Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Regimuri Alimentare Tipuri de Diete

    Uploaded by

    Alexandra Ioana Cretu
    426 views5 pages

    Original Title

    188018456-Regimuri-Alimentare-Tipuri-de-Diete.doc

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    DOC, PDF, TXT or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    426 views5 pages

    Regimuri Alimentare Tipuri de Diete

    Uploaded by

    Alexandra Ioana Cretu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 5

    REGIMURI ALIMENTARE SI TIPURI DE DIETE

    Alimentaia dietetic are urmtoarele scopuri:

    punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme;


    echilibrarea unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului;
    compensarea unor tulburri rezultate din disfunciile unor glande endocrine;
    satisfacerea unor necesiti crescute ale organismului;
    ndeprtarea unor produse patologice de la nivelul intestinului.

    Regimurile alimentare sunt variate, fiind difereniate pentru fiecare afeciune n parte. la
    Pentru aceeai boal dieta difer n funcie de stadiul acesteia, de alimentele disponibile i
    de preferinele pacientului.
    Prescrierea regimului alimentar se face de ctre medic. Asistenta dietetician l
    concretizeaz la bus, prin stabilirea necesitilor cantitative i calitative, alctuirea listei
    cu alimente i stabilirea programului de alimentaie.

    n spitale exista un numr de regimuri tip care acoper majoritatea necesitilor.


    Pentru cazurile speciale dieta se prescrie difereniat, de la caz la caz.
    La schimbarea turei de diminea, asistenta medical totalizeaz numrul de regimuri de
    fiecare tip din salon (exemplu: 7 pacieni - regim V A, 3 pacienti - regim IV) i l
    comunic asistentei efe, care ntocmete o foaie de alimentaie pentru ntreaga secie
    clinic.
    n cazul n care se recomand o dieta particular se specific mai nti codul regimului
    corespunzator bolii de baz i apoi particularitatea dietei (exemplu: VII A diaree).

    0 NEALIMENTAT
    I REGIM HIDRIC
    II REGIM HIDROZAHARAT
    III REGIM HIPOPROTEIC
    IV REGIM HIPOSODAT
    IVB REGIM HIPOSODAT + SUPLIMENT ONCOLOGIC
    IV C REGIM COPII FARA SARE
    V A REGIM COMUN
    V B REGIM COMUN + SUPLIMENT ONCOLOGIC
    V C REGIM COMUN COPII
    VI REGIM RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA
    VII REGIM DIABET
    VII A REGIM DIABET HIPOSODAT
    VII B REGIM DIABET CETOZA
    VII C REGIM DIABET HIPOPROTEIC
    VIII REGIM ?
    IX REGIM ULCER
    X REGIM GIOVANETTI
    XI B 1000 CALORII

    1
    XI A 600 CALORII
    XII REGIM KEMPNER
    XIII ALIMENTATIE ENTERALA

    0 NEALIMENTAT

    I REGIM HIDRIC
    - reprezinta administrarea de lichide limpezi: apa fiarta si racita, ceai neiindulcit sau
    indulcit cu zaharina, supa strecurata., suc de fructe strecurat, zeama de orez
    administrat in doze mici (100 ml/ora) progresiv crescinde
    - indicatii: gastrita acuta, ulcer faza dureroasa, pancreatita, diaree, gastroenterite,
    primele zile postoperator

    II REGIM HIDROZAHARAT
    - este alcatuit din ceai indulcit, sucuri de fructe cu zahar, supe limpezi de legume,
    limonada, zeama de orez indulcita
    - se asigur 2-3 litri de lichide, administrate la 2-3 ore, n functie de pierderi
    - indicatii: gastrita acuta, debutul hepatitei acute, primele zile postoperator, colecistita
    acuta

    III REGIM HIPOPROTEIC


    - consta in limitarea alimentelor bogate in proteine ( carne, lapte, albus de ou,
    produse lactate, fasole, bob, linte, mazare, ciuperci, soia).
    - aportul recomandat de proteine (0,8- 0,6 g/kc/zi) va fi prescris de catre medic. Se
    indica intr-o cantitate mai mare proteinele de origine animala, care au o valoare
    biologica ridicata, prin continutul de aminoacizi esentiali.
    - pentru usurarea calculelor se utilizeaza foaia de echivalenta proteica:
    5g proteine = 1ou = 25 g carne = 15 g brinza = 60 g paine = 40 g paste fainoase = 75 g
    orez = 200 g cartofi
    - indicatii: insuficienta renala cronica, nefropatii glomerulare, ciroza hepatica
    decompensata parenchimatos (encefalopatie portosistemica)

    IV REGIM HIPOSODAT
    - aportul obisnuit de sare in dieta este de 9 - 12g/zi. Consumul recomandat de sare
    este de 3 - 6 g/zi. Consumul minim necesar este de 1 - 2 g/zi.
    - regimul hiposodat consta in limitarea aportului de sare sub 2 -3 g/zi
    - o lingurita contine 6 g de sare
    - se realizeaza prin suprimarea adaosului de sare in mincare, contraindicarea
    alimentelor bogate in sare (conserve, mezeluri, brinzeturi sarate, carne afumata,
    bulion de legume, snaks-uri, muraturi, mustar, supa conservata)
    - indicatii: insuficienta renala acuta si cronica, glomerulonefrita cu insuficienta
    cardiaca, sdr. nefrotic, nefropatii cronice cu HTA, HTA esentiala si secundara,
    cardiopatii si valvulopatii decompensate, insuficienta cardiaca, ciroza hepatica
    decompensata vascular

    2
    IV B REGIM HIPOSODAT + SUPLIMENT ONCOLOGIC

    - adaugarea la dieta anterioara a unei gustari suplimentare


    - supliment oncologic administrarea la pacienti ce urmeaza radioterapie a unei
    gustari din produse lacatate

    IV C REGIM PEDIATRIC FARA SARE

    V A REGIM COMUN

    - regim rational de crutare, pregatit dietetic


    Produsele din cereale integrale si uleiurile vegetale se recomanda a fi consumate la
    majoritatea meselor. Fructele se recomanda zilnic, dar nu nelimitat, pentru a evita riscul
    cresterii ponderale. Legumele din abundenta, leguminoasele( fasole, mazare, bob, linte) si
    fructele oleaginoase (nuci, alune, arahide) se indica a fi consumate de 2- 3 ori pe zi.
    Carnea grasa va fi evitata, fiind indicat consumul de carne de pui, peste si ou zilnic.
    Lactatele vor fi consumate o data sau de doua ori pe zi, in limita aportului caloric
    recomandat. Vor fi evitate in dieta carnea rosie, painea alba, cartofii, orezul, pastele
    fainoase, untul si dulciurile.
    - se vor asigura 4-5 mese/zi, cu respectarea orelor fixe de masa pentru crearea si
    intretinerea reflexelor stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa se va lua cu 2-3
    ore inainte de culcare, pentru a asigura digestia si odihna noaptea.

    V B REGIM COMUN + SUPLIMENT ONCOLOGIC

    adaugarea la dieta anterioara a unei gustari suplimentare la pacienti ce urmeaza


    radioterapie

    V C REGIM COMUN COPII

    VI REGIM RECTOCOLITA ULCEROHEMORAGICA

    - este un regim de crutare intestinala, in care alimentele sint introduse treptat in functie de
    evolutie si sint repartizate in 5-6 mese/zi.
    - se contraindica alimentele bogate in fibre, grasimile prajite, alimentele acide si piperate,
    bauturile gazoase, produsele zaharoase concentrate in scopul punerii in repaus a
    colonului.
    - se urmareste asigurarea atit a unui aport caloric adecvat, cit si mentinerea bilantului
    hidroelectrolitic
    - alimente permise: carne de pasare, vitel, vaca fripta, tocata, peste slab, sunca presata
    slaba, peste slab fiert sau fript, oua fierte tari, telemea desarata, paste fainoase, piure de
    cartofi (numai daca sint bine tolerati si in cantitati mici), biscuiti, piine prajita, supe de
    legume,sucuri de fructe neacidulate, ulei si unt crud.
    - indicatii: rectocolite ulcerohemoragice acute sau cronice (toxice, parazitare,
    infectioase), boala Crohn

    3
    VII REGIM DIABET

    - terapia medicala nutritionala este obligatorie in diabetul zaharat. Dieta se adapteaza


    pacientului in functie de virsta, sex, activitatea fizica, greutate, tipul de DZ si
    tratamentul indicat.
    - se urmareste asigurarea tuturor principiilor nutritive in cantitati cit mai apropiate de
    cele recomandate individului sanatos.
    - alimente interzise: zahar, miere de albine, dulciuri cu zahar, biscuiti, halvaua, sucuri
    de fructe, fructe uscate, struguri, must, bauturi alcoolice dulci, untura, slanina
    - alimente permise: carne, peste, mezeluri, conserve din carne si peste, viscere,
    cascaval, telemea, oua, ulei fiert sau crud, legume verzi (castraveti, rosii, conopida,
    varza, fasole verde, salata verde, spanac, dovlecei, urzici, ridichi, ciuperci, ardei
    gras, praz, vinete)
    - alimente care se cintaresc: paine, paste fainoase, lapte, branza de vaci, produse
    lactate, legume uscate (fasole, mazare, orez,), cartofi, legume (morcov, telina,
    patrunjel, sfecla, ceapa), fructe (mere, fragi, capsuni, zmeura, caise, piersici,
    portocale, grepfruit, pepene verde, pepene galben, gutui, cirese de mai, visine)
    - numar de mese 3 mese principale si 2-3 gustari

    VII A REGIM DIABET HIPOSODAT

    VII B REGIM DIABET CETOZA

    Regim indicat pentru DZ decompensat, caracteristica fiind evitarea alimentelor care


    contin lipide: lapte si brinzeturi grase, carne grasa, ulei, unt, margarina, supe sau ciorbe
    grase, galbenus de ou.

    VII C REGIM DIABET HIPOPROTEIC

    Regim indicat la pacientii cu diabet zaharat complicat cu nefropatie diabetica.


    Pe langa alimentele care sunt interzise sau trebuie cintarite se recomanda limitarea
    alimentelor bogate in proteine: carne, lapte, albus de ou, produse lactate, fasole, bob,
    linte, mazare, ciuperci, soia.

    IX REGIM ULCER

    - dieta indicata in cursul perioadei dureroase a ulcerului


    - in primele 3 zile se recomanda lapte dulce neecremat (1500 -2000ml/zi), cu adaus
    de frisca sau smantana, in cantitati mici, la interval de 2 ore; supe mucilaginoase,
    creme de lapte si ou, oua moi. Alimentatia se imbogateste treptat prin introducerea
    supelor de orez strecurate, a grisului cu lapte, painii albe, piureurilor de legume.
    Dupa o saptamina se adauga carne fiarta, branza de vaci, cas proaspat, supa de
    zarzavat, fainoase cu lapte, biscuiti, ecleruri.
    - alimentele nerecomandate pacientilor cu ulcer cronic sunt laptele batut, iaurtul,
    brinzeturile fermentate, ouale fierte tari sau prajite, maioneza, carnea si pestele gras,
    conservele, afumaturile, supele de carne in care carnea a fost pusa la fiert de la rece.

    4
    - in afara episoadelor dureroase se pot folosi majoritatea alimentelor, pregatite
    dietetic pentru a nu irita mucoasa gastrodudenala. Vor fi permanent interzise
    condimentele (piper, ardei iute, boia, hrean, chili, usturoi), prajelile si legumele care
    contin celuloza dura (ceapa, telina, ridichile).

    X REGIM GIOVANETTI

    Regim deproteinizat indicat la pacientii cu insuficienta renala acuta, sdr nefrotic. Nu


    trebuie prelungit mai mult de sapte zile,pentru a nu declansa procesele de autofagie
    tisulara si a nu induce hipoproteinemie. Cantitatea de proteine nu trebuie sa depaseasca
    20 g/zi si este furnizata de albusul de ou, care contine proteine cu valoare biologica
    ridicata si un aport de aproximativ 2000 calorii.
    Exemplu: 200 g paiine (4 g proteine), 200g paste fainoase fara ou, 300 g cartofi (6 g
    proteine), vegetale cu continut proteic redus, 500 g legume sau zarzavaturi (5 g proteine),
    50 100 g grasimi vegetale, 1 albus de ou (5 g proteine).

    XI A 600 CALORII

    - 250 ml lapte, 100g branza de vaci, 150 g carne slaba ,200 g mere, 100 g salata
    - indicatii: obezitate

    XI B 1000 CALORII
    Este indicat in tratamentul obezitatii. Se exclud din alimentatie alimentele bogate
    caloric, bogate in glucide si lipide (produse zaharoase, carnea si derivatele din carne,
    laptele gras, grasimile animale).
    Exemplu de regim cu 1000 calorii:
    - dimineata 200ml lapte
    - ora 10 ceai indulcit cu zaharina
    - ora 14 salata de cruditati sau o farfurie de supa, 100 g carne slaba, 100g mere
    - ora 17 50 g brinza de vaci
    - cina 150 g cartofi inabusiti, 150 g peste slab, 100 g mere

    XII REGIM KEMPNER

    - contine orez, fructe , dulceata


    - este un regim desodat, indicat in insuficienta cardiaca congestiva clasa IV NYHA

    XIII ALIMENTATIE ENTERALA

    - pentru pacienti care nu se pot alimenta datorita interventiilor chirurgicale (BMF,


    ORL) sau cu tulburari de deglutitie, alimentele se administreaza prin intermediul
    unei sonde oro sau nazogastrice.

    You might also like