Professional Documents
Culture Documents
2. În urnă sunt 17 bile numerotate de la 1 la 17. Care este cel mai mic număr de
bile pe
care ar trebui să le scot la întâmplare, pentru a fi sigur că există cel puţin o
pereche de
numere a căror sumă să fie 18?
a) 7
b) 8
c) 10
d) 11
3. Câte numere cuprinse intre 2 si 100 sunt egale cu cubul unui număr întreg?
a) 2
b) 3
c) 4
d) 5
4. Într-o cutie sunt 5 bile albe si 5 bile de alte culori. Care este numărul minim de
bile
care trebuie scoase din cutie pentru a fi siguri ca s-a scos o bilă albă?
a) 5
b) 4
c) 6
d) 7
2
9. Şerban este în acelaşi timp printre cei mai buni 19 elevi din clasă şi printre cei
mai
slabi 19 elevi ai clasei. Câţi elevi are clasa?
a) 19
b) 36
c) 37
d) 38
11. Care dintre cele patru unităţi de măsură se completează cel mai puţin cu
celelalte?
a) iard
b) ar
c) hectar
d) metru pătrat
12. Descoperirea spectrului luminii albe (1666) i se datorează lui:
a) Galileo Galilei
b) Isaac Newton
c) Nicolaus Copernic
d) Michael Faraday
13. Relaţia dintre lungimea unui cerc şi lungimea razei sale se exprimă:
a) printr-un număr întreg
b) printr-un număr raţional
c) printr-un număr iraţional
d) printr-o mărime variabilă
4
16. Continentul cu altitudinea medie mai mare decât altitudinea medie a uscatului
este:
a) Asia
b) Europa
c) Africa
d) America de Sud
28. Cele mai mari efective de ovine, după anul 2000, erau înregistrate în judeţul:
a) Dâmboviţa
b) Ilfov
c) Giurgiu
d) Tulcea
48. În versurile: “A fost odată ca-n poveşti,/ A fost ca niciodată/ Din rude mari
împărăteşti/ O prea frumoasă fată.” (M.Eminescu, Luceafărul ), ritmul este:
a) trohaic
b) dactilic
c) iambic
d) amfibrahic
51. Identificaţi seria care cuprinde opere literare caracterizate, din punct de
vedere
compoziţional, prin simetrie:
a) “Scrisoarea I” de M.Eminescu, “Mara” de I.Slavici, “O scrisoare pierdută” de
I.L.Caragiale
b) “Glossă” de M.Eminescu, “Ion” de Liviu Rebreanu, “Enigma Otiliei” de G.
Călinescu
c) “Amintiri din copilărie” de I.Creangă, “Moromeţii” de Marin Preda, “Testament”
de
T.Arghezi
d) “Scrisoarea I” de M.Eminescu, “Ion” de Liviu Rebreanu, “La ţigănci” de Mircea
Eliade
52. Neomodernismul este orientarea manifestată în literatură:
a) în perioada interbelică
b) în perioada contemporană
c) în anii 1960-1970
11
d) în perioada paşoptistă
54. În versurile : “Buzei tale apă dă/ Fântâna şi leapădă./ Fata, de cum te-o
vedea,/ Ca
din vânt rămâne grea,/ Căci pleoapa de ţi-o ridici/ O ciupeşti cu trei furnici.”
(Fătălăul),
T.Arghezi se referă , într-o manieră parodică, la:
a) mitul zburătorului
b) amestecul de real şi fabulos
c) la un personaj ireal
d) la un puşcăriaş
58. În basmul cult Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă personajul care dă
numele
eroului este:
a) Sfânta Duminică
b) Împăratul Roşu
c) Spânul
d) una din fetele Împăratului Verde
62. Versurile: “Noi, fraţii tăi, răspunse Samson plin de mânie. Noi, fraţii tăi, potaie
!/ O
să-ţi dăm o bătaie/ Care s-o pomeneşti./ Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade
ţie,/
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?”/ -Dar ziceaţi…” –“Şi ce-ţi pasă ? Te-
ntreb eu
ce ziceam ?/ Adevărat vorbeam/ Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,/ Că voi
egalitate, dar nu pentru căţei”.(Grigore Alexandrescu, Câinele şi căţelul) fac parte
dintro
operă:
a) lirică
b) dramatică
c) istorică
d) epică
63. Arta poetică este definită, în mod obişnuit, ca:
a) operă literară care exprimă principiile estetice ale autorului
b) poezie lirică ce are ca temă arta
c) operă literară care se referă la ea însăşi
d) text memorialistic în proză
64. Conflictul, ca element esenţial care determină acţiunea, este specific operei:
a) lirice
b) eseistice
c) memorialistice
d) dramatice
65. Alegeţi seria care cuprinde factorii comunicării:
a) emiţător, receptor, spaţiu, timp, narator, personaj
b) emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context
c) autor, receptor, cititor, limbaj, context, comentator
d) emiţător, receptor, cititor, narator, personaj, eu liric
14
66. În versurile: “Capul face, capul trage;N-ai să vii şi n-ai să morţi/ N-ai să şapte
între
sorţi,/ N-ai să iarnă, primăvară/ N-ai să doamnă, domnişoară.” (Nichita Stănescu,
N-ai
să vii ) recunoaşteţi:
a) funcţia referenţială
b) funcţia conativă
c) funcţia poetică
d) funcţia metalingvistică
67. În versurile: “Eu am întins spre mine o frunză ca o mână cu degete./ Eu am
întins
spre el o mână ca o frunză cu dinţi./ El a întins spre mine o ramură ca un braţ./
Eu am
întins spre el braţul ca o ramură.” ( Nichita Stănescu, Necuvintele ) figura de stil
pe care
o recunoaşteţi este:
a) repetiţia
b) comparaţia
c) paralelismul sintactic
d) metafora
68. Dacă elasticitatea cererii unui bun are coeficientul egal cu 1, dar preţul
scade, atunci
venitul realizat din vânzarea acelui bun:
a) depinde de intensitatea nevoilor pentru acel bun
b) rămâne constant
c) creşte
d) scade proporţional cu scăderea preţului
69. Dacă cererea unui bun este perfect inelastică, atunci indicele de modificare a
cantităţii cerute pentru acel bun este:
a) mai mic ca 1
b) mai mare ca 1
c) egal cu 1
d) mai mare ca indicele de modificare a preţului
70. Dacă cererea unui bun este perfect elastică, atunci indicele de variaţie a
preţului
este:
a) egal cu 1
15
b) mai mare ca indicele de variaţie a cantităţii
c) mai mare ca 1
d) mai mic ca 1
71. Resursele economice sunt:
a) elementele materiale produse de om şi utilizate pentru producerea bunurilor şi
serviciilor
b) tot ceea ce se foloseşte pentru satisfacerea nevoilor
c) totalitatea elementelor naturale utilizate pentru producerea bunurilor şi
serviciilor
d) totalitatea elementelor naturale şi a celor produse de om utilizate şi consumate
în
activităţi economice
72. Rolul deosebit al muncii în calitate de factor de producţie rezultă din faptul că:
a) pune în funcţie ceilalţi factori şi îi transformă în bunuri şi servicii
b) a permis dezvoltarea fiinţei umane
c) determină nivelul de dezvoltare al societăţii, inclusiv cel economic
d) permite realizarea venitului
73. Capitalul semnifică:
a) un factor de producţie derivat
b) tot ceea ce utilizează u întreprinzător când produce bunuri sau servicii
c) tot ceea ce îl costă pe un întreprinzător când produce bunuri sau servicii
d) banii pe care îi posedă un întreprinzător
74. Pentru un întreprinzător valoarea rămasă de amortizat după 6 ani este de
100
milioane lei. Rata de amortizare este de 10%. Să se determine valoarea
capitalului fix şi
termenul de amortizare.
a) 140 milioane;12 ani
b) 600 milioane; 16 ani
c) 250 milioane; 10 ani
d) 110 milioane; 8 ani
75. Când costul marginal este mai mic decât costul total mediu, iar producţia
creşte,
atunci costul total mediu:
a) creşte
16
b) scade
c) rămâne constant
d) se modifică în funcţie de profit
76. Protecţia mediului natural presupune:
a) cunoaşterea temeinică a mediului natural şi a interacţiunilor acestuia cu
sistemul
socio-economic
b) luarea în considerare doar a intereselor prezente
c) luarea în considerare doar a intereselor pe termen scurt
d) doar utilizarea resurselor naturale regenerabile
77. Productivitatea globală exprimă:
a) eficienţa agregată a tuturor factoriilor de producţie implicaţi în obţinerea unui
rezultat
b) producţia suplimentară obţinută prin utilizarea factorului muncă
c) doar eficienţa utilizării resurselor naturale limitate
d) doar eficienţa utilizării factorului capital
78. Nu este trăsătură a pieţei cu concurenţă monopolistică:
a) atomicitatea cererii
b) atomicitatea ofertei
c) un singur vânzător
d) o bună satisfacere a cererii
79. Creşterea masei monetare se asigură prin:
a) emisiunea monetară
b) creşterea ratei rezervei obligatorii
c) restricţionarea creditului
d) creşterea vitezei de circulaţie a banilor
80. Când costurile totale cresc mai repede decât producţia, pe termen scurt este
adevărată relaţia;
a) costul marginal este mai mare decât costul total mediu
b) costul marginal este egal cu costul total mediu
c) costul fix mediu creşte
d) costul fix mediu rămâne constant
17
18
81. Diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul intern net reprezintă:
a) exportul net
b) consumul intermediar
c) investiţia netă
d) consumul de capital fix
82. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?
a) când costul marginal este mai mic decât costul total mediu, costul total mediu
creşte
b) când durata unei rotaţii a capitalului folosit creşte, viteza de rotaţie a capitalului
creşte
c) viteza de rotaţie a banilor este într-o relaţie directă cu masa monetară în
circulaţie
d) rata profitului, calculată la cost este mai mare decât rata profitului calculată la
cifra de
afaceri
83. Pentru Kant filosofia ca propedeutică la sistemul raţiunii pure are drept scop:
a) să determine adevărurile sintetice a priori
b) să clarifice raţiunea pentru a o feri de erori
c) să determine principiile ultime ale lumii
d) să realizeze o metafizică a naturii
84. Judecăţile sintetice pure a priori sporesc cunoaşterea noastră, sunt
adevărate în
mod necesar şi sunt întâlnite după părerea lui Kant în:
a) fizica experimentală
b) nici o ştiinţă
c) cunoaşterea metafizică
d) matematica pură
85. O afirmaţie conform căreia filosofia este o clarificare logică a gândurilor, se
încadrează în modul de gândire:
a) critic, deoarece se referă la limitele raţionale ale filosofiei
b) hermeneutic, deoarece prin clarificare se determină propoziţiile cu semnificaţie
c) analitic, deoarece clarificarea logică permite clarificarea conceptuală şi
eliminarea
propoziţiilor fără sens
d) speculativ, deoarece nu studiază realitatea, ci gândirea şi exprimarea acesteia
19
86. Propoziţiile metafizicii nu au sens conform filosofilor analitici deoarece:
a) nu sunt în acord cu propoziţiile ştiinţelor
b) folosesc cuvinte fără semnificaţie empirică
c) nu întrunesc consensul filosofilor
d) metafizica se întemeiază a priori
87. Conform lui Platon un cerc desenat pe caiet are existenţă deoarece:
a) cineva real l-a desenat pe un caiet real cu un creion real
b) oricine îi recunoaşte forma
c) este o copie a cercului perfect
d) corespunde definiţiei nominale a cercului
88. Categoriile fiinţei la Aristotel sunt:
a) modurile ei de a fi ale fiinţei care permit gândirea şi rostirea acesteia
b) genurile şi speciile lucrurilor
c) rezultatul clasificării fiinţelor
d) descripţii ale realităţii
89. Statul este anterior omului în concepţia lui Aristotel deoarece:
a) omul se naşte într-un stat
b) statul este o instituţie naturală
c) omul fără lege şi dreptate este cea mai rea dintre fiinţe
d) natura umană este una socială şi omul îşi atinge binele propriu într-un stat
90. Calea prin care pot fi determinate ideile clare şi distincte este pentru
Descartes:
a) cercetare adevărurilor din ştiinţe
b) îndoiala metodică
c) cunoaşterea empirică
d) experienţa mistică
91. Natura umană în gândirea lui Augustin este divină şi cuprinde:
a) voinţa de cunoaştere
b) cunoaşterea lumii
c) trinitatea
d) dorinţele
20
92. Mutaţia ontologică suferită de om conform lui Blaga îi conferă omului:
a) securitate existenţială
b) destin creator
c) cunoaşterea misterului existenţei
d) relaţie directă cu divinitatea
93. Ceea ce îl defineşte cel mai bine pe om din perspectiva lui Blaga este:
a) existenţa întru imediat şi securitate
b) existenţa întru mister şi pentru revelare
c) existenţa întru depăşirea legilor biologice
d) cunoaşterea paradiziacă
94. Cunoştinţele care trebuie supuse îndoielii metodice conform lui Descartes
sunt doar:
a) cele provenite pe calea simţurilor
b) cele provenite din ştiinţele experimentale
c) cele confuze şi nediferenţiate
d) cele care nu întrunesc acordul unanim al oamenilor de ştiinţă
95. Filosoful pentru care toate ideile vin pe calea senzaţiei sau a reflecţiei este:
a) Locke
b) Wittgenstein
c) Russel
d) Kant
96. Cunoaşterea adevărurilor logico-matematice, spre deosebire de cea a
lucrurilor,
este:
a) de tip descriere
b) observaţională
c) a priori
d) empirică
21
97. Afirmaţia conform căreia orice cunoaştere începe cu experienţa, dar nu
provine
toată din experienţă aparţine lui:
a) Locke
b) Descartes
c) Leibniz
d) Kant
98. Teoria adevărului corespondenţă se referă la:
a) corectitudinea cunoaşterii
b) definiţia adevărului
c) metoda de probare a unui adevăr
d) criteriul adevărului
99. Etica teleologică se asociază corect cu:
a) valoarea morală determinată de scopul ultim
b) valoarea morală determinată de un scop dezirabil
c) valoarea morală determinată de Dumnezeu
d) valoarea morală determinată de un scop relativ
100. Etica aplicată stabileşte dacă o acţiune este moral bună sau rea pornind de
la:
a) principiile universale ale acţiunilor morale
b) definiţiile conceptelor de bine şi rău
c) analize ale situaţiilor de viaţă în care se manifestă acţiunea
d) teorii morale recunoscute
101. Codul lui Hammurabi (1728-1686 î.Chr.), unul din cele mai importante texte
legislative din antichitate, este o creaţie:
a) egipteană
b) babiloniană
c) asiriană
d) hitită
22
102. Scrierea alfabetică apare pentru prima dată în:
a) Egipt
b) Fenicia
c) China
d) Grecia
103. Edictul din Mediolanum (Milano), din anul 313, a proclamat libertatea de
credinţă şi
egalitatea în drepturi pentru toţi creştinii din Imperiul Roman. El a fost promulgat
de:
a) Ulpius Traianus
b) Octavianus Augustus
c) Constantin cel Mare
d) Aurelianus
104. În anul 395, Teodosius I, prin împărţirea Imperiul Roman între cei doi fii ai
săi
(Flavius Arcadius, care devine împărat al provinciilor din răsărit cu capitala la
Constantinopol, şi Flavius Honorius, împărat al provinciilor apusene), a pus capăt
unităţii teritoriale a Imperiului. Capitala Imperiului Roman de Apus era la:
a) Roma
b) Ravenna
c) Milano
d) Aquileea
105. Constantin cel Mare a mutat capitala Imperiului Roman pe ţărmurile
Bosforului, în
noul oraş Constantinopol creat de el pe locul fostei colonii greceşti Bizantion în
anul:
a) 325
b) 330
c) 313
d) 337
106. Ce state au constituit iniţial Tripla Alianţă?
a) Germania, Austro-Ungaria, Italia
b) Franţa, Anglia, Rusia
c) Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria
d) Germania, Imperiul Otoman, Austro-Ungaria
23
107. La 27 august 1664, trupele engleze au pus stăpânire pe oraşul Noul
Amsterdam,
capitala Noii Olande, pe care îl schimbă în:
a) Philadelphia
b) Boston
c) New York
d) Albany
108. Revoluţia glorioasă a avut loc în:
a) Anglia
b) Franţa
c) Statele Unite
d) Rusia
109. Principiul separării puterilor în stat a fost enunţa pentru prima oară în
celebra
lucrare Spiritul legilor, al cărui autor a fost:
a) J.J.Rousseau
b) Voltaire
c) Montesquieu
d) Diderot
110. Louisiana a fost vândută SUA pentru suma de 80.000.000 milioane de franci
de
către:
a) Ludovic al XVI-lea
b) Napoleon Bonaparte
c) Ludovic al XVIII-lea
d) Napoleon al III-lea
111. Când a avut loc proclamarea Imperiului Francez de către Napoleon?
a) 1799
b) 1800
c) 1804
d) 1805 (după bătălia de la Austerlitz)
24
112. În secolul al XIX-lea s-a născut şi a evoluat mişcarea sionistă sub
îndrumarea lui:
a) Theodor Herzl
b) Benjamin Noel
c) Steven Spielberg
d) Andy Warhol
113. Noul regim bolşevic din Rusia, pentru a-şi consolida poziţia, a instaurat o
dictatură
necruţătoare sprijinită pe Armata Roşie şi pe o teribilă poliţie politică numită Ceka
(Comisia extraordinară de luptă împotriva contrarevoluţiei şi sabotajului). Aceasta
a fost
creată în:
a) 25 octombrie/7 noiembrie 1917
b) 7/20 decembrie 1917
c) 2/14 ianuarie 1918
d) 1/13 martie 1919
114. În vara anului 1918, din ordinul lui Lenin familia imperială rusă a fost
executată la :
a) Petrograd
b) Moscova
c) Ekaterinburg
d) Kiev
115. Deşi prima sesiune a ONU, cu participarea a 51 de state (1946) s-a
desfăşurat pe
continentul european, ulterior, sediul ONU s-a mutat la New-York. Prima sesiune
a
ONU a avut loc la:
a) Paris
b) Geneva
c) Londra
d) Roma
116. Criza din Orientul Mijlociu şi Apropiat s-a accentuat şi a cunoscut momente
dificile.
Un astfel de moment a fost războiul de 6 zile cu Siria, Iordania şi Egiptul, în urma
căruia
Israelul a cucerit Ierusalimul de est, Peninsula Sinai, Înălţimile Golan şi
Cisiordania.
Acest război a avut loc în anul:
a) 1956
b) 1967
25
c) 1970
d) 1975
117. Deceneu era:
a) zeu
b) mare preot
c) vrăjitor
d) taumaturg
118. Datorită politicii sale de cucerire, Burebista a realizat:
a) un imperiu
b) un oraş-stat
c) un regat
d) o republică
119. Cel mai mare pericol pentru statul condus de Burebista era reprezentat de:
a) statele elenistice
b) traci
c) celţi
d) romani
120. Componenta esenţială a romanizării este cea:
a) administrativă
b) lingvistică
c) militară
d) religioasă
121. Bătălia de la Posada a reprezentat:
a) independenţa statului condus de Basarab I
b) revenirea la situaţia anterioară
c) înfrângerea lui Basarab I
d) moartea regelui
26
122. Moldova Mare a fost realizată de către:
a) Roman I
b) Petru Muşat
c) Dragoş
d) Alexandru cel Bun
123. Petru Muşat a domnit în:
a) Ţara Românescă
b) Moldova
c) Dobrogea
d) Transilvania
124. Cea mai importantă problemă ce trebuia rezolvată imediat, după 24 ianuarie
1859
era:
a) recunoaşterea dublei alegeri
b) lărgirea dreptului de vot
c) realizarea reformelor
d) adoptarea codului civil
125. Doctrina Partidului Naţional Liberal, în perioada interbelică era:
a) ţărănismul
b) marxismul
c) neoliberalismul
d) mercantilismul
126. Partidul Naţional Ţărănesc este rezultatul unei:
a) disidenţe politice
b) fuziuni
c) crize politice
d) crize de autoritate ideologică
27
127. Poziţia României faţă de războiul declanşat în 1914 a fost stabilită în:
a) Guvern
b) Consiliul de Coroană
c) Parlament
d) Familia regală
128. La 26 iunie 1940 s-a impus României un ultimatum de către:
a) Al III-lea Reich
b) Rusia Sovietică
c) Ungaria
d) Italia
129. În România a fost desfiinţat votul cenzitar în anul:
a) 1918
b) 1919
c) 1923
d) 1926
130. Organul coordonator al mişcării naţionale a românilor din Transilvania era:
a) Consiliul Naţional Român Central
b) Consiliul Naţional pentru Unitate
c) Partidul Naţional Român
d) Partidul Social Democrat
131. Conform Constituţiei României din 1923, miniştrii erau responsabili pentru
actele
lor în faţa:
a) Partidelor politice
b) Guvernului
c) Parlamentului
d) Regelui
28
132. Unirea Bucovinei cu România a fost votată de:
a) Consiliul Naţional Român
b) Guvernul român
c) Congresul General al Bucovinei
d) Majoritatea populaţiei româneşti
133. Intonaţia vorbirii, debitul şi viteza limbajului sunt specifice pentru:
a) adâncimea şi tăria fenomenelor psihice
b) indicele impulsivităţii
c) expresivitatea psihică
d) ritmul şi viteza fenomenelor psihice
134. Spiritul de iniţiativă reprezintă o atitudine:
a) faţă de societate
b) faţă de muncă
c) faţă de sine
d) faţă de patrie
135. Ca fenomen normal, uitarea se manifestă în mai multe forme:
a) naturală
b) necesară
c) situaţională
d) pozitivă
136. Se manifestă un comportament agresiv atunci când:
a) soldatul luptă să îşi apere ţara
b) chirurgul face incizii pacienţilor
c) o persoană donează bani unui cerşetor
d) părintele îşi pedepseşte fizic copilul
29
137. După gradul de implicare a subiectului, se pot desprinde 2 forme de limbaj:
a) intern / extern
b) activ / pasiv
c) activ / extern
d) intern / pasiv
138. Sentimentul dreptăţii este un sentiment:
a) social
b) politic
c) moral
d) de cunoaştere
139. Temperamentul cerebroton se caracterizează prin:
a) înclinaţie spre meditaţie şi introversiune
b) voce puternică, fără inhibiţii
c) agresivitate, curaj
d) comunicativitate
140. Pentru a învăţa mai bine şi mai uşor, intensitatea impulsului motivaţional
trebuie să
fie:
a) foarte mare
b) foarte mică
c) moderată
d) inexistentă
141. Existenţa unui bun randament intelectual, a unui echilibru afectiv şi a
realizării
profesionale caracterizează:
a) copilăria
b) maturitatea
c) bătrâneţea
d) adolescenţa
30
142. Gândirea are caracter mijlocit, deoarece:
a) operează direct asupra realităţii
b) evidenţiază însuşirile generale, esenţiale ale obiectelor şi fenomenelor
c) operează cu informaţii furnizate de percepţii şi reprezentări
d) se întinde pe cele trei coordonate temporale (trecut, prezent, viitor)
143. Curba uitării îi aparţine lui:
a) Maslow
b) Piaget
c) Eysenck
d) Ebbinghaus
144. În tipologia lui Kretschmer întâlnim tipul:
a) melancolic
b) visceroton
c) atletic
d) apatic
145. Temperamentul se încadrează în subsistemul:
a) fiziologic
b) de orientare şi proiecţie
c) instrumental
d) bioenergetic
146. Supraeul este instanţa personalităţii caracterizată prin:
a) este prezent încă de la naştere
b) este intermediar între Sine şi realitatea externă
c) în crearea lui, rolul principal îl au părinţii
d) operează în baza principiului plăcerii
31
147. Funcţia limbajului, care se manifestă în formularea, analiza şi rezolvarea
situaţiilor
contradictorii şi conflictuale, este:
a) de cunoaştere
b) ludică
c) dialectică
d) de reglare
148. Inteligenţa socială este:
a) aptitudinea de a utiliza cuvintele
b) capacitatea de a stabili relaţii umane
c) operarea eficientă cu obiecte materiale
d) capacitatea de a te folosi de relaţiile sociale
149. Afectivitatea este un ansamblu de:
a) fenomene care declanşează şi susţin energetic activităţi
b) procese de autoreglaj superior
c) procese, trăiri subiective care reflectă relaţiile omului cu lumea
d) fenomene de concentrare a energiei psihonervoase pentru depăşirea
obstacolelor
150. Forma limbajului, caracterizată prin comprimare, concizie, viteză de
realizare
maximă, este:
a) limbajul oral
b) limbajul scris
c) limbajul intern
d) monologul