de promovare a
organizat de voluntarii ADSIS în voluntariatului – invitată specială
scop caritabil doamna Leslie Hawke
Când: 7 mai 2011, ora 16:00 Când: 09 mai 2011, ora 14:00
Unde: Sala Mihai Ursachi, Parcul Unde: Universtatea “Alexandru Ioan
Copou Cuza” Iaşi, Aula Magna Mihai
Contact: Ana; Eminescu
v.anamarya@yahoo.com; Contact: Alexandru Grigoraş,
0746 148484 alexandru.grigoras@uaic.ro,
0753 140 050
2.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale
Bethany
Ce: Conferinţă de presă de lansare 5.Cine: ARAS Iaşi
a Săptămânii Naţionale a Ce: Campanie de consiliere şi
Voluntariatului testare HIV gratuită în campusul
Când: 09 mai 2011, ora 11:00 Tudor Vladimirescu
Unde: Iaşi, Primăria municipiului Când: 9 Mai 2011 între orele 10:00
Iaşi, Sala Mare – 18:00
Contact: Vieru Georgiana – Unde: Iaşi, complexul studenţesc
coordonator eveniment, Tudor Vladimirescu
georgiana.vieru@bethany.ro, Contact: Daniel Mancaş,
0766 680246 daniel@arasiasi.ro, 0742 030 864

3.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale 6.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale
Bethany Bethany
Ce: Smiley uman Ce: Ghidul Oportunităţilor de
Când: 09 mai 2011, ora 12:00 Voluntariat din Iaşi
Unde: Iaşi, Piaţa Unirii Când: 2 – 15 mai 2011
Contact: Vieru Georgiana – coord. Unde: Iaşi (online)
eveniment, Contact: Vieru Georgiana –
georgiana.vieru@bethany.ro, 0766 680246 coordonator eveniment,

21


georgiana.vieru@bethany.ro, între orele 9:00-13:00
0766 680246 Unde: Grupul Şcolar Industrial
„Anghel Saligny” Iaşi, Sediul
7.Cine: Asociația Mai Bine Fundaţiei ‚,Armata Salvării” Iaşi
Ce: Ateliere de Cultură Civică Contact: Oana Catalina Barna,
Contemporană bc_oana@yahoo.com
Când: 10 mai 2011, 12:00 – 16:00
Unde: Centrul Cultural Francez, Iaşi 12.Cine: Centrul Regional de
Contact: Alina Pitariu, Sănătate Publică Iaşi
alina.pitariu@maibine.eu, Ce: Educatie pentru sănatate în şcoli
0746 520 237 cu tematica: „Sănatate prin
alimentaţie”, „Cum să evităm
8.Cine: Asociaţia Comunitară a hepatita”, „Ştii cum se transmite
Cercetaşilor din România (ACoCeRo), tuberculoza?”, „Save Lives: Clean
în parteneriat cu Centrul Şcolar "Ion Your Hands”, „Promovarea
Holban principalelor metode contraceptive”
Când: 9.05-13.05.2011 intre orele
9.Ce: "Suflet pentru ceilalţi" - 9:00 -13:00
construcţii de câmp, ateliere de Unde: Liceul „Al.I.Cuza” Iaşi,
noduri, jocuri de cunoaştere şi de Şcoala Generală „Bogdan Petriceicu
încredere. Haşdeu” Iaşi, Sc. Gen. Nr.4, Sc. Gen.
Când: 09 mai 2011, orele 15:00 - Nr.10, Sc. Gen. „Carmen Sylva”,
18:00 Liceul „V. Alecsandri”, Sc. Gen. „AL.
Unde: Centrul "Ion Holban", Iaşi Vlahuţă”, Sc. Gen. „G. Coşbuc”, Sc.
Contact: Ioana Budaca, Elena Gen. Nr.9, Liceul „O. Bancilă”, Sc.
Ungureanu, ele_ung@yahoo.com, Gen. „G. Călinescu”, Sc. Gen. „O.
0746-241530, www.cercetasiiasi.ro Cazimir” Iaşi
Contact: Iuliana Cotea,
10..Cine: Fundaţia COTE danacotea@yahoo.com
Ce: Amenajarea spaţiului verde din
incinta Gradiniţei nr.16 13.Cine: ARAS Iaşi
Când: 09-10 mai 2011, interval orar Ce: Informare, educare şi consiliere
15.00 -19.00 pe problematică HIV/SIDA a elevilor
Unde: Gradinita nr.16 din cartierul din clasele IX-XII din Liceul Teoretic
Alexandru Cel Bun, Str. Musatini „Dimitrie Cantemir” Iaşi
nr.33 Când: 9 – 13 Mai 2011
Contact: Coordonator P.R. Lidia Unde: Iaşi, la Liceul Teoretic
Mandache,lidiamandache@fundatiacote.ro „Dimitrie Cantemir”, Aleea Decebal
mobil: 0743 122 214 nr. 13
Contact: Daniel Mancaş,
11.Cine: Centrul Regional de daniel@arasiasi.ro, 0742 030 864
Sănătate Publică Iaşi
Ce: Campanie anti-drog: activităţi de 14.Cine: Fundaţia COTE
informare- educare a adolescenţilor Ce: Promovarea voluntariatului în
asupra riscurilor asociate consumului rândul liceenilor din Iaşi
de tutun, alcool şi droguri Când: 9-13 mai, orele 10:00 -16:00
Când: 9.05; 11.05; 13.05.2011 Unde: Iaşi, Colegiul Tehnic Ioan C.

22


Stefănescu 18.Cine: Organizaţia Salvaţi Copii
Contact: Asistent Iaşi
Social/Coordonator de voluntari Ce: Sesiuni de informare- tema
Ifrim Remus 0755 133 805 voluntariatului, desfășurate de către
remusifrim@fundatiacote.ro voluntarii organizației
Când: 9- 13 Mai
15.Cine: Universitatea „Alexandru Unde: Iași; școli și licee
Ioan Cuza” din Iaşi şi Salvaţi Copiii Contact: Irina Hazincop, Ioana
Iaşi Nistor, iașisalvațicopiii@yahoo.com
Ce: „Ajută-i să înveţe” - colectare
de materiale educaţionale pentru 19.Cine: Organizaţia Salvaţi Copii
copii din şcoli defavorizate Iaşi
Când: 9 – 20 mai 2011, în fiecare zi Ce: Concurs de proiecte în rândul
între orele 10.00 şi 14.00 liceenilor: „Voluntariatul- un
Unde: Universitatea „Alexandru exercițiu în democrație”
Ioan Cuza” din Iaşi, corpurile A şi B Când: 1 martie- 10 Iunie 2011; în
Contact: Alexandru Grigoraş, perioada 9- 15 Mai are loc
alexandru.grigoras@uaic.ro, dezvoltarea și implementarea
0753 140 050 proiectelor de către elevi; aceștia
desfășoară în școlile de care aparțin
16.Cine: Liceul Teoretic”Lascăr activități de informare cu privire la
Rosetti” activitatea de voluntariat
Ce: „Suntem un singur Pământ”- Unde: Iași
sprijin moral pentru copii din Contact: Irina Hazincop/
Japonia: poster iașisalvațicopiii@yahoo.com
Când: 9.05 -15.05.2011
Unde: Răducăneni 20.Cine: Şcoala Internaţionlă
Contact: Mandiuc Elena Iuliana, „Spectrum” Iaşi
iulica78@yahoo.com, 0740618537, Ce: „RobECO” – realizarea unei
Enache Aurora, mascote şi a unui imn cu mesaj eco;
slabu_a@yahoo.com, 0748636215 susţinerea unui curs de sortare a
deşeurilor
17.Cine: Liceul Teoretic”Lascăr Când: 10.05.2011, 10.00-11.30
Rosetti” Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă
Ce: „1 iunie – Ziua tuturor copiilor” „Spectrum”, srt. Sf. Sava, nr. 6
– campanie de strângere de fonduri Contact: Ana-Cristina Zamfir,
(bani, alimente, haine, jucării, ignatanacristina@yahoo.com
rechizite) pentru 30 de copii
defavorizaţi din Trestiana 21.Cine: Şcoala Internaţionlă
Când: 9.05 -27.05.2011 „Spectrum” Iaşi
Unde: Răducăneni Ce: „Expoziţie cu vânzare” –
Contact: Mandiuc Elena Iuliana, preşcolarii vor realiza o serie de
iulica78@yahoo.com, 0740618537 lucrări practice pe care le vor scoate
Enache Aurora, la licitaţie către părinţi. Cu banii
slabu_a@yahoo.com, 0748636215 adunaţi se vor cumpăra dulciuri şi
jucării pentru copiii de la Şcoala

23


Specială „C. Păunescu” Iaşi. Eugenia, sotiiroman@hotmail.com,
Când: realizarea lucrărilor – 0742 483336, 0724 680896,
10.05.2011, 9.30-10.30 0728 111170 armatasalvarii.ro
organizarea licitaţiei – 11.05.2011,
8.00-12.00 24.Cine: Asociaţia Studenţilor
donarea dulciurilor şi jucăriilor – Francofoni din Iaşi (ASFI)
13.05.2011, 9.30-11.30 Ce: Film Francophon în aer liber
Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă Când: 10 mai 2011- marti, orele
„Spectrum” - realizarea lucrărilor şi 14:00 – 16:00
organizarea licitaţiei Unde: IAŞI, strada Lapuşneanu
Iaşi, Grup Şcolar „Vasile Contact: Chiriţoiu Andreea –
Pavelcu” - donarea dulciurilor şi secretar resurse umane,
jucăriilor Departament din cadrul ASFI
Contact: educ. Amanolesei Andreia, andreea.chiritoiu@gmail.com
a_andreia20@yahoo.com, tel:0765 729208
0743 209360
25.Cine: Clubul Impact „Naţional”,
22.Cine: Şcoala Internaţionlă Colegiul Naţional Iaşi;
„Spectrum” Iaşi Ce: Eco – Impact, acţiune de
Ce: „Suntem prietenii tăi” – donare ecologizare şi de petrecere a
de jucării şi îmbrăcăminte, lecturi şi timpului în natura împreună cu copiii
vizionări de poveşti de la Centrul de zi „Sf. Marina”;
Când: donare de jucării şi Când: 10 Mai ora 14:30-16:00;
îmbrăcăminte – 10.05.2011, 09.00- Unde: Centrul de zi Sf. ”Marina”
11.00 Contact: prof. Camelia Chiharoi
lecturi şi vizionări de poveşti camelia.chiharoi.impact@gmail.com
– 12.05.2011, 09.00-11.00 prof. Mihaela Butnaru
Unde: Iaşi, Centrul de Primire a inorogul_verde@yahoo.fr .
Copiilor în Regim de Urgenţă
Contact: înv. Ionela Neicu, 26.Cine: Crucea Rosie Romana-
ionelasache@yahoo.com , Filiala Iasi
inst. Nadia Mihalache Ce: Seminar Alimentatie corecta .
Când: 10/05/2011, orele 16:00-
23.Cine: Asociaţia “Misiunea 17:30
Crestina Armata Salvării din Unde: La sediul Crucii Rosii
România”, în parteneriat cu DAC- Romane-Filiala Iasi, Bld. Stefan cel
Direcţia de Asistenta Comunitara Mare si Sfant, nr. 4-10, bl. B1,
Iasi parter
Ce: Colecta de haine, îmbrăcaminte, Contact: Alexandra Bostan,
încălţăminte şi jucării pentru familii alexandrabostan@yahoo.com,
defavorizate din mediul rural 0746-568900
Cand: 10.05.2011-14.05.2011,
orele 10:00-14:00 27.Cine: Crucea Roşie Română-
Unde: Armata Salvarii, strada Vasile Filiala Iaşi,
Lupu 56, Arges 17, Iasi, Ce: The volunteer flash mob
Contact: Roman Gheorghe şi Cand:10 mai 2011, orele 18:00 –

24


36.Cine: Centrul Diecezan Caritas 40.Cine:Crucea Roşie Română-
Iaşi, Grup Şcolar Anghel Saligny Filiala Iaşi
Ce: Competiţie sportivă cu scop Ce: Informare prim ajutor
caritabil „Fii voluntar!” premedical
Când: 11 mai 2011 Când: 12.05.2011-13.05.2011,
Unde: Iaşi, Grup şcolar Anghel orele 10:30-12:30
Saligny Unde: Grup şcolar:"Vasile Pavelcu",
Contact: Oana Romila, Iasi,
oanaromila@yahoo.com Contact: Alexandra Bostan,
0744 592510 alexandrabostan@yahoo.com
0746 568900
37.Cine: Şcoala Internaţionlă
„Spectrum” Iaşi, educ. Ana-Cristina 41.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de
Zamfir Plasament „C.A.Rosetti”
Ce: Concurs „A doua Viaţă” – Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii
organizarea unui concurs cu temă din Centrul de Plasament
eco în cadrul căruia PET-urile şi alte „C.A.Rosetti” vor oferi un zâmbet
deşeuri vor primi „a doua viaţă” copiilor din comunitate prin
Când: 12.05.2011, 09:00-12:00 prezentarea unui spectacol cu clowni
Unde: Iaşi, Şcoala Internaţionlă Când: 12.05.2011, ora 13:00
„Spectrum”, srt. Sf. Sava, nr. 6 Unde: Şcoala „D.D.Pătrăşcanu”
Contact: Ana-Cristina Zamfir, Tomeşti
ignatanacristina@yahoo.com Contact: Maria Abalasi,
rosetti_cp@yahoo.com, tel.
38.Cine: Şcoala Internaţionlă 0232/277270
„Spectrum” Iaşi, educ. Anca Roman
(grupa pregătitoare) 42.Cine: Asociaţia Creştin -
Ce: „O Carte, o Jucărie, o mică Umanitară Slujirea Vieţii în
Bucurie” – donaţie de carte, jucării, parteneriat cu Şcoala Ştefan
dulciuri şi consumabile către o Bârsănescu din Iaşi.
grădiniţă cu preşcolari care provin Ce: Împreună pentru copiii şi tinerii
din familii defavorizate cu dizabilităţi!, campanie de
Când: 12.05.2011, 9:30-11:30 sensibilizare şi strângere de fonduri.
Unde: com. Voineşti, jud. Iaşi, Când: 12 -15 mai, între orele
Grădiniţa Voineşti 11:00 – 18:00
Contact: Anca Roman, Unde: Parcul Copou, Iaşi
ancaroman@ymail.ro, 0742 938566 Contact: Daniela Cadar, email:
danielacadar@yahoo.com,
39.Cine: Biblioteca Județeană„Gh. tel. 0744 253994
Asachi” şi Asociaţia Civitan Iaşi
Ce: Concurs de origami 43.Cine: Centrul Regional de
Când: 12 mai , ora 15:00 Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Unde: Asociația Nevăzătorilor, Iași Antidrog Iaşi
Contact: Brodoceanu Irena , Ce: Dezbatere în comunitatea rromă
brodoceanu@yahoo.com, privind consumul de droguri licite şi
0743 140567 ilicite

26


19:00 orele 12:00
Unde: Piaţa Unirii, Iaşi Unde: Strada Alexandru
Contact: Alexandra Bostan, Lăpuşneanu
alexandrabostan@yahoo.com, Contact: : Chiriţoiu Andreea –
0746 568900 secretar resurse umane,
Departament din cadrul ASFI
28.Cine: Fundaţia Pro Educatione andreea.chiritoiu@gmail.com
Ce: Activitate de ecologizare la tel:0765 729208
nivelul scolii
Când: 10 mai, ora 12-14 32.Cine: Centrul Regional de
Unde: Iaşi, Şcoala Normală „Vasile Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Lupu” Antidrog Iaşi
Contact: Tudorache Irina, Ce: Dezbatere în comunitatea rromă
tdrchirina@yahoo.com, privind consumul de droguri licite şi
0730 242 898 ilicite
Când: 11 Mai, orele 12:00 – 14:00
29.Cine: Şcoala Internaţionlă Unde: Jud. Iaşi, Comuna Moţca
„Spectrum” Iaşi Contact: Cms. Ichim Romică,
Ce: „Dar din dar se face Rai” – cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253
donaţie de dulciuri, jucării către
copiii de la Şcoala Specială 33.Cine: Centrul Regional de
„Constantin Păunescu” Iaşi Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Când: 11.05.2011, 10.00-11.30 Antidrog Iaşi
Unde: Iaşi, Şcoala Specială Ce: Activitate de promovare a
„Constantin Păunescu” voluntariatului în comunitatea rromă
Contact: Băbiceanu Gabriela, Când: 11 Mai, orele 12:00 – 14:00
gabriella_85b@yahoo.com, Unde: Jud. Iaşi, Comuna Moţca
0741 075098 Contact: Cms. Ichim Romică,
cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253
30.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de
Plasament „C.A.Rosetti” 34.Cine: Crucea Rosie Romana-
Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii Filiala Iasi
din Centrul de Plasament Ce: Demonstratie de prim ajutor
„C.A.Rosetti” vor oferi un zambet Cand: 11.05.2011, orele 16:00 –
copiilor din comunitate prin 17:00
prezentarea unui spectacol cu clowni Unde: Parcul Copou, Iasi
Când: 11.05.2011, ora 11.30 Contact: Alexandra Bostan,
Unde: Şcoala Generală Vlădeni alexandrabostan@yahoo.com,
Contact: Maria Abalasi, 0746-568900
rosetti_cp@yahoo.com, 35.Cine: Asociația Mai Bine
tel. 0232/277270 Ce: Proiecții de filme documentare
Când: 11 mai 2011, ora 17.00
31.Cine: Asociaţia Studenţilor Unde: Casa de Cultură Mihai
Francofoni din Iaşi (ASFI) Ursachi
Ce: Reprezentatie Trupa de Teatru Contact: Alina Pitariu,
ASFI, piesa < MOSTENIREA> alina.pitariu@maibine.eu,
Când: 11 MAI 2011- miercuri , 0746 520 237

25


Când: 12 Mai, orele 12:00 – 14:00 Unde: Colegiul Naţional, Liceul de
Unde: Jud. Iaşi, Oraşul Tg. Frumos Arte Octav Băncilă, Şcoala Vasile
Contact: Cms. Ichim Romică, Conta, Liceul Teoretic Garabet
cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 Ibrăileanu
Contact: Loredana Stiuj,
44.Cine: Centrul Regional de loredana_stiuj@club-impact.ro
Prevenire, Evaluare şi Consiliere
Antidrog Iaşi 48.Cine: Şcoala Internaţională
Ce: Activitate de promovare a „Spectrum” Iaşi
voluntariatului în comunitatea rromă Ce: „Salubrizare zona Bucium”
Când: 12 Mai, orele 12:00 – 14:00 Când: 13.05.2011, interval orar
Unde: Jud. Iaşi, Oraşul Tg. Frumos 9:30-11:30
Contact: Cms. Ichim Romică, Unde: Iaşi, releu Bucium
cpecaiasi@gmail.com, 0758 371253 Contact: educ. Albu Diana,
sailormoon_sailormoon50@yahoo.co
45.Cine: Clubul Impact „Naţional”, m, 0745/455224
Colegiul Naţional Iasi inst. Amihăesei Felicia,
Ce: „Challenge YOUth to change felicitas_83@yahoo.com.
YOUR Community”, proiect de
promovare a voluntariatului în 49.Cine: DGASPC Iaşi – Centrul de
liceele din Iaşi; Plasament „C.A.Rosetti”
Când: 12-13 mai Ce: „Uniţi pentru a zâmbi” – copiii
Unde: Colegiul „I. C. Ștefănescu” din Centrul de Plasament
joi 12 mai ora 14.00; Colegiul „C.A.Rosetti” vor oferi un zâmbet
National „ Garabet Ibrăileanu” copiilor din comunitate prin
vineri 13 mai ora 16.00 prezentarea unui spectacol cu clowni
Contact: prof. Camelia Chiharoi Când: 13.05.2011, ora 10.00
camelia.chiharoi.impact@gmail.com Unde: Grădiniţa cu program
; prof. Mihaela Butnaru prelungit nr. 26 Iaşi
inorogul_verde@yahoo.fr . Contact: Maria Abalasi,
rosetti_cp@yahoo.com,
46.Cine: Biblioteca Județeană„Gh. tel. 0232/277270
Asachi” –Filialele „Vasile Alecsandri”
și „ Ateneul Tăraşi” 50.Cine: Pro Educaţione şi Salvati
Ce: Voluntar în Bibliotecă! copiii
(Activitate practică) Ce: Activitate de promovare a
Când:12 mai, ora 12:00 voluntariatului
Unde: Filialele „Vasile Alecsandri”și„ Când: 13 mai 2011, orele 09.00 –
Ateneul Tătăraşi” 11.00
Contact: Brodoceanu Irena, Unde: Iasi, Scoala Normala “Vasile
brodoceanu@yahoo.com, 0743 Lupu”
140567 Contact: Tudorache Irina,
tdrchirina@yahoo.com,
47.Cine: Cluburile IMPACT Iaşi 0730 242 898
Ce: Bucuria de-a fi voluntar –
dezbatere 51.Cine: Fundaţia Pro Educatione
Când: 12 - 13 mai 2011 Ce: Proiectul „Zâmbet şi lumină

27


pentru Africa” (strângere de 0728 111170 armatasalvarii.ro
fonduri prin vânzarea origami şi
brăţări) 55.Cine: CENTRUL DIECEZAN
Când: 13 mai, ora 13:30 – 17:00 CARITAS IAŞI
Unde: Iaşi, str. Lăpuşneanu Ce: Training pentru voluntari
Contact: Tudorache Irina, Când: 13 mai 2011, ora 11.00
tdrchirina@yahoo.com, Unde: Iaşi, Centrul Diecezan
0730 242 898 Caritas Iaşi
Contact: Oana Romila,
52.Cine: ARAS Iaşi oanaromila@yahoo.com,
Ce: Informare, educare, consiliere şi 0744 592510
distribuire materiale de protecţie în
cluburi din complexul studenţesc
Tudor Vladimirescu 56.Cine: Asociația Mai Bine
Când: 13 Mai 2011 Ce: Târg Fair Trade
Unde: Iaşi, complexul studenţesc Când: 14-15 mai 2011, începând
Tudor Vladimirescu cu ora 10:00
Contact: Daniel Mancaş, Unde: Strada Alexandru
daniel@arasiasi.ro, Lăpuşneanu
0742 030 864 Contact: Alina Pitariu,
alina.pitariu@maibine.eu,
53.Cine: Şcoala Internaţionlă 0746 520 237
„Spectrum”
Ce: „Sunt Verde, sunt ECO” – 57.Cine: Asociaţia Comunitară a
parada costumelor eco urmată de o Cercetaşilor din Romania
scenetă pe aceeaşi temă. (ACoCeRo), în parteneriat cu
Când: 13.05.2011, 10.00-11.00 Societatea Naţională de Cruce Roşie,
Unde: Iaşi, Palatul Copiilor Filiala Iaşi, Clubul de Ecologie şi
Contact: Ana-Cristina Zamfir, Turism "Turistor"
ignatanacristina@yahoo.com Ce: Ecologizare potecă turistică
remarcată,
54.Cine: Asociaţia “Misiunea Când: 14/05/2011, orele 08:00-
Creştină Armata Salvării din 18:00
România”, în parteneriat cu DAC- Unde: potecă turistică ce leagă
Direcţia de Asistenţă Comunitară Mănăstirea Dobrovăţ de gara
Iaşi Barnova, loc. Dobrovăţ, Iaşi
Ce: Renovarea unui parc de joacă Contact: Elena Ungureanu,
din cartierul Ciurchi – igienizare, ele_ung@yahoo.com, 0746 241530,
curatenie. www.cercetasiiasi.ro
Cand: Vineri 13 mai , orele 10:00 –
14:00 58.Cine: CENTRUL DIECEZAN
Unde: Armata Salvării, strada Vasile CARITAS IAŞI
Lupu 56, Arges 17, Iaşi Ce: Curs formare voluntari în
Contact: Roman Gheorghe şi comunitate. Caritate prin misiune și
Eugenia, sotiiroman@hotmail.com, implicare socială.
0742 483336, 0724 680896, Unde: Onești
Contact: Oana Romila,

28


oanaromila@yahoo.com, georgiana.vieru@bethany.ro,
0744 592510 0766 680246

59.Cine: Fundaţia Serviciilor 63.Cine: CIVITAN CLUB
Sociale Bethany şi Ness România Ce: Concurs sportiv pentru copii şi
Ce: Voluntari pentru copii – picnic tineri cu dizabilităţi: cros, aruncare
pentru copiii cu nevoi speciale la coşul de baschet, darts
Când: 14 mai 2011, orele 10:00 – Când: 15 mai 2011 între orele
14:00 10:30 -12:30 cu premierea la orele
Unde: Iaşi, Complexul de agrement 13:30
Ciric Unde: B-dul Ştefan cel Mare la
Contact: Vieru Georgiana – Expovoluntar
coordonator eveniment, Contact: Moraru Rica email:
georgiana.vieru@bethany.ro, botez_georgiana_iulia@yahoo.com;
0766 680246 Zaharia Iustina email
civitaniasi@yahoo.com
60.Cine: Universitatea „Alexandru
Ioan Cuza” din Iaşi
Ce: „Ecologhează-te!” - acţiune de 64.Cine: ARAS Iaşi
ecologizare a pădurii Şorogari Ce: Living Library în cadrul Expo-
Când: 14 mai 2011, ora 10:00 Voluntar
Unde: Pădurea Şorogari (baza Când: 15 Mai 2011
pârtiei de ski Copou) Unde: Iaşi, Bvd. Ştefan cel Mare
Contact:: Lidia Bourceanu, Contact: Daniel Mancaş,
lidia.bourceanu@uaic.ro, daniel@arasiasi.ro, 742 030 864
0721 294336

61.Cine: Asociația Mai Bine 65.Cine: Biblioteca Județeană „Gh.
Cine: Organizaţia Salvaţi Copii Iaşi Asachi”
Ce: Seara devoratorilor de Ce: Micul ecologist ieșean!(concurs
publicitate socială de desene, colaje, fotografii pe teme
Când: 14 Mai de ecologizare)
Unde: Iași; Centrul Comercial Când:15 mai, ora 10:30
Moldova Mall Unde: Iași, bvd. Ștefan cel Mare
Contact: Irina Hazincop, Ioana Contact: Brodoceanu Irena,
Nistor, iașisalvațicopiii@yahoo.com brodoceanu@yahoo.com,
0743 140567
62.Cine: Fundaţia Serviciilor Sociale
Bethany
Ce: Expovoluntar – Târgul ofertelor 66.Cine: Fundaţia Pro Educatione
de voluntariat Ce: Proiectul „Zâmbet şi lumină
Când: 15 mai 2011, orele 09:00 – pentru Africa” (strangere de
17:00 fonduri prin vânzarea origami şi
Unde: Iaşi, bulevardul Ştefan cel brăţări)
Mare Când: 15 mai, ora 16:00-17:00
Contact: Vieru Georgiana – Unde: Catedrala Catolică
coordonator eveniment, Contact: Tudorache Irina,

29


tdrchirina@yahoo.com, prof. Gabriela Rusu
0730 242 898 gavriela_rusu@yahoo.com; prof.
Mihaela Butnaru
67.Cine: Clubul Impact inorogul_verde@yahoo.fr .
„Naţional”, Colegiul Naţional
Iaşi; Direcţia Judeţeană pentru 68.Cine: ADSIS Tineri
Sport şi Tineret Iaşi; Ce: Dansuri în cadrul
Ce: „Ziua familiei” , serata ExpoVoluntarului
muzicala şi dansantă; Când: 15 Mai
Când:15 mai ora 15:00; Unde: Bd. Ştefan cel Mare
Unde: Căminul de pensionari Contact: Ana,
„Sf. Constantin şi Elena” v.anamarya@yahoo.com
Contact: prof. Camelia 0746 148484
Chiharoi
camelia.chiharoi.impact@gmail.com;


30

Compoziția frumosului

Iubito Cântec în suflet

Deși chipul nu ți-l mai zăresc, Cântă în surdină
-Iubito, eu te iubesc! Chitări ce –mi șoptesc ,
Cu părul buclat, negru , frumos, Cântecele de dragoste
Copacul vieții și-al morții, Ce au fost..
Duiosul abanos. Și ce au putut fi între noi.

-Nu vreau să plâng de dorul tău Picături de ploaie
-Chip de înger nevăzut Ce cad din 2 în 2,
-Vreau să fiu numai al tău. Mi-aduc aminte
Pe-altarul sfânt, De cum eram odată noi.
Chipul de lut nu-mi mai ajunge, Ce epopee minunată,
Atât de mult aș vrea să te cuprind! Între un băiat și-o fată.

Atunci când pleci și ești departe, Și-mi vine să plâng
Parfumul tău răzbate în văzduh. Și-mi vine a râde..
-O, cât aș vrea să fug departe, Adio trecut,
Parfumul tău să nu-l mai simt Adio oraș mut!..
Cât te iubesc femeie, Se așează cortina,
Îngerul meu din absolut! Și sufletul meu aleargă
Singur și nebun..
Ești Crăiasa Zăpezii din povești
Cu inima-nghetață și rece pribegești.
În al nopții întuneric ești plină de
mister,
Tu frumoasă taină a sufletului meu,
Tu ești esența vieții mele de stingher!

Visul meu nu iți dă pace,
Ai vrea să vii, dar nu te poți întoarce
Ca un fluviu ce maluri desparte
Aș vrea să te simt, iubito
Aproape de mine,
cât mai aproape...
Ioana Mădălina Gâdinceanu, Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Specializarea
Psihologie Generală, UAIC, Iaşi

31


Sublimul cu tine

Orbeşte-mă avânt în iubire, şi asemeni
unui surd îmi astup urechile
Înfrunt ca şi marinarii furtunile ce îmi
întunecă îndată clipele
Şi o clipire de geană şi-un surâs de
ocean parcă zblobiu se avântă
Spre ţărmul nemărginit al fiinţei mele.
“Iubeşte fără frică” a vrut să îmi spună.

Insula naufragiului în care iubirea s-a
adăpostit anul trecut pe furtună
Astăzi a fost descoperită de soare, iar
noaptea îmi e păzită de lună
Apele Atlanticului o mângâie şi vântul parcă o ciopleşte pe alocuri
Doar dorul mai pune o scânteie şi aprinde alte zeci de focuri.

Dansează îndrăzneţ sufletul prinzând de mână cântul inimii tale
Şi îţi dezbracă trupul de carne, îmbălsămându-l cu a timpului petale
Transformând totul într-un ritual cât mai sacru şi parcă tot mai precis
Iubirea din pergamente vechi , astăzi în poveste s-a prins.

Dorind sanctuar de dovezi de iubire, păşesc pe cenuşi astupate
Găsesc amintiri , ba arse ba descifrabile, dar de mult timp îngropate
Sunt fiinţă umană, deci sunt curioasă din fire, şi-mi place să stârnesc durere
Le scot la iveală într-o seară , şi simt cum sub presiunea lor fericirea îmi piere.

Mă bat cu pumnii în piept că n-am voit să greşesc şi ţip că ea mi se cuvine
Zac în durere căci , uite vezi, n-am ştiut să apreciez când mi-a fost bine..
Dar deschid ochii şi parcă astăzi prin vis tu îmi apari şi-mi eşti iarăşi alături
A fost un coşmar , amintirile îmi rămân în suflet, vor fi ale lui paturi…

Eu mă îmbrac doar cu tine, iar asfinţitul martor îmi este căci nu vreau să te pierd
Fruntea ta grăbită dau să o sărut , spre ce e bun cu tine vreau s-alerg
Rămân indiferentă la orice vorbă grea şi ca un mut îmi desenez iubirea pe cer
Nu ştiu cuvinte mari, nu pot să rostesc frumosul, doar deschid ochii şi sper.

Mălina Adina Netcă, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
Educaţiei, Specializarea Psihologie Generală, UAIC, Iaşi

32


Pirogă Arcă

Mâine dimineaţă când mă voi trezi Trenurile merg de la sine,
Îmi voi aminti poate din nou mersul Călcarea lor mă face să fluier
pe sârmă, Şi tinerii din noi îşi iau avântul-
Ochii tăi, dragostea nostră de liceeni, De câte ori zborul ?
Curcubeul de care ne agăţam să nu ne De câte ori ceasurile anunţă vară?
udăm
La căderea ploii de vară. Nu contează alergarea prin ploaie,
Ci doar întâlnirile din pământuri cu ea.

Regăsire

Trăim orizontal. Trupul meu peste al tău.
Ai ceva ce mă învăluie şi, pierdut, mă uit la lumea ta de inoceri,
Doamne care mi-o fi numele?
Căci dezbrăcându-mă mereu, devin doar piele goală,
Albă, lăptoasă, strigătoare;
Aş fi vrut să mă joc căci sunt la fel ca cel de ieri
Indiferent de numele de azi,
Sunt mereu la fel-băiatul mamei
Dar ceva parcă mă nemulţumeşte, mă trage 'napoi
Printre degetele moi îmi caut respirarea-
Care mi-e numele?

Trăim orizontal. La ceas pierdut de seară.
Eu te iubesc .Tu mă iubeşti.
Te rog rosteşte-mi numele,
Te rog deschide-mi ochii şi şopteşte-mi să tac.
Mai adâncă dragostea ta,
Mâna ta pe umărul meu, sălbatic mereu,
Şopteşte-mi uşor cum susură râul când coboară-n aval
La matcă, când seara turmele de oi prea pline
Se-ntoarnă-n sat, şopteşte-mi să te sărut mereu,
Şopteşte-mi încet numele meu.
Cornelius Ioan Drăgan, masterand
în Drept European, UAIC, Iaşi

33


Adorare Dacă-aş fi...

Eşti cel mai adorabil dintre stele, Dacă-aş păşi pe soare, o stea poate-aş
Eşti fără asemănare pe pământ, atinge;
Eşti „craiul” existenţei efemere Dacă-aş străbate marea, ca apa m-aş
Şi unicul parfum ce-mi dă avânt. prelinge;
Eşti dragostea şi eşti nemărginirea Dacă-aş rosti iubirea, ce sufletu-mi
Ce mă cuprinzi cu-a tale cupe de iubire, mocneşte,
Eşti răsărit şi-apus, eşti FERICIRE, Ar răbufni în valuri, parfumuri de
Eşti licărul ce-mi defineşte strălucirea. miresme,
Eşti tot ce pot să spun sau nu prin vii Şi-ar îndulci pustiul şi zarea şi seninul
cuvinte, Cu calda răsuflare mai dulce ca
Eşti pentru mine o eternitate şi-un „veninul”
trecut ce Şi mai presus de toate ar fredona
nu s-au stins, sublimul
Eşti tot ce-ador şi cânt de azi-nainte, Triumful pasiunii, pecetluindu-ne
Eşti dramul ce mă ţine, şi-al meu vis. destinul.
O! eşti luceafărul ce veşnic stă aprins! Iubirea cea măreaţă împrospătând
divinul
Şi nemurirea toată; iubind vom bea
„veninul”!

Cristina Estera Sava, elevă, Colegiul
Tehnic „Aurel Vlaicu”, Baia Mare

34


Hrană pentru suflet!

copacii înfloriţi, cerul, marea, copiii…
totul se derulează prea rapid, viaţa
noastră e calculată la secundă, trăim
între plăţile facturilor, ne strecurăm
grăbiţi printre clipe, sărim peste
momentele de delicioasă intimitate…
şi încotro alergăm? Ce căutăm?

Agitaţi şi flămânzi de timp
trecem cu viteză prin viaţă spre
moarte. Şi cu ce ne alegem după atâta
alergătură şi strângere a dinţilor? Cu
nimic, dacă nu am avut grijă în timpul
A face bine - este una din
vieţii să ne hrănim în special sufletul,
învăţăturile pe care ni le-a lăsat Iisus
nu doar trupul.
Hristos…să facem altora doar ceea ce
vrem să ni se facă nouă înşine, să
Ce fel de hrană îi place
facem bine chiar şi duşmanilor
sufletului, ajutându-l să crească, să se
noştri…dar câţi dintre noi facem aşa,
desăvârşească? Orice este bun,
cu adevărat? Cine atunci când i se face
frumos, în acord cu voinţa lui
vreo nedreptate caută să înţeleagă şi
Dumnezeu, orice ajutor pe care îl dăm
punctul de vedere al celuilalt, să vadă
altora atunci când au nevoie, un sfat,
şi din altă perspectivă situaţia, să se
o faptă bună, o încurajare, o
ridice deasupra ei, lăsându-şi la o
îmbrăţişare, un zâmbet, întinderea
parte, măcar pentru o clipă,
unei mâini, oferirea unui umăr ca
supărarea, furia, frustrarea?
sprijin, ştergerea unei lacrimi,
alungarea tristeţii cu o glumă
După 2000 de ani suntem încă
potrivită, dăruirea unei flori,
departe de a pune pe deplin în
practică sfintele Lui cuvinte. Toate ascultarea unui cântec care ne place,
condiţiile societăţii în care trăim ne şoptirea unor poezii de dragoste la
împiedică să reuşim aceasta- urechea fiinţei iubite, privitul unui
muncim, studiem, suntem plini de răsărit de soare, topirea respiraţiei în
griji, de nevoi, de probleme, n-avem violetul apusului, plimbarea mână în
timp de lectură, de artă, de frumos, de
mână pe malul mării sau prin verdele
prieteni, alergăm între mai multe
slujbe, şcoală şi treburile casnice, pădurii. Sufletul vibrează plin de
uităm să zâmbim, să ne zâmbim nouă încântare când iubeşte, când este
înşine atunci când ne privim fugar iubit, când aroma îndrăgostirii
chipul în oglindă, uităm să privim impregnează profund fiecare celulă,

35

Eseu

când fericirea se întinde zâmbind pe sentimentelor binefăcătoare, de
buze. Sufletul se hrăneşte cu aleasă profunzimea adevărului, de credinţa
învăţătură, cu rugăciunea tainică a în Dumnezeu.
inimii plină de dor, cu lumina dăruirii
şi a generozităţii, cu modestia Vă invit la reflecţie, la
palmelor împreunate a închinăciune, întoarcerea spre esenţe, căci au ţinut
cu plecarea capului a umilinţă şi de mult prea mult timp sufletele
înţelegere, cu gestul de a cere iertare noastre post. Să le dăm să bea apa
când ai greşit sau de a ierta greşelile vie a iubirii şi să le hrănim cu elixirul
celor ce ţi-au făcut vreun rău. fericirii ce umple, de fapt, fiecare
clipă a vieţii noastre binecuvântate.
Sufletele noastre sunt
flămânde de blândeţea cuvintelor, de
t a n d r e ţ e a m â n g â i e r i l o r, d e Dr. Simina Renţea, Constanța
frumuseţea tăcută a naturii, de magia www.poeziaiubirii.blogspot.com

36

Eseu

Lauda de sine poate mirosi a bine?

Suntem oameni şi cum “nimic faptul că a lăuda înseamnă a declara
din ceea ce e omenesc nu ne e străin” admiraţia şi preţuirea, evidenţiind
cădem adeseori pradă laudei de sine calităţile şi realizările unei persoane.
urmând ca ulterior să călcăm pe urma De asemenea, vreau să precizez
plăcerii de sine. Lauda, prin esenţă se faptul că nu sunt de acord cu afirmaţia
defineşte ca fiind un imn, o cântare de conform căreia „modestia este
slavă. Întrebarea care se desprinde în apanajul proştilor”, nicidecum, doar
acest context este următoarea: că este esenţial să facem distincţie
Lauda de sine poate mirosi a bine? între laudă şi minciună. Din prea
Întrebarea relevă două straturi multă modestie, renunţăm să ne
ascunse ale problematicii abordate: lăudăm cu reuşitele noastre şi
Lauda este cea mai dulce dintre pierdem încrederea în propria
muzici – în sensul că ea poate fi persoană. Încrederea în sine se
forma cea mai sublimă de construieşte şi se întăreşte prin
recunoaştere a meritelor unei valoarea pe care o dăm reuşitelor
persoane, care te atinge la suflet, noastre, iar minimalizarea lor atrage
plină de gingăşie, te poate face să după sine sabotarea încrederii în
ajungi într-un tărâm minunat, să treci forţele proprii.
într-o lume enigmatică şi în acelaşi
timp inefabilă. Prin această zicală se Pentru a conchide, voi aminti
subliniază faptul că adevăratele laude cugetarea filosofică horaţiană „Est
aduc recunoaştere. Ele întregesc modus in rebus” – Este o măsură
„metaforic” succesul unei persoane. în toate. Trebuie să ştim când, cum şi
unde să facem apel la laude. Să nu
Lauda nu este altceva decât uităm că de obicei găina care
umbra virtuţii – auto- supra- cotcodăceşte mult nu prea face ouă.
dimensionarea persoanei noastre ne
poate conduce la atribuirea unor
merite care de fapt nu sunt ale
noastre, la „îmbrăcarea unor haine”
tentante pe care nu le merităm, cu
scopul de a ieşi în evidenţă.
Elena Ungureanu, Studentă, Facultatea
Din punct de vedere personal de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
pledez pentru valenţele pozitive, spre Specializarea Psihologie Generală,
UAIC, Iaşi

37

Revista IUVENTA - Nr. 4

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (10)

Similar to Revista IUVENTA - Nr. 4

Similar to Revista IUVENTA - Nr. 4 (20)

More from Florin Adamache

More from Florin Adamache (9)

Revista IUVENTA - Nr. 4