3. DICȚIONAR ISTORIC
Regimul politic – totalitatea sistemelor politice care
definesc relația dintre stat și societate, când societatea
controlează statul regimul politic este unul democratic iar
când statul controlează societatea regimul politic este
totalitar.
Totalitarism: formă de organizare şi funcţionare a societăţii
în care statul controlează toate aspectele vieţii sociale şi
individuale.
Democrație - Formă de organizare și de conducere politică a
societății, care proclamă suveranitatea poporului. Formă de
guvernare a statului, bazată pe separația puterilor și pe votul
universal.
4. VICTORIA DEMOCRAȚIEI
Sfârșitul Primului Război Mondial a
reprezentat o victorie a democrației: marile
imperii multinaționale s-au destrămat, noile
state apărute au adoptat regimuri politice
democratice (Polonia, Cehoslovacia, Regatul
Sârbo-Croato-Sloven). Adoptarea votului
universal și reformele agrare au consolidat
regimurile democratice din Europa.
Regimurile democratice se mențin în Anglia,
Franța și S.U.A.
5. TRĂSĂTURILE REGIMURILOR
DEMOCRATICE
TRĂSĂTURI:
Principiul separației puterilor în stat;
- Alternarea la guvernare pe baza votului universal
Drepturi și libertăți:
Libertatea presei
Libertatea cuvântului
Libertatea persoanei
Libertatea religioasă
Pluralism politic şi ideologic.
Democraţia este exercitată în cadrul statului de
drept.
6. REGIMURI DEMOCRATICE
ANGLIA
În pofida crizelor economice și politice apărute după război
democrația de consolidează. Alături de liberali și de
conservatori, pe scena politică britanică apare Partidul
Laburist.
S.U.A.
Viața politică americană este dominată de republicani și
democrați. Regimul politic este unul prezidențial, puterea
președintelui este controlată de un parlament bicameral.
7. REGIMURI DEMOCRATICE
Franța
Viața politică este mai tumultoasă prin existența unui
număr mare de partide având drept consecință o
instabilitate politică.
Obs. Regimurile democratice instituite după război
erau fragile și nu s-au putut adapta la provocările
lumii postbelice ducând la apariția totalitarismului.
8. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
,,Regimul democrației liberale este, în primul rând, un regim democratic, ceea ce
înseamnă că cetățenii participă, direct sau indirect, la putere. Cea mai bună expresie a
acestei democrații pare să fie votul universal care permite tuturor cetățenilor adulți
să-și desemneze reprezentanții…Dar acest tip de democrație se vrea și liberală pentru
că ea are drept scop menținerea și apărarea libertăților individuale. Libertățile politice
ca libertatea presei, întrunirilor, libertatea conștiinței,dreptul de a-și exprima în
libertate opiniile, siguranța de a nu fi arestat fără motiv…Libertatea economică e
fondată pe ideea că economia se supune unor legi naturale și că statul nu trebuie să le
pertube pe acestea prin intervenții care ar risca să le denatureze funcționarea.
Liberalismul economic…se proclamă apărătorul celor două postulate : inițiativa
individuală și proprietatea privată. Libertatea socială strâns legată de libertatea
economică presupune că statul nu trebuie să intervină în raporturile dintre patroni și
salariați”.
Identificați din text o caracteristică a regimului liberal.
Menționați pe baza textului scopul democrației liberale.
Transcrieți din text 2 informații aflate în relație de cauză-efect.
Enumerați pe o scală de la 1 la 3 trei libertățile politice care considerați că au cea
mai mare importanță pentru dumneavoastră..
Precizați legătura dintre libertatea socială și libertatea economică.
Menționați două trăsături ale democrației în afara celor din text
13. CAUZELE APARIȚIEI TOTALITARISMULUI
frustările provocate de tratatele de pace încheiate în urma
Primului Război Mondial; instabilitatea economică din
diferite ţări europene, care a culminat cu marea criză
economică din anii 1929-1933;
crizele politice si sociale de după Primul Război Mondial,
crizele economice caracterizate prin somajul ridicat și mai
ales prin „marea criză” din 1929-1933,
nostalgia societății comunitare stravechi (fascismul
italian), revolta împotriva liberalismului – „vinovatul”
pentru situatia grea a cetățenilor (bolsevismul/comunismul),
nemulțumirea față de regimul parlamentar considerat
răspunzător pentru „umilința națională” (nazismul).
14. ACȚIUNILE PRIN CARE S-AU IMPUS
REGIMURILE TOTALITARE
Actiunile prin care ideile s-au impus în planul
politic și s-au transformat în regimuri sunt de
asemenea diverse:
Revoluții (Rusia, 1917),
Marșuri asupra capitalei (Italia, 1922),
Alegeri parlamentare democratice (Germania,
1932),
Război civil (Spania, 1936-1939),
Impunerea din exterior a regimului comunist de
catre URSS în SE Europei (după 1945).
15. REGIMURILE TOTALITARE
Regimurile totalitare au apărut în perioada
interbelică: Extrema dreaptă:
Italia (condusă de Benito Mussolini), în anul 1922;
Germania (condusă de Adolf Hitler), în anul 1933;
Ungaria (condusă de Miklós Horthy), în anul 1939;
Spania (condusă de generalul Franco), în anul 1939;
Portugalia (condusă de Salasar), în anul 1932.
Extrema stângă: URSS (condusă de Lenin, ulterior
de Stalin), în anul 1917, când bolşevicii au preluat
puterea.
16.
17. TRĂSĂTURILE REGIMURILOR TOTALITARE
- puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o
singură persoană sau un grup de persoane;
- lipsa pluralismului politic şi ideologic;
- nu există principiul separaţiei puterilor în stat;
- cultul conducătorului unic;
- cenzura, partidul îşi impune controlul asupra presei;
- partidul unic îşi impune monopolul ideologic , foloseşte
mijloacele de represiune cum ar fi poliţia politică;
-partidul se identifică cu statul;
18. TRĂSĂTURILE DISTINCTE ALE REGIMURILOR
TOTALITARE
Comunismul:
colectivizarea şi industrializarea, naţionalizarea
bunurilor
ateismul, desfiinţarea proprietăţii private şi înlăturarea
burgheziei.
Nazismul:
Rasism, antisemitism, ideea creerii unui “spaţiu vital” în
care să trăiască “rasa ariană”,“spaţiul vital” trebuia
epurat de rasele inferioare (evreii, ţiganii, slavii)
19. Deosebirile dintre democrație și totalitarism
economie de piaţă: preţ liber;
pluripartidism: alternanţă la
guvernare; parlament
reprezentativ. armata în
slujba naţiunii; transparenţa
măsurilor. colaborare cu
statul. absenţa unor
manifestări stridente, elogioase
la adresa conducătorului.
existenţa practică a unor
libertăţi
(presă, întruniri etc.) ;
justiţie independentă.
DEMOCRAȚIE
economie dirijată: preţ
impus;
planificarea producţiei.
monopartidism: parlament
rezultat din
alegeri dirijate
armata supusă
conducătorului;
secretul măsurilor luate.
supusă controlului statului.
omniprezenţa manifestărilor
de
glorificare a conducătorului.
existenţa teoretică a acestora;
manipularea opiniei publice
prin mass- media.
TOTALITARISM
20. REGIMUL FASCIST
Cuvântul fascism provine de la fascie, un mănunchi de
nuiele, cu o secure legată la mijoc ce simboliza puterea în
Imperiul Roman.
A apărut în Italia pe fondul umilinţei naţionale (italienii
nu fuseseră mulţumiţi de tratatele de pace de după primul
război mondial deoarece pretenţiile lor teritoriale nu fuseseră
îndeplinite) şi a pericolului comunismului.
Partidul Naţional Fascist a fost întemeiat şi condus de
Benito Mussolini. În rândurile partidului intrau foşti
militari, marii proprietari de pământ, industriaşi şi unii
intelectuali naţionalişti.
În 1922, printr-un Marş asupra Romei, Benito Mussolini
preia puterea în Italia, fiind numit de către regele Victor
Emmanuel al III-lea prim-ministru.
21.
22. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
„Fascismul [reprezintă o] ideologie şi un regim politic apărute în Europa,
după Primul Război Mondial, în condiţiile declanşării unor crize economice şi
sociale (…). Devenind ideologie oficială a mai multor state, s-a caracterizat prin:
naţionalism extremist, misticism, violenţă, cultul forţei (...); a presupus (...)
supunerea necondiţionată faţă de voinţa [liderilor charismatici], tendinţa de
monopolizare a tuturor sferelor vieţii sociale, promovarea rasismului, în forma
antisemitismului şi a şovinismului. Pentru fascism, totul este în stat, nimic uman sau
spiritual nu există şi nu are valoare în afara statului. În acest sens, fascismul este
totalitar. În afara statului, [nu există] nici indivizi, nici grupuri (asociaţii, sindicate,
clase). De aceea, fascismul se opune socialismului, care accentuează mişcările
politice ale luptei de clasă şi ignoră unitatea statului, care fundamentează clasele
sociale pe o singură realitate economică şi morală. Şi într-o manieră omoloagă,
fascismul se opune sindicalismului.”
Despre ce regim totalitar vorbeşte textul?
Precizaţi, pe baza textului, trăsăturile regimului totalitar fascist.
Numiţi, pe baza textului, cauzele care au stat la baza instalarii regimurilor
totalitare.
Menţionaţi, un lider al regimurilor totalitare.
23. REGIMUL FASCIST
Mussolini a organizat statul pe
baze corporatiste, adică
societatea italiană era organizată
în grupuri profesionale, numite
corporaţii, care grupau
muncitorii şi patronii. Astfel,
sindicatele libere au fost
desfiinţate.
Această organizare trebuia să
ducă la prosperitatea cetăţenilor.
Se urmărea, de asemenea,
printr-un naţionalism exacerbat,
măreţia naţiunii italiene
comparabilă cu gloria
Imperiului Roman.
24.
25. REGIMUL NAZIST
A apărut în Germania, ţară învinsă în Primul Război Mondial.
Ideologia nazistă a fost expusă în lucrarea "Mein Kampf" (Lupta
mea) a lui Adolf Hitler.
Ideologia nazistă avea la bază naţionalismul exacerbat, rasismul,
xenofobismul şi antisemitism.
Ideile sale se bazau pe conceptul asupra raselor. Acesta considera
că germanii fac parte dintr-o rasă superioară, rasa ariană.
Naţionalismul de tip german însemna crearea unui imperiu
Reich care să-i cuprindă pe toţi membrii poporului german Volk
ce trăiau dincolo de graniţele Germaniei. Avea nevoie de spaţiu
vital pentru Germania spre Răsărit. Statul nazist avea deviza "un
singur popor, un singur stat, un singur conducător" ("ein Volk,
ein Reich, ein Fuhrer.
În 1932 Partidul Național-Socialist al Muncitorilor Germani,
condus de Adolf Hitler, a câștigat alegerile pentru Reichstag și
Adolf Hitler este numit cancelar al Germaniei.
26.
27. ASEMĂNĂRI ÎNTRE COMUNISM ȘI NAZISM
orice formă de opoziție a fost desființată, fiind
interzisă funcționarea partidelor politice în afara
partidului unic;
a fost creată poliția politică a regimului:
cetăţenii au fost îndoctrinaţi prin propagandă şi
prin diferite organizaţii;
a fost introdusă cenzura şi teroarea;
partidul se identifica cu statul ;
cultul personalităţii;
încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului.
28.
29. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
Realizaţi o diagramă Venn cu asemănări şi deosebiri între
regimul fascist şi regimul comunist.
30.
31. REGIMUL COMUNIST
În 1917, în Rusia s-au declanșat două revoluții. Prima declanșată în
februarie/martie a fost o revoluție liberală tipică, având ca rezultat şi proclamarea
republicii ca urmare a abdicării Țarului Nicolae al II-lea. Un timp, puterea a fost
împărţită între guvernul provizoriu condus de Kerenski şi consiliile muncitorilor,
ţăranilor şi soldaţilor, numite soviete (cu rol politic).
A doua revoluţie din octombrie/noiembrie 1917, este cunoscută în istorie ca
revoluţie comunistă (bolşevică).
În 25 octombrie 1917, Lenin, conducătorul partidului bolşevic, a declanşat
revoluţia bolşevică considerată actul de naștere al primului stat comunist din istorie,
în realitate o lovitură de stat militară. Puterea a fost preluată de un guvern alcătuit
numai din bolşevici şi condus de Lenin – Consiliul Comisarilor Poporului.
Primele măsuri au fost foarte populare: decretul asupra păcii, care a dus la
încheierea unei păci separate cu Germania la Brest-Litovsk în 18 februarie/3
martie 1918, şi decretul asupra pământului, care a proclamat naţionalizarea
întregului fond funciar al ţării. Decretul asupra naţionalităţilor proclama dreptul
popoarelor de a-şi hotărî singure soarta, mergând până la despărţirea de statul rus.
Lenin a susţinut ideea instituirii unei dictaturi a proletariatului. În acest scop a
fost creată Armata Roşie şi poliţia politică, CEKA, NKVD şi apoi KGB.
În timpul războiului civil din 1918-1921, în care “roşii”s-au confruntat cu “albii”
(adepţii vechiului regim politic) sprijiniţi de puterile occidentale (Marea
Britanie,SUA), dictatura proletariatului s-a transformat în dictatura partidului
comunist.
La 30 decembrie 1922, Rusia sovietică a devenit republică federală – Uniunea
Republicilor Socialiste Sovietice (URSS
34. STALINISMUL
În 1927 la conducere vine I.V. Stalin care
introduce politica de colectivizare şi
industrializare. El îşi consolidează puterea prin
teroare: arestări, deportări, epurări.
În 1940 prin Constituţia URSS se garantează
drepturile politice, civile şi religioase dar se
admite un singur partid.
Comunismul se extinde şi în alte ţări: China,
Europa de Sud-est, în urma celui De-al Doilea
Război Mondial (DRM).
35. ACTIVITATE DE ÎNVĂȚARE
Aşează într-un tabel următorii termeni:
monopartidism, poliție politică, dirijism
economic, ateism, rasism, revoluția mondială,
dușmanul de clasă, dușmanul de rasă,
antisemitism, dictatura proletariatului,
svastica, ubermensch, cultul personalității
dictatorului, economie etatizată, monopolul
informațiilor, părintele popoarelor, spațiul
vital, poporul muncitor, rase inferioare.
