Romanii in Epoca de Aur PDF

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul...

Românii în „epoca de aur”.
Corespondenţă din anii '80
(ediţie îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introductiv
de Liviu Ţăranu)
Liviu Ţăranu este consilier superior la Consiliul Naţional pentru
Studierea Arhivelor Securităţii. Volume publicate: România în Consiliul de
Ajutor Economic Reciproc (1949-1965), Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2007;
Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii, 1978-1980, Editura Enciclopedică,
Bucureşti, 2009; Avram Bunaciu. Biografie, reflecţii, corespondenţă, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 2011.
Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989
The Institute of the Romanian Revolution of December 1989
L’Institut de la Révolution Roumaine de Décembre 1989
Institut der rumänischen Revolution vom Dezember 1989
Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Le Conseil National pour l’Etude des Archives de la Sécurité
The National Council for the Study of the Security Archives
Nationalrat für das Studium der Securitate-Akten
Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul...

Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80
For the month of December I have not fulfilled the plan...

The Romanians during the “Golden Epoch”.
Correspondence of the 1980s
Pour le mois de décembre, je n’ai pas réalisé le plan...

Les Roumains pendant l’ « époque d’or. » Correspondance
des années 1980
Im Dezember habe ich den Plan nicht erfüllt...

Rumänen "goldenes Zeitalter". Korrespondenz der 80er
Jahre
ediţie îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introductiv de

edition prepared, documents selected and introductory study by
édition préparée, sélection des documents et étude introductive par
Gepflegte Ausgabe, die Auswahl von Dokumenten und einleitende Studie von
LIVIU ŢĂRANU
Editor: Liviu Ţăranu
Referenţi ştiinţifici:
Lect. univ. dr. Ovidiu Buruiană, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi
Dr. Petre Opriş, The Woodrow Wilson International Center for Scholars,
Washington, D.C., S.U.A.
Coperta: Dan Mărgărit

Foto coperta: Dan Mărgărit
Tehnoredactare: Claudiu Florin Stan
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

"Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul..." : românii în "epoca
de aur" : corespondenţă din anii '80 / ed. îngrijită, selecţia
documentelor şi studiu introd. de Liviu Ţăranu. - Târgovişte : Cetatea
de Scaun, 2012
Bibliogr.
Index
ISBN 978-606-537-139-2
I. Ţăranu, Liviu (ed. ; antolog. ; pref.)
94(498)
© Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989,

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii,
Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2012
Tel./Fax.: 0245 218318; email: editura@cetateadescaun.ro ,
www.cetateadescaun.ro
CUPRINS / CONTENTS / SOMMAIRE / INHALT
Prefață / Preface / Préface / Vorwort .......................................................................7
Studiu introductiv / Introductory study / Etude introductive / Einleitende Studie

...................................................................................................................................13
Notă asupra ediţiei / Note on the edition / Note sur l’édition / Hinweis zur Ausgabe
...................................................................................................................................29
Lista documentelor / List of documents / Liste des documents / Liste von

Dokumenten .............................................................................................................31
Documente / Documents / Documents / Dokumente .............................................37
Lista abrevierilor / List of abbreviations / Liste des abbréviations / Liste der

Abkürzungen .............................................................................................................273
Indice de nume / Name index / Indice des noms / Index der Namen
............................................................................................................................... 275
Prefaţă
D
upă ce a consultat cu acribie nenumărate fonduri documentare
existente în arhivele româneşti – în scopul publicării în colaborare a
patru volume de documente privind istoria României de după cel de-al
doilea război mondial, precum şi pentru elaborarea unei impresionante teze de
doctorat, referitoare la poziţia României în cadrul Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc, în perioada 1949-1965 (lucrarea fiind publicată în anul 2007 la Editura
Enciclopedică), distinsul istoric Liviu Ţăranu a continuat activitatea de cercetare
originală şi, într-o cadenţă exemplară, au văzut lumina tiparului alte două tomuri
de documente inedite, având ca subiecte două personalităţi controversate ale
regimului comunist din România: generalul Ion Mihai Pacepa şi politicianul
Avram Bunaciu.
Cu volumul de faţă, pasionatul cercetător revine în sfera analizei economiei
româneşti şi propune în mod ambiţios un proiect-instrument util nu doar pentru
istorici, ci şi pentru sociologii care doresc să afle detalii privind mecanismul
procesului politico-economic decizional din ultimul deceniu al perioadei
comuniste a României şi efectele majore pe care le-a produs acesta în viaţa
cetăţenilor.
După cum se poate constata, toate documentele inedite din această lucrare au
ajuns mai întâi în arhiva celebrei Securităţi – organizaţie creată în anul 1948 cu
scopul principal de a reduce la tăcere pe toţi opozanţii regimului politic ilegitim de
la Bucureşti. Prin publicarea lor, istoricul Liviu Ţăranu readuce în actualitate o
temă deosebit de interesantă pentru cercetători: comportamentul schizoid al
călăilor şi victimelor, deopotrivă. Atât cei care violau corespondenţa cetăţenilor şi
întocmeau apoi rapoarte de activitate, cât şi cei vizaţi şi urmăriţi de Securitate
aveau posibilitatea să cunoască în mod direct efectele negative ale austerităţii şi
măsurilor aberante impuse la începutul anilor ’80 de Nicolae şi Elena Ceauşescu.
Ambele aşa-zise „tabere” cunoşteau din proprie experienţă o parte din limitele
sistemului şi dacă membrii organelor de Securitate lucrau foarte mult pentru a-i
depista şi anihila pe cetăţenii care comentau la modul negativ despre „epoca de
aur” promisă de preşedintele României, exista posibilitatea ca, după un program
de lucru (probabil) prelungit, aceiaşi membri ai Securităţii să se întoarcă la
familiile lor şi să afle că străzile localităţilor nu sunt iluminate, întreruperile în
alimentarea cu energie electrică sunt frecvente, agentul termic lipseşte din
calorifere, la fel şi produsele alimentare din magazinul de lângă casă etc. Şi dacă,
8 | Românii în „epoca de aur”. Corespondenţă din anii '80
totuşi, nu erau capabili să observe asemenea „mici detalii”, existau părinţi, soţii,
logodnice, prieteni sau copii care să le reamintească, de exemplu, faptul că
personajul comun Bulă se plimba noaptea pe străzile întunecate ale cartierelor din
Bucureşti şi bombănea în mod retoric: „De ce ne ţin ăştia flămânzi şi cu toate
luminile stinse? Poate aş înţelege dacă s-ar găsi suficientă mâncare la magazinul
din colţ, că aşa ceva a mai fost în România, dar pe timpul mareşalului Antonescu”.
Timpul îşi poate pune evident amprenta asupra diferitelor relatări ale
martorilor oculari, memoria poate juca feste şi de aceea considerăm că
documentele de faţă sunt foarte importante pentru istorici şi sociologi, deşi scopul
pentru care au fost păstrate în arhiva Securităţii a fost cu totul altul. În mod
indubitabil, acestea relevă într-un mod sincer fapte şi stări de lucruri existente în
societatea românească a anilor ’80. În contrast, libertatea cuvântului şi cea de
expresie prevăzute în Constituţia comunistă nu constituiau nici pe de parte
garanţii în cazul în care cineva încerca să le exercite pentru a critica autorităţile de
partid şi de stat într-un mod necontrolat. Prin metode care nu excludeau violenţa,
forţele de represiune aveau grijă ca să-i readucă pe cetăţenii nemulţumiţi la stadiul
de a accepta în final (chiar şi într-un mod tacit) regimul dictatorial de tip asiatic
existent în România. Iar cei care nu reuşeau să se adapteze la sistemul politic,
economic şi social din anii ’80 erau marginalizaţi din punct de vedere social prin
aplicarea de către autorităţile de partid şi de stat a unor măsuri administrative (de
exemplu, detaşarea forţată de la locul de muncă prin trimiterea pentru o perioadă
de timp pe şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră, în minele din Valea Jiului
sau la exploatările de lignit din judeţul Gorj). Forţaţi de împrejurări, aceştia căutau
disperaţi soluţii de supravieţuire care includeau şi opţiunea de emigrare într-o ţară
capitalistă (în special membrii comunităţii germane din România).
Deosebit de interesante în această carte sunt subiectele la care se refereau
cetăţenii români plecaţi oficial pentru a munci în alte ţări. În primul rând, există
mărturii care nu pot fi puse la îndoială, referitoare la calitatea slabă a produselor
industriale româneşti exportate în Republica Federală Germania, Belgia, Elveţia,
Turcia, Egipt, Libia, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada, Mexic, Brazilia,
Columbia etc. – produse contractate de obicei de întreprinderile din ţară prin
intermediul firmei româneşti „MAŞINIEXPORT”. În mod repetat, diferiţi
specialişti români au anunţat oficial autorităţile de resort despre nenumăratele
vicii de fabricaţie şi asamblări necorespunzătoare constatate la produsele care
ajungeau în diferite state şi care, din motive imputabile părţii române, nu puteau fi
utilizate de către cumpărători. În acest sens, semnalăm două exemple edificatoare,
care pot fi găsite în această lucrare: exportul de autoturisme de teren „ARO 244”
care nu fuseseră adaptate la condiţiile climaterice din Canada şi trimiterea unor
autocamioane româneşti în Libia, fără a fi adaptate corespunzător condiţiilor de
deşert. De asemenea, au fost înregistrate numeroase probleme tehnice la
automobilele ARO livrate în Portugalia şi Belgia.
"Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul..." | 9
În al doilea rând, numeroşi specialişti şi muncitori români au ajuns pe

şantierele din Maroc, Algeria, Libia, Egipt, Iordania, Siria, Turcia, Irak, Iran, R.P.D.
Yemen, India, Nigeria, Burundi, Angola etc. O parte dintre aceştia au amintit în
scrisorile trimise în ţară despre problemele cu care se confruntau la faţa locului şi,
în special, despre salariile primite în monedă străină – mult mai mici, în opinia lor,
comparativ cu cele oferite altor străini care lucrau în acelaşi domeniu de activitate,
în acele state. Deseori, salariile erau achitate cu mari întârzieri şi reprezentanţii
firmelor locale reclamau în primul rând calitatea slabă a lucrărilor efectuate de
români. De aici rezultă un alt punct forte al lucrării îngrijite de distinsul cercetător
Liviu Ţăranu: în opinia noastră, este posibil ca nerecepţionarea în mod oficial, de
către partenerul extern, a unor astfel de lucrări, la termenele prevăzute în
contracte, să fi determinat o creştere semnificativă a datoriilor pe care România le
avea de recuperat la sfârşitul anului 1989 din diferite state ale lumii.
Un alt subiect deosebit de interesant care apare în documentele deţinute de
Securitate este activitatea ilicită desfăşurată de românii aflaţi temporar la muncă
în străinătate. Întâlnim astfel traficanţi de dolari şi de alte valute (de exemplu, în
Iordania – lire siriene, leva bulgăreşti şi lire turceşti), precum şi români care
trimiteau în ţară pachete cu bijuterii din aur, cafea, piper, cartuşe de ţigări (de
obicei „Kent”), adidaşi, pantaloni raiaţi şi blue-jeans, casetofoane, săpun etc. În
acelaşi timp, membrii de familie trimiteau în special în ţările din Orientul Mijlociu
produse care puteau fi vândute de muncitorii români pe pieţele locale: alcool
rafinat (în special coniac), lenjerie intimă, ciorapi de damă şi flauşaţi, uscătoare de
păr, râşniţe electrice pentru cafea, pastile vidia pentru strung, curele de ceas cu
busolă şi multe altele. Inventivitatea românilor era debordantă şi evident nu se
ţinea cont de conţinutul discursurilor propagandistice care se difuzau în România
acelor ani, deoarece era tot mai mare neîncrederea cetăţenilor în planurile propuse
de Nicolae Ceauşescu şi puse în aplicare de cei aflaţi în poziţiile de conducere ale
Partidului Comunist Român şi ale administraţiei centrale şi locale de stat.
O altă direcţie de cercetare propusă în mod implicit de istoricul Liviu Ţăranu
prin editarea acestei culegeri de documente inedite ne invită la o comparaţie între
mesajele sincere şi spontane exprimate de diferiţi cetăţeni ai României şi cele
difuzate în aceeaşi perioadă la emisiunile în limba română ale posturile de radio
„Europa Liberă”, „Vocea Americii” şi „BBC”, precum şi la emisiunile în limba
germană ale postului de radio „Deutsche Welle”. Semnalăm în acest sens cititorilor
comentariile apărute în România după alegerea lui François Mitterrand în funcţia
de preşedinte al Franţei şi despre tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea
(Piaţa Sf. Petru din Roma, 13 mai 1981).
De asemenea, nu trebuie să fie omisă de cititori o scrisoare inedită trimisă din
S.U.A. lui Corneliu Coposu, de către Dean Milhovan-Mitu, în care se menţiona
despre o conferinţă susţinută de Silviu Brucan la Columbia University (1988) şi
despre publicarea în S.U.A. a lucrării „Agonia României (1944-1947)” (autor:
Nicolae Baciu).
Un subiect despre care s-a discutat foarte puţin în România este şomajul
mascat care exista în anii ’80. Prin publicarea acestei lucrări de referinţă în
istoriografia românească, Liviu Ţăranu dezvăluie unul dintre punctele nevralgice
ale sistemului propagandei comuniste de la Bucureşti. Da, a existat şomaj în
România anilor ’80. Da, au existat cetăţeni care se temeau că vor fi puşi pe lista de
disponibilizări pentru a lucra apoi ca muncitori necalificaţi în C.A.P.-uri, în
combinatele de creştere a porcilor şi viţeilor etc. Ironia sorţii a făcut ca dovezile
păstrate în arhiva Securităţii pentru cu totul alte scopuri să poată fi publicate acum
de către distinsul cercetător, pentru a fi analizate obiectiv de către istorici şi
sociologi. Prin apariţia publică a acestor documente, mitul inexistenţei şomajului
în România anilor ’80 este practic desfiinţat de către Liviu Ţăranu.
Există şi alte subiecte deosebit de interesante în culegerea de documente
îngrijită de distinsul cercetător şi care merită să fie analizate în detaliu, însă spaţiul
limitat ne permite doar o simplă enumerare a lor, fără a avea pretenţia că le-am
epuizat: penuria de produse alimentare şi de strictă necesitate, precum şi
zvonurile frecvente privind mărirea în mod semnificativ a exportului de asemenea
produse; forţarea cetăţenilor de către autorităţile locale pentru a cultiva plante
tehnice şi legume pe loturi improprii pentru asemenea tip de culturi; creşterea în
mod semnificativ a preţurilor la produsele alimentare şi la cele de strictă necesitate
(deşi, în teorie, regimul comunist avea grijă ca veniturile cetăţenilor să crească în
mod permanent şi să nu existe inflaţie); abandonarea de către profesori a
posturilor în care erau repartizaţi, în special la şcolile din mediul rural; pedepsirea
cetăţenilor nemulţumiţi de condiţiile existente la locurile de muncă prin
trimiterea lor pe şantierul Canalului Dunăre – Marea Neagră sau în alte zone din
ţară, departe de familiile lor; emigrarea membrilor comunităţii germane din
România; forţarea proprietarilor de câini să renunţe la găzduirea acestora în
apartamente (măsură impusă de autorităţi care a determinat, printre altele,
înmulţirea exponenţială şi într-un mod necontrolat a numărului de câini
vagabonzi din marile oraşe ale ţării); calitatea slabă a tocăriei folosite la
construirea blocurilor de locuinţe în diferite localităţi şi măsura aberantă impusă
de autorităţi, de a redeschide balcoanele izolate prin mijloace proprii de către
cetăţeni, în condiţiile în care prin mijloacele de propagandă se difuzau permanent
mesaje despre necesitatea reducerii consumului de energie.
Pentru aceste subiecte, ca şi pentru altele pe care le veţi găsi în paginile care
urmează, recomandăm într-un mod călduros această lucrare iniţiată şi realizată de
istoricul Liviu Ţăranu, o carte-oglindă a celor care au suferit şi nu au protestat
deschis în România anilor ’80. Iar pentru cei care regretă într-un fel sau altul
regimul comunist sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu, le dorim să îşi aducă
aminte de faptul că opiniile exprimate în această culegere de documente sunt
sincere şi spontane. Acestea au fost consemnate de către cetăţeni care nu ştiau în
acel moment faptul că li se deschide corespondenţa de către membrii Unităţii
Speciale „S”, iar conducerea Securităţii era în mod evident interesată să afle
opiniile cetăţenilor deoarece în România anilor ’80 nu era acceptată criticarea

necontrolată, de către oamenii obişnuiţi, a faptelor săvârşite de membrii
nomenclaturii de partid şi de membrii administraţiei centrale şi locale de stat.
Dacă mesajele din scrisorile respective nu erau importante, acestea nu ar fi fost
analizate, redistribuite unor alte structuri din cadrul Securităţii şi folosite ulterior
ca exemple în diferite rapoarte oficiale cu uz intern, pentru a se descrie o stare de
lucruri profund defavorabilă regimului politic de la Bucureşti.
Varşovia, 28 octombrie 2012

Dr. Petre Opriş
The Woodrow Wilson International Center for Scholars
Washington, D.C., S.U.A.
Studiu introductiv
P
ână la începutul anilor `90, în Occident, a funcţionat o adevărată industrie a
studierii regimurilor din blocul comunist. După prăbuşirea acestora şi a
Uniunii Sovietice, cea mai mare parte a acestei industrii s-a relocat chiar în
zona cercetată. Era şi firesc pentru că aici se găseau resursele pentru o nouă creşte-
re fulminantă: arhivele şi memorialistica. Interesul major, de această dată, nu mai
era dat de cunoaşterea modelului politic sau economic al socialismului, ci de afla-
rea celor mai tăinuite aspecte (unele cunoscute doar la nivel de zvon) referitoare la
vârfurile partidului, metodele represive, informatori, poliţie secretă, dizidenţă etc.
România nu a făcut excepţie de la regulă, iar în anii `90 şi apoi din 2000 încoa-
ce, au curs adevărate fluvii de cerneală pe subiectul comunismului românesc. În
ceea ce priveşte istoriografia, s-a început cu viaţa politică, s-a continuat cu politica
externă şi după ce dosarele Securităţii au devenit accesibile unui public larg
(începând cu anul 2001), viaţa culturală, religioasă, mecanismele represive etc. au
reprezentat teme centrale ale preocupărilor istoriografice. Ca urmare, avem astăzi,
un adevărat „front istoriografic”, alcătuit din numeroşi cercetători care caută cu
aviditate în arhive, prin biblioteci sau printre puţinii martori rămaşi în viaţă, să
răspundă la două întrebări fundamentale: Cum (de) a fost posibilă instalarea şi
consolidarea comunismului şi de ce s-a prăbuşit? Răspunsul la a doua întrebare
rămâne o provocare, cu atât mai mult cu cât foarte puţini dintre specialiştii în
studiul acestei regiuni au putut intui sau prezice schimbările majore de la finele
anilor ’801.
În cazul românesc, fiecare din autorii care au oferit o perspectivă calificată
asupra căderii comunismului, au făcut-o din unghiul pe care l-au cunoscut mai
bine: politic (Vladimir Tismăneanu2, Stelian Tănase3 şi Daniel Barbu4), social şi
economic (Katherine Verdery5, Daniel Barbu şi Pavel Câmpeanu6) sau din punct
1
Doina Jela, De ce s-a prăbuşit regimul comunist şi cum s-ar fi putut oare să nu se întâmple acest
lucru?, în Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu, Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze,
desfăşurare, consecinţe, Cluj, Editura Argonaut, 2011, p. 13.
2
Vladimir Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a regimului comunist, Iaşi,
Editura Polirom, 2005.
3
Stelian, Tănase, Miracolul revoluţiei: o istorie politică a căderii regimului comunist, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1999.
4
Daniel Barbu, Republica absentă. Politică şi societate în România postcomunistă, Bucureşti,
Editura Nemira, 2004
5
Katherine Verdery, Socialismul. Ce a fost şi ce urmează, Iaşi, Institutul European, 2003.
6
Pavel Câmpeanu, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Iaşi, Polirom, 2002.
de vedere al contextului internaţional (Ioan Scurtu7). Dumitru Preda şi Mihai

Retegan, în excelentul volum de documente publicat în anul 2000, merg pe acelaşi
plan al contextului extern, pledând pentru principiul dominoului8. Un alt volum,
publicat de curând, care combină sursele documentare cu analize şi interpretări
originale, mai ales în ce priveşte aspectele politice ale vremii, este cel semnat de
Gh. Buzatu9. O contribuţie recentă pe această problemă este dată şi de un volum
colectiv publicat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria
Exilului Românesc – coordonatori Cosmin Budeancă şi Florentin Olteanu10. Stu-
diile adunate în acest volum se caracterizează printr-o mare diversitate a subiec-
telor abordate: relaţiile româno-sovietice în ultimii doi ani ai regimului condus de
Nicolae Ceauşescu, sistematizarea localităţilor rurale, problemele de imagine ale
regimului de la Bucureşti, situaţia economică internă şi impactul acesteia asupra
stării de spirit a cetăţenilor, rolul jucat de exilul românesc în schimbarea de regim
din 1989. Studiile sunt inegale, iar abordările suferă de acelaşi secvenţialism.
Lipseşte, ca în cazul oricărui volum colectiv, o viziune închegată tocmai asupra
cauzelor, desfăşurării şi consecinţelor dispariţiei regimurilor comuniste.
Memorialistica are şi ea rolul ei în clarificarea ultimei decade a comunismului
românesc. Aici trebuie semnalate lucrări precum cele ale Laviniei Betea, autoare
care a consemnat dialoguri interesante cu mari figuri ale nomenclaturii din anii
`70 şi `8011. Merită amintit şi volumul semnat de Silviu Curticeanu, şeful de cabinet
al lui Nicolae Ceauşescu din 1975 până în 198912. De asemenea, Petre Gigea trebuie
menţionat pentru mărturiile sale, el deţinând o importantă demnitate în acei ani
(ca ministru al Finanţelor), fiind autorul unei masive lucrări memorialistice13.
Parcurgând această literatură, se poate uşor observa că din prezentarea sau
analiza cauzelor căderii comunismului românesc lipsesc componente importante –
de la economic, cultură, minorităţi – până la acţiunea bisericii majoritare şi a
celorlalte culte ori situaţia învăţământului etc. Cu alte cuvinte, lipseşte în
momentul de faţă un tablou complex al factorilor care au condus la dezintegrarea
regimului comunist.
7
Ioan Scurtu, Revoluţia română din decembrie 1989 în context internaţional, Bucureşti, Editura
Enciclopedică şi Editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, 2006.
8
Dumitru Preda, Mihai Retegan, 1989. Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste
europene. Documente, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000.
9
Gh. Buzatu, Biografii paralele. Stenograme şi cuvântări secrete. Dosare inedite. „Procesul” şi
execuţia, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2011.
10
Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu (coord.), Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze,
desfăşurare, consecinţe, Cluj, Editura Argonaut, 2011.
11
Vezi cea mai recentă dintre acestea: I se spunea Machiavelli. Ştefan Andrei în dialog cu Lavinia
Betea, Bucureşti, Editura Adevărul, 2011.
12
Silviu Curticeanu, Memoria unei istorii trăite. Imagini suprapuse, Bucureşti, Editura Albatros,
2000.
13
Petre Gigea-Gorun, Un ministru de Finanţe îşi aminteşte, Craiova, Editura Scrisul Românesc,
2004, 2. vol. (1.328 p.).
În lipsa accesului la documente, până recent, şi doar pe baza memorialisticii, a

presei, ori a istoriei orale, un demers ştiinţific de asemenea calibru era şi este în
continuare foarte greu de realizat. Dar chiar şi în condiţiile „deschiderii” sau
„revoluţiei” arhivelor, volumul de informaţie este imens şi solicită din plin efortul
de sinteză al cercetătorilor. Astfel se explică de ce, cei mai mulţi preferă o abordare
secvenţială asupra temei în discuţie.
În cazul de faţă, pornind de la ideea că este absolut necesară discuţia asupra ca-
uzelor care au condus la căderea comunismului, intenţia noastră este ca printr-o
prezentare selectivă a unei categorii de documente disponibile de curând, să ofe-
rim o foarte sumară radiografie a economiei şi societăţii româneşti, pe baza unor
documente din arhiva poliţiei secrete (Securitatea), cu referire directă la starea de
spirit a populaţiei şi a preocupărilor acesteia. Credem că apelul la aceste (re)surse
face posibilă o delimitare clară şi pertinentă a cauzelor care au condus la implozia
din decembrie 1989. Condiţiile care au pregătit această dezintegrare s-au copt pe
parcursul anilor `80. Întregul climat social, economic şi cultural a suferit schimbări
graduale care, în timp, au constituit cadrul perfect pentru schimbările din anul
1989.
Insistând pe latura economică a regimului şi efectele ei asupra stării de spirit a
populaţiei (aşa cum rezultă din controlul corespondenţei private şi din sintezele
făcute de Securitate), pe legătura dintre starea economică a ţării şi revolta minori-
tăţilor principale (unguri, germani şi chiar evrei) putem oferi o motivaţie plau-
zibilă a prăbuşirii regimului. Desigur, fenomenul este unul extrem de complex, iar
o cercetare exhaustivă asupra acestuia, rămâne în continuare un deziderat.
Chiar şi în aceste condiţii, o privire asupra unui mic segment al realităţii ro-
mâneşti din anii `80, şi anume corespondenţa privată, poate să asigure o imagine
de înaltă definiţie asupra climatului social din acei ani: tensiuni sociale tot mai
acute şi un regim care evită orice reformă internă serioasă. Pentru a ţine totuşi sub
control nemulţumirea populaţiei, pe lângă un nou asalt ideologic, creşte exponen-
ţial implicarea Securităţii în controlul tuturor domeniilor vieţii sociale, în primul
rând al economiei naţionale. Era vizat un control mult mai amplu al marilor între-
prinderi şi al proletariatului industrial. Orice grevă, demonstraţie sau protest anti-
sistem este, din faşă, reprimat. Sunt interzise orice relaţii cu străinii, în afara per-
soanelor desemnate. Nemulţumirile cresc, iar în rândul minorităţilor naţionale,
mai bine conectate cu exteriorul, apar mici nuclee de protest. Pentru a le izola,
regimul dă frâu liber unui naţionalism exagerat, încercând totodată să distragă,
astfel, atenţia majorităţii de la problemele economice presante ale zilei. Însă, în
faţa dificultăţilor cotidiene tot mai mari, a intensificării cultului personalităţii până
la cote paroxistice, orice strategie de distragere a atenţiei populaţiei nu mai are
succes. În final, învăţământul puternic ideologizat şi tineretul supranumeric (re-
ceptor principal al schimbărilor din exterior) care e tot mai greu de plasat în câm-
pul muncii, se constituie într-unul din nucleele de bază care pledează pentru
schimbarea de regim.
Luând în calcul aceste realităţi şi pentru a înţelege mai bine starea socială la
care se face referire în documentele pe care le publicăm în acest volum, credem că
este important să facem câteva scurte precizări referitoare la trei „dosare” ale
României anilor ’80: economia, Securitatea şi societatea.
Economia
La 7 decembrie 1972, România adera la Acordul privind FMI şi BIRD dorind „să-
şi aducă contribuţia la dezvoltarea şi promovarea comerţului şi cooperării econo-
mico-financiare între state şi la perfecţionarea sistemului monetar internaţional”.
Era rezultatul unui deceniu de eforturi făcute de conducerea de la Bucureşti pen-
tru o deschidere cât mai largă în raporturile economice cu Occidentul. Era, toto-
dată şi apogeul acestei deschideri.
10 ani mai târziu, în 1982, România încheia, de urgenţă, un acord „stand by” cu
FMI pentru a-şi salva credibilitatea în faţa băncilor occidentale creditoare, care-i
tăiaseră toate liniile de finanţare încă din anul anterior14. Din acest moment
deschiderea României către Occident începea să fie problematică.
La 40 de ani de la aderarea României la FMI şi la 30 de la criza din anii 1981 şi
1982, cercetarea acestor momente de istorie nu doar economică, ci şi politică,
rămâne doar la stadiu incipient. Cum au decurs negocierile cu FMI şi ce au
acceptat liderii de Bucureşti este puţin cunoscut astăzi, ca şi implicaţiile pe termen
lung asupra economiei şi societăţii româneşti ale acelui acord din 1982.
Ce a contribuit la această evoluţie este deja cunoscut şi anume faptul că în anii
‘70 apelul României la resursele financiare ale băncilor occidentale a luat proporţii
majore. Ca urmare, impactul asupra echilibrului extern al ţării pe termen mediu şi
lung a fost unul nefericit. În contextul economic internaţional al vremii, marcat de
două crize ale petrolului, contul curent al României s-a deteriorat puternic,
îndeosebi din anul 1978 (-759 mil. dolari) ajungând în anul 1980 la un deficit de
2.420 mil. dolari15. Datorită sumelor mari care trebuiau plătite creditorilor
14
Tăierea liniilor de finanţare a avut loc încă din 1980, pentru ţări precum Polonia, care intrase
neoficial în incapacitate de plată. Suspendarea finanţării statelor socialiste, inclusiv a Uniunii
Sovietice, a apărut în momentul în care dobânzile au crescut foarte mult, adăugând sume
impresionante la împrumuturile deja acordate de Occident. Era evident pentru creditori că piaţa
mondială nu va putea absorbi exporturile statelor socialiste în aşa măsură încât să-şi poată plăti
datoriile. Vezi Katherine Verdery, op. cit., p. 58.
15
Interesantă este varianta lui Nicolae Ceauşescu despre acest moment, aşa cum o prezintă în
ultimul său dialog cu Mihail Gorbaciov, din 4 decembrie 1989: „Cu vreo 20 de ani în urmă le-am
dat şi noi drepturi foarte multe [întreprinderilor] şi primul lucru pe care l-au făcut a fost să ia
credite şi să facă tot felul de investiţii neeconomice. Atunci noi le-am restrâns drepturile şi am
gândit că trebuie să ţinem în mână anumite lucruri, deoarece pentru România 11 miliarde de
dolari datorie, în 1980, constituia o situaţie foarte grea. De altfel, trebuie să vă spun că în
discuţiile pe care le-am avut atunci cu Brejnev, el mi-a spus de câteva ori: nu te duce să faci
datorii. De câteva ori mi-a atras atenţia asupra acestui lucru, însă am greşit că am dat multe
drepturi întreprinderilor şi toţi s-au apucat şi au spus că dacă avem drepturi, atunci să luăm
credite din străinătate”. Afirmaţia liderului de la Bucureşti este cel puţin inexactă. Toate
occidentali, fără a se mai putea face faţă cu încasările curente din exporturile
româneşti, statul român a ajuns, în primăvara anului 1981, la arierate (întârzieri la
plată) care totalizau 1.143 mil. dolari S.U.A.
Deşi conducerea „superioară” a României a fost sfătuită să înceapă discuţii cu
toţi creditorii occidentali pentru reeşalonarea datoriei externe, tocmai pentru a
preîntâmpina o previzibilă încetare de plăţi, Nicolae Ceauşescu a refuzat sau a
amânat orice dialog pe această temă. Inevitabilul s-a produs în toamna anului 1981,
iar statul român a fost nevoit să pornească negocieri cu FMI şi cu băncile occiden-
tale creditoare.
Trebuie spus că cei care răspundeau de finanţele ţării nu aveau experienţa unor
astfel de negocieri, fiind pentru prima dată când România cerea o reeşalonare a
datoriilor. Exista însă un avantaj, singular în cadrul blocului comunist, acela că
România era membru cu drepturi depline la FMI, Banca Mondială şi Banca
Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare. România era singura ţară din Est
care avea această calitate şi un capital social depus la FMI de 500 milioane de
dolari.
În urma negocierilor „grele şi dure” în descrierea lui Petre Gigea, negociatorul
şef din partea României, s-a ajuns la concluzia că nu trebuia aplicată o terapie de
şoc, ci una graduală prin majorarea preţurilor şi tarifelor pentru populaţie, precum
şi prin reducerea cheltuielilor bugetare din administraţie, educaţie, sănătate,
cultură etc.16. Concret, măsurile convenite în acel „program de ajustare” vizau creş-
terea preţurilor interne la combustibili (gaze, cărbune, benzină, motorină), energie
electrică, reducerea subvenţiilor în industrie şi agricultură, (de pildă, în industria
textilă erau reduse subvenţiile pentru uniformele şcolare şi îmbrăcămintea pentru
copii), reducerea importurilor, îndeosebi a celor petroliere, creşterea dobânzilor
bancare, devalorizarea leului prin modificarea raportului leu-dolar, reducerea
deficitului balanţei comerciale şi, în final, reglementarea plăţilor la arierate către
băncile occidentale.
Statistic, aplicarea acestor măsuri de către statele care semnaseră acorduri cu
FMI a condus în 98% din cazuri la proteste violente ale populaţiei şi manifestări de
stradă. România a fost printre puţinele ţări unde aceste demonstraţii nu au avut
loc datorită tocmai regimului foarte strict de supraveghere a populaţiei şi
acţiunilor de prevenire desfăşurate de Securitate.
acordurile de împrumut cu băncile sau statele occidentale au fost negociate şi semnate, în anii
`70, la indicaţia sa. Întreprinderile româneşti nu au avut, indiferent de gradul de autonomie,
dreptul de a contracta credite în Vest, decât prin intermediul instituţiilor financiare ale statului
român şi conform unui plan general de investiţii aprobat tot de către Nicolae Ceauşescu. Pentru
stenograma discuţiei dintre Nicolae Ceauşescu şi Mihail Gorbaciov vezi Gh. Buzatu, Biografii
paralele. Stenograme şi cuvântări secrete. Dosare inedite. „Procesul” şi execuţia, Iaşi, Editura Tipo
Moldova, 2011, p. 562.
16
Dumitru Constantin, Cum şi ce a negociat România cu F.M.I. în anii ’80, în „Cotidianul”, 26 mai
2010.
Programul de „ajustare structurală” convenit cu FMI a fost implementat de

autorităţile de la Bucureşti cu succes, contul curent devenind excedentar încă din
anul 1982. Deşi se avea în vedere o reeşalonare a plăţilor şi pe anul 1984, aceasta nu
a mai fost necesară, situaţia contului curent permiţând plata la timp a tuturor
scadenţelor externe.
Din nefericire, Nicolae Ceauşescu a considerat că poate continua politica de
austeritate pentru a achita întreaga datorie externă a ţării şi a sacrificat astfel
nivelul de trai al românilor dar şi întreaga economie pentru o iluzorie
independenţă financiară.
Securitatea
Este evident că în urma acelor măsuri de austeritate, care îşi aveau începutul
chiar din 198017, aşadar cu aproape doi ani înaintea acordului cu F.M.I., populaţia
nu putea fi deloc încântată. Cum au reacţionat autorităţile comuniste la creşterea
nemulţumirilor populaţiei? Pe scurt, soluţia utilizată a fost Securitatea. Nu era
nimic nou, încă de la instalarea sa (1948) regimul comunist a folosit ca armă
împotriva presupusului duşman intern sau extern o structură a Ministerului de
Interne, denumită generic Securitate. Creată după model sovietic şi purtând mai
multe denumiri de-a lungul timpului, această instituţie a rămas un veritabil aparat
de represiune. Perfecţionată continuu, ca structură, atribuţii şi personal, Securita-
tea a atins în anii `70 şi `80 maximul rafinamentului în controlul şi reprimarea
oricărei minime rezistenţe sau dizidenţe. Utilizând metode ale unui serviciu clasic
de informaţii, îmbogăţite cu cele mai recente descoperiri în materie de poliţie
politică şi aflată în directă conexiune cu aparatul de partid, Securitatea a primit
cele mai variate directive. Începând cu anii `70, atribuţiile legate de controlul eco-
nomiei naţionale sunt extinse la o bună parte din aparatul operativ al Securităţii:
de la spionajul extern obligat să îndeplinească un plan de aducere în ţară de valută
occidentală, până la direcţiile operative interne care supravegheau atât starea de
spirit a muncitorilor dar şi calitatea produselor livrate la export.
Pentru a înţelege impactul social al măsurilor de austeritate impuse de condu-
cerea de partid, o incursiune în corespondenţa privată a românilor este, aşa cum
susţineam anterior, foarte utilă. Aceasta e posibilă astăzi datorită unei structuri a
Securităţii numită Unitatea Specială „S” cu atribuţii în domeniul controlului
corespondenţei.
17
Sunt şi alte opinii, de pildă, Pavel Câmpeanu susţine că privaţiunile îşi au începutul în toamna
anului 1983 odată cu promulgarea Decretului Consiliului de Stat al RSR din 10 octombrie 1983 în
care se stabilea: „Vor fi considerate activităţi comerciale ilegale şi vor fi pedepsite conform
prevederilor Codului Penal cu pedepse de la şase luni până la cinci ani de puşcărie,
achiziţionarea de la magazinele de stat sau ale cooperaţiei pentru depozitare, a unor cantităţi de
ulei, zahăr, făină, orez, cafea şi a oricăror a altor alimente care depăşesc necesarul de consum
pentru o lună al unei familii, depozitarea afectând interesele consumatorilor şi aprovizionarea
corectă a populaţiei”. (Apud Pavel Câmpeanu, Ceauşescu, anii numărătorii inverse, Iaşi, Polirom,
2002, p. 269).
Trebuie spus că, încă de la începuturile regimului comunist, controlul şi

cenzura corespondenţei au făcut obiectul muncii unor structuri specializate care
au funcţionat în cadrul Securităţii sub diferite denumiri: Direcţia „F” (1951-1952),
Direcţia Filaj şi Corespondenţă (1952-1955), Serviciul „F” (1956-1967), Direcţia a XII-
a (1967-1968), Direcţia a IX-a (1968-1972), Direcţia a VI-a (1972-1973) şi Unitatea
specială „S” (1973-1989)18.
Unitatea Specială „S” făcea parte din Comandamentul pentru Tehnică Opera-
tivă şi Transmisiuni (C.T.O.T.) unitate condusă în anii ‘80 de general-locotenent
Ovidiu Diaconescu. La conducerea Unităţii Speciale „S” s-a aflat, în acelaşi inter-
val, general-maior Nicolae Bucur, secondat de doi locţiitori: colonel Constantin
Marinescu şi colonel Vasile Constantinescu.
Unitatea era formată din şapte servicii:
- Serviciul I (interceptare grafotehnie) condus de locotenent-colonel Constan-
tin Miu;
- Serviciul II (control trimiteri poştale interne) condus de maior Aurora Rodica
Negoiţă şi apoi locotenent-colonel Mihai Buliga;
- Serviciul III (control trimiteri poştale externe) locotenent-colonel Alexandru
Dobrescu şi căpitan Ligia Achim;
- Serviciul IV (control trimiteri poştale externe) colonel Anghel Iorgu;
- Serviciul V (obiective, evidenţă şi punere în interceptare, probleme prioritare)
locotenent colonel Mircea Ardelean, colonel Ion Preda;
- Serviciul VI (laborator) locotenent-colonel Viorica Petrică şi maior Ion Radu;
- Serviciul VII (înscrisuri) maior Eugen Grigorescu şi maior Gheorghe Nicola.
Atribuţiile acestui organism au rămas de-a lungul timpului, în esenţă, aceleaşi:
interceptarea scrisorilor, coletelor, telegramelor persoanelor urmărite, intercepta-
rea manifestelor, memoriilor şi a scrisorilor de protest, identificarea autorilor19.
Informaţiile din aceste surse erau transmise apoi către direcţiile operative ale Se-
curităţii, în funcţie de importanţa şi profilul lor. Aici erau luate măsuri suplimen-
tare pentru cunoaşterea opiniilor, atitudinilor, acţiunilor şi relaţiilor persoanelor
supravegheate, a celor cărora le aparţinea corespondenţa interceptată. Ultima
etapă era prevenţia. Se acţiona pentru prevenirea răspândirii nemulţumirilor
18
Virgiliu Ţârău (coord.), Învăţând istoria prin experienţele trecutului: cetăţeni obişnuiţi
supravegheaţi de Securitate în anii ‘70-’80, Editura CNSAS, Bucureşti, 2009, p. 93 (vezi capitolul 6
semnat de Denisa Bodeanu, Controlul şi cenzura secretă a corespondenţei, p. 93-103).
19
Iată cum erau formulate sintetic aceste atribuţii ale Unităţii speciale „S” în Instrucţiuni nr.
D/00159 / 20.04.1985 privind regulile de muncă pentru manipularea şi exploatarea materialelor
obţinute din sursa „S”: „Unitatea specială «S» şi unităţile corespondente din teritoriu, în procesul
muncii specifice, depistează şi reţin toate categoriile de trimiteri poştale în al căror conţinut
sunt vehiculate idei şi concepţii potrivnice intereselor statului nostru, acţiunile respective fiind
semnalate unităţilor centrale şi teritoriale de securitate pe profile de muncă iar, de la caz la caz,
acestora le vor fi înaintate spre informare şi materiale în original” vezi A.C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 7929, vol. 402, f. 4.
populaţiei şi neutralizarea (atenţionarea, avertizarea etc.) persoanelor cu atitudine

critică faţă de puterea politică.
Dacă în anii ‘50-’60 controlul corespondenţei avusese, în esenţă, o puternică
motivaţie ideologică, cei vizaţi fiind principalii „duşmani ai poporului” (legionarii,
ţărăniştii, liberalii etc.) a căror activitate putea fi demascată şi prin cenzura
corespondenţei, în anii ’70-’80, întreaga corespondenţă, internă şi externă, este
controlată de unitatea specializată a Securităţii20. Erau verificate cărţi poştale,
scrisori, telegrame, colete expediate de români în străinătate, dar se acorda o şi
mai mare atenţie la tot ceea ce venea din afară, mai ales din Vest. Mecanismul era
simplu: ofiţerii sau colaboratorii Unităţii Speciale „S” preluau, dimineaţa, cores-
pondenţa de la oficiile poştale având obligaţia ca până la ora 17,00 să repună în
circuitul poştal trimiterile care nu prezentau interes. În lunile de vârf (perioada
vacanţelor şi a sărbătorilor), numărul de scrisori era mult mai mare decât cel
obşnuit, aşa că de multe ori controlul se făcea prin sondaj, textele fiind citite selec-
tiv, când existau suspiciuni din partea lucrătorului de la Securitate. Acolo unde
apăreau comentarii duşmănoase la adresa regimului, îndemnuri la emigrare, me-
tode de trecere frauduloasă a frontierei, descrierea laudativă a traiului occidental
etc., scrisorile erau scoase definitiv din circuitul poştal şi trimise la direcţiile
operative de profil21.
Instrucţiunile privind regulile de muncă dar şi ordinele generale ale Securităţii
cereau expres să fie prevenită difuzarea de manifeste, memorii şi scrisori de
protest. Autorii lor trebuiau identificaţi în timpul cel mai scurt pentru a evita
răspândirea materialelor subversive. Forma concretă a acestora era diversă, de la
simple fiţuici scrise de mână, până la foi volante sau chiar documente redactate
atent şi introduse în plicuri cu adrese precise, cu aspect cât mai comun. De obicei,
ultimele erau adresate conducerii de partid şi de stat, unor ziare centrale sau locale
sau nominal unor lideri ai P.C.R., miniştrilor, şefilor de redacţii din presa scrisă,
TV sau radio. La conducerea de partid şi de stat ajungeau, în cele din urmă şi
notele sau buletinele redactate de Securitate care semnalau stări de spirit negative,
tocmai în încercarea de a curma unele situaţii conflictuale sau chiar explozive din
anumite medii. Din nefericire, în anii ’80, factorul politic judeţean sau central nu
mai este receptiv la avalanşa de semnale pe care Securitatea le transmite.
Amploarea nemulţumirilor devine din ce în ce mai mare, iar măsurile luate de
puterea politică sunt paleative.
Securitatea, prin unitatea sa specializată, dezvoltase o întreagă metodologie de
depistare a „înscrisurilor duşmănoase”: utilizarea aceluiaşi tip de plicuri (ca
mărime şi culoare), aceeaşi aşezare a timbrelor, modul de aranjare a adresei (în
20
Virgiliu Ţârău (coord.), op. cit., p. 94 (vezi capitolul 6 semnat de Denisa Bodeanu, Controlul şi
cenzura secretă a corespondenţei, p. 93-103).
21
Carmen Chivu, Mihai Albu, Noi şi Securitatea. Viaţa privată şi publică în perioada comunistă,
aşa cum reiese din tehnica operativă, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2006, p. 30.
centru sau la capetele plicului), lipsa adresei expeditorului, ori prezenţa uneia
prescurtate, de obicei fictivă22.
Astfel, în corespondenţa trimisă îndeosebi în Vest, lucrătorii din Unitatea „S”
constataseră că majoritatea materialelor subversive interceptate aveau forma unor
scrisori obişnuite, fără adresa expeditorului sau cu adresă fictivă. Destinaţia predi-
lectă era postul de radio „Europa Liberă”, dar şi alte posturi, care primeau cores-
pondenţă la unele căsuţe poştale sau chiar pe adresa unor persoane particulare.
O atenţie specială se acorda întregii corespondenţe a persoanelor care erau
urmărite de Securitate sau a celor aflate în reţeaua colaboratori. Verificarea aces-
teia se făcea la cererea ofiţerilor din unităţile operative, de către ofiţerii din apa-
ratul Unităţii Speciale „S” care trebuia să intercepteze scrisorile, telegramele şi
coletele primite sau trimise de cei urmăriţi. În teorie, aceste materiale erau
deosebit de valoroase, putând dezvălui eventuale acţiuni avute în vedere de cei
vizaţi, fiind totodată şi o probă consistentă a activităţii lor subversive. Se întâmpla
adesea, ca, din cauza lanţului birocratic, informaţia să nu mai ajungă în timp util la
ofiţerul care urmărea un anumit „obiectiv”. Apoi, din cauza neglijenţei celor care
deschiseseră scrisorile sau coletele, se întâmpla ca întreaga acţiune să fie deconspi-
rată (în unele plicuri reintroduse în circuit, erau uitate traducerea scrisorii, nota de
lucru sau chiar borderoul de însoţire semnat de ofiţerul care studiase scrisoarea).
În plus, o durată de timp mai mare între data expedierii şi data primirii corespon-
denţei crea mari semne de întrebare atât expeditorului cât şi destinatarului, care
pe baza ştampilei Poştei puteau vedea unde scrisoarea a „zăbovit” mai mult.
Nedumeririle de acest fel sunt numeroase şi sunt exprimate pe larg chiar în unele
scrisori ale celor urmăriţi23.
Din punct de vedere tehnic controlul corespondenţei de către Securitate se
baza pe ideea că unii dintre cei urmăriţi transmiteau informaţii prin intermediul
scrisorilor în mod codificat. Tocmai această codare a conţinutului era preocuparea
principală a ofiţerilor din Unitatea Specială „S” care aveau, între altele, sarcina de a
22
Cristina Anisescu, Silviu B. Moldovan, Mirela Matiu, „Partiturile” Securităţii, Editura Nemira,
Bucureşti, 2007, p. 495.
23
Pentru a fi evitate astfel de situaţii, au fost elaborate în primăvara anului 1985 o serie de
instrucţiuni privind regulile de muncă pentru manipularea şi exploatarea materialelor obţinute din
sursă „S”. Măsurile preconizate constau în trimiterea către unităţile operative doar a unor
xerocopii după scrisorile interceptate, iar nu a originalelor. Trimiterea acestora implica scoaterea
lor din circuitul poştal pentru un timp mai lung şi uneori, chiar, pierderea lor. De aceea se cerea
ca solicitările privind trimiterea acestor originale să fie reduse la minim, doar „în cazurile care în
sunt folosite mijloace ale legăturii impersonale, căsuţe-poştale, post-restant etc. şi care nu se mai
repun în circuitul poştal”. Formularea unora dintre instrucţiuni arată şi gravitatea sau
dimensiunea întârzierilor în prelucrarea corespondenţei interceptate: „Dacă în termen de 24 ore
de la trimiterea materialului de către organul S, central şi teritorial, nu se va primi răspunsul
unităţii beneficiare, acesta va fi repus în circuitul poştal”; „Aprobarea pentru reţinerea
materialelor ce interesează organele de securitate se va da de către locţiitorii şefilor unităţilor
centrale şi ai Securităţii Municipiului Bucureşti, iar la nivelul unităţilor teritoriale de către şefii
securităţilor judeţene”. Vezi A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 7929, vol. 402, ff. 2-4.
descoperi variantele de codificare folosite de expeditori: scriere cu cerneală simpa-

tică, indigoul alb, textul convenţional, cifrul, hârtia şablon, limbajul textelor etc.
În cazul textului scris cu cerneală simpatică, între rândurile scrise convenţional,
se insera mesajul invizibil cu ochiul liber. Această scriere putea fi însă depistată cu
ajutorul piramidonului, apei, cu zeamă de lămâie, urină, salivă, alcool etc. Acest
control fizico-chimic avea loc doar în cazul în care scrisoarea devenea suspectă în
ochii lucrătorului operativ care o „exploata”.
Indigoul alb era o altă metodă de ascundere a conţinutului real al unei scrisori.
Aceasta consta în folosirea unei coli albe de hârtie îmbibată cu anumite substanţe
chimice şi care suprapusă peste o altă coală, prin presare imprima scrisul invizibil.
Acesta, ca şi în cazul „cernelii simpatice” putea fi identificat doar în urma unui
control tehnic.
Dacă cele două metode de mai sus erau utilizate mai puţin în corespondenţa
obişnuită, textul convenţional era mult mai frecvent folosit, fiind şi cel mai uşor de
folosit. Exista şi aici un impediment şi anume – texul trebuia convenit în prealabil
între expeditor şi destinatar, înţelesul fiind mereu altul decât cel aparent. Una din
posibilităţi era plasarea a câte unui cuvânt, la începutul, mijlocul sau capătul
fiecărui rând al scrisorii, citirea făcându-se pe verticală sau diagonala paginii.
Cifrul însemna înlocuirea literelor cu cifre, semne sau chiar cu alte litere,
amestecul de simboluri făcând textul de neînţeles fără cunoaşterea codului stabilit
între cei doi corespondenţi24.
Hârtia şablon era o metodă ce consta în decuparea unei coli albe de hârtie, în
anumite locuri astfel că suprapusă peste scrisoarea primită, apăreau în ferestrele
formate prin decupare doar cuvintele care compuneau informaţia transmisă.
Timbrele erau frecvent folosite pentru a ascunde sub ele mesaje secrete sau
chiar microfilme. O semnificaţie putea avea imaginea aflată pe timbru dar şi
poziţia lor pe plic.
Desigur, întregul univers al metodelor de control al corespondenţei este unul
foarte vast. Ceea ce am dorit să descriem aici sunt câteva din metodele cele mai
frecventate atât de Securitate cât şi de cei urmăriţi pentru a-şi conspira sau
deconspira mesajele poştale.
Corespondenţa interceptată de Unitatea Specială „S” în anii ’80 se află în
dosarele din Fondul Informativ, Documentar şi Reţea din arhiva CNSAS. Ea nu
constituie un bloc unitar ci fiecare scrisoare în parte a ajuns la dosarul celor
urmăriţi, în copie sau în original. În ultima situaţie, e limpede că scrisorea nu a
mai ajuns la destinatar, conţinutul ei fiind de obicei catalogat ca necorespunzător
dacă existau comentarii duşmănoase la adresa regimului politic, îndemnuri la
emigrare sau intenţii de constituire a unui grup ostil.
Lăsăm deoparte faptul că prezenţa acestor scrisori, de multe ori în original,
demonstrează fără tăgadă gradul accentuat de control şi amestec al Securităţii în
24
Carmen Chivu, Mihai Albu, op.cit., p. 27.
viaţa intimă a românilor (violarea corespondenţei intrând în categoria infracţin-

nilor conform Constituţiei din 1965), şi precizăm că tocmai prezenţa din belşug a
acestor scrisori ne permite astăzi să reconstituim climatul social al unei epoci nu
demult apuse. Este poate singurul merit al Securităţii, acela de a lăsa moştenire
documente de un real folos pentru istorici.
Societatea
În anii `80, interesul regimului pentru reacţia populaţiei faţă de situaţia dificilă
din economie era determinat de efectele în plan social, surprinse foarte bine în co-
respondenţa privată dintre români şi străini. Fragmente din astfel de scrisori au
fost preluate de Securitate, în propriile rapoarte, pentru a ilustra nemulţumirile
populaţiei legate de alimentaţie, reorganizările întreprinderilor, întreruperile de
curent electric etc.
Cercetarea acestor scrisori, telegrame şi cărţi poştale oferă o imagine asupra
stării de spirit din epocă, a vieţii cotidiene sau a biografiei unor personalităţi (afla-
te cu predilecţie în preocuparea Securităţii). Este totodată un mod direct de a ve-
dea care au fost sentimentele românilor din diverse categorii sociale, profesionale
etc. vizavi de schimbările şi evoluţia regimului politic intern. Sunt documente care
oferă un contact direct cu realitatea acelor ani, fără nici un filtru sau corector de
percepţie, decât cel al autorilor acestor scrisori. Viaţa şi trăirile oamenilor din acei
ani sunt redate cu acurateţe tocmai în acest gen de documente.
O bună parte din această corespondenţă, în copie sau original, este păstrată în
arhivele Securităţii, de un interes aparte fiind aşa numitele „comentarii duşmă-
noase”. Aparent, cele mai multe din comentarii apar în oraşele mici şi în mediul
rural. Ele vizează frecvent măsurile haotice de reorganizare a unor întreprinderi,
şomajul mascat, nemulţumirile izvorâte din neplata salariilor, imposibilitatea
avansării în carieră fără o implicare politică etc. Este nelipsită din aceste texte (de
regulă, cele trimise în străinătate) nota ironică la adresa marilor realizări ale
regimului trâmbiţate pe toate canalele propagandei oficiale.
În volumul de faţă se găsesc extrase din scrisori care abordează patru mari
teme: situaţia grea din aprovizionarea populaţiei, reorganizările haotice din admi-
nistraţie şi întreprinderi, condiţiile de viaţă şi de muncă în România dar şi a celor
plecaţi în străinătate şi, în fine, opţiunea emigrării din România. Desigur pe lângă
aceste subiecte apar şi altele, cel puţin la fel de interesante: „performanţele”
echipamentelor sau maşinilor exportate de România, situaţia românilor aflaţi pe
şantierele din Libia, Siria, Egipt, Irak, Iran etc., situaţia învăţământului, metode de
trecere ilegală a frontierei ş.a.
Cel mai des invocat subiect în corespondenţa românilor din acei ani este cel al
condiţiilor grele de viaţă şi muncă: cozile la alimente, întreruperile de curent
electric, frigul din locuinţe, proasta organizare din întreprinderi şi chiar
nesiguranţa locului de muncă. Dar peste toate trona drama alimentelor de bază
care se găseau în cantităţi insuficiente. Odată cu anul 1980 această criză este tot
mai prezentă şi se manifestă prin cozile la carne, lapte, ouă, ulei, făină şi pâine. Doi
ani mai târziu aceste alimente vor fi pe deplin raţionalizate, prezenţa cartelei fiind
generalizată. Toate acestea îi fac pe oameni să privească cu nostalgie în urmă, la
anii `60 sau `70, când magazinele erau pline cu mărfuri de primă necesitate, iar
cozile erau prezente doar acolo unde se vindeau produse de import. Apropierea
vreunei sărbători, cum era Paştele sau Crăciunul (nerecunoscute oficial), însemna
o luptă aprigă pentru carne, semipreparate, ouă, lapte, unt şi cafea. Cum acestea
erau mereu în cantităţi mici, întotdeauna rămâneau unii fără a cumpăra vreun
produs pentru care stătuseră la rând ore în şir, uneori de la 4 dimineaţa. Nu erau
puţine cazurile când marfa se termina exact când mai erau câteva persoane
înainte. Tensiunea şi teama că nu vei mai găsi să cumperi ceva, creştea odată cu
apropierea de ghişeul vânzătoarei, care nu rareori anunţa că marfa tocmai s-a
terminat. Era, astfel, o adevărată victorie pentru cel care reuşea să plece din
magazin cu ceva în sacoşă!
Toată această luptă avea loc, de obicei, după orele de program, când populaţia
activă pleca de la serviciu direct la cozi pentru a obţine produsele dorite. Nu
rareori, înghesuiala era atât de mare încât unii cedau după ce îşi rupseseră hainele
sau fuseseră în pericol de asfixiere.
Exista desigur o alternativă la această variantă oficială de aprovizionare: comer-
ţul ilegal. Existau destui binevoitori, care se ocupau cu procurarea de bunuri, unele
chiar din întreprinderile de stat, şi care îţi puteau furniza orice produs alimentar,
evident la un preţ mult mai mare. Condiţia de bază era să ai o relaţie de încredere
(reciprocă) cu un astfel de „comerciant” şi să plăteşti preţul cerut. Orice indiscreţie
care ar fi pus în pericol pe cel care asigura bunurile dorite, însemna practic anula-
rea oricărei posibilităţi de aprovizionare pe această cale. Aceasta şi datorită
solidarităţii recunoscute între furnizori, care se bucurau, de altfel, de protecţie
înaltă chiar în rândul nomenclaturii locale.
Funcţiona o anumită specializare a acestor persoane care se ocupau de comer-
ţul la negru, unele procurau şi vindeau doar carne şi preparate din carne, altele
doar ţigări şi cafea sau cosmetice. Treptat această categorie a devenit o pătură pri-
vilegiată, care era protejată de autorităţi şi apărată de Miliţie. Cei din nomencla-
tura locală, deşi aveau mai multe bunuri la dispoziţie, apelau şi ei la aceleaşi reţele
de comerţ ilegal, numai că plăteau mai puţin sau chiar deloc pentru respectivele
produse. Securitatea tolera fenomenul, pe care îl cunoştea destul de bine prin pro-
pria reţea de informatori. Aceştia din urmă, mulţi din ei fiind cei care intermediau
relaţia cu bişniţarii, urmăreau şi raportau tot ce se cumpăra sau se vindea pe
această filieră şi care erau destinatarii.
Aşadar, mecanismul funcţiona perfect fiind, evident, susţinut de o importantă
nevoie socială.
Dincolo de aprovizionare, siguranţa locului de muncă este un alt aspect
frecvent abordat dar într-o strânsă legătură cu primul. Aşa cum se poate vedea din
corespondenţa românilor, condiţiile din întreprinderi erau destul de vitrege.
Marile fabrici ale anilor de dinainte de `90 se confruntau, între altele, cu o

supradimensionare puternică a personalului25, care era o consecinţă neprevăzută a
relaţiei dintre aprovizionare şi locurile de muncă. Datorită penuriei alimentare, în
multe locuri, noii angajaţi îşi cumpărau serviciul cu alimente (un porc, miel, viţel,
curcan sau un caş de dimensiuni respectabile) sau cu mari sume de bani (10.000-
15.000 lei). De obicei, produsele şi banii ajungeau la şefii serviciului de cadre sau la
secretarul organizaţiei de partid din fabrică, care colaborau discret cu şefii de
secţie. După mărimea sau consistenţa acestor daruri, respectivii donatori puteau fi
încadraţi în posturi mai bine plătite şi cu muncă mai uşoară, nivelul studiilor
contând destul de puţin. Acest mecanism nu făcea, aşadar, decât să crească cu
mult cifra muncitorilor din obiectivele respective fără vreo justificare economică.
Legat de condiţiile de muncă, o situaţie dificilă au avut-o românii aflaţi la lucru
pe şantierele din străinătate, în ţări din Orientul Mijlociu. De pildă, numai în Irak,
lucrau mai bine de 4.000 de români, în proiecte care însemnau construcţia unor
canale de irigaţii, a unor linii de înaltă tensiune, şosele sau a unor rafinării.
Lucrările la aceste obiective fuseseră contractate la începutul anilor `80, şi după un
debut fulminant, ele se aflau în mare întârziere. Datorită unor deficienţe de
organizare, a calităţii slabe a echipamentelor, a mediului natural mult mai vitreg
faţă de cel din ţară construcţia acestor obiective se dovedea a fi problematică faţă
de ce îşi imaginaseră proiectanţii din ţară. Pe lângă aceste obstacole, apar şi altele:
starea de spirit a muncitorilor e din ce în ce mai negativă, se plâng în scrisorile
trimise acasă că „se plăteşte mai slab”, cu mari întârzieri, aceasta şi pentru că
„majoritatea nu au venit să facă treabă cinstită, s-au apucat de vândut ciment şi
alte materiale, să fure, să facă bişniţă, fiecare pentru buzunarul lui, iar treburile pe
şantier au rămas în urmă…”26. Toate acestea au avut efecte în relaţia cu
antreprenorii din ţările unde românii lucrau: „…La staţia de betoane a venit un
suprarevizor şi a întrerupt betonarea pe întregul şantier pentru că românii nu fac
treabă bună. În încheiere a spus: «Plecaţi în România». […] Aici toată lumea este
nemulţumită, mormăie, toţi sunt abătuţi. Singurii care sunt mai veseli, sunt cei
care urmează să plece acasă”27.
Însă cei care rămân, inventivi fiind, nu se lasă şi iniţiază activităţi colaterale:
specula şi lucrul la particulari. „Cu coniacul este o lovitură” îi scrie din Irak un
timişorean soţiei sale din ţară, cerându-i totodată să-i trimită printr-un prieten 20
25
Erau numeroase cazurile când marile combinate sau fabricile cunoscute funcţionau cu un
număr de muncitori dublu sau chiar triplu faţă de necesarul procesului de producţie, aspect
subliniat şi de Gheorghe Ciubotaru, un muncitor dintr-o fabrică din Botoşani: „Noi, în
Electrocontact Botoşani eram 5.700, dar fabrica ar fi funcţionat extraordinar de bine cu maxim
2.000 de oameni. Toţi se făceau că fac treabă. Era ca şi în China, şase oameni pe autobuz: unul
dădea bilete, unul controla dacă a dat bilete, ca să aibă motiv să-i dea omului o bucată de pâine”.
Vezi „Ziarul Financiar”, nr. 10.385 din 13 septembrie 2012 (articolul semnat de Adrian Cojocar,
Bucovina şi Moldova. Dezindustrializarea, principală cauză a depopulării României).
26
Vezi documentul nr. 27.
27
Ibidem.
litri din preţioasa băutură. „…Am vorbit cu maistrul, un băiat bun din Piteşti şi voi
ieşi două luni la ciubuc… Cu munca nu mă omor, că sunt şef de echipă…” scrie, tot
din Irak, soţul către soţia sa din Râmnicu-Vâlcea.
Cei mai mulţi ştiu însă că ceea ce fac este atent monitorizat de Securitate: „…Nu
discuţi nimic la telefon. Vezi că telefonul nostru este sub observaţie. Nu lăsa pe
nimeni să discute la telefon, de la noi din casă. Totul se înregistrează…”28 îi scrie
din Egipt un sibian soţiei sale din ţară, indicându-i apoi cum să valorifice bunurile
pe care i le trimisese.
Greutăţi mari sunt şi în lumea satului românesc. Lăsaţi fără pământ, navetişti la
oraş unde muncesc în fabrici, ţăranii se opun şi critică noile schimbări din politica
partidului în domeniul agriculturii: „măsurile ce se iau la ţară pentru creşterea
vitelor, în modul forţat cum se aplică, în loc să ducă la sporirea lor, duc la
dispariţia lor. Până nu ni se dă pământ corespunzător să-l muncim, nu vom reuşi
să contractăm vite, porci şi păsări cu statul, pentru că nu avem cu ce le creşte”
scriu ţăranii dintr-un C.A.P. din judeţul Dolj. Un ţăran pensionar, din judeţul Iaşi,
vorbeşte deschis şi explică de ce ţăranii refuză să mai lucreze pământul: „Dacă
până acum ţăranul muncea cu tragere de inimă pentru că primea 1.000 kg. porumb
la o producţie de 5.000 kg la hectar, în prezent, indiferent cum munceşti, nu
primeşti mai nimic”29. Tensiunile din mediul rural sunt exprimate în mai multe
scrisori adresate de săteni conducerii de la Bucureşti (C.C. al P.C.R. sau unor ziare
din Capitală) în care apar avertismente de genul „Nu e departe ceasul să recurgem
la procedee ca în 1907” sau, şi mai grav, ca cel al unor cooperatori din Cozieni,
judeţul Buzău: „Este ruşinos să avem vărsare de sânge într-o ţară comunistă. Mai
bine ar veni sovieticii să ne administreze ţara”30.
O altă temă frecvent abordată în corespondenţa acelor ani este cea a emigrării.
Opţiunea nu este doar a minoritarilor ci şi a românilor care, în faţa greutăţilor
cotidiene, optează pentru plecarea din ţară. Cel mai des apare acest subiect în
corespondenţa etnicilor germani. Iată şi unul din motivele invocate de o familie
din judeţul Alba, grăbită să părăsească România: „…Dorim să primim viza de
intrare în R.F.G. pentru întreaga familie, ca să putem pleca definitiv de aici.
România se află într-o mare criză economică. De când aţi plecat s-au schimbat
multe în rău din viaţa noastră. Este o lipsă totală de produse alimentare. Nici
măcar pâine nu mai avem. Nu mai avem curent electric, folosim din nou lampa cu
petrol. Nu se ştie cât va mai dura această economie de energie electrică. Chiar dacă
am vrea să mai stăm aici, nu mai rezistăm…”31.
Evantaiul problemelor cu care se confruntă românii, indiferent că sunt în ţară
sau în afară, este foarte larg, iar în fragmentele ce apar în corespondenţa privată
din dosarele Securităţii, greutăţile traiului cotidian sunt concis şi, deseori, pitoresc
28
Ibidem.
29
30
Ibidem.
31
definite. Este evident că majoritatea românilor ca şi minoritarii (unguri, germani,

evrei) sunt nemulţumiţi de starea generală a ţării. Cu toţii caută căi proprii de
salvare, prin emigrare sau prin speculă, prin opoziţie civică sau atitudine pasivă la
cerinţele regimului. În multe locuri disperarea este la cote înalte, neîncrederea la
fel. Chiar şi speranţa în schimbare lipseşte. Cu toată izolarea, la finele anilor `80,
românii află de schimbările din Europa de Est dar nu cred, încă, în propria
schimbare. Nici intelectualitatea, nici ţărănimea sau muncitorimea nu pot asimila
ideea unei schimbări şi în cazul românesc. Singurul segment al populaţiei care
aderă la această idee, aparent imposibilă, este tineretul.
În final, concluzia care se impune este întemeiată pe o observaţie simplă ce

reiese din documente: starea explozivă existentă în societatea românească, în
decembrie 1989, nu a apărut peste noapte ex nihilo. Dimpotrivă, aceasta s-a
dezvoltat în timp, odată cu greutăţile crizei economice. Intensificarea supraveghe-
rii poliţieneşti nu a făcut decât să amplifice această stare. Pe de altă parte, este
evident faptul că toate campaniile ideologice, un cult exagerat al personalităţii,
naţionalismul amplificat şi revenirea în dezbaterea publică a problemei
Transilvaniei sau a Basarabiei, nu au reuşit să compenseze nici într-un fel
frustrarea populaţiei legată de nivelul de trai foarte scăzut.
Pornind de la aceste observaţii putem susţine că, în esenţă, Revoluţia din
decembrie 1989 a fost generată de o acumulare majoră de tensiuni interne
izvorâte, îndeosebi, din situaţia economică dezastruoasă a ţării. Luând în calcul
faptul că mediul extern era prielnic unei schimbări, putem afirma că tot ceea ce
era necesar pentru o explozie socială în România, fusese asigurat încă de la
jumătatea anilor `80. Ca urmare, ce a lipsit a fost doar scânteia.
Notă asupra ediţiei
V
olumul de faţă este alcătuit, exclusiv, din documente ale Securităţii, aflate
în fondul Documentar din arhiva C.N.S.A.S. Majoritatea lor conţin extrase
din scrisori private, care privesc atmosfera generală şi nemulţumirile legate
de aspectul material al vieţii cotidiene. Limitele cronologice sunt 1980-1989.
Selecţia documentelor s-a făcut având în vedere emitentul (îndeosebi Unitatea
Specială „S” care se ocupa de controlul corespondenţei) conţinutul documentului
şi momentul când a fost redactat. Preponderente sunt documentarele realizate de
structura specializată a Securităţii, care conţin selecţii şi extrase din corespondenţa
privată de pe teritoriul României.
În volum apar şi câteva fragmente extrase de noi din câteva scrisori păstrate în
original sau copie în dosarele din arhiva C.N.S.A.S. Obiectivul a fost acela de a
reliefa starea de spirit şi nemulţumirile românilor, pe baza strict a textelor scrise
de ei înşişi. Din acest motiv am căutat să redăm cât mai fidel textul original al
acestora, fără intervenţii. Am adus clarificări în notele de subsol, iar intervenţia
noastră în text este încadrată între paranteze drepte. Acolo unde a fost cazul, am
rectificat greşelile gramaticale sau nume de locuri şi oameni scrise eronat. Pentru a
respecta dreptul la intimitate am evitat să redăm adresa completă atât a
destinatarilor cât şi a expeditorilor, fie ei din ţară sau din străinătate. Acolo unde
am omis-o am semnalat cu […]. Menţionăm că documentele publicate în volum
sunt, aproape în totalitate, inedite.
Cartea se adresează, în primul rând, cercetătorilor în domeniul istoriei recente,
politologi, sociologi şi istorici, care vor găsi aici material consistent pentru a
explica atât Revoluţia din decembrie 1989, cât şi evoluţia post-decembristă a
României, disputele pe tema condamnării comunismului, dar şi criza economică
din anii ‘90. Ne propunem, totodată, să răspundem şi unei cereri a publicului larg
amator de istorie a comunismului, jurnaliştilor care vor găsi aici detalii inedite, dar
şi politicienilor actuali care, într-o perioadă de criză economică, reacţionează
similar cu cei care au condus România în anii ’80. Măsurile luate atunci de
conducerea ţării au consecinţe până astăzi, erorile făcute la acea vreme trebuind,
în principiu, evitate.
În final, dorim să mulţumim conducerii Institutului Revoluţiei Române din
decembrie 1989, îndeosebi domnului Constantin Corneanu, pentru sprijinul
acordat în pregătirea şi publicarea acestui volum.
Lista documentelor
1. 1980 ianuarie 22, Bucureşti. Raport al Unităţii Speciale „S” privind

controlul asupra corespondenţei românilor care lucrau temporar în
străinătate, pe baza unor contracte încheiate între România şi state sau
firme străine.
2. 1980 ianuarie 22, Bucureşti. Documentar realizat de Unitatea Specială

„S” cu extrase din corespondenţa specialiştilor şi muncitorilor români care
se aflau temporar la lucru, în străinătate, privind organizarea deficitară a
şantierele româneşti, a calităţii slabe a maşinilor ARO şi a altor
echipamente industriale livrate la export, a nemulţumirilor privitoare la
condiţiile de muncă şi salarizare în şantierele din Libia, Egipt şi Siria.
3. 1980 decembrie 19, Bucureşti. Scrisoare expediată din Bucureşti, în care

expeditorul, Robert Dâmboviceanu, îşi anunţă prietenii că e gata de
plecare „dincolo” şi le cere să-i trimită ramburs „câteva kg. de cârnaţi,
caltaboş” şi alte „porcării” pentru sărbători.
4. 1981 februarie 1, Bucureşti. Informare cu extrase din scrisori în care

autorii îşi exprimă nemulţumirea faţă de situaţia existentă în
aprovizionarea populaţiei din provincie cu produse de consum şi energie
electrică, faţă de unele măsuri întreprinse pe linia reorganizării anumitor
sectoare din economie, dorinţa de a părăsi ţara din motive de ordin
economic ori diverse aspecte generatoare de insatisfacţii personale.
5. 1981 februarie 14, Bucureşti. Documentar privind comentarii provenite

din rândul populaţiei exprimate în trimiterile poştale controlate de
Unitatea Specială „S” în care sunt exprimate nemulţumiri în legătură cu
nesfârşitele cozi la alimente, reorganizările administrative dar şi climatul
general de nesiguranţă din societate.
6. 1981 februarie 23, Bucureşti. Informare şi documentar privind stările de

spirit în rândul populaţiei aşa cum rezultă din controlul a peste 300
scrisori, expediate într-un interval de 3 zile (19-21 februarie 1981), în al
căror conţinut se comentează nefavorabil unele situaţii privind
aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare de bază şi energie
electrică, reorganizarea anumitor unităţi economice, problema emigrării
în Occident a diferitelor categorii de cetăţeni români.
7. 1981 aprilie 11, Bucureşti. Informare privind stări de spirit în rândul

populaţiei aşa cum rezultă acestea din materiale poştale în care autorii
critică condiţiile de viaţă şi muncă, lipsurile din aprovizionare şi manifestă
„tensiune şi teamă” privind siguranţa locurilor de muncă.
8. 1981 iunie 3, Bucureşti. Documentar privind comentariile apărute în

scrisori din ţară şi din străinătate referitor la rezultatul alegerilor din
Franţa şi atentatul asupra Papei Ioan Paul al II-lea.
9. 1981 iulie 4, Iaşi. Buletin informativ cu extrase din comentariile populaţiei

notate în trimiterile poştale de pe raza judeţului Iaşi, în care sunt criticate
aprovizionarea deficitară cu produse alimentare, preţurile ridicate de la
piaţă, corupţia din învăţământ şi dezinteresul în organizarea muncii din
fabrici.
10. 1981 iulie 6, Cluj. Sinteză privind unele comentarii apărute în

corespondenţa de pe raza municipiului Cluj-Napoca, referitoare la
nemulţumiri generate de scumpiri şi de lipsa unor produse agro-
alimentare, alături de propuneri de raţionalizare a acestor produse, de
natură să înlăture cozile şi să asigure repartizarea echitabilă a alimentelor.
11. 1981 iulie 7, Bucureşti. Buletin cuprinzând extrase din scrisori adresate
unor rude, cunoştinţe ori prieteni din ţară sau din străinătate, în care se
fac referiri la „dificultăţile pe care le întâmpină pe linia aprovizionării cu
bunuri alimentare de strictă necesitate”, calitatea „îndoielnică” a
alimentelor, preţurile exagerate de la piaţă, tendinţa unora de a cumpăra
în cantităţi mari unele produse, timpul pierdut la cozi etc.
12. 1981 iulie 14, Cluj. Sinteză realizată de Serviciul Special „S” de la
Securitatea Cluj privind starea de spirit a populaţiei aşa cum reiese din
comentariile negative în legătură cu slaba aprovizionare a municipiului
Cluj-Napoca cu produse agro-alimentare, fapt ce determină numeroasele
cozi şi unele aprecieri că populaţia s-ar afla „într-o situaţie mai gravă ca
după război”.
13. 1981 august 7, Alba-Iulia. Sinteză privind comentariile apărute în

corespondenţa de pe raza judeţului Alba, cu privire la aprovizionarea cu
produse alimentare şi creşterea preţurilor acestora.
14. 1981 august 27, Bucureşti. Raport al Unităţii Speciale „S” cu privire la
expedierea din Occident pe adresele unor etnici germani din Transilvania
a peste 2000 colete cu alimente (zahăr, făină, concentrate pentru copii),
haine şi medicamente.
15. 1981 octombrie 7, Bucureşti. Informare şi documentar cu extrase din

scrisori adresate unor foruri legislative şi altor persoane juridice, în special
redacţii de reviste şi ziare centrale, ai căror autori – cetăţeni de pe raza
Capitalei, de diverse profesii şi ocupaţii (cu precădere intelectuali) – îşi
exprimă „nemulţumirea” şi „dezacordul” faţă de unele articole din
proiectul de lege privind impozitele şi taxele locale.
16. 1981 decembrie 1, Bucureşti. Informare a Unităţii Speciale „S” destinată

Direcţiei I-a, în care sunt prezentate fragmente din scrisori ale unor
români care îşi exprimă adeziunea (uneori în versuri) la acţiunile
conducerii statului privitoare la dezarmare.
17. 1981 decembrie 5, Bucureşti. Informare şi documentar realizate de

Unitatea Specială „S” destinate Direcţiei a I-a cu extrase din trimiteri
poştale în care expeditorii îşi exprimă îngrijorarea că nu vor putea asigura
necesarul de alimente familiilor lor, în care apar zvonuri privind
confiscarea porumbului şi vinului, comentarii despre devalorizarea leului
sau traversarea unei „catastrofe alimentare”.
18. 1982 martie 31, Bucureşti. Raport cuprinzând extrase din corespondenţa
unor etnici germani cu preocupări în vederea emigrării şi care cuprind
comentarii referitoare la „posibilitatea obţinerii paşapoartelor contra
sumei de 6.000 DM de persoană”, sumă despre care se afirmă că ar încasa-
o statul român.
19. 1982 aprilie 7, Bucureşti. Informare şi documentar privind starea de spirit

din diverse medii şi zone ale ţării, aşa cum rezultă din scrisori referitoare la
nemulţumirile existente în mediul muncitoresc, în rândul agricultorilor
dar şi comentarii privind unele măsuri preconizate a fi aplicate în
învăţământ (taxarea studiilor universitare).
20. 1982 aprilie 9, Brăila. Extras dintr-o scrisoare aflată în dosarul unui
urmărit în problema legionară, în care expeditorul, Butoi Gh. din Brăila, îşi
exprimă suspiciunea asupra violării corespondenţei sale.
21. 1982 mai 8, Bucureşti. Raport privind rezultatul studiului făcut de

Unitatea Specială „S” asupra „elementelor” din ţară care întreţin
corespondenţă cu un număr mare de persoane din străinătate, observaţiile
generalului-locotenent Iulian Vlad şi situaţii statistice cu privire la cei
vizaţi de Securitate.
22. 1982 septembrie 8, Bucureşti. Notă raport şi, în anexă, documentar cu

extrase din scrisorile unor cetăţeni din Capitală revoltaţi de recenta
măsură a Primăriei privind dezafectarea închiderilor construite la
balcoanele apartamentelor de locuit.
23. 1984 noiembrie 23, Arad. Notă-sinteză cu privire la stările de spirit

rezultate din exploatarea trimiterilor poştale din partea a doua a anului
1984, de pe raza judeţului Arad şi în care sunt comentate situaţii negative
din întreprinderi, din agricultură, din rândul tineretului şi al pensionarilor.
24. 1985 februarie 20, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din
Bucureşti către o persoană din München, R.F.G., în care, alături de
descrierea condiţiilor de muncă de la Rapsodia Română, apar asigurări că
cei care au reuşit să plece din ţară au scăpat „din infern”.
25. 1986 ianuarie 11, Brăila. Extras dintr-o scrisoare a unei persoane urmărite
în problema legionară, în care este relatat momentul arestării sale de către
Securitate, în noaptea de 15 august 1952.
26. 1987 aprilie 16, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare de familie expediată
din Bucureşti în Texas, S.U.A., în care apar comentarii ironice la adresa
conducerii ţării şi a „epocii minunate” în care trăiesc românii.
27. 1987 iulie 21, Bucureşti. Documentar cu extrase din scrisorile trimise de
românii aflaţi temporar la lucru în străinătate, privind condiţiile grele de
viaţă şi muncă de pe şantierele A.R.C.O.M. şi A.R.C.I.F., calitatea scăzută a
maşinilor româneşti, nemulţumirile generate de retribuţia mică, corupţia,
specula, furtul la care se pretau unii angajaţi, refuzul întoarcerii în ţară,
răspândirea de ştiri ascultate la posturile de radio din Occident etc.
28. 1988 aprilie 8, S.U.A. Scrisoare adresată de Dean Milhovan-Mitu (S.U.A.)

lui Corneliu Coposu (Bucureşti), în care se vorbeşte de discreditarea
României, a politicii şi intereselor ei, ca şi despre succesiunea lui Nicolae
Ceauşescu.
29. 1988 aprilie 16, Galaţi. Notă cu extrase din trimiteri poştale de pe raza
judeţului Galaţi, în care apar comentarii negative la adresa modului cum
este condusă ţara, a climatului din mediul muncitoresc şi a condiţiilor
vitrege de trai.
30. 1988 iulie 2, S.U.A.. Extras dintr-o scrisoare trimisă din S.U.A. către o
cunoştinţă din Bucureşti, a unui român care a reuşit să plece din ţară şi în
care îşi explică gestul.
31. 1988 iulie 6, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti, de
fiu către părinţi, în care descrie sintetic situaţia dezastruoasă a
aprovizionării cu alimente în Bucureşti.
32. 1988 iulie 15, Bucureşti. Fragment dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti,
unde sunt puse în antiteză vremurile în care România era „grânarul
Europei” iar pâinea se găsea oricând şi momentul actual când România a
ajuns „Etiopia Europei”, unde viaţa „se rezumă la o alergare nebună după
mâncare”.
33. 1989 februarie 10, Bucureşti. Fragment dintr-o scrisoare trimisă din
Bucureşti în care este descrisă starea deplorabilă a Capitalei, la capitolul
curăţenie, iluminat public şi alimentaţie publică.
34. 1989 februarie 24, Bucureşti. Notă referitoare la activitatea serviciului

Unităţii Speciale „S”, din cadrul Securităţii Hunedoara, cuprinzând
efectivul de lucrători, puncte de lucru, volumul de muncă, deficienţe şi
abateri.
35. 1989 martie 2, Canada. Scrisoare trimisă de fiul emigrat în Canada către
părinţii rămaşi în Bucureşti, în care este descris traiul occidental şi viaţa de
emigrant.
36. 1989 mai 25, Sibiu. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Sibiu, în care
autorul pledează pentru răbdare, speranţă şi credinţa că „va veni şi în
România noastră sfânta zi a libertăţii”.
37. 1989 octombrie 15, Bucureşti. Fragmente dintr-o scrisoare trimisă din
Bucureşti în care autoarea descrie întreaga odisee a depunerii actelor
pentru obţinerea vizei americane, dar şi nivelul de trai foarte scăzut din
ţară.
38. 1989 octombrie 24, Bucureşti. Fragmente dintr-o scrisoare trimisă din
Bucureşti în care sunt descrise cu umor „condiţiile noastre de viaţă”, în
principal raţionalizarea produselor alimentare şi gătitul cu ulei de rapiţă.
39. 1989 octombrie 30, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din
Bucureşti, în care sunt anticipate schimbări majore în România datorită
faptului că lagărul socialist „a început să se destrame”.
DOCUMENTE
1.
1980 ianuarie 22, Bucureşti. Raport al Unităţii Speciale „S” privind controlul
asupra corespondenţei românilor care lucrau temporar în străinătate, pe baza
unor contracte încheiate între România şi state sau firme străine.
Ministerul de Interne Strict Secret

Departamentul Securităţii Statului32 Ex. nr. 2
C.T.O.T. – Unitatea Specială „S”33
Nr. 00271021 din 22.01.1980
Raport
În anul 1979, Unitatea Specială „S”, executând un control organizat asupra

trimiterilor poştale aparţinând specialiştilor şi muncitorilor români care lucrează
temporar în străinătate, în baza unor contracte încheiate între R.S. România şi
unele state ori firme străine, a obţinut şi înaintat în mod operativ unităţilor
centrale şi teritoriale ale Ministerului de Interne un număr de 566 date şi
32
Prin Decretul nr. 121/8 aprilie 1978 se stabilea că Departamentul Securităţii Statului (DSS) face
parte din structura organizatorică a Ministerului de Interne şi îndeplineşte atribuţiile ce revin
acestui minister în domeniul apărării securităţii statului, prevenirii şi descoperirii infracţiunilor
îndreptate împotriva securităţii statului. În rezumat, DSS era responsabilă de: „întărirea
capacităţii de cunoaştere, previziune şi acţiune în vederea prevenirii şi contracarării ferme a
oricăror fapte de natură să aducă atingere securităţii statului, integrităţii, independenţei şi
suveranităţii naţionale”; „asigurarea securităţii comandantului suprem şi executarea ireproşabilă
a tuturor misiunilor de importanţă excepţională”; „prevenirea, contracararea şi neutralizarea
acţiunilor desfăşurate de cercurile reacţionare şi organizaţiile naţionalist-iredentiste şi fasciste
din străinătate”. DSS coordona, îndruma şi controla activitatea de securitate a unităţilor
subordonate nemijlocit, inclusiv a aparatului de securitate din cadrul inspectoratelor judeţene şi
al municipiului Bucureşti. Pentru activitatea pe care o desfăşura, Departamentul răspundea
nemijlocit în faţa Consiliului de Conducere a Ministerului de Interne, Biroului Executiv şi a
ministrului de Interne, vezi Octavian Roske (coord.), România 1945-1989. Enciclopedia regimului
comunist. Represiunea A-E, Bucureşti, INST, 2011, p. 466.
33
Unitatea Specială „S” făcea parte din Comandamentul pentru Tehnică Operativă şi
Transmisiuni (C.T.O.T.), unitate independentă din cadrul DSS, condusă în anii ‘80 de general-
locotenent Ovidiu Diaconescu. La conducerea Unităţii Speciale „S” s-a aflat, în acelaşi interval,
general-maior Nicolae Bucur, secondat de doi locţiitori: colonel Constantin Marinescu şi colonel
Vasile Constantinescu. Atribuţiile acestui organism, în esenţă, constau în interceptarea
scrisorilor, coletelor, telegramelor persoanelor urmărite, manifestelor, memoriilor şi a scrisorilor
de protest, precum şi identificarea autorilor. Vezi Virgiliu Ţârău (coord.), Învăţând istoria prin
experienţele trecutului: cetăţeni obişnuiţi supravegheaţi de Securitate în anii ‘70-’80, Editura
CNSAS, Bucureşti, 2009, p. 94.
informaţii de primă sesizare, din analiza cărora au rezultat unele aspecte negative
privind calitatea şi competitivitatea produselor româneşti exportate (maşini,
agregate, strunguri, utilaje etc.), calificarea şi competenţa personalului muncitor
român cu sarcini în străinătate pe linia acordării asistenţei tehnice, organizarea şi
desfăşurarea activităţii pe unele şantiere, comportamentul şi atitudinea cetăţenilor
români aflaţi cu misiuni de lucru în străinătate.
1. În privinţa calităţii şi competitivităţii maşinilor şi utilajelor româneşti
expediate pe diferite pieţe străine (S.U.A., Canada, Mexic, Belgia, R.F. Germania,
Columbia etc.), din rapoartele periodice adresate conducerii întreprinderilor pe
care le reprezintă peste hotare sau în comunicările obişnuite destinate familiilor
ori cunoscuţilor din ţară, cât şi din reclamaţiile unor beneficiari străini, reies o
serie de neajunsuri şi deficienţe, de natură să cauzeze prejudicii materiale şi
morale statului român.
Majoritatea acestor sesizări se referă la faptul că unele întreprinderi din
R.S. România, manifestând o insuficientă grijă şi preocupare în direcţia asigurării
unei calităţi corespunzătoare, trimit în străinătate maşini, agregate, utilaje etc.
având vicii ascunse de fabricaţie, neasamblate corespunzător sau care, după o
scurtă perioadă de funcţionare, se defectează ori nu dau randamentul prevăzut în
contractele încheiate.
Din această cauză, specialiştii români, care acordă asistenţă tehnică în
diferite ţări, sunt obligaţi să execute complicate şi costisitoare operaţii de
remediere, în unele situaţii trecându-se la înlocuirea a numeroase piese, fapt ce
determină ridicarea preţului de cost al acestora.
De exemplu, în cazul maşinilor „ARO” livrate în Canada, urmare a
defecţiunilor ivite şi insuficientei preocupări a producătorului de a întreprinde
măsuri adecvate pentru adaptarea autoturismelor respective la condiţiile
climaterice din această ţară, clienţii reclamă înlocuirea unor piese (carburator,
delcou, demaror, bobină, acumulator, bujii etc.) cu piese corespondente fabricate
de către firmele „Bosch”, „Champion”, „Ford”, ceea ce ar putea influenţa negativ
rentabilitatea acestui gen de comerţ cu Canada.
Alte sesizări scot în evidenţă neajunsuri serioase ale unor întreprinderi din
ţara noastră în privinţa asigurării unui aspect comercial corespunzător maşinilor
livrate la export. Pe această linie, se reclamă frecvent faptul că maşinile sunt
vopsite neglijent, iar vopseaua, fiind de slabă calitate, se cojeşte; asamblarea
executându-se defectuos, există multe lufturi, neetanşeităţi şi neplaneităţi între
portiere şi caroserie etc. Maşinile sunt transportate în condiţii improprii, iar la
încărcare-descărcare, din neatenţie, se produc deteriorări ale caroseriilor.
Expedierile se execută neritmic şi, în cazul în care asamblarea urmează să
se efectueze în străinătate (la diferite agregate), nu sunt trimise toate
subansamblele, uneori acestea fiind de serii diferite, ceea ce provoacă mari
dificultăţi tehnicienilor şi specialiştilor români.
Toate aceste nereguli influenţează negativ desfacerea (cererea) pe unele

pieţe externe, clienţii respectivi preferând să se orienteze spre alţi producători,
care intră în concurenţă cu firmele noastre.
2. Referitor la calificarea şi competenţa personalului muncitor român cu
sarcini în străinătate pe linia acordării asistenţei tehnice, în special în domeniul
construirii unor obiective economice într-o serie de ţări din Africa şi Asia, se
constată unele deficienţe în munca de selectare şi instruire a acestor cadre. Din
această cauză, ajung în străinătate elemente fără o temeinică pregătire de
specialitate, care nu sunt capabile să rezolve problemele tehnice survenite la un
moment dat în procesul muncii, organizează defectuos activitatea pe şantiere, nu
acordă importanţa cuvenită consumurilor specifice, prezintă serioase carenţe în
educaţie, urmărind, în primul rând, rezolvarea unor probleme strict personale.
3. Numeroase sesizări se referă însă la modul în care unele firme şi
întreprinderi din R.S. România înţeleg să organizeze desfăşurarea activităţii
specifice pe şantierele de lucru din străinătate. În legătură cu acest aspect, se
evidenţiază lipsa de receptivitate şi solicitudine dovedită de unii factori de
răspundere cu sarcini pe linia rezolvării problemelor (de muncă ori personale)
ridicate de cooperanţi. Astfel, din cauza lipsei de operativitate în trimiterea unor
utilaje (escavatoare, macarale, diferite maşini), materiale de construcţie, specialişti
în executarea anumitor operaţii de montaj, documentaţii etc., toate cerute cu
insistenţă pe unele şantiere, se înregistrează serioase rămâneri în urmă, care duc,
în ultimă instanţă, la penalizări. De asemenea, se reclamă expedierea unor
agregate şi instalaţii necorespunzătoare, neacceptate de către beneficiarii străini,
care, în ultima vreme, apelează la serviciile unor specialişti din alte ţări pentru a
controla calitatea lucrărilor efectuate de români.
Alte contestaţii sunt generate de „nerespectarea clauzelor contractelor”
privind drepturile şi îndatoririle cooperanţilor. De aceea, unii dintre ei se
adresează ambasadelor R.S. România sau unor foruri din ţara noastră, solicitând
explicaţii în acest sens şi, totodată ameninţând că, în cazul nerezolvării favorabile
cererilor lor, vor părăsi şantierele şi se vor întoarce în patrie.
4. Neajunsuri serioase se manifestă şi în atitudinea şi comportamentul
unor cooperanţi români. Unii dintre ei, nemulţumiţi de cuantumul retribuţiei şi al
diurnei, manifestă dezinteres în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, sustrag diferite
materiale de construcţie de pe şantier şi executa, clandestin, lucrări la particulari,
intră în combinaţii suspecte cu localnicii privind tranzacţii cu valută, în special cu
familiile studenţilor şi doctoranzilor care studiază în ţara noastră. Unele sesizări se
referă la comportamentul imoral al unor cooperante din domeniul sănătăţii, la
aspecte de necinste, aranjamente şi favoritisme, beţii, scandaluri etc. Unii şoferi
conducând sub influenţa alcoolului sau din neatenţie săvârşesc accidente grave de
circulaţie, soldate uneori cu condamnarea acestora. La expirarea termenului de
şedere în străinătate, sunt cooperanţi care solicită reînnoirea contractelor, iar, în
caz de refuz, nu se mai întorc în ţară. Alţii, din diferite motive, fug de pe şantiere,
se stabilesc în alte state şi acţionează pentru scoaterea familiilor lor din R.S.
România.
Toate aceste stări de lucruri şi fenomene negative generează o atmosferă
de tensiune, neînţelegeri, dispute şi suspiciuni în cadrul relaţiilor ce se stabilesc
între români şi constituie o „carte de vizită“ necorespunzătoare faţă de partenerii
străini.
Raportăm că majoritatea materialelor provenite de la specialiştii şi
muncitorii români din străinătate, care au făcut obiectul prezentului studiu, au
fost expediate în ţară prin intermediari, fiind repuse în circuitul poştal intern
pentru a ajunge la destinaţie.
În vederea cunoaşterii şi prevenirii oricăror manifestări şi acţiuni de natură
să genereze sau să favorizeze producerea de prejudicii economiei naţionale ori să
afecteze bunele relaţii de colaborare şi cooperare între ţara noastră şi partenerii
străini, Unitatea specială „S“ va continua măsurile iniţiate pentru creşterea întregii
activităţi specifice pe această linie de muncă, semnalând operativ unităţilor de
profil toate aspectele ce interesează securitatea statului.
Câte o copie a prezentei informări, la care am anexat un Documentar34, a
fost înaintată Direcţiei a II-a, Unităţii Militare 0544, Unităţii Militare 0625/C.P. şi
Centrului de Informatică şi Documentare.
Şeful Comandamentului pentru Tehnica Operativă şi Transmisiuni

General-locotenent
Diaconescu Ovidiu
Comandantul Unităţii Speciale „S“

General-maior
Bucur Nicolae
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 16 307, vol. 3, ff. 129-132
34
2.
1980 ianuarie 22, Bucureşti. Documentar realizat de Unitatea Specială „S” cu

extrase din corespondenţa specialiştilor şi muncitorilor români care se aflau
temporar la lucru, în străinătate, privind organizarea deficitară a şantierele
româneşti, a calităţii slabe a maşinilor ARO şi a altor echipamente industriale
livrate la export, a nemulţumirilor privitoare la condiţiile de muncă şi salarizare
în şantierele din Libia, Egipt şi Siria.
Anexa la nr. 00271021 din 22 ianuarie 1980 Strict Secret

Exemplar nr. 2
Material documentar
privind principalele aspecte rezultate în perioada ianuarie-decembrie 1979 din
supravegherea corespondenţei specialiştilor şi muncitorilor români care lucrează
temporar în străinătate
I. Neajunsuri şi deficienţe de ordin tehnic şi organizatoric

semnalate în sectoarele în care îşi desfăşoară activitatea specialişti şi
muncitori români cu misiuni de lucru în străinătate.
1. Pe linia exportului de maşini şi utilaje pe diferite pieţe
străine
a) Comentarii privind unele livrări necorespunzătoare de maşini,
tractoare, strunguri şi utilaje, efectuate de către diferite întreprinderi din ţara
noastră în S.U.A.
Cojocaru Victor, S.U.A., Ilinois […] către ing. Mariţa Teofil, Cugir, […]
jud. Alba, „Întreprinderea Mecanică Cugir”:
„… Am primit cele două maşini cu frezarea în butoi. Acestea ne-au
creat mari greutăţi, mai ales instalaţia electronică… Când maşina este pusă în
poziţie de lucru, radial axial (nu în ciclu automat şi nu pentru frezarea roţilor
cilindroconice) după ce axialul ajunge pe opritorul de final de cursă, maşina
porneşte din nou radialul… De fapt, intermediarul produce toate necazurile, mai
ales în ciclurile automate. Vă rog să vă uitaţi cu atenţie pe schema electrică, unde
veţi vedea tot ce vă scriu eu. Maşina nu are circuitele complete pentru frezarea în
butoi cu două treceri. În circuitul 13 CR nu-i introdus nici un contact în plus, faţă
de cele existente pentru maşina normală. Dacă nu este introdus acest contact,
atunci maşina va face un ciclu continuu, fără să se mai oprească.
La prima trecere, odată cu avansul axial, pleacă şi avansul de copiere,
ceea ce nu-i normal, acesta urmând să plece numai la cea de a doua trecere. Să ştiţi
că, din cauza acestei probleme, am avut discuţii cu firma, care a spus că trimite
maşinile înapoi acasă. Atunci am căutat schemele maşinii şi am rezolvat situaţia…
Iată şi o problemă electronică. În timpul funcţionării maşinii pe ciclu automat,

aproape de fiecare dată când apar conectări sau deconectări de aparate în dulap,
din blocul electronic rezultă un impuls care-l conectează pe 30 CR pentru un timp
foarte scurt, dar suficient pentru a da peste cap tot ciclul. Voi mai încerca, poate
rezolv electric (prin introducerea unui intermediar), însă nu fac nimic definitiv,
până nu primesc documentaţia completă, iar eventualele modificări, pe care le voi
face, vor fi conform documentaţiei respective. Mai este o problemă, lui Mohai i-au
trimis banii (firma MAŞINIEXPORT) abia după trei luni. Vă rog să le atrageţi
atenţia în acest sens! N-aş dori să am şi eu probleme de acest fel pentru că atunci
chiar mă întorc acasă! Reprezentantul firmei, care a fost la Cugir, a spus că i s-au
promis două blocuri electronice şi două traductoare, care vor fi expediate odată cu
maşinile, dar în maşini n-am găsit nimic…”;
Scutaru Nic., S.U.A., Oklahoma, Okla City […] către Samachis Ioan,
Roman, „Întreprinderea Mecanica”, judeţul Neamţ:
„…În urmă cu o săptămână am venit de la o reclamaţie privind maşina
SC 14, seria 408. Această maşină, în urma mai multor reclamaţii şi mai multor
intervenţii efectuate de către diferite echipe, fără rezultate bune, urma să fie
returnată în ţară. Printr-un telex, expediat de tov. Costache, mi s-a comunicat să
mă deplasez la faţa locului. Despre ce este vorba. Maşina respectivă a fost montată
în Storr de către tov. Popescu de la Bucureşti. Acesta, văzând scurgeri pe la inelul
gradat la suportul vertical, a dat inelul afară şi a lărgit găurile de corespondenţă,
între suprafaţa inelului de etanşare şi suprafeţele de dozare, care corespund pe
suprafeţele de ghidare de pe traversă, crezând că dacă măreşte găurile se
micşorează presiunea. Apoi, văzând că are scurgeri şi mai mari, deoarece găurile
mai mari au pătruns în canalele unde se aşează şnurul de cauciuc pentru etanşarea
inelului, le-a astupat cu cupru, bineînţeles, foarte prost şi urât. În continuare, a
lărgit şi bucşat una din cele patru găuri, care strâng piuliţa (corpul de oţel) de pe
ghidaj, crezând că pe acolo curge, dar uleiul se prelingea de sus, de pe marginea
inelului bucşat. Curgea, într-adevăr pe la bucşă; asta s-a întâmplat înainte de a
veni eu în S.U.A., fiind de faţă Crişu M….. Când am ajuns la faţa locului, clientul
era foarte nemulţumit de cele întâmplate. Avea şi de ce! Maşina arăta ca după o
funcţionare de 2-3 ani, iar de jur-împrejur era o baltă de ulei. Am demontat-o şi
am schimbat totul. I-am făcut probele necesare, iar clientul a executat piese de
probă şi au ieşit foarte bune. După aceea, m-am întors la Tulsa, unde aveam trei
maşini (SC 17, seriile 214, 219, 234), cărora trebuie să le aplicăm un adaos de 450
rep. Noi aici ar trebui să facem numai montaje, dar la maşinile 214 şi 219 am dat
totul afară. La reductor şuruburile erau mai lungi cu 50 rep. La maşina 214, la linia
reductorului lipseau 2,5 mm…”;
P.B. – S.U.A., Oklahoma, Okla City, către ing. Gogu Vasile, Bacău,
„Întreprinderea Maşini Unelte”, Calea Republicii, judeţul Bacău:
„…Într-adevăr, am luat unele măsuri de verificare mai amănunţită a
maşinilor, înainte de a fi date în funcţiune. Însă, câteodată, natura defecţiunii şi
locul de apariţie al ei te iau prin surprindere! De exemplu, maşina AFD-100, nr.
548. La ultima reclamaţie, clientul a spus că se scurge mult ulei la partea din spate
a axului principal. Remedierea defecţiunii a luat echipei Moisei-Irimia nu mai
puţin de zece zile de lucru. Îmi pare rău că trebuie să aduc la cunoştinţa dvs. şi a
colectivului veşti de această natură, însă trebuie să facem ceva pentru
îmbunătăţirea situaţiei. Trebuie să păstrăm piaţa de aici, pentru că s-a obţinut
greu. De când am venit aici, acum am constatat pentru prima dată existenţa în
stoc a opt maşini nevândute… «EUMMIT» începe să iasă pe piaţă cu maşini
similare, cu AFD-100H, produse însă de italieni şi echipate cu comenzi numerice.
În aceste condiţii, numai o calitate superioară mai poate salva maşinile noastre,
întrucât nivelul lor tehnic este depăşit de mult…”;
Glodeanu Lazăr, S.U.A., Oklahoma, Okla City, către Glodeanu Silvia,

Roman, […] judeţul Neamţ:
„…. Tovarăşe Director, aş avea o mare rugăminte la dvs. Înainte de a se
ambala maşinile pentru expediere, să se acorde o mai mare atenţie conservării
acestora. Calitatea vopselei este slabă şi din această cauză se cojeşte.
La ambalare, să nu se pună piese cu serii diferite la o maşină, aşa cum
s-a întâmplat cu SC 14, seria 373, care a sosit cu suportul superior de la bara de
avans de la SC 14, seria 318. De asemenea, să fie trimise toate piesele. La maşina SC
14, seria 373, au lipsit următoarele: penele de la bara de avans; furtunurile ce fac
legătura la cutiile de derivaţie cu suportul vertical; ţevi de ungere degradate
(ştrangulate); firele de la instalaţia electrică nu era numerotate la SC !4, seria 379,
SC 17 seria 185…”;
Petrea Radu, S.U.A., New Jersey, Bergenfield […] către Mititelu L.,
Târgovişte, „Întreprinderea de strunguri”, judeţul Dâmboviţa:
„… Vă informez în legătură cu activitatea mea la firma «Edestaal». Vă
rog să mă scuzaţi de neplăcerile pe care vi le-am creat, unele din vina mea, dar,
majoritatea au fost create de Mustaţă, care a avut unele interese pentru întreprin-
derea sa, cât şi personale. De nenumărate ori, s-a exprimat că noi lucrăm prost şi
dăm produse de proastă calitate; că la ei, la Arad, este cu totul altfel, fapt ce a dus
la influenţarea domnului Coyle. Cauzele care au dus la aceste discuţii sunt:
La strungul SNA 1000x5000, seria + 85331, beneficiarul a motivat
ruperea lagărului, faţă tampon cu căruciorul în avans de lucru, apreciind că bara
de tamponare nu se roteşte 360º sub cărucior. Eu am constat că nu este adevărat şi
că lagărul a fost rupt în transportul pe care l-a făcut acesta în şapul lui. Neavând
alt lagăr nou, beneficiarul l-a sudat pe acesta şi, voit ori din greşeală, l-a sudat
deplasat. Am promis înlocuirea lui, dar beneficiarul s-a exprimat că doreşte să-şi
pună afişaj de cote şi nu este nevoie.
La strungul SNA 710x2000, seria +82284 am schimbat cutia de avans la
cererea reprezentantului firmei şi a beneficiarului. La maşina de găurit, DC 63, am
atras atenţia beneficiarului că nu lucrează corect cu ea. Acesta tăia filet în elemenţi
de bronz de serie mare. Am adus la cunoştinţă domnului Tritz, de la firmă, care s-a
declarat nemulţumit de constatarea făcută şi a cerut domnului Coyle să-l trimită
pe Mustaţă să verifice aceste maşini. Am propus domnului Tritz să-l însoţesc pe
Mustaţă, pentru constatarea adevărului, dar m-a refuzat.
După cum rezultă şi din raportul lui Mustaţă, la strungul 1000x5000, a
fost schimbat lagărul din faţă cu unul de la altă maşină. La strungul 710x1000,
beneficiarul a cerut retuşarea maşinii. La maşina de găurit, Mustaţă a constatat că
comutatorul principal e mai scurt cu 5mm, cerând de acasă un ax nou. Eu nu am
putut fi de acord cu această decizie a lui şi firma a considerat că el are dreptate.
Cele scrise de mine pot fi confirmate şi de Furnică…”.
Firescu C., S.U.A., Lexington, către dr. ing. Teodorescu Constantin,

Bucureşti, B-dul Păcii nr. 220 („INCREST”):
„…Am aşteptat un semn de viaţă la cele câteva transmise de mine
anterior şi rămase fără răspuns. De la ultimele veşti, obiectivul a crescut şi s-a
dezvoltat prefigurând viitoarea mare acţiune românească de investiţii în
străinătate35. Actualmente, în subteran mina lucrează, confirmând integral
premisele mele tehnice. Sper să pot trimite primul vas cu cărbune, chiar ceva mai
devreme decât este prevăzut… Cu oamenii mei de acasă se continuă acelaşi dialog
al surzilor, ei persistă în a se ţine pe lângă probleme sau total în afara lor, în
schimb, se ocupă de nişte nimicuri care nu-i onorează deloc. Marea şansă este că
nu ţin să-şi arate măiestria profesională în probleme majore, că atunci tot ce ţi-am
spus mai înainte s-ar anula. Dar eu îi las în pace. Păcatul mare este că
diletantismul şi amatorismul este lăsat să substituie şi adesea să anuleze munca de
nivel, calificată…”;
Mirea Adrian, S.U.A., E.ST. N.W. Washington D.C., către Mirea

Constanţa, Bucureşti, […]:
„…Plecarea mea de aici va avea loc în jurul datei de 25 iunie. Ăştia de
aici nu vor să oprească locomotiva din funcţionare, cu toate că compresorul a
ajuns la o mare presiune de ulei, în urma nisipului care a fost băgat în uleiul de
ungere. Mai mult, au lungit timpul de funcţionare, în loc să oprească locomotiva…
35
Este vorba de o mină româno-americană de huilă cocsificabilă exploatată în statul Virginia,
S.U.A., în aşa-numitele câmpuri miniere Pocahontas, numită „Virginia – Pocahontas 6”, care a
funcţionat între anii 1975-1992, vezi Florea Neagu, A(m) fost odată în America. Noroc bun,
tovarăşa Virginia Pocahontas 6, în „Economistul”, nr. 25-26 (serie nouă) din 2 iulie 2012.
Mi se pare că ăştia de aici urmăresc intenţionat să facă ceva ca să refuze să lucreze

în continuare cu locomotiva după plecarea noastră. În plus, nu ştiu cum voi preda
piesele pe care le am în magazie. Cel care ar trebui să-mi spună cum trebuie să
procedez, nici nu se sinchiseşte. De o săptămână, nici nu pot da de el…”;
Long W.R., S.U.A., North Carolina 27886, P.O. Box 1139, Tarboro, către
Britt Walter, Braşov, Hotel „Carpaţi”, cam. 340, judeţul Braşov:
„…Domnule, anexăm raportul cu seriile tractoarelor livrate în S.U.A. şi
care prezintă diferite defecţiuni, după cum urmează:
Seria 571830 – nu funcţionează dispozitivul de ridicare; seria 593541 –
scurgeri la instalaţia de răcire; seria 593972 – valva tamburului nu este etanşă; seria
593869 – cuplajul P.T.O. se blochează; seria 615081 – valva tamburului nu se
închide; seria 593832 – injectorul curge; seria 615075 – valva tamburului nu se
închide; seria 593999 – placa pompei de injecţie neetanşă; seria 593828 – buşonul
rezervorului de combustibil neetanş, curge pompa hidraulică; seria 615075 –
tamburul se blochează; seria 593828 – conducta pompei hidraulice curge, liftul
hidraulic smunceşte; seria 615085 – robinetul rezervorului curge; seria 593953 –
scurgeri la buşonul pompei de injecţie; seria 593995 – buşonul rezervorului de
combustibil neetanş, curge pompa hidraulică […].
2. Comentarii privind defecţiuni constatate la unele

autoturisme de teren „ARO”, livrate în Canada
Nedelea Ştefan, Cicu Ilie, Manole Ion, Ilincescu Gheorghe, Canada,

Montreal, „Reprezentanţa Economică Română” către Director Naghi Victor,
Câmpulung Muscel, „Întreprinderea Mecanică Muscel”, judeţul Argeş:
„…Supunând unui control două maşini „Aro-244” alese la întâmplare dintr-
un lot de 54 de bucăţi, s-au constatat următoarele defecţiuni: Aro 244 – 42622-
95006: maneta C.V. trece printre furci; dispozitivele de rulare liberă nu
funcţionează (la demontare au fost găsite fără vaselină, fiind ruginite); un şurub de
strângerea chiulasei era rupt; maneta frânei de mână revine foarte greu în poziţia
iniţială; uşile nu sunt în plan cu caroseria; pătrunde apă în interior; ţeava de
evacuare loveşte în caroserie, producând zgomote; uşile spate nu asigură la
încuiere; oblonul spate nu este în plan cu caroseria; cablajele electrice nu sunt
prinse în toate clemele; manivela de pornire nu intră prin suportul măştii; găurile
de prindere a oglinzilor retrovizoare nu coincid cu cele de pe placa de prindere;
geamurile deflectoare nu se deschid; ornamentele de la îmbinare caroserie se pierd
în timpul mersului… ARO 244 – 42601-94902: lipsă antigel în vasul de expansiune;
lipsă lichid de frână în pompele centrale; dispozitivele de rulare liberă nu
funcţionează; bara de protecţie-faţă denaturează linia maşinii (distanţa dintre sol
şi capetele barei prezentând diferenţe mari); uşile nu sunt în plan cu caroseria;
pătrunde apa în interior; uşa dreapta faţă nu asigură la încuietoare; geamurile
deflectoare funcţionează greu; articulaţie scaun şofer defectă; cablajele electrice nu

sunt prinse în toate clemele.
La ambele maşini controlate s-au demontat electromotoarele de pornire
stabilind următoarele: P.M. 56216 era slab strânsă dând posibilitatea
scurtcircuitării; şuruburile (2) STAS 2571-69 foarte slabe, şuruburile PM 58528 (2)
slăbite; şurubul M5x40 STAS 8423-69 (1) era fără piuliţă.
Menţionăm că toate aceste defecţiuni solicită un volum mare de lucru în
T.G., ridicând cheltuielile per maşină, iar ora de lucru este de 11 dolari…”;
Aceeaşi grupă de tehnicieni români din Canada a înaintat directorului

Naghi Victor din Câmpulung Muscel „Întreprinderea Mecanică Muscel” următorul
material:
„…Grupa service ARO, coordonată de către delegatul M.I.C.M., ing. Stevoiu
Vasile, depune eforturi pentru asigurarea asistenţei tehnice şi service la maşinile
„ARO 24”. Defecţiunea reclamată de domnul Vietnev la maşinile „ARO 24” se
referă la subansamblele cutiei de viteză. Se înregistrează mai multe defecţiuni:
zgomot în tracţiune; reducere neaccesibilă; angrenaj permanent; iese necomandat
din trepte; maneta trepidează; intră greu în trepte, în special în treptele I şi II; nu
sincronizează; sincronul se uzează după circa 3000-4000 km; pierde ulei la maneta
capacului; trece uleiul din C.V. în C.T.; se rup siguranţele de pe ax; bucşa de pe
pinionul de mers înapoi iese de pe pinion şi se uzează (reper – 4117010.060).
Remedierea defecţiunilor mai sus menţionate se face cu piese de schimb
existente în depozitul „ARO Auto Canada”. La cutiile de viteză, la care le-am
înlocuit piesele defecte, au apărut aceleaşi defecţiuni. Cutia de viteză cu seria
43200 a avut por, pierzând uleiul din transmisie. Iată cutiile de viteză gripate:
43359; 43471; 40051; 41844; 43278; 43217; 33613; 39722. În cazul cutiilor de viteză
înlocuite este necesară intervenţia.
Grupa service „ARO Auto Canada” îşi manifestă nemulţumirea pentru
faptul că la cutiile noi, luate din magazia de piese de schimb, cu care le-am
înlocuit pe cele defecte, apar din nou defecţiuni, chiar mai mari şi asta după puţin
timp de funcţionare…”.
Ing. Stevoiu V., Canada, „Reprezentanţa Economică Română” Montreal,

către Naghi V., Câmpulung Muscel, „Întreprinderea Mecanică”, judeţul Argeş:
„…Cu privire la cantitatea de demaroare consumate, vă informăm că multe
reclamaţii în cont garanţie nu sunt rezolvate. Pentru a face faţă cererilor clienţilor,
firma a cumpărat de pe piaţa locală 100 bucăţi demaroare Ford, care se comportă
foarte bine. Apreciem că, până în prezent, s-au consumat circa 130 demaroare în
garanţie…”.
Piche Jean, Canada, Montreal, Quebec H4S1K6, 3160, Bd-ul Pitfield, St.
Laurent, către Stevoiu V. Canada, „Reprezentanţa Economică Română”, Montreal,
3664, Rue du la Montagne:
„...Urmare numeroaselor reclamaţii ale clienţilor noştri, cu privire la
demaroarele cu care sunt echipate vehiculele ARO noi am făcut un control care a
condus la următoarele constatări:
1. Cu toate că demaroarele acestea au caracteristici electrice comparabile
cu cele ale altor demaroare vândute în Canada, noi am ajuns la concluzia că cele
de la ARO, în majoritate, au piuliţa de la borna de intrare a curentului nestrânsă,
ceea ce provoacă în scurt timp distrugerea inductorilor;
2. Prin construcţie, acest tip de demaror comportă două paliere în faţa
bendixului, dar nici unul după, ceea ce provoacă, în condiţii de temperatură
scăzută, un efort lateral considerabil în extremitatea arborelui de comandă şi în
anumite cazuri în falsul aliniament, scoţând inductorul din funcţiune;
3. Pe timp friguros, demarorul se decuplează după primele explozii ale
motorului, înainte chiar de trecerea acestuia în stare de mers.
Cu scopul de a preîntâmpina dificultăţile enumerate mai sus, noi am
încercat un demaror Ford, care se comportă bine. De aceea, solicităm înlocuirea
demarorului actual prin demarorul «Ford C9AF 11000-L9M8B». Totodată, cerem
acordul dvs. pentru înlocuirea demaroarelor care prezintă unul dintre defectele
semnalate mai sus, cu demaroare recondiţionate Ford, la maşinile ARO, deja
vândute în Canada…”.
[…]
„ARO Auto Canada”, Canada, Montreal, Quebec, 3160 Pitfield, St. Laurent
către „Întreprinderea Mecanică Câmpulung”, Câmpulung Muscel, str. Vasile
Roaită, nr. 173, judeţul Argeş:
„…Bujiile, după un număr de circa 1.000-1.500 km., nu mai funcţionează (se
ard electrozii, iar cazul este cunoscut de către ing. Ghinescu C.). Aceste bujii au
fost înlocuite cu cele de tip «Champion 81Y».
Reprezentanţa firmei «Champion» la testele făcute pentru determinarea
bujiei corespunzătoare, au stabilit că actualul carburator şi delcou nu corespund
motorului nostru. Carburatoarele F.A.T. 107 (aprobate de ing. Ghinescu C.) rămân
blocate în poziţia accelerat…”.
a) Comentarii privind calitatea unor strunguri livrate Mexicului

Ing. Iftode Anton, Mexico, Londres 8, Hotel San Jorge, Mexic, către
Întreprinderea „SARO”, Târgovişte, str. Laminorului nr. 16:
„…Domnul Sievgnierne ne reproşează calitatea foarte proastă a
strungurilor produse la Târgovişte. Pe lângă cel cu păpuşa mobilă defectă, acum la
alt strung se reclamă neparalelismul axei păpuşei fixe faţă de deplasarea
căruciorului. La alte două strunguri SNA 710, domnul Sievgnier mi-a arătat alte
aspecte: batiu sudat şi ajustat inestetic; linete la care pindele nu sunt în acelaşi
plan şi nici perpendiculare pe axa batiului; indicatorul de filetare freacă de batiu.
Domnul Sievgnier este foarte îngrijorat de calitatea maşinilor şi a afirmat că
certificatele de calitate sunt false…”.
b) Reclamaţii privind autoturismele de teren „ARO”

livrate în Portugalia
„Societatea Electromecanica de Automobile”, Portugalia, Lisabona, către
„Întreprinderea Mecanica-Muscel”, Câmpulung-Muscel, judeţul Argeş:
„…Având în vedere buna noastră cooperare, am dori să vă aducem încă o
dată la cunoştinţă defecţiunile pe care le prezintă sistemul de frânare al
vehiculelor dumneavoastră. După asamblarea vehiculelor, la o zi sau două de
staţionare, în locurile de parcare, din cauza pompelor de frânare, se produc
pierderi prin scurgerea uleiului. Din această cauză, trebuie verificate toate
maşinile. O altă defecţiune se află la volan…”.
c) Reclamaţii privind livrările de autoturisme „ARO” în Belgia

„R.M. Motor”, Belgia, Overije 1900, Steenweg OP Bruxelles 3441, către
„Auto-Dacia”, Piteşti, str. Mircea Vodă, jud. Argeş:
„…Am primit acum cele 36 ARO şi vă facem un mic raport asupra situaţiei:
1. Transport
Am întâmpinat greutăţi din cauza următoarelor puncte la descărcare:
- sosirea vagoanelor în trei reprize: şapte vagoane, patru vagoane şi,
respectiv, un vagon;
- unele vagoane erau foarte vechi şi nu se închideau în părţile rabatabile,
din care cauză au fost sudate pentru a le ţine închise. Acest fapt a însemnat multă
pierdere de timp pentru a fi descărcate.
2. Documente
- documentele n-au sosit la timp, ceea ce a cauzat zile de imobilizare a
vagoanelor. Această imobilizare a provocat cheltuieli de «şomaj» de 14.561 F.B. Veţi
găsi alăturat factura şi vă mulţumim anticipat pentru reglementarea pe care
trebuie s-o faceţi în contul nostru;
- în maşini n-am găsit cataloagele comerciale (anunţate cu ocazia vizitei
noastre la Piteşti), care trebuia să ne permită începerea organizării vânzărilor.
3. Starea maşinilor
După examinarea maşinilor, am găsit următoarele inconveniente:
- caroseria: ca urmare a prafului şi a intemperiilor din timpul călătoriei,
caroseriile au fost acoperite cu un strat gros de murdărie care s-a impregnat în
vopsea şi va solicita multă muncă pentru a fi curăţate.
- Stricăciuni: câteva maşini au fost lovite în timpul transportului. Vă
trimitem în anexă factura reparaţiilor pentru a o înainta «Asigurărilor», cu scopul
de a încasa rambursul (45.026 F.B.).
4. Plata
Am fost debitaţi cu 3.803.764 F.B. de banca noastră şi presupunem că
această sumă v-a parvenit cu regularitate.
Suma de 12.933 F.B., cheltuieli neprevăzute, cu privire la formalităţile
administrative între bancă şi societatea dvs., nu trebuia să cadă în sarcina noastră.
Acest fapt ar mări preţul maşinilor…”.
d) Aprecieri privind unele dificultăţi pe linia comerţului

cu Columbia şi Turcia
Titoc Silviu, Columbia, Bogota, Ap. Aereo 25408, către Titoc Sandală,
Bucureşti, […]:
„…Eu sunt cam supărat pe cei de acasă, fiindcă orice le comunic, răspund
numai pe dos. Ai impresia că cineva sabotează tot ce vrem să facem noi aici. Şi
avem de făcut lucruri extraordinar de mari şi frumoase. Dar ne vin aici nişte perle
de răspunsuri, încât îţi vine să te dai cu capul de pereţi. Nu ştiu cu cine ai putea
vorbi! Ori ne ajută să facem ceva, ori să ne scrie clar să ne apucăm de alte
probleme. Tot ce vine aici demonstrează o incompetenţă dusă până la maximum,
departe de ceea ce se cheamă comerţ exterior şi chiar rea-credinţă…”;
Ungureanu Lazăr, Turcia, „Combinasi Erzurum”, Kurumu, Et. VE Balik,

către „Întreprinderea Preindustrializare şi Achiziţii” Timişoara, Calea Buziaşului,
nr. 10, judeţul Timiş:
„…Tov. Director, suntem într-o situaţie foarte dificilă. Noi ne-am
conformat instrucţiunilor, am recepţionat mărfurile din toate localităţile şi
aşteptăm de două luni camioanele. Dar acestea, ştiind ce încarcă şi cu toate că au
fost dirijate de la graniţă din tranzit, au plecat în ţară neîncărcate… Rog ca
Centrala «C.P.A.» să ia măsuri împreună cu «ARPIMEX»-ul şi să ne trimită de
urgenţă mijloace de transport, deoarece marfa sortată se va degrada, din cauza
intemperiilor; sau să fim chemaţi în ţară…”.
3. Pe linia construirii unor obiective economice în diferite ţări

străine
a) Comentarii privind stări de lucruri necorespunzătoare şi livrări
defectuoase de „materiale” româneşti pe diferite şantiere de
construcţie din Siria
Stănescu Tache, Siria, către Iscru Constantin, Târgovişte […] judeţul
Dâmboviţa:
„…Păcat de materialele care vin din ţară! Majoritatea sunt cu defecte. De
exemplu cablurile de 6 kv., din 18 trasee controlate, opt au prezentat izolaţia
defectă. Cei de la fabrica de cabluri «Căţelu» îşi fac de cap în privinţa calităţii
materialelor exportate. Îţi spun drept că mi-a roşit obrazul faţă de partenerii
sirieni. Statul sirian, pentru urmărirea calităţii lucrărilor, s-a adresat unei firme
germane. Au trimis doi indivizi care sunt foarte exigenţi la C.T.C. Exemplu
«Energomontaj» a executat o staţie de 66/6kv şi de aproape patru luni nu poate s-
o pună sub tensiune, din cauză că se cere calitate. Îmi este ruşine şi pentru
«Fabrica de transformatoare Filiaşi», care a trimis 18 transformatoare de 6/04 kv şi
din acestea doar două nu au defecte. Celelalte au pori şi scurgeri pe la flanşele
izolatorilor. «Fabrica de celule» de 6 kv. de la Băileşti a trimis nişte celule care să le
fie de cap…”;
Niţă Ion, Siria, Aleppo, P.O. Box 6370 către Giurgiu Ioan, Bucureşti […]:
„…Pe lângă problemele care au apărut datorită proiectului, au fost şi mai
sunt multe necazuri din cauza livrărilor de la Bistriţa… Foarte greu se pot rezolva
lipsurile şi neconcordanţele. Toate acestea duc la întârzierea lucrărilor, fapt ce
atrage după sine penalizări…”;
Carp Petru, Siria, către Popescu Victor, Bucureşti […]:

„…. Tot timpul am lucrat greoi, din cauza lipsei de documentaţie, pe care,
din comoditate, «Industrial Export» nu o pune la dispoziţie. Repercusiunile acestei
lipse de documentaţie s-au văzut mai ales la importuri. Au fost respinse aparate
care, conform documentaţiei tehnice aduse de italieni ulterior, s-a constatat a fi
bune. Întrucât dispoziţiile primite de mine din Bucureşti şi cele date aici nu
corespund cu ce sunt eu obligat să fac, precum şi pentru faptul că unele dispoziţii
sunt contradictorii legislaţiei metrologice, am solicitat continuu să fiu trimis în
ţară, chiar cu riscul desfacerii contractului de muncă…”;
Moga Iacob, Siria, Aleppo, P.O. Box 6370, către Moga Arina, Cluj-Napoca
[…], judeţul Cluj:
„…Cu lucrul am multe necazuri. Încă n-am reuşit să pornesc nici un cazan
din cele patru. Mă mai necăjesc şi cu apa pentru că este foarte dură şi nu pot părui,
întrucât nu am nici substanţele de spălare a cazanelor…”;
Godeanu Ştefan, Siria, Banias-Port, către Manolescu Alexandru, Bucureşti,

[…]:
„…Nu ştiu ce se întâmplă la voi, însă am fost uitaţi cu totul aici şi nu
primim nici un sprijin. Degeaba trimitem rapoarte, nu ne răspunde nimeni la ele.
Chiar nimeni nu are timp de această afacere? Bravo lor că m-au păcălit şi sunt pus
în situaţia să muncesc pentru trei posturi din schemă. Mă întreb, uneori, ce mă
opreşte să plec în ţară şi să-i las baltă, ca să-şi culeagă singuri roadele
iresponsabilităţii şi incompetenţei…”;
Georgescu Ion, Siria, Rakka, P.O. Box 33, către Georgescu Ioana, Bucureşti,
[…]:
„…Treburile pe aici merg destul de prost. Sirienii refuză să plătească multe
lucrări şi şantierul are un deficit considerabil. Retribuţia pe luna trecută a fost
plătită din împrumuturi făcute la A.R.C.O.M. În teren lucrurile merg din ce în ce
mai rău… Acum, către sfârşitul lucrărilor, problemele care se pun sunt din ce în ce
mai acute…”;
Năstase Ion, Bucureşti, […] comentând despre situaţia şantierului „Banias”

din Siria, îi relatează lui Cioflan Emil, Bucureşti, […]:
„…Vă invităm să vizitaţi «cimitirul de furnituri şi fiare vechi» din Banias
(Siria). Contractul pentru executarea «Rafinăriei Banias» a fost condus de Georges
Constantin şi ing. Anghel S. Domnul Georges este un panglicar isteţ şi şmecher, iar
Anghel are o sancţiune administrativă şi de partid de la Piteşti, de unde a fost dat
afară pentru neglijenţă şi incapacitate… Acum, lângă baza A.R.C.O.M. din Siria, pe
o suprafaţă de patru hectare se află «marele cimitir de fier vechi şi furnituri». Poţi
găsi jumătăţi îngropate în pământ sau capete de furnitură, pentru că Georges l-a
convins pe ministrul Petrescu să aprobe trimiterea unor materiale suplimentare…
Totodată, firma «SCOMEEICO», cu îngăduinţa celor doi, a consumat 107 milioane
lire, faţă de 93 milioane - valoarea totală a contractului. Lista abuzurilor este foarte
mare; pentru a acoperi pagubele celor doi în străinătate, trebuie să muncească în
ţară din greu sute de mii de oameni…”.
b) Comentarii privind unele aspecte negative din activitatea

personalului muncitor român aflat pe diverse şantiere din Libia
Crăciun Nicolae, Libia, Kufrah, P.O. Box 32241, către Crăciun Alina,
Bucureşti […]:
„...Te rog să păstrezi această scrisoare, precum şi celelalte pe care ţi le voi
scrie. Ele pot constitui cândva nişte probe împotriva unuia care a semnat
contractul cu Libia, fără să meargă să vadă cum arată deşertul. S-a plimbat luni de
zile cu servieta prin Tripoli şi Benghazi, dar nu s-a dus în deşert decât după ce a
semnat contractul. Atunci când a fost în deşert, s-a deplasat cu un camion
Mercedes 2426-6x6, foarte puternic, cu care nu ai probleme în condiţiile de aici.
Întors în ţară, a spus că autocamioanele româneşti sunt bune şi merg în deşert. A
urmat încercarea, din 20-24 iulie a.c., care a dovedit că ele nu pot face faţă nici în
porţiunea de drum unde alte maşini circulă cu 80-90km/oră. Suntem în întârziere
cu executarea lucrărilor şi vom intra în penalizări. Tare mi-e frică de faptul că,
peste o lună, contractul «Kufrah» va fi reziliat. Cel care a semnat contractul, Gh.
Istrate, o va încurca. Vasile zice că va fugi; nu se va mai întoarce în ţară, unde, în
mod sigur, va face închisoare…”;
Mihu Nicolae; Libia, Tripoli, P.O. Box, 969, către ing. Matei Ioan, Cluj-
Napoca […], judeţul Cluj:
„… Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul datorită lipsei de utilaje
(excavator, maşini, oţel, beton P.C.) şi pentru că nu avem fierari betonişti. Aici, ca
şi în ţară, se umblă cu tot felul de pile şi relaţii. Nimeni nu-ţi face ceva fără ciubuc.
Oamenii nu vor să lucreze spunând că pentru 1,5 dinari pe zi este de ajuns că se
scoală şi merg la cantină. Stau degeaba, iar seara pleacă la ciubuc în oraş. Aici se
merge la ciubuc de la nivel de şef şantier în jos. Deşi acest lucru este interzis cu
desăvârşire, tot se practică. A fost o şedinţă în care au fost prelucrate nişte cazuri
de indisciplină. S-a hotărât atunci că maistrul se face răspunzător de toate
neajunsurile. Dacă este prins un muncitor la lucru pe la particulari, maistrul este
sancţionat. Dacă nu se încadrează în consumul specific de materiale, maistrul este
bun de plată! Vedeţi ce importanţă are un maistru în Libia? Până acum un
muncitor putea merge în concediu la şase luni acasă, acum, văzând că majoritatea
oamenilor nu se mai întorc, au schimbat-o; nu se mai poate pleca decât după 11
luni. Dacă pleci mai repede, îţi impută biletul 7-8.000 lei. Nu mai vin oamenii,
pentru că condiţiile sunt foarte proaste…”.
c) Aprecieri privind situaţia de pe şantierul „Barrage D’el Fakia”,

Algeria.
Alboaia Alexandru, Algeria, „Barrage D’el Fakia”, Am Fekan, către Hriscu

Teodor, Sugag, T.C.H. Şantier I, Oaşa, judeţul Alba:
„…Treburile aici merg foarte prost. Suntem 52 români, care consumăm pe

lună un milion două sute de mii drahme şi producem doar opt sute de mii drahme.
Utilajele care trebuiau să sosească din ţară încă din luna iulie, nu au sosit şi nici nu
sunt speranţe în acest an. Din cauză că betonarea merge prost (nu avem macarale,
bene, maşini etc., iar cei din ţară n-au trimis nimic), cei de aici nu mai acceptă să
se mai aducă din România nici un om, până nu se pun problemele la punct. Ei ne
acuză că nu am respectat unele angajamente, conform contractului. Totul depinde
de sosirea utilajelor din ţară şi îmbunătăţirea financiară a şantierului, în special de
punere pe roate a lucrărilor de betonare. Atmosfera pe şantier este foarte încărcată
şi asta tot din pricina noastră. Este la fel ca la Ksob, în primii doi ani de
activitate…”.
II. Comentarii privind unele nemulţumiri ale unor specialişti şi

muncitori români aflaţi pe diferite şantiere în străinătate
1. Nemulţumiri privind cuantumul retribuţiei şi al diurnei
Pascu Ion Gh., Libia, Dahra, către Pascu Silviu, Ploieşti, […] judeţul
Prahova:
„…Este de-a dreptul ridicol ceea ce se întâmplă cu noi, A.R.C.O.M.-iştii.
Noi primim 195-220 L.D. pe lună, plus masa, în timp ce un specialist japonez
primeşte 30 L.D. pe zi. Bulgarii, sârbii, polonezii şi ungurii primesc de două-trei ori
mai mult decât noi. Iar cei de aici mai vor să facem şi planul, să fim corecţi şi
demni şi să spunem că este foarte bine!!! Îţi spun, ca o curiozitate, că arabii cred
despre noi că suntem condamnaţi să ispăşim vreo pedeapsă şi, ca să n-o facem în
ţară, am venit aici. Altfel ei nu-şi pot explica, cum de suntem de acord să lucrăm în
asemenea condiţii. Această situaţie ne determină să întreprindem tot felul de
măsuri pentru a pleca cât mai repede acasă. Dacă mai sunt din cei care rămân,
negreşit, aceştia au primit un ciolan de ros, cu o posibilitate de a mai câştiga un
ban în plus…”;
Zamfir Mihai, Libia, Tripoli, către Zamfir Filofteia, Buzău, […], judeţul
Buzău:
„…Fă şi tu o comparaţie: românii sunt plătiţi aici cu 64 dinari pe lună, în
timp ce alături muncesc cehi care au 300 dinari pe lună…”;
Iancu S., Libia, către Ionescu Ion, Ploieşti […], judeţul Prahova:
„…Multe s-au întâmplat cu românii noştri aici, dar nu ştie nimeni de acolo.
Dacă vine mort în ţară, se spune că a fost accident, dar adevărul este altul. Aici
suntem consideraţi sclavi, ca cea mai josnică naţiune şi suntem luaţi în bătaie de
joc. Îşi bat joc de noi, ne scuipă, aruncă cu pietre, ne arestează fără motiv şi
mâncăm bătaie până plecăm de aici în coşciug… De aceea, vreau să vin cât mai
repede acasă. Sunt îngrozit de spaimă. Nu mai vreau să aud de Libia. Aşa sunt
consideraţi românii peste hotare, nu specialişti, ci sclavi…”;
Nicu, Algeria, Constantine, către Macovan E. Alex., comuna Ghighera,

judeţul Dolj:
„…Aici am cunoscut lumea română într-o dezumanizare de nedescris. Am
fost fraierit, aş putea spune exploatat de rechini. În memoriile mele, pe care le voi
scrie, aceste fapte reprezintă un episod trist. Profesori ca şi mine, cu contract
individual însă, primesc de zece ori mai mult. Primesc retribuţia în dolari. Au
primit aprobare să se plimbe în lumea întreagă, iar nouă nici la întoarcerea în ţară
nu ne-au dat voie să călătorim cu trenul, ca să vedem Europa. Voi cere pedepsirea
aspră a celor care au încălcat aşa de grosolan principiile eticii şi echităţii socialiste.
Este incredibil, dar este adevărat…”;
Tataru Constantin, Burundi, Bujumbura, B.P. 404, către Tataru Stela,

Bucureşti, […]:
„…În ţară ni s-a spus că vom fi plătiţi în dolari, dar aici am primit retribuţia
în moneda locală şi nu prea are valoare. Am fost minţiţi în ţară cu multe lucruri,
care aici sunt cu totul altfel. Aşteptăm să ni se rezolve situaţia aşa cum este
prevăzut în contract, în caz contrar, este posibil să iasă rău de tot. Te voi anunţa la
timpul potrivit…”;
Alecsa Constantin, Angola, către „ROMAGRIMEX”, Bucureşti:

„…Am înţeles la plecare, că va fi foarte bine aici, lucru pe care eu nu-l văd.
Nu mi s-a spus ce şi cât voi primi. Ajuns aici am aflat că voi primi diurna în
moneda locală, ceea ce nu este convenabil. Moneda locală nu este convertibilă şi
nu ne putem asigura necesarul traiului. Dacă nu primim diurna în dolari, vom fi
nevoiţi să nu ne ţinem nici noi de promisiune…”;
Bughiu Lazăr, Siria, Banias-Port, către Bughiu Florica, Oradea, […], judeţul
Bihor:
„…Ca şi înainte, suntem ai nimănui. Pe nimeni nu-l interesează necazurile
noastre, nici pe cei de aici, nici pe cei de acasă. Retribuţia nu s-a calculat bine de
către cei de acasă. Nu ni s-a inclus sporul de noapte şi nici sporul pentru condiţii
deosebite de muncă. În privinţa acordării sporului de 20-30%, încă sunt probleme.
Dacă şi condiţiile de vamă se vor înrăutăţi, nu văd ce rost ar avea să mai rămân
aici...”;
Costache Dumitru, Algeria, Ouargla, B.P. 147, O.K.J. 1A, către Costache
Florica, com. Pârscov, judeţul Buzău:
„…Suntem în grevă, în legătură cu retribuţia. Ştiu că nu aţi primit banii,
dar nu sunt pierduţi. O să ni-i dea! Aşa sunt întreprinderile! Trebuie să jupoaie
muncitorul pe toate căile! Totul s-a decalat cu două luni, ca să ne aibă la mână.
Adică pentru luna ianuarie primim banii tocmai în martie…”;
Oancea Mircea, Maroc, către Oancea Ioana, Constanţa, […] judeţul

Constanţa:
„…Am luat hotărârea să trimit la C.C. al P.C.R. un memoriu, prin care să-
mi cer drepturile, pe care cariera «SITARMAN» nu mi le-a acordat. Am să pun şi
problema retribuţiei din ţară, a concediului de odihnă şi a celor 20%. Văd că altfel
nu se poate! O să facă şi alţi colegi memorii pentru cei 20%...”;
Dan Cornel, Angola, Malange, către Găină Emilian, Bucureşti […]:

„…Mare ne-a fost surpriza când tov. secretar al Ambasadei române din
Angola ne-a anunţat că a primit o adresă din partea Ministerului Sănătăţii prin
care ni se aduce la cunoştinţă că diurna cooperanţilor acestui minister se reduce la
trei dolari zilnic. Aşa cum aţi rezolvat problema plecării noastre, să faceţi bine şi să
rezolvaţi şi problema diurnei, în conformitate cu promisiunile dinaintea plecării.
În cazul unei nerezolvări favorabile, ne vom adresa conducerii superioare de partid
din România, ca să ştie că am fost induşi în eroare…”;
Jederan Sandu, Angola, Malange, către Găină Emilian, Bucureşti, […]:

„…Am aflat de la ambasadă că nu mai primim şapte dolari pe zi, ci trei…
Întregul grup de cooperanţi nu este de acord cu această situaţie. Suntem frustraţi
de către ţara noastră de anumite drepturi. Cooperanţii altor ţări sunt plătiţi de 3-4
ori mai bine. Noi vom merge toţi la ambasadă pentru a afla răspunsul ministrului.
În cazul în care va fi negativ, cu regret, ne întoarcem în ţară…”;
Puiu, Algeria, către Budu Maria, Bucureşti […]:

„… Să-l întrebi pe Divari, ce se aude cu prima de instalare? În contract este
prevăzută o sumă de 3.000 D.A., pentru fiecare cooperant. Noi ne vom lupta să
obţinem aceşti bani. Deocamdată, nu voi face scandal, până nu se rezolvă venirea
voastră aici…!”;
Vrânceanu Ion, Yemen, Sana, către Vrânceanu Ana, Sânpetru […], judeţul
Braşov:
„…De când am plecat din ţară, n-am primit nici un ban. Te rog să te duci la
uzină şi să le spui că nu pot trăi numai cu aer şi apă. Au trecut deja patru luni de
zile şi ei nu ne plătesc…”;
Hălmăgeanu M., Libia, Garian, P.O. Box 64401, către Hălmăgean Avram,
Bucureşti, […]:
„…Vei şti că, de când am venit aici, nu am primit nici un ban. În schimb,
circulă nişte versiuni cum că ni s-ar da aici 40% din retribuţie, iar restul este trimis
în ţară. Acest lucru nu-mi convine şi mă lipsesc de şederea de aici… Arabii spun că
ei au vărsat banii în contul statului român, deci nu ei sunt de vină…”.
2. Comentarii privind unele greutăţi întâmpinate pe linia vizitării

cooperanţilor de către membrii de familie din ţară
Gugu Eugen, Franţa, Paris […] către Gugu Gabriela, Craiova […], judeţul
Dolj:
„…Eu nu pot sta aici încă şase luni, fără să te văd! Am avut o discuţie foarte
tare pe această temă. Va veni tov. director Moise pe aici şi, dacă nu ne asigură
solemn că voi veţi veni la noi, foarte mulţi vom cere să plecăm în ţară şi cred că
n-o să le convină, doar veniţi pe banii noştri….”;
Palel Gh., Iordania, Zarka, P.O. Box 7190, către Teodoru Eugen, Bucureşti
[…]:
„…Am trăit necazul de a nu fi putut să-mi primesc şi eu familia în vara
acestui an aici… Copiii au fost minţiţi toată vara că vor veni la mine, nu au plecat
nicăieri şi au fost tot amânaţi din iulie până în septembrie, când nu li s-a mai dat
viza pe motiv că încep şcoala. Au aprobat viza doar pentru soţie, dar ea nu poate
veni fără ei. De atâta amar de timp muncesc aici, şi în profesia mea şi cu stiloul şi
cu microfonul, făcând propagandă minunată partidului, patriei, poporului şi mi se
refuză un drept elementar!?...”;
Munteanu Crişan, Burundi, Bujumbura, B.P. 155, către Costin Cleopatra,

Bucureşti […]:
„….Sunt foarte supărat pe «GEOMIN», care ne şantajează cu reţinerea
familiilor pentru nerezolvarea unei probleme de care nu suntem deloc
responsabili. Decizia de a condiţiona venirea familiilor aici de nişte probleme
profesionale este ilegală şi inumană. Dacă nu se rezolvă această problemă, vă rog
să mă sprijiniţi să mă întorc acasă…”;
Mirescu Tudor, Siria, Banias-Port, către Mirescu Sanda, Oradea […], jud.
Bihor:
„…Dacă nu vi se rezolvă, cât mai repede problema venirii voastre aici, voi
pleca eu definitiv în ţară…”.
III. Comentarii privind aspecte negative din activitatea şi

comportamentul unor delegaţi, specialişti şi muncitori români
prezenţi pe diferite şantiere din străinătate
a) Comentarii privind pregătirea profesională necorespunzătoare a
unor tehnicieni şi specialişti români aflaţi cu misiuni de lucru în
străinătate
O persoană neidentificată din Siria, către Chivoiu Stekica, Gheorghe

Gheorghiu-Dej, T.L.S.B., Lot CV6, judeţul Bacău:
„…Vă scriu în numele tuturor muncitorilor care ne aflăm în Siria, din
cadrul T.L.S.B., despre tov. M.[…] A[…], membru de partid care face parte din
organizaţia dvs. a venit aici cu aere de mare specialist. În fond, este cel mai mare
puturos, nu munceşte deloc. Se laudă tot timpul, iar meseria pentru care a venit
aici nu o cunoaşte. Fură mâncarea din frigider şi bani de la colegi…”;
Bidiuc V., Spania, T.R.W. „Bahlui”, către Bidiuc Dumitru, Bucureşti […]:
„…Atmosfera pe această navă este foarte încinsă. Cei de la punte au reuşit
în cele din urmă să organizeze un clan şi acum vor domina toate sectoarele de
activitate. Slaba lor pregătire profesională duce la obţinerea unei producţii
necorespunzătoare [de peşte]. Din cele opt nave care se află în zonă, suntem nava
codaşă. Nu am umplut-o nici pe jumătate. Mai toţi, inclusiv comandantul, se laudă
cu pilele lor, dar în fond sunt nişte oameni de nimic…”;
Vâlceanu Constantin, Siria, Rakka, P.O. Box 3, către Vâlceanu Eugenia,

Bucureşti […]:
„…Situaţia aici s-a înrăutăţit… Poate o să rezist până în decembrie, când vin
în concediu, şi nu mă mai întorc. Inginerul nu a făcut decât greşeli, fiind incapabil.
Cred că are în spate pe cineva! Se numeşte B[…] D[…]. Dacă poţi vorbi la sector, fă-
o! Dacă s-ar face o anchetă, ar da de bucluc, pentru că a făcut afaceri cu arabii. Au
fost prinşi muncitori români vânzând materiale de pe şantier la arabi şi nu s-a luat
nici o măsură, pentru că ei au dat bani. Ne-am făcut de ruşine, ni s-a dus vestea că
suntem hoţi… La venirea în Siria, am fost însoţiţi de tov. Constantinescu, un alt
rechin de talie mare. Când am ajuns în Sofia, ca să nu ne cazeze la hotel şi să-i
rămână lui banii, ne-a culcat în sala de aşteptare, unde am stat o zi şi o noapte,
încât râdeau bulgarii de noi. La Istanbul, ne-a cerut din banii noştri de deplasare
câte 225 lire turceşti, deşi transportul şi cazarea trebuiau suportate de
întreprindere. Abia aştept să vin acasă. M-am săturat de atâtea nedreptăţi…”;
Crişu Mihai, S.U.A., Oklahoma, Okla City, către Crişu Traian, Roman […]
judeţul Neamţ:
„…Nu-mi place deloc atmosfera de aici. Sunt tot timpul discuţii, certuri,
comentarii. Ca să-ţi faci o idee oarecare, trebuie să-ţi spun că oamenii sunt foarte
slab pregătiţi din punct de vedere profesional şi nu fac faţă muncii de aici. Aş dori
nespus de mult să vin acasă…”;
Ungur Sorin, Siria, Banias, către Ungur Doina, Oradea […], judeţul Bihor:
„…Acum, dacă am pornit uzina, sper ca lucrurile să intre în normal. Este
însă multă alergătură şi nu mă pot baza pe nimeni, pentru că toţi sunt slabi din
punct de vedere profesional şi deja am avut probleme din cauza lor…”.
b) Comentarii privind abateri de la disciplină şi morală

[…]
Miu Ovidiu, Siria, Banias-Port, către Miu Gheorghe, Bucureşti […]:
„…Acum trei luni, am cumpărat aur în valoare de 1.150 lire siriene şi l-am
ascuns în saltea. Colegul meu de cameră, D[…] T[…], mi l-a furat …. Aici se
săvârşesc multe furturi şi nimeni nu ia nici o măsură. Este un fel de sat fără stăpân
colonia asta. Te duci să reclami şi tot pe tine te găseşte vinovat….”;
Un grup de muncitori din Iordania către Niculescu D., Bucureşti, B-dul

Magheru nr. 7, T.M.U.C.B.:
„…Vagabondul, hoţul, beţivul nostru de şef face mult mai mult rău decât
înainte. Lipseşte zile întregi şi nu ne lasă în pace. Ne înjură, ne scuipă, ne insultă şi
ne spurcă soţiile. Dacă nu luaţi măsuri, ne adresăm C.C. al P.C.R….”;
Nicolau Marin, Siria, Rakka, P.O. Box 3, către Godeanu Ştefan, Bucureşti,
[…]:
„…Iată ce am constatat eu, de când am venit aici:
- angajările personalului arab se fac în funcţie de câţi bani dă individul
respectiv;
- ca să i se dea un tractor sau alte utilaje, trebuie să plătească un ciubuc de
până la 500 L.S.
- învoirile se plătesc celui care aprobă învoirea.
Îmi pun întrebarea: oare aceşti oameni au uitat pentru ce au fost trimişi
aici?
Toate aceste lucruri mi se par extrem de grave. Ne mirăm de ce nu merg
lucrurile bine…”;
Iordan Mihai, Spania, nava „Galaţi”, către Iordan Simona, Bucureşti […]:
„…Iată, au trecut şase luni. Am ajuns la capătul puterilor! Această
adunătură, care se numeşte «echipaj» a înnebunit în adevăratul sens al cuvântului.
În loc să ne întoarcem în ţară, suntem trimişi să facem un nou export de peşte,
pentru cel puţin două luni. Eu ca eu, dar aceşti oameni fără educaţie, fără frică de
lege, morală, urlă, înjură, huiduie. Nu mai ies din cabine, nu mai intră în cart. Trei
ofiţeri ducem singuri vaporul. Toate se sparg în capul meu, pentru că eu reprezint
întreprinderea. Ei cer să plec cu vaporul acasă, dar eu trebuie să execut dispoziţiile
întreprinderii. Azi, la telefon, Tulcea mi-a dat ordin să plec în zonă, să încarc şi să
ne îndreptăm spre un port necunoscut. Când le-am spus, au început să huiduie. Eu
nu mă pot alătura lor, eu trebuie să mă postez pe linia întreprinderii. Am avut
momente când eram gata să mă duc la agent ca să cer bilet de avion şi să vin în
România. Deocamdată, nu ştiu cine are să încarce vaporul; oamenii nici gând să
iasă la muncă…”;
Dunca Dumitru, Libia, Garian, C.P. 64566, către Creţ Gh., Baia Mare […],
jud. Maramureş:
„…Copilul lui Sălăjan a fost pe aici şi a plecat acasă. Noi, din cauza
copilului, ne-am certat cu Sălăjan. Băiatul lui ne deranja mult. S-a apucat de
excrocherii cu localnicii arabi. S-a dat mare specialist, inginer electronist, şi toată
ziua umbla cu arabii. Despre aceste fapte a aflat şi Ambasada română. Cred că va
avea greutăţi…”.
c) Comentarii privind contacte realizate de unii specialişti şi

muncitori români aflaţi în străinătate ori membri de familie ai
acestora cu diferiţi cetăţeni străini, în scopul efectuării unor
tranzacţii valutare
Bujor Gheorghe, Siria, Aleppo, către Bujor Panaitescu Teodora, Bucureşti

[…]:
„…Şi acum, cea mai importantă problemă: avem aici un sirian bogat,
prieten cu noi. Vine în România în mai-iunie şi are nevoie de circa 600.000 lei,
monedă românească. Eu şi ceilalţi colegi de aici, tot din Bucureşti, am vorbit cu el
să ne dea câte 1.000 lire şi să-i dăm în ţară câte 10.000 lei. Cu 1.000 de lire aici pot
cumpăra lucruri care în ţară fac 35-40.000 lei. Este avantajos! Sirianul va veni la
tine acasă cu bilet din partea mea. Să nu vorbeşti pe acolo despre relaţiile mele cu
străinii..”;
Melinte Vladimir, Siria, Banias-Port, către Ahmad Imad Hamzen,

Bucureşti […]:
„…Când ai plecat din Siria în Bucureşti, le-ai dat bani sirieni colegilor mei,
ca să-ţi restituie contravaloarea lor în monedă românească în România. Te-aş ruga
să scrii tatălui tău să-mi dea 2.000 de lire siriene şi eu îţi dau pe 18 noiembrie când
vin în ţară, 20.000 lei… Iată adresa mea: Curtea de Argeş […];
Domintean Mircea, Iordania, Zarka, P.O. Box 5497, către Sninaden

Salamen, Bucureşti […]:
„…Îmi pare rău că nu te-am putut întâlni când ai plecat în România… Mă
mai întâlnesc cu fratele tău, Nouseen. Cred că ai nevoie de lei în România, iar eu
am nevoie de dinari aici. Scrie-i fratelui tău să-mi dea 200 dinari, iar eu îţi dau bani
româneşti când vin în ţară. Am nevoie de cât mai mulţi bani: lire siriene, turceşti
sau leva bulgăreşti…”;
Miroi Gh., Siria, Aleppo, P.O. Box 3063, către Miroi Valy, Bucureşti […]:
„…M-ai întrebat, de ce nu l-am trimis pe arab acasă? Ştiu eu de ce nu l-am
trimis! Ei sunt urmăriţi şi nu trebuie văzut acasă la mine. Te-ai întâlnit cu el în faţa
magazinului «Unirea»? I-ai dat banii? Aici va ajunge pe data de 6 noiembrie. Tu
vezi ce vorbeşti şi cum vorbeşti…”;
Într-o scrisoare expediată din Cluj-Napoca lui Popescu Vasile, Siria,

Aleppo, P.O. Box 3063, se află anexată următoarea comunicare a unui student
sirian, adresată tatălui său:
„…Dragă tată, am primit suma de zece mii lei (în monedă românească) de
la un tânăr blond, care a venit aici să-şi petreacă concediul. Te rog să-i dai suma
corespunzătoare în lire. De asemenea, am mai primit zece mii lei de la o femeie,
care vorbeşte limba română şi maghiară şi care a fost la soţul ei în Aleppo. Aşadar,
am primit până acum douăzeci mii lei de la două persoane. Te rog să le dai
banii…”;
Moşneagu Veronel, Iaşi, […], judeţul Iaşi, către Vaipan Aurel, Siria, Aleppo,
P.O. Box 3063:
„…M-am întâlnit cu Bosa şi i-am dat ceea ce trebuia, aşa cum ne-am
înţeles. În caz că nu-l găseşti la magazin pe tatăl său, să n-ai nici o grijă, pentru că
eu am reţinut paşaportul lui Bosa până primesc de la tine confirmare că ai intrat în
posesia banilor. Eu i-am dat lui 20.000 lei, îţi spun ca să ştii cât va trebui să
primeşti…”;
Dumitrache Tăsică, comuna Vişina Veche, judeţul Olt, către Dumitrache

Constantin, Siria, Aleppo, P.N. Box 3063:
„…Vezi că are să vină Mahmed Halak la tine. Eu i-am dat o scrisoare. O să-
ţi explice el cum l-am găsit. Am fost cu tata la Bucureşti. L-am căutat şi, după ce i-
am cerut paşaportul, i-am înmânat 30.000 lei…”;
Bonciu G. Pupi, Irak, Basrah, către Bonciu Constantin, Bucureşti, […]:

„…V-am trimis un pachet prin domnul Ghazi, un irakian care îşi pregăteşte
doctoratul în România…”;
Mănescu Dorel, Siria, Aleppo, P.O. Box 3063, către Al Amin Tag Al Din,
Bucureşti […]:
„…Dragă Amin, am ajuns cu bine în Siria, la Sheik-Said, aproape de oraşul
tău natal. Imediat ce am sosit, am fost la părinţii tăi şi le-am înmânat ce mi-ai dat
tu. Au fost foarte bucuroşi…”;
Panaete Alexandra, Bucureşti […] către Panaete Ionel, R.F. Germania,

Willingen […]:
„…Te rog să-mi confirmi dacă ai primit plicul trimis de mine printr-un
francez de la «Adidas»…”;
Brânzea, Siria, către Brânzea Ioana, Braşov […], judeţul Braşov:

„…Eu voi da un bilet unui arab de aici, care este mandatar la un magazin
mare din Homs; când vine la tine să-i dai 10.000 lei…”;
Dumitru Gh., Siria, către Dumitru Elena, Braşov […], judeţul Braşov:
„…Riad vine pe 11 iulie în România şi va trece şi pe la Liliana. El îmi va da
mie nişte bani, iar tu, când primeşti biletul dat de mine lui, îi dai câţi bani scrie
acolo…”.
d) Comentarii privind săvârşirea unor accidente grave de circulaţie
Rotaru Ionel, Siria, Banias-Port, către Iacob Ştefan, Piteşti, […] judeţul
Argeş:
„…Cred că îţi mai aminteşti de tractoristul acela cu care ne-am certat noi,
pentru că n-a vrut să se dea la o parte din drum, ca să trecem noi? Umbla mereu
prosteşte cu tractorul şi era mereu beat! Într-o zi, a făcut aici un accident mortal. A
dat peste un arab, care se afla la marginea drumului. Conducea în stare de
ebrietate şi l-a lovit în plin, aruncându-l la 20 m. După aceea, s-a dus cu maşina în
colonie şi s-a ascuns. L-a căutat poliţia, dar el a trecut în Liban şi astfel a scăpat cu
viaţă…”;
Cioca Daniel, Libia, Tripoli, P.O. Box 969, către Ababei Ştefan, oraşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej […], judeţul Bacău:
„…Un şofer, care a plecat cu o săptămână înaintea mea, a tamponat
maşinile a doi arabi. A scăpat mai uşor, reparând maşinile acestora. Un tractorist
român mergea pe banda unu şi, fără să se asigure, a trecut pe banda a doua. Un
arab care venea pe această bandă, cu o viteză de peste 100km/h, a intrat în roţile
din faţă ale tractorului şi le-a rupt, accidentându-se grav. Arabul a fost dus la
spital, iar tractoristul a fugit. Dacă stătea pe loc, îl omorau localnicii. L-a prins
poliţia şi acum urmează să-l judece. Dacă îl condamnă, va face închisoarea aici, în
Libia… Şi la noi la Minerato, s-a întâmplat un accident cu cisterna care ne aduce
motorină… Românul a primit foarte greu actele înapoi de la poliţie…”;
Rădulescu B., Siria, către Grigoriu Albertina, Bucureşti […]:

„…Pe aici treburile nu sunt prea bune… Stăm foarte prost în ceea ce
priveşte capitolul «asigurări». Evenimentele din ultimele zile m-au întristat şi mai
mult. Şoferul, fratele lui Iamandi, a omorât un copil, iar acum se află la puşcărie.
Încerc să-l scot, dar prima cerere de scoatere pe cauţiune a fost respinsă. Nu avem
voie să-l ţinem la închisoare, mai ales că este membru…”.
IV. Comentarii privind refuzul unor specialişti şi muncitori români

de a se înapoia în patrie
Pavlovschi Mircea, Siria, Rakka, către Pavlovschi Minodora, Bucureşti […]:

„…Poate te-am luat pe nepregătite cu scrisoarea aceasta, dar e mai bine
aşa. Să ştii că am terminat cu Siria. Acasă nu mai vin! O perioadă de timp vreau să
umblu hoinar prin lume, pentru că e tare frumoasă, iar noi nu ştim decât să
muncim. Eu plec în America, aşa că nu aştepta curând scrisoare de la mine. Îţi
trimit fişa de lichidare, ca să nu-ţi spună cumva că am avut datorii. Când mă voi
stabili mai bine, voi avea grijă şi de tine şi de toţi ai noştri. O să te sâcâie
Securitatea, îţi va propune să divorţezi de mine. Dacă vrei, poţi s-o faci, dacă nu, să
te ţii bine pe poziţie, pentru că nu au ce-ţi face. Te rog, anunţă-i şi pe ai mei că nu
mai vin acasă…”;
Georgescu Gheorghe, Turcia, Istanbul, Kadyköy, către Georgescu

Eufrosina, Constanţa […] judeţul Constanţa:
„…Am primit mesajul tău, în care sperai să ne vedem pe pământul
iordanian, dar spre regretul meu, nu ne putem vedea din două motive: cineva de la
Constanţa ţi-a pus o pilă bună la poliţie, aşa că nu te mai milogi la ei, pentru că
nu-ţi vor da drumul. În al doilea rând, fiind persecutat de ei, în culmea enervării,
mi-am luat aparatul de fotografiat şi le-am spus că plec la Marea Moartă, dar am
ajuns pe malul Bosforului… Te rog să ai grijă de tine, pentru că eu nu voi renunţa
sub nici o formă la tine. Dacă te va lua cineva la rost, să le arăţi scrisoarea aceasta,
în care explic ce m-a determinat să iau această hotărâre…”;
Dr. Naiche Mircea, Elveţia, Lausanne, […] către Carila Niţă, Buzău, […],
judeţul Buzău:
„…Eu nu lucrez încă, am promisiuni tot la T.B.C., dar vreau să fac un curs
de stenodactilografie, pentru a lucra ca secretară medicală. Mircea lucrează la
Geneva, la Universitatea de medicină, la radiologie. Ada este un copil excepţional.
Când am plecat din Maroc, directoarea ei ne-a vorbit foarte frumos despre ea…”;
Bucur Teodor, Turcia, Istanbul, Kadyköy, către Bucur Petru, Tg. Jiu […],
judeţul Gorj:
„…Eu sunt sănătos şi optimist. Să-mi trimiteţi copia după sentinţa de
divorţ… Plecând din ţară, nu am deranjat pe nimeni. Zece ani de muncă la I.S.P.I.F.
nu mi-am făcut numele de râs. Dacă nu eram respectat, nu aveam în fiecare an
calificativul foarte bine şi nu m-ar fi trimis în Siria. Când am ajuns în Siria, timp de
două zile am căutat să mă stabilesc în incinta şantierului şi foarte greu am reuşit.
Toţi aşteptau ciubuc de la mine, de parcă venisem cu milioane din ţară. Toţi furau,
de la bucătar până la director. Ţi se făcea părul măciucă când începeau să
vorbească oamenii. Mâncarea era proastă şi insuficientă. Conducerea de partid şi

de stat nu ştie ce fac aşa-zişii specialişti în străinătate. Pe lângă 5-10 oameni serioşi,
vin tot felul de elemente cu pile şi relaţii, care stau mai mult la umbră, decât să
muncească…”;
Ionescu Ştefan, Brazilia, Bahia, Ondina Salvador, Rua Helvecio, Corneiro

Ribeiro 1, Hotel „S. Labre”, către Ionescu Mira, Bucureşti, […]:
„…După cum ai văzut, am reuşit să-mi prelungesc lucrul aici, până voi
rezolva totul. Te rog să-mi scrii despre fete. Ce fac, cum sunt? Să te duci pe la ele şi
să le spui să nu mă uite. Dacă aş şti că ele m-ar accepta după un timp, aş rezista
mai uşor pe aici. Tu mă înţelegi ce vreau să spun. Ce face tata? Dânsul cum va
reacţiona la o asemenea veste? Te rog să-l îmbărbătezi cât poţi de mult…”;
Andrei Aurel, S.U.A., New York, […] către Andrei Elena, Brăila […], judeţul
Brăila:
„…Noi poate că nu veneam aici, dar ne-au intrigat la culme anumite
aspecte de la noi din ţară. De pildă, plecările în Maroc se fac pe sub mână; te costă
cam 10.000-15.000 lei… În momentul când vă hotărâţi să veniţi aici definitiv, tu,
Mariana, vei fi dată afară din serviciu. Să nu te sperii. Să vinzi totul din casă şi să
păstrezi actul de donaţie al casei, poate ne mai trebuie. Daţi telefon la 12.40.40,
12.40.48 sau 12.40.49 şi vorbiţi cu consulul american Luciano M…”;
Nenescu Aurel, Iran, Teheran, către Nenescu Nicolae, Roman […], judeţul
Neamţ:
„…Aici situaţia este foarte complicată. Noi ne pregătim pentru a pleca în
Germania. Avem deja 2.000 dolari, iar, când vom ajunge acolo, vom avea 3.000
dolari… Vă vom ţine la curent cu ceea ce vom face…”;
Lipan Octavian, Suedia, 14 700 Tumba […] către Cuşmaru M., Iaşi, […], jud.
Iaşi:
„…În luna martie, eu voi pleca în Maroc, pentru două săptămâni, cu câteva
familii de români, care au emigrat din Zair în Suedia, pentru că le-a expirat
contractul de muncă acolo… Eu stau legal în Suedia până la 1 septembrie, aşa că
până la această dată nu mi se poate întâmpla nimic…”;
A.I., Italia, Trieste, către Luchian Vasile, Frătăuţii Vechi, […] judeţul
Suceava:
„…Eu, dragă Vasile, am plecat din Libia în Italia. De aici vreau să merg în
S.U.A….”;
Chiriţă Vasile, Turcia, Istanbul, Kadyköy, către Chiriţă Vasile, Constanţa

[…], judeţul Constanţa:
„…Vreau să-ţi spun ceea ce am pe suflet. Ţi-ai dat seama câtă suferinţă şi
mizerie am îndurat în cei doi ani, cât am stat în Siria şi în mulţi alţi ani din ţară…
Şi totuşi am căutat să fiu cinstit şi corect cu toată lumea … Ceea ce m-a determinat
să iau această hotărâre este faptul că în Siria s-au întâmplat nişte lucruri foarte
neplăcute. În locul lui Ţugui, a fost adus alt şef de şantier, ing. Holban, care în
scurt timp a dus la paralizarea activităţii pe întregul şantier. Toată această afacere
a culminat cu trimiterea în ţară a 13 oameni, complet nevinovaţi, şi înlocuirea lor
cu nişte jigodii, ţigani, care nu aveau specialitatea noastră. Aceştia erau nişte
contrabandişti… Eu am luat atitudine faţă de această situaţie, lucru care nu a
convenit şefilor mei… Intenţionez să mă stabilesc în Canada….”;
Enache Ion, Maroc, Ville Laroche, B.P. 81, către Enache Marin, Bucureşti
[…]:
„…În luna august, paşaportul meu va expira, pentru că am împlinit cinci
ani de şedere aici… Am cerut să mi se acorde un nou contract în Maroc sau în altă
ţară din Africa, dar nu mi-au răspuns. M-am adresat postului de radio «Europa
Liberă»… În cazul în care nu vor să-ţi dea paşaport de ieşire din ţară, să le explici
că în Elveţia există un birou O.N.U., care se ocupă cu rezolvarea problemelor
oamenilor din toată lumea…”;
Ignat Simion, Siria, Rakka, P.O. Box 3, către Ignat Gretta, Bucureşti […]:
„…Nu pot să vă explic ce simt în aceste clipe, când vă scriu. Sunt singur în
cameră, pentru că nu mai este nimeni. Tudor a fugit cu încă un prieten de al lui.
Au furat 1.500 lire şi 60 dolari şi au dispărut de vineri, dimineaţa, cu toate bagajele.
Se presupune că ar fi fugit în Turcia…”;
O persoană neidentificată, Libia, Tripoli, către Ortan Silvia, Sibiu, […],

judeţul Sibiu:
„…Acum două zile, Mureşanca a întins-o cu Tibi, acela de la personal. Şi-a
scos banii din bancă, circa 4.000 dolari, iar el a avut o groază de bani de la
muncitori, pe care nu i-a depus la bancă. Mari imbecili amândoi! El are acasă doi
copii, iar ea unul…”;
Ilie, Siria, către Catană Maria, Cetatea de Baltă […] judeţul Alba:
„…De aici au fugit doi inşi. Nu ştiu ce se va întâmpla cu ei. Eu n-am de
gând să fac aşa ceva. Indiferent de motive, nu este frumos din partea lor. Pe de altă
parte, ar putea să fie o lecţie pentru şefii noştri. Nu pentru cei de aici. Sunt alţii
mai mari care nu vor să înţeleagă...”;
3.
1980 decembrie 19, Bucureşti. Scrisoare expediată din Bucureşti, în care

expeditorul, Robert Dâmboviceanu, îşi anunţă prietenii că e gata de plecare
„dincolo” şi le cere să-i trimită ramburs „câteva kg. de cârnaţi, caltaboş” şi alte
„porcării” pentru sărbători.
Robert Dâmboviceanu, Bucureşti, Sector 6 […] către familia Marschätzki Francisc
şi Elena (ingineri), comuna Recaş […] jud. Timiş:
Dragii mei Franţi şi Lena

OK am ambele vize şi intrare şi ieşire. Aştept să definitivez hotărârea cu
pensia alimentară şi sper ca prin ianuarie să fiu „Pa!Pa!”
Am o mare rugăminte la voi şi să nu mă lăsaţi că nu am cum mă descurca.
Vă rog mult, cumpăraţi-mi şi mie vreo câteva kg. de cârnaţi, caltaboş sau
alte „d-ale porcului” şi expediaţi-mi-le prin poştă. Aici nu găsesc nimic şi vai de
sărbătorile fără „porcării”.
Cât costă, puneţi-le ramburs şi primiţi imediat banii.
Scrieţi-mi ce vă trebuie de pe aici (cafea şi alte de-astea mai
„metropolitane”) ca să vă servesc şi eu cumva.
Când am talonul şi biletele în buzunar, vin la voi ca să vorbim despre
întâlnirea noastră urgentă dincolo. Sunt parolist şi nu amăgesc dacă vă spun că
ne vom întâlni cu toţii acolo!
Încă o dată, nu mă uitaţi şi expediaţi-mi cele ce v-am rugat, ramburs.
Cu dragoste,
Robert
Sărutări de mâni celor „bătrâni” (aiurea, că doar arată mai bine ca noi) şi
viitoarei mini-refegiste.
19.12 1980.
4.
1981 februarie 1, Bucureşti. Informare cu extrase din scrisori în care autorii îşi
exprimă nemulţumirea faţă de situaţia existentă în aprovizionarea populaţiei
din provincie cu produse de consum şi energie electrică, faţă de unele măsuri
întreprinse pe linia reorganizării anumitor sectoare din economie, dorinţa de a
părăsi ţara din motive de ordin economic ori diverse aspecte generatoare de
insatisfacţii personale.
Departamentul Securităţii Statului Ex. nr. 1
C.T.O.T. – Unitatea Specială „S”
Nr. 00373397 din 01 februarie 1981
[Rezoluţii]:
13.02.81
Tov. Gl. [A.] Bordea
Să se exploateze cum trebuie şi la Dir. I şi de alte unităţi.
[Iulian] Vlad36
C 7/ 17 II 1981
Să fie văzut numai de şefii de servicii
Col. [semnătura indescifrabilă]
Informare
privind unele comentarii
din care rezultă starea de spirit în diferite locuri şi medii
Prin mijloace specifice, Unitatea specială „S” intră zilnic în posesia unui
număr de circa 45-50 materiale, din conţinutul cărora rezultă o serie de comentarii
36
Iulian Vlad, de profesie învăţător, s-a înscris în P.C.R. în 1946, după care a îndeplinit mai multe
funcţii ca activist pe linie de tineret (1947-1951). După absolvirea şcolii de ofiţeri a primit gradul
de locotenent şi a fost încadrat în Direcţia Generală Politică a MAI. Apoi, de-a lungul anilor ’50,
a făcut carieră în Direcţia Cadre a MAI (şef birou, şef de secţie şi şef al Serviciului învăţământ).
Între anii 1960 şi 1967 a fost locţiitor al şefului Direcţiei Cadre, pentru ca din iunie 1967 să preia
funcţia de şef al Direcţiei Învăţământ (din aprilie 1970, Direcţia Personal-Învăţământ) până în
1974. Este numit apoi comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa (1974-1977).
Începând cu 9 mai 1977 ocupă timp de zece ani postul de secretar de stat la MI având „atribuţii
specifice în coordonarea structurilor de spionaj”. La 5 octombrie 1987 a fost numit şef al DSS, cu
rang de ministru secretar de stat, funcţie deţinută până la arestarea sa la 31 decembrie 1989. Deşi
apreciat de o parte a istoriografiei pentru modul cum a acţionat Securitatea înainte şi în timpul
revoluţiei din decembrie 1989, a fost totuşi criticat pentru servilismul manifestat faţă de Tudor
Postelnicu şi familia Ceauşescu, vezi Octavian Roske (coord.), op. cit., p. 467.
referitoare la stări de lucruri şi fenomene considerate ca necorespunzătoare în

viaţa economico-socială a ţării noastre.
În majoritatea acestor comentarii, autorii îşi exprimă nemulţumirea faţă de
situaţia existentă în aprovizionarea populaţiei din provincie cu produse de consum
şi energie electrică, îndeosebi în oraşe mai mici şi în mediul rural. Alte comentarii
abordează unele măsuri întreprinse pe linia reorganizării anumitor sectoare din
economie, dorinţa de a părăsi ţara din motive de ordin economic ori diverse
aspecte generatoare de insatisfacţii personale.
Raportăm că unii autori dau comentariilor lor o notă ironică, tendenţioasă,
la adresa realizărilor din ţara noastră, acestea fiind destinate în special unor
persoane din străinătate.
Redăm mai jos, selectiv, unele comentarii:
1. Aprovizionarea:
- Varciag N. din Baia Mare […] către Varciag M. din S.U.A.:
„… Aici este penurie mare de alimente, iar particularii vând la un preţ
triplu. Acesta este adevăratul nivel de trai ridicat (ridicaţi sunt doar banii de la
populaţie!). Nivelul de trai este foarte scăzut, lucru ce duce la îmbolnăvirea
populaţiei. Cu cât fac mai mulţi ani în minerit, cu atât mă simt mai necăjit.
Acestea sunt aspecte din raiul comunist. Aici totul merge prost, şi din ce în ce mai
rău, iar noi suntem prinşi ca în cuie, fără să facem ceva. Suntem ţinuţi ca să luăm
parte la toate neajunsurile. Aici n-ai timp să lupţi decât pentru existenţă. Tot ce se
întâmplă rău în ţară se muşamalizează (de exemplu explozia de la Livezeni: au
murit câteva zeci de oameni, iar presa şi radioul tac; arată doar ce se întâmplă
peste hotare!)”.
Caz semnalat la I.J. Maramureş
- Anghelotti C. din Cluj-Napoca […] către Kisfaludy Laios din Suedia:

„… Viaţa aici se înrăutăţeşte pe zi ce trece, cozile sunt permanente, trebuie
să colinzi o jumătate de zi după carne, unt, lapte, zahăr, săpun etc. şi nu le găseşti.
Cartofii de la stat sunt numai pentru porci. Despre viaţa de aici se poate scrie un
roman. Cunoaştem un singur lucru: întruniri festive şi să zbierăm şi să aplaudăm,
căci suntem foarte fericiţi, nivelul de trai creşte permanent. După 37 de ani de la
ocupaţie, sute de oameni în etate stau la cozi de la 4 dimineaţa pentru alimente. În
schimb, acestea ajung pentru banchete, călătorii etc. Să mulţumiţi lui Dumnezeu
că v-a condus spre noua voastră patrie...”.
Caz semnalat la I.J. Cluj
- Galghe M., din comuna Cordun, sat Pildeşti, jud. Neamţ către Apolline
Maria din Franţa:
„…Viaţa s-a scumpit foarte mult la noi şi ducem lipsă de alimente. La sate
nu se mai aduce pâine, iar uleiul şi zahărul se dau pe ouă, dar nu se găsesc. Pentru
cei care au lucrat la câmp nu s-a mai dat nici sfeclă. Lumina electrică ne-o stinge în
fiecare seară la ora 18,00 tocmai atunci când trebuie să gătim. Gazul se dă tot pe
ouă. La oraş laptele se vinde pe tichet, căci s-au omorât oamenii la cozi, şi-au dat
cu sticlele în cap de au ajuns unii prin spitale…”.
- ing. Roşu Alexandru, Bucureşti […] către Oncescu Alex. din Câmpulung-
Muscel […]:
„… Tare ne e frică să facem economii după sistemul ruşilor, căci n-o să
avem nici ce mânca. Poate dă Dumnezeu să ne inspirăm din economiile altora, ca
să progresăm şi noi, nu numai o mână de oameni care au acces şi bagă mâna în
economiile ţării, îmbogăţindu-se peste noapte…”
Caz semnalat la I.M.B. – Securitate
- Hihn Georg, com. Ruşi […], jud. Sibiu, către Dörr Michael din R.F.
Germania:
„… Trebuie să ne deplasăm în fiecare săptămână la oraş să ne procurăm
zahăr şi alte produse care lipsesc de la începutul anului. De trei săptămâni nu
avem curent electric seara, stăm ca pe vremuri cu lămpi cu petrol, trebuie să
considerăm mereu că totul merge spre bine. Nu ştim încă ce să facem, dacă trebuie
să plecăm sau nu…”.
Caz semnalata la I.J. Sibiu
- Hartman Alfred, din Sibiu, […] către Binder Johann din R.F. Germania:
„… La noi acum este foarte rău. Pentru o bucată de unt trebuie să stăm la
coadă 2-3 ore. Zahăr, ulei şi multe altele se găsesc foarte rar. Laptele de care e
nevoie zilnic pentru copii nu-l găsim. De aceea, nu e de mirare, că poporul caută să
plece. Şi noi vă trimitem datele noastre pentru plecare, căci nu mai suportăm…”.
Caz semnalat la I.J. Sibiu
- Coman Ligia, Vişeul de Sus […] jud. Maramureş către Lindner Franz din
R.F. Germania:
„… Vă rugăm să ne ajutaţi cu alimente. Din zi în zi ne merge mai rău. Totul
e groaznic. Nu avem ouă, lapte, carne şi nici căldură. Sunt sătulă de toate şi cred că
trebuie să plecăm de aici…”.
Caz semnalat la I.J. Maramureş
- Welker G., din Cisnădie, […] jud. Sibiu, către Klockner Iosif din R.F.
Germania:
„…Actualmente stăm prost cu alimentele. Trebuie să stăm toată ziua la
coadă şi nu apucăm, dar ziarele scriu că sunt de toate din belşug! La noi se spunea
mereu că voi aveţi inflaţie şi şomaj. La noi nu ducem lipsă de muncă, pentru că se
lucrează peste tot, dar nu se ajunge la nimic. Trăim cu speranţa că vom pleca de
aici…”.
- Gohl Suzana, Copşa Mică […], jud. Sibiu, către Deppner Günther din R.F.
Germania:
„… În ultimul timp nu mai găsim alimente în magazine. Avem nevoie de
cartofi, ouă, zahăr, pâine, ceapă, făină, ulei, carne, unt şi lapte. Nu ştim cât va dura
această situaţie. Seara ni se opreşte şi curentul. Trebuie să plecăm de aici, căci nu
mai avem nici un viitor…”.
Mieskes Hildegard, Zărneşti, […] jud. Braşov, către Schwarz Gerhard din
R.F. Germania:
„… Situaţia de aici nu străluceşte, este din ce în ce mai rău. Urmările
liniilor directoare sunt din ce în ce mai vizibile. Magazinele alimentare sunt goale.
La fabrică, toată luna ianuarie am primit concediu, deoarece nu avem ce munci.
Trebuia să primim o zi liberă pe lună, dar până în prezent nu se vede! Nu avem
curent şi altele. Ne străduim să plecăm de aici cât mai repede…”.
Caz semnalat la I.J. Braşov
Teiler Regina, Sântana […], judeţul Arad către Teiler Anton din R.F.
Germania:
„… Nu mai ştim ce să facem cu lipsa de alimente. Mai mult, scrisoarea ţi-o
scriu la lumina lămpii cu petrol. E de râsul lumii, ca pe timpul bunicilor! Acest
lucru se numeşte economie de energie! Sunt curioasă cât vom îndura…”
Caz semnalat la I.J. Arad
- Seimen Sara, com. Bălăuşeri, sat Senereuş, jud. Mureş către Henzel
Katharina din R.F. Germania:
„… Aici suntem din ce în ce mai strâmtoraţi, mai ales cu alimentele. La trei
luni primim 1 kg. de zahăr de familie, pâine puţină şi numai pentru cei încadraţi;
colectiviştii şi pensionarii nu primesc. Viitorul este sumbru în faţa noastră…”.
Caz semnalat la I.J. Mureş al M.I.,
expeditorul fiind în atenţia organului de securitate
- Kovacs Karolina, sat Mărculeni, […] jud. Mureş, către Kovacs Edit,
Bucureşti […]:
„…Situaţia alimentelor este problematică pentru toată lumea. Până şi
pâinea nu se găseşte. La Sovata, s-a produs un lucru îngrozitor din cauza lipsei de
pâine. Au răsturnat camionul care transporta pâinea, iar o femeie şi-a pierdut
viaţa, fiind călcată în picioare. Este mare vânzoleală pentru pâine. Nu am apucat
niciodată vremuri ca şi pâinea să fie în cantităţi aşa de puţine. Mai avem probleme
cu detergenţii, săpunul şi multe altele, care nu se găsesc decât cu mare chin ….”.
2. Reorganizări
- Herbert W., din Cisnădie, […] către Billes Arthur din R.F. Germania:
„… De la 21 ianuarie sunt şomer, oricât de comic sună, dar e adevărat! În
toată ţara au fost scoase din circuit o serie de maşini, din lipsă de benzină. În
întreprinderea noastră s-a redus 30% din parcul auto. În felul acesta nu mai au
nevoie de atâţia automecanici, aşa că 60 de oameni am fost daţi afară. Am căutat
peste tot un post, dar degeaba. De ce se face atâta şcoală când nu poţi să-ţi practici
meseria? Probabil că vor să lucrez la războiul de ţesut!…”.
- Ivan Grigore, Mangalia […] către Mocanu Valeriu din Libia:

„… Odată cu închiderea fabricii de lapte din Mangalia, mulţi muncitori au
fost împrăştiaţi la Avicola. Contabilitatea s-a desfiinţat, iar fabrica s-a închis din
lipsă de materii prime. Peste tot este sărăcie mare şi toţi comentează sub formă de
bancuri…”.
- Coţofide Lola, Bucureşti […] către Novak M. din Cluj-Napoca […]:

„… Frumosul judeţ Ilfov a fost împărţit în patru. În acest fel, a început
dislocarea a 15.000 persoane din Bucureşti care au lucrat pentru judeţul Ilfov.
Tutu, ca director cooperator, are sarcina să mute partea comercială la Giurgiu, în
acest scop mută 400 subalterni în acest oraş. Sunt multe greutăţi greu de descris.
În afară de cei interesaţi, nimeni nu face vreo apreciere asupra acestor măsuri în
defavoarea cetăţenilor…”.
- O persoană neidentificată din Buzău către Moise Luca din Libia:

„… Lucrurile stau prost la noi în ţară. S-au dat afară muncitori de la toate
întreprinderile. De la Ionel s-au dat afară 700 şoferi şi de la întreprinderea ta s-au
dat afară. Ţăranii se dau afară cu grămada, mai ales cei care fac naveta. Este ordin
ca toţi ţăranii din întreprinderi să plece la colectiv. O să vezi când vei veni în
ţară…”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Dimitriu Teodor din

Fălticeni, […] jud. Suceava:
„… E mare panică peste tot! Mii de funcţionari sunt înnebuniţi din cauza
transferurilor, reducerilor de posturi, navetelor, familiilor despărţite etc. La noi, în
instituţie, se reduce cu 30% personalul şi e vai de noi!…”.
- Cristea Viorel, Bucureşti […] către Cristea Nicolae comuna Vima Mică […]
jud. Maramureş:
„… În momentul de faţă am foarte mult de lucru, pentru că avem dispoziţie
să reducem iar din personalul muncitor şi dăm afară din întreprindere vreo 200 de
oameni. Asta e situaţia!…”.
3. Emigrări
Heltner Regina, com. Brateiu, […] jud. Sibiu, către Heltner Georg din R.F.
Germania:
„…Aici merge din ce în ce mai greu, nu găsim alimente de trebuinţă zilnică
cum este zahărul sau pâinea. Se zice că mergem din ce în ce mai bine, dar pe de
altă parte tot poporul vrea să plece. Trebuie să lăsăm totul aici şi să plecăm…”.
- Klein Hermine, com. Dupuş […], judeţul Sibiu, către Schneider Hedwig
din R.F. Germania:
„… Noi facem tot ce-i posibil ca să plecăm. Este foarte greu aici. Trebuie să
munceşti tot timpul şi de primit, nici cel puţin alimente nu ai de unde. Ne rugăm
în fiecare zi ca Dumnezeu să ne ajute să plecăm de aici…”.
- Hintz Michael, com. Apoldul de Sus […], jud. Sibiu către Jeller Eugen din
R.F. Germania:
„… Aici avem economii peste economii, dar când e vorba de curent electric,
alimente şi combustibil, atunci şi cel mai convins cetăţean se îndoieşte de
conducerea acestei ţări, de economia şi ordinea ce stau la baza progresului ei.
Avem nevoie de îmbunătăţiri rapide în aceste domenii, dar eu am găsit omul
potrivit prin care să încerc formele de plecare. O iau de la capăt şi sper să primesc
viza de intrare la voi…”.
- Kammerer din com. Săcălaj […] jud. Timiş, către Ambel Jeti din R.F.
Germania:
„… Am auzit că ministrul vostru de Externe vine în România în martie. Este
neapărat timpul să plecăm de aici, unde nu mai găsim nimic ce să dăm de mâncare
copiilor noştri şi nu numai pentru ei. Mulţi oameni pleacă din aceste motive. Vom
încerca să scriem lui Genscher, chiar dacă ne punem în primejdie…”.
Caz semnalat la I.J. Timiş
- Wegendt G., din com. Bărcuţ, jud. Braşov către Hahn Karl din R.F.
Germania:
„… Situaţia comunităţii noastre de aici este cât se poate de critică.
Perspectivele noastre sunt sumbre atât din punct de vedere economic, cât şi
pentru copiii noştri, care ne îngrijorează. În clasele 1-4 sunt doar 10 copii germani,
iar dacă mai rămânem aici, la anul vor fi doar 6 copii. Dorim să mergem în R.F.G.,
dar nu ni se aprobă…”.
Caz semnalat la I.J. Braşov.
4. Diverse
- Un anume B.M. din com. Sâniob, jud. Bihor, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„… Cu toate că în ţara noastră nimeni nu dispune de pământ proprietate,
se urmăreşte ca şi puţinul câştig al cooperatorilor să fie luat. În comuna noastră s-a
pornit o campanie de colectare de la locuitori a păsărilor de curte. Se iau găinile
din curtea cetăţeanului pentru suma de 5 lei pe bucată. În schimb, porumbul
semănat în 1980 stă necules pe câmp şi acum, lucru care nu s-a întâmplat niciodată
aici. Cu ce să ajutăm oraşul dacă nici nouă nu ne ajunge pentru existenţă?
Controlorii vin în comună şi se opresc la pivniţele cu vin unde se «rezolvă» toate.
Nici pe departe nu se aplică indicaţiile date de conducerea de partid. Rapoartele
ajung fictive la ministere, iar situaţia este alta. De exemplu, la Sălaj a fost inspectat
un C.A.P., iar conducerea unităţii, ca să arate că se lucrează bine, a înlocuit tot
şeptelul C.A.P. cu vite frumoase împrumutate de la o gospodărie de stat, căci ale
lor de abia se ţineau pe picioare…”
Caz semnalat la I.J. Bihor
- Bogai Ferenc, Deva, Micro 15 […], jud. Hunedoara, către Domokos Geza
din Bucureşti […]:
„…. Cu toţii auzim la radio şi citim în presă că în ţara noastră toţi cetăţenii
pot să înveţe în limba lor maternă. De exemplu, şcoala nr. 3 din Deva are două
clase în limba maghiară la fiecare an de vârstă, dar spre regretul nostru, la clasele
5-8, motivându-se lipsa de cadre, o bună parte din materii este predată de
învăţători care nu cunosc limba maghiară. Ce fel de limbă maternă mai poate fi
asta? La altă clasă s-a dat ca dirigintă profesoara de limba română. Nici activitatea
pionerească nu se desfăşoară în limba lor, cu toate că sunt peste 500 de copii. Se
mai pot ei numi egali cu colegii lor români? Veniţi la Deva ca să vă convingeţi
personal…”.
Notă: Scrisoarea a fost semnată de încă 9 persoane
de naţionalitate maghiară.
Cazul a fost semnalat la I.J. Hunedoara.
- Dobrity Milivoi, com. Lescoviţa […] jud. Caraş Severin către o persoană
juridică din Bucureşti:
„… Întreruperile de curent electric îmi aduc aminte de perioada războiului,
când se oprea curentul după ora 21,00. Ele se datorau unor grave avarii de
bombardamente. Într-o zi stăteam la rând la centrala telefonică din Sânnicolaul
Mare. La ora 18,00 ca de obicei s-a întrerupt curentul. Un cetăţean german, născut
în Sânnicolaul Mare şi aflat în vizită la rude, a exclamat pe un ton batjocoritor că
după 15 ani de lumină, bâjbâim încă în întuneric! Ne mai mirăm că se spun atâtea
cuvinte urâte la posturile de radio străine!…”.
Caz semnalat la I.J. Caraş-Severin
Persoanele care au făcut obiectul unor insinuări, manifestări

necorespunzătoare sau colportări de zvonuri au fost semnalate autorităţilor
interesate, materialele respective fiind reţinute din circuitul poştal.
Comandantul Unităţii Speciale „S”

General maior,
Bucur Nicolae
5.
1981 februarie 14, Bucureşti. Documentar privind comentarii provenite din

rândul populaţiei exprimate în trimiterile poştale controlate de Unitatea Specială
„S” în care sunt exprimate nemulţumiri în legătură cu nesfârşitele cozi la alimente,
reorganizările administrative dar şi climatul general de nesiguranţă din societate.
Anexă la nr. 00373817 din 14 febr. 1981
Documentar
privind comentarii provenite din rândul populaţiei
1. Aprovizionare
- Gergely Iohan, Cluj-Napoca […] către o persoană juridică din Bucureşti:
„…În municipiul Cluj-Napoca, începând din toamna anului 1980,
aprovizionarea populaţiei se desfăşoară necorespunzător, fiind de râsul lumii, prin
metode care compromit orânduirea noastră socialistă, autoritatea şi prestigiul
partidului şi statului. Stăm la cozi nesfârşite şi când zicem că reuşim să luăm ceva,
ni se comunică terminarea mărfii pentru ziua respectivă. Această situaţie este
permanentă şi nu ne rămâne decât să plecăm acasă cu plasele goale, dezamăgiţi,

supăraţi şi revoltaţi. Acestea nu se desfăşoară fără injurii şi insulte la adresa
partidului şi statului nostru, din cauza nemulţumirilor generale. Pentru rezolvarea
acestor probleme acute trebuie să se ocupe cineva competent, ori lipseşte acel
cineva.
Ar trebui să se asigure populaţiei alimentele deficitare printr-un sistem de
cartele, cu toate că din punct de vedere politic nu ar fi recomandabil. În acest fel,
fiecare îşi ridică partea ce i se cuvine şi se termină cu interminabilele cozi. Astfel s-
ar elimina revolta populaţiei provocată de sistemul actual de desfacere împotriva
partidului şi statului, pentru că trebuie să înţelegem că acolo unde nu merg bine
treburile, partidul fiind forul conducător, nemulţumirile se îndreaptă împotriva
acestuia. Nu-mi convine să aud revolte şi injurii la adresa partidului nostru….”.
- Dressmann Iohan, com. Sona […] jud. Alba, către Dressman Iohan din
R.F. Germania:
„…Este prăpăd aici cu zahărul, untul, făina şi multe altele. Stai la coadă
câte 3-4 ore pentru 1 kg. de zahăr. Brutăria a fost desfiinţată. Brutarilor li s-a spus
să se califice în alte meserii. Pe zi ce trece situaţia se înrăutăţeşte. Chiar şi pâinea
ţi-o dă cu porţia. Este trist, dar adevărat. Lumina electrică ni se dă numai între
orele 13,00-18,00. Am început să folosim lămpile de petrol ca odinioară. Toate
acestea ne întăresc convingerea că trebuie să plecăm de aici…”.
- Thierjung Hans, Cisnădie, […] către Wolf Hans din R.F. Germania:
„…După două săptămâni de inactivitate la cumpărături, am renunţat, căci
noi ne mulţumim şi cu puţin, dar proletariatul, nu! Ar fi trebuit ca aprovizionarea
să se îmbunătăţească, datorită situaţiei cu Polonia, dar nu a fost aşa. Nesiguranţa
este mai mare decât dacă un proletar găseşte să cumpere foarte puţin. De o
săptămână nu mai avem nici pâine neagră, care era baza de hrană pentru animale
şi păsări. Acum a dispărut şi grişul. Se face economie la curent electric, se
întrerupe permanent şi atunci maşinile de la fermă se răcesc şi totul se strică. Nu
vrea nimeni să se gândească la astea. Totul se face fără cap aici. Urmările sunt
evidente: pagube de 100 de ori mai mari decât eventualul curent electric
economisit. Acum nu se mai tinde la depăşirea planului. Au fost începute multe
proiecte mari şi apoi au fost sistate, cu toate că au costat miliarde. Uzina
petrochimică unde lucrează Dan a fost construită 60-70% şi se zice că lucrările s-
au sistat, nefiind rentabilă acum. Acum depăşirea planului este specifică
agriculturii…”.
- Zintz K., Sibiu […] către Uhring Karin din R.F. Germania:
„…Avem o situaţie groaznică aici. Când vine unt la magazin îmi îngheaţă
picioarele. Când îţi e lumea mai dragă, se opreşte curentul electric pentru
economii! Din cauza economiei de curent n-am putut urmări la televizor anumite
festivităţi. A început să ni se spună mereu că suntem prea graşi şi să nu mai
mâncăm aşa mult. Adevărul este că mai găsim câte ceva, dar trebuie să pierzi timp
mult la coadă...”.
- Markovatz Dora, Sibiu, […] către Markovatz Mela din R.F. Germania:
„…Cu alimentele devine din ce în ce mai caraghios. La ţară, dacă vrei 1 kg.
de zahăr, trebuie să dai 11 lei şi să predai o găină. Au ajuns ţăranii să nu mai aibă
păsări în curte, iar statul nu le mai dă hrană pentru aceste păsări, n-ai de unde
cumpăra. E un noroc că oamenii nu şi-au pierdut umorul nici în această situaţie
catastrofală. Circulă peste tot o poezie cu Moş Gerilă, care este rugat să ne aducă
alimente. Mai circulă bancuri cu copiii germani, care sunt graşi pentru că sunt
pentru export în Germania. Zilnic auzim de cunoştinţe care au plecat în vizită în
Germania, uitând să se mai întoarcă. În circa 20 de ani nu va mai fi picior de neamţ
aici…”.
- Fedea, Bucureşti, […] către Obrişte Maria din Craiova […]:

„…Toată lumea o duce greu cu aprovizionarea. Lipsesc multe şi nu vin în
mod ritmic. Lumea este nervoasă, necăjită. Unde este situaţia când nu alergam ca
acum şi când mergeau toate strună? Acum totul se reorganizează, se aranjează, dar
totul iese pe dos şi am impresia că va fi şi mai rău…”.
- Bierkoch Helmut, com. Bărcuţ […], jud. Braşov, către Bierkoch Hans din
R.F. Germania:
„…Avem mare nevoie de zahăr, cafea şi săpun de toaletă. Să ne trimiţi
aceste articole, căci în curând în România vom muri de foame şi de păduchi, cu
banii în mână. Această stare nu se poate spune celor mari care afirmă că
aprovizionarea populaţiei este corespunzătoare…”.
- Un anume Rolf din Sibiu, către Bretz Hildegard din R.F. Germania:
„…Scrisoarea pe care ţi-o trimit am scris-o ziua, deoarece aici, în România,
se întrerupe curentul electric şi trebuie să stăm pe întuneric până dimineaţa. Este
îngrozitor: magazinele sunt goale, pâine nu, ouă-nu, zahăr, carne, unt-ioc, multă
muncă, oamenii vor să facă grevă. Sper că ai înţeles bine aceste cuvinte…”.
- Dobroiu Micle, Bucureşti […] către Malaxianu M. din comuna Săcălaz

[…], jud. Timiş:
„…Este prăpăd şi la noi cu alimentele. Nu ştiu ce gândesc oamenii, dar
auzim mereu la T.V. cum se spune că trebuie să mâncăm mai puţin, că avem prea
multe calorii, dar de muncit să muncim până cădem. Şi totuşi, toţi tac!...”.
2. Reorganizări
- „600 muncitori de la I.F.S. Corabia”, jud. Olt, către o persoană juridică:
„…Muncitoarele operatoare, laborantele şi ceilalţi muncitori cu alte
calificări de la Întreprinderea de Fibre Sintetice Corabia, judeţul Olt, aproximativ
600 încadraţi, începând cu data de 5 februarie 1981 am fost forţaţi de conducerea
unităţii să cerem concediu fără plată, adică să mergem acasă. Cu ce vom trăi noi şi
familiile noastre? Cu ce ne vom plăti chiriile, întreţinerea, curentul electric şi alte
cheltuieli? Din vina noastră s-a ajuns la această situaţie? Ni se spune să ne căutăm
serviciu în altă parte, dar unde? În Corabia sunt unităţi foarte puţine, dar şi ele îşi
reduc numărul de personal angajat. La Fabrica de zahăr s-au restructurat
aproximativ 100 persoane. Am pierdut timp, am cheltuit sume de bani să ne
calificăm şi acum ce se întâmplă cu noi? Ca soluţie, ni s-a propus detaşarea la
unităţi din Iaşi, Cluj, dar cu familiile ce facem? Ni s-a propus să facem muncă
necalificată la un complex de porci şi unul de viţei. Pentru munca aceasta trebuia
să învăţăm 12 ani, plus doi ani specializare? Dacă se fac restructurări, tot
muncitorii trebuie să sufere? Câţi ingineri, tehnicieni, funcţionari au fost
restructuraţi? Nici unul, cu toate că de pe urma muncitorilor trăiesc! La porci nu
ne ducem! Să meargă cine coordonează prost aceste treburi. Nici un cadru de
conducere nu merge cu noi la porci. Directorul şi-a oprit oamenii din jurul lui, pe
care lunar îi premia. Este un om de nimic, compromis peste cap împreună cu
preşedintele sindicatului. S-ar putea scrie un roman despre necinstea lor. Acasă,
fără să muncim, nu putem sta. Vrem să muncim în meseria noastră şi nu în altă
parte. Dacă nu ni se satisface această dorinţă legitimă, suntem hotărâţi să venim
cu toţii la Bucureşti să ne cerem drepturile. Un muncitor din capitalism primeşte
ajutor de şomaj dacă nu are de lucru. Noi, în socialism, ce primim? Ce le dăm
copiilor să mănânce? Spectrul foamei şi a oricărui mijloc de existenţă ne redă acest
curaj. În afară de viaţă nu mai avem ce pierde. Socialismul, care ne-a adus şi nouă
satisfacţii, să dovedească că muncitorii îşi găsesc înţelegerea aspiraţiilor lor.
Cazul a fost semnalat operativ la I.J. Olt şi Direcţia a II-a
- Igna Agnes, Arad [...] către Metzger Elisabeta din R.F. Germania:
„…Pe zi ce trece, viaţa devine tot mai grea şi cu asta creşte sărăcia. În
ultimul timp au început concedierile. De la fabrica de mobilă au concediat 300
muncitori. Proporţia concedierilor depinde de numărul muncitorilor pe care îl au
fabricile, institutele etc. După ce [că] nu avem ce mânca, sute de oameni rămân
fără loc de muncă. La sate nu există pâine şi lapte. Nu se mai găseşte pâine albă, ci
numai de calitate inferioară. Lumea este nemulţumită, vociferează, înjură,

partidul, starea de spirit e încărcată, iar la TV se dau numai aplauze…”.
- O persoană necunoscută - cadru didactic la o şcoală din satul Româneşti,

com. Potlogi, judeţul Dâmboviţa, către Stănescu Alexandru din Calafat, […] jud.
Dolj:
„…La Româneşti situaţia este destul de ciudată. În fiecare seară se stinge
lumina, în Potlogi brutăria nu mai fabrică pâine, aşa că oamenii trebuie să meargă
la Bucureşti sau la Titu după pâine. La Titu, la Aparataj schimbul doi nu mai
lucrează din cauza luminii şi urmează să se facă restructurări, care vor afecta 4-
5.000 muncitori, drept pentru care oamenii din mai multe părţi (Piteşti, Titu,
Târgovişte) s-au răsculat. Zahărul, făina şi untul se cumpără dacă dai în schimb
păsări de curte la preţul de 11 lei…”.
Caz semnalat la I.J. Dâmboviţa
- Alpopii Ioan, Bucureşti […] către Alpopii Marian din Canada:

„…Aici peste tot se dau oamenii afară. Unii rămân pe drumuri, alţii păţesc
cum era să păţeşti şi tu, adică, de la birou – în fabrică! Foarte mulţi şoferi sunt daţi
afară. Se petrec foarte multe schimbări şi toate sunt pe dos. Toate acestea sunt
referitoare la dreptul la muncă pentru care ne batem mereu în piept. De exemplu,
la Piteşti, în urma acestor restructurări, printre care şi muncitori, 7-8 dintre ei s-au
dus la restaurant să mănânce, fără a consuma băuturi, şi când li s-a cerut plata au
arătat documentul prin care au fost lăsaţi pe drumuri. A fost chemată Miliţia, dar
nimeni n-a putut face nimic, deoarece au spus că în loc să dea în cap la cineva sau
să fure, preferă să procedeze astfel. Iată cum se deşteaptă muncitorul! Au zis că aşa
vor proceda în fiecare zi până vor găsi de muncă…”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Tecău Ghiţă din com.

Domneşti, jud. Argeş:
„…Nu ştiu cum stau lucrurile pe la voi, dar aici a început şomajul.
Aproximativ 100.000 de încadraţi la I.T.B. vor fi puşi în situaţia să-şi caute de lucru,
în mare parte fiind şoferi. De la întreprinderea noastră şi de la alte două apropiate,
circa 8.000 vor fi puşi pe liber. Întreprinderile care nu sunt rentabile vor fi închise.
Se pare că avem aceeaşi situaţie ca în Occident, numai că acolo se dă un ajutor de
şomaj suficient pentru a trăi cât de cât omeneşte, pe când la noi… Deci, situaţia s-a
înăsprit şi se va înăspri de la o zi la alta. Acum, atât cu liceul cât şi cu meseria eşti
ameninţat să fii dat afară. Nu-i de râs, ci trebuie reflectat!...”.
- Topârdea Gh., Bucureşti, […] către Ionescu H., com. Padeş, jud. Gorj:
„…Sunt într-o situaţie care seamănă cu un vis negru. După 28 de ani de
muncă, mi se cere să plec cu toată familia la Giurgiu. Nu ştiu încotro s-o apuc.
Trebuie să fac naveta, cheltuieli mari, oboseală etc. La şcoala Sandei este invazie
de păduchi. Dacă nu rezist la noile condiţii sau dacă îmi pun condiţii
neacceptabile, îmi caut de lucru într-o fabrică…”.
- Bălănescu Victor, Bucureşti […] către Bălănescu Didi din Baia de Aramă,
sat Brebina, jud. Mehedinţi:
„…Aici treburile sunt foarte încurcate. La toate întreprinderile din
Bucureşti a fost transmisă o circulară a Consiliului popular care interzice categoric
angajarea, prin transfer, a celor care au lucrat la fostul judeţ Ilfov, pentru a nu
deregla aparatul administrativ al noilor judeţe. La noi toată lumea plângea, căci
mulţi trebuie să facă naveta la Giurgiu. Mare nenorocire!...”.
- Adamov Sergiu, Bucureşti […], către Bocu Ioan din Dumbrăveni, […] jud.
Vrancea:
„…Pe aici treburile sunt încurcate, se scot oamenii care nu au buletin de
capitală şi navetiştii, restrângându-se activitatea. Este foarte greu să mai găseşti
serviciul acum. La serviciu au rămas doar 20 oameni la cuptoare şi ni se dă liber în
cursul săptămânii, ca să lucrăm Duminica, pentru economie de energie
electrică…”.
- But Gheorghe, Bucureşti, […], către But Ecaterina din Lugoj […] jud.
Timiş:
„…De la noi au dat afară mai mulţi muncitori şi ingineri, în special dintre
cei care nu se ţineau de lucru şi care au cerut paşaport de plecare din ţară. Dar
printre ei au fost şi alţi muncitori care erau în plus…”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Nuţanu Vasile, com.

Dângeni, jud. Botoşani:
„…Este nenorocire mare în Bucureşti. Vor fi trimişi înapoi la ţară cei fără
buletin de capitală. Se restructurează multe posturi din fabrici şi institute. De la 1
martie, toţi încasatorii şi controlorii de pe mijloacele de transport în comun vor fi
puşi pe liber. Este din ce în ce mai greu…”.
- Mihăilă Elena, com. Agapia, jud. Neamţ, către Vullierme Bella din Franţa:
„…La noi este mare sărăcie. Acum au venit să facă acord global, adică să
lucrăm toate la un loc, iar câştigul să se împartă pe toată secţia, după categorie. La
Tg. Neamţ este mare balamuc în privinţa cusutului nostru în comun. O să fie greu,
nimeni nu scapă de aşa ceva. Treaba cu acordul global este asemănătoare cu aceea
a colectivizării. Ai vrut, n-ai vrut, colectivizarea s-a făcut. O să lucrăm ca la colhoz,

o să fie vai şi amar!...”.
Caz semnalat la I.J. Neamţ
- Tudorică, Bucureşti, […] către Tudorică Ioan din com. Săcuieni, jud.
Neamţ:
„…Istoria judeţului Ilfov, care dăinuie de când e Ţara Românească, a fost
terfelită dintr-o trăsătură de condei. Vai, vai, câţi suferă acum din această
cauză!...”.
- Pantea, Cluj-Napoca […] către Olar Tibor din Franţa:

„…Frumoasele perspective din învăţământ ne determină să-l abandonăm şi
să ne orientăm spre alte munci. Din păcate, şi mie mi se strânge ştreangul, căci
nimeni nu mai are nevoie de limba franceză. Suntem ameninţaţi cu restructurările.
Nu ştiu ce să fac, căci viitorul mă frământă…”.
3. Emigrări
- Hopprich din Sibiu, către Torner Georg din R.F. Germania:
„…Aici, la noi, unde te suceşti, unde te întorci, nu se aude vorbind decât
despre plecarea în Germania. La mine la fabrică, din 31 angajaţi, numai trei nu au
înaintat actele. Ştim că vouă vă merge bine. Am înaintat şi noi actele pentru
definitiv, cu toate că primim numai respingeri…”.
- Joseph N.B., Sibiu […] către Săvulescu Aurel din Austria:

„…Ni se spune mereu că nu avem motive de plecare şi să stăm cuminţi
acasă şi să aşteptăm ca proştii. Dacă mai continuăm să primim răspuns
nefavorabil, s-ar putea ca aceşti copii cuminţi ce suntem să devină deodată rebeli
şi de o obrăznicie nefamiliară. Suntem într-o situaţie groaznică. Nu vom da înapoi
sub nici o formă!...”.
- Hartmann Karl, com. Valchid […] jud. Sibiu, către Schuller Georg din
S.U.A.:
„…La noi se aude că se vor introduce cartele pentru pâine, deci la noi sunt
de toate, numai că nu vă pot spune ce, aşa că suntem aproape terminaţi. Vom
ajunge până acolo când vom mânca din acelaşi cazan cu fratele nostru vitreg,
deoarece aceştia vor ca nimeni să nu mai aibă nimic, ne-au pus impozite mari pe
gospodării şi nu mai ştim ce ne aşteaptă. Ar trebui să ne lase pe toţi saşii să
plecăm. Aceasta e dorinţa unanimă!...”.
- Pet Irina, Bistriţa, […] către Lemac Toader din Olanda:

„…Lucrez ore prelungite pentru plan. S-au închis foarte multe fabrici în
ţară pentru nerealizări de plan şi lipsă de comenzi la export. Salariile sunt mici,
toate sunt scumpe şi nici nu găseşti aproape nimic. Oamenii se bat până şi pentru
hârtie igienică. Cred că merită să le fac zile fripte celor de la paşapoarte. Crezi că
nu vreau să scap odată cu mizeria în care trăim?
- Dumitru Doina, Bucureşti […] către Dumitru Constantin din Italia:

„…Avem multe necazuri aici. Am depus actele pentru plecare şi de două ori
am primit răspuns negativ. Simt că nu mai rezist. Nu există cale de întoarcere şi
sunt hotărâtă să apelez la toate metodele şi mijloacele pe care le am la îndemână.
La disperare, orice om este capabil de orice gest mai mult sau mai puţin cugetat.
Uneori mi-au creat repulsie cei ce apelau la asemenea procedee, dar acum înţeleg
de ce făceau acest lucru, pentru că erau la capătul puterilor. Dintr-o chestie de
acest gen n-ai cum să ieşi decât nebun; fie vorba între noi, aceasta o vor de fapt!...”.
- Kenzel Inge, Sibiu, […] către Hedwig Horst din R.F. Germania:
„…Am înaintat şi noi actele de plecare. Numai acest pas ne va schimba
situaţia noastră, care este aşa cum o ştiţi şi voi. Trebuie să ne sculăm de dimineaţă
pentru ca să facem rost de lapte, unt, smântână…”.
4. Diverse
- Niculescu Ion, Ploieşti, […] către o persoană juridică din Bucureşti:
„…Vedem la T.V. fel şi fel de emisiuni anchetă cu acte de necinste. Toţi
înfierăm aceste uzanţe, dar cine este vinovatul principal? În state cu adevărat
civilizate, chiar ţări socialiste ca Ungaria, Cehoslovacia şi R.D.G., produsele care
fac obiectul de speculă se găsesc permanent în toate magazinele, la preţuri
accesibile. La noi nu găseşti nimic, nici bijuterii, nici ţigări Kent, cosmetice străine
etc. Tinerii care se căsătoresc în România noastră socialistă nu găsesc verighete.
Întreaga speculă este generată chiar de stat, care nu e capabil să aprovizioneze
pieţele noastre nici cu produse alimentare suficiente şi de bună calitate. Am fost
de curând în Cehoslovacia. Acolo găseşti totul, de la ţigări Kent la bijuterii, covoare
etc. Este o ţară tot socialistă, cu singura deosebire că e într-adevăr civilizată.
Abrutizarea noastră este îngrijorătoare. Unde ne va duce drumul liber deschis
hoţilor de către stat şi căruia nu ne putem opune şi nici nu avem interesul s-o
facem? De vorbe goale ne-a săturat!…”.
Caz semnalat la I.J. Prahova
- Pentelescu Ioan, Vatra Dornei, […] jud. Suceava către o persoană juridică
din Bucureşti:
„…Emisiunile de anchetă T.V. şi unele articole din presă privind actele de
necinste şi excrocherie stârnesc indignare şi critici la adresa blândei Justiţii. Cum
este posibil ca după două condamnări ale unui escroc, a treia oară să nu fie
condamnat la ocnă sau chiar împuşcat? Dăm unui găinar 2 ani de închisoare că a
produs o pagubă avutului personal de 2 găini şi unui profanator de biserici numai 1
an şi jumătate… Opinia publică nu se manifestă pentru că, fără voie, este îngrădită.
Auzi mereu în jurul tău: «te-a pus dracul să spui că fură cutărică?». Te aşteaptă
chiar pierderea vieţii, aşa cum a fost cazul muncitorului de la Grupul de şantiere
Bucureşti, publicat în presă în ianuarie. Peste tot cazurile de speculă reclamate
sunt muşamalizate, iar cei care destăinuie actele necinstite sunt socotiţi
calomniatori. Este dureros că astăzi există o diferenţă aşa de mare între
imposibilitatea de a sesiza şi orele de grănicerie care ni se dădeau acum 26 ani,
când ofiţerii ne educau că în viaţa civilă trebuie să dăm dovadă de vigilenţă, ca în
armată. Am sesizat faptul că toţi fiii unor notabilităţi de aici şi-au scos certificate
să nu meargă la practică, la Canalul Dunărea-Marea Neagră, împreună cu ceilalţi
elevi de liceu. Scutiţii s-au îmbolnăvit subit contra 1.000-2.000 lei. La Canal au
plecat numai fiii prostimii. Din păcate aşa stau unele lucruri…”.
- Mihăilescu C., Bucureşti, […] către Dumitrescu S. din Focşani […]:

„…Perspectivele sunt dintre cele mai bune aici. În lipsa mea, mi-au spart
hoţii casa şi nu e de mirare, căci au fost puşi în libertate 80.000 deţinuţi care au
împânzit ţara. Peste tot te operează, dacă nu eşti atent. Suntem terorizaţi de o
bandă care nu a fost prinsă. Au fost prădate până acum 11 case…”.
- Dima Vasile, com. Pietroşiţa, judeţul Dâmboviţa, către o persoană

„…Prefer să plec în altă ţară, pentru că hoţiile şi nedreptăţile nu dispar.
Numai un cutremur sau o bombă atomică ar putea pune capăt hoţiilor şi
nedreptăţilor care se fac aici. Situaţiile pe care le avem de rezolvat la judecătoriile
noastre, în spiritul dreptăţii, sunt călcate în picioare, plângerile noastre rămân fără
efect. Am muncit o viaţă întreagă să am casă, nu am făcut statului nici un rău şi
acum, când mă judec cu soţia la divorţ, judecătoria îmi pune partaj pe casa pe care
am moştenit-o de la părinţi. Toate se judecă după cunoştinţe şi numai cu bani…”.

6.
1981 februarie 23, Bucureşti. Informare şi documentar privind stările de spirit în

rândul populaţiei aşa cum rezultă din controlul a peste 300 scrisori, expediate
într-un interval de 3 zile (19-21 februarie 1981), în al căror conţinut se
comentează nefavorabil unele situaţii privind aprovizionarea populaţiei cu
produse alimentare de bază şi energie electrică, reorganizarea anumitor unităţi
economice, problema emigrării în Occident a diferitelor categorii de cetăţeni
români.
Ministerul de Interne
Departamentul Securităţii Statului Strict Secret
C.T.O.T. – Unitatea Specială „S” Ex. nr. 1
Nr. 00374909 din 23 februarie 1981
[Rezoluţie:]
Tov. gl. Bordea
Tov. gl. Stamatoiu.
Exploatare.
Iulian Vlad
Informare
privind stări de spirit în rândul populaţiei
Unitatea Specială „S” a continuat măsurile specifice de supraveghere

informativă a unor zone, medii şi locuri, rezultând în ultimele trei zile (19-
21.02.1981) un număr de peste 300 materiale în al căror conţinut se comentează
nefavorabil unele situaţii privind aprovizionarea populaţiei cu produse alimentare
de bază şi energie electrică, reorganizarea anumitor unităţi economice, problema
emigrării în Occident a diferitelor categorii de cetăţeni români etc.
Cu excepţia comentariilor privind reorganizarea unor sectoare economice,
care provin din aproape toate zonele ţării, celelalte aspecte sunt abordate
îndeosebi de către cetăţeni români de origine germană din judeţele Sibiu, Braşov,
Timiş, Arad şi Mureş.
Raportăm, de asemenea, că în ultima săptămână, Unitatea Specială „S” a
intrat zilnic în posesia a peste 100 materiale care au făcut obiectul unor comentarii
privind o eventuală vizită în luna martie a.c., a preşedintelui R.F. Germania, Karl
Carstens, interesul fiind purtat în special asupra „listei” pe care acesta ar urma s-o
prezinte şefului statului român în legătură cu emigrarea unor cetăţeni din rândul
populaţiei de naţionalitate germană. Autorii unor asemenea comentarii sunt atât

cetăţeni români de origine germană din Transilvania şi Banat, cât şi rude ale
acestora din R.F. Germania.
În raport de conţinutul lor, materialele care au făcut obiectul prezentei
informări au fost semnalate organelor de securitate interesate sau reţinute din
circuitul poştal.
Pentru documentare, redăm în anexă conţinutul unor comentarii.
Comandantul Unităţii Speciale „S”

General maior
Bucur Nicolae
Anexa
La nr. 00374909 din 23 februarie 1981
Documentar
Comentarii provenite din rândul populaţiei
1. Aprovizionare
- Schoger K., Mediaş, jud. Sibiu, către Thellmann D. din R.F. Germania:
„…Copiii merg la şcoală, noi la serviciu. Înainte de a intra la muncă,
colindăm prin oraş după lapte, unt, pâine. Dacă găsim ceva, mergem mulţumiţi la
serviciu, dacă nu, tot timpul ne gândim ce-o să facem. După 8 ore de muncă,
facem acelaşi lucru: căutăm ceva ce se poate mânca. Aşa de greu n-a fost niciodată
cu alimentele…”.
- Coraş Augustin, Târnăveni, […] jud. Mureş, către Bohn Johann din R.F.
Germania:
„…Aprovizionarea oraşului este foarte slabă. Nu avem unt de săptămâni de
zile şi ce e mai grav, nici pâine nu se găseşte. În schimb ne felicităm, iar primarul
ne-a spus într-o şedinţă că am mâncat prea multă pâine anul trecut şi acum
trebuie să facem economie…”.
Caz semnalat la I.J. Mureş
- Ispir Ioana, com. Bolintin Vale, jud. Giurgiu, către Ispir Marin din Siria:
„…O ducem rău cu alimentele, avem stricteţe la toate. La noi nu se mai
face pâine. S-au dat multe decrete pe spinarea noastră. Ca să ne putem procura
zahăr şi ulei, trebuie să punem sfeclă şi floarea soarelui pe lotul ajutător, altfel nu
primim nimic. Cu cine să lucrez eu pogonul de floarea soarelui? Avem multe de
întâmpinat…”.
- Pitters Gerlinde, sat Seleuş, […], jud. Mureş, către Pitters Samuel din R.F.
Germania:
„…Puteţi să fiţi fericiţi că sunteţi acolo, căci aici este foamete. Am început
să mâncăm pâine neagră. Zahăr şi ulei n-am mai văzut de mult. Din Sighişoara nu
putem cumpăra nimic, căci se dă pe buletin numai celor din oraş. Totul este
catastrofal. Trebuie să te descurci cum poţi….”.
- Karmen Kathi, Sibiu […] către Becker Dagmar din R.F. Germania:
„…Peste tot se face simţită economia românească. Ne merge tot mai bine,
aşa trebuie să susţinem. Nu mai avem unt, nu mai găsim ulei, zahăr, făină şi nici
lapte pentru copii. Nu ştim încotro vor să meargă. Peste tot trebuie să stai la coadă
încă din zori. Toată ziua patrulăm prin oraş ca să găsim ceva. Nici vorbă de carne.
Banii nu mai au nici o valoare. Totul s-a scumpit. O ducem mizerabil…”.
- Tisch Katharina, Sighişoara, […], jud. Mureş, către Roppelt Iohann din
R.F. Germania:
„…Peste tot sunt cozi interminabile. Brânză şi unt nu se găsesc, carne
deloc, zahăr, ulei şi făină primim pe liste, cu buletinul, câte 1 kg. de persoană pe
lună. Pâine avem la trei zile…”.
- Nader Elisabeta, com. Iohanisfeld […], jud. Timiş, către Lenhardt

Theresia din R.F. Germania:
„… La Timişoara a avut loc o întâlnire a preşedintelui nostru cu
preşedintele Iugoslaviei. Totul a fost foarte palpitant, pentru că în loc de aplauze
populaţia striga: lapte, ouă, carne etc., iar nemţii au venit cu scrisori pe care la
început nu le-a luat, dar până la urmă, ca să se păstreze liniştea, le-a luat şi au fost
multe. Să vedem ce iese de aici…”.
2. Energie electrică
- Gleiss Theresia, Apoldul de Sus, […], jud. Sibiu, către Gleiss Iohann din
R.F. Germania:
„…De câtva timp, seara nu mai avem lumină electrică. Suntem complet
dezobişnuiţi în aceste situaţii şi nici nu suntem dotaţi cu lămpi, care se găsesc
foarte greu. Am început să folosim lumânările ca odinioară, ceea ce ne face să ne
amintim de Crăciun, dar nimeni nu ne face cadouri…”.
- Funk Sabine, com. Dealu Frumos […], jud. Sibiu, către Rudolph Inge din
R.F. Germania:
„…Scriu la lumânare şi ar fi foarte romantic dacă nu s-ar întâmpla acest
lucru în fiecare seară. De două săptămâni se opreşte curentul din motive de
economie. În această perioadă, la ferma de stat, din cauza frigului au murit 400
purcei. Cu aprovizionarea e şi mai prost. Pentru 1 kg. zahăr pe lună trebuie să dai
ouă. Pentru cartofi mergem tocmai la Făgăraş, iar pâine nu se mai face de mai
multe săptămâni…”.
Ca semnalat la I.J. Sibiu
- Theil Rita, Sântana, jud. Arad, către Weisenmayer Erna din R.F.
Germania:
„…Nu mai ştim ce să facem cu lipsa de curent electric. Până seara la ora
18,00 trebuie să terminăm tot ce avem de făcut. Miercuri şi vineri avem repetiţie la
cor şi să ne vedeţi cum cântăm la lumina lumânărilor…”.
- Graf K., com. Zăbrani […], jud. Arad, către Bakin Iohann din R.F.
Germania:
„…La noi e din ce în ce mai critic. Zilnic, timp de 6 ore, nu avem curent. La
locul de muncă ţi se cere plan, acasă trebuie să găteşti, copiii cer de mâncare şi
totul îţi creează o dereglare nervoasă de îţi vine să laşi totul…”.
- Ungar Mihail, com. Severeuş, jud. Mureş, către Ungar Iohann din R.F.
Germania:
„…În fiecare seară nu avem curent electric, fiind nevoiţi să punem din nou
în funcţiune lămpile cu petrol. Este mare amărăciune şi cu alimentele, ca după
război; criză de pâine, făină, zahăr şi unt…”;
- Gregor Anna, com. Cisnădioara, […], jud. Sibiu, către Gregor Gerunde din
R.F. Germania:
„….Am sărbătorit ziua de naştere la lumina lumânărilor, deoarece
dimineaţa şi seara nu avem curent electric. În mod sigur că la voi nu se poate
întâmpla aşa ceva. Din cauza curentului electric stagnează şi treaba la serviciu. Ni
se opreşte lumina când avem lucrări mai urgente. O soluţie ca să rezist a fost să-mi
iau concediu…”.
- Sasu Petru, Arad […] către Mussini Marion din Italia:

„…Ne luptăm cu viaţa noastră fericită de aici. Ne sculăm de la ora 5 ca să
apucăm 1 kg. de lapte. Ni se întrerupe mereu lumina electrică pentru economii.
Lămpi cu petrol nu mai găsim, deoarece nu se mai fabrică. Nici sticle de lampă nu
se mai găsesc, aşa că stăm la lumină de ceară. Stăm cu câte trei lumânări pe masă
şi înghiţim fum. Şi copiii îşi fac lecţiile la lumina lumânării. Toţi sunt necăjiţi şi
descurajaţi de viaţa ce o duc. Ne rugăm pentru voi ca măcar voi să aveţi condiţiile
de viaţă omeneşti…”;
- Kraus Reinhold, com. Jidvei, jud. Alba, către Jud Reinhold din Austria:
„…Aici este o mare tâmpenie, căci în fiecare zi nu avem curent electric
începând cu ora 18,00 sunt nevoită să învăţ la lumina lămpii cu petrol. Ni s-a spus
să ne căutăm de acum un loc de muncă, pentru că şcoala nu poate asigura nici
măcar 50% din locurile de muncă pentru absolvenţi…”.
3. Reorganizări
- Denisiuc Aurelian, Bucureşti […] către Denisiuc Pavel din com.
Româneşti, jud. Iaşi:
„…Se pare că în toată ţara se fac restructurări de personal din industrie şi
institute. Deocamdată s-au făcut restructurări de vreo 200 muncitori de la
«Cinescoape». Li s-au indicat alte întreprinderi unde se pot angaja, dar li s-a spus
că nu au nevoie decât de muncitori necalificaţi. Dintre muncitori au fost puşi pe
liber în primul rând cei care au depus acte de plecare în străinătate, unde au rude.
Specific orânduirii noastre este că sunt puşi pe liber oamenii care nu plac şefilor
din anumite motive personale şi nu cei mai slabi, pentru că la noi dacă
întreprinderea merge prost, nu se afectează punga şefului şi nici uzina nu dă
faliment, ca la capitalişti…”.
Caz semnalat la I.M.B.-securitate
- Ing. Vamossy Ludovic, Braşov […] către Kliner Emma din Belgia:
„…Peste tot a început febra reorganizării. Foarte mulţi ingineri au fost
trimişi din minister în producţie. Şi la nivelul judeţului au avut loc multe
schimbări, fapt pentru care este mare frământare în rândul specialiştilor. Şi în
industrie vor avea loc reduceri de personal muncitor. Pe mine mă bucură acest
lucru, deoarece n-am avea atâta lipsă de forţă de muncă în agricultură, dar nu-mi
vine să cred că se va reîntoarce cineva la munca câmpului mai ales când ştie că
pământul nu-i aparţine. Disciplina a slăbit mult, iar această atitudine are o
influenţă negativă asupra vieţii economice. De altfel, peste tot atmosfera e
încărcată cu praf de puşcă, ca şi situaţia internaţională…”.
- Popescu Edi, Băileşti, jud. Dolj, către Popescu C-tin din Siria:
„…La Băileşti este o situaţie dificilă cu fabrica. Trebuie să ne reprofileze.
Azi au primit preaviz 30 de muncitori. În plus, navetiştii nu vor mai avea loc la noi
în fabrică. De la 1 martie, tot personalul de birou va coborî cu 7 clase mai jos, la
plebea socialistă. Cei care au şcoli de tractorişti vor pleca pe ogoare…”.
- Binnen C. din Braşov, către Binnen K. din R.F. Germania:

„…La fabrica «Rulmentul» nu este de lucru, se spune că vor da oameni
afară. Nici la secţia segmenţi nu este de lucru şi mulţi sunt în concediu. Situaţia se
înrăutăţeşte. Şi la «Tractorul» au concediat 300 persoane…”.
- Szatmari Melinda, Cluj-Napoca […] către Klimstein Laios din R.F.

Germania:
„…Aici e din nou zarvă mare cu locurile de muncă. Mulţi nu ştiu ce să facă,
unde să se ducă să primească un loc de muncă, deoarece până în decembrie 1981
toate posturile sunt blocate. La fiecare întreprindere sunt concediaţi câte 300
oameni…”.
- Gabor Mihai, com. Cosmeşti, sat Băltăreţ, jud. Galaţi, către o persoană
„…Traiul oamenilor muncii se înrăutăţeşte în loc să de îmbunătăţească,
fiind lipsiţi de existenţa zilei. Am fost concediat de către întreprindere fără să am
vreo abatere, fiind pus în situaţia să nu-mi pot câştiga pâinea. În altă parte nu am
găsit de lucru, spunându-mi-se că au ordin să scoată afară şi din alte întreprinderi.
Nu ştiu ce să fac şi cum să procedez. Pe nimeni nu interesează viaţa poporului şi
totul se tratează cu indiferenţă. Poporul are multe drepturi prevăzute în
Constituţie, dar practic nu are decât îndatoriri…”.
Caz semnalat la I.J. Galaţi
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Sticlaru Ilie din com.

Verguleasa, sat Dumitreşti, jud. Olt:
„…O ducem greu pe aici, pentru că toate sunt rele. Cu serviciul sunt în
pom, deoarece nu am buletin de Capitală, drept pentru care voi fi dat afară. Nu
avem decât să facem grevă, ca să putem rezolva ceva…”.
Caz semnalat la I.J. Olt pentru identificarea persoanei din Bucureşti.
- Zank Karin, Sibiu, […] către Baatz Harald din R.F. Germania:
„…Şi aici oamenii din foarte multe fabrici sunt concediaţi. De la fabrica
unde lucrează mama vor fi date afară 600 persoane. La Braşov, la uzina de
tractoare vor fi concediaţi 3.000 de oameni. În Sibiu, femeile nu mai au voie să
lucreze în industria grea, fiind îndrumate să intre în industria uşoară. Pe mine nu
mă pot da afară, căci am un contract cu fabrica…”.
- Un anume Caroinopol din Bucureşti, către Marian Tatiana din Sighişoara

[…] jud. Mureş:
„…De la 01.02.1981, n-o să credeţi, dar şcoala de coregrafie nu mai are local.
Sunt mulţi copii şi acum nu mai au unde învăţa. Acestea sunt surprize urâte şi fără
soluţii, care ne sugrumă pe zi ce trece. Se persistă permanent în măsuri din cele
mai bizare…”.
- Partin Doina, Săcele, […] jud. Braşov, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„…Am intrat şi eu în restructurarea muncitorilor de la «I.T.A. Braşov», fără
a se lua nici un fel de prevedere asupra fiecărui muncitor, lăsând copiii fără pâinea
de care au nevoie în fiecare zi. Pe unde intru în audienţă mi se spune că e o
dispoziţie prezidenţială să se dea muncitorii afară. Ştim cu toţii că nu e aşa, dar
unii caută să arunce vina pe preşedintele ţării. Părinţii mei au sprijinit partidul
comunist încă imediat după război şi au activat riscându-şi viaţa pentru partid şi
acum eu am rămas fără muncă, după atâta amar de vreme…”.
4. Emigrare
- Schiller Michael, com. Hoghilag […], judeţul Sibiu, către Keller Birgit din
R.F. Germania:
„…Aici viaţa decurge fără nici un fel de drepturi, pentru că noi, saşii şi
şvabii, nu suntem comunişti şi nu suntem români. România este printre cele mai
sărace state socialiste. Dacă vrei 1 kg. de zahăr sau 1 kg. de carne, trebui să te scoli
la ora 4,00 şi să stai la coadă până la ora 10,00. Nu-ţi vine să crezi că între orele 8-
10 şi 18-21 se stinge lumina pentru economii. Vrem să plecăm de aici în maximum
doi ani…”.
- Christa S., com. Şeica Mare, jud. Sibiu, către Schuller Inge din S.U.A.:
„…La noi este foarte mare criză de alimente. Nu mai avem pâine, săpun,
produse din carne etc. Toţi oamenii vor să plece din România, dar nu-i lasă,
primesc mereu aviz negativ…”.
- Juchum D., Brăila, […] către Karres Samuel din R.F. Germania:
„…Anul trecut au emigrat în R.F.G. 15.700 saşi şi şvabi. Dacă merge tot aşa,
peste 20 de ani pleacă toţi. Bisericile şi şcolile sunt închise în mare parte dinainte
sau românizate. Multor oraşe şi sate li s-au luat numele germane, dându-li-se
nume istorice româneşti care nu au nicio legătură cu denumirile lor vechi. Sate
săseşti nu mai avem…”.
Caz semnalat la I.J. Brăila
- Jakob Iosef, Arad, […] către Iakob Kathi din R.F. Germania:
„…Problema emigrării oamenilor este pe primul plan. Cifra este destul de
mică. Cu 12.000 pe an nu am făcut mare lucru, căci sunt în jur de 300.000
persoane. Mulţi au plecat în vizită şi nu s-au mai întors, pentru a putea scoate apoi
rudele din ţară. Au fost şi cazuri când s-a luat mită pentru paşapoarte, fapt pentru
care s-au deschis câteva procese mari. Cei care au fost daţi la ziar că au dat 100.000
lei au plecat de mult. Nemţii dispar treptat. În Aradul Nou, în 1980 s-au născut 18
şi au murit 69. În 10 ani nu mai rămâne nimic din Aradul Nou…”.
- Wellman Maria, com. Bruiu […] jud. Sibiu, către Konnerth Georg din R.F.
Germania:
„…Aici nu mai e nimic deosebit. Ţara noastră este angajată în problema
economiilor. În fiecare zi se economisesc 4 ore de curent electric, iar alimentele
sunt limitate. Vrem să plecăm cu toată familia şi sperăm că în curând se va rezolva
ceva cu actele noastre…”.
- Kramer Helmuth, Dumbrăveni, […] jud. Sibiu, către Kessler Anna din R.F.
Germania:
„…Aici este din ce în ce mai greu. Nu mai găsim alimentele noastre de
bază: untul, zahărul, făina, uleiul. Te scoli la ora 6,00 şi primeşti ceva dacă te-ai
înscris pe listă. Nu mai putem suporta. Vrem să scăpăm de aici. Şi alte naţionalităţi
vor să plece din România, nu numai germanii…”.
- Hermann Paul, Sibiu, […] către Wagner Elisbet din R.F. Germania:
„…În Sibiu, populaţia germană scade mereu datorită emigrărilor în R.F.G.
şi a discriminărilor naţionale reale. Aici germanul se simte mereu subapreciat, are
mai puţine sau i se creează mai puţine şanse de promovare în viaţa profesională.
Pe stradă şi în mijloacele de transport auzi mereu injurii şovine. Mica noastră
naţiune se dezintegrează cu fiecare zi, simţindu-se tot mai mult principiul
asimilării şi integrării spre partea română. Dorim mult să plecăm de aici, dar
întâmpinăm piedici peste tot…”.
- Metea Virgil, Făgăraş […] jud. Braşov, către Barbu George din S.U.A.:
„…E foarte greu de trăit aici, că nu găsim ce ne trebuie, fiind nevoiţi să
suferim. E tare ruşinos pentru zilele noastre! Suntem hotărâţi să plecăm de aici şi
nici un fel de piedici ori necazuri nu ne vor schimba această hotărâre. Cred că veţi
face tot posibilul ca să ne ajutaţi: la Congresul american, ambasada română etc…”.
- Simon Sofia, com. Cârţa […] jud. Sibiu, către Wotsch Michael din R.F.
Germania:
„…Majoritatea saşilor vor să plece din România. Ne-am hotărât şi noi să
plecăm. Acum este o criză de alimente cum nu a mai fost de la război. Cumpărăm
totul pe bon. Dacă ne este dat să suferim, ne este egal dacă suferim aici sau acolo.
Simţim că nu mai putem suporta. Încercaţi să trimiteţi memorii la «Europa
Liberă», căci toţi procedează aşa ca să reuşească…”.
- Hauser Anneliese, com. Biertan, […], jud. Sibiu către Hauser Hermine din
R.F. Germania:
„…În general, poporul german de aici este asuprit şi-l preocupă singurul
gând să plece în Germania. Simţim tot mai mult că suntem consideraţi ca ceva în
plus. Aici ne dă concediu fără plată, pentru că nu mai avem ce munci, iar când
lucrăm efectiv, câştigăm mai nimic, aşa că nu merită să ne dăm osteneala. Sperăm
că şi noi vom avea norocul să fim în curând la voi…”.
- Schafer Benno, Timişoara, […] către Kornibe Iohannes din R.F. Germania:
„…Aici avem de-a face numai cu plictiseală, prostie şi nedreptate. N-am
trăit niciodată astfel de momente. Voi nu vă puteţi imagina care este situaţia la
noi, pentru că nu aţi trăit aşa ceva. Zilnic trebuie să te zbaţi la cozi pentru lapte,
pâine, unt şi zahăr. Din păcate, trebuie să acceptăm totul şi nu ştim când va veni
timpul când vom putea rămâne cel puţin oameni. Aici sunt animale când este
vorba de hrana zilnică. Nu aveţi idee câţi nervi ne facem zilnic. În România este
foamete. I-am dat personal o scrisoare preşedintelui când a venit la Timişoara, în
care i-am spus că vreau să plec de aici…”.
- Zipser F., Timişoara, […] către Anton Eva din R.F. Germania:
„…A sosit timpul să plecăm de aici, pentru că nu mai puteam rezista mult.
Dacă se merge în ritmul acesta, în afară de fidea nu vom mai avea ce mânca. Din
păcate nu e o glumă şi nici ironie. De luni de zile nu găsim unt, carne, zahăr, făină,
ouă, smântână. Laptele îl procurăm cu multă greutate. Am apelat la ambasada
voastră din Bucureşti să ne sprijine şi ne-a răspuns că situaţia noastră a fost trimisă
Crucii Roşii germane…”.
- Wadt Iohann, com. Sona, jud. Alba, către Gartner Iohann din R.F.
Germania:
„…Dorim să primim viza de intrare în R.F.G. pentru întreaga familie, ca să
putem pleca definitiv de aici. România se află într-o mare criză economică. De
când aţi plecat s-au schimbat multe în rău din viaţa noastră. Este o lipsă totală de
produse alimentare. Nici măcar pâine nu mai avem. Nu mai avem curent electric,
folosim din nou lampa cu petrol. Nu se ştie cât va mai dura această economie de
energie electrică. Chiar dacă am vrea să mai stăm aici, nu mai rezistăm…”.
Caz semnalat la I.J. Alba
- Flasser Helmine, com. Bălcaciu […], jud. Alba, către Fratoni Edith din R.F.
Germania:
„…În fiecare săptămână mă deplasez la autorităţi pentru a mă interesa de
soarta plecării noastre. La noi nimic nu mai este normal. Nu mai găsim alimentele
de bază, iar la televizor apare în fiecare seară alt doctor, care afirmă că nu e
sănătos să consumăm carne, zahăr etc. În comună, ca în întreg judeţul, ni s-a luat
curentul electric. Toţi germanii din România, s-au săturat până în gât. În autobuz
m-au făcut hitleristă că vorbeam în germană cu Bruno. Este trist pentru naţiunea
germană din România, dar până la urmă trebuie să ne lase să plecăm…”.
Caz semnalat la I.J. Alba
5. Vizite
- Fleischer Walter, Cisnădie, […] judeţul Sibiu, către Fleischer Heinrich din
R.F. Germania:
„…Am auzit că la sfârşitul lui martie va veni în vizită în România Karl
Carstens, preşedintele R.F. Germania. Ne-am gândit că ar fi bine să-i scrieţi ca să
ne treacă pe listă. Nu se ştie ce probleme vor fi discutate cu ocazia vizitei, poate
avem noroc…”.
- Kramer Maria, Sighişoara, către Ulrich Regine din R.F. Germania:

„…Mi-a spus cineva că în martie vine în România preşedintele federal şi la
fel ca anul trecut, cine e pe listă obţine repede aprobarea pentru emigrarea în
R.F.G. Ar fi bine să vă interesaţi urgent şi să ajungem şi noi pe această listă…”.
Caz semnalat la I.J. Mureş
- Fleischer M., R.F. Germania, către Fleischer Mihael din Făgăraş […] jud.
Braşov:
„…Am făcut memoriu la Bonn, pentru că am aflat că preşedintele nostru
federal va veni la Bucureşti, dar nu ştiu precis data. Am trimis totul ca să fiţi
trecuţi pe listă…”.
- Rauch Friedericke, R.F. Germania, către Valenta Antonia din Braşov, […]:
„…Am expediat un memoriu către preşedintele federal Karl Carstens, care
va face o vizită în România între 30.03-02.04.1981. Cel mai important este că am
amintit în memorii că ai depus o nouă cerere de plecare…”.
- Seiwerth E., com Valea Viilor […], jud. Sibiu, către Gaber Heinrich din
R.F. Germania:
„…În luna martie trebuie să vină în vizită în România preşedintele R.F.
Germania şi ministrul de Externe. Poate îi reuşeşte lui Rupert să fim trecuţi şi noi
pe listă, deoarece el are un prieten care este deputat în Bundestag…”.
- Auner Friedric, R.F. Germania, către Graef Hans din comuna Brateiu […],
jud. Sibiu:
„…A durat mult până am ajuns la Ministerul de Externe. Cancelaria
federală mi-a răspuns că trebuie să ne adresăm în scris, urmând ca numele voastre
să fie trecute pe o listă ce va fi predată şefului vostru de către preşedintele
Carstens, care va veni la voi în vizită…”.
- Binder Ana, com. Dacia […], jud. Braşov, către Kraan Andreas din R.F.
Germania:
„…Întotdeauna când vine în vizită în România o personalitate de la voi,
aduce o listă cu numele unor persoane de aici care vor să emigreze. Pentru că am
aflat că în luna martie va veni la noi Karl Carstens, preşedintele R.F.G., vă rugăm să
vă adresaţi lui şi să-i transmiteţi datele noastre. Am primit al patrulea aviz
negativ…”.
- Draser I., Mediaş, […] către Roth Maria din R.F. Germania:
„…În luna martie va avea loc, la invitaţia şefului statului nostru, vizita în
România a preşedintelui şi ministrului de Externe ai R.F. Germania. Vă rugăm să
scrieţi acestor mesageri ai R.F.G. câteva rânduri, pentru a interveni la preşedintele
nostru în vederea emigrării noastre…”.
- Kleisch Michael, R.F. Germania, către Kleisch Gertrud din Braşov […]:
„….Am auzit că preşedintele federal va face o vizită în România, aşa că mă
voi adresa lui pentru a-mi aduce şi eu familia aici. Am aflat că autorităţile nu au
reacţionat la intervenţia făcută la Madrid…”.
- Mayer Hans, R.F. Germania, către Scheibling Hans din Timişoara […]:
„…Am primit răspuns de la Ministerul de Externe de la Bonn, în care îmi
cer urgent datele voastre, căci preşedintele nostru vine în curând în vizită la voi şi
se pare că vrea să intervină acolo…”.
- Hartmann G., Arad, […] către Schill Martin din R.F. Germania:
„…Tocmai am auzit că vine în România Carstens, preşedintele vostru, cam
prin luna martie. Scrieţi o scrisoare în care să-l rugaţi să ne treacă şi pe noi pe listă,
aşa cum aţi făcut când a venit Schmidt…”.
7.
1981 aprilie 11, Bucureşti. Informare privind stări de spirit în rândul populaţiei
aşa cum rezultă acestea din materiale poştale în care autorii critică condiţiile de
viaţă şi muncă, lipsurile din aprovizionare şi manifestă „tensiune şi teamă”
privind siguranţa locurilor de muncă.

Nr. 00381565 din 11 aprilie 1981
Informare
privind stări de spirit în rândul populaţiei
Unitatea specială „S” continuă să intre în posesia unor materiale poştale

provenite din aproape toate zonele ţării, în conţinutul cărora autorii comentează
nefavorabil situaţii şi fapte legate, în general, de condiţiile de viaţă şi de muncă,
exprimându-şi nemulţumirea îndeosebi pentru lipsurile care persistă în
aprovizionarea populaţiei cu alimente necesare, la acestea adăugându-se unele
stări de „tensiune şi teamă” privind siguranţa locurilor de muncă.
În acest context, se formulează şi se transmit – fie în exterior, fie pe linie
internă – stări amplificate şi subiective vizând iminenţa unor crize prelungite în
activitatea economico-socială a ţării noastre, generatoare de „foamete” şi scumpire
a vieţii, de restrângere a unor capacităţi de producţie, restructurări în rândul

personalului muncitor şi administrativ, blocări ale transferurilor şi încadrărilor de
personal, deteriorarea situaţiei din agricultură etc., toate acestea considerându-se
că au implicaţii nedorite pentru condiţiile de viaţă ale oamenilor muncii.
O serie de autori ai comentariilor respective scot în evidenţă că în
numeroase unităţi economice personalul muncitor este „dat afară”, în special cel
provenit din mediul rural, din rândul navetiştilor sau al celor cu domiciliul flotant,
precum şi faptul că mulţi oameni ai muncii sunt obligaţi să-şi ia concediu de
odihnă fără plată, din lipsă de materii prime în sectoarele productive, fapt ce se
repercutează asupra retribuţiilor acestora.
Raportăm că, în funcţie de conţinutul lor, materialele care au făcut
obiectul prezentei informări, au fost semnalate organelor de securitate interesate
sau reţinute din circuitul poştal.
Pentru documentare, redăm în anexă, conţinutul unor comentarii.
Locţiitor al comandantului Unităţii Speciale „S”

Colonel
Marinescu Constantin
Anexă la
Nr. 00381565 din 11.04.1981
Documentar
cuprinzând comentarii provenite din rândul populaţiei
1. Aprovizionare
- Dumitrache Florica, Bucureşti, […] către Moise Vârlan din Gh.
Gheorghiu-Dej, […]:
„…La Bucureşti lumea este tristă. Pe figura fiecăruia observi oboseala,
grija pentru aprovizionare, cozile etc. Peste tot auzi de reducerile alarmante de
personal în toate domeniile, începând cu cel administrativ. Este o mare criză de
locuri de muncă din cauza blocării posturilor în întreprinderi şi instituţii… este o
stare de adâncă supărare peste tot …”
- Ghiu O., Bucureşti […] către Marinescu Maria din com. Oituz, jud.
Bacău:
„… Copiii noştri au servicii grele şi fără satisfacţii. A fost război, dar nu
am dus aşa lipsă de odihnă şi de hrană. Dacă vrei să cumperi ceva ca să mănânci,
trebuie să stai la cozi mari ceasuri întregi şi până la urmă vii acasă tot cu sacoşa
goală. Nu am crezut că o să ajungem aşa timpuri grele, nu-mi explic cauzele, căci
doar nu am avut război. Şi când am mâncat pe cartele a fost mai bine ca acum.
Trăim cu speranţa că vor veni vremuri mai bune, măcar pentru urmaşii noştri. În
epoca aceasta a vitezei avem parte numai şi numai de muncă, fără sfârşit. Până şi
tineretul se vaită de sănătate…”.
- Topală Marin, Bucureşti, […] (mecanic de pistă la avioane) către o

persoană juridică din Capitală:
„… Nu înţeleg ce mari calamităţi a lovit ţara noastră de avem o totală
dereglare în aprovizionarea Capitalei cu cele mai necesare articole în alimentaţie.
Nu există ouă, carne, peşte, brânză, caşcaval şi lapte. Ca să poţi procura un litru de
lapte, trebuie să fii prezent la centrele de desfacere de la ora 5, 00 dimineaţa, căci
după ora 6,30 nu mai avem ce lua. Lipsa de carne o mai completam cu procurarea
de ouă, dar şi acestea lipsesc cu desăvârşire. Brânza telemea n-am mai văzut-o de
luni de zile. Am trei copii şi datorii pentru apartament şi nu mai pot face faţă
cheltuielilor de alimentaţie. Aşteptăm din zi în zi remedierea acestei situaţii
critice…”.
Caz semnalat la I.M.B. – securitate
- Iacob Florea, Bucureşti, […] către Iacob Vasile din Tg. Mureş […]:
„…Să ştii că şi pe la noi este la fel de greu cu aprovizionarea de
alimente. Dacă se dă ceva în magazine, asta se întâmplă dimineaţa, când sunt
oamenii la serviciu. După amiaza nu mai găsim nimic. Toată vremea ne-o
petrecem de la o coadă la alta, pentru cumpărături, ca după război…”.
- Gaust Ilse, Sibiu, […] către Chatz Elisabeth din R.F. Germania:
„… Se spune că situaţia din Polonia este foarte critică, dar nici aici nu e
mai bine, căci e din ce în ce mai rău. Pentru fiecare aliment trebuie să stăm la cozi
de zeci de metri lungime. Aici avem foamete, nu găsim carne, lapte, unt, ulei,
zahăr, griş, cartofi. Acesta este nivelul nostru de trai. Nu exagerez cu nimic. E
foarte trist. Cu banii în buzunar o să ajungem să nu mai avem ce cumpăra. Poate
că aveţi dreptate că în lume e mizerie şi mai mare…”.
- Stuhler Erika, com. Seica Mică, […] jud. Sibiu, către Draser Hans din
R.F. Germania:
„…Aici avem mari necazuri cu alimentele. Nu mai avem nici făină şi
pâine, zahăr nu găsim, uleiul se dă la Sibiu şi cu multă coadă. Toţi oamenii sunt
nemulţumiţi de criza de alimente, de aceea vor să plece foarte mulţi din România.
Am aflat de la «Europa Liberă» că preşedintele R.F.G. şi-a amânat vizita în
România…”.
- Dahinten Maria, com. Sura Mică […], jud. Sibiu, către o persoană
- „… Am de întreţinut patru copii, care au şi ei o retribuţie extrem de
mică, iar ei sunt atât de mari că nu-şi pot câştiga încă singuri pâinea de toate
zilele. Nu mai vorbesc de untul care nu se mai găseşte de cumpărat decât dacă ne
sculăm cu noaptea în cap să stăm la o coadă ce se formează la toate magazinele
din Sibiu, ca pe timpul războiului mondial. Care este cauza? Ce trebuie să facem?
Cât va mai dura acest chin al oamenilor muncii, mai ales al celor care au copii
mulţi? Vrem să plecăm din România, de ce nu ni se dă drumul, de ce merge totul
atât de greu în ţara asta?…”.
- Dr. Gyenge L., Cluj Napoca, […] către Klein Zoltan din R.F.
Germania:
„… Situaţia din ţara noastră s-a deteriorat mult în ultima vreme,
condiţiile de trai sunt exasperante, nu atât din cauza scumpetei cât pentru faptul
că nu ai ce cumpăra cu banii din buzunar. Imaginează-ţi că suntem şapte persoane
în familie – din care trei sunt mici – şi numai la o masă ne trebuie atâtea. De anul
trecut am devenit vânător de alimente. Mă duc în fiecare dimineaţă cu două sacoşe
să vânez lapte, unt, carne, chibrituri, cartofi şi altele, pe care nu le găsesc. Sunt şi
zile când împuşc câte ceva. De exemplu, ieri am avut o zi norocoasă, căci am
cumpărat 5 suluri de hârtie igienică şi 2 cutii cu detergenţi. Vezi, viaţa mai are şi
asemenea bucurii mărunte despre care voi nici nu ştiţi. De aceea viaţa voastră este
monotonă şi plictisitoare…”.
- Streit Elisabeta, Cluj-Napoca […] către Streit Ludwig din R.F.

Germania:
„…Avem multe supărări din cauza aprovizionării cu alimente.
Permanent urmărim de la fereastră magazinul din faţa casei dacă mai descarcă
ceva. În caz că aduc ceva, în câteva minute se formează coada. Aşa se explică viaţa
noastră de fiecare zi…”.
- Martinescu Ştefan, com. Manasia, jud. Ialomiţa către Bernea Florin

din Cisnădie […] jud. Sibiu:
„… Să ştii că şi la noi e criză de toate: pâine, ceapă, cartofi, carne, unt.
Nu ne mai aprovizionează cu nimic. S-au făcut şi restructurări de posturi sau de
personal, iar cei rămaşi în serviciu sunt obligaţi să stea acasă 10 zile pe lună, că nu
au ce face, ceea ce ne arde la leafă…”.
- Bauer Ioszef, Oradea, […] către Walter Iohann din R.F. Germania:
„… Stăm foarte prost în toate, cu scumpetea, cu aprovizionarea, cu
lipsa de alimente şi alte articole de trebuinţă pentru o viaţă cât de cât civilizată.
Stăm la cozi interminabile pentru orice, dar e păcat să mai discutăm despre acest
lucru…”.
- Ladanyi Istvanne, Oradea […] către Kosze Peter din Austria, Viena:
„…Aici avem o viaţă care numai viaţă nu se numeşte. Umblăm toată
ziua ca nişte căpiaţi după alimente. Unt nu găsim, de lapte şi zahăr nu mai vorbim.
La piaţă 1 kg. de cartofi este 8 lei, verdeţurile sunt scumpe, ceapa 8-10 lei pentru 1
kg., carne nu se găseşte. Zile întregi stăm la rând şi de multe ori nu luăm nimic!
Toată energia omului se risipeşte ba la rând la chibrituri, ba la coadă la lapte, dar
nu orice rând, ci unul de 300-500 de persoane. Acum nu-mi mai pot imagina un
magazin în care să intru şi să găsesc tot ce-mi trebuie…”.
Caz semnalat la I.J. Bihor
- Boer Else, Timişoara […] către Norbert Downing din R.F. Germania:
„…La noi nu poţi privi plin de speranţe în viitor, căci şi prezentul este
foarte greu. Poate aţi auzit de crizele mari prin care trece ţara noastră în prezent.
Trecem printr-o situaţie de foamete cumplită. De luni de zile există situaţia
aceasta. Din toamnă nu mai avem unt, lapte, smântână, brânză, zahăr, ouă, carne.
În fiecare dimineaţă ne pierdem timpul la cozi şi de cele mai multe ori nu luăm
mare lucru. Este o mizerie de nedescris”.
2. Reorganizări.
- Un anume A.G. din Bucureşti către Constantinescu Ion din Tulcea,
Post Restant 1;
„… Am rămas foarte puţini oameni în secţie. Au trimis mulţi din ei la
«Danubiana» şi «23 August». Nu mai avem de lucru, căci nu mai are nevoie nimeni
de piesele noastre, adică am rămas fără beneficiari. Până la 1 mai vor să desfiinţeze
jumătate din secţie. Se desfiinţează toată «Electronica» de pe Baicului şi rămâne
numai platforma Pipera, dar nu cu toate secţiile. Acum ne dau concedii fără plată
pe rând, obligatoriu, la câte două persoane, câte două săptămâni. E foarte rău. Nu
ştim ce au de gând să facă ăştia cu mulţi oameni de la mine din secţie. Unii au
început să-şi caute locuri de muncă în alte părţi…”.
- Gute Gheorghe, Bucureşti, […] către Gute Ştefan din com. Pietroşani,
jud. Teleorman:
„… Am avut şedinţă la întreprindere, unde ne-a spus să punem pe
hârtie ce am făcut în ultimele trei săptămâni şi ce nu am făcut, căci urmează să
vină primul secretar al sectorului să verifice cine nu-şi face datoria, căci trebuie să
fie daţi afară 19 funcţionari. După atâţia ani de muncă cinstită şi corectă, ne caută
nod în papură să ne scoată incapabili. Nu mai suntem siguri pe nimic. Suntem

curioşi ce minune s-o petrece cu noi când va veni de la partid….”.
- Big Felicia, Bucureşti […] către Big Gh. din Satu Mare […]:
„… Pe aici toată lumea a înnebunit. Peste tot îi obligă pe muncitori să
ia concediu fără plată, trăind cu riscul să nu-i mai primească, pentru că nu au ce
lucra. Şi pe noi ne ameninţă că vom întrerupe un an şcoala şi că vom fi trimişi în
agricultură. Nu este a bună ce se petrece la noi!…”
- Buga Nelu, Bucureşti, către Buga Dumitru din Sibiu, […]:

„…Aici s-au sistat angajările, transferurile şi lichidările până în
decembrie 1981. În Bucureşti nu se mai dau vize de flotant, căci deja au început să-i
dea afară din întreprinderi pe cei ce nu au acte de Capitală. Este o situaţie foarte
complicată…”.
- Duna P. din Bucureşti către Cotonaru Scarlat din com. Ciochina, jud.
Ialomiţa:
„… La mine la serviciu i-a dat pe toţi afară, iar din funcţionari am rămas
numai eu. Este jale mare! Le-a zis să se ducă în agricultură…”.
- Stoica Valerica, Bacău […] către o persoană juridică din Bucureşti:

„… Am fost daţi afară 100 salariaţi de la I.C.S.A.P. Bacău, după o
vechime în serviciu de 15-35 ani. Am ajuns la disperare, muritori de foame! Ne-am
vândut lucrurile din casă. Nu avem decât să venim toţi cei circa 100 de oameni,
împreună cu familiile, în faţa C.C. al P.C.R…”.
Notă: Scrisoarea a fost semnată de un număr de 24 încadraţi la „ICSAP
– Bacău”. Cazul a fost semnalat la Direcţia a II-a, Direcţia a I-a şi I.J. Bacău.
- Ionescu Jana, Craiova către Ionescu Mihai din Libia:

„… O ducem foarte rău cu serviciul. După ce am terminat cursul de
calificare, după ce am tremurat toată iarna la «7 noiembrie», acum ne-au dat acasă
până în octombrie, când se va da «Oltcitul» în funcţiune. Mă întreabă lumea de ce
stau acasă şi nu am răspuns. În situaţia mea sunt 400 muncitori pe drumuri.
Batem la fiecare poartă de fabrică, dar nu găsim locuri…”.
- Susanu Gh., com. Buceşti, jud. Galaţi, către Susanu T. din Libia:
„… Pot să te anunţ că s-a degradat mult situaţia cu serviciile. Oameni
care au avut câte şapte ani vechime la Combinat au fost trimişi să muncească la
C.A.P. – uri, căci nu mai au ce face cu ei. Şi eu neavând ce face acolo, m-am apucat
să fac o cerere pentru a pleca, pentru că aşa li s-a spus multor oameni din
întreprindere să facă. Pe toţi colegii tăi i-au restituit la C.A.P.-uri sau unde îşi
găsesc ei. N-a mai rămas nici un navetist la I.R.C.C.U. Toţi au fost împrăştiaţi în
toate părţile”…
- Schmitz G., Timişoara […] către Brill Tony din R.F. Germania:
„… La noi este din ce în ce mai bine. Acum a venit rândul muncitorilor
navetişti care au fost daţi afară din fabrici şi nu mai au voie să se angajeze în oraşe.
La aceasta se adaugă lipsurile de toate felurile, cozi la alimente şi multe alte
nemulţumiri ale cetăţenilor de rând…”.
- Manolache Minodora, Constanţa […] către ing. Manolache Gruia din

Libia:
„… Am intrat în concediu de odihnă, că aşa au crezut de cuviinţă cei în
drept. La «I.P.O.» a început să se întunece orizontul. Se vor trece vreo 20 de
vapoare la „păstrare”, aşa că vom rămâne foarte mulţi fără pâine. Unii cu pâine
prea multă, alţii fără! Poate ar trebui să se înfiinţeze o instituţie antimafiotă şi la
noi, căci peste tot acţionează Mafia…”.
Caz semnalat la I.J. Constanţa
- Pintilie Chirica, com. Conceşti, jud. Botoşani, către Pintilie Const. din
Libia:
„… La noi în ţară continuă reducerile de salariaţi şi muncitori din
fabrici. La Botoşani s-au dat afară până acum peste 2.000, aceştia fiind trimişi în
agricultură şi pe la Braşov. Fetele tale au luat salariul pe luna februarie: Dorica –
150 lei şi Lidia – 300 lei, aşa că au cu ce trăi. Totul este foarte scump şi nu găsim
nimic. Suntem obligaţi să predăm sfeclă de zahăr, ca să primim zahăr…”.
- Herbert Sigrid, com. Şelimbăr […], jud. Sibiu, către Herbert Karl din
R.F. Germania:
„… Cred că aţi auzit de criza de alimente din România. Mulţi sugari
rămân fără lapte, oamenii se îmbolnăvesc din cauza alimentelor degradate, la care
se adaugă concedierile muncitorilor, căci n-au de lucru pentru ei. Până acum ne
aduceau ţărani la oraş, iar acum îi forţează să se înapoieze la câmp. La fabrică la
noi se reţine 10% din salariu dacă întârzii o dată, iar la a doua abatere ţi se desface
contractul de muncă. Concediul fără plată nu mai e o problemă, pentru că nu
avem de lucru pentru toţi…”.
- Hermann C. din Mediaş, […] judeţul Sibiu, către Herman Alex. din
R.F. Germania:
„… Despre mine îţi spun că o duc greu cu lucrul. În ultimul timp nu
mai avem ce lucra. În luna ianuarie am primit 468 lei, în februarie 624, iar în
martie nu am avut nici o zi lucrată, pentru că nu avem ce lucra. Ne trimit acasă şi
în felul acesta nici nu avem ce câştiga. Am cerut audienţe la directorul fabricii, la
primărie, dar primim acelaşi răspuns: să mai aşteptăm până se ivesc locuri în alte
secţii. Am vrut să merg la «8 Mai» dar şi acolo sunt daţi oamenii afară. Cum crezi
că putem trăi dacă nu câştigăm nimic? Cum ne plătim chiria şi întreţinerea? Chiar
azi am fost anunţaţi că toată luna martie n-o să avem ce lucra…”.
3. Măsuri în agricultură
- Grigore Arbore, Bucureşti, […] către Gambino Clelia din Italia, Roma
[…]:
„… La întoarcerea în ţară am constatat că modul de viaţă s-a schimbat.
Lipsa este cvasiabsolută. Peste câţiva ani, totul va fi bine, pentru că la un recent
Congres al agriculturii s-a stabilit că viaţa a fost mai puternică decât teoria
marxistă a dezvoltării industriale şi, deci, trebuie să revenim la frumoasa tradiţie
agrară a poporului nostru, care s-a urbanizat prea mult. În această perioadă, când
toţi suntem angajaţi în revoluţia agrară, părinţii mei sunt aprovizionaţi cu pâine, o
dată pe săptămână, de fratele meu de la oraş. Este reîntoarcerea la pământul-
mamă, poate şi al personalului anumitor întreprinderi…”.
Caz semnalata la I.M.B. – securitate
- Mazilu Mariana , Bucureşti, I.P.R.S. – Băneasa, către Mazilu Dumitru

din com. Deveselu, jud. Olt:
„… Cei care lucrează la noi şi sunt din Tunari şi comunele învecinate au
fost obligaţi să semneze un contract cu C.A.P.-ul. În timpul liber trebuie să
muncească pământul la C.A.P., altfel sunt scoşi de aici. Este foarte greu peste tot.
Nu se ştie până la urmă ce se întâmpla în ţara asta…”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti (inginer agronom) către ing.

Botiş Petru din Timişoara […]:
„…Am luat cunoştinţă de nobila dv. iniţiativă de a ne întâlni pentru
aniversarea celor 30 de ani de la absolvirea facultăţii. Cel mai important motiv
pentru care nu doresc să particip îl constituie prezenţa lui Giosan, care nu are ce
căuta în mijlocul nostru. Acesta a influenţat dirijarea agriculturii după modelul
colhozurilor şi sovhozurilor. El este autorul moral al distrugerii celei mai iubite
clase sociale – ţărănimea. Pe noi, agronomii, a vrut să ne înveţe cultivarea
porumbului în pătrat şi să mâncăm grâu din pir. A înlăturat toate soiurile de

cereale autohtone. Ne-a chinuit cu fel de fel de soiuri şi hibrizi, emanând
tehnologii care duc în final la compromiterea noastră ca ingineri agronomi. Să-i
spuneţi din partea mea că agricultura fără ţăran şi ţăranul fără pământ nu se pot
concepe în ţara noastră. Să dea ţăranilor pământul care a rămas în paragină ca să-l
muncească personal, altfel nu-l putem aduce să muncească la sate. În prezent şi-a
luat lumea în cap şi îşi câştigă existenţa cum poate, iar noi asistăm cum se apropie
aspectul foamei într-o ţară care nu şi-a pus niciodată problema hranei…”.
- Şchiopu Dumitru, Bucureşti […] către Ciobanu A. din comuna

Manoleasa, jud. Botoşani:
„… Noutatea pe aici o constituie faptul că s-au dat parcele de pământ
celor ce sunt în jurul Bucureştiului, pentru a-l lucra cu contract de achiziţii. S-au
dat afară mulţi din serviciu. Şi la Ticu au scos 150 şoferi, care nu mai găsesc unde
să se încadreze la alte fabrici, pentru că nu primesc angajări…”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Eftimiu Grigorian din

Bacău […]:
„… Unitatea unde lucrez, deşi încadrată cu oameni capabili, nu-şi mai
are nici un fel de eficienţă şi justificare ca să existe. Probabil că aceste consilii agro-
industriale vor fi desfiinţate. Există în agricultură prea multe paralelisme,
organisme care se suprapun inutil şi dezorientează prin acţiunile lor unităţile
productive, fiind prea mulţi şefi, prea multe foruri tutelare, care se ocupă de prea
multe mărunţişuri. Se fac maldăre de rapoarte care răpesc prea mult timp
specialiştilor din unităţile agricole productive. Eu, personal, nu văd problema
producţiei agricole rezolvată în acest fel…”.
- Dr. Breiner Victor, Cluj-Napoca […] către Kusai Ildico din S.U.A.:
„… Am intrat în mare revoluţie agrară. Acum a trebuit să declarăm şi
grădina. Au inventat ceva nou numai ca să ne jupoaie. De vreo doi ani n-am mai
avut recoltă ca lumea şi acum venim cu tot felul de invenţii, pentru o mai bună
aprovizionare. Numai Dumnezeu ştie ce o să iasă mai departe…”.
- Cătineanu Ion, com Ocniţa […] jud. Bistriţa Năsăud, către Cătineanu
Emil din S.U.A.:
„… Pe aici circulă zvonul că o să dea pământul înapoi oamenilor, căci
agricultura merge foarte prost în condiţiile prezente. Lucrurile nu s-au schimbat la
noi şi toată lumea este nemulţumită. Tare aş vrea să fiu la voi şi să-ţi lucrez eu
pământul…”.
- Ispir Ioana, com. Bolintin Vale, jud. Giurgiu către Ispir Iorin din Siria:
„… Ne-a dat un pogon de floarea soarelui obligatoriu să-l lucrăm. Au
venit cu decrete pe spinarea noastră, nu ne mai fac pâine, nu primim ulei şi zahăr
decât dacă cultivăm sfeclă şi floarea-soarelui pe lotul ajutător. Avem multe de
întâmpinat la ţară…”.
- Dunaev Antoaneta, Galaţi, […] către Dunaev Vladimir, marinar pe

vasul „Jijia”:
„… În ţară a avut loc al II-lea Congres al ţărănimii. Urmare hotărârilor
luate, elevii ţăranilor, după ce termină liceul, nu mai pot da imediat examen de
intrare la facultate, ci trebuie să facă 5 ani practică în C.A.P.-uri şi numai după
aceea au voie să urmeze cursuri în învăţământul superior. Toţi angajaţii C.A.P.-
urilor care au case la oraş sunt obligaţi să le vândă şi să se stabilească la ţară. Nu
mai au voie să facă naveta. De asemenea, toţi aceea care au mai puţin de 5 ani ca
flotanţi în oraşe trebuie să se înapoieze la ţară, în localităţile de unde au venit.
1981 iunie 3, Bucureşti. Documentar privind comentariile apărute în scrisori din

ţară şi din străinătate referitor la rezultatul alegerilor din Franţa şi atentatul
asupra Papei Ioan Paul al II-lea.
Anexa la nr. 00389142 din 3 iun. 1981
Documentar
privind comentarii despre alegerile din Franţa şi atentatul asupra Papei
I. Comentarii provenite din exterior

- Villani Evelyne, Franţa, către Dvorjanski Melanie din Ploieşti […]:
„…Alegerea preşedintelui Mitterrand mi-a umplut inima de bucurie. Nu
mă interesează politica, dar alegerea lui trebuie să aducă schimbări şi căderea
capitalismului. Este o mare victorie pentru noi. Mi-ar plăcea să-mi spui ce reacţii a
provocat această alegere în România şi cum s-a anunţat acolo acest lucru. Sunt
curioasă să ştiu ce gândesc alte ţări…”.
- Radiciu Cornel, Franţa, către Radiciu Floarea din Sibiu […]:

„…Astăzi e o zi istorică, cea mai frumoasă zi din viaţa mea. Candidatul meu
preferat, Francois Mitterrand, a devenit preşedintele Franţei. Sunt cu lacrimi în
ochi, sunt foarte fericit şi extrem de emoţionat. Când s-a anunţat alegerea lui, a
fost o explozie de bucurie pentru toată lumea. Parisul este în sărbătoare. Străzile
sunt pline de oameni, parcă ar fi coborât Dumnezeu pe pământ…”.
- Dănilă Nicolae, Franţa, Paris către Dănilă Vasile din comuna Castău […]
judeţul Hunedoara:
„…Este pentru dată că în Franţa e un preşedinte socialist. Alegerea este
foarte importantă, căci ea va aduce schimbări în politica economică. La cei bogaţi
neliniştea este evidentă. Ceilalţi sunt mulţumiţi…”.
- Bosontea Victor, S.U.A., Harstville […] către Gyuri Horvat din com.
Secusugiu […], jud. Arad:
„…Mă bucur că în Franţa au reuşit în alegeri socialiştii, căci guvernul lor
vor susţine pe evreii din statul Israel. Cred că după naţionalizarea unor industrii în
Franţa, mai cu seamă ale celor de armament, această ţară va deveni o mare putere
militară, căci socialiştii au o atitudine ostilă faţă de Moscova…”.
- Rabut Cristophe, Franţa, către Sârbu Valeriu din Vălenii de Munte […]
jud. Prahova:
„…Mitterrand a fost ales preşedintele Republicii. Suntem încântaţi de acest
eveniment, sperând că el va putea să deschidă uşa dialogurilor, concesiilor şi
diverselor libertăţi care ne lipseau din ce în ce mai mult. Aşteptăm o mai mare
dreptate socială, mărirea salariilor şi alte înnoiri. Desigur, vrem să fie instaurată
adevărata societate socialistă, aşa cum o dorim noi. Sperăm că schimbarea echipei
va aduce un suflu nou, permiţând o nouă stare de spirit…”.
- Grute M., Franţa, către Micuţ Ion din Curtea de Argeş, […] judeţul Argeş:
„…Avem un nou preşedinte şi am impresia că visez. Mulţi ne aşteptam la
acest eveniment istoric. Lumea se bucură de parcă ar fi coborât Dumnezeu din cer.
Principala problemă este alegerea noului guvern. Toţi cei care nu au conştiinţa
curată tremură din toate mădularele şi transferă capitalurile în străinătate (fapt
interzis din momentul de faţă). Mie îmi pare bine că poate găsesc şi eu de lucru şi
poate că mai dispar din inegalităţi. Toată lumea speră!...”.
- Schwartz Sorin, Franţa, către Schwartz Marcel din Piteşti […]:

„…În alegeri, ambii candidaţi la preşedinţie au făcut curte comunităţii
evreieşti (1,5 procente din corpul electoral). Declaraţiile au fost favorabile faţă de
Israel, dar sunt sigur că poziţia antiisraeliană a Franţei va reintra în drepturi
imediat după stabilirea noului guvern, care acum aparţine lui Mitterrand. Franţa
are mari interese economice în ţările arabe: să cumpere petrol şi să vândă

armament. Bineînţeles că armamentul va fi folosit direct sau indirect împotriva
Israelului…”.
- O persoană neidentificată din Franţa, către Predoaica Cristiana din

Craiova, […]:
„…O să părăsesc Parisul cu siguranţă în lunile viitoare. Caut ceva în Sud.
Parisul este obositor şi cu noul preşedinte este şi mai rău pentru mine să stau aici.
Acum suntem republică socialist-comunistă…”.
- Laberthe Mia, Franţa, către Robanţu Rodica din Craiova […]:

„…Acum îl avem pe Mitterrand la putere, un socialist care a fost ales cu
entuziasm de tot poporul, în afară de cei bogaţi. Avem mare nădejde în el, dar asta
mai târziu. Îi trebuie timp, căci ce a găsit aici este jale. Pot pleca în ţările din Vest
numai milionarii deocamdată…”.
- O persoană neidentificată din Franţa către Bucşa Iuliu din Cluj-Napoca

[…]:
„…Victoria socialiştilor cu Mitterrand în frunte ne-a umplut inima de
bucurie. Imaginaţi-vă scena!...”.
- Potoceanu Dan, R.F. Germania, Essen, către Tandrău Brânduşa din Cluj-
Napoca […]:
„…În Franţa a câştigat Mitterrand. S-a dus totul de râpă. Începe deja cu
naţionalizările. Nemţilor şi americanilor le e tare frică pentru ce se va întâmpla
acolo. Adevărul este că nici cu celălalt nu le prea mergea grozav. Între R.F.G. şi
Franţa diferenţa este cam mare în toate direcţiile…”.
- Pagot Liana, Franţa, către Stănculescu Paul din com. Bengeşti, sat
Bălceşti, jud. Gorj:
„…Printre activităţile mele a fost şi lupta politică în sânul Partidului
Socialist. Pot să-ţi spun că în Franţa este o mare bucurie, pe care am aşteptat-o 23
ani. Am auzit şi de atentatul asupra Papei. Este o situaţie stupidă, poate că are un
caracter politic, pentru că prea s-a angajat cu Polonia. Asta nu o vom afla
niciodată…”.
- Schelb Rudolf, R.F. Germania, către Schelb Rudolf din com. Iratoşu […]
jud. Arad:
„…Cred că aţi aflat că în Franţa a venit la putere Partidul Socialist şi pe
treaba asta au prins curaj socialiştii din R.F. Germania. Mergi pe stradă şi vezi cum
se bat simpatizanţi ai socialiştilor cu cei care ţin de marii capitalişti. Este o vorbă
aici că dacă vrei comunism, te trimit la ruşi…”.
- O persoană neidentificată din Franţa, către Frăţilă Jeni din Bucureşti […]:
„…Fostul preşedinte a pierdut în alegeri. Sperăm ca va fi mai bine cu
socialistul Mitterrand, mai ales pentru salariaţii tineri şi bătrâni. Patronii şi cei
bogaţi sunt foarte nemulţumiţi, pentru că li se vor reduce câştigurile. Acum au
apărut fricţiuni între socialişti şi comunişti, pentru că şi comuniştii doresc câţiva
miniştri în guvern, dar socialiştii nu sunt de acord. Aici, multă lume speră că
lucrurile se vor aranja mai bine, că se va reduce şomajul, că vom avea o săptămână
în plus de vacanţă, reduceri de impozite etc. În iunie vor fi alegeri pentru deputaţi.
Va fi dificil pentru socialişti, pentru că nu se înţeleg cu comuniştii…”.
- Dr. Glanger S., Franţa, către Cohn D. din Bucureşti, […]:

„…Verdictul popular a fost net şi clar pentru Mitterrand. În general se ştia
că lupta va fi aprigă. Surpriza a fost totală, poate mai puţin pentru Franţa, în
comparaţie cu interesul ce-l poartă America, Rusia şi Germania. Sperăm că pentru
noi nu se va schimba nimic. Din anturajul nostru foarte mulţi au votat cu
Mitterrand, mai ales din rândul evreilor, pentru că Giscard ducea o politică
proarabă…”.
- Dr. Nadiu T., R.F. Germania, către Pişcolţeanu I. din Arad, […]:
„…Mă bucur enorm de reuşita lui Mitterrand în Franţa. E ocazie unică de a
reabilita socialismul în lume, de a-i da faţa umană ce o merită. Ce au făcut
troglodiţii din egalitate şi libertate? Teroare, crimă contra ordinei şi mai ales
împotriva elitei: Reagan, Papa… Exemplarele cele mai evoluate ale societăţii sunt
împuşcate în miezul zilei. Este o ruşine!...”.
II. Comentarii din interior

- Filipaş R. din Arad, către Degachi D. din Franţa:
„…Regret foarte mult că favoritul meu, Giscard, şi-a pierdut fotoliul
prezidenţial pe care l-a găsit tocmai Mitterrand. Probabil că noii tăi compatrioţi
ştiu mai bine ce fac. Poate că s-au molipsit de la r.f.g.-işti, care au tot un socialist.
Se pare că în Occident adie, dacă nu chiar bate un vânt cu o puternică orientare de
stânga…”.
- Un anume Nando din Tg. Lăpuş, jud. Maramureş, către Coppelovici Paul
din Bucureşti […]:
„…Dacă se întâmplă ceva rău, aşa va fi! Venirea lui Mitterrand o consider o
catastrofă. La fel de rău ca şi Leon Blum-ul din 1936, poate şi mai rău. Faptul că
oamenii lui Marchais au votat pentru Mitterrand arată o schimbare în strategia
binecunoscută, adică de a continua lupta pe faţă. Ţi-am mai spus că sunt bătrân şi
nu mai am mult de trăit, aşa că asta este marea mea consolare…”.
- Grigoriu Teodor, Bucureşti […] către Cosma Th. din Franţa, Paris, […]:
„…Scriu sub puternica impresie pe care a făcut-o printre noi «schimbarea
la faţă» a politicii Franţei, prin venirea ca preşedinte a lui Mitterrand. Corelez
această impresie puternică – dar pentru mine neclară în privinţa consecinţelor ei –
cu un material al lui Mitterrand, în care spunea că vrea să intervină în afacerile
S.A.C.E.M.-ului, ceea ce nu prea mi-a surâs. Intervenţiile astea mie, unul, nu-mi
plac, fiind în adâncul sufletului meu un revoluţionar conservator sau conservativ,
cum doreşti. Consider că structurile sociale sunt foarte delicate şi cea mai mică
schimbare are consecinţe imprevizibile pentru alţii, inclusiv pentru bieţii
muzicieni de la S.A.C.E.M., francezi sau de alte naţionalităţi. Dacă nu, ne vom
muta la altă societate compozitoricească, în caz că se naţionalizează totul în
Franţa. Oricum, viitorul vine mai repede peste noi. Am simţit de mult acest
sentiment bizar că lumea poate să-ţi devină de neînţeles…”.
- Frollo A., Bucureşti, […] către Contesse Yvonne din Elveţia, Neuchatel:
„…Electoratul francez a comis nu numai o imensă greşeală alegând
preşedinte o mare canalie, dar şi o adevărată crimă. Acei derbedei care au votat
stânga au semnat sentinţa de moarte a Franţei. Sunt, de asemenea, îndurerat la
culme de atentatul contra sfântului Părinte, cardinalul Poloniei, trăindu-şi
ultimele zile. Iată o naţiune mare şi sănătoasă – această Polonie, această minunată
Biserică, această Polonie a oamenilor cei mari ai omeniei: Copernik, Curie, Sf.
Stanislas, Chopin, Senkievicz etc. …”.
Cazul a fost semnalat la I.M.B. – Securitate şi Direcţia I.
- O anume Veronica din Sinaia, către familia Thezard din Franţa, Honilles
[…]:
„…Ce se petrece la voi? Cum reacţionează tineretul faţă de noua putere?
După câte auzim, comunismul va trece la putere până la urmă … Bieţii tineri, să
întreb ce îi aşteaptă! Am auzit că şi Papa a fost victima unui atentat, dar nu cunosc
detalii, pentru că aici informaţiile sunt deformate…”.
- Popu Marian, Cluj-Napoca […] către Radu Maria din S.U.A., New-York:
„…Am auzit că Papa a fost împuşcat. Cred că în curând vor alege altul în
locul său. Cu toate că a fost un mare sportiv, un cartuş trecut prin burtă îl face
inapt pentru mai mult timp. Şi la francezi vor fi mari schimbări, asemănătoare
celor din Iran. Ăştia vor răsturna echilibrul mondial şi se va putea pescui în ape
tulburi numai să aibă undiţa solidă şi momeală suficientă. În legătură cu aceste
probleme e uşor de ghicit care vor fi urmările…”.
- Dr. Stecher Friedrich, Gura Humorului, […] jud. Suceava, către Maillet M.
din Franţa:
„…Atentatul asupra Sf. Părinte ar trebui să fie un prilej al juriştilor din
lumea întreagă de a reflecta dacă, aşa cum îmi pare şi mie, teoria anacronică mai
poate fi menţinută, în sensul de a face deosebire între crima de drept comun şi
crima politică…”.
- Un anume Zamfirescu din Bucureşti, către Ilicenco Any din Focşani […]
judeţul Vrancea:
„…M-a impresionat mult încercarea de asasinat asupra Papei. Am ascultat
«Vaticanul» în româneşte şi acum sunt edificat de felul cum s-a întâmplat.
Criminalul e turc şi poliţia italiană a fost avertizată de către autorităţile turceşti
despre prezenţa acestuia în Italia. Este o ruşine a secolului!...”.
- O persoană neidentificată din Sighetul Marmaţiei, jud. Maramureş, către

Alexandrina M. din Franţa, Paris […]:
„…Ne-a îndurerat nespus de mult vestea tragică a Sf. Părinte Papa Ioan al
II-lea. Ne unim cu toţi catolicii din lumea întreagă care se roagă pentru
însănătoşirea sa. Pentru acel înrăit care s-a lăsat dus de pornirea de ură împotriva
celui ce nu i-a făcut nimic, ne rugăm la Maica Bisericii să-i dea harul întoarcerii şi
părerii de rău faţă de actul de asasinat şi hotărârea fermă de a se îndrepta, ca să nu
moară nemântuit, nu numai el, ci toţi pentru care Isus şi-a vărsat sângele…”.

9.
1981 iulie 4, Iaşi. Buletin informativ cu extrase din comentariile populaţiei notate
în trimiterile poştale de pe raza judeţului Iaşi, în care sunt criticate
aprovizionarea deficitară cu produse alimentare, preţurile ridicate de la piaţă,
corupţia din învăţământ şi dezinteresul în organizarea muncii din fabrici.
Insp. Jud. Iaşi-Securitate Strict Secret
Nr. 0021998 din 4.07.1981 Ex. nr. 1
Buletin informativ
Comentarii din rândul populaţiei.

Ursu Maria, […] Iaşi, a afirmat:
„… Nu-ţi mai spun cum am venit de la aprovizionare, cu plasele aproape
goale. Nu găseşti absolut nimic, nu ştiu ce-o să ne mai facem. Carne nu e nicăieri.
Stătea lumea de la 5 şi aştepta în picioare la soare, care lucrând, care citind, care
blestemând. Şi nu se ştie dacă aduce sau nu. La mezeluri, rafturi goale, nici măcar
slănină. Era la „Unic” salam de 36 şi era amar. Lapte şi derivate nici pomeneală. La
lapte nici abonamente nu se mai fac. Castraveţii 17 lei kg. roşiile, 24 lei, fasolea
păstăi 18-20 lei kg., cireşile 18 lei kg. şi asta de luni şi săptămâni în şir. Nu mai am
ce cumpăra. Oare unde o să ajungem? Şi la voi e la fel. Iar de zahăr şi ulei nici
pomeneală. N-am văzut un pui, de luni de zile. Nici măcar la ţărani. Din toate
astea, se mai dau câte ceva dar numai dimineaţa, şi atunci dă năvală lumea liberă
şi mai ales ţărănimea venită la târg. Pleacă încărcaţi acasă. Eu am văzut coşuri
pline cu salam, pui, braţuri de pâine etc. Ca să n-o lungesc mult, află că la noi
situaţia e disperată şi nu ştiu ce o să mai fie. Cică au apărut şi manifeste, pe la hală
[Hala Centrală – magazin universal, n.ns. L.T.], poate e aşa, poate nu, dar lumea la
cozi şi pe străzi nu mai murmură, ci strigă în gura mare. Cei în drept au bufetele
lor cu de toate şi măsline le-a adus şi portocale şi carne şi brânză, iar de noi îi
doare în c….. O să ajungem cu banii în buzunar, muritori de foame. Mă gândesc cu
groază că aşa este peste tot şi că o să flămânzim în concediu, mai ales că plec pe
cont propriu. Ţin eu regim, dar nici chiar aşa…”.
Manea Vasile […] Iaşi:

„… Să ştii că acum la noi mori de foame cu banii în buzunar, nu mai pot lua
carne, pui, nimic, stă lumea de seara până a doua zi şi e greu cu toate….”.
Parpariţă Mihai, […] Iaşi:

„…Va veni toamna cea bogată cu de toate adunată, dar nu pentru noi, ci
pentru străini, pentru export, ca să plătim datoriile pentru fabricile care s-au
construit şi care se vor construi în ţară. Pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră care
peste doi ani trebuie dat în exploatare ca şi pentru Canalul Bucureşti-Dunăre, care
va începe după terminarea celui dintâi…”.
Comentarii din învăţământ.

Conţescu Ela, str. Sărăriei, nr. 220A, camera 65, Iaşi:
„…Iar în culisele examenelor se fac mari afaceri. Mi-a fost dat să aud de
nişte lucruri teribile. Se manevrează bani în cel mai mare stil iar tu muritorul de
rând, te duci şi tremuri la uşa unui cabinet de examene până îţi vine rău…”.
Schornig Florian, str. 23 August-Complex stud. Puşkin, cămin 5, camera 16,

Iaşi:
„…Mâncarea la cantină creează probleme serioase grupului nostru. Mai
mult de jumătate s-au îmbolnăvit de stomac. De la spitalul stud. li se spune să ţină
regim şi să nu mai mănânce la cantină, dar în oraş mori de foame, nu găseşti
nimic. Mai multă sărăcie ca aici, greu se poate imagina. La cantină, toată ziua se
mănâncă pui (adică oase şi piele de pui, că de carne nici nu poate fi vorba). Se pare
că de crenvurşti n-au mai auzit ieşenii de un secol, pentru că am căutat o după
amiază întreagă şi n-am găsit nici unul, iar berea după ce că este proastă este şi
îndoită cu apă. Toată lumea de pe aici se plânge de aceasta, dar se pare ca până la
urmă se resemnează…”.
Păduraru Miruna, Comlex Codrescu, cămin C-11, camera 402, Iaşi:

„…În sfârşit am luat examenul din teză. Alţii au picat şi nu tocmai dintre
cei mai slabi studenţi, ci din cei care n-au picat niciodată la nici un examen până
în anul patru. Au picat tocmai acum când aveau nevoie să treacă. Au nevoie de
timp pentru a termina lucrarea de diplomă. Nu-l condamn că ne-a picat, omul este
bine pregătit în specialitatea lui. Dar a fost de un subiectivism ruşinos în aprecieri.
Nu mă aşteptam la un om de talia lui, păcat de ceea ce are în cap…”.
Parpariţă Mihai […], Iaşi:

„…La liceul unde învaţă Irina …. luni au fost anunţaţi că după data de 15
iulie trebuie să mai facă două săptămâni de practică, ceea ce înseamnă că nu vor
căpăta vacanţă decât la 1 august şi rămân din 3 luni de vacanţă cu numai o lună şi
jumătate şi asta numai la liceul ei. Am întrebat pe vara mea care e profesoară la un
liceu în Tătăraşi şi mi-a spus că acolo nu este dispoziţie în acest sens….”.
Comentarii din întreprinderi.

Filip Spiridon […] Iaşi:
„… Noi suntem bine, sănătoşi, dar buna dispoziţie va lipsi probabil pentru
multă vreme în casa noastră. Aceasta este răsplata când munceşti cum se cade.
Probabil ca să simţim mai din plin «binefacerile» unei societăţi strâmbe clădite pe
prea mult egoism. Audienţa la Chiriac (pentru care îţi mulţumim) s-a soldat cu o
«generoasă» ofertă tot de «temporar» şi tot acolo, ofertă refuzată din capul locului,
bineînţeles, dar mă voi mai trânti cu conducerea fabricii mult timp, am o scrisoare
detaliată la ziarul «Munca» de 6 pagini, urmează CC al U.G.S.R. şi din nou de la
capăt. Trebuie să iasă ceva. Trebuie să ies la un capăt cu ei…”.
Schornig Florian, str. 23 August – Complex Stud. Puşkin, cămin 5, camera

76, Iaşi:
„… La fabrică totul devine din ce în ce mai aiurea. După ce te pune prezent
la ora 8 dimineaţa, poţi să pleci oriunde, nu mai întreabă nimeni de tine. Am
lucrat pe un strung normal şi pe unul automat, am vrut să le arăt că ştiu să lucrez,
poate o să mă mai înveţe şi ei ceva în plus că tot pierd timpul degeaba şi 4 lei,
schimb două tramvaie la dus şi întors, dar speranţele sunt foarte slabe. Ei nu se
interesează de ai lor, darmite să se mai intereseze şi de noi….”.
Şeful Serviciului
[indescifrabil]
10.
1981 iulie 6, Cluj. Sinteză privind unele comentarii apărute în corespondenţa de

pe raza municipiului Cluj-Napoca, referitoare la nemulţumiri generate de
scumpiri şi de lipsa unor produse agro-alimentare, alături de propuneri de
raţionalizare a acestor produse, de natură să înlăture cozile şi să asigure
repartizarea echitabilă a alimentelor.
Insp. Judeţean Cluj Strict Secret
Securitate Ex. nr. 1
Serv. Special „S”
Nr. MG/0013.932
din 06.07. 1981
Sinteza
privind starea de spirit a unor elemente din municipiul Cluj Napoca
Din datele şi informaţiile obţinute în cadrul supravegherii informative, pe

linia compartimentului „S”, în perioada 21.VI. – 06.VII. 1981, au continuat să apară
unele comentarii negative privind situaţia aprovizionării municipiului Cluj-
Napoca, criticându-se lipsa sau insuficienţa unor produse agro-alimentare,
apărând şi propuneri de raţionalizare a acestor produse, de natură să înlăture
cozile, şi asigurarea repartizării echitabile a acestor produse.
În acest sens este semnificativ „Apelul” anonim, scris pe o carte poştală,
din 30.06.1981, adresat Consiliului Judeţean al Sindicatelor din Cluj, în care se
arată: „Conducători sindicali, situaţia în care s-a ajuns de a nu da alimente
oamenilor devine insuportabilă. Vă rugăm faceţi-vă datoria şi interveniţi la cei care
creează această stare. Asiguraţi minimul de hrană copiilor, oamenilor şi apoi ce
întrece exportaţi. Faceţi economate muncitoreşti, daţi tichete, cartele la muncitori
ca să nu se stea la coadă toată noaptea ca dimineaţa tot să nu se ajungă să cumperi
la copii unt, zahăr, smântână, brânză, carne, oase etc. Sistaţi aprovizionarea acasă
a ştabilor”. Prin conducerea inspectoratului a fost prezentată organului judeţean
de partid.
Situaţia aprovizionării şi statul la cozi a determinat şi o oarecare
îngrijorare, astfel numita Mainer Margareta, din Cluj-Napoca [….] la 29.VI.1981 a
relatat numitei Grijelaru Galia, din Roman […], că: „…ne vine foarte greu să mai
stăm la cozi după atâţia ani de la război. Ce să-ţi spun, lumea a devenit atât de
nervoasă la coadă, sau mai degrabă sălbatică, nu mai vrea să ştie că trebuie să se
stăpânească, la cele mai multe cozi se încaieră, se iau la bătaie. Ce spectacol trist în
secolul vitezei…”.
Asemănător se manifestă şi Hisum T. din Cluj-Napoca […] care, în 26.VI.
1981, relata părinţilor săi, Hisum Vasile din satul Isidor, jud. Suceava, că: „Aici la
Cluj este scumpete mare la fructe, legume, produse din lapte … La carne, ouă,
brânză, cafea, unt, lapte, sunt cozi lungi de câte 200-500 persoane şi se dau numai
dimineaţa. Lumea este disperată şi bineînţeles şi noi”.
Numitul Benga Gheorghe din Cluj-Napoca […], pensionar M.Ap.N.,
provenit din armata burgheză, după ce arată că „prăvăliile fiind goale, goale….
deoarece jud. Cluj este pe locul I” … şi face referiri la numărul mare de studenţi,
elevi şi creşterea populaţiei, în 2.VII. 1981, îi relatează lui Crisnic Ioan, din Arad că
„… organizarea aprovizionării este tot cea veche. Adică rea, rea, nu slabă.
Conducerea oraşului este tot din elemente nepăsătoare, cei ce ar putea face ceva
nu sunt la conducere. Şi noi suferim. Noi devenim codaşi-fruntaşi”.
Despre lipsa unor produse şi statul la cozi a relatat în 2.07.1981 şi Todea
Dumitru, din Cluj-Napoca […] lui Maxim Nicolae, din Bucureşti, […] că „… aici nu
se găseşte nici apă minerală, nici bere etc… Cred că este corvoada anului 1981 cu
statul la coadă ore întregi. Aici tot aşa stăm cu aprovizionarea, nu găseşti nimic şi
ce se dă totul cel puţin 5-8 ore stai în soare şi vai! Noi aşa am ajuns după atâţia ani
de …”.
Continuă să fie abordată problema preţurilor mari pe piaţa organizată,
criticându-se lipsa de control a organelor locale. În acest sens un oarecare Cornel
S. din Cluj-Napoca, în 30.VI.1981 i-a relatat lui Gelu Emil, din Orăştie […] că
„…Problema care s-a creat la noi şi la voi este aprovizionarea. Nu mai ştim încotro
s-o luăm după alimente. Să alergi bezmetic din prăvălie în prăvălie, că nu ştii la ce
oră se dă ceva şi de multe ori vii cu plasa goală. Piaţa s-a scumpit enorm. Oraşul
nu controlează piaţa. Poate că preţurile la alimentele statului nu s-au scumpit,
ţăranii au nişte preţuri de-a dreptul revoltătoare. Untul sau smântâna până la 60
lei kg., laptele 10-12 lei kg., cartofii 10 lei kg. Deci ţine-te tare şi caută şi bani de
undeva. Unde vom ajunge nu mai ştiu. E disperată lumea, nervoasă şi auzi ce nu ar
trebui să auzi după atâţia ani de serviciu şi lozinci ce nu-şi au locul…”.
Asemănător pune problemele şi dr. Popovici Alma, medic pensionar din
Cluj-Napoca […] care în 30.VI. 1981, a relatat lui Vasilescu Germaine din Bucureşti
[…] că „… Toate sunt foarte scumpe, mai ales lactatele … sperăm că acum de 23
august ceva… Acum cu ocazia congresului au apărut lămâi cu coadă până la…. Dar
poporul nostru este răbdător, însă copiii suferă. Câte o mamă plăteşte câte 10 lei
pentru 1 kg de lapte… Clujul este de 30 de ani cel mai prost administrat oraş…”.
Au apărut unele comparaţii între situaţia de la noi şi din unele ţări
socialiste privind problema aprovizionării. În acest sens este edificatoare
aprecierea lui Soroceanu Tudor, de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca,
domiciliat în […] care în 06.07.1981, după ce descrie excursia făcută în R.D.G.,
R.S.C. şi R.P.U. îi relatează dr. Puşcaşu Carmen, din Câmpulung Moldovenesc […],
că: „… ajunşi acasă am început şprinţurile după mâncare … Pe unde am umblat ne-
am minunat de abundenţa de produse alimentare. Aici când vedem ce este parcă
nu ne vine să credem că NOI am ajuns în această situaţie. Ar fi multe de spus, dar
ar fi bine să le discutăm verbal … Dar e incredibil unde s-a ajuns cu această ţară, ce
se aude pe la cozi vorbindu-se te înfioară, nu mai vorbesc de irascibilitatea
oamenilor în orice loc, atât la autobuze cât şi la cozile care sunt incredibil de lungi
şi astea pentru orice”.
Numita Danciu Virginia, din Cluj-Napoca […] în relatarea ei, din
06.07.1981, către Danciu Virgil, din Sibiu […] susţine că situaţia în care ne aflăm cu
aprovizionarea s-ar datora faptului că „…Ţara merge rău deoarece am împrumutat
2 miliarde de dolari şi banii trebuie daţi înapoi. Plata se face în alimente. Piaţa îi
foarte scumpă, viaţa-i din ce în ce mai grea…”. Tot susnumita afirmă că a auzit că
„… se vor scumpi locuinţele, mobila şi maşinile. Se spune că apartamentele nu se
mai vând”.
Zvonuri alarmiste colportează şi prof. Teodor Capătă, de la Liceul de
Muzică din Cluj-Napoca, care în 26.VI.1981, îi relata numitei Capătă Oniţa, din
Margău, […] jud. Cluj, că „… Pe la Cluj aceeaşi criză de alimente ca mai înainte… E
scumpete mare şi se aude că de la 1 ianuarie toate se vor scumpi. Apartamentele se
vor scumpi cu 30%, iar Dacia o să coste 92.000 lei. Tare mă tem că vin vremuri
grele pentru noi, că în ţară nimeni nu mai munceşte, toţi fug de la sate şi industria
nu merge ca lumea”.
Poziţie asemănătoare are şi ing. Leheneanu Emil, din Cluj-Napoca, care în
25.06.1981 îi relata numitei Chitul Silvia, din Bistriţa […], că „Aprovizionarea este
tot aşa de dificilă. Mai nou se zvoneşte că nu va fi ulei, iar la zahăr sunt nişte cozi
imense. Se vede că va fi din ce în ce mai prost, în loc să se manifeste o
îmbunătăţire. Ce vom face la iarnă. Nimeni nu ştie. Cu încetul ne apropiem cu
preţurile de era milioanelor de după 1944. Se scumpesc lucrurile pe zi ce merge,
marfa se împuţinează. La noi te apucă jalea când intri la «Mioriţa» unde nu vezi
absolut nimic (magazin specializat pe produse lactate)”.
Propunem înaintarea sintezei la Unitatea Specială „S”, în conformitate cu
Programul de măsuri al unităţii pe 1981, iar un exemplar să fie predat Serv. I A
pentru exploatare.
Şeful Serviciului
Colonel,
Mărginean Gavril
11
1981 iulie 7, Bucureşti. Buletin cuprinzând extrase din scrisori adresate unor
rude, cunoştinţe ori prieteni din ţară sau din străinătate, în care se fac referiri la
„dificultăţile pe care le întâmpină pe linia aprovizionării cu bunuri alimentare
de strictă necesitate”, calitatea „îndoielnică” a alimentelor, preţurile exagerate
de la piaţă, tendinţa unora de a cumpăra în cantităţi mari unele produse,
timpul pierdut la cozi etc.

Nr. 00393385 din 7 iulie 1981
Buletin
cuprinzând comentarii referitoare la „aprovizionarea cu alimente”
Numeroşi cetăţeni, în scrisorile adresate unor rude, cunoştinţe ori prieteni

din ţară sau din străinătate, fac referiri la „dificultăţile pe care le întâmpină pe linia
aprovizionării cu bunuri alimentare de strictă necesitate”.
De regulă, comentariile respective vizează următoarele aspecte:
- lipsa din unităţile alimentare a unor produse de bază (zahăr, ulei, brânză,
unt, lapte, mezeluri, carne etc.), ori existenţa acestora în cantităţi
neîndestulătoare;
- calitatea „îndoielnică” a unora dintre acestea;
- „micii producători” îşi vând produsele la preţuri exagerate, nerespectând
mercurialele;
- tendinţa unor cetăţeni, în special pensionari, de a cumpăra în cantităţi
excesive o serie de alimente, motivând „că aprovizionarea va fi din ce în ce mai
dificilă”;
- se reclamă, în mod frecvent, „risipirea” unei mari cantităţi de timp
pentru efectuarea aprovizionării.
Reţin atenţia unele propuneri „de a fi cartelate alimentele de bază” întrucât
„acestea, fiind puse în vânzare de obicei dimineaţa, sunt accesibile numai celor
care nu lucrează, îndeosebi pensionarilor”.
Pentru documentare, redăm mai jos 19 extrase selectate:
1. Comentarii rezultate din corespondenţa internă:
Zorleanu Elisabeta, Bucureşti […] către Babeş Maria, comuna Caţă, […]
judeţul Braşov:
„… Nu se găseşte nimic şi dacă vrei să cumperi ceva, trebuie să umbli prin
tot oraşul. Eu am fost să cumpăr lapte şi iaurt. Am plecat de acasă la orele 09,09 şi,
când am ajuns, erau deja 101 persoane înaintea mea. Am stat la coadă trei ore.
Acum nu se găseşte zahăr; făina este proastă, neagră şi nu creşte. Zahărul, când se
găseşte este plin de gozuri, negru, parcă ar fi pentru porci…”.
Frantin Ana din Timişoara către o persoană juridică din Bucureşti:

„…Oamenii sunt flămânzi! În alimentara nu se găseşte nimic, iar lactate
deloc. Ce le dăm copiilor noştri să mănânce? Să crească fără lapte, brânză, unt?
Toată iarna, cei patru copii ai mei au plecat la şcoală mâncând o ceaşcă cu ceai şi
pâine. Am sperat că în primăvară vor apare lactatele. Nici legume şi fructe nu
avem! La aprozare se fac cozi de o sută de persoane şi când vine ceva se epuizează
imediat. Au particularii pe piaţă, dar la preţuri exorbitante. De ce nu se respectă
mercurialele ca să nu ne speculeze afaceriştii!…”.
Condrea Constantin, Bucureşti, […] către Condrea Gavril, Vultureşti, jud.

Vaslui:
„… Sunt amator de o putinică, din brad nou, plină cu brânză, nu prea
sărată… Ne gândim la aprovizionare deoarece vremurile ce vin vor fi grele, mai
grele ca oricând şi trebuie să încercăm din timp să prevenim lipsurile, adunând
rezerve, de orice fel… Comerţul de stat este la pământ! Nu găseşti decât articole
degradate şi dacă n-ar fi «pieţarii», ţăranii din apropierea Capitalei, ar fi adevărată
foamete… Brânză, ulei, zahăr, mălai, carne, când se aduc, se fac «cozi gigantice» de
te laşi păgubaş! De asemenea, se vând la cozi mari apa minerală şi vinul.
Cu toate acestea, avem de toate în cămară, dar pentru ele ne pierdem
zilnic 4-5 ore la cozi. Avem şi carne şi pui sau găini la frigider, însă ne hrănim mai
mult cu legume şi zarzavaturi, cât avem de unde lua…”.
Bodi Lidia, farmacistă, Bucureşti, […] solicitând aprobarea de a emigra în

S.U.A., într-un material adresat unei persoane juridice din Capitală, afirmă că „nu
este obligată să stea în România şi să mănânce ciolan afumat cu viermi, pulpă de
curcan împuţită, oase goale afumate…”.
Capişizu Marica, Bucureşti […] către Dragalina Maria, Timişoara […]:

„… În Bucureşti, numai cu pile mai găseşti ceva de mâncare. Altfel crăpi de
foame…”.
Gaspar Tudor, Lupeni, […] judeţul Hunedoara, solicită „introducerea

cartelelor la alimentele de bază, întrucât cei ce muncesc nu pot să-şi facă
aprovizionarea din cauza celor care nu muncesc şi care cumpără totul
dimineaţa…”.
Fără expeditor, Bucureşti, către Purtz Sofia, Cincu […], judeţul Braşov:
„…Zahăr nu se mai găseşte de la Paşti; ouă, cartofi, făină, la fel! Unt se
găseşte, dar trebuie să cauţi mereu, pentru că nu se aduce în fiecare zi. Brânză n-
am mai văzut de mult. Pentru lapte trebuie să stai o oră-două la coadă, dar nu ştii
dacă apuci sau nu! Mereu se întâmplă să vin acasă obosită şi fără să fi găsit ceva…”.
O persoană neidentificată din Caransebeş, către o persoană juridică din

Capitală:
„… În oraşul Caransebeş nu s-a dat pâine timp de trei zile, 27, 28 şi 29 iunie
a.c…”;
2. Comentarii rezultate din corespondenţa adresată în exterior:
Balasz Eva, Cluj-Napoca, către Gabriel Iuliu, Canada […]:

„…Ştim că dorul de patrie este mare, simţim asta din rândurile tale, dar eu
spun că trebuie să-l suporţi cu dinţii încleştaţi, deoarece aici viaţa este atât de
bună că nu ştiu ce aţi face! Ar trebui să fiţi tot pe drumuri de dimineaţa până
seara, pentru zahăr, făină, oase, pentru că numai oase se mai găsesc în prezent! Nu
ştiu care dintre voi ar rezista să se ducă în fiecare noapte de la orele 01,00-02,00 să
stea la coadă pentru un litru de lapte, un pachet de unt sau pentru un borcan de
smântână…”.
Cealanov Doina, Bucureşti, […] către Roman Dumitru, Austria […] Viena:
„… Să nu regretaţi că aţi plecat, o să vă obişnuiţi cu timpul. În România nu
se găseşte nimic. A ajuns brânza 50 lei kg şi este toată plină de zer şi stai 2-3 ore la
coadă ca să apuci un kg. Toate merg din ce în ce mai rău. Să vedeţi când vin
mezelurile sau carne, cartofi, ulei, zahăr, cafea, portocale, banane zici că a
înnebunit lumea. Stau câte o zi la coadă şi se mai iau şi la bătaie. Înainte, cine
cumpăra mezeluri era amărât, iar acum cine le găseşte este «boier». Să fiţi fericiţi
că aţi plecat!…”.
Rottman H., Victoria, judeţul Braşov către Schier J., Austria:

„… Dacă vrei să cumperi ceva, trebuie să stai câteva ore la coadă, iar când
ajungi, nu mai găseşti nimic. La noi este criză mare de: zahăr, ulei, unt, margarină,
smântână, brânză, dulciuri… Acesta este viaţa noastră zilnică; să stăm la cozi şi să
nu găsim nimic. Nu este de mirare că vrem să plecăm de aici…”.
Fäder Diethelm, Arad, […] către Fäder Paul, R.F. Germania […]:
„… Viaţa la noi nu mai este cum aţi lăsat-o. Carne nu se găseşte decât de
vreo trei ori pe lună şi nu poţi ajunge la ea din cauza pensionarilor care se scoală
de la orele 03,00 şi se aşează la rând. Am uitat gustul vinului, la fel al laptelui,
caşcavalului. O găină la piaţă costă 200 lei…”.
Tomescu Dan, Bucureşti […] către Katsky M., Canada, Quebec, Montreal
[…]:
„… A existat şi încă mai există o penurie a unor produse de primă
necesitate: brânză, caşcaval, zahăr, cafea şi să nu mai vorbim de carne! Peste tot
sunt cozi: la pui, cacao chinezească, lămâi, lapte şi iaurt. Cauza nu se poate arăta
în două trei cuvinte; necesită o analiză adâncă şi ţine de istoria ultimilor zeci de
ani. Este vorba de un export masiv de alimente – spune lumea – în Africa şi Asia,
dar şi de o penurie de furaje pentru animale. Ea a cauzat iarna trecută moartea
animalelor…”.
Hideg Laszlo, Cluj-Napoca […] către Mezei Maria, Canada, Montreal […]:
„… Trebuie să drămuim bine atât banii cât şi timpul. Multă vreme o
pierdem pe la cozi, altfel nu ne putem aproviziona. Şi aşa, cu cozi, este greu să
găseşti măcar alimentele de bază…”.
Fără expeditor din Bucureşti, către Berkovici F., R.F. Germania, Düsseldorf
[…]:
„… Dacă înainte era ceva simplu să cumperi în orice zi, la orice oră, un kg.
de zahăr sau de brânză, astăzi trebuie să ghiceşti unde se dă şi să pierzi ore la rând,
ca să iei o cantitate fixă.
… Dacă trebuie să ţii regim, este o problemă. Brânza de vacă se găseşte
când şi când; la lapte se face rândul de la orele 04,00. Vinul este luat cu asalt când
vine, iar apa minerală, te poţi socoti norocos dacă o găseşti; Datorită faptului că nu
se face aprovizionarea ritmică, se creează situaţia că trebuie să cumperi când
găseşti, pentru că apoi nu ştii când o să mai ai şi ocazia. La zarzavaturi te jupoaie
ţăranul… Când mai apare ceva mai extra pe piaţă, sunt refuzuri de la export!…”.
Mimi, Baia-Mare, judeţul Maramureş, către Stoicoviciu R., Canada:

„… Noi suntem zi de zi cu grija de a ne asigura traiul. Stăm de dimineaţa la
diferite cozi sau aşteptăm să auzim unde şi ce se dă, ca să alergăm în direcţia
aceea, doar, doar vom prinde ceva.
Zilele trecute n-am reuşit să-mi cumpăr nimic de mâncare, din cauza
cozilor kilometrice.
Stăteam pur şi simplu paralizată la gândul că nu am ce mânca. Avem noroc
că refuză la export şi ne mai bucurăm şi noi de ce nu le trebuie altora…”.
Evi, Seini, judeţul Maramureş, către Szugyi K., S.U.A.:

„… Pe aici nu se găseşte nimic. Deşi este timpul fructelor, pe piaţă le vezi
foarte rar, dar mai ales foarte scumpe. Trebuie să stai ore în şir ca să poţi lua ceva.
Este dezastru ce se întâmplă aici. Când este ceva la magazin, este moarte de om…”.
K.E. – Cluj-Napoca, către Soni Katalin, S.U.A.;

„… De gătit nu prea gătesc, pentru că nu am din ce. Trăim doar cu
mămăligă şi brânză. Nici unt nu se găseşte. Carne nu este de nici un fel. Nici nu ne
mai aşezăm la coadă, întrucât tot nu ajungem să luăm ceva. Stai câte trei-patru ore
şi pleci cu sacoşa goală…”.
În funcţie de conţinut şi de felul cum sunt cunoscuţi expeditorii în

evidenţele Unităţii speciale „S”, aceste materiale au plecat sau nu la destinaţie.
Şeful Comandamentului
pentru Tehnică Operativă şi Transmisiuni Pentru Comandant
General-locotenent Locţiitor Comandant
Diaconescu Ovidiu Colonel
12
1981 iulie 14, Cluj. Sinteză realizată de Serviciul Special „S” de la Securitatea Cluj
privind starea de spirit a populaţiei aşa cum reiese din comentariile negative în
legătură cu slaba aprovizionare a municipiului Cluj-Napoca cu produse agro-
alimentare, fapt ce determină numeroasele cozi şi unele aprecieri că populaţia
s-ar afla „într-o situaţie mai gravă ca după război”.
Insp. Judeţean Cluj Strict Secret
Securitate Ex. nr. 1
Serv. Special „S”
Nr. MG/0014.060
Din 14.07.1981
Sinteză
privind starea de spirit a unor elemente din municip. Cluj Napoca
Compartimentul „S” în cadrul supravegherii informative, în perioada 7-13

VII. 1981, a avut în vedere şi cunoaşterea stării de spirit a populaţiei. Din datele şi
informaţiile obţinute au rezultat, în continuare, unele comentarii negative în
legătură cu slaba aprovizionare a municipiului Cluj-Napoca cu unele produse agro-
alimentare, fapt ce determină numeroasele cozi şi unele aprecieri că ne-am afla
într-o situaţie mai gravă ca după război. În acest sens redăm unele aspecte mai
semnificative.
Numitul Drânceanu N. Constantin, din Cluj-Napoca […] în 07.VII. 1981, i-a
relatat lui Drânceanu M. Costică, din Salcia jud. Mehedinţi, că: „… de astă iarnă
încoace a început o criză alimentară, aşa cum era atunci după război, ba poate şi
mai rău. Pe aici se scoală lumea cu noaptea în cap şi se postează în faţa
magazinelor alimentare care se deschid dimineaţa la 6,00. De multe ori se
întâmplă că nu ajunge şi când se strigă «s-a terminat» coada dispare imediat şi toţi
pleacă acasă, trişti şi bolborosind, probabil şi înjurând şi blestemând în gândul lor.
Cât va dura aceasta nimeni nu ştie, poate numai cei care ne conduc ştiu. Pâinea şi
cuţitul este în mâna lor. Creşterea nivelului de trai de care se tot vorbeşte este o
minciună grosolană…”.
Asemănător pune problema şi Iuşan Melania, din Cluj-Napoca […] care în
7.07.1981, îi relata numitului Popescu Dumitru, din Buşteni […], că
„…aprovizionarea din zi în zi ce trece este tot mai rea. Cât priveşte carnea de vită
sau de pui se dă odată pe săptămână, dar e nenorocire. Nici o disciplină. Se poartă
lumea mai rău decât animalele sălbatice … Să ferească D-zeu de o foamete că sunt
în stare să facă moarte de om… În orice caz noi am îndurat aşa mare mizerie nici în
timpul războiului. Nu vă puteţi da seama ce grozăvie să vezi la şase dimineaţa
copii lângă mamele lor stând la coadă pentru a putea să aibă ceva de mâncare. Este
îngrozitor”.
O persoană necunoscută, aflată în gazdă la Nistor Nicolae, din Cluj-
Napoca […], în 10.07.1981 a relatat părinţilor ei, Cocibaba George din Rădăuţi […],
că: azi dimineaţă coborând cu gazda (era încă întuneric) am rămas mirată peste
tot nişte cozi infernale. La fiecare coadă pe puţin 200 de oameni, mai ales la carne
unde rândul se formează după masă iar oamenii stau toată noaptea pe scaune până
a doua zi dimineaţa. De necrezut. Lumea este înnebunită. După ora 8 toate
magazinele sunt goale, nu găseşti decât pâine şi băuturi alcoolice… Este cea mai
mare mizerie de după război, aşa zice lumea pe aici. Voi trebuie să ştiţi mai bine.
În orice caz aici e jale mare”.
Referindu-se la aceleaşi aspecte pensionarul Popa C-tin, Cluj-Napoca […]
în 10.07., i-a relatat lui Ciupescu din Caracal, […] că „… mare mizerie şi înfometare.
Am ajuns mai rău ca în 1948, lumea nervoasă, agitată, certăreţi din cale afară. Oare
cei din conducere stau cu mâinile pe piept până se întâmplă ceva? Vai de tineretul
din ziua de azi…”.
Comentarii asemănătoare au mai făcut şi Rădulescu Costel din Cluj-
Napoca către Popescu Nicu din Craiova […]; Bruy Ana din Cluj-Napoca […] către
Suciu Iacob din Timişoara […].
Din datele şi informaţiile obţinute au mai rezultat şi că actuala situaţie cu
aprovizionarea necorespunzătoare a municipiului Cluj-Napoca s-ar datora faptului
că jud. Cluj ar fi dat cea mai mare contribuţie de alimente la fondul centralizat al
statului pentru a obţine titlul de erou. În acest sens este semnificativă poziţia unei
oarecare Ileana din Cluj-Napoca care în 13.07.1981 i-a relatat lui Marazan Ionel din
Timişoara […] că „la Cluj este cumplit cu aprovizionarea, cozile interminabile, iar
măcelăriile toate s-au închis din lipsă de marfă…”. După ce scrie cum şi când se stă
la coadă, ce articole alimentare lipsesc, adaugă: „… ce să vă spun, a ajuns Clujul,
etalonul ţării de mizerie, să fie erou al muncii, să-şi ia decoraţii şi prime, trimite
produse la Bucureşti şi nimeni nu se sesizează de situaţia Clujului…”.
La fel M. Paler, din Cluj-Napoca […] a relatat la 10.07.1981, lui Rotaru Lucica
din Braşov […]: „… Aici e mare sărăcie. Sunt cozi formidabile… Clujul este o
catastrofă, acum pe la cozi fiind am auzit şi o poezie: «Clujul e erou, stai la coadă
pentru un ou». Clujul este declarat oraş erou căci a dat pe ţară cea mai mare
contribuţie de alimente. Le convine celor de sus că ei au de toate, nu stau
nevestele lor la cozi. La fel ca miliţienii. Nu vezi odată un miliţian la coadă. Poate
nu au voie. Dar n-ar strica să audă şi ei ce se mai spune şi mai ales ce spun oamenii
şi cum le spun…”.
Asemănător pune problema şi Pop Augustin din Cluj-Napoca […] care, în
10.07.1981, îi relata lui Păştinaru Gheorghe, din satul Glodu, jud. Suceava, că:
„…Aici nu se găseşte nimic de mâncare, lapte nu, carne nu, salam nu. Toate cu
mari cozi. Clujul «erou» este slab alimentat, aşa bine să murim de foame, bine că
nu sunt nici frigidere, asta e o altă problemă, tot nu avem la ce le folosi…”.
Continuă să apară nemulţumiri, mai ales în rândul unor pensionari,
privind lipsa unor produse alimentare şi preţurile ridicate pe piaţa neorganizată. În
acest sens numita Farkaş Susana din Cluj-Napoca […] a relatat, în 10.07.1981, lui dr.
Farkaş Lucica, din Constanţa, Spitalul judeţean, că: „…ne este foarte greu, suntem
bătrâni şi suntem la bunăvoinţa vecinilor pentru o bucată de unt sau un kg. de
zahăr. Aici aprovizionarea este pur şi simplu imposibilă… noi nu putem sta la cozi
5-6 ore cel puţin pentru a primi 200 gr. unt, dar de multe ori stai şi nu primeşti …
Piaţa este la fel de scumpă… fructele 30 [lei] kg., fasolea 20 [lei] kg., cartofi 10 lei
kg. Nu ne mai ajung banii mâncăm foarte puţin şi slab. Suntem foarte distruşi, tata
este bolnav … ar trebui să-i dau mai multe lactate şi nu pot procura, iar pe piaţă
este 60 lei kg. de smântână şi 40 brânza… Este mare jale aici la Cluj…”.
Referindu-se la aceleaşi aspecte, după ce enumeră articolele alimentare
care lipsesc, numitul Drăghici Ioan, din Cluj-Napoca […] îi relata lui Vizireanu
Tudor din Brăila […] că: „…Piaţa este foarte scumpă, vin oltenii cu de toate, dar ne
jupoaie de piele. Suntem foarte supăraţi şi disperaţi de acest fapt…”.
La fel numita Moldovan Nazarica, din Cluj-Napoca […] în 09.07.1981 relata
lui Pop Ioan din Bistriţa […] că: „…Pe aici nu prea ai nădejde să cumperi zahăr, vai!
Stau puzderie de pensionari de dimineaţa şi o groază de copii de toate mărimile şi
aşteaptă la o coadă de 500 de persoane ca să vină ora 17,00 ca să ia kilogramul de
zahăr… Suntem îngrijoraţi, la serviciu nimeni nu mai lucră, toată lumea umblă
după relaţii pentru a avea ce mânca”.
Unele persoane îşi manifestă îngrijorarea faţă de situaţia în care s-a ajuns,
îngrijorare determinată şi de discuţiile ce se poartă la cozi faţă de care nu pot fi
indiferenţi. Este semnificativ în acest sens poziţia lui Drăghici Ioan, din Cluj-
Napoca […] care în 10.07 îi relata lui Vizireanu Tudor, din Brăila că: „… ne mănâncă
statul la cozi, 5-7 ore şi când venim acasă suntem nervoşi şi obosiţi, apoi mai este
şi cealaltă faţă, adică cele ce auzim acolo vorbindu-se, nu ne este deloc indiferent
soarta noastră, a ţării, dar sunt spuse cine ştie de unde auzite, şi oamenii fiind
alarmaţi le mai şi înfloresc….”.
Asemănător pune problema şi Căileanu Graţiela din Cluj-Napoca […] care
în 10.07., îi relata lui Zgâia Ica avocat din Alba Iulia […] că: „…am crezut că măcar
bătrâneţele îmi vor fi lipsite de griji, dar se pare că noi am fost generaţia de
sacrificiu şi acum vin şi copiii noştri sacrificaţi. Dar până când? Am o pensie de
1.350 lei, cu care abia, abia mă mai pot descurca. Este mare jale să-mi văd ţara în
aşa hal de mizerie. Oamenii sunt alarmaţi şi nervoşi. E o adevărată problemă a
traiului de pe o zi pe alta şi ce scumpete de la o zi la alta şi ce cozi interminabile…”.
Un oarecare Radu din Cluj-Napoca […], în 19.07.1981, referindu-se la lipsa
unor produse alimentare, îi relata lui Radu Ilarie din comuna Viişoara, jud. Cluj,
că: „…ce se va întâmpla cu atâta omenire disperată şi plină de nervi? Voi ce mai
faceţi? Banii nu mai au nici o valoare! Până când mai puteţi răbda, acolo nu forfotă
muncitorii, că aici este ceva de nedescris ce auzi spunându-se”.
Îngrijorare manifestă şi o persoană din familia lui Kalman Alexandru din
Cluj-Napoca […] care în 09.07.1981, după ce descrie ce nu se găseşte, cum se
formează cozile şi durata lor, relatează lui Geamănu Gheorghe, din Ploieşti […] că:
„… acum s-a mai dat când a fost Congresul O.M. să ne mai scoată ochii (se referă la
carne, n.l.)… Este o mizerie de nedescris. Eu sunt înspăimântată de ce aud printre
oameni. Ceva nu e bine, zău, dar nimeni nu i-a nici o măsură…”.
De menţionat că actualul sistem de vânzare a unor produse alimentare
numai la anumite ore favorizează atât formarea cozilor şi aprovizionarea exagerată
a unor elemente, fapt ce impune găsirea unui alt mod de repartizare echitabilă a
acestor produse deficitare.
De asemenea neexplicarea cauzelor acestor greutăţi în aprovizionare este
de natură ca unele elemente să fie receptive la propaganda ostilă ce se face
împotriva ţării noastre.
Şeful Serviciului
Colonel,
Mărginean Gavril
13
1981 august 7, Alba-Iulia. Sinteză privind comentariile apărute în corespondenţa

de pe raza judeţului Alba, cu privire la aprovizionarea cu produse alimentare şi
creşterea preţurilor acestora.

Inspectoratul Judeţean Alba Ex. nr. 3
Biroul Special „S”
Nr. 00854 din 7. 08. 1981
[Rezoluţie:]
- Grupa analiză sinteză selecţionaţi aspectele mai semnificative pt. buletin.
- SI+S2+S3 măsuri de intensificarea muncii cu reţeaua şi alte mijloace pt. a ne
semnala starea de spirit în rândul populaţiei. Atenţie deosebită la zonele miniere şi
la discuţiile ce se întreţin privind sărbătorirea zilei de 23 august.
- SI – identificarea, verificarea persoanelor ce comentează situaţia aprovizionării şi
date în grija surselor.
m/st. col. Brihac
La mine.
[ss indescifrabil]
Sinteza
cuprinzând comentarii cu privire la aprovizionarea cu produse agro-alimentare şi
reaşezarea de preţuri la unele produse.
Duran Ioan – din Alba Iulia […] a relatat lui Costin Gheorghe din comuna
Priponeşti, judeţul Galaţi următoarele:
„Dragii noştri… deocamdată nu se găseşte nimic de mâncare, murim de
foame. Ne-a comunicat şi Gigel, dar pare cam descurajat, că nu le merge prea bine
dar aşa-i la început, şi cum e criză de toate în toată ţara şi o să fie şi mai rău că-s
oameni mulţi, şi nu zice nimeni nimic, căci dacă zice unul ceva repede-l face
dispărut. Îţi vine să şi mori de ciudă că nu este câte o săptămână nimic de
mâncare, iar când bagă salam sau pui pute de nu te poţi apropia, de se
îmbolnăvesc oamenii… Noi trebuie să tăcem şi să înghiţim în sec…”.
Tot sus-numitul comunică şi lui Costin Gigel din Braşov […] următoarele:
„…Şi pe aici e tare rău cu mâncarea că trebuie să stai de dimineaţa până
seara să vezi când primeşte ceva şi să cumperi dacă mai apuci. Să fiţi atenţi cu
carnea şi mezelurile, că le ţine în depozit până se alterează şi le pune nişte
substanţe pe ele de se îmbolnăveşte lumea, că au o politică: zice că nu este, dar

depozitele-s pline şi bagă marfa numai după ce se strică… Vor să ceară lumea
cartele, să se facă raţionalizare…”.
Muntean Aneta – din Alba Iulia […] a relatat lui Predescu Coca din
Bucureşti […]:
„…Alimente ca zahăr şi ulei, se vor da o cantitate minimă lunar de
persoană… Într-un fel e mai bine că era dezastru să stai la coadă. Se va da numai
pe bază de buletin…
Va trebui să ne obişnuim cu această raţionalizare deşi după cei 15 ani de
«lumină şi fericire» ne-am întors la cartele…”.
Schmergner Irina – din Alba Iulia […] a relatat lui Wincentovicz Tiburtius
din oraşul Victoria […], judeţul Braşov:
„….Aprovizionarea este extrem de grea şi nici nu găseşti nimic … Nu avem
pe nimeni să ne dea o mână de ajutor, nu ajungi la 1 kg. de zahăr sau ulei… Carne
nu se dă decât o dată pe săptămână şi atunci cu moarte de om … Pentru a ajunge la
un pui de 12-15 lei – deşi avem crescătorie la Sântimbru – alergi o săptămână
întreagă pentru a prinde ocazia …”.
Muşuteanu Ioana din Alba Iulia a relatat lui Coşovei Domniţa din comuna
Samova, judeţul Tulcea, următoarele:
„…Draga mea … şi la noi alimentele se iau la fel de greu ca şi acolo, pentru
că şi aici este tot România… Cu alimentele totuşi ne descurcăm onorabil, mai avem
şi noi câte o relaţie…”.
Diculescu Cleopatra – din Alba Iulia a relatat lui Maghiar Carmen din
Borod, judeţul Bihor:
„Dragă Ţucuşor… pe aici prin magazine – cam gol – măcelăriile închise. La
piaţă toate sunt foarte scumpe … cartofi deloc!... Brânză peste 40 lei kg. …Şi la ţară
la fel … mare lipsă şi mizerie…”.
Niculescu Elena – din Zlatna […] a relatat lui Petric Vasile din Simeria […]:
„Dragii noştri… am observat că la Simeria lumea este mai agitată din cauza
unor situaţii grele în privinţa aprovizionării… Noi le rezolvăm destul de uşor,
căutând să fim pe fază când vine câte ceva… Dv. sunteţi la distanţă mai mare de
principalele alimentare … dar faceţi cum se poate …”.
Iosif Fica – din Zlatna […] a relatat lui Herbil Gheorghe din Hunedoara […]
următoarele:
„Dragii noştri … Voi cum staţi cu alimentaţia că pe la noi este foarte greu,
zahărul, făina şi untul se dă pe bază de tabel, cât despre carne şi mezeluri, luna
asta nu am avut deloc. Mezeluri mai vin câte puţine dar dacă nu eşti acolo când
vin, nu mai găseşti nimic cu toate că se dă numai câte o jumătate de kg., dar vin
foarte puţine. Cartofi, varză, nu sunt deloc, nici la aprozar nici pe piaţă – aşa că o
ducem foarte greu. Acum nu se mai găseşte nici ulei …”.
Preda Gheorghe – din Cugir […] a relatat lui Catrinoiu N. Gheorghe din
comuna Săgeata, judeţul Buzău:
„Dragii noştri … cred că şi voi alergaţi foarte mult cu criza asta de alimente,
pierzi mult timp cu cozile la toate cele necesare. Sperăm să se îmbunătăţească cu
timpul, dar pur şi simplu timpul liber îl foloseşti pe drumuri la toate alimentarele
… Pe piaţă toate s-au dublat faţă de anul trecut dacă nu şi mai mult…”.
Florea Nuţa – din Cugir […] a relatat lui Pănescu Ioan din Sibiu […]:
„Iubiţii noştri … cozile astea ne răpesc mult timp, că nu se găsesc cele
trebuincioase nici pe la alimentare, nici pe la aprozare, nici pe piaţă, decât rar şi
foarte scumpe… Biata Mărioara se scoală şi pleacă înainte de ora 5 dimineaţa
pentru câte o jumătate de pachet de unt şi 1-2 litri de lapte…”.
Tot sus-numita comunică şi lui Stanca Elvira din Petroşani […]:

„Dragă soră … cozile ne omoară că bate vântul prin alimentare şi aprozare
şi nu se găseşte nimic şi trebuie să fim tot pe drum că nu ştim ce şi unde vine, şi
scăpăm «ocazia» … Dar la voi tot criză alimentară este?...”.
Borcea Silvia – din Petreşti […] a relatat numitei Marinescu Ana din
Bucureşti […]:
„Dragii mei … Nu v-am putut trimite nimic, am aşteptat să găsesc ceva, dar
în zadar. Este o nebunie cu cozile astea, cu zahărul şi uleiul, la fel şi cu pâinea,
multe altele. Carne nu mai găsim, nici un pui, căci a băgat ceva dar a fost nebunie
de nu am putut intra şi nu s-a mai ajuns – ne profilăm pe vegetaţie, nu avem ce
face. Doamne fereşte de mai rău… Cu laptele la fel o ducem greu, unt nu am mai
văzut…”.
Sandu – din Sebeş a relatat lui Roppelt Hedda din localitatea Valea Lungă,
jud. Alba […]:
„… Cu criza asta ce mai e pe la voi? Pe aici tot mai rău din zi în zi. Se zice
că s-au făcut deja cartele. Mâine, poimâine nu mai avem ce mânca, ceea ce nu
credeam niciodată, dar nu avem ce face … Avem noroc că la noi în secţie e mai
răcoare, că dacă ar fi mai cald, nu am mai lua nici un leu…”.
Creangă Gheorghe – din Sebeş relatează numitei Creangă Jenica din

Constanţa […]:
„Dragii noştri … nu ştiu pe la Constanţa cum stau lucrurile, dar pe la noi e
foarte rău. Nu mai găseşti absolut nimic. E moarte de om când se dă zahăr şi ulei.
La noi era cât voiai, dar acum n-am nici o jumătate de litru … Se tot vorbeşte că s-
ar da cartele, dar nu ştim când. Câte 3-4-5 ore stai la coadă la câte ceva. Nu ştim
cât se mai rezistă aşa, dar e foarte rău cu aprovizionarea… cred că nici voi nu aveţi
altă soartă.
Acum pe lângă toate astea s-au sistat şi ratele de orice fel. Numai până la
30 de ani ai voie la rată, deci noi nu mai avem voie. După toate astea îţi vine parcă
să iei lumea sau pur şi simplu să-ţi pară rău că mai trăieşti… Nu mă refer la noi că
ne mai descurcăm, dar cei cu 3-4 copii…”.
Opincaru Eleonora – din Sebeş […] a relatat lui Dobreanu Maria din
Bucureşti […]:
„Dragă Mărioară … acum noi căutăm să ne aprovizionăm cu ce ne trebuie,
numai că este foarte greu că nu se găseşte nimic. Stăm acum la nişte cozi şi nici nu
ştii când să stai ca să ajungi că nu poţi fi toată ziua prin oraş. Carne găsim greu,
până acum veneau pui şi găini, mai găseam la Gospodina muşchi şi ficat şi o
rezolvam într-un fel … acum mi se pune în spate când trebuie să fac mâncare că nu
am din ce… Cred că ne profilăm pe lapte…”.
Simion Maria – din Zlatna a relatat lui Simion Emanoil din Buziaş […]:
„…Am auzit că de la 1 august a.c. s-au reaşezat preţurile. Am să merg şi eu
să văd cu cât s-au scumpit …”.
Kuban Ana – din Zlatna […] a relatat lui Butoi Constantin din Constanţa
[…] următoarele:
„…Pe aici sunt destule necazuri … a dispărut şi uleiul din comerţ…
zarzavaturile sunt scumpe…
Este vorba că se scumpeşte încălţămintea şi stofele mai fine…”.
Şeful Biroului Special „S”

Lt. col.
Crai Dumitru
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 16 719, ff. 30-31

14
1981 august 27, Bucureşti. Raport al Unităţii Speciale „S” cu privire la expedierea
din Occident pe adresele unor etnici germani din Transilvania a peste 2.000
colete cu alimente (zahăr, făină, concentrate pentru copii), haine şi
medicamente.

Nr. 00399284 din 27 august 1981
Raport
În ultimele două luni, din R.F. Germania, Austria şi Statele Unite ale
Americii au fost expediate în ţara noastră peste două mii de colete – tip, în
greutate de 0,500 – 5 kg., conţinând alimente (zahăr, făină, concentrate pentru
copii), medicamente şi articole vestimentare (baticuri caşmir, blugi, lenjerie etc.),
destinatarii fiind selectaţi pe zone şi localităţi, în funcţie de „situaţiile” pe care le-
au avut la dispoziţie organizatorii unor asemenea acţiuni. Expediţiile respective se
fac, de regulă, de 2-3 ori pe săptămână de către aceleaşi persoane sau firme străine
(cuprinse în anexă), folosite ca intermediari între expeditorii reali şi destinatari.
Concomitent cu această situaţie apărută pe linia sectorului colete, în
procesul activităţii de control al corespondenţei externe sosite de pe spaţiile sus-
menţionate, au fost interceptate o serie de trimiteri poştale de format şi conţinut
identic, cu nume şi adrese fictive sau reale la expeditor, ale căror destinatari sunt
avizaţi că vor intra în posesia unor pachete trimise în semn de „solidaritate” etnică
sau creştină cu unele categorii de cetăţeni din ţara noastră. De asemenea, în
diverse mesaje sunt solicitate destinatarilor unele date personale, iar uneori sunt
indicate „căsuţe poştale” (nume şi adrese) din străinătate, pentru a le permite
acestora să informeze pe cei din exterior despre ajungerea la destinaţie a
cadourilor, cuantumul de taxare vamală, integritatea conţinutului etc., precum şi
adresarea unor scrisori de mulţumire şi liste cu cetăţeni români din rândul
cunoştinţelor ce au nevoie de ajutoare materiale.
Analiza efectuată asupra tuturor datelor obţinute în această problemă
evidenţiază următoarele:
1. Iniţiativa expedierii coletelor aparţine unor cercuri şi organizaţii de
factură naţionalist-religioasă din exterior, ale cărui centre sunt plasate îndeosebi
pe spaţiul R.F. Germania (München, Carlsruhe, Aachen, Hamburg, Bremen,
Düsseldorf) şi S.U.A.. Acestea se folosesc de serviciile unor firme şi persoane
particulare pentru a expedia în ţară ajutoare materiale, făcându-se caz de

propagandă prin faptul că „RS România trece printr-o perioadă de criză în
aprovizionarea cu alimente şi alte bunuri de consum”.
Ilustrative în acest sens sunt mesajele adresate în ţara noastră de către unii
particulari din străinătate, definind astfel provenienţa şi caracterul cadourilor
expediate din exterior.
De pe spaţiul Austria:
- „Suntem originari din Transilvania şi trăim în Austria de la sfârşitul
războiului. Am aflat adresa dv. de la marea «Asociaţie a saşilor din Transilvania».
Ca să vă facem o bucurie, v-am expediat un pachet de 5 kg. cu alimente. Prin
aceasta vrem să ne exprimăm solidaritatea cu saşii din vechea patrie. Veţi mai
primi alte pachete”.
- „Am aflat adresa dv. prin anumite cunoştinţe. Eu provin din Ardeal, ceea
ce mă leagă de concetăţenii din vechea patrie. Vreau să vă fac o bucurie prin
trimiterea unui pachet cu alimente de 5 kg. şi sper să vă sosească bine. Aş dori să
rămân în legătură cu dv. şi sper să ne salutăm personal. Cu solidaritate săsească vă
dorim toate cele bune, în primul rând încredere în Dumnezeu şi sănătate”.
- „Vă trimitem o scrisoare pe care trebuie s-o completaţi. Să treceţi în ea
măsurile la îmbrăcăminte sau încălţăminte ori poate doriţi un pachet cu alimente.
Să trimiteţi scrisoarea pe următoarea adresă: Emrich Georg, R.F. Germania, Zekern
Hemhofen, Siedlerstr. 14. După ce primiţi pachetul, să trimiteţi o scrisoare de
mulţumire pe adresa respectivă”.
De pe spaţiul R.F. Germania:

- „Vă comunic că s-a comandat pentru dv. un pachet cu alimente. Noi am
auzit mult prea multe despre proasta aprovizionare de acolo şi de aceea vrem să vă
ajutăm. Vă rugăm să fiţi atât de buni şi să ne confirmaţi primirea pachetului pe
adresa Diakonisches Werk Bremen. Acest lucru este foarte important pentru noi
toţi. Cu scrisoarea de mulţumire să trimiteţi şi datele de naştere”.
- „Serviciul social al «Asociaţiei saşilor transilvăneni» vă trimite un pachet
cu alimente”.
- „Cum am puţin timp liber de scris, într-adevăr mă gândesc la dv. Pentru
ca şi dv. să credeţi acest lucru, în cel mai scurt timp veţi primi un pachet cu
alimente. Eu am însărcinat cu acest lucru o firmă prietenă, care va rezolva totul
pentru mine. Vă rog să-mi scrieţi imediat ce primiţi pachetul. Cu salutări
creştineşti şi urări de bine, Eleonore Sebastian”.
- „Diakonisches Werk Bremen vă trimite prin intermediul meu un pachet
cu alimente”.
- „Conducerea Cercului Bisericesc din Essen va face o colectă în beneficiul
bisericilor din Transilvania cu prilejul unei festivităţi de ziua reformei, la care vor
participa circa 4-5.000 persoane”.
- „Fraţii de credinţă din Düsseldorf s-au hotărât să ajute pe cei mai săraci
dintre dv. Vă rog să trimiteţi datele acestor săraci la adresa următoare: Bauermann
G., R.F. Germania, Düsseldorf, Kronprinzenstr. 62 A.”.
- „Să ne comunicaţi dacă aţi primit pachetul cu lenjerie. Biroul competent
de aici are nevoie de o dovadă că aţi primit pachetul. Cu salutări, Pastior”.
- „Un prieten m-a rugat să vă trimit un pachet. După primirea lui, vă rog
să-mi comunicaţi cât aţi plătit la vamă pentru fiecare articol în parte. Coletul are 5
kg. Vă mai trimit unul, dacă vama nu este scumpă”.
- „Printr-un domn am aflat că doriţi un pachet cu lenjerie. Pentru a da
curs dorinţei dv., ne trebuie mai întâi unele date ale dv.: unde sunteţi născută, din
câte persoane e formată familia dv. (cu datele personale ale fiecăruia), unde lucraţi
şi cât câştigaţi, iar dacă sunteţi pensionar, să ne ataşaţi cuponul de pensie. Dacă ne
veţi răspunde la aceste întrebări, vă ajutăm cu un pachet. Cu stimă, Martin Rolf
Georg”.
- „Întrucât aţi mai primit un pachet din Hamburg, prin Crucea Roşie, v-aş
ruga să-mi daţi câteva date despre situaţia dv. Sunteţi pensionară? Aveţi mulţi
copii de crescut? Ce faceţi dv. acum? Vă veţi mira că vă pun asemenea întrebări,
însă Crucea Roşie doreşte informaţii de la noi în acest sens, la anumite perioade.
De asemenea, vă rog să confirmaţi primirea pachetului, precum şi conţinutul lui.
Acest aspect valorează foarte mult pentru noi. Expeditoarea pachetului este o
vecină a mea, care a fost foarte bucuroasă să-mi dea adresa dv., Renges Irmgard”.
De pe spaţiul S.U.A.:
- „Vă trimitem un colet cu două perechi de blugi noi şi două insigne ale
Domnului. Mulţumim pentru scrisorile voastre. Sunt pagini de roman. Suntem
foarte fericiţi pentru că Domnul e cu noi. – Genovieva”.
- „Vă trimitem un colet în greutate de 0,500 kg. cu semne ale Domnului
(n.n. – insigne, şerveţele, abţibilduri şi ilustrate cu caracter mistico-religios), două
perechi ciorapi, două funde albe şi 12 sârmuliţe îmbrăcate în nailon pentru legat
părul. Domnul ne ajută”.
2. Consultând fractele care însoţesc coletele provenite din exterior, cât şi
unele date obţinute din controlul în conţinut al corespondenţei externe, au fost
stabilite 26 persoane particulare şi 7 firme din R.F. Germania, folosite ca
intermediari în expedierea pachetelor cu alimente şi medicamente, precum şi trei
„căsuţe poştale” desemnate pentru primirea scrisorilor de răspuns şi a unor
eventuale date personale din partea beneficiarilor cadourilor sosite în ţară. De
asemenea, au fost depistate 6 persoane din S.U.A. care trimit periodic în ţară
ajutoare materiale constând în articole vestimentare şi însemne cu caracter
religios.
3. În scrisorile de răspuns, unii cetăţeni români care au intrat în posesia
coletelor îşi exprimă atât mulţumirea pentru ajutorul primit, cât şi nedumerirea
cum de au ajuns adresele lor la îndemâna „binefăcătorilor” din străinătate. Alţii
încurajaţi de primirea ajutoarelor, pe lângă mulţumirile de rigoare, insistă pentru

trimiterea de noi pachete, scoţând în evidenţă că în R.S. România „se moare de
foame” şi că o duc greu din punct de vedere al condiţiilor de viaţă (expeditorii
unor asemenea mesaje sunt în special din rândul celor de naţionalitate germană,
de pe raza judeţului Sibiu).
Raportăm că Unitatea specială „S” a luat măsuri corespunzătoare în
vederea depistării şi reţinerii tuturor materialelor cu caracter de propagandă şi
instigare la activităţi naţionaliste ori mistico-religioase a unor cetăţeni din ţara
noastră. De asemenea, au fost semnalate organelor de securitate interesate toate
persoanele pe adresa cărora au fost expediate colete cu ajutoare materiale din
străinătate.
Căsuţele poştale din exterior, precum şi persoanele folosite ca intermediari
în expedierea unor colete în ţara noastră au fost puse în lucru activ de unitatea
noastră, în vederea urmăririi în continuare a activităţii şi atitudinii acestora faţă de
ţara noastră. Câte o copie a prezentului material, împreună cu anexa, a fost
înaintată Unităţii Militare 0544, Direcţiei I şi Direcţiei a III-a, pentru a efectua
verificări şi a întreprinde măsurile ce se impun.
Şeful Comandamentului pentru

Tehnică Operativă şi Transmisiuni
General locotenent,
Diaconescu Ovidiu Pentru comandant
Locţiitor comandant
Colonel
15
1981 octombrie 7, Bucureşti. Informare şi documentar cu extrase din scrisori

adresate unor foruri legislative şi altor persoane juridice, în special redacţii de
reviste şi ziare centrale, ai căror autori – cetăţeni de pe raza Capitalei, de
diverse profesii şi ocupaţii (cu precădere intelectuali) – îşi exprimă
„nemulţumirea” şi „dezacordul” faţă de unele articole din proiectul de lege
privind impozitele şi taxele locale.
C.T.O.T. – din 7 octombrie 1981 Ex. nr. 2
[Rezoluţie:]
Cond. Direcţiei + şefii de servicii ptr. informare şi măsuri
[ss. indescifrabil]
Direcţia I37
Tovarăşului general-maior Bordea Aron
Din procesul muncii specifice rezultă că în ultimul timp s-a intensificat

vehicularea pe calea poştei a unor materiale cuprinzând memorii şi scrisori
adresate unor foruri legislative şi altor persoane juridice, în special redacţii de
reviste şi ziare centrale, ai căror autori – cetăţeni de pe raza Capitalei, de cele mai
diverse profesii şi ocupaţii (cu precădere intelectuali) – îşi exprimă
„nemulţumirea” şi „dezacordul” faţă de unele articole din Proiectul de lege privind
impozitele şi taxele locale, supus dezbaterii publice.
Astfel, în intervalul 01-07 octombrie a.c., au fost depistate 189 de asemenea
materiale, dintre care 28 cu un conţinut tendenţios, deosebit de critic, aluziv şi
chiar defăimător la adresa orânduirii sociale din ţara noastră.
37
Direcţia I-a (care apare uneori cu denumirea „Informaţii Interne”) era, în plan intern, între
cele mai importante direcţii ale Securităţii. Conform Regulamentului de funcţionare aprobat prin
Ordinul nr. 79 din 25 septembrie 1970, completat în 1975, „Direcţia I-a informaţii interne este
unitatea centrală de linie a Ministerului de Interne, înfiinţată în baza dispoziţiilor Decretului nr.
130/1972 şi are misiunea de a organiza, controla şi îndruma activitatea informativ-operativă
pentru prevenirea, descoperirea şi lichidarea acţiunilor complotiste, de subminare a puterii de
stat, de atentat şi de propagandă împotriva orânduirii socialiste. Asigură îndeplinirea obligaţiilor
ce revin organelor Securităţii statului în vederea apărării secretului de stat în instituţiile unde
desfăşoară munca informativ-operativă şi contribuie la prevenirea, descoperirea şi lichidarea
oricăror fapte infracţionale, în care sunt implicate persoane din problemele, obiectivele, locurile
şi mediile date în competenţa aparatului de informaţii interne…” vezi A.C.N.S.A.S., fond
Documentar, dosar nr. 92, vol. 12, f. 31.
În marea majoritate, autorii acestor materiale, (reali, fictivi sau anonimi)

scot în evidenţă faptul că „Proiectul de Lege în felul în care a fost redactat, creează
o stare de nemulţumire în masă”, unele articole fiind etichetate ca „nepopulare”,
„inumane”, „absurde”, „discriminatorii”, „o înşelare a încrederii cetăţenilor în legi”,
„generatoare de implicaţii nefavorabile pe plan intern şi extern”, „în contradicţie
cu principiile eticii şi echităţii socialiste” şi, ca atare, „asemenea legi nu trebuie să
fie votate”.
După opinia acestora, adoptarea articolelor 11 din capitolul II şi 29 din
capitolul X ar însemna printre altele:
- „Amestec în organizarea modului de viaţă personal al fiecărui cetăţean şi
îngrădirea unor drepturi constituţionale”;
- Crearea de nedreptăţi între cetăţeni;
- Abuzuri şi amestec din partea diverselor organe de control, care n-au de-
a face cu justiţia şi care s-ar înmulţi nejustificat;
- Discreditarea în faţa cetăţenilor a forului nostru legislativ, creând
condiţii amplificării unor manifestări nefavorabile la adresa orânduirii noastre,
inclusiv a unor acte disperate din partea cetăţenilor (proteste, revolte, sinucideri,
predarea carnetului de partid, acte de nesupunere etc.)”.
De notat că anumite memorii sunt redactate în numele unor colectivităţi:
„grupuri de proprietari”, „colocatari”, „de posesori de animale” etc., acestea fiind
semnate de numeroase persoane, care îşi dau identitatea în clar, adresa şi ocupaţia
exprimându-şi astfel adeziunea la observaţiile critice şi propunerile adresate, de
regulă forului legislativ.
În finalul tuturor materialelor se face propunerea „să fie publicate în presă
toate scrisorile oamenilor care dezbat Proiectul de Lege”.
Menţionăm că scrisorile cu conţinut necorespunzător au fost reţinute din
circuitul poştal, unele făcând obiectul luării în lucru activ pentru identificarea
autorilor.
Un exemplar al prezentei lucrări, împreună cu documentarul anexat, a fost
înaintat Inspectoratului Municipiului Bucureşti / Securitate.
Pentru comandant
Colonel,
Anexa la nr. 00404445 din 7 oct. 1981
Documentar
cuprinzând unele comentarii
la Proiectul de Lege privind impozitele şi taxele locale
- Barbu Eugen, Bucureşti, str. M. Eminescu nr. 56 (scriitor):

„…Publicarea noului Proiect de taxare în serviciile publice încearcă să
introducă pe uşa de serviciu o lege respinsă în trecut de populaţia majoritară a
ţării. Încăpăţânarea de a ne sili să ne intoxicăm la regimul puterii şi al
troglodismului este evidentă. Ce-i serveşte în aceste vremuri tulburi ca mii, zeci de
mii, dacă nu milioane de oameni să se indigneze şi să lupte prin scris cu o sentinţă
sortită eşecului. Oameni care şi-au făcut sau au cumpărat casă tocmai pentru a fi
singuri sunt siliţi să primească în incinta lor necunoscuţi. Câte procese, câte
scandaluri, câte bătăi vor isca rândurile acestei legi! Vom vedea dacă ea va fi
aplicată. Sper că bunul simţ românesc va triumfa. Sunt dezolat că scriu aceste
rânduri, dar cred că ele sunt necesare. În privinţa taxării câinilor, nu e atât de
originală pe cât e de cinică. Humorul ei tragic rezultă din ideea că toţi cei care
locuiesc la bloc vor trebui să-şi ucidă prietenii cei mai fideli. Bătrâni însinguraţi,
femei părăsite de soţi, copii care găsesc într-un Grivei un amic – pot fi puşi în
situaţia de a deveni asasini! Avem chinologi, organizăm expoziţii de câini şi pe
urmă îi ucidem! De la sacrificarea cailor nu s-a făcut o gafă mai mare. Acum
importăm din Polonia armăsari şi iepe. Mao stârpise vrăbiile din China şi le-a adus
Europei. Ce mai gândire! Crede cineva că din pielea lui Grivei, făcută mănuşi,
finanţele României vor fi îndreptate? Toţi câinii vor trece pe lumea cealaltă? Aş
râde de toată prostia ce se degajă din acest proiect, dacă n-aş fi atât de indignat”.
- Ing. Alexandrescu Gh. Bucureşti […] (inginer electronist):

„…După terminarea facultăţii mi-am cumpărat un apartament proprietate
personală din economiile mele şi ale părinţilor mei, ambii muncitori. Ar fi o bătaie
de joc grosolană faţă de eforturile mele şi ale părinţilor ca în spaţiul locuinţei mele
să fie introduse persoane străine. În cazul unui asemenea act, pe care îl consider
jaf criminal, îmi voi face singur dreptate, nepermiţând nici unui străin să pătrundă
în locuinţa mea, fie el şi om al legii. Prefer să-l omor pe cel care ar voi să-mi ocupe
cu forţa o parte din locuinţă. Şi răbdarea românilor are o margine! Un asemenea
jaf ar fi picătura care ar face să se verse paharul şi ar duce la o revoltă mult mai
mare decât cea din Polonia…”.
- „Un grup de oameni ai muncii din cartierul Drumul Taberei”, Bucureşti:

„Proiectul de lege nu face altceva decât să creeze nemulţumiri. Nimeni nu
face obiecţiuni asupra participării populaţiei la construirea fondurilor băneşti
necesare actualei etape de dezvoltare, însă modul cum a fost conceput proiectul
este diabolic. Ceea ce deranjează masa de oameni ai muncii sunt articolele 11 şi 29

din Lege. Cine poate fi de acord cu viaţa în comun? Acesta este un furt al muncii
noastre, de aceea articolul 11 trebuie desfiinţat. Referitor la articolul 29, ar trebui
desfiinţată şi Asociaţia Chinologică din ţara noastră, dacă suntem puşi să ne
omorâm câinii. De mic copil ştiu că cel mai devotat animal al omului este câinele.
Acest câine m-a salvat de la cutremur. Cerem să fie modificată legea!...”.
- O persoană neidentificată din Bucureşti, către Poulieff Miky din Franţa:

„….A apărut un proiect de lege prin care se interzice deţinerea de căţei în
blocuri. Ca toţi posesorii de câini, am făcut demersuri unde am crezut de cuviinţă.
Am vorbit cu mulţi deţinători de câini, toţi sunt cu ochii în lacrimi, toţi fac
demersuri. Nu sunt o lacomă, pot răbda situaţia critică în care ne aflăm, dar
sufletul este al meu, simţirea este una şi dacă sunt lovită şi aici, sunt în stare de
orice. Toţi suntem plictisiţi şi hăituiţi!...”.
- Meleghi Victor, de profesie inginer, din Bucureşti, […]:

„…Îmi exprim totalul dezacord privind formularea din Proiectul de Lege,
capit. X, cu privire la interzicerea câinilor în blocuri. Este inuman ca printr-o lege
să fie îndepărtate brutal anumite fiinţe ataşate omului. Propun a se reveni la
alineatul respectiv. Nu pot pricepe sensul inuman al acestei legi. Va fi prima lege
pe care nu o voi putea înţelege şi respecta…”.
- Protopopescu Ion, Bucureşti, Piaţa Chibrit, sector 1:

„…În calitate de cetăţean conştient al R.S.R., vă fac cunoscut că un popor
este judecat nu numai după gradul de industrializare sau după cât săpun şi hârtie
consumă, elemente care arată stadiul de civilizaţie. În celelalte ţări socialiste şi în
Occident, câinii sunt ocrotiţi, având policlinici şi chiar frizerii, iar la noi se vine cu
această măsură dureroasă, care creează stare de nemulţumire în masă, în rândul
celor vizaţi. Aspectele trebuie analizate temeinic, căci pot avea implicaţii interne şi
chiar externe, fiind socotiţi barbari. Avem credinţa că până la urmă omenia va
triumfa…”.
- Alexandrescu A., Bucureşti, […] către Lothar Dian din com. Lensuheim,
judeţul Timiş:
„…Pe aici ne războim cu tot felul de decrete şi legi care tot încearcă să ne
ciugulească din drepturi. Acum a mai dat şi decretul de scumpire a caselor. Mai
nou e legea care se ocupă de impozite. Se bagă impozite pe orice, inclusiv pe câini,
lucru care va provoca un imens scandal. Să vezi de unde ne vin necazurile, de la
câini. Or fi mâncând aceştia uleiul şi zahărul! Dar, mai cu proteste, mai cu scrisori,
uită omul de cozi! Asta zic şi eu diversiune! Nu ştiu ce avocaţi deştepţi se ocupă cu
redactarea legilor, dar aproape nu e an să nu bage o strâmbă. De exemplu, în legea
asta nouă, iar apare un alineat să-ţi bage chiriaşi în apartamente. Probabil că unde
s-a ţinut astă toamnă, încearcă s-o strecoare acum. Avem de lucru, nu glumă!...”.
- Imbroane A. Sorin, Bucureşti, […] (economist):

„…Citind proiectul de lege care prevede interzicerea câinilor în blocuri, m-
am gândit cum de se preconizează asemenea măsuri drastice, nemiloase… Câinii
de rasă sunt ocrotiţi de asociaţia generală a vânătorilor şi pescarilor şi de Asociaţia
Chinologică, asociaţii recunoscute de stat ca personalitate juridică. Căţelul meu e
păzitorul credincios al liniştii şi siguranţei căminului nostru. Acum mi se cere să
iau o atitudine hotărâtoare privind liniştea, siguranţa şi chiar viaţa sa. Aşa trebuie
să răspund eu, ca om, fiinţă superioară, la credinţa pe care mi-o poartă? De aceea,
răspunsul pe care îl dau tuturor este un NU categoric măsurii preconizate şi în
felul acesta îl voi apăra dincolo de orice limite! Niciodată nu a deranjat pe nimeni
din bloc şi toţi colocatarii îl iubesc. Casele în afara blocurilor au devenit o raritate
acum, când se dezvoltă construcţiile şi ar fi imposibil ca toţi aceşti câini din
blocuri să fie repartizaţi în curţile cetăţenilor. Suntem dispuşi să plătim o taxă-
impozit deosebită pentru a putea să ne păstrăm animalele în continuare. Rugăm să
nu fim mutilaţi sufleteşte pentru tot restul vieţii. Cerem sufletului românesc
înţelegere şi ajutor”.
- Dumitrescu Vintilă, Bucureşti […]:

„Glasul a zeci de mii de cetăţeni (muncitori, profesori universitari,
academicieni, medici, scriitori, actori, avocaţi şi ingineri) spune un NU hotărât
unor articole din noua Lege. Este revoltător ce se preconizează în problema
caselor, iar problema câinilor întrece limita răului. În toate ţările câinii sunt
protejaţi, apreciaţi, iar la noi vrem să devenim toţi hingheri. Mulţi spun că predau
carnetul de partid, dar câinele îl păstrează!...”.
- Matei Alexandru, Bucureşti […] (actor la Teatrul Naţional „I.L.

Caragiale”) apreciază că „despărţirea de câinele din apartament ar constitui o
pierdere a unui membru de familie drag. Legea nu trebuie să fie un privilegiu
special numai pentru cei care au vile şi curţi pe lângă locuinţe. Asemenea legi nu
trebuie să apară în Marea Adunare Naţională. Niciodată nu vor fi aplaudate aceste
legi…”.
- Rusu Marcela (actriţă), Bucureşti, […] către Regine Lazăr Daniel din
S.U.A.:
„…Am fost şi sunt tare necăjită. A ieşit un proiect de lege, în care se
interzice să ai câine în apartament. Îţi dai seama ce este pe capul oamenilor. Sper
că până la 1 ianuarie, când se aplică legea, să se revină asupra ei, pentru că lumea
este înnebunită, iar eu sunt în stare să mă sinucid…”.
- Dragă Drăguş, Bucureşti, […] în calitate de membru al Asociaţiei

Chinologice Române, prezintă o „listă cu 44 semnături ale unor posesori de câini
din cartier care îşi manifestă astfel dezacordul cu formularea Proiectului de Lege”.
- Ing. Chicoş Eugen, Bucureşti, […] face cunoscut că de la publicarea în

presă a Proiectului de Lege, „şi-a pierdut liniştea sufletească pentru soarta câinelui
din apartament”. Consideră că „a impune o asemenea situaţie înseamnă ceva
neomenos şi nu face parte din modul de participare la viaţa afectivă a oamenilor
civilizaţi. Este o lege absurdă, o înşelare a încrederii cetăţenilor…”.
- Vâlcescu Ioana, Bucureşti, […] – apelează la „apărarea unei cauze drepte,

pentru salvarea speciei canine. Posesorii de câini de agrement nu sunt vinovaţi că
li s-au demolat casele cu curţi, fiind obligaţi să locuiască în blocuri. Legea face ca
lumea să asiste la o adevărată dramă publică”.
- O anume Popescu Maria din Bucureşti:

„…Referitor la proiectul de lege, refuz să cred că acesta a fost conceput de
un român adevărat. Copiii noştri deprind încă din abecedar dragostea pentru
«Câinele Azor» care moare pe mormântul stăpânului. Nu puţine sunt filmele date
la televizor în care eroii principali sunt câini ce salvează oameni. Ce le spunem
acestor copii când Legea cere să ne sacrificăm prietenii noştri credincioşi?
Asociaţia chinologică ne asigură protecţia lor şi unde plătim o taxă anuală. Dacă
scopul este mărirea impozitului, de ce nu ni se spune pe nume, căutându-se
iritarea şi agitarea atâtor oameni iubitori de animale? Dorim protecţia acestor
animale!....”.
- Tiron Ioan, Bucureşti, […] solicită „să fie analizat cu discernământ capit.
X din Legea cu privire la interzicerea deţinerii de câini în blocuri, pentru că sub
nici o formă deţinătorii de asemenea animale nu pot să se dispenseze de ele.
Cetăţenii nu vor să ajungă la acte disperate”.
- Chiriţescu Cora, Bucureşti, […] apreciază ca „inuman şi nedrept, din

punct de vedere etic, să expunem distrugerii atâtea mii de câini, minunate
necuvântătoare în slujba oamenilor”. Solicită „clemenţă şi înţelegere pentru a se
găsi o rezolvare fericită a problemei canine”.
- Dumitrescu Iulia, Bucureşti, […] – îşi exprimă „nedumerirea şi indignarea

pentru apariţia unor prevederi de lege privind bietele patrupede. Mai mult, prin
apariţia acestei interdicţii într-o lege, vor fi mulţi indivizi care îşi vor da frâu liber
la pornirile lor răutăcioase împotriva câinilor şi a posesorilor”. Consideră în
continuare că „ar trebui publicate în presă toate scrisorile oamenilor care dezbat
Proiectul de Lege”.
- Minea Viorica, [Bucureşti] […] – face apel la „înţelegere şi omenie pentru

revizuirea Proiectului de Lege care interzice deţinerea de câini în apartamentele
din bloc”. Solicită „ocrotirea cu orice preţ a celui mai credincios animal pentru
om”.
- Grădinaru Else, Bucureşti […] – îşi manifestă „consternarea pentru

apariţia unei asemenea legi, care trebuie anulată din faşă. Câinele trebuie ocrotit
de lege, nu desfiinţat!...”.
- Dragomir Magdalena, Bucureşti […] – „nu poate concepe să se despartă

de câinele său din apartament sub incidenţa unei legi nemiloase şi ilogice”.
- Dobrea Gh., Bucureşti […] – propune instituirea unor taxe suplimentare

pentru deţinere de câini şi „să nu fie admise la vot articolele 11 şi 29 din capitolele
II şi respectiv X, acestea fiind ilogice”.
- Dima Marcu, Bucureşti, […] – face cunoscut că este în etate şi că îşi

datorează longevitatea unui mic patruped care îl obligă să-l plimbe în fiecare zi.
Consideră că proiectul de lege este „nedrept şi neavenit”.
- Cojocaru Cecilia, Bucureşti […] – se pronunţă împotriva articolului 29

din Capit. X, deoarece „articolul respectiv aduce discriminări oamenilor posesori
de animale, potrivit căruia unii au vile şi pot creşte câini, iar cei cu apartamente în
bloc nu au voie”.
- Cocoşatu Marin, Bucureşti (fără adresă):

„…În legătură cu articolul 11 din Lege, ar fi indicat să se dea pace
proprietarilor, care îşi rup bucăţica de la gura copiilor pentru a le asigura o
existenţă liniştită sub un acoperiş al lor. Cu înlesnirile acordate de stat, oricine îşi
poate construi un apartament, dacă e dispus să sacrifice din comoditate şi plăceri.
Cu respect semnez în numele unui grup de proprietari…”.
- Ţarcu Adriana, Bucureşti […]:

„…Toată lumea ştie, inclusiv iniţiatorii proiectului de lege, că cele mai
spectaculoase rase canine, protejate de lege ca monumente ale naturii, stau în
blocuri. Însăşi denumirea lor este „câini de apartament”. Aceştia nu rezistă să fie
expuşi la intemperii sau să trăiască în curte. În viitorul apropiat vor fi blocuri peste
tot şi atunci ce vom face cu aceste animale? Trebuie să-i omorâm? În România va
dispărea specia canină? Este de neînţeles cum de apar legi care să distrugă
animalele, când în toată lumea există legi care le protejează… Cum apărăm noi
sistemul ecologic? Sunt convins că ar trebui dată o lege cu sens invers, de a proteja
câinii. Câinele meu este singura mângâiere a bătrâneţelor mele, face parte din
familia mea şi nici o lege din lume nu are dreptul să-mi smulgă nemilos un
membru al căminului meu. Ne pronunţăm cu fermitate împotriva acestei legi
antiumane şi denaturate…”.
- Lupu Adrian (inginer în Ministerul Industriei Uşoare), Bucureşti […]:

„…Am citit cu nespusă surprindere şi mâhnire Proiectul de Lege. Sunt un
bun cunoscător al legilor ţării, dar o lege atât de nepopulară nu cred să mai fi
apărut în România. În funcţia pe care o am, am luptat şi lupt pentru aplicarea
hotărârilor de partid şi de stat, a legilor ţării, dar ceea ce se propune în legătură cu
câinii nu poate fi acceptat. O lege care loveşte în sentimentele omului nu poate fi
decât odioasă. Nu voi fi de acord niciodată să-mi distrug prietenul cel mai
credincios din casă…”.
- „Un grup de locatari” din Bucureşti, Piaţa Amzei, nr. 10-22 – posesori de
câini de apartament – subliniază faptul că „Proiectul de Lege a provocat imense şi
îndreptăţite nemulţumiri, iar la copii şi bătrâni, multe traume şi şocuri psihice
imprevizibile”. Solicită rezolvarea favorabilă, în spiritul umanismului, a
problemelor tratate în Lege. Semnează 13 locatari de la adresa indicată, cu
menţiunea profesiunii fiecăruia (ziarişti, ingineri, funcţionari, artişti, maiştri etc.).
- Stanciu Nicolae – „muncitor metalurgist la Uzinele 23 August”, Bucureşti:

„…Capitolul 2 al Proiectului de Lege trebuie eliminat, fiind lipsit de
umanitarism, provocând o gamă largă de nemulţumiri şi poate genera o revoltă,
mai ales în situaţia grea prin care trecem, când zilnic petrecem ore întregi din viaţă
la cozi, pentru alimente. Mi-am dorit o casă în care să am linişte. Am o cameră în
plus, dar nu consimt să am iad în casă. Această lege îi mulţumeşte doar pe avocaţi,
pentru procese. Capitolul 2 nu corespunde cu timpurile în care trăim. Rândul
trecut au apărut în presă proteste semnate de către oameni mari, dar acum este şi
mai rău…”.
- Tauber Mariana, Bucureşti, […] – semnează un memoriu „în numele unui

grup de locatari din Şos. Olteniţei nr. 67-69-71, posesori de câini de apartament”,
în care solicită „ocrotirea câinilor în legile ţării, nu distrugerea lor”.
- Marin Iancu Nicolae (scriitor), Bucureşti […]:

„….De un sfert de veac trăiesc în cea mai de nepătruns beznă şi aproape
totală izolare de restul oamenilor, deoarece odată cu ochii mi-am pierdut şi
validitatea picioarelor. Mulţi dintre semenii mei îmi sunt prieteni, dar cel mai
scump prieten al meu este o căţeluşă, care îmi asigură securitatea personală şi mă
ajută să-mi conducă paşii în beznă. Dacă aş fi obligat să mă despart de acest
prieten, de două ori medaliată cu aur pentru frumuseţe, mâhnirea mea n-ar
cunoaşte margini, iar modestele mele povestiri pentru copii nu şi-ar mai avea
rostul. Solicit ajutor să nu-l pierd!...”.
- Stanciu Cecilia, Bucureşti, […]:

„…Sunt muncitoare la «Întreprinderea INOX». Am un căţel de rasă de care
fiica mea, elevă în cl. a XI-a, este foarte ataşată, căci l-a crescut de când avea 6 luni
şi nu se poate despărţi de el decât moartă. De când a citit Proiectul de Lege plânge,
nu mănâncă, nu învaţă şi-mi spune că în momentul când i se va lua căţelul, are
ceva pregătit atât pentru el, cât şi pentru ea, ca să moară amândoi odată. Sunt o
mamă disperată. Vreau să salvez viaţa fiicei mele!...”.
- Sideri Mihai, Bucureşti […]:

„…Cruzimea unei măsuri ca aceea prevăzută în Proiectul de Lege privind
interzicerea câinilor în blocuri este unică în felul ei. Este greu să concepem că în
Moscova, la New-York, Tokyo, Sofia etc. s-a dispus asasinarea câinilor de
apartament. Adoptarea Legii ar expune la ridicol forul nostru legislativ şi ar da apă
la moară celor care nu agreează orânduirea noastră, pentru ca dintr-o asemenea
eroare să se treacă la pamflet şi cu scopul de a discredita însuşi fondul umanist al
naţiei şi echilibrul ei sufletesc…”.
- Tudor H., Bucureşti, […]:

„…Paragraful privind închirierea forţată a spaţiului de către stat este o
aberaţie. Legiuitorul vrea să ajungem ca pe vremea lui Stalin, să dormim sub
acelaşi acoperiş cu persoane străine, ca vitele? Ce-ar fi dacă şi eu aş râvni la maşina
vecinului, dar care nu are casă proprietate personală? Comparaţia este absolut
valabilă. Este cazul ca organele ce plănuiesc legile să pună în talger psihologia
românului. În ceea ce mă priveşte, asigur că nimeni nu va intra în locuinţa mea
decât peste trupul meu neînsufleţit…”.
- Alla Baianova, Bucureşti, […] – a redactat un „memoriu pentru apărarea

câinilor”, semnat de către 23 persoane, printre care figurează şi artista poporului
Ioana Radu.
- Dinică Gh., Bucureşti […]:

„…Expunerea de motive la Proiectul de Lege nu lămureşte un scop precis,
ci numai acela de a încasa bani de la cetăţeni. De ce se mai zice proprietate
personală, când statul se bagă în spaţiul cumpărat de proprietar? Aşa a fost legea
construcţiilor? Ne mirăm şi ne tânguim de felul de a vedea al celor ce compun
aceste proiecte. Destul de bine s-a motivat în presă anul trecut netemeinicia
subînchirierii. Interpretările din Lege produc vii nemulţumiri, parcă sunt căutate şi
înadins introduse. Dacă se va vota un astfel de proiect, el va crea un val de
nemulţumire care nu va aduce decât neîncredere, care şi aşa este. Oamenii şi-au
pierdut încrederea în legi, căci mereu sunt modificate şi concepute astfel. Spun un
NU categoric amestecului în casele oamenilor…”.
- Grant Petre (artist plastic), Bucureşti […]:

„…Găsesc că ar fi inuman să-mi abandonez câinele. Dacă acest proiect se
ratifică, mă voi supune, dar voi pleca pe drumuri, nu ştiu unde, dar cu animalul
meu. Câinele meu a ajutat la descoperirea unor furturi, căci se comit foarte multe
infracţiuni în blocuri. Să nu uităm niciodată că dragostea de animale înnobilează
pe om şi îi stabileşte gradul în ierarhia civilizaţiei…”.
16
1981 decembrie 1, Bucureşti. Informare a Unităţii Speciale „S” destinată Direcţiei

I-a, în care sunt prezentate fragmente din scrisori ale unor români care îşi
exprimă adeziunea (uneori în versuri) la acţiunile conducerii statului privitoare
la dezarmare.
Nr. 00411905 din 1 dec. 1981
Către,
Direcţia I
Tovarăşului comandant
Pe adresele unor publicaţii din Capitală, continuă să sosească scrisori

expediate de cetăţeni din diverse zone ale ţării, de diferite profesii şi vârste, prin
care îşi exprimă adeziunea totală la acţiunile iniţiate de conducerea statului
nostru, pe linia salvgardării păcii.
Dintr-un total de 30 materiale cu un astfel de conţinut, prezentăm 16
extrase ilustrative:
1. Panait Gheorghe, Galaţi, Mazepa […], operator dană „Navrom” – Galaţi,
afirmă:
„Am 43 de ani. Sunt tată. Am doi copii, doi băieţi, viitori bărbaţi. Două
flori, doi oameni pe care mă străduiesc să-i dau societăţii bine crescuţi şi educaţi,
în spiritul muncii, al păcii. Doresc din toată inima ca ei să trăiască. Pentru acest
lucru mă alătur celor ce luptă pentru pace. Privesc copleşit, cu lacrimi în ochi,
coloana de copii ce demonstrează pentru ca visul meu să devină realitate. Glasuri

nevinovate, cristaline, se alătură tuturor glasurilor spunând un NU categoric
goanei nebune a înarmărilor… Strâns unit, umăr lângă umăr, întregul popor se
alătură cu dragoste chemării la lupta pentru pace…”.
2. Pădure Silviu, Piatra-Neamţ, […], judeţul Neamţ, pensionar, afirmă:

„Un bătrân închină păcii câteva gânduri din toată inima lui şi vă roagă să le
daţi drumul să zboare şi să se alăture tuturor glasurilor pornite în apărarea
seninului lumii:
…Pace, ce groaznic cuvânt pentru cel ce zace
Pe grămezi de aur şi cloceşte moarte,
Blestemat să poarte
Dement, peste lume,
Torenţi ucigători, dezlănţuiţi în spume!...”.
3. Şerban Pavel, muncitor, Bucureşti, […] afirmă:

„…Considerând că pot contribui şi eu la această mare manifestare pentru
pace şi dezarmare, am scris o poezie pe care o anexez:
Vrem pace pe pământ
„…Să lăsăm copiii vesel să se joace
Iar noi, cei maturi, prieteni să fim,
Să ne strângem mâna, pacea s-o clădim,
Să trăim liberi şi în bună pace…”.
4. Botiş Gheorghe, tehnician electromecanic din Baia-Borşa, judeţul

Maramureş, declară:
„…Acum, când lupta pentru dezarmare a dobândit un puternic caracter
mondial, când glasul de pace al preşedintelui ţării străbate planeta întreagă şi
fiecare om ridică pumnul împotriva morţii dedic şi eu o poezie acestui sfânt ideal:
„…Distrugeţi armamentul nuclear
Şi toate celelalte arme
Şi puneţi înarmării stăvilar
Stopaţi îngrozitoarele alarme…”.
5. Fărcaş Ioan, Tg. Lăpuş […], judeţul Maramureş, tehnician, afirmă:

„…Mă alătur tuturor oamenilor muncii care luptă pentru pace şi doresc să
adresez un apel oamenilor de ştiinţă care lucrează în domeniul înarmării:
Oameni de ştiinţă care
Faceţi bombe nucleare
N-aveţi şi voi copii, oare
Pe care bombele să-i omoare?
Poate aveţi şi voi copii
Nu vreţi să rămână vii?”
6. Schimbeschi Mona-Maria, Bucureşti […], a expediat poezia „Manifest

pentru Pace”, din care cităm:
„Noi avem o singură ţară
Şi o singură mamă,
Noi avem un singur pământ
Şi un singur legământ:
Să facem ţara ca o grădină-n-soare
Şi-n zâmbetul copiilor să poţi citi cuvântul pace
El înseamnă lumină, căldură, soare, flori şi libertate…”.
7. Muntean Maria, elevă, Sibiu, […], judeţul Sibiu, afirmă:

„Am scris aceste versuri ce simbolizează dorinţa mea de pace, de a trăi în
libertate, alături de toţi tinerii muncitori, fără deosebire de naţionalitate. Aş vrea
să păşesc în viitor cu inima plină de satisfacţie că tinerii României vor spune un
NU hotărât bombei cu neutroni şi cursei înarmărilor…:
…Nu vrem bombe nucleare,
Noi vrem pace, nu război
Şi uniţi să fim ca fraţii
Contra unui nou război…”.
8. Cornean Mihai, Soceni, judeţul Caraş-Severin, afirmă:

„Alăturându-mă întregii ţări, cât şi întregii lumi, pentru o viaţă lipsită de
pericolul înarmărilor, zic NU categoric amplasării rachetelor cu rază medie de
acţiune în Europa şi vă ofer spre publicare poezia «Întrebare»:
…Noi nu vrem să înlocuim cântecul mamei
cu bombe şi rachete
Noi vrem să fie pace, nu spini şi hiroşime,
Să fim aducători de pace, nu de moarte purtători…”.
9. Badiu Valentin, elev în clasa a IV-a, Tecuci, […], judeţul Galaţi, a

expediat poezia „Pacea”, din care cităm:
„Avem o ţară scumpă şi bogată,
Cu plaiuri pline de belşug
Şi noi am vrea ca totdeauna
Să fie pace pe pământ…”.
10. Mazilu Atila, com. Voineşti, satul Izvoare, judeţul Dâmboviţa,

expediază poezia intitulată „Pace”:
„…Tu, Românie, având la cârmă un om clarvăzător,
Lupţi mereu pentru pace, să fii exemplul tuturor…”.
11. Antofie Adriana, Vlădeni, […], judeţul Braşov, elevă în clasa a V-a,
trimite poezia intitulată „Pacea”:
„De vrei să găseşti pacea,
Trebuie să arunci lancea!
Dacă vrei să cauţi pacea,
Vino aici, că o vei găsi
Lângă Carpaţi, ape şi câmpii,
Flori şi păsări cântătoare,
Toate luminate-n soare…”.
12. Ioniţă Silvestru, Ludişor, judeţul Braşov, expediază poezia „Aveţi

cuvântul cel mai greu”:
„Pentru puterea actuală a morţii
Şi-n faţa apărării vieţii
Răspundem cu toţii,
În mod strict egal,
Şi fiecare cu viaţa pe care o are.
Sculaţi savanţi şi muncitori!
Sculaţi ţărani şi învăţători!
Sculaţi conducători de ţări!
Aşa cum aţi avut mereu,
Aveţi cuvântul cel mai greu….”
13. Bălănoiu Dorin, Ineu, […], judeţul Arad, expediază poezia intitulată
„Poem pentru pacea lumii”:
„…Popoare faceţi totul, uniţi-vă popoare, să nu cunoască Terra al treilea
război, căci forţa lui pornită ar fi hotărâtoare şi praful s-ar alege şi pulberea de
noi…”.
14. Păduraru Maria, satul Copăceni, com. Gura Viţioarei, judeţul Prahova, a
expediat poezia „Pentru pace între popoare”:
„…Pentru pace între popoare,
Zi şi noapte creşte-o floare
Floarea clasei muncitoare.
De la mic şi pân-la mare
Vrem cu toţii dezarmare…”.
15. Simu Ioan, com. Tâcvaniu Mare, satul Tâcvaniu Mic, […], judeţul Caraş-
Severin, a trimis o poezie închinată păcii, intitulată „Pace”:
„Deschide-te fereastră,
Un porumbel să zboare
Şi pacea să ne vină
Cu razele de soare!
16. Stângu-Ciclovan Vichente, Oraviţa, […] judeţul Caraş-Severin,

gestionar, a expediat poezia „Strigăt de popoare” din care cităm:
„…Faceţi să triumfe pacea,
Opriţi fabricile morţii
Încercaţi să faceţi totul
Pentru-a da virtute sorţii…”.
Scrisorile au fost reintroduse în circuitul poştal pentru a ajunge la

destinaţie.
Pentru Comandant,
Locţiitor Comandant
Colonel,

17
1981 decembrie 5, Bucureşti. Informare şi documentar realizate de Unitatea

Specială „S” destinate Direcţiei a I-a cu extrase din trimiteri poştale în care
expeditorii îşi exprimă îngrijorarea că nu vor putea asigura necesarul de
alimente familiilor lor, în care apar zvonuri privind confiscarea porumbului şi
vinului, comentarii despre devalorizarea leului sau traversarea unei „catastrofe
alimentare”.

Nr. 00412484 din 5 dec. 1981
Către,
Direcţia I
Prin posibilităţile de care dispunem, am depistat un număr de 40 trimiteri

poştale în care expeditorii, din diverse zone ale ţării, în special din judeţul Gorj, fac
referiri la „greutăţile” pe care le întâmpină pe linia aprovizionării cu o serie de
produse alimentare, îndeosebi cu mălai, făină albă, pâine.
Majoritatea autorilor acestor materiale îşi exprimă îngrijorarea faţă de
faptul că nu vor putea asigura necesarul familiilor cu cantităţile de pâine, mălai şi
făină de grâu fixate de organele locale, făcând, totodată, aprecieri defetiste privind
viitorul apropiat.
Reţin atenţia afirmaţiile unor cetăţeni, potrivit cărora există tendinţa de a
sacrifica păsările şi animalele mici din gospodăriile individuale, întrucât nu se
poate procura hrana pentru acestea, (de la C.A.P.-urile de care aparţin primind,
pentru munca prestată, cantităţi insuficiente de cereale) aspect ce poate avea
consecinţe negative în anii următori. De asemenea, din acelaşi motiv, „vor
renunţa” să mai încheie contracte cu statul în vederea creşterii şi livrării unor
animale (porci, vite etc.).
Într-o serie de scrisori sunt colportate zvonuri privind confiscarea
porumbului şi vinului de la cetăţenii care deţin cantităţi mai mari decât cele
stabilite de organele de stat şi se comentează despre „devalorizarea leului” ,
apreciindu-se că trecem printr-o „catastrofă alimentară”.
În funcţie de conţinut şi de destinatari, scrisorile respective au fost

reţinute din circuitul poştal, aspectele fiind semnalate organului informativ-
operativ.
O copie a prezentei informări, la care am anexat un documentar, a fost
înaintată Direcţiei a II-a.
Pentru comandant
Colonel,
Anexa la nr. 00412484 Strict Secret

Din 4 dec. 1981 Ex. nr…
Documentar
privind starea de spirit pe linia „aprovizionării”
a) Comentarii rezultate din scrisori adresate unor persoane fizice ori

juridice din ţara noastră
1. Stăncescu Maria, com Cruşeţ, judeţul Gorj, către Drăghici Ştefan,
Bucureşti, […]:
„…Pe la noi este o lipsă foarte mare. Porumb de la C.A.P. nu mi-a dat şi se
aude că nu ni-i mai dă. Am mai cumpărat de la Craiova, aşa pe ascuns, că nu le dă
voie să vândă. Dacă îi prinde, îl confiscă. Făină nu avem de unde lua. Ne-au dat
tichete de pâine şi ne aduc două pâini pe săptămână. E nenorocire! La noi, la
colectiv, s-au dus toţi oamenii peste conducere să le dea porumb, iar aceasta i-a
ameninţat cu Miliţia. Poate pot să cumpăr nişte porumb de la ciobani, dar ăştia îl
vând cu 200 lei băniciorul. Eu nu ştiu ce vor să facă cu noi. Nu ştiu, toate judeţele
trec printr-o situaţie ca a noastră sau numai Gorjul şi Doljul? Se aude că acestea
sunt propuse pentru comunism…”.
2. Todor Istvan, com. Valea Strâmbă […], judeţul Harghita către o persoană
juridică din Capitală:
„…Ce să zicem noi de aici, unde nu se cultivă nici un fir de porumb? Cu ce
să creştem animale? Toată vara nu am văzut nici un gram de mălai sau tărâţe, dar
ne îndeamnă să creştem porci. Cu ce?... Pământul nu mai produce ca înainte, este
lăsat în paragină şi este prost gospodărit. Acum nu se produce nici 20% din ce se
producea înainte…”.
O persoană neidentificată din Bucureşti, către Iordache Vladimir,

Drăgăşani […] judeţul Vâlcea:
„…Stau ţăranii şi se uită că nu pot cumpăra nimic. Nu este drept ce s-a

făcut. Toată lumea are drept la alimente şi mai ales ţăranii care le produc. Este
adevărat că unii au ajuns milionari, dar majoritatea sunt amărâţi, muncesc pe
nimic şi nici nu li se dă nimic. Nu ştiu cum se vor termina toate acestea pentru că
şi răbdarea are margini. În orice caz triste timpuri am mai apucat, după atâta
„bunăstare” trâmbiţată peste tot…”.
Popescu Ion, Oprişori, judeţul Mehedinţi, către o persoană juridică din

Capitală:
„…Vă aduc la cunoştinţă că, dacă nici la anul nu se vor lua măsuri pentru a
da celor ce locuiesc la ţară circa un hectar de pământ, vom muri de foame; nu vom
mai găsi nimic în alimentare. C.A.P.-urile nu cultivă pământul cum trebuie… În
zona noastră, s-a dat pentru ziua de muncă 0,500 kg porumb ştiuleţi stricaţi, iar la
acordul global, în loc de 25%, cât era planificat, ni s-a dat 15%, iată cum îşi bat joc
de noi…”.
Fota Ion, satul Stoiniţa, judeţul Gorj, către Toma Cornelia, Bucureşti, […]:
„…Au început să ne dea tichete: 300 grame pâine şi, dacă nu muncim la
colectiv, nu ne dau deloc. Ne obligă acum să facem câte 15-20 zile pe lună, dacă nu,
nu primim tichete! Ce facem noi cu 300 grame de pâine, că o mâncăm la o masă?
Bucate la colectiv nu se mai dau; nici porumb, nici grâu. Plângeau femeile la
colectiv şi inginerul le-a spus că au ordin să nu mai dea nimic. O să fie rău de
noi…”.
Speranţa Ilie, satul Pârâu Viu, com. Berleşti, judeţul Gorj, către Tănase
Ana, Bucureşti […]:
„…Sunt foarte supărată că nu mai avem ce mânca şi nici de unde lua. Peste
tot pâinea se dă pe tichete. Nouă, la ţară ne-a dat 9 kg. mălai pe trei luni! Ce fac de
mălai? N-am decât să rabd până mor, altă soluţie nu am. Este jale ce se întâmplă
aici! Te uiţi cu ochii la bani şi nu ai pe ce să-i dai. De când sunt eu nu a fost aşa
ceva… Păsările, întrucât nu mai am ce să le dau să mănânce, le voi tăia…”.
Popescu E. Maria, Săcelu, judeţul Gorj, către Popa Ion, Bucureşti […]:
„…O să duc porcul la târg, pentru că nu mai am ce să-i dau. Este o mare
criză de porumb şi grâu, că nu se găseşte nici cu 150 lei băniciorul. De pâine, nici
atât! Avem raţie de 400 gr. pe zi, pentru care stai la coadă o jumătate de zi. Încerc
să ţin o vacă, pentru că altfel murim de foame. Nu am nici un leu…”.
Guţu M. Iulian, com. Izvoarele, satul Chiriacu, judeţul Giurgiu, către o

„…Nu sunt de acord cu cantitatea de pâine, ulei, mălai, făină şi zahăr
hotărâtă. Nici în timpul celor două războaie şi nici în timpul foametei nu a existat
aşa ceva…. Neamţul mănâncă 100 kg. pâine pe an, dar consumă 0,5 kg. carne pe zi,
pe când ai noştri fac un castron de roşii cu ceapă cu care mănâncă o pâine…”.
Pâslaru Dumitru, com. Boldu, judeţul Buzău, către o persoană juridică din
Capitală:
„…Sunt un bătrân de 71 de ani. Pământul mi l-a luat C.A.P.-ul şi acum nu ni
se mai dă nici pâine… Dacă nu mai avem drept la viaţă, să vină să ne împuşte, ca să
nu ne mai chinuim…”.
O persoană necunoscută din comuna Cruşeţ, judeţul Gorj, către Pătru Ilie,
Bucureşti […]:
„Ilie, pe la noi e foarte greu de trăit. Pâine ne dă câte 260 grame zilnic. Ca
să primim pâine trebuie ori să dăm 150 kg. cereale ori să contractăm un porc.
Băniciorul de porumb a ajuns 150-160-180 lei… O să tai toate păsările, nu opresc
decât 7-8, iar la anul o să murim de foame….”.
Motorga Natalia, com. Berleşti, judeţul Gorj, către Cârciumaru Ion,

Bucureşti […]:
„…Vă scriu despre traiul nostru de aici. Mi-a dat şi mie tichet pe trei luni şi
am luat 9 kg. făină de grâu… Nu ştiu ce vom face! O vom duce rău cu foametea…”.
Celea Dumitra, sat Şipot, com. Turburea, judeţul Gorj, către Celea Gh.,
Bucureşti […]:
„…Nu mai ţinem nici o gâscă, pentru că nu mai avem ce le da să mănânce.
Nu ne mai văietăm că nu putem creşte păsări, ne văietăm pentru noi că nu avem
cu ce trăi…”.
Popescu Elisabeta, com. Crasna, Drăgoieşti, judeţul Gorj către Popescu

Domnica, Bucureşti, […]:
„…Restricţiile la alimente pe aici sunt nemaipomenite. Ulei şi zahăr ne mai
dau, dar făină albă şi pâine deloc. Este foarte greu…”.
Beznilă Gavril, satul Miluţa, com. Borăscu, judeţul Gorj, către Ursu
Constantin, Bucureşti […]:
„…Cum vă descurcaţi cu criza asta economică? La noi se dă zahărul şi
uleiul pe tichet, iar la pâine au dreptul numai copiii, nouă, celor bătrâni, nu ne dă,
spunându-ne că ne asigură pâinea colectivul. A fost bine că minerii de la Motru au
făcut grevă şi acum acolo nu mai sunt tichete…”.
Sultan Jein, satul Orda de Sus, judeţul Gorj, către Sultan C. Ilie, Bucureşti
[…]:
„Lumea moare de foame! S-a făcut o comisie care merge prin sat ca să ia
vinul oamenilor. Cine are peste 20 vedre este obligat să predea statului restul. Vor
veni şi după porumb! Lasă numai cât vor ei. Să veniţi de urgenţă acasă şi aveţi grijă
că murim de foame…”.
Chircu Ionel, com. Silvileşti, satul Cojmăneşti, judeţul Gorj, către Păducel
Ecaterina, Bucureşti, […]:
„…Au venit şi la noi de la primărie să dăm la achiziţii, păsări, porumb,
cartofi, fasole. Trebuie să dăm lunar în valoare de 50 lei cereale, pentru a ne da
pâine. Dacă nu suntem de acord nouă, la pensionari, ne ia lotul ajutător. I-a zis lui
Ionel să nu luăm pâine deloc şi atunci ne lasă lotul ajutător…”.
Juravle Vasile, Straja, […], judeţul Suceava, către Bujoreanu Mihai,

Bucureşti, […]:
„….La noi este foarte greu. În alimentare sunt rafturile goale. Este mare
hoţie. A venit făină albă şi s-a dat doar câte un kg. de număr de casă…”.
„Un grup de cooperatori” din com. Ştefăneşti, jud. Argeş – îşi exprimă
nemulţumirea pentru faptul că „ţăranii primesc câte 250 gr. pâine făcută din tărâţe
şi alte rebuturi agricole, în comparaţie cu cei de la oraş, care primesc pâine albă şi
pe săturate”.
Iancovski Petre, Letea Veche, jud. Bacău, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„…Suntem peste 8.000 de muncitori în Tg. Neamţ şi Buhuşi. Vrem pace,
toate sunt bune, dar nu găsim alimente, pentru că toate bunurile din România se
trimit în alte ţări. Avem copii mulţi şi nu putem să-i creştem cu 3 kg. de făină pe
lună. Este mare bătaie de joc, pentru că în Bucureşti sunt de toate, iar noi nu avem
ce mânca…”.
O persoană necunoscută din Alba Iulia – descrie „situaţia total

necorespunzătoare în aprovizionarea populaţiei din Alba-Iulia cu ulei, zahăr,
pâine, unt şi carne”. Se face afirmaţia că „după 35 ani de la înlăturarea burgheziei
de la putere, am ajuns săraci ca vai de noi, cu magazinele pustiite de alimente şi
alte produse”.
„Un grup de muncitori” din Ploieşti – face cunoscut că în brutăriile din

municipiul Ploieşti „a dispărut pâinea neagră de 4 lei, fiind înlocuită cu un
sortiment de pâine de 200 grame, la preţul de 3 lei bucata, neconvenabil pentru
familiile cu copii mulţi”. Se solicită repunerea în vânzare către populaţie a pâinii

negre de 4 lei bucata.
„Uniunea Femeilor Democrate” – Bucureşti, Cartier Ferentari, către o

„Avem copii şi în casele noastre este frig, deoarece nu ni se dau lemne de
foc şi cărbuni. Plata cantităţilor de combustibil ce ni se cuvine am făcut-o în lunile
de vară şi nici până acum nu ni s-a dat nimic. A venit iarna şi ce facem cu situaţia
noastră. Trebuie oare să ieşim şi să manifestăm în faţa depozitului de combustibil,
căci ne-am dus la depozit şi mereu ne-au amânat? Ne-a ajuns cuţitul la os! Vrem
lemne şi cărbuni!”.
Ignat Ion, Bucureşti, […] către Ignat Ion din Constanţa […]:
„…Am auzit că moneda noastră se va devaloriza, adică de la 12 lei dolarul
va urca la 15 lei. În orice caz, cei care au bani mulţi vor pierde, căci se tipăresc
hârtii noi. Dacă aveţi bani, investiţi cât puteţi, dar cu cap, nu pe nimicuri. Spuneţi-
i şi mătuşii Gena…”.
„Muncitorii din sectorul de exploatare a lemnului Nisipitu”, jud. Suceava –

îşi exprimă nemulţumirea pentru modul „necorespunzător în care a fost
repartizată raţia de mălai pe cap de muncitor pentru luna noiembrie”, proferându-
se ameninţări că „dacă nu se vor lua măsuri pentru acordarea drepturilor de mălai
şi de alte produse necesare, vom opri lucrul şi vom face grevă, căci altfel nu mai
merge”.
Fălcuţ Vasile, Preajba […], judeţul Gorj, către o persoană juridică din
Capitală:
„…Sunt om înaintat în vârstă dar, cât voi trăi, voi sesiza cu riscul vieţii,
neregulile ce se săvârşesc… În prezent, exploatarea ţăranului de către intelectuali
este mare. Ţăranii nu mai muncesc la colectiv, întrucât nu li se mai dă necesarul
pentru a-şi asigura existenţa. Dacă s-ar da corect plata pentru munca depusă, nu ar
mai fi aglomeraţia de acum la pâine. Conducerea colectivului ar dori să facă ţăranii
muncă voluntară…”.
b) Comentarii rezultate din scrisori adresate în exterior

Christmann Maria, com. Zăbrani […], judeţul Arad, către Fackelmann
Maria, R.F. Germania, Heilbronn […]:
„…De joi până sâmbătă seara n-am avut în casă nici un fel de pâine. Adulţii
rabdă, dar dacă copiii cer pâine şi nu ai de unde să le dai, ce faci?... Cei de la ţară n-
au voie să cumpere de la oraş! Maşinile sunt controlate, nu poţi transporta
cantităţi mari. În oraş, pâinea se cumpără pe bază de buletin…”.
Guşatu Ileana, Tg. Jiu […] judeţul Gorj, către Guşatu Ilie, Irak:
„…Prin sat este tot cum ştii, nimic schimbat. La colectiv, la noi, anul acesta
nu s-a dat porumb la oameni, l-au pus pe tot în pătul, pentru că nu s-a realizat
cantitatea planificată la hectar. Nu se dă nicăieri în Tg. Jiu pâine la liber, decât pe
bază de tichet. Ai tichet, mănânci pâine; nu ai, nu mănânci! Uleiul şi zahărul, să
zic că ne ajunge, dar pâinea nu…”.
Onţ T., Fărcaşa, judeţul Maramureş, către Hammers T., R.F. Germania,
Köln:
„…Am fost ocupaţi tot timpul, pentru că am avut mult de lucru cu cele
patru animale contractate. Două le-am predat, iar două le vom preda mâine. Ne
este însă foarte greu, întrucât n-am primit porumbul pentru cele predate şi am
mâncat cu ele tot ce am avut. Dacă nu primim, aşa cum se specifică în contract, nu
ştiu ce vom face, pentru că nu primim nici mălai nici grâu. Pâine vine la
cooperativă o dată pe săptămână, pâine neagră de un kg. Vin câte 100-150 pâini
pentru 5.000 suflete. Nici vite nu vom mai putea ţine, deoarece le trebuie mălai,
ori mălai nu avem nici noi, dar pentru ele…”.
O persoană neidentificată din comuna Tarcău, judeţul Neamţ, către Keim

Vicky, R.F. Germania, Egelsbach […]:
„… La noi, în România, s-a făcut viaţa grea, mai rău ca în Polonia. Nu se
ştie cum o să iasă cu situaţia asta. Îmi este frică că va începe vreo revoltă, că altfel
nu-i chip! La noi în cooperativă nu s-a adus pâine de mai mult de o lună; la Bicaz
mi-a dat o jumătate de pâine de doi lei…”.
Rothgeber Elisabeta, Timişoara, […] a încercat să expedieze trei scrisori, cu

conţinut identic, pe adresa unor societăţi de binefacere din R.F. Germania, în care
afirmă:
„…Am 78 ani şi sunt nevoită să rabd de foame. Locuiesc la fata mea, care
are trei copii. Datorită lipsei de alimente din ţară, sunt nevoită să apelez la
dumneavoastră. Fata mea este nevoită să stea la cozi interminabile pentru a putea
cumpăra o jumătate de kg. de cârnaţi sau pentru 2 kg. lapte, cât se dă acum. Unt şi
brânză n-am mai reuşit să facem rost de la sărbătorile de primăvară. Vă rugăm să
ne trimiteţi un pachet cu alimente. Chiar dacă nu ne trimiteţi unt, suntem
mulţumiţi şi cu margarină şi cu ceva conserve. Noi primim în prezent un kg. şi
jumătate de zahăr, un kg. de ulei, un kg. de făină şi două kg. de mălai pentru
fiecare persoană pe lună. Puteţi să vă închipuiţi că nu putem trăi astfel…”.
Huber Matyasne, Ardud […], judeţul Satu Mare, către Horvarth Pauline,
S.U.A., […]:
„…Trecem printr-o perioadă foarte grea; nu se găseşte nimic; nu avem
carne, făină, zahăr, ulei, unt, margarină. Nici nu-ţi poţi imagina câţi pleacă în R.F.
Germania, în Occident. Mulţi pleacă în vizită şi nu se mai întorc….”.
Schilz-Silc Ana, comuna Cenei, […], judeţul Timiş, către Wieszner Andreas
din R.F. Germania, Sanlgan, […]:
„…Ungurii au făcut mai bine. Au dat la fiecare familie ceva pământ. De ce
nu poate fi şi la noi aşa? Am putea să ne producem singuri alimentele de care am
avea nevoie şi am livra şi statului… La oraş se dau pe lună: 1 kg. ulei, 1 kg. zahăr, 1
kg. făină, 8 ouă, celelalte alimente găsindu-se foarte rar…”.
Mureşan Simion, comuna Bobâlna, jud. Cluj, către Mureşan Liviu din Irak:
„…Suntem puşi în situaţie grea cu pâinea. Cei de la colectivă nu mai
primim pâine. Ni se spune că trebuie să ne dea C.A.P.-ul. Cooperativa dă pâine
numai pensionarilor şi celor încadraţi în instituţiile de stat. Nu ştie nimeni ce vor
să facă cu noi…”.
Pogană Nicoleta, Oradea, […] către Grüter Werner, R.F. Germană […]:
„…Aici o ducem rău. Cât a fost de mare criza de alimente astă-vară, acum
este moarte. Când vin mezeluri sau carne, ouă etc. este moarte de om. Stai la rând
o jumătate de zi şi nu eşti sigur dacă apuci. Celor de la sate nu li se dă pâine…”.
Vărăsteanu Anica, comuna Sineşti, judeţul Ialomiţa, către Vărăsteanu

Veronica, Israel, Natania, […]:
„…La noi nu se mai dă nimic. Ne-au luat şi uleiul. Primim ½ kg pe lună şi 2
kg. zahăr. Carne, nici vorbă să mai găsim noi, cei de la ţară. Cu ce vom trăi? Viaţa
este foarte grea, dar ce să facem, numai pace să avem…”.
Vlădoaia Maria, comuna Săvineşti, judeţul Neamţ, către Vlădoaia Dumitru,

Irak, A.R.C.O.M.:
„…Nu mai avem pâine să mâncăm, pentru că se dă pe tichet… Nu ştiu cu ce
o să mai creştem o pasăre sau un porc. S-a făcut foarte greu de trăit…”.
Ionescu Ion, Tg. Neamţ, către Jakobitz Thomas, R.F. Germania, Düsseldorf
[…]:
„…Să ştiţi şi voi că am primit cartele pentru alimente: 300 gr. pâine pe zi, 1
kg. carne pe lună, 1 kg. zahăr şi 700 grame ulei… În afară de astea nu se mai găseşte
nimic, decât mezeluri de proastă calitate. Este o adevărată catastrofă alimentară.
Nu ştiu ce va fi în viitor…”.
Crâşmaru Coca, Bicaz, judeţul Neamţ, către Crâşmaru Gică, Siria:

„…O aştept pe mama săptămâna viitoare pentru că trebuie să tai porcul,
fiindcă nu mai am ce să-i dau să mănânce. La aprozar nu se mai găsesc cartofi şi,
când se dau, pe bază de buletin de oraş, câte 5 kg. Nu mai ai ce să cumperi de la
oraş…”.
Iliescu Nelu, com. Roznov, […] judeţul Neamţ, către Iliescu Emil, Canada,
Ontario […]:
„…Banii noştri nu mai au valoare; salariul fiind acelaşi, preţurile au crescut
considerabil. Făina, mălaiul, carnea, zahărul, uleiul, pâinea, toate acestea se vând
pe cartelă. Celelalte produse lipsesc cu desăvârşire…”.
Coleşnic Magda, Drobeta-Turnu Severin, judeţul Mehedinţi, către

Wellmann Hans, R.F. Germania, […]:
„…Cele mai importante mijloace de hrană se primesc în cantităţi mici şi
trebuie să stai la coadă. Din păcate, oamenii au o pasiune pentru cozi. Stau peste
tot unde văd mai mulţi oameni la rând, fără să mai întrebe pentru ce, sau să se
gândească dacă au nevoie de produsul respectiv. De aceea, creşte neliniştea şi
nesiguranţa aici…”.
18
1982 martie 31, Bucureşti. Raport cuprinzând extrase din corespondenţa unor
etnici germani cu preocupări în vederea emigrării şi care cuprind comentarii
referitoare la „posibilitatea obţinerii paşapoartelor contra sumei de 6.000 DM
de persoană”, sumă despre care se afirmă că ar încasa-o statul român.
Nr. 00360270 din 31 mar.[tie] 1982
Către
Direcţia I,
Tovarăşul comandant
În luna martie 1982, în corespondenţa unor elemente din ţara noastră, de

naţionalitate germană, cunoscute cu preocupări pe linia emigrării, au fost
depistate comentarii referitoare la „posibilitatea obţinerii paşapoartelor contra
sumei de 6.000 DM de persoană”, despre care se afirmă că ar încasa-o statul
român.
1. Legat de acest aspect, se fac unele speculaţii şi aprecieri denigratoare la

adresa ţării noastre, după cum rezultă din extrasele de mai jos:
a) Friesenhann Iosef din Sânpetru German […] judeţul Arad către
Friesenhann Emmerich, R.F. Germania […]:
„…Aici, în România, nu mai putem trăi. Am depus nenumărate cereri de
plecare, timp de cinci ani fără rezultat. Am vrut să plătim cu lei, dar nu se poate. S-
a ivit acum o posibilitate de a pleca de aici cu 6.000 DM de persoană. Vă rugăm să
ne ajutaţi, să ne împrumutaţi această sumă, pe care vă v-om restitui cu dobânzi.
Ştiu că 24.000 DM este o sumă şi este riscant pentru voi, dar numele de
Friesenhann poate fi o garanţie pentru voi… Am încredere doar în unele persoane,
pentru că nu trebuie să se răspândească ştirea că banii sunt un dar pentru statul
român (aşa i se spune aici). De aceea, ţineţi, vă rog, în secret totul. Banii se depun
în mână la ridicarea paşaportului…”.
Caz semnalat la data de 19.III.1982,
Inspectoratului judeţean Arad al M.I.
b) Rieger Adam, comuna Sânmartin […], jud. Arad, către Durst Georg, R.F.
Germania […]:
„…Nu ştiu dacă aţi auzit că de aici se poate pleca numai dacă plăteşti o
anumită sumă de bani. Este vorba de foarte mulţi bani, dar, dacă voi puteţi face
asta pentru noi, v-am fi foarte recunoscători. Ar fi vorba de 6.000 DM de persoană,
deci 12.000 pentru amândoi. Dacă avem noroc şi venim în Germania, vi-i restituim.
Aceasta este singura posibilitate de a veni la voi. Pe 23 februarie 1982 am fost
respinşi din nou. Ne-am interesat în legătură cu această problemă. Totul merge
legal. Banii trebuie plătiţi la noi la Securitate, în oraş. Aceasta o puteţi face numai
voi, personal. Paşaportul se primeşte apoi la două sau trei luni. Au plecat mulţi pe
această cale. Despre condiţiile de aici aţi aflat în mod precis, aşa că veţi înţelege
dorinţa noastră de plecare…”.
Caz semnalat la dat de 19 martie 1982,
la Inspectoratul judeţean Arad al M.I.
c) Sauer Elisabeta, Lipova, judeţul Arad, către Sauer Peter, R.F. Germania
[…]:
„…Am speranţe că va merge repede şi că voi putea veni la tine. Acum ştiu
unde să merg şi cum merge. Am vorbit şi cu Kawelius. Cred că ţi-a spus dacă ai
fost la el, iar dacă n-ai fost, să te duci. O să-ţi spună totul, exact cum merge,
deoarece el a adus pentru mai mulţi. Nu-ţi pot da toate numele celor care deja au
plătit, pentru că s-ar face o listă întreagă. Cu cât e mai repede, cu atât este mai
bine, întrucât se spune că în Timişoara au cerut 10.000 de persoană, iar aici au
ajuns la 6.000 DM. Soţul lui Stricker Zimer Lise a fost la Kawelius, înainte de a
veni, dar nu ştiu dacă a adus banii sau nu…”.
Caz semnalat la data de 18.III.1982, la
Inspectoratul judeţean Arad al M.I.
d) O persoană neidentificată „Mary” din judeţul Arad, către Morath

Katharina din R.F. Germania […]:
„Dragă mamă, îţi transmitem faptul că noi suntem gata. Acum totul
depinde de tine, ca să vii cât mai repede cu putinţă, pentru a rezolva problema.
Noi avem nevoie de 75.000 DM pentru toţi cinci. Acum este sută la sută sigur, însă
tu trebuie să vii cu banii…”.
Caz semnalat la I.J. Arad al M.I.
La data de 19 III 1982.
2. În legătură cu aspectul prezentat comentează şi unele persoane din R.F.

Germania, în scrisori adresate unor rude ori cunoştinţe din R.S. România:
a) Riesz Lerta, R.F. Germania, Neuötting […] către Kunn Robert, Lovrin
[…], judeţul Timiş:
„Vă spun acum ceva, dar vă rog să nu mai vorbiţi cu nimeni despre cele ce
vă relatez. Cei din judeţul Arad pot să plece, dacă plătesc 6.000 DM de persoană.
Deci, mergeţi şi vă interesaţi dacă şi la Timiş este valabilă treaba. În caz afirmativ,
unul dintre voi va veni şi va aduce banii, dar trebuie să-i ţineţi la voi până vi se
aprobă. De treaba asta nu trebuie să ştie nimeni… Ai voştri au nevoie acum de
fiecare bănuţ, deoarece nimeni nu le mai dă nimic…”.
Caz semnalat la I.J. Timiş al M.I., la
Data de 30.III.1982
b) Schweigerdth, R.F. Germania, […] către Kalineak Ioan, Zădăreni, […],

judeţul Arad:
„…Herman tocmai a vorbit cu doamna Weiss din Geretaried şi aceasta i-a
spus că problema cu cele şase «bătrâne» este adevărată şi că totul ar fi legal. Deci,
ar fi foarte bine dacă aţi găsi pe cineva afară care să vă dea 6.000 D.M.”.
Caz semnalat la I.J. Arad al M.I.
la data de 30.III.1982
c) Fronius Kathi, R.F. Germania […] către Buortesch Georg, Sibiu, […]:
„…Pe 5 martie am primit înştiinţarea că vi s-a aprobat viza de intrare în
R.F. Germania … Am aflat că există posibilitatea să vă cumpărăm cu 6.000 DM de
persoană. Te rog să te interesezi dacă şi pentru copii se plăteşte tot atât…”.
Caz semnalat la I.J. Sibiu al M.I.
la data de 29 martie 1982
d) O persoană neidentificată „Misch” din R.F. Germania, Nordheim, către

Sil Hans-Martin din Agnita […] judeţul Sibiu:
„Tu ştii că vreau să te am aici şi voi face totul pentru asta. Acum am aflat o
noutate. În Bucureşti a avut loc o şedinţă cu toţi comandanţii miliţiilor judeţene, la
care s-a spus că se acordă paşaport definitiv acelora care depun la Miliţia
judeţeană 5.000 DM de persoană. Acesta este un secret! Nu se poate face publică
afacerea, deoarece presa străină ar scrie despre comerţul cu oameni… România
este foarte, foarte înglodată în datorii faţă de Vest şi are foarte mare nevoie de
valută. Tu trebuie să verifici dacă este cazul sau nu. Dacă este valabilă treaba,
atunci vin de Paşti şi plătesc personal pentru tine.
…Eu am aflat totul din Banat. Aşa ceva s-a întâmplat la Arad… Să mergi la
comandantul miliţiei şi să discuţi problema. Întreabă fără teamă. Ei au nevoie
acum urgent de bani. Este ceva oficial. Banii îi încasează statul, nu o persoană. Nu
este ciubuc…”.
Caz semnalat la I.J. Sibiu al M.I.,
3. Totodată, în conţinutul a trei scrisori, expediate din Sibiu în R.F.

Germania, se comentează „o măsură” care ar sista eliberarea oricărui paşaport
pentru plecare definitivă din ţară sau pentru vizite.
a) Astfel, Ghiţan Ioan, Sibiu, […] a încercat s-o informeze pe Litschel Maria
din R.F. Germania […]:
„…La noi se schimbă totul de la o zi la alta şi ne aflăm într-o mare agitaţie
deoarece, începând de azi, 24 martie 1982, au fost interzise plecările în vizită sau
emigrările în Germania. Pur şi simplu nu i se mai permite nimănui să plece; nu te
mai poţi prezenta nici în audienţă. Nu ştiu ce va fi în viitor…”.
la 30 martie 1982
b) Bortesch Maria din Cristian […] judeţul Sibiu, către Bortesch Georg din
R.F. Germania […] şi Bortesch Johann, R.F. Germania […]:
„…Ieri am fost invitaţi la paşapoarte unde s-a comunicat tuturor că în
problema paşapoartelor au fost întrerupte legăturile dintre România şi R.F.
Germania şi că nu mai putem pleca. Poţi să-ţi imaginezi ce a fost când a venit tata
şi ne-a comunicat acest lucru. Acum totul s-a năruit …”.
Caz semnalat la I.J. Sibiu al M.I.
Toate scrisorile au fost înaintate inspectoratelor judeţene ale Ministerului

de Interne, pe a căror rază de activitate domiciliază persoanele în cauză.
Pentru comandant
Colonel,
ACNSAS, fond. Documentar, dosar nr. 13 381, vol. 24, ff. 310-312
19
1982 aprilie 7, Bucureşti. Informare şi documentar privind starea de spirit din

diverse medii şi zone ale ţării, aşa cum rezultă din scrisori referitoare la
nemulţumirile existente în mediul muncitoresc, în rândul agricultorilor dar şi
comentarii privind unele măsuri preconizate a fi aplicate în învăţământ
(taxarea studiilor universitare).

Nr. 00361303 din 7 aprilie 1982
[Rezoluţie:]
Col. Mocanu
Studiaţi lucrarea şi veniţi să discutăm
[Emil Macri]
Către,
Direcţia a II-a38
Din controlul specific executat rezultă că, în ultimul timp, în majoritatea

trimiterilor poştale plecări, interne-externe, expeditorii acestora fac aprecieri
necorespunzătoare, pe alocuri duşmănoase privind situaţia existentă în ţara
38
Direcţia a II-a de contrainformaţii în sectoarele economice era o unitate centrală specializată a
Ministerului de Interne, care în temeiul Decretului nr. 130/1972, organiza, controla şi îndruma
activitatea contra-informativă pentru a preveni, descoperi şi lichida acţiunile de sabotaj,
diversiune şi de subminare a economiei naţionale. După regulament, ordine şi acte interne,
Direcţia a II-a avea ca sarcini: munca de securitate în ministerele cu profil economic, în
instituţiile centrale asimilate acestora şi în alte obiective economice importante; răspundea de
modul cum se asigură munca de contrainformaţii în sectoarele economice, pe întreg teritoriul
ţării.
Figura cea mai importantă care a condus această direcţie în anii ‘80 a fost cea a generalului
maior Emil Macri. Contestat de mulţi, apreciat de puţini, acest general a fost una din puţinele
figuri ale Securităţii care au dovedit de-a lungul carierei profesionalism şi verticalitate. A fost
singurul care, fiind numit în comisia de anchetă a fugii generalului Ion Mihai Pacepa, a
identificat cauzele reale ale acestui act şi a pus un diagnostic precis situaţiei din Ministerul de
Interne până în 1978. Prin spiritul critic şi calităţile amintite a reuşit să-şi facă numeroşi duşmani
nu doar în minister ci chiar în nomenclatura de partid, iar aceştia i-au oprit ascensiunea. În
decembrie 1989, este trimis la Timişoara unde ordonă Securităţii locale aplicarea de măsuri strict
informative, nefiind, se pare, de acord cu cele represive. Este arestat şi închis la Jilava, unde la 17
aprilie 1991 moare în urma unui infarct. Pentru atribuţiile Direcţiei a II-a vezi pe larg
A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 92, vol. 13, f. 2.
noastră pe linia aprovizionării, unii dintre ei făcând referiri directe la măsurile

întreprinse recent pe linia corelării preţurilor şi la alte măsuri aplicate în diverse
sectoare economice, sunt colportate zvonuri ori sunt proferate unele ameninţări.
În acest context, reţin atenţia o serie de comentarii provenite din diferite
medii şi zone, în care sunt exprimate nemulţumiri generate de „condiţiile de viaţă”
şi de unele stări de lucruri existente în agricultură, industrie, învăţământ şi
educaţie.
În funcţie de conţinut, aceste aspecte au fost aduse la cunoştinţa organelor
de securitate competente, iar, în cazul în care expeditorii şi-au ascuns identitatea,
s-au întreprins măsuri de identificare şi semnalare a lor.
Pentru documentare, prezentăm în anexă extrase selective referitoare la
aspectele raportate.
Un exemplar al prezentului material a fost înaintat Direcţiei I.
Pentru comandant
Colonel,

din 7 aprilie 1982 Ex. nr…
Documentar
privind starea de spirit din diverse medii şi zone ale ţării
I. Comentarii din mediul muncitoresc
Boacă Elena, Săcele […] judeţul Braşov, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„…Sărăcim din zi în zi şi nu mai ştim cum să ne descurcăm cu copiii care
ne cer mâncare, cu salariile înjumătăţite de penalizări, cu lipsa de alimente, cu
şicanele la serviciu, statul la cozi şi atâtea altele. Dacă ne cerem drepturile la uzină
ni se arată un formular de demisie sau desfacerea contractului de muncă. Nu pot
minţi copiii, nu am din ce plăti casa, întreţinerea, lumina. Obligaţiile ni se pun
peste tot, dar drepturile muncitorilor sunt neglijate peste tot. Parcă ne îndeamnă
cineva să recurgem la acte disperate, ca în 1907, căci nu mai putem. Muncitorii
trebuie sprijiniţi, nu nedreptăţiţi şi şicanaţi cu hârţoage ameninţătoare…”.
O persoană neidentificată din Arad, către Keller M. din R.F. Germania,

7980 Ravensburg […]:
„… În România s-au făcut nişte majorări de preţuri de speriat. Ni s-a
promis o majorare de 35% la produsele alimentare, dar în realitate s-au majorat cu
peste 50% toate bunurile de care omul are nevoie… Dacă nu aş avea familie, mi-aş
lua lumea în cap şi aş urla în gura mare să audă toată lumea ce se petrece într-o
ţară în care «democraţia» este la putere. În ultimii ani ţara a fost adusă în sapă de
lemn, iar oamenii ei au fost îndobitociţi şi îndoctrinaţi într-un hal greu de
imaginat … Adevărul este că dăm înapoi rău de tot. Am ajuns acolo unde eram
imediat după război, dar atunci aveam scuze şi era de înţeles, acum însă este
urmarea firească a unei politici economice total greşite… Am ajuns un popor de
amărâţi şi prăpădiţi ca vai de noi. Aici omul nu mai este om. Nu mai poate avea
demnitate şi nu mai poate hotărî singur ce să facă cu el. Asta o fac alţii, care sunt
cei mai necinstiţi oameni şi cei mai mari hoţi. Ei vor să te înveţe ce şi cât să
mănânci, ce şi când trebuie să zici şi dacă ridici capul cumva, atunci au ei grijă să-
ţi facă educaţie socialistă…”.
„Un grup de muncitori din Olt” către o persoană juridică din Bucureşti:
„…Mai mulţi muncitori de la întreprinderile de aluminiu şi utilaj alimentar
din Slatina facem cunoscut că organele conducătoare din întreprinderile noastre
nu respectă decretul prin care ni s-au dat compensaţii pentru creşterea preţurilor.
Peste tot suntem îndemnaţi să renunţăm la compensaţiile date pe tabele. Este
necesar să se verifice aceste procedee de încălcare a unor prevederi legale, pentru
că suntem muncitori şi avem destule greutăţi. De asemenea, ni s-a spus că nu ne
mai primeşte la serviciu dacă contractăm carne şi alte produse. De unde să luăm
aceste produse?...”.
O anume Ema din Bucureşti către o persoană juridică din Capitală:

„…Stăm zilnic la cozile kilometrice şi auzim fel de fel de cuvinte la adresa
conducerii şi a autorităţilor noastre. Parcă ar fi plătit cineva să facă să urâm tot mai
mult conducătorii ţării. Până şi emisiunile de televiziune ne îndreptăţesc să nu ne
mai uităm la ele şi să ne ducem la aparatul de radio, unde ascultăm fel de fel de
oficine străine care nu fac decât să ponegrească regimul şi să ne bage în cap numai
prostii, căci Televiziunea face economie de curent, în schimb, se pierde la educarea
omului. Acestea sunt reflecţiile unor oameni de bună credinţă…”.
O persoană neidentificată din judeţul Arad către Legachi Doina, Franţa,

Paris […]:
„… Dar ce merge bine în ţara asta? Absolut nimic, totul este anapoda.
Facem economie ca să putem risipi cât mai mult! Cam aici am ajuns, din
păcate. Poate eşti la curent cu majorările de preţuri! Sunt de-a dreptul de speriat.
La scumpetea şi aşa foarte mare, s-a adăugat această majorare cu 50% la toate
produsele şi nu cu 35%, cum ni s-a promis… Totul a devenit de nesuportat! … Cred
că acum un concediu de 12 zile la munte îţi mănâncă economiile de pe un de zile!
Dar dacă te uiţi la TV, constaţi cu stupoare că nivelul de trai a crescut de câteva
ori!? Cum o mai fi şi asta, nu ştiu, dar nici nu trebuie să ştiu. Sunt alţii cu lefuri
grase care ştiu «totul». Aceştia ne-au adus în sapă de lemn şi încă asta nu este totul
… Îţi scriu toate acestea ca să-ţi dai seama din ce calvar ai scăpat…”.
Iancu Viky, Sinaia […] judeţul Prahova către Iancu Nelu din Canada:
„… De când ai plecat, au apărut multe decrete şi nici unul nu este în
favoarea noastră. Toate alimentele s-au scumpit foarte mult şi sunt cartelate. La
serviciu nu mai poţi întârzia sau lipsi şi nu se mai fac angajări. Toată lumea este
trimisă să lucreze în agricultură. Dacă nu-ţi realizezi sarcinile de plan, te dau afară.
De la U.M.F. au dat 800 oameni afară din serviciu…”.
O persoană neidentificată din Bucureşti către Costache Ana din Feteşti […]
jud. Ialomiţa:
„…La noi în întreprindere s-a dat o circulară prin care să ni se oprească
lunar 20% garanţie, până la acoperirea tuturor sarcinilor de plan pe anul în curs.
Dacă vom îndeplini planul, vom primi toţi banii. Acest lucru este un act abuziv,
dar este mai rău că se aplică retroactiv, din luna ianuarie, deci 60% din salariu îmi
va fi oprit. Peste tot este rău şi nu avem ce face. În baza deciziilor M.A.N. se
comasează întreprinderile, se unesc, iau pe cei mai buni specialişti şi restul …
valea!”.
Chiriţescu Maria, Giurgiu […] către Olea B. Poulus din S.U.A:

„… De la începutul lunii ianuarie, nu prea avem de lucru. Mereu ni se
spune că vor fi mulţi daţi afară. Acum, mai mult ca oricând, cine are oameni, chiar
puturos fiind, rămâne, iar cei corecţi şi muncitori sunt puşi pe liber. Despre
situaţia alimentară şi majorarea preţurilor cred că ştii. Ei au anunţat o majorare de
35%, dar de fapt este cam de 64%...”.
Marin Aurica, Bacău […] către Marin Ioan, S.U.A:

„… Să ştii că la fabrică a venit un decret ca să fie daţi afară 500 de oameni,
dintre cei necalificaţi ori care fac naveta. Este cam grea viaţa la noi. O să vii şi tu
acasă şi o să-ţi dai seama…”.
„Un grup de oameni ai muncii din municipiul Bucureşti” către o persoană

„…Sunt necesare măsuri urgente pentru promovarea principiului
ECHITĂŢII, din moment ce o familie care creşte 4 copii are nivelul de trai de patru
ori mai mic decât o familie de oameni ai muncii cu acelaşi nivel de calificare, dar
care nu are copii. Nivelul de trai al unui inginer de înaltă calificare care are patru
copii este de 3 ori mai mic decât nivelul de trai al familiei unui muncitor de
categoria a 6-a, fără copii. Prin majorarea retribuţiei, creşterea nivelului de trai al
POPORULUI nu s-a repartizat echitabil pe toţi membrii societăţii. Celor fără copii
le-a crescut nivelul de trai cu 615-855 lei, iar celor care cresc copii, doar cu 134-188
lei, deşi aceştia din urmă asigură perpetuarea naţiunii noastre. În cazul familiei
fără copii, majorarea retribuţiei cu 30% cât şi majorarea preţurilor cu 8% (în
cincinalul 1976-1980) s-a aplicat la fiecare persoană, pe când în familia cu 4 copii
majorarea retribuţiei s-a aplicat la o singură persoană, iar creşterea preţurilor la 6
persoane (6 fiind consumatori). Creşterea nivelului de trai pentru toţi cetăţenii
patriei s-ar putea realiza numai prin reducerea generală a preţurilor, în aceeaşi
proporţie la toate produsele, nu prin majorarea retribuţiei. Ar trebui să se
stabilească o normă completă de consum pentru un copil, în funcţie de vârstă
(îmbrăcăminte, hrană, articole de şcoală, alte probleme sociale) şi cheltuielile
necesare pentru acoperirea acestora. Cuantumul cheltuielilor stabilite ar trebui să
se acorde tuturor copiilor pe toată perioada, de la naştere până la terminarea
completă a studiilor prevăzute de lege. Trebuie găsite forme care să favorizeze
creşterea copiilor, nu să dezavantajeze material pe oamenii muncii faţă de ceilalţi
care prestează aceeaşi muncă, dar nu au copii. Aceste probleme necesită a fi avute
în vedere la acordarea compensaţiilor stabilite pentru atenuarea efectului ridicării
preţurilor”.
Dobre Ion, Bucureşti […] către Maatz Olga din R.F. Germania, 2085
Quickborn:
„…Am făcut cerere pentru paşaport ca să plec în R.F. Germania sau în
Italia, pentru că aici, în ţară, nu mai este de trăit. Cred că înţelegi, prefer să mor pe
meleaguri străine decât în ţara pe care am apărat-o cu propriul meu sânge… Viaţa
s-a scumpit îngrozitor de mult, cozi mari şi alimente puţine…”.
Marinescu E., Bucureşti, […] către Antonescu Dina din Piteşti […] jud.
Argeş:
„…La Geta, la serviciu, şeful contabil a fost dat afară. Atât de la ea cât şi de
la Mircea mulţi pleacă în străinătate. Până şi şeful lui Mircea a rămas. Fiind
inginer, a fost trimis în R.F. Germania şi nu s-a mai înapoiat de acolo. Au început
să plece pe capete din România. Nu mai ştiu ce să credem. Peste tot este frig, ne
opreşte curentul, apă caldă nu se mai dă, ne încălzim cu aragazul, iar rufele le
spălăm din nou la cazan…”.
Popovici Ioan, Cugir […] jud. Alba către o persoană juridică din Capitală:
„… Mai mulţi cetăţeni din Cugir şi comuna Vinerea nu suntem lămuriţi cu
felul cum se aplică unele măsuri. S-au format echipe care umblă din casă în casă şi
ne obligă să facem contracte de achiziţii cu cartofi, găini, ouă, zarzavaturi şi miei şi
dacă nu putem contracta, ni se taie toate drepturile. Cum să contractăm, când nu
avem pământ ca să putem ţine animale. Ne obligă să cultivăm altceva pe loturile
mici pe care le avem. Dacă lucrăm în uzină şi nu vrem să contractăm porci şi lapte,
ne dă afară din serviciu. Dacă am avea pământ suficient, am contracta de bună
voie. Nu primim cereale, nici nu avem de unde le cumpăra şi atunci cu ce ţinem
animale? În loc să fim ajutaţi să creştem păsări şi animale, suntem strânşi de gât
autorităţi, determinându-ne în acest fel să le stârpim şi pe cele pe care le mai avem
în curte. Citim în ziare de Răscoala din 1907 şi vedem că ţăranii au fost oropsiţi
cum sunt şi în momentul de faţă. Noi credem că suntem şi mai mult exploataţi ca
cei din 1907, pentru că în 1962 ni s-a luat pământul şi acum nu avem pe ce cultiva,
iar la C.A.P. suntem plătiţi, pentru ziua de muncă, mai rău ca ţiganii care mătură
strada.”
Păun Ion, Mediaş, către o persoană juridică din Bucureşti:

„…Situaţia celor cu venituri mici este la disperare. Alimentele s-au scumpit
enorm faţă de ce ni s-a spus. Am ajuns să luăm oase cu 18 lei! Ce fac cei cu pensiile
sub 1000 lei? Peste 80% din pensionari au pensii sub 1.000 lei. Niciodată în cei 38
de ani nu s-a scumpit viaţa aşa de mult. Noi înţelegem greutăţile ţării, dar se
loveşte mereu în cei săraci….”.
Motreanu Ştefan, Făgăraş […] judeţul Braşov – pensionar, în etate de 65 de

ani „în semn de protest împotriva nedreptăţilor ce i s-au făcut de către unii
funcţionari de la consiliul popular local”, restituie carnetul de membru de partid.
Este membru de partid din 1946, precizând că a mai renunţat la carnet în 1975,
fiindu-i restituit de organul local de partid, împotriva căruia a făcut sesizarea.
Vagner Gh., Oradea […] către o persoană juridică din Bucureşti:

„…Revoluţia agrară a început să se facă prin congrese şi conferinţe, nu pe
câmp. Muncitorul agricol prevede pentru anul 1982 un an şi mai greu, ce tinde spre
1907. Nici muncitorul industrial nu poate lucra cu suflet atâta timp cât corupţia nu
este oprită şi este trist că aceasta porneşte de sus în jos, la care se adaugă rudele
şefilor de orice fel, care nu produc nimic. Ar fi multe de spus, dar cel harnic nu
este născut să facă politică…”.
O persoană neidentificată din Buzău către o persoană juridică din Capitală:

„… Până acum câteva săptămâni ne consideram şi noi, navetiştii, adevăraţi
cetăţeni ai ţării, dar s-a schimbat situaţia noastră. Ştim cu toţii de criza economică,
dar nu e posibil ca după ce termini schimbul, să stai 5 ore în gară să aştepţi trenul.
Este inuman ca, sub paravanul crizei, să scoţi tocmai garnitura care ducea
navetiştii la muncă. Circulă zvonul că statul incomodează pe navetişti pentru a-i
determina în acest fel să rămână la ţară să lucreze pământul…”.
Costache Vasile, Bucureşti, Montator U.M.M.R. la „Griviţa Roşie”, Secţia

Montaj Vagoane:
Îşi exprimă revolta pentru faptul că a asistat la o scenă „penibilă” în faţa
magazinului „Unic” din Bucureşti, când „două femei de la ţară au fost date afară
din magazin cu cuvinte jignitoare”, aruncându-li-se în obraz acuzaţia că „din cauza

ţăranilor nu pot trăi orăşenii”.
Susnumitul a afirmat că asemenea aspecte îl determină să refuze să se mai
considere membru de partid „fiind gata să renunţe şi la cetăţenie”.
Cosma Mihail, Bucureşti, C.P. 9/14 către Sapatino Ilona, S.U.A., […]:
„…Aici viaţa s-a înrăutăţit. Lumea tristă este cu mult mai tristă. Mâncarea
s-a scumpit cu aproape 100%. În ziare au minţit cu neruşinare; preţurile sunt total
diferite faţă de cele anunţate în presă…”.
II. Comentarii ale unor cetăţeni care domiciliază în mediul rural
„Ţăranii din C.A.P.-Coţofenii din Faţă”, judeţul Dolj, către o persoană

juridică din Capitală:
„…Sunt pensionar C.A.P., am luat parte la reforma agrară, când le-am
promis ţăranilor că le lăsăm 30 arii în vatra satului. După ani şi ani de zile au
rămas numai cu 2,5 ari, imposibil să se poată trăi cu atâta pământ. Eu trăiesc
printre ţărani şi spun realitatea că ţăranii sunt foarte nemulţumiţi de felul cum
stau lucrurile la ora actuală în C.A.P. Cu retribuirea muncii s-a schimbat de la an la
an: în acord global, s-a dat 25%, apoi 15% în 1981 şi chiar 10%, iar acum toată
ţărănimea este îngrijorată. De sărăcie, oamenii au început să fure, căci cu 150 kgr.
grâu este imposibil să trăieşti şi să creşti vite, porci, păsări. În loc ca pământul să
ne fie repartizat pentru muncă, terenuri întregi sunt părăsite ori ţinute pentru alte
scopuri, iar loturile ajutătoare ni se schimbă în fiecare an, parcă dinadins să nu
apucăm să le muncim cum trebuie. Vrem să fie informată corect conducerea ţării,
căci toată ţărănimea este nemulţumită de cei care vorbesc la radio şi televiziune,
care ascund adevărul. Realitatea este că măsurile ce se iau la ţară pentru creşterea
vitelor, în modul forţat cum se aplică, în loc să ducă la sporirea lor, duc la
dispariţia lor. Până nu ni se dă pământ corespunzător să-l muncim, nu vom reuşi
să contractăm vite, porci şi păsări cu statul, pentru că nu avem cu ce le creşte.
Suntem de acord să ne dea pământ şi să ne angajăm că tot ce ne prisoseşte să dăm
statului, nu să fie comercializat pe piaţă cu suprapreţ…”.
Prăjanu Mihai, com. Coarnele Caprei, jud. Iaşi către o persoană juridică din
Capitală:
„… În C.A.P.-ul din Coarnele Caprei munca nu ne este socotită la valoarea
ei. Mereu ni se dublează normele, dar ziua de muncă ne este plătită în batjocură.
În anul 1981, pentru o zi muncă la global am primit 1 kg. grâu, 2 kg. porumb şi 15
lei. Dacă până acum ţăranul muncea cu tragere de inimă pentru că primea 1.000
kg. porumb la o producţie de 5.000 kg la hectar, în prezent, indiferent cum
munceşti, nu primeşti mai nimic. Dacă ştim că nu putem primi mai mult de 80 kg.
porumb şi 150 kg. grâu, în condiţii când depăşim planul, la ce să ne spetim
muncind? În plus, ni se cer brânză, lapte, animale şi păsări, dar nu avem condiţii
de crescut animale şi păsări. Suntem de acord că ţăranul poate contribui la
producerea de carne, lapte, ouă, dar să avem cu ce le creşte. Toţi suntem disperaţi
şi dezorientaţi şi ne trec fiori reci la gândul că va trebui să ajungem la mari
nenorociri. Nu e departe ceasul să recurgem la procedee ca în 1907. Rugăm să nu
se înţeleagă greşit greutăţile noastre. Nu mai putem răbda această viaţă…”
„Mai mulţi cooperatori din comuna Cozieni”, judeţul Buzău, către o

persoană juridică din Bucureşti:
„…Suntem mai mulţi cooperatori din C.A.P. «30 Decembrie» Bălăneşti.
Comuna este condusă şi administrată după bunul plac de către şefii comunei.
Programul de raţionalizare a alimentelor este călcat în picioare. Şefii comunei se
autoaprovizionează cum le place. Bătrânii pensionari C.A.P., care au 150 lei pe
lună, nu mai pot supravieţui. De doi ani de zile şefii iau 25% din aceste pensii
mizerabile. Este posibil ca un om să trăiască cu 100 lei pe lună? Lenin a dorit din
inimă dreptate pentru săraci, fie slăvit în veci cel ce-i urmează corect învăţătura! În
comuna noastră, flacăra revoltei este aproape aprinsă. Trebuie stinsă cât mai este
timp. Oamenii vor să moară pentru că nu mai pot îndura foamea. Bătrânii ţin
minte cum era cu pământul chiaburilor. Este ruşinos să avem vărsare de sânge
într-o ţară comunistă. Mai bine ar veni sovieticii să ne administreze ţara. Ne este
groază să mai scriem…”.
Onţ T., Fărcaşa […], judeţul Maramureş către Hammers T., R.F. Germania,
Köln:
„… Am avut, pe anul 1981, patru animale contractate. Le-am predat pe
toate, dar n-am primit pentru ele nici un bob de porumb! Aşa că nu mai avem nici
o posibilitate de a creşte animale pentru a le preda statului. Acum a fătat vaca, abia
are lapte pentru viţel. Dacă nu avem făină de porumb sau alte concentrate ca să-i
dăm, nici ea nu face lapte. Numai cu fân nu pot creşte animalele. Păcat că am dus
la taur două junici gemene, le-aş fi putut vinde pentru tăiat la nunţi, lucru pe care
nu l-am făcut în viaţa mea, de 40 de ani de când cresc animale. Acum, cu toate că
am predat anual, de la război încoace, tot peste o tonă de carne şi tot cu nimic ne-
am ales, decât cu munca, fiind servitori fără plată, nu ne dă nici pensie. Se acordă
pensie numai crescătorilor de animale din satele necolectivizate, nouă nu!... Dacă
am primi măcar un kg. boabe pe un kg. carne vie (bovine, porcine), ne-am mai
zbate cumva să mai creştem animale, dar aşa … flămânzi nu putem lucra zi şi
noapte…”.
Paşca Aron, com. Albac, judeţul Alba, într-un material adresat unei
persoane juridice din Capitală a afirmat:
„…Vă rugăm să ne aprovizionaţi şi pe noi, moţii de pe Valea Arieşului,
nepoţi ai lui Avram Iancu, cu cele trebuitoare traiului… Nu ştiu dacă dv. ştiţi, dar
un om nu poate trăi şi munci cu 250 grame pâine pe zi, cât este raţia la noi. Faceţi
o vizită de la Turda şi până la Albac, să vedeţi ce aprovizionare avem şi să staţi şi
de vorbă cu cetăţenii. Vă rugăm să nu ne puneţi în situaţia de a-l învia pe Avram
Iancu, ca să ne căpătăm singuri dreptul…”.
„Muncitori agricoli din comuna Goiceana-Bacău” către o persoană juridică

din Bucureşti:
„Suntem afectaţi de foame, pentru că anul acesta nu ni s-a plătit munca pe
care am depus-o în sectorul agricol, în condiţiile avantajoase care ni s-au promis.
Ni se impune să folosim lotul nostru ajutător pentru floarea soarelui şi sfeclă. Nu
avem altceva de făcut decât să declarăm greva foamei şi să ieşim în faţa Consiliului
popular cu pancarte. Vom da foc saivanelor cu animale şi la întreaga recoltă de
grâu de vară, ori la pădure. În anul 1981, muncind în agricultură, ţăranii de la noi
nu au luat mai nimic. Porumbul ni s-a oprit şi acum nu avem ce mânca. Pâine nu
avem să punem în traistă, ca să mergem la câmp. Cum o să ne descurcăm la anul
cu 100 kg. grâu şi 30 kg. porumb? Nu ne rămâne decât să punem în aplicare ce ne-
am propus şi să afectăm şi celelalte comune cu primejdia rea…”.
„Membrii C.A.P. din comuna Sărmaş – jud. Mureş” către o persoană

„Cu 300 kg. porumb nu putem trăi şi noi şi porcii şi păsările. În loturile
ajutătoare suntem siliţi să semănăm sfeclă de zahăr şi zarzavaturi. Porci la stat nu
o să mai dăm şi nici viţei graşi. Suntem muritori de foame. Cu 400 gr. pâine nu
putem trage la sapă. Vrem porumb 30%, aşa cum a fost. Cum s-a hotărât acum nu
ne interesează să scoatem producţie mare, căci tot atât primim. Nu vrem să se
legifereze noua retribuţie, nu avem cu ce trăi, vom face ca în 1907”.
N. Solomon, com. Scoarţa, judeţul Gorj, a relatat:

„… Prin sat se fac achiziţii: ouă, păsări etc. Nu se dă nimic, dar se cere
totul. Acela este bun care dă şi nu cere! Însă numai cu apă nu s-au găsit vieţuitoare
care să poată trăi! Acum se fac din nou verificări, din poartă în poartă, pentru tot
ce este bun de mâncat şi ţine de foame. Am aflat că în Polonia, ţara cea bătută de
toate vânturile Mării Baltice şi de crivăţul din Siberia, nu există încă raţie fixă de
pâine, ca la noi. Iar în ţara binecuvântată de Dumnezeu, considerată grânarul
Europei, trebuie să ne hrănim cu un colac de 200 gr. la prânz şi altul seara. Micul
dejun s-a desfiinţat. De unde o fi aflat stăpânirea că sunt atât de bune vegetalele? Îi
lasă să moară pe refegişti, francezi, olandezi, englezi de carne şi brânză
românească…”.
Vâlceanu Nicolae, Tg. Logreşti, judeţul Gorj:

„…Ai să vezi om mort de foame, pentru că ne dau 5 kg. mălai pe lună, ½
kg. zahăr şi ½ kg ulei. La «Vocea Americii» s-a transmis că americanii ne-au trimis
două şlepuri cu făină şi cereale, dar şeful statului le-a dat direcţia Odessa… Sub
regimul moşieresc, lua boierul la întreială o grămadă, iar două le lua omul. Acum
munceşte ţăranul pe ½ kg. boabe, cu coceni cu tot, şi nici pe acelea nu le vede
toamna. De aceea lumea nu mai merge la muncă la C.A.P….”.
Tiţa Gheorghe Ion, comuna Dănciuleşti, judeţul Gorj:

„…Stăpânirea ne-a condamnat la pieire sigură prin înfometare, mai ales
prin decretul cu aprovizionarea. Pe noi, extra săracii de prin părţile Gorjului, ne-a
băgat în aceeaşi oală cu cei de pe malul Dunării. Chiar neavând nici un bob de
cereale, trebuie să ne ţinem şi pe noi şi pe ei cu predări la fondul de stat. Nu-i
priveşte cu ce hrănim găina, porcul etc., în neputinţele noastre… Vom vedea ce se
mai alege! Se pune problema, cum în timpul secetei din 1927 guvernul ne-a adus
porumb din Argentina şi ni l-a distribuit gratis, iar acum vin pe la porţi să dăm
ceva ouă, o găină-două, 7-10 ştiuleţi de porumb etc.? Unde mergem? Ce au de
gând?...”.
O persoană neidentificată, tractorist din judeţul Ialomiţa, Ţăndărei:

Solicită rezolvarea problemei aprovizionării cu pâine în mediul rural,
afirmând că „dacă nu se va îmbunătăţi situaţia, când grâul va fi de secerat, îi va da
foc, pentru că şi aşa nu se bucură cei ce-l muncesc de el…”.
Cojocaru I., com. Bengeşti-Ciocadia, judeţul Gorj:

„…Ca membru B.O.B., îmi face primarul de lucru. Ne ia cu maşina şi ne
duce să împăcăm lumea, pentru că sunt foarte mulţi oameni agitaţi… Nu le-au dat
pâine celor tineri şi buni de muncă până ce nu au făcut angajamente cu C.A.P.-ul
că restituie ce li se dă în timpul anului. Numai aşa au primit tichete de pâine!...”.
Cleibar Minerva, Sanislău, […] judeţul Satu-Mare l-a informat pe prof.

Bulgar Gh. din Bucureşti, […] că „sunt mari frământări pe la ei, întrucât fiecare
proprietar de vaci este obligat să livreze statului 800 litri de vacă pe an.
Contractele au venit gata completate de la Carei. Din această cauză, mulţi şi-au
contractat vacile, ca să le vândă. Acum vor veni pentru porci. Fiecare salariat
(muncitor etc.) este obligat să contracteze un porc. Cine nu este de acord este
ameninţat cu desfacerea contractului de muncă…”.
Beltiu Ilie, comuna Crasna, judeţul Gorj:

„…La noi este greu; s-au pus cu greutăţile pe noi! Criză mare de porumb!
Cu pâinea, de asemenea, o ducem foarte greu. Până la 1 februarie salariaţii şi
pensionarii primeau pâinea pe tichet. Acum se dă numai pe produse sută la sută.
De unde să dai, dacă nu ai nici tu ce mânca? Aşa că o ducem cum nu se poate mai
rău şi ne găsim într-o situaţie foarte critică…”.
Stănescu Floarea din Pucioasa, jud. Dâmboviţa, către o persoană juridică

din Capitală:
„…Toată lumea este de acord cu raţionalizarea alimentelor dar consider că
se procedează neomeneşte cu raţiile mici care s-au stabilit, căci ne plâng copiii de
foame. Cum putem împărţi 200 grame de pâine pe zi la copii de 7-14 ani, pentru
trei mese? Ce fel de viaţă este în casele celor care nu au venituri agricole? Parcă s-
ar face unele greşeli cu bună ştiinţă de către conducerea oraşului Pucioasa, ca să
fie numai nemulţumiri…”.
Segheci Ştefan, Borod, […] judeţul Bihor, într-un material adresat unei
persoane juridice din Capitală, a afirmat:
„…Ca să cumpăr două pâini, trebuie să fac zece kilometri şi nici nu îmi
ajunge pâinea pentru şase persoane. La noi nu se cultivă cereale şi înseamnă că eu,
în loc să merg la muncă, stau zilnic pe drum ca să cumpăr pâine. Am contractat
porci şi viţei şi nu ne-au fost date cerealele prevăzute în contract. Din această
cauză, circa 500 familii ne vom adresa Ambasadei Cehoslovace de la Bucureşti…”.
Doruş N. Ioan, comuna Gohor, satul Nărteşti, judeţul Galaţi, a adresat

două materiale unei persoane juridice din Capitală, prin care reclamă „dispoziţia
dată de a se cartela pâinea”, întrucât familia sa, compusă din cinci persoane, „este
obligată să se hrănească cu 300 grame pâine pe zi”.
Lupu Irimia, comuna Erbiceni, jud. Iaşi, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„…Sunt membru în C.A.P., în vârstă de 81 ani, cu o pensie lunară de 96 lei.
Condiţiile în care trăim noi, pensionarii agricoli sunt o bătaie de joc. Parcă am fi
imigranţii din ţările capitaliste despre care citim în ziare. Cu 96 lei pe lună şi cu 40
kg. grâu şi 70 kg. porumb pe an nu se poate trăi, orice vârstă ar avea omul…”.
Şulea Ion din com. Godineşti, judeţul Gorj:

„… În toată ţara este criză, cu toate laudele din presă şi radio. Îmi este
scârbă să mai citesc sau să ascult la radio minciunile lor. La noi nici cele 400 gr.
pâine nu se dau. Întreg Godineştiul a răsuflat cu Motrul şi Mătăsarii, când minerii
au făcut grevă pentru pâine. Dar, de la 15 martie, au introdus şi acolo restricţii, aşa
că este din ce în ce tot mai greu…”.
Tutilă Constantin din comuna Ciuperceni, judeţul Gorj:

„…Când am intrat în C.A.P., nici nu ne-a trecut prin cap că vom ajunge
muritori de foame şi că de pe urma bunurilor noastre or să trăiască alţii, care n-au
muncit nimic în viaţa lor.
În trecut, munceam mult, dădeam cote la stat şi aveam şi noi podul plin cu
bucate. Acum podul este gol, nu am nici pământ şi trebuie să dăm impozite şi
cote…”.
Bărbulescu Ioniţă din comuna Polovragi, judeţul Gorj:

„… Lipsa de porumb şi modul de rezolvare m-a descumpănit cu totul. Cred
că înţelegeţi frământarea mea în care am ajuns fără a mă gândi vreodată că în
socialism vom fi în situaţia prezentă, de lipsă şi nesiguranţă de la o zi la alta.
Suntem în deplină revoluţie agrară. Porumbul se vinde cu 250 lei baniţa, ceapa cu
15-20 lei kg., fasolea cu 35 lei kg. Pensia o primim mereu cu 20% redusă … Această
bătaie de joc nu ştiu cât va mai fi tolerată…”.
Prof. Plaviţiu Gheorghe de la Şcoala generală Tg. Cărbuneşti, judeţul Gorj:

„…Vedeţi cum faceţi, nu vă forţaţi prea mult! Nu vedeţi că acum s-au pus
ăştia să ne ia şi pielea de pe noi? Ba mai mult, ne-au obligat să facem şi noi
contracte de animale şi asta ca să pierdem fiecare câte 500 lei. Mai bine i-am da de
pomană, fiindcă trebuie să cumpărăm animalele din târg şi după aceea să le
predăm la stat. Este o mare porcărie…”.
Tierescu Virgiliu din comuna Vladimir, jud. Gorj:

„…În afară de greutăţile legate de şcoală, avem şi altele legate de realizarea
numărului de contracte la animale (porci şi vite), de care suntem şi noi
răspunzători. În cazul neîndeplinirii numărului stabilit, avem de ales între
blocarea salariului sau reducerea lui cu 70%. La noi şi pe navetişti îi obligă să
contracteze animale…”.
Vasilescu Ion din comuna Alimpeşti, judeţul Gorj:

„…Numai necazuri pe capul nostru şi greutăţi. Pe aici, pe toţi profesorii şi
funcţionarii i-au obligat să facă contracte, de nu, le desfac contractul de muncă.
Greutăţile astea sunt demult pe capul nostru….”.
Istrăţescu M., com. Bengeşti, judeţul Gorj:

„…Astăzi nu mai are rost lăcomia, pentru că nu mai suntem singuri pe
viaţă. Pe aici este foarte greu şi sunt mari lipsuri şi presiuni. Vor să ne ia şi sufletul
din noi…”.
Şaman Maria, com. Sâmbotin-Schela, judeţul Gorj:

„…Nu mai avem lumină şi nici petrol sau lumânări. Ne-am înapoiat cu sute
de ani în nivelul de trai. Ţăranilor li se cere să plătească în natură orice cumpără,
însă pe nimeni nu interesează cu ce hrănesc ei păsările, vitele. Aceasta este situaţia
prezentă, ce va veni vom mai vedea…”.
Baran Dumitru, Tg. Cărbuneşti, satul Pojogeni, jud. Gorj:

„…Pe aici nu este bine pentru că au început cu mizeria pe noi, ţăranii. Nu
ne mai lasă viile în acord global şi pe bani nu vrea nimeni să le mai muncească; se
zice că îi forţează pe tineri să muncească pentru tichete de pâine. Este destul de
rău…”.
Virjog Gh. Constantin din Ţicleni, judeţul Gorj:

„…Viaţa este nemaipomenit de grea. Am un singur tichet de pâine pentru
400 gr. pe zi. Pe aici, n-a fost niciodată viaţa mai grea! Toată lumea este indispusă
din cauza lipsurilor şi scumpetei. Totul este greu, viaţa s-a scumpit grozav şi nu
găseşti absolut nimic…”.
III. Comentarii privind unele măsuri întreprinse sau care urmează a

fi aplicate în domeniul învăţământului şi educaţiei
Gabi, Bucureşti, către cap. t.r. Florescu Nicolin, U.M. 01615 Braşov, judeţul
Braşov:
„…Prin Politehnică circulă un zvon interesant, confirmat de persoane
competente, care te priveşte şi pe tine. Pentru că economia R.S.R. se găseşte în
impas, ea nu mai poate plăti «mălaiul» împrumutat din Occident. Una dintre
măsurile menite să soluţioneze problema este instituirea de taxe pentru
învăţământul superior. De ce să înveţe studentul gratuit, când statul face mari
eforturi pentru instruirea viitorilor ingineri? Studentul are bani mulţi; de ce să nu
plătească el 15.000 lei pe an? Chestia nu este încă decretată, însă pe viitor s-ar
putea să nu ne mai permitem să repetăm anul…”.
Nica, Bucureşti, Regie, către Rolea Constantin, com. Movila Miresei,

judeţul Brăila:
„…Am senzaţia că toate merg pe dos şi nu ştiu unde o să ajungem în ritmul
acesta. S-au luat fel de fel de măsuri, s-au scumpit cartelele, acum costă 700 lei pe
lună; s-ar putea ca, de la anul, să plătim taxă pentru facultate. De asemenea, se
vorbeşte că examenele susţinute a doua oară se plătesc, precum şi şcolarizarea
pentru anii repetaţi… Dacă se vor aplica aceste măsuri, cu siguranţă, se va ajunge la
cazuri de mită şi cine ştie ce alte grozăvii…”.
O persoană neidentificată din judeţul Cluj, către Hartwig Sofia-Noemi,

Austria, Viena […]:
„…Nu ştiu dacă ai aflat că la noi s-au scumpit absolut toate, iar în viitor se
vor plăti taxe pentru şcoală, grădiniţă, spitalizare etc. Alimentele s-au scumpit cu
50-60% şi nu se găsesc… Se aude că taxa şcolară, până la clasa a X-a, va fi de 700 lei
pe trimestru, iar pentru clasele a XI-a şi a XII-a 900 lei pe trimestru. Facultatea va
costa 20.000 lei pe an. Imaginează-ţi, ce vor face cei cu 4-5 copii? Aceştia au
înnebunit complet. Îmi plânge sufletul când văd ce viaţă este aici…”.
Pascu Michi, Bucureşti, către Pascu Ovidiu din Timişoara […]:

„…Auzim tot mai frecvent că se va scoate o nouă lege a învăţământului,
care prevede că la începutul fiecărui an să se plătească, la înscriere, taxa de 2.500
lei, iar pentru fiecare examen pierdut va trebui să se dea 1.000 lei, în caz că
studentul doreşte să susţină din nou examenul. Se mai prevede că studentul nu
mai are dreptul să piardă în timpul facultăţii decât un an pe întreaga perioadă de
4-5 ani…”.
Pisică Violeta, Bucureşti, […] către Pisică Gh. din Hunedoara […]:
„…Este mare nenorocire pe capul studenţilor. Ni se confirmă peste tot că
de la anul vom plăti taxe de studii, concomitent cu desfiinţarea burselor. Toţi sunt
îngrijoraţi, căci în condiţiile când ni se cer bani, mulţi colegi spun că nu mai
merită să faci o facultate…”.
Axinte Elena, Bucureşti, […] către Teodoreanu Cornel, comuna Hovârna,

judeţul Botoşani:
„…Pe aici circulă zvonuri că se vor plăti taxe şcolare pentru clasele XI-XII şi
facultăţi. De asemenea, se vor plăti spitalizarea şi operaţiile. Trăim din plin
corelarea preţurilor, însă cu cozile de rigoare…”.
Stoica Victor, Bucureşti, către Stoica Ioan din com. Cosmeşti, jud. Galaţi:
„…Ne mâhneşte tot mai mult vestea că o să se introducă cât de curând taxe
în învăţământul universitar şi liceal, treapta a II-a. Nu mai ştiu ce să inventeze ca
să ne ia banii. Este vai de capul nostru…”.
Ştefănuţiu Nicolae, Bucureşti, […] către Ştefănuţiu Gavrilă din com. Salva
[…], judeţul Bistriţa-Năsăud:
„….Circulă acelaşi zvon care se pare că la anul se va adeveri, anume să se
plătească taxe şcolare, aşa cum a fost odinioară. Se preconizează că fiecare student
să plătească anual 1.200-1.300 lei. Care este diferenţa între socialism şi burghezie?
Este o mare porcărie!...”.
Ivăncescu Sanda, Bucureşti, […] către Naghi Flori, Austria:

„…S-a scumpit telefonul şi se aude că se vor plăti taxe pentru şcoală. S-au
scumpit serviciile poştale; acum aşteptăm să se scumpească radio şi televizorul…”.
Pasota Kity, Constanţa, […] către Pasota Elena, Bucureşti, Splaiul

Independenţei, nr. 290, Bl. P-11, cam. 017, Complex studenţesc „Regie”:
„…Lasă plimbările şi pune serios mâna pe carte, pentru că ştiu, din sursă
sigură, că se vor introduce taxe şcolare…”.
Dodu Constantin, Bucureşti, […] către Niculescu Anghel, S.U.A.:

„… Să ştii că la noi, până în luna februarie plăteam 29 lei/lunar pentru un
copil la grădiniţă. Acum plătesc 260 lei, dar eu am doi copii şi plătesc 520 lei lunar.
Ni s-a mărit alocaţia cu 43 lei lunar, iar contribuţia la grădiniţă s-a mărit cu 960%,
faţă de 35% mărirea alocaţiei! Votca s-a scumpit enorm, zahărul costă dublu, la fel
carnea. Nenorocirea este că, deşi s-au scumpit cu 100% tot nu se găsesc pe piaţă.
Pâinea s-a făcut mai mică, însă preţul a rămas acelaşi…”.
Domocoş Steluţa, Salonta, […] jud. Bihor, către o persoană juridică din
Bucureşti:
„…Sunt o femeie cu patru copii mici, trei dintre ei avându-i la cămin până
la data de 28 februarie. De la 1 martie 1982, a intrat în vigoare Decretul nr. 65,
multă lume cu mulţi copii mici nu mai poate da copiii la cămin din cauza taxelor
prea mari. Peste tot se vorbeşte de o viaţă îmbelşugată pentru toată lumea, că toţi
beneficiază de salarii mari, iar în realitate nu avem cu ce ne întreţine copiii, cu ce
plăti cheltuielile la cămin, pentru mâncare şi îmbrăcăminte. Toate acestea nu sunt
cunoscute unde trebuie. Existenţa poporului muncitor nu mai interesează pe
nimeni. Nu doresc să se supere cineva pe mine, dar asta este realitatea!...”.
Moza Gabriel, Oradea […] judeţul Bihor, către Puie Florica, Canada,
Kitchener-Ontario […]:
„…Căminul pentru copii s-a scumpit de la 29 lei lunar, la 256 lei pentru un
copil. Deci, noi având doi copii, trebuie să plătim 512 lei pe lună. Este un dezastru,
nici nu ştim ce să mai facem: să-i retragem sau să-i lăsăm, dar nici acasă nu ai de
unde să le dai mâncare mai ieftină. Un kg. de carne de viţel este 80 lei, iar un miel
de 8 kg., la piaţă, a ajuns 700 lei…”.
20
1982 aprilie 9, Brăila. Extras dintr-o scrisoare aflată în dosarul unui urmărit în
problema legionară, în care expeditorul, Butoi Gh. din Brăila, îşi exprimă
suspiciunea asupra violării corespondenţei sale.
Butoi Gh., Brăila […] către Pântecan Nicolae, Bucureşti […]:
„[…] Astăzi la ora 13,00 [1 aprilie 1982] am găsit în cutie ultima ta scrisoare
cu data interioară cam neclară 25.03 dar cu data poştei din Bucureşti, 31 martie,
Brăila 1 aprilie. Deci o concluzie se impune: de la cartarea Bucureşti până la
cartarea Brăila şi până la mine în cutie, un timp excepţional de scurt. Merită elogii
P.T.T.R.-ul. Dar cum să se poată explica timpul de la 25.03 până la 31.03. Unde a
putut sta şase zile? Firesc se naşte suspiciunea că ar putea sta pe undeva pentru a i
se descifra conţinutul. Aceeaşi suspiciune rezidă şi în privinţa scrisorii mele: de la
19 până la 29 martie. Vom mai discuta noi despre aceasta, dar nu mă pot abţine de
a califica drept cel mai veritabil caraghioslâc să se creadă de cineva, pe undeva că
nişte fosile ca noi ar putea şubrezi temeliile socialismului multilateral dezvoltat
care se construieşte la noi prin elan muncitoresc…”.
21
1982 mai 8, Bucureşti. Raport privind rezultatul studiului făcut de Unitatea

Specială „S” asupra „elementelor” din ţară care întreţin corespondenţă cu un
număr mare de persoane din străinătate, observaţiile generalului-locotenent Iulian
Vlad şi situaţii statistice cu privire la cei vizaţi de Securitate.
Departamentul Securităţii Statului Ex. unic
C.T.O.T. – Unitatea Specială „S” Xerox nr. 4
Nr. 00365510 din 8 mai 1982
[Rezoluţie:]
Tov. Dima, veniţi cu lucrarea la mine.
[Emil Macri]
Către,
Direcţia a II-a
În şedinţa din 20 februarie 1982, Biroul executiv al Consiliului de
conducere al Departamentului Securităţii Statului a analizat şi aprobat Raportul
privind rezultatul studiului făcut de Unitatea Specială „S” asupra elementelor din
ţară care întreţin relaţii prin corespondenţă cu un număr mai mare de persoane
din străinătate.
Biroul Executiv a hotărât ca propunerile din Raport să fie aduse la
cunoştinţa unităţilor interesate, în vederea luării măsurilor ce se impun.
În acest sens, alăturat vă trimitem:
- Raportul nr. 00330794 din 30.01.1982, exemplar xerox nr. 4, 14 file;
- Formulare completate cu elementele din ţară şi legăturile acestora din
exterior 646 file39.
Totodată, vă înaintăm ordinul rezolutiv al tovarăşului secretar de stat la
Ministerul de Interne, general-locotenent Iulian Vlad, una filă.
Pentru Comandant
Colonel
Tovarăşe general Diaconescu,
Tovarăşe colonel Marinescu,
1. S-a făcut o lucrare interesantă şi utilă.
2. Concluziile sunt confirmate şi pe planul muncii informative.
3. Sunt de acord cu măsurile propuse.
4. Să ne gândim la organizarea unei analize a eficienţei cu care unităţile
beneficiare exploatează datele pe care Unitatea specială „S” le pune la dispoziţia
lor. Să vedem, în concret, cum s-au finalizat cazurile puse în atenţie.
În acest sens să se transmită copia sintezei la direcţiile I, a II-a, a III-a, a
IV-a, C.P. şi U.S.L.A., iar Unitatea Specială „S” să selecţioneze cazurile deosebite
pentru control.
General-locotenent
Iulian Vlad40
39
Nu se publică.
40
Iulian Vlad, de profesie învăţător, s-a înscris în PCR în 1946, după care a îndeplinit mai multe
funcţii ca activist pe linie de tineret (1947-1951). După absolvirea şcolii de ofiţeri a primit gradul
de locotenent şi a fost încadrat în Direcţia Generală Politică a MAI. Apoi, de-a lungul anilor ’50,
a făcut carieră în Direcţia Cadre a MAI (şef birou, şef de secţie şi şef al Serviciului învăţământ).
Între anii 1960 şi 1967 a fost locţiitor al şefului Direcţiei Cadre, pentru ca din iunie 1967 să preia
funcţia de şef al Direcţiei Învăţământ (din aprilie 1970, Direcţia Personal-Învăţământ) până în
1974. Este numit apoi comandant al Şcolii militare de ofiţeri activi de la Băneasa (1974-1977).
Începând cu 9 mai 1977 ocupă timp de zece ani postul de secretar de stat la MI având „atribuţii
specifice în coordonarea structurilor de spionaj”. La 5 octombrie 1987 a fost numit şef al DSS, cu
rang de ministru secretar de stat, funcţie deţinută până la arestarea sa la 31 decembrie 1989. Deşi
apreciat de o parte a istoriografiei pentru modul cum a acţionat Securitatea înainte şi în timpul
revoluţiei din decembrie 1989, a fost totuşi criticat pentru servilismul manifestat faţă de Tudor
Postelnicu şi familia Ceauşescu.
19.02.1982
Nr. 00330794 din 30.01.1982 Xerox ex. nr. 4
Raport
În baza ordinului conducerii Departamentului Securităţii Statului,
Unitatea Specială „S” a efectuat un studiu asupra fişelor elementelor din ţară care
întreţin relaţii prin corespondenţă cu un număr mare de persoane din străinătate.
În acest sens, din totalul de circa 520.000 fişe aparţinând cetăţenilor români cu
legături în exterior, au fost selectate 3.203, ai căror titulari au corespondat, în
perioada 1975-1981, cu mai mult de cinci persoane din străinătate şi au prezentat
interes pentru organele de securitate.
Din punct de vedere al dispunerii geografice, situaţia celor 3.203 elemente
este următoarea:
a) domiciliate pe raza Capitalei ………………………………………1.148
b) domiciliate în zonele Ardeal şi Banat ……………………………...1.702
c) domiciliate în zonele Moldova, Dobrogea, Muntenia şi Oltenia……..353
Analiza informaţiilor obţinute din studiul fişelor selectate pune în evidenţă
faptul că fiecare element din ţară şi-a creat 5-90 legături cu persoane fizice şi
juridice din una sau mai multe ţări occidentale, ponderea deţinând-o principalele
state membre ale N.A.T.O.: R.F. Germania, Franţa, Anglia, Italia, S.U.A. şi Canada.
De asemenea, funcţie de natura intenţiilor şi preocupărilor rezultate din
corespondenţă, cele 3.203 elemente pot fi structurate pe următoarele categorii,
conform Anexei nr. 1:
1. Persoane din domeniile: ştiinţă, artă, cultură, presă, sănătate,
învăţământ şi comerţ.
Corespondenţa realizată cu străinătatea de către această categorie de
persoane (ingineri, cercetători, matematicieni, doctori, profesori, scriitori, ziarişti,
artişti, arhitecţi etc.) se caracterizează prin următoarele aspecte mai deosebite:
- preocupări pe linia obţinerii unor burse de studii şi stagii de specializare
– documentare în diverse institute de învăţământ ori cercetare din Occident;
- participări la diferite manifestări cultural-ştiinţifice cu caracter
internaţional (congrese, conferinţe, simpozioane, târguri, expoziţii şi turnee
artistice).
După întoarcerea în ţară, unii participanţi la astfel de activităţi au intrat în
relaţii de corespondenţă cu o serie de persoane cunoscute pe timpul şederii lor în
străinătate.
Prin problematica abordată în aceste trimiteri poştale, relaţiile stabilite
între corespondenţi capătă un caracter suspect, mai ales în situaţiile în care
persoanele din ţară primesc noi oferte de burse şi stagii de specializare, propuneri
de întâlniri neoficiale, în ţară sau străinătate, sunt invitate să efectueze călătorii
turistice, împreună cu membrii de familie ori să participe la acţiuni de colaborare

în diferite domenii de cercetare, li se înlesneşte publicarea unor lucrări de
specialitate în exterior, procurarea gratuită de documentaţii sau sunt contactate de
reprezentanţii unor firme străine, participante la diverse manifestări comerciale
organizate de ţara noastră, atât la standuri cât şi în afara lor.
Deosebit de active în acordarea de burse sunt fundaţia „Humboldt” din
R.F. Germania şi unele universităţi şi institute din Franţa şi S.U.A. Acestea
manifestă un interes deosebit faţă de inginerii şi medicii români de valoare, cărora
le sunt avansate propuneri să devină membri ai societăţilor de profil tehnico-
ştiinţific din ţările respective ori să lucreze în universităţi ca profesori. De regulă,
invitaţiile la studii se trimit prin intermediul ambasadelor statelor ofertante
acreditate în R.S. România.
Periodic, din partea unor astfel de institute se trimit foştilor cursanţi din
R.S. România chestionare prin care sunt solicitaţi să precizeze schimbările
survenite în viaţa şi activitatea lor profesională.
Cu privire la unele persoane, cunoscute că funcţionează în cadrul
întreprinderilor de comerţ exterior sau institute de cercetare (I.F.A., ICECHIM.,
I.N.C.E.R.C., PROIECT-Bucureşti), deţinem informaţii că întreţin legături
neoficiale cu elemente din străinătate, unele fiind de origine română, perfectează
întâlniri particulare în ţară şi străinătate, solicită burse, documentaţii ştiinţifice,
primesc invitaţii de a participa la congrese şi de a-şi prezenta unele lucrări
ştiinţifice ori de a le publica.
În rândul oamenilor de artă şi cultură, îndeosebi scriitori, pictori,
muzicieni, ziarişti, regizori, cunoscuţi cu multe relaţii de corespondenţă în
exterior, există preocupări de a efectua numeroase deplasări în străinătate şi de a
se întâlni cu oameni de artă şi cultură din emigraţia română, în special din Italia,
Franţa, R.F. Germania şi S.U.A., unii dintre ei fiind cunoscuţi cu trecut legionar, cu
atitudini ostile faţă de regimul politic din ţara noastră, colaboratori ai postului de
radio „Europa Liberă” sau transfugi.
Corespondenţa cu aceste elemente oferă cadrul unor încercări de
introducere în ţară a unor materiale purtătoare de idei şi concepţii tendenţioase,
de a-i determina să le pună la dispoziţie date şi informaţii privind fenomenul
cultural actual din R.S. România sau de transmitere în exterior, spre publicare, a
anumitor creaţii artistice.
Caracteristic acestora mai este şi faptul că întreţin legături cu institutele
culturale ale ambasadelor occidentale, acreditate în ţara noastră (S.U.A, R.F.
Germania, Franţa, Italia) prin intermediul cărora au contactat personalităţi
culturale din statele respective, care ne-au vizitat în perioada analizată.
Unele elemente aparţinând acestei categorii, cu diferite prilejuri, şi-au
manifestat în relaţiile de corespondenţă cu legăturile din exterior nemulţumirea
pentru faptul că le sunt tergiversate formalităţile de plecare temporară în
străinătate, nu primesc aviz favorabil în acest scop sau le sunt respinse de la
publicare o serie de creaţii personale, ceea ce-i determină să opteze pentru

plecarea definitivă din ţară.
2. Persoane din ţara noastră aflate în atenţie în cadrul problemei
„legionari”
Elementele din ţară, incluse în această categorie, şi-au creat numeroase
legături, pe calea poştei, cu persoane stabilite în special în R.F. Germania, S.U.A.,
Austria, Spania, Italia, Elveţia, Canada şi Franţa.
Din corespondenţa lor rezultă un interes deosebit pentru menţinerea
acestor legături, printre care figurează multe elemente din emigraţia legionară şi
persoane din anturajul acesteia, pentru realizarea unor întâlniri, atât în ţară cât şi
în străinătate, redactarea unor monografii privind localităţi şi zone din ţara
noastră şi publicarea acestora în exterior, schimburi de date şi informaţii referitor
la cunoştinţe comune.
Printre legăturile create există, de asemenea, transfugi, elemente cu
atitudine ostilă statului nostru, colaboratori ai posturilor de radio „Europa Liberă”
şi „B.B.C.”, radioamatori, persoane care efectuează frecvente deplasări în R.S.
România, descendenţi ai unor elemente legionare din străinătate.
Unii dintre ei primesc din exterior literatură de factură legionară şi
ajutoare materiale, sunt invitaţi să participe la manifestări cultural-ştiinţifice
organizate în străinătate ori sunt instigaţi să emigreze, în care sens sunt îndemnaţi
să contacteze diferite ambasade, acreditate în ţara noastră.
3. Cetăţeni din ţara noastră, din cadrul naţionalităţii conlocuitoare
maghiare, aflaţi în atenţie pe linie de „naţionalism-iredentism”.
Din fişele selectate rezultă că o serie de cetăţeni români de naţionalitate
maghiară (profesori, doctori, ziarişti, scriitori, artişti, preoţi) au intrat în atenţia
unor cercuri, organizaţii şi elemente ale emigraţiei reacţionare maghiare de pe
spaţiile S.U.A., Canada, Australia, R.F. Germania, Austria, Franţa, Anglia, Elveţia,
Suedia, Brazilia, Finlanda asupra lor încercându-se şi pe calea poştei să se exercite
influenţe necorespunzătoare.
Urmare acestei situaţii, în corespondenţa acestora cu exteriorul au apărut,
în principal aspectele:
- Existenţa unor legături suspecte cu reprezentanţi ai unor organizaţii
cunoscute că desfăşoară activitate naţionalist-iredentistă în străinătate, redactori
de publicaţii ale emigraţiei reacţionare maghiare, colaboratori ai secţiei maghiare
din cadrul postului de radio „Europa Liberă”, transfugi maghiari cu poziţie ostilă
ţării noastre, autori ai unor lucrări de factură naţionalist-iredentistă, rude şi
cunoştinţe afiliate la cercuri şi organizaţii ale maghiarilor din Occident;
- Preocupări de a efectua călătorii în străinătate, la invitaţia unor elemente
din emigraţia maghiară, pentru a ţine conferinţe pe diferite teme, în special despre
literatura şi cultura maghiară din R.S. România, să participe la organizarea unor
expoziţii cu lucrări proprii, să prezinte spectacole de teatru şi revistă, mai frecvent
în mediile maghiare din S.U.A. şi Canada.
- Primirea în R.S. România a unor emisari veniţi în scopuri de cercetare şi

documentare cu privire la situaţia naţionalităţii conlocuitoare maghiare;
- Manifestări naţionalist-şovine maghiare sau iredentiste-duşmănoase,
exprimate atât în scrisorile expediate în exterior cât şi în unele lucrări pe care au
încercat să le publice în străinătate;
- Intenţii de emigrare în Occident sau de stabilire definitivă în spaţiul
„Helga” [R.F. Germania], îndeosebi prin căsătorie;
- Le sunt adresate din străinătate propuneri de colaborare la diferite
publicaţii sau pentru elaborarea unor lucrări, în special cu conţinut istoric şi
etnografic, ajutoare materiale în scop propagandistic, cât şi diverse cărţi sau
publicaţii de factură naţionalist-iredentistă maghiară.
5. Elemente cu activităţi cultice sau sectante.
La această categorie de persoane predomină legăturile create prin
corespondenţă cu organizaţii sau elemente cultice şi sectante din Franţa, R.F.
Germania, Austria, S.U.A., Canada, Elveţia, Anglia şi Norvegia, fiind interesate să-
şi intensifice activitatea religioasă, cu ajutorul celor din afară.
În acest sens, solicită sprijin moral şi material extern, trimiterea unor
emisari cu sarcina de a participa la diferite manifestări religioase ori expedierea de
lucrări de îndoctrinare cultică-sectantă.
Reţin atenţia încercările unor exponenţi greco-catolici de a interveni pe
lângă organisme internaţionale, inclusiv Vatican pentru punerea în legalitate a
acestei biserici, precum şi acţiunile unor elemente fanatice, intrate în conflict cu
legea, aparţinând altor culte sau secte, prin care se urmăreşte crearea unei imagini
deformate în exterior despre drepturile şi libertăţile privind profesarea credinţei în
ţara noastră.
Edificatoare sunt numeroasele scrisori adresate unor posturi de radio
occidentale, organisme şi personalităţi ale vieţii politice sau religioase din
străinătate, în conţinutul cărora se transmit date şi informaţii referitoare la cultele
şi sectele din R.S. România, situaţia unor aşa-zişi persecutaţi pentru credinţă,
precum şi apeluri de a se interveni pe lângă autorităţile române, în vederea
reconsiderării unor culte şi secte ori pentru aprobarea plecării definitive din ţară a
unor membri ai acestora.
6.Persoane interesate să plece definitiv din ţară.
Elementele cunoscute cu astfel de preocupări, în corespondenţa adresată
legăturilor lor din R.F. Germania, S.U.A., Austria, Canada, Italia, Elveţia sau Israel,
îşi exprimă dorinţa de a se stabili definitiv în străinătate. Fenomenul este
caracteristic unor cetăţeni români de naţionalitate germană, rudelor unor
transfugi, precum şi altor categorii de elemente care, fără să aibă rude apropiate în
străinătate, din anumite motive, acţionează pe linia emigrării.
Din aceste categorii de persoane, deosebit de active sunt unele elemente
cunoscute cu manifestări naţionalist-şovine, cu atitudini duşmănoase la adresa
statului român, aşa-zişii protestatari, care în decursul timpului şi-au creat
numeroase legături în străinătate, atât din rândul rudelor, cunoştinţelor şi

prietenilor, cât şi cu reprezentanţi ai unor organizaţii şi organisme naţionale şi
internaţionale, cunoscute cu activitate potrivnică ţării noastre.
În mod frecvent, elementele respective se antrenează în activităţi
necorespunzătoare, încercând să facă publice, în exterior, cazurile lor, prin
expedierea de memorii adresate unor şefi de state, senatori, foruri internaţionale,
posturi de radio străine etc., cu scopul de a fi sprijinite în plecarea din R.S.
România.
Pe plan intern, unele elemente cu astfel de preocupări recurg la diverse
ameninţări cu acţiuni protestatare, acte de dezordine sau contactează ambasade
străine, acreditate în ţara noastră, în vederea determinării autorităţilor române de
a le soluţiona cererile înaintate.
În relaţiile de corespondenţă cu legăturile din exterior, fac afirmaţii
denigratoare la adresa ţării noastre sau comentează tendenţios o serie de aspecte
legate de „lipsa” de drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Pentru a fi siguri că materialele
lor ajung la destinatari, unii dintre ei apelează la intermediari sau folosesc diferite
metode de scriere ascunsă, realizate cu cerneluri simpatice, cifrare-codificare,
convenţionale etc.
7. Alte categorii de elemente cu mai multe legături în străinătate.
Urmare naturii legăturilor create în exterior, au fost selectate o serie de fişe
ale unor persoane din ţara noastră suspecte de activităţi ce interesează munca de
securitate.
Astfel, printre legăturile acestora din străinătate figurează:
- foşti diplomaţi acreditaţi în ţara noastră sau care îndeplinesc în prezent
asemenea funcţii în diverse state capitaliste;
- specialişti străini care au acordat asistenţă tehnică pe diferite şantiere
sau obiective economice din R.S. România;
- membri ai unor guverne sau parlamente, înalţi funcţionari de stat,
persoane care activează în cadrul unor obiective militare.
De asemenea, în funcţie de preocupările rezultate din corespondenţa cu
legăturile externe, au fost depistate următoarele grupe de elemente:
- filatelişti cu numeroase relaţii în străinătate, interesaţi să realizeze
schimburi filatelice în afara cadrului legal ori să transfere mărci poştale în exterior
pentru a fi comercializate. În cadrul acestor schimburi, unor filatelişti din ţara
noastră le sunt expediate şi timbre fără acces pe piaţa internă (de factură
legionară, emise de organizaţii ostile României etc.), perfectează întâlniri în ţară
sau în străinătate cu partenerii de schimb, iar în transmiterea corespondenţei se
folosesc de nume şi adrese fictive, căsuţe poştale, post-restant ori recurg la
comunicări ascunse realizate cu cerneluri simpatice, scrieri convenţionale etc.;
- radioamatori. Rezultă că legăturile create pe această linie se transformă
cu timpul în relaţii de prietenie, existând preocupări de a se vizita reciproc;
- numismaţi şi alte categorii de colecţionari. Interesate în

complectarea colecţiilor proprii sau de obţinerea unor avantaje materiale,
persoanele din ţară intră în legături de schimb sau de înstrăinare a unor piese de
valoare, încercând să le scoată în mod clandestin din R.S. România.
Dintre elementele cu multe legături în exterior fac parte şi o serie de
cetăţeni repatriaţi care, după stabilirea în R.S. România, intră în relaţii de
corespondenţă cu o serie de persoane din străinătate.
O treime a fişelor care fac obiectul studiului nu permit gruparea titularilor
în categoriile de mai sus, întrucât nu putem preciza natura relaţiilor respective,
dar faptul că elementele din ţară şi-au creat numeroase legături în exterior justifică
selectarea lor, mai ales că unele dintre ele au fost sau sunt în atenţia organului
informativ-operativ, pe diferite linii de muncă, conform Anexei nr. 2.
Raportăm că toate persoanele selectate apar în cartoteca unităţii ca fiind
semnalate unităţilor centrale sau teritoriale de securitate cu diferite aspecte de
interes operativ.
Faţă de aspectele şi concluziile rezultate în prezentul studiu, Unitatea
Specială „S” îşi propune următoarele măsuri:
1. Toate elementele din ţară stabilite că întreţin relaţii prin corespondenţă
cu un număr mare de persoane din străinătate vor face obiectul unei supravegheri
specifice organizate şi calificate, în scopul descifrării activităţilor suspecte ale
acestora.
2. În raport de liniile de muncă pe care au fost sau sunt urmăriţi titularii
fişelor selectate, precum şi în funcţie de preocupările şi instituţiile în care lucrează
aceştia, de comun acord cu unităţile centrale de securitate, documentele de
evidenţă completate pentru fiecare caz în parte (conform Anexei nr. 341) vor fi
îndrumate organelor operative interesate, în vederea luării măsurile de securitate
ce se impun, în condiţiile asigurării depline a conspirativităţii sursei „S”.
3. Atenţie deosebită va fi acordată efectuării controlului specific de
laborator asupra trimiterilor poştale provenite de la persoanele selectate şi de la
legăturile lor, pentru depistarea eventualelor comunicări ascunse.
4. Se va acţiona pentru îmbunătăţirea calitativă a activităţii de evidenţă,
urmărindu-se completarea cartotecii cu noi date şi legături ale elementelor
suspecte, înregistrarea pe fişele de evidenţă a tuturor aspectelor ce fac obiectul
unor semnalări şi executarea operaţiilor preliminare implementării pe calculator.
Şeful Comandamentului pentru Tehnică Operativă şi Transmisiuni
General-locotenent
Diaconescu Ovidiu Pentru comandant
Colonel,
41
Nu se publică.
Anexa nr. 1 Strict Secret

Nr. 00330794 din 30.01. 1982 Ex. nr. 2
Categorii de elemente din R.S. România care întreţin relaţii prin

corespondenţă cu un număr mare de persoane din străinătate
- 936 – persoane din domeniile ştiinţă, artă, cultură, presă, sănătate,

învăţământ şi comerţ
- 196 – persoane aflate în atenţie în problema legionară
- 180 – persoane aflate în atenţie în problema naţionalist-iredentistă
- 207 – persoane cu activitate cultică-sectantă
- 347 – persoane interesate să plece definitiv din ţară
- 299 – alte categorii de elemente:
52 – au stabilit legături cu persoane din străinătate ce deţin funcţii
importante
14 – au stabilit legături cu foşti specialişti în R.S. România
183 – filatelişti
31 – radioamatori
7 – colecţionari
12 – repatriaţi
- 1.038 – persoane cu multe legături în străinătate al căror caracter n-a fost
definit.
[Total: 3203 persoane].
Anexa nr. 2 Strict Secret

Nr. 00330794 din 30.01. 1982 Ex. nr. 2
Situaţie
privind unităţile de securitate care au avut sau au în atenţie elemente
ce şi-au creat multe legături în străinătate
Denumirea Numărul elementelor care au Numărul elementelor

unităţii fost în atenţie în perioada 1975- care sunt obiective
1981 curente
Direcţia I 77 10
Direcţia a II-a 72 5
Direcţia a III-a 321 53
Direcţia a IV-a 9 8
Direcţia a V-a 1 3
U.S.L.A. 9 12
UM 0625/C.P. 41 2
I.M.B. – Sec. 339 65
Securităţi 1.311 92
judeţene
Total 2.180 250
22
1982 septembrie 8, Bucureşti. Notă raport şi, în anexă, documentar cu extrase

din scrisorile unor cetăţeni din Capitală revoltaţi de recenta măsură a Primăriei
privind dezafectarea închiderilor construite la balcoanele apartamentelor de
locuit.

Nr. 00380367 din 8 septembrie 1982
[Rezoluţie:]
[…] şefii de servicii ptr. informare şi cunoaşterea stării de spirit.
[ss indescifrabil]
Către,
Direcţia I
Tovarăşului Comandant
Prin posibilităţile specifice, în perioada 01-08.IX.1982 au fost depistate 160

scrisori expediate de cetăţeni sau asociaţii de locatari din Capitală pe adresele unor
persoane juridice, prin intermediul cărora se exprimă dezacordul şi nemulţumirea
faţă de recenta măsură privind dezafectarea amenajărilor efectuate la balcoanele
apartamentelor de locuit.
Majoritatea petiţionarilor susţin că închiderea balcoanelor a fost
determinată, în principal, de următoarele cauze:
- existenţa unei temperaturi scăzute, pe timp friguros, în apartamente,
datorită executării necorespunzătoare a ferestrelor şi uşilor, care nu permit o
deplină etanşeitate, închiderea balcoanelor asigurând o creştere a temperaturii cu
2º-3º;
- lipsa boxelor pentru păstrarea unor obiecte casnice şi de uz personal, cu

folosire ocazională;
- dispunerea cămărilor în locuri ce nu permit aerisire directă afară, din
care cauză conservele pentru iarnă se alterează.
Închiderea balcoanelor, pe lângă deficienţele prezentate mai sus, ar

asigura:
- un grad sporit de confort;
- evitarea degradării imobilelor;
- realizarea unei mari economii de combustibil, în special pe timp de
iarnă, prin nefuncţionarea frigiderelor.
În unele materiale se apreciază că măsura aplicării de amenzi, celor care
nu dau curs favorabil somaţiilor primite, nu are bază legală, contravenţia
nesancţionată în termen de trei luni de la săvârşirea ei fiind supusă prescripţiei,
potrivit legii 32/1968, articolul 13.
Pentru reglementarea acestei situaţii, unii petiţionari propun:
- reanalizarea stării de lucruri existente şi luarea unor decizii echitabile,
dat fiindcă amenajările executate sunt o necesitate imperioasă;
- autorizarea acestor amenajări cel puţin pentru locuinţele proprietate
personală;
- autorizarea închiderii balcoanelor orientate spre curţi interioare, care nu
pot afecta estetica oraşului;
- realizarea unui prototip şi instituirea obligativităţii adoptării acestuia de
către toţi cetăţenii care doresc să-şi închidă balcoanele;
- institutele de proiectări să proiecteze locuinţe respectând cerinţele
confortului urban modern, pentru ca închiderea balcoanelor să nu mai fie
necesară.
Raportăm că, în funcţie de caracterul comentariilor, materialele respective
au plecat sau nu la destinaţie. În cazurile deosebite, organul specializat din
Unitatea Specială „S” a întreprins măsuri corespunzătoare de identificarea a
expeditorilor.
Anexăm un documentar.
Pentru comandant
Colonel,

Din 8 septembrie 1982 Ex. nr…
Documentar
privind unele comentarii cu referire
la măsura dezafectării amenajărilor executate la balcoane
1. Asociaţia locatarilor blocului H-10 Titan, Aleea Stănilă, nr. 6,

Bucureşti:
„…Proprietarii apartamentelor din blocul H-10 Titan, cuprinşi de nelinişte
în faţa ameninţării organelor edilitare cu administrarea unor amenzi
contravenţionale deloc justificate şi cu desfiinţarea amenajărilor de strictă
necesitate de la balcoane, în unanimitate cer analizarea şi soluţionarea în spiritul
echităţii a acestei probleme.
Locuinţele construite prin I.C.V.L. se prezintă astfel:
- tâmplăria uşilor şi ferestrelor de cea mai proastă calitate, neetanşe;
vântul, ploaia, aerul rece, praful pătrund în apartamente;
- lipsa boxelor pentru păstrarea unui minim de rezerve alimentare sau a
unor obiecte casnice cu folosire ocazională;
- cămările au spaţii insuficiente şi nu dispun de aerisire, ceea ce determină
alterarea alimentelor.
În faţa acestor realităţi, oamenii muncii au căutat să se adapteze, aducând
unele îmbunătăţiri constructive şi funcţionale noilor locuinţe, pe cheltuiala lor,
contribuind la:
- aplicarea Decretului nr. 232/1982 privind „gospodărirea judicioasă a
tuturor formelor de energie prin diminuarea schimbului de aer cald-aer rece
(curent) în apartamente;
- apărarea stării de sănătate a oamenilor muncii;
- evitarea degradării imobilelor, igrasia putând influenţa însăşi structura
de rezistenţă a construcţiilor;
- păstrarea unui minim de rezerve alimentare pentru iarnă;
- în plus, s-a dat sarcina cultivării unor mici terenuri, în faţa blocurilor sau
în alte zone; produsele obţinute unde pot fi conservate pentru iarnă sau trebuie
părăsite pe locurile unde au fost cultivate!?!?
Din cele de mai sus rezultă că aceste amenajări nu au constituit şi nu
constituie un capriciu, că ele au impus sacrificii materiale şi nu sunt decât
reflectarea unor necesităţi reale; amenajările acestea s-au realizat în proporţie de
90% sau chiar 100% la imobilele nou construite!
Măsurile întreprinse sunt abuzive şi ilegale, deoarece:
- Legea nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, la
articolul 13, arată că orice contravenţie nesancţionată în termen de trei luni de la
comiterea ei este supusă prescripţiei, ceea ce este cazul marii majorităţi a

abaterilor de acest gen, amenajările de la blocul nostru datând din anul 1971;
- H.C.M.-ul nr. 2490/1969 nu este suficient de analitic şi nu pe înţelesul
tuturor în legiferarea «adăugirilor» la construcţii, ceea ce a permis o atare
interpretare un timp atât de îndelungat. Este necesară o reglementare nouă,
neechivocă, cazul în speţă nefiind incriminat de H.C.M.-ul amintit.
În acest caz, vinovate sunt tocmai organele edilitare care au lăsat să curgă
de la sine această stare de lucruri, neintervenind la vreme pentru a împiedica o
adaptare de acest fel la necesităţi. Dovadă sunt cele circa 400.000 de balcoane
închise din Capitală. Mai mult, multe amenajări au fost executate prin
întreprinderi de stat sau cooperatiste.
Cerem:
- reanalizarea stării de lucruri existente şi luarea unor decizii echitabile,
dat fiind că amenajările în chestiune sunt o necesitate imperioasă;
- să se autorizeze aceste amenajări cel puţin pentru imobilele proprietate
personală;
- acolo unde acestea nu prezintă un grad de siguranţă şi estetic
corespunzător să fie refăcute…”.
2. Asociaţia de locatari a Blocului 6-A, str. Grigore Moisil nr. 2, Bucureşti:

„Locatarii Blocului 6-A din strada Grigore Moisil, primind somaţiile
difuzate de Consiliul Popular al Sectorului 2 şi luând la cunoştinţă de materialele
prezentate de presă, radio şi televiziune în legătură cu închiderea balcoanelor, vă
rugăm să primiţi şi să luaţi în consideraţie următoarea reclamaţie:
Principalul scop al închiderii balcoanelor nu a fost afectarea aspectului
estetic al balconului şi nici cel al transformării lui în depozit de marfă şi vechituri,
aşa cum se susţine. De altfel, balcoanele noastre sunt curate şi arată bine. Însă, în
condiţiile în care calitatea execuţiei balconului este sub orice critică (ferestre şi uşi
neetanşe, rosturi în zidărie acoperite superficial, lemnărie de calitate inferioară şi
deteriorată), iar izolaţia termică fiind inexistentă, locatarii s-au pregătit să facă faţă
crizei energetice prin măsura – luată individual – de închidere a balcoanelor …
Pentru a avea condiţii termice acceptabile în situaţia economiilor actuale,
există două soluţii:
- fie să se ia de urgenţă măsuri de etanşeizare şi izolare termică a
clădirilor, ceea ce pentru construcţiile existente este imposibil de realizat cu
mijloace obişnuite;
- fie să se închidă balcoanele, ceea ce locatarii au şi făcut, astfel că
Primăria nu mai trebuie să cheltuiască fonduri suplimentare.
În altă ordine de idei, închiderea balcoanelor urmăreşte şi crearea unei
cămări de iarnă, care să înlocuiască frigiderele. Se vor realiza astfel economii la
consumul de energie electrică, în cazul unei familii – circa 220 kwh/an, ceea ce la
nivelul celor peste 300.000 apartamente cu balcoane închise din Bucureşti ar
echivala cu funcţionarea întregii centrale de termoficare Bucureşti-Sud pe timp de

cinci zile. Şi această spectaculoasă economie s-ar obţine numai prin oprirea
frigiderelor în timpul iernii, fără nici o investiţie suplimentară!
În concluzie, considerăm măsura desfiinţării închiderii balcoanelor ca
nefondată ştiinţific şi tehnic, ca neţinând seama nici de actuala conjunctură
economică în care se află ţara noastră…”.
3. „Un mare grup de oameni ai muncii din Bucureşti”:

„Sute de mii de cetăţeni ai municipiului Bucureşti ne aflăm în prezent în
panica creată de măsura luată pe neaşteptate privind desfiinţarea amenajărilor la
balcoane.
Măsura ne surprinde şi ne îngrijorează deoarece se invocă dispoziţiile unui
Decret din anul 1958, decret considerat de toată lumea ca neaplicabil, întrucât în
cei peste 20 de ani, nici un cetăţean n-a fost sesizat de autorităţi că este interzisă
închiderea balcoanelor, mai mult chiar, am fost încurajaţi să procedăm astfel
pentru a compensa slaba încălzire a apartamentelor. Majoritatea cetăţenilor a
efectuat închiderea balcoanelor prin cooperative de stat, care şi-au asigurat astfel
venituri importante, respectiv statul.
Datorită construcţiei necorespunzătoare a blocurilor de locuinţe, în special
în cazul tocăriei, iarna abia se atinge în încăperi temperatura de 14-15º. Prin
închiderea balcoanelor se câştigă 2-3º, apropiindu-se de 18ºC, temperatură şi aşa
destul de scăzută… De ce estetica oraşului ar fi afectată de aceste balcoane şi nu de
numărul mare de pubele din care se revarsă munţii formaţi de gunoaiele neridicate
la timp, de reziduurile şi materialele lăsate de şantierele de construcţii, de gropile
şi pavajele deteriorate, bălţile şi noroaiele de pe străzi?
Propunem ca măsura să fie aplicată de acum înainte, dar numai însoţită de
un control riguros al calităţii construcţiilor de locuinţe…”.
4. Dumitrescu Radu, Bucureşti, […]:

„…Se pune întrebarea: de ce la blocurile vechi nu se observă balcoanele
închise? … Răspunsul nu este decât unul singur: cele mai multe dintre
apartamentele noilor blocuri nu sunt construite după cerinţele confortului urban
modern. Nu sunt dotate cu spaţii suficiente şi corespunzătoare pentru uscarea
rufelor. Datorită proiectării defectuoase sau execuţiei necorespunzătoare, nu este
asigurată o izolaţiei termică eficientă. Cămările nu au aerisire direct afară,
nepermiţând păstrarea în bune condiţiuni a conservelor pentru iarnă. Lipsesc
spaţii corespunzătoare pentru păstrarea legumelor pe timp de iarnă…
Propun ca institutele de proiectări să facă proiecte de locuinţe respectând
cerinţele confortului urban modern, pentru ca închiderea balcoanelor să nu mai fie
necesară. La blocurile existente să se întocmească proiecte de închidere estetică a
balcoanelor, iar până atunci balcoanele închise deja să rămână aşa cum sunt…”.
5. Nicolae Angela, Bucureşti […]:

„…Astăzi am fost amendată cu suma de 3.000 lei pentru că mi-am închis
balconul. Aş vrea să vă întreb, cum rămâne cu indicaţia tovarăşului secretar
general, adresată tuturor cetăţenilor ţării, de a-şi închide balcoanele, de a lua
măsuri de izolare termică a apartamentelor prin montarea încă unui rând de
ferestre etc.?...
Apreciez că decizia luată este fără temei şi nu face altceva decât să ne
amărască zilele… În bloc nu există spaţii corespunzătoare pentru depozitarea
alimentelor pentru iarnă şi atunci, chiar dacă balcoanele vor fi deschise, proviziile
tot în balcoane vor fi păstrate… Având în vedere că mulţi cetăţeni, cu care am
discutat, sunt nemulţumiţi de această decizie, sperăm să se revină asupra hotărârii
actuale…”.
6. Georgescu Radu, Bucureşti […]:

„…Vă scriu mai mulţi locatari din blocul în care locuim, întrucât primăria
sectorului şi I.C.R.A.L.-ul ne somează să nu mai închidem balcoanele. Noi pe cine
să somăm la iarnă, când ne vor îngheţa copiii? De ce ne şicanaţi mereu, nu ne
ajung problemele zilnice? Credem că ar fi cazul să nu se mai creeze motive în plus
de nemulţumire…”.
7. O persoană neidentificată din Bucureşti

Scriind în numele „tuturor muncitorilor din Capitală şi din ţară”, afirmă:
„Referitor la obligaţia de a demonta geamurile de la balcoane, apreciem că
s-a creat o situaţie neplăcută şi o stare de spirit necorespunzătoare. Toată lumea a
primit această veste cu amărăciune şi dezgust. Nu găsim că este bine să fim
ameninţaţi, intimidaţi şi insultaţi de către personalul consiliilor populare… Să se
analizeze cu tot discernământul această situaţie şi, acolo unde balcoanele nu sunt
închise estetic, să se ia măsuri de uniformizare, întrucât fiecare familie are nevoie
de acest spaţiu închis, pentru asigurarea unei creşteri a temperaturii în
apartamente şi pentru unele probleme gospodăreşti…”.
8. Vartolomeu Horaţiu, Bucureşti [...]:

„… Indiscutabil, această măsură loveşte în interesul marilor mase de
oameni din Bucureşti, care, neavând boxe, nu au unde păstra pe timpul iernii
alimentele de bază: cartofi, ceapă, varză, morcovi, ţelină, conserve… De asemenea,
deschiderea balcoanelor, în condiţiile noilor restricţii de consum de combustibil,
va antrena o diminuare a temperaturii din interiorul locuinţelor, punând în pericol
sănătatea oamenilor …
Cred că ar fi mai echitabilă măsura închiderii balcoanelor după un proiect
unic…”.
9. Asociaţia locatarilor Blocului H-17, Aleea Fuiorului nr. 7, Bucureşti:

„….Întrucât decretul nu a fost supus dezbaterii publice, pentru ca cetăţenii
să-l cunoască şi să poată face propuneri, rugăm a se reveni asupra hotărârii de a
deschide balcoanele.
Închiderea balcoanelor ne este necesară nu numai pentru depozitarea
unor alimente şi asigurarea unei mai bune izolaţii termice, ci şi pentru prevenirea
săvârşirii unor furturi, fiind frecvente cazurile de pătrundere în apartamentele ale
căror balcoane nu erau închise…”.
10. Ciobanu Petre, Bucureşti […]:

„…În urma somaţiei de a demonta geamurile de la balcon, vă aduc la
cunoştinţă următoarele:
- balconul închis constituie o îmbunătăţire a gradului de confort şi
civilizaţie;
- toate conservele pregătite pentru iarnă nu pot fi păstrate în cămară,
întrucât nu are aerisire directă afară;
- pe timp de iarnă, creşte temperatura în cameră cu circa 2-3 grade.
Rog să reveniţi asupra acestei hotărâri, pe care o găsesc inoportună şi în
detrimentul nivelului de trai al oamenilor. Ea nu serveşte nimănui…”.
11. Merişcan Dorin, Bucureşti […]:

„… Rog să dispuneţi anularea dispoziţiei date de Consiliul popular al
municipiului Bucureşti privind balcoanele întrucât:
- ar creşte consumul de electricitate, pentru compensarea gradelor
pierdute prin deschiderea balconului;
- ar însemna să renunţ la florile pe care le cresc în balcon şi pe timpul
iernii;
- estetica blocului nu este prejudiciată, deoarece balconul este orientat
spre o curte interioară…”.
12. Familia Apetrei Gheorghe, Bucureşti […]:

„… Scoaterea geamurilor de la balcon ar fi în contradicţie cu dispoziţiile
date de partid şi de stat în vigoare privind economisirea energiei şi ar determina o
scădere a temperaturii în apartamente cu câteva grade, ceea ce ar însemna un
adevărat atentat la viaţa noastră…”.
13. „Un grup de cetăţeni din Capitală”

„…Un mare grup de cetăţeni ai Capitalei, profund mâhnit şi lezat, vă roagă
să analizaţi cu toată înţelegerea prezentul memoriu şi să reveniţi asupra dispoziţiei
Consiliului popular de a demonta geamurile de la balcoane… Dispoziţia respectivă
se îndepărtează de la doleanţele şi nevoile oamenilor, la luarea ei nefiind

consultate masele de cetăţeni…”.
23
1984 noiembrie 23, Arad. Notă-sinteză cu privire la stările de spirit rezultate din
exploatarea trimiterilor poştale din partea a doua a anului 1984, de pe raza
judeţului Arad şi în care sunt comentate situaţii negative din întreprinderi, din
agricultură, din rândul tineretului şi al pensionarilor.

Inspectoratul Judeţean Arad Exempl. nr. 1
- Serviciul „S”
Nr. 007707 din 23 XI 84
Rezoluţii:
Sinteză
Se aprobă (indescifrabil)
Notă-sinteză
privind stări de spirit ce au rezultat din exploatarea în conţinut a trimiterilor
poştale, pe perioada 15.05.1984 – 20.11.1984
1. Stări de spirit generate de situaţii negative din obiectivele

economice.
O persoană din Arad i-a relatat ing. Binţu Costică de la T.F.E., str. Paroşeni
nr. 14 din Arad:
„Vă mai întrebaţi de ce nu facem planul, când singur ştiţi că avem în frunte
nu un conducător ci un impostor, un huligan cu diplomă de inginer şi cu spatele
asigurat de «naşu» ori de «unchiu» - ministrul Petrolului. Avem conducător pe
acest tov. Stănică, ce vine în schelă numai beat şi ne jigneşte.
Lui nu-i pasă de treburile întreprinderii ori planul de producţie motivând
că şi aşa va pleca în străinătate. Până nu ne lasă la fund de tot, ar trebui să faceţi
ceva. De ar putea vorbi «Dacia» lui câte face”.
Căzănescu Puiu din Arad i-a relatat lui Căzănescu Daniela din Ploieşti, […]:
„Miercuri seara m-am certat iar cu Şerbănescu. În ziua aceea am lucrat la
1216. Am pus-o la balans şi producea la habă. Era singura sondă pe care o pusesem
în producţie. La celelalte se executau operaţii obişnuite. Am rămas la parc şi după
ce mi s-a spus că la ora 3,00 totul este bine, pe la 6,00 mă cheamă Şerbănescu ca să
mă întrebe dacă am fost să văd cum merge 1216. Am spus că degeaba am vrut eu să
merg, pentru că nu exista nici un felinar şi pe bezna aceea tot nu vedeam nimic în
habă. A început să răcnească la mine că am dormit toată noaptea, că nu am făcut
nimic nici ziua precedentă, că nu sunt bun de nimic şi pot să mă duc de unde am
venit. Când am auzit, am crezut că înnebunesc. Seara la 20,30 am fost cu agregatul
şi am făcut linia cu operatorul, deci am fost şi sondor pentru că numai noi eram
acolo. Când a venit Dragomir a spus să-mi treacă 4 zile nemotivate.
Budişan a apărut abia luni dar sunt convins că ştie totul. A dat telefon şi a
pus oamenii să mă cheme pentru că nu vede cârligul mişcându-se la sondă. M-a
trimis la sondă să vă de ce nu lucrează sondorii. I-am răspuns că nu mă duc pentru
că numai stau peste program. I-am spus că dacă tot nu se ţine cont de cei care
rămân peste program şi se taie zile dacă întârzii, numai fac nimic nici eu. Mi s-a
spus că eu sunt de vină pentru că trebuia să dau telefon. Oare dacă am tot da
telefoane, unde am ajunge?! Le-am spus că dacă aşa stă situaţia cer transferul”.
Mihai din Arad i-a relatat lui Pop Terezia din com. Sanislău, […], jud, Satu
Mare:
„Pe acasă aterizez doar seara sau nici atunci. La noi parcă toată lumea a
înnebunit. Numai ştim decât muncă. Trebuie să terminăm 20 de sonde până la
data de 15.11, ceea ce este imposibil. Nişte idioţi şi-au luat angajamentul pentru cel
de-al XIII-lea Congres al Partidului şi acum este vai de capul nostru. Şi e şi mai şi
dacă nu le vom termina! Asta mi-e viaţa”.
Dumitreasa Ioan din Arad, […] i-a relatat lui Dumitreasa Anneliese din
Sebeş […] jud. Alba:
„Ne-am prezentat la lucru. Trebuie să-ţi spun că aici combinatul e foarte
mare. Are 11 secţii şi peste 7.000 angajaţi spre deosebire de al nostru, care n-are
decât 1.000 de oameni. Suntem la secţia a V-a. Acum la început, lucrul merge
foarte greu. Ne cere o calitate, excepţională. Sunt modele foarte complicate şi
C.T.C.-ul este foarte exigent.
Se face o mobilă pentru Franţa şi pentru asta trebuie atâţia oameni. Au
venit şi de la Câmpeni. Îţi dă voie să lucrezi cât vrei şi nouă nu ne taie cei 16%, cât
le taie celor de aici. Aici, în secţia în care suntem, am nimerit-o prost, din
următorul motiv. Cei de aici nu vor să lucreze şi asta-i adevărul, pentru faptul că
nu sunt normele cum ar trebui să fie, recunosc, sunt mici iar cei de aici lucrează
pentru un salariu de 2.500-3.000 pe lună iar planul lor e de 8 milioane pe lună şi

nu-l realizează, adică nu lucrează cât ar putea, protestând astfel pentru faptul că
normele au fost ridicate. E o atmosferă foarte proastă. Cei de aici ne privesc ca pe
nişte spărgători de grevă. Sunt ostili cu noi. Unul chiar ne-a spus-o în faţă, când a
văzut că ne luptăm să facem planul, că le mâncăm pâinea. Noi ne vedem de treaba
noastră deşi ne este greu.
Suntem cazaţi în condiţii mizerabile. Unii nu au acceptat şi au plecat
acasă. De la Bucureşti ni s-a dat telefon şi ni s-a spus să rămânem pe loc. E o treabă
serioasă cu exportul acesta. De la întâi vine aici ministrul nostru, ca să dirijeze
treaba, să poată onora comenzile”.
Monica din Arad i-a relatat lui Titescu Simona din Timişoara, […]:
„Mă bucur că numai după un an de stagiu aţi reuşit să lucraţi deja în
cercetare, deci să fiţi utili. Vă simţiţi amândoi utili la locul de muncă şi asta este
necesar în păstrarea încrederii de sine. La mine nu e nimic nou. Acum am de lucru
dar mai mult muncă de laborantă decât de ingineră. Sunt singură la două secţii,
lucrez şi în locul inginerei de la secţia «spune uretonice» unde este foarte toxic şi
unde trebuie să fac mereu probe şi să încerc să nimeresc reţeta bună. Nu ştiu
aproape nimic despre «spume» şi nici literatură de specialitate nu găsesc. Deci,
lucrez empiric. La cea de a doua secţie ne vin mereu prototipuri noi de mobilă.
Lucrul este dar mintea nu e necesar să mi-o pun la contribuţie”.
Stănescu din Pâncota […] i-a relatat lui prof. Dobândă Toma din Timişoara
[…]:
„Sunt amărâtă la maximum pentru serviciu. Dinulescu s-a apropiat de
contabilul şef Leonte şi ei doi taie şi spânzură. Să nu-l numesc tâmpit pe Dinulescu
că e prea urât. Nici categoria la care am avut dreptul nu mi-au dat iar alte «fâţe»
care nici nu ştiu lucra ajung la categ. 4-5.
A introdus 12 ore la hală, când ei nu au asigurat materialul nici pentru 4
ore. Asistenţa tehnică e jalnică. Toată ziua repară pe maşini. O schimbare de
rulmenţi, care dincolo dura 20 de minute, aici durează o zi.
La strunguri se repară 2-3 ore pe zi şi de curent să numai spun. Sunt aici
nişte oameni depăşiţi de timpuri. Caba tot pe ăia cu pile îi ridică şi-şi sapă rivalii în
mod josnic.
Personal ţi-aş spune concret. Am auzit că-şi dă demisia şi vine preşedintele
consiliului. Ăsta ce pricepe din industria lemnului? Doar e jurist!”.
Bantoş V. din Arad […] i-a relatat lui Bratu Pletea din Constanţa […]:
„S-a desfiinţat postul de electrician-auto de la I.F.E.T. La întreprinderea lui
au fost clasate toate maşinile şi acum caută de lucru de înnebuneşte. Dacă nu
găseşte serviciu, timp de 90 de zile nu mai primeşte transfer şi îl trimite la Canal.
La noi au ajuns şi serviciile pe bani. Ca să-ţi dea un loc de muncă, trebuie să dai 10-
15.000 lei ca să nu rămâi pe stradă”.
Popescu Geta din Arad […] i-a relatat lui Petru Nicolau din Olteniţa […]
jud. Călăraşi:
„Salariul e doar 50%. La serviciu s-au făcut mari schimbări. Se zice că ne-
am făcut planul până acum dar pe trimestrul IV se preconizează greutăţi foarte
mari în construcţii, mai ales din lipsa materialelor şi a combustibilului. Iarăşi se
economiseşte curentul, petrolul, benzina etc. E vorba să ne trimită pe toţi pe
şantier, să lucrăm efectiv ca muncitori… E nevoie de zidari şi unii au zis că cei 100
ingineri şi tehnicieni câţi sunt în întreprindere pot fi şi zidari…”.
Lazea Tonel şi o echipă de muncitori relatează şefului B.J.A.T.M., Şantierul

7 Arad, Calea Aurel Vlaicu nr. 57:
„În numele dreptăţii şi a nomelor în vigoare, vă rugăm să veniţi în ajutorul
nostru. Cerem ca în perioada 1.10.1983 – 30.06.1984 să ne fie revizuite rapoartele de
lucru lunare, întocmite de către şeful punctului de lucru. Am fost frustraţi pentru
că s-a raportat eronat producţia realizată de noi, prin acele rapoarte care nu au
cuprins în totalitate realizările noastre la punctul de lucru B.J.A.T.M.
Cerem revizuirea rapoartelor de lucru şi confruntarea lor la faţa locului cu
realizările. Am mai informat conducerea în privinţa modului de plată, dar
degeaba”.
Lupşa Pavel din Arad, […] i-a relatat lui Hodirnău Nicu din Deva […]:
„Ne dăm seama că sunteţi necăjiţi că Ileana nu a reuşit să se angajeze. Este
greu în ziua de azi fără salariu. Numai poţi realiza nimic acum când nici cei
angajaţi numai au siguranţa zilei de mâine. Nu avem certitudinea că serviciul îl
vom avea mult timp. Şi la noi la fabrică avem tot mai puţin de lucru, tot mai
puţine comenzi iar oamenii au rămas tot atâţia. Se fac tot felul de mutaţii dintr-o
secţie în alta, după cum avem de lucru. De cele mai multe ori te trimite acasă în
concediu fără plată, că nu ai ce face în fabrică. Lumea este tot mai agitată”.
Telepovski Emil din Arad […] i-a relatat lui Socianu Nicolae din Braşov […]:
„Spui că la voi se fac reţineri din salariu. La noi este şi mai bine. Reducere
între 20% - 50%, în funcţie de locul de muncă. Tatălui meu odată 20%, odată 40%.
Pledi primeşte uneori 2-3 sute mai puţin. Singurii care încă sau iarăşi sunt
independenţi suntem noi de la deservirea populaţiei!”.
Cristoloveanu Ionel din Arad […] i-a relatat lui Cristoloveanu Mircea din
oraşul Dr. P. Groza […]:
„La serviciu, pe lângă staţie, trebuie să fac tot felul de alte munci care nu
ţin de resortul meu. Asta fără normă dar e neplăcut, mai ales acum cu acordul
global. Scot salariul sub cel de bază. Ce mă fac? Şi să ajut eu pe alţii să-şi facă
norma lor? M-am hotărât mai demult să lichidez cu Arădeanca”.
Cucu Costel din Măcălaca, bloc 726, Arad i-a relatat lui Cucu Ştefan din
com. Voloiae, jud. Mehedinţi:
„Acum cu acordul global ne atinge urât la salariu. Luna trecută cu 20%, de
la director până la ultimul muncitor. Mie şi Mioarei ne-au reţinut dintr-un foc
1.200 lei şi asta va fi cam în fiecare lună. Ce să facem? Decât să sperăm la mai bine”.
Malcoci I. din Arad […] i-a relatat lui Malcoci I. din Bucureşti […]:
„La serviciu, după două zile de lipsă de curent şi două zile de pregătire
pentru vizita preşedintelui, acum se încearcă recuperarea întârzierilor de la plan,
ca să mai luăm salarii nu numai aprecieri prezidenţiale”.
Libaretz Ştefan din Arad i-a relatat lui Tomescu Olga din Craiova […]:
„Poţi să-ţi închipui că pe Nuţi o forţează să lucreze 12 ore. Cine nu vrea să
lucreze îl ameninţă în tot felul, dar când e vorba de salariu şi de ore suplimentare,
nu ştiu cum să-ţi ia banii înapoi sau să nu plătească. Azi, cel mai bun lucru e să fii
pensionar.
La noi este aceeaşi situaţie, la Autobază: nu e combustibil, nu sunt piese de
schimb, dar să faci treabă”.
Costas Sidonia din Arad […] i-a relatat lui Târnăveanu Gabriela din
Constanţa, […]:
„Este mare balamuc, nu au ieşit bine piesele zincate pentru că pretenţiile
C.T.C.-ului sunt foarte mari iar noi lucrăm după «ochi». Nu se face analiza chimică
a soluţiei pentru că laboratorul este inexistent. Bineînţeles că nici un şef nu vrea să
înţeleagă sau nu poate să înţeleagă, şi aşa stând lucrurile, nimeni nu ne ajută cu
nimic. Producţia trebuie să meargă şi în rest descurcă-te singur, cum poţi!
Eu aş vrea să fac singură nişte analize ale băilor galvanice, să fac rost şi să
instalez nişte biurete dar nu am de unde lua soluţiile şi reactivii. Merg cu cerşitul
de la unii de la alţii. Cei patru oameni pe care i-am avut au fost împărţiţi în trei
schimburi, la 4 locuri de muncă, iar eu a trebuit să lucrez efectiv la bara de zincare
câteva zile. Toate acestea numai ca să scoatem producţia. Este adevărat, chiar în
aceste condiţii, am luat – nu mai departe de luna trecută – câte 15% plus la acordul
global. Îmi place să lucrez numai să am cu ce şi cu cine”.
Gina din Arad i-a relatat ing. Iuliana Bârsan din oraşul Victoria […] jud.
Braşov:
„Să nu-ţi pară rău nici o clipă că ai rămas în Victoria. Şi dacă vrei să pleci,
nu este Aradul oraşul potrivit, este un oraş mort, cu media de vârstă care înclină
către 40 de ani iar serviciul este mai mizerabil, cum nu se mai poate. La început
am fost cinci luni pe post de maistru, singurul inginer din toată fabrica, care
făceam trei schimburi. Salariu aveam maximum 50-85%. În acest timp am pierdut
aproape 4000 lei. Condiţiile de lucru mizerabile: miros de amoniac care sufocă,
mai ales noaptea, căldură, oboseală, şobolani, gâze, viermi peste tot. Profilul
fabricii este legat de lichior, spirt şi bere şi aici se bea în neştire. Întâlneşti oameni
beţi şi agresivi peste tot şi să numai vorbesc de modul de tratare al superiorilor. De
multe ori se leagă de mine numai aşa ca să se afle în treabă. Bujorescu a fost foarte
bine intenţionat când a spus să nu veniţi la această «superfabrică». Cel puţin,
acolo, inginerii sunt ingineri, şi dacă ai chef de muncă şi-ţi vezi de treabă. Nu cred
că ţi-ar conveni ca după 17 ani de şcoală să ajungi să alegi capsule, să pui sticle în
navete sau să lipeşti etichete cu muncitorii necalificaţi laolaltă. Mai e «moda» când
e plan prea mare la lichioruri, să ia toată suflarea de la TESA: ingineri, economişti,
oameni cu vechime, să se detaşeze în secţie ca muncitori necalificaţi. Se execută cu
ei spălarea manuală a sticlelor, alături de toţi ţiganii iar ca asistenţă este directorul
comercial, care stă cu mâinile în buzunar şi se holbează la noi. Ceea ce ţi-am
relatat nu este decât o parte din ce se petrece aici”.
O altă ingineră de la fabrica de bere (Geta) din Arad relatează ing. Stanca
Adriana Carmen din Oradea […]:
„Trebuie să trimit oamenii acasă, din secţie, pentru că avem o întrerupere
totală de apă până seara la ora 20,00. Dacă nu este apă nu este nici abur şi
elementele acestea sunt esenţiale. Păcat că conducerea întreprinderii nu vrea să
sesizeze asta. Ăştia îşi închipuie că un proces biologic cum este o fermentaţie
aerobică, poate funcţiona corect dacă reglez PH cu o găleată de acid şi de amoniac
şi fără aer şi fără apă.
Secţia asta a fost construită de austrieci şi era totul AMC, era aici ca o
farmacie, dar au reuşit să o strice cu poamele recoltate de la «Astoria» şi cu cei
care au călcat pe bec de la alte secţii. Aşa că totul s-a dus dracului”.
Valentina, ingineră la „Tricoul Roşu” Arad i-a relatat lui Nechifor Ştefan
din Vaslui […]:
„La fabrică e panaramă mare. Nu este fir, nu iese planul, sunt penalizări
până la 23%.
Am fost şi eu penalizată cu 13% deşi nu au voie să ne bage în acord global.
Vin foarte obosită de la lucru, nu-mi mai arde de nimic. Am început să intru în
probleme dar e greu. Decât ingineră mai bine mă făceam bărmăniţă sau coafeză.
Era mai bine şi nici nu-mi toceam nervii şi picioarele şi câştigam şi mai mult”.
Braşoveanu Viorica din Arad i-a relatat lui Braşoveanu Ion din satul
Dracşani, jud. Botoşani:
„Numai eu ştiu cum trag, că nu merg deloc maşinile. Toată secţia merge
rău. Chiar am avut şedinţă şi ne-a spus că dacă tot aşa rău merge se închide
fabrica. Nici nu mai au materie primă. Tot materialul care se ţese este defect,
refuzat la export. Magazia este plină de material defect şi nu are ce face cu el, aşa
că noi lucrăm dar nu se ştie că tot rău merge şi ne trage din salariu câte 220 lei
pentru calitate. Dacă aţi şti cum o duc eu, cred că n-aţi mai zice nimic.
Pur şi simplu este dezastru ce se petrece la ora actuală în ţesătorie la Teba.
Nici nu ştiu câte şedinţe s-au făcut şi tot degeaba, nu reuşesc să se îndrepte. Nici
nu-mi vine să mă duc la lucru. Uneori, când văd că nu pot să pornesc maşinile, îmi
vine să mă tot duc. Multe care ne-am încadrat pleacă înapoi la Moldova”.
Valentina din Ineu i-a relatat lui Silvestru Liliana din Focşani […]:
„Nu este mult de lucru. Sunt la secţia «Setiene Cora», directoarea este în
concediu şi nu ne bagă în seamă nimeni. Se pare că plecarea noastră la Ineu este
definitivă. Vom lucra la secţia franceză care funcţionează cam de 15 ani. Totul se
aduce din Franţa: maşinile sunt ale lor, materia primă a lor, numai forţa de muncă
este autohtonă. Dacă aş judeca numai secţia în care lucrez nu aş avea ce să-mi mai
doresc. Este capitalism curat şi diferenţa dintre această secţie şi celelalte este ca de
la cer la pământ. Oboseala nu este grozavă, organizarea muncii este la un nivel
foarte ridicat pentru economia noastră, pentru secţie şi pentru fiecare loc de
muncă, în general. Tot ce se lucrează este frumos şi în modele ademenitoare.
Toţi sunt interesaţi să nu plecăm de la ei, chiar ne-a ţinut şeful un logos
despre avantajele întreprinderii, dar tot nu ne poate face să uităm ce este după ce
ieşim din secţie.
Condiţii ne-au asigurat şi nu mai interesează pe nimeni mutarea noastră
pentru stagiatură la Arad. Majoritatea se vor transfera şi umblă pentru aceasta pe
la Bucureşti, la audienţe”.
Cioară Mariana din Arad […] i-a relatat lui Sulea Ionică din Bucureşti […]:
„Ultimele zile din luna trecută am stat la lucru tot până la ora 17,00 apoi
până la 19 seara şi până la 20,00.
Sunt la ambalat şi trebuia să stau până la terminare, dar am câştigat prost,
1.859 lei. În iulie am stat mai mult la ore suplimentare ca în iunie”.
2. Stări de spirit negative din mediul rural.
Crep Gheorghe din Arad […] i-a relatat lui Constantin Pomurleanu din
Dorohoi […] jud. Botoşani:
„Am fost câteva zile la Hălmagiu, jud. Arad, comuna natală a soţiei. Erau
tare necăjiţi oamenii din cauza vremii. Multe zile ploioase şi friguroase. Nu s-a
copt porumbul, roşiile din grădină, fructele de pe pomi putrezesc şi cad, cartofii
sunt roşi de dăunători. Nu au ce da de mâncare la porci. Porumbul vechi este
enorm de scump. Se vinde cu 1.500 lei 100 kg. iar porcii se vând la preţ scăzut.
Şi colac peste pupăză, oamenii au obligaţia să predea cote serioase de

carne: vită, porc, iepure, găini, gâşte, raţe, ouă, lapte. Chiar rudele Ilenei o duc
extrem de greu din cauza acestor cote care apasă ca o secure pe grumazul lor. Ce
contrast faţă de condiţiile mult mai roze din Dorohoi. Mă refer la abundenţa din
piaţă, măcelării etc.”.
Popi Eugenia din Arad i-a relatat lui Bonta Toader din Călimăneasa […]
jud. Vrancea:
„M-am săturat! De anul trecut, din octombrie, luăm tot jumătate de
salariu. Numai ştiu cum să mă descurc. Parcă eu sunt vinovată sau alţii că nu se
poate face planul. Când este marfă, nu este benzină sau motorină, că nu au cu ce o
aduce din câmp. Când sunt astea, nu e marfă. Dar pe noi ştiu că ne arde urât de
tot. Cei care au salarii mari, tot se mai duc cu 3.000 acasă dar noi, cei care avem
1.800, ne dă la avans 450 şi restul la salariu şi toate sunt scumpe”.
Nagy Alexandru din Arad […] i-a relatat lui Priscarac Ion din Bucureşti […]:
„Vă aşteptăm la noi pentru a discuta despre fotbal şi despre depăşirea
planului în toate fabricile şi uzinele. Acum vine şi depăşirea în agricultură.
Indicaţii s-au primit deja din toate părţile, după cum se spune şi la radio.
De pe acum vorbim deja numai despre milioanele peste plan, dar dacă cauţi o
baterie pentru radio sau lanternă, dacă ai noroc să treci la magazin când se aduc”.
Lucan Genică din Arad i-a relatat lui Râşniţă Emil din Poiana Mare, jud.
Dolj:
„Ce credeţi că a făcut primarul din com. Iratoş? Pentru ca să le arate ce
poate el celor din comună, a construit două blocuri pentru cadrele didactice şi
într-o zi miliţia le ia buletinele ca să le pună mutaţia forţat. Toată lumea a rămas
fără grai!
Miliţia din oraş i-a scos din evidenţă. Nu ştiu dacă este adevărat. E destul
de grav. Soţul sau soţia trebuie să meargă la ţară şi de cele mai multe ori unul
dintre ei lucrează în oraş. Toată lumea este înnebunită. Numai poţi avea siguranţa
zilei de mâine”.
O persoană din Arad i-a relatat lui Rusu Octavian din Ploieşti […]:
„Au început iar cu Legea nr. 22. Au început la unele şcoli să ceară
buletinele pentru control şi când le-au înapoiat purtau viza de schimbare a
domiciliului. În câteva localităţi au făcut asemenea abuzuri”.
O persoană din Arad i-a relatat lui Bosica Ioan din Cluj […]:
„Iar au început cu buletinele, cu toate că e suburban. Am aflat că nici
Inspectoratul şi nici Partidul nu au dat dispoziţii. Numai miliţia vrea să rezolve
problema. Ne face bloc. Ne-a chemat să facem contract, dar am refuzat. Tot spun
că trebuie să ne mutăm. În câteva sate s-au cerut buletinele cu alt motiv şi au pus
ştampila. Cei în cauză au fost la primul secretar şi au făcut scandal şi n-au mai
cerut buletinele”.
3. Stări de spirit negative din rândul tineretului.
B.C. din Arad, colonia U.T.A. […] i-a relatat lui Pintea Elena din Oradea
[…]:
„Am umblat peste trei ore după carne, ouă, legume. Sunt plin de supărare
şi amar. Mi-ai spus că în privinţa examenelor sunt la mijloc ceva «miş-maşuri» şi
mă bucur că, în sfârşit, ţi-ai deschis şi tu ochii.
Este bine că acum priveşti şi tu pura realitate care se ascunde în spatele
măştii teatrale. Acum îţi dai şi tu seama că realitatea nu este tocmai ceea ce se
scrie şi că ceea ce ai învăţat numai este realitate acum. Deci, este degeaba totul!
Este totul o minciună şi numai pe minciuni ne clădim viaţa. Ai făcut şi tu şcoala
minciunii şi te-ai dezamăgit. Când ai început să faci această şcoală te-am prevenit,
dar te-ai supărat şi mi-ai zis că sunt orb. Mi-ai spus că sunt nepriceput şi văd linia
partidului numai prin concepţia mea proastă. Bucură-te doar, că ai fost – cum s-ar
spune – într-un voiaj la Oradea, dar regret, că acest an ne-a îndepărtat unul de
celălalt. Pentru tine mult mai de preţ a fost linia PCR etc. decât viitorul nostru. Ai
plecat pentru ce?! Te-ai îmbolnăvit total cu nervii şi nu ai cucerit cum credeai
«farfuria cu salată». Nu m-ai crezut când ţi-am spus despre «profilul tovarăşilor»
referitor la o fată tânără! Nu are rost să te necăjeşti pentru examene şi alte
formalităţi, că totul merge pe «pile» ca şi la mine la şcoală”.
Jeny din Arad i-a relatat lui Martinescu George din Braşov […]:
„Am început să citesc Cleo42. Îmi atinge mai multe corzi decât lectura
primului volum. În fond, atmosfera decadentă, de dezintegrare, în speţă cea
morală ni se potriveşte şi nouă aproape ca o mănuşă.
Nu ştiu de ce, dar lectura acestei cărţi îmi impune un sentiment al
neputinţei şi-mi este imposibil s-o citesc complet detaşată.
Sper că o să-mi trimiţi şi mie eseurile lui Orwell. Sunt sigură că nu mi-ai
arătat toate cărţile de la englezi.
Mă simt teribil de stingheră în această parte a lumii. Sper doar să
supravieţuiesc cu succes şi încă ceva pe lângă asta, până când ….”.
42
Probabil este vorba de Fetele lui madame Cleo de Lucianne Goldberg, roman de dragoste în 2
volume.
Burlacu Maricica din Arad i-a relatat lui Burlacu Dumitru din Unţeni, jud.
Botoşani:
„Clasa noastră a fost la profil de filatură dar la fabrica de confecţii trebuie
muncitoare. Au venit de la minister şi au luat 10 clase de la filatură, inclusiv cea în
care sunt eu. Nu vrem nici una să mergem. Plângem şi nu ştim încotro s-o luăm.
La confecţii facem două săptămâni carte şi apoi ne bagă ca muncitori
necalificaţi şi ne poate oricând da afară. Bani deloc, că doar de asta au plecat
majoritatea muncitoarelor. Ce ne facem noi, că la confecţii nu ştim nimic. La ora
actuală suntem distruse de plâns”.
Ing. Gelu T. din Arad […] i-a relatat Marianei Şomlea din Cluj-Napoca […]:
„Celor doi colegi le-au dat o cameră. Dar să vezi în ce hal era când au intrat
în ea: gândaci peste tot, mizerie neagră, uşa spartă, fără ială. Au în cameră două
paturi, o masă, o chiuvetă şi cadrul metalic a ceea ce ar trebui să fie dulap. Fără uşi,
fără rafturi. Băieţii s-au cam înnegrit. Au dat cu DTT dar gândaci tot au. Suntem
toţi la fabrica de utilaj tehnologic, o hală mare formată din 3 secţii. Programul este
de la 7-15. Nu există sâmbătă scurtă sau liberă”.
Elis şi Otto din Frumuşeni […], jud. Arad i-au relatat lui Pletea Lorena din
Alba-Iulia […]:
„Sâmbătă am fost la un chef la căminul cultural. Acesta a fost organizat de
«punk»-iştii din oraş. După aceea am fost la un chef la nemţi cu Nelu Iovan.
Noaptea la 1,00 ne-am reîntors la cămin”.
4. Stări de spirit din domeniul artă, cultură, învăţământ.
Mircea Todoran din Arad […] i-a relatat lui Todoran Liliana din Cluj-
Napoca […]:
„Cu serviciul nu a fost prea uşor anul acesta. Am fost foarte aglomeraţi cu
deplasări şi concerte. Câţiva s-au transferat în alte locuri de muncă fiindcă numai
avem certitudinea că ne luăm salariul. Acum avem în vedere un turneu cu formaţia
redusă şi nu se ştie cine merge. Este un turneu bun de 40 de zile în R.F.G., Austria,
Elveţia, Luxemburg. Se duc «lupte grele». Am deci două probleme: turneul şi
locuinţa. Nu sunt prea optimist, mai ales în zilele noastre, când pentru orice
favoare trebuie ciubucuri grase. După cum se vede, impresarii străini preferă
formaţii mici şi întotdeauna se va pune problema alegerii”.
Tătar Mircea din Arad […] i-a relatat lui Tătar Leontina din Jucu de Sus
[…], jud. Cluj:
„Anul acesta mai stau la Filarmonică. Se vorbeşte că anul viitor o să fie mai
bine cu noi. Dacă o să fie tot aşa, atunci o să-mi găsesc şi eu alt serviciu. Avem
concerte peste concerte dar dacă nu prea vine lumea nu avem încasări, deci nici
salariu. Se vorbeşte totuşi că o să ne ajute cei de la partid”.
Batkay Victoria din Arad i-a relatat lui Totolici Valentina din Galaţi […]:
„Acum la grădiniţe este haos. Se desfiinţează pe capete educatoarele din
motive de frecvenţă redusă. Timpul este urât şi nimeni nu-şi mai trimite copiii la
grădiniţă. Cele de la Seleuşi, toată ziua bat la porţile oamenilor să-şi trimită copiii
la grădiniţă. Profesorii şi învăţătorii care au absenţi trebuie să facă vizite acasă.
Salariul este acum după frecvenţă. Dacă n-ai frecvenţa 100%, se diminuează
salariul”.
Deleanu M. din Arad […] i-a relatat lui Fleseru Florica din Odorheiul
Secuiesc […]:
„I-am hărţuit pe copii în toate locurile numai şcoală n-am făcut. Pe
deasupra am intrat în acord global şi la fiecare salariu ameninţări că dacă nu facem
una sau alta, nu luăm leafa. Vai şi amar! Ce învăţământ mai e şi ăsta!”.
G. Tilicea din Arad […] i-a relatat lui Tilicea Dorin din Bucureşti, post.
restant, of. poşt. 37:
„La Arad cu teatrul e dezastru. Nu li s-au vândut decât 200 de bilete pentru
două spectacole. Încerc să fac şi eu ceva pentru ei. Încercăm să vindem la Liceul «I.
Slavici» şi la Economic. Directorul Filarmonicii, Fluieraş, m-a rugat şi el să-i plasez
bilete. Vai de capul lor! Mi-a spus Fluieraş că un instrumentist câştigă 500-600 lei
pe lună.
Am primit schiţele tale comico-satirice. Schiţa «Concurs» este delicioasă,
dar amară. Sunt în căutarea lui Gogol şi trebuie să-l citeşti şi tu. Universul,
atmosfera, faptele de viaţă sunt gogoliene. ….Şi când te gândeşti că el zugrăveşte
moravuri de la începutul sec. al XX-lea. Cam pe atunci suntem şi noi în unele
privinţe”.
5. Stări de spirit în rândul unor pensionari.
Conta Gheorghe din Arad […] i-a relatat lui Sabău Victor din Pleşcuţa, jud.
Arad:
„Astăzi nu ne ia nimeni în seamă. Principalul e că «unirea» am făcut-o, în
Al II-lea Război Mondial am făcut şi canalul eroilor de la Păuliş, la care am luat
amândoi parte. Pentru toate aceste servicii aduse ţării, actualii m-a recompensat
cu o majorare de pensie de 45 lei pe lună, adică 1,50 lei pe zi. Mi-e ruşine să spun
acest adevăr şi totuşi aşa este”.
Hădăreanu Elena din Arad […] i-a relatat lui ing. Pompei Rebreanu din
Bucureşti […]:
„Ne este greu cu aprovizionarea. Cozile interminabile te distrug. La

particulari e foarte scump. Pensiile noastre, 1.390 lei sunt foarte mici pentru
greutăţile acestor zile. De carne să numai vorbim, iar pâinea lasă de dorit calitativ”.
Dima Eracle din Arad […] i-a relatat lui Enache Constantin din Bucureşti
[…]:
„Sunt pensionar din 1983. Avem o serie de avantaje create de partid şi de
guvern. Asistenţa medicală gratuită, pensia nu prea mare ca să nu ne îmbuibăm,
carnea grasă nu este prea bună că ne creşte colesterolul, aceea slabă nu se găseşte
că merge la export, vorba celui mai mare… Vin nu prea avem, că-l dăm şi pe acesta
la export să facă capitaliştii tensiune. Noi suntem sub directa îndrumare a
tovarăşului şi se ocupă personal de noi. Deci suntem nişte oameni fericiţi, pentru
că trăim bine prin reprezentanţii noştri”.
Chisa Traian din Arad […] i-a relatat lui Chira Ioan din Cluj-Napoca […]:
„Am fost la Budapesta şi ne-am cumpărat de acolo medicamente, că acolo
sunt aproape pe gratis. Exemplific: eu folosesc pentru inimă un produs R.D.G. La
noi tubul costă 126 lei iar acolo 10 forinţi = cu 6 lei…”.
Şeful Serviciului
Lt. col.,
Marinescu Ana
24
1985 februarie 20, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti către
o persoană din München, R.F.G., în care, alături de descrierea condiţiilor de
muncă de la Rapsodia Română, apar asigurări că cei care au reuşit să plece din
ţară au scăpat „din infern”.
Iacobescu, Bucureşti […] către Rehberg Gerhard Cecilia, R.F. Germania,

München […]:
„… La noi la cor [Rapsodia Română] sunt în concedii medicale peste 15 inşi
aşa că dintr-un cor de odaie rămăsesem un cor odăiţă. De ce s-au îmbolnăvit?
Pentru că ilustra noastră instituţie a catadicsit că nu prea avem activitate şi că ar fi
foarte merituos din partea noastră dacă am culturaliza mai intens masele, aşa că
ne-au trimis undeva la mama dracului, la un club situat la cap de linie al
autobuzului 35 şi care autobuz îşi face damblaua să circule rar şi arhiaglomerat. Eu
cel puţin, am stat în staţie la EVA fix o oră dar alţii mai nefericiţi au stat mult mai
mult şi fiind afară plăcut şi răcoare ca-n luna ianuarie, această distracţie ne-a lovit
pe toţi cu leuca!
[…] Atunci când te culci în patul tău pufos din cel mai fin puf de gâscă să
faci o rugăciune că ai reuşit să scapi din infern! Fetiţa mea dragă şi dulce uneori
mă întreb dacă ne vom mai revedea pe lumea asta!”.
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 8932, vol. 35, f. 372
25
1986 ianuarie 11, Brăila. Extras dintr-o scrisoare a unei persoane urmărite în
problema legionară, în care este relatat momentul arestării sale de către
Securitate, în noaptea de 15 august 1952.
Ciulinaru M., Brăila […] către Pântecan Nicolae, Bucureşti […]:
[…] Încerc, dragi colegi, să las în vântul geros de iarnă ceva din amintirile
clădite în cei aproape 65 de ani de trăire în comun cu Ecaterina: devotată soţie,
bună mamă, demnă în societate şi dovedit curaj. În toate a fost alături de mine,
dar în unele cazuri m-a depăşit. Dau unul şi cu voia d-voastră vor mai urma.
Era o noapte cu un cer albastru pe care lumina lunii îl făcea ca un tablou al
celui mai mare pictor. Căldură mare, era august 1952, orele 24, puterea nopţii. Ne
culcasem târziu, fusesem la o sărbătorire căci era Sfânta Maria. Ecaterina nu lipsise
de la serviciul religios de la biserica Sf. Maria.
Din cauza căldurii, lăsasem uşa de la intrare deschisă şi atârnasem
înlocuitor un cearşaf. Poarta încuiată şi aveam şi un păzitor în curte, un credincios
câine nu prea mare, dar bun de gură. Adormiserăm.
La orele 24, credinciosul animal s-a repezit spre poartă făcând mare larmă
şi mai ales după ce a primit o lovitură, care l-a obligat să vină în uşă şi să ceară
ajutor. S-a îngrămădit într-un colţ al curţii, dar nu voia să tacă. Am sărit repede
din pat în costumele uşoare şi în faţa noastră apar doi cetăţeni cu armele întinse.
Al treilea rămăsese la prima uşă căci locuinţa avea două încăperi care
aveau uşile în curte. Cei doi au intrat în camera noastră; Ecaterina le-a zis: „aici
este casă liniştită, lăsaţi armele jos”. Unul a început să bată pereţii cu pumnii şi
arma; iar ea a spus: „noi suntem chiriaşi, nu ştiu ce căutaţi în pereţi, ce o fi pus
proprietarul?” A răscolit mult în toate. Îşi aruncase pe ea un uşor înveliş. Am
înţeles tot: percheziţie – n-au găsit nimic: „Spune-ţi ce vreţi, ce căutaţi”, eu
tăceam. „Domnul merge cu noi să dea o declaraţie”.
Ecaterina – „Dacă aveaţi ceva trebuie să veniţi ziua nu noaptea”. Am auzit

că aţi mai umblat aşa…
- Domnul se îmbracă şi merge să dea o declaraţie. Ecaterina: – „Spuneţi
adevărat. Am auzit că aţi mai luat aşa şi n-au mai venit. Trebuia să-l chemaţi ziua,
că nu fuge din ţară. Eu îi dau haine mai groase şi o manta şi bocanci. Aşa umblaţi
noaptea de se sperie lumea. Rău am ajuns”.
Mi-am luat noapte bună, rămas bun, pentru aproape doi ani şi la ora 1 am
plecat din casă.
Nu ştiam că are curaj în aşa noapte furtunoasă […].
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13 432, vol. 9, f. 74.
26
1987 aprilie 16, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare de familie expediată din
Bucureşti în Texas, S.U.A., în care apar comentarii ironice la adresa conducerii
ţării şi a „epocii minunate” în care trăiesc românii.
Bonciu Eleonora, Bucureşti, […] către Bonciu Teodor Nicolae, Houston,

Texas, S.U.A.:
[…] A trecut iarna „drăguţa”, am scăpat de calvarul care ne-a chinuit luni în
şir…
A fost nespus de greu. În orice caz ne plimbăm cu reprezentanţii noştri
legali, care ne poartă cu multă demnitate prin toate colţurile lumii […]
Muncim cu entuziasm fiindcă totul este al nostru şi totul se face pentru
copiii copiilor noştri.
Viitorimea ne va fi recunoscătoare. Aceasta e caracteristica noului spirit
din ţară cu care trebuie să ne mândrim şi să mulţumim Domnului că ne-a făcut
români…
Păcat că nu voi mai apuca vremea când istoria va proslăvi „epoca
minunată” în care trăim….
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 14 943, vol. 5, nenumerotat

27
1987 iulie 21, Bucureşti. Documentar cu extrase din scrisorile trimise de românii
aflaţi temporar la lucru în străinătate, privind condiţiile grele de viaţă şi muncă
de pe şantierele A.R.C.O.M. şi A.R.C.I.F., calitatea scăzută a maşinilor
româneşti, nemulţumirile generate de retribuţia mică, corupţia, specula, furtul
la care se pretau unii angajaţi, refuzul întoarcerii în ţară, răspândirea de ştiri
ascultate la posturile de radio din Occident etc.
Anexa la nr. 00377364 din 21 iul. 1987 Strict Secret

Ex. nr. 3
Documentar
cuprinzând informaţii pe linia acţiunii „Atlas”43, depistate şi semnalate de unitatea
noastră în perioada 1986-iunie 1987
I. Comentarii privind deficienţe în activitatea de construcţii montaj

petrecute pe unele şantiere ale antreprizelor „A.R.C.O.M.” şi „A.R.C.I.F.” din
străinătate, nerespectarea termenelor de dare în folosinţă a lucrărilor,
sustrageri, neglijenţă în muncă;
1. Antonescu - Antonescu V., Mexic, Mexico, […] trimis temporar ca

Monica, Târgovişte specialist, i-a comunicat într-un material:
[…] jud. Dâmboviţa „…După cum am auzit, s-a ajuns la concluzia că trebuie
trimise din ţară câte 2 pinioane modificate pentru fiecare
maşină care mai este în depozit. M-a bucurat acest lucru
deoarece, este mai uşor de schimbat 2 pinioane la 25 maşini,
decât să schimbi complet 20 de cutii [de viteză]. Asta ar
însemna 2 luni de muncă în loc de 5-6, cât ar fi durat
modificarea.
Monica, spune-i lui Stanciu să trimită cât mai rapid roţile
pentru maşini, ca să astupăm gura lui acest Ghionye, care
caută să-mi arate numai lucruri rele la maşinile noastre. Mă
trimite în anumite întreprinderi, unde ştie că are probleme
cu beneficiarii. Am vizitat o întreprindere de aluminiu, unde
43
„Atlas” era denumirea codificată a unui program de măsuri aplicate de Securitate pentru
protejarea personalului românesc care lucra în străinătate în baza unor contracte semnate de
statul român şi supravegherea calităţii utilajelor şi mărfurilor produse în România ce urmau a fi
exportate.
aveam 3 maşini. La două sunt nişte probleme de tratament

termic la batiu; sunt cu uzură prematură. Să faci tot
posibilul, să-l lămurească pe tov. Mititelu să accepte
anumite piese de schimb cât mai sunt în garanţie”.
Direcţia a II-a /0342881/26.4.86
2. Ariciuc Dumitru, - Referindu-se la unele aspecte negative din activitatea
Libia, Tripoli şantierului, i-a comunicat lui Ariciuc Georgeta, următoarele:
1. „…Am auzit că vor să mă îndepărteze din Tripoli, fiindcă
le-am aflat toate hoţiile pe care le-au făcut, furând statul
român şi valuta ţării. Ei mă consideră periculos pentru
cercul lor. Dacă va veni timpul să mă trimită în altă parte, le
voi explica părerea mea şi s-ar putea să iasă o mărişoară
dandana. E catastrofă cu leii în ţară şi aici cu valuta. Nu ştiu
dacă o să primeşti 700 lei. Muncim ca înainte, dar nu ni se
dau bani. Trebuie să iau măsuri de prevedere pentru a
rezolva situaţia creată. Dacă va fi aşa, voi refuza să mă urc în
avion, că vreau să fac contestaţie şi dacă nu voi găsi
înţelegere, mă voi duce la Ambasada României, la Tripoli”.
2. „…Ţi-am cumpărat ţie 36 gr. aur, format din următoarele
piese: un lănţişor, un medalion, un inel de cca. 8 gr., două
inele foarte frumoase, mai urmează să-mi iau un inel cu
piatră şi o pereche de cercei. Mai am o anumită piesă de 24
karate, în greutate de 14 gr. Am mai cumpărat şi un aparat
fotografic japonez pe care am dat 4.000 lei.
Botoşani / 0013125 / 20.05.1987
3. Baiaş Gavril, - A înştiinţat-o pe Baiaş Elena, Braşov […] următoarele:
Elveţia, Kinchberg „…Dl. Oscar F., poate mai devreme decât v-aţi fi aşteptat,
[…] dau semnalul prin care vă rog să acţionaţi în sensul
schimbării mele de aici. Aş dori să vin în toamnă acasă, dacă
nu, chiar mai devreme… Cu ocazia semnării noului contract
să lansaţi şi note pentru nominalizarea şi pregătirea
tehnicianului care să mă schimbe… Despre activitatea de
aici, ce să vă zic. Sistemul de lucru este ca clientul să vină la
atelier cu tractorul. În prezent sunt 3 sau 4 tractoare în
garanţie, deci, un tractor sau două pe lună pentru
verificare… Până acum m-am ocupat de pregătirea celor 10
tractoare care au venit în februarie. Cât priveşte vânzarea
lor, nu văd nici o activitate mai deosebită. De altfel, mai are
5 tractoare nevândute din loturile vechi.
Fără a fi pesimist, nu văd mari perspective de vânzare la
acest partener. Toate acestea îmi creează o stare de
insatisfacţie generală şi să doresc, cu atât mai mult, să
scurtez timpul şederii aici…”.

Braşov / 0341344 / 7.04.1986
4. Bălănescu - I-a relatat lui Viziteu Ioan din Sibiu următoarele:
Marcel, Algeria, Air „…Trebuie să vă spun că am primit de la Buzid, când s-a
Bessem, întors de la aeroport, 420 D.A., apoi când a venit Lazăr şi a
Amenagement Du lăsat pentru dumneavoastră 840 D.A. pe februarie. Marin a
Barrage le Khal, luat din ei 740, atât cât spunea că v-a împrumutat când aţi
C.P. 51 fost la Alger şi mi-a dat mie 100. Deci 420+100+22, (datoria
mea din timpul excursiei la El Oned, fac 542 D.A….).
În parafonille, profil 10, au apărut câteva infiltraţii, în
amonte şi s-a hotărât să mai facă nişte injecţii. Casa vanelor
se îmbracă 2 m. în argilă, monteurii trebuie să plece
definitiv pe 20 aprilie…”.
Sibiu / 0415164 / 5.04.1985
5. Ban I. - Dintr-un material pe care numitul Furtună din Libia i l-a
Bucureşti expediat şi în care face referiri la unele nereguli de pe un
INCERC- şantier al A.R.C.O.M., rezultă următoarele:
A.R.C.O.M. „…În legătură cu şedinţa care a avut loc, constat absenţa de
la ea a Serviciului Proiectare al Trustului Antrepriză de
Construcţii Industriale. După cum ştiţi, încă, din faza de
întocmire a proiectului de către I.P.C.T.-INCERC, serviciul
respectiv a avut contract pentru întocmirea proiectului
tehnologic şi documentaţiei economice. Deoarece nu a fost
la data respectivă timp, problema s-a reluat cu circa două
luni înainte de plecarea mea din ţară… Eu eram convins că
în prezent acest proiect este întocmit, el urmând să se refere
la toate aspectele tehnologice ale lucrării, acestea fiind
corelate între ele. Dacă pe parcurs ar fi apărut probleme eu
aş fi încercat să le rezolv prin corespondenţă sau ar fi fost
rezolvate de colegi, având în vedere că toţi vom folosi
această investiţie… Dacă eu aş cere prezenţa diverşilor
factori implicaţi în numeroasele neconcordanţe care se ivesc
în permanenţă la această construcţie pe care o consolidez,
aceasta nu s-ar mai termina niciodată. Dar aşa, îmi asum
răspunderea soluţiilor, mă cert cu beneficiarul să accepte
lucrarea, că ea va prezenta siguranţă şi împing lucrurile mai
departe. Deci, scrieţi-mi care este stadiul acestui proiect
tehnologic, la care eu şi colegii mei să aducem precizările
necesare. Dar problemele de armături, cofraje, betonări, nu
mă privesc.
Sunt alarmat de stadiul tubului ø 150-160. Se pare că faţă de
etapa plecării mele din ţară, (peste 4 luni) singura evoluţie
(mai precis involuţie) este abandonarea dispozitivului. Ori,

după cum se ştie de către toată lumea, acesta şi proba de
ancorare, constituie condiţia pentru definitivarea soluţiei la
fasculele tip. A. Cred că la o lucrare specială de 17 milioane
lei, am dreptul să cer efectuarea unor probe de câteva mii
lei. Dispozitivul se va completa din investiţii staţie, aşa cum
a şi fost comandat iniţial. Îmi este aproape imposibil să dau
telefon, deoarece A.R.C.O.M. nu are nici telefoane, nici
telex, nici măcar staţie cu circuit intern. Aici lucrăm cu
bileţele… În fiecare seară scriu bileţele către ateliere,
depozit, laboratoare, Romproiect, cu care umblu prin
colonie, căutând pe cineva care are drum în locul respectiv,
zeci de kilometri, şi care este dispus să te servească. Uneori
deplasarea respectivă se amână şi comanda, indicaţia
tehnică, planul, se rătăcesc, fără ca măcar să ştiu dacă s-a
rezolvat sau nu.
În sfârşit, problema cea mai gravă este cea pentru care am
trimis telex, prin telexul ambasadei, referitor la capacele din
material plastic. Beneficiarul ne-a oprit lucrările, afirmând
pe bună dreptate, că din cauza pierderilor pe la capacele
uzate, calitatea injecţiilor nu este asigurată. De peste o lună
îi tot asigur că voi primi din ţară şi nimic – aşa cum mi-aţi
scris şi dumneavoastră – dar cu nimic nu se poate face
treabă.
Direcţia a II-a / 0415125 / 24.03.86
6. Bandi Ştefan, - A expediat un memoriu pe adresa unei persoane juridice,
Ploieşti […], jud. în care a afirmat:
Prahova „…Inspectoratul judeţean Prahova al M.I. a declarat în scris
către I.C.P.P.G. – Câmpina că nu are specialişti în acest
domeniu şi a returnat diagramele sondei 19 Măgherani, sper
că a reţinut motivul principal pentru care ne-am adresat,
acela de a incrimina falsul comis de Beldea şi Coman, în
urma unei perforări greşite la o sondă (13 Qurna) din Irak.
Dacă nu mă opuneam şi falsul ajungea o realitate, sunt sigur
că de atunci, cel puţin grupul nostru era eliminat din Irak,
deoarece s-ar fi descoperit mârşăvia; ar fi fixat packerul în
pline perforături şi operaţiile ulterioare care le-ar fi făcut cu
Schlumberger-ul, ar fi dovedit falsul.
Din poziţia de cinstit şi om care am evitat o mică şi jenantă
catastrofă din cooperarea Rompetrol în Irak, am ajuns hulit
şi ameninţat, după ce mai întâi am fost eliminat din grup…
Sunt obligat să mă adresez conducerii superioare, deoarece
trebuie eradicat falsul din cooperarea internaţională care

prejudiciază onoarea României, trebuie impusă disciplină în
evaluarea zăcămintelor de hidrocarburi de către I.C.P. –
Ploieşti …”.
Direcţia a II-a / 0415573 / 28.03.1987
7. Cada A. - Cada Mihai, detaşat la lucru în Egipt, i-a relatat:
Bacău, […], jud. „…Avem probleme atât în ceea ce priveşte partea de
Bacău aprovizionare cu materiale, cât şi faptul că ne menţinem o
situaţie financiară mai deosebită, fapt ce face să nu ne
desfăşurăm activitatea aşa cum am dori noi… Am ajuns într-
o zonă în care proprietarii sunt mai pretenţioşi şi nu prea ne
dau voie să lucrăm; din această cauză întârziem…
Bacău / 0024976 / 25.05.1987
8. Chelaru D. - Într-un material expediat de Chelaru, detaşat la lucru în
Gheorghe, Iaşi […] cadrul A.R.C.O.M., în Libia, acesta l-a informat:
jud. Iaşi „…Lucrez tot pe macara, dar plătiţi rău de tot, nu mai sunt
fonduri. Noi trebuie să terminăm ce au început alţii. Banii s-
au terminat, dar lucrările au rămas neterminate. Dar ne
descurcăm cu lucrul după program, la particulari…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
9. Chiţu Mariana, - Pe adresa ei, un anume Marian, aflat la lucru în Irak a
Bucureşti […] expediat un material în care a afirmat:
„…S-a instalat noua echipă a M.C. – Ind.-ului, care a fost
trimisă în Irak cu mandatul ministerului. Au fost schimbaţi
toţi inginerii şi maiştrii mai vechi din funcţiile de
răspundere cu cei noi. Îţi dai seama ce bine merge treaba
până se dezmeticesc. De asta avem noi nevoie, să îi şcolim
până se acomodează, iar noi suntem în plin faliment. Aşa
cum îţi spuneam într-o scrisoare anterioară, celelalte
companii au închis porţile. În echipă mi-a schimbat toţi
oamenii cu alţii aduşi de ei, colegi de întreprindere, tulceni,
care nu prea cunosc meserie. De 3 luni nu facem planul,
decât în proporţie de maxim 60%, deci şi valuta e
corespunzătoare. Nu mai pot suporta câtă prostie văd şi cu
câtă uşurinţă nişte avortoni îşi bat joc de munca mea. Ce ne
îngrijorează pe noi mai mult este războiul, nu mai ni se dă
motorină suficientă. O săptămână întreagă am stat pe
şantier şi nu am făcut nimic din lipsă de carburant. Îţi dai
seama de starea de spirit a oamenilor, 500-600, care ne
loveam zilnic pe alei, de dimineaţa până seara, plimbându-
ne ca nişte pensionari. Oare, pentru asta am venit noi aici?
Se fac reduceri masive de personal la noi. Sunt trimişi acasă
oameni care au 10 luni; cei care făcuseră cerere de

prelungire a misiunii şi care o aveau aprobată, au fost puşi
pe cursă primii. Până acum sunt peste 200 de oameni.
Pentru orice eventualitate, te invit să asculţi zilnic radio-ul
cu ştirile externe (nu al nostru, celălalt). Sper să nu
popularizezi comentariile mele”.
Iaşi / 006841 / 13.05.1987
10. Crăciun - A primit un mesaj de la Crăciun Mihail, aflat la lucru în
Georgeta, Ploieşti străinătate, care a anunţat-o:
[…] judeţul Prahova „…Când era să termin montajul, la sfârşitul lunii martie, s-au
întâmplat două lucruri neplăcute, care ne-au dat înapoi cu 3
luni.
Din cauza gerului s-au spart mai multe pompe, iar ultima
bombă a fost după ce a plecat Olimid. Au probat o conductă
de DN 900 de la coloana de vid prevăzută cu compensatori
unghiulari. Probabil au depăşit presiunea, pe lângă faptul că
au făcut-o cu aer, nu cu apă ca în proiect şi au distrus doi
din cei trei compensatori. A fost un război întreg. Au dat
vina pe proiectare, că presiunea de probă înscrisă e prea
mare. Fiind singurul mecanic aici, am dus tot greul…”.
Prahova / 0025686 / 6.06.1987
11. Crinteanu, - A expediat o telegramă pe adresa întreprinderii
R.F.G.; specialist, la „IPROMET” Bucureşti, din care rezultă o serie de deficienţe
post în străinătate în derularea activităţilor cu partenerii străini:
„…1) Se reclamă lipsa oricărei verificări la desenele
prezentate.
2) La utilaje s-au pus faţă în faţă preliminarele cu de. şi s-au
arătat neconcordanţe la… dar atât la cotele de bază, cât şi la
multe detalii.
3) S-au subliniat costurile suplimentare care apar ca
necesitate a efectuării unei verificări în fapt ca şi costurile ce
apar în execuţie şi pe şantier în baza realizării
echipamentului după documentaţie cu greşeli.
4) Am fost întrebat foarte clar. Nu dorim această
colaborare? Ce facem ca lucrurile să ia o cale mai bună.
Direcţia a II-a / 00358473 / 29.01.1987
12. Dumitrescu - O legătură a sa, Dumitrescu Mircea, detaşat pe un şantier
Rodica, Craiova al A.R.C.O.M. în Irak, i-a comunicat:
[…], jud. Dolj „…Lucrările de proiectare, cât şi trasarea în teren am
terminat-o, dar merge greu cu execuţia lor pentru că ne
lipsesc anumite materiale pe care nu au binevoit cei din ţară
să le trimită. Probabil că lucrările se vor decala mult…”.
Dolj / 0031708 / 30.05. 1987

13. Frăţilă Ion, - Un anume Sopica Dumitru, Assyut, detaşat temporar la
Râmnicu Vâlcea […] lucru, i-a transmis:
judeţul Vâlcea „…Avem mari probleme cu apa; decolmatarea bazinelor,
care nu a fost prevăzută de „ROMPROIECT”, nici ca soluţie
nici ca dotare cu utilaje, (pompe mari sau dragline), lipsa
concasorului.
Conducerea de aici, care este o mică «mare» familie formată
din constănţeni, brăileni şi «A.R.C.O.M.»-işti, o cam dădeau
pe mine, cu toate astea, până la venirea lui Mocanu, care le-
a zis să se lase de prostii, că eu cu oamenii mei am executat,
montat şi exploatat secţia şi este mulţumit… Problema de
bază rămâne apa pentru spălare şi decolmatarea bazinelor…
Despre noi, bani puţini, lucruri scumpe, toţi sunt
nemulţumiţi…”.
Direcţia a II-a / 0342348 / 18.4. 1986
14. Garbacea - Garbacea Maria, Sibiu, […], jud. Sibiu, este destinatara
Anton, Iran, unui material expediat de Garbacea Anton, în care acesta
Teheran, relatează:
„ROMELECTRO”, „…Din luna septembrie am fost repartizat să mă ocup de o
inginer treabă deosebit de grea, de a aduce la linia de plutire un
contract deosebit de mare în vestul Iranului, pentru care
lucrez cât pot şi de abia reuşesc să văd că lucrurile primesc
adevărata lor valoare pe care trebuia să o arătăm, cum am
arătat-o şi înainte noi, românii.
Avem oameni cu tehnologii înalte, dar trebuie să poţi
afirma: multă muncă şi dăruire, iar colegii dinainte au stat 3
ani şi nu prea au făcut nimic, fapt ce a nemulţumit toată
lumea. De abia în luna ianuarie, pe viscol mare şi ninsori,
am reuşit punerea în funcţiune a 5 km. de linie din cei 1.200
ai contractului”.
Direcţia a II-a / 0339352 / 14.03.1987
15. Gheorghiu - Este destinatarul unui material expediat de un anume
Liviu, Bucureşti Mihai, specialist român la post în Irak, Kirkuk, care i-a
[…]. comunicat:
„…Eu sunt foarte obosit, nervos, nu din cauza muncii, ci a
situaţiei mizerabile care este aici. Este o atmosferă foarte
încărcată. Aştept ca în aprilie să vin acasă, fiindcă mă zbat
de unul singur şi nu sunt ascultat şi ajutat… De
aprovizionare se ocupă Dragomir Dragoş. Îţi închipui cum
mă descurc; nu-ţi spun mai multe… A venit unul nou,
francez, Valler, un adevărat terorist de care se teme şi Boltz;
este ginerele celui mai mare acţionar al SOCREAN-ului.

Bobu nu a rezolvat nimic în perioada care a fost cu cotele la
sesizoarele de nivel (după ce le-a modificat). SOCREAN-ul
nu este de acord cu tabelul dat de el înainte de plecarea lui
acasă… Nici acum nu au apă constant pe canale şi tensiunea
la o serie de staţii (F.C. şi lot II)… Dacă poţi să nu mai vii şi
nu ai necazuri din partea uzinei, trimite pe altul, fiindcă o să
fie foarte greu, dacă se vor cere făcute toate. Să nu le spui la
A.R.C.I.F. că vin în aprilie acasă, ca să nu-mi facă necazuri
cu plecarea…”.
Direcţia a II-a / 0415572 / 23.03.1986
16. Gliga Cosma, - În materialul expediat lui Anca Iustin, Cluj-Napoca […],
R.P.D. Yemen, jud. Cluj, a informat următoarele:
Hardmouth „…Lucrăm tot mai greu cu sculele pe care le avem, dar
Governorate, Ghulil randamentul este mult mai mare ca înainte.
Ba Wazir; C.P. «ROMELECTRO» nu ne-a trimis, încă, nimic din ceea ce
10056, avem nevoie aici, iar în afară de noi, care am venit aici, încă,
ROMELECTRO la ora asta nu a mai venit nimeni. Sunt în mare întârziere
ceilalţi colegi. Nu ştiu ce să credem despre întreprinderea
aceasta. Ne solicită terminarea lucrării în 7 luni, dar nu ne
trimite nici măcar oameni…”.
Direcţia a II-a / 0346582 / 21.06.1986
17. Hodisan I., - Hodisan Elisabeta din Oradea, […], jud. Bihor, este
Nigeria, Ongo, destinatara unui mesaj în care Hodisan I. i-a relatat:
Nirowi LDT – C.P. „…Aici treburile sunt foarte încurcate cu noua conducere…
117 Ceva greutăţi am la O.A.5, unde de două luni nu putem
pune în funcţiune utilajele, dar am suplinit de la O.A.3 şi am
realizat cea mai mare producţie de buşteni din istoria
Nirowii. Sunt în stoc în depozitul fabricilor peste 4.000 m³ şi
chiar dacă nu am mai transporta nimic două luni, producţia
în fabrici nu ar suferi nimic… La sfârşitul lui august voi
atinge rezultatele obţinute în tot anul trecut…” / Bihor /
0349667 / 13.8.1986.
„…Aici viaţa este din ce în ce mai grea. Nu se fac importuri şi
acum, de exemplu, nu se găseşte făină, nici pâine. De o lună
nu e pâine în oraş şi nici în Lagos. Acum nu se găseşte nici
carne. Vă daţi seama ce preţuri sunt… Nu ştiu cum ne vom
descurca…”.
Bihor / 0345513 / 4.06.1986
18. Hotăranu Bazil, - Două persoane aflate la post în străinătate, care au semnat
Bucureşti […] Victor şi Lidia, au expediat un material pe adresa acestuia,
în care l-au încunoştiinţat:
„…Astăzi a fost o şedinţă de analiză a observaţiilor şi la

platformă, întrucât se consideră că motoarele de barcă nu
sunt suficiente să împingă platforma… Am primit desenele
de la filtre, urmează să le introduc în dosare, însă doar atât,
întrucât, deocamdată, nu am fost solicitat să mă ocup de
filtre şi nici eu nu m-am băgat neinvitat.
Marcel a lansat ideea că Fănică a discutat cu Abdalah, că
banda se scurtează deci sacii nu se mai pot duce în depozit,
însă nu s-a încheiat sau nici nu există nici un act în acest
sens…
Sper că voi putea intra în posesia banilor tăi în această
săptămână, ca să am timp să umblu pe la aurari, (nu prea
am experienţă în acest domeniu), pentru a găsi obiectele
solicitate, pentru ca gustul meu să se potrivească cu cel al
beneficiarului… Noi suntem aici pentru a rezolva
eventualele nepotriviri din proiect şi nu e cazul să fie
transmise la Bucureşti. Observaţia cu şnec-urile a şi fost
protocolată pe 2 iunie, iar pentru aparatele de condiţionare
am găsit amplasamente în toate camerele electrice. Am
discutat aceste amplasamente şi cu Faez, care, în principiu a
fost de acord…”.
Direcţia a II-a / 0423534 / 11.06.1986.
19. Ilinca - Numitul Tiţa, din Râmnicu Vâlcea, aflat temporar în Irak,
Gheorghe, Râmnicu Hilla, Babilon, în interes de serviciu, i-a relatat următoarele:
Vâlcea […] judeţul „…Noi, aici, suntem 4.000 de români şi facem canale de
Vâlcea irigaţii în tot Irak-ul. Este de lucru aici şi pentru nepoţii mei.
Probabil, a lui Predescu a vrut să spună că nu se mai câştigă
bine, dar nu se termină lucrările. Se plăteşte mai slab,
fiindcă suntem rămaşi în urmă cu lucrările, pentru că
majoritatea nu au venit să facă treabă cinstită, s-au apucat
de vândut ciment şi alte materiale, să fure, să facă bişniţă,
fiecare pentru buzunarul lui, iar treburile pe şantier au
rămas în urmă…”.
Vâlcea / 00474 / 14.05.1987
20. Ivan Elena, - Numitul Ivan Florea din India, Buvanaghiri, inginer
Ploieşti, […], petrolist, detaşat temporar în străinătate, a înştiinţat-o:
judeţul Prahova „…Conducerea O.N.G.S. doreşte ca până la 30 iunie să
ridicăm turla şi relevarea troliului şi a panoului cu masa
rotativă, dar nu ştiu dacă vom reuşi. Am găsit multe bolţuri
şi şuruburi lipsă, legături electrice, precum şi şuruburile de
la toba cap mort, fără care nu putem ridica turla. Am
intervenit la conducerea O.N.G.S. să le executăm la un
atelier mecanic la Madras şi avem promisiuni că toate

piesele lipsă se completează pe plan local prin bunăvoinţa
colaboratorilor noştri indieni… Până la 2 iulie 1986, când
expiră termenul de 45 de zile, nu vom reuşi în mod sigur să
terminăm de montat complet instalaţia…”.
Direcţia a II-a / 0347831 / 5.07.1986
21. Ivanov Corina, - Numitul Ivanov Alexandru, Hilla, şantier C 50, i-a
Tulcea, […], judeţul comunicat:
Tulcea „…La staţia de betoane a venit un suprarevizor şi a întrerupt
betonarea pe întregul şantier pentru că românii nu fac
treabă bună. În încheiere a spus: «Plecaţi în România». Cu
alte cuvinte, vor să ne dea afară de aici. Oricum, atmosfera
este încărcată; toată lumea este nemulţumită. Nu e
motorină, nu se dau bani, lucrările sunt făcute de proastă
calitate, iar arabii ne obligă să le refacem, evident, pe banii
noştri… Nu ştiu ce să mai spun, că aici toată lumea este
nemulţumită, mormăie, toţi sunt abătuţi. Singurii care sunt
mai veseli, sunt cei care urmează să plece acasă. Ştiu cel
puţin că scapă de balamucul de aici. Astăzi toarnă betoane
pe canale, mâine îl scot şi-l sparg că nu e bun şi tot aşa.
Atunci, de unde mai avem noi bani? În loc să ne dea
salariile, cumpără motorină ca să se poată munci mai
departe.
Tulcea / 0026667 / 6.05.1987
22. Jianu Ana, - Jianu Liviu Doru plecat prin A.R.C.O.M. în Irak, i-a
Târgu Ocna, […], transmis următorul mesaj:
judeţul Bacău „…Am cam nimerit-o rău aici, în acest şantier, din cauză că
s-a cam lucrat cu picioarele de la început şi s-au furat
multe… Cu alimentaţia o ducem foarte greu. Totul este
foarte scump şi nici nu ai de unde cumpăra şi cu ce
cumpăra. Avem destule motive să fim nemulţumiţi de
normare şi retribuţie. Toţi au făcut tot felul de abuzuri. Au
încălcat decrete şi alte legi ale statului nostru, dar astea sunt
problemele altora…”.
Bihor / 0015248 / 20.05. 1987
23. Livint Ioana, - Un anume Livint V., din Irak, persoană aflată la lucru pe
com. Codăieşti, jud. un şantier al A.R.C.O.M., a anunţat-o:
Vaslui. „…Este foarte mult de muncă şi pur şi simplu sunt forţaţi să
termine ce au început, deşi unii trebuie să plece în
concediu. Cei din aprilie au fost amânaţi cu o lună pentru a
preda lucrările la beneficiar…”.
Vaslui / 003559 / 16.02.1987
24. Manole - Numitul Manole Vasile, detaşat pe linie de serviciu în

Ştefania, Buzău, […] Brazilia, oraşul Vittoria i-a relatat:
jud. Buzău „Ne luptăm ca prin intermediul Agenţiei să se execute aici,
în Brazilia, la vreo firmă de vagoane pentru a se scurta
timpul de 3 săptămâni, cât durează transportul cu vaporul
din ţară şi până aici, în Brazilia. Mi-e frică ca această situaţie
să nu prelungească şederea mea aici…”.
Direcţia a II-a / 0346031 / 13.06.1987
25. Moise Elena, - Moise Ilie, aflat la lucru în Egipt, adresează soţiei un
Sibiu, […], jud. material pentru a-l retransmite întreprinderii de care
Sibiu aparţine, în care semnalează unele nereguli constatate de
partenerii străini la produsele livrate:
„…Nu am avut probleme cu punerea în funcţiune a nici unui
aparat. Se pare, însă că totuşi, pentru unii, certificatele de
calitate şi cărţile tehnice sunt mai importante decât
funcţionarea. Avem aici o basculă SH.200 tip M.01/20. Scrie
acelaşi lucru şi pe cartea tehnică, iar pe certificatul de
calitate scrie M…12/22. La fel scrie şi pe cartea tehnică, iar pe
certificatul de calitate scrie M…12/24. Am susţinut că nu
avem decât un singur tip din fiecare şi că ar fi greşite
certificatele de calitate, cel puţin SH.200 este acelaşi din
1970. Numărul de proiect (475) este de asemenea, acelaşi.
Nu am găsit nici o explicaţie de ce s-a modificat doar codul
şi proiectul să fi rămas acelaşi. Se susţine aici, că la
beneficiar s-ar prezenta alte aparate şi în realitate s-au
expediat altele şi cărţile tehnice. În cazul că, într-adevăr,
produsele trimise nu ar fi cele care au fost prezentate acolo,
situaţia se complică. Am fost învinuit că am dat informaţii
greşite. Etichetele trimise încă nu le-am fixat, fiindcă mai
sunt discuţii cu aparatele «Rocvel». S-ar putea să fie duse o
parte la celălalt şantier şi aduse altele de tip vechi în schimb.
Dacă se revine asupra anului de fabricaţie şi a seriei şi nu
pot modifica aici, se va da probabil un telex.
Referitor la SH.200 dacă cei de aici nu pot fi convinşi, s-ar
putea eventual înlocui scala cu una cu cifre arabe, ca să fie
motiv să scrie 1/02, dar aceasta e numai o părere, pentru că
celelalte SH-uri sunt la scale normale. Mi s-a spus aici că s-a
trimis un telex pentru lămuriri. Nu am dat toate datele la
cele două aparate, deoarece nu ştiu dacă o să pot trimite
mesajul prin curier. Vă rog, trimiteţi un telex cât mai repede
posibil”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
26. Nagy Olga, - Nagy Ladislau, detaşat la lucru pe un şantier al

Timişoara, […] jud. „A.R.C.O.M.” i-a transmis: „…Mai trebuie să stau cam 7 luni
Timiş pe aici, fiindcă nu mă lasă mudinul cel mare până terminăm
de inundat cu apă porţiunea care trebuia predată de români
în 1983. De abia acum lucrăm să o predăm… Arabii au blocat
banii, de două luni nu am primit banii…”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
27. Pavlov Teodor, - Un anume Blat Adrian, Turcia, Orta Anadolu Rafinerisi
Bucureşti […] Kirikhale, detaşat temporar, i-a transmis:
„…Să-mi trimiţi cele 4 comutatoare pentru EPA, prin TIR-
urile turceşti care încarcă marfă la IDEX…”.
Direcţia a II-a / 0416660 / 5.04.1986
28. Popa - Într-un mesaj trimis numitei Popa Maria, Braşov, […] i-a
Constantin, Libia, relatat:
Abukawash- „…Contractul se termină la 30 noiembrie şi nu venise nimeni
Zuarach, C.P. din ţară la discuţii. În fine, au venit, au fost mai multe
104/030 peripeţii şi după multe zvonuri, care mai de care mai
trăznite, am ajuns la poziţia că nu mai plecăm în decembrie
acasă, că nu mai vrea libianul să ne dea încheierea de
contrat. Ce se petrece de fapt? În momentul de faţă s-a
prelungit contractul cu o parte din noi până la 31 mai 1986.
Cinci vin, acum în decembrie acasă, 6-8 la sfârşitul lui
februarie, iar restul la sfârşitul lui martie, asta la semnarea
de astăzi, dar nu se poate şti încă, de se va termina sau nu,
atunci. Deoarece libienilor nu le convine să lucreze cu
bulgarii, cum s-au prezentat la testări şi preferă tot românii,
dar cu bani mai puţini…”.
Braşov / 0333595 / 9.01.1986
29. Popa Nicoleta, - Numitul Popa Nicolae, detaşat pe un şantier al A.R.C.O.M.,
Râmnicu Vâlcea, în Irak, i-a relatat:
[…], jud. Vâlcea. „…Toate lucrările sunt pe terminate, iar pe viitor alte lucrări
nu mai contractează, iar fabrica de ciment de la Al-Kaim,
arabii nu vor să o pună în funcţiune, fiindcă sunt în stare de
război cu Iranul…”.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
30. Popescu - A expediat un material pe adresa lui Cazacu Emilian,
Constantin, Libia, „Energoconstrucţia”, Bucureşti, Calea Dorobanţi nr. 103-105:
El Khoms, C.P. 625 „…Contractele cu partenerul libian nu au fost făcute cu cap
şi din această cauză partenerii îşi bat joc de noi.
…Referitor la salariul meu aici şi în ţară, mi-e ruşine să vă
povestesc. Deci, ştiind că lucrăm numai la finisaje şi
remedieri, vă daţi seama că nu putem să ne facem planul şi
atunci când luăm 50% din drepturile noastre spunem că e

bine…”.
Direcţia a II-a / 0359023 /2.02.1987
31. Popescu Mihail, - Un anume, Popescu Constantin, inginer aflat pe un şantier
Drobeta Turnu- al A.R.C.O.M. din Libia, i-a comunicat:
Severin, […] jud. „…Relaţiile cu marea Jamahirie sunt destul de încurcate. Noi
Mehedinţi am început nişte lucrări pe aici, ce au fost abandonate 4-5
ani, iar acum se reiau finisajele, după ce banii au fost
încasaţi de alţii, de aceea nu ne ies nouă banii…”.
Timiş, / 0051489 / 27.05.1987
32. Popovici - Este destinatara unui mesaj al lui Popovici Dinu din Irak,
Ecaterina, Craiova, Hume, deplasat la lucru în străinătate, care i-a relatat:
[…], jud. Dolj „…Nu am speranţe să mă întorc într-o lună. …Asta pentru că
şantierul nu are materialele necesare şi nu se pot finaliza
lucrările… Consultantul nu avizează pentru că nu am adus
materialele şi s-a făcut reclamaţie în acest sens în Anglia, la
firmă. Sunt legat de mâini şi de picioare, nu prea am de
lucru…”.
33. Sabău - În materialul adresat lui Sabău Gabriela, Cluj-Napoca, […],
Alexandru, Sudan, a comunicat:
Kartoum, C.P. 2682 „…Am avut discuţii mari cu Helnichi. Încă nu l-au chemat
acasă. Pretindea să îmi compromit munca de un an de zile,
să fac muncile incomplete, să fie el băiat frumos la C.N.T.,
că se termină filatura până la 30.04. Fii sigură că nu am fost
de acord şi i-am spus cam multe şi cam tare. C.N.T.-ul a fost
de partea mea…”.
Cluj / 0338684 / 6.03.1986
34. Savin Elena, - Într-un mesaj trimis de Savin Ştefan, de pe un şantier al
Huşi, […], jud. A.R.C.O.M. din Irak, acesta i-a comunicat că, timpul este
Vaslui foarte capricios şi cumulat cu alte greutăţi nu-şi pot termina
lucrările la termenele planificate şi de aceea câştigă puţin.
Vaslui / 003559 / 16.02.1987
35. Şerban - Este destinatara unui mesaj expediat de Şerban Valentin,
Georgeta, Bacău, detaşat pe un şantier al A.R.C.O.M., în străinătate, care se
[…] jud. Bacău referă la:
„…Avem foarte mult de lucru în fabrică… Azi noapte s-a
spart economizorul. Arabii au intrat în Ramadan şi pretind
totul de la o mână de români. Sunt discuţii mari între partea
română şi partea siriană. Ei nu au plătit până acum nimic în
valută, asistenţa, la fel, piesele de schimb pe care le-au
ridicat la 1 iulie 1984 din magaziile noastre. Atmosfera este
foarte încărcată; lumea este neserioasă…”.
Bacău / 0024976 / 25.05.1987

36. Simionescu A., - Este destinatarul unui material expediat de o persoană
Bucureşti, […], neidentificată, cetăţean român aflat la post în Egipt, Cairo,
Uzina „23 August”, care i-a transmis:
Serviciul F.G.I. „…Au existat şi necazuri. Unele dintre ele poate că au şi
ajuns în ţară (filetul la şuruburile de fundaţie), iar altele am
căutat să le rezolvăm, fără a mai transmite veştile noastre
acasă. Mă conving tot mai mult de inutilitatea
reprezentantului Într. «Unio» şi aş fi capabil să solicit
imputarea acestei delegaţii celui care a hotărât-o, fără pic de
pricepere şi discernământ, în schimb noi nu putem finaliza
construcţia metalică din lipsa celor trei reprezentanţi scrişi.
Până la urmă voi face eu această recepţie, deşi pe Udroiu de
la «23 August» tot îl aştept…”.
Direcţia a II-a / 0415124 / 24.03.1986
37. Stamate - A primit un material de la Stamate G., de pe un şantier al
Marcela, A.R.C.O.M. din străinătate, care i-a relatat:
Constanţa, […], jud. „…Probleme aici sunt destule şi oamenii pleacă iar acasă
Constanţa deoarece nu avem bani. Salariile nu s-au plătit de 7 luni.
Problema este că în decurs de două luni eu sunt al patrulea
gestionar care preiau magazia şi după primirea făcută am
găsit foarte multe lipsuri (cam 124 poziţii şi valoare mare)”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
38. Suciu Daniela, - Într-un mesaj expediat de soţul ei, Suciu Cornel, Malaezia,
Bistriţa, […], jud. specialist la post în străinătate, a fost informată:
Bistriţa-Năsăud „…Acum mi-e foarte greu. Vaporul cu materiale din ţară nu
a sosit încă. Suntem în imposibilitatea realizării planului,
deci salariile nu se vor lua întregi, nici diurnele în valută;
din acest motiv e o stare generală de nemulţumire. Oamenii
sunt răi, vor să plece acasă…”.
Bistriţa-Năsăud / 0334880 / 24.01.1986
39. Tus Nicu, - I-a relatat lui Tus Lucia, Baia Mare, […], următoarele:
Malaezia, Kuala 1) „…Eu am decis să faci o cerere către ROEL prin care să ceri
Lumpur, Jalan Ara să vin acasă imediat, iar dacă într-o săptămână nu se mişcă
nr. 124 nimic, faci una către M.E.E., în care arăţi clar că nu te poţi
descurca fără mine… Aşa cum ministrul a aprobat să se
plimbe pe aici tot felul de hahalere, printre care şi Chira,
care mai mult au încurcat lucrurile, decât să ajute la bunul
lor mers. O ştire de ultimă oră sosită de la ROEL, spune că
nu mai pot plăti şoferii, deoarece s-au epuizat fondurile,
aşadar lucrăm pe degeaba…”.
Maramureş / 0408285 / 29.01.1987
2) „…Aici atmosfera este de nesuportat cu acest sclerozat

care îngroapă şantierul văzând cu ochii, datorită
nepriceperii sale. Prelungirea timpului de execuţie ne duce
în stare de faliment, iar hodorogul acesta de Penescu face
tot felul de teorii şi umblă aiurea, cine-l mai ţine pe omul
acesta aici, de moment ce totul merge anapoda? Aceasta-i o
problemă.
O altă problemă: de la ROEL se trimit tot felul de reproşuri,
fără a contribui cu nimic la îmbunătăţirea situaţiei. În
acelaşi timp, trimit specialişti cu tot felul de minuni, care
cheltuiesc bani degeaba. ROEL nu ne-a plătit salariile de 6
luni, iar eu trebuie să stau aici cuminte şi să rabd toate
problemele pe care le avem acasă. Cu ce sunt eu vinovat că
s-a dublat timpul de execuţie al lucrării? Să răspundă cine-i
de vină. Ce respect mai pot avea eu faţă de Lazăr şi
Rădulescu, care-mi dau sfaturi atunci când am spus că mai
trebuie un economist aici. În acelaşi timp caută să vină în
vizită pentru îndrumare…”.
Maramureş / 0409733 / 16.02.1987
3) „…Vrem să deschidem al doilea front de lucru la
conductor în Razah, pe linia 2 B, dar atât Bologa, cât şi
Suciu, tare se încurcă în idei. Cer mereu subcontractări de la
Lupşe, dar anul acesta a făcut totul în acest sens, dar nici
oameni calificaţi în montare de conductor nu găseşti. Din
păcate, aceşti thailandezi fac mereu mofturi…Avem mereu
greutăţi şi în privinţa măririi ritmului şi din punct de vedere
financiar…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
40. Tuca Tuti, com. - Numitul Tuca Gigi, din Irak, aflat la lucrul pe un şantier al
Racova, jud. Bacău A.R.C.O.M., i-a transmis un mesaj, relatându-i:
„…Nu s-au predat lucrările la termenul stabilit şi arabii nu
ne mai dau nici un ban. Cred că o să de-a faliment
şantierul… Este cum nu se poate mai rău. Aş vrea să vin
acasă…”.
Bacău / 0024976 / 25.05. 1987
41. Vintilă Marcel, - A expediat o comunicare lui Veress Albert, Miercurea-
Libia, specialist Ciuc, […] în care i-a relatat:
aflat la post. „…La 1.04.1986 am terminat contractul, dar nu vrea partea
arabă să ne dea drumul până nu vor veni asistenţi noi şi
doctori din România. Ai voştri nu vor să trimită personal din
cauza încadrărilor mici care ni s-au dat de la arabi. Acum
sperăm că, după luna mai, se vor înţelege şi vom reuşi să
plecăm sau vom reuşi să rămânem.

Direcţia a II-a / 0345189 / 30.05. 1986
42. O persoană - A trimis unei persoane juridice din Bucureşti un material
neidentificată, din care rezultă că lucrează în cadrul lui ROMELECTRO –
Bucureşti Yemen şi sesizează o serie de activităţi necorespunzătoare
ale unor angajaţi români cu funcţii de răspundere:
„…Problemele care vi le aduc la cunoştinţă sunt
următoarele: slab interes pentru bunul mers al lucrărilor de
către conducerea care figurează aici, ca ing. D[…] N[…], şeful
de grup, ing. C[…]. El a fost mulţumit că a plecat din ţară la
8 luni de zile pentru vizitarea familiei, dar a plecat bine
asigurat cu 500 gr. aur şi cu 4.000 dolari. Din diurnă nu este
posibil…
Se mai extrag bani nemunciţi din: toate maşinile ce
deservesc şantierul de aici sunt străine. La şantiere au venit
fiecare cu câte o ladă de piese de rezervă, dar la ora actuală
nu mai există nici o piesă. Unii au făcut bonuri de consum,
dar nu cei care deservesc utilajele, ci cei care au avut nevoie
de buget personal, ca R[…] D[…], mecanic-şef, R[…] G[…],
magazioner, N[…] D[…], mecanic; Referitor la alimentarea
cu combustibil a utilajelor: carburantul se ridică cu cisterna.
Contabilul şef nu verifică. La sosire se vine cu două
compartimente pline şi nu cu trei, căci le mai trebuie şi bani
de cheltuială, deşi factura atestă că cisterna a fost plină…
De asemenea, automacaraua Raba de 16 tone dată de ing.
C[…] la un şofer amator, a fost restaurată după 2 luni. Acum
nu mai poate fi folosită, decât doar, să o aducă în ţară. Ea a
costat 200.000 lei, iar acum, obligatoriu, îi va face o
reparaţie capitală”.
Direcţia a II-a / 0408827 / 27.01.1986
43. O persoană - A expediat un material pe adresa unei persoane juridice
neidentificată, Iran, din Bucureşti, din care rezultă unele nereguli de pe şantierul
Antrepriza română din Iran, unde lucrează:
ROMELECTRO „…Situaţia economică a brigăzilor din Iran este după părerea
mea, catastrofală şi datorită acestui fapt activitatea se
desfăşoară din ce în ce mai prost. Brigăzile au datorii foarte
mari la diverse organisme iraniene, la proprietarii spaţiilor
închiriate pentru depozite sau pentru cazare, la muncitorii
iranieni şi români.
Astfel, spaţiile închiriate sunt achitate de peste un an de
zile. Chiriile apartamentelor sunt restante de luni de zile.
Personalul iranian nu şi-a primit drepturile de peste 6-7
luni, iar paznicii depozitelor de peste 1 an.

Personalul român nu-şi primeşte drepturile, decât sub
formă de avansuri care nu acoperă minimum necesar de
hrană… Datorită întârzierii plăţii salariilor, muncitorii
iranieni lucrează superficial sau pur şi simplu nu mai
lucrează, dar compania este obligată să-i plătească.
Drepturile în lei cuvenite familiilor celor plecaţi se achită cu
întârziere de 3-4 luni. Utilajele trimise în Iran sunt într-o
situaţie de nedescris. Majoritatea formează cimitire de fiare
vechi şi aşteaptă să fie luate în ţară. Unele stau sechestrate
pe la diverşi proprietari ale spaţiilor închiriate şi neachitate
sau chiar în depozite, care ar trebui desfiinţate, dar paznicii
cărora nu li s-au plătit salariile, nu permit luarea acestor
utilaje sau materiale.
Aşa cum am arătat mai sus, spaţiile închiriate şi neachitate
au generat până acum datorii de milioane de riali. Situaţia
arătată nu poate fi reparată decât printr-un ajutor din ţară,
pentru care nimeni nu are curajul să intervină la cei în drept
să hotărască. Orice întârziere în rezolvarea situaţiei duce la
creşterea datoriilor pe care până la urmă tot ţara le va
achita, însă vor fi mai mari.
Este strict necesară responsabilitatea în analizarea şi
aprecierea situaţiei şi luarea unei hotărâri imediate”.
Direcţia a II-a / 0407701 / 16.01.1986
44. Un grup de - Aflându-se la lucru în străinătate, o persoană necunoscută
muncitori, Egipt, a expediat un mesaj din partea unui grup de muncitori şi a
Assyut adresat unei persoane juridice din ţară următoarele:
„…Interveniţi prin consilierii dumneavoastră, ca să pună
treburile la punct, să demareze odată lucrările de la
Antrepriza A.R.C.O.M., Assyut. Venim la dumneavoastră, că
datorită probabil nepriceperii, în special, a inginerului şef
I[…] M[…], deja au trecut peste 7 luni, însă treaba merge
foarte lent. Suntem informaţi că ing. I[…] este de profil
petrolist. După cum abordează problemele, se vede că este
depăşit, lucru care face ca nici acum să nu fie rezolvată
problema cu staţia de sortare. În loc să se ţină de producţie
a scos o formaţie de 14 muncitori şi un maistru constructor
şi a dispus să se construiască o baracă de 7,5x20 m cu 4
încăperi, dotată cu tot confortul, la Poliţia Circulaţiei. Asta
numai ca să poată obţine carnetul de conducere egiptean,
atât el cât şi alţii din conducere. Datorită unor evenimente
locale, această baracă a ars complet. Acum acest maistru are
sarcină să construiască altă baracă pe cheltuiala statului…

Personalul T.E.S.A., este foarte mult faţă de situaţie. Se
folosesc foarte mulţi, peste 30 la nivel de antrepriză, oameni
care au venit pe post de muncitori cu înaltă calificare şi sunt
trimişi să învârtă hârtii şi plătiţi de pe spinarea muncitorilor,
contrar decretului privind munca în acord global în
străinătate. Iar cadrele T.E.S.A. nu sunt folosite suficient.
Soţia inginerului N[…] şi mulţi alţii de la birou, pur şi simplu
iau valută şi salariu degeaba…”.
Direcţia a II-a / 0418055 / 21.04.1986
II. Informaţii referitoare la activităţi ilicite ale unor cetăţeni români

aflaţi în străinătate în interes de serviciu (speculă, corupţie, lucrări
neautorizate la particulari, intenţii de eludare a controlului vamal),
precum şi instigarea unor legături din ţară la săvârşirea unor acte
infracţionale asemănătoare, pentru obţinerea unor foloase materiale
necuvenite.
1. Andreescu - Un anume Andreescu din străinătate, aflat la lucru prin

Ecaterina, intermediul A.R.C.O.M., i-a relatat:
Alexandria, […] jud. „…Aş vrea să vii şi tu unde lucrez la particular, la vreo 60
Teleorman km de colonie şi să vezi că nu dorm în casă, unde doarme
lumea, ci dorm sus pe acoperiş, ca să pot să iau şi eu un
ban, să fie treabă bună….”.
Iaşi / 068841 / 13.05.1987
2. Apărece Teodora, - Numitul Apărece, cetăţean român aflat la muncă în Irak,
Focşani […], jud. i-a relatat:
Vrancea „…Roagă-l pe Costică să se intereseze dacă a plecat Banros
şi dacă nu, dă prin el 2.000 lei, căci aşa am înţeles, că s-ar
putea să vie înapoi în Irak şi dacă nu vrea să-i ia, continuă
tot în plic, câte 200 lei”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
3. Ballo Iosef, Irak; - I-a comunicat soţiei sale, la adresa: Miercurea-Ciuc […],
detaşat pe un şantier jud. Harghita, următoarele:
al A.R.C.O.M. „…Toţi sunt nemulţumiţi cu retribuţia şi nu sunt speranţe
în viitor să câştigăm mai mult. Aceeaşi situaţie a fost şi în
Egipt… Dacă treburile merg aşa, după 6 luni am să vin
acasă. În zilele libere mă duc să lucrez la particulari pentru
a mai câştiga ceva…”.
Harghita / 0077076 / 08.05.1987
4. Bărbulescu - Într-un material adresat lui Bărbulescu Vasile, Deva, […]
Nicolae, com. a afirmat următoarele despre o rudă care a fost în
Broşteni, jud. străinătate, în interes de serviciu:

Mehedinţi „… A venit Ionel din Maroc şi a adus multe lucruri pe care
le-a valorificat jidăneşte; a realizat aproape 200.000 lei.
Spiritul real şi practic al lui Ionel a realizat din lăcomie o
serie de afaceri care-i vor pune sub semnul întrebării
viitorul lui […]”.
Mehedinţi / 003227 / 13.05.1987
5. Barna Grigore, - Barna Nicu, persoană aflată pe un şantier al A.R.C.O.M.
Târgu Ocna […], jud. în Iordania, l-a anunţat:
Bacău „…I-am spus lui Valeriu că o să primească un pachet de la
o firmă din Danemarca, pachet ce conţine 5 kg. de cafea şi
10 cartoane Kent, pe care să le facă bani…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
6. Bolohan Veronica, - Bolohan Mitică din Libia, Tripoli, muncitor detaşat pe un
Suceava, […], judeţul şantier al A.R.C.O.M., i-a trimis un material,
Suceava comunicându-i:
„…Cu banii de la A.R.C.O.M. se stă foarte rău… Lucrez la
un atelier de reparaţii R.T.V. câştig în medie 300-350 L.D.,
faţă de 50 L.D. cât dă A.R.C.O.M.-ul diurna…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
7. Brutaru L., Libia, - Într-un material expediat pe adresa lui Brutaru Maria-
Tripoli, Brigada Iuliana, com. Stroieşti, jud. Vâlcea, a relatat:
Centru P.O. 969 „…Dacă poţi să iei legătura cu Costel, dacă poate cumva să
mă ajute la vamă, la aeroport, ca să nu mă purice, că în
raport cu asta, aş putea să iau de aici şi alte lucruri, căci
aici aranjez eu, dar e vorba cum fac la Bucureşti. Vezi ce
spune şi să-mi comunici cu prima ocazie. Îmi dai şi mie
numărul de telefon, că pot să vorbesc de aici cu el. Tu poţi
să-i spui mai multe, că sunt domn şi eu, dacă poate să mă
ajute. Aş lua eu legătura cu el, când am să vin…”.
Vâlcea / 00374 /14.05.1987
8. Căldăruş Sanda, - Un anume Marcel din Irak, aflat la lucru pe un şantier al
Brăila, […], jud. Brăila A.R.C.O.M., i-a expediat o sesizare pe care destinatara să o
retransmită unei persoane juridice: „…Directorul S[…]
T[…], de la Trustul Montaj-Bucureşti, abuzând de funcţia
sa, a emis nişte decizii în funcţii de maiştri la următorii:
tovarăşului E[…] A[…], care a mai fost şi în Iordania şi a
fost trimis în ţară disciplinar, tot pentru aceleaşi abateri pe
care le face şi aici în Irak, fiind pe post de maistru fără nici
o pregătire profesională de maistru…În aceeaşi situaţie mai
este şi tov. D[…] I[…], tot pe funcţie de maistru, fără nici
un fel de pregătire corespunzătoare … Mai este şi P[…]
I[…], pe funcţie de maistru. Toţi sunt veniţi numai cu

scopul de a se îmbogăţi prin muncă necinstită, iar dacă
vrei să pleci acasă, în ţară, este foarte grav, că dacă nu te
prezinţi cu suma de 25-30 dinari, nu ai ce căuta la ei cu
cererea de concediu cu toate că ai dreptul la concediu, că
ai efectuat 11 luni de lucru în Irak şi după lege trebuie să
semneze cererea de concediu…”.
Direcţia a II-a / 0411910 / 17.03.1987
9. Căruţă Sabina, - A fost anunţată de Căruţă Ion, scafandru angajat de
com. Răducăneni, A.R.C.O.M., la şantierul CONTRANSIMEX, Maroc,
jud. Iaşi următoarele:
„…Am pus colete pe vapor: unul pe numele meu, unul pe
numele tău şi unul pe numele vecinei Burtea şi încă o
cutie pe numele lui Bujor. Avem 50 kg. cafea şi mai aduc
eu 10 kg. Poate o putem vinde cu 1.500 lei…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
10. Chiţu Mariana, - Un anume Marian, detaşat în Irak, i-a relatat: „…Dacă
Bucureşti, […] vrei să plec din Adana, numai de tine depinde; în funcţie
de cantitatea de material pe care reuşeşti să o trimiţi.
Alcool ca bonificator (dar bonificatorul să fie de 3 l).
Alcoolul să fie dublu rafinat, pentru că e păcat de volum,
transport, tracasare şi alte deranjuri financiare. Dacă nu ai
cu ce să-i plăteşti lui Sandu, anunţă-l că-l rog eu să mă
servească şi mă socotesc eu cu el în ţară. E bine să nu
pierzi relaţia cu T.I.R.-ul (vei ţine legătura cu Nicoleta)
pentru că-l aduce singur şi în cantitate mai mare. Cu
şoferul mă descurc eu aici. Au trecut lunile şi eu nu am
reuşit să am banii depuşi la zi. Chiar acum am ascultat
evoluţia frontului. Nu e bine! Grăbeşte-te să am timp să
fac rost de ceva bani…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
11. Chivu Virginia, - O legătură din străinătate, care semnează Chivu, i-a
Bucureşti, […] solicitat următoarele:
„…Gina, roagă-l pe Nanu să-mi facă rost de nişte dolari şi
să-mi trimită în plic câte 10-20, până se fac 50. Aş schimba
aici, dar a ajuns aproape 3 lire / dolarul şi nu îmi convine.
Să se ducă la Gimi sau la Nelu să-mi facă rost şi tu îi dai
banii…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
12. Ciobanu Elena, - Un anume Costel, aflat la post în străinătate, i-a relatat:
Iaşi, [….], jud. Iaşi „… Mi-a părut bine că ai primit chemarea de la mine şi
cred că te-ai apucat să-ţi faci dosarul. Cumpărături să faci
numai după ce ai toate garanţiile că poţi pleca. Să cumperi

adidaşi, (3 perechi), flanelă, ciorapi şi ce mai găseşti de
cuviinţă…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
13. Ciornei Elena, - Numitul Ciornei Ion din Irak, aflat pe un şantier al
Vaslui, […], jud. A.R.C.O.M., i-a relatat: „…Sper să se îndrepte şi treburile
Vaslui financiare, deoarece până acum a fost foarte rău”. A mai
afirmat că ar dori să primească de la soţie un pachet cu 10
perechi de adidaşi, 15 l de coniac, uscătoare de păr pentru
a le valorifica în Irak. Pachetul să-l trimită cu un şofer de
T.I.R.
Vaslui / 003559 / 16.02.1987
14. Câmpeanu - Dintr-un material expediat de numitul Câmpeanu, aflat
Anicuţa, Dej, […], la post în străinătate, rezultă:
jud. Cluj 1. „…Am reuşit să fac rost de 5 kg. de cafea, un kg. de piper,
numai să pot scăpa cu ele. Poate o să discuţi cu d-na Hora,
când vine şi ţi le aduce… Eu am lucrat la cineva şi în loc de
bani mi-a făcut rost de piper şi cafea”.
Cluj / 0044235 7 23.04.1987
2. „….Poate ţi-a spus doamna Horia, cât lucrăm şi tot nu
este destul pentru şefi şi cât am fost de nervos că se
plăteşte slab…”.
Cluj / 0044235 / 23.04.1987
15. Cojoc Dorina, - Numitul Cojoc, aflat la lucru în Irak [Egipt], Assiut, i-a
Constanţa, […] jud. comunicat:
Constanţa „Când va veni Costel aici, pe 25 mai, îi dai să-mi aducă 2
bidoane cu 3 litri ţuică, 3 litri coniac şi dacă mai găseşte
alcool rafinat, precum şi 25 perechi ciorapi flauşaţi,
maieuri şi pantaloni…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
16. Coneac Dorel, - A înştiinţat-o pe Coneac Eugenia, Iaşi, […] că aşteaptă de
Irak, Hilla, şantier la ea următoarele:
A.R.C.O.M. „…Un băiat al lui Ghiţă strungarul, Rică, lucrează la
I.T.I.A., face curse în Irak şi Kuweit şi poate trece pe la
mine la Hilla. Îl rog pe Vasile să-l caute la Autobază în
Tătăraşi, să discute cu el, dacă vrea să facă rost de bani, să
aducă din ţară coniac şi eu îl vând aici. Pe tine, te rog, să-
mi trimiţi 20 l. coniac, care vândut aici pot să iau 12 gr.
aur”.
Constanţa / 0080794 /25.05.1987
17. Coţofana Ioan, - În două materiale adresate soţiei, Coţofana Mariana,
Irak, inginer într-un Sibiu, […], jud. Sibiu, acesta i-a relatat:
şantier al A.R.C.O.M. 1. „…Ţi-am trimis un pachet prin tipul care a mai făcut
acest oficiu. A venit şi a plecat în aceeaşi noapte şi n-am
discutat prea mult cu el. Tipul, se pare că va continua să
vină până la sfârşitul anului. Deci, el va rămâne singura
noastră şansă de comunicare materială… Nu l-am pipăit
încă destul dar se pare că el urmăreşte ceva cu mine, fie
cât voi sta aici, fie când voi veni în ţară. Rămâne să mă
conving la următoarea întâlnire cu el….”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
2. „…Astă seară la orele 22,00 a venit inopinat «prietenul»
nostru comun prin care ţi-am trimis şi al doilea pachet.
Îmi pare rău că nu am reuşit să fac rost de cafea şi de
lănţişor. Cu lănţişorul mă descurc singur, dar tipul care
mi-a promis că-mi rezolvă vine la sfârşitul lunii. Pachetul
acesta îl va lăsa tot la Racoviţă; aşa m-am înţeles cu el, aşa
e mai bine…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
18. Deliceanu Maria, - Este destinatara unui mesaj al lui Deliceanu Gheorghe,
Sibiu, […], jud. Sibiu aflat la lucru în Irak, în care, printre altele, expeditorul
menţionează:
„…Ţi-am trimis 704 dolari. Spune-i doamnei aceleia că îi
coşi şi ei ceva, ca să te servească. Să nu cumperi toate
prostiile. Să iei 2 casetofoane stereo, două seturi de pat,
nişte raiaţi, cafea şi ţigări, ca să le vindem. Cafeaua să nu o
dai cu mai puţin de 1.000 lei / kg, seturile sub 6.000 lei şi
raiaţii sub 1.500 bucata. Dacă nu te serveşte doamna aceea,
nu iei nimic până nu vin eu. Dacă nu găseşti lucruri
frumoase, să-ţi transferi banii la Sibiu, dar să ai grijă, nu pe
toţi odată…”.
Sibiu / 004329 / 27.05. 1987
19. Drăghici Ana, - Numitul Drăghici Gelu, Egipt, Assyut, detaşat pe un
Craiova, […], judeţul şantier al A.R.C.O.M., i-a solicitat:
Dolj „…În legătură cu doamna V., faceţi amândouă un
geamantan sau o sacoşă mare cu sticle de şampanie pe
care îl trece dânsa la vamă şi-l aduci aici. Pui şi tu
şampanie în el şi ce mai consideri…”.
Dolj / 0031708 / 30.05. 1987
20. Dulceanu - Este destinatara unui mesaj expediat de Dulceanu Cezar,
Veronica, Târgovişte, soţ aflat în misiune de lucru în exterior:
[…], judeţul „…Nu te lua după spusele altora. Materialul dentar este
Dâmboviţa foarte bun; probabil că nu se cunoaşte în ţară. S-a vândut
cu 10.000 şi 12.000 lei placa. Eu sunt mulţumit şi cu 5.000.
Aici toate s-au scumpit, nici nu ştiu ce să mai aduc acasă,

ca să facem şi noi nişte bani…”.
Cluj / 0044235 / 23.04.1987
21. Dumitraşcu - Dumitraşcu Nelu, detaşat pe un şantier al A.R.C.O.M., în
Leontina, Timişoara, străinătate, i-a cerut să-i expedieze printr-un intermediar
[…] judeţul Timiş cantitatea de 20 l coniac, precizând. „Cu coniacul este o
lovitură”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
22. Duţă Mariana, - Duţă Adi, soţ, aflat la muncă pe un şantier al A.R.C.O.M.,
Râmnicu Vâlcea, […] din Irak, i-a relatat: „…Am vorbit cu maistrul, un băiat bun
jud. Vâlcea din Piteşti şi voi ieşi două luni la ciubuc… Cu munca nu
mă omor, că sunt şef de echipă…”.
Bacău / 0024976 / 25.05.1987
23. Gherghiţă - A fost invitată de Gherghiţă Constantin, aflat la lucru în
Viorica, Miercurea- Irak, să meargă în vizită la acesta, cu scopul de a cumpăra
Ciuc, […], judeţul şi comercializa unele bunuri:
Harghita „…Nu te chem de florile mărului, ci ca să mai adăugăm
ceva la ceea ce voi reuşi eu să fac aici. Tu, pe acest drum
poţi scoate circa 40.000 lei. Va trebui să vii cu marfă şi vei
vinde o parte în Turcia, iar cu restul vii la mine… Să nu-ţi
faci probleme în privinţa valorificării mărfurilor la turci.
Mai târziu am să-ţi comunic numele cunoştinţei mele de
acolo…Să rezolvi cât mai repede cu dosarul pentru a
obţine paşaportul…”.
Harghita / 0077076 / 28.05.1987
24. Hâmpău Elena, - Soţul, Hâmpău Ioan, din Irak, unde este detaşat
com. Poduri, jud. temporar pe un şantier al A.R.C.O.M., i-a transmis într-un
Bacău. mesaj: „…Am aranjat aici ca în momentul când plec în
concediu să-mi facă ieşirea prin Zaco, Turcia. Când vine
Nelu, să-mi aducă nişte coniac, căci îmi trebuie pentru
Turcia…”.
Bacău / 0024976 / 25.05.1987
25. Ignătescu - Într-un mesaj adresat de un anume, Ignătescu, aflat pe
Angelica, com. un şantier A.R.C.O.M., în Egipt, acesta i-a comunicat
Măgireşti, jud. Bacău „…Vreau să fac 1.500 – 1.600 dolari şi vreau să iau 100 kg.
cafea; o vindem şi facem 100.000 lei”.
Tulcea / 026664 / 6.05.1987
26. Ion Maria, - A fost înştiinţată printr-un mesaj expediat de o persoană
Tulcea, […], judeţul aflată pe un şantier, A.R.C.O.M. din Irak, care semnează
Tulcea Ion, următoarele:
„…Dacă nu a plecat Costică, dă-i să-mi aducă şi mie 5-
6.000 lei, că vreau să vin pe la turci, prin Adana, că acolo
se găsesc lucruri frumoase şi pot să iau cu bani de-ai

noştri, în special aur, blugi, pături…”.
Tulcea / 0026664 / 6.05.1987
27. Ionescu Dumitru, - Împreună cu numitul Teica Ion, de pe acelaşi şantier, a
Yemen, Şantier Sehar adresat un memoriu unei persoane juridice din Piteşti, în
care a adus la cunoştinţă o serie de acte ilicite ale unor
colegi de şantier:
„…Subsemnaţii Ionescu Dumitru şi Teica Ion, plecaţi prin
întreprinderea ROMELECTRO-Bucureşti, din luna aprilie
1986, vă aducem la cunoştinţă despre unii salariaţi de la
I.R.E. – Piteşti, unele situaţii destul de grave… Aceştia sunt
I[…] N[…] I[…], mecanic auto de la I.R.E. – Piteşti, căruia i
s-a încredinţat o autocisternă de motorină pentru a
alimenta utilajele ce le deservesc pe şantier. Odată pe lună
merge pentru motorină. Obligaţia lui este de a veni cu
ambele bazine pline, dar se întoarce cu cel de-al doilea, ¾
plin, deci la o cursă sustrage circa 200 dinari, echivalentul
a 600 dolari. Pe lângă aceasta, înstrăinează piese auto,
având relaţii cu anumiţi străini din incintă. De asemenea,
B[…] V[…], conducător auto tot la această întreprindere,
lucrează în combinaţie cu N[…] I[…]”.
Direcţia a II-a / 0349093 / 5.08.87
28. Iordănescu - Numitul Iordănescu Crinişor, Irak, detaşat la muncă pe
Natalia, Târgu Jiu, un şantier al A.R.C.O.M., i-a comunicat:
[…], jud. Gorj „…Când îţi iese paşaportul şi ai stabilit cu ce, vii prin
Turcia; mă gândesc, cu avionul. Ţi-am scris să faci tot
posibilul şi să vii cu 10.000 la tine, dar trebuie ascunşi bine,
să nu te găsească la vamă, căci te întoarce înapoi. Iată şi
numele şi numerele de telefon ale domnului Naziv din
Turcia, care te va îndruma şi aranja când vei sosi în Turcia
şi chiar când vei pleca. În gara Istanbul, întrebi, pe primul
hamal care vine să-ţi ia bagajele, de mister Nayiv şi precis
te va îndruma la el. În cazul în care întrebi şi nu poate să
te îndrume, dai telefon la următoarele numere… Tu să-i
spui că vrei să cumperi ce ţi-am scris eu (cojoc A. Dellon
măsura 52, o giacă de piele cu mâneci detaşabile, un
costum de blugi), căci îi dau eu banii la întoarcerea ta şi îi
plăteşti ori în dinari, ori în dolari, lui mister Naziv. Adică,
să-i ceri împrumut că-ţi dă şi-i spui că la întoarcere o să-i
dai banii plus o mică atenţie…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
29. Iosif Constantin, - A adresat un material lui Cârligeanu Vasile, Bucureşti,

Irak, Mosul, C.P. 333 […], în care a relatat:
„…Dacă se poate, să luaţi legătura cu dl. Cornel şi să-l
rugaţi, dacă se poate, ca la anul, când venim în concediu,
să ne trimiteţi în altă parte. Am auzit că se deschid două
şantiere în Siria şi Cehoslovacia. Dacă ar putea să ne ajute
cu ceva, ar fi bine deoarece aici nu putem face mare
lucru…”.
U.M. 0620 / 0438161 / 12.11.1986
30. Lamotica - Într-un material înaintat lui de către Lamotica Mircea,
Gheorghe, Galaţi, Irak, C.P. 333, detaşat la muncă, a fost înştiinţat:
[…], jud. Galaţi „…Ai grijă ce faci cu lucrurile pe care ţi le-am trimis; să nu
le dai pe nimic, te interesezi cam ce preţ au. Eu am luat
nişte carpete şi acum vreau să iau un casetofon, dar le dăm
când vin eu…”.
Galaţi / 0036760 / 03.06.1987
31. Lazăr Gheorghe, - Simion Ionel, detaşat la muncă pe un şantier al
com. Bragadiru, […], A.R.C.O.M. din Algeria, i-a relatat:
jud. Teleorman „…Am şi alte posibilităţi pentru câştig şi aproape în fiecare
lună am scos bani de mâncare. Acum s-a terminat
Ramadan-ul şi ies iar la zbor, la mudir. Renunţ la toate
excursiile de la sfârşitul săptămânii şi exploatez timpul
liber la maximum…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
32. Lazăr Victoria, - Numitul Lazăr Ioan, aflat la lucru în Egipt, folosindu-se
Sibiu, […], jud. Sibiu de un intermediar, a trimis soţiei sale un mesaj în care,
după ce-i indică cum să procedeze pentru a valorifica
unele bunuri trimise şi prin cine anume, spune:
„…Îi scrii o scrisoare. Nu discuţi nimic la telefon. Vezi că
telefonul nostru este sub observaţie. Nu lăsa pe nimeni să
discute la telefon, de la noi din casă. Totul se
înregistrează…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
33. Leca Anişoara, - Leca Remus, aflat pe un şantier A.R.C.O.M. din Irak, i-a
com. Avrig, […], jud. expediat un mesaj prin intermediar în care i-a relatat:
Sibiu „…Lucrez acum cu consultanţi arabi şi este o familie de
ingineri care mă iubesc mult de tot. Le fac curat în birouri,
le întreţin autoturismele. Mi-au cumpărat un calculator şi
chiar azi mi-au adus 2 m de material foarte frumos cu
palmieri şi bordură lată pe jos şi nu au vrut să-mi i-a bani.
Mi-au promis că-mi cumpără, cadou, un telefon cu
memorie. O să mă port cu ei şi mai frumos, poate o să mai
primesc ceva…”.
Sibiu / 004329 /27.05.1987
34. Lungu Angela, - Soţul acesteia, Lungu Costică, din Irak, aflat pe un
Tulcea, […], jud. şantier al A.R.C.O.M., i-a solicitat:
Tulcea „…Mergeţi la d-na Haşu şi cereţi banii înapoi. Mai adăugaţi
şi voi 1.000 şi se fac 11.000 lei. Pe aceştia îi împachetaţi cu
bandă de celofan, apoi îi puneţi în carne prăjită
amestecată cu untură, să nu se vadă”.
Tulcea / 0026664 / 6.05.1987
35. Luscan Saveta, - A fost anunţată de soţul ei, Luscan Ioan, aflat la lucru în
Bistriţa, […], jud. Irak, despre mărfurile cumpărate pentru a le aduce în ţară:
Bistriţa-Năsăud „…Când vin acasă vreau să cumpăr prin COMTURIST un
casetofon şi multe altele… Cafea naturală se găseşte foarte
greu. Am mai cumpărat unele mărunţişuri de 100 dinari”.
Bistriţa-Năsăud / 002563 / 22.05.87
36. Nicodan Ana, - Numitul Nicodan Nicu, Irak, specialist aflat la post în
Piteşti […], jud. Argeş străinătate, i-a solicitat într-un mesaj:
„…I-a legătura cu nea Costică, dacă vine, să-mi aducă ce-i
mai important. Să faci rost de pastile vidia pentru cutie de
strung. Îţi spun cum să procedezi mai întâi. Te duci la tine
la fabrică şi te interesezi prin magazioneri, dacă au pastile
şi dacă nea Costică vine sigur sau nu. Dacă faci rost de 200
pastile, să-i dai antena auto. Pastila să fie cât mai mare,
căci eu scot la 200 pastile, 150 dinari. Deci, scot 30 antene
auto, plus că lui nea Costică îi dau şi lui una sau un
material de rochie. În caz că nu poţi face rost la fabrică la
tine, vorbeşte cu Hamţiru, dacă lucrează la Colibaşi, căci
acolo au foarte multe…”.
Direcţia a II-a / 0420313 / 9.5. 1986
37. Micu Dumitru, - A expediat un mesaj lui Micu Valeria, Bucureşti, […], în
Irak, Mosul care a anunţat:
„….Am auzit că au oprit la aeroport toată corespondenţa.
Am dat bani pentru o cutie cu 25 pachete de cafea… E
bună pentru cadouri şi pentru vândut…”.
Direcţia a II-a / 0419194 / 29.04.1986
38. Mihul Boris, - Într-un mesaj trimis de un anume Molmoş din Libia,
Braşov, […], jud. acesta îi relatează:
Braşov „….Nu mi se pare chiar aşa de greu, dar este o prostie să
crezi că Libia mai rentează. Cei care au mai rămas acum,
vor rămâne oameni de sacrificiu, care trebuie să ducă
lucrurile până la sfârşit. Mai mult, pentru că nu vreau să
mă aibă nimeni cu nimic la mână, am început să merg la
treabă, să mai pot face câte un bănuţ, căci de când a venit

Angheluţă din concediu mi-a înţărcat bălaia. Nu-i vorbă că
nu mă descurc, dar este foarte obositor…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
39. Moise Elena, - În legătură cu unele incidente petrecute pe şantierul
Sibiu, […], jud. Sibiu A.R.C.O.M. pe care este detaşat în Egipt, soţul acesteia,
Moise Ilie, i-a transmis:
„….Băutura de aici (n.n. – băuturi alcoolice), nu e ca lumea
şi pe lângă asta e falsificată cu de toate. Acum, de Anul
Nou, au murit 4 oameni de la noi din cauza băuturii. Cu
un an în urmă au murit alţi 4, tot aici la noi la El-Wasta,
iar alţii tot din această cauză au fost trimişi acasă fără
vedere…”.
Sibiu / 004309 / 27.05.1987
40. Nacuta Costel, - A expediat un material soţiei sale, domiciliată în jud.
Mozambic, Sisinga, Vaslui, în care o informează:
cooperant la post „…Din cauza lipsei de combustibil în oraşele de tranzit,
avioanele nu mai ajung la Sisinga, iar corespondenţa
întârzie foarte mult. De când cu scumpirea petrolului şi
Mozambicul o duce greu şi noi cooperanţii. Într-o zi,
colegul lui Diaconu nu reuşise încă să plece spre Maputo,
din cauză că se suspendase un zbor şi el era în disperare că
aproape nu mai avea ce le da de mâncare, a fost nevoit să
apeleze la pomană, adică serviciu de caritate. La o
săptămână de la sosirea lui la Sisinga, trebuia să-l
aprovizioneze şi atunci, împreună cu directorul de proiect
au trecut pe la serviciul de calamităţi, dar directorul era
plecat la Maputo şi în plus de asta, unitatea nu avea nimic
de soi.
Trecând pe la serviciul de caritate, [a aflat] nişte case
foarte arătoase ce aparţin unor servicii religioase şi
primesc şi ele ajutoare în alimente şi haine. Nu au reuşit să
găsească nici acolo nimic, din cauză că nu circulă trenurile
şi avioanele, însă le-a promis că le va da. Aducându-şi
aminte de această promisiune, a trecut pe la serviciul
respectiv, unde i-a poftit într-un salon luxos, în care se
găseau cărţi sub formă de broşuri şi pliante. După un
dialog de 10' au primit 15 litri de ulei, 40 kg. orez, 5 kg.
sare, şi 7 kg biscuiţi. Cu bani nu ai ce cumpăra, iar când
dai peste produse alimentare sunt foarte scumpe. Acestea
se schimbă pe articole de îmbrăcăminte…”.
Vaslui / 003635 / 11.05. 1987
41. Nastasie - Nastasie Nicolae, detaşat la lucru în Egipt, Assyut, C.P.

Ecaterina, Craiova, 143, i-a relatat:
[…], jud. Dolj „…Să-mi trimiţi cât mai multe pachete pentru că aici se
caută coniacul, este 20 de lire…”.
Dolj / 0031708 /30.05.1987
42. Nica Benone - A fost înştiinţată de Benone, legătură aflată la muncă în
Veronica, Iaşi, […], străinătate:
judeţul Iaşi „…Trebuie să mă zbat ca peştele pe uscat. Nu-i nici o
problemă cu nimic, decât cu dolarii. Trebuie să mă
învoiesc de vreo trei ori, să mă duc la 700 km, ca să pot să
cumpăr, că nu este voie şi dacă mă prinde, mă bagă la
speculă şi e foarte riscant, dar poate mă descurc eu…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
43. Nichita Nicolae, - În legătură cu preocupările lui, i-a comunicat lui Nichita
Libia, P.O. Box 969; Elena, din Galaţi:
detaşat, pe un şantier „…De bani voi face eu rost; lucrăm noaptea pe la proştii
A.R.C.O.M. ăştia de oameni, că sunt grozav de puturoşi şi leneşi…”.
Galaţi / 0036760 / 03.06.1987
44. Niculescu Ion, - A expediat un mesaj pe adresa unei persoane juridice din
Bucureşti Capitală, în care a sesizat unele nereguli din cadrul
Aeroportului Internaţional Otopeni:
„…Avem în detaşamentul «însoţitori la bord» o tovarăşă
căreia i se spune S[…] L[…], şefă mare la detaşament. De
când a fost numită şefă a făcut în jurul ei o gaşcă cu care
zboară permanent curse mai lungi şi mai bine
remunerate… D-na S[…] stă 10 zile la New York, unde, de
un an de zile a plecat definitiv din ţară nepoata ei, M[…]
A[…] şi poate au ceva de comunicat. Menţionăm că nu este
singura ei rudă plecată definitiv din ţară…”.
UM 0620 / 0409462 / 30.01.1986
45. Olah Maria, Baia - O legătură din Libia, Tripoli, anume, Olah Vasile, i-a
Mare […], jud. transmis:
Maramureş „…Am început deja să lucrez afară. Trebuie să lucrezi în
fiecare noapte până la 2 sau la 3, altfel nu poţi face nimic,
diurna e mică…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
46. Orban Viorica, - A fost atenţionată de numitul Giusi din străinătate,
Cluj-Napoca, […] jud. persoană aflată la post, cum să procedeze ca să treacă prin
Cluj vamă cu o valiză şi mărfuri posibile de confiscare:
„…Cu bagajul vezi cum faci… Cam până la 32-35 kg. te
descurci mai bine; la vamă ar trebui să ai vreo două
pachete de Kent, să le dai la vameşi; dar, vezi, le pui
deasupra în valiză şi când deschide valiza să vadă, îi faci

semn să le ia…”.
Cluj / 0044235 / 23.04.1987
47. Păun Nina, - Păun Oprica, soţ, aflat pe un şantier al A.R.C.O.M. din
Bucureşti, […]. străinătate, i-a solicitat:
„…Trimite-mi prin Radu alcool rafinat sau coniac. Acestea
sunt baza banilor aici. Dacă nu vrea Radu, Marin să caute
un T.I.R.-ist…”.
Bacău / 0024976 / 25.05.1987
48. Popescu Eva, - A fost înştiinţată de Popescu I., aflat la lucru în Irak,
Bistriţa, […], jud. următoarele:
Bistriţa-Năsăud „…A venit un vas aici, în port şi am tratat cu un băiat din
Galaţi, i-am dat 20 kg. cafea, 2 cartuşe de ţigări «Atlas».
Pleacă în Turcia să încarce marfă; va dura o lună până va
ajunge acasă. Vasul se numeşte «Feldioara», portul Galaţi.
Când ajunge, îţi dă telefon şi îţi va pune pachetul la poştă.
Dacă poţi, mai dă din primele lănţişoare, dă-le, că mai
aduc…”.
Bistriţa-Năsăud / 002563 /28.05.1987
49. Popescu Maria, - Un anume Dan din Libia, Turchan, C.P. 180, i-a relatat:
Bucureşti, […] „…În această tabără, toţi caută să-şi umple cât mai mult
buzunarele şi fără nici un fel de scrupule. Dacă reuşesc,
până la iarna viitoare să ating aproximativ 1.000 dinari
(3.000 $), iau viteză de aici, pentru că eu nu sunt făcut
pentru o asemenea viaţă”.
S.M.B. / 0362485 / 02.03.1987
50. Popovici, Iaşi, - Numitul Popovici Gheorghe din Irak a expediat un mesaj
[…], jud. Iaşi pe adresa persoanei din Iaşi, în care a relatat:
„…Aici se vând 100 lei pe 1,5 dinari. Pentru 100 lei poţi face
4,8 dolari. Se pun în indigo folosit şi după aceea între
hârtiile scrise…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
51. Porneală Ştefan, - O persoană detaşată în Libia pe un şantier al A.R.C.O.M.,
Calafat, […], judeţul i-a relatat:
Dolj „…Stai acasă, că aici s-a terminat jocul de-a norocul; ce
ştiai tu nu se mai poate, totul este la pământ. Eu încerc să
vin acasă în două trei luni…”.
Dolj / 0031708 / 30.05.1987
52. Postu Toader, - A adresat un mesaj unei persoane juridice din Bucureşti
Irak, Hilla, Şantierul în care a sesizat:
C 50 „…Din păcate mai sunt unii care caută să-şi însuşească
venituri suplimentare prin furturi şi speculă. Exemplu tov.
C[…] L[…] din Cluj Napoca […], care la această dată se află
în Irak, Hilla, urmând ca în luna aprilie 1986 să vină în
ţară.
Acest individ ca şi ceilalţi care au furat aur din diferite
magazine din Irak, el era specialist în furtul de peşte din
crescătoriile statului irakian, valorificând în şerică, în
valută, la diferiţi cetăţeni.
Acest parazit care, fălindu-se în ţară la familia lui că el
chipurile s-a descurcat în Irak şi noi, cei care am muncit
cinstit, trebuie să suportăm toate cuvintele urâte adresate
de cetăţenii irakieni, zicându-ne români Ali-Baba (hoţi).
Nu putem ieşi în oraş după cumpărături, că numai cuvinte
urâte ne sunt adresate din cauza acestor paraziţi.
A avut, să zicem, noroc că nu a fost prins de organele de
pază, dar poate nu va avea noroc şi la noi în ţară, la
vamă…”.
Direcţia a II-a / 0417722 / 17.04.1986
53. Poşircă Geta, - Într-un mesaj pe care i l-a adresat Poşircă Mirel din Irak,
com. Dărmăneşti, aflat temporar la lucru, a relatat:
jud. Dâmboviţa „…Îmi trebuie să-i dau la schimb pe dolari. Dacă ai aici
dolari, iei aurul mai ieftin decât în dinari. Eu dau sutele la
T.I.R.-işti şi ei îmi dau dolari în schimb….”.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05. 1987
54. Prodan Maria, - Prodan Ion, Irak, aflat la lucru temporar, i-a transmis că
com. Popeşti lucrează la diferiţi particulari, întrucât astfel câştigă mai
Leordeni […], jud. bine, comparativ cu salariul. Pentru acest lucru îşi ia
Dâmboviţa deseori zile libere de la şantier.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
55. Ristoiu Liviu, - A fost înştiinţat de Ristoiu Valeriu, aflat la lucru pe un
Târgovişte, […] jud. şantier din Irak, următoarele:
Dâmboviţa „…Vor veni 2 şoferi din Bucşani, Nistor şi Ionică E[…], fă
tot posibilul şi dă-le un pachet, dacă reuşeşti, să le dai şi 3
– 4.000 lei, ca să-mi aducă … cu ce iau pe astea, iau 12 gr.
de aur, aşa că scot triplu…”.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
56. Şandru Camelia, - În mesajul pe care i l-a adresat soţul acesteia, Şandru,
com. Moroieni, jud. aflat pe un şantier al A.R.C.O.M., a anunţat-o despre unele
Dâmboviţa activităţi ilicite ale sale:
„…Eu am făcut şi la Wadi ce ştii tu că făceam şi la stadion,
dar cu risc mult mai mare. Deja, când am plecat eu s-a
făcut control la mine acolo şi s-a găsit ceva marfă; să
vedem ce va urma… Am mers prin Tripoli încărcat cu
marfă cu maşina lui Florin. Risc 99%, dar am scăpat cu

bine…După ce am vorbit la telefon, am fost la Abelo, nu
era acasă, era plecat la spital, la soţie. Am aşteptat până a
venit, i-am dus şi lui ceva, i-a propus treaba cu aurul şi mi-
a spus să nu dau la nimeni, că vine el în România şi aduce
tot ce am să-i dau. Îmi convine mai mult aşa… Mâine sau
duminică plec la Wady. Mi-e groază să mai fac încă odată
acest drum, dar n-am ce face…”.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
57. Simion Domnica, - Într-un mesaj adresat ei de numitul Simion Mitea, aflat
Constanţa, […], jud. în străinătate prin A.R.C.O.M., acesta i-a solicitat:
Constanţa „…Te rog să faci rost de cât mai multe lăcăţele, fiindcă sunt
foarte convenabile şi dacă ai să poţi, să-mi trimiţi cămăşi
groase şi trei patru bucăţi râşniţe”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
58. Soare Ana, - A fost înştiinţată de numitul Soare, aflat pe un şantier
Constanţa, […], jud. A.R.C.O.M. în străinătate, că:
Constanţa „…Prin vaporul «Târgul Secuiesc», la container, vezi că am
pus două pachete, unul pe numele tău, care conţine10 kg.
cafea, iar al doilea pe numele Petcu Maria, tot cu 10 kg.
cafea. Ambele pachete sunt ale tale.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
59. Stoica Ion, - Este destinatarul unui mesaj expediat de Tonciu Gigi,
Bucureşti […] angajat al S.U.G.Tc. – Bucureşti, aflat la lucru în Turcia,
prin intermediul A.R.C.O.M., care îi solicită achitarea unor
datorii:
„…V-am deranjat cu această scrisoare, fiindcă am aşteptat
în zadar să vă achitaţi datoriile faţă de mine, restituind
măcar o parte din valoarea datoriilor primite. Deşi a trecut
atâta timp, nu aţi făcut nici un gest, crezând probabil, că
plecarea mea în Turcia, în condiţiile ştiute, vă scuteşte de
onorarea datoriilor.
Consider că nu este cazul să evaluez contravaloarea celor
două inele şi a radiocasetofonului şi a celor 3 kg. de cafea,
fără a mai fi vorba de băutură. Vă rog să nu întârziaţi,
deoarece în caz contrar, voi fi nevoit să apelez la
autorităţile din Irak să vă oblige la plată, după întoarcerea
la filială, cât şi la persoanele competente din A.R.C.O.M.
sau Departament”.
Direcţia a II-a / 0411624 / 17.02.1986
60. Stroe George, - Numitul Bitoana Constantin, aflat la lucru în străinătate,

Bucureşti, […] i-a relatat:
„…Dacă aveţi ocazia, trimiteţi un pachet ca să vă cumpăr
câte ceva. Puteţi trimite 80-100 perechi ciorapi de damă şi
fön-uri 2-3 bucăţi…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
61. Stroie Titu, Irak, - Într-un mesaj expediat lui Lăudatu Viorel, Bucureşti […]
Hilla, Compania i-a solicitat:
„A.R.C.I.F.” „…Te rog, întreabă pe sora ta dacă cunoaşte pe cineva
mare la Vama aeroport[ului]. Vreau un pachet în greutate
de 20 kg. (4-5 l coniac, 2 fön-uri, caşcaval şi brânză
uscată). Aranjează să se rezolve treaba la aeroport ca să nu
fie trecute prin vamă”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
62. Şuteu Marcela, - Numitul Şuteu Doru, aflat la lucru pe un şantier al
Bistriţa, […], jud. A.R.C.O.M. i-a comunicat că i-a trimis un pachet cu
Bistriţa-Năsăud mărfuri, în scopul de a comercializa: 2 kg. de cafea, 2
cartuşe ţigări „More”, materiale rochii.
Bistriţa-Năsăud / 002563 /21.05.1987
63. Tică Ana, Bacău, - Soţul acesteia, Tică Tudor, aflat la lucru în străinătate, i-a
[…], jud. Bacău relatat:
„…Din ce am vândut mai am 50 de dinari în afară de
cerceii pe care i-am luat, 10 săpunuri mari «Lux» şi o
foarfecă bună, de tuns. Mai am de dat 6 tricouri, 1 fön,
şosete, pantofii, adidaşi şi 7 şepci colorate…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
64. Tita Maria, - Numitul Tita Ion, aflat în Irak prin A.R.C.O.M., i-a
Bucureşti, […] solicitat:
„…Eu m-am interesat şi cel mai sigur se trimite un pachet
prin T.I.R., chiar dacă îţi cere şoferul 2-3.000 lei, merită.
Aici se caută mult curele de ceas cu busolă, care costă 12-14
lei şi vindem cu un dinar bucata. Cei ce au venit cu 500
bucăţi, înseamnă 500 de dinari, în dolari 1.000, iar în lei
10.000. Deci, nu trimiteţi altceva decât 800 curele de ceas
cu busolă, (circa 1.000 lei), le împachetaţi bine şi le puneţi
pe adresa mea”.
Tulcea / 0026664 / 6.05.1987
65. Tocu Gabriel, - Un anume Belcescu din Tripoli, Libia, detaşat pe un
Sibiu, […], jud. Sibiu şantier al A.R.C.O.M., i-a comunicat:
„…Cu ciubucurile mă descurc onorabil… Nici aici, în Libia,
nu m-am lăsat să nu fac maşini la ţiganii ăştia, că mai iese
câte un ban…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987

66. Troncaş Măndiţa, - A fost anunţată de soţul ei, Troncaş, din Libia, Tripoli,
Galaţi, […], judeţul Colonia 2000, P.O. Box 969, despre preocupările sale:
Galaţi „….cu banii este mai rău ca în Irak, dar aici este de lucru în
particular. De acum încolo am să mă apuc de zugrăvit…”.
Bacău / 0024976 / 25.05.1987
67. Traşcă Elena, - Numitul Traşcă, aflat la lucru în străinătate, a anunţat-o:
Constanţa, […], jud. „…Eu nu mă gândesc decât cum să fac mai mulţi bani şi
Constanţa cum să-ţi trimit mai multă marfă. Dacă pleacă colegul de
cameră am să-ţi trimit marfă în valoare de 50.000 lei…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
68. Trăistaru Maria, - Dintr-un material expediat de Trăistaru, Irak, Hilla,
Timişoara, […], jud. detaşat pe un şantier al A.R.C.O.M., rezultă:
Timiş „…Diurna este foarte mică şi salariul din ţară la fel, pentru
că se dau numai 58-60 dinari salariul, nu se mai dau 75-80,
ca înainte. S-a descoperit un cimitir de-al ţiganilor şi au
fost furate obiecte de valoare; Acum trebuie plătit, dar tot
pe spinarea muncitorilor…”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
69. Trăistaru Păpuşa, - Este destinatara unui mesaj expediat de Trăistaru Gigi
Olteniţa, […], jud. din Egipt, aflat la muncă pe un şantier al A.R.C.O.M., care
Călăraşi a înştiinţat-o:
„…Ţi-am promis că ai să primeşti acasă un colet cu 10 kg.
cafea, 10 cartoane Kent şi 10 sticle whisky, comandate casei
de comenzi «Ostermon», Danemarca. Deoarece au
intervenit nişte modificări în legile de la noi din ţară, nu
mai pot să fac comanda la preţ convenabil şi am renunţat
la ea. V-am cumpărat nişte cadouri; la fete le-am luat câte
o pereche de cercei în jur de 2 gr. şi două perechi de cercei
de 2,5 gr., de 18 carate. Pentru tine am luat o pereche de
cercei foarte frumoşi de 5,5 gr. perechea, un lănţişor de 8
gr., un medalion cu tot cu verighetă şi un ceas de mână
foarte drăguţ «Seiko»…”.
Tulcea / 0026664 / 06.05.1987
70. Udroiu Elena, - Soţul acesteia, Udroiu Ion, aflat la lucru pe un şantier al
Fieni, […], jud. A.R.C.O.M. din Egipt, i-a transmis ce mărfuri să ducă cu
Dâmboviţa ocazia vizitei pe care o va efectua la el şi cum să procedeze
pentru a eluda controlul vamal:
„…Faci rost de nişte pungi de plastic de la Pucioasa… În ele
bagi alcoolul rafinat. Pui mai multe pungi pe fundul
geamantanului, le lipeşti cu leucoplast, deasupra aşezi
două trei hârtii şi apoi pui hainele … băutura este singurul
lucru care mai merge … ia şi 2.000 sau 3.000 lei la tine…”.

Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
71. Vrânceanu Stoica, - Numitul Răţoi Constantin, aflat la lucru în străinătate, i-a
com. Gugeşti, sat transmis:
Oreanu, jud. Vrancea „…De acum voi începe lucrul la particular, că cu banii pe
care îi iei aici nu poţi să economiseşti prea mulţi, că
mâncarea e scumpă…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
72. Zaharia Niculina, - A fost înştiinţată de un anume Zaharia Vasile din Libia,
Bacău, […], jud. că:
Bacău „…Lucrez de dimineaţa până seara şi de la 8,00 seara până
la 1,00 noaptea lucrez la particular, că altfel nu se poate…”.
Iaşi / 068841 / 13.05.1987
73. Zgripcea Emilia, - Numitul Zgripcea Mihai, aflat la lucru în Egipt, i-a relatat
Sibiu, […], jud. Sibiu într-un mesaj:
„…Am cumpărat pentru fete două lănţişoare de aur, de
câte 4 grame, iar ca medalion m-am gândit să vă procur la
fiecare câte o literă, iniţiala numelui. Vreau, de asemenea,
să vă mai iau câte un inel de aur la fiecare…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
74. O persoană - Un grup de muncitori din Algeria, Saida, au adresat o
juridică, Bucureşti reclamaţie în care au sesizat că numitul C[…] F[…],
normator pe un şantier al A.R.C.O.M., abuzează de
funcţie, pretinde avantaje materiale (bani, băutură).
În caz că se vor cerceta cele reclamate, semnatarii sesizării
vor declara ceea ce cunosc.
Direcţia a II-a / 011825 / 09.02.1986
75. O persoană - A expediat pe adresa unei persoane juridice din Capitală,
neidentificată, Egipt, un material din care rezultă că „fraţii Ş[…] din cadrul
El Wasta şantierului El Wasta din Egipt vând băuturi alcoolice în
cantităţi mari cu preţul de 800%...”.
Direcţia a II-a / 0420366 / 12.05.1986
76. O persoană - A expediat un material unei persoane juridice din
neidentificată, Egipt Călăraşi, în care a sesizat unele aspecte negative din
activitatea numitului Popa Florin:
„…La fabrica de ciment pe care o construieşte A.R.C.O.M.
pentru Egipt se lucrează cu cetăţeni români, printre care
este şi un individ din Călăraşi pe nume P[…] F[…], care a
venit aici să se ţină numai de bişniţă, primind din ţară
pachete cu diferite lucruri despre care ştie că se vând aici,
în Egipt. Le-a comercializat şi a luat alte lucruri pe care le
va comercializa în ţară când va veni. A cumpărat aur,
capete de redare, cafea, ţigări, blue-jeans etc. Nu le poate

aduce el singur şi atunci a dat cadouri şefilor, whisky,
cafea şi i-a aprobat să-i vină soţia în vizită, ca să mai aducă
lucruri care se vând aici, coniac, gerovital…E posibil să
aducă şi dolari, căci omul tot timpul are dolari…”.
Călăraşi / 0355716 / 19.11.1986
77. O persoană - A trimis o sesizare pe adresa unei persoane juridice din
neidentificată, Capitală, semnalând acţiuni ilicite ale lui G[…] D[…], cadru
Bucureşti cu funcţie de conducere în întreprinderea A.R.C.O.M.,
menţionând:
„…deţine şi sustrage valută pe care o depune la Paris, la
fiul soţiei sale”. În sesizare se mai afirmă că „recurge şi la
facturi fictive pentru a-şi însuşi cât mai multă valută …”.
Direcţia a II-a / 0423736 / 13.06.1986
78. O persoană - S-a adresat unei persoane juridice sesizând abuzurile
neidentificată, unui anume S[…] I[…], fost ministru adjunct în M.C.E.,
Bucureşti precizând:
„…Mai mulţi salariaţi din Ministerul Comerţului Exterior şi
Cooperării Internaţionale, fiind indignaţi de zvonul care
circulă prin minister că tovarăşul S[…] I[…], fost ministru
adjunct, va fi numit ambasador în Elveţia, ne-a făcut să vă
scriem şi să vă informăm că nu este cu putinţă ca acest
om, care nu a făcut prea mare lucru în minister,
datorându-se şi lui situaţia critică de astăzi a ministerului,
nerealizării planului la toţi indicatorii, fiind penalizaţi de
multe ori cu cca 50% din salariu, să fie promovat într-o aşa
funcţie. Acest tovarăş s-a plimbat cam în toată lumea,
făcându-şi avere estimată în milioane ca: o vilă în com.
Joiţa…, mobilă de sute de mii, numai cea de export,
colecţia de bijuterii, ceasuri şi stilouri, toate numai din aur
şi multe alte obiecte care nu se pot evalua. În loc să fie
trimis în judecată conform Legii nr. 18, este trimis ca
ambasador …Suntem convinşi că acest tov. S[…] are şi
valută, pe care aşteaptă să o folosească în scopuri
personale când va fi trimis în Elveţia…”.
Direcţia a II-a / 0424083 / 17.06.1987
79. O persoană - A trimis o sesizare unei persoane juridice din Bucureşti,
neidentificată, în care a relatat:
Bucureşti „…Cetăţeanul L[…] M[…], salariat al Autobazei 4 – Militari,
în funcţie de conducător auto, lucrează de 18 ani la
coloana T.I.R., fiind dirijat în cursă în Franţa. L[…] M[…],
la întoarcere prin R.F.G., la o parcare din ţara respectivă, a
purtat discuţii cu L[…] E[…], fost coleg de serviciu la

coloana T.I.R. Cu câţiva ani în urmă a rămas în R.F.G.
Cetăţeanul L[…] şi cu L[…] E[…] au purtat discuţiile la
restaurantul din parcarea respectivă. După câteva ore de
discuţii, L[…] E. i-a dat lui L[…] M[…] un pachet, pe care l-
a introdus în ţară…”.
S.M.B. / 0415013 / 22.03.1986
III. Informaţii despre elemente care, fiind plecate în străinătate în

interes de serviciu, au refuzat înapoierea în ţară la expirarea termenului
ori au manifestat intenţii în acest sens sau şi-au prelungit nejustificat
şederea în străinătate.
1. Ababei Dorina, - A trimis un material soţului ei, Ababei Nicu, Libia, P.O.
com. Brăhăşeşti, Box 969, în care i-a comunicat:
jud. Galaţi „…Uite unde am ajuns, ai crezut că străinul te ţine pe tine în
braţe, dar treaba ta, faci ce vrei, gândeşte-te … Vino acasă şi
lasă gândurile rele pe care le ai în cap…”.
Galaţi / 0036760 / 3.06.1987
2. Afodorici Aurora, - I-a comunicat lui Poşircă Elena, Bucureşti, […],
Italia, Latina următoarele:
„….Mi-a fost foarte greu o lună de zile, de când m-am
despărţit de trupa de balet, pentru că nu am avut salariu şi
îţi dai seama ce greu este fără bani… Acum am găsit de
lucru, de aproape trei zile; vând parfumuri. Stau la Roma la
un hotel. Am depus toate actele pentru S.U.A. şi acum
aştept”.
S.M.B. / 15.07.1986
3. Baluş Vladimir, - A informat-o pe numita Sadoveanu Natalia, Bucureşti, […]:
R.F.G., Herford, […] „Regret că nu pot să mă întorc la Bucureşti, fiindcă sunt în
tratament. Sănătatea cam scârţâie”.
S.M.B. / 09.08.1986
4. Banyai Rodica - A fost înştiinţată de numitul Banyai Andras, Italia, că:
Zoia, Oradea, […], „…După ce am terminat tratamentul început la Viena, am
jud. Bihor luat hotărârea de a rămâne în Vest, cerând azil politic, cu
gândul de a pleca pe urmă mai departe…”.
S.J. Bihor / 26.07.1986
5. Bănică Ion, Italia, - A adresat lui Bănică Aneta din Braşov […], un mesaj în care
Sulmona, […] i-a relatat:
„…Dacă nu avea loc la graniţă incidentul cu diploma, eu
veneam acasă cu diplomă cu tot, la timpul normal… Atât eu,
cât şi George, la solicitarea rezistenţei italiene şi canadiene
nu am invocat motive politice…”.

S.J. Braşov / 20.06.1986
6. Barth Lorenz, - Într-un material trimis pe adresa lui Stara Virgil, Carei, […],
R.F.G., Hocheim- jud. Satu Mare, a relatat:
Main […] „… Nu am rămas aici de florile mărului ci pentru ochiul
acestui copil. Trăim în lagăr cu o familie din Polonia. Nu-i
grozav dar cine a trăit în internat ca mine poate să reziste…”.
S.J. Satu Mare / 22.02.1986
7. Belet Ioan, Egipt, - Într-un material adresat lui Belet Costela, Sibiu […], i-a
Şantier A.R.C.O.M. comunicat:
„…Am să încerc să-ţi trimit tot prin Florin o chemare pentru
a putea veni la mine. Cu toate că, pe aici, în ultimul timp, s-
au întâmplat cam multe, cel de aici de la personal mi-a
promis că mă serveşte. Au venit soţiile la ei şi au plecat
împreună. Poţi să-i spui şi lui Irimiţa că ing. Pătărău, de
unde a lucrat el şi-a adus nevasta la el, au plecat în excursie
şi nu s-au mai întors…”.
Sibiu /004329 / 27.05.1987
8. Benkö Rozalia, - Este destinatara unui material adresat de Benkö Günter,
Sibiu, […] aflat la lucru în Irak, care o invită insistent în vizită:
„…Aş vrea să ştiu dacă Zini a reuşit să depună actele şi dacă a
primit procura ştampilată de la Ambasada română sau de la
Banca din Sibiu. Toate astea ca să ştiu cum îmi aranjez
treburile pentru că în martie 1987 trebuie să părăsesc
Irakul… Dă-i lui Zini 500 lei şi să plece la Bucureşti cu trenul
în noaptea de marţi sau miercuri, dimineaţa să fie la
Bucureşti şi la ora 8,00 să meargă la ROMELECTRO cu
buletinul şi să o caute pe d-na Comănescu. Înainte de a
pleca Zini la Bucureşti dă-i o scrisoare către mine în 3
exemplare, pe care le va da la 3 persoane diferite ca să
ajungă sigur una aici. Poţi să-i telefonezi şi fam. Verescu, să-
i spui să-mi scrie şi el dacă a reuşit Zini să depună actele sau
nu…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
9. Bostan Răducu, - Într-o comunicare expediată lui Rusu Nicu, Băile
Turcia, Istanbul, Herculane, Caraş-Severin, a afirmat:
Tekin Sokak „…Mă aflu în Istanbul, unde urmează să stau vreo 4 luni şi
apoi să plec în Canada. Aici locuiesc în lagăr. În Iran nu am
stat decât 3 luni. M-au trimis în ţară disciplinar, dar eu nu
mai m-am întors”.
Caraş-Severin / 12.05.1986
10. Brăescu - Într-un mesaj pe care i l-a adresat Buzatu Călin-Dumitru,

Gheorghe, Maroc, Taza […], l-a invitat să se întâlnească amândoi în
Bucureşti, […] R.F.G.; din mesaj rezultă intenţia expeditorului de a rămâne
definitiv în străinătate:
1. „…Dacă veţi fi prin Europa înainte de 1 august, puteţi să-mi
daţi o telegramă cu o întâlnire în R.F.G., data, oraşul. Puteţi
cere colegei Sevastre, noua adresă a fostei colege Antoaneta
Stănciulescu de la Şcoala generală nr. 75, acum Antoaneta
Popescu din Montreal, ca pentru voi, deoarece vreau să-i
scriu.
Mai găsiţi prin dosarul meu:
a) Copie act căsătorie; cu el nu voi plăti impozit de
celibatar;
b) Copie de vechime în câmpul muncii, este necesară la
mărirea «Grilei de valori» spre scara 11;
c) Eventual copie de pe diploma de studii;”.
2. Buzatu Călin-Dumitru a adresat un mesaj şi lui Cojocaru
din Ploieşti […], cu următorul conţinut:
„…Mai există faimoasa instituţie ROMCONSULT? Cred că
acum R.S.R. nu mai are nici o cooperare didactică. Bulgarii
datorită acestei realizări, trimit cooperanţi de două ori pe
an, în martie şi septembrie…”.
Buzatu Călin-Dumitru, profesor inginer, cooperant în
Maroc.
Direcţia I / 00423952 / 16.06.1987
11. Bratu Titina, - Numitul Bratu Stoica, din Istanbul, Turcia, fugar, i-a
com. Săcele […], relatat prin intermediar:
jud. Maramureş „…Am plecat din Irak şi sunt în lagăr la Istanbul şi vreau să
plec în Canada. Aici trebuie să stau 16 luni. Poate ai să te
superi că am plecat şi eu, dar îţi promit că am să te ajut mai
mult decât oricare dintre noi. Dacă o să ajung în Canada şi o
să fie şi Lică plecat, o să-ţi trimitem bani să faci o casă
bună…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05. 1987
12. Burcă Maria, - A primit un mesaj din partea lui Burcă Nelu, din Turcia,
Oradea, […], jud. Istanbul, prin intermediar, care i-a transmis:
Bihor „…Te rog, iartă-mă pentru necazurile pe care ţi le fac cu
rămânerea mea în Turcia, însă pentru mine nu mai este cale
de întoarcere. Aici stau 6-7 luni pentru verificare, după care
voi merge în Canada. După ce ajung acolo, vă fac chemare să
veniţi şi voi. Ca scrisorile să ajungă la mine trimiteţi-le cu
cineva care merge în Ungaria…”.
Constanţa / 080974 / 25.05.1987

13. Buruiană - A adresat un material lui Buruiană Victoria, Bucureşti, […]
Victoria, Italia, în care i-a relatat motivele rămânerii în străinătate:
Roma […] „…Lumea de aici, de profesia mea, mă caută şi mă solicită,
dar o zi e numai o zi. Ceva este foarte important pentru
mine, voi să mă înţelegeţi, să nu fiţi supăraţi pe mine. D-na
Loghin minte, cum a ştiut să mă mintă toată viaţa. După
atât amar de ani dăruiţi gimnasticii, are tupeul să-mi spună
la Florenţa, «din greşeală ai venit aici, era locul lui Mociani».
De câte ori îmi aduc aminte mi se umplu creierii de furnici.
Atât am meritat! Veşnic rămăşiţele de la alţii…”.
S.M.B. /21.10.1986
14. Calistru - Insistă într-un mesaj adresat lui Calistru Iulian, Egipt,
Leontina, Craiova, Assyut, să revină în ţară, considerând că cel în cauză are
[…], jud. Dolj intenţii de evaziune:
„…Vineri am fost la Bucureşti şi mi-am dat întâlnire cu Dan,
pentru pachet şi pentru ce avea să-mi comunice de la tine…
Am bănuit încă de la telefon şi m-am supărat şi i-am spus
ceea ce gândeam eu despre problemă. Îmi cunoşti părerea;
dacă ţii cont de ea procedezi ca atare, dacă nu, faci cum
doreşti. Cum ţi-ai schimbat-o aşa de repede… M-a revoltat şi
te-am făcut dobitoc, ca pe Milică. Mă gândesc să nu fie
altceva la mijloc, dacă au început să-ţi treacă prin cap … Eu
vreau acum să vii acasă…”.
Dolj / 0031708 / 30.05.1987
15. Cârciumaru Ion, - Într-un mesaj expediat lui Cârciumaru Floarea din com.
Turcia, Istanbul, Budeşti, jud. Vâlcea, a afirmat:
Acibaden Sokak „…Eu nu am mai ajuns la punctul de lucru şi din Bagdad m-
am întors în Turcia, unde mă aflu până la plecarea mea în
America sau Canada…”.
Vâlcea / 19.10.1986
16. Csiczer - Soţul acesteia, Csiczer Albert, aflat pe un şantier al
Veronika, A.R.C.O.M. din Irak, i-a comunicat:
Miercurea-Ciuc, „…Despre Sillo Imre ştiu doar atât, că a rămas în Turcia
[…], jud. Harghita împreună cu un inginer. El, cu alţi 5 oameni lucra pentru
arabi, iar inginerul îi ponta pe toţi şi aşa au câştigat foarte
mulţi bani. Au adunat câte 3.000 de dolari şi foarte mulţi
dinari. La turci nu s-au prezentat în lagăr, vrând să rezolve
totul pe cale particulară, de aceea, le-a fost mai greu, în
schimb şi în California este mai bine decât în Irak şi sunt şi
acolo mulţi maghiari!.... Pe mine mă vor duce până în Turcia
cu autobuzul şi de acolo cu avionul. Spre Turcia nu prea vor
să ne ducă, deoarece, în ultimii ani, au trecut peste 360

persoane de aici în Occident.
Îmi pare rău de excursia în Ungaria şi de faptul că de acolo
nu se poate merge mai departe; vezi bine ce e la noi”.
Harghita / 0077076 / 28.05.1987
17. Dimache Jean, - Într-un material adresat lui Dimache Anişoara, Bucureşti,
Italia […], i-a comunicat:
„…Sunt în Italia şi nu în Egipt. Vă rog să mă scuzaţi, dar
ajunsesem la concluzia că în 18 luni cât am stat în Egipt, nu
am realizat nimic şi nici în 17 ani de serviciu. Am ajuns cu
peripeţii în Italia, prin Iugoslavia. Nu ne-a interesat politica,
nu facem politică. Ni s-a dat casă şi masă. În momentul când
terminăm actele ne mutăm la hotel la Roma. Lucrăm la un
atelier de reparat maşini de scris. Am înaintat actele pentru
Canada sau Suedia”.
Direcţia a II-a / 0043192 / 23.12.1986
18. Dragomir - Numita Covalec Mariana din Austria, Klagenfurt […],
Constantin, detaşată împreună cu soţul, Covalec George, prin A.R.I.A., i-
Bucureşti […] a comunicat intenţiile lor de a rămâne în străinătate:
„…Georgică are diseară spectacol … Noi, aici, am început să
facem o viaţă frumoasă şi este greu să renunţăm la ea numai
pentru nişte vise. Eu nu ştiu ce-aş mai putea să fac acasă în
privinţa meseriei. Ceea ce mi se oferă aici este şansa vieţii
mele şi de aceea doream din tot sufletul, să fiţi lângă noi, să
vedeţi cât de bine ne descurcăm şi cât suntem de fericiţi…”.
S.M.B. / 0418691 / 28.04.1986
19. Horvath Judith, - Numitul Horwath Vasile, Italia, Florenţa, […]
Cluj. Napoca, […], instrumentist, i-a transmis:
jud. Cluj „…Am trimis o telegramă la A.R.I.A. în care comunicam
despre contractul meu pe 6 luni şi cer prelungirea vizei
române începând cu data de 6.02.1986…”.
Cluj / 0337530 / 21.02.1987
20. Ion Moise, - Într-un mesaj adresat lui Boboc Dumitru din Craiova, a
Piteşti, jud. Argeş relatat:
„…În urma unui test, care se pare că a fost trecut cu succes,
vom pleca, pentru un an de zile în America. Aşa va fi
contractul iniţial…Despre aceasta să păstraţi discreţia totală
… Trebuie urgentată obţinerea paşapoartelor fetelor pentru
Germania, deoarece orice vorbă scăpată complică lucrurile şi
obţinerea lui. Odată primit, telegrafiaţi urgent la adresa
veche, ajunge în aceeaşi zi, (Pforzheim – N.C.)”.
Argeş / 001920 / 21.05.1987
21. Ivan Miron - A fost înştiinţat de Vartolomei Dan, Italia, Roma, plecat în
Fănel, Bucureşti, străinătate cu contract prin A.R.I.A., că va primi fotocopia
[…] unui contract pentru o anume Doina şi îl roagă să se ocupe
de demersurile necesare pentru pregătirea vizei acesteia.
S.M.B. / 0359973 /16.02.1987
22. Kövecsi Anne- - Într-un material expediat ei de Kövecsi Petre, India,
Marie, Bucureşti, Mangalore, Karnakatala, acesta a înştiinţat-o:
[…] „…Încă nu am paşaport, stau clandestin. Paşaportul meu e la
ambasadă. Ambasada spune că nu poate face nimic, până nu
apar formele din ţară: ţara, cred că, nu are interes să facă
formele, iar eu sunt un nimeni care trăieşte în India. Cred că
statul român va vrea totuşi să mă recupereze din India şi nu
vrea să mă determine pe această cale să văd şi Roma sau
Viena, pe care de altfel, doresc mult de tot să le vizitez…”.
Direcţia a II-a / 0413721 / 08.03.1986
23. Lică Gheorghe, - L-a anunţat pe Lică Stoica, Bucureşti, […], că nu se mai
Italia, Genova […] întoarce în ţară:
„… În primul rând vă spun că m-am hotărât să mă însor. Este
foarte tânără – 22 de ani. Acum nu mai plătesc A.R.I.A. şi voi
trebuie să ştiţi că toate calculele pe care le vor face trebuie
să se încheie la 31.07.1986”.
S.M.B. / 5.11.1986
24. Macsim - I-a expediat un mesaj lui Dracsin Constantin, com.
Gheorghe, Turcia, Draxinii Băluşeni, jud. Botoşani, în care a relatat:
Istanbul, Acibaden „…După o călătorie de 2 zile şi jumătate, am străbătut
Tekin distanţa Bagdad-Istanbul cu un autobuz Mercedes cu aer
condiţionat. Ce să-i faci, aşa e în capitalism. După trei zile
de lucru aici, am terminat formalităţile şi am buletin de
Istanbul circa 6-10 luni, după care îl voi schimba cu unul mai
mare. Acum sunt într-adevăr om liber…”.
Botoşani / 19.06.1986
25. Mancineli Gina, - Într-un material adresat lui Zadaroje Ioan, Bucureşti […], i-
Italia, Martinsicuro a trimis un certificat medical eliberat de Unita Locale
[…] Sociosanitaria, regione Abruzzo, Italia, din care rezultă că
numita Zadaroje Gabrinia s-a prezentat la control medical şi
a rezultat că aceasta suferă de […] având nevoie de repaos
absolut şi tratament…”.
S.M.B. / 11.01.1986
26. Manczal Janos, - A expediat un material lui Moskovits Mathe Janos,
Nigeria, Gheorghieni […], judeţul Harghita în care a afirmat:
Nubi,Statul „…Sunt aici de 6 luni cu familia. Se pare că mai avem un an
Gongola; profesor şi jumătate de stat. Am semnat un contract pe 2 ani, dar
dacă voi avea posibilitatea, îl voi mai prelungi un an, dar

asta rămâne de văzut. Sunt pentru a treia oară în misiune în
străinătate…”.
Harghita / 0410050 / 18.02.1987
27. Molnar Janoş, - Într-un mesaj adresat lui Molnar Ana Maria, Zalău, [...] a
Turcia, Ankara relatat:
„…După ce am plecat din Aden, am venit la Ankara, unde m-
am prezentat şi am cerut azil, pe care l-am şi primit. Trei
săptămâni am stat la hotelul «Ecran», aşteptând aprobare
pentru Suedia…”.
Sălaj / 27.10.1986
28. Niculescu - I-a relatat lui Niculescu Alexandru, Bucureşti, […], că:
Alexandru, Franţa, „…Noi am prelungit şederea noastră aici, căci Gina nu se
Gaillard, […] simte bine…”.
S.M.B. / 5.11.1986
29. Oraş Ioan, - O persoană care semnează Nicu, i-a expediat un material
Timişoara, […], jud. în care l-a anunţat următoarele:
Timiş „…Eu, totuşi, m-am gândit ceva şi până la urmă aşa am să
fac; am să mă căsătoresc în Egipt şi nu am să mai vin în ţară,
dar treaba asta nu o fac acum. Când am să vin în ţară am să-i
spun şi ei şi am să o fac la anul viitor, că o să mai vin un an
de zile şi tot în Egipt…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
30. Ostalis Rodica, - Numitul Ostalis Gesi, aflat la lucru pe un şantier
Bistriţa, […], jud. A.R.C.O.M. în Irak, i-a comunicat:
Bistriţa-Năsăud „…Florin s-a mutat în cameră cu mine. Am avut nişte
probleme, ceea ce nu pot să-ţi spun; era să vin acasă
disciplinar… M-a lămurit să fug cu el în străinătate şi dacă
am zis ceva s-a cam terminat toate cu noi…”.
Bistriţa-Năsăud / 002563 / 28.05.1987
31. Silter Elena, - Silter Paul din Irak, Mosul, Sad nr. 24, aflat la lucru pe un
Mărăşeşti, […], jud. şantier, i-a relatat:
Vrancea „…Te rog, să încetezi cu drăcoveniile care îţi plac să ţi le iau;
ştiu eu ce am de făcut. Dacă nu încetezi, nu-ţi mai scriu nici
o scrisoare şi rămân în Turcia. Dacă nu erai tu să fim
împreună, dar tu mă legi de casă…”.
Vrancea / 0410504 / 26.02.1987
32. Sirli Vasile, - Sirli Adriana, Bucureşti, […], a primit un mesaj în care este
Franţa, Paris […] anunţată de soţ că este într-o situaţie deosebită:
„Soluţie disperată. Spitalizare lungă durată. Cheltuieli
imense. Unica soluţie este să rămân în Franţa. Te rog să ceri
reîntregirea…”.
S.M.B. / 14.07.1986
33. Stere Nicolae, - I-a transmis un material lui Stere Mirela, aflată în Spania,
Bucureşti, […] Bilbao, […], din care rezultă că cea în cauză a plecat cu un
contract A.R.I.A. şi a refuzat înapoierea în ţară:
„…După cum v-am spus, tăticul a fost la A.R.I.A. şi a depus
cerere şi pentru tine şi pentru Constantin. Corneluţa a fost
tare drăguţă. Eu vă trimit lista scrisă de ea, cu ce trebuie să
trimiteţi voi de acolo:
1. Adeverinţă de câştiguri nete realizate pe toată
perioada;
2. Partenerul extern să nu mai trimită contract extern
pentru voi;
3. Cerere depusă la A.R.I.A., precum că sunt rezidenţi
şi întrerup relaţia cu A.R.I.A”.
Direcţia a III-a / 0356352 / 08.01.1987
34. Szarka - I-a înştiinţat pe Szakacs Istvan, Oradea, jud. Bihor, că:
Wilhelm, Turcia, „…Îţi comunic din Istanbul şi nu din Irak, cum te-ai aşteptat.
Istanbul, Kadikioy, Pişti, prezenţa mea aici înseamnă că, deja, aparţin lumii
Tekon Sokagi libere. Este posibil să fi aflat că eu am fugit. Sunt aici
împreună cu un prieten. Eu şi prietenul meu vrem să
mergem în America. Deja, rudele mele din America ştiu
totul despre mine şi umblă în interesul meu…”.
Bihor / 06.02.1986
35. Tamaş-Kelemen - Într-un materia trimis lui Kelemen Atila, Târgu Mureş […]
Anna, S.U.A., New- a trimis copiile actelor prin care anunţă autorităţile române
York […] de prelungirea contractului de scenografă în S.U.A.
Mureş / 0414448 / 26.04.1987
36. Turel Ionică, - Turel Nelu din Irak, aflat la lucru pe un şantier al
Moineşti, […], jud. A.R.C.O.M. i-a făcut o invitaţie de a-l vizita, din conţinut,
Bacău rezultând, însă, intenţiile sale de rămânere ilegală în
străinătate:
„…Mergi şi rezolvă la Bucureşti ceea ce am discutat şi spune-
le că vii în Irak, însă, când scoţi biletul, să fie până la
Istanbul, unde ne vom întâlni.
Nu înţeleg de ce atâtea piedici în calea venirii tale aici…
când ai făcut formele pentru Alger, a mers totul foarte uşor…
Dacă poţi să rezolvi ceva, bine, dacă nu, nu te mai zbate atât
şi când voi veni eu, vom merge cu toţii de la Constanţa
direct la Istanbul, iar atunci nu o să mai aibă ce ne face…”.
Bacău / 0024976 /25.05.1987
37. O persoană - A expediat un material pe adresa unei persoane juridice

neidentificată, din Bucureşti, în care a afirmat:
Bucureşti „…Tovarăşa R[…] L[…] din Bucureşti, angajată la
Departamentul pentru lucrări în străinătate, în R.A. Egipt,
care se află în concediu, pe data de 26 iulie 1986, fiind în
staţiunea Herculane, la o petrecere la restaurant şi-a
exprimat dorinţa de a rămâne în străinătate, la Port Said,
unde are un prieten din R.F.G., care lucrează la acelaşi
şantier şi este foarte bogat”.
Direcţia a II-a / 0430922 / 25.08.1986
IV. Date despre cetăţeni români aflaţi în străinătate în interes de

serviciu care au adiat şi încercat să colporteze, faţă de o serie de legături
din ţară, ştiri şi comentarii tendenţioase difuzate de unele posturi de
radio occidentale, ostile ţării noastre.
1. Balica Elena, - O persoană care nu s-a semnat i-a trimis din Egipt un
Mărăşeşti, […], jud. material; din conţinut rezultă că este soţul destinatarei,
Vrancea detaşat pe un şantier al A.R.C.O.M., care îi comunică:
„…Aici toţi prind posturi străine şi aceea vorbesc urât de
noi şi ştii că mie nu-mi place; ştii cum mint toţi…”.
Direcţia a II-a / 004111487 / 11.03.1987
2. Dinache Anişoara, - Dinache Jean din Egipt, detaşat, în cadrul antreprizei
Bucureşti, […] A.R.C.O.M., i-a transmis un mesaj în care a relatat:
„…Aici mi-am consolidat poziţia cu Z[…]. Au reuşit să-l
demaşte pe directorul adjunct E[…] că fură prin G[…] S[…],
bucătarul şef M[…] şi achizitorul T[…], care au fost prinşi
de director cu carne stricată şi multe altele. Pe ei vor să-i
trimită disciplinar acasă, dar au început să spună toate
matrapazlâcurile pe care le făceau pentru director şi colac
peste pupăză la C.O.M. a dat o ciornă în care directorul
adjunct scria pentru «Europa Liberă» şi «Vocea Americii»,
care trebuia trimisă de S[…] (Gogu) mai departe şi dacă nu
i-a mai putut ajuta, a dat această scrisoare la C.O.M.. Este
vâlvă mare, nu ştiu ce va urma, dar secretarul de partid pe
antrepriză, Z[…], împreună cu D[…] D[…] (care a venit
înapoi) i-a luat paşaportul.
Direcţia a II-a / 0421951 / 26.05.86
3. Gornoviceanu - A primit o comunicare de la Gornoviceanu Gigi aflat la
Cristian, sat Gemeni, post în Irak, în care i-a relatat:
jud. Mehedinţi „…Am ascultat şi eu la radio meciul de la Monte Carlo cu
Dinamo Kiev. Să ştii că aici se prinde România şi
«Şopârlica», dar trebuie să ai timp de aşa ceva”.

Mehedinţi / 00322713.05.1987
4. Istru Nicolae, - Donisanu Mihai, Egipt, român plecat la muncă în cadrul
Galaţi, jud. Galaţi Antreprizei A.R.C.O.M., i-a transmis:
„…Am auzit că în ţară este foarte frig şi la propriu şi la
figurat. Nu ştiu în ce măsură este adevărat ce se aude pe
aici, la postul «Bucureşti 4». Alte surse de informare nu
prea avem…”.
Iaşi / 00688841 / 13.05.1987
5. Mureşan Ionel, - Într-un material adresat unei legături din oraşul Zalău,
Irak, detaşat pe un jud. Covasna, a relatat:
şantier al A.R.C.O.M. „…De multe ori aud la radio şanţ «Europa Liberă», că au
bombardat partea de nord a Kirkukului şi în fond o nimic
toată…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
6. Pogar Ana, Sighet, - Într-un material expediat acesteia de soţul ei, Pogar Al.,
[…] judeţul Irak, detaşat la lucru pe un şantier al A.R.C.O.M., cel în
Maramureş cauză a făcut afirmaţii tendenţioase:
„…Răbdăm şi noi aici foarte multe, ca şi voi de altfel
(mâncare, curent, frig). Este foarte greu când aflăm la radio
ce este în România… Am ajuns ultimii oameni de pe glob …
Suntem cu toţii foarte revoltaţi din cauza salariului şi alte
neajunsuri de aici…”.
Maramureş / 0088127 / 27.05.1987
7. Rusu Aurel, com. - Într-un mesaj adresat acestuia, numitul Sandu Aurelian
Jitca, jud. Vrancea din Egipt i-a comunicat:
„…Am plecat singur; nu au vrut să meargă cu mine, că pe la
sfârşitul lunii decembrie au fost lupte pe stradă între
creştini şi musulmani în Assyut. S-a anunţat şi la «Europa
Liberă»…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
8. Spătaru Dorin, - Este destinatarul unui material expediat de Silberstein
Iaşi, […], jud. Iaşi Doru, Irak, persoană aflată la lucru, care l-a înştiinţat:
„…În rest lucrurile stau bine pe aici. Dar, ca să ştiţi şi voi,
mai ascultaţi «Europa Liberă», ca să ştiţi ce mai e în lume,
căci eu în această privinţă nu pot să vă scriu nimic
deosebit”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
9. Stoicescu Ciprian, - A expediat un material lui Stoicescu Lidia, Bucureşti, […],
Spania, Valencia […]. în care a înştiinţat-o:
„…Încă de când am venit în Spania, mi s-a spus că nimeni
nu e obligat să facă pe secretarul A.R.I.A. şi să dea certificat
de salariu, contracte. După cum vezi, cei din birou le cam

ştiu pe toate. Ar fi bine ca la A.R.I.A. să nu mai facă
scandal, ca să nu-şi audă numele pe la vreun post de radio.
Încă nu s-a rezolvat cu datoria din Las Palmas. Totuşi, voi
trimite ceva la ambasadă, însă prea puţin (50-60.000)…”.
S.M.B. / 0359126 7 03.02.1987
10. O persoană - A expediat o sesizare pe adresa unei persoane juridice, în
neidentificată, care arată unele abuzuri comise de directorul V[…] G[…]:
Bucureşti, ospătar în „…De la venirea acestuia în unitate, a căutat să
cadrul Romvared dezorganizeze întreprinderea… Noi, oamenii muncii din
această întreprindere cunoaştem activitatea acestui escroc
de director, deoarece nu a participat la nici un fel de
şedinţă în mijlocul nostru, să ne spunem şi noi necazurile.
Primeşte cadouri, bani, obiecte de provenienţă străină, atât
de la conductori, cât şi de la ospătari …
[…] Noi, toţi ospătarii, avem paşapoarte şi plecăm afară;
dacă nu se vor lua măsuri împotriva acestui escroc de
director, care ne cere bani şi ne denigrează, vom cere
sprijinul postului de radio «Europa Liberă» pentru a fi
auziţi…”.
S.M.B. / 00418062 / 21.04.1987
V. Comentarii necorespunzătoare privind condiţiile de muncă,

retribuţie şi cazare de pe unele şantiere din străinătate ale
întreprinderilor A.R.C.O.M. şi A.R.C.I.F., intenţii ale unor cooperanţi de
înapoiere în ţară înaintea termenului fixat.
1. Antonovici - Într-un material expediat de Stamatin Elvira, din Mexic,
Alexandru, Ploieşti, […], aceasta a relatat:
[…], jud. Prahova „…Celor care se întorc cu dolari acasă, statul îi obligă să-i
schimbe oficial şi doar 15% din ce ajunge pot să-i
cheltuiască cum vor. Măsura aceasta e cea mea mare
prostie, căci te forţează să vii fără bani acasă. Te îngrădeşte
în aşa hal, că te forţează să faci ce nu trebuie…”.
Prahova / 0035542 / 22.11.1986
2. Ardac Alexandru, - Într-o comunicare expediată pe adresa lui Ardac
Irak, detaşat pe un Elisabeta din Buzău, a afirmat:
şantier al „…Pe luna noiembrie nici până acum nu am primit salariul
A.R.C.O.M., arhitect … Până acum am primit 25 dinari avans + 16 dinari pe
câteva zile din octombrie, total 41 dinari pe 90 zile… Totul
este o bătaie de joc a oamenilor…Aici se descurcă şefii şi
cei care fac afaceri…”.
Buzău / 007046 / 04.06.1987
3. Belet Costela, - Pe adresa acesteia, numitul Belet Ioan, aflat la lucru în

Sibiu, […], jud. Sibiu Egipt, a expediat un material în care şi-a expus starea de
spirit:
1. „…Suntem deja în 20 iulie şi nu am luat banii nici pe luna
mai. După ce că sunt puţini, nu ţi-i dă nici la timp”.
2. „…Aici (în Egipt) este mai rău decât în Irak cu banii pe
care îi luăm, cât şi cu banii din ţară. Am două luni şi o
săptămână şi nu am luat banii decât pe 3 zile din luna
aprilie. De aici nu o să vin cu mare brânză, nici în
geamantan nici în travăr…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
4. Boiciu Maria, - Soţul acesteia, Boiciu Ştefan, aflat la muncă în cadrul
Vaslui, […], jud. A.R.C.O.M., în Irak, i-a transmis un mesaj în care i-a
Vaslui relatat:
„…În ultima perioadă am avut puţin de lucru, a fost maşina
defectă şi ca atare am câştigat puţin. Am fost nevoit să
împrumut 7 dinari. Îmi schimb locul de muncă întrucât nu
e rentabil să câştig 1.600 lei, ca în luna decembrie…”.
Vaslui / 003559 / 16.02.1987
5. Bratu Ana, Oradea, - A fost înştiinţată de numitul Bratu S., care lucrează
[…], jud. Bihor temporar în Irak că:
„…Să ştii că îmi pare rău că am venit, deoarece este foarte
rău, din toate punctele de vedere, adică, bani puţini, piaţa
este f. scumpă”.
Bihor / 0015248 / 20.05.1987
6. Buşagă Maria, - Într-un material expediat acesteia de către soţul ei,
Sibiu, […], jud. Sibiu Buşagă Vasile, cooperant pe un şantier al A.R.C.O.M., în
Irak, şofer, a afirmat:
„…Am plecat din Hilla pentru că era dezastru cum se
plătea. Am fost la director în audienţă şi am obţinut
transferul la şantierul din Mosul”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
7. Calciu Dumitru, - A adresat un memoriu forului tutelar din ţară, reclamând
Turcia, Hilla; comportarea abuzivă a şefului de şantier, solicitând a fi
Specialist detaşat la adus în ţară, împreună cu R[…] M[…] şi I[…], toţi fiind
lucru în străinătate afectaţi de comportarea directorului M[…].
Motivul persecuţiei ar fi faptul că, din postul pe care îl
deţine, semnatarul materialului ar fi văzut „toate
excrocheriile lui V[…], fostul director al şantierului”, care l-
a lăsat în seama celui actual.
Direcţia a II-a / 0412880 / 3.03.1986
8. Carabineanu - Într-un material adresat de soţul ei, Carabineanu Ştefan,

Elena, Sibiu, […], jud. detaşat la lucru pe un şantier A.R.C.O.M. din Irak, acesta a
Sibiu relatat:
„…Căldura a ajuns la 58-62 grade; mă doare tot timpul
capul. Nu am poftă de mâncare, câştigul scade. Chiar ieri
am avut o ceartă de am ajuns la director. Am luat numai
3.162 lei şi 63 dinari pe luna mai. Sunt foarte nemulţumit,
fiindcă este o maşină mare şi transport oameni pe căldura
asta, singur, fără să am ajutor, la distanţa de 480 km…”.
Sibiu /004329 /27.05.1987
9. Chiujdea Niculina, - Într-un material expediat de Chiujdea Fănică, aflat pe un
Tulcea, […], judeţul şantier A.R.C.O.M., în Irak, acesta i-a transmis:
Tulcea „…Te rog să mă înţelegi că nu are rost să stau aici, să mă
chinui degeaba, dacă ne plăteşte prost, căci te poţi
îmbolnăvi pe toată viaţa. De mâncare nu găseşti, iar banii
nu ni i-au dat de trei luni”.
Tulcea / 0026664 / 06.05.1987
10. Coinac Mărioara, - Numitul Coinac Ion, aflat pe un şantier al A.R.C.O.M. din
Tulcea, […], jud. Irak, i-a transmis un mesaj cu următorul conţinut:
Tulcea „…Dacă Ion vine aici 11 luni, se îmbolnăveşte; să încerce în
altă parte dacă poate. În continuare, cu banii văd că iese
tot prost; pe noiembrie 1.800 lei. Sunt alţii care au venit în
urma mea cu vreo două luni. Acum se trag cu mâinile de
păr şi-şi blestemă zilele. Nici nu au ce să mănânce. Sunt
unii care vor să plece în ţară şi nu pot să scape că-i pune să
plătească…”.
Tulcea / 0026664 / 06.05.1987
11. Csiczer Veronica, - Numitul Csiczer Albert, detaşat pe un şantier al
Miercurea Ciuc, […], A.R.C.O.M. din Irak, i-a transmis:
jud. Harghita 1. „…Când am fost la Bucureşti ne-au promis un salariu
dublu faţă de cât primim. Trăim numai cu promisiuni, iar
când oamenii văd realitatea de aici, îşi smulg părul din cap
de necaz. Fiecare se consolează cu faptul că în ţară e şi mai
rău… E greu să vă trimit pachete pentru că se ia vamă
pentru fiecare articol; deci şi în acest fel poporul este
exploatat … Muncim destul, dar primim bani puţini… Cei
care s-au întors, au spus că acasă e mai rău decât aici…”.
2. „…În general, sunt bine, dar şi răbdarea are o limită. La
plecare ne controlează valizele, ca să nu mai vorbim de
Bucureşti, unde, pur şi simplu, omul este golit de toate …
Se spune că cine are un singur copil trebuie să plătească
impozit, cei care au doi, nu primesc alocaţie; se ordonă
până şi faptul ca femeile să nască vara şi nu iarna…”.

Harghita / 0077076 / 28.05.1987
12. Dobra Dorina, - A fost informată de soţul ei, Dobra Mircea, din Egipt,
Bistriţa, […], jud. despre condiţiile sale de muncă şi de trai:
Bistriţa-Năsăud „…Se munceşte foarte mult; până la 1 aprilie trebuie să
terminăm platforma tehnologică, fabrici, betoane, silozuri
şi benzi de toate felurile pentru a fi luate în primire; sunt o
groază de probleme. Cred că un contract mai prost nici nu
se putea…”.
Bistriţa-Năsăud / 002563 / 28.05.1987
13. Duca Doina, Iaşi, - A fost informată de către Duca Aurel, rudă aflată la post
[…] jud. Iaşi în străinătate, despre unele dificultăţi pe care le are în
serviciu:
„…Am nişte probleme, aici, cu şefii mei, deocamdată mă
ţin pe loc. Nu mai merg eu în câmp, merg alţii, dar,
probabil au crezut că am făcut prea mulţi bani eu şi lor nu
vreau să le dau; de aceea, te rog, să faci tot posibilul şi
până la data de 4 iunie să-mi trimiţi telegramă…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
14. Frăţilă Vasile, - A primit un mesaj expediat de un anume Nicuşor, aflat la
com. Godeni, jud. post în Irak, care comentează negativ condiţiile de muncă
Argeş şi cazare:
„…Am nimerit foarte prost. Aici nu mai este ca în Libia. Ca
muncă, v-am spus, muncesc foarte mult şi în condiţii
oribile, numai praf e pe câmp, nu ştiu ce să fac. Eu mă
hotărâsem să vin în decembrie acasă, ce să fac? Dacă tot
aşa vor merge lucrurile, nu ştiu dacă am să mai pot rezista
până la anul…”.
Iaşi / 0068841 / 15.05.1987
15. Frunză Dana, - O legătură din Irak, anume Frunză Constantin, i-a
Bacău, […], jud. transmis următoarele:
Bacău „După părerea mea, aici unde lucrez este mai rău ca la
puşcărie. Dacă ştiam nici nu veneam. Am fost prin oraş
într-o vineri cu Boboc şi am vândut majoritatea lucrurilor
şi am făcut vreo 50 dinari. Cu cazarea îi cam rău. Stăm 6 în
cameră…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
16. Gafton Maria, - A fost înştiinţată despre condiţiile de pe şantierul unde
com. Cetate, jud. lucrează soţul ei, Gafton Mitică, din Irak:
Bistriţa-Năsăud „…Treburile merg mai prost ca anul trecut; nu mai găseşti
de mâncare, exact ca şi la noi. Plătesc foarte rău ai noştri,
aici, în dinari, cât şi salariul care trebuie să-l primeşti
acasă. Nu mai e ce a fost în străinătate”.

Bistriţa-Năsăud / 002563 /25.05.1987
17. Chiriac Paul, - Chiriac Melania, aflată la post în străinătate i-a adresat
Bucureşti, […] un mesaj în care a afirmat:
„…A venit aici din Bucureşti, de la Romconsult, tov.
Negoiescu, şeful tov. Ionescu, pentru a elucida problema
cu deschiderea conturilor… I s-au spus toate greutăţile pe
care le avem aici, iar ei habar nu aveau. Toată lumea i-a
făcut mincinoşi. Ce să-ţi mai spun, a ieşit un scandal
public… Te rog, să fii sigur că vin acasă, iar dacă nu pot şi
nu pot, îmi dau demisia şi în trei luni îmi trimit
înlocuitor”.
S.M.B. / 0426217 / 10.07.1986
18. Gyöngyösi - Despre activitatea din şantierul A.R.C.O.M., în care
Gabriela, Sibiu, […], lucrează ca detaşat în Irak, soţul acesteia, Gyöngyösi
jud. Sibiu Johann i-a comunicat:
„…În ceea ce priveşte serviciul aici aşa este peste tot la noi,
ca la neoameni; organizare slabă, lipsă de cap. Capete slab
pregătite şi dezinteresate; vor doar să ia banii se
mulţumesc doar cu atât…”.
Sibiu / 004329 / 27.05.1987
19. Hoipa Adriana, - Şestacov Victor, Irak, Hilla, i-a relatat de pe şantierul
Bucureşti, […] A.R.C.O.M., pe care este detaşat:
„…Retribuţiile nu depăşesc 60%, iar dacă după aproape 5
luni de autodetenţie ar trebui să mă întorc în ţară, nu aş
avea decât 180 dolari economisiţi şi o valiză goală…”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
20. Ionescu - Soţul acesteia, Ionescu, aflat temporar la lucru în Irak, i-a
Constanţa, Moreni, transmis un mesaj, specificând:
[…] jud. Dâmboviţa „…Suntem plătiţi mai prost ca orice naţiune care lucrează
peste hotare. Avem condiţiile de viaţă cele mai scăzute. Nu
este un secret pentru nimeni”.
Dâmboviţa / 0016675 /30.05.1987
21. Maftei Valentina, - Un anume Matei Dumitru, muncitor trimis în străinătate
Suceava […], jud. prin antrepriza A.R.C.O.M., i-a relatat:
Suceava „…Aşa îmi trebuie că nu am vrut să stau la mine în ţară, că
doar mie îmi ajungea salariul. Am auzit că şi nouă ne dă
50% salariu, că nu s-a făcut planul, că nu au bani. Eu aş
avea mai multe de scris, dar nu pot scrie… Dacă ştiam de
aşa ceva, nu mai făceam eu ce am făcut, că nu am rezolvat
nimic… În astea 8 luni am muncit să le dau bani la vamă, la
Bucureşti…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987

22. Mantale - A fost înştiinţată de Mantale E., aflat la lucru în Irak,
Luminiţa, Năvodari, despre condiţiile de viaţă de pe şantier:
[…], jud. Constanţa „…Este foarte grea acomodarea în străinătate. Este foarte
multă muncă şi mâncarea la cantină este proastă. În
situaţia mea sunt sute de oameni care muncesc aici; este
mai rău ca în cazarmă. În ultimele luni au murit 5
oameni…”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
23. Mihiş Terezia, - I-a comunicat lui Mihiş Victor, Libia, Tripoli, C.P. 71009:
Baia Mare, jud. „…Te rugăm pregăteşte-ţi venirea acasă. Nu are rost să mai
Maramureş stai dacă nu eşti plătit cum trebuie. Nu am primit nici
acum banii, întreabă-i pe cei de acolo ce au de gând? Este
nevoie să afle şi înaltele personalităţi de la Bucureşti
despre felul cum sunteţi plătiţi acasă? Ajungem şi la
Bucureşti, dacă altfel nu se poate”.
N.N. Anterior, la 6.02.1987, a fost semnalat faptul că Mihiş
Victor este nemulţumit că un director vrea să-l mute „dar
decât să accepte mutarea, mai bine vine acasă”.
Direcţia a II-a, Maramureş / 0410234 / 21.02.1987
24. Mihul Boris, - Pe adresa acestuia, un anume Nicu din Tripoli, Libia,
Braşov […], jud. lucrător în cadrul antreprizei A.R.C.O.M., a relatat:
Braşov „… Este iadul pe pământ. Aşa dezorganizare, proastă
înţelegere a problemelor de către marea majoritate a
capetelor, nu cred că s-a mai văzut… Nu se rezolvă nimic,
nu se realizează nimic. Toată lumea face ce face doar
pentru el, îşi caută acoperirea în hârtii, caută să profite cât
mai mult de pe urma ta şi fiecare se gândeşte numai la
plecarea în ţară. Pe nimeni nu mai interesează în ce
condiţii, totul este să poţi pleca…”.
Iaşi / 0068441 / 13.05. 1987
25. Mihul Catrinel, - Numitul Mihul din Libia, român aflat la post, i-a
Iaşi, […], jud. Iaşi comunicat:
„…Nu ştiu care e concepţia onoratei noastre conduceri, dar
au reînceput cu amânări până la nişte date pe care nimeni
nu le ştie, cu lipsă de personal de înlocuire. Nimănui nu-i
pasă de ce va fi mai târziu. Toţi vor să-şi rezolve
problemele lor şi apoi vor mai vedea. Lipsă totală de
preocupare faţă de problemele actuale de aici şi nu ţi-ar fi
ciudă dacă ai avea ceva avantaje, dar cum la toate
procentul de rentabilitate este mai apropiat de zero
absolut…Eu stau şi mă mir, cum pot unii să plece la 6-7
luni şi sunt marea majoritate muncitori şi alţii nu pot pleca

la 11 luni? Care, nu este bătător la ochi?...”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987
26. Mirică Nicolae, - A expediat un mesaj pe adresa soţiei sale, Mirică,
Irak, şantier Cernavodă […], în care i-a relatat:
A.R.C.O.M. „…Situaţia este încă grea în Irak, nu se găseşte nimic, s-au
cartelat toate alimentele. Totul se vinde la bişniţă, la
suprapreţ, ca şi la noi. Parcă au luat model de la R.S.R.”.
Constanţa / 0080794 / 25.05.1987
27. Molea Ileana, - Molea Gheorghe, aflat în interes de serviciu, în
Cluj-Napoca, […], străinătate, i-a relatat: „…În ceea ce priveşte venirea pe
jud. Cluj data de 1 iunie, mi-au spus clar că cererea mea nu se va lua
în considerare… M-am săturat atât timp departe de voi…”.
Cluj / 0044235 /23.04.1987
28. Mureşan Ion, - A adresat un material lui Buzia Victor din Timişoara, […],
Egipt, Assyut, P.O. jud. Timiş, informându-l:
Box 143 „…Să ştii că nu prea merge treaba nici în străinătate. Foarte
slabă organizare şi suntem adunături din toată ţara şi la
majoritatea nu prea le place munca…”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
29. Ortelecan Maria, - A fost înştiinţată de Ortelecan Ioan, aflat la un punct de
Jibou, […], jud. Sălaj lucru al antreprizei A.R.C.O.M., în străinătate, că:
„…Sunt peste 900 de cereri la birou pentru plecare înainte
de termen; unii sunt bolnavi, alţii pleacă fiindcă nu
câştigă… Alţii pleacă disciplinar…”.
Timiş / 0051489 / 27.05.1987
30. Prodan Fănică, - Dintr-un material pe care i l-a expediat numitul Prodan
Brăila, […], jud. Ionel, aflat pe un şantier al A.R.C.O.M., din Irak, rezultă:
Brăila „…Dacă nu ne-au dat banii pe cele două luni de care ţi-am
spus, tot şantierul nu a mai ieşit la lucru 3 zile, adică cei
care lucrează în câmp. S-au oprit lucrările din câmp, ca să-
i sperie pe irakieni, să ne dea banii pe ceea ce se face în
câmp şi se preconizează că, dacă nu ne dă banii, ne trimit
în ţară, însă văd că acum iar se lucrează în fiecare zi…”.
Tulcea / 0026664 / 06.05.1987
31. Rădulescu Silviu, - Numitul Rădulescu Mihai, aflat în interes de serviciu în
Timişoara, […], jud. Irak, i-a transmis:
Timiş „…Cu serviciul o duc bine, numai cu banii stau rău; nu se
câştigă. Pentru o lună de muncă 44 dinari şi 1.800 lei. În
ţară am luat pe lună 58 dinari şi 2.200 lei … din octombrie
1986 nu se mai câştigă din anumite motive: banii s-au
încasat la începutul lucrării. Am noroc că am venit cu
lucruri de acasă”.
Mehedinţi / 003227 / 13.05.1987
32. Rus Florica, - Numitul Rus Beniamin, care lucrează în Irak, i-a relatat:
Oradea, […], jud. „…Pe aici, lumea stă foarte rău cu banii. Sunt sute de
Bihor oameni care sunt aici de 7-8-9 luni şi nu au reuşit să facă
economii … Unul s-a spânzurat iar alţii fură de la colegi…”.
Bihor / 0015248 / 20.05.1987
33. Sandra Veronica, - O persoană care semnează Sandra, din Irak, detaşat la
Timişoara, […], jud. lucru în cadrul A.R.C.O.M., i-a relatat:
Timiş „…Era să murim toată lumea de aici şi nu suntem decât
2.000 de oameni. Eram la masă la cantină şi deodată s-au
auzit nişte rafale de mitralieră. Am lăsat mâncarea şi am
fugit afară, dar afară, un avion iranian a pătruns pe
deasupra fabricii şi a început să bombardeze, dar în altă
fabrică, nu în care lucrăm noi. După masă, oamenii nu au
mai ieşit la lucru; au făcut grevă şi au spus să vină
autobuzele să plecăm în ţară…”.
Timiş / 0051469 / 27.05.1987
34. Simion Ion, - A fost înştiinţat despre condiţiile de trai pe care le are ca
Ploieşti, […], jud. detaşat la lucru în Libia, de către un anume Simion:
Prahova „…La salariu nu se plăteşte deloc, muncim mai mult pe
mâncare. Să ştiţi că de trei luni nu am luat salariul şi ne-a
ameninţat că se dă numai 5 dinari pe lună şi atunci mă
întreb, de ce atâta sacrificiu?...”.
Dâmboviţa / 0016675 / 30.05.1987
35. Stan Vasilică, - Stan Vasile, soţ, aflat la lucru în Egipt, Assyut, i-a trimis
com. Gorgota, jud. un mesaj în care solicită insistent să fie chemat în ţară:
Prahova „…Faci o scrisoare mai tare şi mai încerci odată cu un telex:
Să vină Stan Gh. Vasile de urgenţă în ţară…”.
Timiş /0051489 / 27.05.1987
36. Ştiubea Niculina, - A fost înştiinţată de soţ, Ştiubea aflat la lucru în Egipt,
Timişoara, […], jud. Assyut, că: „...Condiţiile de muncă sunt extenuante,
Timiş câştigul de mizerie, o atmosferă insuportabilă…”.
Timiş /00341751 / 12.06.1987
37. Tica Ana, Bacău, - Numitul Tica Tudor, muncitor aflat în străinătate, prin
[…], jud. Bacău intermediul antreprizei A.R.C.O.M., a informat-o
următoarele:
„…Aici este mai rău ca în lagăr. Apă de băut iau cu găleata
de la o distanţă, ca de la cămin la bloc. Apa cu care ne
spălăm e direct din Tigru şi cu ea speli şi vasele şi rufele.
Cu cazarea e jale: câte 5 în cameră. Cu banii, nu am luat
până în prezent decât 16 dinari până la 1 mai…”.
Iaşi / 0068841 / 13.05.1987

38. Uifăleanu Vasile, - A înştiinţat-o pe Uifăleanu Cecilia, Braşov, […], că:
Iran, Teheran, Ave „…Nici până astăzi, şeful de service nu mi-a făcut viza de
Kuskh, hotel paşaport. În aceeaşi situaţie sunt şi Prunoiu Aurel şi
„Karavan” Scăunaş Mihai şi Ţintea Marcel… Pe aceştia i-a ţinut în
hotel «Karavan» 5 luni, fără să-i repartizeze în centre, iar
pe 5 i-a ţinut 2 luni în hotel, până a ieşit scandal şi-a
trebuit să-i repartizeze în centre… În decembrie a făcut o
listă cu cei pe care voia să-i trimită acasă… Pe măsură ce
soseau oamenii din centre, lista se schimba de la o zi la
alta şi au rămas pe listă numai cei care nu au dat nimic. În
schimb, au plecat acasă, în concediu, cu viza de înapoiere,
oameni care au depăşit doi ani, cât este prevăzut în
contract. De asemenea, au plecat doi cu un ARO acasă ca
să vină cu patru maşini înapoi în Iran. Toţi 4 sunt de peste
2 ani aici, dar sunt oamenii lui de afaceri… Cei de la
Bangoh din Kanaj mi-au dat un ARO cu care să mă
deplasez şi la Teheran… Maşina este veche şi consumă 27
litri la 100 km. Bratosin nu vrea să deconteze benzina, aşa
că dau pe lună cca 7.000 riali din buzunarul meu… Te rog,
să faci un fel de raport cu ce ţi-am scris eu aici şi du-te
prima dată la ing. Gulinete, la «Universal», stai de vorbă cu
el şi prezintă-i situaţia…”.
Direcţia a II-a / 0411743 / 14.03.1987
39. Virgolici Rodica, - Într-un material trimis pe adresa acesteia, numitul
Galaţi, […], jud. Virgolici, aflat pe un şantier al A.R.C.O.M. în Irak, a
Galaţi relatat:
„…Aici, în Irak, este foarte greu. Războiul s-a înteţit tare.
De vreo două ori era să plecăm acasă cu maşinile noastre.
De plătit văd că nu ne mai plăteşte decât 45-50% din
salariu. Şi aici şi în ţară am pierdut aproape 4 luni degeaba.
Se dă câte 3.000 lei în ţară şi aici cât să nu mori de foame.
Nu se mai găseşte nimic de mâncare de vreo două luni
încoace…”.
Tulcea / 0026664 / 06.05.1987
40. Zgripcea Emilia, - Din Egipt, numitul Zgripcea Mihai, aflat la lucru pe un
Sibiu, […], jud. Sibiu şantier al A.R.C.O.M., i-a relatat:
1. „…Am fost două zile la rând la Cairo, la o consultaţie, la
un profesor şi mi-a dat nişte medicamente pentru un
tratament de 6 luni. Normal era ca ei să-mi plătească
consultaţia, pentru că la venirea aici, ne-au spus că
asistenţa medicală este gratuită”.
2. „…Am uitat să-ţi spun că a trebuit să renunţ, fiindcă aici

atmosfera în echipa de la Sibiu este încărcată. Eu separat,
ceilalţi separat, parcă nu am fi colegi”.
Sibiu / 004329 /27.05.1987
41. O persoană - A adresat un material unei persoane juridice din
neidentificată, Capitală, în care a semnalat nereguli care se petrec în
Bucureşti cadrul A.R.C.I.F.:
„…De ce mai stau în A.R.C.I.F., S[…] şi P[…], directori? Ca
să trimită peste graniţă prieteni, ca să pună scrisori la
poştă pentru rudele lor fugite sau să le telefoneze? A se
vedea cazul inginerului V[…] P[…]; acest individ fără
scrupule pe timpul cât a fost director a bătut oamenii
muncii, lucru de care ştie şi ambasada R.S.R. din Bagdag.
De ce nu sunt schimbaţi din funcţiile pe care le ocupă
aceşti indivizi? De ce mint şi dezinformează conducerea
partidului asupra falimentului în care se află A.R.C.O.M. şi
A.R.C.I.F.?”.
Direcţia a II-a / 0419532 / 5.05.1986
VI. Cetăţeni români care au fost la studii sau specializare în străinătate

şi menţin relaţii cu persoane de pe spaţiile unde au fost după înapoierea
în ţară; persoane cărora diferite instituţii le trimit invitaţii la
manifestări în străinătate, abonamente.
1. Boiu Alex, Piteşti, - Într-un mesaj adresat lui Scurtu Virgil din Iaşi, a
jud. Argeş menţionat:
„…În această vară au prezentat în cadrul Congresului
Institutului de Cibernetică din Belgia (secţia limbaj
cibernetic-neuroni), comunicarea – Aspecte cibernetice
ale limbajului natural ştiinţific. Cu unii dintre ei mai
corespondez”.
Argeş / 0019200 / 21.05.1987
2. Cardan E., Cluj- - A expediat un material pe adresa lui Nüsser W., R.F.G.,
Napoca, Clinica de Bonn […], (D.A.A.D.), în care a solicitat:
Chirurgie, jud. Cluj „…După cum m-aţi informat la ultima mea vizită la dv.
există posibilitatea ca în 1988 să fiu oaspete din nou,
după trei ani. În cazul acesta, vă întreb dacă pot ca în
1987 să încep rezolvarea formalităţilor. Dacă va fi aşa, vă
rog, să-mi trimiteţi formularele necesare.
Din motive profesionale, din păcate, în 1985 am putut
folosi numai două din cele trei luni. Vă întreb dacă nu aş
putea recupera luna pierdută. Dacă aş putea recupera, aş
putea face atunci, câte două luni pe an? Mi-ar fi de mare
folos. Dacă conducerea fundaţiei ar fi de acord cu

aceasta, aş putea folosi deja anul 1987?...”.
Cluj / 0407363 / 12.01.1987
Într-un material adresat lui Emser, R.F.G., Homburg /
Saar, Clinica Urologică Universitară a solicitat:
„…După cum ne-am înţeles, vă scriu în engleză
problemele pe care vreau să le ating în această scrisoare:
1. Mulţumesc pentru prietenia şi amabilitatea
arătată pe perioada cât am stat în Homburg.
2. Xerocopiile care mi-au fost pregătite au rămas la
dumneavoastră. Aţi putea să mi le trimiteţi?
3. Dacă Clujul este inclus în itinerariul
dumneavoastră spre Siria şi dacă intenţionaţi să
înnoptaţi la unul din hotelurile din oraş, nu aţi
putea să ne trimiteţi o prelegere despre metoda
dumneavoastră de blocadă sacrală?”.
N.N.- Cardan Emil a mulţumit şi lui Ziegler (profesor)
aceeaşi adresă pentru amabilitatea şi prietenia de care a
dat dovadă pe tot parcursul şederii acestuia în R.F.G., la
Clinica de Urologie din Homburg.
Cluj / 0436572 / 15.11.1985
3. Csedö Karl, Târgu - Este destinatarul unui mesaj expediat de Binder
Mureş, […], judeţul Helmuth, Austria Viena […], în care i se relatează:
Mureş „…Eu voi prezenta câteva referate ştiinţifice în Ungaria şi
sper că vom avea prilejul să ne întâlnim acolo”.
Mureş / 0407530 / 17.01.1987
4. Institutul - A expediat pe adresa lui Caraşca Elena, Braşov […],
Internaţional pentru programul celei de a 17-a sesiuni de studiu organizat de
Drepturile Omului, acest institut între 7.07. – 1.08.1986, precum şi formularul
Franţa, Strassbourg, de înscriere care va trebui completat şi expediat retur
Quai Lezay-Marnesia până la 30.04.86.
nr. 1 Braşov / 0340770 / 31.03.1986
5. Ionescu Ambrozie - Pe adresa acestuia, David Roland, Spania, Sevilla, a
Pavel, Bacău, […], jud. expediat o ofertă de contract, din care rezultă că îl invită
Bacău; în Spania, cu formaţia sa, pentru a susţine 8 concerte,
între 13 şi 31 oct. a.c., cu un venit de 80.000 pesetas de
fiecare concert.
Bacău / 0411549 / 12.03.1987
6. Kremer Janine, - În materialul pe care l-a expediat lui Nicoară Laurenţiu
Franţa, Paris […], din Timişoara, […], i-a comunicat:
ACTIM „…Vă reînnoim cu plăcere abonamentul la «Revista
Generală a Drumurilor şi Aerodromurilor» … Aşa cum
ştiţi, ţinem mult să păstrăm legătura cu toţi cei care au

participat la vreun program tehnic organizat de
A.C.T.I.M. din Franţa. Ne interesează mult informaţii
privind evoluţia activităţii dumneavoastră profesionale,
cât şi situaţia dumneavoastră personală. De aceea, v-am
fi recunoscători dacă ne-aţi trimite fişa pe care v-o
anexăm, precizând dacă informaţiile sunt corecte, iar
dacă nu, să faceţi modificările necesare”.
N.N. Perez F. din Franţa, Paris, Ministerul Urbanismului
şi Transporturilor […], a comunicat lui Nicoară Laurenţiu
că au primit textul articolului său Soluţii pentru evitarea
transmiterii fisurilor în consolidările bituminoase, care va
fi publicat în buletinul nr. 148 din martie-aprilie 1986.
7. Marcu Gheorghe, - Un anume David, din Piteşti, i-a relatat:
com. Bărbăteşti, jud. „….Mircea al nostru a venit în august din Coasta de
Vâlcea Fildeş, dar în septembrie a fost chemat din nou de
patronul firmei… S-a împrietenit şi el cu un francez şi un
japonez, delegaţi ca şi el din ţările lor să predea maşini la
aceeaşi firmă. Se descurcă bine în limbile franceză şi
engleză…”.
Argeş / 001920 / 21.05.1987
8. Nicula Gheorghe, - A trimis un material lui Törnig W., R.F.G., Hültalz, […],
Cluj-Napoca, în care a comunicat:
Universitatea, 1. „…După cum ştiţi, voi încerca să vin din nou în vara
Facultatea de viitoare (25 iunie – 15.09.1986) în R.F.G. Aici, la Cluj, mi
matematică, jud. Cluj s-a promis acest lucru. Aştept cu nerăbdare ca vechea
colaborare să fie fructuoasă. Vă voi comunica la timp
cum mi-am programat perioada de bursă”.
Cluj / 0432935 / 16.10.1985
2. „… Vă cunosc din 1973-1975, când am fost la Freiburg
cu bursă Humboldt…Mă adresez la dumneavoastră cu o
rugăminte: am un tânăr coleg care şi-a dat la mine
doctoratul în matematică. Se numeşte Ioan Oprea şi vă
cunoaşte foarte bine publicaţiile. Ar dori foarte mult să
obţină o bursă Humboldt în R.F.G.. Aţi fi de acord să fiţi
îndrumătorul lui ştiinţific la Braunschweig, dacă va primi
o bursă?”.
Cluj / 0336148 / 06.02.1986
9. Popp Rodica, - Este destinatara unui mesaj al lui Popp Marius, R.F.G.,
Bucureşti, […] Garmisch-Partenkirschen […], care a înştiinţat-o:
„…La telefon ţi-am pomenit de prietenul meu Călin. Este
un român care lucrează aici ca piano-bar de 8 ani de zile.
Se numeşte Călin Constantin, a fost corepetitor la

Teatrul Liric din Braşov. El a fost cel care m-a
recomandat, cunoscându-mă din ţară… Aici, ei vor un
bar-piano în care se cântă muzică de ascultat şi eventual
se dansează…”.
Direcţia a II-a / 0408533 / 24.01.1986
10. Şova Ioan, Grecia, - Având preocupări pe linia cultului ortodox, i-a relatat
Karies-Kolciu lui Uria Lucia, Târgu Mureş, următoarele:
„….Am primit comunicarea de la Marius; în privinţa
rezolvării unei burse, m-am gândit la următoarea soluţie:
să trimiteţi o scrisoare părintelui Macarie de la Simon
Petru, căci dânsul are mare influenţă pe lângă stareţul
mânăstirii… Părintele Macarie care-l cunoaşte acum pe
Marius, să-i propună:
1. Mânăstirea Simon Petru să-i dea o bursă lui Marius pe
timp de 2 sau 3 ani pentru Salonic la Institutul
Teologic…”.
Mureş / 0407367 / 14.01.1987
11. Stancu Dimitrie, - A expediat un material pe adresa lui Gorenco Rudolf,
Cluj-Napoca, […], jud. R.F.G., Berlin, […], în care a relatat:
Cluj „…Vă mulţumesc pentru amabilitatea de care aţi dat
dovadă prin faptul că mi-aţi aranjat vizita la universitatea
dumneavoastră, precum şi pentru colocviul pe care l-am
susţinut tot datorită amabilităţii dumneavoastră. N-am
să pot uita niciodată încântătoarea ospitalitate oferită.
Sper să fiţi în măsură să ne faceţi şi dumneavoastră o
vizită aici, în România…”.
12. Tecuci Gheorghe, - Aflându-se la specializare a trimis o invitaţie de vizită
Franţa, Paris, soţiei, Tecuci Sanda, Bucureşti […], anunţând-o:
Universitatea Paris- „…Îţi trimit programul şcolii de vară din Alpi. O să am
Sud, Centrul Orsay ocazia să cunosc o serie de personalităţi în domeniu.
Trebuie să pierd prea mult timp ca să pun la punct
sistemul”.
N.N. – Şcoala de vară este o întâlnire internaţională a
specialiştilor în domeniu, numită I.M.A.L. şi se
desfăşoară între 28 iulie-1 august 1986 în localitatea Los
Ares, Alpii francezi.
Direcţia a II-a / 0426861 / 16.07.86.
28
1988 aprilie 8, S.U.A. Scrisoare adresată de Dean Milhovan-Mitu (S.U.A.) lui

Corneliu Coposu (Bucureşti), în care se vorbeşte de discreditarea României, a
politicii şi intereselor ei, ca şi despre succesiunea lui Nicolae Ceauşescu.
Milhovan Dean, Weehawken, S.U.A., către Coposu Corneliu, Bucureşti, România.
Stimate domnule Coposu,
De la noi, veşti f.f. proaste.

Nu mai încape îndoială că „cineva” plăteşte foarte mulţi bani, pentru
discreditarea României, a politicei şi intereselor ei.
În acest scop sunt folosite din plin organizaţiile legionare cu fanatismul şi
imbecilitatea membrilor lor. Ce interes are d. Eugen Ionescu şi anumite
„personalităţi” să exagereze situaţia din România? Pe de altă parte susţin că nu
aparţin României şi nu vor să mai ştie de ea.
Pretextul agitaţiei lor sunt dărâmările de biserici şi actuala criză, din
nefericire reale, dar care sunt exagerate la maximum.
Tragedia este, că de pe urma acestei propagande duşmănoase,
revizionismul unguresc câştigă în mod inexplicabil teren şi reconsiderarea
problemei Transilvaniei pare tot mai inevitabilă.
Însuşi anumite grupuri evreieşti, care până acum erau favorabile
Preşedintelui Ceauşescu, par a-şi fi schimbat atitudinea şi de necrezut, par aşi
pregăti omul de mâine: Silviu Brucan - fostul delegat la ONU.
L-am cunoscut şi eu în treacăt, la Columbia University unde a ţinut o
conferinţă proastă. Impresia mea despre el şi cultura sa, nu a fost deloc bună. Mai
ales că la puţin timp după aceea, s-a auzit zvonul că a fost asociat la redactarea
olografă a „Autobiografiei lui Hruşciov”, cu care s-a încurcat să se facă vâlvă şi
bani.
După aceea a dispărut de pe piaţa americană, deşi noi îl ştiam stabilit la
Los Angeles.
Ţi-aşi rămâne foarte îndatorat, dacă mi-ai comunica ceva date despre el,
fiindcă i se face mare reclamă de „patriot român”. Din câte ştiu eu, el a fost unul
din protejaţii Anei Pauker şi al perioadei staliniste. Încercarea susţinută de a fi
promovat din nou, după părerea mea pare destul de semnificativă.
De curând a apărut aici, cartea d. Nicolae Baciu (Brau), „Agonia României
(1944-1947)” ce face mare vâlvă prin dezvăluirea unor documente uluitoare privind
vânzarea României. Am rugat ca ea să fie trimisă d-lor Cândea, Ştefan Andrei,
Antonie şi altora. Ţi-aşi fi trimis-o şi d-tale dar ştiu că nu-ţi va ajunge. Sper totuşi,
ca unul din ei să ţi-o dea să o citeşti, fiindcă mata îi poţi ajuta mult la înţelegerea
ei.
Ea completează de minune lucrarea d-tale „Armistiţiul din 1944 şi
implicaţiile lui”.
Încerc şi sper să vin cât mai curând la Bucureşti şi să discutăm pe larg
despre această carte şi documentele ei.
Al Dumitale cu deosebită stimă,

Dean Milhovan-Mitu
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 2, vol. 3, f. 188
29
1988 aprilie 16, Galaţi. Notă cu extrase din trimiteri poştale de pe raza judeţului
Galaţi, în care apar comentarii negative la adresa modului cum este condusă ţara, a
climatului din mediul muncitoresc şi a condiţiilor vitrege de trai.
C.T.O.T. – Unitatea Specială „S” Exemplar nr. 4
Nr. 00403340 din 16 apr. 1988
[Rezoluţie:]
Tov. Col. [indescifrabil]. Veniţi să discutăm acest material.
Macri
Către,
Direcţia a II-a
Tovarăşului general-maior Emil Macri
Acţionând în conformitate cu Programul de măsuri al unităţii centrale de

linie, cu ordinele şi instrucţiunile în vigoare, compartimentele judeţene îşi
desfăşoară activitatea mai ofensiv şi eficient în culegerea de informaţii privind
manifestări necorespunzătoare ale unor elemente din diferite locuri şi medii, de pe
raza lor de competenţă.
În acest sens, compartimentul de profil din cadrul Securităţii judeţene
Galaţi, a depistat şi semnalat operativ o serie de date cu valoare pentru munca
informativă, pe care le-a prezentat pentru informarea dumneavoastră:
1. Meşteşug - Pe fondul unor nemulţumiri personale, a făcut un comentariu

Efrem, Galaţi cu caracter ostil pe care l-a adresat numitului Spiridonica
[…], jud. Galaţi Mihai din oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej […] jud. Bacău, în
care afirmă:
„…Cu atâta producţie realizată peste plan şi să nu fie nimic pe
piaţă? Mai mare ruşinea. Ce să facem? Ne place foarte mult să
ne lăudăm. Este şi asta o politică prin care se menţine regimul,
că dacă s-ar realiza toate, nu s-ar alege nimic de el.
Doar atât că ni se risipesc avuţiile ţării în cele patru vânturi.
Unde vom ajunge e greu de ghicit, dar ca să scăpăm va trebui
neapărat să se producă o revoluţie socială. Cu toată această
situaţie ce s-a creat nu încetăm să ne batem cu pumnii în piept
şi să ne lăudăm, să preamărim conducerea de stat, care ne
promite «înaintarea spre comunism»”.
Securitatea judeţeană Galaţi / 008382 / 9 aprilie 1988
2. Dobrin -A făcut un comentariu necorespunzător faţă de un anume Bob

Gheorghe, Jan, din care reproducem:
Galaţi […], jud. „A venit timpul să mâncăm cât mai puţin şi să muncim cât mai
Galaţi mult, că aşa vor şefii. Braşovenii, cred că au avut dreptate. Nu
au manifestat degeaba la 15 noiembrie, dacă nu le-au dat nici
bani, nici mâncare; au fost nevoiţi să iasă în stradă. Este o
diferenţă mare între cele spuse şi ceea ce se face”.
3. Nacu Teodor, - Dintr-un material pe care l-a adresat lui Coman Ion din
com. Smârdan, Medgidia, jud. Constanţa, rezultă că este nemulţumit de
jud. Galaţi situaţia sa, apreciind că „în comparaţie cu vremurile în care ne
aflăm … n-a crezut nimeni că din stăpâni să ajungem nimic.
Trăim zile grele şi ne aşteptăm şi la mai greu şi asta până când
vom răbda?”.
4. Fotescu -A încercat să confieze numitului Damascanu Eftimie din

Gheorghe, com. Braşov […], impresiile sale defavorabile în legătură cu unele
Frumuşiţa, jud. aspecte ale situaţiei din ţara noastră:
Galaţi „…Niciodată în presă, la radio, la televizor, nu s-a pomenit că
ţara noastră exportă alimente de tot felul în cantitate mare, ci
numai alte produse de tot felul ale industriei noastre. Cu alte
cuvinte, poporul nu trebuie să ştie despre tot ce se face în ţară
în epoca de aur”.
Securitatea judeţeană Galaţi / 008382 / 9 aprilie 1988.
Cu aspectele de mai sus au fost informate Direcţia I şi Direcţia a V-a.
Pt. Comandantul unităţii

Colonel,
30
1988 iulie 2, S.U.A.. Extras dintr-o scrisoare trimisă din S.U.A. către o cunoştinţă
din Bucureşti, a unui român care a reuşit să plece din ţară şi în care îşi explică
gestul.
Olaru Ştefan, S.U.A., Bridgeport […] către Secere Constantin, Bucureşti

[…]:
„Dragii noştri,
…Tăria pe care am avut-o să plecăm în neant aşa cum spune Costel a fost
curajul celui care îşi dă seama că nu mai are ce pierde.
După cum se ştie, împotriva tuturor tradiţiilor româneşti una dintre
consecinţele din ultimii ani [este] fuga din ţara ta spre alte ţări bănuite mai
ospitaliere.
Dintr-un popor aşezat, legat de glie, românii au ajuns să dea bir cu fugiţii
desprinzându-se fără amar de locul copilăriei […].
În locul scârbei, preferă durerea şi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a scăpat
să devin un nebun defilând haotic şi călcând peste cel din faţa ta care a avut
nenorocul să cadă…”.

31
1988 iulie 6, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti, de fiu către
părinţi, în care descrie sintetic situaţia dezastruoasă a aprovizionării cu
alimente în Bucureşti.
Corhan Petrică, Bucureşti, […] către Corhan Dumitru, Adâncata […], jud.
Suceava:
Dragii mei părinţi,

[…] Prin Bucureşti nu mai este nimic, dar nimic, nimic.
Am plecat la ora 5,30 la pâine şi am stat până la 10 şi nu am luat pentru că
s-a terminat. M-am dus la restaurant şi am luat chifle…
Asta-i viaţa prin Bucureşti. Mai bine te spânzuri de viu. Nu-i viaţă de trăit.
Ceea ce mă salvează este masa ce o primesc la fabrică. Dau câte 130 lei pe
săptămână. Dacă nu ar fi asta nu ştiu ce m-aş face …
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13 787, vol. 23, f. 122
32
1988 iulie 15, Bucureşti. Fragment dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti, unde
sunt puse în antiteză vremurile în care România era „grânarul Europei” iar
pâinea se găsea oricând şi momentul actual când România a ajuns „Etiopia
Europei”, unde viaţa „se rezumă la o alergare nebună după mâncare”.
Moraru George, Bucureşti […] către Moraru Aurel, Tulcea […]:
Dragă Aurele,
[…] Trebuie ca luna lui cuptor să nu ne dezmintă şi să permită strângerea
recoltelor ca să avem ce da la export.
Pe timpul copilăriei noastre se făceau 600-700 kg. la hectar şi era pâine de
toate sorturile la toate orele din zi şi din noapte, ba mai mult se exporta şi grâu. Pe
atunci se spunea că suntem „grânarul Europei”. Acum avem 10.000 kg/ha şi nu
avem nimic dar am ajuns „Etiopia Europei”.
La piaţă sunt de toate, dar scumpe… Sperăm ca preţurile să mai scadă. Ce
să facem – ne zbatem cu mâncărurile de zarzavat ca să ne hrănim cât mai ştiinţific.
Vineri am făcut o ciorbă din capete de crap. Asta este carnea pe care o
mâncăm. Nici pomeneală de altfel de carne pe aici. Nici cârnaţi nu mai sunt pe
piaţă.
Ce zile trăim. Totul se rezumă la o alergare nebună după mâncare…
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13 787, vol. 23, f. 141v.
33
1989 februarie 10, Bucureşti. Fragment dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti în
care este descrisă starea deplorabilă a Capitalei, la capitolul curăţenie, iluminat
public şi alimentaţie publică.
Halunga Mihai, Bucureşti, […] către Chifiriuc Gheorghe, sat Şerbăneşti,

com. Zvoriştea, jud. Suceava:
[…] Aşteptând, multe vezi (străzi cu gunoaie multe, vântul le poartă, le

strecoară prin geamuri în casă, măturătorii plătiţi s-au redus din economie, munca
patriotică fiind prea mult cerută, scade în toate chipurile).
Luminaţia este aşa: centrul mai foloseşte puterea luminii de la blocurile
mărginaşe, cele de la periferie sunt luminate cu opaiţe. De-ale mâncării (lapte,
pâine, carne) se găsesc, căci muncitorii mulţi creează o putere de care se ţine
seamă (Braşovul).
Problema tineretului e de grijă. [Cei] cu studii superioare sunt purtaţi
haotic. Mulţi din cei căzuţi la studii superioare sunt trimişi la îngrijirea animalelor
la ferme.
O situaţie de îngrijorare predomină peste tot...”

34
1989 februarie 24, Bucureşti. Notă referitoare la activitatea serviciului Unităţii

Speciale „S”, din cadrul Securităţii Hunedoara, cuprinzând efectivul de
lucrători, puncte de lucru, volumul de muncă, deficienţe şi abateri.

Departamentul Securităţii Statului Ex. Unic
Unitatea Specială „S”
Nr. 00415303 din 24 feb. 1989
Notă
cu unele probleme pe linia Serviciului „S” din cadrul Securităţii Hunedoara
Activitatea de control secret al corespondenţei interne în cadrul judeţului

Hunedoara este organizată la nivel de serviciu, acesta fiind încadrat cu 19 cadre,
dintre care 9 cunosc una sau mai multe limbi străine. Munca specifică este
organizată în cadrul punctelor de lucru din localităţile: Deva, Simeria, Petroşani,
Orăştie şi Haţeg şi cu actuala organizare se reuşeşte cuprinderea în control a
întregului trafic poştal intern, inclusiv cel de pe spaţiul Helga [R.F. Germania]
nescăpându-se de sub control nici o localitate, iar volumul de trimiteri verificat
zilnic se ridică la cca 80.000 scrisori – plecări şi sosiri.
În anul 1988 organele informativ-operative au solicitat cadrelor „S”
interceptarea corespondenţei unui număr de cca 4.000 persoane, iar 1.000
persoane se află în baza proprie a compartimentului „S”.
Din controlul în conţinut s-a reuşit obţinerea a 11.200 informaţii, dintre
care un număr de peste 7.600 sunt date de primă sesizare despre activitatea unor
elemente necunoscute în evidenţele de Securitate. Tot din controlul în conţinut,
cadrele „S” au întocmit şi înaintat organelor informativ-operative un număr de 24
sinteze, unele cerute prin Programul de măsuri al unităţii centrale, iar altele
ordonate de conducerea Securităţii judeţene.
Pe linia înscrisurilor anonime cu conţinut duşmănos s-a reuşit ca în
perioada de referinţă să fie clarificate 6 cazuri cu 8 autori. Prin măsuri complexe
întreprinse de organele de securitate şi miliţie s-a reuşit, în 3 cazuri prevenirea
difuzării unor înscrisuri.
Deşi rezultatele obţinute în 1988 de compartimentul „S” sunt apreciate ca
preponderent pozitive, în activitatea acestui colectiv au fost înregistrate şi unele
minusuri, astfel:
- Datorită necunoaşterii corespunzătoare a indicilor grafici şi

superficialităţii, au fost scăpate, în două cazuri, la grupa „S” din Simeria, unele
difuzări de materiale cu conţinut duşmănos.
- Mai sunt încă neidentificate 6 cazuri de înscrisuri cu conţinut duşmănos,
ce au fost difuzate pe raza judeţului Hunedoara, de care se fac răspunzători atât
cadrele compartimentului „S”, cât şi ale serviciilor informativ-operative, care nu au
sprijinit suficient activitatea pe această linie de muncă.
- Din mediul rural s-a obţinut un număr mic de informaţii din controlul
secret al corespondenţei, deşi acest sector este foarte important pentru munca de
securitate.
- Tot un număr relativ mic de informaţii au fost obţinute din sectoarele
economice, ţinând cont de ponderea acestor probleme în cadrul judeţului.
- Nu ne putem declara mulţumiţi de modul în care este folosit mijlocul „S”
de către serviciile şi celelalte compartimente informativ-operative din cadrul
judeţului. Astfel, la unitatea centrală, numărul obiectivelor în cazul cărora se
controlează legăturile externe pe canalul „S” este de numai 25 elemente – la
Serviciul I, 26 – la Serviciul II şi 35 – la Serviciul III, iar Securitatea Haţeg are un
singur element în atenţie pe linia legăturilor externe „S”.
- În privinţa stării şi practicii disciplinare a fost înregistrat cazul deosebit
de grav al cpt. Moldovan Olga – de sustragere a unor sume de bani, pentru care
faptă a fost trecută în rezervă şi sancţionată pe linie de partid.
Pt. comandant,
Colonel,
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 13 421, vol. 193, f. 378
35
1989 martie 2, Canada. Scrisoare trimisă de fiul emigrat în Canada către părinţii
rămaşi în Bucureşti, în care este descris traiul occidental şi viaţa de emigrant.
Bănică Iorgu, Canada, Montreal […] către Bănică Mircea, Bucureşti […]:
Dragii mei părinţi,

Mă bucur că mi-aţi scris, am primit două scrisori, una pe adresa mea, iar
cealaltă pe adresa unde lucrez.
Despre mine ce să vă povestesc, mă descurc, de bine de rău chiar mai bine
decât în România, nici poliţia nu-mi mai dă târcoale şi nici de paşaport nu-mi mai
fac griji. Duminică mă duc la Platsburg [Plattsburgh] în America, să dau nişte

telefoane vouă, lui Flori, poate aflu de ce miliţienii ăia nu-i dau drumul să plece
odată, mai aştept puţin şi încep să le fac scandal, or să vadă ei pe dracu! Aici
pentru străini totul este bine, şeful mi-a mărit salariul, am găsit să fac poze şi
pentru altcineva, aşa că nu-i rău deloc, aparatul mi l-am achitat, maşina, carnetul
de conducere tot, aşa că pot să pun şi eu ceva deoparte, vreau să-mi cumpăr o casă
sau un camion, cu un prieten de aici, m-am apucat să cumpăr şi să vând maşini,
asta în timpul liber, ne mai iese de o bere. Mă duc în America, duminică, să dau
nişte telefoane de acolo că este mult mai ieftin, aici costă 3$/min. iar acolo
0,80$/min., de asta nu am mai sunat, telefonul costă scump.
Din Austria l-am rugat pe un prieten să trimită nişte cafea, costă
transportul mai puţin. Vă rog să-mi scrieţi dacă puteţi cumpăra ceva din shop cu
dolari, vreau să vă trimit nişte cecuri de aici.
În rest totul este bine, sunt acreditat de presă pentru Italia ’90, facem o
carte, vreau să „sparg” piaţa aici.
Tată nu-ţi pare rău, vei face călătoria vieţii tale, să vezi America şi să mori
şi ai avut pentru ce trăi, crede-mă!
Nu vă pot descrie ce este aici, nebunia de pe lume, nu ai cum să mori de
foame, vorba săracului. Sărac aici este să nu ai casa ta, afacerea ta sau nu ştiu ce
exemplu să vă dau, eu după cinci-şase luni mi-am luat maşină, poate se pare mult,
aici reprezintă mai nimic, poate o să râdeţi dar patronul meu are avion, care costă
… cât o maşină obişnuită, are o casă în Florida, pe malul Oceanului Pacific şi m-a
întrebat unde mă duc în concediu, i-am spus că nu ştiu, s-a uitat urât la mine şi
mi-a spus dacă vreau să mă duc la el, că tot stă casa singură…
Cu gândul la voi, pupându-vă dulce, vă aştept, într-o zi să vedeţi cum
trăiesc oamenii de aici, oameni ca voi!!!
Cu drag,
Iorgu

36
1989 mai 25, Sibiu. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Sibiu, în care autorul
pledează pentru răbdare, speranţă şi credinţa că „va veni şi în România noastră
sfânta zi a libertăţii”.
Muntean Gheorghe, Sibiu […] către Jugulescu C-tin, Bucureşti […]:
…Eu am început a mă gândi, pe zi ce trece, la urmaşul meu spiritual, de

multă vreme hotărâsem pentru alegerea Dvs., dar cu toată colaborarea fericită
dintre noi, timpurile pe care le străbatem, ne sunt potrivnice.
…. Răbdare avem amândoi din belşug, avem şi speranţe şi cred că nu mult
va trece până când va veni şi în România noastră sfânta zi a libertăţii, a celor mai
mici pretenţii ca să putem a ne aşterne pe hârtie gândurile şi neastâmpărul din
suflet pentru a îmbogăţi tezaurul spiritual al omenirii spre frumos şi util, spre a ne
găsi în linişte şi siguranţă, liberi şi fără teamă, ca între oamenii adevăraţi…
37
1989 octombrie 15, Bucureşti. Fragmente dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti
în care autoarea descrie întreaga odisee a depunerii actelor pentru obţinerea
vizei americane, dar şi nivelul de trai foarte scăzut din ţară.
Andreescu Cornelia, Bucureşti […] către Bulgacov Mihaela, Michigan,

S.U.A.:
Dragă Mihaela,
Te rog să mă ierţi pentru aşa întârziere cu răspunsul dar am tot aşteptat de
la Consulat o veste mai bună în ideea că vom fi chemaţi pentru viză. Deocamdată
stăm pe loc, în această lună octombrie, nu se mişcă nimic la ambasadă deoarece
este sfârşit şi respectiv început de an fiscal şi totul stă pe loc. Circulă tot felul de
zvonuri alarmante că se vor da doar vize umanitare pentru cazuri mai speciale care
necesită operaţii ce nu se pot efectua la noi în ţară sau tratarea unor boli care nu se
pot trata aici.
Sunt acceptaţi doar cei cu treceri de frontieră sau necazuri politice.
Nici nu ştim ce să mai credem, la această plecare nenorocită care ne

toceşte nervii şi sănătatea, căci mai avem puţin şi facem 5 ani de când am depus
actele.
Te rog să mă scuzi, că am început în acest fel scrisoarea mea dar este lucrul
cel mai presant pentru noi. Îţi mulţumesc pentru frumoasele fotografii care ne-au
dat o scânteie la gândul că se poate trăi şi altfel decât în mizeria ce-o trăim noi
aici. […]
Suntem cu răbdarea la limită şi orice scrisoare a voastră e binevenită, ne dă
un impuls să luptăm mai departe. Ne prinde şi această iarnă aici, este înfiorător
gândul acesta mai ales acum că se pregăteşte terenul pentru Congresul al nu ştiu
câtelea şi ultimele noutăţi în această privinţă sunt cele mai felurite, cred că vă vor
spune şi părinţii lui Sergiu.
De ultimă oră este faptul că mezeluri mai speciale poţi lua doar de unde iei
raţia de ulei şi zahăr, adică de la complex, unde nu se prea aduc specialităţi, şi pe
bază de buletin de identitate.
Dacă mă duc în centru sau în Amzei nu-mi dă nimic, de asemenea şi cu
ouălele.
Ce mai, nu am răbdare să vă scriu totul, căci mă apucă nebunia, românii
sunt o naţiune de oameni tâmpiţi fără de demnitate şi fricoşi de fac pe ei de frică.
Este strigător la cer, cum poate să rabde omul atâta umilinţă şi degradare.
Îţi dă doar 200 gr. salam tăiat că să nu faci stoc şi 15 ouă de persoană.
Mâncăm aceste mezeluri care sunt sărate potroacă, ţi se face scârbă şi ţi se
dă cu porţia. Totul dar absolut totul este cu porţia, nu se găsesc lame de bărbierit,
şpreiuri, vată, medicamente.
Dragilor, nu are rost să vă împui capul dar mă întreb până când acest neam
românesc va răbda atâta degradare.
În orice caz, dacă americanii ne plimbă atâta cu viza lor, noi am încercat şi
la alte ambasade poate avem vreo şansă. Indiferent dacă e Suedia sau Norvegia,
Danemarca sau altceva, noi am încercat peste tot poate reuşim să ieşim din acest
infern.
Am depus nişte formulare la suedezi şi finlandezi, cu poze şi date
biografice.
Îmi pare bine că nu ne-aţi uitat şi-am dori să vă vedem cât mai curând, dar
nu se ştie ce va fi cu noi până la urmă. […]
Aş dori din tot sufletul să vă pot scrie şi eu lucruri mai vesele şi mai bune
dar nu am cum, fiindcă la tot pasul te loveşti de „nu avem”.
Nu ne uitaţi şi pe curând în America sau oriunde […].

38
1989 octombrie 24, Bucureşti. Fragmente dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti
în care sunt descrise cu umor „condiţiile noastre de viaţă”, în principal
raţionalizarea produselor alimentare şi gătitul cu ulei de rapiţă.
Piloff Adrian, Bucureşti […] către Costea Alexandru, Netanya, Israel:
[…] În ceea ce priveşte condiţiile noastre de viaţă s-au îmbunătăţit simţitor,

cred că o să ajungeţi să regretaţi pasul care l-aţi făcut.
Deci, începând de astăzi raţionalizarea produselor alimentare se extinde la
carne, ouă, mezeluri, brânzeturi şi vom vedea în continuare ce va urma. Asta se
traduce în felul următor: ai voie să iei 15 ouă/lună, ½ kg carne, 200 gr. mezeluri sau
brânzeturi şi pentru toate trebuie să prezinţi buletinul. Trebuie să meargă fiecare
cu buletinul în dinţi.
Bineînţeles că toate astea le iei când se găsesc, să nu vă închipuiţi că ele
atârnă în magazine.
Raţia de ulei şi zahăr s-a mărit de la 1 octombrie cu 15 respectiv 20% dar am
auzit că începând de ieri s-a revenit asupra hotărârii.
[…] V-am scris că a fost o perioadă în care la raţie nu se găsea decât ulei de
rapiţă. Se pare că a ieşit scandal mare pentru că uleiul de rapiţă a fost băgat pe
piaţă fără avizul Ministerului Sănătăţii care se afla deocamdată în faza de făcut
probe… pe şobolani. Ba noi, care am gătit intens cu ulei de rapiţă (neavând de alt
fel) aşteptăm să vedem dacă suntem mai tari decât şobolanii. Vedeţi că vă pot scrie
lucruri interesante despre mâncare…

39
1989 octombrie 30, Bucureşti. Extras dintr-o scrisoare trimisă din Bucureşti, în
care sunt anticipate schimbări majore în România datorită faptului că
lagărul socialist „a început să se destrame”.
Talaşman Emil, Bucureşti, […] către Talaşman Alexandru, Franţa, Lyon […]:
Dragii noştri,
[…] Mă simt obligat să vă scriu din nou şi să vă anunţ că mult aşteptata
călătorie pe care speram să o facem în această iarnă nu va mai avea loc, deoarece
ne-au respins din nou cererea. Bineînţeles fără nici o explicaţie.
Dragă Sandule, trebuie să mai avem răbdare. Dacă până în primăvară
lucrurile nu vor lua o întorsătură în sensul de a obţine cu mai multă uşurinţă o
viză de plecare în orice direcţie vei dori, aşa cum se întâmplă în alte ţări care fac
parte chiar din acelaşi lagăr socialist şi care au înţeles că nu rezolvă nimic bun cu
închiderea şi cu aceste măsuri de represiune pe care ai noştri le-au îndrăgit foarte
mult şi nu se pot debarasa de ele.
Dar să sperăm că mult nu a mai rămas. Lagărul acesta de monolit al
socialismului a început să se destrame. Iar la noi este un proverb: când joacă ursul
la vecini, pregăteşte sita cu mălai, că vine şi la tine…
ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 14 942, vol. 1, nenumerotat.

Lista abrevierilor
A.C.N.S.A.S., Arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

A.M.C., Aparate de Măsură şi Control
A.R.C.O.M., Antrepriza Română de Construcţii-Montaj
A.R.I.A., Agenţia Română de Impresariat Artistic
A.R.P.I.M.E.X., Societatea de comerţ exterior pentru sectorul industriei uşoare
B.J.A.T.M., Baza Judeţeană de Aprovizionare Tehnico-Materială
B.O.B., Biroul Organizaţiei de Bază
C.A.P., Cooperativa Agricolă de Producţie
C.C. al P.C.R., Comitetul Central al Partidului Comunist Român
C.P., căsuţă poştală
C.T.C., controlul tehnic al calităţii
C.V., cutie de viteze
Com., comuna
Congresul O.M., Congresul Oamenilor Muncii
D.A., dinar algerian
D.A.A.D., Serviciu german de schimburi academice
F.B., franci belgieni
GEOMIN, Societate de comerţ pentru aliaje şi minereuri
H.C.M., Hotărâre a Consiliului de Miniştri
I.C.P.P.G., Institutul de Cercetări şi Proiectări Petrol şi Gaze
I.C.R.A.L., Întreprinderea de Construcţii, Reparaţii şi Administrare Locativă
I.C.S.A.P., Întreprinderea de Comerţ şi Alimentaţie Publică
I.C.V.L., Întreprinderea de Construire şi Vânzare Locuinţe
I.F.A., Institutul de Fizică Atomică
I.F.E.T., Întreprinderea Forestieră de Exploatare şi Transport
I.F.S., Întreprinderea de Fibre Sintetice
I.J., Inspectoratul Judeţean
I.M.B.-Securitate, Inspectoratul Municipiului Bucureşti – Securitate
I.P.C.T., Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii
I.P.O., Întreprinderea de Pescuit Oceanic
I.P.R.O.M.E.T., Institutul de Proiectări Metalurgice
I.P.R.S., Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductori
I.S.P.I.F., Institutul de Studii, Proiectări şi Îmbunătăţiri Funciare
I.T.A., Întreprinderea de Transport Auto
I.T.I.A., Întreprinderea de Transport Internaţional Auto
ICECHIM, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie şi
Petrochimie
INCERC, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii

INCREST, Institutul Naţional pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică
Ing., inginer
Jud., judeţ
L.D., dinar libian
L.S., lira siriană
Lt. col., locotenent colonel
M.A.N., Marea Adunare Naţională
M.C.E., Ministerul Comerţului Exterior
M.E.E., Ministerul Energiei Electrice
M.I.C.M., Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini
M.I., Ministerul de Interne
n.l., nota lucrătorului
O.N.U., Organizaţia Naţiunilor Unite
P.T.T.R., Poşta, Telefon, Telegraf, Radio
PO Box, Căsuţă poştală
R.D.G., Republica Democrată Germană
R.F.G., Republica Federală a Germaniei
R.P.U., Republica Populară Ungară
R.S.C., Republica Socialistă Cehoslovacă,
ROMAGRIMEX, Întreprindere de comerţ exterior aflată în subordinea
Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare şi Apelor
S.A.C.E.M., Société des auteurs, compositeurs et éditeurs de musique (Franţa)
T.C.H., Trustul de Construcţii Hidrotehnice
T.E.S.A., personal auxiliar
T.G., termen de garanţie
T.L.S.B., Trustul de Lucrări Speciale Bucureşti
T.M.U.C.B., Trustul de Montaj Utilaj Chimic Bucureşti
t.r., termen redus
U.G.S.R., Uniunea Generală a Sindicatelor din România
U.M., unitatea militară
U.M.M.R, Uzina Mecanică de Material Rulant
U.T.A., Uzina Textilă Arad
Indice de nume
Aurora, Rodica Becker, Dagmar, 84

A Negoiţă, 19 Belet, Costela, 238, 248
Axinte, Elena, 170 Belet, Ioan, 238, 248
Ababei, Dorina, 237
Beltiu, Ilie, 166
Ababei, Nicu, 237
B Benga, Gheorghe, 112
Ababei, Ştefan, 61
Benkö, Günter, 238
Adamov, Sergiu, 78 Baatz, Harald, 87
Benkö, Rozalia, 238
Afodorici, Aurora, 237 Babeş, Maria, 115
Berkovici, F., 117
Al Amin, Tag Al Din, Badiu, Valentin, 142
Bernea, Florin, 96
60 Baiaş, Elena, 203
Beznilă, Gavril, 148
Alboaia, Alexandru, 52 Baiaş, Gavril, 203
Bidiuc, Dumitru, 57
Alecsa, Constantin, 54 Bakin, Iohann, 85
Bidiuc, V., 57
Alexandrescu, A., 134 Balasz, Eva, 116
Bierkoch, Hans, 75
Alexandrescu, Gh., 133 Balica, Elena, 245
Bierkoch, Helmut, 75
Alpopii, Ioan, 77 Ballo, Iosef, 219
Big, Felicia, 98
Alpopii, Marian, 77 Baluş, Vladimir, 237
Big, Gh., 98
Ambel, Jeti, 71 Ban, I., 204
Billes, Arthur, 70
Anca, Iustin, 209 Bandi, Ştefan, 205
Binder, Ana, 92
Andreescu, Cornelia, Bantoş, V., 190
Binder, Helmuth, 257
269 Banyai, Andras, 237
Binder, Johann, 68
Andreescu, Ecaterina, Banyai, Rodica, 237
Binnen, C., 86
219 Baran, Dumitru, 169
Binnen, K., 86
Andrei, Aurel, 63 Barbu, Eugen, 133
Binţu, Costică, 188
Andrei, Elena, 63 Barbu, George, 89
Bitoana, Constantin,
Anghel, S., 51 Barna, Grigore, 220
232
Anghelotti, C., 67 Barna, Nicu, 220
Blat, Adrian, 213
Antofie, Adriana, 143 Barth, Lorenz, 238
Boacă, Elena, 158
Anton, Eva, 90 Batkay, Victoria, 198
Bob, Jan, 262
Antonescu, Dina, 161 Bauer, Ioszef, 96
Boboc, Dumitru, 241
Antonescu, Monica, Bauermann, G., 129
Bocu, Ioan, 78
202 Bălănescu, Didi, 78
Bodi, Lidia, 115
Antonescu, V., 202 Bălănescu, Marcel, 204
Boer, Else, 97
Antonovici, Alexandru, Bălănescu, Victor, 78
Bogai, Ferenc, 72
247 Bălănoiu, Dorin, 143
Bohn, Johann, 83
Apărece, Teodora, 219 Bănică, Aneta, 237
Boiciu, Maria, 248
Apetrei, Gheorghe, 187 Bănică, Ion, 237
Boiciu, Ştefan, 248
Apolline, Maria, 67 Bănică, Iorgu, 267
Boiu, Alex, 256
Ardac, Alexandru, 247 Bănică, Mircea, 267
Bolohan, Mitică, 220
Ardac, Elisabeta, 247 Bărbulescu, Ioniţă, 168
Bolohan, Veronica, 220
Ariciuc, Dumitru, 203 Bărbulescu, Nicolae,
Bonciu, Constantin, 60
Ariciuc, Georgeta, 203 219
Bonciu, Eleonora, 201
Auner, Friedric, 92 Bărbulescu, Vasile, 219
Bonciu, G. Pupi, 60 Burcă, Maria, 239 Cârciumaru, Floarea,

Bonciu, Teodor Burcă, Nelu, 239 240
Nicolae, 201 Burlacu, Dumitru, 197 Cârciumaru, Ion, 148,
Bonta, Toader, 195 Burlacu, Maricica, 197 240
Borcea, Silvia, 125 Buruiană, Victoria, 240 Cârligeanu, Vasile, 225
Bordea, Aron, 131 Buşagă, Maria, 248 Cealanov, Doina, 116
Bortesch, Georg, 156 Buşagă, Vasile, 248 Celea, Dumitra, 148
Bortesch, Maria, 156 But, Ecaterina, 78 Celea, Gh., 148
Bosica, Ioan, 195 But, Gheorghe, 78 Chatz, Elisabeth, 95
Bosontea, Victor, 103 Butoi ,Constantin, 126 Chelaru, D. Gheorghe,
Bostan, Răducu, 238 Butoi, Gh., 33, 172 206
Botiş, Gheorghe, 141 Buzatu, Călin- Chicoş, Eugen, 136
Botiş, Petru, 100 Dumitru, 238 Chifiriuc, Gheorghe,
Braşoveanu, Ion, 193 Buzia, Victor, 253 265
Braşoveanu, Viorica, Chira, Ioan, 199
193 C Chircu, Ionel, 149
Bratu, Ana, 248 Chiriac, Melania, 251
Cada, A., 206
Bratu, Pletea, 190 Chiriac, Paul, 251
Cada, Mihai, 206
Bratu, S., 248 Chiriţă, Vasile, 64
Calciu, Dumitru, 248
Bratu, Stoica, 239 Chiriţescu, Cora, 136
Calistru, Iulian, 240
Bratu, Titina, 239 Chiriţescu, Maria, 160
Calistru, Leontina, 240
Brăescu, Gheorghe, 238 Chisa, Traian, 199
Capătă, Oniţa, 113
Brânzea, Ioana, 60 Chitul, Silvia, 113
Capişizu, Marica, 115
Breiner, Victor, 101 Chiţu, Mariana, 206,
Carabineanu, Elena,
Bretz, Hildegard, 75 221
248
Brill, Tony, 99 Chiujdea, Fănică, 249
Carabineanu, Ştefan,
Britt, Walter, 45 Chiujdea, Niculina, 249
248
Brutaru, L., 220 Chivoiu, Stekica, 56
Caraşca, Elena, 257
Brutaru, Maria-Iuliana, Chivu, Virginia, 221
Cardan, Emil, 256
220 Christa, S., 88
Carila, Niţă, 62
Bruy, Ana, 120 Christmann, Maria, 150
Carp, Petru, 50
Bucşa, Iuliu, 104 Cicu, Ilie, 45
Catană, Maria, 65
Bucur, Nicolae, 40, 73, Cioară, Mariana, 194
Catrinoiu, N.
83 Ciobanu, A., 101
Gheorghe, 125
Bucur, Petru, 62 Ciobanu, Elena, 221
Cazacu, Emilian, 213
Bucur, Teodor, 62 Ciobanu, Petre, 187
Căileanu, Graţiela, 121
Budu, Maria, 55 Cioca, Daniel, 61
Căldăruş, Sanda, 220
Buga, Dumitru, 98 Cioflan, Emil, 51
Călin, Constantin, 258
Buga, Nelu, 98 Ciornei, Elena, 222
Căruţă, Ion, 221
Bughiu, Florica, 54 Ciornei, Ion, 222
Căruţă, Sabina, 221
Bughiu, Lazăr, 54 Ciulinaru, M., 200
Cătineanu, Emil, 101
Bujor, Gheorghe, 59 Cleibar, Minerva, 166
Cătineanu, Ion, 101
Bujor, Panaitescu Cocibaba, George, 120
Căzănescu, Daniela,
Teodora, 59 Cocoşatu, Marin, 137
189
Bujoreanu, Mihai, 149 Cohn, D., 105
Căzănescu, Puiu, 189
Bulgacov, Mihaela, 269 Coinac, Ion, 249
Câmpeanu, Anicuţa,
Bulgar, Gh., 166 Coinac, Mărioara, 249
222
Buortesch, Georg, 155 Cojoc, Dorina, 222
Cojocaru, Cecilia, 137 Creţ, Gh., 58 Dobândă, Toma, 190

Cojocaru, I., 166 Crisnic, Ioan, 112 Dobra, Dorina, 250
Cojocaru, Victor, 41 Cristea, Nicolae, 71 Dobra, Mircea, 250
Coleşnic, Magda, 153 Cristea, Viorel, 71 Dobre, Ion, 161
Coman, Ion, 262 Cristoloveanu, Ionel, Dobrea, Gh., 137
Coman, Ligia, 68 191 Dobreanu, Maria, 126
Condrea, Constantin, Cristoloveanu, Mircea, Dobrin, Gheorghe, 262
115 191 Dobrity, Milivoi, 73
Condrea, Gavril, 115 Crişu, Mihai, 57 Dobroiu, Micle, 76
Coneac, Eugenia, 222 Crişu, Traian, 57 Dodu, Constantin, 171
Constantinescu, Ion, Csedö, Karl, 257 Domintean, Mircea, 59
97 Csiczer, Albert, 240, Domocoş, Steluţa, 171
Conta, Gheorghe, 198 249 Domokos, Geza, 72
Contesse, Yvonne, 106 Csiczer, Veronica, 249 Donisanu, Mihai, 246
Conţescu, Ela, 109 Cucu, Costel, 192 Dörr, Michael, 68
Coposu, Corneliu, 260 Cucu, Ştefan, 192 Doruş, N. Ioan, 167
Coppelovici, Paul, 105 Cuşmaru, M., 63 Dracsin, Constantin,
Coraş, Augustin, 83 242
Corhan, Dumitru, 264 D Dragalina, Maria, 115
Corhan, Petrică, 264 Dragă, Drăguş, 136
Dahinten, Maria, 96
Cornean, Mihai, 142 Dragomir, Constantin,
Damascanu, Eftimie,
Cosma, Mihail, 163 241
262
Cosma, Th., 106 Dragomir, Magdalena,
Dan, Cornel, 55
Costache, Dumitru, 54 137
Danciu, Virgil, 113
Costache, Florica, 54 Draser, Hans, 95
Danciu, Virginia, 113
Costache, Vasile, 162 Draser, I., 92
Dănilă, Nicolae, 103
Costas, Sidonia, 192 Drăghici, Ana, 223
Dănilă, Vasile, 103
Costea, Alexandru, 271 Drăghici, Gelu, 223
Degachi, D., 105
Costin, Cleopatra, 56 Drăghici, Ioan, 121
Deleanu, M., 198
Costin, Gheorghe, 123 Drăghici, Ştefan, 146
Deliceanu, Gheorghe,
Costin, Gigel, 123 Drânceanu, M. Costică,
223
Coşovei, Domniţa, 124 119
Deliceanu, Maria, 223
Cotonaru, Scarlat, 98 Drânceanu, N.
Denisiuc, Aurelian, 86
Coţofana, Ioan, 222 Constantin, 119
Denisiuc, Pavel, 86
Coţofana, Mariana, 222 Dressmann, Iohan, 74
Deppner, Günther, 69
Coţofide, Lola, 70 Duca, Aurel, 250
Diaconescu, Ovidiu,
Covalec, George, 241 Duca, Doina, 250
40, 118, 130, 179
Covalec, Mariana, 241 Dulceanu, Cezar, 223
Diculescu, Cleopatra,
Crai, Dumitru, 126 Dulceanu, Veronica,
124
Crăciun, Alina, 51 223
Dima, Eracle, 199
Crăciun, Georgeta, 207 Dumitrache,
Dima Marcu, 137
Crăciun, Mihail, 207 Constantin, 60
Dima, Vasile, 81
Crăciun, Nicolae, 51 Dumitrache, Florica,
Dimache, Anişoara, 241
Crâşmaru, Coca, 152 94
Dimache, Jean, 241
Crâşmaru, Gică, 152 Dumitrache, Tăsică, 60
Dimitriu, Teodor, 70
Creangă, Gheorghe, 126 Dumitraşcu, Leontina,
Dinache, Anişoara, 245
Creangă, Jenica, 126 224
Dinache, Jean, 245
Crep, Gheorghe, 194 Dumitraşcu, Nelu, 224
Dinică, Gh., 139
Dumitreasa, Anneliese, Filipaş, R., 105 Georgescu, Gheorghe,

189 Firescu, C., 44 62
Dumitreasa, Ioan, 189 Flasser, Helmine, 91 Georgescu, Ioana, 51
Dumitrescu, Iulia, 136 Fleischer, Heinrich, 91 Georgescu, Ion, 51
Dumitrescu, Mircea, Fleischer, M., 91 Georgescu, Radu, 186
207 Fleischer, Mihael, 91 Gergely, Iohan, 73
Dumitrescu, Radu, 185 Fleischer, Walter, 91 Gheorghe, Nicola, 19
Dumitrescu, Rodica, Fleseru, Florica, 198 Gheorghiu, Liviu, 208
207 Florea, Neagu, 44 Gherghiţă, Constantin,
Dumitrescu, S., 81 Florea, Nuţa, 125 224
Dumitrescu, Vintilă, Florescu, Nicolin, 169 Gherghiţă, Viorica, 224
135 Fota, Ion, 147 Ghinescu, C., 47
Dumitru, Constantin, Fotescu, Gheorghe, 262 Ghiţan, Ioan, 156
17, 80 Frantin, Ana, 115 Ghiu, O., 94
Dumitru, Doina, 80 Fratoni, Edith, 91 Giurgiu, Ioan, 50
Dumitru, Elena, 61 Frăţilă, Ion, 208 Glanger, S., 105
Dumitru, Gh., 61 Frăţilă, Jeni, 105 Gleiss, Iohann, 84
Dumitru, Preda, 14 Frăţilă, Vasile, 250 Gleiss, Theresia, 84
Duna, P., 98 Friesenhann, Gliga, Cosma, 209
Dunaev, Antoaneta, Emmerich, 154 Glodeanu, Lazăr, 43
102 Friesenhann, Iosef, 154 Glodeanu Silvia, 43
Dunaev, Vladimir, 102 Frollo, A., 106 Godeanu, Ştefan, 50, 58
Dunca, Dumitru, 58 Fronius, Kathi, 155 Gogu, Vasile, 43
Duran, Ioan, 123 Frunză, Constantin, Gohl, Suzana, 69
Durst, Georg, 154 250 Gorenco, Rudolf, 259
Duţă, Adi, 224 Frunză, Dana, 250 Gornoviceanu,
Duţă, Mariana, 224 Funk, Sabine, 84 Cristian, 245
Dvorjanski, Melanie, Gornoviceanu, Gigi,
102 G 245
Graef, Hans, 92
Gaber, Heinrich, 92
E Graf, K., 85
Gabor, Mihai, 87
Grant, Petre, 140
Eftimiu, Grigorian, 101 Gabriel, Iuliu, 116
Grădinaru, Else, 137
Emrich, Georg, 128 Gafton, Maria, 250
Gregor, Anna, 85
Enache, Constantin, Gafton, Mitică, 250
Gregor, Gerunde, 85
199 Galghe, M., 67
Grigoriu, Albertina, 61
Enache, Ion, 64 Gambino, Clelia, 100
Grigoriu, Teodor, 106
Enache, Marin, 64 Garbacea, Anton, 208
Grijelaru, Galia, 111
Eugen, Grigorescu, 19 Garbacea, Maria, 208
Grute, M., 103
Gartner, Iohann, 90
Grüter, Werner, 152
F Gaspar, Tudor, 116
Gugu, Eugen, 55
Gaust, Ilse, 95
Fackelmann, Maria, 150 Gugu, Gabriela, 55
Găină, Emilian, 55
Fäder, Diethelm, 117 Guşatu, Ileana, 151
Geamănu, Gheorghe,
Fäder, Paul, 117 Guşatu, Ilie, 151
122
Farkaş, Lucica, 121 Gute, Gheorghe, 97
Gelu, Emil, 112
Farkaş, Susana, 121 Gute, Ştefan, 97
Georges, Constantin, 51
Fălcuţ, Vasile, 150 Guţu, M. Iulian, 147
Georgescu, Eufrosina,
Fărcaş, Ioan, 141 Gyenge, L., 96
62
Gyöngyösi, Gabriela, I Istrăţescu, M., 168

251 Istru, Nicolae, 246
Iacob, Florea, 95
Gyöngyösi, Johann, 251 Iuşan, Melania, 119
Iacob, Ştefan, 61
Gyuri, Horvat, 103 Ivan, Elena, 210
Iacob, Vasile, 95
Ivan, Florea, 210
Iakob, Kathi, 88
H Ivan, Grigore, 70
Iancovski, Petre, 149
Ivan, Miron, 242
Hahn, Karl, 72 Iancu, Nelu, 160
Ivanov, Alexandru, 211
Halunga, Mihai, 265 Iancu, S., 53
Ivanov, Corina, 211
Hammers, T., 151, 164 Iancu, Viky, 160
Ivăncescu, Sanda, 170
Hartman, Alfred, 68 Iftode, Anton, 47
Hartmann, G., 93 Igna, Agnes, 76
J
Hartmann, Karl, 79 Ignat, Gretta, 64
Hartwig, Sofia-Noemi, Ignat, Ion, 150 Jakob, Iosef, 88
169 Ignat, Simion, 64 Jakobitz, Thomas, 152
Hauser, Anneliese, 90 Ignătescu, Angelica, Jederan, Sandu, 55
Hauser, Hermine, 90 224 Jeller, Eugen, 71
Hădăreanu, Elena, 198 Ilicenco, Any, 107 Jianu, Ana, 211
Hălmăgean, Avram, 55 Iliescu, Emil, 153 Jianu, Liviu Doru, 211
Hălmăgeanu, M., 55 Iliescu, Nelu, 153 Joseph, N.B., 79
Hâmpău, Elena, 224 Ilinca, Gheorghe, 210 Juchum, D., 88
Hâmpău, Ioan, 224 Ilincescu, Gheorghe, 45 Jud, Reinhold, 86
Hedwig, Horst, 80 Imbroane, A. Sorin, 135 Jugulescu, C-tin, 269
Heltner, Georg, 71 Ion, Maria, 224 Juravle, Vasile, 149
Heltner, Regina, 71 Ion, Radu, 19
Henzel, Katharina, 69 Ionescu, Ambrozie K
Herbert, Karl, 99 Pavel, 257
Kalineak, Ioan, 155
Herbert, Sigrid, 99 Ionescu, Constanţa, 251
Kalman, Alexandru, 122
Herbert, W., 70 Ionescu, Dumitru, 225
Karmen, Kathi, 84
Herbil, Gheorghe, 124 Ionescu, H., 78
Karres, Samuel, 88
Herman, Alex., 100 Ionescu, Ion, 53, 152
Katsky, M., 117
Hermann, C., 100 Ionescu, Jana, 98
Keim, Vicky, 151
Hermann, Paul, 89 Ionescu, Mihai, 98
Kelemen, Atila, 244
Hideg, Laszlo, 117 Ionescu, Mira, 63
Keller, Birgit, 88
Hihn, Georg, 68 Ionescu, Ştefan, 63
Keller, M., 158
Hintz, Michael, 71 Ioniţă, Silvestru, 143
Kenzel, Inge, 80
Hisum, T., 112 Iordache, Vladimir, 146
Kessler, Anna, 89
Hisum, Vasile, 112 Iordan, Mihai, 58
Kisfaludy, Laios, 67
Hodirnău Nicu, 191 Iordan, Simona, 58
Klein, Hermine, 71
Hodisan, Elisabeta, 209 Iordănescu, Crinişor,
Klein, Zoltan, 96
Hodisan, I., 209 225
Kleisch, Gertrud, 92
Hoipa, Adriana, 251 Iordănescu, Natalia,
Kleisch, Michael, 92
Horvarth, Pauline, 151 225
Klimstein, Laios, 87
Horvath, Judith, 241 Iosif, Constantin, 225
Kliner, Emma, 86
Horwath, Vasile, 241 Iosif, Fica, 124
Klockner, Iosif, 68
Hotăranu, Bazil, 209 Iscru, Constantin, 49
Konnerth, Georg, 89
Hriscu, Teodor, 52 Ispir, Ioana, 83, 102
Kornibe, Iohannes, 90
Huber, Matyasne, 151 Ispir, Iorin, 102
Kosze, Peter, 97
Ispir, Marin, 83
Kovacs, Edit, 69 Luscan, Ioan, 227 Martinescu, George,

Kovacs, Karolina, 69 Luscan, Saveta, 227 196
Kövecsi, Anne-Marie, Martinescu, Ştefan, 96
242 M Matei, Alexandru, 135
Kövecsi, Petre, 242 Matei, Dumitru, 251
Maatz, Olga, 161
Kraan, Andreas, 92 Matei, Ioan, 52
Macovan, E. Alex, 53
Kramer, Helmuth, 89 Maxim, Nicolae, 112
Macsim, Gheorghe, 242
Kramer, Maria, 91 Mayer, Hans, 93
Maftei, Valentina, 251
Kraus, Reinhold, 86 Mazilu, Atila, 143
Maghiar, Carmen, 124
Kremer, Janine, 257 Mazilu, Dumitru, 100
Mahmed, Halak, 60
Kuban, Ana, 126 Mazilu, Mariana, 100
Maillet, M., 107
Kunn, Robert, 155 Mănescu, Dorel, 60
Mainer, Margareta, 111
Kusai, Ildico, 101 Mărginean, Gavril, 113,
Malaxianu, M., 76
122
Malcoci, I., 192
L Meleghi, Victor, 134
Mancineli, Gina, 242
Melinte, Vladimir, 59
Laberthe, Mia, 104 Manczal, Janos, 242
Merişcan, Dorin, 187
Ladanyi, Istvanne, 97 Manea, Vasile, 108
Meşteşug, Efrem, 262
Lamotica, Gheorghe, Manolache, Gruia, 99
Metea, Virgil, 89
226 Manolache, Minodora,
Metzger, Elisabeta, 76
Lamotica, Mircea, 226 99
Mezei, Maria, 117
Lazăr, Gheorghe, 226 Manole, Ion, 45
Micu, Dumitru, 227
Lazăr, Ioan, 226 Manole, Ştefania, 212
Micu, Valeria, 227
Lazăr, Victoria, 226 Manole, Vasile, 212
Micuţ, Ion, 103
Lazea, Tonel, 191 Manolescu, Alexandru,
Mieskes, Hildegard, 69
Lăudatu, Viorel, 233 50
Mihăilă, Elena, 78
Leca, Anişoara, 226 Mantale, E., 252
Mihăilescu, C., 81
Leca, Remus, 226 Mantale, Luminiţa, 252
Mihiş, Terezia, 252
Legachi, Doina, 159 Marazan, Ionel, 120
Mihiş, Victor, 252
Leheneanu, Emil, 113 Marcu, Gheorghe, 258
Mihu, Nicolae, 52
Lemac, Toader, 80 Marian, Tatiana, 87
Mihul, Boris, 227, 252
Lenhardt, Theresia, 84 Marin, Aurica, 160
Mihul, Catrinel, 252
Libaretz, Ştefan, 192 Marin, Iancu Nicolae,
Minea, Viorica, 137
Lică, Gheorghe, 242 138
Mirea, Adrian, 44
Lică, Stoica, 242 Marin, Ioan, 160
Mirea, Constanţa, 44
Lindner, Franz, 68 Marinescu, Ana, 125,
Mirescu, Sanda, 56
Lipan, Octavian, 63 199
Mirescu, Tudor, 56
Litschel, Maria, 156 Marinescu, Constantin,
Mirică, Nicolae, 253
Livint, Ioana, 211 94, 118, 130, 132, 144,
Miroi, Gh., 59
Livint, V., 211 146, 156, 158, 173, 179,
Miroi, Valy, 59
Long, W.R, 45 182, 263, 267
Mititelu, L., 43
Lothar, Dian, 134 Marinescu, E., 161
Miu, Gheorghe, 57
Lucan, Genică, 195 Marinescu, Maria, 94
Miu, Ovidiu, 57
Luchian, Vasile, 63 Mariţa, Teofil, 41
Mocanu, Valeriu, 70
Lungu, Angela, 227 Markovatz, Dora, 75
Moga, Arina, 50
Lungu, Costică, 227 Markovatz, Mela, 75
Moga, Iacob, 50
Lupşa, Pavel, 191 Marschätzki, Francisc,
Moise, Elena, 212, 228
Lupu, Adrian, 138 65
Moise, Ilie, 212, 228
Lupu, Irimia, 167 Martin, Rolf Georg, 129
Moise, Luca, 70 Nichita, Elena, 229 Panait, Gheorghe, 140

Moise, Vârlan, 94 Nichita, Nicolae, 229 Parpariţă, Mihai, 109
Moldovan, Nazarica, Nicoară, Laurenţiu, 257 Partin, Doina, 88
121 Nicodan, Ana, 227 Pascu, Ion Gh., 53
Moldovan, Olga, 267 Nicodan, Nicu, 227 Pascu, Michi, 170
Molea, Gheorghe, 253 Nicolae, Angela, 186 Pascu, Ovidiu, 170
Molea, Ileana, 253 Nicolau, Marin, 58 Pascu, Silviu, 53
Molnar, Ana Maria, 243 Nicula, Gheorghe, 258 Pasota, Elena, 170
Molnar, Janoş, 243 Niculescu, Alexandru, Pasota, Kity, 170
Moraru, Aurel, 264 243 Paşca, Aron, 164
Moraru, George, 264 Niculescu, Anghel, 171 Pavlov, Teodor, 213
Morath, Katharina, 155 Niculescu, D., 58 Pavlovschi, Minodora,
Moskovits, Mathe Niculescu, Elena, 124 62
Janos, 242 Niculescu, Ion, 80, 229 Pavlovschi, Mircea, 62
Moşneagu, Veronel, 60 Nistor, Nicolae, 120 Păducel, Ecaterina, 149
Motorga, Natalia, 148 Niţă, Ion, 50 Păduraru, Maria, 143
Motreanu, Ştefan, 162 Norbert, Downing, 97 Păduraru, Miruna, 109
Muntean, Aneta, 124 Novak, M., 70 Pădure, Silviu, 141
Muntean, Gheorghe, Nüsser, W., 256 Pănescu, Ioan, 125
269 Nuţanu, Vasile, 78 Păştinaru, Gheorghe,
Munteanu, Crişan, 56 120
Mureşan, Ion, 246, 253 O Pătru, Ilie, 148
Mureşan, Ionel, 246 Păun, Ion, 162
Oancea, Ioana, 54
Mureşan, Liviu, 152 Păun, Nina, 230
Oancea, Mircea, 54
Mureşan, Simion, 152 Păun, Oprica, 230
Obrişte, Maria, 75
Mussini, Marion, 85 Pântecan, Nicolae, 172,
Olah, Maria, 229
Muşuteanu, Ioana, 124 200
Olah, Vasile, 229
Pâslaru, Dumitru, 148
Olar Tibor, 79
N Pentelescu, Ioan, 81
Olaru Ştefan, 263
Pet, Irina, 80
Nacu, Teodor, 262 Olea B. Poulus, 160
Petrea, Radu, 43
Nacuta, Costel, 228 Oncescu Alex, 68
Petric, Vasile, 124
Nader, Elisabeta, 84 Onţ T., 151, 164
Petru, Nicolau, 191
Nadiu, T., 105 Opincaru, Eleonora,
Piche, Jean, 47
Naghi, Flori, 170 126
Piloff, Adrian, 271
Naghi, Victor, 45, 46 Oraş, Ioan, 243
Pintea, Elena, 196
Nagy, Alexandru, 195 Orban, Viorica, 229
Pintilie, Chirica, 99
Nagy, Ladislau, 213 Ortan, Silvia, 64
Pintilie, Const., 99
Nagy, Olga, 213 Ortelecan, Ioan, 253
Pisică, Gh., 170
Naiche, Mircea, 62 Ortelecan, Maria, 253
Pisică, Violeta, 170
Nastasie, Ecaterina, Ostalis, Gesi, 243
Pişcolţeanu, I., 105
229 Ostalis, Rodica, 243
Pitters, Gerlinde, 84
Nastasie, Nicolae, 229
Pitters, Samuel, 84
Năstase, Ion, 51 P
Plaviţiu, Gheorghe, 168
Nechifor, Ştefan, 193
Pagot, Liana, 104 Pletea, Lorena, 197
Nedelea, Ştefan, 45
Palel, Gh., 56 Pogană, Nicoleta, 152
Nenescu, Aurel, 63
Panaete, Alexandra, 60 Pogar, Al., 246
Nenescu, Nicolae, 63
Panaete, Ionel, 60 Pogar, Ana, 246
Nica, Benone, 229
Pop, Augustin, 120 Prodan, Fănică, 253 Rusu, Octavian, 195

Pop, Ioan, 121 Prodan, Ion, 231, 253
Pop, Terezia, 189 Prodan, Ionel, 253 S
Popa, Constantin, 213 Prodan, Maria, 231
Sabău, Alexandru, 214
Popa, Florin, 235 Protopopescu, Ion, 134
Sabău, Gabriela, 214
Popa, Ion, 147 Prunoiu, Aurel, 255
Sabău, Victor, 198
Popa, Maria, 213 Puie, Florica, 171
Sadoveanu, Natalia,
Popa, Nicolae, 213 Purtz, Sofia, 116
237
Popa, Nicoleta, 213 Puşcaşu, Carmen, 112
Samachis, Ioan, 42
Popescu, Constantin,
Sandra, Veronica, 254
213, 214 R
Sandu, Aurelian, 246
Popescu, Domnica, 148
Rabut, Cristophe, 103 Sasu, Petru, 85
Popescu, Dumitru, 119
Radiciu, Cornel, 103 Sauer, Elisabeta, 154
Popescu, E. Maria, 147
Radiciu, Floarea, 103 Sauer, Peter, 154
Popescu, Edi, 86
Radu, Ilarie, 121 Savin, Elena, 214
Popescu, Elisabeta, 148
Radu, Maria, 106 Savin, Ştefan, 214
Popescu, Eva, 230
Rauch, Friedericke, 91 Săvulescu, Aurel, 79
Popescu, Geta, 191
Rădulescu, B., 61 Sârbu, Valeriu, 103
Popescu, Ion, 147
Rădulescu, Costel, 120 Scăunaş, Mihai, 255
Popescu, Maria, 136,
Rădulescu, Mihai, 253 Schafer, Benno, 90
230
Rădulescu, Silviu, 253 Scheibling, Hans, 93
Popescu, Mihail, 214
Răţoi, Constantin, 235 Schelb, Rudolf, 104
Popescu, Nicu, 120
Râşniţă, Emil, 195 Schier, J., 116
Popescu, Vasile, 60
Rehberg, Gerhard Schill, Martin, 93
Popescu, Victor, 50
Cecilia, 199 Schiller, Michael, 88
Popi, Eugenia, 195
Renges, Irmgard, 129 Schilz-Silc, Ana, 152
Popovici, Alma, 112
Rieger, Adam, 154 Schimbeschi, Mona-
Popovici, Dinu, 214
Riesz, Lerta, 155 Maria, 142
Popovici, Ecaterina, 214
Ristoiu, Liviu, 231 Schmergner, Irina, 124
Popovici, Gheorghe,
Ristoiu, Valeriu, 231 Schmitz, G., 99
230
Robanţu, Rodica, 104 Schneider, Hedwig, 71
Popovici, Ioan, 161
Rolea, Constantin, 169 Schoger, K., 83
Popp, Marius, 258
Roman, Dumitru, 116 Schornig, Florian, 109,
Popp, Rodica, 258
Roppelt, Hedda, 125 110
Popu, Marian, 106
Roppelt, Iohann, 84 Schuller, Georg, 79
Porneală, Ştefan, 230
Roşu, Alexandru, 68 Schuller, Inge, 88
Postu, Toader, 230
Rotaru, Ionel, 61 Schwartz, Marcel, 103
Poşircă, Elena, 237
Rotaru, Lucica, 120 Schwartz, Sorin, 103
Poşircă, Geta, 231
Roth, Maria, 92 Schwarz, Gerhard, 69
Poşircă, Mirel, 231
Rothgeber, Elisabeta, Scurtu, Virgil, 256
Potoceanu, Dan, 104
151 Scutaru, Nic., 42
Poulieff, Miky, 134
Rottman, H., 116 Secere, Constantin, 263
Prăjanu, Mihai, 163
Rudolph, Inge, 84 Segheci, Ştefan, 167
Preda, Gheorghe, 125
Rus, Beniamin, 254 Seimen, Sara, 69
Predescu, Coca, 124
Rus, Florica, 254 Seiwerth, E., 92
Predoaica, Cristiana,
Rusu, Aurel, 246 Sideri, Mihai, 139
104
Rusu, Marcela, 135 Sil, Hans-Martin, 155
Priscarac, Ion, 195
Rusu, Nicu, 238 Silberstein, Doru, 246
Silter, Elena, 243 Stoica, Valerica, 98 Tănase, Ana, 147

Silter, Paul, 243 Stoica, Victor, 170 Tătar, Leontina, 197
Silvestru, Liliana, 194 Stoicescu, Ciprian, 246 Tătar, Mircea, 197
Simion, Domnica, 232 Stoicescu, Lidia, 246 Târnăveanu, Gabriela,
Simion, Emanoil, 126 Stoicoviciu, R., 117 192
Simion, Ion, 226, 254 Streit, Elisabeta, 96 Tecău, Ghiţă, 77
Simion, Maria, 126 Streit, Ludwig, 96 Tecuci, Gheorghe, 259
Simion, Mitea, 232 Stroe, George, 232 Tecuci, Sanda, 259
Simionescu, A., 215 Stroie, Titu, 233 Teica, Ion, 225
Simon, Petru, 259 Stuhler, Erika, 95 Teiler, Anton, 69
Simon, Sofia, 89 Suciu, Cornel, 215 Teiler, Regina, 69
Simu, Ioan, 144 Suciu, Iacob, 120 Telepovski, Emil, 191
Sirli, Adriana, 243 Sulea, Ionică, 194 Teodor, Capătă, 113
Sirli, Vasile, 243 Sultan, C. Ilie, 149 Teodoreanu, Cornel,
Sninaden, Salamen, 59 Sultan, Jein, 149 170
Soare, Ana, 232 Susanu, Gh., 98 Teodorescu,
Socianu, Nicolae, 191 Susanu, T., 98 Constantin, 44
Soni, Katalin, 118 Szakacs, Istvan, 244 Teodoru, Eugen, 56
Sopica, Dumitru, 208 Szarka, Wilhelm, 244 Theil, Rita, 85
Soroceanu, Tudor, 112 Szatmari, Melinda, 87 Thellmann, D., 83
Spătaru, Dorin, 246 Szugyi, K., 118 Thierjung, Hans, 74
Speranţa, Ilie, 147 Tica, Ana, 254
Stamate, Marcela, 215 Ş Tica, Tudor, 254
Stamatin, Elvira, 247 Tică, Ana, 233
Şaman Maria, 168
Stan, Vasile, 254 Tică, Tudor, 233
Şandru Camelia, 231
Stan, Vasilică, 254 Tierescu, Virgiliu, 168
Şchiopu Dumitru, 101
Stanca, Adriana Tilicea, Dorin, 198
Şerban Georgeta, 214
Carmen, 193 Tiron, Ioan, 136
Şerban Pavel, 141
Stanca, Elvira, 125 Tisch, Katharina, 84
Şerban Valentin, 214
Stanciu, Cecilia, 139 Tita, Ion, 233
Şestacov Victor, 251
Stanciu, Nicolae, 138 Tita, Maria, 233
Ştefănuţiu Gavrilă, 170
Stancu, Dimitrie, 259 Titescu, Simona, 190
Ştefănuţiu Nicolae, 170
Stara, Virgil, 238 Titoc, Sanda, 49
Ştiubea Niculina, 254
Stăncescu, Maria, 146 Titoc, Silviu, 49
Şulea Ion, 167
Stănculescu, Paul, 104 Tiţa, Gheorghe Ion, 166
Şuteu Doru, 233
Stănescu, Alexandru, Tocu, Gabriel, 233
Şuteu Marcela, 233
77 Todea, Dumitru, 112
Stănescu, Floarea, 167 Todor, Istvan, 146
T
Stănescu, Tache, 49 Todoran, Liliana, 197
Stângu-Ciclovan, Talaşman, Alexandru, Toma, Cornelia, 147
Vichente, 144 272 Tomescu, Dan, 117
Stecher, Friedrich, 107 Talaşman, Emil, 272 Tomescu, Olga, 192
Stere, Mirela, 244 Tamaş-Kelemen, Anna, Tonciu, Gigi, 232
Stere, Nicolae, 244 244 Topârdea, Gh., 78
Stevoiu, Vasile, 46 Tandrău, Brânduşa, 104 Torner, Georg, 79
Sticlaru, Ilie, 87 Tataru, Constantin, 54 Törnig, W., 258
Stoica, Ioan, 170 Tataru, Stela, 54 Totolici, Valentina, 198
Stoica, Ion, 232 Tauber, Mariana, 138 Traşcă, Elena, 234
Trăistaru, Gigi, 234 V W

Trăistaru, Maria, 234
Vagner, Gh., 162 Wadt, Iohann, 90
Trăistaru, Păpuşa, 234
Vaipan, Aurel, 60 Wagner, Elisbet, 89
Troncaş, Măndiţa, 234
Valenta, Antonia, 91 Walter, Iohann, 96
Tuca, Gigi, 216
Vamossy, Ludovic, 86 Wegendt ,G., 72
Tuca, Tuti, 216
Varciag, M., 67 Weisenmayer, Erna, 85
Tudor, H., 139
Varciag, N., 67 Welker, G., 68
Tudorică, Ioan, 79
Vartolomei, Dan, 242 Wellman, Maria, 89
Turel, Ionică, 244
Vartolomeu, Horaţiu, Wellmann, Hans, 153
Turel, Nelu, 244
186 Wieszner, Andreas, 152
Tus, Lucia, 215
Vasilescu, Germaine, Wincentovicz,
Tus, Nicu, 215
112 Tiburtius, 124
Tutilă, Constantin, 167
Vasilescu, Ion, 168 Wolf, Hans, 74
Vărăsteanu, Anica, 152 Wotsch, Michael, 89
Ţ
Vărăsteanu, Veronica,
Ţarcu, Adriana, 137 152 Z
Ţintea, Marcel, 255 Vâlceanu, Constantin,
Zadaroje, Gabrinia, 242
57
Zadaroje, Ioan, 242
U Vâlceanu, Eugenia, 57
Zaharia, Niculina, 235
Vâlceanu, Nicolae, 165
Udroiu, Elena, 234 Zaharia, Vasile, 235
Vâlcescu, Ioana, 136
Udroiu, Ion, 234 Zamfir, Filofteia, 53
Veress, Albert, 216
Uhring, Karin, 74 Zamfir, Mihai, 53
Villani, Evelyne, 102
Uifăleanu, Cecilia, 255 Zank, Karin, 87
Vintilă, Marcel, 216
Uifăleanu, Vasile, 255 Zgâia, Ica, 121
Viorica, Petrică, 19
Ulrich, Regine, 91 Zgripcea, Emilia, 235,
Virgolici, Rodica, 255
Ungar, Iohann, 85 255
Virjog, Gh. Constantin,
Ungar, Mihail, 85 Zgripcea, Mihai, 235,
169
Ungur, Doina, 57 255
Vizireanu, Tudor, 121
Ungur, Sorin, 57 Zintz, K., 74
Vlădoaia, Dumitru, 152
Ungureanu, Lazăr, 49 Zipser, F., 90
Vlădoaia, Maria, 152
Uria, Lucia, 259 Zorleanu, Elisabeta, 115
Vrânceanu, Ana, 55
Ursu, Constantin, 148
Vrânceanu, Ion, 55
Ursu, Maria, 108
Vrânceanu, Stoica, 235
Vullierme, Bella, 78

Romanii in Epoca de Aur PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Romanii in Epoca de Aur PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul...

Pe luna decembrie nu mi-am făcut planul...

For the month of December I have not fulfilled the plan...

Pour le mois de décembre, je n’ai pas réalisé le plan...

Im Dezember habe ich den Plan nicht erfüllt...

ediţie îngrijită, selecţia documentelor şi studiu introductiv de

Coperta: Dan Mărgărit

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

I. Ţăranu, Liviu (ed. ; antolog. ; pref.)

© Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989,

Prefață / Preface / Préface / Vorwort .......................................................................7

Studiu introductiv / Introductory study / Etude introductive / Einleitende Studie

Lista documentelor / List of documents / Liste des documents / Liste von

Documente / Documents / Documents / Dokumente .............................................37

Lista abrevierilor / List of abbreviations / Liste des abbréviations / Liste der

În al doilea rând, numeroşi specialişti şi muncitori români au ajuns pe

opiniile cetăţenilor deoarece în România anilor ’80 nu era acceptată criticarea

Varşovia, 28 octombrie 2012

de vedere al contextului internaţional (Ioan Scurtu7). Dumitru Preda şi Mihai

În lipsa accesului la documente, până recent, şi doar pe baza memorialisticii, a

Programul de „ajustare structurală” convenit cu FMI a fost implementat de

Trebuie spus că, încă de la începuturile regimului comunist, controlul şi

populaţiei şi neutralizarea (atenţionarea, avertizarea etc.) persoanelor cu atitudine

descoperi variantele de codificare folosite de expeditori: scriere cu cerneală simpa-

viaţa intimă a românilor (violarea corespondenţei intrând în categoria infracţin-

Marile fabrici ale anilor de dinainte de `90 se confruntau, între altele, cu o

definite. Este evident că majoritatea românilor ca şi minoritarii (unguri, germani,

În final, concluzia care se impune este întemeiată pe o observaţie simplă ce

1. 1980 ianuarie 22, Bucureşti. Raport al Unităţii Speciale „S” privind

2. 1980 ianuarie 22, Bucureşti. Documentar realizat de Unitatea Specială

3. 1980 decembrie 19, Bucureşti. Scrisoare expediată din Bucureşti, în care

4. 1981 februarie 1, Bucureşti. Informare cu extrase din scrisori în care

5. 1981 februarie 14, Bucureşti. Documentar privind comentarii provenite

6. 1981 februarie 23, Bucureşti. Informare şi documentar privind stările de

7. 1981 aprilie 11, Bucureşti. Informare privind stări de spirit în rândul

8. 1981 iunie 3, Bucureşti. Documentar privind comentariile apărute în

9. 1981 iulie 4, Iaşi. Buletin informativ cu extrase din comentariile populaţiei

10. 1981 iulie 6, Cluj. Sinteză privind unele comentarii apărute în

13. 1981 august 7, Alba-Iulia. Sinteză privind comentariile apărute în

15. 1981 octombrie 7, Bucureşti. Informare şi documentar cu extrase din

16. 1981 decembrie 1, Bucureşti. Informare a Unităţii Speciale „S” destinată

17. 1981 decembrie 5, Bucureşti. Informare şi documentar realizate de

19. 1982 aprilie 7, Bucureşti. Informare şi documentar privind starea de spirit

21. 1982 mai 8, Bucureşti. Raport privind rezultatul studiului făcut de

22. 1982 septembrie 8, Bucureşti. Notă raport şi, în anexă, documentar cu

23. 1984 noiembrie 23, Arad. Notă-sinteză cu privire la stările de spirit

28. 1988 aprilie 8, S.U.A. Scrisoare adresată de Dean Milhovan-Mitu (S.U.A.)

34. 1989 februarie 24, Bucureşti. Notă referitoare la activitatea serviciului

Ministerul de Interne Strict Secret

În anul 1979, Unitatea Specială „S”, executând un control organizat asupra

Toate aceste nereguli influenţează negativ desfacerea (cererea) pe unele

Şeful Comandamentului pentru Tehnica Operativă şi Transmisiuni

Comandantul Unităţii Speciale „S“

ACNSAS, fond Documentar, dosar nr. 16 307, vol. 3, ff. 129-132

1980 ianuarie 22, Bucureşti. Documentar realizat de Unitatea Specială „S” cu

Anexa la nr. 00271021 din 22 ianuarie 1980 Strict Secret

I. Neajunsuri şi deficienţe de ordin tehnic şi organizatoric

Iată şi o problemă electronică. În timpul funcţionării maşinii pe ciclu automat,

Glodeanu Lazăr, S.U.A., Oklahoma, Okla City, către Glodeanu Silvia,

Firescu C., S.U.A., Lexington, către dr. ing. Teodorescu Constantin,

Mirea Adrian, S.U.A., E.ST. N.W. Washington D.C., către Mirea