Presentation Transcript

1. SCALELE DE INTELIGENŢĂ WECHSLER Curs 2

2. Bateriile Wechsler • S-au născut din nevoia pe care o simţea autorul, în calitatea sa de psiholog şef al Clinicii Bellevue din New York, de a dispune de un instrument de măsurare a deteriorării mintale prodse în cazul maladiilor psihice grave.

3. Scurt istoric • Scala de inteligenţă Wechsler pentru adulţi revizuită (WAIS-R) este cea mai nouă formă a scalelor de inteligenţă Wechsler. • Prima scală de acest tip a fost Wechsler Bellevue Intelligence Scale, publicată în 1939. • În 1949 apare o extensie a scării la vârste mai mici, denumită Scala Wechsler pentru copii (WISC). • În 1955 Wechsler revizuieşte scala pentru adulţi şi o numeşte WAIS (Wechsler Adults Inteligence Scale), iar în 1967, prin extinderea probelor la vârsta de 4 – 6 ½ ani, apare şi scala pentru preşcolari WPPSI (Wechsler Preschool snd Primary Scale for Intelligence). • În 1974 a fost reviziută scala pentru copii WISC-R, iar în 1980 scala pentru adulţi WAIS-R.

4. Particularităţi • Bateriile Wechsler renunţă complet la conceptul de vârstă mentală şi la folosirea definiţiei statistice a normalului, aprecierea nivelului intelectual al copilului făcându-se în baza comparării rezultatului său cu deviaţia standard şi media statistică a rezultatelor altor copii de aceeaşi vârstă. • Testele de inteligenţă sunt seturi de întrebări şi sarcini standardizate care măsoară potenţialul individului de a desfăşura un comportament cu scop şi util. În practică, ele sunt destinate măsurării aptitudinilor mintale majore.

5. Conceptul de inteligenţă globală • Autorul a pornit în structurarea testelor sale de la conceperea inteligenţei ca parte a personalităţii globale, ca o capacitate complexă a subiectului uman de a gândi raţional, de a acţiona cu scop şi de a se relaţiona adecvat cu mediul său. • Inteligenţa este astfel în acelaşi timp energie mentală, aptitudinală, dar şi capacitatea subiectului de a o utiliza, ceea ce implică alţi factori aptitudinali, dar şi o puternică impregnare motivaţională, variabile diferite ale personalităţii în ansamblu.

6. Concepţia sa se reflectă în structura bateriilor, compuse din două serii de teste: • verbale – măsoară mai mult factorii intelectivi • neverbale – măsoară în special factorii nonintelectivi

7. Bateriile permit calcularea a trei coeficienţi intelectuali: • QI verbal • QI de performanţă (nonverbal) • QI total – prin însumarea rezultatelor la cele două serii de teste. Se obţine astfel o descriere mai nuanţată a subiectului, a punctelor sale forte şi a celor slabe.

8. SCALELE DE INTELIGENŢĂ WECHSLER • 1939 - Wechsler Bellevue Intelligence Scale • 1949 – Wechsler Intelligence Scale for Children (WISC) • 1955 - WAIS (Wechsler Adults Inteligence Scale) • 1967 - WPPSI (Wechsler Preschool and Primary Scale for Intelligence) • 1974 - WISC-R • 1980 - WAIS-R.

9. SCALA DE INTELIGENŢĂ WECHSLER PENTRU ADULŢI REVIZUITĂ (WAIS – R)

10. Scala a fost etalonată pe un eşantion reprezentativ de 1880 persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 75 de ani. • Scala WAIS – R este alcătuită din 11 teste, 6 verbale şi 5 nonverbale.

11. Testele verbale: • Informaţii • Memoria cifrelor • Vocabular • Aritmetică • Înţelegere • Similarităţi

12. Testele nonverbale: • Completare de imagini • Aranjarea imaginilor • Cuburile Kohs • Asamblare obiecte • Cod

13. Aplicare • Testele se aplică alternativ. Ca regulă principală, se aplică toate testele. • Există însă şi două excepţii: • La subiecţii cu probleme se poate aplica doar o singură scală (verbală sau nonverbală). • Pot fi aplicate scalele din care să lipsească cel mult un test şi, în acest caz, se foloseşte sistemul bonificaţiei.

14. Interpretarea IQ: • La 2/3 din adulţi valorile IQ sunt cuprinse între 85 – 115 • 95% din adulţi valorile IQ sunt cuprinse între 70 – 130 • 99% din adulţi valorile IQ sunt cuprinse între 55 – 140

15. Clasificarea IQ: • peste 130 – inteligenţă de excepţie • 120 – 129 – inteligenţă superioară • 110 – 119 – inteligenţă peste medie • 90 – 109 – inteligenţă medie • 80 – 89 – inteligenţă sub medie • 70 – 79 – inteligenţă de limită (marginală) • sub 69 – retard intelectual

16. Direcţii privind aplicarea testului: • Condiţii fizice: • Cameră luminată, ventilată • Masa perfect lucie • Materialele testului nu se pun în câmpul vizual al subiectului, dar nu sunt nici ascunse. • Timp de testare: 60 – 90 min.

17. Relaţia cu subiectul: • se provoacă şi se întreţine interesul constant al subiectului pentru test • se prezintă testele în mod profesional, practic şi precis, fără a grăbi şi forţa subiectul • trecere uşoară de la un subtest la altul

18. La începutul testării se spun câteva propoziţii referitoare la ceea ce va urma • că i se vor prezenta mai multe subteste că este posibil ca la unele să nu poată răspunde • că pe unele poate le-a mai întâlnit • că vor începe cu sarcini uşoare, apoi dificultatea va creşte • se evită confirmarea corectitudinii răspunsului; dacă subiectul întreabă, se evită • cu subiecţii în vârstă se poate fragmenta timpul de testare (max. 3 etape); de regulă se manifestă toleranţă la testare

19. Scale • Informaţii (V) • Completarea imaginii (P) • Memoria cifrelor (V) • Aranjarea imaginii (P) • Vocabular (V) • Cuburi (P) • Aritmetică (V) • Asamblarea obiectului (P) • Înţelegere (V) • Cod (P) • Similitudini (V)

20. 1. Informaţii (V) • Subtestul constă din 29 de întrebări referitoare la o serie de informaţii generale, aranjate în ordine de la uşor la greu şi la care se răspunde cu câteva cuvinte sau numere. • Testarea începe cu itemul 5; itemii 1-4 sunt administraţi numai dacă examinatul nu reuşeşte la itemul 5 sau 6. • Testarea încetează când subiectul eşuează la cinci itemi consecutivi. • Răspunsurile se cotează cu 1 sau 0. Scor maxim 29. • Răspunsurile sunt afectate de nivelul cultural.

21. 2. Completarea imaginii (P) • Materialul cuprinde 20 de planşe mici care includ imagini din care lipseşte o anumită parte. • Subiectului i se acordă 20 de secunde pentru fiecare imagine pentru a indica sau a arăta partea care lipseşte. • Scor maxim posibil 20 puncte.

22. 3. Memoria cifrelor (V) • Cuprinde 7 serii de cifre (de la 3 la 9 cifre într-o serie), care trebuie să fie repetate în aceeaşi ordine, şi alte serii de cifre (de la 2 la 8 într-o serie) care trebuie să fie repetate invers. • Testarea la “cifre în ordine directă” începe cu citirea cu voce tare a trei cifre (câte una pe secundă) de către examinator. Subiectul trebuie să repete fiecare serie imediat ce examinatorul a terminat citirea ei. • Două încercări (două seturi diferite de cifre) sunt date pentru lungimea fiecărei serii. Testarea continuă până când el eşuează la ambele încercări ale seriilor.

23. La “cifrele în ordine inversă subiectului i se cere să spună cifrele în ordine inversă după ce examinatorul a terminat de citit seria. Testarea începe cu seria de două cifre şi continuă până când subiectul eşuează la ambele încercări. • Scorul se calculează astfel: 0 puncte pentru ambele încercări eşuate, 1 punct pentru o încercare reuşită, 2 puncte pentru ambele încercări reuşite. • Scor maxim 28 puncte

24. 4. Aranjare de imagini (P) • Materialul cuprinde 10 seturi de planşe, fiecare conţinând o secvenţă logică dintr-o serie (o anumită povestire sau întâmplare). • Pentru fiecare set examinatorul prezintă cartonaşele în dezordine şi îi cere subiectului să le aranjeze în ordine logică. • Limitele de timp sunt de 60 sec pentru seturile 1-4, 90 sec pentru seturile 5-8 şi 120 sec pentru seturile 9-10. • Testarea se opreşte când subiectul eşuează la 4 itemi consecutivi. • Răspunsurile sunt cotate cu 0, 1 sau 2 puncte, în funcţie de corectitudinea aranjamentului.

25. 5. Vocabular (V) • Subiectul trebuie să definească 35 de cuvinte, prezentate în ordinea descrescătoare a dificultăţii lor. • Testarea începe cu itemul 1 pentru subiecţii cu abilităţi verbale modeste, iar pentru ceilalţi cu itemul 4. • Răspunsurile la fiecare cuvânt sunt cotate cu 0, 1 sau 2 puncte, în funcţie de gradul de înţelegere a cuvântului. • Testarea încetează când 5 cuvinte nu sunt definite corect. • Punctaj maxim 70 puncte • Testul măsoară nivelul de cunoaştere a cuvintelor, deprinderea legată de abilitatea mentală generală şi pentru prognozarea performanţei academice.

26. 6. Cuburi (P) • Materialele sunt 9 cuburi cu feţe roşii şi albe şi 9 desene cu suprafeţe albe şi roşii. • Subiectul trebuie să refacă modelul fiecărui desen cu ajutorul a 4 cuburi sau 9 cuburi. • Două încercări sunt permise la primele două desene şi o încercare la următoarele. • Cotarea se face astfel: • 0, 1 sau 2 puncte pentru desenele 1 şi 2 • 0 sau 4 puncte pentru desenele 3 – 9 • Între 1 şi 3 puncte bonificaţie, adăugate pentru realizarea rapidă şi perfectă a desenelor 3-9 • Testarea încetează când patru desene la rând primesc 0 puncte. • Testul măsoară abilitatea de a percepe şi analiza o structură vizuală cu toate componentele ei.

27. 7. Aritmetică (V) • Materiale pentru itemul 1: 7 cuburi colorate în roşu pe două feţe, alb pe două feţe şi roşu şi alb pe celelalte două feţe. • Subtestul conţine 14 probleme de aritmetică în ordine crescătoare a dificultăţii. • Testarea începe cu itemul 3 şi încetează după patru eşecuri consecutive. • Itemii 1 şi 2 sunt oferiţi dacă se eşuează la itemii 3 şi 4. • Răspunsurile sunt cotate cu 0 sau 1 punct şi cu o bonificaţie dacă se rezolvă foarte repede şi foarte corect itemii 10 – 14.

28. 8. Asamblarea obiectului (P) • Testul cuprinde patru asamblări ale unor elemente care să ducă la realizarea unor configuraţii cu sens: manechin, profil uman, mână, elefant. • Timpul afectat este de 120 secunde la itemii 1 şi 2 şi 180 secunde la itemii 3 şi 4. • Scorul la fiecare asamblare este determinat prin numărul de elemente corect asamblate.

29. 9. Înţelegere • Este compus din 16 întrebări, în ordinea crescătoare a dificultăţii, care solicită răspunsuri detaliate. • Răspunsurile sunt cotate 0, 1 şi 2 puncte, în funcţie de calitatea şi gradul de înţelegere exprimat. • Testarea continuă până când subiectul eşuează la 4 întrebări consecutive (scor 0 puncte). • Se începe cu itemul 3. Dacă subiectul eşuează la itemii 3, 4 şi 5, i se administrează itemii 1 şi 2. • Scor maxim posibil 32 de puncte • Subtestul măsoară cunoştinţele practice, raţionamentul social şi abilitatea de a organiza informaţia.

30. 10. Cod • Materialul pentru acest subtest se găseşte pe Foaia de răspuns. • Constă într-un şir de cifre, iar pentru fiecare există un semn. Subiectul trebuie să completeze în fiecare dintre cele 93 de căsuţe simbolul corespunzător numărului. • Testarea începe cu o serie practică pentru familiarizare, după care îi sunt acordate 90 de secunde pentru a umple căsuţele cu simbolurile corecte. • Scor maxim posibil: 93 • Testul măsoară atenţia, rapiditatea şi persistenţa în a rezolva sarcini perceptual-motorii.

31. 11. Similitudini • Cuprinde 14 itemi de forma: “În ce măsură A şi B sunt asemănători?” • Itemii sunt prezentaţi în ordinea crescătoare a dificultăţii, iar testarea încetează după ce subiectul eşuează la 5 itemi la rând. • Răspunsurile sunt cotate 0, 1 şi 2 puncte, în funcţie de calitatea şi gradul de înţelegere arătat. • Testarea încetează după 4 eşecuri consecutive. Punctaj maxim 28 puncte. • Testul măsoară gândirea logică sau abstractă, abilitatea de a categoriza şi generaliza.

32. Scorare • După aplicarea testului şi consemnarea răspunsurilor în caietul de răspuns, scorul brut al subiectului este convertit într-un scor standard, ce aparţine unei scale a scorurilor standard cu media 10 şi abaterea standard 3. • Cele 6 scoruri scalate de la Scala verbală sunt însumate pentru a da suma scorurilor scalate verbale. • Cele 5 scoruri scalate de la Scala de performanţă sunt însumate pentru a da suma scorurilor scalate de performanţă. • Scorurile scalate la toate cele 11 subteste sunt însumate pentru a realiza suma scorurilor scalate pentru întreaga scală.

33. Fiecare dintr cele 3 sume ale scorurilor scalate este apoi convertită într-o valoare QI: QI verbal, QI de performanţă şi QI global. • Fiecare dintre cele 3 scale QI este bazată pe o medie 100 şi o deviaţie standard 15, în cadrul fiecărui grup de vârstă al subiecţilor.

34. Procedura interpretării pe niveluri succesive • Procedura este creată de G. Groth-Marnat (1997) • Este un sistem de interpretare specific clinicienilor ce parcurge 5 niveluri:

35. Nivelul I • Interpretarea QI global – determinarea rangurilor percentile şi clasificarea QI • QI global oferă baza şi contextul pentru evaluarea ebilităţilor cognitive. • Este scorul cel mai fidel şi cel mai valid, care ne informează în legătură cu poziţia subiectului în raport cu cei de aceeaşi vârstă şi care ne oferă, totodată, o estimare globală a abilităţilor sale mintale.

36. Nivelul II Interpretarea QI verbal şi QI de performanţă, precum şi a scorurilor pe factori şi a subgrupurilor adiţionale: • QI verbal – QI performanţă – se interpretează dacă diferenţa este de 12 puncte sau mai mult. • Scoruri pe factori: Înţelegerea verbală, organizarea perceptuală, rezistenţa la distragere – se interpretează dacă apar diferenţe semnificative între media la cele 3 scoruri. • Grupuri adiţionale: categoriile lui Bannatzne, profilurile ACID/SCAD, grupările lui Horn.

37. Factorul Înţelegere verbală - Cuprinde subtestele: Informaţii (I), Similitudini (S), Vocabular (V) şi Înţelegere (Î) 1,4 (I+V+C+S) + 44 • Factorul Organizare perceptuală - Cuprinde subtestele: Completarea imaginii (PC), Cuburi (BD), Asamblare de obiecte (OA) 2,0 (PC+BD+OA) • Factorul Rezistenţă la distragere – Cuprinde subtestele: Aritmetică (A) şi Memoria cifrelor (DS) 2.8 (DS+A) + 44

38. Grupuri adiţionale • Categoriile lui Bannatyne, profilurile ACID/SCAD, grupările lui Horn • Sunt factori opţionali şi se calculează atunci când, în urma evaluării iniţiale a scorurilor la subteste, apar elemente care sugerează o analiză mai detaliată. • Categoriile lui Bannatyne au fost dezvoltate pentru depistarea subiecţilor cu dizabilităţi de învăţare

39. Profilul ACID • Sunt similare cu categoriile Bannatyne • Scoruri mici la aceste profile au fost găsite la subiecţii cu dizabilităţi de învăţare. • Cuprinde subtestele: Aritmetică, Cod, Informaţii şi Memoria cifrelor

40. Grupările Horn • Inteligenţa fluidă – cuprinde subtestele: Memoria cifrelor, Similitudini, Completarea imaginii, Cuburi, Asamblarea obiectelor • Inteligenţa cristalizată – cuprinde subtestele: Informaţii, Vocabular, Înţelegere, Similitudini • Achiziţia – cuprinde subtestele: Informaţii, Memoria cifrelor, Aritmetică

41. Nivelul III • Interpretarea variabilităţii scorurilor la subteste – Analiza profilului • Gradul în care scorul la un subtest deviază faţă de media scalei globale sau a subscalei de care aparţine (Verbală sau de Performanţă). • Obiectivul – evidenţierea capacităţilor cognitive dezvoltate sau, dimpotriva, slab dezvoltate.

42. Paşii în interpretare: • Stabilirea dacă fluctuaţiile scorurilor la subteste sunt semnificative • Dezvoltarea ipotezelor privitoare la înţelesul fiecăreia dintre fluctuaţiile scorurilor la subteste • Integrarea acestor ipoteze cu informaţiile adiţionale relevante pentru cel examinat.